MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 3-4, 2020

ISSN 1857-1476 MAGAZIN BIBLIOLOGIC nr. 3-4, 2020

Revistă ştiinţiﬁ că şi bibliopraxiologică

Editori: Consiliul Biblioteconomic Național Biblioteca Națională a Republicii Moldova Societatea Științifi că de Bibliofi lie și Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova

Directorul publicației: Elena Pintilei

Colegiul de redacție: dr. hab. Gheorghe Postică, Chișinău acad. Andrei Eșanu, Chișinău acad. Mihai Cimpoi, Chișinău acad. Valeriu Matei, Chișinău Iurie Colesnic, scriitor, cercetător, Chișinău Vera Osoianu, dir. adjunct BNRM, Chișinău dr. hab. Roman Motulski, Minsk dr. Hermina Anghelescu, profesor la Facultatea de Biblioteconomie și Știința Informării, Wayne State University, SUA dr. Adolf Knoll, secretar pentru știință, cercetare și relații internaționale, Biblioteca Națională a Republicii Cehe, Praga Sorina Stanca, manager, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca, președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România dr. hab. Nelly Țurcan, USM, Chișinău dr. Mariana Harjevschi, BM „B.P. Hasdeu”, Chișinău Redactor-șef: Ludmila Corghenci Secretari de redacție: Tatiana Bahmuteanu, Jana Badan

Redactor: Ludmila Șimanschi

Redactor artistic: Cristina Ceoinac Procesare computerizată: Diana Odobescu Clasifi care / Indexare: Aliona Muntean, Victoria Vasilica, Angela Drăgănel

Traducere în engleză: Elina Bolgarina

Revista este recomandată spre editare de către Consiliul redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 3 din 7 octombrie 2020). Răspunderea asupra conținutului materialelor le revine în întregime autorilor. Revista este indexată în Registrul național al revistelor științifi c e „Instrumentul Bibliometric Național”. Com. nr. 10. Tiparul executat la Tipografia „Primex-Com”. SUMAR

SUB CUPOLA BIBLIOTECII NAŢIONALE 4 - 8 Vera OSOIANU. Biblioteca, Covid-19 și timpul polițelor de plătit 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Activități educaționale pentru bibliotecari: răspuns la criza pro- vocată de pandemie 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC. Repozitoriul tematic național în biblioteconomie și Științe ale Informării – facilitator al cercetării în comunitatea bibliotecară 16 - 20 Mariana KIRIAKOV. Portofoliul de proiecte al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova: bunele practici aplicabile în bibliotecă 21 - 26 Lilia CARA. Tehnici de captare a atenției utilizatorilor CONSOLIDAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE BIBLIOTECI 27 - 30 Vera OSOIANU. Preistoria unui proiect cu țintă în viitor 31- 36 Galina ZAVTUR, Valentina BOLDESCU. Publicații inedite din colecția „Depozit Uni- versitar” a Bibliotecii Științifice Medicale ANUL PROFESIONAL 2020 – ANUL LECTURII. context al conferințelor zonale 37 - 41 Vera OSOIANU. Paradigma bibliotecii în „noua realitate/ normalitate” sau Biblioteca la viitorul prezent 42 - 45 Ludmila CORGHENCI. Dezvoltarea capacităților personalului din biblioteci: dezvoltare profesională, învățare orientată, oportunități pentru rețele 46 - 52 Margareta CEBOTARI. Anul Lecturii în Republica Moldova – un veritabil imbold pentru a demonstra rolul fundamental al bibliotecilor în Societatea Cunoașterii 53 - 59 Lilia POVESTCA. Conferințele Zonale 2020: evaluări și recomandări în baza analizei im- plementării priorităților anului ISTORII DE SUCCES. PRIORITĂȚILE ANULUI PROFESIONAL 2020 60 - 63 Ludmila OUȘ, Victoria ȚÎCU. Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”, Bălți – promotor al dezvoltării capacităților personalului din biblioteci 64 Natalia DÎRZU. Wikipedia – Ziua când internetul și-a făcut enciclopedie 65 - 67 Nina NAVROȚCHI. Dezvoltarea competențelor personalului bibliotecilor publice 68 - 69 Mariana ANTOCI, Elena BELSCHI. ,,Ghidarea în carieră” – serviciu modern de bibliotecă 70 - 73 Galina AGAFIȚA. Activități educaționale prestate în rețea de către Centrul Bibliotecono- mic Teritorial 74 - 75 Rodica STANCIU. Știința Deschisă promovată de bibliotecă 76 - 77 Valentina Grosu. Întrunirile zonale ca formă de educație non-formală a bibliotecarilor 78 Diana MIHAILA. Clubul femeilor active: împreună pentru o comunitate dezvoltată 79 - 82 Надежда ТАНОВА. Влияние профессиональной подготовки кадров на успех современной библиотеки MOȘTENIRE CULTURALĂ. VALORI BIBLIOFILE 83 - 87 Iurie COLESNIC. Compozitor, pianist de excepție și bibliotecar: Constantin Romanov 88 - 100 Igor CERETEU. Activitatea tipografică de la Chișinău în perioada veche a cărții românești 101 - 103 Iurie COLESNIC. Demnitatea ca pilon al conștiinței STUDII ŞI CERCETĂRI 104 - 112 Veronica BORȘ. Crearea, dezvoltarea și valorificarea conținutului digital în instituțiile info-documentare din Republica Moldova 113 - 123 Angela DRĂGĂNEL. Cercetarea în biblioteca publică 124 - 128 Maria PILCHIN. Lecturile poetice în mediul online al bibliotecii – un mecanism de dezvoltare a inteligenței emoționale a utilizatorului 129 - 139 Silvia GORCEAG. Planificarea activității în instituțiile infodocumentare – nucleul activității de management OAMENI ÎN PROFESIE. PROFESIE PRIN OAMENI 140 - 141 Ludmila CORGHENCI. Vera Osoianu – creator de mediu pentru creștere și învățare profesională 142 - 143 Vera OSOIANU. Zborul de la cumpăna dintre vremi: Nelly Țurcan la o distanță de 10 ani 144 - 146 Ludmila CORGHENCI. Persoana care ne reprezintă: Nelly Țurcan la o aniversare 147 - 148 Vera OSOIANU. Vulcanul care-ți sporește strălucirea RECENZII. INFORAFT 149 - 151 Igor CERETEU. Elena Chiaburu, Carte străină veche și rară din Colecțiile Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț. Catalog, Piatra Neamț, 2019. 159 p. 152 - 153 Ludmila CORGHENCI. Tendințe internaționale în dezvoltarea bibliotecilor academice 154-155 AUTORII ARTICOLELOR 156-157 GHID PENTRU AUTORI SUMMARY

UNDER THE CUPOLA OF THE NATIONAL LIBRARY 4 - 8 Vera OSOIANU. Library and Covid-19 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Educational activities for library staff: response to the pandemic- caused crisis 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC. Nationat thematic repository in library and information science as research facilitator for the library community 16 - 20 Mariana KIRIAKOV. Project portfolio of the National Library of the Republic of Moldova: good practices applicable in a library 21 - 26 Lilia CARA. How to captivate the users’ attention: techniques CONSOLIDATION OF THE NATIONAL LIBRARIANSHIP SYSTEM 27 - 30 Vera OSOIANU. Prehistory of a project with an objective for future 31- 36 Galina ZAVTUR, Valentina BOLDESCU. Unpublished documents from the collection “University Depository” of the Medical Scientific Library THE PROFESSIONAL YEAR 2020 – THE YEAR OF READING THE CONTEXT OF ZONAL CONFERENCE 37 - 41 Vera OSOIANU. Library paradigm of the ‘new reality/normality’ or, the Library in Future Present 42 - 45 Ludmila CORGHENCI. Development of capacities of the library staff: professional development, oriented learning, opportunities for networks 46 - 52 Margareta CEBOTARI. The Year of Reading in the Republic of Moldova as a sheer impulse to demonstrate a fundamental role of libraries in Knowledge Society 53 - 59 Lilia POVESTCA. Zonal conferences 2020: evaluation and recommendations based on analysis of the year priorities implementation STORIES OF SUCCESS. PRIORITIES OF THE PROFESSIONAL YEAR 2020 60 - 63 Ludmila OUȘ, Victoria ȚÎCU. ‘Eugeniu Coșeriu” City Library, Bălți – a promoter of library staff capacities development 64 Natalia DÎRZU. Wikipedia: a day when the Internet became an encyclopedia 65 - 67 Nina NAVROȚCHI. Development of competences of the public libraries personnel 68 - 69 Mariana ANTOCI, Elena BELSCHI. “Guiding to career” – a modern service of the library 70 - 73 Galina AGAFIȚA. Educational activities provided on the net by territorial librarianship center 74 - 75 Rodica STANCIU. Open Science promoted by the library 76 - 77 Valentina GROSU. Zonal meetings as a form of non-formal education of the library staff 78 Diana MIHAILA. Active Ladies Club: together for developed society 79 - 82 Надежда ТАНОВА. The impact of professional staff training to success of the modern library CULTURAL HERITAGE. BIBLIOGRAPHICAL VALUES 83 - 87 Iurie COLESNIC. Constantin Romanov, a composer, exceptional pianist and librarian 88 - 100 Igor CERETEU. Typographical activity in Chișinău in the old period of the Romanian book 101 - 103 Iurie COLESNIC. Dignity as a pillar of consciousness STUDIES AND RESEARCH 104 - 112 Veronica BORȘ. Creation, development and valorization of digital content in info documentary institutions of the Republic of Moldova 113 - 123 Angela DRĂGĂNEL. Research in the public library 124 - 128 Maria PILCHIN. Library readings of poetry online, a method to develop emotional intelligence of the user 129 - 139 Silvia GORCEAG. Activity planning in info documentary institutions – essence of the management practice PEOPLE IN PROFESSION. PROFESSION BY WAY OF PEOPLE 140 - 141 Ludmila CORGHENCI. Vera Osoianu, creator the media for professional study and growth 142 - 143 Vera OSOIANU. The flight from the balance of the times: Nelly Țurcan at a distance of ten years 144 - 146 Ludmila CORGHENCI. A person who reprezents us: Nelly Țurcan in her anniversary 147 - 148 Vera OSOIANU. Volcano that enhances the shine REVIEWS. INFORMATION BOARD 149 - 151 Igor CERETEU. Elena Chiaburu. Old and rare book from the “G. T. Kirileanu” Regional Library collection: Catalogue. Piatra Neamț, 2019. 159 p. 152 - 153 Ludmila CORGHENCI. International trends in academic libraries development 154-155 JOURNAL AUTHORS 156-157 GUIDE FOR THE AUTHORS 4 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale DOI 10.5281/zenodo.4090210 DOI CZU 021:613.6 ONU 2030etc. biblioteca înajutor implementării Agendei nologic, biblioteca –centru deinformare, centru comunitar, biblioteca –centru teh- învățare tot pe parcursul biblioteca vieții, – biblioteca lucrurilor, biblioteca –centru de le biblioteca hibrid, biblioteca atreia casă, Așa audin ariadeservire. apărut concepte- bibliotecii asupra membrilor comunității monstra vitalitatea, relevanța șiimpactul dologii șitehnici deactivitate ade- pentru explorare șiexperimentare anoilor meto- o febrilă goană decăutare aidentității, de a I sunt încontinuare dictate denecesități. Bi- de criză,spațiuvirtual. Cuvinte-cheie a comunităților. în spațiul virtual, a contribui la informarea corectă prezenți fi a din de bibliotecarii orientând străinătate, bibliotecilor ale reprezentative experiențele oglindește Articolul majoră. forță de condiții în ca demonstrezebibliote funcționează cum practică în A venit timpul, specifică autorul, ca bibliotecarii să n eiaa adme, rvct de provocată pandemiei, perioada în încredere de instituție biblioteca ca comunității utilă fi poate că demonstrează Articolul Rezumat: Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Vera OSOIANU, nternetului, bibliotecarii s-au aflat într- Î T BIBLIOTECA, COVID-19 ȘI TIMPUL POLIȚELOR DEPLĂTIT oate șiconceptele ideile noi au fost și nizarea și extinderea tehnologiilor și n ultimele moder decenii, odată cu : Covid 1, iloea n condiții în biblioteca -19, Covid -19. - - ală, declanșatăală, depandemia C acestea, inclusiv deepidemii. Situația actu- N naturale: uragane, inundații, incendii etc. care calamități foarte confruntă cu desse maide criză, în bibliotecile ales din țările bibliotecilortegiile deactivitate încondiții tate relatează demai mulți ani despre stra- condiții deforță majoră.- Presa despeciali biblioteca funcționează cum practică în timpul bibliotecarii ca demonstreze să în mă abibliotecii. T calității oamenilor vieții –misiunea supre- dere, care poate contribui îmbunătățirea la comunitățiifi utilă ca instituție deîncre- auaceștia demonstrat biblioteca că poate În condiții optime deactivitate și deliniște, bliotecarii sunt prin tradiție foarte inventivi. virtual space. Keywords: nities. commu- the of information correct to contribute to guiding librarians to be present in the virtual space, abroad, libraries of representativeexperiences the library the works in how terms of force majeure. The article reflects practice in demonstrate to ians librar for specifies, author the come, has time The tution during the pandemic caused by caused pandemic the during tution insti- reliable a as community the to useful be can library the that demonstrates article The Abstract: oi, până am acum, fost feriți detoate Covid -19, library in crisis conditions, otal neașteptat, avenit OVID-19 a Covid -19. - Sub cupola Bibliotecii Naționale schimbat firul firesc al lucrurilor și biblio- în bară, înființăm o comisie de anchetă și tecarii vor trebui să învețe cum să facă față ne promitem nouă înșine că data viitoare și unor asemenea întâmplări neprevăzute. ne vom descurca mai bine”. Lucrurile s-au schimbat și se pare că nicio- Se pare că lucrurile nu sunt chiar atât dată nu vor mai fi la fel ca până acum. de simple și nici clare. Proiectele trecutului În diferite perioade, în diferite țări, bi- încă rămân în actualitate. Argumentul pe bliotecile au activat în situație de război, față este Coronavirusul, care în câteva luni revoluție, revoltă, inundații, uragane, in- a bulversat economia globală și a schimbat cendii și multe altele. Asociații profesiona- agendele de țară pe toate continentele glo- le precum IFLA, ALA etc. au avut în vizor bului. Lumea bibliotecară, ca de altfel și alte activitatea bibliotecilor în situații de crize domenii, pentru prima dată, se confruntă și chiar forță majoră. Există reglementări cu o provocare de asemenea proporții și nu privind managementul condițiilor de criză. avem dreptul să afirmăm că data viitoare Dar nicio organizație profesională n-a pune vom descurca mai bine. Este nevoie să tut prevedea o pandemie, care să afecteze concentrăm toate eforturile pentru a de- aproape toate țările de pe toate continentele monstra că știm cum să ne descurcăm în aproape concomitent. orice situația, chiar de această dată. Istoricul izraelian, Yuval Noah Harari în Activitatea bibliotecilor pe timpul pe- mult cititele și mult citatele lucrări: Sapiens: rioadei de pandemie, când lumea biblio- Scurtă istorie a omenirii; Homo deus: Scur- tecară a trăit vremuri și experiențe total tă istorie a viitorului; 21 de lecții pentru se- neașteptate, va servi pentru multă vreme ca colul XXI prognozează proiectele de viitor studiu de caz veridic despre cum s-au des- ale civilizației umane, care vor gravita spre curcat unii și cum au eșuat alții. nemurire, fericire și îndumnezeire. Potrivit Toată arhitectura biblioteconomică din savantului, acestea vor lua locul proiecte- ultimele decenii are la fundament dezi- lor din trecutul omenirii: foametea, moli- deratul bibliotecii și al bibliotecarului de mele și războaiele. Ce bine ar fi fost dacă a fi acolo unde este utilizatorul real și cel ar fi avut dreptate în totalitate! Harari își potențial. Acest deziderat trebuie să fie axa argumentează teoriile prin faptul că „Pen- activității și în vremuri de liniște totală și pe tru prima oară în istorie, astăzi mai mulți timpuri de turbulențe sociale majore. oameni mor fiindcă mănâncă prea mult, și Pulsul frământărilor din zilele de pande- nu fiindcă mănâncă prea puțin; mai mulți mie poate fi luat de pe rețelele de socializare oameni mor de bătrânețe decât din cauza și se poate observa că reacțiile de pe diverse bolilor infecțioase, și mai mulți sunt cei meridiane sunt foarte diferite. Se pare că care se sinucid, decât cei care sunt uciși de lumea bibliotecară a fost găsită puțin (dacă soldați, teroriști și criminali luați laolaltă.” nu chiar total) nepregătită. Managementul Iată că excepțiile de la linia anunțată de dezastrelor în spațiul nostru, dar se pare că Harari nu s-au lăsat așteptate și să sperăm și pretutindeni în lume, încă urmează a fi că și de această dată „excepția va întări re- asimilat. gula.” La începuturile pandemiei, când Însuși Harari își lasă teren pentru ma- instituțiile publice se închideau una după nevre, menționând: „Știm destul de bine ce alta, bibliotecarii au semnalat pe rețele bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 trebuie de făcut pentru a preveni foametea, faptul că odată cu sistarea activității altor molimele și războiul – și de obicei reușim instituții s-a mărit fluxul de vizitatori în să facem. E adevărat, există încă eșecuri biblioteci. Omul este o ființă socială și nu notabile; dar atunci când ne confruntăm poate sta în izolare pe termen lung. Dar cu asemenea eșecuri, nu mai ridicăm din nu aceasta presupuneam atunci când vor- umeri spunând: «Ei bine, așa merg lucru- beam de conceptul de bibliotecă – centru rile în lumea noastră imperfectă» sau «Fa- comunitar, sau de conceptul biblioteca „a că-se voia Domnului». Mai curând atunci treia casă”? Nu aceasta aveam în vedere când foametea, molimele și războiul ne sca- când îl citam pe Dmitrii Lihaciov, savan- pă de sub control, simțim că cineva a dat-o tul rus, care, ca odă bibliotecii, menționa, 5 6 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale informației corecte șiimplicarea încom- de evaluare ainformației, deselectarea duc spre activitatea corectă de informare, tul șiutilitatea, cel mai bine. T pot influențapot și-și demonstra impac- este unde pot fideun folosreal șiunde în timpul situațiilor întrebarea decriză, Evident bibliotecarii că au un rol de jucat instituțiica indispensabile comunității. implicare, încercând impună să-și prezența își revăd șiregândesc dinmers metodele de care afectează șicontinente, țări bibliotecile bibliotecari.pentru Prinse înacest vârtej, ronavirus multe ridică deîntrebare semne format online. activităților tradiționale por fi realizate șiîn le desoluționarea problemei. Majoritatea instituțiilor, dinpartea ce vin responsabi- informațiilor de calitate, mesaje și directive organelordările deresort), diseminarea (ținând șiîngrup ale cont derecoman- pregătirecu individu discuții medicală, - pre acest fenomen: persoane întâlniri cu de promovare ainformației veridice des- totbui folosească să arsenalul demetode membrii comunității, bibliotecile ar tre- spații publice, deîntâlnire pentru locuri mănuși, măști), afișarea avizelorCa etc. spălatulpentru mâinilor, dezinfectanți, șiutilizatori personal pentru de igienă (gel putea fi rezumatcăutareala materialelor mie, răspunsul bibliotecii situația la creată acest deziderat. În primele depande zile - agenda bibliotecii, înmai mare măsură, Situația Coronavirus dinjurul readuce pe informației despre sănătate șibunăstare. ză în prim planul doleanțelor necesitatea temăca așteptările utilizatorilor,- plasea acesteia. timpul când vaavea nevoie deserviciile pentru fieacolo să nu-i folosește serviciile, concretă aziopersoană Chiar dacă locul. oteca trebuie rămână să acolo unde-i este și non utilizatorii. Aceștia afirmaucă bibli- ieșit nu numai utilizatorii bibliotecilor, dar bliotecilor dinRegatul Unit, proteste la au rămâne biblioteca, nimicnu este pierdut? universități, alte instituții, dar atât timp cât școli, fieînchise ani pot să că cu înurmă, Starea cauzată- globală dealarmă deCo Studiile realizate înultimii ani, având În toiul manifestărilor însusținerea bi- oate firele diverse) apersoanelor. distanță1 metru (aici recomandările sunt are ce căuta în zona de confort, cel puțin menținerea distanțării sociale. de protecție, spălarea corectă amâinilor și nal, acestea includ, derând alte cu acțiuni nivel precum- virale La boli gripa. perso destul deasemănătoare altor cele ale cu gerii altor profesii. plicare a bibliotecarilor, de rând- mesa cu maceutice. Aici este una din nișele de im- numește cese de ceea intervenții non-far mandă în acest moment este o gamă largă care instituțiile, centrele desănătate oreco- mente aprobate, mai cea bună abordare pe gă mai ușor informația la corectă. mare abibliotecii, ajute să oamenii ajun să - exploateze maximum la deinfor funcția ridice. informația ajungă șisă conținuturile la ve- comunității filtreze evalueze, să să cum prim-plan necesitatea deaînvăța membrii în informare. În situație această reapare în amenințare, C bliotecile șibibliotecarii, răspuns ca noua la și dorința deafi folos. natural apornit inițială undezastru dela ea de bucătărie, vestimentație. sport, D organizareapentru timpului liber, inclusiv mai târziu, incluzând instrumente necesare mente achiziționate debiblioteci s-aextins membrilor comunității. Gama- deinstru put le împrumute lecolecționeze șisă să diverse instrumente, bibliotecarii au înce- din temelie aajuta șipentru locuitorii cu care numeroase localități au fost distruse americanetecile unui în urma uragan, în unelte aapărut degospodărie înbiblio- angajații șiinstituțiile partenere. în a ajuta comunitățile care pe le servesc, mentare șiîși asumă roluri suplimentare bibliotecile confruntăcerințe cu se supli- este creată prin amploarea fenomenului. provoacesă șimai multă panică decât deja baterea informației care false, este înstare Un rol important care pe bibliotecile îl Particularitățile C pentru Fără sau bolii vaccinadecvat - medica Este timpul oportun bibliotecarii ca să maiCel mare rol care pe pot juca îl bi- I Este evident, încondiții că decriză, deea de a adunadeea în bibliotecă diferite OVID -19, este specialiști ca OVID-19 sunt N imeni nu ar ide- - - Sub cupola Bibliotecii Naționale pot îndeplini ca răspuns la diverse situații tere a bolii. ce țin de COVID-19 este cel al specialiștilor Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în educația informațională. Fluxul masiv de a creat o pagină cu mituri și răspunsuri care informații de multe ori contradictorii îi fac ar fi un loc minunat pentru bibliotecile ce pe cetățeni să se simtă nesiguri. Aceștia nu doresc să abordeze dezinformarea. Fiecare știu în ce știri să aibă încredere. Biblioteci- mit este desființat de fapte concrete. le pot ajuta la umplerea golului ca surse de Biblioteca Națională de Medicină SUA informații de încredere, precum și ca scut are o pagină excelentă de resurse Corona- împotriva dezinformării. Prin promova- virus, disponibilă bibliotecarilor. Desigur, rea informației de calitate, bibliotecile pot mesajul general pentru cetățeni, de până combate știrile false, care destabilizează și acum, a rămas același. Nu intrați în pani- mai tare situația și sporesc panica. că și spălați-vă pe mâini! (pentru început). Pe fondul îngrijorării globale în ceea ce Cetățenii trebuie să fie încrezuți că biblio- privește coronavirusul, oamenii apelează la tecile cunosc adresele unde pot să apeleze biblioteci pentru resurse despre cum să se după ajutor. protejeze pe ei înșiși, pe membrii familiei Resursele electronice ale bibliotecii pot și pe membrii comunității. Bibliotecile au ajuta oamenii să-și organizeze timpul, pe servit dintotdeauna ca surse de încrede- perioada cât vor fi nevoiți să rămână acasă. re pentru informații de calitate în materie Bibliotecarii pot ajuta persoanele să accese- de sănătate, iar bibliotecarii sunt experți ze site-uri web pentru a descărca cărți elec- instruiți în a ajuta oamenii să găsească cele tronice, cărți audio, filme etc. Deoarece tot mai recente informații despre subiecte, mai multe școli, funcționari publici optează cum ar fi, în acest caz, COVID-19. pentru întâlniri virtuale în loc de adunări Anume în momente de criză, bibliote- față-în-față, este un moment bun pentru a carii pot reaminti publicului despre ceea familiariza publicul cu ofertele digitale. ce bibliotecile au făcut întotdeauna cel mai Acum este timpul să se vorbească des- bine, diseminarea informației corecte, de pre: Poezia ca Farmacie (The Poetry Phar- calitate. Bibliotecile pot distribui informații macy); despre Biblioterapie, despre „bibli- actualizate pe site-urile lor cu privire la oteca – farmacia sufletului” sau „biblioteca starea schimbării COVID-19, pot folosi – leac pentru suflet”, care vin la noi încă din canalele de comunicare pentru a promova antichitate. Și tot acum biliotecarii trebuie cele mai bune practici de protejare împo- să se gândească la cum poate fi ajutată di- triva virusului. Bibliotecile pot juca un rol aspora și membrii familiilor rămași acasă. esențial în a ajuta toți oamenii să acceseze Pe timp de pandemie, bibliotecile se pot informații medicale exacte, pe care le pot dezice pe o perioadă de accesul liber la raft, înțelege. de activitățile în grup, dar rămân cele in- În mod ironic, răspândirea informațiilor dividuale, atât in incintă, cât și la distanță. și dezinformarea este destul de similară cu Băncile deja s-au adresat populației să nu răspândirea virusului discutat în această folosească banii cash, dar să folosească car- situație. Ca și în cazul bolilor corpului, min- durile bancare. Pentru o perioadă pot și bi- tea poate fi pregătită împotriva dezinfor- bliotecile să se concentreze pe toate avanta- mării prin cunoașterea timpurie și repetată jele oferite de mediul virtual. Există nenu- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 a faptelor veridice. Ceea ce bibliotecile pot mărate practici de lucru la distanță. Acestea aduce în lupta cu focarul COVID-19 este o pot fi aplicate în practică în condiții reale abordare mai nuanțată și mai conștientă a de criză. actului. Bibliotecarii trebuie să se gândeas- Ca bibliotecari avem niște polițe de plă- că nu numai la ceea ce postează, distribuie tit pentru încrederea cu care ne-a răsplătit sau afișează, ci și la modul în care fac acest și ne răsplătește populația și cu anticipație lucru și la potențialele mesaje neintenționat pentru susținerea în viitor. Creativitatea transmise. Bibliotecile pot ajuta utilizatorii specifică bibliotecarilor trebuie pusă la să se informeze despre riscurile de transmi- contribuție. Este exact momentul potrivit.

7 8 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale 6. IFLA and COVID-19[online].[citat3iulie2020].Disponibil: brary.org/resources_for_libraries_on_coronavirus 5. Resources for Libraries on Coronavirus 2020]. Disponibil: iulie 3 [citat [online]. (COVID-19) disease Coronavirus Sănătății: a Mondiale Organizației Site-ul 4. www.health.harvard.edu/blog/be-careful-where-you-get-your-news-about-coronavirus-2020020118801 Disponibil: 2020]. iulie 3 [citat [online]. coronavirus about news your get you where careful Be 3. iulie 3 [citat [online]. Pandemic 2020]. Disponibil: Coronavirus the to responding in Libraries for Resources Key 2. controlul-infectiei-prin-coronavirusul-de-tip-nou-la-nivel Disponibil: 2020]. iulie 3 [citat line]. [on- național nivel la nou, tip de Coronavirusul prin infecției controlul privind actualizate Informații 1. Referințe bibliografice: https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 https://www.ifla.org/covid-19-and-libraries https://msmps.gov.md/ro/content/informatii-actualizate-privind-

[online]. [citat 3 iulie 2020]. Disponibil: https://www.ifla.org/covid-19 https://www.everyli- https:// CZU 023.5:005.963 DOI: 10.5281 / zenodo.4070851 Sub cupola Bibliotecii Naționale ACTIVITĂȚI EDUCAȚIONALE PENTRU BIBLIOTECARI: RĂSPUNS LA CRIZA PROVOCATĂ DE PANDEMIE

Ludmila CORGHENCI, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Perioada pandemiei a dat naștere noilor Abstract: The pandemic period gave rise to new forme de formare continuă profesională a personalu- forms of continuous professional training of spe- lui de specialitate din biblioteci, bazate pe tehnologii cialized library staff, based on information technol- informaționale. Este reflectată experiența Centrului ogies. The experience of the Center for Continuing de Formare Profesională Continuă din cadrul Bibli- Vocational Training within the National Library of otecii Naționale a Republicii Moldova. the Republic of Moldova is reflected. Cuvinte-cheie: personal de specialitate, formare Keywords: specialized staff, continuous profes- profesională continuă, Centrul de Formare Pro- sional training, Center for Continuing Vocational fesională Continuă din cadrul Bibliotecii Naționale Training within the National Library of the Repub- a Republicii Moldova. lic of Moldova.

ăspunsul bibliotecilor din țară în cii Naționale a Republicii Moldova (CFPC contextul pandemiei de SARS- BNRM) în perioada crizei situației epide- CoRV-2 a fost aproape în unanimitate de miologice (cu regret, aceasta continuând). diversificare și personalizare a serviciilor Este vorba de o analiză a stării de fapt, prestate în regim online, activizarea servi- a condițiilor în care viitoarele activități ciului „Întreabă bibliotecarul”, accesarea și educaționale urmează a fi implementate utilizarea conținuturilor în acces deschis și elaborarea de recomandări și propuneri etc. Nu a fost stopat procesul de învățare fundamentate pe constatările rezultate în profesională a personalului de specialitate urma analizei. bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 din biblioteci, ba chiar poate acesta a de- Astfel, în perioada pandemiei au fost venit prioritate în perioada de criză, pro- furnizate activități de formare gen: vocată de starea de urgență. Astfel, peri- . ePortofolii educaționale, integrate în oada de criză a dat naștere noilor forme de colecția Centrul de Resurse, pagina WEB educație profesională, bazate pe tehnologii BNRM http://resurse.bnrm.md/ro/for-pu- informaționale. blic-libraries/resource-center; Vom exemplifica afirmația de mai sus în . e-traininguri (prin aplicația Zoom); baza activității Centrului de Formare Pro- . conferințe zonale online; fesională Continuă în Biblioteconomie și . ePortofolii documentare, destinate per- Științe ale Informării din cadrul Bibliote- sonalului de specialitate din cadrul BNRM 9 10 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale Forumul Managerilor Sistemu din cadrul - prioritățile profesionale, aprobate anual de de resurse, Centrului înscriucolecția se în le tematice ePortofoliilor, ale integrate în de asigurare a continuității învățării. Axe- informală (organizat, dar și individual) și documentar îneducația non-formală și tea de utilizare și corectă) (etică suport ca toatetru tipurile de biblioteci), posibilita- a timpului, locației, adresabilitatea- (pen de accesibilitatea largă dinpunct devedere source-center surse.bnrm.md/ro/for-public-libraries/re- abilităților noi tehnologice etc. lui deformabili, oportunități deformare a ciare deplasare, pentru majorarea număru- locație, lipsa necesității deinvestiții finan- tecarilor, costuri reduse, independența de flexibilitateatimpului profesionalal biblio - ecare economisirea/ persoană, gestionarea/ neficii: accesibilitatea, deschidereacătre fi- educaționale online, evident au- unele be câștigat teren înultimele luni. Activitățile marea profesională online, îngeneral, a preponderent prin aplicația For Zoom. tematicegurile au fost și sunt organizate mail). (diseminate fiecare pentru angajat, e- prin de Resursde educaționale, integrate în colecția Centrul din biblioteci. profesionale personalului ale despecialitate metode noi dedezvoltare acompetențelor adresabilitatea activității educaționale etc. acest fapt fiind determinat de subiect/ temă, nare organică aformării online și înclasă, național. Este vorba chiar despre o îmbi- respectarea restricțiilor stipulate nivel la în față rămâne ordinea la zilei, evident cu menționate, formarea profesională față nivel tehnic și altele. Ținând cont de cele lipsa deprinderilor denetichetă, erori la insuficiente privind incluziunea digitală, tarea constrângerilor tehnologice, abilități deținerea unui suport inadecvat șimanifes- prezențială.lă Și dinmotivele: aceasta educația șiformareacuiască nonforma- destinatăsoluție- înlo să miraculoasă, T Conferințele zonale, precum șitrainin- Aducem drept exemplu ePortofoliile Situația aprovocat decriză forme și otuși, formă această nu constituie o e, WEBB pagina . Avantajele ePortofoliilor țin NRM http://re- - ire online Classroom documentare: „ ire distanță”, la care include două suporturi (ePortofoliul „Metode/ aplicații- deinstru 2020, întotal 4): te după (situația urmează cum 10august la lui N competențelor profesionale personalului ale ePortofoliilor pul documentare: dezvoltarea (strategii, politici, regulamente- etc.). Sco ra componenta documentară instituțională otecă elaborând șideținând acesto înbaza - și normative de nivel național, fiecare bibli- mentate prin documente de reglementare bibliotecila sunt „dezghiocate” șiimple- specialitate privire cu etc. Prevederile Legii deținute, competențelor personalului de rea serviciilor, resurselor informaționale urmare schimbări îndezvolta esențiale - otecile dinRepublica Moldova, are drept conținând elemente inovative bibli pentru - vire biblioteci la (nr. 160din20.07.2017), male). în contextul educației șiformării nonfor ceput unsistem ca deateliere profesionale legislativ șidereglementare” con (inițial - text transformațional național cadrului al angajat, prin e-mail), au generic ca „Con - drul BNRM(diseminate fiecare pentru ca din specialitate de personalului tinate 5 suporturi documentare). Cetățenilor/ Științei Participative”, conține tofoliu „Biblioteca –promotor Științei al cheie și facilitator al Științei Deschise (ePor posibilități deanaliză comparată); de oricare tip debibliotecă, reflectând și de valorificaredatelor a statistice, aplicat mentare; ePortofoliul prezintă un model statistice”, care include- 7suporturi docu tofoliul 2019prin prisma „Anul datelor competențelor delectură” șialtele); lecturii”, „Metode șitehnici dedezvoltare a documentare:porturi „Cultura/ educarea tismului funcțional”, care include șapte su - bibliotecă însprijinul diminuării analfabe- bibliotecă de ilor . . Sistemul Sistemul . .

amplificarea poziției bibliotecii ca actor- cercetarea statistică în bibliotecă în statistică cercetarea diversificarea și personalizarea- servici ațional deBiblioteci, șipot fi prezenta - incluziunea digitală a bibliotecarilor a digitală incluziunea D e ce această formă?e ce această pri cu - Legea ”); ,„ ”, ePortofoliilor documentare, des- ZOO Utilizarea aplicației Google (ePortofoliul de „Servicii M -platformă- deinstru (ePor - - - -

Sub cupola Bibliotecii Naționale de specialitate prin învățarea și aplicarea acestuia. Personalul de specialitate apelea- conținutului cadrului legislativ, strategic și ză la ePortofoliile documentare din pro- de reglementare în domeniul activității bi- pria convingere, cu responsabilitate și cu bliotecare. Acestea sunt destinate persona- un scop definit, fiindu-i pusă la dispoziție lului de specialitate din cadrul BNRM: ma- informația concretă de care are nevoie. nageri superiori și funcționali, solicitanți Ce concluzii se impun în funcție de cele pentru conferirea/ confirmarea categoriei menționate mai sus? Chiar și în situații de calificare, alți angajați. Conținutul ePor- dificile, provocate de criza pandemică, au tofoliilor documentare este axat pe preve- fost identificate posibilități de dezvoltare derile concrete, care se referă la activitatea continuă a competențelor personalului de BNRM, din Legea cu privire la biblioteci (nr. specialitate din biblioteci. În era vitezei și 160 din 20.07.2017), „Regulamentul-cadru comunicării, care a transformat radical so- de organizare și funcționare a bibliotecilor cietatea, biblioteca/ bibliotecarul este obli- publice” (aprobat prin ordinul nr. 186 din gat să țină pasul cu schimbările mediilor 26.02.2019 al Ministerului Educației, Cul- de influență. Este vorba despre incluziu- turii și Cercetării), „Regulamentul privind nea digitală a bibliotecarului, care preve- angajarea prin concurs a personalului de de competențe de mânuitor de tehnologii specialitate din bibliotecile publice, precum informaționale, creator de conținuturi di- și criteriile minime de selectare a persona- gitale, comunicator virtual și altele. Toa- lului din biblioteci (aprobat prin ordinul te acestea sunt obținute/ dezvoltate prin nr. 748 din 10 iunie 2019 al Ministerului educația și formarea continuă profesio- Educației, Culturii și Cercetării) și altele. nală, inclusiv la distanță. Bibliotecarul/ ePortofoliile documentare sunt o me- biblioteca trebuie să facă față exigențelor todă eficientă de educație informală a per- acesteia: suport tehnic/ tehnologic adec- sonalului de specialitate (în cazul nostru – vat, mânuirea aplicațiilor informaționale, din cadrul BNRM), fiind posibile de utilizat atitudine responsabilă privind dezvoltarea în funcție de timpul profesional, contribu- competențelor, accentuarea educației in- ind la economisirea, utilizarea rațională a formale, capacități de analiză și sinteză etc.

Referințe bibliografice: 1. INFORMAȚIE-sinteză privind activitatea Centrului (Secției) de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării, aprilie – iunie, anul 2020. Chișinău, 2020. 4 p. Manuscris. 2. MARINESCU, Patricia Adriana. Educația la distanță. [citat 6 august 2020]. Disponibil: https://www. academia.edu/7316986/Educatia_la_distanta?email_work_card=thumbnail 3. Prioritățile Uniunii Europene pentru educația și formarea profesională. [citat 6 august 2020]. Disponibil: https://ec.europa.eu/education/policies/eu-policy-in-the-field-of-vocational-education-and-training-vet_ro Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

11 12 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale și internațional. tare, facilitând conexiunea plan pe național în orice comunicare, informare,- documen organizații. I cesitatea deacomunica între indivizi și dependenței nivel la asporit global ne- existenței ale țiale Creșterea societății. inter- și comunicațiile reprezintă elemente esen- dezvoltare a civilizației, în care informația informației. Schimburile de date și comu- are dezvoltarea bază la unei noi culturi a informării. comunicare științifică, biblioteconomie și științe ale Cuvinte-cheie Deschis. cii Naționale a Republicii Moldova privind Accesul Informării, constituit în contextul Politicii Bibliote ale Ştiinţe şi Biblioteconomie Repozitoriul în Național Tematic prezintă Articolul deschis. acces în resurse și colaborare pe bazate actuale, municare code mijloacelor și deschisă știință de ceptului con- prisma prin comunitate către de percepută fie să trebuie Moldova Republica din Informării ale geografice. Cercetarea în Biblioteconomie și Științe și instituționale barierele depășesc care științifice rețele formând creștere, continuă dezvoltă în sunt și se rapid științifice și comunitățile Informației Cunoașterii, Societății contextul În Rezumat: Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Ecaterina DMITRIC, Ludmila CORGHENCI, 10.5281/zenodo.4070878 DOI: CZU 021.6:[004.6:02] REPOZITORIUL TEMATIC NAȚIONAL ÎNBIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINȚEALEINFORMĂRII –FACILITATOR ALCERCETĂRII S Societatea I Societatea rea umanității într-o nouă etapă de intra semnifică - I-lea ecolul XX al : repozitoriu tematic, acces deschis, acces tematic, repozitoriu : nformaţia este omniprezentă nformației șiaCunoașterii ÎN COMUNITATEA BIBLIOTECARĂ - nale (acesteanale fiind identificate şiaprobate la mul național privind priorităţile profesio- sprijină activitatea bibliotecilor dinsiste- Biblioteconomictru N dova (B mare continuă. noispective înmaterie deeducație șifor a informațiilor șiideilor, care per deschid Cunoa din principiile I Societății dezvoltare individuală Unul și colectivă. meni șigrupuri, constituie unfactor de nicarea electronică, care are între loc - oa sciences. information and librarianship communication, tific repository,thematic Keywords: scien- access, open tional LibraryoftheRepublicMoldova. Open on Policy the of context the Na- the of Access in Library and Information Sciences, established in Repository Thematic National the presents article The resources. access open and collaboration on based cooperation, of means current and Science Open of concept the of terms in community the by perceived be must Moldova of Republic the in es Scienc Information and Library Researchin riers. bar geographical and institutional transcend that networks scientific constantly,forming and rapidly growing are communities scientific Society, edge Knowl- and Information the of context In Abstract: Biblioteca N ş terii este circulația șifacilă deschisă NRM), deţinând statutul- deCen ațională aRepublicii Mol- ațional, corelează şi nformaţiei şia - - - - Sub cupola Bibliotecii Naționale Forumul anual al Managerilor). în vederea acumulării, stocării, conservării Una din prioritățile profesionale ale anului şi diseminării conţinutului digital în Acces 2020 este amplificarea poziției bibliotecilor ca Deschis, rezultatelor activității de cerceta- actori-cheie și facilitatori ai Științei Deschise. re, fiind un mijloc de facilitare a cercetării Din perspectiva dimensiunii profesionale cer- în domeniul Biblioteconomie și Științe ale cetare-dezvoltare „știința deschisă reprezintă Informării. NTR Mold-LIS asigură accesul o nouă abordare a modului în care se efectu- la conţinutul digital al lucrărilor elabora- ează și se organizează cercetarea științifică, te/ editate de către cercetătorii din cadrul bazată pe cooperare și pe noi căi de difuzare BNRM şi alte instituţii. a cunoștințelor, utilizând tehnologiile digita- Accesul la NTR Mold-LIS este interca- le și instrumente noi de colaborare” [3]. În lat pe site-ul BNRM http://moldlis.bnrm. acest sens iniţiativa Bibliotecii Naţionale a md/. Mold-LIS a fost creat în baza softwa- Republicii Moldova privind crearea unui rere-ului DSpace dezvoltat de Universitatea pozitoriu tematic în biblioteconomie și ştiințe Southampton, utilizând protocolul OAI- ale informării se înscrie perfect în orientarea PMH (Open Access Initiative Protocol for comunităţii profesionale spre augmentarea Metadata Harvesting), ce permite integra- creativităţii, inovaţiei în baza interacţiunii co- rea NTR Mold-LIS în registrele internaţio- municative [4, p. 8]. nale ROAR, Open DOAR etc. Denumirea Crearea repozitoriului naţional tematic Repozitoriului Național este o abreviere în Biblioteconomie şi Știinţe ale Informării a denumirii complete a Repozitoriului se înscrie în contextul prevederilor „Politi- Tematic Național în Biblioteconomie și cii Bibliotecii Naţionale a Republicii Mol- Științe ale Informării din Republica Mol- dova privind Accesul Deschis”, aprobată de dova, în limba engleză (NTR Mold-LIS) – către Consiliul știinţific la 6 februarie 2019 National Thematic Repository Moldova – http://bnrm.md/files/biblioteca/Politica- Library and Information Science. Mold- Acces-Deschis-BNRM-ro.PDF, integrată ca LIS reprezintă o arhivă electronică (depo- mandat instituţional în Registrul internaţi- zit) deschisă, cumulativă, constituită și ges- onal ROARMAP (Registry of Open Access tionată de Biblioteca Națională a Republicii Repositories Mandates and Policies) http:// Moldova, în colaborare cu Bibliotecile Sis- roarmap.eprints.org/3961/. Prin acest do- temului Național (Centrele Bibliotecono- cument, Biblioteca Naţională a Republicii mice Departamentale, Teritoriale). Moldova recunoaşte importanţa strategică NTR Mold-LIS este creat în scopul con- a noului mod de organizare şi efectuare a stituirii şi gestionării unui sistem fiabil de activităţii de cercetare, bazată pe cooperare arhivare (depozitare) pe termen lung, acce- şi noi căi de difuzare a rezultatelor acesteia, sibil pentru oricine şi de oriunde, a rezul- a cunoştinţelor. Ţinând cont de experienţa tatelor intelectuale în domeniul biblioteco- naţională şi internaţională, implementarea nomiei și științelor informării (conţinutu- Accesului Deschis la BNRM se bazează pe rilor digitale tematice). Astfel, acest sistem două modele: arhivarea în Repozitoriul Te- urmărește următoarele obiective: matic [naţional) în domeniul BŞl şi indexa- . asigurarea transparenței și amplificarea revistei științifice și bibliopraxiologice rea comunicării profesionale; ,,Magazin bibliologic” în Registrul inter- . creșterea numărului de citări ale bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 naţional DOAJ (Directory of Open Access publicațiilor cercetătorilor/ specialiștilor în Journals) şi alte baze de date internaţionale. domeniu; Inițiativa repozitoriului tematic a prins . promovarea imaginii domeniului și contur încă din anul 2015. După mai multe cercetătorilor în mediul informațional glo- cercetări în domeniu, Vera Osoianu a con- bal; ceptualizat acest sistem fiabil de speciali- . sporirea competitivității, vizibilității tate, fiind promovat în mediul profesional și impactului rezultatelor activității de din republică. cercetare în domeniul biblioteconomiei Astfel, Repozitoriul Național Tematic și științelor informării la nivel național şi Mold-LIS (NTR Mold-LIS) a fost constituit internațional; 13 14 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale nomie şi subiecte domeniului specifice biblioteco- care este structurată conform următoarelor însă deosebirea ofacediferența colecțiilor, cilor universitare dinRepublica Moldova, repozitoriilecu instituționale bibliote ale - ului menționat, NTRMold-L IS este similar Dinpunctulcolecții. devedere software- al trei niveluri: comunități, subcomunități și nibilă asoftware-ului D tuează înconformitate- dispo structura cu dova). și științelor informării dinRepublica Mol- publicațiilor îndomeniul biblioteconomiei bil șiaccesibil deanaliză bibliometrică (a încarieră; rii potențialului inovațional și creativ, avansă - competențelortării profesionale, susținerii sonalului despecialitate –înscopul dezvol- în formatul online, deosebit în mod per al blicului interesat despecialitate colecția la le dedifuzare; din biblioteci; fesională șicontinuă debază apersonalului tate intelectuală. Drept deautor; informaționale; teoretice aspecte rii: șigeneralități; • Metoda destocare apublicațiilor efec- se . . Subiectele sunt clasificate conformsche - • Tehnologii informaționale debibliotecă. • Spații debibliotecă; funcționale debibliotecă debază; • Servicii informaționale; • Servicii • Surse și suporturi de informație. Cana- proFormarea- profesională. Devenire • • Management debibliotecă; Proprieeditoriale. politici - Industriiși Resurse • bibliotecilor. ale Colecții • • Utilizatori, alfabetizare șilectură; • Utilizarea informației; șisociologia Biblioteconomie șiștiințe informă ale - fundamentarea unui sistem- fia lărgirea șifacilitarea accesului pu - tiinţe informării: ale Audio I Prezentări T T V Foi decalcul magini ext ipul conţinutului digital ideo ideo s pace, alcătuită din JPEG, GIF WA Microsoft Powerpoint Adobe P Format MPEG Spreadsheet MicrosoftExcel O V , MP3 - D F, Microsoft Word funcționare aRepozitoriului N conform Regulamentului deorganizare și engleză; fie să prezentat înlimbile rusă, română și cument abstractul urmează înlimba rusă, nă În și engleză. prezentării cazul unui do- 5000 semne, fiind elaborat în limbile româ- nităților create înrepozitoriu); arhivaretru sunt: deprezentarebază aunui- document pen otecile dinsistemul național, cerințele de varea propriu-zisă. rarea abstractelor șicuvintelor-cheie; arhi- subiectului conform schemei JIT mitate standardele cu învigoare; atribuirea rea bibliografică adocumentelor înconfor salvare P rea acestora dinpunct devedere tehnic, etape: pregătirea documentelor (prelucra - torii B publicațiilor elaborate decătre colabora - B cadrul zitoriu afost creat delucru din ungrup și Științe I ale Cercetare șiD Mold-LIS, Ghidul de arhivare adocumentelor în NTR D formation Science (http://eprints.rclis.org/). zitoriul eLIS - e print digital in Library and I mei JIT I Thematic Repository Moldova Library and formării dinRepublica Moldova/ N matic înBiblioteconomie șiȘtiințe I ale nformation (NTRMold-L Science IS): pen XML pen etalierea subiecteloretalierea este specificată în . . . . În ceprivește ceea colaborarea bibli cu - Pentru aarhiva documentele înrepo-

nume, prenumele autorul; abstractul documentului nu vadepăși denumirea instituţiei (conform comu- nformation Science formatul documentelor acceptate RM se efectuează prin maiNRM se multe A „Classification System Library of D NRM. Arhivarea propriu-zisă a elaborat decătre echipa Direcției F, tehnoredactare- etc.); descrie nformării. ezvoltare înBiblioteconomie jpg, gif,png, jpeg, tif ppt ppt docx doc, pdf, Extensie wav, mp3 mpeg, mpg, mpe .xlsx (.xls) ”, aplicată- înRepo ațional A; elabo- ational & In T n- e- - - Sub cupola Bibliotecii Naționale Căutările în NTR Mold-LIS se fac după . recepţionarea documentelor/ informa- numele autorului, titlul documentului, ţiilor de la autori în scopul plasării acestora anul de publicare, subiecte (cuvinte-cheie). în NTR Mold-LIS; NTR Mold-LIS este un model de lucru . realizarea nemijlocită a procesului de în echipă la BNRM. Etapele constituirii arhivare a documentelor; acestuia, precum şi responsabilităţile fiecă- . analiza și soluţionarea diverselor pro- rei componente a echipei pot fi prezentate bleme și situaţii privind depozitarea publi- după cum urmează: caţiilor; . constituirea echipei multifuncţio- . examinează legalitatea distribuirii do- nale (prin ordinul directorului general al cumentelor cu acces deschis. BNRM; în componenţa echipei au fost in- Direcția Tehnologia Informației asigură: cluşi biblioteconomişti, bibliografi, perso- . procesul de creare a NTR Mold-LIS în nal IT, redactori etc.); calitate de administrator; . elaborarea Planului de acţiuni privind . dezvoltarea repozitoriului sub aspect constituirea NTR Mold-LIS, aprobat de tehnologic și de conţinut; către directorul general BNRM (activităţi . oferă consultaţii autorilor privind au- concrete, responsabili, termeni); to-arhivarea publicaţiilor; . pregătirea pachetului de documen- . funcţionarea software-ului, suportul te normative privind funcționarea NTR tehnic și conservarea publicaţiilor electro- Mold-LIS (Regulamentul de organizare și nice. funcționare a Repozitoriului Național Te- Centrul editorial-poligrafic prezintă for- matic în Biblioteconomie și Științe ale In- matul electronic al documentelor editate formării din Republica Moldova National sub egida BNRM. Thematic Repository Moldo/ - Library and În tabelul de mai jos sunt prezentate da- Information Science (NTR Mold-LIS) – tele statistice privind utilizarea NRT Mold- aprobat de către Consiliul științific NB RM LIS (situaţia la 10 august 2020): la 6 februarie 2019; Ghidul de arhivare a Itemi Număr documentelor în NTR Mold-LIS; . pregătirea bazei de date pentru plasare Vizite 1228 online. Articole arhivate 123 Funcţionalitatea NTR Mold-LIS este asi- gurată de către Direcția Cercetare și Dezvol- Vizualizări articol 2.268 tare în Biblioteconomie și Științe ale Infor- Vizualizarea colecțiilor 2.902 mării, Direcția Tehnologia Informației, Cen- Vizualizări ale comunităților 4.527 trul editorial-poligrafic din cadrul NB RM. Direcția Cercetare și Dezvoltare în Bi- Căutări 416 blioteconomie și Științe ale Informării este NTR Mold-LIS este o componentă impor- responsabilă de: . tantă a comunicării științifice în domeniu. coordonarea și monitorizarea procesu- Necesitatea implementării acestui sistem per- lui de creare și dezvoltare a repozitoriului; . mite diseminarea și accesul nerestricționat la coordonarea relațiilor cu autorii reali informația științifică de specialitate. Impactul și potențiali; . repozitoriului este orientat spre schimbul de coordonarea cu centrele bibliotecono- cunoștințe, creșterea productivității și vizibi- mice în vederea asigurării funcționalității și litatea în mediul internațional.

plinătății NTR; bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

Referințe bibliografice: 1. SOCIETATEA în secolul al XXI-lea. In: CAPCELEA, Valeriu. Filozofie socială: Manual pentru instituțiile de învățământ superior cu profil economic, tehnic și tehnologic. Chișinău, 2019, pp. 169- 193. ISBN 978-9975-46-406-2 2. STAVER, Mihaela. Repozitoriile instituționale – componentă esențială în sistemul de comunicare științifică [online]. [citat 21.07.2020]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/68809 3. ȘTIINȚA DESCHISĂ în Republica Moldova: Studiu. Chișinău: Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, 2018, 263 p. ISBN 978-9975-3220-3-4, eISBN 978-9975-3220-4-1, DOI: 10.5281/ zenodo. 1468418 4. ȚURCAN, Nelly. Comunicarea științifică în contextul accesului deschis la informație. Chișinău, 2012, 324 p. ISBN 978-9975-71-253-8 15 16 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale managementul schimbărilor. proiectului, ai succes de factorii proiectului, tatele Cuvinte-cheie care încadrulproiectului. vitatea, partea psihologică a proceselor de comuni- rezultate sprijin, neplanificate, și planificate creati de elementelor prezențaorganizaționale, strategiei tate așa aspecte ca timpul și fluiditatea, importanța reflec- Sunt proiect. de manager un atenția atragă să trebuiecărora asupra elementele-cheie și lucru de instrumentele Moldova, Republicii a Naționale dezvoltare a portofoliului de proiecte ale Bibliotecii de tendințele valoare în pune Articolul Rezumat: Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Mariana KIRIAKOV, rului înlimitarului experienței deținute deun uri. T colegilor dindiferite instituții și/ sau ON lucru a autorului, precum feedback-ul și pe cluzii fundamentează se de experiența pe 10.5281/zenodo.4071681 DOI: CZU 005.8:027.54 informații referitoare B la proiect. D re, legate de inițierea și implementarea unui parcurs au fost integrate adăugătoa aspecte - domeniul managementului proiectelor. Pe N PORTOFOLIUL DE PROIECTE ALBIBLIOTECIIPORTOFOLIUL NAȚIONALE DEPROIECTE A aționale aRepublicii Moldova (B REPUBLICII MOLDOVA: ÎN APLICABILE BUNELE PRACTICI I a trece înrevistă Bibliotecii experiența a acestui inițială deea articol a fost de oate concluziilepărerea reflectă auto- eși articolul conține precădere cu mngmnu poetlr rezul- proiectelor, managementul : NRM, unele con- NRM) în BIBLIOTECĂ „Ca primești să ceva diferit, trebuie faci să ceva diferit” G- - domeniul profesional. bunelor practicișibenchmarketingului din poate fi folosită,eventual, selectarea pentru propriuldividuală, cu dar care specific, timp, este o organizaționalăexperiență in- niu tabelul vedea de mai (a se În jos). același darmodestă, reprezentativă înacest dome- complexă. B tivitatea demanagement deproiect este una este unul care evoluează rapid, iar însuși ac- dova. cerc finitpersoaneRepublica din de Mol- poet aaeet poet results, project successfactors,changemanagement. project management, project Keywords: are discussed. project the within processes communication the of unplanned results, creativity, the psychological part and planned elements, support egy,presenceof the strat- organizational the of importance fluidity, the have to draw his attention. Aspects manager such as projecttime and a which to elements key the and brary of the Republic of Moldova, the working tools trends development of the portfolio of projects in the the National Li- highlights article The Abstract: D omeniul demanagement proiectelor al NRM are o relativexperiență (Stephen Richards) Sub cupola Bibliotecii Naționale În conceptul de proiect este inserat . interesul celor care implementează factorul de timp – prin faptul că proiecte- poate dispărea pe parcursul proiectului, le sunt tentative temporare (vezi Project de ex, din cauza schimbării mediului sau Management Institute Lexicon of Project a schimbărilor interioare ale membrilor Management Terms). Respectiv, alte com- echipei. ponente legate de proiect tind să fie tempo- În același timp, chiar și cele mai rare, sunt „fluide. Cel/ cea care inițiază un favorabile condiții ale mediului și proiect – persoană, organizația, după păre- pregătirea bună a echipei de implementare rea autorului, trebuie să se simtă conforta- nu garantează succesul final al proiectului. bil cu această „fluiditate”, să dea dovadă de Nu fiecare proiect scris ajunge la etapa de flexibilitate, adaptabilitate și capacități de aprobare. Poate să existe și un proiect bun, management al schimbărilor. Mai jos ur- și o echipă experimentată, și să corespundă mează o examinare a fluidității: ideal condițiilor de concurs, dar donatorul . experiența acumulată în proiect în să fie interesat de diversificarea tipurilor de scurt timp se transformă în una depășită; proiecte sau explorarea altor domenii, sau . scenariile funcționale ale unor proiec- să fie interesat de dezvoltarea proprie, inte peste un timp nu mai sunt efective; clusiv a nivelului propriu de creativitate și . proiectele se dezvoltă, se diversifică și ea să nu coincidă cu etapele de dezvoltare se transformă în ceva nou; a aplicantului. În acest caz avem un proiect . pe parcursul implementării proiecte- neviabil ori el se „depozitează” pentru vre- lor sunt aplicate diferite strategii de lucru muri mai bune. pentru a identifica factorii principali, care Astfel, ofertele, regulile de aplicare, doar asigura un succes stabil. Dar factorii care natorii, echipa, timpul de existență al ofer- influențează succesul și, totodată, viabili- tei timpul potrivit pentru aplicare sunt fac- tatea proiectelor nu sunt unii și aceiași de tori „fluizi”. Cele mai stabile elemente, care fiecare dată, sunt diferiți; rezistă în timp, din observațiile autorului, . experiența de proiect poate fi legată sunt strategiile de dezvoltare ale instituției. de o perioadă scurtă și/ sau determinată de Ea asigură un mediu în care este posibilă timp și/ sau de un donator care activează dezvoltarea, de aceea este important de a pe o perioadă determinată sau a cărui ofer- avea o astfel de strategie, care să permită tă de susținere financiară este temporară. acest lucru, în primul rând, și, în al doilea, Odată cu trecerea timpului, ofertele nu mai să fie o strategie competitivă, modernizată, sunt disponibile sau donatorul este plecat revizuită la timp. de pe piața de oferte; Pe lângă o strategie viabilă și competiti- . regulile de aplicare, implementare, ra- vă, succesul proiectului, în opinia autorului, portare a proiectului tot sunt diferite de la depinde de sprijinul Ministerului Educației, donator la donator, dar pot și să se schimbe Culturii și Cercetării; administrației bibli- cu timpul; chiar și la unul și același dona- otecii/ organizației; sprijinul cel puțin al tor regulile de la proiect la proiect se pot unei persoane din partea donatorului (cu schimba; care se stabilesc relații bune de comunica- . experiența participanților, implemen- re); prezența unui grup de inițiativă/ echipe Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tatorilor din diferite proiecte precedente de entuziaști care implementează proiectul; poate fi atât transferabilă, cât și mai puțin experiența membrilor de echipă în rezol- transferabilă, folositoare sau nefolositoare varea problemelor; adaptabilitatea lor la pentru proiectul curent; condițiile de schimbare permanentă. . mediul în care se desfășoară proiectul În tabelul ce urmează sunt prezentate poate fi favorabil, dar temporar, de mo- proiectele BNRM, pentru care au fost alo- ment, și pe parcursul desfășurării proiectu- cate resurse externe și care au fost inițiate lui să se schimbe în nefavorabil sau echipa de către bibliotecă: îl poate face așa;

17 18 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale să menționămsă următorii factori: diului încare au fost implementate, putem tofoliului deproiecte B al vorbim despre tendințele generale por ale consecutivlează îndomenii diferite. D Americii șiEuropa; financiară internațională – Statele Uniteale teme șiactivități specifice; vitate, iar cele mai recente sunt mai mici, cu referămari șise - generale direcții la deacti local-filială aunui ON local-filială nu este oorganizație străină sau ON Europeana) (I FUMAGABA „Memoria Moldovei” Programului N încadrul cultural scris valorificareapatrimoniului salvgardareaConservarea, și Bibliotecii N a 185deani fondarea de la virtual”, dedicată consemnării bibliotecilor europene înspațiul „ Conferința internațională documente istorice XI dinsec. Hrisoave basarabene șialte Ungherașul Media, 2018 personalitățile culturii naționale Arhiva cu interviuri devoci: LectruraCentral Programul N Denumire proiect N Automatizarea Bibliotecii conservare șirestaurare Crearea național Centrului de Moldovei (S Sistemul integrat debibliotecă a D D . . . aționale ntegrarea înBiblioteca

ezvoltarea cooperării sumele proiectelor început la sunt mai up sunt prezenți doi vectori desprijinire în ultimii 5ani donatorul permanent ă cum vedem, proiecteleă cum - deru se IB aționale ațional IM ațional , 2019 O L) G internațional RM și ale me- NRM șiale 2017-2019 de imple - de mentare Perioada acă acă 2002 – 2003 - 2005 - 2008 - 2004 2004 2008 2009 2015 2017 2018 2018 2019 G - nu impun multe bariere deacces; organizațional, precum proiecte șila care donatorul oferă consultanță și sprijin mai acesteala devine puțin posibil; accesare granturi, la drept urmare accesul și cerințeledarse modifică sifică, cresc de Republicii Moldova; Educației,nisterul Culturii al șiCercetării (Fundația Soros Moldova, IREX),ciMi- succes. carebază permite proiectului derularea cu soluționarea problemelor este elementul de organizația donatorului și sprijinul ei in . . . D Consiliul Suprem deȘtiință pentru Cercetării, Proiecte culturale Ministerul Educației, Culturii și (CENL) Conferința Bibliotecilor Europene Grantul Erland Kolding N CulturalăConservare Fondul Ambasadorilor pentru Moldova, Ambasada SUA înRepublica IREX Europe Cercetării, Proiecte culturale Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Proiecte culturale Ministerul Educației, Culturii și Fondator Fundația Soros Moldova Fundația Soros Moldova Biblioteca Europeana

comunicarea din persoana cu directă piața donatorilor timpul cu diver se ezvoltare T biblioteca spre tinde proiecte unde ehnologică aMoldovei ielsen, ielsen, - În continuare sunt prezentați factorii, ne și alte documente istorice din sec. XIX” Sub cupola Bibliotecii Naționale care, conform părerii autorului, au creat un ține de: mediu propice pentru derularea proiectu- . 200 „Hrisoave basarabene” restaurate; lui „Hrisoave basarabene și alte documente . 25+ bibliotecari specialiști din cadrul istorice din sec. XIX”. Acești factori pot fi Sistemului Național de Biblioteci, arhi- utili bibliotecilor/ bibliotecarilor pentru a ve, muzee, instruiți în domeniul prezer- identifica un donator sau pentru a solicita/ vării în cadrul a 2 ateliere cu participarea negocia condiții favorabile pentru proiecte- specialiștilor Bibliotecii Congresului SUA; le proprii: . 1 masă rotundă cu participarea per- . nu a fost impusă cerința de a avea o sonalului Bibliotecii Naționale a Repu- experiență precedentă în domeniul mana- blici Moldova (75 participanți, 4 traineri gementului de proiecte; internaționali); . nu a fost solicitată o descriere foarte . dotarea cu aparate de aer condiționat detaliată a proiectului la etapa de aplicare (3), umidificatoare (3), hidrometre (2) și (a existat un formular de completare de 5 aspirator (1) pentru depozitul cărților vechi pag); și rare; . donatorul a acordat atenție ajustării . dotarea cu mobilier expozițional a proiectului cu standardele proprii: în peri- secției Carte veche și rară a Bibliotecii oada de examinare a aplicației pentru grant Naționale a Republicii Moldova; a cerut explicații adăugătoare asupra ele- . dotarea cu cameră de dezinfecție (1), mentelor de proiect (despre ateliere, echi- сutter (1) și aspirator (1) al Centrului teh- pamente, mai multe fotografii ale Hrisoa- nic de conservare și restaurare a documen- velor etc.); telor a BNRM. . pe parcursul implementării proiectului Pe lângă rezultatele menționate mai s-au cerut rapoarte concise, de 2-3 pagini; există și altele, care nu au fost planifica- . a fost posibil de extins perioada de rate. De exemplu, s-au creat produse noi. portare a proiectului (3 luni); Creativitatea, apărută din interacționarea . nu s-au cerut cheltuieli în avans cu specialiștilor din 2 țări diferite – Moldova rambursarea ulterioară, mijloacele financi- și SUA, a dat naștere unui produs nou la are au fost acordate cu anticipație; nivel local – suporturile de carte din sticlă . donatorul a acordat asistență BNRM organică care permit de a deschide cartea în anumite cazuri; De exemplu, selectarea parțial, sub un unghi, astfel minimalizând și rezervarea biletelor pentru experții ame- stresul cărții la deschiderea și plasarea ei ricani, din cauza cerințelor speciale, au fost pe o suprafață dreaptă. Acest produs a dat efectuate de către agentul donatorului; un posibilitatea de a expune mai multe cărți alt exemplu – expertul american a trimis o vechi și rare pentru publicul larg, cărți care mostră de carton în SUA pentru a afla aci- mai înainte nu puteau fi expuse din cauza ditatea ei, folosind mijloacele proprii; fragilității cotorului și a paginilor în locuri- . deși Ambasada SUA în Republica Mol- le de atașare la cotor. dova a solicitat informații despre cheltuie- Alt rezultat/ beneficiu constă în schim- lile pentru întreținerea spațiilor care vor fi barea atitudinii experților americani din Bi- utilizate în proiect, aceste informații nu au blioteca Congresului SUA față de Biblioteca fost afișate sub forma unei cerințe obligato- Națională din Republica Moldova și față de rii cum ar fi, de exemplu împărțirea cheltu- Moldova, în general. La început de proiect ielilor la un procent prestabilit. au existat anumite temeri și tendințe de a Conchidem că donatorul a făcut mai evita vizita în Moldova, țara fiind privită ca bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 mulți pași pentru a se apropia de aplicant o destinație de risc. După realizarea ateli- și nu a ridicat bariere adăugătoare care ar erelor colectivul Directoratului de Conser- favoriza îndepărtarea acestuia. Mediul ex- vare și Prezervare a Bibliotecii Congresului tern, în care s-a desfășurat proiectul, a fost SUA și-a exprimat dorința să participe la unul favorabil. Dar nu putem să mizăm proiectele ce vor urma. pe acest fapt în permanență, un astfel de Menționăm și schimbarea atitudinii și a suport și mediu favorabil este mai mult o unor viziuni ale membrilor echipei de proiect, excepție decât o regulă. Biblioteca trebuie creșterea funcționalității la nivel individual să fie orientată și dispusă de a lua asupra sa și de echipă. Noul impune efectuarea unor obligații mai complexe. acțiuni care nu au mai fost făcute. Pe parcur- Impactul proiectului „Hrisoave Basarabe- sul implementări proiectului sunt depistate 19 20 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale oada deimplementareoada aproiectului; multsolicită cu mai puțin timp- decât peri a proiectului are mai puțină importanță și și fără donatorul; anegocia cu organizației)al decât cele stipulate înproiect sau ocauză bună” „mai (dinpunct devedere cheltuiși îipoți importante” „mai lucruri pe nator încontul organizației facicevrei ei cu tomat șivor continua șidupă proiect; parcursulpe proiectului vor se prelungi au - „accepta”/ aprecia proiectul; dinstart a instituției; orice solicitare cu coincide perfect majoră D pei. experiențele individuale membrilor ale echi- dependență individuale departicularitățile și brilor echipei deproiect. pot fidiferite, Ele în gândire și, respectiv, de funcționare mem ale - anumite convingeri, stereotipuri, șabloane de 1917)”: Scop, implementare, impact. In: Magazin bibliologic. 2019, nr. 3/4, pp. 4-11. ISSN 1857-1476. (1812- țaristă perioada din basarabene hrisoavelor „Salvgardarea TOSTOGAN,4. Proiectul Aliona. [citat [online]. Terms Management Project 02.03.2020 ].Disponibil: of Lexicon PMI Institute. Management PROJECT 3. oficial alRepubliciiMoldova.2017,nr. 451/463,pp. Monitorul 118-122. In: Moldova]. Rep. Guvernului a 2017 decembrie 20 din 1142nr. [hotărârea parte: este investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care Republica Moldova pe și tehnică asistență efectuate de proiectele servicii pentru vamale mărfuri, și fiscale facilităților de a acordare livrările de și TVAla țării teritoriul a zero cotei a aplicare de modul la privire Cu 2. zervare. In:Magazinbibliologic.2019,nr. 1/2,pp.14-21. ISSN 1857-1476. pre- de politicilor implementarea pentru Oportunitate COSOVAN,culturale: Veronica. Proiectele 1. Referințe bibliografice: acțiune, schimbarea și mai personală apoi, eliminareată, greșelilor degândire șide din procesele decomunicare. mediulla intern proiectului al șifacparte Ultimelecunoscut. două rezultate referă se manager de echipă nou, de a face ceva ne- în acceptul decătre decătre opersoană, un nuiect sunt complicate, dificultatea constă gement proiectelor. al Activitățile depro- este parteintegrantă aprocesului demana- lor financiare). dusului, corectă adocumente perfectarea - municare operativă, livrarea timp la a pro- va și din străinătate (responsabilitate, co- solicitați proiectului) încadrul dinMoldo- (care au fost furnizorilor deservicii ale ...... Produsele noi, acumula experiența - stereotipurileLucrul cu șișabloanele

etapa depregătire șietapa definalizare din momentul când banii do- vin dela donatorului vaoferi granturi care vor obligațiile temporare persoanelor ale menționăm diferențele deatitudini beneficiarii/ colegii/ societatea colegii/ beneficiarii/ vor e exemplu: https://www.pmi.org/pmbok-guide-standards/lexicon tinuă aacestora. completează necesitatea dedezvoltare con- aceste eforturi, care, lângă pe satisfacție, de proiect. Rezultatele compenseze să vin tea organizației participante, cât șiaechipei complex, cere multe investiții atât din par îndomeniultul lucrul că proiectelor este implementarea unui proiect. este fap Cert - altor materiale, discuții, consultații privind există șialtele, care ar putea faceobiectul proiectul. biblioteciicapabilă va fi de aimplementa angajeze se bilă să înproiect; echipa dacă tire aproiectului; biblioteca dacă capa vafi - depregă- necesar deaapela servicii pentru și calitativ solicitarea deproiect sau e dacă pregăteascăbilă să desine stătător, corect Planul strategic; biblioteca dacă capa vafi - otecii, sunt cum așa definite în Strategie/ îndeplinește obiectivele strategice bibli ale - cont deurmătoarele criterii:proiectul dacă deproiectideea este important deaține participare. În momentul în care discută se prii deselectareșiluare de adeciziei bibliotecaiect, poate elabora criterii pro - aadministrațieipei, șiadonatorului. sârguința, entuziasmul șideschiderea echi- adăugătoare este variabilă șidepinde de activități sistematice. instituțional. Este vorba despre eforturi și celorlalți membri ai colectivului, nivel la acumulată nu transmite se automat implementarea proiectelor. I nemijlocit participă colectiv elaborarea/ la luând înconsiderare numai că opartedin vel de instituție apar foarte lent, mai ales unui proiect. D adăugătoareciile care obțin se încadrul instituționalăcea –acestea sunt- benefi Pe lângă subiectele menționate înarticol Fiind în fața unei oportunități de pro - Mai menționăm apariția că beneficiilor esigur, ni- schimbările la ar experiența -

CZU 159.952:021.4 DOI: 10.5281 / zenodo.4071578 Sub cupola Bibliotecii Naționale

TEHNICI DE CAPTARE A ATENȚIEI UTILIZATORILOR

Lilia CARA, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Biblioteca există și funcționează Abstract: The library exists and works for users and pentru/datorită utilizatorilor. Autorul identifi- thanks to them. The author identifies methods and că metode și tehnici de captare a atenției acestora techniques for capturing the audience attention to pentru serviciile și produsele oferite de către bi- services and products offered by the library, in this bliotecă, specificând importanța bibliotecarului în context specifying the importance of the librarian. acest context. Keywords: user, methods of capturing attention, Cuvinte-cheie: utilizator, metode de captare a public library. atenției, biblioteca publică.

„Viitorul bibliotecii și al profesiei depinde de cum vom putea convinge utilizatorii și membrii comunității că biblioteca și bibliotecarul îi poate ajuta să zboare la cele mai mari.” (Vera Osoianu, biblioteconomist)

ccesul la informație, la ştiinţă şi la în circulație cărțile și informația. cultură sunt drepturi fundamenta- De-a lungul istoriei, bibliotecarii au avut le aleA omului, care împreună cu dreptul la o misiune foarte clară – de a aduna, tezau- educaţie sunt recunoscute peste tot în lume riza, valorifica, proteja și disemina tot ce a ca elemente-cheie ale unei dezvoltări du- creat mai valoros și mai de preț omenirea, rabile a umanităţii și a progresului econo- de a asigura protecția socială în cultură, ac- mic și social. Omul trăiește într-un mediu cesul deschis la cunoștințe, de a face viața informațional. El este „bombardat” perma- oamenilor mai bună, de a le arăta drumul

nent de stimuli care conțin o mare încărcă- spre cunoaștere și lumină, iar, străjuind bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tură informațională. Omul vede, aude, pi- aceste valori, bibliotecarii nu pot să nu-și păie, într-un cuvânt, simte însușirile fizice „toarne lumină pe cap”. [4] ale stimulilor, le traduce în plan subiectiv, Prin instituția pe care o servește și la a psihic, le introduce în dispozitivele sale cărei funcționare contribuie, bibliotecarul comportamental-reglatoare. Însuși psihicul deține un loc aparte, deosebit de important, este de natură subiectiv-informațională [5]. în viața cultural-științifică a societății. Un Omul are nevoie de informații ca de aer, el bibliotecar trebuie să fie el însuşi un mare, se „hrănește” cu informații, de aceea bibli- un pasionat cititor, care are nevoie de noi oteca trebuie să fie un for de comunicare capacități și aptitudini pentru a îndeplini între utilizator și cea care creează sau pune corect și la timp cerințele utilizatorilor.

