CUPRINS akademos Acad. Gh. Duca. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus: abordări critice .3 Dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Basarabia – 1812. Problemă naţională, Revistă de ştiinţă, implicaţii internaţionale ...... 6 Dr. Ion Jarcutchi. Tratatul de pace ruso-turc de la Bucureşti (1812): inovare, cultură şi artă preliminarii şi fi nalitate ...... 10 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la 25.05.2005, nr. 189. Dr., conf. Vlad Mischevca. Războiul ruso-turc din 1806-1812 ...... 17 Acad. Alexandru Zub. Basarabia – periplu istoriografi c ...... 23 Acad. Mihai Cimpoi. Anul 1812 în proiecţiile vizionare eminesciene ..25 Dr. Gheorghe Negru. Politica naţională a Imperiului Rus în Basarabia şi limba română ...... 27 M. cor. Anatol Ciobanu. Politica glotică a ţarismului rus în Basarabia .31 Dr. hab. Nicolae Enciu. Unirea Basarabiei cu România ca şansă a asimilării modernităţii europene ...... 39 M. cor. Valeriu Pasat. Foametea postbelică în RSS Moldovenească. Politica de stat în condiţiile catastrofei ...... 45 Dr., conf. univ. Anatol Ţăranu. Unele considerente privind istoria confl ictului secesionist de la Nistru ...... 55 Acad. Dan Berindei. Academia Română şi Basarabia ...... 63 Acad. Andrei Eşanu. Evenimentele din 1812 şi consecinţele lor ...... 65 Dr., conf. univ. Aurelia Şuşu-Ţurcan. Ajustarea sistemului statistic la standardele Uniunii Europene ...... 68 Fondator: Academia de Ştiinţe a Moldovei Acad. Valeriu Canţer, dr. hab. conf. cerc. Vitalie Minciună. Conceptul şi principiile de structurare a Nomenclatorului domeniilor şi specialităţilor Colegiu de redacţie: ştiinţifi ce ...... 75 Acad. Gheorghe DUCA Acad. Teodor FURDUI Dr. Vasile Grama. Centrul pentru fi nanţarea cercetării fundamentale şi Acad. Ion BOSTAN aplicative ...... 80 Acad. Valeriu CANŢER Dr. hab. Alexandru Stratan, dr. Galina Savelieva, cerc.şt.Vera Cotelnic. Acad. Boris GAINA Impactul migraţiei forţei de muncă asupra Republicii Moldova: aspecte Acad. Andrei EŞANU demografi ce şi economice ...... 82 M.cor. Ion TIGHINEANU M.cor. Dumitru MOLDOVAN Dr. Alexandru S. Roşca. Blogosfera ca proiecţie online a sferei publice 91 M.cor. Stanislav GROPPA General de brigadă (r) Vitalie Marinuţă, Ministru al Apărării. Dr. hab. Mariana ŞLAPAC Terorismul suicidal: aspecte teoretice şi practice ...... 95 Dr. hab. Ion GUCEAC Dr. hab. Vasile MARINA Acad. Ion Bostan, acad. Valeriu Canţer, dr. conf. univ. Nicolae Dr. Ghenadie CERNEI Secrieru, dr. conf. univ. Ghenadie Bodean, dr. conf. univ. Valeriu Blaja. Cercetarea, proiectarea şi fabricarea componentelor funcţionale ale Redactor-şef: microsatelitului „Republica Moldova” ...... 98 Viorica CUCEREANU Dr. hab., prof. cerc. Boris Boincean, dr. David Dent. Conferinţa in- Fotografi i: ternaţională „Solul ca Patrimoniu Mondial”: discuţii şi recomandări ....109 Eugenia Tofan M. cor. Ion Dediu. Contribuţii româneşti la dezvoltarea ecologiei ..... 114 Iurie Foca Inga Zinicovscaia. Cercetări ecologice în Institutul Unifi cat de Cercetări *** Nucleare din Dubna ...... 125 Acest număr este ilustrat cu lucrări ale maestrului ceramist Nicolae Coţofan Dr. Liubov Cimpoieş, dr. Diana Nicoglo. 25 de ani ai Sectorului (din colecţia Muzeului Naţional de Artă al Găgăuzologie ...... 129 Moldovei şi colecţia personală a autorului) Dr. Silviu Andrieş-Tabac. Simboluri heraldice academice noi (IV) ....133 Adresa Redacţiei: Florentina Narcisa Boldeanu. Grigore Vieru: poetul dimineţii şi bucuriei MD 2001 solare ...... 137 mun. Chişinău, Acad. Mihail Dolgan. Ion Druţă, poetul, sau semnifi caţia baladelor lui bd. Ştefan cel Mare 1 creştine ...... 142 et. 4, birou 432 Tel.: (+373 22) 212381 Dr. hab. Ion Ciocanu. Victor Teleucă – scriitor de vază al generaţiei şaizeciste ...... 149 www.akademos.asm.md e-mail: [email protected] Tudor Braga. Nicolae Coţofan – un creator al sintezelor în arta ceramicii [email protected] contemporane ...... 154 M. cor. Demir Dragnev. Studiu enciclopedic consacrat raionului Sânge- ISSN 1857-0461 rei ...... 157 Editat la Tipografi a AŞM Dr. Svetlana Procop, dr. Tatiana Zaicovschi. Izvoare ale înţelepciunii Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru populare ...... 160 opiniile exprimate de autori Un secol de calitate. Dr. hab. Igor Krupenikov la 100 de ani ...... 162 Distribuire gratuită Asiguratorul principal. M. cor. Sergiu Certan la 60 de ani ...... 163 nr. 2(25), iunie 2012 - 1 Akademos

2 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

ANEXAREA BASARABIEI ritualitatea noastră naţională, în raporturile dintre oamenii simpli, locuitori ai celor două maluri ale LA IMPERIUL RUS: Prutului, va apărea un obstacol, un hotar, care, la ABORDĂRI CRITICE rândul său, va provoca un dor nestins unii de alţii şi, totodată, o durere a noastră sufl etească copleşitoa- re, luând dimensiunile unei mari şi grele probleme Acad. Gheorghe DUCA naţionale. Preşedintele AŞM Pe plan internaţional, amputarea teritoriului din- tre Prut şi Nistru de la trupul unitar al vechii Mol- dove şi încorporarea lui în Imperiul Rus a generat THE ANNEXATION OF BESSARABIA TO THE problema Basarabiei, problemă care fi gurează, cu RUSSIAN EMPIRE: CRITICAL APPROACHES o variată intensitate, în dosarul diplomatic interna- In order to have a better knowledge and per- ţional de 200 de ani, fi ind obiectul unor puternice ception of our place in history and worldwide, for confruntări politice şi geopolitice, precum şi al unor an appropriate approach of the Bessarabia issue, încrâncenate dispute ideologice şi, nu rareori, aca- we must take into account the context in which the Danubian principalities have evolved. For centuries, demice. Wallachia and Moldavia have had the “mission” to O amplă dezbatere produsă în anii ’80 ai seco- stand against countless incursions and invasions. Ac- lului XX privind originile subdezvoltării în Europa cording to a prestigious local publication: “while we de Est a constatat, şi pe bună dreptate, că regiunea în were under Tatar assault, in year 1240 the fi rst Uni- cauză a devenit înapoiată economic şi socio-cultural versity is founded in Naples. When Giotto calls for cu mult înainte de a fi absorbită de piaţa mondială the Rebirth, here Bogdan is only descending in Mol- dominată de Occident. Originile acestei înapoieri dova. Christopher Columbus discovers a new world, trebuie căutate inclusiv până în „evul mediu întune- while here Stefan is forced to run from Cetatea Alba cat” sau, poate, într-un trecut şi mai îndepărtat, şi nu (White Fortress) to the Cosmin Codry”... Having al- numai în distorsiunile induse în regiunea respectivă ready a delayed historical signifi cance to Central and din exterior în ultimele câteva secole. Western Europe, in the dawn of the modern age, the Un mare istoric englez, Eric Hobsbawm, a inhabitants of the Principality of Moldavia would be formulat această idee în maniera cea mai succintă subject to a new cataclysm, with multiple and far- atunci când, în cadrul unei conferinţe internaţionale reaching implications – annexation to the Russian din acei ani, a ridicat întrebarea: de ce Albania nu Empire. este la fel de bogată ca Elveţia? Concluzia unanimă la care s-a ajuns a fost că Albania şi Elveţia s-au -Onoraţi participanţi şi oaspeţi, dezvoltat în contexte foarte diferite: una dintre ele Doamnelor şi Domnilor, a avut o poziţie centrală în Europa Occidentală, în Mulţumesc tuturor celor care au dat curs invi- timp ce cealaltă s-a afl at la periferia unei regiuni taţiei Academiilor Moldave şi Române pentru a ne înapoiate, apropo, la fel ca şi Moldova. onora cu participarea la Conferinţa internaţională A înţelege, de ce aceste contexte au fost atât de Basarabia – 1812. Problemă naţională, implica- diferite, înseamnă, de fapt, a înţelege diferenţele ţii internaţionale. Această întrunire academică îşi dintre Europa Occidentală şi restul Europei, dintre propune să abordeze critic cel mai controversat şi dinamismul economic şi stagnarea economică de-a important eveniment istoric al poporului nostru – lungul întregii perioade a evului mediu şi a celei mai Pactul de la Bucureşti din 1812, pentru a avea o mai mari părţi a epocii moderne şi celei contemporane, bună cunoaştere şi percepere a locului nostru în is- inclusiv până la începutul secolului al XXI-lea. A torie şi în lume. înţelege, de ce s-a format Uniunea Europeană şi de Acum 200 de ani, Ţara Moldovei, care era ce ţările Europei de Est aspiră la integrarea în UE. atestată pe harta politică a lumii mai mult de patru Cu referire particulară şi specială la teritoriul secole, a cunoscut o profundă dramă în istoria sa actual al Republicii Moldova, discrepanţa şi întâr- multiseculară. Teritoriul de Est al Moldovei, dintre zierea istorică majoră faţă de Europa Occidentală Prut şi Nistru, sau, cum i se mai spunea pe timpuri, putea fi remarcată deja la scurt timp de la căderea „Moldova de peste Prut”, a fost anexat la Imperiul Constantinopolului şi primele presiuni ale Imperiu- Rus. Acest act politico-militar s-a produs pe funda- lui Otoman asupra Moldovei. În condiţiile expan- lul unei ample confruntări de forţe şi de interese ale siunii Imperiului semilunii, principatele dunărene marilor puteri europene în zona Balcanilor. româneşti au avut de îndeplinit un rol de substan- Drept urmare, pe plan intern, în cultura şi spi- ţială însemnătate pentru a feri Europa Centrală şi

nr. 2(25), iunie 2012 - 3 Akademos de Vest de contactul distrugător cu efecte multiple să fi e supuşi unui nou cataclism, cu implicaţii mul- ale unor războaie îndelungate, ale ocupaţiei sau a tiple şi profunde. Se are în vedere evenimentul pro- dominaţiei străine. O lecţie cu adevărat exemplară dus acum 200 de ani, în ziua de 16 mai 1812, când la scara întregii Europe a fost oferită de Ştefan cel la capătul unui război de uzură declanşat încă din Mare, domn al Moldovei între 1457-1504, catalogat toamna anului 1806, în incinta Hanului Manuc din de însuşi papa de la Roma ca fi ind un „atlet al lui Bucureşti, a avut loc procedura ofi cială de semnare Christos”. a Tratatului de pace ruso-turc de către împuterniciţii „Un popor de frontieră” şi de „confi ne al impe- celor două imperii. Tratatul de pace conţinea 16 ar- riilor”, locuitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei au ticole de bază şi, separat, alte două articole secrete. avut de-a lungul veacurilor „misiunea” de a ţine în Articolele 4 şi 5 vizau, la modul direct, soarta Prin- permanenţă piept nenumăratelor incursiuni şi inva- cipatului Moldovei. zii. După cum menţionau editorii unei prestigioase Astfel, în conformitate cu articolul 4, „se preve- publicaţii: „Pe când la noi iureşul tătarilor pustia dea ca hotarul dintre cele două state să fi e râul Prut, satele şi oraşele, la 1240 se întemeiază cea dintâi de la intrarea acestuia în ţara Moldovei şi până la Universitate la Napole. Pe vreme când Giotto ves- locul unde se întâlneşte cu fl uviul Dunărea, iar de teşte Renaşterea, la noi Bogdan abia descalecă în acolo să urmeze partea stângă a fl uviului Dunărea, Moldova. Cristofor Columb descoperă o lume, când până la Gura Chiliei şi până la mare, iar gura amin- la noi Ştefan e silit să alerge de la Cetatea Albă în tită să fi e folosită în comun de ambele părţi”. Codrul Cosminului, din Baia la Hotin”. Noul teritoriu intrat în componenţa Imperiului În apusul Europei literatura clasică franceză Rus în urma războiului ruso-turc din 1806-1812 atinge apogeul pe vremea când la Gurile Dunării constituia mai mult de jumătate din Principatul Mol- abia încep timid să se răspândească scrieri biseri- dovei, conţinând raialele Hotin, Bender, Akkerman, ceşti. Goethe îşi încheie activitatea literară şi ştiin- Chilia, Ismail şi Reni, tatarlâcul din Bugeac, ţinu- ţifi că prodigioasă şi senină, la noi însă abia prind a turile Bălţi, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Hotărniceni, licări luminiţele cărţii tipărite pe înţelesul poporului Codrul Tigheciului şi Greceni cu 17 târguri şi 685 cu „Isprăvile lui Machedon” şi „Istoria preafrumo- de sate cu o populaţie totală de 482 630 de sufl ete, sului Arghir şi a preafrumoasei Elena”. fi ind cu 7 400 km2 mai mare faţă de cel rămas sub Având deja o importantă restanţă istorică faţă oblăduirea domnului Moldovei. Chiar dacă relativ de Europa Centrală şi de Vest, în chiar zorii epocii modestă, comparativ cu teritoriile imense ale Rusi- moderne, locuitorii Principatului Moldovei aveau ei imperiale, noua achiziţie teritorială era mai mare

Istorici de pe ambele maluri ale Prutului, participanţi la Conferinţa ştiinţifi că internaţională Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale. Chişinău, 14 ma 2012

4 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 decât teritoriul Danemarcei, Elveţiei, Olandei sau al ropean al Republicii Moldova, s-a constatat şi creş- Belgiei. terea importanţei strategice a regiunii transnistrene. În cadrul Imperiului Rus, Basarabia a parcurs, Este de remarcat faptul că Academia de Ştiin- din punctul de vedere al statutului juridic, calea ţe a Moldovei, prin specialiştii de marcă pe care îi de la o entitate administrativ-teritorială autonomă întruneşte, şi-a exprimat în repetate rânduri opinia la cea de tip de gubernie, transformându-se într-o asupra unor probleme de maximă importanţă şi ac- societate de periferie a imperiului şi înregistrând o tualitate ştiinţifi că şi publică, inclusiv asupra proble- dezvoltare întârziată. mei denumirii limbii române, a semnifi caţiei datei Actul din 1812 a afectat mediul cultural-istoric de 28 iunie 1940 în istoria noastră, a altor probleme tradiţional în evoluţia lui fi rească: în ţinut se formea- vitale, contribuind, astfel, la instaurarea adevărului ză treptat un nou climat spiritual, un nou mediu social ştiinţifi c şi menţinerea unui climat moral de stabili- şi cultural. Evoluţia culturii naţionale în limitele spa- tate şi bună înţelegere în cadrul societăţii. ţiului Moldovei istorice, care până la acel act politico- În acest context este, credem, o datorie a istori- militar prezenta un proces unic şi integru, după 1812 cilor contemporani, şi nu numai a celor din Repu- a continuat în paralel în medii social-politice, cultu- blica Moldova, ci şi a specialiştilor în domeniu din ral-istorice şi ideologice diferite. Rupt de vatra multi- România, Rusia, Turcia, Ucraina, din alte ţări, care seculară a statului moldovenesc şi de restul spaţiului au dat curs invitaţiei noastre comune cu Academia românesc şi inclus într-un spaţiu imperial multietnic, Română, să defi nească măsura şi modalitatea în care fenomenul cultural basarabean a fost forţat să facă evenimentele anului 1812, prin Pacea de Bucureşti, eforturi tenace pentru a rezista şi a se afi rma. au infl uenţat procesele derulate ulterior în această Includerea Basarabiei în mediul etnic, cultural- parte pruto-nistreană şi sud-est europeană, iar Con- spiritual şi lingvistic al Rusiei din secolul al XIX-lea, ferinţa internaţională urmează să ofere răspunsuri infi ltrarea şi sedimentarea în societatea basarabeană ştiinţifi ce nepărtinitoare, echidistante şi pertinente a elementelor etnice şi cultural-spirituale eteroge- la aceste şi multe alte întrebări capitale. ne a contribuit la proliferarea pluralismului cultu- Fără pretenţia de a substitui sau anticipa dezba- ral, lingvistic şi confesional, dar, pe de altă parte, terile care urmează să se desfăşoare timp de două promovarea intensă a unei politici de uniformizare zile la Chişinău şi la Iaşi, astăzi, la o distanţă de etnoculturală au avut drept consecinţă modifi carea două secole de la semnarea şi punerea în aplicare şi alterarea mediului etnic şi cultural autohton, păs- a Tratatului de Pace de la Bucureşti sunt sigur că trându-se şi conservându-se specifi cul moldovenesc evenimentul în cauză pentru prima dată va fi ana- doar în mediul rural. lizat prin prisma raportului fl uctuant dintre factorii Din perspectiva istorică de 200 de ani, evoluţia de natură obiectivă şi subiectivă, respectiv dintre Basarabiei în secolul XIX – începutul secolului XX hazardul istoriei şi caracterul obiectiv al procesului a fost marcată de fenomene şi orientări controversa- istoric. Rămâne, deci, un adevăr incontestabil teza te: episoade de modernizare a vieţii social-economi- privind caracterul polivalent, multidimensional şi ce, de investiţii aparente, pe de o parte, şi instaurarea multiaspectual al procesului istoric şi este de dato- unui regim de cruntă oprimare spiritual-naţională şi ria experţilor în materie să-l analizeze şi să-l eva- deznaţionalizare a băştinaşilor, pe de altă parte. lueze la justa lui valoare şi semnifi caţie. În numele Destinul şi Istoria au dispus ca nu numai se- conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aduc colul al XIX-lea, ci şi secolul al XX-lea să fi e la mulţumiri conducerii de vârf a Republicii Moldova, fel de dramatic şi de controversat, în mare măsură, Institutului Cultural Român, societăţilor de istorici, din cauza amplasării interfl uviului pruto-nistrean la instituţiilor şi diferitor organizaţii neguvernamenta- frontiera naturală dintre cele două spaţii geopoliti- le care au susţinut organizarea acestei conferinţe. ce: spaţiul sud-est european şi spaţiul, convenţional Doamnelor şi Domnilor, numit, al lumii răsăritene. Din această perspectivă, Acestea fi ind spuse, adresăm în numele Acade- odată cu căderea Porţii Otomane, prăbuşirea ţaris- miei de Ştiinţe a Moldovei un „Bun venit!” delega- mului în 1917 şi apariţia pe harta Europei a unor ţiilor de istorici din Rusia, România, Ucraina, Tur- noi state constituite conform dreptului naţiunilor la cia, Polonia, Finlanda, Austria, ţările Baltice de a autodeterminare, frontiera politică dintre cele două participa la această importantă Conferinţă ştiinţifi că spaţii s-a mutat pe fl uviul Nistru. În continuare, prin internaţională şi Vă urăm, mult succes! victoria Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Răz- Alocuţiune rostită în deschidrea Conferinţei boi Mondial, frontiera politică revine iarăşi pe Prut, „Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii situaţie ce s-a menţinut până la începutul anilor ’90, internaţionale”, Chişinău, 14 mai 2012 când, concomitent cu proclamarea cursului proeu-

nr. 2(25), iunie 2012 - 5 Akademos

BASARABIA – 1812. Basarabiei la Imperiul Rus şi a consecinţelor multi- ple ale acestui act, în contextul istoriei naţionale şi PROBLEMĂ NAŢIONALĂ, al obiectivelor fundamentale de integrare europeană IMPLICAŢII a societăţii noastre. În seria acţiunilor comemorative consacrate ce- INTERNAŢIONALE lor 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, s-a înscris şi Conferinţa ştiinţifi că internaţiona- Dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC lă Basarabia – 1812. Problemă naţională, implica- ţii internaţionale, care a avut loc sub egida Acade- miei de Ştiinţe a Moldovei şi a Academiei Române INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFEREN- în zilele de 14-16 mai, la Chişinău şi Iaşi. CE BESSARABIA – 1812. NATIONAL PROBLEM, Conferinţa a avut drept obiectiv major suscita- INTERNATIONAL IMPLICATIONS rea interesului publicului larg vizavi de o problema- The Academy of Sciences of Moldova, the Roma- tică ce ţine de trecut – Tratatul de pace ruso-turc nian Academy and the Romanian Cultural Institute de la Bucureşti din 16-28 mai 1812, dar cu pro- „Mihai Eminescu” of Chişinău organized between 14th and 16th of May, 2012, in Chişinău and Iaşi, funde rezonanţe în contemporaneitatea noastră. the International Scientifi c Conference Bessarabia – Scopul conferinţei, după cum l-a menţionat într-un 1812. National problem, international implications. discurs publicat unul dintre principalii organizatori Noted historians from 10 countries participated in ai evenimentului, directorul Institutului de Istorie, this event, about a 100 of science communications Stat şi Drept al AŞM, doctor Gheorghe Cojocaru have been presented, discussions and debates con- „…a rezidat, înainte de toate, în reconstituirea şi cerning the controversial issues have taken place. evaluarea academică, în baza surselor documentare, The Scientifi c Conference featured the central event, a împrejurărilor istorice, militare, politice, juridice, dedicated to the 200th anniversary of the conclusion diplomatice, regionale şi internaţionale, sociale, of the Bucharest Peace Treaty, when Bessarabia, the culturale, demografi ce şi confesionale ale anexării piece of land situated between Prut and Nistru rivers Basarabiei la Imperiul Rus la 1812, precum şi în ur- (Bessarabia), was comprised into Russian Empire. mărirea şi interpretarea de o manieră convingătoare The conference communications will be published and diffused within the national and international a evoluţiei istorice a acestui spaţiu, din perspecti- scientifi c fi eld. va secolului al XIX-lea – începutul secolului al XXI-lea”1. Consemnarea acestui act dramatic în is- toria naţională comportă, în esenţă, o dublă conota- La 16 mai 2012 s-au împlinit 200 de ani de ţie: nu doar ştiinţifi că şi academică, ci şi una educa- la semnarea Tratatului ruso-turc de Pace de la ţională, de interes public, determinată de necesitatea Bucureşti, în conformitate cu care teritoriul de Est al depăşirii interpretărilor unilaterale şi tendenţioase Ţării Moldovei (Basarabia) a fost anexat la Imperiul ale esenţei actului din 1812. Rus. Acest fapt istoric a generat de la bun început Organizatorii principali ai conferinţei au fost: abordări şi interpretări controversate în mediile Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de ştiinţifi ce, politice şi informaţionale. Drept dovadă Ştiinţe a Moldovei; Institutul de Istorie „A. D. Xe- poate servi şi actuala tensionare a confruntărilor nopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române, Institutul conceptuale şi mediatice referitoare la subiectul dat, Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău atestate atât în plan naţional, cât şi în cel regional şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. şi internaţional, fi ind expusă, în cadrul acestor luări Pentru organizarea şi desfăşurarea conferinţei la de poziţii, o largă şi adesea contradictorie gamă de Chişinău, o susţinere fi nanciară substanţială a acor- opinii şi aprecieri. dat Guvernul Republicii Moldova. La organizarea Locul aparte pe care îl ocupă actul politico-mi- evenimentului şi-au dat concursul: Arhiva Naţională litar din 1812 în lanţul unor evenimente cruciale a Republicii Moldova; Universitatea Pedagogică care au infl uenţat şi determinat destinul istoric al de Stat „Ion Creangă” din Chişinău; Universi- populaţiei din spaţiul dintre Prut şi Nistru, tratarea tatea de Stat din Moldova; Facultatea de Istorie a lui unilaterală şi tendenţioasă de-a lungul timpului, Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi; Primăriile mu- precum şi tentativele actuale de a exploata acest nicipiilor Chişinău şi Iaşi; Direcţia Judeţeană pen- fapt istoric în scopuri politicianiste, străine intere- tru Cultură şi Patrimoniu Naţional, Iaşi; Asociaţia sului naţional a impus necesitatea realizării unui şir 1 de acţiuni de amploare ştiinţifi că şi publică privind Gheorghe Cojocaru, Basarabia 1812. O problemă naţiona- lă în context internaţional, Timpul de dimineaţă, 27 februarie, consemnarea a 200 de ani de la anexarea teritoriului 2012.

6 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

Istoricilor din Republica Moldova; Mişcarea Civică cu „Academia-soră” de la Chişinău s-a implicat în „Anul 1812”, Chişinău. Printre partenerii media organizarea acestei sesiuni ştiinţifi ce şi nu politice, au făcut parte: TIMPUL de dimineaţă; Adevărul; nădăjduind că într-un viitor cât mai apropiat vom Jurnal de Chişinău; TRM; TVR 1; Jurnal TV; RA- fi împreună în noua casă pe care a făurit-o comu- DIO Chişinău; RADIO Iaşi. Incontestabil a fost nitatea europeană. Din partea Institutului de Istorie rolul unor ziare şi posturi radio care, pe parcursul a Rusiei a Academiei Federaţiei Ruse un mesaj de unei perioade mai îndelungate, au prezentat opiniei salut l-a prezentat prof. univ. dr. Irina Potkina, care publice un şir de publicaţii şi emisiuni în vederea a subliniat obiectivitatea, seriozitatea şi puterea de împrospătării memoriei colective cu date noi şi mai discernământ în analiza multiplelor aspecte ale prob- vechi referitoare la însemnătatea evenimentului şi lematicii supuse dezbaterilor în cadrul manifestării. repercusiunile sale în timp. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Emi- La lucrările conferinţei au participat peste 200 nescu” din Chişinău, dr. Petru Guran, a accentuat de savanţi cu renume în istoriografi a contemporană că primul pas pentru realizarea acestor deziderate şi în domeniul dreptului internaţional din Republica „este tonul în care se desfăşoară conferinţa şi faptul Moldova, România, Rusia, Ucraina, Finlanda, Aus- că istoricii din cele 10 ţări participante nu se mai tria, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Italia. Au- simt obligaţi să apere puncte de vedere ofi ciale; ditoriul lucrărilor a fost compus din reprezentanţi anume din acest considerent, conferinţa deschide ai autorităţilor centrale şi locale, corpul diplomatic, perspectivă unei comunicări către publicul larg, savanţi, profesori, studenţi, organizaţii nonguver- care trebuie să înţeleagă că din istorie nu trebuie să namentale, reprezentanţi mass-media şi toţi cei se facă un instrument pentru a justifi ca prezentul”. interesaţi de subiect. Participanţilor li s-a propus un Dr. Constantin Tănase, în calitate de copreşedinte spaţiu amplu de teme pentru dezbateri ştiinţifi ce, pe al Asociaţiei Cultural-Spirituale pentru Cunoaştere agenda evenimentului fi ind incluse diverse prob- şi Comunicare, dar şi în calitate de redactor-şef al leme. Prin abordarea complexă, sistemică, integrată cotidianului „Timpul de dimineaţă” – ziar pe pag- şi interdisciplinară a problemelor formulate, în inile căruia au fost găzduite diverse materiale cu paralel cu reevaluarea şi reconsiderarea diverselor tematica subiectului în discuţie, a adus în vizor faptul procese, fenomene şi evenimente de o importanţă că după 200 de ani de la raptul din 1812, Moldova majoră care s-au produs în ultimii 200 de ani în istoria (dintre Prut şi Nistru) nu şi-a găsit liniştea şi iden- titatea. Mereu divizată, mereu pe baricade, mereu naţională, s-a contribuit la reconstituirea obiectivă a sfâşiată identitar, Basarabia are în faţă trei proiecte trecutului şi la aprecierea mai profundă a prezen- politice dintre care trebuie ales doar unul, cel care tului, la minimizarea deformărilor de percepţie în corespunde intereselor naţionale vitale de perspectivă mentalitatea societăţii noastre şi la cultivarea unei ale moldovenilor. conştiinţe istorice bazate pe adevărul istoric. Dezbaterile ştiinţifi ce au fost deschise prin co- Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în primele municarea academicianului Andrei Eşanu, IISD două zile (14-15 mai) la Chişinău, în Sala Azu- al AŞM (Chişinău), Ofensiva imperială rusă în rie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde s-au Sudul şi Sud-Estul Europei. Acţiuni sporadice şi prezentat, în şedinţe în plen, peste 40 de comunicări strategii militaro-politice (sec. XVII-XIX). Domnia ştiinţifi ce. În holul Academiei de Ştiinţe, sub egida sa a subliniat faptul că din tratatele de pace ruso- Arhivei Naţionale a fost organizată o expoziţie de otomane din acea perioadă se desprinde ideea că documente originale din Fondul Arhivistic de Stat diplomaţia rusă urmărea scopul şi, de fapt, a obţinut care aveau menirea să argumenteze mai multe teze nu numai accesul la Marea Neagră, dar şi dreptul ce urmau a fi expuse la manifestarea ştiinţifi că. de intervenţie în favoarea creştinilor din Imperiul În cadrul şedinţei de inaugurare, academicianul Otoman şi, ca urmare, le oferea posibilităţi de a se Gheorghe Duca, preşedintele AŞM şi membru al amesteca în treburile interne ale adversarului, iar în Colegiului de Onoare al conferinţei, a subliniat în privinţa Ţărilor Române – nu să elibereze, ci să le mesajul său de salut că evenimentul în cauză pentru anexeze. prima dată va fi analizat prin prisma raportului fl uc- Academicianul Alexandru Zub de la Insti- tuant dintre factorii de natură obiectivă şi subiectivă, tutul de Istorie „Al. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a respectiv dintre hazardul istoriei şi caracterul obiec- Academiei Române, în discursul său Basarabia – tiv al procesului istoric, atribuindu-i un conţinut po- periplu istoriografi c, a menţionat că ceea ce realizează livalent, multidimensional şi multiaspectual. Acade- acum istoricii basarabeni, alături de colegii lor din micianul Dan Berindei a enunţat faptul că Academia România, constituie un capitol distinct şi cu totul on- Română nu a putut rămâne nepăsătoare şi împreună orabil al istoriografi ei postcomuniste.

nr. 2(25), iunie 2012 - 7 Akademos

Prof univ. dr. Elena Kudreavţeva, Institutul de Foreign Offi ce-ului cu ambasada britanică din Is- Istorie a Rusiei al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei tanbul din anul 1812. Un şir de alte probleme legate Ruse a prezentat subiectul Pacea de la Bucureşti din de reorganizările administrative din Moldova sub anul 1812: expansiunea Rusiei în Balcani. Chiar ocupaţia militară rusă în anii 1806-1812, impactul dacă a menţinut poziţia ofi cială a istoriografi ei anexării Basarabiei la Imperiul Rus, consecinţele ruse, cercetătoarea a încercat să aducă în discuţie şi raptului teritorial pentru Basarabia, proteste şi poziţia noilor direcţii şi a noii şcoli a istoriografi ei revendicări ale populaţiei în anii 1812-1828 ş.a. ruse contemporane, în abordarea subiectelor de au fost prezentate de specialişti notorii de la IISD atare natură. al AŞM: m.cor. Demir Dragnev, dr. Ion Varta, dr. Cercetătorul dr. Kurt Scharr de la Universitatea hab. Alexei Agachi, dr. Dinu Poştarencu, dr. Ion din Innsbruck, Austria, s-a oprit asupra subiectului Jarcuţchi, profesorii universitari dr. hab. Valentin Reacţiile Curţii din Viena la politica expansionistă Tomuleţ, dr. hab. Alexandru Moşanu etc. a Sankt Petersburgului în Sud-Estul Europei la Profesor universitar, dr. Irina Potkina de la In- cumpăna secolelor XVIII-XIX, comunicare realizată stitutul de Istorie a Rusiei al Academiei de Ştiinţe în baza documentelor inedite din Arhivele de la a Federaţiei Ruse a adus în discuţie tema Crearea Viena. instituţiei guvernatorului Basarabiei: câteva as- Conf. cerc. dr. Vladimir Mischevca, IISD al pecte juridice ale identităţii naţionale, încercând AŞM a pus accentul pe subiectul 1812 – geneza a sublinia atenţia administraţiei Imperiului Rus, în problemei basarabene. Aspecte politico-diplo- prima jumătate a secolului al XIX-lea, concentrată matice, subliniind faptul că o trecere în revistă a asupra reformării sistemului judiciar din Basarabia. războaielor ruso-turce ne permite a constata că im- Unele dintre argumentele cercetătoarei ruse sunt în pactul lor a fost deosebit de grav asupra destinu- contradicţie cu cele ale istoriografi ei naţionale, ceea lui istoric al românilor. Calculând anii de pace şi ce nu ar nega însă posibilitatea reevaluării unor as- cei de război, se observă că societatea a trăit sub pecte în domeniu prin studierea documentelor încă ameninţarea directă a armelor în sec. al XVIII-lea – inedite din arhivele ruse. începutul sec. al XIX-lea – aproape 50 de ani, fapt Academicianul Mihai Cimpoi a evocat subiectul care a constituit practic geneza problemei basara- Anului 1812 în publicistica eminesciană – actual bene. În acele timpuri „…în vreme de pace Mol- până în prezent, iar profesorul de la Universitatea dova era un târg pentru străini, în vreme de război a Bucureşti, Ion Bulei, a punctat câteva momente din fost o tabără şi un câmp de bătălie…”. tematica Vechiul Regat şi Basarabia. Colegul istoric Din partea delegaţiei italiene merită a fi de la Universitatea din Letonia, Riga, Eriks Jecab- remarcată comunicarea cercetătorului dr. Davide sons, a dezbătut tema Relaţiilor româno-letone în Zaffi , întitulată Ideologiile anexării şi Basarabia. perioada interbelică: (contextul Basarabiei), cen- Istoricul a încercat a scoate în evidenţă faptul, de trându-se pe istoria Letoniei prin reliefarea unor ce evenimentul de la 1812, într-un anumit sens, şi adevăruri ce pot fi plasate în plan comparativ, ca poate nu cel mai puţin important, îşi aşteaptă încă puncte de reper, pentru istoria noastră naţională. o defi niţie potrivita. Cercetătorul şi-a susţinut argu- Interesantă şi plină de idei inovatoare a consti- mentul prin unele idei ale lui Kant asupra naturii tuit comunicarea prof. univ. dr. Vladimir Morozan statului şi a relaţiilor internaţionale, încercând a de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, verifi ca valoarea ei euristică în legătură cu anul 1812 întitulată Basarabia în perioada 1821-1828: cursul şi Basarabia şi a conclus cu evidenţierea urmării pe spre lichidarea dreptului la autonomie a ţinutului. care ideea de la care a pornit, ar cere-o. Autorul, prin prisma noii istoriografi i ruse, a încer- În continuarea lucrărilor conferinţei, au fost au- cat să demonstreze tendinţele reale ale politicii ex- diate comunicări axate pe probleme de conjunctură pansioniste a Imperiului Rus în întreg spaţiul Balca- a relaţiilor diplomatice în perioada anului 1812. nic, inclusiv în Basarabia. Astfel, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean de la A doua zi, la 15 mai, o mare parte din subiectele Universitatea din Craiova s-a oprit asupra subiectu- abordate s-au axat pe problema Basarabiei în anii lui Rusia şi principatele Române la sfârşitul seco- primului război mondial şi în perioada interbelică; lului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. momentul anului 1940; chestiunea Basarabiei Profesorii de la Universitatea „Andrei Şaguna” din în context internaţional; evoluţia vieţii din RSS Constanţa, Stouca Lascu şi Marian Zidaru, s-au Moldovenească după al doilea război mondial. În centrat pe tema Tratativele ruso-turce şi interesele contextul problematicii menţionăm doar câteva britanice în lumina corespondenţei diplomatice a comunicări care au suscitat şi anumite dezbateri:

8 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 cea prezentată de prof. univ. dr. Stanislav Kulciţki anul în care s-a rupt fi rul istoric al acestui spaţiu, de la Institutul de Istorie Naţională a Ucrainei al iar povara consecinţelor o purtăm şi astăzi. Ceea Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei Foame- ce pot face cercetătorii într-o dezbatere academică tea din anii 1931-1933 în RASS Moldovenească; este să reînnoade fi rul istoric şi să găsească soluţii comunicarea dr. Leonid Ghibeanschi, de la In- pentru problemele concrete cu care se confruntă stitutul de Slavistică al Academiei de Ştiinţe a astăzi societatea. De exemplu, istoricii îşi pot aduce Rusiei axată pe Chestiunea Basarabiei şi contribuţia la capacitatea ţării de integrare într-o contradicţiile sovieto-române în contextul general lume europeană. Dar este mult mai important ca al împărţirilor teritoriale şi al relaţiilor dintre URSS această contribuţie să fi e utilă celor care iau decizii şi Germania. Interesantă a fost părerea istoricului politice. Şi aici, din păcate, de cele mai multe ori italian Alberto Basciani de la Universitatea Roma joncţiunea nu se produce. TRE, Italia, care, prin prisma unui observator oc- Pe 16 mai, lucrările Conferinţei au continuat cidental, dar şi al unui bun cunoscător al arhivelor la Iaşi, în sesiunea cu genericul Basarabia 1812- diplomatice de la Roma a punctat câteva momente 2012: Istorie şi Patrimoniu, încadrate în cele două referitoare la Oribilul an 1940-1941. Basarabia în- ateliere – Istorie Modernă şi Istorie Contemporană tre sovietizarea forţată şi revenirea la România. – însumând un număr de circa 50 de comunicări În fi nal, într-o sinteză bine argumentată, di- găzduite în sediile Institutului de Istorie „Al. D. Xe- rectorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept de la nopol” – Filiala Iaşi a Academiei Române şi Facul- Chişinău, dr. Gheorghe Cojocaru, a afi rmat că „fără tatea de Istorie a Universităţii „A.I. Cuza”. Prezen- tarea comunicărilor în cadrul atelierelor separate a o analiză ştiinţifi că profundă şi nepărtinitoare a permis acordarea unei atenţii sporite polemicilor, dimensiunii actului politic şi militar din 1812 şi a dezbaterilor şi discuţiilor. La fi nalul sesiunii au fost consecinţelor acestuia va fi difi cil, dacă nu impo- exprimate unele concluzii şi sinteze. Interesante sibil, de a înţelege şi de a judeca la justa valoare au fost opiniile savanţilor din afara spaţiului sud- semnifi caţia actelor istorico-politice ulterioare şi est european, care au văzut şi au analizat problema anume cele din 1918, 1940 şi 1991, de a aprecia noastră în calitate de cunoscători, dar prin prisma locul şi rolul lor în evoluţia noastră istorică. unor observatori din afară. La încheierea lucrărilor sesiunii de la Chişinău, Ca urmare a lucrărilor conferinţei se preconizează a avut loc o conferinţă de presă la care au vorbit publicarea unor volume care vor cuprinde textele Petru Guran şi Gheorghe Cojocaru. Ei au menţionat redactate ale comunicărilor ştiinţifi ce. Reuniunea faptul că într-o zi şi jumătate s-a reuşit să se treacă va avea, cu certitudine, un impact ştiinţifi c impor- în revistă cele mai importante episoade din istoria tant asupra istoriografi ei naţionale şi internaţionale, noastră din ultimii 200 de ani. Abia acum, în condiţii oferindu-i nişte repere explicative examinate şi de libertate şi democraţie, se încearcă să se analizeze verifi cate prin prisma rigorilor academice avansate evenimentele şi să se propună o viziune academică şi, se speră că concluziile sale vor stimula realiza- credibilă pe plan naţional şi internaţional asupra rea unui consens istoriografi c asupra istoriei noastre a ceea ce a însemnat raptul Basarabiei la 1812. naţionale. Gheorghe Cojocaru a mai menţionat că 1812 a fost

Dr. Petru Guran şi dr. Gheorghe Cojocaru într-o Anul 1812 conferinţă de presă prilejuită de eveniment în documentele Arhivei Naţionale

nr. 2(25), iunie 2012 - 9 Akademos

TRATATUL DE PACE al Rusiei imperiale, marcând în acest sens declinul infl uenţei Cabinetului de la Sankt Petersburg asupra RUSO-TURC Porţii Otomane, abaterea turcilor de la politica de DE LA BUCUREŞTI (1812): alianţă cu Rusia ţaristă şi orientarea lor spre Franţa, a cărei infl uenţă la Constantinopol a devenit, din a PRELIMINARII doua jumătate a anului 1806, un factor dominant. Acest act de uz intern al Porţii Otomane, repre- ŞI FINALITATE zentând însă o gravă încălcare a hatişerifurilor din septembrie 1802 (emise sub puternica presiune a Dr. Ion JARCUŢCHI Petersburgului) care prevedeau că domnii Princi- patelor puteau fi destituiţi doar cu consimţământul prealabil al Rusiei imperiale şi la expirarea terme- THE RUSSIAN-TURKISH PEACE TREATY nului de şapte ani de domnie, a generat complicaţii FROM BUCHAREST (1812): PRELIMINARIES politice cu implicaţii internaţionale care în cele din AND FINALITY urmă au provocat un război ruso-turc. Cu toate că, în The main evolution stages of the political urma protestelor ultimative ale Curţii imperiale de orientation of the Saint Petersburg cabinet and la Petersburg, domnii maziliţi au fost restabiliţi, la its’ territorial claims in the South-Eastern Europe 3/15 octombrie 1806, în domnie, la 16/28 octombrie in the period of the Russian-Turkish war in 1806- şi, repetat, la 23 octombrie/4 noiembrie împăratul 1812 are identifyed. The approached problems are Rusiei Alexandru I ordonă generalului Ivan Michel- elucidated on the power and interest confruntations son, comandant al armatei ruse din stânga Nistrului, of the european powers in the Balkan and Black Sea să treacă fl uviul şi să ocupe Principatele. Acţiunea regions at the beginning of the XIX’th century in the context of the confl ict between the Russian Empire a fost realizată la 11/23 noiembrie 1806, fi ind înso- and the Napoleonic France. ţită şi de un manifest către populaţia autohtonă. În opinia ministrului de Externe al Franţei Talleyrand, La intersecţia secolelor XVIII – XIX, sud-estul modul în care s-a produs „năvălirea ruşilor în Mol- Europei a fost marcat de o amplă confruntare de for- dova a oferit Europei scandalul unei noi agresiuni ţe şi interese ale marilor puteri europene în regiunea împotriva tuturor drepturilor suveranilor. Nu se mai Balcanilor şi Mării Negre. Devenind teatru de ope- declară război Sublimei Porţi, ci se adresează un 2 raţiuni militare şi obiectul disputelor între importan- manifest supuşilor ei” . te forţe politico-militare de pe bătrânul continent, Comportamentul extrem de agresiv şi ostil al Moldova şi Ţara Românească au traversat în această guvernului ţarist faţă de Poarta Otomană, cu care perioadă o cale extrem de difi cilă din punctul de ve- încheiaseră, la 23 septembrie 1805, tratatul de ali- dere al situaţiei lor pe plan internaţional. În ţesătura anţă, – intervenţia militară în Principate, vasale Im- combinaţiilor politice şi a duelurilor diplomatice de periului Otoman – a fost determinat în primul rând la începutul secolului al XIX-lea, principatele fi gu- de evoluţia nefavorabilă pentru Rusia imperială a rau ca nişte piese de şah la masa tratativelor politice conjuncturii politice şi militare în Europa, în spe- internaţionale şi regionale, fi ind ameninţate cu ane- cial a rivalităţii ruso-franceze în Europa Centrală şi xarea totală sau parţială şi proiectate ca obiecte de în sud-estul Europei, îndeosebi la Constantinopol, schimb în combinaţiile teritoriale ale supraputerilor destituirea domnilor fi loruşi servind doar ca pretext. lumii. Prin mai multe note diplomatice, guvernul ţarist asi- La insistenţa categorică a Franţei şi la solici- gura că nu are nicio intenţie de a ocupa Moldova tarea personală a lui Napoleon, la 11/23 august şi, şi Ţara Românească, că prin invazia trupelor ruse respectiv, la 12/24 august 1806, Poarta Otomană i-a s-a urmărit scopul de a contracara consolidarea po- destituit pe domnitorii de orientare pro-rusă Alexan- ziţiei Franţei la Constantinopol, de a impune Poarta dru Moruzi (Moldova) şi Constantin Ipsilanti (Ţara Otomană să revină „la restabilirea vechilor relaţii ce Românească), înlocuindu-i cu cei de orientare fran- existau între Rusia şi Turcia conform tratatelor” şi cofi lă Scarlat Callimachi (Moldova) şi Alecu Suţu de a preveni trecerea armatei franceze din Dalmaţia (Ţara Românească)1. spre Nistru. Demiterea vechilor domni şi întronarea noi- Cabinetul de la Petersburg formulează cu cla- lor domni s-a constituit într-un succes diplomatic ritate cerinţe noi, pe care Poarta Otomană ar trebui indiscutabil al Franţei şi într-un mare eşec politic 2 Rosetti, Radu. Acţiunea politicii ruseşti în Ţările Române po- 1 Stroia, Marian. Românii, marile puteri şi Sud - Estul Europei vestită de organele ofi ciale franceze. Ediţia a II-a. Bucureşti, (1800-1830). Bucureşti, Editura Semne, 2002, p. 130. 1914, p. 31-32.

10 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 să le accepte drept bază pentru soluţionarea diferen- Tilsit (25 iunie/7iulie 1807). Astfel, poziţia Rusiei dului politic ruso-otoman: restabilirea deplină şi a evoluat de la respectarea principiului menţinerii completă a drepturilor şi privilegiilor Moldovei şi integrităţii teritoriale a Imperiului Otoman la cea Valahiei; trecerea liberă a navelor ruse prin strâmto- de obţinere a unor achiziţii teritoriale pe seama tur- rile Bosfor şi Dardanele, reînnoirea de către Poarta cilor. Privit din perspectiva dată, Tilsitul se înscrie Otomană a alianţei cu Anglia şi ruperea alianţei cu ca o primă etapă în procesul de formare a unui nou Franţa. Guvernul ţarist afi rma că Rusia „e dispusă să program politic de scurtă durată al Cabinetului de evacueze trupele sale din ambele principate îndată la Petersburg în chestiunea orientală. Prin semnarea ce Poarta Otomană va da satisfacere justifi cată tutu- acestor tratate, s-au delimitat sferele de infl uenţă în- ror cerinţelor pe care curtea imperială are tot dreptul tre Franţa şi Rusia: prima şi-a rezervat partea occi- să le prezinte, reieşind din cele mai clare stipulaţii dentală a Europei, a doua a manifestat interes faţă ale tratatelor încheiate între ambele imperii”3. de zona ei orientală, oferindu-i-se, astfel, o libertate Suferind eşec în tentativele de a soluţiona, pe deplină de acţiune în zona Balcanilor. cale paşnică, litigiul ruso-otoman şi descumpănit de Guvernul ţarist refuză să-şi evacueze armata din noile revendicări excesive ale Petersburgului, sulta- Principatele Moldova şi Ţara Românească, stipula- nul Imperiului Otoman, Selim III, declară, la cere- ţiune prevăzută în tratatul ruso-francez de pace (art. rea insistentă a Franţei, pe data de 15/ 27 decembrie XXIII) şi armistiţiul de la Slobozia din 12/24 august 1806, război Imperiului Rus. 1807 (art. 3), pe motiv că trupele otomane au încăl- La etapa iniţială a războiului ruso-otoman (până cat prevederile respective, efectuând incursiuni în- la întâlnirea lui Alexandru I şi Napoleon la Tilsit), tr-un şir de localităţi din stânga Dunării. În schimb, Rusia imperială, fi ind implicată în a patra coaliţie an- diplomaţia rusă a exploatat cu abilitate art. VIII al ti-napoleoniană şi în operaţiile militare ale acesteia tratatului secret ruso-francez de alianţă care preve- împotriva trupelor franceze, nu era dispusă să ceară dea că în cazul în care negocierile ruso-otomane, cesiuni teritoriale de la Poarta Otomană. De aceea, susţinute cu medierea Franţei, nu se vor fi naliza cu Cabinetul de la Petersburg s-a arătat nemulţumit de un rezultat satisfăcător, ultima „va acţiona împreună organizarea de către Constantin Ipsilanti, autopro- cu Rusia împotriva Porţii Otomane şi ambele părţi clamatul domn al Ţării Româneşti şi Moldovei, a contractante vor încheia un acord, menit să elibere- depunerii jurământului de credinţă şi supunere către ze de jugul şi suferinţele turceşti toate provinciile împăratul Rusiei4, a dezavuat clauza ultimatumului Imperiului Otoman din Europa, cu excepţia Con- ambasadorului englez la Constantinopol Arbuthnot, stantinopolului şi a provinciei Rumeliei”.7 Presat de adresat Porţii Otomane în februarie 1807, referitoa- nobilimea rusă, în mare parte nemulţumită de alian- re la ocuparea Principatelor de către Imperiul Rus5, ţa cu Franţa şi alinierea la blocada continentală pe a garantat, conform condiţiilor preliminare de pace care le considera ca acţiuni nejustifi cate şi inutile, propuse în martie 1907, inviolabilitatea şi integrita- deoarece în schimbul „acestor sacrifi cii” Rusia nu a tea posesiunilor Imperiului Otoman.6 primit nicio recompensă, Cabinetul de la Petersburg O profundă răsturnare a politicii guvernului ţa- şi-a modifi cat radical politica externă în sud-estul rist privind problema orientală în ansamblu şi cea Europei. În toamna anului 1807, ofi cialităţile ţaris- a Principatelor în special, s-a atestat după semna- te au formulat cu claritate pretenţiile teritoriale faţă rea tratatelor ruso-franceze de pace şi de alianţă la de Imperiul Otoman, solicitându-se în acest context consimţământul Franţei, ca ţară mediatoare, în ve- 3 ВПР. Серия первая. 1801-1815. Том III, p. 362, 371, 380, derea anexării Moldovei şi Valahiei şi stabilirii fron- 384-387, 410, 716. tierei ruso-otomane pe Dunăre. În cazul unui refuz, 4 Mischevca, Vladimir. Moldova în politica marilor puteri la începutul secolului al XIX-lea. Chişinău, Civitas, 1999, se propunea o soluţie de compromis – ocuparea p. 55-56. Basarabiei cu cetăţile Bender (Tighina), Akkerman 5 Urechia, Vasile. Istoria Românilor. Vol. IX. Bucureşti, (Cetatea Albă), Chilia şi Ismail, precum şi cetatea 1896, p.164; Columbeanu, Sergiu, Contribuţii privind situaţia Hotin din nordul Moldovei. Către sfârşitul anului internaţională a Ţărilor Române între anii 1806-1812 // Re- 1807 – începutul anului 1808, anexarea Moldovei vista de istorie, 1976, Nr. 5, p. 664; ВПР, Т. III, с. 549; Гулиа, şi a Ţării Româneşti de Imperiul Rus era prezentată Дмитри. К истории Восточного вопроса. Русско-турецкая война 1806-1812 гг. и Англия. Сухуми, Издательство drept condiţie sine qua non (condiţie indispensabi- «Алишара», 1978, р. 36-37. lă) pentru iniţierea negocierilor de pace ruso-oto- 8 6 ВПР, Т. III, с. 738-739; Гулиа, Дмитри. Op.cit., p. 39-40; mane . Goşu, Armand. Între Napoleon şi Alexandru I. Principatele 7 Dunărene la începutul secolului al XIX-lea. Bucureşti, Editura ВПР, 1801-1815 гг. Том III, p. 645-646. Academiei Române, 2008, p.166. 8 ВПР. 1801-1815 гг. Том IV, p. 81, 111, 129, 132.

nr. 2(25), iunie 2012 - 11 Akademos

Aici, probabil, este oportun să ne oprim, cu pace ruso-francez12. unele precizări, asupra termenului geografi c de Ba- Sub presiunea factorilor externi (eşecul inter- sarabia. La începutul secolului al XIX-lea primele venţiei militare în Spania şi Portugalia, înarmarea identifi cări teritoriale, extrem de clare, a termenu- Imperiului Habsburgic) diplomaţia franceză a fost lui geografi c Basarabia sunt fi xate în documentele constrânsă să devină mai conciliantă faţă de Rusia. diplomatice ruse din toamna anului 1807 – primă- Având nevoie de linişte în partea orientală a Euro- vara anului 1808, care delimitează Basarabia ca o pei pentru a-şi rezolva problemele în partea ei occi- fâşie lizieră ţărmului mării; o fâşie îngustă de pă- dentală, Napoleon dorea o nouă întâlnire şi o nouă mânt care, neformând o provincie, poartă numele înţelegere separată cu Alexandru I, fi ind dispus să de Basarabia. Într-o instrucţiune a lui Alexandru I promită cesiuni teritoriale Imperiului Rus. din octombrie 1807, în care este formulat planul mi- Un epizod semnifi cativ în evoluţia disputelor nimal de achiziţii teritoriale, se specifi că: tot ţinutul privind destinul Principatelor reprezintă întâlni- cuprins sub denumirea de Basarabia, împreună cu rea lui Napoleon şi Alexandru I la Erfurt, unde, la fortăreţele Bender, Akkerman, Chilia, Ismail.9 Acest 30 septembrie/12 octombrie 1808, a fost semnată spaţiu constituia zona geografi că a raialelor turceşti Convenţia secretă de alianţă. Patru dintre cele 14 din sudul spaţiului pruto-nistrean, administrate de articole ale Convenţiei se refereau la Principatele autorităţile otomane, pe care, în 1807, autorităţile Moldova şi Ţara Românească, fapt ce atestă marea ruse le-au transmis, după transferarea tătarilor în lor importanţă pe eşichierul diplomatic al timpului. Crimeea, în jurisdicţia Divanului Ţării Moldovei. În Aceste articole prevedeau: a) condiţie indispensabi- sens similar acest termen este utilizat în decembrie lă a încheierii păcii cu Marea Britanie este recunoaş- 1780, când Poarta Otomană propune ca locul de re- terea de către aceasta a Moldovei, Ţării Româneşti şedinţă al consulului Rusiei în Moldova, Valahia şi şi a Finlandei ca părţi componente ale Imperiului Basarabia să fi e or. Silistria (oraş din dreapta Du- Rus (art. 5); b) hotarul dintre Rusia ţaristă şi Im- nării), unde se afl a reşedinţa serascherului (coman- periul Otoman se fi xează pe Dunăre, iar Napoleon dantului de oaste otomană) întregii Basarabiei10. recunoaşte încorporarea Principatelor şi graniţa pe Termenul geografi c de „Basarabia” este folosit în Dunăre (art. 8); c) împăratul Rusiei îşi asumă an- tratatul de pace ruso-turc din 1812 pentru a indica gajamentul să păstreze secretul asupra anexiunii un teritoriu populat de tătari. Era vorba de tătarii principatelor pentru ca în felul acesta să se poată transferaţi din Basarabia în Rusia. Din cele expuse ajunge la o înţelegere amiabilă cu Constantinopolul rezultă că până la anexare, noţiunea de Basarabia în vederea cedării lor paşnice către Rusia, Franţa era echivalentul termenului geografi c Bugeac, zona renunţă la mediaţia sa (art.9). Se mai prevedea, de de sud a spaţiului pruto-nistrean. asemenea, că în cazul în care se vor relua ostilităţile Napoleon însă nu era dispus să cedeze necon- militare pe motivul refuzului Porţii Otomane de a diţionat Moldova şi Valahia, cerând ca recompensă ceda teritoriile cerute, Napoleon nu va participa la Silezia, provincie a Prusiei, condiţie inacceptabilă acestea, ci se va limita cu oferirea bunelor sale ofi cii pentru Rusia, aliată acesteia11. Eşecul negocierilor Porţii; în cazul în care Austria va acorda sprijin mi- ruso-franceze referitoare la Principatele Române, litar Porţii Otomane, Franţa se va asocia cu Rusia, precum şi al preconizatelor negocieri de pace ruso- în acelaşi mod va proceda şi Rusia faţă de Franţa otomane de la Paris cu medierea Franţei care, re- dacă Austria îi va declara război (art. 10). În privinţa almente, nici nu au fost deschise, au forţat Poarta celorlalte posesiuni ale Imperiului Otoman ambele Otomană şi Cabinetul de la Petersburg să tatoneze părţi şi-au luat angajamentul să păstreze integritatea modalităţi de alternativă de soluţionare a disputei acestora13. ruso-otomane, dar şi formatul participanţilor la tra- În scurt timp după semnarea tratatului ruso- tative. În prima jumătate a anului 1808, guvernul francez de alianţă de la Erfurt, comandantul şef al otoman a întreprins mai multe tentative în vederea armatei ruse în Principate, generalul feldmareşal iniţierii negocierilor de pace ruso-otomane directe, A. A. Prozorovski este împuternicit să iniţieze ne- fără medierea Franţei, în baza principiului status- gocierile de pace cu Poarta Otomană, fi ind extin- quo ante bellum, iniţiative respinse categoric de gu- se, în raport cu prevederile tratatului de la Erfurt, vernul ţarist pe motivul că ele contravin tratatului de condiţiile principale ale păcii. În afară de anexarea Moldovei şi a Valahiei se mai cerea: confi rmarea 9 Goşu, Armand. Op. cit., p. 177-178. tratatelor şi acordurilor ruso-otomane precedente, 10 Гирс, А. А. Россия и Ближний Восток. Материалы по истории наших отношений с Турцией. Санкт-Петербург, 12 1906, р. 7. Ibidem, p. 166, 254-255, 580, 585, 637. 13 11 Ibidem, p. 104, 149, 162. Ibidem, p. 632-633.

12 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 cu excepţia articolelor care urmau a fi anulate de de câţiva ani, şi pentru a suspenda controversele ce noul tratat; recunoaşterea de către Poarta Otomană dezbină Rusia şi Poarta Otomană doresc să stabilesc a oblăduirii imperiale ruse asupra Georgiei şi Ime- hotarul pe Dunăre”17. Formal, pretenţiile teritoriale retiei; asigurarea liniştii şi siguranţei Serbiei prin ale Rusiei imperiale faţă de Principate au fost susţi- stabilirea în această ţară a cârmuirii potrivit dorinţei nute de Napoleon prin declaraţia sa speculativă din poporului sârb, sub protecţia Rusiei914. Negocierile 3 decembrie 1809 la deschiderea sesiunii Corpului de pace ruso-otomane deschise la începutul primă- Legiuitor al Franţei: „…Amicul şi aliatul meu, îm- verii anului 1809, la Iaşi, s-au fi nalizat cu eşec total: păratul Rusiei, a alipit către împărăţia sa Finlanda, delegaţia otomană a respins din start condiţiile de Moldova şi Ţara Românească şi un ţinut din Galiţia. pace propuse de partea rusă. Nu sunt gelos de nimic ce s-ar întâmpla în binele Decepţionată de comportamentul suspicios al acestei împărăţii. Sentimentele mele pentru ilustrul lui Napoleon şi privind cu o ostilitate crescândă tra- său Suveran sunt de acord cu politica mea”18. tatul de la Erfurt, Poarta Otomană a început să devi- Pe parcursul anului 1810, în ciuda faptului că eze de la relaţiile intime cu Franţa, modifi cându-şi, se sensibiliza tot mai evident aprofundarea discor- în căutarea noilor aliaţi, politica sa externă. La 5 ia- diei între Franţa napoleoniană şi Rusia imperială, nuarie 1809, la Dardanele, au fost încheiate trata- Cabinetul de la Petersburg continua să insiste asu- tul turco-englez de pace şi tratatul secret de alianţă, pra programului maximum de achiziţii teritoriale în care prevedeau acordarea asistenţei din partea fl otei partea europeană a Imperiului Otoman. În proiectul britanice împotriva Franţei şi folosirea bunelor ofi - tratatului de pace, remis la 7/19 februarie 1810 de cii ale guvernului britanic pe lângă Cabinetul de la către ministrul de Externe N. Rumianţev coman- Petersburg în scopul de a facilita Poarta să obţină „o dantului trupelor ruse în Principate, generalului N. pace onorabilă şi avantajoasă”, statuând „integrita- Kamenski, se specifi ca: „Principatele Moldova, Va- tea teritorială” a Imperiului Otoman15. lahia Mare şi Mică şi Basarabia se unesc, prin acest Reacţia Franţei şi Rusiei la ameliorarea rela- tratat de pace, pe veci cu Imperiul Rus, cu oraşele, ţiilor anglo-otomane a fost promptă şi categorică. cetăţile şi satele, cu locuitorii acestora de ambele Ambasadorul francez la Constantinopol, Latour- sexe şi cu averea lor. Râul Dunărea va fi de acum Maubourg, insista în faţa Porţii expulzarea ambasa- înainte graniţa între cele două imperii...”19. Această dorului englez Robert Adair, promiţând, în schimb, poziţie a fost reconfi rmată prin notele diplomatice medierea lui Napoleon în ceea ce priveşte „încheie- ruse din toamna anului 1810. Astfel, la 3/15 octom- rea păcii între Rusia şi Poarta Otomană cu retroce- brie 1810, comandantul armatei ruse în Principate darea celei din urmă a pământurilor cucerite de pri- comunica Porţii Otomane că hotarul pe Dunăre con- ma”. La 11/23 martie 1809, A. Prozorovski a adre- stituie o condiţie prealabilă sine quo non, condiţie sat guvernului otoman o notă ultimativă cu cerinţă indiscutabilă pentru orice acord de armistiţiu şi ori- similară, ameninţând, în caz de refuz, cu abrogarea ce negocieri de pace. Sublima Poartă nu era dispusă armistiţiului şi reluarea ostilităţilor militare, ceea ce să satisfacă cerinţele Cabinetului de la Petersburg, s-a produs la 22 martie/3 aprilie16. cerând, la rândul său, restabilirea hotarului pe Pe parcursul anului 1809 demersurile diplomati- Nistru20. ce privind soluţionarea relaţiilor ruso-otomane s-au Poziţia intransigentă a guvernului ţarist privind redus la minimum, limitându-se cu reconfi rmarea acapararea neapărată a Moldovei şi Ţării Româneşti de către părţile beligerante a propriilor lor condiţii se explică nu numai prin ambiţiile expansioniste ale de bază ale tratatului de pace şi efectuarea unor tato- ţarismului în sud-estul Europei. Aceasta rezultă şi nări în vederea iniţierii negocierilor de pace. Prezin- din statutul real al principatelor în perioada ocupa- tă interes în acest sens instrucţiunea lui Alexandru I ţiei militare ruse din anii 1806-1812, pe care auto- din 28 noiembrie/10 decembrie 1809 către genera- rităţile ţariste le considerau deja anexate. Sistemul lul Pavel Şuvalov, delegat cu o misiune specială la de administrare a Moldovei şi Ţării Româneşti a Viena, în care se menţiona: „Eu sunt hotărât să mă evoluat da la cârmuirea principatelor unite de către mărginesc cu obţinerea, printr-un tratat, a Valahiei, un singur domn (Constantin Ipsilanti) şi Divanuri- Moldovei şi Basarabiei, ocupate de trupele mele deja le acestora la instaurarea administraţiei civile ruse,

17 ВПР. 1801-1815 гг. Том V, p. 307. 14 Ibidem, p. 368. 18 Rosetti, Radu. Op. cit., p. 39; Damian Gheorghe. Politica 15 Columbeanu, Sergiu. Op. cit., p. 671. externă a Principatelor Române. (Încercare de sinteză istorică), 16 ВПР. 1801-1815 гг. Том IV, p. 498; Tom V, p. 16, 334- Vol. 1, Timişoara, 1933, p. 108. 335, 650; Петров, Андрей. Война России с Турцией. 1806- 19 ВПР. 1801-1815 гг. Том V, p. 363-364; Петров, Андрей. Op. 1812 гг. Том 2, Спб., 1887, р. 560-561. cit., 11-13. 20 ВПР. 1801-1815 гг. Том V, p. 539, 547, 708.

nr. 2(25), iunie 2012 - 13 Akademos subordonată direct comandantului şef al armatei rea anexării unilaterale a Principatelor la Imperiul ruse, acesta reprezentând puterea supremă21. Mo- Rus. După cum a declarat ministrul de Externe al delul de administrare a Principatelor, practicat în Austriei K. Metternich ambasadorului rus P. Şuva- anii 1808-1812, era caracteristic regimului de ad- lov, Cabinetul de la Viena nu va accepta ca Rusia ministrare a guberniilor ruse declarate în stare de să stăpânească principatele. În opinia ministrului, război, imprimându-le astfel Principatelor înfăţişa- concilierea între Austria şi Rusia ar fi posibilă doar rea „de regiuni ruse de frontieră”22. Prin decretul lui în baza unei înţelegeri defi nitive între ambele curţi Alexandru I din 27 martie 1808, bisericile Moldovei în privinţa Moldovei şi Ţării Româneşti, presupu- şi ale Ţării Româneşti, fi ind unite cu statut de exar- nându-se în acest context satisfacerea pretenţiilor hat moldo-valah, sunt subordonate Sfântului Sinod teritoriale şi ale Imperiului Habsburgic25. În mediul al biserici ruse şi scoase, respectiv, de sub subordo- diplomatic rus se vehiculau, în funcţie de evoluţia 23 narea patriarhului de la Constantinopol . conjuncturii politice în Europa, variate combinaţii Esenţa acţiunilor autorităţilor ruse în Principate ale eventualelor schimburi de teritorii ale principa- şi a statutului temporar al acestora s-a regăsit în ex- teleor între Imperiul Rus şi cel Habsburgic, reacţia presia concentrată a notei ministrului de Externe al curţii vieneze la propunerile respective fi ind una Rusiei N. Rumianţev, remisă la 15/27 aprilie 1810 evazivă26. diplomaţilor străini acreditaţi la Petersburg, prin Continuarea războiului ruso-turc, ale cărui con- care se anunţă trecerea Moldovei şi a Ţării Româ- secinţe tot mai mult deveneau imprevizibile, durita- neşti sub stăpânirea Imperiului Rus. „Maiestatea tea poziţiei Porţii Otomane în apărarea integrităţii sa imperială, se menţionează în notă, considerând Moldova şi Valahia ca provincii făcând parte din teritoriale determinată de susţinerea marilor puteri imperiul său şi care, în felul acesta, trebuie să fi e europene şi pericolul iminent al războiului cu Fran- conduse după legile lui, prescrie să se înceteze apli- ţa napoleoniană, au generat nervozitate, nelinişte şi carea drepturilor a căror exercitare nu este tolerată nesiguranţă în societatea rusă. Corespondenţa di- decât în Turcia”. Locuitorii principatelor, ca supuşi plomatică cu Poarta Otomană şi întrevederile pri- ai Rusiei, erau obligaţi să execute legile ruse, iar vate cu reprezentanţii acesteia în prima jumătate a persoanele care nu doreau să le recunoască puteau anului 1811, au convins guvernul ţarist de imposi- să părăsească ţara în termen de şase luni. Au fost bilitatea negocierii păcii în baza condiţiilor de pace anulate, de asemenea, toate privilegiile acordate de propuse anterior, Rusia fi ind silită astfel să-si revadă către Poarta Otomană diverselor persoane, inclusiv cerinţele sale iniţiale. Primele modifi cări ale atitu- supuşilor străini24. dinii Cabinetului de la Petersburg în ceea ce pri- Decizia arbitrară a Cabinetului de la Petersburg veşte anexarea Moldovei şi a Ţării Româneşti sunt a provocat nemulţumirea şi protestul Austriei care atestate în depeşa secretă a ministrului de Externe solicita restabilirea privilegiilor acordate anterior N. Rumianţev adresată, la 6/18 iunie 1811, noului supuşilor săi din principate. Atitudinea Imperiului comandant şef al trupelor ruse în Principate, feld- Habsburgic faţă de intenţiile guvernului ţarist de a mareşalului Mihail Kutuzov. Menţionând că „pri- anexa Moldova şi Ţara Românească a evoluat de mul şi principalul scop al nostru (Rusiei – n.n.) la la acceptarea lor tacită în schimbul unei recompen- tratativele de pace trebuie să fi e confi rmarea după sări teritoriale (Valahia Mică/Oltenia) la respinge- noi a ambelor principate”, Rumianţev solicită opi- nia lui M. Kutuzov asupra noilor propuneri de pace. 21 Agachi, Alexei. Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub „Nu recunoaşteţi oare, îl întreabă ministrul de Ex- ocupaţia militară rusă (1806-1812). Chişinău, Pontos, 2008, p. 35-102. terne, că în dezlegarea defi nitivă a treburilor pentru 22 Полное собрание законов Российской империи / noi ar fi mai utilă... următoarea modifi care: de cerut Colecţia completă de legi ale Imperiului Rus. Собрание I cedarea Moldovei până la Siret, iar, în schimb, pen- (1649-1825). Том 32 (1812-1814), закон № 25035, р. 228- 229; Халиппа, Иван. Описание Архива ГГ. Сенаторов, tru a doua parte a principatului şi pentru toată Vala- председательствовавших в диванах княжеств Молдавии hia Poarta să ne plătească o compensaţie bănească”, и Валахии с 1808-го по 1813-ый год /Descrierea Arhivei afi rmând în continuare că „hotarul pe râul Siret tot- domnilor senatori, preşedinţi ai Divanurilor Moldovei şi Valahiei din 1808 până în 1813. În: Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. Том I. Кишинев, 25 ВПР. 1801-1815 гг. Том IV, p. 392; Том V, p. 511; Goşu, Ar- 1900, р. 327. 23 mand. Preliminariile anexării Basarabiei de către Rusia (1806- Stadniţchi, Axentie. Gavriil Bănulescu-Bodoni exarh al 1812). În: Revista istorică, 1992. Tom. III. nr.1-2, p. 118. Moldovei şi Valahiei (1808-1812) mitropolit al Chişinăului 26 ВПР. 1801-1815 гг. Том V, p. 375, 420, 523, 695; Colum- (1813-1821). Chişinău, 2004, p. 34, 40-41. 24 beanu, Sergiu. Op. cit., p. 673-674; Casso, Leon. Rusia şi ВПР. 1801-1815 гг. Том V, p. 429; Columbeanu, Sergiu. bazinul dunărean. Bucureşti, Editura SAECULUM VIZUA, Op. cit., p. 672. 2003, p. 100-101.

14 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 deauna era recunoscut de Maiestatea sa ca cel mai nicat delegaţiei ruse că sultanul a refuzat să accepte bun pentru Rusia”27. aşezarea viitorului hotar pe Siret, ceea ce de facto În curând, reducerea „apetitului teritorial” al însemna anularea preliminariilor şi rediscutarea guvernului ţarist în partea europeană a Imperiului acestora. La rândul său, delegaţia rusă nu a acceptat Otoman se regăseşte în noile condiţii preliminare de propunerea ofi cială a Porţii: cedarea Moldovei din- pace pe care N. Rumianţev le remite lui M. Kutu- tre Prut şi Nistru, exceptând cetăţile Ismail şi Chilia zov la 30 septembrie/12 octombrie 1811: 1) încor- cu pământurile din împrejurul acestora care vor ră- porarea Moldovei şi a Basarabiei (Bugeacului) în mâne în posesiunea Porţii32. Fiind în stare de sus- componenţa Imperiului Rus; în cazul în care Poarta pensie, negocierile de pace sunt transferate la Bucu- ar fi refuzat această prevedere – fi xarea hotarului reşti, ambele delegaţii rămânând în aşteptarea noilor pe Siret; 2) compensaţie bănească pentru restituirea instrucţiuni de la Petersburg şi Constantinopol. Valahiei Imperiului Otoman28. În şedinţa din 31 decembrie 1811/12 ianuarie Negocierile ruso-otomane de pace au fost ini- 1812, părţile au reiterat punctul de vedere al Con- ţiate îndată după înfrângerea zdrobitoare a trupelor stantinopolului şi Petersburgului asupra condiţiilor otomane la începutul lunii octombrie 1811. În urma preliminare de pace33, negocierile ofi ciale fi ind în- controversatelor negocieri preliminare, pe parcur- trerupte pe un termen nelimitat. În următoarele săp- sul cărora marele vizir Ahmed paşa era dispus să tămâni şi luni au avut loc unele tatonări, fără ca una facă concesii teritoriale până la râul Prut, – variantă dintre părţi se renunţe la poziţia iniţială. În condiţiile refuzată de M. Kutuzov care insista asupra fi xării suspendării negocierilor ofi ciale, lupta diplomatică hotarului pe vechea frontieră a Moldovei cu Ţara s-a plasat în culise; în cadrul întrevederilor perso- Românească, ambii au acceptat râul Siret ca hotar nale confi denţiale se sondau luările de atitudine şi 29 între ambele imperii şi să înceapă imediat, la Giur- perspectivele încheierii păcii. giu, negocierile de pace. La primele două şedinţe Negocierile ruso-otomane de pace neofi ciale ale conferinţei de pace (19-20 octombrie /31 octom- s-au desfăşurat pe fundalul profundelor frămân- brie -1 noiembrie 1811) ambele delegaţii au accep- tări politice din Europa, încercărilor de formare a tat în privinţa cesiunii teritoriale în partea europeană coaliţiilor şi anticoaliţiilor în ajunul războiului ru- a Imperiului Otoman fi xarea hotarului pe râul Siret so-francez, inevitabilitatea căruia devenea tot mai 30 şi pe braţul Sulina în delta Dunării , clauza respec- evidentă. În acest context, primele luni ale anului tivă fi ind trimisă la Petersburg şi Constantinopol 1812 sunt marcate de un puternic duel diplomatic şi spre aprobare de către suveranii respectivelor state informaţional pe problema orientală în genere şi pe monarhice. cea a principatelor în special, direcţionat, în func- Cabinetul de la Petersburg a acceptat planul ţie de interesele strategice ale puterilor implicate, de anexare a Moldovei până la Siret, cerând com- fi e spre încheierea cât mai grabnică a păcii, fi e spre pensaţii băneşti pentru restul Moldovei şi Valahia, continuarea războiului34. precum şi asigurarea protecţiei Rusiei asupra Ţării Constrâns de evoluţia nefavorabilă Rusi- Româneşti pentru a-şi menţine aici infl uenţa31. Însă ei a conjuncturii politico-militare în Europa, declaraţia primului împuternicit al Porţii Galib efen- Alexandru I a făcut o nouă cedare. La 22 martie/3 di în plenul conferinţei din 17/29 noiembrie 1811 a aprilie 1812 împăratul Rusiei remite lui M. Kutuzov produs o profundă răsturnare de situaţie. El a comu- un rescript secret prin care cere urgentarea încheierii 27 ВПР. 1801-1815 гг. Том VI, p. 129. păcii. Îi permite comandantului şef al trupelor ruse 28 ВПР. 1801-1815 гг. Том VI, p. 181-189; Goşu, Armand. Între ca în cazul în care Poarta Otomană va refuza fron- Napoleon şi Alexandru I. Principatele Dunărene la începutul tiera pe Siret să accepte „ca hotar râul Prut până la secolului al XIX-lea. p. 208. 29 Кутузов, M. И. Сборник документов / Сulegere de docu- vărsarea acestuia în Dunăre”, cerând, în schimb, „ca mente. Том III, Москва, 1952, р. 644, 653, 655; Mehmet, M. Documente turceşti privind istoria României. Vol. III (1791- 32 1812). Bucureşti, 1986, p. 284, 286; Goşu, Armand. Între Mehmet, M. Documente turceşti privind istoria României. Napoleon şi Alexandru I. Principatele Dunărene la începutul Vol. III, p. 328; ВПР. 1801-1815 гг. Том VI, p. 240, 718-719, secolului al XIX-lea. p. 208-209; Jarcuţchi, Ion; Mischevca, 720-721 ; Goşu, Armand. Între Napoleon şi Alexandru I. Prin- Vladimir. Pacea de la Bucureşti (din istoria diplomatică a cipatele Dunărene la începutul secolului al XIX-lea. p. 208- încheierii tratatului de pace ruso-turc de la 16 (28) mai 1812. 209; 213-214. 33 Mehmet, M. Documente turceşti privind istoria României. Chişinău, Ştiinţa, 1992, p.118-121. 30 Vol. III, p. 331. Mehmet, M. Documente turceşti privind istoria României. 34 Goşu, Armand. Între Napoleon şi Alexandru I. Principatele Vol. III, p. 293, 294, 297, 298; Уляницкий, В. А., Материалы Dunărene la începutul secolului al XIX-lea. p. 218-220; Mis- к истории восточного вопроса в 1811-1813 гг., Москва, chevca, Vladimir. Moldova în politica marilor puteri la în- 1901, р. 1, 2. 31 ceputul secolului al XIX-lea. Chişinău, Civitas, 1999, p. 102- ВПР. 1801-1815 гг. Том VI, p. 215-216. 103.

nr. 2(25), iunie 2012 - 15 Akademos

Poarta să încheie un tratat de alianţă cu Rusia”35. râului Prut, care curge la nouă verste de la Iaşi şi de Şedinţele ofi ciale ale negocierilor de pace din la gurile acestuia până la graniţa împărătească şi de 19-20 aprilie / 1-2 mai1812, la care părţile au re- acolo în jos pe Nistru se întinde pe o mie de verste, confi rmat, în cadrul disputelor teritoriale, condiţiile îmbrăţişând vestitele cetăţi: Hotin, Bender, Chilia, de pace anterioare, din nou n-au dat niciun rezultat. Ismail, Akkerman şi alte multe oraşe comerciale”39. În continuare negocierile s-au produs într-un regim La 2/14 iulie 1812, la Bucureşti s-a produs strict confi denţial şi direct între Kutuzov şi Galib schimbul actelor de ratifi care, încheindu-se prin efendi. În urma discuţiilor dure şi controversate, această procedură diplomatică în chip defi nitiv în- la 5/17 mai 1812, delegaţia rusă şi cea otomană au delungata confl agraţie ruso-otomană cu consecinţe semnat condiţiile preliminare ale păcii, acestea fi ind dramatice pentru Ţara Moldovei. În urma acestei confi rmate de ătre Kutuzov şi marele vizir Ahmed tranzacţii între marile puteri, implicate direct sau paşa36. Aceste preliminarii au stat la baza tratatu- tangenţial în confl agraţia ruso-turcă, teritoriul de est lui de pace ruso-turc, semnat la 16/18 mai 1812 al Ţării Moldovei, numit la Iaşi „partea de dincolo în incinta Hanului lui Manuc bei, agent al Rusiei de Prut”, iar la Petersburg „întindere de pământ”, este înstrăinat către Imperiul Rus. Prin tratatul de ţariste, ulterior proprietar al moşiei Hânceşti. Refe- pace de la Bucureşti „pentru prima dată Rusia a ritor la Principatele Române, stipulaţiile tratatului anexat supuşi creştini de ai Porţii din Europa”, ofe- prevedeau: stabilirea hotarului între Imperiul Rus şi rindu-i-se posibilitatea să dovedească „popoarelor Imperiul Otoman pe Prut, Dunăre şi braţul Chilia creştine din Balcani în ce constă deosebirea dintre (art. 4); înapoierea Moldovei la vest de Prut, Ţării creştinii de sub jugul otoman şi gradul de fericire ce Româneşti şi Olteniei Imperiului Otoman şi recon- i-ar aştepta, dacă ar fi adumbriţi de aripile vulturului fi rmarea privilegiilor acordate lor până la începutul cu două capete!”40. actualului război (art. 5); evacuarea Moldovei şi Ţă- Bucurându-se de o infl uenţă şi autoritate do- rii Româneşti în termen de trei luni din momentul minantă în Principatele Române pe parcursul celor schimbului actelor de ratifi care a tratatului de pace aproape 40 de ani ce s-au scurs de la pacea de la (art.11); reconfi rmarea tratatelor semnate anterior Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia pravoslavnică, prin de cele două state contractante (art.3); acordarea încorporarea Moldovei de Est (teritoriul dintre Prut locuitorilor a dreptului de transferare liberă dintr- şi Nistru), şi-a ştirbit imaginea sa favorabilă de altă un imperiu în altul şi de dispunere nemărginită a dată în faţa moldovenilor. Destinul istoric al Prin- avuţiei la locul de trai abandonat, pe un termen de cipatelor Române în perioadă hotărâtoare din anii optsprezece luni (art. 7); amnistierea şi iertarea tu- 1806-1812 a fost totalmente pus la discreţia marilor turor supuşilor care în timpul războiului au acţionat puteri care disputau spinoasa problemă orientală, împotriva statului şi ţării (art. 2)37. La 6 iunie 1812, unul dintre rezultatele căreia a fost la acel moment generalul rus Ivan Hartingh (Garting), ulterior gu- cotropirea teritoriului de est al Ţării Moldovei. Pri- vernator al regiunii Basarabia (1813–1816), aduce vită în acest context, îşi menţine valabilitatea şi ac- la Iaşi vestea păcii, declarând limpede că de acum tualitatea sa sintagma lui Constantin Giurescu: „cu înainte Prutul va fi hotar38. răpirea Basarabiei începe marea dramă a istoriei La 5/17 august 1812, Alexandru I a emis, cu pri- noastre contemporane…”41, acest act şi această is- lejul încheierii şi ratifi cării tratatului de pace ruso- torie provocând în Republica Moldova dispute con- turc din 16/28 mai, un manifest, în care se menţiona: troversate în societate, dar şi în mediul ştiinţifi c. În „Această pace dăruită de Dumnezeu nouă adus-a aspect internaţional, eventualul destin istoric al Ţării Imperiului Rus foloase de aur, cuprinzând în hota- Moldovei şi celui al Ţării Româneşti se determina, rele ei o populată şi roditoare întindere de pământ, la începutul secolului al XIX-lea, nu în capitalele al căreia înconjur de la Akkerman şi până la gurile acestora, de altfel, şi nu atât la Constantinopol, cât în capitalele marilor puteri europene, în funcţie de 35 Кутузов, M. И. Сборник документов. Том III, p. 851. evoluţia conjuncturii internaţionale, raporturilor po- 36 Ibidem, p. 897-899, 902; Goşu, Armand. Între Napoleon şi litice şi militare între statele implicate şi a interese- Alexandru I. Principatele Dunărene la începutul secolului al lor lor geopolitice în sud-estul Europei. XIX-lea. p. 316-322. 37 Полное собрание законов Российской империи. Собрание I (1649-1825). Том 32 (1812-1814), закон № 25110, р. 228- 39 Полное собрание законов Российской империи. Собрание 229; Кутузов, M. И. Сборник документов. Том III, p.906- I (1649-1825). Том 32 (1812-1814), закон № 25199, р. 406; 914; ВПР. 1801-1815 гг. Том VI, p. 406-412; Mehmet, M. Doc- Casso, Leon. Op. cit., p. 162. umente turceşti privind istoria României. Vol. III, p. 361-366. 40 Casso, Leon. Op. cit., p. 149. 38 Iorga, Nicolae. Alte lămuriri despre veacul al XVIII-lea după 41 Giurescu, Constantin. Istoria Românilor. Vol. III. Partea întâi. izvoare apusene. Luarea Basarabiei şi Moruzeştii. În: Analele De la moartea lui Mihai Viteazul până la sfârşitul epocii fanar- Academiei Române. T. XXXIII. Memoriile Secţiunii Istorice, iote (1601-1821). Ediţia a doua revăzută şi adăugită. Bucureşti, Bucureşti, 1910, p. 25/171. 1944, p. 328.

16 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

RĂZBOIUL RUSO-TURC Moldova şi Ţara Românească, fi ind antrenate în lupta marilor puteri europene, au devenit, la începu- DIN 1806-1812 tul secolului al XIX-lea, teatru de război şi pioni ai disputelor geopolitice, adevărate dueluri diplomati- Dr., conf. Vlad MISCHEVCA ce, care s-au soldat cu anexarea la Imperiul Rusiei a unei jumătăţi din teritoriul Principatului Moldovei (ţinuturile dintre Prut şi Nistru). RUSSO-TURKISH WAR OF 1806-1812 Moldova and the Wallachia, being involved in Declanşarea războiului ruso-turc din 1806-1812 fi ghting the great European powers, became the early n-a fost iniţiată de Poarta Otomană, chiar dacă şi is- nineteenth century, theater of war and geopolitical toriografi a sovietică, şi cea rusă au susţinut că anume pawns disputes, real diplomatic duel that ended mazilirea domnilor Ţării Româneşti (C.Ypsilanti) şi with the annexation of the Russian Empire a half the territory of Moldova (the lands between the Moldovei (Al.Moruzi) în luna august 1806, la insis- Prut and Nistru). Russo-Turkish war of 1806-1812 tenţa Franţei şi fără asentimentul Rusiei, a fost moti- was not initiated by the Ottoman Empire. In these vul principal al diferendului. Acesta a fost însă doar fi ve years and a half of war (when there were many negotiations, the temporary truce concluded) in the un pretext pentru expansiunea ţaristă, deoarece la tsarist army seven successive commanders of the 3(15) octombrie 1806, Poarta, la insistenţa diploma- Army Chief Danube (“Moldavskaia Armia”), of ţiei ruse, i-a restabilit în domnie pe principii anterior which two were commanders interim (the eighth – P.V. Tchitcheagov - took the post of commander in destituiţi. Astfel, provocarea ostilităţilor ruso-oto- chief of M.I. Kutuzov, already after signing the peace mane în toamna anului 1806 a fost determinată nu treaty). The fate of the two principalities during the atât de divergenţele de neînlăturat, la acel moment, Russo-Turkish War of 1806-1812, he was always one of the important factors in international relations and dintre Rusia şi Imperiul Otoman, cât de derularea military alliances aimed at Russia, Austria, France nefavorabilă pentru ţarism a confruntării intereselor and other countries. War, started in autumn 1806, Rusiei şi Franţei în sud-estul Europei, condiţionată, was disastrous for the main, can be divided into four periods: Period I - the reign of ConstantineYpsilanti la rândul său, de expansionismul ţarismului rus şi de in Russia: from switching bank, 11 (23) November modifi carea raportului de forţe al marilor puteri pe 1806, the Russian army’s Ivan Michelson until the întreg continentul european. Armistice in Slobozia (August 12, 1807). Period II - WarArmistice (Truce) of Slobozia (August 1807 - Niciodată, nici până atunci, nici după, ţarismul spring 1809). The nomination period, based on the n-a fost atât de belicos, ca în anii 1805-1812. În răs- stipulations of the Treaty of Tilsit (1807), by French timp de numai opt ani, Rusia a purtat opt războa- diplomacy mediation ended in 12 (24) August 1807 armistice Slobozia, according to the belligerent ie: în 1805, 1806-1807 şi 1812 cu Franţa; în 1806- parties whose armies were to be discharged from the 1812 cu Imperiul Otoman; în 1804-1813 cu Iranul; Principalities. Period III - the decisive battles: from în 1807-1812 cu Anglia (care, deşi nu a înregistrat resume military hostilities (including the Caucasus) in the spring of 1809 and until Kutuzov (with four nicio confruntare militară, a adus mari prejudicii divisions at his disposal a staff of about 46 000 economice); în 1808-1809 – cu Suedia; în 1809 – people) managed to change the report the forces in cu Austria, dintre care ultimele cinci războaie le-a favor of Russia - overcomingtheforces numerically purtat concomitent.1 (Vezi: Diagrama nr.1). inferior to Rusciuk victory (June 22 / 4iulie 1811), after circling the Turks in their camp in Slobozia. Period IV - the second ceasefi re and diplomaticduels: 5 from peace negotiations in Giurgiu (19 (31) October – 21 November (3.12 - new style) 1811) and to the signing of the Bucharest, 16 (28) in May 1812. 4 This war was the longest military confl ict between the two great empires, fought in two theaters of 3 military operations - the Danube and the Caucasus (secondary), but its main feature were not so much a military confrontation, as, in particular , diplomatic 2 disputes, including secret diplomacy. It was a war of three Ottoman sultans (Selim III, 1789-1807, 1 Mustafa IV, 1807-1808, Mahmud II, 1808-1839) and the ambitious Alexander I (1801-1825), behind 0 which stood unrivaled Napoleon Bonaparte. Thus, 1805 1806 1807 1808 1809 1810 1811 1812 the delicate issues in dispute Oriental in 1812, there is the genesis of a new international issues, most of Diagrama nr.1. Numărul războaielor purtate de Imperiul Bessarabia, which later, during the nineteenth and twentieth centuries several times will be posted in Rusiei la începutul sec. XIX focus world opinion, awaiting settlement history. 1 Tроицкий Н.А. 1812. Великий год России. М., 1988, c. 20.

nr. 2(25), iunie 2012 - 17 Akademos

Un fapt istoric, care n-a fost spus de către isto- necesar în realizarea planului elaborat de a înclina riografi a sovietică, este că în răstimpul doar al unui Divanul spre o comportare mai înţeleaptă cu ajuto- singur deceniu, cuprins între anii 1804-1814, Rusia rul măsurilor energice”6. De menţionat că ocuparea lui Alexandru I a purtat 10 războaie, cu unul mai militară a Principatelor corespundea recomandărilor mult decât Franţa lui Napoleon2. Aceste războaie ţi- lui A.Czartoryski, care au fost expuse de ex-minis- neau Rusia într-o încordare fi nanciară permanentă, trul externelor în Proiectul manifestului împotriva periclitând, implicit, întreaga economie. Către 1808, Porţii, alcătuit la 16 (28) august 18067. defi citul bugetar a atins suma de 126 mil. ruble, iar peste un an – deja 157 mil., principala cauză fi ind Rolul fanarioţilor în declanşarea războiului creşterea cheltuielilor pentru înarmare. În 1807, Mi- Perioada cuprinsă între anii 1802-1806 aparţi- nisterului Forţelor Terestre i-au fost alocate 43 mil. ne în Principatul Moldovei domniei lui Alexandru ruble, iar în 1808, pentru armată se alocă 53 mil., Moruzi care făcea parte dintr-o familie fanariotă în 1809 – 65 mil., în 1810 – 92 mil., iar în 1811 – foarte infl uentă atât la Istanbul, cât şi în Principatele 114 mil. ruble3. Române. Deşi a fost promovat la cârma Moldovei, Un tablou analogic se observă şi în Imperiul la fel ca şi C.Ypsilanti, cu sprijinul Rusiei, ruşii nu francez, unde defi citul bugetar atingea suma de 180 aveau în el aceeaşi încredere de care se bucura „fi de- mil. franci, iar cheltuielile militare erau în conti- lul” său omolog de la Bucureşti. Acest fapt explică, nuă creştere: în 1810 – 399 mil., în 1812 – 556 mil. în mare parte, de ce principele Al.Moruzi n-a fost franci4. un factor la fel de important şi univoc al acţiunilor Pentru a convinge Poarta Otomană să revină la politice ţariste în Problema Orientală, ca şi domnul „colaborarea” cu Rusia, ţarismul a recurs la un act Ţării Româneşti. violent de agresiune – ocuparea militară, în noiem- Al.Moruzi şi C.Ypsilanti erau, după cum susţi- brie-decembrie 1806, a Moldovei şi a Ţării Româ- neau diplomaţii francezi, „în întregime creaturile” neşti, pe care, după declararea ofi cială a războiului Rusiei, iar datorită bogăţiilor acumulate se prezen- de către Poartă, la 24 decembrie 1806 (5 ianuarie tau ca adevăraţi stăpâni ai paşalelor, care comandau 1807 – stil nou), le-a considerat ca teritorii „cucerite cetăţile şi teritoriile de la frontieră. Atunci când in- prin forţa armei”. fl uenţa lor asupra celor din urmă nu putea fi exer- După cum mazilirea domnitorilor n-a fost uni- citată prin intermediul corupţiei, ei îi denunţau şi ca şi principala cauză care a determinat decizia din găseau sprijinul necesar la Istanbul, pentru a-i des- timp planifi cată a guvernului ţarist, tot aşa şi rea- titui8. După cum relata din Pera diplomatul francez ducerea lor la cârma Principatelor n-a fost, şi nici Brune, către Talleyrand, la 22.03.1803 (stil nou), nu putea fi , factorul preponderent care să contribuie aceşti doi principi fanarioţi, graţie corespondenţei la ameliorarea raporturilor ruso-otomane, la rezol- lor întreţinute cu toate Curţile Europei, „reglează varea tuturor chestiunilor ce ţineau de suprema- politica Divanului”. Iar Al.Moruzi, în calitatea sa ţia rusă în zona Balcanilor şi a Strâmtorilor Mării de domn al Moldovei, se prezenta ca „o creatu- Negre. Astfel, revocarea lor de către Poarta Otoma- ră a lui C.Ypsilanti”9. Referitor la locul şi rolul lui nă a servit doar drept motiv formal pentru introduce- C.Ypsilanti şi Al.Moruzi în politica Orientală a Ru- rea armatei ţariste (cu un efectiv de aproximativ 33 siei, vrem să menţionăm că nu trebuia să ni se cre- mii de oameni)5 în Principate şi realizarea scopuri- eze o impresie unilaterală sau, poate, prea simplistă lor strategice ale Imperiului Rusiei. a orientării proruse a acestora. Căci documentele Guvernul ţarist, rezolvând orice problemă după diplomatice ale epocii ni-i prezintă pe C.Ypsilanti şi principiul dreptului celui mai puternic, era atât de Al.Moruzi într-o lumină mult mai complexă. sigur în efi cacitatea „şocului extraordinar”, încât Ei au încercat nu o singură dată să facă un joc nici nu considera dislocarea trupelor ruse în Prin- destul de duplicitar. Astfel, chiar în raporturile foar- cipatele Române ca o acţiune militară îndreptată di- te încordate dintre Franţa şi Rusia din ajunul războ- rect împotriva Porţii Otomane, ci doar „un element iului ruso-turc din anii 1806-1812, Al.Moruzi, pro- 2 Троицкий Н. А. Александр I и Наполеон. М.: Высшая fi tând de faptul că Principatul Moldovei prezenta un школа, 1994, с. 175. interes major pentru ambele state, a încercat să se 3 Бородино, 1812 / Юбилейное издание. Отв. ред. П.А. 6 Жилин. М.: Изд-во Мысль, 1987, c. 16. ВПР. Т.III, c. 418. 7 4 Ibidem. Ibidem, p. 717 (nota nr. 264; vezi nota nr. 144). 8 5 Балканские исследования. Вып.18. Александр I, Наполеон Ibidem, p. 254. и Балканы. -М.,1997, с.174. 9 Ibidem, p. 256.

18 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 pună bine (fără a înceta a fi adeptul grupării fi loruse) a fost dată de către Poarta Otomană (la îndemnul cu Franţa republicană, apoi consulară, şi, în sfârşit, Franţei) în luna august 1806, când au fost schimbaţi cu puternicul, din ce în ce mai mult, Imperiu napo- ambii domnitori ai Principatelor Române14. leonian. La Paris, de asemenea, îşi dădeau prea bine Ambasadorul rus, îndeplinind instrucţiunile seama de importanţa consulatelor de la Bucureşti şi primite de la St.Petersburg de a nu mai tărăgăna Iaşi. Fapt care-i făcea pe consulii francezi să promo- satisfacerea cerinţelor Rusiei, a remis Porţii Oto- veze o politică „de cultivare a bunelor dispoziţii ale mane un ultimatum, avertizând că, în cazul în care, acestor doi principi care în virtutea situaţiei lor ge- în termen de trei zile, sultanul nu-i va readuce în ografi ce şi graţie relaţiilor lor mixte cu Poarta şi cu domnie pe foştii voievozi, el va părăsi Istanbu- Rusia” suscitau o atenţie deosebită din partea Fran- lul15. Sublima Poartă a fost nevoită să cedeze şi la ţei10. Constatăm că domnul Moldovei încerca să ma- 3(15) octombrie 1806 a adus ofi cial la cunoştinţa lui nevreze cu abilitate între puterile care l-au promovat A.Italinski restablirea lui C.Ypsilanti şi Al.Moruzi şi l-au căftănit (Rusia şi Poarta Otomană) şi Franţa, în domnia Principatelor. Ceremonia ofi cială a avut menţinându-se, totuşi, pe poziţiile proruse. loc la Istanbul, la 4(16) octombrie şi 5 (17) oc- Totodată, C.Ypsilanti rămânea, ca şi mai îna- tombrie, în prezenţa lui Al.Moruzi, dar în lipsa lui inte, informatorul principal din Principate al Porţii C.Ypsilanti, care se afl a, la acea dată, departe de Otomane, în ceea ce priveşte noutăţile şi situaţia epicentrul evenimentului respectiv – în Rusia16. internaţională din Europa. Astfel, după cum rela- Această măsură, în urma presiunilor diplomatice şi ta Ruffi n către Talleyrand, din capitala Imperiului sub ameninţarea militară anglo-rusă, a fost motivată Otoman, la 2.04.1806, „partida Greco-Rusă” primi- şi adusă la cunoştinţa „marelui prieten, Napoleon”, se un „călăraş” cu cele mai proaspete noutăţi din personal de către sultanul Selim III. În scrisoarea sa Europa. Pierre Fonton, cel de al doilea dragoman al de la 6/18 octombrie 1806 se menţionează că „s-a ambasadei ruse la Constantinopol, a fost chemat, pe găsit de cuviinţă ca să se menajeze această afacere” data de 30.03.1806, la casa principelui Al.Ypsilanti, în aşa mod, încât să se evite „un război prematur şi, unde se afl a deja Moruzi. Întâlnirea lor a durat trei totodată, contrar legilor religiei” musulmane17. ore, în timpul căreia a fost redactată traducerea de- Opinia optimistă a lui Italinski, care-şi credea peşei domnitorului Moldovei, iar Dumitrache Mo- îndeplinită cu succes misiunea readucerii fanario- ruzi (dragomanul Porţii şi fratele domnitorului Mol- ţilor fi loruşi în tronurile Principatelor, considerând dovei) urma s-o remită Porţii11. Timp de câteva zile, că a repurtat un important succes diplomatic (după menţiona în continuare diplomatul francez, fratele cum şi relata la 6 (18).X.1806)18, deoarece, „Poarta lui Al.Moruzi, care era şi capuchehaia domnitorului s-a înclinat în faţa voinţei Majestăţii sale Imperia- Moldovei, împreună cu rezidentul celui muntean, le”, n-a fost însă împărtăşită la Petersburg. alergau pe la toate casele „miniştrilor şi marilor vi- La 16 (28) octombrie 1806, Alexandru I i-a or- ziri ai Porţii”, atenţionându-i că nu trebuie să accep- donat generalului Ivan Michelson să trimită trupele te decât partida „ruşilor şi englezilor – capabili să-şi ruse peste Nistru şi să ocupe Moldova, iar la 23 oc- realizeze ameninţările” la adresa otomanilor, înainte tombrie (4 noiembrie), în pofi da depeşei primite de ca Franţa să le poată veni în ajutor12. la A.Italinski (în care se anunţa despre restabilirea Totuşi, până la urmă, în vara anului 1806, ta- domnilor substituiţi)19, ţarul confi rmă ordinul pre- băra greco-rusă a suferit înfrângere. Ministerul de cedent şi la 11(23) noiembrie, fără nicio declaraţie Externe francez, optând pentru a readuce „autori- de război, trupele ruse au trecut Nistrul şi au inva- tatea absolută” a Porţii asupra Moldovei şi Ţării dat ţara20. Suntem de părerea că această dată trebuie Româneşti13, a devenit mai convingător, obţinând 14 ВПР. Т.III, c.267, 269; Hurmuzaki. Serie nouă. Vol. IV, p. ca Imperiul Otoman să fi e scos de sub infl uenţa 636. anglo-rusă. 15 ВПР.Т.III., c. 718. (Nota nr. 267). Lovitura decisivă asupra poziţiilor Rusiei şi, 16 Ibidem, p. 713 (Nota nr. 247); Vezi: Jarcuţchi I., Mischevca în special, privitor la soarta politică a lui A.Moruzi V. Pacea de la Bucureşti..., p. 51-54. (care nu şi-a mai putut redobândi efectiv domnia) 17 Hurmuzaki. Supl. 1/2, p. 354-355; Cf.: Hurmuzaki XVI (1603-18240. -Bucureşti, 1912, p. 763-783. 10 Hurmuzaki. Supl. 1/2 (1781-1814). -Bucureşti, 1885, p. 18 ВПР.Т.III., c. 348. 290. 19 11 Hurmuzaki. Supl. 1/2, p. 363. Hurmuzaki. Supl. 1/2, p. 338. 20 12 Trimisul de încredere al lui Al.Moruzi – Ion Ghica (grec alba- Ibidem. nez) i-a comunicat lui Andreossy un şir de informaţii în legătură 13 Ibidem, p. 340. cu acţiunile ruşilor, printre care menţionase că la 22 noiembrie

nr. 2(25), iunie 2012 - 19 Akademos

considerată ca fi ind începutul războiului ruso-turc pul nostru este ca să rămâie în lucrarea funcţiunilor din 1806-181221. În Manifestul lui Alexandru I din toate autorităţile statornice, presupunând că ele din 12 (24) decembrie 1806, adresat locuitorilor Princi- partea lor vor înlesni mişcarea ostaşilor, precum şi patelor, se menţionează că „această trimitere a oşti- lucrările la care s-au orânduit şi care privesc numai rilor noastre nu numai că nu este întovărăşită cu nici consolidarea ţărilor şi deplina dobândire a drepturi- o necuviinţă de războiu străin, dar încă are temeiu a lor lor”. Totodată, C.Ypsilanti adresează o circulară întâmpina şi a apăra interesurile noastre şi ale voas- către ispravnici, vestindu-le că a sosit la Bucureşti tre... Ori şi cum vor fi întâmplările, noi făgăduim în calitatea de Domn amândorora Ţărilor Moldo- a vă pricinui desfătare în toate privilejiurile înaltei va şi Valahia.23 După cum relatase Zilot Românul: noastre ocrotiri, ...vă veţi arăta vrednici întru toate „Alexandru-vodă Moruz... Vădzind intrarea Ruşilor soartei ce vă găsim”22. în Moldova cu chip ciudat... ce fusese tras din Mol- Curând după sosirea lui C.Ypsilanti la Bucureşti, dova şi trecuse peste Dunăre, deteră Ruşii şi domnia în toată ţara se citi o proclamaţie ticluită la Iaşi, din Moldovei tot lui Ypsilanti; şi domnea Ypsilanti pes- partea împăratului Alexandru I, către locuitorii Prin- te amândouă ţările”. cipatelor Române. Prin ea, ruşii promiteau respecta- „Jurământul” populaţiei organizat de Ypsilanti a rea autorităţilor Ţării Româneşti şi Moldovei: „Sco- provocat nemulţumirea Cabinetului de la Petersburg. 1806, ruşii au trecut Nistrul la Movilău. (Hurmuzaki. Supl. 1/2, La 1 (13) februarie 1807, ministrul de externe Bud- p. 371; Cf.: Ibidem, p. 385); Detalii despre acest război vezi în berg scria lui Michelson: „...În opinia Majestăţii cea mai avizată lucrare: Петров А.Н. Война России с Турцией Sale, această acţiune este cu totul netrebuincioasă, (1806-1812). Т.1. - CПб., 1885. 21 fi indcă principatele le-am ocupat temporar şi nu cu Vezi: Mischevca V. 1812: Geneza Problemei Basarabene, în intenţia de a le alipi la Rusia şi nici cu intenţia de a Cugetul, 1994, nr. 2-3, p. 26-32. le răpi de la Poartă...”24 Cert este că frazele declarate 22 Manifestul împăratului Alexandru I... de la 12/24 decem- brie 1806. (Россия и освободительная борьба Молдавского 23 Urechia V.A. Istoria românilor..., p, 100-101. народа против османского ига. 1769-1812. Сб. документов. 24 ВПР.Т.III, c. 497. -Кишинев, 1984, с. 198).

