[email protected]; Tipar Executat La „BONS OFFICES”

Bibliopolis@Hasdeu.Md; Tipar Executat La „BONS OFFICES”

5HYLVWăGHELEOLRWHFRQRPLH úLúWLLQĠHDOHLQIRUPăULLHGLWDWă GH%LEOLRWHFD0XQLFLSDOă Ä%3+DVGHX´GLQ&KLúLQăX

012) Nr. 2 3 (2 l. 4 Vo Director: Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Redactor-şef: Vlad POHILĂ

Consiliul ştiinţifi c: dr. Hermina ANGHELESCU (Detroit), Leons BRIEDIS, membru de onoare al Academiei Letone (Riga), acad. Mihai CIMPOI, Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române, conf. univ. dr. Natalia GOIAN, conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, prof. univ. dr. Zamfi ra MIHAIL (Bucureşti), prof. univ. dr. Victor PETRESCU (Târgovişte), Vlad POHILĂ, prof. univ. dr. Ion STOICA (Bucureşti), conf. univ. dr. Vasile ŞOIMARU, conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN, prof. univ. dr. Dumitru URSU (Odesa)

Colegiul de redacţie: Tatiana COŞERIU (Teorie şi practică,) Mariana HARJEVSCHI (Politici, Legislaţie), Valeriu HERŢA (Design), Tatiana ISCHIMJI (Bibliotecile minorităţilor etno-culturale), conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI (Studii şi cercetări), Ludmila PÂNZARU (Tehnologii, Resurse, Traduceri), Vlad POHILĂ (Editorial, Cultură şi spiritualitate), Genoveva SCOBIOALĂ (Imagine, Relaţii publice, Activităţi reţea)

Secretariat: Tatiana BORODATÎI, Valeriu RAŢĂ

Tel. redacţiei: 221186; e-mail: [email protected]; http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html Tipar executat la „BONS OFFICES”. Tel.: 500578; 276644 CUPRINS / СОДЕРЖАНИЕ / CONTENTS

EDITORIAL / ПЕРЕДОВАЯ СТАТЬЯ / The valorifi cation of the culture of public EDITORIAL information access is the essence of the Vlad POHILĂ colaboration between public administration Deschiderea spre lume a revistei BiblioPolis and the infodocumentary institution ...... 36 BiblioPolis: лицом к миру Mariana HARJEVSCHI BiblioPolis: the opening toward the Primul curs online pentru bibliotecari – world ...... 7 Dreptul de autor pentru bibliotecari STUDII ŞI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / Первый курс лекций онлайн для STUDIES AND RESEARCH библиотекарей The fi rst online course for librarians ...... 43 Elena BUTUCEL, LIDIA KULIKOVSKI Progresul individual sub semnul egalităţii cu VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / progresul instituţional LIBRARY`S BRANCHES LIFE Индивидуальный прогресс под знаком равенства с институционным прогрессом Cristina MAMAISCAIA The individual progress is equal with the În viaţă nu contează unde te afl i, ci pe cine institutional progress ...... 10 ai alături В жизни важно не то где ты находишься, Nelly ŢURCAN а кто рядом с тобой Contribuţia oamenilor de ştiinţă la formarea In life, no matter where you are but who culturii ştiinţifi ce a societăţii is next to you ...... 46 Вклад научных работников в формирование научной культуры Liliana CUGUT общества Istoria care doare The contribution of the scientists in the История приносящая боль formation of society’s scientifi c culture .....18 The history that hurts ...... 49

TEORIE ŞI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И DE ZIUA BIBLIOTECARULUI / ДЕНЬ ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE БИБЛИОТЕКАРЯ / LIBRARIAN’S DAY Dr. Hermina Anghelescu: „Trebuie să găsim Tatiana COŞERIU soluţii ca să atragem la bibliotecă pe cei Emergenţa profesionistului perfect sau care nu ne trec pragul...” (Consemnare: 23 aprilie sărbătorit de comunitatea Liliana MOLDOVAN) bibliotecară cu mult fast Др Хермина Ангелеску: «Нам необходимо 23 апреля сообщество библиотекарей найти возможности привлечь в отметило свой профессиональный библиотеку тех, кто проходит мимо нас...» праздник Dr. Hermina Anghelescu: “We must to The 23 of April the librarians’ community search solutions to attract the potential celebrated their professional day...... 52 users...” ...... 29 Tatiana COŞERIU Olesea COBLEAN Conferinţa Asociaţiei Naţionale a Valorifi carea culturii accesului la Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din informaţia publică, chintesenţa cooperării România administraţiei publice şi instituţiilor Конференция Национальной Ассоциации infodocumentare библиотекарей и публичных библиотек Освоение культуры доступа к публичной Румынии информации – суть сотрудничества The Conference of the National Librarian публичной администрации с and Public Libraries Association from инфодокументарными учреждениями Romania ...... 54

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 3 BiblioPolis

Mariana HARJEVSCHI Tamara GORINCIOI Sînt tînără, deci mă implic Un document istoric inedit: Crucea Mîntuirii Я молода, значит я действую Neamului Românesc I’m young so I get involve ...... 56 Исторический документ о возведении Креста спасения народа Tatiana COŞERIU A unique historical document: The Salvation Justifi carea clipelor trăite... Cross of Roumanian people ...... 99 Прожитые мгновения The justifi cation of the lived OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / ANNIVERSARY moments ...... 59 Vlad POHILĂ MANIFESTĂRI CULTURALE / КУЛЬТУРНЫЕ Cu sufl etul mereu în Basarabia МЕРОПРИЯТИЯ / EVENTS Душой – всегда в Бессарабии Your soul is always in Bessarabia ...... 104 Valeriu RAŢĂ Cu inima deschisă despre genocidul roşu V. PRISĂCARU С искренностью о «красном геноциде» Artista dorurilor noastre Sincerely about the “red genocide” ...... 61 Наша любимая актриса Our favorite actress ...... 106 R. ANDREI Cartea, o preocupare de căpătâi a bibliotecii BIBLIOPOLIS – 10 ANI / BIBLIOPOLIS – Книга – важнейшее дело библиотеки 10 ЛЕТ / BIBLIOPOLIS – 10 The most important care of the library – Raia ROGAC the book ...... 67 BiblioPolis la o zi de mare sărbătoare Raia ROGAC К десятилетию журнала Destine neordinare – lansări memorabile The tenth anniversary of the journal ...... 108 Необычные судьбы – необычные Zoia BALAN презентации Felicitări revistei BiblioPolis, care m-a Unordinary destinies – unforgettable acceptat în familia sa launches ...... 76 Спасибо BiblioPolis-у за то, что он принял Petru PARASCHIVU меня в свою семью Destinul tragic al românilor din Basarabia: Thanks to the journal accepted me 1812-2012 to their family ...... 111 Трагическая судьба бессарабских румын: ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ / НАША 1812-2012 ПРАВДИВАЯ ИСТОРИЯ / OUR REAL The tragic destiny of Romanians from HISTORY Bessarabia: 1812-2012 ...... 81 Mircea ELIADE Elena CALDARE Piloţii orbi ai României „…Numele vechiu şi mai direptu iaste Слепые лётчики Румынии rumân…” The blind pilots of Romania ...... 114 «...Древнее и правильное название нашего народа это румыны...» Gheorghe PÂRLEA The older and the correct name of our Drumurile Mareşalului au trecut şi pe people is Romanian...... 87 meleagurile noastre Дороги Маршала проходили и через Nina SLUTU-SOROCEANU наши края Colaborare româno-română: „Punţi de The Marshall roads across our country ...118 sufl et” – punţi de spiritualitate Румынско-румынское сотрудничество: Constantin BOBEICĂ презентация книги интервью Душевные Paul Goma despre un alt aspect al мосты şovinismului rus Romanian-Romanian collaboration: “Soul’s Паул Гома о русском шовинизме bridges” – spiritual bridge ...... 90 Paul Goma about chauvinism ...... 122

4 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Vasile ŞOIMARU OAMENI ŞI CĂRŢI / ЛЮДИ И КНИГИ / Aventurile unui manuscris al inginerului PEOPLE AND BOOKS Paul Emil Raşcu Ludmila BULAT Перепитии рукописи инженера П.Э. Рашку „Franţuzul” nostru de la Chişinău The adventures of Paul Emil Rascu’s Редактор книги Георге Кирицэ manuscript ...... 124 Our French in Chisinau ...... 153 BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI / Gheorghe Erizanu: „Cititorul este БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, dezorientat de cărţile proaste şi de educaţia КОЛЛЕКЦИОНЕРЫ / LIBRARIUS, neadecvată...” (Consemnare: Iurie COLESNIC) BIBLIOPHILES, COLLECTORS Г. Еризану: «Читатель дезориентирован Iurie COLESNIC плохим и неадекватным воспитанием...» Bibliotecarul Academiei… Gheorghe Erizanu: “The reader is confused Библиотекарь Академии Наук by bad books and inadequate The librarian of the Academy ...... 131 education...” ...... 155 Iurie COLESNIC Iulius POPA Un muzeograf incontestabil Good bye, biblioteca?! Ценнейший музеограф Good bye, библиотека? The valuable museographist ...... 132 Good bye library? ...... 158

REMEMBER CRONICĂ / ХРОНИКА / CHRONICLE Ştefan BOLOCAN Spiritul lui Zamolxis a poposit şi la BM „B.P. Hasdeu” (Valeriu RAŢĂ) Comemorarea lui Valeriu Gafencu la Дух дакского богa Замолксиса в Chişinău Муниципальной библиотеке Чествование памяти мученика Валериу The Spirit of Zamolxis came to a stop Гафенку in the Municipal Library B.P. Hasdeu ...... 161 The commemoration of Valeriu Gafencu in Chisinau ...... 134 Concursul de caligrafi e „Crinii latini” (Valeriu HERŢA) Sergiu P. PALII Конкурс каллиграфии „Crinii latini” Ion Vatamanu, cel care a studiat valenţele («Латинские лилии») lumii The Calligraphy contest „Crinii latini” Слово к 75-летию Иона Ватаману Latin’s lilies)...... 164 Ion Vatamanu who has studied the world valences...... 137 CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО Gheorghe PÂRLEA СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL BOOKS Trei ani de la plecarea la ceruri a unui român Lidia KULIKOVSKI ales – basarabeanul Andrei Vartic Bibliotecile contemporane Три года без румынского патриота Современные библиотеки Андрея Вартик The modern libraries ...... 166 Three years without Andrei Vartic ...... 139 RECENZII ŞI CONSEMNĂRI / РЕЦЕНЗИИ Nicolae RUSU И ЗАМЕТКИ / REVIEWS AND NOTES Reîntregirea nu se aşteaptă la rînd O carte cît (şi ca) o Biblie: Teroarea Удивительный поэтический голос comunistă în RASSM (1924-1940) şi în RSSM The reunifi cation is not waiting (1944-1947) (Gheorghe PÂRLEA) in queue...... 143 Книга о коммунистическом терроре в Nicolae BĂLŢESCU МАССР и МССР La moartea Leonidei About the communist terror in the На смерть Леониды Лари Moldavian Autonomous Republic and in the On the death of Leonida Lari ...... 150 Moldavian Soviet Socialist Republic ...... 169

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 5 BiblioPolis EDITORIAL

Contemporan-imaginar-real Acest descântec, poezia… (Lidia GROSU) (Vitalie RĂILEANU) Постоянная привязанность лирике Современность-воображение- The constant aff ection to the lyrics ...... 199 реальность The contemporary-imaginery-reality ...... 173 Cerul de cuvinte al lui Victor Ladaniuc (Eugenia MANEA-CERNEI) Ficţiunea realităţii (Nicolae RUSU) Волшебник слова Виктор Ладанюк Фантазия реальности The wizard of the word ...... 200 The fi ction of reality ...... 175 Toate curiozităţile lumii într-o singură carte Drumul pătimirilor parcurs de o (Aurel HIOARĂ) basarabeancă deportată în Siberia Занимательно и полезно – в одной книге (Ludmila BULAT) Хождение по мукам бессарабки All sights of the world in one book ...... 202 в Сибири Quo vadis, România? The calvary road of the Bessarabian woman (Andrei BUTUCENEANU) in Siberia ...... 178 Камо грядеше, Румыния? O cronică modernă a unui sat românesc din Quo vadis, Romania? ...... 205 sudul Basarabiei (Iulia MĂRGĂRIT) Un suport didactic binevenit Современная летопись румынского села (Ludmila DOROŞENCO) юга Бессарабии Полезное учебное пособие A contemporary chronics of a Romanian An useful educational support ...... 209 village from southern Bessarabia ...... 180 Universul unei comune din judeţul Iaşi ALEGERE / ВЫБОР / PREFERENCE (Cristian ZIDARU) Mihai CIMPOI Удивительная монография коммуны Poetul în postură de Faust XXI Ясского уезда Поэт в роли Фауста ХХI-го века The universe of a village from Yassy The poet in Faustus posture ...... 211 county ...... 183 Iulian FILIP Două cărţi dedicate Chişinăului (Victor ŞTIR) Scump, cu adevărat, a fost şi este numai Две книги посвященные г. Кишинэу copilul Two books dedicated to Chisinau ...... 188 Дети – настоящее сокровище Уникальная, интригующая книга The children are real treasure ...... 214 (Ион ШПАК / Ion Şpac) O carte istorică deosebit de valoroasă IN MEMORIAM A unique historical book ...... 190 S-a stins din viaţă Primadona Operei Naţionale IMPRESII DE LECTURĂ / O ПРОЧИТАННОМ / Умерла Примадонна молдавской оперы IMPRESSIONS The Prima donna of Moldovan Opera O pledoarie tulburătoare, deci şi extrem died ...... 218 de convingătoare, pentru Maramureş (Vlad POHILĂ) A plecat la Domnul rectorul nostru... Антология впечатлений о В память ректора МГУ акад. Бориса Марамурешском крае Мелника A troubling and extremely persuasive In memory of the Moldovan State pleading for Maramureş University, Boris Melnic ...... 219 (Vlad POHILĂ) ...... 194 Era o pezenţă unanim apreciată în viaţa Dulce-amar de poezie… (Vitalie RĂILEANU) noastră teatrală Новизна стихов Анны Рапчя Не стало театроведа Павела Проки The originality of Anna Rapcea’s poems....197 The theater critic Pavel Proca is died ...... 220

6 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

EDITORIAL

DESCHIDEREA SPRE LUME A REVISTEI BIBLIOPOLIS Vlad POHILĂ

Cine va spune că enunţul din titlu con- avansate, am încercat să familiarizăm citi- ţine o metaforă, desigur, va avea drepta- torul nostru, în primul rînd pe angajaţii BM te. Însă chiar şi cel care doar va deschide „B.P. Hasdeu”, cu starea de lucruri a dome- BiblioPolis-ul, va remarca neapărat că suma- niului pe alte meridiane, încercînd, totoda- rul e în trei limbi: română, engleză şi rusă şi tă, să le insufl ăm ideea că ei sînt o părticică iată deja o dovadă de deschidere, căci ast- a unui tot de rang global, că oamenii noş- fel şi un necunoscător al limbii noastre, în tri nu numai prestează o muncă similară care apare majoritatea absolută a materia- cu colegii lor din Europa de Vest, America lelor incluse, deja îşi poate face o imagine de Nord sau din altă parte a lumii civiliza- despre demersul publicaţiei. re, dar sînt şi promotorii unor principii şi La începuturile apariţiei revistei Bibli- idealuri profund umane, prin care lumea oPolis, într-un număr a fost inserat un in- este ajutată să se informeze, să se cultive, terviu cu directorul de atunci al Bibliotecii să devină mai bună şi mai dreaptă. Congresului SUA, din Washington – recu- Şi dacă materialele amintite mai sus, noscută unanim ca cea mai mare, cea mai de la debutul editorial al BiblioPolis-ului, bogată, cea mai cuprinzătoare bibliotecă purtau un mesaj cu precădere informativ- din lume, unde poţi găsi chiar şi ziare basa- cognitiv, foarte curînd au prins a apărea rabene din anii ’30 ai secolului trecut, dar în revistă şi lucrări cu caracter academic, şi plachete de poezii sau culegeri de proză teoretic, şi acestea însă avînd drept scop tipărite la Chişinău la răscrucea secolelor popularizarea unor jaloane importante XX-XXI. Mai apoi, am publicat traducerea ale evoluţiei ştiinţei biblioteconomice în unui interviu cu directorul Bibliotecii de lume. Vom aminti, în context, articolele Stat a Rusiei, fosta Bibliotecă „Lenin”, cea despre contribuţiile în domeniu ale lui mai mare şi mai importantă bibliotecă din Shiyali Ramamrita Ranganathan (India) URSS, apoi din Rusia actuală şi chiar din sau cele ale rusului Nikolai Rubakin, care a spaţiul răsăritean actual. A urmat o amplă activat un timp în Franţa, mai multe scrieri prezentare a Bibliotecii Naţionale a Fran- teoretice ale conaţionalei noastre din SUA ţei, care i-a avut cititori pe toţi clasicii lite- Hermina Anghelescu. Un număr special al raturii franceze, de la Rabelais şi Molière la revistei BiblioPolis (vol. 37, nr. 5), cuprin- Maupassant, Hugo, Balzac, Flaubert, Bau- zînd articole, studii şi cercetări pe tema delaire şi pînă la Albert Camus, Alain Ro- Cultura informaţiei ale unor bibliologi din bbe-Grillet sau Jean-Paul Sartre. Mai apoi 12 ţări din Europa, America şi Asia, a văzut revista a publicat un serial dedicat Biblio- lumina tiparului în 2010. Graţie acestei tecii Naţionale a Poloniei, precum şi altor ediţii speciale, cititorii noştri – şi mă refer biblioteci mai vechi şi mai noi din această acum la cei interesaţi la modul cel mai ţară. Astfel, prin prezentarea unor institu- direct de domeniul biblioteconomic – au ţii-cheie din sfera bibliotecară a unor ţări putut lua cunoştinţă de cele mai recente

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 7 BiblioPolis EDITORIAL

şi mai valoroase demersuri, manifestări şi Lituania, Bielorusia, Polonia, Cehia etc. La evoluţii ce se înregistrează pe mapamond alte rubrici (Recenzii şi consemnări, Impresii în sferele cunoaşterii, informării, lecturii, de lectură, Remember, Omagieri, Calendar, culturalizării maselor prin carte (inclusiv Eseu, Manifestări culturale etc.) au fost pu- cartea şi mass-media electronice) şi prin blicate articole despre destinul cărţilor, al intermediul bibliotecii. bibliotecilor, cititorilor şi lecturii în Ucrai- De-a lungul deceniului ce s-a scurs, rena, Rusia, ţările baltice, ţările scandinave, vista noastră a inserat mai multe articole, Italia, Spania, Marea Britanie. O modalitate studii sau interviuri de natură să propage de a familiariza cititorii cu starea lecturii la experienţa avansată în domeniu din alte alte popoare este şi omagierea unor per- ţări. De multe ori acestea au fost nişte im- sonalităţi notorii ale scrisului, culturii sau presii pe care le-au cules angajaţi ai BM artei din lume, doar se ştie că un scriitor, „B.P. Hasdeu” afl îndu-se în vizite de lucru un om de ştiinţă sau un artist veritabil are sau pentru schimb de experienţă, la sta- cea mai directă legătură cu cei care citesc, gii sau la conferinţe tematice în Finlanda, frecventează bibliotecile; cu cei care do- Grecia, Ucraina, Israel, SUA, Rusia, Lituania, resc să fi e informaţi sau sînt pasionaţi de Polonia, Ungaria şi alte ţări. miraculosul univers al poeziei, prozei, dra- Mai multe rubrici permanente din maturgiei, istoriei şi criticii literare. Vom revista BiblioPolis găzduiesc diverse ma- aminti doar cîteva nume de celebri scrii- teriale cu caracter cognitiv, dar şi analitic, tori sau slujitori ai artelor care, cu diferite despre literatura şi cultura altor popoare, ocazii şi în cele mai variate modalităţi, au inclusiv despre activitatea editorială şi cea benefi ciat de generoase prezentări în pa- bibliotecară din state europene, asiatice, ginile BiblioPolis-ului: Adam Mickiewicz, americane. Astfel, la rubrica Cartea pe glob, Feodor Dostoievski, Şalom Alehem, Guy cititorii noştri au putut găsi informaţii cap- de Maupassant, Charles Baudelaire, J.D. tivante şi utile despre viaţa culturală, atît în Salinger, Gabriel García Márquez, Ingmar plan diacronic, cît şi sincronic, din Armenia, Bergman, Luciano Pavarotti, Andrei Vozne- Franţa, Estonia, Serbia, Croaţia, Slovenia, senski, Martin Buber, Iuri Lotman, Cinghiz

8 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Aitmatov, Lilli Promet, Leons Briedis etc., bibliotecare din Europa şi din lume, izbu- alte zeci de nume celebre fi ind amintite şi tind, în termeni record şi prin modalităţi / sau comentate în diverse contexte. minimal dureroase, să depăşească închis- Am contribuit la realizarea dezidera- tarea ce caracteriza viaţa spirituală din im- tului nostru de deschidere spre lume şi periul sovietic. Este unanim apreciat efortul publicînd materiale referitoare la perso- BM „B.P. Hasdeu” de a reabilita cartea naţio- nalităţi de impresionantă anvergură ale nală, aceasta fi ind neglijată, marginalizată, culturii naţionale, care sînt de neconceput sfi dată în anii de regim comunist. În acest în afara fenomenului literar, cultural, artis- scop, în cadrul BM din Chişinău au fost des- tic, ştiinţifi c sau fi lozofi c european ori chiar chise nouă biblioteci de carte românească, mondial: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, iar în ansamblu pe reţea procentul de carte Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, naţională a crescut de la 7-8 la sută pînă la Nicolae Titulescu, George Enescu, Eugen mai bine de jumătate din valoarea fondu- Doga, Emil Loteanu, Grigore Vieru... rilor. La fel de unanim însă este apreciată În fi ne, în contextul aceleiaşi tendinţe şi experienţa multiculturală dezvoltată la de a ne apropia cît mai mult de ritmurile BM „B.P. Hasdeu”, inclusiv prin deschiderea contemporane ale vieţii culturale de pe şi gestionarea cu succes a unor fi liale sau glob, am atras în rîndul colaboratorilor centre de spiritualitate pentru minorităţile noştri şi scriitori, ziarişti, cercetători ştiin- etnice din R. Moldova (rusă, ucraineană, ţifi ci sau plasticieni din alte ţări, unii fi ind evreiască, bulgară, găgăuză, polonă, bielo- conaţionali de ai noştri, alţii – străini fami- rusă) sau care reprezintă limbi, literaturi şi liarizaţi cu spiritualitatea românească: Du- culturi cu vechi şi solide tradiţii în Europa mitru Pădeanu şi Elena Buică din Canada, de Vest (germană, engleză, franceză ş.a.). Leons Briedis din Letonia, Sanda Golopen- Astfel încît, revista noastră nu face decît ţia din SUA, Teodor Buzu din Cehia, Ghe- să dezvolte, prin modalităţi specifi ce pen- orghe Cojocaru din Polonia, Dinu Ursu din tru mass-media contemporană, tot ce se Ucraina ş.a. acumulează mai bine, mai raţional şi mai Deschiderea spre lume, spre iniţiere şi efi cient la biblioteca editoare, BiblioPolis comunicare, spre schimb de experienţă cu aducîndu-şi în acest chip contribuţia la colegi de pe alte meridiane şi paralele nu păstrarea bunei imagini a Echipei „Hasdeu” constituie un apanaj al revistei BiblioPolis, în comunitatea locală şi, de vreţi, dincolo nici măcar o iniţiativă strict individuală a de hotarele naturale ale acesteia. Mulţu- redacţiei. Dimpotrivă: promovînd acest mim, şi pe această cale, tuturor celor care demers, noi nu am făcut decît să continu- îşi aduc obolul la apariţia ritmică şi calita- ăm linia pe care o dezvoltă de mai bine de tivă a revistei, poate cei mai valoroşi autori două decenii Biblioteca Municipală „B.P. ai noştri fi ind angajaţi ai BM „B.P. Hasdeu”, Hasdeu”. În acest răstimp, biblioteca edi- mulţi din „garda veche”, dar în creştere toare a revistei a preluat creator tot ce este continuă – şi din rîndul tinerilor ce au optat demn de urmat din activitatea instituţiilor pentru specialitatea Biblioteconomie.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 9 BiblioPolis

STUDII ŞI CERCETĂRI

PROGRESUL INDIVIDUAL SUB SEMNUL EGALITĂŢII CU PROGRESUL INSTITUŢIONAL Elena BUTUCEL, Lidia KULIKOVSKI

Abstract * * * The study realized by the Department În 2011, Catedra de biblioteconomie of Librarianship and Information Assistance şi asistenţă informaţională, USM, a iniţiat o “The effi ciency of the workplace at the Munici- cercetare pentru a evalua locul de muncă la pal Library B.P. Hasdeu” oriented to identifying Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în sco- problems, searching solutions, highlighting pul identifi cării problemelor, găsirii soluţi- ilor, evidenţierii efi cienţei locului de mun- the workplace effi ciency and forecasting this că şi prognozării dezvoltării acestui tip de management type in the practice of library management în practica biblioteconomică. science has emphasized some aspects. The Chestionarul, fi ind anonim, a motivat res- article presents only 5 questions related to the pondenţii să manifeste sinceritate şi interes professional development and the personal profesional, iar opiniile exprimate sunt un career. bun material de analiză. La realizarea son- The results reveal that the abilities’ de- dajului au participat 107 respondenţi din velopment is closely related to the support cei 344 angajaţi, dintre care: 49 bibliotecari; of manager, colleagues, and team. The study 33 şefi ofi cii, şefi servicii; directori, manageri; underlines the follow aspect – emotional ties 7 bibliotecari principali; 17 şefi de fi liale. between the colleagues. These relations, the Din cele 12 întrebări ale chestionarului need to be accepted personally and occupa- aplicat am selectat doar cinci, care au legă- tionally are very important. tură cu dezvoltarea şi progresul angajaţilor: As a generalizing element, the research 1. Există la locul meu de muncă cineva results help to anticipate, to realize and man- care mă încurajează să mă dezvolt? age situations in order to improve them. They 2. În ultimele şase luni, cineva de la locul relate to communication, relation manager meu de muncă a discutat cu mine des- - employee, employee - employee, employee pre progresul meu? at center - employee at the periphery, em- 3. În ultimul an, am avut posibilitatea la ployee in vital structure – employee in a rou- locul meu de muncă să învăţ şi să mă tines’ structure etc. If you have not excellent dezvolt? employees you have not excellence in the 4. În ultimele şapte zile, am fost lăudat activity. pentru munca mea bine făcută? Keywords: The Municipal Library B.P. Hasdeu, institutional progress, individual 5. Şefului meu sau altei persoane de la progress, professional development, feedback, locul meu de muncă pare să-i pese de workplace, management effi ciency, individual mine ca persoană? performance, institutional performance, rec- La prima vedere, aceste întrebări par ognition of work. destul de clare, destul de simple, cu toate

10 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) acestea, ele au generat răspunsuri destul mult, instruirea este condiţionată pentru ca de emotive, subiective, încărcate cu res- în fi nal să se obţină dezvoltarea profesiona- ponsabilitatea şi difi cultatea de autoeva- lă multiaspectuală a angajaţilor. luare. În spatele fi ecărei întrebări de mai În viziunea specialiştilor Organizaţiei sus se afl ă un adevăr fundamental al fi rii Gallup1 dacă managerul ştie ce ar trebui să umane care guvernează activitatea profe- facă pentru a crea un loc de muncă solid sională a fi ecăruia dintre noi. Răspunsurile şi productiv, aceasta ar fi un început exce- relevă, totodată, perspective asupra mo- lent, capabil să asigure răspunsuri de cinci dalităţilor în care reacţionează omul atunci puncte la cele cinci întrebări de mai sus. Lo- când este vorba despre sine în raport cu curile de muncă unde cât mai mulţi angajaţi ceva şi cu cineva. pot răspunde pozitiv la aceste întrebări sunt, Adevărata dezvoltare a abilităţilor, a cu siguranţă, mai productive. Rezultatele progresului profesional sunt irevocabil le- obţinute până aici sunt destul de grăitoare. gate de suportul pe care-l simte angajatul Acolo unde angajaţii au răspuns pozitiv, lo- din partea managerului, colegilor de echi- cul lor de muncă a fost măsurabil mai pro- pă, a şefului ierarhic (în cazul bibliotecaru- ductiv. Este de menţionat rolul managerilor, lui – din partea şefului de ofi ciu, de servi- care au reuşit să creeze implicare emoţiona- ciu, de compartiment etc.). lă, iar aceşti angajaţi implicaţi au asigurat Prima întrebare Există la locul meu de baza performanţei superioare2. Diferite sunt muncă cineva care mă încurajează să mă rezultatele înregistrate la această întreba- dezvolt? a înregistrat următoarele variabi- re, în funcţie de posturile ocupate de către le: 2,8 la sută dintre bibliotecarii intervie- angajaţii BM. Relevantă este cifra de 60% vaţi au ales varianta dezacord. Categoric dintre directori, care pot afi rma că există o negativ, cu dezacord total, au răspuns de asemenea persoană la locul de muncă, fi - asemenea 2,8 procente. Nu au ştiut ce să ind total de acord 60% dintre ei. De acord răspundă 8,4 la sută dintre cei chestionaţi, se dovedesc a fi 53,1% dintre bibliotecari şi iar 51,4% dintre ei au afi rmat că există ase- 60,0% dintre şefi i de fi liale. În raport cu vâr- menea persoane. Pentru total de acord la sta respondenţilor 66,7% dintre persoane- această întrebare au optat 34,6 procente le cu vârsta cuprinsă între 56 şi 60 de ani şi dintre intervievaţi. De fapt, răspunsul pozi- 37,5% dintre cei care au 20-25 de ani sunt tiv constituie 86,0 procente, ceea ce repre- total de acord, în timp ce 66,7 procente din- zintă un indicator foarte bun şi o situaţie în tre angajaţii BM, care sunt în perimetrul care angajaţii sunt susţinuţi în dorinţa lor de vârstă 36-45 ani, sunt de acord, inclusiv de a se dezvolta profesional. 56,8% dintre tinerii angajaţi cu vârsta cu- Vom menţiona faptul că, planul de for- prinsă între 26 şi 35 de ani. Deci, producti- mare profesională la BM urmăreşte ca sala- vitatea Bibliotecii Municipale este rezulta- riaţii săi să se afl e într-un mediu permanent tul grijii manifestate faţă de angajaţi. al învăţării active. Cinci ore per săptămână După elucidarea esenţei şi importanţei revine fi ecărui bibliotecar pentru învăţare elementului „încurajarea dezvoltării”, vom individuală. Pentru dezvoltarea competen- comenta în continuare pe marginea altei ţelor au fost organizate 696 ore de formare întrebări: În ultimele şase luni, cineva de la lo- profesională la locul de muncă. Aceasta de- 1 notă faptul că BM are un plan de instruire, Gallup – organizaţie americană de servicii şi con- sultanţă, lider mondial în evaluarea şi analiza atitu- însoţit de o politică ajustată la cerinţele ac- dinilor, a opiniilor şi a comportamentului uman. tuale de instruire a angajaţilor; prin diverse 2 WAGNER, Rodd; JAMES K. HARTER, Ph. D. Cele forme şi metode este încurajată instruirea 12 elemente ale managementului performant. Bu- colectivă şi a fi ecărei persoane în parte. Mai cureşti: ALLFA, 2009, p. 173.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 11 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI cul meu de muncă a discutat cu mine despre acesta să facă toate rectifi cările necesare progresul meu? În total dezacord s-au pos- pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele la urmă- tat 11,2 procente dintre angajaţii chestio- toarea evaluare. Dacă angajatul ar fi o ma- naţi din cadrul BM, iar 29 de procente sunt şină sau un robot, programul ar fi perfect. în dezacord cu ideea de răspuns pozitiv la În practică, însă, o evaluare corectă a ran- întrebarea menţionată. Este un rezultat damentului profesional constituie o for- care generează material de refl ecţie pen- mă de artă interpersonală care cere talent tru managerii BM ca să caute să redreseze managerial şi o pregătire atentă. Faptul că starea de lucruri descrisă. Situaţia poate angajatul simte că are un cuvânt de spus în fi creată artifi cial, or, aceasta se întâmplă acest proces, respectiv afi rmaţia că „opini- frecvent atunci când mesajele manageri- ile mele contează”, se aplică şi aici la fel ca lor nu ajung la angajaţii subordonaţi. Pe şi în celelalte cazuri – este chiar mai impor- poziţia „nu ştiu” s-au situat 12,1 procente, tant decât aspectele funcţionale ale parti- în timp ce de acord s-au dovedit a fi 38,3 la cipării sale. Managerul trebuie să menţină sută. Total de acord s-au exprimat vizavi de un echilibru delicat între a da angajatului acest element 41,1 procente. Este relevant un feedback sincer şi obiectiv şi a nu-i nărui faptul că 52,3 procente se exprimă pozitiv, elanul şi încrederea în sine. Dacă feedback- totuşi, la acest element, ceea ce constituie ul pozitiv insufl ă energie angajatului, apoi mai mult decât oponenţii lor. comentariile negative privează însăşi sluj- Progresul obţinut la locul de muncă ba de o parte din motivaţia sa intrinsecă. este foarte important pentru fi ece angajat Comentariile colegilor sau ale subordona- al BM, care doreşte să obţină performanţe în carieră şi să urce pe treptele succesului îm- ţilor trebuie interpretate cu circumspecţie, preună cu instituţia. Cât de des a fost în cen- făcându-se abstracţie de sentimentele de trul atenţiei acest aspect vom observa după pică, gelozie şi orice observaţii eronate. felul cum se aranjează rezultatele răspunsu- Întrebarea cu numărul trei În ultimul rilor obţinute. Să începem de la scara de sus an, am avut posibilitatea la locul meu de a cifrelor. În funcţie de postul ocupat la locul muncă să învăţ şi să mă dezvolt? a cules de muncă 60% dintre şefi i de fi lială sunt în răspunsurile angajaţilor furnizând urmă- total dezacord cu faptul că, în ultimele şase toarele date. 0,9 la sută sunt în total dez- luni, cineva de la locul lor de muncă a discu- acord cu un răspuns pozitiv şi tot 0,9 pro- tat cu ei despre progresul lor. Acestora li se cente sunt în dezacord cu acest element al alătură 28,6% dintre manageri. În dezacord sondajului realizat. Corelat cu răspunsul la cu un răspuns pozitiv s-au postat şi 42,9% prima întrebare, unde accentul se pune pe dintre bibliotecarii principali, inclusiv 32,7% faptul dacă există cineva la locul de muncă, dintre bibliotecari. În partea răspunsurilor care îl încurajează pe angajat să se dezvolte, pozitive, de acord s-au pronunţat 38,8% din- raportul este de 1,8 la 5,6 procente, ceea tre bibliotecari; 36,4% dintre şefi i de ofi ciu şi ce constituie de fapt o diferenţă de situaţii. 80% dintre directori sunt de acord cu acest Astfel, conform răspunsurilor la ultima în- element al problemei cercetate. trebare, la BM bibliotecarii au şansa, în ma- Din punct de vedere strict funcţional, joritate absolută, să se dezvolte profesio- evaluarea unui angajat este un proces nal. „Nu ştiu” ce să spună la acest subiect foarte simplu. Se poate urmări progresul 3,7 procente. Sunt de acord cu faptul că au realizat de angajat în decursul unui an, de atins o performanţă în acest sens 53,3 pro- notat cu atenţie pe formularul tipizat al cente, iar 41,1% sunt total de acord. Astfel, instituţiei, ca apoi acesta să fi e informat în comparând răspunsul pozitiv general la legătură cu rezultatele obţinute în muncă aceste două întrebări, care au ca tangen- la intervalul de timp obişnuit, aşteptând ca tă dezvoltarea angajatului, raportul este

12 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) de 94,4 : 86,0 procente. E un rezultat mai 18,7 la sută sunt în dezacord; cel mai mare mult decât bun pentru BM, în comparaţie procentaj s-a înscris la categoria „nu ştiu”!!!; cu alte biblioteci publice din RM. răspuns pozitiv au dat 24,3 procente, iar un Cea de-a patra întrebare, de la care aş- total acord la această întrebare au exprimat teptam răspunsuri destul de interesante, 14,0 procente dintre bibliotecari. Întreba- a fost: În ultimele şapte zile, am fost lăudat rea a înregistrat cele mai mici variabile de pentru munca mea bine făcută? Este o în- răspuns pozitiv: total de acord şi de acord, trebare principială, care furnizează date faţă de rezultatele înregistrate de celelalte de interpretat şi de gândit atât angajaţilor, întrebări. Găsim justifi care la aceste rezulta- cât şi managerilor. Dar, mai întâi enume- te? Probabil, respondenţii care au răspuns răm ce au de făcut angajaţii BM la locul lor negativ la această întrebare şi-ar dori o de muncă. Iată un lung şirag de servicii: atenţie mai mare din partea colegilor sau a „...consultarea documentelor în săli de lec- superiorilor, ca să se simtă la locul lor acolo tură; împrumut de documente la domiciliu; unde muncesc şi mai împliniţi sufl eteşte; servirea la domiciliu a persoanelor deza- probabil timpul, perioada (ianuarie-februa- vantajate; servicii la distanţă (prin telefon, rie) desfăşurării cercetării nu a fost bine prin e-mail, „Întreabă bibliotecarul”); servicii aleasă; dar cel mai probabil este faptul că comunitare; servicii extramuros (la grădini- managerii noştri sunt scumpi la laude… ţe, şcoli speciale, aziluri, centre de zi, peni- Dacă e să corelăm răspunsurile în ra- tenciare); împrumut interbibliotecar (intern port cu funcţia deţinută, atunci 42,2% au şi extern); rezervări de titluri solicitate pen- optat total de acord managerii, care au fost tru un anumit timp; prelungirea termenului lăudaţi în ultimele şapte zile pentru mun- de împrumut, inclusiv prin telefon, e-mail; ca bine făcută. În corespundere cu vârsta consultarea publicaţiilor electronice offl ine, respondenţilor cel mai mare procentaj la pe CD-ROM sau DVD; audierea şi vizionarea acelaşi element, care s-a pronunţat în dez- individuală şi colectivă a casetelor audio / acord şi total dezacord cu chestiunea discu- video din colecţiile bibliotecii; acces gratuit tată, a fost de 36,4% de persoane cu vârsta la internet; acces la cataloagele tradiţionale de 46-55 de ani şi, respectiv, 33,3% cu vâr- şi electronice; consultarea bazelor de date stele cuprinse între 56 şi 60 de ani. Desigur, abonate de bibliotecă (MoldLex, Practica respondenţii au votat şi în funcţie de studi- judiciară, EBSCO); reviste şi prezentări bibli- ile pe care le au. La acest capitol, cele mai ografi ce; zile de informare; liste bibliografi - ce; asistenţă în identifi carea publicaţiilor în indecise în a da un răspuns au fost persoa- cataloage şi baze de date; vizite colective nele care au studii postuniversitare – 66,7 (excursii) în bibliotecă; manifestări cultura- procente au răspuns nu ştiu. Paradoxal: cu le permanente sau prilejuite de marcarea cât mai înalte le sunt studiile cu atât, cre- unor evenimente, saloane şi expoziţii de dem, vor mai multă recunoaştere! Dintre carte.”3 Am enumerat câteva servicii pe care cei cu studii medii acelaşi răspuns a fost le oferă BM, dar acestea mai desfăşurat sunt dat de 40% dintre participanţii la sondaj. expuse în ghidul elaborat de BM 90+ mo- De acord s-au dovedit a fi 100,0% dintre tive pentru a frecventa Biblioteca Municipală cei care au absolvit colegiul. Aceste date „B.P. Hasdeu”. ilustrează polivalent gradul de implicare şi Considerând necesar a face asemenea exigenţele angajaţilor BM faţă de locul de specifi care, ne vom referi în continuare la muncă, care la oamenii cu pregătire diferi- răspunsurile date pentru cea de-a patra în- tă sunt mai mici sau mai mari în funcţie de trebare: 15 procente dintre angajaţii ches- devotamentul fi ecăruia, de aspiraţiile lor tionaţi sunt în total dezacord cu aceasta; individuale faţă de locul de muncă. Specialiştii de la Gallup abordează acest 3 http://www.hasdeu.md/ro/index.html?pg=2 fenomen în felul următor: „[...] În general,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 13 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI majoritatea absolută a angajaţilor de pre- mai multe „scuze” la care managerii recurg tutindeni consideră că în cele mai multe pentru a-şi justifi ca zgârcenia la acest capitol. companii se face o nedreptate strigătoare la Unii le spun direct angajaţilor: „Dacă nu-ţi zic cer prin faptul că laudele lipsesc aproape cu nimic, înseamnă că lucrezi bine.”5 Aprecierea desăvârşire. Mai puţin de un angajat din trei de către manageri că lucrează bine le adau- poate exprima un acord puternic cu afi rma- gă angajaţilor mai mult tonus şi o stare de ţia că „În ultimele şapte zile am fost lăudat bună dispoziţie, un impuls să vină cu plăcere pentru munca făcută”.4 Această chestiune la serviciu şi să se simtă bine, în general. ar putea fi considerată, în domeniul nostru, La cea de-a cincea întrebare – Şefului drept un aspect emoţional trist, cu impact meu sau altei persoane de la locul meu de negativ însă nerelevant, dacă acordarea re- muncă pare să-i pese de mine ca persoană? cunoaşterii şi stimularea angajaţilor nu ar fi – categoric „nu” au răspuns 1,9 procente atât de importante pentru motivarea lor. Dar dintre angajaţii chestionaţi şi aproape un ele sunt. Efectele acestei stări de lucruri asu- procent au răspuns pur şi simplu negativ. Un pra instituţiei în ansamblu încep cu intenţia număr destul de mare au venit cu răspunsul angajaţilor de a-şi schimba locul de muncă: „nu ştiu”, iar 52,3 la sută au afi rmat că este ci- angajaţii care nu sunt sufi cient de apreciaţi neva căruia îi pasă de angajat la locul de mun- pentru munca lor bine făcută au şanse de că, inclusiv 23,4 procente dintre ei fi ind ab- două ori mai mari de a afi rma că anul urmă- solut convinşi că este anume aşa. Deci, 75,7 tor vor exista o serie de consecinţe şi mai procente au acordat un răspuns pozitiv. grave pentru activitatea instituţiei, care ilus- Acest aspect este unul foarte important trează energia pe care angajatul o aduce la şi trebuie abordat ca atare. Este în interesul serviciu în fi ecare zi. Angajaţii puternic impli- caţi la locul de muncă, care au o relaţie bună tuturor să aprecieze o persoană pentru lu- cu şeful lor, nu consideră că durata de şapte crul bun pe care îl face, dar să-i şi cunoască zile ar reprezenta un obstacol. Unul dintre starea de spirit, situaţia de acasă, din familie, aspectele care îl fac să lucreze cu dăruire succesele sau nereuşitele personale, pentru poate fi faptul că managerul este un tip cu a o ajuta să se ridice, atunci când pare „să o orientare foarte pozitivă şi foarte încuraja- se lase bătută”, sau să o ajute atunci când toare. În orice conversaţie cu angajatul care aceasta are nevoie. Astfel, bibliotecarul îşi face bine munca la locul său, acesta nu în- va veni cu tragere de inimă la locul său de târzie să-i spună cuvinte de apreciere. Poate muncă şi va munci cu plăcere, fi ind motivat că unora lucrul acesta li se pare neînsemnat, de atenţia celor din jur. Oamenii sunt diferiţi, dar pe angajat îl motivează. Se consideră precum şi necesităţile lor de ordin material, că majoritatea managerilor şi organizaţiilor spiritual, psihologic sunt diferite. Fiecare reacţionează mai rapid la soluţionarea unei are o opinie personală despre locul său de probleme decât la elogierea unui randa- muncă, despre profesia sa, despre instituţia ment exemplar la locul de muncă. Fără un în care lucrează. Ei vor să fi e cât mai efi cienţi, efort conştient de a nu renunţa la elogierea să înregistreze un randament important, angajaţilor, evenimentele negative vor con- care să se adauge la performanţa generală tinua să ocupe un loc de frunte, lăsând în a Bibliotecii Municipale, care are misiunea planul doi evenimentele pozitive. În acelaşi de a oferi tuturor, fără restricţii, acces liber timp, angajaţii care nu primesc elogii pentru la informaţie, idei, lecturi; să încurajeze şi să munca lor bine făcută acolo unde sunt an- susţină libertatea de a cunoaşte, libertatea gajaţi, le vor căuta la un alt serviciu. Există de expresie; să ofere spaţii pentru dezbateri, pentru expunerea punctelor de vedere, a 4 WAGNER, Rodd; JAMES K. HARTER, Ph. D. Op. cit., p. 74. 5 Ibidem, p. 80.

14 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) creaţiei proprii etc. Strategia şi obiectivele stil motivaţional adecvat, este un instru- BM, proiectele şi programele elaborate sunt ment puternic în ambiţia fi ecărui angajat adaptate la satisfacerea necesităţilor comu- şi a colectivului BM în general de a obţine nităţii chişinăuiene, iar reţeaua formată din rezultate semnifi cative la toate capitolele. 31 fi liale are o arie de cuprindere pe întreg Nu se pot înregistra performanţele aş- municipiul, creând un ansamblu coerent teptate atunci când angajatul observă că şi funcţional care formează o instituţie pa- la locul de muncă şefului său ori altei per- trimonială de documentare şi cercetare. O soane nu-i pasă de el ca persoană. Total contribuţie deosebită la valorifi carea teza- de acord cu această idee sunt 31,3% din- urului de publicaţii revine bibliotecilor şi tre persoanele cu vârsta de 20-25 de ani; serviciilor specializate (Biblioteca Publică de 24,3% dintre cei cu vârsta de 26-35 de ani; Drept, Biblioteca de Arte „T. Arghezi”) şi CID 18,0% din categoria 36-45 de ani; 13,6% din „Chişinău”, Centrului Academic Internaţional angajaţii de 46-55 de ani; 33,3% dintre cei Eminescu, Centrului de Hasdeulogie, Centru- cu vârsta de 56-60 de ani şi 50,0% dintre cei lui de carte germană. Filialele BM se înscriu de 61-65 de ani. Dacă în total dezacord sau cu toate realizările lor în marea familie „Has- dezacord cu cele enunţate nu s-a postat nici deu”, în care fi ecare membru trebuie să se măcar unul dintre angajaţii cu vârstele de la simtă luat în seamă şi apreciat. Legăturile în- 20 la 45 de ani inclusiv, mulţi dintre aceştia tre opiniile angajaţilor BM şi performanţele au preferat să răspundă ,,nu ştiu” după cum acesteia par inerente – „…la urma urmei, cei urmează: 31,3% sunt cu vârstele cuprinse mai mulţi dintre bibliotecari au auzit clişee între 20 şi 25 de ani; 24,3% sunt de la 26 la precum: «Angajaţii fericiţi sunt mai efi ci- 35 de ani; 19,0% au vârsta cuprinsă între 36 enţi» sau «Dacă te porţi bine cu oamenii tăi, şi 45 de ani. Corelăm această întrebare şi cu şi ei vor trata clienţii cum se cuvine.»” studiile respondenţilor. Tabloul se prezintă Întrebarea de ce oamenii simt această în felul următor: în total dezacord se dove- nevoie – ca o anumită persoană să se inte- desc a fi 2,2% dintre cei cu studii superioare reseze personal de bunăstarea lor – atinge şi tot dintre ei 1,1 la sută sunt în dezacord. esenţa unor aspecte mult mai generale ,,Nu ştiu” au răspuns 100,0% dintre acei cu ale înseşi noţiunii de umanitate. Concen- studii generale, iar „de acord” au răspuns trarea atenţiei asupra rezultatelor, cultiva- toţi angajaţii care au absolvit colegiul. rea unor parteneriate cu alte organizaţii şi În numeroase discipline experţii în- instituţii, aprecierea angajaţilor şi interesul cearcă să dea o defi niţie exactă a imboldu- pentru cine sunt, care este situaţia lor fa- lui uman care determină nevoia de a pro- milială, materială, starea de sănătate, toate gresa. Abraham Maslow a elaborat o teorie acestea reprezintă un element puternic în conform căreia oamenii au o ierarhie a nece priveşte motivarea lor la locul de mun- voilor care se aseamănă mult cu o pirami- că. Dacă managerul se comportă cu fi eca- dă egipteană, cu un vârf care se identifi că re dintre ei ca şi cu persoane pe care se micu „autoactualizarea”, respectiv împlinirea zează în realizarea scopului de îndeplinire potenţialului fi ecărei fi inţe umane. Omul a sarcinilor şi obiectivelor pe care şi le pro- trebuie să devină ceea ce poate să devină, pune BM, atingerea unor performanţe pal- spunea el. Aspiraţia naturală a angajaţilor pabile este inerentă. Faptul că Biblioteca de a avea succes şi de a-şi atinge adevă- Municipală „B.P. Hasdeu” a devenit în timp ratul potenţial rămâne o nevoie umană şi o instituţie infodocumentară apreciată în astăzi. În studii mai recente, cercetătorii acest sens, are la bază şi respectarea prin- au propus ideea conform căreia angajaţii cipiului „ne pasă de angajaţi”. Preocuparea au nevoi înnăscute de „autodeterminare”, reală faţă de angajaţii săi, împreună cu un simt nevoia unor şanse de „a prospera”,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 15 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI de „a se dezvolta impetuos” sau de a crea ajutorul căreia utilizatorii îşi expun opinii- cea mai bună imagine a sinelui prin inter- le despre calitatea serviciilor şi pun note mediul realizărilor personale. Un criteriu apreciative pentru fi ecare bibliotecar. de evaluare este timpul cheltuit pentru Orice persoană doreşte să realizeze în formarea profesională. La ultima întreba- viaţă multe lucruri importante şi să aibă sen- re s-au înregistrat răspunsuri interesante timentul de progres. Defi niţia din dicţiona- în funcţie de postul deţinut pe moment. rele englezeşti a termenului „carieră” sublini- Doar 2% din bibliotecari în total dezacord ază ideea de realizări ulterioare tot mai mari: şi 14,3% dintre bibliotecarii principali în Carieră : progres profesional: progresul cui- dezacord cu un răspuns pozitiv la această va într-o anumită profesiune sau în activitatea întrebare – sunt cifre care îi orientează pe sa profesională. Această dorinţă este proprie manageri să cunoască ce trebuie să facă omului într-o măsură atât de mare încât pentru a asigura completarea cunoştinţe- zilnic întâlnim dovezi ale existenţei sale. lor şi deprinderilor profesionale ale acesto- Pentru mulţi progresul este elementul, care ra, organizând ateliere de instruire profesi- realizează o distincţie între o carieră şi o sluj- onală, seminare, conferinţe etc. Pe de altă bă ce este doar o „slujbă ca toate celelalte”. parte, 100% dintre directorii fi lialelor sunt Angajaţii care au doar ocazia să înveţe şi să total de acord cu faptul că au avut această se dezvolte la serviciu au şanse de două ori posibilitate, ca şi 85% dintre manageri şi mai mari să afi rme că îşi vor petrece întreaga 71,4 la sută dintre bibliotecarii principali. carieră la o singură instituţie decât angajaţii Practicile internaţionale acordă aten- afl aţi la cealaltă extremă, care nu au aceas- ţie deosebită acestui indicator. Varieta- tă şansă. În cel mai fericit caz, oamenii sunt tea temelor de la un an la altul explică şi autodidacţi şi inspiraţi, dornici să înveţe, să-şi argumentează căutările, cercetările BM lărgească cunoştinţele, să dobândească abi- orientate spre constituirea unui mediu de lităţi noi şi să folosească în practică talentele învăţare relevant. Alături de aceasta practi- lor în mod responsabil. Faptul că majoritatea carea diverselor tipuri de acţiuni de instru- oamenilor demonstrează în viaţă că depun ire necesită timp variabil de petrecere. Din eforturi considerabile în activitatea pe care orele total deschise pentru public – 92 732 o desfăşoară şi manifestă devotament faţă – bibliotecarii dedică constant 4% din timp de aceasta pe întreaga durată a vieţii pare pentru formarea profesională per reţea. a constitui, de fapt, mai degrabă o situaţie Dacă se adaugă şi învăţarea individuală, normativă decât una excepţională, ceea ce atunci cuantumul atinge 10%. Analiza da- sugerează prezenţa unor trăsături pozitive şi telor argumentează că Biblioteca Munici- foarte durabile ale naturii umane, susţin teo- pală în 2010 a acordat o atenţie deosebi- reticienii şi practicienii. tă învăţării corporative la locul de muncă, fi ind apreciată de fondatori, parteneri şi Concluzii prieteni. În total au fost acordate 209 di- Scopul oricărei organizaţii este efi cienţa plome, inclusiv distincţii guvernamentale. pe care o asigură oamenii, angajaţii. Bibli- Toate acestea reprezintă rezultatele evalu- otecile investesc timp, efort şi bani pentru ării performanţei la locul de muncă, care se întreţinere, echipamente, resurse materiale, obţine prin monitorizarea lunară a progre- dar nu investesc nimic sau prea puţin pentru sului, la anumite date calendaristice, săr- a păstra, a încuraja şi a susţine pe angajaţi. bători, Ziua profesională a bibliotecarului, Despre cum se leagă efi cienţa individuală când angajaţii care au înregistrat anumite de cea organizaţională ştiu toţi managerii. performanţe sunt evidenţiaţi şi menţio- Dar puţini dintre ei utilizează, aplică feed- naţi. Un rol aparte îl are „Boxa de idei”, cu backul ca motivaţie esenţială la rezultatele

16 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) pe care le obţin angajaţii. În această ordine preferenţiale dezvoltării instituţionale de idei, menţionăm următoarele: – angajat într-o structură rutinară etc. Fără  feedbackul mobilizează oamenii să excelenţă la acest capitol nu ai angajaţi ex- meargă mai departe, feedbackul este celenţi, deci, nu ai excelenţă în activitate. combustibilul învăţăturii; Lecţiile de învăţat pentru toţi membrii echipei „Hasdeu” – de la director general la  managerii transmiţând feedbackul bibliotecar din prima linie (de la pupitrul de performanţelor, încurajează, discipli- servire a utilizatorului) – despre modul în nează şi educă. Rezultatul principal al care oamenii pot lucra cel mai bine unii cu educaţiei e evoluţia; alţii; despre modul în care oamenii dau re-  lauda este un instrument de lucru foar- zultate optime, dorite, aşteptate de institu- te practic şi efi cient de management; ţie; despre modul în care au o atitudine po-  recunoaşterea este cheia creării unui zitivă faţă de ei înşişi, faţă de locul de muncă, cadru sigur pentru învăţare şi dezvol- faţă de instituţia pentru care lucrează şi faţă tare. Recunoaşterea atrage după sine de ceilalţi oameni cu care lucrează. o opinie pozitivă şi reprezintă o adevă- Referinţe bibliografi ce rată anunţare a valorii; 1. BUCKINGHAM, Marcus, CLIFTON, O. Do-  scopul managerilor este de a oferi an- nald. Descoperă-ţi punctele forte cu Testul Clifton gajatului un cadru sigur de dezvoltare. (StrengthsFinder). Bucureşti: ALLFA, 2008. 227 p. Oamenii cresc pe măsura mediului lor 2. BUCKINGHAM, Marcus; COFFMAN, Curt. înconjurător. Manager contra curentului. Bucureşti: ALLFA, 2007. 236 p. Biblioteca Municipală este o bibliotecă 3. BUTUCEL, Elena; KULIKOVSKI, Lidia. Locul instruită – are în cultura sa dezvoltarea, în- de muncă – Biblioteca Municipală. Gradul de văţarea, perfecţionarea şi experimentarea identifi care cu instituţia. BiblioPolis. 2012, 42(1), permanentă. Mai mult, instruirea la „Has- 26-32. ISSN 1811-900X. deu” este considerată ca una dintre meto- 4. CORGHENCI, Ludmila. Bibliotecarul şi bibli- dele principale de a convinge angajaţii să oteca: aspecte ale efi cienţei profesionale. Ch.: Epi- rămână în cadrul bibliotecii mai mult timp. graf, 2009. 112 p. Cercetarea a scos în evidenţă încă un 5. COŞERIU, Tatiana; ŢURCAN, Nelly. Particulari- aspect, accentuat şi într-un articol din Bibli- tăţile culturii şi comunicării instituţionale în structu- 6 rile infodocumentare (Aspecte clasice şi moderne oPolis , – ataşamentul faţă de instituţie şi le- de cercetare). In: Conferinţa ştiinţifi că a masteranzi- găturile emoţionale dintre oameni. Din răs- lor şi doctoranzilor „Cercetare şi inovare – perspective punsurile angajaţilor se desprinde nevoia de de evoluţie şi integrare europeană”, dedicată aniver- a fi în legătură cu alţi oameni care ţin la ei, de sării a 63-a de la fondarea USM. Ştiinţe socioumanis- a fi acceptaţi aşa cum sunt, ca profesionişti, tice : Rezumatul comunic. Ch., 2009, pp. 203-204. ca pasionaţi de munca pe care o prezintă. 6. KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteca Municipală Ca element sintetizator, rezultatele „B.P.Hasdeu” – dezvoltare şi progres: un bilanţ cercetării duc dincolo de stări şi acţiuni ce aniversar. In: Dezvoltare, progres, colaborare, par- pot anticipa, conştientiza şi stăpâni situa- teneriate. Ch.: Epigraf SRL, 2007, pp. 9-17. ţii care pot fi îmbunătăţite. Ele se referă la 7. KULIKOVSKI, Lidia. Managementul resur- comunicarea şi relaţiile manager-angajat; selor umane în bibliotecile din Republica Moldo- va: abordare teoretico-metodologică. BiblioPolis. angajat-angajat; angajat la centru – anga- 2010, 34(1), 15-29. ISSN 1811-900X. jat la periferie; angajat în structuri vitale, 8. WAGNER, Rodd, James K. HARTER, Ph. D. Cele 12 elemente ale managementului performant. 6 BUTUCEL, Elena, KULIKOVSKI, Lidia. Locul de Bucureşti: ALLFA, 2009. 271 p. muncă – Biblioteca Municipală. Gradul de identi- 9. SCHRENK, Jakob. Arta exploatării de sine fi care cu instituţia.BiblioPolis. 2012, 42, 1, 26-32. sau minunata lume nouă a muncii. Bucureşti: Hu- ISSN 1811-900X. manitas, 2010. 245 p.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 17 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI CONTRIBUŢIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ LA FORMAREA CULTURII ŞTIINŢIFICE A SOCIETĂŢII

Conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN, Universitatea de Stat din Moldova

Abstract blicul [5, p. 245]. Autorii au catalogat aceste This article provides an analysis of the sur- motive şi intenţii în următoarele grupe: (a) vey’s results on the involvement of researchers entuziasm (cercetătorii sunt pasionaţi de in the science communication process and domeniul în care activează şi care doresc să establishment of scientifi c culture of society. împărtăşească această pasiune cu alţii); (b) The study shows that researchers prefer to perfecţionarea abilităţilor benefi ciarilor; (c) communicate with the public about science perfecţionarea proceselor democratice la using traditional means: conferences, public care savanţii vor să contribuie; (d) preveni- lectures, and articles in popular magazines. rea izolării unor categorii ale societăţii; (e) Young researchers often use new media for servirea intereselor comunităţii ştiinţifi ce şi science communication. An important role in a organismelor care fi nanţează ştiinţa. science communication has diff erent struc- În cadrul unui studiu, realizat în Spania tures: research institutions, museums, libraries în perioada 2001-2004 [8, p. 11], a fost con- and media. The communication of scientifi c sultată opinia savanţilor privind motivele knowledge through mass media contributes de comunicare publică despre ştiinţă. Cea to the formation of a scientifi c culture and the mai mare parte a savanţilor au recunoscut construction of basic scientifi c knowledge. că interacţionează cu publicul din datorie, Keywords: science communication, re- comunicarea cu publicul este obligaţia cer- searchers’ opinion, scientifi c culture, media. cetătorului; în acelaşi timp, cercetătorii tineri au declarat că simt satisfacţie personală şi au o reală plăcere de la aceste activităţi. Impactul real al cercetării ştiinţifi ce Această interacţiune a mediului de cerce- poate fi determinat doar pe baza unui di- tare cu publicul este în mare parte una de alog cu o gamă întreagă de actori sociali, informare, explicare, de promovare a înţele- printre care se identifi că şi publicul larg. gerii reciproce „fără a menţiona, însă, printre Relevanţa dialogului privind ştiinţa, rolul ei modalităţile de realizare a acestora dialogul pentru societate depind de cultura ştiinţifi - sau interacţiunea directă” [7, p. 51]. că a publicului. Cultură ştiinţifi că a societă- Astfel, comunicarea dintre comuni- ţii reprezintă un sistem integrat care apre- tatea ştiinţifi că şi public este încadrată în ciază valoarea socială şi promovează pe modelul canonic de difuzare a cunoştin- scară largă ştiinţa propriu-zisă şi educaţia ţelor ştiinţifi ce, când oamenii de ştiinţă ştiinţifi că [11, p. 36]. sunt producătorii mesajului ştiinţifi c pen- În lucrarea Science in Public: Communi- tru public şi tot ei îl difuzează în scopuri cation, Culture, and Credibility Jane Gregory de popularizare, informare despre ştiinţă, şi Steven Miller s-au referit la motivele care precum şi pentru a confi rma rolul şi nece- îi determină pe savanţi să comunice cu pu- sitatea ştiinţei pentru societate.

18 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Transmitere Savant Public Mediator

Fig. 1. Modelul Emiţător – Mediator – Receptor în comunicarea ştiinţifi că externă. Sursa: J. Gilbert [4]

Din punctul de vedere al participării În modelul interactiv, savantul furni- diferitor actori la popularizarea ştiinţei, zează informaţii mediatorului (profesori- J. Gilbert [4] insistă asupra participării în lor, autorilor de manuale sau altor actori, acest proces a profesorilor universitari cum ar fi mass-media), în funcţie de nevo- sau a profesorilor din licee / şcoli. Actul de ile şi interesele acestora, existând un pro- transmitere a mesajului este intermediat ces de feedback. Mediatorul, la rândul său, prin manuale şi alte publicaţii, elaborate compune un mesaj bazat pe interpretarea în scopul educării ştiinţifi ce a publicului. informaţiei primite, în funcţie de percep- În acest model mesajul este produs de ţiile, nevoile şi interesele publicului. De expeditor (savant). Acesta este transmis asemenea, în acest caz există un feedback. fără nicio schimbare de esenţă de către un Astfel, în procesul de comunicare ştiinţifi - mediator (un profesor / sau prin manual) că publicul nu este neutru, el este capabil pentru receptor (public) care consumă să-şi exprime nevoile şi interesele, precum mesajul în formă nemodifi cată. Mesajul şi ideile preconcepute despre subiectul în este transmis doar într-o singură direc- cauză (fi g. 2). ţie, de la expeditor la receptor, acesta din Soluţionarea problemei comunicării urmă nu are „drept de vot” privind mesajul între savanţi şi public nu constă în trans- recepţionat (fi g. 1). miterea unui volum cât mai mare de infor- Este evident că acest model prezintă maţie despre ştiinţă, dar în realizarea unei procesul de comunicare ştiinţifi că într- comunicări şi a unui dialog mai efi cient un aspect simplist. Savanţii rareori sunt despre ştiinţă. Pornind de la acest conside- nemijlocit implicaţi în producerea mesa- rent, a fost oportună studierea disponibili- jelor ştiinţifi ce pentru un astfel de public, tăţii savanţilor din Republica Moldova de aceste mesaje fi ind o versiune simplifi cată a comunica cu societatea asupra proble- şi, uneori, distorsionată, sunt produse, de melor ştiinţifi ce, de a contribui la formarea exemplu de profesori. În literatură au fost culturii ştiinţifi ce a publicului, precum şi menţionate mai multe cazuri care „dena- de a determina în ce măsură mijloacele de turează mesajul primit” [4, p. 6]. Acest mo- informare pot media această comunicare. del a fost treptat înlocuit de un model in- În cadrul studiului sociologic, realizat teractiv, care a fost puternic infl uenţat de în perioada decembrie 2010 – februarie teoriile constructiviste ale educaţiei. 2011 [10], savanţii s-au pronunţat vis-à-vis

Savant Mediator Public

Fig. 2. Modelul interactiv al comunicării ştiinţifi ce externe. Sursa: J. Gilbert [4]

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 19 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI de tipul cunoştinţelor care trebuie să fi e tatea trebuie să fi e activă în problematica difuzate pentru public (fi g. 3). Opiniile sa- ştiinţifi că nu doar atunci când este vorba vanţilor nu sunt contradictorii asupra tipu- despre rezultatele noi ale cercetărilor şti- lui de cunoştinţe care trebuie comunicate inţifi ce, dar şi în cazul problemelor etice publicului şi despre care savanţii urmează ale cercetării, la consecinţele rezultatelor să dialogheze cu publicul larg. cercetărilor pentru societate, politicile de Oamenii de ştiinţă din toate domeni- dezvoltare a ştiinţei etc. ile, practic, sunt unanimi în opinia că dia- Responsabilitatea savanţilor în comu- logul cu societatea trebuie să fi e axat pe nicarea cu societatea despre problemele rezultatele ştiinţifi ce noi (53,5%), posibi- ştiinţei a fost sesizată în răspunsurile la litatea utilizării cunoştinţelor noi bazate întrebarea privind obligaţiile savanţilor pe cercetare (63,1%), pe problemele etice, şi ale instituţiilor de cercetare pentru di- sociale şi politice ale cercetării (28,1%). seminarea cunoştinţelor şi a informaţiei Doar şase (0,7%) din cei 775 de cercetă- despre rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce. tori participanţi la sondaj nu au putut să Marea majoritate a cercetătorilor conside- determine ce tipuri de cunoştinţe trebuie ră că responsabilitatea trebuie să revină, în să fi e comunicate publicului larg. În ace- egală măsură, atât savanţilor (57,9%), cât laşi timp, doi savanţi (0,2%) consideră că şi departamentului specializat din cadrul ar fi necesar să se discute asupra tuturor instituţiei (57,4%). Aceste departamente problemelor menţionate. Aceste opinii trebuie să organizeze diverse activităţi ale cercetătorilor demonstrează că socie- cu participarea savanţilor pentru publicul

Ce tipuri de cunoştinţe ar trebui să fie difuzate de instituţiile de cercetare pentru publicul larg? 72,4 63,7 63,2 62,4 60,9 62,9 55,6 54,2 56,0 51,6 51,3 49,6

31,6 29,7 26,6 26,9 26,2 20,9

2,1 0,5 0,41,1 1% 0,3

Ştiinţe ale Ştiinţe exacte Ştiinţe Ştiinţe sociale Ştiinţe tehnice Ştiinţe naturii medicale umanistice

Cunoştinţe bazate pe rezultatele cercetărilor noi Cunoştinţe despre posibilitatea utilizării cunoştinţelor noi bazate pe cercetare Cunoştinţe privind problemele etice, sociale şi politice ale cercetării Toate tipurile de cunoştinţe Nu ştiu / nu pot să răspund

Fig. 3. Opinia savanţilor privind tipul de cunoştinţe care trebuie să fi e difuzat pentru public (%)

20 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) larg, să editeze materiale ce promovează Bălţi (USB) şi Universitatea de Stat de Me- rezultatele ştiinţifi ce şi să conlucreze cu dicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” (USMF) mass-media pentru a dialoga cu societa- consideră că diseminarea cunoştinţelor tea despre ştiinţă. De asemenea, în opinia ştiinţifi ce este, în primul rând, una din cercetătorilor, pentru a contribui la forma- obligaţiile profesionale, o responsabilitate rea culturii ştiinţifi ce a societăţii în pro- a oamenilor de ştiinţă, dar, în acelaşi timp, cesul de comunicare a ştiinţei trebuie să în comunicarea ştiinţei pot fi implicate şi participe administraţia instituţiei (16,5%), alte structuri din cadrul instituţiei. Posibil, administraţia departamentului, a catedrei că cercetătorii din aceste instituţii au o res- sau a facultăţii (27,1%). Au fost expuse opi- ponsabilitate socială mai înaltă şi o poziţie nii pentru participarea muzeelor instituţii- civică mai activă. Astfel, mai mult de 60% lor (2,7%) în această activitate, precum şi din cercetătorii participanţi la sondaj din implicarea altor structuri ale instituţiilor aceste instituţii consideră că diseminarea de cercetare, cum ar fi bibliotecile (0,4%). cunoştinţelor şi formarea culturii ştiinţifi ce Analiza opţiunilor savanţilor de la dife- este obligaţia savanţilor. rite instituţii de cercetare (fi g. 4) a reliefat Cea mai mare rată a savanţilor care îm- că cercetătorii de la Academia de Studii părtăşesc această opinie este înregistrată la Economice a Moldovei (ASEM), Academia USB (79%). O altă opinie a fost pronunţată de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Universitatea de cercetătorii de la Universitatea Agrară Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), de Stat din Moldova (UASM) – (59,%), Uni- Universitatea de Stat „Alecu Russo” din versitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Cine ar trebui să poarte responsabilitatea pentru diseminarea cunoştinţelor 0,9 şi a informaţiei despre rezultatele cercetărilor ştiinţifice ?

0,8 Cercetătorii / 0,7 savanţii Departamentul 0,6 specializat din cadrul instituţiei

0,5 Administraţia catedrei, facultăţii / departamentului 0,4 Administraţia instituţiei 0,3 Muzeul instituţiei 0,2 Alţii 0,1 Nu ştiu / nu pot să răspund 0 ASEM AŞM UASM UnAŞM ULIM UPS USB USM USMF UTM

Fig. 4. Opinia savanţilor de la diverse instituţii de cercetare privind responsabilitatea în difuzarea cunoştinţelor ştiinţifi ce pentru public (%)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 21 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

(UnAŞM) – (84,4%), Universitatea Pedago- exemplu, cei de la AŞM şi UASM, consideră gică de Stat „Ion Creangă” (UPS) – (72,5%) şi că biblioteca trebuie, de asemenea, să par- Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) ticipe activ la popularizarea cunoştinţelor – (74,1%), care au remarcat necesitatea ştiinţifi ce. implicării, în primul rând, a unei structuri Este salutabilă disponibilitatea cerce- specializate din cadrul organizaţiei pentru tătorilor din cadrul diferitor instituţii ştiin- formarea culturii ştiinţifi ce a populaţiei. ţifi ce de a promova rezultatele cercetărilor Cercetătorii de la Universitatea de Stat din şi de a contribui la formarea culturii ştiinţi- Moldova (USM) consideră că responsabili- fi ce a societăţii. Circa 60% din cercetători tatea trebuie, în egală măsură, să revină oa- sunt interesaţi să contribuie la comunica- menilor de ştiinţă (54,8%) şi departamen- rea despre ştiinţă prin diferite medii (fi g. telor specializate (54,4%). Răspunsurile la 5). această întrebare au fost multiple. Astfel, În contextul analizei răspunsurilor cer- cercetătorii de la instituţiile participante cetătorilor privind disponibilitatea şi intere- la sondaj au menţionat că activitatea de sul acestora de a contribui la formarea cul- popularizare a cunoştinţelor trebuie să fi e turii ştiinţifi ce a publicului larg prin diferite în obiectivul catedrei şi al facultăţii. Cea mijloace de comunicare se evidenţiază fi lie- mai mare rată de cercetători care au expus rele tradiţionale de comunicare. Cercetătorii această opţiune a fost constatată la UPS sunt interesaţi într-o măsură foarte mare şi (48,4%). O cotă mai mică de cercetători, de destul de mare de a contribui la formarea la toate instituţiile, au specifi cat că adminis- culturii ştiinţifi ce a publicului prin confe- traţia instituţiei este responsabilă de comu- rinţe, seminare, ateliere sau alte prezentări nicarea ştiinţei. Menţionăm că deopotrivă orale pentru publicul limitat (86%); lecţii cu muzeele instituţiilor, unii cercetători, de publice, dezbateri sau alte prezentări orale

În calitate de savant / cercetător, în ce măsură sunteţi interesaţi să contribuiţi la comunicarea despre ştiinţă prin următoarele medii?

Conferinţe, seminare pentru publicul limitat 46,4 39,6 5,2 1,3

Lecţii publice, dezbateri pentru publicul larg 30,9 46,7 9,4 2

Reviste de popularizare a ştiinţei 30,9 46,7 9,4 2

Site-ul universităţii 23,8 44,9 13,4 3,3

Ziare 13,1 40,1 22,7 7,3

Cărţi de popularizare a ştiinţei 22,9 42,4 11,6 4,8

Pagini web personale 19 36,2 17 5,7

Radio 10,4 27,5 24,9 13

TV 11,8 27,9 18,3 8,5

Foarte mult Destul de mult Puţin Deloc

Fig. 5. Disponibilitatea cercetătorilor de a comunica despre ştiinţă prin diferite medii (%)

22 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) pentru publicul larg, precum şi prin reviste pentru doctori habilitaţi şi 77,7% pentru de popularizare a ştiinţei (77,6%). De aseme- cei fără grad ştiinţifi c. Remarcăm însă că nea, cercetătorii au menţionat că sunt foarte cercetătorii mai tineri, în comparaţie cu mult şi destul de mult interesaţi să comu- cei mai experimentaţi, manifestă un inte- nice prin site-ul web instituţional (68,7%), res mai mare pentru comunicarea ştiinţei prin cărţi de popularizare a ştiinţei (65,3%). prin utilizarea mediilor noi de comunicare, Rata cea mai înaltă a celor care manifestă un cum ar fi , de exemplu paginile şi site-urile interes redus pentru anumite medii a fost web. Astfel, 60,1% de cercetători din ca- înregistrată pentru mijloacele mass-media. tegoria de vârstă 20-29 de ani au menţio- Astfel, 22,7% din cercetători menţionează nat că sunt foarte mult şi destul de mult că sunt interesaţi puţin, iar 7,3% deloc nu interesaţi să comunice prin paginile web sunt interesaţi de comunicarea prin ziare; personale, iar 88,1% au manifestat acelaşi 24,9% sunt puţin interesaţi şi 13% deloc grad de interes pentru comunicarea prin nu sunt interesaţi de comunicarea prin ra- site-urile instituţionale. În acelaşi timp, dio, iar 8,5% nu manifestă niciun interes şi mijloacele respective de comunicare (pa- 18,3% au remarcat un interes redus pentru ginile web personale şi site-urile instituţi- comunicarea prin TV. De asemenea, a fost onale) nu au fost apreciate la acelaşi nivel înregistrată o rată înaltă a celor care nu au de către savanţii din categoria de vârstă putut să decidă ceva privind oportunitatea de peste 60 de ani. Doar 35,5% de cerce- utilizării acestor medii pentru comunicarea tători din această categorie de vârstă au ştiinţei: 33,4% de cercetători au fost indecişi manifestat un interes foarte mare şi destul în privinţa utilizării TV şi 24,1% – a radioului de mare pentru comunicarea ştiinţei prin pentru comunicarea ştiinţei. Putem pre- paginile web personale, iar 46,1% au ma- supune că acest dezinteres este rezultatul nifestat acelaşi grad de interes pentru site- unor neînţelegeri sau bariere de comuni- urile web instituţionale. care care există între savanţi şi jurnalişti [6]. Cu toate acestea, mijloacele moderne Ele sunt infl uenţate de mai mulţi factori care de comunicare, bazate pe tehnologiile in- inhibă comunicarea efi cientă, cum ar fi , de formaţionale, sunt foarte modest folosite exemplu, factori de ordin psihologic, social, pentru popularizarea rezultatelor ştiinţifi - cultural, politic, lingvistic sau semantic. În ce, inclusiv de tinerii cercetători care sunt special, este menţionat că există diferenţe mult mai bine familiarizaţi cu aceste teh- în cultura savanţilor şi cea a jurnaliştilor [3], nologii şi care şi-au exprimat disponibilita- iar neînţelegerea apare atunci când unii nu tea de a folosi aceste medii. recunosc hotarele culturale care trebuie de- În cadrul cercetării a fost oportun să păşite pentru o comunicare efi cientă [1]. studiem frecvenţa utilizării diferitor mij- Este semnifi cativ că nu există un de- loace de comunicare pentru populariza- calaj mare între rata diferitor categorii de rea ştiinţei. Datele cercetării atestă că un cercetători, în funcţie de variabilele de număr destul de mare de respondenţi ni- vârstă, grad ştiinţifi c, domeniu de cerce- ciodată nu au comunicat cu publicul larg tare etc., privind interesul pentru popula- despre ştiinţă şi nu au diseminat cunoştin- rizarea ştiinţei prin medii tradiţionale de ţele ştiinţifi ce în scopul popularizării aces- comunicare. Astfel, de exemplu, cota doc- tora (tabelul 1). Corelaţia variabilelor de torilor habilitaţi, a doctorilor în ştiinţe, pre- frecvenţă şi a mijloacelor de comunicare cum şi a celor fără grad ştiinţifi c, care sunt demonstrează că atât în ultima lună, cât şi interesaţi foarte mult şi destul de mult să în ultimele şase luni cel mai des cercetăto- comunice despre ştiinţă în cadrul lecţiilor rii au folosit fi lierele tradiţionale de disemi- pentru publicul larg, variază între 75,3% nare a informaţiei ştiinţifi ce, cum ar fi , de

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 23 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI exemplu, seminarele şi atelierele pentru o onaţi nu au comunicat cu publicul prin audienţă limitată (27,4% şi 34,1%); lecţiile intermediul mass-media. Constatăm că publice, dezbaterile sau prezentările ora- aceste date sunt confi rmate şi de rezul- le pentru publicul larg (21% şi 22,3%). De tatele analizei de conţinut a ziarelor cu asemenea, în ultimele şase luni 24,9% din privire la comunicarea despre ştiinţă. În cercetătorii chestionaţi au practicat publi- pofi da faptului că 35,7% din respondenţi carea articolelor pe popularizare a ştiinţei. au menţionat paginile web personale sau Analiza retrospectivă a datelor privind fo- instituţionale ca un mijloc important de losirea anumitor mijloace de comunicare comunicare, iar 15,8% şi 13,5% au remar- relevă că cercetătorii au publicat cărţi de cat că este un mijloc foarte important şi, popularizare a ştiinţei (17,4%) mai mult de respectiv, cel mai important, circa 50 la un an în urmă. Totuşi, acest canal de pro- sută din cercetători nu folosesc paginile movare şi popularizare a ştiinţei nu este web personale sau site-urile instituţio- în vogă, deoarece pentru editarea cărţilor nale pentru a disemina informaţia ştiin- sunt necesare eforturi mult mai mari, pre- ţifi că pentru public (fi g. 6). Rata mică de cum şi anumite abilităţi de a scrie, folosind utilizare a mass-media pentru comunica- o altă stilistică decât cea strict ştiinţifi că. rea ştiinţei este, inclusiv, o consecinţă a Analiza datelor cercetării sociologice dezinteresului mijloacelor de informare arată că mai mult de 50% din cei chesti- în masă pentru subiectele privind ştiinţa.

Tabelul 1 Utilizarea diferitor medii pentru comunicarea ştiinţei (%)

Mijloace de comunicare (%) (%) / nu ţin Nu ştiu în urmă lună (%) de un an Mai mult În ultima 6 luni (%) Niciodată Niciodată minte (%) minte În ultimele Reviste de popularizare a 16,1 24,9 14,4 22,8 21,9 ştiinţei Lecţii publice, dezbateri sau alte prezentări orale pentru 21,0 22,3 16,1 18,6 22,0 publicul larg Pagini web personale 10,3 12,8 6,0 55,4 15,5 Site-ul universităţii 10,0 13,6 11,3 47,1 18,1 Conferinţe, seminare, ateliere sau alte prezentări 27,4 34,1 11,0 9,0 18,6 orale pentru publicul limitat Cărţi de popularizare a 6,1 13,0 17,4 44,4 19,0 ştiinţei Ziare 7,4 9,9 16,0 50,1 16,6 TV 6,9 7,1 10,5 63,8 11,7 Radio 6,0 6,5 12,0 64,2 11,3

24 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Când aţi comunicat ultima dată informaţii ştiinţifice pentru publicul larg prin următoarele medii?

Radio 6 6,5 12 64,2

TV 6,9 7,1 10,5 63,8

Pagini web personale 10,3 12,8 6, 55,4

Ziare 7,4 9,9 16 50,1

Site-ul instituţiei 10 13,6 11,3 47,1

Conferinţe, seminare pentru publicul limitat 27,4 34,1 11 9

Cărţi de popularizare a ştiinţei 6,1 13 17,4 44,4

Reviste de popularizare a ştiinţei 16,1 24,9 14,4 22,8

Lecţii publice, dezbateri pentru publicul larg 21 22,3 16,1 18,6

În ultima lună În ultimele 6 luni Mai mult de un an în urmă Niciodată

Fig. 6. Rata utilizării diferitor medii pentru comunicarea ştiinţei (%)

Constatăm că cercetătorii preferă să popu- publicul larg (23,4%). În ultimul an, doc- larizeze informaţia ştiinţifi că prin mijloace torii habilitaţi au comunicat în cadrul lec- de comunicare tradiţionale. ţiilor publice (24,7%), au publicat cărţi de Examinarea corelaţiei variabilelor pri- popularizare a ştiinţei (23,4%) şi articole în vind mijloacele de comunicare şi gradul reviste de popularizare a ştiinţei (19,5%). ştiinţifi c a distins preferinţele pentru anu- Remarcăm că toate categoriile de respon- mite medii în diferite segmente temporale. denţi, în funcţie de gradul ştiinţifi c, preferă De exemplu, doctorii habilitaţi, cel mai des să comunice despre ştiinţă, în primul rând, în ultima lună au folosit următoarele me- în cadrul conferinţelor şi seminarelor pen- dii: conferinţe şi seminare pentru publicul tru publicul limitat sau să folosească lecţi- limitat (39%); lecţii publice sau alte pre- ile publice şi alte prezentări orale pentru zentări orale pentru publicul larg (27,3%); publicul larg. Din categoria mijloacelor site-ul instituţional (23,4%). În ultimele moderne de comunicare cel mai mult sunt şase luni doctorii habilitaţi de asemenea utilizate paginile web personale. au preferat, în primul rând, să comunice În linii mari, atunci când vorbim despre despre ştiinţă în cadrul conferinţelor şi se- comunicarea publică a ştiinţei, ne referim minarelor pentru un public limitat (36,4%). la cel puţin două lucruri diferite: în primul Pe locul doi, ca preferinţă, se plasează arti- caz, traiectoria procesului de comunicare colele din revistele de popularizare a ştiin- este ţintită pentru popularizarea cunoş- ţei (24,7%), iar pe poziţia a treia – lecţiile tinţelor ştiinţifi ce; în al doilea caz, este o publice sau alte prezentări orale pentru traiectorie alternativă, care prevede devie-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 25 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI rea de la procesul ordinar de transmitere a experienţei personale [9]. Totodată, publi- mesajului ştiinţifi c, astfel încât comunicării cul primeşte cele mai multe informaţii cu publice i se conferă un rol mai articulat în privire la ştiinţă de la jurnalişti, din presa comparaţie cu dezbaterea de specialitate scrisă, de la radiodifuziune, presa electroni- [2, p. 64]. Diferenţele dintre aceste două că. În plus, mass-media, acţionând în rolul traiectorii sunt sesizate, inclusiv, la nivel său de „câine de pază”, exercită un control formal. Atunci când comunicarea ştiinţifi - asupra ştiinţei prin menţinerea ochiului că publică parcurge traiectoria obişnuită, public pe tendinţele de dezvoltare a ştiin- articolele de popularizare, de regulă, se ţei, precum şi rezultatele înregistrate. publică în tabloide, reviste de populariza- Potrivit rezultatelor obţinute în urma re a ştiinţei. În cazul când traiectoria proce- cercetării sociologice, 43,3% din respon- sului de comunicare trece direct în spaţiul denţi au exprimat un acord total că prin public, publicaţiile apar în diferite rubrici intermediul mass-media este creată o din ziare sau sunt prezentate în cadrul pro- imagine pozitivă a ştiinţei. În acelaşi timp, gramelor de ştiri radio sau la TV. 51,2% au manifestat un dezacord total, Medierea ştiinţei este deosebit de im- potrivit căruia mass-media nu este nece- portantă, deoarece majoritatea popula- sară pentru comunicarea ştiinţifi că (fi g. 7). ţiei afl ă despre riscurile pentru sănătatea Analiza opţiunilor cercetătorilor relie- publică şi pentru mediu prin intermediul fează, în linii mari, o atitudine pozitivă faţă mass-media, mai degrabă decât în baza de mass-media şi accentuează necesitatea

·ODFNǊTVSǊTVOUFǹJEFBDPSEDVVSNǊUPBSFMFBöSNBǹJJ $PNVOJDBSFBǵUJJOǹJöDǊQSJONBTTNFEJB

tDSFFB[ǊPJNBHJOFQP[JUJWǊBǵUJJOǹFJ 43,6 41,1 2,81,7

tGBDJMJUFB[ǊTUBCJMJSFBDPOUBDUFMPSÔOUSFPBNFOJJEF 2 ǵUJJOǹǊ ÔOUSFQSJO[ǊUPSJ öOBOǹBUPSJFUD 34,6 43,7 4,4 tGBDJMJUFB[ǊÔOǹFMFHFSFBQVCMJDǊQSJWJOEBQMJDBSFB 30,5 48,3 3,8 1,3 SF[VMUBUFMPSDFSDFUǊSJMPSǵUJJOǹJöDF

tTQSJKJOǊǵUJJOǹB 33,5 43,4 4,3 2,4

tTJNQMJöDǊSF[VMUBUFMFDFSDFUǊSJMPS 23,7 40,4 11,7 4,8 tGBDJMJUFB[ǊÔOǹFMFHFSFBQVCMJDǊBEJNFOTJVOJMPSFUJDF 1,7 TPDJBMFǵJQPMJUJDFBMFǵUJJOǹFJ 27,8 42,4 5,3

tOVFTUFOFDFTBSǊ 2,4 7,8 12,2 51,2

tQPMJUJ[FB[ǊǵUJJOǹB 8,1 21 18 17,8

tDSFFB[ǊPJNBHJOFEJTUPSTJPOBUǊBǵUJJOǹFJ 5,8 17 19,6 19,7

"DPSEUPUBM "DPSEQBSǹJBM %F[BDPSEQBSǹJBM %F[BDPSEUPUBM Fig. 6. Opinia cercetătorilor privind comunicarea ştiinţifi că prin mass-media (%)

26 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) ei nu doar pentru a crea o imagine pozi- Deşi jurnalistul trebuie să informeze, tivă a ştiinţei. Comunicarea ştiinţifi că prin să intereseze şi să educe publicul într-un mass-media, în opinia savanţilor, facilitea- mod clar şi convingător despre probleme- ză stabilirea contactelor între oamenii de le semnifi cative ale societăţii, el trebuie ştiinţă, întreprinzători şi fi nanţatori (34,6% să caute şi să difuzeze informaţii fără a fi acord total); facilitează înţelegerea publică infl uenţat în mod nejustifi cat de către cei privind aplicarea rezultatelor cercetărilor care ar putea folosi puterea sau statutul ştiinţifi ce (30,5% acord total); sprijină ştiin- lor, fi e ei sunt politicieni sau oameni de şti- ţa (33,5% acord total); facilitează înţelege- inţă, pentru a susţine interesul public. Cu rea publică a dimensiunilor etice, sociale toate acestea, unele materiale jurnalistice şi politice ale ştiinţei (27,8% acord total). privind ştiinţa sunt puternic infl uenţate de Doar 2,4% din respondenţi au exprimat viaţa politică din societate. Astfel, 8,1% din un acord total privind faptul că nu este subiecţii chestionaţi au fost în totalitate de necesar de a comunica despre ştiinţă prin acord, iar 21% au manifestat un acord par- mass-media. Remarcăm că această opinie ţial că mass-media politizează ştiinţa. a fost exprimată în special de tinerii cerce- Din răspunsurile respondenţilor rele- tători cu vârsta între 20 şi 29 de ani, care nu văm că circa 20% din cei chestionaţi nu au au încă sufi cientă experienţă în domeniul putut să aprecieze rolul mass-media în co- cercetării ştiinţifi ce şi comunicării ştiinţei. municarea ştiinţifi că. De exemplu, 16,4% nu au avut o apreciere delimitată asupra Savanţii au anumite rezerve referitor faptului dacă comunicarea prin mass-me- la ştirile şi istoriile despre ştiinţă din mass- dia sprijină ştiinţa; 16,1% au fost indecişi media, în special atunci când ele sunt tra- dacă mass-media facilitează înţelegerea tate cu ambiguitate. Pot apărea anumite publică privind aplicarea rezultatelor cer- distorsiuni din cauza unor greşeli comise cetărilor ştiinţifi ce în practică. Acest fapt de jurnalişti, cum ar fi , de exemplu: din îl explicăm prin existenţa unei suspiciuni cauza neînţelegerii subiectului cercetării, faţă de mass-media din partea unor cer- este denaturată ipoteza ştiinţifi că; ziariştii cetători. arată uneori incapacitate de a transmite Atitudinea faţă de ştiinţă se creează mesajul ştiinţifi c într-un limbaj adecvat prin educarea necesităţii de a cunoaşte spi- pentru public, incapacitate de a convin- ritul interogativ şi critic. Un rol important în ge redactorii privind semnifi caţia istoriei; acest sens revine diferitor structuri: institu- la fel, contează lipsa ilustraţiilor necesare ţii de cercetare, muzee, biblioteci, precum pentru a face o prezentare reuşită a repor- şi mass-media, care sunt intermediari între tajului sau materialului analitic. Bunăoară, societate şi comunitatea ştiinţifi că, dar, în oamenii de ştiinţă sesizează de multe ori acelaşi timp, contribuie la formarea cultu- denaturarea titlurilor. Acest tip de erori rii ştiinţifi ce prin popularizarea rezultatelor poate apărea din cauza că jurnaliştii şi edi- ştiinţifi ce şi tehnologice. torii de multe ori sunt interesaţi mai ales Cercetătorii din Republica Moldova de efectul şi impactul de moment al arti- consideră că oamenii de ştiinţă, de aseme- colelor, pentru a vinde cât mai profi tabil nea, au responsabilitatea de a promova re- ştirea, în timp ce savanţii pun accentul pe zultatele cercetărilor ştiinţifi ce, de a popu- acurateţe şi importanţă. Acestea au fost ar- lariza aceste rezultate şi de a forma cultura gumentele cercetătorilor care au expus un ştiinţifi că a societăţii. Savanţii sunt intere- acord total (5,8%) şi un acord parţial (17%) saţi să comunice cu publicul despre ştiinţă, privind crearea unei imagini distorsiona- folosind în acest scop diverse medii – atât te a ştiinţei în urma comunicării ştiinţifi ce cele tradiţionale, cât şi mijloace moderne de prin mass-media. comunicare.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 27 BiblioPolis STUDII ŞI CERCETĂRI

Cu toate că, în opinia cercetătorilor, în 3. CANAN, Penelope, HARTMAN, Melanie. mare măsură, responsabilitatea de a dise- Science journalism collaboration: An experiment mina cunoştinţele şi informaţiile despre re- in closing the communication gap. Applied Envi- zultatele cercetărilor ştiinţifi ce revine oame- ronmental Education & Communication. 2007, 6 nilor de ştiinţă, mass-media, de asemenea, (2), 167-177. ISSN 1533-015X. 4. GILBERT, John K. Science communication: are un rol important în formarea imaginii Towards a proper emphasis on the social aspects pozitive a ştiinţei şi realizarea dialogului în- of science and technology. Alexandria: Revista de tre ştiinţă, savanţi şi societate. Comunicarea Educação em Ciência e Tecnologia. 2008, 1 (1), 3- ştiinţifi că prin mass-media facilitează sta- 25. ISSN 1982-5153. bilirea contactelor între oamenii de ştiinţă, 5. GREGORY, J., MILLER, S. Science in Public: întreprinzători şi fi nanţatori, facilitează înţe- Communication, Culture, and Credibility. Cambrid- legerea publică privind aplicarea rezultate- ge, Massachusetts: Basic Books, 2000. lor cercetărilor ştiinţifi ce, sprijină ştiinţa, fa- 6. ORIARE, Peter. Barriers between scientists cilitează înţelegerea publică a dimensiunilor and journalists: Myth or reality? Nairobi: African Technology Policy Studies Network, 2008. etice, sociale şi politice ale ştiinţei. 7. POPA, Dorin. Comunicarea ştiinţei. Acta Societatea, comunitatea ştiinţifi că şi Universitatis Danubius. 2008, 1, 48-58. ISSN 2069- domeniul dezvoltării tehnologice conşti- 0398. entizează necesitatea de a dezvolta comu- 8. SEMIR, Vladimir. Science communication & nicarea publică cu privire la ştiinţă şi teh- science journalism: Meta-review [online]. Media nologie, de a dezvolta relaţiile publice în Pompeu Fabra University, 2010 [citat 10.06.2012]. domeniul ştiinţei, pentru a încuraja dialo- Disponibil: http://www.mediaforscience.com/Re- gul şi interacţiunea dintre ştiinţă şi public, sources/documentos/booklet_en.pdf de a mobiliza toate sectoarele societăţii 9. SMITH, D., CANAN, P. Media coverage of pentru înţelegerea rolului ştiinţei în bene- the ozone layer issue. In: Protecting the ozone layer: The United Nations History. London: Earths- fi ciul societăţii şi crearea culturii ştiinţifi ce can, 2002, pp. 290-322. a societăţii. 10. ŢURCAN, N. Comunicarea ştiinţifi că în Referinţe bibliografi ce contextul Accesului Deschis la informaţie. Ch.: CEP USM, 2012. 1. AIKENHEAD, G.S. Science Education: Bor- 11. ŢURCAN, N. Cultura ştiinţifi că şi comuni- der Crossing into the Subculture of Science. Stu- carea ştiinţifi că – valori ale societăţii cunoaşterii. dies in Science Education. 1996, 27 (1), 1-52. ISSN: Akademos. 2011, 1 (20), 35-39. ISSN 1857-0461. 0305-7267. 2. BUCCHI, M. Of defi cits, deviations and dialogues theories of public communication of science. In: Handbook of public communication of science and technology. New York: Routledge, 2008, pp. 56-76.

28 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

TEORIE ŞI PRACTICĂ

„TREBUIE SĂ GĂSIM SOLUŢII CA SĂ ATRAGEM LA BIBLIOTECĂ PE CEI CARE NU NE TREC PRAGUL...” (Interviu cu prof. dr. Hermina Anghelescu, Detroit, SUA)

Abstract The article is about development of library science education in USA and Romania. The author, Dr H. Angelescu, underlines that the Romanian system must be reformed and men- tions that the American program Biblionet, implemented in Romania would help improve the situation. Keywords: information science, in-depth specialization, public/county/university library, library image, digitization, library col- lection, slogans in library.

* * * În perioada 20-25 mai 2012, Dr. Her- mina Anghelescu, a fost invitată la Biblio- teca Judeţeană Mureş (din Târgu-Mureş), pentru a ţine un curs pe tema Bibliotecile tul superior biblioteconomic (a predat şi societatea informaţiei. Cursul s-a ţinut la School of Information, University of sub auspiciile Ambasadei SUA la Bucu- Texas at Austin şi la School of Library & reşti. În acest context, Domnia Sa a avut Information Science, Wayne State Uni- amabilitatea să îmi acorde un interviu şi a versity, Detroit). A servit de mai multe acceptat să îmi ofere câteva date biobibli- ori în calitate de expert pentru Departa- ografi ce pe care le reproduc în fragmentul mentul de Stat al SUA în legătură cu pro- de mai jos. iecte de biblioteci în Republica Moldova Hermina G.B. Anghelescu este pro- şi România. Serveşte drept consultant pe fesor la Facultatea de Biblioteconomie probleme de biblioteci în Europa de Est şi Ştiinţa Informării (School of Library & pe lângă fundaţii de prestigiu din SUA, Information Science), Wayne State Uni- precum Fundaţia „Bill & Melinda Gates” versity, Detroit, Michigan, Statele Unite şi „International Research & Exchanges ale Americii. Dr. Hermina Anghelescu Board” (IREX). Este preşedinta Secţiei are o vastă experienţă, atât în domeniul pentru Istoria Bibliotecilor din cadrul Fe- bibliotecilor (a lucrat la Biblioteca Naţi- deraţiei Internaţionale a Asociaţiilor de onală a României), cât şi în învăţămân- Biblioteci (International Federation of

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 29 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ

Library Associations – IFLA), este mem- Anghelescu Ordinul „Meritul Cultural” în bru în colegiul de redacţie al mai multor grad de Cavaler. publicaţii de biblioteconomie şi ştiinţa informării precum „Annual Bibliography * * * of the History of the Printed Book”, „In- Liliana Moldovan (L.M.): Stimată formation & Culture: A Journal of Histo- doamnă Hermina Anghelescu, sunteţi profe- ry, Library & Archival Security”, „Slavic & sor asociat la Facultatea de Biblioteconomie East European Information Resources”, şi Ştiinţele informării din cadrul Universităţii „Revista Arhivelor”, „Magazin Bibliolo- de Stat Wayne (Wayne State University). În gic”. Hermina Anghelescu face parte din ce direcţie se îndreaptă învăţământul bibli- Comitetul de Acreditare (Committee on oteconomic american? Cu ce provocări se Accreditation) a facultăţilor de biblio- confruntă? teconomie şi ştiinţa informării din SUA Hermina Anghelescu (H.A.): E greu şi Canada, comitet ce activează sub egi- de răspuns la o astfel de întrebare pentru da Asociaţiei Bibliotecarilor Americani că învăţământul din SUA şi Canada serveş- (American Library Association – ALA). te drept model întregii lumi. Aceste ţări, Hermina Anghelescu este autoarea a Statele Unite şi Canada, sunt enorm de numeroase articole în dicţionare şi enci- dezvoltate din punctul de vedere al bibli- clopedii, studii de specialitate publicate otecilor de tot felul, atât publice cât şi uni- în reviste precum „Libraries & the Cultu- versitare, şcolare şi specializate. Cele mai ral Record”, „Journal of Documentation”, renumite universităţi se afl ă în Statele Uni- „International Information and Library te, prin urmare bibliotecile lor şi serviciile Review”, „Encyclopedia of Library and oferite sunt deosebite. Modelul american Information Science”, „International Dic- a fost preluat de ţările din Europa de Nord tionary of Library Histories”. Alte publi- şi de Anglia, formându-se ceea ce se nu- caţii includ două volume co-editate şi pu- meşte în literatura de specialitate modelul blicate de Library of Congress: „Libraries anglo-saxon, prin care serviciile de biblio- & Culture: Historical Essays Honoring the tecă sunt axate pe necesităţile de informa- Legacy of Donald G. Davis, Jr.” (2006) şi re şi documentare ale utilizatorului. „Books, Libraries, Reading & Publishing Utilizatorul modern, pe care, din pă- in the Cold War” (2001), precum şi tradu- cate, în România îl numim numai cititor, cerea lucrării „ What Is Documentation?” are nevoi de informare complexă. Ideea („Qu’est-que la documentation?”) de Su- principală este că utilizatorul de astăzi zanne Briet (2006), la fel şi compilarea de are nevoie de informaţie de foarte bună indexe cumulative publicate în format ti- calitate, obţinută în cel mai scurt timp şi părit şi online şi alcătuirea de bibliogra- evident că solicită o informaţie complexă fi i, precum „Republica Moldova în lume” sub forma unui text integral. Studenţii, de (2007), lucrare de referinţă premiată la pildă, stau în camerele de cămin şi îşi fac ediţia a XVI-a a Salonului Internaţional temele în miez de noapte, accesează site- de Carte de la Chişinău, care a avut loc urile bibliotecilor de unde pot descărca cu ocazia aniversării a 175-a de la înfi - articole de ultimă oră, articole în formă inţarea Bibliotecii Naţionale a Republicii integrală şi nu descrieri bibliografi ce ale Moldova. În 2004, în semn de recunoş- acestora, sub forma autor-titlu sau numai tinţă pentru activitatea de promovare a rezumat. În acest fel, ei îşi pot fi naliza lu- culturii române dincolo de graniţele ţării, crările pe care trebuie să le predea profe- Preşedinţia României a conferit Herminei sorilor a doua zi.

