1 Parastasele Unirii UNIONIŞTI , Deputałi, Delegałi

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

1 Parastasele Unirii UNIONIŞTI , Deputałi, Delegałi Parastasele Unirii UNIONIŞTI , DEPUTAłI, DELEGAłI AveŃi la îndemână aproape 400 de nume. De ce?! Unirea Moldovei şi a łării Româneşti, 24 ianuarie 1859 A Vasile Alecsandri Vasile Alexandrescu (Urechia) B Nicolae Bălcescu Vasile Boerescu George BariŃiu Simion Balint Dimitrie Brătianu Ion Brătianu C Alexandru Ioan Cuza Alexandru Candianu Timotei Cipariu D Carol Davila E F G Grigore Grădişteanu Ion Ghica H Iosif Hodoş I Avram Iancu J K Mihail Kogălnicieanu L M Eftimie Murgu V. Mălinescu N Nifon , mitropolitul łării Româneşti Costache Negri O Alexandru Odobescu P Gheorghe Petrescu Bogdan Petriceicu Haşdeu 1 Alexandru Papiu Ilarian R Alecu Russo C.A.Rosetti S Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei George Sion Ş T ł U V X Z Unirea 1918 BASARABIA, 27 Martie1918 (stil vechi) DeputaŃi care au votat pentru Unire: A Nicolae Alexandri Elena Alistar B Ion Buzdugan Ilarion Buiuc Constantin Bivol IgnaŃie Budişteanu Teodor Bîrcă Nicolae Bosie-Codreanu Ştefan Botnarciuc Gheorghe Buruiană Teodosie Bîrcă Vladimir Bogos Vladimir Budescu Alexandru Baltag C Anton Crihan Ion Creangă Afanasie Chiriac Dimitrie Cărăuş Ion Corduneanu Grigorie Cazacliu Anton Caraiman Pavel Cocarlă Ion Costin Vladimir Ciorescu 2 Grigorie Cazacliu Vladimir Cazacliu Nicolae CernăuŃeanu Nicolae Ciornei Vasile Cijevschi Vasile Cerescu Nicolae Cernof D Dimitrie Dragomir Felix Dudchievicz Dimitrie Dron E Boris Epure Pantelimon Erhan F G Nicolae Grosu Vasile Gafencu Simeon GaliŃchi Vasile GhenŃul Andrei Găină Alexandru Groapă H Pantelimon Halipa Teodor HerŃa I Ion Ignatiuc Ion InculeŃ Teofil Ioncu J K L Vasile Lascu M Nicolae Mămăligă Mihail Minciună Anatolie Moraru Alexandru Moraru Dimitrie MarŃa Gheorghe Mare Mihail MaculeŃchi Dimitrie Marghitan Vasile Mândrescu Zamfir Munteanu N 3 Teodor Neaga Gheorghe Năstas O Constantin Oşoian P Gherman Pîntea Ion Pelivan Efimie Palii Ion PascăluŃă Petru Picior-Mare R S Elefterie Siniclie Nicolae Suruceanu Timofte Silitari Chiril Sberea Nicolae Sacară Andrei Scobioală Chiril Spinei Gheorghe Stavro Teodor Suruceanu Nicolae Soltuz Constantin Stere Iacov Sucevan Ş T Gheorghe Tudor Ion Tudose Grigore Turcuman ł Leonida łurcan Vasile łanŃu U Teodor Uncu V Ion ValuŃă X Z Vitalie Zubac Unirea Bucovinei cu România , 28 noiembrie 1918 (18 noiembrie pe stil vechi) 4 Dionisie Bejan Vasile Bodnărescu Iancu Flondor Ion Nistor Doru Popovici Sextil Puşcariu Vladimir de Repta, mitropolit Radu Sbiera L. Tomoioagă. ARDEAL Alba Iulia 1 Decembrei 1918 PrezenŃi, peste 100.000 de români ardeleni şi 1228 de delegaŃi, aleşi prin vot de românii din întreaga Transilvanie. Am reŃinut, pe lângă numele delegaŃilor ardeleni şi numele unor unionişti de seamă, sosiŃi la Alba Iulia din România de atunci, dar, după