Saşa Ziloti, Călă- Reţul Cel Mai Strălucit Al Husarilor

Dueluri și sinucideri de neuitat...

Sașa Ziloti Numele lui flutura pe buzele tuturor. Unii îl rosteau cu admiraţie, alţii cu invidie. Moartea lui însă le-a produs tuturor un profund regret… La Cimitirul Râşcanu din Chişinău s-a păstrat, ca prin minune, un singur mormânt aparţinând familiei Ziloti, cel al mareşalu- lui nobilimii din Chişinău, Ioan Matei Ziloti (1824-1876), decedat în etate de 52 de ani. Ioan Matei (Ivan Matveevici) Ziloti a avut un fiu pe care-l chema Alexandruş i care, fiind ofiţer husar, era o celebritate locală: „Pe toţi însă îi întrecea Saşa Ziloti, călă- reţul cel mai strălucit al husarilor. Pe stradă, trecând în galop, a trebuit să sară peste trăsura unei doamne. La cizme, în rozete de uniformă, el purta, în două medalioane, pe cumnaţii săi, guvernatorul Iankovski şi viceguvernatorul de Tver, P.V. Nekliudov. La o serată toate fetele s-au certat din cauza lui Ziloti, deoarece a cerut… mâna tuturora şi a fost acceptat de toate ca… logodnic. El ri- diculiza îngâmfarea unor basarabeni; astfel s-a Alexandru Ziloti prezentat odată noaptea, în decoraţii, la consilierul de stat efectiv Surucean, care, crezând c-ar fi murit cel puţin împăratul, a sărit din pat, O carte de vizită era alăturată: «Alexandre a îmbrăcat mundirul şi «iconostasul» de deco- Ziloti, né Dimanche!» – suna aceasta. Saşa Zi- raţii Stanislav în mijloc, pentru a auzi părerea loti s-a sinucis în vârsta de 24 ani, în 1887…” tânărului, că seamănă cu un … curcan! [Gheorghe Bezviconi, Semimileniul Chişinău- Altă dată, Ziloti a vizitat pe toate tinerele lui. În: Din trecutul nostru, 1936, aprilie-iulie, doamne care pe cărţile lor de vizită înregistrau: nr. 31-34] «născută principesa X» sau «Y». Ziloti mergea Spre regretul nostru, mormântul lui nu într-o trăsură, iar în dosul lui vreo zece-două- s-a păstrat, căci, odată cu ruinarea Cimitirului zeci de birjari, fiecare ducând în trăsura sa câte Râşcanu, s-a pierdut şi o bună parte din istoria o cutie de bomboane. veritabilă a nobilimii basarabene…

327 Călăi și victime

Coloana istoriei – ca o coloană a infinitului nilor. Participant la Primul Război Mondial, unde a demonstrat veritabile aptitudini de luptător, acest ofiţer de caracter pe timpul lui Carol al II-lea a nimerit în dizgraţie. Motivul acestei situaţii era caracterul lui. Nu s-a temut să afişeze deschis atitudinea sa faţă de regimul carlist şi faţă de camarila regală care împingea România la pierzanie. Carol al II-lea n-a avut încotro. A fost nevoit să-l readucă pe generalul Ion Antonescu în prim-planul vieţii politice, ca ultimă şansă de salvare a României. La acel moment, ţara pierduse Basarabia şi Bucovina de Nord, peste două luni avea să piardă Transilvania de Nord şi câteva judeţe din Dobrogea. Legionarii mizau să pună mâna pe puterea din ţară, având susţinerea regimului hitlerist. Învestit cu titulatura de conducător al statului, forţându-l pe Carol al II-lea să abdice în favoarea lui Mihai I, el în luna ianuarie 1941 înăbuşă rebeliunea legionară şi instaurează o stare de siguranţă, cel puţin imaginea unei ţări care intră în echilibru. El n-a avut de ales. Ori România intră în război alături de Germania Mareșalul Ion Antonescu înainte de execuție şi Italia, ori ea dispare ca stat. Curioşii pot citi scrisorile lui Hitler din acea perioadă, ca să se Numai un laş se ruşinează de istoria ţării convingă de acest adevăr. sale, fiindcă istoria ţării este ca şi o mamă care, Tot aşa cum comportamentul neomenesc cum n-ar fi, bună sau rea, este a ta şi trebuie faţă de evrei a fost inspirat tot din politica ger- s-o iubeşti. De aceea, niciodată nu i-am înţe- mană din acea vreme. les pe acei savanţi care s-au repezit să opereze Intrarea în război mai avea încă o motivare, fără cruţare momente esenţiale din istorie, să eliberarea teritoriilor ocupate de către Armata le înlocuiască cu altele mai convenabile sau, Roşie în urma ultimatumului din 26 iunie 1940. în cel mai rău caz, să ne ofere nişte comentarii Românii nu se puteau opri la Nistru, aveau evazive. obligaţii de aliaţi pe care trebuiau să le respec- Mareşalul Ion Antonescu este una dintre te. Ei nu se puteau opri nici la Bug, teritoriu pe figurile cele mai contestate ale istoriei româ- care nemţii l-au oferit pentru guvernare tem- 328 Călăi și victime porară, şi pe care românii l-au numit Transnis- ultimul moment din ordin, au rămas în mâna tria… Ştim că la 23 august 1944 Ion Antonescu inamicului. a fost arestat, dus şi ţinut la Moscova până în Iată, Majestate, schiţat în fugă, numai un aprilie 1946 şi în cele din urmă a fost înscenat capitol al tragediei şi al calvarului unui neam, un proces în care mareşalul Antonescu a fost care este numai la început. adus în faţa plutonului de execuţie. Poporul şi armata au fost dezarmate fără Cred că istoricii din sec. XX şi poate chiar luptă. Demoralizarea lor este fără limită. Lipsa cei din sec. XXI încă nu sunt gata să-şi spună lor de încredere în conducători este totală. verdictul. Prea complexe au fost fenomenele şi Ura lor în contra vinovaţilor, a tuturor vi- prea puţină informaţie au reuşit să smulgă din novaţilor de ieri şi de azi creşte. ascunzătoarele arhivelor secrete. Drept mărturie Consiliul de Coroană a hotărât să cedaţi. această scrisoare, scrisă la 2 iulie 1940 şi adresa- Deciziunea a dezlănţuit haosul. Consecinţele tă Regelui Carol al II-lea, scrisoare avertisment, lui, anarhia şi anarhizarea sunt însă numai la scrisoare cu nuanţe de testament istoric: începutul lor. „Majestate, Ţara care simte, ţara care vede, ţara care Ţara se prăbuşeşte. presimte, ţara toată este consternată şi în panică. În Basarabia şi Bucovina se petrec scene Este consternată şi în panică, fiindcă a au- sfâşietoare. Mari şi mici unităţi, abandonate de zit de repetate ori pe primii-miniştri şi pe mi- şefi şi surprinse fără ordine, se lasă dezarmate niştrii ei declarând că „suntem înarmaţi până la prima ameninţare. în dinţi”, că „nu vom ceda nicio brazdă”, că să Funcţionarii, familiile lor şi ale ofiţerilor avem încredere oarbă şi fără control, în şefii şi au fost lăsate pradă celei mai groaznice urgii. în priceperea şi în înţelepciunea regelui. Nicio Materiale militare şi depozite imense, acu- replică nu a fost tolerată. Orice strigăt public mulate acolo din incurie şi menţinute până în de alarmă a fost înăbuşit, adesea sângeros.

Executarea lui Ion și Mihai Antonescu (imagini reproduse din revista Magazin istoric) 329 Ţara a mai avut încredere, fiindcă genera- Nu mă voi răzbuna şi nu voi răzbuna pe lul, pe care Majestatea Ta l-a acoperit cu cea nimeni. Voi încerca numai să salvez ce mai este mai mare încredere, a declarat la un banchet că cu putinţă de salvat din Coroană, din ordine şi sunteţi „Cel mai puternic rege din Europa” şi în din graniţe. Ascultă-mă cel puţin în acest ceas, neuitata şi recenta declaraţie de la Chişinău – Majestate. fiind desigur indusă în eroare – a asigurat-o că Nu am fost un duşman al Majestăţii Tale. a încins-o cu un stăvilar de foc, de fier şi de Am fost un slujitor fanatic al acestui Neam. beton, peste care nimeni nu va putea trece. Am fost înlăturat prin intrigă şi calomnie Realitatea însă s-a răzbunat. de acei care au dus ţara unde este şi de forţele S-a răzbunat fiindcă era alta, cu totul alta. oculte. Nu mai asculta de aceştia, Majestate. Dar, Majestate, toate acestea sunt fapte cu- Ei te-au adus unde eşti şi ne-au adus unde noscute, nu putem stărui acum asupra lor, nu ne găsim. ne îngăduie nici timpul şi nici evenimentele. Este ultimul meu strigăt de alarmă, Ma- Dar chiar dacă ne va îngădui, nu am face-o. jestate. Am contribuit conştient la precipitarea General Antonescu catastrofei şi pe plan intern. Bucureşti, iulie, 1940” [Universul, anul 58, Acum trebuie să ne întrebăm: ce facem?; nr. 172, 29 iunie 1941, p. 37] şi avem datoria să strângem rândurile. Exact la 1 iunie 1946, Mareşalul Ion An- Abandonăm totul şi ne răfuim între noi?; tonescu a fost executat. Cinci ani îl despart de ori încercăm chiar şi imposibilul? această scrisoare şi fotografia pe care o repro- Aceasta trebuie să o facem; opera va fi ducem. O clipă înainte de moarte… grea, dar nu imposibilă; trebuie s-o încercăm. A murit ca un veritabil militar, convins că Încercarea însă nu o pot face toţi acei care istoria îi va da dreptate. sunt vinovaţi de a fi pregătit şi dezlănţuit catas- La Chişinău există o vilă unde în timpul răz- trofa. Ei ar spori-o. Trebuie schimbat imediat boiului a fost găzduit mareşalul. Ani de zile nu s-a şi sistemul, şi oamenii. Dacă Majestatea Ta nu vorbit despre ea, dar toţi păstrau o tăcere conspi- va apleca nici în acest ceas suprem urechile la rativă, căci orice s-ar fi spus despre acest edificiu, durerile neamului, prăbuşirea totală, prăbuşi- el ar fi fost executat la fel ca şi celebrul oaspete rea iremediabilă – cu tot cortegiul ei sinistru de găzduit cândva. Antonescu a comis numeroase crime şi de distrugere – va urma. Am prevenit greşeli, dar tot el a avut curajul să ordone: de ani de zile, în scris şi verbal, şi guvernele, şi – Soldaţi, vă ordon, treceţi Prutul! pe şefii militari răspunzători,ş i pe Majestatea Basarabia trebuia salvată de urgia bolşevi- Ta că va veni catastrofa de azi. că… A fost la Chişinău în mai multe rânduri. A Metodele întrebuinţate în selecţionare şi dat ordin să fie reparate Catedrala, primăria şi în conducere trebuiau să ne ducă fatal la aceas- alte edificii aruncate în aer de NKVD-ul sovietic. tă scadenţă. Istoria judecă lucrurile şi faptele în felul Am fost însă socotit ca răzvrătit şi lovit ca său. Acei care au distrus şi au aruncat în aer atare. Chişinăul sunt şi azi onoraţi ca eroi, iar acei În faţa catastrofei am uitat totul. care în vreme de război l-au reparat şi azi sunt Sunt gata să dau concursul, da la atitudine consideraţi duşmani. cinstită trebuie să mi se răspundă cu atitudine Dar puţinele poze rămase din acea vreme cinstită. nu uită nimic…

330 Călăi și victime

Prin valurile nesfârșite ale istoriei Ce ştim despre învăţământul interbelic din Basarabia, ce ştim despre acei învăţători şi profesori care, în numai douăzeci de ani de activitate, atât cât i-a fost dat Basarabiei să fie libere, au reuşit să facă o veritabilă revoluţie culturală? Munca lor nu este la fel de mediatizată, precum, bunăoară, este activitatea politicieni- lor, care lucrează cu un randament extrem de mic, dar trag clopotele cu orice ocazie. De fapt, Ioachim Arhip a împăcat talentul de dascăl cu pasiunea pentru politică. Şi finalul destinului lui, ca o enigmă ce lasă loc pentru ipoteze şi multe semne de întrebare, ne face să credem că soarta omului totuşi ţine de un mare şi nepătruns mister… Anul 1940 a fost definitoriu pentru cursul aproape trasat al profesorului şi omului politic Ioachim Arhip. De ce a rămas în Basarabia? Pe ce afirmaţii ale propagandei sovietice a mi- zat? Ce resorturi ascunse l-au îndemnat să ia o asemenea decizie sinucigaşă? Nu poate răs- punde nimeni la aceste întrebări şi, chiar dacă Ioachim Arhip Ioachim Arhip ne pune în faţă nişte răspun- suri, gradul lor de credibilitate este foarte mic. mărturia autobiografică, extrem de valoroasă, Oricum ar fi, dar, fără calvarul anului 1940, el ce urmează: ar fi rămas dincolo de obiectiv, ar fi fost unul „Depoziţii autografe din zecile de mii care a reuşit să se salveze, to- La 1 noiembrie 1909, am fost numit pe post pindu-se în anonimat. de învăţător în s. Drăguşenii Vechi. În acest sat, Graţie dosarului său de la Arhiva M.S.N., am lucrat până în 1917, când am fost transferat Ioachim Arhip nu mai poate fi trecut la catego- în s. Ciuciuleni, jud. Chişinău, în funcţia de di- ria marilor anonimi, el este un martir. rector adjunct al şcolii primare de doi ani. Nu În dosarul lui, este un document care, mai mi-am satisfăcut serviciul militar şi nu am par- târziu, va figura în dicţionare şi enciclopedii. ticipat la războiul din anii 1914-1917. În 1917, El, chiar şi acum, ar putea eclipsa întreg dosa- când, după marea revoluţie rusă, învăţătorilor rul, dacă nu am urmări şi alte obiective în afara de la ţară li s-a dat dreptul de a forma orga- biografiei lui Ioachim Arhip. Este vorba despre nizaţii profesionale, a fost formată «Asociaţia 331 Învăţătorilor de la Ţară» din jud. Chişinău. La primul Congres al Învăţătorilor am fost ales în această Asociaţie. Am făcut parte din Comitetul Asociaţiei până în 1926, când am fost transferat ca învăţător în jud. Chişinău. În acelaşi an am fost ales în Comitetul Asociaţiei Învăţă- torilor din or. Chişinău, iar după alianţa aso- ciaţiei chişinăuiene cu cea judeţeană, în 1934, până în 1940, am fost preşedinte al Asociaţiei reunite orăşeneşti şi judeţene. În ultimii ani de existenţă ai Asociaţiei orăşeneşti (aproximativ 1930-1934) am fost, de asemenea, preşedinte al acesteia. În 1921, la propunerea Congresului Învăţă- torilor, am fost numit în funcţia de instructor al instruirii extraşcolare din jud. Chişinău, având sarcina să organizez prin sate cursuri serale pentru ţărani, să înfiinţez biblioteci populare ş.a. Activitatea politică mi-am început-o în 1922, când am acceptat propunerea conducă- torilor Partidului Basarabean Ţărănesc Inde- pendent de a-mi înainta candidatura pe listele Carnetul de parlamentar al lui Ioachim Arhip acestui partid, din partea învăţătorilor de la pentru călătorii la CFR ţară, pentru alegerile în parlament. Acceptând propunerea, mă consideram membru al acestui rezultatele finale n-au fost anunţate, deoarece partid. partidul cuzist venit la putere în aceeaşi lună a În 1923 (data precisă nu mi-o amintesc), anunţat alegeri noi. când partidul acesta s-a unit cu Partidul Libe- De la 28 iunie 1940 până la 15 noiembrie ral, eu am devenit membru al partidului dat şi 1940 am rămas în continuare în funcţia de în- am rămas în el, fiind în ultimii ani şi secretar văţător în şcoala medie incompletă nr.32, obţi- general al comitetului de partid, până în luna nând în primul semestru rezultate foarte bune, februarie 1938, când toate partidele politice din clasa condusă de mine a fost decorată cu drape- România au fost desfiinţate prin decret regal. Ca lul roşu transmisibil. învăţător (funcţionar de stat), eram obligat să Alte depoziţii vor fi incluse în răspunsurile mă înscriu în organizaţia politică nou-formată la întrebările care îmi vor fi adresate pe parcur- din ordinul regelui, unica în ţară, «Frontul Re- sul anchetei. naşterii Naţionale», dar n-am participat la ac- 13 martie 1941 tivitatea acestei organizaţii, n-am luat parte la I.Arhip adunările populare organizate de aceasta. Preşedinte al Partidului Basarabean Ţă- A doua oară am fost ales deputat, de ase- rănesc Independent, din partea căruia am fost menea, pe listele Partidului Liberal, în anul ales deputat în 1922, era I. Inculeţ. 1933. Depoziţiile au fost luate de anchetatorul Candidatura mea a mai fost înaintată pe NKGB al RSSM, sergent al Securităţii de Stat, listele aceluiaşi partid în decembrie 1937, dar Izrailev.” 332 Călăi și victime Martirajul lui începe la 11 ianuarie 1941, Subsemnatul, împuternicit operativ al când, într-un birou al NKVD-ului din RSSM, a Secţiei 3, Sectorul 2 U.G.B. al NKVD – Nosik, fost luată decizia de a-l aresta. examinând materialele primite de NKVD al Acuzaţia era stereotipică pentru toţi băr- RSSM despre activitatea infracţională a lui Ar- baţii din generaţia lui şi era trasă la indigo de hip Ioachim Ivanovici, născut în 1889, originar toţi anchetatorii securişti: din s.Ţânţăreni, jud. Orhei, „Dosarul nr.2187 Am stabilit: art.54-13 al C.P. al RSSM Arhip I.I. din 1992, ca membru activ al Arhip Ioachim Ivanovici Partidului Liberal, a fost ales deputat în Par- Intentat – 15 ianuarie 1941 lamentul Român. În 1933 a fost reales, a doua Încheiat – 6 aprilie 1941 oară, deputat în Parlamentul Român. * * * Arhip, ca membru al Partidului Liberal şi Decizie deputat al Parlamentului Român, a promovat (de primire a dosarului penal pentru efec- politica marii burghezii române, care era în- tuarea propriei anchete) dreptată împotriva muncitorilor Basarabiei. 14 martie 1941 or. Chişinău Am decis: Subsemnatul, anchetator al Secţiei de Arhip Ioachim Ivanovici, a.n. – 1889, anchetă a NKVD, RSSM, sergentul al Securi- domiciliat pe str. Hânceşti nr. 34, să fie supus tăţii de Stat, Izrailev, cercetând dosarul penal arestării şi percheziţiei. nr.2187 de acuzare a lui Arhip Ioachim Ivano- * * * vici conform art. 54-13 al C.P. al RSS Uc. Sancţionez arestul Am stabilit: 13 ianuarie 1941 Arhip Ioachim Ivanovici, născut în 1889, Procurorul RSSM originar din satul Ţânţăreni, judeţul Orhei, (indiscifrabil) RSSM, provenit din culaci, moldovean, de pro- Decizie fesie învăţător, până la arestare n-a lucrat nică- (de alegere a măsurii represive) ieri, arestat la 15/I-1941. or. Chişinău, 26 decembrie, 1940 Arhip, în 1918, activa în «Sfatul Ţării», Am stabilit: Arhip I.I., fiind în libertate, ar participând la alipirea teritoriului Basarabiei putea să se ascundă de urmărirea penală.” Sovietice la România. Mandatul de arestare se păstrează în do- După ocuparea Basarabiei în 1918 a intrat sar. Este un petic de hârtie, cam un sfert din- într-un partid liberal burghez şi a promovat tr-o coală A-4, dar de care depindea destinul politica marii burghezii în folosul României, omului. Puţini dintre acei care primeau o ase- împotriva mişcării revoluţionare şi a Uniunii menea „chitanţă de contabilitate juridică” scă- Sovietice. pau cu viaţă. Pe atunci, cine primea acest semn * * * negru al destinului era ca şi pierdut. Aprobat Sancţionez arestul „Mandat nr.1 12 ianuarie 1941 Procurorul 15 ianuarie 1941 RSS Moldoveneşti Eliberat de către NKVD URSS lui Nosik Bondarciuk pentru efectuarea arestării şi percheziţiei lui 13 ianuarie 1941 Arhip Ioachim Ivanovici.” Decizie Ar fi bine să ştim care a fost ponderea (de arest) acestei personalităţi până la 1940. În acest Or. Chişinău, 26 decembrie 1941 scop, vom apela la informaţia furnizată de en- 333 ilegalişti. Aceştia colaborau cu plăcere cu noile autorităţi, turnându-i pe toţi şi făcând astfel în scurtă vreme carieră. Tot aceşti „binevoitori” au pus la dispozi- ţia enkavediştilor revistele şcolare, enciclopedia Figuri contemporane din Basarabia şi alte surse din care anchetatorii îşi puteau face o părere despre concepţiile celor anchetaţi şi care le per- miteau să formuleze capete de acuzare „plauzi- bile”. Anchetatorii aveau multe dosare şi ele trebuiau puse la punct într-un timp cât mai scurt: Permis de liberă circulație al lui Ioachim Arhip „Chestionarul arestatului pentru călătorii la CFR 1. Arhip ciclopedia Figuri contemporane din Basarabia 2. Ioachim Ivanovici (Chişinău, 1939): 3. Născut în 1889, RSSM, jud. Orhei, s.Ţânţă- „ARHIP Ioachim, institutor. Inspector al reni Serviciului Social pentru jud. Lăpuşna. Născut 4. Or.Chişinău, Drumul Hânceştiului, 34 la 9 septembrie 1889 în comuna Ţânţăreni, jud. 5. Învăţător Orhei. Absolvent al Şcoalei Normale. A făcut 6. Școala medie incompletă nr.32 parte din primul comitet al învăţătorilor mol- a) Învăţător doveni din jud. Lăpuşna (1918). b) Narcompros În prezent este preşedinte al Asociaţiei 7. … Învăţătorilor din jud. Lăpuşna şi municipiul 8. Moldovean Chişinău şi membru în Comitetul Central al 9. a) fostă română (?) Asociaţiei Generale a Învăţătorilor. Fost par- b) nu. lamentar în anii 1922-1926 şi 1933-1936; fost 10. Superioare. A absolvit cursurile de învăţă- consilier municipal şi judeţean Lăpuşna. Fost tori din or. Chişinău în 1909, cursurile de preşedinte al Comitetului Şcolar Judeţean. limbă română în 1918 în or. Chişinău Decoraţii: Răsplata Muncii pentru con- 11. Muncitori strucţii şcolare cl.I; Ordinul Coroana Români- 12. Tata era ţăran, avea 18-20 ha de pământ, ei în grad de Cavaler şi Ofiţer; Ordinul Steaua angaja lucrători şi (?), o parte de pământ o României în grad de Ofiţer şi Vulturul Români- dădea în arendă ei în grad de Cavaler.” 13. a) 3 ha de pământ, o casă, un cal, o vacă, Se iscă o întrebare firească: de undeş tiau porc (?)… enkavediştii atâtea lucruri despre Ioachim Ar- b) învăţător hip? Îi informa cineva în mod special? Sau erau 14. b) nu avea nimic; elaborate liste până la venirea lor în Basarabia? a) învăţător Răspunsul trebuie căutat cu multă răb- 15. nu dare. Sovieticii au avut informatori din rândul 16, nu populaţiei. Unii pedagogi, colegi ai lui Ioachim 17. nu Arhip, au scris suficiente denunţuri prin care 18. nu erau denigraţi acei care au fost mai norocoşi ca 19. nu ei… O altă categorie de informatori a fost ra- 20. A făcut parte din Partidul Ţărănesc Inde- colată pe criterii ideologice din rândul foştilor pendent în anii 1922-1923 şi din partidul 334 Călăi și victime liberal în anii 1923-1938, de atunci şi până Hârtiile şi actele sus-indicate să fie nimici- în prezent a fost membru al Partidului te prin ardere.” «Frontul Renaşterii Naţionale». Procesele-verbale expuse pe parcursul 21. Tata – decedat; acestor pagini sunt extrem de importante pen- Mama – decedată; tru istoria noastră. Nu viaţa şi biografia per- Soţia, Liubovi Vasilievna – 45 de ani, locuieş- soanei ne interesează cel mai mult – încercăm, te pe str. Hânceşti nr.34, lucrează la şcoala prin evenimentele la care a fost martor şi parti- medie nr.9, pe str. Inzov. cipant acest profesor, să ilustrăm pagini necu- Copiii – un fiu, Anatol – 22 de ani, locuieşte noscute din istoria partidelor din Basarabia şi cu mama, student la Conservatorul din or. a membrilor marcanţi ai acestor partide. Prin Chişinău. istorisirea lui vom fi martori şi noi la marile Fratele Mihail, 60 de ani, nu ştiu unde lucrează, frământări prin care a trecut provincia dintre locuieşte cu mine, e posibil să fi plecat în Prut şi Nistru: România. „Proces-verbal Fratele David, 45 de ani, lucrează în gospodă- a interogării ria ţărănească în s.Ţânţăreni. 16 ianuarie 1941 Interogarea a început Sora Elena, 60 de ani, locuieşte în Ţânţăreni. la ora 10.15 Sora Vera-Daria Dobrovici, locuieşte în s.Co- or. Chişinău Anchetator Nosik zeşti, jud. Bălţi. Î.: Povestiţi detaliat despre originea 13 martie 1941” d-voastră socială. Următorul document a fost formulat în- R.: M-am născut în anul 1889 în s. Ţân- tr-o singură propoziţie, dar dincolo de această ţăreni, jud. Orhei. Tatăl meu era ţăran, avea 20 propoziţie e ascunsă toată tragedia lui Ioachim ha de pământ. Avea plug, căruţă, o pereche de Arhip. Nu s-a refugiat din cauza averii. I-a pă- cai, o pereche de boi, două vaci, porci şi diferite rut rău să se despartă de agoniseala de-o via- păsări. ţă… şi a plătit cu viaţa. În gospodăria sa, tata avea permanent un „Certificat argat. Averea lui Arhip Ioachim Ivanovici n-a Din 1909, mi-am început viaţa indepen- fost sechestrată şi locuinţa n-a fost sigilată. dentă, eram învăţător în şcolile primare. Din 1909 până în 1917, am fost învăţător în s. Dră- * * * guşenii Vechi, iar în 1917 m-am transferat în Decizie s. Ciuciuleni, jud.Chişinău, unde am lucrat 1941, 5 aprilie, or. Chişinău până în 1921 şi m-am transferat în s. Bardar, Subsemnatul, anchetator al NKGB al jud. Chişinău, unde am lucrat până în 1926. RSSM, sergent al Securităţii de Stat, Izrailev, În 1926, am fost transferat ca învăţător în or. examinând documentele personale ale acuza- Chişinău, unde am lucrat până la 15 noiembrie tului Arhip Ioachim Ivanovici, 1940. În prezent, nu lucrez nicăieri. Am stabilit: Î.: Spuneţi-ne care sunt rudele d-voastră La 15 ianuarie 1941, în timpul arestării şi şi unde locuiesc în timpul de faţă. percheziţiei lui Arhip I.I., au fost confiscate, R.: Am doi fraţi, cel mai mare, Arhip Mi- împreună cu alte documente ale arestatului, o hail Ivanovici, de 60 de ani, locuieşte în or. serie de hârtii şi acte care nu au nicio valoare, Chişinău pe str. Hânceşti nr.34. În prezent, nu şi de aceea - lucrează nicăieri, s-a înscris pentru repatriere Am decis: în România. 335 Al doilea frate locuieşte în s. Ţânţăreni, R.: Activitatea mea politică începe din jud. Orhei, se ocupă de gospodăria ţărăneas- 1922, adică din momentul aderării la Partidul că – Arhip David Ivanovici, de 45 de ani. Basarabean Ţărănesc Independent. Aderarea Sora Elena Ivanovna Arhip, de 61 de ani, mea la acest partid a avut loc în felul următor. locuieşte împreună cu fratele David, a doua În ianuarie 1922, din partea comitetului cen- soră – Vera Ivanovna Dobrovici, de 49 de ani, tral judeţean al acestui partid au venit delega- locuieşte în s. Cozeşti, jud. Bălţi, soţul ei avea ţii Nicolae Bivol şi Vlad Cazacliu în s. Bardar, 100 ha de pământ. unde eram învăţător, şi mi-au propus să can- Rudele soţiei: tatăl – Plămădeală Vasile didez din partea învăţătorilor, pe lista acestui Gheorghevici, 70 de ani; mama – Olga Ne- partid, la alegerile parlamentare. sterovna Plămădeală, de 60 de ani, locuiesc în Peste un timp, mi-am dat acordul şi, după s. Lopăteşti, jud. Chişinău, au o mică moară. 2-3 luni, am fost ales deputat în Parlamentul Sora soţiei locuieşte în s. Bardar, jud. Chi- Român. şinău, învăţătoare. În 1923, Partidul Basarabean Ţărănesc Î.: Care dintre rudele d-voastră sau ale so- Independent s-a aliat cu Partidul Naţional-Li- ţiei trăiesc peste hotare? beral şi, din timpul alianţei acestor partide, R.: În România, trăieşte fiica fratelui meu am devenit membru activ al Partidului Naţi- mai mare Mihail, învaţă la Facultatea de Drept onal-Liberal. în Bucureşti. Alte rude peste hotare n-am.” Din momentul aderării la Partidul Naţi- La aceste întrebări s-ar potrivi răspunsul onal-Liberal am participat intens la activitatea dintr-un banc de prin anii ’70 ai sec. XX, când acestuia şi, în 1933 sau 1934, la congresul aces- plecau evreii şi la Securitate se dialoga frecvent tui partid, am fost ales membru al comitetului în acest mod: judeţean, îndeplinind funcţia de secretar al co- „ – Rude peste hotare ai? mitetului judeţean al Partidului Naţional-Libe- – Ai mei sunt acasă, eu sunt peste hotare.” ral. Dar, analizate la modul serios, gestul fos- A doua oară, am fost ales în Parlamentul tului parlamentar de a rămâne şi încercarea Român în 1933, de data aceasta din partea Par- lui de a se încadra în sistemul didactic sovie- tidului Liberal, ca unul din conducătorii lui. În tic, nedumeresc prin naivitatea lor. Înseamnă 1937, am fost inclus din nou pe listele candi- că el s-a lăsat înşelat de propaganda sovietică, daţilor de deputaţi, la alegeri ele n-au fost date neglijând avertismentele presei româneşti şi citirii, deoarece, în acel an, regele i-a adus la străine că în Rusia Sovietică s-a instaurat cea putere pe cuzişti. mai sângeroasă dictatură din istorie – dictatura Î.: Odată cu venirea la putere a cuziştilor, comunistă a lui Stalin: v-aţi continuat activitatea politică? „Proces-verbal R.: Da, am continuat să propag ideile Par- al interogării tidului Liberal, deoarece eram un adept con- 16 ianuarie 1941 Interogarea a început vins. la ora 13.45 Î.: Aţi fost decorat de Guvernul Român? Anchetator Talâzin R.: Da, am fost decorat de Guvernul Ro- (Şeful Secţiei 3, Sectorul 2) mân de 4 ori, prima dată în 1926, cu Ordinul Sublocotenent al Securităţii de Stat Coroana României, apoi, în 1928 – cu Ordinul Î.: Relataţi despre apartenenţa d-voastră la Steaua României şi în 1934 – Vulturul Româ- partidele politice din timpul guvernării române niei. Ultima dată, în 1936, am fost distins cu o şi despre activitatea desfăşurată în cadrul lor. medalie pentru construcţia şcolii. 336 Călăi și victime perialismul agresiv comunist şi democraţia burgheză care priveşte relaţiile în societate, re- laţiile dintre partide printr-o altă prismă. Chiar existenţa mai multor partide o recunoaşte ca pe ceva firesc, deoarece nu-şi construieşte re- laţiile în societate pe lupta dintre clasele ei, ci pe ideea evoluţiei sociale când, prin acumulare de valori materiale şi spirituale, societatea se transformă calitativ. „Proces-verbal al interogării 16.I.1941 Î.: Sunteţi învinuit, în conformitate cu art.54-13 din C.P. al RSS Uc., că, fiind membru al Partidului Naţional-Liberal antirevoluţio- nar, precum şi deputat al parlamentului, v-aţi inclus într-o activitate antirevoluţionară, ori- entată împotriva muncitorilor revoluţionari. Vă recunoaşteţi vinovăţia? R.: Recunosc că am fost membru al Par- lamentului Român şi al Partidului Liberal, ac- Deputatul Ioachim Arhip tivând intens în cadrul lui, dar nu pot să recunosc că am activat împotriva revoluţiei.” * * * Acuzarea-şablon de activitate contrarevo- Decizie luţionară Ioachim Arhip n-o acceptă pe bună (de acuzare) dreptate, deoarece revoluţia rusă nu avea nimic 16 ianuarie 1941, or. Chişinău în comun cu Partidul Naţional-Liberal din Ro- Anchetator Cerepanov mânia. Cercetând dosarul şi constatând că Arhip Dar nerecunoaşterea vinii nu însemna ni- Ioachim Ivanovici, născut în 1889, este demas- mic pentru anchetatori: cat ca membru activ al Partidului Liberal înce- „Proces-verbal pând cu anul 1922, când a fost ales deputat în al interogării Parlamentul Român, 14 martie 1941 că în 1933 a fost ales a doua oară deputat …Î.: Unde v-aţi aflat începând cu anul al Parlamentului Român, 1917? că Arhip, ca membru al Partidului Libe- R.: Din 1917 până în 1921 m-am aflat în ral, a promovat activ politica marii burghezii, s.Ciuciuleni, jud.Chişinău, unde lucram ca în- orientată împotriva maselor truditoare revolu- văţător. ţionare, Î.: Organul de anchetă cunoaşte că, în Am decis: 1917, d-voastră vă aflaţi în Chişinău, unde aţi … Arhip I.I. să fie acuzat în baza art.54- activat ilegal în folosul României. Intenţionaţi 13.” să relataţi despre aceasta? Prin aceste procese-verbale ale interoga- R.: În vara anului 1917 mă aflam în Chişi- toriilor trece linia de demarcaţie dintre im- nău, la cursuri de limba română. În acel timp, 337 se desfăşura lupta pentru înfiinţarea şcolii mol- alipirea Basarabiei la România. În cuvântările doveneşti. Mişcarea aceasta era condusă de mele publice, aprobam aceste măsuri luate de Boga Leon, Holban Ştefan, Druţă Gheorghe, «Sfatul Ţării». Berliba Ion, Nica Iosif, Sârbu Ion ş.a. Î.: Dar, în reviste, aţi publicat articole poli- La adunările învăţătorilor, la care partici- tice în apărarea comportării trădătoare a «Sfa- pam, eu susţineam această mişcare prin toate tului Ţării» cu referire la problema Basarabiei mijloacele. Adunările, după cum ţin minte, şi în apărarea regalităţii în România? aveau loc în incinta administraţiei judeţene şi a R.: În revista învăţătorilor am publicat prefecturii or. Chişinău. 6-7 articole cu caracter profesional-cultural, Î.: Unde aţi urmat cursurile de însuşire a articole pe teme strict politice n-am scris. Din limbii române? a.1938, adică odată cu venirea la putere a Par- R.: În mai 1918 m-am aflat, timp de o tidului Regal «Frontul Renaşterii Naţionale», lună, la cursurile de însuşire a limbii române. n-am publicat articole pe teme politice, deoa- Conduceau aceste cursuri Neaga Tudor, fost rece propaganda politică în presă era interzisă. deputat în «Sfatul Ţării», în prezent e arestat; Î.: Vi se prezintă traducerea din română Tofan Gheorghe, decedat; Munteanu-Râmnic, a articolului d-voastră Razele mişcării noastre, în 1919, mi se pare, nu ţin minte precis anul, publicat în revista Şcoala basarabeană nr.4 din a plecat în România, este profesor, lucrează în 1938. La ce se referă acest articol? gimnaziul român din Ploieşti; Boga Leon, pro- R.: Am publicat, într-adevăr, acest arti- fesor, purta tunică militară rusă. col în nr.4 din 1938 al revistei, în legătură cu Î.: Care erau scopurile şi sarcinile acestor aniversarea a 20-a a organizaţiei învăţătorilor, cursuri de însuşire a limbii române? fundată în 1918 la congresul învăţătorilor mol- R.: Scopurile şi sarcinile acestor cursuri doveni. erau pregătirea de profesori pentru şcolile de Î.: Articolul are caracter politic? la ţară, în legătură cu cererile înaintate în urma R.: Consider că acest articol cuprinde is- alipirii Basarabiei la România în 1918. toria de două decenii a mişcării profesionale a Î.: N-aţi făcut parte din «Sfatul Ţării»? învăţătorilor, nu şi a celei politice. R.: Nu, n-am făcut parte. Î.: Ce învăţători din Chişinău se adunau Î.: Care este atitudinea d-voastră faţă de în grupul lui P.Halippa pe str.Jukov? hotărârea din ianuarie a «Sfatului Ţării» de ali- R.: Halippa nu avea, de fapt, un grup. La pire a Basarabiei la România? Halippa acasă veneau învăţători să primească R.: Atunci, eu n-am avut nicio legătură cu unele indicaţii referitoare la şcoala româneas- luarea acestor decizii. Apoi, am aprobat această că. Aceasta s-a întâmplat în 1918, vara, când hotărâre, cu privire la educarea elevilor în spi- frecventam cursurile de limba română. Mi s-a rit naţional român. Aceasta a avut loc începând întâmplat să discut şi eu cu dumnealui (Halip- cu 1922, adică din momentul când am luat-o pa) aceste probleme şi să primesc indicaţii pri- pe calea activităţii politice. Educarea elevilor vind modul de organizare a procesului de edu- în spirit naţional român am început-o în 1918. care şi instruire în noua şcoală românească. Î.: Dar în ziare şi în cuvântări publice n-aţi Î.: Ce tip de relaţii politice întreţineaţi cu făcut propagandă şi n-aţi elogiat actul trădător Halippa? de alipire a Basarabiei la România, săvârşit de R.: Cu Halippa nu întreţineam relaţii po- «Sfatul Ţării»? litice, eram în relaţii politice cu Inculeţ – con- R.: În ziare n-am făcut propagandă în ducătorul Partidului Liberal din care am făcut folosul hotărârii «Sfatului Ţării» cu privire la parte din 1922. 338 Călăi și victime Î.: Anchetatorul este informat că d-voas- parte şi eu. În afară de mine, mai erau: Hol- tră aveaţi legături politice cu Halippa încă din ban Ştefan; Albu Andrei – în ultimul timp lo- 1917, contestaţi acest lucru? cuia în s.Nisporeni, jud. Chişinău; Parpalac R.: Da, într-adevăr, îl cunosc pe Halippa Vasile, de aproximativ 50 de ani, e la pensie şi încă din anul 1917 şi i-am cerut adesea une- locuieşte, posibil, în Chişinău; Berliba, pre- le explicaţii referitoare la probleme ce ţin de cum şi mulţi alţii pe care nu mi-i amintesc şcoală. Am făcut cunoştinţă cu el când ţinea acum. cuvântări la congresul învăţătorilor în 1917, în Acest grup care îl vizita pe Halippa s-a or. Chişinău. format în 1917, vara. Noi veneam singuri aca- Î.: De ce apelaţi anume la Halippa să vă să la Halippa cu întrebări privind modul de ofere consultaţii în probleme şcolare? organizare a procesului de instruire în şcolile R.: Mi se părea că Halippa ar putea să-mi naţionale moldoveneşti. Cu Halippa făcusem dea explicaţiile necesare în probleme şcolare. cunoştinţă în urma frecventării de către el a Ce explicaţii anume i-am cerut, nu-mi mai congreselor noastre de învăţători, unde de obi- amintesc acum. cei lua cuvântul referitor la probleme de con- Î.: Care a fost motivul convocării Congre- solidare a şcolii moldoveneşti, mai târziu – ro- sului Învăţătorilor în 1917 şi cine l-a organizat? mâne… R.: Congresul Învăţătorilor din anul 1917 Î.: Aţi luat parte la Congresul Învăţătorilor a fost organizat în contextul activităţii de pre- din Chişinău, în 1918? gătire a fundării Asociaţiei Învăţătorilor. Cine R.: Da, am luat parte. era organizatorul acestui congres nu ţin min- Î.: În ce condiţii aţi devenit participant la te…” acest congres? Cine este preocupat de istoria mişcării R.: Acesta era congresul tuturor învă- pedagogice din provincia dintre Prut şi Nistru ţătorilor din Chişinău şi din judeţ, care avea are ocazia rară să cunoască din interior toate de îndeplinit două sarcini: prima – fundarea resorturile care au dus la formarea şi consoli- organizaţiei profesionale a învăţătorilor mol- darea ei. doveni şi a doua – soluţionarea problemelor Din memoriile lui Onisifor Ghibu ştiam cultural-instructive ale învăţătorimii de la sate, că doar el s-a ocupat de problemele pedagogi- apărute în legătură cu situaţia nou-creată după lor basarabeni, dar, din cele relatate de I.Ar- alipirea Basarabiei la România. hip, rezultă că Pan Halippa a fost persoana în Î.: Enumeraţi organizatorii principali şi jurul căreia s-a format nucleul mişcării peda- conducătorii acestui congres. gogice. R.: Preşedintele congresului era Neaga „Proces-verbal Tudor, şi pregătirea acestui congres au efectu- al interogării at-o Holban, Groza şi Boga. Groza se află acum 14.III.1941 Interogarea a început la ora 21.40 în România. Despre ceilalţi am vorbit mai îna- Interogarea s-a încheiat la ora 24.00 inte. Participarea mea la acest congres s-a ex- Î.: Povestiţi detaliat în ce condiţii s-a for- primat prin prezenţă, prin aprobarea măsuri- mat grupul de învăţători moldoveni condus de lor adoptate de acest congres. Halippa, despre care aţi scris în articolul Razele Î.: La acest congres aţi fost ales conducă- mişcării noastre în revista Şcoala basarabeană tor al comitetului învăţătorilor din Chişinău? nr.4, din 1938. R.: Atunci, la congres, a fost ales comitetul R.: Din acest grup de moldoveni care îl învăţătorilor, în care am fost inclus, iar comite- vizitau pe Pantelimon Halippa acasă făceam tul l-a ales conducător pe Holban… 339 * * * R.: Activitatea mea politică începe din „Proces-verbal 1922, de când am intrat în Partidul Basarabean al interogării Ţărănesc Independent, condus de fostul preşe- 15.III.1941 Interogarea a început la ora 1150 dinte al «Sfatului Ţării», Inculeţ Ivan Constan- Interogarea s-a încheiat la ora 1345 tinovici. (Se repetă întrebările şi răspunsurile. Se Î.: Enumeraţi partidele politice burgheze caută „fisuri”! – n.n.)” din care aţi făcut parte. Legătura dintre mişcarea de breaslă a pe- R.: Din 1922, am făcut parte din Partidul dagogilor şi intenţia partidelor politice de a in- Basarabean Ţărănesc Independent – până în stitui un Sfat al Ţării, adică un parlament, şi a momentul alianţei acestuia, în 1923, cu Parti- declara autonomia Basarabiei este tema prefe- dul Liberal, la care am aderat. rată a anchetatorilor. Pe de o parte, se insistă să Din Partidul Liberal am făcut parte până fie nominalizate persoanele care au participat în februarie 1938. activ la aceste procese, urmărind scopul lărgirii După desfiinţarea partidelor politice din cercului celor implicaţi în aceste evenimente, România, în baza decretului regal, eu am fost ca să pară verosimilă afirmaţia că ar fi existat inclus în Partidul «Frontul Renaşterii Naţio- un complot antirevoluţionar, o solidarizare cu nale», din care am făcut parte până în ultimul contrarevoluţionarii. Şi, în acest caz, orice în- timp, adică până la sosirea Armatei Sovietice cercare de a argumenta nevinovăţia inculpaţi- în Basarabia.” lor n-o mai acceptă nimeni: Istoria partidelor politice din Basarabia „Proces-verbal nu se poate scrie pornind de la anul de cotitură al interogării 1917. 17.III.1941 Rădăcinile acestui proces sunt mai adânci Î.: Organul de anchetă cunoaşte că Con- şi trebuie căutate în evoluţia partidelor politice gresul Învăţătorilor, care a avut loc la 25-27 din Rusia ţaristă şi din România regală. Anul mai 1918, la care aţi luat parte activă, a pus în de cotitură este marcat de apariţia masivă pe discuţie şi intenţia despre formarea statului au- teritoriul Basarabiei a partidelor româneşti şi tonom în Basarabia, pe bază burgheză, şi crea- aderarea basarabenilor la aceste organisme po- rea «Sfatului Ţării». Confirmaţi faptul? litice. R.: La congresul la care am participat „Proces-verbal în 1917, în Chişinău, nu s-a discutat proble- al interogării ma creării statului basarabean autonom sau 17.III.1941 Reluare, după masă a «Sfatului Ţării». La acest congres al învă- Î.: …să povestiţi despre orientarea politi- ţătorilor, la care am participat, s-a discutat că antirevoluţionară a Partidului Basarabean problema formării şcolii moldoveneşti şi mai Ţărănesc Independent, condus de trădătorul mult, mai bine zis, despre formarea statului poporului basarabean şi al Uniunii Sovietice, autonom şi a «Sfatului Ţării» nu s-a discutat agentul român Inculeţ Ivan Constantinovici. nimic. R.: Programul Partidului Basarabean Ţă- Î.: Povestiţi la ce mişcare politică aţi ade- rănesc Independent prevedea: rat în anii 1917-1918. 1. Realizarea reformei agrare, împroprie- R.: În acea perioadă n-am aderat la vreo tărind ţăranii cu 1-6 ha de pământ; mişcare politică. 2. Organizarea dotării ţăranilor cu instru- Î.: De când începe activitatea d-voastră mente agricole; politică? 3. Lărgirea reţelei de şcoli româneşti. 340 Călăi și victime Î.: Dar oare nu prevedea programul Parti- să aibă siguranţa realizării programului său, dului Basarabean Independent lupta cu mişca- susţinând, în acelaşi timp, programul Partidu- rea revoluţionară şi comunismul? lui Liberal. R.: Acest partid era, în esenţă, un partid Î.: Care a fost activitatea d-voastră practi- monarhic, care pleda pentru consolidarea con- că în parlament? ducerii regale române. Evident că, în acest caz, R.: Activitatea mea fundamentală consta el nu putea fi de partea comuniştilor. în susţinerea hotărârilor guvernului. Î.: Deci, acest partid, prin esenţa activităţii Î.: Cât timp aţi fost membru al Parlamen- sale, era orientat împotriva mişcării revoluţio- tului Român din partea Partidului Liberal? nare. R.: Membru al Parlamentului Român R.: Partidul Basarabean Independent a din partea Partidului Liberal am fost din 1923 impulsionat, de fapt, lupta împotriva mişcării până în 1926 şi din 1933 până în 1937, până la revoluţionare, dar activităţi speciale împotriva venirea la putere a partidului cuzist… acesteia n-a organizat. …Î.: În ce condiţii Partidul Liberal a venit Î.: Care erau sloganurile preelectorale ale la putere în anul 1933? Partidului Basarabean Independent? R.: Principala cauză a venirii la putere a R.: Sloganurile Partidului Basarabean In- Partidului Liberal – situaţia politică instabilă dependent includeau prevederile programului în România, provocată de situaţia economică lui, despre care am vorbit mai sus. Mai bine zis, gravă şi de intensificarea mişcării revoluţiona- anume acele puncte care prevedeau împroprie- re şi fasciste… tărirea ţăranilor şi dotarea lor cu utilaj agricol. …Î.: Cunoaşteţi cazuri de răfuială crun- Într-adevăr, ulterior, ţăranii au primit de tă cu mişcarea revoluţionară în timpul când la la guvern de la 1 până la 6 ha de pământ (în putere se aflau naţional-liberalii şi când aţi in- special, cei care nu aveau pământ deloc), dar trat d-voastră în parlament? n-au fost asiguraţi cu utilaj agricol, şi, în con- R.: Da, mi-i cunoscută reprimarea ţăra- secinţă, au fost nevoiţi să-l dea culacilor, rămâ- nilor revoluţionari din Tatar-Bunar, în 1924. nând fără pământ… Atunci, la putere, într-adevăr, se aflau naţio- Î.: Cât timp aţi reprezentat Partidul Basa- nal-liberalii, care poartă răspunderea pentru rabean Independent în Parlamentul Român? înăbuşirea mişcării din Tatar-Bunar. Atunci, eu R.: Am fost deputat din partea Partidului făceam parte din parlament, nu din guvern…” Basarabean Independent până în 1923, când Fost parlamentar, Ioachim Arhip a încer- acest partid s-a unit cu Partidul Naţional-Libe- cat să pună în aplicare metodele parlamentare ral. Din acel moment, am fost deputat din par- de soluţionare a unor probleme de moment. El tea Partidului Naţional-Liberal până în 1926, nu-şi imagina că, în mult lăudata democraţie luna martie. sovietică, aceste metode sunt… capete de acu- Î.: Care au fost cauzele alianţei dintre Par- zare: tidul Basarabean Independent şi Partidul Naţi- „Proces-verbal onal-Liberal? al interogării R.: Problema e că Partidul Basarabean 5 aprilie 1941 Interogarea a început Independent reprezenta interesele ţărănimii la ora 13.00, din Basarabia şi, în această calitate, nu putea s-a încheiat la ora 17.00 influenţa conducerea României şi nici realiza, Î.: Care-i starea d-voastră materială? deci, programul său. În legătură cu aceasta, R.: Până în ultimul timp, am avut două unindu-se cu un partid naţional român, putea case în Chişinău. Una pe str. Hânceşti, 34 341 (două căsuţe) şi una pe str. Sinadino. În total Î.: Cât timp aţi fost secretar al Partidului sunt trei. Aveam un autoturism, până în 1931, Liberal în jud.Chişinău? pe care l-am cumpărat pe banii proprii. R.: Secretar al Partidului Liberal în jud. Î.: Aveţi rude în România? Chişinău am fost din 1933 până în februarie R.: În România, am o nepoată care locu- 1938. ieşte în Bucureşti şi e studentă la Facultatea Ju- Î.: Numiţi activiştii Partidului Naţio- ridică… nal-Liberal cunoscuţi d-voastră, care s-au aflat …Î.: Care sunt motivele corespondenţei până în ultimul timp în Chişinău. d-voastră cu consulul român din Moscova? R.: Din lista nucleului conducător al Par- R.: N-am corespondat cu consulul român. tidului Naţional-Liberal aflaţi în Chişinău şi I-am scris doar o singură scrisoare la Kremlin jud. Chişinău îi cunosc pe următorii membri despre restabilirea mea în funcţia de învăţă- ai Sfatului: tor, deoarece, anterior, fusesem concediat din 1.Covo Şteinberg – avocat, unde anume această funcţie. locuieşte în Chişinău nu ştiu. Î.: Aţi participat la războiul din anii 1914- 2.Ghinţberg Filip – membru al Sfatului 1918? Judeţean al Partidului Liberal, avocat, locuieşte R.: La războiul din anii 1914-1918 n-am pe str. Mihailovskaia. participat, dar am luat parte la pregătirea de 3.Untilov Vasile – profesor la Şcoala de război, în calitate de şef al sectorului militar de Agricultură din Cricova, locuieşte în Cricova. creştere a cailor din plasa Ciuciuleni, fiind res- În afară de cei enumeraţi mai sus, din Sfa- ponsabil de asigurarea armatei cu cai, căruţe şi tul Judeţean Chişinău al Partidului Liberal mai harnaşament. făceau parte: Î.: Pentru ce aţi fost decorat cu medalie? 1. Barcaru Ivan – învăţător, locuieşte pe R.: Medalia mi s-a oferit (1915-X) pentru str. Puşkin. Ultima dată l-am întâlnit în sep- asigurarea foarte bună cu cai a armatei… Me- tembrie 1940, îmi spunea că vrea să plece în dalia mi-a înmânat-o guvernatorul Basarabiei. România. Î.: Pentru ce aţi fost decorat cu Ordinul 2. Oltu Nicolae – învăţător, locuia pe str. Guvernului Român Coroana României în grad Hânceşti. În 1940, voia să plece în România. de Cavaler şi Ofiţer, cu Vulturul României în 3. Enea Nicolae – profesor al gimnaziului grad de Cavaler? fostei şcoli reale, locuia în casa lui Barcaru sau R.: Cu Ordinul Vulturul României am nu departe de el, pe str. Puşkin. Ultima dată fost decorat pentru că eram deputat al Par- l-am întâlnit în octombrie 1940, la cursurile lamentului Român în 1933-1934, iar pentru învăţătorilor. În total, nucleul conducător al ordinele Coroana României şi Steaua Româ- Partidului Naţional-Liberal din jud.Chişinău, niei am fost propus de prefectul jud. Chişi- era format din aproximativ 30 de oameni. nău – primul (Coroana României) aproxima- Î.: Enumeraţi-i, pe nume. tiv în 1926, iar Steaua României aproximativ R.: În afară de cei sus-enumeraţi, din Sfa- în 1928. tul Partidului Liberal făceau parte: Inculeţ Ivan, Î.: Pe timpul românilor, aţi fost membru al Costin Ivan (a murit), Valuţa Ivan (a plecat în Sfatului Orăşenesc şi de Judeţ? România), Voitea Mihail (e în România), Dăs- R.: Într-adevăr, eram membru al Primă- călescu Hristachi, Lutanschi Nicolae, Aposto- riei în timpul românilor, prin 1928 şi 1934… lescu Demir (e în România), Stoica Cezar, Stoi- Reprezentam învăţătorimea şi soluţionam pro- ca Titus (unul din ei e arestat), Panfil Simion (e bleme economice referitoare la şcoli. în România), Costin Tudor (e arestat), Costin 342 Călăi și victime Alexandru, Blanc Ilie (locuieşte în s.Nisporeni, R.: În s. Ţânţăreni am locuit până în 1908, jud. Chişinău), Sachelărescu (avocat), Şoreanu împreună cu mama. Tata, Ivan Chesarevici Ar- Gheorghe (decedat), Grigoraş Vasile (locuieş- hip, a murit în 1903. te în s.Lăpuşna, jud. Chişinău), Cozâri Avram, Î.: Cât pământ avea tatăl? Cerepedachi (moşier, avea mult pământ la su- R.: Tata avea aproximativ 20 ha de pă- dul Basarabiei), Fortunescu Gheorghe (locuia mânt. Angaja câte 2-3 sezonieri, care lucrau pe str. Leova), Dragomir Dumitru (se spune că pământul… ar fi în România), Sinadino Pantelimon… Î.: Cât pământ v-a revenit de la tatăl dvs., …Î.: Suplimentar… prin moştenire? R.: În 1939, am fost numit din Bucureşti R.: Trebuia să iau aproape 5 ha, dar am dat în funcţia de inspector al serviciului social care pământul meu fratelui David Ivanovici. îşi avea sediul în incinta Fundaţiei Carol II, pe Î.: De ce în Ţânţăreni figurează anul naşte- str. Sadovaia, fosta Casă Pronin … rii 1891 şi nu 1889? …Î.: Ce venituri suplimentare aveaţi în R.: Nu pot să răspund de ce s-a întâmplat afara salariului de membru al parlamentului? a ş a .” R.: Ca membru al parlamentului, pri- Povestea cu martorii este poate cel mai meam lunar, iniţial, câte 2000 de lei, aproxi- delicat moment din orice anchetă. Cine sunt mativ până în 1925, apoi primeam lunar câte martorii? Persoanele care ne cunosc, care ne- 6000 de lei. Pentru şedinţele parlamentului ni au văzut sau ne-au auzit vorbind o singură se plăteau zilnic câte 300-700 de lei. dată, sunt considerate ca martori, odată ce au Î.: Ce venituri aveaţi? fost în contact cu noi. Cronologic, depoziţiile R.: Adăugător la cele enumerate, aveam martorilor au început să se acumuleze până la salariul de învăţător, plus cel al soţiei, aproxi- arestarea lui I.Arhip. Chiar arestarea lui este, mativ 17000 pe lună, şi, ca membru al Sfatului de fapt, rezultatul unor depoziţii în care i-a Judeţean, pentru fiecare şedinţă primeam 100- figurat numele. Organele de anchetă sovieti- 150 de lei. ce erau dresate să opereze până la persoanele În afară de aceasta, în 1927, mi-am vândut cele mai puţin importante, dar orice suspect pământul, 3,5 ha, pentru care am luat 100.000 trebuia închis şi pedepsit. F.Dzerjinski îi învă- de lei. ţa că mai bine să stea după gratii un om nevi- Din aceste venituri, am construit şi cum- novat, decât să scape de puşcărie o persoană părat casele despre care am vorbit mai sus. care se face culpabilă faţă de stat. Cronologia * * * indicată în aceste procese-verbale este eloc- „Proces-verbal ventă: al interogării „Proces-verbal 6 aprilie 1941 al interogării (martorului) Î.: Cum sună corect numele d-voastră şi 13 noiembrie 1940 prenumele? Numele şi prenumele: Ţâgan Marcu Ghe- R.: Numele meu şi prenumele corecte, orghevici sunt Arhip Ioachim Ivanovici, născut în 1889. Data naşterii: anul 1898 Într-adevăr, în unele acte sunt înscris «Ar- Locul naşterii: s. Mereni, jud. Chişinău hipov». Totodată, fratele meu are acte pe nu- Locul de trai: or. Chişinău, str. Haralam- mele lui Arhipov Mihail Ivanovici… pievskaia nr. 35 …Î.: Cât timp aţi locuit în s. Ţânţăreni, Naţionalitatea: moldovean jud. Orhei? Ocupaţia: profesor la şcoala feroviară nr.1 343 Îl cunosc pe Arhip I.I. din anul 1918, de la Mai prudent, Gh.Druţă a trecut firul po- cursurile de limba română. Din 1928, a început vestirii de la Ioachim Arhip persoană la parti- să aibă un rol politic foarte important. dul în care acesta a activat. Î.: Spuneţi-ne, cetăţene Ţâgan, ce ştiţi des- A povestit despre Partidul Naţional-Libe- pre activitatea lui Arhip, orientată împotriva ral, despre legătura cu Inculeţ şi activitatea în maselor truditoare? parlament. R.: Fiind deputat în Parlamentul Român Despre profesorul Seminarului Teologic şi, cu atât mai mult, din partea partidului bur- Pavel Lotoţki am scris în mai multe rânduri. gheziei române, Arhip realiza măsurile pro- Cărturar harnic, ne-a lăsat câteva lucrări valo- puse de conducerea României, care, din 1918, roase privind istoria seminarului şi biografiile erau orientate, toate, împotriva maselor trudi- unor personalităţi care au activat în cadrul cle- toare şi a comuniştilor. rului basarabean. Întâlnirea cu el a fost neaş- …R.: Arhip avea o atitudine duşmănoasă teptată. Postura de martor nu i se potriveşte. faţă de URSS şi apăra totalmente regimul ro- La anii aceia, rezistenţa îi mai scăzuse probabil mân, care lupta cu adepţii ideilor comuniste şi poate vreo obidă ascunsă, vreo jelozie mai din Basarabia.” veche au făcut din el, martorul, un fel de infor- Un alt martor, dar… aceeaşi poveste: mator-acuzator: „Proces-verbal „Proces-verbal al interogării (martorului) al interogării (martorului) 14 noiembrie, 1940 27.III.1941 Interogarea a început la ora 20.00 Muşinski Vasile Iacovlevici Interogarea s-a încheiat la ora 23.00 n.1885, s. Ordăşei, jud. Orhei. Lotoţki Pavel Arefevici Locul de trai: or. Chişinău, str. Repinskaia Născut în 1878, nr. 76 s. Voloşcovo, jud. Hotin, RSS Uc. Moldovean, profesor la şcoala medie nr.2.” Locul de trai: or. Chişinău, str. Hânceşti nr. 8 Fostul deputat al Sfatului Ţării şi fostul Ucrainean profesor Gheorghe Druţă se afla închis în ace- Cetăţean al URSS eaşi puşcărie. Depoziţiile lui, de asemenea, au Studii superioare, absolvent al Academiei fost anexate la dosar: Teologice din or. Kiev „Proces-verbal Învăţător la şcoala medie nr.13 al interogării (martorului) Tatăl – preot, mama – din ţărani 26.III.1941 Interogarea a început la ora 20.00 Până la revoluţie, a fost profesor, după re- Interogarea s-a încheiat la ora 23.00 voluţie – profesor. Druţa Gheorghe Ivanovici Soţia – Ecaterina Vasilievna, casnică, 63 n.1981, s. Tatarovca (Tătărăuca) Veche, de ani jud. Soroca, RSSM R.: Pe Arhip îl cunosc din 1917, dar relaţii Locul de trai: or. Chişinău, str. Podolskaia personale întreţin cu el doar din 1922. nr. 97 (Repetă cele relatate de Arhip la interoga- Moldovean, cetăţean al URSS, profe- toriu – n.n.) sor-pensionar. Î.: Ce ştiţi despre starea materială a lui Ar- R.: Pe Arhip I.I. îl cunosc din anul 1918. hip? Am studiat împreună la cursurile de limba ro- R.: Din câte ştiu, în timpul activităţii mână în Chişinău, pe parcursul a două luni.” sale politice, Arhip s-a îmbogăţit mult, avea 344 Călăi și victime 2 case – una pe str. Hânceşti, alta, cu două eta- sonale ale lui Arhip I.I., acuzat în conformitate je, pe str. Sinadino, care a fost construită pe cu art.54-13 al C.P. al RSS Uc., când era deputat, din 1933 până în 1937. De- Am stabilit: sigur, o asemenea casă mare Arhip nu-şi putea În revista Şcoala basarabeană, nr.4, în zi- construi din salariul de învăţător, fără a avea arul Cuvânt moldovenesc şi în cartea Activişti nişte venituri suplimentare, de exemplu, cele basarabeni contemporani sunt prezente articole provenite din luarea de mită, lucru despre care referitoare la activitatea politică a lui Arhip I.I. în Chişinău vorbeau mulţi. În afară de aceasta, Am decis: Arhip avea un autoturism propriu cu care se Să fie anexate la dosar.” plimba prin România.” Am văzut aceste probe anexate la dosar. Pe Un alt martor este Ştefan Grosul, care a atunci, xeroxuri nu existau, de aceea anchetato- fost interogat pe 3.IV.1941 de la ora 13.50 până rul a decupat cu foarfecele pagina din carte şi a la 14.50. Nu spune nimic nou, dar tonul mărtu- cusut-o în mapă. La fel a procedat şi cu artico- risirii pare neschimbat. Dorinţa de a-l îneca pe lele din revistă. Dar toate acestea erau o forma- aproapele său, nutrind tainica speranţă că ast- litate. Titlul cărţii, în decizie, îl scrie greşit. Nu-l fel vei supravieţui se observă fără mari eforturi. interesa cartea. Interesul lui era în zona activi- Pusă în acţiune, maşina anchetei nu se tăţii politice. Ai fost membru al altui partid de- mai opreşte: cât cel comunist – eşti duşman şi trebuie să fii „Decizie (de predare a dosarului) nimicit. Ioachim Arhip nu avea nicio şansă să 18 ianuarie 1941 scape de puşcărie. Imperiul care înghiţise Basa- Am stabilit: rabia era deja o puşcărie şi tot ce amintea de de- Ţinând cont de faptul că referitor la Arhip mocraţie trebuia stârpit. Anchetatorii executau I.I. Secţia 5 a NKVD al RSSM intenţionează cu plăcere această muncă „de răspundere”… să ia în continuare măsuri operative, precum La 6 aprilie 1941 s-a încheiat ancheta şi a şi de dispoziţia personală a şefului adjunct a fost întocmit un proces-verbal. Rezultatele an- NKVD-ului din RSSM, locotenent-major al chetei au fost concentrate într-un alt document: Securităţii de Stat Mordoveţ, a păstra dosarul „Concluzie de acuzare prezent în Secţia 5 a NKVD al RSSM. 16 aprilie 1941 … E învinuit de: legătură cu conducătorii * * * «Sfatului Ţării»; în 1922 a făcut parte din Parti- 14 martie 1941 dul Ţărănesc Independent al culacilor”. Decizie Avizarea acestui document important (de prelungire a termenului de anchetă şi aparţine procurorului interimar al RSSM – arest) Naidis: Am stabilit: „Aş dispune: A face un demers către procurorul RSSM Dosarul acuzatului Arhip I.I. să fie trans- pentru prelungirea termenului de anchetă şi mis spre cercetare Consiliului Special de pe arest al lui Arhip I.I. până la 15 aprilie 1941. lângă NKVD al URSS.” * * * Iar fabrica „troica” a NKVD-ului din Mos- „Decizie cova lucra fără „rebut” şi fără nicio cruţare faţă ( de anexare a probelor materiale) de presupuşii duşmani ai poporului: Subsemnatul, anchetator… Izrailev, exa- „Extras minând publicaţiile româneşti din arhiva ani- din procesul-verbal nr.50 lor 1938 şi 1939, precum şi documentele per- Comisia Specială a NKVD al URSS 345 Ioachim Arhip, imagine din dosarul de la NKVD

A decis: Concluzie Arhip Ioachim Ivanovici, pentru lupta „17 august 1950 activă împotriva mişcării revoluţionare, să fie Subsemnatul, şef adjunct al Secţiei 2, Sec- închis într-un lagăr de muncă pe un termen de torul 5 al Ministerului Securităţii de Stat al opt ani, calculând termenul de la 15 ianuarie RSSM, colonel Zanevski… 1941.” Am stabilit: Care a fost soarta lui Ioachim Arhip după Ţinând cont că Arhip I.I. cade sub acţiu- ce a ajuns în lagăr nu ştie nimeni. Doar în- nea directivei M.S.S. şi a procurorului URSS tâmplarea, dacă mai păstrează amintirile unor nr.66/241 din 26.X.48, actualul domiciliu ne martori… După cum era de aşteptat, omul este necunoscut, care suferea de miocard cronic, dar, conform Aş dispune: adeverinţei medicale din 19.IV.41, „era apt A se lua măsurile necesare pentru a fi găsit pentru munca fizică”, a dispărut, fiind înghiţit Arhip I.I., iar dosarul din arhivă să fie transmis de GULAG. spre păstrare în sectorul „A” al M.S.S. al RSSM.” Acest act explică parţial dispariţia lui fără Dosarul, într-adevăr, se păstrează, dar urmă. Decedat undeva pe drum, acolo a şi fost omul n-a mai fost găsit. lăsat, fiind trecut la „pierderile” admise de nor- După apariţia volumului 4 al Basarabi- mative. Un stop cardiac în mijlocul taigalei, pe ei Necunoscute la editura Museum a telefonat vreme de iarnă, nu-ţi lasă prea multe şanse de o persoană din România şi a comunicat că supravieţuire… Ioachim Arhip a decedat în România. Cum a În dosar se păstrează o menţiune impor- ajuns acolo n-am putut preciza, căci la adresa tantă: e-mail indicată nu ne-a mai răspuns nimeni… 346 Călăi și victime

Un rătăcitor pe drumurile Gulagului Boris Baidan face parte din generaţia tânără, din colaboratorii târzii ai revistei Viaţa Basarabiei, şi tot el este unul dintre autorii care a pătimit pentru cele publicate în revistă. Poet, slavist, doctor în filologie, acestui om erudit i-a fost dat să treacă prin calvarul gulagului şi la anchetele NKVD-ului, cei de-l interogau îi pomeneau colaborarea la o revistă burgheză. Spre marele nostru regret, numele lui Boris Baidan astăzi este dat uitării, deşi sfârşitul lui tragic demonstrează că el a fost şi a murit ca o conştiinţă creatoare. Am scris despre el în Basarabia necunos- cută (vol. II, Chişinău, 1997): „S-a născut la Vulcăneşti, la 21 octombrie 1912, în familia învăţătorului Emilian Baidan, cetăţean român, ortodox. A învăţat la Liceul «Sf. Dumitru» din Is- mail, pe care l-a absolvit în 1934. Studiile su- Boris Baidan perioare le-a făcut la Universitatea din Iaşi, fiind licenţiat al Facultăţii de Filologie (1939) şi În 1945, după susţinerea doctoratului, specializându-se în domeniul literaturilor şi al ajunge asistent la catedra de slavistică a Uni- limbilor slave. versităţii din Cluj, lucrând sub îndrumarea Specialitatea lui principală a fost limba şi profesorului Ioan Petrovici, rectorul de atunci literaturile slave, iar cea de a doua specialita- al Universităţii «Regele Ferdinand I». te – istoria românilor şi filologia română, fiind Subiectul tezei de doctorat (Substratul fol- apreciat cu menţiunea „bine”. cloric în tematica şi compoziţia poemului medi- A avut norocul să audieze prelegerile unor eval rus „Slovo o polku Igoreve”) a fost susţinut profesori cu renume ca Ilie Bărbulescu, acade- în faţa unei comisii, alcătuite din personalităţi mician, titular al Catedrei de limbi şi literaturi ştiinţifice de primă mărime: Emil Petrovici, slave, sau ale succesorului acestuia Petru Ca- preşedinte, titular al Catedrei de slavistică a raman. Facultăţii de Litere şi Filozofie din Cluj. Mem- Examenul de licenţă l-a susţinut în faţa bri ai comisiei au fost profesorii: Romulus Vuia unei comisii formate din Petru Caraman, pre- (etnografie şi folclor), Silviu Dragomir (istoria şedinte, şi profesorii universitari Iorgu Iordan românilor), Lucian Blaga (estetică şi filozofie) (filologie română) şi Alexandru Boldur (istoria şi Constantin Daicoviciu, decan al Facultăţii de românilor). Litere. 347 După audierea tezei, comisia i-a conferit tit deţinut, lucram ca ajutor de medic. Dânsul a lul de doctor în limbi slave, etnografie şi folclor. venit la dispensar. Mi s-a părut ceva cunoscut, După obţinerea licenţei, de la 15 septem- familia (numele şi prenumele), căci prietenul brie 1939 până la 28 iunie 1940, a fost profesor tatălui meu, învăţătorul, era Baidan Emilian la Liceul «Ştefan cel Mare» din Tighina. Cuzmici, din satul Bairamcea, jud. Cetatea Paralel cu activitatea ştiinţificăş i peda- Albă. Presupunerile mele s-au adeverit. L-am gogică propriu-zisă, se afirmă ca un inteligent internat în lazaret (era într-o stare deplorabi- cercetător literar, bun traducător, harnic publi- lă, picioarele îi erau butucănoase, începutul cist şi, desigur, poet. pelagrei şi consecinţele inaniţiei). După câte Scrierile lui pot fi descoperite în reviste- am aflat pe urmă (fiindcă am fost transferat le ieşene: Însemnări ieşene (1937-1938), Arhi- în alte locuri), în anul 1954, el a stat în lazaret va (1938-1939), Pleiada, Glasul studenţimii, şase luni, s-a refăcut, a mai fost lăsat la lucru precum şi în cele basarabene: Bugeacul, Viaţa ca sanitar, cam un an, pe urmă a fost transferat Basarabiei, Itinerar ş.a. În rândul altor colabo- în lagărul din localitatea Jeleznodorojnâi (ac- rări se înscrie şi relaţia sa de inimă cu România tualul oraş Emva), unde l-am întâlnit lucrând nouă de la Sibiu şi Orientări, o revistă ce apărea la bibliotecă. S-a eliberat în anul 1954, a mai la Moineşti. rămas un timp în RASS Komi ca învăţător, s-a Un exemplu elocvent de publicistică ta- căsătorit, după aceea a plecat în Basarabia la lentată îl constituie articolul dedicat satului Ţi- Şaba din jud. Cetatea Albă, unde îi era mama bulăuca, apărut în numărul din 25 decembrie vitregă. Tatăl său a fost ridicat în anul 1944 şi 1943 al săptămânalului Glasul Nistrului ce se dus în Siberia, de unde nu s-a mai întors. tipărea la Odesa. Redacţia revistei Viaţa Basa- L-am găsit în anul 1974 în Chişinău, unde rabiei (în nr. 1-2 din 1944) găseşte de cuviinţă, locuia cu familia pe str. Tolbuhin nr. 12, ap. 14 prin intervenţia lui Pan Halippa, să comenteze (familia locuieşte şi în prezent acolo). Atunci articolul Un sat transnistrean. lucra la Academie. A murit accidental (a căzut Dintre lucrările traduse merită să fie din balcon, de la et. IV) la 29 iunie 1984. menţionată transpunerea în limba română a Am trimis în luna mai a.c. un articol des- poemului Oastea lui Igor, lucrare apreciată de pre aceste lucruri (domnului Alexei Marinat), Lucian Blaga, Romulus Vuia ş.a. În tragicul an dar nu ştiu nimic de soarta acestui material. În 1940, Boris Baidan debutează editorial (Ed. privinţa actului de naştere, în registrele oficiu- «Itinerar») cu volumul de versuri Invitaţie la lui de informaţii e trecut anul 1921, ce cred că melancolie, conţinând 34 de poezii. a fost trecut în documentele din lagăr. Întâmplarea a făcut să ne parvină o scri- Sunt la curent că a avut familie în Bucu- soare semnată de Anatolie Kuţenko, locuitor reşti – soţia şi copilul, au rămas acolo, cu a doua al oraşului Emva din regiunea Komi. Episto- soţie are un băiat şi o fată. A fost arestat în Bu- la, scrisă într-o perfectă limbă românească, cu cureşti în toamna anului 1944 (acest lucru s-a veşmântul ei firesc, era adresată scriitorului întâmplat în 1947 – I.C.), întâmplător. Mergea Chiril Aldea-Cuţarov: un jeep (kozlik) cu nişte ofiţeri sovietici, care „Stimate domnule Aldea-Cuţarov, l-au întrebat într-o papagalicească (româneş- Am luat cu deosebită plăcere cunoştinţă te şi ruseşte) unde e cutare sediu, la care el a de articolul D-voastră din revista Literatura şi binevoit să spună, să vorbească în ruseşte, că arta, despre Boris Baidan. ştia limba rusă. După aceea nu a mai revenit Eu l-am cunoscut în anul 1951, când eram acasă, seara era la Constanţa, iar dimineaţa în în lagăr la Rakpas (care există şi acum). Eram or. Odesa, în beciurile «Smerş»-ului. A fost ju- 348 Călăi și victime decat pentru trădare de patrie (care patrie, căci mijlocul Siberiei a fost preocupat de engleză. nu a fost niciodată cetăţean al URSS), la zece Mai există o adeverinţă ce atestă participarea ani, cinci ani exil şi trei ani pierdere de drep- lui la cursurile de perfecţionare a limbii engle- turi. ze (Krasnodar, 14-30 iulie 1966). Am vrut să-l felicit cu ocazia împlinirii a După revenirea în Moldova, destinul lui 800 de ani de la apariţia Slovo o polku Igoreve, pare umbrit de incertitudine. În 1968 se an- dar am aflat că a decedat. gajează în calitate de colaborator ştiinţific la Aş dori să am vreo culegere a poeziilor Muzeul Literar „Dimitrie Cantemir”. Din 1972 sale, dacă se găseşte aşa ceva, şi traducerea po- până în 1982 este redactor la Editura Enciclo- emului Slovo o polku Igoreve…” pedică „Gheorghe Asachi”. Despre Slovo o polku Igoreve ştim din cele S-a stins din viaţă la 8 mai 1984, fiind în- relatate de Boris Baidan, că el a depus la Edi- mormântat la Chişinău, fără pompă – mulţi tura „Casa Şcolilor” din Bucureşti traducerea dintre colegii lui nici nu presupuneau că, odată integrală a poemului, însoţind-o cu un comen- cu el, a plecat spre alte tărâmuri un suflet fin, tariu introductiv. un poet veritabil.” Lucrarea urma să fie dată la tipar în sezo- Colaborarea lui cu revista Viaţa Basa- nul 1946-1947. Arestarea traducătorului a ză- rabiei se întrevede clar prin prisma statisticii dărnicit, probabil, aceste planuri editoriale. bibliografice: Traducători, traduceri şi direcţii Boris Baidan se deosebeşte radical de alţi care trebuiesc schimbate (1940, nr. 2-3); Frag- scriitori basarabeni prin dragostea sa pentru ment pentru camaradul meu (1936, nr. 1); Slo- studiu. În 1946 a absolvit Cursurile pedagogice vă tremurată (1936, nr. 1); Te-am căutat aievea de limba rusă, cursuri care se ţineau în cadrul (1936, nr.2); Destin, (1944, nr. 5-7). Asociaţiei române pentru strângerea legătu- La Congresul din 24 martie 1940 de con- rilor cu URSS. Din septembrie 1955 până în stituire a Societăţii Scriitorilor din Basarabia a octombrie 1957 a fost învăţător de limba en- făcut parte din Biroul Congresului, fiind ală- gleză în RASS Komi, în raionul Usti-Vâmsk. turi de Pan Halippa şi N.F. Costenco. Şi tot pe Deci, dacă în România a studiat rusa, apoi în ei i-a urmat pe drumul nesfârşit al gulagului…

Prezidiul Congresului Societății Scriitorilor din Basarabia: Pan Halippa, Boris Baidan, Vasile Luțcan (în picioare), Nicolai Costenco. 24 martie 1940 349 Viaţa şi moartea unui liberal A fi membru al unui partid politic este un risc în toate timpurile. Dar sunt epoci istorice când această preocupare firească devine una extrem de periculoasă. Destinul pedagogului Dimitrie Bârsa este o dovadă certă a acestei teze. Învăţător la Şcoala primară din plasa Va- dul lui Vodă, la venirea în Basarabia a trupelor sovietice nu bănuia că schimbarea regimului va aduce şi mari schimbări în viaţa lui. N-a re- uşit să se refugieze peste Prut, aşa cum n-au re- uşit s-o facă mulţi intelectuali basarabeni, care au aflat prea târziu despre cedarea Basarabiei. Jumătate de zi era prea puţin timp ca informa- ţia despre năvălirea ruşilor să ajungă în toate satele, ca să fie timp pentru a lua o decizie atât de importantă. Decizia de a pleca sau a rămâne pe loc este una foarte dificilă. Când pleci trebuie să laşi în urmă o bună parte din viaţă. Rămân acasă rude, dar şi mormintele celor apropiaţi. Laşi casa pe care ai ridicat-o cu mult greu, dar pleci undeva unde nimeni nu te aşteaptă. Intelectua- Dimitrie Bârsa lii ca de obicei nu dispun de fonduri de rezervă de antisovietice cotrarevoluţionare. Iar pentru şi atunci dintr-un salariu este greu să întreţii o această categorie de membri de partid codul familie, dar dacă la noul loc nu ţi se oferă şansa penal al URSS avea doar câteva articole, dar de a obţine un loc de muncă, atunci nu-ţi ră- care nu-i lăsau persoanei nicio şansă de a ră- mâne decât să fii un cerşetor, să-ţi expui fami- mâne în viaţă. lia la umilire şi la o lipsă totală de şanse. Biografia lui a încăput pe un sfert de coală Noua administraţie sovietică a mers la ori- de hârtie. ginea problemei, a întocmit imediat un filtru Bârsa Dimitrie Mihailovici, anul naşterii care i-ar depista pe foştii militanţi de partid. 1905, originar din satul Durleşti, jud. Chişinău. Şi aceasta în contextul în care ea, adică admi- A locuit în satul Maximovca, raionul Vadul nistraţia sovietică, nici n-a recunoscut partidul lui Vodă. Învăţător (directorul şcolii) la clasele comunist din Basarabia, care activase în ilega- primare, fără de partid. Studii – 10 clase. Mol- litate. Deci, toate partidele din Basarabia nu se dovean. Părinţii plugari: tata – Bârsa Mihail încadrau decât într-o singură categorie – parti- Matfeevici, mama – Bârsa Ana Constantinov- 350 Călăi și victime

Dimitrie Bârsa în mijlocul colegilor și discipolilor săi na, soţia – Bârsa Pelaghia Gheorghievna, învă- a fost emis actul de acuzare, de către procurorul ţătoare la clasele primare, fiica – Cornelia, anul regiunii Irkutsk. naşterii 1937. 5 decembrie 1942, consfătuirea specială de A fost arestat la 24 iunie 1941, pentru pe lângă NKVD-URSS a decis: „Bârsa Dimitri apartenenţă la partidul contrarevoluţionar al Mihailovici pentru apartenenţa la un partid Liberalilor. La 25 iunie 1942, în oraşul Irkutsk, contrarevoluţionar şi pentru agitaţie antisovie- tică să fie închis într-un lagăr de muncă corecţională pe un termen de şapte ani. 9 august 1943 – în lagărul din Taişet a mai murit un liberal basarabean.