30 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

În consecinţă, serviciile oferite de bi- confruntăm cu un vid de cadre didactice bliotecile de peste ocean sunt foarte com- cu doctorat de specialitate care să poată plexe, toate axate pe nevoile de informare preda. La început, când s-a reînfi inţat în- ale individului din secolul XXI. Dacă ar fi văţământul biblioteconomic, în anul 1990, să comparăm învăţământul bibliotecono- au apărut, ca ciupercile după ploaie, foar- mic din Statele Unite cu ce se petrece în te multe facultăţi de biblioteconomie. Din România aş putea să spun că în România fericire, multe dintre ele au dispărut fi ind- suntem în secolul trecut şi asta o spun cu că nu ofereau cursuri de înaltă ţinută. Mai generozitate. În America de Nord acest sunt câteva, dar şi ele par cam înţepenite învăţământ biblioteconomic este foarte în timp şi formează bibliotecari de secolul diversifi cat. Studenţii se specializează pe XIX, nu de secolul XXI. După părerea mea, diverse direcţii pe care vor să le urmeze în curricula este învechită şi ar trebui înnoi- domeniul biblioteconomiei. Dacă Româ- tă. nia produce nişte generalişti (dacă ar fi să L.M.: Dintre cursurile pe care le predaţi, adoptăm modelul medical), SUA produce care vă este cel mai drag şi pe care îl conside- nişte specialişti. Pe parcursul studiilor, stu- raţi cel mai util? dentul american se pregăteşte să devină, H.A.: Presupun că toate cursurile pe încă de la început, bibliotecar public ori care le predau sunt utile pentru că atunci bibliotecar universitar sau bibliotecar şco- când predau clasele mele sunt pline. Limi- lar. El ştie de la bun început că vrea să lu- ta de înscriere este de 25 de studenţi într- creze cu copiii, adulţi sau adolescenţi, ori un curs şi nu mi s-a întâmplat să predau vrea să lucreze în domeniul medical sau să un curs la care să fi e prezenţi înlocuiţi cu devină bibliotecar în domeniul juridic. În- înscrişi mai puţin de 20 de studenţi. Dacă văţământul biblioteconomic din SUA este răspund la întrebarea legată de utilitate, foarte fl exibil. Dincolo de nişte cursuri ge- presupun că aceste cursuri sunt utile. De nerale de bază, studenţii se specializează, fapt, aşa au fost şi gândite. O universitate pe când în România, toţi sunt înregimen- americană nu îşi permite să ofere cursuri taţi în anul I, II, III la cursuri generale, pen- la care nu se înscriu studenţi. Dacă există tru că aici funcţionează „modelul Bologna”, cursuri la care se înscriu mai puţin de cinci după care urmează un an, un an şi jumăta- studenţi, acele cursuri se anulează. Dacă te de masterat, unde nu li se dă o mare po- ar fi să spun ce curs îmi este cel mai drag, sibilitate de specializare. În Statele Unite şi pot spune că mie îmi place ceea ce fac şi arhiviştii se formează tot la facultăţile de predau cu foarte mare pasiune şi toate biblioteconomie. O altă specializare sunt cursurile pe care le predau îmi sunt dragi informaticienii care lucrează în domeniul – mai ales că ele se referă la nişte discipli- bibliotecilor şi care învaţă să digitizeze in- ne în care m-am specializat. În esenţă, îmi formaţia şi să o facă disponibilă prin inter- dau silinţa să fac un lucru cât mai bun, iar mediul internetului, la distanţă. Tot aceşti în momentul în care te implici şi cu su- bibliotecari-informaticieni ţin în spate fl etul, şi cu psihicul şi ceea ce faci îţi este şi întregul sistem integrat de bibliotecă. drag. Eu predau de plăcere fi indcă îmi pla- Sunt enorme diferenţele între învăţămân- ce să lucrez cu creiere adulte şi mă bucur tul biblioteconomic din Europa de Est şi când studenţii mei vin la sfârşitul cursului, cel din Statele Unite. Sinceră să fi u, nu văd după 14 săptămâni şi îmi spun: „Doctor prea multe şanse de apropiere şi de mo- A., mi-am scos banii de pe urma cursului.” dernizare în condiţiile în care în România, Aceasta este cea mai mare satisfacţie a învăţământul biblioteconomic a fost între- unui profesor: să vadă că ce a predat prin- rupt, chiar desfi inţat, iar în clipa de faţă ne de roade.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 31 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ

L.M.: Cum ar trebui să procedeze cei care fre generos „umfl ate” – aş putea să spun. conduc destinele instituţiilor de învăţământ Ce face cealaltă parte a populaţiei de 90 biblioteconomic pentru a diminua diferenţe- % care nu frecventează biblioteca, care le şi a se apropia de nivelul de performanţă nu ştie că există o bibliotecă ce poate să al instituţiilor similare din străinătate. îi satisfacă nişte nevoi de informare? Aici H.A.: După cum am spus, curricula tre- nu aş da vina numai pe public, ci e şi vina buie regândită şi reformulată. Dacă îi înre- bibliotecii care nu trezeşte interesul publi- gimentăm pe studenţi şi dacă îi obligăm să cului. Este trist şi îngrijorător faptul că nici ia aceleaşi cursuri, nu ne atingem scopul. la biblioteca universitară nu vin studenţii, În medicină, de exemplu, medicii se spe- în contextul în care un individ merge la fa- cializează, la fel şi la biblioteconomie. E un cultate patru ani, ia o diplomă bazată pe pericol să formăm numai generalişti şi să o lucrare fi nală de licenţă şi acest individ nu îi lăsăm să aprofundeze. La biblioteco- nu a păşit în bibliotecă. Statisticile arată nomie, curricula ar trebui regândită, dar o că 50 % din studenţi vin la bibliotecă. Ce mare problemă este lipsa cadrelor didacti- fac ceilalţi de 50 % care nu au intrat în bi- ce cu înaltă specializare care, realmente ar bliotecă şi obţin o diplomă? Devin medici fi în stare să predea nişte cursuri speciali- de la care aşteptăm să salveze vieţi? Cum zate şi foarte aprofundate. Până una-alta, ajung ei profesori pe mâna cărora ne dăm e un cerc vicios aici, în România. copiii spre a fi educaţi? Cum ajung ei ingi- L.M.: Am afl at că sunteţi pasionată de neri de la care ne aşteptăm să ridice case? istoria bibliotecilor româneşti. Dacă ar fi să Mi-e greu să explic acest lucru. Am afl at recomandaţi studenţilor dumneavoastră un din presă despre ultimele noutăţi de pla- model de bibliotecă românească valoroasă, giat comise de persoane care au fost puse la care v-aţi opri? în fruntea ministerelor, chiar la ministerul H.A.: Cam greu de spus, pentru că din educaţiei! Procurorul general al României păcate, prin serviciile pe care le oferă, nu a fost acuzat de plagiat! Aşa nu se poate! prea văd o bibliotecă valoroasă, care să E ceva în neregulă în România. Aceşti in- servească drept model în tot ceea ce face. divizi ori nu au călcat pe la bibliotecă, ori Totuşi, din punctul de vedere al colecţiilor tezele lor au fost făcute de altcineva. m-aş referi la colecţiile de la „Batthyane- L.M.: Se ştie că programul „Biblionet” um” şi la alte colecţii unice pe care le-aş a adus importante schimbări în sistemul recomanda. Printre colecţiile unice aş re- bibliotecilor publice din România. Credeţi comanda colecţiile de la Biblioteca Teleki, că bibliotecile româneşti au reuşit să profi te dar ca bibliotecă renumită prin servicii- sufi cient de mult de pe urma rezultatelor im- le pe care le oferă mi-ar fi greu să aleg o plementării acestui proiect? bibliotecă despre care să spun „duceţi-vă H.A.: Aş vrea să explic, mai întâi ce acolo că aveţi ce vedea”. Încă bâjbâim, bi- este programul „Biblionet”. Programul „Bi- bliotecile publice din România şi biblio- blionet”, este fi nanţat de Fundaţia Bill şi tecile de felul celor universitare şi şcolare Malinda Gates şi este administrat în Româ- sunt în secolul XIX, unele în secolul XX, dar nia de o fundaţie cu sediul la Washington, niciuna nu este în secolul XXI. Acest lucru fundaţie care se numeşte IREX (Internatio- se refl ectă în datele concrete raportate în nal Research and Exchange Board). Scopul Anuarul statistic al României, care arată o programului este să aducă computere, cu situaţie tragică rezultată din faptul că, în acces liber la public, în bibliotecile publice România 10 % din populaţie vine la bi- din România, atât din oraşe, cât şi din me- blioteca publică, iar acestea ar fi nişte ci- diul rural. În plus, vizează pregătirea prin

32 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) sesiuni de training a bibliotecarilor publici. H.A.: Eu zic, că bâjbâim în continuare. Programul aduce şi dotare tehnică şi dez- Şi afi rm acest lucru pornind de la faptul că voltare profesională. În total, programul am o imagine clară asupra bibliotecilor din a primit cam 28 de milioane de dolari, pe România, deoarece, înainte să mă duc în parcursul a şase ani şi jumătate, din care America, am lucrat 14 ani la Biblioteca Na- mai avem un an şi jumătate. Am fost impli- ţională a României, în cadrul unor servicii cată în acest proiect înainte ca el sa fi e adus diferite, şi am cunoscut situaţia biblioteci- în România, din perioada în care s-a făcut lor din România. Apoi, am revenit în ţară, studiul de ţară pentru a se stabili dacă pro- chiar şi de trei sau patru ori pe an ca să lu- gramul poate fi aplicat în România. crez cu biblioteci din România, cu bibliote- Sper că acest program a fost folosit cari din România. Deplasările şi iniţiativele cu succes. Viitorul o va spune, rezultatele mele au fost susţinute fi nanciar de Depar- obţinute în viitor vor grăi în favoarea lui tamentul de Stat al SUA şi Ambasada SUA, „da” sau a lui „nu”. Pentru moment, statis- care sunt interesaţi să contribuie la dezvol- ticile nu indică o creştere substanţială a tarea bibliotecilor publice din ţara noastră. numărului de persoane care trec pragul Sunt multe „American Corner” amplasate bibliotecilor publice. Sperăm că anii ce în bibliotecile din România, cam 16 în to- urmează vor trimite la rezultate pozitive. tal. Deplasările mele au fost plătite de Fun- Ştiu că am făcut foarte mult bine, în sensul daţia „Bill şi Melinda Gates”, când făceam că, în unele localităţi cu precădere rurale, studiul de ţară. Deci, am o imagine foarte „Biblionet”-ul a salvat bibliotecile de la dis- clară a bibliotecilor publice din România. pariţie. Unii primari ameninţau bibliotecile Multe dintre ele sunt însă înţepenite în tre- comunale cu dispariţia, dar când a apărut cut şi nu fac paşi rapizi spre modernizare, programul „Biblionet”, primarii s-au între- adaptându-se serviciilor pe care individul cut unii pe alţii în renovarea bibliotecilor şi de secol XXI le doreşte de la o bibliotecă. pregătirea lor pentru a primi calculatoare, Acum s-a deschis şi noua clădire a Biblio- pentru că una din condiţii (pentru a intra tecii Naţionale, deci nu putem să mai folo- în program) a fost că aceste calculatoare sim pretextul: „N-avem Bibliotecă Naţiona- trebuie să ajungă în clădiri şi spaţii reame- lă, n-avem clădire.” Dar, din păcate, avem najate. Acest fapt a dus la o vizibilitate a doar clădirea, nu şi viziunea de Bibliotecă bibliotecii, ca edifi ciu măcar, în comuni- Naţională. Ce ne lipseşte nouă românilor tate. Sperăm că „Biblionet”-ul va avea un este coordonarea, colaborarea şi comu- impact pozitiv mai ales că bibliotecarii in- nicarea efi cientă, dorinţa de a sta fără or- traţi în program au învăţat multe, au venit golii prosteşti în jurul unei mese rotunde în contact cu idei noi care vor conduce la pentru a identifi ca nişte idealuri şi scopuri îmbunătăţirea imaginii bibliotecii şi a bi- comune pe care să le atingem cu eforturi bliotecarului în societate. Astfel, în anii ce comune. Intenţia de a colabora ne lipseşte urmează vom reuşi să trecem de acel 10 % şi este înfrântă de orgolii personale şi insti- ce reprezintă procentul de populaţie care tuţionale. Toţi vor să conducă, să fi e lideri solicită serviciile bibliotecilor publice. de proiect, dar proiectul nu există. Avem L.M.: Dacă bine am înţeles, v-aţi con- încă mult de lucru pe traiectoria aceasta. struit o imagine destul de clară despre situ- Mai mult progres nu există pentru că ser- aţia bibliotecilor publice din România. Cum viciile sunt în continuare similare celor vedeţi viitorul instituţiilor bibliotecare din oferite acum 20 de ani, iar biblioteca con- ţară? Au reuşit aceste instituţii să îşi facă tinuă să fi e un depozit de cărţi. „Biblioteca simţite rosturile sociale şi comunitare sau – templul cărţii” este o sintagmă care nu încă bâjbâim pe acest teren? îmi place fi indcă îmi spune că biblioteca

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 33 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ este ceva static. În secolul XXI, biblioteca, în comunitate şi de atragere a publicului la mai ales cea publică, trebuie percepută ca bibliotecă? un centru de informare. Individul de astăzi H.A.: În privinţa sloganului, cred că aş este ocupat cu mai multe slujbe şi are în organiza un concurs naţional în care să-i faţă multe tentaţii pentru petrecerea tim- invit atât pe bibliotecari, cât şi întreaga so- pului liber, iar dacă biblioteca nu demon- cietate să inventeze sloganuri pe care le- strează că are capacitatea de a-i rezolva am testa, un slogan pentru fi ecare judeţ. Şi problemele de informare rapid şi efi cient, aşa aş organiza o campanie de sloganuri, cu un produs de bună calitate, biblioteca nu l-aş face eu. Cât priveşte a doua parte a îşi va pierde clienţii. Pe de altă parte, mul- întrebării, aş spune că biblioteca ar trebui te persoane au calculatoare acasă şi sunt să se reinventeze, să se reorienteze în func- conduse după percepţia că totul se găseş- ţie de necesităţile noilor utilizatori. Biblio- te pe internet şi nu mai avem nevoie de bi- teca ar trebui să digitizeze foarte mult, să bliotecă şi bibliotecar. Mulţi afi rmă astăzi: devină creatoare de conţinut digital şi să „Ce-mi trebuie mie biblioteca, când cu Go- fi e pregătită să ofere informaţie cititorului ogle pot găsi orice pe internet?” Populaţia virtual chiar şi atunci când biblioteca este trebuie instruită că nu tot ce oferă interne- fi zic închisă (în afara orelor de program). tul este de bună calitate, iar bibliotecarul Accesul cititorului virtual în biblioteca vir- este cel care ştie să fi ltreze informaţia şi te tuală este posibil prin constituirea unor poate îndruma să ajungi la informaţia de baze de date cu text integral: cărţi elec- calitate. Totdeauna vom avea nevoie de tronice, reviste electronice şi alte tipuri de biblioteci care să găsească drumul spre baze de date. Cam aşa văd eu viitorul dacă informaţia valoroasă. Bibliotecarii români vrem să atragem lume la bibliotecă. vor rata ocazia de a arăta de ce sunt în sta- L.M.: În ultimii ani, spaţiul cultural eu- re dacă nu îşi revizuiesc oferta de servicii. ropean s-a îmbogăţit cu un număr destul de Vor rata ocazia să se afi rme într-o societa- generos de biblioteci româneşti. Ce părere te care este tot mai tentată să îşi procure aveţi despre acest fenomen? Cunoaşteţi ac- informaţia în manieră independentă, fără tivitatea bibliotecilor româneşti din străină- ajutorul bibliotecarului. tate? Trebuie să batem fi erul cât e cald şi să H.A.: Cunosc bibliotecile româneşti găsim soluţii ca să atragem la bibliotecă din Chişinău, adică bibliotecile din Chişi- pe cei 90 % din cetăţeni care nu ne trec nău care au primit fonduri de carte româ- pragul. În SUA, 70 % din populaţie merge nească din România. Văd utilitatea trimi- la bibliotecă chiar dacă cu toţii au com- terii acestor fonduri de carte pentru că în putere acasă. În Finlanda, procentul este 1991, când Moldova s-a desprins de Uniu- şi mai mare. În această ţară, 90 % din po- nea Sovietică, fondul de carte al biblioteci- pulaţie utilizează bibliotecile publice. Cum lor de acolo era eminamente rusesc, iar la explicăm această discrepanţă? Ce fac bi- bibliotecile din Chişinău continuă să existe bliotecile publice în ţările astea de lumea o pondere mai mare a cărţilor ruseşti. Nici se duce la ele şi la noi nu vine? E un mo- măcar acum nu s-a ajuns la o proporţie ment de introspecţie pentru bibliotecarii de jumătate la jumătate şi este nevoie în români. Ar trebui să fi e... dar încă bâjbâim. continuare de carte românească în R. Mol- L.M.: Dacă ar fi să alegeţi un slogan prin dova, mai ales, în contextul în care în anii care să îi atrageţi pe români la bibliotecă, ’90 ei nu aveau nici măcar Abecedare din cum ar suna acesta? Care ar fi cele mai efi - care copiii să înveţe româneşte. Mai sunt ciente mijloace de pătrundere a bibliotecilor şi celelalte biblioteci care s-au deschis prin

34 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) formarea unor colecţii de cărţi care s-au şi plăcere. Când am ajuns în Statele Unite trimis din România spre unele ţări unde au aş fi putut să aleg orice doctorat, dar am emigrat români, cum ar fi Spania sau Ita- preferat să îmi continui profesia din Ro- lia. Nu cunosc componenţa acelor fonduri, mânia, profesie pe care o am la sufl et, iar deci nu pot să mă exprim exact. Aş pune acesta este un mare privilegiu pentru că însă o întrebare şi aceasta ar fi o invitaţie e o încântare să ai o meserie care îţi adu- către o cercetare serioasă şi obiectivă rece satisfacţii profesionale şi împliniri. Mă feritoare la: ce fonduri de carte s-au trimis duc la congrese, prezint lucrări, fac parte acolo, ce fel de cărţi, care sunt aşteptări- din tot felul de asociaţii profesionale cum le cetăţenilor români din acele localităţi ar fi : IFLA (Federaţia Internaţională a Aso- şi întrebarea: se duc oamenii să citească ciaţiilor de Biblioteci), acolo sunt preşe- acele cărţi? Sunt ele scoase din bibliotecă dinta secţiei de Istorie a bibliotecilor. Fac sau nu? Şi dacă răspunsul va fi „nu”, atunci parte din American Library Association, trebuie să regândim acest program, pen- adică Asociaţia Bibliotecarilor Americani, tru că dacă noi, bibliotecarii, considerăm fi ind membră la două secţiuni din cadrul că ar trebui să le trimitem, muncitorilor acestei organizaţii. Fac parte din Asociaţia din Spania, Eminescu şi Topârceanu sau Profesorilor de Biblioteconomie şi Ştiinţa mai ştiu eu ce altă literatură pe care noi Informării, care reuneşte profesori din Sta- o considerăm de clasă şi credem că ar fi tele Unite şi Canada şi mă implic în activi- utilă, trebuie să ne gândim că după ce lu- tatea tuturor acestor asociaţii şi nu sunt un crează 8 sau 10 ore pe zi (la adunat căp- simplu membru care îşi plăteşte cotizaţia, şuni sau altceva), românii nu se vor duce la am responsabilităţi acolo, pe care le fac din bibliotecă numai pentru că există un fond plăcere, fi indcă nu mă obligă nimeni. Toa- de carte românească acolo. Ei s-ar duce la tă activitatea mea, cu România, cu Europa acea bibliotecă românească dacă ar găsi de Est, cu Bulgaria, cu Serbia şi Republica informaţie care să-i ajute practic, să le sa- Moldova, o fac din plăcere şi din dorinţa tisfacă o nevoie de informare, specifi că, pe de a ajuta aceste ţări să progreseze. care o au. Am mari dubii că ei se duc să ia În afara preocupărilor mele profesio- Slavici – Moara cu noroc – şi stau să citeas- nale, îmi place foarte mult să călătoresc, că după ce vin istoviţi de la câmp. Ar trebui să cunoască locuri noi, oameni noi. A vi- să facem o evaluare a acestor biblioteci, a zita o ţară pe îndelete, după părerea mea, acestor fonduri de carte. Pentru moment înseamnă să observi oamenii, să vezi cum nu pot spune dacă sunt bune sau nu, dacă se comportă, cum se îmbracă, să iei con- sunt efi ciente sau nu. Ar trebui să avem o tact cu gastronomia locală. Să călătoreşti discuţie cu utilizatorii de acolo şi pe baza într-o ţară străină nu înseamnă să vizitezi lor să adunăm datele statistice legate de doar muzee şi apoi să te duci în camera de numărul cititorilor şi de circulaţia fonduri- hotel. Mi-aş dori să pot să petrec mai mult lor. timp într-un loc. Mi-ar plăcea, spre exem- L.M.: Faceţi parte din categoria persoa- plu să stau la o cafenea pe trotuar şi să-i nelor privilegiate care au reuşit să transfor- observ şi să intru în vorbă cu oamenii pe me preocupările profesionale în pasiune. În care îi întâlnesc. Îmi place să intru în vorbă afară de interesul pentru universul bibliote- cu oamenii pe care îi întâlnesc în avion, în conomic, ce alte pasiuni aveţi şi ce proiecte autobuz, în parc, să văd ce gândesc, să îi doriţi să realizaţi în viitor? văd cum se comportă, să afl u cu ce proble- H.A.: Da, aveţi dreptate, îmi place me se confruntă în viaţa de zi cu zi. Astfel, enorm ceea ce fac şi predau din pasiune constat că suntem oameni cu toţii şi avem

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 35 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ aceleaşi preocupări şi aceleaşi difi cultăţi, dar îmi place să am o colecţie eclectică, iar acestea constituie o unitate, un fi r co- atât în apartamentul meu din Bucureşti, mun care ne leagă pe toţi. cât şi în casa mea din Detroit. Îmi place să Îmi place să descopăr culturi noi cu ascult muzică. Chiar acum m-am întors de specifi cul local. Am vizitat multe ţări, în la concertul de încheiere a stagiunii Filar- jur de 50 şi în mod deliberat nu am fost în monicii din Târgu-Mureş. Îmi place muzica, Spania pentru că din câte am citit şi ştiu îmi plac culorile şi chiar dacă nu sunt un despre Spania, am sentimentul că trebuie creator de artă, sorb arta şi îmi place. Deci, să îi dedic o perioadă mai lungă, să fi u ex- am preocupări de toate felurile, ca orice in- pusă la un fel de infuzie de Spania. De ace- divid. Merg mai mult pe stilul clasic decât ea, mi-aş dori să am timp să stau mai mult pe cel modernist, atât în muzică, cât şi în în fi ecare mare oraş din Spania, să cunosc artele vizuale. Nu aş putea să spun că sunt oamenii, să sorb oraşul, să îl miros, de când un cetăţean de România sau de America, se trezeşte de dimineaţă până noaptea treci sunt un cetăţean al lumii şi îmi place să când prin Fiesta, prin Flamenco. Vreau să cunosc oameni din toate straturile sociale îmi rezerv o vacanţă de trei luni, să stau în şi din toate colţurile lumii şi să constat că Spania şi să mă perind dintr-un oraş într- toţi suntem la fel. altul. Sunt un turist înveterat, meticulos. L.M.: Vă mulţumesc pentru această Când mă voi pensiona (fi indcă sunt un oportunitate şi vă doresc succes în tot ceea profesionist şi îmi place ce fac, mi-am proce faceţi pentru românii de pretutindeni. pus să mă pensionez pe la vârsta de 70 de A consemnat Liliana MOLDOVAN, ani) voi călători şi mai mult. Între timp co- redactor-sef, Agenţia de presă AŞII lecţionez artă, cumpăr obiecte de artă de ROMÂNI, Germania la artiştii români, pictori, sticlari, artişti care (După www.asiiromani.eu) pictează porţelan. Sunt selectivă, evident,

VALORIFICAREA CULTURII ACCESULUI LA INFORMAŢIA PUBLICĂ, CHINTESENŢA COOPERĂRII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI INSTITUŢIILOR INFODOCUMENTARE

Olesea COBLEAN, lector univ., Catedra biblioteconomie şi asistenţă informaţională, Universitatea de Stat din Moldova

Abstract daily life. In Moldova, the role of libraries in Access to public interest information is a promoting access to information is becoming problem of current interest in Moldova that is more obvious and irreplaceable, starting with involved in building a modern informational the computerization of the info-documentary society. The topical interest of the information system that implies qualitative perspectives and communication phenomenon is explained in organizing the information and reference by the increasingly relevant role and impor- activity. Only through cooperation and eff ec- tance of public information in the citizens’ tive collaboration at local level with various

36 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) institutions there may be encouraged the pub- litatea respectării şi aplicării dreptului de lic participation in public life, e-government, acces la informaţie în ţesutul societal naţi- cultural diversity and last but not least, in pro- onal, pentru a edifi ca şi a dezvolta proce- viding effi cient access to public information. sul de consolidare a valorilor democratice. Thus, the society gains an active citizen who Mai mult, democraţia fără o opinie publică is engaged in decision making processes; the informată e o contradicţie în termeni. În public authority wins credibility from the civil această ordine de idei se înscrie instituţia society, cooperation and community cohe- infodocumentară, fi ind considerată cea sion; and the library asserts itself as a social mai democratică, din categoria celor care institution that promotes democratic, cultural sunt preocupate de promovarea accesului and spiritual values. la informaţie. Keywords: public internet information, În opinia lui B. Conaty, bibliotecile for- acces to information, info-documentary mează „temelia democraţiei”, de aceea lor instituţion, public administration. le revine sarcina, dar şi responsabilitatea de a se „implica în mod hotărâtor în toate * * * procesele de dezvoltare a societăţii” (I. Stoi- „Biblioteca publică are o responsabilita- ca) [2]. Sondajele sociologice, efectuate în te specifi că în acumularea şi disponibilitatea ţările cu democraţii avansate (SUA, Franţa, informaţiei locale, iar pe parcursul acestui Marea Britanie, Suedia etc.) demonstrează proces biblioteca publică ar trebui să coope- nivelul de utilitate şi credibilitate pe care îl reze cu alte organizaţii, inclusiv cu adminis- are societatea vizavi de bibliotecă. Aşadar, traţia publică locală...” (din Manifestul IFLA / în SUA 95 % din populaţie sunt convinşi că UNESCO despre bibliotecile publice, 1994) bibliotecile joacă un rol esenţial într-o de- mocraţie, asigurând şi promovând accesul Cercetarea aspectelor privind acce- la informaţie prin serviciile şi produsele pe sul la informaţia publică prin intermediul care le oferă publicului; urmează Franţa cu bibliotecii identifi că câteva momente: bi- 78 %, Finlanda cu 76 %, Australia, Canada, blioteca devine un mediu de informare Danemarca, Marea Britanie, Suedia şi Olan- multidisciplinar, complex, deschis oricărei da, unde procentul general se ridică la 70 nevoi informaţionale ale comunităţii; în %1. Întîmplător sau nu, datele sondajelor condiţii de competitivitate biblioteca îşi menţionate anterior coincid, aproape în diversifi că, înnoieşte şi extinde serviciile întregime, cu procesul de legiferare a ac- informaţionale – condiţii de menţinere şi cesului la informaţie în ţările sus-numite. motivare a propriei existenţe, dar şi a evo- În ultimele decenii, biblioteca com- luţiei care, pe de o parte, implică un dina- portă diverse transformări. Adaptarea la mism informaţional, iar pe de altă parte, schimbările care intervin în mediu este o satisface cerinţa informaţională socială. condiţie a evoluţiei oricărei instituţii, inclu- Totodată, accesul la informaţie revendică siv a bibliotecii. Crearea şi implementarea de la instituţiile administraţiei publice o serviciilor noi este una dintre modalităţile deschidere maximală către public, ceea ce de adaptare a bibliotecii la aceste schim- asigură transparenţa instituţiei, precum şi bări. Necesităţile informaţionale şi cultura- legitimitatea deciziilor adoptate. Astfel se le ale membrilor societăţii, pe care bibliote- creează premise reale de încadrare a pu- ca are menirea a le satisface, devin tot mai blicului în procesul de luare a deciziilor, complexe şi mai dinamice. În acelaşi timp, de a se implica voluntar în viaţa publică. cresc şi cerinţele benefi ciarilor faţă de cali- Însemnele sus-numite demonstrează uti- tatea serviciilor prestate. Reacţia fi rească a

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 37 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ instituţiei bibliotecare la această realitate rilor de informaţie (autoritatea publică), constă în diversifi carea şi perfecţionarea a utilizatorilor de informaţie (cetăţenii) şi produselor şi serviciilor sale. Pe lîngă func- a intermediarilor (bibliotecile). Apariţia ţiile tradiţionale ale bibliotecii, în ultimul noilor servicii a determinat instituţia info- timp, se discută despre o nouă funcţie, documentară să formeze noi relaţii, parte- cea de mediere, care ar efi cientiza circuitul neriate, asocieri pentru a putea organiza informaţional de interes public. Implica- fl uxul informaţional public, prin oferirea rea bibliotecii în acest sens confi rmă rolul accesului la resursele informaţionale ofi - acestea în democratizarea societăţii, fi ind ciale. Astfel, accesul la informaţie devine „esenţială pentru cetăţenii bine informaţi una dintre condiţiile de bază pentru orga- şi o guvernare transparentă” (Manifestul nizarea dialogului constructiv între autori- de la Alexandria Societatea Informaţională tatea publică şi cetăţeni, încât să se atingă în acţiune, IFLA, 2005) [2, p. 56]. scopurile fi nale ale ambelor părţi: condiţia Sub incidenţa factorilor remarcaţi, bi- depăşirii stării de alienare a puterii faţă de blioteca trebuie să susţină şi să se implice societate, totodată atragerea şi motivarea în soluţionarea problematicii comunitare cetăţenilor faţă de procesul de gestionare în aspect informaţional şi educativ-cultu- socială [3, p. 154]. ral, conform noilor necesităţi ale societăţii. Aşadar, informaţia produsă de admi- Se transformă misiunea şi rolul bibliotecii nistraţia publică (informaţia publică) este ca instituţie socială pentru elucidarea pro- de o importanţă majoră pentru cetăţeni. blemelor organizatorico-informaţionale Cu toate că, potrivit legislaţiei în vigoare actuale şi a apărării drepturilor la liberul a Republicii Moldova, autorităţile publice schimb de informaţii şi la comunicare pen- locale sunt responsabile de a face public tru care şi există. actele normative aprobate la nivel local, Importanţa dezvoltării sistemice a bi- mecanismele utilizate în acest scop (pos- bliotecilor, ca organizaţii de informare şi tarea în locuri publice, publicarea selectivă culturalizare efi ciente, nu a fost niciodată în ziar, suplimente, postarea de decizii re- atât de necesară ca în prezent. Se resimte cente pe paginile web, în cazul când este nevoia imediată de a dezvolta nu numai formată o pagină proprie) nu satisfac pe structura funcţională, dar şi cea organi- deplin aşteptările publicului. În acest sens, zaţională şi instituţională. Or, necesitatea am putea interpreta metodele întreprinse diversifi cării, înnoirii şi extinderii procese- de autoritatea publică în scop de promo- lor informaţionale şi comunicaţionale sunt vare a participării publice, responsabili- condiţii de menţinere şi motivare a propri- tăţii democratice şi încrederii în procesul ei existenţe, dar şi a evoluţiei ei care, pe de decizional, fi ind instrumente practice de o parte, implică un dinamism informaţio- acces la informaţia publică. Din această nal, iar pe de altă parte, satisface cerinţa perspectivă, una dintre sarcinile principa- informaţională socială. Astfel, biblioteca le ale bibliotecilor publice constă în a face devine un mediu accesibil de informare aceste informaţii accesibile tuturor, ceea şi comunicare multidisciplinar, complex, ce implică redefi nirea principiului infor- deschis oricărei nevoi informaţionale ale maţiei de bază şi determinarea condiţiilor comunităţii în care se afl ă. în care acestea să fi e accesibile utilizatori- Spaţiul informaţional de interes public lor. Apreciind valoarea informaţiei de inte- reprezintă mediul de formare şi dezvol- res public, UNESCO o califi că drept „infor- tare a principiilor democratice. Este aria maţie vie care ajută oamenii să trăiască”, o de manifestare şi afi rmare a producăto- informaţie esenţială pentru fi ecare mem-

38 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) bru al comunităţii, deoarece consolidează trală şi locală, inclusiv subdiviziunile sub- implementarea democraţiei, prin oferirea ordonate acesteia, instituţiile publice care răspunsurilor la diverse probleme de na- exercită funcţii societale, precum şi forţele tură juridică, precum şi posibilităţi de luare organizate ale societăţii civile şi politice, a deciziilor, vitale în cadrul familiei, derula- spre exemplu, partidele, sindicatele, gru- rea afacerilor personale şi a altor iniţiative. purile de presiune etc. În aceste condiţii apare încă un actor Societatea civilă este o sferă a vieţii so- al comunicării societale, biblioteca cu rol ciale, reglementată de o anumită ordine de mediator între autoritatea publică şi legală, dar autonomă în raport cu statul, cetăţeni. Totodată implicarea mai activă a este chemată să asigure activitatea vitală bibliotecilor în formarea culturii informaţi- a sferelor socioculturale, spirituale, dez- onale, în organizarea publicului în raport voltarea acestora şi asigurarea continui- cu capitalul informaţional ar mobiliza şi ar tăţii din generaţie în generaţie. Societatea cataliza dezvoltarea ţării în sens democra- civilă implică diversitatea formelor de aso- tic, încadrându-se totalmente în conceptul ciere, independentă şi de sine stătătoare, Consiliului Europei cu privire la rolul bibli- incluzând sferele de realizare ale drepturi- otecii în democratizarea societăţii. lor şi libertăţilor individului, indiferent de Prin urmare, biblioteca devine un domeniul acestora, individuale sau colec- component intrinsec al comunicării socie- tive. tale cu rol de canal, de punte de legătură Informaţia de interes public reprezintă şi organizator al feed-backului între auto- orice informaţie care rezultă din activită- ritatea publică şi cetăţeni, comunicarea ţile unei autorităţi publice sau care reiese fi ind abordată ca un proces informaţional din acţiunile autorităţii publice [4]. La ea de conexiune interactivă, fi ind realizate ur- se referă informaţia ofi cială, informaţia mătoarele obiective: asigurarea realizării despre activităţile administraţiei publice dreptului la informaţia publică; diversifi ca- centrale şi locale, sursele de formare şi rea serviciilor informaţionale şi a suportu- metodele de utilizare a bugetelor locale, rilor în scopul informării calitative şi opera- starea mediului, starea de sănătate a po- tive a cetăţenilor; extinderea posibilităţilor pulaţiei, informaţii despre produse, eco- de acces la informaţia publică prin imple- logie, proiecte economice curente şi de mentarea TIC; afi rmarea calităţilor de soci- perspectivă etc. alizare prin formarea „conştiinţei publice”, Practica internaţională, cât şi experi- respectiv „conştiinţei civice” (cunoaşterea enţa incipientă naţională, demonstrează şi respectarea drepturilor privind infor- un interes vădit faţă de noile servicii oferi- maţia de interes public şi posibilităţile de te de către biblioteci în vederea satisfacerii a o utiliza în viaţa cotidiană); organizarea necesităţilor informaţionale publice. Spre diverselor întruniri de conţinut şi caracter exemplu, în Italia colaborarea bibliotecilor public etc. [2, p. 201]. cu administraţia publică are ca fi nalitate Prin autoritate publică, în contextul rezultate optime în asigurarea utilizato- subiectului prezentat, se înţelege totalita- rilor bibliotecii cu informaţie publică. Ce- tea puterilor şi a forţelor nu numai a celor tăţenii pot consulta informaţia interesată statale şi de aparat, dar şi alţi subiecţi pupe pagina web a bibliotecii, care devine blici, capabili să dirijeze evoluţiile politice în acest mod, un Centru de informare, pot ale comunităţii naţionale. La ea se referă: depune plângeri, să scrie cereri, pot face Parlamentul, preşedintele Republicii Mol- reclamaţii, iar în timp util pot să primească dova, Guvernul, administraţia publică cen- răspunsuri atât direct, pe pagina web, cât

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 39 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ

şi prin intermediul poştei electronice. Pe metode. De exemplu: pe afi şele Bibliotecii lângă faptul că Biblioteca Municipală Sor- Municipale se pot regăsi informaţii cu pri- mani „găzduieşte” pe pagina web informa- vire la diverse activităţi ce privesc nemij- ţii despre primăria municipiului Milano, pe locit activitatea primăriei municipiului; aceeaşi pagină găsim mereu informaţii noi sălile de lectură ale bibliotecii pot găzdui, cu privire la diverse activităţi comunitare, ocazional sau sistematic diverse activităţi pe care le înfăptuieşte municipiul din Mi- de informare a cetăţenilor, organizate de lano. Acelaşi lucru este prezent şi pe pagi- primărie şi/sau în colaborare cu biblioteca na web a municipiului: acolo se regăsesc însăşi. De fapt, aceeaşi experienţă este vi- informaţii actualizate permanent ale Bibli- zibilă şi în Italia. otecii Municipale milaneze şi ale fi lialelor De remarcat este însuşi faptul că aces- acesteia. te două instituţii, administraţia publică şi Cât priveşte asigurarea publicului cu biblioteca (siglele, numele lor etc.), sunt informaţie de utilitate publică prin servici- întotdeauna alături (reprezentate pe afi şe, ile tradiţionale de bibliotecă, acestea sunt documente, pagini web). Din aceste con- desfăşurate de un serviciu special – „rela- siderente comunităţile milaneză şi cea fi n- ţii cu publicul”, care prestează informaţie landeză percep aceste instituţii ca un tot publică în regim curent sau oferă consul- întreg, simbioza dintre ele, pe parcursul tanţă, în cazul când biblioteca nu deţine anilor, a devenit aproape de perfecţiune, informaţia solicitată de utilizator. Imple- identifi cându-se printr-un concept indivi- mentarea noilor servicii informaţionale a zibil. făcut să crească simţitor interesul faţă de Alte ţări cum ar fi : Cehia, Ungaria, El- bibliotecă. Numărul vizitatorilor fi zici, dar veţia, Marea Britanie, Bulgaria etc. folo- şi virtuali s-a dublat, ceea ce confi rmă uti- sesc o varietate de metode pentru a oferi litatea accesului la informaţia publică pen- informaţia de interes public: o difuzează tru cetăţeni. Astfel, societatea italiană a centrelor informaţionale prin telefon, fax, devenit mai informată în domeniul public, e-mail, portaluri web; prin mijloacele de iar biblioteca şi-a demonstrat grija faţă de informare în masă – ziare ofi ciale, broşuri oamenii pentru care există şi funcţionează, etc. Important este ca cetăţenii să ştie des- transformându-se într-un adevărat Centru pre canalele existente. de informare a comunităţii. Aşadar, la nivel global ar trebui luate În Finlanda, de exemplu, legea cu pri- în considerare câteva aspecte: abordarea vire la deschiderea activităţii guvernului, într-o concepţie unică a proceselor privind secţiunea 20, stipulează: „Autorităţile vor producerea, prelucrarea, stocarea şi difu- face publice activităţile lor şi serviciile zarea informaţiei de interes public; crea- prestate, precum şi drepturile şi obligaţii- rea unui cadru instituţional şi legislativ cole persoanelor fi zice şi juridice ce cad sub respunzător care să permită dezvoltarea incidenţa lor.” „Autorităţile vor avea grijă ca Societăţii Informaţionale la nivel naţional documentele (…), ce sunt de importanţă şi, implicit, acordarea acestuia la cerinţele majoră pentru publicul larg, să fi e dispo- circuitului informaţional mondial; moder- nibile în biblioteci, baze de date sau prin nizarea continuă a circulaţiei fl uxurilor de alte mijloace accesibile publicului larg” [5]. informaţii între structurile administraţiei Având legitimitate în acţiune, biblioteci- centrale şi locale prin procesarea infor- le fi nlandeze îşi organizează activitatea maţiei cu ajutorul TIC; crearea unor instru- la maximum, colaborând cu administra- mente de informare şi comunicare pentru ţia publică prin cele mai diverse forme şi cetăţeni în reţea cu administraţia publică,

40 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) prin utilizarea metodelor actuale oferite reprezenta o platformă pentru atragerea de tehnologia informaţiei (www, informa- investiţiilor la nivel naţional al tehnologi- re prin reţea, e-mail etc.) ilor informaţionale (TI). Totodată, expe- Crearea instrumentelor de informare rienţa europeană în direcţia respectivă moderne, pentru cetăţean, aşa cum este demonstrează sporirea numerică a servi- necesar într-o societate informaţională, ciilor informaţionale, prestate cetăţenilor este o preocupare prezentă şi în Republica şi businessului, amplifi că mult calitatea Moldova. acestora, securitatea informaţională, pro- La nivel naţional, putem afi rma că tecţia datelor şi transparenţa dintre stat şi există tendinţe vizibile de promovare şi societate [5]. valorifi care a resurselor informaţionale Astfel, implementarea formulei de publice. Un exemplu elocvent în acest succes, reprezentată de cei trei „C” devine sens este cooperarea Bibliotecii Publice de obligatorie şi defi nitivă: „Colaborare. Co- Drept şi a Primăriei municipiului Chişinău. municare. Coordonare” pentru realizarea Iniţierea proiectului „Chişinăul juridic on- cerinţei informaţionale sociale. În condiţii line” constă în disponibilizarea dinamicii de competitivitate instituţia infodocu- participării membrilor comunităţii în lua- mentară îşi confi rmă poziţia de lider prin- rea deciziilor în municipiul Chişinău. Tot- tre furnizorii de informaţie, prin capitalul odată, sprijinirea Primăriei în consolidarea uman-profesional şi prin calitatea şi ope- capacităţilor de comunicare cu cetăţenii rativitatea serviciilor şi produselor propu- într-o manieră deschisă, transparentă, fa- se pe piaţa informaţională. vorizează instituţionalizarea accesului la În acest sens recomandăm: regimul informaţie, simplifi că şi facilitează accesul de acces la informaţie trebuie inclus în Po- la documentele publice emise recent, dar litica internă de bibliotecă, fi ind o practică şi cele emise anterior, propunând cetăţe- internaţională de succes, care merită a fi nilor o variantă fi nală, consolidată a docu- preluată şi acomodată în spaţiul autohton; mentului în orice perioadă de timp2. elaborarea unor programe de stat în vede- Este de remarcat faptul că Biblioteca rea acordării statutului de Centru de Infor- Publică de Drept, în acest sens, şi nu doar, mare instituţiei bibliotecii; instituirea unui şi-a asumat rolul de furnizor local de infor- nou parteneriat cu administraţia publică, maţii juridice, dezvoltând un parteneriat care este în prezent instituţia fi nanţatoare solid şi deosebit de util cu autorităţile lo- a bibliotecii publice, dar care poate deveni cale în scopul asigurării şi promovării con- şi partener de colaborare; acordarea unei tinue a accesului la informaţia publică. atenţii deosebite accesului la informaţia Alt moment favorabil care condiţio- publică, liant în promovarea şi deschide- nează o extindere a accesului la informaţie rea spre o societate democratică şi liberă. este faptul că ţara noastră a devenit pose- Încercând să răspundem la toate soare a unui sistem unic al resurselor infor- obiectivele propuse în cercetarea de faţă, maţionale de stat, odată cu defi nirea edi- putem conchide: odată cu schimbările fi cării Societăţii Informaţionale în calitate ce au loc în societate, ca rezultat al evo- de sarcină prioritară. Astfel devine nece- luţiei acesteia, se transformă şi biblioteca, sară nu numai sporirea perpetuă a acestor fi ind parte din arealul societal, devenind resurse, ci şi crearea condiţiilor favorabile Centru de informare pentru comunitatea pentru utilizarea efi cientă a potenţialului pe care o serveşte, răspunzând prompt şi informaţional. Ne referim, în acest sens, la operativ la orice gen de informaţie, inclu- constituirea Sistemului Naţional de Presta- siv la informaţia de interes public; bibliote- re a Serviciilor Informaţionale, care poate ca se suplimentează cu un nou rol social,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 41 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ cel de mediere, între comunitatea produ- Note cătorilor şi cea a consumatorilor; bibliote- 1 Msc. Barbro Wigell-Ryynanen, Consilier ca îşi diversifi că serviciile informaţionale pentru Problemele de Bibliotecă în Ministerul pentru a răspunde cerinţei sociale; prin Culturii din Finlanda. Asigurarea accesului la infor- delegarea Bibliotecii Publice de Drept, maţie, cunoaştere şi experienţă culturală, material municipiul Chişinău poate contribui la prezentat în cadrul unui forum internaţional la dezvoltarea culturii juridice a populaţiei Bucureşti – „Cartea. România. Europa, 2009”. de nivel profesional, iar pe termen lung 2 Mariana Harjevschi, director, Biblioteca Pu- aceasta poate dezvolta un angajament blică de Drept. Biblioteca Publică de Drept – insti- social între autoritatea publică şi o insti- tuţia ce facilitează şi promovează accesul la docu- tuţie infodocumentară; biblioteca îşi cre- mentele publice chişinăuiene, material prezentat la ează astfel o imagine notorie, atrăgând de conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din partea ei publicul consumator; biblioteca Republica Moldova Accesul deschis la informaţie şi iniţiază diverse parteneriate, colaborări cunoaştere: susţinerea progresului durabil, 2010. cu diferite instituţii posesoare de resurse informaţionale ofi ciale publice; biblioteca Referinţe bibliografi ce reuşeşte să se afi rme ca mediu de acces 1. Bibliotecile – temelia democraţiei. Magazin la informaţie, prin asigurarea accesului la bibliologic. 2005, 1-2, 10-13. informaţia publică, fi ind în căutarea per- 2. COBLEAN, O. Biblioteca – mediu de acces manentă de noi forme şi arii de afi rmare la informaţia publică. În: Accesul la informaţie şi dreptul de autor. Ch.: Centrul Ed. al UASM, 2010, [3, p. 36-38]. pp. 30-38. În societatea contemporană, extinde- 3. COBLEAN, O. Comunicarea societală şi ro- rea accesului la informaţie este o proble- lul bibliotecii în asigurarea accesului la informa- mă ce depinde direct de nivelul informati- ţia publică în Republica Moldova. În: Cercetare şi zării societăţii în ansamblu, de strategiile şi inovare – perspective de evoluţie şi integrare euro- politicile abordate la nivel naţional. Pe de peană : conf. şt. a masteranzilor şi doctoranzilor, altă parte, însă, tendinţa obiectivă de ade- Chişinău, 23 sept. 2009. Ch., 2009, pp. 201-202. rare la Comunitatea Europeană, precum şi 4. COBLEAN, O. Role of the library providing integrarea în circuitul informaţional mon- acces to public interest information in Moldova. dial, necesită de la autorităţi, ca şi de la În: Lucrările Simpozionului Internaţional Cartea. România. Europa. Bucureşti: Ed. Biblioteca Bucu- instituţiile infodocumentare şi nu numai, reştilor, 2010. identifi carea acelor metode, tehnici, pro- 5. MANDA, C. Administraţia publică şi cetăţea- ceduri care să permită punerea în practică nul. Structuri. Autorităţi. Informaţie publică. Bucu- a cerinţei informaţionale sociale, dar şi a reşti: Ed. Tehnică, 1997. 120 p. evoluţiei sociale în general. Organizarea 6. Legea privind accesul la informaţie: nr. unui parteneriat durabil între autorita- 982-XIV din 11.05.2000. Monitorul Ofi cial al Repu- tea publică şi instituţia infodocumentară blicii Moldova. 2000, 88-90, Art. 664. revendică substanţializarea accesului ce- 7. MARIN, C. Societatea civilă. Între mit politic tăţeanului la informaţia publică, stabilită şi pledoarie socială. Ch.: Epigraf, 2002. 182 p. de legislaţia în vigoare, ceea ce înseamnă 8. Библиотеки. Население. Местная власть. Информационное сотрудничество deschiderea autorităţii publice pentru un продолжается : Сборник документов и мате- dialog constant, consistent şi neîngrădit риалов. M.: Либерия, 2003. 188 с. cu cetăţenii. Valorifi carea culturii accesului 9. МИХНОВА, И.Б. Библиотека как инфор- la informaţie va conduce la efi cientizarea мационный центр для населения: проблемы и procesului de socializare şi de edifi care a их решения: практическое пособие. М.: Либе- societăţii democratice. рия, 2000.128 с.

42 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) PRIMUL CURS ONLINE PENTRU BIBLIOTECARI – DREPTUL DE AUTOR PENTRU BIBLIOTECARI

Mariana HARJEVSCHI, director, Biblioteca Publică de Drept

Abstract copyright law). În timpul evenimentului The article describes the event where the membri ai Consorţiului Resurse Electroni- Romanian version of the “Copyright for Librar- ce pentru Moldova, Asociaţiei Bibliotecari- ians: an online open curriculum in copyright lor din R. Moldova, precum şi studenţi de law” curricula was launched. The curricula la specialitatea biblioteconomie, asistenţă will be part of the Legal Framework for Librar- informaţională şi arhivistică au participat ies Course at the Bachelor Program and also la prezentarea Curriculumului şi oferirea within the Digital Libraries and Copyright Is- Certifi catelor de apreciere pentru studenţi sues Course at Master Program. At the event, din cadrul Catedrei traducere, interpretare Certifi cates of appreciation were presented to şi lingvistică aplicată a Facultăţii de Limbi students from the Department of Translation, şi Literaturi Străine de la Universitatea de Interpretation and Applied Linguistics at Mol- Stat din Moldova. Certifi catele, acordate dova State University for translation. The cer- de către Fundaţia EIFL şi Centrul Berkman tifi cates were co-signed by EIFL and Harvard’s pentru Internet şi Societate a Universităţii Berkman Center for Internet and Society who Harvard, au fost prezentate de către dr. developed the curriculum, and were presented Nelly Turcan, prodecan al Facultăţii de Jur- by associate professor Nelly Turcan, vice-dean nalism şi Ştiinţe ale Comunicării, şi Maria- of the Faculty of Journalism and Science of na Harjevschi, vicepreşedinte al Asociaţiei Communication and Mariana Harjevschi, vice Bibliotecarilor din R. Moldova. Evenimen- president of the Library Association from Mol- tul a fost susţinut de către Catedra de Bi- dova. The event took part at the School of Li- blioteconomie şi Asistenţă Informaţională brary and Information Assistance at Moldova a Universităţii de Stat din Moldova. State University and have been attended by Cursul, destinat bibliotecarilor din ţările în curs de dezvoltare şi de tranziţie cu privi- members of the Electronic Resources for Mol- re la legislaţia dreptului de autor, va fi inte- dova Consortia, as well as library students. grat în cursul pentru ciclul I, licenţă, intitulat The Romanian version of the course will be Legislaţia şi deontologia comunicării, inclusiv available under a Creative Commons license in în cursul Biblioteci digitale şi dreptul de autor MediaWiki, the online learning platform sup- la ciclul II, masterat. Scopul curriculumului ported by EIFL. este de a informa bibliotecarii asupra diver- Keywords: copyright, libraries, online cur- selor aspecte cu privire la dreptul de autor, ricula. precum şi referitor la modalitatea de parti- * * * cipare a bibliotecarilor în viitor în procesul La 29 mai a.c., programul EIFL IP, din de interpretare şi elaborare a legislaţiei cu cadrul Consorţiului Resurse Electronice privire la dreptul de autor. pentru Moldova a prezentat versiunea Studenţii, printre care Mariana Ciocioi, română a curriculumului online Dreptul Veronica Bubucea, Olga Serghienco, Danie- de autor pentru bibliotecari (Copyright for la Grosu, Cristina Mândâcanu, Lilia Bostan şi Librarians: an online open curriculum in Diana Bogatu s-au implicat în procesul de

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 43 BiblioPolis TEORIE ŞI PRACTICĂ traducere în cadrul practicii de absolvire, cesul de instruire, selectând materialele fi ind supervizaţi de către Rodica Caragia, pentru lectură şi subiectele pentru discuţii. lector superior, şi dr. Angela Grădinaru. Instructorul va utiliza lucrările practice in- Benefi ciile susţinerii acestui demers au cluse în module, inclusiv va posta întrebări fost destul de avantajoase pentru stu- pentru discuţii. În fi nal, cea de-a treia mo- denţi, fi ind oferită posibilitatea exersării dalitate, oferă posibilitatea ca materialele şi îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor să fi e utilizate pentru cursurile la distanţă. de traducere în domenii precum biblio- Instructorul va ghida, iar bibliotecarii im- teconomia şi dreptul. Vom menţiona în plicaţi în studiu vor participa prin inter- context că efortul tinerelor traducătoare a mediul unui computer la distanţă. Pentru fost mult apreciat – în repetate rânduri, în asistarea instructorului a fost inclus un instrument pentru susţinerea dialogului. Un procesul de lecturare / redactare a manus- manual care explică instructorului cum să crisului – de către redactorul nostru Vlad utilizeze platforma Rotisserie este la fel dis- Pohilă, el însuşi având o bogată experien- ponibil pe pagina web. Unii utilizatori vor ţă în a transpune texte cu conţinut diferit, găsi acceptabil să utilizeze cursul în forma din mai multe limbi. off -line. Pentru acest tip se pot utiliza două În scopul utilizării, studenţii, bibliote- formate. Pentru prima opţiune, materialele carii interesaţi de acest subiect, vor avea sunt aranjate în forma ISO având posibili- trei modalităţi de utilizare a materialelor tatea de înregistrare pe CD şi vizualizate în cursului. Prima opţiune, oferă cunoştinţe orice browser (de ex., Chrome, Firefox, In- de bază pentru instruire individuală. Bi- ternet Explorer, Opera, Safari etc.). Pentru bliotecarul poate citi modulele în ordinea cea de-a doua opţiune, materialele au fost consecutivităţii sau optând pentru modu- create în formatul PDF şi pot fi descărcate, lul care reprezintă interes. A doua opţiune, vizualizate şi imprimate în orice program permite utilizarea materialelor cursului ce e compatibil pentru formatul PDF (de pentru predarea clasică în auditorii. În ex., Adobe Acrobat, Evince, GhostScript, acest mod, instructorul va determina pro- Preview etc.).

44 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Acest curs nu oferă consultanţă juri- ţiei EIFL (www.cfl .eifl .net) sub licenţa Cre- dică. Cursul oferă informaţii generale cu ative Commons Attribution pe platforma privire la principiile care stau la baza sis- MediaWiki. Astfel, bibliotecarii şi publicul temului dreptului de autor şi indică modul interesat sunt încurajaţi să folosească, să în care diverse probleme concrete sunt re- distribuie, să traducă, să modifi ce şi să zolvate în majoritatea ţărilor. Cursul totuşi dezvolte aceste materiale, cu condiţia ca nu indică modul în care o instanţă dintr-o acestea să citeze autorii colectivi, precum anumită ţară ar răspunde la un set specifi c EIFL şi Berkman Center. de probleme. Astfel, dacă vă afl aţi într-o si- Echipa implicată în traducerea, redac- tuaţie legală descrisă în aceste materiale, tarea şi editarea pe platforma electronică ar trebui să consultaţi un avocat în juris- a acestui curriculum în limba română, aş- dicţia Dvs. teaptă cu nerăbdare atitudinea şi, proba- Versiunea română a curriculumului bil, contribuţiile Dvs., urându-vă succese şi este disponibilă pe pagina web a Funda- ascensiune profesională.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 45 BiblioPolis

VIAŢA FILIALELOR

ÎN VIAŢĂ NU CONTEAZĂ UNDE TE AFLI, CI PE CINE AI ALĂTURI (Colaborarea Filialei „Maramureş” cu Centrul de zi şi activităţi „Start” pentru persoane cu dizabilităţi de intelect) Cristina MAMAISCAIA, director, Filiala „Maramureş”

„Copiii cu dizabilităţi intelectuale au ramureş” şi-a propus să sprijine, în acest aceleaşi drepturi la servicii medicale şi so- sens, Centrul „Start”, care se afl ă în incinta ciale, la educaţie şi protecţie ca orice alţi aceleiaşi clădiri. tineri. Trebuie să benefi cieze de aceleaşi Începând cu anul 2009, Biblioteca şanse de a trăi o viaţă stimulantă şi împli- „Maramureş” şi-a creat o bună colaborare nită în comunitate, alături de familiile lor şi cu Centrul de zi şi activităţi „Start” pentru de ceilalţi copii”, spunea Zsuzsanna Jakab persoane cu dizabilităţi de intelect. Conşti- într-un comunicat, replică pe care şi la noi, entizând că copilul cu dizabilităţi trebuie în Republica Moldova, diverse comuni- considerat ca făcând parte din societate, tăţi încearcă să o implementeze în cadrul n-am putut să-l ascundem, deoarece nu unor programe cu regim special. Căci, ni- are nevoie de mila noastră, ci de sprijinul meni nu pune la îndoială faptul că copiii nostru, permiţându-i să trăiască lângă cei- cu dizabilităţi mereu au fost acei copii care lalţi copii, ca parte integrală a comunităţii. au necesitat o îngrijire şi o atenţie specia- Şi în această situaţie am adus biblioteca lă. Aceste programe şi-au găsit realizarea mai aproape de cei care au nevoie de ea. în organizaţii specializate în psihopedago- Astfel, pe parcursul a trei ani de colabo- gia educativ-medicală, unde cu asemenea rare, am organizat în comun cu Centrul copii cu dizabilităţi se ocupă specialiştii, ei sus-numit activităţi ce au inclus spectaco- fi ind special instruiţi ca să le acorde o în- le literar-artistice, ore de lectură, discuţii- grijire corespunzătoare şi să le faciliteze, în dezbateri, prezentări de carte şi ateliere de măsura posibilităţilor, dezvoltarea multila- creaţie. terală. Prin urmare, periodic, au loc activităţi Centre de acest tip sunt şi în Chişinău, care să învioreze şi să dea culori cât mai încurajând o mare parte din familiile re- vesele şi mai optimiste vieţii, să-i activize- spective cu ocuparea adecvată a copiilor. ze şi să le ofere motive de bucurie. Centrul de zi şi activităţi „Start” pentru per- Această colaborare este fructuoasă, soane cu dizabilităţi de intelect face parte mai ales prin faptul că lumea interioară a dintre acestea, activând cel mai mult în acestor copii este îmbogăţită calitativ, le educarea celor care au defi cienţe intelec- asigură o dezvoltare la nivel de imagina- tuale. ţie, creativitate şi, în cele din urmă, îi face Totuşi, copiii au nevoie de o integrare să zâmbească. Şi ce poate fi mai frumos în societate, de o acceptare, iar Filiala „Ma- decât faptul că putem dărui motive de a

46 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) zâmbi celor care nu au fost la fel de avan- sau spectacole literar-artistice cum ar fi : Bi- tajaţi, într-un anumit sens, la fel ca noi! blioteca – insula curiozităţilor; Grigore Vieru Fiecare sezon are tipurile sale de acti- – simbol al Basarabiei; Femeia – creatură să vităţi. Atunci când e mai cald afară, activi- fi e iubită, nu înţeleasăş.a. Tot aici se organi- tăţile au loc în aer liber. Copiii au posibilita- zează şi concursuri de creativitate: Bucătar tea de a studia lumea imaginară a cărţilor real, Balul fl orilor, Mărţişor pentru mama în sânul naturii şi prin ea de a se bucura de ş.a. prin care să se asigure o diversitate de descoperirile făcute în paralel cu aceasta. exerciţii pentru dezvoltarea lor, dar care Sunt organizate prezentări de carte, con- să-i menţină la nivelul cel mai înalt de acti- cursuri de erudiţie şi creaţie prin care se vitate fără să-i obosească. dezvoltă nu numai fi zicul, dar şi latura de Dorim să menţionăm că am avut o integrare socială, imaginativă şi creativă, deosebită plăcere să găzduim programul psihologică. Astfel, ei nu se mai simt izolaţi festiv Centrul de zi şi activităţi „Start” pen- de lume, ci o parte din societate, viaţa lor tru persoane cu dizabilităţi de intelect – zece e valorifi cată la acelaşi nivel cu a tuturor ani de la înfi inţare. Invitaţii la sărbătoare, celorlalţi copii. printre care Svetlana Chifa, şefa Direcţiei În perioada rece a anului sau când afa- municipale pentru protecţia copilului din ră e timpul nefavorabil (ploaie, vânt sau al- Chişinău, Igor Fonari, doctor în fi losofi e, tele care ar putea să infl uenţeze negativ), şi coordonatorul programului „Projects pentru aceşti copii se organizează mani- Abroad Moldova”, precum şi părinţii be- festări în incinta bibliotecii. nefi ciarilor, colaboratorii centrului şi-au Aici ei au posibilitatea de a face cu- exprimat părerile despre benefi ciile unei noştinţă cu cărţile, de a le studia, pentru astfel de colaborări, urându-ne în continu- ei fi ind organizate ore speciale de lectură are succes.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 47 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

Analizând literatura de specialitate, în- Pentru a le dezvolta nu numai gustul cercăm să punem în aplicare o varietate de estetic în artă, dar şi dragostea pentru lite- activităţi recomandate de psihologi în ase- ratură, deseori se fac expoziţii şi prezentări menea cazuri, astfel valorifi cându-le unele de carte. Acestea presupun o dezvăluire a laturi ale intelectului, care, de regulă, func- sufl etului unei cărţi, o demistifi care a sen- ţionează altfel decât la ceilalţi, iar de multe sului, o educare a imaginaţiei la un nivel ori se fac descoperiri uluitoare de talente. abstract şi global. Informaţia este struc- În acest context, deseori este folosită edu- turată simplu, accesibil şi uşor de asimilat caţia artistică şi cea tehnologică, acestea pentru ei, ceea ce îi face să se simtă confi ind domeniile în care se regăsesc toţi. fortabil şi să consulte cărţile mai uşor. Atelierul de creaţie Povestea anotim- Tot aici se desfăşoară şi ore de lectură: purilor, propus de Filiala „Maramureş” in- Cea mai frumoasă carte pentru copii; Stră- clude lecţii de desen, de artă plastică, care moşii noştri din antichitate; Să trăim corect, activizează toţi copiii, le pune la încercare o alimentaţie sănătoasă; Primul ajutor şi imaginaţia şi descoperă noi modalităţi de asistenţa de urgenţă; Pământul printre pla- manifestare a spiritului creativ. În acest nete; Cartea Roşie a Moldovei; Sarea şi apa domeniu, de obicei, se înregistrează mari – daruri ale naturii; Plantele şi interpretările succese, iar atmosfera este mereu relaxan- lor emoţionale, ceea ce le permite copiilor tă şi destinsă. Astfel, se dezvoltă efectiv şi să dezvolte nu numai imaginaţia, ci şi me- sigur latura artistică a copiilor, ceea ce le moria, atenţia, gândirea. Refl ecţia asupra permite, ulterior, să activeze cu succes şi unor momente le determină intelectul să să se integreze în societatea noastră fără evolueze aşa încât contribuţia unor ase- mari difi cultăţi şi să-şi asigure o parte din menea activităţi este aproape inestimabi- cheltuieli. La nivel de intelect, se realizează lă pentru ei. o dezvoltare activă şi productivă, ceea ce O importanţă deosebită o au şi discu- asigură atingerea scopului de bază. ţiile pe anumite teme: Cum putem scăpa de De asemenea, în cadrul acestui atelier stres, Importanţa prieteniei, Relaţiile dintre se realizează lecţii de creare prin aplicaţii copii şi părinţi, Criza adolescentă, Legenda din diverse materiale, iar rezultatele pot, oraşului meu, Taina picăturii de apă ş.a., de- uneori, să-i uimească pe toţi cei din jur. Sunt terminate fi e de orele de lectură, fi e de alte realizate, bunăoară, lecţii de creare a felici- lucruri pe care ei le valorifi că într-un mod tărilor sau alte lucruri ce ar putea să le vină mai special. Tematica, în fond, nu este cea în minte pentru moment, ceea ce îi predis- mai relevantă, rolul major jucându-l, de pune la momente creative şi la modelarea fapt, comunicarea. Felul în care comunică unui comportament liniştit, echilibrat, la un şi învaţă copiii cu defi cienţe mintale este temperament calm, sociabil şi la menţine- unul specifi c, ceea ce determină şi o apro- rea unei atmosfere relaxante şi plăcute. piere foarte specială faţă de ei. Cu ocazia diferitor sărbători (Anul De regulă, activităţile realizate împre- Nou, Crăciunul, Ziua internaţională a fe- ună cu aceşti copii sunt fragmentate şi meii, Ziua internaţională a copilului), se re- structurate pe mai multe etape, care re- alizează spectacole artistice, la care fi ecare prezintă nu numai un plan de activitate, ci copil îşi poate demonstra talentul său. Ast- şi o facilitate pentru ei. Această modalitate fel, ei nu numai că asimilează mai uşor noi le permite să asimileze mult mai efi cient cunoştinţe printr-o modalitate distractivă, şi mai calitativ informaţii, mesajele şi ide- dar se şi pot simţi apreciaţi şi mulţumiţi ile principale pe care colaboratorii Filialei de ceea ce pot face, se pot simţi speciali şi „Maramureş” încearcă să le transmită lor, utili în societate. o analiză bine stabilită şi organizată a su-

48 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) biectului propus spre discuţie, iar aceştia derea în forţele proprii şi le creează o ima- pot asimila cu uşurinţă materialul pe care gine optimistă despre ei înşişi. Frecvent noi îl expunem în vizorul lor. practicăm implicarea în unele activităţi şi Astfel, încercăm să contribuim la for- a copiilor din comunitate, utilizatori ai bi- marea şi dezvoltarea pe cât posibil nor- bliotecii. Aici se formează o concurenţă şi mală a vieţii lor psihologice şi sociale. Prin astfel se stimulează procesul de a atrage activităţile şi scopurile propuse pentru fi ecare participant. copiii cu defi cienţe intelectuale de la Cen- În contextul acestor procese complexe trul de zi şi activităţi „Start”, trecem de la o de dezvoltare, menţionăm că este absolut stare calitativă veche la alta nouă, de pe necesar ca la început copiii să fi e ajutaţi, o treaptă inferioară la alta superioară, de iar apoi, treptat, acest ajutor să fi e retras, la simplu la complex, treptat, fără ca ei să astfel încât ei să se deprindă să facă singuri conştientizeze, dar cu o efi cienţă sigură. anumite lucruri, sinteze la discuţii etc. Este asigurat un progres vizibil în timp În concluzie, putem menţiona câteva la asemenea laturi ale psihicului, precum aspecte sintetice pe care le-am observat atenţia, memoria, gândirea (de regulă, pe parcursul a trei ani cu privire la educa- logică, concretă şi, după posibilitate, cea rea şi integrarea socială a copiilor cu diza- abstractă), imaginaţia, creativitatea ş.a. În bilităţi de intelect. În primul rând, educaţia procesul de educare, cu o latură mai mult oferă fi ecărui copil, adolescent sau tânăr distractiv-cognitivă, în etapele ei iniţiale, oportunităţi pentru a-şi spori potenţialul căutăm să scoatem în evidenţă semnifi cade dezvoltare intelectuală şi socială. O ţia conţinutului pe care se centrează acti- bună educaţie pune la dispoziţia tuturor vitatea. Achiziţionarea materialului nou copiilor, cu sau fără dizabilităţi intelectua- este asigurat prin repetarea periodică şi le, puterea de a gândi şi de a face alegeri. cât mai variată a acestuia. Al doilea aspect, demn de menţionat pen- Următoarea etapă pe care o realizăm tru planifi carea şi organizarea tuturor acti- presupune promovarea a tot ce fac copiii vităţilor, ar fi cum se va încadra un astfel de şi insufl area succesului în lucrul ce îl rea- copil într-o societate care nu-l va accepta, lizează. Aceasta îi încurajează efectiv şi la pentru că a trăit izolat, cum se va privi chiar alte activităţi, oferind o garanţie a evoluţiei el, într-o societate pe care nu o cunoaşte, lor benefi ce în ceea ce priveşte integrarea între oameni pe care nu-i înţelege? în societate. Stimularea are şi ea un rol im- Învăţând împreună cu noi, aceşti co- portant în susţinerea unui proces evolutiv pii învaţă să trăiască împreună! – acesta cât mai bun, deoarece le întăreşte încre- ar fi sloganul ce se cere promovat. ISTORIA CARE DOARE Liliana CUGUT, şef-ofi ciu, Filiala „Liviu Rebreanu”

O vorbă înţeleaptă spune că cine nu- Pe parcursul ultimilor ani predarea is- şi cunoaşte trecutul, nu are viitor. Anume toriei în Republica Moldova a constituit un acest adevăr şi dorinţa de a cunoaşte une- permanent subiect de dispută, iar pentru le momente tăcute şi durute din istoria întâlnirile dintre cititori şi diferite persona- Neamului adună la Filiala „Liviu Rebreanu” lităţi marcante – tema cea mai des solici- mai mulţi cititori. tată.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 49 BiblioPolis VIAŢA FILIALELOR

Parteneriatul dintre Filiala „Liviu Re- separată. Accentuând rolul istoricilor în breanu” şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei formarea tinerei generaţii şi necesitatea oferă un auditoriu competent şi preocupat predării istoriei românilor, dl Negrei a con- de problema în cauză. O discuţie aprinsă la statat că cunoştinţele acumulate la istorie masa rotundă s-a încins între un grup de sunt pentru toată viaţa. profesori de la cursurile de formare conti- O prezentare mai detaliată a Institu- nuă de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei tului de Istorie a oferit dl dr. Gh. Cojocaru şi oaspeţii de la Institutul de Istorie, Stat şi care consideră că Institutul şi-a păstrat Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei identitatea şi „s-a pronunţat clar în privinţa – Gheorghe Cojocaru (dr. în istorie, conf. predării istoriei românilor”. univ., director al IISD al AŞM), Ion Negrei Atmosfera s-a înviorat la momentul (dr. în istorie, vicepreşedinte al Asociaţiei când profesorii Claudia Galaju (Zârneşti, Istoricilor din Moldova) şi Constantin Un- Cahul), Ion Miron (Talmaz, Ştefan-Vodă), gureanu (dr. în istorie, conf. univ.). Lilian Şonţu (Mihăileni, Râşcani) au adre- Discuţia s-a axat pe problemele ce îi sat un şir de întrebări istoricilor: „Dacă s-a frământă atât pe profesorii de istorie din hotărât să fi e un manual, cum va fi apreciat republică, cât şi pe specialiştii de la Institu- elevul? Se va păstra acelaşi raport al materiei tul de Istorie: disciplina – obiectul „Istoria” 50/50 %? Cine vor fi autorii noilor manuale? – conţinut, denumire, manuale. De ce generaţia anilor ’80 e mai patriotică Dl Ion Negrei, după ce a făcut o succin- decât cea de azi, după 20 de ani de indepen- tă prezentare a Institutului de Istorie şi a denţă?” ş.a. materialelor aduse, a atins punctul vulne- Răspunsurile au purtat acelaşi ca- rabil al întâlnirii – modalitatea de predare racter: manuale şi autori străini nu vor fi , integrată sau separată a istoriei în şcoală, „dacă excludem limba română şi istoria ro- pronunţându-se, cu argumente convingă- mânilor, nu avem produs”, interesul faţă de toare, pentru două manuale de predare istorie trebuie menţinut şi sporit.

50 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Un alt moment al discuţiei a fost reve- – sunt doar câteva nume proeminente nirea la examenele de absolvire a obiec- din cartea sa Timp şi istorie care include tului „Istoria”. Informaţia i-a bucurat pe 180 de personalităţi. profesori: probele vor fi de nivel mediu, pe Informaţiile, cifrele ce au urmat au parcurs va fi şi o probă orală, următorii trei adus o notă mai tristă în auditoriu: 87 de ani examenul la istorie va fi susţinut şi de clădiri au fost aruncate în aer, în 1941, când elevii din ciclul gimnazial. s-au retras trupele sovietice din Basarabia, În fi nalul întâlnirii, dl C. Ungureanu a în ultimii 15 ani – 150 de monumente is- prezentat Revista de istorie a Moldovei care torice au fost demolate, Chişinăul nu are apare trimestrial şi conţine o tematică vas- un veritabil Muzeu al oraşului, a existat un tă atât din istoria veche şi antică, cât şi din Chişinău istoric, construit strict după pro- istoria actuală. Revista colaborează cu co- iectele unor arhitecţi cu renume – astăzi legi, profesori din România, Rusia, Ucraina, nu există nimic sfânt: totul se vinde... Italia, iar articolele prezentate sunt scrise Au urmat întrebări-răspunsuri. Cade- atât în limba română, cât şi în limbile en- ţii au fost curioşi şi i-au propus dlui Iurie gleză, rusă, ucraineană. Cu dorinţa „Să Colesnic întrebări despre schimbarea de- ajungă aceste reviste şi la Dvs.!”, Constan- numirii străzilor. Pe profesori i-a durut mai tin Ungureanu le-a dăruit celor prezenţi mult problema unirii / închiderii şcolilor, cele patru numere ale revistei din 2011, problema manualelor. precum şi mai multe numere ale revistelor Accentul însă a fost pus pe tema ac- de istorie şi cultură Destin românesc, Ma- tuală a zilei – Istoria Moldovei sau Istoria gazin istoric şi harta Basarabiei. românilor, curs integrat sau separat. Între- O altă întâlnire cu caracter similar a bările purtau mai mult un caracter retoric: avut loc între scriitorul care se ocupă de „Când vor dispărea cele două tabere de isto- cercetarea istorică a Chişinăului – Iurie Co- rici? Chiar nu sunt de ajuns 20 de ani de in- lesnic – şi un cerc mai larg de iubitori de dependenţă pentru a avea un curs de istorie istorie: profesori de istorie (veniţi la cursu- perfect? Ce ar trebui să facem?” ş.a. rile de perfecţionare la Institutul de Ştiinţe Deşi concluzia dedusă de participanţi ale Educaţiei), cadeţi de la Liceul „Sfântul „Ne cunoaştem prea puţin istoria” a lăsat Gheorghe” şi cititori activi ai bibliotecii. o urmă dureroasă, toţi s-au bucurat de Autorul a vorbit despre recentele această întâlnire de sufl et cu scriitorul Iu- sale publicaţii Chişinăul din amintire şi rie Colesnic care e ferm convins că trebuie Timp şi istorie. Autori de la „Viaţa Basarabi- păstrată valoarea istorică a Chişinăului. ei”, editate de Biblioteca Municipală „B.P. Deşi multe lucruri profesorii de isto- Hasdeu” cu prilejul „împlinirii unei vârste rie nu le pot schimba, ei sunt pătrunşi frumoase” a Chişinăului, precum şi des- de responsabilitate pentru ceea ce fac şi pre revista Viaţa Basarabiei, o publicaţie conştientizează că au rolul de a educa o de cultură, „o mărturie exactă” a timpului, generaţie patriotică, iar întâlnirile la care care a adus în viaţa Basarabiei o genera- au participat le-au adăugat încredere că ţie nouă, tânără. C. Stere, P. Halippa, N. problemele ce îi deranjează atât de mult Costenco, P. Ştefănucă, V. Luţcan, B. Istru îşi vor găsi dezlegare în timpul apropiat.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 51 BiblioPolis

DE ZIUA BIBLIOTECARULUI

EMERGENŢA PROFESIONISTULUI PERFECT SAU 23 APRILIE SĂRBĂTORIT DE COMUNITATEA BIBLIOTECARĂ CU MULT FAST Tatiana COŞERIU, director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”

De ziua lor bibliotecarii din Republica în informare şi documentare. Acest con- Moldova s-au adunat la Filarmonica Naţi- curs este organizat anual de către Asoci- onală „Serghei Lunchevici”. Sala arhiplină a aţia Bibliotecarilor din Republica Moldova demonstrat coeziunea profesională şi do- (ABRM) în scopul identifi cării şi valorifi cării rinţa de a împărtăşi bucuriile, experienţele. potenţialului creativ al resurselor uma- Bibliotecarii din toate tipurile de bibli- ne din biblioteci, amplifi cării imaginii şi oteci au primit felicitări din partea doam- poziţiei bibliotecarului în comunitatea nei Olga Bârlad, şef al Direcţiei politici profesională. Astfel, din partea Bibliote- culturale în teritoriu, Ministerul Culturii; cii Municipale „B.P. Hasdeu” la Concursul doamnei Lilia Bolocan, director general „Cel mai bun bibliotecar al anului 2011” au AGEPI; domnului Evan Tracz, directorul fost nominalizaţi doi bibliotecari care au Programului Biblioteci Globale, Moldova. obţinut un punctaj relevant categoriei de Concursul Naţional „Cel mai bun bi- biblioteci publice – Savela Starciuc, şef bliotecar al anului…”, fi ind la cea de-a serviciu, Centrul de Informare Europeană, 21-a ediţie, este o modalitate efi cientă şi Aliona Vîrlan, şef fi lială, Filiala de Arte de promovare a celor mai buni specialişti „Tudor Arghezi”.

52 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Ministerul Culturii al Republicii Mol- Moldova (ABRM) organizează anual Con- dova a acordat pentru bibliotecari diplo- cursul Naţional „Cele mai reuşite lucrări în me de apreciere a muncii asidue. Printre domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei in- aceştia au fost şi bibliotecari din Echipa formării”, al cărui scop este de a optimiza şi „Hasdeu”: Galina Neamţu, Margarita a susţine gradul de profesionalism şi nota Şcelicicova, Aliona Vîrlan, Angela Borşci de originalitate în editarea publicaţiilor de şi Mariana Harjevschi. profi l, precum şi din ariile adiacente, im- Sărbătoarea bibliotecarilor a fost portante pentru dezvoltarea domeniilor completată cu multe cuvinte frumoase în care se produc membrii ABRM. La acest adresate profesiei noastre, elogiile fi ind concurs au fost cîştigate de Biblioteca Mu- acompaniate cu muzică interpretată de nicipală „B.P. Hasdeu” următoarele catego- către studenţii de la Academia de Muzică, rii: Teatru şi Arte Plastice.  Premiul „Ion Madan” pentru lucrările: Evenimentul a fost moderat de Daniel Timp şi istorie: autori de la „Viaţa Basa- Vodă, iar discursul de bază a fost susţinut rabiei” şi Chişinăul din amintire, ambele de Mariana Harjevschi, vicepreşedinte de Iurie Colesnic; al ABRM, director, Biblioteca Publică de Drept a BM.  Bibliologie. Premiul I: Creatori de ex-li- Sponsorii sărbătorii bibliotecarilor au bris basarabeni: mic dicţionar; fost: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”,  Biblioteconomie. Premiul II: Filiala Camera Naţională a Cărţii, Compania „Transilvania”. Portret din cuvinte şi Cro- „Moldpresa”. Sincere mulţumiri doamnei nica devenirii noastre: un CV al Biblio- Svetlana Bivol, director, Filarmonica Naţio- tecii „Transilvania” (1991-2010) (Filiala nală „Serghei Lunchevici”, membrilor con- „Transilvania”); cursurilor naţionale ale ABRM şi, desigur,  Biobibliografi i. Premiul I: Viaţa printre celor care au contribuit la desfăşurarea cu cărţi: Lidia Kulikovski şi Un om al fap- adevărat sărbătorească a evenimentului telor: Vasile Şoimaru (Filiala „Transilva- din 23 aprilie a.c. nia”);  Biobibliografi i. Premiul II: Rapsodie teatrală: Paulina Zavtoni & Spiru Haret (Filiala de Arte „Tudor Arghezi”);  Lucrări în alte domenii. Premiul I: Chişi- năul în literatură: antologie;  Materiale promoţionale. Premiul I: pungă, carnet, afi şe, materiale promo- ţionale;  Materiale promoţionale. Premiul II: Ba- za de acte normative „Monitorul de Chişinău”: afi ş, pliant, semne de carte (Biblioteca Publică de Drept);  Premiul special pentru originalitate: Clubul „Biblioteca mov”: materiale pro- moţionale.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 53 BiblioPolis DE ZIUA BIBLIOTECARULUI CONFERINŢA ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A BIBLIOTECARILOR ŞI BIBLIOTECILOR PUBLICE DIN ROMÂNIA Tatiana COŞERIU, director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”

Patru bibliotecari turală. Cazul Bibliotecii din Republica Moldova Municipale „B.P. Has- – Lidia Kulikovski, Lud- deu” (Lidia Kulikovski, mila Corghenci, Maria- director general, Bibli- na Harjevschi, Tatiana oteca Municipală „B.P. Coşeriu – au avut prile- Hasdeu”, preşedintele jul, onoarea şi plăcerea Comisiei biblioteci pu- de a participa la Con- blice a ABRM), Cultura ferinţa Asociaţiei Naţi- informaţiei şi a învăţă- onale a Bibliotecarilor rii: repere şi paradigme şi Bibliotecilor Publice în activitatea biblioteci- din România. Conferin- lor (Ludmila Corghenci, ţa s-a desfăşurat în peri- director adjunct, DIB oada 26-28 aprilie 2012 ULIM, vicepreşedinte al la Biblioteca Judeţeană ABRM), Bibliomist – ser- Mureş. Tema propusă vicii noi pentru comuni- – Impactul transforma- tate (Antonina Ivanits- tor al bibliotecii publice ka, Cernăuţi, Ucraina), în comunitate – a oferit Importanţa comunicării participanţilor posibili- pentru dezvoltarea sus- tatea valorifi cării experienţei bibliotecilor tenabilă (Mihaela Kardoş, Universita- în adaptarea ofertei de servicii axate pe tea „Petru Maior”, Tîrgu-Mureş), Rolul necesităţile comunităţii, modului în care bibliotecii publice în implementarea răspund bibliotecile la nevoile de informa- politicilor europene cu privire la inclu- re a comunităţii. ziunea socială a persoanelor dezavan- Programul conferinţei a cuprins: tajate (Tamara Petrova, Universitatea  şedinţa în plen cu următoarele co- de Vest, Timişoara), Fotoetnografi ca: municări: Colaborări şi parteneriate un secol de istorie în imagini (Angela pentru dezvoltarea durabilă (Doina Pop, Muzeul Judeţean Mureş), Co- Popa, preşedinte al ANBPR), Bibliote- lecţia de dicţionare lingvistice „Corint” cile pe agenda publică internaţiona- (Cristian Crişanu, Grupul Editorial lă şi naţională (Paul Baran, director, „Corint”); Programul „Biblionet”), Învăţămîntul  lansare de carte: Managementul ser- la distanţă, o nouă opţiune în instrui- viciilor pentru utilizatori în bibliotecile rea personalului din biblioteci (Dragoş contemporane de dr. Liviu-Iulian De- Adrian Neagu, director, Biblioteca diu; Judeţeană Brăila), Biblioteca multicul-  lucrări pe secţiuni:

54 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

– I. Secţiunea tinerilor bibliotecari – TIBRO, parti- cipanţi la Şcoala de vară pentru bibliotecari: „Sînt tînăr, deci mă implic!” Pen- tru prima oară cînd tinerii bibliotecari din România au o secţiune în cadrul Conferinţei ANBPR. Spea- ker la secţiune a fost Ma- riana Harjevschi cu alo- caţiunea Cum am fost cu MINTE. Tinerii au abordat următoarele subiecte axate pe proiecte comunitare: Să ne cunoaştem Delegaţii BM „B.P. Hasdeu” la Conferinţă oraşul, Citesc, deci nu mă plictisesc, Voluntar pentru comuni- Baza de date „Monitorul de Chişinău”, autor tatea mea, AdolescenTeen, Spune NU Mariana Harjevschi, a obţinut Diploma de consumului de substanţe etnobota- excelenţă. nice; Lecţii învăţate: – II. Secţiunea centrelor American – organizare perfectă; Corner Bibliotecile azi: centre de re- – responsabilitate totală; surse şi informare; – implicare multiplă de la preşedinte- – III. Workshopul Cursurile pentru cole judeţului Mureş pînă la partenerii munitate – serviciu al bibliotecilor comunitari; publice: servicii pentru comunitate – colaborare bibliotecă-muzeu-edi- cu accesibilitate adulţi, familii vul- tură; nerabile, mame cu mulţi copii, ado- – dialog profesional durabil prin evi- lescenţi, persoane cu studii obliga- denţierea valorilor bibliotecii; torii nefi nisate; – aplicaţii eligibile pentru toate bibli- – IV. Workshopul Biblioteca multicul- otecile publice; turală – strategii şi perspective IFLA; – interactivitate virtuală: blogul con- – V. Workshopul Resurse de învăţare ferinţei, difuzarea on-line a lucrări- – experimentaţi, creaţi şi partajaţi: lor conferinţei; tutoriale pentru bibliotecari; – informare şi orientare relevantă în  lucrări în plen: proiecte de succes, ser- spaţiile desfăşurării conferinţei. vicii pentru adulţi, platforme de învă- Vizitele la obiectivele culturale din ţare pentru bibliotecari, oportunităţi judeţul Mureş – salina Praid şi Sighişoara noi pentru biblioteci publice, biblio- – au fost adevărate revelaţii, descoperiri şi teci publice din Polonia, campanii de completări la dezvoltarea intelectuală a promovare a lecturii, cursuri de bune bibliotecarilor. maniere. Experienţele acumulate vor fi cu sigu- În cadrul Conferinţei a fost organizat ranţă aplicate în practica Bibliotecii Muni- Tîrgul de promovare a bibliotecilor „Pro- cipale „B.P. Hasdeu”. Urmează schimbările. moLib”. La acest tîrg posterul-comunicare Am zis (vorba toboşarului)!

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 55 BiblioPolis DE ZIUA BIBLIOTECARULUI SUNT TÂNĂRĂ, DECI MĂ IMPLIC Mariana HARJEVSCHI

Sunt onorată şi fl atată că am fost in- mele biblioteci moderne, pe care ni le ima- vitată să vorbesc cu această ocazie minu- ginam ascultând orele de biblioteconomie nată în faţa unui public afl at la început la facultate, biblioteci pe care le doream, de carieră. Voi încerca să împărtăşesc din fi reşte, să le văd şi la Chişinău. Acel stagiu experienţa mea de bibliotecar şi, în mod a avut un adevărat impact profesional special, despre ceea ce m-a determinat să asupra mea – o singură lună de primăva- îmbrăţişez această profesie, ce fascinează ră, mediul academic de acolo, bibliotecile să îmi continui experienţa profesională. universitare şi publice vizitate m-au trans- Fiecare îşi doreşte să vină în profesie format, mi-am adunat toate argumentele din considerente proprii. Pentru unii, sfa- în favoarea acestei profesii de bibliotecar. tul celor apropiaţi contează foarte mult. Curajul de a spune că sunt bibliotecar s-a Nici eu nu am fost o excepţie. Era simplu dovedit net superior tuturor argumente- pe atunci, în 1992 îmi doream să învăţ lor celor care încercau să îmi dovedească limbi străine. Doar aşa îmi vedeam viito- contrariul. rul. De fapt, asta îşi doreau colegele mele. Revenind în ţară, am fost invitată pen- Aceasta era în vogă. Şi eu îmi doream să tru perioada de vară să fi u angajată la Bi- vorbesc engleza şi să fi u ca şi ele. Dar nu blioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Absolvi- a fost aşa. În scurt timp, până a mă deci- sem trei din cei cinci ani de facultate şi mă de la ce facultate să aplic, oscilam deja bucuram deja de tot în ce s-ar fi desfătat între facultatea de drept pe care, de altfel, o tânără absolventă. Deşi nu aveam încă mi-o propunea cu mai multă insistenţă diploma de absolvire, simţeam că îmi place tatăl. Lucrurile însă s-au schimbat la foarte ceea ce fac. Să te simţi împlinită din punct scurt timp – la propunerea mamei, am de- de vedere profesional cred că a ajuns în pus actele la specialitatea biblioteconomie. zilele noastre unul din ţelurile spre care Ca un copil cuminte, m-am lăsat convinsă tind toţi tinerii, pentru că aceasta contea- de mama. Argumentele ei erau ca... să op- ză foarte mult: să fi i studentă şi, totodată, tez pentru o profesie liniştită. să ai un serviciu şi să te simţi pe picioarele Au urmat cinci ani de facultate, aşa tale. erau studiile pe atunci, timp în care osci- Se tot spune şi aud istorii minunate lam între a fi sau a nu fi , să continui sau nu despre oameni care înainte de a deveni cela facultate. Şi aceasta pentru că cei din jur lebri şi-au pus pe hârtie visurile. Însuşi Jim încercau să îmi insufl e că această specia- Carrey, în drum spre Hollywood, şi-a scris litate nu are viitor. Cei ce m-au convins să un cec de 10 milioane de dolari. Motivul rămân să-mi continui studiile au fost, desi- – „pentru serviciile prestate”. Ani de zile a gur, profesorii care, prin excelenţa predă- purtat cecul asupra sa şi a trecut ceva timp rii, au reuşit să îmi inspire devotament şi până a fost plătit cu exact o asemenea un sentiment de afecţiune faţă de această sumă pentru un fi lm. Personal, îmi întipă- profesie. Iar prima recompensă de fi delita- ream dorinţele şi visele în minte. Încercam te, pentru care am decis să rămân, a fost să fac faţă şi la facultate, şi la serviciu, pen- bursa în anul trei de facultate, 1997, stagiu tru care mi se propuse să continui munca pe care l-am avut la Universitatea „La Sapi- la bibliotecă. Îmi onoram sarcinile cu res- enza” din Roma. Acolo am reuşit să văd pri- ponsabilitate, răsfoiam, citeam şi studiam

56 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) multă literatură de specialitate. Desigur, bă engleză. Realizam în 1998-1999 că este găseam timp şi pentru un fi lm bun, şi pen- necesar să cunosc şi computerul, de aceea tru un suc cu prietenii. Trebuie să mărturi- rămâneam după orele de lucru iarăşi la BM sesc că Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” ca să învăţ şi utilizarea acestuia. a fost şi continuă a fi cu adevărat institu- Responsabilitatea care era şi este o ţia în care, aducându-ţi contribuţia zi de condiţie la Biblioteca Municipală „B.P. Has- zi – fi e atunci când împrumuţi o carte, fi e deu” mă obliga să fac lucrurile bine, împre- te implici în organizarea unui eveniment, ună cu colegii de serviciu. Trebuie să recu- fi e scrii un articol pentru o publicaţie de nosc, şi o spun foarte sincer, că sentimentul specialitate –, eşti şcolit din mers – criti- de devotament faţă de profesie ne făcea să cat, apreciat, avansat. Pentru mine, era o le facem frumos. a doua şcoală a profesiei. Totodată, sunt A urmat o perioadă agitată în care pa- din fi re o persoană care am nevoie de li- ralel făcând studiile de master, totodată bertate. Aşa aveam parte de acea libertate obţineam burse de a participa la şcoli de şi independenţă din partea directoarei Li- vară peste hotare (Budapesta, Istanbul dia Kulikovski, dar respectam şi disciplina, ş.a.), participam la diverse activităţi în ca- eram serioasă şi, cum obişnuiesc să spun, drul altor biblioteci din ţară, inclusiv con- cuminte. Făceam din pasiune şi îmi reuşea. ferinţe universitare ale studenţilor. Fiind la Biblioteca Municipală „B.P. Has- Şi ceea ce vreau cu adevărat să mărtu- deu” am înţeles sau cel puţin aşa universul risesc că nu mă simţisem jenată de a spu- profesional mi-a demonstrat că „în viaţă ne că am studii în biblioteconomie, ceea nu este nimic întâmplător”. Pe parcursul ce de altfel observam la unii colegi de fa- celor 135 de ani de existenţă a BM a avut cultate sau chiar de breaslă. mai mulţi directori. Cea mai tânără, dar şi Era deja anul 2000, când în una din zile cea mai longevivă directoare a fost Daria dna Lidia Kulikovski îmi oferea ca sarcină Harjevschi: a fost numită în funcţie la vâr- scrierea a două proiecte, a două schiţe sta de 22 de ani şi s-a afl at în fruntea bi- de proiect. Desigur discutasem anterior bliotecii tocmai 33 de ani, din 1884 până în 1917. Eram atât de curioasă să afl u dacă există vreo legătură de rudenie – de altfel şi colegii mă tot întrebau – că m-am decis să scriu şi o teză de an despre viaţa şi activitatea Dariei Harjevschi. Cu părere de rău, răspunsul exact nu l-am găsit, nici până as- tăzi, deoarece străbunii mei nu sunt origi- nari din Moldova. Şi nici dosarele de arhivă cu privire la Daria Harjevschi nu arată ca ea ar fi din Moldova. Firul care ne uneşte este că venim din actuala regiune Cernăuţi. Studiile de la facultate îmi oferiseră posibilitatea să îmi câştig un ban prin profesie în viitorul pe care mi-l construiam, dar mediul oferit la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” era lumea care îmi crea destinul. Dorinţa de a studia, a cunoaşte, a vorbi limba engleză desigur mă urmărea şi astfel în paralel frecventam cursuri de lim-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 57 BiblioPolis DE ZIUA BIBLIOTECARULUI despre conţinutul acestora – Centrul de nia, de PNUD), abonarea la baze de date Informare Economic şi celălalt, care ulte- pentru practicienii din domeniul juridic rior a devenit şi un proiect care îmi este (Ambasada SUA, Fundaţia „Soros-Moldo- cel mai drag – Biblioteca Publică de Drept. va”), iar recent – şi prin stabilirea partene- Mai apoi, cu îmbunătăţirile aduse ambelor riatului cu Primăria municipiului Chişinău proiecte de către dna L. Kulikovski, acestea şi crearea unei baze de date retrospective au fost acceptate de către Fundaţia „Soros- Monitorul de Chişinău, ce include deciziile Moldova”. Consiliului Municipal şi dispoziţiile prima- Ziceam anterior despre faptul că nimic rului de Chişinău, a reuşit să aducă bibli- nu este întâmplător – şi dorinţa tatălui de oteca aproape de fi ecare membru al co- a fi mai aproape de jurisprudenţă, şi să fi u munităţii. Ceea ce m-a încurajat mereu în cuminte la sfaturile celor dragi –, am fost iniţiativele mele au fost colegii de serviciu, numită şi coordonatoare de proiect – Bibli- cărora le voi fi mereu recunoscătoare. oteca Publică de Drept. În primii ani ai facultăţii, inclusiv deja Nimic nu a fost uşor – ceea ce îmi lip- fi ind director al Bibliotecii Publice de Drept, sea nu erau cunoştinţele de managemen- nu puteam să renunţ la un vis – cel de a stu- tul unei biblioteci de drept, ci experienţa dia în Statele Unite. Aplicasem, fi ind stu- practică. Dar odată ce fusesem implicată dentă în ultimul an, apoi şi în primii ani de în proiectarea nemijlocită a bibliotecii, serviciu, dar norocul îmi surâse abia în 2004, m-a ajutat foarte mult să tind să o pot crea. când am obţinut o bursă non-degree. Am De la oferirea unor idei pentru mobilă de avut marele noroc de a studia la Universi- bibliotecă, organizarea tenderului de pro- tatea Indiana din or. Bloomington, urmând curare a echipamentului, până la achiziţia practica la Biblioteca de Drept a Congresu- de carte şi abonare la baze de date, eu cu lui. Experienţa a fost una excepţională. noua echipă pe care o formasem reuşisem Desigur, mediul american este unul într-un an să deschidem o bibliotecă spe- care inspiră, iar experienţa de acolo cializată de drept, administrând un buget s-a transformat la revenirea acasă în mici de 200 mii dolari. Pentru a înţelege mai „teme de acasă”: proiecte realizate atât bine specifi cul unei biblioteci specializate în cadrul bibliotecii, cât şi prin implicarea am urmat împreună cu colegii mei semi- în alte organizaţii nonguvernamentale – nare peste hotare – Budapesta, Moscova şi Asociaţia Absolvenţilor programelor SUA Riga. Proiectul, preconizat pentru trei ani, (membră a Boardului), Asociaţia Bibliote- a fost extins la opt ani. Cel mai difi cil a fost carului (secretară, preşedintă a Secţiunii pentru mine de a crea o Bibliotecă Publică relaţii internaţionale, Secţiunea Fundri- de Drept în sensul unei biblioteci publice sing) şi Fundaţia Electronic Information for deschise pentru întreaga comunitate şi, în Libraries (EIFL IP) – care, recunosc, pe post acelaşi rând, a unei biblioteci specializate, de voluntar în ambele asociaţii am reuşit, având menirea de a servi un grup-ţintă de desigur, împreună cu colegii să obţinem utilizatori. Prin multiplele sarcini pe care le prin scrierea de proiecte de buget – Şcoala realizam împreună cu colegii era că bibli- de vară Advocacy pentru bibliotecari, şi alt oteca aluneca spre una de tip universitar. proiect care a vizat îmbunătăţirea drep- De aceea, împreună cu echipa, am început tului de autor. Totodată, expusă la mediul implementarea managementului proiec- internaţional şi interacţionând cu diverşi telor. Oferirea lecţiilor publice pe diverse experţi în domeniu, bibliotecari (dreptul tematici juridice cetăţenilor (proiecte fi - de autor devenind un subiect de mare nanţate de Ambasada Norvegiei în Româ- interes pentru mine), am fost nominali-

58 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) zată în Comisia pentru dreptul de autor şi rinţe – participarea fi e online, fi e comu- probleme juridice din cadrul IFLA (Copyri- nicarea prin liste de distribuţii la diverse ght and Legal Matters Committee – IFLA, discuţii, dezbateri ale IFLA şi asta este me- CLM), mandat care trebuie să îl onorez din reu o provocare pentru mine de a şti ce se 2009 până în 2013. Poziţia de membru al întâmplă în mediul profesional. unei comisii din cadrul IFLA – desigur este Desigur, rămân şi în continuare aproa- o onoare personală şi a instituţiei pe care pe de Biblioteca Municipală, de fapt, sunt o reprezint, dar şi o obligaţie pe care ţi-o parte a marii familii care este Echipa „Has- asumi pe cont propriu (şi asta e specifi c R. deu”, rămân aproape şi de Facultatea de Moldova) că să găseşti surse din exterio- Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţio- rul bibliotecii de a fi prezentă la şedinţele nală. Port mereu recunoştinţă celor care comisiei care, de regulă, sunt în perioada m-au susţinut în orice ambiţie profesio- conferinţei IFLA. În perioada între confe- nală.

JUSTIFICAREA CLIPELOR TRĂITE... Tatiana COŞERIU, director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”

Fiecare om are momente cînd caută au fost cei care ne-au făcut să înţelegem trecutul justifi cînd clipele trăite. În viaţa rolul bibliotecii, al informaţiei şi cunoaşte- mea a venit acest moment. Helen Keller rii. Astăzi, Catedra de biblioteconomie şi a accentuat bine rostul vieţii care este „o asistenţă informaţională este o reuniune cursă cu şuişuri şi coborîşuri şi tot ce tre- a forţelor intelectuale de amploare cu re- buie să faci e să cîştigi. Este să te ridici de zonanţe majore, se aliniază rigorilor Pro- fi ecare dată cînd ai căzut”. Traiectoria mea cesului de la Bologna, participă cu idei noi profesională a fost marcată de multe suc- şi competitive la formarea specialistului în cesiuni de lecţii înţelese cu demnitate. informare şi documentare. Pentru prima Anul 2012 este un an cu semnifi caţii dată am participat la Conferinţa studenţi- de amploare: 15 ani de la absolvirea Facul- lor, unde califi cativul de primul loc printre tăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunică- studenţi mi-a oferit încredere, siguranţă rii, Catedra de biblioteconomie şi asistenţă în drumul ales – drumul spre bibliotecă. informaţională, 15 ani de fi delitate Biblio- Prima ieşire peste hotarele R. Moldova se tecii Municipale „B.P. Hasdeu”, 135 de ani datorează cadrelor didactice de la catedră. de tradiţie şi inovaţii ai Bibliotecii Munici- Stagiul la Universitatea „La Sapienza” din pale „B.P. Hasdeu”. Roma mi-a permis să descopăr biblioteci, În anii de studenţie am avut parte de oameni şi o altă abordare faţă de carte şi un mediu favorabil pentru dezvoltarea profesia de bibliotecar. personală şi pentru studiu. Promoţia noas- Profesionalismul se învaţă. Este adevă- tră (1992-1997) a trecut prin reformări rat, se învaţă mai efi cient dacă lucrezi mult esenţiale: schimbarea statutului de învăţă- şi dacă ai un scop. Zicea Nicolae Iorga: „Ai mînt biblioteconomic – facultatea devine toată viaţa un şcolar pe care niciodată nu catedră. Noi am avut o responsabilitate trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi.” Omul majoră – de a demonstra că suntem oa- învaţă toată viaţa. Dar, „nu e destul să ştii, meni cu carte şi oameni ai cărţii. Profesorii trebuie să şi aplici. Nu e destul să vrei, tre-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 59 BiblioPolis DE ZIUA BIBLIOTECARULUI buie să şi faci” (J.W. von Goethe). Fiind o obţinut un rol în clasă, o stimă şi, de ce nu, studentă exigentă şi responsabilă, reuşeam am devenit colacul salvator în situaţii de să execut toate sarcinile. Aveam timp liber. urgenţă. Primii paşi de bibliotecar au fost Vacuumul a fost ocupat de aplicarea cunoş- făcuţi prin activităţi de voluntariat: ordona- tinţelor în practică, experimentarea celor rea cărţilor la raft, încleierea buzunăraşelor învăţate. Biblioteca Ştiinţifi că Republicană pentru cărţi, participarea la concursul „Cel de Medicină a pus bazele profesionalităţii mai activ cititor” etc. Ca tînăr specialist am complete. Cele patru ore ale programului venit de la examenele de licenţă. Cunoştin- de lucru erau adevărate satisfacţii profesi- ţele, dinamismul, perseverenţa şi climatul onale de implicare totală în procesul de or- psihologic agreabil, motivator m-au ajutat ganizare a informaţiei. Traseul profesional să mă integrez uşor în marea familie a Bi- – controlor, bibliotecar în sala de lectură, bliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Implica- bibliotecar la prelucrarea intelectuală a do- rea în proiecte, stagii profesionale peste cumentelor – mi-a permis să comunic cu hotare, activitatea de formator mi-a oferit specialiştii în domeniu, să cunosc specifi - răspunsuri la multe întrebări. Henry Ford cul unei biblioteci ştiinţifi ce. Mentorii m-au spunea: „Să formezi o echipă este doar în- format ca personalitate sigură, iar practici- ceputul, să rămîi împreună este progresul, le acumulate sunt şi acum drept exemplu să lucrezi împreună este succesul”. Aici bi- pentru alţi studenţi, masteranzi. bliotecarii se mobilizează pentru a răspun- Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” de rapid, prompt la nevoile informaţionale m-a marcat atît ca membru al comunităţii ale utilizatorilor, pentru a provoca prin pro- chişinăuiene, cît şi ca specialist. În calitate duse creative şi inovative. de cititor, uneori aveam probleme cu cole- Am parcurs clipe onorabile de care gii de clasă: de ce citeam şi pregăteam refe- m-am bucurat. Viaţa dedicată unui scop rate, de ce unele lucruri le cunoşteam mai – cărţii, lecturii, cercetării – este viaţa care bine? Peste un timp toate s-au ordonat. Am merită trăită.

