DOCSLIB.ORG

Sfatul Țării: Eroii Viitorului

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Sfatul Țării: Eroii Viitorului VERZI SUNTEM, VERZI... Vasile Vasilache SĂPTĂMÂNAL INDEPENDENT VINERI www.gazetadechisinau.md SOCIAL-POLITIC 27 MARTIE / 2020 DE ATITUDINE PREȚ: 7,50 LEI 09 CARANTINA ECONOMIE CULTURĂ SĂNĂTATE SPORT Singuri în fața Omenirea, în pragul Eugen Doga, Interviu cu un Tudor Casapu și pandemiei unei crize de proporții așa cum este medic din Spania unicitatea destinului său 4-5 7 15 16 17 102 Sfatul Țării: eroii Viitorului 3 A-POLITICE M E T E O / CHIȘINĂU ANCHETA GAZETEI Homeschooling LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ 30/03/2020 & Freelance, GAZETA de Chișinău a rugat mai mulți absolvenți ai unor instituții de învățământ din Vânt 12km/h Moldova, 2020 România să răspundă la două întrebări: De ce ați 59% 8° 3° 4° 7° 11° 8° 15° ales să vă faceți studiile în România? Ce v-au dat Mircea V. CIOBANU studiile în România? In memoriam Limitările au optimi- zat forme de activităţi Studii în țara şi au creat meserii ale liber-profesioniştilor mea (4) Moartea scriitorului (freelancer): când nu ai de ales, îţi pui în mişcare dizident Paul Goma: celulele, alteori leneşe, ale cerebelului. Derivatele de În acest număr al ziarului publicăm răspunsul un om făcut să azi sunt o sumă de profe- Sorinei Ștefârță, jurnalistă, expert pentru sii valabile de la distanţă, relațiile cu media, proiectul UE Comunicare inclusiv dintre cele mai strategică și suport pentru mass-media deranjeze şi după în Republica Moldova, și al Mariei Bâlici, moderne. Paleta Freelan- economistă, Stockholm, Suedia. ce e tot mai largă. plecarea în neființă 8 12 9 2 ACTUALITATE GAZETA de Chișinău Vineri / 27 martie / 2020 Dodon, epidemiologul n pofida crizei Boţan susţine că „şi opoziţia face Sănătăţii, vor gestiona această cri- de coronavirus, cam acelaşi lucru, încearcă să gă- ză până nu vor rezolva toate pro- politicienii sească tot felul de puncte slabe, blemele. „Evident că sunt riscuri. vine cu propuneri şi critică acţi- Nimeni nu a trecut prin aşa crize. moldoveni, mai unile pe care le întreprinde şeful Nu doar în Republica Moldova, Îales cei de la putere, nu statului”. dar şi în alte ţări. Dar OMS ne uită că suntem într-un După şedinţa de marţi, 24 apreciază”, a conchis Igor Dodon. an electoral. În lupta martie, a Centrului Unic de Co- Șeful statului a menţionat că vor cu noul coronavirus se mandă de gestionare a crizei face faţă acestor provocări doar provocate de virusul COVID-19, împreună cu cetăţenii Republicii implică și președintele preşedintele Dodon le-a răspuns Moldova. Igor Dodon, deși nu politicienilor şi criticilor săi, spu- Deputatul Sergiu Litvinenco, are atribuții legale în nând că situaţia este gestionată într-o postare pe facebook.com, a acest sens. Potrivit de conducerea ţării şi de speci- scris că Igor Dodon nu are compe- Hotărârilor de Guvern, alişti. „Unele persoane politice tenţe legale şi constituţionale de a șeful statului nu face sunt foarte surprinse, indignate coordona criza COVID-19. „Tare că preşedintele ţării este implicat bine ar fi dacă Dodon nu ar ieşi parte din Comisia plenar în gestionarea acestei cri- în briefinguri alături de ministra pentru Situații ze. Eu vreau să vă asigur, stimaţi sănătăţii. Mai ales că nu are com- Excepționale, dar nici oponenţi, stimaţi critici care staţi petenţe constituţionale şi legale în din Comisia Națională în carantină acasă, nu aveţi cu ce acest