DOCSLIB.ORG

MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 3-4, 2020

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 3-4, 2020 ISSN 1857-1476 MAGAZIN BIBLIOLOGIC nr. 3-4, 2020 Revistă ştiinţifi că şi bibliopraxiologică Editori: Consiliul Biblioteconomic Național Biblioteca Națională a Republicii Moldova Societatea Științifi că de Bibliofi lie și Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova Directorul publicației: Elena Pintilei Colegiul de redacție: dr. hab. Gheorghe Postică, Chișinău acad. Andrei Eșanu, Chișinău acad. Mihai Cimpoi, Chișinău acad. Valeriu Matei, Chișinău Iurie Colesnic, scriitor, cercetător, Chișinău Vera Osoianu, dir. adjunct BNRM, Chișinău dr. hab. Roman Motulski, Minsk dr. Hermina Anghelescu, profesor la Facultatea de Biblioteconomie și Știința Informării, Wayne State University, SUA dr. Adolf Knoll, secretar pentru știință, cercetare și relații internaționale, Biblioteca Națională a Republicii Cehe, Praga Sorina Stanca, manager, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca, președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România dr. hab. Nelly Țurcan, USM, Chișinău dr. Mariana Harjevschi, BM „B.P. Hasdeu”, Chișinău Redactor-șef: Ludmila Corghenci Secretari de redacție: Tatiana Bahmuteanu, Jana Badan Redactor: Ludmila Șimanschi Redactor artistic: Cristina Ceoinac Procesare computerizată: Diana Odobescu Clasifi care / Indexare: Aliona Muntean, Victoria Vasilica, Angela Drăgănel Traducere în engleză: Elina Bolgarina Revista este recomandată spre editare de către Consiliul redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 3 din 7 octombrie 2020). Răspunderea asupra conținutului materialelor le revine în întregime autorilor. Revista este indexată în Registrul național al revistelor științifi c e „Instrumentul Bibliometric Național”. Com. nr. 10. Tiparul executat la Tipografia „Primex-Com”. SUMAR SUB CUPOLA BIBLIOTECII NAŢIONALE 4 - 8 Vera OSOIANU. Biblioteca, COVID-19 și timpul polițelor de plătit 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Activități educaționale pentru bibliotecari: răspuns la criza pro- vocată de pandemie 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC. Repozitoriul Tematic Național în Bibli- oteconomie și Științe ale Informării – facilitator al cercetării în comunitatea bibliotecară 16 - 20 Mariana KIRIAKOV. Portofoliul de proiecte al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova: bunele practici aplicabile în bibliotecă 21 - 26 Lilia CARA. Tehnici de captare a atenției utilizatorilor CONSOLIDAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE BIBLIOTECI 27 - 30 Vera OSOIANU. Preistoria unui proiect cu țintă în viitor 31- 36 Galina ZAVTUR, Valentina BOLDESCU. Publicații inedite din colecția „Depozit Uni- versitar” a Bibliotecii Științifice Medicale ANUL PROFESIONAL 2020 – ANUL LECTURII. conteXT AL conferințelor zonale 37 - 41 Vera OSOIANU. Paradigma bibliotecii în „noua realitate/ normalitate” sau Biblioteca la viitorul prezent 42 - 45 Ludmila CORGHENCI. Dezvoltarea capacităților personalului din biblioteci: dezvoltare profesională, învățare orientată, oportunități pentru rețele 46 - 52 Margareta CEBOTARI. Anul Lecturii în Republica Moldova – un veritabil imbold pentru a demonstra rolul fundamental al bibliotecilor în Societatea Cunoașterii 53 - 59 Lilia POVESTCA. Conferințele Zonale 2020: evaluări și recomandări în baza analizei im- plementării priorităților anului ISTORII DE SUCCES. PRIORITĂțILE ANULUI PROFESIONAL 2020 60 - 63 Ludmila OUȘ, Victoria țÎCU. Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”, Bălți – promo- tor al dezvoltării capacităților personalului din biblioteci 64 Natalia DÎRZU. Wikipedia – Ziua când internetul și-a făcut enciclopedie 65 - 67 Nina NAVROțCHI. Dezvoltarea competențelor personalului bibliotecilor publice 68 - 69 Mariana ANTOCI, Elena BELSCHI. ,,Ghidarea în carieră” – serviciu modern de bibliotecă 70 - 73 Galina AGAFIțA. Activități educaționale prestate în rețea de către Centrul Bibliotecono- mic Teritorial 74 - 75 Rodica STANCIU. Știința Deschisă promovată de bibliotecă 76 - 77 Valentina Grosu. Întrunirile zonale ca formă de educație non-formală a bibliotecarilor 78 Diana MIHAILA. Clubul femeilor active: împreună pentru o comunitate dezvoltată 79 - 82 Надежда ТАНОВА. Влияние профессиональной подготовки кадров на успех современной библиотеки MOȘTENIRE CULTURALĂ. VALORI BIBLIOFILE 83 - 87 Iurie COLESNIC. Compozitor, pianist de excepție și bibliotecar: Constantin Romanov 88 - 100 Igor CERETEU. Activitatea tipografică de la Chișinău în perioada veche a cărții românești 101 - 103 Iurie COLESNIC. Demnitatea ca pilon al conștiinței STUDII ȘI CERCETĂRI 104 - 112 Veronica BORȘ. Crearea, dezvoltarea și valorificarea conținutului digital în instituțiile info-documentare din Republica Moldova 113 - 123 Angela DRĂGĂNEL. Cercetarea în biblioteca publică 124 - 128 Maria PILCHIN. Lecturile poetice în mediul online al bibliotecii – un mecanism de dez- voltare a inteligenței emoționale a utilizatorului 129 - 139 Silvia GORCEAG. Planificarea activității în instituțiile infodocumentare – nucleul activității de management OAMENI ÎN PROFESIE. PROFESIE PRIN OAMENI 140 - 141 Ludmila CORGHENCI. Vera Osoianu – creator de mediu pentru creștere și învățare profesională 142 - 143 Vera OSOIANU. Zborul de la cumpăna dintre vremi: Nelly Țurcan la o distanță de 10 ani 144 - 146 Ludmila CORGHENCI. Persoana care ne reprezintă: Nelly Țurcan la o aniversare 147 - 148 Vera OSOIANU. Vulcanul care-ți sporește strălucirea RECENZII. INFORAFT 149 - 151 Igor CERETEU. Elena Chiaburu, Carte străină veche și rară din Colecțiile Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț. Catalog, Piatra Neamț, 2019. 159 p. 152 - 153 Ludmila CORGHENCI. Tendințe internaționale în dezvoltarea bibliotecilor academice 154-155 AUTORII ARTICOLELOR 156-157 GHID PENTRU AUTORI SUMMARY UNDER THE CUPOLA OF THE NATIONAL LIBRARY 4 - 8 Vera OSOIANU. Library and COVID-19 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Educational activities for library staff: response to the pandemic- caused crisis 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC. Nationat thematic repository in library and information science as research facilitator for the library community 16 - 20 Mariana KIRIAKOV. Project portfolio of the National Library of the Republic of Moldova: good practices applicable in a library 21 - 26 Lilia CARA. How to captivate the users’ attention: techniques CONSOLIDATION OF THE NATIONAL LIBRARIANSHIP SYSTEM 27 - 30 Vera OSOIANU. Prehistory of a project with an objective for future 31- 36 Galina ZAVTUR, Valentina BOLDESCU. Unpublished documents from the collection “University Depository” of the Medical Scientific Library THE PROFESSIONAL YEAR 2020 – THE YEAR OF READING THE CONTEXT OF ZONAL CONFERENCE 37 - 41 Vera OSOIANU. Library paradigm of the ‘new reality/normality’ or, the Library in Future Present 42 - 45 Ludmila CORGHENCI. Development of capacities of the library staff: professional deve- lopment, oriented learning, opportunities for networks 46 - 52 Margareta CEBOTARI. The Year of Reading in the Republic of Moldova as a sheer impulse to demonstrate a fundamental role of libraries in Knowledge Society 53 - 59 Lilia POVESTCA. Zonal conferences 2020: evaluation and recommendations based on analysis of the year priorities implementation STORIES OF SUCCESS. PRIORITIES OF THE PROFESSIONAL YEAR 2020 60 - 63 Ludmila OUȘ, Victoria țÎCU. ‘Eugeniu Coșeriu” City Library, Bălți – a promoter of library staff capacities development 64 Natalia DÎRZU. Wikipedia: a day when the Internet became an encyclopedia 65 - 67 Nina NAVROțCHI. Development of competences of the public libraries personnel 68 - 69 Mariana ANTOCI, Elena BELSCHI. “Guiding to career” – a modern service of the library 70 - 73 Galina AGAFIțA. Educational activities provided on the net by territorial librarianship center 74 - 75 Rodica STANCIU. Open Science promoted by the library 76 - 77 Valentina GROSU. Zonal meetings as a form of non-formal education of the library staff 78 Diana MIHAILA. Active Ladies Club: together for developed society 79 - 82 Надежда ТАНОВА. The impact of professional staff training to success of the modern library CULTURAL HERITAGE. BIBLIOGRAPHICAL VALUES 83 - 87 Iurie COLESNIC. Constantin Romanov, a composer, exceptional pianist and librarian 88 - 100 Igor CERETEU. Typographical activity in Chișinău in the old period of the Romanian book 101 - 103 Iurie COLESNIC. Dignity as a pillar of consciousness STUDIES AND RESEARCH 104 - 112 Veronica BORȘ. Creation, development and valorization of digital content in info docu- mentary institutions of the Republic of Moldova 113 - 123 Angela DRĂGĂNEL. Research in the public library 124 - 128 Maria PILCHIN. Library readings of poetry online, a method to develop emotional intelli- gence of the user 129 - 139 Silvia GORCEAG. Activity planning in info documentary institutions – essence of the ma- nagement practice PEOPLE IN PROFESSION. PROFESSION BY WAY OF PEOPLE 140 - 141 Ludmila CORGHENCI. Vera Osoianu, creator the media for professional study and growth 142 - 143 Vera OSOIANU. The flight from the balance of the times: Nelly Țurcan at a distance of ten years 144 - 146 Ludmila CORGHENCI. A person who reprezents us: Nelly Țurcan in her anniversary 147 - 148 Vera OSOIANU. Volcano that enhances the shine REVIEWS. INFORMATION BOARD 149 - 151 Igor CERETEU. Elena Chiaburu. Old and rare book from the “G. T. Kirileanu” Regional Library collection: Catalogue. Piatra Neamț, 2019. 159 p. 152 - 153 Ludmila CORGHENCI. International trends in academic libraries development 154-155 JOURNAL AUTHORS 156-157 GUIDE FOR THE AUTHORS CZU 021:613.6 DOI 10.5281/zenodo.4090210 BIBLIOTECA, COVID-19 ȘI TIMPUL POLIȚELOR DE PLĂTIT Vera OSOIANU, Sub cupola Bibliotecii Naționale Biblioteca Națională a Republicii Moldova Rezumat:
Load more

Recommended publications
  • SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva
    Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u edi∞ie (aproape) definitiv¶ - 2 octombrie 2004 Autura Autorului 2004 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 3 1. ïntreb¶ri Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovie- tice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria”? (teza evreilor) - crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antisemit¶, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de per- secutare, de lichidare a evreilor”?- “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii. Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Supravie∞uitorii evrei s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu.
    [Show full text]
  • Paul-Goma-Saptamana-Rosie.Pdf
    1 2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 §i o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2007 Autura Autorului 2007 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor.
