Saşa Ziloti, Călă- Reţul Cel Mai Strălucit Al Husarilor

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Saşa Ziloti, Călă- Reţul Cel Mai Strălucit Al Husarilor Dueluri și sinucideri de neuitat... SAşA ZILOTI Numele lui flutura pe buzele tuturor. Unii îl rosteau cu admiraţie, alţii cu invidie. Moartea lui însă le-a produs tuturor un profund regret… La Cimitirul Râșcanu din Chișinău s-a păstrat, ca prin minune, un singur mormânt aparţinând familiei Ziloti, cel al mareșalu- lui nobilimii din Chișinău, Ioan Matei Ziloti (1824-1876), decedat în etate de 52 de ani. Ioan Matei (Ivan Matveevici) Ziloti a avut un fiu pe care-l chema Alexandru și care, fiind ofiţer husar, era o celebritate locală: „Pe toţi însă îi întrecea Sașa Ziloti, călă- reţul cel mai strălucit al husarilor. Pe stradă, trecând în galop, a trebuit să sară peste trăsura unei doamne. La cizme, în rozete de uniformă, el purta, în două medalioane, pe cumnaţii săi, guvernatorul Iankovski și viceguvernatorul de Tver, P.V. Nekliudov. La o serată toate fetele s-au certat din cau- za lui Ziloti, deoarece a cerut… mâna tuturora și a fost acceptat de toate ca… logodnic. El ri- diculiza îngâmfarea unor basarabeni; astfel s-a Alexandru Ziloti prezentat odată noaptea, în decoraţii, la con- silierul de stat efectiv Surucean, care, crezând c-ar fi murit cel puţin împăratul, a sărit din pat, O carte de vizită era alăturată: «Alexandre a îmbrăcat mundirul și «iconostasul» de deco- Ziloti, né Dimanche!» – suna aceasta. Sașa Zi- raţii Stanislav în mijloc, pentru a auzi părerea loti s-a sinucis în vârsta de 24 ani, în 1887…” tânărului, că seamănă cu un … curcan! [Gheorghe Bezviconi, Semimileniul Chișinău- Altă dată, Ziloti a vizitat pe toate tinerele lui. În: Din trecutul nostru, 1936, aprilie-iulie, doamne care pe cărţile lor de vizită înregistrau: nr. 31-34] «născută principesa X» sau «Y». Ziloti mergea Spre regretul nostru, mormântul lui nu într-o trăsură, iar în dosul lui vreo zece-două- s-a păstrat, căci, odată cu ruinarea Cimitirului zeci de birjari, fiecare ducând în trăsura sa câte Râșcanu, s-a pierdut și o bună parte din istoria o cutie de bomboane. veritabilă a nobilimii basarabene… 327 călăi și victime COLOANA ISTORIEI – CA O COLOANă A INFINITULUI nilor. Participant la Primul Război Mondial, unde a demonstrat veritabile aptitudini de luptător, acest ofiţer de caracter pe timpul lui Carol al II-lea a nimerit în dizgraţie. Motivul acestei situaţii era caracterul lui. Nu s-a temut să afișeze deschis atitudinea sa faţă de regimul carlist și faţă de camarila regală care împingea România la pierzanie. Carol al II-lea n-a avut încotro. A fost ne- voit să-l readucă pe generalul Ion Antonescu în prim-planul vieţii politice, ca ultimă șansă de salvare a României. La acel moment, ţara pierduse Basarabia și Bucovina de Nord, peste două luni avea să piardă Transilvania de Nord și câteva judeţe din Dobrogea. Legionarii mi- zau să pună mâna pe puterea din ţară, având susţinerea regimului hitlerist. Învestit cu titulatura de conducător al sta- tului, forţându-l pe Carol al II-lea să abdice în favoarea lui Mihai I, el în luna ianuarie 1941 înăbușă rebeliunea legionară și instaurează o stare de siguranţă, cel puţin imaginea unei ţări care intră în echilibru. El n-a avut de ales. Ori România intră în război alături de Germania Mareșalul Ion Antonescu înainte de execuție și Italia, ori ea dispare ca stat. Curioșii pot citi scrisorile lui Hitler din acea perioadă, ca să se Numai un laș se rușinează de istoria ţării convingă de acest adevăr. sale, fiindcă istoria ţării este ca și o mamă care, Tot așa cum comportamentul neomenesc cum n-ar fi, bună sau rea, este a ta și trebuie faţă de evrei a fost inspirat tot din politica ger- s-o iubești. De aceea, niciodată nu i-am