sens. Va contribui astfel la Extraordinară de vă ocupa, doar de politică. Noi am creşterea încrederii în autorităţi. decis să stăm în prima linie şi să Dar această încredere este un ele- Foto: Natalia Munteanu Foto: Natalia Sănătate Publică. gestionăm situaţia împreună cu ment care poate face diferenţa în „propaganda socialistă vrea să dea afirmă că preşedintele Igor Dodon poliţia şi medicii”, le-a răspuns toată această perioadă nefastă”, Analistul politic Igor Boţan, impresia că, fără implicarea totală nu ar avea atribuţii constituţio- Igor Dodon. consideră parlamentarul PAS. într-un interviu pentru Radio a şefului statului, lucrurile ar sta nale pentru coordonarea acestei Preşedintele Dodon susţine că, Europa Liberă, menţionează că mult mai prost”. Analistul politic crize de sănătate. Totodată, Igor împreună cu premierul şi ministra Natalia MUNTEANU Elveția donează măşti, mănuşi şi dezinfectați centrelor medicale din zece raioane Lucrătorii medicali din 68 de centre de apel către managerii de instituții medicale în raioanele Fălești, Ungheni, Ștefan-Vodă, sănătate și 211 de oficii ale medicilor de primare să acorde o atenție sporită nevoii Cahul, Orhei, Criuleni, Taraclia, Vulcănești, familie din Republica Moldova vor primi de informare a pacienților cu boli netrans- Edineț și Briceni. Proiectul este finanțat de măști, mănuși și dezinfectați pentru protecția misibile pentru identificarea timpurie a Biroul de cooperare al Elveției și realizat de noul virus SARS-CoV-2 care provoacă apariției semnelor infectării cu noul virus de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate afecțiunea COVID-19. SARS-CoV-2 și acordarea la timp a ajuto- Publică. Elveția este cel mai mare donator Este vorba de 63.700 de măști medicale rului medical necesar. bilateral de granturi în sectorul de Sănătate de unică folosință, 54.600 de perechi de Proiectul „Viață sănătoasă: reducerea al Republicii Moldova. mănuși nitril și 760 de litri de dezinfectant poverii bolilor netransmisibile” activează N. M. pentru mâini și suprafețe. Acțiunea a fost coordonată cu Ministerul Sănătății, Muncii Cadrele lui Mardari și Protecției Sociale, în contextul situației epidemiologice de criză cauzată de răspân- direa virusului SARS-CoV-2. Materialele vor fi livrate la sediul cen- trelor de sănătate și distribuite oficiilor me- dicilor de familie din subordine, în două tranșe. În prima tranșă, au fost distribuite loturile de mănuși și dezinfectanți, miercuri, 25 martie 2020. Iar în a doua tranșă, vor fi livrate, începând cu 31 martie, măștile medicale de unică folosință. Proiectul „Viață Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile” își focu- sează intervențiile pe reducerea poverii bolilor netransmisibile, iar pacienții care suferă de aceste boli, preponderent adulții cu vârsta de peste 65 de ani, fac parte din grupul de risc sporit de a se îmbolnăvi de COVID-19. Riscul de îmbolnăvire pentru aceste persoane este de două ori mai mare decât la persoanele tinere și adulții sănătoși. Biroul de cooperare al Elveției face 27 REDACȚIA MARTIE Administrator: Victoria POPA Actualitatea politică: Ilie GULCA Design: Romeo ȘVEȚ MICA PUBLICITATE VINERI Redactor-șef: Rodica MAHU Economie: Ion CHIȘLEA Grafică&DTP: Oleg TATARU Te caut: 090010050 2020 Sănătate: Elena CIOINA Director financiar: Victoria URSU [email protected] Reporteri: Ana SÂRBU, Natalia Cultură: Irina NECHIT, MUNTEANU, Sergiu BEJENARI Rodica IUNCU, Nina NEGRU EDITOR TIPAR Sport: Iulian