    [Show full text]
  • 53109849.Pdf
    PROMEMORIA Revista Institutului de Istorie Socială Volumul II, Nr. 3 Chişinău 2012 REDACTOR ŞEF: Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU REDACTOR EXECUTIV: Conf. cerc., dr. Alina FELEA COLEGIUL DE REDACŢIE: Academician Ioan-Aurel POP (Centrul de Studii Transilvane, Academia Română, Cluj-Napoca, România) Prof. univ., dr. Ioan BOLOVAN (Centrul de Studii Transilvane, Academia Româna. Cluj-Napoca, România) Prof. univ., dr. Ovidiu BOZGAN (Universitatea din Bucureşti, România) Prof. univ., dr. Gheorghe BUZATU (Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi, România) Prof. univ., dr. hab. Pavel COCÂRLÂ (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova) Prof. univ., dr. hab. Ilona CZAMAŃSKA (Institutul de Istorie a Universităţii „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia) Prof. univ., dr. hab. Ion EREMIA (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova) Prof. univ., dr. hab. Stanislav KULCHYTSKY (Institutul de Istorie al Ucrainei, Academia de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev) Prof. univ., dr. Toader NICOARĂ (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, România) Conf. univ., dr. Virgiliu BÎRLĂDEANU (INIS „ProMemoria”, IISD al ASM) Dr. Teodor CANDU (Arhiva Naţională a RM, INIS „ProMemoria”) Conf. univ., dr. Ludmila D. COJOCARU (INIS „ProMemoria”, USM) Conf. univ, dr. Igor CERETEU (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. cerc., dr. Nicolae FUŞTEI (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. cerc., dr. Gheorghe NICOLAEV (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. univ., dr. Rodica SOLOVEI (INIS „ProMemoria”, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) Conf. univ., dr. Igor ŞAROV (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova) Conf. cerc., dr. Sergiu TABUNCIC (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. univ., dr. Ion VARTA (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. univ., dr. Lilia ZABOLOTNAIA (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) ASISTENT DE REDACŢIE: Rodica EŞANU, profesoară de istorie, grad didactic întâi COLEGIUL ŞTIINŢIFIC CONSULTATIV: Prof.
    [Show full text]
  • Seria “{Tiin\E Umanistice” Filosofie ISSN 1857-209X
    Seria “{tiin\e umanistice” Filosofie ISSN 1857-209X EROISM ÎN CULTURA SCRISĂ Vasile ŢAPOC Catedra Filosofie şi Antropologie The present article intends to explore one of the paradoxes of an artist, meanly the author analyses the situation in which the written culture overtakes the author himself. The main idea the article is based on is that the creative and heroic gesture of a profound analysis of the cultural thesaurus, of the selection and actualization of the cultural values would lead to the “grafting” and “growing” of the author’s elaboration themselves. The history places the product of the heroism culture into the category of the eponym operas. The article demonstrates that promoting the products that lack heroism, the “forms without essence” from the past and the lazy and bedeviled thinking coming from postmodernism to the present is a social danger. Ajută-i Adevărului, Binelui, Frumosului şi Sacrului să capete fiinţă prin personalitatea ta! Valorile te cheamă! Ele strigă după realizarea prin tine. Fii, deci un realizator de valori, un purtător de valori, un om de valoare! [1] Joannes Hessen Termenul cultură este de maximă complexitate. Abraham Moles menţiona că acest termen este „atât de încărcat de valori diverse... încât s-au găsit peste 200 de definiţii” [2]. Referindu-se la imposibilitatea determi- nării riguroase a termenului cultură, Hans Georg Gadamer scria cu inspiraţie: „Dacă aş fi un poet filosof de talia lui Platon, nu mi-ar fi greu să compun un dialog în care Socrate să-l întrebe pe fiecare în parte ce înţelege el de fapt prin cultură. Şi probabil că fiecare în parte ar rămâne până la urmă dator cu răspunsul, ceea ce vrea să însemne că noi toţi ştim că ea este cea care ne susţine, dar nici unul dintre noi nu ştie destul ca să poată spune ce este cultura”[3].