Fotografia lui Dimitrie Bârsa din dosarul de la NKVD 351 Un primar care a salvat Chișinăul și a ajuns în Gulag Până nu demult se considera că unicul fost deputat al Sfatului Ţării care a scăpat din ghearele NKVD-ului a fost ţăranul de la Ştefăneşti, Ion Codreanu, care, în mai 1941, a fost schimbat cu lidera Partidului Comunist Român, Ana Pauker. Dar cercetările recente ne-au adus la o surprinzătoare constatare: a mai existat un deputat cu un destin similar – Nicolae Bivol. Atâ- ta doar că NKVD-ul n-a avut informaţii suficiente despre activitatea lui în cadrul primului parlament basarabean. În arhiva Sfatului Ţării există destule măr- turii privind participarea lui Nicolae Bivol la votarea din 27 noiembrie 1918, dar aceste documente (care i-ar fi făcut eliberarea imposibi- lă) n-au nimerit pe mâinile anchetatorilor. În ediţia Sfatul Ţării. Enciclopedie (Chişinău, 1998) am inclus o succintă informaţie biografică, fiind convins că fostul primar de Chişinău a murit în vara anului 1940. Mai multe surse indicau cu certitudine acest lucru. Dar, spre surprinderea mea, cercetările ulterioare n-au confirmat Nicolae Bivol decesul lui în acea perioadă şi, până astăzi, locul Studii la Seminarul Teologic din Chişinău şi anul morţii continuă să rămână o enigmă. (1902) şi la Universitatea din Dorpat. Profesor În orice caz, cu puţinul pe care-l cunoaş- la gimnaziul lui Simakov. tem, astăzi suntem cu mult mai aproape de ade- După Unire, a fost primar al Chişinăului văr decât la ora tipăririi sus-numitei enciclope- în anii 1923–1924 şi a doua oară – în perioada dii, din care reproducem articolul respectiv: 1925–1926. „BIVOL, Nicolae (1881, Ialoveni – În anul 1925, scoate la Chişinău cotidia- 3.VII.1940, Chişinău). Mandat validat de la nul Naşa jizn’. 25.XI.1918 până la 27.XI.1918. La 29 august 1935, apare la Chişinău săp- A fost ales deputat în Sfatul Ţării din partea tămânalul Viaţa noastră, avându-l ca director proletariatului organizat din Basarabia (hotărâ- pe N.Bivol. rea Sfatului Ţării din 11 mai 1918). Bibliogr.: S-a născut în familia părintelui Petru Bivol A.N.M., f. 727, inv. 2, dos. 77, p. 3.” din Ialoveni, confidentul lui Constantin Stere în Suntem convinşi că versiunea despre moar- Basarabia. tea lui în 1940 a apărut din motivul arestării – 352 Călăi și victime lumea, îngrozită, ştiind că din porţile închisorii Arestarea a fost efectuată de Moskalenko. NKVD-ului duc doar două drumuri, unul – P.S. Mandatul este tipărit în ucraineană. spre Siberia, iar altul – spre plutonul de execuţie, * * * a înclinat să creadă că fostul industriaş nu mai Chestionarul arestatului avea nicio şansă să scape cu viaţă. Dincolo de 1. Bivol legende şi închipuiri, stau documentele, şi în ele 2. Nicolai Petrovici găsim „descifrarea” nodurilor pe care mai ieri 3. născut 1881, s. Ialoveni, jud. Chişinău se părea că este imposibil să le dezlegi. Dosarul 4. or. Chişinău cu numărul 322, păstrat în Arhiva Ministerului 5. profesor de gimnaziu Securităţii Naţionale al Republicii Moldova, este 6. proprietar de bazin, a fost proprietar a un ghid perfect în acest sens: 24 ha „BIVOL Nicolai Petrovici 7. membru al Partidului Naţional-Liberal Deschis la 2 august 1940 8. moldovean Încheiat la 16 noiembrie 1940 9. cetăţean al României, locuieşte la Chişi Decizie nău (cu privire la începutul anchetei) 10. superioare, fizico-matematice 2 august 1940 11. şi alţii Locotenent al securităţii de stat Psariov 12. preot rural Bivol Nicolai Petrovici 13. din 1922–1926, proprietar al tăbăcăriei; I se incriminează: a fost membru al unui din 1936 – proprietar al unui bazin. partid contrarevoluţionar – Partidul Naţional 14. profesor de gimnaziu -Liberal şi, în acelaşi timp, a deţinut funcţia de 15. nu şi-a satisfăcut serviciul primar al Chişinăului. 16. n-a participat Acuzat conf. art. 54-13 al C.P. al RSS Uc.” 17. rezervist Prima surpriză ne-o oferă deschiderea 18. n-a participat dosarului: data exactă a începutului anchetei. 19. nu Chiar dacă admitem că a fost arestat ceva mai 20. membru al Partidului Naţional-Libe- devreme, argumentul documentului rămâne ral din 1923–1925 imbatabil… 21. Tatăl – decedat, fost proprietar a 200 Parcurgem filă cu filă dosarul şi spicuim de desetine de pământ din el doar informaţiile pe care le considerăm mama – decedată mai importante. soţia – divorţată din 1934, o chema Feo- „Decizie dora Petrovna (cu privire la stabilirea măsurilor represive) fiica – Ludmila, 18 ani, str…………№ 31.” 3 august 1940 Fiecare document pare să aibă o semnifi- Sergent major Gorşkov caţie a lui, inconfundabilă, solicitând o inter- Bivol Nicolae pretare individuală. Să zicem, adeverinţa de profesia: proprietar al unui bazin de apă. mai jos trebuie citită… altfel. Spaţiul locativ a Domiciliat: ştrand mai rămas în posesia vechilor proprietari, adi- S-a decis arestarea lui şi inventarierea ave- că a familiei, şi, desigur, obiectele din casă n-au rii de care dispune. fost ridicate: * * * „Adeverinţă Mandat de aresare № 364 Averea lui Bivol Nicolai Petrovici n-a fost 3 august 1940 inventariată şi spaţiul locativ n-a fost sigilat. 353 Locotenent al securităţii de stat Regan.” ovăz şi porumb. În 1922, am cumpărat tăbăcă- Procesul-verbal al percheziţiei ne focali- ria, unde lucrau 60 de oameni. Am cumpărat zează atenţia asupra interesului pe care îl ma- această fabrică cu 900 de mii de lei şi am lucrat nifestau anchetatorii şi asupra determinării la ea patru ani, am lărgit-o, am reconstruit-o, scopului exact al acuzării. Dovezile cele mai preţul final al fabricii ajungând la 6-8 milioane simple, mai convingătoare, în baza cărora acu- de lei. În 1926, tăbăcăria mea a ars. Compania zarea îşi construia „argumentarea”, erau obiec- de asigurări mi-a restituit – pagubele pentru fa- tele confiscate. brica arsă – 9 milioane 200 de mii de lei. După „Proces-verbal al percheziţiei aceasta, în 1930, m-am ocupat de construirea, 4 august 1940 la Chişinău, a unui bazin acvatic, care există şi A fost efectuată de slt Moskalenko şi au astăzi. Aici, am avut 20 de angajaţi. Preţul bazi- fost extrase următoarele: nului este evaluat la 8 milioane de lei. 1. Bani sovietici – 3965 rub. Î.: Pe tot parcursul vieţii şi activităţii, aţi 2. Lei româneşti – 2725 lei fost un exploatator. Recunoaşteţi acest lucru? 3. Livret militar № 1314 R.: Da, recunosc. Evident, ca antreprenor, 4. Paşaport pentru străinătate căutam forţă de muncă cât mai ieftină şi încer- 5. Corespondenţă şi fotografii căm să storc din ea tot. Numai în acest fel pu- * * * team să-mi sporesc capitalurile până la milioa- Decizie 4 august 1940 Toate bunurile ridicate să fie predate în secţia financiară a NKVD-ului RSSM. Lista obiectelor ridicate de la ştrand se anexează: linguri, furculiţe etc.” Materialele inserate la capitolul „Intero- gatorii” sunt, de fapt, nişte depoziţii smulse cu forţa unor oameni aduşi la o umilire greu de imaginat şi ele nu pot fi luate drept informaţii absolut obiective. „Proces-verbal al interogatoriului din 8 august 1940 P.S. A fost proprietar şi redactor al gazetei Naşa jizn’ pe care o tipărea cu mijloace proprii. Î.: Care a fost situaţia socială şi economică a dvs? R.: Am primit de la tata moştenire 24 desetine de pământ pe care l-am folosit până în 1921. Din el – 14 desetine de vie, ceea ce îmi permitea să mă ocup de vinificaţie. La prelucrarea viei şi a vinului foloseam munca salariată – 3 persoane permanent şi 20–25 de lucrători sezonieri, pe care îi plăteam ca toţi moşierii şi culacii, iar ei lucrau la mine din zori până-n noapte. În 1921, am lăsat vinificarea şi am început Observatorul astronomic al Universității din Dorpat să mă ocup de comerţ, cumpăram şi vindeam (azi Tartu, Estonia) 354 Călăi și victime ne. Îmi recunosc vina în faţa poporului oropsit membru al Partidului Naţional-Liberal şi ca al Basarabiei. primar al oraşului. Î.: Din ce partide şi grupări politice aţi fă- În 1923, am participat la congresul din cut parte fiind locuitor al Basarabiei? Chişinău al Partidului Naţional-Liberal şi am R.: Din 1922 până în 1926 am fost mem- luat cuvântul, vorbind despre doleanţele ţăra- bru al Partidului contrarevoluţionar Naţio- nilor… Înainte de congres, ei m-au rugat să nal-Liberal şi, concomitent, am deţinut funcţia vorbesc şi să cer limitarea activităţii poliţiei în de primar al Chişinăului. După aceasta, n-am sate, oprirea batjocurii din partea perceptori- mai fost membru al vreunui partid. Doar în lor. Am luat cuvântul, am vorbit, dar, în suflet, 1938, când se pregăteau alegerile pentru pri- simţeam că nimeni nu va întreprinde nimic. măria or. Chişinău, am aderat la naţional-ţă- Ţăranii, însă, au rămas cu o părere bună despre rănişti. Pentru susţinerea lor, a fost format un mine. bloc din funcţionari, muncitori, meseriaşi şi Interogatoriul s-a terminat la 1715.” intelectuali, unde, alături de alţii, am deţinut Maşina anchetării, odată pornită, nu se funcţii de conducere. opreşte… Paralel cu anchetarea acuzatului şi a Î.: În ce consta activitatea dvs. contrare- martorlor, se fabrică hârtii care… fac parte din voluţionară în cadrul Partidului Naţional-Li- sistemul judiciar birocratizat până la absurd. O beral? dovadă sigură în acest sens este chiar decizia R.: Am aderat la Partidul Naţional-Li- pe care o reproducem: beral în scopul consolidării situaţiei mele de „Decizie industriaş în mediul altor mari proprietari şi (cu privire la anunţarea acuzării) în administraţia orăşenească locală. Dar, Par- 20 septembrie 1940 tidul-Naţional Liberal având un program care Anchetator superior, locotenent al sec. de trebuia să cuprindă interesele tuturor pături- stat Psariov lor populaţiei, a trebuit să repet în faţa popo- Dosarul №322 rului promisiunile pe care acesta le conţinea. a stabilit că Bivol Nicolai Petrovici În timpul unor convorbiri, discuţii, precum şi este demascat că, din 1922 până în 1926, a cu ajutorul foilor volante, al lozincilor ş.a., le fost membru al Partidului contrarevoluţionar explicam ţăranilor săraci că programul naţio- Naţional-Liberal şi, concomitent, ocupa postul nal-liberal promite să dea libertate şi egalitate, de primar al Chişinăului. să micşoreze impozitele pentru a le îmbunătăţi Din 1938 a fost membru al Partidului Na- situaţia ş.a. ţional-Ţărănist şi a luptat împotriva mişcarii În promisiunile noastre atingeam strunele revoluţionare din Basarabia. care îl activizau şi-l mobilizau să voteze pentru Decizie: a-l acuza conform articolului 54- Partidul Naţional-Liberal. După alegeri, des- 13.” pre aceste promisiuni nu se mai vorbea, ele nu Urmează un şir de procese-verbale în care se îndeplineau – poporul era amăgit, iar noi ne se vede clar că acuzatul este „împins” (utilizân- consolidam poziţia. du-se, în acest scop, toate mijloacele posibile) În consecinţă, atingeam două scopuri: pe să-şi recunoască singur vina… Principiul fire- de o parte, ne consolidam dominaţia şi conti- lor de păianjen acţionează perfect. Este impor- nuam să-i exploatăm pe truditori, iar pe de alta tant ca cel acuzat să se agaţe, fieş i accidental, – demoralizam, fracţionam tendinţele revolu- de un singur fir. Mai departe, nu e vorba decât ţionare ale acestora. Anume în acest context de „măiestria” anchetatorului de a fabrica un îmi analizez activitatea contrarevoluţionară ca caz: 355 „Proces-verbal R.: În aceşti ani, am fost în prizonieratul 3 octombrie 1940 (anchetator Psariov) german. La finele lui 1918 m-am reîntors în Î.: Sunteţi acuzaţi conform art. 54-13 al Rusia, în or. Smolensk, de unde am fost eliberat C.P. al RSSM. Vă recunoaşteţi vina? şi am revenit la Chişinău. R.: Îmi recunosc vina de a fi fost membru Î.: Ce grad militar aţi avut în armată? al Partidului Naţional-Liberal din 1922 până în R.: Soldat, din 1914. 1925 şi, timp de nouă luni, primar al Chişină- Î.: După eliberarea din prizonierat, nu v-a ului. În rest, nu-mi recunosc nicio vină, deoa- propus nimeni să vă înrolaţi în Armata Roşie? rece, din 1925, n-am mai făcut parte din vreun R.: Nu, nu mi-a propus nimeni. partid. N-am luptat împotriva mişcărilor revo- …Î.: Aţi editat un ziar: ce orientare avea şi luţionare, din contra, am fost un susţinător al cine l-a finanţat? mişcării antifasciste şi un simpatizant al mişcă- R.: Am tipărit ziarul Viaţa noastră, pe rii comuniste… bani proprii. Î.: Aţi fost arestat de autorităţile române? … Am reuşit să scot doar opt numere, zi- R.: Da, am fost arestat de autorităţile ro- arul a fost închis la dispoziţia ministrului de mâne şi am fost închis pentru şase zile, fiind Interne. acuzat că am organizat adunări ilegale şi am Î.: Cine a participat la redactarea ziarului? tipărit manifeste cu genericul „Pace, libertate”, R.: Studenţii Poghis şi Cerneţchi – nu-mi care venea din partea Uniunii Democratice a amintesc prenumele lor, dar, probabil, locuiesc Muncitorilor, Meseriaşilor şi a Intelectualităţii şi astăzi aici.” fără de partid. Un rol de seamă în această „operă” de Am fost arestat împreună cu muncitorul convingere a individului că a păşit peste fron- Leonovici, prenumele căruia nu-l cunosc, dar tiera nevăzută a crimei revine martorilor. Ei le judecata n-a avut loc din cauza că vina noastră ţin minte pe toate, ei operează cu dovezi, fiind, nu putea fi demonstrată. însă, la rândul lor, intimidaţi de anchetatori. Î.: Sunteţi moldovean. Ce părere aveţi În cazul Nicolae Bivol, întreaga „operă” a despre unirea Basarabiei cu România? anchetatorilor a fost demolată de către martori: R.: N-am împărtăşit opiniile „S. Ţ.” deoa- „Proces-verbal rece eram convins că Basarabia va fi întotdeau- 25 octombrie 1940 na în componenţa URSS. martor Dorfman Andrei Borisovici Î.: Afirmaţi că, întotdeauna, aţi fost de n. 1911, or. Chişinău, evreu stânga şi aţi susţinut mişcarea revoluţionară. instructor sportiv Cum se „împăcau” aceste opinii cu situaţia dvs. Îl caracterizează interesant: capitalistă? N. Bivol nu se deosebeşte de alţi exploata- R.: De fapt, eu eram un bogătaş falit, fabri- tori. Plătea puţin, ne obliga să lucrăm mult, dar, ca a ars, iar noua mea afacere, bazinul, nu-mi în discuţii, îi plăcea să laude URSS şi o făcea aducea profit, şi aceasta nu avea nicio influenţă destul de des. Aceasta, desigur, îi aducea neplă- asupra convingerilor mele”. ceri din partea autorităţilor române care l-au şi * * * arestat, dar, în scurtă vreme, l-au eliberat. „Proces-verbal Chiar şi ziarul pe care îl edita era de stânga. 25 octombrie 1940 Când a fost cazul să dea bani pentru M.O.P.R. Î.: Unde v-aţi aflatş i cu ce v-aţi ocupat în (Organizaţia Internaţională de susţinere a re- anii 1917–1918? voluţionarilor), a făcut-o prin intermediul lui

356 Călăi și victime Linovici Aron (care în acel moment era şeful Casei pionierilor din Chişinău).” În aceeaşi zi, un alt martor, Zinştein Moisei Martânovici, declară că îl cunoaşte pe N. Bivol, că a fost membru al Partidului Libe- ral. Dar, până a ajunge la liberali, a publicat articole în ziarele: Prizâv, Zarea, Iskra ş.a. „A aderat la Partidul Liberal din interese personale, fără să urmărească scopuri politice – n-a fost principial”. „Proces-verbal 28.X.1940 martor Mihailov Vasile Vasilevici n. 1903, or. Kalinin, rus, maistru la staţia radio Pe N. Bivol îl cunosc bine, am lucrat la bazinul lui. El lăuda URSS şi citea împreună cu noi ziarul Izvestia”.

* * * „Proces-verbal 28.X.1940 martor Cerneţchi David Isacovici Facsimilul programului electoral al lui Nicolae Bivol n. 1913, or. Chişinău, evreu, studii superioare neterminate muncitori, lăuda URSS, iar înainte de intrarea Îl cunosc pe Bivol Nicolae din 1935. Ne- Armatei Roşii, lăuda deschis sovietele… am cunoscut pe când editam gazeta Viaţa …Bivol citea destul de des muncitorilor noastră… ziarul sovietic Izvestia şi îl difuza”. …Ziarul era de orientare antifascistă. Re- dactori de bază erau: Bivol, eu şi un oarecare * * * Mocriş. „Proces-verbal …Am reuşit să scoatem doar opt numere, 31.X.1940 ziarul a fost închis de ministrul de Interne… martor Levovici Aron Lvovici …Toate mijloacele erau alocate de N. Bi- …Îl cunosc pe N. Bivol din 1937. M-am vol. Ca să tipărească ziarul fără probleme,Bivol adresat în mai multe rânduri după ajutor bă- dădea ciubuc cenzorului – 10 000 de lei”. nesc pentru M.O.P.R. şi el dădea bani pentru * * * propaganda ilegală. „Proces-verbal …Ştiam că Bivol este orientat spre stânga 28.X.1940 şi n-o să ne refuze”. martor Cerneţchi Mila Isacovna * * * n. 1916, Chişinău, evreică, „Proces-verbal studii primare, şefa bufetului de la bazin 16.XI.1940 Bivol Nicolae …Nu ştiu despre partidele la care a aderat, Recunosc că ceea ce spun martorii este dar ştiu că avea o atitudine frumoasă faţă de adevărat, doar martorul Dorfman spune nea- 357 devărul, declarând că eu îi obligam pe munci- Caz mai rar întâlnit: în problema delicată tori să lucreze câte 14 ore. Nu-mi permiteam a acuzatului N.Bivol s-a recurs la reanchetare. aşa ceva. Ziua de muncă era de 10 ore.” La 11 noiembrie 1941, ancheta reîncepe sub Acordurile finale ale dosarului sunt „ope- conducerea aceluiaşi Psariov. ra” anchetatorului. De buna lui dispoziţie, de Este chemat la interogatoriu ucraineanul relaţiile lui cu acuzatul, cu martorii depindeau Martâniuk Larii, n. 1886, s. Dohtoria, reg. Iam- foarte multe. În justiţia stalinistă, actul de acu- pul, muncitor-servitor. Îl caracterizează pe Bi- zare întocmit de un sergent de securitate era vol N. P. foarte pozitiv. În acelaşi mod, vorbeşte luat drept document de bază, de care – neapă- şi un alt martor, Guleavici Efim. rat – se ţinea cont la luarea deciziei. Cronologic, evenimentele se derulează in- „19.XI.1940 teresant: Act de acuzare 19.II.1941. Decizia de a-l aduce pe Bivol Dosarul nr. 322 N. P. din închisoarea din Tiraspol la închisoa- Bivol Nicolae Petrovici, art. 54-13 al C.P. rea din Chişinău. al RSS Uc. 21.II.1941. Se ia decizia de a prelungi an- Ancheta a stabilit: Bivol N. P. a fost pro- cheta până la 20.III.1941. prietar al tăbăcăriei, apoi al bazinului de apă, 5.III.1941. Se ia decizia de a termina an- membru al Partidului Liberal. Din 1923 până cheta şi a-l elibera de sub arest pe Bivol N. P. în 1926 a fost primar al Chişinăului. Şi-a pre- Au biruit martorii (a confirmat Mordoveţ). zentat demisia şi a plecat din post. Martorii A început procesul de restituire a bunu- confirmă aceste fapte, şi tot ei susţin că a fost rilor pe care le-a deţinut. Cererea de restituire un om de stânga, a editat un ziar antifascist scrisă de Bivol N. P. la 11.IV.1941 a fost satis- Viaţa noastră, finanţa M.O.P.R., dădea bani făcută. Nu i-au fost restituite doar alimentele, pentru organizaţia ilegală de partid… băuturile, adică produsele alterabile. Luând în consideraţie cele expuse mai sus, Lumea avea dreptul să se bucure. N-a bi- îl acuzăm că a fost membru al Partidului Libe- ruit justiţia. A învins Omenia. ral şi primar al Chişinăului”. La Muzeul Pedagogic din Chişinău se păs- trează trei volume de memorii scrise în limba * * * rusă de o figură basarabeană foarte pitorească – Adeverinţă: Gheorghe Savici Chicu. Îi ortografiez numele Bivol Nicolae P. este ţinut în închisoarea întocmai cum îi plăcea lui să şi-l scrie şi folosesc din Chişinău de la 3 august 1940. informaţii din aceste amintiri, foarte subiective uneori, pentru că el a fost un contemporan „per- * * * fect” al marilor personalităţi basarabene. Adică, a La 28.XI.1940, procurorul interimar al fost elev al seminarului din Chişinău, apoi – stu- RSSM, Bugaev, emite un document prin care dent la Dorpat. A participat la formarea prime- se stabileşte că Bivol N. P. este vinovat, iar do- lor nuclee de mişcare naţională, conştientizând sarul lui este expediat pentru examinare la necesitatea consolidării acestor forţe. Dar… dru- Consfătuirea Specială a NKVD al URSS. mul lui a trecut pe alături. Calea comunismului „Hotărâre i s-a părut mai atrăgătoare. Acesta, presupunem, or. Moscova, 10.I.1941 e motivul pentru care toate amintirile sale sunt Examinând materialele dosarului nr. 322, trecute prin filiera îngustă a opticii ”roşii”: Procuratura URSS a luat decizia de a cerceta „Trecutul lui Oatul Alexandru nu are o suplimentar acest caz (Procuror Kokarev).” prea mare importanţă. Am povestit despre asta 358 Călăi și victime doar pentru a explica relaţiile noastre şi pentru soarta ei, de aceea eram nespus de bucuros să-mi a se înţelege mai bine de ce am apelat anume la consacru timpul liber unui lucru bun: să-i des- el pentru informaţia necesară. chid omului ochii la cele ce se întâmplă în lume, Alex. Oatul mi-a propus imediat să fiu în măsura în care mă pricepeam să fac asta. La profesor de fizică şi matematică în gimnaziul rândul lui, Bivol se străduia să fie alături de mine. rus pe care-l conducea… Neştiind limba mol- Vara, deseori, ne duceam la vila lui la Costiujeni, dovenească şi fiindu-mi teamă că acest gimna- acolo rămâneam peste noapte, adormind doar ziu va fi naţionalizat, după cum s-a şi întâmplat după 2–3 ore de discuţii, tolăniţi în pat.” mai apoi, am hotărât să mă întorc în patria mea Memoriile lui Gheorghe Chicu vin cu ace- – Ucraina. De fapt, catedra se elibera doar după le nuanţări care, de fapt, sunt materia cea mai 1 septembrie, adică peste o jumătate de an. căutată în orice biografie – „aerul epocii”ş i di- Până la 1 septembrie, mi-a propus să mă mensiunea reală a personalităţii: adresez lui Colea Bivol, care era director al in- „Dar cine este Bivol? N. Bivol este fiul unui dustriei şi comerţului. El avea misiunea de a bogat proprietar (posesor a peste 200 ha de pă- salva populaţia de foamete, care, cu fiecare zi, mânt lângă Chişinău şi în raza Chişinăului), al devenea tot mai ameninţătoare: în oraş se adu- preotului din Ialoveni Petre Bivol. Acesta era ceau de la brutării 7-8 tone de pâine, necesarul un om foarte straniu. Cu toate că era preot, el fiind de 50–55 de tone. ocolea oamenii, nu-i plăcea să vorbească cu ei, Au fost şi cazuri mortale din cauza foame- îşi petrecea viaţa izolat într-o cămăruţă foarte tei. Oatul mă asigura că Bivol va fi foarte bucu- mică, din care ieşea foarte rar şi unde nu in- ros de mine şi că, în activitatea lui, voi pica „la tra nimeni. Nicolae Bivol şi-a făcut la vila sa o ţanc”. Pe Bivol îl cunoşteam foarte puţin, dar gheretă foarte mică, unde se odihnea tatăl său, m-am gândit că să salvezi oamenii de la foame- când venea să-şi viziteze fiul. te este un lucru generos, oricare ar fi regimul şi, Mama lui N. Bivol, deşi era preoteasă, dacă poţi contribui cu ceva, trebuie neapărat să avea, după obiceiul timpului, carte puţină sau participi. Aceasta îţi aduce satisfacţie, cu toate nu avea deloc. Desigur, când copiii au mai că ar putea să-ţi facă şi neplăceri. crescut şi au început să înveţe la şcolile duhov- Am hotărât să merg la Bivol şi să vorbesc niceşti, în Chişinău, ei i se păreau învăţaţi şi se cu el, ceea ce am şi făcut imediat. ruşina să le facă vreo observaţie. Bivol s-a bucurat foarte mult că am venit Aşadar, aceşti copii – patru sau cinci fraţi şi – fără întârziere – mi-a şi propus de lucru, şi trei surori – creşteau fără să dea cuiva soco- despre care voi vorbi în continuare. El, în mod teală de ceea ce făceau. detaliat, mă întreba despre viaţa de pe malul Fetele s-au măritat foarte repede cu pre- stâng al Nistrului, despre bolşevici, despre re- oţi şi trăiau destul de bine… În ceea ce priveşte voluţie, despre problemele bolşevicilor, despre fraţii, ei coborau destul de des în beci unde se studierea operei lui Marx, care lui, pare-mi-se, păstra un vin bun. nu-i era cunoscută, despre eforturile bolşevici- Aceasta nu-i prea ajuta la carte: unul din- lor de a realiza această idee. tre ei a abandonat şcoala şi a devenit moşier în Desigur, nu avem posibilitate să răspund Ialoveni, alţi doi, cu multă greutate, au absolvit concret la toate întrebările adresate de el, de seminarul, devenind preoţi şi pornind pe că- aceea am hotărât să continuăm discuţia după rarea nepotrivită: au început să bea mai tare şi, serviciu. foarte repede, au murit. Familia mea a rămas la Piatigorsk, tânjeam Nicolae Bivol, având capacităţi bune, a ab- foarte mult după ea şi-mi făceam griji pentru solvit seminarul foarte bine, obţinând dreptul 359 de a susţine examenul la Universitate, drept de activităţi, a ajuns, în scurt timp, cel mai puter- care a şi profitat intrând la Universitatea din nic industriaş din oraş, fiind preţuit de toată Iuriev, unde îşi făceau deja studiile foarte mulţi lumea: toţi proprietarii de case şi industriaşii seminarişti din Chişinău. Din păcate, din pri- aveau nevoie de piatră. Datorită felului său de a mele zile, a nimerit în rândurile acelor studenţi fi, sincer şi sociabil, toţi îl numeau simplu: „Ni- cărora li se zice „veşnici” – vara învăţau, iar iar- colai Petrovici”. El le răspundea la fel. Avea o na îşi beau banii prin crâşme. memorie foarte bună. Bineînţeles, astfel, el degrada la învăţătu- E de la sine înţeles că i se acordau mari ră, iar de participarea lui la cercurile revoluţio- credite bancare. nare studenţeşti nici nu poate fi vorba, cu toate Dar această activitate a fost oprită de eve- că, atunci când începea greva, el, nerăbdător şi nimentele primului război mondial: el a fost bine dispus, pleca acasă. mobilizat şi trimis pe front în calitate de soldat. De fapt, evenimentele revoluţionare din Nu mi-e clar cum s-a întâmplat acest lucru (nu 1905 l-au trezit la viaţă. El a înţeles că în jurul mă interesam de aşa ceva), dar din soldat, el a lui se întâmplă lucruri importante şi că, dacă nu devenit furnizor de vite pentru armată. iei o decizie corectă, poţi să apuci pe un drum A câştigat ceva din asta sau nu, nu-mi este greşit şi… eşti pierdut. S-a calmat şi, timp de 2 cunoscut. În primul rând, nu putea fi suspectat ani, a frecventat cursurile, susţinând examenul nicidecum că ar avea bani mulţi, în afară de acei de stat la specialitatea fizică şi matematică. care-i reveneau de la vilă, iar mai apoi – mij- În toamna anului 1907, după ce am sus- loacele provenite în urma vânzării ei. În oraş, ţinut examenul de stat şi eram deja profesor la nu vorbea nimeni de bogăţia lui, cum vorbeau liceul de băieţi din Stavropol, nu l-am mai în- despre averea altor politicieni, în schimb, ştiam tâlnit la Iuriev. cu toţii tendinţa şi capacitatea lui de a se ocupa Obţinând diploma, Bivol a devenit profe- de problemele unei organizaţii industriale sau sor la un liceu particular din Chişinău, unde de altă natură, de a intra în datorii care, dese- s-a împrietenit cu Alexandru Oatu: de fapt, ori, îl aduceau la cel mai simplu mod de viaţă având cam aceeaşi vârstă, ei se cunoşteau mai şi la o alimentare modestă. Pe atunci trăia din bine – şi de la seminar, şi de la universitate. banii soţiei, căreia îi aparţineau casele modeste El, însă, a abandonat destul de repede de pe strada „Sinadinovskaia” (azi Vlaicu Pâr- această profesie după neplăcuta întâmplare călab). când unul dintre elevi – într-o excursie pe Nis- Oricum, a ajuns prizonier la nemţi. Nime- tru, pe care el o conducea – s-a înecat. Acesta a rind aici, a fost închis într-un lagăr. Din lagăr a fost pentru el un şoc nemaipomenit, după care încercat să fugă de două ori, dar fără succes: de mult timp nu-şi putea veni în fire.” ficare dată a fost prins, întărindu-se paza. De aici poate şi dorinţa de a construi un A treia oară a reuşit – pe teritoriul Germa- ştrand, un bazin cu apă – să se înveţe copiii a niei mergea numai noaptea şi se alimenta cu înota. N-a mărturisit niciodată acest lucru, dar rădăcini pe care le găsea în câmp… şi-a irosit toată averea pentru a-l vedea realizat. La Chişinău a ajuns la sfârşitul anului Dar să revenim la cele istorisite de Gheor- 1918, după ce „Sfatul Ţării” săvârşise fapta sa ghe Chicu: criminală, alipind pentru bani, pentru bani „Abandonând învăţătoria, s-a ocupat de mici, Basarabia la România.” exploatarea carierelor de piatră din Mileştii Aici nu pot fi de acord cu memorialistul. Mici şi Ghidighici, furnizând acest material În Arhiva Naţională a Republicii Moldova, unde de construcţie Chişinăului. Datorită acestei se păstrează Fondul 727 („Sfatul Ţării”), există 360 Călăi și victime dovezi documentare care-l contrazic şi confir- se străduia să ia ceva util, ceva care i-ar stimula mă participarea lui Nicolae Bivol la votarea Uni- talentul organizatoric. rii fără condiţiuni. Astăzi, nu putem şti cine l-a Anume această calitate demonstrează că determinat să procedeze astfel. Putem face doar nu era nici pe departe un birocrat: li se adresa câteva presupuneri. Poate că prietenia cu Pan simplu tuturor, fără să facă vreo deosebire între Halippa a fost decisivă. Poate mizeria războiului oamenii care muncesc fizic şi cei care muncesc şi convingerea că un imperiu enorm ca Rusia îşi intelectual. Dacă era nevoie, lucra împreună cu va recăpăta cu greu starea de echilibru, pe când muncitorii zile în şir – desculţ, în aceeaşi că- o ţară mică precum România va face acest drum maşă, în aceeaşi pereche de pantaloni. Mânca dificil în doar câţiva ani. Ori poate că agrumen- împreună cu muncitorii din acelaşi vas, dacă tul suprem a fost de ordin naţional… înşişi pregăteau bucatele pentru ei, desigur… Un om cu gândire pragmatică precum era Când lucrau la vila lăsată de tatăl său, care avea Nicolae Bivol nu accepta cu uşurinţă schimbă- 30 ha de pământ, 12 ha de viţă-de-vie, 2 ha de rile care se produceau cu ritm sporit. Unicul lui livadă, fâneţe ş.a., ori la construcţia bazinului, refugiu părea a fi chiar munca reală spre binele precum şi în alte cazuri, el, după obiceiul ţă- societăţii. Oamenii puternici nu-şi fac proble- rănesc, chema muncitori care se alimentau pe me legate de viitorul lor, fiind preocupaţi de contul său. Am mâncat şi eu deseori borşurile sarcinile mari, globale. Ciripitul politic îi plic- lui excepţionale şi mămăligă cu brânză. tiseşte. Dar fără aceşti oameni, politicienii n-ar Bivol avea mulţi cunoscuţi printre oame- însemna nimic. nii muncii, mai ales printre ţărani, viaţa cărora Naraţiunea lui Gheorghe Chicu confirmă o cunoştea foarte bine, iar pe cea a unora dintre aceste presupuneri. ei – din scoarţă-n scoarţă. Avea o atitudine ne- „De îndată ce Bivol a apărut la Chişinău, gativă faţă de politicieni, lucru uşor de înţeles. toţi „politicienii” care nu au organizat vreodată Cei mai mari politicieni basarabeni, după cum un proces de producţie sau o întreprindere de se vede din descrierea de mai sus, erau copiii comerţ, au pus toată povara pe umerii lui, să preoţilor, cu concepţii încâlcite, şi ai culacilor scape el populaţia de foametea ce se făcea deja dornici de îmbogăţire, dar incapabili să creeze simţită. o organizaţie sau întreprindere industrială. În discuţie, Bivol, ca-ntr-un silogism „mai Unicele lor mijloace de îmbogăţire rămâ- compus”, trecea peste anumite gânduri şi idei şi neau hoţia, folosirea situaţiei lor politice pentru formula direct concluziile. Din acest punct de sprijinirea unor lucruri murdare şi, în cele din vedere, multor persoane le venea foarte greu urmă, căsătoria cu aristocrate bogate, precum să-i urmărească gândurile şi el părea a fi un au făcut Pelivan şi Inculeţ, care şi-a părăsit so- aventurier, iar, uneori, lăsa impresia unui om ţia – învăţătoare din Petrograd – Pcelinţeva, şi ciudat, ceea ce nu era deloc adevărat. s-a însurat cu o oarecare curtezană. Dar aceştia De aceea, faptele lui păreau uneori neaş- sunt miniştri. teptate şi chiar logice, dar, de fiece dată, se im- Bivol era unicul dintre aceşti mari indus- punea ca un organizator excelent. triaşi care avea asemenea capacităţi. Concepţia Presupunem că de această trăsătură a casa, influenţată de avântul revoluţionar care se racterului său este legată şi lipsa lui de interes făcea simţit pretutindeni în lume, şi în Basa- pentru lectură. Ca să se apuce de citit, cartea rabia, s-a îndepărtat… de ideile lipsite de im- trebuia să fie nu prea groasă şi scrisă într-o portanţă ale culacilor, el privea cu o mai mare „limbă agrară”, de altfel, putea să adoarmă. În atenţie în partea bolşevicilor, care i se păreau schimb, îi plăceau discuţiile aprinse, din care buni organizatori, curajoşi, mereu în căutare. 361 Cu bolşevicii, considera el, îşi va putea pune în Armata fascistă considera drept o datorie valoare înaltele sale capacităţi organizatorice… a sa să calce în picioare activistul politic „roşu”, …Dar, pentru a ajunge la aceste idei, a inclusiv pe marele industriaş şi negustor. Dato- trebuit să parcurgă o cale lungă: el nu era te- rită amestecului ei, bazinul nu mai avea niciun oretician, era un om al faptei. Îi plăcea mult fel de venituri. să discute cu mine şi ţinea la apropierea între De fapt, bazinul era convenabil prin am- familiile noastre (soţia sa, Feodora Petrovna, a plasarea sa în afara oraşului – în umbră, acolo petrecut trei veri la mine, la Dolna, plătind de- aveau loc adunările conspirative ale organizaţiei sigur; deseori, venea şi el pe ospeţe, precum şi comuniste şi tot acolo se păstrau documentele noi ne duceam în vizită la el… şi literatura ilegală. Aceste lucruri au devenit …Bivol se deosebea radical şi principial de cunoscute în timpul percheziţiei făcute de că- contemporanii săi politicieni. În timp ce aceş- tre puterea sovietică, atunci când a fost arestat tia se străduiau să-şi construiască viaţa prin Bivol, şi am aflat despre ele în apartamentul lui înşelăciuni şi hoţii, Bivol încerca să se impună David Faerştein, antifascist, amicul meu care a prin organizarea unei întreprinderi, prin rezol- fost întemniţat pe 25 de ani (dosarul Constanti- varea unei chestiuni de afaceri. Se străduia să- nescu-Iaşi). Una dintre rude, în prezenţa lui Da- și privească propria activitate – cea de director vid, a spus că miliţienii care făceau percheziţia, al industriei şi comerţului, şi de primar al or. în loc de presupusa „literatură neagră” au găsit Chişinău – anume din acest punct de vedere. sub podele „literatura roşie” a organizaţiei co- În afară de exploatarea carierelor de piatră muniste. David poate confirma aceste cuvinte. din Ghidighici şi Mileştii Mici, livrarea vitelor După arestare, nu l-am mai văzut pe Bi- cornute mari pentru forţele armate, munca vol. Ştiu, din auzite, că l-au ţinut în închisoare de gospodar la ţară, s-a impus, succesiv, şi în 5 luni, pe urmă l-au trimis la Taşkent. Acolo, în alte domenii: negustor de cereale, fabricant de 1941, în timpul evacuării din Altai, s-a întâlnit piei, negustor de vinuri, producător de vinuri cu el fiul meu mai mare, Boris, dar întâlnirea a de masă delicioase (unice nu numai în Basa- fost scurtă, înainte de plecarea trenului… N-au rabia, dar şi în întreaga Românie), arhitect şi reuşit să vorbească prea multe: a aflat numai că proprietar al bazinului de lângă gara feroviară lucrează ca agronom-şef într-un colhoz de lân- (s-a păstrat până astăzi şi se află în posesia fe- gă Taşkent. roviarilor), dar, ulterior, s-a convins că în Ro- …Sunt sigur că Bivol a fost fericit de po- mânia desfăşurarea unor asemenea acţiuni este sibilitatea de a-şi demonstra capacităţile sale imposibilă, în calea lor se ridică înaltul perete organizatorice şi de a lucra la bătrâneţe într-o al hoţiei, afaceriştii, tâlharii din lumea mare, gospodărie mare. Sunt sigur, de asemenea, că pe care era cu neputinţă să-i divulgi. Cele mai Bivol, ca gospodar cu o experienţă bogată, ar fi mari venituri din zilele de duminică – la înce- putut să aducă un mare folos Uniunii Sovietice. put, sub un pretext oarecare, iar mai apoi fără Din păcate, activitatea lui a fost destul de scur- niciun pretext – le lua armata. Între timp, con- tă: în aceeaşi vară s-a îmbolnăvit de malarie şi vingerile lui Bivol au devenit cunoscute pen- a murit. tru toţi: a încercat de două ori să editeze un Sunt foarte bucuros că a cunoscut adevă- ziar ilegal, ultimul, cu denumirea, pare-mi-se, rata fericire, cu toate că aceasta a durat prea Вперед, a „rezistat” doar 20 de numere. Dar puţin: el a fost unul dintre politicienii din Ba- s-a închis, era practic imposibil: de fiece dată, sarabia care a meritat această fericire.” în schimbul arestului pentru propagarea unor Nu pot fi de acord cu naratorul. După ce-a asemenea idei, plătea amendă… „gustat” din bătăile şi din mizeria puşcăriilor 362 Călăi și victime din Chişinău şi Tiraspol şi a înţeles că URSS un reprezentant al sectorului deservit de către este, de fapt, o puşcărie enormă, unui intelec- prăvălia respectivă. tual rafinat cum era N.Bivol aflarea în acest tă- Preţul la făină era fixat în ianuarie în func- râm al fărădelegii nu-i putea produce plăcere. ţie de preţul grâului. La drept vorbind, morarii Poate că memorialistul a scris aceste rânduri se plângeau că pierd zilnic 25 000 de lei. Dar în speranţa că, vreodată, peste paginile sale va preţul la făină nu s-a ridicat şi morarii nu prea luneca privirea atentă a unui cenzor sau a unui insistau asupra acestei majorări, preferând să om dispus să deconspire unele adevăruri. În aştepte până la jumătatea lui iulie, când va apă- caz contrar, o asemenea atitudine nu este justi- rea pâine din roadă nouă, iar organizaţia lui ficată şi ea rămâne pe conştiinţa autorului: Bivol nu va mai exista (conform înţelegerii cu „Acum, putem reveni la momentul întoar- Bivol). cerii lui Bivol din lagărul nemţesc la Chişinău. Bivol recunoştea că organizaţiile profesi- Inculeţ, pe atunci ministru al Basarabi- onale ale muncitorilor de la brutării vor fi un ei pentru Centru, s-a întâlnit imediat cu el şi minus pentru el. Şi, într-adevăr, presa şi lite- i-a propus să intre în Partidul Naţional-Libe- ratura de pe malul stâng considerau că aceste ral, să ocupe postul de director al industriei şi organizaţii sunt „colţoase”. comerţului şi să ducă lupta cu foametea în or. …Ne întrebăm: cum de au acceptat crea- Chişinău. rea unei asemenea organizaţii morarii, negus- Bivol n-a făcut niciodată politică, dar, ca torii de cereale bogaţi, proprietarii brutăriilor? industriaş şi om de afaceri, a considerat că este Niciunul dintre activiştii politici sus-men- o activitate convenabilă. ţionaţi să gospodărească, de aceea lui Bivol nu În ceea ce priveşte lupta cu foametea, a i s-au pus niciun fel de piedici – acuma conta pus următoarea condiţie: să nu se amestece ni- numai succesul în lupta cu foametea. meni, în caz contrar, demisionează imediat. Administraţia bucureşteană încă nu re- Lupta lui cu foametea consta în organiza- uşise să se impună în Moldova, era destul de rea controlului comun – directorat, muncitori, „nouă”, şi – pentru ea – să acţioneze în Basa- brutari şi societate – asupra producerii pâinii rabia alături de forţele de aici sau împotriva şi a vânzării ei. lor era riscant: nu putea să-şi asume nicio res- A închis toate morile, în afară de două… ponsabilitate în cazul unor răscoale ş.a. Este Morile lucrătoare constituiau o asociaţie profe- adevărat că, având anumite bănuieli în ceea ce sională. Morarii nu aveau dreptul să angajeze priveşte organizaţia lui Bivol, a trimis un înalt sau să concedieze pe cineva fără acordul or- demnitar care urma să supravegheze activita- ganizaţiei. În schimb, muncitorii urmăreau ca tea acestuia. Bivol, în aceeaşi zi, i-a chemat pe făina să fie calitativă şi să fie împărţită numai toţi muncitorii în cancelaria sa şi, în prezenţa conform ordinului directoratului. lor, a declarat că nu va suporta nicio tutelă din Proprietarii brutăriilor primeau zilnic in- partea Bucureştiului, propunându-i trimisului dicaţii privind consumul de făină, care se stabi- bucureştean să părăsească imediat directoratul, lea în funcţie de cantităţile rămase pentru ziua ceea ce acela a şi făcut. Până în toamnă, târziu, corespunzătoare. Bucureştiul n-a mai trimis asemenea funcţio- Angajaţii brutăriilor aveau şi ei organizaţii nari, dar lui Bivol nu i s-a iertat această farsă.” profesionale (asemănătoare celor ale lucrători- În această descriere se observă cu uşurin- lor din morărit). Ei aveau grijă ca pâinea coap- ţă admiraţia faţă de harul organizatoric al fiului tă să fie livrată prăvăliilor corespunzătoare, ac- de preot, faţă de talentul lui înnăscut de a face tivitatea acestora fiind supravegheată de către bani, de a mişca valori, lucruri care în limbajul 363 modern se exprimă printr-o formulă simplă– foarte mic. A fost o achiziţie făcută la momen- calităţi manageriale deosebite. tul potrivit, pentru că în oraş nu se găsea zahăr. „Între, timp în stânga Nistrului, războiul Având destulă făină şi zahăr, cumpărând civil căpăta amploare şi prost văzuţii morari se şi cantitatea necesară de ouă, Bivol a hotărât, aflau în incertitudine, nu ştiau cine va birui. Iar la sărbătoarea de Paşti, să îndestuleze cu colaci el le-a declarat cu demnitate că, dacă foametea toate crâşmele şi spitalele, ceea ce a şi făcut, se va extinde din vina lor, îi va da pe mâinile folosind pentru aceasta cea mai mare brutărie poporului flămând. (cu 6 cuptoare) a asociaţiei basarabene BOB Într-un asemenea context, morarii şi bru- (Armenească, mai sus de Podolsk). tarii au acceptat temporar controlul muncitori- Acesta a fost, evident, un gest de bucurie lor, cu atât mai mult că lucrau în pierdere. prilejuit de combaterea cu succes a foametei, Vorbele referitoare la cei 25 000 de lei, dar, totodată, a fost un gest bine gândit… Până pierderi zilnice, erau, desigur, numai vorbe. la venirea puterii sovietice, el nu dorea să-şi în- De fapt, succesul oricărei metode de lup- trerupă activitatea politică, deşi succes nu pu- tă împotriva foametei depinde de oamenii tea avea şi nici n-a avut.” care o pun în aplicare. Bivol nu avea asemenea Salvaţi de la moarte, scoşi de sub teroarea oameni de încredere. S-a ataşat de mine, m-a foametei, oamenii, în scurtă vreme, au şi uitat numit, temporar, delegat al secţiei de aprovi- numele salvatorului lor. Dar laurii lui au încă- zionare. În fruntea acestei secţii se afla o veche put de minune pe frunţile bărbaţilor politici cunoscută de-a lui Bivol, fostă profesoară la care şi-au asumat fără scrupule gloria de sal- gimnaziul unde a predat şi el, soţia ingineru- vatori… Această morală bolnavă a oamenilor lui bolnav Botezatu. Femeie foarte vicleană, în politici a şi provocat contaminarea lui Nicolae serviciul de aprovizionare era absolut ignoran- Bivol cu ideile de stânga. Contaminare care a tă, de aceea secţia era condusă de către însuşi dus la colaborare. Bivol. Acum, de fapt, am început să conducem „În acea perioadă, mărturiseşte Gheorghe secţia în doi. Madam Botezatu nu avea nimic Chicu, în primăvara anului 1919, Partidul Co- împotrivă. munist din Basarabia a fost interzis sub motiv Sistemul lui Bivol a început să dea rezul- că un asemenea partid ar fi luptat împotriva tate destul de bune. Pâine se aducea în oraş în unirii Basarabiei revoluţionare cu România se- cantităţi tot mai mari şi la începutul lui aprilie a mifeudală şi semicolonială… de aceea atitudi- devenit clar că aprovizionarea se normalizează. nea faţă de persoanele suspecte de colaborare Pe la 10 aprilie, Bivol a cumpărat la un cu vreo organizaţie comunistă era foarte dură preţ mai mic 150 de vagoane de făină ameste- – ca faţă de trădători. cată (grâu cu castane) şi, foarte repede, cantita- În România, însă, în Vechiul Regat, Parti- tea pâinii distribuită populaţiei a atins un ritm dul Comunist era considerat drept partid naţi- normal – rezervele erau mari, iar pericolul re- onal, care dorea să facă unele schimbări în bine ducerii preţurilor a dispărut. în România, dar fără a se împotrivi întregirii Aproximativ în aceeaşi perioadă, Bivol a României prin unirea cu Basarabia, Transilva- obţinut 20 de vagoane cu zahăr de la o unita- nia, Bucovina, partea bulgară – Dobrogea ş.a. te contrarevoluţionară ucraineană, forţată să O fi fost şa a sau nu, Partidul Comunist legal de ajungă pe malul drept al Nistrului. Această atunci – numărul membrilor căruia a crescut unitate militară a fost lichidată, dar importanta îndată după război ca ciupercile după ploaie – ei avere a fost predată autorităţilor locale… Za- nu ştiu. În genere, pe atunci, credeam că anexa- hărul însă a fost cumpărat de Bivol, la un preţ rea Basarabiei la România este un act nu prea 364 Călăi și victime serios care, în curând, odată cu acţiunile revo- scrisorică şi l-a rugat pe Bivol să mai aştepte luţionare ruseşti, va fi anulat. De aceea, chiar 3–4 zile, să vadă oraşul, iar mai apoi să vină la şi aderarea la Partidul Comunist din România el să discute. Acolo, însă, lui Bivol i s-a făcut însemna pentru mine, în starea sufletească de rău, avea o boală mai veche (a tratat-o la Mos- atunci, a trăda, într-o anumită „măsură”, revo- cova şi se părea că a scăpat de ea pentru tot- luţia rusă. deauna, într-adevăr, după aceasta nu s-a mai Dar, pe de altă parte, credeam că ei, co- repetat). Printr-o telegramă, am chemat-o la muniştii, oriunde ar fi, trebuie să fie comunişti, Bucureşti pe soţia lui, Feodora Petrovna. Ea, cu internaţionalişti, şi dacă găseşti oamenii cores- mari eforturi, l-a liniştit şi el s-a putut prezenta punzători, păi, în primul rând, printre ei. în audienţă la ministru la timpul potrivit. Nu-mi mai amintesc bine când a fost asta, Una din acele seri am dedicat-o cunoaş- dar, într-o zi, Bivol mi-a spus că la Chişinău a terii originalului pentru noi teatru–restaurant venit un lider al comuniştilor români, Gheorghe „Alicazor”. Teatrul, ca teatrul – cu scene şi loje Cristescu Plăpămar, şi mi-a dat adresa acestuia. la 2 etaje, numai că peste tot erau puse mese, Cristescu a fost unul din marii negustori la care se putea mânca în timpul spectacolului. români: vindea plăpumi – de aici şi numele lui, Sincer vorbind, mesenii discutau în şoaptă, iar Plăpămar. în scenă mai mult se cânta şi se dansa. Oricum, Desigur, printre comunişti şi socialişti au această îmbinare ni se părea stranie şi dezgus- fost şi negustori şi neamuri ale multor autori- tătoare. tăţi, dar seamănă oare acest Cristescu cu Enge- Ne-am aşezat în lojă, la etajul doi. În loja ls sau Marx? Nu ştiam.” vecină se afla Pântea Gherman Vasilievici. El „Dar, la rugămintea lui Oatul, lucram în şi-a părăsit îndată societatea, de care nu părea continuare la directorat într-o comisie pentru prea încântat, şi s-a apropiat de noi. S-a înce- comerţul exterior al Basarabiei, unde funcţiona put discuţia, desigur, politică – despre supra- şi fratele lui Romulus Cioflec, scriitor, profesor vieţuirea comunismului, despre sensul, forţa de limba română în acelaşi liceu. Victor Victo- şi însemnătatea revoluţiei din octombrie şi rovici Cioflec, ca şi Romulus (pare-mi-se, trăieş- despre influenţa ei, în viitorul apropiat, asupra te şi acum), trata cu multă atenţie şi bunăvoin- Basarabiei şi chiar a României. Pântea asculta, ţă lucrărle lui Marx şi Engels. Victor a absolvit cu mare interes, dar şi cu neîncredere, ceea ce Academia Comercială şi se descurca în comer- vorbeam. ţul capitalist. El privea cu mult respect organis- El a rezumat cam în felul următor: „Poate mele de comerţ exterior din Uniunea Sovietică. că aveţi dreptate, eu, însă, nu cred că, în cu- Eu, Bivol şi Victor Cioflec am alcătuit un plan rând, revoluţia va trece hotarele unde acuma detaliat referitor la Basarabia, pentru care Ve- s e a g i t ă”. chiul Regat era considerat piaţă externă (Cioflec La aceste cuvinte, i-am răspuns astfel: „Un era transilvănenan şi cultura Vechiului Regat îl adevărat marxist, dacă interpretează faptele co- preocupa foarte serios). Această scrisorică, bine rect, va aştepta şi douăzeci de ani, convingân- redactată de către Cioflec, Bivol a hotărât s-o du-se cu fiecare zi de necesitatea revoluţiei…”. înmâneze personal… ministrului român al Co- Replica mea, îndepărtând, la figurat, în merţului (n-am memorizat numele lui). Europa revoluţia cu douăzeci de ani, mă con- În această călătorie la Bucureşti, a hotărât vinge acum că, încă atunci, în toamna anului să mă ia şi pe mine, pentru orice eventualitate. 1919, am început să-mi dau seama de faptul că La ministru a fost numai el. Ministrul a flacăra revoluţiei, pentru a se extinde, va avea dorit să ia cunoştinţă îndeaproape de această nevoie de mult timp.” 365 „…Cum rămâne, însă, cu scrisoarea lui Pe timpul naţional-liberalilor, în Basa- Bivol? rabia a fost efectuată reforma agrară şi multe După spusele lui, ministrul l-a primit cu pământuri bune, luate de la moşieri, nu au fost amabilitate. Părerea ministrului este că în Ba- împărţite ţăranilor. Aceste terenuri au consti- sarabia e necesar să fie sprijinită dezvoltarea in- tuit aşa-numitul „fond al pământului”. dustriei. Comerţul trebuie să rămână liber…”. Pământurile din acest fond erau luate în Aşa a luat sfârşit epopeea directoratului arendă, la un preţ nu prea mare, de către culaci, meu şi al lui Bivol. ceea ce le-a permis să se îmbogăţească nespus. În fruntea directoratului a fost numit ingi- Acum, naţional-liberalii au dat o lege, con- nerul Gheorghe Carpovici Buciuşcan, o perso- form căreia toţi membrii „Sfatului Ţării” care nalitate destul de simpatică şi potrivită pentru au votat pentru unirea Basarabiei cu România, lichidarea şi închiderea acestei instituţii în de- primeau din acest fond 50 ha, o suprafaţă consi- curs de câteva luni, ceea ce a şi făcut.” derabilă care, după aprobarea legii, te putea face Acest Buciuşcan era văr drept cu Gavriil bogat. În funcţie de localitate, preţul acestor te- Buciuşcan, fost membru al Sfatului Ţării, refu- renuri varia între 600000 şi 1000000 de lei. giat peste Nistru, acolo, în republica autonomă, Aceasta, desigur, nu este o mită, având în ajungând să fie numit în diferite posturi-cheie. vedere că remunerarea avea loc după alegeri. De fapt, soarta celor doi verişori a fost aproape Esenţa legii, însă, nu se schimbă: oamenii au identică. Pe Gavriil Buciuşcanu NKVD-ul l-a fost răsplătiţi nu pentru lucru – dat fiind că vo- împuşcat în 1937, iar pe Gheorghe l-a arestat tul nu este o muncă, iar votarea în parlament în vara lui 1940 şi presupunem că s-a pierdut nu este remunerată de nimeni, niciodată – dar în iadul GULAGULUI… pentru un gest care, la timpul potrivit, nu a fost „După plecarea din directorat, Bivol a ră- preţuit material îndeajuns. mas în rândurile Partidului Naţional-Liberal. Asta e dovada că naţional-liberalii, în acti- De două ori, pentru o perioadă scurtă, a fost vitatea lor politică, se conduc de principii mo- primar al oraşului Chişinău. rale care îl şi obligă pe Bivol să iasă din rându- În acest timp, nu ne-am întâlnit prea des, rile membrilor acestui partid. dar Bivol, din proprie experienţă, s-a con- Inculeţ, primind cererea, a organizat ime- vins, că orice fel de activitate politică în cadrul diat o întâlnire cu Bivol pentru a-l convinge să aşa-numitelor partide „de stat” – naţional-li- nu iasă din partid. Anume în această discuţie beral, naţional-ţărănist averescian – este lipsită Inculeţ şi-a formulat convingerea sa de bază, de perspectivă. referitoare la conducerea oamenilor: ei nu sunt În primăvara anului 1927 sau 1928 a venit conduşi conform principiilor morale, ci sunt la mine şi m-a rugat să-l ajut la alcătuirea unei luaţi, pur şi simplu, de gât, fiind strânşi până cereri motivate în legătură cu ieşirea lui din când le iese limba afară. Apoi, slăbeşti un pic Partidul Naţional-Liberal. strânsoarea şi ei îţi spun: „Mulţumesc!”. Aşa Desigur, nu mai ţin minte conţinutul cere- vorbea un ministru: cinismul nu mai avea mar- rii alcătuite de noi, dar ideea era asta: gini! După cum se ştie, în timpul aflării la pute- După ce a părăsit Partidul Naţional-Libe- re a Partidului Naţional-Liberal, „Sfatul Ţării” ral, Bivol n-a abandont ideea activităţii politice pleda pentru unirea Basarabiei cu România. în afara partidului… Îşi propunea candidatura Circulau zvonuri că prim-ministrul Brătianu a în instituţiile legale, dar fără succes; edita un cumpărat alegătorii pentru această unire, este ziar legal, pentru fiecare număr plătind, bine- adevărat că ieftin. înţeles, amendă… 366 Călăi și victime Convingându-se că nici această cale nu e La începutul anilor ’40, am primit de la cea mai potrivită pentru a face politică, s-a ra- Bivol o invitaţie în scris, să vin, la ora 800 sea- liat la comunişti. ra, la bazin, pentru o problemă serioasă. La După o discuţie de trei zile cu el la Cluj, bazin, l-am găsit împreună cu doi tineri băr- unde-şi trata o boală de nervi, petrecându-mă baţi care nu s-au prezentat, dar au spus că sunt la gară, mi-a spus înainte de plecare: „În Uni- reprezentanţi ai organizaţiei comuniste. Aceşti unea Sovietică totul e bine. Nu-mi plac închi- tineri afirmau că pretutindeni, în toate state- năciunile în faţa lui Stalin. Mă tem să nu reîn- le, sunt organizate blocuri ilegale, din care fac vie ţarismul şi să luăm totul de la început”. Din parte şi socialiştii, inclusiv comuniştii. Organi- vagon, am reuşit să-i strig: „Răspunsul – prin zaţia comunistă de aici a hotărât să facă şi ea scrisoare”. un asemenea bloc, cu naţional-ţărăniştii. Dar Răspunzându-i printr-o scrisoare, i-am Partidul Naţional-Ţărănesc nu acceptă să ducă spus că ataşamentul faţă de Stalin în posibi- tratative şi să înfiinţeze un bloc cu o organizaţie lul război apropiat poate aduce numai folos. ilegală, de aceea Partidul Comunist sau organi- Pentru victorie, e necesar ca poporul să creadă zaţia comunistă a hotărât, rămânând igalitate, nemărginit în conducătorul lor, dacă, desigur, să se infiltreze în Partidul Naţional-Ţărănistş i acest conducător e înzestrat cu talent organi- de aici să-şi ducă activitatea politică, în cadrul zatoric şi crede el însuşi în biruinţă, ceea ce acestui partid. Şi au mai adăugat că partidul este adevărat dacă vorbim despre Stalin. Nu doreşte ca eu, împreună cu Bivol, să intrăm în există pericolul regenerării ţarismului, dacă Partidul Naţional-Ţărănesc. ţarul reprezintă exploatatorii care în Uniunea Am spus atunci că acesta nu este un bloc, Sovietică nu există. Şi, în general, în Uniunea ci o simplă lichidare – dizolvarea Partidului Sovietică, ţarul va fi întotdeauna cel mai iubit Comunist în cel Naţional-Ţărănesc. Eu, sub om, iar dacă conducătorul nu va preţui această comanda lui Pantiuşa Halippa, nu voi merge, dragoste, el va înceta să mai fie ţar. dar ar fi cu totul naiv să cred că Halippa poate Nu mi-a dat niciun răspuns la aceste cu- fi dus de nas şi va permite comunismului să se vinte – nici prin scrisoare, nici atunci când ne- dezvolte cu ajutorul partidului condus de el. am întâlnit. Nu i-am putut convinge nicidecum şi ei Când a început în Basarabia mişcarea an- au hotărât să plece a doua zi la Halippa cu ce- tifascistă, cu ajutorul lui Constantinescu-Iaşi rere. Atât cu Bivol, cât şi cu ceilalţi nu m-am şi a Bertei Vladimirovna Rubinştein (soţia lui mai întâlnit, de aceea n-aş putea spune prea Alexandru Borisovici Rubinştein), care m-au multe despre această şedinţă. Dar Bivol n-a invitat şi pe mine… să particip la organizarea intrat în Partidul Naţional-Ţărănist. În ceea ce ei, mulţi nu-şi dădeau seama ce este fascismul priveşte comuniştii, infiltrarea sau intrarea lor şi ce pericol prezintă. Până şi unii membri care în Partidul Naţional-Ţărănist, această nu era li- au înfiinţat comitetul antifascist, cum ar fi avo- nia celor de pe loc, ci una general-românească. catul C. Popescu, nu ştiau aproape nimic des- În primăvara aceluiaşi an au avut loc alegerile pre această noţiune. în instituţiile legale şi am citit în ziare că Con- Nu a înţeles acest lucru nici Bivol. El stantinescu–Iaşi făcea agitaţie pentru Transil- considera că această mişcare pozitivă nu este vania, pentru Iuliu Maniu. potrivită pentru un om politic serios care, în M-am oprit mai detaliat la Bivol Nicolai activitatea sa, trebuie să tindă spre acapararea Petrovici din câteva motive. puterii. De aceea, el n-a luat parte la mişcarea În primul rând, el a fost unicul om din antifascistă. pleiada studioşilor de la Seminarul Duhov- 367 nicesc din Chişinău, care a deţinut puterea în Bazinul n-a fost pentru el un mijloc de Basarabia în timpul revoluţiei şi a ocupaţiei ro- existenţă (cu atât mai mult că veniturile erau mâne, străduindu-se să înţeleagă evenimentele luate de către militari). Trăia din comerţul cu mondiale şi să respecte aceste idei. vinuri de desert (dulci) de diferite feluri, uni- Să observăm, prin exemplul lui Bivol, cât ce nu numai în Basarabia, ci şi în toată Româ- de complicată este trecerea de pe poziţiile lu- nia… mii vechi pe poziţiile lumii noi în cazul unui Salvarea lui Bivol din ghearele om educat pentru ideile lumii vechi şi rămas NKVD-ului a fost un miracol. Dar, adeseori, să trăiască în atmosfera acestor oameni. Desi- miracolele se fac de către oameni. Mă gândesc gur, descrierea evenimentelor actuale nu prea la acei muncitori de la ştrand, majoritatea face trimitere la asta, dar istoria trebuie să se evrei, care au insistat asupra loialităţii lui Ni- străduie, pe cât posibil, să fie obiectivă. Atunci, colae Bivol faţă de regimul sovietic. Au sub- adevărul iese mai uşor la suprafaţă. liniat participarea lui la activitatea revoluţio- Bivol este unicul dintre cei descrişi mai nară. N-au uitat de banii daţi pentru mişcarea sus, care a lăsat oraşului o amintire, ştrandul de ilegală. Şi-au amintit şi de ziarele sovietice lângă gară, construit din surse proprii. Aceasta, citite în faţa lucrătorilor de la ştrand. Puteau desigur, e foarte puţin, dar, oricum, e mai bine fi găsite, deci, mijloace, argumente pentru a decât nimic, în special, dacă luăm în conside- salva de zbiri unele personalităţi. Cu regret, raţie faptul că ştrandul a fost construit pentru de cele mai multe ori, ne lipseşte sentimentul acei lucrători ai oraşului, care vara nu aveau solidarităţii… Simpla şi, totodată, marea soli- posibilitate să plece la odihnă. daritate omenească…

Fotografia lui Nicolae Bivol din dosarul de la NKVD 368 Călăi și victime

Ieremia Cecan, un fenomen în felul său Pe parcursul a 50 de ani, activitatea partidelor de stânga din Basarabia a fost studia- tă foarte minuţios, dat fiind că a fost scrisă o istorie a Partidului Comunist al Moldovei. O parte din acel material a fost inclus şi în Istoria Partidului Comunist din România. Cu totul alta a fost soarta liderilor de partid şi a partidelor din dreapta eşichierului politic. Despre aceste partide, cât şi despre liderii lor s-a scris extrem de puţin, tangenţial şi doar în termeni defăi- mători. Abia în 1999, Viorica Nicolenco a tipă- rit cartea Extrema dreaptă în Basarabia. 1918- 1940 în care se analizează documentat situaţia politică a partidelor din extrema dreaptă. Însă şi în această lucrare se spune doar câte ceva despre unii lideri de partid. Dorim să comple- tăm acest gol prin prezentarea biografiei lui Ie- remia Cecan, preot, publicist, fondator de ziare şi reviste, liderul Partidului Naţional-Socialist Creştin din Basarabia. Contemporanul său Nicolae Popovschi, autorul Istoriei Bisericii din Basarabia în vea- cul al XIX-lea, sub ruşi (Chişinău, 1931), scria: „…revista pr. Ieremia Cecan a fost, se pare, în întreaga Rusie, unicul fenomen în felul lui, şti- Protoiereul Ieremia Cecan ind s-atragă şi prin conţinutul ei chiar şi atenţia ocârmuirii centrale din Petersburg.” Numele de familie al acestui fiu de ţăran, Ieremia Cecan însă a mai avut curajul să prefăcut de cinovnicii ruşi din Ciocan în Ce- se aventureze în editarea unui ziar, ba chiar să can, avea să treacă prin paginile de istorie, lă- intre în conflict cu autorităţile bisericeşti, din sând o urmă abia sesizabilă. S-a născut la 1867, acea clipă numele lui intrând în istoria Basara- în Noua Suliţă din regiunea Cernăuţilor. A fost biei. Rapoarte şi depeşe, plângeri şi hule, toate unul dintre sutele de parohi care şi-au îndepli- la un loc fac o carte aparte, integrată perfect în nit, pe aceste plaiuri, misiunea spirituală – care epocă. mai bine, care mai puţin cinstit, lăsându-ne, în Absolvent al Seminarului din Chişinău, cele din urmă, drept amintire o cruce de piatră promoţia patruzeci şi cinci, anul 1889, Ieremia ori de lemn lângă biserica în care au slujit. Cecan a fost preot la Nişcani, jud. Orhei. Acti- 369 vitatea monotonă dictată de treburile parohiei Acest apel-declaraţie a fost scris de Iere- nu-i satisfăcea firea energică. Mişcarea socială mia Cecan, care a rugat redacţia în cauză să care lua amploare în imperiu l-a prins în valuri- trimită ziarul celor 95 de oameni indicaţi de le sale, obligându-l să-şi determine locul. Desi- el. Publicarea şi răspândirea declaraţiei a stâr- gur, la început, nici nu bănuia că evenimentele nit un mare scandal. Au avut de suferit ambele vor fi cu mult mai furtunoase, iar consecinţele părţi. În cele din urmă, Congresul Blagocini- se vor răsfrânge dureros asupra carierei lui. lor (8-12 august 1912) a întocmit un răspuns Când au început pregătirile pentru alege- contra articolului celor 95, condamnând ac- rile în Duma a patra imperială, Ieremia Cecan, ţiunea lor. Arhiepiscopul Serafim a luat toate împreună cu un alt lider al clerului basarabean, măsurile ca iniţiatorii să fie pedepsiţi: „Blago- Alexandru Baltaga, au înfiinţat, în 29 de cer- cinul I. Boltean a fost destituit, scrie în cartea curi eparhiale, comitete electorale. Arhiepisco- sa N. Popovschi, blagocinul Alexandru Balta- pul Basarabiei, Serafim, îngrijorat de această ga a căzut în dizgraţie, preotul Ieremia Cecan angajare a clericilor în lupta politică, s-a adre- a fost îndepărtat din parohie şi oprit de a sluji sat către slujitorii de cult cu un apel în care im- cele sfinte.” Declaraţia celor 95 a fost ultima pi- punea preoţimii basarabene anumite norme şi cătură care a umplut paharul răbdării lui Se- reguli de participare la activităţile politice care, rafim, deoarece, mai înainte, acelaşi Ieremia desigur, în niciun caz, nu trebuiau pornite fără Cecan i-a adus multă bătaie de cap cu revista ştirea şi binecuvântarea arhiepiscopului. săptămânală Unirea noastră (Naşe obiedinenie) Nicolae Popovschi, în lucrarea sus-amin- pe care începuse să o editeze în mod privat în tită descrie acest episod: „Apelul arhiepiscopu- 1909, împreună cu soţia sa, doamna Eugenia lui a făcut o adâncă impresie asupra tuturor cer- Cecan. Având o publicaţie proprie, acest preot curilor bisericeşti din Basarabia. Este adevărat de la Nişcani a stabilit relaţii cu unii membri că printre preoţii basarabeni erau mulţi care în ai guvernului ţarist, cu oameni de afaceri, cu activitatea lor stăruiau să nu iasă din vederile publiciştii şi publicaţiile care se interesau de arhipăstorului, ba unii se ţineau chiar într-o problemele Basarabiei. În felul acesta, statutul nemijlocită apropiere de arhipăstor. Majoritatea lui social se schimbase, curajul său în aborda- însă a considerat apelul drept un atentat con- rea problemelor mai delicate era apreciat şi în tra drepturilor acordate preoţimii prin lege şi a Basarabia, şi în Rusia. pornit o mişcare violentă contra arhipăstorului, Revista Unirea noastră a apărut ca o pu- folosindu-se atât de presa locală, cât şi de aceea blicaţie în opoziţie faţă de revista clerului ba- din Petersburg. Toate articolele erau scrise, bi- sarabean Kişiniovskie eparhialnâe vedomosti, la neînţeles, sub influenţa preoţimii, unele chiar de acea oră sub influenţa arhiepiscopului Serafim, preoţi. Dintre articolele adversarilor, mai mare care-i crease un nou statut, abrogându-l pe cel zarvă a făcut o declaraţie publicată în ziarul Pe- adoptat de predecesorul său Vladimir. terburgskie vedomosti în numele a 95 de clerici Revista Unirea noastră a tipărit şi un pro- din Basarabia, care se arătau revoltaţi de toată gram de activitate. Deşi expusă cam vag, ideea activitatea chiriarhului, deoarece acesta, scriau de bază poate fi reliefată astfel: îmbunătăţirea ei, stăruia să-şi impună voinţa în toate ramurile stării morale şi economice a enoriaşilor rurali. vieţii eparhiale, restabilind vechiul absolutism Pentru realizarea acestui scop se propunea episcopal; autorii se ridicau cu indignare contra consolidarea rândurilor şi atragerea la munca năzuinţei chiriarhului de a răpi preoţimii drep- parohială a tuturor intelectualilor rurali. turile politice acordate de ţar chiar în timpul re- După cum era de aşteptat, editorul a pă- acţiunii.” şit mult peste hotarele programului trasat. În 370 Călăi și victime Revista adună în jurul său o seamă de co- laboratori preţioşi: cărturarul Lev Mateevici, cunoscut cercetător al trecutului bisericesc, scriitorul şi preotul Andrei Murafa, preoţii P. Buşilă, I. Bălteanu, Gh. Cernouţan, Leon Tro- fimov ş. a. Dar importanţa acestei publicaţii o văd to- tuşi în tipărirea materialelor în limba română, articole cu adrese concrete – ţăranilor, în problemele-cheie – ale învăţământului, pământu- lui. „Cetitorul moldovean” a reacţionat prompt la acest semn de atenţie şi revista a început a primi scrisori de încurajare şi susţinere. Cle- ricii au înaintat chiriarhului o cerere în care roagă să le permită să ia revista pe răspunde- rea lor; hotărăsc să organizeze un comitet de control ce ar supraveghea îndrumarea şi con- ţinutul revistei. În cele din urmă, toate străda- niile liderilor progresişti din eparhie de a salva publicaţia atât de populară n-au avut efect. Adversarii au reuşit să obţină lichidarea ei, iar pentru redactor s-a cerut o pedeapsă deosebit de grea – expulzarea din eparhie. Deşi Ieremia Cecan schimbase între timp numele publicaţiei în Unirea, iar conducerea revistei o trecuse pe seama soţiei, Eugenia, sperând că norii negri se vor risipi şi norocul îl va ajuta să scape de Articol semnat de Ieremia Cecan, decupat și inclus ca probă în dosarul NKVD persecuţii, totul a fost zadarnic. Pentru noi contează foarte mult caracteri- paginile publicaţiei apăreau informaţii şi erau zarea făcută de istoricul Nicolae Popovschi în abordate probleme care vizau nu numai guber- lucrarea deja citată, deoarece el a fost contem- nia Basarabiei, ci şi întreaga Rusie. Important poran cu Ieremia Cecan şi a cunoscut foarte e şi momentul politic. Convingerile editorului bine frământările eparhiei basarabene. Con- oscilau de la principiile general umane, creşti- cluzia lui este impresionantă: „În chipul acesta, ne, până la o simpatie deosebită pentru o orga- Naşe obiedinenie a fost un eveniment conside- nizaţie de extremă dreaptă cum ar fi Asociaţia rabil în viaţa Chişinăului. Fondată de un preot poporului rus ori pentru unul dintre liderii lo- rural şi condusă de acesta într-un spirit inde- cali, antisemitul Pavel Cruşevan, sau publicis- pendent faţă de autorităţile oficiale ale eparhiei, tul reacţionar din Rusia, M. Katkov. într-o epocă de mari frământări de tot felul – Cu toate acestea, tema basarabeană pre- politice, sociale, naţionale – revista pr. Ieremia domina, iar problemele locale erau oglindite Cecan a fost, se pare, în întreaga Rusie, unicul din diferite unghiuri, confruntările publicistice fenomen în felul lui, ştiind s-atragă şi prin conţi- trecând uneori în îndelungi lupte cu anumite nutul ei chiar şi atenţia ocârmuirii centrale din personalităţi… Petersburg. În ce priveşte Basarabia, Naşe obie- 371 dinenie a provocat cea mai mare tulburare în La 12 iulie 1940, organele NKVD-ului viaţa eparhială. Faptul că redactorul revistei, l-au arestat pe Ieremia Cecan, iar la 27 iunie preotul Ieremia Cecan, aparţinea cu trup şi su- 1941 el a fost împuşcat în închisoarea din Chi- flet taberei din dreapta a eparhiei – şi, cu toate şinău. Utilizând vol. II al dosarului nr. 43, păs- acestea, cei mai puternici duşmani ai lui erau trat în Arhiva SIS-ului din Republica Moldova, de cele mai adeseori tocmai din această tabără am restabilit momentul organizării şi desfă- – acest fapt dovedeşte că, la sfârşitul perioadei, şurării lucrărilor Congresului de constituire a nici în biserica oficială din Basarabia nu era li- organizaţiei regionale a PNSC din Basarabia, nişte, marele proces de descompunere ajungând precum şi hotărârile Congresului care, la acel şi-n rândurile membrilor acestei biserici.” moment, reprezentau programul de acţiune Deşi fusese aspru pedepsit, Ieremia Cecan al partidului. Atragem atenţia asupra faptului nu s-a liniştit şi nu peste mult timp a revenit la că programul pentru regionalul din Basarabia activitatea editorială, tipărind ziarele Bessarabeţ avea anumite particularităţi. Astfel, se cere re- (1914), Bessarabia (1914), Bessarabskaia pocita marcat antisemitismul consecvent al lui Iere- (1915) şi revista Naş dolg (1915). Odată cu în- mia Cecan, deoarece, până la revoluţie, el a fost aintarea în vârstă, i s-a mai potolit şi energia de un membru activ al Organizaţiei „Soiuz Russ- odinioară şi, spre bătrâneţe, I. Cecan s-a împăcat kogo Naroda”, fundată şi condusă în Basarabia cu mulţi dintre acei pe care în tinereţe îi socotea de Vladimir Purişchevici şi Pavel Cruşevan, adversari sau poate chiar duşmani de moarte. şi deci o parte din punctele programatice ale De pe culmile vârstei, lumea ţi se deschi- acestei organizaţii au fost proiectate peste ani de un pic altfel, cu noi orizonturi şi aproape cu în programul filialei regionale a partidului. alte coordonate. Pentru noi însă numele lui Ie- Recent, în 1999, la Paris a fost tipărită, remia Cecan rămâne ca un neschimbat punct în Editura Căpriana, cartea părintelui Vasile de reper, când vorbim despre publiciştii de Guma Povestea vieţii mele. Părintele Guma nu odinioară… ştia care a fost soarta lui Ieremia Cecan, dar Amplitudinea politică maximă Ieremia îi face o caracterizare foarte obiectivă şi cred Cecan a atins-o în 24 septembrie 1923, când a că posteritatea trebuie să reţină această efigie: fost ales preşedinte de onoare al Partidului Na- „…Scriitorul Ieremia Cecan, preot din comuna ţional-Socialist Creştin din Basarabia, partid Nişcani-Orhei, a construit o biserică mare în care a existat doar câteva luni, fiind condus la parohie, sfinţită de arhiepiscopul Serafim. Când Bucureşti de către colonelul Ştefan Tătărescu. încă trăia la ţară, edita un jurnal săptămânal Una din cauzele dezmembrării partidului se propriu – Unirea. Scria şi de activitatea mea. consideră aceea că, după alegerile în Cameră Dezvăluia orizonturi noi, interesante. Datorită şi în Senat, naţional-socialiştii creştini au su- naturii sale neliniştite polemiza cu opoziţia şi ferit eşec, liderii lui au pierdut interesul pentru presa localnică. Fiind singur, neorganizat, fără acest partid. O altă motivare rezidă în faptul mijloace – rămânea numai cu lupta. A demisi- că, fiind foarte apropiat programatic de Garda onat şi s-a mutat la Chişinău, la marginea ora- de Fier, marea majoritate a membrilor acestui şului, pe str. Spitalului, într-o căsuţă, trăind cu partid a trecut în partidul lui Corneliu Ze- familia în nevoie. În 1940 a dispărut, fără să se lea-Codreanu. mai ştie ceva de dânsul.”

372 Călăi și victime

Un pictor condamnat la moarte Despre Vasile Chiparis n-a scris nimeni până acum. Lucrările lui, pânzele făcute la comanda chișinăuienilor se păstrează prin casele vechi, trec moștenire de la o generație la alta, dar lumea, în graba ei, nu mai vrea să-și oprească atenția asupra unui individ, în perioada în care se produc atâtea evenimente, ca- taclisme și oamenii mor cu miile. Nici croni- cile de artă din perioada interbelică nu-i rețin numele, precum nu l-am găsit nici în registrele și cataloagele de la expoziții. Dar absolventul Școlii de pictură din Chișinău a fost locțiitorul șefului la un atelier de pictură din Chișinău și în toate anchetele când ajungea să menționeze profesia scria – pictor. Ultimul chestionar completat de el ține de data de 24 aprilie 1941, când a fost arestat de NKVD-ul din Chișinău și a fost deschis ultimul lui dosar cu numărul 2489. Decizia de a-l aresta fusese luată încă la 9 aprilie 1941. Motivele pentru care securiștii hotărâse să-l izoleze erau două și ambele foarte importante. Precum ei aveau nevoie să prevină Vasile Chiparis orice umbră de rezistență se lucra la depistarea fostelor organizații de partid. Garda de Fier era 1939 ca membru al Gărzii de Fier, ne putem îndeosebi urmărită, deoarece, fiind o mișcare da seama că fusese direct sau indirect implicat în mare parte a tineretului, formată din inten- în atentatul din 1933 împotriva premierului ții ultrapatriotice și fiind în stare să se opună României, I.G. Duca, și în atentatul din 1939 armat oricărui regim, cum a demonstrat-o în împotriva lui Armand Călinescu. mai multe rânduri, în România ea era extrem S-a născut Vasile Chiparis în 1911, în sa- de periculoasă pentru puterea sovietică. tul Cara-Ahmet, r-nul Ismail, reg. Ismail. De Al doilea motiv era și mai grav. Vasile naționalitate era ucrainean. Avea studii medii, Chiparis era membru al grupului morții. În făcuse patru clase de gimnaziu și o școală de interiorul mișcării activau grupe speciale care pictură. Părinții erau mijlocași, posedau 18 ha executau cele mai dificile misiuni de luptă. Și de pământ. Tata lui, pe nume tot Vasile, în 1941 dacă reieșim din faptul că el fusese arestat de împlinise 58 de ani și locuia în Cara-Ahmet administrația românească în 1933, în 1934 în împreună cu soția pe nume Matriona. 373 Vasile Vasile Chiparis avea mai mulți frați Î: – Ați fost membru al «grupului morții» și surori, care au fost în trecut pe listele anche- din Garda de Fier? tatorilor în momentul când a început anche- R: – Nu, dar știam de existența unui ase- ta. Astfel, Doroftei Chiparis, în vârstă de 29 de menea grup.” ani, era plugar la Cara-Ahmet, sora Ana era La interogatoriul din 5 mai 1941 anche- căsătorită tot acolo după unul Nicolaenco. Altă tatorul este curios să afle de ce membrul unei soră – Agafia – era căsătorită în satul de baștină organizații fasciste este arestat într-o Românie după Zencenco, sora Maria locuia în sat căsă- burgheză. Conform logicii luptei de clasă, ase- torită după unul pe nume Grecicosei. menea situații sunt inadmisibile, dar, în realitate, În momentul arestării, Vasile Chiparis era orice regim vrea să scape de problemele pe care căsătorit cu Evelina Augustovna Brauer, casni- i le creează un partid sau o mișcare de extremă: că din Chișinău în vârstă de 35 de ani. „Î: – De ce v-a arestat poliția în 1939? Organele sovietice reușise să-i elibereze R: – În 1939 după omorârea ministrului lui Vasile Chiparis un buletin de identitate la român Călinescu poliția din Chișinău m-a ares- 25 decembrie 1940. La momentul începerii tat, ținându-mă în detenție timp de două luni, anchetei ele dispuneau de informații că este eliberându-mă fără să mă ancheteze. membru al Gărzii de Fier. Dovezile trebuiau Î: – Pentru ce ai fost arestat în 1933? culese pe parcursul anchetei. La 25 aprilie 1941 R: – După asasinarea ministrului român are loc o percheziție la domiciliu și anchetato- Duca am fost arestat la Chișinău și ținut în în- rul Terebilo lansează întrebările primului inte- chisoare timp de o lună și 17 zile, după care am rogatoriu: fost eliberat fără să fiu interogat…” „Î: – Cine v-a racolat în partidul Garda de Cele mai grele zile au început atunci când Fier? anchetatorul s-a apucat să smulgă numele R: – Am fost atras în rândurile partidului membrilor organizației. Era evident că fiecare Garda de Fier în 1933 de către studentul Facul- nume de familie rostit înseamnă încă un om tății de teologie, mai târziu preot – Gheorghe arestat și condamnat. Dar, concomitent cu Tudorachi. structura organizației, ancheta dorea să afle de- Î: – Cât timp v-ați aflat în rândurile acestui talii despre „grupul morții” și în interogatoriul partid? din 13 mai 1941 concretizează: R: – …până în 1938, când m-am convins „Î: – Cine din membrii Gărzii de Fier din că partidul are o orientare burgheză.” Chișinău făcea parte din «grupul morții»? Pe măsură ce se acumulează mai multă in- R: – În structura organizației Garda de Fier formație crește și curiozitatea anchetatorului. din București exista un grup terorist, așa-numit La interogatoriul de la 3 mai 1941 întrebările «grup al morții», dar era un grup secret și despre devin mai concrete: el știau doar conducătorii, de aceea eu nu știu „Î: – Cum se manifesta activitatea dumita- nimic despre existența unui asemenea grup la le nemijlocită în cadrul organizației Garda de Chișinău. Fier? Î: – Ancheta dispune de informații că ați R: – Din 1933 până în 1936 în diferite mo- făcut parte din «grupul morții» din Chișinău. mente eu împreună cu studenții sosiți din Bucu- R: – Nimeni dintre conducătorii Gărzii de rești, ca membru al organizației Gărzii de Fier, Fier nu m-a numit în «grupul morții» și de ace- plecam prin satele din Basarabia: Teleșeu, Cio- ea eu n-am fost membru al acestui grup.” câlteni, Telenești ș.a., unde făceam agitație pen- La 16 mai 1941 este chemat la intero- tru partidul nostru. gatoriu, care ține de la ora 20 până la ora 24. 374 Călăi și victime Ancheta adunând mai multe informații de la februarie este scris procesul-verbal despre în- martori trece de la liniile de contur la nuanțări: cheierea anchetei, clarificându-se și articolele „Î: – La interogatoriile anterioare ați as- pe care i se va înainta acuzarea: 54-10, 54-11 și cuns faptul că începând cu anul 1933 ați fost 54-13 ale CP al RSS Ucrainene. unul dintre conducătorii activi ai Gărzii de Fier? La 8 aprilie i se scrie verdictul – să fie îm- R: – Eu n-am mărturisit anchetei că în- pușcat. cepând cu anul 1933… Florescu m-a numit La 19 iunie 1942 este scris actul de acuzare conducătorul unei celule a organizației, dar eu și trimis la Consfătuirea specială de pe lângă n-am reușit să o conduc fiindcă peste două săp- NKVD al URSS. tămâni am plecat la baștină în județul Ismail…” La 20 iunie 1942 Consfătuirea specială Treptat dosarul lui Vasile Chiparis se a decis ca Vasile Chiparis să fie împușcat ca completează cu materialele interogatoriilor membru al unei organizații naționaliste cotra- martorilor. Așa, la 3 august 1940, este anche- revoluționare. tat preotul Gheorghe Tudorache care nu se știe În timp ce documentele circulau de la Cis- din ce motive nu s-a refugiat peste Prut. La 17 topol la Moscova, Vasile Chiparis este primit, august 1940 este interogat Rodion Mantea din pe 25 aprilie 1941, la închisoarea din Kazan, iar Buiucani. La 20 septembrie 1940 este interoga- de acolo este transferat la cea din Cistopol. Ac- tă Alexandra Russo-Juriari. tul medical îl găsește bolnav de pleurită și atât Dar începutul războiului a stricat planuri- de slăbit încât nu recomandă ca el să fie trimis le anchetatorilor. Vasile Chiparis n-a fost lichi- cu etapa. dat, ci trimis în închisoarea din Cistopol, unde Nu știm când a murit, colegul lui de dela 23 februarie 1942 au fost reluate interogato- tenție care trecea pe același dosar – Leon Țur- riile, dar de acum cu alte echipe de anchetatori. can, a fost împușcat la 1 august 1942, se poate Tempourile de anchetare cresc odată cu întâmpla că au fost în același grup. înaintarea nemților pe frontul rusesc. La 24 În 1955, când au început reabilitările, comisia, în ședința din 21 noiembrie, a decis ca să lase fără schim- bări decizia Consfă- tuirii speciale. Așa nenorocitul de pictor avântat dintr-un în- demn patriotic în po- litică a rămas și astăzi nereabilitat cu opera artistică necunoscută. De parcă n-ar fi existat. Deși credem că orice om are dreptul la urmă, iar cine tră- iește pentru idealuri nu poate fi uitat prea ușor… Fotografia lui Vasile Chiparis din dosarul de la NKVD 375 Un scriitor pe care îl mai aşteaptă cititorii O temă care încă aşteptă ilustrarea – 28 iunie 1940 şi tragedia intelectualului basarabean. A trecut suficient timp de atunci până am ajuns să spunem clar ce s-a întâmplat cu aceşti oameni. Scriitorul şi istoricul Alexandru Ciul- cu este unul dintre ei. Rămânerea lui în Basarabia în vara lui 1940 n-are altă explicaţie decât faptul că n-a avut cum să se refugieze. El a văzut cum la 28 iunie Armata Roşie a ocupat Chişinăul. Descifrarea acestui tragic destin o găsim în dosarul nr. 318, păstrat la Arhiva MSN din R. Moldova, ce conţine materiale despre acuzarea lui Vasili Andreevici Semaca şi Alexandru Ivanovici Ciulcu, conform articolelor 54-11 şi 54-13 ale CP al RSS Ucrainene. Iar pe copertă, sus, cu litere mari scrie: Alexandru Ciulcu „Împuşcare.” Depănarea dosarului a început la 3 august comercială şi cea militară din Chişinău, a militat 1940 la Chişinău, când a fost luată decizia des- activ împotriva URSS, fiind unul dintre conducă- pre începutul anchetei. Informaţia operativă torii organizaţiei fasciste a tineretului.” care au primit-o la NKVD nu era exactă, dar La 19 august se ia altă decizie în care se era suficientă pentru a lua act şi a porni maşi- unesc două dosare, cel al lui Vasili Andreevici na de represalii. În decizie scrie că Alexandru Semaca şi Alexandru Ivanovici Ciulcu. Moti- Ciulcu ar fi profesor de literatură română, deci vul fuziuni este argumentat astfel: „…Semaca omul care a scris confunda publicaţiile litera- Vasili Andreevici şi Ciulcu Alexandru Ivanovici re ale lui Ciulcu cu activitatea lui profesorală au fost conducătorii unei organizaţii fasciste a unde el preda istoria: tineretului Straja Ţării (Ohrana stranî). „Anchetatorul secţiei speciale Şteiman. Primul a fost şef, al doilea secretar, şi ambii Ciulcu Alexandru Ivanovici, anul naşterii au dus o agitaţie antisovietică în rândurile ti- 1906, originar din satul Cobâlnea, judeţul Soro- neretului studios, corpului didactic şi în rândul ca, Basarabia, locuitor al or. Chişinău, moldo- populaţiei.” van de naţionalitate, cetăţean român, cu studii Dar problema reţinerii şi închiderii lui superioare, profesia – învăţător de literatură ro- Ciulcu în puşcărie a figurat pe ordinea de lu- mână. cru a anchetatorului Lezniţki cu mult mai Ciulcu A.I. este o persoană orientată antiso- devreme. La 26 iulie 1940 el pregătise decizia vietic, fiind profesor la istoria românilor în şcoala despre arestarea lui Al. Ciulcu, la 27 iulie Iosif 376 Călăi și victime Mordoveţ, şeful NKVD-ului din Basarabia, a După interogatoriu i s-au dat câteva zile aprobat-o. ca să se „mureze” şi să mai aibă emoţii, care, La 26 iulie 1940 a fost întocmită decizia după părerea anchetatorilor, de obicei, stimu- despre arestarea lui. Ordinul a fost eliberat la lează comunicativitatea deţinuţilor. 31 iulie 1940˝, când s-a efectuat şi percheziţia Şi, în cele din urmă, au fost formulate cele la domiciliu. câteva capete de acuzare, agitaţie antisovieti- Decizia a fost întocmită după ce a fost luat că, membru al Partidului „Frontul Renaşterii un interogatoriu, tot la 26 iulie 1940: Naţionale”, activitatea în calitate de secretar al „– Cetăţean Ciulcu, povestiţi despre origi- organizaţiei de tineret „Straja Ţării” şi apropi- nea şi lucrul Dumneavoastră. erea de cercurile militare, adică de conducerea – Eu m-am născut în familia unui ţăran Liceului Militar la care era profesor. sărac din s. Cobâlnea, care în 1923 a decedat, În dosar nu se pomeneşte niciun rând rămânând eu şi trei surori. În 1920 eu am in- despre activitatea publicistică a lui Alexandru trat la învăţătură la gimnaziul din Soroca, unde, Ciulcu, nici despre faptul că în 1940, în revis- după două luni de studii, la recomandarea in- ta Viaţa Basarabiei (nr. 1) a publicat un studiu spectorului liceelor Şoltuz, împreună cu încă pa- foarte profund Din viaţa şi activitatea lui Vasile tru elevi, am fost transferaţi în or. Dorohoi şi am Stroescu. fost înscrişi în liceul de opt clase şi, concomitent, Alte materiale fiind în manuscris şi aştep- primeam bursă. tându-şi rândul la publicare. Odată cu mine au mai plecat: Zumbreanu- La 8 octombrie 1940, Tribunalul Militar Sudacevshi, Grigori Anghelenâci, Andrei Cra- al ocrugului militar Odesa l-a condamnat la ciuc. moarte. Şi aici îşi face loc o situaţie paradoxa- În 1928 am absolvit liceul şi am fost admis lă. Şeful lui de la străjerie, Vasile Semaca, este la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de condamnat la 10 ani privaţiune de libertate, iar istorie şi geografie, la care învăţam având în pa- Al. Ciulcu la împuşcare. Colegiul Judecătoriei ralel un post de lucru, funcţionar la ministerul Militare Supreme a URSS, condus de renumi- finanţelor. tul jurist criminal Ulrih, a confirmat sentinţaş i În 1932 am absolvit universitatea şi am pri- numai Prezidiul Sovietului Suprem al URSS, în mit îndreptare din partea ministerului de război şedinţa din 25 noiembrie 1940, a comutat pe- la Iaşi la Liceul Militar, în calitate de locţiitor al deapsa cu moartea la zece ani de lagăr siberian profesorului în şcoala militară… şi cinci ani de lipsă de drepturi politice şi cu În această şcoală am activat din 1932 până confiscarea averii. în 1936 când în Școala Militară a venit profeso- De fapt şi această condamnare a fost echi- rul de istorie Vasile Petrovanu şi locul meu va- valentă cu o condamnare la moarte. cant a fost ocupat. Am cerut transferarea mea la Fiindcă, la 5 februarie 1942, Alexandru Chişinău la Școala Militară în calitate de profe- Ciulcu a decedat în gulag, într-un lagăr din sor de istorie, unde am şi lucrat până la venirea regiunea Magadan. Cauzele decesului nu sunt puterii sovietice. cunoscute. Concomitent, în 1939 am făcut un demers Un singur lucru este cert, în persoana la Ministerul Școlilor din Bucureşti ca să-mi per- profesorului de istorie şi geografie Alexandru mită să ocup postul vacant de la Liceul Comer- Ciulcu am pierdut nu numai un veritabil peda- cial, fapt pentru care am primit permisiunea, în gog, un patriot în cel mai nobil sens al acestui acest fel, din 1939 am fost profesor şi la Liceul cuvânt, dar şi un scriitor care n-a putut să-şi Militar, şi la Liceul Comercial.” valorifice talentul. 377 A dispărut fără urmă… pedagogice medii la Şcoala Normală din Ceta- tea Albă, apoi a învăţat la o şcoală militară din Vilno şi, mai târziu, a studiat şi teologia, timp de doi ani, la facultatea din Chişinău. A participat la primul război mondial, lup- tând în cadrul Armatei a 4-a ruse, mai întâi – în Dobrogea, apoi – pe Siret. De pe front, a nimerit la istoricul Congres al Militarilor Moldoveni, care şi-a ţinut lucrările la Chişinău în perioada 20-27 octombrie 1917. Acest congres l-a şi delegat în Sfatul Ţării, unde a avut mandat validat de la 25.XI.1918 până la 27.XI. 1918. S-a ocupat de problemele naţionalizării şcolii basarabene. La 27 noiembrie 1918 a votat Unirea fără condiţiuni a Basarabiei cu România. Până la Unire a fost învăţător, începând cu anul 1902, iar după Unire a fost revizor şcolar în jud. Or- hei, apoi în jud. Lăpuşna. A mai fost directorul şcolii primare de stat nr.1 din Chişinău. Acti- vist militant pe tărâm social, a fost membru al comitetului de conducere al Astrei basarabene, vicepreşedinte al Societăţii Foştilor Ofiţeri din Gheorghe Druță Armata Moldovenească, director al Casei Învă- ţătorului din Chişinău ş.a. Ne-am obişnuit cu gândul că literatura ro- Publicist format încă în perioada editării mână din Basarabia are un singur Druţă, acel ziarului Basarabia (1906-1907), a colaborat la re care, fiind un minunat prozator şi dramaturg şi vistele Şcoala basarabeană, Viaţa Basarabiei ş.a. locuind la Moscova, vine din când în când în Remarcăm îndeosebi materialul Teatrul R.Moldova, încercând să facă şi unele manevre românesc pentru săteni în comuna Băcioiu, jud. politice. Dar, spre marea noastră uimire, trebu- Lăpuşna, sub dominaţia rusească, 1907-1909, ie să recunoaştem că în istoria culturii noastre publicat în 1943 în nr.7-8 ale revistei Viaţa Ba- a mai existat un Druţă, publicist, originar şi el sarabiei. de prin părţile Sorocii, şi numele lui nu poate fi A tipărit o hartă a judeţului Lăpuşna. trecut cu vederea. La 6 noiembrie 1940, anchetatorii de la Născut la 22 mai 1881 în satul Tătăruşii NKVD-ul din Moldova i-au deschis dosar sub Vechi (Tătărăuca Veche), jud. Soroca, în fa- nr. 1910 şi au stabilit că vinovăţia lui se potri- milia unui ţăran înstărit, a reuşit să facă studii veşte cu articolul 54-13 din C.P. al RSS Uc.. 378 Călăi și victime Cronologic, acest final de destin s-a de- rulat într-un ritm surprinzător: 6 noiembrie 1940 – locotenentul Psariov aprobă decizia despre începerea anchetei, motivându-şi ho- tărârea prin faptul că Druţa Gheorghi Ivano- vici a fost membru în Sfatul Ţării, membru al Uniunii Ofiţerilor în Rezervă, are dispoziţie antisovietică; 25 octombrie 1940 – este emi- să decizia ca Druţa Gheorghi Ivanovici să fie luat sub paza autorităţilor, adică să fie reţinut; 25 octombrie 1940 – sublocotenentul Şaţkih pronunţă hotărârea de arestare şi percheziţie a lui Druţa Gheorghi Ivanovici care locuieşte pe str. Podoliei nr. 97; 5 noiembrie 1940 – este eliberat mandatul de arestare şi percheziţie nr. 77 pentru cetăţeanul Druţa Gheorghi Ivanovici. Şi, din acest moment, Gheorghe Druţă nimereşte în infernul puşcăriei din Chişinău. În dosar se păstrează mai multe amănunte interesante. De pildă, spaţiul de locuit, după arestarea lui, n-a fost sigilat şi nici nu s-a făcut registrul obiectelor din casă. La baza dosarului a fost pusă informaţia din Enciclopedia Figuri contemporane din Basarabia (Chişinău, 1939). Decizia de arest conţinea învinuiri grave: „…Druţa Gh.I., din 1921 până în 1938, a fost Familia lui Gheorghe Druță membru al Partidului Ţărănist şi unul dintre Ancheta arestatului Druţă Gheorghe con- fondatorii lui. A fost membru în Sfatul Ţării şi a ţine informaţii preţioase: votat fără ezitări unirea Basarabiei cu România. a) a fost căsătorit cu Elena Semionovna Luptător convins pentru o Românie naţiona- Druţă (au divorţat în 1934); lă(?), membru al societăţilor: Astra Basarabiei, b) fiica lor Maria, născută în 1912, era că- Femeile Creştine ale României, Principele Carol. sătorită Catelli; Din 1915 până în 1918 şi-a făcut serviciul c) fraţii: Vasile Druţă, 66 de ani, locuia la în armata ţaristă. În ultima vreme era subofi- Tătărăuca Veche; ţer. A fost vicepreşedinte al Societăţii Foştilor Nicolai Druţă, locuia la Moscova, str.Sa- Ofiţeri din Republica Moldovenească, socie- dovo Spaskaia 18, ap.69; tate care întemeiase un comitet de colaborare Nadejda Druţă, căsătorită Cojocari, locu- cu siguranţa ca, împreună, să lupte împotriva ia în satul Zguriţa. comunismului. A fost decorat de Guvernul Ro- Dintre toţi foştii membri ai Sfatului Ţării mân cu Medalia Răsplata Muncii şi-şi exprimă arestaţi de NKVD-ul din RSSM la acel mo- nemulţumirea faţă de puterea sovietică. ment, Gheorghe Druţă a ales tactica negării În 1936, în Bucovina, a denunţat-o pe Pleş- absolute a oricărei activităţi şi, respectiv, impo- co Hedviu Iulevna că face propagandă comunis- sibilitatea anchetei de a-şi construi sistemul de tă, fapt pentru care jandarmii au urmărit-o…” acuzări. 379 De aceea, citind dosarul lui, rămâi contra- „Î.: – Sunteţi acuzat că, fiind ofiţer al -ar riat: matei ţariste, aţi participat activ la lucrările Sfa- „Î.: – A-ţi fost membru în Sfatul Ţării? tului Ţării… R.: – Da. R.: – Nu recunosc că sunt vinovat. Mem- Î.: – A-ţi votat unirea Basarabiei cu Româ- bru al Sfatului Ţării n-am fost, ci am fost co- nia? optat doar pentru şedinţa din 27 martie 1918, R.: – N-am votat, deoarece, în momentul unde am votat reforma agrară… votării, nu eram membru al Sfatului Ţării. …Fiind învăţător, făceam parte din comi- Î.: – Atunci de ce în autobiografie scrie tetul de conducere a sindicatului. Preşedintele despre votarea necondiţionată a unirii Basara- sindicatului nostru Holban mi-a propus să ac- biei cu România? cept cooptarea în Sfatul Ţării, unde eu am votat R.: – Da, într-adevăr, am scris în autobio- doar reforma agrară. grafie că am votat necondiţionat unirea Basa- Î.: – Vă prezentăm extrasul din cartea nr.14 rabiei cu România, dar, în realitate, n-am făcut a administraţiei române, unde sunteţi înscris ca acest lucru. Scriam despre aceasta în biografia deputat în Sfatul Ţării şi aţi primit diurne. mea ca să obţin mai multă încredere din partea R.: – Diurne am primit numai pentru şe- Guvernului Român şi astfel să ocup o poziţie dinţa la care am participat. Mărimea diurnei mai bine văzută. era de 2000 lei. R.: – Afirmaţi un neadevăr. Ancheta ştie Î.: – Negaţi participarea activă la lucrări- că aţi votat unirea Basarabiei cu România, iar le Sfatului Ţării, dar aţi primit din partea Gu- acum doriţi să ascundeţi aceste momente…” vernului Român, drept recompensă, 35 ha de (Procesul-verbal al interogatoriului din 6 no- pământ? iembrie 1940). R.: – Nicio recompensă n-am primit, Duelul verbal cu anchetatorul a continu- niciodată. at la 12 decembrie 1940 când, după o lună de Î.: – Vă prezentăm extarsul din dosarul detenţie în condiţii inumane, dialogul lui ar fi 510 Deputaţii Sfatului Ţării, de unde reiese că trebuit să se modifice, fapt care nu s-a produs: aţi primit 35 ha de pământ drept recompensă. R.: – Nu confirm această afirmaţie.” La procesul-verbal din 28 decembrie 1940, anchetatorul schimbă placa, trecându-şi ac- cuzatul în zona cea mai dură a motivelor acu- zării – participarea în activităţile organizaţiei Garda de Fier. Motivele acuzării sunt aranjate în aşa fel, încât să-l pre- zinte ca pe un informa- tor al poliţiei: „Î.: – Materialele anchetei vă dezavuează Gheorghe Druță împreună cu prietenii la o agapă 380 Călăi și victime