60 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

MANIFESTĂRI CULTURALE

CU INIMA DESCHISĂ DESPRE GENOCIDUL ROŞU

Valeriu RAŢĂ, bibliotecar În Săptămîna Luminată (prima ce ur- teriu de profesorul Alexei Memei despre mează după Învierea Domnului Iisus Hris- ceea ce s-a întîmplat în perimetrul RASSM tos), miercuri, pe 18 aprilie a.c., la Sediul şi RSSM într-o perioadă de timp destul de Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Has- dramatică pentru populaţia noastră băşti- deu”, a avut loc lansarea monografi ei Te- naşă. Pot spune că asistăm la desfăşurarea roarea comunistă în RASSM (1924-1940) unui eveniment cu greutate patriotică şi şi RSSM (1944-1947) (Editura „Serebia”, naţională majoră”, a conchis conducătoa- Chişinău, 2012), de profesorul de istorie rea bibliotecii-gazdă. Alexei Memei, originar din s. Mălăieşti, Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, r-nul Grigoriopol. Astfel, istorici, scriitori, preşedintele INIS „ProMemoria” şi mo- jurnalişti, bibliotecari, cadre didactice, stu- deratorul manifestării culturale, care cu- denţi ai facultăţilor de istorie din Chişinău noaşte istoria apariţiei cărţii lui A. Mamei, şi pur şi simplu buni români pe care îi dor a vorbit atît despre structura ei (divizarea cicatricele lăsate de rănile teroarei fără de în două părţi, 11 capitole, o Încheiere şi asemănare, organizată de comunişti în Bibliografi ),e cît şi despre conţinut (sco- raioanele din stînga Nistrului în perioada pul formării RASSM; răscoalele ţăranilor interbelică şi apoi în Basarabia postbelică, împotriva bolşevicilor din partea stîngă au avut ocazia să-şi expună părerea des- a Nistrului; luarea pîinii cu forţa de la ţă- pre cele 784 de pagini ale volumului apă- rani; deportarea ţăranilor înstăriţi, a inte- rut prin eforturi mari ale autorului, care s-a lectualilor şi a specialiştilor în Siberia şi ostenit circa 20 de ani la rînd adunînd de în raioanele de nord ale URSS; munca de prin arhivele de stat ale Republicii Moldo- sclav a ţăranilor în colhozuri; organizarea va, inclusiv din Arhiva SIS (fostul KGB) al foametei şi răspîndirea canibalismului în RM, dovezi grăitoare de tratare inumană a RASSM; evadarea moldovenilor din „raiul” populaţiei ce poate fi comparată doar cu comunist în România; denunţurile şi mîn- holocaustul. cărimea între comunişti; soarta tragică a „Astăzi, multă lume bună s-a adunat în sătenilor din Mălăieşti; genocidul promo- jurul unei cărţi consacrată atît Transnistri- vat de regimul comunist în RSSM în anii ei, cît şi Basarabiei”, aşa şi-a început discur- 1944-1947 etc.). Materialul adunat timp sul de deschidere dr. Lidia Kulikovski, di- de două decenii este expus în ordine te- rector general al BM „B.P. Hasdeu”. „Sîntem matico-cronologică. martorii lansării unui megaproiect spriji- Autorul – Alexei Memei – s-a născut nit de înfl ăcăratul patriot basarabean dr. în anul 1935, în satul Mălăieşti din stînga Vasile Şoimaru, dar şi ai unui megavolum Nistrului. În 1959, a absolvit Facultatea de (căci e mare şi din punct de vedere fi zic!) istorie a Institutului Pedagogic „Ion Crean- ce conţine sute de documente originale gă” din Chişinău. Ulterior a fost director al selectate din arhive după un anumit cri- şcolii de opt ani din s. Cornova, r-nul Un-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 61 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE gheni, şi al şcolii medii din s. Speia, r-nul RASSM a fost concepută ca un cap de Tiraspol. A activat în cadrul Ministerului pod pentru recucerirea nu numai a Ba- Afacerilor Interne, la Colegiul cooperatist sarabiei, dar şi a întregii Românii, apoi şi din Chişinău, în aparatul „Moldcoop”. Este a Europei Occidentale. „Avînd în vedere unul dintre fondatorii Societăţii culturale actualitatea temei şi nivelul de cercetare „Transnistria”. După pensionare, a studi- în istoriografi a contemporană, scrie în In- at în arhivele de stat materiale pe tema troducere conf. univ. dr. hab. în ştiinţe is- istoriei Transnistriei şi Basarabiei, publi- torice Anton Moraru, autorul a formulat cînd în presa periodică de la noi articole următorul scop: cercetarea şi refl ectarea, despre fărădelegile săvîrşite de comunişti discutarea obiectivă a instaurării şi acti- pe aceste teritorii. În anul curent apare vizării terorii comuniste în RASSM (care, volumul Teroarea comunistă în RASSM după ocuparea din iunie 1940, s-a extins (1924-1940) şi RSSM (1944-1947), pe care foarte curînd şi asupra Basarabiei). Pentru autorul îl dedică „memoriei participanţi- a realiza acest scop, au fost formulate ur- lor la răscoalele din stînga Nistrului împo- mătoarele obiective: a cerceta şi a clasifi ca triva teroarei bolşevice, celor deportaţi şi istoriografi a RASSM, apreciind la justa lor represaţi, patrioţilor Neamului nostru din valoare lucrările istoricilor contemporani; trecut, de astăzi şi celor ce vor veni după a arăta esenţa colonială a politicii naţiona- noi”. Prof. univ. A. Petrencu a ţinut să spe- le comuniste a URSS, rolul formării RASSM; cifi ce că „aceste mărturii documentare a descrie rolul răscoalelor ţărăneşti împo- trebuie să devină o carte de căpătîi pentru triva bolşevicilor în Transnistria; a eviden- miniştri, deputaţi, consilieri, pentru toţi ţia procesul de colonizare şi rusifi care a conducătorii de orice rang, fi indcă dezvă- satelor moldoveneşti din stînga Nistrului; luie istoria adevărată a poporului nostru, a descrie tragedia foametei organizate de iar aceştia trebuie să o cunoască aşa cum comunişti în RASSM; a arăta manifestă- a fost, trăgînd învăţămintele cuvenite – ca rile de canibalism în rîndurile populaţiei evenimentele de groază trăite cîndva să moldoveneşti din Transnistria, urmare a nu se mai repete”. foametei organizate de bolşevici; a atra-

62 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) ge atenţia asupra masacrului organizat de cu fratele meu mai mare, Gheorghe... Am comunişti la Nistru, pentru a opri încercă- mai văzut documente de felul acesta şi la rile de evadare a populaţiei moldoveneşti alţii, dar nu au scris aşa după cum vedem din RASSM în România; a descrie acţiunile că a făcut-o protagonistul nostru. Cartea e de genocid ale bolşevicilor împotriva po- plină de teroare, sînge... Te urmăresc de- pulaţiei moldoveneşti din RASSM; a arăta nunţuri, deportări... Oamenii au suportat esenţa politicii de deportare a populaţiei foamete, lipsuri elementare... Aşteptam din Transnistria şi de intensifi care a proce- enorm de mult să apară la lumină această sului de exploatare a ţăranilor din RASSM. lucrate de valoare excepţională, am ajutat [...] Suportul teoretic şi metodologic al cu ce am putut la ultima etapă, la un mo- lucrării îl constituie principiile teoretice şi ment chiar mă temeam să nu se piardă, să ştiinţifi ce ale metodologiei general-uma- nu fi e furat manuscrisul, căci se ştie: cei ce ne contemporane. Autorul a valorifi cat nu ne vor binele, nu dorm. Cartea trebuia astfel de principii metodologice precum: să apară neapărat... Ea e o mărturie eloc- istorismul, raţionalismul, caracterul ştiin- ventă despre ticăloşiile celor ce s-au făcut ţifi c, umanismul, obiectivitatea, documen- stăpîni peste noapte pe pămînturile noas- tarea cercetărilor ştiinţifi ce, logica ştiinţei, tre, despre cei ce periodic ne-au terorizat apărarea intereselor naţionale ale români- şi ne mai terorizează în continuare”, a spus lor moldoveni din RASSM, dialectica uni- unionistul convins dr. V. Şoimaru, înmînîn- tăţii şi luptei contrariilor etc. [...] Inovaţia du-i (în semn de mare preţuire) un buchet ştiinţifi că a lucrării este caracterizată prin de fl ori de primăvară soţiei profesorului faptul că în istoriografi a românească din – dna Valentina Socurenco, de origine Republica Moldova a fost deschisă o nouă ucraineană, dar care şi-a susţinut soţul în direcţie de cercetare, complexă şi profun- demersurile sale pe tot parcursul vieţii lor dă, a crimelor regimului totalitar comunist în comun. din RASSM şi RSSM. Pentru prima dată în Luînd cuvîntul, publicistul Vlad Pohilă istoriografi a Republicii Moldova s-a reali- (totodată şi redactorul monografi ei) a zat o cercetare cu privire la teroarea orga- atras atenţia că Teroarea comunistă... este nizată de regimul comunist în Transnistia, o carte mai deosebită ca celelalte, căci ne fi ind abordată în contextul politicii expan- prezintă adevărul curat despre moldovenii sioniste a imperiului sovietic împotriva (alias românii) din Transnistria. E o carte ce României şi a altor ţări balcanice. Pentru a întrecut orice aşteptare, nimic nu este prima dată este cercetată problema folo- trucat: documentele spun totul, statisticile sirii de către comuniştii ruşi a metodelor sînt zguduitoare... Construcţia interioară economice şi sociale de luptă pentru do- este pusă bine la cale şi scoate în eviden- minaţia totală în RASSM.” ţă ideea de genocid etnic. La lectură pre- Dr. Vasile Şoimaru (coordonatorul edi- domină emoţiile negative, căci sînt reda- ţiei) a mărturisit că pentru A. Memei acest te un şir de aspecte tragice ale vieţii din volum este proiectul vieţii unui om curajos perioada comunistă care au fost ascunse care stă ferm pe poziţiile adevărului istoric. de ochii lumii. „În Transnistria, dar şi pe te- „Îl cunosc de pe cînd era director de şcoală ritoriul dintre Prut şi Nistru, a mai spus Vl. la Cornova, anume dumnealui m-a îndru- Pohilă, conştiinţa maselor era mutilată, co- mat să merg la învăţătură în capitală după muniştii promovau o politică de prostire opt clase... Dacă alegeam altă cale, nu se a meselor, transformînd societatea într-o ştie unde ajungeam... Mă mîndresc cu aşa «fermă de animale» (ca la scriitorul englez om, care era un bun prieten cu tatăl meu, George Orwell!). Zeci sau poate chiar sute

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 63 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE de mii de oameni au trecut prin toate cer- (atunci, pe la începutul anilor ’90 ai seco- curile infernului lui Dante. Intenţiile auto- lului trecut, persista încă sistemul strict de rităţilor bolşevice, la prima vedere, erau admitere la documentele secrete). Auto- bune, dar permanent eşuau. În 1932-1938 rul a adunat în cîţiva ani clituri de caiete a fost introdus alfabetul românesc, însă ul- cu transcrieri din acele documente şi iată terior toţi conducătorii care l-au acceptat că a apărut o carte ce iese din comun, ne au fost lichidaţi. Nu în zadar o parte din uimeşte prin profunzimea conceptului şti- transnistreni vedeau în România un liman inţifi c. În mod intuitiv tot a adunat mate- al salvării şi încercau să treacă Nistrul cu riale şi date sumare şi, cînd citeşti cartea... riscul de a fi împuşcaţi de grănicerii sovie- te iau fi orii. Scriitorul a mărturisit: „Desigur tici. URSS-ul, în general, era construit şi se că am găsit în carte ceea cea ce ştiam de baza pe criteriul fi delităţii şi obedienţei în acum – despre răscoala ţăranilor din satul faţa «nacialnicilor» şi a «fratelui mai mare», meu natal împotriva puterii sovietice – de care şi acum ne mai învaţă cum să trăim. la locuitorii lui. Mulţi ţărani au fugit din sat Mă impresionează mult acest profesor de să nu fi e pedepsiţi... Pe mulţi consăteni şcoală, care nu şi-a pierdut legătura cu lo- i-am „întîlnit” pe paginile cărţii... Kotovski a cul de unde îşi trage obîrşia – cu satul na- fost prin părţile noastre... Starîi spunea că tal Mălăieşti – şi a putut să ne dea o lecţie republica autonomă nu avea bază politică extraordinară de istorie contemporană. şi economică... În 1941 s-a produs o explo- Volumul care se lansează în perioada Sfi n- zie de libertate, ce a ţinut pînă în 1944. În telor Sărbători de Paşti (fapt emblematic!) acea perioadă sătenii au devenit din nou merită o popularizare amplă.” bine dispuşi, căci au primit pămînt, puteau Romancierul, eseistul şi omul politic merge la biserica redeschisă, se cununau, Vladimir Beşleagă a adus mulţumiri con- făceau nunţi, copiii erau botezaţi chiar şi săteanului său pentru că a scos la iveală in- la 14, 15, 16 ani... Activiştii de partid (bol- famia sistemului comunist, înveşnicind pe şevic) au fost lăsaţi în pace de autorităţile hîrtie memoria anilor trecuţi ce va rezista în române... Cînd au venit din nou ruşii, în timp pentru generaţiile viitoare. Prezent- 1944, vălul negru s-a lăsat din nou peste înd faptele mîrşave ale călăilor bolşevici, A. sat... Orice istorie se scrie sub un oarecare Memei ne-a pus să medităm asupra unor unghi de vedere (adică prin interpretare evenimente înfi orătoare. Doar şi el este proprie). Opera vieţii lui Alexei Memei este omul unei biografi i tragice: de la patru ani fîntîna din care vor scoate apă bună de a cunoscut ce înseamnă deportare. Însă, băut generaţiile viitoare.” are un sufl et blînd, este săritor la nevoie. Prozatorul, poetul şi dramaturgul Cînd a început să studieze materialele de Andrei Strâmbeanu, colegul de promo- arhivă nu a spus nimănui cu ce se ocupă ţie al lui A. Memei de la Institutul Peda- gogic de Stat „Ion Creangă” (a stat cu el şi la cămin) îşi aduce aminte: „Salvarea noastră pe timpul studenţiei erau cărţile, ele urmau să ne scape de sărăcie... Alexei Memei avea note bune, spre deosebire de noi, basarabenii, ştia la perfecţie limba rusă, pe care a învăţat-o în condiţiile rusifi cării transnistrenilor... Transnistria era pe atunci un cuvînt tabu... Dar acum Transnistria e liberă?... Satele de-a lungul

64 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

vorbeşte cu dragoste şi compătimire despre Transnistria, în care locuitorii ei erau pedepsiţi aspru (inclusiv prin împuşcare) şi pentru că... foloseau cuvinte româneşti; că... refuzau să predea pîinea, ca să nu moară de foame; că... erau duşmani ai poporului; că... fugeau în România, unde era mai bine de trăit, sau chiar pentru că... nu se prezentau la sovietul sătesc la ora sta- bilită; că... Autorul cărţii merită Premiul Naţional al Republicii Moldova fi indcă ea este un bun ghid de istorie.” Nistrului continuă şi azi să fi e depopulate Metodele („direcţiile”) terorii comunis- de români... Şi iată că, de unde nu ne aş- te (ale genocidului roşu!) în Transnistria şi teptaserăm a răsărit un om care a scris un Basarabia au fost diabolice. În Încheiere A. tratat istoric – o carte-monument. Aceas- Memei le scoate în evidenţă: 1) înăbuşirea tă operă fundamentală trage o palmă du- în sînge a celor peste 20 de răscoale ţără- reroasă tuturor scriitorilor noştri, căci ea neşti; 2) arestarea chiaburimii („culacilor”), trebuia să fi e scrisă de un scriitor. Ceea ce a intelectualilor şi a specialiştilor din eco- am citit în acest volum, din păcate, nu am nomia naţională şi deportarea lor în cele găsit nici în proză, nici în poezie, nici în mai îndepărtate regiuni ale Siberiei; 3) dramaturgie... Aceasta ne demonstrează colectivizarea prin violenţă a ţărănimii; 4) că nu ne cunoaştem destul de bine isto- colectarea forţată a pîinii şi a altor produ- ria... Alexei Memei pentru această faptă se alimentare de la ţărani, organizîndu-se îndrăzneaţă merită titlul de academician.” în felul acesta o foamete inimaginabilă; 5) constrîngerea ţăranilor prin muncă silnică, Poetul, prozatorul şi publicistul Nicolae prin bătăi, arestări şi chiar prin lichidarea Dabija, autorul romanului Tema pentru lor fi zică; 6) formarea „troicilor” pentru a acasă, subiectul căruia e în tangenţă cu săvîrşi judecăţi ilegale asupra „duşmanilor cea ce se discută în sală, a adăugat: „Vo- poporului”; 8) stabilirea unui regim admi- lumul Teroarea comunistă... este un rechi- nistrativ colonial de promovare a politicii zitoriu la adresa comunismului. Cu sigu- de rusifi care şi de îndoctrinare a maselor; ranţă, datele din această cercetare vor fi 9) propagarea ideilor cu un caracter anti- folosite peste ani cînd se va decide con- românesc şi expansionist; 10) interzicerea damnarea regimului comunist. Autorul migraţiunii populaţiei ş.a. Astăzi aceste atrocităţi s-ar califi că drept „crime contra umanităţii” şi nu în zadar prof. univ. dr. hab. în ştiinţe istorice Ion Buga, unul dintre conducătorii Forumului Democrat al Românilor din Moldova, a fost destul de categoric în cele relatate: „Pe Alexei Memei îl cunosc de 55 de ani. Este un om vrednic – am lucrat împreună la Tiraspol, am fost la Mălăieştii lui. Iată că îl vedem pe dumnealui înălţînd un monument victimelor regimului comunist prin «desţelenirea» documentelor din arhivele de stat de pe

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 65 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

oamenilor. Ştiutor nu din auzite al celor întîmplate, el a reiterat că „în Basarabia pînă în 1940 se trăia mai bine, iar cînd în ţară e teroare omul nu trăieşte bine – exemplele selectate de Alexei Memei sînt o confi rmare elocventă. Oamenii se tem şi astăzi de teroarea care a bîntuit pe aceste meleaguri”. Cu adresarea „Hristos a înviat!” a început cuvîntarea sa Boris Vasiliev, fost profesor de educaţie fi zică din Sărătenii Vechi, r-nul Teleneşti, luptător în primele rînduri ale Mişcării de eliberare naţională ambele maluri ale Nistrului. Transnistria de la sfîrşitul secolului trecut şi autorul căr- este teritoriul nostru naţional, pe timpul ţii Stalin mi-a furat copilăria. Glasul lui mo- lui Burebista aici au trăit strămoşii noştri... bilizator a produs o mare admiraţie: „Am Teroarea comunistă... este un volum do- venit să-l felicit pe un om minunat care a cumentar, care vorbeşte despre realităţi- spus numai adevărul despre regimul cole unor vremuri vitrege, mai exact despre munist... Mă închin pînă la pămînt în faţa genocidul săvîrşit asupra românilor de pe autorului pentru acest fapt împlinit... Unii aceste locuri... Socotesc că această carte pe de-a dreptul pot muţi (din cauza emo- trebuie expediată, în mod ofi cial, tuturor ţiilor!) cînd vor citi această carte...” Apoi ambasadelor pe care le are Republica Mol- acelaşi glas a îndemnat: „Să ţinem aprinsă dova, pentru a demonstra lumii ce s-a pe- oricînd fl acăra românismului pe teritoriile trecut pe teritoriul nostru după ocuparea noastre străbune!...” lui de către vecinul hrăpăreţ de la Răsărit.” Fericit că şi-a văzut visul împlinit, Ale- Istoricul şi arhivistul Alexandru Mo- xei Memei a mulţumit tuturor celor care raru a prezentat cartea In memoriam, au contribuit la apariţia unei lucrări atît consacrată eroilor căzuţi în războiul de pe de trebuincioase societăţii, pe care a con- Nistru din anii 1991-1992, şi a povestit au- ceput-o cînd a ieşit la pensie şi lucrînd în ditoriului cum a lucrat A. Memei în arhive, arhive. Apoi autorul, impresionat puternic ce greutăţi a întîmpinat pînă a apărut vo- de aprecierile elogioase ale vorbitorilor, s- lumul care este, după părerea dumnealui, a lăsat pe valul amintirilor... Bătrînii satului un îndreptar de nepreţuit în materie de is- natal povesteau despre răscoală, foamete, torie pentru tineretul de azi. Nina Negru, represalii, împuşcarea oamenilor. Atunci a şefa Serviciului studii şi cercetări al BNRM, a spus că această carte (care a impresionat-o imediat cum a început s-o citească) este utilă şi necesară fi indcă se bazează pe documente concrete, iar A. Memei este un exemplu pentru cercetătorii tineri din RM. Jurnalistul Gheorghe Mârzencu, pasionat şi el de problemele abordate în volumul lansat, a prezentat la rîndul lui alte documente scoase din arhivele Securităţii ce demonstrează nelegiuirile celor ce di- riguiau cîndva după bunul lor plac soarta

66 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) observat că ceea ce auzea de la ei nu co- cu siguranţă va da naştere fi ilor săi care îl incidea cu ceea ce era scris în manuale, vor izbăvi de robie şi de mizerie... Să nu ne în cărţile de istorie. De exemplu, acolo se temem să învăţăm de la evrei şi de la alte scria despre o răscoală a chiaburilor în Mă- popoare cum se poate supravieţui în con- lăieşti, dar într-adevăr s-au răsculat ţăranii... diţii extreme... De cercetat mai este mult, În sate se vorbea de cazuri de canibalism, trebuie să avem în republică un fond spe- cum oamenii fugeau peste Nistru – în Ro- cial de susţinere materială a cercetătorilor mânia, dar cînd era student, de la catedră tineri în diverse domenii. Dacă nu vom nu a auzit despre aşa ceva... De aici, de la susţine ştiinţa şi educaţia, ne aşteaptă zile istoria satului, a început să se înfi ripeze o sumbre... altă istorie – cea adevărată a regiunii trans- Parcurgînd fi lă cu fi lă Teroarea comu- nistrene... Fără răutate A. Memei a spus: nistă în RASSM (1924-1940) şi RSSM (1944- „Academicienii noştri au cules din arhive 1947) de A. Memei, ce prezentă faptele ce era mai bun, mie mi-au rămas... «zoile»”, mîrşave ale călăilor bolşevici, fi ecare om referindu-se, desigur, la documente ce docu mintea trează se va cutremura de gro- vedesc atrocităţile săvîrşite de sovietici, zăviile săvîrşite de cei ce se ascundeau în cele mai penibile şi mai tragice pagini din dosul secerii şi ciocanului şi va blestema istoria moldovenilor din stînga Nistrului. pe bună dreptate pe împilatori. Degea- După 20 de ani de independenţă a Repu- ba încearcă comuniştii de azi să tulbure blicii Moldova A. Memei e tot cu gîndul la apele ca să vină din nou la putere. Tot mai prosperitatea ei. Trăim vremuri grele, în mulţi oameni înţeleg cine au fost ei cîndva lume face ravagii criza economică... Peste şi cine sînt acum (adică aceiaşi demagogi!). un milion de concetăţeni se afl ă în străină- Lumea s-a săturat de atîtea experimente tate, în căutarea unui ban pentru existen- pe seama păturilor de jos. Materialele de ţă... Pensiile, lefurile oamenilor simpli sînt arhivă din prezenta carte-document de- mizere... Astăzi poporul a ales la guvernare monstrează că partidul comuniştilor din forţele liberal-democratice, dar ele nu fac fosta URSS (ca şi cele din alte ţări ale „lagă- nimic pentru a îmbunătăţi soarta muri- rului socialist”) s-a dovedit a fi o organiza- torilor de rînd... Pretutindeni predomină ţie criminală ce a generat numai teroare, interesele personale, de gaşcă... Cînd vom genocid şi sărăcie pe toată perioada cît a ieşi din impas, nu se ştie... Sîrguinciosul fost la cîrma ţării. Să ne ferească Dumne- profesor şi cercetător istoric e de părere să zeu de aşa conducători pe viitor! nu rămînem pe voia slobodă a cuiva, să nu ne dăm bătuţi, ci să educăm zi de zi – în (Foto: Vasile Şoimaru) spiritul interesului naţional – poporul, care

CARTEA, O PREOCUPARE DE CĂPĂTÂI A BIBLIOTECII R. ANDREI Mărturie de credinţă pentru ros public, competent, de elită, am putea Basarabia română spune, s-a desfăşurat, pe parcursul a câte- va ore pline de discuţii şi aprecieri elogi- La Sediul Central al Bibliotecii Munici- oase, lansarea unui volum de publicistică, pale „B.P. Hasdeu”, în prezenţa unui nume- analize şi atitudini, intitulat Basarabia Ro-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 67 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE mână la cumpănă de milenii (antologie, evoluţie. Om de cultură, cu o aleasă sensi- 1988-2010), semnat de istoricul Ion Buga, bilitate, profesorul Buga a fost întotdeau- eveniment moderat cu multă competenţă na receptiv la creaţiile din acest domeniu, de scriitorul Vlad Pohilă, aşa precum se acordând o atenţie specială personalită- manifestă de fi ecare dată în asemenea ca- ţilor care, prin scrisul şi atitudinea lor, au zuri, având şi eu bucuria de a-mi fi condus contribuit la afi rmarea valorilor naţionale dezbaterile la o carte. româneşti. Impresionante sunt paginile Lucrarea cuprinde în jur de 200 de ar- scrise despre Mihai Eminescu, poetul ne- ticole, studii, eseuri pe o întindere de 600 pereche al tuturor românilor, dar şi despre de pagini, completată cu vreo 50 de pagini contemporanii noştri, «basarabeanul» Gri- de album foto. Perioada în care acestea au gore Vieru, «răgăţeanul» Adrian Păunescu, fost scrise şi publicate în cele mai bune «bucovineanul» Vasile Tărâţeanu ş.a.” ziare şi reviste ale vremii este 1988-2010, Sunt creionări distincte şi adevărate cap de serie fi ind articolul O limbă mater- despre autorul nostru. Trecând la tema nă – un alfabet, care la început a avut ră- propriu-zisă – lansarea noului volum, vom sunetul unui dangăt de clopot de vestire a preciza că prof. Ion Buga a dat dovadă de renaşterii naţionale. o activitate prolifi că, înscriindu-se în anale În Prefaţă, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, cu 150 de lucrări ştiinţifi ce, didactice şi pu- director al Institutului de Istorie „Nicolae blicistice, inclusiv şapte cărţi. Iorga” al Academiei Române, menţionea- Din start, moderatorul Vlad Pohilă a ză: „Volumul Basarabia Română la cumpă- accentuat că volumul Basarabia Română nă de milenii (antologie, 1988-2010) însu- la cumpănă de milenii este o carte de sin- mează o parte din creaţia, munca, lupta teză, care trage linia, făcând bilanţul unei şi zbaterile profesorului Ion Buga, fi ind o activităţi de peste două decenii. Şi-a amin- mărturie de credinţă pentru un intelectu- tit că domnul Buga i-a fost profesor de is- al de înaltă ţinută morală, care va rămâne, torie la Universitatea de Stat din Moldova, peste timp, un reper de conduită civică, ulterior cunoscându-l prin articolul O lim- într-o vreme tulbure, când omenirea, în bă maternă – un alfabet, publicat în ziarul ansamblul ei, îşi caută noi repere şi căi de Învăţământul public, o publicaţie prestigi-

68 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) oasă pentru acea vreme. A fost o premieră dovada acestei afi rmaţii stă şi în cartea punerea în fi rescul lor a limbii materne şi profesorului Ion Buga.” alfabetului latin, fi ind unul din manifestele Dr. Iurie Colesnic: „Vreau să amintesc, perioadei de glorie a renaşterii naţionale. la rându-mi, că în această sală a fost şi în Cartea este foarte bine şi frumos constru- 1917, şi în 1918, Constantin Stere. Deci, su- ită cu o emoţionantă dedicaţie copiilor şi fl ul Unirii se mai simte. Nemijlocit la omul nepoţilor, incluzând cele mai importante şi cartea care ne-a adunat voi începe mai studii privind adevărul istoric în desfăşu- de departe. Este o carte care nu putea să rarea lui. Oricare Rogozin şi şovinii ruşi de nu apară. Pe autorul ei l-am cunoscut în teapa lui, dacă ar pune la îndoială acest calitate de profesor pe când eram student adevăr, el este anihilat chiar din titlul căr- la Institutul Politehnic, astăzi Universitatea ţii, pe care îl enunţă cu toată demnitatea Politehnică. Noi încă pe-atunci îi spuneam şi verticalitatea profesorul Ion Buga. Are Ion Ionovici şi nu Ivan Ivanovici, cum im- cartea şi multe referinţe, o iconografi e punea regimul. Articolul despre care a bogată. Mihail Kogălniceanu spunea că amintit moderatorul Vlad Pohilă a fost va- nu se poate studia Istoria Moldovei fără lul care a spart zăgazul răbdării şi cuminţe- Istoria celorlalţi români – munteni, tran- niei noastre, valul renaşterii naţionale. Car- silvăneni şi prof. I. Buga a dat curs acestei tea este o cronică veridică a paşilor noştri. opinii printre primii în rândul istoricilor Ea demonstrează că memoria învinge prin noştri, încă în anii ’80 ai secolului trecut. E oameni. Eu întrevăd continuarea cărţii potrivită lansarea unei cărţi cu amprenta prin alt volum, autorul e plin de energie la proaspătă a istoriei ultimelor decenii, în această frumoasă vârstă.” această sală, şi ea istorică, pentru că aici Acad. Anatol Ciobanu: „Istoria şi limba au fost găzduiţi şi marele Nicolae Iorga, trebuie s-o cunoască fi ecare, pierzându-se neîntrecutul George Enescu, remarcabila acestea, se pierde Neamul. Profesorul Ion soprană Maria Cebotari, care pe vremuri Buga este luptătorul pentru cauza naţio- îşi lăsase aici bagajele, am putea enumera nală de pe linia întâi. A scris cu mult curaj zeci de alte personalităţi, dar să dăm curs încă până la declararea Independenţei. luărilor de cuvânt. Reputatul lingvist, basarabeanul nostru E. Dr. hab. Anatol Petrencu: „Este un Coşeriu ne îndemna să spunem despre lu- eveniment ştiinţifi c şi cultural deosebit, cruri aşa cum sunt, dar să spunem adevărul pentru că şi protagonistul nostru – profe- despre limbă şi alfabet în anii 1988-1989 sorul Ion Buga este un om deosebit, de- nu era chiar aşa de simplu pentru noi. Am putat în primul Parlament, care, de fapt, a asistat la „ghilotinarea” lui Ion Buga când a fost cel mai important pentru evoluţia R. Moldova. Domnul Buga este o persoană foarte activă. Ţin să atrag atenţia că aceas- tă lucrare cuprinde materiale legate nu numai de istorie, dar şi de cultură, diverse aspecte lingvistice, de politică. Foarte bine că autorul a conceput-o în ordine cronolo- gică. Am avut prilejul să-l cunosc mai bine la Catedra de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, predând şi un Curs comun. Nu putem preda Istoria pe bucăţi, oricare ar fi opţiunile şi cât de împărţite opiniile,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 69 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

cu acest nume. Profesorul Ion Buga poate fi mândru şi de faptul că unul din partici- panţii în prim-plan la Marea Adunare Na- ţională este fi ul său Mircea, tânăr studios pe atunci, actualmente dr. în medicină, director general al CNAM, ex-viceministru al Sănătăţii, care a pus umărul şi punga la bătaie pentru sprijin fi nanciar la editarea volumului.” Acad. Gheorghe Ghidirim: „Îl cunosc pe fratele Ion Buga din 1965. Sunt impresionat de credinţa, cumsecădenia, activis- scris materialul la care s-a făcut trimitere. mul şi curajul civic de care a dat dovadă Basarabia Română la cumpănă de milenii permanent. Ne-am educat şi copiii în spirit este scrisă cu multe argumente şi fapte. Vă patriotic. Ion Buga a fost clopotarul, care a îndemn să citiţi studiul despre Tricolor, şi argumentat că avem un alfabet, o limbă a celelalte materiale, căci merită toată aten- noastră şi că ea este limba română.” ţia. Fiindcă suntem la Biblioteca, patronul Ex-ministrul Culturii Ion Ungureanu: spiritual al căreia este Bogdan Petriceicu „Iată că am ajuns să vedem cum „rinocerii Hasdeu, aş aminti un gând spus de acest roşii” au venit şi în Piaţa Marii Adunări Naţi- mare cărturar: istoricul poate fi numai ro- onale – locul nostru sacru. Suntem în plină mân prin simţăminte.” confl agraţie cu un imperiu care nu se lasă Prof. Boris Volosatâi, directorul Lice- dus – iată de ce e importantă cartea lui Ion ului româno-francez „Gheorghe Asachi”: Buga, necesară în fi ecare casă luminată, bi- „Mulţumim, domnule profesor Buga, bliotecă, şcoală. Noi avem comori care tre- pentru acest minunat manual, nu aţi ce- buie puse în circuit larg pentru a ne scoate dat nimic din verticalitate. Omul se trece, din adormirea egipteană. Renaşterea a fost cartea însă rămâne. Am trăit Istoria alături o mare victorie naţională, care se termină de Dumneavoastră. Această lucrare este cu o ruşine naţională: ei –„rinocerii roşii”, asemenea unui testament, ea răspunde la vor să ne întoarcă înapoi. Cartea Basarabia multe întrebări. Pentru mine este ca o fe- Română la cumpănă de milenii este o che- reastră deschisă spre orizonturi, am afl at la mare de a nu ne lăsa în genunchi, decât lectura ei multe lucruri şi detalii noi.” doar în faţă lui Dumnezeu. Domnul Buga Prof. dr. Timofei Melnic: „Antologia ne învaţă că istoria trebuie să ţină cont de reprezintă o imagine complexă a unei personalităţi, care s-a inclus în lupta pentru realizarea idealurilor naţionale. Este o carte integră, un volum fundamental şi monumental, ca şi autorul ei, care demon- strează calităţi iscusite de savant, publicist, cronicar. Merită toată aprecierea designe- rul cărţii – Vitalie Pogolşa, care a realizat o copertă minunată după o fotografi e de Mihai Potârniche, care ne aminteşte de neuitatele Mari Adunări Naţionale, în con- secinţă şi piaţa fi ind îndreptăţit botezată

70 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) morală. Dacă istoria nu ţine cont de mora- incluse şi persoane care s-au situat pe altă lă, ea este imorală, deci trebuie să se ducă parte a baricadei de luptă împotriva renaş- la groapa de gunoi a societăţii. Profesorul terii naţionale.” Ion Buga ne invită să cugetăm pe linia Au completat şirul aprecierilor şi opi- lui Mihai Eminescu. M-am gândit, citind niilor Boris Vasiliev, autorul zguduitoarei această carte, că este foarte binevenită în cărţi Stalin mi-a furat copilăria, prof. V. Za- aceste timpuri incerte, care-i evidenţiază gaevschi, jurnalistul Ion Stici, dr. Ion Văluţă, pe adevăraţii români basarabeni. Ce în- colegul de şcoală T. Musteaţă, prof. Maria seamnă a fi azi „moldovan”? – înseamnă să Neagu din Criuleni ş.a. nu ai istorie, ca ei, duşmanii noştri, să ne Lansarea a fost un triumf, un succes al ducă înapoi în Rusia cu Ştefan cel Mare şi cărţii, cinstea şi onoarea i-a revenit autoru- Sfânt. Asemenea cărţi obligă societatea să lui, aşa după cum am putut observa şi din se trezească.” această trecere în revistă. Igor Burcă, veteran al Armatei Româ- Pentru încheiere aş mai face trimitere ne: „Am venit la această frumoasă adunare la două succinte referinţe. Poetul acade- pentru a sărbători cartea Basarabia Româ- mician Grigore Vieru scria că „Ion Buga este nă la cumpănă de milenii, pe care am citit- unul dintre cei mai de seamă fruntaşi ai miş- o de-a fi r a păr. Am fost coleg de luptă cu cării pentru eliberarea noastră naţională şi Gheorghe Ghimpu, arboratorul Tricoloru- istoria îi va înregistra numele în fi lele ei de lui, l-am admirat pe Ion Buga pentru verti- aur”, iar dr. Nicolae Mătcaş are convingerea calitate şi patriotism.” că „Ion Buga ar putea renunţa la toate avu- Nicolae Misail, ziarist: „Mă simt fericit ţiile lumii, nicidecum însă la adevărul istoric şi împlinit de faptul că am avut la faculta- şi ştiinţifi c”. te buni profesori, între care şi domnul Ion După cum mi-am dat seama, volumul Buga. Am conlucrat în cadrul primului Par- Basarabia Română la cumpănă de milenii, lament al R. Moldova. Cartea e bună mai ar fi trebuit să fi e editat câţiva ani în urmă, ales pentru faptul că delimitează clar min- dorindu-se a fi un cadou meritat la aniver- ciuna de adevăr. Nu ştiu care este tirajul, sarea a 75-a de la naştere a lui Ion Buga. dar cred că ar trebui să fi e cât mai multe Din motive bine cunoscute editarea s-a exemplare.” tărăgănat, oricum rămâne a fi o carte de Dr. hab. Ion Ciocanu, „Evidenţiind căpătâi, o carte foarte necesară – „Cartea meritul cărţii, a ţinut să remarce şi faptul vieţii”, aşa cum a mărturisit însuşi autorul că autorul trebuia să fi e mai riguros la se- că este pentru Domnia Sa. lectarea fotografi ilor pentru ca să nu fi e Adunaţi la „Masa rotondă” a cuvintelor Zilele trecute, la Sediul Central al Bibli- otecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a avut loc lansarea unui nou volum Rotonda falnicilor tei, apărut recent la Editura „Pontos”, a scriitorului Gheorghe Marin, şi a romanului în două volume Evadat din Basarabia co- tropită, tipărit la Editura „Bogdana”, a bu- cureşteanului basarabean Stelian Nicula. Mai întâi octogenarul Gh. Marin a ţi- nut să menţioneze că Stelian Nicula, care

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 71 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE nu a putut fi prezent la eveniment din ca- dintre genuri: eseistică, nuvelistică, me- uza unor probleme legate de perfectarea morii. Este unul din puţinii cunoscători ai documentelor pentru trecerea frontierei, evenimentelor istorice trăite, «un trans- este consătean şi fost coleg de clasă la lator de memorii», cum foarte bine îl de- şcoala primară din satul Câşliţa-Prut, plasa fi neşte scriitorul Ion Hadârcă. Gh. Marin Reni, judeţul Ismail, fi ind bucuros că după se dovedeşte a fi un iscusit portretist şi o perioadă îndelungată de timp s-au regă- interpret al unor evenimente şi detalii sit în lumea cuvintelor, fi ind brutal despăr- inedite. Acest tip de carte se citeşte foarte ţiţi atunci când armata sovietică „elibera- uşor. Personal, la lectura ei, citeam pagină toare” a impus frontiera pe malul Prutului, după pagină, vrând parcă să nu se mai ter- unul refugiindu-se în Ţara-mamă, altul ră- mine. Lucrarea deschide portiţe în biogra- mânând în Basarabia ocupată. fi a unor personalităţi dragi nouă tuturor. Pe post de moderator, Arcadie Suce- Unele întâmplări pot servi ca nucleu, su- veanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor biect pentru povestiri, nuvele documenta- din Moldova, a menţionat: „Avem bucuria re mai extinse, chiar şi pentru romane. Mă de a ne întâlni cu o distinsă personalitate bucur că autorul la această vârstă frumoa- a culturii noastre, semnatarul unui nou să este foarte activ, o prezenţă cunoscută volum de proză, care înregistrează un ade- şi în publicistică. L-am cunoscut vreo 35 vărat reviriment, dând viaţă cărţilor una de ani în urmă în calitate de vicepreşedin- după alta: de memorii, nuvele, scrieri pen- te al Comitetului de stat pentru edituri, tru copii ş.a. Titlul cărţii lansate este unul poligrafi e şi comerţul cu cărţi. Domnia Sa foarte frumos, poetic, semnifi când parcă a semnat pentru apariţia a zeci, sute de românimea adunată la Masa brâncuşiană, mii de volume, iniţial fi ind doar o singură Masă pe care o putem vedea şi pe coper- editură – «Cartea Moldovenească», după tele acestui volum, surprinsă de maestrul care au apărut «Lumina» şi «Literatura Ar- fotograf conf. univ. dr. în economie Vasile tistică». Erau trase tiraje mari, astfel că de Şoimaru. Proza domnului Gh. Marin este pe urma vânzării lor în bugetul republican mai puţin obişnuită, fi ind la interferenţa anual se vărsau circa 12 milioane de ruble,

72 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) o cifră impunătoare. Domnul Gh. Marin otice, demnitatea naţională. Începând cu n-a făcut fi gură de şef mare, mai mult, era evocarea lui Alexe Mateevici, pentru care ca un factor de detensionare atunci când autorul are numai cuvinte de laudă, găseş- apăreau situaţii critice şi au fost nu puţine, te detalii inedite, cum sunt, de exemplu, ajungându-se până la hotărâri de «ghiloti- versurile adresate direct ţarului la 100 de nare» a unor volume semnate de scriitorii ani de la cotropirea Basarabiei, anul acesta Mihail I. Cibotaru, I. Vatamanu, P. Cărare, P. în luna mai vom marca bicentenarul aces- Boţu ş.a., salvând imaginea scriitorului şi a tui trist eveniment pentru neam. A fost un redactorului de carte. Umorul şi înţelep- act de mare curaj pentru poet atunci când ciunea care-l caracterizează îl ajutau să so- a scris aceste versuri cutremurătoare, adu- luţioneze o parte a «nodurilor gordiene» se în actualitate şi care constituie un fi lon din cele mai complicate. Sunt preţioase al demnităţii naţionale. Urmează portreti- paginile din această carte, care îi readuc în zarea unui grup de scriitori despre care s-a actualitate pe nonagenarul Anatol Gugel, pomenit, ei făcând parte din generaţia de pe regretaţii Gheorghe Vodă, Gheorghe sacrifi ciu şi de risc, este vădit calvarul prin Malarciuc ş.a., scriitori care fac parte din care a trecut această generaţie. Mă bucu- generaţia de aur a literaturii noastre, care ră noua carte şi primesc cu rezervă faptul ne prezintă prietenia exemplară dintre că m-a inclus şi pe mine în rotondă. M-a scriitori, ce trebuie să ne servească mo- mişcat evocarea părintelui meu. Vreau să del de concordie. Autorul nostru cu multă amintesc aici cum împreună cu domnul candoare scrie şi despre scriitorii din gene- Gh. Marin visam la deschiderea unei edi- raţia mai tânără, bunăoară, colegii Nicolae turi a cărţilor pentru copii, am pregătit do- Dabija, Ion Hadârcă, Claudia Partole etc. cumentaţia necesară, dar având o plecare Sunt pagini frumoase, înduioşătoare, aşa la Moscova, unde am fost fi lat, verdictul a că vă felicit din tot sufl etul, domnule Ghe- fost negativ pentru această iniţiativă. O fi orghe Marin, pentru această nouă realiza- de vină Securitatea, regret că nu s-a fon- re. Romanul domnului Stelian Nicula doar dat această editură a cărţilor pentru copii. o să-l prezentăm, dar sperăm să facem o Şi ultimul aspect – evocarea celor dragi lansare cu prezenţa autorului.” – Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Am fost Poetul şi parlamentarul Ion Hadârcă, nu o dată în vizită, pe vremuri, în această „naşul” şi prefaţatorul unor cărţi de-ale lui familie, eram impresionat de minunata lor Gh. Marin, a apreciat evenimentul ca pe bibliotecă, unde, cred, mai dăinuie cânte- o sărbătoare: „Cartea Rotonda falnicilor tei cele patriotice ale celor două inimi geme- este rodul unei mari prietenii, iar efortul ne, se mai simte candoarea aromei fl orilor actului creator este unul salvator. Autorul de tei. Îndemn autorul să mai scrie cărţi, insistă întru salvarea prin cultură. Cartea inclusiv pentru copii, pentru că este mereu poate fi citită în mod dublu, pentru că în- tânăr sufl eteşte”. suşi Gh. Marin a trecut prin drame mari. Gheorghe Ghidirim a recunoscut că e Ea este prefaţată de acad. Gheorghe Ghi- greu pentru un chirurg să vorbească de pe dirim, care face parte din cohorta marilor acelaşi eşichier cu predecesorii săi, remar- personalităţi. Sunt de aceeaşi părere cu cabilii scriitori A. Suceveanu şi I. Hadârcă, Arcadie Suceveanu, când a spus că titlul dar totuşi va încerca să puncteze câteva este poetic. După lectură, vezi cât de clar gânduri: „Îl cunosc pe Gheorghe Marin defi neşte el semnifi caţia, pare că suntem din 1960. Am rămas plăcut surprins de adunaţi la un simpozion în jurul rotondei inteligenţa, cunoştinţele şi curajul Dom- pentru a discuta problemele neamului le- niei Sale. Atunci la putere era Boduil, care gate de limba română, sentimentele patri- a adus enorme daune culturii naţionale,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 73 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE mai mari decât întreg Imperiul Otoman. Nepotul Cristi Aldea-Teodorovici, Gheorghe Marin are cuget şi sufl et curat împreună cu un grup de tineri interpreţi: şi spune adevărul. Despre toţi şi tot ce a Adriana Rusu, Felicia Dunav, deţinătoarea scris, a făcut-o cu multă căldură, nu obser- Marelui Premiu la Festivalul „Două inimi văm invidie, ci generozitate, dăruire. Este gemene”, ediţia 2011; Cristi Papanaga, foarte impresionantă evocarea prieteniei Lavinia Rusu, ambii laureaţi ai aceluiaşi celor patru scriitori, care s-au căsătorit în festival, şi Anişoara Balmuş, i-au dăruit aceeaşi zi: Gheorghe Marin, Gheorghe Ma- lui Gheorghe Marin un buchet de răsco- larciuc, Alexei Marinat şi Arhip Cibotaru, litoare melodii patriotice din repertoriul avându-l de naş pe marele actor Constan- Doinei şi al lui Ion Aldea-Teodorovici, dar tin Constantinov («cea mai strălucită Chi- nu înainte ca să-i mulţumească iubitului riţa din teatrul basarabean»). În această „băbălaş” (cum îi spunea în copilărie bu- carte descoperim o rară frumuseţe sufl e- nicului) pentru frumoasa carte apărută şi tească. M-a frapat ceea ce am afl at despre lui Dumnezeu că i-a dăruit acestuia viaţă şi scriitorul creştin Vasile Militaru. Regimul memorie lungă, cu puterea de a o împăr- comunist din România, nu mai puţin odios tăşi şi în continuare în viitoarele cărţi, şi-a decât la noi, l-a întemniţat şi l-a maltratat, destăinuit visul în care bunicul o ţinea de a trecut în veşnicie cu moarte de martir. El mână pe micuţa Doina, fi ind nu departe şi este un exemplu pentru generaţia tânără buniţa Eugenia, mulţumindu-i şi ei pentru de astăzi. Mi-au provocat profunde emo- că are grijă de amândoi. ţii poezia Mama, pe care vreau s-o citesc Maria Sarabaş, apreciata interpretă în continuare şi care cu reală îndreptăţire de muzică populară, a mulţumit numero- poate sta alături de versurile închinate fi - şilor participanţi la eveniment, care i-a pus inţei dragi care ne aduce pe această lume în faţă pe doi oameni venerabili, unul din ale lui Grigore Vieru şi George Coşbuc.” ei – Stelian Nicula, fi ind chiar unchiul dis- tinsei cântăreţe şi profesoare universitare. Este interesant că S. Nicula nu face parte din rândul scriitorilor, dar, ajuns la onorabi- la vârstă de 80 de ani în aprilie 2010, după moartea scumpei soţii, a simţit nevoia să-şi reverse în cuvinte scrise tumultuoasa biografi e personală, a satului şi a ţăranilor din Câşliţa-Prut. Stabilit de ani buni în Bucu- reşti, n-a uitat rădăcinile de unde a pornit. A învăţat la şcoala primară cu Gheorghe Marin, apoi a făcut Liceul la Ismail, a lucrat câţiva ani pe post de învăţător la baştină, dar a venit „puhoiul roşu” şi în 1944 s-a refugiat în Ţară. Aici a învăţat la Politehnică, a lucrat inginer, devenind apoi director general al Uzinei „Griviţa Roşie” din Bucureşti, încheindu-şi strălucit cariera în fotoliul de ministru al Construcţiei de Maşini. Maria Sarabaş a remarcat că unchiul ei a scris cu multă dragoste şi evlavie despre satul în care s-a născut, a studiat multe documen-

74 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) te de arhivă. Cele două volume reprezin- pentru a scrie şi alte cărţi, căci noi le vom tă un roman autobiografi c, în care sunt citi cu multă recunoştinţă. Având aseme- evocate viaţa şi traiul câşliţenilor, nepoata nea personalităţi, avem îndreptăţită moti- fi ind mândră de memoria şi imaginaţia vaţia să fondăm o asociaţie a câşliţenilor. bogată a lui S. Nicula, care i-au permis să Domnul Vancea este primul om cu studii oglindească minunate peisaje, folosind cu superioare din sat şi cu funcţia de minis- iscusinţă metafora, comparaţia etc., expri- tru. mându-şi speranţa că romanul le va trezi În replică, Ilie Vancea, apreciind va- revelaţie cititorilor. A mai spus că autorul loarea cărţilor care au fost lansate şi a luă- trudeşte la o a treia carte cu aceeaşi simţi- rilor de cuvânt, a concluzionat: „Asistând la re românească care-i uneşte pe toţi româ- această minunată sărbătoare de sufl et mă nii şi că satul Câşliţa-Prut mai are pornite simt de parcă s-ar fi turnat ulei în candela în lume multe personalităţi notorii: fostul sufl etului meu şi a Neamului întreg”, la care ministru al Educaţiei Ilie Vancea, istoricul şi moderatorul Arcadie Sucevanu a adăugat: folcloristul Valeriu Chiperi ş.a., prezenţi la „Să dea Dumnezeu ca niciodată să nu se manifestare, făcând un apel pentru fonda- termine uleiul din candela Neamului şi să rea unei asociaţii a câşliţenilor. ne tot adunăm la asemenea rotonde până Valeriu Chiperi: „Domnule Gheorghe la întregire.” Marin, sunteţi un model pentru noi, ca şi Marcela Mardare, editoarea volumu- oamenii despre care scrieţi, sunt oameni lui Rotonda falnicilor tei: „Cartea este de buni, şi exemplul lor parcă ne îndeamnă fapt o continuare a celorlalte, care au apă- şi pe noi să devenim mai buni. Sper ca la rut tot la «Pontos» în 2008, 2009, exceptân- Hramul satului să mai facem o lansare, am du-le pe cele pentru copii. Autorul a ştiut şi vorbit cu primarul, care a îmbrăţişat cu să adune în proaspătul volum scriitori din toată inima această propunere. «Am sor- mai multe generaţii. În scrisul domnului bit» cartea în câteva zile, ca de altfel şi pe Gh. Marin simţi dragostea faţă de aproa- cea a domnului Stelian Nicula. Prin roma- pele nostru, ce atât de mult ne lipseşte în nul Evadat din Basarabia cotropită mi-am aceste timpuri zbuciumate la care suntem amintit despre cele povestite despre satul martori oculari. Autorul a păşit pragul ce- nostru de bunica şi străbunica, fi ind pre- lor 80 de ani, fi ind în sufl et copil. Îi dorim ţioase aceste relatări, pentru că ele spun sănătate şi să-i sporească oţelul în peniţă adevărul din perioada interbelică, mai pu- pentru a scrie noi cărţi şi a ne aduna şi la ţin cunoscută, chiar şi de unii profesori de alte rotonde, tot atât de frumoase.” istorie. Mi-a plăcut foarte mult cum este Gheorghe Marin, copleşit de emoţii, descrisă viaţa sătenilor, evlavia lor, credin- a mulţumit tuturor pentru prezenţă, cu- ţa lor adâncă în Dumnezeu şi felul cum vinte frumoase, pentru organizare, edita- o transmiteau copiilor. Cât de frumoase re şi găzduire, încheind cu: „M-am simţit erau relaţiile dintre rude şi neţărmurită la fel cum mă simţeam la vârsta de şapte dragostea faţă de pământ! Sunt cutremu- ani, dar şi mai fragedă, când mă duceam rătoare paginile despre felul în care s-a cu mama la biserică şi ascultam slujba reli- cedat Basarabia, fără să se tragă un foc de gioasă. Vă aştept şi la alte lansări, căci scriu armă, cum a venit balaurul roşu în sat cu în continuare.” «politrucii», care încercau să pună căluşul Celor interesaţi să citească cărţile des- în gura oamenilor. Familia Vancea a fost pre care am relatat, le spunem că se pot prima deportată «în Siberii de gheaţă». adresa la Biblioteca Municipală „B.P. Has- Doresc protagoniştilor multă sănătate deu” şi la fi lialele acesteia.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 75 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE DESTINE NEORDINARE – LANSĂRI MEMORABILE

Raia ROGAC

Lansarea romanului Ceea ce reuşeşte să răvăşească Mihai Babele Mareşal Alexandru Averescu defi nitivează natura istoriei.”Şi, în aceeaşi ordine de idei: „Originalitatea scriiturii nu la Biblioteca „O. Ghibu” se afl ă numai în subtilitatea şi unicitatea ex- presiei, ce mărturiseşte, într-adevăr, un de- Zilele trecute, la Biblioteca „Onisifor osebit romancier, ci şi în viziunea propriilor Ghibu” din Chişinău, a avut loc lansarea ce- investigaţii, cercetări, dar şi a experienţei de lui de-al doilea volum al romanului istoric viaţă, transfi gurată în perspectiva contopirii intitulat Mareşal Alexandru Averescu, sem- intime a scriitorului Mihai Babele cu modul nat de Mihai (Michael) Babele. De menţi- de activitate a unei personalităţi. Spirituali- onat că lansarea primului volum Mareşalul tatea autohtonă, absorbită fără niciun fel de Alexandru Averescu. Anii de tinereţe a fost artifi ciu, este ridicată, prin romanulMareşal găzduită de aceeaşi instituţie cu doi ani în Alexandru Averescu de Mihai Babele, la o urmă. dimensiune aparte, acea a autenticităţii, Până în prezent autorul a mai editat de o novizitate specifi că oricărui artist pro- Jurnalul unui KGB-ist, roman în trei volume, fund.” romanele Glorie şi umilinţă şi Malurile mor- În continuare, Arcadie Suceveanu, ţii, culegerile de nuvele Prinţesa de Man- preşedintele Uniunii Scriitorilor din Mol- gop şi 16 ani din viaţa lui Isus. dova, vorbind despre protagonist, a men- În calitate de moderator, dar şi de pre- ţionat şi faptul că e potrivită această lan- faţator, Vitalie Răileanu s-a referit atât la sare în spaţiul înnobilat de cărţi, precum noua lucrare, cât şi în general la scriitura este Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Babele lui Mihai Babele, specifi când: „Recentul vo- este numele de scriitor, iar în buletin este lum semnat de autorul nostru are un cuprins Mihai Neceainicu. Autorul este unul din destul de concentrat, interesant prin mate- cei mai prolifi ci scriitori ria şi tehnicile romaneşti, din ultima vreme, a găsit şi insolit prin amănuntele fi loane de aur din istoria biografi ce şi istorice ale Ma- mai nouă şi mai veche, reşalului Alexandru Averes- exploatându-le cu suc- cu. Autorul construieşte un ces, editând un roman „model” existenţial al unei după altul. Această nouă personalităţi, iar elementele lucrare se afl ă la al doi- acestui univers sunt atât de lea volum, care prezintă captivante încât merg până o panoramă a istoriei la contestarea unor pagini noastre. Este scriitorul din Istoria neamului româ- care ştie să îmbine reu- nesc. Prozatorul a intuit că şit elementul de fi cţiune atunci, într-o anumită pe- cu cel al realului, lucru rioadă, când evenimentele de loc uşor. Au mai scris întâmplătoare ale istori- în acest mod scriitorii ei se substituie destinelor Gheorghe Madan, Vladi- umane, dispare adevărul.

76 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) mir Beşleagă şi, fără doar şi poate, Mihail fi ind necesar, în primul rând, pentru cei Sadoveanu. Această lucrare oferă o lectu- maturi şi, în special, pentru politicieni şi ră antrenantă, care te ţine în elementul ei guvernanţi. până la sfârşit. În roman e oglindită epoca Arcadie Suceveanu a propus ca roma- dintre cele două războaie mondiale – viaţa nul să fi e lansat şi la Academia Militară din mareşalului Alexandru Averescu cu toate Republica Moldova. intrigile caracteristice acestui fragment O altă vorbitoare, Lidia Grosu, din de istorie. Autorul ne propune o biografi e start i-a dorit autorului sănătate şi inspi- romanţată suprapusă peste evenimentele raţie şi mulţi cititori noului roman, remar- istorice. Noua carte este o reuşită a autoru- când că Mihai Babele şi-a ales un gen şi lui şi a prozei noastre în general. un domeniu de abordare nu chiar atât de Până a oferi cuvântul altui vorbitor, uşor – istoricul, încercând, vorba scriitoru- moderatorul a ţinut să sublinieze faptul lui, „să şteargă colbul”, şi a reuşit, pentru că că istoria trebuie să intereseze pe toţi, in- a prezentat una din marile personalităţi în diferent de categorie socială şi de vârstă. întreaga ei complexitate. Lansarea acestei A amintit şi de faptul că mareşalul Ale- cărţi poate să se înscrie şi în lista eveni- xandru Averescu este din satul Babele, de mentelor de comemorare a celor 200 de unde este şi autorul, de unde şi provine ani de la răpirea Basarabiei. Mihai Babele pseudonimul acestuia. Un timp localitatea este un spirit creativ cu o concepţie bine a purtat numele acestei distinse persona- conturată, a conchis Lidia Grosu. lităţi din istoria neamului românesc, acum Generalul Anton Gamurari a spus că numindu-se Oziornoe. Cartea are urmă- eroii cărţilor lui Mihai Babele sunt oameni toarea dedicaţie: „Dedic această carte Ma- deosebiţi, care au lăsat urme memorabile relui nostru intelectual, publicist, prozator şi în istoria neamului. Mareşalul Averescu patriot înfl ăcărat, Maestrului Serafi m Saka”, este o fi gură marcantă, merită să fi e amin- moment apreciat atât de Arcadie Sucevea- tit că din satul lui de baştină mai sunt încă nu, cât şi de Vitalie Răileanu, ultimul măr- patru generali de armată. Cu toate că as- turisind şi faptul că a citit toate volumele tăzi există multe surse despre mareşalul scrise de Mihai Babele, considerându-l un bun valorifi cator al istoriei. „Romanul m-a înrobit, îl recomand cu toată insistenţa mai ales tinerilor, celor prezenţi în sală, şi nu numai, pentru că această scriere completează o breşă din istoria neamului nostru”, a mai adăugat moderatorul. Prins în mrejele lecturii acestui roman s-a arătat şi scriitorul Nicolae Popa, care l-a citit într-o singură noapte, chiar dacă volumul se întinde pe 280 de pagini. Sub aspect literar, autorul captivează cititorul prin fi cţiune, dar în acelaşi timp propune fi le de jurnal de istorie trăită de eroul romanului. Mareşalul Averescu a fost mai întâi un militant şi apoi un politician. Lu- crarea se înscrie fără îndoială în lista romanelor istorice, el are şi un caracter didactic,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 77 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

Averescu, el este foarte puţin cunoscut în cu discernământ teme delicate, de natură spaţiul basarabean, de aceea romanul lui să scoată în lumină mari personalităţi de Mihai Babele este foarte bine-venit pentru interes larg pentru cititori. Sunt foarte bine- a completa golul de informaţie. În 1918 venite aceste cărţi ale autorului, prin multi- mareşalul a spus un lucru sfânt, după păre- tudinea planurilor şi subiectelor, care oferă rea mea (A. Gamurari), şi anume ca să nu fi e o lectură dinamică. Din conţinutul lor afl ăm legiferat în grabă Actul Unirii Basarabiei cu lucruri interesante, care merită să fi e cunos- Ţara-mamă, pentru ca ulterior Rusia să nu cute, în special despre războiul din Trans- mai poată pretinde la acest teritoriu. M-au nistria – toţi trebuie să cunoască adevărul, impresionat în mod deosebit momentele toţi trebuie să dorească să fi m împreună. biografi ce despre generalul şi apoi mare- O altă profesoară, de la Liceul „Mihai şalul Alexandru Averescu. În continuare, Eminescu” din Chişinău, Eugenia Bobeică, vorbitorul, în virtutea faptului că lansarea a remarcat: „În roman e pomenită şi fami- se desfăşoară în incinta unei biblioteci, lia noastră, care a trecut printr-un adevărat şi-a amintit de anii tinereţii, spunând că calvar în timpul războiului din Transnistria. era cititorul a trei biblioteci din Chişinău, Bravo lui Mihai Babele, care are curaj să oraşul în care s-a născut, considerând că spună adevărului pe nume.” Adresându-se anume lectura l-a format ca personalitate, către tinerii din sală, doamna profesoară dar mai întâi ca elev, apoi şi ca student emi- i-a îndemnat să nu fi e indiferenţi faţă de nent. Cu multă durere în sufl et şi tristeţe aceste evenimente de maximă importan- şi-a amintit de luptele pentru integritatea ţă. Fără a cunoaşte trecutul, îndepărtat Moldovei din 1992, de camarazii de arme, sau mai puţin îndepărtat, o ţară nu poate de greşelile care s-au făcut, exprimându- avea un viitor, iar tinerii nu pot fi educaţi în şi convingerea că, evitate fi ind, Republica adevăratul sentiment de dragoste şi patri- Moldova ar fi avut cu siguranţă un alt viitor otism faţă de înaintaşi şi patrie. şi o statalitate sigură. A amintit de furtu- Mihai Babele, mulţumind celor pre- rile masive care s-au făcut în cadrul mari- zenţi pentru participare şi cuvintele calde lor întreprinderi, aşa-zise „de importanţă de apreciere, a declarat că despre mareşalul unională”, între care şi „Mikroprovod”, cu Alexandru Averescu poate să vorbească zile ajutorul evreilor trecându-se peste hotare şi nopţi întregi. „Personalitatea lui m-a mar- tehnologii importante, scumpe, pe baza cat şi m-a predominat, astfel că la scrierea cărora străinii şi-au făcut business de mare romanului nu am avut mari difi cultăţi, scri- succes. A mai vorbit şi despre eliberarea erea parcă venind de la sine. Am multe pro- unor mari infractori, între care şi Smirnov, iecte de creaţie, dar le voi dezvălui la timpul de legăturile şi afacerile dubioase ale aces- oportun”, a mai adăugat protagonistul. tuia cu Vladimir Voronin. „Chiar dacă noi Am citit şi eu cu multă plăcere ambele n-am avut armată, mă doare şi până astăzi volume ale romanului. Cu adevărat aces- că n-am reacţionat prompt, cu fermitate tea abundă în materiale documentare, un pentru a ne impune duşmanului; momen- plus sunt referinţele marilor personalităţi tele de tărăgănare au condus la ceea ce din epocă, cum ar fi celebrul cărturar Ni- avem până în prezent – incertitudine în colae Iorga, politicianul Constantin Arge- privinţa integrităţii statale”, şi-a încheiat toianu, căruia, de asemenea, i-am savurat mesajul Anton Gamurari. memoriile, scrise cu o doză considerabilă Dna dr. Larisa Căzănescu, profesoară de umor caragialesc, generalul Alexe Tana- la Universitatea de Stat din Moldova, l-a siu ş.a. Îmi permit să ofer autorului câteva apreciat pe Mihai Babele ca pe un scriitor sugestii pentru evitarea unor greşeli care foarte bine documentat, care abordează s-au strecurat pentru a fi evitate la o even-

78 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) tuală nouă ediţie. În primul rând, cred, că aceste sume de bani, chiar dacă rezolvă o în titlul volumului doi trebuia menţinută serie de probleme ale rudelor rămase aca- sintagma Mareşalul Alexandru Averescu, să, nu vor cicatriza niciodată rănile fi zice şi la forma hotărâtă, ca şi în primul volum. morale ale celor care, cu bună-ştiinţă, s-au Aş presupune că la colaţionare nu s-a ţinut supus martirajului. Străinii îşi precupeţesc cont de unele redactări, fi e că sunt scăpa- banii, încredinţând slugilor venite de peste unele cuvinte, fi e că altele sunt în plus. te hotare cele mai grele munci, acestea fi - Atunci când ele nu creează mici confuzii, ind, de regulă, îngrijirea celor bătrâni sau sunt nevinovate, dar pe alocuri întâlnim bolnavi, de care membrii familiilor se lasă situaţii generatoare de neclarităţi. Cred că sau nu vor să se ocupe singuri. Mă întreb redactorul ar fi trebuit să manifeste mai şi probabil se întreabă mulţi ca mine: „Ce multă atenţie. e aceasta, Doamne, blestem sau cruce, În rest, felicitări autorului şi viaţă lungă atunci când pe lângă bătrânii şi bolnavii romanului! ajunşi în neputinţă – italieni, greci, spa- Un vis împlinit contra nioli etc., se afl ă nu cei apropiaţi, dar fi in- ţe de departe, cărora le plâng bâtrânii şi unui destin marcat bolnavii, lăsaţi singuri în satele şi oraşele La Biblioteca „Ovidius”, în prezenţa Moldovei? Oare a mai ajuns vreun Neam autoarei Ecaterina Drotenco, a avut loc să-şi bocească morţii prin telefon? Când lansarea volumului O soartă şi un vis (o vor reveni lucrurile la normal, dacă aceşti istorie tristă, sub formă de jurnal, a unei bani sunt şi de cârpală Bugetului de Stat, femei plecate să muncească pentru binele nu doar pentru cei, de dragul şi pentru ne- familiei în Italia), însoţit de un preludiu şi voile cărora se munceşte din greu?” un amplu comentariu de Dumitru Mircea În ciuda acestei note triste, inevitabile, (Mămăligă), carte recent apărută la Editura atmosfera de la lansare a fost una caldă, de „Ancestrala” din Chişinău. sufl et. Autoarea, pe care au venit s-o sus- Abordarea acestei teme nu este nouă, ţină rudele, prietenii, consătenii, publicul dacă e să ne amintim de Totentanz sau Via- cititor, deşi răvăşită de emoţii, s-a arătat ţa unei nopţi de Claudia bucuroasă de a-şi ţine car- Partole, romanul care i-a tea în mână, de a-şi vedea adus scriitoarei Premiul visul cu ochii. Aproape Uniunii Scriitorilor, care zece ani Ecaterina Droten- cuprinde fi le de jurnal co a întreţinut fl acăra vieţii a două eroine tragice, unui condamnat la moar- roman lansat la Sediul te – Silvio Certolini, care, Central al Bibliotecii Mu- bărbat în fl oarea vârstei, la nicipale „B.P. Hasdeu” puţin timp după ce a făcut şi la Biblioteca „Onisifor nunta, a fost atacat de SLA Ghibu”. În ambele cazuri (scleroză laterală amiotro- e redat calvarul prin care fi că), fi ind nevoit să se co- sunt nevoite să treacă necteze la maşina aplicată o parte din femeile ple- la tracatomie. Fiind părăsit cate din sânul familiilor de soţie, cu o indiferenţă pentru a câştiga bani mai totală din partea rude- mulţi decât ar putea ago- lor, acest sufl et chinuit, nisi în patrie. Numai că neîncrezător şi brutal la

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 79 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

început, a înţeles până la urmă cine este la îndoială: în persoana autoarei avem de îngerul lui păzitor, astfel că nu numai că-i a face cu o conştiinţă curată, străbătută de lua apărarea Ecaterinei, dar a şi îndrăgit-o. lumina evlaviei şi sacrifi ciului.”Da, a fost un Pare absurd, paradoxal, dar s-a dovedit a sacrifi ciu, o faptă plăcută lui Dumnezeu, fi o dragoste reciprocă. Sufl etul ei mistuit dar mari ne sunt păcatele, dacă ai noştri de dorul de casă, de cei apropiaţi, generos bolnavi rămân singuri în suferinţă, iar ba- şi bun, nu a putut să nu-i răspundă decât nii, oricât de mulţi ar fi , nu pot acoperi go- prin acelaşi sentiment, contopit cu milă şi lul celor care trebie să le fi e în preajmă. suferinţă. Chiar zilele trecute am ascultat Această poveste de dragoste aproape spovedania unei cunoscute, ce a îngrijit în incredibilă, m-a dus cu gândul la o alta, Italia cinci ani de zile o bătrânică paralizată, care s-a răspândit în toată lumea, fi ind in- culcând-o, spâlând-o, sculând-o, hrănind- titulată Love story, romanul lui Erich Segal, o, însoţind-o la biserică în cărucior, care, profesor de limba latină şi de literatură an- atunci, când a simţit că se apropie clipele tică de la Universitatea din Yale, după care de pe urmă, n-a întins braţele nici soţului, s-a făcut şi fi lmul cu acelaşi nume. Dacă nici fi icei, nici fi ului, dar anume ei, pentru s-ar face un scenariu de fi lm sau o piesă pe a-i spune ultimele cuvinte de dragoste şi motivul cărţii O soartă şi un vis, unde ar pu- recunoştinţă. Între altele, în comentariu, tea juca rolul principal însăşi autoarea, cu D. Mircea menţionează că „Silvio a păcălit toată sinceritatea şi simpleţea ei, am im- moartea pentru mai mult de zece ani. De- presia că ar avea un mare susces la public. cizia de a trăi a fost una fericită, căci dacă O dovadă în acest sens este că volumul nu o lua, n-ar fi cunoscut aievea fi rea ade- prezentat cititorilor Bibliotecii „Ovidius”, vărată a oamenilor – mai ales a celor dragi. s-a bucurat de mare priză. Ai săi s-au îndepărtat şi o femeie venită de Cartea a fost prezentată de D. Mircea, departe, pe care nu o ştiuse, nici nu o văzuse, la care s-au alăturat şi alţi vorbitori: scrii- a devenit pentru el cea mai apropiată fi inţă. toarea Raisa Plăieşu, directoarea Elena Bu- Atâta timp cît i-a stat alături, cu dragostea tucel, traducătoarea Eugenia David şi alţii ei, viaţa în el a pâlpâit. Nu putem să punem care, pe lângă aprecierile făcute au lăsat să se audă clar apelul pentru cei plecaţi: „Veniţi acasă!” Participanţii la acest eveniment, pe lângă exemplarul cărţii lansate, s-au ales şi cu alt cadou – o plachetă de versuri Am uitat să uit de tine, o carte de debut a Tatianei Afanase, apărută la aceeaşi editură, care va fi lansată în viitorul apropiat la Bibli- oteca „Ovidius”.

80 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) DESTINUL TRAGIC AL ROMÂNILOR DIN BASARABIA: 1812-2012 Petru PARASCHIVU

Vorbind despre războiul ruso-turc din cultînd dezbateri şi ţinînd în mînă cărţile anii 1806-1812, constatăm că el a avut un Şi cerul s-a umplut de sfi nţi... Martiriul în impact deosebit de grav asupra destinului Antichitatea creştină şi în secolul XX (edi- istoric al românilor de pe teritoriul dintre tori: Cristian Bădiliţă, Emanuel Conţac; Prut şi Nistru. Pe parcursul sec. XVIII Prin- Bucureşti, Ed. „Curtea Veche”, 2012), Ion cipatele Române au servit ca teatru de Pelivan: părinte al mişcării naţionale din război pentru armatele celor trei mari im- Basarabia de Ion Constantin, Ion Negrei perii din vecinătate: Otoman, Habsburgic şi Gheorghe Negru (Chişinău, Ed. „Noto- şi Rus, iar pe 16 mai 1812, în urma expan- graf Prim”, 2012) şi revista de istorie şi cul- siunii ruseşti ce s-a încheiat cu Pacea de la tură Destin românesc (2011, nr. 5-6). Bucureşti, Moldova a fost despărţită prac- Moderatorul evenimentului cultural, tic în două, partea ei de est fi ind anexată scriitorul Vlad Pohilă, a menţionat că rap- la Imperiul Rus. Consecinţa acelui rapt a tul Basarabiei de la 1812 nu e un prilej de continuat să provoace suferinţe şi neno- jubilare, chiar dacă e vorba despre apariţia rociri pe parcursul a două secole. În pre- unor lucrări mult aşteptate de cititori. Şi ce- zent, la început de secol XXI, rănile lui nu rul s-a umplut de sfi nţi...este o culegere de s-au cicatrizat defel, ba chiar s-au deschis comunicări la un colocviu internaţional ce şi sîngerează cu o nouă putere. Dovadă a avut loc la Sighetu Marmaţiei (jud. Mara- sînt şi marşurile agresive ale comuniştilor mureş) în perioada 2-5 iunie 2011, organi- (coloana a cincea a ocupanţilor ruşi!) de la zat de către „Academia Civilă” din România Chişinău şi din alte localităţi din republică, (preşedinte şi fondator Ana Blandiana) dar şi dezbaterile infi nite atît ale istoricilor, împreună cu Asociaţia Culturală „Oglinda- lingviştilor, ale altor savanţi, cît şi ale de- net”. În acest oraş – în perioada postbelică putaţilor din Parlamentul RM referitoare la – a funcţionat o groaznică închisoare, locul un şir de chestiuni ce privesc identitatea unui martiraj al elitelor româneşti: politici- poporului nostru, denumirea limbii, semeni, militari, scriitori, feţe bisericeşti etc. În- nifi caţia unor date şi evenimente ce s-au cepînd cu 1994, în clădirea închisorii îşi are desfăşurat pe teritoriile populate din ve- sediul Memorialul Victimelor Comunismu- chime de români etc. lui şi al Rezistenţei, cunoscut ca Memoria- În ajunul împlinirii bicentenarului de lul Durerii din Sighet. La acest colocviu a la anexarea / ocuparea Basarabiei de către participat şi Nina Negru, şefa Serviciului imperiul hapsîn de la Răsărit, pe 10 mai studii şi cercetări al BNRM, care a inserat 2012, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în culegerea sus-menţionată un articol cu din Chişinău au fost lansate trei publicaţii titlul Metode de tortură şi persecuţie a creşti- de apariţie recentă ce refl ectă şi elucidea- nilor basarabeni, practicate de comunişti în ză cu lux de amănunte tema anunţată în timpul ocupaţiilor sovietice. În total în cule- titlul de mai sus. Astfel, numeroşi benefi - gere sînt incluse 18 articole de cunoscuţi ciari şi vizitatori ai acestui Templu al Cărţii istorici, publicişti, scriitori etc. Vl. Pohilă a au avut ocazia să se apropie mai mult de mai spus că Procesul de la Nürnberg asu- istoria noastră nu atît de îndepărtată, as- pra unor importanţi membri ai conducerii

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 81 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE politice, militare şi economice a Germa- creştin este considerat Iisus Hristos, iar pri- niei naziste a fost, pînă la urmă, un act de ma femeie-martir în istoria creştinismului echitate, dar nu a fost încă (va fi oare?) un este Sf. Tecla, că martirul se opune Satanei, Nürnberg-2 care să pună pe banca acu- iar persecutorii au fost infl uenţaţi totdeau- zaţiilor sus-puşii conducători comunişti ai na de spiritul necurat al diavolului, că în fostei URSS, care sînt în egală măsură vino- sec. XX crimele au devenit perfecte (nu se vaţi de declanşarea celui mai mare dezmăţ lasă urme de săvîrşire a lor sau se ascund mondial din toate timpurile, iar după răz- prin metode impecabile), iar persecuţia boi au martirizat (mai ales pentru credinţă şi prigoana au devenit lucruri aproape fi - în Dumnezeu!) mai mulţi oameni decît în reşti... toate secolele precedente. Parohul Bisericii „Sfi nţii Trei Ierarhi” (Mi- În continuare N. Negru a spus că în tropolia Basarabiei) din capitală Anatolie România a fost condamnat – în Parlament Goncear, un duhovnic extraordinar, cu o – regimul comunist ca ilegitim şi criminal, cultură deosebită, a remarcat pe o notă prin discursul ţinut la 18 decembrie 2006 tristă că noi – goniţi de grijile cotidianului de preşedintele Traian Băsescu. Dar ulteri- – nu avem timp să mergem la biserică şi or nu s-a făcut pasul al doilea, nu au fost să ne rugăm întru Domnul – un prim act acuzate şi trase la răspundere persoanele de a ne mărturisi credinţa. Sfi nţii nu au fost responsabile din conducerea ţării, care rupţi niciodată de biserică şi l-au urmat pe prin voia lor au permis să se întîmple ne- Hristos pînă pe Cruce, ei nu s-au temut numărate atrocităţi în societate. S-a vorbit să fi e răstigniţi, fi indcă nici Hristos nu s-a despre clarifi carea noţiunilor de „martir”, temut... În zilele noastre ne este frică să „persecuţie, „teroare”, „genocid” ş.a., prefi m mucenici, dar vom putea să îndurăm cum şi despre necesitatea înfi inţării unui chinurile fi zice şi morale numai dacă „vom centru ortodox de studii martirologice. uita ce ne-a spus comunistul Lenin”... Deci, Ascultătorii au afl at multe date ce prezin- să luptăm cu formalismul, cu toate meto- tă interes precum că: prototipul martirului dele de a spăla creierul şi să mergem întru

82 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) salvarea noastră la biserică... Preotul Ni- tre Prut şi Nistru care în 1918 s-a pronunţat colae Creţu, de la acelaşi lăcaş sfînt, ne-a pentru Unirea Basarabiei cu România. Din încredinţat că martirii au trasat o linie între iniţiativa lui, în ianuarie 1918, a fost che- viaţa de aici şi cea de dincolo de moarte, mată Armata Română să întreţină ordinea că viaţa martirilor a fost trăită după legi publică destabilizată de bandele tâlhăreşti lăsate de Mîntuitorul nostru Iisus Hristos ce dădeau buzna din Ucraina. A activat ca apostolilor, că închisoarea le-a fost biseri- deputat în „Sfatul Ţării” şi în Parlamentul că, iar azi, pentru mulţi necredincioşi bise- României (în mai multe legislaturi), a fost rica este închisoare. Sarcina noastră este ministru al justiţiei (1919-1920). În 1919- ca să cinstim memoria acestor oameni 1920 a făcut parte din delegaţia Români- – adevăraţi eroi ai Neamului. Sub aspectul ei la Conferinţa de Pace de la Paris, iar în istoric, oameni concreţi nu s-au gîndit la 1922 la cea de la Geneva. A condus fi liala sine, la conformism, lor le-a fost greu, de basarabeană a Asociaţiei culturale „ASTRA” aceea nouă ne este uşor... Efortul lui N. Ne- (1927-1936). A publicat mai multe lucrări gru e salutabil, el va fi înmulţit de cei ce vor referitoare la Basarabia printre care: Basa- cerceta problema în continuare. rabia sub regimul rus, Unirea Basarabiei cu Privitor la cea de-a doua carte ce se Patria-Mamă ş.a. În 1950, a fost întemniţat lansează, Vl. Pohilă s-a destăinuit că a ci- de autorităţile comuniste la Sighet, unde tit-o cu interes şi cu emoţie. Lucrarea celor şi moare. Numele lui îl poartă o stradă trei istorici cunoscuţi în lumea ştiinţifi că din sectorul Buiucani al Chişinăului, iar la de la noi şi peste hotare este un omagiu 25 ianuarie 2012, prin ordinul ministrului tulburător lui Ion Pelivan, personalitate educaţiei al Republicii Moldova, Liceul Te- din cea mai puternică şi mai frapantă pe- oretic din com. Răzeni a fost redenumit în rioadă de dezvoltare în toate sferele vieţii Liceul Teoretic „Ion Pelivan”. din Basarabia afl ată în cadrul Români- Doctorul în istorie, vicepreşedintele ei Mari – cei 22 de ani salvatori parcă au Asociaţiei Istoricilor din Moldova Ion Ne- venit de la Dumnezeu şi ne-au salvat de grei a mulţumit pentru prezenţă la ma- cruntul experiment comunist şi de tăvălu- nifestarea de evocare a unui om politic, gul necruţător al rusifi cării (mare ar fi fost publicist, apărător şi promotor al limbii schilodirea şi fi zică, şi morală a poporului române, animator al vieţii culturale care a – de altfel, nu mai vorbeam noi astăzi ro- fost Ion Pelivan. E semnifi cativ faptul că în mâneşte!). A urmat prezentarea unor date ajunul marcării unei date istorice de tristă din viaţa şi activitatea părintelui mişcă- amintire aducem în prim-plan o fi gură re- rii naţionale din Basarabia: Ion Pelivan (1 prezentativă a Basarabiei, care în cele mai aprilie 1876; s. Răzeni, jud. Lăpuşna, azi frumoase clipe ale ei, în 1918, era cataliza- r-nul Ialoveni – 25 ianuarie 1954; peni- torul tuturor forţelor progresiste. Cînd la tenciarul din Sighet) a absolvit Seminarul Pacea de la Paris le-a convins pe cele mai Teologic din Chişinău (1898) şi a studiat mari puteri ale lumii să-şi dea votul şi să dreptul la Dorpat (Estonia; 1898-1903). A valideze Unirea Basarabiei cu România, a fost unul dintre organizatorii apariţiei zi- fost în culmea fericirii. A fost un om de o arului Basarabia, prima publicaţie editată delicateţe rară, a fost şi omul care şi-a asu- în limba română (cu litere ruseşti) (1906- mat unele riscuri, dar anume datorită lor 1907), a fost judecător la Bălţi (1907-1916) satele şi oraşele basarabene au cunoscut şi creatorul primei grupări naţionale din în acea perioadă o înfl orire la care se poate acest oraş. Datorită activităţii sale, judeţul visa numai. Ştefan Dodiţă, preşedintele Bălţi a fost primul judeţ din teritoriul din- Fundaţiei culturale „Nicoară” din Botoşani,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 83 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE a înmînat dr. Ion Negrei o diplomă în semn ie să lumineze ca o făclie şi să atragă în de recunoaştere a activităţii lui prodigioa- permanenţă curiozitatea consîngenilor... se de istoric şi care poate fi socotită ca un În educaţie totul este important, baza ei gest de continuare a colaborării. trebuie să o formeze anume cărţile ce re- Savantul enciclopedist, istoricul cu fl ectă adevărul istoric – fără asta vom re- renume Nicolae Iorga spunea: „A vorbi veni la începuturi... Deci, cartea este foarte despre Ion Pelivan înseamnă a vorbi des- bună, dar îşi va atinge scopul ajungînd în pre Basarabia. A vorbi despre Ion Pelivan toate bibliotecile şcolare şi universitare. înseamnă a vorbi despre destinul Basa- Prof. univ. A. Moşanu a mai refl ectat asu- rabiei.” În aceeaşi cheie şi-a construit dis- pra unor probleme fi lozofi ce şi general- cursul şi profesorul universitar Alexandru umane: „De ce omul ca cea mai superioară Moşanu, doctor habilitat în ştiinţe istorice fi inţă de pe pămînt este iraţional în unele şi membru de onoare al Academiei Ro- acţiuni ale sale? Cum se întîmplă că omul mâne din anul 1993, care a menţionat că pe parcurs de secole şi milenii se nimiceş- autorii monografi ei ne-au încurajat prin te pe sine însuşi în războaie? De ce oame- aducerea în conştiinţa noastră a unei fi - nii cînd discută despre problemele majore guri importante a Basarabiei cum este Ion de viaţă sînt agresivi?...” Pelivan. Cartea e excelentă, dar – după pă- Marele nostru poet şi profet Mihai rerea savantului – a întîrziat să apară şi nu Eminescu încă la 1878 în articolul Româ- are o prefaţă consistentă. E bine că se cu- nia în luptă cu panslavismul scria: „Rusia nu nosc faptele măreţe ale înaintaşilor noştri, se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi dar ce s-a întîmplat cu ideile lor ulterior? frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţu- De ce nu sînt lichidate consecinţele anului meşte de a fi călcat peste graniţa fi rească 1812? Ne-am pomenit în tranşee din nou... a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia Ar trebui să trasăm o punte către cititorul şi sufl etele ce se afl ă pe acest pământ şi de azi... Idealurile lui Ion Pelivan, cărţile să mistuiască o parte din poporul român.” pe care ni le-a lăsat ca moştenire trebu- Iată de ce astăzi toată lumea condamnă

84 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) nelegitimitatea actului politic de la 1812. unul dintre cei mai importanţi militanţi Poetul, prozatorul şi publicistul Nicolae pentru afi rmarea spiritului românesc în Dabija, membru de onoare al Academiei Basarabia, care de asemenea a votat Uni- Române, preşedintele Forului Democrat rea, ş.a. al Românilor din RM, a spus că timp de Versurile Luceafărului poeziei româ- 200 de ani ruşii şi-au bătut joc de sufl etele neşti „De la Nistru pîn-la Tisa / Tot românul noastre, s-a turnat asupra noastră noroi, plînsu-mi-s-a / Că nu mai poate străbate pămînt, calcar, dar am rezistat. Trebuie să / De-atîta străinătate” mai au actualitate. introducem în calendare sfi nţii noşti mar- Poate de aceea cuvintele istoricului Demir tiri, fără de care nu ar fi ajuns să vedem Dragnev, membru corespondent al Aca- Basarabia să fi e românească... Ion Pelivan demiei de Ştiinţe a Moldovei, erau sorbite a fost ideologul Unirii. Cu părere de rău, de auditoriu cu răsufl area tăiată: „Felicit autorităţile comuniste i-au condamnat la autorii, cărţile lor ne aduc chipul oameni- moarte anume pe cei care, riscîndu-şi via- lor politici de altădată şi cititorii îi pot com- ţa, au construit România Mare. Trebuie să para cu politicienii de azi. Intelectualii de la recunoaştem că închisorile de pe teritoriul începutul sec. XX (care s-au format într-un românesc au fost de sorginte sovietică. În mediu nefast) sînt un exemplu viu pentru încheiere, redactorul-şef al săptămînalu- tinerii contemporani.” Iar dr. hab. Gheor- lui Literatura şi arta şi-a cerut scuze în faţa ghe Negru, cercetător ştiinţifi c superior la României pentru călăii din Basarabia ce au Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe activat împotriva Neamului românesc pe a Moldovei, a menţionat că a fost o idee fe- teritoriul ei. ricită de a lansa seria consacrată persona- Doctor în istorie Ion Constantin, lităţilor notorii ale Basarabiei. Ion Pelivan cercetător la Institutul Naţional pentru a avut un traseu deosebit de cel al altor Studiul Totalitarismului şi colaborator al personalităţi, care au ajuns cu greu la ide- Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, a ile favorabile naţiunii întregi – nu în zadar oglindit unele aspecte problematice din este denumit părintele mişcării naţionale. istoria basarabeană şi poloneză, amintind El a fost primul care a început să întreţină de martirajul polonezilor, masacrul de la legături strînse cu oamenii politici din Ro- Hatîn. Dumnealui a spus că lucrul împreu- mânia. Dar există o inechitate în istorie: nă cu colegii coautori apropie Chişinăul şi recunoştinţa vine prea tîrziu. Timpul însă Bucureştiul, iar elaborarea unor monogra- aranjează valorile după ierarhie. Doleanţa fi i despre personalităţile notorii – care în omului de ştiinţă Gh. Negru se reduce la: comunism erau estompate – este un exer- „Visez un timp cînd toţi concetăţenii noştri ciţiu de lichidare a golurilor din istoriogra- vor putea face deosebire între cuvintele fi a românească. Pe viitor în plan sînt puse ocupat şi ocupant...” sarcini de a edita în fi ecare an cîte o lucra- În sală am avut ca oaspeţi pe un şir re – oameni de seamă avem destui: Vasile de reprezentanţi din localităţile care di- Stroescu, cărturar de frunte, susţinător al rect sînt legate de numele protagonistu- învăţământului şcolar şi om politic român lui nostru. Gheorghe Maxian, directorul basarabean, fi lantrop şi membru de onoa- muzeului de istorie din com. Pelivan, r-nul re al Academiei Române; Anton Crihan, Orhei, şi-a expus impresiile despre conţi- avocat, economist, profesor şi publicist ro- nutul cărţii, despre documentele de arhi- mân basarabean, deputat în „Sfatul Ţării”, vă, fotografi ile inserate. Ion Pelivan a avut a votat Actul Unirii; Pantelimon Halippa, totdeauna sentimente de dragoste faţă de publicist şi om politic român basarabean, poporul român. Asculta cu atenţie dolean-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 85 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

ţele oamenilor, a fost un om politic cinstit, Negru ţine aprinsă făclia conştiinţei noas- un revoluţionar de excepţie, ce a dus făclia tre – documentele devin capăt de acuzare unionismului pînă la biruinţă. „Avînd drept a politicii antinaţionale de înrobire a po- călăuză faptele precursorilor noştri, acti- pulaţiei băştinaşe. Nicio cotropire nu este văm şi noi mai cu spor... Avem intenţia de bună şi blîndă, de aceea ne frămîntă între- a dezveli un monument ilustrului om poli- barea: „Cînd ne vom debarasa de prigoana tic”, a spus Gh. Maxian. Convingător a fost coloniştilor care ne-au rupt de la matcă, şi Ion Cotorobai, preot din com. Rezeni, care au făcut totul să fi e în favoarea lor?” r-nul Ialoveni, care ne-a amintit o frază axi- Prin mesaj, prin linia abordată, documen- omatică: „Un istoric care nu a scris o carte tele scoase la iveală de Gh. Negru merită este mort.” Ion Pelivan, Ion Inculeţ şi Elena să fi e popularizate, cu atît mai mult cu cât Alistar, membri ai „Sfatul Ţării” de origine articolul 13 din Constituţia Republicii Mol- din satul Rezeni, au adus lumină în satul dova devine pe zi ce trece o sursă de dis- nostru. „Vom ajunge şi noi la acel nivel al cuţii stupide. patriotismului, care se pare a fi de neatins, Capul comuniştilor din RM V. Voronin cînd nu ne vom teme să spunem lucrurilor declară fără neruşinare că Basarabia nu a pe nume, aşa cum au procedat cei pe care aparţinut niciodată României. Dar atunci îi onorăm astăzi”, a concluzionat clericul. de unde s-au luat pe acest teritoriu vor- Trecînd la discutarea ultimului număr bitorii de limbă română? Faptul că unii al revistei Destin românesc, Vl. Pohilă a fă- concetăţeni de-ai noştri se socotesc că cut o incursiune în istoria apariţiei acestei sînt moldoveni şi mai mult nimic – iată publicaţii, menţionînd că fondator a fost roadele zombifi cării cu ajutorul minciunii dr. hab. Alexandru Moşanu, precum şi că sfruntate. Academicianul Demir Dragnev, revista are peste zece ani de existenţă în a confi rmat a cîta oară că în gubernia Ba- cadrul Institutului Cultural Român de la sarabia a fost declanşat un proces nemilos Bucureşti, diseminînd constant cercetări- de rusifi care pus bine la punct, ocupanţii le ştiinţifi ce din mediul academic privind ne socoteau (după cum reiese din docu- istoria şi cultura românilor din Basarabia, mentele publicate) o colonie a lor. Bine dar nu sînt neglijate nici problemele mi- ar fi dacă posturile de radio de la noi ar norităţilor etnice. Din 2006 ea apare într-o transmite pe undele hertziene cîte un do- serie nouă, cu o periodicitate trimestrială, cument-două pe zi pentru ascultătorii din la Chişinău. Redactor-şef de acum de şase provincie. Tot dumnealui s-a referit şi la ani este dr. în istorie Gheorghe Negru, din vechimea cuvîntului „român” – acest etno- Colegiul redacţional fac parte: Vladimir nim este la fel de vechi ca şi limba româ- Beşleagă, Mihai Cimpoi, Anatol Ciobanu, nă, ca şi poporul român. Dr. hab. în ştiinţe Gheorghe Cojocaru, Demir Dragnev, An- istorice Ion Buga, autorul recentei apariţii drei Eşanu, Alexandru Moşanu, Ion Negrei, editoriale Basarabia română la cumpănă Pavel Parasca, Anatol Petrencu, Mihai Taş- de milenii, a concretizat: „Gheorghe Negru că ş.a. În prezent revista este mai implan- este un fi n cunoscător al istoriei moderne tată ca niciodată în teritoriile noastre. Nr. şi contemporane şi ne dă răspuns la un 5-6 din 2011 publică 119 documente – se- şir de întrebări stringente. Documentele lectate din arhive de Gh. Negru – ce divul- scoase din arhivele de stat din Chişinău şi gă politica de rusifi care a Imperiului Rus Sankt Petersburg îl conving pe cel mai ne- (supranumit şi „închisoarea popoarelor”) crezător cititor. Ele constituie o parte din în sec. XIX – începutul sec. XX pe teritoriul istoria noastră adevărată şi vor contribui guberniei Basarabia. Istoric atent la toate favorabil la lichidarea consecinţelor rusifi - amănuntele survenite în cercetare, Gh. cării pe meleagul nostru.” Iar poeta şi pro-

86 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) zatoarea Maria Hîncu a chemat asistenţa mai curînd de nenorocirea ce ni s-a abătut din sală să fi e mai insistentă în pornirile asupra noastră. Martirii Basarabiei trebu- sale de emancipare naţională, căci cît nu ie să fi e cunoscuţi, viaţa lor – înveşnicită vom spune lumii cu glas tare problemele în cărţi, dar trebuie să răspundă pentru noastre arzătoare, atîta timp nu vom avea faptele săvîrşite şi împilatorii. Ascultînd izbîndă. despre avatarurile băştinaşilor sub ocupa- Marea nelegiuire admisă de Poarta ţie rusească ne dăm bine seama că avem Otomană şi Rusia ţaristă se răsfrînge ca a face cu un monstru înspăimîntător, ce o povară şi astăzi în viaţa basarabenilor. doar cu puteri comune poate fi doborît şi Îndemnul tuturor vorbitorilor a fost ca aruncat la lada de gunoi a istoriei. Relaţii- întreaga comunitate românească să fi e le între popoare în secolul XXI se constru- unită şi să ţină permanent piept atacuri- iesc pe alte principii şi valori decît cele cu lor nesfîrşite ale politicii revanşarde a Ru- două secole în urmă. Deci, nu avem ale- siei contemporane. De aceea, activităţile gerea decît să ascultăm îndemnurile şi în- de iluminare şi culturalizare a cetăţenilor, văţămintele atît ale oamenilor care ne pri- prilejuite de această dată fatală din isto- vesc din ceruri cum „ne jucăm” cu soarta ria Basarabiei, au scopul de a aduce la cu- Basarabiei, cît şi ale celor vii, din preajma noştinţa lor ce într-adevăr s-a întîmplat în noastră, care prin forţa lor morală se zbat 1812 şi cum să procedăm (toţi împreună încrezători să ne vadă liberi şi buni sluji- – de la vlădică la opincă!) ca să scăpăm cît tori ai Domnului – Mîntuitorul nostru.

„…NUMELE VECHIU ŞI MAI DIREPTU IASTE RUMÂN…” Elena CALDARE, director, Filiala „Alba Iulia”

Acesta este titlul celui de-al nouălea documentar prilejuit de împlinirea a două volum semnat de scriitorul şi biblioteca- secole de ocupaţie rusească a Basarabi- rul Alexandru-Horaţiu Frişcu. Lucrarea a ei – 1812-2012. Volumul este un veritabil apărut la Editura „Pontos”, în 2012, şi a fost document despre cine suntem noi, semnat lansată pe 24 mai, în Ziua Înălţării Domnu- de un scriitor-epigramist. Iată că, colegul lui, la Filiala „Alba Iulia” a BM „B.P. Hasdeu”. nostru, Alexandru-Horaţiu Frişcu, dedicân- Cu acest prilej sala de la etaj a bibliotecii du-se ani în şir cărţii şi muncii în bibliotecă, a fost inundată de un public select: scrii- ne-a dovedit din plin că nu doar epigra- tori, critici literari, colegi de facultate şi mele îi sunt dragi, dar poate fi şi un bun de serviciu, prieteni şi membri ai familiei. cercetător… Moderată de redactorul-şef al revistei de În volum sunt selectate fragmente de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării documente vechi, dar şi din epoca con- BiblioPolis Vlad Pohilă, în prezenţa directo- temporană, cu privire la dovada folosirii rului general al Bibliotecii Municipale „B.P. cuvintelor român, românesc în cărţi, jur- Hasdeu”, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, nale etc. Primul autor citat este împăratul lansarea a fost una deosebită. Publicul din bizantin şi marele savant Constantin Por- sală a fost martorul apariţiei unui volum phyrogenetul (906-959), apoi urmează

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 87 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

Ioan Kinnamos (1143 – cca 1190), istoric diminua confuzia şi va fi răspunsul la bizantin; Innocenţiu III (cca 1160-1216), întrebarea: «Cine suntem?»; din păca- papă; Manuel Philes (1271-1345), poet te, până în prezent ne mai temem să grec; Gillebert de Lannoy (1386-1462), spunem deschis că suntem români cavaler francez; şi tot aşa până la Nico- – ruşinea de a fi români trebuie depă- lae Corlăteanu (1915-2005), lingvist, prof. şită; doar ocupanţii ne impuneau să univ, dr. hab., academician; Eugeniu Coşe- zicem că suntem alţii, dar nu români, riu (1921-2002), lingvist, prof. univ. dr. din în «opera» lor ei se bazau pe teorii- Tübingen, Germania; Raymund Piotrowski le «moldoveniştilor»; acum a apărut (1922), lingvist rus, prof. univ. dr. din încă o rază de speranţă – oamenii au Sankt Petersburg, Rusia; Valentin Mândâ- posibilitatea să cunoască adevărul; vo- canu (1930), lingvist şi publicist; Mioara lumul ce poartă în titlu un citat al cro- Avram (1932-2004), lingvistă, prof. univ. nicarului nostru Miron Costin ar fi bine dr.; Anatol Ciobanu (1934), lingvist, prof. să ajungă în toate satele din republică univ, dr. hab.; Nicolae Mătcaş (1940), ling- ca să lumineze toată lumea în ceea ce vist, prof. univ. dr., ş.a. Toţi aceşti autori priveşte tema dată; sperăm că datorită stau la apărarea limbii române şi a identi- acestei culegeri de texte vechi, şi mai tăţii noastre naţionale. noi, vom demonstra comunităţii eu- Pe marginea cărţii şi a tematicii, mereu ropene că suntem un popor puternic actuale pe parcursul a peste două secole, care îşi cunoaşte istoria milenară şi în s-au pronunţat: acest caz neprietenii nu vor reuşi să-şi – jurnalistul, scriitorul şi lingvistul Vlad facă mendrele după cum vor ei; putem Pohilă („...românii nu sunt singurii socoti că lucrarea dată e şi o realizare în lume care îşi caută identitatea; în fructuoasă a Echipei «Hasdeu», întru- etapa actuală trebuie să acordăm o cât protagonistul este colegul nostru; atenţie deosebită exprimării noastre promit că voi încerca să propag acest corecte în limba română – aceasta va volum în emisiunile de la radio...”);

88 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

– criticul şi istoricul literar, dr. hab. în fi lo- lăsăm ca neamul nostru să moară că logie Ion Ciocanu („...pe această temă nu a ştiut adevărul istoric; cu părere de au fost editate mai multe cărţi, dar rău, partidele noastre nu ajung în sate cartea lui Alexandru-Horaţiu Frişcu pentru a explica acest adevăr, iar o car- este necesară deoarece niciodată nu e te de felul acesteia (plină de argumen- de prisos să amintim oamenilor ce au te) a apărut la momentul potrivit; e o spus unii cărturari din vechime despre carte pentru biblioteca oricărui politi- poporul nostru; ea trebuie populariza- cian – mai ales pentru acei tineri, care tă, trebuie citită, căci ne ţine vie spe- deseori – după cum observăm – stau ranţa care n-o să moară niciodată...”); de partea ocupanţilor...”); – dr. Lidia Kulikovski („...atrag atenţia – dr. hab. Vasile Bahnaru, directorul In- tuturor asupra benzii negre de pe co- stitutului de Filologie al AŞM, specia- pertă pe care e scris: «Două secole de list în limbile romanice („...este o carte ocupaţie rusească a Basarabiei – 1812- necesară, apărută la momentul când 2012»; este strigător la cer că şi azi se cel mai mult avem nevoie de ea, căci mai întâlnesc dintre acei care mai scriu nici duşmanii nu-şi precupeţesc pute- cu grafi e chirilică – iată consecinţele rile pentru a ne ataca în aşa fel ca să rusifi cării; acest volum este născut cu nu mai revenim la românism; trebuie multă trudă, este bine documentat, să fi m fermi în acţiunile noastre şi rusi- fapt ce dovedeşte că Alexandru-Ho- fi carea nu va reuşi...”); raţiu Frişcu poate scoate foloase din – istoricul Ion Negrei („...credeam că munca în bibliotecă, iar prin aceasta anul 2012 va fi un an de cotitură, dar poate stimula mândria de român; e o nu a fost să fi e aşa; constatăm la aceas- selecţie extraordinară de texte, dar pă- tă dată, cu regret, că încă nu suntem cat că a apărut într-un tiraj insufi cient aşezaţi pe temei naţional; Rusia ne-a de a acoperi toate necesităţile; aceste modelat în felul ei, perioada de respiro confesiuni ale oamenilor din diverse din anii 1918-1940 nu a fost îndeajuns; epoci ne vor face să nu fi m atât de laşi oamenii politici fac politici paralele; la în acţiunile noastre...”); noi problema identităţii este nerezol- – academicianul Mihai Cimpoi („...avem vată, deci putem trage concluzia că nevoie ca de aer de aceste documente nu se lucrează destul în universităţi cu ştiinţifi ce; e bine că au fost incluşi mulţi studenţii, dar şi după terminarea stu- autori străini; cultivarea limbii într-ade- diilor aceştia nu prea se străduiesc să văr e o problemă imperioasă (ce păcat intre în esenţa lucrurilor...); e că Ion Ciocanu a întrerupt emisiunile – scriitorul şi medicul Ion Cuzuioc sale de la Vocea Basarabiei); trebuie să („...vom vorbi încă mult timp pe aceas- spunem oamenilor mai răspicat ce po- tă temă dacă nu vom trage învăţămin- por suntem şi ce limbă vorbim; trebuie tele necesare; cartea trebuie adăugită să depunem toate forţele de a aduce şi reeditată cu un tiraj mai mare, pentru în casele oamenilor adevărul ştiinţifi c; a ajunge în toate şcolile şi primăriile...); ideea acestei cărţi poate fi un pic dez- – Oxana Munteanu, profesoară de limba voltată, e necesar de a fi tradusă în mai şi literatura română la Liceul Teoretic multe limbi de largă circulaţie...”); „Petru Rareş” („...sunt de acord că în – scriitorul academician Nicolae Dabija şcoli şi licee trebuie să se acorde mai („...îl admir pe Alexandru-Horaţiu Friş- multă atenţie educaţiei civice şi patri- cu pentru tenacitate; noi nu trebuie să otice a elevilor...”).