21 22 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale decisiv) crearea la şiconsolidarea imaginii succesul utilizatorului, contribuie (uneori de activitatea depinde, sa în mare măsură, tiv, inteligent, onest, con amabil, competent, responsabil, comunica- cât mai bună studiu. pentru Un bibliotecar personalul reu lizatorilor, care ofrecventează, doar dacă va avea oimagine favorabilă nivelul la uti- esenţa activităţii unei biblioteci. asatisfacepentru aceste cerinţe reprezintă carea resurselor șiamijloacelor necesare nentă a cerințelor utilizatorilor. V organizare aactivității- șioanaliză perma onare abibliotecii trebuie existe să obună care acesta o doreş informaţia decare are nevoie înforma pe ţe, fiecărui trebuieutilizator furnizeze să fie să pentruaptă arăspunde acestei- cerin informare este obiectivă. Biblioteca trebuie umane.tiva devenirii D - înperspec indivizilor şigrupurilor sociale lor educative, satisfac nevoile de mailectură, ciile prin ales, finalităţile permanenţă unbibliotecar. orientării utilizatorului, afle se în unde să dispunăse deunspaţiu dedicat primiriiși să Este acesta. mul ideal pe dea-lasculta fiediscret,să să disponibilitateaaibă - şical utilizatorului, psihologia cunoască să tact, umane. Bibliotecarul trebuie dovedească să a utilizatorului nu există reguli, ciexigenţe și de lungă durată. Pentru o bună primire O primire proastă are efecte dezastruoase biblioteciiginii înspiritul noului utilizator. contribuie acesta că pentru fixarea la ima - Primul contact are oimportanță deosebită care trebuie înpermanenţă. seama ţină se să profesioniști, binevoitori este șirece. tristă acces liber, dar fără bibliotecari competenți, tant uman. aspectul Obibliotecă, chiar cu relația utilizatorii cu este extrem deimpor bibliotecii utilizatorii cu săi. D meroşi factori legaţi debunele raporturi ale în care utilizatorii sunt primiți depind nu - amunciiesenţială demodul că pentru sale, rea utilizatorilor reprezintă ocomponentă aibă permanent învedere faptul primi că - Suntem con - culturale îngeneral șiservi Serviciile utilizatorii cu Dialogul este unlucru de În acest context, bibliotecarul trebuie să ş ş eş tienţi biblioteca că noastră te creeze oatmosferă să te. Pentru o bună- funcţi e aceea, cerința de e aceea, ş tient defaptul că şi aspiraţiile e aceea, în e aceea, alorifi- - lizatorul folosi dease decizia sau ia nu de realitateacu reușită. etenoase, o interacțiune și legătură socială realizarea unei ambianțe armonioase șipri- implicarea a tuturor activă participanților, comunicare dintre bibliotecar șiutilizator, rea deacontribui depășirea la barierei de captare a atenției utilizatorului au meni- utilizatorilor. În opinia tehnicilemea, de nici, care contribuie captarea la atenției timp [6]. atenția lungi ușurință de perioade cu șipe motivațional-afective vor orienta și susține genereazăsoană, afective, trăiri aceste stări stimul prezintă verbal interes oper pentru logic, tuturor din domeniul specialiștilor - psiho atenției este, incontestabil înmod înopinia zie, rapiditate, eficiență. [3] omai desfășoară cu mare se acțiunea preci- în prezent. D în care caredesfășoară acțiunea se are loc buie fie să prelucrați; deacontrola modul o valoare adaptativă mai mare și care tre- din multitudinea stimulilor ceicare pe au are Ea principale: doua deaselecta funcții a și priceperilor deprinderilor ș.a.m.d. [2]. selectarea șiexersareafidelă, mai adecvată a ideilor, o tivă astimulilor, înțelegerea mai profundă gură obună receptare șipercep- senzorială psihice. Prezențaprocese șistructuri eiasi- vos prin carefuncție tonusul modulează se ner ce care susțin energetic activitatea. este o Ea face partedincategoria fenomenelor- psihi sarcini, întrebări, probleme și altele. Atenția re și fixare a conștiinței asupra unui obiect, funcție sau mecanism de orientare, focaliza- într-o bibliotecă. Atenția este prima condiție, persiste necesară să tul așteptat, captarea atenției utilizatorului utilizatorsă aducăcu succes și fie efec- să utilizatorilor. onarea fondului decarte, dar șiasistarea nu numai colectarea, întreţinerea şigesti- Sarcină primordială abibliotecarilor este bibliotecii încare î Studiile despecialitate au arătat uti că - ogamăExistă extrem de variată de teh- mai importantăCea a caracteristică Pentru orelație ca dintre bibliotecar și , necesar pentru desfășurarea, necesar pentru celorlalte selectivitatea. memorare acă reușimacă ne concentrăm, să şi desfă D acă unfapt,acă oidee, un mai trainică și mai ş oară activitatea. se defineștese ca - - Sub cupola Bibliotecii Naționale serviciile unei biblioteci în primele 5 se- influențându-ne comportamentul. Fiecare cunde, după ce a pășit pragul instituției, culoare se caracterizează prin propriile sale pe baza unor elemente pe care le sesizează proprietăți unice. Prezentăm câteva dintre inconștient. efectele remarcabile pe care diferitele culori Cercetătorii de la Institutul The Poynter, le pot avea asupra noastră și cum putem din SUA, au urmărit comportamentul uti- profita de acestea pentru a ne atinge obiec- lizatorilor. Ei au descoperit faptul ca Har- tivele pe care le stabilim. ta privirii este primul element în captarea Roșu: pasiune, energie, intensitate. Este atenției utilizatorului. Se spune că „ochii culoarea cea mai vibrantă și ceea care cap- sunt oglinda sufletului”, și este adevărat, tează atenția cel mai ușor. Dar ai grijă: ex- pentru că dacă știi să interpretezi corect punerea excesivă la roșu ne poate face să ne ceea ce ei spun, poți citi starea sufletească simțim stresați, frustrați sau chiar nervoși. a omului din fața ta. Privirea este un mijloc Galben: fericire, optimism, tinerețe. de comunicare a emoțiilor, a sentimentelor Atunci când ne gândim la galben, de obicei și a stărilor sufletești. Orice conversație în- prima senzație ce ne cuprinde este căldura cepe întâi din priviri și alte semne nonver- soarelui, motiv pentru care această culoa- bale. re funcționează de minune ca antidepresiv. În dependență de faptul cu ce privi- Mai multe studii au demonstrat că această re bibliotecarul întâlnește un utilizator, culoare sporește puterea de concentrare și cu aceeași privire utilizatorul răspunde stimulează sistemul nervos. inconștient de el. Contactul vizual deschide Albastru: loialitate, toleranță, stabilitate, un canal de comunicare între oameni, ajută liniște. Mai multe studii sugerează că culoa- la stabilirea şi construirea raportului cu par- rea albastră este una din culorile ce pot sti- ticipanţii. Timpul pentru acest contact este mula creativitatea minții umane și, în plus, de 1-3 secunde pe persoană. Încercaţi să a fost dovedit că aceasta poate avea un efect nu lăsaţi ochii rătăcind prin sală. Încercaţi calmant. Însă expunerea prelungită la cu- să-i focalizaţi pe utilizatorul ce vă vorbește, loarea albastră poate provoca depresie sau uitați-vă în ochii lui, dar nu prea mult încât tristețe. Albastrul este asociat cu răceală, să faceți acea persoană să se simtă stânjeni- dar și cu seriozitatea, caracterul oficial. tă, doar suficient pentru a o implica în di- Negru: putere, mister, profesionalism. alog. Aveți o privire veselă și binevoitoare, Această culoare simbolizează autoritatea, vie și luminoasă. Astfel și utilizatorul se va puterea, inteligența și cunoașterea. În plus, comporta respectiv. Conștientizați emoțiile negru mai sugerează și îndrăzneala, și agre- pe care le simțiți și dacă nu sunt cele potri- sivitatea. vite și dorite, găsiți o modalitate de accesare Alb: este cea mai neutră dintre toate cu- a sentimentelor pozitive, care ar fi de mare lorile, fiind aproape un sinonim cu purita- ajutor în relaționarea calitativă cu ceilalți. te, curățenie și inocență. Această culoare ne Modalitatea în care suntem priviți este poate da, simultan, o senzație de curățenie strâns legată de starea interioară a inter- și sofisticare, iar, în același timp, va lumina locutorilor noștri. Știind cum să interpre- orice încăpere, răspândind o atmosferă de tăm corect privirile lor, știm în ce stări calm. emoționale se află și ne putem schimba ati- Verde: vindecare, succes, speranță. Ver- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tudinea, dacă este cazul, spre o comunicare dele este culoarea naturii. Are un efect cal- reală, eficientă și autentică. mant și un aspect plăcut. Această culoare Un alt studiu realizat de cercetătorii de reduce stresul și captează atenția. De aceea, la Universitatea din Missouri este psiholo- oamenii tind să petreacă mai mult timp în gia culorilor și anume efectul pe care îl au anturajele cu un decor verde. culorile folosite în incinta bibliotecii sau Roz: De obicei asociat cu feminitatea, ro- chiar culorile hainelor bibliotecarilor asu- zul este cea mai romantică dintre toate culo- pra utilizatorilor. Culorile sunt peste tot în rile. Rozul este cunoscut pentru abilitatea sa jurul nostru și fiecare dintre ele, într-un de a calma firile anxioase și a reduce anxie- anumit context, au impact asupra noastră, tatea. Oricât de mult ar încerca o persoană, 23 24 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale științifice,filosofice. academice, N N memorabil. Folosiți cuvinte simple, scurte. concis obiect, șila dar cespui, aceea scurt eitrebuie cu dialog demenținut unnivel Fiți simpli utilizatorii. cu șisinceri Într-un inspiră încredere, competență șientuziasm. soană care este naturală și pare din peisaj că santă șivapierde atenția. Reversul, o per potrivește,i se vadeveniimediat neintere- află,care pare că aîmbrăcat o haină ce nu pare aficonfortabilăposturacu care în se Este lesne deînțeles care opersoană că nu natural înfața utilizatorului este ocalitate. lor, naturalețea șipăstrarea simplității. Afi utilizatorilor ar fi, dupăpărerea cercetători- soluționezesă oproblemă mai complicată. unexamen, ocercetarepentru facă să sau foarte trebuie utilă dacă învețe să cineva ca culoaretatea fieo ce-lfacesă mintală, ceea lent. Culoarea stimulează- activi portocalie îmbunătățești dispoziția fii mai- șisă vigi care pe vreiculori alege lepoți dacă să-ți ră. Portocaliul este una din cele mai bune alitatea. încurajează gândurile profunde șispiritu- aer deavuție șieleganță. Această culoare conferă oricărei un care persoane opoartă galitatea, luxul șisofisticarea,culoarea mov eleganță, lux. D avea untimp derăspuns mai lent. pere roz, mușchii că pentru lui cardiaci vor într-oîi vafi se enerveze greufoarte să încă- discriminatoare sau intre să încontradicție subiectul, fără însă a fi deplasată, agresivă, este dedorit aibă să legătură aceasta ca cu utilizatorul,facem oglumă cu îndiscuție a-i ironiza ceilalți.D pe viața, dealtă partene iar îndreaptă pe către de oparte, ne poate ajuta cooperăm cu să Însă umorul este osabie doua cu tăișuri. Pe atenției, atrăgând după sine șibunăvoința. ele induc ostare derelaxare șidecaptare a ajută prin: disponibili,pozitivi. fiți sunt academicieni, scriitori, savanți etc. Fiți lumea bibliotecii care folosește serviciile u folosiți termeni negativi, cuvinte lungi, O altă tehnică captarea pentru atenției Portocaliu: Mov/ violet: idealitate, spiritualitate, Glume Limbajul verbal, -osoluție ușor defolosit, întrucât energie, căldu distracție, - e mult timp re asociat cu - ca una ca dintehnici, ne e aceea, atuncie aceea, când u toată - ultima. Fiți înțelegători șiechilibrați. multiple.bările V crea mai multă interactivitate. Evitați între- V descurajați primiți dacă unrăspuns greșit. închise. Acestea N încurajează discuția. mai mare întrebărilor decât deschise celor ajungeți în impas. Acordați o importanță prea și dificilă oferiți indicii atuncicând înaproapepe oîntrebare aevita pentru același timp. mulare plăcută, simplă șiprofesionistă în întrebări utilizatorului dinpartea ofor cu fiecare întrebare.Răspundeți unorposibile – acordați câtevade gândire secunde după mediul ultima pentru variantă este evident nu ați lăsat suficienttimp degândire.Re- prea ambiguă, prea grea, prea sau ușoară cauza este, deregulă, sau întrebarea că este fără văenervați. să răspundeți repetați, și să-i același calm, cu ori este necesar. Aceasta este cheia: să-i utilizatorului, răbdare cu decâte șicalm, fițicapabilisă să-i răspundeți să și repetați câștigarea interesului. un coleg fieimplicat să pentru îndiscuție zatorului vafi recâștigat.Este suficient ca trecând totul cu la altceva, interesul utili- unmomentpentru ceare degând spună, să în timpul cel care discuției vorbește „uită” sită devorbitorii care au D experiență. atrage antipatie. [3] prezentareaca fieostentativă, să pentrucă fel glumelor, șiîncazul ca nu este indicat stârnește senzația denou, fără aderanja. La formulei desalut bună!” arhaicul cu „Ziua sul celor care Chiar șimodificarea ascultă. prezentare în evidență, atrăgând iese intere- ziua! Mă numesc...” orice altă modalitate de o lume obișnuită formula cu clasică „Buna de câștigare a atenției și bunăvoinței. Într- ne abținem. bător după ceglumim, poate ar fiindicatsă D venit atunci când este de calitate și natural. cevaspune.cu T edeți acest lucru ca pe ooportunitate acest pe lucru ca edeți dea acă utilizatorulacă ne privește lung șiîntre - Încercați puneți să întrebări dinaproa - D Întrebări. subiectului Părăsirea atipică Prezentarea acă nuacă primiți răspuns oîntrebare la I mportanța acestui factor este otodată, umorul este bine- eți primieți răspuns doar la este oaltă modalitate este otehnică folo- u vă aca aca - Sub cupola Bibliotecii Naționale Experiență, care este definită ca totalita- se spune în acel moment, pentru a nu crea tea cunoștințelor despre realitatea înconju- contradicții. De asemenea, este important rătoare pe care oamenii le obțin în proce- ca gestul sa nu fie exagerat, ostentativ sau sul practicii social-istorice sau, alt fel spus, jignitor. deprindere căpătată printr-o lungă practică Mimica poate fi un element important unită cu observațiunea [6]. atât pentru captarea atenției, cât și pentru Pentru a deveni eficienți, pentru a fi îna- păstrarea acesteia, mai ales atunci când intea timpului și nu în întârziere, bibliote- utilizatorul este suficient de aproape pen- carii trebuie să fie profesioniști. Experiența tru a observa trăsăturile bibliotecarului. O în muncă este o dezvoltare personală, ce încruntare ușoară trezește interesul, chiar contribuie la o carieră de succes în dome- dacă în mod uzual nu este lucru de dorit niul de activitate pentru că doar însușind într-un discurs. Tocmai lipsa, într-un dis- cunoștințe vaste ești cu adevărat bun. curs, a acestor trăsături le face sa fie atrac- Experiența contribuie semnificativ (uneori tive, însă orice accentuare a lor poate stârni decisiv) în dialogul cu utilizatorul. Ea este nervozitate și reacții adverse. De aceea, e necesară, deoarece cea mai mică depășire necesar să ținem sub control chiar și mimi- a limitei poate provoca un efect invers ce- cele folosite într-un dialog cu utilizatorul. lui dorit. Încercați să găsiți acele segmen- Expresiile faciale potrivite te ale experienței voastre care pot fi utile Există șapte expresii faciale universale, pentru menținerea și continuarea dialogu- și anume cele care indică următoarele stări: lui cu utilizatorul. Pentru a face acest lu- surpriză, frică, dezgust, furie, bucurie, în- cru cu succes, evitați răspunsuri generale tristare, dispreț/ ură. Expresiile faciale folo- și fraze abstracte. În schimb, fiți cât mai site de către bibliotecar în timpul întâlnirii concreți și preciși. Demonstrați aptitudini- și dialogării cu utilizatorul vor fi răsplătite le și cunoștințele prin deservirea adecvată exact cu aceleiași din partea oponentului. a utilizatorilor, prin ajutorul acordat, prin Cu mâinile la vedere consiliere și îndrumare, prin cunoaștere de Încrederea este un ingredient extrem de cauză. important al primei impresii. Și, după cum Limbajul non-verbal (gesticularea), o bine știți, este mult mai important să arăți că următoare tehnică în captarea atenției uti- ești de încredere, decât să spui acest lucru. lizatorilor, nu este doar o metodă eficientă Cercetătorii în materie de limbajul trupului de a scăpa de emoțiile negative. Limbajul ne spun că mâinile sunt cel mai bun indica- non-verbal are un rol foarte important. tor al încrederii. Așadar, dacă îți arăți mâi- Gesticulația cu o poziție deschisă, orienta- nile, oamenii vor avea încredere în tine [1]. tă către utilizator, fără gesturi nervoase și Limbajul para-verbal ticuri non verbale, chiar dacă nu va capta Acesta se dovedește a fi una dintre cele atenția în sine, va contribui la menținerea mai utile metode de captare a atenției. Un ei. O postură închisă sau percepută ca bibliotecar abil trebuie să aibă în tolbă amenințătoare va îndrepta atenția, mai cunoștințele necesare pentru a mânui cât mult ca sigur, acolo unde nu ne dorim. mai eficient: tonul, ritmicitatea vorbirii, Având în vedere că are mai multe ele- accentul, viteza, claritatea și volumul. Fie- mente care îl compun, limbajul non-verbal care dintre acestea poate fi un instrument bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 oferă mai multe posibilități de captare a de captare a atenției. În mod uzual, limba- atenției. Orice gest șocant, orice inflexiune jul para-verbal trebuie calibrat la cel al uti- a vocii sau rupere de ritm atrag atenția. lizatorului. De exemplu, dacă utilizatorul Gestica oferă nenumărate căi de captare vorbește la un volum mai ridicat, atunci și a atenției. O simplă bătaie din palme este noi trebuie să încercăm același lucru. Nu un gest care nu este întâlnit în mod uzual vorbi prea repede și accentuează cuvintele la un vorbitor. Din acest motiv, el are rolul de bază. Cum semnele de punctuație dau de a aduce un lucru nou, atractiv. În mo- sau schimbă sensul unui enunț, în același mentul folosirii gesturilor pentru a atrage mod și limbajul para-verbal poate susține, atenția trebuie să se ia în calcul și ceea ce schimba sau contrazice mesajul verbal. 25 26 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Sub cupola Bibliotecii Naționale mează să se întâmple se să mează [7]. trezi curiozitatea șisentimentul ur ceva că nesiguranță, a pentru dar nici prea scurtă lungă anu pentru induce sentimentul de plă. Este pauza ca esențial nu să fie prea întâm dorind știecese să curios, - devine în aceste momente depauză utilizatorul pierdere a controlului. întrucât moment pentru senzația dă de se lata are rolul deatrezi neliniște, oușoară într-un specific. mod uzual. în mod ferit care decel pe bibliotecarul utilizează îl accentul fiind pe pusvorbirea pe un ton di- întâmplăse oricare cu intercalare detonuri, atenția asupra acestora Similar dinurmă. te încare este folosit unton atrage calm, de vorbire un ton pe entuziast, momen cu - a bibliotecarului. Întreruperea momentelor tant. poatetecarul accentua ceeste ceea impor dar nu trebuie agresat prin strigăte) biblio - (utilizatorul trebuie audă să tot spune, ce se captare aatenției. Fără înextreme acădea una dintre cele mai ușoare posibilități de lent, aputea pentru percepută. fi treptat anu pentru deranja, dar nu foarte discursului.ale Schimbarea face deritm se ele accentuează importanța anumitor părți de atragere aatenției. Fără ainterveni brusc, atractiv decât cespui. Felul spui cum poate fide multe maiori 7. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/DEFINITIA-SI-CARACTERISTICILE-1932424717.php 6. http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/ATENTIA12.php Surse utile: modern. 5. ZLATE, utilizatorul Mielu. Psihologia mecanismelor cognitive. Iași: Polirom, 2003. 528 p. ISBN: 973-683-278-3. şi tradiţională percepţia între Chișinău: BibliotecaNaționalăaRepubliciiMoldova, 2015. 232p.ISBN978-9975-4493-8-0. publică Biblioteca Vera. OSOIANU-FILIP, 4. www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Tehnici-de-captare-a-atentiei232191031.php 3. MIHALCEA, Ioan. Tehnici de captare a atenției. [on-line]. [citat 26 februarie 2020]. Disponibil: 2. GANU,Mihail.Psihologiaatenției.București:Ed.Preuniversitaria, 2000.105p. ISBN: 9738317800.9789738317802 1. CUCU-CIUHAN, Geanina. Introducere în cercetarea psihologică. București: Ed. Sylvi, 2003. 267 p. Referințe bibliografice: Strategiile de captare a atenției pot fi fo- Momentele de tăcere captează atenția Tonul Creșterea Creșterea Ruperile de ritm oferă posibilități mari obosit este, oarmă deasemenea, sau sau scăderea volumului este volumului scăderea O pauză bine- calcu I mportant este că - -

se descopere pe sine descopere însuși pe se trăiască. șisă cititorul trebuie își croiascăsă să un drum, sub forma unui labirint, îninteriorul căruia arhitect își șiacesta construiește colecția bibliotecar este, într-o oarecare măsură, un otecii șiistoric fiecare că francez) deartă afirmă cum Michel Melot (curator bibli al - măsură,pe naturalețe șisimplitate. D mesajului,adecvat o interactivitate și umor neîncredere, folosim unlimbaj non-verbal monoton,un discurs oprivire șide evazivă cludem seriozitatea extremă șirigiditatea, decomunicarenostru vafiunul eșuat. va avea impactul care pe dorim, îl iar actul este considerat credibil decătre receptor nu defaptul seama ținem unmesaj că care nu vorbim cecomunicăm. șiceea T zat numai printr-un acord între felul cum uitămînsă să acest că lucru poate fi - reali poateși că avea încredere înnoi. N convingem ascultătorul suntem că sinceri atragem atenția, fim să auziți,trebuie să ne tău.din jurul transforma într-o acelor armă deseducție care, reușești o stăpânești, dacă să opoți despre a comunicării”, o adevărată „arta pe ușorcât pe pare. interlocutorului nu este niciodată atât de de agresivitate. a acestor provoace să tehnici riscă senzația tua anumite momente. Utilizarea exagerată D desiguranțăja aatingerii scopului propus. losite șiîmpreună, acest fapt crescând mar e asemenea, elee asemenea, au doar rolul deaaccen- Rețeta succesuluiRețeta nu este complicată: ex- Atunci când comunicăm șidorim să A comunica eficient șia atrage atenția N u în zădarvorbește se rebuie să u trebuie http:// upă -

CZU 005.8.001.12 DOI: 10.5281 / zenodo.4071671 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci PREISTORIA UNUI PROIECT CU ȚINTĂ ÎN VIITOR

Vera Osoianu, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Materialul prezintă preistoria unui grant Abstract: The article presents the prehistory of the oferit de Japonia prin Agenția Japoneză de Coo- Grant offered by Japan through the Japan Interna- perare Internațională. Oferit în cadrul proiectelor tional Cooperation Agency. Offered as part of the culturale susținute de Japonia, grantul are menirea cultural projects supported by Japan, the Grant de a îmbunătăți dotarea Bibliotecii Naționale a Re- aims to improve eguipment of the National Library publicii Moldova cu echipamente de digitizare, care of the Republic of Moldova with digitization tools, vor contribui la prezervarea resurselor în format which will contribute to preserving resources in vir- virtual, asigurarea accesului virtual și păstrarea pe tual format, ensuring virtual access and long-term termen lung a valorilor culturale. maintenance of cultural values. Cuvinte-cheie: digitizare, digitalizare, Agenția Ja- Keywords: digitization, digitaliization, Japan Inter- poneză de Cooperare Internațională, grant cultural. national Cooperation Agency, Cultural Grant

reistoria Proiectului de îmbunătățire zare și crearea în baza secției Digitizarea a echipamentelor de digitizare din ca- publicațiilor a Centrului Național de Digi- drulP Bibliotecii Naționale a Republicii Mol- tizare. dova începe în anul 2017, când Biblioteca Ideea a avut ca punct de pornire Gran- Națională împreună cu Ambasada Japoniei tul de susținere a culturii (Cultural Grant) în Republica Modova realizează două pro- al Japoniei, anunțat în acea perioadă de iecte de succes, vizând promovarea valo- Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei rilor culturale, istorice și științifice cu ge- https://www.mofa.go.jp/policy/oda/cate- nericul „Țara – Soarelui răsare”. În timpul gory/cultural/index.html în cadrul Proiec- întrunirilor dintre personalul Ambasadei tului Cultural Grant Assistance (procure- Japoniei și cel al Bibliotecii Naționale axate ment of equipment). bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 pe organizarea și desfășurarea evenimente- Digitizarea patrimoniului național cul- lor au fost discutate oportunitățile de cola- tural este unul dintre obiectivele principa- borare de mai departe, în special necesita- le stipulate în Hotărârea Guvernului Re- tea unor proiecte de modernizare a Biblio- publicii Moldova Nr. 478 din 04.07.2012 tecii Naționale. „Cu privire la Programul național de in- Ca urmare a discuțiilor, în luna apri- formatizare a sferei culturii pentru anii lie 2018, Biblioteca Națională a Republicii 2012-2020”. Lipsa echipamentelor nece- Moldova a adresat Ambasadei Japoniei din sare pentru digitizarea resurselor a fost și Chișinău o scrisoare de intenție, vizând rămâne principalul impediment în rea- îmbunătățirea echipamentului de digiti- lizarea obiectivelor Hotărârii de Guvern 27 28 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci Chișinău Afacerilor și Externe șiMinistrul de N lui 2020aînceput Schimbului perfectarea tei a finale proiectului.La începutul anu- document s-a lucrat varian perfectarea la - National Library of the Republic of Moldova. pruvement of Digitization Equipment of the Preliminary Survey for the Project for Im - a fost semnat Minutes of Discutions on the sadorului Japoniei înRepublica Moldova Culturii șiCercetării, înprezența Amba- implementatoare. adresată ministerele dela șispecialiștilor proiectuluiîn timpul expertizării afost toată corespondența financiară, partea pe Educației,terul Culturii șiCercetării, iar Ministerulde lucru la Finanțelor șiMinis- iectului. care deexperți, augrup hotărât pro soarta - în luna iulie Chișinău la s-aaflatal doilea avenitPrimul înaprilie, deexperți grup iar privind oportunitateadetaliile proiectului. trimite Chișinău la oechipă care vastudia Japoneză de Cooperare lunilorintervalul mai –iulie 2019Agenția șiI Externe menul solicitat, prin Ministerul Afacerilor Finanțelor, deatunci, afostînter trimisă, soarea semnată deD Japonieirului înRepublica Moldova.- Scri nisterului Finanțelor adresată Ambasado- este deintenție oscrisoare Mi dinpartea - fost acceptată T la dere care la aanunțat proiectului ideea că a în Republica Moldova, asolicitat oîntreve - Kazutoshi, Ambasadei Japoniei Consilierul naționale. gitizare șiextinderea Bibliotecii digitalizării soluționa problema echipamentelor dedi- Grant) Japoniei al afost ooportunitate dea lor N susținut deFundația Conferința Biblioteci- unui ani zece încadrul proiect înurmă, cu un singur scaner performant Atiz, procurat iectului, Biblioteca N menționate. data conceptualizării La pro - În perioada dedupăÎn semnarea perioada acestui 19 iulie Ministerul2019, la La Educației, auAmbele avut grupuri deexperți vizite 10ianuarieLa 2019am fost anunțați în că La 28decembrie 2018,D La Grantul desusținere aculturii (Cultural aționale Europene (CENL). ote dintre Ambasadorul Japoniei la ntegrării Europene. okio următorul și că pas l I ațională dispunea de on Ministrul Chicu, I nternațională va l Hayashi - achiziționarea echipamentului și modern accesuluirii cetățenilor informaţie la prin sistemului naţional debiblioteci și lărgi- patrimoniului instituțiilor cultural încadrul SUA, este destinat şiprotejării conservării 2020. cooperarea economică, încheiat 29iunie la cii Moldova șiGuvernul Japoniei privind schimb denote dintre Guvernul Republi- ratificareapentru acordului întocmit prin mentului spre examinare proiectul delege Moldova a aprobat și a prezentat Parla- realizarea acestui proiect. au semnat online Acordul de Grant pentru și Orientul Mijlociu, SAKAM rare I general Agenției al rul Japoneze- deCoope Culturii șiCercetării, I a Republicii Moldova”, Educației, Ministrul digitizare Bibliotecii dincadrul N tului deîmbunătățire aechipamentelor de foartepă importantă înrealizarea „Proiec- create de-alungul deceniilor șisecolelor.” nenumărateces la opere șiliteratură deartă Așteptăm generațiile ca viitoare aibă să ac- otecii N tehnice digitalizarea pentru fondului Bibli- rea unor sisteme deechipamente șisoluții Japonia vaoferi odonație procura pentru - Republicii Moldova care este atât debogat. prezervareaim la patrimoniului cultural al a Republicii Moldova” dorimcontribu sa - digitizare Bibliotecii dincadrul N lui deîmbunătățirea aechipamentelor de menționa prin că intermediul „Proiectu - shihiro Katayama, ambasadorul Japoniei O Afacerilor șiI Externe din29iuniemică 2020dintre Ministrul lui deN câteva luni bune. și evenimentelecrurile au fost deplasate cu C finalulla lunii martie. Pandemiavirusului Cercetării. D JI ral care-i are semnatari Directorul- ca Gene pe I ntegrării Europene șiaAcordului deGrant OVID –19aîncurcat, untimp, pentru lu- leg Țulea șiAmbasadorul Japoniei, Yo- Grantul, învaloare de409miidolari 20iulie 2020GuvernulLa Republicii 14iulie 2020,s-aîncheiatLa - oaltă eta ceremoniaLa de semnare aSchimbu- CA și Ministrul Educației,CA șiMinistrul Culturii și nternaționalăI (J aționale șialtor instituții deprofil. ote privind cooperarea econo- ocumentele trebuiau semnate gor Șarov șidirecto- CA) pentru EuropaCA) pentru ntegrării Europene, OTO T aționale aționale akema Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci digitalizarea Bibliotecii Naționale a Repu- ră printre prioritățile instituțiilor de cultură blicii Moldova. și în special ale Bibliotecii Naționale. Conform Acordului de Grant, finanțele Digitizarea, prezervarea digitală și asi- oferite vor fi utilizate pentru procurarea a gurarea accesului on-line a celor mai valo- patru scanere, inclusiv unui automat și unul roase resurse culturale – aceasta este esența semiautomat, care vor permite digitizarea proiectului și sarcina pe dimensiunea digi- publicaților în diverse formate, 3 stații de tală a oricărei biblioteci naționale. lucru adiacente scanerelor, un server de Proiectul este un pas important în mo- mare capacitate pentru păstrarea pe termen dernizarea activității Bibliotecii Naționale, lung a publicațiilor scanate cu elementele dar este, în primul rând și mai întâi de toa- necesare pentru asigurarea securității pe te, despre oameni. La toate etapele firești de termen lung. realizare a proiectului, persoane de diferite Partea japoneză va asigura, de aseme- ranguri și responsabilități au venit în ajutor nea, transportarea echipamentelor până la pentru a-l aduce la etapa implementării: de sediul Bibliotecii Naționale, se va ocupa de la Dna Monica Babuc, care a făcut advo- instalarea echipamentelor și de instruirea cacy pro proiect, la Dna Liliana Nicolăies- inițială a specialiștilor. cu-Onofrei, care a primit raportul grupului Există speranța că acest proiect va pune de experți din Japonia și a semnat rezulta- la adăpost de intemperiile anilor tot ce a tele raportului, la Dl Șarov, care a semnat creat poporul nostru mai prețios, va fa- Acordul de Grant. Menționăm că Dl Igor voriza democratizarea accesului on-line Șarov împreună cu echipa anului 2015 a transfrontalier la conținutul autentic și de Ministerului Culturii a contribuit la imple- încredere al patrimoniului cultural, și va mentarea unui alt proiect de modernizare a ajuta instituțiile culturale să se adapteze la Bibliotecii Naționale – Centru de Statistică, mediul digital în continuă schimbare. Cercetare și Dezvoltare. Dacă luăm în cal- Incendiul devastator care a afectat Ca- cul faptul că în baza acestui proiect a fost tedrala Notre-Dame din Paris a evidențiat dezvoltat mai apoi și Centrul de Formare încă o dată necesitatea de a păstra, înregis- Profesională Continuă a Bibliotecarilor, tra și proteja patrimoniul nostru cultural. pe care acum tot cu susținerea MECC în- Reacțiile din întreaga Europă și din lume cercăm să-l modernizăm, concluzionăm demonstrează importanța patrimoniului că Domnul Ministru, Igor Șarov, este la al cultural pentru cetățeni și pentru societate. 3-lea proiect de modernizare a Bibliotecii Pandemia virusului COVID-19, care Naționale. a schimbat Agenda omenirii, a impus De la lansarea ideii proiectului în apri- distanțarea fizică și a închis oamenii în case lie 2018 și până la ceremonia de semnare a demonstrat necesitatea de a avea colecțiile a Notei de Schimb din 29 iunie 2020 s-au Bibliotecii Naționale digitizate și puse în schimbat 3 guverne și 4 miniștri. Ar fi putut acces online. Realizarea proiectului va avea fi o problemă, dar importanța proiectului și loc pe fonul acestei noi realități, de aici și fenomenul „memoria instituțională” și-au importanța deosebită a acestui proiect pen- spus cuvântul. În cazul nostru, Dl Andrei tru Republica Moldova. Chistol a fost alături de echipa Bibliotecii Acest proiect este un prim pas spre un Naționale chiar de la bun început, reușind bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 proiect mai mare care în viitor se va axa să pună umărul ori de câte ori a cerut-o pe digitizarea publicațiilor din Programul situația. Național Memoria Moldovei. Despre importanța acestui proiect încă Bibliotecile, arhivele și muzeele din Re- urmează să vorbim. La fel și despre memo- publica Moldova au colecții bogate, care ria culturală, care se clădește pe linie dreap- reprezintă istoria și valorile noastre comu- tă și prin memoria instituțională. ne, dar și diversitatea culturală a Republicii Un rol deosebit la toate etapele proiec- Moldova. Biblioteca Națională are multe tului l-a avut Ambasada Japoniei. Trebuie valori de prețuit, protejat și împărtășit cu să recunoaștem în mod special implicarea semenii. De aceea cultura digitală se numă- consilierului Ambasadorului Dl Hayashi 29 30 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci și asistența necesară. lul desucces, acordându-ne toată susținerea Kazutoshi, care 2ani ne-a ghidat spre fina - oleg-tulea-apreciem-sustinerea-japoniei-pentru-procesul-de-integrare-europeana-si re a Republicii Moldova” [citat 3 iulie 2020]. Disponibil: https://” 3. Oleg Ţulea: „Apreciem susținerea Japoniei pentru procesul de integrare europeană și moderniza lari-sua-pentru-imbunatatirea https://https://mecc.gov.md/ro/content/guvernul-japoniei-alocat-un-grant-valoare-de-400-de-mii-do- Disponibil: 2020]. iulie 3 [citat Moldova Republicii a Naționale Bibliotecii a digitalizare de pamentului 2. Guvernul Japoniei a alocat un grant în valoare de 400 de mii dolari SUA pentru îmbunătățirea echi- disruption/?fbclid=IwAR3s9EoarXHY0oE9VywYBcN0CXaqkg4A1xwoQPpAjrPui0JRKjYuqxZ32L8 https: // Disponibil: 2020]. iulie 3 [citat differences the transformation: digital and digitalization Digitization, 1. Referințe bibliografice: Bibliotecala N zare bibliotecă, aceeași dela de specialiștii Kukac, directorul Bibliotecade la N aprimi ajutorultru necesar ,Adolf Knol” lui, care ne-a sugerat adresele indicate- pen Grantpe Harris Biblioteca dela Congresu- timp prietenie. util și cu ra le-am solicitat ajutorul, au reacționat în men lung etc. T gitizare, indexare, acces, prezervare ter pe considerabilăo experiență domeniul pe di- bibliotecile naționale care au deja acumulat am avut colegilor nevoie din deexpertiza Finanțelor, MECC. B sadă, carea le-aconstruitpodurile între Amba- yashi Kazutoshi Biblioteca la N Ar fi greuAr fi de număratvizitele D Pe parcursul conceptualizării proiectului https://www.i-scoop.eu/digital-transformation/digitization-digitalization-digital-transformation- NRM, JI ațională aLituaniei etc oți prietenii B CA, MAEIE,Ministerul D ațională Petr aCehiei, epartamentului D e menționat aici NRM, căro- ațională și lui Ha- Digiti- - și suflet în realizarea lui. și auumărul investit competențeexperiență, dar și implicarea oamenilor, care au pus ror etapelor deimplementare instituțională, care vom urmărievoluția desfășurării tutu- toria Bibliotecii N priorităților. pere timpul cât proiectul afost întopul gă implicarea inerentă, au trebuit aco- să în Biblioteconomie aB Cercetaresalariații Direcției șiD tean, Aliona T giu Elașco, Svetlana Aliona Barbei, Mun - Dianavin: Lupușor, V adiacente specificului proiectului, cele re- implicat deresponsabilități, partea pe activ B Dnei Pintilei, Elena directorul general al rită susținerea necondiționată șiimplicarea N proiect este unicat înistoria Bibliotecii NRM, șicolegii care diferite la etape s-au aționale. Respectiv, uncuvânt aparte me- Acest proiect vafiunul de referință în is- importanțăCa delungă durată, acest https://www.mfa.gov.md/ro/content/ ostogan, V aționale deaici cu șigrija NRM, care, lân- pe eronica Ser Borș, eronica Cosovan, ezvoltare - - CZU 094:61 DOI: 10.5281 / zenodo.4071654 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci PUBLICAȚII INEDITE DIN COLECȚIA „DEPOZIT UNIVERSITAR” A BIBLIOTECII ȘTIINȚIFICE MEDICALE

Galina ZAVTUR, Valentina BOLDESCU, Biblioteca Științifică Medicală a USMF „Nicolae Testemițanu”

Rezumat: Articolul se referă la una dintre atribuțiile Abstract: The article refers to one of the main at- principale ale bibliotecii publice – colectarea, salv- tributions of the public library, which is collection, gardarea și valorificarea publicațiilor deosebit de safeguarding and valorization of extremely precious valoroase, care prezintă un interes aparte pentru books. They play a particular role in the country's cultura țării, constituind patrimoniul național al culture, being part of the national heritage of li- documentelor de bibliotecă. Publicațiile prezen- brary documents. The presented editions are just a tate constituie doar o mică parte din componența small percentage of the collection “University De- colecției Depozit Universitar al Bibliotecii Științifice pository” of the Medical Scientific Library, "Nico- Medicale, Instituția Publică Universitatea de Stat lae Testemitanu" State University of Medicine and de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Pharmacy, saved for posterity as indisputable val- care rămân a fi pentru posteritate valori incontes- ues of the national medical heritage. tabile ale patrimoniului medical național. Keywords: national patrimony of library docu- Cuvinte-cheie: patrimoniu național al documente- ments, University Depository collection, medical lor de bibliotecă, colecția Depozit Universitar, pa- documentary patrimony. trimoniu documentar medical.

alorificarea patrimoniului național Din multitudinea de publicaţii de valoa- Vde documente, după cum este stire bibliofilă, care fac parte din acest tezaur, pulat în documentul fundamental pentru un loc aparte le revine publicaţiilor, care activitatea bibliotecilor – Legea cu privire poartă calificativul publicații inedite. De ce

la biblioteci (nr. 160 din 20.07.2017), este și publicații inedite? Fiindcă reflectă aspecte bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 rămâne mereu a fi o misiune de importanță unice, pentru prima dată, necunoscute până majoră a bibliotecii, care dispune de un ast- la momentul apariției lor. Anume acest ca- fel de tezaur incontestabil. lificativ le caracterizează ca valori bibliofile. Biblioteca Științifică Medicală a Insti- Aici ne referim la prima enciclopedie medi- tuției Publice Universitatea de Stat de Me- cală din țară, primele manuale medicale ale dicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” autorilor autohtoni, primele publicații medi- (în continuare – BȘM) este principala cale în limba română (grafie latină, chirili- instituție din ţară, care deţine un astfel de că) – manuale, ghiduri, dicționare medicale, tezaur de publicaţii științifice medicale, materialele primelor congrese ale medicilor conservat, salvgardat și valorificat. de ramură din țară etc. 31 32 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci publicaţiei. unde sunt indicate etapele deutilizare a conține „Îndrumări folosirea pentru EMP” cilitării utilizării Enciclopediei, publicația fiziologie, microbiologie etc. În vederea fa- adiacente medicinei – biologie, anatomie, material bogat din domeniul științelor practice, Enciclopedia dată cuprinde un Friptuleac Grigore Popușoi, biuc, Gheorghe Baciu, Aurel Saulea, Eugen Andriuță, Eugen Gladun, Constantin- Ba Chișinău: I le dela sori, docenți șicandidați înștiințe- medica notorietate îndomeniul medicinei –profe- majorității articolelor sunt de specialiști conjugale vieții ale medicale etc. Autorii rațională, organismului, călirea aspectele tant articolele despre ocupă îl alimentația deîmbolnăvirecaz etc. acută Un impor loc domiciliu,la acordarea primului ajutor în de îngrijire anou-născuților, abolnavilor generală,de igienă deprofilaxiebolilor, a detaliatEnciclopediedescriu metodele se meniul medicinei șiocrotirii sănătății. În privind cele mai variate întrebări dindo- le care conțin răspunsuri șisfaturi prețioase Enciclopedia cuprinde circa- 1400 de artico mulate deinstituțiile deocrotire asănătății. cunoștințelor șiaexperienței- medicale acu din domeniul medicinii, a popularizării mare deoameni despre diverse aspecte asigurarea informării unui număr cât mai T Gheorghe Paladi, Constantin Draganiuc ş.a. hov, Diomid Gherman, Timofei Mo Testemiţanu, Constantin Ţîbîrnă, Eli Ş torii medicinei autohtone ale Nicolae ca: iar în colegiul găsim numede redacţie no- corespondent şimembru titular A al profesormedicale, universitar, membru Anestiade,sile doctor habilitat înş Молдовенешть. Redactorprincipal –V Принчипалэ aЕнчиклопедией Советиче Apare înanul editura 1984,la Редакция prima lucrare deacest gen, editată înțară. tre aceste publicații inedite. extul în publicaţie îngrafie dă chirilică. se Paralel numeroasele cu recomandări Apariția publicației aavut drept scop „Енчиклопедие Медикалэ Популарэ” – În continuare vom prezenta câteva din- nstitutul deMedicină deStat din Gheorghe Ghidirim, Constantin D e asemenea, în e acelașiasemenea, scop, etc. ş neaga, tiinţe Ş lea- M, a- - „ muncă bolnavii la afectați. pronosticare a capacităților și expertiză de indicând modalitățilenervos, detratament, clinice diferitor ale sistemului ale maladii șiparticularitățile diagnosticul etiologia, dezvăluit într-o lumină nouă patogenia, adiagnosticului.exacte clinice practicate în scopul stabilirii cât mai șicercetările para- dediagnosticul nervos, pectelor legate defiziopatologia sistemului ambulator. asistența șila cum neurologică medicală de neurosomatice șisomatoneurologice, pre- probleme,dează referă cese dereglările la etapă șiinclude 20decapitole care eluci- instituțiile superioare medicale acea pentru tate noul cu program deînvățământ pentru lor. Manualul a fost întocmit în conformi- elaborat fiedeun să folosreal destinatari- tând expresiile lungi însperanța, cursul ca materialului concis, unstil accesibil,- evi Autorii manualului au utilizat în expunerea nachevici, V și redactor responsabil I ediției, al Boris academicianulca Diomid Gherman, fiind rând nume notorii din medicina națională stătătoare. în activitatea lor teoretică desine șipractică studenții instituțiilor superioare medicale Acest afost curs editat scopul cu deaajuta anoțiunilortă șifenomenelor neurologice. care facilitează perceperea deplină și corec- ilustrativterial ceconține scheme șidesene, de N alul a fost întocmit Catedrei de colectivul înanulzilei editura 1993,la Știința nă în Republica Moldova. Avăzut lumina logie” ment, constituie manualul „Curs de neuro- cunoștințelor medicale. nă o călăuză în popularizareade nădejde lor. Publicația dată avea- menirea devi să multiple imagini, atât cât alb-negru, șico- în EMP”. Enciclopedia este însoțită de explicați terminilor al medicali ce alfabetic sfârșitulla publicației unvast dă „ se N icolae T T E demenționat autorii că cursului au Un aparte loc este studierii rezervat as- O altă publicație, până unică acel la mo- extul manualului este însoțit deunma- eurologie șiN – primul manual editat grafielati cu - estemițanu”, printre autori figu- ictor Pîslaru, Mihai Casian. eurochirurgie aUSMF . Manu . I ndi- a- - Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci O altă categorie de publicații inedite, instituțiilor medicale din țară. care merită o atenție deosebită, sunt pri- Un alt manual din această categorie mele manuale în limba română în diferite poartă titlul „Obstetrică”. A fost editat în ramuri ale medicinei, semnate de autori au- anul 1993 la editura Lumina sub redacția tohtoni, specialiști în medicină din Repu- academicianului, profesorului, doctorului blica Moldova, cadre didactice ale USMF habilitat Gheorghe Paladi. A apărut în se- „Nicolae Testemițanu”. Până la apariția lor ria „Literatura Didactică pentru studenții erau utilizate manuale de specialitate, tra- Universității de Medicină”. Dar în datele duse, de regulă, din limba rusă sau doar în de subtitlu se indică că manualul poate fi limba rusă, întocmite de alți autori în afară utilizat și de elevii colegiilor de medicină. de cei autohtoni. De asemenea, poate fi util atât medicilor Unul din aceste manuale poartă titlul în stadiul de perfecționare, cât și celor cu „Речептура”, semnat de reputatul savant, experiență. profesor universitar, doctor în științe me- Este primul manual de obstetrică editat dicale, fondatorul și primul decan al Facul- în limba română în Republica Moldova, la tăţii de Farmacie a Universității de Stat de alcătuirea căruia au participat specialiști Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemi- de înaltă calificare în domeniul dat din ţanu”, Constantin Matcovschi. Manualul țară, printre care: Gheorghe Paladi, Olga a fost editat în anul 1967 la editura „Lu- Cernețchi, Mihail Moșneaga, Gheorghe mina”. Este o primă încercare, după cum Marcu etc. Autorii s-au străduit să reflecte, menționează însăși autorul, o primă lucrare atât principalele aspecte ale obstetricii cla- în acest domeniu, în limba română (cu gra- sice, cât și cele mai recente realizări bazate fie chirilică), așa cum se făcea foarte mult pe ultimele cercetări științifice, integrate cu simțită lipsa unui astfel de manual la acea alte discipline ca: fiziologia, farmacologia, perioadă, existând în uz manuale doar în transfuziologia, anesteziologia, reanimato- limba rusă. La întocmirea manualului, pe logia. Respectând expunerea tradițională lângă autor, și-au adus aportul, parțial, prin pentru un manual de obstetrică, totoda- observațiile critice făcute pe marginea ma- tă, de pe poziții noi, au fost tratate temele nuscrisului și alți colaboratori ai Catedrei legate de operațiile obstetricale, de noile de Farmacologie. aspecte ale patologiei postnatale. Textul Prin elaborarea acestui manual s-a ur- manualului este însoțit de o gamă largă de mărit scopul de a se expune pe scurt me- imagini, care facilitează însușirea materia- todele de prescriere a medicamentului sub lului expus. diferite forme, cu alte cuvinte a rețetei, care O altă publicație, de asemenea, inedită este obiectul principal de studiu al receptu- printre aparițiile editoriale din țară, poar- rii medicinale. Materialul este prezentat în tă titlul „Ghid otorinolaringologic”, editat în două părți. Prima parte se referă la recep- anul 1994 la editura Universitas, avându-i tura generală, unde sunt expuse noțiunile ca autori pe doctorii habilitați în medicină generale referitoare la: categoriile medica- Vladimir Popa, Vasile Andriuță și Nicanor mentelor; păstrarea, dozarea, regulile de Hodonoagă. Printre recenzenții ghidului prescriere a lor etc. Partea a 2-a se referă la găsim numele doctorilor habilitați în medi- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 receptura specială, unde se face o descriere cină Ion Ababii, Gheorghe Țâbârnă, Mihail a formelor medicamentoase – solide, moi Sandul ș. a. și lichide cu expunerea regulilor de întoc- Până la apariția acestei publicații în mire a rețetei la fiecare tip de medicamente. țară au lipsit lucrări complexe de otorino- Manualul se încheie cu un „Mic dicționar laringologie în limba română, scrise de latin-moldovenesc-rus și abreviatura” a specialiști din ţară. Deci, acest ghid, men- termenilor utilizați în scrierea rețetei. Ma- ţionat şi ca manual în prefață, a fost bine- nualul, prin forma accesibilă a expunerii venit în studierea afecțiunilor ORL în lu- materialului, a adus şi aduce şi astăzi un mina noilor aspecte de etiologie, patogenie real folos atât medicilor, cât și studenților clinică și de tratament a maladiilor ORL. 33 34 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci dicini română literară, profilpentru me- medical practic, dar uncurs și teoreticta delimbă și este oprimă încercare- înțară deaedi fost editată înanul editura 2003la Litera alolingvi)”. mediciniștii cal și de cultivare alimbii române (pentru română. Profil medical: cu gramatisuport - inedite are îl publicația titlul cu „Limba vastă Bibliografie abrevierilor, Indice alfabetic pe materii fic-informatival publicațieicuprinde: Lista şir detabele, diagrame. Aparatul bibliogra- Materialultic. prezentat este însoțit deun diferențiat, tratament, profilaxie, prognos- nie, tabloul clinic șiparaclinic, diagnosticul după schema: definiție,patoge etiologie, - le volume afecțiunilor descrierea s-a făcut gie, nefrologie, pulmonologie etc. În ambe- afecțiunile degastrologie, cețin hematolo- din copilărie. În volumul doi sunt expuse cardioreumatismale unanla șimaladiile mai frecvente copiilor ale vârsta cu de până tar. Primul volum cuprinde patologiile cele litat înş Marcu Rudi șiT editat înanul 2001,avându-i autori ca pe profesor universitar. doilea Al volum a fost pe Marcupe Rudi, doctor în grafic al USMF, Medicina avându-lca autor editat înanul Editorial Poli Centrul 1999la - medicilor practicieni. Primul volum afost este destinată studenților, rezidenților și programului destudiu disciplina la dată și Lucrareapediatriei. afost elaborată înbaza mar, cear cuprinde toate compartimentele și este unprim înelaborarea pas unui- îndru până acel la moment înRepublica Moldova vată prin absența unui manual depediatrie lume. Apariția acestei publicații afost moti- atenție este „Curs pediatrie” de semnate deautori autohtoni, şicare merită din categoria primelor manuale medicale, publicației olistă abibliografiei dă se utilizate. cât mai largă atemelor prezente. sfârșitul La punător deimagini color înțelegerea pentru gologiei. Publicația conține unnumăr im- expuse principalele otorinolarin ale aspecte - Ghidul cuprinde șapte capitole, încare sunt Un aparte loc înrândul publicațiilor O altă publicație, care facepartetot ş tii alolingvi. Autorii alolingvi. tii manualului sunt tiinţe profesor medicale, universi- udor Rusnac, doctor habi- asurselor documentate. Această lucrare a ş tiinţe medicale, îndouă vo- și o

superiori USMF la „ Eugenia Mincu șiArgentina lectori Chiriac, lae lae lologie, profesor universitar USMF „ coordonator –V medical rus-român”medical în țară. Unul dinele constituie „Dicționarul parte șiprimele dicționare editate medicale, Dicționare; Beletristică. în compartimentele: Literatură didactică; oBibliografieză cu structuratăselectivă, practice” înînsurea unei limbi.- finalizea Se „Cum înveți să olimbă” și„Câteva sfaturi indicații cu începe practice, foarte succinte, cesară înprofesia lor ulterioară. Lucrarea se municare șideexprimare activă fluentă, ne- dea-șicultiva deprinderi de co- medicală, de limbă română, deaînsuși terminologia șansa dea-șiconsolidalingvi cunoștințele ținută accesibilă. terminologic, care atribuie manualului o includeecare lecție șiunmicrodicționar fonetice,ticale, stilistice. D selectate, exerciții lexico-grama lexicale, - maticale sunt incluse detexte bine oserie înțelegerea informațiilor șiregulilor- gra compartimente limbii ale române. Pentru rect, fiind analizate cele mai importante este prezentat într-un limbaj co- adecvat, minologiei Materialul medicale. lecțiilor a medicinistului privind ter posedarea necesare formării unei ținute lingvistice literarutică șiblocul –cuprind informații terminologie anatomică, clinică, farmace- carelecții, structurate –istorie, înblocuri șigramatical.gic Cursul însumează 28de limbii – fonetica, sistemul- frazeolo lexical, comitentă adiverselor compartimente ale şipermite permitea însușirea El dical. con- și îmbogățire a lexicului și limbajului me- literare,medicale mijloacelor de formare gramaticii limbii române, terminologiei lării principalelor elemente culturii, ale şi astăzi, posibilitatea cunoașterii, asimi- Acestpedagogice. oferea, curs fiind actual alul a fost întocmit după ultimele metode până nu demult Manu doar înlimba rusă. - de faptul învățământul că preda se medical acel moment cont ține eravădită,se dacă Din categoria publicațiilor inedite fac Această lucrare oferă studenților- alo T estemițanu”. asile Melnic,asile doctor înfi- I mportanța manualului la în două volume, editat N icolae e asemenea, fi- e asemenea, T estemițanu”, N ico- - Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci în anul 1991 la editura Redacției principa- ocupă cu prepararea, controlul, adminis- le a Enciclopediei. Lucrarea este semnată trarea, documentarea și distribuirea sau de doi autori: Vasile Bejenaru și Galina realizarea medicamentelor. Dicționarul cu- Bejenaru, profesori universitari la USMF prinde practic, toate domeniile de activitate „Nicolae Testemițanu”. Această publicație farmaceutică și farmacistică. Dar, totodată, poartă o valoare deosebită nu numai prin cuprinde și un număr anumit de cuvinte, faptul că pentru prima dată s-a editat o lu- care fac parte din fondul lexical general al crare de acest gen, dar și prin ajutorul acor- limbii, care nu pot lipsi într-un dicționar dat la alcătuirea dicționarului din partea pentru farmaciști. Traducerile termenilor patriarhului medicinei naționale Nicolae s-au făcut în baza îmbinărilor de cuvin- Testemițanu și a doctorului în științe mete rusești întâlnite în practica de lucru a dicale, profesorului Eugen Popușoi, redac- farmaciștilor. Termenii au fost sistematizați tor științific al dicționarului. Necesitatea și grupați într-un anumit mod, încât să apariției unui astfel de dicționar se simțea corespundă necesităților practicii. Acest de mult. dicționar la acea etapă a constituit un reper Dicţionarul a fost alcătuit în baza nude încredere pentru cunoașterea cât mai meroaselor lucrări de medicină (îndreptări bună a terminologiei farmaceutice în limba medicale, tratate, manuale, monografii, română, dar continuă să fie actual şi astăzi. atlasuri, reviste medicale etc.) în limbile O altă categorie de publicaţii inedi- rusă, română, franceză. El include 90.000 te sunt culegerile materialelor primelor de noțiuni din domeniul medicinei și a congrese a medicilor de ramură din ţară. științelor adiacente ei. În dicționar, în afară La acest compartiment e necesar de men- de disciplinile clinice, o atenție deosebită se ţionat publicaţia cu titlul „Актуальные acordă terminologiei din astfel de dome- вопросы педиатрии”, ce însumează ma- nii ca: genetica medicală, imunologia, di- terialele primului Congres al medicilor agnosticul funcțional, biologia moleculară pediatri din Republica Moldova, care şi-a etc. În dicționar găsim și o serie de numiri susţinut lucrările la 13 octombrie 1988. de plante, de aparate medicale. Culegerea a fost publicată în anul 1988 la Dicționarul îi avea și îi are și astăzi editura Cartea Moldovenească şi cuprinde drept destinatari pe medici, colaboratori comunicările prezentate la acest congres de științifici, cadre didactice universitare, către specialiştii medicali în domeniu din studenți dar și elevi ai colegiilor medicale ţară, în rândurile cărora figurează nume din țară, traducători. mult cunoscute în medicina autohtonă ca Un alt dicționar, care merită prezentat Ion Prisăcari, Eugen Coţaga, Eugen Popu- ca valoare bibliofilă este „Dicționarul rus- şoi, Zinaida Anestiade, Svetlana Sciuca, Ion român pentru farmaciști”, editat în anul Ababii, Eugen Gudumac, Valentina Halito- 1993 la tipografia „Reclama” și avându-i va, Vasile Melnic, Olga Cernei etc. ca autori pe Eugen Diug, doctor habilitat Materialele sunt structurate în culegere în farmacie, profesor universitar, Anatol după secţiuni, conform domeniilor abor- Nistrean, Vladimir Safta – profesori uni- date: probleme generale ale pediatriei; imu- versitari, redactor-coordonator, profesorul nologie; infecţii respiratorii şi alte infecţii; bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 universitar Vasile Melnic. Lucrarea este diverse. prefațată de doctorul habilitat în farmacie, Publicațiile prezentate constituie doar o profesorul universitar Vasile Procopișin. mică parte din componența colecției De- De asemenea, este o lucrare inedită până pozit Universitar al BŞM, care rămân a fi la acel moment, adică în domeniul farmaco- pentru posteritate valori incontestabile ale logiei, care cuprinde circa 9000 de termeni patrimoniului medical național. din domeniu, destinat tuturor celor care se

35 36 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci 10. RUDI, Marcu, RUSNAC, Tudor. Curs de pediatrie de Tudor.Curs RUSNAC, Marcu, RUDI, 10. Universitas, 1994.288p. POPA,9. Vladimir,Chişinău: Vasile,otorinolaringologic. Nicanor.ANDRIUŢĂ, Ghid HODONOAGĂ, 8. Obstetrică.RedactorGheorghePaladi.Chişinău:Lumina,1993.462p. cultivare alimbiiromâne(pentrumediciniştiialolingvi).Chişinău:Litera,2003.400p. medical Profil română. Limba CHIRIAC, Argentina. Eugenia, MINCU, 7. 6. cina, 2004.344p. 5. Endocrinologie clinică. cipală aEnciclopediei,1984.650p.Cucaracterechirilice. 4. Енчиклопедие Популарэ Медикалэ. Redactor responsabil V. Anestiadi. Chișinău: Redacția Prin- Русско-румынский словарь дляфармацевтов. Chişinău:Reclama,1993.267p. Vladimir. SAFTA, Anatol, NISTREAN, Eugen, DIUG, 3. 2. Сursdeneurologie.RedactorDiomidGherman.Chişinău:Ştiinţa,1993.438p. În douăvolume.Chişinău:RedacţiaPrincipalăaEnciclopediei,1991.V Vasile. BEJENARU, 1. Referinţe bibliografice: 1988, Кишинэу. Кишинэу:Картя молдовеняскэ, 1988.224р. 11. 375 p. Matcovschii

кулне орс пдари Тзс дкао I ьза еси вае, 3 октября 13 врачей, детских сьезда I докладов Тезисы педиатрии. вопросы Актуальные , C.L.Receptura.Chișinău:Lumina,1967.115 р.Cucaracterechirilice. Dicţionar medical rus-român = Русско-румынский медицинский словарь: медицинский Русско-румынский = rus-român medical Dicţionar

Curs de prelegeri. Redactorștiințific Z. ANESTIADI. Chişinău:CEP Medi- . Chişinău, 1999. Vol. 1. 427 p. Vol.2 . 2001. . Vol.2 p. 427 1. Vol. 1999. Chişinău, iţoa rsrmn etu amcşi = farmacişti pentru rus-român Dicţionar ol.1- 480p.Vol. 2.431p. cu suport gramatical şi de şi gramatical suport cu : CZU 021.4:36 DOI: 10.5281 / zenodo.4071673 Anul profesional 2020 - l PARADIGMA BIBLIOTECII ÎN „NOUA REALITATE/ NORMALITATE” SAU BIBLIOTECA LA VIITORUL PREZENT

Vera OSOIANU, Biblioteca Națională a Republicii Moldova ecturii. Context al Conferințelor Zonale Rezumat: Articolul oglindește impactul situației Abstract: The article reflects the impact of the epi- epidemiologice asupra activității bibliotecilor demiological situation on activity of public librar- publice. Sunt identificate orientările pe termen ies. Short-term and long-term guidelines are identi- scurt și lung în scopul depășirii situației de criză. fied in order to overcome the crisis situation. Cuvinte-cheie: biblioteca în condiții de criză, mana- Keywords: library in crisis conditions, library man- gement de bibliotecă, creativitate. agement, creativity.

nternetul ca dovadă a expresiei unei digitale a crescut cu 77%. Pretutindeni au instituții pe timp de pandemie crescut vânzările online de carte. Cărțile ÎnI anii când Internetul își începea fal- în format electronic și audio sunt din ce nica ascensiune, ocupând tot mai mult în ce mai solicitate. În Biblioteca de Stat a teren în mai toate domeniile de activi- Rusiei, dacă anterior biblioteca electronică tate era promovată foarte insistent ideea înregistra zilnic 3000 de vizitatori, pe timp că, în era informației, a Internetului și a de pandemie înregistra 65 000 de vizitatori. cunoștințelor, „a nu fi prezent în Internet” Industria cărții s-a pomenit în mare peri- este echivalent cu „a nu exista în general”. col, situație semnalată de reprezentanții Pandemia COVID-19, calificată ca unul domeniului. Au reapărut cu și mai mare in- dintre cele mai perturbatoare evenimente tensitate discuțiile despre raporturile dintre globale din istoria recentă, care a zguduit cartea tipărită și cartea electronică. din temelii întreaga lume, subjugând țări Este evident că tehnologiile au jucat un și continente, demonstrează cu prisosință rol enorm în depășirea crizei, au permis acest adevăr. Izolarea fizică și socială a im- lumii să rămână conectată. Limitarea con- pulsionat brutal apropierea virtuală și a îm- tactului interpersonal a crescut aderența la pins lumea în adâncul viitorului pentru care mediul virtual, la conexiunile tip online. nimeni nu era pregătit. Toate activitățile Pentru multă lume Internetul a fost unica care necesită interacțiunea umană au fost fereastră spre lume. Un exemplu elocvent grav afectate de condițiile impuse de pan- în acest sens este aplicația Zoom, care per- demie. Așa se face că marii producători de mite întâlniri video și audio online la care valori culturale (de rând cu toți ceilalți) pot participa până la 100 de persoane. Dacă își lărgesc nișa în spațiul virtual, pentru în decembrie 2019 Zoom avea 10 milioane bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 a-și demonstra vitalitatea și puterea de de utilizatori, în mai 2020 avea aproximativ rezistență. Tururi virtuale, expoziții, con- 200 de milioane. certe, spectacole, meciuri, diverse resurse Unicul moment care trebuie menționat și conținuturi, informații etc, cu închide- în acest context este relația dintre comuni- rea fizică a instituțiilor, au invadat „prima care și cunoștințe și faptul că tehnologiile casă” unde marii producători de valori s-au sunt și vor rămâne mijloace de comuni- refugiat pentru a se salva și a supraviețui. care și de transmitere a informațiilor și a În zilele de izolare fizică și socială în une- cunoștințelor. Cunoștințele sunt altceva, le regiuni din Marea Britanie, de exem- sunt rezultatul unei munci, a unei cercetări plu, numărul abonamentelor la colecțiile la care se ajunge cu multă muncă și mare 37 38 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale greutate. informații contradictorii. D sabile delupta răspândirea cu virusului. Sănătății șiautoritățile naționale respon- furnizată deOrganizațiafi cea Mondială a mai informație veridică afost șirămâne a manifestăse șicăile derăspândire. I generală despre C virusul transmiterii este deacunoaște informația strat mai cea că bună deprevenire cale a și transformată încunoștințe. informația figăsită poată cu ușurință să ca bliotecarilor, care organizeze știu să cum adevărat, bi cu ceva - este aceasta expertiza despre faptul internetului dacă că, îilipsește domenii. Probabil nu că discută înzădar se carii sunt lucru recunoscut dealte experții, strânse șidurabile legături. Aici, bibliote- priu. Cu informația, biblioteca are cele mai și știința informației intră teren pe pro - și informare, domeniul biblioteconomie informația. Când este vorba deinformație au fost: alimentele, apa, sănătatea și maicriză, înprima ales etapă aei, esențiale lumii”? a „închidere publică.teca formare șionouă identitate biblio pentru - dein- tuali înbiblioteci serviciile șipentru îmbunătățirea relațiilor utilizatorii cu vir te vorbi despre onouă paradigmă pentru înmediul că da biblioteconomic- poa se primele luni anului ale 2020este dova- viziune Moldova 1,din 19mai 2020,Mi- vorbeștese demai multă vreme. inegalității ale despre digitale truoase care prima dată s-au văzut viu pe efectele- dezas de distanțare socială. și fizică Poatepentru de lume, trecând mult mai greu perioada re grație internetului. Alții au rămas izolați cei mai norocoși, au putut din izola- evada potențiali au fost izolați domiciliu. la Unii, În timp depandemie utilizatorii reali și timpuripe deturbulențe majore. sociale activității șiînvremuri deliniște totală și potențial. Acest deziderat trebuie fieaxa să a fiacolo unde este utilizatorul șicel real deratul bibliotecii bibliotecarului șial de ultimele are decenii fundament la - dezi eși, trebuie demenționat șiaici că au fost T T Pe parcursul pandemiei, s-ademon- Pandemia ademonstrat înaceastă că a contatCe cu adevărat în perioada de Într-un interviu, postul de telepentru - oată metamorfoza care s-aprodus în oată arhitectura biblioteconomică din OVID -19, cum ar cea - noi, recomandate instruirea pentru online. înînsușireasională, înspecial aplicațiilor au investit mai mult îndezvoltarea profe- spații fizice, bibliotecarii dindiversețări mediu. șipoate chiar termen termen pe scurt cii pe forțată, va constitui axa activității bibliote - distanță,de la facă, în aceste de izolare zile probabil ce au ceea că reușit bibliotecile să amplificătea se și faptulprin că este foarte problema! este Gravitași aceasta uriașă. - bibliotecile timpul ei pe la izolării? Aici este comunica online? aceștia cu Cum au ajuns tele decontact utilizatorilor ale a pentru bloguri.7% dețin acces internet WEBși pagini doar 2%dețin dincelecă 1621biblioteci care dispun de Însă, îngrijorătoare partea aproblemei este care nu tehnologii dețin și internet.acces la bibliotecilecerut nimicdela (peste 1000) 114 sau 8,55%.Evident nu că poate se de 1326 debiblioteci, site-uri șibloguri dețin de biblioteci publice teritoriale, unde din bine situația prezintă se rețelei încadrul au creat site-uri sau bloguri. Un pic mai din Republica Moldova, doar 144sau 5,4% cât numără Sistemul N Dintr-un total de2674biblioteci publice, demie? Cifrele provoacă o dezolare totală. turbulențele aînfrunta tru produse depan- și știința informației. șidomeniuluiracteristice biblioteconomie tate. În liniimari aceste probleme sunt- ca doveditaltor și specifice domenii- deactivi transformate însarcini șiapoi realizări. internetului. T de utilizare a tehnologiilor, insuficiența competențelor în topul listei situează: se lipsa/ insuficiența problemele identificate perioadă înaceastă Culturii menționa șiCercetării printre că învățământ. le. Situația aafectat acesta greu sistemul de cel mai cras exemplu inegalității al digita- re sau internet accesla domiciliu. la Avem din întreaga țară nu dispun- decalculatoa și3000cadretiv 20000deelevi didactice pandemice aproxima s-adescoperitcă - I Educației,nistrul, Culturii șiCercetării, D gor Șarov, crizei menționa perioada pe că O Câte biblioteci au dedate obază - da cu Cât depregătite au fost bibliotecile- pen D În același interviu Ministrul, Educației, e menționat aceste că probleme s-au dată închiderea cu bibliotecilor ca TI oate aceste probleme trebuie C și lipsa sau viteza a mică ațional deBiblioteci l Anul profesional 2020 - l Serviciile practicate în timpul pandemiei O lansare de carte poate fi făcută. Trebuie au inclus (fără a se limita la): bibliotecile liberalizat accesul la bibliotecile clasice, cu digitale, resursele electronice, wi-fi acce- păstrarea distanțării, cu instruirea bibliote- sibil din exteriorul bibliotecilor, referințe carilor. Dacă vorbim de mall-uri și magazi- prin telefon, livrare cărți la domiciliu, ne alimentare, absolut necesare, trebuie să confecționare măști, confecționare viziere ne gândim că și hrana spirituală e necesară. la imprimantă 3D, împrumutul mașinilor Trebuie găsite soluții pentru toată lumea de cusut, împrumuturi gadgeturi, referințe pentru a pondera lucrurile. Se pot lua mă- virtuale, lecturi virtuale, ora poveștilor vir- suri pentru toată lumea. Și în vremuri de tuale, cluburi virtuale de lectură etc. Deși război s-a apelat la cultură. Artiștii au mers fizic bibliotecile au fost închise, biblioteca- în fața soldaților, s-au ținut spectacole pen- rii au găsit căi virtuale de a ajunge la utiliza- tru a le crește moralul. Nu putem depăși tori/ de a rămâne deschise. pandemia dacă ne spun toți mereu că mu- ecturii. Context al Conferințelor Zonale Dar va trebui să recunoaștem faptul că rim, că suntem cu toții în pericol de moarte, pandemia și condițiile de distanțiere fizică avem nevoie de o doză de optimism. Altfel și socială au făcut praf din toate conceptele nu putem depăși această pandemie”. Este importante la afirmarea cărora comunita- recunoașterea importanței culturii și a bi- tea bibliotecară a muncit decenii la rând: bliotecii ca izvor de hrană spirituală pentru biblioteca – centru de socializare, bibliote- un popor. O asemenea apreciere din gura ca „a treia casă”, biblioteca – centru tehno- unui academician, Președinte al Academiei logic etc. este un argument puternic pro bibliotecă. Agenda domeniului biblioteconomie și Lumea fără instituții de cultură nu poa- științe ale informării „de după deschiderea te să existe. Poate abia acum importanța lumii” acestor instituții s-a conturat cu adevărat în Potrivit deciziei Comisiei naționale ex- dimensiune reală, iar faptul că multe țări, traordinare de sănătate publică la propune- mai ales țările nordice, au pus problema rerea Ministerului Educației, Culturii și Cer- deschiderii librăriilor, bibliotecilor, arhive- cetării, începând cu 1 iunie 2020, după mai lor printre primele instituții imediat după bine de două luni de „stand by”, biblioteci- relaxarea restricțiilor demonstrează acest le și-au reluat activitatea, fără organizarea lucru. evenimentelor culturale în masă, asigurând Marea întrebare care se impune este ce respectarea următoarelor măsuri: respec- se va întâmpla după „deschiderea lumii”? tarea distanței fizice; limitarea numărului În confuzia totală, provocată de pandemie de persoane; amplasarea locurilor de lec- este complicat de formulat un răspuns vala- tură respectând distanța de 2 metri între bil pe lungă durată. Însă unele concluzii pe ele; asigurarea personalului cu echipament termen scurt deja pot fi formulate. de protecție; verificarea temperaturii fiecă- Toată lumea este conștientă de faptul că rui vizitator la intrare; asigurarea cu soluții totul se va schimba. Cum va arăta schimba- dezinfectante la intrare; asigurarea aerisirii rea? Ce formă va avea? Ce se va întâmpla și dezinfecției suprafețelor la fiecare 2 ore cu biblioteca de după pandemie, cu biblio- (https://bit.ly/2zkdKl6). teca de mâine, cu biblioteca viitorului? Ce Deciziile de redeschidere a bibliotecilor va rămâne din Viziunea Globală a Biblio- și altor instituții de cultură diferă de la țară tecii Viitorului asupra căreia comunitatea la țară. În Regatul Unit, bibliotecile se vor bibliotecară internațională a lucrat din greu bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 deschide cu începere de la 5 iulie 2020. pe parcursul ultimilor ani? Cum va acționa Într-un interviu pentru Gazeta de biblioteca în condițiile în care oamenii sunt Cluj din 19 mai 2020, președintele Aca- tot mai nevoiți să lucreze asupra dezvoltă- demiei Române, Ioan-Aurel Pop, le cerea rii personale și profesionale în condiții de guvernanților redeschiderea activităților casă? Ce față va căpăta lumea digitală, care culturale, specificând că „Un popor nu poa- ne-a ajutat să trecem peste greutățile im- te trăi fără cultură”. „E timpul să dăm dru- puse de pandemie? Sunt doar o parte din mul la cultură. Artiștii au fost prolifici în întrebările care bulversează comunitate bi- această perioadă, au avut timp și au creat. bliotecară. Un popor nu poate trăi fără cultură, din se- Evident că multe lucruri vor reveni la colul 20 de când s-au extins aceste activități. normal, poate chiar cu o mai mare inten- 39 40 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale noi posibilități decomunicare șiinstruire învăța păstreze să distanța; vor fiexplorate sită interacțiunea umană; oameniivor se vor concentra activități pe care nu- nece aglomerație bibliotecile depersoane; se renunța profesionale întrunirile la mare cu morală șievadare dinsingurătate. afost lectura că printre pilonii desusținere larea din timpul pandemiei a demonstrat sferelor de mare interes ei, pentru iar izo- a lectura fost plasată de utilizatori în topul entă un cuvânt-cheie). pentru Bunăstare (doar „Sănătate” nu este sufici- inclus înOfertele Universale), Sănătate și tate: („Creativitatea” nou, fiind un aspect I bliotecare Lectură, I-lea: XX însecolul al bi- bibliotecii)partenerii serviciile pentru re (identificate esențiale de utilizatorii și vizuite înanul 2019,șiacoperă sfe patru - „ competențele. amplifică și extindînvățarea, bunăstarea, cundare bibliotecile vor crea valori care instituții care oferă valori educaționale- se Sănătate, Educație, Știință. În calitate de înaintede acum vainvesti se mai mult în: afifăcutemează și analizate. estecă Cert susținerea sănătății șibunăstării. ceselor democratice precum etc; alegerile strategice comunității; ale susținerea pro- care învață online; susținerea priorităților membrilor comunității; ajutor persoanelor unui de muncă; loc ajutor în recalificarea terea inegalității ajutor digitale; în căutarea ces internet, evaluarea informației; comba- susținerea informații, accesla lecturii; ac- de implicare biblioteci pentru vor include într-o nouă normalitate/ realitate. Sferele D naște se zile onouă paradigmă abibliotecii. Astăzi foarte clar este doar faptul înaceste că dura întimp șinimeni nu poate spune cât. distanță.la mân cele individuale, atât înincintă, cât și activitățile șimulte în grup altele, dar ră- raft, la de accesul liber de o perioadă pe rea deschidere”, bibliotecile pot dezice se originalul. În situația creată, după- „ma văzând conținutul va dori vadă virtual, să sitate. Este demonstrat faptul persoana, că nformație șiDigital, Cultură șiCreativi- Ofertele Universale Bibliotecilor”, ale re- upă pandemie lumea vaînvăța trăiască să Evident va se termen este scurt: pe că Aceste deziderate rămân apropiate de învățate lecțiilor Concluziile instituțieiReașezarea bibliotecare va O bservăm că că bservăm încă ur - deveni un mod de viață;deveni unmod protecția personalului șiautilizatorului; distanțiere fizică; drepturilecu individuale șinoile reguli de unui nou comportament în acord social ne putem concentra eforturile acum: depe desfășurare, dar asupra unor învățăminte a fi mează analizate, unele sunt îndeplină de turbulențerioadă sunt multe și încă ur viciilor noi. inoveze și să virtuale în sfera ser serviciile vare. Bibliotecile trebuie îmbunătățească să care încondiții pot fio mare decriză - sal spre nou, tehnologii, asimileze să aplicații, oricând bibliotecarii trebuie fiedeschiși să le presteze cetățenilor. Acum mai mult ca carepe bibliotecile sunt cele mai indicate să aconturatcială mai aprofundat serviciile pregătiți. lunilor Experiența deizolare- so situațiita similare acesteia, fie mai să bine inovezesă permanent și,vor dacă mai exis- care șicunoaștere. definite mai clar diferențele dintre comuni- Catalog Catalog vor fiexaminateposibilitățile creării unui Referințețări: 24/7,QuestionPoint; virtuale țară după modelele experimentate înalte unui sistem dereferințe nivel la virtuale de distanță;la vapune se problema elaborării sistem deformare profesională continuă de eforturi învederea punerii punct la aunui publicațiilor șiechipamentelor; vor se face sporită activităților dedecontaminare a niului vaacorda se cultural scris; oatenție și oferirea accesului patrimo valorile la - siune șiamploare activitatea dedigitizare lizatorilor învederea utilizării TI lucru distanță, de la implicit instruirea uti - va căpăta noi dimensiuni preferința pentru de analiză a consumatorilor deinformații; fluxul informaționalcapacitatea depășește condițiile unui război informațional, când de moarte –toate extrem deimportante în carefalse, s-a dovedit sunt că un pericol evaluarea informației șicombaterea știrilor a bibliotecii, activitățile axate înspecial pe o nouă amploare activitatea informațională instrumentele deeducație online; vacăpăta distanță;de la vor fi folosite tot mai mult . . . care impun se Lecțiile după- pe această În liniimari, bibliotecarii vor fi nevoiți Pe termen lung: vacăpăta onouă dimen- purtatul măștii înspațiile publice va prioritatea numărul unu este șivafi activitatea bibliotecii vafiadaptată N ațional I ntegrat Partajat; vor fi C. - - Anul profesional 2020 - l . va deveni o normă adoptarea informa- avea ca țintă bunăstarea, educația, progre- tă și rațională a măsurilor de igienă perso- sul/ dezvoltarea membrilor comunității. nală în scopul de protecție individuală și Recomandările organelor decizionale comunitară, în egală măsură; guvernamentale cu privire la Coronavirus . bibliotecile vor: disemina informații se schimbă rapid. Datele științifice demon- despre măsurile de prevenție și protecție strează că, în timp ce virusul poate rămâne socială a populației, promova necesitatea pe suprafețe mult timp, șansele de a fi in- schimbărilor habituale – obiceiuri cotidie- fectate persoanele de acesta sunt mult mai ne, deprinderi sanitare, implementa tehnici mici decât cele cauzate de contactul uman. și tehnologii moderne; Această constatare este un indiciu pentru . Rolul și rostul familiei este/ va fi unul stabilirea carantinei cărților și altor resur- esențial. se de bibliotecă. Procedurile și protocoalele Pentru realizarea acestor obiective, bi- pe acest segment trebuie să fie solide. O se- ecturii. Context al Conferințelor Zonale blioteca va avea grijă de minimalizarea rie de agenții din SUA, printre care OCLC, contactului dintre utilizator și personal, IMLS, și-au propus realizarea proiectului între personal, dintre personal și materi- de cercetare Reopening Archives, Libraries ale. Toate serviciile virtuale vor fi centrate and Museums (REALM) Information Hub: pe necesitățile membrilor comunității și A COVID Research Project. Datele furni- vor continua să demonstreze că bibliotecile zate de acest proiect de cercetare vor putea sunt despre comunități, nu doar despre lu- fi utilizate pentru argumentarea deciziilor cruri pe care le pot realiza sau împrumuta. bazate pe dovezi despre operațiuni, politici Se conturează o nouă identitate pen- și fluxuri de activități. tru biblioteca publică - una coerentă și Este evident că proiecte de viitor ale ambițioasă, de unde nu vor lipsi dezidera- omenirii anunțate de savantul israelian Yu- te precum „ ...să informeze, să instruiască val Harari: nemurire, fericire și îndumne- și să ajute la organizarea timpului liber a zeire vor trebui să mai aștepte. populației...”, iar misiunea bibliotecii va

Resurse bibliografice: 1. COVID-19 and the Global Library Fild [online]. [citat 29.05.2020]. Disponibil: https://www.ifla.org/ covid-19-and-libraries 2. Ioan-Aurel Pop, apel către autorități: „Un popor nu poate trăi fără cultură”/ [online]. [citat 02.06.2020]. /https://gazetadecluj.ro/ioan-aurel-pop-apel-catre-autoritati-un-popor-nu-poate-trai-fara-cultura/ 3. Începând cu 1 iunie 2020, muzeele și bibliotecile își reiau activitatea [online]. [citat 29.05.2020]. Disponibil: https://mecc.gov.md/ro/content/incepand-cu-1-iunie-2020-muzeele-si-bibliotecile-isi- reiau-activitatea?fbclid=IwAR0Ql6hHk3C3wPeBM5oGh00MKKVZQdtWl08KxEkkA5-AobN3dwX- qga4Y60 4. Recomandări privind managementul bibliotecii în situația generată de pandemia Covid-19. Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova [online]. [citat 29.05.2020]. Disponibil: https://en.calameo.com/ read/0061964970cc0272a08e4?fbclid=IwAR0vVRGGbwvTJ2m82_oaFsLzYUBN3oO48jkZoopA- Nabqx7IinPuxRKVnYE0

5. Reopening Arhives, Libraries, and Museums (REALM) Information Hub: A COVID-19 Research bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Project [online]. [citat 29.05.2020]. Disponibil: https://www.webjunction.org/explore-topics/COVID- 19-research-project.html?fbclid=IwAR2Zbgea6SaPWf0jlmpKcoe5Zwax1g040QavWJsw4r8cugrrlLS m9YkwBmE 6. The „New Normal” Agenda for Librarianship [online]. [citat 29.05.2020]. Disponibil: https://davidlan- kes.org/the-new-normal-agenda-for-librarianship/ 7. Книгам нужен пятидневный карантин: с 20 июня планирует открыться главная библиотека страны [online]. [citat 29.05.2020]. Disponibil: https://www.msk.kp.ru/daily/27133.5/4222205/?fbclid =IwAR17YEAUtf_oAeHzKo9BSKDxNnoCnI1rlWqlTsB7lMfWOntqsNDIQQ0h5Fg

41 42 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale orientată, incluziuneadigitalăabibliotecarilor. Cuvinte-cheie litate dinbiblioteci. specia- de personalului a informale și non-formale educației desfășurarea în reper de poziții sunt tate rela- Cele digitală. incluziune orientată, învățare de dezvoltarepriorități: acestei ale bază profesională, componente trei reliefate Sunt acestuia. titlul în formulată 2020, profesional Anului prioritățile Rezumat: Articolul este axatpeunadintre incluziune învățare profesională, orientată, dezvoltare Specificămtrei cuvinte-cheie sens: în acest prioritateaceastă aanului profesional 2020? 10.5281/zenodo.4070664 DOI: CZU 023.5:[37.011.33:004.5] tehnologie, deautiliza acțiunea eficient produsacțiune, impact –serviciu/ nou, educaționale, înînvățarea orientată. fiind ourmare aimplicării înactivități bilitate individuală, dar șiinstituțională, D profesional crească să personalul acesteia. reușitaca bibliotecii, este necesar deaface glementare. D naționale de profil, legislativ,cadrul de re- orientează autoritățile internaționale și Spre/ dezvoltarea pentru profesională ne îndeosebi vorba fiind despre bibliotecar. reprezentantulpentru oricărei profesiuni, N Forumul Managerilor Sistemului din cadrul dezvoltarea serviciilor, Știința D cuvinte-cheie: formarea culturii lecturii, discutată derând altele cu (formulate prin Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Ludmila CORGHENCI, ațional deBiblioteci (30octombrie 2019). ezvoltarea profesională este oresponsa- DIN BIBLIOTECI: DEZVOLTARE ÎNVĂȚARE PROFESIONALĂ, Care ar fiaxele deconținut privind Învățarea nemijlocit ține de orientată profesională Dezvoltarea P în titlul articolului, afost aprobată/ rioritatea profesională, prezentată DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR PERSONALULUI digitală dzotr poeinl, învățare profesională, dezvoltare : ORIENTATĂ, OPORTUNITĂȚI PENTRUREȚELE acă se dorește se acă deaamplifi- . este ocondiție eschisă) la la eschisă) poesoa dvlpet oriented development, learning, digitalinclusionoflibrarians. professional Keywords: specialized librarystaff. opment of non-formal and informal education of the devel in points aremark they All inclusion. digital and learning, oriented development, professional highlighted: are priority this of components basic Three title. its in out Year, set Professional 2020 the of priority a on focuses article The Abstract: cipării acestea. la persoanei bibliotecă, pentru deschid urmare- aparti continuitatea actului: ceoportunități se activitățile educaționale, dar, mai de ales, de asigurarea condițiilor de participare la Responsabilitatea managerilor nu ține doar rilor debibliotecă (superiori șifuncționali). cată educațional, înactul dar șiamanage- mentarea responsabilității impli persoanei - bibliotecă). Învățarea orientată solicită aug- plu, elaborarea portofoliilor de serviciilor organizarea sesiunilor deimpact (deexem- și a informației privind realizarea acestora, diseminarea angajamentelor formabililor conomie șiȘtiințe I ale mare Profesională Continuă în Bibliote- trimitere experiențele la deFor Centrului și continuitate există? În acest sensfacem vorcum fi materializate?perspective ce mulate activităților în cadrul educaționale? întrebarea: cunoștințele face cu ce se - acu amplasează însusul „listei” manageriale deprinderi, atitudini. Învățarea orientată spre transformarea acestora încunoaștere, cumularearul/ decunoștințe, cât, mai ales, tului educațional, orientat atât spre transfe- orientată presupune o restructurare a ac- resursele înAcces D eschis etc. Învățarea nformării privind - - Anul profesional 2020 - l Reamintim că învățarea orientată pre- interdisciplinară; se bazează pe dezbateri supune parcurgerea a 6 faze: informarea aprofundate în baza unor exemple, modele (De ce activitatea educațională? Ce scop fundamentale pentru acțiunea ulterioară a urmărește?); planificarea (Ce voi imple- formabilului; transfer de cunoștințe [5]. menta? Cum pot acționa?); luarea deciziei Societatea devine tot mai „digitizată”, (ce variantă alegem?); desfășurarea (cum fapt ce determină axarea pe incluziunea di- pun în practică?); controlul (corectitudi- gitală a personalului de specialitate din bine profesională: respectarea prevederilor blioteci. În abordarea conținutului „inclu- cadrului de reglementare a standardelor ziunea digitală” recomandăm de a porni de etc.); evaluare (Ce este posibil de făcut mai la prevederile Strategiei IFLA 2019-2024, bine? Vedem perspectivele? [5]. Învățarea dar și ale Cadrului european al competenței orientată spre acțiune, impact, are mai digitale [2, 3]. A fi inclus digital presupune ecturii. Context al Conferințelor Zonale multe particularități esențiale: este valabi- nu doar accesul, mânuirea și utilizarea teh- lă atât pentru formarea individuală, cât și nologiilor informației și comunicării. Este cea instituționalizată; îl pune pe formabil vorba și de cunoștințe, abilități și atitudini în centrul demersului educațional, care, adecvate față de acestea. Astfel, dimensiu- în mare măsură, decide el însuși să parti- nea internațională a incluziunii digitale a cipe activ la procesul de învățare; presupu- bibliotecarului conține: informarea și ges- ne statutul de parteneri al formatorului și tionarea informației, comunicarea digitală, formabililor; crearea condițiilor optime de crearea de conținuturi digitale, siguranță în învățare (spații, timp oficial recunoscut, utilizarea echipamentelor digitale, rezolva- politici de formare ale personalului, mana- rea problemelor, respectarea normelor eti- geri pe potrivă etc.); dezvoltarea capacității ce și legale în spațiul digital [3, 4, 5]. de a face față tuturor situațiilor; abordarea Ce presupune incluziunea digitală a bibliotecarului?

Competența Descrierea competenței digitale digitală Informarea, Navigarea, căutarea și filtrarea informațiilor: a accesa și a căuta informații online, a gestionarea identifica/ definitiva nevoile de informații, a găsi informații relevante, a selecta efici- informației ent resursele, a naviga între sursele online, a crea strategii de informare personală; Evaluarea informațiilor: adunarea, procesarea, înțelegerea și evaluarea critică a informațiilor; Stocarea și preluarea informațiilor: a manipula și a stoca informații și conținut pentru preluare, organizare de informații; Notă: Această competență corespunde, în mare parte, conținutului culturii informației, cea din urmă incluzând trei componente: accesarea informației, evaluarea acesteia, utilizarea etică și corectă a informației. Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

43 44 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale spațiul digital în ce șilegale eti normelor Respectarea blemelor Rezolvarea pro- digitale pamentelor utilizarea echi- Siguranță în gitale conținuturi di- Creare de digitală Comunicarea - caracter înI personal A explica utilizatorilor asociate distribuirii informațiilor șicolegilor riscurile de identificaA amenințările desecuritate șiaapela ajutor la aleînlătura; pentru acestora asupra mediului șisănătății umane; sau(personal instituția) șimodul încare sunt utilizate, ținând cont deimpactul A lua decizii informate referitor dispozitivele la electronice care pe leprocură dezvoltarea competențeicurent lorla afi digitale, pentru cu evoluții.noile îmbunătățită sau actualizată competența proprie, în a-isusține ceilalți pentru pe Identificarea lacunelor de competență digitală: aînțelege unde trebuie lor șitehnologiilor digitale; colaborareacipa la activ exprima ase creativ digitală, prin intermediul mijloace- Inovarea și utilizarea creativă atehnologiei: ainova- tehnologia, cu aparti pentru critic posibil soluțiievalua șiinstrumente digitale; nevoile soluții cu posibile, adaptarea instrumentelor nevoile la a pentru personale cepriveșteceea resursele, instrumentele șidezvoltarea competențelor, acorela Identificarea nevoilor și a răspunsurilor tehnologice: nevoile aevalua proprii în tehnice: problemelor Rezolvarea educației protecției cibernetice, digitale, infracțiunilor datelor. promova A plagiatului; promova A tând prevederile dreptului deautor; respecta A mediului: Protejarea cepriveștegiei, înceea amenințările adresa la fizică, bunăstarea psihologică; Protejarea sănătății: sănătate pentru riscurile aevita legate deutilizarea tehnolo- confidențialitățiipectarea propriialtor șia persoane, Protejarea datelor de caracter personal: aînțelege termeni res comuni- deservicii, amenințările online, aștidespre siguranță șimăsuriledesecuritate; Dispozitive protecție de proprietății intelectuale. licențele Creative Commons informații pentru șiconținut, promovează ABC-ul Drepturi de autor și licențe: înțelege modul încare aplică se drepturile de autor și brii comunității încrearea deconținuturi digitale; preluate din locații externe în resursele create/ utilizate; implică utilizatorii, mem- integrează dinamic texte, date, alte reelaborare: informații și propriiIntegrare sau dedatebaze (deex.repozitorii), biblioteci digitale, blog-uri, site-uri etc.; conținutului: Dezvoltarea onlineposibile pericole (de exemplu, intimidarea cibernetică). a ficonștient diversității de aspectele culturale, se a proteja de pe ceilalți pe sine și cunoștințe/ deprinderi privind normele decomportament îninteracțiuni online, Netiquette: echipă, procese decolaborare șicrearea deresurse, cunoștințe șiconținut; digitale canale prin Colaborarea re înrețea etc. [2,p. 71]; și programe deaplicație, instruire șisprijin,denaviga- rețele accesla servicii șila utilizarea atehnologiilor adecvată echipamente accesla prin prestarea serviciilor: logiilor. detehnologia Fiind uncentruinformației, local biblioteca contribuie la plicarea online, acăuta oportunități dedezvoltare șiabilitare înutilizarea tehno - Implementarea „cetățeniei” online: dezvoltarea la aparticipa comunității prin im- resurse, aacționaintermediar ca denoi informații; informațiilor găsite, afidispuscapabil și deaîmpărtășicunoștințe, conținut și conținutului: a și informațiilor Partajarea aplicații digitale; Interacțiune prin tehnologii: ainteracționa printr-o varietate dedispozitive și regulile deutilizare aresurselor îndistribuție digitale respec- liberă, acunoaște/ regulile adisemina decomunicare online, aavea prevederile legislației îndomeniul protecției înmediul digital, modalitățile deevitare aplagiatului, instrumentele depistarea pentru aconștientiza impactul TI nternet, despre agresiunea cibernetică; : aproteja dispozitivele proprii, aînțelege și riscurile acrea conținut îndiferite formate, inclusiv multimedia, aidentifica problemeleposibile șiale rezolva; : autiliza tehnologii în lucrul pentru șimedia aîmpărtăși alții șiconținutul locația cu C asupra mediului. Anul profesional 2020 - l Cele relatate mai sus sunt poziții de re- și informale a personalului de specialitate per în desfășurarea educației non-formale din biblioteci.