Fotografia lui Gheorghe Druță din dosarul de la NKVD în faptul că aţi informat poliţia că învăţătoarea zi i se prezintă concluzia acuzării şi articolul Pleşco este o bolşevică? 54-13 din C.P. al RSS Uc. R.: – Învăţătoarea Pleşco nu-mi este cu- Interimarul viceprocurorului RSSM, Bitâi, noscută şi niciun fel de informaţii n-am furni- decide că materialele dosarului lui Gheorghe zat poliţiei.” Druţă trebuie prezentate consfătuirii speciale, La 23 noiembrie 1941 este transferat urgent care, prin extarasul din procesul-verbal nr.50, la penitenciarul din Tiraspol, deoarece închisoa- l-a calificat pe Gheorghe Druţă drept element rea din Chişinău era distrusă în urma cutremu- social periculos şi l-a condamnat la opt ani de rului care avusese loc câteva zile în urmă, dar, lagăr siberian. din cauza transferului, se reţinea anchetarea. Bătrânelul cărunt, cu ochi cenuşii, de A mai fost interogat de două ori în aceeaşi înălţime medie, bolnav de plămâni, având mi- zi, la 7 februarie 1941. Dar tactica lui nu s-a ocardită (certificat medical din 21/IV.1941), a schimbat şi anchetatorii iau decizia de a pre- fost declarat apt pentru a merge în convoi, sub lungi termenul anchetei până la 16 martie 1941 escortă, până în Siberia. Dar şi de data aceasta (Decizia din 19 februarie 1941). călăii lui s-au păcălit. Gheorghe Druţă a dispă- Sunt implicaţi trei martori: Ioachim Ar- rut fără urmă şi nimeni până astăzi n-a putut hip, fost învăţător şi deputat, Petre Ştefănucă, spune cum şi la care staţie ori popas corpul lui folclorist, şi Vladimir Sârbu. Dar toţi cei trei a fost aruncat… martori l-au caracterizat numai din punct de De aceea, de acum încolo, în biografia lui vedere pozitiv. Gheorghe Druţă, în spaţiul unde de obicei se Anchetatorul îl mai cheamă la interogato- scrie data şi locul decesului, vor rămâne doar riu la 7 martie 1941, dar Gheorghe Druţă nea- punctele de suspensie; puncte-puncte… ca gă toate acuzările care, de fapt, se repetă ca un nişte găuri prin care ne priveşte necunoscutul; refren încă din momentul arestării. În aceeaşi puncte-puncte… ca o rafală de automat… 381 Un colonel-martir… trigat şi am încercat să descifrez unele amă- nunte biografice. Cu atât mai mult că acest Si- mion Gurschi a fost un erou în bunul înţeles al acestui cuvânt. În Sfatul Ţării. Enciclopedie am prezentat o biografie sumară, expunând doar informaţiile de care dispuneam la acel moment: „GURSCHI, Simion (1885, Durleşti – 1941, Chișinău). Colonel. Studii: Absolvent al Liceului Real din Chi- şinău şi al Şcolii Pregătitoare de Ofiţeri din Pe- tersburg. În anii Primului Război Mondial a fost comandantul Regimentului 10 Vânători. În anul 1917 a condus Regimentul I Moldovenesc, supus direct Sfatului Ţării. După Unire, a fost şef economic şi subdirector al Primăriei Municipiului Chişinău. Distincţii: ordinele: Sf. Gheorghe, Sf. Vla- dimir, Sf. Ana, cl. II, III şi IV, Sf. Stanislav, cl. II şi III, Regele Ferdinand I ş.a.” Simion Gurschi În mare parte aceste informaţii au fost scrise de însuşi Simion Gurschi şi au fost re- Bunica mea, care era şi ea din neamul produse în enciclopedia Figuri contemporane Gurscheştilor, stabiliţi mai de mult pe o arie re- din Basarabia, tipărită la Chişinău în 1939, pe strânsă a satelor Dereneu-Năpădeni-Cornova, când colonelul era în plină forţă. era poreclită „dvoreancă”, deşi se ştia că făcea N-am găsit în acea carte informaţii legate parte dintr-o familie nu chiar atât de înstărită. de o altă latură a biografiei lui. În general, era recunoscut faptul că Gurscheştii În 1927 a participat la fondarea unei sunt din neamuri bune. organizaţii obşteşti: Uniunea foştilor ofiţeri Etimologia poloneză a numelui duce cu ai Republicii Moldoveneşti. Şi, de fapt, acest gândul imediat la răscoala din 1861, când mii detaliu, care n-a fost menţionat în biografia de polonezi s-au refugiat sub presiunea repre- prezentată pentru enciclopedia Figuri con- saliilor ţariste. Cea mai probabilă versiune ar fi temporane din Basarabia , era cunoscut în aceasta. 1940 NKVD-ului şi datorită lui a fost arestat, Şi atunci când am mai întâlnit un nume anchetat şi nici până astăzi nu se ştie când şi de familie Gurschi, la Durleşti, am rămas in- unde a fost executat. 382 Călăi și victime Într-un interogatoriu, la care a fost su- „ATESTAŢIUNE pus la 21 august 1940 şi care a durat de la Astăzi, trei septembrie anul una mie nouă ora 21 până la ora 3 din 22 august, Simion sute două zeci şi trei Gurschi a mărturisit motivele creării acestei Noi, Simion Gurschi, colonel de rezervă, organizaţii: prin prezenta atestaţiune afirmăm că Domnul „…Pornind de la faptul că foştii ofiţeri ai Grigorie TERZIMAN, ajutor de sublocotenent, Republicii Moldoveneşti, la fel ca şi deputaţii a făcut serviciul în armata rusă sub comanda Sfatului Ţării, au muncit pentru Unirea Basa- subsemnatului, iar pe timpul Republicii Mol rabiei cu România, că au transmis averea Ar- doveneşti numitul, cu începere de la 17 noiem matei Republicii Moldoveneşti armatei româ- brie 1917 şi până la 1 iulie 1918, a servit în ar- ne s-au considerat în drept să înainteze câteva mata Republicii. cerinţe: Termenul făcut de Terziman, în armată, a) stabilirea unor relaţii de solidaritate este de 36 şi jumătate de ani. între ofiţerii basarabeni şi ofiţerii din întreaga A luat parte în companiile contra Japoni- ţară; ei, Germaniei şi Austro-Ungariei. b) formarea unei stânci ca de granit, din Numitul a fost decorat cu patru cruci Sf. elemente basarabene şi române pe Nistru, care Gheorghe, medaliat cu patru medalii Sf. Gheor- să poată să se împotrivească URSS. ghe şi cu două ordine la gât pentru vitejie. Înaintarea unui demers ca regenţa supe- Tot astfel numitul a mai primit pentru rioară să declare în Basarabia stare de ase- acte de bravură şase medalii de aur. d iu .” A fost rănit în lupte de 18 ori (printre Şi aceste cerinţe foştii ofiţeri ai Armatei aceste lupte a fost şi cea de la Mărăşeşti). Republicii Moldoveneşti şi foştii deputaţi ai Am scris prezenta atestaţiune spre a-i ser- Sfatului Ţării le-au considerat valabile până în vi la necesitate.” clipa ocupării Basarabiei. În Arhiva MSN se păstrează informaţii şi Comandant veritabil, el nu ezită atunci procese-verbale ale interogatoriilor luate lui când trebuie să-şi onoreze obligaţiunile de ca- Simion Gurschi, dar detalii despre locul şi tim- marad şi scrie cu lux de amănunte caracteristi- pul decesului nu ne poate oferi, deocamdată, ca de serviciu a unui subaltern. nimeni. Deşi suntem datori să cunoaştem toate Sublocotenentul Grigore Terziman s-a amănuntele biografice ale acestui merituos mi- născut în Chişinău şi a participat la luptele litar care a participat la fondarea armatei naţi- Primului Război Mondial în cadrul armatei onale în 1917 şi la 9 ianuarie 1918 a fost numit ruse având gradul de „podporucic”. În luna comandant al Regimentului Moldovenesc nr. 1 noiembrie 1917 şi-a început serviciul activ în ce a stat neclintit la straja Sfatului Ţării în mo- cadrul Regimentului I Infanterie Moldovenesc mentele cele mai critice ale activităţii acestui îndemnat de Ion Inculeţ şi Gherman Pântea. prim parlament al Basarabiei. După Unire a fost militar activ în armata ro- Dar se vede că aşa le este scris eroilor noş- mână până în 1923, când s-a pensionat. În tri să fie fraţi buni doar cu anonimatul… 1928, când la Chişinău s-a format Organizaţia Simion Gurschi face parte din același foştilor Ofiţeri în Armata Moldovenească, el a neam și cu același destin tragic…: solicitat să fie primit în rândurile ei. Ca o jus- Dosarul nr. 46 tificare a trecutului său militar, a utilizat reco- 2 vol. mandarea ce i-a dat-o colonelul Simion Gur- Deschis la 9 iulie 1940 schi: Închis la 11 septembrie 1940 383 Decizia în I.1919 am fost colonel în armata albă, ofiţer (despre începutul anchetei) superior în trenul blindat al generalului Şiling. 8 iulie 1940 16. n-am participat subofiţerul de securitate Lundiv 17. n-am participat Gurschi S. V. a fost un membru activ al 18. n-am fost judecat organizaţiei contrarevoluţionare, monarhiste, 19. n-am fost membru de partid nici n-am albgardiste „Nikolaevskoe kavaleriiskoe obie- aderat dinenie” cu centrul în Chişinău, în care intrau 20. tată – n-am ofiţeri din armata ţaristă, albă şi română. mamă – n-am art. 54-4 şi 13 şi 11 Cp. al RSS Uc. soţia – Gurscaia Eugenia Vladimirovna, La 8 iulie a şi fost luată decizia de a-l aresta la întreţinerea soţului, str. Alexandrovscaia, pe Gurschi Simion Vasilevici. 65. Orderul de arest copii – fiică adoptivă – Leşcinscaia Tama- este scris pe un fragment de hârtie, n-are ra Alexandrovna, 35 ani număr. Arestarea a efectuat-o colaboratorul sora – Gurscaia Vera Vasilevna (1908), 63, NKVD-ului Gorchin, la fel şi percheziţia la pensionară, str. Alexandrovscaia, 65. domiciliu, str. Alexandrovscaia, în casa pri- 10.VII.1940. măriei. Procesul verbal al percheziţiei 9 iulie 1940. e semnat la 9.VII.1940 Chestionarul arestatului Proces-verbal 1. Gurschi 10.VII.1940 2. Semion Vasilevici …R.: …Din 1908 am făcut serviciul în 3. n. 1885, Basarabia, s. Durleşti, jud. Chi- armata ţaristă în grad de ofiţer până în 1918, şinău. din ianuarie 1918 am fost în regimentul mol- 4. str. Alexandrovscaia, 65, Chişinău dovenesc, or. Chişinău, în grad de colonel până 5. militar la 24 martie 1918, din 24 martie 1918 până în 6. primăria, şef al secţiei economice septembrie m-am ocupat de agricultură, din 7. n-am fost membru de partid septembrie 1918 până în ianuarie 1919 am slu- 8. moldovean jit în armata albă, la generalul Şiling, în grad 9. medii, Şcoala reală (colegiu de azi) şi de colonel, pe trenul blindat. Din 1919 până în şcoala militară la Odesa 1927 am lucrat în serviciul de pază al oraşu- 10. funcţionar lui, fiind director şa pazei de noapte. Din 1927 11. din ţărani, 15 deseatine, 2 deseatine de până în ziua arestării am lucrat în primăria vie, casa părinţilor Chişinău. 12. Am fost directorul unei societăţi de …R.: Am fost admis la şcoala militară din asigurări or. Odesa din 1905 pe care am terminat-o în împotriva… până în 1924 1908, absolvind-o ca ofiţer al regimentului 10, 13. am fost ofiţer în armată puşcaş, din or. Jmerinca. 14. Din 1905 până în 1908 am învăţat la …R.: Plecarea mea din armată în 1918 se şcoala militară din Odesa, din 1908 am satis- explică în felul următor, autorităţile române făcut serviciul militar, ultimul grad locote- mi-au propus să intru în componenţa armatei nent-colonel lor în drag de general şi eu n-am acceptat. 15. Din 1917 până în 24.III.1918 am con- …R.: Circumstanţele intrării mele în ar- dus regimentul moldovenesc, din IX.1918 până mata albă sunt următoarele: în septembrie 384 Călăi și victime 1918 am plecat la Kiev, după soţie, care locuia zervă, pe Ilie Răţoi – fost marinar în flota acolo unde am fost mobilizat în armata albă a rusă, românii i-au dat grad de „miciman”, generalului Ghetman, de acolo unitatea noas- mare naţionalist, Grigorev – proprietarul tră a mers la Odesa pentru a lupta cu armata restaurantului de pe str. Puşkin, colţ cu str. roşie. În ianuarie 1919 sub presiunea armatei Alexandrovscaia „Tic-tac” – fost subofiţer în roşii am fugit în România. armata rusă – în treburile acestei grupe era …R.: În armata română n-am slujit, dar bine informat. am fost luat la evidenţă ca colonel. …R.: …Această grupare acordă vot de ne- …R.: În poliţie n-am slujit. încredere celor mai în vârstă şi exprima senti- …R.: Agent secret n-am fost. mente pur naţionaliste orientându-se la guver- 21.VIII.1940 (este scris procesul verbal) nul român, singur Andronachi era suspectat Proces-verbal de noi ca având relaţii cu siguranţa română, ei 16.VII.1940. desconsiderându-i pe ofiţerii care nu vorbeau Î.: Ce organizaţii de ofiţeri existau la româna. Chişinău, unde intrau şi foştii ofiţeri ai armatei Î.: Ce deosebire există între cele două aso- ţariste? ciaţii – ofiţerii în rezervă şi ofiţerii din Armata R.: În Chişinău existau două organizaţii Moldovenească? unde erau admişi foştii ofiţeri ai armatei ţaris- R.: Scopurile erau similare, având o sin- te: „Uniunea ofiţerilor în rezervă” şi „Uniunea gură deosebire, că uniunea ofiţerilor în rezervă ofiţerilor R. Moldoveneşti”. aduna în rândurile sale pe toţi ofiţerii din fos- …R.: …Aceste uniuni îşi propuneau sar- ta Republică Moldovenească, pe când cealaltă cini cu caracter economic, adică asigurarea cu întrunea în rândurile sale doar ofiţerii care au locuri de muncă a foştilor ofiţeri, găsirea mij- făcut serviciul în R. Moldovenească în perioa- loacelor de existenţă după nişte preţuri mai da 1917–18. accesibile şi egalarea în drepturi a ofiţerilor în Î.: Ce ediţii periodice cunoaşteţi care se rezervă moldoveni cu cei români. tipăreau la Chişinău? …R.: …În fruntea „Uniunii Ofiţerilor R.: La Chişinău se editau în limba rusă din R. Moldovenească” era un comitet ales ziarele: ”Prizâv” editor fiind Vajinschi Iustin de adunarea generală a ofiţerilor, iar din co- Evstigneevici – actualmente lucrează în poliţia mitet făceau parte: eu, Sârbu (a decedat), municipală, „Deni” era editată de Marc Belco- Popa Mihail, locuieşte la Chişinău, Jelolo vschi – locuitor al Chişinăului, ziarul „Bessa- Ivan – locuieşte la Chişinău, Ghipeţchi Ale- rabia” editată de Cojuhari Ivan Gheorghevici – xandru Alexandrovici, Lujanschi Gheorghe în trecut a fost poliţist de sector, a acumulat o era preşedintele comitetului pomenit mai mare avere în baza acestei tipărituri. sus. Toţi ofiţerii care făceau parte din comi- Î.: Ce cunoaşteţi despre existenţa la Chişi- tet aveau grad de colonel şi locotenent-co- nău a unei organizaţii cu denumirea „Asociaţia lonel, dar nu mai jos. În 1938 în conducerea cavaleriştilor”? „Uniunii ofiţerilor Republicii Moldoveneşti” R.: La Chişinău a existat o secţie a „aso- s-a profilat o dezbinare, partea mai tânără a ciaţiei cavaleriştilor”, care se afla la Paris. În ofiţărimii, dispusă mai naţionalist de partea această organizaţie intrau în principal ofiţerii României, nu era satisfăcută de conducerea de cavalerie şi anume absolvenţii Şcolii Nicolai superioară şi s-a desprins, având în fruntea din Petersburg, orientarea ideologică era mo- acestei grupări pe Gheorghe Andronachi – narhistă, membrii asociaţiei recunoşteau cu fost căpitan în armata română, trecut în re- pietate tradiţiile de pe timpurile lui Nicolai din 385 Rusia, studiau arta militară, la întruniri ascul- c) a fost membru al Asociaţiei „Foştilor tau lecţii despre ultimele realizări ale tehnicii ofiţeri ai armatei R. Moldoveneşti” şi „Ofiţeril- militare. or în rezervă”; …R.: Adunările erau convocate în casa d) din 1936 membru al organizaţiei „Aso- fostului ofiţer-cavalerist Maderan Nicolae (de- ciaţia de cavalerie Nicolai” care îşi propunea cedat recent – S.G.) care se afla la panta din să distrugă regimul socialist şi să instaureze Buiucanii Mici (lângă casa lui Balş), unde era monarhia în URSS. şi o cameră amenajată special ca muzeu, unde Să fie acuzat conform art. 54-4; 54-11; 54- erau adunate mostre de arme, schemele regi- 13. mentelor etc. Proces-verbal …R.: În ultimul timp, asociaţia era con- 19.VII.1940 dusă de fostul colonel de cavalerie Ceriomuş- Acuzatul Gurschi Semion recunoaşte in- chin – ce locuieşte în casă proprie pe str. Sa- tegral vina. dovaia, colţ cu str. Puşkin, şi de fostul colonel Proces-verbal Poleanschi – adresa căruia nu o cunosc. Apro- 24.VII.1940 ximativ din 1938 această asociaţie practic s-a Î.: Ce ştiţi despre existenţa „ROVS” la destrămat ca rezultat al arestării a doi membri Chişinău? şi judecaţi de autorităţile române pentru activi- …R.: În Basarabia despre „ROVS” nu tate comunistă. ştiam, iar din ziarul parizian „Vozrojdenie” eu …R.: La şedinţele lor participau ofiţeri ştiam despre existenţa unei asemenea organi- care n-au fost cavalerişti, eu personal am par- zaţii în Franţa şi nu în Basarabia. ticipat la câteva şedinţe unde am audiat lecţii Î.: Ce ştiţi despre activitatea generalului pe tematica militară, chiar în prezenţa mea s-a Leonovici? citit o lecţie despre aviaţia URSS şi s-au făcut …R.: Despre Leonovici ştiu că a fost ata- calcule despre puterea ei. şat militar pe lângă guvernul României, ulte- …R.: Despre armament ştiu doar despre rior a avut relaţii cu siguranţa şi cu corpul de cel care se păstra în muzeu ca valoare muzeo- Armată nr.3, deci având o asemenea reputaţie grafică, dar ca armament de luptă el nu prezen- el nu era bine văzut de foştii ofiţeri. ta interes. Cu el întreţineau relaţii foştii membri ai …R.: Din persoanele cunoscute de Dumei de Stat: Potoţchi şi Noviţchi, care locu- mine pot nominaliza pe: Baranov Con- iau în Chişinău, unde se află în prezent nu ştiu. stantin Constantinovici, Popa Mihail Iva- La întrebarea dacă a colaborat cu serviciile novici, Craevschi Vichentii Victorovici – secrete române a negat categoric, argumentând fost locotenent-colonel. Baranov locuia pe cu aceea că a refuzat să conducă chiar regimen- str. Benderului, colţ cu str. Reniului, Craevs- tul „Gărzii naţionale”, n-a fost nici membru al chi – str. Leovei, 68. Frontului Renaşterii Naţionale. Decizia Proces-verbal (despre anunţarea capetelor de acuzare) 29.VII.1940 19.VII.1940. …Î.: Ce ştiţi despre fostul ofiţer Osmolo- Loc. de serv. Lundin vschi? tot pachetul de învinuiri: R.: Am ştiut doi fraţi Osmolovschi, unul a) activitatea în organul trădător „S. Ţ.” şi era în regimentul moldovenesc ofiţer de arti- ruperea Basarabiei de la Rusia Sovietică; lerie, al doilea slujea în armata lui Petliura, şi b) activitatea în armata albă; despre el se vorbea că în Kiev împuşca pe ofi- 386 Călăi și victime ţerii armatei ruse, acestea eu le-am auzit de la R.: Pe colonelul Movilă în cunosc de mul- colonelul Zeleneţchi Nicolai Alexandrovici, ţi ani, el a fost coleg cu fratele meu mai mare. care locuieşte la Chişinău pe str. Mihailovscaia Personal relaţii apropiate cu el n-am avut, de- şi de la Baranov Constantin Constantinovici – oarece m-am aflat în serviciu în armata româ- care locuieşte la Chişinău pe str. Bulgară, colţ nă… cu Reniului şi lucrează la executivul orăşenesc Proces-verbal inspector pentru salubritate. 1 august 1940 …R.: Ştiu că foştii ofiţeri se fereau de Nimic nou. Osmolovschi şi chiar îl blocau împiedicân- Proces-verbal du-l să aibă un serviciu. Ţin minte un caz când 3 august 1940 Osmolovschi a fost primit la primărie în secţia Î.: Ancheta dispune de date că asociaţiile de înverzire şi foştii ofiţeri au insistat ca să facă ofiţerilor din care făceaţi parte „Asociaţia ofi- un demers pentru a-l elibera din serviciu, ceea ţerilor de cavalerie”, „Uniunea ofiţerilor în rece eu am şi făcut. zervă” ducea o activitate contrarevoluţionară Proces-verbal directă. Recunoaşteţi aceste lucruri? 29/VII.1940, anchetator sergentul NKVD, R.: Asociaţia ofiţerilor de cavalerie şî i pu- Zemleak: nea scopul de reînviere a monarhiei, membrii Î.: Sunteţi acuzat că în perioada existen- ei sperau la reîntoarcerea la vechiul regim, iar la ţei Republicii burgheze Moldoveneşti aţi fost conducerea Rusiei trebuie să vină marele cneaz unul din organizatorii unităţilor militare ale Chiril Vladimirovici Romanov, care locuieşte acestei republici. Peste câtva timp după dizol- în Franţa. Despre aceste planuri de restabilire varea unităţilor militare ale Republicii Mol- a monarhiei a scris mult ziarul „Vozrojdenie”… doveneşti cu concursul D-stră a fost fondată Proces-verbal Uniunea ofiţerilor din fosta Republică Mol- 8.VIII.1940. Interogatoriul a început la dovenească, care la rândul ei promova activi- 2045 tăţi antisovietice, iar pe parcursul mai multor anchetator – locotenentul securităţii de ani aţi fost chiar membru al cârmuirii. Aflân- stat Lundin. du-vă la un post de răspundere în primăria or. …R.: În existenţa în or. Chişinău a orga- Chişinău aţi fost un executor activ al directi- nizaţiei monarhiste, contrarevoluţionare – al velor Guvernului României. Recunoaşteţi că ofiţărimii şi a ofiţărimii albe, am fost atras sunteţi vinovat? prin 1935-36 de Doroşevschi Gheorghe Nico- R.: Îmi recunosc vina doar în cazul când laevici – fost ofiţer cavalerist în armata ţaristă fiind comandant al regimentului în fosta Repu- în grad de rotmistru al regimentului de husari blică Moldovenească în 1918 eu am fost mem- Grodense, care era prin convingere un mo- bru activ al comitetului Uniunii ofiţerilor din narhist înflăcărat, lucra în Chişinău contabil fosta Republică Moldovenească, dar neg faptul în diferite firme primate. Atragerea mea s-a că în această Uniune se cultivau idei antibol- produs cam în aceste circumstanţe: Despre şevice. Aftându-mă în serviciul guvernului ro- existenţa la Chişinău a unei organizaţii con- mân la primăria Chişinău din 1927, în post de trarevoluţionare, monarhice a foştilor ofiţeri conducere, eu am implementat în viaţă toate ţarişti şi din armata albă ştiam cam de 10 ani, deciziile guvernului român referitoare la viaţa dar nu participam la activităţile lor consid- oraşului. erând că din componenţa organizaţiei noastre Î.: În ce constau legăturile D-stră cu fostul pot face parte doar ofiţeri cavalerişti. Despre colonel Movilă? existenţa la Chişinău a sus-numitei organi- 387 zaţii ştiam de la Moderan Nicolae, funcţion- rii medicale a muncitorilor. Ultimii ani a fost ar al primăriei Chişinău – ofiţer cavalerist preşedinte. Arestat. din armata ţaristă. Care m-a întrebat dacă 2. Polonschi Serghei Danilovici – colonel nu dispun de arme sau de uniforme militare în armata ţaristă, în regimentul de cavalerie, a ţariste pe care le-aşi dărui organizaţiei pentru fost persoană de încredere într-o moşie mare, muzeul lor. Eu am refuzat să-i dau ceva, asig- în organizaţia ofiţerilor ocupa un post de con- urându-l că nu dispun de arme, dar i-am dat ducere – era intendentul asociaţiei. o panglică tricoloră pentru înfrumuseţare. În 3. Doroşevschi Gheorghe Nicolaevici, această discuţie am aflat ce fel de organizaţie ofiţer cavalerist al colegiului Nicolae – hu- este aceasta, şi când mi s-a spus că este o or- sar de Grodens, a fost contabil la fabrica de ganizaţie a cavaleriştilor n-am mai continuat spirt, în 1939 lucra la Hânceşti, în asociaţia discuţia şi nici nu mi-am propus serviciile, iar ofiţerilor ocupa un post de conducere – era el nu mi-a propus să aderez. secretar. Aproximativ în 1935-36, iarna m-am 4. Siniţin Alexandru, pronumele nu-mi întâlnit cu Doroşevschi în clubul funcţionari- amintesc, colonel în armata ţaristă, într-un lor din Chişinău, aflaţi pe str. Alexandru, în regiment de cavalerie, fost inspector al poliţiei casa lui Herţa şi în discuţie cu mine Doroşevs- din Chişinău – în subordinea lui se aflau toţi chi m-a probozit de ce nu frecventez şi clubul sergenţii de poliţie din Basarabia, unde se află lor, unde se citesc lecţii pe tematică militară în prezent nu ştiu. Are vilă şi casă lângă moara despre tehnica militară modernă. Ascultând lui Zant. despre ce este vorba, despre caracterul lecţiilor 5. Popa Mihail Ivanovici – colonel, citite i-am dat acordul să frecventez clubul în- cavalerist în armata ţaristă, în ultimii ani pen- trebând când va fi lecţia ordinară pe care am şi sionar, locuia la Chişinău, ultima oară l-am frecventat-o… văzut la 1–2 iunie. …R.: Pe ce principii era constituită 6. Crjevobolotschi, numele şi pronumele această asociaţie contrarevoluţionară a foşti- mu-l cunosc, ofiţer în garnizoana locală, rot- lor ofiţeri din armata albă nu ştiu, eu personal mistru al regimentului de husari din Liubensc, n-am plătit niciodată cotizaţii, dar participam fără un serviciu permanent, trăia din mijloace- la chetele voluntare când aveau loc diverse os- le asociaţiei şi lua o masă gratuită la frăţia Al- păţuri. Ştiu că alţi membri ai asociaţiei plăteau exandru-Nevschi, locuieşte în Chişinău. regulat cotizaţii şi organizau serate, fondurile 7. Novicov Serghei Savici, ofiţer de cava- acumulate fiind orientate la consolidarea aso- lerie în armata albă, funcţionar la primărie în ciaţiei. funcţie de controlor pe perceptori, membru …R.: – Am fost scutit de cotizaţii din ca- activ al partidului „frontului renaşterii naţio- uză că printre ei eu eram singurul cavaler – Sf. nale” conducător al sectorului de funcţionari, Gheorghe. care erau mai bune plasaţi şi formau „garda”. …R.: În componenţa organizaţiei nomi- Membrii acestui sector aveau relaţii strânse cu nalizate de mine a foştilor ofiţeri din armata siguranţă plasându-le persoanele care nu erau albă şi armata ţaristă intrau următoarele per- mulţumiţi de regim. A lucrat la comitetul exec- soane: utiv, controlor la finanţe. 1. Ceremuşkin Anatolie Constantino 8. Novicov Sava – tatăl lui, fost ofiţer în vici – fost ofiţer în armata ţaristă, absolvent armata ţaristă, pensionar, locuia la Chişinău. al colegiului de cavalerie Nicolae, contabil la 9. Rogovenco Nicolae – subofiţer în ar- staţia electrică din Chişinău, la casa asigură- mata albă, funcţionar la primărie, inspector la 388 Călăi și victime secţia fiscală, la sosirea Armatei Roşii a rămas afirmă unii, şi cum au scris despre aceasta zi- în aceiaşi funcţie. Este cunoscut în primărie ca arele româneşti. cel mai bun perceptor. membru al gărzii „Fron- …R.: Pe toate aceste persoane le-am în- tul Renaşterii Naţionale”. tâlnit personal la şedinţele, seratele şi lecţiile 10. Cechir Dumitru, numele după tată organizate de asociaţia ofiţerilor, în afară de nu-l cunosc, subofiţer al armatei ţariste, con- aceasta toţi ei în diferite timpuri au fost de ser- ductor de tramvai în Chişinău. viciu în clubul nostru sau responsabili de sera- 11. Strojesco Nicolai – cornet al armatei tele noastre. ţarist, fiu de notar, cu ce s-a ocupat în ultimul Interogatoriul s-a terminat la ora 1oo timp nu ştiu, locuia la Chişinău. data de 9.VIII.1940 12. Ţvenovici Alexandru Evghenevi- Anchetator: Lundin, locotenent de secu- ci, rotmistru al armatei ţariste, a lucrat la ritate. calea ferată Chişinău, funcţionar, locuia la Proces-verbal Chişinău. 9 august 1940 13. Liubimov Anatolie, locotenent-colo- anchetator Lundin, interogatoriul a înce- nel, cavalerist, pensionar, negustor, avea un fel put la ora 22 şi 45 min. de ospătărie ce pregătea prânzuri la comandă, Î.: Ce scopuri şi sarcini îşi propunea să re- locuia la Chişinău. alizeze organizaţia contrarevoluţionară şi mo- 14. Bogdanovici Ivan, prenumele nu i-l narhistă a ofiţerilor din armata ţaristă şi arma- cunosc, rotmistru al armatei ţariste, pensionar, ta albă, care acţiona la Chişinău? locuia la Chişinău. R.: Existentă în Chişinău, organizaţia 15. Chişco, numele şi patronimicul nu-mi contrarevoluţionară, monarhistă a foştilor ofi- este cunoscut, era slujitor al cultului pe lângă ţeri ţarişti şi din armata albă îşi propunea să biserica spitalului, locuia la Chişinău. restabilească monarhia în Rusia. 16. Jelandcovschi, locotenent-colonel, …R.: Restabilirea monarhiei o conside- artilerist din armata ţaristă, a fost şef de gos- răm inevitabilă, care reieşea din situaţia in- podărie în frăţia Alexandru-Nevschi. ternă a URSS şi în baza materialelor care se 17. Semionov, numele şi patronimicul tipăreau în publicaţiile periodice albgardiste, nu-l cunosc, cornet, a fost profesor de călărie pe care le primea şi organizaţia noastră, spre pe lângă jochei clubul din Chişinău. exemplu „Vozrojdenie” – ziarul centrului alb- 18. Birma Nicolae, rotmistru al armatei gardist din Paris, „Смодис” (?) ziarul centrului ţariste şi posibil în armata albă, dar nu pot albgardist din Riga şi „Vremea” ziarul centrului afirma acest lucru, moşier, are o sută de ha de albgardist din Lituania, în care aveam încrede- pământ în judeţul Bălţi. re plenară… 19. Russo Leonid – ştabrotmistru. Ofiţer …În aceste scopuri noi ne pregăteam să din timp de război, moşier şi crescător de cai, luăm asupra noastră misiunea formării ar- locuieşte într-o moşie dinspre Orhei. matei şi postându-ne în fruntea ei să luptăm 20. Gladâşevschi – rotmistru al armatei cu bolşevismul cu arma în mână să restabilim ţariste, a fost funcţionar la calea ferată din monarhia…” Chişinău timp de doi ani, iar acum doi ani în Acest răspuns este suficient pentru a deve- urmă a fost transferat la Bucureşti. ni un bun cap de acuzare. 21. Emanuel şi Oriol – ambii, trei ani Dar de la sine înţeles că pedeapsa pentru în urmă au fost condamnaţi de autorităţile aceste năzuinţe nu poate fi alta decât cea – ca române pentru activitate bolşevică, precum pitală. 389 Anchetatorul a notat cu creion roşu un efectuată prin intermediul colonelului Fur- alt pasaj, dar gândul lui a stăruit aici. Fiind- tună, care la momentul sosirii mele în Basara- că o mai bună frază şi argument este greu de bia, de pe frontul românesc era organizatorul găsit. lui (a regimentului – Iu. C.). N-am participat Descrierea localului în care aveau loc şed- personal la procesele de unire a Basarabiei la inţele de lucru nu mai aduc acea doză de inedit. România, deoarece fiind un monarhist convins Sunt lucruri bune doar pentru cei care studiază eram de părerea şi stăteam pe poziţia „unei criminalistica operativă: Rusii unitare şi indivizibile”. Sosirea mea la „… iar mai apoi într-o încăpere special Chişinău pentru a fi numit în serviciu la reg- amenajată în casa unui membru activ al or- imentul 1-Moldovenesc era legată şi de fuga ganizaţiei Moderou Nicolae, care locuia pe mea de pe frontul românesc, unde, printre colina Buiucanilor, nu departe de orfelinatul soldaţi, erau populare dispoziţia revoluţionară, lui Balş. Încăperea era formată din două odăi, ce ameninţa să se transforme într-o răfuială cu în una din ele era organizat un muzeu în care ofiţerii. La aceasta m-a ajutat ordinul general- erau expuse arme şi uniforme militare, în ului Şcerbaciov, care a permis plecarea de pe majoritatea lor din echipamentul de cavale- front a soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni – în rie, iar în odaia a doua era o bibliotecă ce era Basarabia. alcătuită din publicaţii şi cărţi albgardiste şi Î.: Ce asociaţii contrarevoluţionare au turiste…” apărut printre foştii deputaţi ai „Sfatului Ţării” Interogatoriul s-a terminat la ora 345. şi foştii ofiţeri ai armatei moldoveneşti după Proces-verbal Unirea Basarabiei cu România? 21 august 1940 R.: După unire, imediat, foştii deputaţi ora 21oo ai „Sfatului Ţării” s-au unit într-o organizaţie Î.: La interogatoriile anterioare aţi as- cu denumirea „Asociaţia luptătorilor pen- cuns de anchetă faptul apartenenţei la „Blocul tru drepturile naţionale a Basarabiei”. Ofiţe- Moldovenesc”, organizaţie contrarevoluţion- rii fostei armate moldoveneşti s-au unit în- ară, precum şi participarea activă la procesele tr-o organizaţie numită „Societatea foştilor de dezlipire a Basarabiei de la Rusia Sovietică ofiţeri ai Republicii Moldoveneşti”. Ofiţerii şi Unirea ei cu România. Daţi nişte explicaţii din armata moldovenească în retragere sau exhaustive la aceste întrebări? în rezervă au format o organizaţie aparte R.: Membru al „Blocului Moldovenesc” numită „Uniunea ofiţerilor în retragere şi în eu n-am fost, dar ţineam legătura cu el fiind rezervă”. Din această organizaţie făceau parte comandant al regimentului 1-Moldovenesc şi unii membri din „Societatea foştilor ofiţeri naţional. În acelaşi timp eu mă situam pe din R. Moldovenească”. Toate aceste organi- poziţii monarhiste şi eram dispus duşmănos zaţii coordonau între ele activitatea lor prac- faţă de bolşevici. În funcţie de comandant al tică, antisovietică. regimentului 1-Moldovenesc am fost numit la …R.: Scopurile şi sarcinile acestor orga- 9 ianuarie 1918 de ministerul militar al „Sfat- nizaţii constau în consolidarea ocupaţiei Ba- ului Ţării”. Personal problema numirii mele în sarabiei de către România şi lupta cu mişcarea funcţie de comandant al regimentului 1-Mold- comunistă din Basarabia. ovenesc a fost soluţionată de directorul mili- Î.: Cine au fost iniţiatorii formării şi mem- tar Cojuhari, fost colonel în armata ţaristă. brii activi ai acestor organizaţii? Precizez, că numirea mea la acest post de co- R.: Fondatorii şi membrii activi ai aces- mandant al regimentului 1-Moldovenesc a fost tor organizaţii au fost membrii „Sfatului Ţă- 390 Călăi și victime rii”, luptătorii pentru libertatea Basarabiei: şi conducătorii acestor acţiuni urmau a fi pre- Pelivan – preşedinte al societăţii, Inculeţ, Bo- daţi siguranţei… gos, Neaga, Teodor, Erhan, Gherman Pântea, …Reieşind din faptul că ofiţerii fostei re- Halippa Pantelimon, Costin Ion, Sinicliu Elef- publici Moldoveneşti au muncit suficient, la fel terii, Cazacliu Vladimir, Cioban Ştefan, Văluţă ca şi deputaţii „S. Ţ.”, la problema Unirii Basa- Ion, Niţa Sergiu, Burno Vasile, Catelli Emanuil, rabiei cu România, transmiţând toată averea Păscăluţa Ion, Ciugurean, Buzdugan, Crihan, armatei Moldoveneşti armatei române, am în- Buruiană ş.a. Toţi foşti membri ai „Sfatului Ţă- aintat următoarele cerinţe: r i i ”. a) fixarea unei solidarităţi frăţeşti între Iniţiatori şi membri activi ai formării so- ofiţerii din Basarabia şi restul ofiţerilor din toa- cietăţii „Foştilor ofiţeri ai R. Moldoveneşti” tă ţara. sunt: Popa Mihail, Pascăluţa Ion, Bogos Di- b) formarea din elemente basarabene şi mitrie, Chironanu Mihail, Donici Nicolae (a româneşti a unei stânci de granit împotriva decedat), Dumbravă Efrem (a decedat), An- URSS-ului. dronachi Gheorghe, Dacino Ivan, Ţanţu Va- Introducerea stării excepţionale în Basa- sile – a decedat, Ştirbeţ Luca, Cazacliu Ghe- rabia. Aceste acţiuni au fost înfăptuite până orghe, Sârbu Gheorghe, Urlescu Ion, Leviţchi în ultimele zile, adică până la venirea Armatei Constantin, Berezovschi Andrei, Răţoi Ilie, Po- Roşii. pescu Ion, Tcacenco Filipp, Botizaru (probabil Interogatoriu terminat la ora 3oo Botizatu) Gheorghe, Ştirbu Vasile, Gomza Sosi 22 august patru (S o s i p a t r u), Livovschi Vladimir, Vo- anchetator Lundin ropaev, Popa Alexei, Teodorescu Vladimir şi Proces-verbal eu – Gurschi S. V. 27 august 1940 Iniţiatori şi membri activi ai asociaţiei Interogatoriul a început la 1310 „Uniunea Ofiţerilor în retragere şi în rezer- În acest interogatoriu i se cere să confirme vă” au fost: Bogos Dimitrie, Donici, Şiro- că membrii activi ai asociaţiei cavaleriştilor au nanu, Doncilo, Andronachi, Urlescu, Sârbu fost: Gheorghe, Dubibrou, Ioviţchi, Răţoi, Bere- Dobrovolschi Grigore, Movilă Vladimir, zovschi, Sârbu Victor, Donici Petru, Popescu Stoianov Vladimir. Ion, Hudzinschi Ion, Stelian – medic veteri- Interogatoriul s-a sfârşit la ora 1445 nar al oraşului, şi eu – Gurschi Semion Va- Anchetator Lundin. silevici. La pag. 90 din vol. II al dosarului cu nr. …R.: Membrii organizaţiilor contrare- 25 175 (pe care scrie dosar penal, iar pe primul voluţionare sus-numite aveau programele lor, volum scrie („o rastrele” – adică condamnare conform cărora ei organizau adunări anuale la moarte prin împuşcare) este anexată decizia sau extraordinare. La aceste adunări făceau din 7 septembrie 1940 de a anexa documente- propagandă împotriva URSS. Aşa spre exem- le extrase din dosarul personal la documentele plu: la şedinţa ofiţerilor în rezervă şi în retrage- anchetei. re, care a avut loc în toamna anului 1933 în lo- Şi aici este anexată decizia primarului mu- calul „Jochei Clubului” a fost adoptată decizia nicipiului Chişinău nr. 501, din 26 septembrie care îl obliga pe fiecare membru al societăţii să 1938, de a-l numi subdirector, cl.II. facă muncă activă pentru depistarea şi demas- Tot aici e anexată o listă de documente carea persoanelor care duc propaganda revolu- care se păstrau în arhiva „Siguranţei-Chişinău” ţionară în rândul maselor truditoare, iniţiatorii şi care au nimerit în mâinile sovieticilor. An- 391 chetatorii utilizau aceste informaţii operative pând cu anul 1918 şi până la sosirea Armatei împotriva arestaţilor. Roşii a propagat în Basarabia activitatea con- Şi precum agentura siguranţei funcţiona trarevoluţionară. impecabil, numărul rapoartelor este impresi- Fiind colonel în 1 armată moldovenească onant – 15 (numai în cazul acestei organiza- (aşa scrie – Iu. C.) în 1918, împreună cu trădă- ţii). torii din „S. Ţ.” a participat la dezlipirea forţată La 10 septembrie 1940 lui S. Gurschi i-au a Basarabiei de la Rusia Sovietică şi unirea cu fost prezentate dosarele acumulate de anchetă. România. A luptat împotriva mişcării revolu- La 12 septembrie 1940 a fost formulată ţionare… decizia de acuzare pentru cazul nr. 46 de acu- …A fost membru a trei formaţiuni alb- zare a lui: gardiste (aici anchetatorii scriu minciuni cu 1. Ceriomuşchin Anatolie Constantino- încrâncenare – Iu. C.). vici, … Vina şi-a recunoscut-o. (Dar parcă 2. Gurschi Semion Vasilevici, exista o altă posibilitate?). 3. Dobrovolschi Grigore Evghenievici La 11 septembrie a fost întocmită lista ce- (Toţi – art. 54-4; 13 şi 11 C.P. al RSS Uc.) lor care urmau să fie duşi în judecată ca acuzaţi 4. Doroşevschi Grigore Nicolaevici (54 p. şi care erau 6 la număr, fiind deţinuţi ai peni- 4, 13 şi 11), tenciarului NKVD din Chişinău, iar martorii 5. Bogdanovici Ivan Ivanovici (54. p. 1-a- şi ei în mare parte erau deţinuţi în acelaşi pe- 4; 13 şi 11), nitenciar: 6. Stoianov Vladimir Nicolaevici, 1. Popescu Ion V. 7. Crjivoblaţcogo Constantina Alexandro- 2. Bâcov I. I. vici (ambii 54-13 şi 11). 3. Tcacenco F. M. În luna iulie a.c. în Comisariatul Aface- 4. Popa M. I. rilor Interne al RSS Moldoveneşti au fost fur- 5. Movilă V. F. nizate informaţii că pe teritoriul Basarabiei a 6. Maidaniuc A. F. existat o organizaţie albgardistă, contrarevo- 7. Maderou L. V. (str. Sadovaia, 42) luţionară şi monarhistă, care se numea „Nico- 8. Maderou A. N. (tot acolo) laevscoe cavaleriiscoe obedinenie”, în compo- 9. Siabro A. F. (Leovscaia, 101) nenţa căreia intrau ofiţeri ai armatei ţariste şi 10. Krat N. S. (Jucovschi, 11). ai armatei albe. La 14 septembrie 1940 procurorul militar, Activiştii acestei organizaţii monarhis- jurist militar de gr.I Miliţin a decis ca concluzia te, albgardiste şi contrarevoluţionare au acti- de acuzare formulată de locotenentul NKVD, vat cu începere din 1927, lucrând împotriva Lundin, să fie confirmată ca act de acuzare. URSS… Procesul verbal … 2) Gurschi Semion Vasilevici, 1885, al Şedinţei pregătitoare care a avut loc la originar din s. Durleşti, jud. Chişinău, Basa- 30 septembrie 1940. rabia, până la arestare a fost şef de secţie la Preşedinte: jurist militar de brigadă – primăria or. Chişinău, fost locotenent-colo- Zonov; membrii: jurist militar de brigadă: Us- nel în armata ţaristă şi colonel în armata albă, tiujaninov şi Grigorenco. moldovean, supus român, fără de partid, că- Raportor-interimar al procurorului mili- sătorit. tar al Districtului Militar Odesa – jurist militar Este acuzat pentru faptul că fiind dispus de brigadă – Kotreţki. duşmănos împotriva puterii sovietice, înce- Coreportor – Grigorean. 392 Călăi și victime …Au determinat că: Actul de acuzare să fie confirmat. Acuzaţii să fie ju- decaţi de Tribunalul Militar: Ceriomuşkin, Gurschi şi Bog- danovici, conform articolelor: 54-4; 54-13 şi 54-11:… Şedinţa să fie închisă, fără apărare, fără martori. La 16 octombrie 1940 şi-a ţinut şedinţa Tribunalul Militar. Procesul verbal a consemnat: şedinţa este în teritoriu. Preşedinte – Zonov membri – Grigorenko şi Krugleak secretar – Gruzinschi, jurist, gr. III. Şedinţa începe la ora 1045. R.: Capetele de acuzare le înţeleg. Mă consider vinovat. Doresc să depun mărturii. p. 132: R.: Mărturiile depuse de mine le confirm parţial… p. 140L: În asociaţie am intrat în 1936, dar membru am fost puţină vreme… Rog judecata sovietică să primească regretele mele şi să fie îngăduitoare cu mine. La orele trei tribunalul a Actul despre executarea condamnărilor la moarte plecat să se hotărască pentru ultima decizie. Pentru noi este important faptul că La ora 17 şi 40 min. este anunţată sentinţa bolşevicii nu i-au cruţat nici peste 20 de ani pe şi ordinea prezentării cererilor de casare. foştii ofiţeri din armata albă ori pe foştii ofiţeri La 1745 şedinţa Tribunalului este declarată din armata ţaristă. închisă. La 16 octombrie 1940, Gurschi S. V. a Sentinţa pentru toată echipa a fost una – semnat chitanţa despre citirea actului de con- împuşcare. damnare. Juriştii se pot discurca în codurile penale La 29 octombrie 1940, cele 7 cereri de ale vremii şi descifra articolele: 54-13, în refer- casare a dosarului şi de anulare a pedepsei au ire la art. 54-2, în baza art. 54-4 ş.a. ajuns la judecătoria supremă a URSS. 393 La 22 noiembrie 1940, Colegiul Militar al judecătoriei supreme a URSS în numele a trei jurişti: Orlov, jurist de divizie Romanâcev, jurist de divizie Dimitriev, jurist de divizie. a luat decizia finală: 1) Ceriomuşchin Anatolie Constantino- vici 2) Gurschi Semion Vasilevici 3) Bogdanovici Ivan Ivanovici 4) Crjivoblaţchi Constantin Alexandro- vici – art.: 54-13; 54-4 şi 54-11 5) Dobrovolschi Grigore Evghenevici 6) Doroşevschi Gheorghe Nicolaevici 7) Stoianov Vladimir Nicolaevici – 54-4 şi 54-11: Anatolie Ceriomușchin să fie împuşcaţi şi confiscată averea per- sonală. 10. Corpul de cadeţi şi Colegiul de Cava- La 21 decembrie 1940, Prezidiul Sovie- lerie tului Suprem al URSS a pus în discuţie cere- 11. – rile de graţiere. Dar decizia a fost aceeaşi: să 12. În familia lui porucic. rămână în vigoare decizia tribunalului mili- 13. – tar. 14. – La 27 decembrie 1940, interimarul Comi- 15. În armata ţaristă din 1898 până în sarului Afacerilor Interne RSSM, locotenen- 1918 în grad de colonel tul major de securitate Mordoveţ, a expediat 16. În armata albă a lui Denichin din 1918 tribunalului din Odesa, juristului de brigadă până în 1920 Zontov o scrisoare în care anexa actul despre 17. nu figurez îndeplinirea sentinţei. 18. n-am participat Gurschi Semion a fost împuşcat la 19. n-am fost judecat 26.XII.1940. 20. n-am participat Dosarul nr. 46 (25 175 mai târziu) 21. soţia: Ceriomuşchina Ecaterina Vladi- 1. Ceriomușchin mirovna, 1885, casnică. 2. Anatolie Constantinovici Arestat la 13 iulie 1940 la Chişinău / Îm- 3. 1879, Odesa puşcat la 26.XII.1940 la Chişinău. 4. or. Chişinău, Sadovaia, 56 Dosarul 46 (25 175) 5. Contabil 1. Dobrovolschi 6. Staţia electrică a Chişinăului, Contabil 2. Grigore Evghenevici tehnic. 3. 1874, s. Alexandrovca, reg. Dneprope- 7. N-am fost membru de partid trovschi 8. rus 4. Chişinău, str. Izmail 9. – 5. salahor (fost rotmistru de cavalerie) 394 Călăi și victime 6. n-am lucrat nicăieri. În 1939 am fost 8. - muncitor agricol la o vie din şoseaua Hân 9. română ceşti 10. studii medii, Corpul de cadeţi 7. membru de partid n-am fost 11. din funcţionari 8. ucrainean 12. tata: grefier, mama: casnică 9. română din 1940 13. n-am, birjar, controlor la autobuz, şef 10. gimnaziul din Dnepropetrovsc şi de garaj Colegiul de Cavalerie din Elisavetgrad în 14. avere n-am avut, ofiţer în armata 1896. ţaristă în grad de rotmistru 11. liber profesionist 15. din 1910 până în 1917, rotmistru 12. tata care a murit se ocupa cu agricultu- 16. n-am slujit ra, avea în posesie 300 deseatine 17. n-am fost 13. M-am aflat în emigraţie în România, 18. n-am participat or. Chişinău 19. n-am fost judecat 14. în regimentul de cavalerie Lubenschi, 20. nu am aderat la Chişinău în grad de vahmistru 21. tata a decedat 15. În regimentul Lubenschi, vahmistru mama a decedat 16. în armata albă n-am slujit soţia: Racovscaia Antonina Pavlovna, 41 17. am fost în rezerva armatei române de ani, locuitoare a satului Buda, plasa Călăraşi, 18. n-am participat jud. Chişinău 19. n-am fost judecat Copii n-am 20. membru de partid n-am fost fraţi: n-am 21. tata a decedat în 1904, a fost mic mo Arestat la 21 august 1940 / Împuşcat la 26 şier decembrie 1940. mama a murit * * * soţia: Gazaţcaia Ana Rafoilovna, 48 de 1. Krjivoblodski ani – învăţătoare 2. Constantin Alexandrovici Copiii sunt ai soţiei de la alt soţ 3. n. 1888, or. Kazani, gub. Kazani fraţi: Dobrovolschi Vasile Evghenevici 4. or. Chişinău, str. Peiriiscaia, nr. 9 Dobrovolschi Ivan Evghenevici 5. muncitor Dobrovolschi Dimitrie Evghenevici 6. fără calificare sora: Nadejda 7. Frontul Renaşterii Naţionale din 1939 toţi au rămas în URSS şi despre ei nu ştiu 8. – nimic. 9. Cetăţenia română din februarie 1940 A fost arestat la 25 iulie 1940 la Chişinău. / 10. Studii medii militare – corpul de ca- Împuşcat la Chişinău la 26.XII.1040. deţi din Sumse şi Colegiul de Cavalerie în 1911 * * * şi şcoala militară din Ananievsc în 1914 1. Doroşevschi 11. – 2. Gheorghii Nicolaevici 12. Tata a fost ofiţer în armata ţaristă, co- 3. 1891, Varşovia lonel 4. s. Buda, volosti Calaraşi, jud. Chişinău 13. O casă veche în Chişinău, 5. Contabil am fost muncitor la diverse munci 6. Moşia lui Şmidt, vechil 14. a) n-am avut avere 7. fără de partid b) am făcut serviciul în armata ţaristă 395 * * * 1. Bogdanovici 2. Ivan Ivanovici 3. n. 1882, or. Kiev 4. or. Chişinău, Buiucanschii spusc, str. Bugos, casa 2, ap. 4 5. n-am profesie 6. am lucrat la primărie perceptor, din 1937 pensionar 7. fără de partid 8. - 9. cetăţean român 10. studii medii, şcoala reală din Varşovia 11. din funcţionari 12. Tata a fost judecător de pace la Hotin 13. a) n-am avut b) preceptor la primărie 14. a) n-am avut b) am slujit în armata ţaristă în grad de rotmistru 15. din 1903 până în 1917 în grad de ştabs-rotmistru 16.16. Am fost mobilizat în armata lui De- Vladimir Stoianov nichin 2-3 luni în 1921 17.n-am fost 15. din 1914 până în 1917, am făcut servi- 18.n-am participat ciul ca ştabs-rotmistru – comandant de pluton 19.n-am fost supus judecăţii 16. din decembrie 1919 până în iunie 20. nu 1920, în grad de ştabs-rotmistru – intendent în 21. tata a murit; mama a murit armata lui Vranghel soţia: Nedelniţcaia Dora Ivanovna, 50 de 17. n-am fost la evidenţă ani, casnică, locuieşte: Buiucanschii spusc, str. 18. n-am participat Bugos, c.2, ap. 4 19. n-am fost supus judecăţii Fraţi: Purie Pulheria Ivanovna, 48 de ani, 20. în 1939 am fost membru al Frontului Kiev, str. Sascevscaia, casa 25, ap. 12 Renaşterii Brajnicova Ecaterina Ivanovna, 65 de ani, 21. Tata: Alexandru Zigmundovici a dece- or. Belgrad, Iugoslavia dat în 1922, în or. Odesa. Bogdanovici Constantin Ivanovici, mama: Ana Carlovna conform informaţi- or.Rovno, reg. Cernigov, str. Jeleznaia, nr. 4 ilor în 1934, a locuit la Rostov, la o nepoată Arestat la 20.VIII.1940. / Împuşcat la soţia: Sofia Condratovna a decedat în 1940 26.XII.1940, Chişinău. copii: nu-s fraţi: n-am * * * Arestat la 3 august 1940 / Împuşcat la 1. Stoianov 26.XII.1940 la Chişinău. 2. Vladimir Nicolaevici 396 Călăi și victime 3. n. 1881, or. Chişinău 15. din 1898 până în 1918, locotenent-co 4. Chişinău, str. Bulgară, 11 lonel 5. vinificator şi livădar 16. n-am făcut serviciul 6. - 17. ofiţer în rezervă al armatei române 7. fără de partid 18. n-am participat 8. - 19. nu 9. cetăţean român / fără paşaport 20. nu 10. studii medii: gimnaziul din Chişinău 21. tata: decedat; mama: decedată şi Şcoala (Colegiul) de Cavalerie soţia: divorţat 11. din funcţionari fiul: Nicolai, 27 de ani, în Franţa, face ser- 12. tata a fost şef de secţie la direcţia viciul în armata franceză în grad de… (indis- pământ a guberniei Basarabia. Mama – cas- cifrabil) nică Fraţi: Stoianov Pavel Nicolaevici, 65 de 13. avere n-am avut ani, proprietar de casă, str. Sadovaia 60 ori 70, m-am ocupat de vii şi livezi din Chişinău 14. a) am avut 10 deseatine de pământ Arestat la 12.VII.1940. / Împuşcat la b) am fost locotenent-colonel în armată 26.XII.1940, Chişinău.