    [Show full text]
  • Ghetoul Din Chişinău Au Iar Ceea Ce a Fost Distrus, Ţărână Va Rămâne
    GHETOUL din CHișinăU Ghetoul din Chișinău este o parte din istoria acum de un gard de sârmă ghimpată. Trăiau în noastră pe care suntem datori să o cunoaștem. pivniţile rămase, aşteptând… Martorii oculari În volumul colectiv Kișiniovskii pogrom relatau îngroziţi cum în dimineaţa aceia femei 1903 goda (Pogromul din 1903 din Chiși- şi copii, tineri şi bătrâni, încărcaţi cu boccele, se nău) (Chișinău, 1993) a fost inclus studiul lui scurgeau la vale către ghetoul înfiinţat, mânaţi I.E. Levit Poslednii pogrom (Ultimul pogrom) din spate de către călăii lor, cu lovituri date cu Istoria ghetoului din Chișinău. patul armelor. Suzi Basboim, eleva școlii în care Din acest studiu, bazat pe materialele Ar- am predat, a murit sub ochii părinţilor ei: un sol- hivei Naţionale a Republicii Moldova, desprin- dat, căruia îi răspusese la grosolănii, o apucase dem câteva momente cronologice și statistice. de picioare și, învârtind-o, o pocnise de un stâlp, La pag. 105 este inserat un articol despre ședin- crăpându-i capul. (Vladimir Gh. Lașcu. Traver- ţa din 22 iulie 1941 la care au participat guver- sarea deșertului, București, 1991, pag. 94) natorul Basarabiei, generalul C. Voiculescu, și Gheorghe A. Cuza, fiul lui A.C. Cuza, pro- colonelul Dumitru Tudose, comandantul mi- fesor universitar și el, a publicat în revista Cetatea litar al Chișinăului, unde s-a luat decizia ca în Moldovei, articolul Chișinăul de astăzi (nr. 4. din partea de jos a orașului, pe teritoriul mărginit 1 aprilie 1942), din care spicuim un fragment: cu Visterniceni, în perimetrul străzilor: Hara- …Nu se știe încă ce vor deveni cartierele așezate lambie, Cojocarilor, Voznesenskaia și Pavlov, să dincolo de strada Alexandru cel Bun, în partea de fie organizat ghetoul, care urma să aibă două ie- jos a orașului, căci ele sunt cu desăvârșire nimici- șiri, una în str.
    [Show full text]
  • Saşa Ziloti, Călă- Reţul Cel Mai Strălucit Al Husarilor
    Dueluri și sinucideri de neuitat... SAşA ZILOTI Numele lui flutura pe buzele tuturor. Unii îl rosteau cu admiraţie, alţii cu invidie. Moartea lui însă le-a produs tuturor un profund regret… La Cimitirul Râșcanu din Chișinău s-a păstrat, ca prin minune, un singur mormânt aparţinând familiei Ziloti, cel al mareșalu- lui nobilimii din Chișinău, Ioan Matei Ziloti (1824-1876), decedat în etate de 52 de ani. Ioan Matei (Ivan Matveevici) Ziloti a avut un fiu pe care-l chema Alexandru și care, fiind ofiţer husar, era o celebritate locală: „Pe toţi însă îi întrecea Sașa Ziloti, călă- reţul cel mai strălucit al husarilor. Pe stradă, trecând în galop, a trebuit să sară peste trăsura unei doamne. La cizme, în rozete de uniformă, el purta, în două medalioane, pe cumnaţii săi, guvernatorul Iankovski și viceguvernatorul de Tver, P.V. Nekliudov. La o serată toate fetele s-au certat din cau- za lui Ziloti, deoarece a cerut… mâna tuturora și a fost acceptat de toate ca… logodnic. El ri- diculiza îngâmfarea unor basarabeni; astfel s-a Alexandru Ziloti prezentat odată noaptea, în decoraţii, la con- silierul de stat efectiv Surucean, care, crezând c-ar fi murit cel puţin împăratul, a sărit din pat, O carte de vizită era alăturată: «Alexandre a îmbrăcat mundirul și «iconostasul» de deco- Ziloti, né Dimanche!» – suna aceasta. Sașa Zi- raţii Stanislav în mijloc, pentru a auzi părerea loti s-a sinucis în vârsta de 24 ani, în 1887…” tânărului, că seamănă cu un … curcan! [Gheorghe Bezviconi, Semimileniul Chișinău- Altă dată, Ziloti a vizitat pe toate tinerele lui.