20 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 nu se conformau cu acţiunile săvârşite, căci Poarta şi până la încheierea armistiţiului de la Slobozia (12 Otomană, „trezindu-se” la sfârşitul anului 1806 cu august 1807). În această perioadă, armata rusă, care hotarele Principatelor Române – vasale Imperiului număra un efectiv de 33 000 oameni, a ocupat fără Semilunii – violate, cu un şir de cetăţi ocupate (Ho- lupte cetăţile Hotin, Bender, Akkerman, Chilia, adi- tin, Bender ş.a.) şi cu armată ţaristă la malurile Du- că tot teritoriul dintre Nistru şi Dunăre, cu excepţia nării, a fost nevoită, la 15 (27) decembrie, să declare unor puternice cetăţi de pe Dunăre (Ismail, Brăila război Rusiei – decizie confi rmată prin Manifestul ş.a.). C.Ypsilanti venind la 15(27) decembrie 1806, din 24 decembrie 1806 (5 ianuarie 1807)25. împreună cu trupele ţariste la Bucureşti, a adresat Guvernul de la St.Petersburg n-a ezitat să inter- o circulară către ispravnici, vestindu-i că a sosit ca vină prompt (cu metode militare) în toamna anului „Domn amândorora Ţărilor Moldova şi Valahia”. 1806 contra Imperiului Otoman, care se considera Domnul Moldovei Al.Moruzi rămase fi del Porţii partea atacată pe nedrept de vecinul agresor. „Acest şi se retrase peste Dunăre, astfel încât autoritatea război era cu adevărat popular din partea turcilor, lui C.Ypsilanti se răsfrângea asupra ambelor Prin- ura faţă de ruşi fi ind la culme” – relata Sebastiani, cipate, însă acest principe fanariot nu se bucura de în decembrie 180626. Tactica menajării diplomatice susţinerea boierimii locale şi intrase în confl ict cu a Porţii a cedat locul acţiunilor violente. generalul rus Miloradovici. Cea mai mare victorie a Rezumând cele expuse cu privire la situaţia fl otei ruse, sub comanda amiralului D.N.Seneavin, Principatului Moldovei la începutul secolului al a fost repurtată în lupta navală cu turcii de lângă XIX-lea – în ajunul războiului ruso-turc din 1806- peninsula Athos (19.06.1807)28. 1812 – vom menţiona că domnii fanarioţi au avut o Perioada a II-a – a Armistiţiului de la Slobo- mare infl uenţă asupra politicii externe a Porţii, fi - zia (august 1807 – primăvara 1809). În perioada ind consideraţi, cu adevărat, factori ai diplomaţiei nominalizată, reieşind din stipulaţiile Tratatului de turceşti. Vorbind despre o politica externă a Mol- la Tilsit (1807), prin medierea diplomaţiei franceze, dovei în această perioadă, constatăm că ea este, de s-a încheiat la 12 (24) august 1807 armistiţiul de la fapt, politica promovată de domnitorul ei fanariot, Slobozia, conform cărui armatele părţilor beligeran- în cadrul raporturilor internaţionale ale marilor pu- te urmau să fi e evacuate din Principate. Alexandru teri europene şi sub impactul acestora asupra Impe- I fi ind hotărât să-şi stabilească frontiera imperiului riului Otoman. Iar activitatea politico-diplomatică pe linia Dunării nu şi-a retras trupele29 (armata rusă a lui Al.Moruzi s-a manifestat, totodată, în umbra atingea numărul de 80 mii de oameni), iar la 17 fe- acţiunilor de proporţii mult mai considerabile ale bruarie 1808 l-a destituit defi nitiv pe C.Ypsilanti vărului său muntean – pilonul partizanilor proruşi din scaunul Principatelor, care părăseşte defi nitiv – C.Ypsilanti. Principatele în august 1808. Negocierile ruso-oto- Soarta celor două Principate în timpul războiu- mane de la Iaşi (martie-aprilie 1809) n-au înregistrat lui ruso-turc din anii 1806-1812 a fost permanent niciun progres, deoarece Sankt Petersburgul cerea unul din factorii importanţi ai raporturilor internaţi- graniţă pe Dunăre şi pe braţul Sf. Gheorghe. onale vizând alianţele politice şi militare ale Rusiei, Perioada a III-a – a bătăliilor decisive: de la Austriei, Franţei şi altor state. Războiul, declanşat reînceperea ostilităţilor militare (inclusiv în Cau- în toamna anului 1806, fi ind dezastruos pentru Prin- caz) în primăvara anului 1809 şi până când Kutu- cipate, poate fi împărţit în patru perioade: zov30 (având la dispoziţia sa 4 divizii cu un efectiv Perioada I – cea a domniei lui Constantin Yp- 28 Щербачев О., Афонское сражение. М.-Л., 1945. silanti sub ruşi: de la trecerea Nistrului, la 11 (23) 29 Generalul Meyendorf a fost concediat sub pretextul că nu 27 noiembrie 1806 , a armatei ruse a lui I.Michelson avea împuternicire pentru ratifi carea armistiţiului, ce nu co- respundea „cu demnitatea imperiului”. (Violeta-Anca Epure, 25 Sebastiani scrie la 24.XII-1806 către Paris: „La guerre a ete Războiul ruso-turc (1806-1812) şi societatea românească în declaree a la Russie avec solennite”. (Hurmuzaki. Supl. 1/2, p. 370); Vezi: extras din „Manifestul Porţii dat cu ocazia decla- viziunea consulilor şi voiajorilor francezi în Principate, în Prin rării războiului contra Rusiei”. (Hurmuzaki. Supl. 1/2, p. 375- labirintul istoriei. Coord. D.Vitcu, Iaşi, 2009, p.61). 376); Ch.M. Talleyrand consemna: „le 30 (decembrie 1806), la 30 În aprilie 1811 M.I. Kutuzov a preluat comandamentul Ar- declaration de guerre de la Porte a ete proclamee a Constan- matei de la Dunăre şi de îndată ce a sosit din Lituania la Bu- tinople... le cri de guerre a retenti dans toutes les mosquees”. cureşti şi-a căutat o amantă. Aceasta a fost „o copilă de 14 ani, (Hurmuzaki. Supl., 1/2, p. 387). nepoata lui Varlaam, căsătorită cu un tânăr boier numit Guli- 26 Hurmuzaki. Supl. 1/2, p. 369. ano”. După cum relatau contemporanii, bătrânul general era cunoscut pentru slăbiciunea sa pentru femei „de orice calitate 27 Armata rusească, conform unor relatări de epocă, a trecut Nis- trul la 10 (22) noiembrie 1806, în patru puncte (Violeta-Anca ar fi fost” şi „care obţineau orice de la el”. (Violeta-Anca Epu- Epure, Războiul ruso-turc (1806-1812) şi societatea româneas- re, Războiul ruso-turc (1806-1812) şi societatea românească..., că în viziunea consulilor şi voiajorilor francezi în Principate, p. 72). Slăbiciunea pentru femei a lui Kutuzov a fost confi rmată în: Prin labirintul istoriei. Coord. D.Vitcu, Iaşi, 2009, p. 51). la 1812 şi de alţi contemporani: „генерал Леонтий Беннигсен

nr. 2(25), iunie 2012 - 21 Akademos de circa 46 mii de oameni) a reuşit să schimbe ra- zov, deja după semnarea tratatului de pace)33. portul de forţe în favoare Rusiei – repurtând cu forţe Acest război a fost cel mai lung confl ict militar numeric inferioare victoria de la Rusciuk (22 iunie dintre cele două mari imperii, purtat pe două teatre /4iulie 1811), ulterior încercuind trupele otomane în de operaţiuni militare – la Dunăre şi în Caucaz (se- lagărul lor de la Slobozia, de pe malul stâng al Du- cundar), însă trăsătura lui principală au constituit-o nării (la 23 noiembrie 1811 turcii – au rămas în viaţă nu atât confruntările militare, cât, în mod deosebit, doar 12 000 – au capitulat). disputele diplomatice, inclusiv diplomaţia secretă. Perioada a IV-a – a celui de al doilea armistiţiu A fost un război al celor trei sultani otomani (Selim şi a tocmelelor diplomatice: de la începerea nego- III, 1789-1807; Mustafa IV, 1807-1808; Mahmud cierilor de pace de la Giurgiu (19 (31) octombrie II, 1808-1839) şi a ambiţiosului Alexandru I (1801- – 21 noiembrie (3.12 – stil nou) 1811) şi până la 1825), în spatele cărora a stat omniprezentul Napo- semnarea păcii de la Bucureşti, la 16 (28) mai 1812. leon I Bonaparte. Pe parcursul acestei perioade pretenţiile teritoriale Astfel, în cadrul disputei spinoasei Probleme ale Rusiei, care cerea Dunărea drept hotar, se loveau orientale, la 1812, are loc geneza unei noi proble- de rezistenţa diplomatică a otomanilor. La începutul me internaţionale, cea a Basarabiei, care ulterior, pe lunii octombrie 1811 marele vizir Ahmed paşa era parcursul secolelor XIX–XX, de mai multe ori va fi gata să cedeze Hotinul şi propunea ca noul hotar să postată în centrul atenţiei opiniei publice mondiale, fi e stabilit pe râurile Bâc şi Kunduk (Cogâlnic).31 aşteptându-şi soluţionarea istorică, în speranţa, pe Până la urmă, s-a acceptat formula de compromis, care a mărturisit-o Pantelimon Halippa, ca: „Basa- pe care marele vizir i-a declarat-o lui M.I.Kutuzov, rabia să nu mai fi e măr de discordie între ruşi şi ro- încă la sfârşitul anului 1811: „Vă dau Prutul şi nimic mâni..., căci a fost, este şi trebuie să rămâie pământ 34 mai mult! Prutul sau războiul!”32 românesc” . Un episod aparte al războiului l-a constituit eta- pa fi nală: post 16 (28) mai 1812 – până la retragerea 33 Comandanţii şefi ai armatei ruse dislocate în Principate defi nitivă a trupelor ruse din Principatele Române – („Armata Dunăreană” sau „Moldavskaia”): 1) Michelson I.I. la începutul lunii octombrie 1812, când în fruntea <Михельсон Иван Иванович> (1740-1807), general de ca- Armatei Dunărene s-a afl at amiralul P.V.Ciceagov, valerie, Comandant şef al Armatei Dunărene: 1806 – 5 august 1807; 2) Meyendorf K.I. <Мейендорф Казимир Иванович> care, încercând să obţină „alianţa” Porţii Otomane, (1749-1813), baron, general de cavalerie, în 1807 – după moar- planifi case noi acţiuni militare şi diplomatice contra tea lui Michelson I.I., temporar a fost în funcţia de Comandant Franţei napoleoniene („Diversiunea Adriatică”). şef al Armatei Dunărene; 3) Prozorovski A.A. <Прозоровский Александр Александрович> (1732-1809), cneaz, gene- În aceşti şase ani de război (după cum s-a menţi- ral-feldmareşal. Comandant şef al Armatei Dunărene: 1807 onat, au avut loc numeroase negocieri de pace, fi ind – 1809; 4) Bagration P.I. <Багратион Петр Иванович> încheiate armistiţii temporare) în armata ţaristă s-au (1765-1812), cneaz, general de infanterie. Comandant şef al Armatei Dunărene: 1809-1810; 5) Kamenski al 2-lea, N.M. succedat şapte comandanţi-şefi ai Armatei Dunărene <Каменский Николай Михайлович> (1776-1811), conte, („Moldavskaia armiia”), dintre care doi au fost co- general de infanterie. Comandant şef al Armatei Dunărene: mandanţi interimari (cel de-al optulea – P.V.Ciceagov februarie 1810 – martie 1811; 6) Lanjeron A.F. <Ланжерон Александр Федорович> (1763-1831), conte, emigrant francez – a preluat postul de comandant-şef de la M.I. Kutu- în serviciul Rusiei. La începutul anului 1811, în timpul bolii lui N.M.Kamenski al 2-lea, temporar a fost în funcţia de Co- действительно писал из Тарутинского лагеря Александру I, mandant şef al Armatei Dunărene; 7) Golenişcev-Kutuzov M.I. что Кутузов ничего не делает, много спит, причем не один. <Голенищев-Кутузов Михаил Илларионович> (1745-1813). С собой он привез молдаванку, переодетую казачком, Comandant şef al Armatei Dunărene: 15 martie 1811 (a sosit которая „греет ему постель”. (Виктор Безотосный, зав. la 1-04-1811) – mai 1812; 8) Ciceagov P.V. <Чичагов Павел Васильевич> (1767-1849), amiral, în anii 1807-1811 ministru отделом Государственного Исторического музея http://ga- maritim. La sfârşitul lunii aprilie 1812 pleacă spre Bucureşti zeta.aif.ru/online/aif/1195/10_01). (soseşte pe data de 6 (18) mai), fi ind numit ofi cial Comandant 31 Кутузов М. И. Сборник документов / Ред. Л. Г. şef al Armatei Dunărene, amiral al Flotei Mării Negre şi guver- Бескровный. Т. III (1808-1809). – М., 1952, с. 651, 655. nator al Principatelor. 34 32 Hurmuzaki, vol. III-supl. 1 (1709-1812). Bucureşti, 1887, Sergiu C. Roşca, Basarabia, pământul misiunii noastre. Bu- p.368. cureşti, 2006, p. 7.

22 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

BASARABIA – acelea se numesc Basarabie”2. Broniovius, un polo- nez, consemna această situaţie în a sa Tartariae De- PERIPLU scriptio (1595). Cantemir o confi rmă în Descriptio ISTORIOGRAFIC Moldaviae şi alte lucrări. Numai peste un secol, după pacea de la Bucu- Acad. Alexandru ZUB reşti, numele de Basarabia a fost extins, din moti- ve politice, asupra întregului spaţiu pruto-nistrian, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” – ajuns sub stăpânire rusească şi devenit între timp pe Filiala Iaşi a Academiei Române atât de uzual, pe cât de tragică îi este rezonanţa. În tot secolul XVIII, care debutase cu marea iluzie a lui D. Cantemir de solidaritate pravoslavnică, acel pă- BESSARABIA – A HISTORIC VOYAGE mânt a fost mereu călcat de oştile Rusiei. La 1711, In the history of the „Eastern topic”, Bessarabia has played a greater role than one might assume la 1736/9, la 1768/74, la 1787/91, ele au străbătut şi judging by the size of the province. It was somewhat stors de resurse ţara. Ultima campanie a adus extin- of a node of a dispute that will prolong in the future. derea graniţei imperiului până la Nistru. Un alt răz- Targeting the residents of the Southern Bessarabia, boi (1806/12) avea să mute aceeaşi graniţă la Prut, on October 19 1859, Al. I. Cuza was transmitting iar unul (1828/9) va instala un protectorat rusesc în them „a sign of peace and comfort”, being convinced principatele extra-carpatine. Paşoptiştii s-au ridicat that „the day of justice will rise soon” for them, as împotriva acestei „protecţii”, dar a fost nevoie de well. încă un război, cel din Crimeea (1853/6), pentru ca protectoratul în cauză să fi e înlocuit cu o protecţie Provinciile de margine au peste tot în lume un colectivă a puterilor europene, iar Rusia să fi e înde- destin aparte: sunt cele mai expuse la presiuni exter- părtată pentru un timp de la gurile Dunării. ne, cele mai contradictorii ca tendinţe înăuntru, cele Evident, în istoria „chestiunii orientale”, Basa- mai greu de echilibrat în momente de criză. Partea rabia a jucat un rol mai mare decât s-ar presupune din Moldova cuprinsă între Prut şi Nistru, depăşind judecând după dimensiunea provinciei. Ea a fost uneori fl uviul de la marginea estică, a avut mereu o oarecum nodul unei dispute ce se va prelungi şi în istorie tumultuoasă şi tragică. Ea a dat ţării, în vea- viitor. Adresându-se locuitorilor din sudul Basara- cul de mijloc, oştenii cei mai viteji, cei mai apţi să biei, la 19 octombrie 1859, Al. I. Cuza le aducea, ca combată furtunile Răsăritului. Cine nu-şi aminteşte domn ales al Principatelor Unite, „un semn de pace de bravura codrenilor sau de isprăvile orheienilor? şi de mângâiere”, convins că şi pentru ei „va răsări „Basarabie” nu i s-a spus acestui teritoriu decât după curând ziua dreptăţii”3. ocuparea lui de către oştile ţariste, la 1812, spre a-l Ultimul capitol din lunga criză orientală avea să deosebi de restul Moldovei. Istoria ei, înainte şi fi e încă o încercare grea pentru românii basarabeni, după rapt, e una de sacrifi ciu permanent, chiar dacă ca şi pentru fraţii lor din provinciile extra-carpatine. nu totdeauna spectaculos şi notoriu. Deşi au luat parte la noul război contra Turciei, în Explicându-i geneza, B.P. Hasdeu observa că 1877, ei n-au obţinut ceea ce aşteptau şi li se cuve- „Băsărabă este cuvântul cel mai important din în- nea. Din contra, li s-a luat înapoi şi acea parte sudi- treaga limbă istorică a românilor”1. Fiindcă acest că, fl ancând gurile Dunării, care le fusese înapoiată nume evocă o stăpânire munteană la nordul gurilor prin tratatul de la Paris (1856), iar pentru a-i intimi- Dunării, înlocuită spre fi nele secolului XIV de dom- da, oştile ţariste n-au ezitat să ocupe poziţii în chiar nii Moldovei, până la tragica sfâşiere. „Sub numele inima României. Congresul de la Berlin a consacrat actual de Basarabia, conchidea Hasdeu, se înţelege (1878) o nouă injustiţie la adresa acestui popor, ale întreaga regiune a României de la Prut spre răsă- cărui interese au fost apărate atunci cu multă eloc- rit, pe care şi-au anexat-o ruşii la 1812 şi care se venţă de I.C. Brătianu şi M. Kogălniceanu4. „Nu compune din trei părţi: aşa-numita raia a Hotinului, există român, de la domn până la ultimul cetăţean supusă de-a dreptul Turciei: o porţiune din Moldova – a declarat în acele momente domnitorul Carol I – de mijloc; şi, mai jos, posesiunile tătăreşti şi turceşti care să nu deplângă dezlipirea unei părţi din pămân- dintre Prut şi Nistru şi Marea Neagră, care numai 2 Ibidem. 3 Basarabia..., p. 183. 1 B.P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, III, Bucureşti, 4 1976, p. 218. Ibidem, p. 184-186.

nr. 2(25), iunie 2012 - 23

Akademos tul strămoşesc”. La fel, aproape cu aceleaşi cuvinte, cu seamă scriitori, pentru a se extinde în pături mai se rostea Eminescu, socotind că nimeni nu „ar cute- largi, uneori în forme spectaculoase. Ei şi-au făcut za să puie numele său sub o învoială prin care am fi datoria faţă de comunitatea românească, prin creaţia lipsiţi de o parte din vatra strămoşilor noştri”. Pen- lor, prin cultivarea limbii, care este esenţa culturii. tru el, „a rosti numele Basarabia” era „totuna cu a Primele lucruri pe care le-au dorit şi le-au impus au protesta contra dominaţiei ruseşti”. Era nu mai puţin fost recunoaşterea limbii natale ca limbă de stat şi o arhivă tragică, „o întreagă istorie”, una a muncii şi grafi a latină (1 august 1989).6 A venit apoi adopta- a creaţiei paşnice, pe care poetul o considera ca bază rea „tricolorului” ca drapel al ţării (27 aprilie 1990). a drepturilor noastre asupra unui pământ „cucerit cu Sunt restituţii simbolice care au jucat un rol decisiv plugul”, unica formă legitimă de expansiune. în crearea noii stări de spirit. Aveau să urmeze de- Şi totuşi, cu unele excepţii, acest drept a fost claraţia de suveranitate (23 iunie 1990) şi abolirea contestat, în numele noilor rânduieli impuse de cel pactului Ribbentrop-Molotov (28 iunie 1990), după mai tare. În apărarea lui s-au ridicat istoricii, îndeo- o reuniune internaţională, cu noi paşi spre autono- sebi A.D. Xenopol, care a scris atât despre Războa- mia cea mai deplină a Moldovei dintre Prut şi Nis- iele dintre ruşi şi turci, pentru a putea urmări con- tru. Vechile structuri erau însă capabile să contraca- secinţele lor în ce ne priveşte, cât şi despre răpirea reze reformele, iar entuziasmul de la început nu se Basarabiei ca atare. putea menţine la aceeaşi altitudine. N. Iorga a mers încă mai departe, explorând atât Timp de patru lustri, românii basarabeni s-au relaţiile noastre cu lumea slavă, cât şi desfăşurările silit, cu mari sacrifi cii, să-şi menţină atuurile dobân- geopolitice din epoca modernă. În 1905, ajuns întâia dite la „marea turnantă” postbelică şi chiar să facă dată „dincolo de poarta de aramă”, peste „gardul de un pas înainte prin opţiunea lor europenistă. Istoricii spini” al istoriei, „în tainiţa balaurului”, el căuta o s-au situat din capul locului în avangardă, îmbinând înţelegere mai largă a lumii basarabene, pentru care cu destulă abilitate argumentele extrase din arhivă avea să lupte, decenii în şir, până la noua ei sfâşiere cu cele impuse de acţiunea civică. Nimic mai semni- din 1940, care i-a premers numai cu puţin tragica fi cativ decât acel compendiu În apărarea istoriei şi moarte. Istoricul se lăsa dublat de poet, spre a defi ni demnităţii naţionale (2003), pus la îndemâna oricui mai bine noul capitol de tragedie: „O, clopote basa- vrea să judece sine ira et studio, situaţia românilor rabene, / Se va întoarce iar o zi / în care vă veţi auzi / pruto-nistrieni. Să amintim aici concluzia la care au subt steagurile pământene?”5 Acele steaguri nu s-au ajuns specialiştii în domeniu când a fost nevoie de putut profi la decât puţină vreme pe cerul mereu în- o fundamentare a „reformei învăţământului istoric” volburat al Basarabiei. (1996): „Bogata experienţă istoriografi că, naţională Destinul a voit ca după ce optase cea dintâi pen- şi universală, a creat o astfel de tradiţie în ştiinţă, tru alipirea la patria-mamă (27 martie 1918) şi după învăţământ şi opinia publică după care studierea un scurt răgaz de viaţă normală în România interbe- unei părţi din spaţiul românesc este rezonabilă şi lică, „ţara” dintre Prut şi Nistru să se scufunde iarăşi cu adevărat efi cientă numai în măsura în care se în- sub dominaţie străină, o dominaţie care de astă dată scrie în tabloul istoric general al acestei comunităţi s-a extins, fi e şi în forme mai puţin dure, asupra ţă- geografi ce şi etnoculturale”.7 De pe această poziţie, rii întregi, timp de aproape jumătate de secol. Din- cercetătorii, ca şi dascălii din domeniu, caută să tre istoricii chestiunii basarabene, unii au zăcut ani valorifi ce cât mai bine exigenţele unei meserii ne- mulţi în închisorile comuniste (I. Nistor etc.), dacă spus de anevoioasă, alături de inerentul civism al nu s-au şi stins acolo (G.I. Brătianu), în timp ce alţii momentului istoric. Ceea ce realizează acum isto- au fost marginalizaţi (Al. Boldur) până la completa ricii basarabeni, alături de colegii lor din România, ignorare. Cei dinăuntrul Basarabiei au avut un des- constituie un capitol distinct şi cu totul onorabil al tin încă mai vitreg, pierzându-şi orice libertate de istoriografi ei postcomuniste. spirit, adesea şi libertatea fi zică, împreună cu pu- tinţa unei cercetări serioase şi cu limba natală, care n-a putut fi repusă în drepturi ofi cialmente decât în ultimii ani. 6 Anatolie Paniş, Vivat Basarabia, bravo Basarabia!, în Recuperarea identităţii e un proces de durată, România literară, 1991, 36, p. 1. care a început prin eforturile unor intelectuali, mai 7 A. Petrencu, I. Negrei (ed.), În apărarea istoriei şi demnităţii naţionale. Culegere de documente, Chişinău, 2003, p. 57. 5 Cuget clar, V, 1940, p. 12; apud Flacăra, 25.3.1990, p. 13.

24 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

ANUL 1812 bobii/ Soarta fără lege? Şi dacă n-ai temeiuri/ Decât acele spuse de cărţile bătrâne, / Şi-aceste-s-dovedite ÎN PROIECŢIILE că nu au dezlegare –/ Cine-mi va spune mie dacă a VIZIONARE ginţii mele/ Viaţă viitoare va fi mai fericită/ Decât al ei trecut?” Există şi temeiul codrului, ceva de felul EMINESCIENE inimii şi începutului lucrurilor, un temei al căilor şi cărărilor, dovadă, după cum glosează Noica, „că ele Acad. Mihai CIMPOI au existat, ele pot fi încă – chiar dacă s-au acoperit, cu trecerea timpului, şi dacă omul le-a pierdut fi rul” (Cuvânt împreună despre rostirea românească, Bu- THE YEAR 1812 IN THE VISIONARY PROJEC- cureşti, 1987, p. 93). TIONS OF EMINESCU Referindu-se la gândirea indiană care pleacă de Several articles from Timpul newspaper, signed la răspunsul că totul este durere şi suferinţă pe lume by our national poet Mihai Eminescu, talk about 1812 şi că acestea ar necesita o întregire cu ceva luminos as a tragic year in which the Romanians felt the terror of history (as Mircea Eliade said later). As the loss of şi bun al lumii, acelaşi Noica face elogiul spiritului, Bessarabia is identifi ed by Eminescu as the act for an opus gândirii indiene şi „care niciodată nu merge identity loss, a loss of “confi dence in the durability of înainte (spre salvare, terapie, eliberare), ci îndărăt the Romanian people”. The ruthless history proved spre temei şi temei al temeiului” (Jurnal de idei, that the greater Eminescu was right. Bucureşti, 1990, p. 249). Este şi direcţia în care se mişcă spiritul emines- Dacă anul 1848 apare, în poemul Andrei Mure- cian. şanu, ca un personaj fast al istoriei (personaj ca ata- În domeniul praxis-ului, poetul observa că sta- re, fi gurat ca actor dramatic), anul 1812 este prezen- tornicia statului român se ţine pe două temelii: con- tat, în publicistică, drept un „personaj” nefast, într-o ştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni euro- totală negativitate valorică. El joacă, aici, un rol de pene. Satan cu semnifi caţie biblică: de diavol îmbrăcat în „Dacă vom câştiga de trei ori atât pământ pe cât roşu şi cu furca în mână, simbol al distrugerii. avem şi vom pierde aceste temelii, statul român, fi e Câteva articole din Timpul vorbesc despre 1812 el oricât de întins, va deveni o creaţiune trecătoare; ca despre un an tragic, în care asupra românilor se iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socia- exercită teroarea istoriei (precum spunea mai târ- lă, Rusia ne poate lua ce-i place şi pierderile ne vor ziu Mircea Eliade) şi care îi punea sub semnul unui fi trecătoare”. viitor scufundător în abis. Căci actul pierderii Basa- E ora istorică, nuanţează Eminescu, a impune- rabiei Eminescu îl identifi că actului pierderii iden- rii imperativului „întăririi atât în români, cât şi în tităţii, a „încrederii în trăinicia poporului român”. popoarele mari ale Apusului, a credinţei în trăinicia „Chestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajun- poporului român”: ge a fi o chestiune de existenţă pentru poporul ro- „Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ: noi mân. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să nu primim niciun preţ. câştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi Primind un preţ, om vinde; şi noi nu vindem ni- din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămo- mic! şeşti”, menţionează publicistul într-un articol din 10 Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel februarie 1878, accentuând că problema esenţială e încât românii sunt datori a rămânea până în sfârşit „cum o vom pierde ori cum o vom păstra” şi întări- consecuenţi moţiunilor votate de către Corpurile le- rea credinţei în trăinicia poporului român. giuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic. Este bine cunoscută credinţa în temei, goetheană Românul care ar cuteza să atingă acest principiu şi preheideggeriană, din ontologia sa, exprimată cu ar fi un vânzător”. mijloace mitopo(i)etice adecvate. Pentru poet, exis- Ca şi în întreaga sa publicistică, Eminescu utili- tă un „temei al naturii”, o „temelie esenţială a tutu- zează toate schemele şi convenţiile genului retoric, ror organismelor de pe Pământ”, care este planta, desfăşoară un sistem argumentativ impecabil, pune există temeiuri din cărţi bătrâne asupra cărora se în- pe tapet documentele, face un studiu istoric apro- treabă Andrei Mureşanu: „Ce legi urmează vremea? fundat, îmbină jurnalistica şi beletristica, valorifi că Cu ce drept ea apasă/ O ginte ca pe samă-i o altă (după cum a observat Monica Spiridon) popularis să ridice;/ E vo dreptate-ntr-asta, sau oarbă-mparte oratio. Argumentul suprem este că Basarabia în 1812

nr. 2(25), iunie 2012 - 25 Akademos făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese să-i dăm de bună voie o palmă de loc din pămân- alipită în curs de mai bine de patru secole, formând tul nostru sau să-i cerem ajutorul pentru schimba- un stat deosebit, cu legile şi prinţul său, fi ind „supu- rea legilor interne ale ţărei” (articol din 21 februarie se numai la ceea că diplomaţia a numit impropriu 1878). suzeranitatea Porţei Otomane: „Basarabia, fi ind în Nu în ultimul rând se cer remarcate intuiţiile de această situaţiune, în 1812 a fost, în actul ofi cial de vizionar ale lui Eminescu, care, făcând o radiografi e cesiune, dobândită de către Rusia de la Poarta oto- a situaţiei Rusiei, afl ată sub dominarea unui „deşart mană, dar în realitate răpită de la legitimul şi adevă- sufl etesc” şi a unui „urât” care-o face să caute în ratul său proprietar, care era Moldova, şi transmisă cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor (şi lui Eminescu de către acel ce nu avea drept s-o cedeze la acel ce i se par regretabile „actele de sumuţare, în loc de a-l nu avea drept s-o ia. În niciun caz n-a fost cuceri- stăvili, a acestui horror vacui asupra Europei, care tă, căci Rusia, atunci chemată îndărăt de invaziunea li se pare „îmbătrânită şi enervată, coaptă pentru a napoleoniană, se retrăgea în grabă, şi încă mai puţin cădea întreagă sub dominaţie rusească”) şi a acţiu- cucerită de la populaţiunea musulmană-tătărască lo- nilor de „rusifi care cu sila a tot ce nu e moscovit”, a cuind sub corturi”. „opririi” limbei polone şi celei malorusiene, de în- Din sistemul argumentativ bine articulat emi- chidere în temniţă a persoanelor, de le spune un rus nescian mai fac parte şi netemeinicia teoriei grani- chiar, argumentează Eminescu, profesorul universi- ţelor naturale, prin care Rusia ar putea să anexeze tar Dragomanov, destituit din catedra sa de la Kiev toată România, a amorului propriu, statele fi ind per- pentru că a scris în malorusiană, altă religie, a celor sonalităţi politice egale de jure, deosebirea de facto care cred în libertate şi idealuri, conchide că e „mai constând numai puterea pe care o dezvolta într-o adâncă barbarie decât a unui popor primitiv”. stare nejuridică şi anormală (război, ameninţarea cu Concluzia logică a profetismului negru emines- puterea fi zică) şi a declaraţiilor arogante ale genera- cian e că acest tăvălug al „deşertului sufl etesc”, al lului Ignatief, „că Dumnezeu a făcut lumea la 1812 „urâtului” se va extinde şi asupra românilor basara- şi că pentru Rusia numai aceea e drept ce s-a făcut beni: „Şi, dacă o asemenea soartă aşteaptă pe slavi de atunci încoace”. chiar în împărăţia Moscului, ce soartă va aştepta Piramida logică platoniciană a demonstraţiei se oare pe bieţii romani din Basarabia!” (articol din construieşte şi pe dovedirea faptului că Basarabia 6 octombrie 1878). nu a făcut parte din trupul Rusiei şi – cu documente Din păcate, istoria – nemiloasă – i-a dat dreptate şi cu istoria în mână – „că n-a fost cucerită nici cu marelui vizionar Eminescu. sabia”. „Rusia e prea puternică, opinează cu forţa Basarabenii s-au salvat însă, tot prin Eminescu: paradoxului adeveritor, pentru ca s-o putem birui, prin credinţa în temelia pe care au fortifi cat-o con- dar Rusia nu e destul de puternică pentru a ne face ştiinţa românească şi limba română.

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative. Şamotă pictată, Ø - 410 mm, 2011

26 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

POLITICA NAŢIONALĂ facto la Imperiul Rus la sfârşitul secolului XVIII, ele fi ind considerate drept „teritorii ruseşti” şi deci A IMPERIULUI RUS supuse „legitim”, imediat după „revenirea” în „fa- milie”, rusifi cării2. ÎN BASARABIA Basarabia, partea de răsărit a Principatului ŞI LIMBA ROMÂNĂ Moldova, anexată la Imperiul Rus după războiul ruso-turc din 1806-1812, s-a bucurat iniţial, ca şi celelalte teritorii neruse, dar într-un mod diferit de Dr. Gheorghe NEGRU fi ecare dintre ele, de o autonomie limitată, garan- tându-i-se formal respectarea tradiţiilor, utilizarea „legilor locale” şi a limbii române în administraţie NATIONAL POLICY OF THE RUSSIAN şi judecătorii. Aceste principii au fost refl ectate în EMPIRE IN BESSARABIA AND THE ROMANIAN Regulamentul privind instituirea administraţiei pro- LANGUAGE The study represents an overview of the vizorii în Basarabia din 23 iulie 1812 şi, mult mai evolution of the national policy of the Russian detaliat, în Regulamentul organizării administrative Empire in Bessarabia and the attitude of the imperial a Basarabiei din 29 aprilie 1818. În baza ultimului dignitaries towards the Romanian language in the document, limba română devenea aproape egală în 19th century. The author points out the features of drepturi cu limba rusă. Doar în instituţiile poliţie- the national policy of the Russian emperors, but neşti şi în relaţiile cu centrul imperial era utilizată also highlights some common elements: the policy exclusiv limba rusă. În schimb, judecarea litigiilor of the tactic “capitulation”, which lasted, broadly, civile şi de trasare a hotarelor moşiilor se efectua until in the 1960s of the 19th century, with a view numai în limba română. to encapsulate and homogenize Bessarabia within Însă, în baza acestor norme juridice, nu au the Russian Empire. After 1866, when gradually fost elaborate şi modalităţi concrete de aplicare implying the Romanian danger, all types of Bessarabian schools that have been founded in the a lor, care să fi e asigurate fi nanciar, ceea ce a ge- fi rst half of the 19th century, in which either there nerat tensiuni şi disfuncţii între diverse instituţii 3 was taught the Romanian language (Parish primary din Basarabia . În plus, mai ales după numirea în schools) or the Romanian language was a school anul 1823 a lui M. Voronţov în funcţia de guver- discipline (Gymnasium and Theological Seminary nator general al Novorosiei şi rezident plenipoten- of Chisinau, a series of County schools) have been ţiar al Basarabiei, articolele Regulamentului din closed. 1818 referitoare la funcţionarea limbii române şi la autoguvernarea Basarabiei au fost neglijate şi, 1. Autonomia limitată a Basarabiei şi statutul treptat, anulate. În 1824, de exemplu, din „ordinul limbii române autorităţilor superioare”, este desfi inţat „biroul mol- Perioada de până la începutul secolului XIX, dovenesc” din cadrul guvernului regional din Ba- inclusiv anii de domnie a ţarului Alexandru I (1801- sarabia. Astfel, limba rusă devine unica limbă de 1825), este considerată de către autorii care au cer- lucru a acestei instituţii, chiar dacă Regulamentul cetat istoria Imperiului Rus drept un rubicon. Până din 1818 stabilea utilizarea expresă a ambelor limbi atunci autorităţile imperiale au dat dovadă, în po- – rusă şi „moldovenească”. Procesul de revizuire litica lor faţă de popoarele alogene, de „moderaţie a Regulamentului din 1818, care a început în tim- şi toleranţă”, în cazul în care acestea manifestau o pul ţarului Alexandru I, a culminat cu anularea, la minimă loialitate şi nu opuneau rezistenţă armată. 29 februarie 1828, în perioada domniei lui Nicolai I În aceste situaţii, demnitarii ruşi n-au insistat asupra (1825-1855), a autoguvernării Basarabiei şi cu asimilării forţate a popoarelor din teritoriile nou- transformarea limbii ruse în unica limbă ofi cială. anexate, dimpotrivă, s-au angajat să le „respecte 2. Ţarul Nicolai I: intransigenţă naţionalistă tradiţiile politice, culturale şi religioase”1. şi „cedări” tactice De o astfel de atitudine s-au bucurat, în secolul Unii autori consideră că înscăunarea în 1825 a XVIII, Estonia, Letonia, Polonia. În mod asemănă- ţarului Nicolai I – „un model de monarh absolut şi tor s-a comportat administraţia ţaristă în Lituania, autocrat” – constituie „începutul schimbării lente a după anexarea acesteia în 1795; în Finlanda, după politicii ruse faţă de populaţiile alogene”, „începu- anexarea din 1809; în Polonia, după proclamarea tul naţionalismului rus”4. În 1832, după revoluţia acesteia, în 1815, drept „Regat al Congresului”. O excepţie a constituit Bielorusia, care a devenit parte 2 integrantă a Imperiului Rus în 1793, după cea de-a Ibidem, p. 153-154. doua împărţire a Poloniei, şi Ucraina, anexată de 3 Gheorghe Negru, „Constituţia” de la 1918 şi funcţionarea lim- bii române în instituţiile juridice şi administrative din Basarabia, 1 Henry Bogdan, Histoire des peuples de l’ex – URSS du IXe în: Destin Românesc, Serie nouă, nr.2, 2006, p. 81-87. siécle à nos jours, Perrin, Paris, 1993, p. 151-152. 4 Henry Bogdan, op. cit., p. 155-156.

nr. 2(25), iunie 2012 - 27 Akademos poloneză din 1830-1831, la care a aderat şi Lituania, solicitării de la 1833 a boierilor, era o recunoaştere a Regatul Poloniei devine parte integrantă a Imperiu- imposibilităţii aplicării de facto a prevederilor legii lui Rus. În acelaşi an a fost închisă universitatea din din 1828, în condiţiile în care populaţia nu cunoştea Vilnius, iar Nicolai I intenţiona să redenumească deloc limba rusă. oraşul Vilnius în „oraşul diavolului”. În 1840, ur- Pe termen scurt, legea din 1836 contravenea mărind aceleaşi scopuri de rusifi care, Lituania şi spiritului doctrinei „naţionalităţii ofi ciale” din 1833, Bielorusia au fost reunite administrativ şi numite care stipula promovarea limbii, culturii şi instituţi- „teritoriul din Nord-Vest”5. ilor ruseşti, a ortodoxiei şi a obedienţei faţă de ţar. Spre deosebire de polonezi şi lituanieni, care Dar pe termen lung, ea urmărea, ca şi promulgarea s-au revoltat împotriva opresiunii imperiale ruseşti, de către Alexandru I a Regulamentului din 1818, în- românii din Basarabia, fi ind încă prea departe de globarea şi omogenizarea Basarabiei în cadrul Im- societăţile moderne sau premoderne din Europa, au periului Rus. manifestat constant o atitudine loială faţă de ţar şi Politica micilor „cedări”, efectuate aproape autorităţile imperiale ruse. Dar acest fapt nu i-a aju- exclusiv în domeniul învăţământului, a continuat tat să-şi salveze sistemul de autonomie limitată şi atât pe timpul lui Nicolai I, cât şi în primul deceniu limba română, evitând astfel rusifi carea, cum au re- de domnie al ţarului Alexandru II (1855-1881). În uşit atunci, de exemplu, fi nlandezii, care, manifes- aceşti ani s-a permis deschiderea şcolilor parohiale tând aceeaşi loialitate, şi-au păstrat propriile institu- cu predare în limba română în satele din Basarabia ţii şi drepturi. Este evident că demnitarii Imperiului şi predarea disciplinei şcolare „limba moldoveneas- Rus, ca de altfel şi funcţionarii tuturor imperiilor, că” în şcolile judeţene din Chişinău, Hotin, Bălţi, ţineau cont nu doar de loialitatea popoarelor ocu- Soroca şi la gimnaziul din Chişinău. În toate aceste pate, ci şi de capacitatea şi determinarea acestora tipuri de şcoli s-a încercat, mai întâi, ca predarea să de a-şi apăra limba şi valorile culturale naţionale6. se facă exclusiv în limba rusă, iar printre discipline- De aceea autorităţile de la Petersburg i-au pedepsit le şcolare nu se număra şi „limba moldovenească”. şi pe cei puternici, care nu doreau să se supună, şi Doar eşecul predării în ruseşte în şcolile parohiale, pe cei slabi, care nu erau sufi cient de bine organizaţi demersurile efectuate de boieri, încrederea că limbi- pentru a opune rezistenţă. Din acest motiv, anularea le materne pot fi utilizate ca mijloc de „apropiere de Regulamentului din 1818 şi a statutului autonom Rusia”, a determinat autorităţile să facă „concesiile” al Basarabiei nu a avut un ecou în satele cu ţărani sus-menţionate7. analfabeţi, generând doar nemulţumirea şi înstrăi- narea boierilor conştienţi. 3. Apariţia „pericolului românesc”, consolida- În pofi da prevederilor legii din 29 februarie rea „naţionalismului rusesc” şi schimbarea para- 1828, Nicolai I nu a îndrăznit să scoată în totalita- digmei în politica naţională a Imperiului Rus te din uz „limbile locale”, forţând astfel rusifi carea. Această „toleranţă” a demnitarilor imperiali faţă Politica „cedărilor tactice”, aplicată cu succes de de „specifi cul local” din Basarabia a durat până în către „liberalul” Alexandru I, a continuat, la o scară 1866. Între timp, odată cu crearea statului unitar mai mică, şi în anii de domnie a „reacţionarului” Ni- român, s-a modifi cat şi atitudinea funcţionarilor ţa- colai I. Sancţionând, la 15 iunie 1836, Legea Consi- rişti faţă de realităţile „specifi ce” din acest teritoriu. liului de Stat „Cu privire la facilitarea demersurilor Faptul că populaţia din Basarabia „încă nu însuşise către instanţele de judecată ale locuitorilor Regiunii limba rusă” era deja interpretat ca o „diversiune” Basarabia care nu cunosc limba rusă”, Nicolai I şi-a sau ca o manifestare a „separatismului”. Trăsătura „corectat” propria lege din 29 februarie 1828. Spre caracteristică a Basarabiei, în perioada de după uni- deosebire de legea din 1828, care prevedea, de fapt, rea din 1859, semnalată în rapoartele înalţilor dem- obligativitatea limbii ruse, cea din 1836 permitea nitari ai Imperiului Rus către ţar, era „vecinătatea ei moldovenilor să fi e interogaţi, în procesele penale cu Moldova” şi faptul că tinerii cu studii superioare şi de instrucţie, timp de 7 ani, în limba română, să din Basarabia „visau la o Românie unită”. De acum înainteze petiţii, explicaţii, declaraţii în aceeaşi lim- înainte contracararea „pericolului românesc” va de- bă. La fel şi în procesele civile, localnicilor li s-a veni o obsesie a politicii naţionale a Imperiului Rus dat dreptul să prezinte documente în limba română, în Basarabia. dar dublate de o traducere în limba rusă, ei fi ind res- Crearea statului român la sfârşitul anilor ’50 - ponsabili de exactitatea traducerii. Această „favoa- începutul anilor ’60 ai secolului XIX a coincis cu re” acordată românilor basarabeni, venită în urma consolidarea „naţionalismului rusesc” şi a politicii „expansioniste” în Asia Centrală. Aceasta a condus 5 Ibidem. la o „înăsprire a politicii ruseşti faţă de populaţiile 6 Gheorghe Negru, Cu privire la statutul politico-juridic al 7 Idem, Şcoala ţaristă - instrument de rusifi care a românilor din Basarabiei în cadrul Imperiul Rus (1812-1828), în: Analele Basarabia (a doua jumătate a secolului al XIX-lea), în: Destin ATIC-2003, vol. II (V), Chişinău, 2003, p. 370-373. românesc, 1996, nr.1, p.38-52.

28 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 alogene şi, mai ales, faţă de cei care erau mai apro- care interzicea publicarea ziarelor şi revistelor în piaţi de ruşi prin tradiţiile lor culturale şi religioase”. limba ucraineană. În 1876 a urmat o altă hotărâre, „Noua politică”, inaugurată imediat după insurecţia prin care era interzisă publicarea cărţilor în limba poloneză din ianuarie 1863, a fost cel mai consec- ucraineană (cu excepţia documentelor istorice şi a vent aplicată în anii domniei ţarului Alexandru al operelor literare vechi)11. III-lea (1881-1894) şi a lui Nicolai al II-lea (1894- Românii din Basarabia au fost şi ei printre pri- 1917). În timpul lui Alexandru al III-lea, panslavis- mele victime ale politicii de rusifi care din a doua mul a pregătit terenul pentru un naţionalism rusesc jumătate a secolului al XIX-lea, după polonezi, litu- intransigent, al cărui purtător de cuvânt era procuro- anieni, ucraineni, chiar dacă nu s-au numărat prin- rul general al Sfântului Sinod, Constantin Pobedo- tre răsculaţi, cu toate că nu erau apropiaţi cultural nosţev, adept al unităţii de gândire în Rusia; această şi lingvistic de ruşi, cum erau ucrainenii. A existat unitate de gândire trebuia să se bazeze pe unitatea însă un motiv care a alarmat autorităţile Imperiu- de limbă, unitatea de credinţă, unitatea politică în lui Rus nu mai puţin decât răscoala polonezilor sau jurul ţarului autocrat. Ţarul Alexandru III a fost ast- perspectiva transformării ucrainenilor într-o naţiune fel primul suveran naţionalist al acestei Rusii care aparte de cea rusă – aşa-zisul pericol al „românizării devenise acum un imperiu în sensul imperialist şi Basarabiei”. colonialist al termenului8. În opinia lui Geoffrey Hosking, rusifi carea a fost 4. Manualele româneşti ale lui Ioan Doncev expresia crizei Imperiului Rus, care s-a manifestat – pretext pentru suspendarea predării „limbii odată cu înfrângerea în Războiul Crimeei şi, în spe- moldoveneşti” în şcolile din Basarabia în anii cial, după insurecţia polonezilor din 1863-1864. În 60-70 ai secolului al XIX-lea aceste condiţii, Alexandru II înlocuieşte „politica Evenimentele care au condus la intensifi carea, civică” cu una „etnică”, cu scopul de a modela Im- în 1866, a politicii de rusifi care în Basarabia s-au periul Rus într-un stat-naţiune asemănător statelor derulat în felul următor. În 1862, profesorul de la moderne europene. „Autorităţile, a subliniat aces- gimnaziul din Chişinău Ioan Doncev, la solicitarea ta, au încercat să transforme Imperiul în Rusia prin epitropului Circumscripţiei de Învăţământ Odesa procesul de rusifi care, şi anume prin obligarea ce- şi a directorului Direcţiei şcolilor din Basarabia, a lorlalte etnii de a accepta limba rusă, religia rusă, fi nalizat scrierea manualelor „Cursulu primitivu de legile şi structurile administrative ruse, şi/sau printr- limba rumânî” şi „Abecedî rumânî”. Manualele, un afl ux de imigranţi. Niciunul dintre aceste procese după cum rezultă din avizele întocmite, contribuiau nu a început efectiv la sfârşitul secolului al XIX-lea, la sincronizarea etnoculturală a românilor din Basa- dar acela a fost momentul când ele au fost reformu- rabia cu cei din România, familiarizându-i pe ele- late sub aspectul unei politici guvernamentale mai vii din Basarabia cu scrisul în grafi e latină. Alarmat mult sau mai puţin consistente, politică urmărită cu de o asemenea perspectivă, ministrul Instrucţiunii, scopul declarat de a conferi unui imperiu în pericol secretarul de stat Golovnin, a respins, în 1863, de- liantul unei identităţi etnice unice”9. mersul lui Ioan Doncev privind publicarea acestor Politica de rusifi care din a doua jumătate a se- manuale. În 1865, disperat din cauza deciziei au- colului al XIX-lea nu a fost declanşată simultan în torităţilor, Ioan Doncev publică manualele pe cont toate regiunile naţionale ale Imperiului Rus, ci în propriu. Deoarece manualele fuseseră permise de ani diferiţi şi din motive diferite. Primele victime cenzura imperială, exista posibilitatea difuzării lor ale „naţionalismului rusesc” din această perioadă au libere şi, în felul acesta, al „românizării” elevilor fost, desigur, polonezii şi lituanienii care, la fel ca basarabeni. În februarie 1866, la propunerea mi- şi în anii 1830, au încercat să-şi recapete libertatea nistrului Instrucţiunii, Golovnin, în contradicţie cu cu armele în mână. După 1863, Polonia devine un practica anterioară de peste 30 de ani şi cu avizele oarecare teritoriu afl at sub supravegherea nemijloci- pozitive ale Direcţiei Şcolilor din Basarabia, Cir- tă a ţarului şi administrat de un funcţionar rus. Mai cumscripţiei de Învăţământ Odessa, Ministerului apoi, în perioada lui Alexandru III, această ţară îşi Instrucţiunii, Consiliul de Stat al Imperiului Rus pierde până şi numele, fi ind redenumită „provincia adoptă hotărârea „Cu privire la suspendarea predă- Vistula”10. rii limbii moldoveneşti la gimnaziul din Chişinău”. Tot atunci, chiar în anul insurecţiei poloneze, Această hotărâre a fost urmată de o serie de alte de- autorităţile imperiale au iniţiat persecuţiile împotri- cizii ale altor instituţii centrale şi locale, ele culmi- va limbii şi culturii ucrainene, adoptând o hotărâre nând cu cea a Ministerului Instrucţiunii Publice, din 3 februarie 1871, prin care „limba moldovenească” 8 Henry Bogdan, op. cit., p. 159-160. era eliminată din toate şcolile judeţene din Basara- 9 Geoffrey Hosking, Rusia - popor şi imperiu, 1552-1917, Iaşi, bia (Chişinău, Orhei, Bălţi, Soroca, Hotin). Astfel Polirom, 2001, p. 335-336. 10 Henry Bogdan, op. cit., p. 161. 11 Ibidem, p. 162.

nr. 2(25), iunie 2012 - 29 Akademos a început excluderea limbii române din şcolile din demnitarii Imperiului Rus au discutat, în a doua Basarabia şi intensifi carea politicii de rusifi care în jumătate a anilor ’80 ai secolului XIX, posibilita- a doua jumătate a secolului XIX12. tea intensifi cării procesului de rusifi care a româ- nilor din Basarabia. Discuţiile au început în 1886, 5. Elaborarea strategiei rusifi cării „alogeni- după ce guvernatorul general provizoriu al Odessei, lor creştini” din cadrul Imperiului Rus în anii H. Roop, a vizitat Basarabia şi i-a raportat ţarului 1866-1870 că moldovenii de la sate „aproape pretutindeni nu În 1866, ministrul instrucţiunii din Imperiul puteau cu desăvârşire, sau poate că nici nu doreau, Rus a iniţiat discuţii în cadrul unui Consiliu spe- să răspundă ruseşte la întrebările care li se puneau”, cial, alcătuit din specialişti cunoscuţi în epocă, subliniind importanţa identifi cării unor baze pentru referitoare la „instruirea alogenilor”. Discuţiile, învăţământul popular de aici care să contribuie la extinse în subcomisii şi în consiliile şcolare locale, rusifi care. au continuat aproape 3,5 ani. O persoană a fost de- În legătură cu această propunere, ţarul a notat legată în Algeria pentru a studia funcţionarea şco- următoarele: „Extrem de indicat”. În baza deciziei lilor organizate de guvernul francez pentru popula- Consiliului de Miniştri din 10 martie 1887, despre ţia islamică, adunându-se, totodată, şi informaţii cu doleanţa ţarului a fost informat ministrul afacerilor privire la starea şcolilor din India britanică. În iulie interne şi ministrul instrucţiunii care, la rândul lor, 1869, toate documentele adunate şi opiniile expuse au cerut informaţii şi propuneri de la o serie de alte au fost publicate într-un volum aparte. În cele din instituţii subordonate. În sfârşit, la şedinţa Consiliu- urmă, la 2 februarie 1870, s-a făcut bilanţul acestei lui de Miniştri din 21 martie 1889 au fost discutate munci, au fost sintetizate opiniile şi ideile şi a fost opiniile şi propunerile venite de la aceste instituţii adoptată hotărârea Consiliului de pe lângă minis- şi persoane ofi ciale. S-a constatat că ideea de a des- trul instrucţiunii publice privind „instruirea aloge- chide un „număr important” de şcoli parohiale din nilor care locuiesc în Rusia”. Hotărârea relevă cu mijloacele „populaţiei locale” nu putea fi realizată claritate că scopul instruirii tuturor alogenilor Im- în acel moment. Moldovenii, majoritari în raport cu periului Rus, divizaţi în două mari grupuri: creştini etniile conlocuitoare, nu conştientizau necesitatea şi tătari-musulmani, era „rusifi carea totală”. Docu- învăţării limbii ruse. În afară de aceasta, clerul „lo- mentul reprezintă, de fapt, un concept şi o strategie cal” nu fusese instruit în şcoli ruseşti şi era sărac, a rusifi cării, descriind cu scrupulozitate cum trebu- ceea ce nu permitea aducerea slujitorilor cultului ie să fi e organizat procesul de instruire a copiilor din guberniile ruseşti. Din aceste considerente, pro- alogeni „foarte puţin rusifi caţi şi care aproape că nu cunosc limba rusă”, a alogenilor care locuiau cesul de rusifi care trebuia să se înfăptuiască treptat, împreună cu ruşii şi, în sfârşit, a celor care erau în baza şcolilor primare săteşti de sub egida Minis- „sufi cient de rusifi caţi”. Pentru prima categorie se terului Instrucţiunii. Aceste şcoli primare, împreună preconiza înfi inţarea „şcolilor speciale” cu preda- cu şcoala de fete şi seminarul teologic din eparhia rea în graiul matern, pentru a doua – organizarea Chişinău, urmau să pregătească preoţi locali şi fe- şcolilor elementare comune cu predarea în limba mei care să cunoască limba rusă, iar prin interme- rusă, iar pentru a treia – constituirea şcolilor ele- diul lor să „introducă limba rusă drept limbă vorbită mentare „în baza principiilor comune pentru şco- în familiile clericilor de la sate”. Cu timpul, şcolile lile ruseşti”13. respective, au menţionat demnitarii prezenţi în şe- dinţa din 21 martie 1889, „cu siguranţă vor aduce 6. „Cum să-i rusifi căm cât mai repede pe rezultatele scontate în acţiunea de rusifi care a gu- moldovenii din Basarabia?”: Discuţii ale înalţi- berniei Basarabia”, creând astfel condiţiile pentru lor demnitari ai Imperiului Rus din a doua ju- numirea în funcţiile administrative de la sate doar a mătate a anilor’ 80 ai secolului al XIX-lea persoanelor cunoscătoare de limbă rusă. După elaborarea, în anii 1866-1870, a unei stra- După cum se poate constata din documente, po- tegii privind „rusifi carea alogenilor” în general, litica de rusifi care nu a fost abandonată total nici chiar în perioada revoluţiei ruse din 1905, a avut 12 Gheorghe Negru, „Cazul Doncev” şi eliminarea „limbii consecinţe nefaste pentru limba, cultura şi identita- moldoveneşti” din Gimnaziul Regional din Chişinău (1866), în: tea românească din Basarabia, dar, în mod parado- Destin Românesc, Serie nouă, nr.3-4, 2006, p. 220-228. xal, a contribuit la consolidarea etnică românească 13 Idem, Documente privind politica învăţământului în Basara- şi la apariţia mişcării naţionale în Basarabia. bia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Revista de is- Utilizată pentru a consolida Imperiul Rus, afl at torie a Moldovei, 1995, nr. 3-4, p. 111-114; Idem, Şcoala ţaristă – instrument de rusifi care a românilor din Basarabia într-o criză continuă, politica de rusifi care a contri- (a doua jumătate a secolului al XIX-lea), în: Destin românesc, buit, în defi nitiv, la erodarea şi prăbuşirea lui. 1996, nr.1, p.38-52.

30 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

POLITICA GLOTICĂ În anii de ocupaţie ţaristă în Basarabia s-au în- registrat circă 1 522 de şcoli primare ruse, având un A ŢARISMULUI RUS contingent de aproximativ 101 375 de elevi, majo- ÎN BASARABIA ritatea dintre ei fi ind de origine etnică români (vezi An. Grosu, Молдавский великоросс. – Chişinău, apud. Tudor Rusu „Un singur om împotriva unui Membru corespondent al AŞM Imperiu”. „Făclia”, 22 aprilie 2011, p. 12). Anatol CIOBANU E de relatat că doar la Liceul Regional din Chi- şinău, limba română se preda ca obiect opţional (fa- cultativ). Liceul a funcţionat 33 de ani (1833–1866), THE GLOTIC POLICY OF THE TSARIST RE- GIME IN BESSARABIA avându-i ca elevi pe viitorii oameni de cultură, prin- In the occupied Bessarabia (1812), the Tsarist tre care: B. P. Hasdeu, Ioan Doncev, N. Alexandri, Russian Empire has strongly promoted a bitter po- Z. Arbore, Toma Ciorbă, S. Lazo şi alţii. licy of non-nationalization and russifi cation of the Regimul ţarist sistematic, metodic expulza lim- Romanians. The Russian language was governing ba română din viaţa social-economică, politică şi within schools, churches, administration etc. There were no schools (even primary) with Romanian-lan- culturală a Basarabiei. La 3 februarie 1871 ţarul guage teaching. The native population illiteracy was Alexandr al II-lea (1855–1891) a emis un Ukaz hard to imagine: 10,5% of men and 1,7% of women „Despre suspendarea predării Limbii Moldoveneşti were roughly familiar with the Russian culture. în şcolile ţinutale”, care glăsuia „Graiurile locale în The ethnical and cultural rebirth occurred after Imperiu nu se predau”. year 1918, when on March 27 of the same year, the unifi cation of Bessarabia with Romania took place. Cu alte cuvinte, se suspenda predarea limbii ro- In the fi rst quarter of the 20th century, there have mâne chiar în şcolile ruse, ca disciplină opţională. been founded 1239 primary schools teaching Roma- În această ordine de idei, trebuie să amintim că nian language. In 1939, the Romanian language was şi până la publicarea Ukazului amintit, limba româ- within 2718 primary schools, 13 high schools for nă era prigonită şi alungată din viaţa publică a Ba- boys, 9 high schools for girls and 24 secondary scho- ols. The language, literature, culture are evolving… sarabiei. Iată unele fapte concrete: în 1828 limba ro- This national rise was broken on June 28, 1940, mână a fost relegată din Codul civil; din 1842 limba when the Red Army fraudulently invaded Bessara- română este neglijată, ocolită în Administraţia pu- bia. blică din oraşe şi sate; începând cu anul 1866 limba română este alungată, ca obiect de studiu, din Liceul I. Preliminarii Regional din Chişinău (fondat în 1833) – unica in- La începutul sec. al XIX-lea limba română a stituţie de învăţământ unde mai palpita cât de cât fost „disecată’’: în Muntenia şi Moldova istorică inima românismului basarabean; din 1867 româna ea continua să se dezvolte pe linie ascendentă (mai a fost eliminată şi din Seminarul Teologic din Chi- ales după Unirea Principatelor de la 1859, sub Ale- şinău; în 1871 (anul apariţiei faimosului Ukaz al ţa- xandru Ioan Cuza), pe când în Basarabia – partea rului Alexandr al II-lea) limba română a fost scoasă de Est a Moldovei istorice, acaparate de Imperiul din programele de studii în şcolile ruse (unde româ- Ţarist Rus la 1812 (şi stăpânită de acesta 106 ani), na era pe lista obiectelor opţionale); în sfârşit, din limba română a suportat o decădere, degradare şi anul 1872 româna dispare din sfera cultului religios rusifi care totală. (din biserici, adică din liturghii). Scopul principal al guvernului ţarist era să dez- Memento. A se reţine că izgonirea limbii româ- naţionalizeze populaţia românească din Basarabia, ne din bisericile basarabene s-a început imediat după s-o rusifi ce, s-o ţină în întuneric şi opacitate cul- moartea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni turală. Lovitura de graţie i s-a dat, în primul rând, în 1821, afl at în acest post între anii 1813–1821. limbii române. Peste tot se vorbea numai limba ofi - Au fost numite în scaunul sfânt persoane care urau cială – rusă, iar cea română devenise limbă de co- limba basarabenilor, urmărind scopul de a-i rusifi ca libă. Vom enumera doar câteva acţiuni ale politicii pe băştinaşi. Astfel, arhiepiscopul Pavel Lebedev a glotice a ţarismului în Basarabia: ordonat preoţilor moldoveni ca toate actele (docu- Ocupanţii ţarişti îşi dădeau foarte bine seama că mentele) bisericilor să fi e întocmite numai în limba „Soarta societăţii depinde de aceea ce facem şi cum rusă. Mai mult decât atâta, a poruncit să fi e arse în facem în şcoală” (N. Iorga). Iată de ce în Basarabia curţile bisericilor toate cărţile sfi nte scrise în limba nu se deschideau şcoli, măcar primare, cu limba de română (vezi „Timpul”, XI–2003, p. 19). predare română. Pe vremea mitropolitului rus Kasarov, toate bi-

nr. 2(25), iunie 2012 - 31 Akademos sericile, chiar şi cele din localităţile mici, au fost b) virgula – jumătate de picătură puse (obligate – A. C.) să ţină slujbele în limba rusă. c) două puncte – două picături „Acest reprezentant al „Sfi ntei Rusii” şi-a încălzit d) semnul întrebării – întrebarea locuinţa timp de mai mulţi ani cu cărţi religioase e) semnul exclamării – minunătoarea scrise în limba română, confi scate din bisericile ba- f) cratima – împreunarea sarabene, unele din ele fi ind foarte rare” (Valeriu g) parantezele – îngrădirea Dulgheru, 200 de ani de la Răstignirea Basarabiei h) ghilimelele – aducătoarea (VI), – Literatura şi Arta, 3 mai 2012, p. 3). i) ortografi e – dreptscrierea etc. Mai e de menţionat că în anul 1883 Sfântul Mai cităm câteva curiozităţi terminologice: îna- Sinod al Bisericii Ruse, printr-o decizie din 14 de- inte punere (= prepoziţie), graiu (= verb), spregraiul cembrie 1882, a închis Tipografi a bisericească din (= adverb), înjugare (= conjugare, rus. спряжение), oraşul Chişinău. pronume întorcătive (= refl exive, rus. возвратные Într-o şedinţă a Dumei de Stat din Petersburg местоимения), propoziţii deplinitive (= completi- din 10 noiembrie 1910 s-a vorbit că un preot mol- ve, rus. дополнительные предложения) etc. (Vezi dovean a fost expulzat din Basarabia de către arhie- excelenta monografi e a dr. Lidia Colesnic-Codrean- piscopul Serafi m Ciciagov (1908–1914), pentru că a ca Limba română în Basarabia 1812–1918. Chişi- îndrăznit a sluji parastasul după o rudă a sa în limba nău, 2003, p. 67-95). română (vezi: Andrei Grosu, „Cum l-am descoperit Când vorbim de gramatici şi de autori basara- pe D. P. Gulkin”. – „Făclia”, 30-X-2010, p. 9). beni din perioada ţaristă, nu putem trece cu vederea unele lucrări ai căror autori au încercat să utilize- II.Terminologia utilizată în unele manuale ze glotonimul „limba română”. Astfel, profesorul bilingve Iacob Hinculov1 publică în anul 1840 în or. Sankt În Basarabia ocupată (1812–1918) au fost scri- Petersburg cartea Nacertanie pravil valaho-mol- se şi editate câteva gramatici bilingve cu scopul de davskoi grammatiki, notând în „Prefaţă”: „Aceas- a-i învăţa pe elevii români-basarabeni limba rusă. În ta este limba română şi denumirea român nu este acest sens putem numi următoarele lucrări: întâmplătoare (subl. n. – A. C.): până la întemeie- 1. Scurtă rusască gramatică cu tălmăcire în rea Voievodatului moldovenesc, locuitorii ambelor limba moldovenească pentru ucenicii Seminariei principate erau cunoscuţi cu numele comun român. Chişinăului şi ale altor şcoli din Basarabia, 1819. Limba română poate servi drept numitor comun al 2. Gramatica rusască şi rumânească, de Şte- dialectelor valah şi moldovenesc (subl. n. – A. C.)”. fan Margela, Sankt Petersburg, 1827. O mai rezonabilă judecată nici că se poate! În aceste gramatici, compuse după modelul re- În 1865 profesorul de liceu Ioan Doncev 2 scrie spectivelor lucrări ruseşti: 1) Milentie Smotriţkii, şi editează (pe cont propriu) la Chişinău Cursulu Грамматика славенскiя… 1619. 2) Mihail Lomo- primitivu de limba română, compusu pentru sholele nosov, Российская грамматика, 1755, se utilizea- elementare şi IV clase gimnaziale şi Abeceda româ- ză şi o terminologie calchiată după limba rusă. Iată nă. Ambele lucrări au apărut în grafi a latină, fapt câteva mostre: deosebit de curajos şi îndrăzneţ al autorului. 1.Cazuri – căderi Deşi avansate teoretic, şi în aceste 2 gramatici a) Nominativul – numitoare întâlnim mulţi termeni calchiaţi din ruseşte: apli- b) Genetivul – născătoare care (= declinare, rus. склонение), înlocdenume c) Dativul – dădătoare (= pronume, rus. местоимение), alăturătoriu, ală- d) Acuzativul – învinovăţitoare turalnic (= adjectiv, rus. прилагательное), faţa (= e) Vocativul – chemătoare persoană, rus. лицо), numele înfi inţătoriu, starnic 2. Numărul singular – singuratic (= substantivul, rus. имя существительное) ş. a. 3. Numărul plural – multuratic Aceste cuvinte-termeni gramaticali apar la Iakob 4. Prepoziţie – cu punerea înainte Hinculov în opera amintită supra. 5. Interjecţie – aruncare în mijloc Mai puţine calcuri în terminologia gramaticală 6. Gradele de comparaţie – treptele potrivirii, se întâlnesc la Ioan Doncev, care, în genere, operea- erau 3: ză cu termeni adecvaţi, de origine latină (gen, pro- a) temealnic – pozitiv b) semăluitoriu – comparativ 1 Iacob Hinculov (1800-1870), în 1824 devine Director al Şcolii c) covârşitoriu – superlativ lancasteriene din Chişinău, între anii 1839-1858 funcţionează ca Şef al Catedrei de limbă moldo-vlahă din Sankt Petersburg. 7. Semnele de punctuaţie – semnele puncturii 2 Ioan Doncev (1821-1886), profesor de limbă română în gim- a) punctul – picătură nazii şi în Liceul Regional din Chişinău.

32 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 nume, verb, timp, mod, adverb, conjuncţie, subiect, În anul 1907 pedagogul şi preotul protoiereu predicat etc.). Mihail Ciachir (născut la Ceadâr-Lunga) a întocmit Cu toate acestea, Ioan Doncev se afl a mereu sub opera «Русско-молдавский словарь», lucrat după presiunea „tradiţiei”, adică a termenilor deseori cal- regulile lexicografi ce, conţinând 22 011 de cuvin- chiaţi din ruseşte, care apăreau în uzul şcolar şi aca- te. Din „Prefaţa” dicţionarului afl ăm următoarele: demic. Câteva exemple: pronume arătătive (adică „cuvintele ruseşti au fost traduse în limba populară determinative – rus. указательные местоимения), curată moldovenească (subl. n. – A. C.), în care au conjuncţii împreunătoare (соединительные) etc. vorbit şi vorbesc basarabenii moldoveni” (p. 4). Şi mai departe: „În cazuri foarte rare, când era difi cil a III. Pe marginea unor dicţionare bilingve găsi cuvântul potrivit în limba locală moldoveneas- Autorităţile ţariste erau foarte interesate să-i că (subl. n. – A. C.), am fost nevoiţi să apelăm la facă pe românii-basarabeni să însuşească rapid vor- rădăcini latineşti” (p. 4). ba rusească, graiul impus cu forţa. Se ştie că orice Vom depista acum câteva exemple de cuvinte limbă se învaţă pornind de la cuvânt, căci, după opi- traduse din limba rusă în cea română din Dicţiona- nia unor lingvişti „La langue est un sac de mots” sau rul lui Mihail Ciachir: „un sac à mots”. монолитный – nelămurit (monolit) În Evanghelia după Ioan 1.1 citim: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Dum- определение – numirea (defi nire, determinare) nezeu era Cuvântul”. În această ordine de idei, Vic- коньки – conioce (patine) tor Hugo scria „...le mot c’est le verbe, et le verbe монолог – vorbă în scris (monolog) c’est Dieu”. мумия – matahală (mumie) Aşa stând lucrurile, ţarismul făcea tot posibilul безграмотность – prostie (analfabetism) ca românii basarabeni să memorizeze şi să utilizeze вóрот – îndoitura straiului la gât (guler). cât mai rapid vocabulele ruse. Autorităţile din Chi- Dicţionarele bilingve ruso-moldoveneşti apăru- şinău se conformau politicii lingvistice centrale şi te în Basarabia pe vremea regimului ţarist vorbesc stimulau, într-un fel, alcătuirea şi editarea, de către despre faptul că autorii acestora nu aveau posibili- intelectualii chişinăuieni, a unor dicţionare (cuvân- tatea să ia cunoştinţă de activitatea lexicografi că din telnice) ruso-moldoveneşti. Principatele Româneşti şi mai târziu din Regat, de Iată unele dintre aceste opere. În 1896 Alexan- lucrările lingvistice, de opera literară a scriitorilor dru Beldescu publică primul dicţionar bilingv cu români din sec. al XIX-lea. Accesul liber la tezau- denumirea «Русско-молдавский словарь» (7 000 rul, patrimoniul cultural de peste Prut le-ar fi îmbo- de cuvinte). Mai trec 3 ani şi în 1899 un alt autor, găţit propriul lor vocabular, le-ar fi ajutat la găsirea Gh. Codreanu, alcătuieşte şi publică la Chişinău echivalentelor adecvate ale unor cuvinte din limba următoarea lucrare lexicografi că «Краткий русско- rusă, ce urmau a fi traduse. молдавский разговорный словарь. Практическое În lipsa acestor contacte absolut naturale şi in- пособие для грамотных молдаван, а также для dispensabile, lexicografi i basarabeni: a) pe de o par- русских, желающих посетить молдавские села te, erau nevoiţi să se limiteze doar la graiul rural, Бессарабии». Acest Dicţionar a suportat trei ediţii popular, limitat prin defi niţie şi b) pe de altă parte, – 1899, 1904, 1912 (vezi А. Т. Борщ. Молдавская se „întreceau” la calchieri nesăbuite din limba rusă. лексикография. – Chişinău, 1949, possim). În ambele situaţii avea de suferit cauza, citito- În dicţionarele bilingve menţionate se „înghe- rul cult, destinatarul care nu putea decât să respingă suie” cuvinte „curat moldoveneşti”, după cum le o asemenea limbă, pretinsă literară, să nu o înve- califi că autorii acestor „opere” lexicografi ce. Iată ţe şi să nu o propage. Consecinţa stă la suprafaţă: câteva mostre: oamenii să se dezică de această caraghioasă „limbă rus. подарок – mold. dăruinţă (cadou) moldovenească” şi să treacă la învăţarea şi utiliza- rus. введение – mold. intrare (introducere) rea limbii ruse. Astfel, ţarismul îşi atingea scopul rus. намерение – mold. socoteală (intenţie) propus din start: sărăcirea, rusifi carea şi apoi asi- rus. обильный – mold. distulat (îmbelşugat, milarea glotică şi etnică a românilor din Basarabia abundent) (vezi: supra Cap. I). rus. ступеньки – mold. prichişioru (treaptă) rus. кучер – mold. mânătoriu (vizitiu) rus. сирота – mold. sărman (orfan) IV. Situaţia lingvistică în cele trei judeţe ba- rus. счет – mold. numărătura (cont, socoteală) sarabene între 1856–1878 rus. зоркий – mold. golbat (ager, perspicace) Pentru o mai ilustrativă demonstrare a politicii ţariste de asimilare şi rusifi care a basarabenilor, am

nr. 2(25), iunie 2012 - 33 Akademos putea compara situaţia naţională, inclusiv glotică, măcar! Am fost şi sunt o insulă solitară în imensul din cele 3 judeţe: Cahul, Ismail şi Bolgrad, retro- ocean al slavismului. Mai mult nu zic” (O. A. Chişi- cedate Moldovei în 1856. Timp de 22 de ani aceste nău, 1957, p. 424). judeţe s-au afl at în componenţa României (1856– Este bine cunoscută activitatea preotului Alexe 1878). În acest răstimp viaţa socială, cultura naţio- Mateevici de apărător înfl ăcărat al cauzei naţionale, nală mergeau pe ascendenţă. Iată câteva date: al luptei pentru identitatea etnică a românilor, a lim- – s-a revenit la scrierea cu alfabet latin; bii române, a istoriei neamului, a religiei ortodoxe, – s-a deschis Liceul Clasic complet în Bol- a obiceiurilor strămoşeşti. Iată unele acţiuni concre- grad, care funcţiona în limba română; te ale patriotului Alexe Mateevici (1878–1917; satul – au fost create: a) o şcoală normală, b) un Căinari, Zaim, judeţul Tighina): gimnaziu cu seminar, c) două gimnazii de fete – toa- Primo. Ca elev la Seminarul Teologic din Chi- te cu limba română de predare; şinău, în anul 1906 întocmeşte un Memoriu din par- – în plină activitate erau 7 şcoli primare ur- tea seminariştilor, cerând „obligativitatea predării bane şi 124 de şcoli primare rurale (vezi: Valeriu în limba română în clasele superioare, introducerea Dulgheru „200 de ani de la Răstignirea Basarabiei Istoriei Naţionale şi a Cântării bisericeşti moldove- (VI), Răstignirea Basarabiei de Sud la 1878” – Lite- neşti” (vezi: I. Nuţă, Alexe Mateevici şi limba ro- ratura şi arta, 3 martie 2012, p. 3 (apud Ion Costin, mână – rev. Limba română. Chişinău, 1991, nr. 4, Sub jug străin). p. 28). Secundo. Tot în anul 1906, în primul ziar de V. Rezistenţa basarabenilor împotriva rusifi - limbă română Basarabia, Alexe Mateevici scria: cării şi asimilării „Dacă moldovenii noştri până în vremea de astăzi Fireşte, tendinţei barbare de dezrădăcinare a au stat obijduiţi, în întuneric, apoi (asta s-a întâm- românismului, a simţului naţional al autohtonilor plat) din pricina că ei au fost atât de chinuiţi, atât de basarabeni i se opunea o rezistenţă din partea boie- lipsiţi de cele trebuincioase traiului, inimii şi minţii, rilor locali luminaţi, intelectualilor şi oamenilor de că nici n-au ştiut că mai este ceva pe lume, afară de bună-credinţă. bordeiele lor, sărace şi pustiu. Mulţi boieri moldoveni erau gata să fi nanţeze Ei nici n-au auzit de bunurile învăţăturii în lim- predarea limbii române în şcoli ţinutale, prin achita- ba-mamă, nici nu şi-au putut închipui ce plăcere rea salariilor pentru profesorii respectivi. Alţii erau simţi, când citeşti o carte serioasă în limba pe care o predispuşi să ajute material editarea unor manuale auzi şi o vorbeşti din leagăn” (Alexe Mateevici. Po- de limbă română. ezii. Carmena. Ediţie bilingvă româno-latină. Ver- Să ne referim la unele fapte şi acţiuni concrete, siunea latină Valentin Harega. Prefaţa lui H. Corbu. întreprinse de elita timpului. Chişinău: Ştiinţa, 1996, p. 7). Scriitorul, fabulistul şi dramaturgul Constantin Terzo. Fiind student la Academia Teologică din Stamati (1786–1869) notează că „nobileţea din Ba- Kiev (1910–1914), în numele Societăţii Deştepta- sarabia în Adunarea sa din Chişinău, în anul 1863, rea cere introducerea Limbii române în şcolile din a suplicat Guvernului (a rugat cu umilinţă – A. Basarabia (I. Nuţă. Ibidem, p. 29). C.) de aici un clas de studii naţionale (C. Stamati, Quarto. Pe 25-28 mai 1917 la Chişinău, în curs O. A. Chişinău, 1958, p. 391)”. Cererea a rămas fără de eliberare de ţarism, s-a ţinut „Congresul guber- răspuns! nial al învăţătorilor moldoveni din Basarabia”. Să Mai târziu, acelaşi Constantin Stamati nota ur- cităm fragmentar din ilustra alocuţiune a lui A. Ma- mătoarele: „În Basarabia lipsesc cu totul şcoli româ- teevici la acest Congres: „Lucrul drept poate înfl ori neşti; avem un dialect ruso-român; în grabă nici nu numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire va mai fi limba românească în Basarabia, pentru că am văzut astăzi că între dumneavoastră nu toţi sunt are să se mistuie cu cea rusească” (Ibidem, p. 501). uniţi asupra unor idei drepte. Unii se socotesc mol- Feciorul fabulistului, Constantin Stamati-Ciu- doveni, alţii – cei mai puţini – români. Ei, bine, dacă rea, prozator, dramaturg şi poet (1828–1898) nota aţi luat asupra dumneavoastră sarcina de a lumina cu tristeţe şi durere: „Ce se atinge de scrierile mele poporul, apoi trebuie să daţi poporului idei adevăra- în limba română, îmi era imposibil a le scoate la te, căci altfel întreg învăţământul e fără rost... lumină. În toată Rusia nu există nici o tipografi e Da, suntem moldoveni, fi i ai vechii Moldove, română. Limba română rustică, aşa cum o vorbeş- însă facem parte din marele trup al românismu- te poporul nostru din Basarabia, a fost singurul iz- lui, aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania vor din care m-am adăpat. Nici o şcoală populară (aplauze). Fraţii noştri din Bucovina, Transilvania

34 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

şi Macedonia nu se numesc după locurile unde tră- rabia (1812–1918). Chişinău, Ed. Museum, 2003, iesc, ci îşi zic români. Aşa trebuie să facem şi noi! passim). Comentariile ne par de prisos!]. (aplauze)... Nu este lipsit de interes să arătăm că a pledat Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel cauza limbii române în şcolile basarabene deputatul suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Dionisii Petrovici Gulkin, de origine rusă. Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi Când Duma de Stat de Legislatura III, 1911 a de-ai romanilor, şi fraţi cu italienii, francezii, spa- discutat Proiectul de Lege cu privire la învăţământul niolii şi portughezii. Aceasta trebuie s-o spunem şi primar, discuţii aprinse a stârnit chestiunea limbii de copiilor şi tuturor celor neluminaţi, să-i luminăm pe predare în şcolile minoritare. Puterea ofi cială şovi- toţi cu lumina dreaptă... nă dorea rusifi carea grabnică a minoritarilor, inclu- N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai siv a basarabenilor. Deputatul de origine rusă Di- una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie onisii Gulkin, ales din partea ţăranilor basarabeni, din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba. spre deosebire de alţi deputaţi (unii chiar fi ind din Noi trebuie să ajungem de la limba noastră proastă Basarabia), a cerut şcoli primare cu limba română de astăzi numaidecât la limba literară românească de predare (vezi: T. Rusu. Un singur om împotriva (subl. n. – A. C.) (A. Mateevici. Opere, vol. I, 1993, unui imperiu. Făclia, 22 apr. 2011, p. 12, apud Ф. К. p. 463-464). Гросу. Молдавский великоросс. Chişinău, 2011). Alexe Mateevici, autorul celebrei poezii Limba În alocaţiunea sa ţinută la şedinţa Dumei de Stat noastră, devenită astăzi Imnul Republicii Moldova, din Petersburg, la 10 noiembrie 1911, deputatul din nu a fost nici politician, nici savant, ci preot, chemat Basarabia D. P. Gulkin a menţionat despre „rusifi - să lumineze poporul, ca un păstor al inimilor, om de carea forţată care se produce... în Basarabia, ...pen- bună-credinţă, susţinător şi protagonist al adevăru- tru care trebuie să-i fi e ruşine unui om rus onest”. lui, oricare ar fi el! Şi mai departe „Nici într-o biserică... nu se ofi ciază Interesant este de menţionat, în această ordine slujba bisericească (ofi ciul divin) în limba localni- de idei, că în Basarabia, pe vremea ţarismului, se cilor, peste tot slujba e în limba rusă, aşa că nici un găseau şi intelectuali ruşi care înţelegeau că aici lo- moldovean nu înţelege nimic”, „eu consider că se- cuiesc români-basarabeni şi că ei vorbesc limba ro- paratismul apare în rezultatul rusifi cării violente”. mână. Astfel, eforul Circumscripţiei de Învăţământ Contra opiniei lui Gulkin s-au pronunţat Vladi- Odesa A. Artimovici, într-o scrisoare din 11 februa- mir Purişkevici, mare moşier şi ministru; Nicolae rie 1863 către Ministerul Instrucţiunii Publice din Ghepeţchi (preot), Nicolae Şoltuz – primar de Soro- Rusia, scria: „Sunt de părerea că va fi greu să îm- ca, Leonid Casso, ministru al Instrucţiunii Publice piedicăm populaţia românească a Basarabiei (subl. (1910–1914) ş. a. n. – A. C.) să folosească limba Principatelor vecine, Vl. Purişkevici, de pildă, a replicat: „Dacă se unde populaţia românească compactă o va dezvolta dau şcoli în limba maternă moldovenilor, apoi tre- pe baza elementelor latineşti, neprielnice limbii sla- buie permise şcoli naţionale şi iakuţilor, ceremişilor, ve; restricţiile guvernamentale, ce urmăresc în cazul bureaţilor şi altor popoare slab dezvoltate” (vezi: dat scopul de a înrădăcina în Basarabia un dialect Andrei Grosu. Cum l-am descoperit pe D. P. Gulkin. apropiat limbii slave, nu vor fi , se vede, de nici un Făclia, 30.X.2010, p. 9; apud Petru Cazacu. Mol- folos: nu-i putem constrânge pe învăţători să predea dova dintre Prut şi Nistru, 1912–1918. Chişinău, o limbă care în curând va deveni moartă în Moldo- 1992, p. 198). va şi Valahia, adică printre masele principalelor ei Cu o deosebită indignare şi furie împotriva pro- purtători, şi nici părinţii nu vor dori ca ai lor copii punerii lui Gulkin s-a pronunţat deputatul basara- să înveţe o limbă diferită de cea pe care o vorbesc bean, preotul Nicolae Ghepeţchi. În alocuţiunea din ei în viaţa de toate zilele” (subl. n. – A. C.) [Arhi- 12 octombrie 1911, Domnia Sa a exclamat cu indig- va Centrală Istorică de Stat din Sankt Petersburg. nare: „ce drept... avea Gulkin, un venetic velicorus Fond 733, registru 78, dos. 1043, fi la 7-8. Citat apud în Basarabia, să propună... o aşa şcoală, în care pre- Ion Iova. Ioan Doncev şi istoria apariţiei manuale- darea să fi e numai în limba moldovenească, iar lim- lor lui / Revista de Lingvistică şi Ştiinţă Literară. ba rusă să fi e predată numai ca obiect de studiu”. A.Ş.M., 1993, nr. 1, p. 98. Vezi şi Lidia Colesnic. Şi mai departe „Eu trebuie să-l întreb pe Gu- Funcţionarea limbii române în instituţiile de învă- lkin, e rezultatul nechibzuinţei sau rezultatul trădării ţământ din Basarabia (1812–1918). Autoreferatul Basarabiei?.. – Gulkin a propus o modifi care ce va tezei de doctor în fi lologie. USM, Chişinău, 2001, produce la noi un adevărat incendiu. Prin urmare, p. 14. De aceeaşi autoare Limba română în Basa- domnilor, le veţi da celor de stânga o armă ostilă

nr. 2(25), iunie 2012 - 35 Akademos pentru a face o transformare în conştiinţa moldo- populaţia românească autohtonă din aceste teritorii, venilor (subl. n. – A. C.) (vezi: Andrei Grosu. Cum putem conchide că în Ţara Fagilor această politică l-am descoperit pe D. P. Gulkin. Făclia, 31.X.2010, a fost mai îngăduitoare, mai loială, pe când în Basa- p. 9). rabia ţarismul i-a ţinut pe români în plină beznă şi Văzând furibunda opoziţie ce i se face, Dionisii mărginire culturală. Gulkin a explicat Parlamentului ţarist că „poporul Acad. Grigore Bostan4 relatează că, de acum la rus nu doreşte rusifi carea forţată a minoritarilor, că fi nele secolului al XVIII-lea în Bucovina au fost al- aici e vorba de nişte ambiţii ale unei gloate de im- cătuite (compilate sau copiate) unele cărţi populare postori, care nu fac altceva decât să semene vrajdă şi ca Alexandria (1781), Codicele Constantin Popo- dezbinare între cetăţenii ruşi” (vezi: Mihai Bendas. vici, cu pasaje din povestea lui Sandipa fi lozoful şi D. P. Gulkin – un exponent al spiritualităţii basara- legenda despre Războiul Troadei – redactate la Cer- bene. Făclia, 17 decembrie 2011, apud А. К. Гросу. năuţi, 1796. Молдавский великоросс. Chişinău, 2011). Se editează manuale, cărţi de legi, iar în 1811 Este semnifi cativă replica deputatului basara- la Cernăuţi apare un calendar românesc numit Ca- bean Dionisii Gulkin, adresată parlamentarilor ruşi: lendar de casă; în 1820 Teodor Racoci editează un „Chiar dacă mă veţi exclude din Duma de Stat, to- Crestomatic Românesc ce conţinea traduceri „de tuna nu pot tăcea, atunci când poporul meu vrea să istorii şi de alte făptorii, scoase din autori de pe ose- vorbească” (Mihai Bendas, art. cit. supra). bite limbi”. Se face remarca „s-au tălmăcit de că- tre Teodor Racoci, tâlmaciu a gubernii de Galiţia. VI. Limba română în Bucovina, ocupată de Cernăuţi”5. Imperiul Austro-Ungar (1755), în comparaţie O anume activitate culturală a desfăşurat şi Ghe- cu situaţia glotică în Basarabia sub ţarismul rus orghe Asachi, refugiat în 1821 la Herţa, în locuriele (1812–1918) copilăriei sale, „apoi în satul Colincăuţi, jud. Ho- Fiindcă între Basarabia şi Bucovina există afi - tin”, unde a cules mostre de creaţie populară orală. nităţi de ordin istoric, etnic, lingvistic (glotic), so- Din 1814 la Cernăuţi începe să reapară Calen- cial-politic, cultural etc. (ambele regiuni s-au unit darul de casă cu suplimente beletristice (proză, is- cu Patria-mamă România în anul 1918 – Basarabia torisiri scurte, proverbe, zicători româneşti). Aici la 27 martie, Bucovina – la 28 noiembrie), ne vom găsim versuri, sonete, fabule, semnate de preotul ocupa de diversitatea politicilor lingvistice ale celor din Ceahor şi predicarul la Catedrala din Cernă- două Imperii (Austro-Ungar – în Bucovina şi Impe- uţi Morariu-Andreevici (1818–1895), ulterior (din riul ţarist rus în Basarabia). 1880) arhiepiscop şi Mitropolit al Bucovinei. Lui îi Se ştie că o parte importantă a Ţării de Sus a aparţine fabula „Cucoşul curcănit” (1846) cu urmă- Moldovei în 1775 a fost răpită de Imperiul Austro- toarea morală: Ungar şi denumită Bucovina (mai exact, nordul Bu- Soiul tău păzeşte, nu te fă curcan, covinei, ţinutul Herţa şi judeţul Hotin, actuala regi- Limba ta cinsteşte, de eşti moldovan, une Cernăuţi). Nu te urî însuţi, nu te depărta, Basarabia – parte a Moldovei istorice situată în- De obiceiul tău şi de limba ta, tre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, în 1812 Şi de laşi aice pe ai tăi strămoşi, (după războiul ruso-turc şi Pacea de la Bucureşti) Te prefaci în altul, ca şi cel cucoş6. a fost anexată de către Rusia ţaristă, care a stăpâ- Tot în 1846 în „Calendar...” T. Vasilovici nit-o 106 ani, până la 1917, când s-a creat Republica 4 Democratică Moldovenească, iar la 27 martie 1918 Aici ar trebui să facem o menţiune specială şi să arătăm că noua orânduire politico-socială din Basarabia (Regatul Român) prin votul Sfatului Ţării se declară Unirea Basarabi- nu a discriminat minorităţile naţionale, permiţându-le şcoli în ei cu România3. limbile respective. Astfel, în a. 1921, în judeţele din Basarabia Din capul locului menţionăm că în Bucovina funcţionau şcoli cu diverse etnii minoritare, şi anume: ucrai- românismul nu a fost blocat completamente ca în neşti – 220; ruseşti – 120; bulgăreşti – 78; germane – 73; alte etnii – 43 de şcoli primare (vezi: Ioana Axentii. Dezvoltarea Basarabia, devenită gubernie rusească. gândirii pedagogice în Basarabia anilor 1918–1940. Autorefe- Confruntând grosso modo politica lingvistică a rat al tezei de doctor în pedagogie. Chişinău, Universitatea de celor două imperii: Austro-Ungar în Bucovina şi rus Stat din Moldova, 2004, p. 10). în Basarabia (pe parcursul secolului XIX), faţă de 5 Grigore Bostan, Lora Bostan. Compendium şi antologie „Pagini de literatură română. Bucovina. Regiunea Cernăuţi, 3Grigore Bostan, Lora Bostan. Compendium şi antologie „Pag- ini de literatură română. Bucovina. Regiunea Cernăuţi, 1775– 1775-2000”. Cernăuţi, Ed. Alexandru cel Bun, 2000, p. 5. 2000”. Cernăuţi, Ed. Alexandru cel Bun, 2000. 6 Idem, ibidem, p.6. 36 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 publică o poezie ce pune la stâlpul infamiei pe cei ce Păşi, se duse acuma pe-a nemuririi cale ocolesc („uită”) limba română, preferând una stră- Şi-n urmă-i ne-a lăsat! ină (germana). Poezia se numeşte „Limba noastră 3) Fraţii Hurmuzachi (Gheorghe şi Alecu) reu- către noi”, din care desprindem versurile: şesc, ca în a II-a jumătate a sec. XIX, să deschidă la Maica fi ul iubeşte, eu cum v-am iubit, Institutul de Studii Filozofi ce (asta era Instituţie Ro- Însă spre amare chinuri voi m-aţi osândit, mânească de învăţământ superior de până la inau- Pentru ce, vă rog să-mi spuneţi, voi mă părăsiţi? gurarea în 1875 a Universităţii) o catedră de Limbă Cum că cei mulţi de-al meu nume încă vă roşiţi? şi Literatură Română. Mai mult chiar, s-a decis ca Pe la mijlocul sec. XIX, după eşuarea Revolu- limba şi literatura română să fi e disciplină de preda- ţiei de la 1848, s-au refugiat la Cernăuţi V. Alec- re la Institutul de Teologie din Cernăuţi, ceea ce s-a sandri, M. Kogălniceanu, Al. Russo, Aron Pumnul, întâmplat încă în 1848. George Bariţiu şi alţi paşoptişti, care erau găzduiţi 4) Tot fraţii Hurmuzachi, în 1862, au fondat, prin de Doxachi Hurmuzachi. concursul lui Ion al lui Gheorghe Zbiera, Societatea Aceşti titani ai românismului au contribuit mult pentru Literatură şi Cultură Română în Bucovina – la editarea ziarului Bucovina. Gazetă românească „Societate care timp de peste 80 de ani a grupat şi a pentru politică, religie şi literatură (în limbile ro- călăuzit forţele intelectuale bucovinene”9. mână şi germană). 5) Între anii 1865-1869 la Cernăuţi se editează La 1 decembrie 1848 ziarul amintit publică Pe- Foaia Societăţii pentru Literatură şi Cultură Ro- tiţia Ţării (Bucovinei) compusă din 12 puncte (ar- mână din Bucovina, în paginile căreia sunt inserate ticole), adresate împăratului austriac. În articolul 2 opere artistice ale autorilor din Bucovina şi de peste se cerea: Prut, multe bucăţi de veritabilă creaţie populară din – ca păstrare a naţionalităţii, să se întemeieze spaţiul bucovinean. şcoli pentru limba şi literatura româneasca 6) La Cernăuţi, între 1881-1884 se publică re- – în dregătorii să se puie numai indivizi ce vista literară Aurora Română – organ beletristic al cunosc limba ţării Societăţii pentru Literatură şi Cultură Română din – dregătoriile principale să fi e datoare a primi Bucovina. cereri însoţite în limba românească şi această limbă 7) Între 1891-1897 se editează Gazeta Bucovi- să se rezolvească7. nei, unde îşi publică lucrări: Teodor Ştefanelli, Con- Alte acţiuni: 1) Graţie muncii entuziasmate a stantin Morariu, foiletonistul Mihai Teliman ş. a. lui Alecsandri, Bucovina publică o serie de creaţii 8) Mai mult de un deceniu (1893–1904) apare populare, ca Mioriţa, Toma Alimoş, Mihu Copilul, ziarul Deşteptarea. Gazetă pentru popor, aici găsim Bujor etc.; 2) În urma strădaniilor lui Aron Pumnul poezii, creaţii poetice orale, foiletoane de M. Teli- (1818–1866) în Gimnaziul german din Cernăuţi se man ş. a. introduce un Curs de Limbă, Literatură şi Istorie a 9) Tot la Cernăuţi se editează între anii 1904- Românilor. De la Aron Pumnul şi din crestomaţia 1939, cu întreruperi în perioada Primului Război lui Lepturariu românesc (în 4 volume, 6 cărţi, Viena Mondial, revista Junimea literară, care, după opinia 1862–1865), elevii gimnaziului, printre care era şi lui N. Iorga, „cultiva gustul pentru lucrări literare M. Eminescu, „afl ă multe lucruri importante despre româneşti de valoare”. Şi în continuare: „e o publi- trecutul istoric şi cultural al poporului român”8. caţie de importanţă epocală în dezvoltarea spiritu- Notă. În 1866 junele Eminescu dedică dascălu- lui românesc în Ţara Fagilor”. [Redactor-fondator lui său iubit poezia La mormântul lui Aron Pumnul. al revistei Junimea literară a fost cunoscutul istoric Vom reproduce numai câteva versuri: Ion Nistor.] Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină; De relatat că aproape nimic din acţiunile de or- Cu cipru negru-încinge antică fruntea ta; din naţional românesc, realizate în Bucovina sub C-acuma din pleiada-ţi auroră şi senină habsburgi, nu constatăm în Basarabia ocupată de Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, ţarişti. Se stinse-o dalbă stea! Metalica, vibrânda a clopotelor jale VII. Încheiere Vuieşte în cadenţă şi sună întristat: Ţarismul rus îi ţinea pe românii basarabeni într- Căci ah! Geniul mare al deşteptării tale un total întuneric, nedeschizându-le nici o şcoală, măcar primară, în limba română. Astfel se explică 7 Idem, ibidem, p. 6-7. 8Idem, ibidem, p.8. 9 Idem, ibidem, p.8.

nr. 2(25), iunie 2012 - 37 Akademos faptul că analfabetismul domina la populaţia aborige- se deschidă în Basarabia şcoli primare cu limba de nă. Aproximativ 10,5 la sută dintre bărbaţi ştiau cât de predare moldovenească (adică română), însă el nu a cât carte rusească, iar printre femei numărul acestora găsit susţinere (amănunţit vezi: Cap. V al prezentu- atingea doar 1,7 la sută (vezi: Eлена Затича. Рыцарь lui articol). молдавской школы. Новое время. Сhişinău, 8 apri- Într-o situaţie glotică mai favorabilă şi adecva- lie 2011, p. 6). Limba română era izgonită din bise- tă se afl au românii basarabeni din cele trei judeţe rică, seminarele teologice, judecătorii, administraţie (Cahul, Ismail şi Bolgrad) retrocedate României de etc. etc. (vezi: Cap. I al prezentului articol). către ţarişti între anii 1856-1878. Reveniţi la sânul Ca să-i facă pe elevii români din şcolile ruse să Patriei-mame, timp de 22 de ani românii basara- înveţe mai profund limba de stat, autorităţile locale beni din aceste judeţe se bucurau de toate drepturile ţariste admiteau scrierea şi publicarea unor grama- Statului Român, se adăpau constant la patrimoniul tici elementare bilingve şi unor dicţionare ruso-mol- cultural general al Ţării şi al Limbii Române (vezi: doveneşti. Aceste „opere” conţineau o mulţime de Cap. IV din acest articol). cuvinte, termeni, structuri sintactice calchiate din E cazul să reţinem că şi în nordul Bucovinei, în limba rusă. Prin aceasta se urmărea condamnabila ţinutul Herţa şi în judeţul Hotin (actualmente regiu- idee de a justifi ca glotonimul „limba moldoveneas- nea Cernăuţi), sub regimul habsburgic (1775-1918), că”, deosebită de cea de peste Prut (vezi: Cap. II şi limba română şi cultura naţională nu erau comple- III din acest articol). tamente blocate ca în Basarabia sub ţarii ruşi (vezi: Intelectualii autohtoni, scriitori, oameni de bu- Cap. VI din prezentul articol). nă-credinţă şi cu sufl et românesc încercau să opună În încheiere subliniem, în mod expres, că atât rezistenţă tăvălugului rusifi cator, dar efectele erau pentru românii basarabeni, cât şi pentru cei bucovi- nesemnifi cative. În acest sens e relevant şi următo- neni puternica Renaştere Naţională a avut loc abia rul caz. Într-o şedinţă din 10 noiembrie 1910 a Du- după Unirea cu Patria-mamă România (1918-1940, mei de Stat din Rusia ţaristă deputatul basarabean 1941-1944). de origine rusă Dionisii Gulkin a cerut insistent să Îmi permit să mai citez o dată pe autorii minu- natului volum Pagini de literatură. Bucovina. Regi- unea Cernăuţi, 1755–2000: Ora stelară a literaturii române din Bucovina o constituie cele două decenii interbelice (1918–1940, 1941–1944)10. Dar această epocă de mare eferves- cenţă cultural-literară a fost mult prea scurtă, pen- tru ca forţele creatoare... să se poată realiza plenar în spaţiul bucovinean. Acelaşi lucru se poate spune şi referitor la româ- nismul din Basarabia în perioadele numite mai sus. E semnifi cativ că după Unire, în 1921, în Basarabia s-au deschis 1 233 de şcoli primare româneşti. Învă- ţământul naţional mergea pe ascendentă. În 1939, de pildă, funcţionau 2 718 şcoli cu un contingent de 334 747 de elevi şi 7 591 de profesori de toate gradele; 13 licee de băieţi şi 9 licee de fete; 24 de gimnazii (vezi revista Flux, 25 septembrie, 1989, p. 7). Politica lingvistică în Basarabia în cei 200 de ani a mers pe linie zigzagată, cunoscând urcuşuri, dar şi, mai ales, coborâşuri, fapt care a avut repercusiuni directe negative asupra limbii şi conştiinţei noastre naţionale. În prezent, dacă dorim să supravieţuim, trebuie „să ne ţinem de limbă, de istoria noastră, cum se ţine un om, în primejdia de a se îneca, de prăjina ce i se aruncă spre scăpare” (Mihail Kogălniceanu). Bătălia sfântă continuă şi vom ieşi victorioşi, numai dacă vom fi uniţi în spirit şi simţiri. Nicolae Coţofan. Burlui. Şamotă, H - 810 mm x 64 mm, 2009 10 Idem, ibidem, p.18 38 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

UNIREA BASARABIEI tul că progresul naţiunii depinde, în primul rând, de obţinerea libertăţii de a-şi determina ea însăşi vii- CU ROMÂNIA torul sub conducerea propriilor aleşi. Începând cu acea perioadă, ideea înfăptuirii statelor naţionale a CA ŞANSĂ A ASIMILĂRII fost fermentul cel mai puternic în Europa. Această MODERNITĂŢII tendinţă a fost asociată cu fenomenul dezvoltării şi modernizării tuturor componentelor vieţii naţionale, EUROPENE considerându-se că numai statul naţional are autori- tatea şi capacitatea afi rmării şi protejării intereselor Dr. hab. Nicolae ENCIU naţiunii2. Considerând modernitatea / modernizarea drept un amplu şi complex proces de reevaluare a ierar- THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMA- hiei valorilor, a instituţiilor care însoţesc sau pre- NIA AS AN ASSIMILATION CHANCE OF THE ced o creştere social-economică, dar şi un progres EUROPEAN MODERNISM intelectual remarcabil3, putem afi rma că anul 1918 Beginning with defi ning the modernization/mo- a constituit nu numai momentul decisiv în făuri- dernism as an effort of ,,burning the steps” passed rea statului naţional unitar român, prin includerea through by the Western European countries, this stu- în componenţa sa a tuturor teritoriilor româneşti dy substantiates with reasons the thesis, according to afl ate până atunci sub dominaţie străină4, ci a mar- which the Declaration of the Sfatul Ţării from 1918 March 27/ April 9 concerning the Union of Bessara- cat, totodată, intrarea întregului continent european bia with Romania was the essential precondition of într-o etapă istorică calitativ nouă şi total diferită de 5 the effort of political, social-economical and cultural perioada antebelică . Aceasta, deoarece, în acel an modernization. This very effort was on the one hand s-a pronunţat sentinţa defi nitivă în uriaşul proces is- crowned with indisputable achievements in various toric dintre stat şi naţiune care, deschis de decenii, areas of activity, but on the other hand it determined s-a judecat în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris an incomplete, sometimes even distorted assimila- din 1919-1920. „Asistăm, – menţiona în acest con- tion of some fundamental aspects of the European text sociologul Dimitrie Gusti, – la înscrierea unui modernism. însemnat capitol în istorie: la o înmormântare şi la o înviere. Statul vechi, veşnic agresiv şi cuceritor, În şedinţa istorică din 27 martie / 9 aprilie 1918, bazat, înlăuntru şi în afară, pe simpla putere brutală, a murit, iar statul nou, întemeiat pe o idee, pe ideea pornind de la considerentul că Basarabia, în hota- 6 rele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile naţională şi democratică, i-a luat locul” . graniţe cu Austria, fusese „ruptă de Rusia acum o Cu referire la România şi, în egală măsură, la sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove”, Basarabia de după Primul Război Mondial, dezvol- precum şi „în puterea dreptului istoric şi dreptului tarea social-economică, politică şi culturală a de- de neam, pe baza principiului că noroadele singure curs în cadrul unui efort prin care s-a încercat „ar- să-şi hotărască soarta lor”, deputaţii Sfatului Ţării derea etapelor” parcurse pe drumul modernizării de au decis, cu majoritate covârşitoare de voturi, unirea către statele Europei Occidentale, efort încununat cu Basarabiei cu România1, integrând, în atare mod, 2 Detalii la Vasile Puşcaş, Procesul de modernizare în România evenimentul în cauză în amplul proces european de interbelică, în „Revista de istorie” (Bucureşti), tomul 42, nr. 4, concretizare a principiului naţionalităţilor afi rmat de 1989, p. 335. Marea Revoluţie Franceză de la 1789 şi realizat, pe 3 Enciclopedia universală Britannica. Vol. 10. Coord.: Ilieş parcurs, la scara întregii Europe Centrale şi de Est. Câmpeanu, Cornelia Marinescu, Editura Litera, Bucureşti, Este în afara oricăror dubii că noua arhitectură 2010, p.271-272; Alexis Nouss, Modernitatea. Traducere din naţional-statală a Europei Centrale şi celei Sud-Es- franceză de Viorica Popescu şi Gheorghe Crăciun, Editura Pa- ralela 45, F.l., 2000; Sergiu Tămaş, Dicţionar politic. Instituţiile tice de după Primul Război Mondial a fost nu nu- democraţiei şi cultura civică. Ed. a II-a rev. şi ad., Casa de edi- mai rezultatul războiului, ci şi al efortului naţiunilor tură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1996, p. 340-341. asuprite din cele trei imperii din zonă de a înfăptui 4 Vezi Emmanuel de Martonne, La nouvelle Roumanie dans la o cale mai modernă de viaţă prin mijlocirea autode- nouvelle Europe, Tipografi a Curţii Regale, Bucureşti, 1922, 20 p. terminării naţionale. Cu referire la spaţiul românesc 5 Istoria secolului XX. Vol. I: Sfârşitul „lumii europene” (1900- de cultură şi civilizaţie, pornind mai ales de la anul 1945). Sub redacţia: Serge Berstein şi Pierre Milza. Traducere: 1848, românitatea a conştientizat tot mai mult fap- Marius Ioan, Editura BIC ALL, Bucureşti, partea I, II; I. Saizu şi Al. Tacu, Europa economică interbelică, Institutul European, 1 Unirea Basarabiei şi a Bucovinei cu România. 1917-1918. Iaşi, 1997. Documente. Antologie de Ion Calafeteanu şi Viorica-Pompilia 6 Dimitrie Gusti, Problema naţiunii, în „Arhiva pentru ştiinţa şi Moisuc, Editura Hyperion, Chişinău, 1995, p. 215-216. reforma socială”, an. I, nr. 2-3, iulie-octombrie 1919, p. 548.

nr. 2(25), iunie 2012 - 39 Akademos succese incontestabile în varii domenii de activitate, 77-78 % din total. Au fost aleşi 90 de deputaţi în care însă a determinat şi o asimilare incompletă, iar cadrul scrutinului din zilele de 15, 16 şi 17 martie uneori chiar distorsionată, a unor aspecte fundamen- 1919, şi 37 de senatori în zilele de 20 şi 21 martie. tale ce caracterizau societăţile ţărilor dezvoltate 7. Din cei 90 de deputaţi aleşi, 72 aparţineau Partidu- Pentru Basarabia în special, Unirea din 1918 lui Ţărănesc, iar 18 s-au afi liat Ligii Poporului11. a fost precondiţia efortului de modernizare politi- Precum menţiona ministrul de stat Ion Inculeţ că, economico-socială şi culturală, efort produs în în şedinţa Adunării Deputaţilor, la încheierea acelui cadrul procesului de difuzare a unor valori şi forme prim exerciţiu electoral, „a fost în Basarabia o an- de organizare instituţională şi economică dinspre chetă făcută de străini. A căzut şi în mâinile mele un Occident prin intermediul factorilor de decizie ai exemplar după referatul acesta făcut pentru străini. României. Aşa cum afi rma preşedintele Consiliului Ei bine, iată, străinii au constatat că, în Basarabia, de Miniştri Ion I.C. Brătianu, „România Nouă con- alegerile s-au făcut în libertate şi pot fi considerate stituie temelia unei vieţi naţionale, în cadrul căreia ca un plebiscit în folosul României” 12. În aşa mod, se va putea dezvolta de aci înainte în pace şi în feri- prin alegerile din martie 1919 pentru Adunarea De- cire întregul neam românesc” 8. putaţilor şi Senatul Noii Românii s-a pus începutul Acelaşi Ion I.C. Brătianu menţiona, pe bună unei vieţi politice şi de partid moderne în Basarabia. dreptate, că Unirea de la 1918 „izvorăşte din pute- Chiar dacă în perioada ce a urmat, până în februarie rea de viaţă a poporului român, din vitejia soldaţilor 1938, România a trecut printr-un adevărat „carusel noştri şi din voinţa hotărâtă a românilor de pretutin- guvernamental”, doar în primul deceniu perindân- deni. Ea se întemeiază pe fi inţa însăşi a neamului du-se la cârma ţării 11 guverne, este în afara oricăror românesc, care de aproape două mii de ani, în mij- dubii adevărul că, prin legiferarea votului universal, locul tuturor vitregiilor vremii, a ştiut să-şi păstre- politica intrase efectiv în viaţa cotidiană a populaţiei ze neatins caracterul de conştiinţă naţională. Ea se Basarabiei, aceasta participând, de rând cu toţi cetă- reazemă pe cerinţele istoriei, care îi impun desfi in- ţenii României, la 11 alegeri parlamentare în cei 22 ţarea tuturor graniţelor nedrepte şi nefi reşti şi stator- de ani ai perioadei interbelice 13. nicirea statelor după principiile naţionalităţilor. Ea e Sub aspectul modernizării economice, reforma voită, în fi ne, de nevoile neamului românesc care nu agrară din 1918-1924 a fost, indiscutabil, cea mai poate trăi despărţit şi care numai prin unirea laolaltă importantă şi apreciată. Indiferent de ideologia a tuturor fi ilor lui îşi poate îndeplini cu folos pentru de partid îmbrăţişată sau de gradul de infl uenţă a omenire şi cu strălucire pentru el misiunea civiliza- partidului pe care-l reprezentau în forul legislativ, toare în această parte a lumii” 9. deputaţii şi senatorii din toate colţurile României Unul dintre promotorii indiscutabili al efortului au considerat legiferarea reformei agrare drept o de modernizare a Basarabiei în primii ani postbelici îndatorire faţă de ţărănimea care se jertfi se în răz- a fost însuşi regele Ferdinand I (1914-1927) care, boi, iar votul universal şi împroprietărirea au fost prin o serie de decrete-legi a contribuit efectiv la înţelese drept două obiective esenţiale, dar ca părţi difuzarea şi implementarea unor elemente esenţiale componente ale unui întreg – democratizarea şi mo- ale modernităţii europene. dernizarea societăţii14. Aşa cum afi rmau în acea pe- Astfel, cu referire la modernizarea politică, prin rioadă preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I.C. decretul regal nr. 3675 din 13 decembrie 1918, cor- Brătianu şi ministrul Agriculturii şi Domeniilor Ion pul electoral al tuturor cetăţenilor români majori Duca, „numai prin împroprietărire se va face ţără- din teritoriul vechi al României şi din Basarabia nimei dreptatea ce i s-a făgăduit” şi „numai astfel, era convocat, pentru prima oară în istoria acestui rezemată pe un popor înstărit şi mulţumit de soar- ţinut, să aleagă „pe circumscripţii electorale, prin ta lui, unitatea naţională va putea să dea roadele ei vot universal, direct, obligator şi secret, şi pe baza binefăcătoare”15. Mai mult ca atât, aceiaşi oameni reprezentării proporţionale”, numărul de deputaţi şi 11 de senatori stabilit prin acelaşi decret 10. Acest prim „Dezbaterile Adunării Deputaţilor”, nr. 23, şedinţa din 30 de- cembrie 1919, p. 313. exerciţiu electoral s-a produs în martie 1919 când, 12 „Dezbaterile Adunării Deputaţilor”, nr. 12, şedinţa din 13 de- în Basarabia, din circa 506 000 de alegători cu drept cembrie 1919, p. 119. de vot, s-au prezentat la urne 386 000, reprezentând 13 Ioan Scurtu, Civilizaţia românească interbelică (1918-1940), 7 Detalii la Andrei Josan, Economia României interbelice în Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008, p. 174, context european, Editura ASE, Bucureşti, 2004, p. 139-160. 185. 8 „Monitorul Ofi cial”, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, p. 3750. 14 Svetlana Suveică, Basarabia în primul deceniu interbelic 9 „Monitorul Ofi cial”, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, p. 3749- (1918-1928): modernizare prin reforme, Editura Pontos, Chi- 3750. şinău, 2010, p. 130. 10 „Monitorul Ofi cial”, nr. 213, 14/27 decembrie 1918, 15 „Monitorul Ofi cial”, nr. 214, 15/28 decembrie 1918, p. 3781. p. 3814.