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 89 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

Apariţia volumului „…Numele vechiu soţii Eugenia Manea-Cernei şi Alexandru- şi mai direptu iaste rumân…” prezintă Horaţiu Frişcu, iar la chitară a acompani- un interes deosebit pentru istorici, cer- at cantautorul Igor Grossu. A fost o seară cetători, dar şi pentru cadrele didactice, minunată în anturajul cărţilor, muzicii şi studenţi, liceeni. Cartea s-a bucurat de o a prietenilor, organizată de comun acord înaltă apreciere cu sugestia editării unui cu autorul volumului-document. Felicitări tiraj sufi cient şi pentru a apărea pe raftu- domnului Alexandru-Horaţiu Frişcu cu rile bibliotecilor şcolare din Basarabia, tra- ocazia apariţiei acestei lucrări deosebite, îi ducerii în mai multe limbi, inclusiv în rusă, dorim mult curaj şi inspiraţie în creaţia sa poate şi în engleză, pentru a fi dăruită şi interesantă! ambasadelor. Vă invităm, dragi cititori, să căutaţi Evenimentul a fost întregit cu un reci- volumul „…Numele vechiu şi mai direptu tal de cântece folclorice susţinut de: acad. iaste rumân…” şi să apreciaţi munca unui Mihai Cimpoi, scriitorul Ion Diviza, dr. Lidia scriitor-epigramist şi bibliotecar pe nume Kulikovski, profesoara Oxana Munteanu, Alexandru-Horaţiu Frişcu.

COLABORARE ROMÂNO-ROMÂNĂ: „PUNŢI DE SUFLET” – PUNŢI DE SPIRITUALITATE

Nina SLUTU-SOROCEANU

În una din zilele de început al lunii Flo- dură sufl etească, această vibraţie, această rar, La Sediul Central al Bibliotecii Munici- înfrăţire şi este important că Punţile… ne pale „B.P. Hasdeu” a avut loc lansarea unui înfrăţesc, ne însuroresc, ne fac să ne ve- nou volum de publicistică literară, semnat dem cum suntem. Să zică oricine ar zice că de Raia Rogac, om al Cărţii, om al Biblio- scriitorii din Basarabia sunt a cincea roată tecii, la care au participat scriitori, ziarişti, la căruţă, nu mă interesează, este impor- bibliotecari, oaspeţi din România şi Cana- tant că se munceşte mult, perseverent, şi da, din satul de baştină Pelinia al autoarei. se fac aceste Punţi…, care – sunt sigură Mulţi din ei şi-au împărtăşit opiniile despre – vor fi durabile. carte şi protagonistă. Vlad Pohilă, moderator: „Nu voi în- În continuare vă propunem o selec- cerca să enumăr nici jumătate din cei im- ţie din luările de cuvânt, subliniind urmă- plicaţi în aceste dialoguri. Raia Rogac este toarele: pe doamna Iulia Scutaru-Cristea o meşteriţă în a face interviuri – specie nu am cunoscut-o, dar am citit de două gazetărească nu chiar uşoară. Ea ştie, cum ori interviul acordat de dumneaei şi care se spune în Basarabia, a ischiti, a trage de a fost inclus în volumul Punţi de sufl et, şi, limbă, a provoca interlocutorul şi a-l ghi- în genere, am citit de două ori noua carte da pe nişte căi nebănuite pentru a face a Raiei Rogac. M-a impresionat, îi cunosc interviuri de lectură fascinantă. Am fost personal aproape pe toţi protagoniştii, dar cu totul devastat de câteva dialoguri şi nu pentru doamna Iulia pot reproduce citate pot să nu spun despre aceşti protagonişti. întregi, despre refugiere, despre Albota Ioan Alexandru, care i-a acordat un inter- din Cahul, multe-multe. Ceea ce a con- viu memorabil şi chiar o invidiez pe Raia semnat Raia Rogac transmite această căl- Rogac pentru că a avut ocazia să discute

90 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) cu acest om de excepţie. Un alt om extra- acestei cărţi, respectiv a autoarei: ea pro- ordinar – protagonist, este în această sală, movează un românism discret şi aceasta doamna Iulia Scutaru-Cristea, apoi Ion îmi place în mod deosebit. Nici nu bănu- Ungureanu, Mihai Cimpoi, Lidia Kulikovski iam că românismul ca opţiune, ca stare, – iată doar câţiva dintre intervievaţi. Vreau poate să fi e atât de mult diversifi cat la noi: să mai spun că Raia Rogac îi scoate pe unii un românism ţipat, altul afi şat, al treilea din anonimat, de exemplu, pe pictorul Mi- – comercial ş.a.m.d. Felicitări autoarei că hai Ţăruş, pentru care autoarea a găsit o promovează acest românism discret, pre- formulă originală de a-l pune în evidenţă; cum am spus; îi urăm sănătate şi forţe de o scoate din anonimat şi pe Marica Bălan, muncă să scrie pe aceeaşi linie a românis- o actriţă şi cântăreaţă, care o reproduce mului discret, nu de altă factură.” în stil basarabean pe Maria Tănase. Meri- Lidia Kulikovski: „Avem în faţă o car- tă foarte mult ca să fi e citită această carte – Punţi de sufl et. Probabil că atunci când te, cred că pentru fi ecare prezintă interes. i-a venit ideea să incorporeze aceste 30 de Este o carte de cultură, este o carte de in- interviuri într-un volum, Raia Rogac mai formare, este o carte, care vrea să ne facă puţin se gândea la cei 200 de ani de înstră- mai frumoşi, mai puternici, mai siguri în inare a Basarabiei, de care a amintit Vlad drumul spre unitate. Are drept motto, fără Pohilă şi care iată că această carte poate fi să fi gureze în carte, un gând al lui Gh. Ba- înscrisă şi la acest mare eveniment come- riţiu; spunea acest mare ardelean şi acest morativ. Cartea este o reuşită editorială, în mare cărturar european, că limba şi naţio- afară de efortul autoarei, vreau să menţio- nalitatea sunt mai scumpe chiar decât liber- nez că este o reuşită editorială a Bibliote- tatea, pentru că libertatea pierdută o poţi cii Metropolitane «Mihail Sadoveanu» din recupera, pe când naţionalitatea şi limba Bucureşti, pentru că este editată de aceas- nu le mai poţi recupera. Acest adevăr cu tă instituţie în colecţia numită convenţio- atât mai valabil este pentru noi, românii nal Cărţi despre Basarabia şi ale basarabe- din Basarabia. Menţionez încă o calitate a nilor. Cartea este foarte frumoasă. Eu am

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 91 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE citit-o, nu doar am văzut-o. Tipografi c este cu Biblioteca «Onisifor Ghibu», iar lucrări- executată excelent, mulţumită nu numai le elevilor ei sunt permanent prezente în Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, paginile revistei BiblioPolis; Florin Rotaru dar şi designerului Anca Ivan, redactoru- – un alt director, cel al Bibliotecii Metro- lui Iulia Scutaru-Cristea, lectorului Vlad politane din Bucureşti, în interviul său Pohilă, dar mai ales că această copertă prezintă foarte multe amănunte referitor este o lucrare a unui intervievat – Teodor la aniversarea Bibliotecii «Onisifor Ghi- Buzu, pictorul care a făcut lucrarea Aspira- bu”, care în acest an împlineşte 20 de ani, ţie către sublim, ceea ce înseamnă aspira- eveniment ce se va produce, cred eu, în ţie spre unire, căci probabil la aceasta s-a toamnă la Chişinău, la care vă invităm de gândit Raia Rogac, când a unit prin inter- pe acum. Fiind întrebat de aniversarea Bi- viuri 30 de personalităţi de pe ambele ma- bliotecii «Onisifor Ghibu”, F. Rotaru a spus luri ale Prutului, dar şi basarabeni, trecuţi că la 20 de ani de existenţă a Bibliotecii de graniţele României. Ce îi uneşte, din «Onisifor Ghibu” suntem obligaţi moral şi punctul meu de vedere, în primul rând? profesional să scriem o monografi e a Filia- 17 din ei au într-o oarecare măsură, mai lei «Onisifor Ghibu”, iar în acest scop se vor mare sau mai mică, legătură cu Bibliote- asigura toate fondurile fi nanciare necesa- ca Municipală «B.P. Hasdeu». Chiar şi Ioan re unei asemenea lucrări. Ce elogii aduce Alexandru… L-a intervievat Raia Rogac Bibliotecii noastre! Dar unele detalii care atunci când a ţinut o conferinţă la Biblio- s-au încurcat timp de 20 de ani referitor la teca «Onisifor Ghibu». Cu Mitzura Arghezi prima şi a doua bibliotecă românească din interviul a fost luat atunci când Bibliotecii spaţiul chişinăuian, iată că Florin Rotaru le de Arte i s-a conferit numele lui Tudor Ar- precizează în interviul dat, corectează într- ghezi. Nicolae Băciuţ a fost responsabil de un fel istoria. Margareta Sârbu, s-a produs foarte multe activităţi culturale consacrate de atâtea ori în incinta Filialei «Onisifor lui Grigore Vieru, dar şi Bibliotecii «Târgu- Ghibu»; Ion Ungureanu, pe atunci minis- Mureş» din Chişinău. Mihai Cimpoi, chiar tru al Culturii şi Cultelor, a dispus acorda- din titlu, declara: «Tot ce am bun datorez rea unui spaţiu central Bibliotecii «Onisi- Bibliotecii», apoi vorbeşte atât de Biblio- for Ghibu»; Dan Zamfi rescu, în interviul lui teca Naţională, unde s-a format când era mărturiseşte că a venit a doua oară pen- student, cât şi despre fi lialele bibliotecii tru Hasdeu, apreciind activitatea noastră noastre, despre Filiala «Liviu Rebreanu» de cercetare în domeniul hasdeulogiei. – al nouălea briliant în salba sistemului Putem spune că aceste personalităţi Raia nostru de biblioteci de carte românească Rogac le-a găsit prin biblioteci, pentru că în parteneriat cu instituţii din România. oamenii de cultură, oamenii de valoare, Constanţa Ghibu se referă direct la Bibli- se adună în jurul valorilor, aşa cum scrie în oteca «Onisifor Ghibu», nemaivorbind de Prefaţă acad. Mihai Cimpoi. În dialogurile Lidia Kulikovski, care este direct din Bibli- sale Raia Rogac este preocupată de desti- otecă. Şi Gheorghe Marin, este cititorul nul valorilor într-o lume atât de nesigură. şi scriitorul nostru preferat, aici, la Sediul Nicolae Băciuţ consideră această carte un Central, şi-a zămislit unele cărţi şi tot aici demers recuperator, noi o considerăm ca le-a lansat pe toate; apoi Ion Mărgineanu, o fi lă cu contribuţii deosebite la istoria Bi- cel «vinovat» de fondarea Bibliotecii «Alba bliotecii noastre şi a acelor personalităţi Iulia»... Despre Claudia Partole nu mai vor- (scriitori, artişti plastici, directori de bibli- besc – este prezentă în toate bibliotecile oteci, profesori, preoţi etc.) care s-au pe- publice; Veronica Postolachi, colaborează rindat prin Bibliotecă.

92 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Iulia Scutaru-Cristea: „Vreau să aduc o performanţă rară în literatura româneas- mulţumiri publice prietenei mele Raia Ro- că Spuneam că Ion Alexandru a cucerit ini- gac pentru răbdarea, perseverenţa, pentru mile tuturor, astfel că l-am aplaudat, chiar tenacitatea pe care a avut-o, ca să putem dacă acest lucru nu se face în biserică. Car- realiza acest interviu. Interviul mi l-a ce- tea Punţi de sufl etse deschide cu interviul rut acum vreo doi ani şi întrebările mi le-a lui Ioan Alexandru. În vremurile acestea dat anul trecut. Asta nu înseamnă că Raia haotice pe care le trăim, când seculariza- Rogac are ceva comun din acel tip uman rea, globalizarea, când îndârjirea continuă despre care unii curioşi vorbesc, despre – a creştinismului în special –, se manifestă acel tip uman socotit atotbiruitor şi despre cu atâta vigoare, Ioan Alexandru pune din care se spune cu umor românesc, că-l dai capul locului un fel de deviză, ideea este afara pe uşă şi el intră pe fereastră. Raia nu asta: să nu uităm nici pentru o clipă că sun- numai că nu intră pe fereastră, dar şi pe tem creaţia unei făpturi supreme, că omul uşă intră numai după ce a bătut politicos nu se poate mântui decât admiţând con- în scândură, şi apoi dacă a apucat a intra diţia lui de creaţie a lui Dumnezeu. Aceas- în casă, încetul cu încetul, cu bonomia ei, tă idee ca un abur, ca un duh, se transmite ajunge la cheie şi odată ajunsă la cheie din pagină în pagină. A intuit Raia ce im- chiar deschide sufl etul. Şi aşa se întâmplă portanţă are clipa aceasta când trebuie şi până la urmă îi eşti recunoscător pentru să ne apărăm credinţa, ce importanţă are ocazia de a spune despre ce ai mai du- prezenţa unui om ca Ioan Alexandru şi a reros, dar şi despre ce ai mai bun. Cartea avut norocul să-i i-a interviu? Şi ca să fac se deschide în ordine alfabetică, cu litera o marcă a cărţii – Raia repune interviul în A şi întâmplarea fericită este ca acesta să drept. Ce înseamnă interviul azi? Înseamnă fi e Ioan Alexandru, care a fost un Cap: cap mai ales talk-show televizat, unde vin inşi de carte, cap de serie, cap de generaţie. A de torent, plini de ei, egolatri, care cred că fost un om extraordinar şi vreau să spun le ştiu pe toate şi care nu se acomodează că am discutat cu el în 1988, la parastasul câtuşi de puţin la mecanica strictă a măsu- lui Eminescu, la Putna, şi a ţinut o predică, rii, a duratei şi a echilibrului dintre cel care i-au dat voie de la Patriarhie. Vă daţi seama întreabă şi cel care răspunde. Ei pun între- de înălţimea lui spirituală: fără să aibă stu- barea, de cele mai multe ori, ei şi răspund. dii teologice, i s-a dat voie de la Patriarhie Ca ziaristă, mi-a fost foarte drag şi apropi- să predice. Aceeaşi predică despre care at genul interviului. După cum spuneam, se vorbeşte în carte. Pentru cine n-a citit ei pun întrebarea şi nu-i dau nici măcar volumul, pot să spun că tot în 1988, noi, un sfert din ce vrea să răspundă omului, basarabenii refugiaţi, eram foarte solidari imediat este întrerupt, imediat i se arată în Bucureşti şi facem tot posibilul, cum am că intervievatorul este mai deştept, mai spus şi altă dată, să nu lăsăm Basarabia cunoscător şi, în cele din urmă, practic se să se rupă de noi, cu orice prilej o ţinem lustruieşte pe sine. Raia stabileşte intervi- strâns de noi. Odată, la comemorarea lui ul, se aşază în faţa intervievatului, îi pune A. Mateevici, noi o făceam în fi ecare an, întrebările sau i le dă din timp, ceea ce este l-am invitat pe Ioan Alexandru. Biserica era şi mai bine, pentru că poţi să te gândeşti la plină. A vorbit atât de frumos, atât de im- ceea ce a-i de spus, şi îl lasă pe om să spu- presionant, atât de emoţionant despre po- nă, dacă vrea să afl e ceva, îl lasă să spună, îl etul de 29 de ani, care a făcut atâtea lucruri urmăreşte cu delicateţe, niciodată nu pare bune. A fost un îndrumător, un învăţător al enervată sau dezamăgită de ceea ce i se Neamului, a fost scriitor, a fost preot, a fost spune. Interviul are o desfăşurare domoală

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 93 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

şi asta mă duce cu gândul la un model de mul rând este valoarea umană, indiferent interviu, care-i de-asupra tuturor, un mo- de profesie, valoarea predomină. Sigur că del de vreo câţiva ani, un interviu luat de ne aduce în faţă oameni care excelează în un cineast rus Aleksandr Sokurov lui Alek- profesia lor, am auzit aici pe doi dintre ei, sandr Soljeniţin. Este o operă de artă ce se îi vom auzi şi pe alţii, dar neapărat omul să întâmplă în fi lmul respectiv, în primul rând fi e cum spunea Carol I: «Nu mă interesează pentru că Sokurov este o voce audiogeni- atât talentul, mă interesează caracterul.» O că, foarte plăcută, care nu-l urmăreşte, dar interesează caracterul, omenia, valoarea îl urmează pe Soljeniţin în mersul lui do- adevărată, ceea ce cu atât îi mai important mol într-o casă mare, cu camerele aproape cu cât acum valoarea este anihilată şi îi ia goale, pentru că n-au nevoie de pat, n-au locul fel de fel de tabloizi. Totodată, reabi- nevoie de masă, n-au nevoie de scaune, litând genul, Raia ne pune să ne gândim cadrele sunt pline de copleşitoarea per- la condiţia intelectualului. Intelectualul sonalitate, iar el, la rândul lui, vorbeşte, nu este neapărat, şi nu numai, acela care vorbeşte de parcă în clipa aceea ar pune la are un maldăr de diplome, de titluri… Tot punct un sistem fi lozofi c. Răspunde uşor, respectul meu, toată admiraţia pentru oa- răspunde încet, răspunde rar, se mai uită menii care-şi merită maldărul de diplome la mestecenii de la fereastră. Soljeniţin are şi titluri, dar pot fi intelectuali în adevăra- degete deformate, de gulag, de muncă, tul sens al cuvântului şi cei care gândesc, de boală, de vârstă, Dumnezeu să-l odi- care-şi pun întrebări despre ei, despre nească. Dar atât de mult spun degetele cei din jur, despre viaţă, despre ce se în- acelea greoaie, cu noduri! Acest interviu tâmplă cu lumea; lumea este bulversată; al lui Sokurov cu Soljeniţin este ceea ce acum este o răsturnare de valori de neîn- apreciez eu cel mai mult, genul complexiv, chipuit, acum când este domnia banului, care îl ajută pe om să se dezvăluie aşa cum adevăraţii intelectuali şi omul simplu, care este, pentru că avem tot felul de interviuri se scoală dimineaţa şi spune: azi e soare, – economice, comerciale etc., dar genul azi pot să mă duc la lucru, mulţumesc lui acesta este interviul omului. Apropo de Dumnezeu că sunt sănătos, că pot munci. om, în grila Raiei, ceea ce caută ea în pri- Condiţia umană o interesează la toate ni-

94 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) velurile. Şi ar mai fi ceva de spus: în toate de dincolo şi dincoace de Prut. Eu aş men- aceste interviuri nimeni nu priveşte îna- ţiona din cele treizeci de interviuri câteva, poi cu mânie, ca să folosesc un termen la care încă nu s-au făcut referiri pentru a de fi lm, în felul acesta avem în faţă o carte completa tabloul cât mai bine, de exem- bună, bună nu în sensul cum este realiza- plu, scriitorul Dinu Săraru, părintele Ser- tă, bună, care constituie sentimentul de giu Roşca, basarabean de origine, Tudor bunătate, o carte curajoasă, pentru că nu Gheorghe, cunoscutul actor şi interpret, astupă gura nimănui atunci când se spun oltean, un om de cultură de excepţie şi un lucruri mai riscante. Eu una n-am ezitat să mare prieten al Basarabiei. Este vorba de le spun, m-a lăsat să le spun aşa cum am prezenţa unor personalităţi care au avut vrut. Este o carte optimistă, care ne suge- un rol extrem de important în apropierea rează că totuşi încă nu-i totul pierdut. Fap- româno-română, în apropierea spirituală tul că avem această carte aici, că suntem de pe cele două maluri ale Prutului. Eu aş împreună, că au cântat aceste fetiţe de la vrea să mă refer nu doar la această lucrare, Liceul «Prometeu» atât de frumos, melodii care este de o factură extraordinară, noi atât de frumoase, atât de dragi inimilor am fost încântaţi să publicăm o aseme- noastre, faptul că ne interesăm ce se mai nea lucrare la Editura «Biblioteca Bucu- întâmplă. Eu, plecată de aici, stabilită la reştilor». Aş vrea să vorbesc mai degrabă Bucureşti, vă sunt profund recunoscătoare despre ceea ce avem de făcut acum şi în că aţi rezistat, că aţi salvat limba. Şi am fost viitor. Întâmplător sau nu, cu doamna Raia personal furioasă pe Nicolae Manolescu Rogac, elaborăm o monografi e consacrată când a spus despre scriitorii basarabeni Bibliotecii «Onisifor Ghibu» de la Chişinău, că sunt defazaţi. Este o neruşinare să spui care se ştie foarte bine că este rodul unei despre cineva că-i defazat, dar mai ales colaborări dintre Bucureşti şi Chişinău, în pentru cei, care până una alta, ţi-au salvat perioada imediat următoare după 1991. limba, şi au salvat-o într-o parte importan- Avem plăcerea să prezentăm cu această tă de Ţară. Au făcut-o scriitorii şi intelectu- ocazie cel mai important ciclu de cultură alii toţi, oamenii de carte, de toate felurile, românească, în opinia mea, din Basarabia au făcut-o cu riscuri, cu pericol. Cinste lor! – Biblioteca «Onisifor Ghibu» – cei 20 de Hristos a înviat!” ani de existenţă extrem de valoroasă, pe Ion Constantin: „Am avut posibilita- care o vom prezenta cu minuţie. Eu per- tea să prezint această carte la Târgul de sonal împărtăşesc emoţia şi încrederea că carte «Gaudeamus» din Bucureşti. La Se- vom face lucruri bune în continuare. E un diul Central al Bibliotecii Municipale a fost îndemn pe care-l adresez dumneavoastră lansată mai deunăzi cartea despre I. Peli- şi doamnei Raia Rogac şi mă bucur foarte van, ediţia a doua completată şi editată la mult că este prezentă şi doamna Lidia Ku- Chişinău, prima a fost editată de Editura likovski, care întotdeauna a ţinut legături «Biblioteca Bucureştilor» în cadrul colabo- strânse cu noi şi a făcut acele demersuri în- rării româno-române a Bibliotecii Metro- curajatoare pentru perspectiva colaborării politane din Bucureşti cu Biblioteca Mu- dintre Biblioteca Metropolitană şi Bibliote- nicipală «B.P. Hasdeu» din Chişinău. Sigur ca Municipală «B.P. Hasdeu». Cum am mai că am interferat cu activitatea autoarei. La spus: «Nu vă lăsaţi, căci nici noi n-o să vă prezentarea acestei cărţi la «Gaudeamus» lăsăm!»” am avut plăcerea să spun doar câteva cu- Victor Prohin: „A realiza un interviu vinte. Este o lucrare de excepţie, care ra- de multe ori e ca şi când ai săpa o fântâ- diografi ază o serie majoră de personalităţi nă, trebuie să sapi adânc şi să găseşti acea

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 95 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE vână de apă, care să dea naştere fântânii. provocările viitorului nostru comun. Şi aş Pentru această ultimă calitate trebuie să ai zice că Raia în aceste cărţi implică atât în- răbdare şi hărnicie. Raia Rogac e o foarte ţelepciunea proverbului latin, cât şi gândi- bună colegă de publicistică, i-am urmă- rea deşteaptă a lui Bernard Shaw. Această rit cu mult interes convorbirile realizate carte este o carte de zile mari şi la noi, în cu personalităţi cunoscute sau mai puţin Republica Moldova, ar merita să fi e editată cunoscute, publicate atât în presa din Re- cu un tiraj de cel puţin 5000 de exemplare, publica Moldova, cât şi din România. Eu aş câte două-trei exemplare în fi ecare biblio- zice că sunt trei tipuri de interviuri. Primul tecă, s-o poată cumpăra şi acei care ar vrea tip este cel al anilor ’70 şi ni l-a prezentat s-o vadă în biblioteca personală. Valoarea Serafi m Saka. Acest tip de interviu eu l-aş ei va creşte cu anii, deoarece oamenii se compara cu o competiţie, în care ambii se duc, nu sunt veşnici, dar aceste gânduri pe străduiesc să fi e egali. Mai este interviul care le-au spus, aceste puncte de vedere, când interlocutorului aproape că nu i se pe care le-au exprimat, vor rămâne. Deci, oferă posibilitatea să vorbească. Şi ultimul Raia, te felicit din toată inima, ai scris o car- tip de interviu, când intervievatorul îl lasă te de zile mari.” pe interlocutor să spună ce are de spus, el Ion Hadârcă: „Recunosc că n-am citit plasându-se pe planul doi. În felul acesta întreaga carte, am răsfoit mai multe inter- se apropie de interlocutor şi Raia Rogac, viuri, aproape de personalităţile care mi-a dar spre deosebire de majoritatea auto- fost dat să le cunosc şi am avut poate fe- rilor de interviuri din Republica Moldova ricirea să le cunosc. Pentru mine această şi din România, dumneaei introduce un carte are valoare sentimentală de apropi- element nou, în capul interviului intro- ere şi de cunoaştere a unor faţete de con- ducând un CV, din care se profi lează mai fesiuni. Punţi de sufl et sunt nişte succesoa- bine portretul celor cu care discută. În pare ale «Podurilor de Flori», pentru că şi de ginile acestei cărţi sunt oameni cunoscuţi acolo şi prin aceste poduri de fl ori am avut publicului. Interviul cu Mihai Cimpoi l-am norocul să cunosc foarte multe personali- citit mai înainte şi am afl at multe lucruri tăţi, cu care am iniţiat multe proiecte, une- noi, despre care n-am ştiut, bunăoară, pale din ele s-au realizat, altele încă urmează. siunea pentru studiul Rebreanu. Îl cunosc Din acest punct de vedere pentru mine de mai mulţi ani pe colonelul Andrei Co- personal este o achiziţie foarte preţioasă, vrig, am fost coleg de redacţie cu Claudia care are un loc de cinste în biblioteca mea Partole, am citit nenumărate interviuri cu şi ecou pe o durată de timp destul de în- Ion Ungureanu, dar de fi ecare dată Raia delungată. Sunt într-o stare dezamăgită, Rogac aduce informaţie nouă şi anumite după o polemică în Parlament, tocmai le- gânduri, pe care mai înainte nu le-am sesi- gată de problemele trecutului, apropiată zat. Aş zice că dânsa vorbeşte despre acest de consemnarea a 200 de ani de la ocupa- segment de timp, din această fărâmă a rea Basarabiei. Nu suntem demni de a crea globului pământesc prin gurile convorbi- un viitor, dacă nu vom avea trecut. Parcă a torilor săi. De fapt, Raia Rogac, prin aces- fost o încercare de a se trece cu un burete te personaje, ne spune gândurile, opiniile peste acest trecut, peste memorie, peste sale. Mi-a plăcut mult încă un moment din toate aceste personalităţi, peste Hasdeu, această carte. Zilele acestea am citit şi o peste Stere, care a suferit atât de mult, carte de maxime engleze, reţinându-mi peste întreaga generaţie a Unirii, peste atenţia următoarea: devenim înţelepţi nu cei care au pregătit-o şi au urmat-o, care prin răscolirea trecutului comun, dar prin au suferit, care au fost duşi prin gulaguri.

96 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Simt autismul acesta pe care-l aud, şi-l noastră, în revistele din Ţară, şi mi s-a cre- aud tot mai înfricoşător, tot mai ameninţă- at impresia că autoarea de mult a făcut tor pentru valorile pe care le-a promovat Unirea prin această carte. Venind aici, mă de atâta vreme şi care sunt consemnate gândeam la altceva, am auzit că există un şi în această carte. Eu cred că deja este monument al unui urât, foarte puţini rezis- un semn de maladie socială, cred că prin tă să stea în faţă acestui monument, pen- această tăcere, prin această laşitate să nu tru că îşi văd chipul adevărat din interior. deranjăm cumva pe cineva, ca nu cumva Volumul Punţi de sufl et este cartea omului să se întâmple ceva… De parcă încercarea frumos. Fiecare interviu este o oglindă a de a proclama ziua de 16 mai zi de doliu, unui sufl et frumos, care este sufl etul Nea- ar fi o declaraţie de război pentru noi! S-ar mului nostru. Eu mă bucur pentru Raia, fi putut trece foarte liniştit şi foarte calm, pentru această realizare.” consemnând în tăcere ca să fi e aşa o zi Vlad Pohilă: „De 23 de ani BM ţine o de resemnare, de abstinenţă, fără strigă- linie, nu s-a făcut vreo concesie nici în anii te, fără ţipete, fără isterii. Din păcate, nici de revenire a comuniştilor – am rămas cu acest lucru nu am putut să-l obţinem de limba română, am rămas cu românismul la la colegii noştri, ceea ce mă întristează o stare normală şi să dea Domnul să rămâ- foarte mult. Să-mi iertaţi modestia, nu nem tot aşa, graţie dumneavoastră. Poate pretind a fi un Meşter Manole, dar împreu- că unii bucureşteni ne găsesc deplasaţi... nă şi cu doamna Raia Rogac, şi cu toţi acei Nu ne supără, nu aş dori, dar ar putea să care sunt aici care se interesează de valori, se inverseze lucrurile. Pentru noi Bucureş- chiar parcă am fi în ipostaza acelor meş- tii a fost mai mult decât micul Paris, a fost teri mari care zidesc-zidesc şi încearcă să un mare Paris, când ni se inocula că doar zidească şi se vede bine o altă forţă male- de la Răsărit vine lucoare, noi vedeam în fi că cu uitare, cu nedorinţă de a pune preţ Bucureşti un liman al culturii româneşti, pe aceste valori, de a şti cine suntem, de a dar, cu regret, acuma Bucureştii se trans- şti ce a fost înaintea noastră. Noi, de fapt, formă într-un Fanar, în care tot soiul de suntem rezultatul, doar consecinţa a ceea Manoleşti şi Patapievici evaporează ideea ce au reuşit să apere, să promoveze înain- că a fi român este penibil; a fi ungur este taşii noştri. Cred că acesta este mesajul cel bine, evreu la fel, au o pasiune faţă de ruşi, mai consistent şi dominant al acestei cărţi, exacerbată şi nemotivată. Noi suntem mo- al acestor interviuri, care seamănă cu niş- tivaţi în ataşamentul faţă de ruşi, sunt unii te citiri ale sufl etului în palmă şi nu avem care abia îi delimitează pe Puşkin de Putin, decât recunoştinţă pentru cea care a adu- pe Dostoievski de Dzerjinski, însă ne dau nat între aceste coperte «Punţi de sufl et», nouă lecţii cum să-i iubim pe ruşi. Multe convorbirile cu personalităţi nestemate, ar fi de spus la acest compartiment şi con- un respect deosebit şi o dorinţă, să se contextul, din păcate, predispune. Eu vreau să tinue, să încercăm să perseverăm totuşi în repet crezul meu: cei 22 de ani de afl are a acest efort, în efortul de a spune adevărul, Basarabiei în componenţa României Mari, de a ne cunoaşte trecutul, de a ne cunoaş- nu spun altfel, plus cu cei trei ani, când te valorile, personalităţile, pentru că numai Antonescu le ordonase ostaşilor să treacă în felul acesta noi putem să rezistăm, dacă Prutul, total 25 de ani, au fost pentru noi nu vom continua ideea aceasta, eu nu ştiu absolut sărbători. Dacă nu erau acei 25 de dacă mai are rost existenţa noastră.” ani, nu mai vorbeam cum vorbim astăzi, Claudia Partole: „Multe interviuri nu mai gândeam cum gândim astăzi, nu din această carte le-am lecturat în presa mai aveam starea pe care o avem astăzi,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 97 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE iată ce înseamnă 25 de ani să fi i cu ai tăi, lă, citindu-i cartea: demnitate naţională, faţă de 175 de ani cu străinii...” credinţă, iubire de Dumnezeu, de creşti- Maria Grumeza: „Sunt pentru pri- nism şi interviurile ei pot avea o clasifi care: ma dată la o sărbătoare aşa de frumoasă, iubirea de cele şapte arte şi, mai ales, de la o lansare de carte. Am venit cu mare arta cuvântului, grija de purifi carea noas- dragoste, cu mare respect faţă de tot ce tră spirituală cu aceste personalităţi lu- este frumos şi curat. Aş spune că lansarea minoase. Vreau să vă doresc multă-multă aceasta este un botez, o sărbătoare şi pen- sănătate, să vă menţineţi în această albie tru autoare, care a depus o muncă asiduă a frumosului, să ne bucuraţi şi în continu- în realizarea ei. Este un succes pentru pro- are cu cuvântul sublimat, cu eleganţa lui, tagonistă şi o bucurie pentru cititori. Satul cu artistismul lui, pentru că interviurile, de nostru Pelinia se mândreşte cu aşa oameni fapt, nu sunt sufl etismul celor intervievaţi, deosebiţi ca Ion Vieru, Ianoş Ţurcanu, Raia dar sufl etul dumneavoastră prin prisma Rogac, care este o doamnă cu literă mare. totului unitar.” Este o colaborare între sat şi toţi acei care Colonel Andrei Covrig: „Pentru mine au avut aripi de zbor şi au venit în Chişinău este o onoare să fac parte din protagoniştii şi ne duc faima atât în întreaga Moldovă, cărţii, alături de personalităţi din stânga şi cât şi peste hotarele ei. Le suntem recu- dreapta Prutului. Vreau să vă mărturisesc noscători acestor oameni ai scrisului, care că acest interviu mi-a oferit posibilitatea depun efort întru crearea unor lucrări valo- de a vorbi şi despre acei care, cu regret, roase, care să rămână tinerei generaţii. Vin nu mai sunt cu noi, din neamul nostru Co- din partea tuturor consătenilor şi a dom- vrig, despre părinţii mei, Dumnezeu să-i nului primar, îi aducem mulţumiri pentru ierte, au fost nişte oameni deosebiţi, însă ceea ce a făcut pentru sat, inclusiv pentru în mod special am vorbit despre o persoa- monografi a Pelinia – nume de legendă, îi nă care, într-un anumit fel, m-a format ca dorim inspiraţie şi succes, fi e ca Domnul să personalitate, care trebuia să se rupă de vă aibă în pază permanent, să ne faceţi zile la acea mentalitate sovietică, imperială, frumoase, aşa cum este lansarea aceasta, deoarece am făcut serviciul militar şi în să ştiţi că toţi sătenii sunt alături de dum- armata sovietică, am fost în Afganistan. neavoastră. Vreau să zic cu glas mândru că Din 1992 sunt venit în Moldova, am făcut vă apreciem şi vă iubim foarte-foarte mult. serviciul militar în Armata Naţională. A fost Fie ca pomul vieţii dumneavoastră în con- grea această rupere de la mentalitatea im- tinuare să fi e luminat de sfântul soare şi perială. În acest context, am avut posibili- păzit de bunul Dumnezeu.” tatea, ca prin acest interviu, să povestesc Lidia Grosu: „Mă bucur să particip la despre apropiaţii mei. Nana mea şi unchiul această lansare de carte, carte pe care o meu în 1944 s-au refugiat în România, au ţin în mână şi consider că este o comoară. pribegit foarte mult, ca şi mulţi din cei Indiferent de ceea ce a spus N. Manolescu, care în 1944 s-au retras în dreapta Prutului. Ion Rotaru despre scriitorii basarabeni, noi Mulţi basarabeni erau urmăriţi de serviciile ne bucurăm de frumosul, pe care-l trăim speciale româneşti împreună cu NKVD-ul şi din acest frumos face parte şi Raia Ro- rusesc. Unchiul meu a scăpat, căci a lucrat gac. O văd permanent la manifestările în calitate de ziarist la Radio şi TVR. Fiind culturale, este pe verticală. Cartea vor- departe, la Bucureşti, era aproape de noi beşte despre acest lucru. Cine totuşi este prin emisiunile sale, noi ascultam, cei afl aţi dumneaei? Este un om care tinde mereu de-a lungul Prutului, emisiunile din Româ- spre perfecţiune şi am pus-o într-o formu- nia. Cartea merită atenţie sporită şi un ti-

98 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) raj mare. Eu personal am luat trei cărţi, un Raia Rogac: „Mulţumesc mult pentru exemplar îl voi duce la biblioteca din sat. aprecieri, cuvinte frumoase. Lansarea unei Mărturisesc că sunt nespus de bucuros că cărţi pentru autor e ca şi un examen, la fi - am încăput în paginile acestei cărţi în rând nal îşi poate da seama dacă a făcut sau nu cu multe personalităţi despre care lumea ceva bun. Cu sinceritate vreau să spun că trebuie să ştie din prima sursă. Doamna m-au încurajat recenziile care s-au făcut, Raia Rogac a reuşit să deschidă sufl etul mai am interviuri, pentru care mă gândesc celor intervievaţi şi acesta este un merit la o carte nouă...” absolut al autoarei.” (Foto: Vasile ŞOIMARU)

UN DOCUMENT ISTORIC INEDIT: CRUCEA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC

Tamara GORINCIOI

Pentru noi, românii, credinţa în Dum- că o delegaţie de la Chişinău, prezentă la nezeu are ceva din măreţia unei lupte pen- comemorarea Unirii la Oneşti, printre care tru adevăr şi dăinuire ca neam. „Ce pustiu dnii Rodion Bogdan, Maria şi Valeriu Sa- ar fi spaţiul dacă n-ar fi punctat de bise- harneanu, fascinaţi de Crucea din preajma rici!”, spunea Petre Ţuţea în Ultima scrisoare acestui oraş, au pledat pentru Nisporeni, către prieteni, adăugând că fără revelaţie şi unde acum 10 ani a fost lansat Postul de fără harul divin nu putem şti cine suntem, radio Vocea Basarabiei. Şi iată că peste ce este lumea, scopul ei sau scopul nostru în această viaţă. Or, Crucea Mântuirii Neamului Românesc, înălţată vara trecu- tă la Nisporeni cu sprijinul oamenilor de afaceri şi al bunilor creştini Maria şi Ghiţă Dohotaru din Oneştii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt – ca o continuitate a faptelor bravu- lui voievod ce a luptat cu sabia şi crucea împotriva păgânimii –, mai înscrie o fi lă de istorie la prezent, amintindu-ne că suntem români şi că puterea noastră rezidă în Uni- re. Mai ales acum, când Basarabia este încă împânzită cu monumente ale lui Lenin şi cu tancuri sovietice. Crucea Mântuirii Nea- mului Românesc merita să fi e înălţată, de ce nu, ca un simbol al românismului şi al unităţii Neamului şi în Piaţa Marii Adunări Naţionale sau în locul tancului cu ţeava îndreptată spre Prut, nu departe de Un- gheni, sau putea fi sfi nţită pe 16 mai, cu ocazia a 200 de ani de la răpirea Basarabi- ei de către ruşi. Oricum, aşa s-a întâmplat

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 99 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE un an, distinsa doamnă şi mecenat Maria atribuită de legende şi de istorici ca baş- Dohotaru mai vine cu o surpriză – albu- tina lui Ştefan cel Mare; oraşul este cunos- mul Crucea Mântuirii Neamului Românesc, cut în toată lumea şi graţie performanţelor o cronică în imagini a derulării ineditului admirabilei gimnaste Nadia Comăneci. proiect, cu prezentarea personalităţilor Concepută ca o miniencilopedie, cartea care au contribuit la ridicarea acestui înăl- va rămâne în istoria noastră ca un omagiu ţător monument creştin, dar şi a unor în- celor care au luptat pentru unitatea nea- aintaşi ce au anticipat, direct sau indirect, mului.” evenimentul în cauză. Albumul, apărut la Maria Dohotaru, directorul Editurii Editura „Magic Print” din Oneşti, judeţul „Magic Print” şi autoarea albumului Crucea Bacău, editură ce aparţine doamnei Maria Mântuirii Neamului Românesc, copleşită Dohotaru, refl ectă cele mai emoţionante de emoţii, a mărturisit următoarele: „Pen- aspecte ce s-au petrecut în momentul intru mine lansarea acestui album la Chişi- augurării Crucii în ziua de 28 august 2011, nău este un eveniment cu totul deosebit. fi xează pentru istorie în ordine cronologică M-am implicat sufl eteşte în realizarea etapele şi personalităţile care au contribu- acestui album pentru că am dorit să las it cu mijloace şi au depus eforturi pentru a o mărturie despre faptele de înălţare a face posibilă realizarea proiectului. monumentului Crucii Mântuirii Neamului În deschiderea acestui vibrant eveni- Românesc. Cartea cuprinde imagini mai ment, care a avut loc în sala de festivităţi a mult decât semnifi cative ale dragostei şi Bibliotecii Naţionale, scriitorul Vlad Pohilă entuziasmului românilor de pe ambele a făcut o legătură între credinţă şi unitate maluri ale Prutului care au participat la la români, lupta pentru identitate: „S-a în- inaugurare. Este un document istoric des- tâmplat aşa că de-a lungul secolelor, noi, pre unitatea noastră naţională, lingvistică basarabenii, romanii în ansamblu, am fost şi spirituală, care ne menţine puternici în în faţa primejdiei de dispariţie, într-o pri- confruntare cu istoria. Crucea Mântuirii goană continuă şi am avut nevoie de mân- Neamului Românesc merita un album de tuire, de salvare. Oamenii noştri au apelat artă, care mă exprimă pe mine ca autoare întotdeauna la Dumnezeu, dar şi la propri- şi pe cei care au contribuit la înălţarea mo- ile forţe. Anul trecut, după câte ştiţi, pe cel numentului şi numele cărora fi gurează ca mai înalt punct din Basarabia – şi anume la document istoric.” Nisporeni – a fost înălţată Crucea Mântuirii Referindu-se la miracolul acestui mo- Neamului Românesc, ca un omagiu celor nument al românităţii noastre, Nicolae care au luptat şi continuă să lupte ca noi Dabija, scriitor, membru de onoare al Aca- să rămânem ceea ce am fost, cea ce ne-a demiei Române, a menţionat că această dat Dumnezeu. Pentru că, dreptul nostru lansare are o semnifi caţie dublă, 20 aprilie la identitatea etnică, la limba română, este fi ind şi Ziua Tricolorului: „Semnifi caţia pen- mereu primejduit, mereu pus la îndoială. tru basarabeni a Tricolorului înălţat în Piaţa Cartea care se pretează adunării noastre Marii Adunări Naţionale este una deosebi- a fost scoasă prin eforturile conjugate ale tă, mai ales că premierul Vlad Filat a pro- Postului de radio Vocea Basarabiei, care a mis că asemenea tricoloruri vor fi înălţate lansat această idee şi a avut tot sprijinul, pe cele mai înalte puncte din R. Moldova. într-un fel uimitor, al unei mâini de entuzi- Dar primul Tricolor a fost această Cruce de aşti, patrioţi, intelectuali din oraşul Oneşti, pe dealul Zghibarţa din Nisporeni, graţie destul de bine cunoscut prin câţiva factori. familiei Maria şi Ghiţă Dohotaru.” Nicolae În apropierea Oneştilor se afl ă comuna Dabija, care în 2000 a făcut o interpelare în

100 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Parlament pentru înălţarea unei Cruci simi- torul general al Societăţii „Agroenergia”, lare, cu ocazia celor 2000 de ani de creşti- Andrei Bolboceanu, şeful întreprinderii nism, la Bălăneşti, punctul cel mai înalt din „Casalux”, profesor universitar, doctor în Basarabia, satul lui Ion Sturza, dar a cărui ştiinţe tehnice Nicolae Covalencu, mem- idee nu a fost realizată, a concluzionat me- bru al Academiei Române; a meşterilor po- taforic că noi, basarabenii, „avem nevoie pulari în frunte cu maestrul Vasile Adam, de cat mai multe cruci ca să sfi nţim toată parohul Catedralei „Sf. Apostoli Petru şi Basarabia. Suntem o ţară de morminte.” Pavel” din Chişinău, profesor în teologie, „Crucea Mântuirii Neamului Românesc preotul Petru Buburuz, parohul bisericii nu ar fi avut, nu ar fi atins altitudinea sa din Călăraşi, preotul Ioan Mutu şi mulţi, dacă n-ar fi existat Vocea Basarabiei, care în mulţi alţi creştini. anii de prigoană a fost o porta-voce a lup- A onorat lansarea acestui minunat altei pentru deşteptare naţională şi a cres- bum şi vicepreşedintele Parlamentului R. cut aidoma celor mai îndărătnice fl ori sau Moldova dna Liliana Palihovici. În opinia ierburi în asfalt”, a remarcat moderatorul dumneaei, „cel mai important lucru este nu Vlad Pohilă. Valeriu Saharneanu, direc- faptul că ne vom integra în Europa peste torul Postului de radio Vocea Basarabiei, un an-zece, ci aceşti leuţi donaţi din sufl et preşedintele UJM, deputat în Parlamentul de copii şi bătrâni întru credinţa noastră. R. Moldova, a remarcat că „albumul Crucea Căci nimeni nu ne poate scoate credinţa Mântuirii Neamului Românesc este ca un din sufl et, nu am pierdut-o nici atunci când ecou al apariţiei la Nisporeni a Postului de am fost duşi în Siberia. Avem o istorie şi o radio Vocea Basarabiei. Şi Crucea Mântui- cultură comună şi norocul să întâlnim o fa- rii Neamului, şi acest album se transformă milie atât de frumoasă de creştini precum din idei în unitate de gând şi de fapte. Mă familia Dohotaru care au construit această bucur că dintr-o idee a ieşit un proiect de Cruce”. Or, cum avea să completeze acest importanţă naţională. Pentru că vorbim de gând protoiereul Petru Buburuz, „avem latinitate, europenism, dar se vorbeşte mai un popor de aur, iar această Cruce conti- puţin despre românitatea noastră. Am vrut nuă tradiţiile noastre de credinţă milena- să facem o legătură între crucea de la Put- ră, care trebuie să ne unească”. A mulţumit na şi Crucea de la Oneşti. Să unim râurile dnei Maria Dohotaru pentru dragostea şi Trotuş cu râul Prut”. A mulţumit tuturor ce curajul de a face un lucru atât de frumos şi au contribuit la înălţarea acestui minunat măreţ şi parohul bisericii din Călăraşi, Ioan monument, îndeosebi familiei Dohotaru, Mutu, care a adunat donaţii consistente dlui Constantin Rusanovschi, preşedinte- de la enoriaşii acestui lăcaş sfânt. A con- le Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina” şi tribuit la imortalizarea înălţării Crucii Mân- Veaceslav Ţâbuleac, director al Postului tuirii Neamului Românesc de la Nisporeni de radio Vocea Basarabiei, care în timpul şi ex-deputatul şi economistul Vasile Şoi- lucrărilor de la Nisporeni a fost practic şef maru. „Am fost martor la câteva etape ale de şantier. V. Ţâbuleac a menţionat contri- naşterii acestei Sfi nte Cruci – la Oneşti şi la buţia conducătorilor întreprinderilor care Nisporeni. Vor fi înălţate şi alte Cruci. Dar au efectuat lucrările de construcţie a aces- acest album merită să fi e editat în 25 mii tui complex – Valeriu Abageru, directorul de exemplare, care trebuie să înconjoare Societăţii „Nica” din Nisporeni, fondatorul toata lumea, diaspora românească, ca un Societăţii „Moncontel Service”, Veaceslav model de românism şi unitate de neam”, a Ursachi, şi directorul general al întreprin- afi rmat dânsul, felicitând din sufl et pe au- derii menţionate, Ruslan Romanoff , directorii acestui act dumnezeiesc.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 101 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE

Prezent la inaugurarea albumului trapondere a tancului de la Leuseni”, a re- Crucea Mântuirii Neamul Românesc, Con- marcat dl C. Rusanovshi. În semn de mare stantin Tănase, directorul ziarului Timpul, recunoştinţă pentru dna Maria Dohotaru, care a asigurat asistenţă mediatică pe tot Societatea „Zamolxis” din Chişinău, repre- parcursul înălţării acestui monument, a zentată de Vasile Ciubuc, a oferit autoarei salutat apariţia albumului din mai multe albumului medalia „Zamolxis” pentru cu- considerente: „Când de la Kremlin vin tot tezanţa şi contribuţia la înălţarea Crucii mai multe persoane care ne marchează te- Mântuirii Neamului. Maria Ciobanu, depu- ritoriul, ne învaţă cine suntem şi ce limbă tat în Parlamentul R. Moldova a apreciat că trebuie să vorbim, această carte este ca o ceea ce a făcut familia Dohotaru întăreşte Cruce înălţată, un avertisment pentru ei că înţelepciunea noastră populară că sângele noi mai existăm.” „Deşi punem cruci, încă apă nu se face şi că cel mai mult contează nu am reuşit să distrugem monumentele să ne purifi căm sufl etele, să ne izbăvim de lui Lenin şi tancurile sovietice. Consider că mentalitatea perimată a trecutului sovie- o datorie a noastră, a politicienilor, a Biseri- tic totalitar. cii, este să demarăm o campanie naţională A încununat această manifestare de o de scoatere a tancurilor şi a monumente- înaltă vibraţie românească maestrul Ion lor lui Lenin”, a lansat un apel editorialistul Ungureanu, care a pus punctul pe i şi prin de la Timpul. discursul său fulminant, defi nind nişte Dacă Tricolorul reprezintă unitatea adevăruri incontestabile: „Crucea aceasta celor trei provincii româneşti, Crucea Mân- trebuie să înceapă izgonirea tuturor tan- tuirii Neamului Românesc constituie un curilor din R. Moldova. Pentru că nu pot alt simbol al credinţei şi al unităţii noastre fi compatibile tancurile şi crucea. Crucea milenare, a defi nit mesajul acestui monu- Mântuirii Neamului Românesc este un ment deputatul şi poetul Ion Hadârcă. simbol, dar şi o lecţie. Ce facem mai depar- Dl Constantin Rusanovschi, „o perso- te? Ea poate fi prevestitoare de salvare, dar nalitate de o energie inepuizabilă, o dova- şi invers. Să ne amintim ce s-a întâmplat dă vorbitoare că basarabenii sunt români, peste 20 ani după înălţarea Crucii de pe cea mai sigură legătură dintre Oneşti şi Caraiman? Basarabia a fost cedată. Cui au Chişinău”, cum a fost prezentat de Vlad slujit conducătorii României? Sute de mii Pohilă, a precizat că denumirea de Crucea de soldaţi români au trebuit să moară. Iată Mântuirii Neamului Românesc îi aparţine ce înseamnă să înalţi o Cruce: să îţi asumi dnei Maria Dohotaru. „Fie ca la baza acestei Cruci să fi e răstignirea comunismului, care a făcut să fi m unii români şi alţii moldoveni. Deşi eu sunt român născut la Edineţ. Închinându-ne acestei Cruci, vom aduce un omagiu celor rămaşi în Siberia, printre care şi bunicul meu de pe tată. Cru- cea Mântuirii Neamului Românesc are o semnifi caţie extraordinară. A apărut ca un semn divin prin miraculoasa faptă a familiei Dohotaru şi oamenii de la Nisporeni. Este impresionant să citeşti lista donatori- lor şi să vezi ce oameni extraordinari sunt. Acest album rămâne posterităţii ca o con-

102 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) o mare responsabilitate. Un legământ cu ai voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt cerurile. Crucea trebuie să ne mobilizeze, (domnitorul s-a născut la Borzeşti, parte nu să ne relaxeze. Din moment ce a fost a Oneştilor), ar putea lesne numită şi Cru- înălţată, Basarabia e invitată să o justifi ce. cea Reunirii Tuturor Românilor. Odată cu Ţin minte, la inaugurarea acestei Cruci la lumina revărsată de acest simbol divin Nisporeni, pe 28 august 2011, erau mulţi al credinţei în văile şi luncile de-a lungul din România şi din Basarabia. Am zis că Prutului, asupra cimitirului ostaşilor ro- mă strădui să deosebesc care sunt români mâni de la Vărzăreşti, care şi-au jertfi t via- şi care moldoveni şi că stau în faţa unei ţa în numele libertăţii şi revenirii acasă a «dileme»: ori că toţi românii sunt moldo- Basarabiei, Dumnezeu se pare că a trecut veni, ori că toţi moldovenii sunt români! Prutul, revenind şi el acasă. Neîndoios că A fi moldovean în condiţiile noastre în- de fapta oneştenilor, care s-au implicat în seamnă să nu ai istorie, trecut, să nu poţi realizarea acestui proiect prin Asociaţia vorbi limba, să fi i supus şi slugarnic. A fi „Pro Basarabia şi Bucovina”, în persoana moldovean înseamnă în opinia lor a fi un dlui Constantin Rusanovschi, basarabea- nimeni. Vin de la lansarea fi lmului despre nul refugiat în Ţară la doar nouă luni, un Emil Loteanu, un mare moldovean din mare sufl etist ce trăieşte şi respiră Basara- Nordul Basarabiei şi gândindu-mă unde bia şi prin Basarabia, a tuturor ce au convin, la o altă mare moldoveancă – Maria tribuit la înfăptuirea acestui miracol, ar fi Dohotaru de la Oneşti, care a venit cu ide- mândru nu numai cel mai mare Domnitor ea Crucii Mântuirii Neamului Românesc, la al tuturor românilor, dar şi Domnul nostru un moment dat m-a luminat Dumnezeu şi din ceruri. Or, prin acest proiect, ne-am mi-am zis: «A fi moldovean înseamnă a fi mai apropiat cu un pas de Dumnezeu şi cel mai bun român.» Pentru că numai un de idealul sfânt al tuturor românilor. Pen- moldovean cum a fost Eminescu a spus: tru că nu există bogăţie mai mare decât «Suntem români şi punctum.» Înseamnă a înălţarea prin Neam şi Credinţă. fi Ion Cuza Vodă, primul nostru domnitor Dacă printre noi s-ar găsi barem încă care a întregit neamul, Mihail Kogălnicea- 1000 de români ca distinsa şi generoasa nu, Ion Creangă, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri doamnă Maria Dohotrau, ca inimosul Con- etc. Adică promotorii Unirii. Trăim clipe stantin Rusanovschi, preşedintele Asoci- nemaipomenit de frumoase. Să fi m demni aţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, Crucea de această cruce, să o purtăm zi de zi în Mântuirii Neamului Românesc ar lumina inima noastră. Atunci Dumnezeu ne va Basarabia şi întreaga Românie de la un ajuta să ne îndeplinim idealurile sfi nte, să capăt la altul. Şi, cu siguranţă, ar stinge fi m continuatorii demni ai celor mai mari discordia din inimile celor înstrăinaţi, ar moldoveni-români.” reaprinde candela speranţei şi am fi o Ţară Cu certitudine, Crucea Mântuirii Nea- Reîntregită, puternică şi unită în faţa duş- mului Românesc, înălţată la Nisporeni manilor. Nu ne-ar mai clinti din loc nicio cu sprijinul marilor români şi oameni de vijelie sau uragan. bună credinţă de la Oneşti, judeţul Bacău, (Foto: Vasile ŞOIMARU) Maria şi Ghiţă Dohotaru, urmaşi de drept

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 103 BiblioPolis

OMAGIERI

CU SUFLETUL MEREU ÎN BASARABIA Vlad POHILĂ Printre prietenii revistei Bi- tăm să inserăm o schiţă oma- blioPolis, respectiv, ai BM „B.P. gială – un norocos prilej de a ne Hasdeu”, un loc cu totul distinct exprima, încă o dată, toată ad- îi revine savantei şi profesoarei miraţia şi recunoştinţa, ca şi bu- universitare Zamfi ra Mihail. curia de a ne afl a printre apropi- Greu de spus ce să fi e la mijloc: aţii Zamfi rei Mihail. bunătatea ei cuceritoare din * * * fi ece discuţie; înţelepciunea Lingvist şi etnolog, pale- academică pe care îşi zideşte olog şi bibliograf, doctor în scrierile sau discursurile (inclu- fi lologie, profesor universitar, siv pentru revista noastră sau cercetător ştiinţifi c principal şi onorifi c la pentru unele manifestări culturale de la BM); Institutul de studii sud-est europene al receptivitatea impresionantă la tot ce e be- Academiei Române. nefi c oamenilor, inclusiv la schimbările ver- S-a născut la 15 iunie 1937, la Chişinău, tiginoase din Societatea Cunoaşterii? Cert în familia preotului savant Paul Mihail şi a este că Zamfi ra Mihail a devenit de mult o preotesei Eugenia, numele de botez com- favorită a noastră, o personalitate preţuită plet fi indu-i Eugenia-Zamfi ra Mihail. şi iubită de toţi cei care au avantajul de a Licenţiată a Facultăţii de Filologie a comunica cu dânsa, fi ind aşteptată, dorită Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, speciali- mereu la noi – pe paginile BiblioPolis-ului, tatea limba şi li teratura română (1958), în în sălile destinate manifestărilor culturale şi, 1974 susţine teza de doctor în fi lologie cu desigur, în sălile de lectură – prin cărţile, stu- subiectul Terminologia portului popular diile, arhivele, recenziile, risipite în seriale de românesc. Burse de studii la Freiburg, Ger- mare prestigiu de la Bucureşti sau Chişinău, mania, (1968) şi la Salonic, Grecia, (1974); dar şi din alte centre ştiinţifi ce şi culturale călătorii de studii în Cehia, Polonia, Bulga- din Europa. Fără a găsi un răspuns cert la ria, Rusia (între anii 1964 şi 1989). În 2001 întrebarea pusă mai sus, îndrăznim a lansa devine li cenţiată a celei de-a doua facul- ipoteza că un motiv al ataşamentului nostru tăţi – de Teologie, la Bucureşti. faţă de Zamfi ra Mihail este şi „basarabeni- Se consacră muncii de cerceta re: iniţial tatea” dânsei... Cea care a trăit împreună cu la Filiala Iaşi a Acade miei Române (1958- părinţii drama refugiului în dreapta Prutu- 1971), apoi, din 1971, la Institutul de stu- lui, pentru a se salva de urgia bolşevică, ne dii sud-est europene din Bucureşti: de la înţelege, ne simte cel mai bine pe cei rămaşi cercetător ştiinţifi c, la cercetător ştiinţifi c aici, în stânga râului devenit hotar între fraţi. principal. Domenii de specialitate: lingvis- Pentru că Zamfi ra Mihail păstrează mereu în tica gene rală şi comparată, etnolingvistica sufl et Basarabia natală, iar această „povară sud-est europeană, istoria limbii române, sau tezaur sfânt” îi conferă nebănuite faţete etimologia, fi lologia, an tropologia cultura- ale unei duble nobleţe – româno-române. lă, paleografi a; studierea limbii române din Deşi o cunoaştem toţi destul de bine, la Ba sarabia ş.a. Participă (din 1967) la circa aniversarea ce o marchează acum, nu ezi- 40 de congrese, conferinţe şi simpozioane

104 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) naţionale şi internaţionale, prezentând co- volume de Jurnal (1940-1944) şi Corespon- municări care au fost tipărite în Bulgaria, denţă de Paul Mihail (1998, 2001). Rusia, Norvegia, Germania, Gre cia, Albania, Rod al unor preocupări mai vechi, în Italia, precum şi la Bucureşti, Iaşi, Suceava, 2009 editează în franceză studiul monogra- Cluj-Napoca, iar după 1990 – şi la Chişinău fi c Nicolae le Spathaire Milescu à travers ses şi Bălţi. Se implică în importante proiecte de manuscrits. În 2010, la Chişinău, vede lumi- colabora re internaţională (şapte proiecte na tiparului volumul de sinteză 155 de cărţi şi granturi, în anii 1983-2011); organizează într-o carte: [recenzii, analize, studii vizând şi moderează simpozioane ştiinţifi ce inter- literatura română, civilizaţia cărţii, relaţiile naţionale (1996, 1998, 2000, 2002, 2004, culturale; lingvistica şi etnolingvistica; et- 2008). Desfăşoară şi o susţinută activitate nografi a şi antropolo gia culturală; repere didactică, în 1999 fi ind atestată conferenţiar biografi ce şi bibliografi ce; iconografi e]. universitar, iar în 2001 – profesor universitar, Noua carte include lucrări scrise de autoare specialitatea lingvistica generală şi istoria de la debuturi (1955) şi până în anul apariţi- limbii române, la Facultatea de Limbi şi Lite- ei acestui volum prin care, după cum obser- raturi Străi ne a Universităţii „Spiru Haret” din vă în Cuvânt introductiv dr. L. Kulikovski, au- Bucureşti, unde predă cursurile: Lingvistica toarea „a eternizat 155 de cărţi, concomitent, generală, Civilizaţia cărţii, Tehnica redactării. punând în valoare – pentru multe decenii, A debutat în presă în 1955 cu recenzii respectiv, generaţii de cititori ce se vor perin- şi studii de istorie a lim bii române şi a li- da în viitor –, importante domenii ale spiritu- teraturii române vechi şi clasice, în reviste alităţii româneşti, dar şi europene, ba chiar şi teologi ce şi de fi lologie. Debut editorial în ale celei universale”. Noua apariţie editorială 1978 cu monografi a Terminologia portului este mult apreciată de cercurile ştiinţifi ce popular românesc în perspectivă compara- şi instituţiile culturale de la Chişinău şi Bu- tă sud-est europeană. Se implică în elabo- cureşti, inclusiv prin acordarea Premiului rarea unor lu crări colective de amploare: Sinteze al Salonului Internaţional de carte, Istoria gândirii şi creaţiei ştiinţifi ce şi tehnice Chişinău, 2010. româneşti (1982), Forma şi denumi rea unel- Activitatea ştiinţifi că, didactică şi cultelor în Balcani în sec. XIII- XVIII (1982-1986); turologică a Zam fi rei Mihail este în genere transliterarea ştiinţifi că pentru ediţia ani- preţuită în nume roase recenzii, dar şi prin versară a Bibliei de la Bucureşti din 1688 distinc ţii importante precum: Premiul Ti- (1987-1988). În 1993 editează, împreună cu motei Cipariu al Academiei Ro mâne (1978), Paul Mihail, Acte în limba română din Basa- Premiul B.P. Hasdeu al Academiei Române rabia (I). 1812- 1830, urmată de Etimologia (1990), Premiul Eudoxiu de Hurmuzaki al în perspectivă etnolingvistică (2000), Limba Academiei Române (1993, îm preună cu română în scrieri parenetice din Basa rabia. Paul Mihail), Premiul Ethnos – pentru în- 1812-1865 (2001), Lingvistică generală: curs treaga activitate de cercetare în domeniul pentru studenţii facul tăţilor de litere (ed. I – ling visticii comparate şi contribuţii remar- 2002, ed. a V-a – 2010). Îngrijeşte editarea cabile în etnolingvistică şi antropologia unor manuscrise inedite: Cronica [lui Ioan culturală, acordat de Fundaţia „Ethnos” din Neculce] copiată de Ioasaf Luca (împreună Bucureşti. Este membră a Societăţii Româ- cu Paul Mihail, 1993), Introducere în opera ne de Lingvistică; a Asociaţiei slaviştilor lui Vitruviu şi scrisori alese către Simeon de din România, a Comisiei de Etnologie a G.M. Cantacuzino (1993), Desiderie (2000), Academiei Româ ne, a Asociaţiei Internaţi- pentru care scrie prefeţe, studii introducti- onale de studii sud-est-europene; membră ve, alcă tuieşte indici tematici. Împreună cu şi reprezentantă a României în Consiliul Eugenia Mihail îngrijeşte tipărirea a două Ştiinţifi c al SIEF – Societé Internationale

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 105 BiblioPolis OMAGIERI d’Ethnographie et Folklore. Face parte din ofi lilor „Paul Mihail” din R. Moldova; este colegiile de redacţie ale unor importante Cetăţeană de Onoare a comunei Cornova publicaţii ştiinţifi ce, inclusiv la prestigioa- (2007), satul natal al părintelui Paul Mihail, sa Revue des etudes sud-est européennes. localitate cu care Zamfi ra Mihail menţine o Preşedinte de onoare al Societăţii Bibli- strânsă legătură sufl e tească.

ARTISTA DORURILOR NOASTRE V. PRISĂCARU Este, poate dovada celei în Satul Nou, Cimişlia, în familia mai înalte moralităţi a te afl a lui Chiril Caranfi l, felcer, şi a Ma- pe culmile gloriei şi a nu înceta riei (n. Antoci, casnică). să fi i cu cei rămaşi mai jos... După absolvirea şcolii medii Aceasta ar fi , pe scurt, situa- de cultură generală din Cimişlia ţia în care se afl ă la ora actuală (1964), trece concursul pentru actriţa Ninela Caranfi l: situân- grupa din Moldova de viitori du-se pe podiumul celor mai stu denţi la Institutul de Artă înalte împliniri artistice, dânsa Teatra lă „A. Lunacearski” (GHI- nici nu-şi imaginează o zi, mă- TIS) din Moscova. Ca licenţiată a car, trăită separat de iubitorii de acestui institut, în vara lui 1969 teatru, de toţi cei care îi apreciază şi îi admiră este an gajată la Teatrul Dramatic „A. Puş- talentul, frumuseţea, dragostea fi erbinte de kin” (azi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”) Neam şi de oameni în ansamblu. De fapt, nici unde, împreună cu alţi colegi de promoţie, nu s-ar putea altfel: Ninela Catanfi l s-a făcut debutează concomitent în patru spectaco- actriţă nu pentru sine, ci pentru alţii, deve- le. Fiind invitată, în 1972, pentru rolul Doicii nind, cu trecerea oamenilor, o Artistă a între- din piesa Ipolit de Euripide, la Teatrul „Lu- gului popor! Pentru că ea ne poartă în lume ceafărul”, acti vează câţiva ani în acest co- dorurile noastre, adică dorinţele, aspiraţiile, lectiv teatral. Revine în 1976 la teatrul unde speranţele pe care ca nimeni ştie a le culege, debutase, legându-şi pentru totdeauna a le îngriji, a le nutri, a le ocroti, a le da aripi destinul cu cel al Naţi onalului din Chişinău. pentru zbor spre mult visata realizare... În perioada 1999-2001 a funcţionat ca vice- Şi deoarece Artista ne cunoaşte atât de ministru al culturii, optând pentru ocrotirea bine, este fi resc să o cunoaştem şi noi cât şi promovarea mai energică a valorilor na- mai subtil. Sperăm că articolul documen- ţionale autenti ce, pentru ameliorarea exis- tar de mai jos să vă fi e util în acest sens, el tenţei precare a oamenilor de creaţie. constituind, în acelaşi timp, şi o fl oare (din În aproape patru decenii de carieră cuvinte!) pe care o dăruim, cu drag, Ninelei artistică, Ninela Caranfi l a interpretat pes- Caranfi l la aniversarea ce o marchează în te 30 de roluri în teatru, dând viaţă unor aceste zile de Cireşar. per sonaje foarte diferite ca factură, de la comice la dramatice şi tragice: Ziţa din O * * * noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Ele- Viitoarea actriţă de teatru şi fi lm, Artis- onora şi Olia din Tata, Nătăluţa, Efi mia şi tă Emerită din R. Moldova (1991), Artistă a Elena din Pomul vieţii, Vera din Abecedarul Poporului (dec. 2011); sora lui Ştefan Ca- (toate trei piese de D. Matcovschi), Vecina ranfi l (n. 1945), dirijor de cor, pedagog, va- bi nevoitoare din Casa mare de Ion Druţă, lorifi cator al folclorului muzical, s-a născut Oltea din Io, Ştefan Voievod de A. Gondiu;

106 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Liza din Casa de F. Abramov, Angustias zintă concomitent, prin excelenţă, tipul de din Casa Bernardei Alba de F. García Lor- artistă angajată, militantă, care s-a implicat ca, Mama din Om şi gentilom de E. De Fi- cu ardoare şi dăruire în Mişcarea de elibe- lippo, Olinda din Lumea este aşa cum este rare naţională din 1988 -1991, continuând de A. Moravia, Ursula din dramatizarea Un până în prezent să ţină trează conştiinţa şi veac de singurătate de G. Carcía Márquez demnitatea naţională prin spectacole, reci- etc. Din realizările ultimilor ani ale Nine- taluri, apariţii la diverse mani festări cultu- lei Caranfi l pe scena Naţionalu lui „Mihai rale, omagiale, civice, inclusiv de la tribuna Eminescu” din Chişinău, amintim rolurile Forului Democrat al Românilor din R. Mol- Ea din Zăpezile de altădată de D. Solomon dova. Este şi o apreciată publicistă, autoare (reg. E. Gaju), Mama în Povestea unei nebu- de articole, eseuri, tablete, interviuri, luări nii obişnuite de P. Zelenka (reg. S. Cozub), de atitudine etc., publicate în presa periodi- Nătăluţa din Pomul vieţii de D. Matcovschi că de la Chişinău sau prezentate la pos turile (reg. S. Cozub), Asumpta Roca în Actriţele de radio şi TV. Şi-a adunat scrierile în două de J. Jornet i Barnet (reg. V. Drucec). volume de autor: Tăcerea de până la cuvânt A colaborat cu faimoşi regizori (V. Cup- (2005) şi Nebănuita forţă a scenei (2009). cea, V. Apostol, A. Băleanu, S.I. Şcurea, V. Este membră a UNITEM, a Uniunii Ci- Ciutac, S. Vasilache, A. Vartic, P. Bokor ş.a.); neaştilor din R. Mol dova şi a Uniunii Cine- i-a avut parteneri în spectacole pe actorii C. aştilor din România. Artistă Emerită din R. Constantinov, D. Caraciobanu, V. Ciutac, V. Moldova (1991), Artistă a Poporului (dec. Rusu, N. Darie, D. Cocea, V. Chircă, P. Zavtoni 2011). Deţine mai mul te distincţii: Pre- ş.a. Actriţa N. Caranfi l îmbină fructuos rigo- miul Festivalului internaţional de poezie rile specifi ce sistemului clasic al lui Stanis- Mihai Eminescu (1996), Marele Premiu al lavski cu principiile de factură avangardistă Festivalului Lucian Blaga (Alba Iulia, 1998), ale sistemului lui E. Vahtangov, însuşindu-şi ordinul Gloria Muncii (1999), Premiul Se- şi dând expresie scenică celor mai frumoa- natului UNITEM – pentru merite deosebire se tradi ţii ale şcolii teatrale româneşti. în dez voltarea artei teatrale (2009), Diplo- A jucat roluri în zece fi lme produse la ma de recunoştinţă 20 de ani de la Podul Chişinău. Participă la numeroase emisiuni de fl ori, acordată de Liga Culturală pentru televizate şi radiofonice, la Radioul Naţi- unitatea românilor de pretutindeni (2010), onal având o impresionantă Fonotecă de Diploma de merit Cu prilejul înălţării monu- aur personală, cu zeci de spectacole, „cărţi mentului Crucea Mântuirii Neamului Ro- sonore”, sute de recitaluri din poezia româ- mânesc (2011), Diploma Cel mai bun rol fe- nească şi cea universală. O im portanţă componentă a creaţiei sale o constituie re- minin, acordată la Gala premiilor UNITEM citalurile lirice, spectacolele de poezie: Ră- – pentru Ea din Zăpezile de altădată, apoi mâi, iu birea mea, rămâi (1992), De dragoste, pentru Mama din Povestea unei nebunii de dor (1994), Rugăciune (1997), Întru Tine, obişnuite. Este Cetăţeană de Onoare a or. Doamne, ne rugăm – spec tacol dedicat ce- Cimişlia (2011). lor două milenii de creştinism; recitaluri în Mai menţionăm că, acum cinci ani, BM cadrul Festivalului Mihai Eminescu (1999- „B.P. Hasdeu” a editat o Biobibliografi e. Ni- 2000). A editat două CD-uri de mare suc- nela Caranfi ,l a cărei ediţie înnoită va ve- ces: Dorul infi nitului din noi (2007, poezie dea lumina tiparului în curând, astfel răs- românească de dragoste şi civică) şi Rugă punzându-i actriţei pentru devotamentul (2009, cu Psalmii lui David). pe care-l arată cititorilor noştri, dânsa fi ind Măiastră a cuvântului rostit, îndră- o prezenţă vie în viaţa Echipei „Hasdeu” şi a gostită de cuvântul scris, N. Caranfi l repre- revistei BiblioPolis...

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 107 BiblioPolis

BIBLIOPOLIS – 10 ANI

BIBLIOPOLIS LA O ZI DE MARE SĂRBĂTOARE

Raia ROGAC Într-o atmosferă cordială, la Sediul prestigiu. Ca într-o oglindă retrovizoare, Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Has- evoluţia revistei s-a contopit cu evoluţia deu”, pe data de 10, în luna aprilie, cu în- instituţiei-mamă (fondatoare), prin prisma cepere de la ora 10 şi 10 minute, a înce- evocărilor, an de an ridicându-se ştacheta put conferinţa bibliotecarilor cu genericul până la standardul european al bibliotecii, Revista „BiblioPolis” – produs profesional, dar şi al publicaţiei. Dar la început a fost cultural şi de imagine al Bibliotecii Munici- Vlad Pohilă, care a avut curaj şi a crezut pale „B.P. Hasdeu”, consacrată aniversării că vom reuşi, a subliniat Lidia Kulikovski. celor zece ani de la fondarea ei. De zece Am creat un sentiment de urgenţă şi men- ori înmulţit la zece a fost numărul comu- ţinem ritmul de urgenţă. Randamentul nicărilor, mesajelor de felicitare, replicilor e pe faţă. Am reuşit pentru că am putut şi epigramelor, care s-au rostit cu această gestiona din interior, am putut construi o frumoasă ocazie. În prima parte a eveni- capacitate internă pentru a realiza un pro- mentului, cea ofi cială, ştiinţifi că s-au pus dus fi nal. Zamfi ra Mihail, Glebus Sainciuc, pe tapet realizările obţinute de revista Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi… zeci şi sute BiblioPolis care, practic, treptat, de la un de personalităţi, care prin mesajul lor şti- modest buletin a crescut până la o solidă inţifi c şi publicistic au asigurat girul unei revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale cauze de succes. Nu poţi dezvolta un pro- informării, cu o largă deschidere culturală, dus folosind doar metode tradiţionale, de care în prezent însumează până la 200 de aceea, pentru a ne menţine doar sus, ne- pagini. am bazat pe colaborare. Am reuşit pentru Pe post de moderatori, dr. Lidia Kuli- că norocul a fost cu faţa spre noi. Am avut kovski, de două ori director – al Bibliote- noroc de fondatori, de Direcţia cultură, de cii Municipale „B.P. Hasdeu” şi al revistei Primărie. Am editat 41 de numere (41 de BiblioPolis –, şi scriitorul Vlad Pohilă, re- volume), la care au colaborat 458 de au- dactorul-şef al publicaţiei sărbătorite, dar tori, dintre care 112 angajaţi şi 336 din afa- şi conferenţiari, cum era şi fi resc, au dat ră. Ion Şpac, Ludmila Bulat, Constantin Bo- startul evenimentului. Nu mai e nevoie beică, Nicolae Rusu etc. sunt oameni care să prezentăm titlul alocuţiunii primului au colaborat la revistă, care s-au identifi cat vorbitor, căci aceasta se cuprinde în ge- cu ea. Echipa „Hasdeu” este pregătită să neric, astfel că vom sublinia că doamna parcurgă alţi zece ani în următorul tren al director (de două ori) a ţinut să remarce deceniului – tuturor le întindem mâna să că toţi cei adunaţi în sală, într-o comuni- pornim împreună. une sentimental-omagială, sunt nu doar Simplu şi argumentat şi-a formulat bibliotecarii, implicaţi mai mult sau mai comunicarea redactorul-şef Vlad Pohilă: puţin în editarea BiblioPolis-ului, lor li s-au Deschiderea spre lume a revistei „BiblioPo- alăturat cu drag mulţi colaboratori, colegi lis”, unde a arătat că chiar de la prezenta- de la alte instituţii, o serie de cititori fi deli, rea sumarului în trei limbi: română, rusă care ţin la această marcă editorială de şi engleză, se asigură o largă deschidere

108 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) a revistei. De la bun început au fost iniţia- sunt Teorie şi practică şi Calendar, iar din- te câteva rubrici, care s-au permanentizat tre autori Lidia Kulikovski şi Nelly Ţurcan. de-a lungul anilor: Studii şi cercetări, Teorie 96 % din cititorii virtuali o alcătuiesc cei şi practică, Recenzii şi consemnări, Cartea din Moldova, iar restul din România, SUA, pe glob, Remember, Omagieri, Manifestări Franţa, Brazilia ş.a. Vitalie Răileanu s-a re- culturale ş.a., în care apar studii de speci- ferit la inovaţii şi performanţe, evident în alitate, articole, recenzii, tablete vizând cadrul revistei. Comunicarea prezentată bibliologia şi cultura din diferite ţări. Pe de Ludmila Corghenci s-a intitulat Revis- lângă cele patru numere pe an, statutare ta „BiblioPolis” – deschidere şi solidaritate cum ar fi , a mai fost editat un număr spe- profesională. Deosebit de emoţionante cial tematic, cuprinzând studii şi articole au fost refl ecţiile unor tinere biblioteca- de bibliologie la zi, elaborate de specia- re universitare privind revista Bibliopolis, lişti din Europa, Asia, America. În paginile apreciind-o ca pe o Planetă a înţelepciu- revistei în fi ecare număr au fost prezenta- nii, o călăuză sigură a tânărului specialist, te personalităţi din diferite ţări. Cu Mihai semnând T. Beglita, I. Cerneauscaite, S. Eminescu, George Enescu, Mircea Eliade, Malai. Nicolae Titulescu, de asemenea, am făcut În partea a doua a manifestării, mai o semnifi cativă deschidere spre lume. relaxantă, s-au produs oaspeţii, cu mesa- În continuare Nelly Ţurcan s-a referit je de felicitare şi considerare, şi laureaţii la evoluţia demersului ştiinţifi c în pagini- Trofeului „Mărul contribuţiei”. Iată câteva le revistei, iar Tatiana Coşeriu la utilizarea fragmente din preaplinul omagiilor aduse BiblioPolis-ului ca instrument de instruire revistei. şi comunicare al angajaţilor BM. Ludmi- Acad. Mihai Cimpoi: „Revista BiblioPolis la Pânzaru a prezentat BiblioPolis on-line, îmi aminteşte de revistele lui B.P. Hasdeu, exemplifi când că cele mai solicitate rubrici adevărate magazine, almanahuri, în care

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 109 BiblioPolis BIBLIOPOLIS – 10 ANI erau adunate multe informaţii culturale. Revista pe care o sărbătorim are o înaltă ţinută intelectuală cu terminologie la zi. Când spunem Biblioteca Municipală, sub- înţelegem Lidia Kulikovski, când spunem BiblioPolis subînţelegem Vlad Pohilă.” Acad. Nicolae Dabija: „Este o revis- tă caldă, atractivă. Dintr-un buletin «de boală» pentru carte şi bibliotecă aţi făcut o adevărată revistă. Astăzi cred că cel mai puternic partid este partidul Cărţii, al Bi- bliotecii, al Cititorului. Să ne bucurăm că sacralitatea a mai rămas în biblioteci.” Artista poporului Ninela Caranfi l: „Am venit să mă bucur împreună cu aceşti năs- cători ai revistei. Eu când trec pragul Bibli- otecii mă simt fericită. Aici ni se spune cine CD. Designer: Valeriu Herţa suntem noi, aici afl ăm adevărul, aici ne desfătăm sufl etul.” Dr. în economie Vasile Şoimaru: „Ceea Cei prezenţi au mai avut ocazia să vice fac pentru BiblioPolis fac pentru sufl e- zualizeze patru expoziţii ample, organiza- tul meu. Am ctitorit două reviste şi cunosc te cu gust şi rafi nament: Revista „BiblioPo- munca enormă care se face în preambulul lis” la un deceniu; Personalităţi despre care scoaterii în lumina tiparului şi prezentarea s-a scris în „BiblioPolis”; Personalităţi care în faţa cititorului. Am făcut şi voi face în con- au scris la „BiblioPolis”; Cărţi recenzate şi tinuare cu multă dragoste materiale pentru prezentate la „BiblioPolis”. revista bibliotecarilor, dar şi a noastră.” Dintre cei 458 de autori, din interior şi Scriitoarea Claudia Partole: „Să ne fe- din afara bibliotecii, care au colaborat, 50 licităm reciproc că avem o asemenea reau fost desemnaţi pentru a li se oferi Tro- vistă frumoasă, unde ne putem împărtăşi feul „Mărul contribuţiei”, un obiect foarte gândurile.” simpatic, aproape de mărimea fructului Au mai vorbit Lidia Grosu, Natalia natural, din piatră semipreţioasă de onix, Goian, redactorul de carte Ludmila Bulat, varietate de agat cu striaţii de diferite cu- Valentina Chitoroagă, director al Camerei lori. Se mai spune că este piatra discordiei Naţionale a Cărţii, redactorul Valeriu Raţă, şi pentru ca nu cumva să apară între cei despre care s-a menţionat că s-a „contami- aleşi, s-a ţinut cont de unele prevederi. nat” pozitiv de BiblioPolis, şi atât de mult Condiţia de bază a fost ca autorii selectaţi încât a hotărât să-şi înmănuncheze mate- să dispună nu mai puţin de zece materiale rialele publicate la revistă într-o culegere, publicate. A fost respectat şi criteriul conformat electronic (CD), intitulată Florilegiu tribuţiei individuale, astfel că „Merele…” au bibliofi l aniversar, dăruind cu drag parti- fost însoţite de certifi cate cu număr de în- cipanţilor câte un exemplar. Iulian Filip a matriculare. Trofeul „Mărul contribuţiei” cu citit o serie de versuri dedicate revistei, iar numărul 1 i-a revenit dnei dr. Lidia Kulikov- Alexandru-Horaţiu Frişcu a delectat publi- ski, având cele mai multe materiale, cu nr. cul cu epigrame. 2 s-a ales Vlad Pohilă, apoi au urmat Raia Rogac, Genoveva Scobioală, Ludmila Bulat,

110 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Valeriu Raţă, Claudia Partole, Ion Şpac, Ma- 50. Cred că peste un deceniu, la următoa- riana Harjevschi, Ludmila Pânzari, Tamara rea aniversare, numărul lor se va dubla. Gorincioi, Constantin Bobeică, Elena Roşca, Pe fi nal, Lidia Kulikovski, în postură Gheorghe Pârlea, Tatiana Fiodoruc, Tatiana de amfi trioană, înainte de a invita parti- Ischimji, Nicolae Rusu, Mihai Cimpoi, Iulian cipanţii la o cupă de şampanie întru urare Filip, Vasile Malaneţchi, Vasile Şoimaru, Na- La mulţi ani şi creativitate BiblioPolis-ului, talia Goian, Ion Stoica (Bucureşti), Nicolae a concluzionat: „Conferinţa a fost o reuşi- Dabija, Mihai Taşcă, Valeriu Herţa, Lucia tă, una de familie, o poveste frumoasă, pe Culev, Emilia Gheţu, Zamfi ra Mihail (Bucu- care, desfăşurând-o, am văzut cine suntem reşti), Glebus Sainciuc ş.a.m.d. – până la nr. şi unde mergem.”