BOGATU Headlight Media SRL EditTiparGrup SRL Editorialiști: Mircea V. CIOBANU, Caricatură: Alex DIMITROV Mun. Chișinău, Mun. Chișinău, str. Feredeului 4 Adrian CIUBOTARU, Societate: Gheorghe BÂLICI str. Mihai Viteazul 2a, nr. 23 Comanda nr. 300 Apare din VERZI Veaceslav NEGRUȚA tel.: (+373) 022 358567 Tiraj: 3500 ex. 2020 SUNTEM, VERZI... Redacţia nu poartă răspundere GAZETA de Chișinău apare vineri. www.gazetadechisinau.md pentru conţinutul şi corectitudinea Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal anunţurilor publicitare. din Republica Moldova. 3 102 GAZETA de Chișinău Vineri / 27 martie / 2020 Comunele care au dat în legislativul Basarabiei mai mulți deputați Sfatul Țării: eroii Viitorului În vâltoarea evenimentelor din Nouă: Teodosie Bârcă şi Grigore 1917–1918, mai multe localităţi Turcuman; 4) comuna Rudi: Ni- din Basarabia s-au trezit reprezen- colae Secară şi Teodor Vrânceanu. tate în Sfatul Țării de câte doi sau Judeţul Tighina: 1) comuna chiar trei deputaţi. Acest fenomen Corjova: Afanasie Chiriac şi Ion se datorează implicării active a Creangă. locuitorilor comunelor respective Judeţul Cetatea Albă: 1) comu- în Mişcarea de eliberare naţională. na Volintiri: Filip Popa şi Dumitru Mai exact, unii dintre aceştia au Dragomir. reuşit să ajungă în organul suprem al Basarabiei fiind delegaţi de in- Sate din Basarabia stituţii diferite. cu nume de deputați ai Sfatului Țării Comunele care au delegat în Sfatul Țării câte trei Popularitatea de care s-a bu- deputați curat Sfatul Țării pe tot parcursul perioadei interbelice a fost legată Comuna Răzeni, jud. Chişinău, atât de istoricul act al Unirii Ba- a dat Sfatului Țării personalităţi sarabiei cu România (27 martie proeminente. Ion Inculeţ a fost 1918), cât şi de numele celor care ales în Sfatul Țării de către Con- au alcătuit organul reprezentativ gresul al treilea al deputaţilor ţă- al Basarabiei din 1917–1918. rani, fiind primul preşedinte al Imediat după unirea Basarabiei Sfatului Țării. Ion Pelivan a fost cu Patria-mamă, numele mai mul- delegat în Sfatul Țării de Congre- tor deputaţi au apărut în spaţiul sul Militarilor Moldoveni, fiind public – denumiri de străzi, de numit ministru de Externe şi al instituţii de învăţământ, societăţi Justiţiei în Guvernul Basarabiei. culturale, cooperative. Satul Crihan(a) Moldoveni, fiind singura per- Însă sătenii nu au uitat fapta Elena Alistar-Romanescu a fost Unele localităţi au adoptat soană civilă, fără să fie prezentă lui Ion Pelivan. La 14 decembrie delegată în Sfatul Țării de către numele unor parlamentari – Ion la congres. La 27 martie 1918, a 1990, Adunarea generală a satului Liga culturală a femeilor din Ba- Inculeţ, Anton Crihan, Ion Pelivan votat pentru unirea Basarabiei a decis revenirea la denumirea sarabia. şi Vasile Țanţu. cu România. Pelivan. Comuna Suruceni, jud. Chi- A fost ministru al Afacerilor şinău, i-a avut reprezentanţi în Satul Inculeț Străine în primele două guverne Satul Vasile Țanțu Sfatul Țării pe Ion Herţa, delegat şi al Justiţiei în Guvernul Petru de către Zemstva judeţeană Chi- Cazacu, deputat, senator, delegat şinău, pe Vasile Ciorescu, ales de extraordinar şi ministru plenipo- Comitetul executiv al Sovietului tenţiar (ambasador) al României gubernial al ţăranilor, şi pe Ni- Anton Crihan s-a născut la 10 pe lângă Guvernul R. Letone. A colae Suruceanu, ales în Sfatul iulie 1893, la Sângerei, judeţul decedat la 25 ianuarie 1954, la Țării de Congresul Militarilor Bălţi.