40 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 politici şi de stat au insistat cu toată hotărârea „să 650 aur efectiv, şi 98 105 500 în Marea Britanie, la se ţină seamă de condiţiile speciale ale Basarabiei”, Bank of England, deci un total de 493 730 430 aur deoarece „datoria noastră este să nu nesocotim aces- efectiv20. te deosebiri, spre a putea asigura pe viitor ţinutului Aşadar, în pofi da enormelor difi cultăţi, prin de peste Prut un aşezământ agrar temeinic şi o dez- decretul regal din 15 octombrie 1918, creditul de voltare istorică liniştită”16. război în sumă de 1,7 miliarde lei a fost sporit cu În aceeaşi direcţie se înscrie şi efortul factorilor 300 milioane lei, până la suma totală de 2 miliarde de decizie politică ai României interbelice nu nu- de lei, respectiva sumă urmând a fi acordată popu- mai de menţinere, ci şi de dezvoltare în continua- laţiei Basarabiei pentru pagubele de orice fel cauza- re a relaţiilor comercial-economice tradiţionale cu te de război, precum şi pentru orice alte cheltuieli Ucraina, chiar dacă Nistrul devenise, după 1918, provocate de război21. Printr-un alt decret regal, din frontieră de stat între cele două ţări, modifi cân- 1 noiembrie 1918, s-a permis municipiului Chişi- du-i-se prin aceasta regimul obişnuit. Aşa cum până nău „să contracteze un împrumut până la concurenţa în aprilie 1919, –perioadă în care Ucraina a reuşit sumei de 10 mil. lei de la orice bancă din ţară şi în să-şi menţină independenţa politică 17, – circulaţia cont curent, cu care să se aprovizioneze cu alimente pe Nistru a continuat să se efectueze fără niciun fel de primă necesitate şi obiecte de îmbrăcăminte şi de obstacole şi în vederea protejării intereselor eco- încălţăminte”22. nomice ale populaţiei Basarabiei, Direcţia generală În aceeaşi ordine de idei, prin contribuţia directă economică din cadrul guvernului României a decis a reginei Maria a României, în perioada imediat ur- instituirea, până la unifi carea administrativă a ţării, mătoare unirii Basarabiei cu România, având în ve- a câte un serviciu comun de import-export la Iaşi dere consecinţele sociale extrem de grave produse de şi Chişinău, iar în vederea dezvoltării schimbului anii războiului mondial, a fost înfi inţată Societatea de mărfuri cu Ucraina, aceeaşi Direcţie generală a pentru ocrotirea orfanilor de război, având ca scop delegat un reprezentant al său în Ucraina, cu misiu- „adăpostirea, întreţinerea şi educaţia fi zică şi morală 18 nea de creare a unui serviciu economic special . O a orfanilor de război”, cu secţii regionale la Iaşi, Bu- altă decizie a Consiliului de Miniştri al României, cureşti, Craiova şi Chişinău, cuprinzând judeţele din adoptată la propunerea ministrului secretar de stat la întreaga Basarabie23. La scurt timp de la înfi inţare, departamentul industriei şi comerţului, viza acorda- printr-un decret semnat de regele Ferdinand I, s-a rea înlesnirilor şi foloaselor Legii pentru încurajarea decis acordarea unei subvenţii iniţiale de 10 mil. lei industriei naţionale societăţii „Hercule”, în intenţia Societăţii „Ocrotirea orfanilor din război”, prin co- acesteia de înfi inţare a unei fabrici de zahăr în co- mitetele din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Chişinău24. muna Mândâc din judeţul Soroca 19. Concomitent cu respectiva iniţiativă, printr-un alt Însă până la eforturile de modernizare economi- decret regal, a fost deschis pe seama Ministerului că propriu-zisă a Basarabiei, o serie de măsuri au agriculturii şi domeniilor un credit extraordinar de vizat refacerea ei economică şi socială, cauzată de 1 mil. lei, „spre a se veni în ajutorul centralei coope- războiul mondial. Respectivele măsuri au fost cu rativelor basarabene, însărcinată cu aprovizionarea atât mai preţioase, cu cât România se afl a, în acea populaţiei din Basarabia” 25. În fi ne, prin adoptarea perioadă, într-o situaţie extrem de difi cilă, având statutului Societăţii pe acţiuni „Steaua Basarabiei” stocul de aur depus în trei state – în Rusia, Germa- cu sediul la Iaşi, s-a urmărit scopul „desfacerii în nia şi Marea Britanie. Potrivit datelor Guvernato- Basarabia, în condiţiile cele mai avantajoase pen- rului Băncii Naţionale a României I.G. Bibicescu, tru populaţie, a produselor ce lipsesc acolo, precum din 17 februarie 1919, partea cea mai însemnată a petrolul şi derivatele sale, sarea, chibriturile, tutun, acelui tezaur se afl a în Rusia, „în sumă de peste lei scânduri, şindrilă ş.a., precum şi de a aduce din Ba- 315 mil. aur efectiv şi 1,5 mld. alte valori şi titluri, tezaur garantat de guvernul Imperial”, care însă fusese, între timp, înlocuit cu un guvern bolşevic. 20 „Monitorul Ofi cial”, nr. 252, 8/21 februarie 1919, p. 5173- În plus, o altă parte a tezaurului se afl a depusă la 5184. Reichsbank din Germania, în valoare de lei 80 469 21 „Monitorul Ofi cial”, nr. 167, 17/30 octombrie 1918, p. 2002. 22 16 „Monitorul Ofi cial”, nr. 220, 22 decembrie 1918 / 4 ianuarie „Monitorul Ofi cial”, nr. 181, 3/16 noiembrie 1918, p. 3165. 1919, p. 4016. 23 „Monitorul Ofi cial”, nr. 19, 22 aprilie/5 mai 1918, p. 239- 17 Vezi Nicolae Smadu, Frontul sanitar pe Nistru şi epidemiile 243. din Basarabia, Imprimeria Statului, Chişinău, 1922, p. 30-31. 24 „Monitorul Ofi cial”, nr. 239, 20 ianuarie/2 februarie 1919, 18 „Monitorul Ofi cial”, nr. 117, 17/30 august 1918, p. 1840. p. 4684. 19 „Monitorul Ofi cial”, nr. 155, 3/16 octombrie 1918, p. 2640. 25 „Monitorul Ofi cial”, nr. 226, 4/17 ianuarie 1919, p. 4230.

nr. 2(25), iunie 2012 - 41 Akademos sarabia diferite produse în Moldova” 26. de o comisie şcolară a naţionalităţii respective, în Învăţământul şi efortul de ridicare a nivelului conformitate cu principiile hotărâte de directorat de cultură al maselor largi ale populaţiei Basarabiei şi de ministerul instrucţiunii publice; b) părinţii au făcut, indiscutabil, obiectul preocupărilor prio- erau liberi în alegerea şcolii pentru copiii lor; c) în ritare ale administraţiei române şi întregului corp fi ecare şcoală, învăţământul consta din trei părţi: profesoral din România din chiar anul 1918. Având 1. partea fundamentală, conţinând obiectele la lim- în vedere lipsa acută a materialelor didactice şi a ba română, istoria românilor, geografi a României, rechizitelor şcolare, printr-un decret al regelui Fer- – toate predate în limba română după programe de dinand I, a fost deschis pe seama bugetului Minis- stat; 2. obiectele cerute de tipul şcolii şi 3. limba terului cultelor şi instrucţiunii, administraţia Casei naţionalităţii respective29. şcolilor, pe exerciţiul fi nanciar 1918-1919, un credit Avându-se în vedere lipsa acută de personal extraordinar de 1 mil. lei pentru procurarea cărţilor didactic în primii ani postbelici, la 12 septembrie didactice, literare, ştiinţifi ce şi a rechizitelor pentru 1918 a fost adoptat decretul-lege cu privire la or- nevoile şcolilor din Basarabia 27. ganizarea şcolilor medii şi a şcolilor normale (pe- Potrivit mărturiei datând cu 14 noiembrie 1918 dagogice) din Basarabia. Primele şcoli normale a generalului Artur Văitoianu, pe atunci ministru de (pedagogice) erau instituite în oraşele Soroca, Ce- Interne, „Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii a trimis tatea Albă şi Chişinău, ele fi ind defi nite, conform în Basarabia în ianuarie curent mai mulţi învăţători, art. 8 al decretului respectiv, drept „instituţii şcola- institutori şi profesori, în scopul de a încerca, prin re pedagogice secundare, care au scopul de a pre- sfaturi, să risipească neîncrederea semănată printre găti personalul didactic pentru învăţământul pri- săteni de către bandele bolşevice şi să formeze legă- mar”. Durata cursurilor în şcolile normale era de 5 tura sufl etească cu poporul de peste Prut. Încerca- ani. Pentru elevii cei mai silitori şi cu purtare bună, rea, pe cât de folositoare, a fost şi îndrăzneaţă, căci fi ecare şcoală normală oferea 100 de burse, câte 20 aceşti piloni ai culturii şi ai sufl etului românesc au de fi ecare clasă. După absolvirea şcolii, bursierii păşit imediat în satele încă pline de răzvrătirea bol- erau datori să servească în calitate de învăţători pe şevică, fără a se sprijini pe armata ţării, pentru a nu o durată de cel puţin 5 ani30. Acelaşi decret-lege stârni bănuieli, încrezătoare numai în mijloacele stabilea şi programa şcolilor normale (pedagogi- proprii. Părăsindu-şi familiile pentru o cauză naţio- ce), incluzând obiectele: religia, limba română, nală, ei şi-au primejduit adeseori viaţa. Numai gra- limba naţională, limba franceză, pedagogia cu psi- ţie curajului, stăruinţei, destoiniciei şi aleselor lor hologia şi didactica, istoria, matematica, ştiinţele calităţi, ei au reuşit a se apropia de sufl etul basara- naturii cu fi zica, gospodăria rurală, geografi a, me- beanului care, căpătând încredere în ei, şi-a tânguit dicina populară cu igiena, legislaţia administrativă lor necazurile şi păsurile, invitându-i adeseori să ju- şi şcolară, datoriile învăţătorului, caligrafi a, dese- dece pricinile dintre locuitori. Frumoasele rezultate nul artistic şi liniar, cântarea şi muzica, gimnasti- 31 ale muncii fără preget ce au depus se pot vedea din ca, lucrul manual şi practica agricolă . faptul că mare parte din ei au fost invitaţi de a rămâ- Practic, după principii identice a fost reorgani- ne printre dânşii” 28. zată şi modernizată justiţia în Basarabia după 1918. Deşi în privinţa modernizării învăţământului Prin legea privitoare la organizarea justiţiei în Basa- 32 au fost adoptate mai multe decizii, elaborate legi rabia, din 6 octombrie 1918 , completată ulterior cu etc., un rol extrem de important în această pri- Decretul regal pentru organizarea justiţiei în Basa- 33 vinţă l-a jucat decretul regal din 14 august 1918 rabia din 6 mai 1919 , la baza reorganizării acesteia privind înfi inţarea unor gimnazii pentru ucraineni, au fost puse două principii esenţiale: a) s-a dat o evrei, ruşi, bulgari, germani şi alte minorităţi din nouă organizare sistemului judiciar, pus pe teme- Basarabia, conţinând, totodată, principiile esenţi- lii moderne, conforme cu noile condiţii istorice, şi ale după care era organizat întregul sistem al în- b) limba ofi cială în justiţie a devenit limba română, văţământului în perioada interbelică, şi anume: 29 „Monitorul Ofi cial”, nr. 117, 17/30 august 1918, p. 1838- a) fi ecare naţionalitate locuitoare în Basarabia avea 1840. dreptul de a-şi instrui copiii în limba naţională, 30 „Monitorul Ofi cial”, nr. 154, 2/15 octombrie 1918, p. 2628- programa studiului limbii naţionale fi ind întocmită 2630. 31 26 „Monitorul Ofi cial”, nr. 172, 23 octombrie/5 noiembrie Idem, Ibidem, p. 2630. 1918, p. 3010-3012. 32 „Monitorul Ofi cial”, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, p. 2748- 27 „Monitorul Ofi cial”, nr. 252, 8/21 februarie 1919, p. 5136. 2759. 33 28 „Monitorul Ofi cial”, nr. 209, 9/22 decembrie 1918, p. 3681- „Monitorul Ofi cial”, nr. 16, 6 mai 1919, p.891-902; „Monito- 3682. rul Ofi cial”, nr. 18, 9 mai 1919, p. 996-1007.

42 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 atât în procedura judiciară, cât şi în actele scrise, însă se invocă – sau chiar se omite cu desăvârşire – considerându-se că „numai în modul acesta, marile faptul că organizarea sanitară în Basarabia, în sensul mase ale poporului român din Basarabia se vor pu- modern al cuvântului, inclusiv primele vaccinări în tea bucura de binefacerile unei adevărate justiţii”34. masă contra bolilor infecţioase, se datorează anume În continuarea aceluiaşi efort de modernizare a prezenţei trupelor române şi în special comisarului justiţiei se înscrie şi decretul-lege din 2 mai 1919 general al Basarabiei, generalului corp de armată pentru aplicarea în Basarabia a codului penal şi a Artur Văitoianu. Astfel, prin ordonanţa nr. 14 din codului de procedură penală română 35. 7 iulie 1918 a Comisarului General al Basarabiei, În şirul altor măsuri de adoptare şi de asimilare a „văzând starea sanitară rea a Basarabiei şi că tifosul modernităţii europene este de menţionat şi decretul exantematic continuă a fi foarte întins”, generalul regal din 10 mai 1918, prin care asupra Basarabiei se a dispus crearea Inspectoratului Sanitar al Basara- extindea puterea legii de organizare a personalului biei, – „instituţie cu caracter civilo-militar, pentru administraţiei poştelor, telefoanelor şi telegrafului, combaterea bolilor contagioase din Basarabia şi, a legii de exploatare poştală, telegrafi că şi telefoni- implicit, de a organiza serviciul sanitar în Basara- că şi a legii de poştă rurală, în vigoare în România bia, punând în legătură această organizare locală cu la acea dată. Întru executarea decretului în cauză, gruparea mare a familiei româneşti, cu organizarea printr-o lege specială a fost acordat un credit de sanitară din Regat”40. Pe de altă parte, prin ordonan- 6 871 210 lei pe seama direcţiei generale a PTT din ţa nr. 25 din 30 iulie 1918, acelaşi Comisar General cadrul Ministerului de Interne, pentru înfi inţarea şi al Basarabiei a dispus vaccinarea întregii populaţii întreţinerea serviciului poştal, telegrafi c şi telefonic contra holerei, luându-se totodată măsuri de poliţie în Basarabia până la 1 aprilie 191936. sanitară la frontiera Nistrului. Aşa cum s-a relatat, Printr-un alt decret regal, din 7 iulie 1918, înce- toate vaccinările au fost efectuate gratuit, încunu- pând cu 1 septembrie 1918, în Basarabia sistemul nându-se de un real succes 41. metric de măsuri şi greutăţi devenea sistemul legal37. În fi ne, nu însă şi în ultimul rând, prin adopta- Este sufi cient de remarcat că, până în 1918, în Basa- rea decretului-lege nr. 122 din 12/25 ianuarie 1919, rabia erau utilizate măsurile vechi pentru lungime, Basarabia interbelică a benefi ciat de o organizare volum şi greutăţi, provenind din evul mediu. Bu- statistică pe baze moderne, noua Direcţie generală năoară, lungimile erau măsurate cu cotul moldove- a statisticii având atribuţiile de „a culege, examina, nesc, arşinul, stânjenul sau cu vârsta; volumul – cu verifi ca, coordona, comunica şi publica toate datele ocaua moldovenească, cu vadra moldovenească sau statistice privitoare la teritoriu, populaţie, agricultu- cu chila (pentru pâine); iar greutăţile erau măsurate ră, comerţ, industrie, fi nanţe, circulaţie şi în general cu funtul, cu ocaua sau cu pudul 38. la toate ramurile de activitate economică şi de bo- Ministerul Industriei şi Comerţului era însărci- găţie a regatului României”42. Graţie aceleiaşi noi nat să stabilească, prin decizie ministerială, echiva- organizări a statisticii, la 29 decembrie 1930, pe te- lentele legale între cele două sisteme. De asemenea, ritoriul întregii Românii, inclusiv în Basarabia, s-a pe seama şi la dispoziţia Ministerului Industriei şi desfăşurat cel mai amplu recensământ al populaţiei Comerţului se deschidea un credit de 2 mil. lei, în care, prin amploarea, profunzimea şi veridicitatea vederea procurării etaloanelor şi măsurilor necesare datelor culese, nu a mai fost depăşit de niciun alt primăriilor şi comercianţilor, precum şi pentru sala- recensământ organizat ulterior43. 39 rizarea birourilor de măsuri şi greutăţi . În concluzia celor expuse constatăm că perioada În cadrul dezbaterilor asupra importanţei şi cuprinsă între cele două războaie mondiale a însem- semnifi caţiei perioadei interbelice din istoria Basa- nat un drum ascendent al societăţii româneşti, statul rabiei, argumentul cel mai des invocat îl constituie naţional unitar român înregistrând progrese esenţia- proverbiala „palmă a jandarmului român”. Mai rar 40 Nicolae Smadu, Privire generală asupra organizării şi stă- 34 „Monitorul Ofi cial”, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, p. 2756. rii sanitare din Basarabia. De la înfi inţarea Inspectoratului 35 până azi. Anii 1918-1920, Imprimeria Statului, Chişinău, 1920, „Monitorul Ofi cial”, nr. 15, 4 mai 1919, p. 813. p. 9-10, 22. 36 „Monitorul Ofi cial”, nr. 35, 12/15 mai 1918, p. 448. 41 Idem, Ibidem, p. 25. 37 „Monitorul Ofi cial”, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, p. 2853- 42 „Monitorul Ofi cial”, nr. 50, 20 iunie 1919, p. 2853-2855. 2854. 43 38 Detalii la Vladimir Trebici, Dr. Sabin Manuilă, organizatorul Calendarul Basarabiei pe 1931. Întocmit de H. Block şi A. statisticii ştiinţifi ce în România, în Sabin Manuilă: Istorie şi de- Cândea, Tipografi a Eparhială „Cartea Românească”, Chişinău, mografi e. Studii privind societatea românească între secolele F.a., p. 1, 31-32. XVI-XX. Coordonatori: Sorina Bolovan, Ioan Bolovan, Centrul 39 „Monitorul Ofi cial”, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napo- p. 2854. ca, 1995, p. 7-25.

nr. 2(25), iunie 2012 - 43 Akademos le incontestabile în efortul de modernizare politică, ce societatea românească, în marea ei majoritate, a economico-socială şi culturală, cu efecte benefi - rămas în stadiul accentuării polarizării economice ce în toate provinciile sale istorice. Reformele din şi sociale, fi ind încă departe de etapa predominării anii 1918-1924 au schimbat în mod radical vechile civilizaţiei industriale, a diminuării discrepanţelor structuri sociale, economice şi politice, dând naştere şi a preponderenţei claselor mijlocii în viaţa econo- unei noi Românii, foarte diferite de cea de până la mică45. 1918. Şi totuşi, în pofi da tuturor difi cultăţilor şi limi- Totodată, la fel de indiscutabil este şi faptul că, telor inerente unei perioade istorice prea scurte şi alături de numeroasele şi diversele ei împliniri, pe- zbuciumate şi chiar dacă reprezentanţii de marcă ai rioada interbelică a cunoscut şi tot atâtea umbre şi intelectualităţii româneşti interbelice au fost per- chiar eşecuri. Aceasta deoarece, aşa cum consemna fect conştienţi de faptul că „nu vom putea face ni- marele diplomat Nicolae Titulescu, dacă înainte de mic complet, ci de-abia vom curăţa drumul pentru Primul Război Mondial România a avut pace, dar alţii” (Vasile Pârvan, 1919)46, cert este faptul că, n-a avut dreptate, atunci după Primul Război Mon- raportată la perioada de până la 1918 şi, mai ales, dial, România a avut dreptate, în sensul că i s-a re- la ceea ce a urmat după august-septembrie 1944, cunoscut unitatea naţională, dar n-a mai avut pace 44. perioada circumscrisă de cele două războaie mon- În plus, perioada interbelică a fost prea scurtă pen- diale apare ca „veacul de aur” al ţărilor Europei de tru a putea produce transformări radicale, astfel în- Est, inclusiv al României cu provinciile istorice în cât procesele de modernizare economico-socială, de componenţa ei. industrializare s-au manifestat preponderent la nivel urban, unde locuia doar 1/5 din populaţie, în timp 45 44 Andrei Josan, Economia României interbelice în context eu- Cf. România şi Europa între cele două Conferinţe de pace de ropean, Editura ASE, Bucureşti, 2004, p. 139-140. la Paris: 1919-1920 şi 1947. Masă rotundă (Prezentare selec- 46 tivă), în Cursurile de Vară ale Universităţii „Nicolae Iorga”. Cf. Luminiţa Iacob, Modernizare – europenism. Vol. II. Vălenii de Munte, ediţia 2004, Editura Libertas, Ploieşti, 2005, Percepţie, trăire, identitate etnică, Editura Universităţii „Al. I. p. 142. Cuza”, Iaşi, 1995, p. 92.

Nicolae Coţofan. Farfurie decorativă. Şamotă pictată, Ø - 510 mm, 2007

44 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

FOAMETEA În virtutea caracterului greoi şi corupt al aparatului de stat, se înregistrau pierderi considerabile în pro- POSTBELICĂ ÎN cesul de distribuire a ajutoarelor alimentare, precum şi delapidările de grâu de către speculanţii care sco- RSS MOLDOVENEASCĂ. teau profi t din foamete. Din cauza ascunderii ade- POLITICA DE STAT vărului despre foamete, ţara nu putea primi ajutor în produse alimentare de la comunitatea internaţio- ÎN CONDIŢIILE nală etc. Într-o anumită măsură, anvergura imensă a foametei mai era şi rezultatul distrugerii modului de CATASTROFEI viaţă tradiţional ţărănesc, a lichidării mecanismelor de asigurare elaborate de secole de către populaţia Membru corespondent al AŞM rurală, care, chiar dacă nu puteau preveni foametea, Valeriu PASAT o diminuau întrucâtva. Primele semne ale iminenţei foametei în masă s-au manifestat deja în vara anului 1945. Cenzura THE POST-WAR HUNGER IN MOLDAVIAN militară a CPSS al RSS Moldoveneşti, care se ocu- SOVIET SOCIALIST REPUBLIC. STATE POLICY IN DISASTER CONDITIONS pa de interceptarea scrisorilor cetăţenilor, înregistra The article of the history Valeriu Pasat analy- în această perioadă semnale tot mai frecvente referi- zes one of most painful segment from history of the toare la situaţia alarmantă în legătură cu seceta şi cu RSS Moldova in the Stalinist epoch, the famine from uscarea cerealelor şi legumelor. Numai în intervalul 1946-1947. The author leads to the conclusions that dintre 5 şi 10 iulie 1945 au fost înregistrate circa the famine has been generated by a complex of cau- 300 de comunicări de acest gen1. În legătură cu înră- ses and the fault of those causes would have appea- utăţirea situaţiei, conducătorii de partid ai Moldovei red not only because of the drought, natural disasters au înştiinţat Moscova despre problemele alimentare but also of the state politics: agriculture destroy; food products insuffi ciency; destroy of the traditional pea- din republică. Într-o scrisoare adresată secretarului sant lifestyle; liquidation of the insurance mecha- CC al PC(b)U G.M. Malenkov din 17 noiembrie nism elaborated for centuries by the rural world; for- 1945, preşedintele SCP al RSSM N.G. Coval şi se- ced acquisition of the agricultural redundancies by cretarul CC al PC(b)m N.L. Salogor scriau: „În pre- the state etc. zent colhoznicii şi gospodăriile ţărăneşti sărace, cu puţin pământ din raioanele numite suferă o nevoie Problemele naţionale şi implicaţiile internaţio- serioasă de ajutor alimentar de la stat”. În perioada nale în Basarabia, după 1812, au fost de diversă na- dintre decembrie 1945 şi martie 1946 ei cereau în tură. Etapa anilor 1940-1953, numită în istoriografi e calitate de ajutor alimentar 15,6 tone de cereale. O epoca stalinistă, a fost una dintre cele mai impor- notă cu caracter similar a trimis la Moscova şi con- tante în destinul istoric al poporului moldovenesc. ducătorul Biroului CC al PC(b)U pentru Moldova O infl uenţă negativă imensă asupra dezvoltării RSS F.M. Butov2. Dar semnalele de acest fel rămâneau Moldoveneşti în perioada anilor 1940-1953, a avut- practic fără urmări. o foametea, care a atins apogeul dezastrului în anii Concomitent, guvernul unional continua să vân- 1946-1947. dă cereale peste hotare. În iarna şi în primăvara anu- Foametea a fost generată de un complex de lui 1946, anotimpuri care în anii neroditori consti- cauze. În anii războiului, agricultura URSS în ge- tuiau perioada cea mai difi cilă, organele securităţii neral şi a Moldovei în particular a fost distrusă de stat comunicau conducerii de partid a republicii într-o măsură substanţială. Deja în anii 1944-1945 despre numeroasele reclamaţii ale populaţiei referi- în Moldova se înregistra insufi cienţa produselor ali- tor la „difi cultăţile alimentare”, o mostră a acestor mentare şi populaţia în mare parte suporta foame. reclamaţii fi ind cea înregistrată la 8 februarie 1946 Aceste difi cultăţi au fost agravate de seceta înregis- în satul Vadul lui Vodă, judeţul Chişinău: „La noi trată atât în 1945, cât şi în 1946. Seceta a cuprins nu viaţa e foarte grea. N-avem pâine deloc, mulţi mor doar Moldova, ci şi alte regiuni ale URSS – o mare de foame. Dacă va fi tot aşa până la primăvară, n-o parte a Ucrainei, Povoljia de Jos, Centrul, Ţinutul Primorie. În linii mari foametea n-a fost generată doar de 1 Архив Молдавской Национальной Безопасности Рес- cataclisme naturale. În răspândirea şi neprevenirea пуб лики Молдова (în continuare: АМНБ РМ). Дело со ei şi-a jucat rolul şi politica statului prin sechestra- спецсообщениями НКГБ МССР за 1945 г., возвращенными rea abuzivă a producţiei agricole aparţinând gos- из ЦК КП(б)М. Т. 2. Л. 86-92. podăriilor ţărăneşti, colectările de grâu la stat fi ind 2 Российский Государственный Архив Социально-Поли- exagerate şi necorespunzătoare proporţiilor recoltei. тической Истории, (în continuare: РГАСПИ), Ф. 573. Оп. 1. Д. 7. Л. 79-81.

nr. 2(25), iunie 2012 - 45 Akademos să rămână nimeni viu”3. În primăvara şi vara anu- care patrona Ministerul ocrotirii sănătăţii, că inves- lui 1946 caracterul acestor comunicate speciale ale tigaţia specială a RSS Moldoveneşti a descoperit în MSS devine tot mai alarmat. În aprilie 1946 cenzura multe raioane ale republicii multe mii de copii afl aţi militară a MSS a înregistrat 313 scrisori cu comuni- „în diferite stadii de extenuare (distrofi e)”. În total, cări despre „difi cultăţile alimentare”, în mai – 538, în în RSSM, conform datelor aproximative, erau 30 de iunie – 883. „Din scrisori se vede că starea de spirit mii de copii de vârstă preşcolară şi 240 de mii de a populaţiei este ... decadentă, panicată”, se spunea copii de vârstă şcolară „care aveau nevoie de ajutor într-un comunicat special al MSS4. Concomitent, în material imediat”. Ministrul propunea să fi e orga- republică continua răspândirea bolilor şi a epidemi- nizate de urgenţă în Moldova „ospătării speciale de ilor. La 24 mai 1946 adjunctul şefului secţiei orga- alimentare intensă pentru copii şi astfel să fi e salvaţi nizatorice-instructori al CC al PC(b)U I.V. Storojev5 copiii de moarte”11. i-a expediat secretarului CC al PC(b)U N.S. Patoli- Diversele comunicări ale MSS şi ale funcţiona- cev6 o notă în care îi atrăgea atenţia asupra situaţiei rilor de partid refl ectau doar într-o anumită măsură epidemiologice grave din Moldova, a îmbolnăvirii dimensiunile tragediei care demarase în Moldova. în masă de tifos, malarie, scabie, boli venerice, pre- La fel ca şi în toată ţara, după război recoltele de cum şi asupra asigurării proaste cu cadre medicale7. cereale în Moldova s-au micşorat brusc. În 1946 ele Ca rezultat al acestei adresări chestiunea respectivă erau de 2,5 ori mai mici decât în 1945 şi de cinci a fost examinată la 8 iunie 1946 de către Secretari- ori mai mici decât în 194012. Din cele 963 de mii de atul CC al PC(b)U, care l-a însărcinat pe ministrul tone obţinute în Moldova în 1945, au fost sechestra- ocrotirii sănătăţii al URSS să-i acorde ajutor Moldo- te 252 mii de tone în vederea colectărilor de grâu la vei şi să comunice la CC despre măsurile întreprin- stat. Astfel, în republică au rămas 710 mii de tone. se8. La 19 august 1946, ministrul ocrotirii sănătăţii Acestea nu erau sufi ciente şi de aceea deja la sfâr- al URSS G.A. Miterev9 îi comunica vicepreşedinte- şitul anului 1945 – prima jumătate a anului 1946 lui Sovietului Miniştrilor al URSS K.E.Voroşilov10, a fost înregistrată foametea şi uciderea în masă a vitelor. În 1946 recolta a constituit doar 365 de mii 3 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями НКГБ МССР за de tone13. Aceasta însemna următoarele: chiar dacă 1946 г., возвращенными из ЦК КП(б)М. Т. 1. Л. 122. toate cerealele recoltate aveau să rămână în Mol- 4 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями МГБ МССР dova, republica urma să fi e cuprinsă de foamete în за 1944-1946 гг., возвращенными из ЦК КП(б)М после masă. Cu toate acestea, în 1946 statul şi-a înaintat ознакомления. Д. 29. Т. 1. Л. 173. din nou pretenţiile la o parte din recoltă. Mai întâi, 5 Storojev I.V. (1911-1988) – membru al partidului din 1930, la rugămintea autorităţilor republicane planul de co- candidat în membri ai CC al PC(b)U în 1939–1952, în 1940– lectare a grâului a fost redus până la 165 de mii de 1954 – adjunctul şefului secţiei organizatorice-instructori a CC tone14, dar şi acesta era, desigur, irealizabil. De ace- al PC(b)U-PCUS, în 1954-1956 – adjunctul şefului secţiei or- gane de partid a CC al PCUS, în 1956-1961 – redactor-şef al ea deja la 19 august Sovietul Miniştrilor al URSS a 15 revistei „Partiinaia jizn”, din 1961 – pensionar. redus planul până la 72 de mii de tone . Formal, era 6 Patolicev Nikolai Semionovici (1908-1989) – membru al par- o reducere considerabilă. Dar, ţinând cont de faptul tidului din 1928, în 1941-1946 – prim-secretar al comitetului că în realitate republica în general nu putea înde- regional Celiabinsk al PC(b)U, în 1946-1947 – secretar al CC al plini planul de livrări şi avea ea însăşi nevoie acută PC(b)U, şeful Direcţiei CC al PC(b)U pentru verifi carea orga- de ajutoare substanţiale, această decizie doar agrava nelor de partid, în 1947 – secretar al CC al PC(b)U al Ucrainei, catastrofa. din decembrie 1947 – secretar al comitetului regional Rostov Colectările pe timpul foametei se desfăşurau în al PC(b)U, în 1950-1956 – prim-secretar al CC al PC(b) al condiţii extreme. Grâul era sechestrat de la ţărani Bielorusiei. Până la pensionarea în 1985 – vice, apoi prim-vice- ministru al afacerilor externe al URSS, ministru al comerţului prin intermediul unor măsuri de constrângere crun- extern al URSS. 7 misarul norodnic pentru afaceri militare şi maritime (comisarul РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 117. Д. 610. Л. 36. poporului al apărării) al URSS, în 1940-1953 – vicepreşedintele 8 РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 116. Д. 264. Л. 64. SCP (SM) al URSS, în 1953-1960 – preşedintele Prezidiului 9 Miterev Gheorghi Andreevici (1900-1977) – membru al parti- Sovietului Suprem al URSS, în 1960-1969 – membru al Prezi- dului din 1928, în 1939 – ministrul ocrotirii sănătăţii al RSFSR, diului Sovietului Suprem al URSS. în 1939-1947 – comisarul norodnic (ministrul) ocrotirii sănă- 11 Государственный Архив Российской Федерации (în con- tăţii al URSS, demis din funcţie în legătură cu „dosarul profe- tinuare: ГАРФ). Ф. Р-8009. Оп. 32. Д. 295. sorilor Kliuieva şi Roskin”, din 1947 – directorul unui institut 12 Бомешко Б.Г. Засуха и голод в Молдавии. 1946-1947 гг. de cercetări ştiinţifi ce, în 1954-1971 – preşedintele comitetului Кишинев, 1990. С. 16-17. executiv al Societăţii „Crucea Roşie” şi al Societăţii „Semiluna 13 Roşie” ale URSS. Голод в Молдове (1946-1947). Сборник документов. 10 Кишинев, «Штиинца» 1993. С. 6-7. Voroşilov Kliment Efremovici (1881–1969) – membru al 14 partidului din 1903, membru al Biroului Politic (Prezidiului) Ibidem. С. 205-210. CC al PC(b)U–CC al PCUS în 1926-1960, în 1925-1940 – co- 15 Ibidem. С. 237, 239.

46 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 te. CC al PC(b)M cerea îndeplinirea necondiţionată 24,3% din populaţia rurală putea trăi până la noua a planurilor16. Percheziţiile, arestările ţăranilor, in- recoltă fără ajutorul venit de la stat20. tentarea a mii de dosare penale contra „datornicilor În februarie 1947 conducătorii Moldovei au inveteraţi” erau fenomene obişnuite. Pentru îndepli- mai întreprins o tentativă de a reduce planurile de nirea planului, de la masa de bază a ţăranilor era luat stat de colectări, de data aceasta la carne. La 13 ultimul grăunte. Doar o oarecare uşurare a poverilor februarie preşedintele Sovietului Miniştrilor al livrărilor obligatorii de grâu a constituit hotărârea RSSM G.I. Rud şi primul secretar al CC, N.G. Co- de a aloca o parte mică a grâului colectat în republi- val, i-au trimis o scrisoare lui Stalin. Ei îi comu- că în calitate de ajutor Moldovei. Această decizie a nicau: „În anii 1945-1946 teritoriul RSS Moldove- fost luată de guvernul unional prin aceeaşi hotărâre neşti a fost afectat de o secetă mare. În consecinţă, din 19 august, care reducea dimensiunile livrărilor colhozurile, gospodăriile colhoznicilor, mai ales obligatorii. În total, în calitate de ajutor erau oferite gospodăriile ţărăneşti individuale din raioanele de pe datorie 24 de mii de tone de grâu alimentar, care pe malul drept al Nistrului s-au pomenit într-o situ- trebuia restituit în anii 1947-1948. Pentru compara- aţie economică extrem de grea. Efectivul de vite în ţie, putem spune că până la 5 octombrie 1946 au fost gospodăriile ţărăneşti, se comunica în scrisoare, s-a predate la stat 43,6 de mii de tone17. redus de la 55 la 40%. Ca rezultat, din 378 de mii de Ajutorul alimentar era insufi cient şi se distribu- gospodării individuale, supuse livrărilor obligatorii ia, de obicei, inefi cient şi cu abuzuri. În total, po- de carne, 69% nu aveau vaci, iar 71% – oi. 80% din trivit datelor din 1 decembrie 1946, populaţiei nu aceste gospodării (300 de mii), afi rmau conducătorii Moldovei, „sunt sărăcite şi primesc ajutor alimentar i-au fost date 4 147 tone din 24 de mii cât constituia de la stat”. În această ordine de idei, Rud şi Coval împrumutul18. Situaţia mai era agravată şi de faptul rugau să fi e eliberate în 1947 de obligaţiile de a livra că în octombrie 1946 eu fost reduse drastic contin- carne şi ouă gospodăriile ţărăneşti din raioanele de gentele de populaţie care primeau alimente contra pe malul drept care primeau ajutor alimentar de la cartele. Aceasta s-a întâmplat ca rezultat al unei se- stat, şi mai rugau ca acestora să le fi e redus planul rii de hotărâri ale guvernului central cu privire la de livrare a laptelui şi a brânzei. Ei solicitau, cores- economisirea grâului în legătură cu recoltele mici. punzător, să fi e reduse planurile de colectare a cărnii Dacă în septembrie în Moldova erau asiguraţi cu ra- cu 7,55 mii de tone, a ouălor – cu 11 milioane de ţii alimentare 491 601 persoane, apoi în octombrie bucăţi, a laptelui – cu 7,3 mii de tone şi a brânzei acestea erau doar 343 930, adică cu 147 671 de per- – cu 135 de tone. Pe lângă acestea, în scrisoare era soane mai puţin. Au fost privaţi de susţinerea statu- exprimată rugămintea de a le anula colhozurilor şi lui atât locuitorii oraşelor, cât şi ţăranii. De exemplu, gospodăriilor colhoznicilor toate datoriile de livrări în judeţul Bălţi au fost lipsiţi de raţii 345 de căruţaşi (3 mii de tone de carne, 700 de tone de lapte, 100 de care transportau laptele şi care lucrau la întreprin- mii de ouă), existente la 1 ianuarie 1947 şi de a scu- deri de stat, dar erau ţărani-individualişti. În urma ti colhozurile de livrarea produselor pentru vitele reducerii aprovizionării cu raţii în republică, doar în primete de ele în anii 1944-1945 pentru completarea octombrie, au fost economisite 696 de tone de grâu. fermelor din sectorul zootehnic21. Campania respectivă era, de obicei, însoţită de re- În urma unei prelucrări îndelungate în departa- presalii contra demnitarilor, care se făceau vinovaţi mentele centrale, la 17 iunie 1947 a fost adoptată o de abuzuri sau de fermitate insufi cientă. Pentru furt hotărâre a Sovietului Miniştrilor al URSS prin care de cartele au fost traşi la răspundere judiciară 62 de erau doar parţial satisfăcute rugăminţile conducă- persoane19. În octombrie s-au redus şi fondurile de torilor Moldovei. Planurile de livrări obligatorii de grâu alocat pentru comerţ (de la 5 mii la 900 de tone carne au fost reduse cu 6 mii de tone, de lapte – cu pe lună). Conform calculelor efectuate de organe- 7,5 mii de tone, de ouă – cu 9 milioane de bucăţi, le republicane, până la începutul anului 1947 doar de brânză – cu 150 de tone. N-au fost anulate pe deplin nici datoriile de livrări ale colhozurilor – 2 16 Vezi, de exemplu, hotărârile CC al PC(b)M «О ходе mii de tone de carne, 356 de tone de lapte şi 3 mii de хлебозаготовок в Атакском районе Сорокского уезда» din ouă. Rugămintea de a scuti colhozurile de predarea 17 august 1946 (Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Re- produselor pentru vite a fost satisfăcută pe deplin22. publica Moldova, în continuare: AOSPRM). F. 51. Inv. 4. D. Dar nici eliberarea completă a ţăranilor moldo- 22. Fol. 186-187), «О мерах по ликвидации отставания в veni de povara livrărilor la stat nu mai putea deja выполнении плана хлебозаготовок» din 27 septembrie 1946 (AOSPRM. F. 51. Inv. 4. D. 24. Fol. 73) ş.a. 20 Царанов В.И. Очерки социально-экономического 17 Голод в Молдове (1946-1947). Сборник документов. развития Молдовы (1940-1960 гг.). Кишинев, 2002. С. 149- Кишинев, «Штиинца» 1993. С. 237, 263. 150. 18 ГАРФ. Ф. Р-5446. Оп. 49. Д. 2062. Л. 3. 21 АПРФ. Ф. 3. Оп. 61. Д. 225. Л. 22-23. 19 ГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 14. Л. 94. 22 АПРФ. Ф. 3. Оп. 61. Д. 225. Л. 29.

nr. 2(25), iunie 2012 - 47 Akademos salva situaţia. Catastrofa era iminentă. În decem- secretarului CC al PC(b)U Patolicev, se conţinea o brie 1946, conform datelor CC al PC(b)M, numă- informaţie despre 32 de cazuri de canibalism în ju- rul bolnavilor de distrofi e ajunsese la 43 de mii de deţele Bender, Cahul şi Chişinău (16 – în judeţul persoane23. Cea mai periculoasă situaţie se crease Cahul). În realitate însă aceste cazuri erau mult mai în judeţele Cahul, Bender şi Chişinău. După cum îi numeroase, fapt confi rmat în documentul respectiv. raporta la 20 decembrie 1946 secretarul comitetului În satul găgăuz Baurci, în noaptea dinspre 7 spre judeţean de partid Bender lui N.G. Coval, primul 8 februarie au fost comise 4 omoruri: „Mâncarea secretar al CC al PC(b)M, la 1 decembrie erau 10 cadavrelor umane a căpătat un caracter de masă”, mii de bolnavi de distrofi e, iar peste o săptămână se spunea în document. Şi, mai departe: „În acelaşi – 13 mii. „În prezent mortalitatea a crescut consi- sat, la o razie din curte în curte au fost descoperite derabil, sunt descoperite multe cadavre pe câmpuri, 72 de cadavre neînhumate. Majoritatea cadavrelor oamenii mor în timp ce se deplasează dintr-o loca- umane sunt ascunse în depozite, beciuri, poduri, în litate în alta… Există multe cazuri de abandonare a troiene de zăpadă. Se văd tăieturi pentru retezarea copiilor. Spitalele din tot judeţul sunt arhipline de cărnii folosite ca hrană”29. În februarie-aprilie 1947, bolnavi de distrofi e”, se spunea în memoriu24. conform datelor incomplete, de la MSS al RSSM La 25 ianuarie 1947 numărul bolnavilor din au fost trimise conducerii de partid a republicii cel republică, după cum comunica N.G. Coval într-o puţin 20 de comunicate speciale cu fapte concrete scrisoare adresată secretarului CC al PC(b)U N.S. de răspândire a canibalismului30. Patolicev, era deja de peste 177 de mii25, iar la 20 În martie 1947, conform datelor incomplete, la martie – 238,9 de mii26. Mortalitatea în republică, MSS al RSSM au parvenit 673 de comunicări des- conform rapoartelor ofi ciilor stării civile raionale şi pre situaţia extrem de gravă a oamenilor, despre orăşeneşti, era în iulie-noiembrie 1946 în medie de foamete şi mortalitate31: 5,5 mii pe lună, în decembrie înregistra 9 650, în „...O foamete de necrezut. Foarte mulţi sunt ianuarie 1947 – 19 133, în februarie – 23 791, în bolnavi de distrofi e, se umfl ă, se înnegresc şi mor. martie – 25 953 de cazuri27. În luna ianuarie în satul nostru au murit 150 de oa- Din cauza lipsei de alimente oamenii disperaţi meni, aceeaşi situaţie este şi în alte raioane.. ” (rai- mâncau tot ce le cădea sub mână. Într-un memo- onul Glodeni). riu strict secret din 27 februarie 1947, bunăoară, „...La noi s-a deschis un spital pentru 100 de era astfel evaluată situaţia din raioanele Congaz şi persoane, acolo primesc oameni bolnavi, umfl aţi, Ceadâr-Lunga: „Situaţia generală în aceste raioane există şi un punct de alimentare pentru 200 de oa- poate fi califi cată ca o calamitate a poporului – foa- meni, la care o dată pe zi oamenii sunt hrăniţi cu mete în masă... În legătură cu lipsa ajutorului ali- mâncare fi erbinte, mai ales sărăcimea are susţine- mentar şi medical acordat la timp populaţiei, dina- re...” (raionul Cahul). mica mortalităţii cauzate de distrofi e nu scade, iar „... Viaţa în Moldova este foarte grea, foametea cel mai mare procent de mortalitate îi revine părţii e mare, oamenii mor cu pachetele, se închid de tot sărace a populaţiei de sex preponderent masculin cu casele, oamenii cad pe unde merg...” (oraşul Ca- vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani... În legătură cu hul). insufi cienţa acută a produselor alimentare şi cu nor- „... La noi multă lume moare de foame, n-are ma mică de ajutor alimentar primit populaţia adaugă în mâncare diferite adaosuri practic necomestibile 29 РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 122. Д. 220. Л. 69-70. ceea ce cauza diferite boli. Investigaţiile efectuate 30 АМНБ РМ. Дела со спецсообщениями, возвращенными au stabilit că populaţia se afl ă într-o situaţie materi- из ЦК КП(б)М за 1947 г. Спецсообщения МГБ МССР от 4, ală extrem de grea”28. 5, 10, 15, 19, 20, 21 февраля, 5, 8, 15, 17, 18 марта, 8 апреля Anume foametea a cauzat apariţia în Moldova 1947 г. Кор. 3. Т. 1. Л. 16-18; Кор. 4. Т. 1. Л. 48, 49; Т. 3. Л. a acestui fenomen monstruos – canibalismul, ates- 80, 81, 107, 108, 121-124, 142, 160, 161; Т. 4. Л. 20-22, 35-38, tat într-un şir de documente ofi ciale strict secrete. 47-51, 57, 58, 61, 86, 87; Ф. 2. Оп. 40. Кор. 3. Д. 1. Л. 145. Într-un document al Direcţiei pentru verifi carea Autorul a avut ocazia să discute cu unul dintre foştii lucrători ai Biroului CC al PC(b) al Moldovei, care, vorbind despre diferite organelor de partid din 15 februarie 1947, adresat evenimente ale acelei perioade, a pomenit între altele şi despre 23 un caz de descoperire de către organele securităţii de stat ale РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 117. Д. 690. Л. 3. republicii a unei bande de infractori penali, care activau la unul 24 AOSPRM. F. 51. Inv. 4. D. 48. F. 18-20. dintre cimitirele oraşului Chişinău. Membrii bandei îi urmăreau 25 РГАСПИ. Ф. 17. Оп. 122. Д. 220. Л. 67. pe unii vizitatori, îi omorau, iar din carnea lor preparau pârjoale 26 pe care le vindeau la piaţa centrală din Chişinău. În timpul ope- Голод в Молдове. С. 617. raţiunii de reţinere a bandei a fost descoperit un subsol utilizat 27 Голод в Молдове. С. 9. pentru secţionarea cadavrelor. 28 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными 31 АМНБ РМ. Дела со спецсообщениями, возвращенными из ЦК КП(б)М за 1947 г. Кор. 4. Т. 3. Л. 154, 156, 160-162, из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 4. Л. 88-93. Спецсообщение от 180. 9 апреля 1947 г.

48 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 cine nici măcar să sape mormântul. Cei care mai judeţul Cahul al RSS Moldoveneşti şi ale căror vic- sunt încă vii abia se ţin pe picioare. Mor mai ales time au devenit o fetiţă de şase luni şi un băieţel multe femei şi copii...” (raionul Glodeni). de opt ani34. În baza acestei informaţii, Secretariatul „... Oamenii mănâncă pisici, câini şi tot ce se CC al PC(b)U a adoptat la 4 februarie 1947 hotărâ- nimereşte” (oraşul Soroca). rea de a delega în ajutorul CC al PC(b) al Moldovei „...E foamete mare aici, la noi, mulţi mor de foa- pe termen de două luni un grup de lucrători ai CC me. Mor cei bătrâni şi cei tineri” (raionul Soroca). al PC(b)U35. Treptat la Moscova parveneau semnale tot mai Întrucât catastrofa din Moldova căpăta proporţii numeroase despre situaţia catastrofală a Moldovei. imense, autorităţile centrale au decis să întreprindă La 19 decembrie 1946, ministrul afacerilor inter- măcar unele măsuri. Printr-o dispoziţie a Sovietului ne al RSSM F.I.Tutuşkin i-a expediat ministrului Miniştrilor al URSS din 18 decembrie 1946, repu- afacerilor interne al URSS S.N.Kruglov o notă, care blicii i-au fost alocate pentru alimentaţia bolnavilor peste şase zile i-a fost transmisă lui Stalin. El scria de distrofi e 15 tone de carne, 6 tone de grăsimi ani- în această notă: male, 5 tone de zahăr, 12 tone de crupe şi de grâu, „Situaţia alimentară a populaţiei Republicii mol- fi ind prevăzute câte 600 de grame de pâine pe zi doveneşti la ziua de azi este extrem de grea, mai ales pentru fi ecare bolnav. Însă aceste alimente au fost a populaţiei ţărăneşti din judeţele Chişinău, Bender, distribuite din contul economisirii fondurilor aloca- Cahul şi parţial Orhei şi Bălţi. Dacă în timpul cel te Moldovei în trimestrul patru, adică, de fapt, era mai apropiat nu-i va fi acordat ajutorul alimentar co- vorba de restituirea pentru republică a unei părţi din respunzător populaţiei, în primul rând judeţelor in- alimentele pe care nu le-a primit anterior. dicate mai sus, situaţia va deveni catastrofală. La 10 La 29 decembrie 1946 a fost adoptată o hotărâre decembrie a.c., printre populaţia ţărănească erau 30 a Sovietului Miniştrilor al URSS cu privire la alo- 443 de distrofi ci, inclusiv copii – 18 570, pe judeţe: carea unei noi tranşe de ajutor alimentar pentru col- Chişinău – 13 717, Bender – 9 301, Cahul – 6 755, hozuri şi ţărani – 1,5 milioane de puduri câte 300 de Orhei – 920 şi Bălţi – 50 de persoane. La fel, e un mii în decursul a cinci luni cu începere din ianuarie. număr mare de bolnavi de edem deproteinizat cau- În afară de aceasta, cu începere din ianuarie 1947 zat de subnutriţie. Investigarea localităţilor a stabilit era majorat cu 30 de mii de persoane contingentul că în casele ţărăneşti un număr mare de familii zac rural al celor care urmau să primească raţia de pâi- ne, erau alocate resurse şi pentru o masă destinată la bolnave de inaniţie, fără să aibă niciun kilogram de 100 de mii de persoane din „populaţia cu necesitate pâine… Din aceleaşi cauze în ultimul timp a sporit acută” prin intermediul punctelor de alimentare36. brusc mortalitatea populaţiei; oamenii mor în sate, Din cauza reţinerii trimiterii produselor de că- pe drumuri şi în oraşe”. În continuare Tutuşkin in- tre departamentele centrale, organizarea punctelor forma despre creşterea vagabondajului infantil şi a de alimentare a început la jumătatea lunii ianuarie. numărului copiilor rămaşi fără supraveghere, a stă- Potrivit datelor ofi ciale, la 20 februarie punctele de rilor de spirit, a criminalităţii ca o consecinţă a răs- 32 alimentare cuprindeau peste 122 de mii de persoa- pândirii foametei . ne37. La punctele de alimentare erau înregistraţi lo- Conducătorii republicii Butov, Coval şi Rud, la cuitorii republicii recunoscuţi drept foarte istoviţi. 21 decembrie 1946, au adresat o scrisoare lui I. Sta- Ca adaos la cele 200 g de pâine pe zi care le erau lin în care comunicau despre foamete, despre faptul date din contul împrumutului alimentar, ei trebuiau că „populaţia multor raioane ale republicii foloseşte să primească la aceste puncte câte 33 g de carne, 8,5 în alimentaţie surogate de proastă calitate: ghindă, g de zahăr şi 25 g de crupe pe zi. În realitate însă şrot, ştiuleţi de porumb măcinaţi, rădăcini de plan- punctele nu primeau uneori câteva zile la rând nici te, tulpini de papară măcinate, cadavre de animale măcar aceste produse. pierite etc.”. În scrisoare se spunea şi despre „frec- În majoritatea cazurilor, punctele de alimentare ventele cazuri de mortalitate a ţăranilor de foame”. reprezentau un tablou îngrozitor. De exemplu, în sa- Potrivit estimărilor conducătorilor moldoveni, „de tul Gaidar, raionul Ceadâr-Lunga, 347 de persoane ajutor alimentar imediat aveau nevoie 692 de mii primeau hrană la punctul de alimentare. După cum a de oameni”. În legătură cu aceasta în notă era ex- arătat un control efectuat în februarie 1947, „distri- primată solicitarea de a se acorda ajutor alimentar buirea se desfăşoară pe liste, ca urmare, unele per- şi cu seminţe33. soane primesc pâinea în locul rudelor şi o mănâncă În ianuarie 1947, secretarul CC al PC(b)U A.A. pe loc, de aceea sunt dese scandalurile. E îmbulzea- Kuzneţov a primit o scrisoare de la procurorul ge- neral al URSS K.P. Gorşenin, în care se comunica 34 РГАСПИ. Ф.17. Оп. 117. Д. 694. Л. 3. despre cazurile de canibalism care au avut loc în 35 РГАСПИ. Ф.17. Оп. 117. Д. 694. Л. 1. 32 ГАРФ. Ф. Р-9401. Оп. 2. Д. 139. Л. 545-554. 36 ГАРФ. Ф. Р-5446. Оп. 49. Д. 2062. Л. 4-5. 33 Голод в Молдове. С. 347-348. 37 Голод в Молдове. С. 468.

nr. 2(25), iunie 2012 - 49 Akademos lă, oamenii mănâncă în camera de distribuire, deoa- din cauza lipsei de resurse41. Conform rapoartelor rece în ospătărie ferestrele sunt fără sticle. Lipseşte Ministerului ocrotirii sănătăţii al URSS, la 25 mar- sarea şi ceapa… Încăperea este murdară. Pentru a tie 1947 erau spitalizate 66 659 de persoane bolnave face focul, oamenii strică gardurile şi taie copacii de distrofi e. În republică au sosit 99 de medici şi din sat”38. 216 lucrători din personalul medicinal mediu de la Prin hotărârea Sovietului Miniştrilor al URSS Moscova, precum şi 44 de medici de la Kiev42. din 25 ianuarie 1947 „Cu privire la organizarea tra- La 11 februarie 1947, guvernul unional a majo- tamentului bolnavilor de distrofi e în RSS Moldo- rat contingentul de populaţie rurală, aprovizionată venească” republicii i se alocau produse alimentare cu pâine, cu 20 de mii de persoane. 10 mii de per- pentru plasarea suplimentară a 20 de mii de paturi soane angajate în câmpul muncii erau aprovizionate provizorii pentru spitalizarea bolnavilor de distro- conform normei de 200 g de pâine pe zi, 10 mii de fi e, inclusiv 8 mii de paturi pentru bolnavii patronaţi membri ai familiilor inapţi de muncă urmau să pri- la domiciliu, ei fi ind asiguraţi cu ajutor medical am- mească 100 g de pâine43. bulatoriu şi alimentaţie pe lângă instituţiile medici- Este evident că toate ajutoarele acestea nu puteau nale. În acest scop erau alocate fonduri de mobilă, schimba situaţia. Puţinele alimente erau distribuite untură de peşte şi medicamente, precum şi preparate doar unei părţi neînsemnate a populaţiei. Potrivit din vitamine. Ministerului comerţului al URSS i se calculelor optimiste ale autorităţilor republicane, în dădea însărcinarea de a aloca lunar, până la 1 iulie februarie 1947 din 2,1 milioane de locuitori ai sate- 1947, la dispoziţia Sovietului Miniştrilor al RSSM, lor aveau nevoie de pâine 70,5% (1,47 milioane de pentru alimentaţia bolnavilor de distrofi e 44 de tone persoane), primeau însă – 4 kg de grăunţe pe lună de de carne, 12 tone de grăsimi, 10 tone de zahăr, 44 de persoană (normă absolut insufi cientă), doar 58,6% tone de crupe şi grâu, astfel ca să revină câte 600 de din populaţie44. În aceste condiţii punctele de ali- grame pe zi la o persoană39. mentare şi puţinele barăci pentru distrofi ci constitu- La jumătatea lunii februarie erau spitalizaţi iau doar un ajutor neînsemnat. Chiar şi acest ajutor 22,2 mii din numărul total de 209 mii de persoa- însă era prost distribuit şi nu ajungea în întregime ne considerate bolnave de distrofi e. Majoritatea lor la cei care aveau nevoie de el. Organele MSS au în- (17,2 mii) erau spitalizaţi în barăci provizorii. Ex- registrat numeroase cazuri de delapidări şi abuzuri tinderea spitalizării era împiedicată atât de lipsa de la distribuirea împrumutului alimentar45. În afa- produse şi de inventar, cât şi de lipsa personalului ră de aceasta, după cum se menţiona într-unul din medical. În 570 de barăci lucrau doar 212 medici40. memoriile informative ale MSS în februarie 1947, Bolnavilor spitalizaţi le revenea o normă mai mare „populaţia satelor cu un număr mare de distrofi ci şi de alimente decât celor epuizaţi înscrişi la punctele mortalitate ridicată, ca urmare a lipsei de animale alimentare, şi anume: 600 g de pâine pe zi, 73-75 g de tracţiune, nu este în stare să transporte împrumu- de carne, 50 g de crupe, 20 g de unt, 16-17 g de za- tul alimentar de la punctele de colectare a cerealelor hăr, 16-17 g de făină. În practică însă aceste norme (Заготзерно)46. deseori nu erau respectate şi bolnavii se întâmpla În legătură cu răspândirea în continuare a foa- să nu primească niciun fel de alimente câteva zile metei, la sfârşitul lunii februarie a anului 1947 în la rând. Condiţiile de la punctele de spitalizare erau republică a sosit un grup de demnitari de la Mos- îngrozitoare. După cum a arătat controlul punctului cova în frunte cu vicepreşedintele SM al URSS din satul Gaidar, raionul Ceadâr-Lunga, efectuat în A.N. Kosîghin47, care la 10 februarie avusese o au- februarie 1947, cei 210 de bolnavi spitalizaţi (inclu- siv 112 copii de până la 14 ani) erau plasaţi în 10 41 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными case. „Bolnavii de distrofi e zac în lenjerie proprie из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 3. Л. 170. între 4 şi 8 persoane pe un pat. La 13 februarie 1947 42 ГА РФ. Ф. Р-8009. Оп. 32. Д. 404. Л. 45. a fost primită o parte de lenjerie nouă, dar în legă- 43 Голод в Молдове. С. 448. tură cu păduchii şi cu lipsa băii ea nu este folosită. 44 Голод в Молдове. С. 461. În încăperi e murdărie, aerul e închis, de bolnavi 45 De văzut în acest sens comunicatul special al MSS МГБ «О îngrijesc infi rmierele (distrofi ce). Lipsesc oalele недочетах в борьбе с дистрофией» от 20 февраля 1947 г. de noapte, bolnavii excretează în paturi”. Cu toate (АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными из acestea, în sat 70-80 de persoane aşteptau să le vină ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 1. Л. 16-25). rândul la spitalizare, dar punctul nu-i putea interna 46 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 3. Л. 166. 47 38 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными Vezi Бомешко Б.Г. Засуха и голод в Молдавии. С. 44, 45. из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 3. Л. 175. Kosîghin Aleksei Nikolaevici (1904-1980) – membru al par- 39 tidului din 1927, membru al Biroului Politic (Prezidiul) CC al АПРФ. Ф. 3. Оп. 61. Д. 225. Л. 19-20. PC(b)U–PCUS în 1948-1952 şi în 1960-1980. În 1940-1953 40 Голод в Молдове. С. 467-468. vicepreşedinte al SCN(Sovietului Miniştrilor) al URSS, con-

50 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 dienţă la Stalin48, şi nu este exclus că în cadrul acelei corectări51. Conform acestei hotărâri, colhozurilor audienţe să se fi vorbit şi despre situaţia din Moldo- şi gospodăriilor ţărăneşti din Moldova li se aloca va. La 24 şi 27 februarie au avut loc două şedinţe ale pentru martie, aprilie şi mai un împrumut alimentar Biroului CC al PC(b) al Moldovei, la care condu- suplimentar de 6 mii de tone în părţi egale (Kos- cătorii Moldovei au fost supuşi unei critici drastice îghin ceruse 8 mii de tone). Se permitea organizarea pentru pasivitate în combaterea foametei49. La 25 suplimentară a punctelor de alimentare pentru 100 februarie Kosîghin a trimis de la Chişinău pe cana- de mii de persoane, extinzând prestarea serviciilor lele de comunicaţie guvernamentală o telefonogra- de alimentare a populaţiei care avea nevoie de ea mă lui Stalin şi Molotov. Între altele, Kosîghin co- până la 200 de mii de persoane; sporirea număru- munica: „Examinarea chestiunilor legate de situaţia lui de paturi de spital pentru internarea celor grav alimentară grea în RSS Moldovenească arată că CC bolnavi de distrofi e cu 20 de mii, astfel ca numărul al PC(b) al Moldovei şi Sovietul Miniştrilor au or- total al paturilor să ajungă până la 40 de mii; deschi- ganizat slab munca de realizare a deciziei guvernu- derea suplimentară a caselor de copii pentru 10 mii lui unional de a acorda ajutor cu produse alimentare de copii rămaşi fără părinţi, astfel ca numărul total populaţiei RSS Moldoveneşti şi că organizaţiile de al locurilor în casele de copii să ajungă până la 22 partid şi cele sovietice s-au încadrat în această acti- de mii. Aceste paragrafe ale hotărârii coincideau în vitate cu o întârziere mare... Până în decembrie a.c. totalitate cu propunerile lui Kosîghin. distribuirea împrumutului alimentar era efectuată Cu unele reduceri (la făină: 2 mii de tone în loc incorect: toţi ţăranii primeau un împrumut alimentar de 2,5 de mii de tone), au fost satisfăcute şi solicită- identic – exista egalitarismul nejustifi cat… Hotărâ- rile lui Kosîghin de alocare a produselor alimentare rea Sovietului Miniştrilor al URSS din 3 februarie pentru bolnavii de distrofi e, punctele de alimenta- a.c. este îndeplinită nesatisfăcător (este vorba de re şi casele de copii. Republicii îi mai erau alocate alocarea unui împrumut de seminţe pentru semănat combustibil şi resurse fi nanciare. Avea o mare im- – n.a.). Din cele 40 500 de tone de seminţe de cere- portanţă şi includerea în hotărâre a unui paragraf cu ale alocate au fost trimise până la 25 februarie circa privire la scutirea până la noua recoltă a ţăranilor 11 000 de tone, dar au ajuns în republică doar 1 500 de uiumul pentru măcinatul grăunţelor primite ca de tone, în timp ce în Moldova se desprimăvărează, împrumut alimentar. Referitor la această scutire drumurile se desfundă, într-un şir de raioane de la conducătorii republicii l-au rugat cu deosebită in- 15 martie trebuie să înceapă semănatul. La fel, n-au sistenţă pe Kosîghin în timpul întâlnirii de la 24 fe- fost îndeplinite Hotărârile guvernului unional cu pri- bruarie: „La noi o mare parte a populaţiei primeşte vire la aducerea în Moldova a 30 000 de tone de fân, împrumut alimentar şi ţăranii primind împrumutul fi ind aduse doar 8 000 de tone. Ca rezultat al lipsei în formă de grăunţe nu au posibilitatea de a le măci- furajelor au fost ucise multe vite şi mulţi cai. În re- na, deoarece pentru măcinat trebuie să dea un uium publică numărul bolnavilor de distrofi e continuă să de 15% … Ţăranii îl consumă (ajutorul alimentar – crească. Îmbolnăvirile de distrofi e sunt înregistra- n.a.) în grăunţe, ceea ce este dăunător pentru ei”52. te în toate judeţele şi raioanele. S-a creat o situaţie Kosîghin a comunicat această informaţie lui Stalin destul de gravă în raioanele sudice (judeţul Cahul).” şi lui Molotov, menţionând că uiumul a constituit în Atribuindu-le organelor republicane responsabi- ianuarie 176 de tone, iar în 15 zile ale lui februarie litatea pentru situaţia grea din Moldova, Kosîghin 40 de tone53. solicita să fi e aprobate „măsuri pentru acordare de La 4 martie Kosîghin le-a trimis de la Chişinău ajutor neîntârziat RSS Moldoveneşti”50. lui Stalin şi Molotov o telegramă în care comunica: Deja peste o zi, la 27 februarie, a fost aproba- „Împreună cu CC al PC(b) al Moldovei şi Sovie- tă Hotărârea Sovietului Miniştrilor al URSS nr. tul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti a fost efectu- 356 „Cu privire la acţiunile suplimentare de aju- at un control al judeţelor Moldovei în ceea ce pri- torare neîntârziată a RSS Moldoveneşti”, în care veşte combaterea maladiilor populaţiei în legătură propunerile lui Kosîghin au fost adoptate cu unele cu seceta şi cantitatea insufi cientă de alimente. În comitent în 1948 ministrul fi nanţelor al URSS, în 1948-1953 conformitate cu hotărârea Guvernului noi am luat ministrul industriei uşoare al URSS. Din martie 1953 până la măsurile necesare. Judeţelor şi raioanelor le-au fost pensionarea în 1980 – ministrul industriei uşoare şi alimentare alocate şi transportate în teritoriu cantităţile posibile al URSS, ministrul mărfurilor industriale de larg consum, pre- de alimente şi medicamente. A fost stabilit controlul şedintele Comitetului de stat pentru planifi care al URSS, prim- asupra parvenirii la timp şi a consumului alimente- vicepreşedintele, preşedintele Sovietului Miniştrilor al URSS. lor şi a pâinii. 48 На приеме у Сталина. Тетради (журналы) записей лиц, принятых И.В. Сталиным (1924-1953 гг.). М., 2008. 51 ГАРФ. Постановления Совета Министров СССР за С. 481. февраль 1947 г. Л. 709-710. 49 Голод в Молдове. С. 498-512. 52 Голод в Молдове. С. 499. 50 ГАРФ. Ф. Р-5446. Оп. 50. Д. 2965. Л. 23-26. 53 ГАРФ. Ф. 5446. Оп. 50. Д. 2965. Л. 24.

nr. 2(25), iunie 2012 - 51 Akademos

În sate au fost delegaţi medici şi lucrători me- Stalin, 300 de mii de gospodării ţărăneşti primeau dicali din veriga medie atât localnici, cât şi sosiţi lunar un ajutor alimentar de 475 de mii de puduri, speciali din alte regiuni ale Uniunii. Este organizat 185 de mii de persoane deserveau punctele de ali- ajutorul medical suplimentar. Deopotrivă cu spita- mentare, 48 de mii de persoane grav bolnave de lizarea celor gravi bolnavi, sunt efectuate vizitele distrofi e, au fost spitalizate56. Totodată, distribuirea medicale la domiciliu de către lucrătorii medicali. împrumuturilor alimentare şi organizarea punctelor În toate raioanele republicii au fost trimişi lucrători de alimentare erau deseori efectuate cu mari încăl- de răspundere din Chişinău şi din centrele judeţene cări. După cum arătau controalele, erau tipice cazu- pentru a întreprinde măsuri la faţa locului. rile de aducere cu întârziere a alimentelor, de furturi Activitatea organizaţiilor de partid şi sovietice şi delapidări. În unele soviete săteşti punctele de a fost restructurată, le-a fost brusc sporită responsa- alimentare erau situate la distanţe considerabile (de bilitatea. Toate chestiunile referitoare la ajutorarea până la 10 km) de locul de trai al ţăranilor arondaţi 57 alimentară a populaţiei sunt rezolvate astfel ca să acestora . fi e îndeplinit planul semănatului de primăvară. În Una dintre metodele de diminuare a tensiunii legătură cu aducerea insufi cientă a seminţelor în re- în republică, la fel ca şi în perioada antebelică, era publică şi desfundarea drumurilor, au fost luate mă- recrutarea organizată a forţei de muncă la lucru în suri pentru intensifi carea descărcării şi transportarea diferite ramuri ale economiei naţionale în alte regi- seminţelor pe calea ferată. Pentru transportarea se- uni ale ţării. În 1946-1947 în republică au fost mobi- minţelor şi a alimentelor de la staţiile de cale ferată lizaţi şi trimişi la diferite întreprinderi şi şantiere din alte regiuni ale URSS (mai ales în Donbass) peste la locurile de destinaţie au fost mobilizate automo- 40 de mii de persoane58. Cu toate că acei recrutaţi bilele din oraşe. la muncă s-au pomenit în condiţii extrem de grele, În legătură cu insufi cienţa animalelor de tracţiu- reducerea populaţiei republicii era considerată un ne la ţărani (au rămas 47,6% din boi şi 58,4% din cai factor de diminuare a foametei. la 1 ianuarie 1947 faţă de cei care erau la 1 ianuarie Şi totuşi, ajutorul acordat şi măsurile întreprin- 1946), este adus numărul necesar de hârleţe pentru se s-au dovedit a fi insufi ciente. Oamenii nu se bi- prelucrarea manuală a solului. Au fost luate măsuri zuiau pe stat şi se străduiau să se salveze singuri. pentru intensifi carea aducerii seminţelor de legume, La începutul lunii mai 1947, ministrul securităţii de avându-se în vedere obţinerea legumelor timpurii şi stat al republicii informa conducerea Biroului CC al schimbarea plantaţiilor de cartofi cu legume, deoa- PC(b)U pentru Moldova că „a crescut brusc fl uxul rece în republică lipsesc seminţele de cartofi . În ul- de locuitori ai Moldovei care încearcă să ajungă cu timele zile s-a intensifi cat aducerea fânului în repu- trenurile mărfare în regiunile vestice ale RSS Ucrai- blică, fapt care va da posibilitatea de a pregăti mai nene”. La staţiile de cale ferată Bălţi, Ungheni, Oc- bine de semănat animalele de tracţiune. Ajutorul ali- niţa, Larga ş. a. se adunau zilnic între 2 şi 5 mii de mentar, precum şi împrumutul de seminţe, acordate oameni, mai ales ţărani din judeţele Chişinău, Ben- de Guvern, restructurarea efectuată a activităţii CC der şi Cahul, care declarau că vor să se transfere al PC(b) al Moldovei şi a Sovietului Miniştrilor al cu traiul în locuri mai rodnice. Lucrătorii miliţiei de RSS Moldoveneşti, fac posibilă îndreptarea în tim- transport dădeau jos zilnic din trenurile mărfare câte pul cel mai apropiat a situaţiei din republică. La 5 vreo trei mii de oameni şi îi obligau să facă calea martie revin la Moscova”54. întoarsă. Mulţi se împotriveau şi se culcau pe şine. Această comunicare denotă ce fel de informaţii Cei care reuşeau să răzbată peste cordoanele de pe parveneau din Moldova la Moscova în primăvara teritoriul Moldovei erau trimişi înapoi deja din Cer- anului 1947. Optimismul exprimat de Kosîghin era, năuţi şi din alte localităţi ucrainene. Oamenii istoviţi desigur, departe de realitate. Foametea continua. mureau deseori chiar în vagoanele mărfarelor59. Dar, cu toate că ajutorul acordat nu era esenţial, o Au căpătat o largă răspândire şi trecerile frontie- mare importanţă avea faptul că liderul Kosîghin, rei cu România, cu atât mai mult cu cât foametea era dispunând de o anumită autoritate administrativă, deosebit de intensă în raioanele de frontieră. La 4 putea, prin intermediul aparatului său, să controleze septembrie 1946, Coval şi Rud au semnat o directi- îndeplinirea deciziilor guvernamentale. vă pentru secretarii comitetelor judeţene şi raionale Conform dispoziţiei date de Kosîghin în martie şi pentru preşedinţii executivelor judeţene şi raiona- 1947, conducătorii departamentelor prezentau ra- le cu privire la paza frontierei de stat. În directivă, poarte detaliate cu privirea la îndeplinirea hotărârii între altele, se spunea: „Comitetele judeţene şi cele Sovietului Miniştrilor al URSS din 27 februarie55. 56 РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 20. Л. 36. După cum se menţiona într-un memoriu al condu- 57 cerii Moldovei, pregătit în iunie 1947 şi adresat lui AOSPRM. F. 51. Inv. 5. D. 123. Fol. 76-79. 58 Vezi mai detaliat în capitolul 5. 54 АПРФ. Ф. 3. Оп. 61. Д. 225. Л. 25-26. 59 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными 55 ГАРФ. Ф. Р-5446. Оп. 50. Д. 2965. Л. 39-51. из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 1. Л. 142, 143. 52 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 raionale ale PC(b)M să organizeze explicarea zilnică boi, apoi mor de foame..., zilnic mor câte 5-7, ba pentru populaţia din zona de frontieră a importanţei chiar şi mai mulţi oameni şi chiar zac în drum...” militare, politice şi economice ale pazei frontierei de (raionul Tiraspol). stat... Să obţină ca fi ecare locuitor al raioanelor de „...În satul nostru au rămas doar 30% din locui- frontieră să înţeleagă adevărul că încălcarea frontie- tori, iar ceilalţi au murit şi mor de foame, nici chiar rei de stat, sub orice pretext ar fi făcută, este o crimă pe front n-au murit atâţia oameni” (raionul Bălţi). extrem de gravă contra statului, că trecerea unui ce- „...A venit o vreme foarte grea, dacă oamenii se tăţean sovietic pe teritoriul unui stat adiacent este o mănâncă unii pe alţii. Câte 50 de oameni pe zi sunt trădare de Patrie”. Directiva cerea să fi e organizată duşi să fi e înmormântaţi...” (raionul Orhei). paza satelor din zona de frontieră pe timp de noapte „...Aşa foamete încă n-a fost nicăieri. Oamenii prin formarea din activul sătesc şi comsomolişti a mor ca muştele, şi tot mai mulţi mor pe zi ce trece, unor gărzi speciale, care urmau să-i ajute pe grăni- ...” (raionul Bujor). ceri60. Însă aceste măsuri nu funcţionau. La 14 iunie „De foamete mare oamenii mănâncă pisici, câi- 1947 MSS îi raporta lui Coval despre creşterea stă- ni, şoareci, cai şi se mănâncă unii pe alţii. Zilnic rilor de spirit emigraţioniste din cauza foametei în mor de foame câte 10-15 oameni, nici nu e unde să satele din zona de frontieră din judeţul Cahul. Zeci fi e înmormântaţi. Nu mai avem puteri să trăim aşa de oameni au încercat să traverseze hotarul cu Ro- mai departe…” (raionul Vulcăneşti) 62. mânia, câţiva au reuşit. Cauzele tentativelor în masă Situaţia se înrăutăţea şi mai mult în legătură cu de a fugi din Moldova erau explicate astfel de MSS: faptul că din iunie 1947 a fost sistat ajutorul alimen- „În satele din zona de frontieră o mare parte a ţăra- tar centralizat acordat populaţiei, au fost închise nilor, mai ales a sărăcimii, mănâncă în fond diferite punctele alimentare, nu erau alocate mijloace pentru verdeţuri, fapt care a sporit numărul îmbolnăvirilor întreţinerea spitalelor. Iar recoltarea care începuse de distrofi e şi maladii gastrice. În doar ultimele zile nu putea îmbunătăţi situaţia unei părţi considerabile la punctul medical sătesc din satul Colibaşi s-au a populaţiei, deoarece 127 de mii de gospodării ţă- adresat 75 de oameni bolnavi. Printre populaţia sa- răneşti nu aveau semănături de cereale, iar în 100 de telor din zona de frontieră sunt dezvoltate stările de mii de gospodării semănăturile culturilor de toamnă spirit şi tendinţele de a trăi pe socoteala altora, de pieriseră63. În aceste condiţii conducerea republicii aceea încetarea de a oferi împrumutul alimentar a nu avea altă soluţie decât să se adreseze din nou după infl uenţat într-o măsură semnifi cativă creşterea stă- ajutor la autorităţile centrale. În fondul de arhivă al rilor de spirit emigraţioniste”61. Biroului PC(b)U pentru Moldova s-a păstrat o copie Situaţia din republică era într-o anumită măsură nesemnată a unui mesaj al secretarului CC al PC(b) fi xată de comunicările speciale ale MSS. Astfel, la al Moldovei N.G.Coval şi al preşedintelui Biroului 12 iunie 1947, ministrul securităţii de stat al RSSM CC al PC(b)U pentru Moldova V.A.Ivanov adresat îl informa pe secretarul CC al PC(b) al Moldovei lui Stalin, din 9 iunie 1947. Menţionând ajutorul im- despre faptul că la minister parvine un număr imens portant pe care îl primise Moldova în perioada pre- de comunicări „despre faptele de mortalitate printre cedentă, conducătorii republicii scriau despre fap- populaţie chipurile (subliniat de noi – V.P.) din cau- tul că sistarea acestuia ar fi deocamdată prematură. za difi cultăţilor alimentare”. Doar în luna mai parve- Conform datelor de care dispuneau ei, la sfârşitul niseră 1 028 de comunicări de acest fel. În notă erau lunii mai rămâneau 115 mii de bolnavi de distrofi e, reproduce asemenea citate din aceste comunicate: iar 26 de mii de oamenii erau internaţi în spital. În „...Noi trăim foarte rău, oamenii mor – mănân- această ordine de idei, Coval şi Ivanov rugau să fi e că buruiene din pădure, seara, întorcându-se acasă, reluată acordarea de ajutor alimentar colhozurilor şi mor pe drum. A murit de acum jumătate de sat, iar gospodăriilor ţărăneşti pe trei luni, de la 15 iunie statul nu se gândeşte nimic...” (raionul Cotovschi). până la 15 septembrie, în valoare de 8 mii de tone de „... La noi mulţi au murit de foame şi mor şi acum. făină de ovăz şi de orz în calitate de împrumut fără Mănâncă cai pieriţi, ţiştari şi alte spurcăciuni. Pe zi dobândă cu restituire din recolta anilor 1948-1949. mor câte 20-30 de oameni...” (raionul Dubăsari). Ei mai solicitau permisiunea de a întreţine 20 de mii „Oamenii umblă parcă ar fi beţi de foame. În de paturi de spital pentru bolnavii gravi de distrofi e multe sate au rămas case pustii, pentru că oamenii pe două luni. Coval şi Ivanov au trimis o copie a au murit de foame” (raionul Sângerei). acestei scrisori adresate lui Stalin şi vicepreşedinte- lui Sovietului Miniştrilor al URSS G.M. Malenkov „... Lumea trăieşte o foamete straşnic de grea, 64 statul acordă atenţie puţină, lumea moare în fl oarea cu rugămintea ca acesta să-i susţină . puterilor şi a tinereţii, dacă au ieşit întregi din răz- 62 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными 60 AOSPRM. F. 51. Inv. 4. D. 46. Fol. 75-77. из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 2. Л. 81-85. 63 61 АМНБ РМ. Дело со спецсообщениями, возвращенными РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 20. Л. 36. из ЦК КП(б)М за 1947 г. Т. 2. Л. 86-87. 64 РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 20. Л. 35-37.

nr. 2(25), iunie 2012 - 53 Akademos

Nu e clar dacă scrisorile respective le-au fost tri- care au fost internate imediat 133 de persoane. Co- mise lui Stalin şi lui Malenkov. Dar în orice caz ele mitetul executiv raional a pus la punct alimentarea refl ectau situaţia grea din Moldova în vara anului a 300 de copii de vârstă şcolară. Raţia consta din 1947. Se ştie cu precizie că la 15 iunie 1947 Coval 150 de grame de pâine şi un pahar de ceai. Pentru şi Ivanov i-au adresat o scrisoare vicepreşedintelui colhoznicii „care aveau nevoie acută de ajutor” a Sovietului Miniştrilor al URSS V.M. Molotov. În fost alocat un împrumut destinat procurării „furaju- această scrisoare se punea problema doar cu privire lui alimentar”, din care era cumpărată pâinea. Adul- la alocarea mijloacelor pentru întreţinerea spitale- ţilor care lucrau în colhoz li se dădea câte 500 de lor pentru bolnavii de distrofi e, pentru 20 de mii de grame de pâine, iar celor care nu lucrau – câte 300 paturi, dar nu se vorbea despre ajutorul alimentar65. de grame. Autorităţile locale au purces de urgenţă După coordonări îndelungate rugămintea conducă- la crearea locurilor de muncă – la construcţia băii, a torilor Moldovei a fost parţial satisfăcută. Printr-o centralei electrice, a apeductului. Dar, după cum se dispoziţie a Sovietului Miniştrilor al URSS din 14 menţiona în memoriu, 300-400 de familii nu puteau iulie 1947, în iulie-august Moldovei i se alocau primi nici măcar acest ajutor69. pentru alimentaţia bolnavilor 100 de mii de tone de În aprilie 1948 raioanele cuprinse de foamete au făină (au fost solicitate 280 de tone), 20 de tone de fost supuse unei noi inspecţii care a arătat că numă- crupe (au fost solicitate 60 de tone), 25 de tone de rul bolnavilor a început să scadă. Dacă în februarie carne şi peşte (au fost solicitate 88 de tone), 10 tone în raionul Ceadâr-Lunga fuseseră înregistraţi 225 de de grăsimi (au fost solicitate 24 de tone) şi 10 tone bolnavi de distrofi e, apoi în martie aceştia erau 48, de zahăr (au fost solicitate 24 de tone). Rugămintea iar în aprilie doar 3. Cu toate că numărul total al bol- Moldovei de a i se aloca 360 de tone de cartofi n-a navilor de distrofi e în raionul Ceadâr-Lunga între fost satisfăcută. Cât priveşte mijloacele băneşti, în 1 octombrie 1947 şi 15 aprilie 1948 constituise 788 loc de 10 milioane de ruble au fost alocate 6 milioa- de persoane, doar 202 dintre acestea fuseseră spita- ne66. Se vede că aceasta a fost ultima tranşă de ajutor lizate. Investigând 30 de familii din acest raion, con- acordată Moldovei în perioada foametei67. trolorii de la Ministerul controlului de stat au stabilit În republică recidivele foametei s-au manifestat că ele nu aveau niciun fel de rezerve alimentare şi şi în 1948. Astfel, la 29 ianuarie 1948 preşedintele oamenii mâncau ierburi comestibile şi pomeni ac- Biroului pentru Moldova Ivanov îl informa pe secre- cidentale primite de la rude sau vecini. În colhozul tarul CC al PC(b)U A.A. Kuzneţov despre situaţia „30 de ani ai lui Octombrie” din sovietul sătesc difi cilă cu produsele alimentare în republică. Con- Gaidar, la 13 aprilie 1948 rezervele constituiau 50 form datelor de care dispunea el, până la 20 ianua- de kg de făină de orz şi 30 de kg de varză murată rie în Moldova au fost înregistrate 300 de cazuri de – pentru 542 de persoane. Încercând să se salveze, îmbolnăvire cu distrofi e. O situaţie foarte difi cilă s-a ţăranii plecau în căutare de câştig în alte raioane sau creat în raioanele Ceadâr-Lunga (unde au fost de- cerşeau70. Luând cunoştinţă de starea de lucruri din tectaţi 214 de bolnavi) şi Congaz. Ivanov înştiinţa raionul Congaz, controlorii au ajuns la concluzia că că în aceste raioane au fost trimise brigăzi de medici în ce priveşte „starea fi zică şi de îngrăşare populaţia şi resurse suplimentare. Pentru a le acorda ajutor lo- satelor inspectate arată puţin mai bine decât locuito- cuitorilor raioanelor deosebit de afectate de boală rii raionului Ceadâr-Lunga”. Dar şi acolo în primele au fost alocate 100 de mii de ruble. Pe lângă aces- patru luni ale anului 1948 au murit de foame 17 per- tea, se planifi ca să fi e alocate circa 1,5 milioane de soane. La inspectarea raionului Taraclia pe sectorul ruble pentru construcţiile comunale şi de drumuri cu medical Tatar-Copceac au fost detectaţi 11 bolnavi scopul de a organiza locuri noi de muncă68. Potrivit de pelagră cauzată de avitaminoză71. Foamea se re- unui alt memoriu elaborat în aparatul Biroului CC trăgea lent, făcând jertfe noi. al PC(b) pentru Moldova, la 20 februarie 1948 în În concluzie la cele relatate mai sus putem afi r- raionul Ceadâr-Lunga erau înregistraţi 203 de bol- ma că foametea a fost generată de un complex de navi de distrofi e şi 2 106 persoane „care aveau nevo- cauze şi vina pentru declanşarea ei o purta nu doar ie acută de ajutor”, adică, de fapt, se afl au la limita perioada de secetă, cataclismele naturale, dar şi po- inaniţiei. Aceştia erau în fond ţăranii care nu reuşi- litica statului exprimată prin: confi scarea abuzivă seră să-şi semene loturile în primăvara anului 1947 a producţiei agricole din gospodăriile individuale; sau le-au semănat, dar practic n-au obţinut recolte. ruinarea agriculturii prin intervenţii administrative Pentru a le acorda ajutor, în februarie 1948, în satul abuzive; lipsa de reacţie a statului faţă de nevoile Bej-Ghioz, de exemplu, a fost organizat un spital în oamenilor; distrugerea modului de viaţă tradiţional ţărănesc; lichidarea mecanismelor de asigurare în 65 ГАРФ. Ф. Р-5446. Оп. 50. Д. 2910. Л. 1. cazurile de cataclisme naturale elaborate de secole 66 ГAРФ. Ф. Р-5446. Оп. 56. Д. 195. Л. 251. de către lumea rurală etc. 67 Vezi Зима В.Ф. Голод в СССР 1946-1947 годов: про- 69 РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 30. Л. 53. исхождение и последствия. М., 1996. С. 139-140. 70 РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 30. Л. 79-82. 68 РГАСПИ. Ф. 573. Оп.1. Д. 30. Л. 22-23. 71 РГАСПИ. Ф. 573. Оп. 1. Д. 30. Л. 83, 86. 54 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

UNELE CONSIDERENTE „război lingvistic”. În realitate era vorba de mani- festarea tendinţelor de dezvoltare a procesului de PRIVIND ISTORIA democratizare din republică. Pe de o parte, politica CONFLICTULUI restructurării gorbacioviste evolua vertiginos din faza de reformă conservatoare, al cărei scop era de SECESIONIST a insufl a o viaţă nouă în sistemul sovietic socialist DE LA NISTRU care se ofi lea, în faza revoluţiei democratice orienta- tă spre distrugerea orânduirii sociale socialiste care îşi pierduse perspectiva istorică. Pe de altă parte, Dr., conf. univ. Anatol ŢĂRANU concomitent cu intensifi carea revoluţiei democra- tice, pe parcursul ei se suprapuneau evenimentele SOME CONSIDERATIONS ON THE HISTO- legate de evoluţia în salturi a mişcării de eliberare RY OF THE SECESSIONIST CONFLICT ON THE naţională din Moldova, care s-a transformat rapid LEFT BANK OF THE NISTRU RIVER IN THE RE- în revoluţie de eliberare naţională şi care a anexat la PUBLIC OF MOLDOVA sarcina de schimbare a orânduirii sociale sarcina de The article represents a brief summary of the distrugere a modelului sovietic de gestionare a rela- confl ict’s history from its beginning until today. ţiilor interetnice. În fond, era vorba de efectul revo- There are data characteristic of the main periods in luţiei duble, ale cărei componente se developau fără the evolution of the confl ict. a fi sincronizate nici temporal, nici ca intensitate de manifestare, nici ca distribuţie a participanţilor. Ul- Recent au fost comemoraţi 200 de ani de la sem- tima circumstanţă complica grav receptarea de către narea Tratatului de la Bucureşti între Imperiul Oto- diferitele componente sociale şi etnice ale societăţii man şi Imperiul Ţarist, prin care principatul Moldo- moldoveneşti a sarcinilor şi obiectivelor revoluţiei vei, prin forţa armelor, a fost dezmembrat în două. şi servea drept bază pentru confruntarea intereselor Acest act dramatic al istoriei naţionale comportă contradictorii ale acestora. profunde rezonanţe şi în contemporanitatea noastră. În aceste condiţii, mişcării de eliberare naţiona- Una din cele mai grave consecinţe ale raptului de lă din Moldova, care tindea în mod tot mai conşti- la 1812 a fost amplul proces de deznaţionalizare şi ent la independenţa politică a republicii, i se opu- rusifi care, la care a fost supusă populaţia băştinaşă nea partea societăţii dispusă prosovietic, care milita a Basarabiei mai întâi în cadrul Imperiului Ţarist, pentru păstrarea republicii în componenţa URSS. apoi în URSS. Prin aceste politici s-a încercat dis- Complexitatea situaţiei din Moldova, ca, de fapt, şi trugerea fi inţei naţionale a românilor basarabeni. din alte republici sovietice naţionale consta în faptul Însă poporul a rezistat tuturor intemperiilor istoriei, că interesele majorităţii etnicilor ruşi care locuiau iar în 1991, pe o parte considerabilă a teritoriului în ele, precum şi ale autohtonilor rusifi caţi, rezidau răpit de la Moldova istorică la 1812, a fost declarată în păstrarea URSS, în cadrul căreia ei reprezentau independenţa statului Republica Moldova. naţiunea principală şi, prin urmare, privilegiată. De Afi rmarea statului independent însă de la bun aceea, cea mai mare parte a ruşilor din republici- început a resimţit infl uenţele nefaste ale unui tre- le unionale s-au pomenit în opoziţie faţă de ten- cut istoric tumultuos, afectat de rătăciri identitare, dinţa radicală a procesului de democratizare, care mentalităţi distorsionate de practicile coloniale se- s-a localizat în mod obiectiv în albia revoluţiei de culare de deznaţionalizare şi învrăjbire interetnică. eliberare naţională. Această împrejurare a exercitat Pe acest fundal, la fi nele anilor ’80 ai secolului tre- o infl uenţă semnifi cativă asupra opticii Moscovei, cut a fost instigat confl ictul secesionist din raioanele prin care Centrul unional examina evenimentele din din stânga Nistrului, care comportă şi azi o gravitate republicile naţionale în general şi din Moldova în deosebită pentru procesul de edifi care a statului in- particular. Deja după dezmembrarea URSS, puterea dependent Republica Moldova. democratică din Rusia postsovietică, care şi-a asu- Confl ictul secesionist de la Nistru a izbucnit ca mat angajamentul de a apăra interesele compatrio- rezultat al dezmembrării URSS, printre primele ma- ţilor de peste hotarele Federaţiei Ruse, a devenit în nifestări serioase ale acestuia fi ind „grevele lingvis- multe privinţe ostatica intereselor specifi ce ale etni- tice” din Moldova din anul 1989. Dar confruntarea cilor ruşi în fostele republici sovietice. declanşată în societatea moldovenească la sfârşitul La ora actuală sunt disponibile numeroase do- anilor ’80 avea doar la suprafaţă caracterul unui cumente care probează instigarea directă şi or- ganizarea de către unii reprezentanţi sus-puşi ai

nr. 2(25), iunie 2012 - 55 Akademos conducerii sovietice centrale a unui şir de confl ic- tate în parlamentul moldovenesc constituit pentru te separatiste pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. prima dată pe baze democratice în anul 1990, liderii Cât priveşte confl ictul transnistrean, la organizarea separatismului transnistrean au ales calea detaşării mişcării separatiste pe teritoriul Moldovei au parti- raioanelor din stânga Nistrului de restul republicii cipat nemijlocit în anii 1989-1991 Preşedintele So- şi a formării din ele a unei enclave separatiste. Deja vietului Suprem al URSS Anatoli Lukianov, un şir la 2 iunie 1990, la congresul deputaţilor Sovietelor de deputaţi notorii din grupul „Soiuz” al Sovietului de toate nivelele din Transnistria şi Bender care s-a Suprem al URSS, funcţionari de top ai Ministerului desfăşurat în satul Parcani, raionul Slobozia, s-a op- Apărării al URSS, Comitetului Securităţii de Stat al tat pentru separarea acestui teritoriu de restul Mol- URSS (KGB) şi ai Ministerului Afacerilor Interne al dovei. Iar la 2 septembrie 1990, la aşa-zisul congres URSS1. În intenţia aripii conservatoare a conducerii II extraordinar al aceluiaşi organ de la Tiraspol a sovietice supreme era instigarea şi stimularea miş- fost autoproclamată RSS Moldovenească Nistrea- cărilor separatiste în limitele republicilor sovietice nă, condusă de Igor Smirnov, directorul uneia dintre unionale care îşi manifestau aspiraţia de a ieşi din întreprinderile industriale de subordonare unională componenţa URSS. Instigarea separatismului urma din oraş, care se stabilise în Moldova abia în anul să amortizeze aceste aspiraţii şi să stăvilească pro- 19872. cesul de dezmembrare a Uniunii Sovietice. Astfel, La începuturi, ideologia separatistă se plia pe anume conducerea sovietică a stimulat apariţia unor tentativele de conservare a orânduirii sociale so- organizaţii politice numite Mişcări internaţionalis- vietice. Această tendinţă s-a manifestat plenar în te. Ele îşi canalizau activitatea contra mişcării de primele zile ale puciului de la Moscova din august eliberare naţionale care lua amploare în republicile 1991, când liderii de la Tiraspol şi-au exprimat în naţionale. Acest scenariu a fost pus în aplicare în mod public susţinerea faţă de pucişti şi au pus în 3 toate republicile sovietice, însă în funcţie de circum- aplicare în regiunea lor decretele GKCP . În reali- stanţe, la diferite grade de intensitate. În Moldova, tate însă Uniunea Sovietică îi interesa pe liderii se- realizarea lui a căpătat forma şi fondul confl ictului paratişti exclusiv în calitate de stat în care le erau transnistrean. protejate privilegiile de castă superioară. La etapa iniţială a confl ictului, liderii sepa- De îndată ce URSS a încetat să mai satisfacă ratismului transnistrean au speculat cu abilitate această cerinţă, ei au trădat-o fără pic de regret: la 25 august 1991 pe teritoriul uzinei „Kirov” din problemele reale ale politicii restructurării în Mol- Tiraspol s-a desfăşurat sesiunea aşa-numitului So- dova, în care lupta contra dominaţiei partidului co- viet Suprem al RSSMN, la care a fost proclamată munist s-a manifestat prin cerinţa de a i se acorda independenţa republicii separatiste. În condiţiile în limbii populaţiei majoritare statutul de limbă de care la acea etapă Republica Moldova rămânea în stat şi de a o trece la grafi a latină. În aceste condiţii, continuare de jure în componenţa statului unional, masa cetăţenilor rusofoni ai Moldovei n-a regăsit în Transnistria separatistă s-a grăbit să pună umărul la aceste cerinţe interesele sale de fond. S-a produs o dezmembrarea juridică a URSS. Liderii separatişti sciziune între interesele etnicilor români/moldoveni din Transnistria şi propaganda lor preferă să nu afi - şi ale rusofonilor, o sciziune care a fost utilizată şeze acest fapt indiscutabil. plenar de cei care râvneau să-i dezbine pe oameni Proclamarea la 27 august 1991 a independen- în numele păstrării orânduirii sovietice şi a Uniunii ţei Republicii Moldova a marcat începutul etapei de Sovietice ca expresie a acestei orânduiri. tranziţie a confl ictului transnistrean în faza confrun- În consecinţă, a fost lansată în circulaţie teza tării armate. La 6 septembrie 1991 Sovietul Suprem propagandistică cu privire la naţionalismul mol- al aşa-numitei RMN adoptă hotărârea cu privire la do-român şi la unirea politică a Moldovei cu Ro- transferul tuturor organelor constituţionale ale pu- mânia. Sperietoarea naţionalismului era necesară terii din Transnistria sub jurisdicţia republicii auto- pentru mobilizarea populaţiei rusofone a republicii proclamate. Concomitent este adoptată şi hotărârea şi pentru a o contrapune românilor moldoveni, care cu privire la constituirea „gărzii republicane”4. Prin în majoritatea lor sprijineau mişcarea de eliberare aceste acţiuni liderii separatişti au păşit practic pe naţională şi militau pentru demontarea completă a regimului politic sovietic totalitar. 2 A. Ţăranu, Cauzele confl ictului armat de la Nistru (începutul Eşecul grevelor lingvistice nu a oprit mişcarea anilor ’90), Caiete de istorie, an.1, nr.2, 2002, p.9. separatistă din Moldova. Pomenindu-se în minori- 3 Ibidem, p. 8. 4 Mihai Grecu, Anatol Ţăranu, Trupele ruse în Republica Mol- 1 Gh. Cojocaru, Separatismul în slujba imperiului, Civitas, dova (culegere de documente şi materiale), Grupul Editorial Chişinău, 2000, p. 5-6. Litera, Chişinău, 2004, p.52.