    [Show full text]
  • Paul GOMA, Săptămana Roşie
    Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut patru edi†ii: dou¶ la Museum, Chi§in¶u: 2003, 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu o edi†ie la Anamarol, 2007 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta 25 martie 2008 - Bio-Bibliografie - 2008 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 4 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i.
    [Show full text]
  • RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIIN IFIC ŞI INOVA IONAL În Anul
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINIFIC ŞI INOVAIONAL în anul 2016 Prorector pentru activitatea ştiinific Florentin PALADI, dr.hab. Secretar ştiinific Leonid GORCEAC, dr. CHIŞINU – 2016 CUPRINS 1. Copia organigramei organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării (forma 1) 3 2. Indicatorii de activitate a organizaţiei în anul 2016 (forma 2.1.) 5 3. Fişele proiectelor de cercetări fundamentale/aplicative (anexa 1.1.) 14 4. Fişele proiectelor pentru tineri cercetători (anexa 1.1a) 117 5. Fişele proiectelor din cadrul programelor de stat (anexa 1.2.) 127 6. Fişele proiectelor internaţionale (anexa 1.4.) 136 7. Fişele elaborărilor (anexa E1, anexa E2) 146 pentru membrii titulari ai 8. Fişele rapoartelor de activitate şi membrii corespondenţi AŞM (anexa A) 168 9. Lista publicaţiilor organizaţiei din anul 2016 (forma 4) 170 10. Lista invenţiilor realizate în anul 2016 (forma 5) 207 doctoranzilor 11. Lista cercetătorilor ştiinţifici şi ai organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării (forma 6) 214 12. Deplasări şi stagii peste hotare în anul 2016 (forma 7.1, 7.2) 239 13. Organizarea manifestărilor ştiinţifice în anul 2016 (forma 8) 253 14. Implementarea rezultatelor ştiinţifice în anul 2016 (forma 9) 266 15. Activitatea de colaborare ştiinţifică în anul 2016 (forma 10) 268 16. Promovarea realizărilor ştiinţifice în mass-media în anul 2016 (forma 11) 271 17. Rezumatul activităţii ştiinţifice în anul 2016 293 18. Propuneri de perspectivă 297 Forma 1 – Organigrama Universitatea de Stat din Moldova INSTITUTUL CERCETARE şi
    [Show full text]
  • Centenarul Unirii: Centenarul Unirii
    Coordonatori LARISA NOROC, VALENTINA URSU, ALEXANDRA RAEŢCHI, ANGELA IAŞCOV CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE Chişinău 2019 CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” din CHIŞINĂU CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN INDUSTRIA UŞOARĂ din CHIŞINĂU LARISA NOROC, VALENTINA URSU, ALEXANDRA RAEŢCHI, ANGELA IAŞCOV COORDONATORI CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC Materialele Simpozionului naţional cu participare internaţională, 28-30 noiembrie 2018, Chişinău Chişinău 2019 Culegerea de studii a fost aprobată şi recomandată pentru publicare în cadrul şedinţei Senatului Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău în şedinţa de la Coordonatori: Larisa NOROC, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Valentina URSU, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Alexandra RAEŢCHI, director, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău Angela IAŞCOV, profesor de istorie, gr. did. II, magistru în istorie, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău, Republica Moldova Recezenţi: Natalia GRĂDINARU, dr. în istorie, secretar ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural Nicolae CIUBOTARU, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea
    [Show full text]