Load more

Recommended publications
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Rolul Sfatului Ţării În Unirea Basarabiei Cu Ţara-Mamă În Contextul Participării României La Primul Război Mondial
    OPORTUNITĂŢI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE A SUBIECTULUI: ROLUL SFATULUI ŢĂRII ÎN UNIREA BASARABIEI CU ŢARA-MAMĂ ÎN CONTEXTUL PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Maria DRUGA, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Sângerei Abstract. This paper describes contents ranging from the February 1917 Democratic Revolution in Russia, to March 1918 - the unification of Bessarabia with Romania. There are also proposed methods of teaching-learning and evaluation of these contents. This material can be a curriculum for five class periods working with the contents of universal, national, and local history. Evenimentele din Rusia au contribuit la intensificarea luptei naționale a popoarelor subjugate de țarism, inclusiv a românilor care locuiau pe teritoriul dintre Prut și Nistru. Acțiunile românilor basarabeni au fost influențate de etapele revoluției ruse, de evoluția războiului de pe Frontul de Est și de atitudinea guvernului de la Iași. Interdependența acestor factori a condus la evenimentele de la 27 martie 1918. Gheorghe Iacob Argument. În acest articol ne propunem să prezentăm unele modalități de abordare metodologică a subiectului Rolul Sfatului Țării în unirea Basarabiei cu Țara-mamă în contextul participării României la Primul Război Mondial. Consi- derăm oportun ca în cadrul proiectării didactice a tematicii date, profesorul să se bazeze pe un anumit suport informațional, raportat la subiectele: Primul Război Mondial și România; Revoluția din Februarie din Rusia și mișcarea de eman- cipare națională din Basarabia; Formarea și activitatea Sfatului Țării; Etapele în Unirea Basarabiei cu România; Membrii Sfatului Țării, originari din raionul Sângerei. 738 CENTENAR SFATUL ȚĂRII Pornind de la ideile de conținut, profesorul poate aplica în cadrul orelor o gamă variată de strategii didactice de predare-învățare-evaluare, cum ar fi: PRES, dezba- teri, joc de rol, poster, evaluare reciprocă, turul galeriei, discuție-panel etc.
    [Show full text]
  • IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN
    IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII.
    [Show full text]
  • Direcția Generală Programe Prin Reprezentanțe Și În Comunitățile Istorice
    Direcția Generală Programe prin Reprezentanțe și în Comunitățile Istorice Lista proiectelor organizate de reprezentanțele ICR din străinătate în luna iunie 2018 Institutul Cultural Român de la Beijing 15 iunie / Eminescu în China. ICR Beijing l-a omagiat pe Mihai Eminescu, împreună cu studenții și profesorii din cadrul Catedrei de Limba Română a Universității de Studii Străine din Beijing. Evenimentul a constat într-o conferință despre Mihai Eminescu, privind viața și locul său în literatura română, susținută de Flora Jiang Rong, profesor al Universității de Studii Străine din Beijing. Directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu, a susținut discursul de deschidere, oferind studenților cărți în limba română despre România, albume de artă, literatură și poezie. Studenții chinezi, sub îndrumarea profesorilor Liu Jiang Rong, Dumitru Sorin Enea și Luminița Fodor, au prezentat un recital de poezie eminesciană (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie; Floare albastră; O, rămâi; De câte ori, iubito; Mai am un singur dor; Mama și altele), urmat de trei cântece pe versurile marelui poet (Mai am un singur dor, Sara pe deal și Pe lângă plopii fără soț). 18 iunie / Două ore în România. Evenimentul, organizat la sediul ICR Beijing, la solicitarea Companiei Media și Cultură Huayu Shidai, a reunit elevi din mai multe școli din districtul Chaoyang din Beijing (clasele I – V), împreună cu profesori însoțitori și părinți. Acesta a fost structurat în trei părți. În prima parte, reprezentanții ICR Beijing au realizat o prezentare a României, iar în a doua parte, cinci dintre elevi au prezentat scurte momente artistice, care au cuprins cântece, dansuri și povești din literatura chineză.