56 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 calea declanşării confl ictului armat, care a început de partid şi economice, al cărei detaşament de avan- prin operaţiunile de preluare cu forţa a organelor gardă era poziţionat în regiunea transnistreană a re- constituţionale ale puterii în regiunea transnistreană publicii. Confl ictul armat a fost declanşat de forţele a Moldovei de către rebelii înarmaţi, organizaţi ca separatiste, a căror acoperire ideologică devenise, gardă republicană. în perioada începătoare, ideea păstrării integrităţii Primele ciocniri armate ale confl ictului s-au pro- statale a URSS, idee condimentată copios cu ticuri dus în toamna anului 1991 în procesul preluării cu românofobe cu rădăcini profunde în ideologia co- forţa de către separatişti a organelor puterii constitu- munistă sovietică, care în noile condiţii a fost pusă ţionale în Transnistria, mai întâi de toate, a instituţi- în serviciul separatismului transnistrean. Confl ictul ilor de asigurare a ordinii publice. Drept mărturie a armat transnistrean a devenit punctul culminant în începerii ciocnirilor armate între părţile confl ictului dezvoltarea revoluţiei democratice care avea o com- poate servi procesul verbal al acordului semnat la ponentă activă cu caracter de eliberare naţională, 1 octombrie 1991 de reprezentanţii conducerii re- revoluţie încununată cu dobândirea independenţei publicii Moldova, cu cei ai Sovietului Suprem al politice de către Republica Moldova şi consolidarea Federaţiei Ruse şi cei ai autorităţilor separatiste din principalelor instituţii de stat. Transnistria, în care se atestă pentru prima oară ne- În ciuda proclamării independenţei de stat a Re- cesitatea reglementării paşnice a confl ictului5. publicii Moldova şi cu toate eforturile de pacifi care Dar deja a doua zi după semnarea procesului ale Chişinăului ofi cial, într-un interval foarte scurt verbal acesta a fost încălcat cu brutalitate la Tiras- de timp conducerea transnistreană a reuşit să cre- pol, unde separatiştii şi-au subordonat cu forţa sec- eze forţe armate cu diverse profi luri, comparabile ţia orăşenească de poliţie. Apoi, în decursul întregii ca efectiv cu tânăra armată moldovenească în plin perioade care a urmat până la sfârşitul anului 1991, proces de constituire şi chiar superioare ei ca do- s-a succedat un şir lung de ciocniri armate între po- tare cu arme de foc. Această performanţă a separa- liţie şi garda republicană separatistă. tiştilor transnistreni a devenit posibilă doar în urma Lista victimelor confl ictului armat începe la 13 ajutorului consistent venit din partea Moscovei atât decembrie 1991, când rebelii înarmaţi ai separatiş- în perioada sovietică, cât şi după dezmembrarea tilor au deschis pe neaşteptate focul asupra forţelor URSS. În ciocnirile armate care au urmat, de par- poliţiste trimise în ajutorul secţiei raionale de poliţie tea separatiştilor tiraspoleni au participat unităţile Dubăsari afl ată în stare de asediu. În consecinţă, 4 militare ale Armatei a 14-a, amplasate în Transnis- poliţişti au fost ucişi, iar 9 – răniţi, în timp ce rebe- tria. Există multe fapte documentate, care probează lii au pierdut 3 persoane omorâte şi 8 rănite. A fost participarea militarilor ruşi la înarmarea separatiş- rănit şi un civil. Acest eveniment a marcat începu- tilor transnistreni şi la acţiunile de luptă împotriva tul degradării tragice a situaţiei în zona confl ictului. armatei moldoveneşti7 . Toate aceste fapte l-au de- Doar în perioada dintre decembrie 1991 şi martie terminat pe senatorul american Larry Pressler, pe 24 1992 au fost înregistrate 57 de acţiuni criminale ale iunie 1992, să introducă în Congresul Statelor Unite gardiştilor contra poliţiei moldoveneşti, în urma că- textul rezoluţiei „Rolul Armatei ruse în Moldova rora 4 poliţişti au murit, 13 au fost răniţi şi peste independentă”, în care implicarea forţelor militare 40 dezarmaţi cu forţa6. Evenimentele de la Dubăsari ruse în confl ictul armat de la Nistru era condamnată au pus, de fapt, începutul confl ictului armat de la în termeni duri8. Nistru, care în decurs de câteva luni a degenerat în Războiul de la Nistru a culminat cu evenimen- faza unor acţiuni militare de proporţii mari pe trei tele de la Bender începute la 19 iunie 1992. În urma direcţii principale – Cocieri, Coşniţa şi Bender. unei provocări planifi cate a separatiştilor şi din ca- Astfel, cu începere din toamna anului 1991, ţara uza creării pericolului lichidării fi zice a secţiei de noastră a fost implicată într-un confl ict armat, a că- poliţie moldoveneşti din Bender, conducerea Mol- rui cauză principală era confl ictul etno-politic între dovei a fost nevoită să trimită în oraş un detaşament mişcarea de eliberare naţională din Republica Mol- al poliţiei speciale cu TAB-uri. Ca răspuns la aceste dova, revoluţionară în fond, şi forţele contrarevolu- acţiuni legitime ale Chişinăului, componente nu- ţionare care exprimau interesele celei mai conserva- meroase din cadrul unităţilor militare ale Armatei a toare părţi a fostei pături nomenclaturiste sovietice 14-a ruse amplasate în regiune au ieşit din cazărmi

5 O istorie a regiunii transnistrene din cele mai vechi timpuri 7 M. Gribincea, Politica rusă a bazelor militare: Georgia şi până în prezent, Civitas, Chişinău, 2007, p. 417-418. Moldova, Civitas, Chişinău, 1999, p. 127 -136. 6 V. Nedelciuc, Republica Moldova, Universitas, Chişinău, 8 Mihai Grecu, Anatol Ţăranu, Trupele ruse în Republica Mol- 1992, p.73. dova, p.152 – 155.

nr. 2(25), iunie 2012 - 57 Akademos

şi au deschis focul împreună cu gardiştii separatişti ţii. Cele mai grele sunt pierderile de vieţi omeneşti. asupra forţelor moldoveneşti, inclusiv din artilerie În perioada luptelor în cadrul fazei armate a confl ic- de calibru mare şi tancuri. În luptele dezlănţuite, am- tului transnistrean şi-au pierdut viaţa circa 1 000 de bele părţi au suportat pierderi umane semnifi cative, persoane, peste 2 000 au fost rănite, iar numărul re- a avut de suferit şi populaţia civilă, au fost distruse fugiaţilor a fost de aproximativ 110 mii de oameni. blocuri de locuit şi edifi cii cu destinaţie economică. Conform unor calcule, pierderile materiale ale repu- În zilele următoare evenimentului de la Bender blicii au constituit circa 12 mld ruble11. ostilităţile militare au izbucnit cu o nouă vigoare pe Faptul că această convenţie cu privire la încheie- capurile de pod Cocieri, Coşniţa şi Chiţcani. Din ca- rea acţiunilor militare la Nistru a fost semnată de pre- uza acţiunilor militare, o mulţime de locuitori paş- şedinţii Rusiei şi Moldovei, dar nu de reprezentanţii nici au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele şi să Chişinăului şi Tiraspolului, după cum era fi resc în se evacueze în afara zonei de ostilităţi militare. Sub cazul unui confl ict strict intern, denotă fără echivoc acoperirea unităţilor militare ruseşti şi cu asistenţa implicarea Rusiei în diferendul transnistrean în faza lor separatiştii au supus unui tir masiv de artilerie armată a acestuia. Cu toate acestea, imediat după în- un şir de sate afl ate în afara zonei confl ictului, ca cheierea ostilităţilor de la Nistru, Rusia a ocupat un Holercani, Criuleni, Cruglic, Măşcăuţi, Calfa9 ş. a. loc de frunte în medierea internaţională a procesului În oraşul Bender declanşaseră o teroare deosebită, de reglementare politică a confl ictului transnistrean. inclusiv împotriva populaţiei civile rebelii separa- Instituţionalizarea acestui rol a fost realizată prin tişti din batalionul gărzii republicane conduşi de mecanismul Comisiei Unifi cate de Control (CUC), comandantul de tristă faimă Kostenko, supranumit care înfăptuia măsuri de respectare a regimului zo- „comandantul sângeros”. Numeroasele crime con- nei de securitate în regiunea confl ictului, precum şi tra populaţiei civile comise de rebelii lui Kostenko prin reprezentantul plenipotenţiar al preşedintelui le-au fost atribuite ulterior soldaţilor armatei mol- Federaţiei Ruse în procesul de negocieri privind doveneşti de către propaganda separatistă. În reali- reglementarea politică. Poziţia ofi cială a Rusiei în tate, conducerea separatistă a Transnistriei, împre- reglementarea transnistreană a început a se rezu- ună cu serviciul de contraspionaj al armatei ruse, a ma la ideea că este necesară acordarea unui Sta- fost nevoită să-l elimine fi zic pe Kostenko, devenit tut Special pentru Transnistria în componenţa deja fi gură odioasă, pentru a-i ascunde crimele şi a Republicii Moldova. Din acel moment toată acuza de ele în continuare forţele constituţionale ale reglementarea referitoare la Transnistria s-a redus Moldovei. la discuţia cu privire la principiile fundamentale ale Astfel, din cauza susţinerii militare a separatiş- statutului special. tilor transnistreni de către unităţile Armatei a 14-a După încheierea confruntării militare de la Nis- ruse restabilirea ordinii constituţionale în raioanele tru, confl ictul transnistrean a intrat, treptat, în faza estice ale Moldovei a devenit imposibilă. Războiul îngheţării. Această fază se caracterizează prin stabi- de la Nistru a generat o mare îngrijorare a opiniei lirea dialogului politic dintre Chişinău şi Tiraspol cu publice mondiale. În consecinţă, în martie 1992 a scopul de a realiza reglementarea politică cu medie- fost creat mecanismul cvadripartit de consultări po- rea internaţională a Rusiei, iar cu începere din 1993 litice Rusia – Ucraina – România – Moldova, care şi a OSCE. În anul 1995, mecanismul internaţional exercita funcţiile de observator şi mediator între de mediere a confl ictului a fost completat cu parti- Chişinău şi Tiraspol10. Dar deja pe la jumătatea ve- ciparea Ucrainei12. rii aceluiaşi an acest mecanism internaţional a fost Dar şi în acest context conducerea Republicii demontat prin semnarea convenţiei ruso-moldove- Moldova a califi cat întotdeauna Rusia în calitate de neşti din 21 iulie 1992, care a semnifi cat încheierea factor internaţional principal, apt să infl uenţeze în confl ictului armat de la Nistru. În conformitate cu mod decisiv reglementarea politică din Transnistria. prevederile acestei convenţii Rusia a rămas pentru Republica Moldova fi ind, în rând cu Rusia, membru un scurt timp unicul subiect internaţional care in- al CSI, conta pe bună dreptate pe respectarea strictă fl uenţa în mod activ şi nemijlocit situaţia din zona de către toate ţările-membre a principiilor suverani- confl ictului. tăţii şi integrităţii teritoriale, fi xate în documentele În urma războiului de mai multe luni de la Nis- fundamentale ale acestei organizaţii internaţionale. tru Republica Moldova a suferit pierderi de propor- 11 Ibidem, p. 462. 9 V. Nedelciuc, Republica Moldova, p.81. 12 Parteneriat regional pentru o soluţie bazată pe angajament 10 O istorie a regiunii transnistrene din cele mai vechi timpuri mutual. Plan trilateral pentru rezolvarea problemei transnis- până în prezent, p.436 -437. trene, Bucureşti – Chişinău – Kiev, 2006, p.5.

58 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

Însă în Federaţia Rusă, la nivelul conducerii politi- să constatăm că la toate etapele sale de dezvoltare ce, au fost adoptate în repetate rânduri decizii care acesta resimţea în permanenţă infl uenţa puternică a subminau încrederea reciprocă în cadrul colaborării factorului rus. Rolul şi importanţa lui în situaţiile interstatale ruso-moldoveneşti, în general, şi al re- concrete la timp diferit era neunivoc. Această con- glementării transnistrene, în particular. statare este aplicabilă şi la importanţa rolului jucat Astfel, de exemplu, la 17 noiembrie 1995, de diplomaţia rusă în procesul de pregătire şi sem- Duma de Stat a Federaţiei Ruse adoptă hotărârea nare a Memorandumului de la Moscova. Într-un „Cu privire la apelul Sovietului Suprem al Transnis- anumit sens, se poate afi rma chiar că Memorandu- triei”, în care, între altele, îi propune preşedintelui mul din 1997 a fost rodul iniţiativei şi a creativităţii Rusiei „1… să recunoască Transnistria ca zonă a politice şi juridice a diplomaţiei moscovite. intereselor strategice speciale ale Federaţiei Ruse. În acest document şi-au găsit refl ectarea unele 2. Să i se propună Preşedintelui Federaţiei Ruse să principii fundamentale ale viziunii ruseşti asupra examineze chestiunea cu privire la o întâlnire trila- modelului de reglementare, precum „egalitatea păr- terală a reprezentanţilor organelor puterii legislative ţilor în confl ict”, care presupunea egalitatea subiec- ţilor ce aveau să formeze un stat comun, adică a Re- şi executive ale Rusiei, Moldovei şi Transnistriei publicii Moldova şi a Transnistriei. În fond, aceasta pentru a discuta chestiunea referitoare la recunoaş- însemna renunţarea Moldovei la suveranitatea sa de terea Republicii Moldoveneşti Nistrene ca stat inde- stat recunoscută în plan internaţional prin interme- pendent şi suveran”. Ofi cialităţile moldoveneşti au diul recunoaşterii nedeclarate de către Moldova a reacţionat prompt, exprimându-şi protestul pe mar- aşa-numitei RMN, fapt care, la rândul său, condu- ginea acestei încălcări brutale a suveranităţii statale cea la dependenţa rigidă a politicii Chişinăului de 13 a Republicii Moldova . Tiraspol, iar în realitate – de Moscova. În contrasens cu această recomandare a forului Diplomaţia moldovenească a încercat să depă- legislativ suprem rus, puterea executivă a Rusiei şească imperfecţiunile din textul Memorandumului aborda mai pragmatic reglementarea transnistrea- prin adoptarea, la 8 mai 1997 la Moscova, conco- nă. Cu începere din 1992, Moscova a fost nevoită mitent cu Memorandumul, a Declaraţiei comune a să înceapă negocierile cu Chişinăul în chestiunea preşedinţilor Federaţiei Ruse şi Ucrainei, precum şi determinării statutului afl ării contingentului militar a preşedintelui în exerciţiu al OSCE, această decla- rus pe teritoriul republicii şi al termenelor retrage- raţie explicând Memorandumul. Ambele documen- rii acestuia. În consecinţă, a fost încheiat acordul te erau legate între ele de principiul pachetului. interguvernamental moldo-rus din 1994 referitor Sensul de bază al Declaraţiei comune se redu- la această chestiune14. Duma de Stat a Rusiei n-a cea la afi rmaţia că „principiile Memorandumul nu ratifi cat însă acordul şi acesta nu a mai intrat în vi- pot intra în contradicţie cu normele de drept inter- goare. Astfel, afl area în perioada ulterioară pe teri- naţional general acceptate şi nu pot fi aplicate în toriul republicii a contingentului militar limitat rus contradicţie cu tratatele internaţionale deja existen- nu este reglementată de documente de drept inter- te, cu hotărârile OSCE, cu Declaraţia comună din naţional şi sub acest aspect este ilegală. Totodată, 19 ianuarie 1996 a preşedinţilor Federaţiei Ruse, afl area ilegală în Moldova a unui contingent militar Ucrainei şi Moldovei, care recunosc suveranitatea străin amplasat în zona confl ictului nereglementat şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”16. constituie un factor care împiedică soluţionarea cât Din acestea rezultă că Declaraţia comună a făcut ca mai grabnică a confl ictului. Memorandumul să devină nefuncţional din punct Unul dintre cele mai semnifi cative momente ale de vedere juridic dincolo de limitele după care se procesului de mediere internaţională a confl ictului produce încălcarea principiului suveranităţii şi in- transnistrean rezidă în semnarea la Moscova, în ziua tegrităţii teritoriale a Republicii Moldova. În ace- de 8 mai 1997, a „Memorandumului cu privire la laşi timp, Memorandumul, în conformitate cu litera principiile de normalizare a relaţiilor dintre Republi- şi spiritul Declaraţiei comune, nu putea fi aplicat ca Moldova şi Transnistria”15. Vorbind despre con- în mod separat, fără a se ţine cont de prevederile Declaraţiei comune, care a şi fost adoptată tocmai fl ictul transnistrean din Republica Moldova trebuie pentru a crea un mecanism de aplicare practică a 13 Mihai Grecu, Anatol Ţăranu, Trupele ruse în Republica Mol- Memorandumului. dova, p. 457-460. 14 Ibidem, p.377 – 386. 16 Ibidem, Совместное заявление Президентов Российской 15 Arhiva curentă a Biroului pentru reintegrare, Cancelaria de Федерации и Украины в связи с подписанием Меморандума Stat, Меморандум об основах нормализации отношений об основах нормализации отношений между Республикой между Республикой Молдова и Приднестровьем. Молдова и Приднестровьем.

nr. 2(25), iunie 2012 - 59 Akademos

Dar speranţele în ceea ce priveşte realizarea ţia contingentului militar rus amplasat în Transnis- unui salt în procesul de negocieri nu s-au confi rmat. tria. E de remarcat în mod deosebit faptul că regimul Chiar din primele zile de după semnarea la Mos- transnistrean, care nu se subordonează normelor de cova a documentelor referitoare la reglementarea drept internaţional, a declarat în mod ilegal că acest transnistreană, autorităţile nerecunoscutei RMN au armament e proprietatea lui şi împiedică în fel şi refuzat să accepte rolul reglementator al Declaraţiei chip evacuarea acestuia. Astfel se creează un focar comune sub inventatul pretext că ele nu au semnat de destabilizare a situaţiei politice şi un pericol real acest document. Nerecunoaşterea de către liderii pentru securitatea din această parte a Europei. tiraspoleni a Declaraţiei comune de la Moscova În acelaşi timp, în conformitate cu acordurile din 8 mai 1997 a depăşit cu mult limitele simplei la care s-a ajuns la summit-ul OSCE de la Istanbul compromiteri a Memorandumului. Semnifi caţia în anul 1999, Rusia s-a angajat să-şi retragă trupe- acestui gest este mai vastă, el vizând la modul direct le şi tehnica militară de pe teritoriul Moldovei18 . problema funcţionalităţii mecanismului internaţio- Pentru a asigura transparenţa acestui proces, man- nal de mediere şi a garanţiilor de reglementare poli- datul misiunii OSCE în Moldova a fost extins, fi in- tică a confl ictului transnistrean care exista atunci. du-i încredinţată efectuarea coordonării procesului În aceste împrejurări, ridica semne de întrebare de retragere a trupelor. Dar din martie 2004 acest însăşi posibilitatea de a realiza reglementarea trans- proces a fost suspendat. Peste 20 de mii de tone de nistreană în condiţiile în care rolul determinant de armament şi muniţii rămân în continuare în zona mediator în acest proces îi revenea Rusiei. Cu atât confl ictului19. mai mult, cu cât o parte a societăţii ruse, inclusiv Odată cu venirea la putere în 2001 a Partidului cercurile apropiate de diplomaţia rusă, împărtăşeau Comuniştilor din Republica Moldova s-a încheiat părerea că diferendul transnistrean trebuie conser- încă o etapă în procesul de reglementare a confl ictu- vat. Astfel, autorii unui manual destinat auditori- lui transnistrean. Preşedintele V.Voronin preconiza lor Academiei de Diplomaţie a MAE al Federaţiei să soluţioneze confl ictul transnistrean în decursul Ruse subliniau literalmente următoarele: „Existenţa unui an. Timpul însă a contrazis această abordare Transnistriei independente de facto îi permite Rusi- excesiv de optimistă. Totuşi, noua conducere a Mol- ei, fără a se împovăra cu cheltuieli şi eforturi cât de dovei conta în continuare pe infl uenţa determinantă cât serioase, să-şi păstreze anumite poziţii geopoli- a Rusiei asupra procesului de reglementare transnis- tice într-o regiune destul de importantă a Europei de treană. Sud-Est, care e pentru ea şi una dintre importantele La începutul anului 2003, fără a-i anunţa pe alţi „ferestre” spre Europa. În prezent Rusia nu este de- mediatori, conducerea Moldovei i-a adresat Rusiei ocamdată în stare să-şi apere în măsura cuvenită in- rugămintea să elaboreze un nou plan de reglemen- teresele în această regiune de mare importanţă stra- tare a confl ictului transnistrean. În această situaţie, tegică. De aceea, se pare că nesoluţionarea proble- Moscova a profi tat imediat de gafa evidentă a pre- mei transnistrene va rămâne un fapt pozitiv pentru şedintelui moldovean şi deja în noiembrie 2003, di- Rusia până în momentul în care ea va dobândi forţe plomaţia suveică a consilierului preşedintelui Putin noi şi va putea să-şi apere plenar aici interesele”17. D. Kozak s-a încheiat cu transmiterea documentului Ca urmare a poziţiei de blocaj ocupată de Rusia elaborat pentru examinare Chişinăului şi Tiraspolu- în perioada de după semnarea Memorandumului de lui. Noul plan rusesc s-a numit Memorandumul „Cu la Moscova, reglementarea politică a confl ictului privire la principiile de bază ale structurii statului transnistrean a intrat în mod defi nitiv în impas. În unifi cat”, dar a şi câştigat notorietatea cu titlul Me- anii următori Transnistria, afl ată în afara razei de morandumul Kozak20. acţiune a dreptului internaţional, s-a transformat tot Documentul preconiza crearea unui nou stat co- mai mult într-o „gaură neagră” criminală a Europei, mun pe bază federativă şi în limitele teritoriale ale prin care tranzitează un fl ux impunător al comer- RSS Moldoveneşti de la 1 ianuarie 1990. În cadrul ţului cu marfă de contrabandă în valoare de multe acestui proiect, Transnistriei i se acorda statutul de sute de milioane de dolari pe an. Regimul politic se- 18 paratist transnistrean serveşte deja demult interesele Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), Cardidact, Chişinău, 2009, p.163. contrabandiştilor internaţionali. 19 Mihai Grecu, Anatol Ţăranu, Trupele ruse în Republica Mol- Situaţia este agravată de prezenţa în Transnistria dova, p.26. a unor rezerve mari de armament, afl ate în jurisdic- 20 Arhiva curentă a Biroului pentru reintegrare, Cancelaria de 17 Гольдин Г. Г., Матяш В. Н.ОБСЕ и Приднестровье. М.: Stat, Меморандум Об основных принципах государствен- ДА МИД России, 2002. С. 78. ного устройства объединенного государства.

60 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 subiect al federaţiei, care dispunea de multe drepturi După aderarea României la UE, confl ictul trans- de formaţiune statală. Datorită eforturilor Rusiei, nistrean a ajuns chiar la frontiera cu Europa extinsă liderii tiraspoleni au acceptat aşa-numita federaţie şi, în consecinţă, în centrul atenţiei sporite a Uni- „asimetrică”, în cadrul cărei Transnistria obţinea unii Europene. Existenţa unui teritoriu necontrolat dreptul de „veto” în organul legislativ suprem al sta- în apropierea frontierelor UE forţează comunitatea tului federal. În fond, aceasta însemna subordonarea internaţională să depună eforturi permanente în ve- politicii Chişinăului faţă de dictatul Tiraspolului, iar derea identifi cării unor căi de reglementare a con- în ultimă instanţă – faţă de Moscova. La fel, Memo- fl ictului. În această ordine de idei se impune consta- randumul preconiza păstrarea deja pe baze legitime tarea că la ora actuală Republica Moldova nu dis- a prezenţei militare ruseşti în Transnistria. pune de resurse interne sufi ciente pentru obţinerea Liderii de la Chişinău şi Tiraspol au aprobat în unei reglementări politice plenare în Transnistria. întregime documentul trimis de Moscova şi, în pre- Reglementarea poate fi realizată doar cu medierea zenţa exponentului Rusiei, l-au parafat pagină cu internaţională activă şi amplă. pagină. Semnarea ofi cială a acestui document urma Îngrijorată de eşecul planului Kozak, Moscova să se producă la 25 noiembrie 2003 în cadrul vizi- întreprinde un nou efort de a monopoliza procesul tei la Chişinău a preşedintelui rus V. Putin. Vizita de reglementare politică a confl ictului. Încercarea însă a fost anulată în ultimul moment la iniţiativa s-a materializat în cadrul întâlnirii trilaterale a lide- preşedintelui Voronin, după ce Occidentul s-a im- rilor Rusiei, Moldovei şi Transnistriei, care a avut plicat în mod hotărât în evoluţia evenimentelor. În loc la Moscova la 18 martie 2009. OSCE nu a fost urma respingerii memorandumului Kozak, relaţiile anunţată din timp despre această întrevedere, de moldo-ruse au intrat în faza unei înrăutăţiri de dura- aceea nu a participat la ea. tă. Procesul de negocieri cu privire la reglementarea Pe baza rezultatelor întâlnirii a fost semnată o confl ictului repetat a fost îngheţat. declaraţie comună, în care, în particular, se spunea Începând cu luna iulie 2005, Parlamentul Repub- că „părţile vor continua contactele directe cu sco- licii Moldova a adoptat o serie de acte legislative pul de a activiza procesul de negocieri cu privire la care determinau cadrul juridic al reglementării con- reglementarea politică a confl ictului transnistrean. fl ictului. În acelaşi an s-a produs intensifi carea în La fel, părţile vor activiza lucrul grupurilor de ex- continuare a internaţionalizării procesului de ne- perţi vizavi de măsurile de încredere şi dezvoltarea gocieri vizând reglementarea confl ictului, la acesta interacţiunii la Nistru în domeniul social-economic conectându-se ofi cial în calitate de observatori Uni- şi cel umanitar”. Participanţii la întâlnire au confi r- unea Europeană şi SUA. Astfel s-a constituit meca- mat importanţa Conferinţei permanente în proble- nismul internaţional de reglementare, cunoscut ca me politice în cadrul procesului de negocieri pentru Formatul 5 + 221. reglementarea transnistreană (Formatul 5+2) şi au În afară de acesta, în cadrul politicii europene convenit să creeze condiţii pentru reluarea cât mai de vecinătate, UE şi Moldova au semnat acordul cu grabnică a lucrului în acest format. privire la planul de acţiuni RM-UE, în conformi- În aceeaşi declaraţie a fost enunţată prevederea, tate cu care în Ucraina şi în Moldova şi-a început foarte importantă pentru Rusia şi Transnistria, cu activitatea Misiunea Uniunii Europene de acorda- privire la rolul stabilizator al actualei operaţiuni de re a asistenţei la monitorizarea frontierei moldo- menţinere a păcii în regiune şi la pertinenţa trans- ucrainene. Ca urmare, la Chişinău a fost deschisă formării ei într-o operaţiune de garantare a păcii Reprezentanţa Comisiei Europene, a fost semnat sub egida OSCE doar după încheierea reglementării acordul cu privire la simplifi carea procedurilor de transnistrene23. acordare a vizelor şi a crescut substanţial volumul Punându-şi semnătura sub această declaraţie tri- asistenţei fi nanciare pentru Moldova în anii 2007- laterală, preşedintele moldovean Voronin a acceptat 2009. La conferinţa donatorilor de la Bruxelles din de fapt în numele Chişinăului ofi cial aplicarea prin- decembrie 2006, la care Moldovei i-au fost acordate cipiului de sincronizare a procesului de reglementa- 1,2 miliarde de dolari, Uniunea Europeană a jucat re politică a confl ictului cu retragerea contingentului rolul de sponsor principal. În aceeaşi perioadă, SUA militar rusesc de pe teritoriul Moldovei. Caracterul i-au oferit Moldovei suport fi nanciar în cadrul pro- vicios al acestui principiu fusese deja anterior sesi- gramului „Provocarea mileniului”22. zat de diplomaţia moldovenească, aceasta refuzând mulţi ani la rând să-l aplice în pofi da presiunii din 21 Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), partea Moscovei. p.168. 22 Ibidem, p. 95. 23 http://www.newsru.com/russia/18mar2009/pridnestr.html

nr. 2(25), iunie 2012 - 61 Akademos

În acest context devine clar de ce organizatorii Unul dintre semnele indubitabile ale dinamicii întâlnirii de la Moscova la 18 martie 2009 au fă- noi pe direcţia transnistreană sunt iniţiativele UE, cut tot posibilul pentru a nu permite participarea care au fost exprimate, în linii mari, de cancelarul la ea a reprezentanţilor OSCE. În fond, Moscova german Angela Merkel. Esenţa acestor propuneri şi Tiraspolul, cu permisiunea tacită a Chişinăului, rezidă într-o anumită sincronizare a iniţiativelor au întreprins o tentativă de a submina mecanismul preşedintelui rus Dmitri Medvedev în privinţa pre- internaţional de negocieri 5+2 şi de a-l înlocui cu conizatei iniţiative ruseşti privind Tratatul de secu- formatul de negocieri 2+1, în care Moldovei i se ritate europeană cu progresele serioase în procesul opunea poziţia consolidată a celorlalţi doi partici- de reglementare transnistreană. Berlinul porneşte de panţi la procesul de negocieri. Şi sub acest aspect la premiza retragerii de către Rusia a trupelor din Voronin a acţionat contra intereselor naţionale ale Transnistria ca o condiţie preliminară a disponibili- ţării sale24. După cum au arătat evenimentele ulte- tăţii Europei de a discuta cu Moscova despre noua rioare, negocierile în formatul convenit la Moscova arhitectură a securităţii pe continent. în 2009 nu au mai avut loc, deşi fuseseră planifi cate. Astfel, pentru prima dată interesele strategice De fapt, nu acesta fusese scopul întâlnirii trilaterale ale Rusiei pe continentul european sunt plasate în de la 18 martie 2009, la care Moscova, la unison cu dependenţă directă de reglementarea confl ictului Tiraspolul a profi tat de situaţia difi cilă a lui Voronin transnistrean. Rusia începe a achita un preţ costisi- în viitoarea campanie electorală şi a smuls cu uşu- tor pentru susţinerea politică, militară şi economi- rinţă de la el o cedare importantă – recunoaşterea că pe care i-a acordat-o regimului separatist de la principiului de sincronizare a reglementării confl ic- Tiraspol. Toate aceste circumstanţe noi sunt în sta- tului cu retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul re să conducă la modifi carea opticii moscovite, prin Moldovei. intermediul căreia strategii de la Kremlin examinea- În iulie 2009, la putere în Moldova au venit ză confl ictul transnistrean şi raţiunile de a-l menţine forţele democratice, care s-au pomenit în faţa ne- în stare îngheţată. cesităţii de a repara greşelile diplomatice ale lui Vo- Situaţia avansează spre punctul după care susţi- ronin. Ofi cialii moldoveni au fost nevoiţi să afi rme nerea de mai departe a regimului separatist ar putea în câteva rânduri că Declaraţia comună de la Mos- deveni pentru Moscova o povară insuportabilă şi o cova a liderilor Moldovei, Transnistriei şi Rusiei va stimula să încline spre varianta de reglementa- din 18 martie 2009 nu este percepută de Chişinău re pe principiile păstrării suveranităţii şi integrităţii în calitate de acord plenipotenţiar în cadrul proce- teritoriale a Republicii Moldova. În aceste condiţii sului de negocieri. O asemenea corectare a poziţiei este extrem de important ca şi Chişinăul ofi cial să Chişinăului, impusă de necesitate, a generat, fi reşte, ajungă la momentul în care Moscova îşi va schimba o reacţie negativă a Moscovei şi n-a contribuit la poziţia, având propria sa strategie bine chibzuită şi sporirea gradului de înţelegere în relaţiile ruso-mol- realistă de reintegrare teritorială a ţării. doveneşti. În general însă, analiza evoluţiei confl ictului În această ordine de idei, trebuie remarcat transnistrean de la începuturile lui şi până la mo- că la diverse foruri internaţionale conducerea mentul actual denotă faptul că el, deopotrivă cu alte democratică a Moldovei în repetate rânduri şi în mod confl icte declanşate ca rezultat al dezmembrării consecvent a reiterat poziţia sa principială privind URSS, continuă să rămână un potenţial focar de haos retragerea necondiţionată şi neîntârziată a trupelor şi instabilitate. Confl ictul secesionist din raioanele ruse din Republica Moldova, care prin prezenţa lor din stânga Nistrului a exercitat pe parcurs şi exer- în regiunea transnistreană încalcă neutralitatea ţării. cită în continuare o infl uenţă negativă atât asupra La fel este expusă în permanenţă poziţia referitoare dezvoltării statului moldovenesc în ansamblu, cât şi la necesitatea de a transforma componenta militară asupra perspectivei de integrare politică şi economi- a actualei operaţiuni de pacifi care în una civilă sub că a Moldovei în structurile europene. Soluţionarea egida OSCE. deplină a acestui confl ict poate fi atinsă doar printr-

24 un efort conjugat al Chişinăului ofi cial cu structurile Evoluţia politicii externe a Republicii Moldova (1998-2008), internaţionale implicate în medierea lui. p.171.

62 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

ACADEMIA ROMÂNĂ lei dintâi sesiuni din vara 1867, iar apoi, în 1879, luând titulatura de Academie Română, a fost de la ŞI BASARABIA început un Parlament cultural al tuturor românilor. Cei dintâi cărturari desemnaţi a-i fi membri au fost Acad. Dan BERINDEI cei care urmau să reprezinte pe românii din afara Vicepreşedinte al Academiei Române statului român. Din Basarabia au fost desemnaţi Alexandru Hasdeu, Costache Stamate şi Ioan Stră- jescu. Cu toate insistenţele depuse, nu a fost posibil THE ROMANIAN ACADEMY AND BESSA- ca Alexandru Hasdeu să primească permisiunea de RABIA a trece Prutul vreodată pentru a participa la lucrările Founded in the spring of 1866, as a symbol of înaltului for al înaltei societăţi, iar Costache Stama- modernity, the Romanian Academy proved to be a te, în situaţia existentă şi-a dat demisia, fi ind ales în cultural parliament of all Romanians. The fi rst scho- lars to become its members represented the Roma- locul său Ştefan Gonata. Cei trei membri fondatori nians outside the Romanian State. From Bessarabia basarabeni, care spre deosebire de reprezentanţii there were selected Alexandru Hasdeu, Costache transilvănenilor, bucovinenilor, bănăţenilor şi aro- Stamate and Ioan Strajescu. Bessarabia has been mânilor n-au putut fi prezenţi la lucrările Societăţii continually in the attention of the Romanian Acade- Academice Române, au fost în consecinţă realeşi, în my. At present, the Romanian Academy maintains a împrejurările date, în sesiunea din 1870, ca membri lively exchange and scientifi c cooperation on multi- onorari. ple plans with the Chisinau Academy. Interdicţia de a lua parte la lucrările unei soci- etăţi savante a făcut ca în perioada următoare legă- Cu două veacuri în urmă, luna mai, în mod fi - turile academice să fi e afectate. Dintre basarabeni resc o lună de speranţă şi lumină, a reprezentat un au fost doar chemaţi cei trăitori în statul român, în moment întunecat, în care locuitorii principatului primul rând marele Bogdan Petriceicu Hasdeu, din Moldovei s-au văzut sortiţi la o nefi rească despăr- 1877 membru al Societăţii Academice Române, ţire, iar Prutul n-a mai fost o punte, ci a devenit o şi viitorul mitropolit Iosif Naniescu, ales în 1888 graniţă înăuntrul unei ţări. Momentul acestei nefi - membru de onoare, cărora li s-au mai adăugat în reşti separări a fost descris de Manolache Drăghici aceeaşi calitate doar doi basarabeni trăitori la răsărit şi evocarea sa, plină de tragism, o citim şi astăzi cu de Prut: în 1888, colecţionarul Ion C.Suruceanu din adâncă emoţie. Chişinău, iar în 1910 marele fi lantrop Vasile Stroes- Au trecut două sute de ani, în care doar vreun cu din Trinca, Hotin, susţinător cultural al întregului sfert de secol cele două laturi ale Prutului au mai spaţiu românesc. Este evident că neputinţa colabo- fost reîntrupate. Destinele răsăritene ale românităţii rării efective, datorată unor factori naţional-politici, au fost altele decât cele ale celorlalţi români. Astăzi a determinat această situaţie. suntem alăturaţi, de o parte şi de alta a râului, şi lun- Fericitul an 1918, când naţiunea română s-a pu- gile perioade în care legăturile noastre erau între- tut strânge laolaltă, între aceleaşi graniţe, a dus din rupte, interzise şi chiar reprimate, au trecut. Avem nou la alegerea în forul suprem cultural al României în faţă un viitor în care sperăm şi avem şi certitudi- a unor reprezentanţi ai Basarabiei, cărora li se alo- nea că nimeni şi nimic nu ne va mai putea despăr- case în 1866 trei din cele 21 locuri iniţial stabilite. ţi. Suntem fraţi şi plecăm dintr-o tulpină comună şi Încă la 12/25 aprilie, Ioan Bogdan vorbea colegilor rezistentă şi această ultimă însuşire aţi demonstrat-o săi despre Unirea Basarabiei ca de „un eveniment cu prisosinţă Dvs, moldovenii de la răsărit de Prut. politic de covârşitoare importanţă”, basarabenii Vom merge înainte în necunoscutul planetei în ne- dând astfel „semnalul reînvierii lor la viaţa naţională contenită schimbare şi în mari frământări, sprijinin- românească” şi revărsând „nădejdea de mai bine...în du-ne, ajutându-ne şi păstrând conştiinţa fi rească a inimile celorlalţi români”. În octombrie 1918, îm- unicităţii noastre etnice, având şi grija de a păstra şi preună cu transilvăneanul Alexandru Lapedatu, au oferi concetăţenilor noştri de alte etnii respectul şi fost aleşi membri titulari basarabenii Ştefan Cioba- preţuirea noastră. Europa viitorului ne va cuprinde nu şi Ion Inculeţ, iar Pantelimon Halippa membru şi pe unii, şi pe alţii, şi ea va fi şi casa comună a unor corespondent; lor avea să li se adauge în 1919 ca fraţi, fără hotare, fără despărţiri. membru corespondent Iustin Ştefan Frăţiman, iar ca Înfi inţată în primăvara anului 1866, prin iniţi- membru de onoare genealogistul Paul Gore şi apoi, ativa fruntaşului radical C.A.Rosetti, ca simbol al în 1922, astronomul Nicolae Donici. modernităţii şi al alinierii europene a României năs- Basarabenii reintrau în trupul naţiunii, pe plan cânde, Societatea Literară Română, transformată academic, dar numai pentru două decenii, când din în Societatea Academică Română, cu prilejul ce- nou, mai întunecată chiar decât în perioada imperia-

nr. 2(25), iunie 2012 - 63 Akademos lă ţaristă, avea să se coboare perdeaua despărţitoare importantul volum al academicianului Gheorghe pe malurile Prutului. A trebuit să treacă o jumătate Brătianu La Bessarabie. Droits nationaux et histo- de veac ca noi relaţii să poată fi statornicite şi ca riques (1943) şi, de asemenea, lucrările academici- să păşim mai departe în istorie, în ultimul sfert de enilor Andrei Rădulescu privind Dreptul românesc secol, pe poduri de fl ori! în Basarabia şi general Radu Rosetti referitoare la Dar înainte de a face bilanţul zilelor noastre operaţiile militare din 1941. trebuie evidenţiat că Basarabia a stat necontenit în Academia Română a condamnat anexarea so- atenţia Academiei Române, chiar şi atunci când, vietică din 1940 prin cuvintele preşedintelui ei de prin forţa împrejurărilor, ea era lipsită de prezenţa atunci, Constantin Rădulescu-Motru şi, totodată, s-a basarabenilor. Semnifi cative au fost în această pri- adresat printr-un apel academiilor lumii „surori din vinţă unele discursuri de recepţie, momente culmi- lumea întreagă”, solicitându-le „ajutor” şi „sprijinul nante în cariera unui academician, care au oferit moral de care simte nevoie”. ocazii evocatoare unor mari personalităţi de la răsă- După cel de-al doilea război mondial, Prutul a rit de Prut. George Sion, în cel de-al doilea discurs rămas mai departe un despărţitor de fraţi. Relaţiile de recepţie rostit în Societatea Academică Română, academice nu s-au putut efectua, timp de o jumătate în 1870, l-a înfăţişat pe Alexandru Donici. Viaţa şi de veac, decât cu mari greutăţi. Cu toate acestea, operele sale, iar Nicolae Gane l-a evocat în 1909 în într-un fel sau altul, punţile sufl eteşti au fi inţat mai faţa colegilor săi pe ilustrul Bogdan Petriceicu Has- departe, până când spre sfârşitul penultimului dece- deu, cel născut la Cristineşti, lângă Hotin şi care de niu al secolului trecut au sosit clipele unei eliberări, tânăr se stabilise în Principate, neuitând însă nicio mai întâi la răsărit de Prut în Republica Moldova şi clipă originile sale. Au mai fost evocaţi în astfel de apoi în decembrie 1989 la apusul său. discursuri Ion Inculeţ de C.Ionescu-Mihăieşti şi, de Între cele două Academii s-au statornicit fi reşti asemenea, Theodor Vârnav de Şerban Cioculescu. relaţii frăţeşti, semnându-se la 31 octombrie 1990 Mai trebuie menţionat succesul pe care l-a repurtat şi un acord de colaborare. Au fost chemate în sânul în Academia Română Ion Inculeţ, prin discursul său Academiei Române personalităţi culturale şi ştiinţi- de recepţie Spaţiul şi timpul în noua lumină ştiin- fi ce ale Republicii Moldova. Andrei Mihail Andrieş ţifi că, în primăvara anului 1919, când preşedintele şi Gheorghe Duca, succesiv preşedinţi ai Academiei Academiei, Petre Poni, a rostit cuvinte ce nu trebuie de Ştiinţe a Moldovei au fost aleşi membri de onoa- uitate, şi anume: „cultul ştiinţei trebuie să fi e întot- re ai Academiei Române, ca semn al preţuirii lor, deauna unit cu iubirea de patrie”. dar şi ca un omagiu frăţesc. Criticul literar Mihai Seriile Memoriilor Secţiei Istorice ne dezvă- Cimpoi, scriitorii Ion Druţă, regretatul Grigore Vie- luie, de asemenea, atenţia acordată Basarabiei şi ru şi Nicolae Dabija, istoricii Alexandru Moşanu şi problemelor ei de membrii Academiei Române. Mă Andrei Eşanu, matematicianul Petru Soltan, fi zicia- mărginesc să menţionez dintre academicienii mult nul Ion Rădăuţan, economistul Ion Sergiu Chircă au interesaţi de Basarabia pe marele Nicolae Iorga, cu fost şi ei aleşi membri de onoare ai Academiei Ro- volumul Studii istorice asupra Chiliei şi a Cetăţii mâne. Preşedinţii Mihai Drăgănescu, Eugen Simion Albe din 1899, şi mai ales lucrările sale tipărite cu şi Ionel Haiduc, regretaţii academicieni Alexandru ocazia centenarului din 1912 – Pagini despre Ba- Bârlădeanu, N.N.Constantinescu şi Cristofor Simi- sarabia de astăzi, Boieri şi răzeşi din Bucovina şi onescu, Florin Filip, doamna Maya Simionescu au Basarabia..., Însemnătatea ţinuturilor de peste Prut fost sau sunt membri de onoare ai Academiei de Şti- etc. – tot lui revenindu-i volumul La vérité sur le inţe a Moldovei. passé et le présent de la Bessarabie (în 1922, cu Cele două Academii întreţin un viu schimb şi alte două ediţii ulterioare, în 1931 şi 1940) şi co- o colaborare ştiinţifi că pe multe planuri, la nivelul municarea La Bessarabie est l’oeuvre des Roumai- membrilor săi, dar şi al cercetătorilor din Institute. ns (1931). Ştefan Ciobanu a avut, de asemenea, ca Prin activitatea lor este fi resc să refl ecte simţăminte şi bucovineanul Ion Nistor – amintim comunicarea care se exprimă în aceeaşi limbă şi care însufl eţesc acestuia Basarabia, pivotul politic al Moldovei vo- pe majoritatea cetăţenilor celor două ţări, demon- ievodale (1943) – o neobosită activitate ştiinţifi că strează dorinţa lor de strânsă conlucrare, în spiritul consacrată Basarabiei. Important a fost volumul La faptelor trecutului, dar şi ca o necesitate comună a Bessarabie, sa population, son passé, sa culture al viitorului. academicianului Ciobanu, publicat în seria de stu- Drumurile noastre, al României şi al Republicii dii şi cercetări a Academiei Române (1941), serie Moldova, se vor întâlni, nădăjduim, cât de curând, în care a fost publicat şi volumul Olgăi Necrasov în Uniunea Europeană şi atunci, într-adevăr, Prutul Etude anthropologique de la Moldavie et de la Bes- nu va mai rămâne decât o podoabă a spaţiului nostru sarabie septentrionales (1940). Nu trebuie uitat nici comun de locuire!

64 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812

EVENIMENTELE un eveniment deosebit de trist din istoria Moldovei, din istoria românilor în general, şi anume semnarea DIN 1812 la 16/28 mai 1812 a Tratatului de pace de la ŞI CONSECINŢELE Bucureşti între Rusia ţaristă şi Imperiul Otoman. În urma acestui eveniment, Ţara Moldovei, situată LOR* între Carpaţi, Nistru şi Marea Neagră a fost împărţită între cele două puteri, noua graniţă între ele fi ind Acad. Andrei EŞANU stabilită pe râul Prut şi Delta Dunării. În aşa fel, Moldova, ca una din ţările române cu existenţă de circa patru secole şi jumătate, a suportat o In the presentation THE EVENTS OF 1812 grea pierdere teritorială, rămânând sub controlul AND LATER POLITICAL DEVELOPMENTS the principelui moldovean doar spaţiul dintre Carpaţi şi author communicates that the Peace Treaty, signed 16/28 May in Bucharest between the Ottoman and râul Prut. the Russian Empires, had the heaviest consequences Regretabilul eveniment s-a produs în urma unor for the Country of Moldova, specifi cally for the numeroase şi îndelungate războaie ruso-otomane din population between Prut and Dniester, area called sec. XVIII – începutul sec. XIX, care în mare parte Bessarabia which was annexed to the Tsarist Empire. s-au derulat pe teritoriul ţării româneşti de la Est de The event was qualifi ed as tragic, one that has slowed Carpaţi şi au adus cu sine imense pagube materiale down political, economic, cultural and spiritual şi pierderi umane, nemaivorbind de faptul că tot development of the province. The author believes that greul acestor confruntări militare a fost suportat de many issues of identity, language, history, political populaţia băştinaşă ajunsă drept urmare la sărăcie guidance that concern today’s Moldovan society are şi lipsuri materiale cumplite. Însăşi Alexandr I, rooted in the distressing event of 1812. împăratul de atunci al Rusiei, călcând pe suferinţa unui popor rupt în două, era deosebit de mândru de – Distinşi participanţi la conferinţă, această nouă achiziţie teritorială pentru imperiul Excelenţa Voastră Domnule Eurodeputat Ioan său. Mircea Paşcu! Dacă istoricii ruşi şi, ulterior, cei sovietici, Dintru început ţin să va mulţumesc pentru inclusiv cercetătorii de la Chişinău, în perioada invitaţia de a participa la această conferinţă afl ării RSS Moldoveneşti în componenţa Uniunii organizată de Parlamentul European, considerând-o Sovietice catalogau anexarea Basarabiei (or, aşa de mare onoare pentru mine. a fost numit de autorităţile ţariste teritoriul dintre Întrucât timpul rezervat este limitat, în scurta Prut şi Nistru), evenimentul din mai 1812, ca fi ind mea comunicare voi încerca să prezint sumar unul progresist, în urma căruia moldovenii (adică evenimentul care s-a produs cu 200 de ani în urmă românii din acest spaţiu) au fost eliberaţi de sub pe meleagurile Ţării Moldovei şi consecinţele nesuferita stăpânire otomană, apoi istoriografi a acestui act politic. clasică românească de la A.D. Xenopol, Nicolae Doar cu o lună în urmă comunitatea ştiinţifi că Iorga până la Gheorghe Brătianu şi cei de după din Republica Moldova şi România, păturile 1989-1991 din Republica Moldova au califi cat cu intelectuale şi mai largi ale populaţiei au comemorat multiple argumente de ordin politic, economic şi etno-cultural drept un eveniment tragic cu urmări * La 20 iunie 2012, din iniţiativa eurodeputatului Ioan dintre cele mai grele pentru populaţia locală. Mircea Paşcu, vicepresedinte al Comisiei pentru afaceri externe Conferinţa ştiinţifi că Basarabia - 1812. Problemă al Parlamentului European, a fost convocată la Bruxelles, în naţională, implicaţii internaţionale, cu participarea incinta instituţiei mai sus arătate, Conferinţa internaţională istoricilor nu numai din Moldova şi România, dar „Moldova 200 Years After: Creating a Common Future”, la şi din Rusia, Polonia, Austria, Finlanda ş.a. ţări, care au participat experţi în probleme de relaţii ai Parlamentului European şi Uniunii Europene cu Republica Moldova (Sir care a avut loc la 14-16 mai anul curent la Chişinău Graham Watson, Remi Dufl ot; Olga Shumylo-Tapiola), şi Iaşi – vechia capitală a Moldovei, a demonstrat reprezentanţi ai corpului diplomatic ai Republicii Moldova că istoriografi a rusă contemporană nu a renunţat în Belgia şi de pe lângă Parlamentul European (Eugen Caras, la niciun postulat din cele stipulate în tratatele de Mihai Gribincea), precum şi ai Institutului Cultural Român din Bruxelles (Robert Adam). Printre invitaţii care au prezentat istorie ţaristă şi sovietică. comunicări a fost şi Andrei Eşanu, membru titular al Academiei Pentru a fi mai explicit în problema abordată, de Ştiinţe a Moldovei. trebuie să arătăm că Ţara Moldovei încă de pe la Reproducem textul integral al comunicării sale. mijlocul sec. al XVI-lea sub presiunea enormă a

nr. 2(25), iunie 2012 - 65 Akademos armelor turceşti a acceptat trecerea cu anumite şi au fost nevoiţi să treacă Prutul în Principatul condiţii sub suzeranitatea Puterii Otomane. Moldovei, iar după 1859 în România modernă, unde Conform acestui statut, Moldova, în schimbul unui s-au manifestat din plin asemenea mari cărturari tribut anual variabil, îşi păstra autonomia, structurile basarabeni ca Alecu Russo, Alexandru Donici, proprii de stat, religia, cultura, fi ind guvernată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stere ş.a. Pe un principe propriu, şi se bucura de neamestecul şi parcursul sec. al XIX-lea Basarabia aproape că nu a stabilirea turcilor în ţară, promiţându-i-se totodată avut presă periodică, nu s-au editat manuale, cărţi apărarea şi inviolabilitatea hotarelor. În urma Păcii de cultură şi ştiinţă, iar cele religioase erau tipărite de la Bucureşti din 1812, Moldova, ca principat sporadic în tiraje limitate. autonom, în ciuda acestor principii reciproc Către fi nele perioadei, ponderea populaţiei recunoscute şi transmise din generaţie în generaţie băştinaşe s-a redus de la 90 până la mai puţin de prin tradiţie, a pierdut o jumătate din teritoriul său 50%. Dacă în rândurile locuitorilor germani, evrei, şi anume partea de Est numită Basarabia, care a fost ruşi din provincie numărul ştiutorilor de carte atingea anexată la Imperiul ţarist. Dacă în primele decenii de 40-70% şi mai mult, apoi printre moldoveni ştiau după 1812 ţarul a acordat o anumită autonomie noii carte doar câteva procente (printre femei – 2% şi provincii, apoi în perioada următoare, până la 1917, bărbaţi – 6%). Dacă peste Prut, în urma reformelor Basarabia a fost lipsită total de elementare drepturi lui Alexandru Ioan Cuza, s-a trecut la grafi a latină, naţionale şi tradiţiile locale de autoadministrare apoi în Basarabia până în primele decenii ale sec. şi transformată în gubernie ţaristă condusă de al XX-lea continua să se scrie şi să se tipărească funcţionari ruşi. puţinele periodice şi cărţi cu aceleaşi caractere arhaice chirilice, inventate în sec. al IX-lea. Sub aspect religios, dacă structurile ecleziastice Administraţia ţaristă în cei 106 ani de stăpânire locale erau subordonate canonic secole la rând în Basarabia a ridicat ziduri impenetrabile pe Prut, Mitropoliei Moldovei, apoi după 1812 acestea au căutând să ne izoleze total de România, de Europa fost trecute în subordonarea Bisericii Ortodoxe în general, cultivând aşa numitul moldovenism care Ruse. Şi dacă primul mitropolit al Basarabiei, numit a pus începuturile unei grave probleme identitare ce de Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, a fost un român, se perpetuează la populaţia autohtonă din Republica apoi cei care l-au urmat după 1821 până la 1917 au Moldova până astăzi: adică două popoare, două fost exclusiv ierarhi ruşi aduşi din guberniile centrale limbi, două culturi, două literaturi ş.a. ale imperiului. Dacă un scurt timp au fost valabile în Abia în primele decenii ale sec. al XX-lea în domeniul justiţiei din Basarabia actele normative de Basarabia s-a înfi ripat o modestă intelectualitate până la anexare, apoi în curând se impune insistent care a conştientizat unitatea istorică de neam, legislaţia imperială rusă. cultură şi tradiţii a populaţiei de pe ambele maluri Mai multe decenii la rând, deşi era provincie ale Prutului. În consecinţă, atunci când în urma ţaristă, în Basarabia s-a introdus un sistem aparte primului război mondial din 1914-1918 Imperiul de restricţii vamale, care au conservat economia în ţarist s-a destrămat, populaţia băştinaşă a încercat formele ei vechi, frânându-i-se dezvoltarea fi rească să-şi croiască un destin propriu, fruntaşii basarabeni şi înscrierea treptată nu numai în piaţa europeană, dar au chemat la unire cu Patria-mamă România, cu cei şi în cea a Rusiei de atunci. Aceleaşi procese aveau de un sânge şi de o limbă cu ei. Evenimentul, după loc şi în învăţământ, în tipărirea şi difuzarea cărţii. cum ştiţi, s-a produs la 27 martie 1918. A urmat o Or, dacă la început s-a permis predarea materiei perioadă scurtă, doar până în 1940, de integrare a în puţinele şcoli existente, precum şi cartea, fi e Basarabiei în România întregită, de înviorare a religioasă, fi e laică, în limba moldovenească, adică culturii naţionale, procese care au fost întrerupte română, apoi treptat aceasta a fost scoasă în afara brutal de invazia sovietică la 28 iunie 1940, în urma şcolii, bisericii, justiţiei şi administraţiei. tratatului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Anexarea Basarabiei a avut urmări deosebit de După 1990, când s-au deschis arhivele grele pentru dezvoltarea culturii. Dacă Principatul structurilor represive sovietice, istoricii din Moldovei de peste Prut a fost atras în orbita ştiinţei Republica Moldova au descoperit mii de şi valorilor culturale europene, în prima jumătate documente care au arătat în toată goliciunea lui a sec. al XIX-lea sute de tineri moldoveni români dezastrul represaliilor, deportărilor, înfometărilor, studiind în universităţile din Viena, Berlin, Paris colectivizărilor, deposedărilor masive de avere, ş.a., în Basarabia se instalase întunericul. Puţinii mobilizărilor pe front şi strămutărilor forţate la intelectuali care au apărut aici mai mult prin grija muncă la care a fost supusă populaţia Basarabiei în o părinţilor nobili, nu au putut suporta condiţiile grele jumătate de secol de dominaţie a regimului totalitar

66 - nr. 2(25), iunie 2012 Conferinţă internaţională. Anul 1812 comunist, care s-a soldat cu pierderea a multor sute scurtă vreme în plan internaţional, poartă în spate de mii de oameni. povara acestor frământări şi răsturnări dramatice În anii de după cel de-al Doilea Război de situaţie prin care a trecut după 1812 până în Mondial, autorităţile sovietice au depus eforturi prezent. Toate problemele legate de orientarea susţinute pentru a şterge din memoria colectivă politică, de identitate, de limbă, de oscilaţie între conştiinţa de neam, de apartenenţă la cultura Est şi Vest, de relaţii interetnice îşi trag obârşia românească, pentru a forţa procesele de rusifi care din această istorie zbuciumată din ultimele două şi transformarea Republicii Sovietice Moldoveneşti secole. Aceste probleme sunt surmontate, trebuie să într-un apendice agrar al Imperiului Sovietic. Noua recunosc, cu mare difi cultate, dar deschiderile care intelectualitate moldovenească, deşi formată în au loc în prezent, procesul de democratizare care se universităţile sovietice, a perceput foarte curând aprofundează în Republica Moldova, legăturile tot pericolul dictaturii staliniste, încercând să reziste mai intense cu Occidentul, cu Uniunea Europeană prin cultură şi, în cele din urmă, să ridice şi să ducă în special, demonstrează că noul stat apărut în urma după sine marea majoritate a populaţiei în mişcarea destrămării Uniunii Sovietice – Republica Moldova, de eliberare naţională din 1989-1991. îmbrăţişează şi aderă la valorile europene. Aceasta Astăzi, Republica Moldova, care şi-a proclamat ne încurajează să afi rmăm că Republica Moldova a independenţa în 1991 şi fusese recunoscută în luat ferm cursul spre integrarea europeană.

Nicolae Coţofan. Farfurie decorativă. Şamotă pictată, Ø - 410 mm, 2011

nr. 2(25), iunie 2012 - 67 Akademos

AJUSTAREA SISTEMULUI ziilor, bazate pe cunoaştere şi pe disponibilitatea datelor statistice. În acest sens, statistica joacă un STATISTIC rol primordial în formularea răspunsurilor adecvate LA STANDARDELE privind monitorizarea transformărilor din societate, generate de creşterea rolului cunoştinţelor, dezvolta- UNIUNII EUROPENE rea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie. Statisticile obiective, de calitate şi furnizate la Dr., conf.univ. Aurelia ŞUŞU-ŢURCAN timp, aliniate la metodologiile internaţionale, oferă dimensiunea cantitativă a efi cienţei deciziilor gu- vernamentale şi publice asupra economiei naţiona- ADJUSTING THE STATISTICAL SYSTEM TO EU STANDARDS le. Mai mult ca oricând, cunoştinţele vor fi indis- Statistics is the border science, is the pensabile în procesul luării deciziilor, iar informaţia methodological science, and is the kind of empirical statistică va reprezenta o componentă prioritară. knowledge, which has become indispensable for Sistemul statistic naţional reprezintă ansamblul understanding the phenomena of nature and society. producătorilor de statistici ofi ciale, reuniţi intr-o Empirical knowledge about any fi eld of activity structură coerentă şi unitară, care contribuie la reali- makes appeal to the numerical data, the processing of zarea programelor statistice naţionale. Să ne oprim which leads to the defi nition of patterns in different asupra problemelor esenţiale care apar pe parcursul areas of research under the infl uence of statistical formării informaţiei statistice veridice. laws. That’s why the free interpretation and the În Legea cu privire la statistica ofi cială a Repu- change in statistical methodology lead to erroneous conclusions that can change the whole attitude to blicii Moldova este specifi cată următoarea defi niţie: the subject or process. Therefore in this paper are „Date administrative efective – este informaţia ob- structured organizational and methodological issues, ţinută de autorităţile administraţiei publice şi /sau the resolution of which would improve the perception locale, cu excepţia organelor statisticii ofi ciale, în of correct statistical information. scopul exercitării obligaţiilor administrative ce ţin de competenţa lor”. La etapa actuală, în vederea În cursul reformelor socio-politice şi economi- dezvoltării statisticii ofi ciale creşte necesitatea va- ce, Republica Moldova se confruntă cu problema lorifi cării datelor administrative. Majoritatea minis- alegerii unor direcţii efi ciente pentru dezvoltarea terelor deţin o bogată informaţie statistică departa- ulterioară. O condiţie necesară pentru creşterea di- mentală în baza căreia este formată statistica ofi cială. namică a economiei naţionale este trecerea la eco- Sursele administrative de informaţie au prioritate la nomia bazată pe cunoaştere, care exercită o infl uen- organizarea şi efectuarea observărilor (cercetărilor) ţă puternică asupra tuturor domeniilor de activitate, statistice. În primul rând, este mai ieftin de a ob- dar mai cu seamă asupra celui ştiinţifi co-tehnic, in- ţine date din sursele administrative, comparativ cu dustrial, fi nanciar şi instituţional. efectuarea unei noi cercetări cu scopul de a obţine Мetodele statistice moderne trebuie să ofere un aceleaşi date. În al doilea rând, sursele administra- ajutor substanţial în elaborarea deciziilor de gesti- tive conţin o pondere mai mică a nonrăspunsurilor onare, ştiinţifi c argumentate, în domeniul ştiinţei şi nu au un impact informaţional suplimentar asupra şi inovării. Utilizarea lor va contribui nu numai la respondenţilor. identifi carea factorilor principali de infl uenţă asupra În sensul larg al cuvântului, prin noţiunea de naturii dezvoltării activităţilor ştiinţifi ce şi inovative surse administrative de informaţie se subînţelege în Republica Moldova, ci, de asemenea, la cuantifi - informaţia care din start se colectează în scopuri carea impactului acestora. statistice şi nu are atribuţie nemijlocită la cercetări- Misiunea generală a statisticii ofi ciale este de a le statistice. Factorul principal al utilizării surselor asigura colectarea, prelucrarea şi verifi carea unor administrative este aplicarea sistemului unic al co- date şi informaţii credibile, relevante şi oportune, durilor de identifi care (în alte cazuri este necesar de necesare societăţii în ansamblul ei. Rolul acestui a face concordarea acestor coduri) în paralel cu alte domeniu al ştiinţei devine din ce în ce mai impor- surse de informaţie. tant prin asumarea obligaţiilor şi responsabilităţilor Un principiu important în producerea datelor de măsurare a impactului provocărilor majore cu administrative constă în perfectarea sistematică a care se confruntă societatea şi sprijinirea eforturilor procedurilor de colectare a datelor din punctul de factorilor responsabili în procesul de luare a deci- vedere al optimizării şi împuternicirilor organului administrativ, armonizării la standardele internaţio-

68 - nr. 2(25), iunie 2012 Managementul ştiinţei nale, antrenării surselor alternative de informaţie în luri: atât la nivel administrativ, cât şi la cel naţional. baza clasifi cărilor universale. Pentru aceasta este necesară determinarea moda- E foarte important de a evalua necesităţile in- lităţii colectării datelor din surse administrative şi formaţionale ale organului administrativ reieşind statistice, corelării acestor informaţii, inclusiv prin din competenţele sale pentru exercitarea sarcinilor fortifi carea capacităţilor de furnizare a datelor ad- administrative. Potrivit normelor internaţionale şi ministrative calitative şi cercetărilor statistice. în scopul asigurării compatibilităţii surselor de date În vederea colectării calitative a informaţiei sta- administrative cu cele statistice, metodologia şi in- tistice în conformitate cu Legea statisticii este ne- strumentarul de colectare şi procesare a datelor se cesar de a înăspri sancţiunile privind răspunderea coordonează cu autoritatea centrală de statistică în celor care prezintă această informaţie statisticii ofi - conformitate cu legislaţia în vigoare. ciale. În caz contrar, nu vom depăşi situaţia în care Datele administrative servesc drept suport con- aceeaşi informaţie o să difere esenţial în funcţie de sistent de informaţie pentru efectuarea cercetărilor nivelul structurii sistemului statistic. (observărilor) statistice. Iar utilizarea acestor date După părerea noastră, calitatea datelor adminis- permite organelor statistice să obţină informaţie în trative poate fi îmbunătăţită doar dacă în structurile termeni mai restrânşi în raport cu o eventuală cer- ministeriale sau în cadrul AŞM va există un centru cetare statistică, organizarea căreia cere mult timp special care va răspunde de calitatea statisticii ad- pentru planifi care, elaborarea chestionarelor, colec- ministrative cu toate drepturile de infl uenţă asupra tarea, procesarea şi generalizarea informaţiei. Date- colectării, procesării şi centralizării datelor admi- le administrative au şi alte priorităţi, deoarece sunt nistrative din domeniul respectiv, conform unei me- mai sensibile la schimbările care au loc în societate todologii unice racordată la standardele internaţio- şi pot oferi o gamă mai largă de informaţii. nale. E de menţionat faptul că instituţiile de cercetări Evident că nici nu este nevoie să fi e prezentat ştiinţifi ce, în urma procesului cercetare-dezvoltare statisticii ofi ciale tot volumul de date administrati- şi în scopul managementului mai efi cient al acestei ve, el poate fi utilizat doar la nivelul statisticii ad- activităţi produc şi dispun de surse bogate de infor- ministrative pentru monitorizarea activităţii interne. maţie administrativă. Aceste surse de informaţie în Obiectivul principal al armonizării respective este, cea mai mare măsură nu sunt colectate, procesate şi deci, creşterea calităţii în statistica naţională şi, în generalizate de statistica ofi cială şi nu sunt publicate special, în sectoarele principale ale economiei ba- în buletinele şi anuarele statistice, cu excepţia da- zate pe cunoaştere (ştiinţa şi inovarea) la un nivel telor statistice prezentate de organizaţiile ştiinţifi ce comparabil cu celelalte ţări europene, introducerea potrivit rapoartelor statistice anuale (nr.1 – ştiinţa, şi monitorizarea managementului calităţii în aceste nr. 1-CŞ). Dar informaţia din formele respective nu domenii importante. Cum fără o statistică adecvată este procesată în totalitatea ei, deoarece există multe şi corectă nu este posibil a evalua rezultatele şi nu discrepanţe. va fi posibil de a contura corect direcţiile de dezvol- În cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pen- tare, este nevoie de a crea o statistică performantă, tru elaborarea Raportului anual de dare de seamă care va monitoriza efi cient situaţia evidenţei statis- privind activitatea comunităţii ştiinţifi ce din ţară, tice într-o societate bazată pe cunoaştere şi în cele precum şi în alte scopuri se colectează un volum mai importante domenii ale sale: educaţie, ştiinţă şi semnifi cativ de date administrative. Însă deseori inovare. există o discrepanţă între datele administrative şi Ca prim pas pentru evaluarea calitativă a secto- cele statistice prezentate de aceleaşi organizaţii şti- rului Educaţie este introducerea în Moldova a meto- inţifi ce. Aceste diferenţe apar mai puţin din cauza dologiei europene şi elaborarea în conformitate cu unor greşeli. Ele sunt generate mai curând de utili- această metodologie a clasifi catorului programelor zarea unor baze metodologice diferite. Se impune, educaţionale MoldCED, care a fost elaborat de Bi- astfel, omogenizarea acestor informaţii în vederea roul Naţional de Statistică al Republicii Moldova în ameliorării modalităţii de colectare, întrucât pentru strânsă cooperare cu Ministerul Educaţiei, Tineretu- moment nu există date statistice ample privind ac- lui şi Sportului. La elaborarea MoldCED au fost uti- tivitatea ştiinţifi că din Republica Moldova. Aceasta lizate concepţiile şi defi niţiile ISCED 1997, ţinân- permite diferitor organizaţii să facă analize statis- du-se cont de Legea Învăţământului nr. 547-XIII din tice care nu totdeauna refl ectă starea reală din sec- 21 iulie 1995, modifi cările şi completările ulterioare torul respectiv. De aceea, este evidentă necesitatea ale acestei legi: 237-XV din 13 iunie 2003, 346-XV uniformizării informaţiei prezentate la diferite nive- din 25 iulie 2003, 71-XVI din 5 mai 2005, Hotărâ-

nr. 2(25), iunie 2012 - 69 Akademos rile Guvernului nr. 1224 din 9 noiembrie 2004, nr. şi integrarea în Spaţiul European de Cercetare, ar- 1245 din 12 noiembrie 2004 etc. monizarea legislaţiei naţionale în domeniul cerce- Clasifi carea Programelor Educaţionale din tării-dezvoltării la standardele europene devine un Republica Moldova (MoldCED) oferă o scurtă re- angajament primordial. Racordarea însă, necesită, latare privind programele educaţionale naţionale, mai întâi de toate, efectuarea unei evaluări statistice prezentate conform Clasifi cării Internaţionale Stan- corecte şi calitative, care să asigure informaţii sta- dard a Învăţământului (ISCED 1997) a Organizaţiei tistice credibile, relevante şi oportune. Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultu- Evaluarea activităţii din domeniul ştiinţei şi ră (UNESCO) şi reprezintă o versiune revizuită a inovării, precum şi comparabilitatea pe plan inter- originalului ISCED 1976. Clasifi carea Programelor naţional, refl ectă competitivitatea ţării şi poziţia ei Educaţionale din Moldova se bazează pe ISCED în acest domeniu important. Statisticile obiective, 1997, care reprezintă un sistem universal destinat de calitate şi furnizate la timp, aliniate la metodo- pentru luarea de decizii, analiza politicilor din do- logiile internaţionale, dau dimensiunea cantitativă meniul educaţiei, indiferent de structura sistemelor a efi cienţei deciziilor guvernamentale şi publice educaţionale naţionale şi de nivelul de dezvoltare asupra economiei naţionale. Mai mult ca oricând, economică a ţării. Conceptul de bază şi defi niţiile cunoştinţele vor fi indispensabile în procesul luării ISCED 1997 au fost elaborate în aşa mod, ca să fi e deciziilor, iar informaţia statistică va reprezenta o multifuncţionale şi independente de particularităţile componentă prioritară. naţionale. Cu toate acestea, e necesar ca sistemul În acest context, racordarea evaluării statistice general să includă defi niţii şi instrucţiuni care ar a activităţii ştiinţifi ce la cerinţele europene devine cuprinde toate chestiunile ce ţin de sistemele edu- o necesitate stringentă. Luând în consideraţie aceste caţionale. Clasifi carea poate fi utilizată pentru sta- condiţii, dar şi existenţa unor probleme în evaluarea tistica diferitelor aspecte ale educaţiei, cum ar fi , de statistică a activităţii ştiinţifi ce, în Moldova a apărut exemplu: rata de cuprindere în învăţământ, resurse- necesitatea de a elabora un nomenclator care ar faci- le umane şi fi nanciare investite în educaţie, nivelul lita corectitudinea repartizării activităţilor ştiinţifi ce de instruire a populaţiei etc. în conformitate cu domeniile ştiinţei. Odată cu dezvoltarea societăţii bazate pe cu- Modifi cările metodologiei şi practicii statisticii noaştere, se modifi că şi standardele internaţionale. ştiinţei în baza manualului FRASCATI au început, În acest context, modifi carea ISCED-lui în varianta la iniţiativa AŞM, încă în anul 2007, pornind de la propusă în 2011 (care va intra în vigoare în 2012) faptul că Uniunea Europeană şi OECD utilizează va impune statisticii naţionale operarea unor modi- metodologia respectivă de evaluare a sectorului cer- fi cări în statistica educaţională. Până atunci e nevo- cetare-dezvoltare. Eforturile de a racorda evaluarea ie de elaborarea unui Nomenclator al specialităţilor statistică a acestui sector la cerinţele europene s-au personalului din ştiinţă, iar în baza acestuia urmează soldat cu rezultate bune. Însă implementarea acestor să se ajusteze specialităţile de doctorat, care la rân- metodologii au arătat şi punctele slabe ale practicii dul lor trebuie să fi e corelate cu specialităţile de la statistice naţionale. De remarcat că din 2008 toate ciclul 2 şi 3 conform procesului Bologna. organizaţiile şi instituţiile AŞM utilizează clasifi - Să ne oprim mai detaliat asupra elaborării No- cările, conform domeniilor ştiinţei (clasifi cate după menclatorului specialităţilor personalului din ştiinţă. Manualul Frascati) afi şat pe site-ul Expert online, Actualmente, cercetarea ştiinţifi că se dovedeşte a fi , atât în rapoartele anuale de activitate, cât şi în cere- în întreaga lume, componenta centrală a noii econo- rile de proiect. mii şi a societăţii bazate pe cunoaştere, dezvoltarea durabilă în Republica Moldova fi ind de neconceput Metodologic, domeniile ştiinţei au fost intro- fără aportul substanţial al cercetării şi inovării. De- duse la toate nivelurile statisticii de BNS, precum venind membru cu drepturi egale în Spaţiul Euro- şi de AŞM, în urma cercetărilor ştiinţifi ce efectuate pean de Cercetare, Republica Moldova devine parte de autor în anii 2007-2008. Însă aceste modifi cări componentă a unei comunităţi europene a oamenilor nu au fost preluate în practica statistică. Lipsa de de ştiinţă şi a mediului de afaceri, ceea ce creează coordonare a activităţii la nivelul administrativ şi posibilităţi de a benefi cia de potenţialul ştiinţifi c eu- naţional este o sursă de deviere a datelor statistice. ropean pentru soluţionarea problemelor naţionale. De aceea a fost necesar de a cerceta posibilitatea Odată cu aderarea Republicii Moldova la PC7 elaborării unei clasifi cări a cercetărilor ştiinţifi ce pe

70 - nr. 2(25), iunie 2012 Managementul ştiinţei domeniile ştiinţei în conformitate cu metodologiile internaţionale. DOMENIU Această clasifi care a fost elaborată în baza No- menclatorului specialităţilor ştiinţifi ce (din 2004) RAMUR  luând în consideraţie că direcţiile de cercetare tre- buie sa fi e cele care dictează necesitatea elaborări- PROFIL lor tezelor de doctorat şi post-doctorat. Ca prim pas, (grupde în februarie 2011 autorul a încercat să elaboreze o specialitĉƜi) clasifi care a cercetărilor ştiinţifi ce sub forma unui SPECIALIT fI Nomenclator al specialităţilor personalului ştiinţi- fi c. O asemenea variantă de clasifi care a cercetărilor ştiinţifi ce conform manualului Frascati este utilizată Fig. 1. Nivelul de structurare a Nomenclatorului de toate ţările OECD, UE şi ţările din CSI (Rusia, specialităţilor personalului ştiinţifi c Belorusia, Ucraina ş.a.). Este un document statis- tic, conform căruia sunt grupate cercetările statisti- 1. DOMENIUL ŞTIINŢEI (Domeniul ştiinţifi c) ce efectuate în ţară. În baza acestui document pot fi – sunt domenii vaste, stabilite de clasifi carea inter- create baze de date unde fi ecare proiect de cercetare naţională potrivit manualului FRASCATI şi meto- este situat în conformitate cu domeniul, ramura şi dologiei UNESCO (Tabelul 1). specialitatea de cercetare ştiinţifi că. Aceste domenii se utilizează pe plan internaţi- Scopul elaborării acestui Nomenclator constă în onal pentru comparaţii, şi, pe plan naţional (BNS, asigurarea integrării în Spaţiul European de Cerce- AŞM) pentru o evidenţă corectă la toate niveluri- tare şi consolidarea datelor din surse administrative le. Iată de ce este necesar de a delimita repartizarea la nivel AŞM cu datele ofi ciale ale statisticii naţio- specialităţilor conform domeniilor ştiinţifi ce în con- formitate cu sensul social-economic al acestora. nale pentru a satisface, într-o măsură cât mai mare, 2. RAMURA ŞTIINŢEI (Ramura ştiinţifi că) – nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utili- defi neşte o repartizare cunoscută şi larg acceptată zatori de date statistice, prin colectarea, producerea a ştiinţelor (ştiinţe fi zice etc.), care permite distri- şi diseminarea de date statistice relevante, corecte, buirea cercetătorilor de înaltă califi care după dome- credibile şi furnizate la timp, necesare pentru fun- nii ale ştiinţei cu o precizie satisfăcătoare, luând în damentarea deciziilor privind dezvoltarea economi- consideraţie specifi cul direcţiilor de cercetare ştiin- că şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea realităţilor ţifi că. societăţii. 3. PROFILUL ŞTIINŢIFIC (Profi lul ştiinţei) sau Ţinând cont de cele menţionate, a fost elaborat GRUPUL DE SPECIALITĂŢI ŞTIINŢIFICE– este un proiect al Nomenclatorului personalului ştiinţi- un grup de specialităţi ştiinţifi ce de înaltă califi care fi c încadrat în cercetare care a fost structurat după care au o diferenţiere mai pronunţată faţă de ce- următoarele 4 niveluri ale evidenţei statistice: do- lelalte specialităţi în cadrul unor ramuri ştiinţifi ce menii, ramuri, profi luri şi specialităţi ştiinţifi ce. La voluminoase şi se formează în baza unor caractere elaborarea acestui nomenclator au fost utilizate con- predominante mai apropiate în comparaţie cu cele- cepţiile şi defi niţiile ţinându-se cont de documente- lalte specialităţi în cadrul unor ramuri ştiinţifi ce. le respective [2-9]. 4. SPECIALITATEA ŞTIINŢIFICĂ – este spe- Să ne oprim asupra fi ecărui nivel în parte cialitatea personalului care se ocupă de activitatea (Fig. 1): ştiinţifi că şi tehnologică. Deoarece istoric în Repu- Tabelul 1 Domeniile ştiinţifi ce Proiectul Nomenclatorului Manualul FRASCATI Ştiinţe Naturale şi Exacte Ştiinţe Naturale (Natural Sciences) Ştiinţe Inginereşti şi Tehnologice Ştiinţe Inginereşti şi Tehnologice (Engineering and Ştiinţe Medicale Technology) Ştiinţe Agricole Ştiinţe Medicale (Medical Sciences) Știinţe Sociale şi Economice Ştiinţe Agricole (Agriculture Sciences) Ştiinţe Umaniste Ştiinţe Sociale (Social Sciences) Ştiinţe Umaniste (Humanities)

nr. 2(25), iunie 2012 - 71 Akademos blica Moldova doctoratul a fost inclus ca parte com- arhitectură, care este mai aproape de arhitectura ponentă a ştiinţei (cercetarea-dezvoltarea + docto- Nomenclatorului pentru ciclul I (Nomenclatorul do- ratul), specialităţile de doctorat au fost elaborate în meniilor de formare profesională şi al specialităţilor conformitate cu specialităţile personalului ştiinţifi c pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţă- (cadrelor ştiinţifi ce). Trebuie însă ţinut cont de fap- mânt superior, ciclul I). tul că specialitatea de doctorat poate apărea ca ur- Această variantă a Nomenclatorului specialită- mare a necesităţilor pieţii cercetărilor ştiinţifi ce (şi ţilor ştiinţifi ce doreşte să unească diferite modalităţi nu invers), dar depinde în mare măsură şi de studiile de evidenţă într-un singur Nomenclator, dar în acest universitare. caz este necesar de a ajunge la un numitor comun Prima variantă a Nomenclatorului specialităţi- atât pentru studii doctorale, cât şi pentru posibilita- lor personalului din sfera ştiinţei a fost elaborată tea utilizării acestuia în statistica naţională. de autor, propusă CSŞDT a AŞM şi a stat la baza Însă, trebuie de menţionat acel fapt, că introdu- elaborării de către Academia de Ştiinţe a Moldovei cerea noilor specialităţi pentru activitatea de cerce- a noului Nomenclator al specialităţilor ştiinţifi ce tare este un lucru mult mai simplu decât introdu- (Hotărârea CSŞDT din 1 decembrie 2011 „Cu privi- cerea noilor specialităţi de doctorat. Direcţiile de re la aprobarea Proiectului de Hotărâre a Guvernu- cercetare pot fi de pioneriat. Procesul de introducere lui pentru aprobarea Nomenclatorului specialităţilor a noii specialităţi de doctorat însă necesită un mare ştiinţifi ce”). volum de muncă, deoarece trebuie să fi e documen- Varianta iniţială a fost elaborată în vederea tat nu numai prin descrierea paşaportului acestei ajustării evaluării statistice a sectorului de cerceta- specialităţi, dar şi prin numărul de doctori (doctori re-dezvoltare, deoarece clasifi cările conform manu- habilitaţi) deja susţinuţi la această specialitate. De alului Frascati se utilizează în statistica internaţio- asemenea va fi necesar de a elabora un tabel de nală (Eurostat, OECD, UNESCO) pentru evaluarea convergenţă a specialităţilor de doctorat noi cu cele activităţii ştiinţifi ce, iar pentru evaluarea sectoru- existente (Tabelul 2). lui educaţional se utilizează clasifi carea conform Nevoia stringentă a elaborării Nomenclatorului ISCED. rezultă din necesitatea ameliorării evidenţei statisti- Iată de ce iniţial a fost stipulat că în urma apro- ce a sectorului de cercetare-dezvoltare, în vederea bării Nomenclatorului specialităţilor personalului structurizării tuturor proiectelor de cercetare ştiinţi- din sfera ştiinţei va fi necesară ajustarea specialităţi- fi că şi elaborării unei baze de date (expuse în formă lor de doctorat, nu numai cu Nomenclatorul dat, dar electronică), în vederea creşterii transparenţei totale şi cu Nomenclatorul domeniilor de formare profesi- a cercetării ştiinţifi ce, atât a resurselor utilizate cât onală şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor şi a rezultatelor primite. Dar ca să putem face o sta- în instituţiile de învăţământ superior, ciclul I, apro- tistică corectă, urmează să se discute posibilitatea bat prin Legea nr. 142-XVI din 07.07.2005. În acest unei evidenţe aparte a specialităţilor, care nu cores- context, din totalitatea specialităţilor de cercetare pund ramurilor sau domeniilor conform manualului ştiinţifi că trebuia să fi e formate specialităţi docto- Frascati. rale comasate (care ar cumula un şir de specialităţi Acesta este doar un segment din multitudinea apropiate, micşorând esenţial numărul specialităţi- problemelor care urmează a fi rezolvate pentru lor doctorale). În cazul elaborării Nomenclatorului ameliorarea statisticii naţionale în domeniul ştiin- specialităţilor doctorale acestea din urmă puteau să ţei. Dincolo de modifi cările enumerate, se impune fi e aranjate după domenii fără a lua la bază metodo- perfecţionarea şi altor aspecte ce ţin de domeniul logia statistică a evaluării sectorului cercetare-dez- statisticii ştiinţei şi inovării. voltare. În vederea armonizării sistemului statistic ajus- După aprobarea de către CSŞDT AŞM tat la standardele UE în urma cercetării ştiinţifi ce (01.11.2011), proiectul respectiv a fost transmis efectuate în cadrul proiectului de cercetare funda- Consiliului pentru atestare şi acreditare (CNAA). mentală pot fi conturate o serie de PROPUNERI: Ca urmare al discuţiilor dintre AŞM şi CNAA s-a 1. Perfecţionarea bazei juridice care ar coordo- decis de a elabora doar un singur Nomenclator al na relaţiile dintre diferite ministere şi instituţii res- specialităţilor ştiinţifi ce. ponsabile în vederea funcţionării calitative a unui Varianta Nomenclatorului specialităţilor şti- sistem statistic, care trebuie să se bazeze pe prin- inţifi ce revizuită de CNAA în linii generale repetă cipiile de continuitate, operativitate şi racordate la Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifi ce aprobat de standardele internaţionale. CSSDT AŞM la data de 01.12.2011, dar are o altă 2. Instituirea printr-un act normativ a sistemului

72 - nr. 2(25), iunie 2012 Managementul ştiinţei

Tabelul 2 TABEL DE CONVERGENŢĂ A NOMENCLATORULUI SPECIALITĂŢILOR ŞTIINŢIFICE Domeniul Ramura Profi lul Specialitatea Specialitatea Conform proiectului Conform proiectului Nomenclatorului din 08.06.2012 Nomenclatorului din 01.12.2011 I. ŞTIINŢELE NATURALE ŞI EXACTE 11.MATEMATICA 111.Matematică pură Cifrul specialităţii* 111.01.Analiză matematică 01.01.01.Analiză matematică Ecuaţii diferenţiale 01.01.02.Ecuaţii diferenţiale 111.02.Logică matematică, 01.01.06 Logică matematică, algebră şi teoria numerelor algebră şi teoria numerelor 111.03. Geometrie şi topologie 01.01.04 Geometrie şi topologie Ecuaţii integrale** 112.Matematică aplicată 112.01.Matematica de calcul 01.01.07.Matematica de calcul 112.02.Teoria algoritmilor şi 01.01.08. Teoria algoritmilor şi matematică discretă matematică discretă 112.03.Cibernetică matematică 01.01.09. Cibernetică şi cercetări operaţionale matematică şi cercetări operaţionale 113.Statistică şi probabilitate 113.01.Teoria probabilităţilor şi 01.01.05. Teoria probabilităţilor statistica matematică şi statistica matematică 12.ŞTIINŢA INFORMAŢIEI I21.Informatică 121.01.Bazele teoretice ale 01.05.01. Bazele teoretice teoretică informaticii ale informaticii, programarea 121.01.Calcul natural*** calculatoarelor **** 121.03.Programarea calculatoarelor 122.Informatică 122.01.Organizarea şi 01.05.02. Organizarea şi aplicativă programarea programarea proceselor de proceselor de calcul calcul 122.02.Sisteme informatice 01.05.05.Sisteme 122.03.Modelare, metode informaţionale matematice, produse program 01.05.04. Modelare matematică, metode matematice, produse program Notă explicativă: * cifrul specialităţii conform Nomenclatorului din 2004; **au fost propuse în Nomenclatorul din 01.112.2011, dar nu sunt în varianta din Nomenclatorul din 08.06.2012; *** au fost introduse în Nomenclatorul din 08.06.2012; **** în varianta din Nomenclatorul din 08.06.2012 au fost separate în două specialităţi noi. de indicatori corelaţi, atât la nivel de sistem, cât şi la cuprinzătoare şi fi abile la creşterea capacităţii de nivel de instituţie, prin care să se măsoare transpa- decizie atât la nivel macro cât şi la nivel microe- rent performanţele. conomic. Opinia publică, organismele internaţio- 3. Utilizarea, pentru refl ectarea indicatorilor în nale vor avea posibilitatea de a studia mai pe larg domeniul ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic, fenomenele ce au loc în domeniul ştiinţei, inovării a unei metodologii unice (în baza principiilor direc- şi transferului tehnologic din Republica Moldova. toare ale OECD, EUROSTAT, UNESCO). Indicatorii dezvoltării ştiinţei, inovării şi transferu- În baza cercetării statistice calitative se pot lui tehnologic din ţară vor fi oglindiţi mai pe larg în implementa noi strategii în diferite sectoare ale in- publicaţiile, anuarele organismelor internaţionale. dustriei şi serviciilor, statistica contribuind cu date Numai în urma implementării statisticii inovării

nr. 2(25), iunie 2012 - 73 Akademos va fi posibilă ulterior crearea unui nou sistem sta- 6. Номенклатура специальностей научных работ- tistic în domeniul ştiinţei, inovării şi transferului ников (Rusia, 2009, completată 2011) Statistics Austria tehnologic care va conduce la elaborarea unei me- (2011). todologii de calculare a ponderii ştiinţei în creşterea www.statistik.at/web_en/statistics/research_and_ economică a ţării ce va fi foarte important pentru development_r_d_innovation/index.html aprecierea rolului comunităţii ştiinţifi ce în dezvolta- 7. Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifi ce din 2004 rea social-economică a ţării. (Hotărârea Guvernului nr.1025 din 14 septembrie 2004) cu modifi cările şi completările operate prin Hotărârea Bibliografi e Guvernului nr. 692 din 20 iunie 2006. 1. Legea Nr.412-XV. Cu privire la statistica ofi cială a 8. Nomenclatorul domeniilor de formare profesiona- Republicii Moldova 2004. lă şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în insti- 2. Manualul Frascati, 2002. (www.statistica.md/le- tuţiile de învăţământ superior, ciclul I, aprobat prin Legea gal/Legea_statistica_ofi ciala_ro.pdf) nr. 142-XVI din 07.07.2005, Monitorul Ofi cial al Repu- 3. Clasifi carea revăzută a domeniilor ştiinţifi ce con- blicii Moldova nr.101-103/476 din 29.07.2005. form manualului Frascati (versiunea în limba engleză), 9. Clasifi carea programelor educaţionale din Repu- OECD, 2007 (www.asm.md) blica Moldova, MoldCED, 2004. 4. Statisticile UNESCO, OECD pentru activitatea ştiinţifi că. 10. Ţurcan A. Informaţia statistică: consideraţii pri- 5. Рекомендации по международной стандар- vind falsifi carea şi interpretarea ei veridică. Revista „Fin тизации статистики по науке и технике (ЮНЕСКО, Consultant” (C) 3/2011, pag. 31-37. 1978) и Пособие Фраскати (ОЭСР, 2002) и Пересмо- 11. Stratan A., Ţurcan A. Consideraţii privind ca- тренная классификация областей науки и техники litatea informaţiei statistice. Revista „Intellectus” (B) (ОЭСР, 2006). 4/2011, pag. 41-46.

Nicolae Coţofan. Vas decorativ. Burlui. Şamotă pictată, H - 680 mm; Ø 520 mm, 2009

74 - nr. 2(25), iunie 2012 Managementul ştiinţei

CONCEPTUL ferinţă refl ectă patru trepte de diferenţiere în cadrul fi ecărui domeniu fundamental de formare profesi- ŞI PRINCIPIILE onală în instituţiile de învăţământ superior (Tab.1). DE STRUCTURARE Domeniile fundamentale de formare profesională (treapta I) şi domeniile generale de studii (treapta A NOMENCLATORULUI II) sunt identice celor expuse în ISCED. Specifi cul DOMENIILOR naţional al programelor de formare profesională în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este redat ŞI SPECIALITĂŢILOR la nivelul treptelor III şi IV. ŞTIINŢIFICE Referitor la sfera ştiinţei şi inovării este aplicat Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifi ce, aprobat încă în anul 2004, cu ultimele precizări operate de Acad. Valeriu CANŢER Guvern în anul 2006, care, deşi a suferit mai multe Dr. hab., conf. cerc. Vitalie MINCIUNĂ modifi cări pe durata ultimilor 20 de ani, se bazează Consiliul Naţional preponderent pe principiile sovietice de divizare şi pentru Acreditare şi Atestare refl ectare a domeniilor ştiinţifi ce [3]. Nomenclato- rul de referinţă este expus în două-trei trepte (după caz). Nomenclatorul dat, care la fel a fost aprobat CONCEPT AND DESIGN PRINCIPLES OF până la aderarea Republicii Moldova la Carta Bo- THE NOMENCLATUR OF THE SCIENTIFIC FI- logna, este aplicat, în special, în scopul pregătirii şi ELDS AND SPECIALITIES atestării cadrelor ştiinţifi ce de înaltă califi care. Aces- The article reveals the concept and principles of ta include 349 specialităţi, însă studiile de doctorat the Classifi cation of scientifi c fi elds and specialties, s-au efectuat până în prezent doar la 201 specialităţi. promoted by the National Council for Accreditation and Attestation of the Republic of Moldova. It is pro- Mai menţionăm la acest capitol, că pentru accede- posed the adoption of a unique classifi cation, applica- rea în bazele de date internaţionale, Biroul Naţional ble to all sectors of science and innovation, including de Statistică, pe parcursul mai multor ani, aplică training and attestation of scientifi c and pedagogical suplimentar o metodologie de ajustare a indicatori- personnel of higher qualifi cation. The delivered con- lor statistici ştiinţifi ci la clasifi catoarele internaţio- cept suggests the structure of this document into four nale în domeniu. levels: fi eld of science, branch of science, scientifi c Semnarea acordului Bologna, pregătirea premi- profi le and scientifi c specialty. Also, it is proposed selor pentru preluarea doctoratului ca ciclul III în to carry out the specialization of doctoral and master cadrul învăţământului superior, dar şi recenta ade- students within educational programmes in accor- rare a Republicii Moldova la PC-7 al UE plasează dance with scientifi c profi les. problema elaborării unui nou Nomenclator al speci- alităţilor ştiinţifi ce ajustat la standardele europene Integrarea Republicii Moldova în spaţiul educa- în lista activităţilor prioritare în sfera ştiinţei şi ino- ţional, ştiinţifi c şi tehnologic european impune im- vării. Acest postulat este împărtăşit de marea majo- plementarea grabnică a standardelor internaţionale ritate a comunităţii ştiinţifi ce. Mai dispersate însă cu atribuţii la principiile de organizare a domenii- sunt opiniile savanţilor în ce priveşte structurarea lor de referinţă, precum şi de evidenţă statistică în documentului respectiv. cadrul acestora. Printre documentele ce urmează a Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Ates- fi ajustate obligatoriu se poziţionează aparte clasi- tare, în calitate de instituţie a administrării publi- fi catoarele/nomenclatoarele pe segmente respective ce centrale responsabilă de pregătirea şi atestarea de activităţi. cadrelor ştiinţifi ce de înaltă califi care, consideră Este necesar de menţionat că domeniul educa- oportună necesitatea elaborării unui nou nomen- ţional naţional a elaborat şi a pus în aplicare încă clator al domeniilor şi specialităţilor ştiinţifi ce, până la aderarea Republicii Moldova la Carta Bolo- iniţiativă lansată de AŞM. Dar consideră necesară gna Nomenclatorul domeniilor de formare profesi- o abordare multilaterală a problemei, care vizează onală şi a specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în egală măsură indicatorii de evidenţă statistică în în instituţiile de învăţământ superior, ciclul 1, care cadrul sferei ştiinţei şi inovării, precum şi anumite are la bază un document-cadru similar – Internatio- principii de formare profesională a specialiştilor la nal Standard Classifi cation of Education (ISCED), ciclul II şi III universitar. Situaţia se complică prin promovat de UNESCO [1,2]. Nomenclatorul de re- faptul, că nici la nivel internaţional nu s-a convenit

nr. 2(25), iunie 2012 - 75 Akademos

Tabelul 1 Principiile de structurare a Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior, ciclul I Codul şi denumirea Codul Codul şi denumirea domeniului domeniului şi denumirea de formare profesională Codul şi denumirea specialităţii fundamental domeniului la ciclul I (studii superioare (programe de studiu) al ştiinţei, culturii general de licenţă) şi tehnicii de studiu 12 3 4 3 Ştiinţe sociale, economice şi drept 36 Ştiinţe economice 363 Business şi administrare 363.1 Business şi administrare 363.2 Achiziţii 363.3 Managementul proprietăţii intelectuale asupra soluţiilor de depăşire a situaţiei create în ca- deziderat ţin de faptul că în practica internaţională, zul ţărilor care au preluat doctoratul ca treapta III de la propunerea UNESCO, este utilizată clasifi carea studii în cadrul învăţământului universitar. domeniilor ştiinţifi ce conform Frascati Manual [4], În viziunea noastră, Nomenclatorul specialităţi- care refl ectă 6 domenii ştiinţifi ce, pe când clasifi ca- lor ştiinţifi ce trebuie să satisfacă câteva cerinţe: rea ISCED, aplicată în cazul programelor de forma- să ţină cont de principiile de structurare a re profesională, reiese din 8 domenii. documentelor-cadru internaţionale în domeniu; Astfel, pornind de la obiectivele şi problemele să refl ecte specifi cul naţional de organizare evidenţiate mai sus, CNAA propune structurarea a sferei ştiinţei şi inovării; Nomenclatorului specialităţilor ştiinţifi ce în curs să asigure un mecanism de interacţiune cu de elaborare în patru trepte (o structurare apropiată Nomenclatorul domeniilor de formare profesională Nomenclatorului domeniilor de formare profesiona- şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în in- lă...) (Fig.1). Treptele I şi II vor fi identice clasifi că- stituţiile de învăţământ superior, aplicat la ciclul I şi rii Frascati. La necesitate, treapta a II-a mai poate fi II universitar, pentru a reda o continuitate în princi- completată şi cu alte ramuri ştiinţifi ce (suplimentar piile de promovare a specialistului de la o treaptă la celor expuse în Frascati Manual), dat fi ind faptul alta a învăţământului superior şi, concomitent, să fi e că documentul-cadru internaţional prevede această o bază pentru actualizarea nomenclatorului dat. oportunitate. Defi cienţele în satisfacerea celui de-al treilea Treapta a IV-a va refl ecta lista specialităţilor şti-

Domeniul útiinĠific (I)

Ramura útiinĠifică (II)

Profilul útiinĠific (III)

Specialitatea útiinĠifică (IV)

Frascati Manual

Elemente structurale specifice sferei útiinĠei úi inovării a RM

Fig. 1. Principiile de structurare a Nomenclatorului specialităţilor ştiinţifi ce

76 - nr. 2(25), iunie 2012 Managementul ştiinţei

DOMENIILE DE FORMARE PROFESIONALĂ DOMENIILE ùTIINğIFICE

Ciclul I Ciclul II Sfera útiinĠei iúi III úi inovării

Fig. 2. Modalitatea de conexiune a nomenclatoarelor aplicate în cercetare şi educaţie inţifi ce după o revedere a acesteia de către comuni- nomenclatoarelor aplicate în sfera ştiinţei, inovării tatea ştiinţifi că naţională. În calitate de element nou şi educaţiei, asigurând integritatea acestor domenii pentru expunerea unui document privind sistemati- (Fig.2). zarea activităţii ştiinţifi ce, aplicat în Republica Mol- Conform profi lurilor ştiinţifi ce (treapta a III-a), dova, este treapta a III-a – profi lul ştiinţifi c. de asemenea, se preconizează: Standardele internaţionale recomandă expune- formarea şcolilor doctorale; rea nomenclatoarelor ştiinţifi ce în trei nivele, însă, instituirea consiliilor ştiinţifi ce pentru susţi- întrucât evidenţa statistică internaţională vizează nerea tezelor de doctor habilitat; doar primele două nivele (celelalte două nivele vor acordarea titlurilor ştiinţifi ce şi ştiinţifi co- fi utilizate pentru evidenţa internă), nu există inter- didactice. dicţii pentru expunerea documentului preconizat Corespunzător, la structurarea următoarei trepte în formatul dat. Mai mult ca atât, treptei suplimen- (treapta a IV-a) este necesar a se ţine cont de faptul tare i se atribuie rolul de element de conexiune a că din specialitatea ştiinţifi că va rezulta:

Domeniul de Profilul Profilul Ramura Domeniul formare útiinĠific de útiinĠific de útiinĠifică útiinĠific Ciclul I specializare specializare la la Ciclul II úi Ciclul II úi faza I a faza I a Ciclului III Ciclului III 4. ùTIINğE

44.ùTIINğE EXACTE

442. CHIMIE 1. ùTIINğE NATURALE 4421.1 CHIMIE 1.4. ùTIINğE ùI EXACTE CHIMICE Chimie generală

Chimie organică

Chimie fizică

Chimie aplicată Chimia carburanĠilor

Chimia ecologică

Chimia úi tehnologia substanĠelor de înaltă puritate

Fig. 3. Modelarea conceptului de conexiune a nomenclatoarelor aplicate în cercetare şi educaţie

nr. 2(25), iunie 2012 - 77 Akademos

Tabelul 2 Structurarea programelor de formare profesională în economie conform domeniilor ştiinţifi ce SPECIALITĂŢILE Domeniul Ramura Profi lul Ciclul I, Ciclul II, Ciclul III, ştiinţifi c ştiinţifi că ştiinţifi c licenţă masterat doctorat 12 3 4 5 6 5. Ştiinţe 5.2. 5.2.1.1. Marketing 1. Teorie economică sociale Economie şi logistică. şi politici economice. c

şi economice. şi afaceri. 5.2.1.2. Business fi 2. Economie mondială; i şi administrare. ţ relaţii economice tiin

5.2.1.3. Achiziţii. ş internaţionale. l 5.2.1.4. Managementul fi 3. Economie proprietăţii intelectuale. şi management în domeniu 5.2.1. Eco- 5.2.1.5. Economie de activitate. nomie, generală. 4. Marketing şi logistică. business, 5.2.1.6. Economie 5. Demografi e şi sociologie administrare mondială economică. şi relaţii economice 6. Merceologia i, atribuite unui pro

internaţionale. ăţ şi managementul calităţii 5.2.1.7. Merceologie mărfurilor alimentare. şi comerţ. 7. Merceologia şi managementul calităţii mărfurilor nealimentare. 5.2.2. Finanţe, 364.1 Finanţe şi bănci.

cate de universit 1. Finanţe. contabilitate, 361.1 Contabilitate. fi 2. Contabilitate; audit; analiză analiză economică. economică. 5.2.3. 367.1 Statistică şi Cibernetică, 1. Cibernetică previziune economică.

statistică Programe identi şi informatică economică. 368.1 Cibernetică şi şi informatică 2. Statistică economică. informatică economică. economică.

instituirea consiliilor ştiinţifi ce pentru susţi- faza II, cu durata de 3 ani sau faza de reali- nerea tezei de doctor; zare a proiectului de cercetare. abilitarea cu dreptul de conducător al teze- Modelul expus redă posibilitatea promovării lor de doctorat. specialistului de la un ciclu de formare profesio- Este de subliniat faptul că gradul ştiinţifi c ur- nală la altul, menţionând programele de formare în mează a fi atribuit în 3 domenii: Ştiinţe Inginereşti cadrul unui profi l ştiinţifi c. Acest concept permite şi Tehnologii, Ştiinţe Medicale şi Ştiinţe Agricole ca specializarea programelor de studii la ciclul II să conform domeniilor ştiinţifi ce, iar în alte 3 domenii: se efectueze nu conform domeniului fundamental Ştiinţe Naturale şi Exacte, Ştiinţe Sociale şi Econo- al ştiinţei, dar potrivit profi lului ştiinţifi c, care, de mice şi Ştiinţe Umaniste – conform ramurilor ştiin- altfel, este comun pentru ciclul II şi III. Menţinerea ţifi ce. specialistului în cadrul unui domeniu îngust (profi l) Fig. 3 refl ectă elemente de modelare a conceptu- unic de formare la masterat şi doctorat este un ele- ment aplicat în practica internaţională [5]. Speciali- lui Nomenclatorului specialităţilor ştiinţifi ce expus zarea de mai departe a doctorandului se efectuează în interacţiunea acestuia cu Nomenclatorul domeni- la faza a doua a ciclului III, cu lansarea proiectului ilor de formare profesională.... Descrierea acestei de cercetare conform specialităţii ştiinţifi ce. scheme necesită unele precizări privind principiile Principiile de structurare a unui atare tip de do- conceptuale de organizare a doctoratului în cadrul cument au fost coordonate cu instituţiile de cerceta- şcolilor doctorale. Astfel, se propune a diviza studi- re, dar şi cu cele de învăţământ superior, majorita- ile prin doctorat în două faze: tea susţinându-le integral. Mai mult ca atât, ASEM, faza I, cu durata de 1 an sau faza de pregă- spre exemplu, este dispusă să structureze, conform tire generală; profi lurilor ştiinţifi ce, inclusiv şi cilul I universitar

78 - nr. 2(25), iunie 2012 Managementul ştiinţei

Tabelul 3 Structura Nomenclatorului specialităţilor ştiinţifi ce Domeniul Ramura Profi lul ştiinţifi c Specialitatea ştiinţifi că ştiinţifi c ştiinţifi că 12 3 4 ŞTIINŢELE NATURALE ŞI EXACTE Matematica Matematică pură Analiză matematică Ecuaţii diferenţiale Logică matematică, algebră şi teoria numerelor Geometrie şi topologie Matematică aplicată Matematica de calcul Teoria algoritmilor şi matematică discretă Cibernetică matematică şi cercetări operaţionale Statistică şi probabilitate

Teoria probabilităţilor şi statistica matematică

(Tab.2). Unica doleanţă este de a menţine o anumită Bibliografi e autonomie la ciclul II de instruire pentru a forma 1. Legea Republicii Moldova privind aprobarea No- grupele de studii pornind nu de la specialităţi, ci de menclatorului domeniilor de formare profesională şi al la cerinţele pieţii. specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de Tab.3, pe exemplul unei ramuri ştiinţifi ce, refl ec- învăţământ superior, ciclul I, nr. 142 din 07.07.2005 (MO tă structura proiectului Nomenclatorului specialită- nr. 101-103, art. nr. 476 din 29.07.2005). ţilor ştiinţifi ce, în varianta promovată de CNAA. 2. UNESCO. International Standard Classifi cation of Astfel, putem conchide că pentru moment există Education: ISCED-1997, 2006. http://www.uis.unesco. trei modalităţi de soluţionare a problemei abordate: org/TEMPLATE/pdf/isced/ISCED_A.pdf menţinerea Nomenclatorului specialităţilor 3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova „Cu ştiinţifi ce în vigoare, cu anumite ajustări a acestuia privire la aprobarea Nomenclatorului specialităţilor ştiin- la standardele internaţionale; ţifi ce” nr. 1025 din 14.09.2004 (MO nr.178, art.1222, din aprobarea unui document nou, exclusiv 01.10.2004), cu modifi cările şi completările ulterioare. pentru evidenţă statistică în sfera ştiinţei şi inovării, 4. Frascati Manual: Proposed Standard Practice for fără a ţine cont de segmentul de activităţi cu atribu- Surveys on Research and Experimental Development, ţie la pregătirea şi atestarea cadrelor ştiinţifi ce de 6th edition. OECD, 2002, 256 p. http://www.oecd.org/ d înaltă califi care; ocument/6/0,3746,en_2649_34273_33828550_1_1_1_1 elaborarea unui document ajustat la stan- ,00.html dardele internaţionale în sfera ştiinţei şi inovării, cu 5. Hotărârea Guvernului României pentru aprobarea elemente de conexiune la alte documente similare Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/progra- naţionale, în special, la cele aplicate în procesul for- melor de studii universitare, a structurii instituţiilor de mării profesionale, fi ind date legăturile strânse între învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de stu- aceste domenii, dar şi intenţiile declarate de preluare dii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze a doctoratului în cadrul învăţământului universitar. provizoriu, a locaţiilor geografi ce de desfăşurare, a nu- CNAA rămâne în continuare adeptul adoptă- mărului de credite de studii transferabile pentru fi ecare rii unui document unic, care va fi aplicat pe toate program de studii universitare, formă de învăţământ sau segmentele de activitate a sferei ştiinţei şi inovării, limbă de predare, precum şi a numărului maxim de stu- inclusiv pe cel de formare şi atestare a cadrelor şti- denţi care pot fi şcolarizaţi nr. 966 din 29.09.2011 (MO, inţifi ce şi ştiinţifi co-didactice. partea I, nr. 697 din 01.10.2011).

nr. 2(25), iunie 2012 - 79 Akademos

CENTRUL PENTRU • comasarea resurselor în vederea soluţionării problemelor cu impact asupra creşterii economice şi FINANŢAREA reducerii sărăciei etc. Unul din principiile după care urmează să se CERCETĂRII dezvolte Reforma constă în separarea distinctă din- FUNDAMENTALE tre instituţiile ce elaborează politici şi instituţiile ce implementează politicile aprobate de autorităţile ŞI APLICATIVE abilitate. Acest lucru are la bază diminuarea, de fapt excluderea confl ictului de interese în administrarea Dr. Vasile GRAMA întregului spectru de resurse, cu precădere a celor Director al Centrului pentru Finanţarea fi nanciare. Cercetării Fundamentale şi Aplicative În vederea implementării reformei, AŞM a pla- nifi cat activitatea de viitor conform următoarelor obiective de politici: Following the decision of the Supreme Council - îmbunătăţirea/sporirea nivelului de asigurare a for Science and Technological Development from serviciilor de suport; December 22, 2011, there was launched the decision - sporirea efi cienţei activităţii de cercetare din regarding the creation of the Public Institution the sfera ştiinţei şi inovării; Center for Funding the Fundamental and Applicative - creşterea calităţii procesului de expertizare în Research. As its debut action, the Center plans to sfera ştiinţei şi inovării; launch a research supporting program of the Moldovan - asigurarea transparenţei fi nanţării cercetărilor universities, entitled „The Program for strengthening fundamentale şi aplicative etc. the research capacity of the entities from the higher În context, prin hotărârea Consiliului Suprem education (Universities)”. The funds` allocation pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT) through the given Center will be made on a contest nr.289 din 22 decembrie 2011, a fost lansată decizia basis. The specifi c projects` assessment criteria are privind crearea Instituţiilor Publice precum Cen- evolving with the help of a large consultation with trul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale the university environment. şi Aplicative (CFCFA) şi Consiliul Consultativ de Expertiză, ca instituţii autonome cu responsabilităţi Procesul reformei, demarat de actualul Guvern executive în procesul de administrare efi cientă a prin Programul intitulat „LIBERTATE, DEMOCRA- sferei ştiinţei şi inovării. ŢIE, BUNĂSTARE 2011-2014”, are ca scop princi- A urmat procesul de elaborare a Statutului şi or- pal schimbarea modului de dezvoltare a ţării. Se ur- ganigramei CFCFA, însoţit de o campanie de ana- măreşte tranziţia de la o economie bazată pe consum liză a procesului de reformare în domeniu (CD&I), la o economie bazată pe investiţii, inovaţii şi compe- iniţiat încă din 2004 de preşedintele AŞM, academi- titivitate. O simpla înţelegere a scopului dovedeşte că cianul Gh. Duca, de asemenea consultarea practici- domeniul Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CD&I) lor aplicate în ţările Uniunii Europene (UE), tratate trebuie să ocupe un loc aparte în vederea asigurării ca bunele practici ale procesului de administrare a suportului principal în dezvoltarea economică şi so- fondurilor publice destinate cercetării. Un factor cială a ţării. Printre multiplele sarcini puse în faţa do- important în acest proces constituie specifi cul naţio- meniului de cercetare se regăsesc: nal, cadrul legal în vigoare, opiniile diverse, uneori • administrarea efi cientă a sferei ştiinţei şi chiar controversate, ce se referă la modul de mana- inovării în Republica Moldova; gement al ştiinţei la nivel naţional. • crearea unui echilibru structural şi financiar Ca urmare, la data de 29 martie 2012, prin ho- dintre instituţiile de învăţământ superior şi institu- tărârea CSŞDT au fost aprobate statutul şi organi- ţiile de cercetare în vederea asigurării competiţiei grama CFCFA, la câteva zile mai târziu subsemna- şi, drept consecinţă, sporirea calităţii procesului de tul fi ind numit în funcţia de director al Centrului. cercetare şi inovare; Conform statutului, instituţia publică CFCFA este • asigurarea calităţii procesului de cercetare persoană juridică, subordonată Consiliului Suprem în instituţiile de învăţământ superior prin instituirea pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Acade- unui regim de finanţare adecvat, prin desfăşurarea miei de Ştiinţe a Moldovei. Scopul constă în imple- unor ample reforme structurale şi de esenţă; mentarea unui mecanism efi cient de administrare a • concentrarea cercetării în instituţiile de în- mijloacelor fi nanciare alocate de la bugetul de stat văţământ superior şi orientarea ei prioritară spre so- prin prisma unui sistem competiţional, în vederea luţionarea problemelor existente în sectorul real al fi nanţării activităţilor de cercetări fundamentale şi economiei naţionale;