FELICITĂRI REVISTEI BIBLIOPOLIS, CARE M-A ACCEPTAT ÎN FAMILIA SA

Zoia BALAN Şi pentru mine, care am activat o via- De fi ecare dată cînd descopăr o carte ţă în domeniul cărţilor, „zăbava cetitului” a interesantă, neapărat i-o transmit şi surorii devenit o parte din existenţa mea. Nu mă mele, Larisa Zubatîi, care locuieşte, vorba limitez numai cu lectură, dar simt şi o ne- lui Ion Druţă, în Cîmpia Sorocii. Îi înmînez cesitate s-o repovestesc, să discut şi cu alte „solemn” cartea, însoţită de mici comen- persoane pe marginea lecturii. tarii. Spre exemplu: „Soro, dacă nu ai citit

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 111 BiblioPolis BIBLIOPOLIS – 10 ANI pînă în prezent Desculţ sau Şatra de Zaha- învăţat a citi şi a scrie româneşte, cu litere ria Stancu, consideră că nu ai citit nimic la latine, de la ea am deprins şi farmecul po- viaţa ta. O să-ţi regăseşti vecinii, pe pagini- veştilor. le acestor cărţi, iar «fuga moldovenilor» de ...De la sora mea revista a trecut spre acasă, cea mai actuală temă, care ţi-a furat lectură la feciorul ei, care locuieşte la Chi- somnul, o vei găsi în Totentanz sau Viaţa şinău. Itinerarul de mai departe al revistei unei nopţi de Claudia Partole.” nu-l cunosc. Dar, cred că ruta parcursă de Întîmplarea a făcut, ca într-o bună zi, această publicaţie, pe care v-am indicat-o colega mea de breaslă şi vecina de carti- mai sus, este sufi cientă ca să vă daţi seama er, Ludmila Bulat, să-mi dea un exemplar că BiblioPolis prezintă interes, se citeşte, şi al revistei BiblioPolis, pe care dînsa deja îl umblă din mînă în mînă ca banul. citise. Revista e bună pentru că autorii ar- Ce să vă zic? Această „minienciclope- ticolelor ştiu a scrie, iar la „volanul“ ei stă die”, pe care doamna conf. univ. dr. Lidia domnul Vlad Pohilă, redactor-sef, artico- Kulikovski n-a greşit cînd ne-a recoman- lele căruia, nu voi da greş dacă voi spune dat-o s-o luăm cu noi în concediu şi să o că ele – articolele – trebuie studiate, ca să re-re-re-citim, a fost pentru mine o adevă- deprindem construcţia frazei, limbajul ex- rată descoperire. presiv, inteligenţa etc. După ce am citit din scoarţă în scoar- Pentru a nu plictisi cititorul, mă voi ţă acel număr de revistă, l-am expediat şi referi şi la cîteva articole, semnate de Lud- surorii mele. L-a citit şi dînsa. Tare i-a mai mila Bulat. Cît de simplu şi cu sufl et scrie plăcut. Mai ales a impresionat-o eseul Mi- dumneaei despre oamenii care au fost şi hail Sadoveanu, „fi ul ţărăncii” din Verşenii care nu mai sînt printre noi: „...a avut o via- Mirosloveştilor. Citind acest articol, sora ţa pămîntească scurtă…, dar a lăsat o bo- mea, probabil s-a regăsit pe sine în amin- gată moştenire literară”, notează ea despre tirea mamei noastre, a neamurilor mamei regretata Steliana Grama, sau: „…a apărut noastre, care, exact ca în opera lui Mihail o carte buna: Pe timpul lui Teleucă, scrisă Sadoveanu „trăiau încă viaţa străbunilor”. de prietenul lui, Arhip Cibotaru; trebuie Mama noastră, Aneta, avea numai pa- citită…” tru clase „româneşti”, cum se zicea, scria cu Dar iată o destăinuire de-a domnului grafi e latină, vorbea în limba lui Ion Crean- Nicolae Dabija, cum a scris romanul Tema gă, iar cartea ei preferată era Ivan Turbincă. pentru acasă: „În vara anului 2007 am mu- Numai ce o auzeam, trimiţînd găinile la rit. Era luna cînd împlineam 59 de ani. Că- culcare „poşiol na turbinca”. Cîntecul pre- zusem de pe o stîncă din preajma mănăs- ferat era: „Morăriţa cu fuiorul, ţac, ţac, ţac, tirii Ţipova de lîngă rîul Nistru. […] Nu e un / Iar morarul duce dorul, ţac, ţac, ţac.” Iar roman despre deportări, ci este un roman cînd avea vreun necaz deseori o auzeam: despre dragoste.” „Eh, neamul nevoii...” (abia mai tîrziu am Ei, după asemenea vorbe, n-ai cum să afl at că această maximă era a lui Mihai nu dai fuga la librărie, dacă ai parale, sau Eminescu). dacă nu, la bibliotecă şi să citeşti această Staţi aşa, vorba lui Florin Piersic, că eu carte. Mai ales că, aşa cum scrie dl N. Dabi- ştiu „unde am făcut nod”. Nu m-am abătut ja, nouă ne-ar trebui o viaţă ca să învăţăm de la temă. Vorbeam de revista BiblioPolis. şi tot nu l-am ajunge, fi indcă dînsul are ha- Pur şi simplu am vrut să menţionez faptul rul scrisului de la Dumnezeu. că dintotdeauna la noi acasă s-a citit, s-a În revistă veţi găsi de toate. Şi articole vorbit şi s-a gîndit româneşte. Mama ne-a despre lansările de carte, şi recenzii, ese-

112 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

la studii în Cluj-Napoca, un adevărat „pod al vieţii”. În Moldova T. Brad aducea hrană spirituală, iar înapoi pleca cu hrană mate- rială, mai explicit, cu de-ale gurii pentru studenţii basarabeni. Sincere mulţumiri domnului Valeriu Raţă, care a fost receptiv la dorinţa mea de a-mi oferi un set de reviste BiblioPolis pentru soră-mea, pe care l-am transmis la Pastele Blajinilor. Tot respectul meu şi nu numai al meu, pentru doamna Geno- veva Scobioală care, la o lansare de carte din cadrul bibliotecii, ne-a pus fi ecăruia în „trăistuţă” cîte un exemplar al antologi- uri, memorii, portrete de personalităţi, ei Chişinăul în literatură, un omagiu adus monumente istorice, fi le de călătorii etc. oraşului nostru la cei 575 ani de atestare Veţi afl a că la baza soclului monumentului documentară. lui Miron Costin din Iaşi, cronicarul, căruia Doresc revistei BiblioPolis cît mai mul- i s-a tăiat capul, i-au fost puse şi rămăşiţele te itinerarii parcurse, iar colaboratorilor pămînteşti, iar un alt Costin, Nicolae, fost – multă sănătate, nu înainte de a da glas primar de Chişinău, s-a prăpădit la fel de unui vers scris de poetul Petru Zadnipru: tragic – din spusele soţiei – fi ind contami- nat. Veţi avea un moment de reculegere, „Veniţi, băieţi, veniţi la carte citind despre Maria Drăgan – „sărmana Şi-n Chişinăul nostru drag turturică”, care a fost „lăsată să se întoarcă Aduceţi vorba de la sate în satul natal să măture şi să prindă peşte”. Şi cîntecul doinind în prag. În ajutorul profesorilor, liceenilor, ele- ……………………………….. vilor, vin articole de valoare despre creaţia Veniţi, băieţi, veniţi la carte, lui Grigore Vieru, B.P. Hasdeu, Mihai Emi- Că tare vă aştept demult nescu, Ovidius etc. În paşii voştri de departe Prin intermediul acestui articol, hai să-i Eu paşii proprii mi-i ascult.” (Povaţă) mulţumim doamnei directoare, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski care, prin colaborarea P. S . În poza pe care v-o expediez este cu profesioniştii în domeniul cărţii din Ro- imaginea nepoatei mele Elisaveta Rusa- mânia, a fondat la Chişinău noi biblioteci novschi, cl. a X-a, Liceul „Onisifor Ghibu”, cu sute de mii de volume de carte româ- pregătind (şi cu ajutorul revistei BiblioPo- nească. Mă refer la relaţiile de colaborare, lis!) tema pentru acasă Opera lui Ovidius. în primul rînd, cu biblioteca din Cluj-Na- Z.B. poca, director – Traian Brad, care a fost pentru noi, basarabenii, care aveam copii

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 113 BiblioPolis

ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ

PILOŢII ORBI AI ROMÂNIEI Mircea ELIADE

Mircea Eliade (13 martie 1907; Bucureşti – 22 aprilie 1986; Chicago). Scriitor, fi lozof şi istoric al religiilor, Mircea Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Profes- sor. Autor a 30 de volume ştiinţifi ce, opere literare şi eseuri fi lozofi ce traduse în 18 limbi şi a peste 1200 de articole şi recenzii cu o te- matică extrem de variată şi bine documentate. Fără a lua în calcul jurnalele sale intime Mircea Eliade la masa de lucru şi manuscrisele inedite, opera completă a lui Mircea Eliade ar putea fi cuprinsă în peste 80 de volume. În textul pe care vi-l prezentăm, aproape douăzeci de ani care s-au scurs de veţi găsi numeroase similitudini cu situaţia la unire. Ani pe care nu numai că i-am pier- actuală a statului şi a poporului român. (Re- dut (şi când vom mai avea înaintea noastră dacţia) o epocă sigură de pace atât de îndelunga- tă?!) – dar i-am folosit cu statornică volup- * * * tate la surparea lentă a statului românesc Imoralitatea clasei conducătoare ro- modern. Clasa noastră conducătoare, care mâneşti, care deţine „puterea” politică a avut frânele destinului românesc de la de la 1918 încoace, nu este cea mai gra- întregire încoace, s-a făcut vinovată de cea vă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că mai gravă trădare care poate înfi era o elită s-a distrus burghezia naţională în folosul politică în faţa contemporanilor şi în faţa elementelor alogene, că s-a năpăstuit ţă- istoriei: pierderea instinctului statal, tota- rănimea, că s-a introdus politicianismul în la incapacitate politică. Nu e vorba de o administraţie şi învăţământ, că s-au dezna- simplă găinărie politicianistă, de un milion ţionalizat profesiunile libere – toate aceste sau o sută de milioane furate, de corupţie, crime împotriva siguranţei statului şi toa- bacşişuri, demagogie şi şantaje. Este ceva te aceste atentate contra fi inţei neamului infi nit mai grav, care poate primejdui însăşi nostru, ar putea – după marea victorie fi - existenţa istorică a neamului românesc: nală – să fi e iertate. Memoria generaţiilor oamenii care ne-au condus şi ne conduc viitoare va păstra, cum se cuvine, efortu- nu mai văd. Într-una din cele mai tragice, rile şi eroismul anilor cumpliţi 1916-1918 mai furtunoase şi mai primejdioase epoci – lăsând să se aştearnă uitarea asupra în- pe care le-a cunoscut mult încercata Euro- tunecatei epoci care a urmat unirii tuturor pă – luntrea statului nostru este condusă românilor. Dar cred că este o crimă care de nişte piloţi orbi. Acum, când se pregă- nu va mai putea fi niciodată uitată: aceşti teşte marea luptă după care se va şti cine

114 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) merită să supravieţuiască şi cine îşi merită mai pot satisface, la orgiile pe care le mai soarta de rob – elita noastră conducătoare pot repeta. Şi nu în aceste câteva miliarde îşi continuă micile sau marile afaceri, mici- risipite şi câteva mii de conştiinţe ucise le sau marile bătălii electorale, micile sau stă marea lor crimă, ci în faptul că măcar marile reforme moarte. Nici nu mai găseşti acum, când încă mai este timp, nu înţeleg cuvinte de revoltă. Critica, insulta, amenin- să se resemneze. Să amintim numai câteva ţarea – toate acestea sunt zadarnice. Oa- fapte şi vom înţelege de când ne conduc menii aceştia sunt invalizi: nu mai văd, nu piloţii orbi. mai aud, nu mai simt. Instinctul de căpete- Cel dintâi lucru pe care l-au făcut iunie al elitelor politice, instinctul statal, s-a goslavii după război a fost să colonizeze stins. Istoria cunoaşte unele exemple tra- Banatul românesc aducând în masă, de-a gice de state înfl oritoare şi puternice care lungul frontierei, cele mai pure elemente au pierit în mai puţin de o sută de ani fără sârbeşti. Iugoslavii, atunci ca şi acum, erau ca nimeni să înţeleagă de ce. Oamenii erau departe de a avea liniştea şi coeziunea po- tot atât de cumsecade, soldaţii tot atât de litică pe care am fi putut-o avea noi: pro- viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele blema croată izbucnise cu violenţă. Cu tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat niciun toate acestea, ştiind că adevărata graniţă cataclism între timp. Şi deodată, statele nu e cea însemnată pe hărţi, ci limita până acestea pier, dispar din istorie. În câteva unde se poate întinde un neam (Nae Io- sute de ani după aceea, cetăţenii fostelor nescu) – au făcut tot ce le-a stat în putinţă state glorioase îşi pierd limba, credinţele, ca să deznaţionalizeze judeţele româneşti. obiceiurile – şi sunt înghiţiţi de popoare Şi se pare că au reuşit. În orice caz, acum, la vecine. Luntrea condusă de piloţii orbi se graniţa Banatului, stau masive colonizări lovise de stânca fi nală. Nimeni n-a înţeles sârbeşti, sate care nu existau la conferinţa ce se întâmplă, dregătorii făceau politică, păcii.... La „plebiscitul” din 1918-1919, toa- neguţătorii îşi vedeau de afaceri, tinerii de te satele şvăbeşti au votat alipirea la Ro- dragoste şi ţăranii de ogorul lor. Numai is- mânia Mare. S-a obţinut astfel o impresio- toria ştia că nu va mai duce multă vreme nantă majoritate. Niciun guvern român povara acestui stârv în descompunere, n-a făcut însă nimic pentru aceste elemen- neamul acesta care are toate însuşirile în te germanice, singurii aliaţi sinceri pe care afară de aceea capitală: instinctul statal. i-am fi putut avea ca să contrabalansăm Crima elitelor conducătoare româneşti elementele maghiare. Dimpotrivă, de la constă în pierderea acestui instinct şi în unire încoace saşii şi şvabii au fost necon- înfi orătoarea lor inconştienţă, în încăpă- tenit umiliţi – iar ungurii favorizaţi. (Ce im- ţânarea cu care îşi apără „puterea”. Au fost becil complex de inferioritate am dovedit, elite româneşti care s-au sacrifi cat de bună fi indu-ne teamă de unguri!) În 1918 saşii voie, şi-au semnat cu mâna lor actul de de- nu se înţelegeau cu şvabii. Am fi putut ces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, profi ta de aceste neînţelegeri. N-am profi - numai pentru a nu se pune în calea des- tat. Dimpotrivă, am făcut tot ce ne-a stat în tinului acestui neam. Clasa conducătorilor putinţă ca să accelerăm unirea tuturor ele- noştri politici, departe de a dovedi această mentelor germanice. Şi astăzi, saşii şi şva- resemnare, într-un ceas atât de tragic pen- bii sunt uniţi – şi sunt împotriva noastră. tru istoria lumii – face tot ce-i stă în putinţă Ungurii au colonizat graniţa încă din 1920, ca să-şi prelungească puterea. Ei nu gân- deşi şi astăzi se găsesc înapoia acestei cen- desc la altceva decât la milioanele pe care turi de fi er nu ştiu câte sute de mii de role mai pot agonisi, la ambiţiile pe care şi le mâni. Noi n-aveam nevoie de colonizări,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 115 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ pentru că toate satele de pe frontieră sunt de unire a celor două populaţii slave – pe româneşti. În schimb, am stat cu mâinile în pământ românesc. Imediat după război, în sân şi am privit cum se întăreşte elementul Basarabia românii reprezentau 68 % din evreiesc în oraşele din Transilvania, cum populaţie. Astăzi, după statisticile ofi ciale, Deva s-a maghiarizat complet, cum Ţara ei sunt numai 51 %. Elitele politice româ- Oaşului s-a părăginit, cum s-au făcut colo- neşti, în loc să se intereseze de-aproape de nizări de plugari evrei în Maramureş, cum problema Ucrainei prin încurajarea agita- au trecut pădurile din Maramureş şi Buco- ţiilor separatiste – aşa cum au făcut guver- vina în mâna evreilor şi maghiarilor etc., nele austriece până la război, încurajând etc. Cei 10 000 de ţărani români veniţi din sistematic pe ruteni ca să lovească în ro- Ungaria continuă să moară de foame. Am mâni şi în poloni – s-au mulţumit să tolere- luat sate de români din Banat şi am coloni- ze întinderea ucrainenilor nu numai în Bu- zat Cadrilaterul – în loc să păstrăm pe bă- covina, dar şi în Basarabia. În anul 1848, năţeni acolo unde sunt şi să aducem la rutenii din Galiţia revendicau o parte din frontiera bulgară numai macedoneni, sin- Bucovina pentru provincia lor (Galiţia), gurii care răspund la cuţit cu toporul şi la care ar fi trebuit să devină semiautonomă insulte cu carabina. Astăzi româncele bă- în reorganizarea Austriei pe baze federale năţene cerşesc în Balcic... Dintre toate mi- (planul Palacki). Românii bucovineni de norităţile noastre, în afară de armeni, nu- atunci au ştiut să se apere (în Constituanta mai turcii erau cei mai inofensivi; i-am lăsat austriacă de la Kremsir). Dar rutenii, după să plece. Pământurile lor, în bună parte, au războiul cel mare, au găsit un neaşteptat intrat în stăpânirea bulgarilor. Bazargicul aliat în piloţii orbi ai României care, în loc este complet bulgarizat. Ceva mai mult. să lupte pentru revendicările ucrainene Am lăsat pe bulgari să-şi cumpere şi să cul- dincolo de Nistru (crearea statului-tampon tive pământ până la Gurile Dunării. Piloţii Ucraina) şi-au arătat prietenia faţă de orbi s-au făcut unealta celei mai înspăi- aceşti slavi lăsându-i să se înmulţească mântătoare crime împotriva fi inţei statului peste măsură în Bucovina şi să coboare cât românesc: înaintarea elementului slav din mai jos în Basarabia. Astăzi, un savant josul Dunării spre Deltă şi Basarabia. N-a ucrainean de la Universitatea din Varşovia, fost un singur om politic român care să în- refugiat politic, expune la seminarul de ţeleagă că ultima noastră nădejde, aşa geografi e din Berlin hărţi ale viitorului stat cum suntem înconjuraţi de oceanul slav, ucrainean în care se găsesc înglobate Bu- este să ne împotrivim cu toate puterile covina şi Basarabia. Nădăjduiesc că la cea- unirii slavilor dunăreni cu slavii din Basara- sul când ştiu lucrurile acestea, prietenul bia. În loc să alungăm elementul bulgăresc care mi-a atras atenţia asupra hărţilor pro- din întreaga Dobroge – noi am colonizat fesorului ucrainean (profesor la Universita- pur şi simplu Gurile Dunării cu grădinari tea din Varşovia) a izbutit să le fotografi eze bulgari. În acelaşi timp, piloţii orbi au des- pe toate – pentru ca să facem amândoi do- chis larg porţile Bucovinei şi Basarabiei. De vada, dacă va fi nevoie. Inutil să mai conti- la război încoace, evreii au cotropit satele nui. Şi am fost stăpânit de acest înspăi- Maramureşului şi Bucovinei şi au obţinut mântător sentiment al inutilităţii în tot majoritatea absolută în toate oraşele Basa- timpul cât am scris paginile de faţă. Ştiu rabiei. Ceva mai grav: rutenii s-au coborât foarte bine că ele nu vor avea nicio urma- de-a lungul Basarabiei şi astăzi mai au re. Ştiu foarte bine că evreii vor ţipa că sunt foarte puţin să-şi dea mâna cu bulgarii antisemit, iar democraţii că sunt huligan care au suit pe Dunăre. Reni este punctul sau fascist. Ştiu foarte bine că unii îmi vor

116 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) spune că „administraţia” e proastă – iar alţii acţiuni, ca şi când am avea înaintea noas- îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele tră o sută de ani de pace, ca şi când vecinii minorităţilor. Ca şi când aceleaşi tratate au noştri ne-ar fi fraţi, iar restul Europei unchi putut împiedica pe Kemal Paşa să rezolve şi naşi. Iar dacă le spui că pe Bucegi nu mai problema minorităţilor măcelărind auzi româneşte, că în Maramureş, Bucovi- 100 000 de greci în Anatolia. Ca şi când iu- na şi Basarabia se vorbeşte idiş, că pier sa- goslavii şi bulgarii s-au gândit la tratate tele româneşti, că se schimbă faţa oraşelor când au închis şcolile şi bisericile româ- – ei te socotesc în slujba nemţilor sau te neşti, deznaţionalizând câte zece sate pe asigură că au făcut legi de protecţia mun- an. Ca şi când ungurii nu şi-au permis să cii naţionale. Sunt unii, buni „patrioţi”, care persecute făţiş, cu închisoarea, chiar satele se bat cu pumnul în piept şi-ţi amintesc că germane, ca să nu mai vorbesc de celelal- românul în veci nu piere, că au trecut pe te. Ca şi când cehii au şovăit să paralizeze, aici neamuri barbare etc. Uitând, săracii, că până la sugrumare, minoritatea germană! în Evul Mediu românii se hrăneau cu grâu Cred că suntem singura ţară din lume care şi peşte şi nu cunoşteau nici pelagra, nici respectă tratatele minorităţilor, încurajând sifi lisul, nici alcoolismul. Uitând că bleste- orice cucerire de-a lor, preamărindu-le cul- mul a început să apese neamul nostru tura şi ajutându-le să-şi creeze un stat în odată cu introducerea secarei (la sfârşitul stat. Şi asta nu numai din bunătate sau Evului Mediu), care a luat pretutindeni lo- prostie. Ci, pur şi simplu, pentru că pătura cul grâului. Au venit apoi fanarioţii care au conducătoare nu mai ştie ce înseamnă un introdus porumbul – slăbind considerabil stat, nu mai vede. Pe mine nu mă supără rezistenţa ţăranilor. Blestemele s-au ţinut când aud evreii ţipând: „antisemitism”, „fas- apoi lanţ. Mălaiul a adus pelagra, evreii au cism”, „hitlerism”! Oamenii aceştia, care adus alcoolismul (în Moldova se bea până sunt oameni vii şi clarvăzători, îşi apără în secolul al XVI-lea bere), austriecii în Ar- primatul economic şi politic pe care l-au deal şi „cultura” în Principate au adus sifi li- dobândit cu atâta trudă risipind atâta inte- sul. Piloţii orbi au intervenit şi aici, cu ligenţă şi atâtea miliarde. Ar fi absurd să te imensa lor putere politică şi administrati- aştepţi ca evreii să se resemneze de a fi o vă. Toată Muntenia şi Moldova de jos se minoritate, cu anumite drepturi şi cu foar- hrănea iarna cu peşte sărat; căruţele înce- te multe obligaţii – după ce au gustat din peau să colinde Bărăganul îndată ce se cu- mierea puterii şi au cucerit atâtea posturi legea porumbul şi peştele acela sărat, us- de comandă. Evreii luptă din răsputeri să- cat cum era, alcătuia totuşi o hrană şi menţină, deocamdată, poziţiile lor, în substanţială. Piloţii orbi au creat însă trus- aşteptarea unei viitoare ofensive – şi, în tul peştelui. Nu e atât de grav faptul că la ceea ce mă priveşte, eu le înţeleg lupta şi Brăila costă 60-100 lei kilogramul de peşte le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul. (în loc să coste 5 lei), că putrezesc vagoane Tristeţea şi spaima mea îşi au, însă, izvorul întregi de peşte ca să nu scadă preţul, că în în altă parte. Piloţii orbi! Clasa aceasta con- loc să se recolteze 80 de vagoane pe zi din ducătoare, mai mult sau mai puţin româ- lacurile din jurul Brăilei se recoltează nu- nească, politicianizată până-n măduva oa- mai cinci vagoane şi se vinde numai unul selor – care aşteaptă pur şi simplu să treacă (restul putrezeşte), grav e că ţăranul nu ziua, să vină noaptea, să audă un cântec mai mănâncă, de vreo 10 ani, peşte sărat. nou, să joace un joc nou, să rezolve alte Şi acum, când populaţia de pe malul Du- hârtii, să facă alte legi. Acelaşi joc şi acelaşi nării e secerată de malarie, guvernul chel- lucru, ca şi când am trăi într-o societate pe tuieşte (vorba vine) zeci de milioane pe

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 117 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ medicamente, uitând că un neam nu se faţă – instinctul statal – nu văd şuvoaiele regenerează cu chinină şi aspirină, ci prin- slave scurgându-se din sat în sat, cucerind tr-o hrană substanţială şi sănătoasă. pas cu pas tot mai mult pământ românesc; Nu mai vorbiţi deci de cele şapte inimi nu aud vaietele claselor care se sting, bur- în pieptul de aramă al românului. Sărma- ghezia şi meseriile care dispar lăsând locul nul român, luptă ca să-şi păstreze măcar o altor neamuri... Nu simt că s-au schimbat inimă obosită care bate tot mai rar şi tot unele lucruri în această ţară, care pe alocuri mai stins. Adevărul e acesta: neamul ro- nici nu mai pare românească. Uneori, când mânesc nu mai are rezistenţa sa legendară sunt bine dispuşi, îţi spun că nu are impor- de acum câteva veacuri. În Moldova şi în tanţă numărul evreilor, căci sunt oameni Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte muncitori şi inteligenţi şi, dacă fac avere, cu un element etnic bine hrănit, care mă- averile lor rămân tot în ţară. Dacă aşa stau nâncă grâu, peşte, fructe şi care bea vin în lucrurile, nu văd de ce n-am coloniza ţara loc de ţuică. Noi n-am înţeles nici astăzi că cu englezi, căci şi ei sunt muncitori şi inte- românul nu rezistă băuturilor alcoolice, ca ligenţi. Dar un neam în care o clasă condu- francezul sau ca rusul bunăoară. Ne lău- cătoare gândeşte astfel, şi-ţi vorbeşte des- dăm că „ţinem la băutură”, iar gloria aceas- pre calităţile unor oameni străini nu mai ta nu numai că e ridiculă, dar e în acelaşi are mult de trăit. El, ca neam, nu mai are timp falsă. Alcoolismul sterilizează legiuni însă dreptul să se măsoare cu istoria... Căci întregi şi ne imbecilizează cu o rapiditate piloţii orbi s-au făcut sau nu unelte în mâna care ar trebui să ne dea de gândit. ...Dar străinilor – puţin interesează deocamdată. piloţii orbi stau surâzători la cârmă, ca şi Singurul lucru care interesează este faptul când nimic nu s-ar întâmpla. Şi aceşti oa- că niciun om politic român, de la 1918 în- meni, conducători ai unui popor glorios, coace, n-a ştiut şi nu ştie ce înseamnă un sunt oameni cumsecade, sunt uneori oa- stat. Şi asta e destul ca să începi să plângi. meni de bună-credinţă şi cu bunăvoinţă; numai că, aşa orbi cum sunt, lipsiţi de sin- Articol apărut în revista „Vremea”, nr. 505, gurul instinct care contează în ceasul de 19 septembrie 1937

DRUMURILE MAREŞALULUI AU TRECUT ŞI PE MELEAGURILE NOASTRE Înv. Gheorghe PÂRLEA, com. Mirosloveşti, jud. Iaşi După apariţia monografi ei Comuna Această valoroasă lucrare (Veteranii pe Miroslăveşti – oameni şi locuri, la realizarea drumul onoarei şi jertfei, Ed. „Vasile Cârlo- căreia am contribuit, am intrat în pose- va”, Bucureşti, 1977), obţinută prin inter- sia unei cărţi în care un grup de veterani mediul profesorului Cezar Pătraşcu de la – majoritatea ofi ţeri superiori în timpul şcoala din Soci, mi-a prilejuit, pe lângă sa- ultimului război, comandanţi la diferite tisfacţia de a-mi îmbunătăţi reprezentarea niveluri ale Armatei – descriu episoade de în legătură cu ceea ce a însemnat pentru luptă de pe frontul Moldovei, unele petre- omenire cel mai modern şi mai distructiv cute pe linia frontului din preajma satelor război planetar, regretul că nu am obţinut- noastre. o mai devreme. Dacă s-ar fi întâmplat asta,

118 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) capitolul din monografi e dedicat celui de- front era instalat în castelul lui Sturza de la al Doilea Război Mondial pe meleagurile Miclăuşeni, unde comandantul suprem a noastre nu s-ar fi rezumat doar la mărturi- fost primit de către generalul Radu Nicu- ile localnicilor şi la cele câteva documente lescu-Cociu, comandantul Diviziei 1 Gar- rămase de la părintele Nicolae Sfrijan. dă. De aici a mers direct către dispozitivele Încercând să adun din această lucrare, de luptă. pentru o eventuală completare, informaţii Ramifi caţiile sistemului de apărare valoroase din capitolul Bătălia Moldovei, atingeau şi pădurea din dealul Parcului am dat peste un pasaj care face obiectul a (Mirosloveşti), localizată de povestitor ceea ce urmează. (maistrul armurier Vasile Apostol din Reg. Sunt sigur că mai toţi cei interesaţi de 27 inf.) drept centrul de comandă pentru cunoaşterea istoriei Neamului au vibrat, lupta crâncenă dată pentru recucerirea sa- din resorturi asupra cărora nu-mi propun tului Stolniceni-Prăjescu. Afl at în tranşee, să zăbovesc, la felul cum s-a raportat la ori în cazemate, la 100 m de linia inamicu- misiunea sa comandantul Armatei Roma- lui, mareşalul a privit prin binoclu poziţiile ne, mareşalul Ion Antonescu. Şi asta, cu ruseşti, a gustat din raţiile alimentare ale toate incertitudinile (sau certitudinile ce- ostaşilor, a stat de vorbă cu ei şi cu, desi- lor avizaţi să le aibă) asupra alternativelor gur, comandanţii lor. benefi ce pentru România acelor vremuri, Unul dintre interlocutorii acestuia, un asupra rolului Mareşalului în ceea ce isto- sergent, întrebat care e starea sufl etească ria a consacrat terminologic prin sintagma a combatanţilor alături de care luptă cot Holocaust. la cot, n-a putut ascunde, în simplitatea Un personaj istoric de un înalt tragism, lui, faptul că tovarăşii săi de arme sunt prin contradicţiile personalităţii sale (dacă descurajaţi de perspectiva înfrângerii, nu cumva aceste antagonisme au fost năs- urmare a îndemnului insistent venit din cocite), prin caracteristicile contextului is- megafoanele inamicului de a se preda. Şi toric în care acest erou (pozitiv, după unii, ostaşul îi raportează înaltului inspector negativ, după alţii) şi-a consumat destinul. militar: „Vă vor pe dumneavoastră, dom- Aşa este văzut, în genere, mareşalul Anto- nule mareşal; despre noi zic că, dacă ne nescu. predăm, nu ne vor persecuta.” Mareşalul Totuşi, reverberează în mine (desigur, l-a privit pe soldat cu îngăduinţă, fără însă rolul inimii ar trebui să fi e secundar în ju- a-şi putea ascunde tremurul buzei de jos. decarea istoriei) vorbele cunoscutului scri- L-a întrebat apoi pe general dacă crede că itor din diaspora Petru Dumitriu: „Mareşa- ruşii îşi vor împlini planul, cu referire la el. lul Antonescu a fost aproape (…) nevinovat, Interlocutorul său a negat cu o oarecare împuşcat pe nimica. El nu a fost un criminal simulare a sincerităţii, căci era aproape şi nu a fost un criminal de război. Acolo s-a convins, mărturiseşte acesta, că mareşa- făcut pe placul ruşilor (…) care voiau sânge. lul fi e urma să se sinucidă, fi e să obţină El n-a persecutat pe evrei.” protecţie în străinătate. Revenind la episodul pe care vi-l pro- Dar caracterul Comandantului Arma- pun să-l reţineţi, afl u din cartea amintită tei Române era mai presus de egoismele că prin preajma Paştelui din 1944, în luna omului comun. Şi destinul Mareşalului, aprilie, apoi în luna mai Mareşalul a venit cum se ştie, s-a împlinit prin „mâna” ruşilor. în inspecţie pe linia frontului din zona sa- Cu glonţul pornit din puştile propriilor săi telor noastre. Un comandament al marilor soldaţi. grupuri de armate de pe acest segment de Tragic destin!

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 119 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ

Precizări necesare treceţi Prutul”, astfel pornind „războiul sfânt, anti- Primirea acestui ar- comunist, drept şi naţio- ticol, de înv. Gh. Pârlea, nal”, eliberând Basarabia prin poşta electronică, şi Nordul Bucovinei de ne-a amintit încă o dată tirania bolşevic-komin- despre locul şi rolul pe ternistă (ce-i drept, pe o care le-a avut, le are, Ma- perioadă de numai pa- reşalul Ion Antonescu în tru ani...). Pe 9 noiembrie istoria noastră recentă. 1941, 99 la sută din par- Spun „ne-a amintit încă o ticipanţi (4,7 milioane) dată” pentru că ceva mai la plebiscitul naţional au înainte, prin aprilie-mai, aprobat politica dezrobi- ne făcuse să ne gândim toare a Mareşalului. Nu la această neordinară este defel întâmplător personalitate lectura ma- faptul că asasinii lui din nuscrisului Cireşe pentru Kominternul încuibat Mareşal, de Ion Iachim. deja şi la Bucureşti au de- Este un roman de-a drep- cis ca Mareşalul să fi e în- tul tulburător, ce a văzut recent lumina mormântat într-un loc menit să fi e neştiut tiparului la Bacău (editurile „Vicovia” şi „Ba- – desigur pentru a se evita pelerinajele. bel”), fi ind lansat la Centrul de cultură „G. În zilele când Calendarul conştiinţei Apostu” din acest oraş, în prezenţa unui noastre înscrie două date foarte diferite, numeros public, printre care s-au afl at ba- dar ambele axate pe personalitatea Ma- sarabenii Nicolae Dabija, V. Şoimaru, Ion reşalului, în semn de omagiu am inserat Iachim, Nina Vartic, Vlad Pohilă; au asistat materialul de mai sus, completându-l, mai la eveniment, desigur, şi editorii bacăuani jos, cu un document inedit, în măsură să Viorel Cucu şi Ionel Ruse. Data lansării – 2 prezinte cel mai obiectiv statura sa mărea- iunie – a impus ţinerea unui moment de ţă de ostaş şi patriot. reculegere, respectat de toţi cei prezenţi la (Vl. P.) manifestare. * * * Deşi avem chiar aici la îndemână câ- DOCUMENT teva fapte de comemorare (articolul de la „Ruşii vor ţine ţara ocupată Mirosloveşti-Iaşi; romanul, de la Chişinău; activitatea culturală de la Bacău), consta- nedefi nit. O robie pentru vecie! tăm cu tristeţe că Mareşalul mai rămâne Numai un nebun ar putea din diverse motive un nume trecut cu ve- accepta o astfel de condiţie” derea de contemporani. Amintim, în context, că Ion Victor An- (Testamentul către istorie al tonescu s-a născut acum 130 de ani – la 2 mareşalului Antonescu, din noaptea iunie 1882, la Piteşti, şi a fost asasinat de de 23 august 1944) membrii unui autoproclamat „tribunal al Astăzi, 23 august 1944. Am venit în poporului” cu 66 de ani în urmă – pe 1 iu- audienţă la Rege la ora 15:30 pentru a-i nie 1946, la închisoarea Jilava. Tot în luna face o expunere asupra situaţiei fron- iunie – la 22 – a anului 1941, Mareşalul a tului şi a acţiunii întreprinse pentru a emis legendarul ordin: „Ostaşi! Vă ordon: scoate Ţara din greul impas în care se

120 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) găseşte. Timp de aproape două ceasuri Care om cu judecata întreagă şi cu sim- Regele a ascultat expunerea, păstrând, ţul răspunderii ar putea să dea soldaţilor ca de obicei, o atitudine foarte rezerva- Ţării un astfel de ordin care, odată enunţat, tă, aproape indiferentă. La expunerea ar produce cel mai mare haos şi ar lăsa Ţara mea a asistat la audienţă Dl Mihai An- la discreţia totală a ruşilor şi germanilor? tonescu. Numai un nebun ar putea accepta o I-am arătat Regelui că de aproape doi astfel de condiţie şi ar fi pus-o în practică. ani Dl Mihai Antonescu a căutat să obţină Vecinătatea Rusiei, reaua ei credinţă de la anglo-americani asigurări pentru viito- faţă de Finlanda, Ţările Baltice şi Polonia, rul Ţării şi i-am afi rmat cu această ocazie că, experienţa tragică făcută de alţii, care au dacă aş fi găsit înţelegere şi aş fi putut găsi căzut sub jugul Rusiei, crezându-i pe cu- înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertă- ţilor şi continuităţii istorice a acestui neno- vânt, mă dispensează să mai insist. rocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, Notez că, atunci [când] ni s-au propus nu acum, ci chiar de la începutul confl ictului acestea, situaţia militară a Germaniei, deşi mondial, când Germania era tare. […] slăbită, era totuşi încă tare. Ţara, prin câte trei milioane de voturi e. – în sfârşit, propunerile Molotov (referendumul naţional – n.n.), mi-a dat mai conţineau şi clauza care ne impu- dezlegare şi a aprobat tot ce eu făcusem. nea să lăsăm Rusiei dreptul de a pătrun- În consecinţă, a accepta astăzi propu- de pe teritoriul României oriunde va fi nerile Molotov însemnează: necesar, pentru a izgoni pe nemţi din a. – a face un act politic de renunţa- Ţară. Adică, sub altă formă, prezenta re şi pierdere a Basarabiei şi Bucovinei, ocupaţiune rusească cu toate consecin- act pe care România nu l-a făcut până ţele ei. […] acum niciodată de la 1812 şi până la ul- I-am răspuns Dlui Mihalache că, într-o timatumul Molotov. astfel de situaţie, este de preferat ca un po- I-am adăugat că după părerea mea, por pe care-l aşteaptă, dacă are siguranţa făcând acest act, putem pierde benefi ciul că îl aşteaptă o asemenea soartă, să moară Chartei Atlanticului, în care Roosevelt şi eroic, decât să-şi semneze singur sentinţa Churchill s-au angajat printre altele „să nu de moarte. […] recunoască nicio modifi care de frontieră, Cum Regele spunea ca aceste tratati- care nu a fost liber consimţită”. b. – să bag Ţara pentru vecie în ro- ve să înceapă imediat, Dl Mihai Antonescu bie, fi indcă propunerile de armistiţiu i-a spus că aşteaptă răspunsul de la Anka- conţin şi clauza despăgubirilor de răz- ra şi Berna pentru a obţine consimţămân- boi neprecizate, care, bineînţeles, con- tul Angliei şi Americii de a trata cu ruşii. stituie marele pericol, fi indcă, drept gaj Aceasta, fi indcă Churchill, în ultimul său al plăţii lor, ruşii vor ţine Ţara ocupată discurs, a spus, vorbind despre România, nedefi nit. Cine, am spus Dlui Mihala- că „această Ţară va fi curând la discreţia to- che, îşi poate lua răspunderea accep- tală a Rusiei”, ceea ce era un avertisment tării acestei porţi deschise, care poate că vom fi atacaţi în forţă şi că vom fi total duce la robia neamului? […] la discreţia lor şi că va trebui să tratăm mai d. – a patra condiţie cerută de Mo- întâi cu ruşii. lotov şi de anglo-americani este să dau Acest „mai întâi”, legat şi de alte indi- ordin soldaţilor să se predea ruşilor şi caţii pe care le-am avut pe căi serioase, a să depună armele, care ne vor fi puse la determinat pe Dl M. Antonescu să arate dispoziţie pentru ca, împreună cu ruşii, Regelui că este o necesitate să mai aştep- să alungăm pe nemţi din Ţară. te 24 de ore, să primească răspunsurile pe

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 121 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ care le aşteaptă şi după aceea să continue braţe pe la spate şi generalul Sănătescu cu tratativele. mi-a spus: „Dle Mareşal, sunteţi arestat Eu am confi rmat că sunt de acord cu pentru că nu aţi vrut să faceţi imediat ar- aceste condiţii, chiar cu plecarea Dlui M. mistiţiu.” […] Antonescu la Ankara şi Cairo pentru a Iată cum a ajuns un om care a muncit duce tratative directe. 40 de ani ca un martir pentru Ţara lui, care În acest moment, Regele a ieşit din ca- a salvat-o de două-trei ori de la prăpastie, meră, scuzându-se faţă de mine, şi discuţia care a scăpat de la o teribilă răzbunare pe a continuat câtva timp cu generalul Sănă- membrii Dinastiei, care a luat jurământul tescu, revenind cu afi rmaţia că va aduce el tânărului Rege în strigătele mulţimii, care adeziunea scrisă a Dlor Maniu, Brătianu şi îmi cerea să dau pe toţi din Palat pentru a Titel Petrescu. fi linşaţi şi care a servit timp de patru ani, Când eram în curs de discuţiuni şi mă cu un devotament şi cu o muncă de muce- plictiseam aşteptând revenirea Regelui nic, Armata înfrântă, Ţara şi pe Regele ei. pentru a pleca, Regele intră în cameră şi Istoria să judece. Mă rog lui Dumnezeu în spatele lui apare un maior din garda Pa- să ferească Ţara de consecinţele unui act latului cu şase-şapte soldaţi cu pistoale în cu atât mai necugetat, cu cât niciodată eu mână. nu m-am cramponat de putere. […] Regele a trecut în spatele meu, urmat (După FrontPress, 22.10.2011) de soldaţi, unul din soldaţi m-a prins de

PAUL GOMA DESPRE UN ALT ASPECT AL ŞOVINISMULUI RUS Constantin BOBEICĂ

Într-un eseu, publicat mulţi ani în urmă de revoltă şi compasiune ale lui Alecsandri (Libertatea din 29 octombrie 1998) mă re- din Pohod na Sibir... feream la eurofobia manifestată în scrie- În anii de gulag siberian înregistrasem rile lui D. Fonvizin încă în sec. XVIII. Morb, o „ciastuşka” (cântecel-strigătură) pe care am spune, ancestral, al acestui popor, supt o cântau, tropotind, „artiştii” din Krutiha cu laptele matern, educat în spiritul ego- pe scena clubului: „Şto vî, devki, şutite, / centrismului naţional, al aversiunii, urii ne- Ciujestranţev liubite? / Naşih nenavidite / desimulate faţă de tot ce nu este rusesc. Nu i mat’ vaşu e...” (De ce glumiţi, fetelor? / Inclusiv faţă de limbile străine. Iubiţi doar streini, / Pe ai noştri îi urâţi, / Ei, Deci, românofobia nu e de azi, de ieri. şi să vă f... mama). Dacă într-un sătuc uitat Cu atât mai mult cu cât poporul român a de Dumnezeu se propagau astfel de idei, fost acea mică „buturugă” de care s-a îm- ce să mai vorbim de un Jirinovski, Voronin, piedicat expansionismul rus în calea sa Rogozin & Co? spre Constantinopol. Sau, credeţi D-voas- Să revenim însă la subiectul propriu- tră că polonezii, de-o pildă, sunt mai iubiţi? zis. Să ne amintim doar de înăbuşirea în sânge * * * a răscoalelor de la 1794, 1831-1832, 1863; Paul Goma în Jurnal pe sărite (Ed. „Ne- de poezia lui Puşkin cu aceeaşi tentă şo- mira”, Bucureşti, 1997) elucidează acelaşi vină: Klevetnikam Rossii; de versurile pline aspect, aceeaşi ipostază a ruşilor afl aţi în

122 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) emigraţie (ca şi ai „noştri”, ce-şi asumă însă Chişinău), împărtăşindu-şi impresiile de chiar „drepturi” de stăpâni: „Moldova – russ- călătorie în SUA (1995) subliniază ataşa- kaia zemlea”). Cităm: „Altă revelaţiune: de ce mentul americanilor, cultul lor faţă de scriitorii ruşi de azi, exilaţi, nu învaţă limba simbolurile naţionale. Cităm: „În biserică, ţării în care s-au stabilit? Ba chiar, dacă ştiau de exemplu, serviciul divin a început cu din Rusia şi frecventau acea limbă (Zinovi- imnul de stat al SUA şi s-a terminat cu un ev ştia nemţeşte – în Germania refuză să alt imn, de data aceasta popular, despre scoată un singur cuvânt; Soljeniţin ştia en- America. Americanii au un cult deosebit glezeşte – învăţase la şaraşka – n-ar rosti un şi responsabil faţă de drapelul statului, iar singur cuvânt, „american”, să-l pici cu ceară)? copiii sunt educaţi în spiritul supravieţuirii Cât despre Maksimov: a venit în Franţa de şi întreţinerii materiale de sine stătătoare atât amar de timp, n-a învăţat măcar nici ca- chiar şi în familiile bogate” (p. 154). Nu doar racterele latine, motiv pentru care nu călă- americanii cinstesc cu sfi nţenie simboluri- toreşte cu metroul... dacă nu ştie să citească le naţionale. Îmi povestea un jurnalist cele panourile indicatoare...” (op. cit., p. 105). observate la suedezi: fi ecare fermier are în „[...] Oricât de anticomunist ar fi Solje- curte un catarg în vârful căruia fâlfâie dra- niţin, nu se poate dezbăra de imperialis- pelul naţional. Faceţi într-o zi de sărbătoa- mul sovieto-rus, cel care zice, chiar de nu re (naţională) o excursie prin localităţile zice în gura mare: «Eu să învăţ (de pildă) noastre şi încercaţi a număra câte instituţii franţuzeşte? Ba franţujii să înveţe ruseşte de stat arborează Tricolorul. (în Franţa)»” (ibid., p. 105). Lozinca etatizării limbii ruse ca a doua Ignorarea, neglijarea românei la noi a (prima!) limbă ofi cială în teritoriile ocupate devenit... a doua poruncă a decalogului nu e de ieri-alaltăieri. Rusia ţaristă a făcut rusesc. Mai departe scrie-n carte: afl ăm totdeauna politică din rusifi care, introdu- săptămâna trecută că la Bălţi, Cahul, Edi- când rusa în şcoli, biserică, administraţia neţ ş.a. au apărut... noi drapele „de stat”. publică. Nici cea contemporană, democra- Ei, şi? Au fost pedepsiţi, traşi la răs- tică nu rămâne cu nimic în urmă. În lucra- pundere, autorii iniţiativei? De unde?! Mă rea deja citată autorul remarcă: „Guvernul indignează – puţin spus – când la ocazii rus a decis ca 30-35 la sută din creditele Imnul de Stat e interpretat de fanfară, nu primite de către republicile independente cu cuvintele Martirului Mateevici. Ce? Să de la Rusia să fi e destinate susţinerii fi nan- siluim auzul rusofonilor cu afi rmaţii de ti- ciare a minorităţilor ruse” (p. 148). pul: „Limba noastră-i o comoară (...), foc ce .* * * arde (...); Numai cântec (...); Limbă sfântă Ne-am abătut iar de la tema iniţială. (...)”, alte aserţiuni cu tentă naţionalistă? De nevoie. Constrânşi de împrejurările (Să nu zic mai rău.) Să-i zădărâm, să-i supă- concrete, când alolingvii – ştiţi d-voastră răm? Nu. Capul plecat... Până unde plecat? care – tind, cu forţa, a ne „îndruma”, a ne Până când? La noi – ca la nimeni. Am acor- „învăţa” pe noi, băştinaşii acestei glii stră- dat cetăţenia de pomană, ne-am retras în bune: Cine suntem? Ce limbă vorbim? Cu faţa aroganţei, bădărăniei „oaspeţilor” ca cine să ne împrietenim? etc. Lucruri ce ne melcul în ultima spirală a cochiliei. Să ne privesc exclusiv pe noi şi de care n-ar tre- mai mire că nesimţirea şi bădărănia lor de- bui deloc, dar absolut deloc, să-i doară ca- vin tot mai abuzive, mai cinice? pul, pe ei, oaspeţii cel mai adesea nepoftiţi * * * ai acestui meleag. Academicianul Sergiu I. Chircă în car- În ce ne priveşte, nu-i condamnăm că tea Basarabia – lupta continuă (Ed. ARC, tind a-şi păstra limba, alte specifi cităţi ale

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 123 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ naţionalismului, dar, dacă noi le respec- examene alături de noi. Mai mult: dacă sub tăm, legiferăm aceste drepturi, să fi e buni, Rusia ţaristă ei nu aveau dreptul la propri- să manifeste şi ei acelaşi respect faţă de etate imobiliară sau funciară, sub admi- noi, autohtonii. nistraţia românească se căpătuiseră cu case, pământuri, vii. Ce-i drept, nu se prea * * * avântau în agricultură, monopolizând co- În satul de baştină (Cobâlca-Orhei) în merţul, meşteşugurile. Deci, meditând şi perioada interbelică evreii reprezentau cântărind unele şi altele – tendinţa inge- cea mai numeroasă minoritate (vreo 40 de rinţei unor minoritari în treburile noastre menaje). Aveau sinagogă, rabin. Sâmbăta interne, naţionale, nu-ţi vine să le amin- copiii de vârstă şcolară erau învoiţi de la teşti o nevinovată întrebare – de sorginte lecţii şi se duceau cu părinţii la sinagogă, populară rusă: „Kakoe tvoio sobacie delo?” unde luau lecţii de ebraică, religie, mozai- Adică? Cinste pentru cinste, respect pen- că, istorie a evreilor. Nimeni, nici autorită- tru respect, aşa şi numai aşa. ţile, nici sătenii nu interveneau „în borşul” P.S. Iertare, stimaţi cititori, pentru lilor. cenţiosul citat, dar... Dar în celelalte zile evreii studiau ro- C.B. mâna, istoria românilor etc., susţinând

AVENTURILE UNUI MANUSCRIS AL INGINERULUI PAUL EMIL RAŞCU Amintiri din copilăria mea de publicist (II) Vasile ŞOIMARU

...În seara zilei de 30 decembrie 2006 Zamfi ra Mihail, am continuat sărbătoarea am sosit cu familia la Bucureşti. Era prezi- ca hramurile de Sf. Gheorghe la Cornova... ua ajunului Anului Nou 2007 şi, totodată, a Am controlat e-poşta şi, spre bucuria mea, ajunului aderării României la Uniunea Eu- printre multele mesaje de felicitare am ropeană. Am venit în marea capitală să săr- descoperit unul aproape istoric, care era bătorim împreună cu ea acest eveniment scris în versuri în acea noapte de revelion măreţ. O mare de bucureşteni a participat de prietenul Ion Caliniuc, inginer de pro- la manifestare în cele două pieţe istorice fesie şi, după cum s-a văzut mai târziu, şi ale Bucureştiului: în Piaţa Universităţii, poet (începător)... Şi începutul a avut loc, unde mulţimea a sărbătorit evenimentul dacă nu mă înşel, în chiar acea noapte de împreună cu preşedintele Traian Băsescu, revelion european, privind măreţul eveni- şi în Piaţa Revoluţiei, cu premierul Călin ment la TVR. Popescu-Tăriceanu... Am fi lmat tot ce mi-a Şi pentru că mesajul era istoric şi fru- picat... Am întâlnit mai mulţi prieteni şi cu- mos îl public fără intervenţii şi rezerve: noscuţi sosiţi din diferite colţuri ale Româ- „Românilor de peste Prut de la ro- niei... A fost o noapte de vis, un revelion, mânii de dincoace de Prut cum nu s-a mai întâmplat în viaţa mea vre- (Prietenului Vasilică Şoimaru, aceste odată... Spre dimineaţă am sosit la corno- rime în loc de o hăitură sau de un colind, veanca noastră de onoare din Bucureşti, de altfel, primitive şi naive, dar sincere, cu

124 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) ocazia istoricului eveniment de reîntoar- Salutări de după gard cere a Ţării în prospera Europă, care s-a pe- De la cei rămaşi în iad... trecut în noaptea de Sfântul Vasile – 2007 şi la care Domnia Sa a ţinut să participe Ioan DELAVÂLCEA (I.C.) personal.) Chişinău, 1 ianuarie 2007, Salutări de după gard ora 1 şi 7 minute după miezul nopţii” Celor care-au aderat. * * * Sănătoşi să vă-ntegraţi, În după amiaza primei zile a anului, plin Dar de fraţi să nu uitaţi, de avânt şi optimism, am pornit la drum Pe mâini rele nu-i lăsaţi, spre casă... Nu însă înainte ca gazda, Zamfi - Căci în mari păcate-ntraţi. ra Mihail, să-mi spună că nanul ei de botez Marinarul din tavernă, avea o rugăminte la mine, dar nu reuşise Şpriţar pe la Golden Blitz să ajungă la ea. Am convenit pentru altă În această sumbră iarnă dată şi această altă dată s-a întâmplat să fi e Iar ne lasă părăsiţi. peste aproape două săptămâni, revenind Unde eşti tu, Pod de Flori? la Bucureşti la lansarea unei lucrări grandi- Pe Prut iar încuietori. oase a lui Anton Golopenţia, Românii de la Doar un lucru s-a schimbat – Est de Bug, pregătită pentru tipar în SUA de Cheile-s la alt cnezat. vrednica fi ică a autorului, Sanda Golopen- Iar stăpânul cheilor ţia, şi lansată la Facultatea de Sociologie, pe De noi nu prea duce dor. 12 ianuarie, ulterior şi la Muzeul Ţăranului Comisarii din Europa, Român, pe 16 ianuarie. A doua zi, pe 17 ia- Comisarii din Kremlin nuarie, am şi purces la drum... cu un plic (li- Ce n-ar spune, ce n-ar face pit) voluminos în mâini pentru a-l transmite Dar tot comisari rămân. unui cunoscut arheolog de la Chişinău, Ion Ne-au pus vize-ntre români, Hâncu, de la Academia de Ştiinţe. Transformându-ne-n străini Ajungând la Chişinău, l-am căutat pe Vor să ne uităm etnia, Andrei Vartic, ştiindu-l pasionat de arheo- Dar şi-a noastră România... logie, ca să mă ajute să-l găsesc pe Hâncu Deci, să-i transmit plicul cu pricina... Andrei lip- Să distrugem noul gard, sea, dar l-am găsit pe profesorul arheolog Să scăpăm şi noi de iad. Gheorghe Postică care m-a indispus teribil, De fapt, gardul nici nu-i gard, zicându-mi că destinatarul a decedat vreo Căci cimentul s-a furat trei-patru ani în urmă (pe 24 mai 2003)... Şi-un cutremur cât de mic Tot atunci am anunţat Fina ca să transmită Îl preface în nimic. Nanului că plicul a ajuns la destinatar cu La acest cutremur sfânt întârziere de mai bine de trei ani, după Să muncim cu toţi la rând, moartea sa... Am depozitat plicul în arhiva Să-l producem împreună mea personală ca să-l întorc expeditorului Şi să fi e Ţara una. cu prima ocazie. Ocazii au fost mai multe, Una mare şi bogată dar am uitat de plic cu desăvârşire. Abia De duşmani invidiată, peste cinci ani, în luna februarie a anului În UE apreciată. curent, făcând un tratament la domiciliu, Bucuria triştilor, am iniţiat o nouă ordine locală, egală cu o Prohodul comuniştilor. revoluţie, în arhiva şi biblioteca mea perso- Dar, nală, am dat de plicul cu pricina... Am dez-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 125 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ

lipit plicul să mă conving că nu şi-a pierdut prezenta interes pentru el şi pentru ştiinţă. actualitatea: în el era o scurtă scrisoare De aceea am decis să fac eu această faptă semnată la data de 17 ianuarie 2007, la cum voi găsi timp ca să-l pregătesc pentru care era anexată copia, exemplarul doi sau tipar. Şi iată îl prezint cu responsabilitate trei, al unui articol scris şi dactilografi at în faţă de memoria celor doi minunaţi ro- noiembrie 1996. Am citit scrisoarea, apoi mâni basarabeni, în speranţa să contribui am citit articolul, de fapt, l-am sorbit cu la iniţierea unei cercetări profesioniste pe mult nesaţ mai ales că un detaliu din arti- teren a specialiştilor din domeniu pentru col mă interesa de ceva vreme. (Este vorba confi rmarea presupunerilor din chinuitul de Cheile Bâcului, despre care ştiam de la articol al lui Paul Raşcu. bătrânul Sihastru din Cobâlca-Codreanca, Dar mai întâi am navigat pe NET să afl u Constantin Bobeică, care le văzuse între- mai multă informaţie despre autor şi dacă gi în perioada interbelicului românesc al nu cumva articolul a fost deja publicat. Basarabiei trecând cu trenul Ungheni- Din necrologul intitulat: Paul Emil Raş- Chişinău printre aceste chei-stânci lângă cu (1924-2011), inginer, cercetător şi scriitor. gara Ghidighici, de unde se vedea bine şi Bucureşteanul prin adopţie nu a ratat nicio falnicul Turn al Dezrobirii, ctitorit de Ma- ocazie de a se aventura în domenii noi pe reşalul dezrobitor la 1 noiembrie 1942, la care să le studieze şi în care să se remarce şi un an de la eliberarea Basarabiei de sub publicat la 29 septembrie 2011, în cotidi- jugul bolşevic-cominternist). Imediat i-am anul bucureştean Adevărul, am afl at mai telefonat Zamfi rei Mihail s-o rog să-şi multe informaţii interesante: „Paul Emil anunţe Nanul că vin la Bucureşti să-i aduc Raşcu s-a născut la Chişinău în 3 decembrie plicul... Însă am avut nenorocul să mai fi u 1924 şi şi-a completat studiile la Iaşi, unde lovit odată: expeditorul, Paul Raşcu, muri- a urmat Facultatea de electromecanică din se încă la începutul lunii septembrie (pe cadrul Universităţii Politehnice «Gheorghe 5 septembrie) 2011, la Bucureşti... M-am Asachi». A venit apoi la Bucureşti, unde gândit, ce păcat că expeditorul nu mi l-a s-a dezvoltat ca cercetător şi inovator şi s- dat când destinatarul era în viaţă, poate a făcut remarcat în cadrul Institutului de

126 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Fizică Atomică, dar şi în cadrul Institutului Pentru orice eventualitate Vă comunic de Studii şi Proiectări Energetice. A pre- şi numărul meu de telefon de acasă, eu fi ind dat la Institutul Politehnic din Bucureşti pensionat... şi la Institutul Astronomic al Academiei Cu foarte multe mulţumiri şi sincere Române. Viaţa lui Paul Emil Raşcu a fost urări de La Mulţi Ani 2007! una împărţită între studiu şi pasiuni diver- 16 ianuarie 2007 se. Inginerul a publicat zeci de articole şi P. Raşcu cărţi de specialitate pe teme ca centralele electrice, protecţia mediului, astronomie, * * * cutremure, a susţinut conferinţe de interes Inedita istorie a Basarabiei general pe subiecte din geografi e, istorie, religie sau artă. Inovaţiile şi soluţiile găsite Un drum străvechi prin spaţiul nord- de profesor în urma cercetărilor sale în do- pontic spre Asia Centrală meniul energetic au fost folosite cu succes Se menţionează la centralele electrice din întreaga ţară. Pe mai multe izvoare lângă munca academică şi de cercetare, documentare, unele Paul Emil Raşcu îşi făcea timp pentru pa- chiar contempora- siunile lui: călătoriile, schiul, vânătoarea, ne, care semnalează arheologia sau astronomia, hobby-uri pe existenţa între râuri- care le-a avut chiar şi după ce s-a retras le Prut şi Nistru, prin la pensie. Printre lucrările sale se numără Basarabia, teritoriul şi Sahara poate redeveni verde, din martie actual al Republicii 2007, care este un studiu ce oferă soluţii Moldova, a unui ali- pentru agricultură în zonele de deşert din Paul Emil Raşcu niament de menhire Africa. Bucureşteanul s-a stins din viaţă la a căror semnifi caţie începutul lunii septembrie 2011.” este apreciată ca borne de marcaj ale unui Cât priveşte controlul referitor la pu- drum de legătură pe direcţia Est-Vest între blicarea articolului dat mi-a arătat că el a centrele spirituale ale lumii străvechi. Din fost publicat pe un site neînsemnat şi cu păcate, nu s-au efectuat cercetări arheolo- abateri de la textul pe care îl deţin şi chiar gice sistematice nici asupra acestui alini- cu unele inadvertenţe şi greşeli. ament de menhire, nici asupra prelungirii Deci, nu stau la îndoială şi-i dau curs textului scris 15 ani în urmă, din care cinci eventuale a acestuia pe teritoriul României ani s-a „plimbat” cu mine... Iată cele două şi al Ucrainei. perle – scrisoarea şi articolul inginerului Mulţi dintre noi au afl at, unii chiar au Paul Emil Raşcu, originar din Basarabia din văzut acele aliniamente lungi de mulţi părinţi regăţeni. kilometri de pietroaie cunoscute sub nu- 16 mai 2012 mele de menhire (în limba bretonă men * * * înseamnă piatră, iar hir, lung, deci pietre Bucureşti lungi), care constituie una dintre curio- Stimate Domnule Hâncu, zităţile regiunii Bretagne din Franţa. Ne- Prin bunăvoinţa dlui Vasile Şoimaru, Vă fi ind monumente funerare, aceste şiruri transmit un studiu al meu mai vechi (1996) de pietroaie, dispuse la distanţă unele de despre menhirele din Basarabia. Rugămin- altele, nu se ştie ce reprezintă, ce semnifi - tea mea este să-mi comunicaţi – dacă puteţi caţie au şi nici cine le-a realizat. Aliniamen- – stadiul actual al informaţiei în acest do- te de astfel de pietroaie se mai găsesc şi meniu şi dacă am putea organiza o cerceta- prin alte ţări, în Spania, în Corsica ş.a.m.d. re de teren. Marea surpriză o rezervă pentru noi însă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 127 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ

Dimitrie Cantemir, care în monumentala de malul Nistrului...” De aceste pietre vor- sa operă Descrierea Moldovei, în cap. IV, beşte şi poetul Constantin Stamati, dar şi Despre ţinuturile şi târgurile Moldovei, scrie Alexandru Hâjdău, tatăl lui B.P. Hasdeu, astfel despre ţinutul Lăpuşnei: „Ca urmare, precizând că aceste steiuri de piatră sunt cetatea cea mai de seamă din acest ţinut îngropate până la jumătate în pământ… este acum Lăpuşna, aşezată pe râuşorul dar localnicii răpesc treptat aceste pietre cu acelaşi nume, unde se afl ă doi pârcălabi care le sunt de trebuinţă, aşa că lucrarea rânduiţi de domn să grijească de nevoile este ameninţată de a ajunge peste puţin ţinutului. Pe lângă această (cetate) se afl ă timp la nimicire totală. [2] pe râul Bâcu, Chişinăul, un târguşor de O relatare mai apropiată de zilele mică importanţă (urbecula). Nu departe noastre există în amintirile din copilărie de el se vede un şir de pietre foarte mari ale preotului Vasile Guma, care slujea, aşezate în linie atât de dreapta de parcă până în 1940, la catedrala din Chişinău. ar fi puse de mâna omului. Dar ce mă îm- (De fapt numele său corect era de Humă, piedică să cred aceasta este atât mărimea amintind şi de Humuleştii lui Ion Creangă, pietrelor, cât şi lungimea traseului pe care căci numele său a fost rusifi cat în Basara- se afl ă, căci unele au trei sau patru coţi pe bia, întrucât ruşii nu au în alfabetul lor sufi ecare latură a unui pătrat, iar şirul lor se netul h. Ei se referă la Hitler, la Hegel vor- întinde dincolo de Nistru, spre Crimeea. În bind despre Ghitler, Gheghel etc.) Citez limba ţării li se spune Cheile Bâcului şi ţă- din amintirile sale [3]: „Când eram de opt ranii, în simplitatea lor, spun că ele au fost ani, vărul meu, bădiţa Toader Lupaşcu, lucrarea dracilor care s-au jurat sa astupe m-a luat la Chişinău să văd oraşul prima apa Bâcului.” [1] oară… La Străşeni s-a înnoptat şi după un Credinţa aceasta populară este menţi- popas am continuat drumul noaptea pe onată şi de suedezul Weismantel în 1714, Valea Bâcului până la Chişinău. Între Stră- rătăcit pe aceste meleaguri, la Tighina, şeni şi Ghidighici, pe o costişă, după Bâc, după înfrângerea lui Carol XII la Poltava se zăreau scalii (pietroaie, stânci, în limba (1709), care a afl at de la localnici că diavo- rusă) de piatră înşiraţi în linie. Tovarăşii lul însuşi ar fi făcut o gaură mare într-un mei mi-au spus o legendă, că aici dracii, munte stâncos cu gândul de a abate apa într-o noapte, s-au grămădit şi au vrut să râului… şi că de la râul Bâcu pâna la Nistru iezească (a face un iaz) până la cucoşi şi mai stau înşirate pietrele pe care el le-a lă- apele grămădite să înece Chişinăul, însă sat să-i cadă. ei nu au dovedit să aducă scalii de ajuns, B.P. Hasdeu ne-a lăsat cel mai amplu căci cucoşii au cântat mult înainte şi dracii şi mai bine documentat studiu al Cheilor auzindu-i au lăsat lucrul neîmplinit şi s-au Bâcului, citind pe căpitanul rus Zasciuk, împrăştiat, iar pietrele înşirate au rămas o însărcinat în 1823 de însuşi ţarul Rusiei cu amintire. cercetarea la faţa locului a acestei lucrări. Concluzia rezultată din relatarea cpt. El relatează: „Acest aliniament de pietroa- Zasciuk, care considera că acest aliniament ie pe direcţia Vest-Est începea de la (Un- de pietroaie nu poate fi rămăşiţa unei for- gheni) Prut (însărcinarea sa nedepăşind tifi caţii atât prin distanţarea pietroaielor în- acest râu), trecând prin codrii Căprianei, tre ele, cât şi prin faptul că traseul lor în linii pe la miază-noapte de Chişinău, peste drepte nu urmăreşte nici cursul unui râu, moşiile (satelor) Ghidighici şi Petricani, nici culmea unor dealuri, principii elemen- care se afl ă lângă Bâc şi mergând înain- tare în armată, lăsând să se creadă că este te traversa râul Bâcu, după care se izbea vorba de marcajul unei căi de circulaţie.” [4]

128 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

În sprijinul acestei supoziţii, redăm în Exampaeos, Scitici Triumphi, Solitudinile această problemă considerentele unor Sciţilor, Termini Liberi Patris2 ş.a. specialişti de la Institutul de Istorie din Bu- Ideea marcării unui drum mai impor- cureşti: „Centrele spirituale ale lumii stră- tant în zonă apare fi rească cunoscând că vechi, cu toate distanţele mari dintre ele, invaziile multor oştiri pe aceste meleaguri greu de străbătut, erau, logica presupune, au constatat marea difi cultate de orienta- într-un contact aproape permanent, legă- re într-o regiune de întinsă câmpie lipsită turile doctrinare făcându-se des pentru de repere de referinţă. Acest neajuns a fă- acele vremuri. Dovadă este esenţa aproa- cut ca şi oştile persane ale lui Darius, tre- pe unitară a concepţiei tuturor spiritualită- când Istrul prin anul 514 î.H. probabil pe ţilor străvechi începând cu Rama sau poa- la Noviodunum (azi Isaccea) şi depăşind te şi mai vechi, cu Crishna, Buda (Cristos, râul Tyras (Nistru), să rătăcească prin stepa adăugăm noi), până la Mahomed.” [5] traversată de pâlcuri de ceaţă (deoarece Avem motive să credem că „existau era în timpul unei toamne înaintate) fără interferenţe între spiritualitatea indiano- a putea avea o înfruntare decisivă cu sciţii, tibetană şi spiritualitatea, şi ea elevată, fi ind nevoit a face calea întoarsă. O relata- din zona carpato-danubiano-pontică” şi re similară există legată şi de o incursiune aceasta deoarece zona Carpaţilor1 a con- a oştilor lui Alexandru Macedon. stituit din cele mai vechi timpuri o regiune Este, de asemenea, cunoscut că mari- cu o spiritualitate dezvoltată şi în acelaşi le centre religioase ale antichităţii aveau timp o străveche vatră lingvistică euro-in- câte o cale sacră mai lungă sau mai scurtă, diană din care s-au adăpat multe culturi şi dar decorată în mod deosebit, care mar- civilizaţii, aşa cum o dovedeşte preluarea ca intrarea în incinta zeităţilor respective. de la traci a multora din divinităţile lor ca Amintim de aleea mărginită de statuile Apollo, Bendis, Orfeu şi multe altele. Pe berbecilor ce conduce spre intrarea în lungul său traseu între Transilvania, Caucaz templul de la Karnak în Egipt, de leii care şi estul Mării Caspice, această construcţie mărginesc calea sacră din insula Delos, de megalitică primeşte diferite denumiri ca: taurii care bordează o cale sacră la Avilla în Drumul Zeilor, Căile Sacre, Cheile Bâcului, Spania şi chiar de calea sacră, frumos pa- vată, de la Sarmizegetusa Regia din munţii Orăştiei. Lăsând frâu liber imaginaţiei creatoa- 1 Obiceiul de a marca drumurile de mare circulaţie re, N. Densuşianu emite ipoteza că una este bine cunoscut la români. Pe munte, ciobanii, dintre denumirile căii sacre Termini Liberi pentru a feri locurile rele pe timp de ceaţă, mar- Patris se referă la calea sacră a Hyperbore- chează drumurile lor cu grămezi de pietre numite enilor, popoare de care vechii greci amin- momâi. În lungul şoselei spre litoral din Bucureşti tesc cu multă teamă şi respect (invaziile prin Urziceni, Slobozia şi podul de la Giurgeni, acestora în două rânduri prin anii 2200 î.H. există din loc în loc mari cruci de piatră, frumos de- şi 1250 î.H. au modifi cat structural socie- corate cu sculpturi. Am socotit această deprindere tatea elenă veche din Creta şi apoi de pe potrivit obiceiului creştin de a implanta o cruce pe locul altarului vreunei biserici dărâmate de timp. continent). Am găsit scris însă într-o publicaţie a lui N. Iorga Această cale sacră către popoarele că aceste cruci au cu totul altă semnifi caţie, aceea Hyperboreene ar fi opera zeului Osiris, de a marca în Bărăgan, pentru timp de toamnă, pe venit pe aceste tărâmuri pentru a aduce drumurile de transhumanţă ale ciobanilor către bălţile Dunării, locurile bune de popas unde se gă- seau apă şi lemne de foc în apropiere. 2 Liber, zeul italic al fertilităţii.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 129 BiblioPolis ISTORIA NOASTRĂ ADEVĂRATĂ elementele civilizaţiei egiptene. Supoziţii- incipientă de pe meleagurile noastre, cum le acestui autor uimesc în continuare. Zeul ar fi : celebrele plăcuţe de ceramică găsi- era numit în vechime şi Bahos, dar în limba te la Tărtăria, lângă Sebeş-Alba, pe malul slavonă cuvântul Bâc înseamnă bour, taur, râului Mureş, purtând pe ele o scriere ru- ori Osiris la egipteni avea ca reprezentare nică nedescifrată în prezent, dar cărora li vie pe taurul Apis. N. Densuşianu mai re- se atribuie o vechime mai mare decât a marca un fapt revelator şi anume că puţin Sumerului, reliefurile reprezentând lănci, mai la nord de vărsarea Bâcului există co- săgeţi şi cuţite de tip akinakes, specifi ce muna Speia, situată atât pe un mal, cât şi civilizaţiei scito-iraniană (persana veche) pe celălalt al Nistrului. [6] Comune dublete gravate pe pereţii unei peşteri de lângă există în multe locuri în Europa, acolo unde satul Nucu, în zona subcarpaţilor Buzăului, cursul râului nu reprezintă pentru localnici desenele rupestre de pe bolovanii găsiţi o difi cultate de traversare, existând vaduri, pe văile din munţii Călimani (depozitaţi poduri naturale etc., ceea ce era exclus, în satul Gura Haitii) şi multe altele. Aceste Nistrul fi ind chiar navigabil în zonă. Cu- mărturii, completate cu ceea ce s-ar mai noscând pe pădurarul din comuna Speia, putea găsi prin efectuarea de cercetări şi acesta mi-a spus că Nistrul este strâns între studii mai aprofundate, ar putea pune în maluri în zonă şi, curgând cu mare viteză, evidenţă lucruri de deosebită valoare din oamenii au construit acolo un pod umblă- preistoria locurilor din ţara noastră de tor întinzând un cablu între maluri pe care acum 6000-7000 de ani. rula un scripete legat de o plută. Prin sim- Referinţe bibliografi ce pla orientare a cârmei respective, curentul apei împingea pluta către un mal sau către 1. CANTEMIR, Dimitrie. Descriptio antiqui et celălalt, încât pentru localnici nu există ni- hodierni statua Moldaviae. Bucureşti: Ed. Acade- miei Române, 1973. cio difi cultate să stea într-o comună Spe- 2. HASDEU, B.P. Basarabia în sec. XIX. Bucu- ia şi să aibă pământul de lucrat pe malul reşti, 1898. opus, ceea ce a făcut să se dezvolte aici o 3. GUMA, V. Povestea vieţii mele. Copilăria singură localitate, Speia, pe ambele maluri 1865-1874. Varia. În: Basarabia românească (Paris: ale Nistrului (marcată şi pe hărţile actuale). Ed. Căpriana). 1996, nr. 4. În legătură cu denumirea de Speia, N. 4. MIHĂESCU-GRUIU, C. Istoria Moldovei pe Densuşianu menţionează că Herodot, în timp de 500 de ani până în zilele noastre. Vol. 1. scrierile sale, numea calea sacră a Hyper- Transpunere în liber graiul zilei de azi şi Comen- boreenilor cu numele de Exampaeos, dar tarii. Gruparea culturală Europa în România. 1998, p. 55. renunţând la particula grecizantă os, rădă- 5. CHIRIAC, Al. Un drum străvechi din Ardeal în cina cuvântului rămas seamănă surprinză- Asia Centrală prin spaţiul Nord-Pontic. În: Caietele tor cu denumirea comunei Speia, care ast- Studioului de Istorie N. Iorga. 1986, nr. 3. fel ar putea indica cu precizie locul unde 6. DENSUŞIANU, N. Dacia preistorică. Bucu- calea sacră traversa Nistrul. reşti, 1913. Desigur că cele relatate reprezintă ipo- Paul Emil RAŞCU teze bazate doar pe unele mărturii exis- Noiembrie 1996 tente, dar ele ar trebui corelate şi cu alte descoperiri arheologice din antichitatea

130 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI

BIBLIOTECARUL ACADEMIEI… Iurie COLESNIC

Dacă schimbarea idealului adevărate istorii a literaturii şi social, adică reorientarea soci- chiar a unei adevărate istorii. etăţii spre himera comunistă a Şi acest miracol s-a întâmplat. fost în sensul bunăstării bene- În cărţile apărute după 1990, fi că pentru unii scriitori, pentru opera lui Kidel este citată ade- alţii a însemnat o mare cumpă- sea, devenind o operă de refe- nă şi o mare povară. Alexandru rinţă. Kidel a fost un istoric literar de Dacă a şi existat în partea vocaţie. Studiile publicate de el a doua a sec. XX un model de în revista Viaţa Basarabiei sunt cărturar care şi-a învins orgo- foarte bine documentate, scri- liul şi a lucrat doar din pasiune, se simplu, luminos, cu foarte mare pasiune apoi acesta a fost Alexandru Kidel. Cineva pentru obiectul studiat. îmi povestea cum Iachim Grosul, preşedin- În acea perioadă în care cultura rusă era tele Academiei, îi arunca în faţă materiale- privită cu o oarecare ostilitate, el s-a ambi- le scrise de el, considerând că nu sunt de ţionat să aducă în revistă subiecte din isto- calitate. Dar de fapt el era omul forţat de ria Rusiei, ceea ce vorbea despre un mare circumstanţe să tacă şi să înghită. Unica curaj şi o mare stăpânire de sine. Tot el a lui fereastră era corespondenţa cu vechii fost omul care ani de zile a condus Bibliote- săi prieteni, unul dintre care era Gheorghe ca Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Mulţi Bezviconi. Când Bezviconi a decedat, a academicieni din acea perioadă au exploa- continuat să corespondeze cu văduva lui, tat din plin darul scrisului lui Alexandru cu Tatiana Bezviconi, şi tot aşa până la de- Kidel. Academicieni semidocţi, cu o limbă cesul acesteia. Prin scrisori reconstituiau învăţată la Tiraspol, apăreau în manuale şi o epocă apusă şi, probabil, visau cu ochii monografi i cu un limbaj echilibrat literar, deschişi cam care ar fi locul lor real şi bine- încât bănuiai imediat că în spatele acestei meritat în această lume. lucrări, dincolo de autor stă un om de mare cultură – acesta era Alexandru Kidel. KIDEL Alexandru (28.X.1904, Chişinău Posibilităţile lui de a publica erau limi- – 10.III.1986, Chişinău, Cimitirul „Sf. Lazăr”), tate. Temele lui literare erau tabu şi atunci bibliograf, cercetător ştiinţifi c. el s-a preocupat foarte mult de buna orga- S-a născut într-o familie de intelectuali nizare a Bibliotecii Academiei, prefăcând- evrei. o într-o adevărată bibliotecă ştiinţifi că, a Studii: la Liceul de băieţi „M. Eminescu” purtat o vastă corespondenţă ştiinţifi că, (nr. 2), (bacalaureatul în 1925), la Universi- fi ind convins că informaţiile risipite prin tatea din Iaşi „Alexandru Ioan Cuza” (1925- sute de răvaşe, odată şi odată, vor ajunge 1928, licenţa în drept şi doctorat pe care pe masa de lucru a unui cercetător verita- nu-l susţine). bil, care va extrage din ele concluziile şi ar- Alte studii: Facultatea de istorie a Insti- gumentele necesare pentru scrierea unei tutului Pedagogic din Leninabad (Tadjikis-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 131 BiblioPolis BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ŞI COLECŢIONARI tan, 1943), Institutul Pedagogic din Chişi- Editor şi îngrijitor la ediţiile cu scrieri nău (1949). de: Nicolae Milescu-Spătaru, Zamfi r Arbore, Activităţi profesionale: avocat, profe- Victor Crăsescu, Olga Nacco ş.a. sor de istorie şi limba germană în evacu- În revista Viaţa Basarabiei (1932-1944) are, în Tadjikistan (1941-1945), de limba a publicat câteva studii antologice: Maria latină la Universitatea de Stat (1946-1948), Cantemir: femeia cea mai cultă din epoca bibliotecar (1.X.1944 – 1976, când a fost lui Petru cel Mare (1934, nr. 6, 7-8); La cur- pensionat). A fost unul dintre fondatorii tea ţarilor Rusiei: contesa Roxandra Edling- Bibliotecii Ştiinţifi ce a Academiei de Ştiin- Sturdza (1934, nr. 3), care şi astăzi rămân ţe a Moldovei. nişte surse de referinţă de neîntrecut… Opera: Contribuţiuni la bibliografi a Un alt eminent bibliograf de la Biblio- social-economică basarabeană (Chişinău, teca Academiei, Ion Şpac, care l-a cunoscut 1930); Zamfi r Arbore: Bibliografi a scrierilor bine şi care i-a fost coleg, i-a dedicat mai sale (Chişinău, 1936); Din istoria bibliotecii multe pagini inspirate, publicate în revista academice a RSS Moldoveneşti (Chişinău, Magazin bibliologic (2005, nr. 3-4). 1968) ş.a. Numele lui Alexandru Kidel astăzi este A fost atras pentru a redacta: Istoria aproape necunoscut, dar cu toate aces- RSS Moldoveneşti (Chişinău, 1949, 1951, tea, în istoria Chişinăului el a rămas ca un 1954), Istoria literaturii moldoveneşti (Chişi- cărturar neobosit şi ca un om profund ne- nău, 1958) ş.a. dreptăţit de destin…

UN MUZEOGRAF INCONTESTABIL Iurie COLESNIC

Făcând parte din generaţia lui Ion Pe- specialitate în revista Viaţa Basarabiei. Evi- livan, Teodor Porucic a fost unul dintre dent că ele sunt preţioase, valoroase doar puţinii basarabeni, care s-a încumetat să pentru specialiştii în domeniu. Publicul treacă Prutul şi să încerce astfel să obţină larg rămâne fascinat de paginile memori- studii nu în Rusia, ci în România. După el alistice. au venit mulţi, iar el a fost unul dintre puţi- Biografi a lui T. Porucic este interesan- nii, care nu numai a încercat destinul unui tă, de aceea o reproducem aici succint. basarabean în România la începutul seco- S-a născut la 1878 în comuna Baxani, lului XX, dar a şi fost omul de legătură între judeţul Soroca, în familia unui învăţător de Bucureşti, grupul lui Arbore şi Pământenia la ţară. Şcoala primară a făcut-o în sat, după de la Dorpat (astăzi – Tartu, Estonia). A lă- care a studiat la Şcoala Duhovnicească de sat nişte memorii foarte curioase, pentru la Edineţ, de unde a trecut să înveţe la Se- care a fost învinuit de către Ion Pelivan de minarul Teologic din Chişinău, făcând parte mistifi care. Noi le considerăm, pur şi sim- din generaţia lui Ion Pelivan. Când era se- plu, nişte memorii subiective, dar necesa- minarist s-a molipsit de dragostea pentru re istoriei noastre, deoarece reprezintă un topografi e şi primele expediţii topografi ce registru larg de personalităţi şi elemente le-a efectuat deja fi ind seminarist. de mişcare naţională pe care noi nici nu le În 1900, după absolvirea Seminarului bănuiam că ar fi existat. Teologic, se decide să-şi continue studiile Specialist în geografi e şi geologie, Te- în România, fi ind convins că şi la Bucureşti odor Porucic a publicat câteva studii de poate obţine studii de calitate. S-a înscris

132 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

dintre care menţionăm: Solurile Basarabiei (1913), Geografi a Mării Negre (1914), Geo- logia Basarabiei (1916), Lacurile sărate din sudul Basarabiei (1926), Relieful între Prut şi Nistru (1929), Regiunile naturale ale Basara- biei (1930), Terminologia geografi că în limba română (1932), La izvoarele Lăpuşnei, Nârnovei şi Bâcovăţului (1937) ş.a. Bibliografi a lucrărilor lui T. Porucic atestă o fi delitate deosebită a acestui autor pentru cea mai prestigioasă revistă basarabeană – Viaţa Basarabiei: Organiza- la Facultatea de fi zică şi chimie a Univer- rea conducerii coloniilor eline din Basarabia sităţii din Bucureşti după absolvirea căreia (1935, nr. 7-8); Terminologia cromatică în a lucrat la Institutul de Geologie din Bu- Basarabia (1932, nr. 4); Staţiunile balneare cureşti. Tot în această perioadă s-a inclus şi climatice dintre Prut şi Nistru (1932, nr. 5); în activitatea revoluţionară a grupului so- Sublimul şi muzica în Basarabia (1937, nr. 3- cial-democrat condus de Zamfi r Arbore, 4, 5-6); Cântecul lui Jarov (trad. din lb. rusă una dintre remarcabilele lui acţiuni fi ind de T. Porucic; 1933, nr. 10); Regiunile natu- salvarea marinarilor de pe cuirasatul „Po- rale la Răsărit de Prut (1932, nr. 10); Regiu- tiomkin”, în 1905. nile naturale dintre Prut şi Nistru (1933, nr. În România a publicat cca 40 de lu- 3, 8, 11, 12; 1934, nr. 12; 1935, nr. 1); Spre crări ca rezultat al unor studii geologice, obârşia Lăpuşnei, Nârnovei şi Bâcovăţului hidrografi ce şi cu zonele petrolifere. Tot în (1936, nr. 3-4); Contribuţiuni nouă pentru aceeaşi perioadă a participat la cercetarea istoria evoluţiei naţionalismului între Prut hidrografi că şi topografi că a Basarabiei şi Nistru (din notele biografi ce ale dlui T. într-o echipă foarte puternică de savanţi: Porucic) (1937, nr. 7-8); Din păcatele fecioa- O. Langhe, A. Krasovski, N. Florov, M. Po- rei ştiinţei [geologice] (1935, nr. 2); Câteva kora. cuvinte asupra protoistoriei din Câmpiile Cercetările sale erau întocmite cu atâta Basarabiei (1935, nr. 4); Cultura în câmpiile minuţiozitate încât prezintă interes ştiinţi- noastre (1935, nr. 6); Dărâmarea coloniilor fi c şi în prezent, rezultatele fi ind valabile eline (1935, nr. 10); Cultura antică în părţile pentru savanţii contemporani. A partici- noastre (1936, nr. 5-6, 9, 10, 11-12; 1937, nr. pat la Congresul al IX-lea mondial al pedo- 3, 4); Origina luzilor (1935, nr. 11-12); Date logilor, care şi-a ţinut lucrările în anul 1923 istorice asupra Chimerilor (1937, nr. 5-6); la Roma. Şase ani de zile, din 1925 până în Alte date istorice asupra Chimerilor (1937, 1931, a fost profesor la Academia Agricolă nr. 10); Decadenţa culturii eline în părţile din Cluj-Napoca. Un singur an a fost di- noastre: raporturile dintre elini şi autohtoni rector al Muzeului de studiere a ţinutului înainte de căderea Atenei (1935, nr. 9); Lă- natal din Chişinău (1931-1932). După răz- murirea unei mistifi cări istorice: un manus- boi a fost lector la Institutul Pedagogic din cris preţios (1938, nr. 10). Chişinău, colaborator ştiinţifi c superior la A participat la elaborarea planului ge- Filiala Moldovenească a Academiei de Şti- neral de reconstruire a oraşului Chişinău, inţe a URSS. Bibliografi a lucrărilor semnate fi ind unul dintre colaboratorii lui Alexei de Teodor Porucic întruneşte 126 de titluri, Şciusev. A decedat în 1954, la Chişinău.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 133 BiblioPolis

REMEMBER

COMEMORAREA LUI VALERIU GAFENCU LA CHIŞINĂU Ştefan BOLOCAN, student, an. II, UTM

„Nu plîngeţi că mă duc de lîngă voi, tului apropiat al Sau c-o să fi u zvîrlit ca un gunoi, neamului de către Cu hoţii în acelaşi cimitir; tineri şi, nu în ulti- Căci Crezul pentru care m-am jertfi t mul rînd – uitarea Cerea o viaţă grea şi-o moarte de martir.” în care zac martirii (Valeriu Gafencu, poezia Rămas-bun) şi eroii Neamului nostru. În data de 17 februarie 2012, Liceul Te- În această oretic „Vasile Alecsandri” din capitală a găz- ordine de idei, o duit conferinţa Valeriu Gafencu – 60 de ani conferinţă dedica- de la moarte. Evenimentul a fost organizat tă celor 60 de ani de dna Silvia Strătilă, profesoară de limba de la trecerea la şi literatura română în liceul menţionat, la Domnul a lui Va- Valeriu Gafencu iniţiativa organizaţiei de tineret „Mişcarea leriu Gafencu s-a (1921-1952) Conservatoare”. Moderator a fost ziaristul arătat necesară Vlad Pohilă, iar acţiunea s-a bucurat de o şi totodată inedită, deoarece de peste 70 prezenţă numeroasă din partea elevilor şi de ani opinia publică românească tot evită profesorilor din liceu. să abordeze tematica generaţiei legionare Despre personalitatea excepţională interbelice, un exponent strălucit al căreia a lui V. Gafencu, precum şi despre cartea a fost şi Valeriu Gafencu. consacrată lui au vorbit: prof. univ. dr. Ni- Probabil că mulţi dintre cei ce citesc canor Ţurcanu, dna Daniela Buga, directo- articolul deja şi-au pus întrebarea: „Cine rul Liceului „V. Alecsandri”, dl Vasile Dom- este acest tînăr mucenic, Valeriu Gafencu, brov, ex-director al aceluiaşi liceu; la fel, care a pătimit în temniţele comuniste?” au expus opinii mai mulţi elevi din cl. XI a Din lecturile mele despre subiectul dat, liceului-gazdă. voi încerca să încheg o informaţie care Scopul conferinţei a fost informarea sper să fi e utilă tînărului afl at în căutarea tinerei generaţii despre fi gura noului măr- adevărului despre masacrul prin care a tre- turisitor creştin Valeriu Gafencu – un tînăr cut elita neamului românesc în închisorile basarabean cu calităţi de erou, ce a primit comuniste din România. cununa muceniciei în temutele închisori Valeriu Gafencu se naşte pe 24 ianu- comuniste din România postbelică. arie 1921, în localitatea Sîngerei, judeţul Dintre motivele care ne-au făcut să Bălţi. Tatăl său, Vasile, a fost un om respec- lansăm iniţiativa unei asemenea confe- tat de cei din jur: fost student la Politehnica rinţe putem enumera: deriva identitară din Iaşi cu o bogată educaţie intelectuală a generaţiei tinere, necunoaşterea trecu- şi spirituală. Tot el a fost printre deputa-

134 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

ţii care au votat Actul Unirii din 27 martie lor politice. Atunci a avut loc şi o întîmpla- 1918, prin care Basarabia s-a unit cu Rega- re demnă de a rămîne în memoria popo- tul Român. Ulterior, Vasile Gafencu se re- rului nostru: tatăl său, după ce şi-a trecut trage în localitatea de baştină, cu gîndul de familia peste Prut, decide să se retragă în a întemeia o familie creştină, axată pe va- Basarabia ocupată. Fiind întrebat de fi ul lorile tradiţionale româneşti. Acest lucru îi său de ce face acest lucru, el a răspuns prin reuşeşte, iar cei patru copii – Valeriu şi alte altă întrebare: „Ce ar zice toţi fraţii noştri ba- trei surori – au încununat viaţa plăcută lui sarabeni şi cum mi-aş mai ridica ochii la cer Dumnezeu pe care au dus-o cei doi soţi. dacă şi eu, şi alţii ca mine, am fugi din calea Valeriu, în scrisorile trimise familiei din asupritorilor şi n-am lua parte la suferinţa ce închisoarea Aiud, îşi aminteşte cu drag ne aşteaptă?” Întorcîndu-se acasă, Vasile de frumoşii ani petrecuţi în sînul familiei. Gafencu este arestat şi deportat în regiu- Educaţia pe care a primit-o de la părinţi, nea Arhanghelsk din nordul Rusiei. Acolo, i-a marcat viaţa pentru totdeauna. Since- potrivit mărturiei unui supravieţuitor, a ritatea, smerenia, spiritul de jertfă, fecio- decedat peste un an, cu gîndul la ţară şi la ria trupului şi a sufl etului, corectitudinea, cei dragi… Iată un exemplu de demnitate. frica de Dumnezeu – iată doar cîteva din Iată o atitudine demnă de urmat... virtuţile însuşite în familie. În aceeaşi vară a lui 1940, Valeriu, fi ind Atît la şcoala din sat, cît şi la liceul din la Iaşi, urmează un curs de pregătire pen- Bălţi, Valeriu s-a remarcat prin atitudine tru conducătorii „Frăţiilor de Cruce”. Ulteri- corectă şi capacităţi intelectuale înalte. A or, preia conducerea acestei organizaţii în fost un exemplu pentru cei din jur, dar mai oraşul Iaşi, funcţie pe care avea să o deţină ales pentru surorile sale. Tot în anii de liceu, devine un mem- pînă la arestarea sa, în 1941. Concomitent, bru activ al „Frăţiilor de Cruce”. Această intră la Facultatea de Drept a Universităţii organizaţie de tineret exista pentru şi prin din Iaşi, acolo unde avea să se manifeste oameni ca Valeriu, membrii fi ind aleşi „pe ca unul din cei mai buni studenţi. sprînceană”. În rîndurile „fraţilor de cruce” Lungul calvar de 11 ani al tînărului stu- se acorda o mare atenţie cultivării virtuţi- dent avea să înceapă curînd. În ianuarie lor creştine şi educării în spiritul iubirii de 1941, mareşalul Ion Antonescu efectuează neam. Se organizau în acest sens cursuri o lovitură de stat şi îşi instituie conducerea de formare intelectuală, acţiuni de volun- autoritară asupra întregii ţări. Funcţionarii tariat, marşuri prin regiunile de codru, co- legionari sînt scoşi abuziv din funcţie, iar lecte pentru oamenii nevoiaşi sau tabere orice activitate politică este interzisă. Con- de muncă pentru construcţia unor edifi cii form politicii antonesciene, chiar şi activi- cu menire socială (biserici, şcoli, poduri tatea educativă din „Frăţiile de Cruce” era sau drumuri). o activitate politică. Nefi ind de acord cu În vara lui 1940 Valeriu Gafencu termi- această decizie arbitrară, majoritatea şefi - nă studiile la liceul din Bălţi. Avea 19 ani, lor din „Frăţii” şi-au continuat activitatea în era un exemplu pentru cei din jur, iar în clandestinitate. Valeriu nu a făcut excep- faţă i se deschidea frumoasa perspectivă a ţie. unui luptător pentru binele acestui neam. Acest lucru avea să-l coste libertatea. Din nefericire, tot în acea vară aveau să în- A fost arestat în toamna lui 1941, în timpul ceapă şi marele încercări din viaţa sa. unei şedinţe de club. Cu toate că la pro- În luna iunie Basarabia este ocupată ces a fost apărat de cunoscutul profesor de sovietici. Întreaga familie Gafencu se universitar Anghelescu, Valeriu a fost con- refugiază peste Prut, de teama represalii- damnat la 25 de ani de temniţă.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 135 BiblioPolis REMEMBER

Odată cu el, au mai fost întemniţaţi Valeriu a trecut pe la Piteşti pentru o mii şi mii de alţi fraţi de cruce sau legio- scurtă perioadă de timp. Din cauza foamei, nari. Procesele de judecată au fost ridico- frigului şi bătăilor îndurate, s-a îmbolnăvit le, dîndu-se sentinţe grele pentru crime de TBC. Acest lucru l-a ferit de teribila „re- imaginare. În spatele gratiilor, avea să se educare” de la Piteşti, ce s-a pus în aplica- continue opera de jertfă începută de îna- re în anii ce au urmat. Era atît de slăbit şi intaşii legionari în timpul regimului carlist. bolnav, încît a fost transferat la Tîrgu Ocna De astă dată chinurile, lipsurile şi durerile – închisoarea considerată ca sanatoriu, aveau să fi e mult mai mari. destinată bolnavilor de TBC care nu mai Valeriu Gafencu a fost întemniţat pe aveau şanse de a scăpa vii. rînd la închisorile Aiud (1941-1949), colonia Acolo şi-a petrecut ultimii doi ani din Galda (1946-1948), Piteşti (noiembrie-de- viaţă. Imobilizat la pat şi îngrijit de pri- cembrie 1949) şi Tîrgu Ocna (1950-1952). etenii săi cei mai buni, Valeriu a reuşit să La Aiud are loc confruntarea sa cu noul trăiască o viaţă de adevărat ascet creştin. mediu. Se resemnează cu soarta sa şi ac- Multe din concepţiile şi gîndurile pe care ceptă smerit condamnarea. Acolo se dedică le exprima au fost învăţate pe de rost de totalmente studiului şi trăirii creştinismului colegii de celulă. A compus mai multe po- autentic, formînd grupul „misticilor” alături ezii cu tematică creştină, care sînt o mărtu- de fi guri ca Traian Trifan, Marin Naidim, Virgil rie vie a trăirii sale profunde. Maxim, Arsenie Papacioc sau Ioan Ianolide. A murit împăcat cu cei din jur şi cu În colonia de la Galda au fost transfe- cele ce se petrec în preajma-i la 18 februa- raţi ca deţinuţi, pentru a munci pe cîmp. Atmosfera din interiorul grupului „mistici- rie 1952, la doar 31 de ani, ştiind din timp lor” era marcată de înţelegere, respect şi ziua morţii sale. Prin Valeriu Gafencu avem smerenie. Pînă în 1948, s-a permis scrierea exemplul viu al rodului educaţiei creştine scrisorilor către familie. Astfel, scrisorile tri- primite în familie şi în „Frăţiile de Cruce”. mise de Valeriu familiei sînt un important Tot prin el avem un exemplu moral-spi- document istoric, care descrie felul în care ritual demn de urmat, mai ales azi, cînd tineretul român a ştiut să îndure închisoa- valorile creştine sînt puse la zid prin derea şi să ajungă în acel mediu la o înaltă gradarea morală cauzată de modernizarea trăire creştinească. modului de viaţă. Odată cu anul 1948, regimul comunist Cei care l-au cunoscut în temniţă au a impus noi condiţii de detenţie. Deţinuţii păstrat impresii şi amintiri exclusiv bune legionari au fost recondamnaţi pentru ace- despre el. Majoritatea sînt convinşi că a leaşi fapte nesăvîrşite. Au fost interzise le- dus o viaţă de sfînt. Nu în zadar a fost nu- găturile cu cei din libertate, citirea cărţilor mit, de către Nicolae Steinhardt, „Sfîntul sfi nte, iar torturile au devenit şi mai dure. închisorilor”. Noul regim avea un plan sinistru – distru- Mai multe cărţi scrise de colegii lui de gerea fi zică şi morală a tineretului creştin, celulă îi oferă un număr mare de pagini. pentru realizarea căruia a pus în funcţie Recomand în acest sens două titluri: În- cele mai diabolice şi inumane mecanisme. toarcerea la Hristos de Ioan Ianolide şi Imn S-au remarcat prin cruzime închisorile pentru crucea purtată de Virgil Maxim. Piteşti (rezervată studenţilor legionari), Ca- Valeriu Gafencu este simbolul genera- nal (destinată celor care trebuiau ucişi prin ţiei româneşti jertfi te de neamul nostru în istovire, mai ales preoţilor), Aiud (pentru lupta contra comunismului. intelectualii legionari), Sighet (pentru fos- Dar, ca dînsul au fost mulţi… – spre ta elită politică) şi Gherla (rezervată mun- onoarea Neamului nostru. Să nu uităm de citorilor legionari). ucenicii săi duhovniceşti precum au fost

136 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Virgil Maxim, Gheorghe Jimboiu sau Ghe- În loc să ajungă elita politică şi spirituală orghe Niţescu. Să nu uităm de mărturisi- a ţării, ei au înfundat puşcăriile, îndurînd torii care au fost ucişi în bătăi pentru „vina” chinuri greu de imaginat. Iar istoria, scrisă de a nu se lepăda de creştinism: Ion Tur- mereu de învingători, i-a mai condamnat tureanu, Ionică Pintilie, Mihai Iosub etc. Să şi la uitare de către urmaşi. nu-i uităm pe acei care au ieşit pînă la urmă Dar, asta a fost voia Domnului. Poate din temniţă, trăind o viaţă de cuvioşi, plă- că astfel, prin martiriul prin care au trecut cută lui Dumnezeu: Ioan Ianolide, Dumitru tinerii ca Valeriu Gafencu, poporul nostru Bordeianu, Radu Gyr sau Petre Ţuţea. Să va avea mai mult de cîştigat. Deşi nu a avut nu-i uităm nici pe cei care au devenit apoi şansa să lupte pe un cîmp de război sau pe mari duhovnici ai neamului nostru: pr. Ius- arena politică, generaţia interbelică creştină tin Pîrvu, pr. Arsenie Papacioc, pr. Dumitru a dus totuşi o luptă grea între zidurile închi- Stăniloaie, pr. Sofi an Boghiu, pr. Calciu Du- sorilor. Şi iată că, din această luptă în care era mitreasa etc. sortită pieirii, ea a ieşit învingătoare anume Iată că pentru aceşti tineri ca Vale- prin felul în care acei tineri au ştiut să moară: riu Gafencu soarta a fost mult prea dură. demni şi cu credinţă în Dumnezeu.

ION VATAMANU, CEL CARE A STUDIAT VALENŢELE LUMII (La aniversarea a 75-a de la naştere)

Dr. Sergiu P. PALII, Universitatea Florida, SUA

„Am studiat valenţele lu- Vatamanu a capturat valen- mii: ceea ce se leagă / şi ceea ţele comune ale procesului ce nu se leagă, / Mărginirea creator, dezvăluind, totodată, şi nemărginirea / Într-o legă- şi propria sa esenţă de homo tură rotundă a gândirii” (Ion universalis în spiritul idealului Vatamanu, Cuvinte de cretă) renascentist. – aceste rânduri surprind o fu- Destinul lui Ion Vatamanu ziune fi lozofi că de ars poetica este marcat de o legătură inse- cu defi niţia metodei ştiinţifi ce parabilă cu istoria naţiunii şi a – căutarea continuă şi pasi- meleagului natal. Născut la 1 onată a adevărului ştiinţifi c mai 1937 în comuna Costiceni, poartă veşmânt de metaforă. judeţul Hotin, Regatul Româ- Percepţia din exterior asu- niei, copilăria sa e marcată de pra cercetării ştiinţifi ce tinde fractura traumatizantă a insti- însă să accentueze aspectul tuirii frontierelor postbelice cotidian al acesteia, de muncă asiduă în prin „grădina aleasă” a Bucovinei. Căldura laborator, oarecum în detrimentul zboru- părintească o primeşte cu abundenţă de lui în înalturi al ideii-metafore. Prin simpli- la Ion şi Maria Vatamanu. Rădăcinile ar- tatea genială a versurilor de mai sus, Ion borelui genealogic al lui Ion Vatamanu îşi

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 137 BiblioPolis REMEMBER trag seva din vechile neamuri bucovinene clipa naşterii versului vatamanian, poezia Nicorici şi Captari. După absolvirea şcolii şi basarabeană nu a mai fost la fel, parcur- o scurtă perioadă de activitate pedagogi- gând o schimbare de paradigmă. Versuri- că la baştină, tânărul Ion Vatamanu intră la le sale transpun cititorul într-un spaţiu al studii la Facultatea de Chimie a Universită- emoţiei sofi sticate, cu titluri inspirate care ţii de Stat din Chişinău, pe care o absolveş- invită la meditaţie lirico-fi lozofi că: Pasăre te în 1960. În acelaşi an, se căsătoreşte cu Eu, Dimineaţa mărului, De ziua frunzei, Vara Elena Curicheru, care îi va ocroti şi susţine râurilor repezi, Secunde şi munţi, Nimic nu-i fi orul creator al inspiraţiei poetice pe par- zero, Atât de mult al pământului etc. Într-o cursul întregii vieţi. Călătoria de acasă spre elocventă analiză literară, academicianul acasă, din Bucovina în Moldova, are efec- Mihai Cimpoi scrie: „Ion Vatamanu este tul benefi c al „primilor fulgi” literari (Primii un inovator autentic, serios şi organic în fulgi, volum de debut, 1962). metamorfozele sale, în schimbările la faţă, Activitatea de cercetare ştiinţifi că în cerute de nevoi lăuntrice, de legile evo- domeniul chimiei din anii postuniversitari luţiei dialectice. Dialecticianul e spontan, se materializează la 1971 în teza de doc- sensibil, credincios în adâncimile sale, evi- torat Studierea oscilopolarografi că a com- tând noutatea senzaţională şi cultivând-o plecşilor de bismut, zinc şi stibiu cu liganzi pe cea esenţială” (din prefaţa la cartea Altă adecvaţi şi aplicarea acestor complecşi în iubire nu este, Ed. „Biodova”, 2001). Multi- chimia analitică, pe care Ion Vatamanu o plele culegeri de versuri şi eseuri pe care susţine la Universitatea din Liov, Ucraina. le publică de-a lungul anilor sunt parte din În 1973, este ales şef de laborator la Insti- patrimoniul culturii naţionale. Dimensiu- tutul de Chimie al Academiei de Ştiinţe din nile lor estetice şi creatoare vor continua Moldova. În cursul carierei sale de chimist, să reprezinte un subiect de interes pentru Ion Vatamanu publică de unul singur sau exegeţii literari. împreună cu colaboratorii săi peste 150 Această încercare de portret pentru de lucrări ştiinţifi ce în domeniul chimiei Ion Vatamanu nu ar fi completă fără o analitice. Aspectele de valoare practică menţiune a activităţii sale publicistice (în ale direcţiei sale de cercetare sunt docu- cursul anilor 1989-1991, conduce împre- mentate în cinci brevete de invenţie în ună cu poeta Leonida Lari ziarul Glasul, domeniul oscilopolarografi ei (1980-1989), primul ziar în grafi e latină din perioada iar procedeele metodologice respective postbelică în Republica Moldova, iar în sunt implementate la scară industrială. În 1991-1993 este director al revistei literare 1978, publică, în colaborare cu colegii de pentru tineret Columna) şi de traducător laborator, lucrarea Indice bibliografi c al lite- (lucrări din poezia rusă, ucraineană, litua- raturii de polarografi e (anii 1922-1977), iar niană, letonă, elenă şi cea americană). În la 1988 apare monografi a Termodinamica calitate de deputat în primul Parlament hidrolizei ionilor metalelor, pe care o scrie al Republicii Moldova (1990-1993), unde în colaborare cu dr. Ilie Fiştic. deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei Chimia şi poezia se împletesc inse- pentru cultură şi culte, participă la multe parabil în viaţa lui Ion Vatamanu, aidoma evenimente de anvergură istorică, inclusiv naturii duale undă-particulă a luminii. la semnarea Actului de Independenţă al Cunoscut în cercurile ştiinţifi ce pentru Republicii Moldova. Discursurile pe care realizările sale din domeniul cercetării le ţine la Marea Adunare Naţională şi ulte- în chimia analitică, Ion Vatamanu este în rior în Parlamentul Republicii Moldova au acelaşi timp o voce poetică distinctă. Din o vibrantă fi bră patriotică şi un mesaj so-

138 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) cial lucid şi cutremurător. Trecerea subită ca Ion Vatamanu să-mi binecuvânteze şi în nefi inţă a lui Ion Vatamanu, la 9 august nunta, tot printr-un vers inspirat. 1993, întrerupe prematur zborul creator al Visător în singurătatea clipei de crea- unei personalităţi cu talent multidimen- ţie, corect în raport cu istoria şi contempo- sional. O incursiune în spaţiul propriilor ranii, energic şi hotărât în momentele de mele amintiri îmi reconstituie, detaliu cu criză – aceste faţete sunt parte din imagi- detaliu, cum am ajuns să-l cunosc pe cel nea celui care a fost Ion Vatamanu. Familia care a fost Ion Vatamanu, în multiplele sale Vatamanu – doamna Elena şi fi icele Miha- ipostaze creatoare. Iniţial am „gustat” din ela, Mariana, Leontina – păstrează în me- poezia lui Ion Vatamanu în cursul anilor de morie imaginea acelui spaţiu magic unde şcoală, atât datorită grijii profesorilor de bucuria de viaţă şi dragostea lui Ion Vata- literatură, cât şi prin lecturile din cadrul fa- manu transcend din poezie în cotidian şi miliei. Apoi, o altă amintire mă transpune din cotidian în poezie. Conexiunea sufl e- în cursul anilor de studenţie la Facultatea tească instantanee şi adresările „Oameni de Chimie de la Universitatea din Chişinău buni”, „Fraţii mei”, atât de creştine prin mo- şi retrăiesc experienţa intelectuală a parti- ralitatea lor şi atât de ancorate în simţirea cipării la un dialog despre chimie, poezie basarabeană, cu care îşi începea invariabil şi fi lozofi e – De vorbă cu Ion Vatamanu, discursurile, discuţiile, dialogurile rămâne împreună cu un grup de studenţi de la fa- în inimile tuturor celor care l-au cunoscut. cultăţile de chimie şi fi lologie. Ulterior am Cea mai copleşitoare şi vie amintire este avut plăcerea de a-l cunoaşte pe Ion Vata- însă cea capturată în cuvintele Dor de Ion manu în calitate de coleg de breaslă şi cer- Vatamanu (un fi lm de Leontina Vatamanu, cetător ştiinţifi c la Institutul de Chimie al fi ica poetului). E expresia sublimată a dra- Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldo- gostei şi recunoştinţei pe care i-o vor pur- va. I-am admirat spiritul creator, elocven- ta pentru totdeauna toţi cei care au avut ţa, onestitatea şi pasiunea de cunoaştere, norocul şi privilegiul de a-l cunoaşte. iar interesele intelectuale comune ne-au apropiat în mod natural. Destinul a făcut 15 aprilie 2012 TREI ANI DE LA PLECAREA LA CERURI A UNUI ROMÂN ALES – BASARABEANUL ANDREI VARTIC Înv. Gheorghe PÂRLEA, com. Mirosloveşti, jud. Iaşi

Memoria legată de patriotul şi omul de Comemorarea anuală a regretatului înaltă cultură Andrei Vartic, fi reşte, a trecut fruntaş al românismului basarabean s-a fă- hotarul dincolo de ceea ce ţine de privat, cut în primii doi ani la Mănăstirea Diaconeşti de cercul restrâns al familiei şi prietenilor. (judeţul Bacău) – la prima, printr-o conjunc- Trecutul cel asociat cu omul special Andrei tură onorantă, fi ind invitat şi subsemnatul. Vartic a devenit memorie colectivă. Aşa se Cu acel prilej, i-am adus modestul meu explică implicarea afectivă a celui care, ci- omagiu de cititor cărturarului dispărut, dis- tindu-i cărţile, încearcă aici un modest re- tinsul redactor-şef al săptămânalului Litera- member, la trei ani de la plecarea eruditului tura şi arta inserându-mi demersul într-un intelectual basarabean la cele veşnice. număr al publicaţiei numite.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 139 BiblioPolis REMEMBER

Şi anul acesta, iniţial, comemorarea era programată în acelaşi loc de închinare şi de pioasă pomenire, iar prezenţa mea modestă la preconizatul ceremonial nu era supusă vreunei incertitudini. Însă, re- confi gurările de trasee în întreprinderile noastre umane sunt garanţia adaptabili- tăţii perpetue la „condiţii”, la împrejurări ce sfi dează adesea ambiţiile noastre de imperturbabili „programatori” ai propriilor „itinerarii”. Aşadar, omagiul meu adus vrednicului cărturar şi bunului român chi- şinăuian (gata-gata să-l cunosc şi fi zic, ca pe un ales privilegiu făgăduit mie de dis- ars făclia vieţii, frământate de trăire inten- tinsul său prieten dr. Vasile Şoimaru) se va să, scriindu-şi gândurile cu acribie, ştiu că consuma pe cale publicistică. Andrei Vartic s-a numărat printre acei pu- Comemorarea religioasă, prin tradi- ţini laici cultivaţi ai vremurilor noastre care ţionalul parastas creştin-ortodox, a re- l-au căutat pe Dumnezeu cu pasiune. Nu gretatului patriot basarabean, a poliva- ştiu precis dacă a făcut-o şi cu fervoarea lentului om de cultură care a fost Andrei dogmaticului rugător, dar am certitudi- Vartic are conotaţii dintre cele mai curate nea că a făcut-o, cu ardoare, căutându-l şi mai tainice. Semnifi caţia gestului curat, pe Dumnezeu în fi inţa Neamului său. Şi moralmente, vine din adâncimea dragos- găsindu-L, şi-a înălţat Neamul cu o treap- tei familiale şi a camaraderiei insufl ate şi tă mai sus în inima sa, dar şi în ochii celor- întreţinute de omul special, de Omul ales lalţi, prin promovarea expresă a acestei de Dumnezeu să poarte numele şi pova- trăsături a matricei spirituale româneşti. ra vieţuitorului care a fost Andrei Vartic. Am simţit şi am observat (cât am putut) Şi aceasta mi se relevă mie din pilduitoa- asta, chiar dacă profunzimea întrebărilor rea reciprocitate manifestată de familie şi şi răspunsurilor gânditorului Andrei Vartic, prieteni în asemeni (şi în alte) împrejurări adesea neconvenţionale, legate de aceas- legate de memoria lui Andrei Vartic. Iar tă preocupare a sa de natură istorico-fi lo- menţionata semnifi caţie tainică a acestei zofi că, doar mi-au înaripat intuiţia şi mi-au legături cu cel comemorat, relaţie care tre- grăbit curiozitatea de-a afl a înţelesuri în ce hotarul percepţiei dincolo, în universul neînţelesuri. puţin pătruns al misticului, observ, vine Căutările pe această direcţie ale lui din existenţa complexă, totală, a celui ce Andrei Vartic, făcute „în teren”, cu „obosea- a trăit mai mult mental şi sufl eteşte decât la trupului” (la Ţipova, spre exemplu) au strict biologic, raport inversat, din păcate, fost pline de semnifi caţii pentru căutător. la majoritatea covârşitoare a semenilor, Şi aceste osteneli au fost dedicate, mai mai ales în nevrednicele noastre vremuri. ales, creştinilor de la începuturi, acelei viţe Spun învăţaţii, în cuvinte şi înţelesuri ignorate (în contextul genezei româneşti) care nu-mi stau la îndemână decât prin a neamului din care i se trage poporul ro- modesta mea tălmăcire, că omul complet mân, anume anticii daci de la Nistru, cei e cel care ridică ochii spre Cer; şi nu doar dintâi care au afl at Cuvântul Domnului contemplându-i alcătuirea, ci căutând şi prin Apostolul Andrei. Unul dintre plinele spre Alcătuitor. Eu, fi ind doar unul dintre de adâncuri eseuri ale sale se intitulează cititorii (târzii, ce-i drept) ai celui care şi-a Să fi m drepţi şi justifi că acest îndemn folo-