    [Show full text]
  • [email protected]; Tipar Executat La „BONS OFFICES”
    5HYLVWăGHELEOLRWHFRQRPLH úLúWLLQĠHDOHLQIRUPăULLHGLWDWă GH%LEOLRWHFD0XQLFLSDOă Ä%3+DVGHX´GLQ&KLúLQăX 012) Nr. 2 3 (2 l. 4 Vo Director: Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI Redactor-şef: Vlad POHILĂ Consiliul ştiinţifi c: dr. Hermina ANGHELESCU (Detroit), Leons BRIEDIS, membru de onoare al Academiei Letone (Riga), acad. Mihai CIMPOI, Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române, conf. univ. dr. Natalia GOIAN, conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, prof. univ. dr. Zamfi ra MIHAIL (Bucureşti), prof. univ. dr. Victor PETRESCU (Târgovişte), Vlad POHILĂ, prof. univ. dr. Ion STOICA (Bucureşti), conf. univ. dr. Vasile ŞOIMARU, conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN, prof. univ. dr. Dumitru URSU (Odesa) Colegiul de redacţie: Tatiana COŞERIU (Teorie şi practică,) Mariana HARJEVSCHI (Politici, Legislaţie), Valeriu HERŢA (Design), Tatiana ISCHIMJI (Bibliotecile minorităţilor etno-culturale), conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI (Studii şi cercetări), Ludmila PÂNZARU (Tehnologii, Resurse, Traduceri), Vlad POHILĂ (Editorial, Cultură şi spiritualitate), Genoveva SCOBIOALĂ (Imagine, Relaţii publice, Activităţi reţea) Secretariat: Tatiana BORODATÎI, Valeriu RAŢĂ Tel. redacţiei: 221186; e-mail: [email protected]; http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html Tipar executat la „BONS OFFICES”. Tel.: 500578; 276644 CUPRINS / СОДЕРЖАНИЕ / CONTENTS EDITORIAL / ПЕРЕДОВАЯ СТАТЬЯ / The valorifi cation of the culture of public EDITORIAL information access is the essence of the Vlad POHILĂ colaboration between public administration Deschiderea spre lume a revistei BiblioPolis
    [Show full text]
  • Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie
    Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 1 ianuarie 2009 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 1 (3305) Poesis publicaţie de limba română La est de vest ION BUZDUGAN La mulţi ani, dragi cititori! (1887-1967) Sacrificiu UMBRA SFÎNTĂ Poetul nostru dintâi, Dosoftei, care a sacralizat limba română, traducând în ea Psal- mii (ziua Sfântului Poet Dosoftei, sanctificat de către Biserica Română, cel care a fost Te privesc, măicuţă blândă, în apus, mitropolit al Moldovei şi a trăit în anii 1624-1693, o serbăm la 13 decembrie), spunea în Cum te-ntorci din câmp peste colină, Psalmul 101, editat la 1673: Am mâncat pâine cu zgură Purtând pruncu-n braţe, iar de sus Şi lacrămi în băutură... Steaua-i pune cearcăn de lumină. De-a tocma ca pelicanul Prin pustii petrec tot anul... În sărăcăcioasa, prăfuita-ţi haină, Pelicanul este simbolul lui Iisus, care se sacrifică pentru a da viaţă morţilor, suge- Treci prin lan de grâu şi de secară; rează Euharistia. Pe cărări de seară şi de taină, Leonardo da Vinci descrie astfel această pasăre de baltă: „Îşi iubeşte nespus puii şi, găsindu-i ucişi de şarpe în cuib, îşi sfâşie pieptul cu ghearele şi-i scaldă în propriul sânge, Creşte umbra albă, de Fecioară... redându-le viaţa.” Pelicanul e o pasăre de apă. I-am admirat în Delta Dunării ciocul foarte lung şi lat, Şi, cum vii trudită, sîrguind pe cale, sub care atârnă o membrană roşie ca o desagă, în care-şi păstrează peştii prinşi pentru a-şi Legănîndu-ţi pruncul, în lumină, putea ulterior hrăni cu ei puii.