cum se poate constata şi numele unor unionişti din secolul al XIX, care au contribuit prin viaŃa, activitatea, lucrările lor, la unirea românilor de pe pământul lor strămoşesc într-o singură Ńară. Şi, desigur, pe Mihai Vodă Viteazul. Am reŃinut şi numele unor oficiali din România, demni de pomenire. PreoŃii şi creştinii care vor face aceste parastase desigur vor completa această listă cu alte nume, spre veşnică pomenire. A Ion Agârbiceanu Vasile Alecsandri Ioan Arion Dumitru Antal Tiron Albani Grigore Antipa B Tiberiu Brediceanu Zaharia Bârsanu VincenŃiu Babeş George BariŃiu Valeriu Branişte Ion I. C. Brătianu Simion BărnuŃiu Nicolae Bălcescu George BariŃiu Victor Babeş Constantin Bucşan Sever Bocu Coriolan Brediceanu Florea Bogdan Sebastian Bornemisa 5 Victor Branişte Paul Brătăşanu C. Banu N. Basilescu Coriolan Băran Lucian Blaga Augustin Bunea Ioan Bordea Nicolae Bălan Aurel Boteiu Caius Brediceanu Valeriu Boeriu Băncilă, colonel P.A.Botian Ion Borşianu-Deda Victor Bontescu Avram BorcuŃia Ion Bianu Ioan Bogdan Andrei Bârseanu Valer Branisce Romul Boilă C Ilarie Chendi Roman Ciorogaru Alexandru Ciurcu Iuliu Cioroianu George Coşbuc Ioan Cantacuzino Timotei Cipariu Ion Luca Caragiale Alexandru Ciura Gheorghe Crişan Ioan Ciordaş Ion Chinezu Partenie Cosma Vasile Chindriş Coandă, general, prim-ministru Ionel Colbazi Aurel Cosma Nicodim Cristea Aurel Chirilă Miron Cristea, episcope I. Ciser Alexandru Chiş Ambroziu CheŃan 6 Coandă, general, Preşedintele Consiliului de Miniştri D D. Drăghicescu Aurel Dobrescu Silviu Dragomir Filaret Doboş Mircea Djuvara Sever Dan Elie Daianu Emil A. Dandea Vasile Dunea Zeno Dumitrescu Victor Deleu Pavel Dârlea Dimitrie Onciul Ovid Densuşianu Iulian Domşa E Mihail Eminescu Victor Eftimiu Iuliu Enescu Ion Enescu Aurel Esca Ioan Erdely F N. Fleva Nicolae Filipescu Emil D. Fagure Anton Frâncu Alexandru Fodor Ioan C. Flodor Ioan Fluieraş Ferdinand, regele G Octavian Goga Ion Ghica Al.G. Golescu Emil Gărleanu Gheorghe Giugla Onisifor Ghibu Ioan Al. George Ion Grămadă I.Gherman Gheorghe Grigorovici Ovidiu Gritta Petru Groza 7 Vasile Goldiş Enea Grapini H Octavin Hadârnău Solomon HaliŃa Ioan Holoş Ioan Harşia Ovidiu Hulea Iuliu Hosu Emil HaŃieganu I C.Istrati Tache Ionescu Nicolae Iorga Toma Ionescu Avram Iancu Ştefan Octavian Iosif Avram Imbroane Emil HaŃieganu Vasile Ilea J Iosif Jumanca K Mihail Kogălniceanu L Vasile Lucaciu, preot Traian Lalescu Nicolae Lupu Petre Liciu Ioan Lupaş Epaminonda Lucaciu Alexandru Lapedatu Aurel Lazăr Leonte, general Ion Lapedatu Eleonora Lemeny M Iuliu Maniu Simion C. Mândrescu G. G. Mironescu Petru Maior Corneliu Moldovan Teodor Mihali Victor Mihali, mitropolit greco-catolic Ioan MeŃianu, mitropolit ortodox Ioan MoŃa 8 D. Marmeliuc D. Moldovan Vasile Macrea L. Mazarec Iacob Mureşianu C. Mille G. Moroianu Ioan Marciac Dominic Medrea Florian Medrea Ioanichie Mărgineanu Ioan MihuŃiu Sever