Referințe bibliografice: 1. BARTHEL, Martin. Învățături din Proiectul EDUcitizens. [citat 29 mai 2020]. Disponibil: https:// epale.ec.europa.eu/ro/blog/educatie-participativa-ce-ar-putea-insemna-acest-lucru-cateva-invata- turi-din-proiectul 2. DEDIU, Liviu-Iulian. Managementul serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile contemporane. București, 2012. 274 p. ISBN 978-606-92717-0-4. 3. FERRARI, Anuska. DIGCOMP: A Framework for Developing and Understanding Digital Compe-

tence in Europe. European Commission, 2013.[citat 29 mai 2020]. Disponibil: https://op.europa.eu/ ecturii. Context al Conferințelor Zonale en/publication-detail/-/publication/a410aad4-10bf-4d25-8c5a-8646fe4101f1/language-en 4. IFLA Strategy 2019-2024. [citat 29 mai 2020]. Disponibil: https://www.ifla.org/strategy 5. STANDARDE de competențe digitale pentru cadrele didactice din învățământul general. Aprob. prin ordinul nr. 862 din 7 septembrie 2015 al Ministerului Educației. Chișinău, 2015. 8 p. [citat 29 mai 2020]. Dis- ponibil: https://mecc.gov.md/sites/default/files/cnc4_finalcompetente_digitale_profesori_22iulie2015.pdf 6. ȚÂȚU, Anatol. Instruirea orientată spre acțiune: concept actual pentru învățământul vocațional- tehnic. [citat 29 mai 2020]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/36_38_Instrui- rea%20orientata%20spre%20actiune_concept%20actual.pdf Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

45 46 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale DOI: 10.5281/zenodo.4070610 DOI: CZU 028:021.1 sferul lorsferul în inovații; inovarea formelor de în scopul acumulării cunoștințelor șitran- rea activităților de cercetare șidezvoltare, bazatesocietății cunoaștere; pe fortifica- nizării activității, ar cum fi: promovarea a bibliotecilor anumite pe aorga direcții - care presupune orientarea tot mai amplă lor asupra dezvoltării șisociale, personale lui fundamental impactului al biblioteci- ne cerințe noi față dedemonstrarea rolu- paradigmă abibliotecilor impu moderne - Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Margareta CEBOTARI, naționale. proiecte LecturaCentral, ProgramulNațional științei, cultura informației, cultura lecturii, educația turii, Lec- Anul profesionale, priorități cunoașterii, tea Cuvinte-cheie dobândesc oimportanțătotmaimare. biblioteci, de inițiate informației, culturii și lecturii a educație de naționale programele context, acest În inovare. și creativitate pe bazată Cunoașterii, Societății ale cele spre orientate noi, principii pe lor serviciile și dezvoltare de strategiile ajusteze să-și trebuie bibliotecile considerente aceste Din societăţii. dezvoltării baza la stau care informaţia, esenţiale care în reprezintăelementele cunoaşterea şi umane comunicaţiile civilizaţiei a etapă nouă într-o intrat omenireaa XXI-lea al secolul În informațională. societatea în are îl lectura care pe fundamental rolul abordează Articolul Rezumat: ANUL LECTURII ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎNREPUBLICA ANUL LECTURII –UN VERITABIL IMBOLD PENTRU A DEMONSTRA ROLULIMBOLD PENTRUADEMONSTRA FUNDAMENTAL În contextul culturale, globalizării noua AL BIBLIOTECILOR ÎNSOCIETATEA CUNOAȘTERII : societatea informațională, societa- informațională, societatea : diseminare ainformației. Dinperspectiva le instrumente de manipulare, depozitare și nizare acunoașterii umane are noi bază la - astăzi roluri bine definite. Actuala reorga- economice. Știința, cercetarea, învățarea au complexitatea crescândă arelațiilor socio- unor noi noțiuni şiconcepte impuse de şi tehnologiei, fapt ceacondus apariția la remarcă aş evoluția spectaculoasă tate. În același timp, tot mai multe cercetări orientatelogic spre eficiență șicompetitivi- organizare aactivității șitransferul tehno- ects. proj- national Program, National LecturaCentral culture,information education, culture,science ing read- Reading, Yearof The priorities, professional society, knowledge society, information Keywords: are increasingly important. libraries, by initiated information, of culture and reading of programs educational national context, ciety and based on creativity and innovation. In this So- Knowledge the of those to oriented principles, new to services and strategies development their progress. For those reasons libraries need to adjust society of basis a on staying elements essential the become knowledge and communications infor mation, which in development new civilization of the stage entered has humankind century 21st In society. information the in plays reading that role fundamental to approaches article The Abstract: tiinței - Anul profesional 2020 - l istorică se remarcă superioritatea momen- vării şi dezvoltării patrimoniului cultural tului actual în evoluția cunoașterii prin naţional şi internaţional, promovării plura- atenția acordată în întreaga lume acestui lismului cultural, necesităţii protecţiei mi- fenomen, prin conștientizarea cunoașterii norilor, dezvoltării industriei multimedia şi ca posibilă soluție a problemelor cu care producţiei de conţinut informaţional; omenirea se va confrunta în viitor, prin . economică, cu dezvoltarea unor noi accesul care se pune pe învățarea continuă paradigme ale economiei digitale şi ale noii și cercetarea științifică, prin importanța pe economii bazate pe cunoaştere, inovare, cul- care producerea și utilizarea cunoștințelor tură antreprenorială şi managerială, educa- au dobândit-o (7, p. 43-46). ţie a cetăţeanului şi a consumatorului (3). Societatea cunoaşterii a fost recunos- Demersurile informaționale ale mem- cută ca o nouă etapă de dezvoltare a erei brilor comunității aflate în aria de servi- ecturii. Context al Conferințelor Zonale informaţionale, respectiv a Societăţii Infor- re a bibliotecilor pot fi realizate prin pro- maţionale. În anii 1990, noţiunea de Soci- movarea sistemică a culturii lecturii, prin etate a Cunoaşterii (Knowledge-Society) a susținerea procesului de învățare pe par- devenit larg cunoscută şi recunoscută da- cursul vieții. În contextul strategiei IFLA torită lucrărilor lui Peter Drucker (Peter 2019-2024, care reafirmă rolul vital al bibli- Drucker, 1994) şi ale altora. Denumirea otecilor ca instituții cu un demers clar de a de Societate a Cunoaşterii este utilizată, ajuta dezvoltarea comunităților, ca instituții în prezent, în întreaga lume. Această decare contribuie la formarea unor societăți numire este o prescurtare a termenului de alfabetizate, informate și participative, în Societate bazată pe cunoaştere. Cunoaşte- cadrul Forumului Managerilor din Siste- rea este informaţia cu înţeles şi informaţia mul Național de Biblioteci (SNB), organi- care acţionează. În acelaşi timp, societatea zat la 30 octombrie 2019, au fost aprobate cunoaşterii este mai mult decât societatea patru priorități ale organizării activității informaţională prin rolul major care îi re- bibliotecilor în anul 2020: vine informaţiei-cunoaştere în societate. . Promovarea lecturii ca bază pentru Societatea cunoaşterii are caracter global cunoaștere și dezvoltare; şi este un factor al globalizării. Prin cei doi . Dezvoltarea serviciilor inovative vectori: informaţional şi sustenabil, socie- de bibliotecă ca bază pentru dezvoltarea tatea cunoaşterii va avea un caracter global, comunităților prin susținerea Obiectivelor în cadrul căreia şi informaţia şi cunoaşterea de Dezvoltare Durabilă 2030; vor deveni de asemenea globale. Societatea . Dezvoltarea capacităților personalului cunoaşterii va reprezenta şi o etapă nouă în din biblioteci: învățare orientată, dezvoltare cultură, pe primul plan va trece cultura cu- profesională, oportunități pentru rețele; noaşterii care implică toate formele de cu- . Amplificarea poziției bibliotecilor ca ac- noaştere inclusiv cunoaşterea artistică, lite- tori-cheie și facilitatori ai Științei Deschise. rară etc. Astfel se va pregăti terenul pentru Pornind de la aceste priorități, partici- o societate viitoare – Societatea conştiinţei, panții la Forum au declarat anul 2020 a adevărului, moralităţii şi spiritului (5). Anul Lecturii în Republica Moldova. În Societatea informaţională bazată pe cu- scopul centrării contribuției bibliotecilor, noaştere înseamnă mai mult decât progre- instituțiilor educaționale, comunităților bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 sul tehnologiei şi aplicaţiilor informaticii şi și factorilor de resort la amplificarea dez- comunicaţiilor. În cadrul ei se integrează şi voltării competențelor de cultura lecturii/ dimensiunile: cultura informației, Ministerul Educației, . socială, cu impact asupra îngrijirii Culturii și Cercetării a aprobat Programul sănătăţii, solidarităţii şi protecţiei sociale, Național de activități consacrate promovării muncii şi pieţii muncii, educaţiei şi formă- lecturii (Ordinul cu privire la promovarea rii continue etc.; lecturii, nr. 291 din 10.03.2020) (8). . ambientală, cu impact asupra utilizării Astfel bibliotecile SNB, administrațiile resurselor şi protecţiei mediului; publice locale și alți factori interesați pot . culturală, cu impact asupra conser- contribui la susținerea acestei inițiative de 47 48 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale mul N activităților: a bibliotecilor în planificarea organizării de recomandare/ orientare/ direcționare 2020 materiale caracter metodologice cu interesate șiadiseminat 15ianuarie la Moldova aelaborat comunitățile pentru Biblioteciicadrul blioteconomie șiȘtiințe I ale din cadrul S din cadrul diferitelui Lecturii tipuri debiblioteci implicarea înrealizarea obiectivelor Anu- oteci Republicii al Moldova. Și-au anunțat instituțiile dinSistemul N excepțional Anului al –2020în Lecturii de formare șidezvoltare aculturii lecturii. turii, implementarea experiențelor inedite eforturilor privind promovarea- șilec cărții nivel național prin centrarea șicooperarea logo-ul depromovare aAnului Lecturii. anului au fost elaborate unafiș/banner și rilor interesați. În acest scop, începutul la corelăriiLecturii, eforturilor șiunirii - facto organizări a activităților Anului din cadrul documentar/ metodologic înscopul bunei bliotecilor unvast suport informațional/ conomic național pune dispoziția la bi- dova, încalitateabibliote deCentru sa - demaram-proiecte-in-anul-lecturii/). ltcaracuseniivechi.educ.md/2020/01/24/ teoretic V Caracușenii Demarăm proiecte în Anul Lecturii / Liceul book.com/watch/?v=659023431359006; T Alecsandri, on-line „Pe aripile lecturii”/ BPR „ anul-lecturii-si-la-soroca; torul.md/cultura/2020/02/27/69112_2020- Anul Lecturii și la Soroca: ei-universitare-2020-anul-lecturii-la-utm/; utm.md/blog/2020/02/21/start-campani- sitare „2020–Anul Lecturii la UTM”: https:// univer exemplu: campaniei activitatea Start implementate Anului (de încadrul Lecturi tivele șidespre care acțiunile afi urmează comunităților, deinformare despre obiec- fost organizate festivități desensibilizare a instituțiile deînvățământ, specializate. Au 2020 ( . Merită fie menționat să debutul irecția CercetareDirecția șiD Biblioteca N

Scrisoare informativăScrisoare privind Progra- ațional LecturaCentral https://lecturacentral.files.wordpress. NB: naționale, teritoriale, din elenești: https://www.face- ațională aRepublicii Mol- N aționale a Republicii echi, Briceni: http:// ațional deBibli- https://observa- ezvoltare în Bi- Proiect cultural nformării din , ediția a3-a, , ediția V asile asile -

25.07.2020); la rii-corect-220574225 (959vizualizări net/rmbiblioteci/anul-lecturii-directo- –2020:https://www.slideshare.Lecturii pdf com/2020/02/scrisoare-lecturacentral2020. niile adiacenteniile culturii. bibliotecarilor, cât dindome și specialiștilor - șinecesară atât instructivă de articole devine verse moduri deabordare culegere această din mai multe unghiuri devedere. Prin di- editori. Astfel, s-a reușit abordarea lecturii cercetători științifici, critici literari,scriitori, mic, cât și din domenii adiacente: educațional, din alte țări, atât dindomeniul bibliotecono- profesioniștigăsesc dinRepublica Moldova și necesitate necesitate mii) eresimțită defiecare dintre noica o sutetru deinterpretări înlexicoanele lu- lucrurilor, modurilor particularizate deînțelegere a tul „deși că edefinită în fel și chip, conform troductiv lucrării al date, menționând fap- literar, acad. Mihai Cimpoi înmesajul in- tură este alecturii argumentată decriticul dări/ îndemnuri N lectură. la promovare impresii alecturii, șirecoman- meridianelepe lumii, metode șitehnici de experiențelecturii, depromovare alecturii dări teoretice fenomenului și practice ale prinsul acestei lucrări sunt reflectate abor activităților deeducație (6).În alecturii - cu bibliotecaritru dinS sprijin deovaloare incontestabilă- pen oteconomie șiȘtiințe I ale D Direcției cată unadevărat ca successpecialiștilor al șiscările”articole „Lectura poate- califi fi 25.07.2020). la zualizări blioteci/anul-lecturii-bibliografie- (1180vi 102 tit.): https://www.slideshare.net/rmbi- promovare (Bibliografie, a culturii lecturi cunoaștere: metode șiforme inovative de 25.07.2020); la (1519 vizualizări teci/programul-anului-2020-anul-lecturii rii: consemnarea anului 2020 – Anul- Lectu . . În de autori colectivul publicației al re se - Editarea de înAnula culegerii Lecturii . );

Lectura ca bază pentru dezvoltare pentru bază ca Lectura și Programul activităților prilejuite de Directórii șiinițiative Anul pentru https://www.slideshare.net/rmbiblio- de natură cultura ezvoltare șiCercetare înBibli- (căreia dau ise vreo- pa existențială” (6,p. 5-6). NB înorganizarea nformării șiun - evoia deocul -

Anul profesional 2020 - l Programul Național LecturaCentral – bliotecile au sarcina de a promova creativ/ 2020: orientări specifice ediției a treia (9) inovativ cultura lecturii în scopul edu- Inițiat de Biblioteca Națională a Repu- cării pe tot parcursul vieții a membrilor blicii Moldova în anul 2018, având drept comunității, deoarece „lectura/ învățarea scop educația lecturii prin dezvoltarea stă la baza cunoașterii, iar cunoașterea competențelor de cultura informației, prin este una din condițiile indispensabile unei centrarea contribuțiilor bibliotecilor și a comunități armonioase constituită din factorilor de resort în domeniu la forma- membri cu un nivel înalt de cultură intelec- rea cetățenilor activi ai societății – valoa- tuală și de comunicare” (7). rea exponențială a Programului Național Contribuția bibliotecilor la educarea LecturaCentral (PNLC) se manifestă prin valorilor principale ale omului: drepturi-

creșterea rapidă a impactului activităților le fiecărei persoane, solidaritatea umană, ecturii. Context al Conferințelor Zonale organizate asupra persoanelor, bibliotecii cumpătarea, modestia, hărnicia, altruis- ca instituție și comunităților servite. (4). mul, idealismul, conviețuirea și relațiile În Anul Lecturii, ediția a treia a Pro- socio-umane, autodeterminarea și demni- gramului Național LecturaCentral este tatea persoanei – evident, este importan- orientată spre intensificarea activității bi- tă. În conformitate cu specificul ediției a bliotecilor drept actori-cheie în edificarea treia a Programului Național LecturaCen- comunităților unite, participative, durabile. tral, bibliotecile pot promova în cadrul În acest context, activitățile organizate în activităților organizate aceste concepte și cadrul Programului Național LecturaCen- principii fundamentale morale. tral – 2020 sunt orientate pe două axe de În conformitate cu specificul ediției a conținut: biblioteca pentru o comunitate ar- treia, Programul Național LecturaCentral monioasă, de ordine și respect reciproc; stra- optează pentru centrarea eforturilor biblio- tegii câștigătoare pentru comunitate – Știința tecilor publice pentru promovarea valorilor participativă sau Știința cetățenilor. În acest unei societăți moderne, caracterizată prin: context obiectivele preconizate pentru anul inițiativă, membri responsabili, creativita- 2020 sunt în corelare cu specificul ediției a te, gândire logică, limbaj corect și coerent, treia a PNLC: educație civică/ comportament civilizat. În . amplificarea rolului bibliotecilor în acest context vor fi organizate activități le- minimizarea analfabetismului funcțional; gate de atragerea cetățenilor în procesul de . dezvoltarea comunităților prin pro- cercetare care semnifică știința participati- movarea științei participative în cadrul bi- vă, știința publică, știință a cetățenilor. bliotecilor; Valorile esențiale care trebuie promo- . creșterea ratei de atragere a populației vate de biblioteci în cadrul ediției a treia în procesul de lectură, de dezvoltare a a Programului Național LecturaCentral: competențelor de cercetare participativă drepturile omului, aprecierea diversității prin intermediul bibliotecii; culturale, valorizarea democrației, justiției, . cooperarea eforturilor bibliotecilor, echității sociale, egalității și supremației le- instituțiilor educaționale, uniunilor de gii. În acest scop în biblioteci se pot organi- creație, institutelor de cercetare în promo- za activități care să contribuie la formarea varea/ acceptarea lecturii drept indispen- și fortificarea intelectului uman: conferințe bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 sabilă dezvoltării unei personalității active științifice și literare, mese rotunde, discuții civic și educate; pe marginea unor subiecte actuale de inte- . reliefarea rolului și a implicațiilor bi- res social și comunitar etc. bliotecii privind direcționarea lecturii spre Realizarea celei de a doua axe de imple- formarea și educarea unui comportament mentare a ediției a treia a PNLC-2020 pre- civilizat al cetățenilor prin însușirea bune- supune includerea în activitatea bibliotecilor lor maniere, pentru dezvoltarea comunității din SNB a inițiativelor educative de dezvol- armonioase. tare și promovare a științei, fiind pus accen- Având la bază aceste obiective, prin tul pe diseminarea conceptelor de știință activitățile organizate în cadrul PNLC bi- deschisă și știință participativă. Știința des- 49 50 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale Moldova vacoordona organizarea înluni- Central, desfășurării Programului N gramului N ce teritoriale înrealizarea ediției atreia aPro- principalele bibliotecile pentru direcții publi- bilite anul pentru de referință,trasate fiind și implementarea priorităților profesionale,- sta concepute sprijinirea pentru bibliotecilor în a organizat conferințe patru zonale, online, RM,șiînacestturii al an și Cercetării B lecturii, promovării consacrate activități Național de bibliotecilor, întru respectarea Programului VID-19 și-apus amprenta activitatea șipe promovarea științei participative. armonioase, de ordine reciprocși respect și pot contribui formarea la unei comunități activităților de bibliotecărea serviciilor/ care activităților deeducație dezvolta alecturii, - portului metodologic necesar organizării bibliotecarilor dinS va a contribuit dezvoltarea la competențelor lui, Biblioteca N septembrie-octombrieîn perioada (9). preconizează se șilecturii cărții afi realizate maiCele ample activități depromovare a parcursul lunilor februarie-decembrie 2020. N activităților, atreia ediția aProgramului etc.media (4). prin bloguri șipromovarea științei înmass- cetătorii, printr-o comunicare mai deschisă de aînțelege angaja șiase înactivități cer cu lelor înaccesdeschis); abilitatea cetățenilor decercetaredeschise sau descărcarea- artico sul de cercetare (abilitatea de a utiliza date accesul mai larg informații la despre proce- bună înțelegere aștiinței decătre public, prin soluționarea problemelor decercetare; omai telor, efectuarea experimentelor științifice, prin implicarea cetățenilor încolectarea- da referepoate se să realizarea la: cercetărilor cercetărilor științifice. Științaparticipativă de a împărtăși informații rezultate în urma mediul extern,precumși cu șinoi moduri cercetătorii interacționează unul celălalt cu chisă presupune modalități noi prin care ațional Principalul actor șifacilitator al În pofidafaptuluipandemiaboliică C În prima etapă de realizare a programu- Din punct devedere organizării al aprobat deMinisterul Educației, Cul- Biblioteca N Lectura Central Lectura ațional LecturaCentral ațională aRepublicii Moldo- NB, prin oferirea su- ațională a Republicii se va desfășura pe vadesfășura se pe ațional Lectura . RM NRM O- - - N ediției atreia aProgramuluiîn cadrul vingătorii concursurilor naționale anunțate către B 2019, studiu realizat sociologic anual de lui celor mai citite 10cărți, editate în anul B din S tarea/ promovarea succeselor. totalizarea activităților organizate și rapor online deraportare O ediției a treia a P în cadrul vorriale monitoriza activitățile organizate mai bună înțelegere a științei. minarea informației înțelesul pe tuturor, o sferei decercetare șiacomunităților,- dise orientate intensificarea pentru interacțiunii organizate debibliotecile dinS Știința cetățenilor sau participativă câștigătoare pentru comunitate – Știința științifico-educative Strategiicu genericul 4: Educație decalitate). Ciclul deactivități buind realizarea la ODD 2030(obiectivul nioasă, de ordine și respect reciproc , contri- pania ment civilizat, care vor se încadra încam- formare aunor competențe decomporta- vor șilecturii, cărții fidezvoltate de servicii vor fi organizate activități de promovare a P niri/ 10localități. niri/ 10localități și10cercetători/ 10întâl- campaniilor: 10scriitori/în cadrul 10întâl- autorile cu autohtoni, cercetători științifici utilizatorilor bibliotecilor publice teritoria- conferințe/ întâlniri (posibil on-line) ale campania nomice, pedagogice, psihologice și filosofice; nericul: psihologie șialte domenii adiacente ge cu - din domeniile biblioteconomie, pedagogie, internațională participare cu aspecialiștilor de anvergură, printre care: conferința le septembrie-octombrie a unor activități re acărților din „Topul celor mai citite 10 care; Cel mai original proiect de promova - comuni și informare de moderne nologiilor a cărţii ş promovare de proiect original mai Cel tor; NLC, înbibliotecile dinSistemul N NRM, vor fi promovate rezultatele Topu ațional În cadrul ForumuluiÎn cadrul Managerilor În acest an Bibliotecile Publice T Pe parcursul desfășurării ediției atreia a NB, organizat spre finele anului de Biblioteca pentru o comunitate o armo pentru Biblioteca NRM. V Lectura – interferențe biblioteco interferențe – Lectura i lecturii, inclusiv cuajutorul teh- LecturaCentral: Septembrie –nicio zifără lectură; or fi anunțați și premiați în- R T , fapt cevafacilita Cel mai activ citi- NLC în sistemul NB șivor fi vorfi r o v ațional erito------Anul profesional 2020 - l cărți, editate în anul 2018”; Biblioteca cu cel turaCentral (https://www.facebook.com/ mai ingenios/ original concept de organiza- groups/205286133498142/about). re a Programului Național LecturaCentral, Deoarece scopul ediției a treia a Pro- ediția a 2-a, 2019; Cel mai bun eseu despre gramului Național LecturaCentral este lectură. Concursurile vor avea la bază acti- orientarea spre intensificarea activității vitatea bibliotecii din perioada 1 ianuarie-1 bibliotecilor drept actori-cheie în edifi- noiembrie 2020. Bibliotecile participante carea comunităților unite, participative la concursurile ediției a treia a Programu- și durabile, lucrarea metodologică/ apli- lui Național LecturaCentral vor prezenta cativă Biblioteca: contribuții la dezvolta- dosare de evaluare conform cerințelor stirea comunității armonioase, de ordine și pulate în „Regulamentul de organizare și respect. Metodologii, algoritmi, tehnologii

desfășurare a concursurilor naționale în ca- (Chișinău, 2020), elaborată de Direcția ecturii. Context al Conferințelor Zonale drul Programului Național LecturaCentral”, Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie care a fost actualizat în acest an. În special și Științe ale Informării din cadul BNRM, au fost modificate radical componentele in- vine în sprijinul implementării practice a dicilor cantitativi și calitativi necesari de a acestui scop prin componentele teoretice, fi reflectați în fișele de evaluare ale fiecărui metodologice, educaţionale și informaţi- concurs. La 20 martie 2020 regulamentul onale ale conținutului acestei publicații. actualizat a fost diseminat publicului inte- Lucrarea este publicată în Repozitoriul Te- resat, fiind publicat pe site-ul NB RM (10). matic Național NTR Mold-LIS de pe site-ul Juriul va desemna laureații concursu- BNRM (2). rilor la nivel național, în baza dosarelor Axele de conținut abordate în publicație prezentate de Centrele biblioteconomice sunt complexe: Cultura digitală în era post- teritoriale/ Centrele biblioteconomice de- adevăr. Rolul bibliotecilor în formarea cul- partamentale. Data limită de prezentare a turii comunicării în secolul tehnologiilor dosarelor este 15 noiembrie 2020. avansate. Neticheta (Vera Osoianu); Ediția În concluzie, se poate conchide că a treia a Programului Național LecturaCen- desfășurarea activităților preconizate în ca- tral: orientări și conținut specific (Margare- drul ediției a treia a Programului Național ta Cebotari); Servicii și activități de biblio- LecturaCentral-2020 vor contribui la tecă în sprijinul comunității armonioase, de soluționarea problemelor educării mem- ordine și respect (Ecaterina Dmitric, Nata- brilor comunității pentru responsabilitatea lia Ghimpu); Biblioteca crește și dezvoltă civică prin cunoașterea, învățarea, imple- comunitatea: model de curriculum pentru mentarea valorilor și principiilor morale ale training profesional (Ludmila Corghenci, unei societăți democratice. Activitățile crea- Lilia Povestca); Forme și metode de atrage- tive organizate de bibliotecile din Republica re/ participare a membrilor comunității în Moldova conving membrii comunităților, activități cu cercetătorii pentru o mai bună factorii decizionali ai administrației pu- înțelegere a științei (Victoria Vasilica, Ange- blice locale asupra utilității și interesului la Drăgănel); Impactul activității bibliotecii membrilor comunității pentru continuita- în dezvoltarea unei comunități armonioase tea Programului Național LecturaCentral. (Valentina Popa, Svetlana Ucrainciuc). De În scopul informării și participării ac- un real folos practic pentru bibliotecarii bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tive la activitățile prilejuite de consem- SNB vor fi informațiile prezentate în patru narea Anului Lecturii recomandăm să anexe ale acestei lucrări: Regulament de contribuiți/ urmăriți: pagina WEB a Bi- organizare și desfășurare a concursurilor bliotecii Naționale a Republicii Moldova naționale în cadrul Programului Național (http://www.bnrm.md/); Blog de Bibliote- LecturaCentral; Text pentru lectura criti- conomie și Științe ale Informării (https:// că. Lucrare practică (Modulul 1); Suport clubbib2.wordpress.com/); Blog Biblioteci informațional pentru predarea modulului Publice Teritoriale din Republica Moldo- 1; Indicatori de performanță/ relaționali va (https://bibliotecipublicerm.wordpress. privind evaluarea activităților din cadrul com/); Grup de discuții pe Facebook Lec- Programului Național LecturaCentral. 51 52 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale NM 22, p 1418 [ia 3.722] Dsoii: Disponibil: dle/123456789/1161/Publicatie%20metodologica%20%282%29.pdf?sequence=1&isAllowed=y 30.07.2020]. [citat 104-128. Chișinău: Moldova. pp. Republicii 2020, a BNRM, Națională Biblioteca metodologică. Publicație respect: și ordine Disponibil: 28.07.2020]. [citat (BNRM) 978- ISBN Internațional). 9975-3361-9-2 (Prut 978-9975-54-455-9 ISBN p. 384 2020. BNRM, Internațional: Prut Chișinău: Moldova. Republicii a Națională Biblioteca articole. de Culegere scările: și LECTURA 6. RII%20NECESITA%20GANDIRE.pdf ) Disponibil: 24.07.2020] [citat [online] https://cogito.ucdc.ro/nr_2/16%20-%20Stefan%20Iancu%20-%20SOCIETATEA%20CUNOASTE gândire - necesită cunoașterii Societatea Ștefan. IANCU, 5. metodologica%20%282%29.pdf?sequence=1&isAllowed=y Disponibil: 30.07.2020]. [citat 17-27. pp. 2020, BNRM, Chișinău: Moldova. Publica Republicii respect:a Națională și Biblioteca metodologică. ordine de armonioase, comunității dezvoltarea la contribuții – Biblioteca In: specifice. orientări LecturaCentral: Național Programului a treia a Ediția CEBOTARI,Margareta. 4. tinread/fulltext/capcelea/cunoastere.pdf Disponibil: 30.07.2020]. [citat [online]. XXI sec. în social-economice 3. CAPCELEA, Valeriu. Influenţa societăţii informaţionale şi a societăţii cunoaşterii asupra dezvoltării [citat p. metodologica%20%282%29.pdf?sequence=1&isAllowed=y 144 2020. Disponibil: BNRM, Chișinău: Moldova. 30.07.2020]. Republicii a Națională Biblioteca metodologică. Publicație respect: și ordine de armonioase, comunității dezvoltarea la contribuții BIBLIOTECA– 2. intelligence-societatea-cunoasterii/ 1. ASPECTE ale societăţii cunoaşterii [online] [citat 30.07.2020]. Disponibil: Referințe bibliografice: 0 RGLMN d ognzr ș dsăuae cnusrlr n arl rgauu Național Programului cadrul în LecturaCentral concursurilor a desfășurare și organizare de Moldova. REGULAMENT 10. Republicii a Națională Biblioteca Rău”; Chișinău, 2019.14p.Manuscris. „Alexei Moldova Republica din Bibliotecarilor Liga Coordonatori: 2. anexa Proiect, 2020: 3-a, a ediția LecturaCentral, Național PROGRAMUL 9. gov.md/sites/default/files/ordin_291_din_10.03.20.pdf Disponibil: 28.07.2020]. [citat 10.03.2020 din 231 nr. Cercetării, și Culturii Educației, lecturii. PROGRAMUL8. promovării consacrate acțiuni de Ministerului Național ordinul prin Aprobat Editura București: info-documentare. structurile Universității dinBucurești,2011. 372p.ISBN978-973-737-976-4. în Porumbeanu cunoașterii În: Managementul contemporană. perioada Octavia-Luciana. în Cunoașterea Octavia-Luciana. PORUMBEANU, 7. pdf?sequence=1&isAllowed=y ; RoyIhKjIU activităţile pe careactivităţile pe ledesfă dependent deinformaţie înaproape toate tatea nu ar putea progresa. Omul adevenit gurarea mondial, oevoluţie ca asi necesară- pentru Cunoașterii –este considerată, plan pe onală cunoa bazată pe maţiei (1). dezvoltarea unei adevărate culturi ainfor multe informaţii, ajungându-se astfel la domeniu este obţină se necesar să cât mai oricărui individ. Pentru aprogresa înorice terea dezvoltării baza la stă şiprogresului cât fără informaţie şifără cunoa rămâne unul deosebit de important, întru- Avansarea spre informaţi societatea - Rolul informaţiei însocietate afost şiva D ezvoltării ataia) Î: iloea cnrbți a evlae cmntți roiae de armonioase, comunității dezvoltarea la contribuții – Biblioteca În: (actualizat). http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1081/Lectura%20si%20scarile. D urabile în contextul ş tere –Societatea http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1161/Publicatie%20 http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1161/Publicatie%20 ş oară. Cunoa ş tere- socie ş- - te șiinovare. Cunoașterii,Societății creativita bazată pe - lor principii pe noi, orientate spre cele ale ajusteze strategiile șiobiectivele activității te considerente bibliotecile trebuie să-și stau dezvoltării baza la Dinaces- societăţii. terea reprezintă elementele care esenţiale care informaţia, comunicaţiile şicunoa într-o nouă etapă acivilizaţiei umane, în omenireaI-lea aintrat XX ra însecolul al afirmațiile cercetătorilor conformcăro - socioumane avansate (3). precum realizarea şipentru unei civilizaţii produse şiactivităţi intelectual-intensive, economii”,„noii fundată înprincipal, pe În concluzia celor expuse, reiterăm https://zenodo.org/record/3661869#.Xo http://moldlis.bnrm.md/bitstream/han http://tinread.usarb.md:8888/ https://intelligence.sri.ro/ https://mecc. ție ş- - - CZU 021.4:[061.3:02] DOI: 10.5281 / zenodo.4071548 Anul profesional 2020 - l CONFERINȚELE ZONALE 2020: EVALUĂRI ȘI RECOMANDĂRI ÎN BAZA ANALIZEI IMPLEMENTĂRII PRIORITĂȚILOR ANULUI ecturii. Context al Conferințelor Zonale Lilia POVESTCA, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Autorul prezintă rezultatele chestiona- Abstract: The author presents the results of the on- relor online completate de către participanții la line questionnaires completed by the participants of lucrările Conferințelor Zonale 2020 „Biblioteca Zonal Conferences 2020, entitled "Library of 2020: anului 2020: consolidare, interconectare, partici- consolidation, interconnection, participation", or- pare”, organizate în perioada 3-11 iunie, 2020 de ganized by the National Library of the Republic Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Autorul of Moldova between June 3-11, 2020. The author reflectă opiniile și sugestiile personalului de specia- reflects the opinions and suggestions of the special- litate privind problemele, practicile și experiențele ized staff regarding the issues, practices and per- de perspectivă pentru implementarea Priorităților spective experience for the implementation of the anului 2020. 2020 Priorities. Cuvinte-cheie: conferințe zonale, personal de bi- Keywords: zonal conferences, library staff, library bliotecă, servicii de bibliotecă, capacitatea biblio- services, capacity of librarians, librarians' priori- tecarilor, prioritățile bibliotecarilor. ties.

ntrunirile profesionale ale persona- plementarea priorităților naționale, care se lului de specialitate din bibliotecile aprobă la Forumul Managerilor din cadrul RepubliciiÎ Moldova vizează comunicare Sistemului Național de Biblioteci (SNB). eficientă și formare profesională continuă În cadrul Conferințelor Zonale „Biblio-

privind înțelegerea și orientarea în me- teca anului 2020: consolidare, interconec- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 diul profesional național și internațional, tare, participare”, organizate în perioada cunoașterea și respectarea legislației, acu- 3-11 iunie 2020, au fost colectate date în mularea și utilizarea cunoștințelor noi, baza unui chestionar de evaluare online schimb de practici și experiențe locale etc. distribuit participanților din cele patru Ca urmare, organizarea Conferințelor Zo- zone repartizate conform agendei eveni- nale Anuale de către Departamentul Cer- mentului profesional: cetare și Dezvoltare în Biblioteconomie și 1. Zona Nord (3 iunie, 2020) – BM „Euge- Științe ale Informării din cadrul Bibliotecii niu Coșeriu”, Bălți, BPR Briceni, BPR Dondu- Naționale a Republicii Moldova presupune şeni, BPR Edineț, BPO Florești, BPR Glodeni, sprijinirea și stimularea bibliotecilor în im- BPR Drochia, BPO Ocnița, BPR Sângerei.

53 54 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale SULRULWă܊LOHVWDELOLWHvQDQLL܈LPHQ܊LRQkQG lui 2020 stabilite Forumul la Managerilor de către bibliotecari a priorităților anu- scop de a identifica nivelulcunoaștere de profesionale ale anului 2020” aavut drept Zonale 2020careZonale s-au desfășurat online. lucrările la aparticipa Conferințelorpentru au delegat despecialitate personal dinrețea T veni, BPR Făle ş BPR D BPR CăuBasarabeasca, BPRSoroca, T BPzina,O Ş BPO Râșcani, nii N T „B.P. Hasdeu”, Educație, Generală Direcția Leova, BC UT Leova, BC Cahul, BPR Cantemir, BPO Cimi gheni. araclia. ineret șiSport, mun. Chișinău, BPR Ane- Întrebarea „ Întrebarea Scopul studiului: identificarea nivelului Centrele Biblioteconomice T 3. 2. Zona Centru (5iunie, 2020)–BM 4. 7DEHOXO 3ULRUL XUPăWRDUHOH PHQ܊LRQDW DX UHVSRQGHQ܊L GH SURSXV &HL UăVSXQV VDX OL &KHVWLRQD܊LORU 0DQDJHULORU )RUXPXO SULR D ELEOLRWHFDUL FăWUH GH FXQRD܈WHUH GH QLYHOXO LGHQWLILFD D GHUHVSRQGHQ܊L DXD[DWSH DQXOXL 3ULRULWă܊LORU D LPSOHPHQWDUHDORU %LEOLRWHFL GH 1D܊LRQDO 6LVWHPXO GLQ DSDUWLFLSDODOXFUăULOH&RQIHULQ܊HORU=RQDOHFDUHVDXGH $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOL 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUXFXQRD܈WHUH܈L ord. oi, BPR Călărași, BPR Orhei, BPR- Re $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFD Nr. 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRY QL HSQH܊QDSWW GQLLD URLăLH QOL DQXOXL 3ULRULWă܊LOH LGHQWLILFD SXWXW DX QX UHVSRQGHQ܊L 8QLL SURPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQFRPXQLWDWH± GHU ± GHUHVSRQGHQ܊L SUHYH SURPRYDUHD ܈L LQWHUSUHWDUHD 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUX 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGH ubăsari, BPR Hâncești, BPO I 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQ Zona Centru (9iunie, 2020)–BPO Zona Sud (11iunie, 2020)–BPR 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORUSHUVRQDOXOXLGLQ DFWRULFKHLH܈LIDFLOLWDWRULDL« ÌQWUHEDUHD 5H]XOWDWHOHVWXGLXOXL 0HWRGRORJLH 6FRSXOVWXGLXOXL &HQWUHOH%LEOLRWHFRQRPLFH7HULWRULDOHDXGHOHJDWSHUVRQDOGHVS QPUUD GLR UFLLR܈HSUH܊OU H SHUVSHFWLYă 3ULRULWă܊LORUvQDQXO GH H[SHULHQ܊HORU ܈L SUDFWLFLORU LGHLORU HQXPHUDUHD UHSOLFDWH LGHQWLILFDUHDH[SHULHQ܊HORUSURP SUREOHPHOHGLILFXOWă܊LOHFRQIUXQWDWHvQLPSOHPHQWDUHD3ULRULWă LGHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORUSURIHVLRQDOHDOHDQXOXL 87$*%32ùWHIDQ9RGă%357DUDFOLD Zona Sud LXQLH ±%35&DKXO%35&DQWHPLU%32&LPLúOLD%35 SUHYHGHULORU/HJLLFXSULYLUHOD« FXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUH ܈LIDFLOLWDWRULDL܇WLLQ܊HL'HVFKLVH ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD eleneş AG, BPO ti, BPR N SHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU Identificați Prioritățile Denumirea priorit &HQWUX &HQWUX FRPXQLWDWH Ä ELEOLRWHFă 7RWDO Zona 1RUG ti. 6XG Identifica Tabelul respondenților 1.Repartizarea după Zone $XIRVWIRUPXODWHSDWUXvQWUHEăULXQDvQFKLVă܈LWUHLGHVFKLV Tabelul 2.Identificarea Priorităților anului 2020 GH]YROWDUH ş ELEOLRWHFL eni, BPO Criuleni, isporeni, BPR Un - Ş Tabelul 2. LGHQWLILFDUHDQLYHOXOXLGHFXQRD܈WHUHGHFăWUHSHUVRQDOXOGHV Tabelul 1. tefan oldăneş а i Priorit 'LQWRWDOXOGHGHSDUWLFLSDQ܊LDXFRPSOHWDWFKHVWLRQDUXO RWHFLORUFDDFWRULFKHLH V DWLYHGHELEOLRWHFă odă, BPR odă, eritoriale ş 5HSDUWL]DUHDUHVSRQGHQ܊LORUGXSă=RQH lia, BPRlia, ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORUDQXOXL ti, BPR ăа ăа ii Nr. totalparticipan RYDWHvQFDGUXO ile profesionale aleanului 2020” - alo HLR/JL X UYUOEL OD SULYLUH FX /HJLL GHULORU Priorități anului ale 2020(vezi T de respondenți au menționat următoarele mai multe variante de răspuns. 131 Cei (30.10.2019). Chestionaților li s-au propus 131 (40,4%)derespondenți. de participanți, au completat chestionarul mentarea Priorităților înanul 2020. experiențelor imple pentru deperspectivă - tea fi replicate; Conferințelorîn cadrul care Zonale ar pu- implementarea Priorităților anului 2020; anuluiale 2020; s-aubările axat pe: întrebări: una închisă șitrei Între deschise. - privind implementarea lor. a Priorităților anului 2020șiaproblemelor alitate dinSistemul N de cunoaștere decătre- personalul despeci &RQIHULQ܊HORU= Rezultatele studiului: dintotalul de324 . . . . Metodologie. Au fost formulate patru enumerarea ideilor, practicilor și identificarea experiențelor promovate problemele, dificultățile confruntate în identificarea Priorităților profesionale а Nr.chestionare completate i &HQWUX &HQWUX &HQWUX &HQWUX &HQWUX &HQWUX &HQWUX &HQWUX 7RWDO 7RWDO 7RWDO 7RWDO VIă܈XUDWRQOLQH 1RUG 1RUG 1RUG 1RUG Zona 6XG 6XG 6XG 6XG LăLRDXXVDLLH OD VWDELOLWH DQXOXL ULWă܊LORU L SROPOU SULYLQG SUREOHPHORU D ܈L ܊LORUDQXOXL ăL ODXX YH]L DQXOXL DOH Wă܊L HFLDOLWDWHGLQUH܊HDSHQWUX DPOH DLQH GH YDULDQWH PXOWH PDL RQDOHFDUHDUSXWHDIL HWX LPSOHPHQWDUHD SHQWUX responden HVSRQGHQ܊L DDYXWGUHSWVFRSGH RIQkGH FX FRQIXQGkQGXOH ORHL Q GLQ QU EOLRWHFL ațional deBiblioteci Nr. HÌQWUHEăULOHV /HRYD%& а i SHFLDOLWDWH abelul 2). %

Tabelul 2.,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORUDQXOXL

Denumirea prioritTabelulăа ii2. ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORUDQXOXLZona Nr. % respondenаi Denumirea priorităаii 1RUGZona Nr. % &HQWUX respondenаi &HQWUX1RUG &HQWUX 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGHELEOLRWHFă 6XG 7RWDO&HQWUX 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGHELEOLRWHFă 1RUG6XG 7RWDO &HQWUX1RUG 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORUSHUVRQDOXOXLGLQ &HQWUX&HQWUX 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORUSHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL 6XG&HQWUX

ELEOLRWHFL 7RWDO6XG Anul profesional 2020 - l 1RUG7RWDO 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUXFXQRD܈WHUH܈L &HQWUX1RUG 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUXFXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUH &HQWUX&HQWUX GH]YROWDUH &HQWUX 6XG6XG 7RWDO7RWDO 1RUG1RUG $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOL$PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFDDFWRULFKHLHRWHFLORUFDDFWRULFKHLH &HQWUX&HQWUX ܈LIDFLOLWDWRULDL܇WLLQ܊HL'HVFKLVH܈LIDFLOLWDWRULDL܇WLLQ܊HL'HVFKLVH &HQWUX&HQWUX 6XG6XG 7RWDO7RWDO 8QLL UHVSRQGHQ܊L QX DX SXWXW LGHQWLILFD 3ULRULWă܊LOH DQXOXL FRQIXQGkQGXOH FX

8QLL UHVSRQGHQ܊L QX DX SXWXW LGHQWLILFD 3ULRULWă܊LOH DQXOXL FRQIXQGkQGXOH FX ecturii. Context al Conferințelor Zonale SULRULWă܊LOHVWDELOLWHvQDQLL܈LPHQ܊LRQkQG SULRULWă܊LOHVWDELOLWHvQDQLL܈LPHQ܊LRQkQGUnii respondenți nu au putut identifica lor Legii cu privire la biblioteci (nr. 160 din Prioritățile anuluiLQWHUSUHWDUHD 2020, ܈Lconfundându-le SURPRYDUHD SUHYH GHULORU20.07.2017) /HJLL FX SULYLUH – 54 (41,2%) OD ELEOLRWHFL de respondenți; QU GLQ . cu prioritățile LQWHUSUHWDUHD stabilite ܈L SURPRYDUHDîn anii 2018 SUHYHși 2019,GHULORU /HJLL promovarea FX SULYLUH ODimaginii ELEOLRWHFL bibliotecii QU în co GLQ- menționând: ± GHUHVSRQGHQ܊Lmunitate – 78 (59,5%) de respondenți. . interpretarea ± GHUHVSRQGHQ܊L SURPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQFRPXQLWDWH± GHU și promovarea prevederi- HVSRQGHQ܊L SURPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQFRPXQLWDWH± GHUHVSRQGHQ܊L $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFD DFWRULFKHLH܈LIDFLOLWDWRULDL«- $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFD 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQ DFWRULFKHLH܈LIDFLOLWDWRULDL«FRPXQLWDWH 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQ3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUX FXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUHFRPXQLWDWH 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUX FXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUHSHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGH 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORUELEOLRWHFă SHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGHSUHYHGHULORU/HJLLFXSULYLUHOD« ELEOLRWHFă ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD SUHYHGHULORU/HJLLFXSULYLUHOD« ImagineaImaginea 1. Identificarea1.,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD 1RUG Priorităților, Zona 1 (Nord) $PSOLILFDUHDSR]L܊LHL« 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLL« 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ă«

bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU«

'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYH«

,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD«

ImagineaImaginea 2. Identificarea2.,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD &HQWUX Priorităților, Zona 2 (Centru)

$PSOLILFDUHDSR]L܊LHL« 55 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLL«

3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ă«

'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU«

'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYH«

,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD«

Imaginea 3.,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD &HQWUX

$PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFD DFWRULFKHLH܈LIDFLOLWDWRULDL܇WLLQ܊HL« 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQ FRPXQLWDWH 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUX FXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUH 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU SHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGH ELEOLRWHFă ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD SUHYHGHULORU/HJLLFXSULYLUHOD«

Imaginea 4.,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD 6XG 56 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale lui despecialitate înaplicarea platformelor bliotecii, cât șiautilizatorilor; conexiunii I la bibliotecarilor utilizatorii; cu parcursul pandemiei; de adesfășura activități pe și utilizatorii cu menționate: mentarea Priorităților anului 2020au fost tre cele mai evidente dificultăți înimple- dificări înactivitatea profesională. - Prin din țară, care aprovocat șimo- perturbări bibliotecarii afost situația epidemiologică cipala problemă care cu s-au confruntat 2020. În analizei baza răspunsurilor, prin- te în implementarea Priorităților anului care confruntă se personalul specialita de - identificarea problemelor, dificultăților cu . . . . Una dinîntrebările formulate avizat insuficiența cunoștințe de personalu a - lipsa echipamentului tehnic șivitezei, lipsa experienței deactivitate online a imposibilitatea deacomunica direct DFWRULFKHLH܈LIDFLOLWDWRULDL܇WLLQ܊HL $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFD 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUX 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGH 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYH« DFWRULFKHLH܈LIDFLOLWDWRULDL܇WLLQ܊HL 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYH« 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLL« $PSOLILFDUHDSR]L܊LHLELEOLRWHFLORUFD 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQ 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLL« 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ăSHQWUX 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYHGH 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYH« 'H]YROWDUHDVHUYLFLLORULQRYDWLYH« 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLL« 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQ 3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLL« ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD« SUHYHGHULORU/HJLLFXSULYLUHOD« 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ă« ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD« 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ă« nternet, atât bi din partea - FXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUH ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD« SUHYHGHULORU/HJLLFXSULYLUHOD« 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ă« ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD« 3URPRYDUHDOHFWXULLFDED]ă« ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD FXQRD܈WHUH܈LGH]YROWDUH 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU ,QWHUSUHWDUHD܈LSURPRYDUHD Imaginea 3. 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU SHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU SHUVRQDOXOXLGLQELEOLRWHFL Imaginea 4. 'H]YROWDUHDFDSDFLWă܊LORU Imaginea 2. Imaginea 3. $PSOLILFDUHDSR]L܊LHL« $PSOLILFDUHDSR]L܊LHL« Imaginea 1. FRPXQLWDWH ELEOLRWHFă Imaginea 4. Imaginea 3. Imaginea 2. $PSOLILFDUHDSR]L܊LHL« $PSOLILFDUHDSR]L܊LHL« Imaginea 1. FRPXQLWDWH ELEOLRWHFă Imaginea 4. Identificarea Priorităților,Zona 3(Centru) ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD &HQWUX ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD &HQWUX Identificarea Priorităților,Zona 4(Sud) ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD 1RUG ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD &HQWUX ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD &HQWUX ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD 6XG ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD 1RUG ,GHQWLILFDUHD3ULRULWă܊LORU=RQD 6XG « « « « « « de pandemie; asigurarea timp pe tru igienice securității bibliotecă, refuzul deainteracționa online; a biblioteciiLocale timp pe decriză; susținere Administrației dinpartea Publice digitale; demie; sar organizării activităților timp pe depan- lării regimului deacceslimitat; otecile desituația țin creată insta înurma - tate înonline; înformatulteca online; creareala șiadaptarea debiblio- serviciilor de comunicare utilizatorii cu online; ...... resurse financiare suplimentarepen- poziția pasivă autilizatorilor față de insuficientă colaborare/ conlucrare și necesitatea dezvoltării competențelor oferirea suportului metodologic- nece carecu dificultățile se confruntă bibli- trecerea regimul dela offline- activi de necesitatea experienței orienta de a se Anul profesional 2020 - l . sistarea activității unor biblioteci. . Ora poveștilor la tine acasă; Personalul de specialitate din biblioteci- . Cutiuța cu idei; le Republicii Moldova au identificat și alte . Instruiri pentru persoanele 50+; probleme și dificultăți: . Clubul pentru femei 30+; . implicarea mai puțin activă a actori- . Clubul Alchimia; lor comunitari în procesul de participare și . Cărțile săptămânii; promovare a serviciilor de bibliotecă; . Întâlniri cu scriitorii online; . mecanisme de finanțare slab dezvolta- . Cercul celor curioși și inventivi; te; . Biblioteca stradală; . insuficiența/ învechirea resurselor . Descoperim Localitățile prin QR CODE; informaționale și micșorarea bugetu- . Romanul comunității; lui anual pentru dezvoltarea colecției de . Cunoaște trecutul pentru a făuri viito- ecturii. Context al Conferințelor Zonale publicații și resurse informaționale; rul etc. . necesitatea de spații și reparații capita- În răspunsurile participanților s-a intuit le, utilaj învechit. dorință și atitudine, inițiativă de a cunoaște, De asemenea, au fost accentuate pro- a învăța, a crea, inova, implementa și repli- blemele privind lipsa cadrelor calificate în ca experiențele bibliotecilor din țară: „Toa- domeniu, frecvența scăzută a utilizatorilor te sunt foarte reușite și binevenite în orice din cauza descreșterii populației locale, ati- bibliotecă”; „Tare mult mi-au plăcut toate tudinea pasivă față de carte și lectură, ne- experiențele colegilor ce ne-au prezentat respectarea „Legii cu privire la biblioteci” și realizările, dar cel mai mult aș vrea să im- „Legii privind sistemul unitar de salarizare plementez SNB”; „Biblioteca la tine acasă! în sectorul bugetar” de către APL etc. Fiecare are acces la informație chiar dacă Unii respondenți s-au adaptat condițiilor timpul de față nu ne permite! Nu vii tu la actuale și și-au reorientat activitatea pro- biblioteca, vine bibliotecarul la tine”. Unii fesională pe timp de pandemie: crearea și bibliotecari atestă că nu pot replica servi- promovarea serviciilor online de bibliotecii și activități din cauza lipsei tehnicii de că, instruirea utilizatorilor online, asistență bibliotecă „Toate experiențele care au fost metodologică pentru personalul de spe- promovate sunt foarte interesante, dar din cialitate online, activități de promovare a păcate în cadrul bibliotecii putem dezvolta lecturii online etc., afirmând că „nu întâm- servicii și activități care nu necesită folosi- pină probleme în implementarea acestor rea calculatorului”. priorități”. Participanții în mod activ au dezvăluit Unul din argumentele pro organiza- ideile, practicile, experiențele de perspec- rea conferințelor zonale din cadrul SNB tivă pentru implementarea Priorităților este centrarea și învățarea, însușirea din în anul 2020 în instituția în care activea- experiențele, inovațiile locale. La întrebarea ză. Analizând răspunsurile, personalul de „Care din experiențele promovate în ca- specialitate și-a propus: drul Conferințelor Zonale pot fi replicate . dezvoltarea profesională prin partici- în instituția Dvs.?” au fost menționate ur- parea la instruirile organizate de către Cen- mătoarele servicii și activități: trele de Formare; . Ora să ȘTIM; . organizarea instruirilor în teritoriu cu bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 . eBiblioteca rapidă; formatorii naționali; . Biblioteca la tine acasă; . dezvoltarea competențelor digitale . Serviciul de ghidare în carieră; prin formare profesională continuă; . Mentor pentru colega mea; . îmbogățirea cunoștințelor în dome- . Clubul Femeilor active; niul IT; . Literația în familie; . implicarea utilizatorilor în organizarea . Stagii profesionale; activităților de promovarea a lecturii; . Securitatea și Educația online; . sporirea imaginii bibliotecii în comu- . Atelierul citire cu voce tare; nitate; . Ora de poveste online; . dezvoltarea și implementarea servi- 57 58 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Anul profesional 2020 - Anul lecturii. Context al Conferințelor Zonale plementarea Priorităților în anul 2020avem 2020auZonale conștientizat „pentru că im- sunt unele exemple deimplementare. „implementarea proiectului Ora să încercăm și în cadrul bibliotecii noastre!” sau mi-au fost foarte interesante, așvrea mult să numai! Experiențele din domeniul Robotică lecturii este oidee de bază în anul 2020și nu online: Canva, Cinemaster ”;„Promovarea În situația actuală recurgem o să la instruiri site al bibliotecii sau cel puțin aunui blog. de exemplu „cred ca enecesară crearea unui unor priorități concrete decătre ca personal une asupra ofertelor tradiționale ofertelor asupra une sificareserviciilor a bibliotecii, o nouavizi- Priorităților în anul 2020 necesita o diver Moldovaca consideră „implementarea că național etc. necesare într-o societate deinformare; copiitru șiadolescenți; ne și a atelierelor de fotografiepen- artistică omului, valorilor culturale; granturi; autilizatorilor;nale administrațiacu locală; tarilor înactivitatea bibliotecii; tuțiile-cheie din localitate, atragerea volun - blogul bibliotecii; șipe socializare utilizatori; publicelecțiilor online; informaționale; bibliotecă prin utilizarea tehnologiilor ciilor inovative (tradiționale/ online) de Participanții lucrările la Conferințelor Comunitatea bibliotecară din Republi- ...... consolidarea rețelei nivel și la local organizarea expozițiilor virtuale; promovarea aplicațiilor tablete; pe crearea catalogului online; crearea conținuturilor digitale; promovarea culturii informaționale constituirea cluburilor onli delectură - activități depromovare adrepturilor implicarea înactivități decercetare; implicarea înproiecte investiționale, identificarea necesităților informațio- îmbunătățirea relațiilor decolaborare dezvoltarea parteneriatelor insti- cu promovarea bibliotecii rețelele pe de achiziționarea bazelor dedate; crearea conținuturilor pentru digitale organizarea activităților culturale, ”. Stabilirea Ş TIM” - bliotecarii dinRepublica Moldova trebuie cerinţelor utilizatorilor noului format. Bi- tehnologiilor satisfacerea pentru digitale condițiile recomandă se actuale faţă facă să și munca trebuie abordate simultan. În conștientizezesar să faptul instruirea că datelor statistice 01.01.2020), este la - nece despecialitatede 4098personal (conform vitatea desfășurată obține nivelul dorit deperformanță- înacti este nevoie deinstruire continuă a pentru de competențe profesionale. Pentru aceasta de cunoștințe teoretice șiaproximativ 20% trebuiecarul reînnoiască să anual circa 5% dova. opinii Există conform cărora bibliote- lismul bibliotecarilor dinRepublica Mol- condiție indispensabilă profesiona pentru - acompetențelortă profesionale o devine și deprinderi noi. Actualizarea permanen tului dindomeniul informației cunoștințe diilor interne șiexterne impun- specialis mânare, talent, energie. Provocările me- specialitate aptitudine, cu pricepere, înde- este aceasta pentru nevoie de depersonal îndomeniu,a activa iar dearealiza ceva, bliotecarilor ne referim posibilitatea la de Atunci când vorbim despre capacitatea bi- capacităților personalului de bibliotecă. Anului 2020presupune dezvoltarea cipa provocările și schimbările erei digitale. fi pregătiți nu doar a ne adapta,dar și anti- învățării parcursul pe întregii a pentru vieți nevoie deinstruire continuă, deacceptarea aptitudini profesionale. Pentru este aceasta volte, obțină să noi cunoștințe, abilități și și, mai presus detoate, trebuie- dez se să fie flexibili, creativi,orientați spreutilizator Pentru afieficienți bibliotecarii trebuie să tereselor comunităților care pe ledeservesc. schimbarea cu pasul țină să dinamică ain- bibliotecariipentru desucces. Este necesar lecturii ra cultu de competențelor dezvoltarea privind turii, organizarea schimbului de experiență participare în proiecte promovare de lec a de incluziune digitală abibliotecarilor, de continuă, profesională dezvoltare de nevoie Comunitatea profesională, înnumăr În acest context, una dinPrioritățile Educația și cunoștințele sunt esențiale CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ”. - - - Anul profesional 2020 - l să cunoască mai mult, să fie cu un pas îna- au învățat, însușit din experiența colegilor intea utilizatorului real şi potenţial. Priori- privind implementarea Priorităților anu- tar pentru ei devine necesitatea de a-și do- lui 2020. Biblioteca rămâne a fi o instituție bândi noi competențe profesionale, mereu dinamică și viabilă. Înșiși bibliotecarii con- preocupați de formare și autoformare. firmă „daca vom fi optimiști, indiferent de În anul 2020 Conferințele Zonale au fost situația din țară cu care ne confruntăm, me- organizate în alt format (online, pe plat- reu vom realiza cu succes orice idee, priori- forma educațională Zoom), însă au rămas tate în favoarea comunității” și ne îndeam- la fel o modalitate de comunicare și for- nă să fim „Activi, pozitivi și să avem cât mai mare profesională continuă a personalului multe reușite!”. de specialitate din biblioteci. Bibliotecarii ecturii. Context al Conferințelor Zonale Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

59 60 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 următoarea: din mun. anii pentru 2019-2023”este Bălți otecii Publice T proiectul „Strategiei deD precedenți, prioritate care regăsește se în CZU 023.5:37.03 ioil ăț, tdu ncstțlr educaționale, competențe profesionale. necesităților studiul Bălți, Teritorial - Biblioteconomic Centrul Bălți, Coșeriu” niu Cuvinte-cheie necesitățile deformare acomunității. cu conformitate în serviciilor de a bibliotecari livrare către de procesul asigurat au care preluat, de bune practici și indicatori angajați; noilor rea integra- și specialitate de personalului a continuă Municipale Bibliotecii formarea ─ 2019 anul în Bălți ale Coșeriu” „Eugeniu bază de prioritățile din uneia realizarea reflectă Articolul Rezumat: „Eugeniu Coșeriu”,Bălți Biblioteca Municipală Ludmila OUȘ, Victoria ȚÎCU, rea eforturilor profesionale centrelor ale biblioteconomice fondatorilor. șiale mentelor activitatea utile pentru profesională, identificarea problemelorcare necesită centra- tombrie 2019)prin cunoașterea experiențelor reprezentative, punerea dispoziție la - ainstru 2020 decătre Forumul Managerilor Sistemului din cadrul N fost sprijinirea bibliotecilor în implementarea priorităților profesionale, stabilite anul pentru blioteca Anului 2020:Consolidare, I U Mai câteva urmează jos dintre comunicările prezentate conferințelor încadrul zonale. 3-11iunieÎn 2020au perioada fost ținute lucrările conferințelor „Bi zonale- genericul cu BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „EUGENIU COȘERIU”, BĂLȚI – Bibliotecii înanul șiîn anii 2019,ca na dinprioritățile PROMOTOR ALDEZVOLTĂRII CAPACITĂȚILOR Bbitc Mncpl „Euge- Municipală Biblioteca : Biblioteca – o instituție biblio instituție o – Biblioteca eritoriale Eugeniu Coșeriu PERSONALULUI DINBIBLIOTECI ezvoltare a Bibli- activității rețelei nterconectare, Participare”. Scopul acestor reuniuni a Notă: - bibliotecă necesare comunității bălțene. În- profesioniști de capabili livreze să servicii în fortificarea uneiechipe de bibliotecari le continue în rețeaua Bibliotecii rezidă metodologice și a formării profesiona- profesioniști. bibliotecari teconomică cuun management de succes și cational needs,professional skills. Bălți Territorial Librarianship Center, study of edu- Bălți, Library City Coșeriu” „Eugeniu Keywords: of thecommunity. needs training the and libraries of process serving the between accordance the ensured It over. take of newemployees,indicators and goodpractices to tinuous training of specialized staff plus integration basic priorities of the year 2019, which was: a con- the of one in Bălți Library City Coșeriu” “Eugeniu of achievements the reflects article The Abstract: ațional de Biblioteci- (din 30 oc Scopul activității Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 tru realizarea acestuia, Biblioteca a stabilit a textului literar prin metode interactive. două obiective de bază: 1) asigurarea pro- Impact: 15 bibliotecari și-au creat abilități cesului de funcționare a Centrului Bibliote- de utilizare a metodelor interactive în pro- conomic Teritorial Bălți în anul de referință; cesul de citire a textului alături de copiii, 2) asigurarea procesului de formare/ dez- utilizatori ai Bibliotecii. voltare a competențelor profesionale ale La 19 noiembrie 2019, formatorul Ele- bibliotecarului modern în conformitate cu na Voițeniuc a livrat training-ul „Servicii necesitățile de formare ale comunității. de formare a comunității” pentru bibliote- Întru asigurarea procesului de funcționare carii din raionul Sîngerei. Trainingul a fost a Centrului Biblioteconomic Teritorial Bălți, organizat la Biblioteca Raională Sîngerei, în anul 2019, a avut loc informarea perso- în scopul creării/ dezvoltării la biblioteca- nalului de specialitate al rețelei Bibliotecii rii din raionul menționat a abilităților de despre modificările din cadrul legislativ- livrare a serviciilor de bibliotecă pentru normativ din domeniul biblioteconomic și comunitățile servite. Impact: 10 bibliote- despre noile acte de nivel local de reglemen- cari din raionul Sîngerei și-au creat/ dez- tare a activității Bibliotecii; acordarea supor- voltat abilități de livrare a serviciilor de bi- tului metodologic bibliotecarilor în procesul bliotecă. de colectare a indicatorilor statistici, indi- Reuniuni metodologice organizate catorilor de performanță și indicatorilor de În anul 2019, au fost organizate șase re- impact; coordonarea procesului de evaluare uniuni metodologice, la care au participat a necesităților utilizatorilor și non-utiliza- conducătorii subdiviziunilor structurale torilor Bibliotecii; coordonarea procesului ale Bibliotecii, șefii filialelor și șefii bibliote- de evaluare a impactului Bibliotecii asupra cilor publice din satele Elizaveta și Sadovoe: utilizatorilor; coordonarea procesului de 1. Reuniune de informare a participan- planificare și livrare a serviciilor de biblio- ților cu proiectul Strategiei de dezvoltare a tecă; elaborarea metodologiilor serviciilor Bibliotecii Publice Teritoriale din mun. Bălți livrate și scenariilor evenimentelor organi- pentru anii 2019-2023 (februarie). Impact: zate. Întru asigurarea procesului de forma- 15 angajați de profil din rețea și biblioteci- re/ dezvoltare a competențelor profesionale le locale au făcut cunoștință cu documentul ale bibliotecarului modern în conformitate menționat și cu responsabilitățile fiecăreia în cu necesitățile de formare a comunității, în implementarea Strategiei; doi șefi ai bibliote- anul 2019 Biblioteca a organizat activități de cilor locale s-au familiarizat cu componența educație formală și non-formală, a asigurat unei strategii și necesitatea acesteia pentru participarea angajaților de profil la activități instituție. de educație non-formală organizate de alte 2. Reuniune de informare a partici- instituții de profil și participarea biblioteca- panților cu proiectul Regulamentului pri- rilor la diverse reuniuni profesionale organi- vind evaluarea bibliotecilor publice (mar- zate atât de Bibliotecă, cât și de alte instituții. tie). Impact: 21 de angajați de profil din De asemenea, Biblioteca a asigurat partici- rețea și bibliotecile locale s-au familiarizat parea bibliotecarilor din Zona de Nord (bi- cu stipulările proiectului Regulamentu- blioteci publice teritoriale și biblioteci ale lui privind evaluarea bibliotecilor publice, instituțiilor de învățământ) la activitățile cerințele față de o bibliotecă publică și ne- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 profesionale organizate. cesitatea elaborării corecte a metodologii- Vizite/ deplasări în teritoriu lor serviciilor de bibliotecă și crearea por- La 13 martie 2019, formatorul Margari- tofoliului serviciilor livrate. ta Vîgnan a facilitat, la Biblioteca din s. Eli- 3. Reuniune de diseminare a informa- zaveta, atelierul „Storysack – o modalitate ției și de familiarizare a participanților cu inovativă de înțelegere a textului literar” portofoliul Simpozionului Anul Bibliologic pentru bibliotecarii din rețea, biblioteci- 2018 (aprilie). Impact: 19 angajați de pro- le locale și bibliotecile din Zona de Nord. fil din rețea și bibliotecile locale au făcut Scopul: crearea la bibliotecari a abilităților cunoștință cu cele mai bune practici din de preluare a bunelor practici de înțelegere experiența colegilor din țară din anul 2018. 61 62 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 îndeplinirea raportului statistic 6-C. elaborarea raportului analitic Bibliotecii al și s-au informat cerințele cu necesare pentru programele deactivitate anul pentru 2020și rețea și bibliotecile și-au locale îmbunătățit anul 2019.I ce privește activitatea de raportare pentru bliotecii șistabilire apașilor deurmat înceea către Bi- șifilialele subdiviziunile structurale de activitate anul pentru 2020,prezentate de profesional organizat cel la mai înalt nivel. N 30deangajațipact: deprofilZona dinde comunitate șisocietate” (septembrie). I asuprapact dezvoltării nivel la depersoană, oteca publică teritorială –importanță șiim- organizarea Reuniunii Profesionale „Bibli- distribuire aresponsabilităților privitor la regulamentuluirii bibliotecilor locale. Sadovoe au aflat despre necesitatea elaboră- ai bibliotecilor din satele locale Elizaveta și a noului Regulament Bibliotecii. al D ar fi și modalitățile termenul de elaborare discutat, documentului în baza dat, care funcționare abibliotecilor publice șiau Regulamentul-cadrucu deorganizare și rețea șibibliotecile s-au locale familiarizat ce (mai). nizare şifuncţionare abibliotecilor publi- panților Regulamentului-cadru cu deorga- otecă spre beneficiul comunității etc.Re- proiecte aatrage pentru fonduri înBibli - aputeastruire pentru identificagranturi, atractive utilizatori; pentru dein- cursuri de formaretarea serviciilor a comunității area filmuleţelor în Movie dezvol - Maker; de dezvoltare a gândirii copii; la logice cre- identificarea platformelor jocuri cu on-line informaționale; crearea bazelor de date; înbiblioteci;rytelling evidența resurselor non-formală următoarele la subiecte: Sto- solicită organizarea activităților deeducație Conform răspunsurilor prezentate, aceștia studiu au fost implicați 30debibliotecari. re anecesităților deformare aacestora. În chestionarulcesul la on-line de identifica- din rețea prin care link-ul ac- permitea lise de Specialitate arepartizat bibliotecarilor ord au fost implicați într-un eveniment 6. Reuniune deevaluare aprogramelor 5. Reuniune deinformare, planificare și 4. Reuniune deinformareci- aparti La data de 20 mai 2019, Secția Asistență data de20maiLa 2019,Secția Cercetarea necesităților educaționale I mpact: 17 angajați de profil din mpact: 17angajați deprofil din oi șefi m- 2020 (a se vedea anexa vedea 2020 (ase nr. 2). elaborarea ofertei educaționale anul pentru preferințele intervievaților s-a ținut cont la carea 2020:D atelieruluiîn cadrul profesional „Planifi- zultatele chestionarului au fost prezentate resurse bibliotecari. înaccesdeschis pentru mentară; legal, politici debibliotecă cadrul și mentul instituțional îninstituția- infodocu tehnici depromovare abibliotecii; manage- inovatoare on-line debibliotecă; metode și calității înbibliotecă; creativitatea, servicii debibliotecă;rea managementul serviciilor rea cataloagelor electronice presta pentru - vind activitatea biblioteconomică; utiliza- cunoștințele subiectele: la standardele pri- profil din rețeaua Bibliotecii și-au dezvoltat Moldova”. blica I tuale înactivitatea bibliotecilor dinRepu- învolummedie de75ore „ formare profesională continuă de durată mare Continuă, aorganizat de cursurile de Stat dinMoldova, D blioteca, înparteneriat Universitatea cu educaționale angajații pentru deprofil. a Bibliotecii a avut promovarea loc ofertei prin intermediultrial, de Facebook paginii 31 ianuariela 2019.D activității Bibliotecii înanul 2018,organizat poster, atelierului încadrul deraportare a afostta prezentată, prin intermediul unui angajațilorale deprofil ai Bibliotecii. - Aceas scopul identificării necesităților de formare chestionarulcu repartizat înanul 2018în anul 2019afost elaborată înconformitate integrării în procesul deactivitate. Bibliotecii au obținut cunoștințele necesare de ore I academice). angajați ai instituției (10 traininguri – 25 fost organizate: respundere necesitățile cu comunității, au necesare unui bibliotecar înco- modern, voltării angajații la deprofil a abilităților În perioada 13.05.2019-25.05.2019,BiÎn- perioada ferta educaționalăOferta aBibliotecii pentru . În anul 2019, înscopul formării/- dez Activități de formare pentru bibliotecarii bibliotecarii pentru formare de Activități Un program deintegrare a tinerilor Participarea personalului la cursuri de educație formală durată de medie Oferta educațională și promovarea promovarea și educațională Oferta din rețea și locali și rețea din urabilitate șiimpact” șide mpact: 20 de angajați de acesteia mpact: 5noi angajați ai - trimes e asemenea, epartamentul For T endințe ac-

- ILOPXOHĠHORUvQ0RYLH 0DNHU GH]YROWDUHD VHUYLFLLORU GH IRUPDUH D FRPXQLWă܊LL DWUDFWLYH SHQWUX XWLOL]DWRULFXUVXULGHLQVWUXLUHSHQWUXDSXWHDLGHQWLILFDJUDQWXULSURLHFWWHSHQWUXDDWUDJHIRQGXUL vQ %LEOLRWHFă VSUH EHQHILFLXO FRPXQLWă܊LL HWF 5H]XOWDWHOH FKHVWLRQDUXOXL DX IRVW SUH]HQWDWH vQ FDGUXO DWHOLHUXOXL SURIHVLRQDO Ä3ODQLILFDUHD 'XUDELOLWDWH ܈L LPSDFW´ ܈L GH SUHIHULQ܊HOH LQWHUYLHYD܊LORU VD ܊LQXW FRQW OD HODERUDUHD RIHUWHL HGXFD܊LRQDOH SHQWUX DQXO D VH YHGHD DQH[DQU Participarea personalului la cursuri de educaаie formală de durată medie ÌQSHULRDGD%LEOLRWHFDvQSDUWHQHULDWFX8QLYHUVLWDWHDGH6WDWGLQ 0ROGRYD 'HSDUWDPHQWXO )RUPDUH &RQWLQXă D RUJDQL]DW FXUVXULOH GH IRUPDUH SURIHVLRQDOă FRQWLQXăGHGXUDWăPHGLHvQYROXPGHGHRUHÄ7HQGLQ܊HDFWXDOHvQDFWLYLWDWHDELEOLRWHFLORUGLQ 5HSXEOLFD 0ROGRYD´ Impact: GH DQJDMD܊L GH SURILO GLQ UH܊HDXD %LEOLRWHFLL ܈LDX GH]YROWDW FXQR܈WLQ܊HOH OD VXELHFWHOH VWDQGDUGHOH SULYLQG DFWLYLWDWHD ELEOLLRWHFRQRPLFă XWLOL]DUHD FDWDOORDJHORU HOHFWURQLFH SHQWUX SUHVWDUHD VHUYLFLLORU GH ELEOLRWHFă PDQDJHPHQWXO FDOLWă܊LL vQ ELEOLRRWHFăFUHDWLYLWDWHDVHUYLFLLLQRYDDWWRDUHRQOLQHGHELEOLRWHFăPHWRGH܈LWHKQLFLGHSURPRYDUH DELEOLRWHFLLPDQDJHPHQWXOLQVWLWX܊LRRQDOvQLQVWLWX܊LDLQIRGRFXPHQWDUăFDGUXOOHJDOSROLWLFLGH ELEOLRRWHFă܈LUHVXUVHvQDFFHVGHVFKLVSSHQWUXELEOLRWHFDUL Oferta educaаională Юi promovarea acesteia 2IHUWD HGXFD܊LRQDOă D %LEOLRWHFLL SHQWUX DQXO D IRVW HODERUDWă vQ FRQIRUPLWDWH FX FKHVWLRQDUXOUHSDUWL]DWvQDQXOvQQVFRSXOLGHQWLILFăULLQHFHVLWă܊LORUGHIRUPDUHDOHDQJDMD܊LLORU GH SURILO DL %LEOLRWHFLL $FHDVWD D IIRVW SUH]HQWDWă SULQ LQWHUPHGLXXOO XQXL SRVWHU vQ FDGUXO DWHOLHUXOXLGHUDSRUWDUHDDFWLYLWă܊LL%LEOLRWHFLLvQDQXORUJDQL]DWWODLDQXDULH'H DVHPHQHDWULPHVWULDOSULQLQWHUPHGLXOSDJLQLLGH)DFHERRND%LEOLRWHFLLDDYXWORFSURPRYDUHD RIHUWHLHGXFD܊LRQDOHSHQWUXDQJDMD܊LLGHSURILO Activităаi de formare pentru bibliotecarii din reаea Юi locali ÌQDQXOvQVFRSXOIRUPăULLGH]YROWăULLODDQJDMD܊LLGHSURILOODDELOLWă܊LORUQHFHVDUH XQXLELEOLRWHFDUPRGHUQvQFRUHVSXQGHUHFXQHFHVLWă܊LOHFRPXQLWă܊LLDXIRVWRUJDQL]DWH 8Q SURJUDP GH LQWHJUDUH D WLQHULORU DQJDMD܊L DL LQVWLWX܊LHL WUDLQLQJXUL ± GH RUH DFDGHPLFH Immpact:QRLDQJDMD܊LDL%LEOLRWHFLLDXRE܊LQXWFXQR܈WLQ܊܊HOHQHFHVDUHLQWHJUăULLvQ SURFHVXOGHDFWLYLWDWH DFWLYLWă܊L GH IRUPDUH GH]YROWDUH D FRPSHWHQ܊HORU ܈L DELOLWă܊܊LORU DQJDMD܊D LORU ,PSDFW

ELEOLRWHFDULLGLQUH܊HD܈LORFDOL GHSDUWLFLSăUL ܈LDXFUHDWGH]YROWDDWDELOLWă܊LOHGHXWLOL]DUHDIstorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 SODWIRUPHORU. 16 RactivitățiQOLQH vQWU de Xformare/ SURPRYD dezvoltareUHD %LEOLRW a HFLLotecii܈L D RmoderneIHUWHL DFHVW cu Hcomunitatea;LD FUHDUHD SUH]HQWăULdreptul la ORU SUH]HQWăULORUcompetențelorDQLPDWH și abilităților܈LL XWLOL]DUHD angajaților.DFHVWRUD Im- vQWUXinformare SURPRYDUHD și libertatea %LLEOLRWHFLL intelectualăGH ș. SUHVWDUa. H D VHUYLFLLORUGHpact: bibliotecariiHJXYHUQDU dinH SHQWUXFRrețea și localiPXQLWDWHV (261 de HFXULWDWHDAnalizândRQOLQH activitățile܈LFRPXQLFDUHD educaționalevQVSD orga܊LXO- RQ nizate în anul 2019 de către Bibliotecă pen- OLQHUHODparticipări)܊LDELEOLRWHFLLP și-au creat/RGHUQHFXF dezvoltatR PXQLWDWHDabilitățile GUHSWXOODLQIRUPDUH܈LOLEHUWDWHDLQWHOHFWXDOă܈ de utilizare a platformelor on-line întru pro- tru angajații de profil ai instituției, observăm D movarea Bibliotecii și a ofertei acesteia; cre- creșterea atât a numărului de activități, cât $QDOL]karea prezentărilor/QG DFWLYLW ăprezentărilor܊LLOH HGXFD܊L RanimateQDOH RUJD și QL]DWHși a vQ numărului DQXO de participanți: GH FăWUH %L înEOLRWHFă anul 2018 SH QWUX DQJDMDutilizarea܊LL GH SURILO acestora DL LQîntruVWLWX promovarea܊LHL REVHU YăPBiblio FU- H܈WHUHD– 13 DWkW activitățiD QX Pși ăUX194OO deXL participanți; GH DFWLYLWă܊ înL anul FkW ܈L D QXPăUXOXLGHtecii; de prestareSDUWLFLSD aQ serviciilor܊LvQDQXO de e-guverna±DF- WLYLW2019ă܊L܈L – 26GHSDUWL de activitățiFLSDQ și 266܊LvQ de participanți.DQXO± GHDFWLYLWre pentruă܊L܈LLGHS comunitate;DUWLFLSDQ securitatea܊L' on-lineLQDPLFD și DFWLYLWăDinamica܊LORUHGXFD activităților܊LRQDOOHvQSHULR educaționaleDGD în peri- HVWHXUcomunicareaPăWRDUHD în spațiul on-line; relația bibli- oada 2015-2019 este următoarea:

Activități organizate de Bibliotecă în ca- participanți; litate $deFWLYLWă Centru܊L RU JDQL]DWHBiblioteconomic GH%LEOLRWHF Teritorială vQ FDOLWDW H GH &HQWU. ConferințaX %LEOLRWHF zonalăRQRPLF „Anul 7HULWRULDO SH bibliotecoQWUX- (pentruELEOLRRWHFDULLEL bibliotecariiEOLRWHFLORU bibliotecilorSXEOLFHWHULW publiceRRULDOHGLQ =RQDGH1nomic R2019UG܈LELEOL – fundamentăriRWHFLOHOLFHD OHpentruJLPQD] ziuaLDOH de teritorialeGLQPXQLFLSLX din Zona de Nord și bibliotecile mâine a Bibliotecii”, organizată în partene- 7UDLQLQJXOÄ6HFXULWDWHDRQOLQH܈LFDSFDQHOHYLUWXDOH´SHQWUXELLEOLRWHFDULLGLQJLPQD]LLOH liceale/ gimnaziale din municipiu) riat cu BNRM, BN pentru Copii „I. Crean- ܈LOL. TFHHOHGLQPrainingul X„SecuritateaQLFLSLXO%ăO܊L±SD on-lineU șiWLFLSD capQ-܊L gă” și MECC – 71 de participanți; canele virtuale”7UDLQLQJXOÄ6HUYLF pentru LbibliotecariiLGHIRUPDUHDFRPX din QLWă܊LL´SH. ReuniuneaQWUXELEOLRWH HprofesionalăFDULLELEOLRWHFLORUSXE „BibliotecaOLFH gimnaziileWHULWRULDOHGLQU și liceeleDLRQXO6vQJ din municipiulHUHLRUJDQL ]BălțiDWăvQWHULW – RULX±SpublicăD UWLFLSDteritorialăQ܊L – importanță și impact 18 participanți; $WHOLHUXOÄ&LWLUHFXYRFHWDUH܈LvQYă܊DUHSULQH[SHULasupra PdezvoltăriiHQWDUHSHQQ WUXFRSLLFla nivel deXYkUVWHvQW persoană,UH co- ܈L. TDQL´SHQWUrainingulX ELEOLRWHF„ServiciiDU LLGLQUHde formare܊HDORFDOL a ܈LGLQ=RQDGHmunitate1RUGD și societate”,܊ăULLL±SDUWL organizatăFLSDQ܊L în cadrul &RQIHULQ܊D ]RQDOăÄ$QXO ELEOLRWHFRQRPLF ± IXQGDPHQWăULL SHQWUX ]LXD GH PkLQH D comunității”, pentru bibliotecarii bibliote- Anului promovării imaginii bibliotecii în %LEOLRWHFLL´RUJDQL]DWăvQSDUWHQHULDWFX%150%1SHQWUX&RSLLÄ,&UHDQJă´܈LL0(&&± cilorGHS DpubliceUWLFLSDQ܊L teritoriale din raionul Sînge- comunitate” pentru bibliotecarii din Zona rei, organizată 5HXQLX înQHD teritoriu SURIHVL R–QDOă 10 participanți; Ä%LEOOLRWHFD SXEOLFăde WHULWRNordULDOă – 30 ± de LPS participanți.RUWDQ܊ă ܈L LPSDFW DVXSUD . GH] AtelierulYROWăULLODQL „CitireYHOGHSHUV cu voceRDQăFRPX tare și învățareXQLWDWH܈ LVRFLHWDWH´RUDinamicaJDQL]DWăvQ activitățilorFFDGUXO$QX OXLSURPRYeducaționaleăULL prinLPD JexperimentareLQLLELEOLRWHFLLvQFRP pentruXQLWDWH´SH copii cuQ WUXELEOLRWvârste HFDULLGLQ=pentru RbibliotecariiQDGH1RUG± dinGHS ZonaDUWLFLSDQ܊L de Nord (in- între '3 LQDPLFDși 10 ani”DFWLYLW pentruă܊LOR Ubibliotecarii HGXFD܊LRQDOH din SHQWU X EclusivLEOLRWHF reuniunileDULL GLQ =profesionale),RQD GH 1RUG în LQFOperioadaXVLY rețea,UHXQ LlocaliXQLOHSURI și dinHVLRQDOH v Zona deQ SHULRDGDNord a țării – 14 HVWHXUPăWR2015-2019,DUHD este următoarea: Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

Participând la activitățile de educație workshopuri, sesiuni informativ-cognitive atât formală,3DUWLFLS câtk QGși non-formală, OD DFWLYLWă܊LOH biblioteca GH HGXFD܊-LH DWkWetc.) IRUPDOă este FkWde 634,܈L QR numărulQIRUPDOă totalELEOLRWHFDU de ore LacaL DX- riiFRQW au LcontinuatQXDWSURFH VprocesulXOGHGH] deYROWDUHSURI dezvoltareHVLRQDOăvQ pro- FRQIRUPLWDdemice WesteHFXQHFHV de 602,VLWă ܊numărulLOHGHIRUPDUHQHF de persoaneHVDUH fesionalăXQXLELEOLRWHFDU în conformitatePRGHUQL DcuULPSDFWXO necesitățileYRUEH de܈WHG HODVLQHvQcare au DQXOGHUHIbeneficiatHULQ de܊ă%LEOL serviciileRWHFDDOLYU livrateD Weste formareGH VHUYLFLL necesare 1XPăUXO unui WRWDbibliotecarO GH DFWLYL modern,Wă܊L RUJDQL ]DWHde vQ– 1977, FDGUXO numărul VHUYLFLLLORU de DWHOLH participanțiUH WUDLQLQ esteJXUL de iarZRU impactulNVKRSXULV vorbeșteHVLXQLLQIR de UPDWLYFRJla sine: înQLWLYHHWF anul HVWHGH7219. Totodată,QXPăUXO BibliotecaWWRWDOGHRUH a DFDGHPLFHorganizatHVWH 268 deGH referințăQXPăU BibliotecaXOGHSHUVR a livratDQHFDUHDX 40 deXEHQHILFLDW servi- GHVHUYLFLLde evenimenteOHOLYUDWHH culturale:VVWHGH± oreQXPăU literare, întâlXOGH- cii.SDUWL NumărulFFLSDQ܊L HVWtotalH GH de activități7RWRGDWă organizate%LEOLRWHFD Dniri RUJDQL] cu scriitorii,DW GH compozițiiHYHQLPHQW literare/H FXOWXUDOH literar- RUH OLWHUDUHvQWkOQLULFXVFULLWRULLFRPSR]L܊LLOLWHUDUHOLWHUDUPX]LFDOHFRQIHHUULQ܊H în cadrul serviciilor (ateliere, traininguri, muzicale, conferințe. 63 64 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 CZU 021.4 „Emil Loteanu”,Ocnița Biblioteca PublicăOrășenească Natalia DÎRZU, bi, formarea competențelor deutilizare a mare, care conține articole în300delim- Wikipedia sursă ca universală deinfor formarea copiilor despre istoria apariției anu” T șiLiceul educațional, semnat între Lote BPO „Emil - Acorduluiîn cadrul de parteneriat die”. Activitatea educațională s-adesfășurat cândZiua internetul și-afăcut enciclope- de vârsta 10-13ani tema la „Wikipedia – zat activitatea educațională copii pentru ) „Emil Loteanu”,(BPO) „Emil O al liografic Bibliotecii Publice Orășenești situația informativ-bib creată, serviciul - incorectă. falsă, cea lească identificapoată informațiaoco- corectă,să te motive este important utilizatorul ca să conținutul acesteia un articol. către voluntari șioricine poate integra în gratuit, dezvoltată colaborativ înmod de este o enciclopedie online acces cu liberă, abilități dea utiliza corect sursa. Wikipedia inclusiv enciclopedia Wikipedia, nu dețin copii, accesând diverse surse deinformare, s-a constatat majoritatea că utilizatorilor șicomunicareprin deobservare metoda Î Scopul activității educaționale afost in- O bservând acest lucru șipornind dela bservând „Căutarea informației I pe unorn urma cercetări subiectul la eoretic Sadoveanu”. „Mihail WIKIPEDIA –ZIUA INTERNETUL CÂND ȘI-A FĂCUT ENCICLOPEDIE cnița, aorgani- Din aces- nternet” - publice tehnologiei centru ca al informării. comunității, va amplifica rolul bibliotecii necesităților informaționale membrilor ale tabletelor, fapt cevaîmbunătăți acoperirea procurarea a alocarea 50000 de lei pentru Loteanu”.BPO „Emil Este vorba despre O Consiliului orășenesc O pii. În acest context menționăm sprijinul informare șiinstruire autilizatorilor co- blete, ceacoperă insuficient ceea de oferta piii au demonstrat oreușită școlară sporită. trimitereveridice cu alte la fel surse. co- La zare a Wikipedia, de selectare a informației Aceștia și-au dezvoltat competențe deutili- sursă ca universală deinformare.pedia informați privind istoria apariției Wiki- informației despre Mihai Eminescu. căutarea axeze pe se să irii șiselectarea ne-am propus- ainstru practică partea ca Ziuaarielansării 2020, fiind și Wikipedia, Marelui Mihai 15ianu la Eminescu, poet - țională afost organizată nașterii deZiua surse. alte la Wikipedia, căutarea informației referire cu cnița, însubordinea căreia funcționează La momentLa biblioteca dispune- de4ta 4 copii vârsta cu între 10-13ani au fost instruirii: Impactul D at fiind faptulcă activitatea educa- cnița, aprimăriei CZU 023.5:37.03 DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR PERSONALULUI Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 BIBLIOTECILOR PUBLICE

Nina NAVROȚCHI, Biblioteca Publică Raională Briceni

entru a crea un mediu favorabil de le ale personalului de bibliotecă în diverse instruire este necesar de a stabili su- domenii de profil: dezvoltarea colecțiilor, biectulP concret de instruire, de a identifica relațiile cu publicul, accesul deschis, cultu- necesităţile de instruire a bibliotecarilor, de ra informației, conținuturi digitale etc. a pregăti conţinutul activităţii de instruire, Formarea profesională continuă este în strictă corespundere cu subiectul şi nece- abordată atât în contextul activității biblio- sităţile identificate. Nu în ultimul rând este tecarului în calitate de angajat al instituției, important de a alege metodele de instruire, cât și în contextul schimbărilor ce au loc luând în considerare conținutul activității în mediile externe (mediul informațional, şi stilurile de învățare ale participanților, tehnologic, economic, social etc.). de a implica participanţii în activităţi, Sistemul de instruire a bibliotecarilor de a manifesta atitudine pozitivă față de din raionul Briceni este abordat prin prisma participanți etc. mai multor principii, particularităţi şi stiluri Biblioteca Publică Raională Briceni este individuale de învăţare. O atenție deosebită o instituție de succes și are viziuni clar de- este acordată rolului formatorilor. Forma- finite, știe foarte bine unde vrea să ajungă torii atribuie activităților educaționale ca- cunoscând posibilitățile și oportunitățile litate, promovând experiențe, cunoștințe momentului. Personalul acestei instituții profesionale, care trebuie să fie valorificate cunoaște strategiile de acțiune, are în vizor pentru a califica educația drept una orien- anumite obiective și tactici potrivite. Pre- tată spre impact, acțiune. ocuparea permanentă privind dezvoltarea Educația non-formală a bibliotecarilor competențelor personalului este determi- reprezintă o parte componentă a proce- nată de statutul bibliotecii ca serviciu pu- sului de dezvoltare profesională şi are ca blic. De aici se conturează acțiunile biblio- scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice tecii care contribuie la sporirea impactului şi formarea deprinderilor practice. Aceasta activităților de instruire asupra biblioteca- se realizează prin diverse forme: seminare, rilor și utilizatorilor săi. ateliere practice, stagii profesionale și altele. Formarea profesională continuă este Stagiile profesionale sunt parte inte- o prioritate a Bibliotecii Publice Raionale grantă a procesului de instruire a bibliote- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Briceni, determinată de cadrul legislativ carilor și se desfășoară în scopul acumulării și de reglementare național, instituțional competențelor profesionale, dar și a celor de și de „Strategia de dezvoltare a Bibliotecii învățare pe parcursul întregii vieți. Acestea Publice Raionale Briceni, 2020-2024”. Acti- sunt organizate pentru personalul nou an- vităţile de informare/ instruire sunt reflec- gajat în biblioteci, contribuind la integrarea tate în Planul de acțiuni pentru anii 2020- profesională operativă, economisind resur- 2024 și în Planul de acțiuni pentru anul se financiare, dar și amplificând relațiile în- 2020 ale acestei strategii. Sunt prezentate tre noii angajați și cei cu vechime în muncă. activitățile, care contribuie la îmbunătăţi- De regulă, stagiul profesional este organi- rea cunoştinţelor şi abilităţilor profesiona- zat la biblioteca publică raională, oferind 65 66 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 bliotecii publice (document instituțional”. mentului deorganizare șifuncționare abi- cii publice”, elaborării „Algoritmul - Regula borarea Strategiei dedezvoltare abibliote- atelierelor profesionale- „Ela genericul: cu plementare demuncă. locul la participanții, sunt im- utile modele pentru duale șideechipă, încare au fost implicați abibliotecarilor.lectuală Exercițiile indivi- lorificând și metode tehnici de muncă inte- nat teoretice aspectele cele practice, cu va- accent cele electronice. pe Acestea au îmbi- bibliograficedescrierii adocumentelor,cu Universalecării Zecimale și metodologiei activității educaționale dedicate- Clasifi (participanți 27debibliotecari). otecarii din bibliotecile publice din rețea Română,Carte o masă la rotundă bibli cu - zentat decătre N debibliotecă”, moderne serviciilor pre- tivele dedezvoltare durabilă, prin prisma bibliotecare a fost „Agenda personalului calificat șiinstruit. eficientescopul în diminuării fluctuației Considerăm profesionale stagiile că sunt de profesiunea șifață debibliotecă. aleasă orientează creșterea pentru interesului față mentare șialtele), bibliotecarii-mentori se de înbiblioteconomie, informare- șidocu tare acompetențelor utilizatorilor, standar dedezvol- bibliografică,descriere servicii debibliotecă,colecțiilor metodologii de decompetențerul profesionale (evidența astagiilor profesionaletrală transfe fiind - teritoriale, cât șiîncele școlare. Axa cen- noiipentru angajați înbibliotecile publice Briceni organizează profesionale stagii atât mic teritorial, Biblioteca Publică Raională D stagiarului sprijinul profesional șiuman. . . Personal despecialitate studii cu superioare: T inclusiv studii cu de profil total studii superioare otal personal despecialitateotal personal eținând statutul decentru bibliotecono- Au suscitat interes temele dincadrul BPR Briceni a organizat un ciclu de Un subiect important cadrele pentru Denumire indicator eli Corobcă, șef serviciu serviciu eli Corobcă, șef ONU – obiec- - Cuantumul indicatorului pentru rețeauapentru BPT performanță (situația 1ianuarie la 2020): tat prin următorii indicatori statistici șide dinraionulriale Briceni poate fi prezen- specialitate dinbibliotecile publice terito- și diversificarea în bibliotecă”.serviciilor „Marketing debibliotecă”, „Modernizarea inovative online„Servicii debibliotecă”, tendințe,modernă: realități, componente”, au fost abordate subiectele: „Biblioteca de Stat dinMoldova. cursurilor În cadrul Formare Continuă Universității din cadrul organizate sub D egida neficiatcursurieducație de șide formală, Română,Carte BPR Briceni; ce”, formator de serviciu N.Corobcă, șef identificareapentru problemelor strategi- ceni; formator N. debibliotecă”, moderne prisma serviciilor N. 2019–N tral BPR Briceni, activității”, formator N. Medicilortrului deFamilie, Briceni; D nicate utilizatorilor bibliotecii) formator zaharat.betul informații Ce trebuie comu - bibliotecar, Briceni; BPR, formator știrii), caracteristicile N.Lisnic, Comunicareadia; este online; oștire Ce și educaționale: căroraginea au fost organizate activități - Cen . Baeșu, defamilie medic dincadrul 12 /23% 35 /67% Briceni Un tablou implicării al personalului de Bibliotecarii raionului Briceni au- be ...... Menționăm șialte subiecte, mar pe altele. altele. „Aplicarea analizei SW „ „Programul N „Cum ne pregătim evaluarea pentru „Sănătatea oprioritate toți” pentru (Dia- Educația este mediatică mass-me (Ce - avroțchi, director, BPR Briceni; 52 O biectivele D avroțchi, director, BPR Bri- oi oportunități”, formator ezvoltării D rului la nivel la naționalrului Cuantumul indicato- - ațional LecturaCen epartamentului de avroțchi, director, 1 018/36% 2 499/61% 4 098 OT șiPES urabile prin T -

Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 Personal de specialitate cu studii medii de specialitate și generale: . total 17 / 33% 1 599 / 39% . inclusiv cu studii de profil 12 / 23% 672 / 16% Personal de specialitate per 1 000 utilizatori 3 3 Număr de utilizatori per cap personal de 337 310 specialitate Număr ore de formare continuă per personal de specialitate: . educație formală 0 15 . educație non-formală 72 34 Total ore formare continuă per personal de specialitate 72 49

Datele din tabelul de mai sus ne permite ianuarie 2020 circa 43% din personalul de să conchidem privind poziționarea rețelei specialitate din cadrul Sistemului Național bibliotecilor publice teritoriale Briceni în de Biblioteci dețineau categoria de califica- context național. Majoritatea măsurătorilor re. Din totalul personalului de specialitate reflectă un nivel mai ridicat în comparație 8% dețin categoria de calificare superioară, cu media pe țară. Excepție constituie nu- 19% – categoria 1-a, 16% – categoria a 2-a. mărul de personal cu studii în biblioteco- Care este situația în rețeaua bibliotecilor pu- nomie și științe ale informării, precum și blice teritoriale din Briceni? 43 de angajați implicarea personalului de specialitate în dețin categoria de calificare, aceștia consti- activități de educație formală. Sunt aspec- tuind 83% din numărul total. Inclusiv: 22 te care necesită centrarea eforturilor atât a de persoane dețin categoria 1 de calificare centrului biblioteconomic teritorial, cât și a (42%), iar 21 persoane (41%) – categoria a fiecărui angajat în parte. 2-a de calificare. Deci avem posibilitate și Conform datelor statisticii oficiale, la 1 trebuie să creștem și la acest capitol.