80 - nr. 2(25), iunie 2012 Finanţarea ştiinţei aplicative ce vor avea rezultate de calitate, vor în- promovarea unor programe de cercetare care ar sti- curaja excelenţa în cercetare şi vor genera cele mai mula dezvoltarea cercetării către nevoile naţionale importante efecte asupra economiei, societăţii şi şi integrarea în comunitatea ştiinţifi că internaţiona- mediului înconjurător. lă. Analizele efectuate în plan mondial, precum şi în Astăzi, procesul de formare a instituţiei este plan naţional, în domeniul CD&I, demonstrează că în plină desfăşurare. Această etapă include consti- durabilitatea dezvoltării sistemului cercetării se asi- tuirea echipei, defi nitivarea spaţiilor (sediul: MD- gură prin investiţia în dezvoltarea resurselor umane, 2001, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 1, mun. Chişinău, a infrastructurii de cercetare şi creşterea gradului de RM), stabilirea raporturilor funcţionale cu AŞM, deschidere internaţională. Ministerul Finanţelor, inclusiv regulamentul intern Ca acţiune de debut, CFCFA îşi propune lansa- de funcţionare. rea unui program de susţinere a cercetării din Uni- Activitatea Centrului se va axa pe realizarea ur- versităţile Republicii Moldova, intitulat „Programul mătoarelor obiective: de consolidare a capacitaţii de cercetare a entităţilor - administrarea şi gestiunea activităţilor execu- din instituţiile de învăţământ superior (UNIVERSI- tive ale CSŞDT cu atribuţii în domeniul fi nanţării TATI)”. Alocarea fondurilor prin CFCFA se va re- cercetării ştiinţifi ce fundamentale şi aplicative; aliza pe bază de competiţie. Criteriile specifi ce de - analiza, sistematizarea şi actualizarea întregu- evaluare a proiectelor sunt în proces de dezvoltare lui set de acte, materiale, forme cu privire la modul prin consultare largă cu mediul universitar. de organizare şi desfăşurare a concursurilor de pro- Ne mai propunem elaborarea şi implementarea iecte în sfera cercetării fundamentale şi aplicative; de noi programe cu o distincţie clară a cercetărilor - studiul, consultarea, publicarea şi aplicarea fundamentale de cele aplicative, dorim să dezvol- practicilor Uniunii Europene (UE) în domeniu; tam parteneriate, reţele de cercetare în plan naţional, - dezvoltarea unei platforme on-line, în baza aplicare pe bune a triunghiului cercetare-educaţie- tehnologiilor informaţionale WEB, ce va asigura inovare. În ciuda unor aspecte problematice, salari- integral funcţionarea transparentă a sistemului com- zării sub nivelul mediu pe economie şi condiţiilor de petiţional; muncă ce lasă de dorit, avem şi ambiţia de a reuşi. - constituirea unui mediu de activitate intern bazat pe principiul de competenţă, responsabilitate, motivare şi respect reciproc; - asigurarea condiţiilor materiale şi fi nanciare necesare organizării concursurilor de fi nanţare a programelor şi proiectelor, a activităţii comisiilor ştiinţifi ce consultative (panele); - dezvoltarea relaţiilor de cooperare internaţio- nală şi aplicarea proiectelor de interes comun. Ultimul obiectiv în listă, dar pe care ni-l pro- punem să devină în permanenţă prioritar, ţine de constituirea activităţii instituţiei în cadrul unor stan- darde UE, fapt ce se va solda cu realizări certe, asi- gurându-ne satisfacţii profesionale şi, nu în ultimul rând, câştiguri fi nanciare. O simpla trecere în revistă a obiectivelor men- ţionate dovedeşte că ele se regăsesc în mare parte în legislaţia principală şi cea secundară care regle- mentează activitatea de cercetare la nivel naţional. E fi rească, prin urmare, întrebarea, de ce e nevoie de un centru ca al nostru, în special în situaţii de criză, de austeritate etc.? Unul din răspunsuri ar fi delimitarea distinctă a activităţii de executare a procesului de administrare a fondurilor publice, excluderea confl ictului de inte- rese în distribuirea banilor publici, aplicarea proce- sului competiţional pe un suport informaţional ce va asigura maximă transparenţă şi efi cienţă. O altă activitate pe termen scurt şi mediu este Nicolae Coţofan. Vas decorativ. Burlui. Şamotă pictată, H - 650 mm; Ø 480 mm, 2008

nr. 2(25), iunie 2012 - 81 Akademos

IMPACTUL MIGRAŢIEI de toate urmărindu-se asigurarea unui trai decent şi a unei calităţi mai bune de viaţă, sănătate, educaţie FORŢEI DE MUNCĂ etc. ASUPRA REPUBLICII În anii 2000-2011, indicatorii privind ocuparea forţei de muncă s-au înrăutăţit considerabil. A scă- MOLDOVA: zut ponderea populaţiei antrenate în economia naţi- ASPECTE DEMOGRAFICE onală de la 41,6% până la 32,96%. S-a redus şi rata de ocupare a populaţiei de la 54,8% până la 39,4%. ŞI ECONOMICE Concomitent, s-a diminuat ponderea populaţiei eco- nomic active de la 45,4% până la 35,3%, în para- Dr. hab. Alexandru STRATAN lel cu creşterea populaţiei economic inactive de la Dr. Galina SAVELIEVA 54,6% până la 64,7% din totalul populaţiei. Cerc. şt. Vera COTELNIC Pe fundalul schimbărilor semnifi cative în dome- Institutul de Economie, niul ocupaţiei, se înregistrează o tendinţă conside- rabilă de creştere a fl uxului migraţionist a forţei de Finanţe şi Statistică al AŞM muncă. Potrivit Anchetei Forţei de Muncă, numărul persoanelor declarate plecate în alte ţări la lucru sau IMPACT OF WORKFORCE MIGRATION ON în căutare de lucru în anul 2000, a crescut de la 138,5 THE REPUBLIC OF MOLDOVA: DEMOGRAPHI- mii la 394,5 mii în anul 2005, ceea ce e de 2,85 ori CAL AND ECONOMICAL ISSUES mai mult faţă de anul 2000. O scădere a acestui fl ux Emigration from Moldova is the main feature of s-a înregistrat în 2006 – până la 310,1 mii persoane, social and economic landscape of the country and deoarece România la acel moment se afl a în stadiu must be seen in close connection with the question of de pregătire pentru aderarea la UE, fapt ce a restrâns development and future of the country, the effects on regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldo- the economy depending on the number and impor- tance of jobs and occupations of migrants, the struc- va. Însă, în anul 2007, fl uxurile migraţioniste s-au ture of the branches of national economy and policy dovedit a fi deja într-o uşoară creştere (335,6 mii). effectiveness in labor. The factors behind leaving to Pe parcursul anilor (2008-2009), în perioada crizei work abroad are almost exclusively economic, the fi nanciare, a fost înregistrată o scădere a numărului lack of opportunities to earn income citizens living migranţilor, de la 309,7 mii în 2008, la 294,8 mii în necessary for working in Moldova. In this context, 2009, sporindu-se numărul lor în anii 2010-2011. the main reason for migration was the lack of jobs, Totodată, este necesar de menţionat că în pofi - followed by low wages, and is a long distance and da unor prognoze privind întoarcerea în masă a mi- family reintegration etc. granţilor în ţară în perioada crizei mondiale (2008- 2009), acest fapt nu s-a confi rmat. În 2008 numărul I. Aspect demografi c migranţilor în căutarea unui loc de muncă a scăzut Restructurarea economiei naţionale în urma cu 7,7% faţă de nivelul anului 2007, pe când în anul tranziţiei la economia de piaţă, întreprinsă la sfârşi- 2009 s-a diminuat doar cu 4,8% faţă de nivelul anu- tul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, înrăutăţirea lui precedent. Însă în anii următori a fost înregistra- bruscă a situaţiei social-economice în ţară, sărăcirea tă o uşoară creştere a numărului migranţilor. populaţiei etc., a condus la intensifi carea proceselor Fluxurile migraţioniste ale forţei de muncă au migraţioniste cu accentul pe deplasările în masă în fost observate în perioada de criză fi nanciară, care a căutarea unui loc de muncă, mai cu seamă a unei redus semnifi cativ rata de ocupare a forţei de muncă părţi impunătoare din populaţia rurală, inclusiv cea (de la 45,4% în 2005, la 38,5% în 2010). În acelaşi tânără, dacă nu în exteriorul ţării, atunci, cel puţin, timp, s-au redus oportunităţile de angajare, fapt ce de la sate spre oraşe. În Republica Moldova, acest a condus la creşterea ratei şomajului de la 4,0% în proces durează în continuu. O mare parte a cetăţe- 2008, la 7,4% în 2010 şi la reducerea săptămânii de nilor, fi ind lipsită de posibilitatea de a fi angajată cu lucru, în medie, cu 1 oră, ceea ce a avut un impact un salariu decent, pentru a-şi satisface necesităţile deosebit de puternic practic în toate ramurile econo- cu venitul din activitatea economică, ia calea migra- miei naţionale. ţiei în vederea căutării unui loc de muncă. Această Astfel, la nivel naţional s-a înregistrat o des- deplasare a forţei de muncă este văzută drept o solu- creştere a veniturilor medii disponibile pe cap de ţie de rezolvare a mai multor probleme, dar înainte locuitor cu 1,7%, însoţită de descreşterea esenţială

82 - nr. 2(25), iunie 2012 Economie

Tabelul 1 Caracteristica nivelului de ocupare a populaţiei în perioada 2000-2011

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total populaţia, 3639 3631 3623 3612 3603 3595 3585 3577 3570 3566 3562 3559,5 mii pers. Populaţia economic activă, 1655 1617 1615 1474 1432 1422 1357 1314 1303 1265 1265 1258 mii pers. în % faţă de 45,4 44,8 44,5 40,8 39,7 39,5 37,8 36,7 36,5 35,5 34,7 35,3 populaţia total Total populaţia economic 1984 2014 2008 2138 2171 2173 2228 2263 2267 2301 2327 2302 inactivă în % faţă de 54,6 55,6 55,5 59,2 60,3 60,5 62,2 63,3 63,6 64,5 65,3 64,7 populaţia total Populaţia economic activă, 1654,7 1616,6 1615 1473,6 1432,5 1422,3 1357,2 1313,9 1302,8 1265,3 1235,4 1257,5 15 ani şi peste, mii pers. Populaţia ocupată în economie, mii 1515 1499 1505 1356 1316 1319 1257 1247 1251 1184,4 1143,4 1173,5 pers. în % faţă de 41,6 41,2 41,5 37,5 36,5 36,6 35,0 34,8 35,0 33,2 32,1 32,96 populaţia total Populaţia economic 1109,4 1175,9 1208,5 1380,5 1448,6 1088,6 1576.0 1617,9 1639,0 1693,1 1733,3 1717,6 inactivă, 15 ani şi peste, mii pers. Rata de activitate, 54,8 57,9 57,2 51,6 49,7 49,0 46,3 44,8 44,3 42,8 41,6 42,3 % Rata de ocupare, 53,7 53,3 47,5 45,7 45,4 42,9 42,5 42,5 40,0 38,5 % 54,8 39,4 Rata şomajului, 7,3 6,8 7,9 8,1 7,3 7,4 5,1 4,0 6,4 7,4 % 8,5 6,7 Persoanele plecate peste hotare la lucru 138,3 172 231,0 291,0 345,3 394,5 310,1 335,6 309,7 294,8 311,0 316,9 sau în căutare lucru, pers. Inclusiv în totalul populaţiei 12,5 14,6 19,1 21,1 15,9 18,2 13,9 20,7 18,9 17,4 17,9 18,4 inactive, % Sursa: www.statistica.md – cu 24,6% – a veniturilor din activitate individu- rii şi trebuie privită în strânsă legătură cu problema ală agricolă. În consecinţă, impactul iniţial al cri- dezvoltării şi a viitorului ţării, efectele asupra econo- zei a înregistrat o pierdere a nivelului bunăstării, în miei depinzând de numărul şi importanţa slujbelor urma pierderilor veniturilor din activitate salarizată şi ocupaţiilor emigranţilor, de structura pe ramurile şi pierdere a veniturilor din activitatea individuală economiei naţionale şi de efi cacitatea politicilor în agricolă. domeniul forţei de muncă. Factorii care au determi- Prima plecare masivă a cetăţenilor moldoveni la nat plecarea la muncă peste hotare sunt aproape în lucru peste hotare a început în 1998, după declanşa- exclusivitate de natură economică, reprezentaţi de rea crizei fi nanciare în Rusia, care a avut urmări şi lipsa oportunităţilor de a câştiga venituri necesare în Republica Moldova. pentru trai activând în Moldova. În acest context, Emigrarea din Moldova reprezintă principala principalul motiv al emigrării a fost defi citul locu- caracteristică a peisajului social şi economic al ţă- rilor de muncă, urmat de salariile mici, la o distanţă

nr. 2(25), iunie 2012 - 83 Akademos foarte mare fi ind reintegrarea familiei etc. economisite în sistemul bancar, fi ind o sursă ma- Altfel spus, costul relativ mic al forţei de muncă joră de valută străină, au implicaţii fundamentale în oraşele mici şi în localităţile rurale în comparaţie asupra creşterii economice, a balanţei de plăţi şi cu alte ţări din regiune constituie unul din factorii pieţei muncii. Potrivit Băncii Centrale din Federaţia stimulatori pentru emigrarea în afară ţării, în scop Rusă, de exemplu, prin sistemele de transfer al ba- de supravieţuire, prevenirea şi diminuarea sărăciei, nilor, în anul 2011 în Moldova au fost remişi circa inclusiv în rândul populaţiei ocupate. În anul 2008, 1,64 miliarde de dolari, sau cu 22,36% mai mult în bunăoară, salariul mediu lunar în economia naţiona- comparaţie cu anul 2010, când volumul de remiten- lă a constituit 2 530 lei/230 dolari SUA, ceea ce este ţe a constituit 1,34 miliarde de dolari. de 3,1 ori mai puţin decât în Rusia, de 1,9 ori mai Analizând datele din Tabelul 2, vom observa pu in decât în Belarus şi 1,6 de ori decât în Ucrai- că în anul 2007, înaintea crizei mondiale, în Mol- na. În anul 2010, salariul a constituit 2 972 lei /244 dova au intrat prin intermediul băncilor 1,437 mil. dolari SUA, sau cu 8,2% mai mult faţă de anul pre- dolari SUA, pe când în 2010, au intrat 1,244 mld. de cedent, pe când în România, în 2010, salariul mediu dolari, sau cu 5,24% mai mult faţă de anul 2009. a constituit peste 370 dolari SUA. În acelaşi an, în Un alt rezultat benefi c al migraţiei este cel edu- Ucraina salariul mediu a fost de 350 dolari SUA, caţional, care se manifestă prin schimbarea gândirii Belarus – 360 dolari SUA, Italia – 3016 Euro, SUA şi comportamentului economic al tinerei generaţii – 5 500 dolari SUA. Salariul mediu în ţările Baltice şi adaptarea acesteia la noile condiţii ale economiei a constituit mai mult de 650 dolari SUA, fi ind de de piaţă. În sfârşit, nu poate fi ignorat faptul că o 5 ori mai mare faţă de cel înregistrat în Republica bună parte din emigranţii pe termen lung se întorc Moldova. de peste hotare cu o mentalitate schimbată. Ei vor să Actualmente, emigraţia forţei de muncă se nu- fi e activi, independenţi, şi-au format o nouă cultură mără printre factorii principali care modelează evo- a muncii, doresc să iniţieze afaceri şi să participe la luţiile economice, sociale şi politice din Republica dezvoltarea societăţii după modelele pe care le-au Moldova şi va rămâne la fel de importantă în viito- văzut peste hotare. rul previzibil. În domeniul economic, rolul central Unul dintre aspectele negative ale migraţiei for- al emigraţiei este demonstrat de faptul că circa 20% ţei de muncă, specifi ce Republicii Moldova, este din resursele de muncă activează în afara graniţelor faptul că o bună parte din populaţia ce emigrează ţării, iar veniturile transferate de muncitorii emi- sunt specialişti înaltă califi care, cu studii superioare granţi echivalează cu circa 30% din PIB. şi care nu mai doresc să revină în ţară. Alte aspecte Emigrarea unei părţi considerabile de persoane negative ale migraţiei constituie efectele ei nefavo- cu studii vocaţionale denotă cererea ridicată pentru rabile asupra ţării de origine, precum: diminuarea emigranţi cu anumite califi cări şi deprinderi profesio- potenţialului resurselor umane, diminuarea forţei de nale. Pentru moment, acest fenomen ia amploare şi se muncă mai bine pregătite, reducerea veniturilor la extinde practic în toate ţările lumii, fi ind infl uenţat de bugetul statului, investiţii în capital uman nevalori- procesele de globalizare, care reprezintă o etapă mo- fi cate în ţară şi, nu mai puţin importante, sunt cele dernă de internaţionalizare a activităţii economice. ce ţin de divorţuri, copii neşcolarizaţi, needucaţi în Analiza proceselor ce se desfăşoară în societate sânul familiei etc. demonstrează că Republica Moldova se include tot Deci, evident, Republica Moldova se transformă mai intens în procesul de transnaţionalizare prin mi- treptat într-un „producător de şomeri” şi un furnizor graţia forţei de muncă, care are consecinţe atât pozi- de forţă de muncă ieftină, dar califi cată, pentru ţara tive, cât şi negative asupra calităţii vieţii populaţiei gazdă. Mai mult ca atât, calitatea factorului uman ţării. Efectele pozitive provin din faptul că peste plecat peste hotare, de cele mai multe ori, degra- 20% din veniturile recepţionate de la emigranţi sunt dează, deoarece emigranţii sunt antrenaţi în munci Tabelul 2 Evoluţia transferurilor băneşti din străinătate de către persoanele fi zice şi ponderea lor în PIB pe anii 2001-2010 Indicatorii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Remitenţe, mil. dolari SUA 242 323 484 701 915 1176 1437 1244 1182 1244 Ponderea remitenţilor în PIB, % 16,40 19,40 24,40 27,00 39,60 35,00 32,70 27,00 21,74 21,41 Sursa: rapoartele anuale ale BNM

84 - nr. 2(25), iunie 2012 Economie

(mii persoane)

350 309,7 311 294 300

250

201,5 198 200 185,8

150 113 108,3 109,1 102,2 100 85,8 84,1 70,3 60,1 59,6 60,6 55,9 50 34,4 33,3 29,7 25,7 28,5 0 Total BărbaĠi Femei Total BărbaĠiFemeiTotal BărbaĠi Femei migranĠi migranĠi migranĠi 2008 2009 2010

Total 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 Fig. 1. Repartizarea migranţilor conform vârstei şi sexului în anii 2008-2010 Sursa: BNS „Anuarul statistic al Republicii Moldova”, Chişinău, 2010, pag.64 pentru care ei sunt supracalifi caţi (cel mai frecvent, că, estimat de Biroul Naţional de Statistică, se referă construcţiile, în cazul bărbaţilor şi serviciile mena- doar la acei migranţi, care se afl au peste hotare şi jere, în cazul femeilor). care erau membri ai unor gospodării din Republica Potrivit Anchetei Forţei de Muncă, în anul 2010 Moldova. Nu sunt incluse persoanele care au emi- numărul persoanelor declarate plecate în alte ţări grat la muncă peste hotare, iar ulterior s-au stabilit la lucru sau în căutarea unui loc de muncă a fost acolo defi nitiv cu întreaga familie. Acest fapt expli- de 311,0 mii (cu 17 mii persoane mai puţin faţă de că într-o anumită măsură datele neofi ciale referitoa- 2009), ceea ce constituie 13,4% din populaţia inac- re la migranţi, potrivit cărora numărul acestora este tivă de 15 ani şi peste, circa două treimi din acestea de circa 1 milion. fi ind bărbaţi, persoanelor plecate din localităţile ru- Cercetarea „Migraţia forţei de muncă”, realizată rale revenindu-le 70,9%. Peste o jumătate din lucră- de Biroul Naţional de Statistică în trimestrul II al torii emigranţi au vârsta sub 30 ani şi 77,3% au mai anului 2008, relevă că 61,4% lucrează în Federaţia puţin de 45 ani, ceea ce înseamnă că lucrătorii din Rusă, 28,8% în ţările Uniunii Europene (UE 27) şi primul grup de vârstă au plecat din ţară, fi ind cel mai 9,8% în alte ţări decât cele menţionate. În compa- valoros contingent în aspectele socio-demografi ce raţie cu migranţii din Rusia, cei din ţările UE sunt şi economice. De regulă, forţa de muncă necalifi ca- mai în vârstă, au nivel de studii mai ridicat iar, până tă pleacă în căutarea unui loc de muncă provizoriu, la plecarea peste hotare, o bună parte din ei aveau iar forţa de muncă cu o califi care înaltă – pentru a-şi un loc de muncă. 90 la sută din migranţi au plecat găsi un loc de muncă permanent. Situaţia similară a pentru prima dată la muncă peste hotare în ultimii fost observată şi în anul 2011: numărul persoanelor 6 ani. Astfel, perioada medie pe care a petrecut-o declarate plecate în alte ţări la lucru, sau în căutarea un migrant peste hotare (inclusiv revenirile acasă pe unui loc de muncă a fost de 316,9 mii (cu 5,9 mii un termen scurt) a fost de 2,1 ani. Datele cercetării persoane mai mult faţă de 2010), dintre care 64,5% atestă că femeile s-au afl at peste hotare o perioadă au constituit bărbaţii şi 70,7% – persoanele plecate mai îndelungată decât bărbaţii – 2,3 ani faţă de 2,0 din localităţile rurale. ani. Este necesar de menţionat faptul că pe moment Aşadar, Republica Moldova reprezintă o sursă în ţară lipseşte informaţia deplină privind fl uxul de forţă de muncă pentru ţările CSI, precum şi pen- migraţionist, ceea ce frânează evaluarea impactului tru cele ale UE. Direcţiile de deplasare diferă sem- migraţiei, datele ce ţin de migraţia populaţiei varia- nifi cativ în funcţie de sexul migrantului. Bărbaţii se ză de la caz, la caz, lipsesc datele în aspect teritorial orientează către ţările CSI (76%), în mare parte spre etc. Subliniem însă că numărul migranţilor la mun- Federaţia Rusă (71%). Femeile migrante, deşi în cea

nr. 2(25), iunie 2012 - 85 Akademos mai mare parte activează în Rusia (38%), compa- pentru reproducerea populaţiei, deoarece persoane- rativ cu bărbaţii (8%), lucrează într-o pondere mai le absente din ţară nu pot contribui la procesele de mare în Italia (36%), Israel şi Turcia. Deşi ţările natalitate. CSI se afl ă în topul preferinţelor migranţilor din Un factor nu mai puţin important, care a de- toate categoriile, migranţii din zonele rurale în mod terminat plecarea la muncă peste hotare, este special se orientează spre această direcţie specifi că. reintegrarea familiei. Deşi-i valabil pentru toate gru- Migranţii cu un nivel de educaţie mai înalt se orien- pele de vârstă, este invers proporţional ca frecvenţă tează către ţările UE. în corelaţie cu vârsta. Mai exact, acest motiv are o Cea mai relevantă variabilă, care necesită o ana- importanţă mai mare pentru tineri (3,2% migranţi liză mai aprofundată, este variabila vârstei. Din da- sub 24 ani) şi scade în importanţă în grupele mai în tele prezentate în Figura 1, observăm că majoritatea vârstă. migranţilor sunt persoane cu vârsta cuprinsă între Dacă e să analizăm migraţia populaţiei în pro- 15 şi 54 ani, ceea ce, practic, coincide cu populaţia fi l teritorial, atunci putem constata că ponderea cea de vârstă fertilă – 15-49 ani. mai mare de migranţi revine celor stabiliţi cu traiul în municipiul Chişinău şi în zona de centru, fi ind ur- Din analiza comparativă a migranţilor după sex, maţi de cei din zonele de sud şi nord ale republicii. se observă că în pofi da faptului că numărul femeilor Ponderea cea mai însemnată din rândul aces- este mai mic, oricum, acestea sunt pe larg implicate tora în anul 2010 o deţineau persoanele cu vârsta în procesul emigrărilor în scop de muncă, deşi într-o cuprinsă între 25-34 ani (70,5%) din mediul rural măsură mai mică faţă de bărbaţi. Ponderea bărbaţi- şi 31,7% din mediul urban, fi ind urmaţi de cei cu lor migranţi în anul 2010 a constituit 63,7%, faţă de vârsta cuprinsă între 15-24 ani – 57,3% din mediul 36,3% la femei, pe când în anul 2008 aceşti indici rural, pe când în mediul urban acest indice este de erau de 65,1% şi respectiv 34,9%. Vârsta medie a 12,3% etc. unui migrant este de 35 ani, contingentul masculin După cum vedem, structura populaţiei plecate fi ind mai tânăr, cu o medie de 34 ani, comparativ cu la muncă peste hotare este diferită în mediul ur- media de 37 ani a femeilor. Cea mai mare parte din- ban şi cel rural. Mediul rural alimentează fl uxurile tre emigranţi – 22,4%, sunt persoanele cu cel mai migratorii: 70,9% din migranţi aveau domiciliu în sporit potenţial reproductiv, cu vârsta între 15 şi 24 mediul rural, pe când cei din mediul urban au con- ani, şi 32,9% cu vârsta între 25 şi 34 ani. stituit doar 29,1%, în anul 2010. Aceşti indici sunt Prin urmare, structura pe vârste a emigranţilor, în creştere faţă de anul 2008, unde migranţii din şi anume preponderenţa persoanelor de cea mai ac- mediul rural au constituit 68,4% faţă de 31,6% din tivă vârstă reproductivă, ar putea fi o ameninţare (mediul urban. (mii persoane)

350 309,7 294 311 300

220,5 250 212,6 205,4 200

150 97,1 68,6 89,5 90,6 79,6 69,4 100 60,1 58,3 51,7 48,9 38 27,9 38,4 22,6 37,3 50 21,7 20,9 8,4 4,8 12,2 5,9 3,7 4,6 0 Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural migranĠi migranĠi migranĠi

2008 2009 2010

Total 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64

Fig. 2. Persoane plecate la muncă peste hotare după vârstă şi mediu de reşedinţă în anii 2008-2010 Sursa: BNS „Anuarul statistic al Republicii Moldova”, Chişinău, 2010, pag.64

86 - nr. 2(25), iunie 2012 Economie

Locuitorii din mediul urban au decis să plece pes- demografi că, fl uxurile migraţioniste sunt ameninţări te hotare mai degrabă pe motive de remunerare scă- reale pentru securitatea demografi că a Republicii zută a muncii (55%), şi mai puţin pe motiv de şomaj Moldova. Situaţia demografi că afectează latent dez- (42%), pe când în mediul rural situaţia este inversă: voltarea social-economică a regiunilor şi a ţării în şomajul a determinat plecarea a 56% migranţi, iar întregime, constituind o problemă importantă. 41% au plecat din motivul salariilor mici. Migraţia de muncă reprezintă o ameninţare pen- Datorită ponderii înalte a persoanelor tinere, tru reproducerea populaţiei din două aspecte: ca plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă, migraţie temporară şi ca potenţială migraţie perma- în ultimii ani s-a înregistrat o reducere considera- nentă. Migraţia permanentă afectează structura de- bilă a numărului de căsătorii, a numărului de copii mografi că a populaţiei Republicii Moldova, întrucât nou născuţi, în acelaşi timp fi ind înregistrată creş- emigrează în special persoanele tinere. Micşorarea terea numărului de divorţuri. Spre exemplu, rata efectivului de persoane de vârstă reproductivă, care nupţialităţii în anul 2011 a constituit 7,3 căsătorii la nu vor mai contribui la reproducerea populaţiei Re- 1 000 locuitori, numărul căsătoriilor fi ind în scădere publicii Moldova, duce la procesul de îmbătrânire a cu 2,2%, iar rata divorţialităţii a alcătuit 3,1 divor- populaţiei ţării, creşterea sarcinii demografi ce, care ţuri la 1 000 locuitori, numărul divorţurilor fi ind în se realizează şi aşa prin procesele mişcării natura- scădere cu 3,3% faţă de anul 2010. le. În plus, migraţia permanentă a persoanelor tine- Emigrarea este un fenomen demografi c care re afectează negativ economia, pe de o parte, prin contribuie direct la reducerea numărului populaţi- pierderea forţei de muncă, iar pe de altă parte, prin ei prin depopularea mecanică. Totuşi, deşi pare mai faptul că aceasta nu se compensează cu remitenţe. puţin evident, acest fenomen are impact şi asupra Migraţia se răsfrânge asupra naşterilor în primul mişcării naturale a populaţiei, prin efectele pe care rând prin micşorarea contingentului de vârstă repro- le are asupra reproducerii populaţiei, de această dată ductivă, fi e temporar – şi atunci putem presupune infl uenţând un proces demografi c de intrare – na- că naşterile amânate din cauza absenţei din ţară vor talitatea. Analiza impactului pe care emigraţia l-a fi compensate pe viitor, fi e permanent, în cazul mi- avut asupra aspectului demografi c, cel al reprodu- granţilor de muncă care se vor stabili peste hotare cerii populaţiei, completării şi reînnoirii resurselor – şi atunci potenţialul reproductiv al acestora va fi umane ale Moldovei pe viitor, şi, în consecinţă, dez- realizat deja în alte ţări. Pe lângă factorii obiectivi, voltării potenţialului economic, demonstrează că în pot favoriza decizia de a renunţa sau amâna naşterea urma emigrării femeilor în vârstă fertilă în ultimii copilului absenţa din ţară, separarea de soţ, prevala- zece ani, 2002-2011, Moldova a devenit mai săracă rea altor priorităţi (cele de câştig), difi cultăţi în înte- în copii cu peste 34,7 mii născuţi potenţiali în acest meierea familiei (pentru migranţii necăsătoriţi). interval (ponderea femeilor în vârstă de 25-44 ani a Migraţia de muncă s-ar putea solda, de rând constituit 55,4% din femeile plecate la lucru în anul cu importul de valori materiale, cu importul unor 2011). Se poate presupune că Moldova a pierdut în norme, valori occidentale, printre care şi preluarea această perioadă prin emigrare circa 88 la sută din comportamentului nupţial şi reproductiv specifi c ţă- numărul de născuţi-vii înregistrat în anul 2011 (39,2 rilor vestice care se caracterizează prin vârstă mai mii născuţi-vii în anul 2011). târzie a căsătoriei şi naşterii, precum şi familia cu 1 Dezechilibrele din ultimii ani, generate de peri- sau cel mult 2 copii. oada de tranziţie, au aprofundat diferenţierea socia- Un mijloc de compensare a emigraţiei este re- lă, şomajul, migraţia, inaccesibilitatea populaţiei la patrierea şi imigrarea populaţiei. Făcând o analiză a serviciile de sănătate, educaţie, sociale etc. În urma imigranţilor stabiliţi cu traiul în Republica Moldova acestor procese, s-a înrăutăţit şi starea demografi că: în ultimii zece ani, remarcăm faptul că, practic anu- s-a diminuat speranţa de viaţă, este la nivel scăzut al, acest indice este în creştere. Dacă în 2001 în ţară natalitatea şi, în pofi da creşterii acesteia în ultimii au imigrat 1 293 persoane, apoi în 2010 acest indice ani, nivelul ei nu asigură reproducerea simplă a po- a constituit 2 512 persoane, dintre care 140 persoa- pulaţiei. În plus, se mai păstrează şi nivelul înalt de ne au primit viză de reşedinţă permanentă, iar pe o mortalitate, ceea ce duce la sporul negativ în ultimul perioadă limitată de timp – 2 372 persoane. deceniu. În funcţie de sex, menţionăm că numărul bărba- Procesele demografi ce negative, inclusiv proce- ţilor imigranţi de la an la an este în continuă creşte- sele de depopulare, speranţa de viaţă la nivel mai re, înregistrând în 2010 performanţe faţă de femeile redus decât în ţările UE şi cele vecine, îmbătrânirea imigrante, reprezentând 63,7% faţă de total. După

nr. 2(25), iunie 2012 - 87 Akademos

(mii persoane)

Fig. 3. Caracteristica socio-demografi că a imigranţilor conform nivelului de studii Sursa: BNS „Anuarul statistic al Republicii Moldova”. Chişinău, 2010, pag. 64. scopul sosirii, în 36,0 % de cazuri este vorba de imi- ce, evident, contribuie la aprofundarea procesului graţie de familie, în 32,4% – de muncă, iar 31,6% de îmbătrânire demografi că în republică. – de studii. Un alt aspect al situaţiei demografi ce ţine de Astfel, analiza caracteristicii socio-demografi - eventualitatea sporirii tensiunii sociale, prin schim- ce a imigranţilor conform nivelului de studii arată barea structurii populaţiei după componenta „naţio- că, dacă în anul 2001 în ţară imigrau persoane cu nalitatea”, cauzată de imigrarea în ţară a reprezen- nivelul de studii medii generale circa – 60%, supe- tanţilor a peste 100 de naţionalităţi. rioare – 27,5%, ş.a., apoi în ultimii ani se observă că Acest fapt atestă stabilirea unui model internaţi- ponderea celor cu studii medii generale a diminuat onal al proceselor migraţioniste în Republica Mol- în favoarea celor cu studii superioare, constituind în dova. Procesul de globalizare intensă a dus la faptul anul 2010 – 42,5% şi respectiv – 33,4%, fi ind urma- că în societatea contemporană practic nu există etnii tă de cei cu studii medii speciale – 21,4%. endogame, căsătoriile etnic mixte fi ind considerate În temeiul datelor statistice din ultimii ani (ta- la fel de obişnuite cum sunt căsătoriile între persoa- belul 3), se constată că numărul imigranţilor din nele cu statut social diferit etc. Datorită căsătoriilor populaţia unor ţări cum ar fi Ucraina, Turcia, Ru- mixte etnia se dezvoltă într-un echilibru dinamic cu sia, România şi Israel este în permanentă creştere. mediul înconjurător format din alte etnii. Astfel, că- Aceasta dovedeşte că în ultimii ani în ţară activează sătoriile etnic mixte au o infl uenţă deosebită asupra un număr mai mare de agenţi economici cu propri- proceselor etnogenetice şi duc la formarea unor co- etate mixtă, fapt ce ne dă posibilitatea de a crea mai munităţi etnice distincte. multe locuri noi de muncă, cu angajarea ulterioară Evident, imigranţii care au sosit în Republica şi a cetăţenilor moldoveni, ceea ce ar putea duce la Moldova pot contribui la modifi carea etnică a po- reducerea migraţiei forţei de muncă. pulaţiei băştinaşe. Totodată, persoanele sosite din Din numărul total al imigranţilor sosiţi în Mol- Turcia, Iordania, Siria etc., care au altă credinţă, dova în anul 2010, ponderea cea mai mare le revine pot infl uenţa într-o anumită măsură crearea unei imigranţilor sosiţi din Israel – 19,2%; ucraineni – tensiuni sociale în viitor (de exemplu, în anul 2010 14,9%, ruşi – 11,6%, turci –11,4% români –12,3% persoanele de naţionalitate arabă şi turcă au consti- etc. Din tabelul 3, se observă că din totalul persoa- tuit 31,6% din numărul total al imigranţilor, dintre nelor care au sosit în Republica Moldova a fost în care 12,2% au sosit cu scopul imigraţiei de familie, creştere numărul persoanelor de vârstă pensionară 64,1% la studii şi 23,7% la muncă. Nu este exclus (de exemplu, în anul 2008 în raport cu anul 2007 faptul că pe parcursul studiilor sau perioadei de ac- numărul pensionarilor s-a majorat de 1,6 ori), ceea

88 - nr. 2(25), iunie 2012 Economie

Tabelul 3 Caracteristica imigranţilor după sex, cetăţenie şi scopul sosirii pentru perioada 2001-2011 persoane 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Numărul 1293 1297 1620 1706 2056 1968 2070 2749 2010 2512 2704 imigranţilor- total Dintre care:

- bărbaţi 955 963 1167 1224 1421 1320 1437 1876 1318 1726 ... - femei 338 334 453 482 635 648 633 873 692 786 ... - copii până 22 45 18 20 45 43 20 43 28 33 ... la 16 ani

- pensionari 36 40 40 30 30 71 70 109 84 69 ... Scopul sosirii: 323 313 429 551 648 695 847 1100 906 905 854 - imigraţie de familie

- la studii 679 620 686 615 672 445 221 513 514 794 720 - la muncă 291 364 505 540 731 828 1002 1136 590 813 865 - alte motive - - - - 5 - - - - - 265 Imigranţii sunt cetăţenii ţărilor:

Bulgaria 48 46 100 70 86 75 48 45 28 43 21 China 23 23 8 13 13 23 13 16 8 23 21 Iordania 112 73 39 52 33 20 9 13 7 3 8 Israel 38 40 68 90 94 72 56 183 278 482 455 Kazahstan 31 14 22 23 26 19 9 21 14 17 18 Palestina 12 11 4 1 - 1 - - - - - România 99 64 79 83 111 171 197 353 186 309 360 Rusia 52 73 121 152 168 182 256 300 230 294 240 Siria 215 243 197 153 101 43 31 36 34 34 34 SUA 56 71 91 85 111 112 90 56 39 59 75 Sudan 38 24 39 26 19 5 4 4 3 4 3 Turcia 110 180 196 273 462 443 462 514 224 287 266 Ucraina 224 196 321 283 393 354 394 579 436 375 384 Altor ţări 235 239 335 402 439 448 501 629 523 582 819 Sursa: www. statistica.md

nr. 2(25), iunie 2012 - 89 Akademos tivitate în ţară unele dintre aceste persoane vor crea ei este necesară preocuparea de cercetarea structurii familii mixte şi vor rămâne la locul de trai perma- forţei de muncă, prin prisma fenomenelor demogra- nent, extinzând numărul diasporelor existente sau fi ce, atât în situaţia curentă, cât şi dintr-o perspec- creând, respectiv, noi diaspore. tivă previzibilă, orientate pe categorii de vârste, în Concluzii asupra proceselor migraţioniste funcţie de prognozele demografi ce. Deplasările în masă ale populaţiei Republicii Mol- Totodată, pentru integrarea imigranţilor în so- dova în căutarea unui loc de muncă reprezintă o cietate, precum şi pentru respectarea drepturilor anumită ameninţare pentru asigurarea securităţii tuturor etniilor în Republica Moldova, la nivel de demo-socio-economice a ţării. Fenomenul migraţi- stat, se impune elaborarea unei concepţii care ar onist contribuie la deformarea structurii populaţiei contribui la o dezvoltare egală între etnii, inclusiv şi şi a pieţei forţei de muncă, destrămarea familiilor, protecţia socială a cetăţenilor independent de apar- sporirea cheltuielilor publice pentru sistemele de tenenţa după naţionalitate. În acest context, obiecti- sănătate, de protecţie socială etc. În urma fl uxurilor vul important va consta în asigurarea sustenabilităţii migraţioniste se reduce numărul şi calitatea forţei de fi nanciare a sistemului de pensionare, precum şi a muncă, se modifi că structura populaţiei pe vârste, se asistenţei sociale în Republica Moldova. mic orează lent efectivul populaţiei de vârstă repro- Astfel, migraţia forţei de muncă are consecinţe ductivă, dat fi ind faptul că în această categorie de negative pentru ţara noastră, inclusiv în domeniul vârstă intră generaţiile născute după anul 1990. În- socio-economic, demografi c, politic, cultural etc., trucât două treimi din migranţi sunt din localităţile ceea ce necesită politici statale speciale şi cercetări rurale, în aceste localităţi se observă, în general, lip- aprofundate complexe în acest domeniu. sa bărbaţilor în vârstă aptă de muncă. Şi dimpotrivă, în localităţile din regiunea de sud, specifi cul căreia Bibliografi e este preponderenţa femeilor în câmpul muncii, se 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Chişinău, observă lipsa femeilor în vârstă aptă de muncă – BNS, 2010, pag.64. vârstă reproductivă. 2. Biroul Naţional de Statistică, Ancheta Forţei de Muncă, 2011, www.statistica.md, 2011. Se reduce numărul de femei în vârstă de 15-24 3. Biroul Naţional de Statistică, Migraţia forţei de ani. Potenţialul reproductiv în această perioadă se muncă, Chişinău, Statistica 2008, pag. 8. menţine datorită contingentelor numeroase născu- 4. Biroul Naţional de Statistică, Forţa de muncă în te înainte de anul 1990. Pe fondalul unei reduceri Moldova – ocupare şi şomaj. 2009, Chişinău, Statistica, semnifi cative a natalităţii, se amplifi că fenomenul 2010. mbătrânirii populaţiei. Respectiv, se modifi că struc- 5. Matthias Luecke, Toman Omar Mahmoud, Andre- tura populaţiei în favoarea vârstnicilor – 60 de ani as Steinmayr, Migraţia Forţei de Muncă şi Remitenţele şi mai mult (începând cu 1990, coefi cientul de îm- în Moldova: avântul a luat sfărşit?, Organizaţia Interna- bătrânire este permanent în creştere şi în anul 2011 ţională pentru Migraţie, www.iom.md, Chişinău 2009, a atins 14,8 la sută), populaţia ţării îmbătrâneşte şi pag. 38. aceasta necesită reexaminarea modelului de dezvol- 6. Matthias Lücke, Toman Omar Mahmoud, Pia Pin- tare social-economică. Situaţia dată are consecinţe ger, Modele şi tendinţe ale migraţiei şi remitenţelor în negative pentru dezvoltarea demo-socio-economică Republica Moldova, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Chişinău 2007, pag. 46. a ţării. 7. Banca Naţională a Moldovei, Raportul anual. Potrivit prognozelor savanţilor din ţară şi de Chişinău, 2012.www.bnm.md. peste hotare, numărul populaţiei Republicii Moldo- 8. D.Cheianu-Andrei, R.Gramma, S.Milicenco, va în perioada următoare va fi în scădere, dat fi ind V.Priţcan, V.Rusnac, D.Vaculovschi. Studiu calitativ faptul că efectivele reduse ale populaţiei de vârstă Necesităţile specifi ce ale copiilor şi vârstnicilor lăsaţi fertilă nu vor fi în stare să asigure un astfel de număr fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi peste hotare. de naşteri care ar contribui la creşterea populaţiei. MMPSFC, OIM, Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, UNF- În scopul realizării completitudinii ample a migraţi- PA, CEP USM, Chişinău, 2011, 251 p.

90 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţe politice

BLOGOSFERA la rându-i, se referă la acţiunile de critică şi control informal (sau, în perioada alegerilor – formalizat) CA PROIECŢIE ONLINE ale unui corp civic vis-à-vis de structurile guverna- A SFEREI PUBLICE mentale, organizate în formă statală. Desigur, în acel moment, Habermas se referea doar la ziare, reviste, radio şi televiziune în calitate de media ale sferei Dr. Alexandru S. ROŞCA publice, evidenţiind trei caracteristici esenţiale ale Institutul de Studii Enciclopedice acesteia din urmă: participarea este deschisă pentru oricine (principiul inclusivităţii), toţi participanţii BLOGOSPHERE AS AN ONLINE DIMENSION se consideră egali (ignorarea statutului social), po- OF THE PUBLIC SPHERE sibilitatea dezbaterii raţionale a oricărui subiect2. In this article we analyze the blogosphere as an Sfera publică îşi are locul între gospodăriile private, online projection of the public sphere, using a model de o parte, şi statul – de altă parte. based on the well-known work of Jürgen Habermas La etapa actuală, blogosfera s-a impus în cali- to provide an ideal against which we can measure tate de o proiecţie alternativă, o variantă online a the effi cacy of blogs as a public space. Specifi cally, sferei publice (existând autori care o consideră drept we rely on the idea, that the Habermasian features of „o nouă sferă publică”, după cum o face, de exem- “inclusivity of access, a disregard for external rank, 3 and the potential for rational debate of any topic un- plu, Aaron Barlow ). În mod tipic, blogul este un tip til consensus is achieved” are necessary criterion for de website, care oferă proprietarului (bloggerului) meeting the classical model of an idealized public posibilitatea de a crea pagini web (postări) accesibi- sphere. le în ordinea cronologică inversă. Majoritatea sunt accesibile pentru fi ecare, însă există şi bloguri cor- Se consideră că o sferă publică democratică se porative. Majoritatea blogurilor permit cititorilor să menţine pe cinci piloni: comenteze pe marginea postării autorului. Unui blog Libertăţile civile garantate constituţional – li- tipic i se pot atribui şi alte trăsături structurale: bertatea expresiei, opiniei şi adunării, ce provin din Fiecare postare are o adresă permanentă (per- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului; malink) Un sistem mediatic liber, pluralist şi necon- Pe blog există un calendar, ce permite navi- trolat de stat. Presa independentă este deseori con- garea în arhivă siderată o instituţie fundamentală a sferei publice. Există posibilitatea căutării după cuvinte- Accesul egal al cetăţenilor este garantat doar atunci, cheie când sistemul este independent de interesele politi- Există un blogroll (listă de link-uri, direcţio- ce/corporative; nând fi e către site-urile altor bloggeri, fi e către site- Accesul la informaţie publică: include legis- uri de referinţă, apreciate de autor). laţia corespunzătoare şi o cultură a transparenţei şi Blogurile s-au impus ca o medie nouă, care se deschiderii; dovedeşte a fi uneori în relaţii mai organice cu „au- Societate civilă, care sprijină revendicarea ce- tentica” opinie publică, în comparaţie cu media cla- tăţenilor cu privire la o putere responsabilă în faţa lor sică. Avantajele blogurilor faţă de alte instrumente 4 şi posibilităţile reale de implicare în sfera pub lică. mediatice, sunt : Platforme de dezbateri publice, pentru că Interactivitatea şi interconexiunea. Ele pro- schimbul de păreri şi polemicile libere sunt un fac- movează dialogul între bloggerul şi cititorii săi, în- tor important de formare a opiniei publice. Jürgen tre cititori aparte şi între bloggeri aparte. Habermas, intelectualul de referinţă pentru concep- Abilitatea de a răspunde mai prompt la noutăţi tul sferei publice, idealiza cafenelele şi saloanele se- fi erbinţi în comparaţie cu presa şi oferă comentarii colului al XVIII-lea în calitate de foruri intelectuale, mai rapid decât o fac radio sau televiziunea. unde se făcea schimb de idei. Utilitatea deja demonstrată în cadrul campa- Prin „sfera publică” Habermas înţelegea „un 2 Shneiderman, B. Leonardo’s Laptop: Human Needs and the domeniu al vieţii sociale, unde se poate forma ceva New Computing Technologies. MIT Press, 2003, p. 200. apropiat, ca esenţă, de „opinie publică”. Accesul 3 Vezi: Barlow, A. Blogging America: The New Public Sphere. este garantat pentru toţi cetăţenii1. Opinia publică, Greenwood Publishing Group, 2008. 4 Barbara O’Brien. Blogging America: political discourse in 1 Habermas J. The Public Sphere: an Encyclopedia Article. a digital nation. Franklin, Beedle & Associates, Inc., 2004, New German Critique, No. 3 (Autumn, 1974), p. 49. p. 3-4.

nr. 2(25), iunie 2012 - 91 Akademos niilor politice şi în vederea salvgardării unor proce- poate schimba îndată ce au loc schimbări esenţiale duri democratice. ale tehnologiilor comunicaţionale. Mediile comuni- Capacitatea de a agrega informaţii şi viziuni caţionale şi modul în care statul le păstrează liber- din multiple surse (inclusiv alte bloguri), oferind o tatea determină funcţionarea sferei publice dintr-o „meta-viziune” asupra evenimentelor prezentate. societate democratică. Individualitatea, pe care media clasică de cele O problemă obiectivă, deci, este cea a libertăţii mai multe ori nu o mai poate manifesta. internetului, a cenzurării/fi ltrării conţinutului web. Rolul informal de „redactori de actualităţi” În 2011, Freedom House a determinat un dramatic pentru cititorii lor. Ei fi ltrează ceea ce este important trend ascendent în acele ţări, unde autorităţile s-au şi renunţă la ce este mai superfi cial sau părtinitor. arătat deja interesate de un control politic asupra Blogurile politice (de care suntem interesaţi în reţelei. China, de exemplu, şi-a întărit robustul apa- acest articol) constituie cel mai popular gen în pa- rat de control online, închizând blogurile politice leta blogurilor, reprezentând site-uri individuale, cu şi sociale. După alegerile din iunie 2009, sistemul un conţinut creat de jurnalişti specializaţi/convenţi- centralizat de web-fi ltrare din Iran a evoluat în sens onali, lideri de opinie, politicieni, cetăţeni informaţi restrictiv, autorităţile reuşind să blocheze un web- din punct de vedere politic şi bloggeri populari (aşa- site naţional în doar câteva ore de la apariţia pe el numiţii A-list bloggers, bloggerii de elită – postând a conţinutului nedorit; peste 50 de bloggeri au fost zilnic, cu o autoritate impunătoare, ce reiese din 500 arestaţi. În 23 din cele 37 de state analizate în raport, sau mai multe link-uri venite dinspre alte site-uri un blogger sau alt tip de utilizator a fost arestat pen- („incoming links”) pe parcursul a 6 luni). Capacita- tru conţinutul publicat online. tea acestora din urmă de a infl uenţa dezbaterea onli- Există şi alte dimensiuni problematice vis-à-vis ne a unor probleme (inclusiv de ordin politic) a adă- de inclusivitatea blogurilor: posibilitatea de a acor- ugat credibilitate teoriei comunicaţionale two-step da timpul necesar bloggingului şi, uneori, resursele fl ow. Acest model ne spune că indivizii sunt tentaţi fi nanciare adiţionale. În afara oricăror discuţii, un să preia informaţii „pe orizontală”, de la cineva cu punct atractiv al blogurilor este uşurinţa utilizării: acelaşi statut, fără să apeleze la referenţi cu statut/ oricine foloseşte e-mailul poate, din punct de vedere rang social superior. Prin urmare, la nivelul 1 infor- al „alfabetizării”, să folosească şi un blog pe plat- maţia circulă de la indivizii implicaţi şi infl uenţi (li- formele automatizate gen LiveJournal. Din punct deri de opinie) spre nivelul 2, unde se afl ă follower- de vedere tehnic, situaţia existentă acum în privinţa ii lor, reprezentanţi ai aceluiaşi strat social5. operării blogurilor denotă o simplitate incompara- Apelarea la reprezentanţi mai infl uenţi cu ace- bilă cu menţinerea unui website (fi e el şi modest) laşi statut face ca în materie de legitimitate şi credi- acum câţiva ani. bilitate blogurile să fi e considerate surse „moderat Problema unui blog capabil să atingă cote ne- credibile” de noutăţi şi informaţii (în sens de pro- cesare de readership ţine nu de aspectul „scrisului”, funzime a datelor oferite) şi, concomitent, mai puţin cât de acela al „cititului”. Este nevoie de un volum credibile din perspectiva onestităţii şi imparţialităţii considerabil de timp şi de un efort susţinut pentru a informaţiilor. În general, cititorii blogurilor politice fi la curent cu acele informaţii care ar oferi material le consideră mai credibile decât mijloacele media bun pentru blog. De exemplu, în raportul State of tradiţionale şi alte surse online de informaţii. Se dis- the Blogosphere 2011 al Technorati se arată că 35% cută despre capacitatea blogurilor de a crea o sferă din bloggerii profesionişti (a nu se confunda cu cei publică viabilă, pentru dezbateri informale. Şi aici corporativi) fac update pe blog o dată sau de câte- este locul să punem în valoare abordarea clasică a va ori pe zi! În acest context, să reamintim punctul subiectului „sferă publică”. de vedere, conform căruia abundenţa de informaţii Este uşor de observat, că pilonul 1 – accesul online va intensifi ca diferenţele în nivelul implică- deschis – reprezintă o calitate intrinsecă nu doar a rii politice: „Decalajul dintre cei politic activi şi cei blogosferei (prin care înţelegem reţeaua totală de inactivi va creşte. Internetul va oferi avantaje mai bloguri), dar şi a Internetului însuşi. Habermas, ini- mari pentru elita politică şi, simultan, va ridica o ţial, a atras atenţia asupra legăturii interioare dintre altă barieră în faţa participării celora, care nu sunt reţeaua comunicaţiilor libere, informale şi funda- interesaţi şi nu sunt implicaţi”6. Este încă o faţetă a mentele societăţii democratice liberale. Din mo- digital divide, decalajului digital, pentru că se recu- ment ce sfera publică depinde de comunicarea libe- noaşte aproape unanim: netizenii (persoanele activ ră şi circuitul liber de idei, aspectul său calitativ se 6 Davis, R. The Web of Politics: The Internet’s Impact on the 5 Weimann G. The Infl uentials: People Who Infl uence American Political System. Oxford University Press, 1999, People, SUNY Press, 1994, p. 123. p, 184.

92 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţe politice implicate în activităţi online) sunt mai tineri, mai au preexistat activităţii de blogging sunt un factor bogaţi şi mai bine instruiţi, decât populaţia offl ine. notoriu – un blog nou poate fi trecut în blogroll-ul În plus, există şi obstacole de ordin material, unui blog de top, sau i se poate dedica o postare de dintre care se impune calculatorul cu acces la Inter- bun venit. E o urmare fi rească a naturii personale net. La extremă, se pot aduce în discuţie cazurile, informale a blogurilor. Structural, blogosfera este descrise în revista Esquire din ianuarie 20107, ce se o combinaţie a reţelelor de informaţii şi a reţelelor referă la persoane fără cămin, care, în pofi da acestui personale. Aceste două tipuri de reţele se identifi că fapt dezolant, reuşesc să menţină (graţie punctelor prin diferite tipuri de link-uri ce se găsesc pe blo- de acces public şi a zonelor de Wi-Fi gratuit) nişte guri. Primul tip ţine de link-uri spre URL-urile pri- bloguri cu cititori fi deli şi update-uri constante, însă etenilor autorului blogului sau alte site-uri apreciate excepţiile confi rmă regula. Un blog popular ar avea de el – tocmai acesta este blogroll-ul, un simbol al nevoie şi de un nume de domeniu, ceea ce ar implica reţelelor personale. Alt tip major sunt link-urile to- costuri auxiliare (serioase în cazul ţărilor sărace)… pice din postările propriu-zise (la care se mai adaugă Vorbind despre pilonul 2 – egalitatea partici- legăturile din comentarii şi link-urile de linkback). panţilor – trebuie să readucem în discuţie faptul că În mod clar, trecerea pe blogroll sau citare di- blogosfera, spre surprinderea unor cyber-idealişti, a rectă va genera un trafi c spre blogul nou ce ar fi creat în mediul său un grup de bloggeri proeminenţi, greu (sau poate imposibil) de obţinut în circumstan- zişi şi „A-list bloggers”, al căror trafi c şi cantitatea ţe obişnuite. Referirile mediei clasice la bloguri de link-urilor de intrare depăşesc impresionant dimen- top iarăşi constituie un factor de sporire a trafi cului. siunile similare ale majorităţii blogurilor. Tocmai la Din nou, directoriile de bloguri pun în capul listei aceşti bloggeri se referă media clasică atunci când blogurile reputate. abordează subiectul blogosferei. Clay Shirky, studi- Posibilitatea de a-ţi atinge auditoriul este un pas ind 433 de bloguri în 2003, a ajuns la concluzia că necesar pentru a infl uenţa o dezbatere din sfera pub- primele zece bloguri (mai puţin de 3% din cele ana- lică şi de-a avea un impact asupra formării opiniei lizate) acumulau circa 20% din totalitatea link-uri- publice. Or, realitatea arată că, pentru a avea o pon- lor de intrare, în timp ce top-50 bloguri (mai puţin dere serioasă în cadrul blogosferei, este nevoie de o de 12% din total) acumulau 50% din aceste link-uri. reputaţie off-line sau de un număr semnifi cativ de Shirky scrie: „A se întreba, dacă în cadrul blogosfe- link-uri din partea unor bloggeri reputaţi, de prefe- rei (ca şi în orice alt sistem social) există sau nu ine- rat – într-o perioadă de timp cât mai scurtă. Astfel, galitate, este o întrebare greşită, pentru că răspunsul uşurinţa de „a trage un blog” şi de a posta anonim nu poate fi decât unul – da. Însă ne putem întreba, este actualmente (şi într-o măsură progresivă) con- dacă această inegalitate este sau nu onestă”8. trabalansată de numărul de bloggeri celebri şi de Există câteva aspecte ce sugerează un răspuns intruziunea factorului relaţiilor sociale off-line. Un pozitiv şi pentru această întrebare. În primul rând, „rang” impus din exteriorul online-ului infl uenţează libertatea blogosferei în general – oricine îşi poate dramatic implicarea şi impactul individului asupra deschide un blog, pe o platformă gratuită, cel puţin. unei dezbateri din cadrul blogosferei. Apoi, bloggingul de top necesită un efort susţinut, În sfârşit, caracteristica ideală numărul trei din care se şi „remunerează” ulterior în forma reader- cele propuse de Habermas – „dezbaterea raţională ship-ului înalt (deşi rezultatele pot fi şi monetizate). a oricărui subiect până la atingerea unui consens”. În al treilea rând, popularitatea unor bloggeri nu este doar o consecinţă a unei relaţii de cartel (deşi vom Prima observaţie ţine de faptul, că în lipsa unei eva- arăta că şi aici legăturile sociale contează mult), ci o luări inter pares, la care se adaugă apetitul pentru urmare fi rească a capacităţii lor de a atrage şi a men- breaking news, chiar şi unele bloguri de calitate ţine atenţia cititorilor. Experienţa de blogging pune (graţie vitezei şi informalităţii publicării) pot pub- şi ea amprenta, pentru că cineva ar fi avut mai mult lica content superfi cial, confuz, plin de erori fl ag- timp pentru a-şi crea o reputaţie şi a produce conţi- rante. De multe ori (Republica Moldova nefăcând nut care să atragă link-uri. Apoi, reţelele sociale ce excepţie), blogurile politice prezintă informaţia în- tr-un format neconform cu rigorile unei dezbateri 7 Acоциальная сеть, în Esquire, #51, ianuarie 2010, pp. 56- serioase şi constructive. Or, răspândirea de falsuri 61. şi viziuni preconcepute este un efect indubitabil al 8 Shirky C. Power Laws, Weblogs, and Inequality (February 8, blogosferei. De aici vine percepţia, conform căreia 2003 on the „Networks, Economics and Culture” mailing list). blogosfera ar fi , mai curând, un spaţiu pentru discu- http://www.shirky.com/writings/powerlaw_weblog.html (acce- sat 21.6.2012). ţii neformale, anecdote şi meme-uri.

nr. 2(25), iunie 2012 - 93 Akademos

A doua observaţie, după cum am vorbit deja, referire la cazuri celebre, care ţin de demonstrarea ţine de „importul” în sfera online a reţelelor sociale mai curând a vigorii blogurilor, capacităţii lor de a din lumea reală. Un efect clasic al acestui fapt este spune lucrurilor pe nume şi de a introduce proprii- polarizarea în blogosferă, care se vede cel mai clar le corective în agenda politică a unei societăţi. Un la nivelul link-urilor. Multe probe vorbesc despre astfel de caz este celebrul scandal cu declaraţiile faptul, că bloggerii fac link-uri spre cei, care le sunt liderului majorităţii din Senat, Trent Lott, care, cu similari în materie de preferinţe şi orientări politice, ocazia aniversării a 100 de ani de la naşterea sena- iar atunci când se leagă de postări divergente, o fac torului Strom Thurmond, declarase că statul său, doar pentru a le ridiculiza, a-şi arăta dezaprobarea Mississippi, a votat „cu mândrie” platforma rasistă sau dispreţul, fără a căuta un consens. Astfel, polari- a lui Thurmond în 1948, adăugând că dacă acesta zarea pe grupuri atinge cote dezamăgitoare în cadrul din urmă devenea preşedinte „nu am fi avut pro- blogosferei. blemele pe care le avem astăzi”10. Deşi declaraţia Din moment ce oamenii aleg bloguri, pornind a fost făcută pe canalul C-SPAN, media clasică a de la convingerile lor preexistente, polarizarea deja ignorat-o. Blogosfera, în schimb, a insistat maximal, este inevitabilă. Liberalii, citind bloguri liberale, de- efectul ajungând până la demisia lui Lott. Ulterior, vin mai liberali; comuniştii – mai comunişti etc. Un s-au făcut eforturi pentru a demonstra că, deşi prima punct forte al blogosferei este capacitatea de a oferi referinţă s-a postat pe un blog infl uent, comentariile un spectru grandios de opinii, perspective, viziuni, au vizat şi publicaţiile profesioniste, care au ţinut fapte, falsuri, enormităţi, nonsensuri. Dar aici este subiectul încins, înainte să fi e preluat în forţă de în- provocarea. După cum s-a mai spus, cantitatea de treaga blogosferă. informaţii poate fi pentru unii dezolantă. Din acest Concluzii. Am început acest articol prin defi ni- moment, ei aleg o cale sigură – ceea ce armonizează rea caracteristicilor sferei publice, inclusiv din per- cu propria lor viziune. spectiva lui Habermas, care insista pe inclusivitate, Studiile confi rmă acest lucru. După examinarea ignorarea statutului extern şi dezbaterea raţională a a 40 de bloguri din seria „A-list” din SUA, s-a de- oricărui subiect. După cum am văzut, blogosfera, ca monstrat un nivel înalt de polarizare. Anumite surse orice sistem social, nu poate să se opună unui elitism 9 erau citate exclusiv fi e de o parte, fi e de cealaltă . intern, aici cristalizându-se un grup de bloguri care Totodată, alt studiu a arătat că blogurile favorizează controlează, de fapt, ce istorii vor face parte „din persoanele şi viziunile din aceeaşi sferă ideologică. top”. În condiţia „importării” în sfera online a le- Pe blogroll-urile conservatorilor se găsesc aproape găturilor sociale din lumea reală, blogosfera nu mai exclusiv conservatorii, pe cele ale liberalilor – in- poate ignora rangul extern. Astfel, deşi impedimen- vers. Atunci când bloggerii citează alţi bloggeri, îi tele tehnice sunt acum minime pentru oricine vrea aleg dintre aceia, pe care i-ar simpatiza din perspec- să-şi facă un blog, infl uenţa acestuia, în lipsa unor tiva politică. Deşi există un nivel anumit de cro- legături şi citate din partea bloggerilor din „lista-A”, ss-linking (legături încrucişate), de cele mai multe va fi una modestă. De fapt, majoritatea covârşitoa- ori este vorba despre o simplă atitudine de dispreţ re a blogurilor au o infl uenţă modestă sau minimă, faţă de convingeri opuse, fără a intra în zona cău- ceea ce demonstrează studiile specializate11. În plus, tării consensului. Astfel, dacă există o dezbatere în bloggingul de calitate (deci, cu posibilitatea unui blogosferă, atunci se întâmplă între puncte de vede- impact real) revendică rezerve considerabile de timp re deja consacrate, fără ca polurile opuse să caute un teren comun. Se vede clar, cât de departe se afl ă şi, uneori, resurse fi nanciare adiţionale. În sfârşit, la această situaţie de închidere în „coconi informaţi- acest moment blogurile nu par un spaţiu ideal pen- onali” faţă de revendicarea habermasiană a „dez- tru „dezbatere raţională”, manifestând, dimpotrivă, baterii raţionale până la atingerea unui consens”. semnele unei polarizări categorice. În plus, capaci- În plus, mai există şi o viziune argumentată, care tatea lor de a propune şi a dezbate subiecte depinde sugerează că blogosfera nu este decât o cameră de de modul în care reuşesc să depăşească situaţia de a ecou a mediei clasice, dublând mesajele elitelor po- fi nişte „camere de ecou” ale mediei clasice. litice din mainstream media. Această dimensiune 10 Hindman M. The Myth of Digital Democracy. Princeton Uni- derivativă a blogosferei se argumentează chiar prin versity Press, 2008, p. 110. 11 9 Kirchhoff L., Bruns A., Nicoloai Th. Investigating the Im- Morton Winston, Ralph Edelbach. Society, Ethics, and Tech- pact of the Blogosphere, 2007. http://eprints.qut.edu.au/10517/ nology. Cengage Learning, 2011, p 207. (verifi cat 19.06.2012)

94 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţe politice

TERORISMUL SUICIDAL: Lanka în anii ’80 ai sec. XX, intifada (din arabă – salvare) palestiniană împotriva Israelului, atentatele ASPECTE TEORETICE din Irak şi Afghanistan. ŞI PRACTICE În istoria proximă totul se raportează la 11 sep- tembrie 2001, când Statele Unite ale Americii au General de brigadă (r) fost atacate pe propriul teritoriu, cu mijloace necon- Vitalie MARINUŢĂ, venţionale. Aceste acte teroriste s-au soldat cu circa 3 000 de morţi şi au servit drept imbold pentru for- Ministru al Apărării marea Coaliţiei Internaţionale Antiteroriste şi lansa- rea războiului antiterorist cu implicarea majorităţii SUICIDAL TERRORISM: THEORETICAL AND statelor. După atentatul de la 11 septembrie 2001 PRACTICE ASPECTS asupra Statelor Unite ale Americii, acest fenomen a The given article approaches practical and the- afectat Indonezia, India, Federaţia Rusă, Marea Bri- oretical aspects of the suicidal terrorism. The histo- tanie, Marocul, Norvegia şi alte ţări. rical roots, the geography of the phenomenon, the psycho-socio-somatic aspects, the religious, political În ceea ce urmează vom analiza raţionamentul and economic reasons of the given system of radi- terorismului sinucidal. Motivaţiile lui făţişe şi as- cal acts are analysed. The author suggests a series of cunse. Cine sunt teroriştii sinucigaşi? Ce scopuri ur- short term and medium term recommendations for măresc? De unde obţin susţinere? Ce facem şi, mai fi ghting against the given phenomenon. important, ce am putea întreprinde pentru a opri sau descuraja fenomenul? Acestea nu sunt doar nişte în- Terorismul, la general, şi cel suicidal, în parti- trebări retorice, ci constituie chintesenţa subiectului cular, au o istorie îndelungată. Acest sistem de ac- pus în discuţie. ţiuni radicale a fost utilizat de-a lungul timpului de Dat fi ind faptul că despre fenomenul în cauză, în diferite organizaţii, atât religioase, cât şi ideologice, perioada recentă, s-au scris foarte multe cărţi şi arti- pentru a-şi atinge diverse scopuri. Majoritatea ex- cole, autorul nu pretinde că a descoperit ceva nou în perţilor consideră că terorismul suicidal a fost im- domeniu, ci constată diversitatea de opinii, deseori plementat pentru prima oară pe larg în Sri Lanka de contradictorii, însoţite, la rândul lor, de concluzii şi către organizaţia radicală nereligioasă Tigrii Elibe- recomandări echivoce. ratori ai Pământului Tamililor, care în secolul trecut Pentru a explica exact fenomenul atacurilor si- a fost în afara concurenţei, săvârşind cele mai multe nucidale, urmează să prezentăm o defi niţie clară, atacuri sinucigaşe [1]. Fenomenul în cauză a luat o care ar da posibilitatea să separăm această metodă a nouă amploare în ultimele două decenii – ofensivele terorismului de altele. Deşi are multe defi niţii, con- sinucidale au împânzit diverse regiuni ale globului siderăm că defi niţia dată de dr. Boaz Ganor este cea pământesc. mai reuşită. În opinia expertului, „atacul sinucidal Datele statistice demonstrează că atacurile sui- constituie o metodă operaţională, al cărui succes de- 1 cidale au devenit cea mai letală formă de terorism. pinde de însăşi moartea atacantului”. În cazul aten- Potrivit studiului coordonat de Robert Pape, speci- tatelor sinucigaşe, atacantul este conştient de faptul alist consacrat în domeniu, acest gen de terorism a că misiunea nu poate fi îndeplinită fără ca el să-şi constituit doar 3 la sută din totalul de atacuri tero- piardă viaţa. riste între anii 1980-2003 şi 50 la sută din totalul Atacurile sinucidale se efectuează de indivizi atentatelor soldate cu decese după 2003. În astfel de care de obicei au o motivaţie concretă. Cine sunt teroriştii sinucigaşi şi ce urmăresc ei, sunt întrebări condiţii se poate afi rma că terorismul prin sinucide- foarte difi cile, care au obţinut o conotaţie aparte, în re a devenit un pericol iminent pentru orice societa- mod special după evenimentele din 11 septembrie te şi este mai actual ca oricând. 2001. Motivaţiile lor pot varia de la principii ideolo- Multe ţări au avut de suferit din cauza celui mai gice la cele religioase, de la benefi cii materiale sau dezastruos modus operandi al terorismului interna- fi nanciare pentru membrii familiilor acestora până ţional şi se poate spune că atentatele teroriste din ul- la „benefi cii” pentru post-existenţă. După David timii ani au schimbat până la un anumit punct cursul Long, un alt nume de referinţă în domeniu, „moti- istoriei contemporane. Geografi a atacurilor teroriste sinucigaşe este foarte diversă: războiul civil din Sri 1 Traducerea ne aparţine.

nr. 2(25), iunie 2012 - 95 Akademos vele care duc la comiterea unui act de terorism sunt Atacurile teroriste sinucigaşe sunt o metodă tot atât de multe cât teroriştii înşişi”. foarte simplă de agresiune, dacă nu luăm în calcul Portretul psiho-socio-somatic al teroristului si- preţul vieţii omeneşti, care însă aduce extremiştilor nucigaş, în conştiinţa lumii contemporane, arată în „benefi cii” cu mult mai mari, comparativ cu alte felul următor: un bărbat cu vârsta cuprinsă între 16 metode de luptă. Organizate în locuri aglomerate, şi 28 de ani, sărac, fără studii, necăsătorit, izolat so- atacurile în cauză se bucură de o acoperire largă în cial şi cu un puternic component de fanatism reli- plan informaţional, nu necesită planifi carea căilor gios. Mai multe studii în domeniu demonstrează că de retragere după îndeplinirea misiunii [3] şi exclud acest stereotip este, totuşi, unul incorect. pericolul pentru atacator de a fi prins după îndepli- Astăzi, teroriştii sinucigaşi provin din toate nirea misiunii. În acest sens, atacurile suicidale sunt categoriile societăţii şi de cele mai dese ori ei nu cea mai efi cientă metodă de luptă a organizaţiilor corespund caracteristicii descrise mai sus. Nu sunt teroriste sub aspectul cost-benefi ciu. solitari social, au o cultură politică, lipsa studiilor Totodată, activitatea organizaţiilor teroriste de- şi fanatismul religios nu îi caracterizează. Ei pot fi pinde în mare măsură de susţinerea societăţii în nu- bărbaţi sau femei, căsătoriţi sau celibatari, tineri sau mele căreia teroriştii acţionează. Deşi procesul de în etate. În majoritatea cazurilor, aceştia nu provin globalizare şi eradicare a valorilor naţionale este tot din mediul infracţional, nu se afl ă într-o stare depre- mai conturat, în majoritatea societăţilor contempo- sivă şi au mari şanse de succes în viaţă. În aceste rane mai persistă totuşi sentimentul de afecţiune faţă condiţii, nu putem să vorbim despre un portret co- de pământul strămoşesc, tradiţii culturale şi religie. mun al teroriştilor sinucigaşi. În cazul în care aceste valori (naţionale) sunt în pe- Atentatele sinucigaşe individuale sunt sporadi- ricol, fenomenul individual se transformă în unul ce. În majoritatea cazurilor acestea sunt planifi cate colectiv şi societatea poate accepta sacrifi cii enor- şi conduse de către organizaţii teroriste. Astfel, tero- me pentru a-şi proteja identitatea. Sacrifi ciul unor rismul suicidal fi ind caracterizat drept un fenomen membri ai societăţii respective este unul de natură instituţional, care aduce benefi cii organizaţiilor te- drastică şi, în unele cazuri, poate fi acceptat parţial roriste. Fără implicarea organizaţiilor nu ar fi fost sau în totalitate de societate, acest fapt fi ind demon- posibilă creşterea numărului atacurilor sinucidale în strat de mai multe evenimente istorice. ultimele decenii. În cadrul organizaţiilor teroriste islamiste, atât Scopul principal pe care şi-l propun autorii acestui gen de atentate este de a demoraliza popula- liderii spirituali, cât şi „martirii”(„shahid” în arabă), ţia civilă, de a crea o situaţie de haos şi frică în so- consideră că sinuciderea în numele religiei este un cietate, încercând astfel să impună guvernele ţărilor act benefi c. Când o întreagă societate, timp înde- respective să schimbe politica. Totodată, atacurile lungat, prin intermediul educaţiei şi al propagandei, suicidale sunt folosite de organizaţiile integriste şi este învăţată să proslăvească pe cei care s-au sinucis ca o modalitate de mobilizare a propriilor susţină- în numele religiei, înrolarea în detaşamentele morţii tori [2]. devine o decizie foarte raţională. De aceea, contra- În atare condiţii, terorismul prin sinucidere este cararea fenomenului în cauză depinde în mare mă- cea mai efi cientă metodă de a atinge în parte aceste sură de schimbarea proporţiilor cost-benefi ciu atât scopuri şi de a infl uenţa deciziile politice ale guver- pentru cei care se sinucid, cât şi pentru organizaţiile nelor statelor atacate. Totodată, scopul fi nal al ori- teroriste care folosesc atacurile sinucigaşe. cărui act terorist este unul politic, chiar dacă orga- Printre mujahedini („luptătorii pentru dreptate”) nizaţiile teroriste invocă motivul religios, naţional sunt cunoscute cazuri de kamikaze, inspirate şi de sau ideologic. realităţile din Irak. Aceste acţiuni extremiste au la Organizaţiile radicale, autorii acestui gen de bază motive fi nanciare, deoarece familia „shahid”- atentate au, în majoritatea cazurilor, mai puţine re- ului („martirului”) primeşte o recompensă fi nancia- surse şi posibilităţi decât „inamicii” lor, statele su- ră substanţială (câteva mii de dolari), şi motive reli- verane. Pentru a-şi promova agenda, teroriştii aplică gioase – asigurarea unei vieţi eterne şi vederea feţei metode neconvenţionale care le dau posibilitatea de lui Allah, privilegiu asigurat pentru încă 70 din ru- a provoca adversarilor cât mai multe prejudicii şi dele „martirului” [4]. În opinia noastră, acceptarea pierderi umane, materiale şi fi nanciare, în acelaşi atacurilor teroriste sinucigaşe şi glorifi carea de către timp păstrându-şi propriile capacităţi. societate a persoanelor care le-au comis, depind în

96 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţe politice cea mai mare măsură de poziţia persoanelor ofi ciale tan, Irak şi în alte regiuni unde terorismul are suport şi a liderilor spirituali. considerabil, inclusiv în unele cazuri de la stat. Urmărind ştirile difuzate de mass-media inter- Pe termen lung, este necesar a se elabora şi a se naţională, se creează impresia că acest fenomen este implementa seturi de măsuri ce ar ameliora posibili- caracteristic Orientului Mijlociu şi islamului. În linii tăţile comunităţii internaţionale de apărare împotri- generale, atacurile sinucigaşe nu sunt caracteristice va acestor atacuri, a realiza un consens internaţional unei anumite religii, naţiuni sau regiuni a globului în privinţa metodelor de combatere a terorismului, pământesc. Începând cu anul 2000, Al-Qaeda (Baza în general, şi a atacurilor suicidale, în particular. Re- eternă), organizaţie teroristă religioasă, a devenit alizarea măsurilor pe termen lung, în cea mai mare liderul mondial în organizarea atentatelor, autorul parte depinde de eforturile conjugate ale guvernelor a circa 70 la sută din totalul de atacuri sinucigaşe, şi comunităţii internaţionale. fi ind, de exemplu, implicată în mai multe acţiuni te- Însă din ambele seturi de măsuri strategice, care roriste împotriva ambasadelor americane din Ken- au părţile lor pozitive şi negative, cea mai impor- ya, Tanzania ş.a. În urma acestor acţiuni criminale tantă şi cea mai promiţătoare, dar şi cea mai difi cilă au avut de suferit zeci de mii de persoane din peste de realizat, totodată, este atragerea în lupta contra 20 de ţări. terorismului a societăţii. Mai cu seamă a acelor seg- Potrivit unui studiu condus de Bruce Hoffman, mente sociale care sprijină moral, material şi sub conducător al ofi ciului din Washington al Corpora- alte forme organizaţiile teroriste, legitimând în acest ţiei RAND, 31 din 35 de organizaţii care au condus mod existenţa şi metodele lor de activitate. atacuri sinucigaşe în această perioadă sunt islami- De mai mulţi ani întreaga comunitate internaţi- ce şi majoritatea au avut loc în Orientul Mijlociu. onală, inclusiv Republica Moldova, depune eforturi În atare condiţii, din păcate, în societate s-a creat considerabile pentru a combate terorismul inter- percepţia că acest fenomen este caracteristic doar naţional. Efortul militar constituie un suport sub- naţiunilor din Orientul Mijlociu, ceea ce nu este stanţial în eradicarea terorismului mondial, însa el adevărat. reprezintă doar un mic segment din cel necesar. Ma- Totuşi, comunitatea internaţională ar trebui să joritatea victoriilor vor veni în cazul în care diferite intervină mai efi cient cu diverse măsuri pentru a agenţii vor coopera pentru a implementa proiecte de combate fenomenul terorismului, în ansamblu, şi a reconstrucţie şi normalizare a vieţii în aceste state, celui suicidal, în particular. În opinia noastră, feno- de democratizare a altor regiuni şi de combatere a menul nu poate fi eradicat completamente. Indife- ideologiei teroriste în propriile ţări. Doar coopera- rent de ceea ce am întreprinde, întotdeauna va fi un rea internaţională va duce la eradicarea fenomenu- segment radical al societăţii care va fi determinat să lui terorismului suicidal. utilizeze atacurile de acest gen pentru a-şi promova interesele. La nivel strategic, măsurile de combate- Bibliografi e re a atacurilor sinucigaşe nu diferă de măsurile de [1] A. Silke, The role of suicide, în: Terrorism and Political Violence, Routledge, Vol. 18, Spring 2006, Nr. combatere a atacurilor teroriste în general. 1, p. 44. Considerăm că măsurile trebuie să fi e elabora- [2] Mia Bloom, Rational Interpretations of Palesti- te în două dimensiuni temporale: pe termen scurt nian Suicide Bombing. Paper presented at the Program şi pe termen lung. Pe termen scurt, este necesar să on International Security Policy, University of Chicago, se mobilizeze toate eforturile pentru a distruge fi zic 2002. capacităţile organizaţiilor teroriste de a planifi ca şi [3] Bruce Hoffman, Inside Terrorism, New York, Columbia University Press, 2006, p. 133, 135. conduce noi atacuri. Realizarea acestor măsuri re- [4] Vezi Ion Xenofontov, Afghanistanul în contextul vine mai mult militarilor, serviciilor de informaţii, geopolitic internaţional: dilemele existenţei, în: In hono- organelor de anchetă şi poliţiei. Din aceste conside- rem Anatol Ţăranu: Studii de istorie contemporană a ro- rente, comunitatea internaţională luptă în Afghanis- mânilor, Chişinău, CEP USM, 2011, pp. 284-292.

nr. 2(25), iunie 2012 - 97 Akademos

CERCETAREA, prognozarea alunecărilor de teren; monitorizarea/ prognozarea formării şi migraţiei norilor cu grindi- PROIECTAREA nă; monitorizarea plantaţiilor şi terenurilor agrico- ŞI FABRICAREA le; monitorizarea ecologică a masivelor de pădure, monitorizarea evoluţiei hidrologice în râuri drept COMPONENTELOR componentă indispensabilă în studiul riscurilor FUNCŢIONALE ALE inundaţiilor, precum şi prevenirea acestora; obţi- nerea informaţiei foto-video şi pentru alte scopuri MICROSATELITULUI de interes naţional. În lucrarea curentă se va face „REPUBLICA MOLDOVA” o trecere în revistă a celor mai importante realizări obţinute în cadrul programului nominalizat de cer- cetare-dezvoltare a componentelor funcţionale ale Acad. Ion BOSTAN microsatelitului. Acad. Valeriu CANŢER Dr., conf. univ. Nicolae SECRIERU 2. Aspecte constructiv-funcţionale ale Microsatelitului „Republica Moldova” Dr., conf. univ. Ghenadie BODEAN Cercetarea, proiectarea şi fabricarea compo- Dr., conf. univ. Valeriu BLAJA nentelor funcţionale ale Microsatelitului Republica Universitatea Tehnică a Moldovei, Moldova (MS RM) s-au efectuat în cadrul a cinci Institutul de Inginerie Electronică proiecte distincte, fi ecare condus de unul dintre au- torii lucrării. Proiectele au fost fi nanţate prin Pro- şi Nanotehnologii „D.Ghiţu” gram de Stat, coordonator acad. I. Bostan. În urma cercetărilor efectuate au fost elaborate şi fabricate RESEARCH, DESIGN AND MANUFACTURE componentele funcţionale de bază ale mostrei expe- OF FUNCTIONAL COMPONENTS OF THE MIC- rimentale ale MS RM prezentată în fi g. 1. ROSATELITE “REPUBLIC OF MOLDOVA”. În urma amplasării componentelor funcţionale This paper deal with the main current rezults of în interiorul carcasei (conform normelor recoman- investigation, designing and manufactoring of func- date în literatura de specialitate) şi reieşind din su- tional components of microsatellite, obtained in the prafaţa panourilor PV (care ar asigura conversia bu- State investigation program „Valorisation of renewa- getului necesar de energie electrică), gabaritele MS ble energy in the Republic of Moldova and develop- RM constituie 285x285x285 (mm), iar masa 12,5 ment of Moldavian Satellite” kg. Cercetările privind modernizarea şi adaptarea constructiv-tehnologică a tuturor componentelor 1. Introducere MS RM la cerinţele caietului de sarcini sunt în con- Captarea imaginii suprafeţei terestre din spaţiu tinuă dezvoltare. Modifi cările care vor fi operate în este un domeniu care se dezvoltă rapid, iar numă- urma cercetărilor experimentale în condiţii de labo- rul utilizatorilor imaginilor din spatiu este în creş- rator vor fi luate în calcul la fabricarea (moderniza- tere spectaculoasă. Ţările cu agricultură avansată rea) mostrei de zbor a MS. cercetează sistematic evoluţia dezvoltării şi starea În continuare sunt prezentate unele aspecte ale ecologică a plantaţiilor cu ajutorul imaginilor ob- tehnologiilor şi soluţiilor tehnice utilizate la elabo- ţinute din sateliţi. Pornind de la rolul important al rarea componentelor funcţionale ale MS RM. sectorului agrar pentru economia naţională, aplica- 3. Sistemul de determinare, orientare şi sta- rea acestor metode de cercetare/monitorizare sunt bilizare a atitudinii MS foarte rezonabile. Însă costul înalt al imaginilor din Sistemele de determinare, orientare şi stabiliza- spaţiul cosmic nu permite producătorilor agricoli re a atitudinii microsateliţilor se consideră printre din Republica Moldova să procure informaţii sateli- cele mai importante şi costisitoare componente de tare captate în perioade de timp prestabilite. Un sa- bord. Orientarea corectă a microsatelitului în zbor telit propriu ar putea soluţiona această şi multe alte pe orbită defi neşte în cea mai mare parte posibili- probleme ale economiei naţionale. tatea realizării obiectivelor misiunii, în special, ale Proiectele din cadrul Programului de Stat „Ela- celor legate de captarea imaginii suprafeţei terestre. borarea Satelitului Republica Moldova” prevăd rea- Sistemele moderne de orientare a microsate- lizarea următoarelor obiective: procesarea informa- litului deseori se bazează pe tehnologii şi soluţii ţiei electronice pentru uz cadastral; monitorizarea/ constructive care generează cupluri de forţe prin

98 - nr. 2(25), iunie 2012 Fizică

Fig. 1. Vederea generală a MS Republica Moldova interacţiunea actuatoarelor cu câmpul geomagnetic perturbaţii cosmice care modifi că poziţionarea lui al Pământului. Astfel de sisteme asigură poziţiona- în spaţiu. rea unghiulară cu precizie satisfăcătoare în gabarite Imediat după lansarea în spaţiu (până la intrarea mici, masă şi buget de energie limitate [1]. pe orbită) în funcţie de necoincidenţa punctului de În funcţie de misiunea satelitului, sistemele de aplicare a forţei lansatoare cu centrul de greutate al orientare pot fi active sau pasive. Sistemele pasi- satelitului, acesta poate efectua, în cel mai complex ve se bazează pe orientarea sateliţilor în raport cu gradientele câmpurilor magnetic sau gravitaţional caz, mişcare de deplasare cu rotire (rostogolire) în ale Pământului, iar cele active asigură orientarea în jurul a 3 axe, X0, Y0, Z0 (fi g. 2). Stabilizarea sateli- raport cu direcţia determinată de deplasare a sate- tului în această fază din punct de vedere operaţional litului în spaţiul inerţial. Fiind constructiv simple, şi dinamic este foarte complicată, deoarece impune cu consum redus de energie şi fi abile în exploatare, operaţiuni succesive de stingere a rotirii satelitului aceste sisteme asigură precizie relativ joasă de ori- entare unghiulară a sateliţilor. În cazul în care preci- zia şi operativitatea orientării sunt nesatisfăcătoare pentru realizarea obiectivelor misiunii, aceste siste- me pot fi dublate cu sisteme care asigură precizie şi operativitate de repoziţionare mai sporite. Reieşind din masa (12,5 kg) şi gabaritele (285x285x285 mm) prestabilite ale MS MR, siste- mul de orientare al acestuia este proiectat în baza a două metodologii de intervenţie asupra poziţionării, şi anume: - prin generarea momentelor de torsiune prin intermediul mecanismelor cu roţi volante acţionate de micromotoare de curent continuu cu turaţie înaltă (60.000 min-1), care asigură precizia orientării esti- mată la 0,1 grade unghiulare; - prin generarea cuplului de forţe bazate pe in- teracţiunea bobinelor de curent cu câmpul geomag- netic al Pământului (sunt mai inerte, dar constructiv mai simple). Controlul atitudinii MS. Asupra atitudinii Fig. 2. Atitudinea MS în prima fază de la lansare şi satelitului în zbor pe orbită infl uenţează o serie de după intrarea pe orbită

nr. 2(25), iunie 2012 - 99 Akademos

în jurul a 3 axe. Se consideră ideal ca satelitul să Cercetările s-au soldat cu următoarele constatări intre pe orbita de zbor calculată (faza II) deja sta- şi concluzii: bilizat pe toate 3 axe de coordonate [2]. În reali- 1. Unghiurile Euler ψ, φ, θ defi nesc o poziţio- tate, după lansare stabilizarea sateliţilor durează o nare univocă a MS; anumită perioadă de timp afl ându-se deja pe orbită. 2. Când ψ, θ şi φ sunt egali cu zero, axele sis- Perioada de timp necesară stabilizării depinde de temelor de coordonate oxyz şi ox’y’z’ coincid, iar perturbaţiile cosmice ce infl uenţează asupra sateli- axa obiectivului captorului de imagini priveşte în tului, de dinamica mişcărilor impuse imediat după ţintă (nadir) (fi g. 3) aruncare în spaţiu, precum şi de operativitatea stin- 3. θ – unghiul de nutaţie care determină fl uc- gerii de către mecanismele de acţionare a mişcărilor tuaţia atitudinii MS în raport cu suprafaţa terestră de rotaţie proprii ale satelitului. supusă captării de imagini; În timpul zborului pe orbită sateliţii sunt supuşi 4. Alegerea suprafeţei terestre pentru captarea acţiunii următoarelor perturbaţii: imaginii se efectuează prin modifi carea aleatorie a - variaţia forţei de gravitaţie; unghiurilor Euler. - efecte induse de radiaţia Solară; S-a analizat comportamentul posibil al micro- - frecarea aerodinamică (la vidul de 10-6 bari); satelitului în prima fază a lansării pe orbită. S-au - efectele magnetice provocate de deplasarea selectat dispozitivele satelitare de manevră necesare satelitului ca dipol în magnetosferă; pentru detectarea MS imediat după intrarea pe orbi- - acţiunea cuplelor de forţe interne provocate tă, pentru controlul, orientarea şi stabilizarea atitu- de componentele de bord mobile etc. dinii pe perioada exploatării (zborului). Aceste perturbaţii modifi că atitudinea sateliţi- De asemenea, s-a propus modelul conceptual de lor, fapt ce necesită urmărirea în timp a poziţionării dirijare a sistemului de control, stabilizare şi orien- lor. Aprecierea poziţionării microsatelitului se pro- tare a MS-RM care constă în următoarele: pune de a fi efectuată prin unghiurile Euler ψ, φ şi 1. Atitudinea evolutivă a MS se determină θ, utilizate frecvent în tehnologiile satelitare (fi g. 3), prin urmărirea şi modifi carea unghiurilor Euler: (θ, şi anume: ψ, φ); X X c cos\M cos sin \M sin cosT 2. Manevrele de repoziţionare a MS în jurul axelor X, Y, Z sunt independente (succesive sau Yc cos\M sin sin \ cosT cosM  concomitente);  Zc sin\ sinT ; 3. Orientarea se consideră realizată în cazul în care axele sistemelor de coordonate fi x (orbital) şi Y X c sin\ cosM\TM cos cos sin mobil (satelit) sunt deplasate unghiular la anumite Yc sincoscoscoss\M \T inM valori ψ, φ, θ;  Zc cos\ sin;T 4. Rotirea MS în jurul axelor XYZ se efectu- Z XYcc sinT sinMTMTc sin cos Z cos . (1) ează cu roţi volante dotate cu microelectromotoare;

a) b) Fig. 3. Exprimarea atitudinii MS prin unghiurile Euler: ψ, φ, θ

100 - nr. 2(25), iunie 2012 Fizică

5. Desaturarea roţilor volante se efectuează - în jurul axei OX prin acţionarea roţii volante 1; prin dirijarea orientării momentului gyroscopic (in- - în jurul axei OY prin acţionarea roţii volante 2; clusiv magnetotorchere). - în jurul axei OZ prin acţionarea roţii volante 3; Controlul atitudinii, orientarea şi stabilizarea 5. Desaturarea momentelor de torsiune active microsatelitului pe orbită se efectuează prin interac- dezvoltate de roţile volante acţionate cu motoare ţiunea funcţională a următoarelor componente: electrice de curent continuu cu frecvenţa de turaţie - calculatorul de bord; n=60000 min-1 se efectuează, spre exemplu, prin - traductori şi mecanisme de acţionare pentru intermediul a trei bobine electromagnetice plasate controlul, stabilizarea şi orientarea atitudinii micro- coaxial cu OX, OY şi OZ; satelitului: 6. Procesul de stingere a momentelor de torsiu- - magnetomer – 1 unitate; ne active trebuie să fi e iniţiat în perioada de timp de - traductor solar – 3 unităţi; până la dezvoltarea frecvenţei de turaţii maximale - giroscop triaxial – 1unitate; ale motoarelor electrice (n=60000 min-1). - bobine electromagnetice pentru stingerea mo- Procesele de stabilizare şi orientare a microsa- mentelor remanente – 3 unităţi. telitului sunt complexe şi depind de caracteristicile masă-gabarit ale microsatelitului, iar ca precizie – Manevrele de stabilizare şi orientare a micro- de obiectivele misiunii lui. Din aceste consideren- satelitului. Repoziţionarea microsatelitului pe orbi- te, iniţial stabilizarea şi orientarea microsatelitului tă se efectuează prin determinarea poziţiei de facto concret se cercetează prin mijloace de simulare. (post facto) a acestuia şi operarea unor manevre asu- pra lui prin intermediul mecanismelor de acţionare Schema generală de simulare este prezentată în fi g. de bord cu funcţii duble. Exemplifi căm simplifi cat 11, care prevede toate fazele procesului de stabi- manevrele de repoziţionare a microsatelitului prin lizare şi orientare a microsatelitului. Se identifi că intermediul doar a roţilor volante (fi g. 3, a). atitudinea microsatelitului, care se roteşte pe orbita Admitem sistemul orbital de coordonate OXYZ, prestabilită la altitudinea de 650-:-700 km. Dinami- în care axa OZ priveşte în ţinta (nadir) şi sistemul ca microsatelitului se modelează în baza ecuaţiilor mobil de coordonate OX′Y′Z′ legat fi x cu microsa- Euler pentru mişcarea unui corp rigid sub infl uenţa telitul (fi g. 3). unor momente externe. În model se vor considera Poziţia microsatelitului se consideră corectă în doar momentele de forţă generate de roţi volante cazul în care axele sistemelor de coordonate OXYZ reactive, magnetorquer şi gradientul gravitaţional şi OX′Y′Z′ coincid, adică axa OZ′ coincide cu axa al Pământului. Deşi microsatelitul nu este un corp OZ, atunci axa obiectivului captorului de imagini rigid ideal, experienţa în domeniu arată că utiliza- (scanerului) priveşte spre ţintă. În realitate, satelitul rea modelului corpului rigid ideal este o aproximare pe orbită sub acţiunea perturbaţiilor cosmice (in- satisfăcătoare, în special pentru sateliţii de mici di- clusiv interne, de pe bord) îşi modifi că poziţia prin mensiuni. Având în vedere numai rotaţiile corpului rotirea sa aleatorie în jurul axelor sistemului de co- faţă de centrul de greutate, aceste ecuaţii au forma: ordonate orbital OXYZ. Pentru orientarea microsa- (2) telitului, astfel încât axele OZ şi OZ′ să coincidă, se unde I – este matricea de inerţie a corpului efectuează următoarele: faţă de centrul de masă; т = [τ ,τ , τ ] – este mo- х у Z 1. Prin intermediul traductorilor speciali in- mentul de forţă sumar; stalaţi pe bord se determină poziţia microsatelitului – sunt vitezele unghiulare exprimată în unghiurile Euler: θ, ψ, φ în sistemul de ale satelitului. referinţă OXYZ; Momentul de forţă τ , care acţionează o masă 2. Manevrele de repoziţionare a microsatelitu- e elementară a corpului, se datorează atât forţelor de lui în jurul axelor X, Y, Z pot fi operate separat în inerţie ale acestor mase, cât şi forţelor externe. De regim aleatoriu sau concomitent prin acţionarea me- regulă, momentul sumar al forţelor de inerţie este canismelor de generare a momentelor de torsiune şi egal cu zero, deci momentul de forţă rezultant se da- de desaturare a acestora; torează numai forţelor externe, care se divizează în 3. Orientarea se consideră realizată în cazul în care axele sistemelor de coordonate orbital OXYZ forţe perturbante şi forţe de acţionare de comandă. şi mobil OX′Y′Z′ se suprapun; Primele sunt cauzate de infl uenţa perturbaţiilor spa- 4. Rotirea microsatelitului în jurul axelor X, ţiului cosmic, precum sunt rezistenţa aerodinamică, Y, Z, generalizată (simplifi cat) prin acţionarea doar efectele magnetice şi radiaţiei solare, gradientului a roţilor volante se efectuează: de gravitaţie ş.a.

nr. 2(25), iunie 2012 - 101 Akademos

Transformăm ecuaţia (1), având în vedere ma- te pentru a roti satelitul în poziţia necesară. Pentru tricea diagonală a inerţiei corpului I = diag{i11, i22, a minimiza erorile de poziţionare s-a inclus câte un i33}. În consecinţă obţinem: bloc de stabilizare pe fi ecare axă a satelitului. În scopul analizei mai efi ciente a rezultatelor simulării, (3) în model s-au introdus diverse componente de vizu- alizare. Modelul a fost realizat în mediul MATLAB & Simulink. Datele iniţiale de intrare în model sunt Defi nind momentul unghiular coordonatele pe fi ecare axă: unghiurile de referinţă şi asumând numai momentele de forţă pentru poziţionare, care se reprezintă prin trei varia- externe obţinem : bile: „phi required” , „theta required” and „gama required” pe toate trei axe XYZ. (4) În scopul studiului atitudinii microsatelitului s-au Un satelit echipat cu roţi volante nu este un corp efectuat experimente care conţin secvenţe de scurtă rigid în sensul că ele cauzează redistribuirea mo- durată pentru a observa regimul tranzitoriu de control mentului între roţile reactive şi corpul satelitului. al atitudinii, având valori constante de referinţă ale Prin urmare, în cazul utilizării roţilor volante, coordonatelor de poziţionare, precum şi secvenţe de ecuaţiile precedente necesită mici modifi cări. Pentru durată care permit monitorizarea procesului de con- a ţine cont de momentul unghiular al roţilor volante, trol al atitudinii pe un interval de timp mai lung, în se redefi neşte momentul unghiular sumar astfel: baza unui scenariu distinct de variere a valorilor de (5) referinţă ale coordonatelor de orientare. unde matricea de inerţie I include şi masa roţi- 4. Calculatorul de bord al MS RM lor volante şi vectorii hw = [h1, h2, hз] care prezintă momentul unghiular net datorită rotaţiei relative a Arhitectura sistemului de calcul de bord (SCB) al roţilor faţă de corpul satelitului. unui satelit este determinată de obiectivele misiunii Folosind procedura de transformare de mai sus, şi performanţele corespunzătoare caietului de sarci- se obţine următoarea ecuaţie de mişcare a satelitu- nii tehnice. În cazul unui microsatelit (MS), sarcinile lui: (SCB) sunt individualizate, printre care obligatoriu (6) persistă: orientarea în spaţiu; controlul telemetriei, alimentării cu energie, comunicaţia cu staţiile teres-

unde dhw/dt prezintă momentul net aplicat de tre de monitorizare. Luând în consideraţie experienţa către roţi faţă de corpul satelitului, în conformitate proiectării microsateliţilor [4] şi reieşind din necesi- cu legea a 3-a lui Newton, - dhw/dt = [τwx, τwy, τwz] tatea rezolvării obiectivelor misiunii, au fost specifi - se defi neşte momentul aplicat de corp asupra roţilor cate cerinţele faţă de calculatorul de bord al satelitu- volante. Deci, în consecinţă se obţine sistemul de lui care prevăd o arhitectură decentralizată de micro- ecuaţii: controlere. Implementarea acestei arhitecturi poate fi efectuată în câteva moduri distincte. (7) O modalitate (cea mai simplă) constă în folosi- rea unui set de procesoare echivalente, i.e. de ace- Pentru a realiza modelul de exprimare a atitudi- eaşi productivitate şi volum de memorie. Deşi în nii microsatelitului, evident, trebuie să stabilim ce acest caz se preconizează „migrarea” funcţiilor pro- funcţii va realiza modelul. Simularea atitudinii se cesoarelor (ceea ce ar facilita la maximum ridicarea efectuează după următoarea schemă: iniţial sateli- fi abilităţii), apare necesitatea (1) elaborării unui soft tul se afl ă într-o stare de rotaţie pe orbita dată, fi ind aplicativ din module „mobile”, care pot migra de infl uenţat de factori externi ce duc la rotirea lui în la un procesor pe altul şi (2) elaborarea unui sistem jurul axelor sale. Pe o anumită porţiune de orbită, de operare capabil să distribuie operativ resursele satelitul trebuie să capteze imaginea de pe suprafaţa calculatorului de bord. Acest concept este costisi- Pământului şi necesită o anumită orientare pentru tor atât din punct de vedere hard (toate procesoarele a îndrepta captorul de imagini spre ţintă. Coordo- trebuie să aibă randament maxim), cât şi din punct natele poziţionării satelitului servesc ca bază pentru de vedere soft (care necesită un volum enorm de ve- calculele unghiurilor de rotaţie în jurul celor 3 axe. rifi cări complexe). În cazul când unghiurile de referinţă şi cele curente Un alt concept de implementare prevede „spe- diferă, sistemul de comandă acţionează roţile volan- cializarea” procesoarelor pe problemele misiunii

102 - nr. 2(25), iunie 2012 Fizică

Fig. 4. Arhitectura calculatorului de bord multiprocesor cosmice ce presupune includerea unui număr de tul vor fi mai apropiate de prima arhitectură analiza- procesoare cu diversă arhitectură, productivitate şi tă. Astfel, calculatorul de bord poate fi optimizat în capacitate de memorie. În cazul acesta nu se pro- funcţie de cost şi fi abilitate. duce „migrarea” funcţiilor procesoarelor, ci „staţi- În urma analizei acestor abordări s-au consta- onarea” lor, ceea ce ar diminua fi abilitatea în cazul tat următoarele. Calculatorul de bord centralizat căderii unui procesor. Totodată, specializarea pro- este recomandat doar pentru nano-sateliţi (fi g. 4), cesoarelor necesită elaborarea softului aplicativ din cu misiune de studiu şi cu o durată scurtă de viaţă. module distribuite pe anumite procesoare şi crearea În restul cazurilor se recomandă calculator de bord unui sistem de operare de o complexitate redusă (în pe bază de reţea locală de microcontrolere. Reali- comparaţie cu varianta simplă) pentru gestionarea zarea reţelei pe procesoare echivalente şi cu o reţea resurselor calculatorului de bord. Acest concept este de intra-comunicaţie se recomandă pentru sateliţi de mai puţin costisitor atât din punct de vedere hard, clasă micro şi medie care au misiuni complexe şi o deoarece fi ecare procesor este optimizat pentru sar- durată lungă de activitate (de peste 10 ani). În alte cina sa, cât şi din punct de vedere soft, deoarece ne- cazuri este recomandată arhitectura pe procesoare cesită un volum mai mic de verifi cări complexe. cu funcţii specializate. Există şi o variantă arhitectonică constituită Luând în consideraţie cerinţele caietului de dintr-o reţea locală de microcontrolere cu unu sau sarcini al proiectului MS RM, s-a propus o struc- cu două procesoare de productivitate înaltă, restul tură a reţelei locale de microcontrolere care include putând avea productivitate sufi cientă pentru îndepli- microcontrolerul (MCU) de bază şi un set de mi- nirea misiunii impuse. În acest caz toate microcon- crocontrolere auxiliare [5]. Aceste MCU realizează trolerele trebuie să fi e compatibile la nivel soft. Din următoarele funcţii specializate: controlul captării punct de vedere al cheltuielilor hard, va fi un cost imaginilor, reglarea şi distribuirea energiei electri- intermediar dintre cele două variante precedente (în ce, controlul telemetriei, controlul regimului termic, baza distribuţiei optime a sarcinilor pe procesoare), controlul atitudinii, orientării şi stabilizării satelitu- lui. La elaborarea arhitecturii calculatorului de bord iar din punct de vedere soft – complexitatea şi cos- cu fi abilitate maximă (pentru o durată de activitate

nr. 2(25), iunie 2012 - 103 Akademos

Fig. 6. Sistemul de captare a imaginilor în ansamblu cu Fig. 5. Diagrama structural-funcţională a captorului obiectiv tip oglindă cu distanţă focală mare

3-5 ani) şi bazată pe procesoare ieftine fără destina- care sunt interpretate şi executate via microcontrole- ţie spaţială, s-a decis alegerea unei familii de micro- rul (MCU) local cu memorie feroelectrică (FRAM) controlere compatibile. MSP430FR57xx al captorului, iar altele – via enti- Un alt aspect al dezvoltării sistemului de calcul tăţile implementate în circuitul programabil PLD de bord constă în necesitatea de a procesa mai multe MAX II ALTERA. Latura distinctă a unui FRAM– fl uxuri de date concurente şi controlul aplicaţiilor în microcontroler constă în toleranţa la radiaţie. timp real, ceea ce poate să creeze confl icte, care la Pentru comunicarea cu MCU-ul local sunt pre- rândul său pot genera căderea întregului sistem [6]. conizate două canale tip RS-232: RxTx şi Rx2Tx2. Ambele canale sunt accesibile via magistrala glo- 5. Captorul de imagini al MS RM bală DIN64. În scopul soluţionării cât mai efi ciente a proble- În mostra elaborată [7], în calitate de senzor al mei de captare, comprimare şi codare a imaginilor, imaginilor este folosit circuitul integrat OV5633. fi ind latura cea mai importantă a misiunii microsate- Dintre caracteristicile acestui senzor menţionăm litului, a aparut necesitatea de cercetare şi elaborare următoarele: formatul imaginei 2592 x 1944 pixeli a modului şi algoritmilor de funcţionare a subsiste- (px); rata frame-ului 60 fps@ 752H × 480V; rata mului dat. În urma cercetărilor şi analizelor efectu- datelor 27 Mpx/s; frecvenţa de tactare (master clo- ate s-a propus o structură funcţională performantă ck) 6 ... 27 MHz; dimensiunea unui pixel 1,75 μm pentru clasa MS (fi g. 5). × 1,75 μm şi rolling shutter. Procesul de captare a imaginii se execută la co- Captorul este confi gurabil şi această procedură manda şi sub controlul computerului de bord. S-a pro- se efectuează via magistrala I2C. Instrucţiunile de iectat protocolul de interacţiune şi setul de instrucţi- confi gurare pot fi generate de MCU local, precum şi uni dintre computerul de bord şi captorul de imagini, din exterior de către calculatorul de bord.