Miclea Sabin Manuilă T.Mihali Moşoiu, general Victor Macavei Dumitru Man Simion MehedinŃi Teodor Mihali N Costache Negri Voicu NiŃescu Paul Negulescu Alexandru Nicolaescu Vasile Nicolaescu I.F.NegruŃiu Teodor Neş Iacob Negruzzi I. Nedelcu O Gheorghe Ocăşanu V.C. Osvadă Ioachim Obadă LaurenŃiu Oanea Gavril Oşianu P Gheorghe Pop de Băseşti Alexandru Papiu Ilarian Vasile Părvan Cincinat Pavelescu Ştefan Ciceo Pop A.C.Popovici G.G.Pietraru N. Petrescu Valeriu Pop 9 Emilian Piso Gheorghe Popovici Victor Precup Ionel Pop Ariton Popa Prezan, general Rubin PatiŃa Ioan C. Pop Zenovie Pâclişanu Emil Petrovici Petre Poni Vasile Pârvan Ioan I. Papp, episcop Mihai Popovici George Purdea R Ioan RaŃiu Ion Rusu-Şirianu N.I.Rusu George Rotică I. Rusu-Abrudeanu Ionel Rişca Teodor Roxin Florian Rusu Demetru Radu, episcop Iosif Renoiu Ştefan Roşianu Rusan, protopop Alexandru Roman S Ioan Suciu Ioan Slavici Gheorghe Secăşanu Vasile Stoica Toma Stelian Mihail Sadoveanu C. Sandu-Aldea Ioan U. Soricu Gheorghe Stoica E. Sluşanschi Nicolae Stoica Ioan Sârbu Nestor Săhleanu Alexandru Socaciu Isopescu-Grecul Vasile Stroescu 10 Virgil Solomon Vasile Suciu Marius Strijon Vasile Saftu Basil Surdu Ş Barbu Ştefănescu Delavrancea Iosif Sterca ŞuluŃiu Iosif Şchiopul T Octavian C. Tăslăuanu O. Tafrali George Tofan Emil Turtureanu Horia Teculescu Ioan Teculescu Iosif Tărău Iulian Trifu Nicolae Titulescu ł Gheorghe łiŃeica U V.A.Urechea Ion Ursu Vasile Urzică V Mihai Vodă Viteazu Elena Văcărescu Traian Vuia Iosif Vulcan Alexandru VlahuŃă Ioan Vidu Aurel Vlad Nicolae Vitcu Virgil Vlad Alexandru Vaida-Voivod Camil Velican Nicolae Valea-Hoscu X A.D.Xenopol Y Z Ion Zârnoveanu Dragi preoŃi şi creştini, 11 Numele unificatorilor de Ńară, pot fi găsite în cărŃile de specialitate. Ele se află în oricare bibliotecă din România, inclusiv în cele comunale. Lipsesc numele celor mai mulŃi parlamentari care au votat Unirea din 1859, dar şi a multor unionişti care au desfăşurat o activitate care intră în patrimoniul unioniştilor. La fel, lipsesc multe nume din categoria celor care au votat Unirea Bucovinei. Lipsesc multe nume din categoria acelora care deşi nu au fost delegaŃi sau deputaŃi pentru a vota Unirea, au desfăşurat o activitate care îi onorează şi-i înscrie şi pe ei în patrimoniul unificatorilor de Ńară, în categoria celor vrednici de pomenire. Lipsesc aproape toate numele delegaŃilor din întreaga Transilvanie-1228 delegaŃi. Din nefericire numele lor, din multe localităŃi, au fost lăsate în uitare, deşi ar fi trebuit să fie pomeniŃi în fiecare an, pe fiecare, după numele său. Şi nu sunt puŃini. Spre exemplu, din satul Agriş, comuna Iara, judeŃul Cluj-Napoca, au plecat spre Alba Iulia 25 de feciori, dintre ei, Ioan Arion, stegarul, martirul Unirii de la 1 Decembrie 1918, împuşcat în gara Teiuş, de către ungurii imperiali, pentru că era român şi participa, de nestăvilit, precum ceilaŃi