Referințe bibliografice: 1. CORGHENCI, Ludmila. Personalul de specialitate din cadrul Sistemului Naţional de Biblioteci în lumina datelor statistice. [citat 30 iulie 2020]. Disponibil: http://resurse.bnrm.md/ro/for-public-libraries/resource-center 2. POVESTCA, Lilia. Instruirea personalului de specialitate din bibliotecile Republicii Moldova prin prisma indicatorilor statistici: 2017-2019. [citat 30 iulie 2020]. Disponibil: http://resurse.bnrm.md/ ro/for-public-libraries/resource-center 3. RAPORT statistic centralizator privind activitatea Sistemului Național de Biblioteci în anul 2019. [citat 30 iulie 2020]. Disponibil: http://www.bnrm.md/index.php/statistica/statistica-de-biblioteca 4. RAPORT statistic centralizator privind activitatea bibliotecilor publice teritoriale în anul Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 2019. Raionul Briceni. Manuscris.

67 68 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 PXQ PXQ SHQW ܈ ܈L% VHP FHWă XQRU RFX 'XU VHUY 'H] 3HQW GHJU D 2EL $FWL PXQ GHJU D 2EL $FWL PXQ PXQ PXQ SHQW ܈ ܈L% VHP FHWă XQRU RFX 'XU VHUY 'H] 3HQW 3HQW GHJU D 2EL $FWL PXQ PXQ PXQ SHQW ܈ ܈L% VHP FHWă XQRU RFX 'XU VHUY 'H] 3HQW GHJU D 2EL $FWL PXQ PXQ PXQ SHQW ܈ ܈L% VHP FHWă XQRU RFX 'XU VHUY 'H] tale. tale. insuficiența dezvoltării competențelor- digi unor probleme precum globale, șomajul, și inițiativemoderne comunitare, abordarea decente toți”. pentru productive aforței demuncă şiaunei munci tuturorse şidurabile, depline aocupării şi unei creșteri economice susținute,- deschi CZU 021.4 „Ion Creangă”, Florești Biblioteca PublicăOrășenească Elena BELSCHI, Mariana ANTOCI, de darea în carieră”, care realizează voltat inovativ serviciul de bibliotecă „Ghi- (BPO) „ Orășenească tare D prin susținerea O E L E L E L E L S S S S H H H H D D D S Q D S S ܊ Y Q S ܊ Y Q ܊ Y H H Q ܊ Y H H H H L L Scopul serviciului: D Scopul serviciului: A Pentru dezvoltarea comunității floreștene L L H H D L L D D L L D U Y U Y / Q / Q U Y ܊ Y ܊ Y Q Q U Y ܊ Y F F F ܊ Y U D F F F / U D / H H F F F H H D U D F F F L L L L U D L L L L U Y Y U U Y U Y QOU Q S vQ HQLORU / / / / F F F F F F U D QOU Q S vQ HQLORU U D F F F F F F U D D U FWLYHGH' ăULLGHSOLQ EOLRWHFD3 FLXOLQRYDW ăULLGHSOLQ FWLYHGH' EOLRWHFD3 FLXOLQRYDW Lă U QU ELOă Lă U QU ELOă QOU Q S vQ HQLORU QOU Q S vQ HQLORU XDSOLFDUH SUREOHPH XDSOLFDUH ăULLGHSOLQ FWLYHGH' HLDPE QHILF EOLRWHFD3 FLXOLQRYDW ăULLGHSOLQ FWLYHGH' EOLRWHFD3 FLXOLQRYDW DW$FRUGXO ODH 'X ROWDUH SUREOHPH GH]YROW X HLDPE QHILF DW$FRUGXO ODH 'X ROWDUH GH]YROW X Lă U QU ELOă Lă U QU ELOă XDSOLFDUH XDSOLFDUH LL$WHOLHU ă ăvQYHGH LWDWHDELEO GăULLVROXO SUREOHPH HLDPE QHILF SUREOHPH ă ăvQYHGH LL$WHOLHU DW$FRUGXO HLDPE QHILF GăULLVROXO LWDWHDELEO ODH 'X ROWDUH GH]YROW X DW$FRUGXO ODH 'X ROWDUH GH]YROW X LL$WHOLHU ă ăvQYHGH XQDUOD% GăULLVROXO LWDWHDELEO LL$WHOLHU ă ăvQYHGH LWDWHDELEO GăULLVROXO XQDUOD% XQDUOD% XQDUOD% ezvoltare Q YHGH ÌQ *UXSXO 6FRSXO Q YHGH ÌQ *UXSXO 6FRSXO H WUHE &H DQJDMDW H WUHE &H DQJDMDW Q YHGH ÌQ *UXSXO 6FRSXO Q YHGH ÌQ *UXSXO 6FRSXO H WUHE &H DQJDMDW H WUHE &H DQJDMDW *+, *+, *+, *+, a patru O a patru ctivitatea bibliotecilor dinrețeaua Florești în anul 2019afost orientată spre realizarea urabilă 2030,Biblioteca Publică SăGX SăGX ,,GHIDAREA ÎNCARIERĂ” MODERNDE –SERVICIU SăGX SăGX R R R X H U H U ܊L H D X H U X J H U H ܊L R U H D H U ܊L H D V J 3 U J X H V U X U ' H U V 3 ܊L U L H 3 D D H U L L Ä3URPRYDU X X J ' U RHXGH URFHVXO L LORU X ' U EO DELOă L H D L UXOGHODX D H V L L Ä3URPRYDU X L Ä3URPRYDU 3 X U RHXGH URFHVXO LORU OHGHLQVWU EO DELOă RHXGH URFHVXO LORU EO DELOă úLSURGXFW UXOGHODX UXOGHODX X ]YROWDUH' ' U SROLWLFLORU EOLFă2Uă L D LQIRUP HD D H OHGHLQVWU L OHGHLQVWU HUYLFLXOXL RWHFLORUGL L Ä3URPRYDU X úLSURGXFW YGHELEOL úLSURGXFW ]YROWDUH' GHFRODERU SROLWLFLORU EOLFă2Uă RHXGH URFHVXO HDLQWHJUă QWăDOVHUY LORU ]YROWDUH' SROLWLFLORU EOLFă2Uă OREDOHSUH EO DELOă D LQIRUP HD D LQIRUP HD UXOGHODX HUYLFLXOXL RWHFLORUGL HUYLFLXOXL RWHFLORUGL YGHELEOL GHFRODERU YGHELEOL HDLQWHJUă QWăDOVHUY GHFRODERU OHGHLQVWU OREDOHSUH QWăDOVHUY HDLQWHJUă OREDOHSUH úLSURGXFW UHD RSăU܊L ORU 2DXIRVW ]YROWDUH' SROLWLFLORU EOLFă2Uă L܈L D LQIRUP HD HUYLFLXOXL RWHFLORUGL H ă FX Vă LH YGHELEOL UHD RSăU܊L ORU UHD GHFRODERU 2DXIRVW RSăU܊L ORU 2DXIRVW HDLQWHJUă QWăDOVHUY L܈L OREDOHSUH L܈L H ă FX Vă LH H ă FX Vă LH $5($Ì UHD RSăU܊L ORU 2DXIRVW L܈L H ă FX Vă LH $5($Ì $5($Ì $5($Ì D urabilă nr. 8 „Promovarea SURG YkUVW $VLJ biective deD vârstă. Asigurarea sănătoase unei vieţi şipromovarea bunăstării tuturor orice la SURG YkUVW $VLJ SURG YkUVW $VLJ pentru toţi.pentru deplinea ocupării şiproductive aforţei demuncă şiaunei munci decente Promovarea unei creş SURG YkUVW $VLJ biectivelor deD ܈H ܈H X 1 X 1 X 1 ܈H 1 X Q Q R X R X 1 X U X 1 Q U X Q Q ă X ܈H Q R X ă R H X ă U X L ă L H Q X U X Q Q L L H Q ă X Q Q X 1 ă R H X 1 X ă R X X L ă L H Q D U X L L H Q U X Q ă X FXP Q ă H Q ă D X Q LUHDXDYXW L ă RUJDQL]DWH GH GH ܊LQH L H Q X R X L L H Q FXP R LLVRFLDOH X U X U Q YHDIR LUHDXDYXW %LEOLRWHF VWUDWHJLLOR FLXOXLSHU RUJDQL]DWH GH GH ܊LQH ă X D Q ă SRWHQ LLVRFLDOH H ă LQWHJUDUH FXP X L ă WHFăÄ*KL L H Q FWLYHDIRU YHDIR X VWUDWHJLLOR FLXOXLSHU %LEOLRWHF L L H Q LFHWă ULL LUHDXDYXW 'H]YROWDU RUJDQL]DWH GH GH ܊LQH SRWHQ I QHDVFăÄ, &$5,(5 UDUHDXQHL ܈L SHQWU R܈WL LQWHJUDUH LLVRFLDOH WHFăÄ*KL FWLYHDIRU XHFU XQHL D D LFHWă ULL 'H]YROWDU YHDIR UDELOă VWUDWHJLLOR FLXOXLSHU %LEOLRWHF FXP &$5,(5 QHDVFăÄ, UDUHDXQHL UH ܈L SHQWU R܈WL SRWHQ XHFU XQHL D UHvQWUH' LQWHJUDUH LUHDXDYXW RUJDQL]DWH GH GH ܊LQH WHFăÄ*KL FWLYHDIRU UDELOă UH LFHWă ULL LLVRFLDOH 'H]YROWDU QHDVFăÄ, &$5,(5 UHvQWUH' UDUHDXQHL ܈L SHQWU R܈WL YHDIR FLXOXLSHU %LEOLRWHF VWUDWHJLLOR XHFU XQHL D SRWHQ UDELOă LQWHJUDUH UH WHFăÄ*KL FWLYHDIRU LFHWă ULL UHvQWUH' 'H]YROWDU &$5,(5 QHDVFăÄ, UDUHDXQHL on Creangă”,- adez ܈L SHQWU R܈WL XHFU XQHL D UDELOă UH UHvQWUH' ezvoltarea serviciilor ezvoltarea serviciilor ܊ ܊ ܊ HDXD) HDXD) ܊ ܈ HDXD) ܈ HDXD) ܈ RPDM ܈ RPDM RPDM ܊ ܊ RPDM U U ܊ LDO LDO ܊ U ܊HL LDO ܊HL ܊ U ܊ LDO ܊HL HQ ܊ HQ ܊HL ܊ 5 HQ 5 % HQ % Q R % R 5 % Q ܈ H R G H R G ܈ H V G H H V V G H D D 5 V L V H D Ġ D V L % V H D D Ġ L % V Q D D Ġ R L X Ġ R X ܈ ] H X G G X ] O % H X G ezvoltare D U Ă GHPXQFăú X ] ORUH % Q V USODQXULOR Ă´±6(5 X G R H O ] LSURIHVLRQ OUSURP LORU V YLHĠLVăQăW V U Ă GHPXQFăú X R H D ORUH D GRXăD[HW ܈ L DWHOLHUHGH UHF H V USODQXULOR Ă´±6(5 Q&UHDQJă D WUHFRQ ܈WHUL G D Ġ HLGHPXQF LSURIHVLRQ OUSURP LORU YLHĠLVăQăW L X UHLQWHJ DX H G Ġ GRXăD[HW DWHOLHUHGH UHF Q&UHDQJă V RDQHQHDQ WUHFRQ ܈WHUL DUHDvQFD HLGHPXQF H X UHLQWHJ DX X VHUYLFLLO D LEOLRWHFD V V H D D X 3XEOLFă RDQHQHDQ QJDMDW"& DUHDvQFD L ] V D Ġ D VHUYLFLLO D LEOLRWHFD X G L O ] Ġ 3XEOLFă QJDMDW"& U Ă GHPXQFăú X ORUH USODQXULOR Ă´±6(5 X LSURIHVLRQ OUSURP LORU YLHĠLVăQăW X GRXăD[HW ] YROWDUHD DWHOLHUHGH UHF OLQVXILFL Q&UHDQJă WUHFRQ ܈WHUL HLGHPXQF G X ] O X UHLQWHJ DX Ă U GHPXQFăú X ORUH YROWDUHD OLQVXILFL RDQHQHDQ DQJDM R DUHDvQFD Ă´±6(5 USODQXULOR LSURIHVLRQ OUSURP LORU VHUYLFLLO D LEOLRWHFD YLHĠLVăQăW GRXăD[HW 3XEOLFă DQJDM R QJDMDW"& DWHOLHUHGH UHF Q&UHDQJă WUHFRQ ܈WHUL HLGHPXQF X UHLQWHJ DX RDQHQHDQ DUHDvQFD VHUYLFLLO D LEOLRWHFD 3XEOLFă QJDMDW"& YROWDUHD OLQVXILFL DQJDM R YROWDUHD OLQVXILFL DQJDM R O ܊ ܊ ܈ LDSHQW ܈ LDSHQW ܊ ܊ ܈ WLvQD LDSHQW solului șistoparea pierderilor debiodiversitate. combaterea stoparea deșertificării, şirepararea degradării ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, Protejarea, restaurarea şipromovarea utilizării durabile a WLvQD ܈ biectivul biectivul LDSHQW tunităţilor deînvăţare de-alungul toţi. pentru vieţii Garantarea unei educaţii decalitate şipromovarea opor FRPX VWRSD FRPE GHVFK 3URP WRĠL RSRUW *DUD GXUDE 3URWHM FRPX VWRSD FRPE GHVFK 3URP WRĠL RSRUW *DUD GXUDE 3URWHM WLvQD WLvQD FRPX VWRSD FRPE GHVFK 3URP WRĠL RSRUW *DUD GXUDE 3URWHM FRPX VWRSD FRPE GHVFK 3URP WRĠL RSRUW *DUD GXUDE 3URWHM BIBLIOTECĂ ezvol- 3 3 2 X 2 X Q F 3 Q F 3 2 X R 2 X R R 9 R Q 9 F Q F R H H J R R H H J 9 R U 9 U H H J H H J R U ´ R U U X ´ U U X U U R U R R ´ R R U X ´ U R U X U teri economice susţinute, tuturor deschise şidurabile, U R U R Q Q R Q D R Q D Q Q Q D D Q D D L L L L D D LDXQHLPX 3 ăúLDXQHL D L L 3 2 X L L U 2 D X Q LHUă´FDUH LDXQHLPX F ăúLDXQHL Q F RODERUăULL UHVW DUHD U R R R PVHvQWRF 9 R LHUă´FDUH 9 RODERUăULL UHVW DUHD DHXQHL WDUHD UvYLD vQ DUH HDSLHUGHUL H H J H LQVWUXLUHS PVHvQWRF DVHúLSUR PDWLFH X2FXSDUH Q H J LH VXV܊L PLFH U 3 U 3 2 DHXQHL WDUHD UvYLD vQ DUH X HDSLHUGHUL 2 X XEOLFă2U LQVWUXLUHS DVHúLSUR PDWLFH X2FXSDUH Q R LH VXV܊L PLFH DMDWHvQFk Q F ´ R Q U $FRUGXO F X ´ U U OHDHFRVLV R X U H WXWXURU VH XEOLFă2U R R U R 9 R U R DMDWHvQFk 9 R ăLVHUY YăULL $FRUGXO R OHDHFRVLV H WXWXURU VH H LăLRG QLWăĠLORU H J H H J Uă܈HQHDVF U Q PRGHUQ U U Q ăLVHUY YăULL Q D Q D HHGH WHUHD XQ YDUHD LăLRG QLWăĠLORU Uă܈HQHDVF R PRGHUQ U ´ R U XOD X ´ U D U ,&,80 HHGH WHUHD XQ YDUHD OHDSHUVR LWă X U D L L U R L L D H UHX܈LW UH U R XOD R ,&,80 R LDXQHLPX OHDSHUVR LWă ăúLDXQHL U H UHX܈LW UH Q Q Q D LHUă´FDUH Q D RODERUăULL UHVW DUHD PVHvQWRF D D L L L L DHXQHL WDUHD UvYLD vQ DUH D HDSLHUGHUL LQVWUXLUHS DVHúLSUR PDWLFH X2FXSDUH Q LH VXV܊L PLFH LDXQHLPX ăúLDXQHL U XEOLFă2U ܊ LHUă´FDUH DMDWHvQFk RODERUăULL UHVW DUHD $FRUGXO OHDHFRVLV H WXWXURU VH ܈ PVHvQWRF ܊ ăLVHUY YăULL DHXQHL WDUHD UvYLD vQ DUH HDSLHUGHUL ܈ LăLRG QLWăĠLORU LQVWUXLUHS DVHúLSUR PDWLFH X2FXSDUH Q LH VXV܊L PLFH Uă܈HQHDVF PRGHUQ U HHGH WHUHD XQ YDUHD XEOLFă2U DMDWHvQFk $FRUGXO XOD OHDHFRVLV ,&,80 H WXWXURU VH OHDSHUVR LWă H UHX܈LW UH ăLVHUY YăULL LăLRG QLWăĠLORU Uă܈HQHDVF PRGHUQ U DGH]YRO HHGH WHUHD XQ YDUHD DGH]YRO XOD ,&,80 OHDSHUVR LWă H UHX܈LW UH LSURJUD ܊ LSURJUD ܈ urabilă: ܊ ܈ DGH]YRO ܊ ܊ LSURJUD DGH]YRO LLIORUH LSURJUD LLIORUH ܊ ܊ LLIORUH LLIORUH 0D 0D 0D 0D 2 2 2 2 P P P P ă H ă ă H H ă ă ܈ H ă ܊ ܈ ܈ P P ă ܊ ܈ W P D H P L P P P P ă ă W P W P D D H P L H P L P P ă 2 Q W W P D O H P L 2 U Q W D Q W H O O ܈ U U D D Q W D H H O ܈ ܈ P U D D Q D D H H ܈ 2 VXELHFW " D Q D P Q H VXELHFW " Q 2 IRVWRULHQW ăULLFRPSH LOU SUHV FLLORU LQL ܈L %2Ä, %32 '(51' IRVWRULHQW HUWLILFăULL ăULLFRPSH UHDOL]HD]ă LOU SUHV FLLORU LQL ܈L %2Ä, %32 P '(51' HUWLILFăULL HPHORUWHU UHDOL]HD]ă ă RUGH P IXQGDPHQW HPHORUWHU H RUJDQL]ăULL RUGH ă RYDUHDEX IXQGDPHQW H RUJDQL]ăULL ă RYDUHDEX )RU QWUXSHUVR ܈ )RU ܈HQHDVFă QWUXSHUVR GFĠL G HGXFDĠLL ܊ ܈ ܈HQHDVFă WHQHSULQ ă P GFĠL G HGXFDĠLL P ă ocupării forțeiocupării demuncă, învederea inte - ilor, planurilor și programelor în domeniul mune aplicarea pentru politicilor, strategi- colaborării, organizării unor activității co- benefic ambelorține dedezvoltareapărți, dul, fundamentând un parteneriat trainic și rășenească „ Publică Orășenească de Muncă dinorașul Florești șiBiblioteca rare între O pentru Direcția muncii, afost semnat Acordul de colabo- sau reintegrare piața șipe înviața socială tarea cetățenilor înprocesul de integrare prestate,movării serviciilor precum șiasis- angajate încâmpul muncii. H W P LDQD$17 D WHQHSULQ ă H P L QHORUDIOD P vQYăĠDUH P W GHVF XWH ă LDQD$17 H UUD ú XUDUHD W P QHORUDIOD D vQYăĠDUH ă H P L W GHVF XWH L GXUDELO úL UUD ú XUDUHD ܈ Q W VRFLDOă O FUHúWHU L L GXUDELO úL ܊ U VRFLDOă ܈ D Q W H FUHúWHU L O P ܈ P FLGHFHQWH ă U D W P D D H H P L P ܈ FLGHFHQWH P ă D Q D SXOPXQF W P H H܈WHXQ& D H P L XQFLGHFH VXELHFW " SXOPXQF HORUvQG Q H܈WHXQ& Q W O XQFLGHFH HORUvQG U D Q W IRVWRULHQW H ăULLFRPSH O ܈ LOU SUHV FLLORU LQL ܈L %2Ä, %32 U D '(51' D HUWLILFăULL H ܈ UHDOL]HD]ă D Q D H HPHORUWHU RUGH VXELHFW " Q IXQGDPHQW RUJDQL]ăULL RYDUHDEX IRVWRULHQW ăULLFRPSH LOU SUHV FLLORU LQL ܈L %2Ä, %32 )RU QWUXSHUVR '(51' HUWLILFăULL UHDOL]HD]ă ܈HQHDVFă GFĠL G HGXFDĠLL HPHORUWHU RUGH WHQHSULQ IXQGDPHQW LDQD$17 RUJDQL]ăULL QHORUDIOD RYDUHDEX vQYăĠDUH W GHVF XWH UUD ú XUDUHD )RU QWUXSHUVR L GXUDELO úL VRFLDOă ܈HQHDVFă FUHúWHU L GFĠL G HGXFDĠLL WHQHSULQ FLGHFHQWH LDQD$17 QHORUDIOD vQYăĠDUH W GHVF XWH UUD ú XUDUHD SXOPXQF H܈WHXQ& L GXUDELO úL XQFLGHFH HORUvQG VRFLDOă FUHúWHU L FLGHFHQWH SXOPXQF H܈WHXQ& XQFLGHFH HORUvQG În vederea informării cetățenilor, pro- ne persoane - Grupul țintă serviciului: al ܊ ܊ HLGH HLGH E E ܊ ܊ ܊ ܊ HLGH LRGL LDWL HLGH LRGL LDWL E E ܊ ܊ LRGL LDWL LRGL LDWL ( ( 7 7 ( ( K ܈L K R ܈L R K Q K R H Q R H Q V Ä Q V Ä D Y H V D Y W H V Ä W L L Ä H D L Y L L L H H D Y W L L H W R W W 9 L R H L 9 L D L H L 0 D L W W Q R 0 W W Q 9 R L 9 D L 0 D W Q H k 0 W Q H k 2 H G 2 H Y G FDOLWDWH H SSLD SH L kQGXQSDU Y FDOLWDWH H SSLD SH L kQGXQSDU 2ELHFWLYXO RFXS D H HD OXQJX GHD 2ELHFWLYXO RFXS D H YHUVLWDWH ( HD OXQJX GHD YHUVLWDWH 2&,(OHQ QU DFWL XQRU SHQWUXWR 7 HvQFăXWDU 2&,(OHQ QU DFWL XQRU SHQWUXWR VWXWXURU LVH HvQFăXWDU SURPRY ( VWXWXURU LVH %,%/,2 SURPRY PHQLXORF XV L %,%/,2 PHQLXORF XV L HQ HQ ăVWăULLWXWX HFRQRP ăVWăULLWXWX K HFRQRP W SUHFX DWH ( ܈L WăVSUHUHD R W SUHFX DWH VWUHJHVWL WăVSUHUHD 7 ,RQ&UHD VWUHJHVWL K ,RQ&UHD ( Q DERUGDWH FRPXQLW H R H DERUGDWH FRPXQLW H Q V QHQHDQJD K Ä QHQHDQJD ܈L &UHDQJ Q R D Y &UHDQJ Q H V W K Ä WHSHQWUXW L Q L H R H D WHSHQWUXW Y L L H W W R Q V 9 L H L Ä D L 0 W W Q D R Y H V 9 W L Ä D (XURSDV L L 0 H W Q VWRSDUHD D (XURSDV Y H k L L H VWRSDUHD W 2 W H R G 9 L Y H L FDOLWDWH H SSLD SH L kQGXQSDU D L 0 2ELHFWLYXO W W Q RFXS D H R HD OXQJX GHD 9 YHUVLWDWH L D 2&,(OHQ QU DFWL XQRU SHQWUXWR 0 W Q HvQFăXWDU H k VWXWXURU LVH SURPRY 2 H %,%/,2 PHQLXORF XV G L XQFăGLQ Y HQ XQFăGLQ FDOLWDWH H SSLD SH L kQGXQSDU 2ELHFWLYXO ăVWăULLWXWX RFXS D H HFRQRP HD OXQJX GHD YHUVLWDWH W SUHFX DWH WăVSUHUHD 2&,(OHQ QU DFWL XQRU SHQWUXWR VWUHJHVWL HvQFăXWDU ,RQ&UHD VWXWXURU LVH SURPRY %,%/,2 PHQLXORF XV DERUGDWH L FRPXQLW H HQ ăVWăULLWXWX ܊ HFRQRP ܊ QHQHDQJD W SUHFX DWH WăVSUHUHD &UHDQJ Q VWUHJHVWL ,RQ&UHD ܊ ܊ WHSHQWUXW DERUGDWH FRPXQLW H QHQHDQJD &UHDQJ Q WHSHQWUXW (XURSDV VWRSDUHD LQHUHD LQHUHD HORUGLJ HORUGLJ (XURSDV VWRSDUHD XQFăGLQ XQFăGLQ ܊ ܊ ܊ ܊ LQHUHD HORUGLJ LQHUHD HORUGLJ ܊ ܊ D D ܊ ܊ 7 7 7 7 2 2 QJ QJ 2 2 Q Q ܊ R R R R V V X X ă ă X L X L ă ă D ă D ă ܊ D ă D ă Y Y L L ú Y ú Y L L ú ú P D P P P W W D W D W U H U H D D D D U H P U H P M D ´ M D ´ L L P P O M ´ O M ´ O L O L RĠL RĠL RUD܈XO)ORU RUD܈XO)ORU D "&XPWUH "&XPWUH QDUHDGXUD QDUHDGXUD H VXVĠLQ FH GH'H]YRO H VXVĠLQ FH GH'H]YRO (&Ă (&Ă GH]YR D ´ GH]YR D ´ &HD &HD HXWLOL] UHD GHSOLQ ULL HXWLOL] UHD GHSOLQ ULL HQHULDWWUD HQHULDWWUD SăULLIRU SăULLIRU ܊ 7 SURPRY L SURPRY L 7 DWHvQFk WDOH DWHvQFk WDOH ELHFWLYHOR ELHFWLYHOR L]DUHDDS L]DUHDDS LĠL SH YLHĠLL RUODRULFH LĠL SH YLHĠLL RUODRULFH L GXUDELO úL L GXUDELO úL 2 LWă LWă QJ 2 Q ܊ R 7 DXQXLORF DXQXLORF HDERUG UH R HDERUG UH 7 %(/6& L UHSDU úL %(/6& L UHSDU úL V 2 X ă QJ 2 X L ă Q D ă R D ă R Y ă´)ORUH ă´)ORUH L ú Y V X L ă ú X L ă P D ă P D ă W D W U H D QL D XQFLL QL D XQFLL D U H P M D ´ Y L P L O M ´ ú Y O L RĠL L ú P RUD܈XO)ORU P "&XPWUH W D W QDUHDGXUD U H D D H VXVĠLQ FH GH'H]YRO U H P (&Ă M D ´ L P O M ´ GH]YR D ´ O L RĠL &HD HXWLOL] UHD GHSOLQ ULL RUD܈XO)ORU HQHULDWWUD SăULLIRU "&XPWUH SURPRY L QDUHDGXUD DWHvQFk WDOH ELHFWLYHOR H VXVĠLQ FH GH'H]YRO L]DUHDDS (&Ă LĠL SH YLHĠLL RUODRULFH GH]YR D ´ L GXUDELO úL &HD LWă HXWLOL] UHD GHSOLQ ULL HQHULDWWUD SăULLIRU ܈ ܈ SURPRY L DXQXLORF HDERUG UH DWHvQFk WDOH ELHFWLYHOR L]DUHDDS %(/6& L UHSDU úL LĠL SH YLHĠLL RUODRULFH L GXUDELO úL LWă ܊ ܊ DXQXLORF HDERUG UH %(/6& L UHSDU úL ă´)ORUH QL D XQFLL DVLVW L DVLVW L ă´)ORUH L FRP LL L FRP LL QL D XQFLL ܈ ܈ ܊ ܊ DVLVW L L FRP LL DVLVW L L FRP LL I ܈ ܈ on Creangă”. Acor WH WH ܊ ܊ PS PS HL HL ܈ + + ܈ E E D D H D D D D D H D D D Q Q U U H D H D I E W L I E W WH L X X X X ܈ ܈ H ܊ H ă WH ă OWDW GH OWDW GH GH GH UHD XLH UHD úL SWă UHD UHD DUH UHD QLF ܊ XLH UHD úL SWă UHD UHD DUH QLF RVW RVW PS WUX D WUX WUX D WUX HL , , WL WL LOă LOă PS WH WH GH QH ܈WL GH HL + QH ܈WL ULL ULL E XO + XO D D H D D D Q U E H D D D H D D D I E W L X Q X U ܈ H D H I E W L ă X X OWDW GH ܈ GH H UHD XLH UHD úL SWă UHD UHD DUH QLF ă RVW cuparea Forței OWDW GH WUX D WUX GH UHD XLH UHD úL SWă UHD UHD DUH QLF , WL RVW LOă WH WUX D WUX GH QH ܈WL , ULL WL LOă WH GH QH ܈WL XO ULL XO - - Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 grării sociale și profesionale a persoanelor „Oportunități și Perspective pentru Tineri aflate în căutarea unui loc de muncă. și Femei”. În cadrul proiectului a fost atrasă Lunar la BPO au fost organizate ateliere o investiție de peste 15 000 lei. Pentru per- de instruire pentru persoane neangajate în soanele de etnie romă a fost organizat cur- câmpul muncii. Atelierele de instruire au sul de antreprenoriat. Acestor persoane li avut două axe tematice: s-a oferit consiliere juridică, economică și . Ce trebuie să cunoști pentru o angajare psihologică. Informații despre proiectul dat reușită? (subiecte abordate: Ce așteaptă an- au fost publicate în ziarul local „Actualități gajatorul de la un potențial angajat? Cum se Floreștene”. Informația a servit drept im- întocmește un CV Europass? Cum trebuie bold pentru parteneriatul cu Direcția pen- să te comporți la un interviu de angajare? tru Ocuparea Forței de Muncă din Florești Ce prevederi conține contractul individual (DOFM). Așa a fost încheiat un triplu par- de muncă? și altele (18 ateliere); teneriat între Bibliotecă, ONG și DOFM . Dezvoltarea competențelor digitale Florești. (21 de ateliere). Biblioteca în acest parteneriat avea Fiind dotată cu tehnologii moderne responsabilități de a oferi spații, echipa- și oferind acces gratuit la internet, Bi- ment tehnic, formatori și livrarea ateliere- blioteca Publică Florești oferă resurse lor. informaționale, atât de necesare la fiecare Impactul serviciului: peste 296 de parti- etapă a procesului de angajare – elaborarea cipanți au fost ghidați în elaborarea unui CV-urilor electronice în Europass, comple- CV Europass, scrisorii de intenție, privind tarea online a cererilor de angajare și dez- înțelegerea prevederilor contractului indi- voltarea competențelor IT necesare în pro- vidual de muncă. Datorită acestor parte- cesul de lucru. neriate au fost organizate la bibliotecă în- Inițial serviciul a fost denumit „Clubul tâlniri cu persoanele neangajate în câmpul muncii”. Dar din anul 2019, la inițiativa muncii și angajatorii de la Bălți: Draxlmaier Direcției Ocupării Forței de Muncă Florești, și Quality hub. Acești angajatori și-au pre- a fost redenumit „Ghidarea în carieră”. Ide- zentat ofertele și au recrutat personal din ea de a lucra cu persoanele neangajate în rândul șomerilor. Peste 30 de persoane au câmpul muncii aparține organizației non- fost real angajate în câmpul muncii datorită guvernamentale „Onoarea și Drepturile participării la activitățile serviciului „Ghi- Femeii Contemporane”, a cărei președintă darea în carieră”. Rezultatele, experiențele este Olga Patlati. Colaborarea între bibli- obținute în cadrul proiectului au fost pre- otecă și această organizație a început în zentate la emisiunea „Bună dimineața!”, anul 2017 prin coordonarea proiectului postul TV Moldova 1. Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

69 70 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 dova; deExcelență Centrul șiFormare din Biblioteciidrul N teconomie și Științe ale Formare Profesională Continuă în Biblio- în parteneriat/ colaborare de Centrul cu: ansamblu divers de activități educaționale tate dinteritoriu afost realizată printr-un rea competențelor personalului- despeciali lor oficiale acte dindomeniu. Astfel, forma- bibliotecilor, de cerințele și prevederile noi- mii ani, deprogramele demodernizare ale fiind modern, provocat,ulti în - în special, formare/ transformare abibliotecarului T V șinuvieți sine, pentru dar oameni. pentru lizatorilor, învețe să parcursul pe întregii conform necesităților deformare uti ale - de cunoa trebuie î să nentele principale bibliotecii ale moderne, carilor. Bibliotecarul, fiind una dincompo- publicăteca depinde bibliote deexperienţa - pondere majoră. bibliotecilor fie să atractive,calitative şicu bibliotecăsolicitate fie să viitor, în ofertele mai rapid de dorește se –dacă serviciile ca acest facă lucru cât şisă schimbe decât se să înacestca, context, nu are oaltă alegere, CZU 021.4:37.018.43 „Grigore Vieru”, Călărași Raională Biblioteca Publică AGAFIGalina Ț eritorial, acontribuit acest la proces de ACTIVITĂȚI EDUCAȚIONALE PRESTATE DECĂTRE ÎNREȚEA ieru”, Biblioteconomic Călărași, Centru Biblioteca Publică „Grigore Raională asigurateCalitatea debiblio serviciilor - L e încontinuă schimbare. Și bibliote- comunicațiilorumea informaționale ş tere, competențele profesionale şi dezvolte permanent orizontul CENTRUL BIBLIOTECONOMICCENTRUL TERITORIAL „Bibliotecarul este un intermediar activ între utilizatori ş aționale aRepublicii Mol- A, I nformării- din ca Educaţia profesională continuă a bibliotecarului este indispensabilă indispensabilă este bibliotecarului continuă a profesională Educaţia pentru asigurarea celor mai bune de bibliotecă” servicii (Manifestul UNESCO) Bibliotecilor Publice, IFLA/ Biblioteconomice, D tele Educaționale I non-formale, totodată recomandând Ofer grame delivrare aactivităților educaționale „Grigore V din biblioteci, Biblioteca Publică Raională elementelor decompetență apersonalului bliotecarii etc. Pornind identificarea dela vizitelor înbiblioteci, interacțiunii bi cu - statistice șianalitice; raportarea on-line; ra, identificateevaluarea prin rapoartelor a bibliotecarilor șiasolicitărilor acesto- prestate denivelul înfuncție depregătire otecari; 31debibliotecari). 2018–pentru de bibliotecari; 20debibli 2016–pentru - „Grigore V durată (75deore)de scurtă BPR încadrul nizarea cursurilor de formare profesională Universității deStat dinMoldova prin orga- cu fiecărui fiecărui bibliotecar din rețea. ritoriale prin distribuirea acestora online (CI I Chișinău); A cari (Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, de Excelență Profesională Bibliote pentru - (Orhei, gionale „ Biblioteciicadrul N nformare Continuă îndomeniul Electoral I on Creangă”; Centrelor deExcelență- Re Sigur activitățile că educaționale au fost Spiritul decolaborare s-amanifestat și D CD epartamentul de Formare Continuă al E). ieru” (înanul 23 2013–pentru ieru”, elaborează Călărași pro- O IREX Moldova de și Centrul T elenești); Centrul N ntegrale Centrelor ale aționale Copii pentru epartamentale șiT i sursele de informare. ațional e- - Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 Din experiența anului 2019: tecii şi a raportării online –15 participanți; . participarea bibliotecarilor la instruiri, . Instruirea bibliotecarilor din raion în organizate conform ofertelor educaționale domeniul informării alegătorilor cu gene- de către: Centrul de Formare Profesională ricul Democrația se învață: de la local la Continuă în Biblioteconomie și Științe ale național – 20 de participanți; Informării din cadrul Bibliotecii Naționale . Modificări în raportul „Cerceta- a Republicii Moldova (CFPC BNRM); rea statistică anuală nr. 6-c – Activitatea Centrul de Excelență și Formare din cadrul Bibliotecilor” cu participarea doamnei Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Victoria Popa, șef Centru de Statistică Creangă” (CEF BNC); Centrul Național de (BNRM – 38 de participanți; Excelență Profesională pentru Bibliotecari, . Regulamentul privind evaluarea biblio- Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”; IREX tecilor publice, cum îl aplicăm cu participa- și Centrul de Informare Continuă în dome- rea doamnei Ludmila Corghenci, Centrul niul Electoral (CICDE): de Formare Continuă în Biblioteconomie . atelier de instruire Facilitarea eveni- și Științe ale Informării ( BNRM) – 38 de mentelor comunitare, Bazele descentraliză- participanți; rii. Crearea Colțișorului de Descentralizare . ședințe metodice și de planificare: la bibliotecă (Onișcani); . Evaluarea activităţii bibliotecilor publi- . conferința Biblioteca și educația non- ce în anul 2018 – întrunire raională; formală (Ţibirica copii); . Explicații cu privire la atribuirea . training Cum se implementează un ser- funcțiilor angajaților din bibliotecile publi- viciu nou de bibliotecă. Portofoliul serviciu- ce în contextul Legii nr.270 din 23.11.2018 lui (Răciula); privind sistemul unitar de salarizare în sis- . atelier de instruire a bibliotecarilor temul bugetar; cu suportul coordonatorilor din republică . Formarea competențelor bibliotecarilor în domeniul informării alegătorilor cu ge- în domeniul raportării datelor statistice și nericul: Democrația se învață: de la local utilizarea sistemului de statistică on-line; la național (Pitușca, Rădeni, Hoginești, . Metodologia de elaborare a rapor- Onișcani); tului de activitate axat pe indicatori de . Forumul Formatorilor Metode şi abor- performanță și impact; dări inovative de instruire (BPR „Grigore . Regulamentul privind evaluarea biblio- Vieru”); tecilor publice: cum îl aplicăm; . atelier de instruire Ora să ȘTIM . Biblioteci publice: priorităţi de activita- (Țibirica copii); te pentru anul 2020 cu participarea doam- . Forumul Cercetătorilor din sistemul nei Ecaterina Dmitric, șef secție în cadrul național de biblioteci (BPR „Grigore Vieru”); Direcției Dezvoltare în Biblioteconomie, . sesiune de Advocacy Dezvoltare. Im- BNRM. pact. Sustenabilitate (Hoginești, Țibirica . vizite metodice de îndrumare în sco- copii); pul acordării ajutorului practic în funcție . trainingul facilitatorilor de activităţi de problemele concrete ale bibliotecarilor

de Literaţie pentru Familie (BPR „Grigore în organizarea: colecţiilor, pornind de la bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Vieru”); prelucrarea, clasificarea, catalogarea, setu- . livrarea instruirilor non-formale pen- lui de documente necesare bibliotecii ș. a. tru toți bibliotecarii din rețeaua raională (36); de biblioteci publice în conformitate cu . asistența on-line sau telefonică este necesitățile lor de formare și instruire (BPR acordată în permanență de către BPR „Gri- „Grigore Vieru”): gore Vieru”, centru biblioteconomic terito- . Clasificarea Zecimală Universală. Apa- rial; ratul informativ-bibliografic. Descrire bibli- . mentoratul, modalitate ce contribu- ografică – 38 participanți; ie dezvoltarea relațiilor de colaborare și . Creăm competenţe bibliotecarilor în do- învățare între bibliotecari; meniul evidenţei corecte a activităţii biblio- . coaching-ul constă în îndrumarea bi- 71 72 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 lui B participarea cu vice-directoru- biblioteci la sar implementării Legii 16/2017cuprivire 29.06.2018 –Cadrul de reglementare nece- lor publice în anul raională; 2017–întrunire biblioteci 14.02.2018 –Evaluarea activităţii electorală şiinformarea alegătorilor ș.a. bletei, aplicația Movie-Maker, Educaţie – învaţă bibliotecă, la coding utilizarea- ta V necesitățile lor deformare (BPR „Grigore de biblioteci publice înconformitate cu toți bibliotecariitru dinrețeaua raională în domeniul (CI Electoral Moldova de și Centrul tru anul 2019; pen bibliotecilor a activitate de Prioritățile în Biblioteconomie B Ecaterinei Național LecturaCentral lul și locul bibliotecii în cadrul Programului pii „ din cadrul Biblioteciidin cadrul N B cii N și Științe I ale Profesională Continuă înBiblioteconomie educaționale decătre: deFormare Centrul organizate instruiri la conform ofertelor 5 –biblioteci școlare); 31 de bibliotecari (26 – biblioteci publice; deFormareSecția Continuă aUSM pentru brie –5decembrie 2018)în parteneriat cu Moldova” (75 de ore 28 noiem- în perioada le înactivitatea bibliotecilor dinRepublica duratăfesională „ descurtă le activități educaționale: 16 ore academice. esteCălărași de 650 de ore, angajat per – a personalului despecialitate dinraionul activitățilela educaționale non-formale cii. unei situații înactivitatea dificile bibliote- a unei soluții sau căi deurmat înrezolvarea bliotecarului spre găsirea decătre el însuși RM); Centrul deExcelențăNRM); Centrul șiFormare ieru”): e-guvernare, Advocacy, CodeLab . . . . . Anul 2018este relevant prin următoare - N ședințe metodice șideplanificare: livrarea non-formale instruirilor - pen deplasări înteritoriu –6(Pitușca – facilitarea bibliotecarilorparticipării organizarea unui deformare curs pro - NRM, V I umărul totalumărul deore departicipare aționale aRepublicii Moldova (CFPC on Creangă” (CEFB mitric, șef Dmitric, șef era O nformării Bibliote dincadrul - soianu; 18.08.2018–Ro NRM; 11.12.2018– I irecție Direcție aționale- Co pentru nformare Continuă cu participarea cu CD N T endințe actua- C); A E); D ezvoltare O IREX - - - s. Hoginești. V –Botnaru tea Borcea va, Căbăiești, îndrumare); Buda – pentru clubului conversațional- Orico deengleză; sională; Peticeni –participare activitatea la bliotecarului care nu avea pregătire profe- în aranjarea bi decărți corectă- acolecției rită implicării BPR; N voarea menținerii activității acesteia dato- copii.tecii pentru S-aluat înfa- odecizie care avea ordinea la lichidarea zilei biblio - participare ședințaconsiliului la primăriei blioteci fel la este unindicator încreștere, constituia 4935,inclusiv copii –1256). anul 2017numărul total utilizatorilor al 722 depersoane, inclusiv 176decopii (în participanți înactivitățile bibliotecilor cu înregistreazăse ocreștere anumărului de deutilizatori).tal Comparativ anul cu 2018 care –1995copii (48,8%dinnumărul to- otecă au beneficiatpersoane, 6522 de din ai activității. debibli Astfel,- deserviciile urmare omajorare șiaaltor măsurători formarea profesională continuă are drept municare șicreștere economică. urmată decultură şirecreere, sănătate, co- este categoria educaţie, incluziune digitală șiprosperitate. depace cură În topul SMB asigurarea faptului toți că oameniibu se - sănătoase,unei vieţi protejarea planetei și eradicarea sărăciei, foametei, asigurarea bibliotecile acțiune la pentru sal publice în D realizareala O comunitate.tru Menționăm și contribuția educaționale șitransfer decunoștințe- pen copii,78 pentru care au inclus activități debibliotecă, inclusivrea a121deservicii fost asigurată durabilitatea și implementa- comunitate. D prestateserviciilor debibliotecari pentru impact pozitiv asupra numărului șicalității angajat –83,0deore. educaționale formale –1875ore; total per 2018 constituie 3984,inclusiv activitățile le șinon-formale apersonalului înanul ticipare activitățile la educaționale forma- urabilă – 2030,care sunt unapel univer N . Rata de atragereRata a populației de către bi- I Procesul deinstruire profesională are un mplicarea bibliotecarilor în călărășeni vizita destudiu înRomânia,- localita umărul totalumărul de ore de paracademice e exemplu: înanul 2019a biectivelor deD ovaci –ajutor practic eronica, biblioteca ezvoltare - - Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 care demonstrează că bibliotecile devin tot onale acumulate și aplicate în practică de mai atractive grație competențelor profesi- către bibliotecari:

2017 2018 2019 18,6% 20,1% 20,7%

Performanțele obținute de către biblio- acestora, inclusiv: categorie superioară de teci sunt și un impact al deținerii catego- calificare – 1 persoană, categoria 1-a – 5, riilor de calificare de către personalul de categoria a 2-a – 14. specialitate – 44,4 % din numărul total al Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

73 74 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 fiecărui fiecărui om șiaumanității în general. tare șideformare continuă apersonalității procesul dedezvoltare culturală, decerce- informație reprezintă un suport în esențial cetățenilor. faptul Ecunoscut accesulla că istoriei și de a le face ulterior publice tuturor care civilizația leacumulează de-alungul informația încolecții ta șicunoștințele pe avere sau origine socială. pe religie,bă, opinie, sex, apartenență politică, naționalitate, rasă, pe lim- origine etnică, implica înniciun discriminarea caz bazată echivalentă necesitatea cu deoxigen. va. pulează înConstituția Republicii Moldo- dreptul deexprimare, libertatea la sti- se nu poate fiîngrăditpersoană și areorice savanților. dedate,baze rezultatul la unor cercetări ale deschisliteratură la științifică relevantă,la miei naționale, au avut șiau nevoie deacces dindiferitespecialiștii domenii econo ale - claselor superioare, studenții, profesorii și țelor, mulți utilizatori ai bibliotecilor: elevii informaționale științifice și oficiale publice. diferitecu instituții deresurse posesoare au inițiat diverse parteneriate, colaborări și-au informaționale; diversificatserviciile zând operativ orice la gen deinformație: comunitățiletru răspun carepe leservesc, transformat înCentre deinformare- pen Programulla N blice dinraionul N (de exemplu aderarea bibliotecilor pu- CZU 021.4:001.1 Biblioteca PublicăRaionalăNisporeni Rodica STANCIU, O Scopul bibliotecii este- acela deadepozi Exercitarea dreptului informație la nu va Pentru a favoriza dezvoltarea cunoștin- D N dată schimbările ceau cu avut loc ecesitatea dreptului informație la este orice informație deinteres public reptul de a aveapersoanei acces la ȘTIINȚA DESCHISĂPROMOVATĂ DEBIBLIOTECĂ ovateca), bibliotecile s-au isporeni înanul 2016 „Astăzi principala „Astăzi sursă de avere este cunoașterea” cadrul mesei-rotunde,cadrul noi ne-am strădu- diului înadresa bibliotecilor, prezentate în materialele, recomandările autorilor stu- științifice acetățenilor. Avândca suport științific deschis șidezvoltareaculturii în utilizareaca și promovarea conținutului informat și ne motivează ane impli pentru - lor bibliotecilor publice dinteritoriu, ne-a etatea noastre. înzilele vocărilor majore- care cu confruntă soci se abordarea pentru esențială succes apro cu - D marginea29.08.2019), pe studiului „Știința tele mesei-rotunde (organizată deB luat cunoștință materialele- cu șidocumen publice dinraion, unei au instruiri, în cadrul Știința D procese inovatoare. cunoștințe,ile adezvolta pentru produse și ce șilefolosesc,combinându-le propri cu - maipot beneficia ușor deinformații publi- tarea datelor decercetare, deoarece aceștia tarea întrebări cu șiidei, șileajută încolec- științificepermitsă influențeze și le cerce- sul șiutilizarea ușurință cu ainformațiilor brii Știința societății, D oameni dinafara ş mai cercetători, pentru dar mulți șipentru Științei D de comunicare șipromovare aresurselor are un rol decisiv și important în sistemul nevoie. I sine stătător calculatorul, tehnicași digitală tânără, sunt obișnuiți de folosească să deja nternetul, accesând informațiile decare au eschisă înRepublicaeschisă Moldova”. Acest eveniment, destinat bibliotecari- Știința D Pentru aînțelege șiafifamiliarizați cu Și aici levine înajutor biblioteca care Utilizatorii generația actuali, în special eschisă, bibliotecariieschisă, bibliotecilor eschise. eschisă esteeschisă importantă nu nu- D tiinţei. Pentru toți mem- eschiderea Științei este (Yuval Noah Harari) eschisă oferăeschisă acce- RM la NRM la Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 it să explicăm bibliotecarilor în ce măsu- artelor din cadrul Universității Tehnice a ră Știința din Republica Moldova este una Moldovei, Mihail Stamati, originar din sa- Deschisă. Studiul ne ajută și vine să contri- tul Ciutești, Nisporeni. El a prezentat un șir buie la eliminarea barierelor în implemen- de lucrări și materiale privitor la cercetările tarea Științei Deschise, publicarea în Acces și inovațiile în domeniul artelor care sunt Deschis, consolidarea competenței și încre- incluse în multe publicații științifice, fiind derii în practica Datelor Deschise, asigu- accesibile și publicului larg. Mihai Stamati rarea integrității cercetării, dezvoltarea e- a fost bursierul Institutului Cultural Ro- Infrastructurilor Deschise, implementarea mân. Ulterior a creat o lucrare unică care științei participative. a fost înalt apreciată și integrată în arhitec- În scopul cunoașterii, promovării, apro- tura Parisului – „Banca îndrăgostiților sau pierii rezultatelor cercetării pentru utiliza- Le gardien des souvenirs”. Scaunul lung, torii bibliotecii sunt achiziționate docu- deosebit de romantic și rafinat, a fost cre- mente corespunzătoare. Astfel, Biblioteca at din intercalarea unei inimi cu simbolul Publică Raională deține: revista de știință, infinitului și completat cu un set de corzi, inovare, cultură și artă „Akademos”, editată asemeni unui fascicul de raze. Această lu- de Academia de Științe a Moldovei (pen- crare l-a lansat în lumea inovației și l-a fă- tru anii 2010-2019); revista de Proprietate cut renumit. Inovațiile, cercetările acestei Intelectuală „Intelectus” (anii 2010- 2019); personalități se încadrează planic în Știința „Lecturi AGEPI”, comunicări prezentate la Deschisă, în acest sens biblioteca fiind co- Simpozioanele anuale științifico-practice interesată să le promoveze; privind protecția PI și Dreptului de autor . Directorul Muzeului Național de Artă pe a. 2012-2019; un set de Regulamen- al Moldovei, membru al Academiei Euro- te de aplicare a Legilor privind protecția pene pentru Științe și Arte, Tudor Zbârnea, Proprietății Intelectuale; Titularii Breve- originar din orașul Nisporeni (fost cititor telor de invenție acordate în R. Moldova al bibliotecii). Dânsul a prezentat Muzeul pe a. 1994-2013; „Strategia Națională în Național de Artă al Moldovei, care aduce un domeniul Proprietății Intelectuale până în plus de imagine spațiului nostru cultural, a. 2020” – toate aceste editate de AGEPI; expozițiile și colecțiile acestuia – valoroase precum și un șir de publicații ale Centrului opere de artă, comoară incontestabilă din ,,Acces-Info”. peisajul cultural național și internațional. Utilizatorii principali ai acestor docu- În cadrul acestui eveniment, pentru public mente sunt preponderent studenți, mas- a fost organizată și prezentată o expoziție teranzi, profesori, specialiști din diverse de publicații și albume cu genericul „Clasic domenii. Au fost organizate expoziții gen prin atitudine și viziune picturală” și co- „Ediții AGEPI”, „Accesul la informație”, municarea „Tudor Zbârnea – pictorul de la „Mijloace de informare”, prezentări de do- Nisporeni”. cumente. Biblioteca Publică Raională Nisporeni Biblioteca Publică Raională Nisporeni de mulți ani colaborează cu Agenția de Stat a organizat Zile de Informație, la care au pentru Proprietatea Intelectuală. A partici- participat specialiști din diferite ramuri ale pat activ la toate edițiile Concursului „Bibli- economiei naționale, precum și elevi de la oteca – partener în promovarea Proprietății Școala Polivalentă. Fiind ghidați de colabo- Intelectuale”. Fiind înalt apreciată activita- ratorii bibliotecii, în cadrul acestor activități tea, instituției i-au fost decernate Diplome bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 ei au făcut cunoștință cu publicațiile AGEPI și premii bănești. Ritmul dezvoltării tehno- și au aflat cum să utilizeze aceste documen- logiilor informaționale a atins cote impre- te în plan profesional și intelectual. sionante, cu ajutorul acestora, cercetătorii, De o largă rezonanță s-au bucurat oamenii de artă comunică liber cu întreaga activitățile, organizate cu participarea ne- lume. Realizările științei sunt accesibile pu- mijlocită a unor cercetători, personalități blicului larg, fără restricții sau ca modalita- notorii, originari din raionul Nisporeni. te de accelerare a cercetării, inovării; aceste Menționăm conferințele/ dialogurile publi- eforturi urmăresc creșterea transparenței și ce cu: colaborării, promovarea Științei Deschise. . Profesorul universitar în domeniul

75 76 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 CZU 021.64:061.3(478-28) raionul Fălești Biblioteca PublicăPîrlița, Valentina GROSU, a instituției. Bibliotecarii dinraion salută cilor decalitate deactivitatea managerială bine deaplicarea alucrurilor cețin practi- tecar șiunimbold deschimbare spre mai viziunea în benefic unuiun efect biblio- colegii debreaslă. T deinstituția-gazdă,tă dar șiîntâlnirea cu vizionarea unei activități-model prezenta- teci, diseminarea experienței deactivitate, niu. Acestea implică vizitarea unei biblio- cunoștințe șiexperiențe avansate îndome- mai multor ani șiau scop ca transferul de înraionulpractică Fălești parcursul pe a instruire non-formală abibliotecarilor, se bliotecii şiabibliotecarului încomunitate. re şipromovarea profesiei şiaimaginii bi- tinuă a personalului instituţiilor biblioteca- principale: instruirea (perfecţionarea) con- aceste centre care evidenţiazădouă direcţii constituie oprioritate permanentă pentru T remuneratnal raională Cultură şiSecţia şi Consiliuluiprin decizia raional- perso cu deFormareCentrului șiI Eminescu”,Publică „M. Raională încadrul estemetodică asigurată decătre Biblioteca mără 51 de unități, asistenţa profesională oteci publice din raionul Fălești, care nu- aopiniilor.liberă în transferulş decuno rea capacităţilor deimplicare abibliotecilor prevederilor legale, precum spori- șipentru funcționării bibliotecilor publice conform este absolut asigurarea necesară pentru urism. Formareaurism. profesională continuă Î Întrunirile zonale, formă ca eficientă de În acest context, rețeaua pentru debibli- țelor profesionale bibliotecarilor ale mbunătățirea continuă acompeten- ÎNTRUNIRILE ZONALE FORMĂ CA DEEDUCAȚIE NON-FORMALĂ ABIBLIOTECARILOR oate produc unloc la tinţe, şiînformarea nstruire, instituit şi o succintă pre alocalității caracteristică se - ghidați debibliotecar sau alți angajați. Cu instituțiile de cultură din localitate, fiind din țară. de afiachiziționate dinlibrăriisau editurile mandări bibliotecile pentru publice locale ediții recent intrate înbibliotecă, reco cu - Eminescu”„Mihai –oprezentare denoi reprezentantul Bibliotecii publice raionale de publicații care pe instituția, ledeține iar prezintăca-gazdă și o revistă bibliografică sau zonei. caracteristică prezentare-model otematică cu și/ actuală raionului (dinnr. total de33primării) o din domeniul culturii din8-9primării ale zintă încomun 30-35despecialiști pentru autoritățile publice pregătesc locale, și pre- învățământ extrașcolar, înparteneriat cu cămine decultură, muzee, instituții de din zona-gazdă –biblioteci publice, case/ re înzona solicitată. I înregistrezese dintimp- participa pentru an, astfel fiecare instituție areposibilitate să mele selectate sunt anunțate început la de tradiționale etc. Primăriile zone, dar șite- și dinalte domenii, sărbători naționale și personalității notorii dincultură dar șiartă, anului, datele remarcabile dinviața unor activități-model cont ține se deprioritățile raionului,ale iar prezentarea pentru unei primării/ înpatru desfășoară le se zone aibă continuitate. ce de nivel raional, astfel ca de activități să propuneri cu al către centrele metodologi- formăaceastă deinstruire anu șiintervin - N I Anual profesionale întrunirile zona - ndiferent detema activității bibliote - eapărat participanții vizitează și nstituțiile decultură Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 zintă și primarul comunei/ satului. persoane în vârstă din sat care povestesc Pe parcursul ultimilor ani cadrele bi- cum se sărbătorea Hramul în tinerețea lor. bliotecare, împreună cu colegii din alte Filmulețul face parte din videoteca „Isto- instituții de cultură, au vizionat activități ria satului Pârlița” realizată de bibliotecă. ce țin de viața și activitatea scriitorilor Ion La final specialiștii au analizat organiza- Creangă, Mihai Eminescu, Spiridon Van- rea activității date, evidențiind punctele gheli, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi tari și punctele slabe și au venit cu unele și ale altor personalități, acțiuni culturale recomandări. Pentru mine personal a fost diverse ca formă și conținut – conferințe foarte important să ascult impresiile cole- discuții și concursuri literare, șezători fol- gilor imediat după eveniment, să recunosc clorice, spectacole literar-artistice etc. punctele slabe și să-mi notez sugestiile lor Fiind gazda unei astfel de întruniri, vreau spre a le înlătura pe viitor. să vă împărtășesc experiența și impresiile Cred că acest fel de întruniri sunt foarte mele de după. Pregătirea pentru eveniment benefice pentru toți specialiștii din dome- a început cu amenajarea spațiului bibliote- niul culturii, deoarece pot prelua experiență cii, a colecțiilor și a decorului special. La și idei inovative, dar, în special, pentru co- fel ca toate instituțiile gazdă ne-am strădu- legii începători în domeniu, în scopul asi- it să prezentăm activitatea-model cu cele milării unor noi competențe și calificări mai inovative și mai creative idei. Din an profesionale. în an întrunirile devin mai constructive și Impactul întrunirilor zonale con- mai moderne, grație dezvoltării tehnologi- stă în determinarea oportunităților de ilor informaționale. Prezentările în power soluționare a problemelor existente în do- point, pliantele elaborate în programe spe- meniul de activitate (inclusiv schimba- ciale, colajele video și foto fac activitatea rea percepției membrilor comunității și mai interactivă și informația poate fi mai îmbunătățirea imaginii bibliotecii), pro- ușor asimilată. movarea și încurajarea parteneriatelor. În ziua evenimentului, specialiștii Specialiștii își împărtășesc experiența și în invitați au vizitat instituțiile de cultură din alte domenii de activitate, precum căile de teritoriu (casa de cultură, muzeu), inclusiv comunicare mai eficientă cu reprezentanţii biblioteca. Aici colegii bibliotecari au apre- APL și alți parteneri locali, naționali, obţi- ciat amenajarea spațiului și au putut prelua nerea unor finanţări suplimentare din bu- unele idei noi, deoarece acesta este un ele- getele consiliilor locale la capitolul renova- ment important pentru atragerea utilizato- rea bibliotecilor și spațiilor adiacente aces- rilor. tora, inclusiv grație efortului bibliotecarilor În colaborare cu Casa de Cultură, Mu- prin activități de advocacy, obținerea unor zeul sătesc și APL am organizat o activi- fonduri extrabugetare la capitolul moder- tate-model sub forma unui spectacol lite- nizarea bibliotecilor etc. rar-artistic dedicat sărbătorii tradiționale Realizate la nivel zonal, întrunirile zona- Hramul Satului, desfășurat în incinta Casei le pot contribui la dezvoltarea unui sistem de Cultură. În cadrul activității am pre- eficient de formare profesională continuă zentat o înregistrare video cu mai multe în context național. Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

77 78 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 CZU 021.4:061.237-055.2 raionul Ialoveni Biblioteca Publică Văsieni, Diana MIHAILA, participante vârsta cu cuprinsă între 18-53 clubul femeilor active s-au 25 de înscris active implicarea acestora înviața socială. rea afemeilor personală și dinmediul rural o comunitate dezvoltată”. anul ,,Împreună genericul 2017,cu pentru lumea!ˮ Active, tu „Schimbă-te șischimbă idea: cu a început și povestea Clubului Femeilor crește standardele, schimbă lumea. ea Așa întregiial Atunci societăți. când femeia își important înprocesul dezvoltării umane și de educare atinerei generații șiare un rol influențează ea societății, direct procesul este mai redus înraport mediul urban. cu de manifestare a femeilor din mediul rural perfecționare, dezvoltare șialte posibilități satde la rămâne afiactuală. la Accesul totule cu alta. turi între femeie șibărbat, dar realitatea criminării femeii, deoegalitate îndrep - emancipare a femeii, de o eliminare a dis- I dedezvolta ține Scopul acestui- serviciu Clubul Femeilor Active aluat naștere în Conștientizăm femeia că este nucleul În tot viațazise dezicu vorbește deo mpactul activității Clubului femeilor : pe parcursul: pe a3ani deactivitate în ÎMPREUNĂ PENTRUOCOMUNITATE DEZVOLTATĂ V ulnerabilitatea femeilor CLUBUL FEMEILOR ACTIVE: comunitatea dincare facparte. implementării succes cu a schimbărilor în formare, formare, mobilizare este cheia emisiuni șiconcursuri, proiecte. excursii, vizionari defilme,participare la Clubuluidrul de lectură, comunitățiica- în servicii de beneficiază brilor „Clubului Femeilor Active” membrii recreere. Astfel, datorită inițiativelor mem- toare deactivități educative, culturale, de de propuneri șisugestii, precum șirealiza- echipă. În prezent acestea sunt promotoare tual, decizional șicapacitatea dealucra în bului, au descoperitpotențialul lor intelec- lizatori vârsta cu între 20-45deani. investiții. A crescut vizibil numărul de uti- implementarea proiectelor șiatragerea de de succes datorită prin acestui serviciu munitate. Biblioteca adevenit oinstituție varea valorii șiimaginii bibliotecii înco- viața comunitară șiau contribuit promo la - cunoștințe decomunicare, deimplicare în educative, și-au dezvoltat sociale abilități, diferitela activități, evenimente cultural- de ani. În și instruirilor participarea urma I Femeile, participante ședințele la Clu- mplicarea femeilor înactivități dein- T aberei de V ară, CZU 023.5:021.1 ВЛИЯНИЕ ПРОФЕССИОНАЛЬНОЙ ПОДГОТОВКИ КАДРОВ Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 НА УСПЕХ СОВРЕМЕННОЙ БИБЛИОТЕКИ

Надежда ТАНОВА, Районная публичная библиотека Тараклии

становлении информационного ной деятельности. общества и в его развитии несо- Политика нашей библиотеки, равно мненноВ большую роль играет библио- как и всех библиотек Республики Мол- тека, информационно-аналитическое дова, направлена на повышение каче- сопровождение, реализуемое на базе ства информационно-библиотечного библиотечно-библиографических сер- обслуживания, а это возможно лишь с висов, и кадровый состав специалистов, высоко квалифицированными кадрами. обеспечивающих предоставление каче- Мой многолетний опыт работы ди- ственных информационных услуг. ректором библиотеки и мои наблюде- Очень важная задача – формирова- ния подсказывают, что те библиотеки, ние творческих компетенций библио- которые ориентируются в своей дея- течных специалистов для реализации тельности на высокие стандарты про- инноваций в профессиональной дея- фессионализма, отвечают за качество тельности. В контексте динамично раз- своей работы, способствуют профес- вивающегося общества библиотеки ста- сиональному росту своих сотрудников, раются идти в ногу со временем. успешны во всех направлениях. Меняется миссия библиотеки, свя- К высоким стандартам и качеству занная с активным внедрением инфо- должны стремиться все публичные би- коммуникационных технологий и раз- блиотеки Молдовы. Приоритет знаний витием новых социально-культурных в стратегии развития общества лежит практик, что требует специалистов, в основании самой библиотеки и под- способных качественно удовлетворять держивается исключительно професси- возросшие информационные запросы ональными библиотечными кадрами. населения. В то же время профессиона- Что важно сохранить и развивать лизм библиотекаря следует рассматри- на современном этапе в отношении к вать не только с позиций его способно- библиотечным кадрам? Это: професси- сти овладевать передовыми технологи- ональные компетенции библиотечных ями, но и как ценностную ориентацию, специалистов; их готовность к техно- повышающую мотивацию библиотеч- логическим изменениям соразмерно bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 ного специалиста к реализации инно- развитию ИКТ и наращиванию соци- ваций. В качественно ином простран- альных запросов общества; сохранение стве, более интенсивном, эмоционально приоритета информационно-аналити- насыщенном и динамичном, обеспе- ческой деятельности библиотечной от- чивающем сегодня широкий доступ к расли; повышение статуса профессии в информации, изменяются процессы ее иерархии социальных стратегий госу- восприятия и усвоения. При этом твор- дарства; поддержка имиджа библиотеч- ческая компетенция является одной из ного специалиста. основных характеристик готовности Я глубоко убеждена, что успех лю- работников к инновациям в библиотеч- бого начинания во многом зависит от 79 80 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 всем жителям ирайона города всем предо- знаний. мире гидов вкачестве в отекари выступили абибли- граждан, информированных длявоспитания местом блиотека стала Именно Районная би- ства. публичная - обще задача важнейшая как выступает человеческойных сфер деятельности - компьютеризациятек. Сегодня различ пользователей библио- потребностей луг, на удовлетворение направленных современных усляя широкий- спектр - предостав информационным центром, надежным библиотекапубличная стала района. Районная Запоследние 5-7лет библиотекарей от и города изаявок са фиком год, согласно на- текущий спро - игра программойментируется работы регла- обучения профессионального шей библиотеке непрерывного система Вна иинноваций!». - прогресса – время информационных«Время технологий которого девизом является вый центр, Тренинго с2016года- работает раклия Районной библиотеке публичной г. Та- В центр. тренинговый или щий центр - обучаю (территориальных) действует дом районе при районных библиотеках Почти вкаж- перебоев. ибез фективно - эф работает обучения тики. Система поли кадровой направление - - важное библиотечных специалистов стерства - ма постоянного совершенствования системы эффективной выстраивание библиотечного методического центра библиотеки. Длятерриториального -необходимое условиенала развития кам. - сотрудни но ивсем щим работникам, технологии, причём не только начинаю - новые осваивать самообразованием, систематически фикацию, заниматься повышать- постоянно квали требуется но на практике, также всему обучать его вбиблиотеку, нам приходитсяна работу окончить иустроиться точно вуз просто - недоста библиотечному специалисту днятаковы, сегодняшнего Реалии что именяться. развиваться способности инициативности, результата, стижении вдо- ихзаинтересованности кадров, подготовки профессиональной уровня С помощью компьютерной техники Повышение- персо квалификации пользовании е-услуг и открыли услугу иоткрыли услугу пользовании е-услуг консультативную помощьлучили вис- библиотеки Тараклийского района по- услуг.тронных Врезультате публичные элек вполучении - гражданам доступа выков библиотекарей, на обеспечение ина знаний - на развитие и направлен писи. Тренинг прошел продуктивно, электронной, мобильной иM.pay под- которые можно спомощью получить с исуслугами, услуг изсферы формацией servicii.gov.md,портала сполезной ин- электронных услуг, спреимуществами мились сконцепцией ивозможностями клийского ознако района.- Участники библиотектекарями Тара публичных - идр. услуги». ные публичные библиотеки», «E-Guvеrnare -Электрон- ме „Киностудия”, логотипа «Создание теки; WordPress.com блог исоздали библио- сайт через текари зарегистрировались блога, длясоздания библиосоветов - –7 продемонстрирована презентация выделим: специалистов наших модулей для Среди образовательных новых вполучении знаний. работками иделиться вгруппах своим на- работать свозможностью ся интерактивными, - являют Этитренинги организациями. библиотеки,исдругими так внутри как корпоративного общения построения хождения необходимой информации, на - длябыстрого фундамент кладывает новых информационных технологий- за библиотеки использования вобласти сотрудников образованности уровня сельских библиотекарей. Повышение городских и вышению квалификации непрерывному по- рые способствует кото- тренинги, водятся обучающие информации. нужной и предоставления ускоритьинформации, поиска процесс кнужной доступ получить свои права, библиотекарь людям помогает узнать раклийского района. Подготовленный ной библиотеки ибиблиотекарей Та- пользователейвсех Районной Публич- ITтехнологиям обучение атакже нету, к- Интер доступ бесплатный ставлен Тренинги проводились сбиблио- . . В Тренинговом- РПБпро центре - впрограм видеоролика «Создание блога «Создание библиотеки». Была Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 для дальнейшего пользования населе- районной библиотеки с Центром Не- нию. Современные е-услуги экономят прерывного Образования в области время и усилия, трансформируя библи- Библиотечных и Информационных отеки в важнейшие точки доступа к ин- Наук (Centrul de Formare Profesională формации для членов сообщества. Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Около 20 библиотекарей Тараклий- Informarii) при Национальной Библи- ского района приняли участие в трех- отеке Республики Молдова. Очень эф- дневном тренинге «Медиаобразование фективны обучающие тренинги (семи- для библиотекарей», при поддержке нары), организованные Национальной IREX-Европа в партнерстве с Нацио- библиотекой. Специалисты центра при нальной программой Novateca. Задача составлении программы работы на год была ознакомить работников публич- обязательно учитывают заявки и пред- ных библиотек Тараклийского района ложения всех территориальных би- с основами медиаобразования, развить блиотек Молдовы. К сожалению, из-за у них необходимые навыки и умения языкового барьера очень мало библио- в создании собственных сообщений в текарей из Тараклийского района пода- различных жанрах и формах. Библио- ют заявки на обучения. Мы благодарны текари узнали, каких критериев нужно специалистам Центра непрерывного придерживаться при подготовке статьи обучения в области библиотечных и ин- для сайта библиотеки или для газеты. формационных наук при Национальной Также они приобщились к секретам ин- библиотеке, что они входят в наше по- тервьюирования, узнали, какие источ- ложение и могут выехать к нам в район, ники являются надежными для получе- где большее количество библиотекарей ния достоверной информации, научи- нашего района имеют возможность об- лись проводить грань между новостью, учиться. Так в 2019 году специалисты фактами и мнением. Я, как тренер, уве- Центра непрерывного обучения про- рена, что новые знания станут для них вели в Тренинговом Центре Тараклия надежным подспорьем в дальнейшей семинары-ателье на актуальные темы. В работе, в повышении эффективности рамках тренинга «Алгоритм разработки их труда, в улучшении имиджа библио- стратегии развития библиотеки» (тре- теки и села в целом. нер Л. Коргенч) библиотекари получили В ближайшее время будут проведены знания о современных подходах в обла- тренинги: «Выставка – какой ей быть?», сти разработки эффективной стратегии «Библиотека в социальных сетях – развития библиотеки, что очень важно практические рекомендации», «Имидж в процессе подготовки к библиотек в библиотеки - в наших руках» и др. предстоящей аккредитации. В рамках Библиотекари по всему миру пред- тренинга «Открытый доступ: возмож- принимают активные усилия, чтобы от- ности для публичных библиотек» (тре- крыть себя и оживить свою профессию, неры Е. Дмитрик, А. Дрэгэнел) были активно в этом направлении двигаются раскрыты две важные темы: «Электрон- и библиотекари Тараклийского района. ные библиотеки с открытым доступом. Наша библиотека также является пло- Национальный Библиометрический

щадкой для проведения тематических Инструмент: доступ и хранение науч- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 вебинаров и онлайн-консультаций. В ных журналов и статей» и «Доступ к настоящее время из-за вирусной угрозы полным текстам в DOAJ – реестр жур- большинство консультаций мы прово- налов открытого доступа»). Особый дим онлайн. интерес представил тренинг «Страте- Развитие творческих компетенций гия продвижения культуры чтения» библиотекарей для реализации иннова- (тренеры Е. Дмитрик, М. Чеботарь). ций можно обеспечить посредством об- Такое сотрудничество должно про- разовательных мероприятий в учрежде- должаться и быть таким же плодот- ниях дополнительного профессиональ- ворным. Такого рода комплекс образо- ного образования. вательных мероприятий значительно Интересен опыт взаимодействия активирует творческий потенциал би- 81 82 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Istorii de succes. Proprietățile anului profesional 2020 с удовольствием обмениваются успешс удовольствием- обмениваются участники специалисты, РПБ, ведущие Культуры, Службы директор циалист спе- ми района, вкоторых выступают библиотекаря дятся семинары всеми со - Так,ной сети. - прово 2месяца каждые зовательные мероприятия длярайон- - обра районная библиотека организует отековедческого Тараклийская центра, в Кишиневе. курсы эти района сложнее былобыпосетить количеству библиотекарейбольшому из Этоотек. тоже нам, удобно поскольку из территориальных (районных) библи- год проводятся водной каждый курсы Такие образца. государственного ката сполучением сертифи- квалификации повышенияпроходят недельные курсы рядке коллеги все лет впять один раз Молдовы.верситете Вобязательном по- при Государственномобучения Уни- сДепартаментом непрерывногоство Тараклии- былоналажено сотрудниче районабиблиотечных специалистов ипомощи”.ства иновыеотеками - методысотрудниче сбибли- учреждений образовательных аспекты”;„Взаимодействие и местный региональный -республиканский, отек работников библи- „Престиж сонала”; пер- вбиблиотеках иобучения работы ций библиотек”; „Новые онлайн формы района”; „Политика коллек развития - библиотекарей онального мастерства - в повышении професси ды обучения мето „Актуальные ведения тренингов: тем/проблем для про перечень лагаем тренинги. и непрерывного обучения них курсы для очень организовывать важно этому по- ным библиотечным образованием, - спрофессиональ специалистов хватает еще одна причина –вбиблиотеках не компетенций, они нам необходимы. И их блиотекарей уровень и повышает В качестве территориальногоВ качестве библи- С цельюобразования формального В данном контексте мы пред- - - решают всё». решают кадры активные «Квалифицированные, авданном контекстевсе», ябысказала: согласна свыражением: решают «Кадры я Именномой поэтому взгляд реально. поскольку очень это стов, ина важно - библиотечных специали ного развития - непрерывного профессиональ стему си- эффективную ипостроить достичь невозможно, нодостичь мыстремимся Совершенства отъемлемым свойством. не- длянас является развитию янному - кпосто стремление рующая. Поэтому библиотекаряфессия –эволюциони- - про Сама пространстве. культурном которые имеются винформационно- материалов,использования различных новых путей разработчиками мации, неклассифицированнойморе - инфор ноном знаний, ивбескрайнем мире не только- фессионалами втрадицион блиотек района Тараклия). би- библиотекарей сети димо обучение рекоммендаций. Вэтом- аспекте необхо иметодических стандартов ональных ководств пользователя, согласно- наци Тараклия ру -разработка в2020-мгоду ря ипользователя. библиотека общения ная возможность - да Тараклия. Этодополнитель удобная - Районной библиотеки- публичной горо пользователями судаленными работы приемная библиотеки” –для туальная -„Вир внедрение услуги Планируется и положением библиотек. публичных планами стратегическим шие сроки над - вкратчай она работы по завершению консультации- длябиблиотекарей рай онлайн. Например, проводятся онлайн числе консультации, мывыполняем процесов, в том большинство угрозы индивидуально. обучаем ным опытом. Молодых специалистов Библиотекари должны- про быть РПБ вработе направление Важное вирусной из-за время В настоящее - CZU 94(478)(092) DOI: 10.5281 / zenodo.4070620 COMPOZITOR, PIANIST DE EXCEPŢIE ȘI BIBLIOTECAR: Moștenire culturală. Valori bibliofile CONSTANTIN ROMANOV

