OPORTUNITĂŢI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE A SUBIECTULUI: ROLUL SFATULUI ŢĂRII ÎN UNIREA BASARABIEI CU ŢARA-MAMĂ ÎN CONTEXTUL PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Maria DRUGA, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Sângerei

Abstract. This paper describes contents ranging from the February 1917 Democratic Revolution in Russia, to March 1918 - the unification of with Romania. There are also proposed methods of teaching-learning and evaluation of these contents. This material can be a curriculum for five class periods working with the contents of universal, national, and local history.

Evenimentele din Rusia au contribuit la intensificarea luptei naționale a popoarelor subjugate de țarism, inclusiv a românilor care locuiau pe teritoriul dintre Prut și Nistru. Acțiunile românilor basarabeni au fost influențate de etapele revoluției ruse, de evoluția războiului de pe Frontul de Est și de atitudinea guvernului de la Iași. Interdependența acestor factori a condus la evenimentele de la 27 martie 1918. Gheorghe Iacob

Argument. În acest articol ne propunem să prezentăm unele modalități de abordare metodologică a subiectului Rolul Sfatului Țării în unirea Basarabiei cu Țara-mamă în contextul participării României la Primul Război Mondial. Consi- derăm oportun ca în cadrul proiectării didactice a tematicii date, profesorul să se bazeze pe un anumit suport informațional, raportat la subiectele: Primul Război Mondial și România; Revoluția din Februarie din Rusia și mișcarea de eman- cipare națională din Basarabia; Formarea și activitatea Sfatului Țării; Etapele în Unirea Basarabiei cu România; Membrii Sfatului Țării, originari din raionul Sângerei. 738 CENTENAR SFATUL ȚĂRII

Pornind de la ideile de conținut, profesorul poate aplica în cadrul orelor o gamă variată de strategii didactice de predare-învățare-evaluare, cum ar fi: PRES, dezba- teri, joc de rol, poster, evaluare reciprocă, turul galeriei, discuție-panel etc. Prezentăm, din experiență, planul conținutului de idei al tematicilor enunțate mai sus și exemple de valorizare în cadrul orelor de istorie a unor metode active/ interactive de predare-învățare-evaluare.

I. Primul Război Mondial și România

Idei de conținut: • Declanșarea Marii Conflagrații a făcut ca problema Basarabiei să apară pe ordinea de zi a opiniei publice din România și din străinătate. • În timp ce majoritatea oamenilor politici de la București considera vitală spri- jinirea Antantei pentru a cuceri Transilvania, alții opinau că Regatul trebuie să se alăture Puterilor Centrale și să elibereze Basarabia. • Ambele tabere se acuzau reciproc de faptul că ar fi „vândute” uneia dintre cele două alianțe politico-militare. • În martie 1915, la Craiova, cu scopul prezentării opiniilor și revendicărilor lor politice, refugiații basarabeni au întemeiat publicația Basarabia. - Obiectivul publicației era cuprins în articolul din primul număr, intitulat Nu ui- tați Basarabia. Două milioane de moldoveni asupriți imploră ajutorul fraților liberi. - Publicația solicita ca guvernul român să acționeze pentru eliberarea, în pri- mul rând, a românilor basarabeni, amenințați cu asimilarea totală sub dominație rusească. - În Transilvania românii au o conștiință națională „foarte dezvoltată” și au forța necesară pentru a rezista încă în fața politicii de deznaționalizare. • Confruntarea de opțiuni s-a manifestat și în Parlamentul României: - , singurul parlamentar de origine basarabeană, a subliniat că nimeni nu are dreptul de a renunța la „mormintele strămoșilor care zac peste Prut”. „Rusia, aflată în pragul unei revoluții populare, va fi înfrântă în războiul actual, și din această cauză, România trebuie să lupte împotriva rușilor pentru eliberarea Ba- sarabiei”. - Tabăra filo-franceză a venit cu argumente etno-demografice: „Câți români sunt în Basarabia, câți români sunt peste Carpați? Ce suprafață are Transilvania? Ce su- prafață are Basarabia?” (George Diamandi). • În optica guvernului, situația din imperiul dualist era considerată mult mai dramatică, Austro-Ungaria fiind lipsită de șanse pentru a rezista unui șoc puternic, în timp ce experiența revoluției ruse din 1905-1907 părea să demonstreze viabilita- tea imperiului țarist. Din aceste considerente, alternativa optimă a fost considerată intrarea în război de partea Antantei pentru a elibera Transilvania, Banatul și Buco- vina, în timp ce soluționarea chestiunii basarabene trebuia amânată pentru o situație internațională favorabilă. MARIA DRUGA 739