români ardeleni, la constituirea statului naŃional unitar român! Se refăcea unitatea teritorială a Daciei! Pomenirea acestora, din toate localităŃile din care au pornit spre Alba Iulia, este obligatorie! Am reŃinut şi numele unor delegaŃi care au ajuns la Alba Iulia, pentru 1 Decembrie 1918, din toată România şi când spunem din toată România avem în vedere şi Bucovina şi Basarabia. Fii localităŃilor acestor făptuitori de istorie românească îşi mai amintesc de ei, de sutele de unificatori de Ńară?! Sute? Inexact. Îşi amintesc de Neamul Românesc, receptiv şi eroic până la marea jertfă de sânge, din acei ani?! Şi când spunem îşi mai amintesc de ei, ne gândim la readucerea lor în actualitate, în inima şi mintea celor care vieŃuim azi şi tot aşa din generaŃie în generaŃie. Doar aşa ne asigurăm dăinuirea ! Unirea în cuget şi simŃiri trebuie reactivată mereu, menŃinută, ca o sfântă comoară! Pomenirea martirilor de pe Monumentele Eroilor din toată Ńara, de Ziua Eroilor, este obligatorie. Şi e foarte bine că îi pomenim. Îi pomenim şi atât? În câte localităŃi sunt pagini scrise despre aceşti
Recommended publications
  • Descoperim Eroi În Localitate La Noi
    KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Saeculum81 Layout 1.Qxd
    editorial Mircea Dinutz CURSA PENTRU PREMIUL NOBEL Dacă n-ar fi curs atâta amar de cerneală pe acest poate, de vreme ce Suedia n-a obţinut mai mult de subiect, ajuns – din perspectiva unora – prioritate na- şapte Premii Nobel, supuşi greşelilor şi presiunilor/ma- ţională, dacă nu s-ar fi exprimat atâtea păreri (contra- nipulărilor de orice fel, inclusiv de natură politică. Toate dictorii), atâtea temeri şi speranţe legate de o eventuală astea nu fac, însă, ca Înalta Distincţie să-şi fi pierdut din încoronare a unui scriitor român cu cel mai râvnit pre- prestigiu şi fascinaţie, întreţinute şi prin mijloace media- miu din lume, ademenitor nu numai prin gloria ce s-ar tice, atâta timp cât nu se poate pune la îndoială faptul revărsa asupra norocitului autor, dar şi asupra unei în- că măcar jumătate dintre laureaţi au meritat premiul cu tregi literaturi, după cum îşi imaginează cei mai optimişti prisosinţă: Thomas Mann, Wladyslaw Reymont, Rabin- dintre noi, – dacă ne-am păstra luciditatea – am consta - dranath Tagore, Eugene O’Neill, Eugenio Montale, ta cu uşurinţă că unii laureaţi, pe care nici măcar Nobe- Saint-John Perse, Ernest Hemingway, Yasunari Kawa- lul nu i-a putut scoate din anonimat, decât vremelnic, bata, Hermann Hesse, Odysseas Elytis, Mario Vargas nu au provocat un interes special pentru literatura na- Llosa… A te afla într-o asemenea companie mai mult ţională, căreia îi aparţineau: Maguib Mahfauz (Egipt), decât onorantă poate fi visul, aspiraţia secretă a oricărui Wole Soyinka (Nigeria), V.S. Naipaul (Trinidad-Tobago) scriitor de pe planeta Pământ, lucru firesc, atunci când ori Derek Walcott (Sfânta Lucia).