Iurie COLESNIC, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Basarabeanul Constantin Romanov a Abstract: Bessariabian Constantin Romanov was fost un pianist și compozitor de excepție. În peri- an excellent pianist and composer. In the interwar oada interbelică și câțiva ani după război, concer- period and some years after the Second World War tele lui erau prezentate cu regularitate la Radio his concerts were regularly presented at Radio Chișinău și la Radio București. A fost pianistul care Chișinău and Radio București. The pianist accom- a acompaniat-o în turnee pe celebra cântăreață Li- panied in her tours the famous singer Lidia Lip- dia Lipcovschi, precum și pe alte celebrități vocale covschi, as well as the other singers - celebrities din muzica basarabeană. A fost în două rânduri bi- from Bessarabia musical world. Twice he was a li- bliotecar. Fiind rudă cu marele astronom Nicolae brarian. Being a relative of great astronomer Nico- Donici, a îngrijit de biblioteca acestuia, iar mai lae Donici, he took care of his library and, later, apoi, la sugestia lui Nicolae Bosie-Codreanu, fost at suggestion of Nicolae Bosie-Codreanu, former membru al Sfatului Țării, a lucrat bibliotecar la member of Sfatul Țării, he worked as a librarian Direcția Căilor Ferate Române. Tot acolo a creat o in the Directorate of Romanian Railways. There he orchestră simfonică ce a triumfat o bună perioadă formed a symphonic orchestra that has truimphed de timp în arealul muzicii românești. for a long time in the area of Romanian music. He Este autorul unui prețios volum de memorii în is the author of a precious volume of memories in care e descrisă viața muzicală a Basarabiei inter- which the musical life of the interwar Bessarabia is belice, precum și viața refugiaților basarabeni în described, as well as the life of Bessarabian refu- București. gees in Bucharest. Portretul literar al lui Constantin Romanov Literary portrait of Constantin Romanov completes întregește o galerie a celebrităților basarabene to- the gallery of the Bessarabian celebrities lost in pite în anonimat. anonymity. Cuvinte-cheie: compozitor, bibliotecar, autor, ma- Keywords: composer, librarian, author, manu- nuscris, memorii. script, memories

unul prieten al lui Alexandru Plă- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 mădeală, compozitorul Constantin RomanovB era un nonconformist. Romanov era descendent dintr-o familie aristocratică unde un bunel era rus, altul francez – de Si- card, o bunică grecoaică – Robeus și o bu- nică englezoiacă – Harriet Catharine Carr, fiind înrudit cu neamul Donici și cu neamul Suruceanu. Avea o educaţie cosmopolită, căci gene- alogia era legată direct cu Anglia, strămoşii Constantin Romanov 83 84 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile va va clusă Moldo din înenciclopedia Interpreţi școlarizareacu lui considera el îl pierdut. dehar șitimpulsa pedagogic cât s-aocupat pictoriței Eugenia lip Maleșevschi,pentru - ulterior Macelovna Elena pe soraSalina, strând aptitudini deosebite șicriticând-o put intrarea înlumea muzicii. fiul ei arecapacități. asemenea a înceAșa - doar bunelul, ci și mama, care nu bănuia că ră muzicală complicată. Arămas uimit nu „Espana”, ocoloratu undans cu modă la - muzicală, ainterpretat dinsenin pian la din Kiev,rudele fărătrecut fi să școala prin tul lui Constantin, carela fiind înospeție adâncila bătrânețe. careunei bănci, pe a funcție deținut-o până derea lui is-apropus postul dedirector al trecut traiul cu Kiev, la unde spre surprin- uneiîn urma afaceri nereușite s-aruinat, a O la cuind prieten compozitorul cu G.V de Sicard era un pianist amator talentat, lui Constantin, bancherul Mihail Carlovici și îndeplinit. cit unviitor extraordinar, prezicere care s-a pre Constantin Romanov. conţine deinformaţii oserie valoroase des- corifei ca O 1868la la le mamei, vioristul Mihail deSicard, născut excepțional, primul fiind unchiul fratelui, - pianiști. ai Chișinăului și unul dintre cei mai buni uni: afost unul dintre primii motocicliști etonilor. motocicleta carecu sa, provoca invidia pi- îmbrăcatfulgerul, într-un costum depiele, înveterat. Prin anii mi ’20-’30el se amator tehnică pentru lângăpe un muzician deexcepţie, unmare şidinaliajulalta grecească obţinut avem – o latură extravagantă și latină, una rusească manov aadăugat acest la caracter britanic lui fiind englezi veritabili.Constantin Ro- BiografiaConstantin lui Romanov, in- A studiat pianul dincopilărie, demon- Și tot acest bunic afost martor debu la - În viața lui avusese unmare noroc, lo- D În el familia afostsa doilea muzicant al aîmbinatEl deminune două- pasi (Chi e remarcat tatăl că lui Mihail și bunicul şinău, 1999),autor Serafim Buzilă, V desa cu cele două cu fiiceșidoidesa fiii, eneavski și Sarasate i-au proro- desa, căruia, la nouă la căruia, ani,desa, mari şi un motociclist erdi. ş ca ca ca ca - pretată mare cu succes 5 iuniela 1919. Chișinăula înla-minor, în1919,trio inter D Harkov,la Rostov la iar Conservatorul pe când Universitatea afost dinKiev evacuată nate dincauza Primului Mondial, Război 1914. Studiile juridice au rămas netermi- a Universității dinKiev, începând anul cu tor, el afăcut studii Facultatea la deDrept compozitor. Paralel- studiile cu Conseva la caracterizarea personalităţii destinsului va informaţii extrem deelocvente pentru le dinChi (1930-1935). Membru Muzica Societăţii al - Orchestrei simfonice aC.F. Bucureş R. Ş la (pian). În anii 1919-1929,profesor depian T (1914-1919)subdin Kiev îndrumarea lui 1961, Bucureş nist şicompozitor (2.VII.1895,Chi die integral: „Romanov, Constantin, pia - pentru ale prezenta, ale pentru care la profesorul odesit mărturisindu-i acesta, pe și-aadus că creațiile Alexandru Alexandrovici l-agăsit Bernardi Lipkovski.torul Lidiei în nouldejde oraș Sverjenski, acompania- și urcarea turnul pe Eiffel. Ghidul lui de nă- Parisla a fost cazarea în hotelul „ lumii. Și primul care lucru pe l-afăcut ajuns încercesă-și norocul încapitala culturală a decelebrulcorul Antonin Ciolan. succes răsunător, fiind dirijată orchestra și 1924,caremartie fel la s-abucurat deun ocantată,scris interpretată data pe de27 ani. aniversarea La de25ani ai a școlii șiunde alucrat pedagogic vul timp dezece dinChișinău,zicală ales de fiind tot- colecti în același an profesor devine Mu Școala la - buc-Cercas, Z. Radzivilovschi, A. Pavlov Babici, L.Lipkovska, C.Zaporojet, M.T Maleş instrumentale), decameră, vocale. ieş einhold Glier (compoziţie) şiaA.I.Râba on. ti, Chi Prima compoziție deproporții ascris-o Acest articol, însă, nu conţine câte- T V Având derecomandare oscrisoare către 10 augustLa 1924 el Paris la pleacă ca A evoluat înansamblu Bogopolski, cu: A compus creaţii simfonice (concerte coala demuzicăcoala dinChi urnee artistice la Bra la artistice urnee om reproduce articolul dinenciclope- evschi, T evschi, şinău, Kerci, Bălţi, Cluj, Bucure ş şinău (1919). ti). Urmeazăti). Conservatorul . Rogalski, M.Cobilovici, L. ş ov, Galaţi, Plo - şinău; dirijor al O şinău — limpia” ş. a. T o- ot ti. ti ti - Moștenire culturală. Valori bibliofile i-a răspuns: „Aici nu-i Chișinăul, nici Odesa. era vecinul de orchestră al mirelui. Fami- Pierzi timpul și banii.” Dar cu ocazia acestei lia a decis să locuiască la București și s-au vizite l-a cunoscut personal pe marele com- început grelele încercări și zile pline de ne- pozitor rus Serghei Mihailovici Leapunov și noroc. a avut norocul să audieze una dintre baladele Odaia pe care a închiriat-o era atât de celebrului compozitor în interpretarea celor mică, că el zicea în glumă, că atunci când doi oameni în etate. mă culc capul iese afară pe geam, iar pi- Umblatul lui prin Paris, în căutarea cioarele sunt în coridor. A început să dea unei variante de a aranja o interpretare, a lecții în particular, seara să cânte la cine- culminat cu vizita la Société des Concerts matograful „Roksi”. Încercarea de a-și pro- Symphoniques, unde a prezentat unul din- mova creația prin implicarea unor nume tre concertele pentru pian și i-au cerut pen- sonore n-a dat nici un rezultat, în schimb tru interpretare 500 de franci. A fost pică- colaborarea cu basarabeanul Nicolae Bos- tura care a umplut paharul răbdării și a luat sie-Codreanu, șeful căilor ferate a fost de drumul spre casă. Îmbolnăvit de rinichi din bun augur. Aflând că C. Romanov cunoaște cauza apei proaste și a mâncării nu prea engleza, l-a angajat traducător la o direcție proaspete, C. Romanov, slăbit, schimbând a căilor ferate. Banii câștigați pentru tradu- la București ultimii franci, ia drumul spre ceri, pentru lecțiile de muzică a unei engle- Chișinău. Unde îl așteptau cu nerăbdare zoaice și de la cinematograful „Roksi” i-au mama, rudele și desigur discipolii. permis s-o aducă la București și pe soție. Deoarece cu banii era foarte greu, el a Dar a venit anul 1930 cu două lovituri gra- acceptat să cânte în cinematograf în fiecare ve, a plecat englezoaica, părinții terminând seară. misiunea, iar în cinematograf a avut loc La 4 martie 1925 îi moare tatăl și el, pen- revoluția, a apărut cinematografia sonoră și tru prima oară, ia cunoștință cu obiceiurile de interpret nu mai era nevoie. înmormântării, care i se par păgâne. În ianuarie 1931, a avut o criză de ri- În acest răstimp funcționarii unei nichi, moștenită din călătoria de la Paris. instituții au venit cu ințiativa de a-i ajuta să Încercarea de a urca scările la etajul doi a facă o orchestră, ceea ce reușește C. Roma- fost un eșec și în felul acesta el s-a pomenit nov, care înjgheabă o orchestră simfonică ajutor de bibliotecar la Biblioteca Direcției onorabilă adăugând la formația lor și clasa Căilor Ferate, unde bibliotecară era o lui de la Școala Muzicală, având susținerea doamnă rusoaică, cu ușoare stranietăți. lui Vasile Semionovici Karmilov, directorul Ea era neobișnuit de vioaie, judeca des- școlii, care aprecia această realizare artistică. pre toate evenimentele și era la curent cu A murit bunica din Anglia și tuturor toate noutățile din direcție. Obligațiile lui le-a revenit o parte din moștenire care era C. Romanov erau următoarele: deservirea destul de impunătoare. Cu banii obținuți cititorilor, evidența cărților și repartizarea el și-a procurat o motocicletă „Indian”, poștei. Uneori se întâmplau și incidente, la roșie, cu ataș, și, după cum mărturisea în care nărăvașa bibliotecară reacționa violent, memoriile sale, jumătate din doamnele și încât Nicolae Bossie-Codreanu l-a întrebat domnișoarele Chișinăului au fost plimbate în glumă: „Spuneți sincer: nu-i așa că ea vă cu acea motocicletă. bate!” (ANRM, F, 2983, inv.1, u.p. 44, p. 50). bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Cu ocazia moștenirii și-a comandat 15 A lucrat un timp ajutor de bibliotecar până costume și în fiecare zi venea cu un costum când nu i-a venit ideea să formeze o orhestră nou, fapt care trezia invidia colegilor. simfonică CFR, idee îmbrățișată din prima A schimbat și gazda, căci casa de pe str. de Nicolae Bossie-Codreanu, care era foarte Livezilor a fost vândută și familia s-a mu- receptiv la ideile originale și care l-a și ajutat tat în casa Panaioti, care era la colțul fostei s-o realizeze. La 18 ianuarie 1931 a avut loc proprietăți, tot pe str. Livezilor. prima repetiție, iar la 4 iunie orchestra con- La 30 iunie 1929 C. Romanov s-a căsăto- certa în Teatrul Național, în program: uver- rit cu Magdalena Alexandrovna Filippova, tura „Freișuțiu”, o simfonie de Haydn, un și șafer a fost părintele Ioan Curbet, care purpuriu românesc pentru flaut și orchestră 85 86 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile foarte deștept, fost deputat în trei D Alexandru N fratele mareșalului nobilimii basarabene Pavelîn ospeție N la moșia luila N onat şidemuzică. de pian astronom ilustrul şivocal, - erapasi responsabil debibliotecă şipredând lecţii mai alocuit căruia mulţiîn casa ani. Fiind ten apropiat astronomul cu N succes nemaipomenit. N corpentru și orchestră. aavut Concertul un și înfinal, celebrul „ vals prieten defamilie, V vreme varecăsători se însă înscurtă un cu concertaalăturiacum deea. produsă deevoluția fermecătoarei cântărețe, o ființă de așa puternicăreală, eraimpresia a atins-o convingă mâna cu se să ca este că după concertul Lipkovski Lidei Kiev al de la Lipkovski Lidia neu cu prin Basarabia. anului, Constantin Romanov aavut untur meargăsă înturnee prin țară. I 1932 șiorchestra simfonică aCFRînceput ces șiau repetat turneul. Începând anul cu turneu Maria cu T luându-și concediu C.Romanov aplecat în și posibilitatea deadispune detimpul său, tori, funcționari, contabili. creadă muzicanții că să sunt simpli munci- Așa în1939afost amuzant uncaz când Constantin Romanov afost şiprie- rudă În 1934divorțează deMagdalena, care Era o răsucire a destinului. care El în 1914, Succesul i-aadus nu numai glorie, dar icolaevici Krupenski,icolaevici unom icolae N.D ubuc-Cercas. Au avut suc- alter. icolaevici Krupenski,icolaevici imănui nu-i venea onici vină să urma D unărea albastră” icolae D ar finele la onici, ume Casa Romanov Casa - regimentul V Chișinău, Basarabia. în gubernia S-aînscris era sud-vesticăa enormei Rusii,în orașul regimentul 53, vacante,mina locurile afost interesat de colului trecut. Când repartizare la exa- probabil începutul la anilor optzeci ai- se Militară deI Școala părintești:dedicată casei „ aceste memorii.”(pag. 72dinms.). tipărite decercetări prețioase. Lui îidedic ciuda tinereții lui, apeste 4000depagini istoricBezviconi, Basarabiei al șiautor, în tratul șifoarte cultul Gheorghe Gavrilovici minunate. Unul dintre locatari eraînzes- vreo 14 persoane, relațiile dintre care erau Birman încasa „Locuiam așa: caracteriza îl îndemnul lui Gheorghecare pe Bezviconi, care pe o înmemoriile le-aînsăilat sale la Livezilor, strada pe care 32,șipe adescris- mut „ V „Racheta”în ziarul îndemnul la lui A. în calitate de critic muzical, cronici scria (ANRM, F. 2983,inv. 1,u. p. 44,p. 11). le intitulate „ pune oaspete. Fapt pe relatat înmemorii- clanuluial Krupenski, anu-l pentru indis - V enorma bibliotecă, pamfletul ascundă să lui Constantinpe Romanov, responsabil de imperiale. Și N erșhovski, semnând numele cu deîmpru- ladimir Purișkevici,ladimir dușmanul demoarte Partea suplimentară e a „Amintirilor” multA locuit timp părintească încasa de Constantin Romanov s-aremarcat și T rubadur” și„Kvint”. olânski șiaînceput serviciul. N V icolae N.D icolae olânski, dislocat fronti la - nfanterie dinKazan, N icolaevici D icolaevici T onici l-arugat ata aabsolvit onici” Moștenire culturală. Valori bibliofile Probabil, corespondând cu frații mai mici, în sufragerie, iar de acolo în odaia copiilor Iulii Petrovici și Iacob Petrovici, a făcut ca și în dormitor. Din sufragerie și din dor- peste un an să vină în regiment încă doi mitor două scări a câte cinci trepte duceau subporucici. S-a obținut următorul tablou, în demisol, unde era atelierul și baia. Altă în același regiment erau trei porucici și sub- scară spirală ducea în sus unde era bucă- porucici Romanov, care purtau cifre roma- tăria, încăperea ordonanțelor și cămeruța ne – Romanov I, Romanov II, Romanov III. unde câțiva ani a locuit bunicul Petru Ipa- Chișinăul din vremea ceea amintea de tevici. Bunicul era foarte bătrân, primea orașul lui Pușkin și Inzov. Centrul orașului „pensionul ” lui modest, nu-i recunoștea pe se găsea la „Strada de aur”, iar lângă direcția numeroșii săi nepoți/ „Tu cine iești ?”/, /„ de poliție oamenii vânau prepelițe și Tu a cui iești ?”/, dar iubea foarte mult să găinușe. joace vint. Special pentru el, nu chiar des, Orașul Chișinău e situat pe un deal. de obicei vara, în pavilion, organizau o par- Trei frați Romanov au procurat un terito- tidă. riu mare chiar în vârful acestui deal. Tata a Construind casa, tata timp de treizeci de comandat nu știu cărui arhitect o casă bur- ani s-a ocupat de îmbunătățirea și moder- gheză și a construit-o pe str. Livezilor, cea nizarea ei. Vara, mama, eu și surorile eram mai îndepărtată de centru. Iulii Petrovici a o petreceam în ospeție la mătușa Corsaco- cumpărat construcția din vecinătate, care va sau la vila din Liustdorf, de lângă Ode- exista deja. Iacob Petrovici s-a stabilit într- sa. Când reveneam toamna în oraș, găseam o aripă a casei lui Iulii Petrovici” în casă tapete noi, parchet nou în cabinet, „Casa noastră nu prezenta ceva deose- sau nișe săpate-n pereți, țeavă acustică care bit. Era o locuință obișnuită pentru o fami- lega sufrageria de bucătărie, ori telefonul lie provincială asigurată. Șase odăi nu prea orășenesc sau chiar iluminatul electric... mari, baia, bucătăria, camera servitorilor, În 1925, la două luni până a muri tata, am terasa, un coridor stecluit,, beciul, spălăto- vândut casa lui Ivan Ivanovici Valuță.” (Con- ria și așa numitele „servicii”: șura pentru stantin Romanov „Amintiri”, București, carete, grajdul și o căsuță mică ca depozit. 1947. Ms.pag. 1-2. ANRM, F.2983, inv.1., u. Casa avea grădină și printr-o portiță comu- p. 44) nica cu gospodăria unchiului Iuliu. Fațada Iar Ion Valuță era notar și fost deputat în casei era pe str. Livezilor și avea nr. 32. Stra- Sfatul Țării. da laterală se numea Meșceanscaia și repre- În ultimii ani Constantin Romanov, zenta frontiera grădinii noastre. acest om cu spirit vulcanic şi-a scris în tih- Peste drum de casa noastră – un parc nă operele sale muzicale, iar ceea ce-i mai mare, numit Buicani. În anii de când mă țin important a lăsat posterităţii un manuscris minte, peste drum de casa noastră nu era de memorii, care ne prezintă viaţa muzicală nimic, afară de-o pârloagă mare și o chibit- a Basarabiei în nişte detalii pe care le cu- că culcată pe-o coastă. Dincolo de chibitcă noştea din interiorul acestei lumi. Nu ştiu se deschidea o vale care se întindea până în dacă opera lui muzicală îşi va găsi editorul satul Buicani. sau dirijorul care s-o aducă în scenă, dar Dar în 1902 pe locul acela au început memoriile lui, însăilate din îndemnul isto- să construiască și într-un an au finalizat o ricului Gheorghe Bezviconi, în mica odăiță bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 clădire enormă a pensionului nobilimii, un din București, din str.dr.Stacovici, 41, în palat. casa Birman, fiind oglinda unei lumi apuse, Ușa de la intrare în casa noastră era vor vedea lumina tiparului, fiindcă sunt o așezată între două perechi de geamuri. Co- componentă necesară a istoriei noastre. ridorul îngust al antreului ducea în salonul Înmormântat la Cimitirul Bellu, din cu ieșire la terasă, în dreapta, iar în stânga București. era cabinetul. Direct din antreu nimereai

87 88 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile DOI: 10.5281/zenodo.4070600 DOI: CZU 002:655.11(478-25)(091) liturgică, Tipografia DuhovniceascăExarhială. carte Basarabia, în tipografia Bănulescu-Bodoni, Cuvinte-cheie impor tante referitoare contribuțiilela istoria tipografiei de la Chișinău. oglindite Sunt eparhie. administrativă nouă într-o unitate anexat teritoriului nouă încadrarea o și religioasă crea a de analizată ideea Este desființat. fost a sinodal exarhatul la Chișinău în perioada veche și împrejurările în care Rezumat: Articolul reliefează activitatea tipografică Institutul deIstorie,Chișinău Igor CERETEU, man, numite Bugeac, stăpâneau tătarii, iar lui Moldovei; înjudeţele şiAkker Bender şinău erau partecomponentă aPrincipatu- anexare, judeţele I cele din cu imperiu.şi ecleziastice Până la a ţinutului, uniformizând instituţiile laice au început organizarea politică şireligioasă tuite puncte decontrol. Autorităţile ţariste mai bună protecţie aregiunii au fost insti- afost instalatrul râul pe Prut, iar o pentru Moldovei, numit ulterior Basarabia. Hota- I 16/ 28mai 1812aconsfințit anexarea de 1812 și încheierea Bucureștide la păcii din Sfârșituldă. războiului ruso-turc din1806- din sud-estul Europei- perioa dinaceastă contextul șila Bănulescu-Bodoni politic litatea Mitropolitului șiExarhului Gavriil lui trebuie XIX-lea al raportate persona la - mperiul Rus deest aPrincipatului apărții Î la Chișinăula îndeceniul doi secolu al - nființarea și organizareatipografiei de ACTIVITATEA DELACHIŞINĂUTIPOGRAFICĂ itra ăți Mtooiu Gavriil Mitropolitul cărții, istoria : ÎN PERIOADA ROMÂNEŞTI VECHE ACĂRŢII a şi, Orhei Soroca, - şiChi - - House. Bessara- Printing Spiritual Exarchical in book, liturgical bia, house Gavriil printing Metropolitan Bănulescu-Bodoni, history, book Keywords: history ofprintinginChisinauare reflected. regardingcontributions the Important analyzed. is and framing the annexed territory in a new diocese idea of creating a new religious administrative unit exarchatesynodal the which in The abolished. was in Chisinautheoldperiodandcircumstances Abstract: The article highlights the printing activity de Poarta otomană şiI tatea Chilia Albă, turcilor. D judeţul Hotin eraorganizat înraia supusă modelul celorş ruse dinpunctvincia devedere religios după încredinţat misiunea deareorganiza pro- autorităţilecăruia după ruse anexare i-au de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, parte înExarhatul Moldo-V re religios regiunea era încadrată în mare ко-Русская типографiя Л.Даникана,1879,p. 273. - Фран Одесса, литографированными листами. исторiи идревностей. Томъ одиннадцатый. Съ Записки общества императорскаго Одесскаго вoйны русско-турецкой время во 1806-1812,în Управленiя въ Бессарабiи, Молдавiи иВалахiи nistrativă asudului Basarabiei şiastfel în au modificat organizarea teritorial-admi- tarilor dinBugeac, autorităţile imperiale 1 Алексей Накко, Очеркъ Гражданскаго e asemenea cetăţilee asemenea Bender,- Ce 1 , iar dinpunct devede- smail erau dependente ti. D upă plecarea- tă lahiei, conduslahiei,

Moștenire culturală. Valori bibliofile stepa Bugeacului au fost create cinci ţinu- Una dintre problemele asupra căreia a turi: Bender, Akkerman, Greceni, Hotărni- stăruit Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bo- ceni şi Tomarovo. Populaţia Bugeacului era doni după instalarea în scaunul eparhial constituită din moldoveni şi bulgari, iar cea din Chișinău a fost înfiinţarea tipografiei, din ţinutul Hotin din moldoveni şi ruteni, care urma să tipărească cărţi pentru cre- proveniţi din Galiţia şi Bucovina2. dincioşii din eparhia sa. La 25 septembrie În aceste împrejurări exarhatul sinodal a 1813 Gavriil Bănulescu-Bodoni înaintează fost desfiinţat, iar teritoriul anexat urma să un demers sinodului rus, în care motivează fie încadrat într-o nouă eparhie3. Ideea de a intenţia de a înfiinţa o tipografie în capitala crea o nouă unitate administrativă religioa- provinciei. El menţionează că în Moldova să pentru aceste teritorii aparţinea sinodu- exista doar o singură tipografie, cea de la lui şi oberprocurorului, afirmaţie care re- Iaşi, care pe lângă faptul că se afla pe teri- zultă dintr-o scrisoare a Mitropolitului Ga- toriul de dominaţie turcească, mai era şi în vriil Bănulescu-Bodoni din 6 august 1812, stare defectuoasă şi nu putea să asigure şi adresată comandantului armatelor ruseşti bisericile din Moldova din stânga Prutului amiralul P. V. Ciceagov, în care se menţio- cu tipărituri bisericeşti. Gavriil Bănulescu- nează că el susţine crearea eparhiei, în care Bodoni, constată şi lipsa literaturii religioa- vor intra teritoriile dintre Prut şi Nistru. se în bisericile din Basarabia. El înştiinţează Ierarhul aduce şi unele motivaţii în acest autorităţile ecleziastice imperiale că în bi- sens, precizând că în Basarabia existau 749 bliotecile bisericilor parohiale, în mănăstiri de biserici în 755 de sate şi oraşe, iar epar- şi schituri nu există cărţile necesare pentru hia urma să fie organizată după modelul oficierea serviciului divin şi argumentează celei din Moldova. O parte din Episcopia lipsa de literatură bisericească prin aflarea Ekaterinoslavului, adică regiunea Ociaco- acestui teritoriu sub jurisdicţia canonică a vului, populată preponderent de români, Episcopiei Huşilor, unde nu exista o tipo- greci, bulgari şi ruşi (ultimii în număr mic), grafie, preoţii de aici fiind nevoiţi să cum- urma să fie încadrată în noua eparhie4. Re- pere cărţi din teritoriile austriece, iar multe şedinţa ierarhului a fost stabilită în oraşul dintre ele erau destinate uniaţilor şi conţi- Chişinău, târg situat în centrul provinciei, neau nu doar greşeli de limbă, dar povăţuiri unde se stabilise autorităţile civile. Eparhia şi învăţături contrare ortodoxismului6. De s-a numit a Chişinăului şi Hotinului, de la precizat în acest context că literatura eclezi- oraşul în care a fost stabilită reşedinţa ie- astică din bisericile din Basarabia era adusă rarhului şi de la numele oraşului de reşe- în cea mai mare parte de la Iaşi, Bucureşti, dinţă a fostei Episcopii a Hotinului. La 30 Râmnic, unde existau tipografii vechi, de septembrie 1813 a fost înfiinţată Dicasteria sub teascurile cărora au ieşit sute sau chiar Exarhicească a Chişinăului, organ adminis- mii de titluri de cărţi de factură ecleziasti- trativ al Bisericii din Basarabia, care urma că. Mai sunt semnalate în număr mai mic să se conducă în activitatea sa după regulile cărţi tipărite la Braşov, Sibiu, Viena şi Buda. sf. părinţi ai pravoslavnicei biserici din ră- Cărţile tipărite la Blaj sunt prezente într-un sărit, de Regulamentul duhovnicesc a toată număr relativ mare, or această tipografie Rusia, de ucazurile sf. sinod şi de dispoziţiu- asigura cu literatură creştinii greco-cato- nile şi rezoluţiile noastre. După organizarea lici. În fondurile deţinătoare de carte veche bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 eparhiei a urmat înfiinţarea seminarului am identificat un număr de 16 titluri în 43 teologic5. de exemplare de cărţi tipărite la Blaj, însă 2 Ibidem, p. 290. acestea, potrivit însemnărilor manuscrise, 3 Arhiva Naţională a Republicii Moldova. F. 733, în mare parte provin din Bucovina de nord, inv. 1, d. 564. unde a existat suficient de multă literatură 4 Ştefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia religioasă pentru credincioșii greco-cato- sub stăpânire rusă, Editura Enciclopedică „Gheor- lici. Cercetările din ultimul timp în bibli- ghe Asachi”, Chişinău, 1992, p. 34-35. 5 Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia otecile mănăstirilor din stânga Prutului ne în veacul al XIX-lea sub ruşi, Museum, Chişinău, 6 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 404, f. 1; Ştefan Ciobanu, 2000, p. 41-43. op. cit., 35-36; Nicolae Popovschi, op. cit., p. 67-68. 89 90 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile Бендерскаго уезда, în Козакъ, (Iоаннъ un Dezghingea satul în 109); p. ş şi ruse au aceş ieşit Legile grafie româneascăcare în la pe anul 1823 lăca acum Gavril, român născut înT C.), încare lungă vreme au vieţuit ecsarhul „Înîn 1838că acest oră şi dinîntregul spaţiu românesc, care scria referitoare din tipografiile la prima dată de tipografie esteaceastă menţionatăpentru secolului În XIX-lea. al literatura istorică apărut mai târziu, îndeceniul doi adică al tipografii românești,Chi la de cea acesteiale probleme. În comparaţie alte cu evidenţă mai multe necunoscute aspecte prezent. Drept rezultat au în fost scoase jumătate asecolului şi până XIX-lea în al abordată demai mulţi istorici dinprima 8 în bisericile demir în bisericile un număr micînmănăstiri șimai frecvent astică defactură blăjeană erautilizată într- admitemdetermină să literatura că - eclezi 7 „cu tipari„cu foarte prost”. Suntem depărere aceștiiprovinții”este „legile că au apărut cereieseiar dinrelatările ceea autorului Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, convinsfuncţionatimpul tipografia în că nu indică anul înfiinţării, V sfl î stl rsnși xsa un exista Frăsinești satul în Astfel, sus. mai relatate cele confirmă eparhial buletinul în publicate și sate din bisericilor preoții de efectuate Penticostar un Chișinău din Gheorghe Sf. biserica în 829); p. în уезда, Бендерскаго тыръ, Ба- селения прихода и церкви описание ческое (Харалампий Матеевичъ, și 1802) (Blaj, Apostol un câte aflau se Batâr satul în уезда, шиневскаго скулъ, un și 1802) али Бнесао уезда, Бендерскаго раклии, корский, un Taracliaun satul câte în 544); церкви, Георгиевской Кишиневсакой описание рико-статистическое V Cercetările din a doua jumătate a secolului XIX secolului a jumătate doua a din Cercetările asilie Popp,asilie Disertaţie Ba, 82 a 11) Тмфй Си- (Тимофей 1814) sau 1802 (Blaj, Apostol I storiaChi la tipografiei de ееи Фаиет 4г орг Ки- округа 4-го Фрасинешты Селение te, tipari însăfoarte cu prost” Сведения о приходе и церкви села Та- села церкви и приходе о Сведения Ba, 88 (уа Лашковъ, (Лука 1808) (Blaj, ş Ba, 88 (ргрй Попе- (Григорий 1808) (Blaj, Triod ul unuiul episcop, aflătipo- să o егне бласи приходъ болгарский Дезгинже, V asilie Poppasilie în lucrarea sa în 7 КЕВ, tii provinţii,tii româneş КЕВ, . , p. 147 în Ba, 1808) (Blaj, Penticostar Историко-статисти- КЕВ, № 6, 1878, p. 263) etc. № 20, 1874, с. 766); с. 1874, 20, № ş în (Blaj, 1813) și 1813) Triod(Blaj, Octoih el (Chi КЕВ, (Blaj, 1813) (Blaj, Triod asilie Poppasilie este ransilvania, iar КЕВ, 1, 88 p. 1878, 14, № T şinău afost (Blaj, Apostol (Blaj, 1783), (Blaj, ransilvania 2, 1873, 22, № 2 1877, 2, № şinău –I. şinău a 8 Исто- . D eşi te nău, 2000,319p. Chişi- Museum, ruşi, sub XIX-lea al veacul în bia sitas, Chişinău,1993,218p. Univer (1812-1918) , rusă stăpânirea sub sarabia D atipăriturilornodale Chișinău dela Maria noicu abordări si- cenzurii dinperspectiva interbelică, iarperioada mai recent avenit 1892,1-2,p.мости, 13-29;I ском Доме, înКишиневские Епархиальные- Ведо типографияская при Кишиневском Архиерей- 1894, X 1812) иМитрополит Кишиневский, Кишинев, Молдо-Влахийскийлеско-Бодони. Экзарх (1808- Ciobanu tii Stadnițchitii unullea, dintre care este lui cel al Avxen- publicate parcursul pe secolului XIX- al istoriaChișinăula tipografiei de au fost durile demai jos. ori aceste la probleme ne vom referi înrân - cătorului tipografiei a fost reparatăcapital, șiacondului Gavriil Bănulescu-Bodoni - înanuldefectuoasă 1828,când insistența la Chișinăula de tipografia că s-a aflatstare în tica ţaristă), oasă în Basarabia. 1812-1918 (între tradiţie şi poli- 14 13 „Gheorghe Asachi”, Chişinău,1992,272p.,il. rusă, stăpânire sub rabia 12 11 brăriei Alcalay &Co.,Bucureşti,1920,p.94-146 10 9 dările luidările Petre V suntsecolului merituoase XX-lea al abor sunt lucrările lui AlexandruD D sa. ţia rilor apărute în timpul şitipăritului Gavriil Bănulescu-Bodoni - un capitol și personalității epocii special în lucrarea despre sa scriitorii basarabeni încerca includem să încircuitul ş tul general românesc. D tivităţiiBasarabia tipografice din în contex- din datele dearhivă, încadrarea pentru ac- informaţiilor din literatura de specialitate abordare aacestui subiect dinperspectiva Chi din pografiei lui istoriografical problemei organizăriiti- Авксентий Стадницкий, Авксентий Стадницкий, Aeadu David, Alexandru Maria Danilov, Nicolae Ciobanu, Ştefan V.Petre Haneş, anilov Contribuții importante referitoare la VI p., 374p., LIVp. 14 12 e outilitate mare înacest context Popovschi, . N , N Bibl. Tyragetia, Chişinău, 2007, 264 p. u vom insista asupra- aspectu icolae Popovschi 9 , iar înprimele ale decenii Cenzura sinodală şi cartea religi , Editura li- Editura basarabeni , Scriitori utr rmnac î Basa- în românească Cultura şinău, însă vom încerca o iăiuie oâet î Ba- în româneşti Tipăriturile . Haneş Istoria Bisericii din Basara- din Bisericii Istoria - экзарше Бессарабская dtr Enciclopedică Editura e asemenea, vome asemenea, dem, Гавриил şi prin contribu- 10 , care consacră 13 avid , apărute în 11 tiinţific , Ş tefan Бану şi - - - - Moștenire culturală. Valori bibliofile unele informaţii inedite despre tipografia torii bisericeşti de altă origine decât cea ro- de la Chișinău, iar drept rezultat vom obţi- mânească erau nevoiţi să înveţe limba băş- ne o altă viziune despre tipărirea în această tinaşilor, pentru a supravieţui. Un exemplu oficină a unor cărţi, datarea cărora a fost relevant în această privinţă este decizia a 63 confuză, fie din citirea greşită a anului din de diaconi şi pălămari din judeţul Hotin, titlul cărţilor, fie din greşelile tipografilor. care în 1819 au învăţat limba română16. Pregătirile pentru înfiinţarea unei tipo- Potrivit unor date confuze şi insuficient grafii la Chişinău au început în primăvara argumentate, în momentul anexării păr- anului 1813, ori acesta este un indiciu clar ţii de răsărit a Ţării Moldovei la Imperiul că Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni ţarist, ar fi existat în acest spaţiu doar 250 avea certitudinea că va obţine în acest sens de biserici ortodoxe. Prin aceste falsuri s-a permisiunea instanţelor ecleziastice din Ru- încercat să se demonstreze că în opt decenii sia. În urma mai multor intervenții ale lui de până la anexarea Basarabiei la Imperiul Gavriil Bănulescu-Bodoni către autoritățile ţarist nu au fost zidite atâtea biserici ca în ecleziastice imperiale la 4 mai 1814 a fost primii opt ani de după anexare, or autorul aprobată hotărârea Sinodului rus cu nr. 848 ideii susţine că în aceşti opt ani de guver- privind organizarea tipografiei la Chișinău, nare ţaristă s-a început construcţia a 189 primită de ierarhul moldovean la 27 mai de lăcaşuri sfinte17. Creşterea numărului 1814. Din aceste demersuri rezultă că Ga- bisericilor poate fi explicată nu tocmai prin vriil Bănulescu-Bodoni începuse să con- dorinţa excesivă a autorităţilor ţariste de a struiască o clădire specială în care urma să construi lăcaşuri de cult în teritoriile ocu- fie amplasată tipografia. Se mai precizează pate, dar mai degrabă acest fenomen s-ar că erau deja pregătite „sculele tipografice” datora exploziei demografice în Ţara Mol- și s-a „cumpărat materialul trebuincios”, era dovei, produsă în ultimul sfert al secolului și „literă moldovenească și slavoneacă dela al XVIII-lea, care continuă până la începu- mănăstirea Neamțu din Moldova”, s-a „pri- tul secolului al XIX-lea18. mit și un tipograf, monahul Ignatie, după Din alte informații statistice, relevante însăși dorința sa, care prin naștere fiind din de altfel, rezultă că în momentul anexării Rusia mare, știe perfect afară de limba sa și Basarabiei la Imperiul ţarist, în provincie pe cea moldovenească de acolo”15. În ceea existau 775 de biserici, dintre care doar 40 ce privește afirmația din acest ucaz despre de piatră, una din lampaci, iar restul din faptul că erau pregătite „sculele tipografice” nuiele împletite, unse cu lut19, concepţie nu avem deplina certitudine, deoarece din constructivă specifică perioadeiş i zonei. informația de care dispunem, inventarul În ceea ce priveşte asigurarea bisericilor cu cumpărat până la deschiderea tipografiei literatură necesară oficierii serviciilor di- nu permitea începerea activității de tipări- vine, situaţia nu era tocmai favorabilă, se re a cărților. În acest moment tipografia nu constată lipsa cărţilor în mai multe biserici, dispunea de teascuri, or ele au fost cumpă- rate mai târziu, peste o lună de la deschide- 16 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 3075, f. 16-19. rea oficială a tipografiei exarhicești. 17 Silin M., Dimitrii Arhiepiscopul Chișinăului În momentul anexării Basarabiei în 1812 și Hotinului, în Кишиневские Епархиальные Ведомости, № 6, 1867, p. 215 (în grafie chirilică) bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 populaţia era preponderent românească. 18 Serviciile divine în biserici erau oficiate de П. Г. Дмитриев, Народонаселение Молдавии (По материалам переписей 1772-1773, 1774 и către preoţi în limba română. Eforturile au- 1803 гг.), „Штиинца”, Кишинев, 1973, p. 109- torităţilor ţariste de a impune limba rusă în 145. (în total are 155 p.) Biserica din ținut nu s-au bucurat de susţi- 19 И. H. Халиппа, Свeдeнiя о состоянiи церквей nere şi asta din cauza că atât populaţia, cât Бессарабiи въ 1812-13 г.г. în Труды Бессарабской şi clerul nu cunoşteau limba rusă, iar sluji- губернской ученой архивной комисiи. Томъ третiй. Печатано подъ редакцiей правителя дeл 15 Const. N. Tomescu, Tipografia Duhovnicească Коммиссiи И.Н.Халиппы, Кишиневъ. Типо- Exarhială din Basarabia, în Arhivele Basarabiei, Литографiя Э. Шлiомовича, 1907, p. 295; Nicolae An III, № 4, 1931, p. 265-266. Popovschi, op. cit., p. 29. 91 92 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile satul T biserici dinţinutul din doar Soroca încea nu exista suficientă literatură; dincele 141 biserici, dintre care doar însatul Stolniceni ţineau preotului; în ţinutul bisericeş cărţi ce înliteratură religioasă, înopt nu existau erau asigurate mediu, 17biserici sunt săra- dincele 156debiserici, 41lăca cească: cel mai puţin asigurat literatură cu biseri- literatură înbibliotecă; ţinutul Hotin este biserici, dintre care una nu avea suficientă gurate literatură; cu în ţinutul Greceni 13 nutul existau 17biserici, toate Codru asi- te asigurate literatură cu - înţi ecleziastică; ţinutul Hotărniceni 22debiserici, cu toa- tre care 44nu aveau toate liturgice; cărţile ţinutul Orhei existau 200debiserici, din- dintre care 14nu aveau suficiente în cărți; în anul 1812 existau 55 de sate biserici, cu literatura în ţinutul bisericească; Lăpu dintre care doar una nu dispunea detoată în ora tăm următoarea realitate anul pentru 1812: D divine. stată utile serviciilor olipsă decărţi vit cărora dinBasarabia înbisericile con se - informațiile oferite deI.NHalippa,- potri În ordine această de idei sunt concludente Akkerman avea iar înMalcouţi nu exista unMinei; ţinutul Brâceni şiLencăuţi nu aveau câte unT unor bisericeş cărţi următoarea: dinopt biserici existente patru înţinutulşi greacă; T biserici asigurate în limbile cărţi cu română înţinutulîn cărţi; I cinciţile, asigurate mediu următoarea: două biserici aveau toate căr viciului divin; înţinutul situaţia Chilia era şi doar trei aveau toate necesare cărţile ser bisericeş ce încărţi biserici dinţinutul erau patru Bender săra- şi Caplani nu aveau toate dincele 13 cărţile; Hanchi în special dinnordulîn special şisudul provinciei 20 desigur, lucrăripatristice,diferiteslujbeetc. și, apostol un şi molitvenic un ceaslov,psaltire, un o mineie lunare), un triod, un penticostarion, un octoih, (sau antologhion un evanghelie, o existau: acesteia biblioteca în dacă religioasă, literatură cu asigurată Precizăm în acest sens că o biserică se considera considera se biserică o că sens acest în Precizăm acă facemreferireacă sursă această consta la - ş ş ătăreuca V ul Chi ul la eraasiguratăla mediu, dinT ti, iar încâtevaapar cărţile şinău existau ş apte biserici, iar cele din eche s-aconstatat lipsa smail existau doar patru ti, ş ti, bisericile dinsateleti, bisericile omarovo situaţia era ase asiguratease mediu şi una era săracă I a şi ş ase biserici,ase existau 102 udora riod, riod, ş şna uri uri 20 - - - . şi arhimandritului Sinesie privind declara- este anexat demersului tipografului I s-a păstrat, iar ocopie a acestui document N ganizarea perioadă. tipografiei înaceastă formaţii care reflectă realitatea despre or din conţinutul cărora putem desprinde in- vizului decheltuieli anii pentru 1813-1816, păstrat înoriginal, însă există copii de- ale tipografiei. Dinpăcate aceste nu cărţi s-au - indemnizaţiile tipograf şiangajaţii pentru te cheltuieli tipografie şiînadoua pentru două încare înprima cărţi, -diferi- scria: acheltuielilor,stricte ierarhul ainstituit zarea tipografiei. În evidenţevederea unei cheltuielile mitropolitului privind organi- teratura despecialitate. Este vorba despre o altă problemă, mai puțin elucidată înli- înprocesul leutilizeze să oficierii lor. sunt deslujbă, cărţi care pe preoţii ar putea năstirea N imediat după apariţie Vieţile sfinţilor mănăstirile dinBasarabia sunt semnalate literatură Cu bisericească. toate acestea în sunttin, asigurate înmai măsură mică cu dinsatele bisericile în special judeţului Ho- tatea încât sa, adiacentă partea râului Prut, nu manifestă se privinţă înaceastă înplină- Ţarapentru Moldovei. Mănăstirea N întregpentru spaţiul românesc şi nu doar ritabil derăspândire aliteraturii bisericeş oricărţi, acest ora una a ars şidouăaflau se înconstrucţie asigurate mediu trei, insuficient – Cău sare oficierii slujbelorţinutul în religioase; rate mediu şidouă aveau toate- nece cărţile erau bisericeş sărace încărţi 21 vei, ora tuate mai aproape decapitala Ţării Moldo- divine. Evident, serviciilor erii parohiile si- erau asigurate literatură cu necesară ofici- şi sudul spaţiului dintre Prut şiN celete situate biserici, înspecial înnordul Moldova pruto-nistreană, rezultă mul că - literaturăcu abisericilor din bisericească plin situaţia ceprive înceea ş argumentezetemeinice să urmează depe a avea uncaracter exhaustiv, iar cercetări И. H. Халиппа, op.cit И.H.Халиппа, ici originalul decheltuieli devizului nu Este necesar înacest context deabordat in această informaţie,Din această care nu pretinde ş eni existau 23 biserici, dintre care erau ş ul I ul eamţ, 1807-1815),or acestea nu a şi, erau asigurate mai bine cu ş constituia unfocar ve- ., p.231-296 ti, două asigu- te asigurarea istru, nuistru, gnatie (mă ş eamţ apte, 21 . ti ti - - Moștenire culturală. Valori bibliofile rea unor cheltuieli făcute pe cont propriu în septembrie s-au dat lui Avilov 15 lei pentru perioada de până la moartea Mitropolitului 22 puduri de plumb; la 1 decembrie - o ta- Gavriil Bănulescu-Bodoni. Aceştea susţin blă de aramă pentru teasc de 16 ocă, 17 ¼ că pe parcursul activităţii lor în tipografie şrub cu baza de aramă. În prima zi de iarnă au cheltuit pentru tipărirea cărţilor din ba- au mai fost cumpărate 22 topuri de hârtie nii lor, după cum urmează: arhimandritul cu 12 lei topul şi 2 topuri de hârtie albă cu Sinesie 3630 lei pentru tipărirea şi coperta- 16 lei topul; au fost rezervate 22 rub. pentru rea diferitor cărţi, oferiţi conform unei de- diferite necesităţi la tipărirea bucoavnelor. cizii verbale a mitropolitului; şi tipograful Pe lângă alte achiziţii au fost plătiţi câte 5 lei Ignatie 3049 de lei utilizați la procurarea pentru copertarea a 1200 de bucoavne, s-a hârtiei pentru tipărirea Psaltirii (1818)22. cumpărat pânză verde pentru bucoavne23. Din aceste copii rezultă că la 24 mai 1813 Concluziile care se desprind din acest s-au făcut primele achiziţii pentru tipogra- deviz de cheltuieli este că tipografia a înce- fie. Au fost cumpărate 127 ocă de plumb, put să funcţioneze şi să tipărească cărţi spre un ceaun mic pentru topirea staniului şi sfârşitul anului 1814, adică nu mai degrabă frânghie, iar la 26 mai s-au cumpărat 3 de 1 decembrie a acestui an. În lista cărţi- ocă de fier. Următoarele achiziţii datează lor tipărite în timpul Mitropolitului Gavriil din 16 septembrie, când s-au cumpărat 54 Bănulescu-Bodoni, prezentată de Av. Stad- de puduri de plumb de la negustorul Ivan niţchi24, pe prima poziţie este înregistrată o Artamonovici Şevţov din Ismail, 4 tije me- Bucoavnă în limba română cu traducere în talice pentru teascuri şi o carte cu sfoară. rusă, ca fiind tipărită în 1200 de exemplare În anul 1813 nu s-au mai făcut alte cum- la 22 decembrie 1814. Dacă e să ne referim părături pentru tipografie. Abia la 5 aprilie la devizul de cheltuieli prezentat în rân- 1814 s-au achiziţionat 2 curele pentru sănii, durile de mai sus, deducem că apariţia în lăcăţi şi 8 bare mici şi mari, iar la 22 aprilie anul 1814 a acestei Bucoavne pare să fie în- 2 ¾ ocă antimoniu, cuie, aţă, piele. În anul doielnică din mai multe privinţe. Este fără 1814 achiziţiile au fost mai numeroase. Po- putinţă de tăgadă că în momentul deschi- trivit devizului de cheltuieli în acest an s-au derii oficiale a tipografiei de la Chişinău, la cumpărat, după cum urmează: la 13 mai – 31 mai 1814, nu se puteau tipări cărţi sau 2 ceaune mari cu greutatea de 107 ocă fie- foi volante, tocmai din considerentul că nu care, 150 de cuie pentru tencuială, coamă existau teascurile. Abia peste o lună, la 30 de cal; la 16 mai – 3 leici, ace şi suvacuri; la iunie 1814 au fost cumpărate, probabil de 20 mai – ulei, topoare mari şi mici; 25 mai – la Mănăstirea Neamţ, trei teascuri, care nu păr de porc, săpun şi răşină; la 27 mai – 9 ½ aveau piesele şi inventarul necesar pentru ocă de spialter, ½ ocă de stibiu (antimoniu); a funcţiona. Urmărind activităţile de achi- la 30 mai – 2 legători de păr de animal, aţă ziţionare a pieselor şi inventarului pentru pentru turnarea slovelor şi 25 de lei au fost demararea activităţii de tipărire, consta- oferiți ieromonahului Damaschin şi poslu- tăm că acestea au fost adunate până către şnicului Ivan pentru diferite cheltuieli; la 8 sfârşitul anului 1814. Şi cel mai important iunie – 8 coţi de pânză pentru aţă au fost este că hârtia a fost cumpărată abia la 1 dedate lui Ivan Râjâi; la 12 iunie – 2 ceaune cembrie 1814: „22 topuri de hârtie cu 12 mici; la 15 iunie s-au cumpărat aţă, 8 coţi lei topul şi 2 topuri de hârtie albă cu 16 lei bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 de pânză, 3 lei s-au dat lui Iacov pentru ciz- topul”. Este cunoscut, de asemenea, că Li- me; la 20 iunie – 5 ocă de antimoniu, ascul- turghierul (1815) a fost tipărit pe două ti- tătorului Andrei s-au dat 8 coţi de pânză, puri de hârtie: simplă și olandeză, ceea ce 19 părale pentru aţă şi 4 lei pentru cizme; ne determină să credem că aceste topuri de la 30 iunie – 9 ocă spialter, 3 mături, 40 coţi hârtie erau destinate pentru liturghii și nu pânză, 16 ¾ ocă şrub cu baza de cupru, 3 pentru bucoavne. De asemenea, „la 28 sep- teascuri mari, 2 mese, 20 şuruburi mari şi tembrie s-au dat lui Avilov 15 lei pentru 22 8 fundamente, smoală; la 8 iulie – o tablă 23 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 3377, f. 18-21v de aramă de 16 ½ ocă, pentru teasc; la 28 24 Авксентий Стадницкий, Бессарабская экзар- 22 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 3377, f. 1-3 шеская типография..., p. 31 93 94 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile de 1200exemplare. D gust 1815,care afost tipărită acela cu logic dinChi logic Maţeevici, fost profesor teo- Seminarul la Av. Stadniţchi înainte St. de1892Lev i-afost oferită Bănulescu-Bodoni vriil lui erau confecționate. deja confirmăcă literele se imperiale tice civile cătrenulescu-Bodoni autoritățile- eclezias înmesajuldacă Mitropolitului- Gavriil Bă conținut ar laic, cum fi bucoavnele, chiar care erau utilizate tipărirea la un cu cărților Chișinăula de în tipografia aliterelor civile nu suntem deplin convinși pe deexistența luna a anului martie 1815. de tipărire a acestei a fost cărți reluat după părirea dispuneatipografia ti- trei doar de teascuri, considerentul până că înluna 1815 martie tipărirea aucă intervenit unele situații înlegătură cu luna decembrie a acestui an, iar din cauza în ultimele luni anului ale 1814sau chiar în Bucoavnei 1822? Suntem depărere asupra lucrul că atât înanul adică interval 1819și descurt, realitate, cear la trebuit fi alte edițiila un 1815!?Șiacestela dacă ediții au existat în mânesc doar două exemplare ediției de ale în prezent sunt cunoscuteînspaţiul ro- unde au fost repartizate aceste încât cărți, de bucoavne. Apare sine dela întrebarea: desigur, intervale cu au fost tipărite 2400 ar reieși înmai că puțin deunan dezile, acceptăm ambelor tipăririi e să ideea ediții privința existenței unei ediții în1814.D de unan provoacă dezile alte îndoieli în două ediții (tiraje) diferența la de mai puțin de1200exemplaremărul acestor ale grafiecare curs de eraîn organizare. N exemplare încâteva săptămâni într-o- tipo 1814nude la puteatipărită fi în1200de doni, reiese pretinsa că ediție aBucoavnei de cheltuieli- alui Gavriil Bănulescu-Bo corectitudinea însemnărilor dindevizul 1814 este aceea ne credemdetermină să că tipărirea bucoavnelor”. Aceste împrejurări 22rub.zervate diferite pentru necesităţi la literelor. 1decembrie fost 1814„au La re- puduri de plumb”, turnareanecesar pentru Lista cărţilor tipărite cărţilor Lista întimpul lui Ga- Bucoavnei Liturghierului (1815) de la Chișinău (1815)dela aînceput şinău, transferat seminarul la i cu Bucoavna şi cu afost amânată, iar lucrul (1815),mai din ales acă e să admitem esă acă Bucoavnă D de la 20au dela - e asemenea, e asemenea, şi tiraj de la de la acă acă u-

pentru legareapentru a50decărți evreilor Moșca șiAaron suma de100lei legareapentru 2 lei fiecare; cu a 30 de cărți plătit suma de60leilegătorului Serghie 2 leișijumătate învaloare de100lei;s-a câte copertarea a40decărți 100 leipentru valoare de40lei, iar 26noiembrie la s-au dat copertarea a20deliturghiere2 leipentru în iembrie s-au plătit lui Grigore Petrovici câte cumpărat bucoavne; pentru hârtie 6no la - rea liturghierelor; sumă din această s-a mai a 2000detable- destejar coperta pentru egumenului T carebanii pe i-aoferit mitropolitul 108lei 1 iunie250 lei; la cu teasc s-aucilea dat, din achiziționat otablă cin- decupru al pentru 28aprilietotală la de458leiși25părale; s-a puduri deplumb, 15leipudul cu învaloare prese mari; 22aprilie la s-au cumpărat 30de plătit preotului Savatie două 56leipentru în valoare s-au 22martie de250lei;la șialte teasc piese patrulea cupru al pentru 24 ianuarieLa a fost cumpărată o tablă de înzestrareaChișinău.tru la tipografiei de motiv nu pot fiexcluse anumite imprecizii. activitateaChi la tipografiei îndelungatăoadă detimpul când aînceput - operi la secolului adică al sfert XIX-lea, al deL. scrisă St. fie să Maţeeviciultimul în identificat. D document mai vechi, care încă nu afost din O 25 pentru legareapentru acâte a140decărți, 60de fost 210leimonahului alocați Afinoghen legarea liturghiilor. Astfel, 4ianuarie la au cumpărareapentru materialelor necesare la mitropolitul aalocat mijloace financiare rarea molebnice. pentru hârtiei În anul 1816 Ponomariov suma cumpă de1000leila - mitropolitul aalocat negustorului N 2½leifiecare.La 27 decembrie cu 100 cărți Grigorierului copertarea a 250leipentru legătura220 lei pentru șilegăto a 110 cărți - plătiți legătorii Solomon de cărți și Moșca cu tea mitropolitului 2decembrie la 1815au fost coavnei. Potrivit încar acestor scrise calcule necesitățile detipărire aliturghierelor șibu- cele trei cumpărate anterior nu satisfăceau achiziționate că 1815,pentru 22martie la cheltuieli rezultă alte că două prese au fost ANRM, F. 205,inv. 1,d.3377,f.20 În anul 1815au continuat- achizițiile pen desa, fiind copiatădesa, probabilpe un de eci, informaţia dinlistă pare arasie confecționarea pentru şinău, dincare 25 . Dinaceste v

icolai -

Moștenire culturală. Valori bibliofile părale fiecare, iar monahilor Stratonic și Da- lui Gavriil Bănulescu-Bodoni au mai fost maschin 60 de lei pentru 40 de cărți cu 1 leu tipărite: Ceaslovul (1817), Rânduiala pani- și 50 părale fiecare. Au mai fost alocați 200 hidei (1817), Psaltirea (1818), Mineiul de de lei pentru hrana angajaților tipografiei26. obște (1819), Gramatica ruso-moldoveneas- În continuare foile acestui deviz de cheltuieli că (1819), Molitvenicul (1820). Din unele au fost tăiate intenționat și astfel sumele de surse este cunoscut că Mitropolitul Gavriil bani alocate pentru tipărirea cărților și altor Bănulescu-Bodoni s-a ocupat de traduce- necesități în activitatea tipografiei până la rea cărților și lucrărilor mai mici, iar cărțile decesul mitropolitului Gavriil Bănulescu- bisericești pentru serviciile divine au fost Bodoni nu sunt cunoscute. traduse de vicarul mitropoliei Dimitrie Su- Prima carte liturgică tipărită în tipografia lima, care ar fi lucrat la traducerea: Mine- de la Chişinău este Liturghia (1815). Despre iului de obște, rânduielei panihidei, psaltirii, tipărirea şi difuzarea tirajului ei există mai liturghierului și catihizisului în scurt32. puţine surse documentare. Se cunoaşte, to- Este de menționat contribuția Mitro- tuşi, că a apărut în 1200 de exemplare şi a politului Gavriil Bănulescu-Bodoni la ti- fost repartizată preoţilor din eparhie. Din- părirea Noului Testament (1817, 1819) și a tr-un demers al conducătorului tipografi- Bibliei (1819), apărute în limba română la ei, ieromonahul Damaschin, de la sfârșitul Sankt Petersburg, ultima fiind o copie, cu anului 1828 despre „starea cămării cărților” unele mici intervenții, a Bibliei apărută la sunt incluse 9 liturghii „pe hârtie galațca, ce Blaj în 179533. să socotesc câte 25 lei și 15 pe hârtie proas- Dintr-un raport al cărţilor vândute în tă, câte 20 lei, peste tot aceste cu lipsă 24 perioada 1822-1823 reiese că în dugheana exem., însă iale nu s-au numărat întru izvo- mitropoliei mai erau pentru vânzare 2682 dul cărților celor spre vânzare”27. Cu toate de cărţi (diferite titluri) tipărite la Chişinău, acestea, exemplare ale liturghiei sunt întâl- în sumă de 21090 lei şi 20 părale. La capito- nite şi în afara spaţiului dintre Prut şi Nis- lul datorie au fost incluse 549 de cărţi în va- tru, iar perioada în care au circulat nu este loare de 3497 lei şi 5 părale. În anul 1823 au cunoscută cu certitudine. Acest Liturghier fost puse în vânzare alte 3400 de exemplare este o ediție românească mai veche, cu une- de cărţi în sumă de 12000 lei. Din aceste le adaptări la edițiile slavone28 sau, potrivit 3400 de exemplare 1200 erau Bucoavnele, unor cercetări mai recente, demne de toată tipărite la Chişinău în anul 1822. Cu toate atenția, această ediție a luat drept punct de acestea, chiar dacă în anul 1822 s-a tipărit plecare altele anterioare, în special, cea a Li- o altă ediţie a acestei cărţi, în dugheana mi- turghierului tipărit la Iași în 179429. Pe bună tropoliei existau încă pentru vânzare 591 dreptate Liturghierul lui Bodoni este conside exemplare cu preţul 2 ½ lei. Altele 490 derat ca fiind „unul din stâlpii puternici ai de exemplare din ediţia de la 1815 au fost românismului în Basarabia”30. date pe datorie, încât la începutul anului În anul 1815 au apărut de sub teascuri- 1823 datoria pentru acestea constituia 1225 le tipografiei de la Chișinău un Molebnic în lei. Aici se cere o precizare! Cărţile biseri- 1200 de exemplare, reeditat în anul 1816 ceşti erau repartizate centralizat, iar uneori în 300 de exemplare. În anul 1816 au mai şi obligatoriu. Ca exemplu serveşte Litur- fost tipărite alte două cărți: Catihizisul, în ghia (Chişinău, 1815), care a fost vândută bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 3000 de exemplare și Tedeumul, în 1500 de într-un timp relativ scurt. Cu toate acestea, 31 exemplare . Prin contribuția Mitropolitu- 32 И. Халиппа, Очеркъ истории народнаго об- 26 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 3377, f. 21. разования въ Бессарабии въ первой половине 27 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 5296, f. 11. XIX-го века, в Труды Бессарабской губернской 28 Maria Danilov, op. cit., p. 42. ученой архивной коммиссии. Том первый, Киши- 29 Nicolae Fuștei, Despre izvoarele Liturghierului невъ, Типография Э. Шльомовича, 1900, p. 140, de la Chișinău din 1815, în revista Biblioscientia, ccылка 120; Nicolae Popovschi, op. cit., p. 69. nr. 11-12, 2014, p. 13-25. 33 Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 42-46; Nicolae Pop- 30 Petre V. Haneș, op. cit., p. 118. ovschi, op. cit., p. 70-72; Maria Danilov, op. cit., 31 Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 40, 51. p. 54-67. 95 96 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile irea apărătorului vărsat de vaci (1830). păstoreascăScurtă îndemnare pentru hultu- de rugăciune pe vreme de epidemie (1830), starostii bisericilor pentru mănăstirilor gocinului gocinilor bisericilor (1827), Rânduiala panihidei (1827), Proroc Zaharia și aSfintei Elizaveta [1826], împotriva șvezilor zurbalii rea marea cântării de rugăciune pentru surpa- datoriile presviterilor de popor de presviterilor datoriile veche românești: acărții perioada Pentru lui Dimitrie Sulima au mai fost tipărite în aflăriicârmala În eparhieisia. a perioada ediții slavonești, editate încentrele dinRu- Sulima s-au tipărit traduse după cărți unele românești,edițiile întimpul lui Dimitrie și teologicăinspirate sau reproduse după rite liturgice cărți deomare valoare istorică doni. tuoasă decât- alui cea Gavriil Bănulescu-Bo editorială întimpul lui este mai- puțin fruc Chișinău mai multe însă activitatea cărți, contribuția acestui ierarh s-au tipărit la primăvara anului 1821.În timpul șiprin tropolitul în Gavriil Bănulescu-Bodoni, ei după predecesorului moartea său, Mi- (1821-1844), care apreluat cârma eparhi- Chișinăului șiHotinului Dimitrie Sulima continuat șiîntimpul Arhiepiscopului Seminarului teologicChi dela Seminarului te dintre ele au fost vândute sau repartizate şi înveţesă- copiii şicititul. scrisul Opar preoţi sau alte feţe bisericeş obligatoriu.mod au Ele fost cumpărate de zare doar doritorilor, nu adică vindeau se în pareSe aceste că erau propuse vân pentru - 34 te cărţi te constatăse datorii preoţilor ale aces- pentru timpul stabilit, astfel încât înanul 1823nu tra platătra preoţilor. Baniiau fost trimi partizat protopopilor aleoferi pentru con- de 20lei. Aproape întregul tiraj afost re - iar restul simplă hârtie de238pe preţul cu părite bună, hârtie preţulpe cu de 25 de lei, existau 273deexemplare, dintre care- 35ti în anul 1823îndugheana mitropoliei mai ANRM, F. 205,inv. 1,d.4287,f.27-29. Unii cercetători au admis șimai admit ActivitateaChișinăula tipografică a D 34 acă în timpulacă ultimului au fost tipă- . Alta erasituaţia Bucoavne pentru (1826),Slujba pentru victoria Slujba Sfântului Sfântului [1826],Slujba Instrucție (1828),Instrucție Cântare (1829),Cântare Instrucția bla ti, care vroiau Instrucția bla şinău. (1823),Ur şi în - - - - . cum este scris pe acest exemplar estepe cum scris așa și carenu #a„k∕, ar trebui fie#a„kg să de tipar aultimului grafem dinanul 1823, tarea lui, foaia pe detitlu, s-acomis oeroare N tlului exemplarului Bibliotecii dincolecția anul atentă olectură La cărții. tipăririi - ati care atrage atenția deosebit în mod este Exarhicească”. pografie Al doilea moment tropolitului „ Gavriil Bănulescu-Bodoni numit întreaga a păstoriei pe Mi perioadă - Bessarabiei”, or oficinaChișinăula de s-a fost tipărit în„ în conținutul titlului admite se Tipicul că Mai întâi detoate, atrage atenție faptul că susțin cum uniicercetători. așa cu-Bodoni, în ultimul luian vieții al Gavriil Bănules- carte nuîncă, această aieșit desub tipar anumite motive, care pe nu le cunoaștem obținută înanul permisiunea 1819,însă din tipărireapentru Tipicului mare precauție titlul Este cărții. adevărat că situațiarifica este deacu necesar analiza suspiciuni privință. înaceastă Pentru acla- însă câteva motive care ne impun anumite litului Există, Gavriil Bănulescu-Bodoni. 1821 încă existența unei ediții a 2, 2012,p.240. nr. [XXI] Vol.VI nouă, Serie Muzeologie, Istorie. Chișinău, la tipărite vechi cărții rea 36 p. 52-53. Ciobanu, op.cit., 35 reia încredințez cucerniciei tale protoiereule a cărora preț este câte trei lei, în urma că- și tipărit în tipografia de aici tipice scurt, în drept aceia după punerea mea la cale, s-au săvârșesc cele sfinte desăori împotriva lui; oblastiia aceasta, neavând la tipic biserici coperit că preoții și slujitorii bisericești din următoarele: primireala tipicelor, încare stipulează se ținutul Orheiului I 1823 adresată protoiereului de Buiucani, soarea lui Dimitrie Sulima 1februarie dela gător argument privință în această - este scri „1”, cenu ceea este corect. mai Cel convin- ment, care afost citit greșit de „3”– înloc devreme firămas șisă fragparțial - doar un te fiexclus faptulcă litera să fi g fost ștearsă Igor Cereteu, Igor CarteaMoldovei aționale (cota 56046)constatăm- înda că 35 , adică întimpul, adică păstoririi Mitropo- Fiindcă întâmplarea s-au des- Unele considerații privind difuza- privind considerații Unele p. 50;MariaDanilov, Cenzura, D , II,nr. 23,p.83-84;Ștefan uhovniceasca tipografieuhovniceasca a oan Dimitriu, privitoare la Chișinău la afost Tipicului în 36 . N Tyragetia. în anul - u poa T i- a Moștenire culturală. Valori bibliofile ca să trimeți în grabă cătră ocârmuitoriul drept temei faptul că exemplarul din satul tipografiei Arhimandritul Ioanichie un om Cojușna are însemnarea identică cu cea din înadins spre a le priimi după numărul bise- exemplarul din biblioteca lui Dimitrie Ba- ricilor câte să află în privigherea cucerniciei laur, diferă doar localitatea și anul. Credem, tale, după priimirea cărora, împărțindu-le totuși că însemnarea pe care a transliterat-o fără întârziere pe la biserici și luând pentru Nicolae Iorga era ștearsă, din care cauză nu tipicele acestea din banii bisericești câte 3 lei, a putut fi citit corect anul, ori aceste cărți iară nici de cum mai mult și să apoci a trii- erau difuzate contra plată imediat după ti- mete banii aceștea cătră ocârmuitoriul tipo- părirea lor, iar transliterarea anului de pe grafiei Arhimandritul Ioanichie. Anul 1823, exemplarul din Cojușna nu provoacă nicio fevruarie 1 zile. Din acest document nu re- îndoială. zultă că ar mai fi existat o ediție anterioară a În catalogul Cartea Moldovei (II) la tipicului. Trebuie de precizat că în bisericile poziția 33 este inclus un exemplar de Înce- din Basarabia nu existau suficiente tipice puturile învățăturii creștinești cu datarea lui bisericești, după care preoții puteau să ofi- în anul 1828, ipoteză care nu are acoperire cieze slujba religioasă. Sunt constatate do- documentară. În opinia noastră lucrurile cumentar exemplare de Tipic tipărit la Iași pot fi explicate în felul următor: există cel în 1816, însă acestea erau foarte puține, din puţin două variante a foii de titlu a cărţii. care cauză s-a hotărât să se tipărească o va- Prima are datarea corectă, iar cea de-a doua riantă prescurtată a tipicului, pentru a fi di- variantă are următorul conţinut: Începutu- fuzată în bisericile și mănăstirile din Basa- rile învăţăturii creştineşti sau Sfânta istorie rabia. Inițiativa a aparținut mitropolitului în scurt şi Catihizmul în scurt. S-au cercetat Gavriil Bănulescu-Bodoni și a fost realizată şi s-au îmbunătăţit de Preasfântul îndreptă- de arhiepiscopul Dimitrie Sulima abia în toriul Sinod şi s-au tipărit acum a patra oară 1823. Argumentele respective ne determi- după preaînalta poruncă a împărăteştii sale nă să admitem ipoteza potrivit căreia nu a măriri spre a se întrebuinţa în şcoli. În Ti- existat o ediție a Tipicului și în anul 1821, pografiia Sinodului cea de la Moscva 1828. însă este vorba doar de cea din 182337, din S-au tălmăcit de pe limba rusască şi s-au timpul păstoriei lui Dimitrie Sulima. tipărit în Duhovniceasca Tipografie a Chşi- Printre cărțile incluse în lista de mai sus năului la anul de la H(risto)s 1804. Autorii există două fără datare, cu anul de tipărire catalogului Cartea Moldovei (vol. II, Chişi- între paranteze drepte. Documentele de ar- nău, 1992, p. 93-94) susţin că „datele edi- hivă, însă, nu oferă nici o informație despre toriale sânt greşite: înversându-se, obţinem timpul tipăririi acestor mici slujbe. Autorii datele exacte, adică la 1804 s-a tipărit în l. BRV consideră că aparțin ca moment de rusă, la Moscova, iar în 1828 s-a tipărit la datare anului 1823, în baza unor însemnări Chişinău”, ceea ce nu este corect. Prima edi- manuscrise de pe un exemplar din satul ţie a acestei cărţi apare la Chişinău în anul Trușeni, oferite pentru cercetare de Dimi- 1843 şi nu în anul 1828, aşa cum conside- trie Balaur lui Nicolae Iorga. Slujbele au fost ră alcătuitorii acestui catalog. Confuzia s-a datate de Onisifor Ghibu cu anul 182638. produs şi din considerentul că susţinătorii Convingerea noastră este că aceste cărți au ipotezei conform căreia ar exista o ediţie fost tipărite în anul 1826, afirmație formula- la Chișinău în anul 1828 nu au avut ocazia bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tă dintr-o însemnare scrisă pe un exemplar să cerceteze şi cealaltă variantă, unde titlul identificat recent în biblioteca bisericii din este scris corect. Aici s-a făcut abstracție și satul Cojușna de preotul Theodor Costin: de documentele de arhivă, în care se preci- „Această cărțulii s-au dat la bisărica din sat zează clar că această carte a suportat prima Cojușna să să urmezi întocmai după oca- și ultima ediție la Chișinău în anul 184339. zu. Anul 1826, iulii 8 zile. Blagocin, preot Ediția rusă a apărut în anul 1828 în tipo- Theodor Costin”. Convingerea noastră are grafia sinodului rus, iar în ceea ce privește 37 BRV, III, nr. 1193, p. 430; Cartea Moldovei, II, varianta românească este știut din sursele nr. 25, p. 85. de arhivă că a fost tipărită la 28 august 1843 38 BRV, III, nr. 1189, p. 428-429. 39 ANRM, F. 208, inventor 3, d. 83, f. 3, nr.2. 97 98 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile școlile parohialeșcolile dineparhie în 3000deexemplare, destinată pentru 40 riu lunar de 31 lei 26 ½ părale, iar Theodor numit ş lui printre lucrători. Astfel, I tipografiei s-au făcut remanieri înrândul personalului din Sankt-Petersburg. În perioadă această gravate fie să pe aramă,ş la ruse felca cele tere declasaI,caractere demână şidetipar S-ahotărâteparhială. 6li- ca deasemenea rut oproblemă, lipsa cifrelor întipografia textul exerciţiile cu aritmetice. Amai apă- tipărireala acestor tăbliţe, mai pentru ales care doar cele mijlocii puteau fi utilizate puri de litere de mărime mai mici, dintre litere,de asemenea însă existau alte trei- ti burg. au fost tipăriteş cele ruse tipărite litere cu demărimea celor care cu privinţă.în această T conduceadeoarece se deordinul imperial aceste tăblițe Chi la fiecare. I proc, în limba română, în 600 de exemplare rească tăbliţele învăţământul pentru reci- tipă- se începând 1822să ca 2martie cu aceste intervenţii Dimitrie Sulima ordonă mau înceapă să 1822.Cu 1martie la toate Hrisostrat.ghe Lucrările derestaurare ur fie preluat decontabilultipografiei Gheor decheltuieli15 părale, iar devizul trebuia să S-a hotărâtalocată fie suma de3214lei să te,să-şi sisteze urma activitatea. tipografia încarecazul aceste lucrări nu erau efectua- şi 15 părale. T smoală. transport,384 deleipentru lână, aţă, cuie, 15 părale, care la mai se adaugă suma de tei liste, cheltuielile erau de2933leişi restaureze Potrivit cele cinci teascuri. aces- elaboreze piesele olistă cu defectate şisă ei. Dimitrie Sulima aordonat aceş ca I bal egumenuluibal I Sulima aordonat printr-un demers ver motiv care pentru înanul 1822Dimitrie și inventarul tipografic s-au uzat șidefectat, doni au fost tipărite literele 19320decărți Mitropolituluirii - Gavriil Bănulescu-Bo gnatie fie să reparat inventarultipografi - ANRM, F. 208,inv. 3,d.83,f.3 D at fiind faptulpăstori perioada - că în T ipografiaChișinău din nu dispunea eful turnătoriloreful deslove,- sala cu erarhul afost obligat tipărească să otalul cheltuielilor erade3314lei şi s-a stabilit mărimea salariu- T eascurile erau defectate,eascurile iar în oanichie şitipografului şinău şinu înaltă parte, ăbliţele urmau fie să ti la Sankt-Peters la ti - 40 oan Râjoi este . tia să să tia şi ti ti - - - nomic. fie eliberat să urma gratuit din fonduleco- tăbliţe. Lemnul utilizat turnarea la slovelor, de format mare, încare vortipărite fi aceste ramele conform demetal, mărimii hârtiei dearamă bazele barabanului,în special ale fie reparate urgent în mod două teascuri, proporţional cantitatea cu deantimoniu; să cumperemoniu se să foi necesar; demetal, literelor; cumpere se să cantitatea deanti- titatea necesară deplumb turnarea pentru matriţe;cesară pentru cumpere se să can- câte cumpere 9,întotalse 27;să arama ne- mari,urmează: mijlocii şimici, fiecare a matriţe, necesare cifre, pentru după cum confecţioneze trei tipuri destampe pentru tăbliţelemenea pentru citire; pentru se să mărimi clasele 2, pentru 3, 4, 5, 6 necesare turnarea la literelor tăbliţe, pentru de stampe, fiecarecâte pentru matriţe, 45 ierarh fieconfecţionate să personal; tipuri 3 către recomandată opersoană, ulterior de table dearamă gravarea pentru literelor de litere deprimacumpărate mărime fie să 6 a mai ordonat celor doi: 6tăbliţe, pentru de lemne odată 3luni. la Dimitrie Sulima lui I contlemnele focpe pentru propriu. D lariu lunar de 25 de lei, cazare cu de stat, iar mit I pe 14 septembrie 1822 Dimitrie Sulima l-anu- lunar, care lucrase anteriorLa tipografie. la de turnător delitere de25lei salariul cu V 2augustLa afost chemat dinsatul Bravicea cel mai probabil dela peste hotare, este adisă venit depeste Prut, Monahulse. I termine deconfecţionat celelalte pe răma- cele strâmbe,pe iar monahul I lima aordonat I ca nucrul fie reușea să terminat, Dimitrie Su- prelucrat cele defecte. şi pe Din cauza lu că - activitate i-arevenit lui I defectuoase.şi acelea În continuare această lucrul, confecţionasese doar 42dintre ele, bătrân şislăbit, 30mai la 1822nu termina- tipografie,câte pentru fiecare, 60 dar fiind pregătească 1822 să martie stampele pentru şi T Cucerenco, I eche diaconul Monahului I imofei D oan Râjoi is-aalocat câte unstânjen oanichie în funcţia deconducătoroanichie înfuncţia oan Agapii, Berezovschi Chiril uceac turnătoriuceac deslove- sa cu osif este menționat fiind ca de osif i-afost încredințat 6 la N estor Ploşniţă în funcţia oan Râjoi leîndrepte să m oan Râjoi, care le-a ănăstirea N gnatie le să - şi de ase eamţ. oar Moștenire culturală. Valori bibliofile al tipografiei41. plare „s-au dat la cămara tipografiei spre a Este cunoscut că Ioanichie se afla în să vinde câte 2 rub. asignațiuni”; s-au tipă- 1798 la Mănăstirea Neamț, fiind un simplu rit 200 de exemplare „a epitropiei prihod monah și se ocupa de transcrierea tradu- și rashod a lor pentru căutarea celor săraci cerilor lui Paisie Velicicovschi din greacă din partea duhovnicească”, pentru care în slavonă. La 25 noiembrie 1805 a fost s-au plătit 25 rub.; s-au mai tipărit 1800 transferat în Lavra Alexandru Nevski din de înștiințări (1200 ex. în limba română Sankt Petersburg ca un simplu ierodiacon. și 600 ex. în limba bulgară) „a D. Ghene- În urma unui demers scris de Gavriil Bă- ral Sferdmarșal 2i Armie cătră lăcuitorii de nulescu-Bodoni către Amvrosie, Mitropo- peste Prut și peste Dunăre”, cu suma de 108 litul Novgorodului și Sankt Petersburgului rub.; 500 ex. de „tarifuri pe hârtie mare și la 5 octombrie 1810 a fost transferat în Iași, 2000 cvintații” a aceluiași feldmarșal, în fiind numit veșmântar. În anul 1813 Ioa- sumă de 120 rub.; s-au tipărit 50 ex. „a D. nichie a fost numit profesor de desen, iar Grigorie Treasovschii izvod pentru pri- în 1814 – profesor de aritmetică în cadrul vant”, cu 12 rub.; 550 de „soobșcenii zagla- Seminarului teologic din Chișinău. În anul vce de la glavnâi ștab”, cu 10 rub.; 940 de ex. 1813, pe lângă activitățile de la seminar de Manifest bilingv pentru încheierea păcii Ioanichie a participat la construcția Casei Rusiei cu Persia, în sumă totală de 14 rub. Arhierești, a seminarului și la reconstrucția 50 cop.; 940 ex. ectenii de rugăciuni pentru bisericii Adormirea Maicii Domnului de victoria asupra dușmanilor, cu suma totală la Mănăstirea Căpriana, a proiectat și a de 14 rub. 50 cop.; 940 de ex. de Manifest desenat planuri și fațade. În timpul liber a pentru începutul războiului Rusiei cu Poar- lucrat în tipografie ca desenator și gravor, ta otomană, în sumă totală de 7 lei 25 cop.; mânuia unele acțiuni mecanice în tipogra- 940 de înștiințări a împăratului rus despre fie. În 1817 era învățător de matematică și trecerea peste Dunăre a armateie ruse, cu geografie.D upă deschiderea la Chișinău a 3 rub. 50 cop., 940 de înștiințări pentru Societății Biblice Ruse a deținut funcții de cucerirea cetății Isaccea, cu 3 rub. 50 cop.; răspundere, apoi devine bibliotecarul aces- 940 de înștiințări despre cucerirea cetăților tui comitet. Din 1819 deținea funcția de Matcini, Costiungi și Chirzova, cu 3 rub. bibliotecar al seminarului duhovnicesc, iar 50 cop.; 940 de înștiințări pentru cucerirea din 1821 este membru în conducerea semi- cetăților Anapa, Brăila și Tulcea, cu 3 rub. narului. La 5 martie 1822 este eliberat din 50 cop.; 940 de înștiințări pentru cucerirea toate funcțiile, iar la 14 septembrie 1822 cetății Care cu 3 rub. 50 cop.; 940 înștiințări a fost numit conducător al tipografiei din despre cucerirea cetății Poti, cu 3 rub. 50 Chișinău. De la 4 august 1824 a mai fost cop.; 940 de înștiințări pentru luarea cetății numit și stareț al Mănăstirii Japca42. Garpovisa, cu 3 lei43. Din acest deviz de În anul 1828 a fost cheltuită suma de cheltuieli constatăm că în anul 1828 nu a 1400 rub. 20 cop. pentru diferite activități fost tipărită nicio carte religioasă. Au fost de tipar. În acest an s-au tipărit: 200 de tipărite doar Instrucții pentru blagocinii exemplare de Instrucții pentru blagocinii mănăstirilor și Așezământul ocârmuirii mănăstirilor, cu 40 cop. exemplarul, în oblastiei Basarabiei. Celelalte tipărituri sunt Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 sumă de 80 rub.; 5552 file de metrică, cu 43 ANRM, F. 205, inv. 1, d. 6235, f. 6-7v; În perioada 5 cop. exemplarul, în sumă totală de 277 veche a cărții românești sunt cunoscute informații rub. 60 cop.; alte 5610 „file de vedomostii”, despre tipărirea actelor în limba română doar pentru cu 5 cop. exemplarul, în sumă de 280 rub. anul 1828, acestea însă au fost cercetate și incluse 50 cop.; 960 de exemplare de Așezământul în cataloage speciale pentru anii 1812-1830 și 1811- ocârmuirii oblastiei Basarabiei, în valoa- 1861: Paul Mihail, Zamfira Mihail, Acte în limba re totală de 420 rub. 85 cop., dintre care română tipărite în Basarabia, I, 1812-1830, Editura 920 au fost plătite de contele Palin „și s-au Academiei Române, București, 1993, LXVI, 412 p.; Acte basarabene tipărite în limba română. 1811- împărțit prin oblastie”, iar alte 40 de exem- 1861. Catalog (din colecția MNIM, BNRM, BSC 41 ANRM, F. 205, inv 1, dosar 3929, f. 1-19. BAȘ). Coordonator dr. Maria Danilov, Chișinău, 42 ANRM, F. 205, inv. 1, dosar 5001, f. 7v-8. 2014, 128 p. 99 100 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile slujba Sf. AlexandruN popor, ostași, pentru 98panihizi 68ex. de bisericii, 1 ex dedatoriile presviterilor de 273 molitvenice, 237derânduiala sfințirii 104mineiepsaltiri, deobște, 1gramatică, lebnice, 416catihizise, vechi, 30panihizi 63 135 deliturghii simplă, hârtie pe 170demo- bucoavne, 10liturghii olandeză, hârtie pe maipografiei eraupentru vânzare: 76ex.de doar manifeste șiînștiințări. 44 12lei respectiv 20lei,plă în1828aceste cu costau 14leiși tipărirea lor sim- 25lei, hârtie șicele cu pe olandeză hârtie vindeaupe se imediat după mai redus. tea acestor tipărituri vindeau se unpreț la deputați. pentru de instrucțiuni Majorita- 20pravilemetrică, sinodului ale 328 rus, cinii depopor, forme cu 80deucazuri de năstirilor, blago pentru 207deinstrucțiuni - blagocinii112 de pentru instrucțiuni mă - mostie, 38de„obrazovanii ștatul cu lor”, file devedo- 9558de de metrică, 6832 file supunere,tru împărătești 25panihizi noi, împărătești, zile cu 178jurământuri- pen proscomidii, soiuz”, 228„acturi 56table 61 de tedeumuri la Mitropolitului șiExarhului Gavriil Bănu- demarată înanul 1814,sub îndrumarea ANRM, F. 205, inv. 1,d.6235,f.10 La sfârșitulLa anului 1828îndepozitul- ti ActivitateaChișinău,la de tipografică D e exemplu, liturghierele dacă 44 . N așterea lui Hristos, 20 evschi, 1molebnic,evschi, lebnicul de prețioase sunt: Bucoavna divine înlimba română.serviciilor fel La ele că audă fost utile preoților înoficierea Bulgaria, Grecia, Rusia, Ucraina etc., dova- tâlnite exemplare înbiblioteci șimuzee din românesc, dar șiînafara acestuia. Sunt în- a fost semnalatănu doar înspațiul istoric giunile locuite de români. de slujbă utilizate bisericească, în toate re- impună prin tipărirea unor valoroase cărți (1812-1821)areușit se să lescu-Bodoni Ceaslovul rul, rul, mai importante deritual, cărți ca când s-auBănulescu-Bodoni, tipărit cele mai în timpul ales Mitropolitului Gavriil Chișinăude la a fost destul de fructuoasă, Activitatea ruse. sinodale unile tipografică tură duhovnicească, traduceri după versi- de slujire dar tipărituri bisericească, - delec bisericești, doar acestea că nu mai erau cărți fost continuat procesul de tipărire a cărților timpul lui Dimitrie Sulima (1821-1844) a teologic,narul înființat deacelași ierarh. În Bucoavna de slujbă, cărți cial, însă a fost publicată pul acestui ierarh au fost tipărite,- înspe bisericii sfințirii duiala (1819), obște de p saltirea, m olebnicul, (1815, 1816), (1817),Psaltirea m (1815),prevăzută- Semi pentru olitvenicul. c Molitvenicul (1820),Rân easlovul, (1820)etc. În- tim Catehismul m Mineiul (1818),Mineiul Liturghia ineiul de obște, (1815),Mo l iturghie (1816), (1815) - - - CZU 94(478)(092) 655.11(478)(091) DOI: 10.5281 / zenodo.4070863 Moștenire culturală. Valori bibliofile DEMNITATEA CA PILON AL CONȘTIINȚEI

Iurie COLESNIC, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Articolul este dedicat preotului Constan- Abstract: The article is dedicated to the priest Con- tin Partenie, care a participat activ la toate momen- stantin Partenie, who actively participated in all tele-cheie de implementare a factorului național în key moments of implementation of the national fac- politica de destindere în Basarabia de la începutul tor in policy of relaxation in Bessarabia from the secolului al XX-lea. beginning of the 20th century. Cuvinte-cheie: Constantin Partenie, revista „Lu- Keywords: Constantin Partenie, "Luminatorul" minătorul”, tipografie eparhială. magazine, diocesan printing house.

politica de destindere în Basarabia începu- tului sec. al XX-lea. La 25 aprilie 1905, frăției „Nașterea lui Hristos” i s-a permis să redeschidă tipografia eparhială pentru a edita cărți și reviste în limbile rusă și moldovenească. La 21 noiembrie 1905 Congresul Preoţimii Ba- sarabene alege membrii Comisiei de reac- tivare a tipografiei eparhiale. Din ea făceau parte preoții: Alexandru Baltaga, Mihail Plămădeală, ieromonahul Gurie, Alexan- dru Evstratiev, Mihail Ceachir, Constantin Popovici, Constantin Parfeniev (Partenie) şi Mihail Cecan. La 26 octombrie 1906 este inaugurată oficial Tipografia Eparhială într-o clădire n amintirile publicate de foștii fruntași din Chişinău, donată de stareţul Porfirie al Îai Basarabiei în ziarul „Cuvânt Moldo- mănăstirii Dobruşa. Clădirea există și as- venesc”, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de tăzi pe strada Alexandru cel Bun, nr. 44-46. la apartiția primului ziar în limba română La 3 iunie 1907 apare de sub tipar Psal- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 „Basarabia” (1906-1906), printre alții este tirea de la Chişinău în limba română, ediţie pomenit și preotul Constantin Partenie și realizată de ieromonahul Gurie, în colabo- chiar publicată poza dânsului. La acel mo- rare cu Macarie Untul şi Grigore Constan- ment preotul nu era în viață. tinescu. Constantin Partenie (Parfenev), născut În 1908 Constantin Partenie e fondator în 1868, e fiul dascălului Dimitrie din sa- alături de viitorul mitropolit Gurie-Grosu tul Volcineț, jud. Chișinău. A făcut studii la al revistei bisericeşti Luminătorul, care apa- Școala Duhovnicească și la Seminarul Teo- re cu începere de la 1 ianuarie. logic din Chișinău, promoția anului 1889. În amintirile sale publicate în nr. 1 al re- A participat activ la toate momentele-cheie vistei Luminătorul din 1933, Gurie Grosu de implementare a factorului național în mărturiseşte: „Au trecut douăzeci şi cinci 101 102 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Moștenire culturală. Valori bibliofile Constantin Partenie, V participareacu preoților: Sofronie Cioban, ind o comisie responsabilă deacest proiect un construcția din 1906-1907ahotărât editeze se revis- să asuprazadarnică bugetelor parohiale. folos? ...revista are onouă vinăca să povară În zadar văosteniţi s-oreînviaţi… Ş limba moldovenească este un anahronism. jurnalulcă moldovenesc. N ş ruse neş preoţiiînsă că n-au gustul moldove aceti - D ţilor dinsatele moldovene ş era destinată,Revista în primul rând, preo- avem nici scriitori versaţi te, întrebuinţate ţară,n- dela că depoporul nu maiposedă mult dedouă sute- decuvin voltată, limba că noastră moldovenească invoca şiacel motiv n-avem că limbă- dez din Basarabia. Contra editării revistei nise material decetire religioasă moldovenilor alizarea acestei dorinţe ferbinte, dăm să ca Multe opuneau piedici se spre încalea re- am stăruit noi înfiinţeze. se revista ca să Constantin Partenie. Cu multă insistenţă aparţine ieromonahului Gurie 1908. I doveneş Primulrul». număr acestei al reviste mol - de ani înfiinţarea de la revistei «Luminăto - ubnevici, Constntn Ursul Binețchi. șiBoris Congresul eparhial dinanul 1908decide Congresul D Locul pentru viitoarea pentru afost construcție Locul te, eiau că primit educaţie înş ar am avut succes. Congresul preoţilor ti, ş niţiativa acestei tipărituri naţionale ti bisericeş ti tiu literatura şin-au citeas rusă, să - ei Case eparhiale, constituei Case - ti aieşitti înluna ianuarie asile Guma,asile T şi bine pregătiţi. ti. N i se maii se spunea: şi preotului i se obiecta obiecta i se coalele coalele i la ce i la eodor eodor Casa eparhială Casa „Luminătorul”). (Amintiri în legătură cuapariţia revistei torului» concluzia cu el că faceseparatism.” Atunci au început criticele limbii «Lumină- elcă vapune înroata beţe moldovenească. venit episcopul îndată Serafim… adeclarat dinregat,gine iar nu aplăcut… D coleg meu Academia la al dinKiev, deori- alcătuită profesor deRădulescu, seminar, la reu dactor, care eram euis-aatras atenţia… O ce chema reînnoirea la Primului vieţii. re - va avăzut revoluţionar, înacel articol ceva despre predica Sf. I ne, care căutau ilegal. ceva găsească să începutla afost privită rău- deunele persoa grafia eparhială, reînfiinţată în1906.de Însă moto sub titlul ei. lumineze toţi»,să pe care afost pusă ca rezoluţia: ascris nod «Lumina lui Hristos bun revistei. Sf. Sinod adat învoire. Episcopul blagoslovenie dea se să ca editarea pentru ilor moldovene ş «Luminătorul»ta şitoate parohi bisericile - gust 1910,iar 18decembrie la 1911edificiul propriu-zisăConstrucția aînceput 26au la - credit gajat averea cu mănăstirii Hârjauca. Finanțarea s-afăcut construcției dintr-un arhiereilor rezervată unde eracasa vicari. deest mitropoliei, aclădirii partea locul pe cedat dearhiepiscopul Ciciagov, Serafim în În primul număr s-atipărit unarticol a începutRevista tipărească se - în să tipo S-a intervenit Sf. la Sinod dinPetrograd ită poezie despreşită poezie schiturile Basarabiei, V ladimir Sinchevici,ladimir ordinul pe Sf. Si- ti să se aboneze. se să ti oan Botezătorul. Cine- ar când a a fost sfințit. Proiectul arhitectului Gheorghe adevărat moldoveni...”(pag. 143). Moștenire culturală. Valori bibliofile Cupcea cuprindea trei etaje și un subsol. La La 8 septembrie (1917) s-a deschis la etajul întâi, prăvălii și magazine. La etajul Chișinău tipografia românească a O„ bștei doi, instituții eparhiale; la etajul trei, Școala culturale moldovenești”(!)... de cântăreți. Casa dispunea și de o sală mare Sfințirea tipografiei s-a făcut printr-un de concerte utilizată pentru diferite ceremo- moleben săvârșit de părintele protoiereu V. nii. Ulterior în acest edificiu a fost deschis Gobjilă și de părintele C. Partenie în loca- Muzeul Bisericesc. lul ei din ulița Alexandrovscaia, lângă Iluzi- În 1911 în urma unei anchete provoca- on. După slujbă s-a stropit tipografia cu apă te de pr. Ieremia Cecan, care relata despre sfințită, apoi s-au rostit câteva cuvântări de nereguli la fabrica de lumânări, dirijată de către părintele Gobjilă, părintele Parteniem Constantin Partenie, arhiepiscopul Serafim d. N. Alexandri, P. Halippa și V. Harea...” l-a pedepsit, l-a scos de la biserica Buna Ves- (pag. 353-354). tire din Chișinău și l-a trimis preot la Akker- În 24 martie 1940, la adunarea de consti- man. tuire a Societății Scriitorilor din Basarabia În zbuciumata perioadă 1917-1918, Con- în luarea sa de cuvânt „Prinosul Basarabiei stantin Partenie era la datorie. În amintiri- la literatura română”, Pan Halippa Halippa, le lui Onisifor Ghibu „Pe baricadele vieții” în rand cu alți scriitori, l-a numit și pe (Chișinău, ed. Universitas, 1992) găsim mai Constantin Partenie. Deși acesta decedase multe referințe: „Neuitații preoți Andrei încă în 1922 și fusese înmormântat la Cimi- Murafa și Constntin Parfentiev, auzind că tirul Central Ortodox din Chișinău. eu sunt autorul proclamației, au venit să mă P. S. La 10 iunie 2001 scriam pentru zia- caute la redacție și să mă roage să mă duc rul Flux: la o adunare separată a unui grup de preoți

UN GAZETAR NEORDINAR „În secolul trecut ca și în acest secol lumea minarului din Chișinău, protestând împotriva din vest, deși cu mult mai accesibilă, totuși ră- lumii clericale din care proveneau și ale cărei mâne o sursă de inspirație pentru cei care vor legi le puneau la îndoială sau le contestau fi- s-o cunoască, s-o descopere. Diferența de ni- ind influențați de propaganda revoluționară, vele: fie culturale, fie materiale, fie cognitive s-a înscris la Institutul Veterinar din Harcov, provoacă o reacție firească de curiozitate, de dorind să obțină studii superioare, unde după cercetare. Este un proces cunoscut, dar totuși primele două cursuri, din motive de sănătate a este marcat de o doză de originalitate. Resor- fost nevoit să plece în Elveția. A descoperit că tul este ascuns în faptul că marea majoritate are har și a început să trimită corespondențe a celor plecați în vest încearcă să se afirme pe foarte interesante pentru ziarul Bessarabscaia terenul cultural al bătrânei Europe cu temele Jizni, în care povestea cititorului basarabean de acasă, să-și expună originalitatea. Mult mai despre studenții basarabeni, despre elvețieni și puțini sunt temerarii care încearcă să trans- obiceiurile lor. A stat în Elveția un an de zile forme mediul pe care-l descoperă în obiect de de unde s-a întors întremat, dar în luna februa- cercetare, în sursă de inspirație gazetărească. rie 1907 a început să se simtă foarte prost și, în Iar acei care au ales acest procedeu de obicei au scurtă vreme, a decedat la vârsta de 26 de ani.

avut un succes răsunător. Cei din lumea grăbită și mult prea frămân- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Mihail Parfenev nu aspira la gloria de ga- tată a publiciștilor i-au deplâns dispariția, fi- zetar. indcă prin pana lui descoperiseră nu numai o S-a născut la 23 mai 1882 în satul Volcineț, temă nouă, ci descoperiseră o lume necunos- județul Chișinău, în familia dascălului Dimi- cută. trie. S-a stins din viață la 3 iulie 1907 și a fost A făcut studii mai întâi studii primare, după înhumat la Cimitirul Central Ortodox din care a fost înscris la Școala Duhovnicească din Chișinău. (Istoria din pagină nouă. Rubrică de Chișinău, de unde a trecut la treapta medie Iurie Colesnic. Un gazetar neordinar). a școlii teologice, la Seminarul Teologic din Abia acum am aflat că acesta era un frate Chișinău pe care l-a și absolvit în 1903. mai mic al lui Constantin Partenie. Istoria noas- Procedează la fel ca și alți absolvenți ai se- tră e o oază a surprizelor...