140 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) sind ca pârghie pentru mesajul său mesia- dintre ele fi ltrate din legendele timpului). nic existenţa celor 80 de biserici săpate în Despre Daniil Sihastru, A. Vartic crede că stânca din malul drept al Nistrului, conse- „avea harul înainte-vederii şi crease deja, cinţă a creştinării celei dintâi, chiar de către posibil în baza unei frăţii anahoreice mult Apostolul lui Iisus. Şi e mândru că Aposto- mai vechi decât cea a lui Grigore Palamas, lul a găsit aici una dintre cele mai locuite şcoala de sihaştri din Munţii Putnei, unică zone ale Europei. Că Sfântul Apostol An- nu numai în context balcanic, ci şi euro- drei „n-a venit (aici, la Nistru) să transmită pean”. Cuvântul lui Hristos în pustie; (şi că) urma Dar prospecţiunile fi losofi co-teologice drumului Lui e în fi ecare gângurit al nou- ale lui Andrei Vartic, strâns legate de spiri- născuţilor”. Cercetările din acest complex tualitatea şi viaţa materială a poporului ro- monastic, făcute în 2007, coroborate cu mân, ar putea face obiectul unei exegeze asidua lucrare în bibliotecile care arhivau erudite sau al unei teze de doctorat pentru bibliografi i prăfuite de uitare, l-au dus pe cei preocupaţi de faptele culturale ale re- Andrei Vartic la următoarea concluzie: gretatului intelectual basarabean. Eu am „…(aceste sanctuare) sunt modele exem- ţinut să fac, aici, doar o succintă argumen- plare de continuitate geto-dacică în spa- tare a justei alegeri, în mod expres, a unor ţiul românesc timpuriu, ba chiar modele locuri încărcate de lucrare duhovnicească de trecere nonviolentă şi nonpolitică de la pentru cinstirea memoriei omului ales An- monoteismul dacic la cel creştin-ortodox, drei Vartic. (ceea ce înseamnă că) continuitatea religi- Şi încă ceva care ţine de omul special, oasă monoteistă a dacilor în monoteismul de Românul vrednic de pomenire Andrei creştin-ortodox al românilor măsoară cel Vartic. Ceea ce m-a sensibilizat acut în ra- mai perfect vechimea primordială a popo- portul meu cu prolifi cul fruntaş al Cetăţii rului român în spaţiul său de geneză.” basarabe a Românismului, cu Tribunul An- Cercetând cu spiritul său analitic, de drei Vartic, cunoscut mie doar prin inter- istoric şi artist, patrimoniul monastic al Bu- medierea gândurilor sale publicate pos- covinei, în frunte cu Biserica de la Voroneţ, tum, e forţa din manifestarea suferinţei Andrei Vartic vede în lucrările meşterilor nedreptăţitului şi acurateţea din pledoaria de biserici şi în icoanele murale ale picto- justiţiarului – ambele exprimate în numele rilor care le-au împodobit creaţii „coborâte Neamului său cel prigonit cu tot cu bucata parcă din ceruri”. În cuvioşii din mănăstirile sa de Vatră. şi schiturile noastre, reprezentaţi de aces- Fiindcă o coincidenţă face ca această te icoane murale ale bisericilor carpatine, comemorare să succeadă alteia, anume A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei de tristei aduceri-aminte a împlinirii celor savant) că aceştia „sunt iluminaţi nu întru două veacuri de la ruperea Basarabiei din propria mântuire, ci întru mântuirea între- Vatra Neamului, încerc să dau expresie, gului neam omenesc”. prin modesta mea întreprindere, şi câtor- În acelaşi context al prezenţei lui Dum- va cuvinte (deja clamate şi imprimate pe nezeu în omul Neamului său, în scrierile hârtie ori pe suport electronic de către lui Andrei Vartic am observat aplecarea sa emitentul lor) pe care, sigur, le-ar fi rostit şi expresă asupra şcolii isihastice din timpul în aceste zile patriotul român Andrei Vartic. domniei lui Ştefan cel Mare, în centrul că- Dincolo de ceea ce ne desparte fi zic de cel reia se afl ă Daniil Sihastru (în legătura cu comemorat, el, luptătorul Andrei Vartic, e acest schivnic, furnizându-ne cam toate încă pe baricade. Spiritul său justiţiar sfă- datele ce pot fi strânse până acum, unele tuieşte şi, unde e absolut necesar, strigă,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 141 BiblioPolis REMEMBER biciuieşte (precum Hristos pe neguţătorii românesc în Basarabia: „…(există naţiona- din Templu) prin cel mai fi del intermediar lism în Basarabia) fi indcă există şi mai mult născocit de om: cuvântul scris. Acest cod rasism rusesc, amestecat cu internaţiona- grafi c, ce arhivează viul, e în măsură chiar lism comunist, şi încă şi mai mult mesia- să le readucă acasă celor ce au cunoscut nism ortodox rusesc”, (dar că) „…în timp vocea absentului infl exiunile sonore, par- ce naţionalismul românesc se manifestă ticularizate ale celui căruia cuvintele scrise prin cultură, cel rusesc (se manifestă) prin îi aparţin. ură”. Aşadar, iată, în legătură cu ratarea Re- Şi apropo de naţionalismul românesc întregirii vetrei românilor, spiritul analitic din Basarabia, cel manifestat prin cultură al lui Andrei Vartic ar reitera azi ceea ce a şi artă populară naţională, iată cum argu- mai spus cu năduf, anume că „dacă Româ- mentează Andrei Vartic esenţa acestui tip nia le permitea tuturor românilor din Basa- de reunifi care, preliminară celei politice, în rabia, măcar după origine […], să-şi redo- legătură cu Unirea cea deja făcută de către bândească cetăţenia românească, alta era cel mai cunoscut şi îndrăgit român, dinco- situaţia la cel mai atacat hotar al naţiunii lo de orice hotar politic trasat între români, române, dar şi al civilizaţiei europene”. anume ilustrul dirijor şi violonist Nicolae Transpare din această frază durerea, Botgros şi Lăutarii săi: „De fapt, trebuie să sângerarea rănii nevindecate. Andrei Var- înţelegeţi bine lucrul acesta, meritul lui N. tic însă nu-şi pierduse nicicum speranţa în Botgros şi al orchestrei sale nu este unul reevaluarea şanselor de re-Unire şi ripos- de excepţie sau întâmplător. Putea să aibă tează pesimiştilor astfel: „…ni se tot spune Basarabia un milion de muzicieni geniali, că re-Unirea Basarabiei cu România e un dar dacă Lăutarii nu ar fi avut substrat ro- vis. Nu-i adevărat, fi indcă sacrifi ciul popo- mânesc în genele lor, dacă nu ar fi învăţat rului român din Basarabia nu e vis! Fiindcă tradiţia muzicală românească în colbul genocidul comunist din Basarabia nu e vis! drumului şi pe prispa casei părinteşti, în Fiindcă Basarabia a fost, este şi va fi hotarul veci nu mai cântau atât de fantastic tot rede est – e drept că cel mai vulnerabil – şi al pertoriul de cântec popular românesc.” românilor, şi al Europei. Fiindcă Basarabia Desigur, gândurile patriotului şi erudi- e pământ românesc. Fiindcă Nistrul, încă tului om de cultură Andrei Vartic nu pot fi de pe vremea Apostolului, este împânzit prezentate cantitativ aici, în acest succint cu biserici rupestre creştine.” demers de cinstire şi aducere-aminte, de- La acuzaţiile exponenţilor de la aşa-zi- cât ca o expresie a unei adânc consumate sul vârf al culturii, afl aţi pe malul Dâmbo- vieţi de om, o viaţă împlinită relativ, calen- viţei, anume post-postmoderniştii cei care daristic, căci, la plecarea la Domnul, Andrei alungă naţionalul din creaţiile lor „globa- Vartic abia împlinise şaizeci de ani. O viaţă lizate” şi „globalizante” şi-i repudiază pe însă împlinită impresionant în fapte ce ne iubitorii de neam, ignorând starea de fapt sunt intermediate de vrednicii săi prieteni, a vieţuitorului basarabean, Andrei Vartic, care nu dovedesc să-i adune mereu texte- mai întâi, constată cu intrigare: „…lupta le în tomuri pe care el n-a mai avut răgazul basarabenilor pentru renaştere naţională, să le desăvârşească editorial. O viaţă împli- orientată împotriva ocupaţiei ruseşti şi co- nită cu dăruire – şi în percepţia celor care muniste a degenerat în ochii formatorilor abia îl descoperim. de opinie de la Bucureşti în naţionalism.” Din forţa şi diversitatea faptelor sale Şi iată ce le răspunde explicit acestora, ca dedicate Neamului, mulţi afl ăm, ca pe un să înţeleagă şi ei de ce există naţionalism handicap insurmontabil, că, prin Andrei

142 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Vartic, românii, indiferent unde le este ce- spunându-ne fără teamă că trebuie să ne tatea, dar mereu legaţi sufl eteşte de Ceta- cucerim dreptul la libertate, identitate na- tea-Vatră, au pierdut, cu trei ani în urmă, ţională, limbă, alfabet, tricolor, dreptul de un semen ales, în plină disponibilitate cre- a fi stăpâni în propria noastră casă.” atoare. Unul dintre prietenii şi camarazii săi Iată, în concluzie, conturul unui por- de luptă pentru redobândirea drepturilor tret de tribun al Neamului, poate un aproape pierdute ale Neamului, în Basara- Avram Iancu târziu, sortit să se împovăreze bia, anume Alecu Reniţă, ni-l prezenta, sin- în Basarabia, precum Iancu cel din Ardeal, tetic (în ziua fatidică a despărţirii), pe omul cu suferinţele similare ale celei de-a doua şi românul vrednic Andrei Vartic astfel: ramură din Trunchiul multimilenar al Nea- „Andrei Vartic ar fi reuşit să ajungă, dacă şi- mului Românesc, afl ată (încă) sub vremuri ar fi propus, un mare savant şi academici- neprielnice dreptăţii. Fie ca memoria lui an sovietic, un cap de şcoala imperială, dar Andrei Vartic să capete dreapta recunoaş- el şi-a sacrifi cat eventuala carieră ofi cială, tere peste timp şi peste timpuri, iar aspi- schimbându-le toate pe una: devotament raţiile lui cele restante, dedicate Neamului, total şi opera de iluminare şi deşteptare a să se împlinească prin vrednicia prieteni- fraţilor săi îndoctrinaţi şi înstrăinaţi de că- lor săi apropiaţi, tovarăşii săi de luptă, cu- tre ideologia perfi dă a Kremlinului. În anul noscuţi nouă ca fi ind de aceeaşi stirpe cu 1985, când s-a spart minciuna comunis- bravul lor camarad, afl at acum la Ceruri! tă, Andrei Vartic a fost printre primii care a ieşit din tăcere şi a urcat pe baricade, 3 iunie 2012

REÎNTREGIREA NU SE AŞTEAPTĂ LA RÂND Nicolae RUSU

Portretul spiritual şi artistic al unui om text fără rimă şi fără a fi aşezat în catrene, de creaţie hărăzit cu talent de cele mai poeta se confesează ca într-o spovedanie multe ori prinde contur de la chiar primele de credinţă: „Patrie, dragostea pentru tine încercări artistice, evocator în acest sens fi - mi-e mare şi albă, şi nu strigă” [p. 16]. Dat ind exemplul cărţii de debut a Leonidei Lari fi ind regimul drastic al cenzurii sovietice, Piaţa Diolei. Placheta apare în 1974 la Edi- poeta nu putea mărturisi altfel, prin noţi- tura „Cartea Moldovenească” din Chişinău, unea eufemistică de „patrie” ea având în în celebra pe atunci colecţie Debut, având vedere nu marele imperiu sovietic, căruia pe copertă numărul de ordine „şapte”, cifră cohorte întregi de versifi catori şi mâzgă- care în teoria numerologiei are anumite litori de pânze îi făceau în gura mare ne- conotaţii mistice. Marile întrebări ale exis- numărate declaraţii de dragoste. Născută tenţei umane, rolul omului în relaţiile sale într-o familie de intelectuali, Leonida Lari cu societatea şi atitudinea sa faţă de nişte a ştiut dintotdeauna care-i sunt originile, valori eterne, precum dragostea, Patria şi iar sintagma poetică „Patria mea este lim- neamul se reliefează în majoritatea poe- ba română”, relansată de Nichita Stănescu, melor, semnifi cativ rămânând a fi versul este, de fapt, ideea ce se ascunde în acea din poezia Şarpele: „Ne amărâm la gândul expresie pe care vigilenta cenzură n-a sesi- că vom muri cândva / Ne împăcăm cu gân- zat-o, interpretând-o aşa cum le-o cereau dul că nu va fi chiar mâine” [p. 40]. Într-un canoanele ideologice ale puterii sovietice.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 143 BiblioPolis REMEMBER

Chiar de la prima carte tânăra şi ambiţioa- sa autoare a insistat să rămână devotată convingerilor sale naţionale, iar în poemul Din sufl et, cu care începe placheta, ea îşi prezintă personajul liric, ca pe un „călător cu mantie albastră” care, în căutarea unui ţinut bogat, se opreşte în pragul unei case unde „Păsări mari şi albe se aruncau în sus. / El îşi strivise fruntea în palme şi, răpus / De vaga presimţire că ce voise nu-i, / Că a găsit o casă, dar nu e casa lui...” [p. 5]. Dra- gostea personajului liric pentru Patria sa e „mare şi albă”, ea metamorfozându-se în acele „păsări mari şi albe” care se înalţă din pragul unei case străine, deoarece numai [p. 38]. E un motiv pentru care între Nistru acolo, sus, în ceruri, ele sunt libere. Din şi Prut nu s-a prea auzit de disidenţi şi de câte se ştie, poetei i s-a sugerat că apari- literatură de sertar, rezistenţa prin cultură ţia cărţii depinde de cel puţin un poem în fi ind unicul procedeu al puţinilor oameni care să fi e remarcaţi idolii puterii sovietice, de creaţie de a nu colabora cu regimul so- dar spiritul ei nonconformist a rezistat is- vietic. pitelor şi orgoliului de a-şi vedea poemele Chiar de la prima sa carte Leonida Lari cât mai repede editate. Dacă unii colegi de era conştientă de importanţa şi valoarea generaţie s-au conformat, ajungând ulte- cuvântului artistic în viaţa de toate zilele a rior şi laureaţi ai Premiului literar al com- oamenilor din preajma sa. Astfel, la un mo- somolului „B. Glavan”, Piaţa Diolei, după ment dat, personajul liric înţelege că „trece a zăcut în manuscris mai mulţi ani, a buie” să se ducă la cântarul din Piaţa Diolei, avut norocul să vadă lumina tiparului doar pentru a-şi cunoaşte greutatea: „Ningea după ce a fost prefaţată de poetul-acade- încet şi-l întrebai pe cel hărăzit (subl. n.) a mician Andrei Lupan, autoritate morală a mă cântări cât să aibă zăpada de pe ume- comunităţii scriitoriceşti de atunci. Ştiind rii mei şi această vrajă care iese din orice că poeziile ei sunt învinuite, formal, de obiect, din orice tufă de arbore, din orice misticism, prefaţatorul remarcă: „Cititorul- bulgăre al pământului; cât să aibă fl acăra spectator e chemat să accepte cheia de care păleşte, când o strângi în pumn?...” [p. portativ a acestei poezii, cheie fără de care 62]. Doar pe un mare şi autentic poet nu-l am rămâne nedumeriţi faţă de una din- interesează valoarea sa socială, fi zicul său, tre cele mai interesante apariţii în tânăra kilogramele pe care le-a adunat pe oasele noastră poezie.” Poeta a avut în permanen- sale, ci este preocupat ca cel „hărăzit” de ţă alături iluzia punţii pe care ori o treci şi pronia cerească să-i contabilizeze greutate înfrăţeşti cu necuratul, ori rezişti ispitei, tea cuvântului artistic, dulceaţa privirii sau această situaţie fi ind un mare canon al in- căldura surâsului. Oricât de bogată îi era telectualităţii de creaţie din Basarabia: „Am imaginaţia de poetă, nu bănuia Leonida adunat din toate comorile ce am / Un om Lari ce sinuozităţi îi pregăteşte destinul, albastru, versu-mi şi o frunză de pe ram / Şi nu credea că fantastica sa Piaţă a Diolei vreau să merg spre locul în care nu te joci, va deveni peste nişte ani o piaţă concre- / Din sete de culoare, cu-atâţia sărăntoci, / tă, cu oameni aprinşi de setea libertăţii şi Dar mă mai are puntea ce trebuie s-o car...” a demnităţii naţionale, oameni care îi vor

144 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) propulsa sufl etul ei visător de poet în frun- demoni (1998), Infi nitul de aur (2001), Sibi- tea valului tumultuos, căruia nu-i putea sta lă (2006) şi altele. Pentru cartea de poeme împotrivă nici tunurile, nici sârma ghimpa- Dulcele foc, apărută în 1989 şi 1991, poeta tă a unei frontiere de necucerit, nici teorii se învredniceşte în 1993 de prestigiosul şi ideologii declarate nemuritoare. Simţul Premiu al Academiei Române. E anul când profetic al marilor vizionari transpare într- războiul declanşat de separatiştii transnis- un text din prima sa carte, text în care per- treni, aceştia fi ind susţinuţi făţiş de Armata sonajul liric găseşte o pasăre necunoscută a 14-a a Federaţiei Ruse, putea reizbucni în şi o aduce acasă. Atât oamenii răi, cât şi cei orice clipă şi când, ameninţată cu moartea buni i-au condamnat gestul, la care vine în repetate rânduri de duşmanii românis- replica: „Nu vă place, că n-o cunoaşteţi, dar mului şi ai reîntregirii naţionale, Leonida mâine, când micii ei puişori vor zburătăci Lari e nevoită să se refugieze cu familia în prin troscotul din curte, veţi înţelege că nu Ţară. Fiind o fi re poetică de un romantism e nimic de speriat. Dar asta va fi mâine...” modern, concepţiile sale politice rămân a [p. 86]. Astfel, visul Leonidei Lari „a dat pui”, fi preponderent naţionale, o continuare aceştia au crescut în sufl etul a mii şi mii a celor trasate încă de Mihai Eminescu şi de conaţionali, zburătăcindu-se ulterior preocuparea ei de bază în partea dreaptă prin curtea asupritei şi înstrăinatei Basa- a Prutului a rămas aceeaşi mult râvnita şi rabii, alias în Piaţa Marii Adunări Naţiona- mult visata Reîntregire a neamului româ- le. Toate astea, însă, poeta le spune cu 15 nesc. Romantica şi credula poetă desco- ani mai devreme: „Dar asta va fi mâine...”, peră însă cu stupoare că perfi da caracatiţă fără să bănuiască atunci că nu e vorba de antiromânească are şi în Ţară nenumărate o metaforă oarecare, ci de o profeţie. Mult tentacule cu diverse, subtile şi otrăvitoare mai târziu, reputatul poet Cezar Ivănescu conotaţii. În volumul Între îngeri şi demoni, a remarcat această misterioasă trăsătură a apărut în 1998 la Editura Societăţii Scriito- sufl etului poetei: „Dăruită de un duh sfânt rilor Români, în poemul Vânt dinspre tării dumnezeiesc, cu o certă vocaţie mistică din ciclul Scrisori de pe strada Maica Domu- încă din fragedă copilărie, Leonida Lari în- lui, Leonida Lari se confesează: „Venii la Bu- truchipează şi comunică prin versurile sale cureşti, voind unire / Din Apuseni şi până o rară şi desăvârşită armonie cu sine şi cu în Carpaţi, / Şi am ajuns să văd cu uluire vocaţia sa, cu fabulosul ţinut moldav care / Sălbatica bătaie dintre fraţi. / [...] Venii la a zămislit-o şi cu fi inţa Absolută care o lu- Bucureşti cu tot noianul / Asupra-mi de minează. Geniul ei poetic, ca şi al lui Labiş, giganţi şi de pitici, / Un glonte-n frunte inspiraţia continuă, se explică prin aceea mi-ar fi vrut duşmanul, / Numai să nu mai că sufl etul ei nu a ieşit o clipă din orizontul ajung până aici. / Dar glontele întârzie în miracolelor şi respiraţia versului are fl uidi- armă, / Dar sufl etul întârzie în timp, / Dar tatea rugăciunii: eticul, esteticul şi religio- eu mai am un adevăr ce sfarmă / Această sul se topesc într-un enunţ de o sublimă lume pusă pe calup...” [p. 262]. Acest ciclu candoare...” de „scrisori” de la domiciliul bucureştean Această caracteristică, în pofi da unor al poetei din strada Maica Domnului cu- poeme cu pronunţat caracter civic, este prinde 17 poeme dedicate / adresate unor susţinută de volumele apărute ulteri- oameni apropiaţi sufl etului ei răvăşit de or: Marele vânt (1980), Mitul trandafi rului starea de lucruri pe care se chinuia s-o (1985), Scoica solară (1987), Anul 1989 înţeleagă. A înţelege neînţelesul însă pen- (1990), Al nouălea val (1993), Scrisori de pe tru un sufl et de poet este calea cea mai strada Maica Domnului (1995), Între îngeri şi directă în cotloanele absurdului. De aici

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 145 BiblioPolis REMEMBER patima şi revolta care picură din strofele seşte refugiu în lumea pe care şi-o clădise adresate confratelui Grigore Vieru: „Străini în Piaţa Diolei, alinându-şi sufl etul îndu- suntem şi noi care nu-o dată / Am apărat rerat într-o serie de poeme, având acelaşi românii de străini / Şi-acum ni se întoarce generic: Rugă... – Rugă către Domnul, Rugă drept răsplată / Înjurătura fraţilor români. / de seară, Rugă către Iisus Christos, Rugă de [...] Pe noi ne-njură, Grig, cum naiba iese, / iarnă şi altele. În Rugă către Maica Dom- Când hăituiţi şi ierni, şi primăveri, / Nu-am nului poeta mărturiseşte: „...N-am vrut fost pentr-un partid cu interese, / Ci pen- nici slavă, Maică, n-am vrut nici bogăţie, / tru interesul unei ţări? / Cum iese, frate, Doar libertate Ţării şi încă poezie. / Şi după mintea mi se-nmoaie / De la aceste mre- osteneala de-a-i fi întors la sine / Întâiaşi je diavoleşti, / La Chişinău – noi, calul de ce-au făcut-o e că-au izbit în mine. / Şi, ca bătaie / Şi iarăşi, noi, bătuţi – la Bucureşti? răsplată că i-am trezit la viaţă, / M-au hui- / Păi, iese, frate, iese la-ndemâna / Unor duit cu vorbe şi m-au scuipat în faţă...” [p. vânduţi, uitaţi de Dumnezeu, / Se pare, ne 209]. Iar în poemul Rugă de noapte poeta lucrează – aceeaşi mână / La Bucureşti, ca se adresează direct Puterii Divine: „Dă-mi, şi la Chişinău...” [p. 248]. Oricum, dârzenia Doamne, durerile toate / Şi lasă-mă fără n-o părăseşte pe neînfricata luptătoare, iar dor, / Dar fă şi un pic de dreptate / Pentru credinţa că în faţa oricărui ocupant, chiar acest popor. / [...] Ia-mi tot ce îmi surâde în dacă e îmbrăcat în togă de eliberator, spi- cale, / Orice bucurii, rând pe rând, / Dar fă ritul naţional este invicibil şi acest aspect să se-ndrepte din şale / Poporul acest sufe- transpare în toate textele din ciclul respec- rind...” [p. 111]. Sau, ca orice basarabean, în tiv, semnifi cativ în acest sens fi ind poemul poemul A fi încearcă să înţeleagă parado- Ploaie cu sânge: „Cum ocupat-au tot cu-ale xala realitate românească: „...N-am cui mai lor trupe / Oraşe, sate, somnul meu şi-al spune şi ce să mai spun, / La ce să mai bat tău, / Dar spiritul, când dat-au să-l ocupe cu pumnii în piept, / Când cel de-şi iubeşte / S-au poticnit de însuşi Dumnezeu. / Aici Ţara-i nebun, / Iar cel de nu – înţelept. / Ce le-a fost hotarul de-ncercare / Şi dat-au în- vină-avem că ne-am născut / La margini de apoi cu paşi mişel, / Căci Dumnezeu limbi ţară şi nu la mijloc, / Când sufl etul nostru face şi popoare, / Şi iarăşi le desface numai cuprinde tăcut / Ţara toată la loc...” [p. 140]. El...” [p. 251]. Aproape deznădăjduită, poeta are uneori Ca pentru orice sufl et romantic şi sen- imboldul de a-şi suspenda orice raport cu sibil de basarabean, conştient de originile lumea şi de a se retrage în sine, precum se sale, tratamentul la care a fost supusă poe- vede în poemul Exod: „Nu vreau să văd pe ta în mediul politic bucureştean a fost pen- nimeni. Îmi e silă / De cei care-ar mai răsfoi tru ea un şoc teribil, dumerindu-se la un o fi lă / Din viaţa mea. Şi-apoi ar vinde-o-n moment dat că sentimentul de exil sovietic rate – / Mi-e numele de azi – singurătate. / basarabean n-o părăseşte: „Ce blând exil! [...] C’est tout. Atât. Ajunge huiduială / De Nu mi se-mpuşcă-n casă, / Precum în Ba- la oricare scăfârlie goală, / Orice răbdare sarabia, abil, / Şi totuşi, cineva îmi pune-o îşi atinge culmea – / Se-ncheie socoteala plasă, / Şi, totuşi, simt, mă afl u în exil. / Cum mea cu lumea...” [p. 213]. În această auto- nu pot fi băgat nici într-o oală / Al vreunui proclamată „singurătate” şi însingurare a mare sau mai mic partid, / Eu stau între cio- poetei rămâne însă viu trecutul ei zbuciu- can şi nicovală, / În jurul meu e un văzduh mat, rămân neşterse şi vii amintirile despre acid...” [poemul Exil în Ţara mea, p. 228] colegii Ion Vatamanu, Vlad Pohilă, Eugenia Decepţionată de cumplita bătălie din- Duca, Iurie Zavadschi, Viorel Mihail, Valeria tre fraţi pentru putere, Leonida Lari îşi gă- Grosu ş.a. cu care, în martie 1989, au tipărit

146 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) lângă Riga, în Letonia – soră de mucenicie sebire esenţială între plecaţii moldoveni în imperială cu Basarabia – prima publicaţie Rusia (Surgut, Tânda, Iunosti ş.a.) şi veniţii în grafi e latină dintre Nistru şi Prut Glasul, ruşi în Moldova (în toate oraşele de pe am- devenită ulterior Glasul Naţiunii. Acest gest bele maluri ale Nistrului). Bieţii moldoveni de un debordant curaj a fost unul decisiv ce se vor acasă şi nu au unde veni, nu pre- în apropierea şi realizarea celui mai impor- tind la limbă moldovenească de stat şi de tant eveniment din istoria basarabenilor comunicare pe teritoriul rusesc, iar ruşii, – decretarea la 31 august 1989 a limbii ro- veniţi mai mult de bună voie după funcţii mâne drept limbă ofi cială (de stat) în baza bine plătite şi apartamente în termen re- grafi ei latine. Îi revenea viu şi pătimaş în cord şi care nu se vor acasă, pretind la lim- memorie discursul Dreptul la limba mater- ba rusă de stat şi de comunicare pe terito- nă, rostit în septembrie 1989 la o şedinţă a riul moldovenesc. [...] Îţi stă mintea în loc Sovietului Suprem al URSS în calitatea sa când compari proporţiile: să ai limbă rusă de deputat al poporului, discurs ţinut, evi- de sute de milioane pe un teritoriu imens dent, în limba rusă, de la tribuna Palatului şi să mai vrei încă o limbă rusă de comu- Congreselor din Kremlin: „...Cum orice fel nicare în mijlocul unui popor mic şi necă- de nedreptate ce se face unui popor cere jit de veacuri, aşezat pe o pălmuşoară de legiferare, imediat e acoperit cu talmuduri pământ...” [publicat în volumul Istoricul an întregi de istorie nouă, limbă nouă, întru a 1989, Ed. „Universitas”, 1991, p. 298-302]. curma memoria naţională. „Dar vai de na- Ecouri cu prelungi reverberaţii ale ţiunea, – spunea cunoscutul prozator şi di- acelor discursuri, rostite atât la microfoa- sident rus Aleksandr Soljeniţîn – căreia i se nele înaltelor foruri de stat ale imperiului curmă memoria naţională, ea pierde inte- sovietic, cât şi în faţa mulţimilor trezite de gritatea spirituală.” Or, nouă ni s-a încercat valul renaşterii naţionale, se regăsesc în curmarea memoriei întâi în 1812, apoi în zeci şi zeci de poeme. În Poem trist Leoni- 1940. Eu înţeleg, pentru populaţia rusofo- da Lari descrie cu meticulozitate acea sta- nă e greu să admită şi să recunoască lucru- re prin care trecea societatea basarabeană rile acestea, nimeni doar nu s-ar bucura să în preajma istoricului an 1989: „...Strigări, i se spună că strămoşii lui au făcut cutare şi scorneli, bătăi, mişcări de stradă, / Oameni cutare lucru urât. [...] Spunea Dostoievski cerând la lupi ce păru-şi schimbă, / Iar fi rea că frumuseţea va salva lumea, dar el avea – nu, un drept fără tăgadă, / Un drept atât în vedere că vor salva lumea artiştii şi nu de mic – să aibă limbă. / Iluzii vagi, promi- demnitarii de stat. [...] Am tradus mii de siuni şi preţuri / De sânge pentru matca versuri din Puşkin, Lermontov, Ahmatova, cea latină, / Minciuni amestecate cu dul- Ţvetaeva, cunosc largheţea sufl etului rus, ceţuri / De-o-ncrâncenată harpie străină. / datorită marii lui literaturi. Cu atât mai pu- [...] Şovinii hotărăsc ce ni se cade, / Ei fac ţin mi-e de înţeles uneori de ce populaţia senin şi tot ei cheamă norii, / Ne dau cu pi- rusofonă se împotriveşte cu atâta îndârjire cătura din balade, / Ne taie porţioare din revendicărilor noastre. De aceea că nu ne istorii...” [p. 105]. cunoaşte, de aceea că nu s-a aplecat nicio- Oricât de triste şi de disperate ar părea dată cu dragoste pur umană asupra adevă- refl ecţiile despre realitatea şi mentalitatea ratelor noastre istorii şi literaturi. [...] Oricât societăţii româneşti, care par a fi proscri- de mult şi-ar fi dat Eminescu frâu liber ima- se, poeta crede cu toată fi inţa în miracolul ginaţiei, niciodată nu şi-ar fi închipuit că în reîntregirii, vis pentru realizarea căruia s-a afară de discuţii discriminatorii se mai pot dăruit plenar: „Lume, dragă lume, ca un face greve împotriva limbii. [...] Este o deo- fruct de pom / Dintr-o misiune m-am năs-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 147 BiblioPolis REMEMBER cut un om. / Dintr-o misiune de-a stârpi monstruoase despre anii şi personalităţile ce-i rău / Pe-un pământ pe care plânge de atunci, perioadă de timp pe care noi o Dumnezeu. / Nou Ierusalimul vine din numim «de renaştere naţională».” Leonida ceresc / Se-ntregeşte neamul mare româ- Lari, de exemplu, este prezentată ca o fi - nesc, / Se-ntregeşte neamul „unde-nca- inţă crudă, sângeroasă, un fel de Cinghis pe-oi eu, / Pe-un pământ pe care plânge Han al Basarabiei, atribuindu-i-se declara- Dumnezeu” [A doua venire, p. 151]. Directă ţii pe care nu numai că nu le-a rostit, ci i şi categorică în poziţia sa faţă de dreptul s-ar fi ridicat părul în cap, dacă cineva le- neamului românesc la reîntregire, în poe- ar fi spus în prezenţa ei. Un site rusesc, mul Rugă de zi şi de noapte poeta se adre- condus de o persoană care a lucrat într-un sează pe şleau celor care pretind că i-au post înalt în administraţia preşedintelui eliberat pe basarabeni în câteva rânduri: Putin [...], o prezintă astfel pe poetă: „În „Eu n-am putere de luat / Şi împărţit po- 1989 Lari a declarat că renaşterea naţiona- poare-n două, / Dar ceea ce ni s-a-ntâm- lă îi este mai scumpă decât propria familie plat / Mă rog să vi se-ntâmple vouă. / Cu şi a divorţat de soţul rus (care, în paranteze un călcâi de pâine-n sac, / Prin ţări şi legi fi e spus, este românul basarabean Mihai nenumărate / Să-mblaţi şi voi din veac în Iorga, actor, dar câte nu se-ntâmplă atunci veac / După o dungă de dreptate. / [...] De când scopul scuză mijloacele – n.a.), iar străinime-nghesuiţi / Să n-aveţi loc la vatra preotul Petru Buburuz a cununat-o cu mo- voastră / Şi limba rusă s-o cerşiţi / Precum numentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău. cerşit-am limba noastră. / De sufl et, datină În discursurile sale «înfl ăcărate» la mitin- furaţi / Să fi ţi şi voi de cei cu misii / Şi tot la gurile antiruseşti ale Frontului Popular, în fel răsjudecaţi: / Prin tribunale şi comisii. / Chişinău, ea chema deschis «să fi e arşi co- Cercaţi să fi ţi prin foc şi fi er / De seceră şi piii ruşi» şi «să fi e spălate străzile cu sânge semilună / Şi pentru purul adevăr / Că sun- rusesc». Astfel, publicaţia respectivă de la teţi boi să vi se spună. [...] / Şi numai când Moscova comenta necrologul guvernului veţi suferi / La fel cum suferim de tare, / Republicii Moldova la dispariţia Leonidei Poate-n sfârşit ne veţi scuti / De patimi eli- Lari. La cererea lui Nicolae Negru, adresa- beratoare” [p. 147]. tă redacţiei de a scoate de pe site această Evident această poziţie a Leonidei Lari «informaţie» bezmetică, i s-a răspuns că era ca un linţoliu purpuriu din mâna tore- «ştirea a fost făcută la Moscova, în teme- adorului cu care acesta îl întărâtă pe taurul iul surselor deschise, adică pe ceea ce se înnebunit de furie. Astfel, împotriva neîn- găseşte în internetul de limbă rusă, infor- fricatei poete care era sigură că, „oamenii maţia fi ind foarte răspândită şi devenind [...] se tem de moarte, deşi moarte nu-i” parte a «folclorului internetist»...” s-a declanşat o campanie de denigrare ne- În continuare, publicistul comentează: maiîntâlnită, una bazată pe mitologizare „Da, Leonida Lari a înaintat nişte pretenţii şi ajunsă la paroxism şi absurd. În Jurnal faţă de Rusia, dar aceasta nu o face ime- de Chişinău, din 17 decembrie 2011, la o diat rusofobă sau, cu atât mai mult «vam- săptămână după trecerea în eternitate a pir». Da, poeţii noştri au cerut dreptul fi - Leonidei Lari, publicistul Nicolae Negru resc la limba română şi la alfabetul latin, remarcă acest aspect al fenomenului „mis- dar demonstrează oare acest lucru că ei tifi cator”, declanşat împotriva poetei de au provocat războiul pe Nistru, că vărsarea către intoleranţii ei oponenţi: „Cineva sufl ă de sânge era inevitabilă? Nu era inevitabi- intens în cenuşa acestei uri, o întreţine prin lă, iar autorii războiului trebuie căutaţi în răspândirea unor mituri, a unor minciuni altă parte...” La o adică nici nu mai e cazul

148 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) să fi e căutaţi, deoarece ei s-au deconspirat noscut-cunoscut l-ar avea...» / Şi un gând singuri prin gura demnitarului rus, fostul te-a fura, fugar, / Şi vei râde de gândul tău, preşedinte al Dumei de Stat a Rusiei Ghen- / Şi să crezi n-ai să-ncerci măcar / Că aco- nadi Selezniov care a declarat câţiva ani în lo fusesem eu” [Dar întâi...”, p. 15]. În ulti- urmă, la Chişinău, că Rusia s-a implicat în mul ei interviu la Postul Naţional de Radio războiul din 1992 pentru a nu admite reu- Moldova 1, când era conştientă că mai are nirea Republicii Moldova cu România. înainte puţin răgaz de viaţă pământească, Leonida Lari era pregătită să-şi înte- Leonida Lari recunoaşte că reîntregirea meieze o lume a sa în împărăţia Poeziei, Ţării în 1991, când s-a destrămat imperiul esenţa şi semnifi caţiile ei fi ind concentra- sovietic, nu s-a produs din vina ambelor te în Piaţa Diolei. În cazul în care ar fi rămas părţi – deşi mediul intelectual basarabean doar acolo, cu siguranţă, Poezia s-ar fi îm- era pregătit de acest eveniment, nu s-a in- bogăţit cu un univers poetic deosebit, ori- sistat, „ne-am scăldat în timp, a subliniat ginal, autentic. Ea însă a fost pusă în situ- poeta, şi am ratat clipa istorică, iar cea- aţia să părăsească Piaţa Diolei pentru a se laltă parte, bucureşteană, a ales să urme- manifesta în alt spaţiu, cel public, politic, ze modelul german, din care motiv ea s-a naţional, a părăsit-o provizoriu, cu gând grăbit să recunoască independenţa Basa- tenace de revenire, provizoratul acesta rabiei, alias Republica Moldova”. În fi nalul însă durând o viaţă de om. Dorul de reve- emisiunii Leonida Lari a mai remarcat că nire la uneltele ei poetice, la manifestările „unii din vânduţii acestui popor nu înţe- lirice ale sufl etului ei însetat de dragoste, leg că nu există altă cale decât reunirea cu acest etern sentiment pe care se zideşte neamul... Cred într-o putere care stă dea- viaţa pământească a bântuit-o mereu: „În supra noastră şi ne ghidează... Vă iubesc această lumină de seară, / Pe această po- de la prima sufl are pe acest pământ, vă tecă de munte, / Tu ai gura atât de ama- iubesc pe toţi, aşa cum sunteţi...” În acest ră, / Tu ai pletele – atât de cărunte. / [...] context, testamentară e ultima strofă din Cântă sufl etul meu fără nume, / Nume are poemul Poetul şi puterea: „Eu sunt un trist prin trupul meu, mutul, / Fulger, timpul, poet şi las cetatea / Să se trezească mâine mă muşcă din lume, / Veşnicie mă ţine cu un gând! / Că de la Domnu-i dată liber- sărutul...” [Această iubire, p. 22]. Poeta se tatea / Şi că Unirea nu se-aşteaptă-n rând” simte în largul ei doar în împărăţia pe care [p. 115]. Cu adevărat, vizionară această ex- şi-a zidit-o pentru propriul sufl et şi a ce- presie: Reîntregirea nu se aşteaptă-n rând! lor din preajmă, doar în Piaţa Diolei, unde Acest sens major al oricărei naţiuni s-a statornicit etern după dispariţia sa fi - destrămate s-a împletit armonios cu ha- zică şi unde este convinsă că „Voi dispare- rul dăruit poetei de Providenţă şi, precum ntr-un nor luminos / Ce-n spre mine se lasă marii ei înaintaşi spirituali, Leonida Lari discret, / Dezlegându-mă brusc de jos / Ca i-a fost devotată până la ultima ei sufl are, aproape orice poet. / [...] «Cade-o ceaţă având convingerea că sensul vieţii unui uşoară – ai să-ţi spui, / Vine-un foc visător om al spiritului poate fi realizat doar în ca- prin ea, / Care zâmbetul nu ştiu cui / Cu- drul valorilor naţionale ale Neamului său.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 149 BiblioPolis REMEMBER LA MOARTEA LEONIDEI Nicolae BĂLŢESCU Opreşte-te o clipă, Ţară, născută în spaţiul imens Şi glorios cândva al Daciei străbune! Ţi-ai luat alt Nume „România”, dulce-amară, durută, suferindă, Rătăcită, dar nici până astăzi încă pe sine regăsită Gintă! De demnitate, unitate pustiită, văduvită de Iubire, prea plină de trădări, nesocotinţă, neiubire Pentru semeni, manie de îmbogăţiri rapide, deseori Într-o stupidă logoree, cu o sete înnebunită de averi Şi glorie deşartă, arogantă cu fală ţăcănită, de ţarină Străveche neînţeleasă, uşor delăsătoare de lacrima Perenă, vitregită Basarabie...

Opreşte-te, Ţară, din ramolite alergări spre Nicăieri! Cerul astăzi plânge! O Lumină sclipitoare ce a ars Năprasnic, Făclie în văpăi pentru un Neam, s-a stins Teluric de atâtea amărăciune şi îndurerare! O voce, Un tribun, ce a lansat un Crez al Naţiunii, a tăcut... Primind botezul sfânt în Veşnicie! O stea a răsărit, Strălucitoare şi s-a aprins pe fi rmamentul sideral Al lui Zamolxe...

Un geniu eminent al Lirei, mesager al deşteptării Naţiunii, bard al Slovei, Omul frumos, din tine A purtat în suferinţe şi dureri, accentuat povara Vitregirii, nedreptăţii, acestui neam de veacuri Oropsit. Ai luptat pentru o Vatră Strămoşească, Unitate, Limbă, Unire, Demnitate, ai visat Tulburător, năvalnic, în supliciu Ţara Reîntregită! Pentru un Ideal ai ars, te-ai topit ca o lumânare, Împătimită! Or, cârmacii, toţi cu spline negre, Mult prea vorbitori erau şi au rămas împovăraţi Cu alte griji, pe ei îi doare, i-a durut în cot De poezii, cultură, de Limbă, Neam, de Ţară, De Basarabia, ţarină-durere urgisită...

Cortegiul cel de pe urmă e însoţit de cei fi deli, Perseverenţi şi temerari, cu care împreună ai trecut Luptând, cu capul sus, prin grele confruntări, năpaste, Foc şi sabie. Te conduc cu dor răscolitor, îndurerat, Terestru pe ultima Cărare, Drum lumesc, căci tu eşti Unul dintre acei puţini adevăraţi Bărbaţi, urmaşi Ai Neamului Geto-dac etern, adorată Lari Leonida, Venerată, stoică, splendidă, neînfricată, Ioana d’Arc A Basarabiei!

150 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Dangăte în clopotniţe au amuţit nostalgic. Răpuşi Încă atunci, pe Val de măreţie, cei însetaţi de slavă, S-au văzut peste noapte cârmaci şi batjocorind un imn, Au ticluit argumentat din patru stâne ce mai rămase, Republică agrară, iar bravii comunişti de Cotroceni S-au resemnat şi ei într-o prostie! Oare? Astfel şi cei De aici şi cei de peste Prut, toţi de cineva conduşi, Într-o neîntreruptă, urâtă slăbiciune a statorniciei Şi tăriei, iarăşi diplomat, ne-au închinat grămadă, Cu biserică cu tot, la ruşi! De aceea clopote, stingher Înstrăinate, înduşmănite, nu mai bat...

Ale Leonidei, multe întrebări au rămas fără Răspuns, dar au deosebită importanţă: cum Să n-ai o Ţarină? Cum e să n-o iubeşti, S-o vinzi? Dirijaţi de comunarzi, de berii, Cum au transformat o dulce Basarabie În Siberii? Cred, că sunt urmaşii lor, ce astăzi Au ajuns la cârmă! În clipe de grea cumpănă, Ascunşi prin beciuri şi tufari, dacă mă înşel Să spună cineva, mulţi din ei şi-au manifestat Talentul şi curajul neostenit pe baricade?

De douăzeci de ani se perindă aceleaşi mutre, Călăuze nechemate se bălăcesc în mediul Politic împuţit! Sceptrul ce nu le aparţine Îl ţin cu mâini murdare strâns! Au intrat În horă, în cerc demonic, însetate de putere, Scenic insolent şi fariseic faceţi schimb numai De locuri: Preşedinţie, Parlament, Guvern! Avan săraci spiritual, cu deprinderi grosolane, Apucături tirane, lipsiţi de cugetări sublime, Senine despre Dumnezeu, Neam, Unitate, Ţară Întregită, aţi furat ca-n codru, în mod Impertinent şi democrat, au sărăcit o Holdă, Au pustiit un stat, au gonit fără scrupule În pribegie milioane!

Bântuiţi de gânduri pământeşti meschine, Vicleni şi mediocri în esenţă, ei prin crezul Lor, minciuna, pregăteau valenţă întunecată Pentru algoritme, scheme şi formule. Pregetau! Învăluiţi în mantii luciferice, aşteptau în vizuini Să bată ceasu-n negru fraudulos, uzurpator.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 151 BiblioPolis REMEMBER

Cu spiritul pe un termen lung încarcerat, Sunt fi i înverşunaţi, convinşi ai raţiunii! În crezământ prădalnici, cu exces de zel, Neîndoelnic acţiuni, activităţi au îndreptat, Îndreaptă numai spre ce-i lumesc. Sunt În Olimp, în apogeul lor! Fără iubire, Materialismul, implant satanic al ispitei, Acceptat încă în Zidire, crescu în matricea Umană, oribilă osândă, neputinţă de a înţelege Cine sunt? de unde vin? care e menirea Plăsmuită Sfânt de Dumnezeu? – a devenit Impediment, neîndurător ascensiunii Mai sus de spaţiu şi de timp!

Coborâtă-receptivă, văzătoare din Netimp, Nu puteai percepe minciuna, nedreptatea, Neiubirea şi ipocrizia! Leală, plină de nobleţe – Substanţă dinăuntru, perlă ce a sclipit Mereu totuşi ai rămas străină, neînţeleasă, Duşmănită pe crestele de valuri, în imensa Mare a nimicniciei! Erai atât de iubitoare De Lumină, vulnerabilă, cu trăiri candide, Impetuoase şi fi reşti din alte Galaxii, încât Impertinenţa, nepăsarea, ostilitatea acelor Brevilini cumplit ţi-au provocat deschis În sufl et, o rană sângerândă...

Adio, Leonida, avântă-te, pe raze călăuze Sfi nte în Sus, din acest apocaliptic univers. Din cenuşă, precum Pasărea sclipitoare, Cu iubirea ta, vei renaşte în Iubirea Lui, Vei reveni într-o Lume Nouă, în Răsăritul Nou de Soare, zâmbitoare, într-un alai, De Liră şi de Muze...

Decembrie 2011

152 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

OAMENI ŞI CĂRŢI

FRANŢUZUL NOSTRU DE LA CHIŞINĂU Ludmila BULAT

În 1998, la Editura „Ştiinţa” a apărut Academiei de Ştiinţe din Aix-en-Provence. volumul în ediţie româno-franceză Ecouri Prof. Valeriu Rusu a selectat poezii ale 32 poetice din Basarabia (Moldova) = Echos de autori din Republica Moldova, pe care poétiques de Bessarabie (Moldavie). O an- studenţii săi le-au tălmăcit în limba lui Vol- tologie realizată, sub conducerea lui Vale- taire. Cartea constituie o frumoasă ieşire în riu Rusu, de Seminarul de traduceri „Mihai lume a poeţilor moldoveni şi un semn că Eminescu” de la Universitatea Provence din lirica lor este gustată, apreciată în Franţa. Aix-en-Provence. Valeriu Rusu (luminoasă Lector al cărţii a fost Gheorghe Chiriţă, în fi e-i amintirea) a fost basarabean de-al nos- lumea editorilor este cunoscut ca Gicu sau tru din judeţul Hotin, doctor în ştiinţe fi lolo- Georges [Jorj] Chiriţă. După apariţia acelui gice, profesor, director al Departamentului volum lumea de prin părţile noastre a zis: fi lologie romanică şi română, membru al „Avem noi franţuzul nostru la Chişinău...”

Un grup de editori de la „Cartea Moldovenească” la o excursie în munţii Carpaţi (1975). Gh. Chiriţă – rândul doi, al doilea din stânga

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 153 BiblioPolis OAMENI ŞI CĂRŢI

Gicu Chiriţă şi-a început activitatea de ma întâlnire a rămas încântat de felul cum redactor la Editura „Cartea Moldoveneas- îşi argumenta acest traducător variantele că” în 1973, după ce a studiat franceza la pe care le găsea, de modul cum discuta cu Facultatea de limbi străine a USM. La înce- redactorul. puturi a redactat literatură social-politică, Franceza este marea pasiune a lui dar după ce s-a format Editura „Literatura Gicu Chiriţă. Cu fi ica Cecilia a vorbit întot- Artistică”, în 1977, a trecut în redacţia de deauna în franceză. Când Cecilia a intrat traduceri. Acolo i-a avut drept colegi pe la studii la Universitatea din Bucureşti (la traducători, editori competenţi, redactori fi lologia chineză, de altminteri), profesorul cu experienţă, cu har: Nina Ischimji, Pavel ei de franceză a întrebat-o unde a învăţat Darie, Eugenia Busuioc-Margine, Elena atât de bine franceza şi ea i-a răspuns: „M-a Churecheru-Vatamanu, Zinaida Barbalat, învăţat tata.” „Ai un accent meridional”, s-a mai tinerele Eufrosinia Bârcă, Raisa Sochir- uimit profesorul. că, Lilia Luncă ş.a. Pentru a înţelege mai Cecilia Chiriţă a lucrat mai mulţi ani la bine valoarea acestor traducători şi editori Ambasada Republicii Moldova în China, este nevoie de unele precizări. Pavel Darie era un specialist foarte apreciat, cunoaşte a tradus: Francesco Petrarca. Lirică („Car- la perfecţie româna, franceza, chineza, en- tea Moldovenească”, 1975); Mahabharata. gleza, rusa. În prezent locuieşte în China. Epos indian („Literatura Artistică”, 1979); Gicu Ghiriţă a tradus cărţi diferite, şi Ramayana. Mare epopee sanscrită („Litera- mai modeste, şi mai solide: Jean Goubert. tura Artistică, 1986); a transpus din opera Omul nisipurilor (1983); Ana Gagarina. Cu- lui Mihail Lermontov, Ivan Turgheniev, Ian- vânt despre fi ul meu(1986); Annie Pimont. ka Kupala etc. Eugenia Busuioc-Margine Jocuri de cuvinte: La munte. Pe malul mării. a tălmăcit romanul lui Theodore Dreieser La drum (2008); s-a implicat în elaborarea Jennie Gerhardt (1987); romanul lui Honoré unor foarte utile cărţi – Dicţionarul meu de Balzac Pielea de şagri (1980); împreună român-francez-englez (2008) etc. Dintre cu Ala Cupcea au tălmăcit romanele lui traducerile mai reprezentative din france- Cinghiz Aitmatov Halta vânturilor. Patimi ză ale lui Gicu Chiriţă merită menţionate: (1990). Elena Churecheru-Vatamanu a fă- Viaţa lui Salvador Dali povestită de Salvador cut traduceri din literatura clasică şi con- Dali (1996), traducere care s-a învrednicit temporană, precum: Nodar Dumbadze. Fii de Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldo- pe pace, mamă (1975), romanul lui Boris L. va; Claude Dubear. Criza identităţii (2005), Vasiliev Nu trageţi în lebăda albă (1982); a distinsă cu Premiul Uniunii Latine. O tradu- tălmăcit din opera lui Aleksandr Grin, Guy cere la care a dat dovadă de măiestrie este de Maupassant etc. Prin urmare, a nime- povestirea lui Aleksandr Soljeniţin O zi din rit într-o ambianţă în care lucrau oameni viaţa lui Ivan Denisovici. Povestirea este cu mare responsabilitate pentru carte, scrisă în jargonul deţinuţilor de tot felul, pentru cuvânt, colegi de la care a avut ce de unde şi specifi cul tălmăcirii, difi cultatea învăţa, a avut la cine face şcoală. Când se redării în română, dar în româna de la noi, pomeneau în faţa unei fraze complicate, unde (şi) puşcăriaşii trebuiau să vorbească se aplecau toţi asupra ei, până o făceau să numai ruseşte... sune aşa cum trebuie. Pe când lucram la editură, redactorii Gh. Ghiriţă a avut nespus de frumoasa cu experienţă ziceau: „Cred că am redactat şansă de a colabora cu traducători de talia vreun sac de cărţi.” Gicu Chiriţă cred că a lui Alexandru Cosmescu şi chiar de la pri- redactat – la editurile „Literatura Artistică”,

154 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

„Universitas”, „ARC”, „Grafema Libris” etc. Timpurile nu sunt prielnice pentru – vreo trei saci de cărţi din cele mai diver- carte, pentru cultură, dar oare când vor se domenii. fi ... Editurile au trecut prin perioade de re- De vreo câţiva ani colaborează la revis- forme, de căderi. Dar Gicu Chiriţă a rămas ta de istorie şi cultură Destin românesc: tra- devotat cărţii, ocrotirii limbii române. Are duce din rusă documentele pe care istori- şi el perioade de cădere, de prăbuşire su- cii le scot din arhive şi le publică în revistă. fl etească... Se simte însă la locul lui când se Când se relaxează, Gicu Chiriţă rezolvă aşază la masa de lucru cu pagina în faţă, cu integrame în franceză. cafeluţa şi ţigara...

„CITITORUL ESTE DEZORIENTAT DE CĂRŢILE PROASTE ŞI DE EDUCAŢIA NEADECVATĂ...” Un dialog cu Gheorghe Erizanu, directorul Editurii „Cartier”

Republica Moldova de la declararea dintre cei trei piloni ai unei țări e cultura, independenţei şi până astăzi continuă a fi atunci voi fi învinuit de romantism, în cel un spaţiu politic şi cultural foarte specifi c. mai bun caz. Așa că avem o țară așa cum Şi dacă Făt-Frumos creştea într-un an cât este. alţii în zece, la noi numărătoarea e inversă: Despre școlile închise. Eu cred că, se face în zece cât alţii fac într-un an. Edita- totuși, e un pas corect. Nu ne putem per- rea de carte e un domeniu foarte specifi c mite să ne batem joc de copii. Astăzi avem şi foarte sensibil la toate problemele socie- școli unde un învățător predă ca în perioa- tăţii şi pentru a diagnostica o societate cel da interbelică în cele mai îndepărtate sate. mai potrivit om pentru discuţie este desi- Face orele pentru cei doi copii din clasa gur un editor. Editura „Cartier” e situată în I, pentru cei patru din clasa a II-a, pentru centrul activităţii editoriale de la noi, iar cei trei din clasa a III-a și pentru cei şapte directorul ei, Gheorghe Erizanu e omul im- din clasa a IV-a într-o singură încăpere, plicat plenar în aceste procese. Opinia lui e simultan. Eu sper că optimizarea școlilor una care trebuie auzită la această răscruce este strict legată de calitatea educației. Nu de timp în care ne-am pomenit. sunt adeptul școlilor multe. Sunt adeptul Iurie Colesnic: Dragă, Gheorghe Eriza- educației performante. nu, cum e să fi i editor într-o ţară dominată Despre biblioteci. Am fost la Lipcani de ideea pragmatismului total, când în nucu ceva timp în urmă. Am găsit la cineva mele economisirii fondurilor se închid şcoli, o carte cu ștampila bibliotecii Fabricii de respectiv biblioteci? Vrem ori nu vrem, dar zahăr din Briceni. Fabrica ceea a fost fura- numărul potenţialilor cititori se reduce con- tă de toți. Așa că omul în casa căruia am siderabil. Or, existenţa unui editor este vala- intrat s-a ales și el cu ceva de acolo. Cu o bilă când există un consumator de carte... carte. Astăzi nu cred că întreprinderile se Gheorghe Erizanu: Mă tem că această gândesc să facă biblioteci. Ar fi excelent. țară nu e dominată de ideea pragmatismu- Dar nu e bai. Dacă nu ne putem permite să lui total. Există foarte multă improvizație avem două biblioteci într-un sat, atunci e și aproximație. Mai ales atunci când vor- bine să păstrăm cel puțin una. Decât două bim de cultură. Eu dacă voi spune că unul biblioteci proaste, cea școlară și cea locală,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 155 BiblioPolis OAMENI ŞI CĂRŢI mai bine una bună. De la bugetul de stat, I. C.: Ne-am convins la Târgul de carte din bugetele locale în acești 20 de ani s-au de la Frankfurt, că germanii editează cărţi alocat bani. Mă miră că astăzi sunt biblio- pentru absolut toate domeniile, adică fi eca- teci care încă nu au fonduri sufi ciente și se re cititor îşi poate găsi cartea necesară. Ce plâng în continuare. Fonduri au fost. Pro- ne facem noi cu dorinţele cele mai secrete blema e că s-au cheltuit pe cărți proaste, ale cititorilor? Ori această problemă în R. prin găinării locale dintre unii bibliotecari, Moldova n-are soluţii? unii funcționari culturali și unii editori sau Gh. E.: Editorii moldoveni nu pot aco- unii librari. peri toate dorințele cititorilor. Dar Republi- Uciderea cititorului nu constă în nu- ca Moldova are un avantaj imens. Librarii mărul mic de biblioteci sau școli, cititorul pot aduce cărți chiar şi în câteva exemplare este dezorientat, iar uneori şi ucis de cărțile de pe piața rusă sau de pe cea românească proaste și de educația proastă, neadecva- din România. Nu văd o problemă. tă. Nu cred că în interbelic erau mai mulți I. C.: Cartea românească ajunge la Chi- știutori de carte. Dar tirajele unor cărți de şinău. Cartea din R. Moldova ajunge la Bu- poezie ajungeau la 5000 de exemplare. Iar cureşti. Dar oare aceasta e totul? Mi se pare romanele bune se epuizau în câte 10 000 că în domeniul difuzării de carte există mari de exemplare într-un an. Nu vreau să idea- şi difi cile probleme... lizez acea perioadă, dar atitudinea față de Gh. E.: Piața de carte românească e pe carte îmi impune respect. cale să moară ușor-ușor. Răsufl ă abia-abia. Viața unui editor de carte e tristă în Rabatul în librării, din cauza costurilor Republica Moldova nu din cauza că sta- arendei, a săltat foarte tare. Viața de raft a tul nu investește în programe editoriale. unei cărți s-a scurtat foarte mult. Cu câțiva Eu nu sunt adeptul acestei infuzii în carte. ani în urmă o cartea putea să stea în libră- Funcționarii culturii acestui stat trebuie rii doi ani. Astăzi se ajunge la trei luni sau să-și facă treaba onest și în domeniile lor șase, în cazul fericit. Scriitorii basarabeni, directe. Atunci editorii nu vor cere bani de tot luptându-se în de ei cine e mai român, la stat. cine e mai mare, cine e mai tare, au uitat I. C.: Nu e o noutate că piaţa de carte în că un scriitor trăiește prin cărțile pe care le R. Moldova e foarte mică, că există o concu- face. Și le promovează. Librarii din Româ- renţă la limita bunului simţ. Cum totuşi rişti nia nu vor să ia cărțile semnate de autori să editezi cărţi specifi ce, adică orientate spre basarabeni. Nimeni nu-i știe. Librarii nu vor domenii destul de înguste. Cum e cazul re- să ia poezie. Nu se vinde. Le ocupă locul centei cărţii „Contabilitatea…”? pe raft. Cărțile în librării nu mai au coper- Gh. E.: Dacă vorbim de Bazele te. Avem librării pline cu, pardon, cotoare. contabilității, atunci nu e vorba de risc. Nu Exportul de carte din Republica Moldova sunt adeptul imperiilor editoriale. Cred că este lovit și de repatrierea valutei. Cu acel fi ecare carte își are propriul cititor. E mult termen de un an. mai sigură investiția în cărțile de nișă, de I. C.: Cartea devine un obiect de lux. Zic specialitate decât cele generaliste. Con- asta comparând preţurile la carte şi banii pe tabilii au nevoie de cărți de specialitate. care-i primeşte un angajat. Cum ar fi „să îm- Paradoxul este că această carte apare în păcăm lupul, capra şi varza”? română pentru prima dată. Nu știu de ce Gh. E.: Editorii doresc mai mult decât se consideră că domeniul contabil are ne- politicienii ca cetățenii noștri să fi e bogați. voie de cărți în rusă. Vorbesc de cel mol- Cartea tipărită pe suport de hârtie devine dovenesc. un obiect de lux. Nu văd o tragedie. Car-

156 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) tea digitală, și azi pot afi rma aproape cu pentru nu-știu-ce din 2010-2011. Nu mă certitudine, va deveni cartea populară. liniștește nici faptul că a fost un „an al rai- Probabil că pe piața românească, vorbesc derilor”. de Republica Moldova și România, cartea I. C.: Există o formulă de existenţă idea- digitală va ajunge cu câțiva ani întârziere. lă pentru un editor? Poate există o ţară care Dar revoluția ei e ca și, cel puțin, inovațiile permite unui editor să se realizeze plenar? poligrafi ce ale Pinguin-ului din anii ’30 ai Gh. E.: Am cele mai frumoase invidii secolului trecut. Prețul cărții atunci a ajuns pentru editorii francezi și solidaritatea lor la prețul pachetului de ţigarete. în găsirea unor soluții simple, elegante I. C.: Autorii sunt punctul de pornire și cu față umană în piața editorială și a li- pentru un editor veritabil şi tot ei generează brăriilor din Hexagon, pentru editorii ger- cele mai mari probleme: onorariul, formula mani și infrastructura culturală a statului grafi că a cărţii ş.a. Cum îţi construieşti rela- german, pentru liberalismul economic al ţiile cu ei? editorilor britanici care au o piață de des- Gh. E.: Foarte simplu. Onorariul nostru facere imensă. Invidiez editorii maghiari este atât. De cele mai multe ori nici nu ne- care, la o populație de nouă milioane, gociez. Onorariul se achită pe măsura vân- lucrează cu tiraje de 5000 exemplare. Nu zării. Ca autorul să nu aibă iluzii și așteptări înțeleg cum și de ce. Și constat cu regret că exagerate. Tirajul cărții este indicat în că- noi, la peste 20 de milioane de potențiali suţa tehnică. Prețul cărții este stabilit de cititori, lucrăm cu tiraje de sub o mie de editură pe copertă. Ca în perioada sovieti- exemplare. că. Jucăm cu reguli clare. I. C.: Ai o experienţă bogată în dome- Cărțile apar în anumite colecții. Evit, niul editării de carte. Vreau să ştiu părerea de obicei, să iau o carte în afara colecțiilor. ta, editarea cărţilor este doar o profesie sau Designul și soluţia tipografi că aparține e mai mult vocaţie? editurii. De aceea cărțile Cartier arată bine. Gh. E.: Dintre numeroșii editori de Fiecare trebuie să-și facă bine munca pe pe piața românească cei cu licențe în li- segmentul său. Scriitorul trebuie să scrie tere sunt foarte puțini. Statistic ar trebui bine. Lectorul să citească atent. Macheta- s-o numim vocație. Dar eu cred că e o torul să macheteze, respectând procede- profesie. Care se învață. Ca toate celelalte. ele tipografi ce și stilul stabilit în editură. Școala e proastă și nu ne învață nimic. De Directorul artistic elaborează copertele în aceea suntem nevoiți să învățăm din mers. cadrul unor colecții distincte. Atât. E foarte Și dacă și ne este dragă profesia, atunci simplu. putem spune că e vorba și de vocație. Nu I. C.: O a doua mare bătaie de cap pen- știu. Pur și simplu, mie îmi plac cărțile. tru editori o constituie relaţiile cu statul. Im- I. C.: Întrebarea pe care ai vrea să ţi-o pozite, taxe deschise şi ascunse, repatrierea pui singur, convins fi ind că nimeni nu ţi-o valutei, import-export etc. Cum se descurcă pune? un editor? Gh. E.: N-am nicio întrebare. Nu sunt Gh. E.: Relațiile cu statul sunt OK. exhibiționist. Și-apoi, am pus atâtea între- Relațiile cu unii funcționari ai statului bări altora… au fost complicate, alogice și lipsite de bun-simț. Nu vreau să vorbesc despre Consemnare de Iurie COLESNIC tâmpeniile puse la cale de nu-știu-cine

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 157 BiblioPolis OAMENI ŞI CĂRŢI GOOD BYE, BIBLIOTECA?! Iulius POPA

Cunosc o sumedenie de bibliotecari. La întreba rea elementară Ce titluri de ziare Din Chişinău şi din Orhei, dar mai ales din naţionale cunoaşteţi? vedeam ridicate vreo Bălţi, în cercurile lor intime, într-o atmo- trei-patru mâini. În unele grupe – nici mă- sferă dezinvoltă şi neofi cială, am afl at o car una. Să afl u supli mentar ce cărţi citesc noutate care nu se rosteşte la tribuna adu- – m-am temut de mine însumi. O situaţie nărilor. Eu aş formula-o curajos, însă, din similară se proiectează şi în corpurile di- păcate, nimeni nu mă pofteş te. De aceea dactice. o reproduc aici în scris. Cică în republică La noi, din când în când, se lansează avem numai doi rectori care-şi bat capul cărţi. Operaţie comparabilă cu un fel de de biblioteci: Andrei Galben de la ULIM şi botez al proaspetei opere a autorului. De Nicolae Filip de la Universitatea bălţeană. obicei, la aces te manifestări nu vine prea Noutatea s-a învechit relativ, or, ultimul a multă lume. Minoritatea aşteaptă să-i dai decedat acum trei ani. Aşa că în prezent cartea pe gratis, iar majoritatea, cu ochii la Andrei Galben, aidoma unui orfan, rămâ- uşă, aşteaptă sfârşitul ceremoniei. Rar de ne în deplină solitudine. tot cine o cumpără. Dacă sala se umple cu Grea şi tristă singurătatea vizavi de spectatori, aceştia-s studenţi. Sosiţi con- soarta cărţilor. Rectorul Andrei Galben a strânşi de împrejurări. La sesiune vor avea publicat un articol formidabil în Literatura un exami nator: fi e pe autorul cărţii, fi e pe şi arta, sinonim cu dangătele de alarmă ale prietenul au torului cărţii. În ultimii cinci clopotului bisericesc. Ulterior, am citit şi re- ani am memorizat doar câteva volume acţii consistente. De asemenea alarmante. vândute normal. Prin inter mediul librări- Regret că vă afectez starea de spirit, dar nu ilor. Le califi c drept incidente fe ricite. Aşa am încotro: articolul rectorului a răsunat, mi-i de ciudă că-mi vine s-o iau şi eu razna mai degrabă, ca un strigăt de durere... în pe Lună, poate îmi va surâde norocul: să deşert. Metaforă demnă pentru o societa- plutesc într-un vis roz, prin microscopul te surdomută la problemele culturii. stricat, cu munţi de cărţi şi armate de ci- Mă irită la culme declaraţiile entuzias- titori. te ale unor adormiţi, preferând să viseze, în E o nenorocire să fi i bibliofi l în Republi- loc să vadă realitatea crudă. Cică noi avem ca Moldova. Păstrez vreo opt mii de cărţi cititori, şi nu puţini. Cică mulţi tineri s-ar în apartament, unele de patrimoniu, şi apuca de citit, dar ghinion! – cărţile sunt presimt ce soartă le aşteaptă după moar- rele. Oare? Am impresia că autorii acestor tea mea. O rudă m-a sfătuit – parcă în glu- afi rmaţii locuiesc pe Lună, privind spre Pă- mă, dar cine mai ştie – să alcătuiesc lista mântul natal printr-un microscop cu lenti- cu preţuri la toate volumele şi, principalul, le plesnite. S-ar cuveni să ar dem toate căr- să indic, corect şi concret, adresele poten- ţile, ca apoi să scriem altele mai bune sau, ţialilor cumpărători. Ar fi util, ca şi cititorii dacă nu reuşim, să le procurăm măcar din acestor rânduri să nu scape ocazia de a-mi alte ţări doldora de talente scriitoriceşti. expedia adresele, evitând, astfel, îmbul- Eu, unul, posed altă statistică. Persona- zeala la coadă. Preţuri în concordanţă cu lă, ce-i drept. În ultimii opt ani am predat volumul portofelului. un curs opţional consacrat istoriei culturii. Intuiesc, într-un viitor apropiat sau În fi ecare grupă studiau câte 25-28 de inşi. niţel îndepărtat – Good bye, biblioteca! La-

158 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) crimi nu prea disting pe obrazul societăţii, cinci-şase procente din tipărituri ajung în iar guvernanţii, în forul lor interior, chiar se biblioteci, pe când în ţările occidentale cir- bucură. Ce clu buri de noapte superbe, cu ca 30-35 procente din lotul de cărţi editate fetişcane graţioase şi darnice, s-ar instala intră în posesia bibliotecilor municipale, în locul rafturilor cu cărţi învechite şi col- federale şi universitare. buite! Şi câte milioane se vor scurge în bu- Ne-au întrecut ruşii, ne-au întrecut. Ca zunarele şefi lor depolitizaţi! să fi e fericiţi, ei trebuie să ajungă în al şap- Clară situaţia noastră. Mari pretenţii telea cer. Iar noi – tocmai în al nouălea. În nu am. La urma urmei, nu noi am inventat defi nitiv, astea-s problemele lor. Ale noas- cartea pe faţa pământului. Adevărat, nici tre sunt mai grave. Şi, pare-mi-se, incura- alţii n-au inventat-o, dar s-au învăţat a citi bile. şi au citit enorm, la modul serios. Pe scară Ştiinţa, învăţământul şi biblioteca internaţională. Lectur ile intraseră în modă. reprezintă Sfânta Treime în procesul cu- Frumoasă îndeletnicire. La cititorii de lim- noaşterii. Prime le două componente nu bă rusă mă refer. Nu erau ei, slabă nădejde pot funcţiona normal fără bibliotecă, iar să fi devenit bibliofi li poligloţi. Dacă nu mă biblioteca, la rândul ei, ar constitui un ele- înşală memoria, Uniunea Sovietică deveni- ment de prisos în lipsa învăţământului şi se campioana lumii la numărul de cititori. a ştiinţei. Tirajul ziarului Аrgumentî i faktî a încăput A dispărut dictatura comunistă din în cartea recordurilor Guiness. Opera în ţările fostului lagăr socialist. Excelentă două volume a poetului Mihail Lermontov, victorie! În schimb respectivele state s-au în 1988, cu 14,5 milioane de exemplare, ales cu o penibilă criză a învăţământu- de ase menea a înregistrat o performanţă lui. Pătrunderea curentului democratic în mondială. procesul de instruire îl confunzi uşor cu Astăzi starea de lucruri la capitolul lec- o anarhie de toată frumuseţea. Bolşevi cii turi s-a înrăutăţit şi în Rusia. De pe locul au avut o atitudine foarte serioasă faţă de întâi so vietic, ruşii au zburat pe al 28-lea car te, în opera de creare a omului nou, fără printre cele 32 de ţări dezvoltate pe mapa- ştiinţă nimic nu izbuteşti şi nicidecum nu mond. Titlul de campioni la citit în prezent vei demon stra în practică superioritatea l-au cucerit India şi Thailanda. comunismului comparativ cu capitalismul. În anul 2005, ex-ministrul informaţiei Figura n-a trecut, dar, cu regret, a dispărut şi presei al URSS, Mihail Nenaşev, expedi- şi atitudinea serioasă faţă de carte, faţă de ază o scrisoare picantă ministrului cultu- ştiinţă, faţă de bibliotecă. rii al Federaţiei Ruse, Aleksandr Sokolov, Uneori, argumentele cu concluzii ne- din care extra gem cifrele triste de mai plăcute se infi ltrează pe furiş chiar în zia- jos. Aproape 40 pro cente din populaţia rele anticomu niste. Săptămânalul nostru Federaţiei Ruse astăzi nu mai citeşte, iar din 17 mai curent a publicat un articol 52 procente niciodată nu cum pără cărţi. eminamente convingător. Se numeşte Ti- Tirajele ziarelor, comparativ cu anul 1990, nerii cercetători, tranziţia şi destine le ţării, au scăzut de şase ori, iar ale revistelor – de semnat de Tatiana Rotaru. Să citim atent opt ori. Doar 20 procente din populaţie un fragment: „De exemplu, în anul 2004 fi - citeşte în prezent ziare şi reviste. Ora şele nanţarea ştiin ţei a constituit 0,22 % din PIB, cu o populaţie mai mică de o sută de mii în 2005 – 0,37, în 2006 – 0,46, în 2007 – 0,58, de locuitori au ră mas, în mare parte, fără li- în 2008 – 0,7 %, an în care statul a investit brării. Din această cauză jumătate din edi- în cercetare 388,2 milioane de lei – cea mai ţiile apărute zac în depozite, în Rusia abia înaltă cotă atinsă în anii de independenţă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 159 BiblioPolis OAMENI ŞI CĂRŢI a Republicii Moldova. Din anul următor, în- Îmi pare rău, dragi bibliotecari, să vă cepe un declin în subvenţionarea ştiinţei şi întris tez. Statul vă asigură salarii mizera- inovării, proces ce continuă şi în prezent: în bile, apoi, de ziua voastră profesională, vă 2009 – 0,59 % din PIB, în 2010 – 0,50, în 2011 amăgeşte ca pe nişte copii. Vă înmânează – 0,42, iar în anul curent sunt preconizate o hârtie pe care e scris Diplomă de onoare, 0,4 % din PIB.” evocând prestigiul profesi ei voastre. Câtă Incredibil: până în 2009 la putere se neobrăzare! Mai bine v-ar ceda o bucăţică afl a odiosul regim comunist. Iar din 2009, din salariile grase ale guvernanţi lor, iar voi, de la veni rea Alianţei Europene, investiţii- ca recompensă, întoarceţi-le hârtiile cu tile pentru ştiinţă scad din an în an? Mda! tluri aurite, ca să le depună în rame de nuc Concertele patriotice pe scenă sunt bune. lângă patul conjugal. Şi să adoarmă, citin- Am acumulat experienţă în acest dome- du-le cu glas tare împreună cu nevestele niu. Păcat că se termină repede. În schimb lor. proza amară a realităţii ne sufocă, aidoma Căutaţi un prilej să conversaţi cu rec- romanului de groază fără de capăt. Mai ci- torii. Daţi cu chirie câte o sală de lectură tiţi o dată cifrele enunţate. pentru un bar cu program special. Vrei o În ultimele decenii biblioteca şi-a gă- cafea? – Citeşte un articol din ziar! Doreşti o sit un prieten inimaginabil de erudit: cal- bere? – Povesteşte-mi o nuvelă! Ai poftă de culatorul. Acesta e ca şi omul: cu calităţi un păhărel cu vin? – înce pe un roman! pozitive, cu ca lităţi negative. Omenirea, Incontestabil, sunteţi oameni treji la de obârşie lenoasă, îl exploatează prepon- minte. Nici mâine, nici poimâine studenţii, derent la capitolul negativ. Se îndoapă cu cu profeso rii la un loc, nu se vor îndrăgosti pornografi e, cu o multitudine de informa- de cărţi. Priviţi la neamurile din jur ce li se ţii lipsite de importanţă, cu jocuri prosteşti, întâmplă. Sloganul englez, ameninţător, îi fură texte de valoare, schimbă câteva cu- Good bye, biblioteca! se apropie cu paşi vinte în ele, asumându-şi ulterior rolul de viforoşi. Ca şi ostaşii de odini oară ai Răsă- autor etc., etc. Fără voia lui, calculatorul s-a ritului. Voi cu necazurile voastre, eu cu ale pomenit duşman al bibliotecii. mele. Pe Lună, m-am răzgândit să zbor. Nu ţin minte ca vreun demnitar să fi Mi-e silă de microscoapele de acolo, răblă- luat apărarea bibliotecii. Aşa cum proce- gite cum sunt. În regim de urgenţă, alcătu- dează unii demnitari din Germania, Fin- iesc lista de preţuri ale propriilor cărţi. Cu landa sau chiar din Rusia. De ce ar trebui lista cumpără torilor stau prost. S-au rărit. să mă indignez, când şi unii miniştri ba- Poate o voi comple ta. Poate. Staţi uşurel, sarabeni nu cunosc măcar anii de viaţă ai calmaţi-vă: de sfaturi nu am nevoie. Salut! lui Eminescu? Despre care orizont cultural discutăm? (După „Literatura şi arta”, 2012, nr. 21)

160 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

CRONICĂ

SPIRITUL LUI ZAMOLXIS A POPOSIT ŞI LA BM „B.P. HASDEU”

Zamolxis şi Bogdan Petriceicu Hasdeu molxis”, instituită de Centrul de cercetări pot fi anevoie comparţi. Sînt nume din ştiinţifi ce practice în medicina populară şi categorii diferite. Dar, pe 29 mai 2012, s-a de binefaceri cu acelaşi nume, se acordă întîmplat o minune: ambii titani ai spiritu- oamenilor de ştiinţă, scriitorilor, actorilor, alităţii noastre româneşti şi-au dat întîlnire artiştilor plastici şi persoanelor notorii din la una dintre cele mai mari biblioteci din alte domenii ale vieţii sociale pentru meri- republică. Explicaţia o veţi găsi în cele ce te şi contribuţii deosebite la propăşirea va- urmează. lorilor spirituale ale Neamului românesc. Încep cu faptul că Centrul de cercetări Pînă la ora actuală au fost decernate mai ştiinţifi ce practice în medicina populară multe medalii – printre laureaţi îi găsim pe: şi de binefaceri „Zamolxis” din Chişinău a Andrei Tamazlâcaru, compozitor, folclorist acordat pentru doi colaboratori ai Biblio- şi etnomuzicolog, fondatorul ansamblului tecii Municipale „B.P. Hasdeu” medalii ce „Tălăncuţa”; Anatol Eremia, lingvist, speci- poartă numele zeului suprem din religia alist în onomastică şi toponomie, doctor traco-geto-dacilor. Nu încerc răbdarea habilitat în fi lologie; Ion Vieru, poet; Ion curioşilor şi o spun chiar din capul locului Diordiev, scriitor satiric ş.a. Numărul 28 al că e vorba de conf. univ. dr. Lidia Kulikov- medaliei i-a revenit lui Pavel Balmuş, iar 29 ski, director general, şi Pavel Balmuş, şeful – Lidiei Kulikovski. Centrului Naţional de Hasdeulogie, subdi- La solemnitatea de înmînare a meda- viziune a BM. Să înmîneze laureaţilor aces- liilor, dl Vasile Ciubuc a relatat că istoricul te distincţii onorabile – pe data sus-men- şi criticul literar Pavel Balmuş, originar din ţionată – a sosit la Sediul Central al BM Sărătenii Noi, Orhei, a absolvit Facultatea „B.P. Hasdeu” dl Vasile Ciubuc, directorul de fi lologie a USM, iar pe parcursul anilor Centrului ştiinţifi co-practic „Zamolxis”, şi dl a activat în diverse funcţii: redactor la Tele- Marcel Cuşnir, director adjunct al aceleiaşi viziunea Moldovenească, custode general, instituţii. secretar ştiinţifi c şi director adjunct la Mu- Pentru cine nu cunoaşte, amintim că zeul Republican de Literatură „D. Cante- Zamolxis apare la geto-daci în mai multe mir”, redactor la editurile „Literatura Artis- ipostaze: zeu, profet, învăţător, preot, re- tică” şi „Cartier”. Din 1992, este preşedinte formator religios, erou civilizator ş.a. După al Societăţii Bibliofi lilor din Moldova „Paul relatările antice el a fost sclavul şi disci- Mihail”, iar din 1998 coordonează activita- polul lui Pitagora (Herodot şi Strabo), zeu tea Centrului Naţional de Hasdeulogie din al medicinii psihoterapeutice (Socrate şi cadrul BM „B.P. Hasdeu”. S-a remarcat ca al- Platon), legislator (Diodor din Sicilia), rege cătuitor şi editor al unor culegeri colective al dacilor (Iordanes), iar conform opiniilor privind studiul literaturii române vechi şi moderne – şaman (R. Dodds), zeu dioni- premoderne. A pus în circulaţie informaţii siac (G. Tocilescu), zeu celest (V. Pârvan), inedite sau mai puţin cunoscute cu privi- zeu uranian (M. Eliade), zeu totemic întru- re la scriitorii noştri clasici; cu o deosebită chipînd ursul (R. Vulcănescu). Medalia „Za- pasiune a studiat şi a valorifi cat moşteni-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 161 BiblioPolis CRONICĂ rea culturală a dinastiei de cărturari ba- de carte românească din colecţiile biblio- sarabeni Hâjdău-Hasdeu, a contribuit la tecii s-a majorat de la cîteva pînă la aproa- editarea operelor scriitorilor: Miron Costin, pe 60 de procente. Paralel cu activitatea de Dimitrie Cantemir, Alexandru Donici, Va- administrator, L. Kulikovski face cercetări sile Alecsandri, Constantin Stere, Nicolae în domeniul bibliologiei, este responsabilă Iorga ş.a. şi îngrijeşte biobibliografi ile: Mihai Cimpoi, Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, baştina Grigore Vieru, Eugen Doga, Glebus Sainciuc, fi indu-i Nicorenii din raionul Drochia, face Aureliu Busuioc, Alexandru Gromov, Ion Va- studii la Facultatea de fi lologie (specialita- tamanu, Petru Cărare, Serafi m Saka, Victor tea biblioteconomie) a USM, de unde este Dumbrăveanu, Vlad Pohilă şi multe altele. repartizată să lucreze ca şef de fi lială la Bi- În prezent BM deţine primele locuri la in- blioteca Municipală din Chişinău. Ulterior dicatorii principali de evaluare a activităţii deţine funcţiile de director al sistemului bibliotecare. centralizat de biblioteci din Cahul şi de şef P. Balmuş s-a învrednicit de medalia al serviciului achiziţie şi completare din „Zamolxis” pentru „înţelepciunea şi curajul nou la Biblioteca Municipală din capitală. lui de a ocroti valorile spirituale”, iar dr. Li- În 1990, conform unui concurs desfăşurat, dia Kulikovski – pentru „luciditatea minţii, devine director general al BM. Chiar de la fi delitate faţă de adevăr şi nobleţea sufl e- începutul directoratului, pe ordinea de zi tului”. În încheiere, V. Ciubuc a atenţionat au fost incluse problemele de reorganizare posesorii distincţiilor că „hrisovul” (diplo- a structurii acestui Templu al Cărţii. Astfel, ma) şi medalia „Zamolxis” nu se vînd, ci una după alta iau naştere fi lialele deschise pot fi doar transmise celui mai apropiat şi în parteneriat cu instituţii de cultură şi de vrednic membru al arborelui genealogic, stat din România: „Transilvania”, „O. Ghibu”, ca dovadă de înaltă moştenire spirituală. „Tîrgovişte”, „Alba Iulia”, „Tîrgu-Mureş”, „Ovi- Dl Marcel Cuşnir a menţionat că am- dius”, „Maramureş”, „L. Rebreanu”, „Ştefan bii protagonişti merită medalia Centru- cel Mare”, precum şi cîteva centre specia- lui ştiinţifi co-practic „Zamolxis”, în primul lizate. Ca rezultat, în scurt timp, cota parte rînd, că sînt buni români, apoi că sînt şi

162 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) buni profesionişti, reprezentînd valori intru toată lumea şi prin aceasta şi-au recon- contestabile atît pentru colectivul BM, cît fi rmat stima şi atitudinea respectuoasă a şi pentru întreaga republică. colegilor de serviciu şi de breaslă. În cadrul luărilor de cuvînt şi-au expus Cei doi proaspeţi medaliaţi au mulţumit opiniile faţă de ambii protagonişti: Iurie din toată inima atît administraţiei Centrului Colesnic, scriitor, istoriograf şi om politic; ştiinţifi co-practic „Zamolxis” pentru atenţia Vitalie Răileanu, critic şi istoric literar, şi grija pe care o poartă faţă de oamenii de directorul Filialei „O. Ghibu”; Vasile Ma- cultură din republică, cît şi asistenţilor la laneţchi, lector superior la Facultatea de acest eveniment, pentru cuvintele calde de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a USM; felicitare. Vestea decorării i-a luat întru cît- Larisa Câşlaru, prim-director adjunct al va prin surprindere, dar sînt bucuroşi că au BM „B.P. Hasdeu”, ş.a. S-a reiterat faptul că avut ocazia să se întîlnească o dată în plus şi pentru P. Balmuş, şi pentru L. Kulikovski cu oameni oneşti şi de bună credinţă. Pavel medalia „Zamolxis” este o distincţie meri- Balmuş a divulgat momente (unele nosti- tată şi prefi gurează prestarea activităţilor me, altele moderate) din activitatea sa de culturale ale acestora întru dezvoltarea so- cercetător, iar dr. Lidia Kulikovski a relatat cietăţii noastre înainte. P. Balmuş este cer- despre planurile sale (dar şi ale Bibliotecii cetătorul care ne face să contemplăm fap- Municipale) de viitor, despre cum reuşeş- te din trecutul venerat al poporului nostru, te să facă faţă lucrurilor şi la serviciu, şi în iar L. Kulikovski e omul viitorului, e mereu familie, încredinţînd publicul ascultător că cu gîndul la cum va arăta a doua casă a ei decoraţiile înmînate sînt, de fapt, un avans – biblioteca – nu mîine-poimîine, ci peste pentru ceea ce mai avem de făcut cu toţii zece, douăzeci sau chiar cincizeci de ani. împreună, chiar în timpul apropiat. Faptul că doi reprezentanţi ai BM au Înainte de a pune punctul fi nal al aces- fost observaţi şi gratifi caţi de conducerea tei cronici voi să menţionez: iată cum oa- Centrului ştiinţifi co-practic „Zamolxis” este menii care trăiesc pentru oameni ne înva- o mare mîndrie pentru întreg colectivul ei. ţă să fi m ca ei... Şi activează cu dăruire de Îi cunoaştem că sînt sinceri şi sociabili, zi sine, şi parcă nu observă toate greutăţile de zi îşi arată dragostea faţă de oamenii contemporaneităţii noastre neliniştite, şi cu care colaborează de acum ani buni, se Domnul nu lasă faptele destoinice de lau- străduiesc să facă numai lucruri bune pen- dă să fi e neobservate şi nerăsplătite...

Valeriu RAŢĂ, bibliotecar

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 163 BiblioPolis CRONICĂ CONCURSUL DE CALIGRAFIE „CRINII LATINI”

Fiind în Siberia, duşi benevol – cum acestui concurs, netipic la acel moment ironiza un cunoscut –, în serile libere, îm- pentru noi, acesta s-a desfăşurat la BM. La preună cu prietenul de facultate Veceslav fi ecare ediţie jurizarea s-a făcut de către Molovata, aveam deseori dor de melea- grafi cieni-membri ai UAP din R. Moldova şi gurile noastre: eu de dealurile din zona reprezentanţi ai bibliotecii, deciziile consi- Hînceştilor, el de locurile frumoase de der că au fost corecte. Însă în privinţa unor pe malurile Nistrului. Din aceste discuţii lucrări au apărut dubii referitor la autorul mi-a apărut ideea de a face ceva şi pentru lucrării şi absolut benefi că a fost ideea de a ai noştri cei de acasă, primul lucru – să dă- invita tinerii să lucreze în incinta bibliotecii ruim ceva şcolii din satul natal, ceea ce am pe foi pregătite şi ştampilate prealabil. Alt şi făcut, am dăruit scolii din Bardar pictu- moment ce ţine de responsabilitate, dar şi ra Dumnezeu a cobarît şi la Români şi altă plăcut, a fost acela de a premia cele mai idee, de a iniţia un concurs de caligrafi e reuşite compoziţii imediat la expirarea ter- pentru tineri, deoarece încă din anii la menului de 2,5 ore. Ţin să amintesc că încă facultate îmi plăceau mult caracterele şi una din difi cultăţile din acel moment, dar admiram compoziţiile caligrafi ce ale esto- şi de acum, constă în faptul că instituţiile nianului Villu Toots. Genericul concursului noastre preuniversitare – Liceul Academic Crinii latini a fost inspirat din creaţia poe- de Arte Plastice „Igor Vieru” şi Colegiul de tului Grigore Vieru. Arte Plastice „A. Plămădeală” – au suspen- Iniţial vroiam foarte mult ca această dat cursul Arta caracterelor, acesta fi ind manifestare caligrafi că să se desfăşoare la actualmente studiat doar la Academia de 31 august, de ziua Limbii Române, dar fi ind Muzică, Teatru şi Arte Plastice (profesor implicaţi mai mult tinerii, în majoritate stu- denţi, a fost difi cil de a-i contacta şi a-i interesa să lucreze în perioada estivală. Astfel, la prima ediţie de la Biblioteca Naţională a R. Moldova din august 2004, au fost numai cîteva lucrări şi s-a luat decizia de a fi prelungit termenul de primire a lucrărilor cu două luni. Miza a fost de a trezi interesul pentru acest gen al grafi cii şi după re- gulamentul din acel an se putea prezenta chiar şi o singură literă scrisă caligrafi c frumos, dimensiunea minimă a lucrărilor fi ind de 14 cm. Astfel, la 15 octombrie 2004, în Sediul Central al Bibliotecii Naţionale din Chişinău, a fost vernisată prima expoziţie a primei ediţii a concursului Crinii latini. Organizarea ediţiilor ulterioare a fost difi cilă din punct de vedere fi nanciar şi, începînd cu a treia ediţie, graţie generozi- tăţii dnei director general al BM „B.P. Has- deu” Lidia Kulikovski, dar şi acceptării ideii

164 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Roman Cuţiuba) şi la Universitatea Peda- Juriul a avut în componenţa sa pe gra- gogică de Stat „Ion Creangă” (profesor Si- fi cienii: Luminiţa Ermurache, Valeriu Herţa, mion Zamşa). Alexandru Ermurache, Teodor Macari, pre- Ediţia a V-a, din 31 martie 2012, a cum şi un reprezentant al BM „B.P. Hasdeu” Concursului Crinii latini a fost consacrată – Genoveva Scobioală, şeful Departamen- aniversării a 135-a a Bibliotecii Municipale tului Marketing, care au apreciat tehnica „B.P. Hasdeu”, scopul concursului fi ind de caligrafi ei, dar şi exprimarea artistică a a arăta frumuseţea caligrafi ei tradiţionale, mesajului, desemnînd: de a promova şi a cultiva acest gen de artă  Premiul I – Dumitru Lungu (800 lei); în rîndurile utilizatorilor BM, de a populari-  Premiul II – Augustin Cojocaru (600 za şi a consolida imaginea bibliotecii. lei); Pentru o mai bună reuşită a acestei  Premiul III – Ruxanda Hubenco (400 ediţii, BM a organizat anticipat, la 17 mar- lei); tie, un master-class, unde au fost analizate  Premiul special – Andrei Răileanu lucrări de la ediţiile precedente şi au fost (200 lei). arătate cele mai grave greşeli, atît compo- Mulţumesc şi pe această cale partici- ziţionale, dar şi de construcţie a literelor. panţilor la acest concurs, dar şi adminis- Este îmbucurător faptul că în anul traţiilor instituţiilor de învăţămînt din care acesta au fost realizate 42 lucrări ale celor fac parte. Aş vrea ca pe viitor concursul 24 de autori, studenţi şi liceeni de la: Uni- să-şi extindă arealul, să participe şi tineri versitatea Pedagogică de Stat „Ion Crean- din celelalte oraşe, posibil şi din România. gă”, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Una din idei ar fi de a-l face în două faze, Plastice, Universitatea Tehnică din Moldo- prima pe internet, cu selecţionarea celor va, Liceul Academic de Arte Plastice „Igor mai bune lucrări, şi a doua cu invitarea la Vieru” şi Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”. faza fi nală a autorilor, în competiţia de 2,5 Cele mai reuşite lucrări sînt de la Univer- ore. Dacă sînt alte idei, vom fi bucuroşi să sitatea „Ion Creanga” cu compoziţii libere le afl ăm pe adresa: [email protected]. degajate şi de la Academia de Muzică, Tea- tru şi Arte Plastice cu o compoziţie mai ri- Valeriu HERŢA, gidă şi gama coloristică minimală. grafi cian, membru al UAP din R. Moldova

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 165 BiblioPolis

CARTEA DE SPECIALITATE

BIBLIOTECILE CONTEMPORANE

Volumul Manage- O lucrare bogată în mentul serviciilor pen- informații sintetizate din tru utilizatori în biblio- cercetările efectuate de tecile contemporane* autor, una excepțională abordează un aspect care dedică șapte capi- defi nitoriu pentru func- tole, logic compartimen- ţionarea bibliotecii, tate, subiectului mana- despre care putem spu- gementului serviciilor ne că are o importanță pentru utilizatori. Primul decisivă acum, în era capitolul – Considerații turbulențelor economi- generale – autorul îl ce, politice, tehnologice consacră rolului social – toate cu impact (de cele al bibliotecii; abordează mai multe ori negativ) conceptual și noțional asupra activității struc- serviciile publice (o primă turilor infodocumenta- abordare în domeniul bi- re. Cunoaștem și faptul blioteconomic), sistemul că atunci când serviciile terțiar și plasează servici- pentru utilizatori nu sunt ile pentru utilizatori în so- bine gestionate chiar și structurile infodo- cietal. Liviu-Iulian Dediu lămurește aceas- cumentare, care nu duc lipsă de resurse, ta în felul următor: „Stimulentul esențial al aparent vivace, suferă eșecuri. apariției și amplifi cării serviciilor îl consti- Într-o epocă în care câștigarea încre- tuie nevoia socială (dorință, cerință).” derii utilizatorului în serviciile bibliotecii În capitolul II Evoluții contemporane este mai importantă ca oricând, apariția în managementul de bibliotecă, printr-o acestui volum vine ca o speranță de a găsi fi nă analiză, autorul scoate în scenă cele soluții la multiplele probleme cu care se mai importante mutații în sfera serviciilor confruntă majoritatea structurilor infodo- în biblioteci – de la serviciile tradiționale cumentare și răspunsuri la numeroase în- la conceptul 2.0, demonstrând că schim- trebări privind managementul serviciilor barea în structurile infodocumentare a pentru utilizatori. În Introducere autorul fost generată de tehnologia informației. confi rmă că „lucrarea de față și-a propus Capitolul se încheie cu Tendințe actuale în să afl e răspunsurile la întrebările ridicate managementul bibliotecilor, în care sunt deopotrivă de comunitatea profesională identifi cate direcțiile schimbărilor majore a bibliotecarilor și de cea a utilizatorilor” în managementul bibliotecar. [p. 14]. Capitolul III Managementul resurselor tehnologice în procesul de modernizare a bibliotecilor prezintă rezultatele cercetării * DEDIU, Liviu-Iulian. Managementul serviciilor problematicii tehnologice care, susține pentru utilizatori în bibliotecile contemporane. Bu- prof. I. Stoica, este „bine pusă în evidență cureşti: Ed. ANBPR, 2012. 274 p.

166 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) de autor și stimulativă pentru gândirea adaptate la contextul din care face parte” [p. managerială în domeniu...” [p. 9]. L.-I. De- 191]. Aceasta poate fi ca principiu al mana- diu dedică acestei problematici un spațiu gementului serviciilor pentru utilizator sau destul de vast din economia volumului, al managementului general al instituției prin aceasta semnalând importanța ei bibliotecare. Autorul evidențiază, în acest pentru biblioteci. capitol, un număr de principii pe care ar Managementul utilizatorilor este elu- trebui să se bazeze sistemul de servicii în cidat în capitolul IV, iar capitolul V este cadrul bibliotecilor contemporane și ofe- consacrat măsurătorilor de performanță ră un model de servicii minimal necesare în managementul bibliotecilor, capitole ce structurându-le în cinci clase: servicii de oferă material novativ pentru bibliotecari, consultare; servicii de referințe; servicii repere practice valoroase care, studiate de împrumut; servicii de instruire; acces cu atenție, pot furniza multe concretizări, la servicii prin intermediul site-ului web al lămuriri, modele pentru managementul bibliotecii. utilizatorilor. În capitolul VI autorul lu- Capitolul VII încheie volumul cu studiul crării devine lirico-fi losofi c, nu doar pen- de caz Cercetarea gradului de satisfacție a tru că face referire la autori ca Jorge Luis utilizatorilor serviciului de împrumut la do- Borges, Umberto Eco, Petre Țuțea sau Fre- miciliu din cadrul Bibliotecii „V.A. Urechia”. ud, ci pentru că demonstrează neliniște vi- Volumul conține 36 de fi guri dintre zavi de viitorul bibliotecii, de locul și rolul care diverse diagrame (combinate, com- bibliotecii în comunitatea servită. „În bi- parative, complexe); 11 anexe; o bibliogra- bliotecile contemporane, scrie Liviu-Iulian fi e reprezentativă: 52 de cărți; 74 de arti- Dediu, se păstrează câte puțin, în funcție de cole; 28 surse electronice. Volumul este în tipul lor, din imaginea clasică a brandului. egală măsură teoretic și practic; sofi sticat Petre Țuțea este de părere că «știința este se- și familiar. Limbajul este simplu, pe cât diul folosului și arta este sediul plăcerii». Aici permite caracterul științifi c al lucrării, dar Țuțea vine în acord cu Borges. Având la bază conținutul, mesajul nu este nici pe depar- această afi rmație, putem extrapola ideea te unul simplist, este încărcat cu greutatea prin care se fundamentează schimbările din importanței subiectului abordat în activi- biblioteci, conform căreia evoluția bibliote- tatea infodocumentară. Nu cred că poate cii se face oscilant de-a lungul unei axe care fi vreun specialist din structurile infodo- exprimă, pe de o parte utilizarea, în sensul cumentare (mai ales managerii), care să dezvoltării serviciilor evaluate prin prisma nu poată profi ta de cele puse la dispoziția utilității și pe de altă parte arta, în sensul noastră de cercetătorul Liviu-Iulian Dediu, cultivării în bibliotecă a serviciilor de tip în egală măsură teoretician și practician, «spectacol» [p. 190]. Lucrarea, deși profund dar și decident, în virtutea postului său de științifi că, este mai aproape și pe înțelesul vicepreședinte al Asociației Bibliotecarilor bibliotecarilor din bibliotecile publice prin şi Bibliotecilor Publice din România. Aici capitolul Partajarea și transformarea acce- amintesc că monografi a Managementul sului la resurse în bibliotecile contempora- serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile ne. Susțin și subscriu la concluzia înainta- contemporane este prima lucrare apărută tă de autor: „Cu cât societatea servită de o la Editura ANBPR, editură constituită cu bibliotecă este mai evoluată și mijloacele de contribuții considerabile ale lui Liviu-Iulian organizare socială sunt mai sofi sticate prin Dediu, inițiativă frumoasă și promițătoare specializare din ce în ce mai profundă, cu cu fi nalitate practică de care benefi ciază, atât mai mult procesele de conducere, care iată, nu numai bibliotecarii din România, au loc în biblioteca respectivă, trebuie să fi e dar și noi, cei din Republica Moldova.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 167 BiblioPolis CARTEA DE SPECIALITATE

Domeniul biblioteconomic, mereu în – aplicarea principiilor managementului expectanța apariției literaturii profesiona- performant; le, are acum o abordare științifi că a unui – practicarea unui management integra- subiect pe care specialiștii domeniului nu tor; s-au încumetat să-l răscolească – managementul serviciilor pentru utilizatori. Auto- – bibliotecile contemporane trebuie să rul demonstrează curaj profesional (com- funcționeze ca și un forum pentru par- plexitatea și importanța temei); maturitate tajarea experienței și a informațiilor uti- și exigență în cercetare (metodele utilizate le în comunitățile servite; și manipulate pentru a evidenția zonele – bibliotecile contemporane trebuie să „zoster” ale managementului serviciilor se adapteze nevoilor identifi cate în pentru utilizatori; gradul de documen- comunitățile servite. tare, acuratețea citării etc.); competență Volumul, prin L.-I. Dediu, ne profesională și socială (reperele, modelele atenționează că în prezent tendințele nu practice oferite); pasiune și dăruire cerce- sunt îmbucurătoare pentru biblioteci: tării, profesiei, bibliotecii („... cercetarea..., „Revoluția tehnologică a permis revoluția spune chiar autorul, este o pledoarie pentru comunicării. Comunicarea a condus supraviețuire”). Profesorul Ion Stoica accen- la competiție. Competiția a condus la tuează în Cuvânt de întâmpinare la volum: apariția pe piață a altor jucători care au „Managementul infodocumentar și, cu de- preluat segmente din ceea ce în trecut osebire, managementul serviciilor pentru era numai apanajul bibliotecilor...” [p. 238]. utilizatori, poate atinge performanțe înal- te fi nalizatoare.” Sau: „Situația ca două biblioteci, afl ate într- Cu referire la aspectul praxiologic, fi - un spațiu de interferență a furnizării servi- nalizator al lucrării menționăm că autorul, ciilor, să ajungă, mai devreme sau mai târ- vizionar în gândire, practician în acțiune ziu, într-o competiție pentru supraviețuire oferă cititorului specialist în structurile este din ce în ce mai mult posibilă. Mai infodocumentare destul de multe repere mult ca sigur, va supraviețui cea care este practice: Modelul strategic pentru biblio- cel mai bine adaptată” [p. 239]. După cum teci [p. 33]; Structura unui Plan tehnologic vedem, performanța iese în frunte. Până [p. 91-92]; Lista principalelor servicii pentru la urmă, performanța este dată de capaci- utilizatori oferite de bibliotecile contempo- tatea de a conduce. De aici și importanța rane cu accent pe detalierea serviciilor noi managementului serviciilor pentru utiliza- [p. 140-144]; 70 de servicii dintre care, tori. Autorul așa și își încheie volumul: „Bi- specifi cate ca noi, 26 servicii; Principiile bliotecile contemporane vor exista dacă Sistemului de servicii al bibliotecii contem- managementul serviciilor pentru utiliza- porane [p. 199]; Modelul minim de servicii tori se va ridica la parametrii așteptați de necesare într-o bibliotecă contemporană [p. comunitate...” [p. 240]. 200-206]; Exemplu de cercetare a gradului Societatea, contextul în care operează de satisfacție a utilizatorilor serviciului îm- biblioteca, cer schimbarea paradigmei, cer prumut la domiciliu; Exemplu de studiu de reinventarea, revitalizarea instituției bibli- caz la acest subiect etc. otecare. Începem cu lectura volumului Liviu-Iulian Dediu ne spune ce trebuie Managementul serviciilor pentru utilizatori să facem pentru asigurarea unui nivel op- în bibliotecile contemporane. Este o lectu- tim de adaptare a serviciilor furnizate de ră obligatorie pentru bibliotecarii care vor către bibliotecile contemporane: schimbare. – ridicarea gradului de profesionalizare a managementului; Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

168 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1944-1947) Categoric, pentru pa- caţie de pe traseul glo- triotul Vasile Şoimaru, har- be-trotterului (eticheta nicul militant pentru Unire, e absolut justifi cată de Prutul nu mai are conotaţia miile de kilometri par- de hotar nedrept în sânul curşi pe meleagurile ro- Neamului. Niciun basara- mânilor împrăştiaţi prin bean, cred, n-a trecut Pru- lume). Împreună cu pri- tul de atâtea ori de câte a marul nostru, ec. Ionuţ făcut-o universitarul de la Gospodaru, am zăbovit ASEM din Chişinău în ul- la Cristeşti atât cât timp timele două decenii, doar a fost necesar pentru cu scopul de a trezi din sorbirea unei ciorbe de somnul uitării românismul post, ingredientată cu cel încă adormit. Şi de fi e- dulcile vorbe „moldovi- care dată când trece prin neşti” (ale limbii româ- preajma locurilor de unde ne, evident) despre abia se trage, prin strămoşii săi alesul preşedinte de la de demult, aduce şi cărţi Chişinău şi speranţele (scrise la Chişinău) pentru aduse cu el. Ba, tocmai Biblioteca din Mirosloveşti, îmbogăţind co- acum, cei de la Radio România Internaţi- lecţia de carte basarabeană (al cărei fonda- onal îl programaseră pe V. Şoimaru cu un tor este) a acestei instituţii culturale săteşti interviu, în direct. Aşa că întâlnirea ocazi- de pe malul râului Moldova. onală cu prietenul nostru, un „om zbuciu- Pe 26 martie a acestui an, însoţit de mat” (prin cinstitele lui treburi în Cetate, inginerul (şi maestrul fotograf) Marcel Po- în spiritul dregătorilor Şoimăreni pe care-i rumbescu, un basarabean frumos clădit la continuă peste timp), a fost pe fugă. La trup şi, fără îndoială, în bună proporţie şi despărţire mi-a întins, din mers, o carte cu ceea ce nu se vede repede-repede, dar cât o Biblie, cu următoarea poruncă: „S-o se întrevede neîntârziat, dr. Vasile Şoimaru citeşti, că-i a profesorului meu de istorie şi mergea la Târgu-Mureş, ca să sărbătoreas- a muncit la ea douăzeci de ani.” că, împreună cu ardelenii de la Biblioteca Judeţeană, bucuria aceea a Neamului care Şi iată-mă astfel cu voluminosul tom de a ţinut doar douăzeci şi doi de ani. Şi, evi- circa 800 de pagini în braţe şi cu „misia” de dent, să împărtăşească speranţa unei noi sufl et – să-l citesc. D’apoi cât crede universi- împliniri de aceeaşi natură. tarul de la ASEM că poate citi un dascăl rural De data aceasta, cărturarul basarabean de la Mirosloveşti, cu gospodărie pe cap, (membru al Uniunii Scriitorilor) se grăbea tocmai când treburile urgente de primăvară tare şi am convenit să ne întâlnim într-o lo- trag omul de mânecă chiar şi prin somn?!