    [Show full text]
  • Sistemul Represiv Sovietic Și Soarta Membrilor Sfatului Țării: Studiu De Caz
    SISTEMUL REPRESIV SOVIETIC ȘI SOARTA MEMBRILOR SFATULUI ȚĂRII: STUDIU DE CAZ Conf. univ. dr. Lidia PĂDUREAC, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți Abstract. This study identifies and highlights the destiny of the members of the Coun- try Council after 1940: those who remained in Bessarabia and those who fled to Romania. We note that the communist repressive system has consistently applied terror to those who promoted the ideals of Romanian national unity, labeling them as „enemies of the Soviet regime”. The regime intended to punish all members of the Country Council: those who remained in Bessarabia were destroyed in Gulag, the lives of their relatives and family were mutilated by deportation or harassment; those who retired to the RASSM, being pro-Soviet, were killed in the 1930s; some of those who fled to Romania in 1941 or 1944 were identified, arrested, convicted in the 1950s. Secolul XX, marcat de două războaie mondiale și importante mutații geopoliti- ce, ideologice, economice, ține și povara anilor de consolidare a regimului sovietic totalitarist, care, prin sistemul său represiv, a distrus sau a mutilat viața a milioane de oameni. Protocolul adițional secret Molotov-Ribbentrop din 1939 urmat de două note ultimative din 26 și 28 iunie 1940 înaintate de Uniunea Sovietică României a semnificat pentru populația dintre Nistru și Prut o nouă realitate impusă prin dictat și forță armată. Procesul de instaurare a puterii sovietice în Basarabia era însoțit de intimidări, arestări, represiuni, deportări aplicate persoanelor care nu conveneau regimului. Practic, toată populația era inclusă în categoria „suspecților”, întrucât „modelul edificat de Stalin era un sistem rigid, incapabil de autodezvoltare, el avea nevoie în mod organic de injecții permanente de frică, de amenințarea cu figura «dușmanului» intern și extern, de o manipulare ideologică continuă a conștiinței de masă.
    [Show full text]
  • 1 Parastasele Unirii UNIONIŞTI , Deputałi, Delegałi
    Parastasele Unirii UNIONIŞTI , DEPUTAłI, DELEGAłI AveŃi la îndemână aproape 400 de nume. De ce?! Unirea Moldovei şi a łării Româneşti, 24 ianuarie 1859 A Vasile Alecsandri Vasile Alexandrescu (Urechia) B Nicolae Bălcescu Vasile Boerescu George BariŃiu Simion Balint Dimitrie Brătianu Ion Brătianu C Alexandru Ioan Cuza Alexandru Candianu Timotei Cipariu D Carol Davila E F G Grigore Grădişteanu Ion Ghica H Iosif Hodoş I Avram Iancu J K Mihail Kogălnicieanu L M Eftimie Murgu V. Mălinescu N Nifon , mitropolitul łării Româneşti Costache Negri O Alexandru Odobescu P Gheorghe Petrescu Bogdan Petriceicu Haşdeu 1 Alexandru Papiu Ilarian R Alecu Russo C.A.Rosetti S Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei George Sion Ş T ł U V X Z Unirea 1918 BASARABIA, 27 Martie1918 (stil vechi) DeputaŃi care au votat pentru Unire: A Nicolae Alexandri Elena Alistar B Ion Buzdugan Ilarion Buiuc Constantin Bivol IgnaŃie Budişteanu Teodor Bîrcă Nicolae Bosie-Codreanu Ştefan Botnarciuc Gheorghe Buruiană Teodosie Bîrcă Vladimir Bogos Vladimir Budescu Alexandru Baltag C Anton Crihan Ion Creangă Afanasie Chiriac Dimitrie Cărăuş Ion Corduneanu Grigorie Cazacliu Anton Caraiman Pavel Cocarlă Ion Costin Vladimir Ciorescu 2 Grigorie Cazacliu Vladimir Cazacliu Nicolae CernăuŃeanu Nicolae Ciornei Vasile Cijevschi Vasile Cerescu Nicolae Cernof D Dimitrie Dragomir Felix Dudchievicz Dimitrie Dron E Boris Epure Pantelimon Erhan F G Nicolae Grosu Vasile Gafencu Simeon GaliŃchi Vasile GhenŃul Andrei Găină Alexandru Groapă H Pantelimon Halipa Teodor HerŃa I Ion Ignatiuc Ion InculeŃ