Un crâmpei din viața familiei Stoianov de până la 1940 397 Pan Halippa și KGB-ul murit prind glas, anchetatori teribil de serioşi şi cruzi îşi arată toată viclenia în întrebări is- coditoare ori se întrec între ei în completarea spaţiilor libere lăsate special în procesele-verbale ca, obţinând semnătura anchetaţilor, să-i poată şantaja. Răzbate din tremurul acelor pagini şi lumina demnităţii unor oameni care nu se lăsau intimidaţi de nici o ameninţare, deşi aveau toa- tă certitudinea că destinul nu le lasă nici o şan- Pan. Halippa să de supravieţuire… Legendele sunt dulci, dar mai de preţ pen- Instaurarea în 1946 a regimului prosovie- tru noi e totuşi gustul peliniu al adevărului, tic în România i-a provocat mari suferinţe. care se mai ascunde în dosarele cu menţiunea În 1950 este arestat şi condamnat la 2 Strict secret. ani închisoare (Sighet). În 1952 este transmis Unul dintre lectorii dosarului lui Pan. autorităţilor sovietice la Chişinău, unde este Halippa la finele tomului trei, răspunzând par- ţinut în puşcăria KGB din Chişinău şi unde i se că la întrebarea interioară: ... a păstra volumul cer dovezi că Unirea Basarabiei cu România nu sau a-l distruge, a scris cu buchii măşcate şi s-a făcut legitim. S-au făcut presiuni să recu- oblice: Prezintă valoare pentru istorie! noască că a colaborat cu siguranţa, cu serviciile Din dosarul nr. 6253, început la 30 martie secrete străine, că a complotat împotriva statu- şi încheiat la 25 mai 1952. lui sovietic prin formarea Comitetului de aju- „Astăzi anul una mie nouă sute cincizeci torare a refugiaţilor transnistreni. Trei volume şi doi, din luna martie ziua 26 (douăzeci şi şase) masive se păstrează astăzi în Arhiva Serviciului Proces-verbal de Informaţii şi Securitate din RM şi prezenta- Subsemnatul locotenent Bogza Ion şi loc. rea lor este, de fapt, o operă aparte. maj. Dimitrescu Gheorghe din partea grăniceri- Dosarul lui Pan. Halippa demult a deve- lor români şi din altă parte reprezentanţii grăni- nit o legendă. Cele trei mape mari împestriţate cerilor sovietici maior Sîdnic şi sub. colonel Po- de ştampile şi semnături păreau să nu mai aibă pov am încheiat prezentul act pentru predarea şansa de a fi citite decât de cei al căror serviciu individului Halippa Pan.telimon născut în anul îi obligă să cunoască în detalii epocile apuse. 1883, luna august I, în comuna Cubolta-Bălţi, Dar s-a produs un miracol, au scrâşnit nemul- URSS. ţumite uşile blindate ale arhivelor secrete şi Împreună cu individul se predă şi obiectele dosarele bine păstrate şi-au făcut loc pe mese- personale ca, lingerie, haine diferite şi una le cercetătorilor. Odată cu ele prind să reînvie servietă maro precum şi un buletin biroul evenimentele de odinioară, martori, care au populaţiei-vechi nr. 429; 59. 398 Călăi și victime În timpul predării a subsemnatului din chiar prin persoana şi mărturiile unuia dintre partea grănicerilor români nu am avut nici o preşedinţii acestui for. pretenţie. c) un moment important ţine de atenţia ci- Drept pentru care am încheiat prezentul titorului, care e obligat să sesizeze şi să memo- proces verbal spre cele legale. Actul s-a încheiat rizeze zilele şi orele când era interogat Halip- în trei exemplare în limba română.” pa. Aranjarea acestor cifre ne demonstrează că Nici chiar cele mai secrete servicii nu sunt asupra acestui om în etate se exercitau presiuni în stare să-şi păstreze pentru vecie, neatinse, fizice, psihice şi morale. secretele. Timpul, ca un şperaclu, descuie cele Dacă unele răspunsuri vor trezi nedume- mai zăvorâte uşi şi tainele tainelor devin nou- rirea unor cititori, îi rugăm să fie indulgenţi tăţi cotidiene. şi îngăduitori, căci în cele din urmă acest ro- Ferm convinşi de acest adevăr, publicăm man-biografie în interogatorii va da răspun- suita de „interviuri”, de serviciu, îndemnân- suri complete la toate întrebările. du-vă să le citiţi atent şi să vă imaginaţi întoc- (Iurie Colesnic, Literatura şi arta, nr. 8, 18 mai cadrul în care s-a purtat discuţia şi, toto- februarie 1993.) dată, să nu uitaţi să puneţi semnele respective *** în cazurile când anchetatorii sunt prea zeloşi Aprobat de ministrul securităţii de stat al sau atribuie anchetaţilor fraze care nu le apar- R.S.S. Moldoveneşti ţin. Strict secret *** 27 martie 1952 „Dosarul nr. 6253 Mandat Pan.telimon Halippa (de reţinere) Împreună cu individul se predă şi obiec- or. Chişinău tele personale ca: lengerie, haine diferite şi una Eu, şeful secţiei nr. 1 din serviciul nr. 5 al servietă maro, precum şi un buletin biroul po- M.S.S. R.S.S.M. – căpitanul Şcviro, cercetând pulaţiei – vechi nr. 429259. materialele cu privire la – În timpul predării subsemnatul din partea Halippa Pan.telimon Nicolaevici, născut grănicerilor români nu am avut nici o preten- în 1883, originar din s. Cubolta, r-nul Bălţi, ţie. R.S.S.M., moldovan, supus român, cu studii Drept pentru care am încheiat prezentul superioare. proces-verbal spre cele legale. Actul s-a înche- Am determinat: iat în trei exemplare în limba română. Halippa P.N. este suspectat în săvârşirea Semnătura predatorului Semnătura unei crime conform art. 54-4 al codului penal primitorului al R.S.S.U. şi conform articolului 98 din codul Notă: procesual penal al R.S.S.U, până la elucidarea a) s-a păstrat ortografia originalului; tuturor circumstanţelor – b) ţinem să atragem atenţia cititorului la Am hotărât: câteva momente-cheie. La ziua transmiterii A-l reţine pe Halippa Pan.telimon Nico- cetăţeanului român Pan. Halippa autorităţilor laevici pe un termen de 48 de ore. sovietice, el nici nu era, nici n-a fost cetăţean Urmează semnăturile (căpitan Şcviro, al acestui stat. Mandatul de arestare i-a fost subcolonel Ivanov). prezentat post-factum, adică regizorii acestui P.S. Jos cu mâna lui Halippa scrie: Manda- spectacol trebuiau să facă ce vor şti, numai să- tul mi-a fost prezentat astăzi, 28 martie, 1952, şi atingă scopul – compromiterea Sfatului Ţării la ora 0,25 minute. Pan.t. Halippa 399 Comentarii necesare fost adoptată hotărârea despre răpirea şi ali- Faptul că între timpul reţinerii şi momen- pirea fostei Basarabii la România regală şi în tul prezentării mandatului de arestare a apărut acest scop s-a adresat către guvernul român cu o pauză ne face să emitem două presupuneri: rugămintea de-a introduce armatele în scopul una legată de momentul psihologic şi de in- înăbuşirii activităţii revoluţionare în Basarabia. timidare a celui arestat, care în cazul lui Pan. Armatele contrarevoluţionare au înăbuşit Halippa nu putea să aibă mare efect, deoare- răscoala din oraşul Chişinău condusă de tova- ce el nu era un novice în camerele închisori- răşul Kotovski. lor. În Rusia ţaristă stătuse închis o vreme în Pentru trădarea intereselor muncitorilor renumitul penitenciar moscovit Butâki, iar în şi ţăranilor din Moldova Halippa P. a primit 50 România postbelică fusese închis la Sighetul deseatine de pământ şi postul de ministru pe Marmaţiei. Deci, pentru el veşnica problemă lângă guvernul român. care-i frământă pe toţi cei reţinuţi „De ce-am Continuându-şi activitatea contrarevolu- fost arestat?” nu avea acea încărcătură demora- ţionară, Halippa a organizat elementele antiso- lizatoare pe care mizau călăii. vietice, care au fugit din U.R.S.S. în Comitetul A doua supoziţie este legată de unele fisuri refugiaţilor, folosindu-i în scopuri subversive în regia de predare a lui Pan. Halippa autorită- împotriva Uniunii Sovietice, contribuind activ ţilor sovietice. Probabil, ideea aceasta a fost o la pregătirea şi înfăptuirea agresiunii Româ- improvizaţie a vreunui şef şi fidelii săi subal- niei fasciste în 1941 şi organizând aşa-numita terni n-au reuşit să pună la punct scenariul Transnistrie în scopul răpirii teritoriului sovie- şi nici acoperirea juridică pentru fărădelegile tic până la Bugul de Sud, anexându-l României. proiectate. Tărăgănarea prezentării mandatu- Am decis: lui de arestare trebuia să dea călăilor timpul Halippa Pan.telimon Nicolaevici să fie necesar pentru a-şi regrupa forţele şi a se pre- arestat şi percheziţionat. găti de lungile interogatorii... Urmează semnăturile: Adjunctul şefului *** secţiei nr. 5 IVANOV Dosarul nr. 6253 Aprobat de şeful secţiei nr. 5 MOCALOV Pan.telimon Halippa (3) Scurte note: Mandat a) Reţinem atenţia cititorului asupra datei (de arest) arestării – 27 martie. Măreaţa zi a Unirii pes- 27 martie 1952 te 34 de ani coincide cu ziua arestării. Jocurile or. Chişinău destinului sunt imprevizibile... Subsemnatul, locotenent-colonelul Iva b) Nici la momentul arestării călăii nu nov, adjunctul şefului secţiei nr. 5 a C.S.S. al erau decişi pe care cale să apuce. Au schiţat trei R.S.S.M., luând cunoştinţă de materialele legate direcţii principale: activitatea în Sfatul Ţării, de activitatea criminală a lui Halippa Pan.te- Comitetul refugiaţilor transnistrieni şi a treia limon Nicolaevici, născut în 1883, originar din direcţie aleasă în chip speculativ, ţinând cont satul Cubolta, raionul Bălţi, R.S.S.M., moldo- de atitudinea faţă de inamicul răpus, este în- vean, supus al României, cu studii superioare. vinuirea de creare a Transnistriei şi extinderii Am constatat: teritoriilor româneşti până la Bug. Calculul an- Halippa Pan.telimon în 1917 a participat chetatorilor era elementar – în cele trei puncte activ la crearea guvernului contrarevoluţionar acuzatul oricând poate fi încâlcit, derutat şi, în Moldova, numindu-l Sfatul Ţării, la şedin- oricum s-ar apăra, măcar una din cele trei învi- ţele căruia şi cu participarea lui nemijlocită a nuiri se va confirma şi tot nu va avea scăpare... 400 Călăi și victime *** Maşina de represalii era pusă în funcţiune. Decizie *** (despre alegerea măsurilor represive) CHESTIONARUL arestatului 27 martie 1952 Numele de familie, prenumele, patroni- or. Chişinău mul: Halippa Pan.telimon Nicolaevici. Subsemnatul, locotenent-colonelul Ivanov, Anul şi locul naşterii: 1883, s. Cubolta, adjunctul şefului secţiei nr. 5 a CSS al RSSM, r-nul Bălţi, RSSM. luând cunoştinţă de activitatea criminală a lui Locul de trai până la arest: Bucureşti (Ro- Halippa Pan.telimon Nicolaevici, născut în 1883, mânia) originar din s. Cubolta, r-nul Bălţi, RSSM, mol- Profesia: Învăţător. dovean, supus al României, cu studii superioare. Serviciul permanent şi ocupaţiile de până Am determinat: la arest: La Bucureşti am activat în presă, pu- Halippa P.N. este suspectat în săvârşirea blicist. unor crime conform art. 54-4 al CP RSSU şi lu- Naţionalitatea: Român. ând în consideraţie că el ar putea să se ascundă Cetăţenia: Română. de organele de anchetare şi cele judiciare, şi în Apartenenţa de partid: Fără de partid. baza articolelor 143, 145 şi 156 ale CPP RSSU – Studiile: Superioare. Am hotărât: Trecutul social şi politic: Provine dintr-o Pentru a evita eschivarea de la anchetă şi familie de ţărani (dascăl). judecată, a alege drept măsură de reprimare Antecedente penale: Nu a avut nici o con- pentru Halippa P.N. detenţiunea, fapt care va fi damnare în trecut (din afirmaţiile lui). anunţat arestatului, luându-i-se semnătura sub Participarea la războiul pentru apărarea această decizie. patriei: N-am participat. Conform articolului 144 al CPP RSSU, co- Aflarea pe teritoriul ocupat de inamic: pia deciziei să fie trimisă procuroruluiş i apoi Am locuit la Bucureşti în anii 1941–’44, am ac- transmisă şefului închisorii pentru a fi anexată tivat în presă. la dosar. Componenţa familiei: Tata e mort. Mama Semnăturile: Ivanov, Mocealov e moartă. Soţia: Halippa Eleonora Iurie, 1886, Această decizie mi-a fost adusă la cunoş- casnică, or. Bucureşti. Copiii: Halippa Radu tinţă la 30 martie 1952. Pan.telimon, 1921, inginer-constructor, or. Bu- Semnătura: Pan. Halippa. cureşti. Sora: Constantinovici Natalia Nicolae, Şi tot în aceeaşi zi a fost eliberat manda- 1881, casnică, or. Bucureşti. tul nr. 50, din 30 martie 1952, pe numele lui Portretul verbal: 1. Statura mică (115- Ponomariov, pentru arestarea lui Halippa Pan. 164 cm) 2. Corpul slab 3. Umerii lăsaţi în jos telimon Nicolaevici. 4. Gâtul scurt 5. Părul cărunt 6. Ochii căprui Arestarea a fost sancţionată de procurorul 7. Faţa ovală 8. Fruntea înaltă 9. Sprâncenele RSSM Osipov, consilier juridic, cl. III, şi minis- late şi arcuite 10. Nasul: mare, subţire, drept, trul CS RSSM ridicat la bază 11. Gura mică 12. Buzele sub- Pe verso e semnătura lui Halippa care ţiri 13. Bărbie proeminentă 14. Urechile mari, confirmă că a luat act de acest mandat. aplecate-n părţi la modul normal 15. Particu- Deci, omului aflat în închisoare i se elibe- larităţi semnificative: O cicatrice în frunte 16. rează formal un mandat de arestare prin care Alte particularităţi şi obiceiuri: N-are 17. Când e înştiinţat că e arestat, pentru a i se spulbera a fost arestat: 30 martie 1952, mandatul nr. 50 orice îndoieli... 18. Motivul arestării: Decizia despre alegerea 401 măsurilor represive din 27 martie / III-52 19. Î.: Care vă este adevăratul nume de fami- Cine l-a înmatriculat: Secţia de anchetare a lie? CSS RSSM. R.: Numele meu de familie este Halippa, Ancheta a fost îndeplinită în închisoarea numele Pan.telimon, patronimul Nicolae. CSS RSSM, or. Chişinău. Î.: Aţi purtat şi alte nume de familie? Comentarii necesare: R.: Da, începând cu anul 1906 m-am ocu- a) Ritmurile de anchetare a inculpatului pat de creaţia literară, colaborând un timp la Halippa erau foarte sporite. Decizia de arestare ziarele Basarabia, Viaţa Basarabiei, Adevărul a fost luată la 27 martie, interogatoriile au în- Bucureştiului, Cronica Bucureştiului, Viaţa Ro- ceput la 28 martie, mandatul de arestare a fost mânească în care erau tipărite versurile mele, eliberat la 30 martie. Se vede că cineva de la diferite articole cu caracter politic, semnate cu securitate sau din altă instituţie de stat miza pe pseudonimele Pintilie Cubolteanu şi P. Basara- nişte rezultate uşoare, acest bătrân putea deveni beanu. o carte mare în mâna cuiva. Dar, spre necazul Î.: Studiile dumneavoastră? anchetatorilor, lucrurile au evoluat nefavorabil R.: În 1912 am absolvit Universitatea din anume pentru ei, căci experimentatul politici- Iaşi, unde am studiat la facultatea de istorie şi an Pan. Halippa s-a dovedit a fi mult prea tare filologie. pentru modesta lor pregătire profesională, ba- Î.: Cu ce v-aţi ocupat după absolvirea Uni- zată mai mult pe metodele fizice de anchetare. versităţii? Adică, pumnul era mai mare decât capul... R.: După absolvirea Universităţii am locu- b) Bănuiesc că după completarea anche- it la Chişinău, ocupându-mă de creaţia literară, tei Pan. Halippa a înţeles definitiv că scăpare mai bine zis de publicistică. uşoară din această casă de stat nu poate exista. Conform înţelegerii cu administraţia gu- Odată ce l-au înscris cu atâta uşurinţă în rân- bernială locală, am scris în limba rusă cartea dul criminalilor înseamnă că totul a fost cântă- Istoriceskoe proşloe Besarabii şi în limba româ- rit din timp. nă Geografia Basarabiei, care au şi fost editate. *** După aceasta, în colaborare cu Simion Dosarul nr. 6253 Murafa şi Nicolae Alexandri din 1913 am în- Pan.telimon Halippa (5) ceput editarea lunară a unei reviste – Cuvânt Procesul-verbal al interogatoriului moldovenesc, şi după aceasta a unei gazete cu 28 martie 1952, or. Chişinău, R.S.S.M. acelaşi nume, tirajul căreia atingea cifra de 20 Şeful secţiei nr. 3 a secţiei de anchetare 000 de exemplare. M.S.S. R.S.S.M., locotenent-colonelul Vladi- Concomitent scriam articole care erau ti- mirschi l-a interogat pe reţinutul – Halippa părite nu numai în ziarul şi revista Cuvânt mol- Pan.telei Nicolaevici, 1883, originar din satul dovenesc, dar şi în ziarele Adevărul, Dimineaţa, Cubolta, raionul Bălţi, R.S.S.M., moldovean, Cronica, precum şi în revista Viaţa româneas- supus român, cu studii superioare, locuieşte la că, publicaţii ce apăreau la Bucureşti (Româ- Bucureşti, str. Donici 32. nia) şi la Iaşi. Interogatoriul este dus în limba moldove- Î.: Ce orientare aveau aceste articole? nească prin mijlocirea traducătorului secţiei de R.: În articolele mele care erau plasate în anchetare M.S.S. R.S.S.M., locotenentul Rotari, ediţiile sus-numite oglindeam viaţa economică care a fost preîntâmpinat de responsabilitate şi culturală a Basarabiei, adică starea de îna- conform articolului 38 CP RSSU. poiere şi oprimare a culturii naţionale de către Interogatoriul a început la ora 20 şi 30 min. Guvernul ţarist. 402 Călăi și victime În esenţă aceste articole aveau un caracter 29 martie 1952 naţionalist, în ele eu demonstram necesitatea or. Chişinău unirii Basarabiei la România. Interogatoriul a început la ora 11 şi 40 min. Î.: Adică sunteţi românofil. Nu-i şa a? (acelaşi traducător – Iu.C.) R.: Desigur, eu am fost românofil şi la for- Î.: – Care era situaţia dumneavoastră în marea concepţiilor mele un mare aport l-au adus partidul eserilor? relaţiile mele cu eserul, publicistul şi scriitorul R.: – Am făcut parte din partidul eserilor României Zamfir Arbore, social-democratul din Basarabia începând cu anul 1906 şi până în Rakovski, profesorul Axinte Frunză şi publicis- 1919 şi participam activ la şedinţele comitetu- tul Dobrogeanu-Gherea, pe care l-am cunoscut lui basarabean care îşi avea sediul la Chişinău. în timpul studiilor mele la Universitatea ieşeană. În 1906 am fost ales delegat la primul con- Î.: Din ce partide aţi făcut parte? gres al partidului eser, care urma să se desfă- R.: Din 1906 până în 1919 am fost mem- şoare în Finlanda, însă când am sosit la Mos- bru al partidului eserilor, mai apoi am fost cova, unde urma să aflu parola şi să primesc unul dintre organizatorii şi ideologii partidului documentele necesare pentru a pleca peste ho- ţărănist şi până nu demult, desigur, am activat tare, am fost arestat de jandarmi la unul dintre energic în cadrul acestui partid. membrii organizaţiei moscovite, al cărui nume Interogatoriul s-a încheiat la ora 24:00. nu mi-l amintesc. În timpul percheziţiei au gă- Scurte note. sit la mine nişte foi volante şi din cauza lor am 1. În lucrarea lui I. Hangiu Dicţionar al fost arestat, ţinut pentru câteva luni în închi- presei literare româneşti (Bucureşti, 1987) pu- soare şi trimis mai apoi în Chişinău unde am blicaţiile Adevărul Bucureştiului şi Cronica Bu- fost pus în libertate. cureştiului nu figurează; presupunem că, fiind Deşi eram supravegheat de jandarmi, emoţionat, Pan. Halippa a confundat ceva în după eliberare mi-am restabilit relaţiile cu par- numele periodicelor pomenite. tidul eserilor, participând activ la munca de 2. Ce este un interogatoriu? Un interviu organizare. forţat, când unul nu doreşte să spună tot ce Î.: – Cu alte cuvinte, aţi fost unul dintre ştie, pe când partea adversă e curioasă la ma- membrii conducători ai partidului eser? Recu- ximum, deoarece îşi construieşte acţiunile vii- noaşteţi acest fapt? toare anume pe aceste mărturisiri. R.: – În principiu da, deoarece misiunea De aici şi bunăvoinţa şi îndemnul spre mea era să creez în Basarabia organizaţii ale destăinuire şi finele accentuări ale filoromânis- eserilor. Eu personal întreţineam legătura cu mului, naţionalismului, a apartenenţei la miş- reprezentanţii de partid din judeţele Orhei, carea eserilor şi la cea ţărănistă. În jurul acestor Bălţi, Soroca şi altele, prin intermediul cărora noduri se va închega dosarul în cauză. se şi făcea munca de organizare şi cooptare a 3. Impresionează în mod deosebit în des- noi membri în partidul care se numea Uniunea tăinuirile lui Halippa seninătatea şi depănarea Ţărănească. biografică atât de necesară pentru cunoaşterea Î.: – Adică aţi creat în Basarabia organiza- activităţii acestui mare om. ţia eserilor? *** R.: – Da, în oraşele şi satele Basarabiei au Dosarul nr. 6253 fost formate comitete ale organizaţiei eserilor, Pan.telimon Halippa (6) altfel spus, „uniuni ţărăneşti” prin intermediul Procesul verbal al interogatoriului lui cărora până la revoluţia din februarie 1917 se şi Halippa Pan.telei Nicolaevici făcea toată activitatea. 403 Î.: – Care era scopul lor? De două ori m-am întâlnit cu Troţki în R.: – Până în februarie 1917 Uniunea Ţă- casa lui Zamfir şi am discutat cu el despre miş- rănească era orientată spre atragerea în rându- carea de eliberare naţională din Basarabia. rile partidului a noi membri, iar după revoluţia Î.: – După aceasta v-aţi mai întâlnit cu el? din februarie am activat pentru realizarea pro- R.: – Mai târziu nu m-am întâlnit şi nici gramului eserilor. relaţii cu el n-am întreţinut. Î.: – Susţinând politica Guvernului Provi- L-am văzut din nou la primul congres al zoriu condus de eserul Kerenski? sovietelor. R.: – Da, Uniunea Ţărănească susţinea po- Î.: – Aţi participat la lucrările anteparla- litica externă şi internă a guvernului condus de mentului? Kerenski. R.: – Nu. După terminarea primului con- În aprilie-mai 1917 a avut loc primul congres m-am mai aflat timp de 2-3 luni în Pe- gres al Uniunii Ţăranilor din Basarabia, care a tersburg, am participat la demonstraţia din ales delegaţi pentru primul congres al soviete- iunie 1917 de la mormântul victimelor revo- lor din Rusia, congres ţinut în luna iunie ace- luţiei şi împreună cu alţi membri ai delegaţiei laşi an la Petersburg. noastre mergeam la uzine unde aveau loc mi- Î.: – Numiţi delegaţii? tinguri la care Arman, Botnariuc, luând cuvân- R.: – Din delegaţia aleasă să participe la tul, îndemnau muncitorii să înceteze grevele, primul congres făceau parte: subsemnatul, Ru- să susţină Guvernul Provizoriu. dev, Arman, Botnariuc, Domuşci şi alţii, nu- La sfârşitul lui August delegaţia noastră mele cărora nu le mai ţin minte. s-a îndreptat spre Chişinău şi la lucrările ante- Î.: – Şi aţi participat la lucrările acestui parlamentare n-a participat. congres? Interogatoriul a luat sfârşit la ora 17 şi 40 R.: – Participând la şedinţele congresului, min. am susţinut platforma lui Kerenski şi Cernov, A interogat: Vladimirski care cereau vot de încredere pentru Guvernul Scurte comentarii Provizoriu. a) Acest interogatoriu, care a încăput în Eu, împreună cu alţi membri ai delegaţiei trei pagini, a fost luat timp de şase ore. Un bă- noastre, am susţinut propunerea de a exprima trân de aproape şaptezeci de ani este pus să-şi vot de încredere Guvernului Provizoriu şi ne- amintească lucruri şi evenimente de la desfăşu- cesitatea continuării războiului. rarea cărora au trecut mai bine de patruzeci de În unele chestiuni delegaţia noastră l-a ani. Dar ce să-i faci, dacă îţi trebuie, îţi amin- susţinut pe Troţki, care luase cuvântul de ne- teşti, iar dacă nu, ei te pot face să-ţi aminteşti numărate ori la acest congres. – acestea erau principiile, tactica şi strategia Î.: – În ce chestiuni? celor ce interogau. R.: – Nu pot să-mi amintesc. b) Pan. Halippa urmează în timpul răs- Î.: – Personal l-aţi cunoscut pe Troţki? punsului doar linia schiţată de întrebare. Este R.: – Da. În 1910 în legătură cu colabora- evident că anchetatorul vrea să demonstreze rea mea la ziarul Adevărul Bucureştiului (?), un că acesta a fost un lider al eserilor, un prieten timp oarecare am stat la Bucureşti. al troţkiştilor, duşmanii de temut ai puterii Locuiam la Zamfir Arbore cu care eram sovietice. Pentru cel interogat aceştia nu sunt prieteni şi la el am făcut cunoştinţă cu Troţki. duşmani, psihologic el îşi divizează activitatea Locuia şi el în Bucureşti, era în relaţii cu Zam- în două etape: de până la revoluţie şi de după, fir Arbore, îl vizita uneori. deci aceştia fac parte din cunoştinţele sale de 404 Călăi și victime până la revoluţie şi nu pot fi periculoşi pentru Î.: – Vorbiţi mai concret! Ce indicaţii aţi dânsul. Anchetatorul vede lucrurile mai sim- primit? plu şi nu împarte timpul în perioade, ci caută R.: – În conformitate cu indicaţiile pri- materiale compromiţătoare, dar nu pentru a-i mite de la Kerenski şi Aksentiev noi urma să demonstra ceva acuzatului, ci pentru a-şi justi- desfăşurăm munca de organizare a organelor fica postul şi existenţa. autoadministrării locale, să obţinem majorita- c) Adevărul Bucureştiului – probabil, e tea în sovietele muncitorilor şi ţăranilor prin vorba despre ziarul Adevărul ce apărea la Bu- intermediul cărora să promovăm politica Gu- cureşti (1888-1952). vernului Provizoriu de coaliţie, să organizăm *** susţinerea de către populaţie a Guvernului Dosarul nr. 6255 Provizoriu, continuarea războiului, precum Procesul-verbal al interogatoriului şi pregătirea şi desfăşurarea alegerilor pentru 31 martie 1952 Adunarea Constituantă. Interogatoriul a început la ora 10 şi 20 Concomitent, Aksentiev ne sugera că tre- min. buie să atragem în Uniunea Ţăranilor din Ba- Î.: – Precizaţi, câtă vreme v-aţi aflat la Pe- sarabia noi membri, mărind astfel numărul tersburg după terminarea lucrărilor congresu- membrilor de partid. lui I al sovietelor? Î.: – Şi aţi întreprins anumite acţiuni în R.: – Am vorbit deja despre faptul că ma- această direcţie? joritatea delegaţilor la congresul I al sovietelor R.: – Desigur. După revenirea la Chişi- din Rusia erau eseri, menşevici şi reprezen- nău m-am ocupat de crearea organelor autoa- tanţi ai diferitelor partide burgheze şi aceştia dministrării locale, cu atragerea în Uniunea au acordat vot de încredere Guvernului Pro- Ţăranilor a noi membri, cooptându-i prin in- vizoriu, iar eu împreună cu ceilalţi membri ai termediul comitetelor locale, cu propagarea Uniunii Ţăranilor din Basarabia, timp de 2-3 platformei eserilor şi încercând să conving po- luni după terminarea lucrărilor, am stat la Pe- pulaţia că Guvernul Provizoriu are nevoie de tersburg pentru aplicarea politicii de împăciui- sprijinul nostru. torism cu burghezia. În curând la Chişinău au sosit emisarii Delegaţia noastră s-a întors la Chişinău pe lui Kerenski – Inculeţ Ivan Constantinovici şi la sfârşitul lui august 1917. Erhan Pan.telimon Vasilievici, împreună am Î.: – Cu cine dintre membrii Guvernului şi pregătit convocarea congresului al II-lea al Provizoriu şi liderii partidului eserilor aţi avut Uniunii Ţăranilor din Basarabia. întâlniri înainte de a reveni la Chişinău? La pregătirea congresului ne-au ajutat co- R.: – Înainte ca delegaţia noastră să se misariatele judeţene şi guberniale, organe cre- îndrepte spre Chişinău, eu şi alţi membri ai ate de Guvernul Provizoriu. Uniunii Ţăranilor din Basarabia am fost în au- În septembrie-octombrie 1917 la Chişi- dienţă la şeful Guvernului Provizoriu, eserul nău şi-a desfăşurat lucrările congresul al II-lea Kerenski, şi am mai avut o întâlnire cu liderul al Uniunii Ţăranilor din Basarabia, la care au partidului eserilor – Aksentiev. participat mai bine de 600 de delegaţi. Î.: – Ce fel de întâlniri au fost acestea? După raportul meu privind lucrările con- R.: – În timpul întâlnirilor avute cu Keren- gresului I al sovietelor din Rusia, politica Gu- ski şi Aksentiev am primit indicaţii cum să pu- vernului Provizoriu, evenimentele curente şi nem mai bine la cale munca organizatorică pe reforma agrară, asigurarea armatei cu alimen- teritoriul Basarabiei. te, congresul şi-a exprimat solidarizarea cu po- 405 litica Guvernului Provizoriu şi a ales delegaţi care erau şi organe ale autoadministrării loca- pentru Adunarea Constituantă. le şi care au susţinut ideea Sfatului Ţării, înce- Însă această delegaţie, din care făceam pând să aleagă deputaţii. parte şi eu, n-a mai putut pleca la Petersburg, În luna octombrie 1917, după o muncă căci s-a declanşat revoluţia din octombrie, Gu- activă de organizare la Chişinău şi-a desfăşurat vernul Provizoriu a fost răsturnat şi puterea de lucrările Congresul Militar. La acest congres am stat a trecut în mâinile sovietelor. fost invitat şi eu, am luat cuvântul din partea Interogatoriul a fost întrerupt la ora 17:00. Uniunii Ţăranilor, propunând crearea Sfatului A interogat Vladimirski. Ţării şi alegerea deputaţilor pentru acest for. Comentarii necesare: După luarea mea de cuvânt, conducătorul a) Acest interogatoriu a fost luat după o Comitetului ofiţerilorş i soldaţilor din Chişinău, pauză de o zi. Ca să-l ţină pe cel interogat mai Pântea Gherman Vasilievici, a comunicat că, aproape de temă, Vladimirski îl repezeşte, ce- chipurile, a fost primită o telegramă din par- rându-i informaţie concretă. Şase ore de inte- tea şefului Guvernului Provizoriu de coaliţie – rogatoriu au încăput în două pagini de text. E Kerenski – în care acesta susţine ideea creării prea puţin. Probabil, ceea ce a fost mai inte- Basarabiei Autonome şi organizarea armatei resant n-a nimerit în aceste pagini. Subiectul naţionale şi a dat deja indicaţii despre trimite- politic al interogatoriului îl interesa pe anche- rea unităţilor moldoveneşti la Chişinău. tator, el a şi fost păstrat, restul s-a topit între Î.: – O asemenea telegramă a fost într-ade- pereţii camerei de anchetare. văr primită din partea Guvernului Provizoriu? b) Informaţiile furnizate de Pan. Halippa R.: – Nu. Telegrama a fost fabricată de se suprapun celor comunicate de Ion Inculeţ în Pântea Gherman, deoarece nu putea fi vorba memoriile sale O revoluţie trăită. Comparaţia e despre nişte tratative duse cu Guvernul Provi- necesară, deoarece unii se îndoiesc de obiecti- zoriu. Ştiind bine intenţiile şi scopurile urmă- vismul memoriilor lui Inculeţ. rite de guvern, nici el, nici alţii nu ar fi tratat *** asemenea probleme. Dosarul nr. 6253 Această telegramă ne-a permis să activi- Pan.telimon Halippa (8) zăm munca de creare a Sfatului Ţării, să lucrăm 2 aprilie 1952 intens la Congresul Militar, să atragem de par- (Începutul interogatoriului în numărul tea noastră şi alte partide şi organizaţii. trecut) Î.: – Aţi participat nemijlocit la ticluirea R.: – ... În luna septembrie 1917 a fost telegramei? convocat al doilea congres al Uniunii Ţăranilor R.: – Nu, n-am participat. unde eu am ţinut un referat despre momentul Întocmirea acestei telegrame a fost întru istoric actual, despre participarea la primul totul iniţiativa lui Pântea Gherman, dar, aflând congres al Sovietelor, despre politica internă şi ulterior despre aceasta, am încuviinţat acest externă a Guvernului Provizoriu şi am pus din gest al lui. nou problema privind necesitatea organizării Î.: – Cu ce partide aţi colaborat în munca Sfatului Ţării şi această propunere a fost susţi- de organizare a Sfatului Ţării? nută de majoritatea delegaţilor. R.: – Cu partidul burghezo-naţional din În aceeaşi perioadă, cu concursul Uniunii Basarabia, numit şi Blocul Partidului Moldove- Ţăranilor şi prin participarea nemijlocită a li- nesc, al cărui ideolog şi conducător a fost Peli- derilor acestui partid Codreanu Ivan, Inculeţ van Ivan Gheorghievici şi care susţinea platfor- Ivan, au fost organizate congresele în judeţe, ma Uniunii Ţăranilor şi hotărârile Congresului 406 Călăi și victime Militar şi eu ţineam legătura cu el în scopul R.: – În timpul pregătirilor legate de con- pregătirii Sfatului Ţării, participam la congre- vocarea Sfatului Ţării a fost creat aşa-numitul sele acestui partid. Bloc Moldovenesc la care au aderat Partidul Na- Concomitent au avut loc congresele pro- ţional-Burghez condus de Pelivan Ivan Ghe- naţionale ale studenţilor, învăţătorilor, clerului, orghievici, Ciobanu Ştefan, Ţanţu Vasile, Co- la lucrările cărora am participat şi eu ca unul mitetul de Odesa condus de Pântea Gherman dintre animatorii ideii creării republicii auto- şi Cijevschi, clerul condus de preotul Baltaga nome şi a organului său – Sfatul Ţării – şi în Alexandru şi Uniunea Ţăranilor condusă de acele condiţii nu dezvăluiam adevăratele mele mine, Inculeţ Ivan şi Pan.telei Erhan. intenţii. Î.: – Cui îi aparţine ideea creării unui ase- Interogatoriul s-a terminat la ora 4 şi 30 menea bloc? min. R.: – Iniţiativa creării Blocului Moldove- 3 aprilie 1952. nesc a pornit din partea liderilor partidelor po- Scurte comentarii: menite aici, şi anume: Pelivan Ivan, Gherman, a) Dintre toate cele mărturisite de Pan. Inculeţ Ivan, Erhan Pan.telei, Cattelly Emanuil Halippa în acest interogatoriu reţinem două şi eserului Buzdugan. momente principiale. Primul ţine de lozinca Î.: – Personal, ce contribuţie aţi avut la bolşevicilor despre dezlipirea Basarabiei de la crearea Blocului Moldovenesc? imperiul rusesc. Al doilea moment ţine de tele- R.: – Am participat activ la crearea Blo- grama lui Gherman Pântea, fapt care sublinia- cului Moldovenesc, deoarece eram unul dintre ză o trăsătură specifică oricărui om politic – în liderii Uniunii Ţăranilor şi fiindcă crearea blo- politică valorează numai rezultatul final, adică cului coincidea cu convingerile mele politice. scopul scuză mijloacele... Î.: – În virtutea căror convingeri? b) Ultima frază din interogatoriu aparţine R.: – Fiind eser, eram predispus pentru re- evident celor care îl interogau, locotenent-co- laţii împăciuitoare cu burghezia şi optam pen- lonelului Vladimirschi şi ajutorului Procuro- tru crearea unui stat burghezo-democratic. Am rului R.S.S.M. Sajin... fost şi sunt şi astăzi duşmănos puterii sovietice. *** Desigur, vestea despre biruinţa sovietelor Dosarul nr. 6253 în Rusia şi succesul partidului bolşevic a fost 5 aprilie 1952 primită cu ostilitate de mine şi de conducătorii or. Chişinău partidelor pomenite mai sus. Procesul-verbal al interogatoriului Î.: – Ce reprezenta acest Bloc Moldove- Î.: – Precizaţi data deschiderii primei şe- nesc? dinţe a Sfatului Ţării. R.: – În Blocul Moldovenesc au intrat par- R.: – Deschiderea Sfatului Ţării – Sovet tidele şi organizaţiile care aveau o poziţie ostilă Stranî din Basarabia a avut loc în luna noiem- partidului bolşevic şi deputaţilor revoluţio- brie 1917. nari – soldaţi, muncitori şi ţărani. Î.: – Aţi fost delegat în Sfatul Ţării? Acest bloc îşi punea sarcina să creeze re- R.: – Da, am fost. publica autonomă Basarabia pe principii bur- Î.: – Din partea cărui partid? gheze; ulterior, prin intermediul Sfatului Ţării, R.: – Am fost ales delegat în Sfatul Ţării de în care avea majoritatea de voturi Blocul Mol- congresul al doilea al Uniunii Ţăranilor. dovenesc, a înfăptuit unirea Basarabiei cu Ro- Î.: – De ce nu pomeniţi nimic despre apar- mânia, care era de fapt scopul final al activităţii tenenţa la Blocul Moldovenesc? blocului. 407 Interogatoriul a fost întrerupt. ghez Pelivan Ivan Gheorghievici, cele ale lui A interogat Vladimirski Erhan Pan.telei Vasilievici, unul dintre condu- Scurte note cătorii Uniunii Ţăranilor, ale lui Emanuel Ca- Acesta este unul din primele interogatorii telly, conducător al „Comitetului ofiţerilor şi în care anchetatorul măsluieşte fără pic de jenă soldaţilor moldoveni din Odesa”, ale lui Ţanţu răspunsurile şi dă persoana anchetată drept Vasile de la „Comitetul militar din Chişinău”, duşman făţiş al puterii sovietice. ale clericilor Baltaga Alexandru şi ale altor Cursivitatea răspunsurilor lui Pan. Halip- membri ai Blocului Moldovenesc şi altor gru- pa derutează ancheta, deoarece urmează ferm pări naţionale. o singură linie, de parcă toată viaţa s-a pregătit Toţi deputaţii care făceau parte din aşa-nu- pentru o asemenea anchetă. mitul Bloc Moldovenesc au susţinut propunerea În procesul-verbal nu găsim indicată ora lui Inculeţ Ivan de a crea o republică autonomă începutului şi sfârşitului interogatoriului, dar burghezo-democratică şi, totodată, îşi expri- faptul că a fost scurt ne face să credem că an- mau atitudinea ostilă faţă de puterea sovietică. chetatorul nu era inspirat şi şi-a luat o pauză În acest fel se punea problema creării unui pentru meditaţii. parlament al Basarabiei, temperând astfel miş- *** carea revoluţionară care lua avânt şi anihilând Dosarul nr. 6253 rolul pe care îl juca în viaţa ţinutului sovietul 7 aprilie 1952 din Chişinău de deputaţi ai muncitorilor, ţăra- Interogatoriul s-a terminat la ora 2 şi 40 nilor şi soldaţilor. min. Personal am luat cuvântul la această şe- Î.: – Ce rol a jucat aşa-numitul Bloc Mol- dinţă a Sfatului Ţării, fiind de acord cu plat- dovenesc în dezlipirea Basarabiei şi alipirea sa forma Blocului Moldovenesc şi susţinând ideea la România? creării unei republici autonome. R.: – Precum am arătat anterior, în no- În acelaşi timp am declarat că, după cum iembrie 1917 s-a deschis prima sesiune a Sfatu- ne-a comunicat şeful administraţiei oraşului lui Ţării. Preşedinte a fost desemnat cel mai în Chişinău, Smidt Aleksandr, guvernul burghez etate deputat – Nicolae Nicolaevici Alexandri, al Ucrainei şi-a manifestat intenţia de a ocupa care ne-a şi felicitat cu această ocazie. Basarabia şi, pornind de la aceasta, n-am ex- După aceasta a luat cuvântul unul din li- clus faptul că pentru a restabili ordinea pe teri- derii Uniunii Ţăranilor, Inculeţ Ivan Constan- toriul Basarabiei şi pentru menţinerea ei vom fi tinovici, care a analizat situaţia curentă, refe- nevoiţi să solicităm ajutorul guvernului Româ- rindu-se la evenimentele ce s-au desfăşurat în niei. Majoritatea delegaţiilor, membrii Blocului Rusia după biruinţa revoluţiei proletare din Moldovenesc au susţinut luarea mea de cuvânt. octombrie şi instaurarea puterii sovietelor. Ex- Acesta a fost primul pas privind alipirea primându-şi atitudinea ostilă faţă de partidul Basarabiei la România, fapt ce corespunde bolşevic, el a declarat următoarele: „Pentru a platformei politice a Blocului Moldovenesc. scăpa de ciuma bolşevică care s-a extins aproa- Scurte note: pe pe întreg teritoriul Rusiei şi a pătruns până Ne-am obişnuit cu unele intervenţii ale şi în Basarabia, noi trebuie să ne unim şi să anchetatorilor în textul mărturiilor lui Halip- creăm Republica Autonomă”, desigur se avea în pa. Acest moment este evident în clipele când vedere o republică burghezo-democratică. securistul vrea să retuşeze unele atitudini ale Un caracter analogic au avut şi luările de inculpatului, atribuindu-i expresii străine unui cuvânt ale liderilor Partidului Naţional-Bur- om care n-a locuit şi n-a cunoscut un mediu 408 Călăi și victime specific, sovietic, cu un limbaj poluat de slo- dificile din ţară, a dezordinei, creşterii avântu- ganuri, lozinci, stereotipuri pseudopatriotice. lui revoluţionar, guvernul a luat toate măsurile Evident că aceste procese-verbale, nimerind pentru a instaura „ordinea şi liniştea”, a crea sub ochii şefilor, trebuiau să-i impresioneze. armata. Dar rezultatele scontate n-au fost ob- Alt moment care trebuie să ne reţină aten- ţinute şi de aceea consideră necesar a începe ţia e acel ce ţine de ameninţarea din partea tratativele cu guvernul României în vederea Ucrainei. Este o cheie şi un argument. acordării unui ajutor militar sau, altfel vorbind, *** a alipirii Basarabiei la România. Dosarul nr. 6253 Toţi membrii Blocului Moldovenesc, inclu- Pan.telimon Halippa siv subsemnatul, am acceptat propunerea lui (continuare) Pelivan şi s-a adoptat hotărârea că la tratative- După adoptarea legii privind crearea Re- le cu regele şi guvernul României ce urmau să publicii Autonome Basarabene şi după ce au aibă loc la Iaşi, unde îşi aveau pe atunci reşe- fost citite telegramele de felicitare, a fost ales dinţa, vor merge Pelivan, Ţanţu Vasile şi Anton preşedintele organului legislativ al Basarabi- Crihan. ei – Sfatul Ţării. În acest post a fost desemnat La finele lui decembrie 1917 ei au plecat la Inculeţ Ivan Constantinovici, ca vicepreşedinte Iaşi, unde timp de câteva zile s-au purtat trata- am fost ales eu, iar ca secretari: Buzdugan Ivan tive secrete cu guvernul românesc, care au avut Alexandrovici şi Miserov Dmitri (Kristo) Ale- un rezultat pozitiv. xandrovici. Î.: – Vorbiţi-ne la concret despre rezulta- A fost ales şi confirmat guvernul Basara- tele acestor tratative. biei: R.: – Conform acordului încheiat de re- 1. Prim-ministru – Erhan Pan.telei Vasi- prezentanţii Blocului Moldovenesc, la 13 ianua- lievici. 2. Ministru al afacerilor externe – Pe- rie armatele române au intrat pe teritoriul Ba- livan Ivan Gheorghievici. 3. Ministru al aface- sarabiei. rilor interne – Cristea Vladimir. 4. Ministru al Pelivan, Ţanţu şi Crihan au venit la Chişi- agriculturii – Catelly Emanoil (?) 5. Ministru al nău, împreună cu oaspeţii români. industriei şi comerţului – Chiorescu Vladimir În scopul evitării unor posibile incidente (?) 6. Ministru al învăţământului public – Cio- cu sovietele muncitorilor, ţăranilor şi soldaţi- banu Ştefan şi alţii pe care la moment nu mi-i lor, a nemulţumirii maselor de oameni ai mun- amintesc. cii, Sfatul Ţării a făcut cunoscut că armatele După terminarea lucrărilor primei sesiuni române au doar scopul de a-şi păzi depozitele a Sfatului Ţării şi proclamarea declaraţiei cu militare, iar guvernul român nu se va amesteca privire la formarea guvernului Republicii Au- în treburile Basarabiei. tonome Basarabene, la începutul lui decembrie Î.: – Se ştie însă, că chiar în prima zi de 1917 a avut loc consfătuirea conducătorilor ocupaţie armatele române, cu susţinerea dum- partidelor şi organizaţiilor care făceau parte neavoastră, au desfiinţat sovietele de deputaţi din Blocul Moldovenesc, consfătuire convocată ai muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor şi s-au de fapt clandestin, astfel încât chestiunea exa- răfuit cu deputaţii... minată n-a fost prezentată în presă. R.: – Este adevărat. La această consfătuire prim-ministrul După venirea armatelor române, sovietele Pelivan Ivan Egorovici (Gheorghievici – n.n.) de deputaţi ai muncitorilor, ţăranilor şi solda- (greşeală, de fapt – ministrul de externe) a co- ţilor au fost alungate, conducătorii lor şi alte municat celor prezenţi, că din cauza situaţiei persoane prorevoluţionare au fost arestate şi 409 executate. La lichidarea mişcării revoluţionare b) Numind componenţa guvernului, au luat parte guvernul şi Sfatul Ţării. Totul se Halippa probabil că a uitat unele amănunte, înfăptuia cu ajutorul lor. unele nume. Spre a evita confuziile, pentru cei Î.: – Cu ce scop? interesaţi facem trimiteri la următoarele edi- R.: – La începutul lui martie 1918 ne-am ţii: Petre Cazacu Moldova dintre Prut şi Nistru deplasat la Iaşi pentru a duce tratative cu gu- 1812-1918 (Chişinău, 1992); Alexandru Bobei- vernul român în vederea stabilirii condiţiilor că Sfatul Ţării (Chişinău, 1993). În orice caz, de alipire a Basarabiei la România: preşedinte- Catelly şi Chiorescu n-au avut posturi ministe- le Sfatului Ţării – Inculeţ Ivan Constantinovici, riale în acel guvern. subsemnatul, vicepreşedinte, prim-ministrul c) O descoperire plăcută, ideea chemării ales la 24 ianuarie 1918 în locul lui Pelivan, lui Stere aparţine lui Halippa. care se îmbolnăvise, doctor Ciuhureanu Dani- *** el şi ministrul învăţământului Ciobanu Ştefan 8 aprilie 1952 Nicolaevici. Interogatoriul a început la ora 8:00. Delegaţia noastră a fost primită de Î.: – Precizaţi, vă rog, când anume a votat prim-ministrul A. Marghiloman şi de mem- Sfatul Ţării actul său trădător? brii guvernului. În timpul acestor tratative am R.: – După o anumită activitate pregăti- convenit că alipirea Basarabiei la România se toare, desfăşurată de Sfatul Ţării şi organele va face menţinând pentru un anumit timp or- autoadministrării locale, la 27 martie 1918 s-a ganele autoadministrării – Sfatul Ţării, înfăp- deschis şedinţa organului legislativ Sfatul Ţării, tuind reforma agrară şi prin participarea ba- la care a şi fost pusă problema alipirii Basarabi- sarabenilor la lucrările parlamentului român. ei la România. Ne-am înţeles ca la o nouă sesiune a Sfatului Cu câteva zile mai înainte de deschiderea Ţării să fie adoptat actul cu privire la alipirea sesiunii Sfatului Ţării, subsemnatul şi Inculeţ Basarabiei la România. Ivan Constantinovici i-am trimis o telegramă Afară de aceasta, la propunerea mea gu- prim-ministrului al României, A. Marghilo- vernul român a permis venirea la Chişinău a man, invitându-l să participe la lucrările sesi- unuia dintre liderii Partidului Liberal, profeso- unii. El a şi sosit la Chişinău pentru a da citire rul Stere, pentru a fi introdus în componenţa legii semnate de Ferdinand I privind alipirea Sfatului Ţării şi a grăbi astfel alipirea României Basarabiei la România. la Basarabia (aşa e în original – red.). În momentul deschiderii şedinţei Sfatului După încheierea tratativelor, Inculeţ a Ţării Marghiloman se afla în biroul preşedin- vizitat ambasadele Angliei, Americii, Franţei, telui Inculeţ şi atunci am propus legea privind Italiei şi a obţinut aprobarea lor în vederea dez- alipirea Basarabiei la România, a urmat o scur- lipirii Basarabiei. tă discuţie şi legea a fost adoptată, după care el Î.: – Personal aţi participat la tratativele cu a fost invitat în sală, unde, salutând deputaţii, a aceste ambasade? dat citire legii regale. R.: – Nu, Inculeţ a fost de unul singur la Astfel au luat sfârşit şedinţele Sfatului Ţă- aceste ambasade şi ne-a informat despre rezul- rii după care a urmat o paradă militară a uni- tatele tratativelor. tăţilor româneşti dislocate în oraşul Chişinău. Scurte comentarii Tot atunci am expediat o telegramă rege- a) Pan. Halippa argumentează bine pozi- lui României. La 29 martie 1918, subsemnatul, ţia Blocului Moldovenesc şi necesitatea chemă- ca vicepreşedinte, aflat în componenţa unei rii armatelor române. delegaţii formate din: preşedintele Inculeţ, de- 410 Călăi și victime putatul Stere, prim-ministrul Ciuhureanu, mi- Este foarte interesantă şi informaţia cu nistrul de externe Pelivan, ministrul de interne privire la manifestările de la Iaşi prilejuite de Cristea şi alţi membri ai Guvernului, am sosit Unire. la Iaşi la invitaţia regelui României, pentru a *** participa la solemnităţile desfăşurate cu ocazia Dosarul nr. 6253 alipirii Basarabiei la România. (Decizie privind formularea acuzării) La gară am fost întâmpinaţi de membrii 9 aprilie 1952 or. Chişinău, RSSM Parlamentului României. Şeful secţiei nr. 3 a serviciului de urmări- Ulterior, la Mitropolia condusă pe atunci re penală al MSS al RSSM, locotenent-colonel de Pimen, a fost ţinut un tedeum la care a asis- Vladimirski, luând cunoştinţă de materialele tat şi regele României Ferdinand I, iar după dosarului nr. 6253 şi ţinând seama de faptul că aceasta a avut loc o paradă militară. Halippa Pan.telimon Nicolaevici se demască La sfârşitul paradei, am fost invitaţi la un suficient ca fiind unul dintre liderii partidului dineu la care A. Marghiloman şi Inculeţ au eserilor şi ţărăniştilor, iniţiator al formării pe făcut schimb de felicitări, iar subsemnatul, la teritoriul Basarabiei a unui guvern contrare- propunerea reginei României, a ţinut o cuvân- voluţionar, numit Sfatul Ţării şi aflându-se în tare de pe balconul regal în faţa locuitorilor ie- funcţia de vicepreşedinte, iar mai apoi chiar de şeni, vorbind despre aprobarea de către Sfatul preşedinte al acestui guvern, a fost unul dintre Ţării a actului alipirii Basarabiei la România. organizatorii dezlipirii Basarabiei şi unirii sale Îmi mai amintesc că la orele opt după-ma- cu România şi, totodată, a înăbuşit mişcarea să s-a produs o manifestare prilejuită de alipi- revoluţionară, a colaborat cu serviciile secrete rea Basarabiei la România, iar în dimineaţa ur- străine, a dus o activitate subversivă împotriva mătoare ne-am întors la Chişinău. Uniunii Sovietice, conducându-ne de articolul În aceeaşi zi a avut loc şedinţa Sfatului Ţării 126 din CPP al RSS Ucrainene la care am dat citire telegramei semnate de rege- Hotărăşte: le României, prim-ministrul Marghiloman, mi- A-l trage la răspundere pe Halippa Pan. tropolitul Pimen şi alţii, în care eram felicitaţi telimon Nicolaevici în calitate de inculpat con- cu ocazia adoptării legii privind Unirea. form articolelor 54-4, 54-6 şi 54-11 din CP al Î.: – Ulterior aţi alipit Basarabia la Româ- RSSU, fapt anunţat inculpatului sub semnătură nia fără nici un fel de condiţiuni? pe această decizie. R.: – În toamna lui 1918 am fost ales pre- Decizia mi-a fost comunicată la 9 aprilie şedinte al Sfatului Ţării şi potrivit cu înţelegerea 1952. avută cu guvernul României, la 27 noiembrie Pan. Halippa 1918, din iniţiativa mea, a fost adoptată legea Comentarii necesare privind unirea necondiţionată a Basarabiei şi În această etapă ancheta a găsit de cuviin- dizolvarea Sfatului Ţării. ţă să încheie primul cerc, formulând motivele Interogatoriul a fost suspendat la ora 15 şi acuzării. Există în acuzare şi un moment foarte 30 min. A interogat: locotenent-colonelul Vla- dificil, strecurat pentru obţinerea semnăturii şi dimirski. pentru a-i găsi alte capete de acuzare. O frază Scurte note: obişnuită la prima vedere: „A colaborat cu ser- Descriind şedinţa din 27 martie, P. Halippa viciile secrete străine, a dus o activitate subver- îşi asumă toate activităţile şi propunerile, „uitând” sivă împotriva Uniunii Sovietice...”, dar care în să-i pomenească pe V. Cijevschi, Ion Buzdugan, fond, conform Temisei sovietice, echivalează C. Stere. Este încă o dovadă de mare bărbăţie. cu pedeapsa capitală... 411 *** Î.: – Cum aţi fost răsplătit pentru activita- Dosarul nr. 6253 tea trădătoare de răpire a Basarabiei de la Rusia Proces-verbal Sovietică? 11 aprilie 1952, or. Chişinău. Interogato- R.: – Eu, ca unul dintre iniţiatorii alipirii riul a început la ora 12:00 Basarabiei la România, după săvârşirea acestui Interogatoriul s-a terminat la ora 3:00. act am fost decorat de regele României cu un Î.: – Precizaţi data alegerii Dumneavoas- orden care mi-a fost înmânat la Iaşi în timpul tră în funcţia de preşedinte al Sfatului Ţării. festivităţilor organizate cu acest prilej. R.: – În toamna anului 1918, la sesiunea Festivităţile respective au fost organizate care a avut loc prin luna septembrie am fost la 29 sau la 30 martie 1918. Ulterior am fost de- ales preşedinte al Sfatului Ţării şi, precum am corat cu al doilea orden, instituit special de re- mărturisit anterior, am condus şedinţa din 27 gele României pentru persoanele care au avut o noiembrie 1918, la care Sfatul Ţării a adoptat contribuţie deosebită la Unirea Basarabiei şi de hotărârea privind Unirea necondiţionată a Ba- asemenea a Bucovinei şi Transilvaniei. sarabiei cu România. În afara acestor două ordene, regele mi-a Î.: – Altfel spus, sunteţi unul dintre orga- dat şi 50 ha de pământ. nizatorii unirii Basarabiei cu România? Aşa Î.: – Ce funcţii aţi ocupat după desfiinţa- este? rea Sfatului Ţării? R.: – Exact. Am fost unul dintre iniţiatorii R.: – După desfiinţarea Sfatului Ţării, organizării Sfatului Ţării şi Blocului Moldove- conform decretului regal am fost numit secre- nesc şi ne-am realizat platforma politică, înfăp- tar general la Ministerul Basarabiei, iar apoi tuind Unirea Basarabiei cu România. am fost ales vicepreşedinte al parlamentului Interogatoriul este suspendat la ora 16 şi României. Concomitent, am fost unul dintre 40 min. iniţiatorii creării partidului ţărănist. Scurt comentariu: Î.: – Ce prezenta acest partid? De obicei, cei anchetaţi încearcă să se R.: – Partidul ţărăniştilor a fost creat de eschiveze de la răspunsuri concrete şi duc firul liderii Blocului Moldovenesc: Inculeţ Ivan Con- mărturisirii printr-un labirint care, după păre- stantinovici, Erhan Pan.telei Vasilievici, Catelly rea lor, ar putea să-i salveze într-un fel. Poate Emanuil, Stere Constantin Gheorghevici, Co- că în anumite cazuri o asemenea tactică e jus- dreanu Ivan StePan.ovici şi de mine – Halippa tificată. Pan.telimon Nicolaevici. În cazul lui Pan. Halippa acuzatul nu nea- De fapt, în componenţa acestui partid au gă aproape nimic din punctele de acuzare, cu intrat eserii de dreapta şi aceasta şi-a lăsat am- excepţia cazurilor când i se incriminează fapte prenta asupra platformei partidului ţărănist, pe care nu le-a săvârşit. De aici şi derutarea an- care era tot eseră. În 1922-23 partidul ţărănist chetatorilor, care pe măsură ce se informează şi din Basarabia s-a unit cu partidul ţărănist din încearcă să-l „prindă” în momentele ce li se par regat şi din Bucovina, iar în 1926 – cu partidul contradictorii, acuzatul le răspunde afirmativ, naţional din Transilvania şi de atunci s-a numit asumându-şi vina, dar vina pe care o văd ei Partidul Naţional Ţărănist din România. este un act de onoare pentru cel acuzat. Scopul activităţilor acestui partid condus *** de mine nu rezulta numai în participarea acti- Dosarul 6253 vă la mişcarea politică dirijată de guvern, dar şi Interogatoriul a fost reluat la ora 21 şi în lupta activă împotriva partidului comunist, 40 min. al mişcării revoluţionare şi împotriva altor par- 412 Călăi și victime tide. Cum am arătat anterior, eu am fost adver- tidului Naţional Ţărănesc. Face din el un eser sar al partidului bolşevic, fapt care se reflecta în convins şi un duşman deschis al bolşevicilor şi activitatea partidului ţărănist condus de mine comuniştilor. Însă realitatea este alta, dat fiind şi profesorul Stere în Basarabia. Partidul avea firea tolerantă a lui Halippa şi faptul că ştia să- o reţea foarte ramificată, deoarece, situându-se şi cruţe adversarii politici. pe platforma eserilor, folosea lozincile lor des- La rândul său, Pan. Halippa subliniază pre egalitate, libertate, despre votarea directă, meritele sale, participarea în guverne şi alte despre votul universal, adică în cuvinte – liber- activităţi pe care le susţinea, deoarece era cetă- tatea, iar în faţă – platforma eserilor. ţean român şi se achita cu datoriile cetăţeneşti. Formula de organizare a partidului naţio- Şi toată munca anchetatorilor este îndreptată nal-ţărănist era similară cu cea a Uniunii ţăra- spre a-l compromite şi a-l pedepsi pe un cetă- nilor; adică comitete: săteşti, orăşăneşti, jude- ţean al României. ţene şi de provincie. *** Îmi amintesc că în judeţul Hotin partidul Dosarul nr. 6253 ţărănist era condus de învăţătorul Policarp Be- Proces-verbal ţianu, în judeţul Bălţi – de fostul căpitan al ar- 14 aprilie 1952, or. Chişinău matei ţariste şi liderul Comitetului soldaţilor şi Interogatoriul a început la ora 20 şi 30 ofiţerilor moldoveni din Odessa Catelly Emanuil, min. în judeţul Soroca era lider Codreanu Ivan Ste- Î.: – Precizaţi, când a fost organizat aşa-nu- Pan.ovici, în Orhei – Pelivan Ivan Gheorghevici, mitul Comitet al refugiaţilor transnistrieni? în Chişinău – Erhan Pan.telei Vasilevici, în Ca- R.: – După cum îmi amintesc, Comitetul hul – Pijov, iar mai apoi Mitron Zaharia. În Ben- refugiaţilor transnistrieni a fost organizat prin der – Creanga Ivan, în Acherman – judecătorul 1923 sau 1924. Porumbescu, în Izmail – Ghlmejanu Mihail. Î.: – Anterior, însă, aţi arătat că acest co- În perioada 1928-1934 partidul naţio- mitet a fost format în 1926? nal-ţărănist a participat la formarea guvernului R.: – La interogatoriile anterioare am măr- şi în această perioadă eu am ocupat în guver- turisit imprecis, Comitetul refugiaţilor transnis- nul României posturile: ministru al lucrărilor trieni activa din 1923-1924. publice, ministrul muncii, ministrul sănătăţii Î.: – Cine au fost iniţiatorii creării acestui şi ministrul Basarabiei. Comitet? Î.: – Fiind unul dintre liderii Partidu- R.: – Comitetul refugiaţilor transnistrieni, lui Naţional Ţărănesc, concomitent aţi iniţiat practic, a fost creat de mine şi Ştefan Bulat. şi condus aşa-numitul Comitet al refugiaţilor Î.: – Cine e acest Bulat? transnistrieni. Este adevărat acest lucru? R.: – Bulat Ştefan este originar din satul R.: – Da, este adevărat. Din 1926 şi până Malovata, raionul Tiraspol, RSSM, provine din- 1940 eu am condus aşa-numitul Comitet pentru tr-o familie înstărită de ţărani, a făcut serviciul acordarea de ajutoare refugiaţilor transnistrieni în armata ţaristă, având gradul de sublocotenent. pe teritoriul României, comitet creat de mine. În anii 1917-1923 a fost unul dintre lide- Interogatoriul s-a întrerupt la ora 3 şi 5 rii partidului eserilor care activa pe teritoriul min. pe data de 12 aprilie 1952. raionului Tiraspol şi al celor megieşe din Mol- A interogat: Vladimirski dova, de pe partea stângă a Nistrului. Mai apoi, Comentarii necesare având o atitudine ostilă faţă de puterea sovie- Anchetatorul retuşează aşa cum are el tică, a fugit în România, a restabilit legătura cu nevoie participarea lui Halippa la crearea Par- mine, deoarece ne cunoşteam mai de mult. 413 Î.: – De când anume? În cursul anilor 1923-24, prin intermediul R.: – Cu Ştefan Bulat m-am cunoscut în lui Ştefan Bulat şi al altor refugiaţi, particiPan. luna decembrie 1917. ţi la congresul eserilor din Transnistria, Durbai Î.: – În ce împrejurări? Alexandru, Dumitraşcu Ivan şi Cebanu Dimi- R.: – În luna decembrie 1917, în Tiras- trie, am reuşit să intru în contact şi cu alţi re- pol a avut loc congresul partidului eserilor din fugiaţi din Uniunea Sovietică şi să organizăm Transnistria, la lucrările căruia s-a discutat Comitetul refugiaţilor transnistrieni. problema alipirii la Blocul Moldovenesc şi par- Unele precizări: Tema refugiaţilor trans- ticiparea la Sfatul Ţării. nistrieni este foarte vastă, cuprinzând multe Iniţiatorul şi conducătorul acestui congres a aspecte. Convinşi că din imperiul fericirii nu fost Ştefan Bulat, la invitaţia căruia eu împreună poate fugi nimeni, iată că avem dovezi că lu- cu deputaţii Sfatului Ţării Ghibu Onisifor şi Cri- mea fugea... căuta o scăpare, riscând cu viaţa. han Anton am sosit la Tiraspol şi am participat la Onisifor Ghibu n-a fost membru în Sfatul lucrările congresului partidului eser din Trans- Ţării. nistria la Blocul Moldovenesc şi alegerea deputa- BULAT, Ştefan (1892, Doroţcaia, jud.Ti- ţilor pentru Sfatul Ţării a rămas nesoluţionată, raspol — 1963, Bucureşti, Cimitirul Stăuleşti). deoarece acest partid a susţinut crearea guvernu- S-a născut pe malul stâng al Nistrului, din lui Ucrainei – Rada Centrală şi delegaţia noastră părinţi moldoveni. a declarat că din acest motiv Blocul Moldovenesc Moldovean. Studii: Şcoala primară din sa- nu poate accepta propunerea congresului. tul de baştină, Seminarul Pedagogic de la Bai- Î.: – Întorcându-vă la Chişinău, a-ţi mai ramcea (1914), Universitatea din Iaşi. întreţinut relaţii cu Bulat? A fost mobilizat în armată şi trimis la niş- R.: – Probabil, am corespondat cu Ştefan te cursuri de pregătire militară, după care i se Bulat până la fuga lui în România, dar acum conferă gradul de praporşcic (sublocotenent) nu-mi mai amintesc. şi este luat pe front. Deoarece în armată erau Ţin minte numai că fugind din USSR a foarte răspândite „pământeniile”, el s-a apropi- locuit un timp la Iaşi, a restabilit legătura cu at mult de basarabeni, care, în octombrie 1917, mine şi, cu participarea mea activă, a organizat l-au ales deputat la congresul lor, ţinut la Chişi- Comitetul refugiaţilor transnistrieni. nău. Congres care a fost de cotitură în destinul Î.: – Cum aţi procedat? Basarabiei, când s-a pus problema autonomiei, R.: – Eu şi Ştefan Bulat am avut o pozi- când s-au pus bazele Sfatului Ţării, când s-a ţie ostilă faţă de instaurarea puterii sovietice vorbit serios despre problemele românilor de în Rusia şi, fiind românofili, consideram că şi peste Nistru. cealaltă parte a Moldovei trebuie realipită la Delegat la Congresul Militarilor Moldo- România. veni, care şi-a ţinut lucrările în perioada 20— În virtutea acestor condiţii, fiind deputat 27 octombrie 1917 la Chişinău. în parlamentul României şi liderul partidului Mandat validat de la 27.XI.1917 până la ţărănist din Basarabia, am ajuns la concluzia 4.XII.1917. Deputat în Sfatul Ţării din partea necesităţii de a organiza acest Comitet. moldovenilor de peste Nistru. Această idee a fost pe deplin împărtăşită La 17-18 decembrie 1917 a organizat la şi de preşedintele partidului ţărănist din Ro- Tiraspol Congresul Partidului Eserilor din mânia, doctorul Lupu, sprijinită de unul din- Transnistria, la lucrările căruia s-a examinat tre conducătorii partidului ţărănist, iar apoi al problema alipirii sale la Blocul Moldovenesc şi partidului liberal Inculeţ şi de Ştefan Bulat. participarea la lucrările Sfatului Ţării. 414 Călăi și victime Acest for a avut loc sub preşedinţia lui Ştefan Interogatoriul s-a început la ora 21 şi Bulat, cu participarea unei delegaţii de basarabeni, 30 min. condusă de Pan. Halippa. Din delegaţie mai făceau Î.: – Vă este cunoscut Grigore Gafencu? parte Gh.Mare, Anton Crihan, Vasile Gafencu R.: – Da, pe Gafencu îl cunosc. şi ardeleanul Onisifor Ghibu care, în memoriile Î.: – De câtă vreme îl cunoaşteţi? sale, ne lasă un portret al lui Ştefan Bulat, schiţat R.: – Am făcut cunoştinţă cu Grigore chiar în ziua deschiderii Congresului: Gafencu în 1927 la Bucureşti, în timpul aflării „Între timp au venit doi dintre conducăto- mele la sesiunea Parlamentului Român, în care rii mişcării transnistriene, între care Ştefan Bulat, eram deputaţi din partea Partidului Naţional principalul iniţiator al Congresului. Învăţător, era Ţărănesc din România. După cum îmi amin- mobilizat ca sublocotenent în armata rusă şi tesc, mi-a făcut cunoştinţă cu Gafencu Iuliu luptase pe frontul românesc, unde, luând con- Maniu, conducătorul şi ideologul unui partid tact cu pământul ţării, s-a trezit în el conştiinţa mic-burghez naţionalist din Transilvania. De- naţională. A conceput, încă de pe front, necesitatea oarece Gafencu fusese membru al acestui par- convocării unei adunări în care moldovenii să- tid. şi ceară drepturile în rând cu celelalte popoare Î.: – Ce ştiţi despre el? din Rusia. Era un om tânăr, de douăzeci şi ceva R.: – Gafencu Grigore (pronumele nu îl de ani. Când s-a văzut în faţa noastră, a rămas cunosc) provine dintr-o familie de burghezi uluit. El începuse mişcarea cu o mare credinţă, înstăriţi şi avea studii juridice superioare. În dar şi cu o mare naivitate, cu o totală lipsă de timpul Primului Război Mondial şi-a făcut experienţă. Se vedea bine că nu ştia ce însemna serviciul în cadrul Armatei Române, luptând în acele vremuri organizarea unei adunări care împotriva armatelor austro-germane. Iar după să dea rezultate concrete” (Pe baricadele vieţii, revenirea la Bucureşti, unde locuiau părinţii Chişinău, 1992, p.478). lui, a început să editeze ziarul naţional-burghez După Unire a activat ca profesor secundar, Ţara – Strana. A aderat la Partidul Naţional, dar a participat la fondarea Uniunii Foştilor Ofiţeri peste un timp s-a depărtat de acest partid, afili- ai Armatei Moldoveneşti. Preocupându-se de indu-se platformei ţărăniste şi aderând la acest destinul refugiaţilor transnistrieni, formează, partid. În anii 1927-1928, din partea acestui în 1923-1924, Comitetul Refugiaţilor Trans- partid a fost ales deputat în Parlamentul Ro- nistrieni. mân, a fost adjunctul ministrului transportu- A organizat la Chişinău cursuri pregă- lui, iar mai apoi ministru al Afacerilor Externe. titoare pentru tinerii care doreau să înveţe la Prin 1939, pare-mi-se, a fost numit am- universităţi şi şcoli normale. Cursurile, care basadorul României în URSS, unde s-a aflat în anii 1920-›30 se ţineau în Auditoriul Puşkin, aproape 2 ani. erau patronate de arhiepiscopul Gurie Grosu, La întoarcere din URSS, a editat câteva de Pan. Halippa, I.Negrescu şi T.Hotnog. broşuri despre politica externă a României, în În 1927 director la revista Tribuna româ- care într-o formulă critică şi-a exprimat nemul- nilor transnistrieni editată la Chişinău. După ţumirea referitor la politica internă şi externă a 1940, s-a refugiat în Regat. S-a stins din viaţă la guvernului sovietic şi a partidului bolşevic. vârsta de 71 de ani, fiind înmormântat la Cimiti- Î.: – Cum putem caracteriza relaţia voas- rul Srăuleşti din Bucureşti. tră? * * * R.: – Gafencu Grigore, fiind membru al Proces-verbal din 16 aprilie 1952, or. Chi- Comitetului Central al Partidului Naţional Ţă- şinău rănist din România şi eu, conducătorul aces- 415 tui partid în Basarabia, ne întâlneam de fiecare R.: – Nu ştiu, nu pot să explic. dată când plecam la Bucureşti. În timpul aces- Î.: – Cine, anume, l-a trimis pe Cebanu în tor întâlniri discutam despre strategia activită- URSS? ţii naţional-ţărăniştilor. R.: – Cum am fost informat de Bulat şi Î.: – Ce relaţii avea Gafencu cu aşa-numi- Smochină, Cebanu Dimitrie a fost trimis pe tul comitet al refugiaţilor? teritoriul sovietic de către organele Siguranţei R.: – Gafencu era de acord cu activitatea oraşului Chişinău. mea în conducerea comitetului refugiaţilor, Î.: – De unde ştiau ei acest lucru? dar relaţii directe cu el n-a avut. R.: – Nu-mi amintesc. Î.: – Gafencu a fost la Chişinău? Î.: – De ce încercaţi să treceţi sub tăcere R.: – După cum îmi amintesc, în 1931 el a faptul colaborării lui Bulat şi Smochină cu Ser- fost în vizită la Chişinău. viciile de Cercetare? Î.: – În legătură cu ce a efectuat această R.: – Posibil, Bulat şi Smochină aveau re- vizită? laţii cu Serviciile Speciale de Cercetare şi anu- R.: – Gafencu a sosit la Chişinău la invita- mite contribuţii la trimiterea lui Cebanu în ţia Direcţiei Institutului Social din Basarabia, URSS, dar eu nu cunosc nimic despre aceasta. ca specialist pentru problemele economice şi Î.: – Continuaţi să vă eschivaţi de la da- ne-a citit o lecţie la această temă. rea unor răspunsuri clare de esenţă. Numiţi ce Î.: – În acest timp aţi avut întâlnire cu el? post ocupaţi în această perioadă? R.: – Da. Eu am fost la lecţia lui, după ter- R.: – În această perioadă eu eram deputat minarea căreia am avut o discuţie pe teme ge- al Parlamentului român şi Ministru al Basara- nerale. biei. Î.: – Şi atât? Î.: – Ce organe intrau în componenţa di- R.: – Îmi amintesc că după una din lecţii, rectoratului Basarabiei, condus de Dvs. ca mi- Gafencu şi eu, ieşind împreună din clădirea in- nistru? stitutului, i-am făcut cunoştinţă cu refugiatul R.: – În componenţa directoratului Ba- Cebanu, care învăţa la Universitatea din Iaşi sarabiei, condus de mine, intrau organele au- şi sosise la Chişinău în vizite la rude. Cebanu toadministrării locale a oraşelor şi satelor, de avea relaţii cu membrii Comitetului Refugia- asemenea organele Jandarmeriei şi Siguranţei. ţilor: Vlad Ştefan şi Smochină Nichita. Din in- Î.: – Cine era şeful Siguranţei oraşului formaţia acestora mai târziu am aflat că Ceba- Chişinău? nu a fost trimis pe teritoriul sovietic cu misiuni R.: – Şeful Siguranţei oraşului Chişinău de cercetare, dar la trecerea lui peste Nistru a era Husarescu Zaharia, prin intermediul căruia fost omorât de grănicerii sovietici. eu ca ministru al Basarabiei efectuam condu- Î.: – Cebanu a fost racolat şi trimis în cerea cu aceste organe ale Siguranţei statului. URSS de Gafencu? Aşa trebuie să înţelegem Î.: – Reiese că eraţi la curent cu activitatea această explicaţie? organelor Siguranţei Statului şi ale Serviciilor R.: – Se prea poate că la acest caz avea o Speciale de Recunoaştere. anumită relaţie şi Gafencu, dar eu nu eram la R.: – Eu eram iniţiat numai în noţiunile curent cu aşa ceva. generale ale activităţii Organelor de Siguranţă Î.: – Povestind despre întâlnirea cu Gafen- a Statului şi a Jandarmeriei, deoarece, cu toate cu şi cunoştinţa cu refugiatul Cebanu, de ce aţi că aceste organe intrau în componenţa Direc- legat această întrebare cu trecerea ultimului pe toratului Basarabiei, de facto, conducerea lor teritoriul sovietic? era efectuată de Ministerul Afacerilor Interne. 416 Călăi și victime Cum se manifesta concret activitatea de cerce- R.: – Da, cu contribuţia mea, familia Smo- tare a Siguranţei, mie nu-mi este cunoscut. chină a trecut ilegal din Uniunea Sovietică pe Î.: – Dvs. nu numai că eraţi la curent cu teritoriul României. acţiunile de cercetare pe care le efectuau orga- Î.: – În ce mod? nele române de recunoaştere, dar aţi luat parte R.: – Personal m-am adresat cu această activă la promovarea lor. Depuneţi nişte măr- problemă comandantului Corpului III al Ar- turii autentice. matei Române, Generalul Dragu Constantin, R.: – Detaliat despre activitatea Organelor cu care aveam relaţii. El mi-a făcut cunoştin- Speciale de Cercetare Româneşti nu pot spune ţă cu şeful secţiei de informaţii a corpului de nimic, deoarece nu eram iniţiat în lucrul lor şi armată, numele de familie al căruia nu mi-l nici relaţii de lucru cu ele nu aveam. Cum s-a amintesc, care şi-a efectuat această transferare făcut trecerea lui Cebanu în URSS, în ce con- a familiei Smochină din Uniunea Sovietică. diţii nu ştiu, la fel cum nu cunosc şi nici despre Î.: – Expuneţi concret cum s-a făcut aceas- cazuri similare cu alţi agenţi, nici ce relaţii a tă trecere? avut cu aceasta Gafencu. R.: – După ce am discutat cu şeful secţiei in- Interogatoriul a fost întrerupt la ora 2 şi formaţie a Corpului III al Armatei Române, i-am 45 min. expus rugămintea lui Smochină şi l-am caracteri- 17 aprilie 1952 zat. Şeful secţiei mi-a promis că o să facă această *** trecere ilegală a familiei Smochină în România. Proces-verbal După aceasta, conform înţelegerii, l-am or. Chişinău trimis la el pe Smochină. Şi peste o perioadă 18 aprilie 1952 de timp acesta mi-a comunicat că familia lui a Interogatoriul a început la ora 11. ajuns pe teritoriul românesc. Dar în ce condi- Î.: – Anterior, l-aţi numit ca membru al ţii şi care au fost circumstanţele, şi cine a făcut Comitetului Refugiaţilor pe Smochină. Expu- această trecere, eu nu m-am interesat. neţi ce ştiţi despre el? Î.: – Ce condiţii a pus Serviciul de Infor- R.: – Smochină Nichita este descendent maţie român pentru a trece ilegal familia Smo- dintr-o familie de ţărani înstăriţi. În perioada chină din URSS în România? primului război imperialist, şi-a făcut serviciul R.: – În discuţia avută cu şeful secţiei de în armata ţaristă, având gradul de praporşcic. informaţie a corpului III de armată în care ex- A fugit ilegal din URSS în România, dar în ce plicam necesitatea aducerii familiei Smochină an a făcut-o nu cunosc. A locuit la Iaşi, unde a din URSS în România n-a fost vorba de nici un absolvit Universitatea, după care a lucrat consi- fel de condiţii, iar modul în care a decurs întâl- lier al rectorului acestei universităţi. nirea dintre Smochină şi şeful secţiei de infor- Eu am făcut cunoştinţă cu el prin anii maţie şi ce condiţii au fost negociate, eu nu ştiu. 1927-28 prin intermediul lui Bulat, care mi Î.: – Atunci cum explicaţi că Serviciul de l-a prezentat ca pe unul dintre conducătorii Informaţie român a luat parte activă la trecerea comitetului refugiaţilor transnistrieni. În acea peste Nistru a familiei Smochină? vreme, după cum îmi amintesc, Smochină ter- R.: – Cât nu este de straniu, dar la această mina studiile la Universitatea din Iaşi şi a sosit întrebare nu pot să răspund, fiindcă nu ştiu ce la Chişinău ca să mă roage să-l ajut să-şi aducă să răspund. în România familia: soţia şi copiii care locuiau Î.: – În ce consta activitatea lui Smochină pe teritoriul sovietic. în calitate de membru al Comitetului Refugia- Î.: – Şi Dvs., desigur, că l-aţi ajutat. ţilor Transnistrieni? 417 R.: – După absolvirea studiilor la Uni- ultimul timp a fost inspector general al agricul- versitatea din Iaşi, Smochină a fost inclus de turii în România. mine în componenţa Comitetului Refugiaţilor 2. Dumitraşcu Ion, până la 1917 a fost Transnistrieni şi se ocupa ca şi restul membri- primar de Grigoriopol. ParticiPan.t la Primul lor problemele acordării asistenţei materiale Congres al Eserilor Naţionalişti din Transnis- refugiaţilor şi, concomitent, le citea lecţii anti- tria. În 1920-1921 a fugit în România, locuia la sovietice cu caracter istoric. Chişinău, fiind învăţător de şcoală primară. În Î.: – Smochină avea vreo legătură cu secţia ultimul timp locuia la Bucureşti. nr. 2 a Corpului III de armată? 3. Drubail, numele nu mi-l amintesc. R.: – Probabil. Dar eu nu eram iniţiat în Fost locuitor al oraşului Tiraspol, particiPan.t aceasta. la Primul Congres al Eserilor Naţionalişti din Î.: – Care erau preocupările lui din ultima Transnistria (denumirea corectă – Congresul vreme? Românilor din Transnistria – Iu. C.). În 1919- R.: – Aproximativ în 1940 Smochină Ni- 1920 a fugit în România. Eu am stabilit legătu- chita locuia la Bucureşti unde fusese inclus ra cu el prin intermediul lui Bulat Ştefan, care în componenţa comitetului refugiaţilor basa- împreună cu Dumitraşcu a participat activ la rabeni, care fusese creat de Inculeţ şi Ciugu- fondarea Comitetului Refugiaţilor Transnistri- reanu. Ulterior şi eu am activat în cadrul aces- eni. Locuia în oraşul Chişinău. tui comitet. 4. Timan – Timonov Dementie (Domente În perioada celui de-al II-lea Război Mon- Timonu – Iu.C.), descendent dintr-o familie de dial el a fost un timp directorul de cabinet al ţărani culaci. A fugit ilegal din URSS în Româ- prim-ministrului României Nicolae Antones- nia, a absolvit Şcoala Teatrală din Iaşi, transfe- cu, care l-a numit „reprezentant al moldoveni- rându-se cu traiul în oraşul Chişinău şi fiind lor din Transnistria”. ajutorul secretarului comitetului şi intendentul În ultima vreme Smochină locuia la Bu- căminului refugiaţilor, care se afla pe str. Kiev cureşti şi era cercetător ştiinţific al Academiei nr. 36-38. Concomitent se ocupa cu activitatea de Ştiinţe. literară, era colaborator al gazetei Dvijenia – Î.: – Numiţi şi alţi membri din conducerea Curentul, care se edita la Bucureşti. Comitetului Refugiaţilor. 5. Epervai Alexandru, de naţionalitate ro- R.: – În componenţa Comitetului Refugi- mân, studii superioare, care până în 1940 era aţilor Transnistrieni, în afară de Bulat şi Smo- profesor la Liceul Comercial din Chişinău. A chină mai intrau: 1. Cazacliu Vladimir, descen- fost secretarul Comitetului Refugiaţilor, iar în dent dintr-o familie de funcţionari, absolvent 1940, în momentul intrării armatei sovietice pe al Institutului Politehnic din Kiev, activist al teritoriul Basarabiei, a fugit în România, locuia Blocului Moldovenesc şi deputat în Sfatul Ţă- la Bucureşti, fiind profesor la un gimnaziu co- rii, împărtăşind plenar „platforma blocului” în mercial. privinţa alipirii Basarabiei la România. Î.: – Ce fel de activitate executau aceşti După aceasta a aderat la Partidul Naţional membri ai Comitetului Refugiaţilor? Ţărănesc şi în 1919-1920 a fost deputat în Par- R.: – Toţi membrii Comitetului Refugia- lamentul României. Pentru realizarea cu suc- ţilor Transnistrieni, enumeraţi de mine, erau ces a programei Blocului Ţărănesc, sub presiu- preocupaţi doar de asigurarea materială a re- nea căruia Basarabia a fost unită cu România, fugiaţilor. a fost decorat de Regele Ferdinand I. Un timp a Î.: – Nu este adevărat! Este cunoscut fap- activat ca inspector funciar în Basarabia, iar în tul că sub acoperişul Comitetului Refugiaţilor, 418 Călăi și victime serviciile de informaţie străine lucrau subver- A fondat Asociaţia refugiaţilor transnis- siv împotriva URSS. Depuneţi mărturii despre treni (1926), a fost delegat la Congresul Mi- aceasta? norităţilor de pe lângă Societatea Naţiunilor R.: – Probabil că unii membrii ai Comite- (1930), a fost profesor la École pour la propaga- tului erau în legătură cu serviciile speciale, dar tion des Langues Étrangères en France, a fondat eu despre aceasta nu ştiam. Asociaţia culturală a românilor transnistreni Î.: – O cunoaşteţi pe Grebenicenco Ale- (1935), a înfiinţat mai multe publicaţii perio- xandra Vasilevna? dice: Moldovanul, cotidian (1918, Dubăsari), R.: – Posibil, că eu s-o fi cunoscut pe Gre- Tribuna tinerilor transnistreni (1927-1928), benicenco Alexandra, acum eu nu-mi amin- Moldova nouă, ziajrul Transnistria ş.a. A cola- tesc. borat la publicaţiile: Viaţa Basarabiei, Revista Î.: – Chiar într-adevăr nu vă amintiţi de Fundaţiilor Regale, Însemnări ieşene ş.a. Grebenicenco? A activat în calitate de funcţionar la Mi- R.: – Eu nu neg faptul, că probabil să mă nisterul pentru Minorităţi. A fost şeful cambi- fi întâlnit cu ea ca preşedinte al Comitetului netului Mareşalului Antonescu şi alte funcţii Refugiaţilor, dar în acest moment nu-mi amin- de stat. tesc. Opera lui este una de referinţă pentru is- Î.: – Printre altele, conform depoziţiilor toria românilor şi istoria Transnistriei: Anul Grebenicenco A. V., care a fost membru al Nou la moldovenii de peste Nistru (1928); Din Comitetului Refugiaţilor, sub acoperirea aces- trecutul românesc al Transnistriei (1930); Les tui „comitet” se efectua o activitate subversivă émigrés roumains à Paris (1933); Din literatura împotriva URSS (îi sunt prezentate depoziţiile populară a românilor de peste Nistru (1939); Les Grebenicenco A.V.). Roumains de Russie Soviétique (1939); Dăni- R.: – Probabil că sub acoperirea Comite- lă Apostol hatmanul Ucrainei (Bucureşti, f.a.); tului Refugiaţilor, serviciile speciale ale Româ- Militari români în Rusia (1940); La stampa de- niei şi altele efectuau activităţi subversive pe lle minoranze in Romania 1918-1940 (1940); teritoriul URSS, dar despre aceasta eu nu ştiam I Romeni fra il Dniester ed il Bug (1941); Din nimic. anuarul românilor transnistrieni. Masacrele de Interogatoriul a fost încheiat la ora 18:00. la Nistru (1941) ş.a. Precizări necesare: Bibliografie: Nichita Smochină (14/27.III.1894, satul 1. Figuri contemporane din Basarabia. – Mahala, jud. Tiraspol – 14.XII.1980, Bucu- Chişinău, 1939. reşti), jurist, istoric, etnograf şi om politic. 2. Predescu Lucian, Enciclopedia Români- Studii: Şcoala parohială din sat, studii ei. Cugetarea. – Bucureşti, 1999. secundare la Dubăsari, studii universitare la 3. Rusu N. Dorina, Membrii Academiei Ro- Facultatea de Drept şi Filozifie a Universităţii mâne 1866-1999. Dicţionar. – Bucureşti, 1999. din Iaşi (1920), studii de doctorat la Sorbona, *** Franţa. Procesul-verbal din 18 aprilie 1952 A participat la primul război mondial, or. Chişinău luptând pe frontul german şi cel transcaucazi- Interogatoriul a început la ora 21:00. an. A participat la mişcarea naţională, fiind de- Î.: – Îl cunoaşteţi pe Segino? legat la Congresul Popoarele din Caucaz, unde R.: – Da, îl cunosc. Era consulul francez la a cerut introducerea limbii române în satele Chişinău şi uneori mă întâlneam cu el. locuite de români. Î.: – De când îl cunoşteaţi? 419 R.: –Segino locuia la Chişinău de prin R.: – Da. Eu periodic primeam de la Se- 1919 şi până în 1937. Eu am făcut cunoştinţă gino aşa-numitele Buletine de Est, în care erau cu el în 1920, când din partea Partidului Ţără- ştiri despre URSS. nesc am fost ales în primul parlament al Româ- Î.: – Şi concomitent transmiteaţi docu- niei şi eram ministru al Basarabiei. mente analogice lui Segino. Î.: – În ce circumstanţe v-aţi cunoscut? R.: – Da, transmiteam. R.: – După cum îmi amintesc, în scurtă Î.: – În baza căror documente erau alcătu- vreme după numirea mea în funcţia de minis- ite aceste buletine? tru al Basarabiei, Segino mi-a fost prezentat în R.: – Materialele referitoare la URSS ve- calitate de consul al Franţei, după care de ne- neau din partea siguranţei statului din or. Chişi- numărate ori, evident, ne-am şi întâlnit. nău, din partea secţiei de informaţie a Corpului Î.: – Ce caracter purtau relaţiile voastre? III al Armatei Române. Drept surse ne serveau R.: – Eu aveam cu Segino relaţii doar în informaţiile agenturii organelor indicate şi de interes de serviciu, altfel zis ca ministru al Ba- asemenea datele pe care le obţineam în urma sarabiei. discuţiilor cu refugiaţii din URSS. Aceste mate- El venea la mine cu o serie de probleme riale eu le expediam consulului francez Segino. legate de activitatea consulatului francez. Î.: – Indicaţi concret materialele trimise Î.: – Ulterior, cum se manifesta relaţia lui Segino. Dvs.? R.: – Acestea erau informaţii de ordin R.: – Eu am întreţinut relaţii cu Segino politic, economic despre situaţia din URSS, numai cât am fost ministru al Basarabiei. Adi- acţiunile pe care le efectuau organele puterii că, în 1920 şi din 1933 până în 1937. sovietice. Î.: – Segino vă vizita şi acasă? Î.: – Cu cine dintre reprezentanţii străini R.: – Da. aţi mai avut relaţii? Î.: – În legătură cu ce? R.: – De asemenea, întreţineam relaţii cu R.: – Segino mă vizita acasă tot în legătură consulul polonez din or. Chişinău Dudcheivici cu interese de serviciu. Felix, cu care mă întâlneam periodic şi îi trimi- Î.: – De ce anume acasă el venea ca să re- team materiale despre situaţia din URSS. zolve probleme de serviciu? Î.: – Expuneţi circumstanţele care v-au R.: – În legătură cu aceea că la Ministerul determinat să aveţi asemenea relaţii cu Segino Basarabiei nu exista un traducător de france- şi Dudcheivici. ză, toate întâlnirile noastre oficiale aveau loc R.: – În scurtă vreme după numirea mea la mine acasă, deoarece soţia mea, Halippa în calitate de ministru al Basarabiei, cum am Eleonora vorbea fluent franceza. început să-mi exercit atribuţiile de serviciu, Î.: – Şi numai pentru asta erau condiţio- şeful siguranţei statului din or. Chişinău, Hu- nate relaţiile cu Segino? saresco Zaharia, m-a informat că predecesorul R.: – Da, Segino nu cunoştea nici rusa, meu în acest post, Moldovan Dumitru, între- nici româna, eu nu cunoşteam franceza, de ţinea relaţii cu Segino şi Dudcheivici, cărora aceea întâlnirile noastre aveau loc la mine aca- le expedia periodic materiale obţinute despre să, iar în calitate de translator evolua soţia mea. URSS. Tot atunci el m-a întrebat ce părere am Î.: – Este cunoscut faptul că făceaţi schimb despre această chestiune. I-am răspuns că şi în de informaţii cu consulul francez Segino refe- continuare vom face schimb de materiale. ritor la situaţia din URSS. Este adevărat acest Şeful serviciului de informaţie al Corpu- lucru? lui III al Armatei Române, numele de familie 420 Călăi și victime al căruia nu mi-l amintesc, la fel m-a infor- luat parte activă la dezlipirea Basarabiei şi uni- mat despre aceasta şi eu i-am dat un răspuns rea ei cu România, fiind deputat în Sfatul Ţării analogic, după care au continuat să fie trimise din partea societăţii poloneze. După aceasta, informaţiile obţinute pe calea agenturii despre prin 1918-1919 a fost angajat de către guvernul URSS şi în Consulatul francez şi în consulatul Poloniei pentru funcţia de consul. Cu el am fă- polonez. cut cunoştinţă încă în perioada Sfatului Ţării, Î.: – Cu Segino şi Dudcheivici aţi avut vicepreşedinte al căruia eu eram. Şi ulterior am vreo discuţie despre aceasta? întreţinut relaţii, făcând schimb de informaţii R.: – Da. Am avut. În timpul unei întâl- cu caracter de cercetare referitor la URSS. niri cu Segino, iar mai apoi în timpul altei în- Î.: – Expuneţi concret despre ce fel de in- tâlniri cu Dudcheivici, ei mi-au comunicat că formaţii era vorba. ceva mai înainte, conform unei înţelegeri cu R.: – În conformitate cu înţelegerile avute un ministru moldovean, se făcea un schimb de cu Dudcheivici şi de asemenea cu Segino, eu materiale despre URSS. Atunci mi-au şi propus periodic le expediam materiale despre situaţia să colaborăm în această chestiune. politică şi economică în URSS. Despre politica Î.: – Şi-aţi căzut de acord? de organizare a colhozurilor şi activitatea efec- R.: – Da. tuată de guvernul sovietic în această direcţie. Î.: – La ce condiţii? Despre dizlocarea unităţilor militare şi alte in- R.: – Reciprocitatea schimbului de infor- formaţii, detalii despre care astăzi nu-mi mai maţii despre URSS. amintesc. Imprimam aceste informaţii în sigu- Interogatoriul a fost întrerupt la ore 4 şi ranţa statului din oraşul Chişinău şi în secţia 45 min. de informaţii a Corpului III de armată, trimi- 18 aprilie 1952. ţându-le la consulatele sus-numite. Au interogat: Î.: – Cum explicaţi că Segino şi Dudchei- Locotenent-colonelul Vladimirski şi loco- vici aveau relaţii directe cu Dvs. şi nu cu orga- tenentul Alimtaev nele de cercetare şi informaţii. *** R.: – În genere, până la numirea mea în 21 aprilie 1952 calitate de ministru al Basarabiei, iar apoi rec- or. Chişinău tor la minister, Segino şi Ducheivici au avut Interogatoriul s-a început la ora 11:00. contacte cu responsabilii acestor organe în pri- Proces-verbal vinţa schimbului de informaţii despre URSS. Î.: – Precizaţi tot ce ştiţi despre Sigino şi Conform acestor înţelegeri şi după ce am fost Dudcheivici. informat de Husarescu Zaharia şi cu şeful sec- R.: – Aşa cum am indicat anterior, Sigi- ţiei informaţii a corpului III de armată, eu am no, pronumele nu i-l cunosc. Din 1918 până dat acordul pentru acest schimb. Ceea ce, de în 1937 a fost consul francez la Chişinău. De- fapt, ulterior s-a şi efectuat. În acelaşi timp, aşa talii despre personalitatea lui nu cunosc. Con- cum am indicat anterior, am avut discuţii cu comitent cu activitatea consulară, Sigino era Segino şi Dudcheivici în care mi-am confirmat preocupat şi de acţiuni de cercetare îndreptate acordul de colaborare. împotriva URSS. Şi această activitate o făcea, Î.: – Răspundeţi concret, de ce legătura se contactând cu organele serviciilor speciale efectua prin Dvs.? româneşti. Dudcheivici, consulul Poloniei la R.: – Numai de aceea că această legătură Chişinău, încă până la 1917 a fost directorul a fost stabilită de predecesorii mei, doctorul aşa-numitei bănci ruso-asiatice. După aceea a Ciugureanu la Ministerul Basarabiei şi Dimi- 421 trie Moldovanu la Directoratul Ministerului R.: – În 1929-1930 eu am început să edi- Basarabiei. Pentru Segino, precum şi pentru tez revista Viaţa Basarabiei (primul număr al Dudcheivici aceste organe puteau fi, şi în rea- revistei Viaţa Basarabiei a fost tipărit în 1932 litate erau, o acoperire pentru acţiunile lor de – Iu.C.) şi Akaţatov venea la mine cu chestiuni cercetare. de colaborare la revistă. El mi-aducea din scri- Î.: – Vorba vine despre schimbul de infor- erile sale, îmi citea câte ceva şi mă ruga să i le maţii, referitor la URSS şi nu despre activitatea public în revistă. Dar scrierile lui nu coincideau de cercetare sub acoperirea organelor indicate. cu programa revistei mele, în care inseram arti- R.: – Este adevărat, însă pe lângă infor- cole despre viaţa Basarabiei şi nu a Rusiei, şi eu maţiile despre URSS care veneau din partea refuzam să-i public lucrările lui Akaţatov. siguranţei oraşului Chişinău a secţiei a doua Î.: – Ulterior, în legătură cu ce vă mai vi- a corpului III de armată pe care o trimiteam zita? la consulatele francez şi polonez, ei desigur R.: – Ulterior Akaţatov venea nu la mine, efectuau şi o activitate de cercetare împotriva ci la sora soţiei mele – Paramonova Nadejda URSS. Iurievna, care locuia împreună cu noi şi cu care Î.: – Şi în aceste acţiuni aţi participat şi el era cunoscut. Dvs., nu-i aşa? Î.: – Segino se întâlnea cu Akaţatov în R.: – Eu, într-adevăr, menţineam relaţii casa dvs.? cu consulatul francez şi cel polonez şi periodic R.: – Nu-mi amintesc dacă Akaţatov şi Se- trimiteam informaţii cu caracter de cercetare gino s-au întâlnit la mine. referitor la URSS, pe care le obţineau servici- Î.: – Avea vreo legătură Akaţatov cu acti- ile speciale ale siguranţei şi secţia informaţii a vităţile de investigare pe care le efectuase Segi- Corpului III de armată, dar în activităţile de no împotriva URSS? agentură eu nu le-am acordat nici un ajutor. R.: – Eu despre aşa ceva nu aveam cunoş- Interogatoriul a fost întrerupt la ora 16:00. tinţă şi nu pot da nici un fel de explicaţii. Au interogat: Î.: – Este cunoscut faptul că dvs. nu numai Locotenent-colonel Vladimirski şi locote- că eraţi la curent cu activităţile de cercetare nent Ganin care se efectuau împotriva URSS, dar aţi avut *** o contribuţie personală la efectuarea lor. De ce 25 aprilie 1952 vreţi să treceţi sub tăcere aceste fapte? or. Chişinău R.: – Eu personal nu m-am ocupat cu ac- Interogatoriul a început la ora 11 şi 15 min. tivităţi de spionaj. Î.: – Ce ştiţi despre Akaţatov? Îl cunoaş- Î.: – Vă este cunoscut numele de familie teţi? Lunga? R.: – Da, pe Akaţatov îl cunosc. R.: – Da, numele de familie Lunga îmi este Î.: – Ce cunoaşteţi despre el? cunoscut. R.: – Akaţatov, numele nu mi-l amintesc, Î.: – Cine este Lunga? a fost albgardist. Un timp locuia la Chişinău, R.: – Lunga, numele nu mi-l amintesc, în dar nu ştiu ce preocupări avea. trecut fost locuitor al localităţii Cimişlia, jud. Î.: – Cu toate acestea, întreţineaţi cu el re- Bender, moldovean, notarius. Era membru ac- laţii? tiv al Partidului Ţărănesc în jud. Bender, din R.: – Da, Akaţatov periodic venea în vizită partea căruia a şi fost ales deputat în Parlamen- la mine acasă. tul României în 1928. Î.: – În legătură cu ce vă vizita? Î.: – Ce caracter purta relaţiile dvs. cu el? 422 Călăi și victime R.: – Fiind preşedintele comitetului Par- R.: – Nici Lunga, nici oricare alte persoa- tidului Ţărănesc din Basarabia, eu, fireşte, mă ne n-au fost trimise de mine în URSS. întâlneam cu Lunga, care era un membru activ Î.: – Este cunoscut faptul că aţi colaborat al organizaţiei ţărăniste. cu serviciile speciale străine, din misiunea că- Interogatoriul a fost închis la 15 şi 45 min. rora aţi efectuat acţiuni duşmănoase împotriva *** URSS. Depuneţi mărturii despre aceasta. Continuare R.: – Eu n-am colaborat cu serviciile spe- Interogatoriul a început la orele 23:30. ciale străine în aceste probleme şi de aceea nu Î.: – Cum se manifesta concret activitatea vă pot da un răspuns clar la această întrebare. lui Lunga ca membru al Partidului Ţărănesc? Î.: – Numiţi, cu cine încă din rândul alb- R.: – Fiind membru al Partidului Ţără- gardiştilor aţi întreţinut relaţii în afara lui Aka- nesc, Lunga se preocupa de agitaţia şi propa- ţatov? ganda noastră în rândul populaţiei, promovând R.: – Din rândurile albgardiştilor, eu îi şti- platforma Partidului Ţărănesc. Avea grijă să am doar pe fostul moşier Komarov, care locuia atragă noi membri în organizaţie, participând în satul Cubolta, numele nu mi-l amintesc, şi la congresele partidului. În 1928 a fost ales de- Suvorin, numele tot nu i-l cunosc, care era me- putat în Parlamentul României şi tot atunci a dic şi care locuia la Chişinău. De asemenea, pe fost inclus în componenţa Comitetului Central Alisinski, fost membru al Dumei de stat. al Partidului Naţional Ţărănist, ca membru al Î.: – Şi în ce constau relaţiile cu ei? fracţiunii parlamentare. R.: – Eu îi cunoşteam pe Suvorin şi Ko- Î.: – De ce vreţi să treceţi sub tăcere faptul că marov, noi, însă, nu întreţineam nici un fel de Lunga a avut o contribuţie activă la realizarea pla- relaţii, decât cu Alexinski, cu care am făcut cu- nului de rupere a Republicii Autonome Moldo- noştinţă, când el a venit la Chişinău, nu mai veneşti de la URSS şi de Unire a ei cu România? ştiu în ce an. În care circumstanţe ne-am cu- R.: – Despre aceasta nu vă pot spune ni- noscut, tot nu-mi amintesc. mic, fiindcă nu cunosc detalii. Î.: – În legătură cu ce a sosit Alexinski la Î.: – Spuneţi minciuni, mascând activita- Chişinău? tea criminală şi tot ce-i în legătură cu ea. R.: – Alexinski la Chişinău a citit o lecţie, R.: – Eu, într-adevăr, eram părtaşul ideii tema, însă, nu mi-o amintesc. de rupere a Republicii Autonome Moldove- Î.: – V-aţi întâlnit personal cu el? neşti de la URSS şi alipirea ei la România, o R.: – Da, după lecţii am avut o discuţie cu expuneam şi în articolele mele şi în luările de Alexinski. cuvânt, dar în practică n-am efectuat nici o ac- Î.: – Ce fel de caracter a avut această în- ţiune în această direcţie. tâlnire? Î.: – În scopul efectuării acestor acţiuni aţi R.: – Despre ce am discutat cu Alexinski trimis clandestin emisari în URSS? acum nu-mi amintesc. R.: – Eu, personal, în scopul efectuării Î.: – După aceasta aţi mai avut întâlniri cu acestor acţiuni pe teritoriul Republicii Auto- Alexinski? nome Moldoveneşti n-am trimis nici un emi- R.: – Posibil că ne-am mai întâlnit, dar sar, dar cum au procedat alţi lideri ai Partidului despre aceasta nu-mi mai amintesc. Naţional Ţărănesc, nu ştiu. Interogatoriul s-a terminat la ora 3:00. Î.: – Continuaţi să spuneţi minciuni! Ară- taţi sub care scopuri l-aţi trimis pe Lunga în 26 aprilie 1952 URSS? Au interogat: 423 şeful secţiei nr. 3 a Ministerului Securităţii rioada celui de-al II-lea război mondial, când de Stat al RSSM, armatele româno-germane au ocupat în 1941 o locotenent-colonel Vladimirski parte din teritoriul Uniunii Sovietice, inclusiv şi colaboratorii: locotenent Ganin, locote- Moldova. nent Alimtaiev Şi atunci, generalul Antonescu l-a numit ca „reprezentant al moldovenilor transnistri- Proces-verbal eni” pe unul dintre membrii activi ai refugia- 28 aprilie, 1952 ţilor transnistrieni, iar mai apoi ai Comitetul or. Chişinău Refugiaţilor Basarabeni, Smochină. Iar Pântea, Interogatoriul a început la ora 22:00. membru al Comitetului Refugiaţilor Transnis- Î.: – Povestiţi-ne în ce consta activitatea trieni, a devenit primarul Odesei. aşa-numitului Comitet al Refugiaţilor Trans- Î.: – Care erau acţiunile Comitetului Re- nistrieni? fugiaţilor Transnistrieni în scopul îndeplinirii R.: – Aşa cum am făcut-o la interogatoriile acestui plan? anterioare, unde am povestit despre Comitetul R.: – Comitetul Refugiaţilor Transnistri- Refugiaţilor Transnistrieni, conducător al căruia eni concentra elementele antisovietice, ducea o eram, vreau să accentuez că noi eram preocupaţi mare muncă de pregătire a cadrelor de luptă de acordarea ajutoarelor materiale persoanelor împotriva Uniunii Sovietice, pentru a realiza şi familiilor care fugiseră din Uniunea Sovietică ruperea Republicii Autonome Sovietice Mol- în România. Sub presiunea diverselor cauze. doveneşti de la URSS şi alipirea ei la România. Î.: – Care anume? În aceste scopuri, în rândurile refugiaţilor R.: – Aceştia erau foşti ofiţeri ai armatei erau ţinute sistematic lecţii cu caracter naţio- ţariste, starosti, conducători ai administratorei nalist şi antisovietic, lecţiile erau citite de către orăşăneşti, ţărani înstăriţi, culaci sau alţi des- mine, Smochină, Bulat, posibil şi de către alţi cendenţi din acest mediu, precum şi alte per- membri ai Comitetului Refugiaţilor, de care as- soane care aveau o atitudine ostilă faţă de Uni- tăzi nu-mi aduc aminte. unea Sovietică. În virtutea acestor cauze, ei au Îmi amintesc că în 1932 „Comitetul” a or- fugit ilegal din URSS în România. ganizat sfinţirea în Catedrala din Chişinău a Î.: – În aşa mod, precum reiese din spuse- drapelului Comitetului Refugiaţilor Transnis- le dvs., în „Comitet” se concentrau elementele trieni. Acesta era un tricolor românesc – „roşu, antisovietice. Este adevărat? galben şi albastru”, cu stema Regatului Româ- R.: – Da, în Comitetul Refugiaţilor Trans- niei şi cu inscripţia Moldova Transnistriană. nistrieni se concentrau în marea lor majoritate Ceea ce corespundea ideii alipirii Republicii elementele antisovietice. Autonome Sovietice Moldoveneşti la România. Î.: – În ce scop? Concomitent, conform hotărârii Comi- R.: – Este adevărat că Comitetul Refugi- tetului, în Catedrală a fost botezată o copilă aţilor Transnistrieni consolida elementul an- din familia unui refugiat, care se născuse deja tisovietic în scopul formării unei organizaţii în Basarabia şi căreia s-a pus numele Victoria, asemănătoare Sfatului Ţării – Sovet Stranî al ceea ce înseamnă biruinţă. Basarabiei şi înfăptuirea dezlipirii Republicii La aşa-zisa sărbătoare naţională a mol- Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti dovenilor-transnistrieni a participat invitatul de la URSS şi alipirea ei la România. special sosit la Chişinău, la chemarea Comi- Acest plan a şi fost realizat de guvernul tetului Refugiaţilor, ministrul Justiţiei din Gu- român, condus de generalul Antonescu în pe- vernul României, cunoscutul naţionalist ro- 424 Călăi și victime mân, editorul unei gazete naţionale burgheze Nouă), editorul căreia era Smochină Nichita, Mir – Universul – Stelian Popescu. Transnistria, editorul căreia era Bulat, la fel şi În aceeaşi seară la Restaurantul Hotelului a diverselor foi volante, broşuri şi această lite- Londra a avut loc o recepţie de cinstire a dra- ratură se difuza nu numai în Basarabia, dar şi pelului, la care au vorbit Popescu Stelian, Smo- în URSS. chină Nichita şi eu. Î.: – Pe care căi? Î.: – Ce caracter au avut luările de cuvânt? R.: – Literatura antisovietică naţionalistă R.: –Luările noastre de cuvânt la această era transportată în Moldova Sovietică, pe cale recepţie au fost profund naţionaliste şi în ele ilegală, prin agentura secţiei de cercetare a cor- argumentam necesitatea alipirii teritoriilor pului nr. III al Armatei române şi de organele transnistriene la România. siguranţei statului. Toate aceste acţiuni aveau un singur scop: Legătura între aceste organe şi membrii consolidarea forţelor antisovietice pentru ru- Comitetului Refugiaţilor Transnistrieni era în- perea Republicii Autonome Sovietice Moldo- treţinută de Smochină Nichita şi Bulat Ştefan, veneşti de la URSS. prin intermediul cărora literatura era transmi- Î.: – Adică, efectuarea unei lupte subversi- să agenturii. ve împotriva URSS? Î.: – Numiţi această agentură? R.: – Da, aşa este. R.: – Din rândurile acestei agenturi, prin Interogatoriul a fost întrerupt la ora 4 şi intermediul căreia literatura era transmisă pe 55 min. teritoriul RASSM, eu i-aş numi pe cei care mi-i A interogat: Vladimirski amintesc: 1. Durbailo, numele acum nu mi-l *** amintesc, originar din Tiraspol. În perioada Proces-verbal primului război mondial şi-a făcut serviciul în 29 aprilie armata ţaristă, având gradul de subofiţer. A fost or. Chişinău membru al Partidului Burghezo-democratic, Interogatoriul a început la ora 21 care se numea Partidul Naţional-Moldovenesc, Î.: – Vă rog, să vă expuneţi cum erau reali- format de Smochină Nichita şi Ştefan Bulat cu zate practic sarcinile care şi le punea în faţă Co- contribuţia lui activă în perioada 1917-1918 pe mitetul refugiaţilor în vederea ruperii RASSM teritoriul Transnistriei. În 1922-1923 a fugit în de la URSS şi unirea ei cu România? România şi a locuit un timp în oraşul Chişi- R.: – Comitetul Refugiaţilor Transnistri- nău, restabilindu-şi relaţiile cu Bulat şi Smo- eni, consolidând elementele antisovietice în chină, iar prin intermediul lor şi cu mine. A vederea realizării ideii de rupere de la URSS participat activ la fondarea comitetului refugi- a RASSM şi Unirea ei cu România, efectua o aţilor şi la activităţile acestui comitet. Cu parti- muncă de pregătire a refugiaţilor în vederea ciparea lui Bulat şi Smochină, a fost racolat de pregătirii către lupta ideologică, educându-i serviciul de informaţii al Corpului III de Ar- în spirit naţionalist şi implementându-le ideea mată şi trimis pe teritoriul URSS în scopuri de propagandei naţionaliste. spionaj şi activitate naţionalistă. 2. Vrânceanu, Î.: – Numai atât? numele nu mi-l amintesc acum, locuitor al R.: – Nu, s-a efectuat un lucru pentru cre- oraşului Iampol, fost membru al aşa-numitului area unei organizaţii mari din rândurile refu- Partid Naţional-Moldovenesc. În 1919-1920 a giaţilor. Pe lângă aceasta, educarea lor se făcea venit în Chişinău cu scopul de a face legătura pe baza difuzării literaturii antisovietice naţio- cu acei care împărtăşeau aceleaşi viziuni cu el: naliste, a revistelor Novaia Moldavia (Moldova naţionaliştii moldoveni Pântea Gherman şi Ci- 425 jevschi Vasile, care mi l-au recomandat. Prin ministru la Ministerul Muncii şi Ocrotirii Să- intermediul lui Bulat şi al lui Smochină a fost nătăţii (Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocroti- racolat de Serviciul de informaţii al Corpului rii Sociale – n.n.). III de Armată şi de nenumărate ori a fost trecut Vaida-Voievod Alexandru, doctor în şti- prin zona oraşului Soroca pe teritoriul sovietic, inţe medicale. Un timp a fost prim-ministrul concomitent el se mai ocupa şi cu contraban- României, după aceea ministru al Afacerilor da. Pe alţi agenţi astăzi nu mi-i amintesc. Externe şi ministru al Afacerilor Interne. Î.: – Nu doriţi să ne daţi agentura cea mai După ce Vaida-Voievod a plecat din Parti- importantă? Numiţ-o! dul Naţional-Moldovenesc, vice-preşedinte al R.: – În momentul de faţă eu nu-mi amin- partidului a devenit Popovici Mihail, doctor în tesc de alţi agenţi care ar fi fost trimişi ilegal ştiinţe juridice. În perioada aflării la putere a în URSS. Ca bază această agentură era raco- naţional-ţărăniştilor a fost ministru al Justiţiei, lată din rândurile refugiaţilor care se aflau în iar mai apoi ministru al Finanţelor. „comitet” de unde şi o selecta serviciul român Savciuc-Soveanu Teofil (Savciuc-Săveanu de informaţii prin intermediul lui Smochină şi Teofil – n.n.), profesor al Universităţii din Cer- Bulat, care aveau legătură nemijlocită cu aceste năuţi, a făcut parte din guvern, a fost ministru organe de informare. al Bucovinei. Î.: – Precizaţi, cu ce scopuri agentura era Secretar-general al Comitetului Central al trimisă în URSS? Partidului a fost Madgearu Virgiliu, profesor al R.: – Serviciul de Informare Român tri- Academiei Comerciale din Bucureşti. A ocu- mitea agenţi pe teritoriul URSS cu scopul de a pat postul de ministru al Finanţelor. După uci- acumula informaţii cu caracter strategic... derea lui Madgearu în 1939 (noiembrie 1940 – *** n.n.), secretar general a fost Penescu Nicolai, ...Începutul lipseşte. doctor în ştiinţe juridice, deputat în Parlamen- Maniu Iuliu, originar din Transilvania, tul României. absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii În subordinea Comitetului Central al Par- din Viena. Avea gradul ştiinţific de doctor în tidului Naţional-Ţărănesc se aflau comitetele ştiinţe juridice. provinciale din Basarabia, Transilvania, Ro- În perioada când Partidul Naţional-Ţără- mânia şi Bucovina (Vechiul Regat – n.n.), care nesc se afla la guvernare el a fost ales prim-mi- aveau în subordine organizaţiile judeţene. Ce- nistrul României şi preşedintele fracţiunii par- lulele primare ale partidului erau organizaţiile lamentare a naţional-ţărăniştilor. săteşti şi orăşeneşti ale naţional-ţărăniştilor, în Vice-preşedinţii partidului au fost: Miha- fruntea cărora se aflau tot nişte comitete. lache Ivan (Ion Mihalache), originar din Vala- Partidul Naţional-Ţărănesc efectua o hia (România). muncă organizatorică activă în vederea rea- Până în 1917 a absolvit Seminarul învăţă- lizării programei sale, în care era preconizată toresc, fiind profesor. De nenumărate ori a fost formarea „Statului Ţărănesc”. Participa activ la deputat în parlamentul României, ocupând camPan.iile electorale, organizate de Guvernul posturile de ministru al Agriculturii (Ministru român, lupta activ cu comuniştii, cu alte parti- al Agriculturilor şi Domeniilor – n.n.), iar mai de existente pe atunci în România. apoi ministru al Afacerilor Interne. Î.: – Ce loc ocupaţi Dvs. în ierarhia aces- Lupu Nicolai, originar din Moldova, doc- tui partid? tor în ştiinţe medicale. Din partea acestui par- R.: – Eu am fost iniţiatorul şi organizato- tid a fost ales în parlament, iar în guvern a fost rul Partidului Ţărănist din Basarabia. Iar după 426 Călăi și victime fuzionarea cu ţărăniştii din Vechiul Regat şi cu Judeţean Bălţi. Din partea partidului a fost ales naţionaliştii din Transilvania şi Bucovina, am deputat în Parlamentul României. format Partidul Naţional-Ţărănesc, condus de În 1937 a fost timp de câteva luni Minis- Comitetul Central, în cadrul căruia am fost vi- tru al Basarabiei. În 1938 a părăsit partidul şi ce-preşedinte, membru al biroului permanent a aderat la aşa-numitul Partid Democrat-Ţără- şi, concomitent, din 1926 şi până în 1940 – nesc, format de Constantin Stere şi Grigore Iu- preşedinte al organizaţiei din Basarabia, a jud. nian (Constantin Stere a decedat în 1936, Pan. Chişinău şi a organizaţiei orăşeneşti. Halippa se referă la Partidul Ţărănesc-Demo- Î.: – Numiţi pe cei mai cunoscuţi activişti crat, fondat de Stere, după ce acesta a fost ne- ai Partidului Naţional-Ţărănesc. voit să plece din Partidul Naţional-Ţărănesc în R.: – Din rândurile membrilor Partidului anul 1930 – n.n.). În 1940 a fugit în România, Naţional-Ţărănesc din România, care au depus unde locuieşte până în prezent. 5. Anton Cri- multe eforturi la realizarea programei partidu- han – în trecut locuitor al Chişinăului, a fost lui, îi pot nominaliza pe: 1. Mihăescu Ştefan, profesor la Facultatea de Agronomie din Chi- inginer, absolvent al Institutului Politehnic şinău, care era o filială a Universităţii din Iaşi. din Bucureşti, locuitor al or. Bucureşti, casier În 1917-1918 a fost deputat în Sfatul Ţă- general al Comitetului Central, concomitent – rii, participând la aşa-numitul „Bloc Moldove- preşedinte al unui comitet judeţean. De nenu- nesc”. A lucrat activ pentru Unirea Basarabiei mărate ori a fost ales deputat în Parlamentul cu România, pentru care merit a fost decorat României. În 1946 a fost arestat de către orga- de Guvernul Român. nele securităţii Republicii Populare Democrate Aproximativ în anii 1919-1920 a plecat în România. 2. Beţianu Policarp, originar din jud. oraşul Paris, unde a susţinut disertaţia de doc- Hotin, moldovean, învăţător. A fost preşedinte tor în economia politică; revenind la Chişinău, al Comitetului Judeţean Hotin al Partidului. În s-a înscris în Partidul Naţional-Ţărănesc. mai multe rânduri a fost ales deputat în Parla- După ce Moldovan a plecat din partid, el mentul României. În 1940, în momentul unifi- a fost ales preşedinte al Comitetului Judeţean cării Basarabiei cu URSS a rămas să locuiască Bălţi. în localitatea Lipcani unde lucra la şcoală. 3. În 1940 a fugit în România, locuia în ora- Codreanu Ivan StePan.ovici şi-a făcut serviciul şul Iaşi unde lucra la Universitate în calitate de în Armata Ţaristă. A participat la primul răz- profesor. După aceasta a locuit la Bucureşti. În boi mondial. În perioada 1917-1918 a fost unul 1948 a plecat peste hotare. 6. Ştefaneli, numele dintre activiştii care au format Sfatul Ţării, nu mi-l amintesc. Originar din Bucovina, mol- unind Basarabia cu România, fiind membru dovean. Până în 1940 a lucrat avocat în oraşul al aşa-numitului „Bloc Moldovenesc”. După Soroca. În 1938, când Codreanu Ion a plecat ruperea Basarabiei şi unirea ei cu România, a din partid, el a fost ales preşedinte al Comitetu- intrat în componenţa Partidului Naţional-Ţă- lui Soroca al Partidului Naţional-Ţărănesc. În rănesc, fiind preşedinte judeţean la Soroca. De momentul alipirii Basarabiei la URSS, a rămas mai multe ori a fost ales deputat în Parlamentul să locuiască în oraşul Soroca. 7. Pelivan Ivan României din partea partidului. 4. Moldovanu Gheorghievici – originar din jud. Chişinău, ab- Dimitrie, originar din Bucovina, absolvent al solvent al Facultăţii de Juridică a Universităţii Facultăţii de Drept a Universităţii din Cernă- din Iurevsc (Dorpat). uţi. A lucrat avocat în oraşul Bălţi. La Partidul Până în 1917 a fost membru al Partidu- Naţional-Ţărănesc a aderat în momentul for- lui Eserilor. Lucra avocat în oraşul Bălţi. A fost mării acestuia, fiind conducătorul Comitetului unul dintre iniţiatorii formării Sfatului Ţării şi 427 aşa-numitului „Bloc Moldovenesc”, iar ca mi- în oraşul Bender, membru al Partidului Naţio- nistru al Afacerilor Externe al Basarabiei a par- nal-Ţărănesc din România. Conducător al Or- ticipat la Unirea acestui teritoriu cu România. ganizaţiei judeţene Bender. De mai multe ori a A participat la Conferinţa de Pace de la Paris, fost deputat în parlamentul României, în ace- fiind însărcinat din partea Guvernului Român laşi timp ocupa postul de prefect al judeţului pentru a discuta problema Basarabiei. Bender. În ultimul timp locuia în oraşul Bucu- După aceasta, a fost unul dintre organiza- reşti. 12. Bulaviţchi, numele nu mi-l amintesc, torii Partidului Ţărănesc din Basarabia, de ne- originar din oraşul Bender, medic de profesie. numărate ori a fost ales deputat în parlamentul Ca membru al Partidului Naţional-Ţărănesc a României. Din 1933-1934 a fost preşedinte al fost ales vice-preşedinte, iar apoi preşedinte al Comitetului judeţean Orhei al Partidului Naţi- Comitetului judeţean Bender. A fost deputat onal-Ţărănesc. în Parlamentul României. În 1940 a rămas în În 1940 a fugit în România, locuind în oraşul Bender. 13. Gheorghiu Mihail – avocat. oraşul Bucureşti. Fiind deputat în Parlament Lucra în oraşul Cahul. Membru al Partidului în perioada guvernării lui Antonescu (Parti- Ţărănesc. Din 1926 până în 1936 a fost preşe- dele politice fuseseră dizolvate, Pan. Halippa dinte al Comitetului judeţean Cahul. De mai suprapune conştient aceste informaţii – n.n.). multe ori a fost ales deputat în Parlamentul 8. Dragan Mihail, originar din jud. Orhei, mol- României. În 1940 a fugit în România. 14. Za- dovean. Studii juridice superioare. Se ocupa cu haria Mitrofan, originar din jud. Cahul, activa agricultura. În 1930 a aderat la Partidul Naţi- în agricultură. Din 1936 a fost conducătorul onal-Ţărănesc, participând activ la realizarea Organizaţiei judeţene Cahul a Partidului Na- programelor partidului şi, după plecarea lui ţional-Ţărănesc, a fost deputat în Parlamentul Pelivan în oraşul Bucureşti, a fost ales condu- României. 15. Ghelmiţanu Mihai – studii su- cător al Organizaţiei judeţene Orhei a Partidu- perioare juridice, avocat în oraşul Bucureşti. lui Naţional-Ţărănesc. În 1940 a rămas la locul În Partidul Naţional-Ţărănesc a intrat în mo- de trai şi despre soarta lui de mai târziu nu cu- mentul formării lui şi a fost preşedintele Comi- nosc nimic. 9. Mihailescu Nicolai – în trecut tetului judeţean Izmail. Sistematic vizita oraşul locuitor al oraşului Orhei. Amănunte despre Izmail. În ultimul timp locuia în oraşul Bucu- această personalitate nu am. În Partidul Na- reşti, fiind profesor de Drept Internaţional la ţional-Ţărănesc a intrat în perioada formării Universitatea din Bucureşti. lui, fiind locţiitorul preşedintelui Comitetului Interogatoriul s-a terminat la ora 16 şi 10 judeţean Orhei, concomitent ocupa postul de min. prefect al oraşului Orhei. În 1940 a fugit în Ro- Au interogat: Vladimirski şi Alimtaev mânia şi până în ultimul timp locuia în oraşul *** Bucureşti. 10. Negrescu Ivan (Ion) – profesor Proces-verbal al interogatoriului din la un liceu din oraşul Chişinău. În 1923-1924 16 mai 1952, or. Chişinău a aderat la Partidul Ţărănesc din Basarabia, Început la ora 22:00. fiind vice-preşedinte al Comitetului judeţean Î.: – Numiţi membrii Organizaţiei Chişi- Chişinău al Partidului Naţional-Ţărănesc. A nău a Partidului Naţional-Ţărănesc, conducă- fost deputat în parlamentul României. În anii torul căruia eraţi. 1928-1935 a fost primar al oraşului Chişinău R.: – În componenţa Organizaţiei Chişi- (1928-1931 – n.n.). În ultimul timp locuia în nău a Partidului Naţional-Ţărănesc pe care eu oraşul Bucureşti, fiind profesor la Academia am condus-o în perioada 1926-1940 intrau ur- Comercială. 11. Cerăuţeanu Serghei – notar mătoarele persoane, după cum îmi amintesc: 428 Călăi și victime 1. Negrescu Ion – absolvent al Universităţii din Chişinău. 5. Fradis – numele nu mi-l amintesc. Iaşi, profesor la un gimnaziu din Chişinău. În De profesie – medic venerolog. Locuia şi activa timpul primului război mondial s-a aflat în ca- în oraşul Chişinău, fiind unul dintre membrii drul Armatei Române, având gradul de sublo- activi ai Partidului Naţional-Ţărănesc, parti- cotenent. După război a locuit un timp scurt cipând energic la realizarea noului program al în oraşul Soroca după care a revenit din nou să partidului. Era preocupat de atragerea noilor locuiască în oraşul Chişinău, unde continua să membri în rândurile partidului şi de propaga- lucreze profesor la Gimnaziul Real. În 1923 a rea ideilor naţional-ţărăniste. A fost consilier intrat în Partidul Ţărănesc şi a participat activ municipal al Chişinăului. 6. Siţinschi Leopold, la realizarea programei partidului. Din partea originar din oraşul Chişinău. Rus. Până în acestui partid a fost un timp deputat în parla- 1917 a fost membru al Partidului Cadeţilor, a mentul României, ocupând în aceeaşi perioadă fost deputat în Duma de Stat a Rusiei, medic postul de primar al Chişinăului. În 1937 a fost de specialitate, avea o moşie mare şi locuia în secretar general la Ministerul Basarabiei. Chişinău. Aproximativ în anul 1926 a intrat în În perioada celui de-al II-lea război Partidul Naţional-Ţărănesc, fiind unul dintre mondial, cât timp armatele româno-germane membrii activi ai partidului. Era preocupat de ocupaseră Ucraina a lucrat profesor de lim- propagarea programei partidului şi de atrage- ba română la Universitatea din Odesa, ca mai rea noilor membri în rândurile partidului. A apoi împreună cu armatele care se retrăgeau fost ales consilier municipal al oraşului Chişi- să ajungă în România. În ultimul timp locuia nău. 7. Mocanu – numele nu mi-l amintesc. În la Bucureşti, fiind profesor de limba rusă la trecut – membru al Organizaţiei Eserilor din Academia Comercială. 2. Rozinberg Solomon Peterburg. S-a mutat cu traiul la Chişinău în – de asemenea, cu studii juridice superioare. 1917-1918. Proprietar al Uzinei Mecanice din Până în 1940 a lucrat avocat în oraşul Chişi- Chişinău. În Partidul Naţional-Ţărănesc a in- nău. A fost un membru activ al Partidului Na- trat în momentul formării lui, fiind conducă- ţional-Ţărănesc, din partea căruia a fost ales torul aşa-numitei „Organizaţia Muncitorilor consilier al Primăriei, iar mai apoi – deputat Calificaţi”, care făcea parte din componenţa în Parlamentul Român. În 1940, în momentul partidului. 8. Suruceanu Mihail – mare moşier, unirii Basarabiei cu Uniunea Sovietică a ră- proprietar de vii şi livezi, locuia în oraşul Chi- mas să locuiască la Chişinău. 3. Coromei Ro- şinău, era unul dintre membrii activi ai Parti- meo – român. A absolvit Facultatea de Drept dului Naţional-Ţărănesc, membru permanent a Universităţii din Iaşi. Lucra avocat în oraşul al Consiliului Municipal Chişinău. 9. Suru- Chişinău. În 1923-1924 a aderat la Partidul Ţă- ceanu Fiodor – fratele cunoscutului Mihail rănesc, fiind unul dintre membrii ei activi. Din Suruceanu, lucra profesor la un gimnaziu din partea Partidului a fost ales consilier municipal Chişinău, iar după aceea a fost un timp prefec- al Primăriei Chişinău şi membru al Direcţiei tul administraţiei judeţului Chişinău. Municipale. În 1940 a fugit în România şi lo- În timpul celui de-al II-lea război mondial cuia în oraşul Iaşi. 4. Melamudman – numele s-a aflat în serviciul armatei române. Membru nu mi-l amintesc, evreu. Avocat de profesie, activ al Partidului Naţional-Ţărănesc, participa locuia şi lucra în oraşul Chişinău. Membru al energic la munca de organizare a partidului, de Partidului Naţional-Ţărănesc din România. atragere a noilor membri în rândurile partidu- Participa activ în lucrul organizatoric, în legă- lui. 10. Marin Elisei – amănunte despre această tură cu ce a fost ales membru al primăriei Chi- personalitate nu cunosc. Activa în cadrul pri- şinău. În 1940 a rămas să locuiască în oraşul măriei oraşului Chişinău. Era membru al Par- 429 tidului Naţional-Ţărănesc, conducătorul orga- era membru al Consiliului orăşenesc al parti- nizaţiei de tineret a Partidului, care făcea parte dului. 18. Dgionat – numele nu mi-l amintesc. din componenţa partidului. În ultimul timp lo- Originar din oraşul Chişinău, era una dintre cuia la Bucureşti. 11. Zaborovschi Ivan (Zabo- conducătoarele organizaţiei de femei a partidu- rovschi Ion) – profesor la un liceu din Chişinău. lui, care făcea parte din Partidul Naţional-Ţă- Mai târziu – inspector al învăţământului public, rănesc. Din partea partidului a fost aleasă membru al Partidului Naţional-Ţărănesc, a fost membru permanent al Consiliului Primăriei redactorul ziarului Viaţa Basarabiei, editat de Chişinău (Dgionati Elena, lidera mişcării femi- acest partid. În ultimul timp locuia la Bucu- niste din Basarabia – vezi, Iurie Colesnic, Ba- reşti. 12. Firica Petru – proprietarul unui mare sarabia necunoscută, vol. III. – Chişinău, 2000, magazin de manufactură din oraşul Chişinău. pag. 158-162.). 19. Borcodorov – numele nu i-l Membru activ al Partidului Naţional-Ţărănesc, ştiu. Medic oculist. Locuia în oraşul Chişinău, din partea căruia a şi fost ales deputat în par- membru al Comitetului orăşenesc al Partidu- lamentul României, fiind membru permanent lui Naţional-Ţărănesc. Membru permanent al al Consiliului municipal Chişinău. În ultimul Consiliului municipal Chişinău. Despre alţi timp locuia la Bucureşti. O vreme a fost pre- membri ai Partidului Naţional-Ţărănesc, acum şedinte al Camerei de Comerţ. 13. Gulcheivici, nu-mi aduc aminte. numele nu i-l ţin minte – era mecanic de spe- Interogatoriul s-a terminat la ora 3:00. cialitate, lucra în depoul Chişinău şi conducea A interogat: Vladimirski organizaţia lucrătorilor de la căile ferate, care *** intra în componenţa Partidului Naţional-Ţără- Proces-verbal nesc din România. 14. Bâtca – amănunte despre 12 mai 1952, or. Chişinău această personalitate, acum nu-mi prea amin- Interogatoriul a început la ora 10:00. tesc. Era membru al Partidului Naţional-Ţără- Î.: – Cu ce v-aţi ocupat după reunirea Ba- nesc, reprezentând organizaţiile din suburbii, sarabiei cu Uniunea Sovietică? fiind membru al comitetului orăşenesc. A fost R.: – În 1940, în momentul reunirii Basa- ales consilier municipal. 15. Fârâma Ion – des- rabiei cu Uniunea Sovietică şi înaintării arma- pre care tot nu am amănunte. Reprezenta, în tei sovietice, eu am plecat în România, locuind organizaţia naţional-ţărănistă, suburbiile Chi- în Bucureşti, unde aveam locuinţă pe care o şinăului. Fiind membru al comitetului orăşe- cumpărasem în 1939. Colaboram la diferite zi- nesc de partid, a fost ales consilier al primăriei. are şi editam o revistă în limba română, Viaţa 16. Ştirbeţ Luca – în perioada primului război Basarabiei. mondial şi-a făcut serviciul în armata ţaristă, nu Î.: – Ce orientare avea această revistă? cunosc ce grad avea, ştiu însă că era membru al R.: – Revista Viaţa Basarabiei era de ori- Partidului Naţional-Ţărănesc şi administrato- entare antisovietică, naţionalistă. În articole, rul clubului acestui partid în oraşul Chişinău. versuri şi în prozele de proporţii mici se de- A participat activ la realizarea platformei par- monstra că istoric Basarabia este parte com- tidului, a fost deputat în parlamentul României ponentă a României. Şi URSS a ocupat acest şi membru permanent al Zemstvei judeţului teritoriu, încălcând dreptul popoarelor la au- Chişinău (Pan. Halippa confundă consiliul ju- todeterminare. În felul acesta moldovenii şi-au deţean cu zemstva, care în perioada 1918-1940 pierdut independenţa. nu mai erau legiferate – n.n.). 17. Lupu Ghe- Î.: – Din ce mijloace era editată revista? orghe – fost colonel în armata română, locuia R.: – La editarea revistei Viaţa Basarabiei în oraşul Chişinău. Membru activ al partidului, ajuta Ministerul de Propagandă al României, 430 Călăi și victime care ne oferea pentru aceste scopuri o sumă de rii dezlipirii Basarabiei de Rusia şi alipirea ei bani. la România şi acei care mai târziu au intrat în Î.: – Şi în ce condiţii? componenţa guvernului român: Inculeţ Ivan R.: – Ministerul nu punea nici un fel de Constantinovici, Peliva Ivan Gheorghevici, condiţii, susţinând financiar editarea revistei Ceban StePan. Nicolaevici şi doctorul Cazacu Viaţa Basarabiei. Petru au votat la Chişinău aşa-numitul comi- Î.: – Chiar aşa? tet al basarabenilor. În componenţa acestui co- R.: – Eu spun adevărul. mitet intrau etnicii basarabeni care locuiau pe Î.: – Povestiţi-ne, în ce consta activitatea teritoriul vechii Românii şi care-şi propuneau dvs. ca lider al Partidului Naţional-Ţărănesc? să se ocupe de interesele basarabenilor, acor- R.: – După reunirea Basarabiei cu Uni- dându-le protecţia şi ajutorul material. unea Sovietică, ca lider al Partidului Naţio- În 1940, după reunirea Basarabiei cu Uni- nal-Ţărănesc eu practic n-am activat, deoarece unea Sovietică, în baza acestui comitet a fost majoritatea membrilor partidului nostru au format aşa-numitul comitet al refugiaţilor ba- rămas să locuiască în Basarabia. sarabeni în care s-au concentrat toate persoa- Î.: – Însă Dvs. aţi întreţinut relaţii cu ei. nele – moldovenii care au fugit în România. Aşa este? Comitetul refugiaţilor basarabeni era pre- R.: – Nu. Toate legăturile mele cu membrii ocupat de acordarea ajutorului material aces- Partidului Naţional-Ţărănesc din Basarabia au tor categorii de persoane. fost întrerupte şi eu nu le-am mai restabilit. Î.: – Şi numai? Î.: – Spuneţi minciuni, vreţi să ascundeţi R.: – Odată cu venirea la putere a lui An- faptul că aţi dus o propagandă antisovietică şi tonescu, el a luat comitetul sub patronajul său, aţi cultivat legăturile cu foştii membri de par- adică acorda subvenţii financiare, dar nu pur şi tid. simplu în scopul ajutorului material, ci având R.: – Eu n-am întreţinut legături cu naţio- intenţia ca, unindu-i, să-i folosească în promo- nal-ţărăniştii rămaşi în Basarabia şi, respectiv, varea politicii sale de atacare şi ocupare a Uni- n-am putut lucra în nici un fel prin interme- unii Sovietice. diul lor. Î.: – Numiţi-i pe conducătorii comitetului Interogatoriul s-a terminat la ora 16:00. refugiaţilor basarabeni, pe care-i cunoaşteţi? A interogat: Vladimirski R.: – În componenţa comitetului refugi- * * * aţilor basarabeni intrau: 1. Incule Ivan Con- Proces-verbal stantinovici, despre personalitatea căruia eu 14 mai, 1952 am vorbit anterior, era preşedintele comite- oraşul Chişinău tului refugiaţilor până în 1941 (Ion Inculeţ a Interogatoriul a început la ora 20 şi 30 murit la 19 noiembrie 1940 – n.n.). După care, min. acest post a fost preluat de Ciugureanu Daniil; Î.: – La interogatoriile precedente aţi in- 2. Ciugureanu Daniil – până la 1917 a absolvit dicat că aţi participat activ la lucrările aşa-nu- Facultatea de Medicină a Universităţii din Kiev, mitului comitet al refugiaţilor basarabeni. Ce fiind membru al Partidului Eserilor şi, ca unul prezenta acest „comitet”? dintre liderii aşa-numitului Bloc Moldovenesc, R.: – Aproximativ în anii 1936-1937, foş- a participat activ la organizarea Sfatului Ţării, tii lideri ai aşa-numitului Bloc moldovenesc ai iar din 24 ianuarie până în 27 martie 1918 a Guvernului Basarabiei, ai parlamentului Sfa- fost prim-ministru al guvernului Basarabiei, şi tul Ţării, care au fost iniţiatorii şi organizato- unul dintre organizatorii dezlipirii acestui te- 431 ritoriu de [Rusia] şi alipirii la România. După ocupat postul de secretar-general la Ministerul aceasta, fiind inclus în componenţa guvernului Sănătăţii. 6. Cristi Vladimir – moşier. După re- României, a fost ministru fără portofoliu, mai voluţia din februarie 1917, a fost numit comisar apoi – ministru al Basarabiei. De nenumărate al Basarabiei din partea guvernului provizoriu. ori a fost ales deputat în parlamentul României Fiind unul dintre organizatorii Sfatului Ţării şi senator în senatul României. şi realizatorii Unirii Basarabiei cu România, În perioada ocupaţiei oraşului Odesa de ocupând în acel moment postul de ministru către armatele româno-germane a fost direc- al Afacerilor Interne. Ulterior a fost primar al torul căilor ferate din Transnistria. În ultimul oraşului Chişinău, ministru fără portofoliu în timp locuia la Bucureşti. Membri ai comite- guvernul Averescu. În ultimul timp avea câte- tului au fost: 3. Pelivan Ivan Gheorghievici – va întreprinderi comerciale în oraşul Bucureşti. avocat, membru al Partidului Eserilor şi unul 7. Bogos Dimitrie – înainte de primul război dintre organizatorii Blocului moldovenesc, mondial a absolvit Universitatea din Varşovia, Sfatului Ţării, guvernului Basarabiei, în care a a fost şeful statului major general al armatei ocupat postul de ministru al relaţiilor externe. moldoveneşti, creată de Sfatul Ţării şi guvernul Şi a participat la dezlipirea acestui teritoriu de Basarabiei. A participat activ la Unirea acestui [Rusia] şi alipirea lui la România (în dosar este teritoriu cu România, după care a fost ministru o scăpare de redactare – n.n.). După aceasta a în guvernul generalului Averescu. Deputat în fost director al Justiţiei în Basarabia, de nenu- parlamentul României şi o perioadă primar al mărate ori a fost ales în parlamentul României Chişinăului. În timpul celui de-al II-lea război deputat şi senator, fiind membru al Partidului mondial s-a aflat în rândurile armatei române. Naţional-Ţărănist. În ultimul timp a fost mem- 8. Crihan Anton – absolvent al Facultăţii de bru al Consiliului Suprem al Judecătorii Admi- Economie a Universităţii din Odesa, membru nistrative a României. 4. Cebanu StePan. Ni- al Partidului Eserilor, după care a fost membru colaevici – absolvent al Facultăţii de Filologie al Partidului Naţional-Ţărănist din România. A a Universităţii din Kiev, membru al Partidului fost deputat în Sfatul Ţării şi a participat activ la Moldovenesc, organizator al Sfatului Ţării şi în actul de dezlipire a Basarabiei, după care a fost calitate de ministru al Învăţământului public vice-ministru la Ministerul Agriculturii din în guvernul Basarabiei a participat personal la România în guvernul de coaliţie în anul 1940. actul de dezlipire a teritoriului Basarabiei de la 9. Bârcă Vasile Gheorghievici – jurist. Membru [Rusia] şi unirea lui la România. al aşa-numitului Bloc Moldovenesc, deputat în Ulterior, a fost deputat în parlamentul Ro- Sfatul Ţării. A participat activ la dezlipirea Ba- mâniei, director al învăţământului public din sarabiei de [Rusia] şi Unirea ei cu România. Iar Basarabia, membru al Academiei Române. 5. după realizarea acestui act a fost director general Cazacu Petru Dimitrievici – medic, absolvent la Interne din Basarabia. Membru al Partidului al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Naţional-Ţărănist, iar mai apoi al Partidului Li- Bucureşti. Iniţial a fost membru al unei orga- beral. A fost deputat în parlamentul României. nizaţii poporaniste, mai apoi s-a înscris în Par- În guvernul Tătărescu, adică în anii 1939-1940 tidul Liberal din România. A fost unul dintre a fost vice-ministru de Interne al României. iniţiatorii şi organizatorii Sfatului Ţării în anii Î.: – Ce poziţie ocupaţi Dvs. în comitetul 1917-1918 şi al Unirii cu România. A participat refugiaţilor basarabeni? activ. Un timp a fost director general al Basara- R.: – Eu am fost membru al comitetului biei (prim-ministru – n.n.), după care a fost ales refugiaţilor basarabeni şi, o perioadă, chiar vi- deputat în parlamentul României şi senator. A ce-preşedinte al acestui comitet. 432 Călăi și victime Î.: – Descrieţi, în ce consta activitatea Co- Î.: – Continuaţi să ascundeţi legăturile mitetului în vederea realizării planurilor ocu- duşmănoase şi activitatea subversivă pe care paţioniste ale guvernului Antonescu. serviciile speciale o efectuau sub acoperirea R.: – Comitetul refugiaţilor basarabeni comitetului refugiaţilor basarabeni. Aveţi de era preocupat de pregătire ideologică a refugi- gând să spuneţi adevărul? aţilor moldoveni, de propagarea planurilor gu- R.: – Mie îmi sunt necunoscute aceste per- vernului României, adică ale lui Antonescu, de soane. Şi eu n-am fost iniţiat în activităţile pe dezlipire a Basarabiei de la URSS. Prin aceasta care le efectuau serviciile de cercetare străine şi explica guvernul României colaborarea sa cu împotriva Uniunii Sovietice înainte de atacarea fasciştii germani, iar mai apoi atacarea URSS şi de către armatele germano-române a URSS. ocuparea unui şir de regiuni în perioada 1941- Î.: – Însă aţi fost unul dintre membrii ac- 1945. tivi ai acestui comitet? Î.: – Este cunoscut că, sub acoperirea R.: – Da, este adevărat. Eu am fost mem- acestui comitet, serviciile de cercetare străine bru al Comitetului refugiaţilor basarabeni. au lucrat activ împotriva URSS? Î.: – Cu ce v-aţi ocupat? R.: – Despre activitatea serviciilor specia- R.: – Absolut cu nimic. le străine şi despre lucrul lor împotriva Uniunii Î.: – Un timp aţi condus acest comitet. Sovietice sub acoperirea comitetului nu pot să R.: – Da, un timp am condus comitetul spun nimic, deoarece personal cu aceasta nu refugiaţilor. m-am ocupat şi nici n-am fost iniţiat în aseme- Î.: – Şi cum, chiar cu „absolut nimic nu nea chestiuni. v-aţi ocupat”? Î.: – Spuneţi minciuni şi continuaţi să as- R.: – În perioada cât am fost eu preşedinte cundeţi faptul activităţii duşmănoase pe care o al comitetului, n-am făcut nimic. efectuaţi. Î.: – Nu este adevărat! Numiţi cu cine din- R.: – Repet, eu personal nu eram iniţiat tre reprezentanţii serviciilor de informare stră- în aceste activităţi ale serviciilor de cercetare ine aţi avut legături? împotriva URSS care s-ar fi efectuat sub aco- R.: – Cu reprezentanţii misiunilor străine, perirea comitetului şi personal cu aceasta nu pe când mă aflam în oraşul Bucureşti, începând m-am ocupat. cu anul 1940 şi până în momentul acţiunilor Interogatoriul s-a terminat la 3:40 germane dintre Germania şi URSS, precum şi (15.V.1952 – Iu. C.) anterior, n-am întreţinut nici un fel de legături. A interogat: Vladimirski Î.: – L-aţi cunoscut pe Ghibson? *** R.: – Nu l-am cunoscut şi aud acest nume Proces-verbal pentru prima oară. 16 mai 1952 Î.: – Vă prezentăm documente din direc- or. Chişinău toratul general de poliţie al oraşului Bucureşti, Interogatoriul s-a început la orele 11:00 care atestă că serviciile străine acţionau împo- Î.: – Vă este cunoscut Vasiliev-Dâbenko? triva URSS, utilizând în munca lor subversivă R.: – Nu. Pe Vasiliev-Dâbenko nu l-am acoperirea comitetului şi dvs. aţi fost implicat cunoscut. în aceasta (îi sunt prezentate documentele din Î.: – Da pe Deducenko Nicolae şi Dima fondul 189, dosarele nr. 8 şi 127). Şi acum veţi Fiodor? nega aceste fapte? R.: – Pe aceste persoane de asemenea nu R.: – Eu personal n-am întreţinut legături le cunosc şi nu le-am întâlnit. cu serviciile speciale ale României sau ale altor 433 ţări. Şi despre lucrul efectuat de serviciile spe- *** ciale împotriva URSS sub acoperirea comite- Proces-verbal tului nu pot spune nimic, deoarece n-am fost 19 mai iniţiat şi n-am participat la aceste activităţi. or. Chişinău Î.: – Ce legătură a avut Maniu cu activita- Interogatoriul a început la ora 11:00 tea comitetului refugiaţilor basarabeni? Î.: – La interogatoriile anterioare, în rân- R.: – Nu cunosc. dul persoanelor apropiate cu care aţi avut rela- Î.: – Apropo, aţi întreţinut cu el legături, ţii l-aţi numit pe Zamfir Arbore. Expuneţi ce deoarece era unul dintre liderii Partidului Na- ştiţi despre el? ţional-Ţărănesc din România, este adevărat? R.: – Zamfir Arbore, numele de fami- R.: – Da, până în 1940, eu fiind condu- lie adevărat Rally, originar din jud. Chişinău cătorul organizaţiei care activa în Basarabia şi (Zamfir Arbore s-a născut pe 14.II.1845 la membru al Comitetului Central al Partidului Cernăuţi – n.n.), descendent dintr-o familie de Naţional-Ţărănesc din România, mă aflam în moşieri. După absolvirea gimnaziului, apro- legătură directă cu liderul partidului nostru ximativ prin anii 70-80 ai sec. XIX a plecat la Maniu. După reunirea Basarabiei cu Uniunea Moscova unde s-a înscris la Facultatea de Me- Sovietică şi plecarea mea la Bucureşti unde dicină a Universităţii. m-am restabilit, eu am continuat relaţiile cu el, Fiind student, el a făcut legătură cu popo- fiind membru al Comitetului Central al Parti- raniştii şi pentru participarea activă la una din dului Naţional-Ţărănist din România. Pe lân- aceste organizaţii a fost arestat de ohranca ţa- gă aceasta, în aceeaşi perioadă între noi s-au ristă şi timp de nouă ani s-a aflat închis în for- stabilit nişte relaţii de prietenie şi ne întâlneam tăreaţa Petropavlovsk, unde a reuşit să evadeze foarte des. (informaţie eronată, vezi Basarabia necunoscu- Î.: – Reiese că Dvs. nu puteaţi să nu ştiţi tă, vol. IV, 2002, pag. 4-21 – n.n.). care era atitudinea lui Maniu faţă de comitet. După evadare, el a plecat în Austria unde R.: – La întâlnire cu Maniu, eu îi poves- locuia unchiul său, Arbore şi din acel timp şi-a team despre lucrul comitetului refugiaţilor schimbat şi numele de familie. Din Austria a basarabeni, despre necesităţile refugiaţilor, ru- plecat în Elveţia unde a început să editeze zi- gându-l să contribuie la asigurarea materială a arul Rabotnik care avea orientare eseră, deoa- refugiaţilor. Dar el în acea vreme nu ne putea rece el aderase la Partidul Eser. Însă, peste un ajuta cu nimic. timp, Arbore se stabileşte pentru totdeauna în Î.: – Anterior aţi arătat că nu ştiţi nimic oraşul Bucureşti, România. despre atitudinea lui Maniu către comitetul re- Locuind la Bucureşti, el era funcţionar al pri- fugiaţilor basarabeni. Daţi nişte explicaţii mai măriei, fiind şeful secţiei statistică. Concomitent, esenţiale. ca membru al Partidului Eser, Arbore îndeplinea R.: – În realitate, eu cu Maniu eram legat funcţia de intermediar între eserii emigranţi şi nu numai prin lucrul în comun în cadrul Par- organizaţiile esere care existau în Rusia, trecând tidului Naţional-Ţărănesc, dar şi prin relaţiile ilegal literatură peste frontieră. În afară de aceas- noastre de strânsă prietenie. Însă Maniu, de ta, el întreţinea legături cu Troţki, cu socialiştii fapt, mai mult era interesat de aşa-numitul co- români: Codreanu Zubco, Rakovski Cristofor şi mitet al transilvănenilor, decât de problemele Dobrogeanu-Caţ Ghere (numele de familie al lui basarabene şi nouă nu ne ajuta cu nimic. Dobrogeanu Ghere era Solomon Caţ – n.n.). Interogatoriul a fost întrerupt la ora 16:00. După instaurarea puterii sovietice în Rusia, A interogat: Vladimirski Arbore-Rally a rămas pe platforma eseră şi în- 434 Călăi și victime treţinea relaţii, contribuind la munca de orga- R.: – Rakovski întreţinea legătura cu Ar- nizare a eserilor emigranţi. Maţkievici – numele bore Zamfir prin fiica celui din urmă, Arbo- de familie nu i-l cunosc, Breşko-Breşkovskaia, re-Rally Ecaterina, care în 1919 a plecat din care locuia în oraşul Praga, Korolenko Vladimir, România în Rusia Sovietică. care se afla în URSS şi de asemenea Kurakovski, Î.: – În legătură cu ce a plecată? care în 1917-1918 plecase în Rusia Sovietică. R.: – Arbore Ecaterina era membră a Or- În acelaşi timp Arbore Zamfir preda lim- ganizaţiei Social-democrate din România şi ba rusă şi bulgară la Academia Militară din era urmărită de organele de siguranţă ale sta- Bucureşti, învăţând aceste limbi cu principe- tului, din care cauză a plecat în Rusia. le României Ferdinand. A colaborat la ziarele Î.: – Pe care cale a plecat? româneşti Adevărul şi Dimineaţa. A fost unul R.: – Arbore Ecaterina a fost trecută clan- dintre iniţiatorii fondării lojei masonice din destin pe teritoriul sovietic, împreună cu soţia Bucureşti, fiind ales de mai multe ori senator. lui Rakovski, Filip-Codreanu Maria, cu parti- Î.: – Precizaţi, ce caracter purta relaţiile lui ciparea mea nemijlocită. Arbore cu eserii în ultimul timp? Î.: – În ce consta participarea Dvs.? R.: – Relaţiile lui Arbore cu Maţkievici, R.: – În 1919, fiind secretar general la Breşko-Breşkovskaia şi Korolenko erau con- Ministerul Basarabiei şi la rugămintea lui Ar- diţionate ca şi mai înainte de aflarea în parti- bore Zamfir, prin intermediul lui Inculeţ Ivan dul eserilor şi de activităţile legate de formarea Constantinovici, care era ministru al Lucră- platformei acestui partid. rilor Publice ale României (greşit, ministru Î.: – Dar cu Rakovski? fără portofoliu – n.n.), am făcut legătura cu R.: – Rakovski Cristofor până în 1917 a prim-ministrul Brătianu. La întâlnirea cu el, fost conducătorul social-democraţilor din eu am cerut permisiunea de a trece clandestin România şi, evident, a avut relaţii cu Arbore. pe teritoriul sovietic pe Arbore Ecaterina, care Venea în casa lui unde se întruneau sistematic era persecutată de organele siguranţei române, reprezentanţii diverselor curente politice. În precum şi pe Filip-Codreanu. 1917-1918 a plecat în Rusia şi, chiar locuind Brătianu a satisfăcut cererea mea şi peste acolo, întreţinea relaţii cu Arbore. Aceste rela- un timp, conform indicaţiilor lui, Arbore şi Fi- ţii erau dictate de faptul că Rakovski în ultimul lip-Codreanu au fost trecute clandestin de cor- timp era adept al platformei troţkiste. Nu era pul III al armatei române pe teritoriul sovietic. de acord cu politica pe care o promovau bol- Î.: – Cu ce condiţii guvernul român le-a şevicii şi Arbore de asemenea a fost adversarul trecut clandestin pe teritoriul sovietic? sistemului sovietic. R.: – În discuţia cu prim-ministrul Bră- Î.: – Totuşi, cum se manifesta această re- tianu, i-am demonstrat că Arbore Ecaterina, laţie? precum şi Filip-Codreanu ne pot fi ulterior de R.: – Din cuvintele lui Arbore, cu care eu folos, reieşind din principiul „serviciu pentru întreţineam relaţii de prietenie, îmi este cunos- serviciu”. cut faptul că relaţia cu Rakovski şi, de aseme- Î.: – Spuneţi pe de-a dreptul, despre ce era nea, cu eserii Maţkievici, Breşko-Breşkovskaia vorba? şi Korolenko purtau un caracter antisovietic, R.: – Brătianu a căzut de acord cu părerea însă cum se manifesta practic această atitudi- mea, că este de dorit să avem pe teritoriul Re- ne, n-o cunosc. publicii Sovietice două românce, activiste poli- Î.: – Nu este adevărat! În ce mod se efec- tice, care vor putea facilita tratativele cu guver- tua legătura dintre Arbore şi Rakovski? nul sovietic, ca el să recunoască noile frontiere 435 ale României, incluzând teritoriile Basarabiei, despre necesitatea trimiterii pe teritoriul sovie- Bucovinei şi Transilvaniei. tic a lui Arbore Ecaterina şi Filip-Codreanu. Î.: – Altfel vorbind, Arbore şi Filip-Co- Trecerea lor clandestină fiind realizată de gră- dreanu au fost trecute pe teritoriul sovietic cu nicerii români. o anumită misiune. Este corect acest lucru? Î.: – Ce misiune au primit Arbore şi Fi- R.: – Eu, la fel ca şi Brătianu, presupuneam lip-Codreanu? posibilitatea utilizării lui Arbore Ecaterina şi R.: – Arbore Ecaterina şi Filip Codreanu Filip-Codreanu în interesele României, însă, trebuiau să ia legătura cu Rakovski, să-i po- direct, această misiune lor nu le-a fost pusă. Şi vestească despre misiunea primită din partea ulterior în aceste lucruri ele n-au fost atrase. guvernului român, după care să facă legătura Î.: – Nu este adevărat! Vă prezentăm scri- cu Troţki şi, împreună, să influenţeze politica soarea lui Inculeţ I.C., scrisă pe numele Dvs. externă a guvernului sovietic, adică să obţină în data de 19.II.1919. Vă amintiţi conţinutul din partea guvernului recunoaşterea legalităţii acestei scrisori? Basarabiei în cadrul Unirii cu România şi ru- R.: – Da. În februarie 1919 eu am primit o perea de la Rusia şi, de asemenea, să excludă scrisoare de la Inculeţ Ivan Constantinovici, în posibilitatea înaintării Armatei roşii împotriva care acesta expunea derularea evenimentelor Armatei române în Basarabia. istorice şi propunea să trimitem pe teritoriul Î.: – Şi această misiunea a fost îndeplinită? Republicii Sovietice două-trei persoane din R.: – Da, Arbore Ecaterina prin interme- rândul „oamenilor noştri”, prin intermediul diul soţiei lui Rakovski, Filip-Codreanu, a făcut cărora Rusia Sovietică să recunoască faptul legătura cu ultimul, iar prin acesta – cu Troţki, Unirii Basarabiei cu România, ca fapt legal. Şi care a promis ajutorul în realizarea misiunii nu ar fi înaintat pretenţii în această chestiune. puse de guvernul român. În rezultat, unităţile Mai mult ca atât, ca să evităm posibilitatea ac- armatei roşii n-au început acţiuni militare îm- ţiunilor militare în drept unităţilor Armatei potriva României. Despre aceasta Arbore Eca- roşii, care în acea vreme se aflau pe râul Nistru terina l-a informat pe Arbore Zamfir care, la şi armatele române care ocupaseră Basarabia. rândul lui, m-a informat pe mine. Î.: – Numiţi persoanele care în aceste sco- La realizarea acestui plan a contribuit şi puri au fost infiltrate pe teritoriul sovietic? călătoria unuia dintre liderii Naţional-ţărăniş- R.: – În conformitate cu înţelegerea avută tilor, Vaida Voievod, în Anglia. Conform mi- cu Inculeţ Ivan Constantinovici, pe teritoriul siunii primite din partea guvernului român, Republicii Sovietice au fost trecute clandestin Vaida Voievod a făcut legătură cu guvernul în aceste scopuri Arbore Ecaterina şi Filip-Co- englez, care a promis să susţină politica exter- dreanu, ceea ce de fapt eu am explicat anterior. nă a României şi să facă presiunile de rigoare După cum îmi amintesc, toate acestea au fost asupra guvernului sovietic în chestiunea Basa- realizate prin contribuţia directă a prim-mi- rabiei. Această politică Anglia a urmat-o şi în nistrului României Averescu şi nu Brătianu continuare. (confuzie, guvernul Averescu a venit la putere Î.: – Care alte misiuni a mai primit Arbore abia în 13 martie 1920 şi s-a aflat la conduce- Ecaterina ulterior? rea României până la 14 decembrie 1921, pe R.: – Prin intermediul lui Rakovski, Arbo- când guvernul lui Ion I.C. Brătianu s-a aflat la re Ecaterina a intrat în componenţa guvernului conducere de la 29 noiembrie 1918 până la 26 sovietic al Ucrainei şi un timp a fost comisarul septembrie 1919 – n.n.). Eu şi, de asemenea, ocrotirii sănătăţii. Prin intermediul ei, Rakovs- Inculeţ ne-am înţeles iniţial cu Arbore Zamfir ki întreţinea corespondenţa cu Arbore Zamfir. 436 Călăi și victime În afară de aceasta, aşa cum îmi povestea Ar- taliat nu pot să-mi amintesc acum despre te- bore Zamfir, ea de câteva ori a călătorit în Un- mele pe care le discutam. De atunci a trecut garia, unde, în oraşul de frontieră cu România multă vreme. Ruşciuk, s-a întâlnit cu tatăl pe care l-a infor- Î.: – Ulterior, cum s-a manifestat legătura mat despre cele ce se petreceau în URSS. Însă, cu el? ce misiune a avut ea şi ce fel de relaţii a avut ea R.: – În 1917-1918, Rakovski a plecat în cu Rakovski, eu nu cunosc, deoarece el nu m-a Rusia, după care n-am avut cu el nici un fel de informat. legături. Î.: – Din nou încercaţi să ascundeţi relaţii- Î.: – Da, însă aţi participat nemijlocit la le şi activităţile practice pe care le-aţi efectuat? trecerea clandestină pe teritoriul sovietic a lui R.: – Eu nu eram la curent cum se mani- Arbore Ecaterina şi Filip-Codreanu în scopul festa concret legătura dintre Arbore Zamfir şi stabilirii relaţiei cu Rakovski? Rakovski. R.: – Este adevărat, dar legătura cu Rako- Interogatoriul a fost întrerupt la orele vski a fost propusă de Zamfir Arbore prin in- 16:00. termediul soţiei lui Rakovski, Filip-Codreanu, *** care a şi fost trecută pe teritoriul sovietic îm- Proces-verbal preună cu Arbore Ecaterina. 19 mai După dezlipirea Basarabiei şi unirea ei la or. Chişinău România, eu am continuat să am legături cu el Interogatoriul a început la orele 21:00. (cu Zamfir Arbore – n.n.). Î.: – Precizaţi, personal aţi fost cunoscut Î.: – În baza opiniilor antisovietice, aşa cu Rakovski? trebuie înţeles răspunsul Dvs.? R.: – Da, aproximativ în 1908, în aparta- R.: – Da, eu ca şi Arbore Zamfir, aveam o mentul lui Arbore Zamfir, am făcut cunoştinţă atitudine duşmănoasă faţă de puterea sovietică. cu Rakovski Cristofor şi, după aceea, ne-am Î.: – Şi aceasta condiţiona activitatea voas- mai întâlnit de multe ori. tră comună antisovietică? Î.: – Ce fel de întâlniri erau acestea? R.: – Exact. Comunitatea de opinii a şi R.: – În perioada 1908-1913 eu veneam condiţionat relaţia noastră şi activitatea prac- sistematic la Bucureşti şi mă opream la aparta- tică antisovietică şi antinaţionalistă. mentul lui Arbore Zamfir. Cum v-am mai spus, Î.: – Reiese că Arbore nu putea ascunde în casa lui Arbore Zamfir foarte des aveau loc relaţia sa cu Rakovski? consfătuirile diverşilor reprezentanţi ai parti- R.: – Din discuţiile cu Arbore Zamfir, îmi delor politice din Rusia şi România. era cunoscut că legătura lui cu Rakovski avea Rakovski Hristofor, fiind liderul socialiş- nuanţe antisovietice, dar cum erau ele în reali- tilor români, avea relaţii cu Arbore Zamfir, îl tate, cum ele se manifestau în activităţile lor, el iniţia şi pe acesta în activităţile lui şi partici- nu m-a informat. pa activ la discuţiile politice. La una din aceste Î.: – Nu este adevărat! Precizaţi, de când îl discuţii, eu am făcut cunoştinţă cu Rakovski, cunoaşteţi pe Troţki? fiind prezentat chiar de Arbore Zamfir. După R.: – Cu Troţki am făcut cunoştinţă în aceasta, de nenumărate ori m-am întâlnit cu el 1910. în casa lui Arbore, discutând mai mult ches- Î.: – În ce împrejurări? tiuni politice, povestindu-i mai mult despre R.: – În 1910, aflându-mă la Bucureşti şi activitatea organizaţiei eserilor din Basarabia, locuind în casa lui Arbore Zamfir, prin inter- deoarece el împărtăşea aceeaşi platformă. De- mediul acestuia am făcut cunoştinţă cu Troţ- 437 ki. Dar detaliat nu pot expune nimic. Nu-mi R.: – Aproximativ în 1936-37, Arbore amintesc. Ecaterina locuia la Moscova şi era profesoară Troţki a venit în România ca să ia cunoş- de limba română la un Institut. După aceea co- tinţă de situaţia Mişcării Social-democrate şi a respondenţa cu ea s-a întrerupt şi despre soar- luat legătură cu Arbore care l-a iniţiat. ta ei nu mai ştiu nimic. Î.: – Cât de des v-aţi întâlnit cu Troţki? Î.: – Iar Filip-Codreanu? R.: – Cu Troţki m-am întâlnit de două ori R.: – Din cuvintele lui Arbore Zamfir, în în casa lui Arbore şi am discutat despre mişca- 1936-1937, Rakovski ca troţkist a fost arestat rea de eliberare naţională din Basarabia. de organele puterii sovietice şi despre soarta Î.: – În casa lui Arbore, Troţki s-a întâlnit soţiei lui, Filip-Codreanu Maria, nimic nu-mi şi cu Rakovski? este cunoscut. R.: – Da, Troţki ţinea legătura cu Rakovs- Interogatoriul s-a terminat la ora 4 şi ki şi, cum mi-a mărturisit Arbore, ei s-au întâl- 20 min. nit în casa lui. 20 mai 1952 Î.: – Unde v-aţi întâlnit ulterior cu Troţki? A interogat Vladimirski R.: – În 1917, fiind delegat la Primul Con- *** gres rus al sovietelor, la acest congres m-am Proces-verbal întâlnit cu Troţki. 21 mai, 1952 Î.: – Aţi avut o discuţie cu el? or. Chişinău R.: – Da, eu m-am prezentat ca delegat Interogatoriul a fost început la orele 2120 din partea Uniunii ţăranilor din Basarabia, ru- Î.: – Vă este prezentată o scrisoare, adre- gându-l să-şi amintească că noi am făcut cu- sată Dvs. din partea membrului aşa-numitului noştinţă la Bucureşti. El m-a recunoscut şi s-a Partid Moldovenesc, care întreţinea relaţii cu interesat despre situaţia politică din Basarabia. eserul Volkov. Spuneţi numele autorului aces- Lucru pe care eu l-am făcut într-o formă suc- tui răvaş? cintă. Discuţia noastră a luat sfârşit, după care R.: – Această scrisoare mi-a fost adresa- eu nu m-am mai întâlnit cu el. tă mie de către unul dintre liderii Partidului Î.: – De ce nu vreţi să povestiţi despre lu- Moldovenesc, Buzdugan Ivan (Buzdugan Ion, crul organizatoric antisovietic, efectuat împre- numele adevărat Buzdâga – n.n.), despre per- ună cu Troţki? sonalitatea căruia eu am relatat anterior. R.: – După 1917, eu n-am avut nici un fel În scrisoarea lui, care a fost scrisă după de legături cu Troţki şi nici nu ne-am mai în- revoluţia din februarie 1917, Buzdugan îşi ex- tâlnit. Din presă am aflat că în 1927 el a fost exprima nemulţumirea faţă de activitatea parti- pulzat din Uniunea Sovietică şi în ultimul timp dului moldovenesc, membru al căruia el era locuia în SUA. şi, respectiv, nu era de acord cu linia pe care Î.: – În această perioadă Arbore avea legă- o promovau liderii partidului, inclusiv eu, pri- turi cu el? vind dezlipirea Basarabiei de la Rusia şi Unirea R.: – Nu ştiu. ei cu România. Î.: – Continuaţi să ascundeţi legătura care Î.: – Ceva mai înainte aţi arătat că eraţi aţi avut-o cu troţkiştii? liderul Uniunii Ţărăneşti şi nu al Partidului R.: – După 1917, personal cu troţkiştii Moldovenesc? n-am avut nici o legătură. R.: – Din 1906 până în 1917 am fost unul Î.: – Indicaţi unde locuia în ultimul timp dintre organizatorii şi conducătorii aşa-numitei Arbore Ecaterina? uniuni ţărăneşti care a existat în Basarabia. Iar 438 Călăi și victime după revoluţia din februarie 1917 această uniu- Î.: – În ce scop? ne ţărănească s-a transformat în Partidul Mol- R.: – În primul rând, în scopul realizării dovenesc, unul dintre liderii căruia eram eu. planului Unirii Basarabiei cu România. În al Platforma Partidului Moldovenesc, ca şi doilea rând, în scopul înăbuşirii mişcării revo- cea a Uniunii Ţărăneşti, era de orientare eseră. luţionare din Basarabia. În particular, se avea Acest partid a şi intrat în componenţa aşa-nu- în vedere lupta cu bolşevicii. În conformitate mitului Bloc Moldovenesc, efectuând o muncă cu aceasta, delegaţia care a plecat la Iaşi şi din activă de organizare şi fondare a Sfatului Ţării componenţa căreia făceau parte: Pelivan Ivan, într-un bloc cu partidele şi organizaţiile bur- Ţanţu Vasile şi Crihan Anton a dus tratative gheze de orientare naţionaliste, aşa cum eu am secrete cu Guvernul României şi guvernele expus ceva mai înainte. aliaţilor prin intermediul ambasadelor, înţe- Ideea fondării Sfatului Ţării în Basarabia legându-se despre introducerea în Basarabia mi-a aparţinut mie şi lui Cotelie Emanuil, îm- a armatelor române, ceea ce ulterior a şi fost preună cu care au mai fost, de asemenea, In- îndeplinit. culeţ Ivan, Pântea Gherman, Erhan Pan.telei, Î.: – Vă este cunoscut numele de familie Tanţu Vasile, Ciugurean Daniil, Pelivan Ivan, Saint-Olaire? Alexandri Necolae, Nega Geiodor, Codreanu R.: – Da, în această perioadă Saint-Olaire Ivan, Secara Nicolae, Crihan Anton, Cristea era ambasadorul Franţei în România şi partici- Vladimir, Arhimandrit Grossu Gurie, Valu- pa activ la realizarea planului de introducere în ţa Ivan, Cazacliu Vladimir, Cijevschi Vasile şi Basarabia a armatelor române. Buzdugan Ivan, care în acel moment avea deja Î.: – Cum se manifesta concret participa- o orientare pro-românească şi împreună am rea lui? creat acest organ. R.: – Saint-Olaire împărtăşea întru totul Î.: – Precizaţi, cum se manifesta concret platforma Blocului Moldovenesc, după discu- activităţile aşa-numitului Bloc Moldovenesc în ţia cu delegaţia sus-numită făcând din proprie vederea realizării planului de dezlipire a Basa- iniţiativă legătură cu ambasadele şi guvernele rabiei de la Rusia Sovietică? Angliei, SUA şi Italiei şi obţinând acordul lor R.: – Cum am afirmat anterior, Blocul la introducerea armatei române pe teritoriul Moldovenesc îşi punea drept scop de a dezlipi Basarabiei. Se reieşea din aceea că în apropie- Basarabia de Rusia Sovietică şi de a o alipi la re nu erau alte armate aliate. Având susţinerea Patria-mamă, România, cum ne exprimam noi guvernelor părţilor pe care le-am indicat, gu- atunci. Aveam ca scop şi diminuarea impor- vernul român, cu scopul de a înăbuşi mişca- tanţei revoluţiei proletare din Rusia şi slăbirea rea revoluţionară, de la 6 şi până la 20 ianuarie influenţei revoluţionare în Basarabia. 1918 a introdus armatele sale în teritoriul Ba- După prima sesiune a Sfatului Ţării care sarabiei, ocupându-l de facto. şi-a ţinut lucrările în luna noiembrie 1917 şi la Î.: – Sfatul Ţării anunţa la început că zvo- care a fost ales guvernul Basarabiei, Blocul Mol- nurile despre venirea armatelor române în Ba- dovenesc la o şedinţă a sa aproape secretă a luat sarabia ar fi provocatoare. Mai apoi spunea că decizia de a trimite o delegaţie la Iaşi pentru a armatele române au fost aduse pentru a păzi de- duce tratative cu guvernul României şi, de ase- pozitele şi calea ferată (i se prezintă lui Halippa menea, prin susţinerea din partea ambasade- informaţia directoratului general al Basarabiei lor şi consulatelor ţărilor: Anglia, Franţa, SUA, din 24 decembrie 1917, telegrame din Svobod- Italia de a aduce pe teritoriul Basarabiei armate naia Bessarabia din 13 ianuarie 1918, adresarea române sau aliate. comisarilor naţionali de pe frontul românesc, 439 chemarea consiliului de miniştri al Republicii manifestat în felul următor. Eu, fiind un ad- Moldoveneşti, chemarea Consiliului regional versar al bolşevicilor, după intrarea armatelor suprem al Republicii Moldoveneşti). române pe teritoriul Basarabiei, am rămas în R.: – Aşa cum deja am expus, delegaţia funcţie de vice-preşedinte al Sfatului Ţării, cu pentru tratativele guvernului României a fost contribuţia căruia armatele române s-au răfuit trimisă în secret. cu cei pe care-i consideram duşmani. Acest lu- Tratativele s-au dus la fel în secret. În pre- cru avea loc din cauza aprobării tacite a acestei să nu numai că nu s-a pomenit despre aceste situaţii sau chiar din cauza neglijenţei mele. tratative, ci din contra, pentru a ascunde acest Î.: – Şi cum, doar în acest fel s-a manifes- fapt şi pentru a nu trezi nemulţumirea trudi- tat participarea? torilor din Basarabia, se anunţa că zvonurile R.: – Da, numai în acest fel. despre introducerea armatei române sunt pro- Î.: – Atunci, de ce nu spuneţi nimic des- vocatoare. Când, însă, pe teritoriile Basarabiei pre faptul că aţi participat activ la distrugerea armatele române erau introduse, în scopul de a sovietelor muncitorilor, ţăranilor şi deputaţilor ascunde adevărata intenţie a aducerii lor, a fost soldaţi şi la împuşcarea liderilor lor? anunţat că armata română a venit să păzească R.: – Într-adevăr, în primele zile de ocu- depozitele şi calea ferată. pare a Basarabiei de către armatele române, Î.: – În realitate, chiar din prima zi a ocu- cu buna ştiinţă a Sfatului Ţării şi a guvernului paţiei, armata română a fost preocupată de înă- Basarabiei în primul rând, realizându-şi planu- buşirea mişcării revoluţionare din Basarabia. rile, armata de ocupaţie a împrăştiat sovietele R.: – Da, aşa a fost. Intrând pe teritoriul muncitorilor, ţăranilor şi deputaţilor soldaţi Basarabiei, armata română din primele zile a şi a început represaliile împotriva persoanelor fost preocupată de înăbuşirea mişcării revo- care aveau dispoziţii revoluţionare şi a condu- luţionare şi a dus o luptă foarte drastică îm- cătorilor sovietelor. potriva bolşevicilor. Din primele zile au fost Armata română era, de fapt, armata aliaţi- desfiinţate sovietele muncitorilor, ţăranilorş i lor şi de aceea o atenţie deosebită a acordat lup- deputaţilor soldaţi. tei împotriva bolşevicilor. Deoarece acest scop Conducătorii lor şi alte persoane cu dis- îl urmăreau şi aliaţii. Şi aceasta era sarcina de poziţii revoluţionare au fost arestate de români bază, adică înăbuşirea mişcării revoluţionare şi împuşcate. în Basarabia. Interogatoriul s-a întrerupt la ora 2 şi În primele zile a fost împrăştiat „Front- 30 min. odel”-ul, iar conducătorii rămaşi în Basarabia A interogat: Vladimirski au fost arestaţi. Concomitent, au fost arestaţi şi *** împuşcaţi conducătorii sovietelor, numele de Proces-verbal familie ale cărora nu mi le amintesc. În acelaşi 22 mai, 1952 rând, au fost arestaţi şi împuşcaţi o serie de re- or. Chişinău prezentanţi ai fracţiunilor revoluţionare Sfatul Interogatoriul a început la ora 11 şi 20 min. Ţării, printre care era şi o femeie, numele de Î.: – Cum s-a manifestat participarea Dvs. familie al căreia acum nu mi-l amintesc (Na- la înăbuşirea mişcării revoluţionare în Basara- dejda Grinfeld – n.n.). bia, după ocuparea ei de către armatele române Î.: – De către cine şi din permisiunea cui a în 1918? fost împuşcat Roşal Simion? R.: – Participarea mea la înăbuşirea miş- R.: – Roşal Simion a fost împuşcat de că- cării revoluţionare din Basarabia în 1918 s-a tre armata română, mai exact – de către ofiţe- 440 Călăi și victime rul armatei române Boierescu, la ordinul gene- R.: – După adoptarea legii despre dezlipi- ralului Broşteanu. rea Basarabiei şi Unirea ei cu România, în sesiu- Î.: – Este cunoscut faptul că, având per- nea Sfatului Ţării, care a avut loc la 27 noiembrie misiunea Sfatului Ţării, armata română s-a ră- 1918, eu împreună cu Noe Constantin, Minciu- fuit nu numai cu conducătorii sovietelor şi cu nă Mihail, Buzdugan Ivan, Crihan Anton şi Co- personalităţile mai progresiste, mai târziu şi-a dreanu Ivan, la 15 decembrie 1918, am plecat bătut joc de truditorii Basarabiei (îi sunt pre- la Bucureşti pentru a înmâna Regelui actul de zentate câteva documente: raportul Comisiei Unire a Basarabiei cu România fără condiţiuni. nr. 92 din 5 octombrie 1920; raportul judecăto- Această delegaţie a fost condusă de către rului Mâţă A. pe numele ministrului Basarabi- mine. După ce am înmânat actul Regelui Fer- ei din 25 decembrie 1919; raportul subcomisiei dinand I, acesta a dat o recepţie cu ocazia Uni- parlamentare pentru jud. Bălţi). Daţi depoziţii rii Basarabiei cu România şi, la recepţie, ne-am despre aceasta? făcut un schimb de cuvântări de salut. R.: – Într-adevăr, introducerea armatelor Î.: – Este dovedit faptul că Actul Unirii, la române pe teritoriul Basarabiei a fost însoţită fel cum şi activitatea dvs. anterioară, a făcut ca de înăbuşirea mişcării revoluţionare din Basa- el să fie adoptat în baza minciunii şi provocaţi- rabia, precum şi din toată Rusia (răspuns con- ilor (I se prezintă protestul deputaţilor Sfatului fuz, probabil că nu a fost notată până la capăt Ţării), confirmaţi acest lucru? expunerea lui Pan. Halippa. Acest moment a R.: – Actul de Unire a Basarabiei cu Ro- fost grăbit din cauza întrebării următoare, care mânia fără condiţiuni a fost adoptat la 27 no- era principială pentru procesul Halippa. Poate iembrie 1918 în conformitate cu înţelegerea chiar cea mai importantă întrebare – n.n.). avută cu guvernul român şi a fost adoptat de Î.: – În aşa fel, când de fapt a fost realizat Sfatul Ţării. planul trădător de dezlipire a Basarabiei de la Î.: – Anterior în rândul agenturii române, Rusia Sovietică? cunoscută dvstre l-aţi numit pe Ciobanu. Ară- R.: – Realizarea planului dezlipirii Basara- taţi-ne, ce ştiţi despre el? biei de la Rusia Sovietică s-a produs, de fapt, de R.: – Aşa cum am arătat anterior, Cioba- la 6 până la 20 ianuarie 1918. Adică, în timpul nu, numele căruia nu i-l ţin minte, odinioară introducerii de către Sfatul Ţării şi Blocul Mol- locuia în Transnistria. Amănunte despre per- dovenesc a armatei române pe teritoriul Basara- sonalitatea lui nu cunosc. biei. Însă, în scopul de a nu stârni o rezistenţă a A fugit din URSS în România pe cale ile- maselor, numai la 27 martie 1918 a fost adoptat gală. Un timp a învăţat la Universitatea din actul despre Unirea Basarabiei cu România. Şi Iaşi, mai apoi fiind trecut ilegal peste Nistru în acela cu mai multe clauze de autonomie. Şi abia URSS cu misiune de cercetare. la 27 noiembrie 1918, în Şedinţa Sfatului Ţării, Î.: – De către cine a fost el trecut pe teri- a fost adoptată hotărârea de a Uni Basarabia cu toriul URSS? România fără condiţiuni. R.: – Pe teritoriul URSS, Ceban Dimitrie, În chestiunea dezlipirii Basarabiei de Ru- aşa cum îmi amintesc eu numele, a fost trecut sia Sovietică şi unirea ei cu România un rol de serviciul român de recunoaştere. Lucruri mare l-au jucat guvernele aliaţilor. despre care m-au informat Bulat şi Smochină, Î.: – Numiţi componentele delegaţiei care care fiind membri ai Comitetului Refugiaţilor, a plecat la Bucureşti pentru a înmâna Regelui întreţineau relaţii cu aceste organe. actul de dezlipire a Basarabiei de la Rusia So- Î.: – Este cunoscut faptul că aţi participat vietică şi Unirea ei cu România. activ la trecerea ilegală a lui Cebanu pe terito- 441 riul URSS (îi sunt prezentate mărturisirile lui acum şi în continuare vreţi să negaţi aceste fap- Grebenicenco de la 28 august 1940). Bde ce te? treceţi sub tăcere acest lucruri? R.: – Într-adevăr, în virtutea serviciului pe R.: – Cum v-am mai spus, comitetul Refu- care-l aveam ca Ministerul Basarabiei, ca mi- giaţilor Transnisterni consolida elementele an- nistru al Directoratului Basarabiei întreţineam tisovietice şi trasa programul său de dezlipirea relaţii cu Serviciul de cercetare al Corpului III Moldovei de la URSS şi alipirea ei la România. de armată şi al organelor de siguranţă. Sistema- În acest scop se efectua lucruri nu numai de tic primind de la ei dări de seamă despre mun- pregătire a refugiaţilor în spirit naţionalist, dar ca de cercetare, pe care ulterior le foloseam clandestin, încolo era transmisă literatură an- la schimbul cu consulatul francez şi polonez. tisovietică prin intermediul agenturii corpului Afară de agentura numită de mine anterior la III de armată şi a Siguranţei, care întreţineau moment nu-mi amintesc de nimeni. relaţii cu Smochină şi Bulat. După cum m-au Î.: – Precizaţi în ce consta activitatea dvs. informat ultimii, în aceste scopuri pe teritoriul de lider al Partidului Naţional Ţărănesc. URSS au fost trimişi Durbailo şi Vrânceanu, R.: – Partidul Ţărănesc fondat de mine şi despre care am povestit anterior. liderii Blocului Moldovenesc, Inculeţ, Erhan, Smochină şi Bulat mi-au povestit des- Cotelea, Stere şi Codreanu avea în esenţă o pre trecerea ilegală pe teritoriul sovietic al lui platformă eseră şi în 1922-1926, fuzionând cu Ciobanu. Eu personal, cu această trecere n-am ţărăniştii din vechiul Regat şi Partidul Naţio- avut nici o legătură. nalist din Transilvania a luat titulatura Naţio- Î.: – Nu este adevărat. Arătaţi pe cine din nal-Ţărănist, efectuând o muncă de organizare rândurile agenturii, trimise pe teritoriul URSS, şi participând la politica promovată de guver- personal l-aţi remunerat? nul român, aflându-se la guvernare în perioa- R.: – Eu nu neg faptul, posibil, că am re- dele 1928-1930, 1931-1933, 1937-1938. Acest munerat agentură trimisă în URSS. Posibil, să partid lupta activ împotriva Partidului Comu- fi dat vreo recompensă şi lui Ciobanu. Acum nist, mişcărilor revoluţionare şi a altor partide. însă eu nu-mi amintesc de aceste momente. Eu am fost un adversar al bolşevicilor şi Î.: – Continuaţi să ascundeţi agentura cea aceasta se manifesta prin faptul că politică si- mai importantă? milară făcea şi Partidul Naţional Ţărănesc, R.: – Afară de agentura numită anterior şi unul dintre liderii căruia eram eu. care a fost trecută în URSS pe altcineva la mo- Î.: – Din mărturisirile arestatului Neaga ment nu-mi amintesc. Fiodor Ivanovici, Partidul Naţional Ţărănesc, Î.: – Nu este adevărat, vă prezentăm ra- efectuând o muncă activă împotriva mişcărilor porturile agentului Lunga din 28 decembrie revoluţionare, în 1932 s-a răfuit crunt cu mun- 1919. Depuneţi mărturii pe esenţa acestui caz. citorii. Recunoaşte-ţi acest fapt? (i se prezintă R.: – Eu, personal, pe acest agent Lunga mărturiile lui Neaga F. I. de la 7 august 1940) nu l-am trecut în URSS şi la moment nu-mi R.: – Într-adevăr, în 1932, când la putere pot aminti nimic despre el. se afla Partidul Naţional Ţărănesc şi ministru Î.: – Continuaţi să spuneţi minciuni, as- al Afacerilor Interne era Mirto, a fost într-ade- cunzând lucrul de cercetare pe care l-aţi efec- văr o răfuială cu muncitorii de la atelierele că- tuat foarte activ împotriva URSS (îi sunt pre- ilor ferate din Bucureşti şi cu muncitorii de la zentate documentele – raportul nr. 117 din 23 uzinele din Lupeni (România), care au anun- ianuarie 1920, raportul nr. 708 din 24 ianuarie ţat grevă, cerând îmbunătăţirea condiţiilor de 1920, raportul nr. 709 din 25 ianuarie 1920), muncă şi mărirea salariilor. 442 Călăi și victime Î.: – Care alte cazuri de răfuială cu trudi- În 1944-1945 comitetul, într-adevăr, s-a torii cunoaşteţi? ocupat de soarta Basarabiei şi în particular a R.: – Partidul Naţional Ţărănesc cum am fost preocupat de faptul ca basarabenii să fie arătat anterior a dus o luptă activă împotriva luaţi sub ocrotirea guvernelor: SUA şi Angliei, mişcărilor revoluţionare, dar alte cazuri de ră- iar Basarabia să rămână în componenţa Româ- fuială acum nu-mi amintesc. niei. Comitetul, cu participarea mea, a formu- Interogatoriul s-a terminat la ora 7 00, pe lat câteva memorii în chestiunea dată. data de 23.05.1952. Aceste memorii, prin intermediul lui Ma- Procesul-verbal a fost citi şi de mine şi niu, au fost transmise englezilor şi americani- toate însemnările sunt făcute după spusele lor. În acelaşi scop, eu şi Ciugureanu ne-am mele – Pan. Halippa. întâlnit cu fostul ambasador al României în A interogat Vladimirski Anglia Franasovici, căruia de asemenea i-am *** transmis nişte memorii, rugându-l să facă le- Proces-verbal gătură în această chestiune cu americanii şi en- 24 mai 1952 glezii. El a promis să facă acest lucru, dar care or. Chişinău au fost rezultatele ulterioare, nu ştiu, deoarece Interogatoriul a început la ora 14 şi 10 min. cu el mai mult nu m-am întâlnit. Adjunctul procurorului RSS Moldove- La începutul anului 1946, mie şi altor neşti pentru misiuni speciale, consilier juridic membri ai comitetului, guvernul român ne-a inferior Sajân şi şeful secţiei nr. 3 a sectorului propus să încheiem activitatea în această di- de anchetă al Securităţii de Stat a RSSM, co- recţie şi eu, într-adevăr, după aceea nu m-am lonelul Vladimirski, l-au interogat pe acuzatul mai ocupat de aceste chestiuni şi chiar m-am Halippa Pan.telimon Nicolaevici. îndepărtat cu totul de la viaţa politică. Î.: – Povestiţi despre activitatea din ultima Î.: – Din nou încercaţi să ascundeţi acti- vreme a aşa-numitului Comitet al basarabeni- vitatea şi relaţiile pe care le-aţi avut în ultima lor. vreme? R.: – În 1941, după ocuparea de către ar- R.: – Eu povestesc exact aşa cum a fost. În matele germane a Basarabiei, precum şi a al- ultimul timp eu n-am participat la viaţa politi- tor regiuni din URSS, Comitetul refugiaţilor că şi n-am lucrat împotriva URSS. basarabeni, evident că a început să lucreze în Î.: – Vă este cunoscut Bogoliubov? aceeaşi direcţie ca şi până în 1940, când se nu- R.: – Nu. Pe Bogoliubov nu l-am cunos- mea Comitetul basarabenilor şi era preocupat cut. de unirea basarabenilor şi de acordarea unor Î.: – Da, da, Bogoliubov a avut legături cu ajutoare materiale. comitetul refugiaţilor! De ce negaţi relaţia cu După sfârşitul celui de-al II-lea război el? mondial, comitetul basarabenilor a fost dizol- R.: – Personal cu Bogoliubov nu sunt cu- vat din ordinul guvernului român. Acest ordin noscut şi despre el nimic nu ştiu. a apărut în 1946. Î.: – Ce caracter purta relaţia dvs. cu ese- Î.: – De ce nu vreţi să vorbiţi despre acti- rul Volkov? vităţile ilegale antisovietice ale acestui comitet R.: – Cu eserul Volkov nu sunt cunoscut, din ultima vreme? n-am fost în corespondenţă cu el şi ştiu despre R.: – După 1945, comitetul basarabenilor existenţa lui doar din corespondenţa lui Buz- de facto şi-a încetat activitatea şi nici un fel de dugan. activităţi subversive n-a mai efectuat. Interogatoriul s-a terminat la ora 15:00. 443 Procesul-verbal al interogatoriului a fost editeze revista Cuvânt Moldovenesc şi ziarul cu citit şi de mine şi expunerea corespunde cuvin- acelaşi nume, de orientare filo-română, bur- telor mele – Pan.. Halippa. ghezo-naţionalistă (volumul I, pag. 13-14, 18- Urmează semnăturile: 19; volumul II, p. 8; volumul III, p. 33-34, 35, Au anchetat: adjunct al procurorului 37-38). RSSM pentru chestiuni speciale În luna mai 1917, la primul Congres al Consilierul inferior de justiţie Sajân Partidului Moldovenesc care a avut loc în or. Şeful secţiei nr. 3 a sectorului de anchetă Chişinău, Halippa a fost ales delegat la Primul al Ministerului Securităţii de Stat al RSSM, co- Congres al sovietelor din întreaga Rusie, la care lonelul Vladimirski el a participat şi a susţinut întru totul guvernul *** lui Kerenski. Aprob Înainte de a pleca la Chişinău, Halippa 26 mai 1952 în componenţa delegaţiei basarabene a fost Ministrul Securităţii de Stat al RSSM primit de către şeful guvernului contrarevo- General-maior Mordoveţ luţionar provizoriu Kerenski şi liderul eserilor Dosarul nr. 6253 Axintiev, de la care a primit indicaţii referitor Act de acuzare în vederea învinuirii lui la desfăşurarea lucrului în Basarabia, în vede- Halippa Pan.telimon Nicolaevici prevăzută rea ocupării sovietelor şi promovarea politicii conform articolelor 54-6 partea I, 54-4 şi 54-11 esere prin intermediul lor (volumul I, p. 22-23, ale Codului Penal al Republicii Sovietice Soci- 29-31, 33, 35-36, 39-41). aliste Ucrainene Reîntors la Chişinău, Halippa cu alţi li- Ministerul Securităţii de Stat al RSSM la deri ai Partidului moldovenesc şi-au activizat 30 martie 1932 l-a arestat şi l-a acuzat în crime eforturile în această direcţie. pe Halippa Pan.telimon Nicolaevici. În acest scop, pentru a înăbuşi mişcarea Ancheta a stabilit: naţională din Basarabia a fost creat un or- Acuzatul Halippa în 1906 a aderat la par- gan administrativ, numit Sfatul Ţării – „Sovet tidul eserilor şi ca membru activ al organiza- stranî”. ţiei eserilor din Basarabia în acelaşi an a fost Ideea formării acestui organ îi aparţine lui ales delegat la primul congres al partidului eser Halippa, care în scopul realizării cât mai rapi- care trebuia să aibă loc în Finlanda. de a planurilor sale, a făcut legătura şi întreţi- În perioada 1907-1917, locuind în oraşul nea relaţii cu organizaţia soldaţilor şi ofiţerilor Chişinău, a fondat pe teritoriul Basarabiei şi a moldoveni din Odesa, Comitetul militar din condus Partidul numit Uniunea Ţărănească, Chişinău, Partidul Cadeţilor şi clerul reacţio- care se situa pe platforma partidului eser. nar (volumul I, pag. 36-37, 42-44, 45-63; volu- Această uniune după revoluţia din februa- mul III, pag. 1, 9-12, 14, 16-18, 21, 39-50, 103, rie 1917 a fost transformată în aşa-numitul 107-108). Partid Naţional-Moldovenesc. Unul dintre li- În perioada marii revoluţii socialiste din derii căruia a fost acuzatul Halippa. Volumul octombrie, Halippa a fost unul dintre iniţiato- I al dosarului, pag. 14, 20, 21-22, 26-28, 318, rii formării aşa-numitului Bloc moldovenesc în 324, 331-332, 335-336; vol. II, pag. 7 şi vol. III, care au intrat partidele şi organizaţiile contra- pag. 22, 33, 39, 107. revoluţionare enumerate mai sus, care aveau Concomitent, el a colaborat la ziarele: atitudine duşmănoasă faţă de partidele bolşe- Basarabia, Viaţa Basarabiei, Cronica Bucureş- vicilor şi sovietele de deputaţi ai muncitorilor, tiului, iar începând cu anul 1913 a început să ţăranilor şi soldaţilor. Acest bloc îşi propunea 444 Călăi și victime ca sub acoperirea formării Republicii Auto- dar ulterior de terorizare a populaţiei basara- nome Basarabene să înăbuşe mişcarea revo- bene. luţionară, să distrugă sovietele, să formeze un Documentele de arhivă anexate la acest guvern contrarevoluţionar, prin intermediul dosar, referitor la această perioadă, mărturi- căruia mai târziu să realizeze unirea Basarabiei sesc despre grozavele fărădelegi, răfuieli pe cu România. care le efectuau boierii români asupra trudito- La 21 noiembrie 1917 a avut loc prima rilor din Basarabia. şedinţă a Sfatului Ţării unde sub presiunea OcuPan.ţii îşi băteau joc de ţărani, bă- Blocului moldovenesc a fost format un guvern tându-i şi împuşcându-i, prădându-i, iar per- contrarevoluţionar şi Halippa a fost ales vi- soanele care exprimau nemulţumire faţă de ce-preşedinte al Sfatului Ţării. După aceasta, această situaţie erau arestate şi învinuite de în decembrie 1917 a avut loc şedinţa secretă bolşevism şi împotriva lor erau utilizate meto- a liderilor Blocului Moldovenesc unde s-a dis- dele inchiziţiei medievale. cutat problema înăbuşirii mişcării revoluţio- Erau foarte zeloşi soldaţii români, care la nare, prin colaborarea cu guvernele Angliei, interogatorii foloseau pentru a-i chinui pe ţă- Franţei şi SUA şi Unirea Basarabiei cu Româ- ranii arestaţi fier înroşit, tăierea palmelor şi în nia. răni se turna sare, îi băteau cumplit, legându-le Cu participarea activă a lui Halippa, şe- mâinile şi picioarele. dinţa a luat decizia să trimită în or. Iaşi (Româ- În afară de aceasta, ameninţând cu răfuia- nia) o delegaţie care avea misiunea să discute la, ocuPan.ţii români exploatau crunt popula- cu guvernele ţărilor enumerate despre realiza- ţia. S-a ajuns la aceea că ţăranii erau înhămaţi rea acestui plan. în locul vitelor şi cu ei se ara pământul (volu- Delegaţia a plecat incognito în România, mul I, pag. 74, 86, 87, 332-334, 338-341, 342- prin ambasade au făcut legături cu guvernele: 344, 348-352; volumul II, pag. 6-26, 97-132, SUA, Angliei, Franţei şi de asemenea cu guver- 135-136; volumul III, pag. 4-5, 23-25, 61-71, nul Român. 101-102, 103-104, 108-113). În timpul acestor tratative s-a ajuns la în- La începutul lunii martie 1917 (1918 – ţelegerea ca imediat să fie introduse armatele n.n.), Halippa împreună cu alţi conducători ai române în Basarabia sub pretextul apărării de- guvernului contrarevoluţionar, a plecat la Iaşi, pozitelor militare (volumul I, pag. 47, 56, 64- unde a participat la tratativele cu guvernul ali- 71, 72-74, 79-87, 104-105, 337-340; volumul II, aţilor României (expresie confuză – n.n.) în pag. 9-15, 16; volumul III, pag. 3, 12, 14, 16, 18, timpul cărora s-a ajuns la decizia că la acea mai 20-23, 52-65, 96-99, 103-104). apropiată şedinţă a Sfatului Ţării să voteze ac- La 13 ianuarie 1918, armatele române au tul despre Unirea Basarabiei cu România. ocupat Basarabia şi cu concursul căpeteniilor La 27 martie 1918, cu participarea activă contrarevoluţionare ale guvernelor, printre a acuzatului Halippa, sub presiunea Blocului care era şi Halippa, ca vicepreşedinte al Sfatu- moldovenesc, a fost primită legea despre Uni- lui Ţării, au fost desfiinţate sovietele de depu- rea Basarabiei cu România, chipurile pe prin- taţi ai muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor, iar cipii de autonomie (volumul I, pag. 88-94; vo- conducătorii sovietelor şi muncitorii cu dispo- lumul II, pag. 35, 36-43, 44-59, 60, 61, 62, 63, ziţii revoluţionare, la fel soldaţii şi ţăranii, au 64, 65; volumul III, pag. 3, 14-15, 23-25, 72-86, fost reprimaţi. 104-106, 114). Conducerea armatei române era însoţită După aceasta Halippa, fiind preşedinte nu numai de înăbuşirea mişcării revoluţionare, al Sfatului Ţării, conform acordului guvernu- 445 lui României, la 27 noiembrie 1918 a obţinut În 1920, Halippa împreună cu unul din aprobarea legii despre unirea Basarabiei cu Ro- liderii eserilor, Arbore şi conducătorul naţio- mânia fără condiţiuni. nal-ţărăniştilor, Inculeţ, cu participarea nemij- Ca unul dintre organizatorii realizării locită şi activă a prim-ministrului României acestui act trădător, acuzatul Halippa a fost de- Averescu (corect I. I. C. Brătianu – n.n.), prin corat de Regele României cu un orden, numit intermediul serviciilor de cercetare române a ministru al Basarabiei şi în calitate de recom- trimis pe teritoriul sovietic pe agenţii: Arbore pensă a primit în folosinţă o moşie de 50 de ha Ecaterina şi Filip-Codreanu – soţia lui Rakovs- în jud. Bălţi (volumul I, pag. 94-95, 101-102, ki, cu misiunea ca prin intermediul lui Rako- 104-105, 344, 352-353; volumul II, pag. 73-76, vski să ia legătura cu Troţki şi prin intermediul 78, 79-82, 83-84, 85-93, 94-96; volumul III, lor să obţină de la guvernul sovietic recunoaş- pag. 7, 15, 87-90). terea de facto a unirii Basarabiei cu România şi După aceasta acuzatul Halippa a fost unul să excludă posibilitatea înaintării armatei roşii dintre fondatorii şi conducătorii Partidului împotriva armatei române care ocupase Basa- Naţional-Ţărănesc din Basarabia. În compo- rabia. nenţa căruia au intrat membrii Blocului moldo- Îndeplinind această misiune, agenţii nu- venesc, eserii de dreapta, culacii şi naţionaliştii miţi mai sus au luat legătura cu duşmanii po- români. porului Troţki şi Rakovski şi prin intermediul Acest partid a luptat cu mişcarea revo- lor au efectuat munca lor duşmănoasă (volu- luţionară şi a lucrat activ pentru dezlipirea mul I, pag. 14, 156-157, 190, 300-315, 321-330; Republicii Autonome Sovietice Socialiste volumul II, pag. 151-153, 182-184). Moldoveneşti, având scopul s-o unească cu În 1923-1924 acuzatul Halippa, cu contri- România. buţia serviciilor de cercetare române a fondat Fiind conducător al partidului naţio- aşa-numitul comitet al refugiaţilor transnistri- nal-ţărănesc din Basarabia în perioada 1918- eni, care îşi punea ca sarcină formarea unei or- 1940, de nenumărate ori a fost deputat în ganizaţii după modelul Sfatului Ţării al Basara- Parlamentul României, a ocupat postul de mi- biei şi dezlipirea Republicii Sovietice Socialiste nistru al Basarabiei, iar mai apoi de ministru Moldoveneşti de la URSS. al lucrărilor publice şi ministru al ocrotirii să- Îndeplinind acest gând, comitetul, con- nătăţii (volumul I, pag. 20, 102-103, 106-109, ducătorul căruia era acuzatul Halippa, se ocu- 122, 230-233, 346-347, 358-360; volumul III, pa de consolidarea elementelor antisovietice, pag. 90-92, 94, 115-116.) efectua o muncă serioasă pentru pregătirea Acuzatul Halippa a efectuat în această pe- cadrelor care vor lupta împotriva puterii so- rioadă o muncă activă în vederea realizării pla- vietice. nurilor sale de luptă împotriva URSS. Sub acoperirea comitetului refugiaţilor, În aceste scopuri el a stabilit relaţii şi în- serviciile de cercetare române şi străine efectu- treţinea legături cu troţkiştii, eserii şi conducă- au o activitate de spionaj împotriva URSS, se- torii feluritor formaţiuni contrarevoluţionare. lectând cadrele pentru agentură din rândurile Se ocupa de problemele acţiunilor subversive refugiaţilor care se aflau în acest comitet. pe teritoriul URSS. Colabora cu serviciile de Concomitent, serviciile de cercetare ro- cercetare străine. mâne, cu concursul activ al lui Halippa, trimi- Ancheta a stabilit că acuzatul Halippa în teau în Transnistria agentură pentru fondarea 1910 a făcut legătură şi ulterior o întreţinea cu unor formaţiuni antisovietice, care-şi propu- Troţki şi Rakovski. neau ruperea Moldovei Sovietice de la URSS. 446 Călăi și victime În scopul activizării luptei împotriva 262, 265-266, 268, 270-278, 280-281; volumul URSS acuzatul Halippa a făcut legătură cu II, pag. 155-179.). emigranţii albi: Alexinski, Kutepov. După terminarea celui de-al doilea răz- În afară de aceasta, Halippa avea legătură boi mondial, acuzatul Halippa a continuat să nemijlocită cu sectorul de cercetare al corpului întreţină relaţii cu Maniu, conducătorul naţio trei de armată română, cu organele siguranţei nal-ţărăniştilor români şi împreună cu el a statului prin care efectua munca subversivă efectuat activităţi antisovietice şi naţionaliste împotriva URSS. Din partea acestor organe, el (volumul I, pag. 290-291, 361-363). primea sistematic materiale despre activitatea În actul de acuzare prezentat Halippa P.N. agenturii pe teritoriul Uniunii Sovietice (vo- şi-a recunoscut vina. El a fost demascat de lumul I, pag. 110-112, 114, 116-120, 124-125, mărturisirile anterioare a arestaţilor. Codreanu 138, 144, 184-193, 194-206, 207-222; volumul I.S., Cotelli I.G., Senadino P.V., Neagu F.I. II, pag. 138-150, 155-181; volumul 3, pag. 118- (Neaga – n.n.), Popescu I.V., Botnariuc S.M., 128, 135-149, 155-171, 172-191). Sacaru M.D. (Săcară N.G. – n.n.), Balamez S.S., Din 1919 până în 1937 acuzatul Halippa Ştirbeţ L.D., Grebenicenco A.V., Bogoliubova a menţinut relaţii cu consulul francez Seghi- P.A. ş.a. De asemenea au fost dovezi materiale no şi consulul polonez Dudkeivici, făcând cu şi documentare (volumul I, pag. 21-94, 98-100, ei schimb de informaţii cu caracter de spionaj, 104-109, 159-164, 187-193, 198-206, 216-222, referitor la Uniunea Sovietică. Aceste infor- 300-316, 336-341, 348-364; volumul II, pag. maţii el le primea din sectorul de cercetare a 7-187; volumul III, pag. 1-7, 9-15, 16-19, 20- corpului trei de armată, dislocat la Chişinău şi 29, 31-92, 93-94, 96-102, 103-105, 107-114, din organele de siguranţă ale statului cu care 115-116, 118-129, 136-148). menţinea o relaţie nemijlocită, colaborând cu În baza celor spuse este acuzat: ele (volumul I, pag. 155-164, 165-172; volumul Halippa Pantelimon Nicolaevici, anul II, pag. 151-154.). naşterii 1883, originar din satul Cubolta, raio- În 1940 la alipirea Basarabiei la URSS nul Bălţi, RSSM, de naţionalitate moldovean, acuzatul Halippa a fugit în România, locuind cetăţean român, cu studii superioare, până la în oraşul Bucureşti. Continua să efectueze acti- arest a locuit în oraşul Bucureşti. vităţi naţionaliste antisovietice. Este acuzat în aceea că a fost unul dintre Acuzatul Halippa, împreună cu alţi naţio- liderii Partidului Eser şi cel Naţional Ţărănesc. nalişti moldoveni a fost dat aşa-numitul comi- A luptat împotriva mişcării revoluţionare, a tet al refugiaţilor basarabeni, care se ocupa de fost iniţiatorul formării pe teritoriul Basara- organizarea refugiaţilor moldoveni şi prelucra- biei a unui guvern contrarevoluţionar, în care rea lor în spirit antisovietic. a fost la început vicepreşedinte, iar mai apoi Sub acoperirea acestui comitet, care se afla preşedinte al Sfatului Ţării, stabilind relaţii cu sub ocrotirea şefului guvernului româno-fas- guvernul Atantei şi României. A fost organiza- cist Antonescu, serviciile de cercetare străine torul organizării actului trădător de dezlipirea efectuau o muncă subversivă împotriva URSS. Basarabiei de la Rusia Sovietică şi unirea ei la Acuzatul Halippa, ca unul dintre liderii România. De asemenea a desfiinţat sovietele de Comitetului Refugiaţilor Basarabeni a partici- deputaţi a muncitorilor şi soldaţilor şi a înăbu- pat nemijlocit la realizarea acestor planuri, era şit mişcarea revoluţionară. preocupat de propagare aideilor germano-ro- După ce a efectuat acest act trădător, cola- mâno-fasciste, privind necesitatea atacării prin borând cu serviciile de cercetare străine şi în- surprindere a URSS (volumul I, pag. 258, 261- treţinând legătură cu troţkiştii, eserii, a activat 447 subversiv împotriva URSS, participând la tre- 3. Actele personale ale lui Halippa P.N. se cerea ilegală a agenturii pe teritoriul sovietic. găsesc în secţia A a Ministerului Securităţii a A fost unul dintre organizatorii şi con- RSSM. ducătorii aşa-numitului comitet a refugiaţilor Şeful secţiei nr. III al Ministerului Securi- transnistreni, care era preocupat de consolida- tăţii de Stat a RSSM rea forţelor antisovietice şi lucra activ la planul Locotenent-colonel Vladimirski” dezlipirii RASSM, având scop s-o unească la Actul de condamnare a fost întocmit la România. 21- 22 iunie 1952, în oraşul Chişinău în cadrul Sub acoperirea acestui comitet serviciile unei şedinţe judecătoreşti închise prezidate de speciale străine, cu participarea lui Halippa ac- colonelul de justiţie Preadko, maiorul Nedoru- tivau pe teritoriul sovietic. ba, căppitanul Şubina, grefierul locotenentul Concomitent el făcea schimb de informa- superior Kasamov, cu participarea avocatului ţii cu caracter secret cu reprezentanţii servicii- Busaev. lor speciale străine, referitor la URSS pe care el Judecata şi-a ţinut şedinţele în incinta Tri- le primea sistematic de la organele de cercetare bunalului Militar. Materialele condamnării re- române. petă întocmai materialele adunate de anchetă, În afară de aceasta ca lider al Partidului doar sentinţa este o noutate: Naţional-Ţărănesc din România de mai multe „CONDAMNARE: ori a intrat în componenţa guvernului, lucrând Halippa Pan.telimon Nicolaevici prin cu- împotriva mişcării revoluţionare. A participat mulul crimelor prevăzute în articolele 54-6, activ la pregătirea atacului ocuPan.ţilor ro- partea I a CP al RSSUc să fie internat într-un mâno-germani asupra URSS, adică în crimele lagăr de reeducare prin muncă pe un termen de care sunt prevăzute în articolele 54-4, 54-6 par- douăzeci şi cinici de ani, fără pierderea dreptu- tea I şi 54-11, codul penal al RSSUc. Dosarul rilor cetăţeneşti şi fără confiscarea averii. conform articolului 204 al codului procesual al Termenul de ispăşire a pedepsii pentru RSSUc să fie trimis procurorului RSSM pentru Halippa să fie calculat din 30 martie 1952. a-l expedia mai departe în judecată. Probe materiale în acest dosar nu există. Actul de acuzare a fost alcătuit la 25 mai Cheltueli de judecată nu s-au înregistrat. 1952. Sentinţa poate fi contestată în ordinea Şeful secţiei nr. III al Ministerului Securi- stabilită a casării dosarelor în Colegiul Mili- tăţii de Stat a RSSM tar Tribunalul Suprem al URSS, în termen de Locotenent-colonel Vladimirski cinci zile din ziua înmânării condamnatului a actualei sentinţe...” Aprob Este foarte instructivă acestă sentinţă care Şeful de Secţiei de Anchetă a RSSM nu doreşte confiscarea averii condamnatului Colonelul Ostreţov , dar o face conştient şi din motive obiective. Toată averea condamnatului nu era în Chişi- Adeverinţă nău, ci se afla peste Prut. 1. Acuzatul Halippa Pan.telimon Nico- Şi termenul condamnăprii a fost ales ma- laeivic, arestat la 30 martie anul curent este în- xium fiind convinşi că un bărbat în etate de cca treţinut sub strajă în închisoarea Ministerului 70 de ani nu va rezista în GULAG. Securităţii a RSSM. 2. Toate probele materiale şi scrise au fost Paralel cu dosarul său Pan. Halippa era anexate la dosar în volumul II. anchetat în dosare paralele, dosare deschise 448 Călăi și victime unor persoane cunoscute ori din cerczul său de Basarabiei, 1940, nr. 9-10), Hoţul (Viaţa Basa- interese politice sau literare. O asemenea dosar rabiei, 1940, nr. 11-12). era cel deschis lui Alexandru Tambur. În afară de aceste lucrări, a mai tipărit Scriitor basarabean, azi uitat, care a avut Judecata lui Linci, căreia nu i-am putut stabili un destin foarte dramatic. anul apariţiei şi a publicat la Odesa, în 1942, S-ar părea că viaţa lui începuse sub o stea Probujdenie (Deşteptarea), în limba rusă, care a norocoasă. S-a născut la 8 decembrie 1901 în mai avut o ediţie la Bucureşti, în 1943, precum satul Bolotina, judeţul Bălţi, în familia lui Pe- şi volumul Crizantema de la frontieră (Chişi- tru Tambur (decedat în 1922) şi a Sofiei Tam- nău, 1942). bur (decedată în 1918). Tatăl era felcer în sat Acestor cărţi, de asemenea, li se potrivea şi, în 1913, a hotărât să plece în Rusia, unde genericul neanunţat, dar care plana deasupra era mai mult pământ. S-au stabilit în regiunea scrierilor lui Alexandru Tambur – Calvarul Kuban, staniţa Nijne-Bakanskaia. În acelaşi vieţii sovietice. an, se înscrie la învăţătură în şcoala medie, de Puţini prozatori au riscat să descrie exo- unde este admis să studieze la şcoala politeh- dul basarabean şi mai ales viaţa refugiaţilor, nică din Krasnodar, pe care n-a mai reuşit s-o relaţiile lor cu pământul părăsit. Crizantema absolvească. de la frontieră este mai degrabă o nuvelă cine- Începe revoluţia din 1917, încep marile matografică, cu eroi abia schiţaţi, dar cu multă frământări în Rusia şi, în acest cazan uriaş în acţiune şi foarte mult dramatism. clocot, este prins şi basarabeanul Tambur care Nimeni dintre scriitorii basarabeni n-a serveşte, pe rând, în Armata Albă şi în Arma- fost mai informat decât el, n-a înţeles mai bine ta Roşie. În 1923, rămas singur, fără părinţi, ia şi n-a simţit pe propria-i piele ce fel de regim decizia să se întoarcă acasă, în Basarabia, gând s-a instituit în Rusia Sovietică. Nostalgicii im- realizat cu multe peripeţii, uneori – riscân- periului, cu vechile lui ritmuri şi tradiţii forma- du-şi viaţa. te pe parcursul anilor, nici nu bănuiau că Rusia În dosarul lui nr. 6296, care se păstrea- şi-a schimbat faţa peste noapte. Oamenii de ză la Arhiva M.S.N. al R.:M. citim (interoga- jos, odată ridicaţi, au schimbat nu numai fizio- toriul luat la Chişinău pe 8 octombrie 1952) nomia ţării – au schimbat şi esenţa ei. Accen- următoarele mărturisiri biografice, provocate tul a căzut pe alte valori. De aceea, scrierile lui de întrebările căpitanului de securitate Po- Al.Tambur erau privite ca un fel de literatură pov: de propagandă antisovietică... În fişierul lui bibliografic figurează mai Editarea cărţilor lui Al.Tambur a fost po- multe lucrări editate în perioada interbelică: sibilă numai cu ajutorul dat de un general ro- Povoljanca (Bălţi, 1938), Bandiţii (Bălţi, 1938), mân şi de Pan. Halippa, care era dispus să ajute Alb şi roşu (Bălţi, 1938), Osândiţii la moarte orice tânăr care dădea dovadă de talent. (Bălţi, 1938), Spre Golgota (Bălţi, 1939), toate La 4 noiembrie 1952, Pan. Halippa a fost aceste ediţii având un generic comun: Povestiri interogat la securitatea din Chişinău şi anche- din viaţa sovietică. tatorul Popov l-a acuzat şi de această susţinere Revista Viaţa Basarabiei (1940, nr.1) co- a unui talent, care, de fapt, pentru anchetatori munica cititorului: însemna susţinerea unor scrieri antisovietice: “Alex.Tambur, cunoscut prozator, a finisat “Î.: – Pentru ce aţi fost condamnat de tri- noul său roman Învierea.” bunalul militar al M.S.S. din R.S.S.M. în 1952? De sub Pan.a aceluiaşi autor au mai ieşit R.: – Tribunalul militar al M.S.S. din nuvelele: O plimbare “În lumea cealaltă” (Viaţa R.S.S.M. m-a condamnat pentru activitate con- 449 trarevoluţionară împotriva Uniunii Sovietice şi 30000 de lei, pentru a-şi edita cărţulia. Poves- pentru că am fost preşedintele guvernului con- tiţi-ne despre aceasta. trarevoluţionar “Sfatul Ţării”, care a vândut Ba- R.: – În primăvara anului 1942 nu i-am sarabia României în 1918.(Aici se cere o notă dat lui Tambur nici un fel de bani pentru edi- explicativă. Anchetatorul a scris răspunsul aşa tarea cărţii. “cum i-a venit lui pe limbă“, fără a analiza că Î.: – Dumneavoastră infirmaţi acest lucru? Sfatul Ţării nu era “guvern”, ci organ suprem R.: – Da, infirm. legislativ, care forma guvernul. P.Halippa, in- Î.: – Tambur este arestat şi la interogato- tuind gradul de “pregătire” al anchetatorului riu a arătat că, în 1942, i-aţi dat suma de 30000 său, a semnat foaia cu interogatoriul chiar şi lei (nerambursabili) pentru editarea cărţii. Iar cu cuvintele supărătoare “a vândut”, căci aceste acum, dumneavoastră afirmaţi că nu i-aţi dat cuvinte rămân suspendate în momentul când aceşti bani lui Tambur? noi, peste ani, citim adevărul printre rândurile R.: – Tambur a afirmat un neadevăr, nu scrise.) i-am dat bani pentru editarea cărţii. Î.: – Unde aţi locuit până la 1940? Î.: – Dumneavoastră aţi făcut un deme- R.: – Până la 1940, am locuit în or. Chişi- rs la autorităţile române pentru a-i permite lui nău şi în or. Bucureşti. În acest răstimp, de opt Tambur să poarte armă? ori, am fost ministru al României, al lucrărilor R.: – Acum nu-mi mai amintesc.” publice, al sănătăţii ş.a. Avându-i închişi pe amândoi la securi- Î.: – Locuind în or. Chişinău, aţi fost pre- tatea din Chişinău, anchetatorii sovietici, la 4 şedinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia ? noiembrie 1952, i-au pus faţă în faţă. Sperau, R.: – Da, din 1936 şi până în 1940, fiind la astfel, să obţină mai multe capete de acuzare. Chişinău, am fost preşedinte al Uniunii Scrii- Dar nici de data asta nu s-au ales cu prea multe torilor din Basarabia. informaţii noi şi nici cu argumente suficiente Î.: – Pe Tambur Alexandru Petrovici din pentru acuzare: or.Bălţi l-aţi cunoscut? “Întrebare către acuzatul Tambur: R.: – L-am cunoscut pe Tambur Alexan- – Anterior, aţi afirmat că banii pentru edi- dru prin 1936, la Chişinău, la Uniunea Scrii- tarea cărţuliei antisovietice i-aţi primit de la torilor Basarabeni, membru al căreia era şi el. Halippa. Aţi auzit, că Halippa neagă acest fapt. Î.: – Relaţiile dumneavoastră cu Tambur? Atunci, de unde aţi luat banii? R.: – Am avut cu el raporturi normale. R.: – Banii pentru editarea cărţii mele Î.: – Ce ştiţi despre Tambur? antisovietice Crizantema de la frontieră i-a R.: – Nu l-am ştiut prea bine pe Tambur, plătit Halippa, nu mie personal, ci Tipografiei ştiu doar că el scria şi publica în revista mea Floarea darurilor, care a tipărit cartea. Banii, în Viaţa Basarabiei, în or. Chişinău şi la Bucu- sumă de 30000 lei, Halippa i-a plătit directoru- reşti, unele povestiri, conţinutul cărora acum lui tipografiei.” îmi scapă. În perioada 1942-1944, Tambur a Pan. Halippa nega acest gest al său nu de locuit la Odesa şi se ocupa cu negustoria. După frică, pur şi simplu, el ajutase sute de persoane eliberarea României de către Armata Sovietică, şi cred că la acel moment îi venea greu să re- Tambur a trecut de două-trei ori pe la aparta- constituie căile de finanţare a ediţiei lui Tam- mentul meu din str. Donici 32, atunci când so- bur. sea la Bucureşti. Î.: – Este cunoscut faptul că în primăvara A fost condamnat la 25 de ani de muncă anului 1942 l-aţi susţinut pe Tambur cu bani, silnică în Siberia. Amnistiat în 1955, a insistat 450 Călăi și victime să se întoarcă în România, deşi conducătorii însă atrăgea sute de oameni şi eu mă bucuram sovietici ar fi dorit ca el să rămână la Chişinău. de o popularitate de invidiat. Scriam în ruseş- În România a primit o nouă condamnare la 2 te, dar pentru moldoveni şi româneşte. ani închisoare (Gherla). Adus în ţară, am mai stat în închisoarea Memorialistul consemnează: de la Gherla încă doi ani şi ceva, dar de murit «Este suficient că eu am fost arestat în n-am murit, cum s-a întâmplat cu alţi foşti mi- 1950, şi după o detenţiune de 2 ani la Sighet?? niştri, dintre cari şi Ion Pelivan, marele român Am fost predat Uniunii Sovietice, iar un tribu- basarabean, care a făcut pentru românism trei nal militar de la Chişinău, care nu vorbea nici puşcării sub regimul ţarist şi un exil la polul româneşte, nici ruseşte, ci într-o limbă zice-se nordic. ucraineană, pe care eu n-o cunosc, m-a con- Aceste spuse, oare n-am eu dreptul să damnat la 25 ani de muncă silnică şi am fost strig: Sus inimile, fraţi români?! dus în Siberia. Norocul meu a fost, că dictato- Pan. Halippa”. rul Stalin a murit şi eu, care din cele 11 lagăre Ultimii 15 ani de viaţă îi trăieşte liniş- prin care am trecut, am făcut memorii la am- tit în sânul familiei. Se ocupă cu versificarea basada noastră de la Moscova, am fost readus proverbelor, completând peste 60 de caiete. în ţară: aceasta după trei ani de muncă grea, Acordă interviuri, scrie memorii, visează să dar foarte utilă pentru deţinuţii de tot soiul, citească un curs de lecţii la Universitatea din căci eu am făcut serviciu sanitar, curăţind la- Chişinău... gărele de murdării şi de insecte parazitare şi S-a stins din viaţă la 30 aprilie 1979, la înfăptuind aşa-zisele gazete de perete, pe care vârsta de 96 de ani. La 3 mai rudele şi prietenii le scriam cu creta pe Panourile cu fel de fel de l-au înmormântat la cimitirul de la mănăstirea cifre şi procente de producţie, lângă care însă Cernica, locul de veşnică odihnă a mai multor nimeni nu se oprea să le citească. Scrisul meu basarabeni.