înţe- mană din acea vreme. les pe acei savanţi care s-au repezit să opereze Intrarea în război mai avea încă o motivare, fără cruţare momente esenţiale din istorie, să eliberarea teritoriilor ocupate de către Armata le înlocuiască cu altele mai convenabile sau, Roșie în urma ultimatumului din 26 iunie 1940. în cel mai rău caz, să ne ofere niște comentarii Românii nu se puteau opri la Nistru, aveau evazive. obligaţii de aliaţi pe care trebuiau să le respec- Mareșalul Ion Antonescu este una dintre te. Ei nu se puteau opri nici la Bug, teritoriu pe figurile cele mai contestate ale istoriei româ- care nemţii l-au oferit pentru guvernare tem- 328 Călăi și victime porară, și pe care românii l-au numit Transnis- ultimul moment din ordin, au rămas în mâna tria… Știm că la 23 august 1944 Ion Antonescu inamicului. a fost arestat, dus și ţinut la Moscova până în Iată, Majestate, schiţat în fugă, numai un aprilie 1946 și în cele din urmă a fost înscenat capitol al tragediei și al calvarului unui neam, un proces în care mareșalul Antonescu a fost care este numai la început. adus în faţa plutonului de execuţie. Poporul și armata au fost dezarmate fără Cred că istoricii din sec. XX și poate chiar luptă. Demoralizarea lor este fără limită. Lipsa cei din sec. XXI încă nu sunt gata să-și spună lor de încredere în conducători este totală. verdictul. Prea complexe au fost fenomenele și Ura lor în contra vinovaţilor, a tuturor vi- prea puţină informaţie au reușit să smulgă din novaţilor de ieri și de azi crește. ascunzătoarele arhivelor secrete. Drept mărturie Consiliul de Coroană a hotărât să cedaţi. această scrisoare, scrisă la 2 iulie 1940 și adresa- Deciziunea a dezlănţuit haosul. Consecinţele tă Regelui Carol al II-lea, scrisoare avertisment, lui, anarhia și anarhizarea sunt însă numai la scrisoare cu nuanţe de testament istoric: începutul lor. „Majestate, Ţara care simte, ţara care vede, ţara care Ţara se prăbușește. presimte, ţara toată este consternată și în panică. În Basarabia și Bucovina se petrec scene Este consternată și în panică, fiindcă a au- sfâșietoare. Mari și mici unităţi, abandonate de zit de repetate ori pe primii-miniștri și pe mi- șefi și surprinse fără ordine, se lasă dezarmate niștrii ei declarând că „suntem înarmaţi până la prima ameninţare. în dinţi”, că „nu vom ceda nicio brazdă”, că să Funcţionarii, familiile lor și ale ofiţerilor avem încredere oarbă și fără control, în șefii și au fost lăsate pradă celei mai groaznice urgii. în priceperea și în înţelepciunea regelui. Nicio Materiale militare și depozite imense, acu- replică nu a fost tolerată. Orice strigăt public mulate acolo din incurie și menţinute până în de alarmă a fost înăbușit, adesea sângeros. Executarea lui Ion și Mihai Antonescu (imagini reproduse din revista Magazin istoric) 329 Ţara a mai avut încredere, fiindcă genera- Nu mă voi răzbuna și nu voi răzbuna pe lul, pe care Majestatea Ta l-a acoperit cu cea nimeni. Voi încerca numai să salvez ce mai este mai mare încredere, a declarat la un banchet că cu putinţă de salvat din Coroană, din ordine și sunteţi „Cel mai puternic rege din Europa” și în din graniţe. Ascultă-mă cel puţin în acest ceas, neuitata și recenta declaraţie de la Chișinău – Majestate. fiind desigur indusă în eroare – a asigurat-o că Nu am fost un dușman al Majestăţii Tale. a încins-o cu un stăvilar de foc, de fier și de Am fost un slujitor fanatic al acestui Neam. beton, peste care nimeni nu va putea trece. Am fost înlăturat prin intrigă și calomnie Realitatea însă s-a răzbunat. de acei care au dus ţara unde este și de forţele S-a răzbunat fiindcă era alta, cu totul alta. oculte. Nu mai asculta de aceștia, Majestate. Dar, Majestate, toate acestea sunt fapte cu- Ei te-au adus unde ești și ne-au adus unde noscute, nu