Fig. 7. Comparaţia imaginilor obţinute cu CANON şi captorul de imagini: a) imagine obţinută cu aparat foto tip CANON; b) imagine obţinută cu captorul de imagini elaborat pentru MS RM

104 - nr. 2(25), iunie 2012 Fizică

Instrucţiunea de începere a captării imaginei, (Kapton) – tehnologie aprobată în sateliţii de tip StartImageCapture, este transmisă de la CBS via CubeSat – şi vor asigura funcţionarea în domeniul dispozitivul programabil MAX II ALTERA spre de temperaturi de la -40 ° C la +60 ° C. Această senzorul de imagini IMAGE SENSOR. Primind caracteristică este garantată de tehnologia care pre- instrucţiunea StartImageCapture, entitatea respecti- supune montajul panourilor pe un strat de aluminiu, vă (implementată în PLD) se sincronizează în timp material care face faţă cerinţelor de pe bordul na- cu momentul începerii captării unei noi imagini, pe velor spaţiale, cum ar fi gradientele de temperatură care o transmite şi o înregistrează pixel cu pixel în şi diferenţele coefi cienţilor termici de dilatare între memoria operativă SRAM. panou şi structura. S-a calculat grosimea substratu- S-au elaborat algoritmii şi soft-ul respectiv de lui, care este de 1,6 mm. testare a captorului de imagini. S-au efectuat cap- În calitate de soluţie practică de baterii solare tări în scopul atestării calităţii imaginilor. Drept s-a propus asamblarea a patru carcase (pe cele patru imagini de referinţă au fost cele captate cu un aparat feţe laterale ale satelitului) cu dimensiuni de 25x25 de fotografi at tip CANON cu capacitatea de 7 Mpx. cm. Fiecare carcasă va prezenta 15 celule fotovol- Imaginile obţinute de la acelaşi obiect cu captorul taice: trei linii conectate în paralel, iar fi ecare linie proiectat pentru microsatelit, trunchiat la o capaci- prezintă cinci celule fotovoltaice conectate în serie. tate acceptabilă, sunt comparate în baza rezoluţiile S-a elaborat structura carcasei unui panou. Pentru lor: vezi fi g. 7. Se observă uşor că rezoluţia imagi- fi ecare panou obţinem următoarele caracteristici: nilor captate cu captorul proiectat este de 2-3 mai U= 11,5 V, I= 1,38 A, P= 15,8 W, ms<0,350 kg. calitativă. Aceasta permite a conclude că rezoluţia Având ca date iniţiale consumul de energie elec- imaginilor captate de pe orbită vor avea o rezoluţie trică, s-a elaborat schema circuitelor sistemului de preconizată în proiect. alimentare. Convertorul de încărcare este un con- vertor de ridicare a tensiunii, tensiunea maximală 6. Sistemul de alimentare cu energie electrică de ieşire a căruia va coincide cu tensiunea maxi- Alimentarea tuturor sistemelor de pe bordul mală a acumulatoarelor încărcate. Astfel, s-a rea- satelitului va fi asigurată de sistemul de alimentare lizat încă o metodă de protecţie a acumulatoarelor cu energie electrică. În calitate de sursă primară de la supraîncărcare. În caz de necesitate circuitul de energie electrică sunt folosite bateriile solare care încărcare poate fi întrerupt sau convertoarele pot fi transformă energia solară în energie electrică. Re- trecute în regim standby. Condensatoarele de intrare calculând necesităţile consumatorilor de bord (de ale convetorului reduc curentul de vârf de la sursa exemplu, calculatorul de bord, sistemul de captare a de intrare. Pentru surse cu impedanţa internă înal- imaginii, sistemul de transmitere a informaţiei spre tă, precum în cazul nostru, sunt necesare capacităţi staţia terestră, sistemul de comandă a parametrilor mari a condensatoarelor de intrare. Pentru o func- orbitei etc.), s-a ajuns la concluzia că sistemul fo- ţionare normală, capacităţile condensatoarelor de tovoltaic trebuie să prezinte următoarele caracteris- intrare trebuie să fi e nu mai mici decât capacităţile tici: U= (11-:-12) V, I= (1,2-:-2) A. condensatoarelor de ieşire. În paralel cu condensa- Reieşind din constrângerile de dimensiuni, posi- toarele electrolitice de intrare şi ieşire este necesară bilităţile de gabarite existente pe carcasa satelitului conectarea unor condensatoare de ceramică pentru elaborat şi din analiza caracteristicilor celulelor fo- şuntarea componentelor de înaltă frecvenţă cu capa- tovoltaice acceptabile pentru aplicaţii spaţiale exis- cităţile nu mai mici de 1μF. Alegem un condensator tente la moment, s-a ajuns la concluzia că optimale de tipul C2012X7R1E105K. sunt celulele fotovoltaice GaInP-GaInAs-Ge cu ran- dament de peste 28%. În urma analizei produselor de celule fotovoltaice, s-au decis celulele solare de mari dimensiuni de tipul SPECTROLAB UTJ cu o efi cienţă medie de 28,3%. Celulele fotovoltaice alese de noi pentru montajul panourilor fotovoltai- ce sunt 28,3 % Ultra Triple Junction (UTJ) Solar Cells fabricate de Spectrolab of Boeing Company. Celulele solare sunt proiectate pentru utilizarea în condiţii spaţiale cu rezistenţă înaltă la radiaţie. S-a propus ca panourile solare să fi e montate pe substrat PCB cu un strat intermediar de polymide Fig. 8. Caracteristica de sarcină a bateriilor solare

nr. 2(25), iunie 2012 - 105 Akademos

MPPT. Puterea electrică utilă generată de bateri- microsatelitului în condiţii de vid de până la 10-6 ile solare depinde de insolaţie şi temperatură. Lucrul bari (12 μm Hg ). în orice punct al caracteristicii în afară de punctul de La elaborarea Simulatorului s-au luat în consi- putere maximă duce la scăderea efi cacităţii panou- deraţie parametrii constructivi şi metodele de con- rilor fotovoltaice şi la pierderea de energie utilă pri- trol, orientare şi stabilizare a microsatelitului [9]. mită. Deci, controlul punctului de putere maximă în Structura constructiv-cinematică a simu- sistemele fotovoltaice contemporane de alimentare latorului. În corespundere cu cerinţele construc- cu energie electrică este o funcţie necesară, fi indcă tiv-cinematice, funcţionale şi tehnologice expuse aceasta poate majora efi cacitatea sursei cu 30 % şi anterior, a fost elaborată construcţia Simulatorului mai mult. Datorită simplităţii, cel mai utilizat algo- prezentat în fi g. 9. ritm de determinare a punctului de putere maximală este introducerea unei perturbaţii şi analiza reacţiei. Pentru aceasta periodic se introduc schimbări sau se modulează tensiunea de ieşire a panourilor solare, se calculează sau se observă valoarea curentă a pu- terii obţinute şi se utilizează ca reacţie dependenţa între modularea sarcinii şi puterea calculată pentru a găsi punctul de putere maximă de pe caracteristica statică a panourilor (vezi fi gura 9). Acest algoritm se afl ă la baza schemei de de- terminare şi urmărire a punctului de putere maximă (MPPT – Maximum Power Point Tracker), care lu- crează ca o reacţie în funcţie de puterea calculată fără a utiliza circuite complicate de înmulţire algebrică. Ideea constă în utilizarea caracteristicii exponenţiale a joncţiunii tranzistorului, deoarece suma logaritmi- lor matematic este echivalentă cu înmulţirea. 7. Elabora rea Simulatorului pentru cerce- tarea atitudinii şi dinamicii MS - RM Cerinţele constructiv-cinematice şi tehnologice impuse structurii constructive a Simulatorului tre- buie să satisfacă următoarele: - Să asigure microsatelitului 3 grade de mobi- litate şi anume, rotirea în jurul a 3 axe în raport cu Fig. 9. Structura constructiv-cinematică a Simulatorului sistemul imobil de coordonate OXZY (fi g. 3, a); oxyz – sistemul fi x de coordonate (orbital); ox′ y′ z′ – sistemul mobil de coordonate legat cu micro- - Să asigure repoziţionarea microsatelitului cu satelitul transmiterea din exterior a mişcărilor de rotire în ju- rul axelor OX, OY, OZ, în regim aleatoriu; Construcţia Simulatorului include următoare- - Să asigure balansarea microsatelitului pe axe- le noduri constructive: le OX, OY, OZ astfel încât centrul de greutate al 1. Microsatelitul (gab aritele 285x285x285 mm maselor tuturor componentelor de bord să coinci- şi masa 12,5 kg); dă cu originea sistemelor mobil OX′Y′Z′ şi imobil 2. Lăcaşul port-microsatelit; OXYZ de coordonate (în acest caz momentele de 3. Carcasa spaţială de instalare a lăcaşului port- torsiune în jurul celor 3 axe sunt egale); microsatelit; - Să asigure rotirea interdependentă a micro- 4. Mecanismul de rotire a microsatelitului în ju- satelitului în jurul axelor OX şi OY la unghiul de rul axei OZ′; precesie φ=32° şi rotirea independentă în jurul axei 5. Mecanismul de restricţionare a rotirii micro- OZ′ la unghiul 360°. satelitului în jurul axei OZ′; - Mecanismele de acţionare să asigure exerci- 6. Mecanismul de acţionare pentru modifi carea tarea improvizată asupra microsatelitului a stărilor atitudinii microsatelitului în raport cu planul OXY cinematice cu caracter dinamic în mişcarea sa sfero- (rotire în jurul axelor OX şi OY); spaţială cu un punct fi x plasat în originea sistemelor 7. Pompa de vidare; mobil OX′Y′Z′ şi imobil OXYZ de coordonate; 8. Blocul de comandă. - Să asigure cercetarea atitudinii şi dinamicii 9. Blocul de comandă.

106 - nr. 2(25), iunie 2012 Fizică

9 sistemelor mobil OX′Y′Z′ şi imobil de coordonate F 1 OXYZ. 2 Modifi carea poziţionării (atitudinii) microsate- A 3 litului în raport cu lăcaşul port-satelit se efectuează B din exterior prin intermediul mecanismului de rotire 4 (fi g. 9) şi a mecanismului de acţionare 6 de modi- fi care a poziţionării microsatelitului în jurul axelor

5 OX şi OY. 6 Algoritmul de comandă al sistemului de con- 4 E trol, orientare şi stabilizare a microsatelitului 7 montat în Simulator. 8 C Pentru cercetarea cinematicii, dinamicii şi ope- Fig. 10. Lăcaşul port-microsatelit rativităţii modifi cării atitudinii microsatelitului [10, 11], mecanismele de acţionare ale simulatorului Lăcaşul port-microsatelit cu 3 grade de mo- sunt dirijate prin utilizarea Softului operaţional pre- bilitate cu mişcare sfero-spaţială cu un punct zentat în fi g11. fi x. Pentru a realiza obiectivele cercetării atitudinii Repoziţionarea microsatelitului montat în Si- şi dinamicii microsatelitului supus acţiunii pertur- mulator constă în manevre operate (succesiv sau baţiilor existente pe orbita zborului este necesar ca concomitent) de mecanismele de acţionare ale Si- Simulatorul să asigure rotirea Microsatelitului în mulatorului (rotirea în jurul axelor OX, OY şi OZ′), jurul axelor OX, OY şi OZ. Această condiţie este în conformitate cu poziţia reală a acestuia determi- asigurată prin montarea microsatelitului 1 (fi g.10) nată prin valorile unghiurilor Euler. într-un giroscop extern constituit din două inele 2 În fi g. 12 este prezentată vederea generală a Si- şi 3 unite între ele prin intermediul nodurilor cu mulatorului fabricat la Uzina TOPAZ în conformi- rulmenţi A, B şi C, D plasate reciproc perpendi- tate cu documentaţia tehnică elaborată la UTM. cular. Cercetările ştiinţifi ce consacrate elaborării MS Astfel, construcţia lăcaşului port-satelit permite RM sunt complexe, interdisciplinare şi la intersec- microsatelitului să se rotească în jurul a 3 axe OX, ţia de domenii. În procesul de cercetare-dezvoltare OY şi OZ a sistemului imobil de coordonate OXYZ sunt antrenaţi cercetători din domeniile electronică, având originea suprapusă cu cea a sistemului mobil mecanică fi nă, energetică, informatică etc. de coordonate OX′Y′Z′. Plasarea componentelor în La realizarea obiectivelor proiectului, de rând interiorul microsatelitului se efectuează astfel încât cu autorii lucrării au contribuit dr. hab. E.Guţuleac, centrul maselor acestora să coincidă cu originea dr. hab. V. Dulgheru, dr. A. Sochireanu, dr. Gh. So- OZ` rotire pe axa OX, OY rotire pe axele

Fig. 11. Bloc-schema de comandă a Simulatorului

nr. 2(25), iunie 2012 - 107 Akademos rochin, T. Şestacov, dr. V. Brînzar, dr. V. Bostan, M. M.Yu. Ovchinnikov, V.I. Pen’kov, I.I. Kiryushkin, Vladov, dr. Zasaviţchi, Iu. Costin, R. Ciobanu, O. R.B. Nemuchinskij, A.A. Il’in, E.E. Noxrina. Preprint Ciobanu, N. Trifan, V. Gladîş, S. Gherţescu, S. Gan- IPM im. M.V. Keldysha RAN, Moskva, 32 p. gan, S. Griţcov, V. Pocotilenco, S. Tincovan şi alţii, 2. Bostan Ion, Vladov M., Dulgheru V., Mardare I., de asemenea studenţii I. Zarea, R. Nicu, V. Popa, A. Blaja V., Bodean Gh., Secrieru N., Sidorenco V., Andro- Nicoară, I. Marta, L. Rotaru, V. Ungurean, în total nic S., Ghincul O. „Moldavian Microsatellite” – aero- spatial project launched at the Technical University of peste 75 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Moldova. – In: Wissenschaftliches Kommunikations und 8. Concluzii Sicherheitskolloquium, Aahen 2009, pp. 161-177. Deşi programul este într-un stadiu incipient, au 3. Vincent E. Pisacane and Robert C Moore, fost obţinute o serie de rezultate promiţătoare pen- Fundamentals of Space Science, Oxford University tru punerea în aplicare cu succes a acestui program. Press, 1994, 761 p. Pe lângă importanţa socio-economică, prezentul 4. Angelo Miele, Aldo Frediani, Advanced De- program contribuie la atragerea tinerilor studenţi, sign Problems in Aerospace Engineering, Vol.1. - N.Y.: masteranzi şi doctoranzi în cercetare-inovare în do- Kluwer Academic Publishers, 2004, 191 p. meniul tehnologiilor ultramoderne. Sperăm că acest 5. Guţuleac E., Secrieru N. Modele Petri ale cal- culatorului multiprocessor de bord al microsatelitului. program instructiv-educativ va contribui la dezvol- Proceedings of the 3rd International Conference on Te- tarea competenţelor profesionale ale tinerilor cerce- lecommunications, Electronics, and Informatics, May tători; va asigura dezvoltarea cooperării între ştiinţă 2010, Vol. 1, pp. 425-432. ISBN 978-9975-45-135-2. şi sfera industrială, va spori interesul de creativitate 6. Nicolae Secrieru, Emilian Guţuleac, Roman a tineretului studios şi va constitui o platformă pen- Nicu. Verifi carea funcţională a Sistemului multiproce- tru noi domenii ştiinţifi co-tehnice interdisciplinare. sor de bord al Satelitului. – In: 6th International Con- Realizarea cu succes a Programului de cercetare ference on Microelectronics and Computer Science, – proiectare – fabricare – testare – lansare a MS RM Chişinău, Republic of Moldova, October 1-3, 2009, pp. va contribui la sporirea imaginii Republicii Moldo- 376-379. va la scara internaţională. 7. Şestacov T., Sorokin Gh., Costin Iu., Bodean, G. Bibliografi e Proiectarea sistemului de captare a imaginilor al micro- satelitului universitar SATUM. Proceedings of the 3rd 1. Opy t razrabotki, sozdaniya i ekspluatat- International Conference on Telecommunications, Elec- zii magnitnyh sistem orientatzii malyh sputnikov. tronics, and Informatics, May 2010, Vol. 1, pp. 399-404. ISBN 978-9975-45-135-2. 8. Elaborarea sistemului operaţional şi cerceta- rea atitudinii şi dinamicii satelitului în condiţii de vid. Raport anual, AŞM, coordonator Program de Stat acad. Ion Bostan. 9. Secrieru N., Guţuleac E. Strategii de emulare pentru dezvoltarea concomitentă a hardului şi softului pentru microsatelit. Proceedings of the 3rd International Conference on Telecommunications, Electronics, and Informatics, May 2010, Vol. 1, pp. 433-438. ISBN 978- 9975-45-135-2. 10. V. Bostan, I. Zarea, A. Nicoară, R. Melnic, A mo- dular approach to designing satellite simulations, 7th In- ternational Conference on Microelectronics and Compu- ter Science, Chişinău, Republic of Moldova, September 22-24, 2011. 11. Sistem informaţional pentru simularea contro- lului atitudinii MS Republica Moldova. Teză de licen- ţă I. Zarea, conducător ştiinţifi c PhD V. Bostan, 2012, Nicolae Coţofan. Farfurie decorativă. Şamotă pictată, UTM. Ø - 510 mm, 1984 (din fondurile Muzeului Naţional de Artă)

108 - nr. 2(25), iunie 2012 Pedologie

CONFERINŢA Semnifi caţiile Conferinţei Conferinţa ştiinţifi că „Solul ca Patrimoniu INTERNAŢIONALĂ Mondial”, desfăşurată la Bălţi în perioada 22-23 „SOLUL CA PATRIMONIU mai 2012, întrunind savanţi din 13 ţări, a fost unică în sensul discuţiilor privind aspectele ştiinţifi ce ale MONDIAL”: DISCUŢII dezvoltării durabile a agriculturii pe baza cunoştin- ŞI RECOMANDĂRI ţelor obţinute în urma experienţelor de durată reali- zate în Republica Moldova şi în alte ţări ale lumii. Subiectele cheie pentru discuţii au constituit: ferti- Dr. hab., prof. cerc. Boris BOINCEAN lizarea şi sănătatea solului, efectele solului asupra Republica Moldova mediului ambiant, inclusiv sechestrarea carbonu- Dr. David DENT lui, asigurarea cu apă potabilă proaspătă, modera- Marea Britanie rea schimbărilor climatice, circuitul nutrienţilor şi energiei, biodiversitatea la nivel de soluri şi landşaft agricol etc. Prelegerile ştiinţifi ce prezentate la con- THE CONFERENCE „SOIL AS A WORLD HE- ferinţă urmează să fi e publicate într-un volum aparte RITAGE” was unique as a forum for discussion of la prestigioasa Editură „Springer” din Germania. scientifi c aspects of sustainable agriculture in the li- ght of knowledge drowns from long-term fi eld expe- Participanţii au vizitat câmpurile experimenta- riments both in Moldova and other countries. Key to- le ale ICCC „Selecţia”, unde au luat cunoştinţă de pics included in the discussion were: soil fertility and calităţile cernoziomului tipic, descrise pentru prima soil health; environmental services provided by soils dată de renumitul savant rus, fondatorul ştiinţei so- such as: carbon sequestration, supply of fresh water, lului, V. V. Dokuceaev, în timpul expediţiei sale în moderation of climate, nutrient and energy cycling, Basarabia, în vecinătate cu locul amplasării experi- the biodiversity of soils and landscapes etc. enţelor de câmp de lungă durată. Pentru prima data During the fi eld excursion on the experimental în lume, acest obiect cu o suprafaţă de peste 200 ha plots of the „Selectia” Research Institute of Field a fost, în 2011, preventiv acceptat de UNESCO ca Crops (Balti) the qualities of the black earth, the cher- Patrimoniu Mondial pentru cernoziomuri şi pentru noziom soils, have been analyzed together with expe- ştiinţa solului (informaţia poate fi accesată pe site-ul rimental data obtained during 50 years. The scientifi c UNESCO). Aceasta întrucât cernoziomul tipic din articles will be published by Springer (Germany) in zona respectivă este valoros nu numai prin conţi- a separate book. This site has been provisionally ap- nutul de substanţă organică în stratul exterior, ci şi proved by UNESCO as a World Heritage Site for the pe întreg profi lul solului până la o adâncime de un chernozem and for soil science. metru şi mai bine. Nu întâmplător Dokuceaev l-a Participants, scientists from 13 countries, have adopted recommendations of the international sci- numit „Regele tuturor solurilor din lume”, el fi ind entifi c conference on soil as World Heritage. The prezentat, la sfârşitul sec. al XIX-lea, ca etalon la recommendations include: principles for policies to expoziţiile din Paris şi Chicago. make the best use of existing knowledge, new resear- Specialişti din diferite domenii ale ştiinţelor natu- ch thrusts and soil resolution. rii şi agricole, întruniţi la Bălţi, au adoptat Recoman- The organizers of the conference (Selectia Re- dările Conferinţei Ştiinţifi ce Internaţionale „Solul ca search Institute of Field Crops, Alecu Russo State Patrimoniu Mondial” expuse în continuare. University from Balti and Nicolae Dimo Research Recomandările Conferinţei Institute of Soil Science and Agrochimistry, Chi- Participanţii la conferinţă, experţi în materie de sinau) are thankful to EU Joint Research Center, pedologie, agrochimie, agrotehnică, agroecologie, Central European Initiative, Academy of Sciences of Moldova, Bern University of Applied Sciences, Ro- microbiologie etc. din Belarus, Republica Cehă, thamsted Research (UK), to NGO from Czech repu- Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Marea blic and Republic of Moldova (Agroinform, Procore) Britanie, România, Rusia, Ucraina, Statele Unite ale for their support in conducting the conference. We Americii, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Eu- would like to address special thanks to all researches, ropene, s-au pronunţat asupra rolului polifuncţional technical workers and workers which have devoted al agriculturii în dezvoltarea economiei şi societăţii. their efforts and life experience in different periods Atenţia cercetătorilor a fost orientată preponderent time for maintaining the long-term fi eld experiments spre conservarea şi ameliorarea solului ca patrimo- at the Selectia Research Institute of Field Crops. niu naţional şi mondial: necesitatea monitorizării de lungă durată a efectelor de management asupra

nr. 2(25), iunie 2012 - 109 Akademos productivităţii şi calităţii solului, a biodiversităţii şi rea schimbărilor climatice ş.a. Neglijarea condiţiei schimbărilor climatice. Au fost analizate rezultatele sale de organism viu duce la distrugerea funcţiona- experienţelor de câmp de lungă durată din Republi- lităţii sale pe întreg lanţul trofi c: sol – plante – ani- ca Moldova şi din alte ţări. Cu această ocazie, n-a male – om. fost ratată oportunitatea de inspectare a cernozio- Participanţii la conferinţa internaţională mului tipic şi a experienţelor de câmp de lungă du- susţin iniţiativa Preşedintelui, Parlamentului şi rată de la Institutul de Cercetări pentru Culturile de Guvernului Republicii Moldova de a înainta pro- Câmp „Selecţia” din Bălţi, care au fost propuse ca punerea către UNESCO de includere a cernozio- Patrimoniu Mondial. Aceste cercetări sunt un izvor mului tipic din stepa Bălţi supus experienţelor de nesecat de date experimentale, expertiză şi surprize, câmp de lungă durată ale Institutului de Cercetări care verifi că presupunerile noastre şi, fără îndoială, pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, în calitate de îşi justifi că cheltuielile inerente desfăşurării lor. In- prim obiect pentru soluri şi ştiinţa solului recunos- diferent de voinţa noastră, solurile şi ecosistemele cut ca Patrimoniu Mondial. funcţionează şi se modifi că o perioadă mai îndelun- II. Rezoluţia Solului gată de timp comparativ cu imperativele politice. Analiza stării agriculturii din Republica Moldo- Menţionăm că experienţele de câmp de lungă du- va confi rmă strategia Uniunii Europene de reorien- rată nu includ procesele care acţionează la scară de tare şi restructurare ecologică a agriculturii. Siste- landşaft, fl uxul de ape subterane ş.a. mul dominant de agricultură extractivă în Moldova, I. Solul în calitate de Patrimoniu Mondial bazat pe interese economice de scurtă durată, este Solurile sunt pe bună dreptate o minune a natu- falimentar. Modelul industrial de intensifi care a rii! Ele susţin toate formele de viaţă, inclusiv via- agriculturii este dependent de sursele neregenerabi- ţa şi bunăstarea umană. Servesc pentru ancorarea le de energie şi derivatele lor (îngrăşăminte mine- plantelor prin rădăcini, menţin apa şi nutrienţii în rale, îndeosebi, cele de azot şi pesticide), fapt care forme accesibile pentru plante. Solul este mediul de conduce la agravarea consecinţelor negative asupra existenţă pentru o întreagă lume de microorganisme mediului ambiant şi sănătăţii oamenilor în prezent care asigură transformările biochimice, începând cu şi pe viitor. Pierderile stratului fertil de sol, în speci- fi xarea azotului atmosferic până la reciclarea de- al din cauza eroziunii, nu pot fi restabilite pe durata şeurilor, şi pentru o armată întreagă de organisme unei vieţi omeneşti. Noi trebuie să aplecăm urechea microscopice, râme de ploaie, furnici, termite etc., spre spusele marelui agronom român G. Ionescu Şi- care contribuie la crearea arhitecturii solului. De şeşti: „Solul este etern. Cu dispariţia solului dispare fapt, ponderea biodiversităţii în lume se afl ă în sol, eternitatea”. dar nu la suprafaţa lui. Există însă o alternativă certă – abordarea eco- Solul ia parte şi reglează procesul de asigurare logică a problemei solului, bazată pe respectarea cu apă şi calitatea apei însăşi, contribuie la modela- asolamentului care necesită mai puţine inputuri din

Participanţii la Conferinţa internaţională „Solul ca Patrimoniu Mondial”. Bălţi, 23 mai 2012

110 - nr. 2(25), iunie 2012 Pedologie surse non-regenerabile de energie, pe protejarea gradarea lor. Sisteme agricole productive şi durabile solului şi a funcţiilor sale. Valabilitatea şi efi cienţa pot fi obţinute doar luându-se ca model ecosisteme- unei asemenea abordări o dovedesc experienţele de le naturale cu întreg complexul de factori inerenţi: câmp de lungă durată realizate la Institutul de Cer- diversitatea structurală în timp şi spaţiu şi la diferite cetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” (mun. niveluri ierarhice; planifi carea folosirii terenului la Bălţi, Republica Moldova) şi la alte instituţii de în- nivel de landşaft; respectarea principiilor de resta- văţământ şi cercetare din ţară, în condiţii compara- bilire a fertilităţii solului prin aplicarea asolamentu- bile cu ale Europei şi Americii de Nord. Urmează să lui, culturilor succesive, făşiilor de păduri, lucrării fi e convins factorul politic că doar în asemenea mod minime a solului, integrării ramurilor de fi totehnie pot fi acordate servicii adecvate pentru societate şi şi zootehnie în gospodăriile agricole. Prevenirea mediul ambiant, că nu există o altă alternativă decât eroziunii solului şi menţinerea fertilităţii lui prin managementul durabil în agricultură. restituirea completă a nutrienţilor şi materiei orga- Astfel, în vederea lansării unei iniţiative legisla- nice în sol este mult mai efi cientă decât combaterea tive corespunzătoare din partea Preşedintelui, Parla- consecinţelor practicilor agricole nejustifi cate. mentului şi Guvernului Republicii Moldova, partici- Noi recomandăm: panţii la conferinţă au adoptat Rezoluţia Solului. În - stabilirea criteriilor de dezvoltare durabilă a ea se menţionează: gospodăriei agricole, indiferent de dimensiuni şi „Conştientizând şi recunoscând: formele de proprietate; - solul ca bogăţie naturală supremă în Republica - crearea unei agenţii naţionale pentru moni- torizarea calităţii solului, stimulării extinderii sis- Moldova şi rolul lui în asigurarea securităţii alimen- temelor de agricultură prietenoase mediului ambi- tare şi inofensivităţii produselor alimentare, aprovi- ant. Spre exemplu, elaborarea unui plan de folosire zionării cu apă etc.; raţională a solurilor pentru întreaga gospodărie în - serviciile acordate de sol ca fi ind indispensa- parteneriat cu fermierii, care să presupună şi pro- bile pentru activitatea umană şi ecosistem, inclusiv movarea bunelor practici agricole; agroecosistem; faptul că sănătatea solului determină - instruirea unor specialişti de califi care înaltă calitatea apei, aerului şi lanţul de legătură dintre sol în universităţi, instituţii de cercetări ştiinţifi ce şi în şi plante; faptul că solul este moderatorul principal sectorul privat; al schimbărilor climatice dar şi poate fi supus unui - susţinerea fi nanciară a cercetărilor sistemi- management efi cient în acest sens; ce, interdisciplinare în experienţe de lungă durată, - caracterul irenovabil al solului ca sursă natura- stabilirea unei reţele de staţiuni experimentale şi lă, vulnerabilitatea sa în faţa proceselor de degrada- loturi demonstrative. Recunoaşterea experienţelor re şi distrugere a terenurilor ca urmare a activităţilor de câmp de lungă durată ca patrimoniu naţional şi antropice, lipsa de protecţie corespunzătoare; mondial, ca sursă de date fundamentale necesare - faptul că rolul polifuncţional al solului în bi- pentru dezvoltarea şi susţinerea sistemelor agricole osferă pentru asigurarea sănătăţii publice şi bunăs- durabile. tării oamenilor nu este apreciat şi conştientizat pe Pe moment, există o contradicţie dintre propri- deplin de lumea ştiinţifi că şi societate, că opinia etatea fragmentată şi puţin dotată asupra solului şi publică nu este sufi cient informată despre rolul so- principiile fundamentale de management al solului lurilor pentru securitatea alimentară, asigurarea cu ca organism viu. apă potabilă, inofensivitatea produselor alimentare Noi recomandăm: şi apei, menţinerea ecosistemelor, noi recomandăm Reformele sociale şi economice, inclusiv în informarea amplă şi direcţionată a opiniei publice ceea ce priveşte formele de proprietate asupra te- în acest domeniu. renurilor agricole, necesită să fi e armonizate sub Acţiunile curente şi viitoare privind implemen- aspectul evitării confl ictului dintre managementul tarea standardelor în agricultură şi dezvoltarea rurală durabil al solului şi interesele economice ale oa- trebuie conjugate cu protejarea şi folosirea durabilă menilor.” a solului. Parlamentul urmează să aprobe la nivel III. Principii pentru politici orientate spre o legislativ strategia practicilor agricole de manage- folosire mai bună a cunoştinţelor existente ment durabil al solului, de restabilire a fertilităţii lui, 1. Un sol bun este componentul fundamental în de aprofundare a cunoştinţelor, a schimbului de ex- perienţă şi informaţie ştiinţifi că în acest scop. Creş- asigurarea dezvoltării durabile a agriculturii şi soci- terea bunăstării oamenilor prin dezvoltarea resurse- etăţii. Conservarea solului şi a fertilităţii lui sunt tot lor naturale este posibilă doar în cazul când aceste atât de importante ca şi obţinerea producţiei agrico- resurse sunt folosite rezonabil, prevenindu-se de- le. Cunoştinţele existente permit soluţionarea am- belor obiective prin promovarea sistemului conser-

nr. 2(25), iunie 2012 - 111 Akademos vativ de agricultură bazat pe o abordare ecologică serviciilor acordate de sol pentru societate şi me- cu asigurarea productivităţii scontate, a viabilităţii diul ambiant. O asemenea lege va servi drept bază economice şi pe o atitudine prietenoasă faţă de me- pentru alocarea subvenţiilor în agricultură sau altor diul ambiant. plăţi stimulative necesare pentru protecţia solului. Autoasigurarea cu energie poate fi realizată prin Putem miza pe experienţa acumulată de Comu- folosirea judicioasă a biomasei, adică prin gene- nitatea Europeană privind integrarea strategiei de rarea şi folosirea în gospodărie a metanului de la protecţie a solului în Politica Agrară Comună. Pen- fermentarea biomasei, care favorizează nu numai tru obţinerea subvenţiilor din bugetul Comunităţii durabilitatea agriculturii, dar şi reduce schimbarea Europene, fermierii sunt obligaţii să respecte nişte climatului. standarde stabilite la nivel naţional privind protec- 2. Sănătatea solului poate fi evaluată în sisteme- ţia solului contra eroziunii (acoperirea minimă a le moderne de agricultură prin indicatorii fertilităţii solului cu mulci viu sau mort; un nivel minim de solului; constituirea şi dezvoltarea unui sistem dura- management adaptat la condiţiile pedoclimaterice bil de agricultură poate fi demonstrată prin modele locale; menţinerea teraselor pe pantele accidentate dinamice elaborate la nivel de parcele experimenta- ş.a); menţinerea substanţei organice în sol (cerinţe le, gospodării agricole şi landşaft în întregime: faţă de rotaţia culturilor; managementul resturilor a) indicii de evaluare a fertilităţii solului includ: vegetale; lucrarea minimă a solului); menţinerea conţinutul de argilă şi componenţa ei mineralogică; structurii solului (inclusiv prin folosirea judicioasă densitatea aparentă a solului; carbonul şi azotul to- a maşinilor agricole); evitarea degradării habitatului tal în sol şi, în particular, conţinutul fracţiei labile şi particularităţilor landşaftului agricol. a substanţei organice a solului; masa microbiană; c) în vederea aplicării acestor politici şi confor- numărul şi masa râmelor de ploaie; „respiraţia solu- mării cu setul de condiţii înaintate este necesar a lui” ş.a. La nivel de parcelă şi pentru gospodărie în revitaliza serviciile statale în parteneriat cu proprie- întregime impactul sistemului de agricultură asupra tarii şi deţinătorii de teren, prin elaborarea unui plan complexului de indicatori enumeraţi poate fi evalu- at prin calcularea totalului de diferite elemente (C, de folosire raţională a solului în fi ecare gospodărie N, P, K). Indicatori privind gradul de autonomie a agricolă şi pentru întreaga comunitate rurală indi- gospodăriei în surse energetice pot fi obţinuţi prin ferent de dimensiuni şi forma de proprietate asupra calcularea bilanţului energetic; terenului; a susţine gospodăriile, care au adoptat bu- b) starea curentă a cunoştinţelor este sintetizată nele practici agricole; a monitoriza starea solului şi prin diferite modele care descriu evoluţia sistemului resurselor de apă; sol-plantă-climă, la diferite nivele de organizare. Si- d) susţinerea cooperării gospodăriilor mici în mularea proceselor biofi zice permit prezicerea stării procurarea inputurilor, comercializarea produselor diferitor sisteme de agricultură, a productivităţii lor, şi serviciilor, protejarea şi conservarea resurselor de infl uenţei asupra mediului ambiant şi durabilităţii sol şi apă la nivel de landşaft, cooperarea în vede- acestora; rea creării infrastructurii ecologice pentru dezvolta- 3. Rezultatele obţinute prin diferite metode ur- rea biodiversităţii şi reducerea inputurilor chimice; mează să fi e colectate şi păstrate cu siguranţă şi ac- acordarea asistenţei pentru schimb de cunoştinţe cesibilitate în bănci de date. (know-how). Suport pentru serviciile oferite de co- 4. Regenerarea fertilităţii solului în fi ecare gos- operative, staţiuni de maşini şi tractoare în procura- podărie şi menţinerea calităţii sale sunt posibile rea tehnicii noi adecavte sistemului conservativ de doar în cazul când exigenţele pieţei sunt armoniza- agricultură; te cu legităţile agronomice şi ecologice. O astfel de e) menţinerea sistemului (statal autohton) de armonie poate fi obţinută printr-o dependenţă mai producere şi distribuire a seminţelor de calitate mică de inputurile costisitoare şi irenovabile. înaltă, a materialului săditor pentru pomicultură şi Iniţiativele politice pentru promovarea unei viticultură, a materialului seminal pentru ramura agriculturi durabile şi a condiţiilor de viaţă decente zootehniei; în comunităţile rurale necesită să fi e bazate pe prin- f) susţinerea cercetărilor ştiinţifi ce interdiscipli- cipiile mai sus menţionate şi vor include: nare, inclusiv în experienţele de lungă durată, orien- a) elaborarea unui program naţional de securita- tate spre managementul raţional al resurselor de sol te şi inofensivitate a produselor alimentare şi apei la şi apă în vederea evitării degradării şi poluării lor. diferite niveluri – local, regional şi naţional, inclu- siv prin crearea pieţei pentru produsele şi serviciile IV. Noi direcţii de cercetare respective, precum managementul apei şi sechestra- Agricultura se confruntă deja cu problemele rea carbonului; creşterii nivelului de producţie, asigurării unui mod b) adoptarea legii solului în vederea protejării decent de viaţă în comunităţile rurale pe fundalul

112 - nr. 2(25), iunie 2012 Pedologie contradicţiilor tot mai pronunţate dintre dezvoltarea măsuri realiste de stimulare fi nanciară. Alocaţiile economică şi necesitatea dezvoltării durabile. Cu- fi nanciare în agricultură necesită o reorientare car- noştinţele noastre sunt fragmentare. Ele sunt folo- dinală spre susţinerea serviciilor acordate ecosiste- site preponderent pentru modelul industrial de agri- mului şi societăţii, cercetării şi extinderii acesteia, cultură intensivă, care nu corespunde necesităţilor şi gospodăriilor agricole mici şi mijlocii, comunităţi- nu asigură o dezvoltare durabilă. lor rurale. În calitate de exemplu servesc creditele Cercetările în susţinerea sistemelor de agricul- de „apă verde” pentru practicile care facilitează in- tură durabilă trebuie să ţină cont de: fi ltrarea apei şi reduc spălarea solului la suprafaţă, 1. Aprofundarea cercetărilor sistemice (interdis- prevenindu-se concomitent poluarea apelor subtera- ciplinare) privind folosirea efi cientă a solului, re- ne cu nitraţi şi reziduuri de pesticide; creditele de surselor de apă şi inputuri în formă de îngrăşăminte carbon pentru practicile care contribuie la acumula- minerale, produse fi tosanitare etc.; reducerea pier- rea materiei organice în sol. derilor de nutrienţi prin levigare şi fi xare în forme 7. Extinderea de noi concepte, tehnici şi indi- neaccesibile plantelor; testarea şi extinderea tehno- catori necesită pregătirea specialiştilor şi crearea logiilor alternative cu folosirea efectelor de alelopa- condiţiilor pentru aplicarea cunoştinţelor şi deprin- tie, micoriză ş.a. derilor obţinute. 2. Autoasigurarea în energie. Atât consumul di- 8. Reconsiderarea programului naţional de cer- rect (în formă de combustibil şi electricitate), cât şi cetare, dezvoltare şi extensiune cu integrarea con- indirect (în formă de îngrăşăminte de azot, pestici- comitentă în sistemul european şi mondial de cer- de), al energiei. Prioritare sunt reîntoarcerea cultu- cetare; în special cooperarea interregională între zo- rilor leguminoase perene în asolament, reintegrarea nele cu condiţii pedoclimaterice şi agricole similare fi totehniei şi vităritului şi folosirea biomasei ca sur- (Moldova – România – Ucraina). Efi cacitatea cer- să de energie regenerabilă. cetărilor poate fi considerabil majorată prin proiecte 3. Recunoaşterea ca fi ind o eroare arderea restu- comune de cercetare, prin armonizarea metodelor rilor vegetale, fi e direct în câmp, fi e pentru încălzirea de cercetare, folosirea în comun a bazei tehnico- edifi ciilor. Înlăturarea resturilor vegetale înseamnă materiale şi bazei de date. pierderea funcţionalităţii solului prin pierderea sub- Experienţele de câmp de lungă durată din Ro- stanţei organice a solului. Avantajele economice de mânia, cu aplicarea unui concept unic de folosire scurtă durată de la arderea resturilor vegetale sunt a fertilizanţilor în 16 regiuni ale ţării având diferi- cu mult mai mici decât pierderile de lungă durată. te condiţii pedoclimaterice, demonstrează odată în 4. Extinderea modelării şi predicţiei ca măsuri plus avantajele şi necesităţile cooperării la nivel in- de suport decizional. Prin defi niţie, un model este ternaţional. Experienţele de câmp de lungă durată valid doar în condiţiile în care a fost elaborat. Ex- din Bălţi în calitate de Patrimoniu Mondial repre- perienţele de lungă durată sunt indispensabile pen- zintă un potenţial enorm pentru un program extins tru verifi carea modelelor de evaluare a bilanţului în de cooperare internaţională. vederea evitării degradării solului; tendinţelor pri- vind schimbarea conţinutului de carbon şi azot total P.S. Organizatorii conferinţei – ICCC „Selecţia”, sub infl uenţa diferitelor sisteme de management şi Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi Institu- adaptare la schimbările climatice. tul de Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo” din Chi- 5. Cercetări agroecologice pe întreg lanţul trofi c şinău sunt recunoscători Centrului Comun de Cercetare – de la producător până la consumator. Introduce- a Comunităţii Europene, Iniţiativei Central Europene, rea trasabilităţii la nivel naţional şi european, pentru Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universităţii de Ştiin- identifi carea proceselor de producere şi produselor ţe Aplicative din Bern (Elveţia), Staţiunii Rothamsted de fi nale care pot prezenta risc pentru sănătatea omu- Cercetare (Marea Britanie), altor organizaţii din ţară şi lui. de peste hotarele ei, ONG-lor din ţară (Agroinform, Pro- 6. Elaborarea măsurilor de stimulare pentru fer- core) şi de peste hotare (People in Need din Republica mierii care practică certifi carea şi managementul Cehă), pentru susţinerea acordată în desfăşurarea con- durabil al sistemului de producere. Aceasta necesită ferinţei în cauză. De asemenea, exprimăm recunoştinţa noastră tuturor cercetătorilor, personalului tehnico-şti- adoptarea criteriilor măsurabile de certifi care (cali- inţifi c şi lucrătorilor care de-a lungul anilor au depus tatea produselor, contribuţiile de ordin ecologic aşa eforturi susţinute pentru menţinerea experienţelor de ca: ameliorarea acumulării şi calităţii apelor subte- câmp de durată ale Institutului de Cercetări pentru Cul- rane, acumularea şi păstrarea carbonului în sol, ex- turile de Câmp „Selecţia”. tinderea biodiversităţii etc.). Sunt necesare, la fel,

nr. 2(25), iunie 2012 - 113 Akademos

CONTRIBUŢII cul (v. Geographia, în 7 cărţi), a fost Strabon (64 î. Hr.-21 d. Hr.), de asemenea grec, elevul lui Aris- ROMÂNEŞTI totel. Hotarele Daciei, reţeaua ei hidrografi că a fost LA DEZVOLTAREA descrisă foarte exact de al treilea grec – Ptolemeu Claudiu (90-168 d. Hr.). Îl vom menţiona şi pe Dio- ECOLOGIEI scoride Pedanios Anazarbeus (născut în Asia Mică la începutul a. 70 ai erei noastre) – medic în armata Membru corespondent al AŞM romană şi botanist grec, care a călătorit mult (prin- tre teritoriile vizitate se numărau şi teritoriile actu- Ion DEDIU alei Românii). Acesta a studiat circa 600 de specii Director onorifi c viager de plante, printre care sunt glosare şi echivalente al Institutului de Ecologie şi Geografi e dacice de specii ale unor plante medicinale, clasi- fi cându-le după importanţa lor practică: alimentară, medicinală, aromatizantă etc. ROMANIAN CONTRIBUTIONS TO THE Celebrul medic, naturalist, alchimist şi fi losof DEVELOPMENT OF ECOLOGY elveţian Paracelsus (Philippus Aureolus Theophras- Romania has proved to be one of the fi rst countries in the world, where ecology has entered tus Bombastus Hoenheim, 1493-1541) în peregrină- and strengthened its positions after its founding by rile sale episodice europene a vizitat (1521-1524) E. Haeckel. The credit belongs to his disciple and Transilvania şi Valahia, făcând unele notiţe de un collaborator, Gr. Antipa, zoologist, ichthyologist, real interes naturalist (ecologic). hydrobiologist, botanist, European-class economist, Dintre conaţionalii noştri, care s-au situat pe un and last but not least, a world-renowned ecologist. loc de cinste în lunga istorie a ştiinţelor naturii, în Over the decades, the ecological researches in primul rând a fost Milescu Nicolae Spătarul (1636- Romania have been organically integrated with 1708), marele om de cultură, umanist, fi losof, na- those in the fi eld of the protection of nature, the turalist (strămoşul lui I. I. Mecinikov), care, prin- rational use of natural resources in the context of tre altele, a fost şi învăţătorul, prietenul şi sfetnicul the sustainable development concept. Today, in confi dent al ţarului Rusiei Petru I. Nicolae Milescu Romania we have four scientifi c schools (centers) in Spătarul primul a descris cu lux de amănunte ştiin- the fi eld of ecology and environmental protection: in Bucharest, Cluj, Iasi and Constanta, well-known and ţifi ce inedite natura Siberiei, inclusiv lacul Baikal, appreciated throughout the entire world. totodată întocmind prima hartă geografi că a acestui cel mai mare lac din lume. Europenii au afl at despre natura (munţii, apele, pădurile, fl ora, fauna), istoria, O contribuţie esenţială la cunoaşterea compor- obiceiurile populare din China, la fel din lucrările tamentului organismelor vii în natură, la geneza şi lui Milescu Spătarul (v. „Descrierea Chinei” şi „Jur- evoluţia ecologiei ca ştiinţă sinbiologică au adus nal de Călătorie în China”,1675-1678). savanţii naturalişti români pe care, cu siguranţă, îi Un eveniment cu totul deosebit în istoria ştiin- putem considera precursorii ştiinţei ecologice naţi- ţelor europene a constituit apariţia în 1715 a operei onale. Dar, probabil că primii care au scris despre lui Dimitrie Cantemir1 „Descriptio Moldaviae” – natura spaţiului geografi c românesc au fost câţiva prima lucrare etno-naturalistă academică de la noi. gânditori naturalişti şi istorici greci. După cum se ştie, conform deciziei UNESCO, 2003 Mai întâi, îl vom menţiona pe părintele istori- a fot declarat Anul internaţional D. Cantemir. ei şi geografi ei Herodot (484? - 420? î. Hr.), care Merită la fel să fi e menţionat medicul şi bo- este autorul primei istorii epice din lumea antică tanistul german Johann Christian Gottlob Baum- (v. Istorii în 9 cărţi) şi care, călătorind pe meleaguri- garten (1765-1843) care, din 1793 până la sfârşitul le noastre [(Ţara Sciţilor ce se învecina cu ţărmurile vieţii, lucrează medic în Transilvania (mai întâi la Pontului Euxin (M. Neagră)] scria despre ele că „… Sibiu, apoi la Sighişoara), în paralel efectuând ex- reprezintă o câmpie bogată în ierburi şi bine irigată. cursii ştiinţifi ce pentru studierea fl orei din Munţii Această câmpie este brăzdată de apele atâtor râuri, Făgăraşului şi Bârsei, împrejurimile Sighişoarei şi câte canale sunt în Egipt…” [citat după D. Roşco- zona Harghitei, a Munţilor Gurghiului, Câmpiei van, S. Roşcovan, I. Doctoreanu (2005)]. Transilvaniei etc. Drept rezultat, a publicat (1816), Printre primii care au încercat să determine în 3 volume, primul conspect al fl orei Transilvaniei, exact aşezarea geografi că a râurilor şi localităţilor din imediata apropiere a Pontului Euxin, inclusiv 1 D. Cantemir, de asemenea, a fost un bun prieten şi consilier a zonei populată de geto-daci, de exemplu Bugea- al ţarului rus Petru I.

114 - nr. 2(25), iunie 2012 Ecologie

în care întâlnim şi unele observaţii de natură ecolo- fl oristicii; a descris 2100 specii de plante vasculare gică. din România; a efectuat cercetări în domeniul siste- Mai târziu (1825-1837), medicul german Ja- maticii, zoologicei, parazitologiei, anatomiei, medi- cob Cristian Stanislau (Chihac, Czihar), stabilit la cinii, teoriei evoluţiei etc., lucrări în care găsim şi Iaşi, a fost, împreună cu M. Zotta, membru fondator multe observaţii cu caracter ecologic („naturalist”). (1833) al primei Societăţi de naturalişti şi medici În cohorta iluştrilor naturalişti români au intrat din Iaşi. Excepţională a fost şi activitatea sa de or- şi: D. Barcianu-Popovici (1847-1903) – unul din- ganizare sanitară în Principatul Moldovei. A efectu- tre primii darwinişti români; Artemin Publiu Alexi at cercetări asupra fl orei şi faunei acesteia, expuse în (Alessi) (1847-1896) – cunoscut botanist şi susţi- lucrarea editată (1836) la Regensburg (Germania), nător înfl ăcărat al evoluţionismului; N. Danilescu despre 116 specii de plante; în 1863 a fost publicată (1849-1897), creatorul primelor perdele forestiere anexa (în colaborarea cu J. Szabo) cu lista plante- din preajma Bucureştilor, autor al unor interesante lor medicinale; a publicat primul manual în limba lucrări asupra modului de refacere a esenţelor fores- română „Istoria naturală” (1837), cu aplicarea unei tiere; A.N. Vitzu (1852-1902) – întemeietorul fi zio- terminologii ştiinţifi ce adecvate. logiei experimentale din România ş. a. Este valoroasă şi contribuţia ştiinţifi că a altor Un loc cu totul aparte îl ocupă Victor Babeş naturalişti: Iuliu Baraş (1815-1863), care a fon- (1854-1926), cunoscut mai mult ca unul dintre dat (1836) revista „Natura”; Anastase Fătu (1816- marii microbiologi de pe mapamond, fondator al 1886) – întemeietorul (1856) Grădinii Botanice din primului Institut de Bacteriologie şi Patologie din Iaşi (prima din România) şi autorul primului (1877) Bucureşti, autorul, în colaborare cu A.V. Cornil, al tratat românesc de botanică; botanistului Florian primului tratat de microbiologie din lume (1885), Porcius (1816-1906). Gr. Cobălcescu (1831-1892), fondatorul Universităţii din Cluj (1919), considerat promotorul înfl ăcărat al evoluţionismului şi fonda- şi precursor al seratoterapiei etc. Mai puţini însă torul (1866) revistei „Buletinul Societăţii de Medici cunosc că V. Babeş a fundamentat şi dezvoltat con- şi Naturalişti din Iaşi”, înfi inţează (1899), împreună cepţia asupra asociaţiilor microbiene, formulând cu A. D. Xenopol şi alţi profesori, prima Societate unele legi de o importantă fundamentală; a elaborat Ştiinţifi că şi Literară din Iaşi, întemeiază Muzeul de concepţia privind variabilitatea microbilor în funcţie Mineralogie şi Geografi e, în cadrul Universităţii din de condiţiile de mediu. A demonstrat experimental Iaşi. Carol Davila (1832-1884) este creatorul servi- că unele microorganisme îşi pot elabora substanţe ciului sanitar modern al României; Constantin Esar- [exometaboliţi – I. D.] care, fi ind eliminate în me- cu (1836-1898) – autorul primelor cursuri de ştiin- diul înconjurător, opresc creşterea şi dezvoltarea ţe naturale din ţară noastră (1864); G. Ştefănescu altor microorganisme. Astfel, savantul român poate (1826-1911) – adeptul darwinismului, oponent al fi considerat, în plan mondial, fondatorul microbi- „teoriei cataclismelor” emise de I. Cuvier; Dimitrie ologiei ecologice, întrecut astăzi poate numai de Grecescu2 (1841-1909) – elevul lui C. Davila, cer- Gh. Zarnea (1994). cetător profund al fl orei şi fi togeografi ei României Geologul Saba Ştefănescu (1857-1931) a pus şi Balcanilor. Acest ilustru botanist şi darwinist (el bazele paleoecologiei în România, a publicat o serie i-a dat Grădinii botanice din Bucureşti statutul de importantă de lucrări de geologie şi paleontologie, instituţie ştiinţifi că) a pus bazele fi togeografi ei ro- în care schiţează evoluţia vieţuitoarelor în cursul mâneşti, implicând în descrierea vegetaţiei factorii erelor geologice şi lămureşte problema fi logeniei geografi ci şi, implicit, ecologici, cu rol important în elefanţilor şi mastodonţilor. repartiţia speciilor. Importante lucrări în domeniul zoologiei never- Un mare naturalist (medic şi botanist) a fost aca- tebratelor, cu aspecte ecologice, a publicat profesorul demicianul Dimitrie Brandza (1846-1895) – fonda- Universităţii din Iaşi Leon Cosmovici (1857-1921). torul Institutului Botanic din Bucureşti (1891) şi re- O contribuţie deosebită la dezvoltarea ecologiei formatorul ştiinţifi c al Grădinii botanice din capitala forestiere a adus-o şcoala (ştiinţifi că) de silvicul- tării, autorul unor lucrări importante în domeniul tură de la Brăneşti (Ilfov) în componenţa lui Gh.

2 Stănescu (1858-1897), P. Antonescu (1858-1935), D. Grecescu publică două lucrări de o deosebită importanţă: P. Grunau (1860-1936), I. Moldovan (1866-1935), 1) „Conspectul fl orei României” (1898), în care descrie 2450 specii şi 550 varietăţi de plante însoţite de o scurtă caracterizare N. Iacobescu (1873-1931) etc., care au publicat lu- ecologică şi fi togeografi că şi 2) „Flora medicală a României” crări valoroase referitoare la conservarea, ameliora- (1892) cu un studiu glosologic al proprietăţilor medicale şi al rea şi gospodărirea pădurilor, precum şi în domeniul geografi ei medicale indigene. fi topatologiei plantelor medicinale.

nr. 2(25), iunie 2012 - 115 Akademos

Merită să fi e menţionat şi Aristide Cardaja zis a ecosistemelor!) acvatice în cursul inferior al (1861-1955), entomolog (mare lepidopterolog), Dunării şi în sectorul N–W al Mării Negre, cu re- fi lozof şi muzician român, care a explorat şesuri- ferire la succesiunile ecologice, precum şi a bio- le, dealurile, văile şi munţii României. Botanistul productivităţii! Aceasta într-adevăr a însemnat un A. Procopeanu-Procopovici (1862-1918) elaborea- studiu de pionierat pe plan mondial. Mai mult de- ză şi publică „Harta generală pentru vegetaţia ţări- cât atât, biologul enciclopedist a iniţiat cercetările lor dacice”, care are un caracter istoric, vegetal şi aspectelor economice ale productivităţii biologice, ecosistemic; întocmeşte „Harta vegetaţiei din Ro- astfel fi ind de fapt creatorul unei noi ştiinţe la in- mânia” – prima de acest fel privind teritoriul locu- terferenţa dintre ecologie şi economie, numită de it de români. Zoologul, hidrobiologul, darwinistul el bioeconomie, argumentată mai târziu (1971), pe şi talentatul scriitor român P. Bujor (1862-1952), baza termodinamicii, de către un alt mare român cercetând hidrobiologia lacurilor sărate, ajunge la – ilustrul economist american Nicolas Georgescu- concluzia (1900) că nămolul negru existent în ele Roegen (1906-1994). În acelaşi context, o esenţială constituie rezultatul unui proces ecologo-biochi- contribuţie la dezvoltarea acestui domeniu (princi- mic complex. Nicolae Leon (1862-1931) a fost un piul ecologic în economie) a adus şi regretatul acad. ilustru parazitolog şi epidemiolog român cu orien- N. N. Constantinescu (1976, 1993), continuatorul tare ecologică, fi ind, împreună cu fratele său vitreg ideilor ecologo-economice ale lui Gr. Antipa. Aici Gr. Antipa şi Const. N. Ionescu (1878-1935), elevul este locul şi cazul de a menţiona, fără a exagera, de doctorat şi discipol al lui E. Haeckel. Este cunos- că poate datorită acestor trei mari savanţi români, cut şi prin vederile sale asupra originii şi perfecţi- Gr. Antipa, N. N. Constantinescu şi N. Georges- onării materiei organice (1890), faunei cadavrelor cu-Roegen, noţiunea paradigmatică de economia (1923), animalelor veninoase (1923) etc. naturii, lansată de bine cunoscutul biolog suedez Bineînţeles că nu putem trece nici peste con- C. von Linné (1749, 1760), a fost promovată, prin tribuţia ştiinţifi că a microbiologului I. Cantacuzi- crearea teoriei generale a bioeconomiei, până la no (1863-1936), entomologului şi zoogeografului apariţia concepţiei paradigmatice a dezvoltării sus- C. Hurmuzachi (1863-1937), silvicultorului tenabile (durabile) (v. Agenda 21, elaborată de Con- M. Tănăsescu (1864-1929), acesta din urmă fi - ferinţa ONU „Mediul şi Dezvoltarea” de la Rio de ind şi autorul primei hărţi silvice din România; Janeiro, Brazilia, 5 iunie 1992). E.C.I. Teodorescu (1866-1949) – fondatorul algo- Gr. Antipa descoperă şi procesul de autoreglare logiei ecologice şi fi ziologiei vegetale ecologice; ecologică prin conexiune inversă negativă (retroac- agronomului, fi topatologului şi botanistului de la ţiune stabilizatoare – I. D.), determinată (în cazul Cluj B. Pater (1860- 1938), cunoscut specialist în autorului) de nivelurile apelor din bălţi în raport plante medicinale care a fondat (1964) „Staţiunea cu nivelul apelor fl uviului Dunărea, lucru constatat de plante medicale din Transilvania” etc. şi apreciat la justa valoare cu 50 de ani mai târziu Dar iată că vine în ştiinţa românească legenda- (Wiener, 1948; Ashby, 1963) [în cadrul ciberneticii rul Grigore Antipa (1867-1944) – zoolog, ihtiolog, – I.D.]. Autorul menţionează că procesul se reali- hidrobiolog, oceanolog, muzeolog, economist de zează prin depunerea de aluviuni la gurile canalelor talie europeană şi, nu în ultimul (ci, pentru noi, în de alimentare şi evacuare, stabilindu-se că viiturile primul) rând, ecolog de talie mondială. Zicem „în periodice constituie factorul decisiv în desfăşura- primul rând”, fi indcă dânsul a fost unul dintre primii rea (autoreglare – I. D.) vieţii din lunca inundabilă. doctoranzi, asistenţi şi promotori activi ai ecologiei Ideile funcţionării biocenozelor sunt dezvoltate în lui E. Haeckel. Gr. Antipa l-a însoţit pe magistru în lucrarea lui Gr. Antipa „Organizarea generală a vieţii expediţiile sale pentru explorarea animalelor mari- colective a organismelor şi a mecanismului produc- ne. Întors în ţara de baştină, tânărul biolog de for- ţiei în biosferă (1935)”. Autorul constată că „fi ecare maţie ecologică şi oceanologică haeckeliană a în- baltă, respectiv întreaga zonă acvatică cercetată, cu ceput marea operă de formare a şcolii româneşti de diferite tipuri de ape este subdivizată în numeroase ecologie, ştiinţă pe care a folosit-o ca fundament al biotopuri; fi ecare biotop este populat cu o biocenoză hidrobiologiei, oceanologiei, ihtiologiei şi muzeo- care, prin funcţionarea ei, asigură producţia fi nală, logiei, domenii în care s-a manifestat ca un adevărat care se porneşte de la fotosinteza realizată de plante explorator pionier. şi se ajunge la producţia de peşte; totul se termină Gr. Antipa a fost primul ecolog român (şi poa- prin întoarcerea materiei în circuit” (subl. n. – I. D.)... te primul din lume) care a efectuat (începând din Privind biocenoza ca formă de organizare a vieţuitoa- 1892) cercetările dinamicii biocenozelor (mai bine relor, Antipa precizează: „Niciun organism animal

116 - nr. 2(25), iunie 2012 Ecologie sau vegetal nu poate duce o viaţă izolată şi trebuie să Activitatea lui E. Racoviţă este continuată de facă parte, cu alte organisme cu care convieţuieşte, şcoala speologică (acum cu sediul central la Bu- dintr-o asociaţie biologică a mai multor specii – bio- cureşti, în cadrul Academiei Române), pe care a cenoză – în care fi ecare specie este repartizată printr- lansat-o şi care s-a extins considerabil, de fapt pe un anumit număr de indivizi... Formarea biocenoze- toate continentele. Este publicată lucrarea „Peşteri lor nu este deci un fenomen sporadic şi facultativ, ci din România”, semnată de T. Orghidan, Ş. Negrea, o lege generală (subl. n. – I. D.) pentru toate fi inţele G. Racoviţă, C. Lascu, în care se concretizează ...” (citat după Pârvu, 2001). marea varietate de ecosisteme subterane existente Gr. Antipa, ca întemeietor al Muzeului de Istorie în ţară. Aici este de remarcat şi aportul ştiinţifi c al Naturală din Bucureşti, a pus bazele muzeologiei lui C. Motaş (1891-1980), care, pe lângă cercetări europene, pentru prima dată în lume elaborând me- clasice biospeologice, conturează, în colaborare cu todologia dioramelor ecologice. Totodată, Gr. An- S. Karaman şi P.A. Chappuis, o nouă ştiinţă [ecolo- tipa a fost organizatorul unei exploatări raţionale gică – I. D.] cu numele freatobiologie (studiul fa- a bogăţiilor biologice ale apelor din România; înte- unei acvatice din cavităţile interstiţiale subterane). meiază Institutul de Biooceanografi e din Constanţa Împreună cu L. Botoşăneanu şi S. Negrea, C. Motaş şi Staţiunea de hidrobiologie din Tulcea (1924). publică (1962) lucrarea „Cercetări asupra biologi- Analizând vasta operă ştiinţifi că şi organizatori- ei izvoarelor şi apelor freatice din partea Centrală că a lui Gr. Antipa, noi îl putem considera nu doar a Câmpiei Române”. C. Motaş a fost şi un promo- fondator al şcolii româneşti de ecologie şi unul din tor înfl ăcărat al mişcării pentru ocrotirea naturii. pionierii ecologiei europene, ci şi primul şi cel mai De asemenea, la Cluj, acesta iniţiază primul Birou înfl ăcărat şi efi cient propagator al ecologiei3 (tot aşa român pentru studiul migrării păsărilor; înfi inţează cum a fost însăşi E. Haeckel vizavi de teoria evolu- prima Societate turistică română din Transilvania ţionistă a lui Gh. Darwin). întitulată „Frăţia munteană”. Unele abordări ecologice pot fi găsite în lucră- Toată opera ştiinţifi că a lui E. Racoviţă şi acti- rile cunoscutului biolog D. Voinov (1867-1951) şi vităţile sale publice, organizatorice, culturale poartă ale medicului veterinar I.I. Atanasiu (1868-1926), un evident caracter ecologic şi evoluţionist. El con- ambii ieşeni, precum şi ale botanistului M. Brandza sideră evoluţia ca o lege generală a tuturor fenome- (1868-1934), medicului şi naturalistului (populari- nelor din univers (!), iar variabilitatea, în funcţie de zator al ştiinţelor) D.I. Călugăru (1868-1937) etc. schimbările mediului înconjurător, ca o proprietate O pagină aparte în istoria ştiinţei biologice mon- fundamentală a materiei vii, combătând fi xismul, diale, ca şi Gr. Antipa, a scris alt mare savant român, creaţionismul şi idealismul. Emil Racoviţă (1868-1947), primul zoolog din lume În continuare, vom menţiona aportul botanistu- care, pe nava „Belgica” (1897-1899), a explorat lui şi medicului K. Ungar (1869-1932) – ocrotitor fundamental viaţa din apele antarctice. Dar cea mai activ al naturii, cercetător al fl orei alpine din Car- mare contribuţie a lui E. Racoviţă la dezvoltarea bi- paţii Meridionali şi al fl orei Transilvaniei; a zoolo- ologiei mondiale a însemnat fondarea unei noi şti- gului E. Botezat (1871-1964), care, pe lângă intere- inţe pe care a botezat-o biospeologie, în esenţa ei fi - sante cercetări structurale (anatomice, morfologice, ind de fapt ecologică. În scopul consolidării acestei histologice) şi etologice privind viaţa şi obiceiurile ştiinţe, E. Racoviţă a înfi inţat (1920) la Cluj primul (comportamentul) căprioarelor, cerbilor, urşilor, lu- din lume Institut de Speologie. Din 1907 scoate, de pilor, râşilor etc., a fost unul dintre promotorii ac- asemenea în premieră, revista „Biospeologie”. tivi ai mişcării pentru ocrotirea naturii. Alt militant al ideilor ocrotirii naturii a fost geolo- 3 De fapt, primul savant care a contribuit la promovarea eco- gul şi paleontologul I. Simionescu (1873-1944). Unul logiei lui E. Haeckel în afara Germaniei de asemenea a fost dintre fondatorii algologiei şi micologiei ecologice a de origine română. Este vorba despre ilustrul biolog, zoolog şi fost botanistul şi geologul I. Grinţescu (1874-1963). microbiolog I.I. Mecinikov (1845-1916) – autorul teoriei fago- citozei, pentru care i s-a conferit premiul Nobel, – care în 1869 Iu. Prodan (1875-1959), ilustru botanist (taxonomist, (cu trei ani mai târziu după apariţia primei ediţii a lucrării lui fi togeograf, ecogeobotanist, fi topatolog), a publicat E. Haeckel „Generelle Morphologie der Organismen”, Berlin, prima în România monografi e de ecologie vegetală 1866) a publicat, într-o variantă prescurtată (în l. rusă), în Rusia întitulată „Ecologia plantelor halofi te din România lucrarea „Învăţătura despre formele organice... ” (1869) în care comparate cu cele din Ungaria şi şesul Tisei, din re- a expus, într-un limbaj foarte accesibil (spre deosebire de lim- bajul sofi sticat şi greoi al autorului), concepţia lui Haeckel (ci- gatul SHS” (Cluj, 1922). Interesantă este şi lucrarea tată după Novikov, 1959). Anume astfel naturaliştii ruşi, primii cu caracter de asemenea ecologic a lui Iu. Prodan în afara Germaniei, au afl at şi acceptat noua ştiinţă biologică „Ameliorarea locurilor alcaline” (1923). - ecologia.

nr. 2(25), iunie 2012 - 117 Akademos

Membrul fondator (împreună cu A. Popovici- „Ferdinand I” de la Agigea4, locul potrivit al că- Bâznoşeanu, S.S. Radian) al Societăţii naturaliştilor reia a fost ales de el, având în vedere cele mai va- din România a fost cunoscutul zoolog şi publicist riate faciesuri bentonice, pentru a putea cuprinde C. Kiriţescu (1876-1965). cu uşurinţă cât mai multe aspecte legate de fauna, Încă (după Gr. Antipa şi E. Racoviţă) un mare fl ora şi caracteristicile litorale (ecologice) ale Mă- ecolog român de talie europeană a fost Andrei rii Negre, precum şi dunele de nisip ce formau de- Popovici-Bâznoşeanu (1876-1969), biolog de o corul principal supraterestru, cu pâlcuri de plante neîntrecută erudiţie (zoolog, parazitolog, anato- specifi ce dunelor marine: Ephedra distachya, Con- mist, fi ziolog, ecolog, etolog etc.), care introduce vulvus persicus, Scabiosa ucrainica etc. Faleza şi (1937) în ecologie noţiunea de bioskenă, pe care plaja erau impresionante. Ca urmare, ţărmul Mării o consideră unitatea sinecologică elementară, no- Negre din dreptul staţiunii avea să intre defi nitiv în ţiune recunoscută pe larg în literatura (monogra- istoria oceanologiei româneşti şi universale (Mus- fi i, manuale, dicţionare) ecologică mondială. El, taţă, 2001). refuzând să trateze urmărirea sistemului zoologic În contextul dezvoltării staţiunii de la Agigea, un eveniment deosebit de important l-a constituit ca un simplu inventar, a promovat insistent ideea înfi inţarea (la iniţiativa lui I. Borcea, Al. Borza şi de a pune lumea animală în raport cu fenomenele Iu. Prodan) în 1939, pe o suprafaţă de 6 300 mp din ce se desfăşoară în mediul lor înconjurător, de a dunele de nisip, pe lângă / în cadrul Staţiunii, a unei cunoaşte ecologia acestora în toată complexitatea rezervaţii naturale ca Monument al Naturii. şi plinătatea ei. Pe lângă aceasta, el editează, în Cel de-al doilea (din 1939) conducător al staţi- cadrul Societăţii naturaliştilor din România (fi ind unii de la Agigea a fost un alt mare hidrobiolog şi unul dintre fondatorii ei), revistele: „Publicaţiile zoolog, limnolog de excepţie C. Motaş – elev al lui Societăţii naturaliştilor din România” şi „Buleti- I. Borcea, care, în afară de perfecţionarea activităţii nul Societăţii Naturaliştilor din România”. A fost manageriale, ştiinţifi ce şi didactice a Staţiunii (pe primul director-fondator al staţiunii zoologice (din care noul director o considera un Institut de cerce- cadrul Universităţii Bucureşti) de la Sinaia. A. tări oceanografi ce şi oceano-biologice), a fondat o Bâznoşanu-Popovici a militat, alături de E. Raco- importantă publicaţie periodică: Lucrări ale Staţi- viţă şi A. Borza, pentru ocrotirea naturii şi mediu- unii Zoologice Marine „Regele Ferdinant I” de la lui înconjurător. Din cele 47 de lucrări publicate Agigea, sub auspiciile Universităţii Mihăilene din în ţară şi în străinătate este sufi cient să menţionăm Iaşi. numai trei: „Probleme de ecologie de viaţă din Încă o pagină nouă privind activitatea Staţiunii RSR” (Bucureşti, 1969), „Sur le convergence dans Marine de la Agigea a fost deschisă de marele zoo- la regne animal” (Varşovia, 1960) şi „Sur les phe- log, hidrobiolog şi ihtiolog de reputaţie europeană, nomenes de convergence dans le monde vegetal” regretatul Sergiu Cărăuşu (de origine basarabeană), (Paris, 1949). care a preluat conducerea instituţiei în 1953. Sub Al treilea (după Gr. Antipa şi N. Leon) discipol dirijarea acestuia, Staţiunea şi-a lărgit considerabil român al lui E. Haeckel, după cum am notat mai spectrul de cercetări privind: studiul bentosului, sus, a fost zoologul Const. N. Ionescu (1879-1935), planctonului şi ihtiofaunei marine, fi ziologia eco- care îşi ia doctoratul (1906), se specializează în do- logică comparată a animalelor acvatice, aspectele meniul studiului faunei marine la staţiunea zoologi- fi zice şi chimice ale mediului marin, anatomia com- că din Neapole (1907), apoi, reîntorcând-se în tară, parată ecologică etc., la care a contribuit o străluci- a devenit primul cercetător, inclusiv şi din punct de tă pleiadă de savanţi români: P. Jitariu, M. Constan- tineanu, Paul Borcea (fost director), Ionel Andri- vedere ecologic, al peştilor din România. escu (fost director ), N. Gavrilescu (fost director), Ilustrul biolog, eruditul zoolog şi hidrobiolog român Ion Borcea (1879-1936), format la şcoala 4 Prin acelaşi Înalt Decret Regal (nr. 810 la 01.03. 1926), avea biologică franceză, doctor în ştiinţe naturale la să fi e înfi inţată Staţiunea Zoologică de la Sinaia (aparţinând Universităţii din Bucureşti), primul director fondator fi ind nu- Sorbona (1905), autorul multiplelor lucrări ştiin- mit marele biolog şi ecolog român Andrei Popovici-Bâznoşea- ţifi ce privind morfologia, zoologia descriptivă, en- nu (vezi mai sus). Astfel ... au luat fi inţă, în mod ofi cial, două tomologia, ecologia, ihtiologia, oceanologia, a fost staţiunii surori – la Marea Neagră şi la munte, fi ind vizate iniţiatorul (1910) studiilor relictelor ponto-caspi- cercetările biologice [inclusiv ecologice – I.D.] în învăţământul ce, punând bazele şcolii româneşti de oceanologie. academic românesc: una pe lângă prima Universitate din Ro- mânia, cea de la Iaşi, a doua pe lângă Universitatea din Bu- Este fondatorul (1926) Staţiunii Zoologice Marine cureşti.

118 - nr. 2(25), iunie 2012 Ecologie

E. Pora, M. Băcescu, R. Codreanu, O. Şerbănescu, fi logenetică, fi togeografi a, fi tosociologia şi fi toetno- F. şi I. Porumb, R. şi P. E. Mihnea, C. Nagy, I. Botez botanica, geobotanica, fi tocenologia, fi toecologia, (fost director în perioada cea mai cumplită – a celui cecidologia, ocrotirea naturii; el pune bazele teore- de-al Doilea Război Mondial), A. Antoniu-Murgoci, tice şi practice ale geobotanicii româneşti, utilizând O. Necrasov, G. Hasan, P. Feider, V. Simionescu, metodologia fi tocenologică a lui Braun-Blanquet; N. Valenciuc, V. Hefco, M. Celan, A. Bavaru, prin cercetări teritoriale, identifi că (1927) stadiile A. Bologa, Gh. Mustaţă (fost director 1990-2008), de climax şi succesiunile vegetale din Câmpia Ro- V. Surugiu (fost director 2008-2011), M. Nicoară mână. (actualul director din 2011) etc. O deosebită contribuţie la dezvoltarea botanicii După o lungă şi tristă perioadă de inactivitate (inclusiv în Basarabia), micologiei şi fi topatologiei (1970-1990), Staţiunea a fost redeschisă (1990). ecologice române l-a adus acad. T. Săvulescu (1889- Întreg meritul pentru renaşterea, pe o treaptă cali- 1963), care a pus şi bazele cercetărilor de virologie, tativ nouă, a Staţiunii de la Agigea, după revoluţia bacteriologie, fi tofarmaciei şi biochimiei, legate de din decembrie 1989, îi aparţine Dlui Prof. Dr. Gh. raportul parazit-plantă. Nu putem trece cu vederea Mustaţă, care a condus-o cu dăruire şi mare talent nici lucrările lui O. Săvulescu (1914-1969), V. Pre- managerial şi ştiinţifi c, reinstaurând „spiritul de la da (1912-1982) etc. Agigea” întronat de profesorul Ioan Borcea. Pe lân- Continuând analiza contribuţiei biologilor (bo- gă cercetările fundamentale complexe, printre care taniştilor) români la dezvoltarea ecologiei plantelor, locul de frunte îl ocupă cele ecologice, care-i aduc vom menţiona şi meritele enorme ale lui Emil Pop ţării renume internaţional, astăzi staţiunea biologi- (1897-1974), care a elucidat: originea relictelor gla- că marină „Prof. Ioan Borcea”5 este deschisă către ciare din turbăriile Europei, caracterul ecologic al toate universităţile şi centrele de cercetări din ţară şi succesiunii vegetaţiei silvestre din Carpaţi în post- din străinătate. glaciar şi succesiunea vegetaţiei silvestre în varianta Vom menţiona şi contribuţia altor naturalişti vest-europeană. Acest talentat fi tocenolog şi paleo- români, spre binele diversifi cării cercetărilor eco- botanist este unul dintre cei mai de seamă militanţi logice, cum sunt: parazitologul Ion Ciurea (1878- pe tărâmul ocrotirii naturii şi ambianţei umane din 1944); ornitologul D. Linţia (1880-1952); botanistul România, fapt ce i-a adus o binemeritată reputaţie E.I. Niardy; entomologul K.M. Knechtel (1884- internaţională. 1967), fondatorul şcolii româneşti de entomologie Bazele studiului biocenotic al briofi telor din agricolă; silvicultorul M.D. Dracea (1885-1958); România au fost puse de cunoscutul botanist T. Şte- botanistul M. Guşuleac (1887-1960), cunoscut cer- fureac (1908-1987). El efectuează cercetări de pio- cetător al vegetaţiei (din punct de vedere geobota- nierat privind raportul de coexistenţă şi interrelaţii nic) din România, luptător neobosit pentru ocroti- între diferite specii de plante caracteristice asocia- rea naturii care înfi inţează rezervaţia de la Poiana ţiilor vegetale şi formaţiunilor de vegetaţie din pa- Stampei, iniţiază (reuşit) obţinerea statutului de jişti, păduri, mlaştini turboase afl ate în diferite etaje arie protejată pentru fâneţele seculare din Bosanci şi zone de pe teritoriul României. Interesante sunt şi şi Ponoare cu specii endemice. Sunt bine cunoscute cercetările lui T. Ştefureac privind particularităţile şi cercetările unui alt ilustru botanist (geobotanist) ecologice ale briofi telor halofi te, turbicole şi sapro- român A. Borza (1887-1971)6, fondatorul Grădinii lignicole. Botanice, Muzeului Botanic şi al Institutului Bota- Un merit deosebit privind studiul ecologic al pă- nic, toate la Cluj; sub redacţia sa a apărut „Buletinul durilor din România îl au nu numai botaniştii, dar Comisiunii Monumentelor Naturale” (1933-1944); şi silvicultorii, pădurile fi ind abordate ca ecosiste- de asemenea, sunt înalt apreciate cercetările lui Bor- me complexe specifi ce. Mai sus deja am menţionat za (inclusiv cele din Basarabia) privind sistematica aportul ştiinţifi c al şcolii româneşti de silvicultori de 5 La 21-22. 10. 2011 a avut loc (Constanţa) Conferinţa Ştiinţi- la Brăneşti (Ilfov), la care vom adăuga contribuţia fi că Internaţională consacrată celei de a 85-ea aniversări de la foarte importantă, inclusiv (mai târziu), în cadrul fondarea (1926) Staţiunii Biologice Marine Prof. Ioan Borcea Programului Biologic Internaţional (IBP), a urmă- de la Agigea. toarei echipe excelente de cercetători de mare probi- 6 A. Borza, împreună cu I. Lepsi şi N. N. Florov, a ales şi funda- mentat ştiinţifi c primele arii (10) naturale protejate de stat din tate profesională: Al. Beldie, I. Milescu, G. E. Negu- Basarabia, pe o suprafaţă totală de 5154,97 ha (prin Hotărârea lescu, V. Stănescu, I. Florescu, D. Târziu, N. Doniţă, Guvernului România din 07. 07. 1930): Căpriana, Cărbuna, Va- Şt. Purcelan, I. Ceianu, M. Ianculescu, C. Bândiu, lea Mare, Hârbovăţ, Hârjăuca, Palanca, Pârjolteni, Delacău, Ru- F. Carcea etc., care au impus o schimbare radicală de hotin, 2 stejari şi un prund în Pâdurea Manzâr (Cucuruzeni). concepţie asupra pădurii ca ecosistem şi a funcţiilor

nr. 2(25), iunie 2012 - 119 Akademos ei (Pârvu, 2001). Drept exemple pot servi lucrările: algologilor A. Bavaru, A. Bologa, N. Bodeanu, H.V. „Ecologia forestieră” (1977) semnată de N. Doniţă Skolka, A. Ionescu şi a. cu colab.; „Făgetele din România – cercetări eco- În cele ce urmează ne vom referi la unul din logice” (1989), lucrare elaborată de un colectiv de continuatorii principiilor (şcolii) ecologice ale lui cercetători sub redacţia Mihaelei Paucă-Comănescu Gr. Antipa şi I. Borcea. Este vorba despre N.I. Bot- de la Institutul de Biologie al Academiei Române; nariuc (de origine basarabeană), erudit biolog teo- lucrările colaboratorilor Institutului de Cercetări şi retician, evoluţionist, fondator al şcolii româneşti de Amenajări Silvice (ICAS), Institutului de Cercetări limnologie. A efectuat cercetări valoroase de hidro- de Pedologie şi Agrochimie (sub conducerea distin- biologie în regiunea inundabilă a Dunării, inclusiv sului pedolog Corneliu Răuţă) etc. privind dinamica şi productivitatea populaţiilor de Contribuţiile româneşti în domeniul ecologiei animale nevertebrate din bălţile Dunării inferioare. acvatice de asemenea sunt incontestabile. Mai sus, Sunt pe larg cunoscute cercetările sale teoretice în noi deja am abordat aportul ştiinţifi c al lui Ioan Bor- domeniul biologiei generale şi istoriei biologiei. cea. În continuare vom menţiona şi cercetările destul Fără ezitare, N. Botnariuc poate fi considerat unul de importante ale altor hidrobiologi de mare presti- dintre clasicii biologiei teoretice româneşti şi, inclu- giu naţional şi internaţional, de exemplu, cum sunt siv, a ecologiei, autor al unei serii de monografi i în acelea ale lui L. Rudescu (Rodevald), în colaborare aceste domenii, de exemplu: „Unele aspecte teoreti- cu V. Marinescu, care a cercetat infl uenţa ecologică ce ale integrităţii în biologie” (1964), „Nivelurile de reciprocă Dunăre-Marea Neagră; a efectuat studiul, organizare ale materiei vii şi unele legi specifi ce lor sub raport taxonomic şi ecologic, privind animalele în lumina materialismului dialectic” (1964), „Ca- nevertebrate (Rotatoria, Gastrostricha, Tardigrada, racterul autoreglabil al evoluţiei” (1970), „Concep- Spongilaria etc.), migraţia păsărilor şi problemele ţia şi metoda sistemică în biologia actuală” (1973), cinegetice din zonele umede, precum şi cunoaşterea „Ecologie” (1982), în colaborare cu A. Vădineanu, hidrologiei ecologice, mai ales din Delta Dunării. Pe „Evoluţionismul în impas?” (1992), „Evoluţia siste- plan mondial, este cunoscută „Monografi a stufului melor biologice supraindividuale” (1994) etc. din Delta Dunării” (1965), semnată de L. Rudescu, Referindu-ne în ansamblu la şcoala limnologică C. Riculescu şi P.I. Chivu, fi ind prima monografi e românească, vom constata o bogată, extrem de in- ecologică a stufului, lucrare în care se evidenţiază teresantă şi necesară roadă ştiinţifi că, ca o expresie complexitatea funcţională a acestei specii în econo- a continuităţii (neîntrerupte) strădaniilor multiplelor mia deltei (în spiritul concepţiei ecologo-economice generaţii, începând cu primele cercetări ale lui Gr. a lui Gr. Antipa). Antipa, dar poate şi mai înainte... În acest context, De asemenea, în plan mondial sunt pe larg cu- vom aduce câteva exemple concludente. În primul noscute cercetările şcolii româneşti de oceanologie rând, vom aprecia înalt şcoala limnologică de la din care a făcut parte şi alt mare biolog român Mi- Universitatea din Bucureşti, fondată de N.I. Botna- hai Băcescu, descendentul şcolii oceanologice fon- riuc, cunoscuţii elevi ai căruia sunt A. Vădineanu, date de Gr. Antipa şi I. Borcea. În afară de aceasta, G. Brezeanu şi D. Manoleli, S. P. şi M. Godeanu, Şt. M. Băcescu, în calitatea sa de director al Muzeu- şi A. Negrea etc., care au efectuat importante cerce- lui de Istorie Naturală „Gr. Antipa” din Bucureşti, tări în bazinul Dunării inferioare. a continuat cu râvnă şi dăruire opera muzeologică Şcoala hidrobiologică de la Universitatea din a marelui său predecesor. Tot împreună cu alţi cu- Iaşi a fost fondată de profesorii I. Borcea şi S. Că- noscuţi biologi, inclusiv cu Th. Buşniţa (de origine răuşu. Aici vom menţiona cercetările foarte impor- basarabeană) şi R. Codreanu, M. Băcescu a iniţiat tante ale colectivelor conduse de I. D. Cărăuş şi editarea unei opere monumentale, la fel de impor- I. Miron privind ecologia lacului Bicaz. Cercetări tanţă internaţională, sub genericul „Ecologie Mari- interesante şi utile efectuează în prezent V. Surungia nă” (în 5 volume), apărută sub auspiciile Academiei şi M. Nicoară. Române. Probleme importante au fost abordate în dome- Unul din consacraţii, pe plan mondial, oceano- niul studiului ecologic din zona Porţilor de Fier, co- logi şi ecofi ziologi este Eugen Pora, explorator al ordonate de M.A. Ionescu, care a condus cercetările faunei Oceanului Indian, pe nava sovietică de cer- unui colectiv constituit din specialişti din întreaga cetări oceanologice „Viteazi”. În acelaşi context, îl Românie. vom menţiona şi pe Marian Traian Gomoiu – cunos- În afară de cercetările de sinteză citate mai sus, cut oceanolog, ecolog şi cercetător al Mării Negre şi în continuare vom menţiona şi alte lucrări mono- al Mării Sargaselor. Merită remarcate şi cercetările grafi ce, tratate, manuale, dicţionare, printre care un

120 - nr. 2(25), iunie 2012 Ecologie deosebit interes prezintă: seria de manuale şi stu- ecologiei aplicative. De fapt, după cum am arătat dii ale lui B. Stugren (1978, 1981, 1982, 1994 de mai sus, pe tot parcursul dezvoltării ecologiei în la Cluj-Napoca); „Introducere în studiul învelişului România, într-o măsură mai mică sau mai mare, au vegetal” de Al. Borza şi N. Boşcaiu (1965); „Monu- fost abordate concomitent şi problemele ocrotirii mente ale naturii” de E. Pop şi N. Sălăgeanu (1965); monumentelor naturii, combaterea poluării mediu- „Biologia apelor impurifi cate” de I. Mălacea (1969); lui înconjurător, conservarea diversităţii biologice, „Curs de ecologie generală” de V. Vancea (1970); utilizarea raţională a resurselor piscicole, forestiere, „Probleme de ecologie” de A. Murgoci şi P. Neacşu turistice, ecourbanistice, bioeconomia etc. (1971); „Protecţia mediului. Ecologie şi societate ” Bazele ecologice privind folosirea raţională şi şi „Efecte biologice ale poluării mediului” sub re- valorifi carea resurselor biologice8, respectând legi- dacţia prof. A. Ionescu (1973)7, „Ecosistemele na- le economiei, au fost puse în România la începu- turale şi evoluţia lor în raport cu impactul uman” tul sec. XX de Gr. Antipa (apoi de N. N. Constan- (Cluj, Academia R.S.R., 1974); „Ecologie gene- tinescu). Rezolvarea acestor probleme teoretice şi rală” de P. Neacşu; „Mediul înconjurător şi viaţa practice prioritare a fost continuată de I. Borcea, omenirii contemporane” de V. Dinu (1979); „Bio- E. Racoviţă, S. Cărăuşu, M. Băcescu, N. Botnariuc, geografi e ecologică” (în 2 vol.) de I. Pop (1979), T. Buşnită, R. Codreanu, V. Simionescu, M. Gomo- „Ecologie umană” sub redacţia lui M. Barnea şi iu, A. Vădineanu, G. Brezeanu, St. şi M. Godeanu, A. Calciu (1979); „Ecologie” de V. Simionescu I. Andriescu, G. şi M. Mustaţă, C. Pisică, I. Mi- (1980); „Ecosisteme din România” sub redacţia ron, I. Cărăuş, M. Bleahu, S. Nicolaev, A. Ionescu, lui C. Pârvu (1980); „Dicţionar de ecologie” de P. B. Stugren, V. Giurgiu, V. Surugiu etc. Neacşu şi Z. Apostolache-Stoicescu (1982); „Ele- Din cele expuse în această lucrare, vom face ur- mente de ecologie umană” de C. Budeanu şi E. Că- mătoarele concluzi principale: linescu (1982); „Conservarea dinamică a naturii” de 1. Istoria scrisă, începând cu Herodot, Strobon, I. Rezmeriţă (1983); „Ecologie şi protecţia mediu- Dioscoride etc. şi până în zilele noastre, despre acu- lui” (în 2 vol.) de P. Neacşu (1984, 1986); „Rezer- mularea în România a datelor privind relaţiile or- vaţii şi monumente ale naturii din România” de Gh. ganism-mediul înconjurător cuprinde peste 2500 de Mohan şi colab. (1992); „Bioterminologie ilustrată” ani; cunoştinţele respective s-au acumulat în con- (în 2 vol.) de G. Mohan (1993); „Monitoring ecolo- textul general european. gic integrat”, „Ecotehnie” şi „Diversitatea lumii vii” 2. Acest proces cognitiv a avut un impact pozitiv (în 2 vol.), semnate de St. P. Godeanu; „Dezvoltare permanent asupra conştiinţei ecologice, cuprinzând durabilă” (în 3 vol.) de A. Vădineanu; „Fitosociolo- întreaga populaţie. gia”, „Municipiul Cluj-Napoca şi zona periurbană. 3. România s-a dovedit a fi una dintre primele Studii ambientale” semnate de V. Cristea şi colab. ţări din lume, unde ecologia a pătruns imediat după (2002, 2004), seria de monografi i ale distinsului bi- fondarea ei de către E. Haeckel, datorită strădaniilor olog de la Universitatea „A.I. Cuza” din Iaşi Gh. discipolului şi colaboratorului acestuia care a fost Mustaţă: „Ecologie somatică” (2001), „Eseuri de Gr. Antipa. biologie” (2003), „Homo sapiens sapiens. Origine şi 4. Spre deosebire de majoritatea ţărilor, unde la evoluţie” (2002), „Origine, evoluţie, evoluţionism” sfârşitul sec. XIX şi în prima jumătate a sec. XX (2001), „Probleme de ecologie generală şi umană” a început să prindă rădăcini ecologia haeckeliană, (2003), „Regnurile lumii vii” (2004), „Evoluţia şi primele fi ind aspectele autecologiei, Gr. Antipa, îm- evoluţionismul la începutul mileniului III” (2004), preună cu întreaga sa şcoală ştiinţifi că, a demarat „Poruncile ecologiei creştine, sau poruncile divine abordarea sistemică (holistă) în ecologie, începând interpretate ecologic” (2005), „Evoluţia prin asoci- cu ecosistemele, deci trecând peste primele două pa- ere şi edifi carea organismelor” (2009), „Pe urmele radigme ecologice: a reducţionismului autecologic evoluţiei” (2011) etc. şi chiar a reducţionismului populaţional, astfel an- Înainte de a încheia succinta (nu pretindem la ticipând aproape cu 100 de ani (!) actuala paradig- un studiu exhaustiv, dar care se impune!) trecere mă ecosistemică. Această afi rmaţie nu este o simplă în revistă a contribuţiilor româneşti la dezvoltarea ecologiei, vom puncta şi unele realizări în domeniul 8 Gr. Antipa a creat, după cum se ştie, termenul de bioeconomie, independent de biologul rus T. I. Baranov (1925). Ambii autori 7 Prof. A. Ionescu este unul dintre cei mai prolifi ci din Româ- au interpretat economic biologia, în timp ce celebrul econo- nia, în ultimii 50 de ani, autorul şi coordonatorul unei bogate şi mist american de origine română N. Georgescu-Roegen (1971, interesante serii de monografi i consacrate problemelor ecologi- 1979) consideră ca „…procesul economic cu toate aspectele lui ce şi protecţiei mediului înconjurător. trebuie interpretat biologic”.

nr. 2(25), iunie 2012 - 121 Akademos izbucnire (de loc falsă) de patriotism românesc, ci o ecologie bentală în Marea Neagră. In: Ecologie marină, constatare obiectivă. vol. 4, 1970. 5. Astăzi în România funcţionează, cu un înalt Bănărescu P. Principii şi probleme de zoogeografi e. Edit. Acad. RSR, Bucureşti, 1970. randament intelectual, patru şcoli (centre) ştiinţifi - Bleahu M. Priveşte înapoi cu mânie… Priveşte îna- ce în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului: la inte cu spaimă. Valenţele ecologiei politice. Edit. Econo- Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Constanţa, cercetările cărora mică. 2001, 526 p. sunt cunoscute şi apreciate în întreaga lume. În ul- Bodeanu N. Caracteristique du development quanti- timul timp, cercetări ecologice foarte interesante se tatif et de la structure du phytoplancton des eaux du lito- efectuează la Galaţi, Craiova, Arad şi Oradea. ral roumain pendant la période 1983-1985. In: Cercetări marine. TRCM, Constanţa, 18, 1985, p.117-137. 6. Datorită acestui fapt, ştiinţa ecologică româ- Bogdan A. T. Ecologie şi protecţia mediului înconju- nească s-a înregistrat în avangarda ştiinţei europene rător. Edit. Bioterra, Bucureşti, 2000, 206 p. şi, de ce nu, a celei mondiale. Cu atât mai mult cu Bologa Al. Recent changes in the Black sea ecosys- cât cercetările ecologice au început să fi e instituţio- tem. Ocean Yarbook, 15, The Uni. Of Chicago Press, nalizate din timp (v. exemplele de mai sus). Chicago, 2001, p.463-474. 7. În ultimii 50 de ani, cercetările ecologice au Botnariuc N. Principii de biologie generală. Edit. fost integrate organic cu cele din domeniul ocroti- Acad. RSR Bucureşti, 1967. Biologie generală. Edit. Acad. RSR., Bucureşti, 1967. Concepţia şi metoda sis- rii naturii, folosirii raţionale a resurselor naturale în temică în biologia generală. Edit. Acad. RSR Bucureşti, contextul concepţiei dezvoltării sustenabile (durabi- 1976; Evoluţionismul în impas? Edit. Acad. Rom., Bucu- le), sau a ecodezvoltării, fapt ce a favorizat consi- reşti, 1992; Evoluţia sistemelor biologice supraindividu- derabil promovarea politicilor naţionale de mediu, ale. Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 237p. construirea unui cadru legislativ modern, elaborarea Botnariuc N., Vădineanu A. Ecologie. Edit. Did. şi standardelor şi normativelor de mediu armonizate Ped., Bucureşti, 1982. Botoşăneanu L. Observation sur la faune aquatique cu cele europene etc. hypogée de Monts du Banat (Romanie). Tran. Inst. Spe- Bibliografi e ol. „Emil Racoviţă”; 10, Bucureşti, 1971. Andriescu I. D. Contribuţii la studiul calcidoidelor Brezeanu Gh., Marinescu-Popescu V. Cercetări (Fam. Calcididae, Eurytomidae etc.) din RSR din punct hidrobiologice comparative asupra Dunării (km 697) şi de vedere sistematic, biologic, ecologic şi economic (teza bălţii Nedeea. Hidrobiologia, VI, 1965. de doctorat). Edit. Univ. Babeş-Bolyai, Fac. de Biol. şi Brezeanu Gh., Baltac M., Zinevici V. Chimismul şi Geogr. – Cluj-Napoca, 1982. structura bucenotica a râului Ialomiţa în raport cu factorii Antipa Gr. Studii asupra pescăriilor sistematice în de mediu. Hidrobiologia, IX, Bucureşti, 1968. apele Române. Bucureşti, 1892; Proiect de lege asupra Brezeanu Gh., Gâstescu P., Driga B. Particularităţile pescuitului. Bucureşti. 1895; Regiunea inundabilă a Du- limnologice ale lacurilor de baraj. Lacuri de acumulare nării. Starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoa- din România. Edit. Univ. „A. I. Cuza”, Iaşi, 1993. re. Inst. de Arte Grafi ce „Carol Göbl”, Bucureşti 1910; Brezeanu Gh., Gâstescu P. Ecosistemele acvatice din Die internationale forschung der Donau als Produktions România. Caracteristici hidrografi ce şi limnologice. Me- Gebiet. Bucureşti, 1935; La biosociologie et la Bioeco- diul Înconjurător, vol. 7, 2, Bucureşti, 1996. nomie de la Mer Noire. Bibl. Sect. Sci. Acad. Roum, Bu- Brezeanu Gh. Anthropic Eutrophication Impact on the cureşti, 1933, p. 195 - 207; Marea Neagră: Oceanografi a, Aquatique Ecosystemes from the Danub Delta. Lim. Rep. Bionomia şi Biologia generală. Acad. Rom. Bibl. Fond. 34IAD, Ed. Acad. Rom., Bucureşti, 2000, p. 651-659. „Adamachi”, 10, 55, Bucureşti, 1940, 313p. Brezeanu Gh., Gruiţă P.: Hidrobiologie generală. Babeş V. Studiul fi ltrelor de nisip şi apeductului la Edit. H. G. A., Bucureşti, 2002, 287 p. Bâcu: Bucureşti, 1889; Despre transmiterea proprietăţi- Brezeanu Gh., Ciobanu O., Ardelean A. Ecologie ac- lor imunizate prin sângele animalelor imunizate. Bucu- vatică. „Vasile Goldiş”, Univ. Press. Arad, 2011, 406 p. reşti, 1895; Bolile ţăranului român. Bucureşti, 1901. Buşniţă Th. Problemele ecologice şi economice ale Bavaru A., Godeanu St., Butnaru G., Bogdan A. Bi- cegii din Dunărea de Jos. Hidrobiologia, vol. I, Edit. odiversitatea şi Ocrotirea Naturii. Edit. Acad. Rom. Bu- Acad. Rom., Bucureşti, 1965; Die Ichtiofauna des Dona- cureşti, 2007, 580 p. uffl usses. In: Limnologie der Donau, 3, Stuttgart, 1967. Băcescu M. Quelques observations sur la fauna ben- Buşniţa Th., Brezeanu Gh., Oltean M., Popescu-Ma- tonique du defi lé roumain du Danube. Univ. Iassy, 1984. rinescu V., Prunescu-Arion E. Monografi a zonei Porţile Băcescu M., Gomoiu M., Bodeanu M. T., Petran A., de Fier. Studiu hidrologic al Dunării şi afl uenţilor săi. Muller G., Chirilă V. Dinamica populaţiilor animale şi Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 1970, 266 p. vegetale din zona nisipurilor fi ne de la nord de Constanţa Cărăuş I. Fitoplanctonul lacului de acumulare Bicaz. în condiţiile anilor 1962-1965. În: Ecologie Marină., vol. Lucrările Staţiunii „Stejarul”, 2, 1969. II, Bucureşti; 1967, p. 7-40. Cărăuşu S. Tratat de ihtiologie. Edit. Acad. Rom., Băcescu M. Contribuţii la cunoaşterea folclorului Bucureşti, 1952, 780 p.; Amphipodes de Roumanie. zoologic românesc. Edit. Acad. Rom., 1996; I. Gammaridés de Type Caspien. Mon. Ofi c. şi Imprim. Băcescu M., Cărăuşu S. Fauna Mării Negre. Bucu- Statului, Bucureşti, 1943, 293 + anexe. reşti, 1932. Constantinescu N. N. Economia protecţiei mediului Băcescu M., Muller G., Gomoiu M. Cercetări de natural. Edit. Politică, Colecţia „Idei Contemporane”,

122 - nr. 2(25), iunie 2012 Ecologie

Bucureşti, 1976; Principiul ecologic în ştiinţa economi- Mohan Gh. Bioterminologia ilustrată. (în 2 vol.). că. Edit. Acad. Rom., Bucureşti 1993. Edit. Scaiul, Bucureşti, 456 p. Cristea V., Gafta D., Pedrotti F. Fitosociologie. Edit. Motaş C. Freatobiologia – o nouă ramură a limno- Presa Univ. Clujană, Cluj-Napoca, 2004, 394 p. logiei. Natura, Biol., 10, Nr. 3, Bucureşti, 1958; Procedé Cristea V., Denaeyer S. De la biodiversitate la OGM- de sondajes phreatique. Diivision du domaine souterrain. uri? Edit. „Eikon”, 2004, 164 p. Classifi cation ecologique des animaux souterrains. Le Cristea V., Baciu C., Gafta D. (Ed.) Municipiul Cluj- Psammon, Acta Mus. Maced. Sci. Nat., Skojie, 1962, Napoca şi zona periurbană. Studii ambientale. Ed. Ac- p. 135-172; Protecţia Naturii, o problemă capitală a tim- cent, Cluj-Napoca, 2002, 332 p. pului nostru. St. Com. Muz Şt. Nat., Bacău, 1971. Mustaţă Gh. Evoluţia prin asociere şi edifi carea orga- Darwin Ch. On the origin of species by means of na- nismelor. Edit. Vremea, Bucureşti, 2009, 100 p. Biologie tural selection, or the preservation of favored races in the marină. Casa de Edit. Venus, Iaşi, 1990, 269 p.; Hidrobio- struggle for life. John Murray, London, 1859. logie. Edit. Univ. „A. I. Cuza”, Iaşi, 2000; Pe urmele evo- Doniţă N. şi colab. Ecologie forestieră. Bucureşti, luţiei. Edit. AOŞ din România, Bucureşti, 2011. 1977. Mustaţă Gh., Mustaţă M. Probleme de ecologie ge- Filipoiu M., Burlacu G., Frumosu L. Ecologia. Dicţi- nerală şi umană. Edit. Univ. „A. I. Cuza”, Iaşi 2003; Stra- onar Enciclopedic. Edit. Tehn., Bucureşti, 2006, 1036 p. tegii evolutive şi semiotice ale vieţii. Edit. Junimea, Iaşi, Gâştescu P. Lacurile din România. Edit. Acad. Rom., 2006, 321 p. Bucureşti, 1971, 280 p.; Limnologie şi Oceanografi e. Mustaţă Gh., Mustaţă T. Ecologie somatică. Edit. Ju- Edit. H. G. A. Bucureşti, 1998, 214 p. nimea, Iaşi 2001, 126 p. Godeanu M, Godeanu St., Izvoranu V. Realizări şi Neacşu P., Apostolache-Stoicescu Z. Dicţionar de perspective în extinderea şi valorifi carea plantelor acvati- ecologie. Edit. Ştiinţ. şi Encicl., Bucureşti, 1982, 678 p. ce. Al III Simpozion „Bazele biologice ale proceselor de Neacşu Şt., Olteanu I. Ecologia. Tipogr. Univ. Cra- epurare şi protecţia mediului”, Iaşi, 1985. iova, 1996. Gomoiu M. T. Biocenozele bentale de la litoralul Mă- Negrea Şt., Negrea A., Ardelean A. Biodiversitatea rii Negre. In: Protecţia ecosistemelor. Constanţa, 1978, în mediile subterane din România. Edit. V. Goldiş, Univ. p. 191-200; Some problems concerning actual ecological Press, Arad, 2004, 248 p. changes in the Black Sea. In: Cercetări marine. IRCM Negrea Şt., Negrea A. Evoluţia populaţiilor de clado- ceri şi gasteropode din zona inundabilă a Dunării. Edit. Constanţa, 22, 1981; Marine eutrophication syndrome in Acad. R.S.R., Bucureşti, 1975. The northwestern part of the Black Sea. In Science of Nicolaev S., Papodopol N., Bologa Al., Cocieru A., the total environment. Elsevier Sci. Amsterdam, 1992, Dumitrescu E., Zaharia T., Pătraşcu V. Needs for sustai- p. 265-271. nable development of the Romanian Black Sea Costal Haeckel E. Generelle Morphologie der Organismen. Wates. In: Cercetări marine, 36, INCDM, Constanţa, Bd. I. Allgemeine Anatomy der Organismen. Bd. II. All- 2004, p. 7-25 gemeine Entwickelungsgeschichte der Organismen. Ber- Nicolaev S. The Romaine fi sheries: overwiew of cur- lin, 1866. rent status and needs for sustainable development. Con- Ion C., Ion I. Valea Prutului, componentă a rezerva- ference BENA, Pavaza Grece, 15, 2002. ţiei biosferei Delta Dunării. Edit. Univ. „A. I. Cuza”, Iaşi, Orghidan Tr. Ein neuer Lebenstraun des unterirdis- 2008, 230 p. chen Wassers: der hyporheische Biotop. Arch. Hydrobi- Leon N. Vederile actuale ale biosferei asupra origi- ol., 55, p. 392-414. nii şi perfecţionării materiei organice. Bucureşti, 1890; Pârvu C. Ecologie generală. Edit. Tehn., Bucureşti, Generaţiunea spontanee şi darwinismul. Bucureşti, 1903- 2001, 387p.; Dicţionar Enciclopedic de Mediu (în 2 vol.). 1904; Insectele vătămătoare de la noi. Bucureşti, 1912; Edit. Monitorul Ofi cial, Bucureşti, 2005, 1638p.; Univer- La parasitologie en Roumanie. Lyon, 1922; Fauna ca- sul Planetelor, Ediţia IV, Edit. ASAB, Bucureşti, 2006, davrelor. Bucureşti, 1923; Animalele noastre veninoase. 1038 p. Bucureşti, 1923. Perju T., Lăcătuşu M., Pisică C., Andriescu I., Mustaţă Maiorescu T. G. Îmblânzirea fi arei din om sau Eco- Gh. Entomofagii şi utilizarea lor în protecţia integrată a eco- sistemelor agricole. Edit. Ceres, Bucureşti, 1988, 240 p. sofi a. Ediţia II. Fund. Europ. de Educ. şi Cult. Ecolog, Pisică C. Elemente de parazitologie. Edit Univ. „A. I. Bucureşti, 2001, 506 p. Cuza”, Iaşi, 1996, 1955 p. Mecinikov J. I. Ucenie ob organiceskih formah… Pop E. Mlaştinile de turbă din R. S. R. Edit. Acad. Moskva, 1869. R. S. R., Bucureşti, 1960. Miron I., Miron L. Lacul de acumulare „Izvorul Pop I. Biogeografi e ecologică, vol. I şi II. Edit. Da- Muntelui Bicaz”. Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 1983. cia, 1979. Miron I., Miron L. The system of lacustrion aquacul- Popovici-Bâznoşanu A. Probleme ecologice. În vol.: ture in Roomania. În: „Lacuri de Acumulare din Româ- Cercetări de ecologie animală, DP, Bucureşti, 1969, nia. Edit. Univ. „A. I. Cuza”, Iaşi, 1993. p. 221-231; Probleme ecologice. Unităţile ecologice II. Mohan Gh., Ardelean A. Ecologia şi protecţia me- Mediile ecologice de viaţă din RSR. Cercetări de ecolo- diului. Edit. Scaiul, Bucureşti, 1993, 349p. gie umană. Edit. Did. şi Ped., Bucureşti, 1969. Mohan Gh., Ardelean A. Dicţionar Enciclopedic Pora E. A., Oros I. Limnologie şi Oceanologie. Hi- de Biologie (în 2 vol.) Edit. All Educ., Bucureşti, 2005, drobiologie. Edit. Did. şi Ped., Bucureşti, 1974. 2007, 878 p. Poruciuc T. Regiunile naturale ale României în gene-

nr. 2(25), iunie 2012 - 123 Akademos ral şi la răsărit de Prut în particular. Edit. Cartea Româ- şestvie cerez Sibir ot Tobolska do Nercinska i graniţâ Ki- nească, Cluj, 1930. taia russkogo poslannika Nikolaia Gavrilovicia Spafaria Porumb F. Cercetări marine. 1999-2000. Indice de v. 1675 g., SPb., 1853; Opisanie pervâia ciasti vselennâia cerc. marine. Constanţa, 2002. imenuemoi Asiei, v nei sostoit Kitaiskoe gosudarstvo s Povară I., Goran C., Gutt W. F. Speologie. Edit. Sport procimi eio gorodami i provinţiami. Kazani, 1910; Sibiri - Turism, Bucureşti, 1990, 236 p. i Kitai. Chişinău, 1960. Racoviţă E. Cetaces. Voyage du S. Y. Belgica en Ştiucă R., Staraş M., Tudor M. The Ecological 1897-1899. Resultats scientifi que. Zoologie. J. E. Bus- Restoration in the Danube Delta, An Alternative for Sustai- chman, Anvers. 1903; Speologia: O ştiinţă nouă a străve- nable Management of Degraded Wetlands. In: Limn. Rep., chilor taine subpământeşti. Astra. Secţia Ştiinţe Naturale. 34, Proceedings of the 34th Conference, Tulcea, 2002. Biblioteca populară. Cluj, 1927; Enumeration des Grot- Stugren B. Grundlagen der Allgemeinen Ecologie. tes visitées, serie 1-7. Archives de de zoologie experi- Veb Gustav Verlag, Jena, 1978, 312 p; Uber die Structur mentale et generale. Paris, 1907-1929 (în colaborare cu des Ökosystems. Wiss. Z. Tech. Univ. Drezden, 30, 1981; R. Jannel); Essai sur la problemes biospeologique. Arch Probleme moderne de Ecologie. Edit. Şt. şi Encicl., 1982, zool. Exper. Gener, 6, 1907; Evoluţia şi problemele ei. Bucureşti, 1982, 423 p. Bazele ecologiei generale. Edit. Edit. Astra, Cluj, 1929. Ştiin. şi Encicl., Bucureşti, 1982; Ecologie teoretică. Rojanchi V. Evaluări de Impact şi strategii de protec- Edit. Sarmis, Cluj-Napoca, 1994, 286 p. ţia mediului. UEB, Bucureşti, 1994. Surugiu V. Limnobiologie şi saprobiologie. Edit. Rojanchi V., Bran F. Diaconu Gh. Protecţia şi Ingine- Tehnopress, Iaşi, 2008, 331 p.; Ecologie Marină. Edit. ria mediului. Edit. Econ., Bucureşti, 1997. Univ. „A. I. Cuza”, Iaşi, 2007. Rojanchi V., Bran F. Politici şi strategii de mediu. Toderaş I., Ionică D., Nicolaescu D., Simon Gruiţă Edit. Econ., Bucureşti, 2002, 496 p. A. Ecologia microorganismelor acvatice. Edit. Ştiinţa, Roşcovan D., Roşcovan S., Doctoreanu I. Caleido- Chişinău, 1999. scop geografi c, ecologic, literar. Edit. „Prometeu”, 2005, Ujvary I. Hidrologia R. P. R. Edit. Şt., Bucureşti, 1959; 215 p. Geografi a apelor Române. Edit. Şt., Bucureşti, 1972. Simionescu V. Ecologie. Edit Univ. „A. I. Cuza”, Varvara M. Curs de Ecologie. Edit. Univ. „A. I. Iaşi, 1980, 371 p. Cuza”, Iaşi, 1998. Sion I. Gr. Ecologie şi Drept Internaţional. Edit. Şti- Vădineanu A. Dezvoltarea durabilă, teorie şi practi- int. şi Encicl., Bucureşti, 1990, 292 p. că. V. I, Edit. Univ. Bucureşti, 1998; vol. II, 2004. Ibidem; Skolka H., Bodeanu N. Fitoplanctonul de la litoralul Managementul dezvoltării durabile: o abordare ecosiste- românesc şi eutrofi zarea mării. In: Protecţia ecosisteme- mică. Edit. ARS Docendi Bucureşti, 2004, 394 p. lor, Constanţa, 1987, p. 162-166. Zarnea G. Tratat de microbiologie generală, vol. V. Spafarii N. G. [trad. din rusă a lui Milescu Spătarul]. Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 1994. Skazanie o velikoi reke Amur, russkoe selenie kitaiţami. Zinevici V., Parpală L. Zooplanctonul din Delta Du- Vestnik Russ. Gheogr. Obşcest., 7, t. II, SPb., 1853; Pute- nării şi Avandeltă. Edit. ARS Docendi, 2007, 378 p.