Casa lui Pan. Halippa din Chișinău, str. Șciusev, 99, 2013 451 Marinarul din Marea Sarmatică… mi se pare neglijat pe nedrept. A făcut parte din acea cohortă de foști deputați ai Sfatului Țării care au fost conștienți de actul Unirii pe care l-au pregătit și nici în vara lui 1940 n-a dorit să se de- zică de cele înfăptuite din profundă convingere, odinioară, douăzeci și doi de ani mai devreme. În Sfatul Țării. Enciclopedie am reprodus o scurtă notiță biografică, un chestionar facsimil din arhiva primului parlament al Basara- biei, dar aceste date mi s-au părut insuficiente pentru oglindirea unui chip ce are contur istoric foarte clar: „IGNATIUC ION (15.II.1893, s.Prepelița, jud.Bălți – 26.I.1943, GULAG, R.A.S.S. Tătară). Moldovean. Mandat validat de la 21.XI.1917 până la 27.XI.1918. Deputat ales la Congresul Militarilor ce și-a ținut lucrările la Chișinău în luna octombrie 1917. Membru al Comisiei pentru Întrebări (Interpelări) și candidat pentru Comisia Agrară. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basara- Ion Ignatiuc biei cu România. Participant la Primul război mondial. Ma- Chişinăul l-a cunoscut pe Ion Ignatiuc în rinar al Flotei de pe Marea Neagră. două ipostaze: deputat în Sfatul Ţării, tânăr După Unire a fost primar al satului Pe marinar care locuia chiar în palatul în care-şi peni. A făcut politică, fiind membru al Parti- ţinea şedinţele acel prim legislativ basarabean. dului Național-Liberal. A doua întâlnire de lungă durată a fost una La venirea sovieticilor, a rămas pe loc, amară, căci după arestul de la Bălţi a fost adus în fiind arestat la 23 iulie 1940 de NKVD-ul din penitenciarul Central din Chişinău, din str. Ti- Bălți. ghina, unde a fost ţinut mai bine de un an de Averea i-a fost confiscată, iar familia – zile, şi după această lungă şedere, din marinarul dată afară din propria casă. voinic de altă dată, nu rămăsese nici umbra. Chestionar Atunci când am început să caut personali- (Completat în l.rusă) tățile care au avut o influență decisivă în orga- Ignatiuc (Ignatescu) nizarea mișcării naționale din Basarabia din pe- Ivan rioada 1917-1918 am găsit un nume care astăzi Gheorghievici 452 Călăi și victime 25 ani Am scris despre Ion Ignatiuc în Sfatul Ță- Român (Basarabean) rii. Enciclopedie, legând cap la cap informații s.Prepelița, jud.Soroca, gubernia Basarabia din diverse surse. Și totuși, drama acestui om a Școala populară de un an rămas nedezvăluită în cele câteva rânduri zgâr- Țăran (marinar) cite în emoții din enciclopedie. Acest om fără Partidul Moldovenesc al Socialiștilor Re- pretenții de erou a fost un veritabil martir. voluționari În Arhiva MSN se păstrează dosarul cu Gruparea militaro-țărănească moldove- nr. 18338, care conține materiale din momen- nească tul arestării lui și până în clipa dispariției lui Organizația militară moldovenească a flo- fizice. tei de pe Marea Neagră și din Crimeea Arestarea s-a produs pe data de 23 iulie Congresul I al Militarilor Moldoveni din 1940. întreaga Rusie La 28 iulie 1940, sergentul de la NKVD-ul Palatul Sfatului Țării din Bălți, Soșcenco, a emis decizia de reținere s.Prepelița, oficiul poștal Pepeni a lui Ion Ignatiuc, motivându-și acțiunile prin (Indescifrabil) faptul că are în față un mare moșier cu o gos- Data: – podărie ce însuma 70 de ha. A fost primar. A Bibliogr.: fost un exploatator al maselor truditoare care A.N.M., f. 727, inv. 2, dos. 37, p. 44.” a amenințat activul sătesc că-l va împușca din