putem stărui acum asupra lor, nu ne găsim. ne îngăduie nici timpul și nici evenimentele. Este ultimul meu strigăt de alarmă, Ma- Dar chiar dacă ne va îngădui, nu am face-o. jestate. Am contribuit conștient la precipitarea General Antonescu catastrofei și pe plan intern. București, iulie, 1940” [Universul, anul 58, Acum trebuie să ne întrebăm: ce facem?; nr. 172, 29 iunie 1941, p. 37] și avem datoria să strângem rândurile. Exact la 1 iunie 1946, Mareșalul Ion An- Abandonăm totul și ne răfuim între noi?; tonescu a fost executat. Cinci ani îl despart de ori încercăm chiar și imposibilul? această scrisoare și fotografia pe care o repro- Aceasta trebuie să o facem; opera va fi ducem. O clipă înainte de moarte… grea, dar nu imposibilă; trebuie s-o încercăm. A murit ca un veritabil militar, convins că Încercarea însă nu o pot face toţi acei care istoria îi va da dreptate. sunt vinovaţi de a fi pregătit și dezlănţuit catas- La Chișinău există o vilă unde în timpul răz- trofa. Ei ar spori-o. Trebuie schimbat imediat boiului a fost găzduit mareșalul. Ani de zile nu s-a și sistemul, și oamenii. Dacă Majestatea Ta nu vorbit despre ea, dar toţi păstrau o tăcere conspi- va apleca nici în acest ceas suprem urechile la rativă, căci orice s-ar fi spus despre acest edificiu, durerile neamului, prăbușirea totală, prăbuși- el ar fi fost executat la fel ca și celebrul oaspete rea iremediabilă – cu tot cortegiul ei sinistru de găzduit cândva. Antonescu a comis numeroase crime și de distrugere – va urma. Am prevenit greșeli, dar tot el a avut curajul să ordone: de ani de zile, în scris și verbal, și guvernele, și – Soldaţi, vă ordon, treceţi Prutul! pe șefii militari răspunzători,ș i pe Majestatea Basarabia trebuia salvată de urgia bolșevi- Ta că va veni catastrofa de azi. că… A fost la Chișinău în mai multe rânduri. A Metodele întrebuinţate în selecţionare și dat ordin să fie reparate Catedrala, primăria și în conducere trebuiau să ne ducă fatal la aceas- alte edificii aruncate în aer de NKVD-ul sovietic.
Recommended publications
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Saeculum81 Layout 1.Qxd
    editorial Mircea Dinutz CURSA PENTRU PREMIUL NOBEL Dacă n-ar fi curs atâta amar de cerneală pe acest poate, de vreme ce Suedia n-a obţinut mai mult de subiect, ajuns – din perspectiva unora – prioritate na- şapte Premii Nobel, supuşi greşelilor şi presiunilor/ma- ţională, dacă nu s-ar fi exprimat atâtea păreri (contra- nipulărilor de orice fel, inclusiv de natură politică. Toate dictorii), atâtea temeri şi speranţe legate de o eventuală astea nu fac, însă, ca Înalta Distincţie să-şi fi pierdut din încoronare a unui scriitor român cu cel mai râvnit pre- prestigiu şi fascinaţie, întreţinute şi prin mijloace media- miu din lume, ademenitor nu numai prin gloria ce s-ar tice, atâta timp cât nu se poate pune la îndoială faptul revărsa asupra norocitului autor, dar şi asupra unei în- că măcar jumătate dintre laureaţi au meritat premiul cu tregi literaturi, după cum îşi imaginează cei mai optimişti prisosinţă: Thomas Mann, Wladyslaw Reymont, Rabin- dintre noi, – dacă ne-am păstra luciditatea – am consta - dranath Tagore, Eugene O’Neill, Eugenio Montale, ta cu uşurinţă că unii laureaţi, pe care nici măcar Nobe- Saint-John Perse, Ernest Hemingway, Yasunari Kawa- lul nu i-a putut scoate din anonimat, decât vremelnic, bata, Hermann Hesse, Odysseas Elytis, Mario Vargas nu au provocat un interes special pentru literatura na- Llosa… A te afla într-o asemenea companie mai mult ţională, căreia îi aparţineau: Maguib Mahfauz (Egipt), decât onorantă poate fi visul, aspiraţia secretă a oricărui Wole Soyinka (Nigeria), V.S. Naipaul (Trinidad-Tobago) scriitor de pe planeta Pământ, lucru firesc, atunci când ori Derek Walcott (Sfânta Lucia).