Tabel 1. Strategii de predare-învățare-evaluare Metode/tehnici de predare-învățare Metode/tehnici/forme de evaluare Discuție-dezbatere Elaborarea argumentelor în baza tehnicii Moțiunea: Intrarea României în război de partea Antan- PRES tei apără interesele tuturor românilor?! P – punctul de vedere Eu cred că guvernul român trebuie să intre Argumente pro Argumente contra în război de partea Antantei. 1.Imperiul Austro-Ungar 1.În Transilvania românii R – raționamentul este lipsit de șanse de a au o conștiință națională Deoarece Imperiul Austro-Ungar este lipsit rezista unui șoc puternic, „foarte dezvoltată” și au de șanse de a rezista unui șoc puternic. în timp ce experiența re- forța necesară pentru a re- E – exemplul voluției ruse din 1905- zista încă în fața politicii de Sunt trei provincii românești sub ocupație 1907 părea să demonstre- deznaționalizare. austro-ungară, cu o populație de aproxima- ze viabilitatea imperiului tiv 4 milioane de români. țarist. S – soluția Intrarea in război de partea Antantei este soluția optimă. 2. Sunt trei Provincii ro- 2. În timpul dominației ța- P – punctul de vedere mânești sub ocupație aus- riste Basarabia a fost puter- Eu cred că guvernul român trebuie să intre tro-ungară: Transilvania, nic deznaționalizată și rusi- în război de partea Puterilor Centrale. Banat și Bucovina, cu o ficată și decapitată de lideri R – raționamentul populație de cca 4 milioa- politici. Deoarece Imperiul Țarist este amenințat de ne de români. o revoluție populară. E – exemplul 3.Rusia, ca aliat, nu ne poa- În timpul dominației țariste, Basarabia a te da multe garanții, așa fost puternic deznaționalizată și are nevoie 3. Nu existau garanții că cum a demonstrat de multe de ajutor pentru a o salva. diplomația austriacă nu ori în istorie, de exemplu, în S – soluția va încheia o înțelegere cu războiul ruso-turc din 1877- Intrarea in război de partea Puterilor Cen- Petersburgul privitoare la 1878. trale este soluția optimă. împărțirea României.

II. Revoluția din Februarie din Rusia și mișcarea de emancipare națională din Basarabia

Idei de conținut: • Revoluția din Februarie din Rusia și abdicarea lui Nicolae al II-lea la 2 martie 1917 au însemnat, de fapt, prăbușirea imperiului. Știrea despre acest eveniment epo- cal din istoria Imperiului Rus a ajuns și în Basarabia. Tocmai la 8 martie ziarul Cu- vânt Moldovenesc publică informații despre schimbarea regimului politic din Rusia ca urmare a izbucnirii, la 27 februarie, a Revoluției burghezo-democratice. • ,,Din numărul de față veți afla că noi de acum nu mai suntem robii stăpânilor vechi, care ani de a rândul și-au bătut joc de noi în chipul cel mai grozav. Ocârmuirea veche s-a prăbușit și pe dărâmăturile ei se clădește o viață nouă”. • Guvernul Provizoriu, format de forțele democratice ale Rusiei, a emis în gra- bă, pentru a potoli spiritele revoluționare, un program de acțiune, care prevedea, printre altele: - libertatea cuvântului, a presei, a asocierii, a întrunirii și a grevei cu extinderea libertăților politice. 740 CENTENAR SFATUL ȚĂRII

- suprimarea tuturor restricțiilor sociale, confesionale și naționale. • Astfel, revoluția din Februarie devine o premisă pentru începutul unei activi- tăți mai fructuoase. • La 12 martie 1917 la Chișinău a avut loc o întrunire a intelectualilor care au pus în discuție problema constituirii unui partid național și a elaborării programului său. • La 2 aprilie 1917 la Chișinău s-a desfășurat adunarea de constituire a Partidu- lui Național Moldovenesc (PNM). • La 9 aprilie programul PNM a fost publicat în paginile ziarului Cuvânt Mol- dovenesc. • Emanciparea spiritului național român s-a manifestat și în afara provinciei, în unitățile armatei ruse în care fuseseră recrutați numeroși basarabeni. Orașul Odessa avea în garnizoana sa nu mai puțin de 40.000 de moldoveni. • S-au creat comitete naționale în cadrul unităților militare din Odessa, Niko- laev, Sevastopol și în unitățile militare ale Frontului Român. • S-au creat unități moldovenești cu scopul menținerii ordinii în Basarabia, 16 cohorte a câte 100 de ostași autohtoni.