103 104 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări DOI: 10.5281/zenodo.4070625 DOI: CZU 021:004 mite facemoevaluare să acelor realizate, autoritățile șiinstituțiile publice șine per Strategiei este transpus deja înviață decătre implementare, unsegment semnificatival siguranței în spațiul În virtual. aceștiani de educației TI conținutului șiaserviciilor, local digital de comunicații electronice, dezvoltării dimensiunea dezvoltării infrastructurii mentul depolitici sunt concentrate pe iar eforturile instituțiilor vizate- îndocu informaţionale „Moldova 2020”, digitală naționalăgia dedezvoltare asocietăţii mulat viziunea înacest sens,prin Strate- digitizate, înanul 2013Guvernul și-afor a RepubliciiMoldova Biblioteca Națională Veronica BORȘ, ce, Programul „MemoriaMoldovei”. Cuvinte-cheie blica Moldova. Repu- din patrimoniu de colecțiilor valorificării tul impac- și cât științifice, instituții muzee, biblioteci, în intelectual şi cultural patrimoniu de colecțiilor a digitale conținuturilor a creare de relevăprocesul atât Articolul ani. 10 ultimii în Moldova blica Repu- din info-documentare instituțiile în digital conținutului valorificării și dezvoltării creării, ţa importan- şi rolul evidenţiază Autorul Rezumat: P dezvoltarea moderne unei societăți entru aavansa încontinuare în INFO-DOCUMENTARE MOLDOVA DINREPUBLICA cniu dgtl srii electroni- servicii digital, conținut : CREAREA, DEZVOLTAREA ȘI VALORIFICAREA C, consolidării încrederii și CONŢINUTULUI DIGITAL ÎNINSTITUȚIILE - - desfăşurare proiectul „e-T „ ţara aaderat digitală, harta iniţiativa la paşaportul biometric, sistemul e-D tre primele 20înlume, este implementat după viteza I de acces la I gospodăriilor casnice conectate au acces la nice au cel puţin uncalculator, majoritatea mai mult de jumătate cas- dingospodăriile doilea cetăţean este utilizator deI informaţionale,giilor societăţii fiecareal importante în implementarea tehnolo- Moldova. informației și comunicațiilor din Republica atestând o maturitate a ramurii tehnologiei dgtl otn, lcrnc services, electronic "Memory ofMoldova"Program. content, digital Keywords: lections intheRepublicofMoldova. tions, and the impact of valorization of heritage col- institu scientific museums, libraries, in collections content regarding cultural and intellectual heritage The article reveals the process of creation of digital years. ten last the during Moldova of Republic the in institutions info-documentary in content digital of valorization and development creation, of tance Abstract: The author highlights the role and impor nternet înbandă largă, ţara fiind plasată D ate Guvernamentale D Republica Moldova a realizat progrese eschise”, este în ransformare a nternet prin- eclaraţii, nternet, - - Studii și cercetări guvernării” etc. [6] nire culturală scrisă, inclusiv cărţi, manus- Conţinut digital şi servicii electronice – crise, tipărituri vechi şi rare, documente de promovarea generării conţinutului şi servi- arhivă, alte documente patrimoniale. ciilor digitale Printre instituțiile care efectuează digi- Prin digitalizare este asigurată realizarea talizarea conținuturilor identificate, pot fi misiunii de bază a unei biblioteci: crearea menționate, în primul rând, bibliotecile. şi consolidarea obiceiurilor de lectură şi de Prin digitalizare este asigurată realizarea utilizare a noilor tehnologii de la o vârstă misiunii de bază a unei biblioteci: conştien- fragedă, sprijinirea educaţiei atît la nivel tizarea importanţei patrimoniului cultural, individual (autoeducaţie), cât şi la nivel in- artei, realizărilor ştiinţifice şi inovaţiilor, stituţional, pentru orice treaptă a educaţiei asigurarea accesului la serviciile şi produ- formale, oferirea posibilităţilor de dezvol- sele culturale, promovarea dialogului inter- tare a creativităţii personale, conştientiza- cultural, favorizarea diversităţii culturale, rea importanţei patrimoniului cultural, ar- asigurarea accesului cetăţenilor la informa- tei, realizărilor ştiinţifice şi inovaţiilor, asi- ţii şi servicii comunitare, sprijinirea educa- gurarea accesului la serviciile şi produsele ţiei atât la nivel individual (autoeducaţie), culturale, promovarea dialogului intercul- cât şi la nivel instituțional etc. tural, favorizarea diversităţii culturale, asi- Conform conceptului edificării societăţii gurarea accesului cetăţenilor la informaţii informaţionale în RM, bibliotecile, de rând şi servicii comunitare. cu muzeele şi arhivele, sunt considerate ca Patrimoniul cultural, în ciuda impor- deținătoare a resurselor informaţionale na- tanței sale cruciale pentru societate, valoa- ţionale şi, respectiv, trebuie să contribuie la rea educativă, civilizatoare și, nu în ultimul dezvoltarea acestora. Bibliotecile sunt parte rând, economică a patrimoniului cultural, componentă și a Programului național de pentru întreaga societate, este de interes informatizare a sferei culturii pentru anii public. Adunarea Generală a ONU a in- 2012-2020, în această sferă, printre cele tegrat pentru prima data în Agenda 2030 mai importante pot fi menţionate: echipa- rolul culturii, prin patrimoniul cultural și rea bibliotecilor publice cu echipament și creativitatea, ca facilitator al dezvoltării du- tehnologii pentru accesarea informațiilor, rabile în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare crearea punctelor de acces public la inter- Durabilă. Patrimoniul cultural poate oferi o net, crearea conținuturilor digitale integra- platformă pentru dezvoltarea și testarea de te la nivel național și european, extinderea noi abordări care demonstrează relevanța proiectului SIBIMOL, crearea Bibliotecii patrimoniului pentru dezvoltarea durabi- Naţionale Digitale „Moldavica”. lă, iar contribuția moștenirii la dezvoltarea La începutul anului 2011, efectuându-se umană durabilă este majoră. un studiu, s-a stabilit că din cele 1.383 de Digitizarea patrimoniului cultural în biblioteci publice care activau în Republica scopul conservării, prezervării colecțiilor și Moldova, doar 17,2 % (238) erau dotate cu accesului facil al utilizatorului la informații computere, la Internet fiind conectate 10,8 este un procedeu folosit deja în toate bi- % (149) din numărul total de biblioteci sau bliotecile din lume, iar bibliotecile digitale 62,6 % din numărul bibliotecilor dotate reprezintă mijlocul cel mai eficace de re- cu computere. Doar 3,4% (47) de biblio- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 zolvare a problemelor legate de păstrarea, teci publice dispuneau de pagina web, iar căutarea și găsirea documentelor în timp diferenţa dintre nivelul de informatizare a util, într-o eră a informației când volumul bibliotecilor din spaţiul rural faţă de cele documentelor crește exponențial, iar pro- din spaţiul urban este alarmantă. Astfel, cedeele de arhivare devin o necesitate. din cele 1.218 biblioteci publice de la sate, Republica Moldova ține pasul cu tim- doar 142 (11,6%) dispuneau de un calcula- pul, „dar cu pași mici” în ceea ce înseamnă tor, doar 5,5% (67) beneficiau de conexiune valorificarea conținuturilor de patrimoniu Internet şi doar 12 (1%) au pagina web. [4] în special salvgardarea moştenirii culturale Datele statistice la finele anului 2019 scrise prin crearea conținuturilor de moşte- arată că în Republica Moldova activează 105 1DĠL PXQ 8QLY 6WDW %LEOL %LEOL .RJ 0X] 1DĠL VFULV $UKL DFHVW 0RO HJLG OXFUă WUHFH 1D܊L Ä9LD 1D܊L U úL 5HVW DIRV SURJ SUH] RUJD HIHFW E LQVWLW HVWH 1D܊L D]D 106 G G R R R R R H ă D D Q L D Q D L U H H Y U H H Y Ġ Ġ X U X U H 0HGLFL GH U X WF܇WLLQ RWHFD X RWHFD L VSHFLDOH UL HUVLWă܊LL$J GRFXPHQW WFUHDWúLG LLO %ăO܊ FLSLXO UH]XOWDWXO YUúL UYDUH RYHL´ÌQWH %DVDUDEL D DPXOXLÄ OQLFHDQX´ %LEOLRWHFL H3ULPH UH Dă 'LJLW QDOă QDOăD50 XUDUH܈L& Ä0H QDO QDOăD&ăU܊ QDOGH$U QL PHWR XQHL O 1DĠLRQ XO D5HSXEO HDHLSHV DF L]HD]ă HL1DĠLRQD Dă SDúD HD]ă Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 GHĠLQ ĠLLOH 5HJLVWUX Studii v $VWIHO și cercetări ܇ (I Republican, Biblioteca ȘtiinţificăCentrală a Republicii Moldova, Muzeul Pedagogic Kogălniceanu”,„Mihail Arhiva N licii Moldova, Muzeul Literaturii Române Muzeul web pagina dețin sau bloguri. bibliotecilor al tal dinRM,doar 145(5,8%) tual, programul pe UNESC „Memoria Moldovei”. Întemeiat, concep- Moldova şiaprobat deComitetul N sunt conectate la sunt dotate calculatoare, cu iar 1.621(57%) 2.674 debiblioteci, dincare 1.811(64%) N Arheologie șiI Moldovei”ria sunt: Muzeul N Partenerii Programului N aRepublicii culturale scrise Moldova.rii rea, conservarea N importante biblioteci, muzee Arhivei şiale integrează eforturile World” (cII-95/WS-11), acest document sub Bibliotecii egida Programul N și a6muzee dinsubordinea ministerului. șiarhivelorcolecțiilor Bibliotecii N efectuează digitizarea se sub căruia egida tizare asferei culturii pentru anii 2012-2020, implementeazătării informa de Programul din motive financiare șiumane. ces continuu și de durată, care decurge lent multe pentru gitale biblioteci este un pro- ral a fondului de carte, a patrimoniului cultu- WLLQ nstitut) Lupan” „Andrei aAcademiei de aţional de Etnografie și aţionale ce prive în ceea ş 0 0 T Astfel, încă înanul 1996afost elaborat Ministerul Educației, Culturii - și Cerce şi intelectual, crearea conținuturilor di- K K P P Q Q F F D D H ܊ otodată transpunerea suport pe digital ܊ ܊ O O L L G Q G Q O O P P L L X X sferei culturii pentru anii 2012-2020, anii pentru sferei culturii DUKLYHORU%LEOLRWHFLL1D܊LRQDOH܈LDPX]HHGLQVXERUGLQHDPLQ XQLWă܊LLDUFDWDORDJHH GXUDWăFDUHGHFXUJHOHQWGLQPRWLYHILQDQFLDUH܈LXPDQH ELEOL PXOWH SHQWUX GLJLWDOH FRQ܊LQXWXULORU FUHDUHD LQWHOHFWXDO XăXGFPQHRHOHFWURQLFH GRFXPHQWHORU 1XPăUXO ,QWHUQHW'LQQXPăUXOWRWDODOELEOLRWHFLORUGLQ50GRDU ELEOLRWHFLGLQFDUH DXSDJLQDZHE>@ GLVSXQHDXGHXQFDOFXODWRUGRDU EHQHILFLDXG FHOHGLQVSDĠLXOXUEDQHVWHDODUPDQWă$VWIHOGLQFHOHE SDJLQDZHELDUGLIHUHQĠDGLQWUHQLYHOXOGHLQIRUPDWL]DUHDELE EL GH 'RDU FRPSXWHUH FX GRWDWH ELEOLRWHFLORU QXPăUXO GRDU 0ROGRYD FRPSXWHUHOD,QWHUQHWILLQGFRQHFWDWH GLQQXPăUXO 5HSXEOLFD vQ DFWLYDX FDUH SXEOLFH ELEOLRWHFL FUHDUHD%LEOLRWHFLL1DĠLRQDOH'LJLWDOHÄ0ROGDYLFD´ HXURSHDQ ܈L QD܊LRQDO QLYHO OD LQWHJUDWH GLJLWDOH FRQ܊LQXWXULORU GH SXQFWHORU FUHDUHD LQIRUPD܊LLORU DFFHVDUHD SHQWUX WHKQRORJLL O U Ġ U R R S S W W O0ROGD DOă 1DĠLRQDO L LL WDH GH ăWRDUH L HL´ HPRULD0R HRORJLH referin LILFăD8QL SXEOLFDĠ H FLL0ROGR RQVHUYDUH G$UWH GH O 3URJUDP ă %LEOLRWHF QWUXGH'L LQWHJUHD]ă Anul de DIRVWSUL IF&HQW LILFă HvQFHHDF H UHVWDXU GH YWĠOú LYLWăĠLOH DUHGH6WDW ă vQDQXO Fă OJL VSH RORJLL UD 0RO RULD RW HOHFW SRUW PXQF QHL $UKLYD WDW&HQWUX RUWL]DUHD HLDWFRQF ܈ N )DUP L аă aţional de PlasticeArte Repub al - 0LQLVWHUXO(GXFD܊LHL&XOWXULL RRDă UQSQUD H XRW LLDD RGOL H DW D FDUWH GH IRQGXOXL D GLJLWDO VXSRUW SH WUDQVSXQHUHD 7RWRGDWă 'DWHOHVWDWLVWLFHODILQHOHDQXOXLDUDWăFăvQ5HSXEOLFD0 VWDELOLW VD VWXGLX XQ HIHFWXkQGXVH DQXOXL vQFHSXWXO /D

aţional „Memoria Moldovei”, biblioteci biblioteci ܈ Nr total L P P 1 1 storie aMoldovei, Muzeul Y H H D D , U X U X Y Y U D U D J F J F G G Y L Y L 3 3 ± ± H H G L D H O O O1DĠLRQDO OXFUăULOH L RH´Ì GRYHL´ 5HSXEOL D DWLSăULWXUă D3DUWHQHU VWRULHD0 I &RQI >@ LÄ 7 Ä1 FLH QFUHGX RQLF HIRUWXULOH H FHUFH GH O ,QVWLW DOă D DĠLRQDOă GLJLWL]DW L GLQ0ROGR GRYHL޵vQ HFRQVHU UH DH DSURE LDOH Ä0H OXL F DYkQ LFD IR D LWL]DUHDS RFXPHQWH SULYHúWHV HUVLWăĠLLG SWXDOSH 8QLYHUVLW nternet. S DWFDO ODVWLFH RFXPHQWH şi prezervarea moş N şi strategiile celor mai aţionale a Republicii Nr biblioteci calculatoare calculatoare care de care Din numărul to- I aţional „Memo- P P storie „Memory ofO „Memory S S H H R R H H X X G G Q Q ú R ú R F F W O V V Y Y D H D H D G X G D X Y Y L H H ă F ă F 5HSXEOLFLL VWUXFWXUD% U LQFOXVH RU HIHFWX DUH VWHPLĠDQX´ URJUDPXO 6WDWGLQ VWUDWHJLLO L UD 0RO RULD P SUHYH UP Ä$QGUHL W D VFRS FD UD DFFHV HUHD SDWULPRQLD DD O ED]D L3URJUDP а te salvgarda- HODERUDW W OGRYHL0 PROGRYHQ LDD ULRDGD H H &R GH WH OYJDUGDUHD UúSUH úL DUH in in EOLFDĠLLORU H&RQVHUY Q %LEO vQ D%LEOLRWH LG6WD GH ĠLL 0ROGRY LL 5HSXEOLF H UHVWD GH aţional de OHFWURQLFHFUHDWH܈LGH]YROWD N VXQWGRWDWHFXFDOFXODWRDUHL aţională aționale aturală, Nr biblioteciNr HLXH H ăUEELWFO ELEOLRWHFL FăWUH GH GH܊LQXWH aţional conectate la ܈L&HUFHWăULLLPSOHPHQWHD]ă Internet Internet teni- XHLD ăXD H IFXDă LLLDHFOFLOU ܈L FROHF܊LLORU GLJLWL]DUHD HIHFWXHD]ă VH FăUXLD HJLGD VXE 0 0 P 8 8 G G G G X X X H X H H H D X D X W L L L L X X ] ] X 3 1 O O D D FRQVHUYDU úDSURE úL D FD܇WLLQĠLIL L7LUDV GLQ RYHL´ 0ROGRY L HULORU YHFKL 0ROGRYD %LEOLRWHF DVFă±Ä&D RWHFD ]HXO1DĠLR VH L HRPDL FHORU 1(6&2Ä LWHWXO vQ WH ,D L VH úL ROGRYD%L O1DĠLRQDO vQ H UDHRI HUYDUH XI]F G IL]LF OXL VDOYJDUGDU XD޵ D /XSDQ޵ UHúL UDUH - URJUDPXO 50 metodologii speciale aprobatemetodologii speciale deComitet- de documente patrimoniale, unei înbaza cercetare efectuate îninstituţiile deţinătoare Moldovei” este rezultatul unei munci de Chișinău),la Camera N Universităţii deStat dinT Russo”,„A. municipiul Biblioteca Bălți, Biblioteca Știinţifică a Universității de Stat a Universității Agrare deStat dinMoldova, Biblioteca Republicană Știinţifică Agricolă Medicină șiFarmacie „ lioteca Științifică a Universităţii de Stat de a Universităţii deStat dinMoldova, Bib- Știinţe aMoldovei, Biblioteca Științifică blioteci –20(1,3%). loage electronice create șidezvoltate înbi- 2019 a ajuns 3.693.904 unități,la iar cata- deținute decătre biblioteci finele la anului Web/ bloguri Nr biblioteci dispun pag. Registrul ProgramuluiRegistrul „Memoria N 0 0 D D S S F D F D D D Q 0 0 H H H H E E ] ] L L U 1 U 1 H D PRúWHQ HD 5HSXEOLFD Ä0HPRULD ăD8QLYHU 0X]HXO O FVHG FX RO G&RPL GH W umărul documentelorumărul electronice HW D RUL OD UHFW $FDGHPLHL DOGH(WQR DúLSUH]HU LPSRUWDQW Q vQ LHDFFH ULUHD DQLDOXL9 OLRWHFD HPRU\RI ĠRDÄ DĠLRQDO ]X/LW X]HXO WHvQELEOLRWHFL± LEOLRWHFLSXEOLFHGHODVDWHGRDU GH܊LQSDJLQDZHEVDXEORJXUL WFHWXSRHFQLX܈GH ܈L FRQWLQXX SURFHV XQ HVWH RWHFL HWQHHSRHWOL 6,%,02/ SURLHFWXOXL H[WLQGHUHD LVWHUXOXL DU VXQWFRQHFWDWHOD OLRWHFLORUGLQVSDĠLXOUXUDOIDĠăGH WRWDOGHELEOLRWHFLVDXGLQ FHSELOLWUH FUHDUHD LQWHUQHW OD SXEOLF DFFHV IQODXXD MQOD DMXQV D DQXOXL ILQHOH D HFRQH[LXQH,QWHUQHWúLGRDU ܇ Programul de informatizare a informatizare de Programul electroni ORHL XOFGVXHX GH GLVSXQHDX SXEOLFH EOLRWHFL Nr doc. WL H H 0 0 V V L L D D J J L V L V : : Y Y J D W H L ce Q Q UX RDH FX GRWDWH HUDX H ܇WLLQĠH GH 0ROGRYHL´ ELEOLRWHFL LFXOWXUD ULL O D &KL OD XO LWă܊LLGH6W WO 1DĠLR HWXO Q܊LILFăD8 OL OLEHU XOXL UODDP´ QOúH úL LQDOH ROGRYDDFWLYHD]ăGH IRVWODQV DXL5R UDWXULL DUHDPRúW 3HGDJRJLF UDILH ܇WLLQĠLIL ă HPRULD RUOG´ F, DUPQXXFOXDúL FXOWXUDO SDWULPRQLXOXL ă LFO GH FHOH GLQ Fă ܈ ațională aCărții. L,VW administratori) programatori, informaticieni Nr. personal Nr. N. T iraspol (cu sediul sediul iraspol (cu 0 ܈ (ingineri, I I H H L D O O Q Q D D P P F F , , RULH1DWXU FXUD X HFWXDUHD S 0ROGR D S &DP QăX QLYHUVLWăĠLL VUVS VFULVH H ORH´V ROGRYHL´ QLULLFXOWXU VXQW0X] WÄ$5XVV :6 ă %LEOLRW Wă O Ä0HPR DO $JULFRO ă ܈LUHYL XHúL PX]HH QUWRĠL HQWUX QÄ0LK kQH 5HSXEOLF estemiţanu”, K Y D D Q Q H H ă ă H H H H R R D D D D D D U V U U X XE DLO Oă HL GH FD D RU LQ UD XO Q OH OH LD OD WD ޵ Studii și cercetări ul Naţional „Memoria Moldovei”. În baza – 1933), perioada 2002-2003. Iar în 2010 lui se efectuează paşaportizarea documen- a fost lansată Biblioteca Națională Digitală telor incluse şi se organizează activităţile şi Moldavica, având ca scop: salvgardarea lucrările de restaurare, prezervare şi con- moştenirii culturale scrise prin trecerea servare [2]. Conform prevederilor progra- ei pe suport electronic, reducerea acce- mului „Memoria Moldovei”, în structura sului fizic direct la originale şi efectuarea BNRM a fost creat şi dotat Centrul Naţio- unor lucrări speciale de restaurare, conser- nal de Conservare şi Restaurare și Centru vare şi prezervare; oferirea accesului liber de Digitizare a publicaţiilor vechi şi rare. pentru toţi la moştenirea naţională scrisă PRúWHQLUHD QDĠLRQDOă VFULVă GLJLWL]DWPrimeleă publicaţii XWLOL]DUH DdigitizateHLvQDF în WLYLWDWHDBibliote- GH FXOWXUDOL]digitizată, DutilizareaUH HGXFD ei înĠLH activitatea de cul- ca NaționalăPRúW a RMHQLUHD a fost QDĠL primaRQDOă tipăritură VFULVă GLJLWL]DWturalizare,ă XWLOL]DUH educaţie,DHLvQDF cercetare;WLYLWDWHD valorificarea GH FXOWXUDOL] DUH HGXFDĠLH FHUFHWDUHYDORULILFDUHDGRFXPHQWHORUmoldoveneascăPRúWPRúWHGQLUHDHĠLQăWRDUHHQLUHD QDĠL – QDĠLR QDOă„CazaniaGRHSDWULPRQQDOă VFULV VFULV ălui GLJLWL]DW ăLVXOQDĠLRQDOarlaam” GLJLWL]DWă XWLOL]DUHăVFULVúLLP XWLOL]DUHdocumentelorDHLvQDFDHLvQDFSULPDW deţinătoareWLYLWDWHDWLYLWDWHD G Hde G FXOWXUDOL] Hpatrimoniul FXOWXUDOL]DUH DUH HGXFD HGXFDĠLHĠLH PRúWHQLUHDPRúW QDĠLRHQDOăQLUHDPRúW VFULV QDĠLHQLUHDăRQDOă GLJLWL]DW QDĠL VFULVRQDOăăă XWLOL]DUHGLJLWL]DW VFULVăDăHLvQDF GLJLWL]DW XWLOL]DUHăDWLYLWDWHDHLvQDF XWLOL]DUHD GHLvQDFHWLYLWDWHD FXOWXUDOL]W GLYLWDWHDHDUH FXOWXUDOL] HGXFD GHĠ FXOWXUDOL]DLHUH HGXFDDUHĠLH HGXFDĠLH ÌQ DFHDVWă SHULRDGă %LEOLRWH(1768)FHUFFHUFHWDUHYDORUL FDșiH WDUHYDORULrevistaFHUFH IWDUHYDORULLFDUHDGRF„ViaţaILFDUHDGRF Basarabiei”XIPHQWHORULFDUHDGRFXPHQWHORU (1932GXHĠLQăWRDUHPHQWHORU GHĠLQăWRDUHnaţionalGHĠLQăWRDUHHSDWULPRQG HSDWULPRQscris şiG Limprimat.XOQDĠLRQDOHSDWULPRQLXOQDĠLRQDOLVFULVúLLPXOQDĠLRQDOVFULVúLLPSULPDWVFULVúLLPSULPDWSULPDW FHUFHWDUHYDORULFHUFHIWDUHYDORULLFDUHDGRFFHUFHWDUHYDORULXIPHQWHORULFDUHDGRFIGLFDUHDGRFXHĠLQăWRDUHPHQWHORUXPHQWHORUGHĠLQăWRDUHHSDWULPRQGHĠLQăWRDUHGLXOQDĠLRQDOHSDWULPRQGHSDWULPRQLVFULVúLLPXOQDĠLRQDOLXOQDĠLRQDOSULPDWVFULVúLLPVFULVúLLPSULPDW SULPDW ÌQÌQ DFHD DFHDVWăÌQV SHULRDGWă DFHD SHULRDGVăWă %LEOLRWHă SHULRDG %LEOLRWHFDăFD %LEOLRWHFD 1D܊LRQDOă D 5HSXEOLFLLÌQ0ROGRYD DFHDVWăÌQ SHULRDG DFHDD VăWăÌQ %LEOLRWH SHULRDG DFHDVWăFDă SHULRDG %LEOLRWHăFD %LEOLRWHFD 1D܊L1D܊LRQDOăRQDOă1D܊L D 5 DRQDOăHSXEOLFLL5HSXEOLFLL D 50ROGRYDHSXEOLFLL0ROGRYDD0ROGRYDD D FRQWLQQXDW GLJLWDOL]DUHD1D܊LRQDOăSDWULPRQLX1D܊L D 5RQDOăHSXEOLFLL1D܊LOXL DRQDOă50ROGRYDHSXEOLFLL D 5HSXEOLFLLD0ROGRYD 0ROGRYDD D FRQWLFRQWLQQXDWQQXDWFRQWL GLJL GLJLWQQXDWDOL]DUHDWDOL]DUHD GLJLSWDOL]DUHDDWULPRQLXSDWULPRQLXOXLSDWULPRQLXOXL OXL QD܊LRQQDO LPSULPDWFRQWL LQFOXVQQXDWvQFRQWL GLJL UHJLVWWQQXDWDOL]DUHDFRQWLUXO GLJLQQXDWSWDOL]DUHDDWULPRQLX GLJLWDOL]DUHDOSXLDWULPRQLXSDWULPRQLXOXL OXL QD܊LRQD܊LRQQDOQQDO LPSULQD܊LR LPSULPQQDODWPDW LQFOXV LPSUL LQFOXVPDWvQvQLQFOXV UHJLVW UHJLVWUXOvQUXO UHJLVWUXO 3URJUDPXOXL 1D܊LRQDOQD܊LRQQDO LPSULQD܊LRÄ0HPRPQQDODWQD܊LR LQFOXVU LPSULLD QQDOPDWvQ LPSUL LQFOXV UHJLVWPDWUXOvQ LQFOXV UHJLVWvQUXO UHJLVWUXO 3URJUDPXOXL3URJUDPXOXL1D܊LRQDO1D܊LRQDOÄ0HPRUÄ0HPRLD ULD 3URJ3URJUDPXOXLUDPXOXL3URJUDPXOXL1D܊LRQDO1D܊LRQDO1D܊LRQDOÄ0HPRÄ0HPRULDÄ0HPRULD ULD 0ROGRYHL´ ܈L 3URJFUHDUHDUDPXOXL%LEOLRWH1D܊LRQDOFLL Ä0HPRULD 0RO0ROGRYHL´GRYHL´0RO܈LGRYHL´܈LFUHDUHDFUHDUHD܈L %LEOLRWHFUHDUHD%LEOLRWHFLL F%LEOLRWHLL FLL 0ROGRYHL´0RO܈LGRYHL´FUHDUHD0ROG܈RYHL´L %LEOLRWHFUHDUHD܈L FLLFUHDUHD%LEOLRWHFLL%LEOLRWHFLL 1D܊LRQDOH 'LJLWDOH 0ROGDYLFD1D܊L FD1D܊L SDRQDOHUWHRQDOH 'LJLW1D܊L 'LJLWRDQDOHOHD 0ROGDOH 'LJLW 0ROGDYDLFDOHYLFD 0ROGD FD SDFDUYWH SDLFDUWH FD SDUWH 1D܊LRQDOH 'LJLW1D܊LRDQDOHOH 0ROGD1D܊L 'LJLWRQDOHYDLFDOH 'LJLW0ROGD FD SDDOHUYWHLFD 0ROGD FD SDYLFDUWH FD SDUWH FRPSRQHQWă D %LEOLRWHFLL (XURSHFRPFRPSRQHQQHSRQHQWăFRPW DăSRQHQ%LEOLRWHF D %LEOLRWHFWă DLL%LEOLRWHFL (XURSHL (XURSHQLHLQ (XURSHH QH FRPSRQHQWăFRP DSRQHQ%LEOLRWHFFRPWăS DRQHQLL%LEOLRWHF (XURSHWă D QL%LEOLRWHFLH (XURSHLLQH (XURSHQH 5HJLVWUXO SURJUDPXOXL FXSULQGH5HJL HGLĠL5HJLVWUXOLOHVWUXO SURJU5HJL SURJUDVPXOXLWUXODPXOXL SURJU FXSD FXULQGHPXOXLSULQGH HGLĠL FX HGLĠLSLOHULQGHLOH HGLĠLLOH 5HJLVWUXO SURJU5HJLDVPXOXLWUXO5HJL SURJU FXVSWUXODULQGHPXOXL SURJU HGLĠL FXDPXOXLSLULQGHOH FX HGLĠLSULQGHLOH HGLĠLLOH În aceastăYHFK perioadă,LúLUDUHP BibliotecaDQXVFULVHOH NaționalăDFWHOHúL naţionalGRFXPHQWHO scris şiH imprimatGHDUKLYă şiDUWHIDFWHO care urmeazăHRELHFWHOH PX]HDOHFDUH YHFKLúLUDUHPDQXVFULVHOHDFWHOHúLaYHFK RepubliciiYHFKLúLUDUHPGRFXPHQWHOLúLUDUHP MoldovaDQXVFULVHOHHDQXVFULVHOHGHDUKLYă a continuatDFWHOHúLDFWHOHúLDUWHIDFWHO digitaGRFXPHQWHO- GRFXPHQWHOHRELHFWHOHsă fieHGHDUKLYă păstrateHGHDUKLYăPX]HDOHF şiDUWHIDFWHO valorificateDUWHIDFWHODUHHRELHFWHOH înHRELHFWHOH strictă PX]HDOHFcon- PX]HDOHFDUHDUH YHFKLúLUDUHPYHFKLDQXVFULVHOHúLUDUHPYHFKLúLUDUHPDQXVFULVHOHDFWHOHúLDQXVFULVHOHGRFXPHQWHODFWHOHúLDFWHOHúLGHGHDUKLYăRFXPHQWHOGRFXPHQWHOHDUWHIDFWHOGHDUKLYăHGHDUKLYăHRELHFWHOHDUWHIDFWHODUWHIDFWHOHPX]HDOHFRELHFWHOHHRELHFWHOHDUHPX]HDOHFPX]HDOHFDUH DUH FRQVWLWXLH QXFOHXO SDWULPRQLXOXLlizareaFRQV QDĠLFRQVWLWXLHR QDOpatrimoniuluiWLWXLH QXFOHFRQV VFULV QXFOHWXLWXLHO úL SDWULPRX O LPSULPDWnațional QXFOH SDWULPRQXLXOXLO Q SDWULPRimprimatLXOXLúL QDĠL FDUH QDĠLRQQDOLXOXL R XUQDO VFULVP QDĠLHD]ăformitate VFULV úRLQDO VăLPSULPDW úL VFULVI LPSULPDWcuLH cerinţele SăVWUDWH úLúL LPSULPDW FDUHúL programului FDUHúL XUPúL XUHD]ăP FDUHHD]ă VăUN XUI VăESPLHHD]ă-I SăVWUDWHLH SăVWUDWH Vă ILHúL SăVWUDWHúL úL FRQVWLWXLH QXFOHFRQVinclusWXLWXLHO SDWULPR FRQVîn QXFOH registrulWLWXLHQXLXOXLO SDWULPR QXFOH Programului QDĠLXROQQDOLXOXL SDWULPR VFULV QDĠL NQațional úLXOXLRLQDO LPSULPDW VFULVQDĠL RQDO úCLúLO LPSULPDW VFULV. FDUH ú XULP LPSULPDWúLHD]ă FDUH Vă XUúLIPLHHD]ă FDUH SăVWUDWH XU VăPIHD]ăLHúL SăVWUDWH Vă ILHúL SăVWUDWH úL YDORULILFDWHvQVWULFWăFRQIRUPLWDWHFXF„MemoriaYDORYDORULILFDWHvQVWHULQĠHOHSURULILFDWHvQVW Moldovei”YDORUULILFDWHvQVWLFWăFRQIRJUUDPXOXL8LFWăFRQIR și creareaUPLWDWHFXFULFWăFRQIRUPLWDWHFXF 1Bibliote(6&2UHPLWDWHFXFULQĠHOHSUR- HULQĠHOHSURActualmente,JHUDPXOXL8ULQĠHOHSURJUDPXOXL81J UDPXOXL8(6&2pentru1(6&2 această1(6&2 colecție, YDORULILFDWHvQVWYDORUULILFDWHvQVWLFWăFRQIRYDORULILFDWHvQVWUUPLWDWHFXFLFWăFRQIRULFWăFRQIRUHPLWDWHFXFULQĠHOHSURUPLWDWHFXFJHULQĠHOHSURUDPXOXL8HULQĠHOHSUR1JUDPXOXL8(6&2JUDPXOXL81(6&21(6&2 cii Naționale Digitale$FWXDOP MoldavicaHQWHSHQWU ca parteXDFHDVWăFR sunt OHF܊LHVXQWsupuse digitizăriiVXSXVHGLJ doarLWL]ăULLGRD documenteleUGRFXPHQW HOHSăVWUDWHSH $FWXDOPHQWHSHQWUXDFHDVWăFROHF܊LHVXQW$FWXDOP$FWXDOPHQWHSHQWUHVXSXVHGLJQWHSHQWUXDFHDVWăFRXLDFHDVWăFRWL]ăULLGRDOHF܊LHVXQWOHF܊LHVXQWUGRFXPHQWVXSXVHGLJVXSXVHGLJHOHSăVWUDWHLWL]ăULLGRDLWL]ăULLGRDSHUGRFXPHQWUGRFXPHQWHOHSăVWUDWHHOHSăVWUDWHSH SH $FWXDOPcomponentăHQWHSHQWU$FWXDOP XHaDFHDVWăFR$FWXDOPQWHSHQWU BiblioteciiHQWHSHQWUXOHF܊LHVXQWDFHDVWăFR Europene.XDFHDVWăFROHF܊LHVXQWVXSXVHGLJ Re- OHF܊LHVXQWpăstrateLWL]ăULLGRDVXSXVHGLJ pe VXSXVHGLJteritoriulULGRFXPHQWWL]ăULLGRD RepubliciiLWL]ăULLGRDHUGRFXPHQWOHSăVWUDWH MoldovaUGRFXPHQWHSHOHSăVWUDWH de HOHSăVWUDWHSH SH gistrulWHULWWHULWRULXO programuluiRULXO 5HSXEWHULW 5HSXEROLFLLULXO cuprindeOLFLL 0ROGR 5HSXE 0ROGRYYDGHO LFLLediţiileYYDGH 0ROGR LPS vechi LPSRYYDGHUWDQ܊ă RUWDQ܊ă LPSQD܊Limportanță QD܊LRQDOăRSUUWDQ܊ăRQDOăRSU QD܊Lnațională,HR܊LRDVăQDOăRSUH܊LRDVă o PăU prețioasă PăUHWXULH܊LRDVăWXULH Dmărturie FXOW PăU D FXOWXWXULHULLSRSRUX XULLSRSRUX D FXOWOXXLULLSRSRUXOXL OXL WHULWRULXO 5HSXEOLFLLWHULW 0ROGRRULXOYYDGH 5HSXEWHULWşiRO LPSULXOLFLLrare,RWHULW 0ROGR 5HSXE UWDQ܊ămanuscrisele,RULXOYYDGHOLFLL QD܊L 5HSXE 0ROGRR LPSQDOăRSU acteleOLFLLRYYDGHUWDQ܊ă 0ROGRşi documenH LPS QD܊L܊LRDVăYYDGHRUWDQ܊ăQDOăRSU PăU- LPS QD܊LWRXULHUWDQ܊ăHaR܊LRDVă QDOăRSUculturii D FXOWQD܊L PăU poporuluiRXQDOăRSUULLSRSRUXHWXULH܊LRDVă D FXOWPăUnostru.H܊LRDVăOXXLWXULHULLSRSRUX PăUD FXOWWXULHOXXLULLSRSRUX D FXOWXULLSRSRUXOXL OXL teleQRVWU QRVWUdeUXX arhivă,UXX QRVWU artefactele,UXX obiectele muze- În prezent Biblioteca conține peste 7.044 QRVWUUXX QRVWUUXX QRVWUUXX QRVWUUXX ale careÌQSUH]H constituieÌQSUH]HQWDFHDVWă% ÌQSUH]HQnucleulWDFHDVWă% QpatrimoniuluiLLEOLRWHFDFWDFHDVWă%LLEOLRWHFDFRQ܊LQHSHVWHLLEOLRWHFDF RQ܊LQHSHVWHobiecteRRELHQ܊LQHSHVWH digitale:RELHFWHGLJLWDOHRELHFWHGLJLWDOHF WHGLJLWDOH ÌQSUH]HQWDFHDVWă%ÌQSUH]HLLEOLRWHFDFQWDFHDVWă%ÌQSUH]HRQ܊LQHSHVWHQLLEOLRWHFDFWDFHDVWă%ÌQSUH]HRELHQWDFHDVWă%RLLEOLRWHFDFQ܊LQHSHVWHFWHGLJLWDOHLLEOLRWHFDFRRELHQ܊LQHSHVWHRQ܊LQHSHVWHFRELHWHGLJLWDOHRELHF WHGLJLWDOHFWHGLJLWDOH Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

&ăU܊L±&ăU܊L±&ăU܊L±3XEO3XEOLFD܊LLVHULDOHLFD܊LLVHULDOH3XEO±LFD܊LLVHULDOH±±0DQX0DQXVFULVH±VFULVH±0DQXVFULVH± &ăU܊L±&ăU܊L±3XEOLFD܊LLVHULDOH3XEOLFD܊LLVHULDOH±±0DQXVFULVH±0DQXVFULVH± &ăU܊L±&ăU܊L±3XEOLFD܊LLVHULDOH3XEO±LFD܊LLVHULDOH±0DQXVFULVH±0DQXVFULVH±

([OLEULV([OLEULVXUL±([OLEULVXUL±XUL±&ăU܊&ăULSR܊܈LWDOH±SR܈&ăUWDOH±܊LSR܈WDOH±+ăU+ăU܊L±܊L±+ăU܊L± ([OLEULV([OLEULVXUL±XUL±&ăU܊LSR܈WDOH±&ăU܊LSR܈WDOH±+ăU܊L±+ăU܊L± ([OLEULVXUL± &ăU܊LSR܈WDOH± +ăU܊L± ([OLEULVXUL± &ăU܊LSR܈WDOH± +ăU܊L± 1RW1RWH±H±1RW H7H]H±7H]H7H]HGHGGHRFWRGRFWRUDW±UGHDW±GRFWRUDW±&ROHF܊LD&ROHF܊LD&ROHF܊LD 1RWH±1RWH±7H]H7H]HGHGRFWRUDW±GHGRFWRUDW± &ROHF܊LD &ROHF܊LD 1RWH±7H]HGHGRFWRUDW± Ä7LUDVSÄ7LUDVS &ROHF܊LDRÄ7LUDVSO%DOWD´±RO%DOWD´±RO%DOWD´± Ä7LUDVS Ä7LUDVSRO%DOWD´±RO%DOWD´± 1RWH±7H]HGHGRFWR3ULQGLJLUDW±3ULQGLJLWL]DUHDWH]HW L]DUHDWH]HORUGHGRFWÄ7LUDVSORUGHGRFWR&UDWILLQGROHF܊LDRO%DOWD´±RUDWILLQGGHXQLFDWY GHXQLFDWYDSHUPLWHDDSHUPLWHDFFHVXOODGFFHVXOODGRFXPHQWHIRFXPHQWHIXOO XOO 3ULQGLJL3ULQGLJLW3ULQGLJLL]DUHDWH]HWL]DUHDWH]HWL]DUHDWH]HORUGHGRFWORUGHGRFWORUGHGRFWRUDWILLQGRUDWILLQGRUDWILLQGGHXQLFDWYGHXQLFDWYGHXQLFDWYDSHUPLWHDDSHUPLWHDDSHUPLWHDFFHVXOODGFFHVXOODGFFHVXOODGRFXPHQWHIRFXPHQWHIRFXPHQWHIXOOXOO XOO 3ULQGLJLWL]DUHDWH]H ORUGHGRFWÄ7LUDVSRUDWILLQGRO%DOWD´±GHXQLFDWYDSHUPLWHDFFHVXOODGRFXPHQWHIXOO 107 3ULQGLJLWL]DUHDWH]HORUGHGRFWWH[WWH[WvQIRUPDWGLRvUDWILLQGQIRUPDWGLWH[WvJQIRUPDWGLLWDOGHXQLFDWYJLWDO܈LFRQ܈LFRQGJL܊LLRSWLPHLWDOGDL܊LLRSWLPHSHUPLWHD܈LFRQGSHQWUXSăVWL܊LLRSWLPHSHQWUXSăVWFFHVXOODGUSHQWUXSăVWDUHDH[HPUDUHDH[HPRFXPHQWHISUODUXOXLWUDDUHDH[HPSODUXOXLWUDXOO GSL܊LRQDOODUXOXLWUDGL܊LRQDO G L܊LRQDO WH[WvQIRUPDWGLWH[WvJQIRUPDWGLLWDOWH[W܈LFRQvQIRUPDWGLGJL܊LLRSWLPHLWDO܈LFRQJLWDOGSHQWUXSăVWL܊LLRSWLPH܈LFRQGL܊LLRSWLPHUSHQWUXSăVWDUHDH[HPSHQWUXSăVWSUODUXOXLWUDDUHDH[HPUDUHDH[HPGSL܊LRQDOODUXOXLWUD SODUXOXLWUDGL܊LRQDO GL܊LRQDO /D/D HWDS HWDSD DD/D GRXD D HWDS GRXD SUDRLHFWXOXL DSURLHFWXOXL GRXD S%ULEOLRWHFDRLHFWXOXL%LEOLRWHFD1%DĠLRQDOăLEOLRWHFD1DĠLRQDOă '1LJLWDOăDĠLRQDOă 'LJLWDOă Ä0 'R Ä0LOGDYLFD´JLWDOăROGDYLFD´ Ä0 XRUPHD]ăOGDYLFD´ XUPHD]ă Vă XIU VăLHPHD]ăILH Vă ILH WH[WvQIRUPDWGLJLWDO܈LFRQ/DGL܊LLRSWLPH HWDSD D/D GRXDSHQWUXSăVW HWDS SDURLHFWXOXL/D D GRXD HWDSUDUHDH[HPD S% DULEOLRWHFDRLHFWXOXL GRXDS SODUXOXLWUDURLHFWXOXL1%DĠLRQDOăLEOLRWHFDG%L܊LRQDO 'LEOLRWHFD1LJLWDOăDĠLRQDOă Ä01 'DĠLRQDOăRLOGDYLFD´JLWDOă Ä0 'L XJLWDOăRUPHD]ăOGDYLFD´ Ä0 VăROGDYLFD´ XIULHPHD]ă XVăUPHD]ăILH Vă ILH DGăXDGăXJDWHúLRELHJDWHúLRELHDGăXJFWHOHGLJLWDDWHúLRELHFWHOHGLJLWDOFWHOHGLJLWDHDOHWXWXUOHDOHWXWXUROUGRFXPHHDOHWXWXURUGRFXPHQRWHORULQFOXUGRFXPHQWHORULQFOXVQHvQ5HJLVWWHORULQFOXVHvQ5HJLVWVUHvQ5HJLVWXO3URJUDUXO3URJUDPUXOXL1DĠLRXO3URJUDPXOXL1DĠLRPQDOXOXL1DĠLRQDO QDO /D HWDSD DDGăX GRXDJDWHúLRELH SURLHFWXOXLDGăXJFWHOHGLJLWDDWHúLRELH%DGăXLEOLRWHFDJDWHúLRELHOFWHOHGLJLWDHDOHWXWXU1DĠLRQDOăFWHOHGLJLWDROUGRFXPHHDOHWXWXU 'LJLWDOăOHDOHWXWXUQRWHORULQFOXUGRFXPH Ä0ROGDYLFD´RUGRFXPHQVHvQ5HJLVWWHORULQFOX XQUWHORULQFOXPHD]ăVUHvQ5HJLVWXO3URJUD VăVHvQ5HJLVWPILHUXOXL1DĠLRXO3URJUDUXO3URJUDPQDOXOXL1DĠLRPXOXL1DĠLRQDO QDO Ä0HÄ0HPRULDPRULD 0ROÄ0H 0ROGPRYHL´RULDGRYHL´ 0RO FXSSG FXSULQVHRYHL´SULQVH vQ FXS F vQRSOHFĠLLOHULQVH FROHFĠLLOH vQ FHO FRRU FHOOHFĠLLOH RU ELEOL FHO ELEOLRWHFLRUR WHFL PDUL ELEOL PDULRWHFL PX]HH PDUL PX]HHúL DOHú PX]HHL DOH $UKL $UKLYúLHL DOHYHL $UKLYHL DGăXJDWHúLRELHFWHOHGLJLWDÄ0HPRULDOHDOHWXWXU 0ROÄ0HGPRYHL´RULDÄ0HRUGRFXPH 0RO FXSPSGRULDULQVHRYHL´ 0ROQ vQWHORULQFOX FXSG FRYHL´SRULQVHOHFĠLLOH FXS vQVHvQ5HJLVW FHOS FULQVHRRUOHFĠLLOH vQ ELEOL FU FHORXO3URJUDOHFĠLLOHRRUWHFL PDUL ELEOL FHOPRUXOXL1DĠLRRWHFL PX]HH ELEOL PDULRWHFLQúDOL DOH PX]HH PDUL $UKLúYLHL PX]HH DOH $UKLúLY DOHHL $UKLYHL 1DĠL1DĠLRQDOHņSDURQDOHņSDU1DĠLWRHQHULDL3UQDOHņSDUWHQHULDL3URWJUDPXOXLHQHULDL3URJUDPXOXLRJUDPXOXL Ä0HPRULD 0ROGRYHL´1DĠLRQDOHņSDU FXSSULQVH1DĠLRW vQHQHULDL3UQDOHņSDU FR1DĠLOHFĠLLOHRQDOHņSDURWJUDPXOXLHQHULDL3U FHORUWHQHULDL3U RJUDPXOXL ELEOLRWHFLRJUDPXOXL PDUL PX]HH úL DOH $UKLYHL ÌQSUH]HÌQSUH]HQWvQWRDWHLQWvQWRDWHLQVWLWX܊LLOH±QVWLWX܊LLOH±SDUWHQHUHSDUWHQHUH3URJUDPXOX3URJUDPXOXLGLQQXPăLGLQQXPăUXOWRWDOGHUXOWRWDOGHGRFXPHQWHGRFXPHQWHGH GH ÌQSUH]HÌQSUH]HQÌQSUH]HWvQWRDWHLQWvQWRDWHLQWvQWRDWHLQVWLWX܊LLOH±QVWLWX܊LLOH±QVWLWX܊LLOH±SDUWHQHUHSDUWHQHUHSDUWHQHUH3URJUDPXOX3URJUDPXOX3URJUDPXOXLGLQQXPăLGLQQXPăLGLQQXPăUXOWRWDOGHUXOWRWDOGHUXOWRWDOGHGRFXPHQWHGRFXPHQWHGRFXPHQWHGHGH GH 1DĠLRQDOHņSDUWHQHULDL3UÌQSUH]HRJUDPXOXLQWvQWRDWHLQVWLWX܊LLOH± SDUWHQHUH3URJUDPXOXLGLQQXPăUXOWRWDOGHGRFXPHQWHGH SDWULPRQLXSDWUL DXPRQLXIRVW DX YDORULIRVWILFDWH YDORUL FROHILFDWHF܊LLOH FROH SULQF܊LLOHGLJLWL]DUH SULQ GLJLWL]DUHOD FLUFDOD FLUFD &ROHFĠ LLOH &ROHFĠ PX]HHLLOHORU PX]HHORU SDWULSDWULPRQLXPSDWULRQLX DXP DXRQLXIRVWIRVW YDORUL DX YDORULIRVWILFDWHI YDORULLFDWH FROHILFDWH FROHF܊LLOHF܊LLOH FROH SULQF SULQ܊LLOHGLJLWL]DUHGLJLWL]DUH SULQ GLJLWL]DUHODO FLUFDD FLUFDO D FLUFD &ROHFĠ &ROHFĠLLOH &ROHFĠLLOH PX]HH PX]HHLLOHORU PX]HHORU ORU ÌQSUH]HQWvQWRDWHLSDWULPRQLXQVWLWX܊LLOH± DX IRVW YDORULSDUWHQHUHILFDWH3 FROHURJUDPXOXF܊LLOH SULQLGLQQXPăGLJLWL]DUHUXOWRWDOGHOD FLUFD GRFXPHQWH &ROHFĠGHLLOH PX]HHORU SDWULPRQLX DX IRVW YDORULILFDWH FROHF܊LLOH SULQ GLJLWL]DUH OD FLUFD &ROHFĠLLOH PX]HHORU 108 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări conținând informaţii despre emitent şiun D de date digitalizată adocumentelor istorice. fiind creată modernă, bază din epoca prima mentelor istorice –250.000demanuscrise efectuat procedura de digitizare- adocu aceste fonduri). (sunt transferate înformat 47%din digital 4 fonduri Fondului al Arhivistic N acestor instituții fiind încă nevalorificate. publicații depatrimoniu dinbibliotecile componentă aacestui proiect, de colecțiile diul on-line este poate mai cea complexă și expunereagital unitar în mod în me- ai Programului. muzee celorprinse încolecţiile 8biblioteci mari, 6 mului documentelor Progra incluse- înRegistrul fie adăugate şiobiectele tuturor ale digitale N păstrareapentru exemplarului tradițional. înformatfull-text șicondiții digital optime de unicat, vapermitedocumente accesul la SXEOLFD܊LLGHSDWULPRQLXGLQELEOLRWHFLOHDFHVWRULQVWLWX܊LLVX *XYHUQXOXL VXSRUWXO FX GH DQL GRL GRFXPHQWHORU GH WLPS D LPSOHPHQWDW GLJLWDOL]DUH GH 3URLHFWXO URPkQă úL VFDQDW VODYRQă GRFXPHQWHORU PDMRULWDWHD SUHĠLRDVH PDQXVFULVHOH SURWHMD 'LJLWDOL UH]XPDW PLF XQ úL HPLWHQW GHVSUH LQIRUPDĠLL FRQ܊LQkQG SULPDED]ăGHGDWHGLJLWDOL]DWăDGRFXPHQWHORULVWRULFH'RFXPH GHPDQXVFULVHG LVWRULFH± DGRFXPHQWHORU GHGLJLWL]DUH WUDQVIHUDWHvQIRUPDWGLJLWDOGLQDFHVWHIRQGXUL PX]HDOúLGHIRUPDUHDED]HLGHGDWHSULYLQGEXQXULOHFXOWXUDOH U FDUH FXOWXUDO SDWULPRQLX GH QDĠLRQDOăúLXQLYHUVDOă0X]HHOHDXLPSOHPHQWDWSURJUDPHGHHYL SLHVH GH PLL SHVWH vQVXPHD]ă Total Total GLQELEOLRWHFLOHDFHVWRULQVWLWX܊LL HVWHSRDWHFHDPDLFRPSOH[ăFRPSRQHQWăDDFHVWXLSURLHFWFROHF aţională „Moldavica” Digitală să urmează ocumentele vechi pot fiaccesate online, Serviciul de StatServiciul de Arhivă digitalizează patrimoniuluiCoagularea național di- etapa adouaLa proiectului Biblioteca Prin digitizarea tezelor dedoctorat, fiind Categorii de documente %XOHWLQH 5HYLVWH =LDUH +ăU܊L &ăU܊L N i ale Arhiveişi ale N Serviciul de Stat de Arhiv de Stat de Serviciul X PRG vQ H[SXQHUHD ܈L GLJLWDO QD܊LRQDO SDWULPRQLXOXL &RDJXODUHD aţional „Memoria Moldovei”,- cu

Arhiva N $UKLYD1DĠLRQDOăD5HSXEOLFLL0ROGRYD $FDGHPLHLGH܇WLLQĠHD0ROGRYHL %LEOLRWHFD܇WLLQĠLILFă&HQWUDOă ,QVWLWXW Ä$QGUHL/XSDQ޵D GH6WDWGLQ0ROGRYD %LEOLRWHFD5HSXEOLFDQă܇WLLQĠLILFă$JULFROăD8QLYHUVLWă܊LL$JU %LEOLRWHFD܇WLLQĠLILFăD8QLYHUVLWă܊LLGH6WDWÄ$5XVVR޵ )DUPDFLHÄ17HVWHPLĠDQX޵ %LEOLRWHFD܇WLLQ܊LILFăD8QLYHUVLWăĠLLGH6WDWGH0HGLFLQă܈L %LEOLRWHFD8QLYHUVLWăĠLLGH6WDWGLQ7LUDVSROGLQ50 %LEOLRWHFD8QLYHUVLWăĠLLGH6WDWGLQ0ROGRYD &DPHUD1D܊LRQDOăD&ăU܊LLGLQ0ROGRYD 0X]HXO1DĠLRQDOGH$UWH3ODVWLFHDO5HSXEOLFLL0ROGRYD 0X]HXO1DĠLRQDOGH(WQRJUDILH܈L,VWRULH1DWXUDOă 0X]HXO1DĠLRQDOGH$UKHRORJLH܈L,VWRULHD0ROGRYHL 0X]HXO/LWHUDWXULL5RPkQHÄ0LKDLO.RJăOQLFHDQX޵ 0X]HXO3HGDJRJLF5HSXEOLFDQ

aţionale – parteneri ațională aRM ILLQGvQFăQHYDORULILFDWH ă Numele institu Numele

GLJLWDOL]HD]ăIRQGXULDO)RQGXOXL$UKLYLVWLF1D܊LRQDO VXQW ațional a а iei/ parteneri o analiză comparată adomeniului public în domeniu. D 2020, încorelare obiectivele cu politicilor tului rat recomandări cre pentru ş instituții sunt încă nevalorificate. de patrimoniu din bibliotecile acestor nului Estoniei. Însă depublicații colecțiile de doi ani suportul (2015-2017)cu Guver Arhiva N dedigitalizareiectul adocumentelor dela dactate în limbile slavonă şi română. Pro- majoritatea documentelor scanate fiind re- aprotejapentru manuscrisele preţioase, mic rezumat. Digitalizarea afost necesară etatea lor. bunurile culturale mobile aflate în propri- şideformarezeal dedate abazei privind evidenţă electronică apatrimoniului mu- Muzeelesală. au implementat programe de zintă istoria şicultura naţională şiuniver de piese depatrimoniu cultural, care repre- muzeelorlecţiile însumează peste 571 mii prin digitizarecolecțiile - circa la 23%. Co mente de patrimoniu au fost valorificate Programului, dinnumărul- total dedocu $UKLYD1D܊LRQDODD50 Academia Științe de În prezent, întoate instituțiile-partenere ş QWvQFăQHYDORULILFDWH tiinţific digital naționalpână în anul

PRELOHDIODWHvQSURSULHWDWHDORU aţională afost implementat timp QWHOHYHFKLSRWILDFFHVDWHRQOLQH GHQĠăHOHFWURQLFăDSDWULPRQLXOXL ܊LLOHGHSXEOLFD܊LLGHSDWULPRQLX DHD RW HHDă HWX D SHQWUX QHFHVDUă IRVW D ]DUHD Q SFPGUăILG FUHDWă ILLQG PRGHUQă HSRFD LQ ILG HDWWvOLPELOH vQ UHGDFWDWH ILLQG H e asemenea, afoste asemenea, efectuată D ULD DLQOD IRVW D 1DĠLRQDOă $UKLYD OD SHLWLWUD L FXOWXUD úL LVWRULD HSUH]LQWă VRLLÌVFOFLOGH FROHF܊LLOH ÌQVă (VWRQLHL LDvPGXRQOLQH PHGLXO vQ QLWDU DUH

DHIHFWXDWSURFHGXUD a Moldoveia 8039 unit 8039 Nr unit terea conţinu- volume a elabo a ăа ăа i/ i - - - Studii și cercetări digital din RM cu situaţia din spaţiul euro- trimoniul științific prin crearea repozitori- pean, care a relevat o dezvoltare mai slabă ilor instituționale, care este un bun punct la nivel naţional. A consolidat conţinutul de cotitură pentru a regândi mecanismul revistelor ştiinţifice acreditate din RM în și mijloacele de conservare și diseminare Instrumentul Bibliometric Naţional (30 de a informațiilor științifice. Prin implemen- mii de publicaţii, 40% din conţinutul ştiin- tarea Proiectului „Servicii Informaționale ţific naţional anual). Moderne pentru Îmbunătățirea Calității Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Studiilor” (MISISQ), șapte biblioteci uni- Lupan” a executat activități de digitizare, versitate creează repozitorii digitale. prelucrare, stocare a 9.000 de dosare (fie- Parteneriatul la nivel național este rea- care cca 300 pag.) din fondul arhivistic al lizat între bibliotecile: Biblioteca Științifică AȘM; 1.000 de dicționare și enciclopedii Medicală a Universității de Stat de Medici- universale și tematice; 30 de cărți din Fon- nă și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (care dul „Cartea rară”. deține și funcția de coordonator al proiectu- Finalul strategic al proiectului Progra- lui la nivel național), Biblioteca Centrală a mului Național „Memoria Moldovei”: ur- Universității de Stat din Moldova, Bibliote- mează să fie creată Biblioteca Naţională Di- ca Tehnico-Științifică a Universității Teh- gitală „Moldavica” așa cum ea fost conce- nice a Moldovei, Biblioteca Republicană pută cu toate instituțiile partenere integrate Științifică Agricolă a Universității Agrare într-o bază de date unică, asigurându-se de Stat din Moldova, Biblioteca Științifică astfel accesul utilizatorilor la colecţiile pa- a Academiei de Studii Economice din Mol- trimoniale digitale naționale. dova, Biblioteca Științifică a Universității Crearea conținuturilor digitale în biblio- de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Biblioteca tecile universitare din Republica Moldova Științifică a Universității Pedagogice de Stat Mișcarea Accesul Deschis a încurajat mai „Ion Creangă”. multe universități și instituții de cercetare să Astfel, au fost dezvoltate 7 repozitorii creeze și dezvolte produse de promovare a digitale instituționale pe domenii de știință. rezultatelor științifice în mediul online. Conținutul repozitoriilor este alcătuit, din Bibliotecile universitare au continuat informații bibliografice, rezumate și textul procesul de conservarea și diseminare a pa- integral al publicațiilor [8, p. 106].

bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Numărul total de documente stocate în repozitoriile digitale constituie la12 iulie 2018 Numărul total de documente 1stocate2.823 de în p repozitoriileublicaаii. digitale constituie la 12 iulie 2018 3HQWUX D FUH܈WH YL]LELOLWDWHD UHSR]LWRULLORU12.823 LQVWLWX܊LRQde publicații.DOH OD QLYHO LQWHUQD܊LRQDO DFHVWHD DX IRVW vQUHJLVWUDWHPentru a vQcrește 'LUHF vizibilitateaWRULXO 5HS Rrepozito]LWRULLORU- FX $FFHVblioteci'HVFKLV au creat 2 repozitoriiSHQ'2$5 instituționale ܈L 5HJLVWUXO pe 5HSriilorR]LWRULLORUF instituționaleX$FFHV'H laV FKLV 52$nivel internațional,5 domenii de știință: Biblioteca Universității acestea au fost înregistrate în: Directoriul de Stat de Educație Fizică și Sport, Biblio- 3RepozitoriilorHSDUFXUVXODQLORU cu AccesDOWH Deschis E(LEOLRWHFLOpen- DXFUHDWUHteca ISnstitutuluiR]LWRULLLQV NWLWX܊LRQDOHațional deSHGRPHQLL CercetăriGH Eco- ܈WLLQ܊DOă%LEOLRWHAR) și RegistrulFD8QLYHUVLW Repozitoriiloră܊LLGH6WDWGH(GXFD܊L cu Ac-H)L]LFănomice,܈L6SRUW%LEOL BibliotecaRWHFD,QVWLWX UniversitățiiXWXOXL1D܊LR de AdmiQDO - ces Deschis (ROAR). nistrare Publică, Biblioteca Universității de GH&HUFHWăUL(FPe parcursulRQRPLFH%L anilor 2018-2019,EOLRWHFD8QLYHUVLWă܊LL alte 4 bi-GH$GPLQLVWMuzică,UDUH3XEOLF Teatru șiă%LEOLRWHF Artă. D8QLYHUVLWă܊LL GH0X]LFă7HDWUX܈L$UWă 109 %LEOLRWHFLOHXQLYHUVLWDUHDXUHX܈LWVăFUHH]HXQVSD܊LXLQIRUPD܊LRQDOXQLFFX܈DQVHHJDOHGH DFFHVODLQIRUPD܊LHSHQWUXvQWUHDJDFRPXQLWDWHDFDGHPLFăGLQ܊DUă>@ 0HQ܊LRQăP vQ PRG GHRVHELW LPSOLFDUHD &DPHUHL 1DĠLRQDOH D &ăUĠLL SHQWUX GLJLWL]DUHD FROHF܊LLORU$VWIHODFHDVWD܊LQHOD]LFROHF܊LDGLJLWDOăGHSDWULPRQLXÄ%DVDUDELDQD޵ VHF;9;; GHWLWOXUL FLUFDSDJLQL ܈LÄ%LEOLRJUDILD1DĠLRQDOă޵ WLWOXUL %LEOLRWHFD 0XQLFLSDOă Ä%3 +D܈GHX´ GH]YROWă R FROHF܊LH GH SHVWH GH GRFXPHQWH HOHFWURQLFH ܈L GLJLWL]DWH %LEOLRWHFD ܇WLLQ܊LILFă 0HGLFDOă D 8QLYHUVLWă܊LL GH 6WDW GH 0HGLFLQă ܈L )DUPDFLHÄ1LFRODH7HVWHPL܊DQX´%LEOLRWHFD܇WLLQ܊LILFăD8QLYHUVLWă܊LLGH6WDWÄ$OHFX5XVVR´GLQ %ăOĠL ÌQDQXO܈L%LEOLRWHFD1D܊LRQDOăD5HSXEOLFLL0ROGRYDDODQVDW5HSR]LWRULXO1D܊LRQDO 7HPDWLF vQ %LEOLRWHFRQRPLH ܈L ܇WLLQ܊H DOH ,QIRUPăULL GLQ 5HSXEOLFD 0ROGRYD 02/'/,6 http://moldlis.bnrm.md/. 5HSR]LWRULXO 1D܊LRQDO 7HPDWLF vQ %LEOLRWHFRQRPLH ܈L ܇WLLQ܊H DOH ,QIRUUPăULL GLQ 5HSXEOLFD 0ROGRYD SXQH OD GLVSR]L܊LD WXWXURU ELEOLRWHFDULORU GLQ ܊DUă SXEOLFXOXL LQWHUHVDW DFFHV OD DUKLYYD HOHFWURQLFă GHVFKLVă D UH]XOWDWHORU LQWHOHFWXDOH vQ GRPHQLXO ELEOLRWHFRQRPLHL ܈L ܈WLLQ܊HORU LQIRUPăULL FRQĠLQXWXULORU GLJLWDOH WHPDWLFH $UKLYD HOHFWURQLFă GHVFKLVăFXPXODWLYăFRQVWLWXLWă܈LJHVWLRQDWăGH%LEOLRWHFD1D܊LRQDOăD5HSXEOLFLL0ROGRYDvQ FRODERUDUH FX %LEOLRWHFLOH 6LVWHPXOXL 1D܊LRQDO vQ YHGHUHD DFXPXOăULL VWRFăULL FRQVHUYăULL úL 110 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări Repozitoriul N dova (M Științe ale N Republicii Moldova alansat Repozitoriul Bălţi. Universității Russo” deStat „Alecu din T lae de Stat deMedicină șiFarmacie „ Științificăteca a Medicală Universității mente electronice șidigitizate; Biblio- - dezvoltă depeste 200dedocu ocolecție 458 titluri). și„Bibliografia638 pagini) N na” X (sec. depatrimoniu digitală colecția „Basarabia- zarea colecțiilor. Astfel, zi ține la aceasta Camerei N comunitate dințară [3]. academică informație deaccesla egale întreaga pentru unspațiueze informațional șanse unic,cu rii la nivel la rii național şiinternațional; lărgirea niul biblioteconomiei șiștiințelor informă- rezultatelor activității de cercetare îndome- competitivității, vizibilității șiimpactului în mediul informațional sporirea global; varea imaginii domeniului șicercetătorilor torilor/ în domeniu; specialiștilor promo- numărului decitări apublicațiilor cercetă- ficarea comunicării profesionale; creșterea obiective: asigurarea transparenței și ampli- Științe I ale cercetării în domeniul Biblioteconomie și cercetare, este unmijloc defacilitare a şi diseminării rezultatelor activității de vederea acumulării, stocării, conservării rare Bibliotecile cu Sistemului N N constituită și gestionată de Biblioteca va electronică cumulativă, deschisă, (conţinuturilor tematice). digitale Arhi- biblioteconomiei șiștiințelor informării a rezultatelor intelectuale îndomeniul resat, arhiva accesla electronică deschisă bibliotecarilor din țară, publicului inte- publica Moldova pune dispoziția la tuturor teconomie șiȘtiințe I ale ațional T ațională a Republicii Moldova, în colabo- În anul 2020șiBiblioteca N Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Menționăm deosebit înmod implicarea Bibliotecile universitare au reușit cre să - Repozitoriul N estemițanu”, Biblioteca Științifică a O LD V nformării. I aţionale digiti- pentru aCărţii ematic înBiblioteconomie și nformării din Republica Mol- -XX), 1450detitluri (circa 170 -XX), LIS) http://moldlis.bnrm.md/. ațional T ațional T ematic înBiblio- nformării- dinRe ematic are ca aţională” (117 ațională a ațional în N ico- conservarea, restaurarea).conservarea, asiguresă prezervarea (evidenţa, ocrotirea, nomice, educaţionale şiculturale menite manageriale, administrative,- eco sociale, complex de măsuri ştiinţifice, legislative, economiccial, şieducaţional şiimplică un într-un context deactivităţi- caracter so cu arhivelor presupune prezervare integrată bibliotecilor,în colecţiile muzeelor și digital, consolidarea relațiilor decooperare. instituțiile partenere încrearea conținutului procesului de schimb de întreexperiență înevidență necesitateaa scos continuării (2000-2017), etc. Reuniunea profesională Programului N rea patrimoniului documentar dincadrul N 2017), dezvoltarea șiextinderea Biblioteci lui N digitizarea, dinamica dezvoltării- Registru au adus bunele îndiscuție practiciprivind Reprezentați ai 10 instituții au identificat și național dezvoltare, digital: colaborare”. desfășurat Masa rotundă „Patrimoniul Europene Zilelor al Patrimoniului, ale s-a ropean Patrimoniului al Cultural 2018 și diul online. și de a-1 expunetal unitar în mod în me- fost patrimoniul deacoagula național- digi Scopulpericol. întrunirilor profesionale a cilor, muzeelor șiarhivelor, care afla în se inestimabil, păstrat bibliote încolecțiile - ma îngrijorarea privind starea tezaurului Moldovei” a pentru programului partenerii cu ri N tare blica Moldova. teconomiei șiștiințelor informării dinRepu- ometrică (apublicațiilor îndomeniul biblio - unui sistem fiabil șiaccesibil de analiză bibli - și creativ, avansării încarieră;fundamentarea fesionale, susținerii potențialului inovațional te –înscopul dezvoltării competențelor pro - deosebitîn mod apersonalului- despecialita despecialitate colecția înformatulla online, și facilitarea accesului publicului interesat aţionale Moldavica, Digitale - conserva ațională aorganizat unșirdeîntruni- D Patrimoniul păstrat documentar scris, În anul 2018, în contextul Anului Eu- Pe parcursul ultimilor ani, Biblioteca Colaborarea instituțiilor info-documen- egradarea inevitabilă întimp asupor aţional Memoria Moldovei (1998- aţional Memoria Moldovei sensibiliza șia-șiexpri- „Memoria - Studii și cercetări turilor fizice amenința grav moștenirea bazele de date abonate şi din acces deschis. culturală, adunată de aceste instituții pe Catalogul partajat a devenit un instrument parcursul secolelor. Numai acțiuni con- de informare bibliografică centralizat ce crete la nivel de stat pot împiedica distru- conţine toate tipurile de resurse existente gerea iminentă a acestor valori prin uti- în bibliotecile partenere [1, p. 122]. lizarea tehnologiilor moderne, precum este Astfel, instituţiile care deţin conţinut digitizarea colecțiilor. digital, în ultimii ani au organizat şi au Astfel, Programul ar trebui să revină în participat la un şir de seminare, ateliere de atenția autorităților, să se transforme într- lucru, mese rotunde, instruiri, printre care: un proiect care să unească toate instituțiile mesele rotunde „Valorificarea patrimoniu- de memorie într-un scop comun – de a lui ştiinţific naţional prin conţinut digital”, valorifica și a deschide patrimoniul cul- „Revistele științifice – catalizator al creșterii tural pentru toți consumatorii din Mol- calității și vizibilității conținutului științific dova și globali cât mai larg posibil. Asigu- în format digital”, Institutul de Dezvolta- rarea continuității dezvoltării și difuzării re a Societății Informaționale, conferință conținutului digitizat al patrimoniului „Știința Deschisă în Republica Moldova”, cultural scris din Moldova prin integrarea 2019, Săptămâna Accesului Deschis/ Open partenerilor în Biblioteca Digitală Molda- Access Week (organizată anual). vica este etapa la care urmează să depunem Bibliotecile au conștientizat rolul lor mult efort ca accesul la patrimoniul digiti- de instituții informaționale, își asumă zat al bibliotecilor, arhivelor și muzeelor să responsabilitățile înalte pentru formare. În fie extins și îmbunătățit. acest context au fost organizate 27 activități/ Printre obiectivele urmărite în toate 279 formabili în dezvoltarea competențelor programele și strategiile de țară se numără: digitale și de cultura informației, organizate reducerea decalajelor digitale, dezvoltarea de Centrul de Formare Continuă în Biblio- competențelor digitale, dotarea biblioteci- teconomie și Științe ale Informării (instituit lor și altor instituții cu echipament necesar în structura BNRM în anul 2018). Majo- pentru digitizare, asistența utilizatorilor rarea semnificativă a indicatorilor statis- pentru valorificarea conținutului științific tici în anul 2019 confirmă interesul per- digital, creșterea vizibilității interne și sonalului din biblioteci pentru dezvoltarea internaționale a acestuia. cunoștințelor, abilităților și deprinderilor Bibliotecile universitare (şapte biblioteci) de a mânui informația fixată pe diferite su- au reuşit să creeze un spațiu informațional porturi, a utiliza programe și aplicații, baze academic unic. Au implementat concomi- de date, resurse în Acces Deschis, Instru- tent în biblioteci Soft-ul Integrat de Bibli- mentul Bibliometric Național, și îndeosebi otecă ALEPH la finele anului 2015. Bazele a promova cunoștințe și deprinderi privind de date au fost comasate în urma conver- competențele digitale. tirii din diferite sisteme: TINLIB, Q-Se- Odată cu realizarea obiectivelor Strate- ries, TinRead, tot în anul 2015 a fost pus în giei, în anul 2020 Republica Moldova poate funcțiune nucleul spaţiului informaţional deveni o ţară cu o societate informaţională academic – LibUniv Catalog PRIMO http:// mai avansată. Astfel, utilizarea facilităţilor primo.libuniv.md/ – catalogul colectiv par- tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tajat al Consorţiului bibliotecilor univer- accesul extins la conţinutul digital bogat şi sitare din Moldova. Printr-o singură cău- serviciile informaţionale performante vor tare se pot regăsi resursele informaţionale contribui la sporirea competitivităţii econo- concomitent în şapte biblioteci, inclusiv în mice şi la asigurarea bunăstării populaţiei.

111 112 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări tional_de_informatizare_a_sferei_culturii_pentru_anii_2012-2020.pdf voltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020”. [on-line]. [citat la 15.06.2020]. Disponibil: dez- de Naționale Strategiei implementarea privind acțiuni de Planului a monitorizare de Raport 5. digital-2020 https://mei.gov.md/sites/default/files/raport_moldova_digitala_2019.pdf 4. Programului național de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020 Disponibil: wordpress.com/repozitorii/ 15.06.2020]. la [citat [on-line]. Moldova. EIFL-OA Programul 3. 15.04.2020]. Disponibil: la [citat [on-line]. Moldova. Republicii a Națională Biblioteca Moldavica/ BND al strategic Modelul 2. septembrie 2018,Chisinau.Chisinau,pp.122-129.ISBN978-9975-50-226-9. 27-28 internaționale. științifice conferinței ale Materiale Durabilitate. Creativitate. Implicare. SISQ: MI- In: libraries. university the of repositories Institutional Viorica. LUPU, Liubovi; KARNAEVA, 1. Referințe bibliografice: științifică. In:Magazinbibliologic,2018,nr. 1-2,pp.104-112. ISSN1857-1476. comunicare de sistemul în STAVER,esențială 8. componența – instituționale Repozitoriile Mihaela. Disponibil: 15.06.2020]. la [citat [on-line]. 2020”. https://www.slideshare.net/ghenador/strategia-de-dezvoltare-a-culturii-moldova-2020 „Moldova Culturii a dezvoltare de Strategia 6. tat la 15.06.2020]. Disponibil: 15.06.2020]. la tat 7. Strategia națională de dezvoltare a societății informaționale ,,Moldova Digitală 2020”. [on-line]. [ci- Disponibil: http://www.bnrm.md/files/accesDedicat/Hotarire_cu_privire_la_Programul_na http://www.moldavica.bnrm.md/despre.html#despre

https://www.slideshare.net/Dib_ulim/strategia-naional-moldova-

. https://eifloamoldova. [citat la 15.06.2020].

- CZU 027.5:001.891 DOI: 10.5281 / zenodo.4071647 Studii și cercetări CERCETAREA ÎN BIBLIOTECA PUBLICĂ (o radiografie a experiențelor bibliotecilor publice teritoriale din Republica Moldova, reflectate în rapoartele analitice anuale pentru anii 2018-2019)

Angela DRĂGĂNEL, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Rezumat: Autorul scoate în evidență activitatea de Abstract: The author highlights the research activ- cercetare care s-a desfășurat în bibliotecile publice ity that took place in the territorial public librar- teritoriale din republică, evidențiind cele mai sem- ies of the republic, highlighting the most significant nificative experiențe înregistrate în anii 2018-2019. experiences recorded in the year 2018-2019. The Analiza are scopul de a încuraja bibliotecarii să analysis aims to encourage librarians to incorpo- încorporeze cercetarea în practica lor de zi cu zi. rate research into their daily practice. Cuvinte-cheie: bibliotecă publică, cercetare statis- Keywords: public library, statistical study, library tică, cercetare biblioteconomică, cercetare biblio- research, bibliographic research, marketing re- grafică, cercetare de marketing. search.

ercetarea are loc în orice tip de bi- di critic și analitic, îmbunătățește moralul bliotecă, indiferent de apartenența personalului și consolidează statutul bibli- funcționalăC a acesteia – națională, publică otecii în cadrul comunității deservite. teritorială, din instituțiile de învățământ, Care sunt competențele necesare pentru specializate (22). Este important ca aceas- a face cercetare? Curiozitate intelectuală, ta să fie axată pe necesități comunitare, sârguință, persistență, deschidere față de instituționale și realizată în funcție de cercetare, gândire investigativă, abilități bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 posibilități și competențe. de comunicare, capacitatea și abilitatea de De ce se face cercetarea în bibliotecă? învățare de-a lungul vieții, interesul pentru Pentru că activitatea de cercetare ajută la o carieră profesională, capacitatea de a fo- rezolvarea problemelor practice și în lu- losi mai multe instrumente de investigare, area deciziilor la locul de muncă, creează inclusiv noile tehnologii, cunoașterea me- noi cunoștințe, servicii, produse și, prin todologiilor de cercetare etc. Bibliotecarii urmare, contribuie la creșterea prestigiului din BPT sunt creativi, inovativi, în pas cu profesiei. Desfășurarea unei cercetări poate noile tehnologii, participă la instruiri și își contribui la avansarea în carieră, de aseme- îmbunătățesc permanent competențele. De nea, poate îmbunătăți capacitatea de a gân- ce nu ar desfășura activități de cercetare? 113 114 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări Cercetare șiD cercetării biblioteconomice. de altfel șiaceste lucrări fiind produseale publice teritoriale anii pentru 2018-2019, le privind activitatea rețelelor debiblioteci au fost analizate rapoartele analitice anua- Sistemului N între lor semenii dincelelalte biblioteci ale tecarii dinaceste biblioteci cercetători ca calitățile deanaliști șiinvestigatori biblio- le publice teritoriale? Cum demonstrează schimbului deideișibune practici. cooperareape încercetare, dezvoltarea pe prestare cât mai eficientă a noilorservicii, dezvoltarea capacității umane o pentru ciilor/ produselor oferite comunității, pe promovări,- impactului ale evaluări servi analize pe și sinteze, date,valorificări de în evidență importanța profesiei. cercetare, or, bibliotecarul cercetător pune poate ajuta găsimdecontribuitor nișa să la racordatătă, necesitățile la instituționale ne re biblioteci. pentru O strategie bine gândi- informării oferă multe subiecte decerceta- bine planificate și bine proiectate [17]. nou nivel, realizându-și propriile cercetări apoi aduc zonă acea decunoaștere un la tora,cunoaștese aflăla acestcapitol ce și confruntă. D munca șicercetează problemele care cu se priile domenii destudiu. Alții își analizează cercetările existente care ar fi în utile pro- sau sa, practica poate anunță colegii despre doar citi șiintercala unstudiu relevant în dezvoltareatru domeniului. poate Cineva dedovezi uneistruirea baze relevante- pen care bibliotecar are unrol dejucat încon- procesului decercetare decât alții, dar fie- tre noi au mai mult timp adedica pentru bazatăpe dovezifie decercetare. Unii din- lipsurile sau limitările lor. încercați le evaluați să activitatea, analizând cetare, citiți cercetările altor bibliotecari și analitic, metodic. Studiați metodele decer re?