    [Show full text]
  • Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți La Îndemână Aproape 400 De Nume
    (…) De vom păzi unirea Si „Crezul din strămosi” Vom fi si jos, în lume, Si-n ceruri, gloriosi! (...) Parastasele Unirii UNIONISTI , DEPUTAȚI, DELEGAȚI Aveți la îndemână aproape 400 de nume. De ce?! Unirea Moldovei si a Țării Românesti, 24 ianuarie 1859 A Vasile Alecsandri Vasile Alexandrescu (Urechia) B Nicolae Bălcescu Vasile Boerescu George Barițiu Simion Balint Dimitrie Brătianu Ion Brătianu C Alexandru Ioan Cuza Alexandru Candianu Timotei Cipariu D Carol Davila E F G Grigore Grădisteanu Ion Ghica H Iosif Hodos I Avram Iancu J K Mihail Kogălnicieanu L M Eftimie Murgu V. Mălinescu N Nifon , mitropolitul Țării Românesti Costache Negri O Alexandru Odobescu P Gheorghe Petrescu Bogdan Petriceicu Hasdeu Alexandru Papiu Ilarian R Alecu Russo C.A.Rosetti S Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei George Sion S T Ț U V X Z Unirea 1918 BASARABIA, 27 Martie1918 (stil vechi) Deputați care au votat pentru Unire: A Nicolae Alexandri Elena Alistar B Ion Buzdugan Ilarion Buiuc Constantin Bivol IgnaOie Budisteanu Teodor Bîrcă Nicolae Bosie-Codreanu Stefan Botnarciuc Gheorghe Buruiană Teodosie Bîrcă Vladimir Bogos Vladimir Budescu Alexandru Baltag C Anton Crihan Ion Creangă Afanasie Chiriac Dimitrie Cărăus Ion Corduneanu Grigorie Cazacliu Anton Caraiman Pavel Cocarlă Ion Costin Vladimir Ciorescu Grigorie Cazacliu Vladimir Cazacliu Nicolae Cernăuțeanu Nicolae Ciornei Vasile Cijevschi Vasile Cerescu Nicolae Cernof D Dimitrie Dragomir Felix Dudchievicz Dimitrie Dron E Boris Epure Pantelimon Erhan F G Nicolae Grosu Vasile Gafencu Simeon GaliOchi Vasile
    [Show full text]
  • Repunerea În Drepturi a Limbii Române (1917-1918) (III)*
    148 ROMÂNĂ Dinu PoştARENCU Repunerea în drepturi a limbii române (1917-1918) (III)* Aruncând o privire sumară asupra acestor prescrieri enumerate în proiect (e vorba des- pre un proiect de lege propus în Sfatul Ţării din partea fracţiunii minorităţilor naţionale pe 5 februarie 1917 ca reacţie la tendinţa românilor basarabeni de a repune în drep- turi limba lor maternă), se poate cu uşurinţă constata că autorii respectivei iniţiative le- D.P. – doctor în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi gislative urmăreau scopul să menţină în con- Drept al A.Ş.M., cercetător tinuare situaţia lingvistică existentă în Basa- ştiinţific superior. Domenii rabia, adică prezenţa la toate nivelurile vieţii de competenţă: istoria publice doar a limbii ruse, aşa cum a fost sub modernă a Basarabiei, istoria localităţilor, genealogie. dominaţia ţaristă, pe când statutul oficial al Dintre lucrările publicate: limbii române era formal. K. Misirkov, unul Străzile Chişinăului. Denumiri dintre iniţiatorii acestui proiect, solicita să i vechi şi actuale (1998), se acorde statut oficial limbii ruse, deşi nici O istorie a Basarabiei în date şi măcar nu era rus de naţionalitate. În plus, nu documente (1998), Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus era originar din Basarabia, stabilit de curând (2006), Contribuţii la istoria în provincie. Iar asemenea persoane erau modernă a Basarabiei (2005) destul de multe. etc. După ce K. Misirkov le-a adus la cunoştinţă deputaţilor cele 11 articole ale proiectului de lege şi apoi Pan. Halippa, care prezida şedinţa, a propus asistenţei să se pronunţe pe margi- nea proiectului, deputatul Constantin Bivol, luând cuvântul, a declarat în limba română că, * Continuare.