Nicolae Coţofan. Farfurie decorativă. Şamotă pictată, Ø - 510 mm, 1987 (Din fondurile Muzeului Naţional de Artă)

124 - nr. 2(25), iunie 2012 Tribuna tânărului savant

CERCETĂRI ECOLOGICE bazate pe microorganisme şi plante, ajută la evita- rea acestor carenţe, întrucât sunt uşor de operat, nu LA INSTITUTUL produc poluări secundare şi dovedesc efi cienţă la UNIFICAT DE CERCETĂRI concentraţii mici cu metale. Mecanismele prin care acţionează microorganismele includ: biosorbţia, NUCLEARE DIN DUBNA biomineralizarea, acumularea intracelulară şi trans- formările catalizate de enzime[5]. Inga ZINICOVSCAIA1,2 Aceasta lucrare este o revizuire a studiilor an- 1Institutul de Chimie al AŞM terioare pe care subsemnata (Inga Zinicovscaia – 2Institutul Unifi cat de Cercetări n. r.) le-a efectuat timp de 4 ani la Institutul Unifi cat de Cercetări Nucleare din Dubna, în cadrul Sectoru- Nucleare, Dubna, Federaţia Rusă lui de analiză prin activare cu neutroni, în vederea studierii proceselor de acumulare şi adsorbţie a me- ECOLOGICAL RESEARCHES AT THE UNI- talelor grele (crom, mercur, zinc) din soluri şi ape. FIED INSTITUTE OF NUCLEAR RESEARCH Analiza prin activare cu neutron(AAN) a fost apli- FROM DUBNA cată pentru determinarea compoziţiei elementare a The increasing contamination of soil, sediment, probelor biologice. and water with heavy metals by natural and indus- trial processes is a worldwide problem. Biosorption Eliminarea cromului din mediul ambiant and bioaccumulation of heavy metals are the most promising technology involved in the removal of to- Cromul este un metal greu care se utilizează xic metals from industrial waste streams and natural în proporţii considerabile în industrie şi există în waters. Metal removal treatment systems using mi- 9 stări de valenţă. Cromul hexavalent [Cr (VI)] şi croorganisms are cheap because of the low cost of cromul trivalent [Cr (III)] sunt cele mai importante, sorbent materials used and as they do not add other deoarece au cele mai stabile forme în mediul ambi- ions or toxic chemicals to the environment. Many ant[6,7]. bacteria and microalgae have demonstrated ability to Procesul de acumulare a cromului a fost studiat absorb toxic elements. The present review discusses prin utilizarea a trei tipuri de bacterii gram-pozi- processes of: (a) chromium accumulation by Arth- tive: Arthrobacter genera – A. oxydans (izolate în tobacter genera, (b) mercury accumulation by bac- USA din roci bazaltice), Arthrobacter sp. (61 B) şi teria Arthrobacter globiformis and biosorption by microalgae Spirulina platensis; (c) zinc biosorption A. globiformis (151 B) (izolate din cea mai poluată from model systems and waste water by Spirulina regiune a Republicii Georgia). platensis. Most powerful primary analytical tech- Procesul de cultivare a bacteriilor este descris nique, neutron activation analysis, was applied to în detaliu[8]. Pentru studierea acestui proces s-a fo- study elemental composition of microorganisms. losit sarea cromului K2CrO4 în concentraţii de 35, respectiv, 200 mg/l. Introducere Compoziţia elementară a probelor a fost deter- Problemele de mediu, inclusiv încălzirea glo- minată prin activare cu neutroni la reactorul IBR- bală, poluarea apei, aerului, solului sunt subiecte 2, Dubna [9,10]. Pentru determinarea izotopilor de majore de discuţie atât la nivel global, cât şi local viaţă-scurtă (Cu, I, Br, Mn, Mg, Na, V, K, Cl si Ca), [1,2] , activitatea antropogenă fi ind principala sursă probele au fost iradiate timp de 3 minute şi măsura- de contaminare a mediului ambiant cu metale grele. te după un interval de 3-5, respectiv, 20 de minute. Cunoscute sub forma unui grup de poluanţi pericu- În cazul izotopilor de viaţă-lungă (Na, K, Sc, Cr, loşi, metalele grele conduc la apariţia unor probleme Fe, Co, Ni, Zn, As) probele au fost iradiate timp de ecologice serioase, întrucât nu pot fi degradate ca 5 zile şi măsurate de 2 ori după un interval de 4, poluanţi organici şi se acumulează în diferite parţi respectiv, 20 de zile. Procesarea datelor şi determi- ale lanţului alimentar[3]. narea concentraţiei au fost performate în baza mate- Pentru îndepărtarea metalelor grele sunt folosi- rialelor standard, utilizându-se programul elaborat te o serie de metode fi zice şi chimice. Acestea însă în FLNP IUCN [11]. au unele dezavantaje, printre care: limitările efi ca- Concentraţiile următoarelor elemente: Na, Al, citate-cost, generarea unor coproduşi periculoşi sau Cl, K, Fe, Co, Zn, As, Br, Rb, Sr, Sb, Ba, Tb, Th, U inefi cienţa în cazul în care concentraţia poluantului au fost determinate în celulele bacteriene. este mai mare de 100 mg/l[4]. Metodele biologice, Datele pentru crom arată o acumulare înaltă a metalului în bacteriile studiate (Fig. 1). Conţinu-

nr. 2(25), iunie 2012 - 125 Akademos

Fig.1. Concentraţia cromului în diferite specii de Arthrobacter:1 – control; 2 – 35 mg/l Cr(VI); 3 – 200 mg/l Cr(VI) şi concentraţiile Fe, Na, Cl, K, şi U (μg/g) [12] tul cromului în probele de control a fost mai mic dieri şi trei măsurări. de 10 μg/g, însă după 4 zile de expunere a bacteri- Recent, Tsibakhashvili et al. au arătat că acu- ei Arthrobacter sp. la o concentraţie de 35 mg/l a mularea cromului de către A. globiformis 151B este Cr(VI), concentraţia în probă a ajuns la 3*103 μg/g. dependentă de concentraţia sării, iar caracterul ei se În bacteriile tratate cu cromatul de potasiu au fost schimbă semnifi cativ la concentraţii înalte a Cr(VI) observate unele similarităţi în comportamentul ur- [15]. Fig. 2 ilustrează caracterul de acumulare a Cr, mătoarelor metale: Na, K, Cl, Fe. În primul rând, care se schimbă semnifi cativ atunci când se adaugă expunerea la Cr(VI) a cauzat micşorarea concentra- ţiei de potasiu şi mărirea concentraţiei de sodiu şi în mediul de cultivare o concentraţie de 500 μg/l de clor. Micşorarea concentraţiei de K presupune că Hg(II). În acest caz, nivelul de acumulare a cromu- o parte a cromului a penetrat celula bacteriană. Es- lui este mai înalt. timările NAA pentru fi er susţin aceasta concluzie. În bacteriile studiate creşte semnifi cativ conţinutul fi erului la adăugarea Cr(VI), fapt ce indică activarea sistemului protectiv al bacteriilor. U, Rb, Nd, As au fost depistate în toate bacterii- le. Aceste elemente sunt toxice pentru celulă. Com- portamentul unora dintre ele (spre exemplu U), ara- tă că permeabilitatea peretelui celular al bacteriilor s-a schimbat după tratarea cu ionii de crom. În cazul bacteriei Arthrobacter globiformis 151B, s-a studiat procesul de acumulare a cromului în prezenţa sărurilor de mercur (500 μg/l). Concen- traţia K2CrO4 a variat în intervalul 50-1000 mg/l. Probele au fost iradiate la reactorul „Hoger Onder- wijs Reactor” în Institutul de Tehnologie din Delf Fig. 2. Acumularea cromului de către A. globiformis [13,14]. Pentru determinarea compoziţiei multiele- 151B in prezenţa ionilor de Hg(II) (○) respectiv fără ioni de Hg(II) (Δ) în mediul de cultivare [17] mentare complexe a probelor au avut loc două ira-

126 - nr. 2(25), iunie 2012 Tribuna tânărului savant

Rezultatele obţinute pot fi explicate în modul diat folosind microalga Spirulina platensis de la următor: ionii de Hg(II) pot fi legaţi de grupele Institutul de Fiziologie a Plantelor „Timiryazev” a funcţionale încărcate negativ de pe suprafaţa celulei Academiei de Ştiinţe a Rusiei. bacteriene, ceea ce ar putea ajuta la contactul între Microalga Spirulina platensis (S. platensis) este ionii de Cr(VI) şi celula bacteriană. Este bine cu- pe larg folosită ca bază pentru preparate farmace- noscut faptul că ionii de Cr(VI) se acumulează uşor utice[19] şi pentru îndepărtarea metalelor, precum 2- prin canalele SO4 [16]. nichel, cupru, crom, etc. din obiectele mediului am- biant[20-22]. Eliminarea mercurului din mediul ambiant Pentru a studia adsorbţia ionilor de Hg(II), în Mercurul este eliberat în mediul ambiant ca ur- mediul de cultivare a fost adăugat HgNCH2COOH mare atât a proceselor naturale, cât şi a activităţilor în concentraţie de 500 μg/l. Dinamica procesului de antropogene. adsorbţie a fost studiată în timpul unei ore, însa de Procesul de acumulare a mercurului s-a studiat obicei acesta durează 1-2 ore. Probele au fost obţi- utilizându-se bacteria A. globiformis 151B. În me- nute după 2, 10, 20, 40, respectiv, 60 de minute de diul de cultivare[8] a fost adăugată sarea mercurului la începutul cultivării. [Hg(NO ) ·H O] în diferite concentraţii, 50–5000 3 2 2 Conţinutul mercurului în probe a fost determinat μg/l. Probele au fost iradiate la reactorul „Hoger la reactorul IBR-2 după linia γ cu energia izotopului Onderwijs Reactor” în Institutul de Tehnologie din 203Hg de 279.1 keV. Delft[13,14]. Rezultatele investigaţiei procesului de adsorbţie Rezultatele obţinute sunt prezentate în Fig. 3. al ionilor de mercur sunt prezentate în Fig. 4. După Acestea ilustrează că procesul de acumulare a mer- cum se poate lesne observa, concentraţia maxima a curului include doua faze – rapidă (în intervalul mercurului este adsorbită în 50 de minute, după care concentraţiilor 50-1000 μg/l) şi lentă (începând cu are loc o diminuare a concentraţiei. 1000 μg/l).

Fig. 3. Acumularea mercurului de către A. globiformis Fig. 4. Hg(II) adsorbţia de către Spirulina platensis 151B Ionii de metale interacţionează cu grupări în- Faza rapidă poate fi asociată cu legarea metabo- cărcate negativ – carboxil şi fosfat de pe suprafaţa lismului – independenţa ionilor de Hg(II) în raport celulelor şi a membranei celulare sau pătrund prin cu suprafaţa bacteriană. Peretele celular al Arthro- canalele specifi ce de transport, cum ar fi canalele bacter conţine lipide, un strat de peptidoglycan, de Mg2+, Mn2+ şi Ca2+ . Metalele care au pătruns în acizi teichoici şi proteine[18]. Grupele funcţionale celulă se găsesc în diferite structuri celulare: ADN ale acestor biomolecule furnizează grupele amino, şi ribozomi. carboxylice, phosphate şi thiolice, toate acestea ca- pabile de a lega ionii metalelor. Eliminarea zincului din mediul ambiant Faza lentă de acumulare a mercurului poate fi Zincul este un microelement esenţial pentru mai explicată prin asimilarea intercelulară a ionilor de multe microorganisme, inclusiv microalgele. Cu Hg(II), care depinde de metabolismul celular. Odată toate acestea, el devine toxic atunci când este dispo- ce ionii metalelor pătrund în interiorul celulei, ele nibil în concentraţii mai mari[23] . pot fi preferenţial localizate între organele specifi ce Pentru a studia procesul de biosorbţie a zincu- şi/sau legate de proteine, precum metalloteonina. lui au fost create două sisteme model (în biomasa S. Platensis s-a adăugat sarea zincului ZnSO în Procesul de biosorbţie a mercurului a fost stu- 4

nr. 2(25), iunie 2012 - 127 Akademos concentraţii de 100mg/l şi 1000mg/l). S-a utilizat 8. Frontasyeva, M.V. (2011) Neutron activation analy- S. platensis de la Institutul de Microbiologie şi Bi- sis for the Life Sciences. A review. „Physics of Particles and otehnologie al AŞM. Probele au fost obţinute după Nuclei”, 42, 2. un interval de 5, 15, 30, respectiv, 60 de minute de 9. Frontasyeva, M.V.; Pavlov, S.S. (1999) REGATA la începutul cultivării. În afară de experimente, s-au Experimental Setup for Air Pollution Studies. In „Problems studiat modele şi procesul de adsorbţie a zincului of Modern Physics”. Editors: A.N. Sissakian, D.I. Trubet- din apele reziduale de la Uzina „Moldagrotehnica” skov. Dubna, JINR, 152-158. din or. Bălţi. Probele urmează să fi e iradiate la reac- 10. Ostrovnaya, T. M.; Nefedyeva, L. S.; Nazarov, V. M.; Borzakov, S. B.; Strelkova, L. P. (1993) Proceedings, torul nuclear IBR-2, Dubna, în iunie 2012. Activation Analysis in Environment Protection, Dubna, p. Concluzii 319, preprint D-14-93-325. • Prin metoda AAN este posibil de controlat 11. Tsibakhashvili, N.Ya.; Mosulishvili, L.; Kirkesali, procesul de acumulare şi biosorbţie a metalelor de E.; Kalabegishvili, T.; Kerkenjia, S.; Frontasyeva, M.V.; către microorganisme. Duca, Gh.; Zinicovscaia, I. (2009), Epithermal neutron ac- • Biomasa S. platensis şi a Artrobacter poate fi tivation analysis for bacterial transformations of chromium. Chem. J. Moldova. 4, 8-13. cu succes folosită pentru eliminarea metalelor din 12. Bode, P. (2000) Quality and project management obiectele mediului ambiant. for scientifi c research in INAA. J. Radioanal. Nucl. Chem. Mulţumiri 245,127-132. Ţin să aduc mulţumiri: Acad. Gh. Duca şi 13. Koster-Ammerlaan, M. J. J.; Bode, P. (2009) Im- proved accuracy and robustness of NAA results in a large Dr. M. Frontasyeva pentru posibilitatea de a realiza throughput laboratory by systematic evaluation of internal cercetări în cadrul Institutului Unifi cat de Cercetări quality control data. J. Radioanal. Nucl. Chem. 280, 445- Nucleare din Dubna, precum şi echipei de cercetă- 449. tori din Sectorul de analiză prin activare cu neutroni. 14. Tsibakhashvili, N.; Mosulishvili, L.; Kalabegis- Îi mulţumesc în mod deosebit pentru ajutorul acor- hvili, T.; Kirkesali, E.; Murusidze, I.; Kerkenjia, S.; Fronta- dat la pregătirea acestui articol Andreei Oprea de la syeva, M.; Holman, H-Y. (2008) J. Radioanal. Nucl. Chem. 278, 565-569. Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară 15. Kalabegishvili, T.; Tsibakhashvili, N.; Murusidze, „Horia Hulube”, Romania. I.; Pataraya, D.; Gurielidze, M.; Holman, H-Y. (2006) In: Bibliografi e Modern Multidisciplinary Applied Microbiology Wiley- 1. Duca, Gh.; Furdui, T.; Toderaş, I.; Lupaşcu, T.; Guce- VCH 516-520. ac, I.; Alcaz, V.; Voloşciuc, L.; Teleuţă, A.; Dediu, I.; Sandu, 16. Tsibakhashvili, N.; Mosulishvili, L.; Kirkesali, E.; M.; Stegărescu, V.; Porubin, D.; Andrieş, S.; Ungurean V. Murusidze, I.; Frontasyeva, M. V.; Pavlov, S. S.; Zinicovs- (2011) Cercetări ştiinţifi ce în domeniul protecţiei mediului. caia, I. I.; Bode, P.; van Meerten, Th. G. (2010) NAA for Starea mediului în Republica Moldova în anii 2007-2010 studying detoxification of Cr and Hg by Arthrobacter globi- (Raport. Naţional), 155-159. formis 151B. J. Radioanal. Nucl. Chem. 286, 533-537. 2. Smejkalová, M.; Mikanová, O.; Borůvka, L. (2003) 17. Salzman, G.; Holz, O. (2002) The Bacterial Cell Effects of heavy metal concentrations on biological activi- Wall, fourth ed., Springer-Veringer, Berlin. Heidelberg, tyof soil micro-organisms. Plant Soil Environ. 49, 2003, 7, New York, pp. 211-217. 321–326. 18. Belay, A.; Ota, Y.; Miyakawa, K.; Shimamatsu, H. 3. Wang, J.; Chen, C. Biotechnology Advances. (2009) (1993) Current knowledge on potential health benefi ts of Biosorbents for heavy metals removal and their future. 27, Spirulina. J. Appl. Phycol. 5, 235-241. 195- 226. 19. Solisio, C.; Lodi, A.; Torre, P.; Converti, A.; Del 4. Haferburg, G.; Kothe, E. J. (2007) Microbes and me- Borghi, M. (2006) Copper removal by dry and re-hydrated tals: interactions in the environment Basic Microbiol. 47, biomass of Spirulina platensis. Bioresource Technol. 97, 453-467. 1756–1760. 5. Smith, W. A.; Apel, W. A.; Petersen, J. N.; Beyton, 20. Doshi, H.; Ray, A.; Kothari, I. L. (2007) Bioreme- B.M. (2002) Effect of carbon and energy source on bacterial diation Potential of Live and Dead Spirulina: Spectroscopic, chromate reduction. Bioremed. J. 6, 205–215. Kinetics and SEM Studies. Biotechnol. Bioeng. 96, 264- 6. Francisco, R.; Alpoim, M.C.; Morais, P.V. (2002) 277. Diversity in chromium resistant and reducing bacteria in a 21. Disyawongs, G. (2002) Accumulation of Cop- chromium-contaminated activated sludge. J. Appl. Microbi- per, Mercury and Lead in Spirulina Platensis studied in ol. 92, 837–843. Zarrouk’s Medium. The Journal of KMITNB. 12, 4. 7. Tsibakhashvili, N. Ya.; Mosulishvili, L.; Kirkesali, 22. Monteiro, C. M.; Fonseca, S. C.; Castro, P. M. L.; E.; Kalabegishvili T.; Kerkenjia, S.; Frontasyeva, M.V.; Xavier Malcata, F. (2011) Toxicity of cadmium and zinc on Duca, Gh.; Zinicovscaia, I. (2009) Epithermal neutron ac- two microalgae, Scenedesmus obliquus and Desmodesmus tivation analysis for bacterial transformations of chromium. pleiomorphus, from Northern Portugal. Appl. Phycol. 23, Chem. J. Mold. 4 (2), 8-13. 97-103.

128 - nr. 2(25), iunie 2012 Etnologie

25 DE ANI Peste mai bine de un sfert de secol, abia în ia- nuarie 1987, în componenţa Secţiei de Etnografi e şi AI SECTORULUI Studiul Artelor a Academiei de Ştiinţe a RSS Mol- DE GĂGĂUZOLOGIE doveneşti a fost creat un grup complex de cercetare specializat în găgăuzologie, format din patru persoa- ne: cercetătorii ştiinţifi ci superiori Stepan Curoglo Dr. Liubov CIMPOIEŞ şi Maria Marunevici, ambii doctori în istorie, cer- Dr. Diana NICOGLO cetătorul ştiinţifi c al Institutului de Limbă şi Litera- tură Elena Colţa şi cercetătorul ştiinţifi c inferior al 25 YEARS OF THE GAGAUZIA SECTOR aceluiaşi institut Piotr Cebotari. Conducerea acestui In this article scientifi c activity of the Depart- grup era asigurată provizoriu de Maria Marunevici. ment of Gagauz ethnology (Institute of the cultural Astfel, au fost puse bazele concentrării potenţialului heritage of ASM is presented. This Department was ştiinţifi c din republică pentru organizarea cercetări- created 25 years ago and is a unique scientifi c struc- lor privind problemele actuale ale găgăuzologiei. ture in the world, where problems, connected with Sectorul de Găgăuzologie al Academiei de Şti- culture and history of gagauzian are studied. During inţe a fost fondat la 20 iulie 1987, printr-o hotărâre a these years employees of the Department were pu- Guvernului Republicii Moldova, cu scopul de a sa- blished scientifi c works in the fi eld of ethnology, fo- lklore, linguistics, history of the gagauzians. tisface cât mai deplin necesităţile poporului găgăuz la capitolul ştiinţă, cultură şi educaţie. Pe parcurs, componenţa sectorului a fost com- Cercetările autohtone în domeniul găgăuzologiei pletată cu specialişti cu renume în materie de fi lo- îşi au începutul în doua jumătate a anului 1946. Gra- logie, etnologie şi istorie a găgăuzilor: Gavril Ga- ţie unei activităţi ştiinţifi co-organizatorice şi sociale idarji, doctor în fi lologie, conferenţiar la Institutul fructuoase, desfăşurate de istoricul moldovean Ivan Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; Nicolai Meşceriuc, problema găgăuzologiei s-a constituit în- Tufar, doctor în istorie, conferenţiar la Institutul Po- tr-un domeniu ştiinţifi c distinct, care ulterior îşi va litehnic din Chişinău; Maria Durbailo, Liubov Cim- găsi susţinere în cadrul Academiei de Ştiinţe a URSS poieş, Georghii Câşlalî. şi Ivan Meşceriuc va deveni coordonatorul cercetări- În unitatea de cercetare ştiinţifi că, formată atunci, lor în domeniul găgăuzologiei în cadrul Filialei Mol- cercetătorii găgăuzi Stepan Curoglo, Maria Marune- doveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS. vici, Gavril Gaidarji, Elena Colţa, Piotr Cebotari au Interesul sporit faţă de problema găgăuzilor venit cu un potenţial ştiinţifi c semnifi cativ acumulat a condiţionat instituirea, la 1 septembrie 1959, în pe parcursul anilor. Fuseseră deja susţinute câteva componenţa Institutului de Lingvistică şi Literatu- teze de doctor în domeniul lingvisticii, istoriei şi ră al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe etnografi ei şi publicate monografi ile: «Гагаузский a URSS, a unui grup mobil bulgaro-găgăuz de cer- синтаксис: Относительное и бессоюзное cetare complexă, în care au fost cooptaţi etnograful подчинение придаточных» (G. A. Gaidarji, Maria Filimonova, fi lologii Boris Tucan şi Elena 1973), «Гагаузский синтаксис: Придаточные Colţa. Conducerea grupului a fost încredinţată ace- предложения союзного подчинения» (G. А. Ga- luiaşi I. I. Meşceriuc. idarji, 1981), «Семейная обрядность гагаузов Grupul şi-a concentrat atenţia pe pregătirea XIХ − нач. ХХ в.» („Tradiţiile familiare ale găgă- pentru editare a unui dicţionar găgăuz-rus-moldo- uzilor în sec. al ХIХ-lea – înc. sec. ХХ”, S. S. Cu- venesc, necesar pentru cercetări etnografi ce (ves- roglo, 1980), «Поселение, усадьба и жилище timentaţie, ţesut, unelte agricole etc.) şi probleme гагаузов Пруто-Днестровского междуречья» istorice (a doua migrare a bulgarilor şi găgăuzilor („Aşezarea, curtea cu anexele gospodăreşti şi lo- în Basarabia, dezvoltarea social-economică a aşeză- cuinţa găgăuzilor în interfl uviul Pruto-Nistrean”, rilor bulgaro-găgăuze în prima jumătate a secolului M. V. Marunevici, 1980), «Социалистические al XIX-lea etc.). În paralel, erau selectate informaţii преобразования в быту и культуре гагаузского istorice şi recente pentru realizarea hărţii aşezări- населения Молдавской ССР» („Transformările lor bulgaro-găgăuze din Bugeac. În mai 1961 însă, socialiste în cultura materială şi spirituală a găgău- acest grup a fost desfi inţat şi, în consecinţă, cercetă- zilor din RSSM”, S. S. Curoglo, M. V. Marunevici, rile ulterioare ale problemelor actuale ale găgăuzo- 1983). De asemenea, a văzut lumina tiparului „Dic- logiei, realizate de I. I. Meşceriuc şi noua generaţie ţionarul găgăuz-rus-moldovenesc” («Гагаузско- de savanţi, a avut un caracter privat. русско-молдавский словарь», 1973), cu un volum nr. 2(25), iunie 2012 - 129 Akademos de 11 500 cuvinte, alcătuit de Gavril Gaidarji, Еlena peste o mie de articole ştiinţifi ce şi de popularizare Colţa, Liudmila Pokrovskaia, Boris Tucan, sub re- a ştiinţei în ţară şi peste hotare. Colaboratorii Sec- dacţia lui Nicolai Baskakov. Materialele elaborate torului au participat la organizarea şi desfăşurarea de Elena Colţa au fost incluse în „Atlasul dialec- a mai bine de 200 de foruri ştiinţifi ce naţionale şi tologic al limbilor turcice” («Диалектологический internaţionale; au fost organizatorii unor congrese şi атлас тюркских языков»). Compartimentele pri- conferinţe internaţionale la care au participat repre- vind limba găgăuză din „Atlasul lingvistic al Euro- zentanţii a peste zece ţări. pei” («Лингвистический атлас Европы») au fost Potenţialul ştiinţifi c al sectorului a crescut sem- elaborate de Gavril Gaidarji şi Elena Colţa. nifi cativ, mai ales în ultimul deceniu. Colaborato- În primii ani de funcţionare a sectorului au fost rii şi doctoranzii sectorului au susţinut zece teze de organizate câteva expediţii de teren, semnifi cative doctor în ştiinţe, inclusiv două teze de doctor habi- pentru cercetarea complexă a culturii materiale şi litat. spirituale a găgăuzilor: în Regiunea Zaporojie din Pe parcursul celor 25 de ani, colaboratorii Sec- Ucraina (1987); în Republicile Autonome Kabardi- torului „Etnologia Găgăuzilor” au întreprins cerce- no-Balkaria şi Osetia de Nord din Rusia (1988); în tări pe următoarele direcţii ştiinţifi ce: satele găgăuze din Basarabia (Republica Moldova 1. Filologie şi lingvistică (sintaxă, ortografi e, le- şi Regiunea Odesa a Ucrainei, 1990-1991); în foste- xicologie, terminologie): dr. în fi lologie Gavril Gai- le sate găgăuze din Regiunea Edirne (Turcia), în sa- darji; Еlena Colţa; dr. hab. Ion Dron; dr. în fi lologie tele de pe ţărmul bulgar al Mării Negre şi Dobrogea Valentina Sâciova, Valentina Cotenco, Evdochia românească (1993). Materialul acumulat în aceste Soroceanu; expediţii, descifrat, sistematizat şi arhivat în arhiva 2. Cultura materială (locuinţa, vestimentaţia, Sectorului, a devenit unul fundamental pentru ela- alimentaţia, torsul, meşteşugurile şi activităţile gos- borarea viitoarelor studii atât pentru oamenii de şti- podăreşti): dr. în istorie Maria Marunevici şi dr. în inţă din mediul academic, cât şi pentru doctoranzii istorie Diana Nicoglo; şi colaboratorii Universităţii de Stat din Comrat. 3. Cultura spirituală (tradiţiile calendaristice şi În diferite perioade de timp, o contribuţie familiale): dr. în istorie Stepan Curoglo, dr. hab. în inestimabilă la formarea şi dezvoltarea găgăuzologi- istorie Elizaveta Cvilincova, dr. în fi lologie Evdo- ei au adus conducătorii Sectorului de Găgăuzologie: chia Suruceanu; Maria Marunevici, Stepan Curoglo, Gavril Gaidarji, 4. Folclor (eposul dastan, poveştile magice, ba- Ion Dron, Liubov Cimpoieş. ladele): dr. în fi lologie Liubov Cimpoieş, dr. în fi - În primii ani de la proclamarea independenţei lologie Vitalii Sârf, Piotr Cebotari, Maria Durbailo, Republicii Moldova, Sectorul de Găgăuzologie, fi - dr. hab. Elizaveta Cvilincova; ind unica instituţie găgăuză ştiinţifi că şi culturală 5. Probleme istorice şi etnodemografi ce: dr. în din ţara noastră, participă activ, prin colaboratorii istorie Stepan Curoglo, dr. în istorie Maria Marune- săi Gavril Gaidarji, Elena Colţa şi Stepan Curoglo, vici, dr. în istorie Nicolai Tufar, dr. în istorie Nelia la elaborarea actelor normative referitoare la limba Ceaplâghina, dr. în istorie Olga Radova, Georghii găgăuză, la elaborarea şi realizarea programului de Câşlalî. trecere în 1995 a limbii găgăuze de la grafi a chirili- Activitatea ştiinţifi că fructuoasă a Sectorului că la grafi a latină, la elaborarea şi adoptarea noilor este confi rmată şi de seria de monografi i editate în reguli ortografi ce ale limbii găgăuze, la elaborarea ultimii ani de colaboratorii săi: Ion Dron (2001), manualelor şcolare şi pentru instituţiile superioare Liubov Cimpoieş (1997); Оlga Radova (2001); de învăţământ. Еlizaveta Cvilincova (2002, 2007, 2011); Diana Şi astăzi Sectorul „Etnologia Găgăuzilor” din Nicoglo (2004); Ivana Bancova (2004); Еvdochia componenţa Institutului Patrimoniului Cultural ră- Soroceanu (2006). mâne a fi singura structură academică având ca scop În condiţiile unei fi nanţări defi citare a multor realizarea cercetărilor fundamentale şi aplicative în direcţii ştiinţifi ce de cercetare, în urma difi cultăţilor domeniul găgăuzologiei – unul dintre cele mai ne- cu care se confrunta editarea lucrărilor ştiinţifi ce, valorifi cate domenii ale turcologiei. organizarea expediţiilor, stagiilor şi deplasărilor, În perioada activităţii Sectorului, au fost editate un grup de colaboratori din mediul academic (Liu- mai multe lucrări fundamentale în etnologie şi et- bov Cimpoieş, în calitate de fondator, şi membrii nografi e, folclor şi lingvistică, istorie: monografi i, consiliului Piotr Cebotari, Ivana Bancova, Diana dicţionare, culegeri de articole şi culegeri de materi- Nicoglo) au instituit, în anul 2000, Fondul de sus- ale folclorice (peste 50 de lucrări), au fost publicate ţinere şi dezvoltare a ştiinţei şi culturii găgăuzilor

130 - nr. 2(25), iunie 2012 Etnologie

„Kainak”. Obiectivul lui fundamental a devenit populare a găgăuzilor şi contribuţia adusă la acti- publicarea lucrărilor ştiinţifi ce, acumulate în Secto- vitatea organizaţiei „KIBATEK” („Organizaţia in- rul de Găgăuzologie. În scurt timp, fondul „Kainak” ternaţională privind literatura turanică din Cipru, a organizat, în colaborare cu AŞM, două conferinţe Balcani, Eurasia şi Turcia”). ştiinţifi ce internaţionale. Au fost implementate pes- Pentru contribuţia ştiinţifi că deosebită în dez- te 20 de proiecte privind editarea publicaţiilor şti- voltarea limbii, culturii şi istoriei poporului găgăuz inţifi ce acumulate, marea majoritate a proiectelor Еvdochia Soroceanu, Liubov Cimpoieş, Vitalie Sârf fi ind realizate, au fost elaborate şi publicate 12 cărţi şi Еlizaveta Cvilincova au fost decoraţi cu meda- (inclusiv noul „Dicţionar găgăuz-rus-român”), zece lia „20 de ani ai Găgăuziei”. Diplome de onoare ale cărţi având tangenţă nemijlocită cu temele de cerce- Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Pentru promova- tare ale Sectorului. rea rezultatelor cercetării pe arena internaţională şi Nivelul profesionist înalt al colaboratorilor aca- în legătură cu sărbătorirea Zilei Mondiale a Ştiinţei” demici este atestat şi prin faptul că în ultimul de- au primit Liubov Cimpoieş şi Еlizaveta Cvilincova. ceniu cercetătorii Sectorului sunt invitaţi constant Colaborarea cercetătorilor Sectorului cu cen- ca membri ai Consiliilor ştiinţifi ce, ai Senatelor, trele ştiinţifi ce şi de cercetare din alte ţări, precum fac parte din diferite comisii din cadrul Ministeru- Rusia, Ucraina, Azerbaidjan, România, Bulgaria, lui Educaţiei, ale Biroului Cercetărilor Interetnice Turcia, Germania, Norvegia, Canada, Polonia şi şi din comisiile guvernamentale privind acreditarea Franţa, este de lungă durată şi foarte efi cientă. Mai instituţiilor superioare de învăţământ, sunt preşe- cu seamă în domeniul cercetărilor complexe pe pro- dinţi ai comisiilor de susţinere a examenelor de stat blemele găgăuzologiei, dar şi în cel al cercetărilor la universităţi, preşedinţi ai concursurilor naţionale, de teren, direcţionate pe studiul regiunilor istori- conducători ai tezelor de doctorat/masterat şi profe- co-etnografi ce ale spaţiului balcano-dunărean sau sori universitari. carpato-balcanic. Realizările ştiinţifi ce ale colaboratorilor în do- Astfel, colaboratorii sectorului au prezentat meniul găgăuzologiei au fost apreciate la înalta lor comunicări la o serie de simpozioane moldo-ruse, valoare, atât în Republica Moldova, cât şi peste iniţiate de Mihail N. Guboglo, doctor în istorie, pro- hotarele ţării. Gavril Gaidarji în decembrie 1997 fesor, conducătorul Centrului de studii al relaţiilor s-a învrednicit de titlul „Om emerit al ştiinţei din interetnice al Institutului de Etnologie şi Antropolo- Republica Moldova” şi titlul onorifi c „Cetăţean al gie al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, şi desfăşurate Găgăuziei nr. Unu”; numele său îl poartă Liceul Te- în parteneriat cu Institutul Patrimoniului Cultural al oretic din Comrat. AŞM şi Universitatea de Stat din Comrat, dedicate, Bustul savantului Мaria Marunevici, politici- cu precădere, istoriei, mentalităţii, culturii materi- an şi unul dintre fondatorii Republicii Găgăuze, a ale şi spirituale a găgăuzilor. Peste 40 de articole fost instalat pe „Aleea Slavei” din Comrat. Stepan sunt publicate în serialul «Курсом развивающейся Curoglo a fost ales deputat în primul Parlament al Молдовы» (în zece volume). O realizare de propor- Republicii Moldova. Meritele sale au fost apreciate ţii este şi proiectul Fondului Ştiinţifi c Umanitar al cu medalia „Mihai Eminescu” şi „Ordinul de Onoa- Rusiei „Găgăuzii: istoria în cultură şi cultura în isto- re”. rie”, în care au fost implicaţi toţi colaboratorii secto- Ion Dron a fost decorat cu medalia „Veteran al rului. Ei sunt şi autorii numeroaselor compartimente muncii”, diploma şi premiul Asociaţiei Biblioteca- ale monografi ei colective „Găgăuzii” («Гагаузы») rilor din Moldova, iar în 1999 i s-a conferit titlul publicată recent la Moscova graţie redactorului „Omul Anului”; a fost laureat al ziarelor şi revis- principal Mihail Guboglo. telor „Ştiinţa” (1995), „Limba română” (1998), Colaboratorii sectorului cooperează cu diferite „Mesagerul” (1998), „Natura” (2000). Numele lui organizaţii internaţionale. Astfel, Liubov Cimpoieş Ion Dron a fost inclus în ediţia enciclopedică „5000 este reprezentanta Republicii Moldova în organiza- de personalităţi ale lumii”, ediţia a VII-a, publicată ţia internaţională „KİBATEK” („Organizaţia literară în SUA în 1999. din Cipru, Eurasia, Turcia şi ţările balcanice”), re- Еlena Colţa, în 1985, a fost decorată cu meda- prezentant permanent al delegaţiei găgăuze la „Con- lia „Veteran al muncii”. Liubov Cimpoieş a primit gresul solidarităţii şi prieteniei femeilor din lumea titlul onorifi c „Folcloristul anului în lumea turanică” turcă”, membră a colegiului de redacţie al revistelor (2003, Ankara), pentru contribuţia adusă la folclorul ştiinţifi ce şi al almanahurilor literare „Mıllı folklo- şi cultura turanică, a obţinut Premiul Internaţional ru” (Ankara, Turcia), „Turnеlar” (Cipru), «Вестник pentru aportul în dezvoltarea folclorului, literaturii Тюркского мира» (Mahacikala, Daghestan, Rusia),

nr. 2(25), iunie 2012 - 131 Akademos

„Günsel sanaat” (Alanya, Turcia). Evdochia Soro- În anul curent, cu ocazia aniversării unui pătrar ceanu este reprezentantul permanent al Republicii de veac de la reinstituţionalizarea găgăuzologiei la Moldova în „Uniunea femeilor turce din ţările bal- Academia de Ştiinţe a Moldovei, au fost planifi ca- canice” („Balkan Türk Kadınlar Birliği”). te mai multe acţiuni ştiinţifi ce prilejuite de eveni- Actualmente, colaboratorii Sectorului „Etno- ment. Primul dintre acestea a fost cel de-al VIII- logia găgăuzilor” investighează o temă integrală lea Simpozion de heraldică, dedicat simbolurilor – „Găgăuzii în spaţiul etnocultural al Republicii găgăuzilor şi organizat în ziua de 5 aprilie 2012 în Moldova”, care presupune un spectru larg de cer- Sala mică a AŞM de Institutul Patrimoniului Cul- cetări în domeniul culturii tradiţional-materiale a tural în colaborare cu Societatea de Genealogie, comunităţii etnice a găgăuzilor. Aceste cercetări vor Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” şi Comitetul permite elucidarea sistemului de valori tradiţiona- le ale poporului găgăuz, specifi carea factorilor de Executiv al UTA Găgăuzia. Urmează alte manifes- consolidare în spaţiul etnocultural moldovenesc şi a tări la Chişinău şi Comrat în iulie, septembrie şi rezultatelor interacţiunilor interetnice. octombrie.

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative, în cadrul studioului personal al maestrului

132 - nr. 2(25), iunie 2012 Heraldică

SIMBOLURI HERALDICE ACADEMICE NOI (IV)1

Dr. Silviu ANDRIEŞ-TABAC

THE NEW ACADEMICAL HERALDIC SYM- BOLS (IV) The process of elaboration of the coats of arms and fl ags of academic institutes is continuing. The Institute of Education Sciences has approved his symbols in 2011. The new symbols of the Institute created by the author and painter Iurie Caminschi is settled in a spirit of the university heraldry, as well as new symbols of other two universities from the Fig.1. Stema Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei system of the Academy of Sciences, which were also designed by the same author and artist as State University of Moldova (2006) and State Pedagogical University „Ion Creangă” from Chişinău (2010).

Aprobarea stemei şi drapelului Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei la sfârşitul anului 2011 a prile- Fig.2. Drapelul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei juit o nouă fasciculă a serialului nostru heraldic. Cu această ocazie, prezentăm şi simbolurile a două din- de aur; scutul timbrat de un beret universitar ne- tre cele mai importante universităţi din ţara noastră gru, cu ciucure de aur; deviza, cu litere negre pe o – Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea panglică de aur: „Sciencia et educatio nobilitant” Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău – („Ştiinţa şi educaţia înnobilează”) (fi g. 1). ambele subordonate ştiinţifi c sistemului Academiei Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiula- de Ştiinţe a Moldovei. Deşi stemele şi drapelele lor ră (2:3), albă, având în centru stema Institutului sunt mai vechi ca ofi cializare, ele nu au fost publica- (fi g. 2). te în studiile noastre precedente destinate heraldicii Explicaţia mobilelor este următoarea. corporative academice şi universitare, fapt care, ală- Stema Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei a fost turi de interesul mediilor academice, a determinat concepută în conformitate cu normele formale sta- recuperarea istoriografi că. bilite pentru blazoanele universitare din Republica Moldova2. Acest lucru se referă atât la forma scutu- I. Stema şi drapelul Institutului de Ştiinţe ale lui heraldic (rectangular cu vârful rotunjit), cât şi la Educaţiei decorurile exterioare ale scutului (beretul universi- Simbolurile Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, tar, panglica cu deviză). la iniţiativa directorului Lilia Pogolşa, au fost elabo- În acelaşi timp, culoarea albastru-azur a câm- pului scutului stemei a fost aleasă pentru a marca rate de autorul acestui articol şi desenate de pictorul apartenenţa Institutului la sistemul de instituţii ale Iurie Caminschi. Aprobarea lor s-a făcut la Consiliul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Astfel, culoarea Ştiinţifi co-didactic al Institutului din 25 octombrie albastră a scutului are aceeaşi semnifi caţie ca şi în 2011 (proces-verbal nr. 15) şi la Comisia Naţională simbolurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi ale de Heraldică a Republicii Moldova în şedinţa din altor institute3. 31 octombrie 2011 (proces-verbal nr. 85-IV). Stema reprezintă: pe albastru-azur, două 2 Vezi: Silviu Andrieş-Tabac, Heraldica universitară în Re- mâini de argint, ieşind din colţul senestru superior publica Moldova, în „Arta-2003”, Chişinău, 2003, p. 69-76: şi din colţul dextru inferior ale scutului şi transmi- 8 fi g. ţând una alteia o carte de aur, totul fl ancat de un 3 Silviu Andrieş-Tabac, Simbolurile ofi ciale ale Academiei de soare-răsare şi un soare-apune, ambii de asemenea Ştiinţe a Moldovei, în „Akademos. Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi arta”, 2006, nr. 2 (3), ediţie aniversativă „AŞM la 60 de ani”, p. 6-13: 11 fi g.; Idem, Un nou pas în promovarea 1 (I), în „Akademos. Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi artă”, heraldicii academice: simbolurile Institutului Patrimoniului 2008, nr. 3 (10), p. 111-113; (II), în ibidem, 2009, nr. 1 (12), Cultural, în „Akademos. Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi p. 110-112; (III), în ibidem, 2009, nr. 4 (15), p. 135-136. arta”, 2008, nr. 1-2 (9), p. 108-109: 2 fi g.

nr. 2(25), iunie 2012 - 133 Akademos

Prima mobilă heraldică ca importanţă în acest retului simbolizează poziţia superioară a Institutului blazon este cartea. În general, cartea este un simbol de Ştiinţe ale Educaţiei în ierarhia instituţiilor legate universal al ştiinţei şi înţelepciunii şi însemnul tra- de învăţământ din Republica Moldova. diţional al majorităţii stemelor instituţiilor legate de Deviza „Sciencia et educatio nobilitant” („Şti- învăţământ. În acelaşi timp, ridicată la un alt nivel inţa şi educaţia înnobilează”) a fost aleasă de cola- al înţelegerii, cartea reprezintă un simbol al univer- boratorii institutului-înşişi şi exprimă crezul colec- sului însuşi – simbol cuprinzând totalitatea legilor tivului. şi tainelor divine care nu sunt dezvăluite decât celor Drapelul a fost elaborat în baza stemei, în for- iniţiaţi4. În heraldică cartea poate fi reprezentată în mula tradiţională pentru stindardele instituţiilor de două forme: închisă sau deschisă5. Cartea închisă învăţământ şi academice din Republica Moldova. este un simbol mai vechi şi are o reprezentare tradiţi- Albul pânzei prinse de hampă simbolizează inocen- onală, inversată faţă de obişnuinţa omului european ţa, curăţenia intenţiilor, înţelepciunea, dar şi albul contemporan, cu o vădită aluzie la Biblie – Cartea fi lei de hârtie pe care se fi xează cunoştinţele pentru Cărţilor. O carte închisă semnifi că materia virgină şi a fi perpetuate. plină de taină; odată deschisă ea îşi lasă înţeles con- II. Stema şi drapelul Universităţii de Stat din 6 ţinutul celui iniţiat şi semnifi că materia fecundată . Moldova Astfel, cartea închisă plină de înţelepciune reprezin- tă tentaţia cunoaşterii şi este aici simbolul direct al forurilor de iniţiere în ştiinţe. Cele două mâini de argint transmiţând una al- teia cartea de aur simbolizează transmiterea cunoş- tinţelor, deprinderilor, principiilor educaţionale de la o generaţie la alta şi marchează legătura dintre profesor şi elev în cel mai larg sens al celor două noţiuni. Cei doi sori fl ancând mâinile cu cartea – un soa- re-răsare (fr. soleil levant) şi un soare-apune (fr. so- leil couchant) – exprimă ideea continuităţii instruirii şi educaţiei: de dis-de-dimineaţă până seara târziu, din an în an, de la naşterea vieţii umane până la Fig. 3. Stema Universităţii de Stat din Moldova stingerea ei, din generaţie în generaţie. Aurul este smaltul heraldic normal al acestui astru şi simboli- zează lumina naturală, lumina divină, dar şi lumina minţii. Scutul este timbrat de un beret universitar, nu- mit şi tocă, – unul din cele patru (alături de catedră, cartea deschisă şi inelul de aur) însemne ale funcţi- ei de profesor în evul mediu7, astăzi utilizat numai Fig. 4. Drapelul Universităţii de Stat din Moldova în cadrul unor ceremonii universitare ofi ciale, atât de profesori, cât şi de studenţi. De obicei, beretul Simbolurile Universităţii de Stat din Moldova pentru universitari era de culoare neagră8, culoare au fost elaborate la iniţiativa rectorului Gheorghe păstrată şi în această stemă. Ciucurele de aur al be- Rusnac şi a prorectorului Petru Gaugaş, de sub- semnatul, şi desenate de pictorul Iurie Caminschi. 4 Jean Chevalier, Alain Geerbrant, Dicţionar de simboluri. Mi- Aprobarea lor s-a făcut la Senatul Universităţii din turi, vise, obiceiuri, gesturi, forme, fi guri, culori, numere, Bu- cureşti, Editura Artemis, 1995, vol. 1, p. 254. 12 septembrie 2006 (proces-verbal nr. 1) şi la Co- misia Naţională de Heraldică a Republicii Moldova 5 Ottfried Neubecker, Le grand livre de l’Héraldique. L’his- toire, l’art et la science du blason, Paris, édition Bordas, 1995, în şedinţa din 21 septembrie 2006 (proces-verbal p. 240-241. nr. 138-III). 6 Jean Chevalier, Alain Geerbrant, op. cit., vol. 1, p. 254-255. Stema reprezintă: pe verde, un cap de bour de 7 Jacques Le Goff, Intelectualii în Evul mediu, Bucureşti, Me- aur, având între coarne o stea cu cinci raze de ace- ridiane, 1994, p. 94. laşi metal, fl ancat la dextra de o roză heraldică, iar 8 Герман Вейс, История цивилизации. Новое время. XIV- la senestra de o semilună conturnată, ambele de ar- XIX вв., том. III, Москва, Ексмо-Пресс, 1998, с. 103. gint, şi însoţit de trei cărţi, de asemenea de argint;

134 - nr. 2(25), iunie 2012 Heraldică scutul timbrat de un beret universitar negru, cu ciu- III. Stema şi drapelul Universităţii Pedago- cure de aur; deviza, cu litere negre pe o panglică gice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău de aur: „Vitae discimus” („Pentru viaţă învăţăm”) (fi g. 3). Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3), albă, având în centru stema Universităţii (fi g. 4). Explicaţia mobilelor este următoarea. Culoarea verde a câmpului scutului este culoa- rea distinctivă corporativă a Universităţii de Stat din Moldova, care a fost aprobată ca atare prin decizia Senatului USM din 29 iunie 2004 (proces-verbal nr. 13). În heraldică verdele este culoarea destinu- lui şi speranţei, a naturii şi sănătăţii, a prospeţimii şi tinereţii, a frumuseţii şi bucuriei. Dintre planete, verdele heraldic se asociază cu Venus, iar dintre pie- 9 trele preţioase, cu smaraldul . Fig. 5. Stema Universităţii Pedagogice de Stat Capul de bour, având între coarne o stea cu „Ion Creangă” din Chişinău; cinci raze şi fl ancat de roză semilună, reprezintă stema istorică a Ţării Moldovei, care se regăseşte şi în stema actuală a Republicii Moldova. Acest bla- zon vechi încorporat în stema USM marchează trei stări ale instituţiei: a) USM este o instituţie univer- sitară din Moldova; b) USM este o instituţie univer- sitară de stat; c) USM este o instituţie universitară de nivel naţional. În acelaşi timp, capul de bour de Fig. 6. Drapelul Universităţii Pedagogice de Stat aur, plasat în câmp verde face aluzie la culorile ca- „Ion Creangă” din Chişinău sei Muşatinilor, cunoscute cel puţin din timpul lui Cu toate că au existat tentative mai vechi de ela- 10 Ştefan cel Mare . borare a simbolurilor Universităţii Pedagogice de Cel de-al doilea element ca importanţă al stemei Stat „Ion Creangă” din Chişinău, cristalizarea aces- se compune din trei cărţi care însoţesc stema mol- tora s-a produs abia în 2010, la iniţiativa actualului dovenească. Trecând peste semnifi caţia generală a rector Nicolae Chicuş, pe atunci decan al Facultăţii cărţii deja explicată mai sus, vom remarca faptul că de Istorie, care a fost sprijinit în această activitate de triplarea emblemei cărţii în această stemă se referă istoricul Aurel Tverdohleb. Stema şi drapelul uni- la faptul că USM pregăteşte specialişti în trei do- versităţii au fost elaborate de autorul acestui articol menii mari: ştiinţe umanistice, ştiinţe ale naturii şi 11 şi desenate de pictorul Iurie Caminschi. Aprobarea ştiinţe exacte . lor s-a făcut la Senatul Universităţii din 23 iunie Stema a fost elaborată în conformitate cu nor- 2011 (proces-verbal nr. 11) şi la Comisia Naţională mele stabilite pentru blazoanele universitare din de Heraldică a Republicii Moldova în şedinţa din Republica Moldova12. Acest lucru se referă atât la 11 noiembrie 2010 (proces-verbal nr. 69-IV). forma scutului heraldic cât şi la decorurile exteri- Stema reprezintă: pe albastru, o creangă bătrâ- oare ale lui. nă de măr aşezată în bară, cu vârful în jos, de aur, Deviza „Vitae discimus” („Pentru viaţă învă- înfl orită de argint şi însoţită în câmpul liber de o ţăm”) exprimă crezul corpului profesoral şi al ab- acvilă conturnată de aur stând pe o carte de argint; solvenţilor USM. scutul timbrat de un beret universitar negru, cu ciu- Drapelul a fost elaborat în baza stemei. cure de aur; deviza, cu litere negre pe o panglică 9 Ottfried Neubecker, op. cit, p. 86. de aur: „Disce ut doceas” („Învaţă pentru ca să-i 10 Dan Cernovodeanu, Evoluţia armeriilor Ţărilor Române de înveţi pe alţii”) (fi g. 5). la apariţia lor şi până în zilele noastre (sec. XIII-XX), Brăila, Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2005, p. 139-142. (2:3), albă, având în centru stema Universităţii 11 Valeriu Cozma, Istoria Universităţii de Stat din Moldova (1946-1996), Chişinău, 1996, p. 9. (fi g. 6). 12 Explicaţia mobilelor este următoarea. Vezi: Silviu Andrieş-Tabac, Heraldica universitară în Republica Moldova… Culoarea albastră a câmpului scutului stemei

nr. 2(25), iunie 2012 - 135 Akademos a fost aleasă de Universitate pentru semnifi caţiile valoarea şi prestigiul Universităţii Pedagogice de obişnuite ale albastrului de smalt heraldic al perse- Stat „Ion Creangă” din Chişinău. În acelaşi timp, verenţei şi fi delităţii, de culoare identitară a Euro- această ramură bătrână înfl oreşte copios, în semn pei şi a civilizaţiei europene, astfel exprimându-se că este încă în stare să rodească, şi aceste fl ori sunt ataşamentul faţă de valorile occidentale13. Este de de argint (albe), deoarece argintul (albul) heraldic remarcat şi imaginea romantică a albastrului ca o este culoarea inocenţei, curăţeniei, înţelepciunii. culoare a infi nitului, a aspiraţiilor înalte şi a viselor. Astfel, bătrânul trunchi al mărului de aur constituit Dintre planete, azurul heraldic se asociază cu Jupi- din corpul profesoral dă roadă unor fl ori de argint – ter, iar dintre pietrele preţioase, cu safi rul14. studenţi şi viitori pedagogi – cu inima şi gândurile Prima mobilă heraldică ca importanţă în acest curate, care îşi vor împărtăşi înţelepciunea lor elevi- blazon este creanga înfl orită de măr. Alegerea aces- lor din şcoli. În acest context cromatic, ca o întărire a bunei alegeri a smalturilor heraldice, poate fi citat tei embleme se datorează câtorva considerente. şi un colind popular referitor la mărul din Rai: „un În primul rând, creanga apare ca armă grăitoare, boier bătrân (...)/ ce-mi are locuţ bun în Rai,/ unde-s cu referinţă directă la numele patronului spiritual al mese-ntinse/ şi făclii aprinse./ Jur-prejur de mese,/ Universităţii – clasicul literaturii române Ion Crean- scaune girese;/ din mijloc de mese,/ măru-i mărgă- gă. Se ştie că acesta nu a avut o stemă de familie rit,/ măru-i înfl orit,/ fl orile-s de-argint,/ merele-s de sau personală cunoscută, încât apelarea retroactivă aur”18. În sfârşit, pentru a încheia subiectul croma- la cel mai simplu şi universal procedeu heraldic de tic, merită a fi citat versul „fl ori dalbe de măr”, atât simbolizare – procedeul armelor grăitoare – apare de frecvent în colindul popular. ca o soluţie simplă, fără pretenţii şi extrem de indi- Cea de-a doua emblemă ca importanţă în aceas- vidualizatoare. tă stemă este cartea, cu semnifi caţiile cunoscute. În al doilea rând, prezenţa crengii de măr se da- Cartea este de argint din acelaşi motiv al dorinţei torează faptului că mărul este copacul care rodeşte de a marca inocenţa cititorului ei, curăţenia inten- fructul cunoaşterii binelui şi răului15. În tradiţia fol- ţiilor lui, dar şi a intenţiilor autorului, înţelepciunea clorică românească mărul apare ca arborele biblic intrinsecă. al vieţii (substitut biblic al bradului), arborele pa- Cea de-a treia mobilă distinctă a blazonului uni- radisului, căruia i se datorează atât pedeapsa pen- versitar este acvila de aur. Apare în poziţie heral- tru încălcarea interdicţiei divine, cât şi recompen- dizată şi smaltată de aur deoarece este preluată din sa divină, căci sub umbra mărului stă masa întinsă stema în vigoare a municipiului Chişinău19 şi sem- cu bunătăţile raiului şi la umbra lui se văd stând la nifi că faptul că Universitatea „Ion Creangă” se afl ă masă Dumnezeu cu sfi nţii atunci când se deschid în acest oraş. Acvila este conturnată în semn de cur- cerurile16. toazie faţă de creanga de măr spre care îşi îndreaptă În fi ne, cel de-al treilea motiv pentru desemna- privirea. Ea stă pe carte ca pe un soclu, parcă stăpâ- rea ramurii de măr ca emblemă este semnifi caţia mi- nind-o, parcă fi ind înălţată de carte. tologică a mărului ca fruct al tinereţii şi întineririi, al Beretul universitar negru cu ciucure de aur are prospeţimii şi reînnoirii, al regenerării vieţii, în mai acelaşi rol ca şi în stema precedentă. multe mitologii17, inclusiv cea românească. Deviza „Disce ut doceas” („Învaţă pentru ca să-i înveţi pe alţii”) a fost aleasă de universitarii-înşişi şi Aceloraşi trei considerente li se datorează chi- exprimă crezul corpului profesoral, al studenţilor şi pul şi cromatica crengii de măr. Aceasta apare de al absolvenţilor Universităţii. Este un dicton celebru aur pentru că este o părticică din mărul cu mere de din latina medievală20. aur din Rai. Aurul este de asemenea un simbol he- Drapelul a fost elaborat în baza stemei, în for- raldic al vechimii şi nobleţei, semnifi caţie accentu- mula tradiţională pentru stindardele universitare din ată prin bătrâneţea ramurii, cu aluzie la vechimea, Republica Moldova. 13 Michel Pastoreau, Dictionnaire des couleurs de notre temps. 18 Colind cules de Sabin Drăgoi, citat după: Romulus Vulcă- Symbolique et société, Paris, Édition Bonneton, 1992, p. 31-33; nescu, op. cit., p. 366. Idem, Albastru. Istoria unei culori, traducere din franceză de 19 Em. Galaicu-Păun, Chişinău, Cartier, 2006, 232 p., (Colecţia Silviu Andrieş-Tabac, Heraldica Chişinăului: trecut şi viitor, „Cartier istoric”). în „Pergament. Anuarul arhivelor Republicii Moldova”, I (1998), 14 Chişinău, 1999, p. 109-126: il.; Idem, Simbolurile Chişinăului, în Ottfried Neubecker, op. cit., p. 86. „Cugetul”, Chişinău, 2000, nr. 3, p. 8-22+9 fi g. col. pe coperta 2; 15 Jean Chevalier, Alain Geerbrant, op. cit., vol. 2, p. 283. Idem, Simbolurile municipiului Chişinău, în „Limba Română”, Chişinău, 2003, nr. 4-5, aprilie-mai, p. 33-38. 16 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Bucureşti, Editura 20 Academiei RSR, 1987, p. 485, 487. Eugen Munteanu, Lucia-Gabriela Munteanu, Aeterna Latini- 17 tas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină, Jean Chevalier, Alain Geerbrant, op. cit., vol. 2, p. 284. Iaşi, Polirom, 1996, p. 71. 136 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară

GRIGORE VIERU, Cimpoi. De fapt, prin aceşti doi mari cărturari ai Ba- sarabiei, Theodor Codreanu aprofundează, în primă POETUL DIMINEŢII fază, opera lui Vieru, ca apoi, să intuiască momente şi AL BUCURIEI SOLARE inedite, originale în demersu-i critic atractiv. Savant de mare probitate profesională, Theodor Codreanu, are mai întâi grijă să treacă în Florentina Narcisa BOLDEANU revistă principalele opinii care au fost lansate ante- doctorandă, România rior, inclusiv consacrarea unională. Scriitori, tradu- cători şi critici din republicile ex-sovietice au obser- vat cu toţii, în primul rând, naturaleţea, spontanei- GRIGORE VIERU: THE POET OF THE MOR- tatea, conştiinţa artistică şi ontologică (deosebită) a NING AND THE SOLAR JOY lui Grigore Vieru, motiv pentru care, în republicile Born and raised in the cradle of nature and being lor, l-au tradus, l-au comentat sau chiar l-au introdus permanentely connected to the mysteries of the cos- mic universe, Grigore Vieru has always been aware în manualele şcolare, în cărţile pentru copii. Temele of the fact that he was the legitimate son of the ve- majore ale liricii sale ajung astfel să fi e cunoscute getable nature. This is one of the reasons his poe- de marii critici din URSS. De exemplu, criticul rus try is chromathically embelished by fl oral symbols, Iurii Surovţev, remarcând motivele poetice ale found especially in the folklore. This archaic style lui Vieru, scria în ziarului ofi cios „Pravda”: „Gr. has its roots in the moments of celebration from his Vieru are darul de a ridica plasticitatea versurilor mother’s clay house, when the walls of the chambers sale până la monumentalitate, de a ne comunica – cu were dressed in all kind of fabrics, like grooms. The- desăvârşire real, concret, vizibil şi auditiv – măreţia se elements are found in Eminescu’s maturity poetry a ceea ce este necesar omului. Pacea. Munca. Iubi- as well, except the fact that the star and other cosmic rea. Şi ca o întruchipare a tuturor acestora – Mama. elements seem to be „woven” in the sky, illustrating Mama-Patrie şi mama ta, despre care poetul a scris the cosmic connection between the two poles of the cutremurătorul său Reazem [2]. În timp ce Guram Universe, earth and heaven, human and divine. On Asatiani, într-o carte scrisă în 1981, a fost atras de the other hands, as the hermeneutic from Husi obser- obsesia poetului moldovean faţă de problema recu- ved, the poet identifi es the communication and his perării limbii strămoşeşti: „La Vieru, care tinde să mother’s eternal life in the vegetable nature: ” The vegetable nature, according to Vieru is the real su- pătrundă în cele mai complexe alternative ale con- blimation of his dead mother, brought to a new life temporaneităţii, am găsit răspuns la problema lim- because she is immortal and continues to live in the bii care-i frământă acum pe literaţii sovietici: poetul home, green grass or fl owers ’’. trebuie să aibă senzaţia forţei primordiale a cuvân- tului faţă de materialul verbal” [3, p. 35]. O deosebită atenţie acordă autorul monografi ei Până în prezent, în Republica Moldova şi Ro- criticii autohtone din Republica Moldova, realiza- mânia, au fost editate peste douăzeci de studii mo- tă de „vierologii” Mihai Cimpoi şi Mihail Dolgan. nografi ce dezbătând cele mai diverse aspecte ale În micromonografaia de debut „Mirajul copilăriei” operei lui Grigore Vieru (1935-2009), poetul cel (1963), Mihai Cimpoi, observă Theodor Codreanu, mai îndrăgit al românilor de pretutindeni... Fapt surprinde puterea lui Grigore Vieru de a converti unic, care vorbeşte în mod elocvent despre popu- audibilul în vizual, adică temporalul în spaţial, fără laritatea fără seamăn a poeziei lui orfeice şi mesi- a cădea în pitorescul acuarelei; la poetul basarabean anice. Au semnat critici şi istorici literari cu nume, tema copilăriei se întregeşte cu o aură erotică, din distinşi publicişti şi lingvişti, poeţi şi preoţi de sea- care nu lipsesc suferinţele aspre, anumite drame ale mă, cărturari şi îndrăgostiţi ai verbului vierean plin pământului roditor: „Majoritatea versurilor lui Vie- de vrajă. Duminica mare a lui Grigore Vieru [1] a ru au caracter de împărtăşire cu misterele pământu- criticului şi istoricului literar Theodor Codreanu din lui şi ale universului, unele sunt cântece de lume sau Huşi (România) se numără printre cele mai repre- ceremoniale care relevă o comunicare erotică cu tot zentative şi incitante lucrări care propun cititorului ce ne înconjoară, o cucernică înfi orare în faţa feno- o imagine critică asupra poetului basarabean pe cât menelor, de unde şi aerul de ritual, de baladă sau de de multiaspectuală, pe atât şi de substanţializată. legendă” [4]. Autorul surprinde şi sistematizează diferite atitudini Vorbind despre realizările exegetului Mihail critice cu privire la opera lui Vieru, operând cu ca- Dolgan cu privire la interpretarea operei vierene, tegorii ontologice şi estetice largi. Încercările sale Theodor Codreanu accentuează ideea prezenţei unui hermeneutice îl apropie de estetica şi aparatul critic critic original, care se preocupă nu doar de temele al lui Mihail Dolgan, dar şi de cele ale lui Mihai

nr. 2(25), iunie 2012 - 137 Akademos convenţionale arhicunoscute printre care: (anti)răz- a fost canonizat, înaintea criticilor, de către popor, boiul, idealurile umaniste, poezia pentru copii, con- prin participarea naţională la înmormântare, încât siderate la modă de critica literară, ci şi de teme „cu se poate spune, vorba cronicarului, că l-a îngropat adevărat reprezentative ca imaginea mamei, drama ţara”[op. cit., p. 121]. Reproducem aici şi cel de- Basarabiei ş.a., dar cred că studiul cel mai impor- al şaselea argument, în care Th. Codreanu, pe linia tant al lui Mihail Dolgan despre poet este Dialogis- inaugurată de M. Dolgan, vorbeşte despre conşti- mul discursului liric al lui Grigore Vieru, publicat inţa estetică a Cărţii poetului basarabean: „Simţul în volumul Literatura română postbelică (1998). canonic al lui Grigore Vieru, ca supremă conştiinţă Într-adevăr, poezia lui Grigore Vieru este colocvia- estetică, s-a refl ectat în uriaşa trudă a Cărţii. Ştia că lă, iar nu monologală, ca în cazul majorităţii liricilor. un mare poet nu poate să scrie decât o singură Car- S-ar putea să fi e particularitatea cea mai pregnantă te, la care el a trudit întreaga viaţă: o singură carte, a tipului de modernitate cultivat de Vieru” (mono- dar arată adânc şi semănată bine, cum zice într-o grafi a recenzată, p. 66). Tot la M. Dolgan, Theodor mărturie. Această atitudine contrazice părerea unora Codreanu găseşte inedită comparaţia „frapantă” pe că estetica lui Vieru este una tradiţionalistă, anacro- care o face cu poetul francez Alain Bosquet: „Poema nică. Conştiinţa estetică a Cărţii este una modernă, din 1984 a lui Alain Bosquet Unde e pâinea? sea- de care a fost obsedat unul dintre marii întemeie- mănă izbitor cu celebrul Formular vierean. Mihail tori ai modernităţii, Mallarmé. Numai Eminescu, în Dolgan crede că e vorba de vădite infl uenţe tacite. a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a mai avut Se ştie că poezia Formular a avut ecou, la vremea această exigenţă pe care a împins-o până la ultime- ei, în Franţa, Finlanda, Bulgaria, Germania, Rusia şi le consecinţe ale perfecţiunii estetice. Vieru a fost în republicile ex-sovietice. Mai mult, Alain Bosquet veşnic nemulţumit de forma poemelor sale, lucrând a tradus din poezia românească în franceză, dar şi multe variante, grijă pe care el a extins-o şi asupra din poezia din fostele republici sovietice, cunoscând articolelor”[op. cit., p. 124]. lirica lui Grigore Vieru”[op. cit. p. 68]. Grigore Vieru nu a fost doar poet al cetăţii, aşa Theodor Codreanu observă că în România inter- cum adesea a fost supranumit, ci, mai mult, a ieşit venţiile critice, reacţiile sunt mult mai puţine decât în cetate luptând pentru cauzele sale spirituale şi ale în Republica Moldova şi, de cele mai multe ori, ros- familiei extinse – naţiunea. În acest sens, Nicolae tite în funcţie de tabără, dar acest fapt este pus sub Dabija aprecia că poetul s-a identifi cat nu doar cu aspectul că autorul basarabean este „gustat” de pu- sine, ci cu fi inţa colectivă, fi ind astfel mai mult decât blicul larg, exceptând câteva situaţii de altă natură, un poet, fi ind un destin. Destinul tragic al naţiunii apărute abia după 1989. Cert este că odată ce poetul este, în fond, destinul poetului. Suferinţele mamei şi-a atins visul, acela de a călca pe pământ româ- sunt suferinţele patriei, şi invers. Conştiinţa civică nesc, au şi apărut primele reacţii critice acuzatoare. a poetului porneşte din satul natal, din casa de lut a Relevante sunt cele publicate în reviste, antologii, mamei când, copil fi ind, poetul descoperă o limbă monografi i sau dicţionare semnate de Nichita Stă- asemănătoare rostită de ţăranii ce trudeau dealurile nescu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Nicolae Ma- satului Miorcani, situat pe partea dreaptă a Prutului. nolescu, Alex Ştefănescu, Adrian Păunescu, Victor Batjocorirea familiei sale prin confi scarea pămân- Crăciun, Edgar Papu, Ion Rotaru, Stelian Gruia, Fă- tului, batjocorirea bisericii prin transformarea lă- nuş Băileşteanu, Virgil Nistru Ţigănuş etc. caşului în magazie militară, precum şi batjocorirea Un aspect care ne atrage atenţia sunt cele Zece şcolilor prin înlocuirea abecedarelor şi a învăţători- argumente pentru intrarea în „canonul literar”, în lor, starea constantă de război, toate construiesc dra- care autorul monografi ei insistă argumentat asupra ma poetului, drama întregii Basarabiei, pe care, cu faptului că specialiştii, cititorii în genere trebuie măiestrie, Gr. Vieru a conturat-o cu lacrimi în vers: să-l considere pe poetul basarabean ca făcând parte „Întreaga fi inţă basarabeană, batjocorită şi umilită din adevărata istorie a literaturii române. Desigur, timp de două veacuri de către stăpânele purtătoare tonul este unul polemic, materialul fi ind redactat de cnut, s-a aciuat răbdătoare în fi rea acestui bărbat imediat după trecerea poetului în nefi inţă. Practic, şi, deodată, s-a produs acea ieşire-din-ascundere pe criticul cere canonizarea literară a poetului basa- care grecii de felul lui Platon o numeau alétheia. A rabean, chiar dacă recunoaşte că acesta nu este, în ieşit din ascundere, prin Grigore Vieru, inconştien- spaţiul românesc, o personalitate de talia lui Emi- tul colectiv, cum îl numea C. G. Jung, iar meritul nescu: „Această recunoaştere, imediat după moar- de căpătâi al basarabeanului e că s-a lăsat invadat, te, poate să însemne intrarea în canonul literar în personant (cum ar zice Blaga) de acesta şi, astfel, împrejurări singulare, dar, poate fi şi un dezavan- poetul a fost hărăzit să devină reprezentativ nu pen- taj, depistabil ceva mai târziu. În orice caz, Vieru tru o modă, nu pentru cine ştie ce experimente poe-

138 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară tice, nu pentru jonglerii de vorbe, ci pentru destinul făureşte în cuvânt. Altfel spus, Vieru poartă senti- neamului românesc”[op. cit., p. 140]. mentul că Poetul este însăşi creaţia exclusivă a lim- Relevante, din punct de vedere critic, sunt situ- bii strămoşeşti. De aceea unul din aforismele sale aţiile comparative pe care Th. Codreanu întrevede răsună aşa: Toate zilele mele izvorăsc şi se înalţă din între temele abordate în lirica profund ontologică a adâncul şi din puterea Limbii Materne. lui Grigore Vieru şi cea a lui Nichita Stănescu sau Totodată, criticul de la Huşi admite ipoteza că George Bacovia. De exemplu, problema maternită- Grigore Vieru nu s-a mulţumit doar cu ideea de a ţii discutată în oglinda Vieru-Bacovia capătă rezo- fi o personalitate rezistentă prin cultura limbii şi a nanţe speciale în simbolistica poeticii universale: poeziei sau un gazetar şi tribun incomod pentru re- „…Bacovia (…) a sublimat netipic prezenţa mamei gimurile care s-au perindat la putere, ci, mai mult, a în simbolismul ontologic al elementelor primordia- căutat să restaureze tezaurul arhaic al poporului său, le pământul şi apa, care invadează imaginarul său „scormonind” în folclor cele mai frumoase cântece poetic. Şi asta în perspectiva a ceea ce am numit ne- şi idei. De aici Mihai Cimpoi va identifi ca în poezia gativul stilistic, „produsul”-grund al „complexului şi aforistica [6] lui Vieru, existenţa unei veritabile Bacovia”. Grigore Vieru, în schimb, reconverteşte fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii negativul existenţial (necurmatele suferinţe ale co- arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâşiere ge- pilăriei şi ale adolescenţei, asupra cărora poetul a ografi că produsă de graniţa de pe Prut, din dorinţa insistat în nenumărate rânduri), în pozitiv fi inţial şi, de a se întoarce acasă, în inima Carpaţilor. Herme- mai departe, stilistic, confi rmând încă o dată „anti- neutul român vorbeşte, ca şi Mihai Cimpoi, despre bacovianismul” său din oglindă. Nici Vieru şi nici destinul ulisian pe care îl are Basarabia şi Poetul. Bacovia nu pot intra în cadrele psihologiei abisale Odată cu programul de recuperare a limbii ma- a „bastardului”. Dar dacă ei au putut fi asimilaţi cu terne, poetul recuperează folclorul, casa natală, pa- „orfanul”, în chip amăgitor Bacovia, însă declarat – tria şi, nu în cele din urmă, fratele. Mitopo(i)etica la Vieru, şi aici trebuie foarte atent nuanţate faptele, lui Grigore Vieru este una a fraternităţii, chiar în fi indcă autorul basarabean nu s-a lepădat niciodată sensul cel mai înalt, biblic. Cu toate acestea, auto- de fi inţa mamei reale în căutarea alteia mai „bune”, rul suportă dezamăgiri atunci când fratele român îi încât, din acest punct de vedere, el nu mai are ni- întoarce spatele, atunci când apa Prutului nu mai mic din visătoria romantică, de care uneori a fost poartă limpezimea ochilor divini. Totuşi, Th. Cod- acuzat sau etichetat. Dimpotrivă, întreaga lui fi inţă reanu descoperă în poet un sufl et mereu optimist: „se umple” absorbant de fi inţa mamei, încât pon- „În recunoaşterea fratelui de către frate, Grigore derabilul devine imponderabil, pe când golirea de Vieru îşi pune toate nădejdile şi cu această aşteptare fi inţa mamei reale, la Bacovia, transformă orice im- a descins el în România, unde, din păcate, unii l-au ponderabil în greutatea de plumb ce anunţă căderea primit nu cu pâine, ci cu pietre. Degeaba a venit în vid. Nu e de mirare că fi inţa mamei vierene se libertatea – zice poetul – dacă fraţii nu se cunosc înalţă”[op. cit., p. 145]. Criticului Mihai Cimpoi i se între ei. Deplânge faptul că apele Prutului nu mai pare, pe bună dreptate, originală ipoteza lui Theodor au limpezimea ochilor lui Dumnezeu, pentru ca în Codreanu în care ni se precizează că Grigore Vieru oglinda lor să se poată privi şi să se recunoască fra- ne poate apărea ca un Bacovia întors: „un Bacovia ţii. Cum el nu are „pesimismul” lui Bacovia, cel la à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesu- care apele-oglinzi nu se limpezesc niciodată, are op- lui. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeţi timismul recunoaşterii fraterne”[op. cit., p. 209]. În cu structură antropologică asemănătoare”. Potrivit doar câteva linii ordonatoare în acest capitol criticul lui Mihai Cimpoi „Paradisul copilăriei lui Bacovia, român ne convinge că avem a face cu trei etape în alintat de maică-sa, cunoaşte o inversare, în cazul ceea ce priveşte ascensiunea tribunului, luptătoru- lui Vieru, a cărui copilărie infernală se toarnă în ti- lui Grigore Vieru: prima este aceea a rezistenţei prin pare materne paradisiace, prezenţa mamei umplând poezie, reductibilă la protejarea limbii materne; cea golurile” [5, p. 339]. de-a doua e depăşirea simplei rezistenţe prin con- Analizând cunoscutul poem al lui Grigore Vie- fruntarea cu realitatea ideologică; iar cea de-a treia ru În limba ta, poem dedicat lui A. Mateevici, Th. priveşte reintegrarea cu patria-mamă, realizarea Codreanu crede că poetul şi-a făcut din harul şi ra- concretă a programului întregirii. ţiunea sa un scut de apărare a limbii române, limba Începând abia cu al treilea capitol – Paideium acelora îngropaţi sub pietrele Prutului. Cu o alură – al monografi ei sale, Theodor Codreanu intră în mai mult fi ravă, dar misterioasă, decât de luptător, universul liric vierean. În această parte a lucrării poetul crede că a sa este menirea să păzească limba criticul discută detaliat elementele care construiesc maternă, cu atât mai mult cu cât el este acela care matricea poeziei vierene, pronunţându-se structurat,

nr. 2(25), iunie 2012 - 139 Akademos fără a se hazarda asupra vreunei situaţii estetice, cu în centrul căruia există un punct puternic (motivul privire la temele pe care, deja, le-am recunoscut şi în maternităţii). În jurul acestui punct gravitează toate aria de interes a altor critici. Totuşi, există în aborda- celelalte teme, printre care acea a copilăriei, a ma- rea lui Th. Codreanu o puternică infl uenţă venită în mei şi femeii, precum şi tema originilor, casa ca special din partea criticilor basarabeni Mihai Cim- loc primordial, ordonator al lumii. Criticul apasă pe poi şi Mihail Dolgan, în special în folosirea tehnici- ipoteza că poetul basarabean are deplina conştiinţă lor hermenutico-fi losofi ce (cum adesea întâlnim la că se identifi că arhetipal cu etnia şi umanitatea sa, M. Cimpoi), precum şi a analizelor semiotic-este- de unde „cel mai sigur punct arhetipal atoateadu- tice (cum adesea întâlnim la M. Dolgan). Mai e la nător este chiar copilăria. (…) Ca să-l parafrazăm mijloc ceva, capacitatea criticului de a se desprinde, pe Protagoras, pentru Vieru, copilăria este măsura la un moment dat, de modelele sale şi de a investiga tuturor lucrurilor. De exemplu, ţara şi zăpada se în manieră personală, eseistică-artistică şi polemi- măsoară cu copilăria: Câtă zăpadă şi câtă ţară în că, anumite motive întâlnite în poezia lui Vieru, pu- copilăria mea! În consecinţă, Basarabia nu poate fi nându-le în comparaţie cu motivele altor poeţi con- altceva decât un copil. Numai că un copil în scutece temporani. În fi ne, linia directoare care traversează de sârmă ghimpată, rupt de la sânul mamei” [op. lirica viereană, conturată de criticul Th. Codreanu, cit., p. 216-217]. Am putea spune că Theodor Co- este structurată tematic pe mai multe paliere, semn dreanu polemizează cu Mihai Cimpoi pe principiul că hermeneutul român operează în zona criticii după central al liricii vierene. Dacă pentru M. Cimpoi principiile călinesciene, unind în discursul său atât motivul maternităţii reprezintă punctul central, Th. funcţia majoră a motivelor poetice, stilul cât şi func- Codreanu promovează un alt punct de vedere, anu- ţia estetică a limbajului. În acest sens, pe culoarul me principiul infantil, cel al copilăriei. Relevante structural axial deschis de către critic întâlnim inter- sunt interpretările făcute la poemele Pădure, verde pretările făcute pe tema copilăriei (focarul energiilor pădure sau Făptura mamei. primare, izvorul adamic, cu lacrima lui salvatoare); Din critica lui Th. Codreanu desprindem o răs- tema principiului matern care, în imaginarul poetic turnare de situaţie. Principiul de bază al creaţiei vi- vierean, are întâietate; tema originilor, casa părin- erene, maternitatea, se întemeiază, la rându-i, pe alt tească reprezentând centrul fi inţial, centrul lumii, punct central, care este, aşa cum am precizat mai locul de refugiu în linişte(a) (universului), dar şi sus, copilăria. Argumentul este cu atât mai viguros de întoarcere la sânul matern; feminitatea este şi ea cu cât criticul aduce în dezbatere comparatistă atitu- adusă în dezbatere, acordându-i-se o atenţie deose- dinea eminesciană şi bacoviană: „Unii ar putea lesne bită (criticul subliniază că pentru poet, orice feme- specula că Vieru a rămas pe treapta orală, maternă ie este o repetiţie cu diferenţă ontologică a mamei a erosului, de unde şi rolul central acordat mamei în primordiale, avându-se adesea în vedere dialectica universul său poetic. De facto, „principiul” matern drumului alb-verde / alb reprezentând drumul ma- al mitului său personal se fundează, la rându-i, pe mei, cel verde reprezentând drumul iubitei, în timp un alt grund, pe legea abisală a creativităţii paideu- ce împreună – împletite – conştiinţa trecerii irever- mice a copilăriei. Asta înseamnă să recunoaştem că sibile a timpului); în ocheanul criticului întâlnim pentru Grigore Vieru nu principiul matern este izvo- şi tema fi inţei vegetale (poet al relaţiei natură-cos- rul izvoarelor, cum s-a afi rmat de către majoritatea mos); poetica elementelor (narcisismul, orfi smul, comentatorilor săi, pe urmele solidei demonstraţii a polifonismul, muzicalitatea); relaţia sacru-religios, lui Mihai Cimpoi, ci chiar copilăria cu lacrima ei cu toposul morţii (dialogul cu moartea), toposul lumi- tot şi care nu devine niciodată perlă, ci se conservă nii (zorile, apa – divină), a Duminicii Mari. în întreaga ei puritate ontologică. Ca şi criticii basarabeni Mihai Cimpoi şi Mi- Născut şi crescut în leagănul naturii, fi ind astfel hail Dolgan, care şi-au îndreptat judecăţile de va- conectat la tainele universului cosmic, Grigore Vie- loare către relaţia poezie-copilărie, Th. Codreanu ru a ştiut în permanenţă că este fi ul legitim al naturii ne (re)introduce în zona tematică, aducând pe de vegetale, motiv pentru care poezia sa este cromatic o parte consideraţii inedite, comparative, iar pe de îmbogăţită de simboluri fl orale, întâlnite în folclor. altă parte, o fi gură aproape geometrică ce ar putea „Natura vegetală este, la Vieru, sublimarea mamei ajuta posibilul cititor al poeziei vierene să înţelea- reale după moarte, adusă, altfel spus, la o nouă via- gă de ce poetul basarabean a rămas toată viaţa sa ţă, căci mama, înălţată la steaua ei, este nemuritoare, un copil pur, ca o Idee a lui Platon. Examinând în ea continuă să trăiască în patrie, în iarbă, în fl ori” ansamblu contribuţia lui Th. Codreanu cu privire [op. cit., p.248]. la critica adusă acestei teme, observăm că întreaga În cromatica verdelui care ne vede poetul sur- operă viereană se înfăţişează sub forma unui cerc, prinde prezenţa divinităţii, care, dacă ne iubeşte,

140 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară

îşi arată infi nitatea Sa din ipostaza de iarbă. Iarba fi ind cosubstanţial trupului Mântuitorului ca pâine devine în imaginarul poetic vierean un element pri- de împărtăşanie”[op. cit., p. 257]. mordial, din care pot fi descoperite adevăratele în- În concluzie, subscriem la această frumoasă ţelesuri ale copilăriei, ale iubirii, ale cosmosului. În metaforă critică, ce-l proiectează pe Grigore Vieru acest verde este cuprinsă întreaga natură organică, în cea mai atrăgătoare lumină: „Fiind un bacovian vegetală şi astrală. Păsările, albina, apa divină prin de contrast, Vieru a abandonat (asta e o certitudine) semnul rouăi, crângul, pământul, fl orile, femeia, co- şi alchimia negativă, atât de paradoxală. Reamin- pilul, stelele, luna – toate cunosc sângele dragostei, tesc, alchimiştii voiau să transmută plumbul în aur. care, potrivit poetului, este clorofi lic. Descoperind Bacovia a procedat à rebours: a degradat aurul în această stare cosmică, unică în literatura contempo- plumb. Grigore Vieru transformă vegetalul în aur. rană, poetul basarabean va izbăvi până şi moartea. Florile lui nu mai sunt de plumb, ci sunt fl ori de aur, E o glorie veşnică a iubirii, a suprapunerilor şi îm- fl ori de lumină” [op. cit.., p. 258]. binării elementelor. Datorită unor elemente croma- Bibliografi e tice de natură romantică, s-a lansat opinia că poetul 1. Codreanu Theodor, Duminica mare a lui Grigore ar fi un romantic în toată regula. Criticul Th. Cod- Vieru. – Iaşi: Princeps Edit, 2010. reanu, chiar dacă proclamă existenţa verdelui de 2. Iurii Surovţev, în „Pravda”, 5 septembrie 1983. Vieru apreciază totuşi că avem a face cu un alt tip 3. Guram Asatiani, Крылья и корни, Moscova, de romantism, faţă de cel întâlnit la Hölderlin sau 1981. Eminescu. Poetul basarabean ia şi din romantism, 4. Mihai Cimpoi, Mirajul copilăriei, ed. cit., p. 34, şi din sămănătorism, şi din simbolism, şi din post- apud Theodor Codreanu, op. cit., p. 19. 5. Mihai Cimpoi, Vieru, un Bacovia de semn întors. modernism atâta cât crede că are nevoie să-şi înfă- În. Theodor Codreanu, Duminica mare a lui Grigore Vie- ţişeze poezia solară. De altfel, Th. Codreanu argu- ru, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2010. mentează că Grigore Vieru este un poet al dimineţii, 6. Primul critic care se ocupă în mod analitic de afo- al răsăritului de soare, al lacrimii de rouă. Prăbuşi- rismele lui Vieru este Mihail Dolgan. A se consulta Afo- rea totului vegetal, spune criticul, ar însemna pen- ristica în gândirea poetică a lui Grigore Vieru sau setea tru poet o catastrofă cosmică, motiv pentru care în de înţelepciune existenţială. În: Grigore Vieru, adevăra- multe din poezii intrăm în zona liturgică: „vegetalul tul, Ed. Pentru literatură şi Artă, Chişinău, 2003.

Nicolae Coţofan. Farfurie decorativă. Şamotă pictată, Ø - 410 mm, 1982 (Din fondurile Muzeului Naţional de Artă)

nr. 2(25), iunie 2012 - 141 Akademos

ION DRUŢĂ, POETUL şi de prezentarea netradusă a frazelor şi textelor ruseşti (volumul nu s-a învrednicit de un corector SAU SEMNIFICAŢIA avizat care să-şi facă datoria, fapt în sine mult re- BALADELOR gretabil), lucrarea de faţă trebuie să fi e întâmpina- tă cu bucurie şi cu preţuirea cuvenită. Substanţa ei LUI CREŞTINE se constituie din două ample compartimente: unul, Îngerul supravieţuirii, un fel de curriculum vitae Acad. Mihail DOLGAN suplimentar, menit să înfăţişeze – cu noi argumen- te probante – ,,nesfârşitul război” cu oamenii pu- terii de la Chişinău şi Moscova întru promovarea ION DRUTA, THE POET OR THE SIGNIFI- CANCE OF HIS CHRISTIAN BALLADS propriilor opere, care răzbăteau spre cititor cu atâta The famous novelist and playwright, Ion Druta, difi cultate, inclusiv cu ,,şantiştii” în ale limbii şi cu has launched himself as a poet when publishing the ,,diversiunile ideologice” de tot felul, întruchipând, book Ingerul supravietuirii (The Angel of survival) astfel, destinul nefast al unui scriitor veşnic prigo- in year 2011 in Bucharest. The author calls his lyrics nit. Pe această cale se înlătură multe din falsurile şi „Christian ballads”. Ion Druta attacks in a highly cri- speculaţiile inventate. tical manner all the aspects of the Moldovan contem- Al doilea compartiment, principalul, Flori de porary life: social-political, spiritual, ethical, Chris- salcâm (p. 117-413), se compune din ,,balade creş- tian etc.; he even enters polemics with the Creator tineşti”, nişte ,,comunicări” – convorbiri sacre cu himself. Being a greater Bible interpreter, the author Dumnezeu, ,,şoptite în ceas de mare tulburare a frequently uses biblical phrases, the Ten Command- ments of the Lord. According to Druta, the book is sufl etului”, asupra treburilor lumeşti, asupra a tot ce „full of anxieties and fears, it is very personal and este sau ar trebui să fi e rostul existenţei umane, al intimate”. plugarului în plan universal. Într-adevăr, baladele creştineşti druţiene sunt îndelung trecute prin mi- rozna dulce-amăruie a fl orilor de salcâm, a acelui Verbul este / Unica, / Nestemata / copac singuratic (iată şi simbolul scriitorului însuşi), Noastră avere. / veşnic stârpit de prin grădini, din faţa caselor, de În zilele mari / Şi-n zilele / De cumpănă, / pe sub garduri, de nenorociţii mei pământeni, care El, / Verbul, / Ne va ajuta / habar n-aveau că-şi stârpesc norocul, zice întristat Să rămânem / În picioare, / Să ne păstrăm / autorul. Căci sărmanul salcâm, el, chiar şi în pădu- Faţa / Şi duhul, / Credinţa / Şi neamul. re e veşnic marginalizat de confraţii săi, mai undeva pe la margini, pe-o coastă hleioasă de deal, într-o Multul nu face bine. Sufl etul nu suportă presi- râpă afurisită, că, las, va prinde rădăcini, va merge uni. Există cărţi care nu pot fi şi nici nu trebuie citite bine şi acolo… Şi ,,merge bine”! Cartea este, după dintr-o răsufl are. Ceea ce a venit încet, picătură cu mărturisirea lui Druţă, ,,una de frământări şi zbu- picătură, poate fi însuşit numai în felul în care a ciume, este atât de personală, intimă, încât am stat venit. mulţi ani la cumpănă – poate fi ea tipărită, are rostul (Ion Druţă) s-o scot în lume, sau mai bine o păstrez în formă de În sfârşit, după atâtea îndelungate aşteptări ale manuscris personal!?” cititorului, ceea ce trebuia să se producă – s-a pro- Puţini cunosc faptul (chiar şi dintre specialişti) dus: Ion Druţă, cunoscutul romancier, dramaturg şi că Ion Druţă a intrat în lumea scrisului pe ,,poar- nuvelist, şi-a pus numele pe o carte întreagă de po- ta poeziei”. După cum se confesează în interviul ezii propriu-zise, intitulată sugestiv şi în duhul din 1973, Pentru mine a face literatură sau a face timpurilor răvăşite de astăzi – Îngerul supravieţui- teatru este un fel de a trăi (publicat la Cluj-Napo- rii (Mărturii şi spovedanii). Cartea a apărut în anul ca în ,,Tribuna”), precum şi în povestirea Horodişte 2011 la Bucureşti, la Editura Academiei Române, (1975), viitorul scriitor încă din copilărie a încercat prezentându-se ca un fel de preludiu ce anunţă apro- să compună versuri, scriind nişte poezii umoristice piata vârstă de 85 de ani ai scriitorului. De altfel, la – ,,la comandă”, cum am spune noi azi, prin care a aceeaşi editură a văzut lumina tiparului, în 2008, şi înveselit noul sat unde între timp s-a transferat cu drama istorică Maria Cantemir, ultima dragoste a întreaga-i familie. ,,Spuneam acolo stângaci, zice lui Petru cel Mare. Dincolo de mulţimea de greşeli Druţă, că în satul acela ,,erau şi iazuri trei, / unde se de tot felul, dincolo de schimonosirile de cuvinte joacă brotăcei, / dacă nu vreţi să mă credeţi, / mer- geţi mai la vale şi vedeţi”. Ceea ce l-a făcut cunos-

142 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară cut în tot satul a fost însă o baladă tristă compusă la pentru trudă, pentru ,,caznă şi chinuri”, care şi el moartea patriarhului, baladă ce începea cu versurile: urmează să fi e ,,arat”, ,,semănat”, ,,prăşit”, ,,cosit”, Tu, Miron, cât ai trăit, / Multe lucruri ai gândit.... „recoltat”, ocrotit de secetă şi de grindină. Numai Aceste şi alte poezii, adunate într-un caiet, l-au fă- că acest ,,pământ” se numeşte altfel: limba mater- cut pe autor să se pătrundă de timpuriu de faptul că nă, ,,matca graiului matern”, unde ,,Ca peste tot/ a fi scriitor este o mare meserie şi o mare misiune Se ară,/ Se samănă,/ Şi se îngrijesc/ Semănăturile,/ (a făcut în această privinţă chiar o ,,teorie” ipote- Până la cules”. ,,Plugarul nu va merge/ La arat,/ tică). Îndeletnicirile nu au fost întâmplătoare, nici Dacă nu ştie bine/ Cu ce va însămânţa/ Arătura./ trecătoare, cum au loc în atâtea şi atâtea cazuri. Ele, „Cu cuvinte,/ Fiule”. Ce fel? „Cuvinte bune,/Lumi- cu timpul, au devenit o permanenţă şi o necesitate noase,/ Miezoase,/ Cu tâlc”./ De unde le voi lua?/ organică a sufl etului scriitoricesc de a-şi exterioriza „Ţi se vor da”./ Doamne, / Cuvintele au fost/ Ma- tainiţele şi comorile sacre. Dacă până nu demult Ion rea patimă/ A sufl etului meu!” În ciuda arşiţelor şi Druţă, afl at sub puterea de atracţie a poeziei, inclu- buruienilor de tot felul, în ciuda piedicilor puse de dea din când în când la fi nele operelor de importanţă către consângenii tăi „din vârful dealului” sau „din şi câte un mănunchi de poeme, cum ar fi în Scrieri vale”, bătându-şi joc de munca depusă: „Auzi neo- (1989), Pomul de la răscruce (2003), Povara bună- brăzare?!/ Nu e treaba lui./ Nu e de nasul lui,/ Nu e tăţii noastre (2005), Vatra Blajinilor (2007), Ma- de mintea lui!!!/ Îmi împiedicau căluţii,/ Îmi stricau ria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare plugul,/ Îmi risipeau sămânţa”, Ion Druţă, „amărâtu (2008), Opere (vol. 1, 2008 şi vol. 4, 2009), – iată cela”, a reuşit să pună în faţa „altarului lui Dum- că astăzi el s-a decis (nu uşor!) să publice, într-o edi- nezeu” ,,...Masa aceasta,/ Cu tot ce a rodit,/ Cu tot ţie aparte, o carte întreagă de balade creştine – Flori ce-am strâns/ De-a lungul anilor./ Binecuvântează,/ de salcâm (incluse în Îngerul supravieţuirii, 2011). Doamne,/ Aceşti colaci,/ Împletiţi din cuvinte,/ Din În poezia pe care a cultivat-o şi o cultivă, Ion lacrimi şi durere./ Iartă pământul,/ Plugarul/ Şi oas- Druţă renunţă defi nitiv la rimă, preferă un demers peţii/ Ce se vor aduna/ La această masă,/ Care este/ liric liber, fl uent, vibratil, voit în spiritul oralităţii Nu atât masa mea,/ Cât masa ta,/ Eu fi ind doar slu- şi discursivităţii, intermitent şi discontinuu, mult ga/ Care a pregătit-o...” Dacă ţinem cont şi de inser- asemănător cu fl uxul conştiinţei agitate din poezia ţiile polemice strecurate cu abilitate în text, putem modernă. Mai toate spovedaniile autorului se orga- afi rma că balada de început „Închinare” reprezintă nizează în jurul unor dialoguri ontologice şi metafi - o parabolă sugestivă a însuşi creatorului vitregit – a zice cu Dumnezeu, despovărându-ne astfel sufl etul scriitorului-plugar şi a plugarului-scriitor. de întrebările grele pe care le ridică existenţa noastră Printre cele mai dominante şi mai periculoase dramatică, cu rosturile şi ne-rosturile ei, cu virtuţile păcătuiri ale pământenilor noştri, Ion Druţă numeş- şi păcătuirile aproapelui; eliberându-ne de nelinişti te, înainte de toate, decăderea, decăderea în toate şi şi zbuciumări, tămăduindu-ne cu lumina credinţei, în tot: decăderea limbii române (de aici încep relele a binelui şi adevărului. Apelează rar la virtuţile me- noastre), decăderea etico-morală a poporului, decă- taforei, dă întâietate analogiilor şi parabolelor, ale- derea pământului rămas fără pluguri, decăderea sa- goriilor şi simbolurilor arhetipale, de provenienţă tului şi a neamului în întregime („Care neam?/ Când biblică. Enumerările şi reiterările, cu întreaga lor tot neamul/ E plecat de-acasă?”), decăderea „Pomu- gamă de structuri (anaforă, epiforă, simplocă, ana- lui învierii” („Florile răului/ Au pus stăpânire/ Pe diploză, diaforă etc.), constituie alte două procedee noi, pe toţi,/ Aşa încât azi/ Nu zicem ce vrem,/ Nu predilecte de accentuare şi intensifi care a gându- facem ce vrem,/ Nu trăim aşa/ Cum am fi vrut,/ Ci rilor şi emoţiilor autorului. Prin ziceri frumoase şi zicem/ Şi facem,/ Şi trăim/ Cum ne dictează/ Florile de mare sinceritate, prin rostiri blânde de adevăruri Răului”), decădere în credinţă şi în cele dumneze- crude, versul druţian năzuieşte să se smulgă din jun- ieşti („De-atâtea ori,/ Doamne,/ Te-am vândut/ Până gla rătăcirilor şi a păcătuirilor omului contemporan că şi pe tine...”). Drept consecinţe ale numeroaselor şi să ne îndrepte pe căile bune ale creştinătăţii, ne şi irecuperabilelor pericole viciabile ale societăţii, cheamă să ne lepădăm de apucături nedemne şi de în mai toate sferele ei, inclusiv în sfera etico-mora- relele morale şi sociale ale veacului, ne îndeamnă să lă şi spirituală, poetul înfăţişează cu duritate, prin trăim în sufl et cu frică de Dumnezeu, să ne pocăim proiecţii acutizat realiste, dar şi voit hiperbolizate, şi să credem în cele sfi nte. situaţii şi stări de lucruri dintre cele mai sumbre şi În viziunea lui Ion Druţă-ţăranul, muncile scri- mai catastrofale. De exemplu, în balada Decăderea itorului se aseamănă – prin analogie – cu munci- graiului Ion Druţă deplânge cu îngrijorare starea le plugarului: şi aici ţi se dă ,,o palmă de pământ” deplorabilă a graiului moldovenesc, în care a ajuns

nr. 2(25), iunie 2012 - 143 Akademos să se afl e astăzi, altădată „cinstit” şi „îngrijit” ca se identifi că, în defi nitiv, cu însăşi „mântuirea noas- „cea mai sfântă sărbătoare/ Din toate câte au fost”, tră”. De aceea ele trebuie bine păstrate şi păstorite. altădată prea plin de „har” şi de „acea lumină taini- Nedumereşte faptul că unii dintre confraţii de că,/ Dumnezeiască,/ Ce luminează,/ Zi şi noapte,/ În condei – probabil, dintr-o superfi cială informare sau tot ce spunem,/ În tot ce zămislim.” Or, concretizea- din rea-credinţă – o fac pe grozavul când îl atacă ză autorul, „Azi,/ Doamne,/ Cuvântul,/ În loc de-a pe autorul Poverii bunătăţii noastre pentru aşa-zi- trece/ Din gură în gură,/ Din generaţie în generaţie,/ sul primitivism moldovenesc în probleme de limbă Din veac în veac,/ Cade din zbor,/ În clipa naşte- literară. Pentru îmbunarea acestora, precum şi a al- rii sale,/ Se ofi leşte / Şi se stinge,/ Fără a ajunge/ tora certaţi cu adevărul, Ion Druţă scrie o admirabi- De la sufl et/ La sufl et”. Sunt apoi înregistrate şi alte lă baladă Rugă albă, plină de lumină şi de bucuria păcate ce s-au năpustit asupra graiului nostru, cum propriului rod înlăuntrul verbului matern, din care ar fi : „Întunecimile/ Ne-au mâncat/ Grăunţele din desprindem versurile: Întoarce-ne,/ Doamne,/ Acea spic,/ Lăsându-ne doar pleava,/ Pe care noi o vântu- respiraţie/ Largă,/ Senină,/ Care să cuprindă/ Toa- răm,/ Şi iară o vânturăm,/ Şi-o mai vânturăm odată,/ tă frumuseţea,/ Toată adâncimea,/ Toată tristeţea/ Dar.../ Grâu-i grâu,/ Pleava-i pleavă...”. Ţara ne este Verbului matern./ Dăruieşte-ne,/ Doamne,/ Acea sluţită de o întreagă „hălăciugă” de „fărâmituri de bunăvoinţă/ Fără de margini,/ Cu care vom primi,/ cuvinte”, de „jumătăţi,/ Bucăţele,/ Fărâme de gân- Cu care vom privi/ Lumea… Balada sus-numită este duri”. Din care cauză „numărul ascultătorilor/ A luminoasă şi tămăduitoare şi prin desele invocări şi dispărut./ Toţi au devenit/ Vorbitori”, care „urlă din implorări fi erbinţi ale Divinităţii, rugată să îmbună- tăţească lucrurile rele de pe pământ, cum ar fi : Cu- sală tăios”. S-a ajuns până acolo că însuşi cuvântul răţă-ne,/Doamne…/ De toate/ Rătăcirile,/ De toate/ „A fost dat,/ Din casă afară,/ Pentru că,/ Fără el/ O Păcătuirile,/ De toate nelegiuirile…; Izbăveşte-ne,/ să trăiţi mai bine,/ Aşa ni s-a spus”. În timp ce o altă Doamne, / De străvechiul/ Nostru blestem/ De-a parte a vorbitorilor de grai „s-au vândut în sclavie”, pleca pururi peste tot/ Şi-a nu ajunge nicăieri./ „Ajungând servitori,/ Măturători de curţi,/ Spălători De-a încărca mai mult/ Decât putem duce,/ De-a le de vase,/ Cine ştie pe unde”. Cum însă Druţă preferă începe pe toate,/ Şi a nu duce nimic/ Până la capăt; să împingă lucrurile până la „pierzanie”, îşi încheie Curăţă-ne,/ Doamne,/ Cuvântul/ De pustietate,/ De tabloul apocaliptic prin poanta profund sugestivă: întunecime,/ De răutate; Luminează-ne,/ Doamne,/ cotropiţi din toate părţile de „fărâmituri” de cuvinte, Cu câte-un gând/ Curat,/ Adânc,/ Omenesc, ca să am ajuns până acolo că „nu mai avem cuvinte nici putem duce mai uşor „crucea destinului”. De ce măcar pentru a ne ruga” lui Dumnezeu, „ultimul toate aceste rugi profund psalmodice? Pentru că, nostru ascultător,/ Şi ultima noastră/ Speranţă”. răspunde autorul: Am decăzut,/ Doamne,/ Tot nu- Şi în alte poeme sau balade Ion Druţă se arată mărându-ne zilele/ De la o datorie/ La alta…/ De la profund îndurerat de starea limbii literare şi vorbi- anticipate,/ La alte anticipate,/ De la o dezamăgire/ te, de starea cuvântului, de starea verbului matern, La altă dezamăgire; Am sălbăticit,/ Doamne,/ Tot dând naştere la meditaţii-rugi dintre cele mai îndu- înlocuind.../ Demnitatea –/ Cu compromisuri,/ Faţa rerate şi pline de revoltă. În epoca economiei de pia- –/ Cu masca, / Slujirea –/ Cu trădarea. Totul e pus ţă, cuvântul este ameninţat de mai multe molime şi, aici ca pe palme. Mai urmează ca aceste versuri să în primul rând, de pângărire şi de golul tăciunii. De fi e cântate în strană! unde şi reacţia promptă, polemică, dezaprobatoare Şi atunci când vine vorba de pământul pluga- la pericolele ce ne pasc mereu: „Demonii răului/ rilor şi de destinul „decăzut” al acestora (Femeile Ne-au pus la cale/ Să scoatem la iarmaroc/ Cuvân- noastre/ Nu mai nasc plugari), Ion Druţă dramati- tul,/ Că,/ Cică,/ Fiind el frumos,/ Rotund,/ Sonor,/ zează până la însângerare starea de lucruri de aici; S-ar putea lua/ Bani buni./ Şi noi,/ Toromacii,/ Din pentru că în viziunea lui pământul înseamnă Matca prostie,/ Din lăcomie,/ Din nimicnicie,/ Am scos noastră,/Maica noastră,/ Marele nostru chin,/ Ma- cuvântul/ În iarmaroc,/ L-am pus să cânte/ Când rea noastră caznă./ Visat din tată în fi u,/ Stropit cu nu-i era a cânta,/ Să joace,/ Când nu-i era a juca,/ Şi sânge şi sudoare,/ Vândut,/ Trădat,/ Bocit şi bles- l-am tot boţit,/ Şi l-am tot cărat/ Din talcioc în tal- temat,/ Rămas al nimănui,/ Decăzut, / Sălbăticit, cioc/ Până i-am scos sufl etul,/ Iar acolo unde/ Nu e / Pământul nostru, / Pe ziua de azi, / E numai su- sufl et,/ Nimic nu e” (frumos acest tipar biblic: „dacă ferinţă. Concluzia nu poate fi alta decât una total dragoste nu e, nimic nu e”). Scriitorul aminteşte dezarmantă: Înstrăinarea / Pământului de plugar / contemporanilor grăbiţi că, pentru moldoveni, „cu- Înseamnă – / Ruperea rădăcinilor, / Trădarea cre- vintele frumoase” au fost şi sunt „O boală veche/ dinţei, / Lepădarea de Dumnezeu. / Adică sfârşitul ce nu-şi are leac” (superbă defi niţie oximoronică!), lumii.