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • „Străjerilor” Patrimoniului Documentar Al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR
    Biblioteca Națională a Republicii Moldova Biblioteca Națională a Republicii Moldova OMAGIUOmagiu „STRĂJERILOR” „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR AL BNRM Chișinău, 2017 Chișinău 2014 CZU 027.54(478-25)(091) O-52 Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Veronica Cosovan Redactori: Elena Turuta, Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Procesare computerizată: Diana Odobescu Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova ; alcăt.: Veronica Cosovan ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişi- nău : BNRM, 2017. – 248 p. : fot., tab. Bibliogr.: p. 204-219. – 50 ex. ISBN 978-9975-3096-4-6. 027.54(478-25)(091) O-52 ©Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM O CARTE DE MEMORIA MEMORIEI NAŢIONALE Rostul, misiunea principală a Bibliotecii Naţionale a unei ţări este conservarea şi salvgardarea memoriei naţionale cuprinsă în documentele scrise, imprimate, iar actualmente – şi digitale. Orientarea aceasta a fost una distinctă şi categorică din chiar începutul începuturilor acestui tip de instituţie bibliotecară, început marcat de abordarea ei ca unul din atributele fundamentale ale statalităţii. De- terminantul principal reieşitor din această misiune unicală a fost, şi rămâne, de- pozitul legal, instituit prin decretul conducătorului statului, cum a fost, de ex- emplu, decretul regelui Francisc I al Franţei (1515 - 1547). În alte ţări, cu mult înaintea francezilor, acumularea documentelor scrise ale ţării într-un singur loc, în bibliotecă (numită pe atunci fie Casa cu scrisuri, ca la Giza (Egipt) la sfârşitul sec. IV - încep. sec. III î.e.n., fie Farmacie pentru suflet, ca la Teba, cu aproape un mileniu mai târziu), se făcea în virtutea misiunii coordonatoare a statului, biblioteca fiind unul din instrumentele principale folosite în acest scop.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Din Nou Despre Biroul De Organizare a Sfatului Ţării
    DIN ARHIVA BIROULUI DE ORGANIZARE A SFATULUI ȚĂRII 107 Valeriu Popovschi* DIN NOU DESPRE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII SAU O ALTĂ SERIE DE DOCUMENTE INEDITE PRIVIND ACTIVITATEA MULTILATERALĂ DESFĂȘURATĂ DE ACEST ORGAN ÎN BASARABIA ÎN TOAMNA ANULUI 1917 Forat în mod special la 27 octombrie 1917 de către Congresul militar- moldo- venesc în scopul întemeierii primului parlament basarabean, Biroul de organizare a Sfatului Ţării şi-a încheiat activitatea la 21 noiembrie 1917, când organul su- prem de conducere din ţinut, în pofida tuturor piedicilor şi dificultăţilor, a fost inaugurat într-o atmosferă solemnă la Chişinău. Calea de mai puţin de o lună de zile, pe care a parcurs-o Biroul, a fost, prin urmare, nu numai una extrem de grea şi anevoioasă, dar şi victorioasă. Or, scopul propus a fost atins, Basarabia alegându-se, pentru prima dată în isto- rie, cu un Sfat al Ţării care, în raport cu celelalte organizaţii, instituţii, ligi, uni- uni, comitete, consilii, formaţiuni politice locale, avea la bază cel mai înalt grad de reprezentativitate şi de care populaţia mult pătimitei provincii, inclusiv cea minoritară, îşi lega toate speranţele. Nucleul Biroului l-au constituit, după cum se menţionează în literatură, cei câţiva deputaţi militari (sublocotenentul Vasile Ţanţu, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporgicul Nicolae Surureanu şi solda- tul Zamfir Munteanu1), propuşi, din rândul celor 32 de deputați aleși de Con- gresul militar-moldovenesc la 27 octombrie 1917, mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa peste 50 de membri plini2, printre care şi principalii lideri ai mişcării de renaştere şi eliberare naţională din spaţiul basarabean.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]