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 169 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

Desigur, nu l-am dezamăgit nici acum Anton Moraru, distinsul istoric pe care îl pe dr. Vasile Şoimaru, care (mi-a specifi cat citesc cu interes din Literatura şi arta. expres) nu dă cărţile osârditorilor cărturari Aşadar, din bogata bibliografi e consul- din Basarabia decât celor asupra cărora e tată de autor rezultă că demascarea politi- convins că le şi citesc. Şi eu, lăsând impre- cii coloniale ruseşti în teritoriile locuite de sia că mă număr printre cei selectaţi de români suferă de o anumită indulgenţă, ce rigurosul distribuitor (el însuşi făuritor) de relevă o atitudine de obedienţă a autorilor carte basarabeană, am avut, de data asta, o faţă de stăpânii-invadatori, chiar dacă preo- răspundere care mi-a întrecut cu mult sol- cupările acestor autori înseamnă, cantitativ, vabilitatea. Efortul meu intelectual, cu folos o sumă de peste 200 de lucrări, în perioada doar în ce mă priveşte, a trebuit însă să se 1924-2008. În Ucraina, constată istoricul A. concretizeze şi într-un modest omagiu de Memei, aceeaşi problematică este relevată cititor, adus autorului. Am afl at mai apoi, in- mult mai realist, exemplifi când cu o lucrare direct, că la travaliul demersurilor necesare fundamentală din 2002. Referitor la istoricii tipăririi acestui volum monumental (o par- şi politologii occidentali, aceştia tratează te însemnată a acestei acţiuni) a contribuit respectiva problematică subiectiv, privin- şi cel care mi-a intermediat privilegiul de a du-i pe moldovenii transnistreni ca pe o fi printre primii benefi ciari ai acestei opere. etnie diferită de români. Prin urmare, cronica de faţă e un mod de a În ce priveşte strategia bolşevică de mulţumi de două ori – evident, cu măsură deznaţionalizare, mai ales prin înfometa- diferenţiată – celor care mi-au oferit darul. rea populaţiei româneşti din Transnistria Cartea istoricului Alexei Memei Teroa- şi, implicit, consecinţele acesteia, Alexei rea comunistă în RASSM (1924-1940) şi Memei găseşte cusururi şi în lucrările unor în RSSM (1944-1947)* (Chişinău, 2012), e autori pe care nu-i suspectează de rea- o carte „grea”, un tratat aplicat de istorie a credinţă, dar pe care îi taxează pentru su- ocupaţiei ruseşti, bolşevice, în vatra români- perfi cialitate – spre exemplu în politica de lor din Est. E o carte de căpătâi pentru isto- înfometare organizată, din perioada 1930- rici, dar şi pentru cei care ştiu, de la Bălcescu 1933, când aceştia au centrat cauzalitatea încoace, că „istoria e cea dintâi carte a unui foametei pe condiţiile meteorologice acci- neam”. Mânat de curiozitatea celui nerăbdă- dentale. Ei, arată autorul, au neglijat o co- tor să afl e, precipitare născută din puţinăta- relare corectă a fenomenului cu ceea ce se tea timpului rămas pentru aceasta, am citit- întâmpla, în aceeaşi perioadă, şi în Basara- o într-o oarecare grabă, ceea ce mă obligă bia unită cu Ţara, unde lipsurile permiteau să revin asupra ei. Categoric însă pentru totuşi un trai omenesc. oricine o are, cartea lui Alexei Memei e o lu- Principiile ştiinţifi ce ale cercetării is- crare de uz permanent. E concentraţia unei torice, care (conform prefaţatorului) „con- întregi chimii bibliografi ce, în contextul te- stituie suportul teoretic şi metodologic al mei amintite, căci conţine 1171 de note de lucrării”, îl motivează superior pe Alexei subsol. E cartea unui Sisif învingător. Memei să rescrie şi să dezvolte obiectiv – Dar ce-şi propune în ea autorul (în în- pe baza logicii ştiinţei, a metodei statistice ţelesul cititorului comun pe care îl repre- de analiză şi cercetare – politica specifi că zint)? Afl u asta şi prin contribuţia interme- expansionismului bolşevic în pământurile diară a prefaţatorului: dr. hab. conf. univ. româneşti din stânga Nistrului, teroarea abătută asupra băştinaşilor transnistreni. * MEMEI, Alexei, Teroarea comunistă în RASSM Lucrarea ştiinţifi că a lui Alexei Memei (1924-1940) şi în RSSM (1944-1947): mărturii docu- este inovativă, ne asigură dr. Anatol Mora- mentare. Ch.: Serebia, 2012. 784 p. ru, căci prin ea „a fost deschisă o nouă di-

170 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) recţie de cercetare, completă şi profundă, că în timpul războiului; politica de cadre a a crimelor regimului totalitar şi comunist partidului comunist; foametea organizată în RASSM şi RSSM”. Este dezvoltată de au- în 1945-1948 (pentru RSSM). tor, pentru prima oară în istoriografi e, fo- Cartea lui Alexei Memei are capacita- losirea „metodelor economice şi sociale” în tea de a „furniza” oricui o citeşte „materia- teroarea organizată cu scopul dominaţiei lul probator” pentru ceea ce autorul califi - totalitare în RASSM, recurgându-se la „me- că în titlul cărţii drept „teroare comunistă”, tode de genocid” (sintagma este uzitată ca strategie, tactică de deznaţionalizare frecvent de autor). pentru a stăpâni. Metodele legate de în- Amplul volum afl at aici în atenţia ci- fometare sunt cele mai draconice, însem- titorului care îndrăzneşte această cronică nând exterminarea în masă – consecinţă este conceput în două părţi, denumite care ne duce cu gândul la camerele de în fi rească relaţie cu „cadrul cronologic şi gazare naziste. Ţăranilor moldoveni nu le geografi c” deductibil din titlul cărţii. Peri- rămâneau, în condiţiile date, decât câteva oadei comuniste în RASSM (1924-1940) îi perspective, privind viaţa sau moartea: să dedică nouă capitole, iar perioadei comu- treacă Nistrul în Basarabia afl ată sub admi- niste în RSSM (1944-1947), două capitole. nistraţie românească, cu riscul de a fi îm- Autorul îşi fondează ampla cercetare puşcaţi de soldaţii armatei roşii (în postură pe treizeci de lucrări specifi cate în Biblio- de grăniceri), să se spânzure sau să moară grafi e şi pe o multitudine de materiale de de foame („umfl aţi”), să se revolte, cu pre- arhivă, introduse pentru prima oara în cir- ţul împuşcării sau deportării. cuitul ştiinţifi c (ne asigură prefaţatorul). În- Iată, în întărirea celor de mai sus, câteva tre aceste documente de arhivă, multe cu exemple. Numai în trei luni din iarna anului menţiunea „strict secret”, am numărat pes- 1933, doar într-o arie limitată a hotarului pe te 100 de tabele statistice, liste nominale, care îl reprezenta Nistrul, au trecut frontiera interogatorii, rapoarte, anchete de partid în Basarabia (România) 314 familii în ianua- etc., numai pentru primul capitol. rie, 425 (1449 sufl ete) în februarie, 503 fami- Demonstraţia autorului cu privire la lii (1644 sufl ete) în martie. Dar cu ce preţ!? metodele terorii comuniste folosite în Sute, chiar mii de împuşcaţi. La Olăneşti a Transnistria – ce au avut drept consecin- fost înroşită gheaţa Nistrului de sângele ţe orori califi cate în dreptul civilizat drept celor 40 de transfugi moldoveni, împuşcaţi „crime împotriva umanităţii” – se desfă- mortal în timpul trecerii hotarului, spre Ro- şoară în jurul unor evenimente şi acţiuni mânia. La una din cele 20 de răscoale din care constituie epicentre ale fenomenului RASSM, asupra satului Plosca s-au tras 360 istoric cercetat, „direcţii de acţiune” (cum de bombe, iar în satul Mălăieşti (satul natal le numeşte autorul în Incheierea volu- al autorului cărţii) au fost împuşcaţi la primului), după cum urmează: răscoalele mărie, ca represalii, 50 de ţărani. ţăranilor din stânga Nistrului; deportarea Desigur, exemplele tragice sunt abun- ţăranilor înstăriţi în Siberia şi în nordul dente. Un ţăran, urmare a obligaţiilor de URSS; colonizarea satelor de moldoveni predare a produselor agricole (peste puteri) cu demobilizaţi ruşi şi ucraineni ai armatei s-a spânzurat, într-un gest de disperare (şi roşii; cuprinderea forţată a ţăranilor în col- de protest), punându-şi biletul de obligaţi- hozuri şi exodul colhoznicilor; înfometarea une la nodul spânzurătorii încropite. Un al- organizată; măcelul de la Nistru (pentru tul, după ce predase 830 de kg a fost bătut RASSM); represiunile comuniştilor în stân- bestial, până la hemoragie (pe urechi), doar ga Nistrului; excluderea din partid a comu- fi indcă nu mai putea da diferenţa de 124 niştilor afl aţi sub administraţie româneas- kg. Şi cine credeţi că erau călăii? Erau împu-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 171 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI terniciţi politici, terorişti, miliţieni, ostaşi ai şi fi nanciare de trai aferente. Acestora li se armatei roşii, bandiţi de drept penal. atribuiau funcţii de conducere în colhozuri Teroarea îndreptată asupra „culacilor” şi li se construiau case noi din contribuţiile (chiaburilor) a dus la sărăcirea dramatică şi fi scale ale localnicilor sărăciţi şi exploataţi. la moartea prin înfometare, în cazul celor În problema „moldovenismului” trans- care nu au împărtăşit soarta deportaţilor, nistrean, autorul ne oferă dovezi interesan- de fapt, un calvar cu aceleaşi urmări. Dacă te, amuzante chiar, observând preocupările vom corela statistica oferită de autor cu pri- acelor alchimişti care, evident, n-au putut să vire la numărul gospodăriilor aparţinând schimbe natura unei limbi milenare, decât „culacilor” (344), număr extins până la 3200, doar s-o schimonosească cu imixtiunea ru- cu ţăranii mai înstăriţi, putem deduce că cei sismelor sau s-o înlocuiască cu limba rusă. mai mulţi dintre culaci (autorul nu a găsit Între „reformatorii” limbii moldoveneşti se liste complete) au luat drumul Siberiei, afl au ruşi şi ucraineni (nevorbitori ai gra- doar observând listele cu cei propuşi pen- iului moldovenesc), acreditaţi să facă din tru deportare de comitetele raionale (către limba băştinaşilor o limbă nouă, „…cură- comitetele regionale) numai din raioanele ţată de cuvinte româneşti în stil franţuzesc Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia – 481 de fa- (sic!)”, divagau „lingviştii” inovatori, ca „…să milii (apar în statistică încă 100 de persoa- fi e înţeleasă nu numai boierilor, dar şi mun- ne, pentru încălcarea fâşiei de frontieră). citorilor şi ţăranilor moldoveni”. Interesant Printre deportaţi, o pondere mare o că, printre cei numiţi în comisiile îndrituite ocupă învăţătorimea, care s-a opus bol- cu crearea „noii” limbi „moldoveneşti”, unii şevizării şi a solidarizat cu ţăranii, partici- aveau şi „străluminări” în a vedea că demer- pând la mişcările lor de revoltă. Din listele sul lor „ştiinţifi c” (tărăgănat până la a provo- nominale prezentate de autor pentru mai ca intervenţia personală a tovarăşului Sta- multe categorii socioprofesionale, rezultă lin) nu-i deloc fezabil. Şi iată ce-au îndrăznit că au fost deportaţi, numai în perioada ei: „…atunci n-ar fi mai bine de aplicat în 1928-1932, 109 învăţători. activitatea noastră limba română, care este Una din „direcţiile” asupra cărora şi-a destul de dezvoltată şi are şi literatură?” De- orientat cartea autorul e aceea din care să sigur, aceşti îndrăzneţi au fost ignoraţi. Şi rezulte cum a crescut, în RASSM, ponderea „s-o bătut pasu pi loc”. Căci, cui îi trebuia populaţiei de origine rusă, ca metodă de limbă „moldovenească”, fi e ea şi una „nouă”, stăpânire a Transnistriei. Afl ăm astfel, din dacă observăm numai, doar ca un eşantion subcapitolul corespunzător, că imediat relevant, că numărului de 58-59 de ştabi ruşi după inventarea republicii sovietice din şi ucraineni din comitetele executive ale or- Transnistria, încorporată Republicii Sovie- ganizaţiilor şi departamentelor raionale tice Socialiste Ucrainene, pe măsură ce Slobozia şi Dubăsari, raioane cu populaţie satele moldoveneşti erau depopulate prin exclusiv moldovenească, îi corespundea un deportare, erau aduse în casele părăsite fa- număr doar de 5-9 „tovarăşi” moldoveni. miliile demobilizaţilor din armata roşie, de În concluzia acestei sumare aprecieri naţionalitate rusă sau ucraineană. Autorul asupra cărţii cercetătorului-arhivar Alexei nu a putut obţine o statistică completă, Memei (autoreactivat ca istoric de formaţie, dar e de-ajuns să ne facem o imagine cu conform studiilor, după pensionarea din ajutorul unui tabel (care conţine o statisti- alte domenii), se poate afi rma că acei ce vor că ulterioară altor acţiunii de această natu- citi această „Biblie” a neamului românesc ră) din 1932. Acest tabel cuprinde situaţia din stânga Nistrului / Prutului (vezi sino- unui număr de 791 de familii din respecti- nimia cu exodul evreilor din Vechiul Testa- va categorie, cu toate facilităţile materiale ment, cu diferenţele specifi ce) se vor edifi ca

172 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

– chiar şi numai pe baza documentelor de stânga Prutului, ne facem vinovaţi (măcar) arhivă, dominante în economia cărţii, fără a de… nedreaptă uitare. Istoricul Alexei Me- fi agasaţi de teoretizarea excesivă a autoru- mei, iată, ne ajută să ne facem penitenţa şi lui (fi indcă lucrarea nu o conţine) – asupra a să ne mântuim de vina detaşării de trecutul ceea ce a însemnat teroarea bolşevică într- (vai, cât de apropiat!) atât de zbuciumat al unul din centrele de interes ale Rusiei sovie- fraţilor de Neam din estul Prutului. tice. Unul din acele pământuri strămoşeşti faţă de care – voi repeta mereu – noi, cei din Înv. Gheorghe PÂRLEA, com. Mirosloveşti, jud. Iaşi CONTEMPORAN-IMAGINAR-REAL După ce am citit ro- semnate de acest autor manul Ore particulare nu prea au strâns colbul de fotosinteză* (Editura librăriilor… Ştiu că-i pla- „Profesional Service, Chi- ce să spună: „Sunt prin- şinău, 2011) de Ghenadie tre autorii care trebuie să Postolache, voi încerca apară mereu cu o carte să surprind cititorul, să nouă…, pentru că cele defi nesc nucleul proxim vechi nu mi se reeditea- al scriiturii, remarcând că ză!” acest scriitor după ce a Dar să revenim la trecut prin şcoala marilor romanul Ore particulare romancieri clasici – Tol- de fotosinteză. Valoarea stoi, Dostoievski, Kafka, acestui volum stă, din- Márquez, şi parţial Eliade colo de talentul indis- –, dar şi a altor oameni cutabil al autorului, şi ai verbului (…), are darul în gestul de împotrivire deosebit al îmbinării arti- în raport cu moda mai fi ciilor cu fi rescul, al rafi - nou devastatoare a ro- namentelor vocii cultivate cu imaginarul manului autobiografi c. Prozele se citesc cu şi realul. O anume zonă a sensibilităţii are plăcere şi în contextul unei ameninţătoare într-însul un fervent, zona pe care noi, citi- (pentru puterile unui lector profesionist!) torii acestui mileniu trei, am putea să o nu- invazii de romane aproximative (prin con- mim a trăirilor pure. Puritatea este tărie. ţinut, urmăriţi lista celor editate în anul Zilele acestea Ghenadie Postolache mi 2011, dar nu luaţi în consideraţie premii- se confesa că n-ar intra în panică dacă ar le deja ridicate!); cartea respectivă e, doar afl a că îl citesc nu chiar atât de mulţi lectori, din acest punct de vedere, o oază recon- deoarece problema pe care trebuie să şi-o fortantă. Este şi aceasta o formă de expre- pună un scriitor nu este cine îl citeşte, cât sie a personalităţii, de refuz al subordonă- îl citeşte, ci cum scrie, ca să poată jura că rii la modalităţi pe care, pentru moment, le spune ceea ce vrea să spună! Şi, de altfel, simte străine, inutile dilatării epice. Ghenadie Postolache este un scriitor prefe- Pe de altă parte, motivul ieşirii dintr-o rat de cititorul rafi nat, select, iar volumele realitate circumscrisă precis, inertă şi sim- ţită uneori ca opresivă, ca şi al întoarcerii

* POSTOLACHE, Ghenadie. Ore particulare de fo- înfrânte, oferă o notă de tragism reţinut tosinteză : roman. Ch. : Ed. „Profesional Service”, destinelor personajelor sale: Sava cu care 2011. 140 p.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 173 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

„dacă râdeau împreună, înseamnă că viaţa unui povestitor care de-abia aşteaptă să era posibilă de înnoiri, cel puţin nu contenea iasă în lume şi să facă publice tainele pe care să promită ceva în surdină” [p. 7], Pahomie le deţine şi a căror presiune nu o mai poate – „altădată Silvestru, făcuseră amândoi jur- stăpâni: „…avu o convulsie pe şira spinării nalistica” [p. 11], Octavian Militaru acuzat la gândul ieşirii în oraş. Părea că toată urbea „…întruna de a fi colaborat cu Securitatea” va sta cu ochii pe el. Cu fi ece pas fi inţa i s-ar [p. 14], Stela, Iazan pictorul restaurator, fi descentrat tot mai tare, de la moalele ca- Negroponte, Saşa… pului în jos s-ar fi desfoliat parcă, ca un ştiu- Atent la semnifi caţia unor gesturi mă- lete de porumb, de sine, plutind în toate di- runte (dar foarte semnifi cative!), la ponde- recţiile, hilar şi rânced, spelb şi neînsemnat. rea obişnuinţei în viaţa oamenilor, obişnu- Nu, nu. Va rămâne aici, la buncăr, câteva zile, inţă din care e greu să te smulgi ca într-un digerându-şi, în chinuri nesuferite, păcatul. nereuşit triplu salt, Ghenadie Postolache […] Era gata să invidieze şi dobitoacele, şi dovedeşte o capacitate reală de a sur- câinii de pripas, îşi înfrână însă gândurile” prinde imponderabilul acelui „plictis” care [p. 20]. Se creează impresia că acest roman minează existenţe aparent echilibrate, sa- este pentru Ghenadie Postolache o glorie tisfăcute. Nu e un plictis snob, ci rezultatul de sine absolut necesară pentru noi acu- unor stări reziduale, al unor acumulări len- mulări psihice, o descărcare regeneratoare a „trupului sufl etesc” prea plin de senzaţii te de nemulţumiri, chiar şi al lipsei de curaj şi prea încărcat de o tensiune misterioasă în luarea unor hotărâri decisive. Spuneam orientată spre: „Totul pus la picioarele fi inţei că romanul poate fi citit ca o unitate şi ast- care, la un moment anume, se voia lăsată în fel paginile se luminează una pe alta. pace, care de atâtea ori se voia în nicăieri, în Atitudinea autorului este uneori în ge- niciunde, care, odată născându-se şi trăind neral sarcastică, tratându-şi personajele când lacom, când anemic, când bezmetic, fără duioşie, cu excepţia Patriciei, căreia îi voia să fi dispus a nu se fi născut vreodată” şoptise frumoasa poveste-adevăr despre [p. 29]. Aceste cuvinte, interioare deocam- „bănuţul ăla de aur, care?... sufl etul…” [p. dată, pretind o supapă a elocinţei, o expre- 56]. Ghenadie Postolache este un observa- sie deplin articulată şi lesne transmisibilă. tor ce are o sufi cientă distanţă de obiectul Cu acest personaj, colportor însă de semni- studiat ca să-şi permită să nu se simtă ame- fi caţii şi care nu mai înţelege, şi nici nu mai ninţat de molipsirea cu vreo boală incurabi- vrea (sic!) să ţină tot ceea ce simte şi tot ceea lă. Toate neliniştile personajelor romanului ce gândeşte ascuns în străfundul sufl etului, dat sunt tratabile prin răbdare şi tocmai de Ghenadie Postolache descoperă, de fapt, aceea, poate, ele se revoltă împotriva răb- voluptatea eliberatoare a romanului. dării propovăduite de alţii. Astfel, acţiunea Între Diogene şi destinul celorlalte per- personajelor este mai mult expresia unor sonaje mai există şi o relaţie foarte subtilă stări decât aceea a unei lucrări. şi, avansând o supoziţie, am putea spune Dar cele mai importante fi re ale roma- că dacă ar dispărea din cuprinsul naraţi- nului Ore particulare de fotosinteză se des- unii Ore(-i)…, acest lucru e şi consecinţa fac din mâna personajului Diogene, perso- faptului că funcţia ei de iniţiere în labirin- naj remarcat ca o proiecţie transfi gurată a tul complicat al existenţelor a încetat efec- autorului. tiv, drumurile romaneşti, derulându-se de Diogene este, într-adevăr, un raisonne- acum înainte cu de la sine putere. Rolul pe ur, un martor, un investigator, un procuror, care Diogene îl îndeplineşte în naraţiune, un judecător, prefaţând în acest mod des- rol asemănător corului din tragediile anti- tinele celorlalţi eroi ai romancierului. Toto- ce, a fost transferat în întregime destinului, dată, el suplineşte funcţiile naratorului; ale cursului implacabil al evenimentelor.

174 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Ora fatidică pentru personajele roma- Structural, Ghenadie Postolache scri- nului nu va sosi niciodată, deşi priveliştea itorul, conform temperamentului artistic, cenuşie a unor zile de iarnă nu prevesteşte conform vocaţiei adânci, nu se simte în- nimic bun. Probele difi cile prin care trec cei demnat să dezvolte obligatoriu analitic un din cuprinsul volumului dat ne arată însă că subiect, o temă, ci dimpotrivă, să contra- singurul, părerea noastră, care observă bi- gă, să condenseze, să elimine, ajungând zareria unor inadvertenţe, singurul care în prin selectări şi reducţii, spuneam mai sus, faţa circumstanţelor ieşite din obişnuit po- la fi gurări esenţializate ale realului. sedă în continuare facultatea mirării / con- Cred că cea mai mare greşeală pe care templării este totuşi Diogene. Pentru cei din o poate face un scriitor e să-şi apere sau jur suita întâmplărilor pare fi rească, decur- să-şi explice propriile lui scrieri. În ceea ge din natura lucrurilor şi de aceea, posibil, ce-l priveşte pe Ghenadie Postolache, pu- nu stârneşte vreo tresărire de uimire… tem zice că este un autor care n-a căzut Însă scriitorul Ghenadie Postolache ar niciodată în acest păcat, deoarece e con- rămâne neînţeles, în aceste cazuri, în la- vins că o carte trebuie să se apere şi să se tura cea mai caracteristică a vocaţiei sale justifi ce prin ea însăşi. care îl determină la o reprezentare extrem- Fiecare scriitor rămâne într-o măsură su- esenţializată a înfăţişărilor vieţii, la un stil biectiv. E de dorit însă ca măsura aceasta să al reducţiei şi al comprimării expresive, fi e cât mai redusă cu putinţă. A zugrăvi pe obţinute prin decantări încete, prin fi ltrări noi înşine necontenit şi în mod voit, e un ego- severe, prin elaboraţie lentă. Dar fi indcă se centrism dăunător artei romancierului de interesează de comportamente morale şi azi. Se ştie că Maupassant, considerat mult de trăiri petrecute în sediile conştiinţei, ro- timp drept un scriitor perfect obiectiv, nu s-a manele lui Ghenadie Postolache trec, câte- putut libera niciodată de un anumit subiec- odată, drept unele de analiză interioară. Eu tivism. Iar Flaubert, când spunea: „Doamna însumi îl plasez pe autor printre analişti. Bovary sunt eu” nu avea defel aerul că glu- Ghenadie Postolache lucrează într- meşte. Nici Lev Tolstoi nu e totdeauna obiec- adevăr, în multe împrejurări, cu materia tiv – vorbesc de perioada marilor lui romane analistului (a se vedea romanele: Rondul, şi nuvele, înainte de a proclama inutilitatea şi Cavaleri şi paharnici, Şapte mii, Foc grecesc), chiar primejdia artei. Mai degrabă l-aş cita în preocupat fi ind de observarea unor acte sensul acesta pe Anton Cehov… istorice, fi lozofi ce, religioase etc. care pre- Să căutăm deci obiectivitatea cu atât supun reacţiuni intelectuale şi atitudini mai stăruitor cu cât ştiu că e foarte greu morale. Patrularea în planuri extinse, apte s-o realizăm. să permită puritatea unui asediu analitic, Scriitorul Ghenadie Postolache prin punerea în mişcare şi urmărirea a ceea ce cuprinsul romanului Ore particulare de fo- numim în general un proces de conştiinţă. tosinteză spre aceasta ne şi îndeamnă. Vitalie RĂILEANU FICŢIUNEA REALITĂŢII Autoreferenţialitatea, se pare, este tine, cât şi în recentul roman Donjuan de procedeul literar preferat al lui Gheorghe mucava* (Chişinău, 2011) în care, chiar din Calamanciuc, metodă îndrăgită şi utilizată capul locului, acelaşi narator – Sorin Mar- în special de cei din tagma postmoderniş- tilor. Apelează la acest procedeu atât în * CALAMANCIUC, Gheorghe. Donjuan de mucava: prozele incluse în volumul Să-ţi fi e dor de roman. Ch.: Ed. Editerra-Prim, 2011. 232 p.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 175 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI cu – îl atenţionează pe cu propria persoană, se cititor că „ar fi bine totuşi „spovedeşte” la persoa- să citiţi mai întâi nuvela, na întâi despre aventu- ca să vă convingeţi voi rile sale amoroase. Deşi înşivă, pe parcursul lec- se vrea în pas cu moda turii acestei cărţi, că acel literară, autorul recurge Sorin Marcu nu are ni- la vechiul şi clasicul pro- mic (în) comun cu acest cedeu al retrospecţiei: Marcu adevărat, cu mine întâlnirea şi discuţia cu vreau să spun” [p. 5]. E un următoarea captură ero- truc ingenios al autorului tică, Adela, fi ica fostului de a-şi promova propria său şef de la redacţia zi- proză, curiozitatea citito- arului raional, îi permite rului rămânând a fi totuşi să-şi amintească şi de ce- stimulată în ultimă in- lelalte „cuceriri” sexuale stanţă doar de valoarea ale sale, toate acestea pe intrinsecă a romanului în fundalul anumitor crâm- cauză. peie din viaţa sa şi făcând Autorul recurge în mai multe rânduri parte organică din realităţile social-politi- la acest procedeu, digresiunile sale fi ind ce ale Republicii Moldova şi ale nordului înşiruite din partea naratorului: „Voi mai Bucovinei de după destrămarea imperiu- reveni la Mărgeluş, pentru că, bănuiesc, lui sovietic. v-aţi priceput, mi-a devenit mai apoi soţie Elev într-un sat de lângă Cernăuţi, apoi [...]. Poate că un narator şmecher n-ar fi an- student la Chişinău şi, ulterior, ziarist la pu- ticipat lucrurile, divulgând asta [...]. Nu veţi blicaţia raională Calea comunismului, Sorin crede deloc, dar pe mine asta mă preocu- Marcu, acest „Casanova de Bucovina”, de- pă monstruos de puţin...” [p. 29]. Pentru a scrie cu o anumită măiestrie naratologică fi mai autentic şi mai credibil, „şmecherul” şi destul de captivant povestea „cuceriri- narator mărturiseşte în continuare: „Revin lor” sale erotice. Istoria relaţiei sale cu Ade- atât de rar asupra acestor pagini, încât, de la din prima parte a romanului e doar un n-ar purta personajele mele numele lor pretext pentru a „mărturisi” complicatele adevărate, le-aş uita periodic”, iar citito- şi paradoxalele sale atitudini faţă de Măr- rii acestei cărţi se vor convinge că „Sorin, geluş, viitoarea sa soţie, aventurile carnale adică eu, din această proză e din cu totul cu ucraineanca de la tipografi e, linotipista altă croială şi nu are nimic din sentimen- Clava, cu chelneriţa Dina, cu asistenta me- talismul, timiditatea compozitorului Sorin dicală Daşa, prima sa experienţă amoroasă Marcu...” (cel din nuvela Să-ţi fi e dor de tine cu colega de clasă Veronica. Toate aceste – n.n.) [p. 30]. Cu aceeaşi inserţiune din obsesii erotice sunt garnisite cu diverse partea naratorului, alias autorul, începe şi subiecte adiacente – e vorba de munca de partea a doua a romanului, de data aceas- gazetar a naratorului, relaţiile cu organele ta, se pare, ea fi ind inutilă, aducând mai de conducere în încercarea sa de a obţi- mult cu un text actual de publicistică, la ne calitatea de membru al partidului co- care salahoreşte cu succes autorul în pagi- munist, crâmpeie din viaţa studenţească nile diverselor reviste. (semnifi cative fi ind cele despre profesoa- Sorin Marcu, pe care autorul, pentru ra Tortulescu, poreclită Vipera, istoria cu a fi mai credibil, încearcă să-l identifi ce Erica), „furatul” miresei, portretele fotore-

176 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) porterului Mişu Rogoz şi a secretarului de în care s-au pomenit românii dintre Nis- redacţie Nic. Nic. etc. tru şi Prut, dar şi cei din Nordul Bucovinei, În partea a doua a romanului autorul i-au complexat şi i-au frustrat în asemenea îi „organizează” naratorului un proces de hal, încât nu rareori mentalitatea mancur- conştiinţă, trecându-l printr-un „purgato- tizată a unor basarabeni îi face pe aceştia riu”, acesta supravieţuind unei bătăi soră să-şi renege propriile obârşii, să utilizeze cu moartea. Tratându-şi comoţia cerebrală, în mod cu totul deocheat această formulă Sorin Marcu rămâne însă acelaşi incurabil de politeţe, adresându-se, mai ales unele „Casanova de Bucovina”, deoarece donjua- femei, la emisiunile posturilor de radio, de nul de mucava nu ratează încă o aventură exemplu, în felul următor: „Sunt doamna erotică, acesta ajungând să fi e mai degra- Elena Croitoru...” N-au avut de unde şi cum bă un fel de victimă a asistentei medicale să deprindă basarabencele în perioada Daşa. Oricum, de aici el iese vindecat nu ţaristă, dar şi în cea sovietică şi socialistă, doar cu trupul, ci tratat şi de frustrările, şi de convieţuind într-un spaţiu spiritual şi cul- complexele sale, în consecinţă naratorul re- tural străin fi rii lor, că nu e corect şi e je- venind la Mărgeluş şi la fi ica sa de 19 ani. nant să te autonumeşti „doamnă”. Autorul stăpâneşte cu măiestrie teh- În pânza naraţiunii se întâlnesc dese- nica naraţiunii, textul având ca suport ori, ca nişte fl ori ce înfrumuseţează colorat artistic detalii memorabile, or, e ştiut, că un covor, diverse metafore şi expresii po- „şi în marea poezie, şi în marea proză, di- etice, fapt ce demonstrează că prozatorul vin este detaliul” (Matei Călinescu). Unul Gh. Calamanciuc nu-şi lasă instrumentele semnifi cativ în acest sens este episodul în sale de poet să ruginească, la pagina 184 care naratorul, afl ându-se la spital, într-un inserând chiar şi un inspirat poem – Mama moment de inspiraţie, e gata să însăileze iarbă. Iată cum o vede naratorul pe vii- o replică şefului statului, dar nu are la în- toarea sa soţie: „Mă căutaţi la şcoală, dacă demână nici calculator, nici hârtie, nici pix. veţi mai avea nevoie de mine!, ieşind din În această clipă în salon intră infi rmiera, o grajd, ciripi Mărgeluş, viscolind albastru femeie în vârstă, originară dintr-un sat din cu rochiţa-i de cit (subl. noastră) [p. 25]. La apropierea oraşului, la care apelează Sorin pagina 51: „Adela mi se puse pe genunchi, Marcu, după ce ea termină să „zoiască po- înlănţuindu-mă cu iedera mâinii ceafa”, iar deaua”: „Vreau să vă rog ceva, doamnă...” la pagina 55: „Adela îşi trecu drăgăstoasă Femeia rămâne surprinsă de această adre- pieptenul delicat al mâinii prin părul meu...” sare: „Cum mi-ai zis?”. Naratorul nu înţele- Chiar şi într-un episod în care nu este nici ge reacţia ei: „Doamnă ţi-am zis, dar ce-i?” pomeneală de femeie, prozatorul Gh. Cala- Atunci femeia ţine să-i împrăştie nedume- manciuc rămâne poet: „Pe scaunul cu par- rirea: „Iaca, dumneata, m-ai numit doamnă doseala ruptă pe care mi-l împinse Semion pe mine, o amărâtă femeie de la ţară. Dar cu piciorul se alinta o coadă de scrumbie” ştii dumneata cui i se spuneau doamne pe [p. 66]. E originală părerea naratorului re- timpul românilor? Iaca nu ştii! Numai pre- feritor la prima sa iubire, care a fost colega otesei, soţiei primarului şi încă, auzisem lui de clasă Veronica: „Crinul primei iubiri, eu, învăţătoarelor...” Astfel, autorul reuşeş- trecut prin fi erbinţeala şi convulsiile actu- te să scoată în vileag un fenomen şi un as- lui sexual, se ofi leşte, piere [...]. E amintirea pect dureros al realităţilor în care a ajuns primei mele iubiri terfelite într-un foişor să existe românul basarabean, cel care a de mure” [p. 194]. fost rupt de două secole de la viaţa şi exis- Se citesc cu mult interes şi curiozitate tenţa fi rească ale neamului şi ale societăţii fi rească paginile în care autorul descrie româneşti din Ţară. Mediul vitreg şi străin obiceiul, aproape uitat, dar şi practicat

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 177 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI cândva prin satele bucovinene şi basa- naraţiunii problemele de ultimă oră ale rabene, când băieţii şi fl ăcăuanii „merg la societăţii basarabene, atitudinea sa faţă fete”: „Intrăm. Cei doi fl ăcăi pup mâna ma- de ele fi ind refl ectate în digresiuni ziaris- mei, dau mâna cu tata care nu-i lasă să i-o tice, dar autorul are grijă să nu exagereze pupe şi, la urmă, îi întind mâna Veronicăi, şi, temperându-şi zelul publicistic, respec- fără să i-o sărute. Eu aştept mult, înfi pt tă în linii mari canoanele şi criteriile prozei lângă prag...” [p. 187]. Tradiţia „umblatului artistice. Deşi titlul romanului Donjuan de la fete” avea un mare avantaj pentru fl ăcăi mucava pare să anunţe o scriitură pamfl e- – deşi în preajmă erau părinţii fetei, băieţii tărească, Gheorghe Calamanciuc reuşeşte „aveau un drept de care nu-i putea lipsi ni- să creeze nişte personaje memorabile şi meni – să îmbrăţişeze şi să sărute fata pe tipice pentru societatea noastră basara- gură” [p. 189]. beană rătăcită în nişte timpuri tulburi şi Fiind gazetar, naratorul nu este preo- confuze. cupat de fi cţiunea realităţii, ci de realitatea din fi cţiunea în care aduce în prim-planul Nicolae RUSU

DRUMUL PĂTIMIRILOR PARCURS DE O BASARABEANCĂ DEPORTATĂ ÎN SIBERIA

La începutul anilor no- Dar nu întâmplă- uăzeci ai secolului trecut tor mi-am amintit de am avut o nespus de fru- Mănăstirea Sihăstria. moasă ocazie de a vizita La sfârşit de 2010, o mai multe mănăstiri din colegă de editură mi-a România, printre care şi împrumutat să citesc o Mănăstirea Sihăstria. Acea carte apărută la Editu- mănăstire avea pe atunci ra Mănăstirii Sihăstria. o curte mare, scăldată în Se numeşte Suferin- fl ori, bătută cu troscot în- ţele mamei Blondina, grijit. S-a întâmplat să fi m o martiră a Siberiei*. acolo într-o zi de dumini- În viaţa mea de redac- că, biserica mănăstirii fi ind tor de carte, de cititor, neîncăpătoare, serviciul am citit mult despre divin s-a ofi ciat de un so- deportări, despre la- bor de preoţi chiar în cur- gărele siberiene, dar te. Enoriaşii se puneau în această carte este de-a genunchi, băteau mătănii dreptul cutremurătoa- chiar pe troscotul cela. La re, zguduitoare şi nu un moment, un preot a m-am putut abţine ca zis: „Iubiţi creştini, acuma să spunem Cre- să nu aştern despre ea câteva cuvinte. zul...” Toţi enoriaşii într-un glas au început a spune Crezul, iar noi, basarabenii, tăceam * Suferinţele mamei Blondina, o martiră a Si- fi indcă, spre ruşinea noastră, nimeni nu-l beriei. Ed. a 2-a, rev. şi adăug. Vânători: Mă- ştia. năstirea Sihăstria, 2005. 168 p.

178 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Blondina povesteşte tragedia vieţii ei. regimului comunist. Peste câteva zile le-au ...La 28 iunie 1940 o familie de intelec- restituit hainele etuvate, unele rupte, arse, tuali din Basarabia – Gobjilă – nu a reuşit dar cel puţin se puteau acoperi cu ceva. să se refugieze în România. Deşi adminis- Lagărele staliniste aveau legile lor: de- traţia românească făcuse o convenţie cu ţinuţii nu trebuiau să se afl e mult timp în ruşii ca trei zile să nu intre în Basarabia ca acelaşi lagăr, ca să nu se împrietenească cu să se poată refugia toţi doritorii, pe 28 iu- administraţia sau cu paznicii şi să evadeze. nie, la o jumătate de zi, graniţa s-a închis. Şi încă o lege: deţinuţii trebuiau să stea în În pofi da la toate, familia Gobjilă – soţul frig şi să fi e fl ămânzi. inginer, soţia învăţătoare – a depus către Peste un timp de la Kazan deţinutele noile autorităţi cerere de plecare în Româ- au fost duse la o altă închisoare, la 40 km, nia, motivând că România i-a crescut, i-a pe jos, pe un ger de minus 40 grade. La învăţat, ei trebuie să slujească acestei ţări, întrebarea cum să meargă pe jos pe un căci este patria lor. Noua administraţie ru- asemenea frig, KGB-iştii le-au „consolat” sească a încercat să-i convingă că acolo că din urmă vine o căruţă şi le va strânge au plecat pensionari, bolnavi, mame cu pe cele care vor cădea. Le-au dus într-un copii mici, dar oameni de care au nevoie sat unde o clădire a unei mănăstiri a fost ei îi reţin. Familia a insistat în dorinţa de a transformată în închisoare. pleca în România şi pentru aceasta a plătit Pe deţinuţii mai slabi îi dădeau în bară- scump. cile de moarte, zăceau acolo până mureau, Mai întâi a fost arestat soţul, apoi Blon- fără ca cineva să le dea măcar un pahar de dina. După ce au ţinut-o câteva zile la o în- apă. Noaptea îi scoteau şi îi înhumau într- chisoare din Tighina, le-au urcat pe toate o groapă aşa-numită „frăţească”, lungă femeile într-un tren cu 90 de vagoane de şi adâncă. Îi acopereau cu puţin pământ marfă murdare şi au pornit într-o direc- pentru ca noaptea următoare să-i bage pe ţie necunoscută. Femeile care mureau pe alţii. Mureau câte 30-40 de persoane pe zi. drum, erau aruncate în câmp spre mân- Oamenii din satele învecinate povesteau care fi arelor sau păsărilor răpitoare. După că de multe ori câinii lor aduceau acasă două săptămâni au ajuns în oraşul Kazan, câte un picior sau câte o mână de om. în centrul Rusiei, pe apa Volgăi, unde cate- Şocată din primele zile, de la primele drala „Maicii Domnului” – cea mai frumoa- ore de „ridicare”, Blondina îşi continuă fi rul să şi mai bogată – a fost transformată în povestirii. închisoare. Acolo le-au întâmpinat sute de După o perioadă de afl are în închisori securişti cu o mulţime de câini, li s-a ordonat să se dezbrace şi să transmită hainele li s-a spus că au trândăvit de ajuns şi au la deparazitare. Aşa goale le-au introdus în fost trecute într-un lagăr de muncă. În acel celule în care paturile şi podeaua fuseseră lagăr Blondinei i-a surâs un pic norocul: o spălate cu apă cu clor şi încă erau ude. doctoreasă armeancă, deţinută şi ea, a nu- Au fost supuse la cele mai josnice şi mit-o administratoare la bucătărie, trebuia monstruoase proceduri. A doua zi, când să primească produsele şi să le ţină eviden- şi-au cerut hainele, li s-a spus în bătaie de ţa. Dar a trecut prin altă grea încercare: din joc că le stă bine şi aşa. În fi ecare diminea- cauza stresurilor, uitase a scrie... Îngrozită, ţă veneau câţiva miliţieni, îşi trăgeau mă- i-a spus doctoresei şi aceea i-a explicat că nuşile şi cu mâinile lor grosolane făceau din cauza foamei i s-a uscat creierul, aşa „controlul ginecologic” şi în anus la toate se întâmplă cu mai mulţi deţinuţi. Fiind la femeile ca nu cumva să ascundă acolo bucătărie, a început să se alimenteze mai vreun bilet de spionaj ori alt obiect „ostil” bine şi şi-a revenit.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 179 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

A urmat un lagăr de muncă din altă kilometri dincolo de Novosibirsk. Au trăit localitate, unde au întrebat-o ce a fost în cinci ani împreună, astfel având Blondina libertate şi ea le-a spus că a fost învăţătoa- ajutorul şi mângâierea mamei; apoi mama re. Şi i s-a răspuns: foarte bine, eşti numai a decedat şi a îngropat-o în pământ străin, bună de îngrijit viţeii... În lagărele siberi- fără preot. ene se traducea în viaţă „teoria” stalinistă După 15 ani de chinuri şi umilinţe a despre batjocura faţă de intelectuali: doc- fost eliberată, a ajuns cu greu în Basarabia, tori, ingineri, avocaţi, profesori – acolo toţi apoi a plecat în România, la fecior. Când erau văcari. În acel lagăr au fost aduse vreo s-au văzut, nu şi-a recunoscut propriul co- 15 călugăriţe, fi ind învinuite de propagan- pil... dă religioasă. Când mergeau la muncile Dar calvarul, caznele prin care a trecut, câmpului cântau, iar securiştii nu le inter- nu au înrăit-o, nu au încrâncenat-o... La Iaşi ziceau. Duminica, călugăriţele împreună a slujit până la moarte la Sfânta Mitropolie, cu preoţii din lagăr, făceau slujbe şi cântau a făcut numai fapte bune, i-a ajutat pe cei atât de frumos că şeful lagărului se ascun- sărmani... Întotdeauna s-a rugat la bunul dea în tufe şi asculta. Dumnezeu să moară între Sfi ntele Paşti Blondina s-a afl at în diferite închisori şi Înălţarea Domnului ca să-i cânte corul şi lagăre 15 ani şi mereu a făcut rugăciuni, „Hristos a înviat!”. A murit în 1971 şi a fost s-a rugat lui Dumnezeu, îl visa pe Iisus înmormântată în ziua de Înălţarea Dom- Hristos şi asta o întărea în toate chinurile şi nului. necazurile ei. Ea comunica cu Dumnezeu Amintirile le-a scris într-un caiet pe şi simţea că Cel de Sus o ascultă. Soţul ei a care l-a dat spre păstrare unei bune prie- murit în alt lagăr, dar deţinuţii considerau tene, soţie de preot, ca atunci când în Ro- moartea ca o scăpare de chinuri. Pe fi ul lor mânia va fi libertate să le poată publica, de 13 ani, rămas singur în Basarabia, auto- spre folos sufl etesc şi spre mântuire. Acea rităţile sovietice l-au trimis în România. Şi prietenă s-a temut de cuvânt şi astfel nu pe mama ei din Basarabia, fostă preoteasă, numai cititorii, dar şi istoricii au putut in- administraţia rusească o umilea; avea trei tra în posesia unui document zguduitor, a copii plecaţi în România de care nu ştia unei condamnări a regimului menţinut de nimic şi pe Blondina în Siberia, pe care au Kremlin şi de Komintern prin teroare, jaf, obligat-o să semneze o hârtie că va rămâ- chinuri şi batjocură faţă de zeci de milioane acolo până la moarte. Mama s-a decis ne de oameni nevinovaţi. şi a venit la fi ică în Siberia, la vreo sută de Ludmila BULAT O CRONICĂ MODERNĂ A UNUI SAT ROMÂNESC DIN SUDUL BASARABIEI

Lucrarea cu titlul Hagi Curda (Camâşo- Tudor Iordăchescu, un semnal de alarmă vca)*, o monografi e a localităţii cu acelaşi pentru consătenii şi compatrioţii săi, dar nume, constituie, în intenţia autorului, mai ales, pentru organele ofi ciale din cel puţin trei ţări: Ucraina, Republica Moldo- * IORDĂCHESCU, Tudor. Hagi Curda (Camâşovca). va, România. Semnalul în forma unei cărţi, Un sat românesc din Basarabia istorică. Autorul pro- se datorează situaţiei-limită în care se afl ă iectului, coordonator şi imagini: Vasile Şoimaru. Ch.: nu numai Hagi Curda, dar şi toate celelal- Prometeu, 2011, 190 p. te localităţi similare, din sudul Basarabiei

180 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) istorice, separate de „pro- Mare parte din spa- vincia-mamă” (Moldova ţiul cărţii a fost acordat dintre Prut şi Nistru), de capitolului File de istorie, „ţara-mamă” (România) bine-venit, în general, şi afi liate teritorial Ucrai- pentru populaţia basa- nei, în urma pactului rabeană, în special, pen- Ribbentrop-Molotov. tru consătenii autorului. Alipirea la o ţară străină Reînnodând fi rul istoriei s-a dovedit nefastă; au- cu momentul tragic, 28 torităţile ucrainene au iunie 1940, expunerea impus o politică stator- se întoarce în timp la nică de deznaţionalizare „Dacia şi dacii”, famili- a etnicilor români, prin arizând cititorii locali, obligativitatea unui sin- privaţi de istoria lor ade- gur mijloc de comunica- vărată, cu date şi eveni- re: limba ofi cială de stat mente ocultate până în a ţării adoptive. Aminti- prezent. Ca într-o prele- ta politică a început cu gere fragmentată „sub respingerea toponimiei comanda istoriei”, se istorice româneşti şi impunerea alteia, to- trec în revistă episoade de felul Forul şi Co- tal străină, de populaţia locală. Din acest lumna lui Traian, Dacia romanizată, Valul motiv, în prezent, localitatea, cu ultimul lui Traian, Tătarii, Între turci şi tătari, Ismail, nume, Hagi Curda, a devenit „peste noap- Cetatea Albă, Hotin, Biserica până în 1979, te” Camâşovca, în traducere, „Stufăreni”, Noi şi Biserica Neamului, Prăpădul stalinist, denumire motivată de respectiva vegeta- autorul încadrând localitatea în destinul şi ţie din jur. istoria provinciei. Urmărind redeşteptarea Cartea se deschide cu o parte intro- conştiinţei naţionale, a sentimentului de ductivă [p. 5–14], un salut către cititori, apartenenţă la neamul românesc, ca re- preluând în titlu, nu întâmplător, cuvintele prezentant al unei minorităţi programate lui M. Kogălniceanu, originar prin strămoşi la asimilare şi aneantizare, naraţiunea co- din sudul Basarabiei: Să ştiţi, fraţilor, că încă participativă îi smulge acestuia, precum n-am murit! [p. 5], o prezentare Hagi Curda, odinioară cronicarului, întrebări de felul semnată de jurnalistul Vadim Bacinschi [p. Care este adevărul?, Poate „moldoveniza- 6], contribuţia redactorului de carte, Vlad rea românilor”?, 1814 şi punctum? Stilul ex- Pohilă [p. 7-10], a autorului de proiect, Va- punerii este familiar, autorul mişcându-se sile Şoimaru [p. 11-12] şi Cuvânt-înainte [p. în istorie ca între „neamuri”, mai mult sau 13-14]. Urmează un capitol substanţial I mai puţin îndepărtate, iar prezentările ca File de istorie [p. 15-74] apoi II Fiii satului [p. bătrânul Diurapaneus, un moş după tată al 75-102], III Nişte precizări necesare [p. 103- lui Decebal, par absolut fi reşti. Într-o vari- 113], IV Tradiţii şi obiceiuri [p. 114-128], V antă modernă, în proză, „vocea” lui Tudor Iconografi e – imagini din localitate, execu- Iordăchescu reintonează imnul Deşteap- tate „cu mintea şi inima” de Vasile Şoimaru tă-te, române!... al lui Andrei Mureşanu, [p. 128-160], iar în încheiere o Postfaţă [p. pentru basarabeni, militând cu arma do- 163-171], sub semnătura istoricului Ale- vezilor istorice. El simte nevoia unor „pre- xandru Moraru, şi o anexă cuprinzând lista cizări necesare”, a unor completări de felul enoriaşilor din Hagi Curda, pe anul 1874, „adevăr despre neam şi baştină”, a unor cu certă valoare documentară. discuţii privind limba maternă. Fără să fi e

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 181 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI o monografi e lingvistică, lucrarea conţine care „s-a şcolit”. Pe ici, pe colo, cititorul în- un capitol referitor la aspectul în cauză. tâlneşte preţioase elemente lexicale regi- Prevăzută, deliberat, cu o amplă secţiune onale, din cartea de identitate lingvistică rezervată istoriei, bine documentată pen- a acestuia. Astfel, găsim precizări de felul tru a releva adevăratul trecut al comunită- coridor – cuhne, cum îi spunem noi, glose ţii, cartea se încheie cu un corpus de texte în paranteză: ceamurii (pereţii) sau, pur şi folclorice autentice, valoroase atât prin simplu, recunoaştem aceiaşi termeni ca şi rezistenţa în timp, cât şi prin apartenen- în Humuleştii lui Creangă; poporăni pen- ţa la patrimoniul cultural-popular unic al tru enoriaşi ori struguri de poamă, a însurit românităţii. Evenimentul crucial, în jurul capul „a încărunţit”, buneii şi străbuneii „bu- căruia gravitează prezentarea actuală a nicii şi străbunicii”, ca în toată Basarabia aşezării, comportă o semnifi caţie deose- sau ca în limba veche, pojărnicie „staţie de bită. Este vorba de reînvierea unei porţi- pompieri”, adăpam „dam apă oamenilor”, uni din istoria satului, respectiv constru- bunătate „bine”, în formula de încheiere irea, la 1875, a bisericii cu hramul „Sfi nţii rimată a unui colind: sănătate, bunătate!, Arhangheli Petru şi Pavel” şi sfi nţirea aces- cuvinte din Muntenia: hărmăneam „tre- teia de către episcopul Dunării de Jos, la ieram”, năstrapă, vadră, pisicuţă... te-am acea dată, nimeni altul decât mitropolitul visat, dar continuarea, în variantă locală Melchisedec Ştefănescu, membru al Aca- te lam, pentru te spălam, deoarece satul demiei Române. Demolarea abuzivă de Hagi Curda continuă să mai fi e conectat, către ofi cialităţile ucrainene a urmărit „de- folcloric, fi e şi fi rav, la realităţile româneşti: capitarea” spirituală a localnicilor, şterge- „Măi femeie, măi femeie, / Grâul nostru a să rea defi nitivă a conştiinţei de neam a aces- cheie, / Dar femeia, mai bună de cap decât tora, anularea tradiţiilor cultural-spirituale un bărbat: / „Taci, bărbate, blestemate / Că româneşti pentru simplifi carea procesului Galaţiul nu-i departe.” de asimilare şi absorbţie totală a minorita- Monografi a Hagi Curda aduce în faţa rilor români. Din acest motiv, reconstitui- cititorului „o oază” de românism, miraculos rea bisericii, pentru a fi repusă în circuitul conservat în ciuda vicisitudinilor istoriei creştin-ortodox, a îmbrăcat aspectul unui care a făcut, ca unii localnici, în schimbul eveniment deosebit de recuperare a lăca- cedării numelor româneşti să primească şului, trimis temporar la „coşul de gunoi” pământuri. La revenirea în sat au adus cu al istoriei. De existenţa şi funcţionarea ei numele strămoşeşti, Moşoiu, Pânzaru, acestuia se leagă şi practicarea tradiţiilor Barabuţă, ca pe nişte porecle, prin vânza- cultural-folclorice, salvate ca prin mira- rea identităţii. col, într-o aşezare „în derivă”, nu numai După cum observă redactorul Vlad sub aspectul credinţei, ci şi al identităţii. Pohilă, sentimentul copleşitor în urma lec- De aceea, includerea unor texte ritualice, turii este de a fi citit „o rugăciune, o rugă... majoritar colinde, alături de creaţii din de disperare, de revoltă” [p. 9]. „Înălţarea” cultura populară în uzul ţăranilor români acesteia la dimensiunile unei cărţi devine (cântece de leagăn, rugăciuni pentru edu- mult mai clară dacă menţionăm un titlu carea copiilor în spirit creştin), constituie o semnifi cativ Românii din Bugeac pe cale iniţiativă valoroasă şi din punct de vedere de dispariţie, de autorii bucureşteni Geor- lingvistic. De fapt, întreg textul oferă date ge Damian şi Cătălin Vărzaru, 2010, şi una preţioase în acest sens. Autorul, originar dintre declaraţiile acestora: „A te declara el însuşi din comunitatea descrisă, folo- român în Bugeac (sudul Basarabiei istorice, seşte româna standard impecabil, deşi actualmente în Ucraina) este, în Europa se- presupunem că nu reprezintă limba în colului XXI, un act de curaj vecin cu nebunia”

182 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

[p. 10]. În aceste condiţii, gestul coordo- satisface nu numai o oportunitate, dar mai natorului dr. Vasile Şoimaru de a include ales o necesitate. monografi a între multiplele proiecte edi- Dr. prof. univ. Iulia MĂRGĂRIT, toriale de sprijinire a aspiraţiilor naţional- Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan culturale ale românilor din jurul României – Al. Rosetti”, Bucureşti UNIVERSUL UNEI COMUNE DIN JUDEŢUL IAŞI

În ultimul timp, atît la noi, în Basarabia, fi i ai satului Miroslăveşti, care, prin spon- cît şi în România au apărut un şir de mo- sorizarea obţinută de la trustul la care lu- nografi i ale localităţilor. Prin natura lor, ele crează, au făcut posibilă retipărirea lucrării au o valoare considerabilă pentru ştiinţa şi în format nou. cultura românească, însă deosebit de va- Conform datelor statistice, de partea loroase sînt acestea pentru localnici, pen- stîngă a Prutului sînt 1679 de localităţi (65 tru cei vizaţi la modul direct în atare studii. municipii şi oraşe, 1614 comune şi sate), iar Numai cunoscînd asemenea „biografi i” / de partea dreaptă – 16 610 de localităţi (265 „CV-uri” ale aşezărilor omeneşti împrăş- municipii şi oraşe, 16 345 comune şi sate). tiate pe întregul meleag dăruit nouă de Comuna Miroslăveşti (ofi cial: Mirosloveşti) Bunul Dumnezeu ne putem cunoaşte cu – din judeţul Iaşi – este una dintre acestea. adevărat istoria ce îşi ia începutul din stră- Ea este situată în sud-estul podişului Fălti- fundul veacurilor. De aceea, cînd descopăr ceni, pe stînga rîului Moldova, şi este alcă- o lucrare din acest domeniu, mă cufund tuită din patru sate: Miroslăveşti (anul pri- imediat în lectură ca să afl u informaţiile mei atestări documentare – 1429), Verşeni ce mă interesează. Vreau să mă destăinu- (1453), Miteşti (1483), Soci (1772). Pînă pe iesc că orice scriere de felul acesta (fi e a 1 ianuarie 2005, în componenţa ei era in- unei localităţi, organizaţii sau instituţii, fi e clus şi satul Ciohorăni (1599), care însă s-a a unei personalităţi) mă atrage mai mult desprins, devenind comună aparte. Poziţia prin caracterul ei sincer de prezentare geografi că a comunei Miroslăveşti a repre- decît „operele” de beletristică postmoder- zentat dintotdeauna un loc propice pentru niste şi post-postmoderniste. Astfel s-a convieţuirea oamenilor. Universul locurilor întîmplat şi cu Monografi a comunei Miro- natale – de pe Valea Moldovei – este un slăveşti: despre oameni şi locuri*, elaborată model de referinţă pentru o întreagă pleia- de Ioan Pârlea (coordonator), Gheorghe dă de fi i ai satului, care au o grijă deosebită Pârlea, Gelu Hogaş, Ioan Leleu, Alexan- – după cum vom vedea mai jos – pentru drina Leleu şi Viorica Apostol, pe care am locurile de unde au plecat. lecturat-o dintr-o răsufl are. Volumul a fost Dacă primele monografi i ale localităţi- scos la lumină de Editura „Emia” din Deva, lor erau alcătuite fără o structură anumită, în 2009. În realitate, e a doua ediţie, revă- apoi în sec. XX se elaborează în acest scop zută şi adăugită, apariţie ce se datorează şi criterii metodice bine întocmite. Renumi- fraţilor ec. Vasile Toma şi ing. Mihai Toma, tul sociolog Dimitrie Gusti spunea că studiile consacrate satelor trebuie să aibă un * PÂRLEA, Ioan ş.a. Monografi a comunei Miroslă- domeniu social bine determinat, care să veşti: despre oameni şi locuri. Gheorghe Pârlea, permită ca prin metoda observaţiei direc- Gelu Hogaş, Ioan Leleu, Alexandrina Leleu şi Vio- te să clarifi ce necunoscutele lui. Iar Traian rica Apostol. Ed. a 2-a, rev. şi adăug. Deva: Emia, Herseni, personalitate marcantă a sociolo- 2009. 424 p. + 40 planşe color. giei, antropologiei şi etnologiei româneşti,

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 183 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI membru al şcolii lui D. Gusti, defi neşte me- Autorii Monografi ei comunei Miroslă- toda monografi că drept studiu pe teren, veşti, fără doar şi poate, au ţinut seama multilateral şi intensiv, al unei unităţi soci- de recomandările de mai sus şi au alcătuit ale sau al unui fenomen social – avînd, ca – cu o admirabilă tenacitate – un studiu trăsătură principală, un caracter interdisci- pe potriva exigenţelor contemporane. Vo- plinar şi multimetodologic. Astfel, mono- lumul însumează opt capitole urmate de grafi a trebuie să cuprindă cercetarea tutu- un Glosar şi rezumatele în limbile română, ror cadrelor: cadrul cosmologic (aspecte franceză şi engleză. La sfîrşit sînt anexate geografi ce); cadrul istoric (trecutul satu- planşele color, ilustrând secvenţe din viaţa lui); cadrul biologic (componenţa popula- cotidiană a sătenilor, peisaje pitoreşti din ţiei, alimentaţia, igiena etc.); cadrul psihic partea locului etc. Fiecare capitol are cîteva (conformismul, confl ictele etc.). Aceste subcapitole. Textele autorilor sînt legate în cadre şi manifestări se studiază urmărind: deplină coerenţă şi dau satisfacţie tuturor unităţile sociale (familia, neamul, şezătoa- celor cointeresaţi de istoria Neamului nos- rea, cîrciuma etc.); relaţiile sociale (relaţii tru, adică nu dezamăgesc pe nimeni. între vecini, între sexe etc.); procesele so- În comuna Miroslăveşti locuiesc circa ciale (de modernizare sau de orăşenizare); 7000 de oameni. Monografi a constituie un tendinţele de evoluţie (socială, culturală reportaj amplu despre locul şi viaţa aces- etc.); manifestările economice (producţie, tora pe parcurs de aproape 580 de ani. În cîştiguri, comerţ etc.); manifestările spi- capitolul I al lucrării, intitulat Aspecte geo- rituale (religioase, artistice, morale, ide- grafi ce, afl ăm date despre geologia, struc- ologice); manifestările juridice (obiceiuri tura reliefului, clima, hidrografi a, solurile, juridice locale, forme de reglementare a fl ora şi fauna ţinutului. Urmează informaţii confl ictelor); manifestările politice (forme despre evoluţia demografi că a satelor co- de organizare şi administrare) ş.a. munei şi structura ei etnică. Cîte un subca-

Ediţiile întîi şi a doua ale monografi ei

184 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) pitol este dedicat economiei din perioada lizată de stat, în care drepturile şi libertăţile anilor 1945-2008 şi problemelor ecologice oamenilor erau limitate. În comună a fost – poluarea şi protecţia mediului. Din capi- realizată colectivizarea forţată, formîndu- tolele II şi III (Mărturii istorice şi Din memoria se o cooperativă agricolă de producţie colectivă a istoriei recente) afl ăm că săpă- (CAP). Unii săteni s-au opus ideologiei de turile arheologice dovedesc prezenţa pe partid, fi ind persecutaţi, condamnaţi la ani aceste locuri a aşezărilor umane încă din grei de închisoare sau erau chiar lichidaţi epoca pietrei, că aici au „descălecat” Dra- de către regim. Dintre aceştia îi vom numi goş şi Bogdan, tot pe aici a trecut Ştefan pe: Ion Pantelimon, Cleopatra Pantelimon, cel Mare cînd pleca să se înfrunte cu turcii Gavril Gheorghe, Constantin Mahu ş.a. În la Războieni, precum şi alte date istorice de decembrie 1989, ecoul revoltei anticomu- interes deosebit. Numele satului provine, niste a ajuns şi pe Valea Moldovei, entuzi- se pare, de la un boier – Miroslav, pomenit asmul i-a făcut pe mulţi membri comunali în „uricurile” din 1429, 1497 şi 1598. Auto- să se implice direct sau indirect în iureşul rii au inclus şi un şir de documente găsite evenimentelor ce se dezlănţuiau. în arhive privitoare la satele componente Cultura, tradiţiile şi sportul este titlul ale comunei (unele în traducere din slavo- capitolului IV. În Miroslăveşti se afl ă o bi- nă, anexîndu-se fotocopia originalului). Cu serică din lemn cu hramul Sfînta Parasche- lux de amănunte este refl ectată evoluţia va (1535) şu una sfi nţită în 1921 (în formă comunei Miroslăveşti. Se amintesc şi satele de cruce cu două abside semidodecago- dispărute: unele din ele au fost înglobate nale în exterior şi circulare în interior) cu în cele existente de azi, altele au fost desfi - hramul Sfînta Treime, în Verşeni există o inţate în tumultul anilor, e vorba de Năvră- biserică din lemn (1784) cu hramul Sfi nţii peşti (sat în care românul basarabean dr. în Voievozi şi una nouă, sfi nţită în 2003, cu economie Vasile Şoimaru şi-a găsit rădăci- hramul Sfi nţii Mihail şi Gavriil, în Soci bi- nile familiei sale!), Dobruleşti, Tălpălăieşti, serica construită în 1892 cu hramul Sfi nţii Mihăieşti, Tomeşti ş.a. Un subcapitol spe- Voievozi Mihail şi Gavriil s-a dărîmat şi pe cial este dedicat reformelor agrare din sec. temelia veche s-a ridicat capela cu hramul XIX – începutul sec. XX, adică trecerii de la Sfi nţii Împăraţi Constantin şi Elena, iar în obştile săteşti la satele de azi. În timpul ce- Ciohorăni există o biserică din zid cu hra- lor două confl agraţii mondiale din secolul mul Sfînul Ierarh Nicolae (1864). Şcoala din trecut comuna Miroslăveşti a fost scenă a Miroslăveşti începe să funcţioneze în 1865 teatrului de război. În 1994, peste 500 de într-o cameră cu lut pe jos, închiriată de la ostaşi ai Armatei Române – căzuţi în împre- un locuitor, în care au fost puse mese fi xate jurime în luptele ultimului război – au fost pe pari bătuţi în pămînt şi bănci improvi- înhumaţi în cimitirul satului Soci, ofi ciindu- zate. Deşi condiţiile materiale nu erau co- se ceremonia religioasă de preotul Nicolae respunzătoare, totuşi rezultatele elevilor Sfrijan. Memoria vitejilor neînfricaţi ai locu- erau bune, şcoala de aici considerîndu-se lui a fost înveşnicită prin faptul că prezen- drept „model”, fapt pentru care, în 1872, i ta lucrare inserează atît lista eroilor căzuţi s-a atribuit gradul I. Frecventarea era obli- în Războiul pentru Independenţă din anii gatorie, conform legislaţiei şcolare, învăţă- 1877-1878, cît şi cea a eroilor căzuţi pen- torii erau obligaţi să întocmească (pentru tru Patrie în Primul Război Mondial (1916- a fi înaintate primăriei) avize de amendare 1918) şi în cel de-al Doilea Război Mondial pentru elevii care absentau. Pînă în 1963 (1940-1944). Între 1945 şi 1989 s-a instaurat şcoala era de şapte ani, iar ulterior – de opt sistemul de guvernare comunist de felul lui ani. Ciohorenii au şcoală din 1870, tot din totalitar-dictatorial, cu o economie centra- aceeaşi perioadă e şi şcoala din Soci, iar

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 185 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI cea din Verşeni datează din 1893. La pre- lui Gheorghe Ursachi din Verşeni, vărul lui gătirea pentru viaţă a tinerilor, de-a lungul Mihail Sadoveanu şi fi ul unchiului preferat celor aproape 140 de ani, au contribuit al prozatorului, „moş Vasile”. În prezent bi- mai mulţi dascăli – educatoare, învăţători, blioteca are aproximativ 12 mii de volume, profesori, directori de şcoală, inclusiv unii inclusiv o colecţie „basarabeană”, comple- autori ai prezentei monografi i. tată periodic de acelaşi mărinimos român Pentru toţi locuitorii comunei Miro- Vasile Şoimaru, cînd are ocazia de a-şi vizi- slăveşti folclorul a constituit dominanta ta locurile străbunilor săi. În 1955 la Miro- vieţii lor spirituale, stabilindu-se puncte slăveşti a fost înfi inţată Asociaţia sportivă de contact în această direcţie cu ţinutu- „Avîntul”. Felurile de sport practicate în rile învecinate ale Sucevei şi Neamţului. secţiile ei sînt: atletismul, trînta (luptele Construcţia caselor, de obicei, era însoţită greco-romane), schiul, ciclismul, tenisul de un ceremonial, locul de construcţie se de masă, şahul, boxul, voleiul şi, desigur, alegea cu multă atenţie şi se sfi nţea, cînd fotbalul (în multe rînduri, echipa preferată se ajungea să se pună acoperişul, se legau a microbiştilor a fost gratifi cată). fl ori de busuioc şi prosoape. Pardoseala Primăria, poliţia, dispensarele uman era din pămînt uscat lipit cu lut, pereţii şi veterinar sînt obiectul de cercetare al – văruiţi în alb. Meşterii erau în mare par- capitolului următor (V) – Din activitatea te locali. Ocupaţia de bază a locuitorilor a altor instituţii comunale. Primăria comunei fost dintotdeauna agricultura, adică culti- a fost înfi inţată în 1864, atunci cînd dom- varea plantelor şi creşterea animalelor în nitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat gospodărie. Gospodarii mai înstăriţi aveau Legea comunală. A fost un singur an de în- cîte o pereche-două de boi, folosiţi la di- trerupere – 1929 – deoarece satele au fost verse lucrări de transportare. Studiul ne repartizate în comunele Stolniceni-Prăjes- mai prezintă date despre alimentaţia locu- cu şi Muncelul de Sus. După decembrie itorilor, practica medicinei populare, arta 1989 primarii se aleg pe cale democratică. cusutului şi ţesutului, portul costumului Actualul primar în funcţie este Ionuţ Gos- tradiţional (de femei şi de bărbaţi), crea- podaru (dintr-un neam care a dat comunei ţiile artistice populare, folclorul obiceiuri- patru primari!). lor familiale (nunta, înmormîntarea), obi- Capitolul VI Fiii satului este dedicat ceiurile calendaristice, jocurile cu măşti, descendenţilor din aceste locuri care prin- teatrul popular, credinţele şi superstiţiile tr-o corectă educaţie şi studii au reuşit să transmise din vechime ş.a. Perioada post- se afi rme la nivel naţional sau chiar inter- belică a fost remarcată prin apariţia că- naţional. Dintre aceştia îi menţionăm doar minelor culturale şi a bibliotecilor. În sate pe: Cleopatra Andrieş (1939) – doctor în se organizau hore, la care cîntau fanfare ştiinţe medicale, a înfi inţat primul cabinet formate din instrumentişti locali. În 1950 de psihiatrie din cadrul Policlinicii Munici- la Miroslăveşri ia fi inţă corul din cadre di- pale Roman; Costel Avram (1969) – depu- dactice şi tinerii din sat (în 1967 a ocupat tat în Parlamentul României; Petre Bogdan locul I pe raionul Paşcani, iar în 1969 – lo- (1871-1944) – primul universitar, implicit, cul IV pe judeţul Iaşi). La Verşeni, în 1968, primul doctor în ştiinţe, specialitatea chi- formaţia de trişcari a ocupat locul I la un mia şi chimia fi zică, rector al Universităţii festival organizat la Bicaz. La Soci şi Cioho- din Iaşi; Traian M. Dascălu (1950) – militar, răni era popular fl uierul. Au existat şi alte funcţii de conducere în Statul-Major Gene- formaţii artistice: de dansuri populare, de ral; Petre Gâştescu (1931) – doctor docent, teatru etc. Biblioteca, înfi inţată încă în anul cercetător la Institutul de Geografi e din 1934, a fost la început o lădiţă de cărţi a cadrul Academiei Române; Vasile Gh. Iancu

186 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

(1941) – ziarist şi scriitor; Constantin Luca universului din literatura de pretutindeni”. (1946) – licenţiat în chimie, decan şi pro- Legăturile puternice ale prozatorului cu fesor la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” spaţiul şi spiritualitatea acestui microuni- din Iaşi; Ionel Lupu (1934) – doctor în geo- vers rural au făcut ca localnicii să-l conside- botanică, autorul a zeci de proiecte de spa- re drept un fi u de excepţie al Verşenilor. Se ţii verzi; Rodica Mureşan (1951) – inginer la ştie că Mihail – copilul – a purtat numele „Textila” din Buzău, conferenţiar universitar mamei, implicit al bunicilor – Ursachi –, doctor la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” pînă la vîrsta de 12 ani. Prima călătorie la din Iaşi; Constantin Niţă (1955) – doctor în Verşeni o făcuse pentru a primi Sfînta Taină economie, deputat în Parlamentul Româ- a Botezului în bisericuţa din Miteşti. Peste niei şi secretar al Camerei Deputaţilor; Ilie un timp „a sondat pentru prima oară rea- Gh. Niţă (1933) – doctor în economie, pro- lităţile” de prin împrejurime la petrecerile fesor la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” de iarnă cu „plugarii şi semănătorii sim- din Iaşi; Constantin Plai (1949) – absolvent bolici şi cu animale fantastice”, s-a bucurat al Academiei Militare, colonel în funcţia de de revelaţia sărbătorilor de Paşti, iar vara a şef de Stat-Major; Gheorghe Plai (1955) – băut cidrul preparat din fructele unui pom comisar-şef, şeful Inspectoratului de Poliţie rotat din mijlocul ogrăzii bunicilor. Astfel, Iaşi, Şeful IP Botoşani, şeful IGP Bucureşti; scriitorul zicea că se simţea „într-o domnie” Mihail Sadoveanu (1880-1961) – scriitor a sa şi că moştenea „toate drepturile ace- clasic român, fi ul avocatului Alexandru lor pămînteni de la apa Moldovei”. Primele Sadoveanu şi al Profi rei Ursachi, care era expediţii de vînătoare şi de pescuit au fost fi ica lui Gheorghe şi a Anghelinei Ursachi tot la Verşeni. După moartea mamei, buni- din Verşeni; Tiberiu Simion (1955) – gene- cii îi devin nepotului „mai scumpi ca orice”. ral de brigadă, comandant al unor unităţi Revista noastră a inserat pe paginile sale aparţinînd SRI din judeţele Iaşi, Timiş, Ba- un amplu studiu de înv. Gheorghe Pârlea, cău; Toma Gh. Vasile (1951) – economist, intitulat Mihail Sadoveanu – „fi ul ţărăncii” director comercial la SC „Hidroconstrucţia” din Verşenii Morosloveştilor, în care veţi găsi SA din Bucureşti; ş.a. Urmează o listă de multe amănunte despre peregrinările cla- „fruntaşi locali”, care din careva motive nu sicului nostru în Valea Moldovei (a se ve- au fost apreciaţi cum se cuvine de contem- dea BiblioPolis, nr. 3 şi 4 din 2010). porani, dar totuşi şi ei au un merit anumit Capitolul de încheiere (VIII) ne vor- la dezvoltarea în continuare a comunei. beşte despre afl area miroslăveştenilor pe Un fi u de seamă al respectivului loc meridianele globului, despre raportul lor se socoteşte a fi Mihail Sadoveanu (1880- cu lumea de peste hotarele ţării. Revolta 1961), autorul romanelor Neamul Şoimă- anticomunistă din decembrie 1989 a dat reştilor, Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi- la o parte „cortina de fi er” şi ei au pornit Vodă, Baltagul, Nunta domniţei Ruxandra, – conform unor motivaţii obiective, dar Creanga de aur, Fraţii Jderi, precum şi al şi subiective – să colinde pe mapamond povestirilor Domnul Trandafi r, Hanu Ancu- ducînd faima locurilor natale la sute şi mii ţei ş.a. Capitolul VII este consacrat integral de kilometri depărtare. Unii se întorc la „Ceahlăului literaturii româneşti”. Verşenii, baştină, dar alţii întemeiază acolo, în stră- baştina mamei lui, au avut o infl uenţă covîr- inătate, familii şi trimit rudelor prin poş- şitoare asupra scrierii operei sale inconfun- ta electronică doar imagini ale lor şi ale dabile. Vorbind despre peisajul verşenean, odraslelor sale... ieşit de sub pana scriitorului, G. Călinescu îl Monografi a comunei Miroslăveşti con- califi că pe autor ca pe „unul dintre cei mai stituie un omagiu adus generaţiilor care grandioşi contemplatori ai frumuseţilor şi-au trăit viaţa pe frumoasa Vale a Mol-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 187 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI dovei. E o lucrare amplă şi complexă prin cei în care bate o inimă de român. Pentru a structura sa, care poate fi considerată una ne aduce aminte de unde am plecat avem dintre cele mai reuşite în domeniu. Sperăm nevoie anume de aşa lucrări, în care mate- că această lucrare să satisfacă orice persoa- rialele sînt aranjate logic, iar descrierea este nă ce se interesează de acest subiect, deoa- făcută cu exactitate. Volumul – cu aspectele rece este rezultatul unor cercetări ştiinţifi ce istoric, demografi c, etnografi c, economic, îndelungate şi anevoioase. Baza documen- spiritual – Monografi a comunei Miroslăveşti tară a lucrării este una impresionantă: ar- marchează identitatea acestor locuri. Ea hive, memorii, lucrări şi studii consacrate dovedeşte pentru urmaşi că străbunii lor şi- istoriei naţionale, reviste, ziare din diverse au iubit meleagul natal, că au avut grijă să domenii, precum şi informaţii orale foarte păstreze şi să îmbogăţească limba maternă, preţioase. Pentru contribuţia deosebită la că au menţinut şi ne-au transmis intacte promovarea şi conservarea valorilor rurale creaţiile populare, fapt pentru care merită autorii sus-menţionaţi merită tot respec- o închinăciune pînă la pămînt. Versurile lui tul consătenilor şi nu numai. Fiecare etapă Lucian Blaga din poezia Sufl etul satului „Eu istorică a conferit localităţii o faţetă nouă. cred că veşnicia s-a născut la sat, / aici orice Astăzi orice miroslăveştean este mîndru gînd e mai încet / şi inima-ţi zvîcneşte mai să trăieşte într-un spaţiu binecuvîntat de rar, / ca şi cum nu ţi-ar mai bate în piept, / Mîntuitorul nostru. Fotografi ile şi imagini ci adînc în pămînt undeva” sînt scrise parcă inserate vorbesc de la sine despre oamenii anume în acest scop: de a vizita aceste scli- locului care au fost martorii oculari la toate piri de mărgăritare din spaţiul carpato-da- evenimentele zbuciumate ale ţinutului lor nubian-nistrean, de a le admira şi a le ţine natal. Pentru a scoate în evidenţă încă o dată în sufl et pentru toată viaţa. importanţa şi valoarea acestei monografi i, Cristian ZIDARU recomand să fi e găsită şi lecturată de toţi DOUĂ CĂRŢI DEDICATE CHIŞINĂULUI Chişinăul în literatură Notă asupra ediţiei că a adunat texte scrise de 130 de autori (85 de limbă română) pe Biblioteca Muni cipiului Chişinău a întinderea a 575 de pagini, vârsta oraşului, publicat, anul trecut, în frumoase condiţii criteriile fi ind, în primul rând, cel valoric grafi ce Chişinăul în literatură*, o antologie şi apoi reprezentativitatea pentru epoca prefaţată de prima rul capitalei moldo vene, în care au fost scrise. Editarea antologiei Dorin Chirtoacă, semnatarul textului Chi- şinău – oraş cântat, elogiat, iubit, apreciat viza pentru G. Scobioală prezentarea unui de chişinăuieni, în care scrie între altele: „...solid suport informaţional despre istoria „.Antologia Chişinăul în literatură vine în şi cultura municipiului Chişinău şi va fi un susţinerea unei aspiraţii. Este rodul muncii docu ment de reală utilitate pentru biblio- cer cetătorilor de la Biblioteca noastră Mu- tecari, profesori, studenţi, elevi, pentru alte nicipală «B.P. Hasdeu» în anul aniversar al categorii de cititori interesaţi, determinân- Chişinăului – 575 de ani, este contribuţia lor du-i să refl ecteze asupra imperativului de la zestrea cultural-artistică a Chişinăului.” În cunoaştere a ceea ce istoriceşte ne aparţine, continuare, Genoveva Scobioală, cea care de cultivare a sentimen telor de dragoste şi a alcătuit şi a coordonat lucrarea, scrie în stimă faţă de locurile natale, de valorile pere- ne ale poporului nostru.” Pentru conf. univ. * Chişinăul în literatură : antologie. Bibl. Municipală dr. Lidia Kulikovski, directorul general al „B.P. Hasdeu”. Ch.: Grafema Libris SRL, 2011. 575 p. Bibliotecii „В.Р. Hasdeu”, volumul ca pro-

188 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) iect al instituţiei pe care o (M-am pornit la Chişinău), conduce îşi argumentează Olga Nacco (Din viaţa lui A.S. apariţia prin rolul pe care Puşkin la Chişinău), Constan- aşezământul municipal de tin Negruzzi (Scrisoarea VII), tezaurizare a cărţilor îl joa- Alexandru Robot (Portretul că în comunitatea cititori- unei periferii). Volumul inclu- lor. În acelaşi timp, dr. Li- de versuri ale unor cântece dia Kulikovski împlineşte, de mare popularitate în Re- după propria-i mărturisire, publica Moldova; amintim: „...un angajament moral, Liviu Deleanu (Te salut, Chi- civic, un obiectiv-dorinţă de şinău), Steliana Grama (Cita- a edita o antologie despre dela dragostei ), Anatol Gugel Chişinău în literatura artis- (Oraşul celor îndrăgostiţi), Vi- tică găsind un loc pentru orica Nagacevschi (Hora de fi ecare scriitor chişinăuian la Chişinău), Gheorghe Vodă şi străin care au cântat în (Chişinău-Chişinău) şi alţii. versurile, prozele lor oraşul.” Cartea se încheie cu ver- Pentru aceeaşi, cartea este suri despre Chişinău scrise „...o ancoră în local, în natal; care printr-un de ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi, cetă- tonometru măsoară dragostea chişinăuieni- ţeni ai Republicii Moldova, care-şi iubesc lor faţă de Chişinău, ritmul vieţii municipiului în limba lor capita la, rotunjind un univers natal”. Redactorul de carte şi directorul pu- sentimental, în acelaşi timp patriotic, re- blicaţiei naţionale BiblioPolis, scriitorul Vlad confortant. Pohilă, priveşte apariţia cărţii din perspectiva prezenţei Chişinăului în conştiinţa scri- Chişinăul din amintire itorilor de dincoace de Prut şi îi aminteşte Cartea lui Iurie Colesnic Chişinăul din pe Hasdeu, Iorga, Goga, Minulescu, Ga- amintire**, editată de Biblioteca Munici- laction, Nichifor Crainic sau mai aproape, pală „В.P. Hasdeu”, apăru tă în 2011 la Edi- Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, care tura „Grafema Libris”, este prefaţată de dr. au trăit sau numai au trecut prin capitala Lidia Kulikovski, care notează: „Pe parcur- Moldovei şi au iubit-o din tot sufl etul. Nu sul aproape a şase sute de secole, Chişinăul se poate uita concertul lui George Enescu a avut momente de glorie (în sens de dez- la Chişinău, în cinstea Marii Unirii din 1918. voltare urbanistică, culturală), a cunoscut În secţiunea de poezie a cărţii semnea- perioade în care viaţa urbei putea fi numită ză Nicolae Dabija (Iarnă naţionalistă), Ion armonioasă. Este o carte pentru cei care nu Hadârcă (Sonet blindat Noului Chişinău), acceptă decizii care ciopârţesc şi urâţesc Chi- Emilian Galaicu-Păun (Ch-ău), Leonida Lari şinăul. Această carte este pentru cei care-i (Amurg la Chişinău), Dumitru Matcovschi doresc un viitor frumos Chişinăului. Chişină- (Chişinău), Adrian Păunescu (Sosire în zori), ul priveşte sigur în viitor.” Mai mult decât un Ştefan Sofronovici (Chişinăule, drag Chişi- crez în destinul capitalei, o dorinţă intimă, nău) şi alţii. Nume cu răsunet semnează tex- fi inţială a dnei dr. Lidia Kulikovski. te în proză despre oraşul la care ne referim: Iurie Colesnic este absolvent al Insti- Ana Bantoş (O imagine a Chişinăului literar), tutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chişi- Geo Bogza (Misterele Chişinăului), Ion Druţă nău, scriitor cu mai multevolume şi premii (Ultima lună de toamnă), Gala Galaction (În vacanţă), Virgil Gheorghiu (Arde Chişinăul), ** COLESNIC, Iurie. Chişinăul din amintire. Bibl. Octavian Goga (Mustul care fi erbe), Nico- Municipală „B.P. Hasdeu”. Ch.: Grafema Libris SRL, lae Iorga (Chişinăul), Gheorghe Malarciuc 2011. 516 p.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 189 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI ale Uniunii Scriitorilor au sediul instituţii care din Moldova şi, fi reşte, au făcut istoria culturală membru al breslei pro- a Moldovei fi e afl ată sub fesioniştilor scrisului. Şi stăpânire muscală, fi e nu numai atât, Colesnic găsindu-se în graniţele a scris mai multe scenarii Vechii Dacii. de fi lm care-l califi că între Cunoscând până profesioniştii domeniului. la amănunt biografi ile Mottoul cărţii este scurta personalităţilor, istoria poezie Lecţia de veşnicie Chişinăului şi istoricul – Chişinăului care spune imobilelor cu rol public, referitor la episoa dele Iurie Colesnic dă dovadă demolatoare din istoria de bogată inventivitate în capitalei: „Buldozerul / ţeserea celor trei elemen- Nu poate doborî casa. / te într-un tot unitar care El se mişcă înainte şi îna- compune o lucrare se- poi / Ca un fi er de călcat ducătoare prin frumuse- – / Netezeşte locul. Casa chiar şi demolată ţea cu care povesteşte viu fapte şi exis tenţe / Stă vertical, / Întocmai aşa cum o vede / ale trecutului, aşezate în amintire. Clădiri de Amintirea noastră.” frumuseţe rară – bulevardul Regele Carol Chişinăul – numele ar veni de la chişlă, II, Liceul „Principesa Natalia Dadiani”, Casa vechi cuvânt românesc însemnând izvor „Casso”, Banca Basarabiei, Banca Ţărănească, – este ates tat documentar la 17 iulie 1436, Tribunalul Basarabiei, Liceul de fete nr. 1, Ar- dar urmele vieţuirii umane merg cu milenii cul de Triumf, Casa Krupenski şi admirabile în urmă. Vremea lui Ştefan cel Mare evi- biserici pot fi văzute în fotografi i alb-negru denţiază la 1466 existenţa oraşului, iar pe incluse în volum. Personalităţile iubitoare ale timpul lui Dimitrie Cantemir era surclasat capitalei provenind din toate domeniile vie- de Lăpuşna şi Tighina. Ridicarea de către ţii publice şi profesionale, formează o salbă Rusia la rangul de capitală ar fi benefi ciat din care numind pe cineva neîndreptăţim de contribuţia mitropolitului Gavriil Bă- pe alţii, de aceea se cuvine să-l amintim încă nulescu-Bodoni, născut în Bistriţa. Fără a o dată pe Iurie Colesnic care a scos totul, cantona în istoria mai puţin cunoscută a strălucitor, din amintirea trecutului sub ochii Chişinăului, Iurie Colesnic se ocupă cu rară noştri. Este o veritabilă declaraţie de iubire acribie de oamenii care au avut contribuţii pentru Chişinău şi oamenii săi. remarcabile la coagularea şi desfăşurarea Victor ŞTIR vieţii publice, în strânsă relaţie cu istoricul (După „Mesagerul de Bistriţa-Năsăud”, clădirilor care au adăpostit sau în care îşi 7 şi 9 mai 2012) УНИКАЛЬНАЯ, ИНТРИГУЮЩАЯ КНИГА Должен признаться, что эта книга по- своём рабочем столе и сразу стал её пе- пала мне в руки совершенно случайно и релистывать. Было очень интересно, пос- неожиданно. Привёз её из Москвы мой кольку несколькими месяцами раньше приятель Илие Греку от нашего извест- я опубликовал рецензию (см.: Аkаdemos, ного писателя, от академика Иона Друцэ. 2010, nr. 4, p. 178-179) на библиогра- Вернувшись из отпуска, я нашёл её на фию Neamul Cantemireştilor (coord. acad.

190 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

A. Eşanu, alcăt. A. Eşanu, нованное в Царицыно. I. Cereteu, V. Eşanu, M. Известно также что он, Poştarencu, D. Poştarencu; изучая эти документы, Chişinău, 2010). И вот, это в 1993 году издал книгу новое знакомство с близ- под названием Царицы- кой по содержанию кни- но, переиздав её в 1995 гой* было приятным и, и в 2008 годах, а затем почему-то, мне сразу захо- последовали: Царицы- телось поделиться с вами, но. Суханово (М., 1998), и дорогие читатели, о про- Царицыно. Подмосковье читанном. (М., 2006). Вот и всё что Для начала несколько библиографам Молдовы слов об авторе Игоре Сер- известно об авторе кон- гееве. Он, как мы узнаём сультируемой книги. из вводного слова книги, – После своего корот- офицер «в форме подпол- кого вводного слова От ковника» первоначально автора, Игорь Сергеев, увлёкся местностями где, «получив квар- в разделе Кантемировс- тиру в 1974 году на Шипиловском про- кий след на картах Центральной России езде вблизи Царицына, по воскресным (с. 11-13) знакомит нас с историей появ- дням стал гулять в Царицынском парке» ления многочисленных селений: Дмитри- (с. 5). Однако, довольно быстро, узнав о евка (6 сёл), Сергеевка (19 сёл), Матвеевка том, «что церковь в Царицыне была пос- (9 сёл), Марьино (6 сёл) и т.д., названных троена Дмитрием Кантемиром в 1722 именами самого Д. Кантемира и его детей: году… и заинтересовавшись личностями Сергея, Матвея и Марии Кантемир. Сле- Кантемира и его сына Антиоха, стал пос- дует отметить, что автор посчитал важ- ле работы ходить по букинистическим ным охарактеризовать каждое название магазинам и скупать книги в которых села с указанием их конкретного адреса: что-либо содержалось по истории это- область, район и.т.д. В этом же русле впи- го семейства» (с. 5). Всё это было только сываются и следующие разделы книги: Из началом, первой пробой этого зарази- истории села Сабурова (с. 14-17), Булат- тельного «наркотика». Спустя десять лет, никово (с. 18-20) и др. после демобилизации в конце 1985 года, Далее, в отдельном разделе, автор он полностью переключился на сбор ин- перечисляет господарей Молдавии, годы формации: книги, стати, рецензии и осо- их правления и родословную князей Кан- бенно архивных документов, связанных темиров, уделив особое внимание отцу с жизнью и деятельностью Кантемировс- Дмитрия Кантемира, Константину Кан- кого рода, став, таким образом, владель- темиру, который «был человеком негра- цем довольно большого количества книг мотным. Он едва умел расписываться, не и архивных документов об этой извест- прочитав написанного. Но зато он мог раз- ной семьи и села Чёрная Грязь, которое говаривать на нескольких языках» (с. 23). принадлежало в те годы Сергею Канте- Важно также отметить, что каждый миру, а в последствии, перешло во владе- раздел книги, каждый параграф, каж- ния императрицы Екатерины II, переиме- дая идея аргументируется примерами (цитатами) из многочисленных разно- * СЕРГЕЕВ, Игорь. Церковь Кантемира в Цари- язычных публикаций и архивных доку- цыне. Moscova: Ed. Golos-Press, 2011. 232 p., il. ментов, одним из которых является и

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 191 BiblioPolis RECENZII ŞI CONSEMNĂRI

раздел Прутский поход Петра Великого давского господаря Дмитрия Кантемира 1711 года (с. 27-39), посвящённый, в час- вместе со своим семейством искать убе- тности, согласованию между Петром I жища в России. Вслед за ним в изгнание и Д. Кантемиром «проекта договора о удалились 24 боярина и четыре тысячи совместной борьбе против Турции, об молдован» (с. 51). Далее читатель найдёт освобождении Молдавии от османского подробнейшие сведения о том, где и как ига и вхождения Молдавии в состав Рос- сложилась жизнь тех, «кто плечом к пле- сии на правах автономии» (с. 28). Так вот, чу с русскими войсками в неимоверно именно эти и другие события, которые, трудных условиях сражался против ту- значительно позже, нашли своё отраже- рок в Прутском походе…» (с. 51) ние в Походном журнале Петра I за 1711 В связи с вышесказанным, позво- года (СПб, 1854), автор приводит в своей ляем себе ещё раз подчеркнуть скру- книге довольно подробно, по месяцам и пулёзность автора. Он, в приведённом датам, начиная с 17 июня 1710 по 9 мая примере, да и не только, не избегая цити- 1712 годов (с. 29-39). рования различных авторов и, особенно, Следует подчеркнуть, что обращение архивных документов, довольно часто И. Сергеева к временам Петра I, точнее к прибегает, как мы видели чуть выше, к Прутскому походу, непосредственно свя- включению в книгу целых работ дру- зано с первыми разделами книги (Канте- гих авторов. Следующие главы, посвя- мировский след на картах центральной щённые Д. Кантемиру, Антиоху и Марии России и др.), в которых практически го- Кантемир и другим представителям их ворится о присутствии кантемировского рода (с. 56-151) могут служить прекрас- следа, но без прямого ответа на вопрос ным примером сказанного. Но, чтобы не как появились эти следы. И автор, кото- оказаться голословным, приведём ещё рый накопил довольно привлекательную один документ, который отражает отде- информацию и настроил себя на отраже- льные аспекты из жизни и деятельности ние в печати российских аспектов кан- некоторых из них – Дневник Ивана Иль- темирианы, в какой-то момент, оказался инского, секретаря Дмитрия Кантемира в неловкое положение из-за отсутствия (с. 61-75) за 1721-1727 годы. Уместно, ду- документов по другим аспектам жизни маю, вспомнить и об известном уже ма- и деятельности кантемировского рода, териале (Кантемиры в изобразительных в частности, речь идёт о кишинёвских, материалах С.В. Фомина (с. 158-186)), на бухарестских, ясских и др. изданиях на которого обращаю внимание специалис- румынском языке (и не только). Имен- тов поскольку, на наш взгляд, это – одно но таким образом можно объяснить и из немногих исследований которое отра- появление следующих разделов (глав, жает отдельные аспекты кантемировско- параграфов) книги: Румынские рассказы го рода и его окружения изобразитель- о Петре Великом А.И. Яцимирского (с. 40- ными документами. В этом отношении 46), Кантемиры в Москве (с. 51-55), Кан- особое внимание заслуживает раздел темиры в изобразительных материалах Личность Марии Кантемир (с. 94-97) в (с. 158-181) С.В. Фомина (и других работ рамках которого размещено 12 листов этого же автора без подписи) в которых именно таких документов. Среди них: Эс- находим прямолинейные разъяснения кизный проект памятника для заповед- на возникающие, при чтении книги, не- ника Царицына, портреты Д. Кантемира, доумения. С.В. Фомин, к примеру, гово- Кассандры Кантемир, Заиконоспасский рит прямо: «Неудачно закончившийся монастырь, портреты Антиоха Канте- Прутский поход Петра I заставил мол- мир в окружении изображений Феофана

192 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Прокоповича, М.В. Ломоносова, Г.Р. Дер- являются важнейшими информационны- жавина, изображения многих церквей: ми источниками, в которых заложены ос- Церковь в городе Дмитровске, Церковь в новы многих диссертационных, научных честь Вознесения Христова, Роганский работ настоящего и будущих поколений. мавзолей молдавских князей и т.д. Самое Я, как библиограф, рекомендуя чита- привлекательное из всех изображений, телям настоящую книгу видимо должен однако – это портрет Марии Кантемир, обратить их внимание на то, что рабо- та предстоит нелёгкая. Её нужно читать любовницы Петра I. Уместно заметить и очень внимательно, не торопясь. Ибо в то, что многие снимки из данного разде- ней довольно много текста кантемиров- ла перекликаются с описанием подоб- ских времён. И ещё одно недоумение. ных изображений другого раздела книги Читатель этих строк, ознакомившись – Изображения родственников Канте- с консультируемой книгой, вправе бу- мира (с. 187-209). И вообще, вся книга дет упрекнуть рецензента в том, что он насыщена богатейшими иконографичес- поверхностно отнёсся к недостаткам. кими документами, которые значительно И будет прав. Есть такие грешки. Вот, к обогащают её в информационном плане. примеру, какие встречаются варианты Значительны в этом отношении и прило- описания документов автора Г. Безвико- жение под названием Опись кантеми- ни (Bezviconi; c. 76) на румынском языке: ровского фонда, хранящегося в ЦГАДА (с. „Bezvtcoru G. Contnbi.it.ii la istona rela^iilor 152-156) и Библиографический список (с. romano-ruse. – Bucurebti...” (c. 184, № 37). A 229-231), которым завершается книга, а вот правильное описание: „Bezviconi Gh. также многочисленные «примечания» и Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse. разного вида библиографические списки – Bucureşti...” Смотрите также и описание и сноски которыми снабжены почти все того же автора на следующей странице: разделы настоящего издания. 185 (№ 83). Однако книга дорога читателю В заключение следует отметить что не теми упущениями которых очень легко можно найти в любом издании, а той ин- настоящий труд, несмотря на некоторые формацией, которую он, Игорь Сергеев, неточности, заслуживает самого серьёз- представил нам своей работой. Дорогие ного внимания со стороны всех специа- читатели, настоящий пример приведён листов связанных с кантемировской тема- лишь для того, чтобы обратить на него тикой: историков, филологов, философов, ваше внимание и заодно успокоить наше- искусствоведов и т.д., ибо в нём заложено го скрупулёзного автора. Мы убедились, – целое информационное богатство. Го- эти грешки, конечно, не украшают книгу, ворю об этом поскольку автор упустил но, на наш взгляд, они простимы. Поэтому настоящий момент: кому адресует свой мы позволяем себе поздравить его с этим труд, а он, по существу, далеко не второ- глубоко информационным изданием и степенный. Именно поэтому считаю целе- одновременно желаем новых успехов. сообразным обратить внимание читателя, А вам, уважаемые исследователи, если что эта книга, в совокупности с другими ваши интересы каким-то образом сопри- ей подобными, с которыми, видимо, наш касаются с Кантемирианой, советуем не автор не успел познакомиться, как на- проходить мимо работ Игоря Сергеева, пример: Dinastia Cantemireştilor. Secolele последнюю из которых – Церковь Канте- XVII-XVIII (autori Andrei Eşanu, Ion Druţă ş.a.; мира в Царицыне – вы можете найти и в Chişinău, ÎE-P „Ştiinţa”, 2008, 604 p.); Neamul Центральной Научной Библиотеке им. А. Лупанa Академии Наук Молдoвы. Cantemireştilor: Bibliografi e (AŞM, alcăt.: Andrei Eşanu, Igor Cereteu, Valentina Eşanu Ион ШПАК ş.a.; Chişinău, Ed. „Pontos”, 2010, 388 p.) и др., Август-октябрь 2011

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 193 BiblioPolis

IMPRESII DE LECTURĂ

O PLEDOARIE TULBURĂTOARE, DECI ŞI EXTREM DE CONVINGĂTOARE, PENTRU MARAMUREŞ

La o lecturare mai maramureşeană! Iată atentă a acestei cărţi, citi- o realizare pe cinste a torul poate găsi nu numai colegilor de la BJ „Petre declaraţii pline de exaltare, Dulfu” din Baia Mare, ci şi... unele regrete. Mi-au pentru care merită toate atras şi mie atenţia, şi am elogiile, eventual spuse decis să le pun în atenţia la un păhărel de pălincă, altor persoane interesa- la umbra unui stejar sau te de acest subiect: „Da, a unui fag secular, care sunt unul dintre cei care se afl ă cam la fi ece pas în descoperă tîrziu [...] «mar- judeţul Maramureş!... cajul» locului originar [...]” Volumul Maramure- [Nicolae Breban, p. 57]; şul din cuvinte are o ar- „Atâtea frumuseţi mă dor / hitectură simplă, adică Că le-am văzut abia cînd e exact cum trebuie să fi e să mor” [Geo Bogza, p. 43]. construită o atare anto- Nu ştiu ce vor spune alţii logie, destinată celui mai citind aceste păreri-de-rău, larg cerc de cititori / utili- eu unul însă m-am gîndit zatori: Cuvînt-înainte, de că sînt un om, pur şi simplu, fericit: am vă- Ioana Dragotă; corpul de texte (poezii şi zut Maramureşul de cîteva ori, din anii de fragmente de proză, dispuse de-a valma, studenţie, cînd am benefi ciat de o excursie în ordinea alfabetică a numelor autorilor); în „Carpaţii ucraineni” şi pînă mai anul tre- Nota redactorului (a dnei Ioana Dragotă) cut, inclusiv, afl îndu-mă, cu vreo zece ani în încheie lucrarea, avînd înaintea sa Indice urmă, la Baia Mare, timp de o lună şi ceva! de persoane, Indice de locuri [nume?... – Vl. Poate de aceea pot confi rma cu uşurinţă un P.] geografi ceşi Lista imaginilor prelucrate. adevăr greu contestabil: cu cît vizitezi mai După cum sîntem informaţi în Nota re- des, mai îndeaproape, plaiurile maramure- dactorului, în vederea alcătuirii volumului şene, cu atît mai mult le îndrăgeşti şi cu atît „au fost selectate cuvintele a 245 de autori mai tare vrei să le revezi... şi fragmente din peste 200 de lucrări”, deşi, Această senzaţie, această dorinţă vie, fi reşte, „lucrările cercetate au fost mult mai palpitantă, de a merge din nou la Baia numeroase”, fi ind „parcurse mii de pagini Mare şi poate mai ales în împrejurimi, în de cărţi şi seriale, în căutarea citatelor localităţile din judeţ, mi-au răscolit sufl e- semnifi cative, care să prezinte aspecte şi tul şi în zilele cînd am citit Maramureşul din cuvinte*, o carte frumoasă ca o biserică Judeţene „Petre Dulfu”. Coord.: dr. T. Ardelean; se- lecţia textelor: Ioana Dragotă, Gabriel Stan. Baia * Maramureşul din cuvinte: antologie subiectivă de Mare: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2011. texte despre Maramureş din colecţiile Bibliotecii 394 p., 30 f. il. ISBN 978-973-1748-26-9.