Recomandările elaborate decătre Direcția Pentru a răspunde aceste la întrebări Care este situația ziînbiblioteci la - Biblioteca trebuie își centreze să atenția D Activitatea biblioteconomică trebuie să Cum deviicompetent să pentru cerceta- Învață gândești să cercetătorii: ca critic, omeniul biblioteconomic științei șial ațional deBiblioteci? acă nuacă există rezolvarea aces- ezvoltare înBiblioteconomie - și Științe I ale politicii dedezvoltare atrage la acolecției, - tele cercetării au fost folosite înelaborarea activitatea bibliotecilor dinrețea.- Rezulta evidențiind punctele forte șicele slabeîn 2 ani, care evaluarea apermis activității, cipalilor indicatori, prin comparație pentru at înanul 2018o cercetare statistică aprin- 30). biblioteciiși locul în prezent și în viitor (5, educesă publicul, privind partenerii rolul ze luarea deciziilor înfolosul bibliotecii și furnizare ainformației capabile favorize să - rapoarte, analize sunt o pârghie eficientă de ză obiectivele stabilite (4).Aceste cercetări: urmărind modul încare- realizea locală, se unele analize comparate nivel la derețea zintă informație relevantă despre realizarea BPRRaportul „ aniiCoșeriu” pentru 2019–2023”. Bălți voltare aBibliotecii Municipale „Eugeniu elaborareala proiectului „Strategiei- dedez obiectivelor deactivitate aacesteia, cât și luarea activității bibliotecare șistabilirea atât promovarea pentru instituției,- eva Coșeriu” autilizat Bălți datele statistice raionale. Biblioteca Municipală „Eugeniu mult debibliotecile municipale/ orășenești/ informațiilor statistice mai realizează se rea rezultatelor șidiseminarea/ difuzarea datelor statistice. Analiza și interpreta- șiprelucrarea limiteazăse observarea la te bibliotecile. D impact. și produse, date iar –șipe înunele cazuri de marketing, accentul fiind pe conținuturipus biblioteconomică,tică, bibliografică șide următoarelepe decercetare: direcții statis- datelor statistice. Studiul realizat axează se dii, corelarea informațiilor șivalorificarea analiza comparată, valorificarea acestor stu- reglementare. Drept urmare este stimulată în corespundere legislativ cadrul șide cu ) conferăriale acestora unitară ostructură tivitatea-reelei-de-biblioteci-publice-terito- mirii-raportului-analitic-anual-privind-ac- net/rmbiblioteci/algoritmul-elaborrii-ntoc- publice teritoriale” (https://www.slideshare. anual privind activitatea rețelei de biblioteci mul elaborării/ întocmirii raportului analitic BPR „ statistică Cercetarea V asile Coroban”asile aefectu Glodeni - nformării aB ar cele mai multe biblioteci I ulian Filip” Drochia pre-

este realizată în toa- - NRM în„Algorit Studii și cercetări rea non utilizatorilor, atragerea noilor surse Crăciun”, în cadrul căruia au fost studiate de finanțare, donațiilor, partenerilor (6). preferințele de lectură a elevilor din ciclul În prima jumătate a anului 2018, BPR primar (24, pp. 34-36); „Alexandru Donici” Orhei a monitori- § Studiul „De ce iubim cartea” realizat zat și evaluat indicatorii statistici și de de către BPR „IPS Antonie Plămădeală” performanță a bibliotecilor din rețea. Hancești, la care au participat 125 per- Datele statistice sunt disponibile utili- soane. În urma studiului s-a constatat că zatorilor prin intermediul bazelor de date generația tânără din Hâncești preferă să ci- „Sistemul de raportare on-line 6-c” și „Sis- tească cărțile pe suport de hârtie și sunt mai temul de raportare lunară on-line”, ținute la interesați de a-și ridica nivelul de cultură, zi de către bibliotecile publice teritoriale și prin lectură, frecventând bibliotecile (9); administrate de către Centrul de Statistică § Studiul „Lectura în familie”, realizat de din cadrul Bibliotecii Naționale a Republi- Biblioteca Publică Raională „Mihai Emi- cii Moldova. nescu” Fălești, în perioada februarie-mar- Cercetarea biblioteconomică este axată în tie 2019. Este vorba despre un studiu apro- ultima perioadă pe fenomenul lecturii și pe fundat, realizat în contextul Anului Famili- necesitățile utilizatorilor. Rapoartele anali- ei, cu ajutorul căruia biblioteca și-a propus tice sugerează că o parte semnificativă a bi- să ofere noi oportunități de promovare și bliotecilor efectuează cercetări în domeniul susținere a lecturii în familie [19]; lecturii și le percep nu ca un scop în sine, ci § Studiu privind lectura tinerilor, efec- ca o etapă importantă a activități lor, care tuat la Biblioteca Raională „M. Sadoveanu”, în final le fac munca mai eficientă. O altă Strășeni, cu scopul de a studia motivația lec- tendință de cercetare, identificată în mai turii tinerilor și factorii care o influențează. multe rapoarte, ar fi studierea istoriilor de Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de succes ale altor biblioteci cu scopul preluării 50 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 15 bunelor practici, îndeosebi a noilor servicii. și 22 de ani [21]. Bibliotecarii din raionul Criuleni au mers § Sondajul „Topul celor mai citite cărți”, mai departe și au organizat „Ora schim- realizat în anul 2018 de către BPO Râșcani. bului de experiență”, unde și-au prezentat Rezultatele cercetărilor din Strășeni istoriile de succes și ulterior le-au analizat. și Fălești au fost prezentate la Conferința La fel pot fi evidențiate cercetări ce țin de națională „Lectura ca bază pentru cultură, dezvoltarea resurselor informaționale ale cunoaștere și dezvoltare”, organizată de că- bibliotecilor, relații cu publicul, de forma- tre Biblioteca Națională a Republicii Mol- rea profesională continuă a personalului, dova, iar ulterior au fost publicate în cule- susținerea metodologică a activităților bi- gerea „Lectura și scările” (https://zenodo. bliotecilor, istoria bibliotecilor etc. org/record/3661869#.XwITw20zbIU). Menționăm organizarea unor sondaje/ Subiectul „Istoria bibliotecilor” este abor- studii privind importanța lecturii: dat de către: § Sondajul de opinie „Preferințele de § BPO Ștefan Vodă, care în anul 2018, în lectură ale tinerilor”, realizat în ianua- urma unui studiu amplu, a elaborat broșura rie – februarie 2018 de Biblioteca Muni- „Toți am venit la carte și-n drumul vieții am cipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți. Scopul pornit și de la ea”. Publicația a fost pregăti- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 studiului ține de depistarea necesităților tă pentru tipar de către Leonid Ardeleanu, de lectură a tinerilor, ulterior, rezultatele custode la Muzeul Gloriei Militare „Memo- cercetării fiind aplicate pentru completa- ria Poporului”, și Irina Musteață, elevă la IP rea colecțiilor bibliotecii cu cărți, solicitate Liceul „Ştefan Vodă”. Cele 44 pagini ale lu- de tinerii utilizatori [23, 43]. În anul 2019 crării conțin materiale ce se referă la acti- s-au desfășurat două sondaje de opinie: vitatea bibliotecilor publice din localitățile „Am și eu preferințe estivale, de aceea vin raionului Ștefan Vodă, care au fost publicate la bibliotecă”, realizat cu scopul identificării în presa locală acum 50 de ani. În publicație solicitărilor utilizatorilor cu vârsta între 7 sunt inserate și documente de arhivă care și 17 ani, și sondajul „O cărțulie de la Moș prezintă interes pentru muzeele și bibliote- 115 116 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări monografia „ din domeniu; vind istoria bibliotecilor șiapersonalităților bibliotecarului oîntrunire pri metodică - dâr-Lunga, care aorganizat prilejul Zilei cu lor dinraion; studiidesfășoară despre istoria biblioteci- mare mare ghidul „Centrul deD Sadoveanu”,„Mihail Soroca, care a elaborat dinraioncile [13,20]. sunt: informaționale” resurselor „Dezvoltarea Antonie Plămădeală dereferințe șiinformare„Serviciile înBPR sistemului debiblioteci până înprezent” și formativ-bibliograficla descentralizarea de studii in- privind „Activitatea Serviciului nie Plămădeală” Hâncești, care adesfășurat de către BPR „ bibliotecilor publice dinraion, desfășurată periodice în adoua jumătateperiodice aanului 2018; rezultatele fiind aplicatela abonareapentru care bucurăperiodicilor de popularitate,se din BPO V sondaj fiind repetat în anul 2019[26]; principalele grupuri de utilizatori, acest utilizatorilor șiorientarea către colecțiilor vederea investigării profilului de interesal anul fel, 2018.La menționăm sondajul în tea acestora, desfășurată de BPR publicații, care bucură de interesse din par rilor învederea determinării titlurilor de utilizatori adulți în2018 de BPO V alizat un eșantion pe de 123 – de persoane Țugui și cercetarea biblioteconomică „Ser utilizatorii bibliotecii”, realizator: Stepanida pentru „Prestarea moderne caz serviciilor hei. Aici au fost realizate în2019:studiul de cetat decătreD BPR „Alexandru completareară pentru bibliotecii. colecției rezultatCa s-aidentificat o listă deliteratu- § § § § § Preocupările de cercetare la subiectil § § § Subiectul „Relații publicul” cu este cer

cercetarea resurselor informaționale ale Biblioteca Publică Anto „ÎPS Raională - sondajul „ Biblioteca- Cia Publică Orășenească analiza formularelor cititorilor copii Biblioteca Comrat, Regională care Biblioteca Municipală Orășenească investigarea formularelor utilizato- Mihail Sadoveanu Mihail ulcănești identificarea pentru I storia bibliotecii”; I V ulian Filip”, Drochia. reau citesc să aceasta!”, re- ”. ocumentare șiI în ascensiune” și T onici” Or ulcănești. araclia în nfor - - - - - xa 4]. imaginii bibliotecii încomunitate [5,Ane- decalitate îmbunătățirea pentru te servicii le-ar asigure permite să comunităților- servi soluționareatru problemelor respective, ce proiectatpen- obiective șiacțiunispecifice desfășurarea activității lor. rezultat Ca s-au care confruntă bibliotecarii se drochieni în lor scopul cu deaidentifica problemelecu a necesităților educaționale bibliotecari ale - Drochia adesfășurat unsondaj decercetare mice teritoriale. În 2019BPR „ cetare înmai multe centre bibliotecono - sonalului” este unsubiect încontinuă cer de către Sitari Lidia (12). tecilor publice dinraionul Orhei”, elaborat Lucia Brehoi. Afost editat „Ghidul biblio - blice din raionul Orhei”, realizată de către comunitate pentru vicii înbibliotecile pu- liste bibliografice dedicatepersonalităților oteci. mai Cele multe biblioteci elaborează te procesului al general decercetare înbibli- orientărilor deperspectivă. pactului activității de bibliotecă și trasarea carea problemelor privind evaluarea im- anul 2019. Studiul a contribuit identifi la - litice bibliotecilor ale din teritoriu pentru sursă decercetare rapoartele au ana- servit tare aBPR „Grigore V instituției” evidențiem activitatea decerce- bliotecii asupra persoanei, comunității și noilor angajați –tinerilorbibliotecari. un accent deosebit s-apus necesitățile pe bibliotecarilorale dinteritoriu. În acest caz daj destudiere anecesităților profesionale Ștefan V raionale (3). lor de lucru profesionale și a seminarelor melor deinstruire șiinformare, aateliere- acestei cercetări au constituit progra baza - diul sesiunilor lunare Skype. pe Rezultatele orale,discuții chestionare șiprin interme- referință prin diferite metode,ar cum fi: din teritoriu parcursul pe celor doi ani de necesitățile profesionale bibliotecarilor ale re „ ordinea de Centrul căreiaforma află se - „Emil Loteanu”BPO „Emil O „Formarea profesională continuă a per Cercetarea bibliografică Cercetarea subiectul „EvaluareaLa impactului bi- CulturăDirecția T O cnița-N odă, îniunieodă, 2019,ainițiat unson- ord”, astudiat șidepistat ineret Sport șiT ieru” Călărași. Drept

este for aspectul cnița, însub- I ulian Filip” urism urism - - - Studii și cercetări notorii din comunitate, istoriei comunității anul 2019 a fost continuat lucrul la această în care activează. Acest fapt este important bibliografie. Tot în acest an s-au editat trei în activitatea bibliotecilor, deoarece cerce- biobibliografii: „Înțelepciunea cuvântului tarea și promovarea istoriei locale, valori- scris: ziaristul Valeriu Țurcan”, „Pictor și ficarea patrimoniului local, valorificarea poet – Timofei Bătrânu”, „O viața trăită în istorică și actualizarea memoriei despre lumina cărților – Eudochia Plămădeală” oamenii locului au un impact vizibil în so- și patru bibliografii: „Biblioteca în presă”, cietate și recunoaștere comunitară. Activi- „Istoria conacului Manuc Bei”, „Locașuri tatea de cercetare bibliografică se materia- bisericești din municipiul Hâncești”, „BPR lizează în liste bibliografice ale achizițiilor ÎPS Antonie Plămădeală” – 110 ani”; noi în colecțiile bibliotecilor, materiale § În 2018, personalul BPR „Alexandru promoționale de caracter informativ-bi- Donici” Orhei a efectuat selectarea și de- bliografic destinate elevilor, bibliotecarilor, scrierea bibliografică a documentelor din formatorilor de cultura lecturii, lucrări bi- colecția bibliotecii în scopul elaborării bibliografice pe teme actuale. În continuare bliografiei „Marea Unire” în parteneriat cu prezentăm informația privind câteva pro- colegii de la Biblioteca Județeană „G. T. Ki- duse ale cercetării bibliografice, realizate în rileanu” Neamț. Pe parcursul celor doi ani a anii de referință: fost continuată munca la bibliografiile O„ r- § Indicele bibliografic de caracter lo- hei”, volumul al 2-lea; „Bibliotecile publice cal „Municipiul Bălți” – BM „Eugeniu din raionul Orhei” și „Cărți cu autograf”. Coșeriu” Bălți, anul 2018 – 550 de articole; În anul 2019 a fost elaborată biobibliogra- în anul 2019 – editată fascicula a 49-a cu fia „Gheorghe Maxian” (alcătuitor Valenti- 686 articole; na Frunză). La fel, a fost elaborată lista de § BPR „Iulian Filip” Drochia – indicele cărți care urmează să fie digitizate în cadrul bibliografic „Personalități drochiene” – 217 Proiectului „101 cele mai importante docu- personalități documentate; mente din toate timpurile ale fiecărei bibli- § BPR ,,Ion Druță” Dondușeni a realizat oteci”, inițiat de către BNRM; în anul 2019 buletinul bibliografic „Pelerin § BPO „Emil Loteanu” Ocnița, în anul literar” – achiziții, cărți pentru copii; 2018, dă start elaborării biobibliografi- § BPO „Ion Creangă” Florești a elaborat ei „Emil Loteanu” și bibliografiei orașului biobibliografia V„ italie Ciobanu, scriitor”; Ocnița, finalizate în anul 2019. Ambele lu- § BPO „Petre Ștefănucă” Ialoveni a con- crări vor fi editate în anul 2020; tinuat munca de cercetare bibliografică, § BPR „Mihai Eminescu” Rezina conti- completând fișierele „Ialoveni în presă”, nuă elaborarea fișierului electronic „Istoria „Satul în presă”, „Pământenii noștri”. La satului în oglinda anilor”; capitolul „File din istoria neamului” au § CDI „Mihail Sadoveanu” Soroca a fost completate mapele tematice „Acti- inițiat și a realizat mai multe proiecte de vitatea bibliotecilor din raionul Ialoveni” identificare și valorificare a informației de (vol. I-IV), „Etnologul și Folcloristul Petre caracter local cu genericul „Soroca/ soroce- Ștefănucă”, „Regizorul și publicistul Andrei nii”. În anul 2018 au fost actualizate bazele Vartic”, „Pământenii noștri”, „Ziaristul și de date „Sorocenii de dincolo de Soroca”, poetul Nicolae Roșioru”, „Pictorul Grigore „Soroca – ținut la margine de Țară”, „Soro- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Plămădeală”, „Scriitoarea Lidia Ungurea- cenii ce ne creează frumosul” și „Soroca în nu”, „Andrei Mardare – fotoreporter”, „In- arta cinematografică”, fișierul „În pridvo- terpretul Adrian Ursu”, „Artistul plastic – rul festivalului de la Soroca”, „Calendarul Mihai Jovmir”, „Valeriu Herța – un talent în local”. Au fost la fel elaborate: biobiblio- ascensiune” (8); grafia „Petre Popa – poet, prozator, publi- § BPR „ÎPS Antonie Plămădeală” cist”; bibliografia „Biblioteca în mass-me- Hâncești a realizat în anul 2018 prima dia” – 4 volume [13, 19-20]; ediție a ghidului biobibliografic „Pământe- § Raionul Ștefan Vodă la capitolul cer- nii noștri. Personalități Hânceștene”, reflec- cetarea bibliografică este reprezentat prin tând biobibliografic 73 de personalități. În lucrarea realizată de o bibliotecă sătească 117 118 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări Bbitc Pbiă tfnși Et vor Este Ștefănești. Publică Biblioteca – și bibliotecarilor[14,21]; bibliotecilor lucrului eficientizarea pentru bibliotecă, de serviciilor promovării și rii dezvoltă scopul în domeniu în specialiștii bibliografice menite resurse să fie utilizate de către de 100 cuprinde ce teconomiei”, biblio domeniul în „Publicații lista de ba prezentată drept detaliato șipoate servi iar analiza inclusă înraportul analitic este cercetaretă afost repetată șiînanul 2019, existenteofertei [23,31].Aceas deservicii - rămânetă spațiu diversificarea și pentru un impact asuprabenefic acesteia, totoda- preferințelor comunității bălțene șiau avut livratedemonstrat răspund serviciile că de 132persoane. Rezultatele cercetării au adesfășuratBălți unsondaj uneșantion pe zatorilor, în 2018,BM„Eugeniu Coșeriu”, ciilor prestate de bibliotecă asupra utili- mat cercetarea demarketing. acest sens,mai multe biblioteci și-au reani- sondaje, chestionare, teste șialte dovezi. În binând datele statistice rezultatele cu unor au analizat utilizatorilor, satisfacția com- luarea impactului bibliotecilor”, bibliotecile mentare. Metode șiproceduri- eva pentru SM ISO16439:2018„ [15]. memoria locală șifamiliarizarealectură utilizatorilor cu drept scop promovarea comunității prin Hâncești șiMăgurele. Acest concurs aavut Frăsinești, T 7 biblioteci publice teritoriale dinsatele: comunitățiită locale”, care la au participat mai reușită lucrare bibliografică- dedica vorba despre concursul profesional „Cea aBPRcea „ bliotecile publice teritoriale dinraion este încurajarea cercetării bibliografice în bi- 2019 –72). 2018 –reflectatepersonalități, 52de în anul noștri. Personalități unghenene” (înanul elaborat ghidulbiobibliografic„Pământenii achiziționată înanul 2017”; publică buletinul informativ „Literatura § În- scopul impactului evaluării servi Luând reper ca prevederile standardului Cercetarea marketing de demnăO experiența deurmat privind §

BPR „ BPR „ Dimitrie Cantemir” Ungheni a odirești, Sinești, Rezina, Bușila, V D asile Alecsandri”,asile T . Canemir” Ungheni. Este I nformare- șidocu elenești, - - - te șiorele zilele deprogram, implementate bibliotecă.la rezultat Ca au fost schimba- săptămânii și ora convenabile vizita pentru cii care fie implementate, să urmează zilele rea timpului ar liber prezenta- interes, servi utilizarea calculatorului,- șipetrece lecturii debibliotecă/ care instruiri de servicii țin când au vizitat biblioteca ultima dată, ce răspunsuri întrebări la gen: vârsta, ocupația, aspirațiile comunității”. Acesta acolectat „ publicecile dinraion unsondaj deopinie BPRal Asistențădin raion, serviciul despecialitate persoanele devârsta atreia [10]. respondenți, grupul țintătineretul fiind și bibliotecă”revii la uneșantion pe de 1600 raion au organizat sondajul „Ce te facesă bibliotecapania „E mea”, bibliotecile din lizatorilor”. În legătură aderarea cu cam la - „Biblioteca șibibliotecarii înviziunea uti- a cererii șiofertei înrelațiile publicul”, cu comunitate”, „Monitorizarea permanentă „Activități bibliotecare utilizatorii cu din anecesitățilorde satisfacție deinformare”, și oferta înrelațiile publicul”, cu „Gradul „Cel anului”, al mai bun serviciu „Cererea lizatorilor”, „ biblioteciilor șiserviciilor înpercepția uti- multe sondaje de opinii: „Calitatea produse- a necesităților utilizatorilor, realizând mai anul 2018,au studiat nivelul desatisfacție bibliotecă. fiind interesate de deun astfelserviciu de Eșantionul ainclus 30depersoane, acestea nou „Cuserviciului bibliotecă”. la bebe lor comunității înscopul inițierii servite efectuat studiul necesităților membri- litic anual bibliotecii. al cercetării afost prezentată înraportul ana- de 180persoane. Analiza rezultatelor prin anchetării,tă metoda uneșantion pe produsele oferite. Cercetarea afost realiza- impactului instituției privind serviciile/ a efectuat ocercetare învederea evaluării demarketing.cetări otecari dincomunitate, care cer desfășoară bunăexperiență înajutorul colegilor bibli - I dentificarea necesităților utilizatorilor și În anul solicitarea 2018,la bibliotecilor Bibliotecile publice dinraionul Leova, în BPO „Petre Ștefănucă” BPR „ N I isporeni a inițiat bibliote pentru - ulian Filip” Drochia, înanul 2019, T ipurile celor mai citite cărți”, I aloveni, a - Studii și cercetări servicii noi, îmbunătățite serviciile presta- moniului, istoriei locale. Totodată a crescut te. Astfel, a fost organizat „Clubul tinerelor numărului de bibliotecari moderni, inova- mămici” – satul Soltănești, creat serviciul tivi în raion. În vara anului 2019 – 51 de nou „În ajutorul tinerilor mămici” – satul bibliotecari au participat la tabăra de vară Cristești. BPR Nisporeni și-a extins orele „Promovarea imaginii bibliotecii în code lucru de la ora 17.00 până la ora 19.00. munitate”, care a dus la creșterea număru- Biblioteca publică din satul Mihăileni a re- lui de utilizatori și fortificarea importanței alizat în anul 2019 sondajul de opinie în instituției bibliotecare în comunitate [13, vederea inițierii serviciului nou de studiu 14]. al limbii engleze, care ulterior a fost im- BPR „M. Sadoveanu” Strășeni a ches- plementat [11]. Au fost implementate și tionat în anul 2018 360 de femei, împre- alte servicii noi: „Ora să Știm” și „Educația ună cu bibliotecile din raioanele Călărași, rutieră” – la biblioteca publică din satul Cimișlia, Hâncești și Ștefan Vodă, cu privi- Zberoaia; „Engleza pentru adolescenți” – la re la implementarea serviciului „Împreună BPR Nisporeni. Multe biblioteci și-au ex- luptăm împotriva cancerului la sân și col tins programul cu 2 ore: de la 1700 până la uterin”. De asemenea, a efectuat un sondaj 1900. Biblioteca publică din satul Mihăileni de opinie a locuitorilor din orașul Strășeni a repetat sondajul de opinii „Pentru studi- despre serviciile implementate de BPR „M. erea limbii engleze”, în rezultatul căruia au Sadoveanu”, acesta fiind realizat doi ani fost identificate grupuri noi ale serviciului consecutiv [2]. „Studiem limba engleză”. Bibliotecile publice din raionul Ștefan Bibliotecarii soroceni au realizat anu- Vodă au efectuat în anul 2018 sondajul al un sondaj cu scopul de a analiza gradul privind evaluarea serviciilor și percepe- de satisfacție a nevoilor informaționale a rea bibliotecii în comunitate. Drept im- utilizatorilor din toate bibliotecile publi- pact specificăm adaptarea noilor servicii ce din raion. În urma cercetării efectua- la cerințele populației [1, 8]. În anul 2019, te s-a observat tendința bibliotecarilor de în vederea studierii gradului de satisfacție cunoaștere a cerințelor comunității. Prin a utilizatorilor în raport cu serviciile oferi- serviciile prestate comunității s-a observat te de bibliotecă s-au desfășurat sondaje în revigorarea relației bibliotecă – comunita- trei comunități – satele Ștefănești, Răscăeții te/ utilizator. A sporit numărul de utiliza- Noi și Copceac. Impact – noile servicii pre- tori care și-au schimbat comportamentul, state de biblioteci privind accesul deschis viziunea și atitudinea față de sine și cei din la informație au reușit schimbarea viziu- jur. Rezultatele sondajului au demonstrat: nii membrilor comunității privind ima- membrii comunităților au devenit mai co- ginea bibliotecii în comunitate, îndeosebi municabili, optimiști, sociabili. În același elevii și cadrele didactice s-au convins de timp a crescut numărul persoanelor cu importanța acestor noi instrumente de competențe digitale, mulți tineri și-au gă- obținere a informației [14, 20]. sit un loc de muncă atât în țară, cât și peste În anul 2018 BPR din Taraclia a realizat hotare, a sporit numărul utilizatorilor care două sondaje de opinie a utilizatorilor: „De achită plățile comunale online din bibliote- ce tineretul este pasiv” și „De ce mă reîn- că, mulți și-au găsit piețe de desfacere pen- torc la bibliotecă”. Cele mai creative răs- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 tru realizarea producției agricole etc. punsuri din cadrul celui de-al doilea sondaj Bibliotecarii sunt tot mai prezenți în au fost folosite în posterele de promovare viața socială a comunității prin instruiri cu a bibliotecii [25]. În cadrul proiectului „Bi- utilizatorii și la evenimentele culturale ale blio-creativ pentru tineret” (anul 2019) s-a comunității. 27 de bibliotecari au participat desfășurat cercetarea sociologică „Bibliote- la Congresul raional „Istoria satului meu” ca. O analiză a tinerilor”, care a avut drept cu mobilizarea comunității. Au fost colec- scop determinarea celor mai efective meto- tate informații, poze, indicatori statistici de de lucru cu tineretul. Au mai urmat son- despre localitate, selectate de la utilizatori dajele „Biblioteca ta”, „Părerea Dvs. despre cu scopul promovării și valorificării patri- clubul de engleză” și „Ce abilități ai vrea să- 119 120 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări blioteca azi”. În 2019au văzut lumina tipa- T angajaților19 articole ale bibliotecii. BPR –înnr.Bălți 1(39),2019au fost publicate Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” este reprezentată derevista „Biblio-I bloguri și în rețelele Presa de sociale. profil și națională,cală site-urile pe bibliotecilor, ale. Publicațiile sunt prezente înpresa lo- specialitate dinbibliotecile publice teritori- publicațiile, semnate decătre personalul de dezvolți”ți [26]. araclia editează unziar despecialitate „Bi - ULJRDUH RIHULQGSRVLELOLWă܊LGHDQDOL]ăDYL]XDOL]ăULORUGHVFăUFăULORU Ä6HUYLFLXO 9HUD2[HQWH%30RORYDWDUDLRQXO&ULXOHQL Ä3ULQVHUYLFLLOHPRGHUQHELEOLRWHFLOHWUDQVIRUPăFRPXQLWă܊LOH޵ /LGLD*RQWHD%35Ä,XOLDQ)LOLS´'URFKLD Ä0RGHUQL]DUHDELEOLRWHFLL±IDFWRUGHVSRULUHDLPDJLQLLvQFRP ,QD&DOFDWLQJH%3'XEăVDULL9HFKLUDLRQXO&ULXOHQL 3XEOLFă5DLRQDOăÄ0LKDLO6DGRYHDQX´GLQ6WUă܈HQL´,VWRULHGHV Ä2OXPHPDLEXQăSULQUHDOL]DUHD2ELHFWLYHORUGH'H]YROWDUH'XU 1DWDOLD*UL܊FR%35Ä06DGRYHDQX´6WUă܈HQL Ä 0DULD%DNKDQRYD%35&LDGvU/XQJD VXFFHV FXQR܈WLQ܊HORU” Ä'DFăYUHLVăRE܊LLFKHLDVXFFHVXOXLSLHUGHWHSULQODELULQWXOFăU܊LORU܈LVRDUEHGLQQHFWDUXO 1DWDOLD*UL܊FR%35Ä06DGRYHDQX´6WUă܈HQL Ä%LEOLRWHFLOHGLQUDLRQXO/HRYDvQDQXODQDOL]H܈LUH]XOWDWH ” 9DOHQWLQD1D܈FR%35Ä9DOHULX0DWHL´/HRYD Ä'LQSURLHFWHvQYă܊GHVFRSHUFUHH]܈LLPSOHPHQWH]vQEHQHILFL 0DULD0vWFX%30LOH܈WLUDLRQXO1iVSRUHQL SFDLDH LEELWFOS ELEOLRWHFLOH GLQ VSHFLDOLWDWH Ä%LEOLRWHFDD]L´ÌQDXYă]XWOXPLQDWLSDUXOXLQXPHUHDO IRVWSXEOLFDWHDUWLFROHDOHDQJDMD܊LORUELEOLRWHFLL%357DU GHUHYLVWDÄ%LEOLR,QIR´D%LE QD܊LRQDOăSHVLWHXULOHELEOLRWHFLORUEORJXUL܈LvQUH܊HOHOH DWO ă HLWHWLWJDă Q QWXHWO LORHUF 1 %LEOLRPHWULF ,QVWUXPHQWXO vQ LQWHJUDWă HVWH UHYLVWD Fă IDSWXO JăV DQXO VSHFLDOL܈WLORUGLQWHULWRULXSXEOLFDWDLFLDWXQFLDQXOHV vQ 'DFă %LEOLRORJLF´ Ä0DJD]LQ ELEOLRSUD[LRORJLFă Q QO H ăUEELWFUL LULQO UH± XUP ± 2UKHL UDLRQXO FRPXQLFăUL܈LFHLGHOD%ăO܊L±FXFRPXQLFăULSURIHVLRQDOH GLQ ELEOLRWHFDULL FăWUH GH DQXO vQ QXPăUGHFRPXQLFăULSHFkQGSHQWUX&HOHPDLPXOW FDGUXOFăURUDVXQWSUH]HQWDWHUDSRDUWHFRPXQLFăUL5DSRDUWHOH VSHFLDOLWDWHORFDOH]RQDOHQD܊LRQDOHLQWHUQD܊LRQDOH ZRUNVKR RDH X DIV%5 *LRH LU´ ăăDL%5 9OUX 0 Ä9DOHULX %35 &ăOăUD܈L 9LHUX´ Ä$OH[DQGUX'RQLFL´2UKHL Ä*ULJRUH %35 IRVW PDL DX ]RQDOH SDUWLFL GH ELEOLRWHFLL´ D PkLQH GH ]LXD %L SHQWUX Ä$QXO IXQGDPHQWăUL ]RQDOă FRQIHULQ܊D &UHDQJă´ Ä,RQ &RSLL SHQWUX %1& %150 SDUWLFLSDW ELEOLRWHFLOHSXEOLFHWHULWRULDOHGLQ]RQDGHQRUG/DIHODIRV DX HYHQLPHQW /D VRFLHWDWH´ ܈L FRPXQLWDWH SHUVRDQă SURIHVLRQDOăÄ%LEOLRWHFDSXEOLF Ä $QJHOD2OăUHVFX%LEOLRWHFDÄ+ULVWR%RWHY´&KL܈LQăX Ä2OXPHPDLEXQăSULQUHDOL]DUHD2ELHFWLYHORUGH'H]YROWDUH'XU 1DWDOLD*UL܊FR%35Ä06DGRYHDQX´6WUă܈HQL 2ELHFWLYHORUGH'H]YROWDUH'XUDELOă´ Ä,PSDFWXOELEOLRWHFLLDVXSUDFRPXQLWă܊LLVHUYLFLLPRGHUQHvQV /LGLD*RQWHD%35Ä,XOLDQ)LOLS´'URFKLD Ä'H]YROWDUHDUHVXUVHORULQIRUPD܊LRQDOHDOHELEOLRWHFLORUvQFRQ 6LOYLD3RSD%0Ä(XJHQLX&R܈HULX´%ăO܊L /XQJD´ DGROHVFHQ܊L܈LHYHQLPHQWHGHRULHQWDUHHVWHWLFăvQELEOLRWHFDS 0DULD%DNKDQRYD%35&LDGvU/XQJDÄ3RSXODUL]DUHDOLWHUDWXULLG RULHQWăUL´ Ä (OHQD%HOVFKL%32Ä,RQ&UHDQJă´)ORUH܈WL Ä3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQFRPXQLWDWH´ 1DGHMGD&ROWXF%35&DQWHPLU 3XEOLFă5DLRQDOă ELEOLRWHFRQRPLH (XGRFKLD3OăFLQWăFXSULOHMXOIUXPRDVHLDQLYHUVăUL܈LvPSOLQLU Ä'HVWLQXOvPSOLQLWDOXQXLELEOLRWHFDUGHYRFD܊LH´$UWLFROIHO /DULVD6XOHLPDQRY%35ÄÌ36$QWRQLH3OăPăGHDOă´+kQFH܈WL Ä,PDJLQHD܈LSURPRYDUHDELEOLRWHFLLvQVRFLHWDWHDFRQWHPSRUDQă޵.,VWRULHGHVXFFHV 7DWLDQD'DULL%35ÄÌ36$QWRQLH3OăPăGHDOă´+kQFH܈WL Ä%LEOLRWHFD0XQLFLSDOăÄ(XJHQLX&R܈HULX´%ăO܊L /XGPLOD2X܈%0Ä(XJHQLX&R܈HULX´%ăO܊L Ä%LEOLRWHFD3XEOLFă5DLRQDOă%ULFHQLRELEOLRWHFăGHVXFFHV܈L 1LQD1DYUR܊FKL%35%ULFHQLvQFRODERUDUHFX/XGPLOD&RUJKHQFL %ɢɪɬɭɚɥɶɧɵɟɤɧɢɠɧɵɟɜɵɫɬɚɜɤɢɞɥɹɞɟɬɟɣɫɨɡɞɚɧɢɟɢɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢ 3RHWXOGHRULJLQHEXOJDUă7HRGRU1HQFHYSHSDJLQLOHUHYLVWHL %LEOLRWHFLOHSXEOLFHWHULWRULDOHGLQUDLRQXO)ORUH܈WLvQDQXO Rezultatele cercetărilor regăsesc în se HXWWOFUHăLRVUJVVvSELDLO HQWG VHPQDWH SXEOLFD܊LLOH vQ UHJăVHVF VH FHUFHWăULORU 5H]XOWDWHOH LORHD XLLDă (JQ RHL´ ă܊D UDLDvDQXO vQ RUJDQL]DW D %ăO܊L &R܈HULX´ Ä(XJHQ 0XQLFLSDOă %LEOLRWHFD GDWRULWă DVLJXUDWă HVWH FHUFHWăULORU UH]XOWDWHORU 9L]LELOLWDWHD LORHDLGQ HLRLVQvFUM܊VL XOFDUWLF SXEOLFH Vă܈L vQFXUDMD܊L VXQW WHULWRULX GLQ %LEOLRWHFDULL Sunt eco, Sunt am Portofoliu Digital Mihail Sadoveanu Autor, institu OLRWHFLL0XQLFLSDOHÄ(XJHQLX&R܈H GLQ6WUă܈HQL´([SHULHQ܊H ELH HLRLO 3XEOLFD܊LLOH WHULWRULDOH XEOLFH ăWHULWRULDOă±LPSRUWDQ܊ă܈LLP 2019, Nr ¾ ´,VWRULHGHVXFFHV ±GHODSDUDGLJPHOHVFKLPEăULLODFDOLWDWHDLPSOHPHQWăULL´ а ia, titlu articolului nfo” a

2020, Nr ½ 2019, Nr ½ 2018, Nr ¾ SULRULWă܊LUHDOL]ăUL LFLWDUHGHGLFDWFROHJHL HQWUXFRSLLGLQ&KDGvU LLDGHDQLGHDFWLYLWDWHvQ le. atunci anul 2019este mai prolific- –15 artico dinteritoriu specialiștilor al publicat aici, D și bibliopraxiologică „Magazin bibliologic”. publicesă-și articolele înrevista științifică 6numererului acestei ale publicații. mai contabilizările jos derigoare: descărcărilor,a vizualizărilor/ prezentăm ibn.idsi.md/), oferind posibilități deanaliză I

SULMLQXOLPSOHPHQWăULL GL܊LLOHHFRQRPLHLGHSLD܊ă´ ,VWRULHGHVXFFHV޵ Via XQLWDWH޵,VWRULHGHVXFFHV XOFRPXQLWă܊LL´,VWRULHGH nstrumentul Bibliometric N GHYDORDUH´ XFFHV acă înanulacă 2018găsim doar unarticol D DELOăvQ%LEOLRWHFD DELOăvQ%LEOLRWHFD Bibliotecarii dinteritoriu sunt încurajați HVSUHDUWăSHQWUX а a Basarabiei´ %150 at fiind faptulcă esterevista integrată în VRFLDOH3UHVDGHSURILOHVWHUHSUH]HQWDWă WHPDLSUROLILF±DUWLFROH'DWILLQG SUH]HQWăPPDLMRVFRQWDELOL]ăULOHGH WRUJDQL]DWăvQSDUWHQHULDWFX0(&& DFOLDHGLWHD]ăXQ]LDUGHVSHFLDOLWDWH XW U]QH Q UVOFO܈L ORFDOă SUHVD vQ SUH]HQWH VXQW SXULPHVHURWXQGHFRQIHULQ܊H vQ ɟ´ DQDOLWLFHDUDWăSHQWUXDQXOXQ SDFWDVXSUDGH]YROWăULLODQLYHOGH HDFHVWHLSXEOLFD܊LL ULX´%ăO܊L±vQQU DX D܊ *]H OFRQIHULQ܊HORU DOH *D]GH SDQ܊L HFRPXQLFăULDXIRVWSUH]HQWDWH H QDDL H UIO GLQ SURILO GH DQJDMD܊L GH ܊RD D܊LRQDO FLLăLR܈LQLLH L GH ܈L ܈WLLQ܊LILFH DFWLYLWă܊LORU Dă DRX8JHL X FX 8QJKHQL UDLRQXO HD]ă OOvUYVD WL܊IF܈L ܈WLLQ܊LILFă UHYLVWD vQ ROHOH P RU Q ULRDO DUWLFRO XQ GRDU LP FWH HVQOO GH SHUVRQDOXO FăWUH H ORHRRL± EOLRWHFRQRPLF WL/RD L %35 ܈L /HRYD DWHL´ KWWSVLEQLGVLPG descă Nr. devizualiz UHXQLXQHD (la 01.07.2020) (la 01.07.2020) ul ibn.idsi.md ațional (https:// rc ă ri pesite- ă ri, 0DULD%DNKDQRYD%35&LDGvU/XQJDÄ3RSXODUL]DUHDOLWHUDWXULLGHVSUHDUWăSHQWUX DGROHVFHQ܊L܈LHYHQLPHQWHGHRULHQWDUHHVWHWLFăvQELEOLRWHFDSHQWUXFRSLLGLQ&KDGvU /XQJD´ 2019, Nr ¾ 6LOYLD3RSD%0Ä(XJHQLX&R܈HULX´%ăO܊L Ä'H]YROWDUHDUHVXUVHORULQIRUPD܊LRQDOHDOHELEOLRWHFLORUvQFRQGL܊LLOHHFRQRPLHLGHSLD܊ă´ /DULVD6XOHLPDQRY%35ÄÌ36$QWRQLH3OăPăGHDOă´+kQFH܈WL Ä'HVWLQXOvPSOLQLWDOXQXLELEOLRWHFDUGHYRFD܊LH´$UWLFROIHOLFLWDUHGHGLFDWFROHJHL (XGRFKLD3OăFLQWăFXSULOHMXOIUXPRDVHLDQLYHUVăUL܈LvPSOLQLULLDGHDQLGHDFWLYLWDWHvQ Studii și cercetări ELEOLRWHFRQRPLH /LGLD*RQWHD%35Ä,XOLDQ)LOLS´'URFKLD Ä,PSDFWXOELEOLRWHFLLDVXSUDFRPXQLWă܊LLVHUYLFLLPRGHUQHvQVSULMLQXOLPSOHPHQWăULL 2ELHFWLYHORUGH'H]YROWDUH'XUDELOă´ 1DWDOLD*UL܊FR%35Ä06DGRYHDQX´6WUă܈HQL Ä2OXPHPDLEXQăSULQUHDOL]DUHD2ELHFWLYHORUGH'H]YROWDUH'XUDELOăvQ%LEOLRWHFD 3XEOLFă5DLRQDOăMihail SadoveanuGLQ6WUă܈HQL´([SHULHQ܊H 1DGHMGD&ROWXF%35&DQWHPLU Ä3URPRYDUHDLPDJLQLLELEOLRWHFLLvQFRPXQLWDWH´ 2020, Nr ½ (OHQD%HOVFKL%32Ä,RQ&UHDQJă´)ORUH܈WL Ä%LEOLRWHFLOHSXEOLFHWHULWRULDOHGLQUDLRQXO)ORUH܈WLvQDQXOSULRULWă܊LUHDOL]ăUL RULHQWăUL´ 1LQD1DYUR܊FKL%35%ULFHQLvQFRODERUDUHFX/XGPLOD&RUJKHQFL%150 Ä%LEOLRWHFD3XEOLFă5DLRQDOă%ULFHQLRELEOLRWHFăGHVXFFHV܈LGHYDORDUH´

$QJHOD2OăUHVFX%LEOLRWHFDÄ+ULVWR%RWHY´&KL܈LQăX Ä3RHWXOGHRULJLQHEXOJDUă7HRGRU1HQFHYSHSDJLQLOHUHYLVWHLViaаa Basarabiei´ Vizibilitatea9L]LELOLWDWHD rezultatelor UH]XOWDWHORU cercetărilor FHUFHWăULORU este HVWH DVLJXUDWă„Biblioteca GDWRULWă – un DFWLYLWă܊LORU sanctuar ܈WLLQ܊LILFHveșnic” și ܈L dez GH- asiguratăVSHFLDOLWDWHORFDOH]RQDOHQD܊LRQDOHLQWHUQD܊LRQDOH ZRUNVKR datorită activităților științifice bateri profesionaleSXULPHVHURWXQGHFRQIHULQ܊H vQ la tema „Bibliotecarul și de specialitate locale, zonale, naționale, – Om de cultură, creator, formator, furni- internaționaleFDGUXOFăURUDVXQWSUH]HQWDWHUDSRDUWHFRPXQLFăUL5DSRDUWHOH (workshop-uri, mese rotun- zor de informațiiDQDOLWLFHDUDWăSHQWUXDQXOXQ calitative” (BPR „Iulian de,QXPăUGHFRPXQLFăULSHFkQGSHQWUX&HOHPDLPXOW conferințe), în cadrul cărora sunt pre- Filip”), masa HFRPXQLFăULDXIRVWSUH]HQWDWHrotundă „Biblioteca – semă- zentate rapoarte, comunicări. Rapoartele nătoare de lumină și înțelepciune” (Biblio- analiticevQ DQXO arată pentru GH FăWUH anul ELEOLRWHFDULL 2018 un număr GLQ UDLRQXO 2UKHLteca publică ± XUP dinHD]ă satul UDLRQXO Chetrosu), 8QJKHQL iar FXbibli - de 10 comunicări, pe când pentru 2019 – otecile din satele Măcăreuca și Dominteni 51.FRPXQLFăUL܈LFHLGHOD%ăO܊L±FXFRPXQLFăULSURIHVLRQDOH Cele mai multe comunicări au fost pre- au organizat dezbateri la tema „Biblioteca zentate în%LEOLRWHFD anul 2019 0XQLFLSDOă de către bibliotecarii Ä(XJHQ &R܈HULX´ în %ăO܊L mileniul D RUJDQL]DW III” și respectiv vQ DQXO „Bibliotecarul UHXQLXQHD – din raionul Orhei – 14, urmează raionul călăuza utilizatorului” [5,20]. UngheniSURIHVLRQDOăÄ%LEOLRWHFDSXEOLF cu 9 comunicări și ceiăWHULWRULDOă±LPSRUWDQ܊ă܈LLP de la Bălți BPR „MihailSDFWDVXSUDGH]YROWăULLODQLYHOGH Sadoveanu” Strășeni or- cuSHUVRDQă 6 comunicări FRPXQLWDWH profesionale. ܈L VRFLHWDWH´ /D HYHQLPHQWganizează DX SDUWLFLSDW anual GHconferințele DQJDMD܊L GH cu SURILO partici GLQ- Biblioteca Municipală „Eugen Coșeriu” parea bibliotecarilor din raion, care în BălțiELEOLRWHFLOHSXEOLFHWHULWRULDOHGLQ]RQDGHQRUG/DIHODIRV a organizat în anul 2019 reuniunea 2019 a WRUJDQL]DWăvQSDUWHQHULDWFX0(&&purtat genericul „Biblioteca publi- profesională „Biblioteca publică teritorială că – kilometrul zero al comunității” (68 de – %150importanță %1& și impact SHQWUX &RSLLasupra Ä,RQ dezvoltării &UHDQJă´ la FRQIHULQ܊Dparticipanți). ]RQDOă Ä$QXO %LEOLRWHFRQRPLF ± nivelIXQGDPHQWăUL de persoană, SHQWUX comunitate ]LXD GH PkLQH și societate”. D ELEOLRWHFLL´ Conferința GH SDUWLFLSDQ܊L „Rolul *D]GH bibliotecilor DOH FRQIHULQ܊HORU în viața La eveniment au participat 30 de angajați orașului și raionului – ca centre de infor- de]RQDOH profil DX din PDL bibliotecile IRVW %35 publice Ä*ULJRUH teritoriale 9LHUX´ &ăOăUD܈Lmare %35și comunicare” Ä9DOHULX 0 a DWHL´fost organizată /HRYD ܈L în %35 Ta- dinÄ$OH[DQGUX'RQLFL´2UKHL zona de nord. La fel, a fost organizată în raclia la 23 aprilie 2018 (28 de participanți). parteneriat cu MECC, BNRM, BNC pen- La Ștefan Vodă a fost organizată în 2018 tru Copii „Ion Creangă” conferința zonală de către Direcția Cultură, Tineret, Sport și „Anul Biblioteconomic 2019 – fundamen- Turism, în parteneriat cu ABRM și Direcția tări pentru ziua de mâine a bibliotecii” (71 Generală Educație, o reuniune profesională de participanți). Gazde ale conferințelor cu 65 de participanți din bibliotecile publi-

zonale au mai fost BPR „Grigore Vieru” ce și școlare din teritoriu cu genericul „Bi- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 Călărași, BPR „Valeriu Matei” Leova și BPR blioteci puternice – comunități puternice”. „Alexandru Donici” Orhei. BPR „Dimitrie Cantemir”, Ungheni a BPR Briceni a organizat în anul 2018 reu- organizat două conferințe în 2018: „Impac- niunea profesională cu genericul „Totaluri. tul serviciilor de top 2018”, „Bibliotecarul Succese. Novateca…” (39 de participanți). unda viitorului” și două în 2019: „Cartea în BPR Ceadâr-Lunga a organizat în anul 2019 concordanță cu profesia: Colorism profesi- masa rotundă cu genericul „Viitorul biblio- onal”, „Dimensiunea imaginii bibliotecii în tecii – viitorul nostru” (25 de participanți). comunitate”. În contextul promovării imaginii biblio- Activitatea de cercetare a Bibliotecii tecii în comunitate, bibliotecile din raionul Municipale „B. P. Hasdeu” Chișinău pe Drochia au organizat mai multe reuniuni parcursul a ultimilor 30 de ani este reflecta- profesionale: masa rotundă cu genericul tă într-un articol recent publicat în revista 121 122 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări ia; echipa de lucru: Alla Liuleava, Aliona Camerzan, Clavdia Savciuc. Glodeni, 2018. p. 15. Manuscris. 7. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Glodeni în anul 2018. Raport analitic. Coord.: Eugenia Dica- blică RaionalăEdineț.Edineț, 2019,p.22. Pu- Biblioteca anual. analitic Raport 2018. anul în Edineț raionul din teritoriale publice Bibliotecile 6. Cojocaru; executant: Lidia Gontea; membru echipei: Zinaida Catan. Drochia, 2020. 36 p. Manuscris. 5. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Drochia în anul 2019. Raport analitic anual. Coord.: Maria executant: LidiaGontea;membriiechipei:ZinaidaCatan,Galina Prodan.Drochia,2019.p.23.Manuscris. 4. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Drochia în anul 2018. Raport analitic anual. Coord.: Maria Cojocaru; Maia Taraban. Ocnița,2018, p.28.Manuscris. Elab.: anual. analitic Raport 2018: anul în Ocnița Loteanu” „Emil Orășenească Publică Biblioteca 3. Grițco, ElizavetaGhenea,DoraCaitazet.al.Strășeni, 2019,p.21.Manuscris. raionul Strășeni în anul 2018. Coord.: Nadejda Pădure, director BPR „M. Sadoveanu”; alcăt.: Natalia ticii noastre;ticii oparteacceptatădevină șiașteptată aprac- care desfășurarea și utilizarea cercetării să creativitate șiinovare; clusiv privind cercetarea; [16]; rea înbibliotecă viabilă șivizibilă devină să metodologică comună, cerceta ca - pentru atins măiestria cercetării [18].T cii Municipale „B. P. Hasdeu” Chișinău au profil cu decercetareserviciile ale Bibliote- bibliotecarii decât ceidin dinalte servicii de succes îndomeniu. Autorulcă specifică debibliotecămodel care transmite practici Municipală „B. P. Hasdeu” adevenit un vitatea decercetare desfășurată, Biblioteca conf. univ. dr. Kulikovski. Lidia - Prin acti dinamică,mică, înplină dialectică”, autor, titlulcu „Creativitatea – o evoluție alchi- Bibliopolis, 2019,vol. 75,nr. 4,pp. 16-33, 2. Biblioteca 2. Maria Ganea.ȘtefanVodă, 2018.33p.Manuscris. 1. Activitatea Referințe bibliografice: N entizăm coordonarea Sistemului încadrul tare în programe de cercetare efici- și să economisi timpul șiefortul profesional); eforturile profesionale paralele, dublările, a problemele decercetare aminimiza (pentru veze. s-o transforme. cercetare Săfacă ino- șisă cercând activitatea facă să-și mai dinamică, din republică, prin muncă sistematică, în- din celelalte biblioteci publice teritoriale cercetăriiiestria opot atinge șibibliotecarii ațional deBiblioteci; § § § § § § § avemCe de realizat? Săidentificăm/ definitivămși temele Săîncurajăm bibliotecarii gândeas să - Săcreștem unmediu profesional în Săstimulăm activitățile decercetare, Săevaluăm activitatea bibliotecilor, in- Săstabilim strategii, creăm să obază Să contabilizăm activitățile de cerce- – bibliotecilor publice din raionul Ștefan Vodă în anul 2018: Raport analitic anual. Elab.: anual. analitic Raport 2018: Vodăanul Ștefan în raionul din publice bibliotecilor inima comunității. Raport analitic privind activitatea bibliotecilor publice teritoriale din teritoriale publice bibliotecilor activitatea privind analitic Raport comunității. inima ot mă așa, - buie fie sprijinită să financiar. genera alte teme, ideidecercetare); informațiela (unele materiale publicate pot conformitate politicileaccesului cu deschis domeniului; este foarte importantă dezvoltarea pentru rea între profesioniștii care faccercetare domeniu aacumula abilități șipentru noi; cu pasportantă afiîn progresul pentru din tarea profesională oresponsabilitate ca im- parcursulpe carierei, dezvol recunoască - să responsabilități și domenii de specializare de învățare noii pentru bibliotecari; organizației șiar valoroasă fioexperiență ar sublinia importanța cercetării în cadrul un astfelpentru de parteneriat de mentorat consacrați organizației. dincadrul Sprijinul torat între bibliotecarii noi șicercetătorii lua stabileascăunparteneriat –să demen- aefectua cercetăripentru [18]; acorde li se să timp în sarcinile preconizate abilitățile decercetare bibliotecarilor șica fesională continuă a-și actualiza pentru deformare cursuri la participe să rii pro- doveziparte pe decercetare, biblioteca ca - în bazeze tări, se solicitând să deciziile ca bliotecarii care doresc efectueze cerce să - deciziilor; un corp dedovezi care luarea permită să movarea activității decercetare înprofesie; rea lor înpractica zi[18]; dezicu modul încare la că pot încorpora cerceta- § § § § § § § § Și, nu în ultimul rând, cercetarea tre- Săpublicăm rezultatele cercetărilor în Săcomunicăm, comunica că pentru - Fiecare bibliotecar asume să-și diferite Oaltă inițiativă care pe directorii opot Managerii bibliotecilor sprijine să bi- Sălucrăm împreună aconstrui pentru Fiecare bibliotecă pro la participe să - 8. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Ialoveni în anul 2019. Raport analitic anual. Resp.: Sofia Studii și cercetări Mușat, sp. pr. Secția Cultură Ialoveni. Ialoveni, 2020, p. 28. Manuscris. 9. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Hâncești în anul 2019. Raport analitic anual. Coord.: Ta- tiana Darii, dir. BPR „ÎPS Antonie Plămădeală” Hâncești; Membrii echipei de elab. a raportului: Ana Neaga, Tatiana Neaga, Irina Rotaru, et.al. Hâncești, 2019, p. 25. Manuscris. 10. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Leova în anul 2018. Raport analitic anual. BPR „Valeriu Matei” Leova. Leova, 2018, p. 15. Manuscris. 11. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Nisporeni în anul 2018. Raport analitic anual. Coord.: Elizaveta Tîmbur, dir. BPR Nisporeni; Responsabil: Ana Roșu. Nisporeni, 2018, P. 10. Manuscris. 12. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Orhei în anul 2019. Raport analitic anual. Coord.: Ste- panida Țugui; membrii echipei: Tatiana Lanovenco, Lidia Sitaru, Lucia Brehio, et.al. Orhei, 2019, p. 30 Manuscris. 13. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Soroca în anul 2018. Raport analitic anual. Membrii echipei: Tamara Coșciug, Evghenia Railean, Eugenia Coșeriu et.al. Soroca, 2018. 27 p. Manuscris. 14. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Ștefan Vodă în anul 2019. Raport analitic anual. Ștefan Vodă, 2020. 31 p. Manuscris 15. Bibliotecile publice teritoriale din raionul Ungheni în anul 2019. Raport analitic anual. Coord.: Nadejda Mihai; elab. : Aliona Manciu; resp.: Ala Macaru, Svetlana Grinea, Tatiana Nazîru, et.al. Un- gheni, 2019, p. 29. Manuscris. 16. Corghenci, Ludmila. Cercetarea în biblioteconomie și științe ale informării. [online]. [citat 22.06.20]. Disponibil: https://www.slideshare.net/libruniv/ludmila-corghenci-cercetarea-n-biblioteconomie-i-tiine-ale-informrii 17. Koufogiannakis, Denise. Research in librarianship: issues to consider / Denise Koufogian- nakis, Ellen Crumley. [online]. [citat 22.06.20]. Disponibil: https://www.emerald.com/insight/content/ doi/10.1108/07378830610692109/full/html 18. Kulikovski, Lidia. Știința și creativitatea – o evoluție alchimică, dinamică, în plină dialectică. In: Bi- blioPolis, 2019. vol. 75, nr. 4, pp. 16-33. [online]. [citat 29.06.20]. Disponibil: https://www.slideshare. net/BMHasdeu/bibliopolis-2019-vol-75-nr-4 19. Negoiță, Elena. Lectura în familie. In: Lectura şi scările: Culegere de articole. Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Clubul Homo Aestheticus; dir. gen.: Elena Pintilei; consultant şt., pref.: Mihai Cimpoi; coord. de ed.: Vera Osoianu, Angela Drăgănel. Chişinău: Prut Internaţional: BNRM, 2020 (F.E.-P. „Tipografi a Centrală”), pp. 124-142. ISBN 978-9975-54-455-9 (Prut Internaţional). ISBN 978-9975-3361-9-2 (BNRM). DOI: 10.5281/zenodo.3695065. [online]. [citat 10.06.20]. Disponibil: https://zenodo.org/record/3661869#.Xuxi72gzaUk 20. Ouş Ludmila. Modernizarea activităţii – prioritate strategică a bibliotecilor (Prezentare în cadrul Conferințelor Zonale, 2013) https://www.slideshare.net/rmbiblioteci/prezentare1-ous-22738338 21. Pădure, Nadejda. Lectura între pasiune și hrană spirituală. In: Lectura şi scările: Culegere de articole. Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Clubul Homo Aestheticus; dir. gen.: Elena Pintilei; consultant şt., pref.: Mihai Cimpoi; coord. de ed.: Vera Osoianu, Angela Drăgănel. Chişinău: Prut Internaţional: BNRM, 2020 (F.E.-P. „Tipografi a Centrală”). – pp. 160-168. ISBN 978-9975-54-455-9 (Prut Interna- ţional). ISBN 978-9975-3361-9-2 (BNRM). DOI: 10.5281/zenodo.3695065. [online]. [citat 18.06.20]. Disponibil: https://zenodo.org/record/3661869#.Xuxi72gzaUk 22. Politici de cercetare în biblioteca publică: Recomandări metodologice în sprijinul elaborării documentului instituțional / Elab.: Ludmila Corghenci, Angela Drăgănel. 2019. – 10 p. [online]. [citat 18.06.20]. Disponibil: http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1102/Corghenci_ Dr%C4%83g%C4%83nel_Politici%20de%20cercetare.pdf?sequence=1&isAllowed=y bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 23. Rețeaua Bibliotecii Municipale „Eugen Coșeriu” Bălți în anul 2018. Raport analitic. Resp.: Lud- mila Ouș, dir. BM „Eugen Coșeriu” Bălți; Membrii echipei: Ludmila Ouș, Maria Caraștefan, Lilia Rigot et.al. Bălți, 2019. 62 p. 24. Rețeaua Bibliotecii Municipale „Eugen Coșeriu” Bălți în anul 2019. Raport analitic. In: Biblio-Info [online]. 2018, nr. 1, pp. 4-44. ISSN: 1857-2790 [Citat 30.06.2020]. Disponibil: https://bibnordcoseriu. wordpress.com/2019/03/06/7397/ 25. Отчет работы Районной Публичной Библиотеки г. Тараклия за 2018 г. Подготовила Танова Надежда. Тараклия, 2019. с. 9. Manuscris. 26. Отчет работы Районной Публичной Библиотеки г. Тараклия за 2019 г. Подготовила Танова Надежда. Тараклия, 2020. с. 12. Manuscris.

123 124 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări cititul împreună este utilă și o plăpractică - tare pe poeți. D tare poeți. pe în preajmă, enecesitatea dea-i citivoce cu voia citesc, cum de a-i avea de a-i asculta încetate. șidepoeți Ene- depoezie rală patriotic bine conturat. Este nevoia gene- sauocazională textele la unscop civic, cu acest sens.Și nu ne referim doar poezia la nevoie șiocerere constantă în depoezie poeților. Putem constata șideclara chiar o te culturale, concursurile la șibătăliile spațiile publice, unor în cadrul evenimen- O Eladă. toții despre din vechea poeților turnirul dintoaterală spațiile șitimpurile. Știm cu DOI: 10.5281/zenodo.4071665 DOI: CZU 028.02:82-1 inteligența poeticăautilizatorului. smart, oferta culturală a bibliotecii, inteligența emoțională, comunități poetice, lecturi Cuvinte-cheie: va șimanifestaacesttipdeinteligență. culti poate își propiceutilizatorul căruia cadrul în eveniment un constituie bibliotecii spațiul în poetic Spectacolul poezie. prin bibliotecă de beneficiarului serviciilor a emoționale inteligenței voltarea dez- la contribui pot bibliotecile măsură ce în rea întrebala - răspunde vom studiu acest În Rezumat: Biblioteca Municipală„B.P. Hasdeu” Maria PILCHIN, Lecturile poetice sunt poetice otradiție cultu- Lecturile LECTURILE POETICE ÎNMEDIULONLINEALBIBLIOTECII POETICE – LECTURILE amenii mereu au în citit poezie UN MECANISM DEDEZVOLTAREUN MECANISM AINTELIGENȚEI e altfel, cititul tare, voce cu Introducere EMOȚIONALE AUTILIZATORULUI - anticiparea necesităților comunitare. și ogenerează, reieșind dinpreviziunea și voile de bibliotecă, șicererea ci serviciilor instituțiile bibliotecare nu doar satisfac ne- leîncurajezeși să interacțiunile. Așa cum găzduiască astfel de comunități, le creeze să esteca acel spațiu inteligent caresă efiresc valent ocomunitate cu Bibliote apoeziei. - o promovăm. „ care apreciem noi poezia, referință unui al dereferință: grup Noi astfel Poezia devin tă. unpunct șipoetul de titorul-declamator șipublicul- care ascul îl de imagine dinspre artistică autor înspre ci- o încercare demulte ori reușită detransfer este șiunexercițiu deidentificare estetică, Așacută. aciti cum dintextele unui poet user’s poeticintelligence. the intelligence, emotional offer, library’scultural readings,poetic Keywords: the communities, smart this typeofintelligence. manifest and cultivate can user where event able favor a is space library in performance poetic The poetry. through user library the of intelligence al can libraries contribute to development of emotion- Abstract: Study answer the question to what extend N oi”, înacest este caz echi- cei care o citim și , cei - Studii și cercetări Problematizarea integra într-o comunitate umană. Întrebarea care apare ține de faptul Or, lectura unui poem în solitudine naște cum acest tip de lectură ne influențează nevoia împărtășirii. Sentimentul de asocia- emoțiile, starea afectivă generală sau chiar tivitate și participativitate provoacă dorința inteligența noastră emoțională? Ce este, de de a ieși în public cu ceea ce te-a făcut să fapt, inteligența emoțională și cum poezia, te simți bine în singurătate, cu ceea ce ți-a lectura poeziei o poate influența? Prezența părut actual și esențial. De la nivelul sub- poeziei în cadrul diferitor evenimente de personal și personal al receptării unui pro- bibliotecă poate spori procedeele de auto- dus artistic se trece la cel interpersonal și reglare emoțională a beneficiarilor ofertei multipersonalul, ultimul vizând „societăți evenimențiale? În ce măsură bibliotecile și comunități care au furnizat manifestarea și bibliotecarii pot contribui la dezvoltarea creativității” [2, p. 24]. Emoțiile transpuse acesteia? Cum putem contribui la crearea în cuvinte sunt de mult timp considera- unui climat sănătos emoțional al societății te o metodă eficientă în stabilizarea stări- în ansamblu și al omului în parte?! lor emoționale umane. Indiferent de fap- Spre o inteligență a poeziei tul dacă este vorba de serviciul divin, de Inteligența poeziei derivă din inteligența incantațiile unui șaman, de discuția cu un generală a poetului și a receptorului aces- psihanalist sau de o convorbire telefonică tuia, în mod special din inteligența lor cu mama, cuvintele au capacitatea de a re- emoțională. Acest tip de inteligență pre- duce din tensiunea mentală de care suferă supune o raportare conștientă la propriile o persoană aflată în dificultate emoțională. emoții. Iar a-ți înțelege propriile emoții în- Mihaela Roco în cartea sa „Creativi- seamnă nimic altceva decât încercarea de a tate și inteligență emoțională” se referă la realiza acel „Nosce te ipsum” recomandat necunoașterea propriei persoane, afirmând de antici. Autocunoașterea presupune, în că „în fiecare dintre noi locuiesc mai multe primul rând, acest tip de comprehensiune a personaje” [2, p. 105]. Iată care sunt acestea: sinelui, așa cum emoțiile noastre sunt acel 1) Personajul fundamental (esența set de stări care ne caracterizează persona- personalității); litatea în ansamblul ei, de la inconștient, 2) Personajul admis (ceea ce ne ima- la subconștient și conștient. Cunoașterea ginăm că suntem); și acceptarea de sine produce necesitatea 3) Personajul visat (ceea ce vrem să și chiar dorința controlului de sine, buna fim); autogestionare emoțională și comporta- 4) Personajul model (ceea ce vedem mentală. Stăpânirea de sine este un semn ca model); de bună creștere, de educație (etimologic 5) Personajul exemplar (cum ar vrea ex ducere, „a scoate”, trimite la extragerea ceilalți să fim); din instinctual, din animalic). Unii cerce- 6) Personajul aparent (cum am vrea tători vorbesc chiar despre o școlarizare noi să ne perceapă ceilalți); emoțională care presupune capacitatea de a 7) Personajul secret (ceea ce ascun- identifica și de a accepta cauzele și motivele dem altora); anumitor stări și cea de a explica acțiunile 8) Personajul actor (ceea ce am dori să care rezultă din acestea. Momentul în care fim într-o situație dată); bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 individul a însușit lecția autocunoașterii, 9) Personajul apărare (ipostaza în care a învățat să își gestioneze emoțiile, pe care ne refugiem în cazul unei amenințări). le putem numi și demoni, fiara din noi, și Toate aceste personaje se regăsesc în această metaforă nu ne aparține, este clipa mare parte în imaginea de sine a persoanei în care el își îndreaptă privirea spre Celălalt. care iese în public să citească un poem. De- În sens biologic și comunitar, importanța sigur unele vor domina, altele vor rămâne inteligenței emoționale ține de faptul că acolo în latența lor. aceasta asigură supraviețuirea, capacita- La lansarea termenului de „inteligență tea de a lua decizii, de a stabili limitele în emoțională” în 1895, Wayne Leon Pay- relația cu Celălalt, de a comunica și de a te ne releva că aceasta este o abilitate de 125 126 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări Memoria Chișinăului Memoria cu Studiizie. Secția și Cercetări încolaborare citească, cenacluri la să șiateliere- depoe erau invitați unor PoetrySlam-uri încadrul șistudențiiElevii declamau. T citeau Actorii din alți poeți. citeau poeme. etc. Poeții citeau propriile poeții poeme, dicate lui Mihai Grigore Eminescu, V citeau diferitor încadrul evenimente de- Poeții întotdeauna veneau bibliotecă la și Hasdeu” s-au tot poetice lecturile produs. celălalt. pe alina inspira, de a încuraja, de a consola și de a-i capacitatea deaconfirma, dea motiva, dea sabilitatea etc. Empatia socială presupune și menținerea relațiilor ceilalți,respon cu - empatie, emoțiilor: ale personale stabilirea independență, ajungem inter aspectele la optimism, desine, respect autorealizare și înțelegerea ca personale propriilor emoții, fel, înzona creației, intra aspecte dela - care antichitatea anumit-o catharsis și sentiment. Este purificareape prin artă nii unor stări grele înexprimare deemoție au calitate această aterapiei, aconversiu - creativ.ceva Poezia, literatura, îngeneral, a fi răupoate transformat și distructiv fi în rere șidorință. O relaționare creativă deteamă, stările cu du- sei, din stările noastre dinstările sei, postlecturale. preferați,- ca din noile ale achiziții poetice mediul online. Am împărtășit dinpoeții salvatoare. Am început toții citim cu să în le. Și acestea au fost utile, plăcute șichiar în preajma bibliotecilor noastre persona- emoțională Am colectivă. rămas acasă, asistăm toții astăzi cu oamplă la criză restricționat deplasare libera înspațiu, ne-ademică izolat noastre, încasele ne-a recente.ririle Recent, noua situație pan- acest sensdrept resurse- descope pentru cunoașterii umane. în Emoțiile au servit nologice șiinovațiile dintoate domeniile tat starea emoționlă prin schimbările teh- desăvârșire! cu una poetică Biblioteca Municipală, înacest sens,este menționa „Chișinăul înliteratură” (2011). te am antologii special înmod depoezie, În cadrul BiblioteciiÎn cadrul Municipale „B. P. N Ultimele două ne-au decenii tot- solici Secția Activitate editorială Activitate Secția oi, bibliotecarii, am înțeles foarte repe- bservăm că ceea cepare ceea că bservăm au publicat mai mul- Secția Secția șicu inerii poeți poeți inerii . Ast . ieru ieru - - e capabilă într-o iubească să formă superi- vă faptul matură opersoană că emoțional a fi negative” [4, p. 126]. Același autor rele- obiceiurile atunci când dovedesc acestea se își modifice să experiență, atitudinile și solutcapabilă fie necesar să să învețe din maturizeze se să opersoană ca este abtru - demuncă”locul - „pen că insistă ideea pe în lucrarea „ sa de teamă, durere șidorință. Paz T emoțional. N controlaa-ți unei acțiuni. corpul în cadrul inteligența chinestezică, abilitate acea de publică și Lectura solicităspecial înmod referăse abilitatea la deautiliza lexemele. nostru, inteligența care verbal-lingvistică, informație ca ce parvine în creierul ceea presupune abilitatea vizual deapercepe și anume inteligența care vizual-spațială, supune șialte tipuri deinteligență umană multiple individului, ale cititul cum așa pre- vidului. Și aici invocăm teoria inteligențelor raja evoluția emoțională ainteligenței indi- constituie uncolaj destări care poate- încu voie toții, cu indiferent de vârstă. Poemul este untip desensibilitate decare avem ne- șizăbavădistracție ceimici. pentru Poezia spațiul informațional. Poezia nu este doar prejudecatăaceastă dispară să definitiv din nuzia este copii doar pentru șisperăm ca indiferent devârsta acestuia. Poe șisexul - lar emoțiilor al utilizatorului de bibliotecă, deastimula dezvoltareacertă unui vocabu- bliotecar sau unutilizator) este ometodă rent unactor, cine oface, unpoet, unbi- (indife- interpersonală. poetică O lectură litate decomunicare, desusținere morală și audiat deomul izolat poate- fio moda fapt. În citit acest sens,unpoem decineva luni de auizolare confirmat socială acest este chiarmen osoluție. scurt, Și cele trei imaginea deintegrare ter dar pe socială, rețelele nu desocializare este mai cea bună în carantină. chiar nevoit autoizoleze se să sau intre să consilia utilizatorul pe aflatla distanță sau estemedical, siguranță cu dea ometodă înmediul online,poem înacest context lar, șiuna literară, îngeneral. unui Lectura de apropaga- înparticu ocultură poetică, rămâne eficientă afio poezia de că metodă Există chiarExistă șinoțiunea demanagement e refeream mai sus stările la Omul solitar, față înfață cu I nteligența emoțională la orrabella - Studii și cercetări oară, dezinteresată, nu doar din propriile posibilitate de a comunica stările cele mai necesități afective [4, p. 130]. În această or- negative fără a supăra pe cineva concret, dine de idei, empatia, deschiderea spre alte- fără atacuri la persoană. Literatura presu- ritate, perceperea celorlalți oameni drept o pune posibilitatea unui interlocutor imagi- comunitate din care faci parte, presupune și nar, a unui personaj cumulativ căruia să i te capacitatea de a te identifica cu emoțiile, cu adresezi. Expresivitatea emoțională, plas- dificultățile și aspirațiile Celuilalt. ticitatea exprimării, gestica, mimica, toate Poetul sau cel care citește public poe- contribuie din plin la desfășurarea unui zie, indiferent de faptul dacă este autorul spectacol al emoțiilor în care omul se poate textului sau nu, prin mesajul acesteia, em- produce. patizează cu lumea, ascultătorul (podcas- Emoțiile unei lecturi poetice tul) sau spectatorul (video-ul) o face și el, Propunem spre lectură un poem scris ajungând uneori să empatizeze cu întreaga acum 100 de ani de poetul american specie, cu întreg universul. Este, în primul Carl Sandburg (1878-1967). Este vor- rând, ceea ce Daniel Goleman definea și ba despre „Amurgul bizonilor” (1920). descria în cartea sa „Inteligența socială”. Și Aici putem chiar audia poemul în lectu- această inteligență socială ține de capaci- ra autorului: https://www.youtube.com/ tatea umană de a interacționa cu Celălalt. watch?reload=9&v=jTA5vZUOAuI. Iar aici Iar interacțiunea prin cuvinte, dialogul în lectura lui Anjie Carpenter: https://www. presupune desfășurarea întregului spectru youtube.com/watch?v=hq4CtuXxDCk. Am al emoțiilor. Comunicarea interpersonală găsit două traduceri în română, propunem le conține. Poezia însă poate servi drept o și o traducere rusească, pentru cei interesați. Buffalo Dusk Amurgul bizonilor The buffaloes are gone. Nu mai există bizoni. And those who saw the buffaloes are gone. Şi nu mai există nici cei ce văzură Those who saw the buffaloes by thousands bizonii, and cei ce văzură turmele lor fără număr how they pawed the prairie sod cum treceau pustiind în pulbere into dust with their hoofs, iarba preeriei şi-apoi, aplecând their great heads down pawing on capete negre, băteau din copite învăluiţi in a great pageant of dusk, de somptuoasa vâlvătaie a amurgului. Those who saw the buffaloes are gone. Nu mai există cei ce văzură bizonii. And the buffaloes are gone. Şi nu mai există bizoni. (Traducere de A.E. Baconsky) Amurgul bizonilor Сумерки бизонов

Bizonii au pierit. Бизоны ушли. Au pierit și cei care au văzut bizonii. И те, кто помнит бизонов, ушли. S-au dus cei care au privit mii de bizoni Те, кто помнит, как толпы бизонов топ- cum, тали копытами прерию, перемалывая bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 ținându-și plecate imensele capete, ее в пыль, scormoneau cu copitele iarba preriilor, как плыли они, склонив могучие головы, făcând-o praf; totul в великом шествии заката, погружаясь într-un extraordinar spectacol al amur- все глубже в сумерки. gului. Те, кто помнит бизонов, ушли. Cei ce au văzut bizonii au pierit, И бизоны ушли. Bizonii au pierit și ei. Перевод: Виктор Райкин (Traducere de George Macovescu)

127 128 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări ISBN: 978-973-724-193-1. p. 134 2009. ALLFA,București: muncă. de locul la emoțională Inteligența Paz. TORRABELLA, 4. 3. SANDBURG,Carl.Poeme.București:EdituraEminescu, 1987.125p. 630-3. ISBN p. 247 2004. Polirom, Iași: emoțională. inteligență și Creativitate Mihaela. ROCO, 2. 377-9. 1. GOLEMAN, Daniel. Inteligența socială. București: Curtea veche, 2007. 464 p. ISBN Referințe bibliografice: ne relaționarea stărilor emoționale alte cu emoțională a gândurilor care presupu- ceidispăruți,pentru animale șioameni. un generală, omelancolie, pentru onostalgie inițiale,stările cumulând totodată otristețe văzură bizonii./ Şi nu mai există bizoni reiau Ultimele două versuri: Nu mai există cei ce luiţi/ de somptuoasa vâlvătaie aamurgului. când/ capete negre, băteau din copite învă- ind în pulbere/ iarba preeriei ş următoare: imaginile cu cum treceau pusti- remușcarea dincauza unui rateu odată vin consternarea, o presimțire rea, groaza și nele înfața acelei nenorociri. Preocuparea, regretul șidezorientarea care cuprinde sice văzură turmele lor fără număr , conține în fața dispariției. V extensia asupra umane, speciei e anxietatea Şi nu mai există nici cei ce văzură bizonii, e tul despaimă crește doilea celvers, de-al cu ză după primul Sentimen rând- din poem. biologică adisparițieifrică care- instalea se căreia bizonii au dispărut. V col, deoeroare umană sau naturală înurma Estevestea vorba tristă. cea despre- unperi jorarea șidezorientarea eului care ne dă vers, oneliniștestart existențială aființei. Primul căm textul la poemului: mai diferite ipostaze. Săîncercăm leapli să - dintre care teama presupun umană, frica, Unii cercetători referă se facilitarea la T propuneMihaela Roco o listă a emoțiilor, illo tempore illo itlul itlul Nu mai există bizoni transmite- îngri Amurgul bizonilor Amurgul , oprofundă compătimire ersul care cei urmează, orbim despre o

trădează din trădează i-apoi, aple- pe carepe transmite îl untext poetic. binate capacitatea cu deaînțelege mesajul întreaga gamă desentimente șiemoții îm- cititor, pe tă mobilizează îl îna-șimanifesta creației, în general. publică Lectura - solici îl un mediu prietenos culturii, literaturii și fo-documentară rămâne afiîncontinuare culturale încomunitate.sale I ocomponentă ca poeții imanentă aofertei spații sănătoasă, inclusiv poetice. prin lecturi cultiva șidezvolta ointeligență emoțională sens, bibliotecarul procesul la participă dea conștientizarea stărilor emoționale. În acest marea care neuro-lingvistică cercetează în public. Și ne aceasta apropie deprogra- emoțională conștientă, atunci când ocitim este șioformă desocializare, deexprimare a stărilor șipulsiunilor personale. Poezia diferiteia forme deidentificare și refulare or individului, al îioferă cum așa acestu - cultivă armoniaezia interi șiechilibrul - lumea carela pe opopulează. Po aceasta - mentul deapartenență umană și specie la unul estetic, unul care senti acutizează - cativ sau moralizator. sensibilizare este unul mai mult decât edu - în stare miște oricine. să pe Și acest tip de de. Mult verde șiniște negre pete (bizonii). tablou Ce am poem? obține? Un câmp ver ne întrebăm, apropo, cecromatică are acest senzații mentale, spre exemplu culoarea. Să Bibliotecile trebuie moderne fieniște să Considerăm o astfel că este delectură concluzii de În loc smart care promoveze să și poezia I mpactul lui este 978-973-669- nstituția in- 973-681- - CZU 005.51:02 DOI 10.5281/zenodo.4080207 Studii și cercetări PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE INFODOCUMENTARE – NUCLEUL ACTIVITĂŢII3/$1,),&$5($$&7,9,7Ăğ,,Ì1 DE MANAGEMENT ,167,78ğ,,/(,1)2'2&80(17$5(± 18&/(8/$&7,9,7Ăğ,,'(0$1$*(0(17 *25&($*6LOYLD Silvia GORCEAG, Biblioteca%LEOLRWHFD5HSXEOLFDQă7HKQLFR܇WLLQ܊LILFă Republicană Tehnico-Științifică

Rezumat: Dezvoltarea bibliotecilor din Republi- Abstract: The progress of libraries in the Repub- rii strategice strategice rii ă dezvolt iunea Ġ op caimpune Moldova impuneMoldova opţiunea dezvoltăriiRepublica din strate- lic ofbibliotecilor Moldova requires theirDezvoltarea strategic developmentRezumat: i a metodelor manageriale progresiste. Acest Acest progresiste. manageriale gice metodelor prin a utilizareai ú ii ăа inovaţiilor, creativit tehnologiilor noi, noi, throughtehnologiilor the useiilor, Ġ of innovations,inova new technologies,utilizarea prin creativității şi a metodelor manageriale progresiste. creativity and radical management methods. This de de ă abordat este Planificarea Acestcalitative. i faptú permite implementareamoderne de noi servicii/servicii/produse noi allowsde to implement modernimplementarea services andpermite qualitafapt - ii. ii. а organiza unei managementului produseale i ăа moderne şi calitative.responsabilit Planificareaimportante este mai tivecele new products.dintre Authoruna considersdrept planningautor tre ă onec abordată de către autor drept una dintre cele mai of the most important duties in the organization rii, strategie de dezvoltare, dezvoltare, de strategie rii, ă schimb al importante responsabilitățimanagement ale managementuluistrategic, management management. Planificare, Cuvinte-cheie: unei organizații. Keywords .. : ă planning,ional а strategicinstitu management,organizare Cuvinte-cheie: Planificare, management strategic, change management, development strategy, institu- management al schimbării, strategie de dezvoltare, tional organization. The development of libraries in the Republic of Moldova requires the option of strategic strategic of option the requires organizareMoldova instituțională.of Republic the in libraries of development The Abstract: development through the use of innovations, new technologies, creativity and progressive management management progressive and creativity technologies, new innovations, of use the through development methods. This allows the implementation of new modern and quality services / products. Planning is is Planning products. / services quality and modern new of implementation the allows This methods. approached by the author as one of the most important responsibilities of managing an organization, organization, an managing of lanificarearesponsibilities reprezintăimportant unamost dintrethe of one Planificareaas author reprezintăthe by cadrul care oriapproached - cele mai importante responsabilități entează și determină direcţia organizaţiei şi planning, strategic management, change management, development strategy, institutional institutional strategy, development ale Pmanagementuluimanagement, uneichange organizaţii, fiindmanagement, reprezintăstrategic viziunea asupraplanning, imaginii viitoaKeywords: - parte a funcţiei de previziune a manage- re a organizaţiei. organization. mentului şi este tradiţional prezentată ca În ultimul timp în instituţiile infodocu-

instrument de formalizare şi operaţionali- mentare, se manifestă un interes deosebit bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 ELOLWă܊LDOHPDQDJHPHQWXOXL zare a deciziilor strategice, inițiind procesul pentru planificare, formularea3ODQLILFDUHDUHSUH]LQWăXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHUHVSRQVD şi imple- de management, identificând obiectivele mentarea obiectivelor, care se bazează pe HWOL L VH WUDGLĠLRQDO HVWH úL PHQWXOXL importante PDQDJH D şi stabilind SUHYL]LXQH ce trebuie GH de făcut IXQFĠLHL D luarea SDUWH în considerare ILLQG a resurselor RUJDQL]DĠLL şi o evaXQHL - pentru realizarea acestora. Planificarea ori- luare a mediului intern şi extern în care entează viziunea organizaţiei din exterior concurează instituţia infodocumentară. F]LRVUWJF LQL܊LLQG VWUDWHJLFH HFL]LLORU G D spre interior. RSHUDĠLRQDOL]DUH úL IRUPDOL]DUH Planificarea GH ca instrument LQVWUXPHQW FD eficient al SUH]HQWDWă ma- Planificarea şî i are originea în manage- nagementului nu reprezintă doar un proces WEOQFWHXH H IăFXW GH WUHEXLH FH VWDELOLQG úL mentul strategic LPSRUWDQWH ca disciplină RELHFWLYHOH încă din anii de LGHQWLILFkQG formulare a strategiei, PDQDJHPHQW ci GH o nouă formăSURFHVXO 1950 şi 1960. Sectorul privat a folosit acest de management bazată pe strategie. Plani- JDQL]DĠLHLGLQH[WHULRUVSUHLQWHULRU proces pentru a-și gândi pe termen lung ficarea strategică prevede orientarea geneSHQWUXUHDOL]DUHDDFHVWRUD3ODQLILFDUHDRULHQWHD]ăYL]LXQHDRU - mișcările pe piață. rală tehnico-economică, pe termen lung, a LSOLQăvQFăGLQDQLLúL 3ODQLILFDUHDvúLDUHRULJLQHDvQPDQDJHPHQWXOVWUDWHJLFFDGLVF 129 SHWHUPHQOXQJPL܈FăULOHSHSLD܊ă 6HFWRUXOSULYDWDIRORVLWDFHVWSURFHVSHQWUXD܈LJkQGL HFĠLDRUJDQL]DĠLHLúLUHSUH]LQWă 3ODQLILFDUHDUHSUH]LQWăFDGUXOFDUHRULHQWHD]ă܈LGHWHUPLQăGLU YL]LXQHDDVXSUDLPDJLQLLYLLWRDUHDRUJDQL]DĠLHL LWUV HVEW SHQWUX GHRVHELW LQWHUHV Q X PDQLIHVWă VH LQIRGRFXPHQWDUH LQVWLWXĠLLOH vQ WLPS XOWLPXO ÌQ ED]HD]ăSHOXDUHDvQFRQVLGHUDUHD SODQLILFDUHIRUPXODUHDúLLPSOHPHQWDUHDRELHFWLYHORUFDUHVH QFXUHD]ăLQVWLWXĠLDLQIRGRFXPHQWDUă UHVXUVHORUúLRHYDOXDUHDPHGLXOXLLQWHUQúLH[WHUQvQFDUHFR LQWăGRDUXQSURFHVGHIRUPXODUH 3ODQLILFDUHDFDLQVWUXPHQWHILFLHQWDOPDQDJHPHQWXOXLQXUHSUH] 3ODQLILFDUHDVWUDWHJLFăSUHYHGH DVWUDWHJLHLFLRQRXăIRUPăGHPDQDJHPHQWED]DWăSHVWUDWHJLH LGUL úLLPSOLFăVSHFLILFDUHD ULQGHULL OXQJDvQWUHS SHWHUPHQ JHQHUDOăWHKQLFRHFRQRPLFă RULHQWDUHD GVLDH ă HO]]DFHVWH UHDOL]H]H Vă GHVWLQDWH U SODQXULOR úL SROLWLFLORU GH]YROWDUHD RUJDQL]DĠLHL RELHFWLYHORU XULORU RELHFWLYHúLDSRLDORFDUHDUHVXUVHORUSHQWUXLPSOHPHQWDUHDSODQ

130 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări activitate. depune se În ultima perioadă indiferent de mărime sau de domeniul de vităţii este necesitatea evidentă ainstituţiei procesele de dezvoltare. Planificarea- acti amânată, deoarece este implicată întoate ţiei. În a contribuind dezvoltarea la esenţial institu- laborare, dezvoltând relații departeneriate, personalului alături dealte ar măsuri cum fi:încurajarea progresului instituţiei infodocumentare, influenţă asupra dezvoltării şibunăstării evaluarea personalului angajat au omare mentul schimbării. Motivarea, instruirea, managementuluiale strategic ş i manage- gument este sprijinit denumeroase studii financiar şispiritual instituţiei. al Acest ar evaluat duce progresul la material, cultural, esteceea planificat, monitorizat, controlat, varea activităţilor inovaţionale, atot adică are unrol îngenerarea esenţial şipromo- rea de management care contribuie cre la ş mentare, fiind nucleul tuturor activităţilor portant în dezvoltarea instituţiei- infodocu instituţie infodocumentară, are unrol im - într-o instituţie, chiar şiîntr-o bibliotecă ca ficarea inițiază procesul de management schimbul şicircuitul informaţional. Plani- mai bună gestiune atimpului, influențează melor. Planificarea strategică favorizează o situaschimbări ase pentru înaintea proble- fieaxatnalul să pe rezultate,pe priorităţi,pe orientareatru spre- acţiune, perso afaceca obiective. tor resurselor necesare realizarea pentru aces- lui dedesfă propuse termen lung, pe adoptarea modu- vederea atingerii scopului toate împrejurările, condiţiile favorabile în abilitatena cu toate mijloacele disponibile, stituie perceperea deafolosi şideaîmbi- incertitudinile şi crizele. Planificarea con- organizaţiilor, capabile evite să riscurile, dul deabordare ş implementarea planurilor. obiective şiapoi resurselor alocarea pentru şi planurilor destinate aceste realizeze să tivelor organizaţiei, dezvoltarea politicilor întreprinderii şiimplică specificarea obiec - Planificarea activității estepen- necesară Managementul strategic reprezintă mo- şi sporirea activităţii instituţionale ş a fel planificarea trebuienu să fie ş urare acţiunilor al şialocarea şi întreținerea relaţiilor de co- tiinţifică a strategiilor şi obiectivelor te- şi - mentului (finanţe, marketing de obicei manage ale arii la funcţionale - din ele. organizaţie, toate celelalte planuri derivând nivelurile de pe rii ierarhice de vârf dintr-o termen lungpe sunt realizate demanage- organizaţionale finale. Planurile strategice organizaţieiunea sau stabilirea deobiective lung care referă ar se cum fimisi- aspecte la un tip specializat deplanificarepe termen cinci ani. Planificarea strategică reprezintă şi cuprinde îngeneral înorizont cel puţin strategice conducerii ale unei organizaţii competiţionale,aspectele tehnologice importantă sarcină amanagerilor. consideră planificarea că reprezintă mai cea nale. Mulţi teoreticieni ai managementului asigure atingerea obiectivelor organizaţio- adapteze se şisă bările îna organizaţiile încearcă anticipeze să - schim propuse. tivelor prioritareacțiunile atingerea pentru obiec- voltare abibliotecii șistabilește măsurileși lung, care determină obiectivele- dedez cipal de planificare strategicăpe termen de dezvoltare constituie documentul prin- planificării strategice în biblioteci. Strategia ce. şi aclimatului, şipoliti- aaspectelor sociale mului deorganizare, astilului deconducere control, considerarea pe bazează ce se siste- care cuprinde elemente decoordonare şi dezvoltă oatitudine favorabilă schimbării, acţiunile, conduce spre mai odecizie bună, ce îmbunătățește coordonarea, motivează Planificare fiind un de proces comunicare de mărime sau dedomeniul deactivitatea. toateevidentă pentru instituţiile indiferent actualitate. Atrăi înviitor este onecesitate planificareasă fieocerinţă şidemare vitală precum şisursele financiare limitateca fac nizare acercetării şiacelor instituţionale, nologii, modificarea de structurilor orga- rilor publicaţiilor, introducerea noilor teh- materialelor documentare, cre ş piaţă,pe cre ş mentare mai încea bună poziţie posibilă care situarea permit instituţiilor- infodocu mare efort clarificarea pentru conceptelor Planificareape termen se mediu referă Planificareape termen lungse referăla Planificarea este un proces care prin T ot mai mult simte se nevoia abordării terea volumului şivarietăţile ş a fel încât să şi producţie) terea preţu - şi Studii și cercetări şi are un orizont de planificare de 1-5 ani. § constituie forţa motrice care determi- Reprezintă încercarea transpunerii planu- nă ca procesele să fie fezabile. Fără control rilor strategice în paşi şi obiective concrete planificarea nu poate fi urmărită, iar fără şi sunt întocmite de managerii de pe nivele planificare, controlul nu ar avea un cadru ierarhice medii care au şi responsabilitatea de referinţă după care să se orienteze. Astfel aplicării lor. că planificarea asigură obiectul muncii prin Planurile pe termen scurt implică urma- control [7]. rea unor etape prin care se asigură atinge- Pentru a fi eficace organizaţiile trebuie rea obiectivelor de zi cu zi ale organizaţiei şi să aibă capacitatea de a conduce incerti- sunt create şi puse în aplicare de managerii tudinea din mediu, iar prognoza şi plani- de pe nivelurile ierarhice inferioare. ficarea sunt activităţi cu importanţă majo- Unul dintre sistemele de planifica- ră, strâns legate de schimbările din mediu. re şi control cu cea mai largă utilizare în Indiferent de natura schimbării din mediu organizații este managementul prin obiec- căreia organizaţia trebuie să-i facă faţă, o tive. Constă din stabilirea obiectivelor, organizaţie care nu are un plan, va eşua mai planificarea pentru atingerea obiectivelor, devreme sau mai târziu. Planificarea poate procesul de autocontrol şi sistemul perio- atenua efectele adverse ale schimbărilor din dic de revizuire, urmat de o evaluare a per- mediu. [3, p. 35]. Este cert că planificarea formanţelor. Dacă angajaţii sunt implicaţi asigură o mai bună concentrare a eforturi- activ în stabilirea obiectivelor şi dacă există lor şi o flexibilitate crescută, dat fiind faptul un sistem de acordare de feedback, perfor- că o instituţie infodocumentară cunoaşte manţele se îmbunătățesc în mod evident. punctele sale forte şi necesităţile utilizato- Henri Fayol considera că planificarea re- rilor săi, ştie cum să răspundă cerinţelor prezintă cea mai importantă funcţie pe care beneficiarilor săi, iar flexibilitatea permite o îndeplinesc managerii. Orice instituție se adaptarea la condiţiile şi schimbările me- schimbă odată cu trecerea timpului, aceste diului exterior. Salariaţii adaptabili vor ţine schimbări fiind determinate de mediul eco- seama de circumstanţe şi evenimente şi vor nomic, politic, tehnologic şi competiţional include în planurile de dezvoltare profesi- aflat într-o permanentă transformare. onală dificultăţile şi oportunităţile care se Avantajele planificării fiind cele relatate ivesc. Dat fiind faptul că planificarea orien- mai sus, concluzionez că planificarea pre- tează spre acţiune, aceasta face ca salariaţii zintă un şir de avantaje pentru toate tipu- să fie axaţi, mai mult ca oricând, pe rezul- rile de organizaţii, inclusiv şi pentru insti- tate, pe priorităţi, pe schimbări, pe riscuri, tuţiile infodocumentare. În opinia cercetă- pentru a se situa înaintea problemelor. Tot- torului român C. Oprean, în lucrarea „Ma- odată, planificarea favorizează o mai bună nagementul global al organizaţiei bazată pe gestiune a timpului, influenţează schimbul cunoştinţe”, avantajele oferite de planificare şi circuitul informaţiilor. sunt următoarele: În acest sens menţionez că planificarea § stabilitate şi adaptabilitate, având în ca funcţie managerială constituie forţa mo- vedere că aceasta oferă întreprinderilor trice care conduce la fezabilitatea procese- pârghiile necesare care generează succesul, lor. Fără un control planificarea nu poate Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 permit acestora să anticipeze unele evoluţii fi urmărită,ş i invers, fără planificare, con- care pot apărea pe viitor sau să facă faţă si- trolul nu ar avea niciun sens. Planificarea tuaţiilor de criză; înseamnă a motiva, ori acele instituţii care § asigură îmbunătăţirea performanţelor, folosesc planificarea strategică pot îmbună- deoarece scoate în evidenţă priorităţile, an- tăţi nivelul motivării salariaţilor, întrucât ticipează fenomenele şi asigură o bază reală prin planificare aceştia înţeleg precis către pentru evaluarea rezultatelor obţinute; ce obiective se îndreaptă biblioteca şi ce loc § permite distribuirea optimă a resurse- ocupă acţiunile lor în cadrul general al pla- lor în vederea realizării avantajului global şi nificării. creează un sens îndreptat spre performanţă; Însă, trebuie de menţionat că planifica- § asigură îmbunătăţirea controlului; rea prezintă şi unele inconvenienţe (limite, 131 132 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări reu şi creativitatea; deşiconsolidează aceasta, rea, chiar formală, nu intuiţia poate înlocui dezavantaje, unele ar fi: riscuri), planifica- necesitatea planificării este nivelul de pro- bibliotecii. ale secţii servicii/ său, încurajează coordonarea între diferite de comunicare planului, al care, rândul la care mai realizează prin se ales mecanismul acest decoordonarea sensţine activităţilor, te demai mulţi factori. Un prim factor în instituţiile infodocumentare, fiind sprijini- lizarea [3,p. 81]. segmentepe tot mai bine delimitate;- globa învăţământul,cum ajung arta concureze să tradiţionalemeniile fără concurenţă, pre- atragerea clienţilor este tot mai do- acerbă; mai mare decât cererea; concurenţa pentru supra-aprovizionate,ţele devin oferta este vel diversitatea global; forţei demuncă, pie- activitate; mi mul rapid inovării al în toate domeniile de dezvoltarea tehnologiei informaţionale; rit- lul unei organizaţii amplifică se permanent; pregătiţi,ş cuno acestora sunt: oamenii sunt tot mai bine re pregătite în orice moment schimba - pentru Cauzeleia. cedetermină organizaţiile fie să supravieţuireapentru şi dezvoltarea aceste- decele maită, multe ori, ovariabilă critică care poate aceasta reacţioneze să reprezin- de esenţă aacesteia. Mai mult, timpul în contră, poate conducă să o reproiectare la de vedere sau, şistructural, funcţional din doar ou nizaţie fiede natură şipot să să genereze de ordin externsau interni oorga pentru - î Schimbările fruntă. ze anticipat provocările la care cu con se - activitatea reacţioneze şisă sau acţione- să situaţia încontextul încare-şi desfă lor leobligăpermanentşi evalueze sale să- mediului, dinamica mare acomponenţe- intensitate tot mai mare. Complexitatea proceselor deschimbare ofrecvenţă şi cu organizaţiiletabilă că pentru sunt supuse compatibile. şi mediul înconjurător dinamic sunt in- şi care au un impact semnificativ asupra Un alt factor care demonstreze vine să Aceste schimbări sunt simţite deja N şita, poate slăbi vigilenţele; planificarea ecesitatea planificării este incontes- ş oară ajustare aacesteia, dinpunct ş carea aresurselor liberă ni- la tinţele deţinute depersona- şi au sursele înfactori ş oară şi în velurile organizaţionale instituţiei ale info- activitate. înaceastă căruia fie- acţiunile care ocupă şiceloc activează înţeleg încotro îndreaptă se instituţia în obiectivele stabilite deplanificare, aceş de motivare salariaţilor, al deoarece prin strategică înbibliotecă, care creş zintă importanţa motivaţiei în planificarea succesul planificării şi, indiscutabil, repre- sunt mulţumiţi. Motivaţia în este crucială productivitate şiperformanţă, iar oamenii telectuale. Acolo unde este motivaţie, există integralşi utilizeze să- resursele fiziceşiin- tivaţiei nu este doar acela dea-idetermina formaţii disponibile înprezent. Rolul mo- sensuria ada le şipentru probleme, aidentifica pentru oportunităţi- echipe de prima mână a rezolva pentru selor grupuri deangajaţi alcătuiască şisă energiaexperienţa, şi aptitudinile diver jarea spre creativitate; trebuie exploateze să angajament şidorinţa deacţiune- şi încura buieşi motiveze să- angajaţii, insuflându-le planificării este motivarea. Manageriitre - dealtă parte,iar facilitează pe controlul. de oparte, planificarea defineş procesul de management bibliotecii, al pe carea şicontrolul împreună acţionează în termen lung. pe A riscurilor viitoare, şipericolele ţile permite reducerea planificareascoate evidenţă în oportunită - obiectivele stabilite. Ş mite redirecţionarea acestor activităţi către feritor compartimente bibliotecii, ale per faptul permite că evaluarea activităţilor di- tuie şiuninstrument de control, dat fiind cesitatea planificării este constică aceasta - deciziilor prezente” [10,p. 13]. sitatea de aînţelege consecinţele viitoare ale nece este sistematic mod în viitorul privim shy B. J. „Prima raţiune ce ne determină să planifice.să În opinia cercetătorului- Loa infodocumentară angajată înviitor trebuie deactivităţi deinstruire.o serie Oinstituţie mentale angajaţilor ale săi, fără a desfă noi fărăş cuno concepe servicii nu poate se angaja înproiecte noi a pentru în permanentă creş fesionalism salariaţilor, al care cere se afi Planificareatrebuie să existe la toate ni- Ş factor treilea referire de-al cu Cel ne la - i ultimul factor în folosul necesităţii tere. N i nu înultimul rând, ş ului volum dein- icio bibliotecă ş adar, planifi- tinţe- funda te normele, te nivelul ş ura tia tia - - - Studii și cercetări documentare, dat fiind faptul că planifica- obiectivelor. Prin urmare, planificarea im- rea eficientă este esenţială pentru succesul plică cerinţa de a avea o pregătire specială fiecărui angajat şi a valorificării instituţiei. în planificare. Fiecare manager stabileşte obiective şi de- Procesul de planificarea este un proces scrie ce trebuie de făcut pentru ca acestea complex, o acţiune a întregii instituţii, ca să fie îndeplinit, iar responsabilitatea de a un tot întreg, care necesită un angajament planifica depinde de funcţia exactă pe care ferm atât la nivel de conducere a unei insti- angajatul o ocupă în organizaţie, de carac- tuţii, cât şi la nivel personal, pentru a stabili terul şi obiectivele organizaţiei în care aces- anumite scopuri, obiective şi să tindă spre ta îşi desfăşoară activitatea. o dezvoltare de succes. O instituţie/ organi- Planurile ajută la definirea obiectivelor zaţie se poate dezvolta cu succes dacă anga- şi atribuţiilor şi reprezintă principalul in- jaţii acesteia sunt capabili să se dezvolte în strument, aflat la îndemâna managerilor cadrul instituţiei, să avanseze, să înveţe lu- pentru a face faţă viitorului. cruri noi, să contribuie la schimbări şi îm- Componentele procesului de planificare bunătăţiri, să simtă dorinţa şi mândria de în biblioteci devin esențiale, chiar vitale, în a face parte din instituţia dată. În clipa în condiţiile când lumea contemporană este care această motivaţie dispare, angajatul nu în continuă schimbare, creşte diversitatea va mai contribui la dezvoltarea instituţiei materialelor documentare, creşterea pre- date, ci, din contra, va putea chiar şi bloca ţurilor, modificarea structurilor de organi- procesele de dezvoltare ale acesteia. Ceea ce zare a cercetării, dar şi limitarea resurselor înseamnă că atât instituţia, cât şi angajatul financiare. Totodată, planificarea în biblio- sunt într-un proces de stagnare, iar pentru teci devine imperativă, deoarece schimbă- a ieşi din acest impas, ambii au nevoie de rile dinamice care se produc în lumea con- scopuri noi de dezvoltare [3]. temporană creează condiţii pentru redefi- Planificarea implică evaluarea viitorului nirea şi consolidarea surselor şi serviciilor pe baza unor alternative de acţiune şi tre- de informare. Pe de altă parte, managerul buie privită ca un proces prin care institu- planifică, organizează, controlează şi eva- ţia este condusă într-o anumită perioadă de luează activitatea, iar intuiţia, perspicacita- timp, din locul pe care se află până în locul tea, îndemnarea şi talentul îl ajută să ştie cu pe care doreşte să-l ocupe în societate, prin precizie încotro vrea să se îndrepte şi să se înscrierea ei pe o direcţie de acţiune presta- asigure că toţi cei care lucrează sunt con- bilită [6, p. 30]. ştienţi de direcţia planificată. Planificarea Organizarea procesului de planificare în oferă posibilitatea antrenării angajaţilor de instituţia infodocumentară se desfăşoară la diferite nivele ale bibliotecii în implicarea în funcţie de mai mulţi factori: perioada de realizării obiectivelor stabilite prin proce- timp, colectarea şi analiza datelor, nivelurile sul de planificare. de planificare, flexibilitatea şi responsabilita- În opinia autorilor R. Stueart şi B. Mo- tea. În funcție de timpul de acţiune pentru ran: „cheia succesului serviciilor de bibliotecare sunt întocmite, se cunosc două cate- că este abordarea de o manieră mai exactă gorii de planificare: pe termen lung şi pe a planificării, pe baza previziunii şi exami- termen scurt. Pe termen lung sunt numite nării factorilor de mediu” [9, p. 22]. În acest strategii, iar cele pe termen scurt – planuri bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 context ţin să subliniez că procesul de pla- operative. nificare ar putea părea simplu de la început, Planificarea strategică este un concept însă planificarea constituie una dintre cele formulat de I. Ansoff la sfârşitul anilor 1960, mai dificile activităţi, întrucât managerii în lucrarea „Tratat de management general”, înainte de a acţiona trebuie să stabilească care specifica că planificarea întreprinderii rezultatele care doresc să le obţină şi cum trebuie să ţină seama de turbulenţele me- pot fi acestea obţinute. Pentru a avea suc- diului înconjurător şi de adaptarea obiec- ces, managerul instituţiei trebuie să ţină tivelor sale la aceste schimbări [10, p. 22]. cont şi să ştie să facă faţă problemelor, ris- Atunci când începi procesul de planificare curilor, odată cu planificarea şi stabilirea strategică, managerul trebuie să stabilească 133 134 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări ne conceptul de impu se de urmat. perspectivă Dinaceastă - pot stabilitern se obiectivele şistrategiile rilor [4,p.15]. prinde succesiv: cunoa mediul extern;mediul intern; identificarea, strategice încare impune se fie să analizaţi: identifică următoareleale etape planificării consumatorilor. Ş cât buie contţină să atât conducerii, de valorile declaraţie amisiunii organizaţiei, care tre- exprimate clar înmod şicuprinse într-o O care pe vaorientaa direcţiei se organizaţia. temeliepala o constituie stabilirea viziunii, ş fundamentul cărora baza pe vor se desfă- care stabile se ş gice; a întreprinderii îndiferite segmente strate- strategice: [10,p. 24]: tului identifică două formeale planificării evaluarea rezultatelor [10,p. 24]. evaluarea resurselor; formularea strategiei; misiunii; analiza mediului intern și extern; nă îndeplinirea obiectivelor: formularea execuţie desfă cărui carecu un plan finalizează de acţiuni,al ces format dinmai multe etape succesive, moderne. vocărilor societății program deafacefață pro deperspectivă, - bibliotecilor, orientat deaconfigura un factor în esenţial demersul managerial al tuţia ocupe; să-l curg dinplanurile operaţionale; controla cede- termen scurt, pe acţiunile tegiei; trebuie întreprinse realizarea pentru stra- programării şicoordonării acţiunilor ce asigură coerenţa necesară între nivelurile financiare clasice [10, p. 25]. Acest sistem ura celelalte procese manageriale. Princi- biectiveleale finale organizaţieitrebuie În analizei baza mediului intern şiex- § § a) îndomeniulSpecialiștii managemen- Planificarea strategică constituie un pro- § § § şi de nevoile angajaţilor, clienţilor sau