Ion Ignatiuc între prieteni, foști membri ai Sfatului Țării 453 mitralieră dacă cineva va îndrăzni să-i calce Soția: Ignatiuc Zinovia Evdochimovna, moșia. 40 de ani, învățătoare la clasele primare. Odată pornită mașina infernală, în primul Copiii: Ignatiuc Elena, 18 ani, elevă; rând e pusă pe fabricat hârtii. Nu omul e im- Ignatiuc Valerian, 15 ani, elev; portant, ci hârtia despre om. Ignatiuc Claudia, 13 ani, elevă; La 24 august 1940, sergentul de la Ignatiuc Sebastian, 12 ani, elev. NKVD-ul din Chișinău, Bezrucov, emite deci- Fratele: Ignatiuc Nicolai G., 57 de ani, lu- zia de a-l ține sub arest. crează în gospodăria sa. La Chișinău erau concentrați pentru an- Am satisfăcut serviciul militar în armata ța- chetare toți foștii deputați ai Sfatului Țării din ristă, în flota Mării Negre, în grad de unterofițer motivul că aici în capitală erau adunați cei mai începând cu anul 1914 până în luna a IX.1917”. experimentați anchetatori, iar pe de altă parte Odată ce au fost preveniți de nu se știe era mult mai ușor de comparat depozițiile, de care activiști că deține arme, enkavediștii au fabricat diverse falsuri și înscenări pentru a-i inițiat o percheziție la domiciliu pe data de 24 face pe arestați să semneze tot ce li se incrimina. iulie 1940, dar precum informa responsabilul Abia la 30 august 1940, NKVD-ul se jus- de la direcția de plasă a NKVD-ului, Voloșciuc tifica că arestarea lui Ion Ignatiuc s-a făcut fără G.S., arme n-au fost depistate. mandat de arestare, căci la acel moment nu mai La 19 august 1940, la ora 1 și 40 minute a aveau formulare pentru mandate și reținerea fost interogat: lui s-a făcut în baza sancțiunii procurorului. Î.: – Cu ce v-ați îndeletnicit din ianuarie Un material foarte interesant conține 1917 până în ianuarie 1918? Chestionarul arestatului, întocmit la 26 iulie R.: – Din ianuarie 1917 până în septem- 1940: brie 1917 am fost în serviciul militar al Flotei 1. Familia: Ignatiuc Mării Negre, în calitate de marinar al cuirasa- 2. Numele, prenumele: Ivan Gheorghevici tului Daki. În septembrie am sosit la Chișinău 3. Anul și locul nașterii: 1893, s. Prepelița, la congresul partidului Național Moldovenesc jud.Bălți, RSSM „Sfatul Țării”. Am fost ales deputat în acest or- 4. Locul permanent de trai: s. Prepelița, gan. După lichidarea „S.Ț.” am locuit la Chiși- jud. Bălți, RSSM nău, unde m-am ocupat cu viticultura. 5. Profesia: Plugar …Din partea Statului Român am primit 6. Ultimul loc de serviciu și postul ocupat: 50 ha ca deputat în „S.Ț.”. Am muncit la mine în gospodărie Î.: – Fiind deputat în „S.Ț.” ați votat actul 7. Naționalitatea: român trădător să fie unită Basarabia cu România? 8. Cetățenia: românească R.: – Da, eu am primit acest pământ pen- 9. Apartenența de partid: simpatizant al tru votarea unirii. Partidului Liberal Î.: – Precizați în ce an ați aderat la partidul 10. Studii: patru clase ale școlii primare contrarevoluționar al liberalilor. 11. Din ce grup social considerați că faceți R.: – În 1932, în s.Preislițî (?, Prehelița) eu parte: Din țărani săraci am aderat la acest partid, ca șeful de partid Po- ...... povici Efimie să fie ales deputat în parlamentul 21. Componența familiei: român. Tata: a murit în 1925. Î.: – Ce politică ați promovat fiind primar? Mama: Ignatiuc Maria Iacovlevna 75 de R.: – Politica guvernului român. ani, casnică. Î.: – De câte ori ați fost primar? 454 Călăi și victime R.: Am fost primar de două ori, prima oară în 1924 până în 1926, a doua oară de la 15 iunie 1939 până la venirea Armatei Roșii. Î.: – Politica guvernului român era de a preface Basarabia într-o colonie, de pompare a mijloacelor din popor. Ați fost executor al acestei politici? R.: – Da, am promovat această politică în sat. Dar ar trebui să adaog că nu întotdeauna eram conștient de aceasta. Î.: – Care erau scopurile adevărate ale partidului contrarevoluționar național liberal? R.: – Politica era burgheză, ca a tuturor partidelor române. Î.: – Numiți toți conducătorii de partide (contrarevoluționar) din satul vostru? R.: – În fruntea partidului național țără- nesc era Ivan Țurcanu, care a fost primar, din partea cuziștilor Vasile Dimitrievici Pleșca, Va- sile Por.Calancea, Grigori Timcovschi. …Încheiat la 330. Ion Ignatiuc în anii de maturitate politică La 27 august 1940 este chemat la alt inte- Comitetul militar din Chișinău a pus la fel rogatoriu: problema despre crearea Republicii Indepen- „Î.: – Ce activități politice ați practicat în dente Moldovenești și dezlipirii de la Federația perioada 1917-1918? Rusă. R.: – După revoluția din februarie 1917 în Ofițerii moldoveni văzând că ucrainenii toată Rusia s-a desfășurat o mișcare a muncito- naționaliști au creat „Rada Ucraineană” și defi- rilor și naționalităților de eliberare de sub re- nitiv s-au determinat, fără să schimbe sistemul gimul țarist. Odată cu lansarea lozincii despre burghez în interior, au hotărât să creeze o inde- autodeterminarea naționalităților în rândurile pendență moldovenească. ofițerilor și soldaților moldoveni s-a iscat o pu- În acest scop, în 1917 în or. Chișinău a fost ternică mișcare națională la care am aderat și convocat un congres militar, unde au partici- eu. pat reprezentanții din toate regimentele. Am În acel timp, noi, moldovenii, am început reprezentat comitetul militar din Sevastopol. să formăm în unitățile militare comitete mi- Pentru a menține ordinea în Basarabia, litare moldovenești. Eu am fost ales membru adică pentru a se opune activității revoluționa- al comitetului militar din Sevastopol, unde re, sovietul deputaților muncitorilor, soldaților duceam propaganda în rândurile marinarilor și țăranilor a organizat cohorte (rate) din mol- moldoveni despre necesitatea creării Republi- doveni pe care le-a trimis în Basarabia. cii Autonome Moldovenești. O mișcare simila- Î.: – Ce întrebări au fost discutate la con- ră era în Ucraina, unde naționaliștii ucraineni gresul militar? au început să pună destul de ferm problema R.: – La congresul militar s-a pus proble- identității naționale. ma incitării deputaților pentru „S.Ț.”. La acest 455 congres am fost ales deputat în „S.Ț.”. … Pentru scris și fraze generale de tipul: lua pământul de această votare am primit 50 ha … eu am 70 ha la țărani, lua banii țăranilor ș.a. de pământ ajungând din țăran sărac – moșier. La 9 septembrie este emisă decizia despre … Eu ca reprezentant al comitetului mi- anunțarea capetelor de acuzare în care princi- litar, concomitent am făcut parte din „B.M.” și palele păcate care se invocă sunt: „a avut ati- am participat activ la unirea Basarabiei cu Ro- tudine antisovietică în 1918 și a fost membru mânia. activ al Blocului Moldovenesc și al Sfatului Î.: – Cu ce v-ați ocupat după instaurarea Țării, a votat dezlipirea Basarabiei de la Rusia ocupației române? Sovietică, fapt pentru care a primit 50 ha din R.: – Când au început să se formeze pri- partea guvernului român. A luptat împotriva măriile, am fost numit în comuna Popeni (cinci mișcării revoluționare fiind un membru activ sate) primar și am fost în acest post din 1923 al partidului liberal. până în 1926. Ca reprezentant al guvernului și Vinovăția și-a recunoscut-o integral…” gospodar al satului am promovat politica sta- Dosarul lui este reluat abia la 6 aprilie tului român și promovarea legilor românești. 1942 în orașul Cistopol, unde i se confirmă ca- În 1932-1938 am făcut parte din partidul petele de acuzare: 54-13 54-10 partea II. Național Liberal al lui Brătianu, organizând o La 13 aprilie 1942 a fost interogat, unde i organizație în s.Prepelița. s-a spus că a fost albgardist, dar Ignatiuc a ne- În 1939, când la putere a venit dictatura gat acuzarea, amintindu-le anchetatorilor că el fascistă „Frontul Renașterii Naționale”, colone- a fost membru al Sfatului Țării. lul Ponciu, prefectul, m-a numit primar, post în La 15 aprilie 1942 a urmat un interogato- care m-am aflat până la venirea Armatei Roșii… riu în care s-au repetat întrebările. …Fiind moșier am fost împotriva bolșe- Cel mai neplăcut moment în această pe- vismului, deoarece știam că odată cu venirea rioadă a fost confruntarea cu o „rățușcă” – lor, ei n-au să-mi ierte faptul că am votat uni- Lomaico Gavriil, un ucrainean din s. Licicov, rea, că am folosit muncitori angajați.” r-nul Kotovski, reg. Dnepropetrovsk, care a fost În luna august. organele NKVD-ului pri- pus în aceeași cameră cu Ignatiuc în scopul de mesc o caracteristică-adeverință unde este a-l provoca la discuții și de a obține informații descris Ion Ignatiuc de foștii lui consăteni din care ar fi simplificat munca anchetatorilor. În- satul Prepelița și semnată de președintele sovi- cercarea de a-i lega la motivele de acuzare și pe etului sătesc Alexei Calancea. cel de activitate antisovietică a eșuat. Ignatiuc Evident că această caracterizare abuzează Ion n-a recunoscut nicio învinuire culeasă de de păcate mai mult virtuale, scrise de pe poziții „rățușcă”, derutând astfel anchetatorii și lipsin- de clasă. du-i de posibilitatea de a utiliza în cazul lui un Invidioasă, lumea din sat a consemnat că scenariu verificat, avea 84 ha de pământ și are mașini agricole: se- La 6 mai 1942 în or.Cistopol a fost emisă mănătoare, mașină de treierat, transport. decizia de a încheia anchetarea. La 21 mai 1942 Pământul îl lucra cu ajutorul argaților, tot acolo a fost propus ca lui Ignatiuc Ivan G., având în permanență angajate trei persoane. acuzat conform articolelor 54-13 și 54-10 p. II Fiind primar își permitea să-și bată joc de oa- CP al RSS Uc., să fie judecat la zece ani privați- meni. une de libertate. Pe Irina Goroșciuc a băgat-o în ghețărie La 29 septembrie 1942, pe când Ion Igna- pentru niște încălcări. Tot în aceeași scrisoare, tiuc se afla închis în pușcăria din Kazan, an- pentru o mai bună conturare a păcatelor, s-au chetatorul Zagorodniuc ia decizia de a reînnoi 456 Călăi și victime ancheta, ținând cont de materialele care se gă- anchetatorii au cerut pedeapsa capitală – îm- seau în dosarul de grup nr. 824. pușcarea. În 1942, la 5 octombrie, la Kazan, unde a La 26 ianuarie 1943 în lagărul nr. 5 al fost supus unui interogatoriu începând cu ora NKVD-ului din RSSA Tatară, șeful punctului 24.30 și terminând la ora 5 și 20 min., au fost medical Cerevațki, responsabilul lagărului nr. invocate vechile învinuiri, dar nu s-a ajuns la 5 Berger, și sora medicală Zabolotscaia au con- nimic nou. firmat decesul deținutului Ignatiuc I.G. din ca- La 20 octombrie 1942, anchetatorul Za- uza dizenteriei și pelagrei. gorodniuc a emis decizia ca în cazul dosarului La 13 mai 1944, în orașul Kazan a fost 18338, Ignatiuc Ivan Grigorevici să fie acuzat luată decizia de a închide dosarul nr.18338 în numai conform art. 54-4. urma decesului inculpatului. Dar reducerea capetelor de acuzare n-a Așa s-a încheiat încă o biografie a unui ușurat povara pedepsei. În actul de acuzare membru al Sfatului Țării, care n-a avut norocul emis la 14 noiembrie 1942 în dosarul nr.18338 să se refugieze și a nimerit în mașinăria infer- în cazul inculpaților Cotelli E.G. și Ignatiuc I.G nală a regimului totalitar comunist.

Fotografia lui Ion Ignatiuc din dosarul de la NKVD

457 Viaţa şi drama lui Gheorghe V. Madan Ca orice actor de meserie, Gheorghe V. Madan aduce în scrisul basarabean nu numai fraza bine potrivită, rotunjită, pentru a fi rosti- tă – el aduce detaliul fin pe care se axează veri- tabilul joc actoricesc… Fire de actor, purta în suflet dorul pribegi- ei. Poate şi-ar fi dorit un cămin stabil, ca să fie în rând cu lumea, dar se prea poate că pentru un boem ca el aceasta ar fi fost o povară ce i-ar fi apăsat nespus de greu sufletul. La Chişinău, locuia de obicei la hotel – fie la „Suisse”, fie la „Londra”, fie la „Continental”. Când o ducea greu cu banii şi-l năboiau datoriile, apela la re- laţiile amicale şi era internat în spital. Boli avea suficiente, deci motive de internare existau în- totdeauna. Dar şi în aceste „evadări” medicale nu avea limită. Când cuţitul datoriilor l-a ajuns la os, a acceptat o internare la Spitalul de boli mentale din Costiujeni. Şi, ca un actor şi scriitor veritabil, nu s-a speriat de pacienţii care-l înconjurau. Ca şi ei, îşi punea probabil aceeaşi întrebare: care sunt adevăraţii bolnavi – cei din Gheorghe V. Madan interiorul spitalului sau acei rămaşi în afara lui? Prefera mâncarea bună, băutura gustoasă, „Gh. V. Madan locuia la Chişinău, modest şi compania unor prieteni, căci avea darul deose- neobservat, primind o pensie mică, ca unul din- bit al povestirii, al bancagiului care ştia să im- tre «eroii naţionali» ai unei epoci apuse. Când provizeze. pierdea banii jucând cărţi, se «îmbolnăvea». Era În perioadele de cruntă sărăcie, îşi căuta internat la spitalul orăşenesc până la însănăto- un refugiu sigur. A locuit un timp la Meleşe- şirea… financiară. Găzduirea gratuită şi masa ni, unde era preot un frate de-al său. Mai făcea de la spital îl ajutau şi prin aceste căi pe fostul câte o escapadă pe la curţile boierilor cunos- mare activist obştesc doctorul L.E. Seţinschi. Eu cuţi. Timpul însă l-a cuminţit, astâmpărându-i îi vizitam pe ambii. cheful nesfârşitelor petreceri. Bătrâneţile, veni- În iunie 1940, Gh. V. a rămas la Chişinău te parcă pe neprins de veste, au fost cel mai bun cu toate că era adeptul puterii populare. Oa- leac pentru firea lui boemă. menii mei care au venit îi erau străini. În scurt Această perioadă o descrie şi Gh. Bezvi- timp, s-a «repatriat», adică a trecut în România, coni în memoriile sale Portretov dlinnâi read: unde locuiau fraţii lui.” 458 Călăi și victime În ghearele NKVD-ului şi „răstălmăcite”. Observaţi, chiar în debutul Este greu să aflăm acuma cum a nimerit la discuţiei, el îşi modifică obârşia şi familia lui NKVD. Dar, în dosarul nr. 824, în care figura de preoţi este trecută în categoria de „ţărani să- un grup mare de foşti deputaţi ai Sfatului Ţării, raci”. Problema pe care el şi-o punea, probabil la 5 septembrie 1940, au apărut filele cu proce- era simplă – să scape nevătămat din mecanis- sul verbal al interogatoriului lui Gheorghe V. mul monstruoasei maşini. Madan (anchetator – Cerepanov). În pream- Î: Ce ştiţi despre organul contrarevoluţio- bul, este prezentat astfel: nar Blocul Moldovenesc şi despre Sfatul Ţării? Născut în 1872, s. Truşeni, jud. Chişinău. R.: Eu n-am fost membru al Sfatului Ţă- Domiciliat: Chişinău, str. Buiucanii Mici rii, dar activitatea lui o cunosc bine, deoarece 12, ap. 6, proprietarul casei – Ceban. tot timpul am fost în relaţii cu un şir de con- Moldovean. Şomer. Provine dintr-o fami- ducători marcanţi ai Sfatului Ţării şi Blocului lie de ţărani săraci. Celibatar. Studii superioare. Moldovenesc. S.Ţ. a apărut şi s-a dezvoltat N-a fost membru de partid. A fost arestat de concomitent cu apariţia şi dezvoltarea Radei autorităţile române până la revoluţie. contrarevoluţionare Ucrainene. Aşa s-a întâm- A fost decorat cu Ordinul „Regele Româ- plat că în Ucraina a fost lansată lozinca despre niei” (nu e clar ce ordin e acesta, probabil an- formarea Ucrainei autonome şi în Basarabia chetatorul a înţeles greşit – Ordinul era regal, au declarat autonomia. În Ucraina au creat dar se numea „Steaua României” – n.n.). Samostiinu Ucrainu şi S.Ţ. a declarat indepen- Remarcăm de la bun început reacţia de denţa Republicii Moldoveneşti. apărare şi spiritul de orientare ale lui Gh. V. S-a început gruparea forţelor pentru for- Madan. El ştia unde a nimerit şi cu cine are de marea Republicii Moldoveneşti Autonome în furcă. De aceea, unele declaraţii trebuie citite Basarabia din momentul când la Chişinău a sosit Ion Inculeţ, reprezentant al Guvernului Provizoriu, care a şi început să-i adune în jurul său pe moldovenii naţionalişti. Întocmai la acel moment, odată cu lansarea lozincii despre autodeterminarea naţionalităţilor, Inculeţ, Buzdugan, Halippa, Ciugurean, Catelli ş.a., au început să organizeze comitete militare mol- doveneşti în unităţile militare ale armatei ruse, care începuse să se dezmembreze sub presiunea revoluţiei. De la comitetele formate au început să so- sească la Chişinău delegaţi la Congresul Mili- tar pentru a soluţiona problema despre crearea unui organ guvernamental în Basarabia – acesta şi era S.Ţ. În octombrie 1917, de la toate comitetele militare din Odesa, Sevastopol, Kiev, Frontul Român, au sosit delegaţi la Chişinău la Congresul Militar. Eu, pe atunci, îmi satisfăceam serviciul în Armata a 4-a Rusă, de pe Frontul Român, eram Gheorghe V. Madan în discuție cu un țăran translator pe lângă Statul-Major. Din partea 459 Armatei a 4-a, delegaţi la congres au fost: Go- R.: Nu ştiu cine a rămas azi în Basarabia, ian, Selistraru, Mare. Mai apoi, Selistraru şi fiindcă în ultimul timp n-am întâlnit nicio per- Mare au fost aleşi deputaţi în S.Ţ. soană dintre foştii deputaţi. Ceva mai târziu au fost aleşi reprezentanţi Î: Cum au fost răsplătiţi deputaţii S.Ţ. pen- în S.Ţ. şi din partea altor organizaţii şi societăţi. tru că au votat Unirea Basarabiei cu România? La următoarea întrebare, Gh. V. Madan R.: Toţi membrii S.Ţ. au primit câte o re- dă un răspuns care nu corespunde, cronologic, compensă – 50 ha de pământ – şi toţi, fără ex- cu adevăratul mers al istoriei. Că face intenţi- cepţie, au ocupat posturi înalte şi se bucurau de onat acest lucru sau a uitat ceva, ne vine greu aprecierea Guvernului. să spunem. Dar suntem tentaţi să credem că Î: Ce ştiţi despre aderarea unor personali- spiritul lui folcloric se simţea mai în siguranţă tăţi marcante ale S.Ţ. la Comitetul refugiaţilor când încurca iţele. Astfel, el plasa proclamarea transnistreni? Republicii Autonome Moldoveneşti nu la 2 de- R.: Ştiu că acest comitet se ocupa de re- cembrie 1917, cum a fost în realitate, ci în luna fugiaţii din Transnistria, îndeosebi în perioada ianuarie 1918: 1931-1932, când în URSS s-a început deschia- Î: Când a fost convocat S.Ţ. şi ce probleme burirea şi colectivizarea. erau soluţionate în cadrul lui? Preşedinte de onoare al comitetului era R.: În luna ianuarie 1918, la una din şedin- Halippa, pe toţi refugiaţii îi lua la evidenţă Bi- ţe, S.Ţ. a proclamat autonomia moldovenească, roul de cercetare al Corpului III de armată şi iar, în scurt timp după venirea armatelor ro- selecta dintre ei persoanele indicate pentru a fi mâne, în Basarabia a fost pusă problema Re- trimise în URSS în scopuri de cercetare. Detalii publicii Moldoveneşti independente. În interi- despre aceste locuri nu cunosc. orul S.Ţ. a apărut o grupă de românofili care Scurte date biografice doreau unirea Basarabiei la România, aceştia Gheorghe Vasilevici Madan erau Pelivan, Halippa ş.a., care au organizat Sunt celibatar. Am 68 de ani. M-am năs- aşa-numitul B.M. Reprezentanţii acestui bloc cut în 1872 în satul Truşeni, judeţul Chişinău; au desfăşurat o muncă intensă în scopul pregă- descendent dintr-o familie de ţărani ajunşi cle- tirii maselor în problema dezlipirii Basarabiei rici (tata a fost psalomşcic). de la Rusia Sovietică şi Unirea ei cu România. Am învăţat în Chişinău, la Seminarul Te- La 27 martie 1918, nominal, deputaţii S.Ţ. ologic, până în clasa a treia. Eram considerat au votat Unirea Basarabiei cu România. suspect şi, după percheziţia ordinară a jandar- Adevărat că Unirea Basarabiei cu Româ- milor, am trecut, la 20 noiembrie 1896, râul nia s-a făcut cu condiţie, adică să fie păstrate Prut în România, unde şi-au găsit azil nume- autonomia şi reforma agrară a Basarabiei în roşi emigranţi politici ruşi. cadrul României. La Bucureşti am absolvit Conservatorul Însă, la 27 noiembrie 1918, când s-a pus şi am fost primit pe scena Teatrului Dramatic problema despre aprobarea reformei agrare şi Naţional. Mă ocupam de publicistică şi lite- a constituţiei Basarabiei, aceste condiţii au fost ratură, publicând din când în când articole şi anulate şi Basarabia, brutal, fără respectarea povestiri. În România ocupam un post neim- normelor elementare de votare, a fost unită de- portant la Ministerul Agriculturii şi cel al În- finitiv cu România. S.Ţ., ca un instrument inu- văţământului şi, de asemenea, la Primăria Bu- til, a fost aruncat. cureştiului. Î: Pe cine dintre invitaţii S.Ţ. care locuiesc În viaţa politică a României nu m-am astăzi în Basarabia îi cunoaşteţi? implicat; dar frecventam şedinţele publice ale 460 Călăi și victime Partidului Socialist în calitate de tovarăş de Ultimele acorduri… idei şi de prieten al conducătorilor partidului. După 28 iunie 1940 a rămas în Basarabia, În 1906, după manifestul ţarist despre am- dar în iarna aceluiaşi an s-a repatriat în Româ- nistierea crimelor politice, am revenit în Basa- nia. Publicistul Octavian Ungureanu tipăreşte rabia natală, unde, în 1907-1908, am editat săp- în revista Argeş (1990, nr. 10, serie nouă) un tămânalul Moldovanul în limba moldovenească. „portret biografic” al scriitorului şi, în final, in- Din anul 1909 până în 1916 am ocupat postul de serează câteva date şi informaţii mai puţin cu- cenzor al tuturor ediţiilor româneşti care soseau noscute, unele venind în directă contradicţie cu în Rusia şi de corespondent oficial al Agenţiei cele publicate de alţi cercetători, dar acest fapt Telegrafice din Petersburg pentru Basarabia. trebuie doar să ne facă să revenim la momente- În timpul războiului mondial, din 1916 le care ni se par cunoscute definitiv: „Pe urmă, până la 7 aprilie 1918, am fost translator de lim- nu s-a mai aflat nimic despre el până-n 1942, ba română pe lângă Statul-Major al Armatei a când a fost chemat la Piteşti de autorul Gaiţelor, 4-a Ruse, care acţiona pe Frontul Românesc. În Alexandru Kiriţescu, care-şi avea păstrate două momentul când în Rusia a izbucnit revoluţia camere în casa în care se născuse de pe str. Cri- politică şi socială, am fost ales preşedinte al co- nului nr. 22. Ultima parte a zilelor vieţii sale de mitetului executiv al soldaţilor şi ofiţerilor mol- bejenie, Gh. Madan şi-a petrecut-o locuind în doveni de pe Frontul Român, dar, în februarie casa de pe strada principală – Şerban Vodă, la 1918, am fost arestat de autorităţile militare ro- parterul casei funcţiona Tipografia Artistică a mâne (de la 21 februarie până la 7 martie), deoa- lui P. Mitu. În urbea dintre dealuri şi Valea Ar- rece eram considerat periculos pentru interesele geşului de legendă şi-a depus şi crucea, la vârsta româneşti în Basarabia, unde mi-a fost interzisă nu prea înaintată de 72 de ani (n. 1872, aprilie întoarcerea până la votarea Sfatului Ţării. 20 – m. 1944, octombrie 4), fiind înmormântat În Basarabia ocupată de România am ocu- la Cimitirul central al oraşului.” pat timp de cinci ani funcţia de secretar al Câr- Conform altor date, s-a stins din viaţă la muirii „Casa Noastră”, instituţie creată pentru 7 noiembrie 1944. a înstrăina pământurile moşiereşti şi bisericeşti în scopul de a le împărţi ţăranilor fără de pă- mânt. În consecinţa unor deturnări produse în instituţia noastră şi de încălcări ale legislaţiei, eu am părăsit postul şi n-am mai dorit să mai fiu în nicio slujbă de stat şi am început să mă hrănesc din scris, muncă care mi-a adus numele de scriitor al poporului. Concomitent, mă ocupam de cântecele şi dansurile populare moldoveneşti, ocupaţie care îmi asigura un câştig modest. În viaţa politică nu m-am implicat. Am patru cărţi scrise de mine. Din 1929 am pensie de 3100 lei pe lună. Trei ani în urmă am pierdut auzul urechii drepte şi mi-au scăzut tare vederile. În genere, bolnav şi bătrân. Scriitorul poporului din Basarabia, tova- răşul Gheorghe Vasilevici Madan. Mormântul lui Gheorghe V. Madan, Pitești 461 Călăii… Călăi și victime… Victime avem nenumărate, dar cine au fost călăii? Victimele zac în morminte necunoscute risipite pe întreg teritoriul fostului imperiu sovietic, iar călăii își dorm somnul veșnic în pace la Cimitirul Central din Chișinău, ocrotiți de enorme morminte de marmură. Există oare dreptate în ultimă instanță? Nu cumva și astăzi ne mai iubim călăii? Doar atâta timp cât ne temem să rostim adevă- rul le dăm dreptate lor, călăilor… Generalul de divizie Tudor Botnaru și colonelul Alexandru Ganenco au scos de sub tipar o ediție extrem de importantă pentru istoria noastră Scurtă istorie a serviciilor secrete (Chișinău, 2002). Din ea am spicuit două compendii biografice, a doi conducători ai NKVD-ului din RSS Moldovenească: Nikolai Sazâkin (1940-1941) Nikolai Sazâkin După formarea RSSM, în lunile iulie-august 1940, era necesar să fie selectat în regim de ur- kin – un cadru din anturajul comisarului NKVD, genţă comisarul poporului (narkomul) NKVD. Beria. A lăsat puţine amintiri despre sine, mai Nu era un lucru simplu. Conducătorul securităţii ales deoarece a deţinut această funcţie o perioadă de stat a RSSM (precum şi a organelor respective relativ scurtă. De numele lui Sazâkin sunt legate din fostele republici baltice) se afla sub un control destul de multe pagini amare ale istoriei: aresta- special al Moscovei: republica noastră era consi- rea şi deportarea în raioane îndepărtate ale URSS derată o „pepinieră” periculoasă de antisovietism a persoanelor „care nu inspiră încredere”, arestări şi viziuni proburgheze. Cea mai serioasă proble- în masă şi represalii a mii şi zeci de mii de oameni mă pentru organele sovietice o constituia vădita – numărul exact al persoanelor supuse represiu- orientare proromână a unei părţi a populaţiei. nilor, de altfel, nu se cunoaşte nici în prezent; Din acest considerent în fruntea securităţii trebu- organizarea expulzării în Germania a peste 100 ia instalată o persoană aspră, întreprinzătoarea de mii de nemţi localnici… În această perioadă şi care îşi atinge scopul propus prin orice mijloa- restrânsă a fost întreprinsă o tentativă de reorga- ce. Un astfel de om s-a dovedit a fi Nikolai Sazâ- nizare a NKVD-ului – în primăvara anului 1941 462 Călăi și victime din organul respectiv s-a desprins NKGB, condus cu firea. Prin activitatea sa „exemplară” de zdro- ulterior de Sazâkin. Atare acţiune a fost dictată bire a ilegalităţii antisovietice din sudul republi- de faptul că la hotarul anilor 30-40 şi mai târ- cii, el a câştigat o şi mai mare simpatie din partea ziu în cadrul conducerii URSS exista o luptă între lui Beria, care l-a cooptat în aparatul NKVD al adepţii unui NKVD unitar şi a unui NKGB care URSS, restabilit spre sfârşitul anului 1941. E cu- să funcţioneze separat de primul. Între funcţiile noscut şi faptul că, după divizarea NKVD-ului acestor două departamente este o deosebire sesi- în M.S.S. (ministru din 1943 a devenit Vsevolod zabilă – dacă NKVD-ul urmărea criminalii de Merkulov) şi în NKVD-ul propriu-zis (ministru drept comun, NKGB – pe cei care comiteau cri- din 1945 – general-colonelul Serghei Kruglov) şi me împotriva statului. Păstrarea unui asemenea trecerea lui Beria la postul de vicepreşedinte al hipermonstru, cum era NKVD-ul unitar, deja pe Sovietului Miniştrilor al URSS, care era, printre atunci era considerată de mulţi drept periculoa- altele, şi curatorul securităţii de stat, la începutul să. Odată cu începutul războiului activitatea or- anului 1944 Sazâkin a fost numit locţiitorul şefu- ganelor securităţii de stat din RSSM a fost sistată. lui secţiei „S” a M.S.S., responsabil de crearea cât A rămas doar numerosul aparat de agentură a mai urgentă a armei nucleare. După soluţionarea departamentului. Însă atitudinea ostilă faţă de cu succes a acestei probleme, Beria l-a făcut pe acesta a majorităţii populaţiei, precum şi orga- Sazâkin ajutorul său personal. nizarea unei antireţele eficiente a siguranţei ro- Iosif Mordoveţ mâne a condus la faptul că cea mai mare parte (1944-1945) a agenturii sovietice a fost capturată încă înainte Succesorul lui Sazâkin, în 1944 a devenit de sfârşitul anului 1941. Rezistenţa contra noii colonelul Iosif Mordoveţ. De acum fiind în frun- puteri a fost dezorganizată, focarele ei ilegale – tea M.S.S. al Moldovei, i-a fost conferit gradul nimicite. În aceste condiţii Sazâkin nu s-a pierdut de general-maior. Fost şef al direcţiei regionale al M.S.S. al URSS, având pe atunci o vechime în organele securităţii, el era adeptul unei stricte disci- pline şi ordini. În acelaşi spirit, de altfel, l-a educat şi pe fiul său, care a fost ofiţer al M.S.S. al RSSM. Anume de numele lui Iosif Lavrentievici, în istoria noastră sunt legate amarele deportări ale „culacilor” şi iehoviştilor. În anii 1949-1951, represaliile împotriva intelectualităţii „cosmopoli- tice”, „afacerea medicilor” din Moldova (1953), deconspirarea cunoscutului „caz” scandalos a colonelului Pavlenko şi altele. Conform apre- cierilor colegilor de serviciu, Mordoveţ era un profesionist de marcă, reuşind într-o perioadă minimă, în condiţiile unei economii semidistru- se, secondate de haos şi panică, să restabilească puternicul şi eficientul aparat al organelor secu- rităţii de stat. Profitând de atmosfera unei suspiciuni generale, instaurată după război, Mor- doveţ a izbutit să creeze în jurul instituţiei sale o asemenea alură, încât în treburile ei nu ris- Iosif Lavrentievici Mordoveț cau să intervină fără motive speciale nici chiar 463 secretarii CC. Secretarii comitetelor raionale, securitatea de stat controlului de partid. Dar ho- aducând la cunoştinţa celor „de sus” cazurile tărârea respectivă în curând „a fost dată uitării” de samavolnicie manifestate de angajaţii secţi- şi lucrul acesta nu s-a produs fără influenţa lui ilor locale ale M.S.S., rareori reuşeau să obţină Beria. Interesant e şi faptul că, deşi pe timpul lui destituirea celor vinovaţi – Mordoveţ se pricepea Stalin M.S.S. avea o autoritate colosală şi în ace- să-i protejeze pe ai săi. De multe ori, el îşi mus- le vremuri erau adopotate hotărâri privind une- tra aspru subalternii, întotdeauna avea ultimul le chestiuni puţin importante nu a fost adoptată cuvânt (şi cel decisiv) în soluţionarea probleme- niciun singur (!) act legislativ care să reglemente- lor privind cadrele (şi nu numai). De asemenea, ze activitatea organelor secrete. Cel mai zgomo- se străduia, vorbind la figurat, să spele rufele în tos proces din epoca lui Mordoveţ a fost „cazul familie. Se afirma că Mordoveţ făcea parte din Pavlenko”. E vorba de un căpitan din Armata cercul oamenilor apropiaţi lui Beria, de aceea şi Sovietică; în condiţiile unui control general asu- şi-a menţinut funcţia atât de mult timp. Atare pra tuturor oamenilor şi lucrurilor în vreme de învinuire el a dezminţit-o în mod public la ple- război, acesta a reuşit să formeze o organizaţie nara din 13 iulie 1953, consacrată „afacerii Be- militară de construcţie proprie, necontrolată de ria”, declarând că avea informaţii sigure precum nimeni. Conferindu-şi gradul de colonel, el în- că Lavrentii Pavlovici intenţiona să-l destituie cheia contracte şi executa (în spatele armatelor din funcţie… Mordoveţ, în repetate rânduri, sovietice care înaintau) lucrări de construcţie şi îşi manifesta indignarea faţă de atmosfera de de întreţinere a drumurilor estimate la milioane „lipsa de disciplină şi dezordinea” care, după de ruble. În anii de după război, Pavlenko şi-a părerea lui, începea să se instaleze în republică făcut relaţii puternice cu funcţionarii înalţi din după moartea lui Stalin. În această privinţă îl diferite instituţii de stat, inclusiv din Ministerul acuză pe Dmitri Gladkov, succesorul lui Leonid Apărării al URSS În Republicile Baltice, în Mol- Brejnev în funcţia de prim-secretar al CC, – o dova şi Belarus, în unele regiuni din partea eu- persoană care, pur şi simplu, nu se pricepea să ropeană a Rusiei el a desfăşurat lucrări de con- lucreze”. Cu toate că pe timpul lui Mordoveţ ac- strucţie de mari proporţii, rămase neobservate tivitatea M.S.S. al RSSM luase amploare, el aşa de organele de control până în anul 1952. şi nu a reuşit să anihileze gru- pările „naţionaliste” şi antisovietice care renăşteau din cenu- şă, precum pasărea Fenix. Acest fapt Iosif Lavrentievici însuşi îl califica drept cel mai mare in- succes în viaţa sa. Atotputerni- cia organelor securităţii de stat le crea multă bătaie de cap şi le provoca frică pentru viitorul lor personal multor funcţionari de partid. Anume de aceea la 4 decembrie 1952 (încă pe timpul lui Stalin!) Prezidiul CC al PCUS a adoptat hotărârea „Cu privire la M.S.S. al URSS”, prin care s-a încercat de a subordona Mormântul lui Iosif Lavrentievici Mordoveț, Cimitirul Central, Chișinău 464 Călăi și victime mult. Exact peste un an, la 13 martie 1954, a fost adoptată hotărârea Prezidiului CC al PCUS despre divizarea lor. Statutul organelor securităţii de stat s-a diminuat până la cel de comitet, condus iarăşi de eroul nostru. De data aceasta aflarea la conducere a fost de scurtă durată. Criticii „conse- cinţelor cultului personalităţii” îl acuzau pe Mor- doveţ de faptul că a ordonat arestări şi represalii neîntemeiate, nelegitime. Conducerea republicii, în frunte cu noul prim-secretar al CC al PCM, Zinovie Serdiuc, tindea să se debaraseze cât mai urgent de „activistul” care s-a compromis prin participarea la deportările în masă. În anul 1955, pe Mordoveţ l-au „împins” la o demisie onorabi- lă. În următorii câţiva ani a fost şeful serviciului de personal al ministerului gospodăriei comuna- le, rămânând şi în calitate de membru al CC al PCM, apoi a ieşit la pensie. Oamenii care l-au cunoscut personal povestesc că fostul ministru considera drept întemeiate represiunile pe care le-a Actul despre executarea la moarte cu semnătura efectuat. „Aşa au fost timpurile. Era imposibil de lui Iosif Lavrentievici Mordoveț. Facsimil procedat în alt mod”, afirma el, indignându-se de Afacerea aceasta monstruoasă a fost decon- faptul că rolul serviciilor secrete nu mai este la fel spirată abia când un oarecare muncitor l-a bănu- de puternic: „Şi în prezent sânt o mulţime de „spi- it de înşelăciune pe un „ofiţer” care lucra pentru oni, cum se poate să nu-i observi…”. Pavlenko. Reclamantul a declarat că „ofiţerul” Iosif Mordoveţ a încetat din viaţă în 1976. i-a vândut obligaţiuni în valoare mai mică decât E înmormântat la Cimitirul Armenesc din Chi- suma depusă. M.S.S. al URSS şi cel republican au şinău. iniţiat o investigaţie şi, în toamna anului 1952, au Atâta doar că la Iosif Mordoveț aș adăuga descoprit întreaga organizaţie, precum şi statul ei niște detalii: unul cronologic și altul biografic. major aflat la Chişinău. Când grupul Pavlenko a El a venit în Basarabia în vara lui 1940, fiind fost arestat, asupra membrilor lui s-au găsit zeci locotenent major de securitate, adjunctul lui de automate, revolvere, mitraliere, maşini milita- N. Sazâkin, și a semnat numeroase decizii de re şi camioane. În anul 1955, Pavlenko a fost îm- condamnare la moarte încă de pe atunci… puşcat. „Ofiţerii” săi au fost condamnaţi la priva- Și tot el, paradoxal, a anunțat Comitetul ţiune de libertate cu termene între 5 şi 25 de ani. Central din Moscova despre foametea din Mol- Cu toate acestea, povestea dată l-a compromis dova și actele de canibalism, situație pe care nu pe Mordoveţ în faţa partocraţilor locali. În luna îndrăzneau să o raporteze conducătorii republi- martie 1953, M.S.S. şi M.A.I. au fost contopite cii Sovietice Socialiste Moldovenești, după care într-o structură unică – M.A.I., în fruntea căreia s-a luat hotărârea de a interveni urgent în aju- a fost numit acelaşi Iosif Lavrentievici. Prim-vi- torarea populației și Alexei Kosâghin a venit în ceministru a devenit fostul ministru al M.A.I., Moldova. Piotr Kulik. Această unificare însă nu a durat Același om, dar cu două „fațete” diferite…

465 O celebritate înghiţită de Gulag unde îşi trage obârşia acest neam foarte înstă- rit: „Muratov, armeni românizaţi. Urmaşii ne- gustorului Harutiun Bogatu; fiul său, Carabet (1804-1882), epitrop al bisericii din Chişinău.” Născut în 1885, într-o familie bogată din Chişinău, Mihail Muratov a făcut studii gim- naziale în capitala Basarabiei şi, apoi, superioare juridice la Universitatea din Petersburg. Îndemnat de un gând ascuns, face un pas greu de înţeles pentru rude şi cunoscuţi. Lasă baltă o carieră prosperă, un viitor garantat şi se face actor, tagmă privită cu suspiciune şi neîn- credere în toate timpurile. Familia sa fiind foarte bogată, n-a acceptat alegerea şi s-a dezis de el. Mihail Muratov a debutat pe scena mare în 1905, dar a devenit cunoscut abia în 1909, după ce a interpretat rolul central în piesa lui Leonid Andreev Anatema. Gloria de actor ade- vărat se cucereşte greu şi el a urcat cu îndârjire treptele Parnasului. Recunoaşterea talentului n-a întârziat să vină. Din 1910 până în 1917 a fost angajat la Tea- Mihail Muratov trul Mic din Moscova, unde pentru activitate prodigioasă a fost decorat cu ordinele „Sf. Anna” Mihail Muratov este un nume absolut ui- de gr. IV şi „Sf. Stanislav” de gr. III. Şi tot în aceas- tat, pierdut prin arhive şi colecţii de ziare vechi. tă perioadă debutează într-o postură mai dificilă Dar el odinioară fusese unul dintre marii ani- de antreprenor, adică un fel de manager artistic. matori ai vieţii teatrale de până la revoluţie şi A activat în trupa teatrului din Malaho- în perioada dintre cele două războaie mondi- vka, apoi în Teatrul „Ermitaj”. Dar revoluţia şi ale. Probabil, anonimatul este direct legat de războiul civil l-au adus până la Harkov, unde a moartea lui tragică în GULAG-ul sovietic. evoluat în perioada 1918-1919 în trupa teatrală Analele istorice ar trebui să păstreze măcar a lui N.N. Sinelnikov. Aceleaşi circumstanţe l-au sumar informaţii despre această personalitate făcut să se afle într-un turneu lung prin Balcani, remarcabilă. În volumul doi al cărţii sale Boie- alături de minunata actriţă E.A. Marşeva, care rimea Moldovei dintre Prut şi Nistru (Bucureşti, era şi soţia lui. Ţările balcanice aveau o cultură 1943), Gheorghe Bezviconi menţionează de autohtonă exotică, dar care nu putea capta pen- 466 Călăi și victime

Teatrul lui Mihail Muratov, scenă din spectacolul Idiotul de F.M. Dostoievski tru prea multă vreme interesul pentru arta tea- şi fiecare afiş teatral apărut accidental, doar trală autentică şi atunci soţii Muratov au decis să prin înfăţişarea sa, îţi provoacă un sentiment plece la Riga, unde era un auditoriu format din de recunoştinţă. Cu atât mai mult că aceste emigraţia rusă şi din amatori de teatru băştinaşi. afişe anunţă despre spectacole cu participarea Din 1921 şi până în 1925, Mihail Muratov lui Marşeva şi Muratov. De această dată ei au a activat în teatrul rus din Riga, unde a investit o montat Miss Gobbs şi Vioara din toamnă…”. parte din averile moştenite de la părinţi şi multă Lui M. Muratov îi datorăm mai multe spec- energie şi entuziasm pentru a păstra viu intere- tacole şi organizarea câtorva teatre. La finele ani- sul pentru arta dramatică. Această perioadă a lor ’30 ai sec. XX este chemat la Bucureşti în ca- fost descrisă cu lux de amănunte în memoriile litate de regizor al renumitului teatru „Bulandra”. E.D. Vahruşeva, tipărite în 1958, la Riga, sub ti- În 1940 s-a întors la Chişinău, unde a ac- tlul Doroga iskanii (Drumul căutărilor). tivat la teatrul rus al RSSM. În 1941, în timpul În anii 1926-1927 îl găsim în teatrul din când se evacua cu teatrul spre oraşul Cerkesk, Tallinn, de unde, dezamăgit şi sărăcit, pleacă a fost arestat şi a murit în GULAG, în 1944. la Paris, dar nici acolo nu se aciuă pentru prea Pe parcursul carierei sale artistice a jucat mult timp. O scurtă vreme stă în capitala Polo- peste 200 de roluri, astăzi numele lui fiind uitat niei – Varşovia, de unde ajunge acasă, în Basa- cu desăvârşire, regimul sovietic transformând rabia, unde se bucură de succes. într-o clipă o celebritate într-un anonim… Bessarabskoe slovo din 27 noiembrie 1927, Am încercat să dau de urmele dosaru- sub semnătura lui Sadco, publică o recenzie lui lui Mihail Muratov, să cunosc care au fost teatrală intitulată Turneul E. Marşeva şi M. Mu- capetele de acuzare şi unde anume a fost dus ratov: „Stâlpii pentru avize sunt încărcaţi din să-şi doarmă somnul de veci în pământul rece abundenţă şi până la neputinţă cu reclamă al Siberiei. Dar regimul care l-a condamnat la cinematografică foarte stridentă şi agramată moarte îşi mai păstrează intacte secretele… 467 Un jurnalist în valurile vremii… nr. 261 litera O. Domiciliat în oraşul Chişinău, strada Schmidt nr. 10, fost cu domiciliul în strada Sf. Gavril nr. 9, în cererea înregistrată la nr. 4073 din 13 decembrie 1924 arată că este născut în anul 1900 în Chişinău, cerând înscrierea împre- ună cu soţia Haia, născută la 1903 în Chişinău. În referatul dlui Guldinschi, din 24 noiembrie 1925, pe contra pagina cererii arată că din actele de naştere nr. 1669/909, eliberat de rabinul din Chişinău, se vede că petiţionarul este născut în Chişinău, la 1900, din părinţi burghezi din acest oraş. La data de 24 noiembrie 1925, încheiere de admitere a cererii şi înscriere în lista de na- ţionalitate prin naştere. În dosar se găseşte certificatul de căsătorie nr. 351 din 8 februarie 1924, eliberat de marele rabin din Chişinău prin care certifică că în registrul actelor stării civile al evreilor căsătoriţi în oraşul Chişinău din 1924 sub nr. 17 se află actul cu următorul cuprins: 1924, ianuarie 10, s-a căsătorit tânărul cetăţean al oraşului Chi- Moise Oreșter şinău, Moise fiul lui Itzco Oreşter, de ani 24, Efectul oglinzii este des întâlnit în isto- cu d-ra Haia, fiica cetăţeanului oraşului Chi- rie. Utilizat frecvent, totuşi nu este definit ca şinău Seoma Daniel Bacal, de 21, certificat de făcând parte din procedeele interzise sau ne- naştere nr. 1669 din 26 august 1909, eliberat de dorite. Este admis doar ca o opinie separată. rabinul din Chişinău, din care se vede că peti- Cazul lui Moise Oreşter demonstrează că acest ţionarul s-a născut în anul 1900. I s-a eliberat procedeu conţine anumite elemente de perfi- certificatul de naţionalitate definitiv nr. 9876 die, ceea ce pune sub semnul întrebării corecti- din 3 martie 1928.” tudinea utilizării lui… A venit anul 1940. Şi a spulberat toate cre- Moise Oreşter a fost ziarist în România dinţele şi vechile opinii. Ca şi cum a scos din Mare, confirmând statutul de cetăţean loial al depozitul secret alte convingeri politice, alte statului român. O demonstrează documentul crezuri sociale, alte viziuni asupra mersului is- de mai jos din arhiva poliţiei române: toriei şi vieţii cotidiene. Uimitor cum în aceiaşi „2. OREŞTER Moise – Orester Isac – de oameni sălăşluiau două naturi contrarii şi se la ziarul Cuvântul Basarabiei, posedă dosarul împăcau între ele. 468 Călăi și victime Arestat de organele NKVD, în luna august La începutul anului 1917, după revoluţia 1940, în calitate de martor, el, până la urmă, burghezo-democratică din februarie, din iniţi- va ajunge în gulag, fiind judecat la zece ani de ativa lui P.N. Halippa, I. Pelivan ş.a. a fost for- privaţiune de libertate. Dar până atunci mai mat «Partidul Moldovenesc», care avea drept este… scop naţionalizarea Basarabiei. Lozinca par- În 1923 devine secretar responsabil la zia- tidului era autodeterminarea popoarelor, deşi rul Bessarabskoe slovo, al cărui director era fos- nu acţionau deschis. Conducătorii partidului tul prim-ministru al Republicii Democratice declarau de fiecare dată că nici într-un caz nu Moldoveneşti, Daniil Ciugureanu. vor cere dezlipirea Basarabiei de la Rusia. Publicaţia a existat până în 1938, timp în Peste un timp oarecare, în Chişinău a ve- care Moise Oreşter a publicat materiale care nit Inculeţ I.C., care s-a prezentat drept repre- arătau adevărul despre traiul în URSS şi elo- zentant extraordinar al guvernului provizoriu, giau regimul românesc. Anchetatorii sovietici trimis în Basarabia pentru «aprofundarea reau cerut opinia a doi experţi, jurnalişti de la voluţiei». I.C. Inculeţ lucra atunci împreună ziarul Bessarabskaia pravda, I.A. Boguslavski cu comisarii guvernului provizoriu: Vl. Cristi, şi T.A. Taranenko, care au analizat colecţiile re- Mimi, Kenigşaţ ş.a., frecventând destul de des vistei şi au emis verdictul, nu în favoarea celor Clubul partidului social-revoluţionar, unde de anchetaţi. nenumărate ori a ţinut cuvântări, în care subli- Încercarea lui M. Oreşter de a prezenta o nia apartenenţa sa la acest partid. versiune proprie a evoluţiei evenimentelor din La fel ca şi conducătorii partidului mol- Basarabia anului 1918 era la îndemâna anche- dovenesc, I.C. Inculeţ declara că privirile basa- tatorilor. rabenilor ar trebui să fie îndreptate spre Repu- Spusele lui sunt utilizate ca mărturii şi ar- blica Federativă Rusă şi nici într-un caz peste gumente în dosarele politice intentate foştilor Prut. lideri basarabeni. Şi anchetatorii de la NKVD, Inculeţ venea frecvent la Sfatul deputaţilor care nu cunoşteau istoria Basarabiei în detalii, Muncitorilor şi Ţăranilor, unde, de asemenea, au folosit această imagine în oglindă: vorbea despre necesitatea luptei pentru apar- „OREŞTER, Moise tenenţa Basarabiei la Rusia, deşi până atunci Depoziţii personale ale martorului Oreş- nimeni nu a pus problema detaşării ei. După ter Moise Isacovici cum s-a dovedit apoi, în afară de linguşirea pe 21 septembrie 1940 lângă Sfat şi partidul social-revoluţionar, I. In- Oreşter Moişa Isacovici, născut în 1900, culeţ contribuia la fondarea «Blocului Moldo- originar din or. Chişinău, de naţionalitate venesc» şi intensificarea activităţii «Partidului evreu, studii medii, de profesie jurnalist, nean- Moldovenesc», asigurându-l cu bani şi litera- gajat în muncă, neapartenenţă la vreun partid, tură. familist, locuia în or. Chişinău, str. Schmidt. Din ordinul lui Inculeţ, numeroşi delegaţi Pentru depoziţii false sunt avertizat con- ai partidului moldovenesc au plecat pe front form art. 89 al CP al RSS Uc. pentru organizarea unor unităţi moldoveneşti, La întrebarea adresată de anchetă, referi- iar pentru atingerea acestui scop au fost utili- tor la faptele cunoscute mie despre activitatea zate şi falsificările, fapt menţionat în broşura antirevoluţionară a «Blocului Moldovenesc» şi editată în 1928 de G.V. Pântea, pe care, împre- «Sfatului Ţării» de dezlipire a Basarabiei de la ună cu alte materiale ce ţin de această proble- Rusia sovietică şi alipirea ei la România, depun mă, le-am predat redacţiei ziarului Basarabia următoarele: sovietică pentru utilizare. 469 Primul care a încercat să deschidă ochii formare a «Sfatului Ţării» şi s-a propus organi- membrilor Sfatului şi conducătorilor social-re- zaţiilor şi instituţiilor să-şi înainteze deputaţii voluţionarilor, social-democraţilor şi partide- în acest organ regional. lor cadete asupra jocului trădător al lui Inculeţ Şi de data aceasta, protestele lui Gr. I. şi al adepţilor săi, a fost Gr. I. Kotovski, venit Kotovski şi ale adepţilor săi dintre soldaţi şi la Chişinău în aprilie sau mai 1917, care a fost muncitori, care alcătuiau cercul lui, n-au dat cooptat în organele de conducere ale Sfatului rezultate, deoarece era privit cu răutate, ca re- chişinăuian. Primele încercări ale lui Gr. I. Ko- prezentant al partidului care a învins în acel tovski n-au avut însă succes, deoarece partidele timp Guvernul Provizoriu şi a «declarat dicta- mai sus indicate nu aveau încredere în el, aces- tura proletariatului». ta fiind practic unicul bolşevic din acel timp Conducătorii sfatului local şi ai partidului care a declarat deschis acest fapt, dar aveau de- continuau să creadă îndemnurilor lui Inculeţ şi plină încredere în Inculeţ, care îşi ţesea destul Erhan, care se afla în fruntea guvernului repu- de iscusit jocul. blicii. La sfârşitul lui noiembrie 1917, Erhan a Jocul lui Inculeţ a durat până la începutul luat parte la şedinţa Sfatului deputaţilor şi, vor- lui octombrie 1917, când la Chişinău a fost con- bind în numele său şi în numele preşedintelui vocat congresul deputaţilor unităţilor militare republicii, Inculeţ a repetat declaraţia cu refe- moldoveneşti de pe fronturi. La acest congres rire la faptul că nici nu poate fi vorba despre pentru prima dată a fost abordată chestiunea dezlipirea Basarabiei şi, în momentul când va cu privire la necesitatea dezlipirii Basarabiei de apărea posibilitatea unui contact nemijlocit cu la Rusia, formarea Republicii Moldoveneşti In- guvernul Rusiei, aceasta va avea loc. dependente şi constituirea organului regional În timpul când Erhan ţinea cuvântări de «Sfatul Ţării». calmare a spiritelor în cadrul Sfatului, condu- La şedinţa acestui congres, Inculeţ se stră- cătorii «Sfatului Ţării» au început tratativele duia să demonstreze că nu e vorba de dezlipirea cu România referitor la ocuparea Basarabi- Basarabiei de la Rusia, ci de formarea republi- ei de către trupele române. Din spusele doc- cii care urmează să intre în componenţa Fede- torului D.A. Ciugureanu şi I.M. Costin am raţiei Republicilor etc.; susţinând propunerea aflat mult mai târziu că tratativele au început de formare a Republicii Independente, Inculeţ în noiembrie 1917 şi motivele au fost, pe de o a repetat iarăşi că Basarabia poate privi doar parte, insistenţele moşierilor, pe de altă parte, peste Nistru, nu peste Prut. Dar alţi oratori, co- constatarea faptului că Republica Democra- laboratorii cei mai apropiaţi ai lui Inculeţ, cum tică Moldovenească în orice caz nu va putea ar fi P.N. Halippa, I. Pelivan, G.V. Pântea, E.I. exista de sine stătător. Din spusele persoane- Sinicliu ş.a., numele cărora nu mi le amintesc, lor indicate, guvernul Ucrainei – Skoropadski, au început să vorbească deja deschis despre care lupta atunci cu trupele roşii, cerea alipirea posibilitatea alipirii Basarabiei la România, în Basarabiei la Ucraina, pentru a lupta în comun caz dacă se va dovedi că republica, care se for- împotriva bolşevicilor. De fapt, persoanele ma, nu va putea exista fără ajutor din afară. sus-indicate îmi spuneau că guvernul Ucrainei La acelaşi congres a fost aleasă comisia voia să dispună de rezervele de pâine ale Basa- pentru alcătuirea proiectului organizaţiei «Sfa- rabiei. În ce măsură aceste afirmaţii corespund tul Ţării” şi, dacă nu greşesc, acest proiect a adevărului nu ştiu. fost aprobat şi chiar aleşi deputaţii din partea În decembrie 1917, tratativele cu guvernul acestui congres în «Sfatul Ţării». Imediat după României au fost grăbite şi sfârşite. Pe de o par- aceasta a început desfăşurarea activităţii de te, conducătorii «Sfatului Ţării» se temeau că 470 Călăi și victime unităţile care părăseau frontul românesc, sub nosc aceste fapte din spusele medicului Ciugu- influenţa lui Gr. I. Kotovski, Levenson, Krivo- reanu). rukov, Galiţki şi alţi bolşevici, vor încerca să se În primele zile ale lui ianuarie, când inten- regrupeze, să ia puterea în Basarabia şi să lo- ţiile conducătorilor «Sfatului Ţării» şi ai «Blo- vească din spate unităţile ucrainene, care lup- cului Moldovenesc» nu prezentau dubii, la in- tau cu bolşevicii, iar pe de altă parte, se temeau sistenţa lui Gr. I. Kotovski şi Levenson, la Sfat a pentru propria-i soartă. În acel timp, populari- fost chemat prim-ministrul Republicii – P. Er- tatea ideilor expuse de Gr. I. Kotovski a început han, pentru dare de explicaţii. Şi de data aceas- să ia amploare, deoarece scopurile «Sfatului ta Erhan iarăşi a contestat datele prezentate lui, Ţării» au devenit clare şi pentru conducăto- declarând că nu au avut loc niciun fel de trata- rii Sfatului şi ai partidului. Cu toate acestea, o tive cu guvernul român. A avut loc o discuţie luptă activă împotriva «Sfatului Ţării» nu pă- destul de aspră între Gr. I. Kotovski, Levenson rea posibilă, deoarece conducătorii partidelor şi Erhan, în urma căreia ultimul a fost nevoit să socialiste locale se temeau de o transformare recunoască nu numai existenţa tratativelor, dar ulterioară a acesteia într-o luptă pentru dicta- şi faptul că sosirea trupelor române urmează să tura proletariatului, adică împotriva lor înşişi. aibă loc în zilele apropiate. În cadrul Sfatului continuau vorbele goa- Din cauza lipsei unei oarecare organizaţii le, iar în acelaşi timp conducătorii «Sfatului pentru apărarea Basarabiei de ocuparea ro- Ţării» îşi soluţionau sarcinile, fără o declara- mână, nici nu putea fi vorba de o luptă activă. ţie deschisă. Ei au contestat zvonurile despre Pentru a îndreptăţi într-un anumit fel ocupa- tratative şi în felul acesta au calmat spiritele rea, conducătorii «Sfatului Ţării» şi «Blocului social-revoluţionarilor şi social-democraţilor Moldovenesc», cu ajutorul unităţilor armatei care continuau să administreze oraşul. Gr. I. moldoveneşti, au încercat să provoace dezordi- Kotovski, care lupta cu majoritatea din Sfat, în- ne în oraş. În acest scop, soldaţii acestor unităţi ţelegând pericolul care ameninţa, a început să au fost trimişi să distrugă, în special, depozitele organizeze detaşamente pe lângă Sfat, dar ele militare, ca să continue după aceasta abuzurile erau prea puţin numeroase pentru a putea re- în oraş. Împotriva acestor încercări provoca- zista armatei mai mult sau mai puţin regulate. toare din partea conducătorilor unităţilor mol- Pe parcursul aceleiaşi luni, «Blocul mol- doveneşti au fost luate măsuri atât de Gr. I. Ko- dovenesc» a luat contururi finale în cadrul tovski, cu ajutorul detaşamentelor formate de «Sfatului Ţării» şi reprezenta interesele parti- el, cât şi de Levenson (nu-mi amintesc numele dului condus de Inculeţ, Halippa, Ciugureanu, şi numele după tată), care conducea atunci nu- Pelivan, Scobioală, Pântea şi alte persoane. cleul bolşevic local «Front otdel». Nu-mi pot aminti numele tuturor, dar ele pot Detaşamentele trimise, deşi duceau lipsă fi şu or găsite în materialele transmise de mine de arme şi muniţii, au reuşit să risipească ban- redacţiei ziarului Basarabia sovietică. dele moldoveneşti în momentul încercării lor Conducătorii acestui bloc, cu excepţia de a distruge beciurile militare de pe str. Ghe- grupei detaşate a lui Ţâganco, sunt cei care au orghievskaia, Podolskaia ş.a. pregătit realmente ocuparea Basarabiei de că- E necesar a menţiona faptul că conducă- tre unităţile militare române. torii unităţilor moldoveneşti erau în acelaşi Planul ocupării Basarabiei de trupele ro- timp colaboratorii apropiaţi ai conducătorilor mâne a fost elaborat în Iaşi la mijlocul lui de- „Sfatului Ţării» şi „Blocului Moldovenesc» şi cembrie 1917; în acelaşi scop, la Iaşi, au plecat au avut un rol destul de important în detaşa- în taină Inculeţ şi medicul Ciugureanu (cu- rea Basarabiei. Eu personal nu cunosc modul 471 de organizare a acestor unităţi. Dacă nu mă în- Ultimul a ţinut o cuvântare pasionată, şală memoria, aş putea arăta că comandant al convingându-i pe cei prezenţi să înceapă or- acestor unităţi era Mihail Popa, şef de stat-ma- ganizarea armatei, care ar putea opune rezis- jor – D.D. Bogos, comandant al unităţilor de tenţă trupelor române demoralizate şi să dea infanterie – colonelul Furtună, comandantul jos de la putere conducerea «Sfatul Ţării». Pe cavaleriei – colonelul Movilă şi al artileriei – parcursul discuţiilor s-a dovedit însă că orga- colonelul Osmolovski. nizarea unei astfel de armate în condiţiile date Situaţia aceasta a continuat până la 6 ianu- este imposibilă. În seara aceleiaşi zile, detaşa- arie 1918, când Sfatul deputaţilor ai muncitori- mentele lui Gr. I. Kotovski, cum au fost numite lor şi soldaţilor a fost informat că în staţia Chi- atunci, au plecat la Ghidighici, unde, după cum şinău a sosit un eşalon român. Tot atunci Gr. am fost informaţi, au apărut primele unităţi ro- I. Kotovski, în fruntea detaşamentului format mâne. S-a dovedit însă că era vorba de unităţi de el, a sosit la staţie. S-a dovedit că era vorba moldoveneşti, care au îmbrăcat atunci unifor- de foşti prizonieri de război transilvăneni, care mă română. se întorceau acasă din Rusia. Faptul că erau Deoarece organizarea rezistenţei faţă de îmbrăcaţi cu toţii în uniforme române noi a unităţile române nu era posibilă, Gr. I. Koto- provocat bănuielile lui Gr. I. Kotovski că aceste vski a hotărât să lase Chişinăul şi să plece în elemente nu au scopul de a pleca în linişte în Rusia. Începând cu 7 ianuarie 1918, în oraş România şi a cerut arestarea lor. Reprezentan- domnea un haos nemaipomenit. Conducătorii ţii unităţilor moldoveneşti prezente aici s-au «Sfatului Ţării», cu ajutorul ofiţerilor unităţilor opus acestei iniţiative, cerând trecerea liberă moldoveneşti, au organizat o teroare nemaivă- a eşalonului în România. În timpul tratative- zută, cetăţenii erau opriţi şi dezbrăcaţi chiar şi lor a răsunat o împuşcătură dintr-un vagon şi, în mijlocul oraşului ş.a. Astfel, se pregătea at- întrerupând discuţia, Gr. I. Kotovski ne-a dat mosfera pentru a putea motiva «necesitatea» ordin să luăm trenul cu asalt, să-i dezarmăm invitării trupelor române «pentru a face ordine pe toţi cei ce se află în el şi să-i arestăm. A în- în Basarabia». ceput un schimb de focuri în urma căruia au La 13 ianuarie 1918, primele unităţi ale fost trei ucişi din partea noastră şi un rănit din trupelor române au ocupat Chişinăul şi, în partea românilor. Peste o jumătate de oră toţi aceeaşi noapte, a început răfuiala cruntă cu au fost dezarmaţi şi trimişi la dispoziţia «Front acele persoane care erau bănuite de apartenen- otdel»-ului. În ceea ce priveşte detaşamentul ţă la organizaţiile revoluţionare. După date- unităţilor moldoveneşti prezente la gară, el a le personale de care dispun, în noaptea de 13 dispărut în momentul când a început schimbul spre 14 ianuarie şi în ziua de 14 ianuarie, au de focuri. fost împuşcaţi mulţi chişinăuieni de efectivul În ziua de 6 ianuarie 1918 deasupra ora- unităţilor moldoveneşti. şului s-a arătat un avion român. În oraş a în- La 14 ianuarie 1918 prin oraş au fost în- ceput panica. Conducătorii Sfatului, precum cleiate apelurile comandamentului român că- şi ai partidelor social-revoluţionarilor şi soci- tre locuitori. În aceste apeluri era menţionat că al-democraţilor, au dispărut în aceeaşi zi din trupele române au ocupat Basarabia în urma oraş, luând cu ei şi arhiva. Spre seară, în localul invitaţiei guvernului şi «Sfatului Ţării» în sco- Sfatului a avut loc şedinţa, prezidată de Gr. I. pul de a asigura ordinea şi liniştea, precum şi Kotovski, a reprezentanţilor unităţilor militare apărarea depozitelor române şi că Basarabia va moldoveneşti, adepţi ai ideilor lui Gr. I. Koto- fi eliberată de ocupaţie în momentul când or- vski. dinea va fi instituită. 472 Călăi și victime Imediat după ocuparea Basarabiei de tru- …În ceea ce priveşte vinovaţii de detaşa- pele române a început pregătirea intensă de rea Basarabiei de la Rusia, apoi, după părerea detaşare a Basarabiei de la Rusia şi alipirea ei mea, aceştia sunt, în primul rând, conducătorii la România. Profesorul Stere, venit la Chişinău «Sfatului Ţării» şi «Blocului Moldovenesc», în la sfârşitul lui ianuarie 1918, imediat a fost co- frunte cu I.C. Inculeţ, P.N. Halippa, I. Pelivan, optat în calitate de membru în «Sfatul Ţării» şi profesorul C. Stere, doctorul P. Cazacu, docto- participa intens la activitatea acestuia. rul D.A. Ciugureanu, P. Erhan, profesorul S.N. Deşi au fost luate măsuri, totuşi în rându- Ciobanu, Gr. Cazacliu, Vl. Cazacliu, E.I. Sini- rile membrilor «Sfatului Ţării» au pătruns câte- cliu, Th. Ioncu, Vl. Cristi, generalul Brăescu va persoane care şi-au exprimat dezacordul în (ministru de război), G.V. Pântea şi colonelul privinţa alipirii Basarabiei la România, înain- T. Cojocaru (locţiitorul ministrului de război), tând, în special, motivul că nu au împuterniciri membrii «Sfatului Ţării» care au votat pentru de la organizaţiile sau instituţiile reprezentate alipirea Basarabiei la România, precum şi acei referitor la această problemă importantă. O fă- care s-au abţinut, conducătorii unităţilor mi- ceau însă cu multă prudenţă, de teama răfuielii litare moldoveneşti, indicaţi mai sus, inclusiv din partea militarilor români. şi fostul colonel S. Gurschi, care a avut un rol Majoritatea deputaţilor cereau alegeri în foarte important în aceste unităţi ş.a. comune, considerând că numai deputaţii aleşi, Î.: Ce consideraţi necesar a adăuga la de- nu cei numiţi, pot hotărî soarta Basarabiei. poziţiile d-voastră? Pentru conducătorii «Sfatului Ţării» nu era R.: Consider că e necesar să menţionez că convenabil să anunţe alegerile, deoarece locui- depoziţiile mele se bazează pe memorie, că ar fi torii Basarabiei niciodată nu s-au putut împăca posibile inexactităţi referitor la date sau nume, cu conducerea română, cu atât mai mult că au ceea ce se explică exclusiv prin absenţa la mo- văzut încă din primele zile de ocupaţie cu cine ment a materialelor documentare necesare. au de a face. Discuţiile şi pregătirile de dezli- E scris corect după spusele mele, mi s-a pire a Basarabiei au continuat până în martie citit, în legătură cu care semnez. 1918, când a devenit clar că proiectul alipirii M. Oreşter Basarabiei la România nu poate obţine majori- Au interogat: tatea voturilor. Atunci pe scenă a apărut iarăşi Şeful adjunct al Secţiei de anchetă a profesorul Stere, care a început să desfăşoare NKVD RSSM, o propagandă individuală, apoi şi colectivă Locotenent al Securităţii de Stat, Terebilo printre membrii «Sfatului Ţării». La şedinţe- Anchetatorul superior al Secţiei de anche- le care aveau loc în incinta hotelului «Franţa» tă a NKVD RSSM, (Suisse – I.C.) C. Stere îndeosebi se străduia Sublocotenent al Securităţii de Stat, Ce- să-i convingă pe acei care voiau să se abţină repanov de la vot să voteze pentru, iar pe acei care erau Just: (semnătură indiscifrabilă)” împotriva alipirii, să se abţină de la vot. Toate Derularea evenimentelor a fost fulgeră- acestea mi le-a povestit profesorul Stere, care a toare. Maşina de tocat oameni era acordată la adăugat că în mare măsură acest lucru i-a reu- turaţii maxime. şit. Pe cei mai «nesupuşi» membri ai «Sfatului La 24 septembrie 1940 a fost întocmită Ţării» îi chemau la comandamentul militar şi concluzia de acuzare şi Iosif Mordoveţ, locote- le «propuneau» să se comporte cuviincios şi să nent major de securitate, vicecomisar al inter- asculte «sfaturile părinteşti» ale profesorului nelor din RSSM, a aprobat-o la 27 septembrie Stere. 1940: 473 „Procesul verbal al şedinţei Colegiului editorialele scrise de el, judecata a anexat la pentru cazurile penale ale Judecătoriei Supre- dosar câteva ziare drept probe. Încercarea lui me a RSSM din 11 octombrie 1940 Nedzelschi de a demonstra că şi alţii au scris Preşedinte: Praţevici editoriale n-a avut nicio rezonanţă. Asesori populari: Şcolnic şi Bromberg Judecata a decis: Secretar: Plehova „Oreşter Moişa Isacovici – 10 ani de lagăr Procuror: Ciub corecţional. Au ascultat: cazul penal de acuzare Sudit Solomon Falicovici – 8 ani de lagăr. Oreşter Moişa Isacovici, anul naşterii Nedzelschi Vladimir Osipovici – pedeap- 1900, funcţionar, fără de partid, nesupus jude- să capitală – împuşcare şi confiscarea averii căţii. personale. Nedzelschi Vladimir Osipovici, anul naş- Preşedintele şedinţei: Paţevici” terii 1883, funcţionar, fără de partid, nesupus Deja după moartea lui Stalin, în 1955, la judecăţii. 19 februarie, problema a fost pusă în discuţie Sudit Solomon Falicovici, născut în 1910, în comisia de reevaluare a dosarelor acuzaţilor funcţionar, fără de partid, nesupus judecăţii, pentru crime contrarevoluţionare, dar reabili- acuzaţi conform art. 54-13 al CP al RSS Uc. tarea lui M. Oreşter n-a fost acceptată. Abia la Au decis: …actul de acuzare să fie confir- 27 februarie 1991 Procuratura RSS Moldove- mat. Dosarul să fie pus pe rol în or. Chişinău în neşti, la cererea fiului lui Oreşter M.I. – Oreş- şedinţă închisă cu participarea părţilor. ter I.M. –, reexaminează dosarele acelor trei şi Lista persoanelor care vor fi chemate în decide că acuzarea lor a fost neîntemeiată. S-a judecată şi aflarea sub strajă să nu fie modifi- decis ca să fie anulată, deoarece lipseşte moti- cate.” varea crimei. Consultaţia juridică l-a împuternicit pe La 1 aprilie 1991, Colegiul Judecători- Cuşnir David Nicolaevici să apere interesele lui ei Supreme a RSSM a anulat decizia judecăţii Oreşter şi Nedzelschi în judecată. Numele lui din 19 octombrie 1940. A semnat P. Barbalat, Sudit a fost şters din mandat. Cazul lui Sudit a preşedintele Prezidiului Judecătoriei Supreme fost dat avocatului Perepeliţchi I.G. a RSSM. Din procesul verbal întocmit la 18-19 oc- În arhiva Serviciului de Securitate şi In- tombrie 1940 în şedinţa Colegiului penal al Ju- formaţii din R. Moldova se păstrează dosarul decătoriei Supreme am spicuit nişte informaţii lui Moise Oreşter. El deja a devenit un docu- importante: ment al epocii, dar şi o mostră de interpretare Martorul Ocner la proces nu s-a prezen- în oglindă a istoriei. Cine vrea să ştie cursul tat. Inculpatul Oreşter şi-a recunoscut vina. adevărat al istoriei trebuie să se orienteze şi Martorii au dat toată vina pe Nedzelschi, pe spre alte surse…