194 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) abordări dintre cele mai variate, pentru poemul Bogdan-Dragoş în care, pornind realizarea unui portret ştiinţifi c şi literar ar- „din lungi cărări de codri, din munţi cu vîr- monios şi complet al Maramureşului”. fu-n nouri...”, coboară lin şi fi resc în Ţara de Din totalul de 245 de autori incluşi în Jos, ca să ajungă „pînă la Nistru” şi „pîn’ la antologie circa 30 sînt străini: şase fran- Cetatea Albă”, unde „stă neclintit Moldova cezi, cinci din SUA, trei britanici, cîte unul ţesînd la pînza vremii, / Viteji îi erau fi ii şi din Belgia, Canada, Elveţia, Germania, Gre- purtătorii stemii, / Cei dătători de lege şi- cia, Iran, Israel, Japonia, Olanda, Polonia, aşezători de datini, / Lumine din lumine, Spania, Ucraina. Pentru aceşti autori, cu Muşatini din Muşatini [...]”. Nu putem să nu mici excepţii, este caracteristică o fi rească reproducem aici o remarcă semnifi cativă exaltare a tonului impresiilor lăsate, ca şi din Nota redactorului: „Un efort deosebit o aproximaţie a celor mai multe judecăţi au depus antologatorii pentru identifi ca- emise. Facem această menţiune nu cu tirea unui fragment din opera eminesciană, tlu de reproş, desigur, ci mai curînd pentru dedicat Maramureşului, pentru că, fără a reitera că Maramureşul trebuie văzut, Mihai Eminescu, nu am fi putut considera apoi simţit, apoi trăit... şi abia după aceea această antologie – fi e ea şi subiectivă – în- poţi spera că îi vei face un portret cît de cît cheiată” [p. 385]. Anticipînd niţel lucrurile, apropiat de cel real. În acest sens, autorii vom menţiona că nu numai graţie acestui români sînt nişte avantajaţi, nişte răsfăţaţi fragment antologia este una de-a binelea de soartă (inclusiv de destinul istoric), din încheiată; oricum, astfel de preţuire a ope- care motiv vom zăbovi mai mult la scrie- rei şi prestigiului Marelui Poet nu poate să rile lor. Totuşi, nu înainte de a cita măcar nu impresioneze. un străin – alegerea noastră a căzut pe im- Am citat cuvintele a doi mari români presiile despre Maramureş ale spaniolului din trecut, ca să-mi dau seama, acum, că, Eduardo Molas, care se confesează: „Ceea în linii mari, autorii incluşi în antologia ce m-a cucerit [în Maramureş] este arhitec- recenzată pot fi divizaţi în trei mari cate- tura tradiţională care – credeţi-mă că pot gorii: a) scriitori, b) oameni de ştiinţă şi documenta ce spun – este singulară şi uni- c) oameni de artă. Din prima clasă vom că în lume. Din păcate ea lipseşte cu desă- aminti (în ordine strict alfabetică) nume de vîrşire în publicaţiile de specialitate. Ea ar personalităţi notorii precum: Ioan Alexan- trebui studiată la facultăţile de arhitectură dru, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Nicolae ca un capitol aparte, pentru că se pot în- Breban, Augustin Buzura, Radu Cârneci, văţa multe din felul în care constructorul Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Nichita maramureşean reuşeşte să îmbine lemne- Stănescu, Alexandru Vlahuţă... Demne de le pentru a ridica adevărate monumente. reţinut sunt şi numele unor învăţaţi: Ovid Iar faptul că o făcea fără un plan, un de- Densusianu, Nicolae Iorga, Simion Mehe- sen sau măcar o schiţă, ci doar cum îi dicta dinţi, Constantin Noica, Dimitrie Onciul, inima, adică sufl etul şi sensibilitatea, este P.P. Panaitescu, Ioan Aurel Pop, Onufrie aproape incredibil [...]” [p. 214]. Vinţeler... Ca şi cele ale unor muzicieni, cîn- Dintre spusele autorilor români, cea tăreţi şi / sau artişti de teatru: Ducu Bertzi, mai veche pare a fi cea a lui Miron Costin, Harry Brauner, Ştefan Hruşcă, Grigore Leşe, care pe la fi nele sec. XVII nota: „Şi au [ar- Gheorghe Zamfi r. delenii] o limbă mult mai frumoasă şi mai Dacă O. Densusianu, în fragmentul apropiată de cea italiană, mai ales mara- despre Maramureş se ocupă de unele par- mureşenii; ei nu sînt supuşi nimănui, liberi, ticularităţi istorice ale graiului de aici, N. nu slujesc pînă astăzi niciunui stăpîn.” Mihai Iorga le face maramureşenilor un foarte Eminescu este prezent cu un fragment din precis portret etno-psihologic, din care

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 195 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ vom cita: „[...] Sînt curaţi şi mîndri. Legă- zul să iubim / pe omul care duce pămîntul turile cu Moldova domnească le-au dat în spinare, / şi de durere tace, de sărăcie o conştiinţă de nobleţe care nu se afl ă moare, / aici, în Maramureş, ca în Ierusalim aiurea. Pînă astăzi, ei îşi zic uneori «boieri [...]” [Aici, în Maramureş, p. 248]. Sincerita- dumneavoastră» şi copiii aici nu au altă tea in extremis şi religiozitatea (şi la fi gurat, califi care decît aceea de cocon, coconaş, dar şi la propriu) versurilor de aceşti doi cocoană, coconiţă; vechea vorbă jupîn nu poeţi contemporani, dar atît de diferiţi, par a degenerat ca în Moldova, unde cu ea se şi mai răvăşitoare dacă amintim că au fost cheamă evreii, ci înseamnă încă domn şi scrise, respectiv, publicate în premieră, în mulţi se fălesc cu «jupînia» lor. Priceperea anii 1988-1989, aşadar, în plină sălbăticie pentru frumuseţe se vede în meşteşugul comunistă, cînd era o impietate să apelezi săpării porţilor de lemn şi în caracterul dela alte autorităţi şi simboluri decît cele ce osebit al crucifi xelor: cele tăiate în tablă au defi neau regimul afl at în delirant declin... la picioarele Mîntuitorului două femei care Deşi sîntem preveniţi că „nu este uşor plîng şi am văzut unul foarte frumos, săpat să scrii despre Maramureş cînd îl porţi în din lemn de un ocnaş, osîndit din decenii sîngele tău” [Ioana Dragotă, p. 122], des- acum depărtate” [p. 159]. E de menţionat coperim printre autorii incluşi în antologie că marele Nicolae Iorga a vizitat Maramu- numeroşi maramureşeni, inclusiv colegi reşul şi a scris nişte studii despre această de-ai noştri de breaslă – jurnalişti sau scri- provincie românească prin anii 1905-1906, itori, lucrători ai bibliotecii: Teodor Arde- adică exact atunci cînd savantul a trecut şi lean, Gheorghe Mihai Bârlea, Augustin Bu- prin Basarabia noastră, lăsînd posterităţii zura, Gheorghe Pârja, Ioana Dragotă, Ioan nişte scrieri memorabile despre spaţiul ro- Aurel Pop şi mulţi alţii, pe care, chiar dacă mânesc dintre Prut şi Nistru. nu îi cunoaştem personal, îi putem totuşi Decisesem să trec peste poeziile de- bănui ca atare. Astfel, trebuie suspectaţi a dicate Maramureşului – prea multe sînt şi fi maramureşeni – fi e prin origine, fi e prin prea frumoase, multe! – în această antolo- alianţă – toţi autorii cu numele Pop: acad. gie de la Baia Mare! Mi s-a părut însă de ne- Ioan Aurel Pop, Mihai Pop, Romul Pop, iertat această neglijare a breslei trubadure Sânzeana Pop, Anca Pop-Bratu etc. (aici şi pînă l-a urmă mi-am zis să citez măcar va fi inclusă şi dna dr. Anuţa Boldureanu, cîteva strofe... Măcar ceva de Ioan Alexan- cercetătoare la Muzeul Naţional de Istorie dru: „Asta-i sfi nţenia voastră maramureşe- din Chişinău, născut Pop, la Apşa de Mij- nilor / Acestea vă sînt comorile / Naştere loc, în Maramureşul „Mic” sau „Istoric”, sau de prunci trude din greu / Şase zile ponos „din dreapta Tisei”, sau „de peste Tisa”). La la coasă sau în adîncul / Pămîntului / A şap- fel, lasă impresia de maramureşeni get-be- tea în genunchi sobor la altar / Sub fl ăcări- get cei mai mulţi autori cu nume ce încep le Cuvîntului / Ţara se strică bolesc vitele-n cu litera B: Bârlea, Birdaş, Botor, Borlan, juguri turmele în scădere / Fără strînge- Borlean, Bota, Botoş, Bud, Buduca, Burnar, rea pîinii fără zdrobirea inimii de-nviere / Buzura... Deşi prezintă un text în proză, T. Obrazul dă-n lepra neruşinării lacrima sea- Ardelean face poezia cea mai autentică că / Unde vremile nu-s vămuite de clopote atunci cînd ne spune: „Maramureşul nu şi de toacă” [Maramureş, p. 8]. Şi încă ceva, este doar Ţara bisericilor de lemn şi a por- de Adrian Păunescu: „Aici, în Maramureş, e ţilor sculptate cu migală. Maramureşul nu cazul să venim / la cuminecătură şi la puri- mai este decît în parte ţinutul în care oa- fi care, / să ne pătrundem trupul de duhul menii poartă frumoase costume populare care doare, / să ne păstrăm credinţa într- de sărbători. Maramureşul este un tărîm un altar sublim. // Aici, în Maramureş, e ca- al esenţelor, în care fi bra intimă a existen-

196 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

ţei se relevă plenar ca într-o rezervaţie de regretul că în antologie nu au fost incluse străvechi, în ciuda presiunilor modernităţii şi cîteva bucăţi din folclorul maramure- [...]” [p. 15], ca în continuare să ne convingă şean. La noi, în Basarabia, inclusiv graţie că Maramureşul este „cel mai central loc al promovării de către Ion şi Doina Aldea- Europei”, fără să-i pese că acest califi cativ Teodorovici, sînt cunoscute şi apreciate este revendicat şi de ucraineni (cu referire ca nişte veritabile imnuri maramureşe- la o poiană de la poalele Carpaţilor, nu de- ne piesele Sărăca inima mé sau C-aşa-mi parte de or. Ujhorod), şi de slovaci, ba chiar vine cîte-odată..., iar cîntecul Cîtu-i Mara- şi de cehi! mureşul, inclus în repertoriu şi de marea, Am avut plăcuta surpriză de a descoperi irepetabila Maria Tănase, trebuie să fi e în paginile antologiei şi fragmente scrise de chiar un imn al maramureşenilor. Poate câţiva autori de la Chişinău: ziaristul Ghe- că la o ediţie înnoită, completată a cărţii orghe Budeanu, dr. Anuţa Bolduratu (după se va ţine cont şi de această sugestie. Însă cum ne putem da seama şi graţie remarcii cum reeditarea Maramureşului din cuvinte de mai sus, dînsa este basarabeancă „prin e o chestiune de viitor incert, tragem linia adopţie”, prin căsătorie adică), acad. Mihai aici, spunîndu-le în fi nal autorilor sincere Cimpoi. Nici măcar într-o impresie despre felicitări pentru că au izbutit să facă o în- Maramureş M. Cimpoi nu-şi dezminte dem- fl ăcărată declaraţie polifonică de dragos- nitatea de eminescolog, începîndu-şi textul te „patriei lor mici”, punînd astfel la înde- astfel: „Toţi românii au pogorît din Mara- mîna iubitorilor de frumos o tulburătoare mureş”, spunea undeva Eminescu, pecetlu- pledoarie pentru Maramureş, care este ind un adevăr cu aer de legendă şi totodată şi cea mai convingătoare călăuză pentru de realitate concretă” [p. 88]. a ne îndrepta gîndurile, dar şi paşii spre ...Iar eu, dacă am început această acest miraculos tărîm al românităţii. consemnare cu nişte regrete, nu îmi rămî- ne decît să o închei la fel, exprimîndu-mi Vlad POHILĂ DULCE-AMAR DE POEZIE… M-a convins tânăra poetă Ana Rapcea ochii / ce m-au visat cu atâta intensitate. că poezia nu este o variantă ornamentală, / Mi-au arătat un foc, / o ardere paralelă aluzivă sau directă, discursului prozei. / izvorâtă totuşi din mine şi mi-au spus: / Am recitit cu mare atenţie noul volum Vom amesteca cenuşa a două ruguri / ca să al autoarei intitulat foarte ca-acasă – Dul- naştem o pasăre nouă, / pentru arderea de ceaţă de coarne*, apărut la Editura „Lumi- tot, / pentru jertfă” [Phoenix, p. 30]. Cititorul na”, în 2011. se va regăsi în faţă un act de invenţie, nu Pentru Ana Rapcea ea, poezia, se do- de expresie simplă şi de aceea cuvântul vedeşte calitate ireductibilă, ca limbaj încetează, – aluziv, de a mai fi nucleu dis- fi ind zămislită de o sensibilitate particu- cursiv, afi rmându-se ca o cantitate dispo- lară, ca substanţă conţinându-şi natura nibilă interpretărilor. Pornit ca o aventură într-o manieră – imanenţă ce urmează a a cuvântului, experimentul se dovedeşte se autodezvălui: „Ardeam pe rugul unei însă aventura cu urmări imprevizibile, a nostalgii anonime / şi-am cerut să văd însăşi poeziei… De fapt, aceasta şi fra- pează dintru început la lectura volumu- * RAPCEA, Ana. Dulceaţă de coarne : versuri. Ch.: lui Dulceaţa de coarne, iar tonul abrupt al Ed. Lumina, 2011. 68 p. rostirii, francheţea, am spune, incomodă

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 197 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ pentru ipocriţii şi fi listinii denotă o plăcere rară vremii noastre, anunţă: de a defi ni, de a găsi „Trecutul care ţine de tre- formulări memorabile cut / se-ntoarce uneori ori… paradoxale, de a şi nu mai trece, / şi porţi aplica versurilor, uneori, în piept ca pe un fel de o turnură sentenţioasă: scut / arsuri rămase din „O, zâmbet-soare, păr războiul rece: // păstrăm învolburat / de vânturile sau dăruim din ce avem golfului tentant, / sunt / agonisit sau doar abia lucruri despre care zâm- a strânge… / Dar ţi-a ră- bind / într-un amurg de mas să urci, Matusalem, / vară chinuit, / în rădăcini această scară cu fuscei de şi-n frunze obosite – / ru- sânge, // pe care îngerii gină de tristeţi agonisite. se urcă şi coboară / şi-s // N-ai să mai fi i cu faţa încă fără aripi, fără chip, asta niciodată, / înnebu- / când Dumnezeu întin- nită algă din apus, / cine de şi măsoară / timpul în se zbate,-n ochiul tău as- spaţiu, spaţiul în timp… / cuns, / balaurul cu limba …iar noi rămânem iar pe dinafară” [Pe di- despicată? // E totul un mister nesesizat, nafară, p. 29]. / cifrat cu păsări, zbor şi refulare, / aruncă În această realitate deposedată aproa- peste podul lin curbat / regretele iubirilor pe de toate atributele, nu numai ale idea- amare / şi, ca să bucuri zeul cariat, / zâm- lului ei şi ale iluziei, supusă imperativelor beşte iar, dar strânge dinţii tare” [Poem tâ- abstracte, poeta încearcă, exercită prin năr, p. 46]. Această capacitate de a conver- cuvânt, ca ofi cii, o infl uenţă modelatoare ti în concept şi a analiza astfel… materia asupra existenţei: „A venit târziul, / a venit sensibilă a poeziei se păstrează, nealterată şi pe umăr mi-a plâns, / cărunteţea, ca un în tot cuprinsul volumului: „Tu, ce poţi citi ultim popas – / o cabană în munţi şi un în palma acestei nopţi / ce şi-a strâns stele- soare-ngheţat… // O femeie frumoasă le-n pumn ca pe nişte lacrimi! / Bătrâneţea vine şi-mi râde în faţă, / o pasăre vine şi-mi triumfă în lupta pe care o pierd… / Ade- cântă în spate, / şi pustiul fl uieră, / şi goar- vărul a rămas în pagina peste care s-a pră- nele vântului. // Scriu cu degetul pe nisip buşit întunericul… / Sub piatra aceasta, în / prima odă nimicului… // Cădere liberă, piatră, mai doarme un ied…” [Poem, p. 31]. somn / şi-o panglică neagră / în părul ei Enunţul are aspectul comunicării uzuale parfumat – // a venit târziul şi noaptea / şi al înregistrării fi lmice a vieţii – nu este şi-mi strâng moartea la piept / ca pe-un însă nicio clipă pusă la îndoială funcţia şi drag înviat…” [Solitara, p. 42]. Ana Rapcea impresia de semnifi cant poetic –, nu este face din poezia sa şi o disciplină preponde- deloc un mimesis inocent, ci ascunde o rent intelectuală, transferându-i, împreună elaborată şi insidioasă strategie textuală. cu un limbaj aproape suav, o pătrunzătoa- Poemele sunt axate pe doi poli. Enu- re dispoziţie analitică-disociativă, care ridi- merarea calmă a obiectelor, a lucrurilor că nivelul de generalitate a consideraţiilor sordide, schimbul habitual de saluturi al lirice în vecinătatea comentariului estetic. celor doi [vezi: Numai tu, p. 40; O fericire in- În mod fi resc meditaţiile, dar şi poemele, terzisă, p. 27; Poem acvatic, p. 49], sunt me- sonetele, evocările şi interogaţiile intime tafore prin care, paradoxal, fi rescul devine

198 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) un releveu al lumii pe dos. Iar imaginea mai pot / privi ilustrele epave – / atât a fost, conformării poetei la ordinea şi existenţa asta e tot! / Adio, Caesar! Ave! Ave!” [Adio, cea mai plată, maschează un protest înă- Caesar!, p. 39]. buşit, o revoltă comprimată, ce dă semne Din fericire, Ana Rapcea are deja acu- prin şuieratul tăios, alarmant, al unui adio: mulată o serioasă experienţă a scriiturii şi „În sanctuarul meu velin, / ca-ntr-un pei- evită în majoritatea cazurilor diluarea în saj pretins terestru, / ofi ciez – mai mult din prozaic şi verbozitate. chin – / reproşuri faţă de Maestru. // De Privită pe fundalul unei generaţii, fe- guleraşul tău scrobit / şi de albeaţa pielii nomenul poeziei tinerei noastre autoare, tale / mi s-a tăiat, mi s-a urât, / te rog să complementar…, îşi statuează o indiscu- pleci, să-mi piei din cale. // Acum nimic tabilă tematică şi stilistică. nu-mi mai doresc / din ce-am avut, din Vitalie RĂILEANU ce-am trăit… / Firescul vostru nefi resc / mi s-a oprit, îmi stă în gât // şi mă sufocă! Nu ACEST DESCÂNTEC, POEZIA…

Aşa s-a făcut că toate uşile pe care i arunce, / Şi nimeni vreo-ndurare nu-ţi adu- le-a deschis Domnul în calea vieţii distin- ce, / De nu poţi dezlega: Ce taină e cuvântul? sei Nina Slutu au avut o singură destinaţie („Rostul limpezirilor”). – Creaţia, şi, indiferent de genul de litera- A plămădit de un gust spiritual rafi nat tură pe care l-a mânuit cu măiestria peniţei versuri ce izvorăsc când dintr-un afl ux de ce nu oboseşte niciodată, dânsa a pledat şi energii cosmice, eul liric sugerându-ne şi-a ales ca scut expresivitatea şi eleganţa ceva mai demn decât o trecere uşoară în cuvântului artistic prin prisma visului prin timp, fi ecare om având o misiune apar- care s-au perindat atâtea lumi, eul liric ale- te, pentru că „nici un om nu ştie a muri…/ gându-şi ca vector pe acea cu lumini mul- Doar a trăi abia de mai învaţă câte unul”, ticolore şi chipul distinct al Domnului în când dintr-un val de trăiri de intensitate faptele şi calităţile Omului, modelat după lumeşti, cu o altă imagine a omului, em- chipul şi asemănarea Sa. Într-o lume de blemat de o trecere demnă, frumoasă prin vis imaginea perfecţiunii capătă contur în toate anotimpurile vieţii, cu toată iubirea lumina dorului care pentru români e chiar înveşnicită într-un evantai de doruri pen- Superioritatea existenţei: „E calea grea şi tru tot şi toate, dar îndeosebi pentru limba nouă / Şi n-am busolă-n faţă, / Dar visul iar română care e mama cuvântului, rămasă mi-i tată / Şi iar îmi dă povaţă: / «N-ai teamă „un dangăt de baladă răstignită” pentru să te sprijini / Pe-un dor fără sfârşit, / Cât ini- care „un ocean de inimi zbuciumate, / o ma te-ndeamnă / Să crezi în infi nit…»” („O, mare de cuvinte-ncătuşate / va erupe-n val câte lumi”). – pentru dreptate”. Eul liric demască ipocri- Crezul poetic este cuvântul-taină, pe zia, laşitatea pentru inşii care îşi schimbă care poeta îl descoperă şi îl ţese deopo- epoleţii, răspunsul la întrebarea „Ce-a mai trivă la lumânarea metaforei trecută prin rămas din blânda noastră limbă?”, fi ind ochiul vigilent, prin fi bra optică a Marelui unul pentru toţi acei care nu-l intuiesc: „Un Timp şi pe care îl vede ca pe un rost al lim- paloş nedeprins să ruginească / La poartă pezirilor: „Ai munţi de întrebări, / Şi toate de cetate să rămână, / De toţi mancurţii să îşi aşteaptă rândul / – Să te înalţe sau să te ne izbăvească” („Bunavestire”).

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 199 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ

Viaţa poartă însemnul demnităţii şi, caut prin balade… / Doar în cântec m-aş repetat trăită, eul liric la fel ar pleda pen- întoarce – / Pasăre pe ţărmuri calde… („Me- tru dăruirea de sine frumuseţii şi nobleţei, reu la început”). Este ars poetica Ninei Slu- cei mai frumoşi zei ai microcosmosului tu, distinct de dominată de frumos, a cărei omului – sufl etul acestuia, ca spaţiu şi divers se contopeşte cu susurul apei de iz- mensiune favorabilă pentru un asemenea vor, cu şopotul frunzei mişcate de vânt, cu locaş în cazul în care Divinităţii i se atribu- strigătul tăcerii unui fi ricel de iarbă ce se ie superioritatea: „Aş mai fredona şi-atunci ridică mândru în urma unei tălpi de picior un cânt de dor, / Aş mai regreta şi-atunci că ce a uitat intenţionat să-şi scoată pantoful trece timpul / Şi că n-am deprins decât ce-i pentru a-i mângâia respiraţia prin care se setea pentru zbor, / Şi că n-am afl at decât că aude cea a întregului univers, cu atât mai Viaţa e OLIMPUL.” mult cu cât, considerat veşnicie, răspunde Aşa cum speranţa moare ultima, ea nu tuturor aşteptărilor noastre, rămânând un poate fi strivită simplu de norii ce te pasc model de verticalitate. Poezia nu are vâr- mereu într-un desiş pentru al căror cojoc stă, iar poeta Nina Slutu-Soroceanu, me- există ac – raza de lumină ce străbate –, eul reu afl ată în apogeul creaţiei, ne vindecă liric distribuind fi ecăruia ce-i aparţine, dar sufl etele de închistare cu splendorile trăi- îndeosebi – cu generozitate – noi trăiri de rilor interioare, mai păstrând cu lacrima ce un parfum primăvăratic în sufl etul citito- curge o taină încă nedescoperită pentru rului parcă şoptindu-i: „Viaţa e frumoasă!” fi ecare din noi, în timp ce văzul este alintat Chiar şi în poezia tristă eul liric, străbătând de o geană umedă, mereu pusă să ne puri- energii neguroase, e tentat de spaţiul li- fi ce în numele frumosului cu un descântec bertăţii imense al păsării: „Nu-mi mai este inedit: „Ochii mei plângeau la stele, / Gura dor de lume, / Nu-mi mai este dor de tine / mea ruga la cântec / Şi din lacrimile mele / C-a venit o umbră neagră / Şi m-a alungat Versul izvora descântec.” din mine. / Şi mă caut prin vântoaice, / Şi mă Lidia GROSU

CERUL DE CUVINTE AL LUI VICTOR LADANIUC

„...Nu vreau decăt să-ţi mai pot vorbi soare / şi cântecul mierlei a înfl orit. / Azi urcă despre un sufl et pătruns de nelinişti. o fl oare / în mine...”Iar „dinspre lanuri, din- de vânturi răzleţe, ce-mi tulbură gândul spre câmpuri / vine Dumnezeu desculţ”. şi-mi spulberă ultimele cuvinte de dor.” Când îl trezesc exploziile albe, Victor La- daniuc simte atâta iubire încât sufl etul lui Victor Ladaniuc, acest copil în vârstă, pluteşte pe-al păpădiei fi ,r contopindu-se care surprinde scurgerea clipelor spre cu cerul, cu stânjeneii, cu acest surplus de veşnicie, este o fi re sensibilă şi simte chiar albastru... trecerea clipei prin sine, lăsându-i lumini „Tremurătoare se trezesc dimineţile necunoscute pe retină... în reci rourări virginale, Iar trecerea luminii, în strălucirea unei în soprane sonorităţi, abia percepute, clipe, îl fac să vadă miracolul luxuriant al concentrate în adâncul simţirii. izbucnirii de mugur şi fl oare în primăvară şi să constate cu surprindere că „înaintea Un dans liturgic, curcubeic mea / a trecut pe aici Dumnezeu” şi inundat se zbate-n schimbarea aceasta la faţă de uimire el strigă şoptit. „Azi au înfl orit ci- şi se risipeşte-n revărsări de lumină.” reşii, / caişii şi vişinii. / Azi a înfl orit raza de

200 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

În inima cuvintelor sale În glia sufl etului el a până şi vântul ia culoare, semănat cuvinte pline iar în zorii zilei, când se adu- de lumină, de fl oare, de nă bacii / să-şi dea luceferii dor, de speranţe subti- timizi în strungă, domnul le... poet ne anunţă: „Am o căl- Victor Ladaniuc ştie dură. / De dragoste-un fi r. / că poemele se scriu cu Cu el în sufl et / boabe de do- toate izvoarele de-acasă, ruri înşir.” Şi aceste boabe la lumina stelelor-can- de doruri, de nelinişti, de delabre... El este o fi re visuri sidefi i Victor Lada- euforică. Iată ce ne des- niuc le-a închegat frumos tăinuieşte însuşi autorul: într-o carte de poeme În- „Pulberi divine mă împre- spre tine caut*, apărută re- soară, / o euforie mă ţine cent la Editura „Draghiştea” din nou...” La Victor Lada- din Chişinău. În cele şapte niuc până şi blestemul e compartimente îşi dezve- plin de bunătate: „...să te leşte sufl etul său atât de asurzească / explozii de sensibil şi dialoghează atât păstăi / şi să te orbească / de sincer cu cititorul său, încât, ajuns la ultima deschiderea fl orilor / pe văi...” fi lă, el, cititorul, exclamă cu adevărat: „Aceste Acest vechi zodier caută printre aştri, poeme sunt scrise în limba sufl etului.” printre luceferii reci, printre cometele în Poemele sale le-a scris, fără îndoială, cu zbor... Caută semne de bine pentru aceas- pana înmuiată în căldura uşor foşnitoare tă lume zbuciumată şi încearcă să traseze a suavelor culori, care împrejmuiesc clipa pentru ea geometria fericirii. albastră, căsuţa-i tihnită, unde regină e ea, Victor Ladaniuc şi-a adunat din ani poezia, când în clipe de dulce singurătate un larg arhipelag şi de aici obsesiv ur- cuvintele sale îşi pornesc plutirea spre sua- măreşte misterul de naştere a Luminii... E va lor îmbrăţişare cu aripile. „Numai de cerul liniştea solemnă a coacerii... El şi-a decre- ochilor tăi, / iubito, / nu pot să mă dezbrac”, îi tat starea de toamnă, dar o toamnă plină mărturiseşte adesea el acestei regine. de rod, de năucitoare culori, de zbuciu- Pentru poemele sale caută cuvinte mări sufl eteşti, când îşi doreşte năvalnic alese, le şlefuieşte cu migală, ca un giuva- o acupunctură de iarbă, iar sufl etul său, iergiu, apoi le aşterne pe hârtia imaculată: lebădând, poate lăstări, în orice răzor de „Cuvintele mele vor lumină, viorele. de aceea le întorc mereu Sincere felicitări, prietene, şi rămâi me- cu faţa spre soare. reu în preacurata plinătate a dăinuirii. Cuvintele mele se vor limpezi, Eugenia MANEA-CERNEI de aceea le întorc mereu spre izvor şi spre fl oare. Cuvintele mele se vor fi erbinţi, de aceea le ţin mereu lângă fl acăra inimii.”

* LADANIUC, Victor. Înspre tine caut : poezii. Ch.: Fundaţia Draghiştea, 2012. 344 p.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 201 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ TOATE CURIOZITĂŢILE LUMII ÎNTR-O SINGURĂ CARTE

În calitatea sa de cen- cărţilor, ci şi de propaga- tru informativ, educativ şi re, de diseminare şi chiar recreativ, Biblioteca Mu- de susţinere a tipăririi nicipală „B.P. Hasdeu”, da- acestora. Ea şi-a însuşit torită atît fondurilor sale, această particularitate cît şi „factorului uman”, de – ce o deosebeşte de ce- colaboratori, joacă un rol lelalte instituţii culturale important în viaţa chişi- de acelaşi profi l – de ani năuienilor. Acesta este un buni. Nu voi enumera fapt bine cunoscut. Ea se cărţile „tutelate”, scoase impune – iată de acum la lumina tiparului sub 135 de ani – prin presta- auspiciile BM, căci ar fi o rea în mod satisfăcător a listă destul de impună- tuturor serviciilor clasice, toare, dar mă voi opri la dar şi prin implementa- prezentarea uneia dintre rea unui şir de inovaţii în ele care dovedeşte încă deservirea utilizatorilor. o dată cît de importan- Preocupările zilnice ale tă este această funcţie bibliotecii sînt văzute de – deloc neglijabilă! – a cetăţeni şi de intelectua- Templului culturii din ur- litatea locului drept valoroase şi pozitive, bea noastră. E vorba de volumul Ştiaţi că? deoarece BM este deschisă oricînd pen- Caleidoscop enciclopedic* – concepţie, tru public. De cum păşeşti pragul ei pă- selecţie şi realizare de Eugenia Manea- trunzi în lumea fantastică a cărţilor ca să Cernei şi Alexandru Horaţiu Frişcu. sorbi înţelepciunea veacurilor, iar aici Mă- Acest volum cuprinde între coperţile ria Sa Cartea este acel fi r al Ariadnei care sale un şir lung de informaţii cu adevărat te conduce prin toate labirinturile vieţii. preţioase, pe care nu prea ai de unde le afl a Nu în zadar proverbul „Ai carte, ai parte” din altă parte, culese pe parcursul anilor înseamnă, în linii mari, că o persoană bine – în urma lecturilor parcurse – şi prezen- educată, instruită este avantajată în viaţă tate într-o ipostază nouă. Astfel, materialul faţă de alta care a neglijat lecturile. Acelaşi selectat este structurat în 12 capitole: Cos- mesaj ne transmit şi versurile lui Vasile Ro- mologie şi fi zică, Istorie a Terrei şi geografi e, manciuc: „Cît citeşti, atîta creşti, cît citeşti, Istorie a civilizaţiilor, Biologie generală, An- atîta eşti.” tropologie, Biochimie şi biomedicină, Istorie Lumea din jur devine tot mai tehno- a literaturii, Arte, Filozofi e, Mitologie, Religie, logizată, internetul în era cunoaşterii şi Invenţii, curiozităţi. În ajutorul cititorilor a informării întrece toate imaginaţiile omu- fost alcătuit aparatul auxiliar al cărţii ce are lui. Dar, menţionăm cu satisfacţie, cartea – chiar şi în aceste condiţii vitrege pentru existenţa ei – nu cedează poziţiile ca sursă * Ştiaţi că? Caleidoscop enciclopedic. Concepţie, de documentare. De aceea, astăzi BM nu sel. şi realizare: Eugenia Manea-Cernei, Alexandru este doar un loc de păstrare şi lecturare a Horaţiu Frişcu. Ch.: Pontos, 2009. 532 p.

202 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) trei compartimente: Bibliografi e selectivă, carte. Profesorul Theofi l Simenschy avea Indice de nume şi Indice tematic. obişnuinţa de a le spune studenţilor: «Nu Această lucrare, ce are imprimată pe citiţi niciodată cărţi bune: căci, chiar dacă copertă chipul sculptural al Gînditorului aţi avea trei existenţe, tot nu aţi avea timp de la Hamangia, aduce plusvaloare BM să le citiţi pe toate cele foarte bune.» Ini- prin faptul că este implicat sistemul ei de ţial, nu ne-am pus drept scop alcătuirea cercetare. Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski în unei cărţi. Pur şi simplu, am avut şansa (!) prefaţa intitulată Premise de a ne cunoaş- de a citi cărţi «foarte bune» şi a reţine ast- te pe noi înşine menţionează: „Biblioteca fel momentele cele impresionante. Aceste Municipală «B.P. Hasdeu», responsabilă spicuiri ni s-au părut, la un moment dat, pentru organizarea şi calitatea lecturii în interesante, fapt ce ne-a condus la ideea municipiul Chişinău, nu este doar o deţi- de a le propune public într-o culegere. Am nătoare de valori culturale şi intelectuale, fi foarte bucuroşi dacă şi cititorul nostru ar ci şi o instituţie de cercetare ştiinţifi că ce împărtăşi impresiile şi consideraţiile noas- urmăreşte să satisfacă necesităţile, aspira- tre. Cu atît mai mult cu cît aceste nestema- ţiile şi curiozităţile fi ecărui utilizator, ofe- te culese din tezaurul civilizaţiei umane rindu-i publicaţii actuale, utile, informaţii milenare pot fi de folos oricui, indiferent precise, oportune şi efi ciente. Această ac- de vîrstă, confesiune, cultură, profesiune, tivitate notează multiple aspecte şi se ma- orientare politică... Marile personalităţi, terializează prin numeroase apariţii edito- care au dat consistenţă culturii şi progre- riale, de bibliografi i la studii monografi ce sului, au explorat neantul întunecat al şi documentare şi la publicaţii de caracter coexistenţei materiei şi a spiritului uman, enciclopedic. BM, considerîndu-se a fi pentru a face lumină în interiorul nostru.” drept un «element strategic» în confi gu- Pentru autori, care alcătuiesc un fru- rarea unei societăţi a cunoaşterii, susţine mos cuplu familial, putem spune că acest apariţia unui volum pentru curioşi, vo- volum constituie punctul cel mai înalt la lum ce cuprinde un număr important de care au aspirat în creaţia lor comună. Eu- materiale cognitive din cele mai variate şi genia Manea-Cernei, originară din Căinarii posibile domenii ale spiritului uman.” Per- Vechi, jud. Soroca, absolventă a Universi- sonal, ca un pasionat de tot ce e curios şi tăţii de Stat din Tiraspol, şi-a susţinut teza tainic, sînt animat, electrizat de lecturile ce de doctor în ştiinţe biologice la Institutul îmi furnizează cunoştinţe noi, pe care nu de Botanică „V.L. Komarov” din Sankt Pe- le-am cunoscut mai înainte. Tocmai prin tersburg. A activat ca profesoară în jud. multitudinea domeniilor de cunoaştere Cahul, apoi ca cercetătoare la Grădina Bo- (istorie, societate, religie, mitologie, litera- tanică a AŞM. A adus o deosebită contri- tură, artă, geografi e, biologie, cosmologie, buţie la ameliorarea plantelor decorative, fi lozofi e, medicină, inventică ş.a.) şi prin în special a stânjeneilor. Semnează cărţile: noutatea informaţiei volumul menţionat Curcubeu de fl ori (1980), Ţvetî i fantazia (în m-a cucerit. lb. rusă, despre arta aranjamentului fl oral, Cu certitudine, pentru elaborarea 1987), Clepsidra cu fl ori (eseuri, 2001), Cad acestei lucrări autorii au folosit mai multe ploile-amintiri (versuri, 2005), Lîngă ruguri- surse documentare precum enciclopedii, le toamnei (cîntece, 2005), Valori eterne sau dicţionare, tratate, manuale, reviste, zia- Cîntec de-ntors cocorii (2006), Sub poleiuri re, almanahuri etc. Aceasta o confi rmă ei de lună (cîntece, versuri, cugetări, 2008), înşişi în cuvîntul introductiv: „Ceea ce vă Întîiul gînd ţi se cuvine Ţie, Doamne (cînte- propunem aici este, în fond, tot o bibliote- ce, 2009). Alexandru Horaţiu Frişcu, născut că, doar că una comprimată într-o singură în s. Cotiujeni, jud. Hotin, este licenţiat al

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 203 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ

Facultăţii de bibliologie a Universităţii de din rezervele de apă dulce ale planetei. Stat din Moldova. De la absolvire pînă în Topirea lor ar determina ridicarea nive- prezent deţine funcţia de director de bi- lului oceanelor cu aproape 70 de me- bliotecă – fi lială a BM „B.P. Hasdeu”. Este tri; membru al Uniunii Jurnaliştilor şi al Uniunii – ...unele bacterii termofi le se pot dez- Scriitorilor din Moldova. Semnează cărţile: volta şi la temperatura de + 93° C; Descîntecul Gorgonei (parodii şi epigrame, – ...caracatiţa comună (Octopus vulga- 1999), Demitizarea nimicului (versuri sati- ris) este singurul animal marin care-şi rice, 2001), Laboratorul lui Paracelsus (pa- construieşte vizuină; rodii şi epigrame, 2006), Greaua ieşire din simulacru (publicistică, 2007), File negre de – ...cămila poate să supravieţuiască unei istorie roşie (publicistică, 2009), Mic dicţio- pierderi de apă ce depăşeşte cu 40 % nar de mari prostii (2011), „...Numele vechiu greutatea corpului său; şi mai direptu iaste rumân...” (2012). – ...la fi nele lui februarie 2001, Comisia Volumul Ştiaţi că? Caleidoscop enciclo- de supraveghere a schimbărilor cli- pedic demonstrează o preocupare con- matice (afi liată ONU) a prognozat că, stantă a autorilor pentru a acumula noi la sfîrşitul secolului XXI, temperatura informaţii ştiinţifi ce, a le disocia şi, apoi, globală medie va fi cu 6 grade Celsius a le pune în circulaţie. De fapt, este o en- mai mare, planeta riscînd o catastrofă ciclopedie a informării şi se impune ca un ecologică generalizată; instrument al ridicării nivelului cunoştin- – ...pe Pămînt, dacă luăm ca moment ţelor de cultură generală la un grad mai de referinţă apariţia lui Homo sapiens mare. Cînd deschizi cartea şi citeşti despre (acum circa 600 000 de ani, după esti- un fapt sau un lucru necunoscut pînă la mările unor cercetători), pînă acum au acel moment, deîndată o forţă nevăzută existat cam 81 de miliarde, dintre care te face să continui lectura şi să găseşti o 75 de miliarde au murit; altă curiozitate şi mai neverosimilă şi tot – ...în farmacii ajung doar unu la sută din aşa pînă la ultima pagină. Am extras la înt- cele 10 000 de medicamente naturale; împlare cîteva exemple: – ...primul oraş din Europa, care a avut – ...Universul cunoscut este alcătuit din străzi iluminate electric, a fost Timişoa- miliarde de galaxii, diametrul său fi ind ra. Era anul 1884! de 50 000 de ori mai mare decît cel al galaxiei noastre (Calea Lactee), el al- Desigur, autorii nu şi-au propus să re- cătuieşte circa 100 000 de trilioane de alizeze o enciclopedie exhaustivă în depli- kilometri şi, ca să-l străbată, luminii i-ar nul înţeles al cuvîntului, dar volumul sus- trebui circa 10 miliarde de ani; cită interesul prin varietatea de informaţii – ...vidul cosmic constituie „chintesenţa” din diverse domenii ale ştiinţei şi artei uni- Universului. Specialiştii afi rmă că vidul versale. Am spine mai mult: e o carte ce îţi cosmic este „sediul” unor nebănuite poate schimba într-un fel sau altul modul energii; în care vezi sau înţelegi lumea înconjură- toare, e o carte ce poate fi transmisă din – ...picăturile din nori pot rămîne lichi- tată în fi u, adică de la generaţie la genera- de chiar şi la temperaturi mult sub 0 ţie, fără a-şi pierde rostul. grade Celsius – chiar pînă la minus 15 „Ceea ce face succesul unei cărţi, este grade Celsius; să o citeşti din curiozitate. Ceea ce îi face – ...gheţurile Antarcticii şi ale Groenlan- glorie, este să o reciteşti pentru a-ţi hră- dei reprezintă aproximativ 77 la sută ni sufl etul”, afi rma poetul şi dramaturgul

204 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) francez Alfred de Vigny. Credem că succe- adaptat la cerinţele benefi ciarilor potenţi- sul cărţii Ştiaţi că?... este asigurat: ea va fi ali. Ca rezultat noi avem ocazia de a savura citită şi recitită deoarece este o lucrare de roadele acestei activităţi, vorbind la modul referinţă pentru cei care vor să cunoască fi gurat – să ne îndulcim cu mierea adunată istoria omenirii, dar şi a universului, în mul- de harnicele albinuţe prin procedeul lecte detalii, neobservate cu ochiul liber de turii. Oricine poate lua cîte o linguriţă din omul simplu. Mai mult decît atît, ea poate fi acea miere pentru a-şi cultiva inteligenţa. completată periodic cu date noi ca să apa- Sper că am trezit interesul cititorilor ră peste un timp într-o viziune nouă. de a căuta şi a face cunoştinţă cu volumul Elaborarea unei lucrări de acest fel nu Ştiaţi că? Caleidoscop enciclopedic. Dacă este un lucru uşor: se cere multă muncă, urmaţi îndemnul, vă veţi convinge a cîta tenacitate şi răbdare. În etapa de cercetare, oară că o carte într-adevăr poate fi un iz- de colectare a materialului ştiinţifi c autorii vor nesecat de înţelepciune, o călăuză au folosit diverse metode de completare, spre cunoştinţele atît de necesare pentru actualizare şi analiză a datelor. Desigur, ei formarea unui intelect modern. au fost responsabili şi de respectarea ade- vărului ştiinţifi c, şi de utilizarea unui stil Aurel HIOARĂ

QUO VADIS, ROMÂNIA? Să zici azi că eşti patriot nu e destul ci datorie către neamul nostru; nu înseam- – trebuie să şi faci ceva concret în nume- nă pretenţia că suntem cel mai vrednic po- le prosperării Patriei tale. Să realizezi ceva por din lume, ci îndemnul să devenim un care, la prima vedere, nu e mult, dar în- popor vrednic.” dreptăţeşte acest scop măreţ. De exem- Deci, patriotismul este un exerciţiu de plu, trebuie să-ţi faci cinstit îndatoririle de dăruire oamenilor, societăţii – pe parcursul serviciu – în aşa fel ca ţara ta să urce an de vieţii întregi. Dincolo de respectarea tradi- an, treaptă cu treaptă calea spre o civili- ţiilor, patriotismul în zilele noastre, şi aici în zaţie demnă de epoca contemporană. În Basarabia, şi dincolo de Prut, în România, acest sens, renumitul cărturar şi om politic devine un subiect pus în discuţie – de oa- Nicolae Iorga menţiona că „un patriot se menii politici, de cultură şi ştiinţă – tot mai recunoaşte prin faptul că iubeşte, respec- frecvent. Astfel, la editura ieşeană „Juni- tă şi caută să adune şi să îmbunătăţească mea”, în 2011, a apărut volumul Quo vadis, tărîmurile şi oamenii, pe cînd un şovinist România? (un punct de vedere)*, constituit urăşte tot ce nu-i seamănă şi dezbină oa- din articole şi documente ofi ciale la teme- menii”. În viziunea fi lozofului Vasile Conta, le abordate în ele, care îi are drept autori a fi patriot înseamnă „a fi cinstit, a avea pe Ion M. Anghel, Ioan V. Maxim, Ion Di- conştiinţa curată şi o inteligenţă vie, a avea aconu şi Aurel Preda – apreciaţi profesori un arbitraj fi lozofi c pentru compatrioţii tăi; de drept, foşti ambasadori. Autorii abor- în fi ne, un criteriu, din care să reiasă princi- dează chestiuni incitante şi controversate piul că viaţa ta aparţine tuturor şi că tu nu din contemporaneitatea României: dubla eşti decît un luptător într-un război care cetăţenie, autonomia pe criterii etnice, de- tinde spre fericirea şi gloria ţării tale”. Iar spusele scriitorului clasic Mihail Sadovea- * Quo vadis, România? (un punct de vedere). nu completează aceeaşi idee: „Patriotismul Coord.: Ion M. Anghel. Iaşi: Junimea, 2011. 188 p. nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, (Col. „Liber amicorum”)

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 205 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ fi cienţele juridice ale Tra- Urmînd îndemnul din tatului dintre România şi mottoul „Chiar dacă s-a Republica Ungară ş.a. ajuns ca expresia de «pa- Cei patru autori, sînt triotism» să dispară din de formaţie juridică, toţi limbajul curent din soci- au predat în învăţămîn- etatea românească – oa- tul universitar, avînd în menii zilei ducîndu-l în palmares cărţi publicate derizoriu şi făcîndu-l de- în dreptul internaţional suet, iar uneori, chiar cre- şi al Uniunii Europene, au îndu-ne complexe – noi urmărit în permanenţă, în toţi vom fi , la urma urme- diferite perioade din viaţa lor, judecaţi după acest lor – direct sau tangenţial continuu şi etern criteriu –, problematica abordată al societăţii – ataşamentul şi în volumul de faţă. În faţă de neam şi ţară, de- cadrul serviciului diplo- oarece: «Pro rege saepe, matic român au participat pro patria semper!» [Pen- la uniuni internaţionale tru rege adesea, pentru în care au fost dezbătute astfel de chesti- patrie totdeauna!]” (Jean-Baptiste Colbert), uni, au elaborat documente în legătură cu autorii au adus în discuţie puncte de vede- această tematică şi au prezentat poziţia re diferite care nu sînt de neglijat, deoarece României pe plan global. „nimeni să nu se creadă în afara timpului, România în etapa actuală se afl ă într-o iar pentru situaţia la care s-a ajuns, ca şi situaţie difi cilă: un număr mare de români pentru ceea ce s-ar putea produce în conti- au plecat în afara ţării să-şi caute surse de nuare, există în mod neîndoielnic, vinovaţi existenţă, populaţia care a rămas în ţară şi [...] să nu-şi facă iluzii că nu vor răspunde e îmbătrînită şi sărăcită, mulţi copii sînt aşa cum se cuvine să se facă”. abandonaţi de părinţi şi apucă să meargă Primul studiu, intitulat Implicaţiile ge- pe căi greşite în viaţă. Ai impresia că Ro- nerate de situaţiile de dublă cetăţenie în mânia se cufundă într-un hău din care va cazul României, al dlui prof. univ. dr. Ion fi greu să iasă la liman. Cum s-a ajuns la M. Anghel, pune în dezbatere problema această situaţie? Cine şi unde a greşit cînd dublei cetăţenii – cauzele şi difi cultăţile pe s-au luat decizii importante de acţiune? Ce care le generează. Problema dată devine e de făcut în continuare? Iată problemele una complicată, atunci cînd intervin anu- ce îi frămîntă pe foştii diplomaţi şi profe- mite scopuri politice ale statelor respecti- sori. Cartea de faţă ne ajută să înţelegem ve, iar relaţiile dintre ele devin tensionate, întru cîtva cum au decurs lucrurile şi ne neprieteneşti. Acordarea dublei cetăţenii, prezintă un şir de neglijenţe în serviciu ale ca şi cea a cetăţeniei multiple, se face, de conducătorilor sus-puşi care nu au putut cele mai multe ori, cu abateri de la legile apăra şi promova interesele României la diferitor state în acest domeniu. Acestea îşi momentul oportun. Întrucît problemele creează politica lor proprie în materie de ţin de interesul naţional, autorii, într-un fel acordare a cetăţeniei, luînd în consideraţie fi ind chiar obligaţi în virtutea funcţiilor de- mai mulţi factori de ordin intern şi extern. ţinute, ne propun alte puncte de vedere în Cetăţenii Uniunii Europene se bucură soluţionarea lor bazîndu-se pe argumen- de drepturi şi au obligaţii stabilite prin tra- te judicioase şi luînd în consideraţie că e tate. Cetăţenia UE nu o înlocuieşte pe cea pusă în joc soarta Patriei – România. naţională, ci se adaugă la aceasta. Cetăţe-

206 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) nia UE este complementară, dar nu întoc- în acest caz multă voinţă politică. Lucrurile mai cu cea naţională. România, de regulă, stau cu totul altfel: predomină indiferenţa aplică privind cetăţenia dublă reglemen- – guvernanţii nu întreprind nimic în acest tările existente în practica internaţională, sens, de parcă nici nu ştiu că e vorba de luînd în considerare evoluţiile ce se pro- consecinţe greu de suportat în viitor, mai duc în domeniu. Dar cazurile de dublă ce- concret, de ruperea teritoriilor pe care au tăţenie produc situaţii spinoase în relaţiile trăit din vremuri străbune românii băşti- dintre statele al căror cetăţean este per- naşi. Odată cu formarea unei autonomii soana respectivă, fi indcă apar suprapuneri pe criterii etnice, situaţia poate ieşi de de jurisdicţii, obligaţiile de loialitate ale sub control. De aceea, dr. în drept Ion M. cetăţeanului faţă de ambele state coincid, Anghel avertizează: „Acţiunile la nivelul intervine concurenţa şi excluderea reci- minorităţii ungare de a ieşi de sub auto- procă, iar cînd avem a face cu un fenomen ritatea statului român, conjugate cu cele de masă pot lua naştere confl icte în comu- iredentiste – afi şate în mod nevinovat, nitatea internaţională. dar cinic – ale Ungariei, vor aduce lucru- Un stat nu poate acorda cetăţenie durile în situaţia în care se va considera că, blă nelimitat şi în mod abuziv – există în în interesul păcii şi al unităţii în UE, NATO privinţa aceasta norme consfi nţite în drep- ş.a., nu există altă cale decît sacrifi carea tul internaţional (lipsite de exagerări!). Se României prin ciuntirea teritoriului său. În aduce drept exemplu acţiunile de acordare zilele noastre, nu este nevoie să se tragă a cetăţeniei la cerere de către Ungaria care niciun glonţ, atunci cînd interesele gene- a pornit o campanie agresivă de strîngere rale de menţinere a păcii au prioritate, iar „sub cupola Budapestei” a tuturor unguri- România, care pare să fi lăsat ca lucrurile să lor de pe mapamond. Autorul articolului meargă, ce-i drept, încet, dar continuu şi este îngrijorat de faptul că statele vecine fatal spre deteriorare, ar putea fi cea sacri- (inclusiv România) tac. Strategia Ungariei fi cată. Quo vadis, România? [sublinierea este clară: promovarea la nivel internaţio- autorului – n.n.].” nal a drepturilor pentru minorităţi, discri- Concluzionăm şi noi că abordarea pro- minînd în felul acesta populaţia majoritară blemei date trebuie să fi e raţională, făcută prin aplicarea presiunilor din interior şi cu răspundere şi clarviziune. Făurind viito- exterior. Situaţia în care „Ungaria poartă rul, să nu uităm de experienţa din trecut răspunderea pentru soarta ungurilor” este a înaintaşilor noştri care sînt un exemplu foarte delicată şi ridică problema suvera- concludent de slujire Patriei şi Neamului nităţii statelor. Nu în zadar Comisia de la în care a fost vrerea lui Dumnezeu să ne Veneţia „găseşte nefericită formularea, în naştem. acest context, a termenului de responsabi- Cel de-al doilea studiu, Dreptul inter- litate”. Şi o rezoluţie a Parlamentului Euro- naţional şi autonomia teritorială, semnat pean a respins această obsesie iredentistă de dr. Ioan V. Maxim, are un motto ce ne ce durează de acum aproape un secol. plasează în miezul problemei: „Nu exis- Specialiştii în materie de drept internaţi- tă recunoscut în dreptul internaţional un onal sînt de părere că Ungaria împiedică drept de autonomie teritorială pentru mi- România de a-şi exercita jurisdicţia pe teri- norităţi.” În cercetările sale autorul a urmă- toriul său (sub pretextul că îi protejează pe rit conţinutul reglementărilor universale şi cetăţenii români de etnie ungară). europene privind acordarea autonomiei, Deci, România se confruntă cu o situa- consultînd lucrările unor cunoscuţi experţi ţie de risc. Sînt multiple posibilităţi de a o în domeniu, precum: Ajsbörn Eide (Norve- gestiona şi a o depăşi, dar trebuie să existe gia), Fernand de Varennes (Canada), Gior-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 207 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ gio Malinverni (Elveţia), Ferdinando Alba- de precedenţă periculoasă în România. Să nese, Sergio Bartole (ambii – Italia), Hurst nu cunoască liderii maghiari că dreptul Hannum (SUA) ş.a. internaţional contemporan nu prevede În prezent, în România sînt înregistrate existenţa unui drept general la autonomie 18 minorităţi etnice, fi ecare dintre acestea şi nici a unei obligaţii pentru state de a o fi ind reprezentată în organul legislativ al acorda? Puţin probabil... ţării; fi ecare se bucură de toate drepturile şi Principiul de bază al garantării stabi- libertăţile necesare pentru protejarea iden- lităţii în ţară, după cum menţionează dr. tităţii şi culturii lor. Reprezentanţii etniilor Ioan V. Maxim, este „egalitatea în drepturi din România pot fi văzuţi la toate nivelurile şi nediscriminarea” [sublinierea autorului vieţii social-politice şi cultural-religioase. – n.n.]. Existenţa unei minorităţi etnice Nu există probleme între populaţia majori- într-un stat nu constituie temei sufi cient tară (români) şi cea a minoritarilor (unguri, pentru a i se acorda statut de autonomie, rromi, germani, ucraineni, lipoveni, turci, iar hipernaţionalismul şi separatismul tătari, sîrbi etc.). Difi cultăţile generate de sînt totdeauna condamnabile. Trebuie să criza globală afectează în egală măsură precizăm că în prezent în lume nu există nivelul de trai al tuturor locuitorilor fără modele viabile / durabile de autonomie. deosebire de naţionalitate. Însă, în ultimul Fiecare stat decide de sine stătător dacă timp, minoritatea maghiară (care alcătu- trebuie sau nu să o acorde. Principalul e ca ieşte 6,6 % din populaţia ţării), prin orga- toţi cetăţenii lui să trăiască în pace şi bună nizaţia „culturală” ce îi reprezintă – Uniunea înţelegere – fără ca cineva să fi e limitat în Democratică a Maghiarilor din România drepturi (în comparaţie cu alţii). (UDMR) –, se arată mereu nemulţumită Organizarea statelor şi dreptul inter- cum este protejată minoritatea maghiară, naţional este tema studiului ce urmează cerînd înfi inţarea unor autorităţi paralele – a ambasadorului (p.), conf. univ. dr. Ion (maghiare!) cu cele ale statului – nişte con- Diaconu. În motto dumnealui întreabă re- silii naţionale cu funcţii administrative au- toric: „Constituie agitaţia din jurul reorga- tonome. Acest proiect nepotrivit se înde- nizării ţării şi a ştergerii judeţelor, ca forme părtează în mod simţitor de la prevederile tradiţionale de organizare teritorială, un Convenţiei-cadru europene privind protecţia prilej de a formula pretenţii, de a şantaja şi minorităţilor naţionale. impune soluţii dăunătoare României?” Totodată, aproape toţi ungurii, recur- Prezentînd diferite forme de organiza- gînd la diferite tertipuri, vorbesc perma- re internă a statelor lumii, autorul specifi - nent despre necesitatea unifi cării naţiunii că faptul că normele de drept în problema ungare din bazinul munţilor Carpaţi, cu dată se stipulează în constituţiile acestora. scopul de a obţine autonomie culturală România este un stat unitar, avînd un sis- sau chiar teritorială în România, precum tem unic de organe centrale, unele com- şi în alte state vecine cu Ungharia, în care petenţe de guvernare fi ind conferite prin trăiesc maghiari: Slovacia, Serbia, Ucraina. lege organelor teritoriale locale. Cînd se Aici menţionăm faptul că niciuna dintre ce- purcede la reorganizări teritoriale, trebuie lelalte minorităţi conlocuitoare nu revendi- să se ia în consideraţie normele de drept că astfel de condiţii, adică statut special. internaţional. Astfel, ideile de a împărţi Proiectul de autonomie al UDMR, România în opt regiuni şi de a acorda au- ignorînd Constituţia statului român, stipu- tonomie pe criterii etnice nu sînt în con- lează că autonomia este rezultatul voinţei cordanţă cu legislaţia internaţională în şi deciziei minorităţii maghiare şi acesta vigoare. Pentru a evita încălcări ale drep- nu poate fi schimbat de altcineva. E un caz turilor omului, e necesar ca orice schimba-

208 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) re în plan administrativ să fi e precedată de Moscova, Kievul şi Budapesta nu au renun- un studiu de infl uenţă a acesteia asupra ţat nici pînă azi să pună mîna pe teritorii vieţii cotidiene a cetăţenilor. Concluzia româneşti cîndva incluse în diferite impe- vine de la sine: în mod obligatoriu, orga- rii. Edifi catoare în acest sens sînt şi citatele nizarea teritorială trebuie să respecte atît din cartea Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. normele constituţionale ale statului, cît şi Războiul clandestin al blocului sovietic cu pe cele ale dreptului internaţional. România de Larry L. Watts. Unul dintre mottourile studiului Nici A fi patriot înseamnă să îţi ajuţi prin Basarabia şi nici Transilvania al prof. univ. toate posibilităţile conaţionalii. Fiecare ro- dr. Aurel Preda – studiu care încheie vo- mân, dacă pretinde la numele de patriot, lumul – scoate în relief o axiomă greu de prin acţiunile sale nu trebuie să renege combătut: „Adevărul istoric este mai pre- Patria, Neamul, căci prin aceasta face rău şi sus de toate!” Autorul relatează cazuri de pentru semenii din preajmă, şi pentru sine. indiferenţă crasă a unor politicieni din is- A fi patriot înseamnă să lupţi pentru dem- toria recentă a României faţă de tot ceea nitatea naţională a Ţării tale şi, în felul aces- ce este interes naţional. Cu părere de rău, ta, să-i înmulţeşti valorile ei. Anume aces- clasa politică („prezumţios intitulată” aşa), tea sînt deducţiile după lectura volumului sacrifi cînd interesele populaţiei, are o sin- scris de cei patru autori (şi să spunem di- gură grijă – „garnisirea propriilor buzunare rect: de patru mari patrioţi!). Fără echivoc, cu bani”. Iată cum explică autorul: „Justi- ei şi-au făcut meseria cinstit şi se prezintă fi carea, cel puţin la început, a unor astfel cu conştiinţa curată în faţa concetăţenilor. de isprăvi – să le spunem pe faţă, de nu Numai prin discuţii, prin analiza diverselor pur şi simplu, acte lipsite de moralitate şi păreri se poate ajunge la un consens. Patri- de cinism, ci acţiuni care frizează trădarea otismul înseamnă o viaţă trăită cu dăruire. naţională – pe motive pueril scornite (naţi- În epoca modernă el nu trebuie să devină onalism, comunism, românism, populism sinonim cu naţionalismul exagerat. Afec- etc.), s-a făcut sub orchestrarea atentă (cul- ţiunile noastre trebuie să le dovedim nu mea!) a «emanaţilor», o categorie, desigur, prin lozinci deşarte, nu prin fanfaronade, de departe, cică mai «cultă», cu multă ex- ci prin fapte concrete. Deci, să cunoaştem perienţă, dar – haide s-o spunem – şi mult istoria noastră cu bune şi cu rele, să făurim «ataşament» faţă de interese obscure, fără prezentul cum ni-l dorim şi să privim cu legătură cu instinctul şi interesul naţional, încredere în viitor! Cu alte cuvinte, în ciu- pe care le-au ignorat ab initio [sublinierea da exemplelor nedemne din volumul Quo autorului – n.n.], din lipsă de motivaţie.” vadis, România?, să iubim tot ce au creat Dr. Aurel Preda aduce exemple de slu- românii bun pe această palmă de pămînt, gărnicie faţă de străinătate – un fenomen lăsată lor de Dumnezeu pentru vecie. cu rădăcini adînci la români – în timp ce Andrei BUTUCENEANU UN SUPORT DIDACTIC BINEVENIT

Familia Grama este o familie de inte- materialele, dar moartea l-a împiedicat să lectuali, aşa reiese şi din tripticul biobiblio- ducă lucrul la bun sfârşit, au fi nisat lucra- grafi c O familie de intelectuali (2008), întoc- rea bibliotecarele de la câteva biblioteci. mit de regretatul profesor şi bibliograf Ion Capul dinastiei, Dumitru C. Grama, este dr. Madan. Autorul a adunat cu migală toate hab. în drept, prof. univ., are publicate în

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 209 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ jur de 160 de lucrări ştiin- ramurile contemporane ţifi ce; soţia Claudia Slutu- ale jurisprudenţei naţiona- Grama – dr. în fi lologie, le: penală, civilă, familială, scriitoare, istoric literar, fi scală, funciară, de proce- bibliolog şi bibliograf. Fii- dură etc. ca Steliana Grama, plecată Unele articole din mult prea devreme pe alt Legea celor XII table ne ui- tărâm, a fost o apreciată mesc prin cruzimea lor: poetă, prozatoare, publi- „Cel ce va fi făcut vreo măr- cistă, critic teatral. turie falsă să fi e aruncat de La fi nele lui 2011, Du- pe stâncă”. Un articol din mitru C. Grama a pus la Sintagma lui Matei Vlasta- dispoziţia viitorilor sluji- res rămâne foarte actual şi tori ai zeiţei Themis supor- în ziua de astăzi: „Căsătoria tul didactic Istoria statului este uniunea bărbatului şi a şi dreptului a Ţărilor Româ- femeii şi un destin comun ne*. toată viaţa, o împletire a Prima parte a cărţii cuprinde temele şi dreptului divin şi uman.” Să urmărim cum întrebările, a căror studiere le va permite sună un punct din Carte românească de viitorilor specialişti însuşirea profundă a învăţătură despre falsifi carea banilor: „Cela programei cursului normativ. La fi ecare ce va cheltui sau va schimba bani răi şi-i va temă de studii este dată o bibliografi e se- lua de la cela ce-i face, ştiindu-l şi cunoscân- lectivă şi este propus un test-probă de ve- du-l că iaste calpuzan [falsifi cator de bani rifi care a cunoştinţelor. – n.n.] să se cearte ca şi calpuzanul.” Sau un Partea a doua a lucrării înglobează acte paragraf din capitolul Despre furtişag şi tăi- legislative utilizate în arealul carpato-danu- nuirea lucrurilor furate din Codul Criminal biano-nistrean în sec. II-XIX: Legea celor XII a Prinţipatului Moldaviei: „Furtul de lucruri table; Sintagma lui Matei Vlastares din 1335; sfi nte din biserici, cum şi acel de lucruri dom- Carte românească de învăţătură din 1646 neşti şi obşteşti, carele înarmat călcând au (Pravila lui Vasile Lupu); Sobornicescul hrisov furat, va cade subt mai cumplită pedeapsă, al lui Alexandru Mavrocordat; Adunare cu- decât acel ce fură de la particularnici: bătân- prinzătoare în scurt din cărţile împărăteştilor du-se pe toate uliţile şi osândindu-se la groa- pravile ale lui Andronache Donici; Codul cri- pa ocnii, pe toată viaţa sa.” minal al Moldovei din 1826 (promulgat de Actele legislative sunt scrise într-o lim- bă veche românească, fapt ce îi va ajuta domnitorul Ioniţă Sandu Sturza) ş.a. pe studenţi să-şi îmbogăţească vocabula- Prin studierea actelor legislative re- rul, să urmărească procesul de evoluţie a spective viitorii jurişti vor urmări procesul limbii române. de constituire şi evoluţie a principalelor in- Studenţilor li se propun şi exemple stituţii de drept, pe baza cărora s-au format practice, cum ar fi : „Un locuitor în Dacia ro- mană cu ştiinţă şi viclenie a dat foc la o casă 1 GRAMA, Dumitru C. Istoria statului şi dreptului din localitatea natală. Ce pedeapsă preve- a Ţărilor Române: suport de curs pentru pregătirea deau legile care erau în vigoare?” studenţilor pentru seminare şi examen. Red. Clau- Redactor al cărţii este soţia – dr. Clau- dia Slutu-Grama; Inst. de Istorie, Stat şi Drept al dia Slutu-Grama, încă o confi rmare a fap- Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Universitatea tului că sunt o familie de intelectuali. Liberă Internaţională din Moldova. Ch.: Grafema Libris SRL, 2011. 134 p. Ludmila DOROŞENCO

210 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

ALEGERE

POETUL ÎN POSTURĂ DE FAUST XXI Acad. Mihai CIMPOI

Prezența lui Faust lile și depășind frontie- în poemele mai recen- rele spațiului și timpului te ale lui Ion Stoica vine care împiedică spiritul să consfi nțească o do- să se manifeste și râv- minantă a întregii sale nind o tinerețe veșnică poezii atât de unitare (G. lui Claude Eterstein, prin tematică și registru, vezi Frederic Laupies, unitatea fi ind accentua- Dicționar de cultură ge- tă chiar și de survenirea nerală, Iași, 2008, p. 890- unor note existențiale 891). Ion Stoica va con- mai apăsate, a unui revi- cepe un Faust al lumii riment (ne)așteptat care contemporane, în care readuce dramaticul în adevărul e mințit, în care primul rând. Călătorul tinerețea „s-a mistuit sub prin spații cosmice, care stelele de ieri” și pentru descoperea că face un care poetul e dispus să periplu rotund, însoțit de vândă „un sufl et dar, ori întreaga bogăție și risipă trei, ori zece”, în speranța a luminii pure, a vânturilor care readuc că va găsi „un drac atât de prost”, în care purifi carea primordiilor, a limpezimilor de domină o glorie în sens negativ: „Gloria că- rouă și de ape, a „liniștii dintâi”, a culorilor, lăului / care ucide bine, / Gloria singurătății parfumurilor, sunetelor, tăcerilor, „priviri- depline, / Fără pacea chiliei, / Gloria de-a lor verzi din pământ”, descoperă un tărâm călca / Sub copita prostiei / Nimbul sfânt al singurătății universale, un tărâm părăsit al eroilor ...” (Unu și cu unu). nietzschean de zei. Acel călător, marcat și Eul liric care se plimbă cu nonșalanță de moda epocii, făcea un elogiu patetic prin spații cutreierate doar de muzica de luminii, simbol arhetipal al începuturilor: sfere și prin paradisul terestru are acum „Lumina – ca un râu pierdut al fi rii / Într-un o viziune dramatică, relativizată: „– Cine pustiu înveșnicit în sete; / Ori cântec slo- ești? zise umbra; / Sunt umbra ta de sub bod e lumina, / Glasul dintâi al lutului din umbre; / – Umbra umbrei? / – Da, ecoul stele, / E visul meu pur ce învăluie grădina nu se termină, niciodată, / Noi nu știm de- / Sub zidu-nînchipuitelor castele; / Nesaț și cât începutul, / Dar trecerea e fără zăgaz, suferință și idee, / Culcuș de timp și fl acără / Nu există sfârșit; / – Cum poate ceva să străină, / Vieții lacăt mut și albă cheie: / Lu- nu aibă sfârșit / Dacă a avut început? / mină har, lumină trup, lumină!” (Lumina). Între început și sfârșit / Nu mai este nicio Faust apare azi ca om al unei triple punte? / Atunci ce se sfârșește? / Fiindcă tentații – a cunoașterii, a puterii și plăcerii, ceva se sfârșește mereu, / Spune-mi ce se a unei căutări mărginite de Dumnezeu și sfârșește? / – Altceva, altcineva, o părere, o Diavol, dar înfruntând pericolele, îndoie- umbră, / Umbra umbrei” (Umbra umbrei).

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 211 BiblioPolis ALEGERE

Faust XXI ne oferă posibilitatea unei supusă doar unui dicton quasisuprarealist, perspective exegetice asupra întregii poe- unei elegante și france textualizări. „Textul” zii a lui Ion Stoica, de fapt a unei retrospec- este totuna cu „atmosfera”. Eul e volatilizat; tive a dominantelor tematice și motivice, e disparent, aerian, translucid și chiar trans- care impun poetica sa specifi că, „autopor- parent. Contururile lui, ca și ale lucrurilor tretul fenomenolog” de care este mereu sunt clare sau devin, într-un registru neo- obsedat. Autoportretizarea e făcută în te- simbolist, vagi, insesizabile. El populează meiul chipului pur, narcisic al eului său, cu un univers de semne, de păreri, de umbre, teamă declarată de alteritate, dar, mai cu de un „târziu indefi nit” („E ora de târziu cu seamă, din alchimiile faustice, ce topesc pașii moi, de vată”, găsim în poezia Târziu). într-o unitate substanța diversă, contrari- „O umbră vinovată mă împinge / Să te în- ile: „Eu am iubit și fulgerul și balta / Și, apă- torc în semne, înapoi”, îi spune iubitei. sat ca de-un pustiu de zări, / M-am și iubit Este indiscutabilă capacitatea de a at- cu luna, alba ’nalta; / Din caier de visări îmi mosferiza, de a dematerializa contururile torc un fi r / Cu astrologi și cavaleri în zale, fenomenale ale lucrurilor și a le scufunda / Iar altul se înnoadă fără șir / Sub roțile într-un aer al părelniciei, al nălucirii fantas- mașinii infernale; / Şi-ncerc sinteza mea în magorice, al „adâncurilor moarte”. Și al „ce- alchimii / De timpuri înfundându-se etern, rului” și cercului „închipuirii”. Proiecția ima- / Un chip de-nseninări și erezii / Deopotri- ginară e surprinzătoare, ca în revelatoarea vă antic și modern” (Autoportret). poezie dedicată lui Serghei Esenin: „Stele- Ceea ce remarcăm în primul rând în lile în cer fac clacă / De lumini în care mori; rica (lirica ce se deosebește prin sensibilita- / Și caleașca parcă n-are / Nici cai murgi, tea fi nă de poezie) lui Ion Stoica este adevă- nici vizitiu, / Gândul șapte e-o chemare / rată lapsus calami, o „scânteiere de condei” Dinspre noapte și târziu; / Drumul s-a făcut

212 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) subțire, / Lângă trupul orei mut / Plânge-n Atmosferizând, spiritualizând, sensi- hamuri o iubire / Care nu s-a petrecut; Cli- bilizând, îmbinând tonalitatea de pastel pe blânde, mincinoase / Dorm ca iepurii pillatian cu acea de cantilenă și elogie, vătui, / Gând uitat cu somn în oase / Se scufundând viziunile în nuntire, ca Dan scufundă-n umbra lui; / Gerul s-a desprins Botta în Eulalii (comparații cu un grad de de toarte, / Raza s-a făcut inel, / Gând în aproximitate), Ion Stoica punctează „peri- urmă, cal de moarte, / A-mpietrit cu noap- plul său rotund” cu anumite adagii „faus- tea-n el, / Vizitiul tot înjură / De irozi și de tice”: „O singură plămadă stă la pândă / În noroc, / Nu e nimeni în trăsură / Și trăsura toate câte bântuie și sunt”; „Întregul lumii stă pe loc” (Caii). se împarte”; „Toate se micronează, numai Atmosfera lirică o creează și viziunea picătura vremii crește fără margini”, „...fugi nutririi elementelor – în universul terestral de peste tot, / Din tine nu pleci niciodată”; și cel cosmic –, poetul percepând „rotunde „Cădere. Și căderea e un zbor”; „Lumina- nunți de sere și lumină”, momentele „când nvață stelele să piară”; „Și nimic nu pare fi icele luminii se mărită / Cu mirii nesfârșitei mai ușor / Decât să te dărui golului de sub dăruiri” și „când soarele se-mbracă mire / Și tine”; „Eu am venit în haosul fi resc / Cu re- merge-n raze cerul viu...” și iubirea, în una gula-ntâmplării la ureche”; „Cine să secere din frumoasele poezii erotice ale poetului, / Grâul din soare? / Cum ar fi fără trecere? poartă însemnele unei nuntiri cosmice: / Cum ar fi fără moarte?”; „Numai fragmen- „Sunt iar cu tine, vorbe se cunună, / De- te, / În zadar încerc să le-adun / întregul se parte parcă plânge cineva. / Poate e ochiul refuză; / Dar există întreg?”; „Că steaua cea meu rămas în lună, / Ori poate tu te-ntorci mai înaltă / E dragostea de rară”; „Ideea de în steaua ta” (Sunt iar cu tine). poartă este mult mai primejdioasă / decât Ion Stoica scrie versuri erotice în dul- ideea de zid, mult mai plină de ambigui- cele stil clasic, recurgând la o tonalitate de tate; / Dar zidul e mult mai aproape de cantilenă și de madrigal, de preamărire, moarte”. însufl ețire a însuși sentimentului, numai Poetul Ion Stoica este știut și ca distins că ne dă de înțeles că îl trăiește în adâncu- bibliolog care a repertorizat contribuțiile rile fi inței, cuprinsă în sfera Erosului, afl at referitoare la modernism și la clasicism în în comunicare secretă cu Mors. Între El și contextul literaturii române, a scris despre Ea apare și un hiat, generat de conștiința biblioteca lui Titu Maiorescu și a valorizat imposibilității idealității împlinirii în dra- documente inedite privind biografi a și goste: „Prin lutul vremii așteptarea sapă, opera lui Panait Istrati. / Din muguri noi speranțe se desfac. / Tu Este autorul volumelor: Casa de vânt ești lumină, aer bun și apă, / Eu sunt doar (1981), Porțile clipei (1982); Pași peste ier- o-nserare peste-un lac; / Când melcul zilei buri (1984); Gates of the moment (Londra, casa, ‘naltă-și scoate, / Târând-o prin pus- 1984); Dincolo de cercuri (1986); Periplu tiul nopții plin, / Pe tine te dezleagă rost rotund (1988); As: Come to London one din toate, / Pe mine întâmplările mă țin; / midsummer’s day (London, 1990); Vorbind Pământul tău e piatră care-nvie, / Din păti- cu tine (1995); A doua viață (1996); Nevoie mirea sângelui străbun, / Tu vii spre pragul de semne (antologie, 1997); Maree pe Lună meu de-o veșnicie, / Eu doar în vântul cli- (2000), În drum spre castel (2002); Umbra pei mă adun; / De-o fi copacul vieților să-l umbrei (2005); Faust XXI (2007). scuturi, / De-o fi prin timp în alt cuprins să Periplu rotund (Cluj-Napoca, Ed. „Dacia zbor, / Pe tine te aștept dinspre-nceputuri, XXI”, 2011) prezintă o selecție din aceste / Pe mine să m-aștepți din viitor” (Noi doi). volume făcută de autor.

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 213 BiblioPolis ALEGERE SCUMP, CU ADEVĂRAT, A FOST ŞI ESTE NUMAI COPILUL ( despre o istorie a literaturii pentru copii şi adolescenţi)

Iulian FILIP

O carte de consis- – romane, culegeri de tenţa unei rodii, fruct povestiri, piese de teatru, ticsit cu seminţe explozi- versuri, eseuri. „La sfâr- ve, provocatoare, amba- şitul, totuşi, fără... sfârşit late în gust de fruct, dar al acestei ISTORII, care deschizătoare de porţi nu este numai aşa cum mirabile, pe care numai a fost, ci şi aşa cum a fost seminţele sănătoase le percepută de mine (aju- conţin. Captivantă ai- tat şi de gândurile altora), doma unui jurnal de că- – un document revelator: lătorie această O istorie I.B. Singer, laureatul Pre- a literaturii pentru copii miului Nobel pentru lite- şi adolescenţi de Iuliu ratură pe anul 1978, afl at Raţiu. O carte densă de la Stockholm pentru a-şi nume de scriitori, perso- primi însemnele distinc- naje, denumiri de cărţi, ţiei, a spus: „Există 500 de de ţări, de evenimente, motive pentru care am de istorii, de întâmplări, început să scriu pentru de citate, de gândurile altora, de texte. O copii, dar, ca să economisesc timpul, voi carte structurată arhitectonic foarte atrac- înşira doar zece din ele. Nr. 1. Copiii citesc tiv, încurajând cititorul foarte diferit să mai cu seamă cărţi, nu reviste. Nr. 2. Ei nu treacă treptele afi rmării acestei literaturi dau doi bani pe critică. Nr. 3. Copiii nu ci- specifi ce, dar şi facilitând înţelegerea lumii tesc pentru a-şi găsi identitatea. Nr. 4. Ei copilului şi, mai ales, a adolescentului, ca nu citesc pentru a se elibera de complexe. să realizăm funcţia şi importanţa unei lite- Nr. 5. Ei nu fac caz de psihologie. Nr. 6. Ei raturi de o seamă cu aceste lumi neaşezate, detestă sociologia. Nr. 7. Ei nu încearcă să nedevenite încă. înţeleagă pe Kafka sau Finnegans Wake. Nr. De câteva luni am mai mult timp pen- 8. Ei cred încă în bine, în familie, în zâne şi tru lectură. Am revenit la posibilitatea de vrăjitoare, în logică, în claritate, în punctu- a nu ieşi câteva zile din casă, să mă culc aţie şi alte asemenea vechituri. Nr. 9. Lor le mai târziu, lăsându-mă pradă unei ori altei plac povestirile interesante, nu comentari- cărţi. ile, îndreptarele şi notele de subsol. Nr. 10. Am încheiat anul 2006 cu o carte deo- Când o carte este plicticoasă, ei cască fără sebită, care a apărut la Editura „Prut Inter- să se jeneze.” naţional” exact când trebuie – O istorie a Traduceam, după ce am revenit din literaturii pentru copii şi adolescenţi. Auto- Suedia, o cărticică a Academiei Suedeze a rul e fondator şi redactor-şef al câtorva re- literaturii pentru copii – De ce ne trebuiesc viste pentru copii, autor a peste 30 de cărţi cărţile pentru copii: 17 motive care le justi-

214 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) fi că existenţa. Să citez doar ultimul motiv: terii copilului teafăr, nu mai dregi treaba la „Cărţile pentru copii îmbogăţesc patrimo- facultate, la minister, în parlament. niul cultural al ţării şi contribuie la dezvol- Iuliu Raţiu e supărat rău şi în partea tarea economiei ţării. Ele creează mai mul- criticii literare pentru situarea literaturii te locuri de muncă: pentru autori, pictori, pentru copii la periferie. Neînţelegerile traducători, editori, grafi cieni, designeri, din chiar luntrea scriitoricească dau apă la tipografi , critici, vânzători, bibliotecari... moara statală să macine în continuare ne- Cărţile pentru copii sunt un important ar- înţelegeri în partea segmentului prioritar ticol de export, care aduce bani şi creează social, unde se întâmplă – cu ori fără Stat – imaginea pozitivă a ţării în străinătate.” devenirea omului. E bine ca această deve- Pe fundalul dinamic al perindării de nire să nu fi e prea dramatică, în pofi dă ori epoci, nume de împăraţi şi de scriitori, de chiar eroică... Să ne oprim la două alte cita- personaje şi de citate-citate-citate, autorul te ale lui Iuliu Raţiu, extrase din afi rmaţiile prinde răscrucile potrivite pentru a ataca a doi critici literari din altă categorie. „Lite- lipsa de raţiune, ambalată în demagogii ratura pentru copii e, oricum am lua-o, o economice, într-un domeniu de maximă probă de foc pentru toţi scriitorii lumii”. E o importanţă: „Ai carte, ai parte!”, spune o ve- aserţiune a criticului Constantin Cubleşan che zicală românească. Dar cartea pentru în postfaţa volumului Literatura pentru co- copii este azi prea costisitoare, iar partea pii din colecţia de antologii Literatura din şi-o... împarte editorul cu tipograful şi Sta- Basarabia în secolul XX, proiect realizat în tul care a scumpit, în neştire, preţul hârtiei, 2004 la editurile „Ştiinţa” şi „ARC”. Iar refe- al cernelii, impozitul etc. Deşi, scump, cu ritor la scriitorii basarabeni pentru copii îl adevărat, a fost şi este numai copilul. Dar citează pe Mihai Cimpoi, care afi rmă că „lice folos! Chiar şi în aceşti ani de început teratura pentru copii este blazonul de no- ai mileniului al treilea nu-i uşor să citeşti bleţe al culturii române din Basarabia. Este o carte pentru copii. Aceşti copii violen- punctul ei de forţă, este, poate, domeniul taţi de părinţi, de cărţi, precum şi de unele cel mai bogat în valori estetice. Scriitorii ba- dintre fi lmele de la TV... Unde e antidotul? sarabeni au dat, indiscutabil, literaturii ro- Şcoala e laşă, familia dă din colţ în colţ, mâne şi universale pagini revelatoare des- teatrele sunt la capătul resurselor... Edu- pre copilărie”. Ilustraţie a acestui blazon e caţia morală încă nu a izbutit de dărâmat trimiterea de către autor la „un bilanţ bibli- tabuurile şi de pus belciuge în nas, pe care ografi c realizat în anul 2004, de metodişti specialiştii le numesc... cercei. Şi astfel, co- şi redactori ai Bibliotecii Naţionale pentru piii sunt speriaţi şi bravează prin teribilism, Copii «Ion Creangă» din Chişinău, intitulat argou, cinism. Totuşi, ei rămân copii şi, de- Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi ado- sigur, ar trebui în această haotică derută lescenţilor (afl at la a doua ediţie, revăzută să intervină cartea, fi lmul şi, de la „catedra” şi completată), care cuprinde peste 100 scenei, TEATRUL. Mai ales cel destinat anu- de nume de autori, fi ecare dintre aceştia me copiilor.” Ziceam de importanţa dome- benefi ciind de unele date biografi ce, de o niului, pentru care lipsa raţiunii de stat se bibliografi e completă, de extrase din cele răzbună catastrofal, fi indcă – zice autorul mai autorizate păreri critice, precum şi de că se afi rmă în toate tratatele de psiholo- o listă detaliată cu monografi ile şi studii- gie – „copilăria... este perioada dezvoltării le de cărţi, recenziile din ziare şi reviste fi zice şi psihice a omului.” Dacă nu se în- – «un vis împlinit», cum numeşte cineva, tâmplă aceste înţelegeri şi, în consecinţă, pe bună dreptate, această întreprindere li- investiţii sufi ciente în câte trebuiesc creş- terară şi culturală unică, exemplu demn de

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 215 BiblioPolis ALEGERE urmat şi de meditaţie pentru cei care mini- La foarte delicata parte ce le revine malizează sau desconsideră valoarea, unii părinţilor, care vor să participe, în cunoş- chiar şi existenţa acestei literaturi.” În Micul tinţă de cauză, la efortul constant şi obliga- dicţionar bibliografi c de literatură română toriu..., e mereu de amintit şi Statului-pă- contemporană pentru copii şi adolescenţi rinte că are aceeaşi obligaţie să acţioneze anexat Istoriei... circa 50 de scriitori basa- în cunoştinţă de cauză pe acest segment, rabeni sunt prezentaţi între ceilalţi scriitori unde, mă rog, miturile, basmele, Homer, români cu prinosul lor bibliografi c... Andersen, Creangă, Twain, Stivenson, De- Ce reprezintă această Istorie...? Auto- foe, Gr. Vieru, S. Vangheli cu opera lor nu rul formulează, chiar în deschiderea cărţii, au vacanţă nici recreaţie, dar raţiunea de altfel întrebarea. Şi răspunde exhaustiv: stat e cea care întârzie să-şi pună umărul „Oare este nevoie de o asemenea ISTORIE? exact la locul Statului sub crucea noastră Da: acum, mai mult ca oricând! De aceea, comună. Vorbesc de omenire şi de viitor, deşi nu am pretenţia să fi u nici istoric lite- care pe acest segment copilăresc pornesc rar şi nici critic de profesie, m-am încume- etern să devină – de altă, înaltă calitate e tat să alcătuiesc această... «istorie cresto- de dorit. matică», – succintă culegere de texte alese De la lumea basmelor, atât de diferita şi comentate, din şi mai ales despre litera- lume basmică, unde Iuliu Raţiu şi-l ia călă- tura pentru copii şi adolescenţi, folosite cu uză vrednică pe Lazăr Şăineanu, cel mai de prilejul cursului pe care l-am ţinut la Uni- seamă discipol al lui B.P. Hasdeu (aprecie- versitatea Pro-Humanitas din Bucureşti, şi rea lui Ovidiu Bârlea), accentuând diversi- care dorim să se constituie ca un necesar tatea tipologică a poveştilor, până la Micul şi util instrument de lucru pentru învăţă- dicţionar bibliografi c de la sfârşitul Istoriei..., tori, profesori, bibliotecari, dar şi pentru cititorul trece prin timpii care „sunt legaţi, părinţii ce vor să participe, în cunoştinţă în primul rând, de inocenţa, mereu spe- de cauză, la efortul constant şi obligatoriu culata inocenţă a copilului etern, iar în al pe care trebuie să-l facă, pentru a putea în- doilea rând, de inocenţa mereu necesară druma, cu competenţă, lectura celor mai în actul de creaţie”. Ajutat de trei distinşi tineri cititori. Originală doar prin intenţie nevăzători – Homer, miopul Mircea Eliade şi efort (recunoaştem fără falsă modestie), şi marele bibliotecar orb Jorge Luis Borges lucrarea de faţă, singura, din nefericire, –, autorul istoriei repune mereu cartea la abordând o asemenea vastă tematică, atât locul cărţii, „cartea fi ind dascălul care nu la noi în ţară, dar, s-ar părea, şi în lume, re- doarme niciodată când îl întrebăm” (şoapta prezintă o scurtă «sinteză analitică» a uno- lui Erasmus), trecând printre celebrii autori ra dintre cele mai interesante şi esenţiale şi cărţile lor lucrătoare în timp (era un timp momente, consemnate (mai cu seamă în- al bibliotecii din Alexandria şi e alt timp al tâmplător), în istorii literare, enciclopedii, Bibliotecii „Ion Creangă”) şi în spaţiu. Tim- dicţionare, cursuri universitare etc., care au pul pictogramelor (prima jumătate a mi- încercat să prezinte, cât de cât, fenomenul leniului IV, înainte de Hristos), timpul scri- amplu, complex şi uluitor al unei literaturi erilor cuneiforme dăltuite în piatră, timpul ce, sub... modesta rochie-simbol a Cenu- marelui Hammurabi (1792-1730 î. Hr.), care şăresei, ascunde o adevărată comoară de „adunase şi poeme mitologice, printre care înţelepciune, atât de necesară şi utilă edu- şi Enuma elish – mitul creaţiei, care amin- cării, dar şi înnobilării sufl etelor copiilor şi teşte de Cartea facerii din Biblie”, dar avea, ale adolescenţilor de pretutindeni şi din fără îndoială, şi epopeea despre frumosul toate timpurile.” şi viteazul Ghilgames, timpul papurei cu

216 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012) memorie, papirusul egiptean, între care cel veste...). Walt Disney a realizat în viziunea destinat Iliadei lui Homer şi istoricului grec sa un parc pentru copii. Nu ştiu ce raţiuni Tucidide avea 100 metri lungime, timpul avea celebrul Salvador Dali, dar desco- apariţiei hârtiei în China e un timp curgă- păr în Istoria... lui Iuliu Raţiu un amănunt tor, pe care Iuliu Raţiu ni-l umple cu aven- pe care nu-l cunoşteam: „Acum câţiva ani tura afi rmării cărţii pentru copii, implicând (fapt aproape necunoscut), Salvador Dali şi spaţiile mai favorabile, neamurile şi ţările şi-a exprimat intenţia de a crea în Româ- cu contribuţie notorie la edifi carea fenome- nia, pentru copii, o sculptură cibernetică, nului literatură pentru copii şi adolescenţi: lungă, nici mai mult, nici mai puţin, decât miturile Eladei şi ale Romei, cavalerii Me- de... 36 kilometri. Potrivit corespondentu- sei Rotunde, Divina Comedie, contribuţia lui Agenţiei United Press International, care franceză (Charles Perrault, Jules Verne, Ale- a asistat la conferinţă, Dali a afi rmat că xandre Dumas, Victor Hugo, Jules Renard, sculptura sa monumentală, pe care vrea Antoine de Saint-Exupéry), engleză (Daniel s-o expună în România, va avea forma unui Defoe, Jonathan Swift, Walter Scott, Char- cal. Citez: „Lucrez la un cal de 36 kilometri... les Dickens, Robert Luis Stevenson, Oscar şi voi fi ajutat la realizarea sculpturii de o Wilde, Joseph Rudyard Kipling, Herbert echipă de specialişti în cibernetică...” Lui George Wells, Lewis Carroll), americană Dali, în ultimii ani, pretenţiile i-au cres- (James Fenimore Cooper, Harriet Beecher- cut şi voia să se joace, cu copiii României, Stowe, Mark Twain, Herman Melville, Jack de-a... Dali! Motiv stimulator şi pentru scri- London), germană (Fraţii Grimm, Wilhelm itorii de literatură pentru copii, să se joace Hauff , Karl May)... şi ei frumos cu vorbele! Nu însă cu sufl ete- Am zis de consistenţa provocatoare a le şi cu destinele gingaşilor cititori. acestei cărţi, unde alături de Selma Lager- ...Recitesc de câteva ori ceea ce am löf, autoarea suedeză a Minunatei călătorii scris: nu e mai mult decât mărturisirea a lui Nils Holgersson prin Suedia se cerea unei bucurii în faţa unei cărţi bune, pe care remarcată şi Astrid Lindgren, autoarea vă recomand să o puneţi la lucru. Aş vrea Pippitei Ciorapilungi... La Stockholm s-a să revin la paginile cu Biblioteca din Ale- edifi cat un complex miraculos pentru co- xandria unde, după Alexandru cel Mare, pii Unibachen. Autorii concepţiei acestui întemeietorul, se perindă mai mulţi regi şi spaţiu, au cerut permisiunea scriitoarei su- împăraţi cu atitudini foarte diferite faţă de edeze ca Unibachenul să se constituie pe biblioteci. Şi la paginile cu fostul sclav al lui baza operei lui Astrid Lindgren. Autoarea Pitagoras, Zamolxe, mai am de lucru... a acceptat, dar cu o condiţie: în concepţia acestui complex să fi e implicaţi, să se vadă Copii pe ruinurile Curţii Domneşti şi contribuţia celorlalţi scriitori pentru copii din Suedia. Am avut fericirea să fi u în Mişună, ca printre litere de manuscrise acest spaţiu, patronat de spiritul liber al vechi, celebrei Pippi Cioraplungi. Acolo m-am întrebări năstruşnice cu ochi şi urechi, întărit în convingerea conceptuală a Ogră- copii gălăgioşi, de viaţă plină plini, zii Creangă din concepţia Satului TREI IEZI. iscoditori de ce e pe ruini? (Ghinionişti cei trei iezi ai lui Creangă, puşi la lucru de Vangheli, apoi şi de Filip, care E-un cer profund, rotit spre infi nit constată trei treimi implicate în ducerea din clipa lor de ou plesnit, uimit la capăt a basmului – trei iezi, trei scriitori, a viaţă. A cunoaştere de toate, trei preşedinţi, la care am apelat să du- neştiutori de nu se poate. cem la bună realizare o năzuinţă de po-

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 217 BiblioPolis

IN MEMORIAM

S-A STINS DIN VIAŢĂ PRIMADONA OPEREI NAŢIONALE A trecut în lumea celor În 1965, tînăra solistă, îm- drepţi Maria Bieşu – Prima- preună cu un grup de solişti dona Operei Naţionale din de operă, a făcut un stagiu Republica Moldova, Artistă a la Teatrul „La Scala” din Mila- Poporului, laureată a Premiilor no, Italia. Aici, sub îndruma- de Stat, profesor universitar, rea maestrului Enrico Piazza, academician, Doctor Honoris pregăteşte rolurile principale Causa al cîtorva universităţi, de soprană în limba italiană Cavaler al Ordinului Republi- din operele Tosca, Madame cii şi deţinătoarea Ordinului Butterfl y, Aida şi Trubadurul. Naţional „Steaua României”. Însuşi Antonio Guiringuelli, Născută la 3 august 1935, directorul general al Teatrului în s. Volintiri, judeţul Cetatea „La Scala”, a declarat că aceas- Albă (azi r-nul Ştefan-Vodă), tă tînără n-are nevoie de ni- distinsa interpretă şi-a dedi- ciun fel de lecţii – ea are un cat întreagă activitate scenei Maria Bieşu dar înnăscut. şi muzicii universale. Perso- (3.VIII.1935 – 16.V.2012) Recunoştinţa internaţi- nalitate de o vastă erudiţie şi onală a obţinut-o în cadrul cultură în domeniul artei lirice a înregistrat celor mai prestigioase concursuri inter- performanţe artistice la nivel naţional şi naţionale, fi ind laureată şi deţinătoare internaţional, fi ind recunoscută de exege- a Premiului III la Concursul Internaţio- ţii în materie ca una dintre cele mai mari nal „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1966), cîntăreţe de operă a culturii universale. Pe a Premiului I şi Cupei de Aur pentru cea parcursul activităţii sale, a cîntat aproape mai bună interpretare a rolului Madama în totalitate ariile principale din spectaco- Butterfl y din opera Madama Butterfl y, la lele înscrise în repertoriul Teatrului Naţio- Concursul Internaţional de canto „Miura nal de Operă şi Balet. Tamaki”, Tokio, 1967. A debutat ca solistă în cadrul formaţi- Deşi a avut multiple invitaţii de cola- ei de muzică populară „Fluieraş” alături de borare în străinătate, Marea cîntăreaţă a celebrii Tamara Ciobanu şi Serghei Lun- ales să rămînă în ţară, ridicînd prestigiul chevici. Teatrului de Operă şi Balet şi promovînd Maria Bieşu avea convingerea fermă că imaginea ţării în străinătate. locul ei este pe scena Operei, astfel a trecut Din 1987, Maria Bieşu a fost preşedin- de la muzica folclorică la operă, angajîndu- tele Uniunii Muzicienilor din Moldova şi vi- se în 1962 în urma unui concurs la Opera cepreşedinte al Uniunii Mondiale a Muzici- din Chişinău. Succesul ei a fost recunoscut enilor din Moscova (1992), iar din anul 1990 imediat atît de specialişti, spectatori, cît şi este preşedintele Festivalului Internaţional de teatrul care a început să proiecteze un de Operă şi Balet „Invită Maria Bieşu”, care repertoriu special pentru ea. în acest an va împlini 20 de ani.

218 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 2 (2012)

Maria Bieşu a fost preşedintele de Distinsa Primadonă s-a bucurat de dra- onoare al Asociaţiei Femeilor din Republi- gostea şi simpatia a sute de mii de oameni. ca Moldova, reprezentînd cu demnitate Îi vom păstra vie memoria şi vom valorifi ca femeile Moldovei în toate colţurile lumii. aportul adus la promovarea şi dezvoltarea Oamenii de cultură sînt profund îndu- artei scenei lirice din Republica Moldova. reraţi de această pierdere enormă pentru Fie-i ţărîna uşoară şi Dumnezeu să o cultura naţională. odihnească în pace.

A PLECAT LA DOMNUL RECTORUL NOSTRU...

Academicianul Boris în 1992, conform Decretului Melnic a fost omul model de Preşedintelui RM din 25 mar- ştiinţă care s-a format în pe- tie 1992, şi pe care a condus- rioada postbelică în mediul o şi dezvoltat-o pe parcurs de universitar, manifestîndu-se un deceniu, punînd temeliile plenar în cercetările biologi- sistemului naţional de atesta- ce (fi ziologia umană şi fi zi- re. Ulterior această instituţie ologia animală), dar şi ca un şi-a extins atribuţiile, transfor- manager iscusit în domeniul mîndu-se din 2004, potrivit educaţiei şi ştiinţei. Amin- Codului cu privire la ştiinţă şi tim doar de unele repere din inovare, în Consiliul Naţional vasta sa activitate de muncă pentru Acreditare şi Atestare organizatorică şi ştiinţifi co- – formulă în care îşi exercită didactică: a fost prorector Boris Melnic atribuţiile şi astăzi. (1960-1974) şi rector (1974- (11.II.1928 – 27.IV.2012) În ultimii ani academicia- 1992) al Universităţii de Stat nul Boris Melnic a fost direc- din Moldova pe parcurs de 32 de ani. tor al Consiliului Consultativ de Expertiză În această calitate a făcut tot posibilul al AŞM, concomitent găsindu-şi refugiul ca unica pe atunci universitate basarabea- sufl etesc în laboratorul de homologie din nă să devină cea mai prestigioasă, prin- cadrul Societăţii Ştiinţifi ce „Omul şi Uni- cipala instituţie de învîţămînt de la noi: a versul”, pe care a creat-o în 1999. A publi- deschis noi facultăţi şi specialităţi; a con- cat peste 400 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv struit noi săli de studii, laboratoare şi cămi- nouă monografi i şi opt manuale. ne, a creat posibilităţi ca mulţi absolvenţi Savantul şi omul Boris Melnic va ră- să urmeze doctoratul; a promovat cadrele mîne pentru totdeauna în memoria celor naţionale cu capacităţi reale; a extins şan- care l-au cunoscut, l-au apreciat şi i-au sus- sele profesorilor universitari de a-şi pu- ţinut ideile lui pentru a face lumea plaiului blica cercetările în reviste de specialitate, nostru moldav mai bună, mai cultă, mai dar şi în ediţii aparte. Nu este întîmplător prosperă. faptul că ani şi decenii la rînd studenţii şi Sincere condoleanţe familiei îndure- absolvenţii USM îl numeau pe Boris Mel- rate, rudelor, tuturor celor care astăzi de- nic, cu afecţiune şi recunoştinţă, „Rectorul plîng moartea unui consacrat şi valoros nostru”. om de ştiinţă! O pagină strălucită a înscris savantul în Dumnezeu să-l odihnească în pace! istoria Comisiei de Atestare a RM, fondată

Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 219 BiblioPolis IN MEMORIAM ERA O PEZENŢĂ UNANIM APRECIATĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ TEATRALĂ

A încetat din viaţă, la Alecsandri (2007); Eu sînt cel vîrsta de 65 de ani, fi lologul, mai singur şi Mă rog să par- publicistul şi cronicarul de donaţi (2009); O mască tre- teatru Pavel Proca, lăsînd un mură-n oglindă; Îndepărtate gol imens în viaţa noastră alte vremuri; Spovedania unui teatrală. histrion (2010); Şi noi eram o Pavel Proca s-a născut la 1 ceată tristă (2012). Şi-a adus aprilie 1947, în comuna Ghili- contribuţia în calitate de ceni, r-nul Teleneşti. Studiile membru al diverselor jurii de şi le-a făcut la Chişinău, la Fa- specialitate la festivaluri naţi- cultatea de fi lologie a Univer- onale de teatru. sităţii de Stat, între anii 1965 Ca profesionist, a fost şi 1970. În anii 1983-1986 şi apreciat cu diverse premii la 1987-1990 face stagii de cri- Pavel Proca Galele UNITEM şi Galele Tea- tică teatrală la Laboratorul de (1.IV.1947 – 6.VI.2012) trului Municipal „Satiricus I.L. critică teatrală şi secretariat Caragiale”. literar la Moscova. În 1991 i s-a decernat titlul onorifi c Şi-a început activitatea în calitate de Maestru Emerit în Artă din Republica Mol- şef al trupei la Teatrul Naţional „V. Alec- dova. sandri” din Bălţi (1972-1974). Mai apoi de- Pavel Proca, şi după plecarea sa la cele vine secretar literar (1975-1988), director veşnice, va rămîne o prezenţă constantă, / director artistic şi iarăşi secretar literar unanim apreciată şi respectată, în viaţa (1989-2008). Are numeroase publicaţii noastră teatrală. Căci a trudit permanent în reviste şi ziare (Masca, Teatracţie, Info- şi cu inspiraţie, aproape o jumătate de se- Masca, Literatura şi arta, Timpul, Jurnal de col, ca om de cultură, istoric, teoretician şi Chişinău, Flux, Săptămîna, Basarabia, Viaţa comentator avizat al fenomenului teatral Basarabiei, Prezident, Semn); este autorul naţional şi universal. Lucrătorii culturii, în cărţilor: Aplaudaţi-mă cu palma pe obraz primul rînd oamenii de teatru, toţi cei ce (2002); Portrete cu jobenu-n jos (2004); No- l-au cunoscut îi vor păstra vie amintirea. tiţe pe nojiţe şi Jumătate de veac cu Vasile Dumnezeu să-l odihnească în pace!

220 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”