Tabel 2. Strategii de predare-învățare-evaluare

Metode/tehnici de predare-învățare Metode/tehnici/forme de evaluare Lucrul în grupuri mici/Simulare/Joc de rol Grupul 1 Prezentarea lucrului în grup. Uniunea cooperativelor, ședința din 6-7 aprilie 1917 Cer introducerea autonomiei administrative, culturale Evaluarea jocului de rol după criterii stabi- și economice a Basarabiei și dreptul de a utiliza limba lite. în toate instituțiile provinciei. Grupul 2 Congresul eparhial, 19-25 aprilie 1917 Revendică autonomia politică a ținutului, convocarea unui organism legislativ (Sfatul Țării) și desemnarea Elaborarea fișei de evaluare pe bază de crite- unui organ executiv (Consiliul Suprem). rii și descriptori. Grupul 3 Congresul învățătorilor moldoveni, 12-15 mai 1917 Elaborarea unui eseu cu tema: Adoptă hotărâri referitoare la introducerea alfabetu- Dezbateri privind viitorul politic al Basa- lui latin în școlile provinciei începând cu anul școlar rabiei: autonomie politică sau provincie în 1917-1918. cadrul Republicii Federative Ruse Grupul 4 Congresul gubernial al țăranilor, 21-24 mai 1917 Rezoluția adoptată prevedea anularea proprietății private asupra pământului și trecerea acestuia, fără răscumpărare, în mâinile țărănimii. În plan politic, congresul s-a pronunțat pentru reorganizarea fostu- lui imperiu într-o ,,republică federativă cu un singur parlament, fără președinte și cea mai largă autonomie pentru toți cetățenii Rusiei”. MARIA DRUGA 741

III. Formarea și activitatea Sfatului Țării Idei de conținut: • În Rusia situația scapă treptat de sub controlul Guvernului Provizoriu, a cărui autoritate era contestată de forțe cu opțiuni deseori opuse ca, de pildă, bolșevicii, menșevicii, monarhiștii, mișcările naționale. • În condițiile în care reprezentanții Guvernului Provizoriu în Basarabia nu reușeau să pună capăt haosului instaurat în provincie în vara-toamna anului 1917, Comitetul Militar Executiv Moldovenesc a decis convocarea la Chișinău a primului congres al militarilor moldoveni din întreaga Rusie. • Lucrările congresului s-au desfășurat în perioada 20-27 octombrie 1917. La 21 octombrie participanții au proclamat autonomia teritorială și politică a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Ruse. • La 23 octombrie s-a adoptat decizia despre instituirea Sfatului Țării, instituție legislativă supremă ce urma a fi compusă din 120 de deputați – 84 români (70%) și 36 reprezentanți ai altor etnii (30%). 10 locuri erau rezervate românilor din stânga Nistrului. Până la urmă s-a ajuns la numărul de 150 deputați (105 români). • Biroul electoral constituit din rândul participanților la întrunire a purces, cu sprijinul cohortelor moldovenești, la organizarea alegerilor. • Biroul de organizare a Sfatului Țării, în ședința din 20 spre 21 noiembrie 1917, l-a desemnat pe drept candidat pentru funcția de președinte. Cunoscut ca unionist convins, candidatura fruntașului moldovean nu a fost agreată de reprezen- tanții minorităților. Biroul s-a oprit asupra persoanei lui Ion Inculeț. • In prima ședință a Sfatului Țării, din 21 noiembrie 1917, președinte a fost ales Ion Inculeț, în unanimitate, cu 95 de voturi. • Din procesul verbal nr. 1 desprindem problemele care au fost discutate: asupra anarhiei, convocarea Adunării Constituante în baza votului universal, direct și secret, „pământ și libertate”, autoadministrarea obștească, „îndrumarea vieții pe matca legi- lor”, „drepturile minorităților”. • În zilele următoare au fost validate mandatele deputaților și s-au organizat fracți- unile parlamentare: Blocul Moldovenesc, Fracțiunea țărănească și Fracțiunea Minorită- ților. S-a format primul guvern – Consiliul Directorilor Generali, preşedinte – P. Erhan. Tabel 3. Strategii de predare-învățare-evaluare Metode de predare-învățare Metode/tehnici de evaluare Sesiune de comunicări: Evaluarea experților de către public după Experții vor avea de pregătit și prezentat următoarele criterii stabilite din timp: subiecte: -Conținut adecvat subiectului. -Rolul Congresului Militarilor moldoveni în proclama- -Claritate și logică în exprimare. rea autonomiei Basarabiei. -Convingător/persuasiv. -Pregătirea și desfășurarea primei ședințe a Sfatului Țării. -Contact vizual cu publicul. -Ion Pelivan și Sfatul Țării. -Respectarea timpului acordat. -Reflecțiile participanților la prima ședință a Sfatului Țării. Evaluarea publicului conform criteriilor: Întrebări și răspunsuri pentru experți. -Numărul de întrebări formulate. -Tipurile de întrebări (taxonomia lui Bloom). Concluzii și aprecieri ale conținuturilor. -Notițele pe care le-au făcut în timpul pre- zentărilor. 742 CENTENAR SFATUL ȚĂRII

IV. Etapele în Unirea Basarabiei cu România Idei de conținut: • Proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, 2 decembrie 1917. • Proclamarea Independenței RDM, 24 ianuarie 1918. • Unirea condiționată a Basarabiei cu România, 27 martie 1918. • Unirea necondiționată a Basarabiei cu România, 2 decembrie 1918.