474 Călăi și victime

Un scriitor pe care nu l-a găsit nici KGB-ul sei Pământ şi nici muzeul Uniunii teatrale nu are afişul de prezentare a acestui spectacol. De aceea, ne permitem să reproducem din memoriile unui participant la acea realizare teatrală, doctorul Vlad Bejan: „Pe Leonid Luican l-am cunoscut în vara anului 1940, în parcul Mitropoliei. Era împre- ună cu un alt poet al Bugeacului, Vladimir Ca- varnali. Nu-mi amintesc să fi avut o discuţie îm- preună. Apoi a dispărut şi ne-am revăzut în vara anului 1942. Formasem un colectiv teatral şi am dat un spectacol – Omul care a văzut moartea, de Victor Eftimiu. Însuşi autorul piesei, vizitând Chişinăul, a asistat la repetiţii şi ne-a dat unele îndrumări. Dacă nu greşesc a fost singurul spectacol teatral dat la Chişinău din acea perioadă. Teatrul «Expres» era arhiplin. La sfârşitul pre- mierei a vorbit pr. Sergiu Roşca şi Sergiu Matei Nica. Ei ne-au sfătuit să mergem în turneu prin Basarabia şi am fost la Bolgrad, Ismail, Chilia, Leonid Șeptițchi Vâlcov (?), apoi la Orhei, Floreşti şi Bălţi. Amin- Cine crede că istoria literaturii basarabe- tiri de neuitat. Elanul tineresc, mândria de a fi ne nu conţine şi elemente de roman poliţist în- actori, plăcuta atmosferă a cenaclului ne-au le- seamnă că nu cunoaşte această istorie. Ani de gat pentru totdeauna. Un demnitar (primarul?) zile o instituţie serioasă din RSSM a încercat să a plătit costul recuzitei şi cheltuielile de trans- dea de scriitorul Leonid Luican, care în 1942 a port, iar încasările – sălile erau arhipline – aco- lansat piesa Pământ, piesă montată de un tea- pereau cheltuielile cu prisosinţă. tru de amatori, prezentată în Basarabia cu mare Un director de la CFR ne-a oferit găzdui- succes. Cine ştie, dacă peste ani s-ar fi interesat re gratuită şi masă pentru o lună, cât au durat de conţinutul romanului Pământ nou, de Leo- repetiţiile. Stăteam toţi la un pansion al CFR, nid Şeptiţchi, roman pierdut în manuscris prin undeva spre margine, către mahalaua Meles- sertarele Uniunii Scriitorilor din Moldova, teu, pe malul unui iaz. Eram o boemă veselă şi poate că ar fi izbutit să dea de urmele autorului. fericită şi formam un fel de cenaclu literar-ar- Fiindcă Leonid Luican şi Leonid Şeptiţchi erau tistic. Am locuit împreună vreo lună de zile: doi autori într-o singură persoană. Anatol Zaruba – tatăl, în piesa pe care o jucam, Istoria teatrului moldovenesc nu cunoaş- soţia (în piesă), R. Nistreanu, fata lor – Vichi te această pagină, adică punerea în scenă a pie- Melănescu, eu – vagabondul – care a văzut 475 moartea, Senciu Puşcaşu era impresar şi casier, straniu, din interior. Pierduseră ceva din sigu- Petrică Spoială, iar ceva mai târziu s-a alăturat ranţa lor, din sinceritatea lor. Preferau să se izo- Al. Boicescu. Solist cu o voce minunată era Mi- leze, să nu-şi amintească de trecut să-şi creeze o sail Chiriţă, fiu de preot dintr-un sat, Putişca lume aparte, un fel de altoi pe o viaţă nouă: (sau Chituşca?), Vornic Basarabeanu – poet, „L-am cunoscut personal în anii postbe- A. Ştirbăţ – critic teatral, şi Leonid Luican – ta- lici, la Cahul. Era un om de o sensibilitate de- citurnul din sudul Basarabiei. Acolo ne-a măr- osebită, un suflet fin, fire emotivă, generoasă. turisit că are o piesă de teatru, Pământul, pe Mi-a fost profesor de limba şi literatura ma- care a lecturat-o şi am rămas impresionaţi. Ta- ternă la Şcoala pedagogică din localitate. Nu lentat, cu o forţă de evocare a tragediei recent mă voi înşela afirmând că era, printre profeso- petrecute, fără stridenţe şi retorică, cu eroi şi rii de atunci, cel mai bun cunoscător al limbii trăiri profunde, cu episoade veridice şi caracte- române, de literatură nici nu mai vorbesc. Îmi re puternice, animate de tradiţii, de dragostea aminteam vag că publicase cândva la Bugeacul pentru pământul natal şi familie. versuri şi proză. Dar niciodată n-a adus vor- Avea o soră mai mică, o frumuseţe de fată ba despre scrisul său, deşi cu timpul ne împri- care s-a căsătorit cu A. Zaruba şi împreună cu etenisem şi ne întâlneam adesea la Cahul. Pe Leonid în 1944 s-au refugiat la Brăila, de unde atunci era mai cuminte să eviţi asemenea teme. provenea familia lui Leonid – Şapteţânci. Din Pe când preda limba şi literatura maternă la scrisorile primite de la Zaruba reieşea că s-a Şcoala nr. 2 din Cahul, prin ordinul nr. 50 din 12 întors în Basarabia şi Leonid a fost profesor de noiembrie 1946, i se dă misiunea să controleze limba moldovenească la Baimaclia… cum sunt redactate manualele: Gramatica limbii 15.XI.2002” moldoveneşti şi Culegeri de lucrări la limba mol- Biografia lui încape în câteva rânduri: dovenească, pentru clasele III-IV. Nu ştiu care Leonid Şeptiţchi s-a născut la 29 august 1919 au fost observaţiile şi propunerile lui după con- în satul Tătărăşti (Tatar-Baurci), judeţul Cahul. trolul efectuat. Sunt sigur însă că au fost sincere Tatăl Serghei Şeptiţchi era cântăreţ la biserica şi la obiect. Prea poate, asta să fi fost una din pri- din sat, mama, Natalia Şeptiţchi – învăţătoa- cinile care l-au silit să părăsească pentru câţiva re. După absolvirea şcolii primare este înscris, ani Cahulul. Şi-a făcut apostolatul de învăţător în 1930, la Liceul de Băieţi „Carol al II” din în satele Baimaclia şi Abaclia. Mai târziu revine Bolgrad. Primele versuri i-au tulburat sufletul la Cahul, fiind angajat la aceeaşi şcoală – nr. 2. încă în clasele inferioare. Exista şi o motivare Ultimii ani, până la moartea-i prematură (mar- solidă, i-a avut în calitate de profesori de litera- tie 1970), L. Şeptiţchi i-a consacrat gazetăriei, în tură pe Vl. Cavarnali, Gh. Bujoreanu, Ioan Şt. redacţia ziarului raional. Botez, care, la rândul lor, erau scriitori. Avea În afară de articole, schiţe, reportaje a prieteni care erau scriitori pe drumul afirmă- scris şi proză, dar a publicat rar de tot. Poves- rii: T. Nencev, R. Cahuleanu, C. Aldea-Cuţatov. tirea Moartea rândunicii, apărută în revista A participat, în martie 1940, la prima aduna- republicană pentru copii, fusese introdusă şi re generală a membrilor Societăţii Scriitorilor în manualele de citire pentru clasele primare. din Basarabia şi a nimerit în paginile presei de Publicarea acestei povestiri a fost una din pu- atunci alături de autori care erau deja afirmaţi. ţinele clipe de bucurie pe care le-a avut într-o Scriitorul Gheorghe Gheorghiu l-a cunos- viaţă scurtă, trăită «între două lumi»…”. cut pe Leonid Şeptiţchi deja într-o altă epocă. Astăzi, când KGB-ul nu mai există, con- Alte erau timpurile, alte erau idealurile şi oame- semnăm cu bucurie că şi ei au avut scăpări. Dar nii parcă se schimbaseră cumva într-un mod ce le-a scăpat lor nu le scapă istoricilor literari. 476 Călăi și victime

Un român rămas pe veci în Arhipelagul Gulag grafică la 22 iunie 1940, cu şase zile înainte de părăsirea definitivă a Basarabiei de către admi- nistraţia românească. Destinul fraţilor a fost marcat de această zi. Doi au reuşit să rămână dincolo de Prut. Cezar n-a reuşit, a rămas în Chişinău şi a dispărut în gulag. Familia ştia doar atât: a murit în Siberia. Eu însă am găsit în Arhiva SIS-ului din Chişinău dosarul acestui om de cultură, a acestui intelectual veritabil şi i-am restabilit biografia. Cezar Stoica a fost o personalitate care a venit în Basarabia ca s-o descopere, dar, spre uimirea lui, Basarabia l-a descoperit pe el, in- fluenţându-i, determinându-i soarta… Dorind să-i facă o caracterizare aforistică, Gheorghe Bezviconi a scris despre Cezar Stoi- ca următoarele rânduri: „…aşezat la Chişinău îndată după război, a rămas legat sufleteşte de acest oraş, încât nu l-a părăsit nici în 1940…”. Destinul lui poate fi citit concomitent în două cărţi. În scrierea lirică a poetului Cezar Stoica se citeşte nostalgia după nesfârşita des- Cezar Stoica chidere a stepelor de est, tânga după o dragoste nemaipomenită, dorinţa nestinsă de viaţă veş- Recent, într-un apartament din centrul nică… Bucureştiului mi-a fost dat să întâlnesc o în- În cea de a doua carte se poate citi doar treagă bibliotecă de literatură interbelică şi o ceea ce omul nici în visul cel mai negru nu arhivă fotografică cum mai rar poţi întâlni în vede. Dosarul cu nr. 419 a fost deschis la NK- zilele noastre. Era o arhivă de familie, dar în VD-ul din Chişinău la 7 august 1940 şi a fost această familie a existat o tradiţie intelectuală încheiat la 23 septembrie 1940. de câteva generaţii. Şi ea a dat câteva nume Începerea anchetării este motivată banal care s-au reţinut pe firmamentul literaturii şi chiar absurd: Cezar Stoica a desfăşurat ac- române. tivităţi criminale care s-au „materializat” în Din mulţimea de fotografii, gazda mi-a următoarele fapte: a fost membru al partidului selectat doar câteva. Una însă am găsit-o deo- fascist al liberalilor, membru al Frontului Re- sebit de semnificativă – trei fraţi Stoica: Cezar, naşterii Naţionale, a editat şi difuzat literatură Nicolae şi Titus, imortalizaţi pe hârtia foto- antisovietică. Această motivare a ieşit de sub 477 pana anchetatorului Psariov la 7 august 1940, au urmat: În ritmul vieţii (1913), Miragiile su- dar arestarea propriu-zisă a fost decisă şi în- fletului (nuvele şi schiţe), Basarabia – pământ făptuită la 5 august a aceluiaşi an şi s-a produs românesc (Chişinău, 1924, în colaborare cu noaptea, în apartamentul 33 din casa nr. 9 de Titus Stoica), Cincinat Pavelescu. Profil literar pe strada Carol Schmidt. (Chişinău, 1938) ş.a. Percheziţia a avut loc de la ora 4 până la 6 A tradus, împreună cu fratele său, avo- dimineaţa. În timpul percheziţiei au fost sigila- catul Titus Stoica, nuvele de Anton Cehov. te două odăi. Explicaţia e ascunsă, probabil, în Comemorând în 1937 centenarul morţii lui faptul că acest apartament central trebuia tre- Puşkin, tipăreşte în Gazeta Basarabiei din luna cut în scurtă vreme în posesiunea unui stăpân martie şapte articole dedicate poetului. nou, proaspăt sosit din ţara sovietelor. În colaborare cu fratele său, a tipărit volu- La probele adunate anterior, anchetatorul mul de versuri al lui Constantin Stoica (1892- Psariov a mai adăugat şi cartea Basarabia – pă- 1916), căzut în Primul Război Mondial. mânt românesc, scrisă de fraţii Cezar şi Titus A colaborat la revistele: Arhivele Olteni- Stoica în 1924. Cartea a devenit piesa princi- ei (1938); Acţiunea (1908), Dreptatea (1922- pală în poziţia acuzării, deoarece conţine toate 1925); Duminica (1909); Ecoul Oltului (1915- elementele pentru care un om poate fi tras în 1916); Flacăra (1911-1916); Frăţia românească ţeapă: „…cartea Basarabia – pământ românesc, (1920-1921); Lectura pentru toţi (1918-1919); găsită în timpul percheziţiei, a fost scrisă de Ce- Literatorul (1918); Noua revistă română zar Stoica şi difuzată populaţiei din Basarabia; (1912); Rampa (1912-1916); Revista studen- are un caracter evident naţional fascist, cu elemente de compromitere a URSS.” (Din decizia de anexare la dosar a probelor materiale, 24 septembrie 1940) La 20 septembrie 1940 este luată decizia despre anunţarea capetelor de acuzare şi Cezar Stoica este învinuit conform articolului 54-13 şi trimis în lagărul siberian. Lucrând la un dicţionar al cărturarilor basarabeni, am considerat oportun să-l includ şi pe Cezar Stoica printre personalităţile care au mişcat carul problemelor culturale. Biografia pe care „i-am scris-o” o reproduc aici, deoarece ea confirmă traiectoria acestui destin. STOICA, Cezar (12.I.1891, Bucureşti – 21.III.1942, GULAG, Nijne-Amursk). A mai semnat: Alcest, Cesara, Cesto, Cleante, Dela- crâng, Don Rayec, Luceafărul eterului, Parsifal, Raicica, Cezar-Stoica-Buzău, Tania, Vera. Licenţiat al Facultăţii de drept din Iaşi. Avocat. Locotenent în rezervă. După Primul Război Mondial s-a stabilit în Basarabia. A tipărit, în 1912, la Bucureşti, prima pla- chetă de versuri Flori de primăvară, după care Frații Stoica împreună cu mama lor 478 Călăi și victime

Fotografia lui Cezar Stoica din dosarul de la NKVD

ţească (1912); Tinerimea literară şi artistică lui muzeu o icoană veche „Sf. Mihail”, aşa cum (1909-1910); Văpaia (1914, editată în colabo- a fost consemnat în catalogul donaţiilor. rare cu Constantin I. Stoica); Versuri şi proză În prezent, scrierile lui Cezar Stoica ni se (1915-1916) ş.a. par prea romantice şi chiar niţel naive, dar fără A colaborat activ la revistele basarabene ele nu putem citi obiectiv istoricul epocii, nu-i Viaţa Basarabiei (Romanţă, 1932, nr. 2, p. 28; putem descoperi parfumul şi, respectiv, nu ne Cântec, 1932, nr. 3, p. 36; Imn, 1932, nr. 7, p. putem forma o opinie pertinentă despre acele 48; În grădina inimii mele…, 1933, nr. 1, p. 38- timpuri. Prin destinul lui Cezar Stoica comple- 39; Viaţa…, 1939, nr. 5, p. 20; Sub cer străin…; tăm acel fragment de frescă ce lipsea la restau- Elegie, 1940, nr. 2-3, p. 105-106), Moldova de la rarea necesară a panoramei culturale interbe- Nistru, Din trecutul nostru ş.a. lice. A fost unul dintre preşedinţii Societăţii Cu atât mai tragică ni se pare poza celor Basarabene de Belle-Arte, vicepreşedinte al trei fraţi care nici nu bănuiau, la 22 iunie 1940, Societăţii Scriitorilor Basarabeni, vicepreşe- ce soartă le va oferi viitorul… dinte al Căminului cultural „Sf. Ilie” din Chi- Astăzi fără paginile semnate de Cezar Sto- şinău. Consilier municipal. ica nu putem citi obiectiv istoricul epocii, nu-i Distincţii: „Crucea Comemorativă a Răz- putem descoperi parfumul şi, respectiv, nu ne boiului 1916-1918”, medalia „Victoria”, ordinul putem forma o părere. Prin destinul lui Cezar „Coroana României” în grad de Cavaler ş.a. Stoica noi completăm acel fragment de frescă Atunci când s-a format Pinacoteca Muni- care lipsea la restaurarea marii Catedrale a Li- cipală din Chişinău, Cezar Stoica a donat nou- teraturii Române.

479 Un scriitor – victimă a serviciilor secrete În proza care s-a scris în sudul Basarabi- ei, în perioada interbelică, a existat un autor cu un destin deosebit. Şi dacă e să credem spusei că literatura veritabilă se face doar printr-un destin trăit cu adevărat, apoi acest argument îl caracterizează plenar pe Ioan Sulacov. Ioan Sulacov era convins că o personalitate se poate forma dacă este conştientă de schimbările pe care trebuie să le facă. Acea cărţulie măruntă cât o plachetă de versuri, in- titulată Educarea voinţei, ne arată limpede că prozatorul era preocupat de problemele psi- hologiei, de problemele formării caracterului, de problemele eşecului unui caracter şi, ceea ce este nou pentru literatura basarabeană, el încerca să aducă pentru acest caracter studiul ştiinţific. Deci, nu improvizarea literară, atât de frecventă în literatura noastră, care, în fond, şi o face atât de provincială şi marginalizată. Nu- anţarea ştiinţifică este necesară. Fiindcă adevă- ratele sinteze de caracter se conturează într-o simbioză de ştiinţă şi literatură. Destinul însă l-a lipsit de şansa continui- Ioan Sulacov tăţii, ca să nu mai vorbim despre lipsa unei fi- nalizări. Fiindcă, de fapt, finalul încununează cureşti, 1937); Studentul din Bugeac (Bucureşti, opera. De aceea, astăzi, în istoriile literare, în 1938); Fiul poporului (Bucureşti, 1939). dreptul lui Ioan Sulacov sunt scrise doar câteva Nu zic că de vină este moartea lui surve- rânduri: nită în urma împuşcării de NKVD. De vină SULACOV, Ioan (10 august, 1908, Bol- este şi destinul lui întortocheat, când siguranţa grad – 1941, împuşcat de NKVD). Scriitor. A română îl bănuia de activitatea revoluţionară făcut patru clase la liceul din Bolgrad şi a ab- antiromânească, iar poliţia secretă sovietică solvit Şcoala Superioară de Arte şi Meserii din (NKVD) – de activitate antisovietică. Bucureşti. A debutat în 1931 la Lumea nouă. În anul 1931, într-un raport al siguranţei, A editat Revista ştiinţelor psihice (1935-1936). el figurează ca suspect alături de Teodor Nen- Opera: Renaşterea (nuvelă; Bolgrad, cev. Asupra sudului Basarabiei atenţia siguran- 1931); Mnemonica (1933); Educaţia voinţei ţei era sporită. După răscoala de la Tatar-Bunar (1937); Însemnările unui flămând (roman; Bu- te puteai aştepta şi la alte manifestări revoluţi- 480 Călăi și victime onare antiromâneşti. Şi, ca de obicei, oamenii vorbea de acest lucru printre refugiaţii bolgră- scrisului cad primii în lista suspecţilor. deni din România, mai apoi, în timpul războ- Pecetea acestei suspiciuni s-a fixat pe bi- iului, nimeni nici n-a încercat să afle adevărul ografia lui Ioan Sulacov atât de tare, încât în dispariţiei lui, iar după 1944 încercarea de a 1940, când Basarabia a fost ocupată de sovie- afla ce a fost mai departe cu soarta lui Sulacov tici, denunţătorii au şi scris că el colabora cu te punea în pericol. siguranţa română. De aceea, atunci când s-au deschis fondu- El a rămas în Basarabia fiind convins că de rile speciale, când am început să citim revistele această dată soarta îi dă o şansă, îi oferă o per- vremii, ca un ecou peste ani, a răsărit şi numele spectivă. Dar perspectiva lui s-a închis în mo- lui Ioan Sulacov. Eram datori să aflăm adevă- mentul în care, în luna august 1940, este des- rul. Iar adevărul despre el se păstrează în arhi- chis Dosarul 525012, unde, alături de alţi câţiva va serviciilor speciale ale Ucrainei din regiunea bolgrădeni, Ioan Sulacov este învinuit de acti- Odesa, căci Bolgradul a fost încorporat Ucrai- vitate antisovietică, de colaborare cu siguranţa nei, în luna august 1940. română în scopul reprimării mişcării revoluţi- Prezenţa lui în revista Viaţa Basarabiei onare din ţinut şi multe alte năzdrăvănii care, reprezintă o minibibliografie pe care o repro- în cele din urmă, l-au adus în faţa plutonului ducem: de execuţie. Dosarul a fost descris de cercetă- Istru Bogdan. Recenzie (1938, nr. 3, p. torul Sava Pânzaru, dr. habilitat, în publicaţia 78-79), rec. la cartea: Sulacov I. Studentul din universitară Metaliteratură (analele Facultăţii Bugeac: roman. – Bucureşti, [1938]; Radia- de filologie a Universităţii Pedagogice de Stat na R. Cărţi (1939, nr. 4, p. 76), rec. la cartea: „Ion Creangă”, Chişinău, 2002), din care am Sulacov Ioan. Fiul poporului: roman. – Bucu- desprins elementele de bază ale anchetei. reşti, Ed. Cultura poporului, 1939. – 190 p.; Arestarea s-a produs în luna iunie 1940, Radiana R. Recenzie (1937, nr. 1-2, p. 121-124), fiind realizată de NKVD-ul din Ismail şi figu- rec. la cartea: Sulacov Ioan. Însemnările unui rând în acelaşi dosar un grup format din patru flămând. – Ed. Şantier; Stăjilă P. Note asupra persoane: Grinberg Leiba Fiserovici, Kovaciov câtorva scriitori basarabeni de azi [sunt men- Pantelimon Dimitrevici, Fiodorov Piotr Mi- ţionaţi: I. Sulacov, D. Timonu, M. Curicheru, hailovici şi Sulacov Ivan Ivanovici. T. Nencev, Vl. Cavarnali, V. Luţcan, B. Istru şi Dosarul a fost finisat la 11 februarie 1941 se face analiza operei lui N. Spătaru] (1938, la Akkerman, inculpaţilor incriminându-li-se nr. 6-7, p. 114-116); La treizeci de ani (1938, articolul 54-13. Judecătoria regională Ismail a nr. 10). Ioan Sulacov … a scris un nou roman examinat cazul lor la 17-19 aprilie 1941 şi a de- Fiul poporului. – 1938, nr. 10, p. 87; Costen- cis ca trei dintre ei să fie împuşcaţi: Grinberg, co N.F. Anul literar 1938 în Basarabia (1939, Fiodorov şi Sulacov. Ceea ce, probabil, s-a şi în- nr. 1, p. 55-57), sunt trecute în revistă creaţiile tâmplat în scurtă vreme, deoarece după aceasta prozatorilor M. Curicheru, I. Sulacov, T. Vicol, despre destinul lui Ioan Sulacov nu se mai ştie Gh. V. Madan; a poeţilor B. Istru, R. Donici, nimic. P. Halippa şi alţii. În 1941 Ioan Sulacov a murit. Iar din acel Şi tot această prezenţă ne obliga de fieca- moment misterul dispariţiei lui i-a apăsat pe re dată când deschideam colecţia revistei să ne toţi colegii de generaţie. Nimeni dintre ei n-a interesăm: „Ce totuşi s-a întâmplat cu Sulacov, îndrăznit să spună clar ce s-a întâmplat, cum unde se termină legenda şi unde începe reali- s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat aşa. Se ştia că tatea?”. a dispărut fără urmă, fiind luat de NKVD. Se Azi cunoaştem acest lucru… 481 Comoara lui Aurel Ştefanelli pe care le are Societatea „Cultura fără frontiere” să le putem depista atât prin revista „Timpul”, cât şi prin societatea noastră, cele de mai jos. Iată despre ce este vorba: Cu ocazia manifestărilor menţionate mai sus, m-am reîntâlnit cu dl Eugen Dumitriu, muzeograf (pensionar), care a organizat Gale- ria Oamenilor de Seamă din Fălticeni şi care mi-a relatat următoarele: Aurel Ştefanelli, avocat, fiul lui Teodor Ştefanelli – prietenul lui Mihai Eminescu – poseda o ladă ce conţinea scrisori ale lui Mihai Eminescu, Ion Slavici, Ciprian Porumbescu. În anul 1940, când în Basarabia au venit ruşii, Aurel Ştefanelli a fost deportat, iar lada cu aceste scrisori de valoare nu se mai ştie unde ar mai putea fi. Se ştie doar că Aurel Ştefanelli era prieten cu o dentistă ce se numea Herzwolf (s-ar tra- duce „Inimă de lup”). Dl Iurie Colesnic, directorul Muzeului de Aurel Ștefanelli Istorie Literară al Moldovei din Chişinău, ar Istoriile literare încă pot fi scrise fără po- putea şti ceva despre această ladă cu scrisori de menirea acestui nume – Aurel T. Ştefanelli. valoare? Dacă însă cităm această scrisoare trimisă Apelez la dvs. ca prin relaţiile pe care le din Fălticeni la Iaşi domnului preşedinte al So- aveţi să putem depista aceste scrisori valoroa- cietăţii Cultură fără frontieră, Valeriu Sluslaru, se pentru a fi puse în siguranţă ca fond docu- ne convingem că Aurel Ştefanelli are toate şan- mentar pentru Academia Română”. (Fălticeni, sele de a nimeri în paginile celor mai prestigi- 18‑VII‑1993) oase ediţii de istorie literară şi chiar ale manu- Numele semnatarului a rămas pentru alelor şcolare: mine indescifrabil, mesajul, în schimb, e de o „Cu ocazia comemorării lui Eugen Lovi- importanţă covârşitoare,legând de Basarabia nescu la Fălticeni, am trimis un articol la revis- un tezaur literar raporatat direct la Eminescu, ta „Timpul”, pentru a fi comemorat acest eveni- Slavici, Porumbescu, Ştefanelli etc. ment şi în cadrul societăţii noastre. Aurel T. Ştefanelli, conştient de comoara Totodată, am trimis şi un anunţ al cărui pe care o primise ca moştenire atunci când, în conţinut îl voi da mai jos pentru ca prin relaţiile 1920, decedează la Câmpulung Teodor Ştefane- 482 Călăi și victime lli, iar în 1928 mama lui, Emilia – nu se grăbeşte să dea publicităţii materialele de care dispune. Ne intrigă faptul că în cazul prietenului său Roman C.Stere, Aurel Ştefanelli a procedat foarte corect, salvând pentru posteritate epilogul romanului lui Constantin Stere În preajma revoluţiei. Îndemnat parcă de un resort interior, el publică în revista Viaţa Românească, nr. 4-5, 1937, un material literar deosebit de valoros, cu un comentariu la obiect. „În numărul din urmă al „Vieţii Româ- neşti”, închinat în întregime memoriei lui C.Ste- re, a apărut un articol datorită bunului meu prieten Roman C. Stere în care acesta publică „Sfârşitul” romanului „În preajma revoluţiei”, aşa cum l-a schiţat grăbit defunctul C. Stere în câteva cuvinte şi câteva note fugare cu creionul. Simţea că se apropie, nemilos, sfârşitul, care nu-i mai dădea răgazul să închege în roman materialul abundent ce urma să formeze volumul 9 şi ultimul din seria romanelor sale. Cred că aduc o contribuţie preţioasă pu- blicând aici „Epilogul” vastului roman social, aşa cum mi l-a comunicat Roman C. Stere la scurt timp după moartea regretatului său pă- Teodor Ștefanelli rinte. Trimisesem prietenului meu o scrisoare Multă vreme am vrut s-o ţin numai pen- de condoleanţe, în care, între altele, îl rugam tru mine, ca un document preţios şi ca o dova- să-şi ia sarcina de a da o formă definitivă şi de dă de afecţiune din partea lui. a publica manuscrisele, ce, desigur, au rămas în Este un crâmpei rupt din sufletul său şi nu urma lui C. Stere. ar trebui tocmai eu să-l divulg. Făceam acest demers ştiind că Roman Ste- Îmi dau seama că pentru mine această re are talent de scriitor şi că numai o modestie scrisoare aduce lumini vii în ultimile momente dusă la exces sau un spirit exagerat de auto- de creaţie ale lui C.Stere. critic au împiedicat manifestarea sa pe terenul Încheierea dramatică a operei marelui dis- literaturii româneşti, tot aşa cum ştiam că nu- părut trebuie să devină bun comun al tuturor mai la insistenţa unui consacrat scriitor român admiratorilor săi. el a consimţit să publice câteva schiţe bune, sub De aceea, cu strângere de inimă, dar şi cu pseudonim însă. conştiinţa împlinirii unei dorinţi, public aici Răspunsul la demersul meu este scrisoa- scrisoarea: rea de mai jos a lui Roman C. Stere. „Dragă frate Aurel Feodorovici, Cer iertare bunului meu prieten pentru Am lipsit vreo zece zile de acasă şi la în- această indelicateţe de a publica scrisoarea fără toarcere am găsit scrisoarea cea bună pe care a-i avea consimţământul. mi-ai trimis-o. Îţi mulţumesc. 483 Am să-ţi răspund începând de la coada aşază pe prispă şi, privind asfinţitul, prinse a scrisorii. descâlci firele amintirilor. Închipuieşte-ţi că patru zile înainte de Îşi mai aduse aminte că pietroiul şi hârbul moarte, bătrânul a avut acelaşi gând ca şi Mata. acela nimeriseră la el de când cu vânzarea celui A chemat pe doctorul care îl asista şi l-a pus să din urmă petic din moşia Răuteştilor. scrie pe o bucată de hârtie, pentru că el nu mai Îşi mai aduse aminte că mai avea ceva. Şi putea mânui condeiul: „Manuscrisele mele să scotocind pe o grindă din casa veche, găsi o le ieie băiatul meu cel mai mare şi să vadă ce carte colbăită. poate scoate din ele”. O scutură de stâlpul prispei şi o deschise. Această încredere m-a mişcat, cum poţi Pe întâia pagină desluşi o însemnare de să-ţi închipui, până într-adânc. După moarte mână, cu slovele spălăcite de vreme: am căutat cu toţii, cei de aproape, manuscrisele „Nicio picătură de energie morală nu se şi, spre surprinderea tuturor celor pentru care pierde în zadar!” Şi dedesubt o semnătură în- voinţa lui a fost un lucru sfânt, nu am putut găsi desată. nimic din materialul pregătit în vederea volu- Moş Ion închise o clipă ochii şi, dintr-o mului ultim, deşi auzisem că avea un capitol în dată, din străfundurile amintiri, i se înfăţişă întregime scris, iar lui Jică, fratele al doilea, îi năvalnic un chip de liptător: Ion Răutu. spusese că avea gata cam un sfert din volum. Frate Aurel Feodorovici, Ce s-a făcut cu acest material, până acuma ră- De câte ori îmi rememorez acest epilog, mă mâne un mister. simt cu totul zdrunciunat. Cred că ţi-am răs- Cu vreo trei luni înainte de moarte, într-o puns la scrisoare. Mai mult nu mai pot continua. zi când suferinţele se arătau mai îndurătoare şi Cu dragoste, R.C. Stere”. bătrânul începuse a spera din nou că-şi va pu- Suntem în drept să ne întrebăm: dacă Au- tea termina volumul al nouălea, dar mai avea rel Ştefanelli a ştiut atât de bine valoarea unei destulă speranţă că va putea pune pe hârtie asemenea scrisori, atunci de ce n-a găsit timp epilogul proiectat, m-a chemat şi mi-a schiţat şi pentru publicarea scrisorilor ţinute pe fudul planul acestuia. lăzii moştenite şi aduse la Soroca tocmai de la Iată, aproape neschimbate, vorbele lui: Câmpulung? „Epilog: Răspunsul, probabil, este tăinuit în bio- Au trecut mulţi ani de când nu mai există grafia lui. Iar biografia lui Aurel Ştefanelli este Ion Răutu. A fost uitat de toţi. Numai ideile pe deosebit de interesantă şi sugestivă pentru o care le sămănase şi lozincele aruncate de el în bună parte din generaţia sa. luptă îşi croiesc drumuri cotite, şi din când în Şi-a făcut studiile primare în orăşelul de când izbucneau la lumină în unghere răzleţe de baştină. Marile somităţi literare erau bine cu- ţară. Dar de fiinţa lui fizică nu-şi mai aducea noscute în familia lor graţie faptului că Teodor nimeni aminte. Ştefanelli a fost în relaţii de amiciţie cu mulţi Şi numai într-o seară de toamnă, nepoţii dintre ei. lui Ion Cornea din Năpădeni, care îşi făcuseră Alegerea Facultăţii de Drept pentru obţi- obişnuinţa să urmărească pe bătrân pretutin- nerea studiilor superioare a venit ca o continu- denea prin gospodărie, cotrobăind printr-un are firească a relaţiilor de familie. A învăţat mai cotlon, au scos la iveală un pietroi de formă întâi la Cernăuţi, apoi la Iaşi, şi la 15 octombrie ciudată şi un hârb de mărime neobişnuită. 1918 provincia proaspăt intrată în componenţa Nici Ion Cornea nu mai ştia de unde le României Mari îl primeşte cu funcţie la judecă- avea, dar, zgândărât de întrebările copiilor, se toria din Soroca. 484 Călăi și victime Până la 18 august 1920 este judecător in- apărarea comuniştilor. Cităm din interogato- ferior la Tribunalul din localitate. Un an a fost riul luat la 12 iunie 1940. judecător de pace la sectorul nr.1 din Soroca, „Anchetatorul (Copaci P.G.): – Fiind avo- iar din 1921 a început să practice şi avocatură. cat, aţi apărat în proces şi criminali? În fişa lui biografică completată la NKVD Inculpatul: – Da, în general, participam la şi inclusă în dosarul nr. 1038, deschis la 30 iu- procesele criminalilor de drept comun, cum şi nie 1940 şi încheiat la 9 septembrie 1940, ne în procesele civile. În toţi anii de activitate în mărturiseşte mai multe curiozităţi, dar pe noi avocatură am participat la două procese politi- ne interesează îndeosebi două momente: data ce ale partidului tineretului comunist. naşterii – 1 ianuarie 1891 – şi faptul că la ru- Primul proces asupra comuniştilor a avut brica profesiune a scris avocat, iar la punctul loc în 1930 sau 1931, nu-mi amintesc prea bine următor, unde era întrebat de locul serviciu- când anume, la tribunalul din Soroca, un pro- lui, a răspuns primar al oraşului Soroca şi apă- ces intentat la 12-15 oameni care au fost con- rător. damnaţi la diferite termene de privaţiune de Deci, dintre toate posturile pe care le-a libertate de la 3 luni şi până la 5 ani. ocupat, Aurel Ştefanelli a preferat să se menţi- Alt proces asupra comuniştilor a avut loc oneze numai două: deşi a activat în parlamen- prin 1934, tot la Soroca, unde au apărut în faţa tul ţării (1932–1933), a fost prefect de Soroca justiţiei 10–12 oameni, care la fel au primit ter- (1938). mene de la o lună până la cinci ani privaţiune Cum era şi firesc, în acea vreme mult po- de libertate”. larizată a făcut parte din două partide. Din Şi ironia sorții a făcut ca el, apărătorul co- 1931 până în 1938 a fost membru al Partidului muniştilor de altă dată, primarul pentru care Naţional Țărănesc, iar din 1938 – al Partidului toţi cei anchetaţi au dat nişte referinţe strălu- Renaşterii Naţionale. cite, să cadă răpus doar de comunişti. Când Dramaturgia acestei biografii are nişte ră- anchetatorului i-a fost restituit dosarul, fiindcă suciri clasice. Avocatul Aurel Ştefanelli, mem- nu exista temeiul juridic de condamnare, iar bru al Partidului Naţional Țărănesc, iese în el trebuia condamnat, acela i-a găsit formula

Soroca interbelică 485 de acuzare salvatoare pentru el şi pentru tot Referinţa este minunată. Dar anchetatorul NKVD-ul: n-are ce face cu ea. Şi prin metode obişnuite „Ştefanelli Aurel Feodorovici, pentru lup- atunci, prin torturi şi bătaie, încearcă să obţină tă activă împotriva mişcării revoluţionare este de la el mărturii. Se vede că s-a cam întrecut cu condamnat la privaţiune de libertate pe un ter- măsura, deoarece vine rândul medicului să dea men de opt ani cu ispăşirea pedepseei într-un şi el o adeverinţă. Şi urmaşul lui Hipocrat scrie lagăr de corecţie prin muncă, socotindu-i-se la 10 septembrie: termenul de la 30 iunie 1940”. „În urma consultării, am stabilit starea să- Într-un timp foarte scurt, juristul Ştefane- nătăţii satisfăcătoare”. lli, fiind închis în închisoarea orăşenească, are Astfel, fostul primar şi potenţialul scriitor posibilitatea să cunoască pe viu metodele de s-a pomenit în Siberia, în Ivdellag, unde la 31 activitate ale administraţiei sovietice. ianuarie 1945 a fost cusută în dosar ultima filă La 5 august, preşedintele comitetului oră- cu nota nr.56819 care spune că la 30 ianuarie şenesc al deputaţilor poporului din Soroca, adi- 1945, Aurel Ştefanelli a murit. că noul primar, pe un formular, pe al cărui colţ Lada care ne interesează nu figurează în este scris: RSS Ucraineană, Comitetul executiv materialele anchetei, ba chiar mai mult, acolo orăşenesc Soroca scrie următoarea adeverinţă: este o adeverinţă semnată de anchetatorul Iţ- „Este eliberată această adeverinţă cetă- kevici prin care se motivează lipsa procesului ţeanului Ştefanelli Aureli Feodorovici, locui- verbal al reţinerii lui A.Ştefanelli prin faptul tor al or. Soroca, care până la sosirea armatei că locuinţa lui n-a fost percheziţionată şi deci, sovietice locuia pe strada Principele Carol obiectele sale au rămas neatinse. nr. 17. Ştefanelli Aureli Feodorovici s-a născut În dosar nu există materiale referitoare la în Bucovina, provenienţă socială avocat. Din prietena lui Ştefanelli cu sora sa, Viorica Ştefa- septembrie 1939 şi până la 28 iunie 1940 a fost nelli, pe atunci în etate de cincizeci de ani, care primar al Sorocii. se afla la întreţinerea lui. A fost membru al Partidului Țărănist, mare Deci, lada a rămas în paza celor două fe- evreefil şi om cinstit. Avere în Soroca n-are”. mei, despre al căror destin nu cunoaştem nimic. La 10 aprilie 1989, când, în cele din urmă, a fost reabilitat, auto- rităţile n-au avut cui comunica vestea, deoarece pe teritoriul Basarabiei nu se mai aflau rude, nici prieteni apropiaţi, care s-ar fi interesat de soarta lui. Îmi pare bine că lada cu inestimabilele documente a luminat pentru o clipă destinul lui Aurel Ştefanelli. Acum va urma răspun- Fotografia lui Aurel Ștefanelli din dosarul de la NKVD-ul din Chișinău sul… 486 Călăi și victime

Un Şolohov al Basarabiei de Al.Tambur (aducerea persoanei arestate într-un tren de pasageri, peste cătuşe aruncân- du-se un impermeabil; cei doi care călătoresc împreună nu sunt nici pe departe prieteni… călăul îşi duce victima în transportul public… şi multe alte detalii unice care nu erau inventa- te, ci spicuite din experienţa personală a scriitorului). Multe fapte istorisite de Al.Tambur, cu anii, s-au retopit în formule mitologice. Dar am luat note şi, mai târziu, am reuşit să separ adevărul vieţii de adevărul artistic: „Tambur era ofiţer. A început războiul civil şi el era de partea albilor. Când războiul era pe sfârşite şi-a pus hainele în două borca- ne şi a trecut Nistrul înot. Pe mal a fost prins de grănicerii români şi ei i-au luat unul dintre borcanele cu haine. A plecat la Bucureşti, apoi a venit la Chişinău. Ducea o viaţă mizerabilă Alexandru Tambur şi Pan Halippa a fost acela care l-a ajutat să se aranjeze. A scris două cărţi: una artistică, iar Cine l-a cunoscut în ultimele decenii de alta împotriva bolşevicilor şi chiar a lui Stalin. viaţă nici n-ar fi bănuit că Al.Tambur este scri- Constantin Bălan, după cele povestite de ope- itor. Cuminte, retras în sine ca un melc, ascuns ratorul Proskurov, afirmă că ar fi vorba despre în cochilia sufletului, nu îndrăznea să destăi- volumul Stalincat – Stalin – Călău, prin ana- nuiască nimănui dorul ce-l măcina. Era admi- logie cu Stalingrad. Pentru această carte a în- nistrator de film la Studioul Moldova-film, o ceput să fie căutat de serviciul de recunoaştere figură prea puţin importantă ca să se împiedice sovietic. Când războiul era pe sfârşite, s-a re- cineva de el… tras împreună cu familia la Prahova. A plecat Era aproape necunoscut. Atunci când am în munţi cu o echipă de geologi. Dar, în cele încercat să-i găsesc fişa personală, nimeni n-a din urmă, a fost găsit şi închis în beciurile se- putut da de urmele ei. curităţii româneşti, în aceeaşi cameră cu dl Pe- Şi-au amintit de el doar regizorul Valeriu trescu, liderul de partid interbelic, şi cu S.Le- Gagiu, actorul Mihail Bădicheanu, pictorul meşev, vestitul cântăreţ rus. Atât în siguranţă, Constantin Bălan şi operatorul Ion Bolbo- cât şi în partid, situaţia era dominată de evrei. ceanu. Şi-au amintit fiindcă în cariera lor ci- Şi artunci când la Ungheni a fost dat pe mâna nematografică au utilizat procedee sugerate siguranţei sovietice, a rămas trăsnit că pe tot 487 important este faptul că ele au un suport docu- mentar, iar documentele vor schimba accentul şi le vor orândui pe toate. Zeci şi sute de oameni disperaţi de viaţă, frământaţi de gândul că nu se vor putea inte- gra în viitorul rai comunist, treceau clandestin Nistrul. Despre cum se parcurgea acest drum al morţii a istorisit mai târziu Al. Tambur. El însuşi, ascunzându-şi hainele şi puţinele obiec- te personale, s-a pornit să treacă Nistrul înot, încurcând la un moment malurile. Apoi, scăpat ca prin minune, nimereşte pe malul românesc al Basarabiei, unde, desigur, primul gând al grănicerului care l-a arestat era că acest om tâ- năr nu poate fi decât agent sovietic. Mai târziu, şi aceste detalii vor fi utilizate în diverse lucrări cinematografice. Multe alte istorioare au rămas numai în memoria celor care l-au cunoscut şi în caietele sale de însemnări pe care, mai târziu, ultima lui soţie, vorbitoare de limbă rusă, le-a aruncat, considerându-le lipsite de valoare. S-ar părea că viaţa lui începuse sub o stea norocoasă. S-a născut la 8 decembrie 1901 în satul Bolotina, judeţul Bălţi, în familia lui Pe- tru Tambur (decedat în 1922) şi a Sofiei Tam- bur (decedată în 1918). Tatăl era felcer în sat şi, în 1913, a hotărât să plece în Rusia, unde era mai mult pământ. S-au stabilit în regiunea Coperta cărții Povoljanca de Alexandru Tambur Kuban, staniţa Nijne-Bakanskaia. În acelaşi an parcursul drumului, iar ei au făcut acest drum se înscrie la învăţătură la şcoala medie, de unde cu trenul, securistul care-l însoţea îi înjura pe este admis să studieze la şcoala politehnică din evrei. Aici politica era alta. Nota bene: La Un- Krasnodar, pe care n-a mai reuşit s-o absol- gheni, peste cătuşe i-a fost aruncat un imper- vească. meabil şi nimeni nu s-a priceput că el e arestat. Începe revoluţia din 1917, încep marile La Chişinău, la securitate, i se organizează frământări în Rusia, şi în acest cazan uriaş în o întâlnire cu Pan Halippa, fiind de faţă Mor- clocot este prins şi basarabeanul Tambur, care doveţ, şeful securităţii. Încercau să scoată din serveşte, pe rând, în Armata Albă şi în Arma- el dovezi împotriva lui Pan Halippa. Acesta, ta Roşie. În 1923, rămas singur, fără părinţi, ia chipurile, ar fi finanţat pe atunci editarea unor decizia să se întoarcă acasă, în Basarabia, gând cărţi antisovietice. Şi alte păcate. Şi, desigur, la realizat cu multe peripeţii, uneori – riscându-şi bătaie se punea cartea.” viaţa. Aceste rânduri le-am trecut pe hârtie în În dosarul lui nr. 6296, care se păstrează diferite momente din anii 1988 şi 1989. Chiar la Arhiva M.S.M. a R.M. citim (interogatoriul dacă unele lucruri nu s-au adeverit sută la sută, luat la Chişinău pe 8 octombrie 1952) urmă- 488 Călăi și victime toarele mărturisiri biografice, provocate de în- Pentru acestă întrebare, are trei răspun- trebările căpitanului de securitate Popov: suri. Dar niciunul dintre acestea nu-l satisface „Î.: – În ce limbă doriţi să faceţi depoziţiile? pe anchetator şi sunt convins că ele nu cores- R.: – În limba rusă pe care o posed bine. pund nici cu „adevărul adevărat”, tăinuit de cel Î.: – Unde aţi locuit până la revoluţia din anchetat. octombrie? Primul răspuns e banal: R.: – Din ziua naşterii şi până în 1911 am „Am fugit din Uniunea Sovietică în Ro- locuit în satul Bolotino, Bălţi, de fapt, în scurt mânia fiindcă m-am certat cu tatăl meu.” timp după naşterea mea, părinţii s-au stabilit Al doilea răspuns e şi mai puţin convin- în satul Glodeni, unde am şi umblat la şcoală. gător: Din 1911 până în 1913 am frecventat o şcoa- „Am fugit din Uniunea Sovietică în Ro- lă medie din Chişinău. În 1913, părinţii mei mânia din prostia mea.” s-au stabilit în regiunea Krasnodar, staniţa Nij- Al treilea răspuns poartă nişte acorduri ne-Bakanskaia, şi, împreună cu ei, am plecat şi grave la o întrebare profund provocatoare: eu. Din 1913 până în 1917 am învăţat în şcoa- la medie din or.Krasnodar, iar din 1918 până în 1919 – în or. Stavropol. Toamna, în 1919, am trecut cu traiul la tatăl meu, în staniţa Nij- ne-Bakanskaia, mama a decedat în 1918. Î.: – Aţi servit în armatele albe? R.: – Da, am servit în armatele lui Deni- kin. I: – Când anume şi în care unităţi? R.: – În ianuarie 1920, m-am înscris vo- luntar în armata lui Denikin şi am fost în rân- durile acestei armate până la fuga ei din regiunea Krasnodar, în luna martie 1920. În această armată am fost soldat de rând într-un regiment ingineresc de rezervă. Î.: – Unde v-aţi aflat în continuare? R.: – În luna martie 1920 rămăşiţele armatei zdrobite au fugit peste hotare, iar eu m-am întors la tatăl meu în staniţa Nijne-Bakanska- ia şi, prin 1921, am fost admis la învăţătură la tehnicumul din Severocaucaz, unde am învăţat un an, după care am fost încorporat în Armata Roşie. După demobilizarea din Armata Roşie, m-am întors la tatăl meu în staniţa Nijne-Ba- kanskaia şi, în acelaşi an, 1923, aproximativ peste două luni de la demobilizare, am fugit din Uniunea Sovietică în România. Î.: – Din care motive a-ţi fugit din Uniu- Coperta cărții Bandiții de Alexandru Tambur, nea Sovieticâ în România?” Editura autorului 489 „Î.: – Aţi fugit din Uniunea Sovietică în revistei par să restabilească totuşi o mare ne- România din motivul atitudnii duşmănoase faţă dreptate: de puterea sovietică. Recunoaşteţi acest fapt? „Dar dl. A. Tambur are vocaţie specială R.: – Nu recunosc. Faţă de puterea sovie- pentru povestirea amplă, zvâcnind de viaţă. tică nu sunt ostil şi n-am săvârşit nicio crimă Eroii trăiesc aevea: se frământă, gustă viaţa din împotriva Uniunii Sovietice.” plin, se iubesc şi se urăsc de moarte. E acolo Motivul reîntoarcerii lui la baştină îl văd toată gama simţămintelor omeneşti. legat, în primul rând, de dorinţa de a revedea Impresiile acestea ni le-am făcut citind în Basarabia părăsită în copilărie şi care, în tim- manuscris romanul domniei sale Învierea şi pul calvarului războiului civil, în amintirea lui câteva povestiri cu subiecte din preajma răz Alexandru Tambur, luase proporţia unui Pă- boiului. mânt al Făgăduinţei. Şi, de fapt, tot restul vieţii, Romanul, care va apare în toamnă la una după 1944, el a plătit cu ani de suferinţă pentru din editurile bucureştene, înfăţişează viaţa sa- curajul reîntoarcerii… tului basarabean. Autorul zugrăveşte în culori Despre Alexandru Tambur s-a scris destul tari, spune adevărul crud, în faţă. Mulţi dintre de mult în perioada interbelică, şi culorile uti- parlamentarii noştri se vor recunoaşte în eroii lizate erau preponderent optimiste: acestui roman. Deputatul, jandarmul şi per- „Domnul A.Tambur e un viguros talent ceptorul sunt tipurile prinse cu măiestrie de dl. epic basarabean şi, ca mai toţi mânuitorii de A. Tambur. Sunt pasaje în acest roman care nu condei din Moldova de la Nistru, necunoscut vor conveni multor persoane suspuse. Autorul încă publicului nostru cititor. Dar istoricii li- s-a gândit însă să dea o frescă cât mai autentică terari nu-şi bat capul să afle rosturile scrisului a satului basarabean, asupra căruia s-a năpustit românesc din stânga Prutului. toată ciocoimea, prefăcându-l în ruină. Iată de Nu se făuresc acolo capodopere, rămâ- ce credem că romanul acesta, adevărată epo- nând să mucezească în rafturile unor biblioteci. pee, nu va lipsi de pe masa niciunui iubitor de Nu! Dar o atenţie mai deosebită merită aceste frumos şi adevăr.” expresiuni ale duhului moldovenesc din Mol- Criticul Eugen Lovinescu este mai rezer- dova lui Ştefan cel Mare. Chiar de ne-ar bate vat în privinţa valorii artistice a romanului, dar în ochi numai părţile rele, şi totuşi, evidenţi- observaţiile lui poartă amprenta obiectivităţii: indu-le, tinerele talente mărginaşe ar căuta să „…Am citit o sută de pagini din romanul se îndrumeze pe căile perfecţiunii…” (Theodor d-ale Învierea; e cu mult mai bun decât toate Iovu. A.Tambur.//Ofensiva, an.I, nr.2 din 20 iu- în trecut. Te felicit pentru progres; fără să aibă lie 1935). calităţi de strălucire, e o zugrăvire pitorească a De fapt, autorul articolului este G.N. Vifo- moravurilor basarabene în cenuşiu.” reanu, scriitor şi publicist din Cubolta, judeţul Un alt cuboltean, Sergiu Grossu, i-a satis- Soroca, şi semnat cu unul dintre pseudonimele făcut setea de publicare, editând în revista sa sale. Făcându-şi studiile la Bălţi, la Liceul Ion Flori de stepă povestirea Pe drum (1938). Creangă, el urmărea atent evoluţia scrisului ba- În fişierul lui bibliografic figurează mai sarabean, mai cu seamă lucrările lui Alexandru multe lucrări editate în perioada interbelică: Tambur care se afla pe atunci la Bălţi. Povoljanca (Bălţi,1938), Bandiţii (Bălţi, 1938), Chiar dacă cititorul contemporan nu poa- Alb şi roşu (Bălţi, 1938), Osândiţii la moarte te gusta din farmecul acelor povestiri, chiar (Bălţi, 1938), Spre Golgota (Bălţi, 1939), toate dacă nu are nicio şansă să citească romanul, aceste ediţii având un generic comun: Povestiri încrederea tânărului critic revărsată în paginile din viaţa sovietică. 490 Călăi și victime Revista Viaţa Basarabiei (1940, nr.1) co- Editarea cărţilor lui Al. Tambur a fost po- munica cititorului: sibilă numai cu ajutorul dat de un general ro- „Alex.Tambur, cunoscut prozator, a fini- mân şi de Pan Halippa, care era dispus să ajute sat noul său roman Învierea despre scrierea că- orice tânăr care dădea dovadă de talent. ruia informa încă în nr.9 din anul 1935. La 4 noiembrie 1952, Pan Halippa a fost De sub pana aceluiaşi autor au mai ieşit interogat la securitatea din Chişinău şi anche- nuvelele: O plimbare „În lumea cealaltă” (Viaţa tatorul Popov l-a acuzat şi de această susţinere Basarabiei. 1940, nr. 9-10), Hoţul (Viaţa Basa- a unui talent, care, de fapt, pentru anchetatori rabiei. 1940, nr. 11-12). însemna susţinerea unor scrieri antisovietice: În afară de aceste lucrări a mai tipărit Ju- „Î.: – Pentru ce aţi fost condamnat de tri- decata lui Linci, căreia nu i-am putut stabili bunalul militar al M.S.S. din RSSM în 1952? anul apariţiei, şi a publicat la Odesa, în 1942, R.: – Tribunalul militar al M.S.S. din Probujdenie (Deşteptarea), în limba rusă, care a RSSM m-a condamnat pentru activitate con- mai avut o ediţie la Bucureşti în 1943 . În 1942, trarevoluţionară împotriva Uniunii Sovietice şi i-a apărut volumul Crizantema de la frontieră pentru că am fost preşedintele guvernului con- (Chişinău, 1942). trarevoluţionar „Sfatul Ţării”, care a vândut Ba- Acestor cărţi, de asemenea, li se potrivea sarabia României în 1918. (Aici se cere o notă genericul neanunţat, dar care plana deasupra explicativă. Anchetatorul a scris răspunsul aşa scrierilor lui Alexandru Tambur – Calvarul „cum i-a venit lui pe limbă”, fără a analiza că vieţii sovietice. Sfatul Ţării nu era „guvern”, ci organ suprem Puţini prozatori au riscat să descrie exo- legislativ, care forma guvernul. P. Halippa, in- dul basarabean şi, mai ales, viaţa refugiaţilor, tuind gradul de „pregătire” al anchetatorului relaţiile lor cu pământul părăsit. Crizantema său, a semnat foaia cu interogatoriul chiar şi de la frontieră este mai degrabă o nuvelă cine- cu cuvintele supărătoare „a vândut”, căci aceste matografică, cu eroi abia schiţaţi, dar cu multă cuvinte rămân suspendate în momentul când acţiune şi foarte mult dramatism. noi, peste ani, citim adevărul printre rândurile Nimeni dintre scriitorii basarabeni n-a scrise.) fost mai informat decât el, nimeni n-a înţeles Î.: – Unde aţi locuit până la 1940? mai bine şi n-a simţit pe propria-i piele ce fel R.: – Până la 1940 am locuit în or. Chi- de regim s-a instituit în Rusia Sovietică. şinău şi în Bucureşti. În acest răstimp, de opt Nostalgicii imperiului cu vechile lui rit- ori, am fost ministru al României, al lucrărilor muri şi tradiţii formate pe parcursul anilor publice, al sănătăţii ş.a. nici nu bănuiau că Rusia şi-a schimbat faţa Î.: – Locuind în or. Chişinău aţi fost preşe- peste noapte. Oamenii de jos, odată ridicaţi, dinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia? au schimbat nu numai fizionomia ţării, dar şi R.: – Da, din 1936 până în 1940, fiind la esenţa ei. Accentul a căzut pe alte valori. De Chişinău, am fost preşedinte al Uniunii Scrii- aceea, scrierile lui Al. Tambur erau privite ca torilor din Basarabia. un fel de literatură de propagandă antisovieti- Î.: – Pe Tambur Alexandru Petrovici din că… or. Bălţi l-aţi cunoscut? Dar, de fapt, paginile scrise de el sunt o R.: – L-am cunoscut pe Tambur Alexan- literatură veridică, durută şi extrem de dură. dru prin 1936, la Chişinău, la Uniunea Scrii- Nimeni dintre scriitorii sovieici, poate cu ex- torilor Basarabeni, membru al căreia era şi el. cepţia emigranţilor sau funcţionarilor fugiţi Î.: – Relaţiile dumneavoastră cu Tambur? din Rusia Sovietică, n-a scris aşa. R.: – Am avut cu el raporturi normale. 491 Î.: – Ce ştiţi despre Tambur? R.: – Banii pentru editarea cărţii mele an- R.: – Nu l-am ştiut prea bine pe Tambur, tisovietice Crizantema de la frontieră i-a plătit ştiu doar că el scria şi publica în revista mea Halippa, nu mie personal, ci Tipografiei Floa- Viaţa Basarabiei, în or. Chişinău şi la Bucu- rea darurilor, care a tipărit cartea. Banii, în reşti, unele povestiri, conţinutul cărora acum sumă de 30000 lei, Halippa i-a plătit directoru- îmi scapă. În perioada 1942-1944, Tambur a lui tipografiei.” locuit la Odesa şi se ocupa cu negustoria. După Pan Halippa nega acest gest al său nu de eliberarea României de către Armata Sovietică, frică, pur şi simplu, el ajutase sute de persoa- Tambur a trecut de două-trei ori pe la aparta- ne şi cred că în acel moment îi venea greu să mentul meu din str. Donici, 32, atunci când so- reconstituie căile de finanţare a ediţiei lui Tam- sea la Bucureşti. bur. Î.: – Este cunoscut faptul că în primăvara Securiştii îl ţineau din strâns pe Al. Tam- anului 1942 l-aţi susţinut pe Tambur cu bani, bur din două motive. Primul era legat de scrie- 30000 de lei, pentru a-şi edita cărţulia. Poves- riile lui antisovietice. Cel de-al doilea motiv era tiţi-ne despre aceasta. mai grav, şi despre care nu dorea să-şi amin- R.: – În primăvara anului 1942 nu i-am tească nici Tambur. Pe când se afla la Odesa, dat lui Tambur niciun fel de bani pentru edi- serviciul secret german l-a racolat cu gândul tarea cărţii. de a-l pregăti şi, ca pe un om ce cunoştea re- Î.: – Dumneavoastră confirmaţi acest lu- alităţile sovietice, să-l poată trimite în spatele cru? frontului rusesc. Aceasta a fost doar o intenţie, R.: – Da, confirm. căci realizarea ei depindea de aptitudinile lui Î.: – Tambur este arestat şi la interogato- Al. Tambur de a însuşi alfabetul Morse. Dar riu a arătat că, în 1942, i-aţi dat suma de 30000 el n-a mai reuşit să însuşească ciocăniturile lei (nerambrusabili) pentru editarea cărţii. Iar alfabetului şi să transmită printr-un emiţător acum, dumneavoastră veţi afirma că nu i-aţi radio informaţiile necesare. Nemţii l-au pur- dat aceşti bani lui Tambur. tat dintr-un loc în altul, l-au instruit, dar fără R.: – Tambur a afirmat un neadevăr, nu folos. Informaţia despre aceste lecţii a nime- i-am dat bani pentru editarea cărţii. rit la organele securităţii sovietice care, trăind Î.: – Dumneavoastră aţi făcut un demers veşnic cu fantoma complotului antisovietic şi la autorităţile române pentru a-i permite lui al reţelelor de spionaj, au ajuns nu numai la Tambur să poarte armă? Al. Tambur, dar i-au găsit în lagărele sovietice R.: – Acum nu-mi mai amintesc.” pe instructorii nemţi ai acestuia. Şi în dorinţa Avându-i închişi pe amândoi la securi- de a afla totul despre trecutul acestui om, au tatea din Chişinău, anchetatorii sovietici, la 4 căutat şi le-au găsit chiar şi pe amantele lui din noiembrie 1952, i-au pus faţă în faţă. Sperau Odesa, care, în acea perioadă, se refugiaseră în astfel să obţină mai multe capete de acuzare. Europa de Vest. Dar nici de data asta nu s-au ales cu prea multe Tribunalul militar Odesa i-a dat pedeapsa informaţii noi şi nici cu argumente suficiente maximă posibilă în acel moment – douăzeci şi pentru acuzare: cinci de ani de lagăr la Vorkuta. Norocul lui că „Întrebare către acuzatul Tambur: fuseseră deja abrogată pedeapsa cu moartea… Anterior aţi afirmat că banii pentru edi- Între timp însă, a murit Stalin. La 3 oc- tarea cărţuliei antisovietice i-aţi primit de la tombrie 1956, Al. Tambur este eliberat din Halippa. Aţi auzit că Halippa neagă acest fapt. lagăr în baza decretului de amnistiere emis la Atunci, de unde aţi luat banii? 14.IX.1956. Dar nu i s-a permis să se întoar- 492 Călăi și victime Treptat, laţul s-a strâns. Având paşaport fără cetăţenie, el nu avea dreptul să se deplase- ze în afara Chişinăului fără permisiune. O călă- torie la Durleşti trebuia obţinută prin cerere la secţia de miliţie. Scos „la hat” de hărţuielile au- torităţilor, în 1963, el scrie cerere de obţinere a cetăţeniei, gest mult aşteptat de organele sovietice, care, în acest fel, au închis tema Tambur. Toate speranţele lui de a se reuni cu familia au eşuat. A rămas închis pentru totdeauna în cea mai mare închisoare din lume – Uniunea Re- publicilor Sovietice Socialiste. A trimis explicaţii lui Nikita Hruşciov, procurorului general al URSS, Rudenko, procurorului RSSM, dar fără niciun efect. Într-o scrisoare aderesată procurorului RSSM scria nişte rânduri de mare adevăr: „Locuind în Kuban, în anii 1913-1923, am fost martor al evenimentelor revoluţionare şi al războiului civil care se perindase pe acel teritoriu. Am descris câte ceva din cele văzute şi auzite de mine în acele vremuri. Dar în scrierile mele nu-i niciun gram născocure, atacuri şi clevetire la adresa puterii sovietice. În ele este numai purul adevăr, uneori foarte brutal în unele scene, dar asemănătoare cu ele nu se întâlnesc nici în romanul lui M. Şolohov Donul Coperta cărții Osândiți la moarte liniştit”. de Alexandru Tambur, Editura autorului S-a stins din viaţă într-un adânc anoni- că în România, aşa cum prevedeau acordurile mat. Uniunea Scriitorilor nici n-a dorit să se semnate de ambele ţări. Şi-a ales ca loc de trai intereseze de trecutul lui literar. A murit la 18 Chişinăul, dar n-a încetat să-şi caute drepta- iunie 1984, la Chişinău. Ultima lui soţie, o ru- tea. Procurorul regiunii militare Odesa l-a re- soaică care nu cunoştea româna şi privea sus- pus în drepturile sale de cetăţean român, dar pect preocupările lui literare, a arucat la gunoi organele de interne din Chişinău n-au reacţi- toate manuscrisele pe care el le „dădăcise” până onat la acest gest, l-au declarat cetăţean sovie- în ultima clipă a vieţii. Se zice că scria nişte pie- tic şi i-au dat paşaport. În 1958 l-au chemat la se de teatru, care nu vor mai ajunge în scenă… direcţia de paşapoarte a M.I. a RSSM şi i-au Aşa cum revenirea lui Alexandru Tambur pe înmânat „paşaport fără cetăţenie”. A scris mai scena literară întârzie ori nu se va produce ni- multe cereri de repatriere la ambasada Româ- ciodată… E mare păcat, căci proza lui oscilează niei de la Moscova, în care ruga să i se permită între adevărul artistic şi cel memorialistic, care, revenirea la cetăţenia română şi la familia care pare-mi-se constituie un material ideal pentru locuia în România. Ambasada i-a refuzat re- a reconstitui o epocă atât de cotroversată cum patrierea. a fost cea sovietică. 493 Preotul care a luminat cu Raza chiar anul ’40, cu evacuarea fulgerătoare din 28 iunie, nici chiar anul ’44, cu a doua evacuare peste Prut nu l-a atins pe acest autor în sensul represaliilor comuniste. La el serviciile speciale sovietice au ajuns cu oarecare întârziere atunci când au găsit colecţiile ziarului Raza şi publi- caţiile din revista Viaţa Basarabiei. A fost arestat, adus în Uniunea Sovietică şi trimis în gulag pentru o singură vină, fiindcă a încercat să lupte şi să scrie adevărul. Biografia lui am pregătit-o pentru volumul VII al Basarabiei necunoscute, de unde o şi reproducem: Preot Vasile Ţepordei Sunt născut la 5 februarie 1908 în comuna Cârpeşti, judeţul Cahul, din părinţi ţărani, Ion şi Anastasia. Am urmat şcoala primară în comuna Cârpeşti. Am urmat seminarul la Is- mail şi Chişinău, devenind premiantul clasei. În 1929 am terminat studiile la Seminarul din Chişinău ca premiant. M-am înscris la Faculta- tea de teologie din Chişinău, având ca decan pe Vasile Țepordei Gala Galaction. Ca student am început să scriu în reviste şi ziare. Am condus ziarul Raza, pe La începutul anilor ’90 ai sec. XX, când care l-am intitulat „organ de luptă româneas- s-au deschis fondurile speciale ale Bibliotecii că a refugiaţilor basarabeni”. Nichifor Crainic Naţionale şi ale Academiei de Ştiinţe a Mol- m-a angajat ca redactor pentru Basarabia la dovei, toţi cercetătorii avizi de informaţie s-au ziarul românesc Calendarul. Am colaborat la aruncat asupra publicaţiilor periodice interbe- ziarul Cuvânt moldovenesc, la revistele Lumi- lice. Una dintre cele mai păzite publicaţii a fost nătorul şi Misionarul. Am dat examen la Facul- Raza, un ziar militant-creştin şi temut de secu- tatea de pedagogie din Iaşi, la profesorul Ştefan rişti chiar şi peste 50 de ani de la apariţia lui. Bârsănescu. Am susţinut examene de capaci- Era opera preotului, publicistul şi martirului tate pentru învăţământul secundar. Am fost basarabean Vasile Ţepordei. numit ca profesor de religie la Liceul industrial În acei ani nimeni nu putea prezice ce se de băieţi din Chişinău, la Liceul „Al. Donici”, va întâmpla cu cutare sau cutare autor într-un la Liceul de fete „Regina Maria” din Chişinău timp mai îndepărtat sau mai apropiat. Nici şi în refugiu – la „Regina Maria” din Bucureşti. 494 Călăi și victime De aici cronica de la persoana întâia tre- în Siberia. Era cel mai activ dintre conducătorii ce istorisirea la persoana a treia. Aşa este mai comitetului refugiaţilor. Pelivan şi Halippa au comod. Depărtarea imaginară dintre persoana intervenit la guvern ca Ţepordei să se ocupe de întâia şi a treia este, de fapt, o distanţare nece- salvarea refugiaţilor de trimitere în Siberia. El sară care facilitează expunerea: făcea parte din toate comitetele de refugiaţi ba- Uniunea clerului din Basarabia l-a cooptat sarabeni. Era vizat de sovietici şi condamnat. În în comitetul central. Cântăreţii din Basarabia Raza publica articole antisovietice, care au fost l-au ales ca preşedinte al lor. El, delegat în co- reproduse în cărţile Iubim Basarabia, Au murit mitetul uniunii preoţilor şi al cântăreţilor din cu gândul şi dorul de Basarabia, Drama Basara- ţară, participă la toate adunările profesorilor biei… În Bucureşti a fost încadrat ca profesor secundari din Basarabia. Era combativ şi dârz. titular la Liceul „Regina Maria”. Era zilnic căutat Când s-a refugiat, s-a stabilit în Bucureşti şi şi consultat de refugiaţii basarabeni. Nu era re- participa la toate congresele şi adunările refugi- fugiat basarabean să nu-i fi cunoscut numele şi aţilor. Refugiaţii basarabeni l-au delegat în Mi- să nu-l fi consultat. El şî i produse un buletin de nisterul Refugiaţilor, unde elibera adeverinţe de populaţie pe numele de Teodor Pandele. Agenţii refugiaţi, ca să nu fie ridicaţi basarabenii şi duşi sovietici îl urmăreau. în Siberia. A eliberat peste 50 000 de adeverinţe, 20 oct. 1948. Arestarea salvând de la trimitere în Siberia multe zeci de În ziua de 20 octombrie 1948 s-a pomenit mii de refugiaţi. Întâlnim şi azi persoane pe care cu un ţigan şi un agent român, care l-au invitat V. Ţepordei le-a salvat de ridicare şi trimitere

Coperta cărții Amintiri din GULAG, București, 1992, cu un autograf pentru Iurie Colesnic 495 la securitate să dea o declaraţie. L-au dus la Se- publicat în Raza la începutul războiului. Acu- curitatea din Calea Rahovei. zatul a declarat că nu recunoaşte dreptul Tribu- Seara, l-au luat la anchetă. Anchetatorul nalului sovietic de a-l judeca, el fiind cetăţean Done i-a cerut să dea o declaraţie, în care să român. A fost mutat în carceră şi dezbrăcat de arate ce activitate a întreprins împotriva URSS. haine, ţinut în pielea goală. Procesul s-a jude- Tot aici fusese adus şi Sergiu Roşca, căruia i-au cat la Tribunalul sovietic din Constanţa în ziua cerut să dea o declaraţie documentată împotri- de 9 iunie 1949, condamnându-l la 25 ani de va lui V. Ţepordei, referitor la activitatea lui an- muncă silnică. După anunţarea sentinţei, l-au tisovietică. Iar Roşca a refuzat. De aici i-au dus dus în URSS. A ajuns la închisoare în Dnepro- la Tribunalul poporului. Au fost interogaţi de petrovsk. Aici a fost dus de la gară la închisoare avocatul Vlădescu, acuzator din partea Tribu- pe targă. Doctoriţa Zaiţeva, fiică de preot, l-a nalului poporului. Acesta nu i-a găsit vinovaţi. examinat în cabinetul ei şi i-a spus că starea lui Le-a spus că a raportat la Ministerul de Justiţie e gravă. Trebuie ajutat să-şi revină. L-a ţinut şi aşteaptă răspuns. Răspunsul a fost ca să fie doctoriţa patru luni în închisoarea din Dne- depuşi la închisoarea Văcăreşti, pe 13 ianuarie propetrovsk şi-i aducea pe ascuns mâncare. 1949. De aici V. Ţepordei a fost cedat sovietici- L-a îndemnat să scrie în Basarabia să-i trimită lor, care l-au dus la Constanţa. Dosarul întoc- mâncare. A scris preoţilor Mihail Spinei şi Gh. mit de Done avea o mulţime de articole repro- Plămădeală din Călăraşi şi mănăstirilor Ţigă- duse din ziarele la care colaborase. În frunte neşti, Noul Neamţ şi Curchi. Toţi i-au trimis. era un articol – Criminalul din Piaţa Roşie, La 1 martie 1950 cântărea 70 de kilograme.