    [Show full text]
  • Academos 2 Iunie 2012 Pentru PDF.Indd
    CUPRINS akademos Acad. Gh. Duca. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus: abordări critice .3 Dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Basarabia – 1812. Problemă naţională, Revistă de ştiinţă, implicaţii internaţionale ............................................................................6 Dr. Ion Jarcutchi. Tratatul de pace ruso-turc de la Bucureşti (1812): inovare, cultură şi artă preliminarii şi fi nalitate ...........................................................................10 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la 25.05.2005, nr. 189. Dr., conf. Vlad Mischevca. Războiul ruso-turc din 1806-1812 .............17 Acad. Alexandru Zub. Basarabia – periplu istoriografi c .......................23 Acad. Mihai Cimpoi. Anul 1812 în proiecţiile vizionare eminesciene ..25 Dr. Gheorghe Negru. Politica naţională a Imperiului Rus în Basarabia şi limba română ...........................................................................................27 M. cor. Anatol Ciobanu. Politica glotică a ţarismului rus în Basarabia .31 Dr. hab. Nicolae Enciu. Unirea Basarabiei cu România ca şansă a asimilării modernităţii europene .............................................................................39 M. cor. Valeriu Pasat. Foametea postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiţiile catastrofei ....................................................45 Dr., conf. univ. Anatol Ţăranu. Unele considerente privind istoria confl ictului secesionist de la Nistru .........................................................55 Acad. Dan Berindei. Academia
    [Show full text]
  • Bucovina Literară • 3 – 4 (301 – 302), Martie – Aprilie 2016 1 Invitatul Revistei
    Rev i s t ă a S o c i e t ă ţ i i BUCOVINA Scriitorilor L I T E R A R Ă Publicaţie întemeiată la Cernăuţi, în 1942 Bucovineni Serie nouă Serie nouă Anul XXVII Anul XXVII Nr. 3 – 4 (301 – 302) Nr. 3 – 4 (301 – 302) martie – aprilie 2016 ISSN 123-7167 martie – aprilie 2016 BUCOVINA sumar: autograf Mircea Muthu – Diptic .................................................................................................................................................................................1 invitatul revistei Valeriu Matei – Patimile, după Matei (Valeriu Matei) (interviu realizat de Vasile Proca) .............................................................2 in memoriam L I T E R A R Ă USR, Filiala Cluj – Radu Mareş (3 martie 1941 – 25 martie 2016) ...............................................................................................13 REVISTĂ EDITATĂ DE SOCIETATEA SCRIITORILOR BUCOVINENI Doina Cernica – Bucovineanul ................................................................................................................................................................15 jurnal comentat Liviu Ioan Stoiciu – Publicaţii culturale, altele decât cele ale uniunilor de creatori, DIRECTOR: finanţate „cu cântec” de Ministerul Culturii............................................................................................................................................18 Carmen-Veronica STEICIUC aforisme Gheorghe Grigurcu – „Nobleţea oricărei speranţe”..........................................................................................................................20
    [Show full text]