Tabel 4. Strategii de predare-învățare-evaluare

Metode de predare-învățare Metode/tehnici de evaluare Lucrul cu posterul Evaluare reciprocă Elevii au de reprezentat, într-o formă libe- Criterii de evaluare reciprocă: ră, la alegere, etapele unirii Basarabia cu -Conținut relevant și deplin România, utilizând următoarele resurse: -Formă atractivă -Anexa cu materialul de conținut -Transmite un mesaj clar și logic -Harta tematică -Folosește scheme, desene, aplicații, -Literatură tematică caricaturi. -Foi, carioci Turul galeriei.

V. Membrii Sfatului Țării, originari din raionul Sângerei • : - A participat la Congresul învățătorilor ca reprezentant al Comitetului Executiv al Soldaților moldoveni din Odessa. - A fost printre inițiatorii și organizatorii marelui miting și al serbărilor de la Odessa, din 18 aprilie 1917, la care au participat peste 12.000 de soldați și marinari moldoveni. - A făcut parte din Fracțiunea Blocului Moldovenesc, activând în comisia de control și cea agrară. - După Unire și-a continuat studiile la Facultatea de Electrotehnică a Univer- sității din Iași, deținând apoi diverse funcții: a fost învățător, președinte al Băncii Populare din Sângerei, consilier județean, membru al Comitetului de conducere a Camerei Agricole din Bălți, membru al Comisiei de împroprietărire a județului Bălți. • : - A înființat, în colaborare cu I. Codreanu, Comitetul Național Ostășesc, organi- zând primele „cohorte” naționale, menite a proteja gubernia de atrocitățile bolșevicilor. - A fost comisar în Basarabia pentru afacerile sfaturilor militarilor și inspector al cohortelor de miliție. - Congresul Militarilor Moldoveni l-a ales deputat în Sfatul Țării, el aderând la fracțiunea Blocul Moldovenesc. - După Unire, a prezidat Comisia Agrară și a elaborat proiectul Legii Agrare, pe care l-a prezentat mai întâi în Sfatul Țării, apoi în Constituanta din 1919. • : - A fost ales deputat în Sfatul Țării la Congresul Militarilor Moldoveni, reuniune la care a reprezentat organizația militară moldovenească a flotei de pe Marea Neagră și din Crimeea. MARIA DRUGA 743

- A fost membru al PM al Socialiștilor Revoluționari, iar în Sfatul Țării a aderat la gruparea militaro-țărănească. - După Unire s-a ocupat de agricultură, deținând și diverse funcții administrati- ve, a fost primar al comunei Pepeni. - S-a implicat în politică, fiind membru al Partidului Liberal.

Tabel 5. Strategii de predare-învățare-evaluare

Metode /tehnici de predare-învățare Metode/tehnici de evaluare Discuție panel Evaluarea experților de către public după criterii stabilite din timp: Experții vor avea de pregătit și prezentat următoarele subiecte: -Conținut adecvat subiectului. -Vasile Gafencu și activitatea lui în Sfatul -Claritate și logică în exprimare. Țării -Convingător/persuasiv. -Vasile Gafencu după Unire. Anul 1940 și -Contact vizual cu publicul. soarta deputaților din Sfatul Țării. -Respectarea timpului acordat. -Rolul lui Anton Crihan în constituirea Sfatu- lui Țării și Unirea Basarabiei cu România. -Ion Ignatiuc – deputat în Sfatul Țării. Evaluarea publicului conform criteriilor: -Numărul de întrebări formulate. Întrebări și răspunsuri pentru experți. -Tipurile de întrebări (taxonomia lui Bloom). -Notițele pe care le-au făcut în timpul prezentărilor. Concluzii și aprecieri ale conținuturilor.

Bibliografie selectivă: 1. Bobeică, A., Sfatul Ţării, Universitas, Chișinău, 1993. 2. Chicuş, N. et al., Istoria românilor. Manual pentru clasa a 11-a, Ştiinţa, Chi- şinău, 2002. 3. Halippa, P. Testament pentru urmaşi, Hyperion, Chişinău, 1991. 4. Pop, I. A., Scurtu, I., 200 de ani din istoria românilor dintre Prut şi Nistru. 1812-2012, Litera Internaţional, Chişinău-Bucureşti, 2012. 5. Purici, Ș., Istoria Basarabiei, Semne, Bucureşti, 2012. 6. Sfântul închisorilor, mărturii despre adunate și adnotate de monahul Moise, Alba Iulia, 2007.