Frontispiciul ziarului Raza, editat de Vasile Țepordei 496 Călăi și victime Se refăcuse. Viaţa din închisoare era mai grea divine. Preoţii ştiu să mângâie credincioşii. E o ca în iad. Hoţii îi terorizau pe deţinuţi. Admi- atmosferă profund creştină. nistraţia închisorii ţinea cu ei. Ultimul lagăr Pr. Vasile Ţepordei în care a ajuns era Vorkuta, deasupra cercului Încă în 1991, adică până a face cunoştinţă polar la 57 de grade. Aici ajunse datorită faptu- cu el, mi-a fost dat să ajung la Cimitirul Cerni- lui că doctoriţa Zaiţeva îi dăduse categoria de ca, unde am văzut mormintele fruntaşilor ba- muncă invalid, având anghină pectorie (grud- sarabeni. Era şi mormântul lui Vasile Ţepordei, naia jaba). A lucrat ca sanitar. Condiţiunile de cu o frumoasă cruce funerară, iar pe piatră era muncă erau groaznice. Majoritatea deţinuţilor trecut doar anul naşterii. M-a uimit acest fapt, erau distrofici. De Paşti, în 1950, n-a ieşit la lu- dar, pe de altă parte, îmi imaginam că acest om cru. A fost depus în carceră. Hoţii care nu ieşi- are o profundă cunoaştere a înţelepciunii creş- seră la lucru au cerut eliberarea preotului, fiind tine, că viaţa noastră de aici e doar o pregătire Paşti. L-au eliberat. Hoţii l-au hrănit, după ce pentru viaţa de apoi. Şi n-am greşit. Am discu- le-a binecuvântat masa. De atunci au declarat tat cu el ore în şir şi o plăcere mai mare e greu prin şeful lor Aleluev că-i sub protecţia lor. Nu să găseşti. Cărturar veritabil, cu o memorie fe- admiteau să fie bătut. Preotul făcea rugăciuni nomenală la vârsta lui de peste 90 de ani şi o în comun cu deţinuţii ortodocşi. Fiecare cre- pioşenie deosebită când vorbea de Basarabia şi dincios se ruga pe ascuns în legea lui. Preotul basarabeni. Ţepordei primea din Basarabia împărtăşanie A decedat în 2002. Şi nu sunt sigur că ulti- pentru bolnavi şi-i împărtăşea pe ortodocşi. ma cifră a fost cioplită în piatra lui funerară… După moartea lui Stalin, Hruşciov l-a amnistiat şi l-a trimis în ţară. Aici a fost încadrat ca preot şi a slujit în parohia Izlaz-Lăpuşna şi la Mărcuţa – Bucureşti, unde locuieşte de circa 40 de ani. A publicat cartea Amintiri din gulag, în care descrie suferinţele din lagărul sovietic. Este activ şi ţine legătura de păstor duhovni- cesc cu poporul. A botezat şi cununat pe majoritatea parohienilor. Şi-a construit o casă pe teritoriul parohiei. Uşa lui este deschisă ziua şi noaptea pentru credincioşi. La Mărcuţa au fost numiţi patru preoţi tineri, la cei 85 de ani Ţepordei colabo- rează frăţeşte şi îi ajută în toate. Între el şi pre- oţii tineri este o armonie de invidiat. Actualii preoţi i-au expus viaţa pe un perete al bisericii. Rar se întâlneşte în sânul bisericii o armonie ca la Mărcuţa. Totul este admirabil. Raporturile dintre preoţi şi credincioşi sunt de invidiat. Nu se pune problema bănească. Nu s-a auzit ca un preot să ceară bani pentru oficierea serviciilor Mormântul preotului Vasile Țepordei. Cimitirul Mănăstirii Cernica, București

497 Un publicist îndrăgostit de URSS Al doilea moment ţine de moartea lui şi pe care unii memorialişti o legau de anul 1940 şi de oraşul Cernăuţi. Până la urmă, din acelaşi articol avea să aflăm că, de fapt, a avut un alt destin şi, în mare măsură, asemănător cu cel al lui Nicolae Costenco sau chiar al lui Mihail Curicheru. Dar precizarea definitivă a zilei, lunii şi anului morţii lui Al. Terziman o reali- zăm pentru prima oară în acest studiu. N-am fost niciodată atât de naiv încât să-mi imagi- nez absolut idealizat activitatea acestui scriitor la Chişinău. Am destule probe că portretul lui conţine toată gama de nuanţe. Şi totuşi, este firesc ca revenirea lui să fie făcută după toate le- gile genului portretistic. Autoportretul ideatic se prezintă astfel: „Stau şi-ascult în fapt de seară, De pe culmea unui deal, Sfântul cântec de la ţară: Doina tristului caval. Şi cum notele plângând Trec, pe vântul serii duse Mi se-aşterne-n suflet, blând, Al. Terziman Dorul zilelor apuse.” În toamna anului 1996, când lucram la [Cântec, în: Viaţa Basarabiei, 1932, nr. 1] pregătirea enciclopediei Chişinăului, m-am ciocnit de două momente principiale în pre- Portretul fizic îl găsim în cartea lui de zentarea activităţii lui Al. Terziman. Primul identitate eliberată de Primăria municipiului moment ţinea de numele lui literar. Căci, sem- Chişinău, judeţul Lăpuşna. nând Al. Terziman, ne făcea să ghicim numele Carte de identitate adevărat. Am publicat articolul în cauză des- Dl Terziman Alexandru / Alterzon Isaac cifrându-i numele numai până la Alexandru. de 36 ani, cetăţean român Numele adevărat l-am aflat din articolul cerce- profesie: ziarist tătorului literar Sava Pânzaru publicat în Lite- domiciliat în str. Gl. Broşteanu nr. 21 ratura şi arta (11.XII.1997) sub titlul Dispărut este membru al acestui municipiu, înscris fără urmă…, în documente era trecut ca Isaac la nr. 26 supl. 1931 al listei de membri ai muni- Alterzon. cipiului Chişinău 498 Călăi și victime I s-a liberat acest carnet astăzi, 6 martie, nească adusă cu tancul de la Tiraspol are nevo- anul 1931 ie de o purificare ortografică. Desigur că acest În aceeaşi carte de identitate sunt trecute sabotaj împotriva savanţilor şi scriitorilor mol- semnalmentele: doveni trebuie dezvăluit, iar duşmanul pedep- Talia – înaltă sit nemilos. Ceea ce s-a şi întâmplat. Decizia Părul – castaniu despre arestarea lui a fost întocmită la 22 iunie Faţa – smeadă 1941, în ziua în care a început cel de-al Doilea Fruntea – mare Război Mondial. În decizie scrie: Sprincenele – castanii „Or. Chişinău, 22 iunie 1941. Eu, împuter- Ochii – căprui nicitul operativ al secţiei 3, al Direcţiei NKGB Nasul, gura – potrivite RSSM, Vasiliev, luând act de materialele sosite Barba – rade la NKGB RSSM referitoare la activitatea crimi- Semne particulare – tăietură pe bărbie nală a lui Terziman Alexandru Iacovlevici, 45 Într-un alt document aparţinând lui Isac ani, originar din România, scriitor de profesie, Alterzon – Livret de serviciul militar – găsim angajat al revistei Octombrie, fără de partid, câteva informaţii interesante şi chiar contra- cetăţean al URSS. dictorii. În primul rând, aflăm că a avut gradul Am găsit: de soldat, contingentul anului 1916. Că la în- Că Terziman Alexandru Iacovlevici este corporare era domiciliat în Bucureşti, că data membru al unei grupări antisovietice formate naşterii ar fi 24.I.1894 (în articolul publicat la în mediul ziariştilor, este un agitator contrarevo- 28 mai 1933, în ziarul Ordinea Basarabiei este luţionar înrăit propagând inevitabilitatea unei trecută data de 28.XI. 1894). A participat la lup- revoluţii în URSS şi instaurarea unui stat bur- tele Primului Război Mondial şi la 19.IX.1916 ghezo-democratic, exprimă intenţia de a pleca a fost rănit şi internat la spital. La 20.XI.1916 a în România. dispărut în lupta de la Bălino Ecuoli(?). Urmă- Am hotărât: toarea înscriere în livret ţine de anul 1918 şi de Terziman Alexandru Iacolevici, domiciliat luna noiembrie. pe str. Jukovski, 15, or. Chişinău, să fie arestat şi Rămânerea lui în Basarabia în iunie 1940, percheziţionat.” când toată lumea conştientă de ceea ce prezin- Hotărârea şi fost aprobată la 24 iunie tă comuniştii şi puterea sovietică s-au refugiat 1941 de şeful securităţii de atunci I. Mordoveţ. fără ezitări, ne face să credem că nu erau de- Această precizare este absolut necesară, deoa- parte de adevăr ziariştii de la Ordinea Basara- rece din interogatoriul luat lui Al. Terziman la biei, care îi încriminau simpatii pentru Inter- 13 iulie 1942, el lasă să se înţeleagă că arestarea naţionala a III-a şi pentru bolşevism. De fapt, lui ar surveni imediat după discuţia avută la 25 şi argumentarea nevinovăţiei lui s-a construit iunie 1941 cu Lev Barschi, discuţie în care şi-a pe baza materialelor din presă, unde el era pre- exprimat încrederea că în războiul care abia s-a zentat ca o victimă a regimului birocratic ro- declanşat, Germania are şanse mult mai mari mânesc. de a învinge. Azi suntem în drept să credem Anexarea la dosar a acestor articole nu i-a că nu această discuţie a fost fatală pentru el, ci impresionat pe anchetatori, care vedeau în fie- altele şi poate în prezenţa altor persoane. care persoană un agent al moşierilor români, În decizia din 22 iunie 1941 pentru pri- darmite un ziarist care a rămas de bună voie ma oară apare indicată naţionalitatea lui Tezi- pe teritoriul ocupat de sovietici. Şi care mai are man-Alterzon Alexandru Iacovlevici – evreu. obrăznicia să demonstreze că limba moldove- Moment care contrastează cu documentele 499 româneşti unde nu se face specificarea. Ordi- activitatea literară scriind pentru copii de vâr- nul de arestare nr. 5 este eliberat anchetatori- stă şcolară poezii şi poveşti, în revista „pentru lor Vasilev şi Liniov pentru ziua de 25.VI.1941. adolescenţi şi copii” care apărea o dată pe săp- Arestarea propriu-zisă se produce pe data de tămână până în 1916. În 1916 am fost recrutat 26.VI.1941, la ora 5 dimineaţa. Din procesul în armata română, mi-am satisfăcut serviciul verbal care a fost întocmit cu prilejul perche- militar în oraşul Bazarnic de la frontiera Bul- ziţiei punctul 6 este cel mai interesant pentru gariei, în regimentul 40 de infanterie în grad de noi. Au fost ridicate de la proprietar cu acest soldat, unde m-am aflat până în 1917, când am prilej corespondenţa personală şi manuscrise- fost demobilizat. În acelaşi an am fost mobilizat le lucrărilor şi deoarece ele nu sunt anexate la a doua oară şi am participat la lupte împotriva dosar, ele nu s-au păstrat ori au fost pierdute în nemţilor în Dobrogea şi în regiunea Bucureş- timpul retragerii armatei sovietice. tiului, fiind rănit am fost demobilizat în luna Primul interogatoriu i-a fost luat la 30 iu- aprilie a anului 1918. nie 1942, la Irkutsk, după un an de la arestare. Din aprilie 1918 până în 1920 am locuit la Anchetatorul Buşa a pornit dezlegarea enigmei Bucureşti, lucrând secretar în redacţia ziarului lui Terziman de la cea mai banală întrebare: Chemarea, aparţinând lui Nicolae Dimitrevici „– Spuneţi-mi, inculpatule, de ce aveţi două Cocea (adică N.D. Cocea – n.n.). Un timp am nume de familie? scris versuri şi poveşti pentru adolescenţi şi copii – Adevăratul meu nume de familie este în revista indicată anterior şi în biblioteca pen- Alterzon, iar Terziman este pseudonimul meu tru copii. l i t e r a r.” În 1920 am plecat din Bucureşti în Basa- Şi la fel de senin anchetatorul pune cea rabia, în oraşul Chişinău, unde până în 1924 de-a doua întrebare, care este extrem de impor- am scris materiale pentru publicaţiile care se tantă pentru noi, deoarece explică mai multe tipăreau la Bucureşti, ziarele: Adevărul, Dimi- momente neelucidate din biografia scriitorului neaţa, Lupta, în revistele: Flacăra, Fachir… În şi publicistului Al. Terziman: 1924 am fost numit corespondent pentru terito- „– Povestiţi-mi despre sine în secţiunea da- riul Basarabiei din partea ziarelor Adevărul şi telor biografice. Dimineaţa, locuind la Chişinău, scriind pentru – Eu, Alterzon-Terziman Isaac Iacovlevici, publicaţiile pomenite mai sus primeam un sala- m-am născut în 1894, în localitatea Stănişeşti, riu de 9000 de lei pe lună, continuam să scriu judeţul Tecuci, România, în familia unui func- pentru copii poveşti şi versuri, traduceam ope- ţionar. Tata nu avea avere şi toată viaţa a lu- rele scriitorilor francezi şi germani în română. crat la nişte negustori agent comercial la Iaşi. După anul 1932 n-am mai lucrat cores- Eu am început să muncesc din 1910, când, timp pondent al ziarelor Adevărul şi Dimineaţa, dar de şase luni, am fost salahor la un băcan din m-am angajat în aceeaşi postură la ziarele Abe- Stănişeşti. În 1911, timp de un an, am fost băiat ce şi Zorile, care se tipăreau tot la Bucureşti şi de prăvălie la un magazin de manufactură din aşa până în 1934. Din 1937, odată cu venirea oraşul Podul-Turcului. La finele anului 1911 la putere în România a „cuziştilor”, „gogiştilor”, m-am transferat la Bacău, România, unde am eu am încetat să mai fiu corespondentul ziare- fost angajat vânzător la un magazin de manu- lor numite mai sus şi am încetat şi activitatea factură a lui Şvarţverş şi Fux, acolo am muncit literară, deoarece „cuziştii” mă persecutau. Din până în 1915. Concomitent învăţam în gimna- 1937 până la instaurarea puterii sovietice am ziul seral pentru că depăşisem vârsta. În 1915 fost funcţionar la Camera Ata(?) Agenţia Rudolf am plecat la Bucureşti, unde mi-am început Moze, care locuia la Bucureşti, dar avea agenţie 500 Călăi și victime la Chişinău, şi eu recepţionam reclama pentru preface într-un cap de pod pentru eventualii întreprinderi, instituţii şi hoteluri.” contrabandişti de informaţie, dar aceasta se Această monotonie de preocupări pro- întâmpla mai mult la modul ideal. Frecvent fesionale, care acum, în închisoare, i se părea lumea se ciocnea cu prima versiune. Şi din lui Al. Terziman o idilă adevărată a fost între- acest necaz un evreu spiritual, prin anii ’70 ai ruptă pe neaşteptate de ultimatumul URSS de sec. XX, când avea loc exodul lor în masă spre retrocedare a Basarabiei. Hotărârea de a rămâ- Israel, a lansat bancul, când la întrebarea secu- ne în cadrul statului sovietic a fost luată de el ristului dacă are rude peste hotare, evreul răs- fără ezitări şi, probabil, cu mult înainte de 28 punde că n-are. Toţi ai lui locuiesc în ţară, iar iunie 1940. Toată simpatia pentru mişcarea de peste hotare se află el. stânga nu putea converge decât în descoperirea Rudele lui Al. Terziman rămăseseră în raiului comunist. Şi Terziman, fugind din ia- România. Mama Frida Alterzon locuia în ora- dul burghez spre raiul comunist, s-a împiedicat şul Roman, fiind întreţinută de sora lui Fani chiar înainte de poartă… Cred că la Irkutsk el Alterzon care lucra modistă. Fratele mai mic la sigur ar fi preferat să facă drumul întors spre Aron-Leon Alterzon era vânzător în magazi- iadul burghez… nul „Mangou” din Bucureşti. Se ştie că scrii- „– Cu ce v-aţi ocupat şi unde a-ţi locuit din torul Al. Terziman îşi ajuta mama cu bani şi momentul instaurării puterii sovietice în Basa- deci rămânerea lui în URSS n-a fost acciden- rabia şi până în momentul arestării. tală, deoarece responsabilitatea pentru situaţia – Odată cu instaurarea puterii sovietice în financiară a mamei l-a obligat să-i expedieze teritoriul Basarabiei, primele trei luni am fost susţinerea financiară pe când se afla şi în Basa- şomer. După aceasta, Uniunea Scriitorilor din rabia ocupată. Basarabia mi-a dat de lucru acasă, să scriu ver- Iar când a înţeles că toate libertăţile sunt suri şi poveşti pentru copii, să traduc din rusă simple şi fariseice declaraţii, a depus cerere să în limba moldovenească operele scriitorilor ruşi se repatrieze. Dar odată ajuns în colivie aseme- Puşkin, Lermontov şi, de asemenea, să traduc nea păsării, n-a mai avut nicio şansă să cunoas- din evreiască în moldoveneşte operele lui Periş că libertatea. Markiş, Gaşke-Vaţke. Tot acest lucru eu l-am Propaganda sovietică avea o influenţă efectuat cu ajutorul unui scriitor moldovean so- enormă, odată ce a reuşit să convertească un sit din URSS şi al soţiei mele care cunoaşte rusa. ziarist informat, care avusese posibilitatea să Tot eu am scris piesa Căpşuna roşie(?) pentru compare viaţa şi situaţia omului simplu în mai teatrul moldovenesc, pentru care am primit 500 multe ţări ale lumii: în 1928 a vizitat Germa- de ruble pe timpul puterii sovietice, şi am scris nia, locuind la Köln şi participând la expozi- poeme pentru revista Octombrie şi radioul Co- ţia internaţională a presei, în 1930 a călătorit minternului pentru care primeam onorar şi din în Franţa, la Paris a fost operată soţia lui, în el trăiam.” 1936 în cadrul unei delegaţii oficiale a vizitat În toate anchetele comuniste figura o în- Tiraspolul, cu ocazia reparării podului de peste trebare refren – despre rudele aflate peste ho- Nistru. În timpul vizitei a remarcat că popula- tare. Întrebarea în sine conţinea două răspun- ţia este prost îmbrăcată, sărăcăcios şi fără gust, suri. Primul era legat de scurgerea informaţiei erau şi alte semnalmente care dădeau de bănu- de tot felul şi dacă bietul om avea rude peste it că în URSS viaţa nu este aşa cum o descriu hotare, apoi viaţă bună în ţara lui nu putea avea mijloacele de informare. De aceea, anchetato- axiomatic. Altă faţetă ţinea de serviciul de re- rul nu-i dădea crezare că a rămas pe teritoriul cunoaştere, fiecare rudă peste hotare se putea Basarabiei doar din motivul că în România nu 501 avea condiţii de muncă. Toate acuzările, până – Reiese că aţi încercat să românizaţi limba la urmă, s-au redus la una singură: propagandă moldovenească, odată ce ei s-au dovedit ostili antisovietică, dar cum s-a făcut această propa- faţă de propunerile D-voastră. gandă? A criticat sistemul sovietic de comerţ – Nu, eu nu confirm aceste afirmaţii, eu care nu putea asigura populaţia cu cele nece- n-am încercat să românizez limba moldove- sare şi preţurile erau exagerat de mari la toate nească, dar am încercat să obţin o îmbunătăţire produsele. I-a spus lui L. Barschi că Germania a limbii literare, adică să se scrie într-o limbă va învinge în război, deoarece dispune de o apropiată de cea vorbită de populaţia Moldovei. armată bine instruită şi bine utilată, pe când – Cum a-ţi vrut să îmbunătăţiţi limba lite- armata roşie este nouă şi nu are suficient arma- rară moldovenească, dacă posedaţi şi tot timpul ment calitativ. aţi scris lucrări nu în limba moldovenească, ci în Cel mai mare act de sabotare a progresului română, de aceea aţi încercat să românizaţi lim- în URSS l-a făcut în momentul în care, la adu- ba moldovenească, dar nu s-o moldovenizaţi. nările scriitorilor, a încercat să le demonstreze – Eu desigur am scris lucrările mele în lim- celor veniţi de peste Nistru că scriu într-o limba română, dar tot eu am făcut o serie de tradu- bă rudimentară, că limba moldovenească are ceri din rusă în moldoveneşte, pe timpul puterii suficiente cuvinte şi că sunt indicate împrumu- sovietice, care au fost aprobate de comisarul po- turile la nimereală şi invenţiile absurde. Acest porului pentru învăţământ – Forş. De aceea, eu patriotism lingvistic Al. Terziman l-a împins consider că am scris traducerea într-o limbă li- până la extremă, încât a ajuns să fie o figură os- terară curat moldovenească, şi nu în româneşte.” tilă în rândurile scriitorilor, deci de aici şi până De fapt, nodul gordian al acestei discu- la denunţ era un singur pas. Motivul – româ- ţii stă ascuns în afirmaţia că există o singură nizarea limbii moldoveneşti. Absurdul acestei limbă literară, dar nivelul discuţiei era de o aşa situaţii capătă nişte contururi fantastice la inte- natură, încât dacă unul ar fi afirmat aceasta, rogatoriul de la 1 iunie 1942: anchetatorul ar fi considerat o recunoaştere a „– Aţi făcut propagandă antisovietică prin- vinei şi o provocare a anchetei. tre locuitorii oraşului Chişinău, depuneţi măr- Deşi se depărtase de munca ziaristică în turii veritabile şi concrete la această întrebare? 1939, la 31 iulie, ziarul România îl angajează – N-am făcut niciodată agitaţie antisovie- să le pregătească un număr special dedicat Ba- tică printre locuitorii Chişinăului. La adunările sarabiei. La 15 iunie 1940, tot ziarul România scriitorilor Moldovei am luat cuvântul şi i-am îl autorizează de a organiza în regiunea Basa- criticat pe scriitorii moldoveni, din cauză că rabiei un serviciu de achiziţii de abonamente limba moldovenească în literatura este foarte pentru acest ziar. pocită, «simplificată». Eu demonstram că scri- A fost în relaţii bune cu Pan Halippa şi itorii veniţi din URSS nu cunosc gramatica lim- Ion Inculeţ. Primul i-a încredinţat chiar secre- bii moldoveneşti şi de aceea se cere modificarea tariatul general de la revista Viaţa Basarabiei, limbii literare moldoveneşti şi introducerea unor investindu-l cu putere de decizie şi cu putere schimbări pentru a scrie într-o limbă moldove- financiară de remunerare a autorilor. Şi această nească curată. colaborare a durat mai mulţi ani, până când Pan – Cum reacţionau scriitorii moldoveni la Halippa a început să aibă unele dubii referitor schimbările pe care vroiaţi să le introduceţi în la onestitatea lui. Ca orice om din tagma ziariş- limba moldovenească? tilor, Al. Terziman cultiva relaţiile sale cu ma- – Scriitorii moldoveni sosiţi din URSS erau rile personalităţi politice ale timpului şi folosea împotriva mea în această chestiune. aceste relaţii în scopuri bine calculate de el. 502 Călăi și victime Am pornit descifrarea acestui destin exa- din or. Taişet. Unde s-a şi prăpădit la 23 februa- minându-l prin prisma dosarului său din arhi- rie 1943 în lagărul din satul Şevcenko, raionul va securităţii din R. Moldova, deoarece acest Taişet, regiunea Irkutsk, în urma unei duble dosar reflectă ultimul acord produs de dispe- pneumonii. rata încercare de a se salva. În destinul scriito- Alexandru Terziman, ziarist prin vocaţie, rului Al. Terziman lipseşte veriga a treia, veriga n-a fost înţeles de puterea sovietică, aşa cum cea mai importantă. A murit înainte de a reuşi nici el n-a înţeles nimic despre această putere. să aştearnă pe hârtie concluziile despre com- Dar până la venirea sovieticilor el mai bine de pararea celor două sisteme. Şi precum, evident, 20 de ani locuise în Basarabia. Care au fost re- comparaţia nu era în favoarea comunismului, laţiile lui cu acea administraţie, cu acea putere lagărul siberian a înghiţit un anticomunist con- românească. Răspunsul rămâne neschimbat. A vins, văduvindu-ne pe nedrept de nişte scrieri fost incomod şi pentru autorităţile româneşti valoroase şi foarte utile pentru mulţi nostalgici care şi-au dat silinţa să-i „plătească” din plin ai comunismului… pentru neastâmpărul lui şi pentru dorinţa sin- La 15 iulie 1942, la închisoarea nr. 5 din ceră de a instaura un echilibru social. În 1923 a Irkutsk i-a fost prezentată decizia despre anun- fost judecat pentru un articol publicat în ziarul ţarea acuzării în care s-au repetat învinuirile Dimineaţa la o lună de închisoare şi la o amen- anterioare: fiind corespondent al unor ziare dă de 2000 de lei. Conform ordinului de arest burgheze a criticat puterea economică a URSS, nr. 22490 din 6.XI.1924, emis de procurorul era nemulţumit de orânduirea politică din militar de pe lângă Corpul IV al armatei româ- URSS şi exprima aprecieri defavorabile Arma- ne, Iţic Alterzon, a stat la închisoare timp de o tei Roşii. Din acest motiv este acuzat conform lună de zile în camera 722 a puşcăriei militare. articolului 58-10 al CP al RSFSR. În 1928, la 21 iunie timp de trei zile a avut Ancheta a fost dusă cu aplicarea metode- loc procesul asupra ziaristului Al. Terziman, lor cercetării active şi la finele anchetei medi- care a fost dat în judecată de Consiliul de Răz- cul l-a examinat şi a găsit că este apt de muncă. boi al Corpului III de armată „…pentru o se- În concluzia actului de acuzare la dosarul nr. rie de articole alarmante, în care prezenta ştiri 2337 este scris: despre dezordinile studenţeşti în Chişinău, care „Ţinând cont că Terziman-Alterzon Isaac în realitate n-au avut loc; insinua contra auto- Iacovlevici a fost demascat de materialele dosa- rităţilor militare şi a Siguranţei Statului publi- rului în activitatea lui antisovietică şi este peri- când articolul: Pentru ce se împuşcă oamenii culos pentru stat CONSIDER că trebuie să i se în Basarabia, arătând că Consiliul de Război aplice pedeapsa de zece ani de LRM (lagăr de judecă adeseori procese înscenate de Siguranţă reeducare prin muncă) şi cu pierderea dreptu- sau autorităţile militare. A scris contra dlui marilor politice pe termen de încă cinci ani, fără ior Saidac, şeful biroului de contrainformaţii al confiscarea averii, căci nu dispune de ea.” Corpului III Armată, pe care l-a acuzat că înă- Consfătuirea Specială de pe lângă comi- buşise orice adunare sau mişcare culturală…”, sarul poporului pentru treburile interne prin [Sava Pânzaru. Dispărut fără urmă…În: Litera- procesul verbal nr. 93-M a confirmat sentinţa. tura şi arta, 1997, nr. 50, din 11 noiembrie] La 25 iulie 1942, ancheta a luat sfârşit, aflarea Al. Terziman a câștigat acest proces, dar lui în închisoare devenea împovărătoare pen- ceea ce este mai important ţine de felul cum au tru autorităţile care trebuiau să elibereze locul reacţionat intelectualii basarabeni la răstălmă- pentru un nou candidat în infern şi a fost lan- cirea cazului. La judecată au vorbit ca martori sată decizia de a-l trimite în Iujlag al NKVD printre alţii: Gherman Pântea (primarul Chişi- 503 năului), Pan Halippa, Ştefan Ciobanu, Nicolae că ziariştii sunt priviţi în bloc ca nişte delincvenţi, Bivol, Ion Pelivan ş.a. În 1931 la 10 iulie, tribu- numai fiindcă sunt ziarişti…”. [Dimineaţa, 1933] nalul judeţului Chişinău eliberează adeverinţa Confruntarea permanentă cu autorităţile, nr. 836 prin care se confirmă că Iţic Alterzon represiunile şi necazurile suportate din cauza este amendat cu 1000 de lei şi două luni de în- acestor ostilităţi şi-au găsit oglindire mai târziu chisoare pentru jignirea în presă a fostului se- într-o scrisoare disperată a soţiei lui Al. Terzi- cretar al chesturii Chişinău, Gheorghe Teodo- man, Reizlea Rişelevna, adresată sub formula ru. În 1933 a fost dat în judecată fiindcă utiliza unei cereri anchetatorului Socolov, cu mesajul pseudonimul Terziman în locul numelui de de a ţine cont de trecutul ziaristului Terziman şi familie Alterzon. Siguranţa română avea des- de faptul că regimul de odinioară nu l-a cruţat: chis un dosar operativ asupra acestui personaj pitoresc al Chişinăului care, la rândul său, era „În secţia de anchetă a NKGB al RSSM conştient de tot ceea ce face: Lucrătorului operativ tovarăşului Socolov „Libertatea presei a fost strigătul de lup- Cetăţeanca Reizli Rişelevna Al. Terziman, tă al oamenilor de condei din toate timpurile. domiciliată în or. Chişinău, str. Jukovski nr. 15. Totuşi, presa n-a fost niciodată liberă. Liberta- Cerere tea presei este de esenţă demagogică. Ridicarea Vă prezint în traducere în limba rusă textul cenzurii nu înseamnă, de fapt, decât dispensa- articolului publicat în ziarul Ordinea Basarabi- rea gazetei de unele formalităţi de amănunt: ei din 28 mai 1933. prezentarea foilor înainte de tipărire, ştampila Rog să fie ataşat la dosarul soţului meu Is- cenzorului etc. Libertatea presei în adevăratul aac Iacovlevici Terziman-Alterzon, reţinut tem- înţeles al cuvântului este şi rămâne o utopie. porar la 26 iunie curent, în legătură cu faptul că Sunt însă cazuri când guvernanţii scapă – acest text conţine acuzări la adresa soţului meu, cum se zice – caii în materie de prigoană contra că ar fi activat de partea comuniştilor încă acum cuvântului tipărit. opt ani în urmă şi se înainta cererea faţă de au- Acelaşi partid care în opoziţie fiind întâm- torităţile române de a dezminţi aceste fapte. pină cu entuziasm înflăcărat acţiunea de purifi- În speranţa că acest material îl caracteri- care a presei, odată ajuns la putere începe să se zează pozitiv pe soţul meu, nu ca pe un româno- uite cruciş la ziarişti şi vede un duşman în orice fil, eu vă prezint textul în limba rusă. ziar. Reizlea Rişelevna Al. Terziman.” Guvernele n-au dus niciodată casă bună cu N-a ajutat nici articolul scos din colec- presa. Atitudinea ei de drămuitoare a faptelor ţia lui Manuil Poleac, nici traducerea în lim- nesocotite şi murdare nu poate să fie pe placul ba rusă, nici aluzia din articolul în cauză că guvernanţilor. Al. Terziman ar fi un agent al Internaţionalei Dar ceea ce este mai dureros e faptul că a III-a şi un agent salarizat de Moscova. Ceea în ultimul timp şi, mai cu seamă în Basarabia, ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat… unele instanţe judecătoreşti au devenit şi ele ex- N-aş vrea ca din toate aceste materiale să trem de drastice faţă de ziarişti. De o bucată de se creeze impresia că Alexandru Terziman a vreme nu este proces în presă la noi care să nu fost modelul scriitorului ideal, fără păcate. În se termine cu o condamnare mai mult sau mai memoriile lui Gheorghe Bezviconi, intitulate puţin severă. Primii paşi, sunt câteva rânduri specifice: Nimeni nu este împotrivă ca ziariştii de rea „În 1932, partidul naţional-ţărănesc a ve- credinţă, canaliile din presă, şantajiştii, coţcarii nit la putere şi Halippa a devenit ministru. Toa- să sufere rigorile legii. Dar e dureros să constaţi tă activitatea lui editorială a fost lăsată pe sea- 504 Călăi și victime ma lui Alexandru Terziman, om dezgheţat, nu Amurg, 1933, nr. 6, p. 34; Toamna în tren, 1933, lipsit de talent, dar înfumurat şi specific cointe- nr. 10, p. 13. resat. Terziman edita un ziar propriu – Izbânda, Dramaturgie: Ursul fermecat (fragment), la care am şi fost invitat să colaborez. 1933, nr. 8, p. 43-46; Ursul fermecat (fragment), De la 1 noiembrie 1932 a început să apa- 1937, nr. 11, p. 3-7. ră cotidianul lui Halippa Viaţa Basarabiei. În Publicistică: Cronică, trecere în revistă a primul număr a fost tipărit articolul meu, mi se presei, liste bibliografice ale lucrărilor lui B.P. pare despre Puşkin şi Negruzzi. Din acea zi am Hasdeu şi a literaturii despre el, 1932, nr. 8, început să primesc salariu, deci să mă consider p. 57-64; Hasdeu ca vrăjmaş: scrisori din anii profesionist. 1877-1884 către Iacob Negruzzi, 1932, nr. 8, Dar Terziman, salarizându-mă la Viaţa p. 49-51; Aniversarea d-lui Maniu, 1933, nr. 1, Basarabiei, continua să-mi tipărească majori- p. 57-58; Însemnări: Al cinsprezecelea an de la tatea articolelor în ziarul său. Într-un fel el mă Unire, 1933, nr. 3, p. 57; Cărţi noi, 1933, nr. 3, p. învăţa să scriu, faptul că îmi publica materiale- 60-62, rec. la cărţile: Muzeul Naţional…; Cotruş le în ziarul său vorbeşte despre aceea că punea Aron. Printre oameni în mers, Sosnovice, 1932; preţ pe colaborarea mea. Dar, cu toate acestea, Arbore: [necrolog], 1933, nr. 3, p. 56-57; Un poet ne-am despărţit din cauza motivului expus mai basarabean necunoscut, 1933, nr. 4-5, p. 93-94; sus. Eu am colaborat la Viaţa Basarabiei până Axintie Frunză, 1933, nr. 6, p. 57-58; Din poezi- în 1937, când am plecat din Chişinău.” ile lui Li Po, trad. din chineză de Al. Stamatiad, A debutat cu versuri în Revista copiilor şi 1933, nr. 7, p. 42; Poezia milităriei şi a Crăciu- tinerimii (1914). Editor la câteva publicaţii pe- nului de pe Valea Argeşului (de Al. Nanu), 1933, riodice Gazeta tinerimii (1919), Izbânda (Chi- nr. 7, p. 43; Însemnări: Poezia care se uită, poezia şinău). A fost directorul şi, de la 2 octombrie care ne trebuie; Cum se scrie o poezie; Examenele până la 11 decembrie 1920, proprietarul unei de bacalaureat din Chişinău, 1933, nr. 8, p. 55- publicaţii săptămânale ilustrate Biblioteca copi- 57; Părinţi şi copii, 1933, nr. 9, p. 57-58; Între da ilor şi a tinerimei. A colaborat la revistele locale şi nu: (despre Teatrul Naţional din Chişinău), Renaşterea Moldovei (1920-1921), Moldova de 1933, nr. 10, p. 57-58; ş.a. la Nistru ş.a. Bibliografia operei lui impresio- Din aceste pagini de arabesc se descifrea- nează, chiar dacă este prezentată selectiv. ză destinul unui scriitor care a debutat în Ro- Volume: Stele sub nori (versuri), Bucu- mânia de până la Primul Război Mondial, dar reşti, 1927; Cartea noastră (versuri şi proză), botezul adevăratei lupte literare l-a primit în Chişinău, 1934, în colaborare. Basarabia, unde de fapt a şi căzut pe linia întâia Traduceri: Wedekid. Seducătorul, Bu- de apărare a tot ce are mai scump un scriitor – cureşti, f.a.; Rabindranath Tagore. Lumina limba în care scrie. N-aş vrea să cred că a avut în creştere, Chişinău, 1934; H. Mann. Inima, presentimente, dar poziţia lui dură de publicist Bucureşti, f.a.; Reisen. Banii de iarmaroc, f.a.; şi cronicar era construită pe nişte principii pe H.H. Evers. Păianjenul, Biblioteca Dimineaţa. care le respecta. În cronica la apariţia cărţii de Publicaţi în revista Viaţa Basarabiei. Ver- versuri Crinii Basarabiei de Liuba Dimitriu, el suri: Cântec, 1932, nr. 1, p. 10; Pastel, 1932, nr. face nişte concluzii care sunt valabile nu numai 1, p. 39; Strofe de primăvară, 1932, nr. 4, p.17- pentru autoare, dar chiar şi pentru autorul cro- 19; Acorduri uitate: Un adolescent visează; O nicii şi alţi zeci de mii de alogeni care au adop- fată dezamăgită scrie; Un bărbat singuratec tat cetăţenia română: suspină, 1932, nr. 6, p.10-11; Pantum, 1932, nr. „Poeziile ei, impregnate de accente de fier- 11, p. 46; Când voi muri…, 1933, nr. 1, p. 14; binte iubire pentru Basarabia şi pentru Româ- 505 alt Hasdeu, dar, să zicem, este foarte interesant când pune accentul pe nume total necunoscute, cum ar fi cel al poetului Dimitrie Donea, sau nume puţin vehiculate şi cu operă mai puţin propagată, precum Zamfir Arbore, Axentie Frunză ş.a. Istoria literară îi crea senzaţia că el par- ticipă la un act de echi- tate literară, când cu de la sine putere poate pune alte accente sau poate intra victorios cu un nume, cu un material inedit. Era Fotografia lui Al. Terziman din dosarul de la NKVD acea posibilitate de a face dreptate fără curtea de nia în genere, dovedeşte că patriotismul nu este juri, acea dreptate care se instaura atât de greu întotdeauna în funcţie de originea etnică, ci în ordinea şi viaţa cotidiană. foarte adesea iubirea de ţară poate să fieş i mul- Răsfoind revista Viaţa Basarabiei în cău- ţumirea cu locul în care naşterea l-a aşezat pe tarea materialelor publicate de către Al. Terzi- o m .” [Viaţa Basarabiei, nr. 1, 1932] man am găsit o poezie pe care mi se pare auto- Important este şi felul cum Al. Terziman rul a scris-o dintr-o respiraţie, reproducând un concepe actul de creaţie şi cum acceptă un alt decor şi o stare interioară, dar care peste zece fel de a vedea, de a imagina, de a scrie. În cro- ani a fost decorul real în care s-a dizolvat tru- nica la volumul de schiţe şi nuvele Amintiri şi pul scriitorului, lăsându-ne spre neuitare nu- lacrimi de Dumitru Iov, cronicarul Al. Terzi- mai cele veşnice: man face o constatare principială pentru în- „Întâii fulgi de nea se cern treaga creaţie a acestui scriitor: Domol, ca-n vise, potolit,– „Tot ce scrie autorul Amintirilor şi lacri- Şi peste căi şi văi aştern milor poartă pecetea unei observaţii directe, Veşmântul lor neprihănit. nemijlocită prin abstracţii şi artificialităţi. Iov Din neguroase zări sihastre priveşte şi vede tot ce-l înconjoară. În momentul Mocnită cade sara-n pripă, când aşterne pe hârtie subiectele sale, i se pare Şi trec deasupra casei noastre că le formulează închipuindu-şi-le în fantezie.” Corbi mulţi, aripă lângă aripă… [Viaţa Basarabiei, nr. 1, 1932] Tăcere… un câine latră-n vis… Evident că preocuparea lui pentru croni- Un cal a nechezat… o poartă ca literară l-a îndemnat să facă al doilea pas, A scârţâit… şi s-a închis… adică să intre în aria aproape necuprinsă a is- …şi uliţa se-ntinde moartă…”. toriei literare, arie în care îl descoperă pe un [Pastel, Viaţa Basarabiei, 1932, nr. 1]

506 Călăi și victime

Un membru al Sfatului Țării înghițit de Gulag În 1939, când se întocmeau fişele pentru viitoarea enciclopedie Figuri contemporane din Basarabia, alcătuitorii uitaseră de existenţa lui. Deşi în istoria Basarabiei numele lui figurează într-un capitol aparte şi nicidecum faptele lui nu pot fi trecute atât de uşor cu vederea. La o adică, puterea sovietică instaurată în Basarabia în vara lui 1940 a demonstrat această teză. Numele lui figura printre primele în lista neagră a noii puteri. Dar gloria lui a constituit-o dintotdeau- na participarea la marele evenimente din anii 1917-1918. Şi de aceea atunci când dorim să depănăm firul subţire al acestui tragic destin trebuie s-o luăm de la acest capăt. Şi prima sursă şi cea mai la îndemână este Enciclopedia Sfatul Ţării (Chişinău, 1998): TURCUMAN, Grigore (20.X.1890, s.Tătărăuca Nouă, jud. Soro- ca – 28.V.1942, Penza, închisoarea nr.1). Mandat validat de la 21.XI.1917 până la 27.XI.1918. Fișierul biografic al membrului Sfatului Țării Grigore Turcuman Membru al Comisiei I-a Agrare. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basara- Turcuman biei cu România. Grigori Participant la Primul Război Mondial. Că- Nicolaevici pitan de marină. 27 ani După Unire, a făcut politică liberală, fiind Moldovean membru al Partidului Naţional Liberal (1928- s.Tătărăuca Nouă, jud. Soroca 1937). Şcoala parohială de un an Arestat la 2 iulie 1940. A fost învinuit că a Agricultor înăbuşit revolta marinarilor de pe vasul militar Partidul Socialist-Revoluţionar Moldovenesc pe care îl conducea în 1917, devenind mai târ- Fracţiunea moldovenească ziu agent al Siguranţei române. Partidul Naţional Moldovenesc din Sevastopol Chestionar Din partea Comitetului Executiv Moldovenesc (Completat în l. rusă) din Sevastopol - 507 Sfatul Ţării * * * (Indescifrabil) Ancheta arestatului Data: 1918 1. Turcuman Bibliogr.: 2. Grigore Nicolaevici. 1. A.N.M., f. 727, nv. 2, dos. 37, p. 112. 3. 20 octombrie 1890. 2. Postică, Elena. Martiri ai sfântului ideal 4. s. Tatarovca-Nouă, jud. Soroca. //Ţara.–1995.–28 martie. 5. Or. Soroca, str. Regina Elisaveta nr. 17. Dincolo de aceste informaţii lapidare pul- 6. Agricultor. sează viaţa unui om care poate aşa şi s-ar fi tre- 7. Moşier-agricultor. cut la cele veşnice, neobservat aproape, dacă 8. A fost sustras în timpul arestării. nu se întâmpla să fie vânat de NKVD. 9. Din ţărani agricultori. Dosar nr. 824 (pag. 74-78) 10. – Turcuman Grigore Nicolaevici 11. Două clase în şcoala populară. * * * 12. Membru al partidului ţărănesc din a.1917 Decizie până în a.1924 şi al partidului liberal din de arest şi de ţinere sub arest. a.1924 până în 1937. 3/VII.1940 Împuternicitul operativ Eliseev: 13. Moldovean, supus român. Am decis: 14. Căpitan în rezervă în flota Mării Negre. Cetăţeanul Turcuman G.N. să fie arestat şi 15. A satisfăcut serviciul militar în armata ţa- deţinut în închisoarea din or. Soroca. ristă din a.1912 până în 1917, în calitate de * * * căpitan al flotei Mării Negre. Mandat nr. 132 16. N-a fost supus. 2 iulie 1940. Colaboratorului Secţiei Judeţene 17. Patru persoane, soţia şi doi copii. NKVD, Klimenko, pentru arestarea şi perche- A fost completată la 10 iulie 1940. ziţionarea lui Turcuman G.I., care locuieşte în * * * or. Soroca, str. Regina Elisaveta nr. 17. Decizie * * * de acuzare Proces-verbal al percheziţiei Or. Chişinău, 10 iulie, anul 1940. 2./VII.1940 Martorul Mereuţa Elena. Anchetatorul Cerepanov. În timpul percheziţiei n-a fost depistat nimic. Turcuman Grigore Nicolaevici, născut în * * * anul 1890, e demascat cu referire la faptul că în Certificat anul 1918, având o orientare duşmănoasă faţă august 1940. de puterea sovietică şi dorind răsturnarea ei, a Este emis referitor la Turcuman Gheorghe (?) intrat în „Blocul Moldovenesc” antirevoluţio- Nicolaevici, născut în anul 1890, locuieşte în or. Soroca, pe str. Regina Elisaveta nr. 17. nar, iar apoi în „Sfatul Ţării”, unde a votat pen- Originea socială: Tata, ţăran din Tătăreşti. tru detaşarea Basarabiei de la Rusia Sovietică şi Situaţia socială: Turcuman a fost membru al ataşarea ei la România, pentru care fapt a fost „Sfatului Ţării” şi pentru că, fiind în cadrul lui, premiat cu 50 ha de pământ de către Guvernul a vândut Basarabia, a primit 50 ha de pământ. român. Turcuman practica afaceri dubioase cu deputa- Ulterior, având funcţii de răspundere şi tul Mihăilă şi alţi membri ai partidului liberal. fiind membru al partidelor burgheze, a luptat Preşedintele Comitetului Executiv Orăşenesc împotriva mişcării revoluţionare şi pentru in- Locţiitorul Preşedintelui Com. Exec. Orăş.: staurarea ocupaţiei române în Basarabia. E.Kolokolinikov. Art. art. 54-4; 54-13; 54-11. 508 Călăi și victime * * * … Când am sosit la Odesa, acolo erau Proces-verbal al interogării formate deja cohorte moldoveneşti şi trimise de la 10 iulie, anul 1940. la Chişinău pentru suprimarea mişcării revo- Î.: Sunteţi acuzat în conformitate cu art. luţionare. Conform dispoziţiei comitetului din 54-4; 54-13; 54-11… Chişinău eu am venit la Chişinău, de asemenea. R.: Da, recunosc completamente. Aici am luat parte la congresul militar, dar * * * în momentul când am venit el deja activa şi din Proces-verbal al interogării partea lui au fost recrutaţi deputaţi în „Sfatul Turcuman Grigore Nicolaevici Ţării”. Deoarece eu am întârziat la alegeri, toţi 24 august, anul 1940. membrii „Sfatului Ţării” m-au cooptat imediat Î.: Din care organizaţii politice aţi făcut în cadrul lui. parte în anii 1917-1918? După aceasta prin toate judeţele a fost răs- R.: În 1917, în legătură cu declaraţia gu- pândit demersul congresului militar şi al celui vernului de război despre autodeterminarea ţărănesc despre alegerea reprezentanţilor în popoarelor, printre moldovenii din unităţile „Sfatul Ţării” la adunările zemstvei. În lunile militare ale armatei ţariste din Rusia a început octombrie-noiembrie 1917 au fost convocaţi o mişcare naţională cu scop de formare a Re- toţi membrii „Sfatului Ţării”, organul a fost for- publicii Moldova independente. mat definitiv şi şi-a început activitatea. Dar deoarece în acel timp revoluţia lua Î.: Ce rol aţi avut în calitate de membru al amploare pe tot teritoriul ţării şi trupele ţariste „Sfatului Ţării”? au început să se autodizolve, soldaţii şi ofiţerii R.: O funcţie deosebită nu am avut, dar moldoveni au început să organizeze „comitete luam parte activă la şedinţe ca şi ceilalţi mem- militare moldoveneşti”. bri ai „Sfatului Ţării”. În Odesa mişcarea dată era condusă de că- Î.: Organul de anchetă cunoaşte că pitanul de stat-major Catelly. Eu am fost atras D-voastră, fiind membru al „Sfatului Ţării”, aţi în această mişcare naţională în Sevastopol, participat la votarea din martie 1918 pentru unde satisfăceam serviciul militar în flota Mă- detaşarea forţată a Basarabiei de la Rusia So- rii Negre în grad de plutonier-major pe vasul vietică. Confirmaţi faptul? „Pamiat Merkuria”. R.: Da, recunosc completamente că în La Sevastopol a avut loc adunarea marina- anul 1918, în luna martie, eu am votat pentru rilor şi artileriştilor la care s-a decis organizarea alipirea Basarabiei la România şi detaşarea ei unui comitet militar şi trimiterea unui delegat de la Rusia Sovietică, adică am luat parte la ac- la comitetul militar din Odesa pentru elabora- tul de trădare a poporului basarabean şi recu- rea acţiunilor viitoare şi pentru legătură. nosc că sunt vinovat de aceasta… Î.: Cine a fost ales delegat al comitetului Pentru realizarea alipirii Basarabiei la Ro- militar din Sevastopol către cel din Odesa? mânia, în 1928 eu am fost remunerat de Gu- R.: Delegat către comitetul militar din vernul României, acesta oferindu-mi 50 ha de Odesa am fost trimis eu - Turcuman Grigore. pământ… Î.: Care erau împuternicirile Dvoastră ofe- În anii următori, din 1919 până în 1928, rite de comitetul militar din Odesa? am fost membru activ al partidului naţio- R.: Eu trebuia să convin cu comitetul din nal-ţărănesc. Odesa referitor la legăturile cu cel din Sevasto- Din 1922 până în 1923 am fost membru al pol şi la acţiunile noastre de viitor în procesul partidului lui Averescu şi subprefect al judeţu- activităţii comitetului… lui Soroca. 509 Din 1928 până în 1937, eu, fiind mare mo- te în faţa URSS, şi anume prin muncă cinstită. şier, am făcut parte din partidul naţional-libe- Vreau să predau benevol puterii sovietice tot ral şi am fost membru al comitetului judeţean. ce am, iar prin munca mea vreau să fiu exem- În calitate de membru al partidului respectiv plu de fidelitate URSS pentru toţi ceilalţi. am desfăşurat o activitate intensă şi am făcut Interogarea s-a încheiat la ora 20.30. propagandă programului. * * * Am luat toate măsurile dependente de Ancheta arestatului mine pentru a promova la guvernare partidul 1. Turcuman liberalilor. 2. Grigore Nicolaevici. * * * 3. Anul 1890, jud. Soroca, comuna Arioneşti, Proces-verbal al interogării Tatarovca Nouă. acuzatului Turcuman Grigore Nicolaevici 4. Or. Soroca, RSSM. 14/II-1941 5. Proprietar de pământ. Î.: Organul de anchetă a depistat date din 6. De agricultură. care a aflat că în ianuarie 1918, D-voastră, îm- 7. Fără partid. preună cu Inculeţ, Erhan, Suruceanu, Ciobanu 8. Moldovean. ş.a., aţi plecat la Călăraşi pentru a întâmpina 9. Fostă română. trupele române ce veneau să ocupe Basarabia. 10. Medii neterminate. Confirmaţi faptul? 11. Gospodar individual. R.: Da, confirm. Pe noi ne-au ales şi ne-au 12. Tata - din ţărani mijlocaşi, mama - din ţă- trimis să întâmpinăm trupele române ce ve- rani mijlocaşi. neau să ocupe Basarabia, ceea ce am şi făcut. 13. Gospodărie de „culac”: gospodărie agricolă. Î.: Dar, în acest fel, voi aţi comis trădarea 14. Nu avea nimic. poporului basarabean. De ce aţi făcut-o? 15. Din 1912 până în 1917 a satisfăcut serviciul R.: Atunci eu nu eram conştient de aceasta. militar în grad de plutonier-major în flota Î.: Cu ce v-aţi ocupat în ultimii ani, locu- Mării Negre. În 1916 a fost decorat cu Cru- ind în România? cea „Sfântul Gheorghe” de gradul IV pen- R.: Mă ocupam de agricultură. Începând tru bombardarea Vornei. Din 1914 până din anul 1928 eu aveam 63 ha de pământ, ju- în 1917 a făcut serviciul pe vasul „Pamiat mătate din care îl dădeam în arendă ţăranilor, Merkuria”. iar restul pământului îl lucram singur. În afară 16. N-a satisfăcut seviciul dat. de aceasta aveam 2 cai, o vacă, 30 de oi, plug, 17. Exclus din evidenţa militară. semănătoare, prăşitoare etc. 18. N-a participat. Î.: Cu ce ordine aţi fost decorat de Guver- 19. N-a fost judecat. nul României? 20. Din 1928 până în 1937 a fost membru al R.: Am fost decorat cu medalia „Fer- partidului liberal. dinand”, ca fost membru al „Sfatului Ţării”, 21. Tata – a decedat în 1918; „Steaua României”, „Coroana României” şi cu Mama – a decedat; medalie pentru construirea de şcoli. Soţia – Turcuman Vera Ivanovna, 36 de ani, …Nu am nimic de adăugat, dar vreau să casnică; declar anchetei că eu îmi recunosc sincer vi- Fiul – Constantin, 19 ani, învaţă la Institu- novăţia în legătură cu toate cele depuse deja tul Tehnic, anul II; anchetei şi rog puterea sovietică să mă ierte şi Fiica – Tatiana, 14 ani, elevă în clasa a II-a să-mi dea posibilitate să mă reabilitez prin fap- de gimnaziu; 510 Călăi și victime Fraţi – Procofie, 45 de ani; Gavril, 39 de ani; 2. Popa Vasile Sergheievici, în vârstă de Surori – Maria, 49 de ani, căsătorită; Ele- 56 de ani, fiu de ţărani, agricultor, locuia în or. na – 30 de ani, căsătorită; Ecaterina – 40 de Soroca; ani; locuiesc în s. Tatarovca-Nouă. 3. Baculea Timofei, prenumele nu-l cu- 23/X-1941. Transferat în închisoarea nr.1 nosc, de 56 de ani, agricultor, locuia în or. So- din Penza. roca; * * * 4. Muntean Zamfir Afanasevici, de 60 de Proces-verbal al interogării ani, fiu de ţărani, agricultor, locuia în s. Samoi- 23/X-1941. Or. Penza. lovca, jud.Soroca; Colaboratorul Pârikov KRO I NKVD 5. Goian Panteleimon, prenumele nu-l Nimic nou. Unica informaţie preţioasă cunosc, de 60 de ani, fiu de ţărani, agricultor, este despre sora Ecaterina, care din 1923 locu- locuia în s. Hristici, jud. Soroca; ieşte în s. Roman, jud. Botoşani, fiind căsători- 6. Şincariuc Teodor, prenumele nu-l cu- tă acolo. nosc, în vârstă de 55 de ani, învăţător, locuia Foarte interesantă este şi informaţia des- în or. Soroca; pre vecinii lui din Soroca. 7. Vrâncean Teodor Cuzmici, în vârstă de * * * 52 de ani, ţăran, agricultor, locuia în s. Rudi, Proces-verbal al interogării jud. Soroca; 29/X-1941. Or. Penza. Interogarea a înce- 8. Bulancea Vasile, prenumele nu-l cu- put la ora 1.00. nosc, în vârstă de 60 de ani, agronom, locuia La acest interogatoriu s-a vorbit despre în or. Soroca… apartenenţa de partid, despre liberali şi ţărănişti. …membru al partidului ţărănist n-am fost. Î.: La interogatoriul din 23 octombrie …Din 1933 până în 1937 am fost membru 1941 aţi arătat că din 1928 până în 1937 aţi fost al primăriei Soroca. Am fost ales din partea membru al partidului liberal. Cine era condu- partidului liberal. cătorul partidului antirevoluţionar liberal? …Membru al Crucii Roşii basarabene R.: Conducător din centru al partidului n-am fost. antirevoluţonar liberal era Gheorghe Tătă- …Din 1912 până în 1917 am satisfăcut rescu, prenumele nu-l cunosc, avea 56 de ani, serviciul militar activ în armata ţaristă, în flota nu ştiu care era originea lui socială, dar a fost Mării Negre, în or. Sevastopol. Ultimul grad – preşedinte al Consiliului de Miniştri. În Ba- plutonier-major. sarabia conducător era Inculeţ Ion Constanti- …În 1916 am participat la luptele de bom- novici, în vârstă de 58 de ani, fiu de ţărani, de bardare la Varna, am fost decorat de Guvernul profesie jurist, era concomitent Ministru de ţarist cu ordinul „Sfântul Gheorghe” de gradul Interne şi Ministru al Sănătăţiii din România, patru. de naţionalitate moldovean, locuia în oraşul Iaşi. * * * Î.: Numiţi membrii partidului antirevolu- Martorul Cojuhari Erofei… Isidorovici, ţionar liberal. născut în 1898, originar din s. Atochi (Otaci), R.: Membri ai partidului antirevoluţionar jud. Soroca, ucrainean, cetăţean al URSS liberal erau: Interogatoriul din 4 noiembrie 1941 1. Coşciug Afanasie, prenumele nu mi-l (or. Penza). amintesc, în vârstă de 40 de ani, fiu de ţărani, Î.: Din spusele acuzatului Scribnic Vasile avocat, locuia în or. Soroca; Andreevici, judecat şi trimis în lagărul de co- 511 juhari Erofei şi Turcu- man Grigore, la care Cojuhari a confirmat cele spuse anterior. * * * La 7 noiembrie 1941, anchetatorul Ţes- van a emis decizia de acuzare, în care figura art. 58-13. * * * Atunci când i s-a citit decizia, în procesul verbal au fost trecute mai multe acuzări pe care el le-a recunoscut, Fotografia lui Grigore Turcuman din dosarul de la NKVD în afară de cele legate de împuşcarea marinarilor recţie, eu ştiu că Turcuman Grigore a fost căpi- bolşevici în 1917. N-au fost incluse nici parti- tan în flota Mării Negre. ciparea la luptele cu Armata Roşie şi nici faptul În 1917, când pe vasul lui a avut loc răz- că a fost agentul Siguranţei. vrătirea soldaţilor împotriva ofiţerilor, Turcu- * * * man a participat la suprimarea lor, împuşcând La 7 noiembrie 1941 a fost semnată depe câţiva dintre ei. cizia despre încheierea anchetei cu referire la În 1918, când armata a 8-a şi a 9-a se re- dosarul nr.424. fugiau din România spre URSS peste râul Nis- * * * tru, lângă satul Otaci Turcuman a organizat La 9 mai 1942 a fost formulată concluzia un detaşament înarmat şi se opunea retragerii de acuzare. armatelor a 8-a şi a 9-a, drept rezultat au fost * * * împuşcaţi mulţi ostaşi ai Armatei Roşii. La 22 mai 1942, procurorul Alexeev a de- Tot el a fost agent al Siguranţei române şi ferit justiţiei dosarul lui Turcuman. conducea agentura din or. Soroca. * * * De la agenţi acumula informaţii secrete şi La 11 iunie 1942, corpul de judecători a le transmitea direcţiei principale a serviciului de fost convocat la o şedinţă pregătitoare. cercetare al României, în care scop călătorea spe- * * * cial la Bucureşti… La 11 iunie 1942, corpul de judecători a …Guvernul României i-a repartizat 50 ha emis o constatare cu nr.53 în procesul lui Tur- de pământ ca mulţumire şi tot el primea 30000 cuman. de lei pentru faptul că lucra la primărie. * * * * * * Dar procesul n-a avut loc. Turcuman În dosar găsim, de asemenea, un pro- Grigore Nicolaevici a decedat la 28/5-1942. ces-verbal al confruntării personale a lui Co- A semnat: Şeful închisorii nr.1, Clişin.

512 Călăi și victime

Povestea unei vieţi A fi erou, în sensul acceptat de public, în- intitulată Organizaţia Naţională din Basara- seamnă a domina clipa. Cu totul altfel putem bia „Arcaşii lui Ştefan”, risipeşte mitul despre privi destinul unui om care şi-a trăit viaţa în- inexistenţa rezistenţei armate în acest teritoriu, tr-o permanentă confruntare cu sine şi cu pu- despre faptul că basarabenii nu au tăria de ca- terea care i-a fost ostilă. racter să scrie memorii, de teamă că paloşul Cine ştie? Poate acest basarabean, Mihai rusesc mai atârnă deasupra capului. Ursachi, aşa şi ar fi rămas unul dintre sutele de Această carte este o simplă istorisire în mii de bărbaţi anonimi, dacă nu se produceau care, prin cuvinte obişnuite, arhicunoscute, tragicele evenimente din vara anului 1940 şi cum le era dragă să scrie cronicarilor, autorul cele din primăvara anului 1944. O adolescenţă ne poartă prin mrejele amintirilor ca un ghid care a coincis cu refugiul, o adolescenţă care a într-un muzeu imaginar. Şi de la primele pa- însemnat întoarcerea forţată acasă, în Basara- gini îi dai crezare, fiindcă emoţia povestirii este bia, şi o trezire a conştiinţei în momentul când autentică şi gândul lui, aşternut pe hârtie, iz- s-au developat realităţile cu sovieticii. vorăşte nu din intenţia de a te preamări, ci din Ani de zile am fost convinşi că în Basara- omeneasca dorinţă de a te mărturisi. Dincolo bia n-a existat o opoziţie faţă de regimul sovietic. de paginile memorialistice stau multe probe De fiecare dată ni se servea o dulce poveste cu documentare care întregesc şi argumentează eliberarea din 1940 şi cea din august 1944 şi ni- spusele naratorului. meni nu bănuia că dincolo de aceste evenimente De aceea, zic, acest volumaş nu este o sim- există o altă realitate. Abia acum, după mai bine plă carte de lectură, ci este şi un manual ce ne de jumătate de secol, aflăm despre curajul unor dezvăluie secrete ale istoriei moderne, bine as- oameni care şi-au pus demnitatea lor mai pre- cunse de regimul totalitar comunist. Nimeni, de sus decât umila acceptate a noilor realităţi. Şi ei acum încolo, nu o să poată scrie despre această nu s-au limitat doar la o rezistenţă verbală, ei au perioadă fără să facă o trimitere la lucrarea lui mers mai departe, au creat o organizaţie armată Mihai Ursachi. Iar el, întocmai ca şi asul ruşilor, care-şi punea drept scop magistral eliberarea Ba- Soljeniţin, îşi îndeplineşte misiunea povestind sarabiei. Tentativa lor n-a reuşit. Dar oare acesta oamenilor de chinurile pe care le-a trăit el şi ca- e un motiv ca să nu le recunoaştem faptele, să marazii lui, deţinuţi politici în gulagul sovietic. nu-i cinstim ca pe nişte martiri ai neamului? Face acest lucru şi în locul lor, din devotament Am instalat în fiecare sat monument osta- faţă de ei şi din datoria de supravieţuitor. şului eliberator, dar până astăzi nu ne-au ajuns Mihai Ursachi nu este un scriitor şi cartea bani şi granit ca să înălţăm monumente eroilor lui nu este ficţiune, nu este un roman, nu este noştri necunoscuţi. Nu poţi educa o conştiinţă un scenariu de film, este istoria unei vieţi ome- naţională fără lecţia de adevăr, fără lecţia de is- neşti, este cronica unui destin dramatic şi tra- torie. Fără de eroi – nici vorbă. gic al unui om care nu are pretenţii de erou, o Cartea lui Mihai Ursachi, unul dintre ul- istorie plină de învăţăminte şi vigilenţă pentru timii supravieţuitori ai calvarului comunist, noi, urmaşii lui. 513 O listă ca o piatră funerară După instaurarea administrației românești la Chișinău, în luna iulie 1941, au fost întocmite aceste liste, care se păstrează la Arhiva Națională a Republicii Moldova, fond 679, inv. 1, dos. 928, filele 519-539 și 540-542: T A B L O U Persoanele arestate de autorităţile sovietice în timpul ocupaţiei Basarabiei din municipiul Chişinău.

Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu LITERA A 1 Arventi Petre Avocat 1892 Unguri-Soroca Berthelot, 78 2 Arseni Nicolae Plugar 1916 Chişinău Munceşti, 9 3 Arsenie Ion Muncitor 1899 Chişinău C. Negruzi, 74 4 Armaș Vasile Cizmar 1913 Mereni Ec. Teodoriu, 67 5 Agapie Tihon Muncitor 1910 - Munceşti, 222 6 Atanasiu Andrei Mecanic 1901 Chişinău Albert Thomas, 20 7 Artanasov Vladimir Ing. agronom - - Țibirica, Orhei 8 Arhanghelschi Igor Inginer 1910 Cazlov, Rusia Iaşilor, 26 9 Agura Nicolae Avocat 1876 Ismail Pr. Mihai, 4 LITERA B 10 Bucicov Sergiu Inginer-elec- 1904 Chişinău - trotehnic 11 Buciov Ion Funcţionar la 1879 Chirutnea, Tigh. Mih. Sturza, 12 Chestura 12 Boldur Alexei Student 1919 Chişinău G-l Berthelot, 79 13 Basarab Alexandru Șofer 1900 Sustovta, Ucraina Ștefan cel Mare, 7 14 Bucătaru Chiril Lucrător 1920 - Poşta V., 28 15 Burdilă Leonid Magistrat 1909 Chişinău Mihai Viteazu, 42 16 Baconcev Andrei Fierar 1918 Chişinău Băcioi, 3 17 Babcencu Alexandru Pensionar 1894 Chişinău Unirii, 39 18 Bazavluc Alexandru Funcţionar 1898 Chişinău Cahul, 4 19 Bucşan Teodor Agricultor 1895 Durleşti Durleşti 20 Bogdanovici Ion Pensionar 1882 Kiev, Rusia Bugaz, 2 21 Buracinschi Ștefan Agent poliţie 1912 Chişinău Buicani, 36/8 22 Borisov Marcu Lucrător 1901 Tighina Stradela Kirovsl, 2 23 Baltacov Mihail Avocat 1890 Bolgrad Ismail, str. Eminescu, 25 24 Borisov Pavel Mecanic 1898 Teodosia, Rusia Nic. Bălcescu, 31 514 Călăi și victime Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu 25 Bucătaru Nicanor Plugar 1884 - Satul Făureşti 26 Bucătaru Hariton Plugar 1913 - - 27 Bergher Vasile Mecanic CFR 1892 Plaineşti, Râmnicu Munceşti, 36 Sărat 28 Berezovschi Vladimir Notar 1906 Chişinău Puhoi, Lăpuşna 29 Bartanovschi Inginer CFR 1888 Orhei Șt. cel Mare, 129 30 Bardelea Ștefan Lucrător 1922 - Poşta Veche, 1/14 31 Boganovici C-tin Cond. techn. 1890 Rusia Chişinău Serv. Drumuri 32 Boxan Grigorie Subinsp. Dir. 1886 Frăsineşti, Lăp. Buiucani Mici, str. Bu- Cadastrului gaz, 13 33 Botezatu Gheorghe Maior rezervă 1885 - Mih.Viteazu, 51 34 Balbocian Grigore Agricultor 1914 Chişinău Tabacăria V., 11 LITERA C 35 Chamberlanu Andrei - 1891 Bolgrad - 36 Ciobanu Parfenie Șef Secţie 1903 Chişinău Hânceşti, 130 37 Calmuş Gheorghe Plugar 1896 - Pănăşeşti, Lăp. 38 Căstin Teodor Funcţionar 1877 Chişinău R. Ferdinand, 129 39 Chiselev Dumitru Funcţionar 1894 Ciornâi Ostrov, 27 Martie, 103 tramv Ucraina 40 Casianov Dumitru Turnător 1909 Chişinău Traiţchia, Tighina 41 Calderaru Lidia - 1906 - Chirova, 9 42 Checherul Cuş Alexan. Col.pensionar 1866 Alcedari, Orh.G-l Berthelot, 71 43 Cianovschi-Dembno Al. Cpt.roz. șeful 1888 Chişinău Unirii, 9 perc. comun. 44 Caisân Nicolae-Victor Avocat 1907 Femeliuţa, Soroca Criuleni-Orhei 45 Cuculescu Alexandru Preş.Trib.Lăp. 1901 Alcedar, Orh. Cuza Vodă, 29 46 Cazacu Nicofit Muncitor 1918 Pl.Răziana Pl. Răziana, Orhei 47 Crăciun Elena Casnică 1897 Vălcineţ, Lăp. Hânceşti, 16 48 Cârmaz Macarii - 1892 Vilacheu, Tiraspol Albert Thomas, 60 49 Chetruș Ion Agricultor 1914 Fundu Galben Fundu Galben, Lăp. 50 Celac Grigore Învăţător 1893 Conajeni, Lăp. Fundu Galben 51 Ciugurcanu Nicolae Funcţionar 1906 Cuhneşti, Bălţi Costiujeni, 3 52 Crupenschi Dumitru Proprietar 1871 Chişinău Stibicov, 7 53 Ciobanu Nicolae Preot 1898 Horodişte, Lăpuşna Stoicani-Soroca 54 Creţco Alexandru Funcţionar 1900 Tighina Cuza Vodă, 23 55 Cuţchi Ion Agent Chestura 1906 Chişinău Kogălniceanu, 37 56 Craveţchi Orest Subdirector 1891 Cojba, Bălţi Unirii, 5 LITERA D 57 Dima Nicolae Funcţionar 1890 Ineşti, Orh. Kogălniceanu, 33 58 Druţa Gheorghe Învăţ.pensionar - - Brătianu, 67 515 Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu 59 Dubravschi Eugen Violoncelist 1916 Oscol, Rusia Al. Cotruţa, 1 60 Dolgoruchii Petre - 1861 Boguslavschi j. Kogălnceanu, 18 (Prinţul) Cerni-Tula, Rusia 61 Damaschin Pavel Agricultor 1917 Cojuşna Cojuşna 62 Doroş Policarp Croitor 1911 Marzaci, Orh. Cuza Vodă, 41 63 Doncila Vasile Preot-profesor 1877 Durleşti Kogălniceanu, 85 64 Danu Filip - 1911 Băcioi Băcioi 65 Despa Toma Preot 1890 Vadu Raşcu, Soroca Criuleni 66 Dobrovschi Mihail Frizer 1900 Chişinău Nistrului, 25 67 Dima Mihail - 1890 Gueşti, Orhei Kogălniceanu, 33 68 Dobrovschi Nadejda - 1887 Cetatea Alba Viilor, 44 69 Dobrovschi Pantelimon Ing.Agronom 1911 Tighina Română, 4-8 70 Danga Gheorghe Judecător-şef 1905 Zagoreni, Orh. Orhei 71 Diaconu Andrei Fucţionar 1900 Sipoteni, Lăp. Sipoteni, Lăpuşna 72 Dahnovici Liudmila Casnică 1881 Petersburg D. Cantemir, 9 73 Dulepa Alexandru Agent la Chest. 1906 Nisporeni G-l Berthelot, 91 74 Dvorţov Pavel Mecanic 1924 Chişinău Malina Mică, 57/13 75 Donica Danilă Plugar 1904 Chişinău - 76 De Witt Nicolae Proprietar 1892 Ghivuleni Ghivuleni LITERA E 77 Endrixon Nicolae - 1913 Chişinău H. Rădulescu, 44 78 Erhan Paraschiva - 1921 Fundu Galben Fundu Galben 79 Erhan Domnica - 1923 Fundu Galben Fundu Galben LITERA F 80 Feodorenco Ion Muncitor 1915 Tighina Chiliiscaia, 73 81 Forostovschi Mihai - 1920 - Ec. Teodoriu, 11 LITERA G 82 Galţov Leonte Proprietar 1902 Chişinău H. Rădulescu, 36 83 Goncearuc Ioan Învăţător 1897 Bieşti Unirii, 47 84 Guşan Dumitru - 1882 Vărzăreşti Munceşti, 89 85 Ghetman Serghei Gardian pub. 1908 Chişinău Ec. Teodoriu, 38/84 86 Gaja Ștefan Agronom-con 1904 Răciula M. Eminescu, 8 ducător 87 Gluscenco Mihail Revizor telegraf 1901 Chişinău M-l Averescu, 25 88 Gaţeleţ Teodor Funcţionar 1912 Chişinău C. Negruzzi, 24 89 Grubneac Vasile Funcţionar 1892 Vadu Raşcu Herza, 12 (32) 90 Goian Alexandru - - - Kogălniceanu, 33 91 Gherciu Vasile Funcţionar 1896 Orhei Gr. Ureche, 46 92 Gvozdinschi Zinaida Funcţionară 1883 Chişinău Cuza Vodă, 11 93 Gonciari Ioan Lemnar 1914 Chişinău Bucovina, 6 516 Călăi și victime Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu 94 Gamarț Luca Funcţionar 1986 Țipala Moara „Griviţa”, Chi- şinău 95 Gurschi Simion Funcţionar 1885 Durleşti Alex.cel Bun, 69 96 Godlevschi Grigore Funcţionar 1893 Ojevo,Hotin Sfatu Tării, 67, ap. 9 97 Gorof Ion Zidar 1912 - Al. Cotruţa, 30 98 Gumalic Alexandru Agricultor 1897 Voinova, Orhei Voinova, Orhei 99 Goncearencu Teodor Profesor 1891 Grigoriopol, Trans- Unirii, 27 nistria 100 Guzun Chiril Șofer 1903 Chişinău Brătianu, 5 101 Grumeza Alexei Invăţător 1914 Văsieni Bobeica, Lăpuşna 102 Grebencenco Alex. - 1894 Butor, Transnist. Alex. cel Bun, 45 103 Grozav Nicolae Plugar 1907 Truşeni Truşeni LITERA H 104 Homiţchi Grigore Contabil 1885 Voinova, Orhei Iaşilor, 8 105 Hrabonschi Const. Mecanic 1897 Iaşi Alex. cel Bun, Fund. Moldovenească, 7 106 Holban Ion Funcţionar 1891 Chişinău Malina Mica, 62/16 LITERA I 107 Ivanov Iocob Supravegh. - Chişinău Ion Creangă, 30 108 Iaroşevschi Antonie Cizmar 1911 Chişinău Alex. Cotrţa, 19 109 Ivanov Andrei Vier 1893 - Bratianu, 14 110 Iaroşcenco Ioan Avocat 1906 Bălţi Universităţii, 2 111 Jomir Ion Acar la CFR 1889 Ruseşti Noi Munceşti, 308 112 Josanu Teodor Funcţ. PTT 1911 - G. Duca, 54 LITERA L 113 Loghin Boris Subchirurg 1908 - H. Rădulescu, 36 114 Lozovan Stanislav - 1918 - Visterniceni, 36/9 115 Lihanciov Simion - 1915 Chişinău Brâncoveanu, 16 116 Livonschi Sergiu Fucţionar 1900 Nisporeni Vorniceni 117 Lunchevici Alex. Comerciant 1902 Chişinău C. Șmidt, 120 118 Lalevici Boris Funcţionar 1883 Chişinău Mihai Viteazu, 1 119 Listic Gheorghe Electrician 1907 - Kogălniceanu, 31 120 Lunică Costica Tipograf 1922 Chişinău Carpaţi, 15 121 Levinţa Ion Funcţionar 1895 Chiperceni Romană, 28 LITERA M 122 Melnicenda Alex. Funcţionar 1886 Orhei H. Rădulescu, 20 123 Maitcov Alexandru Funcţ. PTT 1904 - Șos. Costiujeni, 30 124 Malbaş Petre Elev 1922 Chişinău Negruzzi .48 125 Mardari Gheorghe - 1918 Truşeni Truşeni 126 Macarevici Eugen Funcţionar 1883 Leov, Ismail Albert Thomas, 11 517 Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu 127 Moraru Alex. Student 1916 Tana, Soroca I. Duca, 1 128 Macovei Ioan Inspector 1887 Teleneşti Petre Braga, 17 129 Maximov Ion Mecanic lăcăt. 1910 - Melestiu, 96 130 Marcu Vasile Plugar 1922 Truşeni Negreşti 131 Morgunov Ilie Mecanic 1912 - Mateevici, 12 132 Melicenco Alex. - 1889 Basarabia H. Rădulescu, 10 133 Malai Alexe Funcţionar 1888 - - 134 Moraru Ion Preot 1901 Zăicani, Bălţi G-l Badoglio, 19 135 Manicuţov Alexe - 1909 Lipcani, Hotin C. Șmidt, 157 136 Manicovschi Simion Funcţ. PTT 1889 Tibulevca Pr. Mihai, 18 LITERA N 137 Neagu Dumitru Funcţionar 1910 Chişinău M. Voevod Mihai, 12 138 Nicogosiant Pavel Funcţionar 1919 Chişinăus Hânceşti 139 Naghiţa Ignat Curier 1890 - Poşta Veche, 17/17 140 Nedoruţa Ion Zidar 1896 Carheşan, Ism. Visterniceni, 28/9 141 Nicihitin Simion Comerciant 1873 Ucraina Caucaz, 16 LITERA O 142 Osmolovschi Leonid Pensionar 1871 Chişinău Broşteanu, 9 143 Orhei Tănase - 1899 Chişinău Visterniceni, 45/8 144 Orlov Alexe Zidar 1918 Chişinău Mateevici, 3/1 145 Olhovici Timofei Inginer-agr. 1890 - 146 Osmolovschi Leonid Pensionar 1871 Chişinău 147 Osmolovschi Nina - 1900 Basarabia 148 Osmolovschi Victor Pensionar 1875 Chişinău LITERA P 149 Pastovit Alexei Muncitor Ecaterinovca Camenolovca, 47 150 Pogrebno Grigore Poliţist 1894 Chişinău Bar. Sculeni, 66 151 Pelivan Ulian Funcţ.poliţie 1902 Rezeni Tăbăcăria Veche, 19 152 Prijilevschi Vasile - 1921 Chişinău Malina Mica, 62/29 153 Pisarciuc Nicolae - 1901 - Vila Consul. italian 154 Poparcea Ion Declarant 1901 Ciuciuleni Ștefan cel Mare, 55 vamal 155 Popa Mihail Pensionar 1875 Ialoveni H. Rădulescu, 54 156 Popovici Vladimir Elev 1922 Râşcani, Blăţi Alex. Donici, 2 157 Popovici Serghie Funcţionar 1914 Râşcani, Blăţi Alex. Donici, 2 158 Petcu Nicolae Frizer 1914 Chişinău Bar. Sculeni, 63 159 Pascenco Constantin Cond.tehnic 1913 Chişinău Cahul, 3 160 Pojidaev Valeriu Notar 1902 Cahul Ec. Teodoroiu, 65 161 Popovici Petre Profesor 1891 Valea Perjii H. Rădulescu, 74 162 Panuş Nicolae Muncitor 1920 - Dr. Hânceşti, 10 518 Călăi și victime Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu LITERA R 163 Roschinschi Boris Cond.Tehnic 1887 Helsinfors, Finlanda Mihai Viteazu, 27 164 Rău Emilian Muncitor 1919 - - 165 Rusu Theodor Cizmar 1907 Ruseşti Noi Munceşti, 16, Abator 166 Radu Gheorghe Restaurator 1895 Petreni, Ialomiţa Poşta Veche, 17/66 167 Roşca Ioan Avocat 1895 Bilovăţ, Hotin R. Carol I, 16 168 Răileanu Dumitru Brutar 1901 Uniţcani, Orhei Visterniceni, 37/4 169 Rusu Ion Lucrător 1892 - Poşta Veche, 7/33 170 Rutovschi Larisa Elev[ 1921 Târnova, Soroca Alex. Strurza, 38 171 Ratu Alex. Liberă 1879 Zoltăneşti M. Eminescu, 9 172 Răuleţ Gheorghe Gardian publ. 1910 Malovata, Transnis- G-l Averescu, 42 tria 173 Reatov Mihail - 1912 Tarutino, C. Alba Hodorogea, 87 LITERA S 174 Simeniţchi Mihail Agricultor 1893 Grinăuţi, Soroca Regina Maria, 36/44 175 Sava Petre Gardian publ. - - G-l Berhtelot, 64 176 Sârbu Petre - 1890 Teleneşti, Tg. Brătianu, 3 177 Sicorschi Petre Funcţ. CFR 1893 Neliponţ, Hotin Munceşti, 92 178 Samsonov Boris Agent poliţie 1900 Chişinău Alex. Cotruţa, 14 179 Szrdu Anatolie Barcagiu C3A 1910 - Schinoasa Mucinica, 41 180 Schidu Spiridon Proprietar 1886 Chişinău M. Kogălniceanu. 68 181 Sârbu Vladimir Pensionar 1866 Chişinău R. Ferdinand. 153 182 Solomeu Ion Ziarist 1902 Chişinău C. Smidt, 8 183 Stoianov Nicolae Comerciant 1899 Chişinău Petre Rareş, 40 184 Stepanenco Alex. Mecanic CFR 1898 Chişinău Munceşti, 74 185 Sibirschi Sergiu Avocat 1901 Chişinău Chişinău 186 Suruceanu Mihail Avocat 1888 Suruceni R. Ferdinand, 96 187 Secară Nicolae Ing.Agronom 1894 Rudi, Soroca Dragalina, 83 188 Stroie Ilie Impiegat 1896 - M-l Averescu, 20 189 Severin Chiril Funcţionar 1902 Bocşa, Bălţi Kogălniceanu, 42 190 Stratan Victor - 1925 Zgărdeşti, Blţ. Căpriana, 56 191 Svedu Gheorghe Litograf 1912 Chişinău H. Rădulescu, 8 192 Sovstacovschi Alexei Pensionar 1876 Chişinău Alex. Sturza, 45 193 Sutico-Stefănescu I. Mecanic CFR 1900 Chişinău Eroilor, 22 194 Slavici Dumitru Lăcătuş mec. 1900 Prohia Soreşti, Lă- Pr. Nicolae, 25 puşna LITERA T 195 Timotin Alexandru Funcţionar 1894 Chipeşca, Orh. Sft. Ilie, 60 196 Tarnovschi C-tin Ofiţer rezerv[ 1903 Samarcanda, Rusia M. Kogălniceanu, 4 519 Nr. Numele şi prenumele Profesia Data Locul naşterii Ultimul domiciliu 197 Toslaru Boris Elev 1921 Chişinău Movila lui Purcel, 29 198 Timişencova Irina Pensionară - Chişinău Unirii, 15 199 Tugalevici Ion Rehtuitor 1901 Cameneţ, Ucraina M. Kogălniceanu, 22 200 Tăutu Grigore Funcţionar 1882 Curleni, Orhei Stroescu, 10 201 Tocarevschi Vladislav Funcţionar 1887 Tâburleasca, Ucraina Kogălniceanu, 38 202 Timofeev Maria Casnică 1896 - Mateevici, 49 203 Tcacenco Filip Avocat 1894 Chişinău R. Ferdinand, 123 204 Țapeş Macarie Plugar 1900 Ruseşti Noi - 205 Țurcanu Leon Lăcătuş 1899 - Alex. cel Bun, 56 206 Țurcanu Vladimir Magistrat 1889 Vocineţi Mitropolitul Gurie, 18 207 Tihon Vasile Magaziner 1904 Chişinău Sub. Botanica, 121/18 LITERA V 208 Vrabie Nicolae - 1901 Chişinău Malina Mare 209 Vulpe Petre - 1898 Chişinău Gh. Lazar, 9 210 Verşcovschi Anat. Ing. constuct. 1894 Făleşti, Bălţi R. Carol I, 20 211 Verejan Ion Dogar 1917 Orhei Visterniceni, 52/17 LITERA U 212 Uscatu Andrei Pensionar 1872 Chişinău Unirii, 15 213 Uscatu Artenie Funcţ. poliţie 1898 Chişinău Unirii, 15 LITERA Z 214 Zaviaschina Tomofei Lucr. tramvai 1901 Rusia Malina Mica, 61/3 215 Bârcia Mihail Cizmar 1912 - Melestiu, 101 216 Babescu Iulian - - Glavna M-l Averescu, 50 217 Basin Alexei Muncitor 1903 Ucraina Melestiu, 112/12 218 Chirilov Vasile Antreprenor 1878 - Gh. Lazar, 120 219 Chiropulo Mihail Avocat 1881 - G-l Bertelot, 50 220 Ghiban Parascovia - - - Visterniceni, 18/4 221 Grăjdeanu Vasile Funţionar 1911 Budeşti, Lăp. Șos. Costiujeni, 19 222 Gorduza Mihail Subşef biur. 1901 Rădenii Vechi Kogălniceanu, 41 223 Furculiţa Ioan Funcţionar 1894 Orhei R. Maria, 19 224 Juriari Alexandra Proprietară 1892 Chişinău G-l Bertelot, 70 225 Lunica Vasile Cizmar 1916 Chişinău Carpaţi, 15 226 Lupu Iacob Agent sanitar 1911 - Buicani 227 Mocanu Simion Fabr. motoare 1880 - C. Negruzzi, 72 228 Mocanu Vladimir - 1920 Chişinău C. Negruzzi, 72 229 Mocanu Boris - 1917 - C. Negruzzi, 72 230 Machedon Mihail Funcţionar 1888 Cauşanii V. Unirii, 65

520 Călăi și victime

Casele morții Noi nu vom fi fericiți atâta timp cât ne din Dealul Galata din Iaşi) scria articolul Exe- vom iubi călăii. cuții barbare, publicat abia în 1995 în nr. 20 din Mă uit cum unii demonstrativ agață pan- 18 mai al revistei Literatura și Arta. Scris din glica Sf. Gheorghe fără să conștientizeze faptul memorie, cu puține surse documentare care că în spatele ei se află nu numai ziua victoriei pe atunci erau profund secretizate, articolul asupra fascismului, dar și crimele pe care le-a în cauză suferă de anumite imprecizii, dar, în săvârșit regimul totalitar comunist din URSS. mare, el atinge esența temei noastre – CASELE Vor fi nevoie de multe zeci de ani până MORȚII din Chișinău: parțial vom developa crimele comise de acest Execuțiile pe care le voi povesti au fost bar- regim, posibil că toate crimele așa și nu vor fi bare nu numai în sensul că cei omorâți ar fi fost descoperite, precum nedescoperiți vor rămâne torturați. Ei au fost împușcați în ceafă, după mulți executori ai lor. metoda cunoscută a NKVD-ului (Securitatea În 1984, la Iași, profesorul universitar sovietică). Vasile Harea (13.07.1895, Susleni, jud. Orhei – În anul 1941, la sfârșitul lunii iulie sau 30.I.1987, înmormântat la Cimitirul Sf. Vasile începutul lunii august (orașul Chișinău fusese

Vila Cerkez 521 eliberat prin lupte în ziua de 20 iulie 1941), la executați, având sentințele de moarte semnate vila numită Cerkez, după primul ei proprie- de comisarul comunist Kovanzi și de sergenții tar, dar care în perioada interbelică, din cauza NKVD, Hiluri și Garina. În ANRM (f. 689, inv. morții proprietarului și în lipsa moștenitorilor, 1, dos. 4275, f. 22) se păstrează lista celor 16 a revenit statului și după 1920 statul român (la persoane împușcate în acea zi, în care figurau: inițiativa basarabenlior) a donat-o generalului, un preot – Ioan Tudorache, legionar, ofițerul apoi mareșalului Badoglio, devenit prim-minis- armatei țariste Șevcenco, primarul de Durlești, tru al Italiei, și în această calitate și-a dat adezi- Bădulță ș.a. (lista completă în Destin românesc, unea la recunoașterea, la Conferința de Pace de nr. 3, 2009, în materialul „Teroare împotriva in- la Paris, Unirii Basarabiei cu România – au fost telectualității basarabene în timpul primului an găsite 30 de cadavre. de ocupație sovietică”, semnat de dr. Mariana Cadavrele intraseră în procesul de put Țăranu). Doar atâtea au putut fi identificate din refac ție și nu mai putea fi recunoscută iden cele 30. titatea lor. Dar în buzunarele pantalonilor li * * * s-au găsit sentințele scrise în limba rusă că Casa Pantelimon Erhan, fost prim-minis- au fost împușcați după decizia organizației tru al Republicii Democratice Moldovenești, NKVD-ului, specificându-se și numele de fami- era dată în chirie consulatului italian. Astăzi lie al celui executat. această clădire aparține Ambasadei SUA în Între alții au fost împușcați cei doi fii ai R.Moldova. lui Vasile Țanțu, cu motivarea că sunt fiii lui În 1940, după 28 iunie, aici s-a instalat tot V. Țanțu. Doi tineri, dintre care unul avea nu- NKVD-ul. Căci așa era tradiția lor, tot ce este mai 17 ani, nici nu era major. Tatăl murise îna- mai bun – NKVD-ului, de la clădiri și mărfuri inte de 1940. până la femei… Vasile Țanțu a fost acel învățător din s.Ho- Iar în 1941, după eliberarea Chișinăului rodiște, rn. Călărași, care a participat la primul de către armata română, aici au fost găsite 75 război mondial, a fost delegat la Congresul Mili- de cadavre, împușcate de călăii de la securita- tarilor Moldoveni ce și-a ținut lucrările în peri- tea sovietică. oada 20-28 octombrie 1917, unde s-a decis formarea Sfatului Ță- rii, iar lui i s-a încre- dințat șefia biroului de fondare a primului parlament basarabean. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Româ- nia. Și, probabil, aceste fapte nu au fost ierta- te nici fiilor lui: Pavel, funcționar la postul de radio Chișinău, și Pe- tre, învățător. Care, la 23 iunie 1941, au fost Victimele NKVD-ului sovietic. Chișinău, 1940-1941 522 Călăi și victime Sentințele fiind semnate de Grigorenco și NKVD-ul le-a folosit ca locuri de exterminare. Gaclanov, dar aprobate la Moscova. Căci toate Suntem datori să instalăm pe acele clădiri liste aceste crime trebuiau să aibă girul Moscovei. cu cei împușcați ca măcar prin aceste gesturi să Bănuim că mai există și alte edificii în care ne aducem aminte de cei condamnați la moar- în anii 1940-41, apoi începând cu august 1944 te martirică…

Artiștii și Gulagul CONSTANTINOV, Vasile (1918, Chişi- A fost deportat de autorităţile sovietice în nău – ?), pictor de icoane. timpul ocupaţiei din 1940. A fost deportat de autorităţile sovietice în La Chişinău locuia pe str. Bugaz, 12. timpul ocupaţiei din 1940. ANRM (fond 679, inventarul 1, dosarul C La Chişinău locuia pe str. Melestiu, 101/3. 928, p. III) ANRM (fond 679, inventarul 1, dosarul C 928, p. III) PARHOMOVICI, Constantin (1905, jud. Tişcov, or. Bender – ?), pictor. CONSTANTINOV, Petre (1922, Chişi- Studii: Şcoala de Arte Plastice din Chişinău. nău – ?), sculptor. A lucrat pictor decorator la expoziţiile A fost deportat de autorităţile sovietice în agricole din Basarabia. timpul ocupaţiei din 1940. Tatăl lui era Mihail Parhomovici, lucră- La Chişinău locuia pe str. Melestiu, 3 (?). tor bancar, domiciliat pe str. Ismailului, 28 din ANRM (fond 679, inventarul 1, dosarul C Chişinău. 928, p. III) Constantin Parhomovici a fost arestat de NKVD în 1940. Destinul lui de mai departe nu CRACOVEAC, Victor (1920, Crăsnăşe- este cunoscut. ni, jud. Orhei – ?), sculptor. Arhiva SIS (dosarul nr. 313, Bahtalovschi, Iosif).

523