144 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară

Maestru al personifi cărilor desfăşurate şi abso- anaforice cu virtuţi profetice negative dau naştere lute, cu rază globală, autorul, în această baladă –Ur- la o atmosferă poetică de prăpastie, căci, precizează carea plugului la cer, împrumutând un tipar din- metaforic în continuare autorul, corbii care „rotesc” tr-un cântec bătrânesc, excelează în construirea de de asupra neamului nu sunt altcineva decât „cor- proiecţii imagistice de tip dantesc, cum ar fi acesta bii declinului”, „corbii stingerii noastre”. Culorile care încheie poemul despre apusul ţărănimii printr- sumbre sunt voit îngroşate printr-o serie de vizări o poantă paradoxal de tragică: rămas fără plugarii critice de-a dreptul nimicitoare: viaţa noastră e un dintotdeauna, risipiţi care şi unde prin străinătăţile „nesfârşit dezmăţ”, „ni se sfărâmă neamul”, „trăim Rusiei, Italiei, Spaniei, Greciei, Pământul moldav din furat”, ajuns-am „Vânzători de neam şi de Dum- – cântat şi răscântat de atâtea ori de autor – a ajuns nezeu”, „nu avem nimic la sufl et”, „credinţa ne-a să tânjească părăginit, ca o fi inţă rănită a neamului, secat”. Pentru a culmina cu aceste versuri alegorice după negrul brazdei netrase de nimeni, pentru ca, de un hiperbolism absolut: Astăzi / Negrul / A înghi- într-un târziu îndoliat, să se răzbune pe ţăranii în- ţit / Pe de-a-ntregul / Ceea ce a fost cândva alb; / străinaţi, care l-au trădat amarnic: Minciuna / I-a mâncat / Adevărului / Şi mâinile, / Şi „Totul s-a întunecat, picioarele, / Şi capul... (Specifi căm: poemul a fost A înţepenit, scris în 2000). A amuţit, Puterea de rezistenţă a neamului nostru, demni- Şi numai pe cupola cerului, tatea, credinţa şi cinstea lui, pe parcursul secolelor, Pe sus, au fost puse la încercări dintre cele mai grele, mai Pe sus de tot, măcinătoare de atâtea ori, de atâtea ori, cum ar fi : Aleargă o pereche de cai, Războaie, / Revoluţii, / Foamete, / Epidemii, / De- Târând printre nori portări, / Marxism, / Leninism, / Stalinism, / Ani de Un plug răsturnat tranziţie, / Capitalism sălbatic, / Alegeri nominale, / Un biet plug Alegeri cu lista, / Alegeri anticipate, / Toate plătite / Cu coarnele în vânt Cu răbdare, / Cu dezamăgire. / Cu atacuri de cord, În aprigă căutare / Cu noi morminte. / Floarea neamului, / Fruntea De palme bătătorite neamului, / Demnitatea neamului, / Smulse din ră- Şi calde de ţăran”. dăcini, / Batjocurile, / Îngropate, / Cu zile cu tot. Şi Neîndoios, e un adevărat apocalips pentru trud- totuşi ne-am ocrotit partea noastră de cer şi de soare, nicul Plug, rămas în afara oricărei întrebuinţări, iar Dumnezeu nu şi-a întors faţa de la noi. Pentru că care, nemaiavând pe nimeni să-l ţină de coarne aici, mai suntem încă / Creştini. / Dacă nu cu fapta, / Cu pe pământ, se avântă, supărat, înspre câmpia ceru- vorba suntem. / Dacă nu cu vorba, / Cu cugetul, / lui, pentru a-şi înfi ge măcar acolo lama de oţel fl ă- Cu pielea, / Cu oasele / Suntem creştini. mândă de brazde (fi e şi albastre!) ... Druţă n-ar fi Druţă, dacă vigurosul lui curaj Când urmăreşte să sugereze în mod sintetizator civic şi estetic nu i-ar permite să polemizeze – cu şi general-uman realităţile crude şi sumbre ale Mol- uşoară ironie – până şi cu unele precepte biblice, dovei, Ion Druţă apelează la simbolul „corbilor”, cu însuşi... Dumnezeu în problemele lumeşti, când păsări de rău augur, care, de regulă, prevestesc o ne- semenii săi, prin „apucăturile” şi „păcătuirile” lor, norocire, un fel de prăbuşire a neamului. În această ajung, disperaţi, pe margine de prăpastie: ipostază de „mesageri ai morţii” ei apar în extraor- –Şi totuşi, / Ce mai faceţi? / Zice Domnul. / – dinara baladă creştină Corbii de noapte, care repre- Ce să facem... / Trăim / De azi pe mâine, / Ne ţinem zintă o rugă francă, după miezul nopţii, supranumi- mai mult cu vise... / La ce visăm? / Visăm ca anul tă Polunoşniţă. Iată cum începe acest întins poem: viitor / Să fi e ceva mai bun, / Decât anul acesta. / Stoluri de corbi, / Doamne, / Au împânzit / Cerul / Visăm ca parlamentul / Pe care-l vom alege / Să fi e Patriei mele... / Şi tot rotesc, / Rotesc, / Rotesc ... / ceva mai cinstit, / Mai de treabă, / Decât cel ce a Nici soare, / Nici lună, / Nici stele... / Beznă, / Miez fost, / Cu toate că, / În sinea noastră, / Cam bănuim de noapte, / Tăcere de mormânt / Şi numai aripile / Că şi anul viitor / Va fi , / Ca şi anul ista. / Una / Corbilor / Vâslesc, / Tăcute, / Prin întuneric. / Mi semeni, / Alta-ţi creşte. / Cât despre noii deputaţi, / se face / Greu pe sufl et, / Doamne [...] / Stoluri de Pe care, / Chipurile, / Îi vom alege, / Ştim prea bine corbi, / Doamne, / Rotesc / Peste Vatra / Neamului / Că şi ei vor face / Aceleaşi şmecherii / Ce s-au meu. / Încă nu s-au copt / Stejarii / Din care ar făcut / şi până la dânşii, / Pentru că, / De ... / Noi urma / Să se facă sicrie / Şi cruci pe morminte...”. cu viaţa, / Din rău în şi mai rău, / Ei, / Din bine / În Ne îngheaţă sângele în vine când aceste repetiţii şi mai bine.

nr. 2(25), iunie 2012 - 145 Akademos

La îndemnul Domnului că „vatra străbună” Unicul nostru rost?”; sau: „Doamne,/ Pentru ce ne nu trebuie părăsită, căci ea ţine împreună întregul tot trimiţi/ Îngeraşul cela,/ Cu trăistuţa plină,/ Când neam, poetul ripostează: Care neam, / Dumnezeule! lumea de azi / Sălbăticită,/ Înrăită,/ O haită de lupi/ ... / Acolo unde / Nu e lumină, / Acolo / Nu e nici Încleştaţi ei între ei./ Ce rost pot avea/ Darurile ce- neam. / Cât despre noi, / Ce lumină, / Care lumină, reşti,/ Când se mănâncă/ Frate cu frate,/ Se înghit / Când noi / Nu mai avem ochi / A ne vedea / Unul de viu… pe altul !!! / Atât de mult / Ne-am tot urât, / Ne-am De mare originalitate creativă dă dovadă autorul tot trădat, / Ne-am tot vândut, / Încât / Nici nu mai baladelor creştine mai ales în inventarea de situa- ţinem minte, / Care şi pe care, / Şi de câte ori, / Şi ţii poetice pe cât de ingenioase, pe atât şi de sur- cui anume, / Şi pentru ce l-a vândut... / E o cumplită prinzătoare, ele însele(situaţiile) prezentându-se ca decădere... Iar când vorba vine de porunca biblică nişte poante miezoase de largă respiraţie. Elocvente Iubeşte-l / Pe aproapele tău, / Ca pe tine însuţi: în acest sens sunt baladele Spinii, Pomul învierii, / Numai ea / Vă poate salva, eroul liric al balade- Trăistuţa cu daruri cereşti, Veşnicul semănător, Po- lor creştineşti druţiene reacţionează astfel: Dară, / pas la marea răscruce a vremurilor (cam prolixă), Sfi nte Dumnezeule... / Uşor de zis / „Să vă iubiţi / Corbii de noapte ş.a. De exemplu, prima baladă Unul pe altul... ” / Cum să ne iubim, / Când, / Iată, / citată conţine şi aceste frumoase versuri profund Geme pământul / De oase nevinovate... / Cei, / Care simbolice, profund creştine, profund tămăduitoare / I-au îngropat de vii / Pe părinţii, / Pe fraţii, / Pe întru Hristos: În fi ece dimineaţă,/ Înfi ge, / Doamne, copiii noştri, / Mai umblă şi azi / Cu capul sus, / Cu în noi/ Câte-un spin/ Din cumplita Ta cunună/ Aşa aere de biruitori... / Şi dacă îi iertăm / Şi dacă ne ca să-l purtam/ Ziua întreagă/ Uitând de laudă,/ înfrăţim / Cu călăii, / Nu ne facem, / Oare, / Părtaşii De mândrie,/ De zaviste,/ De duşmănie,/ Pentru a / Crimelor lor? (...) / Va fi , / Această înfrăţire, / A putea zice,/ În amurg – / Domnul ne-a trimis/ O su- jertfei / Cu călăul, / Plăcută / Ochilor Tăi ? În faţa ferinţă,/ Ş-am purtat-o cinstit/ Ziua întreagă,/ Ispă- acestor argumente de netăgăduit, Împăratul Ceresc şind un mic păcat, / Din cele păcate/ Multe şi grele. tace, căci le consimte, le aprobă. Iar balada Pomul învierii înscenează o luptă crân- Neiubirea aproapelui (există astfel şi un titlu de cenă între „mărăcinile” vieţii şi pomii mereu daţi în baladă!) ne-a determinat să-i declarăm chiar „răz- fl oare, dar fără a rodi, între practicismul semenilor, boi” acestuia, tratându-l cu ură şi duşmănie deschisă gata oricând „să pună ceva în gură” şi „pomii pentru şi preferând mai degrabă „ducerea la fund” (scufun- sufl et”, care „cântă” în limba nemuririi. darea în nefi inţă) a propriei „corăbii” dimpreună cu Cunoscător profund al psalmilor lui David şi al Arca lui Noe a colectivităţii: Ne ducem,/Doamne, / pildelor lui Solomon, Ion Druţă îşi opreşte ochiul La fund, / Împreună cu / Marile noastre/ Prăbuşiri/ deseori asupra unei fericite formule biblice, apoi Împreună cu Homer,/ Cu Da Vinci,/ Cu Bach,/ Îm- ţese în jurul ei un întreg text poetic, îl dezvoltă şi ar- preună cu demonii,/ Împreună cu sfi nţii,/ Ne ducem,/ gumentează, întorcându-l cu faţa spre ziua de astăzi. Iată,/ La fund. Din cauza letală că ne-am molipsit Aşa sunt zicerile cu funcţie anaforică, dar şi epifori- cu toţii de „păcatul iubirii”: Pierim,/ Dar de iubit că, ce imprimă întregului o tensiune emotivă rotun- / Pe aproapele nostru…?!/ Ferească Dumnezeu. / dă şi intensifi catoare: Venim, Doamne, spre tine… Mai bine/ Ne ducem cu toţii/ Ne ducem la fund. Cu- (Venim să ne plângem/ De necazurile,/ Pe care le tremurătoare este această scufundare a umanităţii în cunoşti prea bine[…]/ Pentru că/ Mare este bunăta- oceanul nimicului/ nefi inţei! tea Ta,/ Şi,/ Cu speranţă în sufl et,/ Venim spre Tine); Există şi multe alte încercări ale eroului bala- sau Ne ducem,/Doamne,/ La fund… ; sau Vin Du- desc druţian de a se încontra cu Domnul, cu porun- minicile,/ Doamne … (Şi ne întreabă/ Cine va ţinea cile lui – prin opuneri făţişe (Nu vă lăsaţi pradă/ neamul,/ Peste un an,/Peste un veac,/ Dacă pe noi Disperărilor,/ Zice Domnul… „Rugaţi-vă”/ Zice azi,/ Sfânta Duminică/ Nu ne găseşte acasă); sau Domnul…) şi prin întrebări tăioase ce ţin de rostul Doamne ajută (Prin tăcerea câmpurilor,/ Din când omului pe pământ: Spune-ne,/ Doamne …/ Pentru în când/ Se tot aude:/ Doamne ajută,/ Măi oameni ce-ai umplut/ Lumea cu noi?/ Cum se face/ Că acest buni!/ „Da chiar vă mulţumim!”); sau: Dumnezeu e lut/ Însufl eţit de Tine/ Cu cap,/ Cu mâini şi picioare,/ cu noi (Totul ce a fost/ Binecuvântat de Tine/ A lăsat Tot trăind/ Se tot întreabă,/ Pentru ce-o fi venit/ Pe o urmă,/ Un rost,/ Un tâlc…/ Pentru că / Şi iarna şi lumea asta?/ Ce e cu noi?/ De unde venim?/ Unde vara,/ Şi ziua şi noaptea, / Şi în vremuri de pace,/ ne ducem?/ Care ar fi steaua,/ Rostul, / Sensul, / Şi în veacuri de zbucium / Dumnezeu a fost cu noi); Rânduirea vieţii sale?/ Să fi e oare/ Munca grea, / sau: Pace vouă (Şi celor sărmani,/ Şi celor bolnavi,/ Chinuitoare,/ Pentru pâinea / Cea de toate zilele,/ Şi celor înstrăinaţi,/ Nedreptăţiţi,/ Uitaţi de lume,/

146 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară

Şi celor mici,/ Ce nu au/ Pe lângă cine creşte,/ Şi ce- şi acutizare a acestuia. Dacă ţinem cont de faptul că lor bătrâni,/ Rămaşi singuri/ În amărăciunea lor–/ poezia baladescă a lui Druţă este în întregime parti- Tuturora/ Domnul vă dăruieşte/ Cea mai mare mi- cipativ-colocvială, se adresează – prin rugi şi psalmi nune,/ Zicându-vă:/ Pace vouă!). moderni – divinităţii şi conversează cu acesta în În scopul obţinerii unui efect estetic similar mod duhovnicesc, efectul ei estetic şi creştinesc este autorul se serveşte din plin şi de ,,fi lozofările po- nemăsurat mai mare, mai viguros, mai plin de vrajă pulare”, de meditaţii grave centrate în jurul unor decât în alte genuri de creaţie. elemente primordiale din viaţa plugarului ca: Scriitorul şi-a modelat chiar o formulă şi un stil „bulgărele de pământ”, „fi rul de iarbă”, „bobul de poetic foarte adecvat structurii sale psihologice-ar- grâu”, „focul din vatră”, „fl orile de toamnă”, „ră- tistice, generatoare de atmosferă încordată şi muiată dăcinile neamului” etc. într-un aer dens de credinţă şi religiozitate, de păstor Textul poetic druţian musteşte de înţelepciuni al neamului, o turnură sacadată a frazei bine ritma- general-umane şi aforisme: (Omul azi, / Din regele te, dar nerimate (prea dure sunt realităţile evocate, naturii, /A ajuns groparul ei (…) / Distrugându-se ca să mai poată rima!), de respiraţie modernă egală pe sine, / Distruge totul în jur; A ara, / A semăna / cu sine în mai toate cazurile, dar fără a renunţa la Înseamnă / A înmulţi viaţa; Niciun plugar / Nu va mijloacele de seducţie ale poeziei populare şi cla- lăsa brazda / Nedusă la capăt; Din lut provenim, / sice. Când scrie balade, autorul, de regulă, este do- În lut ne vom întoarce”; Căci a fi viu,/ Înseamnă / A minat de stări totale şi de clipe de vârf, se lasă merge înainte; Căci omul, / Prin fi rea sa / Dumneze- cutreierat – până la extrema emotivităţii – de idei iască, / Nu poate fi / Rob al unui mal, / Rob al unui existenţiale şi metafi zice acute şi obsedante, îndu- râu, / Rob al unei idei…/Ne-am înrobit, / Doamne, / rerându-se sincer de „rănile” prezentului descumpă- Noi înşine / Pre noi înşine; Că în viaţă, / Deseori, / nit. Iată de unde provin criticile acide şi polemicile Pentru a merge înainte, / Trebuie de întors înapoi); lui neadormite provocate de relele şi crizele soci- de metafore şi paradoxuri (Focul din vatră este un etăţii: crize sociale şi politice, crize economice şi veşnic altar, Drumurile noastre multe nu duc nică- culturale, crize morale şi spirituale, crize de omenie ieri, Pe malul celălalt orice înaintare / Duce înapoi, şi de credinţă. Baladele creştine ale lui Ion Druţă / Orice început / Cade în sfârşit); de o bogată fraze- blamează şi bat alarma în legătură cu astfel de „de- ologie creştină şi laică, de personaje speciale (,,În- moni ai răului”, ca:dărâmarea omenescului din om, gerul păzitor”, ,,Îngeraşul”, ,,Preotul” etc.)… pustiirea sufl etului; de prea multă ură nu mai avem Frumoasă zicerea-crez din interviul Pentru mine ochi pentru a ne vedea unul pe altul; când e vorba a face literatură sau a face teatru este un fel de a să murmurăm o spovedanie, devenim muţi; nu ştim trăi. Foarte semnifi cativă şi caracteristică pentru în- a păşi pragul bisericii, din care motiv, zice usturător treaga creaţie a lui Ion Druţă, dar mai ales pentru autorul, răsturnând un vechi proverb: Astăzi, omul baladele sale creştine, în care elementul autobiogra- / Nu atât sfi nţeşte / Cât pângăreşte / Pământul / fi c şi zbuciumul sufl etesc, credinţa întru Dumnezeu Cu umbra sa; morbul indiferenţei ne îndepărtează şi aspiraţiile-i sfi nte spre pace, omenie, bunătate, atât de mult de pilda biblică cu samariteanul care dreptate se împletesc într-un tot organic şi integru: a cules pe-o margine de drum un nenorocit pentru a trăi în artă ca şi în viaţa de toate zilele, a respira a-l vindeca pe cheltuiala sa, încât gestul acestuia ne cu toţi porii etici şi estetici neliniştile, temerile şi stârneşte râsul; aruncători din pietre din fi re, le adu- păcătuirile semenilor, a identifi ca munca de creaţie năm în coş, ca să avem apoi ce arunca în alţii ş.a. cu arderea fosforescentă a spiritului în timp, spaţiu m.d. Aici Druţă se arată un adevărat intertextualist, şi istorie – oare aceasta nu denotă prezenţa unui pro- explorând din plin Marele Text al Bibliei şi Marele fesionalism de cea mai înaltă cotă şi preţuire?! Text al Paremilologiei Populare. Se ştie că spiritul creativ al lui I. Druţă e de na- E interesant de observat că, în ciuda evocării tură eminamente poetic, interpretarea metaforico- hiperbolizate a părţilor umbroase ale vieţii, car- simbolică a vieţii fi ind dominanta lui vizionară şi tea de balade a lui Druţă nu provoacă disperare, stilistică. Totodată, fl uidul său problematic şi ideatic dimpotrivă, ne insufl ă o tonalitate optimistă, cum face corp comun cu întreaga-i creaţie, însă în poezie optimist din fi re e şi autorul. Cititorul îngână, dim- puterea de expresie, de sublimare şi de accesibiliza- preună cu scriitorul, această frumoasă ,,rugă albă”, re (dacă se poate spune aşa!) a mesajului creştin este care are darul de a vindeca, de a tămădui, de a alina, net superioară, cum net superioară este în ea şi actul de a ne uşura sufl etul: Curăţă-ne, / Doamne, / Cu- de concentrare sugestivă, de sinteză şi esenţializare getul / De pustietate, / De întunecime, / De răutate; a fondului de idei, de fragmentizare, de intensifi care / Curăţă-ne auzul / De înjurături, / De scrâşnete, /

nr. 2(25), iunie 2012 - 147 Akademos

De blesteme; / Curăţă-ne vederile / De urâţenii, / creştine, respectarea poruncilor christice, promova- De sălbăticii, / De josnicii. / Dăruieşte-ne, / Doam- rea unui etos popular sănătos. Împletindu-se cu vo- ne, / Măcar o oră / De linişte curată [...] Doar Tu cea divinităţii, vocea interioară a autorului capătă, ne eşti / Razim şi sfetnic, / Sensul suprem / Al exis- de multe ori, modulaţii profetice. În plămădirea ba- tenţei noastre... Numai procedând astfel, vom putea ladelor sale din aluatul realităţii, Ion Druţă ar avea ajunge să ne considerăm ,,păstori ai cuvintelor fru- tot dreptul să spună: Scriu cu faţa întoarsă spre moase”: Patria noastră, / Fiule / A fost / Şi rămâne Tine, Doamne! Faptul acesta împrumută versurilor / Bunătatea. / Hotarele / Patriei noastre, / Dinspre sale mai multă gravitate, pondere ideatică, vigoare, nord / Şi dinspre sud, / Dinspre est / Şi dinspre vest, substanţă general-umană de natură creştină. Univer- / Se numesc / Credinţă, / Răbdare, / Tăcere, / Iubire. sul poetico-baladesc creat de Ion Druţă este unul do- / Deci tu, / Fiule / Când va fi / Să te căpătuieşti, / minat de simboluri etice, ontologice şi metafi zice, Să-ţi ridici casă / Din lampaci / De bunătate, / Aco- biblice, este unul plin de luminozitate şi credinţă, perind-o / Cu snopi de tăcere. / Acolo să-ţi fi e / Via- dar şi de mare tensiune prin stările dramatice şi dra- cul... Iată cam cum gândeşte metaforic Ion Druţă – matizate evocate sau înscenate, inclusiv prin stările binefăcătoare de dor mioritic şi de rugăciune creş- atât de natural, ca şi cum n-ar gândi prin metafore. tină. Evocând trăiri umane cu plus şi cu minus, Ion Indubitabil, există în demersul poetic (voit reli- Druţă are darul ceresc de a vedea probleme, chiar şi gios) al lui Ion Druţă şi nu puţină discursivitate pro- atunci când acestea se afl ă în stare embrionară, şi de lixă, multă oralitate, destulă directitate chiar. Nu lip- a le judeca prin viziuni critice. Cu toate acestea, el sesc şi unele repetări de versuri întregi, de imagini, nu este un adept al demersului negativist; ştie prea expresii... Le putem explica (parţial) prin faptul că bine că atât apologia, cât şi denigrarea sunt proce- un sufl et copleşit de crize şi temeri, de drame şi tra- dee, de regulă, păgubitoare, de aceea nu-şi permite gedii preferă, în exteriorizarea lui, nu atât parabola să le aplice. În viziunea scriitorului, Dumnezeu se şi ,,ocolul” metaforic, cât discursul direct, descărcat relevă în primul rând prin credinţă: Credinţa e copa- de balast imagistic, însuşi dicteul stilistic, conjugat cul ce freamătă pururi în sufl etul omului… cu dialogul şi cu implorarea deică – o fi gură retorică Baladele creştine din cartea unică Îngerul supra- suverană a mai tuturor baladelor druţiene. vieţuirii demonstrează faptul că şi în sfera poeziei se Scriitorul are o deosebită înclinaţie pentru fi - simte mâna unui mare maestru, care este Ion Druţă, lozofarea poetică în jurul problemelor ontologice maestru care cunoaşte foarte bine postulatul estetic: ce afectează neamul, e atras de meditaţii elegiace cu cât o operă este mai poetică, cu atât ea exprimă impregnate cu lirism şi având tonalităţi liturgice, în mai mult şi mai profund adevărul şi omenescul, bu- atenţia lui se afl ă în permanenţă ocrotirea valorilor nătatea şi frumosul.

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative. Şamotă pictată, Ø - 710, 1985. (Din fondurile Muzeului Naţional de Artă)

148 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară

VICTOR TELEUCĂ - limba mea ca-ntr-un izvor / e-un cer răsfrânt mul- ticolor...”. SCRIITOR DE VAZĂ Nu putem crede să fi uitat cineva destăinuirea AL GENERAŢIEI lirică Rediu-Mare, Rediu-Mare: „Nu mai mult de trei minute / zăboveşte trenu-n gară, / apoi iar sem- ŞAIZECISTE nalul: Du-te! / şi se duce trenul iară / ca un vis, ca o părere / ce mă poartă-n altă zare. / Pentru cât la revedere, / Rediu-Mare, Rediu-Mare?...”. Dar cuge- Dr. hab. Ion CIOCANU tarea civică, profund polemică, totodată – de mare fi neţe artistică „Ciudă mi-i pe „fl ori albastre”, „zări VICTOR TELEUCA – AN ILLUSTRIOUS curate” – rânduri-rânduri, / care-n versurile noastre WRITER OF THE 60S. / vin să stea în loc de gânduri...”? Dar poemul Sen- The author examines the fi nest creations of the sul horelor, apoi eseul Car frumos cu patru boi şi eminent Bessarabian writer Victor Teleuca, including alte opere neordinare de până la poemul de zile mari poems like „O altă limbă mai frumoasă nu-e” („There Decebal, încât e pur şi simplu de necrezut cum de is no other language more beautiful”), Rediu-Mare, în unele exegeze critice de ultimă oră Victor Tele- Rediu-Mare, „Fântânarii veacului XX” („The foun- ucă e stigmatizat ca autor tributar conjuncturii co- tain men of the 20th century”), „Decebal”, „Răscru- muniste? O mostră crasă de surzenie la sunetul fi n ce” („Crossroads”), „Mollis Davia” etc. Overall, the şi inconfundabil al versului teleucian şi de miopie work of Victor Teleuca, a notorious representative of „literară” în general este prezentarea scriitorului ca the generation of the 60s, is appreciated as a pinnacle in the evolution of the Bessarabian poetry. „ziarist, redactor TV, la revista Nistru, profesor la li- ceul Prometeu”, de parcă Victor Teleucă n-ar fi fost şi redactor al revistelor de mare prestigiu „Cultura” Victor Teleucă s-a afi rmat în literatura româ- şi „Literatura şi arta” (ambele discutate cu străşnicie nă din stânga Prutului de la chiar prima sa carte la Comitetul Central al Partidului Comunist al Mol- – poemul Răscruce ( 1958). El s-a impus atenţiei dovei şi chiar la Biroul CC al PCM pentru români- generale prin această încercare temerară de a ex- zarea limbii şi pentru grave devieri de la linia par- prima nu doar nişte fragmente disparate ale reali- tinică), şi secretar al Comitetului de Conducere al tăţii timpului, surprinse în poezii lirice aparte, ci Uniunii Scriitorilor, şi laureat al Premiului de Stat, de a realiza o panoramă a acelui timp arhicompli- apoi şi al Premiului de excelenţă al Uniunii Scriito- cat de după războiul stalinist-hitlerist. Că a plătit rilor, şi că – atenţie! – doi semnatari de dicţionar îl un anumit tribut ideologiei comuniste, e de la sine prezintă în continuare: „ca publicist a plătit tribut înţeles, dar a vedea în acest poem numai atât şi a dogmatismului comunist, căutând să se „exileze” în nu aprecia expresivitatea poetică unică în contex- poezie (La ruptul apelor, Insula cerbilor, Momentul tul procesului literar basarabean postbelic este o inimii ş.a.)”, afi rmaţie şi exemplifi care adeveritoare greşeală de neiertat. simplului la suprafaţă, dar criminalului în esenţă, Victor Teleucă vorbeşte despre război prin între- adevăr că improvizaţii cercetători ai procesului li- bări retorice şi prin epitete de o cu totul altă natură terar basarabean n-au ţinut în mâini cel puţin o car- decât cele devenite din start clişee în poezia timpu- te a scriitorului, fapt care i-ar fi îndreptăţit să dea lui. El vede, simte şi exprimă în mod impresionant – în 2010! – un „Dicţionar bibliografi c esenţial atmosfera statornicită în satul moldovenesc în urma (sic!–I.C.)”, intitulat 1.500 scriitori români clasici groaznicului măcel mondial, „când frontul călcase şi contemporani, apărut la Iaşi sub semnăturile Bo- în picioare/ Sălaşele vechi de plugari, / Sfi nţite cu ris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin. Dar şi unii atâta sudoare, /Cu vise frumoase şi mari”. Nimic ar- critici importanţi ai momentului actual se întâmplă tifi cial sau lozincard, cuvintele şi expresiile au aro- să treacă în mod impardonabil – în 2011! – peste ma vorbirii omului simplu de la ţară şi concurează cărţi de etapă nu doar ale autorului, ci ale întregii efi cient cu plasticitatea operei folclorice, lesne re- agoniseli lirice basarabene: Încercarea de a nu muri cognoscibilă, bunăoară, în destăinuirea sinceră până (1980), Întoarcerea dramaticului Eu (1983), Ciclul la naivitate a eului liric – „da ţărâna-i moale-moale,/ italian sau criza de timp (1987) şi, în chip deosebit, Caldă pâine de cuptor...” Sau - în altă parte - a fra- Piramida singurătăţii (2000), publicaţie în legătură telui de pe front: „... şi mă bate dorul să mă duc cu cu care s-a discutat amănunţit, concret, argumentat tata/ Să mai cerc în mână coarnele de plug...” şi convingător. „O adevărată performanţă a poetu- În 1958-1959 Victor Teleucă a realizat minuna- lui, o recuperare, o redobândire, o „întoarcere a dra- ta sa odă O altă limbă mai frumoasă nu-i: „Auzi? maticului Eu” este cartea din 2000 în viziunea Eli- În limba mea / Pe cer răsare prima stea...”, „şi-n

nr. 2(25), iunie 2012 - 149 Akademos zei Botezatu, care consideră că în paginile acestei a ne trăi momentul ca pe ceva al nostru”, urma în- publicaţii „poetul a sfărâmat inerţiile, a evitat clişe- trebarea de esenţă fi lozofi că „Dar al nostru? Există ele, a experimentat şi, recalcitrant la formele stere- ceva şi al nostru?” Sublinierile din citate fi ind ale otipe, a rotunjit o carte originală, unică în contextul autorului, noi putem acum numai bănui că sintag- basarabean”, „o carte despre fi inţă, timp, limită, su- mele respective conţin un sens de care n-am putut ferinţă, gol, zădărnicie, nimic” (citat după culegerea fi fascinaţi în epocă şi poate nici n-am fi cutezat să colectivă Victor Teleucă – Un heraclitean transmo- credem că ar fi omeneşte simplu de înţeles. Cu re- dern, Chişinău, Editura Universul, 2010, p.111, 113). ferire la acel „ceva al nostru” şi „ceva şi al nostru”, Pentru Mihai Cimpoi, la apariţia cărţii Improvizaţia mai exact – la credinţa că „momentul” era în adevăr nisipului (2006) Victor Teleucă era „un poet foarte „al nostru” ori „şi al nostru”, Victor Teleucă nu pre- important al nostru, un poet important nu numai în geta să se întrebe: „Nu suntem aici implicaţi în jocul context basarabean, dar în cel general românesc” aparenţelor?”, apoi: „Cât adevăr şi câtă stabilitate se (Ibidem, p.43). Încă mai aproape de adevăr – în ca- conţine în ceea ce afi rmăm?” zul lui Victor Teleucă – s-a dovedit colegul nostru De la o afi rmaţie la alta poetul ne duce, imagi- de la Huşi Theodor Codreanu, care scria că „în mod nar, în interiorul de origine al eului său liric, pe care normal, el ar fi trebuit să stea alături de Grigore Vie- îl recunoşteam întrucâtva (nu numai din Întoarcerea ru, din a cărui generaţie face parte prin opera tipărită dramaticului Eu), dar pe care încă nu ni-l făcuse- înainte de 1989”, deoarece „Teleucă s-a remarcat, răm familiar. „Eul şi problemele Eului. Dacă nu le atunci, printr-o anume modernitate existenţialistă, pot rezolva, simt marea satisfacţie a nemărginirii cu având ca principală obsesie camusianistul mit al lui care sunt norocos să mă confrunt”, ni se destăinu- Sisif” şi, mai mult, „a înfăptuit o profundă sinteză ieşte scriitorul. Şi mai departe: „Problemele iscate între modernitate şi tradiţie, ceea ce l-a propulsat în de eu sunt prioritare în micile, dar nesimplele mele plină postmodernitate” (Ibidem, p.8, 9). Este de ne- preocupări zilnice”. Dacă în 1983 Întoarcerea dra- crezut că după atari dezvăluiri critico-literare apar maticului Eu era „un titlu de carte”, în 2000 eul liric unele articole în care, după cum am notat mai de- devenise pentru poet „o problemă conceptuală”. vreme, Victor Teleucă e considerat un poet ordinar, Destăinuirea, ba chiar fundamentarea teoretică a fără individualitate artistică pronunţată, iar exegeţi modului său de a înţelege eul liric Victor Teleucă le altădată scrupuloşi în analizele lor refuză să citeas- punea într-o anumită relaţie cu dramatismul şi chiar că în adâncimea de origine memoriile Pe timpul lui cu tragismul existenţei umane, ambele mărginin- Teleucă ale lui Arhip Cibotaru şi nu iau în seamă du-se neapărat şi cu absurditatea acesteia. (Să mai postumele scriitorului. spunem o dată că poetul a fost, din însăşi fi rea sa, Or, în 2000 Victor Teleucă mai păstra vioiciunea o fi inţă aplecată demult asupra unor înţelesuri ale tinerească şi alimenta speranţe reale prin tenacitatea lucrurilor, pe care (înţelesuri) nu le putea dezvălui cu care continua să exprime o fi lozofi e prea puţin în epoca de tristă amintire?) Eul liric este, subliniază obişnuită în spaţiul chişinăuian. O exprima în ver- autorul, ceva ce depăşeşte considerabil eul personal, suri descătuşate, altfel zis – libere de formele tradi- „separat”; lui „îi este specifi c râsul-plânsul nostru ţionale în poezia est-pruteană: în creaţia lui versul naţional şi universal în acelaşi timp”, afi rmaţie com- (versifi caţia) era liber (liberă), pentru el nu existau pletată fără întârziere de o alta – că „râsul este de canoane, strofa nu mai lua înfăţişarea unui catren ori suprafaţă, exterior, pe când plânsul e ceva ce ţine de a unei terţine, rima nu-şi avea locul neapărat la în- adâncurile inconştientului colectiv (Jung), grimasa cheierea versului, ea fi e că lipsea, fi e că era „trimisă” râsului treptat fi ind înlocuită cu grimasa plânsului, de scriitor în mijlocul zicerii neordinare, iar dincolo individul în cauză parcă şi-ar scoate de pe faţă o de toate acestea şi de alte amănunte şi detalii, versul mască după alta şi, dacă ar continua, măştile nu s-ar lui ne punea în faţa unei cugetări profunde. Cartea termina niciodată, dar ar căpăta tot mai mult expre- lui din 2000 – Piramida singurătăţii – are subtitlul sia stării tot mai dramatice sau mai tragice până la introspecţii, pe care autorul îl respectă de la prima un moment când apar măştile absurdului…”. până la ultima pagină, începând – evident – cu eseul Problema eului liric era, pentru Victor Teleucă, inaugural. E şi acesta o efi gie a modului de a gândi una principială, afl ată în legătură directă cu aceea pe care scriitorul îl avea, nu-i vorbă, poate chiar de a gândirii. „Modernizarea vieţii cere gândire, multă la Întoarcerea dramaticului Eu (1983), dar anume gândire, să nu dispărem ca specie gânditoare. Mul- în 2000 l-am descoperit în toată fi inţa lui neobiş- te generaţii nu au fost deprinse să gândească, şi nu nuită (pentru noi, cititorii – şi criticii de speciali- pentru că nu a avut cine să le cultive această deprin- tate – acelui timp). După ce divulga, încă din titlu, dere, ci pentru că aşa a fost vremea”. că-şi propunea să vorbească despre „încercarea de Aşa fuseseră condiţiile în întreg imperiul so-

150 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară vietic, acestor condiţii fusese supus Teleucă însuşi, Este o dovadă a faptului că Piramida singurătăţii ca majoritatea covârşitoare a scriitorilor timpului, a constituit, în creaţia lui Victor Teleucă, nu numai şi cartea din 2000 marca o epocă nouă în creaţia o continuare a semnelor concrete ale modernităţii scriitorului, o epocă pe care am intuit-o la nivelul poeziei lui de până la acea vreme, dar şi o deschi- introspecţiei în cartea Întoarcerea dramaticului Eu, dere – acum mai largă – spre creaţia de după 2000. dar care abia acum se lăsa conştientizată liber. Chiar Aceasta sub aspectul materiei/materialului fi lozofi c prima poezie din carte sună ca un aforism doldora pus la temelia discursului liric. de semnifi caţii, între care una de esenţă fi lozofi că: Or, Piramida singurătăţii a premers cărţii din „Avem/ un ceva al nos-/ tru pe care nu/ îl posedăm, 2002 şi în sensul unor idei, imagini, forme verbale dar/ care ne ţine-n/ picioare”. Pe potriva noutăţii concrete. În poezia Eseu, de exemplu, prima for- afi rmaţiei comunicate în mod sfi dător fără concursul mă de verb impersonal este „– Ninge!”, după care atributelor de totdeauna ale poeziei clasice este şi verbul în cauză se pomeneşte „exploatat” de autor aranjarea grafi că a enunţului poetic – în formă de parcă anume ca o deschidere spre cartea ce avea să cruce ori, mai degrabă, pilon care aduce a cruce. vină. „Afară ninge şi pe gând zăpada creşte…” ci- Prin îndrăzneala unei atari imagini, cartea Piramida tim în poezia Alb nou, în care fenomenul ninsorii îi singurătăţii, continuând introspecţiile proprii scrii- prilejuieşte autorului şi o altă metaforă de-a dreptul torului mai înainte, se anunţă ca o detaşare de for- rarisimă: „Azi cerul ninge, sau nu, li- / vezile cereşti mula lirică cultivată de el până atunci şi, totodată, se scutură de / fl oare şi se scuză / că-au înfl orit târ- inaugurează pârtia pe care aveau să-şi potrivească ziu…”. mersul cărţile lui de după 2000. Fenomenul ninsorii devine permanent în cartea Poezia Tandemul râs-plâns, adeveritoare cre- din 2000. „Acum plouă? se întreabă Teleucă, în sti- dinţei exprimate de autor în eseul inaugural al cărţii, lul exemplifi cat de noi deja. Iar la iarnă va ninge? îl prezintă pe Victor Teleucă în ipostaza fi lozofului Cine mă poa-/ te convinge că va ninge?…”. Preci- întrebându-se direct şi fără a se conforma prozodi- zăm că titlul poeziei din care cităm este Cadru exis- ei tradiţionale: „Există şi-un adânc de dincolo de- tenţial şi realizăm că avem în faţă şi verbul a ninge, adânc?” Răspunsul e dat de poet în aceeaşi formă şi un adjectiv prevestitor întregului titlu de mai târ- liberă de canoane, descătuşată – repetăm, meta- ziu: Ninge la o margine de existenţă. forică în stilul lui Teleucă cel de totdeauna –, dar La lectura altei poezii, Moment alb, ne pome- acum susţinută de o energie abundentă a „spunerii”, nim în faţa „barierelor nins-viscolite”; Amintiri cu versul fi ind în întregime o perioadă verbală lungă mama debutează direct: „Stau cu mama şi-afară şi acaparatoare a interesului nostru pentru gândul ninge, dar ninge, / lupii albi ai zăpezilor urlă-n / fi lozofi c nou şi incitant şi pentru forma oarecum virtutea sonoră-a zăpezilor desperate de-un alb…”; prozastică, neobişnuită, a discursului: „Când râd într-o altă piesă lirică autorul îşi satisface plăcerea apocaliptic oamenii sau plâng,/ un tic nervos, un de a întreba oarecum retoric, pentru ca tot atunci să nerv observ clipind/ în ochiul meu şi simt destinul reia vorba despre două fenomene naturale, unul fi - ca pe-un/ zmeu cum foc răsufl ă-n jurul meu; pe mi ind – evident – ninsoarea: „Acum plouă, dar ce-i -/ ne sau pe cineva/ ne-au tras la sorţi şi/ iar spre-un adevărat din ce / plouă? La iarnă – o să ningă, dar vid avid misterioase porţi/ de fotoaparat spasmodic ce-i / adevărat din ce o să ningă? // Ploaia, ninsoarea se deschid şi se / închid …”. sau doar întrebarea?”. În continuare discursul poetic rămâne acelaşi, Reiterăm aici: persistă imaginile vii – cu zăpezi prozastic la prima vedere, profund metaforic în – din poezia Cimitir de ninsori, şi formulăm conclu- esenţă, şi e dominat de preocuparea pentru râsul- zia că albul, ninsoarea, starea naturală de a ninge, plânsul omniprezent – „şi văd, ca pe-un ecran, mul- cu întreaga lor suită de semnifi caţii, prefi gurează tipli-/ cându-se pe gura şi pe ochii lor mulţimi/ de într-un fel şi într-un sens, cel puţin în parte, cartea ochi şi guri, descresc râzând-plângând/ spre-un infi - care avea să apară ulterior, Ninge la o margine de nit interior din care parcă-ar/ fi venit nu-ntâmplător existenţă. şi iară se retrag/ din nou în lumea lor ca pân’la urmă Zicem „cel puţin în parte”, şi ne grăbim să preci- să/ rămână-un singur ochi cu-o gură singură/ într- zăm că Piramida singurătăţii va să semnifi ce o sin- însul din care se întoarce/ râsu-amestecat cu plân- gurătate în sens fi lozofi c profund, sugestie pe care o sul/ ca într-un fi lm invers/ când frunza se întoarce-n citim – negru pe alb – şi în poezia Pierdere, din care pom şi mă cutre-/ mur cum râde-plânge omul nostru cităm: „Nici o oază-n pustiul acesta de groază / a mioritic…”. singurătăţii existenţiale, numai ni-/ sip ars…”. Este o matrice poetică ce avea să fi e reluată de „Marginea de existenţă” din titlul cărţii de la autor în cartea Ninge la o margine de existenţă. 2002 e sugerată pe la începutul volumului Pirami-

nr. 2(25), iunie 2012 - 151 Akademos da singurătăţii, în fi nalul poeziei Accidental: „Tră- sub cel timp necruţător...”. De la vers la vers, de la o iesc concomitent şi viaţa mea şi/ moartea”. Hotarul strofă la alta, poetul desfăşoară o întreagă cosmogo- dintre viaţă şi moarte, ca „margine de existenţă”, nie a devenirii noastre, treptat aceasta luând formă este evocat într-o altă piesă lirică, intitulată Bizare de spunere calmă, aşezată, în care metafora se simte lucruri, din care cităm versuri despre dorul poetu- în largul ei şi adevărul ni se transmite liber, molip- lui, acela care „iernează prin somn/ şi visează vis- sitor am zice: „Neamul tău, murind ca dor, / re-nvia cole mari din care vede/ singurul unic doar albul ca frunza verde. // Cosmogon cu luna-n sânge / şi pentru-a-l/ bucura prin prezenţă, prin mişcare şi/ cu Ursa Mare-n gând, / venea vreme fremătând / şi, viscol – vis ca la margine de lume,/ dar şi mai mult râzând, ştiind că plânge, // hohotea ca-ntr-o risipă – de existenţă…”. / râset-fulger, lacrimi-ploi / pân-la veacul de apoi / Poate nu e lipsită de interes nici o altă observaţie şi-napoi cât ţine-o clipă // revezi totul mut, orbeşte, referitoare la cartea Piramida singurătăţii ca izvor / parcă-ai mai trăit cândva / şi-atunci simţi cum Ci- – într-un sens – al volumelor ulterioare ale poetului. neva / dintr-o parte te priveşte…”. Textul poemului Vorba e că o altă imagine frecventă în Piramida sin- devine atât de compact încât e greu să-l împarţi în gurătăţii, marea („Satul în care/ m-am născut a fost fragmente, ci te obligă să-l citezi ca dintr-o respi- un petic de fund din/ Marea Sarmatică…”) aduce cu raţie a autorului nimerit în situaţia de a-ţi destăinui sine – fi reşte – nisipul („şi liniştea peste mine-şi aş- gândul care, odată încolţit în forul lui intim, se re- terne nisipul…”), fapt important dacă-l raportăm la varsă nestăvilit, chiar năvalnic: „e-o privire, dar a un alt titlu de carte, din 2006, – Improvizaţia nisipu- cui? / Brusc te-ntorci în partea Lui / să-ţi dai seama lui, înţeles şi acesta în mod metaforic, eminamente că te-aşteaptă / mut şi sumbru El, Destinul / neîndu- poetic. plecat şi rece…”. Oricum, cartea Piramida singurătăţii este o con- De aici încolo insul-strămoş al nostru intră în tinuare a multor caracteristici esenţiale ale întregii relaţiile sale fi reşti cu Destinul hărăzit din începu- creaţii lirice a poetului şi conţine, totodată, câteva turi, până-l strigă acelaşi Cineva, în legătură cu care probe incontestabile că atât prin modalitatea literară autorul-narator se întreabă oarecum retoric: „Cine-i îmbrăţişată de scriitor – interpretarea lirică a unor El, cum se explică, / din ce parte e al tău? / Poartă-n fapte cu sens fi lozofi c adânc, scrutarea profundă a el păreri de rău, / e un mit sau o nimică?”. Cineva, obârşiei şi a naturii eului liric, atenţionarea cititoru- de la un timp Destinul, apoi Zamolxe, zeul tutelar al lui asupra unor fenomene etice dureroase etc. –, cât dacilor de demult, sunt personaje ştiutoare ale fap- şi prin tehnica versifi caţiei, şi prin unele amănunte şi tului că s-a întâmplat să „împarţi ce nu se-mparte – / detalii care aveau să fi e reluate de autor mai târziu, a Totul tău, din rădăcină…”. Acest permanent Totul prevestit volumele Ninge la o margine de existenţă şi este o expresie simbolică a unei existenţe unitare, Improvizaţia nisipului, care au defi nitivat imaginea nedezmembrabile. Împărţit totuşi, el „curge cum a de poet cu adevărat modern a lui Victor Teleucă. curs, / din nimic spre existenţă…”, generând la un Despre ambele publicaţii numite la urmă am moment dat întrebări grave adresate cui oare dacă vorbit în volumului nostru Cărţile din noi (2011) şi nu insului-strămoş: „Creşti din sufl et mai departe? / nu revenim. Însă ar fi păcat să lăsăm fără atenţie câ- Noi şi-aici şi-acolo – noi? / Strigă-n umbră un stri- teva alte publicaţii teleuciene tipărite postum: Dece- goi? / Noi de dincolo de moarte?” şi încă mai dras- bal (2003), Răsărit de Luceafăr (2010), Car frumos tic, mai tăios: „Când intrăm în perspectiva / unui cu patru boi (2011) şi Mollis Davia (2012). Toate plai cu timp MOLDAV / într-un spaţiu MOLDO- conţin texte de o mare cutezanţă a gândirii fi lozofi ce grav / regăsindu-ne potriva / MOLDULUI ce ani adânci şi de o aleasă expresie metaforică. În ultima de-a rândul, / neglijându-l, n-a fost mut, / dar l-am lucrare nominalizată scriitorul pune în atenţia citito- dat cu împrumut, / îndărăt nicicând cerându-l?”. rului o viziune artistică, totodată fi lozofi că, a adevă- Conştientizăm greşeala fatală a insului-strămoş rului întreg despre istoria noastră bimilenară, adevăr care a împărţit „ce nu se-mparte”, adică TOTUL fi xat în chip concludent în chiar debutul poemului: nostru, „din rădăcină”, până a ajuns strănepotul să „Nu e tot ce-i tot în toate. / Este un TOT al tău TO- culeagă „roadele” acelei greşeli: „Tot primind odi- TAL -/ Daimonul naţional...”. Autorul îşi spune la nioară / musafi ri de undeva, / azi nu-ncap de limba început sieşi, dar în mod virtual şi ţie, cititorului pe ta / şi te dau din limbă-afară, / chiar ţi-au dovedit care îl doreşte pătrunzător în esenţa lucrurilor şi pen- amicii / fi ecare cum putu / că eşti altul, nu eşti tu…”. tru care a aşternut pe hârtie explicaţii temerare: „Tu N-am ajuns oare, prin vremi, la cele ce ni se întâm- de-aici („din neguri” – I.C.) îţi creşti puterea, / păsto- plă în prezent? Constatările şi întrebările retorice ale rind singurătăţi,/ Ţi-ai făcut din munţi cetăţi, / ca să- poetului exprimă durerea noastră neogoită şi întrea- ţi aperi limba, vrerea/ unui neam de-a nu se pierde / gă: musafi rii „prind istoria şi-o scurmă / (după cum

152 - nr. 2(25), iunie 2012 Ştiinţă literară mi i-ai primit) azi să-ţi spună că-au venit / primii ei, Destin, de vreme ce „al treilea suntem noi, / nu chiar iar tu – pe urmă. / Te-nvăţau că altu-i graiul / care-l toţi, dar fi ecare, / după cum se nimereşte // şi astfel porţi. Aceşti avani / acum două mii de ani / ici şi- din veac în veac / neamul meu se nesfârşeşte”. avură iadul, raiul? / Le-au cântat pe-aici cocoşii, / Optimist fi nalul, dureros şi veridic întregul de- cucii noştri solitari, / S-au ştiut de-atunci plugari, / mers liric al scriitorului, surprinzător de proaspătă şi tot pe-aici le-au fost strămoşii?”. originală concepţia generală a poemului, de vreme Vicisitudinile istoriei de pe atunci au înce- ce poetul vede Mollis Davia – în spirit cantemirian put. Şi tot de pe atunci îşi trage începuturile spe- – ca o parte a Daciei de până la Traian, adică „Dacia ranţa noastră întru izbăvire de greşeala comisă: Moale, cu climă dulce, plăcută”, iar pe noi, urmaşii „MOLLIS-DAVIA-ndulceşte / MOLDU-amar din trăitorilor din Mollis Davia, – ca români din marele cercul dac, / în el secoli se desfac, /vremuind ca o TOT pomenit în chiar prima strofă a lucrării. nădejde / nesfârşitul cu-nceputul / unui tot de la- Poemul a fost publicat în 1990, când mai exista nceput, / parcă vine din trecut / viitorul, nu trecu- Uniunea Sovietică, ne mai strângea de gât Partidul tul…”. Comunist. Este oare el, acest poem, o expresie a Viitorul, sugerează Victor Teleucă, ar consta în conjuncturismului ideologic al lui Victor Teleucă? corectarea greşelii trecutului. Tocmai în acest con- Iar dacă cineva admite un răspuns pozitiv la această text „se aud cum cresc Carpaţii / din a lutului gin- întrebare, cum ar urma să interpretăm criticile nemi- gii / cum le ies dinţii la copii / dureros, muşcând loase aduse autorului în 1974, apoi în 1982, de către din spaţii…”. Şi reapare Daimonul, spiritul tutelar organele partinice superioare, care îl învinuiau de al neamului, care „te dă cu fruntea-n soare, / sorbi românizarea limbii noastre şi de mari greşeli ideo- cu ochii pân-orbeşti / plaiuri verzi moldoveneşti – / logice? (A se consulta în vederea dumeririi necesare sfi nte semne de-ntrebare / care din destin îţi chea- materialele şedinţei Biroului Comitetului Central al mă / tot adâncul tău prin vis, / toate mari şi sfi n- Partidului Comunist al Moldovei „Cu privire la ma- te ni-s / ca MOLD – lacrimă de mamă – / cea mai nifestările naţionaliste din republică şi măsurile de grea sinceritate – / un odor din dor cu-amar / prinse intensifi care a educaţiei ideologico-politice şi inter- toate-ntr-un focar / ca să-l ştii şi tu ce poate / ochi naţionaliste a oamenilor muncii” (publicate în revis- în ochi – MOLDO-taină / într-un MOLDO-ritual ta „Destin românesc”, 2011, nr 3, p.144-150), într- / pentru-a scoate-un MOLD-voal / de pe sufl et ca un punct al hotărârii căreia Victor Teleucă, redactor pe-o haină…”. al săptămânalului „Literatura şi arta”, laolaltă cu Nu este o acţiune simplă. Corectarea oricărei alţi conducători din domeniul culturii, este învinuit greşeli e mai complicată decât prevenirea acesteia. de „pătrundere în presă, televiziune şi radio a unor Ci totuşi, „când se face timpul critic – / Cruce grea materiale dăunătoare din punct de vedere ideologic” aprinsă-n vânt – / ni se-arată pe pământ / MOLDUL şi somat „să-şi crească responsabilitatea personală NOSTRU MIORITIC, / ROMÂNISM ce se revarsă pentru nivelul ideologico-literar şi artistic”, p.148). / duh nestins prin limba ta / spre a nu te strămuta / Iar revenind la Mollis Davia, considerăm că nici o dramă, nici o farsă…”. acesta e un poem inspirat al devenirii şi nesfârşirii Poetul se întâlneşte în chip fi resc şi necesar cu moldovenilor ca parte inalienabilă a acelui TOT al capodopera folclorică naţională. Conştientizarea nostru TOTAL, care este poporul român. Poemul adevărului istoriei, înţelegerea justă a obârşiei naţi- analizat la urmă întregeşte de minune creaţia fi ului unii române în creuzetele istoriei noastre bimilenare de îndrăzneaţă gândire literar-fi lozofi că al Cepele- au consecinţe benefi ce – „Atunci simţi că-acest DE- uţilor hotineni, scoţându-l în fruntea colegilor de PARTE / este – APROAPELE ce-l porţi – / sufl etul breaslă ai generaţiei şaizeciste. Evident că înţele- cu şapte porţi / de balade fără moarte / şi-anotim- gerea întregului adevăr despre creaţia scriitorului puri vin prin ele / şi se duc să vină iar, / tu, fi ind poate fi realizată prin depăşirea stereotipurilor gân- străvechi portar, / le deschizi şi-nchizi cu stele…”. dirii leneşe, eronată în esenţă, despre cărţile lui de La ora fatală a istoriei „trei coboară, / pân-la urmă până, dar mai cu seamă de după 1989, altfel spus – rămân doi, / când i-i turma mai de soi, / pe al treilea printr-o viziune critico-literară adecvată contribuţi- ţi-l omoară / ori încearcă să-l omoare, / iar al treilea ei reale a lui Victor Teleucă la patrimoniul cultural suntem noi…”. naţional românesc. Victor Teleucă „citeşte” balada ca pe o închipu- Această contribuţie a fost pusă în evidenţă la ire literară în care baciul ostracizat este doar unul Conferinţa ştiinţifi că In memoriam Victor Teleucă, dintre mulţii săi ortaci, restul rămânând să suporte ce a avut loc la AŞM la 19 ianuarie curent, cu prile- urmările greşelii fatale pomenite anterior şi – cum jul împlinirii a 80 de ani de la naşterea regretatului altfel? – să ducă pe umeri crucea care le revine prin poet.

nr. 2(25), iunie 2012 - 153 Akademos

NICOLAE COŢOFAN – UN CREATOR AL SINTEZELOR ÎN ARTA CERAMICII CONTEMPORANE

Tudor BRAGA Critic de arte

Născut la 21 octombrie 1939, în comuna Ordăşei, jude- ţul Orhei, Regatul România (azi Republica Moldova). Ceramist, cu operă în multiple colecţii publice (Muze- ul Naţional de Artă al Moldovei; Muzeul Naţional de Arhe- ologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Naţional de Etnogra- fi e şi Istorie Naturală a Moldovei, Muzeul Internaţional de Ceramică Ian Panonia, Peci, Ungaria; Palatul Parlamentu- Nicolae Coţofan, prin limbajele plastice, tehni- lui României; Sala Constantin Brâncuşi, Bucureşti; Muzee cile şi tehnologiile intrinseci artei contemporane, a de artă plastică din Moscova, Grenoble ş.a.) şi private din diferite ţări (Anglia, Bulgaria, Federaţia Rusă, Germania, reformatat succesiunea tradiţiilor culturale indige- Italia, Norvegia, România, SUA, Turcia). Expoziţii perso- ne. Creează o operă originală, căutată pentru colec- nale la Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi al Uniu- ţii publice şi private din ţară şi peste hotare, contri- nii Artiştilor Plastici din Moldova (1999, 2009); până la zi, participă la cvasitotalitatea expoziţiilor naţionale, precum buind real la sporirea patrimoniului artistic. şi în alte ţări: Algeria, Belgia, Bulgaria, România, Cehoslo- Pornit pe traiectul devenirii, Nicolae Coţofan a vacia, Federaţia Rusă, Danemarka, Estonia, Franţa, Ger- înţeles că, pentru a răspunde vocaţiei sale, urmează mania, Japonia, Jugoslavia, Kazahstan, Lituania, Belarus, Mongolia, Olanda, Polonia, Ucraina. să se detaşeze tranşant de modul secular de fi inţare, Organizator al procesului creator în artele plastice: comun aproape pentru întreg sud-estul Europei, ale- vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici, preşedinte al gând habituarea după modelul creionat signaletic de Fondului Plastic al UAP din Republica Moldova (1972- 1987). tatăl său, Ion Coţofan. Acesta, dotat cu bun-simţ, a Maestru în arte. Medalia Gloria Muncii (1981), Ordi- observat că o serie de persoane din partea locului şi- nul de Onoare (1986), Medalia Meritul Civic (1996), Ti- au depăşit condiţia de simpli provinciali prin activi- tlul onorifi c Maestru în Arte (2003), Premiul Moisei Gam- burg, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Premiul tăţii publice, culturale, inclusiv literare, dobândind Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova, pentru statutul de personalităţi care s-au afi rmat în primele merite deosebite în dezvoltarea artelor decorative (1999, decenii ale secolului al XX-lea. 2003, 2011). Conform talentului său, tânărul urmează studi-

154 - nr. 2(25), iunie 2012 Arte plastice

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative. Şamotă pictată., Ø - 510 mm, 2005 ile la Colegiul de Arte Plastice Alexandru Plămă- atoare, realizând, pas cu pas, transcenderea, de la deală (fosta Şcoală Republicană de Arte Plastice) paradigma şi algoritmii imanenţi obiectului utilitar, în clasa a trei profesori diferiţi ca formaţie. Primul, către confi gurarea organică a obiectului conceptual. Valentina Poleakova (Tufescu), şcolită la Academia Viabilitatea acestui deziderat al evoluţiei individu- de Arte din Bucureşti, l-a cultivat să stăpânească ale, prin contrapuneri şi analize, a fost verifi cată şi limbajul plastic Art Nouveau. Al doilea, Vladimir consolidată, mai ales, participând la tabere naţio- I. Novikov, licenţiat în arta monumentală, design nale şi internaţionale de ceramică. Calităţile operei şi artele decorative, l-a iniţiat privitor la particula- sale – cu individualitate distinctă, respectul pentru rităţile ceramicii fi ne şi rostul designului în creaţia etică şi codul deontologic, au convers la acredita- contemporană. Al treilea, Stepan Tuhari, un maes- rea sa ca actant de anvergură la dirijarea procesului tru nepereche în linogravura color din anii 1960, l-a creator căruia aparţinea. În consecinţă, toate acestea exersat în arta desenului. Simultan, studentul nostru au concurat la modelarea unui plastician singular în – ca să câştige pentru existenţă, – a executat desene cadrul culturii care n-a pregetat să o marcheze prin pentru instituţii arheologice, etnografi ce şi de şti- opere de rezistenţă. inţe exacte, fapt care l-a antrenat la însuşirea unor În fi ecare lucrare confi gurată, plasticianul adu- metode raţionale, care i-au fost de folos ulterior în ce proba înţelegerii sale că împlinirea în domeniul activitatea creatoare. ceramicii nu înseamnă a urma arbitrar o formulă, De la debut, a intrat pe vectorul evoluţiei cre- aparent imuabilă, că ceramica prezintă sinteza ce-

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative. Şamotă pictată, Ø - 510 mm, 2004

nr. 2(25), iunie 2012 - 155 Akademos

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative. Şamotă pictată, Ø - 410 mm, 2011 lor trei ramuri clasice ale artei: pictură, sculptură prospeţime şi spontaneitate a ţinutei arhitectonice. şi desen, acestea, fi ind reclamate de viziunea spa- Formal, în structura obiectului, Nicolae Coţofan va- ţială tridimensională, reprezintă o sinteză în inver- lorifi că operaţiunile simetriei, a recurenţei şi a echi- siune. Triada vizată se afl ă în apanajul imperativ al valenţelor de echilibru. stăpânirii capacităţilor de a confi gura conceptual Latura defi nitorie a originalităţii creaţiei acestui obiectul în temeiul posedării de cunoştinţe profe- ceramist rezidă în faptul de a fi dat expresie plasti- sionale aduse la zi, privitor la materiale, tehnici şi că de sinteză, conform rigorilor artei contemporane, tehnologii speciale. Orice lucrare este precedată de chiar şi atunci, când a ales drept sursă de inspiraţie experimentări, instrumentate cu multă acurateţe şi succesiunea topos-urilor straturilor culturale din is- meticulozitate, pentru a atinge o dexteritate virată toria ceramicii din sud-estul Europei, spaţiul de ori- la virtuozitate în executare, transparenţă cromatică, gine a lui Nicolae Coţofan.

Nicolae Coţofan. Vase şi farfurii decorative. Şamotă pictată, 2006

156 - nr. 2(25), iunie 2012 Noutăţi editoriale

STUDIU ENCICLOPEDIC CONSACRAT RAIONULUI SÂNGEREI

Membru corespondent al AŞM Demir DRAGNEV

În contextul diverselor publicaţii consacrate is- toriei locale (istorii de sate, oraşe, regiuni) un loc aparte îi revine lucrării recent apărute la Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dedicate raionului Sângerei. Noutatea acestei cărţi constă în faptul că citito- rului i se propune o ediţie enciclopedică care struc- turează informaţii despre cadrul geografi c şi istoric, despre viaţa culturală şi spirituală, eseuri biografi ce despre 60 de personalităţi originare din acest raion, Sângerei. Oameni, istorie, spiritualitate. Coordonatori şi precum şi o succintă expunere a materialelor docu- redactori ştiinţifi ci acad. Gheorghe Duca, Ion Hadârcă. Aca- mentare referitoare la istoria tuturor celor 70 de lo- demia de Ştiinţe a Moldovei: Institutul de Studii Enciclope- dice, Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, calităţi (incluzând oraşele Sângerei şi Biruinţa) ale 2012, 320 p. acestei unităţi administrative din centrul Republicii Moldova. ografi c, autorii evidenţiază importanţa ambianţei O asemenea lucrare este deosebit de necesară în naturale a acestui plai în evoluţia lui economică şi contextul creşterii interesului cercurilor largi de ci- demografi că şi, în particular, slaba populare până în titori faţă de istoria naţională, inclusiv faţă de istoria epoca modernă a spaţiilor de câmpie şi coline cu şi contemporaneitatea localităţilor de baştină, faţă soluri preponderent de cernoziom, greu accesibile de rădăcinile neamului căruia îi aparţin. Coordona- agricultorilor până la utilizarea plugului perfecţio- torii şi redactorii ştiinţifi ci – acad. Gheorghe Duca nat de fi er. şi scriitorul Ion Hadârcă (originari din acest raion) În lucrare se evidenţiază prezenţa unei populaţii – în prefaţa cărţii menţionează: „Nostalgia casei pă- sedentare în acest spaţiu începând cu epoca neoli- rinteşti, dorul şi dragostea faţă de meleagurile nata- tică, demonstrată prin descoperirea unor vetre de le ne înnobilează sufl etul şi le ducem cu noi peste locuire din acea epocă (Bilicenii Vechi, Copăceni, vremuri, peste mări şi ţări, pentru a regăsi în ele, Chişcăreni ş.a.). Zona Sângereiului s-a afl at, de când suntem printre străini şi ne este greu, alinarea asemenea, în centrul renumitei culturi arheologice şi mângâierea tămăduitoare” (p.5). Am mai men- Cucuteni–Tripolie (mileniile V–III î.Hr.), atestate ţiona şi importanţa deosebită a acestei cărţi pentru în aşezările de la Copăceni, Chişcăreni, Bursuceni, tineretul studios, deoarece ştiinţa pedagogică con- Sângerei, Coşcodeni ş.a. Această cultură aparţinea temporană ne învaţă că, dacă dorim să ne cunoaş- celor mai vechi agricultori şi crescători de animale tem patria şi neamul, este necesar, în primul rând, europeni, care posedau o tehnologie de producere a să cunoaştem trecutul şi prezentul acelei „patrii ceramicii ce impresionează prin ornamentele sale. mici” unde s-au perindat generaţii de înaintaşi, s-au După ce caracterizează cele mai importante ves- depozitat tradiţiile naţionale, ceea ce permite de a tigii arheologice ale epocii fi erului, autorii evidenţi- însuşi istoria de la local la naţional şi de la naţional ază prezenţa în acest spaţiu a aşezărilor strămoşilor la universal. La lecţiile de istorie, elevii din raionul noştri geto-daci, apoi a populaţiei romanizate. Sângerei vor lua cunoştinţă de trecutul localităţii de În pofi da faptului că spaţiile deschise de câmpie baştină, vor studia istoria şi contemporaneitatea ra- ale zonei date au fost, într-o măsură mai mare decât ionului, iar apoi acea istorie naţională şi universală alte teritorii ale Moldovei, supuse invaziei popoare- a căror parte componentă este plaiul lor natal. lor migratoare (goţi, avari, slavi, cumani etc.), totuşi Un merit incontestabil al autorilor acestei lu- populaţia sedentară locală nu a părăsit total plaiul crări este străduinţa lor de a evidenţia în conţinutul natal. Ea s-a retras temporar, în mare parte, în zo- fi ecărui compartiment specifi cul spaţiului cercetat. nele vecine mai îndosite ale dealurilor împădurite, Astfel, în compartimentul consacrat cadrului ge- ale codrilor, situate pe cursurile inferioare ale râu-

nr. 2(25), iunie 2012 - 157 Akademos rilor afl uente ale Răutului. Autorii fac trimitere la cercetările arheologului dr. Gheorghe Postică, care a identifi cat 11 vetre ale aşezărilor din sec. VIII–IX situate în zona Sângerului (a Răutului de Mijloc) care aparţineau populaţiei sedentare locale. Aceste aşezări aveau o continuitate din sec. al V-lea şi din cultura Dridu. Cultura respectivă, extinsă pe cea mai mare parte a spaţiului carpato-danubiano-pon- tic, a fost creată de populaţia romanică locală afl ată în contact cu popoarele migratoare – slavi şi tura- nici. Secolele VIII–IX sunt considerate de istorici şi fi lologi drept etapa fi nală a etnogenezei romanilor şi a formării limbii române. Astfel, şi locuitorii au- tohtoni din perioada culturii Dridu din spaţiul actu- alului raion Sângerei au participat la acest proces istoric. Un specifi c al acestei zone, în comparaţie cu teritoriile Moldovei de la vest de Prut, a fost do- Stema raionului Sângerei, 2005. Autor Silviu Andrieş-Tabac, pictor Mariana Şlapac minaţia nemijlocită a mongolilor până în ultimele decenii ale sec. al XIV-lea, când şi pământurile din Bankovski, Grohin, Dumanski etc. Prezenţa lor pe preajma Sângereiului au fost incluse în statul mol- parcursul dominaţiei ţariste stagna eforturile no- dovenesc. Dar, după cum se menţionează în lucrare, bilimii locale de a se opune politicii ţarismului de teritoriul continua să fi e slab populat: în sec. XIV– rusifi care a provinciei, aşa cum proceda nobilimea XVII aici au fost atestate 23 de sate, iar altele 17 – moldovenească în primii ani de după anexare. în sec. XVIII–XIX. Totuşi, după cum menţionează autorii, de spa- Abundenţa câmpiilor cu păşuni şi fânaţe au de- ţiul Sângereiului este legată viaţa şi activitatea unor terminat creşterea animalelor drept o ocupaţie pri- mordială a locuitorilor, care practicau şi cultivarea personalităţi notorii ale culturii româneşti: a omu- plantelor. Un aspect important menţionat de autori lui de cultură enciclopedică Nicolae Casso (1839– este prezenţa în această zonă a mocanilor transilvă- 1904), numit şi „fi losoful de la Chişcăreni”, militant neni, care îşi aduceau turmele la păşunat. Unii din- al mişcării naţionale basarabene, a fraţilor Pavel şi tre aceştia staţionau aici pentru totdeauna, iar amin- Petre Leonardi, care au condus un cenaclu de cul- tirea despre ei s-a păstrat doar în numele de familii: tură românească şi au publicat studii ştiinţifi ce, po- Ungureanu, Scutaru, Oprea, Ţuţuianu, Munteanu sedând la Cubolta o bogată bibliotecă. Din mediul etc. Circulaţia umană din spaţiul românesc în Evul unei dinastii nobiliare din părţile Sângereiului pro- Mediu a fost, în viziunea lui Mihai Eminescu, „te- vine principesa Natalia Cheşcu (1959–1941), care melia unei epoci”, contribuind la păstrarea unităţii a devenit regina Serbiei, căsătorindu-se cu prinţul neamului şi a limbii române. Miloş Obrenovici, şi care a publicat mai multe scri- În lucrare se evidenţiază un important moment eri literare. specifi c al zonei Sângerei din perioada medievală Originari din spaţiul Sângereiului din sec. XIX – concentrarea mai mare decât în alte zone ale spa- – începutul sec. XX au fost renumiţii oameni de ţiului de la est de Prut a marii proprietăţi funciare cultură, ştiinţă şi spiritualitate: savantul Constan- boiereşti şi mănăstireşti. tin Vârnav (1806–1877), agronomul Ştefan Gona- În sec. XVII–XVIII, la fel ca alţi proprietari ta (1838–1896) – unul dintre membrii fondatori ai funciari, membrii renumitei familii de mari boieri Academiei Române, istoricul şi arhivistul Ion Ha- Ureche, inclusiv cronicarul Grigore Ureche, stăpâ- lippa (1871–1841), ctitorul Catedralei Mitropolita- neau moşii pe Ciuluc şi Răut. Boierii din neamul ne din Iaşi – Iosif Naniescu (1820–1802) şi mulţi Prăjescu, care stăpâneau satul Drăgăneşti, erau în- alţii. Din mediul sângereian provin şi câţiva mem- rudiţi cu domnii din dinastia Movileştilor. bri ai Sfatului Ţării care la 27 martie 1918 au votat Imperiul Rusiei, care a anexat la 1812 spaţiul Unirea Basarabiei ca România: Pantelimon Halip- dintre Prut şi Nistru, a păstrat în zona Sângereiului pa (com. Cubolta); Anton Crihan (com. Sângerei); marea proprietate moşierească, dar a creat condiţii Vasile Gafencu (com. Sângerei); Ion Ignatiuc (com. pentru infi ltrarea aici a unor nobili ruşi din famili- Prepeliţa), Al. Groapă (s. Chirileni). ile Vâdovţev, Osmalovski, Novogorodţev, Mikulin, Compartimentul consacrat perioadei interbelice

158 - nr. 2(25), iunie 2012 Noutăţi editoriale scoate în relief efectele pozitive ale reformei agrare bru de onoare al AŞM Constantin Ţâbârnă, acad. (1920) şi ale celei administrative (1925), ultima uni- Gheorghe Ţâbârnă, m.c. Leonid Culiuc, m.c. Maria fi când sistemul administrativ din Basarabia cu cel Duca, m.c. Petru Patron, dr. hab. Tudor Lupaşcu, din toată România. O deosebită importanţă pentru dr. hab. Andrei Galben ş.a.; scriitorii: Leonida Lari, depăşirea analfabetismului moştenit de la ţarism a Ion Hadârcă, Sanda Lesnea; muzicienii: dinastia avut reforma învăţământului primar, care prevedea Goia – Pavel, Dumitru şi Vasile, Mihai Dolgan, Ni- durata de studii de 7 ani (1924), inaugurarea în ma- colae Glib, Lidia Bejenaru, Gheorghe Eşanu ş.a.; joritatea satelor a căminelor culturale, bibliotecilor, artiştii plastici: Maria Saca-Răcilă, Elena Bontea, cercurilor culturale. Irina Lavrenti ş.a., precum şi foştii miniştri – Victor În compartimentul referitor la perioada sovie- Gaiciuc, Ion Păduraru, un fost deputat al Sovietului tică sunt expuse date concrete despre participarea Suprem al URSS (1989–1991) – Anton Grăjdieru, sângereienilor la cel de-al Doilea Război Mondial, deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova – care i-a costat viaţa pe 2 105 ostaşi din Sângerei, Mihai Cucoş, Oleg Bodrug, Gheorghe Braşovschi despre deportări, foametea provocată, colectiviza- ş.a. La Copăceni s-a născut celebrul poet român rea forţată ş.a. Concomitent, sunt expuse eforturile Adrian Păunescu. oamenilor locului în dezvoltarea social-economică Prezenta lucrare enciclopedică se încheie cu un a plaiului natal. În cultură, menţionează autorii, era vast compartiment consacrat celor 70 de localităţi semnifi cativă „promovarea unor simboluri speci- din raion, structurate pe oraşe şi comune cu loca- fi ce” epocii de construire a comunismului (p. 40). lităţile din componenţa acestora. Autorii expun in- Compartimentul se încheie cu o prezentare succintă formaţiile cu trimitere la surse privind poziţionarea a importantelor transformări politice şi social-eco- geografi că, primele atestări documentare, selectiv nomice din etapa actuală, care necesită eforturi sus- cele ulterioare, fondul funciar, dinamica populaţi- ţinute în depăşirea instabilităţii politice şi economi- ei, instituţiile culturale şi de învăţământ, bisericile, ce a perioadei de tranziţie. întreprinderile industriale şi de comerţ, potenţialul De o deosebită relevanţă sunt tabelele statistice economic etc. Acest compartiment ar putea servi şi şi cele 7 hărţi administrative, economice, sociale şi în calitate de material didactic la istoria locală în turistice ale raionului. Importante opere ale patri- toate şcolile raionului. moniului naţional sunt descrise în compartimentul Suntem de părere că astfel de carte îi va stimula „Mărturii ale vieţii culturale şi spirituale”. Autorii pe cercetători la aprofundarea în continuare a studi- examinează prestigiosul complex de monumente erii diverselor aspecte ale istoriei şi contemporane- social-culturale şi spirituale, edifi cii de valoare arhi- ităţii Sângereiului. Arhivele istorice ar putea com- tectonică şi istorică incontestabilă. Pe lângă splendi- pleta informaţiile referitoare la istoria localităţilor dele biserici de la Cubolta, Sângerei, Copăceni ş.a., raionului, iar diversele cercetări de teren sub formă autorii atrag atenţia cititorului larg asupra stării ac- de expediţii ştiinţifi ce ar putea scoate în evidenţă tuale a unor vestite monumente de arhitectură – co- noi vestigii arheologice, ar permite să se descrie nacele boiereşti de la Cubolta, Chişcăreni, Slovean- măiestria originală a unor maeştri populari, datinile ca ş.a. Vom menţiona doar că palatul lui Casso de la şi obiceiurile, creaţia populară orală, specifi ce aces- Chişcăreni a fost proiectat de renumitul arhitect A. tui spaţiu, precum şi alte aspecte ale vieţii cotidiene Bernardazzi. Restaurarea acestor monumente istori- încă neelucidate. ce de arhitectură şi includerea lor în circuitul turistic În ansamblu, volumul recenzat prezintă, în vi- naţional prezintă, în viziunea noastră, o sarcină pri- ziunea noastră, o nouă etapă în procesul de studiere mordială a Ministerului Culturii. Pierderea lor ne va sub diverse aspecte a trecutului şi prezentului unui lipsi de o componentă importantă a istoriei noastre raion al Republicii Moldova. Sperăm că această naţionale. carte va inaugura o nouă serie de studii similare, Un compartiment aparte îl ocupă biografi ile a elaborate de Institutul de Studii Enciclopedice (di- 60 de personalităţi originare din raionul Sângerei. rector dr. Constantin Manolache) şi consacrate altor Luând cunoştinţă de acest compartiment, am con- raioane ale republicii, ceea ce va contribui la apro- statat că puţine raioane ale Republicii Moldova pot fundarea cunoaşterii istoriei noastre naţionale de concura cu Sângereiul după numărul de personali- către cercurile largi de cititori, care vor căpăta noi tăţi notorii. Vom menţiona doar pe unii dintre aceş- posibilităţi de a se familiariza cu faptele demne de tia – oameni de ştiinţă: acad. Gheorghe Duca, mem- urmat ale înaintaşilor şi contemporanilor.

nr. 2(25), iunie 2012 - 159 Akademos

IZVOARE ALE ÎNŢELEPCIUNII АРМЯНСКИЕ НАРОДНЫЕ POPULARE СКАЗКИ

Dr. Svetlana PROCOP Dr. Tatiana ZAICOVSCHI

Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieţii omeneşti…cu poveşti ne leagănă lumea, cu poveşti ne adoarme... Ne trezim şi murim cu ele. M. Eminescu

Din anul 2011, în cadrul unui proiect internaţio- nal realizat de cercetătorii Institutului Patrimoniului АРМЯНСКИЕ СКАЗКИ НАРОДНЫЕ Cultural al AŞM cu susţinerea Fondului internaţi- onal de colaborare umanitară a ţărilor-membre ale Издательство ARC CSI, au demarat lucrările de culegere, selectare, traducere şi pregătire pentru tipar a şase volume Armeanskie narodnâie skazki. Seria Basme ale popoare- de basme din seria Basme ale popoarelor din CSI: lor din CSI. Chişinău, Editura ARC, 2012, 185 p. basme româneşti, găgăuze, ale romilor, bulgăreşti (Republica Moldova); basme ucrainene (Ucraina); tuale, reîntoarcerea la izvoarele morale stocate din basme armeneşti (Armenia). adâncul veacurilor în basmele unor sau altor popoa- Scopul proiectului constă în familiarizarea citi- re, continuă să rămână una dintre sarcinile actuale torului cu basmele etniilor şi grupurilor etnice din ale societăţii. Ediţia, bogat ilustrată, conţinând ade- Ucraina, Armenia şi Republica Moldova. Rolul vărate nestemate ale înţelepciunii populare, va păt- primordial în realizarea acestui proiect aparţine cer- runde în fi ecare casă, în fi ecare familie unde cresc cetătorilor din republica noastră, care coordonează copii. Anume de acest deziderat s-au călăuzit auto- activitatea de colectare, selectare şi traducere a po- rii proiectului, preconizându-se pentru fi ecare vo- veştilor şi defi nitivează volumele. lum câte aproximativ 25 de desene color, realizate De menţionat că alcătuirea volumelor se reali- special în acest scop de câţiva tineri pictori talentaţi zează în mare măsură pe seama materialului folclo- din republica noastră. Ilustraţia conţine o informaţie ric inedit cules în teren. Ne referim în primul rând etnografi că complexă referitoare la portul popular, la basmele bulgăreşti colectate în sudul ţării, la cele locuinţă, unelte, ustensile, peisaj... O asemenea pu- ale romilor, adunate cu migală în locurile de aşezare blicaţie va contribui la apropierea culturilor aparţi- compactă a populaţiei rome (în raioanele Hânceşti, nând popoarelor. Soroca, Ungheni etc.). În plus, o parte din basmele Pornind de la faptul că în Republica Moldo- selectate pentru cele şase volume, deveniseră o ra- va locuiesc compact reprezentanţi ai diferitor etnii ritate bibliografi că. Cu toate că fuseseră publicate, şi grupuri etnice ar fi logică editarea în viitor şi a acest lucru producându-se cu mulţi ani în urmă, edi- basmelor altor grupuri etnice, profi lându-se astfel ţiile respective aproape că dispăruseră din uz. Edi- perspectiva extinderii proiectului în ideea publicării tarea în serie a basmelor etniilor şi grupurilor etnice unor basmenoi. Cum genul basmelor, înţeles nu nu- din Republica Moldova, Ucraina şi Armenia va per- mai de maturi, ci şi de copii, este una dintre formele mite reactualizarea basmelor popoarelor din spaţiul cele mai accesibile de cunoaştere a altei culturi şi al- postsovietic, traducerile anterioare ale cărora conţi- tor tradiţii, acesta este în stare să transmită neinsis- neau nu rareori un subtext ideologic, de asemenea tent şi lejer generaţiei în creştere valorile spirituale va servi drept bază benefi că pentru specialiştii-cer- eterne ale poporului. Proiectul propus poate să rege- cetători, în cercurile cărora astfel de ediţii continuă nereze activitatea de culegere a folclorului, inclusiv să fi e solicitate. în ţările Europei de Est. Este bine cunoscut faptul că În epoca globalizării şi pierderii valorilor spiri- celebra carte a fraţilor Grimm „Poveşti pentru copii

160 - nr. 2(25), iunie 2012 Noutăţi editoriale

şi de familie”, ieşită de sub tipar în perioada ani- Basmele sunt necesare poporului, şi în primul rând lor 1812-1915, nu numai că a revigorat acumulările copiilor pentru formarea conştiinţei naţionale, pen- de folclor în teren în diferite ţări, dar şi a dezvăluit tru păstrarea specifi cului etnic. Povestite înainte de publicului larg faptul cunoscut până atunci doar de somn, ele pun în subconştientul copilului bazele specialişti: subiectele basmelor din lumea întreagă valorilor general-umane şi etnoculturale, formând sunt uimitor de asemănătoare. Astfel, în Europa şi în identitatea lui etnică, păstrându-se în memorie pen- Africa, Asia şi America circulă poveşti similare, as- tru întreaga viaţă şi educându-l prin exemplul eroi- tăzi vorbindu-se despre o coincidenţă de 75 la sută a lor, a biruinţei binelui asupra răului. În basme găsim subiectelor. Anume din acea perioadă au început să acea înţelepciune, care din copilărie ajută reprezen- apară studii ştiinţifi ce ce explicau fenomenul dat, tantului oricărui popor să se orienteze în viaţă. precum şi lucrări în care se încerca crearea unei cla- În timpurile noastre, de dominaţie a televiziunii sifi cări generale a basmelor. În acest context trebuie şi internetului cu presiunea lor asupra psihicului co- de menţionat că şi în cazul coincidenţei subiectelor pilului, numai basmul popular cu ritmul său domol, chiar, componenta etnică permite acestor poveşti prin subiect, prin conţinutul moral linişteşte şi stabi- să-şi păstreze originalitatea şi să intre în tezaurul leşte obiective corecte, verifi cate de veacuri. Piciul, mondial al creaţiei poetice orale. care de mic a ascultat povesti, creşte un om sănătos În folclorul european genul basmelor întruneş- sufl eteşte. Basmul întotdeauna a creat o atmosferă te mai multe specii (fantastică, nuvelistică, despre deosebită, de sărbătoare. În condiţiile social-eco- animale ş.a.). Prin intermediul basmului copiii mici, nomice când lipsea radioul, televiziunea, presa ş.a., care nu au experienţă de viaţă, nu le este dezvoltată rolul povestitorului în mediul familial a fost unul gândirea abstractă şi logică, cunosc lumea înconju- aparte. rătoare. Anume prin poveste copilul, imitând eroii, Cercetătorii au descoperit reminiscenţe ale înţelege bazele educaţiei morale, montate în basm credinţelor arhaice despre destinaţia apotropaică a prin lupta continuă dintre bine şi rău. Copilul, la basmelor. Se considera, că povestirea cu voce tare care încă nu este formată noţiunea de timp şi spaţiu poate să alunge şi duhurile rele, dăunătoare casei ca rezultat al abstractizării, are capacitatea să per- şi membrilor familiei. Basmele se mai povesteau şi ceapă basmul drept unul din procedeele de prezen- la nunţi, şi în procesul muncilor colective, pentru a tare a informaţiei. Basmul serveşte pentru copil ca înfrunta oboseala. În trecut basmul deseori era po- un fel de „rezervă de aur” a structurilor de gândire, vestit la şezători. Caracterul basmului se constituia a valorilor spirituale. El este pentru copil o formă după caracterul muncii în colectiv. Procesul de lu- simplifi cată de gândire a omului contemporan, o cru era însoţit de glume, jocuri, cântece, ghicitori, formă adaptată de prezentare a informaţiei. povestirea unor istorioare şi, desigur că, a basmelor. Basmele ne transmit tipurile vechi de gândi- Până în zilele noastre în localităţile rurale la astfel de re, oferindu-ne reprezentări despre modul în care şezători se deapănă fără grabă fi rul basmului şi oa- s-a format vorbirea logică. Cu ajutorul repetărilor menii ascultă fascinaţi vocea misterioasă ce răzbate de acelaşi tip, basmul îmbogăţeşte volumul lexical din vremuri demult apuse. Împreună cu cântecele al vorbirii copilului. Prin basme copiii mici învaţă vechi, baladele, proverbele şi zicătorile, basmele limba maternă, memorând nu numai cuvinte sepa- constituie patrimoniul spiritual al poporului, deoa- rate, ci şi structuri lexicale. Se cunoaşte, că basmele rece în ele sunt întruchipate percepţia lumii înconju- abundă de rime, fragmente întregi din ele se rostesc rătoare, înţelegerea binelui şi frumosului, caracterul prin incantaţie, deoarece un cântecel cu rimă se re- lui şi visurile sublime, se refl ectă valorile lui. ţine în minte mult mai simplu în comparaţie cu un În cadrul proiectului realizat la IPC al AŞM, text de aceeaşi mărime nerimat. Basmele populare actualmente a ieşit de sub tipar volumul „Basme au un limbaj poetic deosebit, iar conţinutul lor este populare armeneşti”. Sunt pregătite intens pentru iraţional. Şi această iraţionalitate le este clară copii- publicare şi celelalte volume preconizate. Apariţia lor şi le este foarte necesară. Basmele sunt imposibil primului volum a suscitat un interes mare în diaspo- de modelat ca urmare a apropierii lor de sublima- rele din Republica Moldova, iar propunerile de co- rea spirituală şi fi ind de o expresivitate deosebită. laborare parvenite între timp ne confi rmă faptul că urmăm o cale corectă.

nr. 2(25), iunie 2012 - 161 Akademos

CENTENARUL CALITĂŢII pregătire profesională a pedologilor, ţine numeroase Dr. hab. Igor KRUPENIKOV prelegeri, cursuri generale şi speciale. Academicianul N. Dimo era preocupat pe atunci la 100 de ani de organizarea cercetării multilaterale a solurilor. El argumentează programul cartografi erii solurilor la 3 niveluri: al teritoriilor gospodăriilor agricole la scara 1:10 000, al raioanelor administrative la scara 1:50 000 şi al republicii – la scara 1:200 000. În această lucrare de proporţii erau antrenaţi şi studenţii cursurilor superioare ale secţiei de pedolo- gie, deducţiile şi generalizările fi ind făcute de cor- pul didactic sub conducerea profesorului N. Dimo şi doctorului în ştiinţe Igor Krupenikov. În 1958 dr. I. Krupenikov începe să activeze la Institutul de Pedologie al Filialei Moldoveneşti a Academiei de ştiinţe a URSS, ca şef al sectorului de Geograf, domeniul ştiinţifi c: pedologie. pedologie, fi ind invitat tot de N. Dimo – pe atunci Dr. hab. în ştiinţe geografi ce (1966), prof. univ. director al Institutului. Conduce lucrările de gene- (1968). Membru de onoare al Academiei de ştiin- ralizare şi elaborare a hărţilor solurilor, cercetarea ţe a Moldovei (1995). multilaterală a componenţei şi proprietăţilor, apre- cierea calităţii şi pretabilităţii, bonităţii şi regionă- La 10 aprilie 2012 s-au împlinit 100 de ani de rii solurilor. Organizează conferinţe ştiinţifi ce, este la naştere şi 77 de ani de activitate ştiinţifi că, ma- conducător al lucrărilor ştiinţifi ce ale doctoranzilor. nagerială şi didactică a distinsului cercetător Igor Primele investigaţii în domeniul regionării s-au Krupenikov. soldat cu monografi a „Raionarea agropedologică” Născut la 10 aprilie 1912 în oraşul Petrograd, în (Крупеников, Урсу, Балтянский, Родина, 1964). anul 1922, împreună cu familia, Igor Krupenikov În 1965, în comun cu N.P. Dodonov, semnează mo- pleacă în Crimeea. nografi a «Бонитировка почв и экономическая În 1931 devine student la Universitatea „M. Lo- оценка земель в Молдавии» (Chişinău, 1965), monosov” din Moscova. După absolvirea facultăţii, după care urmează o serie de lucrări instructive este recomandat la studii în doctorantură şi în 1939 (coautori Raisa Lunev, Ludmila Reabinin), care au susţine teza de doctor în ştiinţe cu tema „Solurile şi stat la baza organizării cadastrului funciar. condiţiile pedogenetice ale Rezervaţiei Naurzum”. După doi ani de activitate în Kazahstan şi Asia De la începutul activităţii sale ştiinţifi ce I. Kru- Mijlocie, odată cu revenirea în Crimeea a Institutu- penikov acordă un interes deosebit studierii cerno- lui „Magaraci”, I. Krupenicov este numit director ziomurilor. În anul 1966 la Institutul de Geografi e adjunct pe ştiinţă al acestui institut. din Moscova el susţine cu succes teza de doctor ha- În anul 1945, împreună cu fratele Lev, scrie bilitat, iar în anul 1967 publică monografi a „Cerno- prima monografi e pentru seria „Viaţa oamenilor ziomurile Moldovei”, care s-a bucurat de un succes iluştri” – „V.V. Dokuceaev. (1846–1903)”, publica- incontestabil, fi ind citată până în prezent. tă în 1948, după care urmează cărţile consacrate lui Interesele ştiinţifi ce ale profesorului Igor Kru- V.R. Wiliams (1951), P.A. Kostâcev (1955), ultima penikov sunt multilaterale, el fi ind conducător fi ind fi nalizată de un singur autor, după decesul fra- al cercetărilor în diferite domenii ale pedologiei. telui său Lev. Activitatea istorico-literară cu timpul Este dascălul unui număr mare de pedologi care este orientată, îndeosebi, spre istoria pedologiei şi activează în diferite domenii ale ştiinţei nu numai devine una din preocupările sale esenţiale. în Moldova, dar şi în Alma-Ata, Bişkek; Novosi- În anul 1948 Krupenikov, la invitaţia academi- birsk, Simferopol, Odesa etc. Devine un cunoscător cianului Nicolae Dimo, a venit în Moldova. Îşi în- renumit al cernoziomului, participă cu comunicări cepe activitatea didactică şi ştiinţifi că în calitate de la diferite întruniri regionale şi internaţionale, in- doctor-conferenţiar la Facultatea de Geologie şi Pe- clusiv la Congresele mondiale ale pedologilor din dologie a Universităţii de Stat din Moldova. În co- Adelaida (Australia), Bucureşti, Moscova. Este un mun cu şeful Catedrei de pedologie, academicianul popularizator activ al ştiinţei, autor al multor lu- N. Dimo participă la perfecţionarea programelor de crări publicistice – „Cernoziomul – bogăţia noas-

162 - nr. 2(25), iunie 2012 Jubileu tră” (1978), „Cernoziomurile carbonatice” (1978), ASIGURATORUL PRINCIPAL „Scumpa natură a Moldovei” (1983), „Să păstrăm Membrul corespondent al AŞM şi să multiplicăm” (1985), „Învelişul de sol al Mol- Sergiu CERTAN dovei. Trecutul, prezentul şi viitorul” (1992). În co- la 60 de ani mun cu cercetătorii de la Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”, I. Krupenikov participă la pregătirea, redactarea şi editarea monografi ei în 3 volume „Solurile Moldovei” (1984–1986), menţio- nate cu Premiul de Stat (1988). Fructuoase au fost relaţiile sale cu geografi i. El publică monografi a „Istoria gândirii geografi - ce în Moldova” (1964), «Почвы/Атлас МССР» (Моscova, 1978) etc. Concomitent, continuă acti- vitatea ştiinţifi co-literară – publică o serie de cărţi consacrate vieţii şi activităţii lui N. Dimo (1973), L.S. Berg (1976), S.A. Zaharov (1979). Autoritate şi renume mondial profesorul Kru- Economist, domeniul ştiinţifi c: economie. penikov a obţinut după apariţia la Moscova, la edi- Doctor habilitat în economie (1989), profesor tura „Nauka” a operei sale „Istoria pedologiei. De universitar (1993). Membru corespondent al la apariţie până în zilele noastre” (1981). Menţio- AŞM (1992). năm, că această monografi e s-a bucurat de un ecou Avem fericita ocazie de a sărbători 60 de ani larg la nivel mondial, fi ind tradusă în engleză şi de viaţă şi de fructuoasă activitate ştiinţifi că a reeditată în India (Delhi, 1992) şi Olanda (Roter- membrului corespondent al Academiei de Ştiinţe a dam, 1993). Moldovei Sergiu Certan, doctor habilitat în ştiinţe Pe parcursul a câtorva ani I. Krupenikov acti- economice, profesor universitar, cavaler al Ordinului vează în domeniul eroziunii solului, iniţiază şi parti- „Gloria Muncii”, manager principal al Companiei cipă activ la elaborarea lucrării fundamentale „Ero- de Asigurări „Sigur-Asigur” SRL. ziunea solului” (2005). În ultimii ani publică câteva Născut la 17 aprilie 1952 în or. Chişinău, Sergiu monografi i înalt apreciate de cititori – „Cerno- Certan, la doar 26 de ani obţine titlul de doctor în ziomurile şi agricultura ecologică” (coautor B. ştiinţe economice (1978), în 1989 cel de doctor Boincean, 2004), «Черноземы. Возникновение, habilitat, în anul 1983 – de colaborator ştiinţifi c сoвершенство, трагедия деградации, пути superior, 1993 – profesor universitar, 1992 – membru охраны и возрождения» (2008). Ultima sa lucra- corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. re este consacrată istoriei pedologiei în Republica Experienţa profesională a m. c. Sergiu Certan Moldova (2011). este confi rmată şi prin faptul că şi-a efectuat studiile Profesorul Igor Krupenikov este autorul şi coa- postuniversitare la instituţiile de reciclare: Tallinn utorul a 650 de lucrări ştiinţifi ce, printre care peste (1989), Kiev (1990), Köln (1992), Washington 20 de monografi i. Este Membru de onoare al So- (1993 – Institutul Fondului Monetar Internaţional, cietăţii pedologilor „V. Dokuceaev” din Rusia şi a 1996 – Comisia Valorilor Mobiliare SUA), Chişinău Societăţii Naţionale a Moldovei de Ştiinţa Solului. (1998-2001 – cursurile Comisiei Naţionale a Activitatea sa ştiinţifi că a fost apreciată cu premiile Valorilor Mobiliare, Centrul de Productivitate şi Dokuceaev şi V. Wiliams, ale Academiei de Ştiinţe Competitivitate) etc. a Moldovei, Ordinul „Gloria Muncii”, diferite me- Este autor a circa 100 de lucrări publicate, cu dalii şi distincţii. Profesorul, Membrul de onoare al Academiei volumul de mai mult de 100 coli de autor, inclusiv 9 de Ştiinţe a Moldovei Igor Krupenikov la această monografi i şi broşuri: Производственные объеди- vârstă onorabilă, continuă activitatea de cercetător нения: оценка эффективности и выбор состава coordonator la Institutul de Pedologie, Agrochimie (1981); Агропромышленный комплекс республи- şi Protecţie a Solului „N. Dimo”, impresionând prin ки: анализ и планирование народнохозяйствен- spiritul său activ şi tenacitate. ных результатов (1981); Система натурально- Academician Teodor Furdui стоимостных межотраслевых балансов со- Academician Andrei Ursu юзной республики (1984); Analiza şi estimarea Academician Serafi m Andrieş dezvoltării economiei informale în Republica Mol-

nr. 2(25), iunie 2012 - 163 Akademos dova (1995); Economia tenebră a Republicii Mol- din 2004 până în prezent – manager principal al dova: aspecte calitative şi cantitative (1996); Cum Companiei de Asigurări „SIGUR-ASIGUR”; din să devii milionar legal în Moldova (2009) ş.a. Sub 1995 până în prezent – preşedinte şi membru în conducerea m. c. Sergiu Certan s-au pregătit şi s-au multiple Consilii ale companiilor din Moldova. susţinut 5 teze de doctor. Activitatea publică pe parcursul activităţii Fiind un bun organizator şi administrator, profesioniste este marcată de următoarele: a deţinut importante funcţii de conducere: membru al Consiliului Economic Suprem pe lângă 1976-1990 – colaborator al Institutului de Cercetări Preşedintele Republicii Moldova şi al Consiliului Ştiinţifi ce de Planifi care (colaborator ştiinţifi c pentru Reformele Economice pe lângă Guvernul superior, şef de laborator, şef de secţie, din 1989 prin Republicii Moldova; membru al Congresului cumul); 1989-1990 – primul locţiitor al şefului secţiei Economic Internaţional şi ICECE; copreşedinte- generale la Comitetul de Stat pentru Planifi care, coordonator al Asociaţiei Naţionale a Participanţilor or. Chişinău; 1990-1991 – şef al Direcţiei generale la Profesionişti ai Pieţei Valorilor Mobiliare; Ministerul Economiei Naţionale, or. Chişinău; 1990- vicepreşedinte al Asociaţiei Economiştilor din 1994 – profesor la Academia de Studii Economice Moldova; copreşedintele Mişcării Acţionarilor din (prin cumul); 1991-1992 – director al Institutului Republica Moldova; preşedintele Consiliului Bursei de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe de Valori a Moldovei (1999-2003, din 2005 până în a Moldovei (ales prin concurs); 1992 – director prezent – vicepreşedinte); preşedinte al Fondului al Centrului de Studiere a Problemelor Pieţei al pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea Academiei de Ştiinţe şi Ministerului Economiei Micului Business din Republica Moldova (1994- Naţionale, cumulând funcţia de vicepreşedinte al 1996); membru al Consiliului de Experţi pe lângă Comitetului de Stat pentru Reformele Economice; CNPF; membru al Clubului Oamenilor de Afaceri 1992-1994 – ministru al Economiei Republicii „Timpul”. Moldova; 1994 - 1996 – preşedinte al Fondului Activitatea de binefacere scoate în evidenţă şi pentru Susţinerea Antreprenoriatului şi Dezvoltarea poziţia civică a dlui Sergiu Certan. Pe parcursul mai Micului Business din Republica Moldova; multor ani, CA „SIGUR-ASIGUR” sponsorizează 1994-2002 – conducător al Fondului de copiii din familiile defavorizate şi publică pe cont Investiţii „AgroFond” S.A. (1994-1996 – propriu îndrumare pentru educarea fi nanciară a preşedinte al Comitetului de Conducere şi populaţiei. managerul fondului, 1996-2002 – Preşedinte M. cor. Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM, al OAI „AD-Manager” – managerul FINN academician-coordonator „AgroFond” S.A. şi, în diverse perioade de al Secţiei de ştiinţe exacte şi economice timp, manager a încă patru fonduri de investiţii);

Nicolae Coţofan. Farfurii decorative. Şamotă pictată reliefat, Ø - 900 mm, 2005

164 - nr. 2(25), iunie 2012