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • 2018-2019 12 Decembrie, Ora 14:00
    2018-2019 12 decembrie, ora 14:00 Denumire webinar: România - un secol Descriere: Să ne amintim ce s-a înâmplat în urmă cu 100 de ani și cum înaintașii noștiri au făurit România de azi. Cele mai importante momente și oamenii care au luptat pentru Marea Unire. Spațiu de lucru: https://agora.reteauaedu.ro/open/NMkPAO4Lg0gkwur.html Titlul lucrării: La trecutu-ti mare, mare viitor Autor(i): Braila Felicia, Arnaut Gabriela, Rotari Valeria, Covaci Claudia Clasa: X-a , profil umanist Coordonator(i): Panioglo Aculina Școala:Liceut Teoretic “M. Sadoveanu” Județ, localitate: Republica Moldova, Cahul, s. Giurgiulesti Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Cel mai mare eveniment al romanilor de pretutindeni a avut loc. Alba Iulia ne-a unit din nou ! Am trait un moment unic , un sentiment de mandrie nationala! Sunt mandru ca sunt roman! Gandesc, simt si iubesc romaneste! Primul an centenar, in valtoarea relatiilor internationale tensionate, Ferdinand I a pus bazele unei Tari Unite, independente, moderne si a reinteregit neamul romanesc din Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia. Prin jertfa s-a nascut Unirea! Inaintasii neamului romanesc din proviinciile aflate sub ocupatie au luptat pentru a se uni cu Tara! În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Romania ca o mama iubitoare a venit si si-a strans copilul la piept. La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Țării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei și să decidă soarta ei.
    [Show full text]
  • Din Nou Despre Biroul De Organizare a Sfatului Ţării
    DIN ARHIVA BIROULUI DE ORGANIZARE A SFATULUI ȚĂRII 107 Valeriu Popovschi* DIN NOU DESPRE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII SAU O ALTĂ SERIE DE DOCUMENTE INEDITE PRIVIND ACTIVITATEA MULTILATERALĂ DESFĂȘURATĂ DE ACEST ORGAN ÎN BASARABIA ÎN TOAMNA ANULUI 1917 Forat în mod special la 27 octombrie 1917 de către Congresul militar- moldo- venesc în scopul întemeierii primului parlament basarabean, Biroul de organizare a Sfatului Ţării şi-a încheiat activitatea la 21 noiembrie 1917, când organul su- prem de conducere din ţinut, în pofida tuturor piedicilor şi dificultăţilor, a fost inaugurat într-o atmosferă solemnă la Chişinău. Calea de mai puţin de o lună de zile, pe care a parcurs-o Biroul, a fost, prin urmare, nu numai una extrem de grea şi anevoioasă, dar şi victorioasă. Or, scopul propus a fost atins, Basarabia alegându-se, pentru prima dată în isto- rie, cu un Sfat al Ţării care, în raport cu celelalte organizaţii, instituţii, ligi, uni- uni, comitete, consilii, formaţiuni politice locale, avea la bază cel mai înalt grad de reprezentativitate şi de care populaţia mult pătimitei provincii, inclusiv cea minoritară, îşi lega toate speranţele. Nucleul Biroului l-au constituit, după cum se menţionează în literatură, cei câţiva deputaţi militari (sublocotenentul Vasile Ţanţu, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporgicul Nicolae Surureanu şi solda- tul Zamfir Munteanu1), propuşi, din rândul celor 32 de deputați aleși de Con- gresul militar-moldovenesc la 27 octombrie 1917, mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa peste 50 de membri plini2, printre care şi principalii lideri ai mişcării de renaştere şi eliberare naţională din spaţiul basarabean.
    [Show full text]