Diagnosticarea poziţiei concurenţiale Un sistem asigurat prin instrumente Un buget aoperaţionaliza pentru şi Planuri operaţionale care corespund Elaborarea unui plan strategic prin ş Planificarea strategică integrată strategică Planificarea terea şievaluarea nevoilor utilizato - te locul pe care pe dorete locul ş planificare strategică tiinţa managementului ş urată întimp, înseam- te insti- drept cu - organizaţiei este SW metoda în evaluarea rapidă asituaţiei strategice a personaluluimărul etc. folosită Ometodă utilizatorii înscri de activitate evoluţia şivizează colecţiilor, datelepe statistice dinrapoartele anuale nalităţii ei. Efectuarea studiului bazează se studiu bibliotecii în cadrul asupra- funcţio datelor nu este altceva, decât efectuarea unui situaţia încare află se biblioteca, colectarea inte deaplanifica este nevoiecunoa dea dininstituţie reală ţia sau organizaţie. Îna- oinformaţie, pe bazează care situa vizează - important, deoarece orice plan întocmit se sunt colectarea șianaliza datelor este foarte cuantificabilefie şirealizabile. planuri şi, acţiunea deci, trebuie vizează să În acest sens doresc precizez să ambele că carea strategică într-un stadiu operaţional. acele generale direcţii prevăzute deplanifi- sau operaţionale termen scurt pe transferă sunt mai precise, mai specifice. Planurile detaliate decât cele strategice, obiectivele un an pe de zile. Acesteatocmesc sunt mai mai multe ori, planurile operaţionale în- se decele detimpdu-se uninterval la scurt, realizarea unor sarcini concrete, referin- ficareacu zi, dezi având o orientare spre lung [1,p. 68-69]. adaptatse obiectivelor stabilite termen pe situaţiei, pornind un de sistemla de resur oliniedeconduitălească clară şicoerentă a în slujba managerilor, care îi ajută stabi să - stituie înainte de toate un instrument aflat departamente, compartimente etc. onalizate de dezvoltare,tegiile care trebuie operaţi- ţionale, planul strategic care defineş care au sarcina deaelabora planuri opera- asigură prinse comunicarea persoanele cu şioperaţional.gic Legătura dintre acestea prinde două procese deplanificare: strate- (PPBS). Planning Programming Budgeting Sistem prima pentru datătă înSUA, denumirea cu a planificăriipe termen lung şiafost folosi- nificarea strategică integrată este oextensie diferite dedecizii. Este demenţionat pla că - Elementele principale planificării ale Planificarea operativă În biblioteci, planificarea strategică b) Planificarea strategică diferenţiată cu şi obiectivele realizate de secţii, şi, dotarea bibliotecii, nu- înseamnă plani- OT , aceasta re, aceasta - te stra- con ş te - - - Studii și cercetări zumă concluziile esenţiale cu privire la ca- bilă, adică adaptabilă la schimbări, această racteristicile instituţiei info-documentare caracteristică se referă atât la planurile stra- şi capacitatea ei strategică. Componentele tegice, cât şi la cele operative. Flexibilitatea metodei SWOT se împart în două catego- presupune o revizuire periodică a planuri- rii: de ordin intern – puncte forte şi punc- lor strategice, redefinirea unor priorităţi ce te slabe; de ordin extern – oportunităţi şi pot interveni ca urmare a schimbărilor din ameninţări. Punctele forte sunt elementele afară. În acest sens, bibliotecile trebuie să care determină succesul în activitatea orga- elaboreze planuri compatibile cu cele ale nizaţiei, anume acestea servesc ca bază în organizaţiei din care fac parte. formularea strategiei. Punctele slabe repre- Elementul esențial al planificării este zintă lipsa unui element important în acti- responsabilitatea, care conduce la îndepli- vitatea bibliotecii, cum ar fi, spre exemplu: nirea planului stabilit. Managerii delegă Lipseşte serviciul de marketing în bibliotecă, responsabilităţile către personalul care de- lipsa unor servicii, lipsa colecţiilor sau spaţii vine responsabil pentru realizarea anumi- învechite, nemodernizate, etc. Odată stabili- tor obiective. te punctele forte şi slabe, acestea sunt supu- În lucrarea „Managementul structuri- se unei analize. lor infodocumentare” Ionel Enache susţine Oportunităţile identificate în procesul ideea că planificarea strategică a devenit în de planificare strategică sunt nişte eveni- ultimii ani pentru biblioteci un mijloc de mente din afara organizaţiei care deschid regândire a structurii bibliotecilor, a relaţii- sau oferă noi căi de realizare a strategiilor, lor acestora cu alte organizaţii şi a rolului spre exemplu, acestea pot fi: posibilitatea pe care îl pot avea în societate [3, p. 47]. accesării de resurse extrabugetare prin par- Referindu-se în lucrarea sa la conceptele lui ticiparea în diverse proiecte, existenţa unor Ovidiu Nicolescu privind planificarea stra- strategii naţionale sau locale, care includ în tegică, autorul abordează planificarea stra- conţinutul său direcţii de dezvoltare potri- tegică ca: „ansamblul obiectivelor majore vite pentru biblioteci etc. ale organizaţiei pe termen lung, principalele Ameninţările sunt tensiuni care pot modalităţi de realizare, împreună cu resur- afecta pe termen scurt sau lung activitatea sele alocate, în vederea obţinerii avantajului bibliotecii, cum ar fi: creşterea costurilor la competitiv potrivit misiunii organizaţiei” [3, utilităţile necesare bunei funcţionări a bi- p. 48]. Din această definiţie, rezultă că stra- bliotecilor, cadrul legal nemotivat pentru tegia unei biblioteci trebuie să aibă urmă- meseria de bibliotecar, învechirea rapidă a toarele trăsături definitorii: echipamentului IT etc. § strategia se întocmeşte pentru a realiza Prin urmare, oportunităţile se prezintă nişte scopuri clar formulate în misiune şi în ca factori externi pozitivi, iar ameninţările obiective; – ca factori externi negativi. Analiza SWOT § strategia vizează o perioadă viitoare de este metoda de diagnostic cel mai frecvent 3-5 ani; folosită şi are ca scop marcarea factorilor § sfera de cuprindere a strategiei este bi- care au o influenţă strategică asupra dez- blioteca în ansamblul său; voltării şi activităţii bibliotecii. § conţinutul strategiei se rezumă la ele- La procesul de planificare trebuie să fie mentele esenţiale ale organizaţiei; bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 antrenaţi toţi managerii de toate nivelurile, § strategia reflectă cultura instituţiei; iar planificarea se organizează pe două ni- § strategia are un caracter formalizat fi- veluri: planificarea într-un compartiment/ ind cuprinsă într-un plan; departament/ secţie şi planificarea generală § strategia trebuie să reflecte în conţinu- a bibliotecii. Planificarea strategică sau pe tul său interesele tuturor părţilor interesate: termen lung este concepută de managerii ale managerilor, ale salariaţilor, dar şi ale nivelului superior, iar planificarea pe ter- utilizatorilor [3, p. 126]. men scurt este realizată de managerii de Ştiinţa managementului recomandă in- nivelul mediu sau inferior. sistent managerilor de bibliotecă apelarea O bună planificare trebuie să fie flexi- la consultanţii în domeniu planificării, spre 135 136 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări tenerii; modalităţile deevaluare calitativă beneficiarii, colaboratorii,externe cu par de personal, relaţiilera, structura interne şi tipuripe deresurse şianume:- infrastructu biblioteca sau sistemul debiblioteci publice evaluarea şiraportarea stării încare află se indicatorilor cantitativi demonitorizare, ganizare astrategiei permite identificarea rute. externe, ideilor şioportunităţilor nou apă- mina performanţelor actuale, acondiţiilor interactiv ce este permanent revizuit în lu- plementarea. [8] Revizuirea. Monitorizarea şievaluarea strategiei. I planului strategic; definirea planuluitru strategic, elaborarea unii; situaţiei actuale, stabilirea viziunii şimisi- lui debiblioteci sau bibliotecii, al analiza nificare; pregătirea şiorganizarea procesului depla- lul acesteia, după urmează: cum ni cunoa un proces mult mai complicat şinecesită o torilor săi [8,p. 22]. planurile proprii cerinţelor baza pe utiliza- zie, fiecare bibliotecătrebuie să formuleze un nivel acceptabil activităţii, al înconclu- zintă doar mijloace prin care poate se defini aceste standarde nu sunt planuri, ele repre- de majoritatea bibliotecilor dinlume. Însă Asociaţia Bibliotecilor Americane, utilizate biblioteci află se standardele formulate de torii menţionează planificării baza la că în de standarde sau norme şipreviziuni. Au- care mai cea importantă este formularea trebuie utilizate mai multe metode, una din mare” mentul pentru biblioteci ş şi Barbara B. Moran înlucrarea „Manage Întegică. opinia autorilor D Robert organizarea deateliere deplanificare - stra metodologiilor ş a organiza planificarea strategică conform ş te etape consecutive, indiferent de profi- Parcurgerea etapelor deiniţiere şior Planificarea strategică este un proces - etapa 4–finalizarea planului strategic. - etapa 3–organizarea unui atelier- pen - etapa 1–elaborarea profilului sistemu- - etapa preliminară (pre-planificare) este Procesul de planificare strategică este [9,p. 33],înprocesul deplanificare ş tere aorganizării, conturându-se în tiinţifice de management, i centre de infor . Stueart m- - - - - fundamentul planificării în bibliotecă. D idei, pot menţiona obiectivele că reprezintă treprindere” subunitate aîntreprinderii sau de către în- de către un individ, de ogrupă indivizi, o referăse la un rezultat dorit fie să obţinut V crarea: mentare. D concrete activităţii ale instituţiei- infodocu trebuie ni reflectă adică facă, să instituţia,facă când trebuie şicum facă să obiective. O ecare moment organizaţia este stabilită de starea concretă finală către care tinde înfi- exprimă sensulexistenţei acesteia, atunci funcţionăriinerale, organizaţiei direcţiile oferesă societăţii. blu asupra ceeste ceea biblioteca şicevrea biblioteciiunea oferă oimagine deansam- de nevoile angajaţilor şiutilizatorilor. Misi- contţine atât conducerii, devalorile cât şi primate clar înmisiunea instituţiei, care va O spredirecţiei care vaorienta se biblioteca. planificării strategice, principala temelie a prezintăsocietate, se ea fundamentul afi raţiunea deafi otecii. Misiunea unei biblioteci reprezintă carepe este direcţionată activitatea bibliei infodocumentare, orientările şisarcinile distincte propriiparticularităţile instituţi- în vederea atingerii obiectivelor stabilite, blioteca, resursele decare dispune instituţia în care există şiî personalului managerial, starea mediului de comportament şimodul deacţiune al arcum fi: istoricul instituţiei, existentstilul buie de avut în vedere mai mulţi factori, ş Kotler, înlucrarea „Chaotics: Management tivelor strategice. liza SW ameninţărilor care concretizează se înana- şi extern,determinarea oportunităţilor şi de planificare. tare, diseminarea rezultatelor primei etape colectare, validare, prelucrare şideprezen- a acestor indicatori; de logistice aspectele i marketing în era turbulenţelor” [5], tre- agu, I.Stegăroiu, G.Croitoru, „Obiectivul biectiveleale finale biblioteciitrebuie ex- D formulareaLa misiunii, potrivit lui Ph. Apoi analiza mediului urmează intern acă misiuneaacă reflectă orientările ge- Tratat de management general deP. OT , care permite formularea obiec- upă afirmă cum R., în Molzlu- [10, p. 55]. În ordine această de biectivele stabilesc cetrebuie să şi de a crea valoare pentru şi desfă ş oară activitatea bi- ş te direcţii ar Studii și cercetări subliniez faptul că obiectivele nu trebuie ce? – resursele necesare (umane, financiare, nicidecum confundate cu scopurile, dacă materiale). Altfel spus, planificarea înseam- primele reprezintă nişte direcţii, atunci nă răspunsul la întrebarea ce vrea să reali- scopurile reprezintă acţiune, acestea nu de- zeze o bibliotecă în condiţiile care le are şi pind de voinţa managerilor, ci rezultă din resursele necesare. Planificarea constă din constrângerile interne ale organizaţiei: su- obiective concrete, realiste şi măsurabile. pravieţuire, dezvoltare etc. Astfel, din cele Rezultatele procesului de planificare pot fi relatate concluzionez că obiectivele repre- grupate în trei categorii, în funcţie de ori- zintă punctul de plecare în planificarea ac- zontul temporal, care poate fi lung, mediu, tivităţii, iar stabilirea acestora transformă scurt; de probabilitatea de realizare şi obli- viziunea strategică, misiunea şi direcţiile de gativitate. Tot ansamblul de acţiuni mana- dezvoltare în sarcini concrete. geriale se detaliază în strategii, politici, pla- La formularea obiectivelor trebuie să se nuri, programe etc. [2, p. 5]. ţină cont ca acestea să nu fie numai nişte Bibliotecile au o multitudine de scopuri speranţe, ci să fie realizabile. Membrii echi- din care derivă obiectivele corespunzătoare. pei de lucru pentru elaborarea strategiei Problema principală ce ţine de planificarea trebuie să găsească răspuns la următoarele în biblioteci este de a menţine un echilibru întrebări: dacă obiectivul formulat este po- între ceea ce este realist şi realizabil şi ceea trivit pentru bibliotecă? conduce oare acesta ce este atrăgător, dar nerealizabil. în direcţia în care doreşte să-şi îndrepte acti- Există deosebiri importante între plani- vitatea biblioteca? derivă oare acest obiectiv ficarea strategică şi cea operativă. Dacă pla- din misiunea formulată? se va avea în ve- nificarea strategică are un orizont de timp derea compatibilitatea acestuia cu celelalte de 5-10 ani şi are ca scop o schimbare, o obiective? Este oare realizabil şi măsurabil? orientare calitativă şi se focalizează numai etc. pe domeniile care angajează direct viitorul Din cele relatate, identific că obiective- bibliotecii, atunci planificarea operaţiona- le caracteristice planificării strategice a bi- lă are un orizont mai mic, de regulă 1 an, bliotecii se referă, de regulă, la utilizatori, reflectă o logică de continuitate temporală, serviciile prestate (introducerea unor noi orientarea este mai puţin calitativă şi stabi- sau scoaterea unor servicii depăşite etc), leşte opţiuni pe toată activitatea bibliotecii. resursele de personal (calificarea), resursele Prin urmare, după ce a fost întocmit financiare, responsabilități. planul strategic, biblioteca purcede la rea- În baza definiţiilor, noţiunilor de plani- lizarea lui, are loc punerea la punct şi ope- ficare analizate în sursele citate consider că raţionalizarea strategiei la nivelul unităţilor planificarea, ca funcţie fundamentală a ma- operaţionale. În această ordine de idei, con- nagementului, presupune stabilirea princi- sider că planificarea operativă înseamnă o palelor obiective ale instituţiei infodocu- descriere precisă a mijloacelor care conduc mentare, precum şi determinarea mijloace- la realizarea planului strategic. Cu ajutorul lor necesare pentru realizarea obiectivelor planificării operaţionale se stabilesc moda- stabilite. Realizarea acestei funcţii constă lităţile de acţiune şi programarea acestora dintr-un ansamblu de procese, în care se în timp, pentru a realiza obiectivele stabi- determină scopul şi obiectivele organizaţi- lite. bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 ei, precum şi rezultatele la care se doreşte Produsul final al planificării operative să se ajungă şi, nu în ultimul rând, care sunt este planul operaţional care vizează anul resursele necesare de realizare a scopului calendaristic, şi mai mult este cunoscut cu stabilit al organizaţiei. denumirea – plan anual (plan de activitate, Planificarea răspunde la câteva între- program de activitate). De regulă, bibliote- bări de bază, şi anume: Ce? – starea dori- cile alcătuiesc un plan general de activitate tă; Când? – orizontul de timp dat; Unde? – pe întreg ansamblul său şi planuri la nivel locul în care va fi îndeplinit planul; Cine? funcţional. De exemplu, dacă suntem în ca- – oamenii care vor realiza planul; Cum? – zul unei biblioteci publice raionale, aceas- modalităţile de realizare a stării dorite; Cu ta va avea un plan general şi alte planuri 137 138 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Studii și cercetări comunitatea. V evenimentelela nevoii rită con căpătat unnou înțeles, în mare partedato- ultimul timp rolul planificării strategice a dezbateri tema pe planificării strategice. În 58]. compartimente organizaţionale [11,p. 50- tate deactivitatea șiînfuncţie principalelor bibliotecilor,ale după domeniile- deactivi sau sistematizate conform sociale funcţiilor opinia N.Zavtur, acestea pot fi structurate bilizeze eforturile spre un scop comun. În asigure ocoordonare aacţiunilor mo- şisă tizate, ordonate îna tivele planului operativ trebuiesc sistema- mare aobiectivelor. rândul La său, obiec- rativ vacreş multiplică. Funcţionalitatea planului ope- ni destul dedetaliate, deoarece formulează rativ voi menţiona acestea că trebuie fie să ielilor, termenii derealizare, responsabilii. financiare, sursele de provenienţă a cheltu- tistici, cheltuielile demuncă, cheltuielile operativ sunt: obiectivele, indicatorii- sta activităţi [14]. vizează specifice funcţional bliotecii ansamblu, per iar planurile nivel la prevederiţine referitoare activitatea la bi- planulpectată: general bibliotecii al va con- oregulă înacest senscetrebuiedescrie res- otecii. N.Zavtur, reputat biblioteconomist, Programul anual general instituţiei al bibli - mentare, iar mai apoi regăsescîn acestea se tura organizaţională ainstituţiei- infodocu sau subdiviziuni,(secţii) depinde- destruc planuritocmesc nivel la decompartimente Moldova arată înaceste că biblioteci în- se sitare, biblioteci specializate dinRepublica etc.unor filiale Practica biblioteci univer nivella decompartimente, departamente, 3. All Beck,2003.282p.ISBN 973-655-365-5. 2. CORNESCU, Viorel, MIHĂILESCU, Ioan, STANCIU, Sica. Managementul organizaţiei. Bucureşti: Management &marketing. : Târgovişte: Bibliotheca,2012.256p.ISBN978-973-712-715-0. XXI Biblioteca Petrescu. Victor SACHELARIE, Gheorghe; PETRESCU, Gheorghe; BULUŢĂ, 1. Referințe bibliografice: ş . Managementul structurilor infodocumentare. Bucureşti: Ed. Universităţii din Bu- din Universităţii Ed. Bucureşti: infodocumentare. structurilor Managementul Ionel. ENACHE, te acţiuni, care nivel la operaţional se Există oadevăratăExistă avalan Pornind obiectivele dela planului ope- Elementele componente unui ale plan şi importanţei participării mai largi ş tientizării dinceînmai mari a te divizarea odată cu cât mai iitorul instituțiilor infodo- şi activităţile ce privesc ş a mod ca acestea să acestea ca să a mod ş ă deideişi - rezultate. suficiento perioadă de marepentru a avea tatea viitor, pentru curentă încalcul, ia şisă trebuie fiesimplă, să clară,bazatăpe - reali tu care influenţează organizaţia, pledăm to- comunităţiicadrul şiafactorilor externi nivel a interacţiunilor local, din specifice analiza a condiţiilor iniţială existente la complex, complexitate această derivă din planificarea strategică este un proces foarte obiectivele propuse. Pornind faptul dela că fluenţaviitorul, pot acţiona şi-ipot atinge planificarea strategică bibliotecilepot in- namentul din spatele acestora. luareapentru deciziilor şisubliniază raţio- anumiteales contextul acţiuni, furnizează explică motivele care pentru obibliotecă a un instrumentasemenea, decomunicare, a resurselor. Planul strategic, reprezintă, de stabilirea priorităţilor eficientă înalocarea finirea unor obiective realiste, precum şi ş infodocumentară, bazat metodologia pe rea unui proces deplanificare îninstituţia şi factorii interesaţi. T şi acomunicării între manageri, angajaţi implică cre ş departamentală şiindividuală. Planificarea terea nivelului derăspundere instituţională, organizaţionalestructuri relevante şicre ş- îmbunătăţirea performanţei, crearea unei tegice îninstituțiile infodocumentare de țin [13, p. 6]. vităţi de dezvoltare proiectate profilului deactivitate ainstituţiei- înacti construirea viitorului constă înschimbarea rea de programe/ proiecte. timp, aplicarea de la legislaţiei dezvolta la - printr-un efort organizat, desfășurat în cumentare orientează se spre schimbare, instituțiile Îndă. ultima perioada infodo - cumentare suferă orestructurare profun- tiinţifică a managementului,permite de- i pentru ideea ca strategia ca ideea şi pentru unei biblioteci Scopurile principaleScopurile planificării ale - stra terea transparenţei decizionale otodată, organiza - Orientarea spre şi planificate N umai prin Studii și cercetări cureşti, 2008. 215 p. ISBN 978-973-737-451-6. 4. IONESCU, Sorin, IONESCU, Manuela. Conceptele strategice ale managementului: sinteză. Insti- tutul Naţional de Informare şi Documentare. Bucureşti, 1998. 76 p. 5. KOTLER, Philip. Chaotics: Management şi marketing în era turbulenţelor. Bucureşti: Publica, 2009. 242 p. ISBN 978-973-1931-22-7. 6. MARKOVA, V.N. Strategia managementului de bibliotecă în condiţiile informatizării societăţii. In: Biblioteconomie: sinteze, metodologii, traduceri. Bucureşti, 2008, nr. 1, p. 47-52. ISSN 1220-3076. 7. OPREAN, Constantin. Managementul global al organizaţiei bazată pe cunoştinţe. Bucureşti: AGIR, 2011. 645 p. ISBN 978-973-720-363-2. 8. STUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. Management pentru biblioteci şi centre de informare. Trad. Lucia-Mihaela VITCOWSKY. Asociaţia Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice. Bucureşti: BNR, 1998. 332 p. ISBN 973-97354-9-5. 9. VAGU, Paraschiv, Ion STEGĂROIU, Gabriel CROITORU. Tratat de management general. Târgo- vişte: Bibliotheca, 2013, Vol.2. 397 p. 10. ŢURCAN, Nelly. Biblioteconomie şi Ştiinţa a informării. Prelegeri pentru studenţii specialităţii Bi- blioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Vol. 2. Chișinău: CEP USM, 2003. 160 p. 11. VARBANOVA, Lidia. Planificarea strategică a organizaţiei culturale ca sistem de învăţare deschis. Chișinău: ARC, 2010. 472 p. 12. ZAMFIR, Cătălin, STOICA, Laura, STĂNCULESCU, Manuela Sofia. Dezvoltarea socială. Capa- citatea instituțiilor. Ghid de evaluare. București, 2007. 110 p. 13. ZAVTUR, Natalia. Evaluarea managerului bibliotecii. In: Biblioteconomie. Informare. Documenta- re. Culegere de articole. Chișinău, 1999, p. 50-58. 14. ZAVTUR, Natalia. Evoluţia ideii de management în gândirea teoretică de biblioteconomie din Republica Moldova. In: Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomice: către 45 de ani de învăţământ biblioteconomic în Republica Moldova. Chișinău, 2005, p. 63-85. ISBN 9789975948401. Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

139 140 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni 023.5-057.17(478)(092)(089.7) Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Ludmila CORGHENCI, Moldova. Biblioteciiîn cadrul donator –șitoate aceste ipostaze realizate manager, autor deproiecte, formator, coor integrând implicații practice, decercetător, parcurs pe tă amai mult decenii, depatru viață„Există șidupă…!”. oră, după consemnarea jubileului D barea „Ce faci?”, oferit adoua zi, prima la toatăpentru viața răspunsul V mai ceidinjur. pentru ales Am reținut schimbaretă înbine atât sine, pentru dar posibilități, șanse… Este într-o permanen- nu, care în orice situații vede oportunități, confirmândcă totușioameni de neînlocuit blioteca N S Activitatea eiprofesională manifes se - fesionalăpentru V definiș unt convinsă nu că enicioliniepro - PENTRU CREȘTEREȘIÎNVĂȚARE PROFESIONALĂ V ațională, formând unsingur tot, era O VERA OSOIANU–CREATORVERA DEMEDIU soianu este „legată” de Bi- N aționale a Republicii erei între la - era O ânsei: soia- - Centrul deFormareCentrul Profesională înBiblio- nivel internațional: deStatistică Centrul și profesională dințară, fiind chiar unicatela au unimpact deosebit comunitatea pentru menționate doar prin două proiecte, care un impact clar, vizibil… cele Aici detaliez care l-aîmbrățișat, șiîncă una orientată spre pactului bibliotecii șialtele. rilor, statistica debibliotecă, evaluarea im- competențelor utilizatorilor/ nonutilizato- re, diversificarea dedezvoltareserviciilor a lui, utilizatorul – axaactivității biblioteca- priorități/ directorii profesionale anu ale - biblioteconomie șiștiințe informării: ale mă analitică teme deprimă mărime pentru dezvoltării domeniului, tratează prin pris- debiblioteci.rile Urmărind atent dinamica competențelor dintoate specialiștilor tipu- bilă de implicare în profesie, dezvoltare a către V câștigători. Studiile, publicațiile semnate de ceidinjur,sens pe provocându-i devină să permanență, ajutând șistimulând în acest șiconvingător…calm prezentându-le atât demodestșisincer, carepersoana face„lucruri” mărețe, dar piept ademonstra pentru fiind ea ceva, notăla maximă, nu bate se pumnul cu în acestora. N formând ascultătorul/ colegul înadeptul privind ideile, inițiativele proprii, trans- îndepărtată!). există perspectivă (asta ca V Distinsa D V era este ovizionară îndomeniul pe era O era O soianu știeșipoate convinge iciodată nu am auzit-o vorbind soianu sunt osursă inepuiza- oamnă crește profesional în Oameni în Profesie. Profesie prin teconomie și Științe ale Informării. Or, pro- oameni. Influența, imaginea Dânsei în co- iectul recent, de anvergură, prin care este munitate nu este rezultatul unui titlu, unei oferit de Japonia, prin Agenția Japoneză de poziții. Este Omul care se implică în căutare Cooperare Internațională, un grant. Aces- de soluții ori cel puțin sfaturi, care adaugă ta din urmă are menirea de a îmbunătăți valoare altora, care este un bun ascultător și dotarea Bibliotecii Naționale a Republicii comunicator, creând legături între oameni. Moldova cu echipamente de digitizare, care Când finalizează lucrul asupra unui vor contribui la prezervarea resurselor în proiect ori se materializează o idee profe- format virtual, asigurarea accesului virtual sională, trebuie s-o vedeți pe Vera Osoianu: și păstrarea pe termen lung a valorilor cul- sclipire în ochi, zâmbitoare, vorbăreață și turale. chiar în acele momente – născătoare de noi Am reținut o frază, preluată din lecțiile priorități și perspective. lui John C. Maxwell (specialist american O autoritate incontestabilă pentru co- în management, leadership): Nu putem să legi, prieteni, echipă… ne întoarcem să reparăm ziua de ieri, dar Să ne bucure Vera Osoianu și să se ziua de mâine – o putem controla, dirija, bucure în continuare de prezența în co- umple. Încă câte mai are de îndeplinit Vera munitate, să fie călăuzită de succese! Și să Osoianu? Răspunsul la această întrebare e crească – iar asta înseamnă doldora de să- clar (parcă îl aud pronunțat de protagonis- nătate, fericire, bucurie… ta acestui Laudatio): „Nu există limită la Și în final o dorință personală – să mer- perfecțiune… Pentru luna asta avem ca pri- gem în continuare împreună! Este o plăce- oritate… ”. Merge la muncă ca în vacanță, re, dorință a noastră, dar ne permitem să de fapt – și în vacanță. credem și a Verei Osoianu. Vera Osoianu are un magnet de/ pentru Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

141 142 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni CZU 378.12:02(092)(089.7) Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Vera OSOIANU, la cumpănala dintre vremi, într-unlizeze adevărat fenomen. Și acum, împreună nicinu puteau nu să materia se - țări, biblioteci șiexperiențe, toate că luate adunesă palmaresul la „văzutului” atâtea de mai multe ori asculți. să spunese este că mai bine o dată vezi decâtsă o muncă, adevărat, cu titanică. N succesului șis-aafirmat îndomeniu printr- unei personalități, care a urcat culmile pe scoatăînevidență unportret integrusă al reprezentative evenimente șirealizări, care mare atunci, grijă, cele mai importante și ce spune astăzi, am dar că cu pentru ales pre N în prim-plan postarea din luna iulie, des- toatepentru câte reușește Aduc lefacă. să oamenii,cu demnitatea pentru înnăscută, pentrude afi, corectitudinea în relațiile o admirdemai multă vreme felul pentru despre unom șiocolegă deexcepție care pe întâmplăse astăzi șiînșiram niște gânduri Î pam uneveniment care frumos, iată n postarea din 07/07/2010 antici- elly Țurcan, nu n-aș ca avea pentru NELLY LAODISTANȚĂȚURCAN DE10ANI ZBORUL DELACUMPĂNA DINTRE VREMI: N I elly se ellyaflă se între ar N elly a reușit u înzadar, https://clubbib.wordpress.com/2010/07/07/nelly-turcan/ ) zintă oamplă trecere înrevistă aproble- cucerite. afi mează mult care, noroc culmile pentru încă ur știu aprețui adevărata valoare. Sănătate și printre studenți, dar șiprintre colegii, care noi șinoi culmi realizări. Săte simți bine colegăsoară, șiprietenă. spre Zbor frumos publicațiile ținută dealeasă științifică. demareîntrunirile importanță, dar șiprin care pe lă oonorează prezența cu toate la dar șispre întreaga comunitate profesiona- studenții șidoctoranzii crescători dearipi, rar întâlnești, o carierășiundestinprofesional mai cum plesneșteși așa din toate încheieturile. Cu întregireala bagajului decunoștințe, care altul spre deacasă Polonia, unde muncește două unul zboruri, din Polonia spre și casă blioteci „Biblioteca 2.0 – onouă generație bi de - activitatea bibliotecilor anul pentru 2010 a fost dat tema startul pentru prioritară în N Seminarului în cadrul abilități Biblioteca pentru 2.0,prezentată 2010, și organizata deBiblioteca UT radigmelor educației, științei și culturii”, universitare în contextul schimbării pa- „Valorificarea potențialului bibliotecii prezentată Conferinței încadrul Științifice conf. universitar N expuse două prezentări PowerPoint dedr., Studiul despre Bibliotecarul 2.0 repre- Pe MulțiLa Ani, distinsă doamnă profe- 2) Bibliotecarul 2.0. Competențe și 1) Impactul acces cu , deschis revistelor www.slideshare.net/clubbib au fost .”. (articol publicat înanul 2010 N elly revarsă lumina printre elly Țurcan: ațional 2009,unde M la 25 martie 25martie M la - Oameni în Profesie. Profesie prin melor cu care se confruntă bibliotecarul tecă, resurse informaţionale etc – cuvinte- modern și a competențelor și abilităților cheie pentru mulți dintre profesioniștii de indispensabile Bibliotecarului 2.0. Bibli- vocație. ografia studiului include nume grele de Absolventă a Facultății de Biblioteco- profesioniști care s-au remarcat în presa nomie și Bibliografie a Universității de Stat internațională pe fonul dezbaterilor despre din Moldova, Nelly Țurcan este în prezent Web 2.0, Biblioteca 2.0, Bibliotecarul 2.0., prodecan al Facultății de Jurnalism şi Şti- respectiv: Michael Casey, autorul concep- inţe ale Comunicării, Universitatea de Stat tului Biblioteca 2.0, Laura Cohen, autoarea din Moldova, autor a peste 150 publicaţii Manifestului Bibliotecarul 2.0, David Lee ştiinţifice şi didactice. Pe parcursul anilor a King, autorul articolului „Competentele participat la peste 60 de conferinţe şi sim- de bază ale Bibliotecarului 2.0”, Michael pozioane ştiinţifice naţionale şi internaţio- Stephens, expert în probleme de Web 2.0, nale. Biblioteca 2.0, Bibliotecarul 2.0 etc. A avut norocul unor stagii ştiinţifico- Va amintesc că articolul poate fi acce- didactice în cele mai renumite instituții de sat pe pagina web a Bibliotecii Naționale a profil din lume, cum ar fi: Centrul European Republicii Moldova: www.bnrm.md/club/ de Jurnalism (Praga, Cehia), aprilie, 2009; proiectulanului. Universitatea Missouri (Columbia, SUA), Numele Nelly Țurcan a apărut de mai Şcoala de Jurnalism, iulie, 2006; Universi- multe ori pe blog și, așa cum blogul este tatea Missouri (Columbia, SUA), Şcoala de accesat nu numai în Moldova, m-am gân- Jurnalism, decembrie, 2004; Colegiul Uni- dit că ar fi bine să folosesc prilejul acestei versitar (Boras, Suedia), Departamentul de postări pentru a schița portretul unui pro- Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, mar- fesionist de mare renume, nu pentru a an- tie, 2002; aprilie, 2003; Universitatea Com- ticipa un eveniment frumos ce urmează a plutence (Madrid, Spania) martie – mai, se produce mai spre finele anului, dar pen- 1998; Universitatea „La Sapienza” (Roma, tru că niciodată nu este prea devreme sau Italia) martie – mai, 1997; Biblioteca Insti- prea târziu de a spune un lucru bun despre tutului Universitar European (Florenţa, Ita- un om bun și a mulțumi unui profesionist lia) februarie – aprilie, 1996; Institutul de pentru prezența permanentă în mediul Stat de Cultură din Moscova (Rusia) apri- profesional, adăugând valoare bibliotecii și lie, 1990. profesiei. Cunoștințele și experiențele acumulate Nelly Țurcan este un nume foarte cule revarsă asupra comunității profesionale noscut în mediul academic și printre prin cursuri universitare, publicații, comu- profesioniștii din biblioteconomie și știința nicări, prin conceperea și participarea la un informării. Am fost curioasă să trec cu pri- șir de proiecte de interes pentru întreg sis- virea peste CV ei și m-am mirat de câte a temul național de biblioteci. putut realiza. Accesați cele trei prezentări PowerPoint Domeniile de interes ştiinţific se axează de pe www.slideshare.net/cdbclub ca să vă pe: comunicarea ştiinţifică; Accesul Deschis convingeți câte informații și cunoștințe pot

(OA) la informaţia ştiinţifică; servicii de încape. bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 referinţe; teoria, organizarea şi tehnologia Cu aleasă prețuire. bibliografiei; calitatea serviciilor de biblio-

143 144 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni CZU 378.12:02(092)(089.7) profesională, formare profesională continuă. Cuvinte-cheie lui deformare profesională continuă. reglementare, standardizare de și dezvoltarea sistemu- legislativ, cadrului promovarea și elaborarea Biblioteci: de Național Sistemul pentru terminante de- cauză, în persoanei implicare/participarea de aspecte două oglindite Sunt Țurcan. Nelly bilitat ha- universitar,profesoruluidoctorului aniversării consemnarea de prilejuit este Articolul Rezumat: Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Ludmila CORGHENCI, de din Moldova, cercetător senior I la și T municării, D Facultatea deJurnalism șiȘtiințe- Co ale implicațiilor științifice, didactice, biblio- dova, relevă multitudinea contribuțiilor/ Biblioteciida N „Calendarul N conomic, științific național șiinternațional. blicii Moldova. lui Științifical Bibliotecii N Chișinău, Moldova, președinte Consiliu al - E Un nume dereferință înspațiul bibliote - D eoria I eoria ezvoltare a Societății tor habilitat, profesor universitar la ste vorba despre N PERSOANA NEREPREZINTĂ: CARE NELLY ȚURCAN nformării, Universitatea deStat Nly ucn creae formare cercetare, Țurcan, Nelly : epartamentul Comunicare ațional”, elaborat sub- egi aționale aRepublicii Mol- elly Țurcan,- doc aționale aRepu- I nformaționale, LA OANIVERSARE nstitutul conomie șiștiințe informării. ale are tangențe directedomeniul cu bibliote- două teze, doctor este habilitat unicul care tele [1,p. 343).Urmare brio asusținerii a cu informaționale, biblioteci- șial academice asupra adouă momente privind meritele tratate întregi. În continuare vom insista te, despre D tenacitate, responsabilitate, punctualita- parcursul întregii vieți. cialitate dinbiblioteci, deschis învățării pe D studenților ciclul (dela Licență, Masterat și acces generos rezultatele la muncii sale experiențelelizările/ domeniului, oferind avangardă, cumulând șivalorificând - rea Nly ucn rsac, professional training, continuousprofessional training. research, Țurcan, Nelly Keywords: the continuousprofessional trainingsystem. of development the and regulatory legislative, the tem, are reflected: the elaboration and promotion of participation decisive for the National Library Sys- and involvement her of aspects TwoDr. habil. sor of Nelly Țurcan the university the university profes- anniversary the with coincide article The Abstract: că, Accescă, D toarele: comunicare științifică- și academi interes/ cercetare N.Țurcan ale sunt- urmă alte realizări reprezentative. D te naționale și internaționale impact cu și de publicații, titlurile acirca 20deproiec- dreptul deautor mai pentru mult de160 te ciclurile la învățământului universitar, specificând tematicilecursurilor preda- teconomice savantului ale N octorat), precum șipersonalului- despe Savantul N Fiind complexă, opersoană multă cu eschis, Știință D omnia Saar putea fi elaborate elly Țurcan este mereu în eschisă, resurseeschisă, elly Țurcan, omeniile de Oameni în Profesie. Profesie prin incontestabile ale N. Țurcan: autor/ coautor tic_aplicare_Regulament_categorii_califi- al componentei documentare de profil (ca- care_bibliotecari.pdf. Implicarea activă în dru legislativ, de reglementare și standardi- proces, benefică pentru comunitatea pro- zare) și dezvoltarea sistemului de formare fesională, contribuie la identificarea, valo- profesională continuă. rificarea potențialului profesioniştilor, ca- Valoroasă prin rezultate și evoluție este pabili să facă față cerințelor şi așteptărilor participarea N. Țurcan atât în cadrul Con- comunităţilor/ utilizatorilor, să acţioneze siliului Biblioteconomic Național, a grupu- creativ şi în mod flexibil, să fie promotori rilor de lucru, cât și a comisiilor Asociației activi ai principiilor Societăţii Informaţi- Bibliotecarilor din Republica Moldova, la ei şi ai Cunoaşterii. Astfel de profesioniști elaborarea și susținerea Legii cu privire la sunt formați, inclusiv prin asigurarea unui biblioteci (nr. 160 din 20.07.2017), docu- sistem eficient de evaluare, racordat la stan- mentelor în sprijinul implementării aces- dardele naționale şi internaționale, stabili- teia: „Regulament cu privire la formarea rea concordanţei între calitatea şi retribu- profesională continuă a personalului de irea muncii, şi, mai ales, prin orientarea specialitate din biblioteci”, „Regulamentul bibliotecarilor pentru modernizarea, actu- cu privire la organizarea concursului de alizarea cunoştinţelor şi abilităţilor profesi- selectare a personalului de conducere al onale. bibliotecii”, care a fundamentat aprobarea Membru al Comisiei Republicane „Regulamentului privind angajarea prin de Atestare, al comisiilor instituționale concurs a personalului din bibliotecile pu- – doctor habilitat Nelly Țurcan a con- blice, precum și criteriile minime de selec- ferit activității acestora obiectivate și tare a personalului din biblioteci” (aprobat transparență în procesul de evaluare a prin ordinul nr. 748 din 10 iunie 2019 al personalului de specialitate din biblioteci, Ministrului Educației, Culturii și Cercetă- drept urmare sporind performanțele rii), „Regulamentul privind evaluarea bi- profesionale prin natura criteriilor aplicate. bliotecilor publice” (în proces de aprobare). Nelly Țurcan are o calitate deosebită, Reglementarea conferirii/ confirmării mai rar întâlnită – a motiva necondiționat, categoriilor de calificare personalului de a convinge bibliotecarul pentru continui- specialitate din biblioteci, chiar organiza- tatea studiilor, dezvoltarea permanentă a rea procesului, este indisolubil legată de competențelor profesionale. numele Savantului Nelly Țurcan. Este autor Dezvoltarea învățământului biblioteco- al „Regulamentului privind modul de con- nomic, a formării profesionale continue a ferire a categoriilor de calificare personalu- personalului de specialitate din biblioteci lui de specialitate din biblioteci” (aprobat – la fel sunt domenii de preocupare a pro- prin ordinul nr. 17 din 5 februarie 2015 a fesorului universitar Nelly Țurcan. Promo- Ministerului Culturii) http://www.bnrm. tor și susținător insistent al învățământului md/files/accesDedicat/regulccpsb.pdf , al biblioteconomic superior, Domnia sa ori- modificărilor la acesta (aprobate prin ordi- entează bibliotecile pentru elaborarea/ nul nr. 475 din 27 mai 2020 al ministrului dezvoltarea unor politici coerente privind Educației, Culturii și Cercetării) https:// formarea profesională continuă a persona- www.legis.md/cautare/getResults?doc_ lului, de încurajare, motivare și participa- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 id=121744&lang=ro. Iar „Ghidul practic re a bibliotecarilor la studii universitare de pentru aplicarea Regulamentului privind licență, masterat și doctorat. modul de conferire a categoriilor de cali- Pedagog, formator, formator de for- ficare personalului de specialitate din bi- matori, organizator al formării profesio- blioteci”, autor N. Țurcan, oferă exemple şi nale continue a bibliotecarilor – acestea răspunsuri atât privind metodologia im- la fel sunt ariile de interes și implicare ale plementării prescripțiilor regulamentului, profesorului universitar Nelly Țurcan. cât şi practici şi situaţii profesionale con- Menționăm în acest context o ultimă rea- crete http://cbn.mc.gov.md/sites/default/ lizare – lansarea Programului de formare files/document/attachments/Ghid_prac- profesională continuă „Biblioteconomie, 145 146 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni reușite colaborarea deFormare Centrul cu acest context menționăm drept experiențe Țurcan încalitate formator. deexpert, În contribuția profesorului universitar N me educaționale accentuăm implicarea/ blioteconomice de progra furnizori ca - și tehnologice șialtele [2,p. 3]. de autiliza eficient resursele informaționale meniului infodocumentar, dealua decizii, și circumstanțe aproblemelor do- specifice priorităților, de rezolvare în diferite contexte cunoștințelor dedeterminare înpractică, a te; formarea competențelor deaplicare a capacităților acumulateși - specialita la aprofundarea, extinderea cunoștințelor arhivistice studii și informare teconomie, domeniul deformare profesională Biblio și dezvoltarea competențelor în specifice credite) este menit asigure: să „formarea de formare profesională continuă (20de cifice activității bibliotecilor. Programul voile formative șideprofesionalizare- spe de dezvoltarea profesională înacord ne- cu în domeniul infodocumentar, preocupați care formarea vizează unor profesioniști asistență informațională șiarhivistică”, sseț ifrainl ș ahvsiă Uiestta e tt i Mloa Ciiă, 09 7 p. 7 2019. Chișinău, Moldova. din Stat Manuscris. de Universitatea arhivistică. și informațională asistență 2. 1857-1549. [citat23iulie2020].Disponibil:http://www.bnrm.md/files/publicatii/calendar%202020.pdf ISSN 343-346. pp. 2019, Chișinău, 2020. național. Calendar In: biobibliografice. Date Țurcan. Nelly 1. Referințe bibliografice: Nly Porm e omr poeinl cniu l seiltta Biblioteconomie, specialitatea la continuă profesională formare de Program Nelly. Țurcan, Referitor activitatea la centrelor bi- elly - ; învățării, realizări importante! studenți/ formabili inteligenți șideschiși vitalitatevigoare fizică, încercetare, îi dorim Distinsei D asupra viitorului echipa ? cu ta! arată, nu spun! se Împărtașește viziunea ta calității I este crucial! muncă!de la V N spectivă! Gates:Bill Țintește sus! asupralucruri cărora insistă renumitul excelenței biblioteconomice. prin muncă, devenind unpromotor al activ lly Țurcan, profesor universitar, șile-afăcut aparte avem ceînvăța N dela punct devedere profesional –înfiecarecaz de elită, bun comunicator, pasionat din publicații profesionale șialtele. Formator rotunde, Științei, ale Zile prezentări de materializate înorganizarea demese Bibliotecii N și Științe ale Profesională Continuă înBiblioteconomie V Fiind înpreajma unui bilanț aniversar, Ar subscrie oareAr subscrie N N ivat! Crescat! Floreat! umele și poziția doctorul habilitatumele șipoziția doctorul N u lăsa succesul să te succesul să distragău lăsa aționale aRepublicii Moldova, alorifică timpul! alorifică Controlul I nformării din cadrul deile revoluționaredeile se oamne N elly Țurcan celor 7 Gândește înper elly Țurcan! elly Țurcan e-

- CZU 023.5-057.17(478)(092)(089.7) VULCANUL CARE-ȚI SPOREȘTE STRĂLUCIREA Oameni în Profesie. Profesie prin

Vera OSOIANU, Biblioteca Națională a Republicii Moldova

rebuie să recunosc că nu sunt chiar Împreună am făcut parte din echipa darnică la cuvinte de laudă – un reformatoare (despre echipă am scris cu mareT neajuns! – și că mărturisirile ce ur- alte ocazii și de această dată nu voi ascun- mează s-au lăsat cam mult așteptate. Sper de faptele în spatele unei echipe și mă voi să am și alte ocazii pentru a adăuga la por- referi la o persoană concretă), care a pus tretul ce urmează cele mai deosebite culori, umărul la consolidarea bazei bibliotecono- deși promit să dau randament chiar de miei naționale, împreună am parcurs toate această dată. treptele reformei bibliotecare, începute la Materialele din această lucrare întregesc finalul anilor ’80 – începutul anilor ’90, îm- frumos dimensiunea morală și diapazonul preună am pus umărul la inițierea ABRM, cultural, intelectual și profesional al Lud- la organizarea primului Simpozion Anul Bi- milei Corghenci, căci ea este EROUL din bliologic, chiar și comunicarea am făcut-o tabloul ce urmează, și sunt mărturia unui împreună, la elaborarea primelor publicații destin împlinit, care n-ar schimba pen- de specialitate în limba română, trecerea de tru nimic drumul ales și parcurs cu atâta la BBK la CZU, descentralizarea activității dăruire și demnitate, de aceea am ales o bibliotecilor și multe alte activități care au altă abordare și conturare a unui alt aspect marcat schimbarea bibliotecilor. – pur uman – pe care și-l pot permite doar Anii de ascensiune a mișcării de cei din imediata apropiere. renaștere națională ne-au prins cu ceva Cu greu îmi pot aminti o perioadă în ca- experiență în domeniu, dar și copiii care au riera de bibliotecar în care să nu fi figurat crescut la ședințele cenaclului „Mateevici” în aria mea de confort profesional, într-un și alte activității de mare importanță pentru fel și altul, Ludmila Corghenci. De aceeași generația noastră. vârstă și formațiune profesională am cres- Ludmila a fost prima care a reprezen- cut, escaladând culmile profesiei în aceeași tat bibliotecile din Republica Moldova la perioadă de timp, bătătorind împreună activități de mare răsunet cu participarea aceleași drumuri ale profesiei. Așa se face că boemei biblioteconomice din România încercarea de a scrie despre Ludmila la sin- – Centenarul Bibliotecii Județene „V. A. gular a eșuat din start și va trebui să accepte Urechia”, Galați, diverse reuniuni ale bibli- pluralul. Nu-i va fi greu pentru că Ludmila otecarilor din România, contribuind la edi- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 este omul echipei, mai mult decât atât este ficarea unui pod care a fost bătătorit și ex- chiar lider înnăscut. În cazul nostru, atât ploatat, mai apoi, cu mare eficiență de către de mult ni s-au intersectat drumurile, că colegii noștri bibliotecari de pe ambele aproape toate activitățile din cariera noas- maluri ale Prutului. A fost, de asemenea, tră profesionale ne includ reciproc. Dacă printre primii bibliotecari din Republica trebuie, prezint cu anticipație scuzele de ri- Moldova, care au participat la o conferință goare pentru îndrăzneala de-a mă încălzi la IFLA. strălucirea ei. Cu puțină mărinimie și credit Ludmila a fost o autoritate pentru lumea de încredere, Ludmila ar putea recunoaște bibliotecară încă din studenție, pe când nici că simte similar și percepția este reciprocă. nu era Corghenci. Noi, cei care veneam în 147 148 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Oameni în Profesie. Profesie prin Oameni cadrul Biblioteciicadrul N apus deFormare Centrului bazele scurt din fațăfacă acestei noi provocări. revenitămila, recent, omul eraexact care să fesională Continua rezidă înfaptul Lud că - B cadrul insistența care cu am promovat crearea în acumulate prin ani de muncă dăruiește îl Știința I de Formare Continuă înBiblioteconomie și N USMspecialitate șiBiblioteca dincadrul din Republica Moldova, Catedra de având fondatori ca Asociația Bibliotecarilor Biblioteconomie dinMoldova (2001-2006), rea adouă proiecte de de acest fel: Școala conceptualizarela șiam asigurat realiza- otecarilor. N responsabile deformare continuă abibli- aucă contribuit crearea la unei structuri în poveste. a crescut precum repede crește Făt-Frumos fost argumentul suprem pro-proiect șitotul care bucură înmediul se biblioteconomic a teconomie și științele informării. formare profesională continua înbiblio- am văzut-o imediat piramidei învârful de de care dispune Ludmila. Revenită „acasă”, de afirmațiepe tot arealul decompetențe tul îmieste cunoscut. desupărare,există loc sentimen că pentru - uneori înainteacă oia locomotivei șinu face față oricărei înălțimi. Așa întâmplă se este gata orice pentru încercare șipoate prea lent șiarevenit când aconsiderat că aripile-ică sunt prea mari unzbor pentru B nonconformistă, Ludmila a plecat de la purtat depărtare. același de la respect Bibliotecii în anii ’90,când Ludmila alătură se echipei impune arămas șiașa respect mereu. Până Zelinschi, deatunci știam numele că acesta promoțieiurma încare absolvea Ludmila NRM într-o când aconsiderat perioadă ațională doilea proiect șial este Centrul Așa s-aîntâmplat într-un că timp foarte Bagajul de cunoștințe și competențe Puțini dintre colegiipot noștri afirma Biblioteca Principială, mândră, exigentă și nformației B dincadrul RM a Centrului deFormareNRM aCentrului Pro- N aționale, am și i-am cunoscut oi Ludmila cu am contribuit N aționalăoferă unpoligon aționale. Autoritatea de NRM. I deea și deea cană deAtestare, formator național etc. N membră aConsiliului Biblioteconomic carierei,ale Ludmila afost (șiîncă este) diriguitoare profesiei. ale diferite La etape sând-o în cele mai prestigioase structuri i-au recunoscut mereu meritele, propul- re offline șionline. orice alt format decomunicare șidistribui- lucrări, articole, traininguri, comunicări și generozitatecu breslei bibliotecare prin atunci, Președintele CB culturiidată de ULI M, viceministrul de la Ludmilei eterna urare Per Aspera ad Astra. stim șine-o dorim mai bună. intensitate aceeași cu profesia care pe ocin- avem aceleași scopuri, convingeri șiiubim faptul echipă, facempartedinaceeași că nă am că fost mai mult decât colege. reciproc care leagă două persoane, înseam- simpatie, destimă,atașament derespect, omului fericit! dimineața spre bibliotecă. noțiunea Exact grăbire aceeași șideunde vine cu serviciu te, spre care grăbeștedupă seara se orele de - familiefăurească -ceta ofamilie frumoasă, admirație șirecunoștință.pect, ești înstare. Sunt calitățile care impun res- până strălucirea la lucrurile a șlefui decare trezești dorința doar cu deafi mai bun, de rări. Dintr-o încontradictoriu discuție te a aborda oproblemă nu desupă loc - lasă menajamente. D gândește deschis, înfață, fără prea mari un om comod.spune Ea tot cecrede șice voi adăuga eu. Biblioteci șitoată comunitatea bibliotecară, N estemila omare achiziție Biblioteca pentru menționezesă o ședință la a CB ațional, Biroul ABRM, Republi Comisia - ațională. Și Sistemul pentru N Când revenea B la Comunitatea bibliotecară șidecidenții La MulțiLa Ani Fericiți, LU D Cu multă șilumină bucurie adresez Sunt onorată prietenie, deaceastă de D Ludmila aavut marea înțelepciune să-și Ludmila nu este șin-afost niciodată acă prietenieacă înseamnă s ar felul deaspune șide N, I RM de această NRM deaceastă gor Șarov, avea MILA! entiment de că LudN că - ațional de CZU 094(498)(048) 821.135.1-95 DOI 10.5281/zenodo.4080372 Recenzii. Inforaft ELENA CHIABURU, CARTE STRĂINĂ VECHE ȘI RARĂ DIN COLECȚIILE BIBLIOTECII JUDEȚENE „G. T. KIRILEANU” NEAMȚ. CATALOG, PIATRA NEAMȚ, 2019. 159 P.

Igor CERETEU, Institutul de Istorie, Chișinău

artea veche constituie un domeniu semnări de pe manuscrise și cărți vechi cu indispensabil al istoriei românilor. circulație în Țara Moldovei (apărute la Iași, În Cultimele decenii au apărut numeroase în 2008-2009) demonstrează capacitățile articole, studii, monografii, în care sunt de cercetare și orizonturile cunoașterii atât cercetate și puse la locul pe care îl merită a paleografiei, cât și a acestui complex do- valorile noastre bibliofile. Acestea au circu- meniu de investigație științifică. Articolele lat dintr-un capăt în altul al spațiului româ- și studiile publicate prezintă un interes con- nesc și au purtat cu ele dovada continuității stant din partea altor cercetători în istoria și unității noastre de neam și de limbă. Cer- valorilor bibliofile românești și străine, fi- cetarea cărții manuscrise și tipărite ca parte ind apreciate și citate în numeroase lucrări a patrimoniului cultural românesc necesită de istoria cărții. eforturi enorme. Multe dintre ele au fost Comunicările la conferințe, simpozioa- adunate în biblioteci publice, bisericești, ne, sesiuni științifice dedicate problemelor mănăstirești, altele se mai află în biblioteci cărții și tiparului demonstrează competențe private, fără ca proprietarii să cunoască excelente de cercetare. Dr. Elena Chiaburu adevărata lor valoare științifică și istorică. prezintă de fiecare dată comunicări de certă Doamna dr. Elena Chiaburu de la Uni- valoare științifică, iar varietatea de subiecte versitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași abordate provoacă de multe ori discuții in- s-a aplecat în cel mai serios mod asupra teresante, prin ele lansându-se ipoteze care, valorificării și cercetării tezaurului de car- în urma cercetărilor ulterioare, se dovedesc te tipărită și manuscrisă românească și a fi adevărate descoperiri științifice.

străină. Rezultatele sale științifice, materi- Cercetările în biblioteci, muzee, arhive bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 alizate într-o serie de lucrări publicate în și în alte instituții deținătoare de carte rară reviste naționale și străine sunt mărturia i-au prilejuit îmbogățirea cunoștințelor cunoașterii prin excelență a domeniului. despre cartea veche și modernă, tipărită în Editarea valoroasei monografii despre car- diferite limbi și grafii. Am urmărit activitatea și tiparul în Țara Moldovei în perioa- tea dr. Elena Chiaburu în ultimii ani, mai da veche a cărții românești (Carte și tipar ales când se afla în delegații de cercetare la în Țara Moldovei, în a doua ediție apărută Chișinău. De fiecare dată se apleacă asupra la Iași, 2010) este dovada interesului pen- fondurilor de carte de la Chișinău, având tru istoria cărții românești. Elaborarea și strânse legături cu cercetători, bibliote- editarea în colaborare cu Prof. Dr. Ioan cari, muzeografi și cei pasionați de cartea Caproșu a celor patru corpus-uri de în- românească și străină. Am fost ajutați la 149 150 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Recenzii. Inforaft ventarul bibliotecii lui G.T. Kirileanu. Abrevieri, Bibliografie,Catalog, Anexe șiIn generale privitoare la cărțile vechi și rare, Noțiuni partimentată înainte, în:Cuvânt cercetătoriipentru în domeniu. Este com- interesați de tipăriturile vechi și, mai ales, a dr. Chiaburu, Elena cei pentru utilă durile de mai sus este ultima contribuție cărții ai oameni reprezentanții ai deseamă acestei de tagme ori dr. Chiaburu este Elena unul dintre și rare dinpatrimoniul bibliofil românesc, detaliate vechi acărților șidescrierii rierii încurajați învederea inventa semnalării, - proprietari. în domeniu Specialiștii trebuie atitudinii nepăsătoare aunor deținători sau pierdse decele mai multe ori, dincauza dintre piesele național dintezaurul nostru suntlă atât cu mai necesare, cât cu multe Asemenea lucrări, valoare cultura decertă - justa îndomeniu. valoare despecialiștii Catalog Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț. log (Carte străină veche și rară din colecțiile editarea înultimul timp unui valoros cata- românești.rice D manuscrise, atât denecesare științei isto- cărților, tificării transliterării însemnărilor din România, șiiden- învederea descrierii vitată cercetare pentru în diferite instituții faptul și pe bazează noastră se este că in- românești vechi Afirmația șimoderne. mai renumiți șiprolifici cercetători cărții ai dr. printre plasează Chiaburu se Elena cei tezaurului decarte românească șistrăină, germană,nă, rusă, latină, etc. franceză românăsau grafie latină, cu chirilică slavo- înlimba scrise veche modernă, șidincea vechi,sele cât tipăriturile șicu dinperioada decercetareo experiență atât manuscri cu - cărții ai oameni te, care demulte ori prezintă unii pentru domeniului decătre dr. Chiaburu. Elena acestea probează nivelul înalt cunoașterii al străine circulație cu înBasarabia, or toate librisuri,cărțile româneștipe filigrane de și identificareadatarea și unor cărți vechi, ex- referă atât viața la șiactivitatea ilustrului În În despreCatalogul care am amintit în rân- Prin contribuțiile valorificarea la sale I dentificăcu incompleușurință cărțile - Cuvânt înainte (p. 5-11),autoarea înainte se Cuvânt , Piatra N . anumite dificultăți. Posedă ovadă înacest senseste eamț, 2019),apreciat la - chenarele și, ilustrațiile deasemenea, care tele, inițialele sau letrinele, frontispiciile și despre ilustrațiile rol cu estetic,- vigne ca: despre importanța legăturii vechi, cărților tipărite cărții ale șilegate, menționează se componente părțile îndetalii șidescrie tă incunabulelor.turi ale Autoarea prezin- X secolul al cercetătorii vechi, cărții iar tipăriturile din le chestiuni, care ar trebui lecunoască să face referire incunabule la explică une șise - Ortodoxă arenunțat. grafia la chirilică până 1880,dată la care la Biserica știecă se mea dreptatetă atunci când susține „vechi că fațete problemei. ale Autoarea are- perfec abordări teoretice explică anumiteși se primului compartiment, încare conțin se bibliofile și vechi I.Cărțile două părți: te vechi și rare (p. 12-25),este structurat în Noțiuni generale privitoare la cărțile tipări- străină, editate înRomânia. cele câteva cataloage decarte tipărită veche Universitare dinBucurești, I miei Române Bibliotecilor șiale Centrale cataloagele on-line Bibliotecii ale Acade- „G. T titlurile dinBiblioteca cărților Județeană internaționale de referință. Mai mult atât, ca autoarea cărților rii folosește cataloagele despre circulația lor. În vederea identifică- unele șila cărților tipăririi detalii locul la Autoarea lucrării referă se înliniigenerale titluri colligate, iar unul conține 11titluri. prin faptul opt că volume conțin câte două de volume. Diferența numerică explică se clus 52detitluri ordonate cronologic, în34 prezentul catalog dr. Chiaburu ain- Elena puse dispoziția la oamenilor deștiință. În te peste hotare nu au și fost încă descrise valorificate deuniicercetători,tipări cele - 1800. D străine, ultimele apărute 1582- înperioada românești173 decărți și80devolume în biblioteca lui G. tui valoros fond decarte. Potrivit autoarei, românești șistrăine, cât destinul șila aces- o impresionantă bibliotecă vechi decărți leanu, cel care aadunat parcursul pe vieții om de cultură Gheorghe Următorul compartiment, titlul cu ” cărților trebuie” cărților după extinsă 1830, . Kirileanu” nu au fost identificate în acă tipăriturileacă românești au fost . Oatenție este acordată specială -lea păstrează unele- VI-lea trăsă T . Kirileanu au existat T Cărțile rare șiII.Cărțile eodorescu Kiri- eodorescu ași, Cluj șiîn Se Se -

Recenzii. Inforaft certifică autenticitatea tipăririi cărții: mar- Prin editarea catalogului de carte ve- ca editorială și ex-librisul. che străină dr. Elena Chiaburu oferă ci- Se explică sumar unele aspecte ale titorului o dovadă în plus că în societatea cărților rare și bibliofile, se definesc edițiile, românească în secolele trecute au circulat considerate rare și exemplarele rare. Catalo- nu doar cărți românești, dar și străine și că gul câștigă în valoare cu Abrevieri (p. 26) și au existat personalități interesate de ase- Bibliografie (p. 27-28), care cuprinde 28 de menea valori, mai ales de factură laică. Un titluri, utilizate în acest valoros repertoriu. asemenea exponent este proprietarul bibli- În Catalog (p. 29-149) sunt descrise 52 otecii ale căror valori cărturărești sunt de- de titluri de carte străină. Fișa de lucru pen- scrise în prezentul catalog. Valoarea acestei tru fiecare carte întrunește: titlul scurt al contribuții științifice poate fi exprimată și cărții, titlu și informație la titlu, mențiunea prin faptul că până în prezent în istoriogra- de responsabilitate (autor, traducător), loc fia românească a apărut un număr redus de publicare/ tipărire, editură/ tipografie/ asemenea cataloage. Îndemnăm cititorii și tipograf, datare, paginație, dimensiuni, cei interesați de cartea străină, cu circulație oglinda paginii etalon, alfabet, limbă, su- în spațiul românesc, să utilizeze informația port text, ilustrații/ ornamente tipografice, din catalog și să deschidă noi orizonturi de note generale, starea de conservare (legă- cercetare în acest domeniu, iar autoarei îi tura și corpul cărții), însemnări, număr de dorim succese în identificarea și descrierea inventar. valorilor cărturărești editate în străinătate, Urmează compartimentul Anexe (p. care au circulat printre români! 150-156) și Cuprins (p. 157-159). Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

151 152 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Recenzii. Inforaft terii: calitatea generală (titlu dereferință, corespunderea acesteia următoarelor- cri publicii Moldova [3].I nr. 256din2aprilie 2013aGuvernului- Re în bugetul destat”, aprobat prin hotărârea naționalecărții din mijloacele prevăzute privire editarea selectarea, la șiachiziția mitate prevederile cu „Regulamentului cu Educației, Culturii șiCercetări, înconfor naționale, realizat decătre Ministerul Programuluicadrul editarea pentru cărții studiului mai profund asupra acesteia. contact lucrare, această cu dar șiurmare a reflecții profesionale,parvenitela un prim încontinuareînșirui unele argumente, Pentru a confirma această afirmație vom științific de mare actualitate șiimportanță. Apariția acesteia constituie uneveniment mă valoare, bibliotecilor ale științifice [1]. în preocupările înscrie de moderne, prise - CZU 027.7:025.12(048) Republicii Moldova Biblioteca Naționalăa Ludmila CORGHENCI, rea serviciilor, tehnologiiinformaționale. Cuvinte-cheie lucrării. al informațional potențialul informației, toritatea au- și actualitatea accentuează Autorul superior. învățământului domeniul în Eurasia cu Cooperare din Moldova”, finanțat de Programul Norvegian de „Modernizarea proiectuluiserviciilor bibliotecilor al universitare impact 2019, anul în editat ment”, Develop- Library Academic in Trends „In- ternational volumul pe centrat este Articolul Rezumat: Lucrarea desub afost tipar scoasă în V Academic D Library olumul „ ÎN DEZVOLTAREA BIBLIOTECILOR ACADEMICE : biblioteci universitare, moderniza- universitare, biblioteci : I nternational TENDINȚE INTERNAȚIONALE ar asta presupune evelopment” T rends in - cepând anul cu 2016,coordonator național (implementatnia parcursul pe a3ani, în- versitatea T Universitatea, N dinBergen teci universitare dinRepublica Moldova, rior Eurasia îndomeniul învățământului supe- de tecilor universitare dinMoldova”, finanțat biblioiectului- „Modernizarea serviciilor cărții. învățământ; executarea tehnică șigrafică a după bibliotecilor al caz, dininstituțiile de bibliotecilorraport necesarul cu publice, achiziționăriitării/ respectivei lucrări, în și alucrării prezentate; oportunitatea- edi valoarea șinotorietatea autorului selectat carte sau aunei categorii deautori etc.; stimulareaotecilor; unui anumit gen de noutate; interes public; solicitare abibli- etc.);design relevanță, utilitate publică, conținut, calitate editorială șipoligrafică, services, informationtechnologies. of modernization libraries, university Keywords: tential ofthebook. po- informational the information, of authority and cation. The authoremphasizesthetopical interest Cooperation with Eurasia in the field of of higher edu- Program Norwegian the by funded in Moldova”, services library university project of the “Modernization of impact 2019, in published ment”, Develop- Library Academic in Trends ternational “In- volume the on focuses article The Abstract: Lucrarea este un produsal final pro- Programul , realizat înparteneriat între 18biblio- ransilvania din Brașov N orvegian de Cooperare cu de Cooperare cu orvegian orvegia șiUni orvegia , Româ , - - Recenzii. Inforaft – Biblioteca Științifică a Academiei de Stu- kara, Turcia, Anna Chulyan, dr., director al dii Economice a Moldovei). Ținând cont de Bibliotecii Universității de Stat de Limbi și componența echipei proiectului, statutul Științe Sociale Brusov, Erevan, Armenia și participanților, putem conchide privind alții. reprezentativitatea experiențelor descri- Lucrarea are nu doar o semnificaţie se/ diseminate: noi tendințe în servirea ştiinţifică, dar şi un important impact pu- informațională, marketing, scientometrie, blic, augmentând imaginea bibliotecii în bibliometrie, acces deschis, depozite digi- universități, și nu doar. tale instituționale, cultura informației, ges- Menționăm și accesibilitatea lucrării tionarea datelor de cercetare, tehnici peda- (tirajul formatului tradițional – 500 exem- gogice și altele [2]. plare) prin intermediul platformei de acces Unul dintre criteriile de evaluare a deschis Zenodo, deținând codul DOI (Digi- calității informației ține de identitatea/ tal Object Identifier), care definește în mod autoritatea creatorului informației, auto- unic formatul electronic (https://zenodo. rului. Aplicarea acestui criteriu presupune org/record/3524992#.Xxp9YWozbIU). obținerea răspunsurilor la întrebările: Cine Despre ce ne vorbește licența Creative a creat/ generat informația? Este creatorul Commons - Attribution 4.0 International o autoritate în domeniu? Care este afilie- – CC BY 4.0, deținută de lucrare? Utiliza- rea instituțională a autorului? Credibilita- torul poate să copieze și să distribuie sur- tea informației din lucrarea „International sa, să o adapteze, să realizeze un remix, să Trends in Academic Library Development” construiască pe baza acesteia în orice scop. este confirmată prin numele editorilor, care Deci, rămâne doar să dorim de a cunoaște dețin și statutul de autori: Ane LANDØY, conținutul lucrării, de a învăța și de a crește Biblioteca Universității din Bergen, Norve- competențele profesionale! gia, doctor Silvia Ghinculov, directorul Bi- Valoarea informațională a lucrării este bliotecii Științifice ASEM, profesor, doctor amplificată grație referințelor bibliografice Angela Repanovici, Universitatea Transil- (de exemplu, chiar și în număr de 46), ela- vania, Brașov. În calitate de autori în lucra- borate cu precizie și exactitate, servind și ca re se produc bunii profesioniști, specialiști mostre pentru alți autori. notorii atât din țară, cât și din străinătate: Apreciind și considerând apariția lu- Nelly Țurcan, profesor universitar, doctor crării în cauză drept un eveniment major habilitat, Universitatea de Stat din Moldo- pentru comunitatea biblioteconomică, aca- va, Natalia Cheradi, director adjunct, Bi- demică, considerăm că ar fi fost util de a blioteca Științifică ASEM, Elena Harconița, însoți fiecare articol cu un rezumat și cu- directorul Bibliotecii Științifice a USARB, vinte-cheie în limba română. Ludmila Costin, directorul Bibliotecii Lucrarea este utilă personalului de spe- Republicane Științifice Agricole, UASM, cialitate din toate tipurile de biblioteci. doctor Robert Coravu, Universitatea din Aura științifică, care se degajă din pagi- București, Nicolae Constantinescu, comu- nile lucrării, sperăm să fie „molipsitoare” și nitatea Kosson, Serap Kurbanoglu, profe- incitantă. sor, doctor la Universitatea Hacettepe, An- Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

Referințe bibliografice: 1. INTERNATIONAL Trends in Academic Library Development. Editors: Ane landoy, Silvia Ghincu- lov, Angela Repanovici. Chișinău: Cartdidact, 2019. 180 p. ISBN 978-9975-3354-5-4. DOI: 10.5281/ zenodo.3524992 2. LANSAREA cărții „International Trends in Academic Library Development”. [citat 24 iulie 2020]. Disponibil: https://newinformationservices.wordpress.com/ 3. REGULAMENTUL cu privire la selectarea, editarea și achiziția cărții naționale din mijloacele financiare prevăzute în bugetul de stat. Aprobat prin hotărârea nr. 256 din 2 aprilie 2013 a Guvernului Republicii Moldova. [citat 24 iulie 2020]. Disponibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_ id=10823&lang=ro 153 154 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Autorii articolelor Biblioteca N în Biblioteconomie șiȘtiințe I ale deFormaretrului Profesională Continuă Biblioteca N Chișinău tor științific principal, I istorie, conferențiar universitar, cercetă- blioteca N N nomie șiștiințe informării, ale Biblioteca principal, Biblioteca N „ versitatea de Stat de Medicină și Farmacie tură, Biblioteca Științifică Medicală, Uni- Împrumutprincipal, secția - delec însălile rășenească „ Publică Orășenească rășenească „ Orășenească principal, formator, Biblioteca Publică N ațională aRepublicii Moldova icolae T E-mail: [email protected] - CORGHENCI, Cen al –șef Ludmila E-mail: [email protected] COLESNIC, Iurie –cercetător științific, E-mail: [email protected] CERETEU, Igor –doctor habilitat în E-mail: [email protected] Lilia CARA, E-mail: [email protected] BORȘ, Veronica –director adjunct, E-mail: [email protected] CEBOTARI, Margareta –specialist E-mail: [email protected] BOLDESCU, Valentina –bibliotecar E-mail: [email protected] – director,BELSCHI, Elena Biblioteca E-mail: [email protected] ANTOCI, Mariana –

ațională aRepublicii Moldova estemițanu” secția D secția ațională aRepublicii Moldova ațională aRepublicii Moldova ațională aRepublicii Moldova I on Creangă”, Florești – șef secție Resurseumane, secție – șef ezvoltare în biblioteco- I on Creangă”, Florești nstitutul deI AUTORII ARTICOLELOR bibliotecar nformării, storie, Bi - [email protected] Publică V pal, teca Publicăteca Briceni Raională Municipală „Eugeniu Coșeriu”, Bălți blioteca N teca Publicăteca Pârlița, raionul Fălești Biblioteca Republicană T informaționalelogii și resurse electronice, N cipal, secția Studii șicercetări, Biblioteca Moldova formării, Biblioteca N voltare înbiblioteconomie șiștiințe in- ale Loteanu”, „Emil Publică Orășenească O informativ-bibliografic,Serviciul Biblioteca ațională aRepublicii Moldova NAVRO OSOIANU, Vera –director adjunct, Bi E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] –director,OUȘ, Ludmila Biblioteca E-mail: [email protected] KIRIAKOV, Mariana – E-mail: [email protected] GROSU, Valentina –bibliotecar, Biblio- E-mail: [email protected] MIHAILA, Diana – E-mail: [email protected] GORCEAG, T secție –șef Silvia E-mail: [email protected] DRĂGĂNEL, Angela prin- –specialist E-mail: [email protected] D DMITRIC, secție Ecaterina–șef E-mail: [email protected] DÎRZU, Natalia –bibliotecar principal, Biblioteca N ațională aRepublicii Moldova ăsieni, raionul I Ț CHI, Nina –director, Biblio- ațională aRepublicii Moldova ațională aRepublicii director, Biblioteca ehnico-Științifică aloveni, e-mail: specialist princispecialist - ehno- cnița - ez - Autorii articolelor PILCHIN, Maria – șef al Bibliote- TANOVA, Nadejda – director, Bibliote- cii Centrale, Biblioteca Municipală „B. P. ca Publică Raională Taraclia Hasdeu” E-mail: [email protected] E-mail: [email protected] ȚÎCU, Victoria – bibliotecar, secția POVESTCA, Lilia – specialist principal, Asistență de specialitate, Biblioteca Muni- Centrul de Formare Profesională Continuă cipală „Eugeniu Coșeriu”, Bălți în Biblioteconomie și Științe ale Informării, E-mail: [email protected] Biblioteca Națională a Republicii Moldova E-mail: [email protected] ZAVTUR, Galina – bibliotecar principal, secția Dezvoltare, organizare și salv- STANCIU, Rodica – șef serviciu gardare colecții, Biblioteca Științifică Me- Asistență de specialitate, Biblioteca Publică dicală, Universitatea de Stat de Medicină și Raională Nisporeni Farmacie „Nicolae Testemițanu” Email: [email protected] E-mail: [email protected] Magazin bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020

155 156 Magazin bibliologic nr. 3-4 | 2020 Ghid pentru autori între rânduri 1) gleză (stânga-dreapta, size 11; cursiv; spațiu rânduri nu1; cursiv; va depăși 200 de semne) între spațiu 11; size (stânga-dreapta, engleză JPEG cu o rezoluțieJPEG cu cât mai bună este indicat litere cu majuscule) numeleautorului12; dreapta;(alinieresize științifi fu instituțională, rea juscule, bold, size12,spațiu între rânduri 1) Roman; articolelor sprepublicare: prezentarea la tehnice cerințe mulrevistei. volu- din 1/4 depăși va nu internațională circulație de limbile în articolelor blicarea Pu- internațională. circulație de limbile și adiacente. celor și precum Informării, Științelor și ei din alte țări, din domeniul Biblioteconomi- cativ ale autorilor din Republica Moldova și conținutapli-de și articolefundamental tă a articolelor prezentate spre publicare. organizaa de recenzarea (inclusiv anonim) ză opera (licența Atribuire BY): CC scopcomercial,în atât timp cât creditea-ei și chiar autorului, operelor baza pe creeze să și regleze remixeze, distribuie, să altora permite care Commons, Creative licenței baza în Deschis Acces cu publicație clară de- se bibliologic” ,,Magazin revista chis, Republiciia Moldova privind Accesul Des- în Educație și Cercetare. al conducere Calității a Asigurare de Naționale Agențieide Consiliului a 2018 decembrie 18 din 6 nr. decizia prin aprobat științifi revistelormonitorizarea și carea clasifi evaluarea, la privire cu lamentului Regu- bibliologic” prevederilor baza în „Magazin elaborate sunt revista în colelor ...... următoarele respecta vor Autorii 6. română limba – publicare de Limbi 5. publicare gratui-pentru Suntpasibile 4. 3. Colegiul de redacție își asumă dreptul 2. Conform Politicii Bibliotecii Naționale . eițl piid rznae arti- prezentarea privind Cerințele 1. rezumat/abstract în limbile română și și română limbile în rezumat/abstract titlul articolului (centrat, scris cu ma- cu scris (centrat, articolului titlul cuvinte-cheie în limbile română și en- românălimbileși cuvinte-cheie în poza autorului (autorilor) – imagine în uee peuee uouu, afi autorului, prenumele numele, prezentarefont New– Timesgenerală c și titlul didactic, adresa de e-mail de adresa didactic, titlul și c ncția deținută, gradul deținută, ncția Ghid GHID PENTRU AUTORI pentru lie- ce, - le, și se numeroteazăle, șise continuu. înmod majuscu- cu scrise titlu, autoruluiori mele nu- după latine), caractere cu cele plasate fi prim-plan în documentului, ale elaborate în de funcție caracterele originale fi revenirea „â” cu la scrierea și „sunt” în gra- AcademieiRomâneprivind 17.02.1993 din a generale Adunării Hotărârea și precum limbiial gic române ediția 2005, (DOOM), Dicționarul ortografi ortografi normele respecta poziția 9dinprezentul Ghid) însoțitreferințede bibliografi depăși 10-15 pagini A4); fi va nu articol volumulunui 1,5; rânduri tre lui Harvard (autor /an deapariție). bibliografi referințelor citarea și Prezentarea trologie). Institutului Național de Standardizare și Me- a 05.04.2012 din 871-ST nr. hotărârea prin (aprob.informare de resurselor citarea și ce bibliografi Reguli referințelor prezentarea documentare. pentru și „Informare 2012 690- ISO SMstandardului prevederilor de referințeibibliografiStructura documentului. ale originale caracterele cu 1, space 10; size Roman; New Times mat for-articolului, textului sfârșitul la zentate a fi a urmează acestora lista abrevierilor, a caţie se scrie „Figura nr. scrie se X: titlu” hă imaginilor, cazul în titlu”,„TabelulX: iar scrie, nr. se deasupra jpeg/png/tiff format în pediate redacției separat, odată cu articolul, trimitere din text către acestea; ele vor fi tabele/grafi articol în incluse ticolelor prezentate. conținutular-și original caracterul pentru bliotecii Naționale aRepublicii Moldova. fi aceasta – (CZU) Clasifi indexul ranteze întext. fi pot ele (1-3), abrevieri a limbiia române autori anexată. În cazul unui număr infi număr unui cazul În anexată. . . . Referințele se ordonează alfabetic (fi alfabetic ordonează se Referințele . . eeițl bibliografi Referințele 9. 8. Autorii dețin întreaga responsabilitate fi Pentru 7. pinl î cz e eeiae pt fi pot necesitate, de caz în opțional, vor se manuscriselor redactarea la etl riouu (ie 2 sai în- spațiu 12; (size articolului textul abrevieri: ce este realizată conform Sistemu- eae rio v fi va articol ecare cri eiae Universale Zecimale cării n au uiiăi î publi- în utilizării cazul În ind responsabilitateaBi- ind c, ortoepic și morfolo- . n au tabelelor, cazul În . rților etc., dedesubt etc., rților indicate între pa- întreindicate ecare articol va fi c peiae în precizate ce ce ce/imagini, cu cu ce/imagini, ce (a se vedea vedea se (a ce ce corespun-ce o fi vor atribuit ind am- ind pre- m de m ex- ind -

111

Ghid pentru autori pentru Ghid Magazin bibliologic bibliologic Magazin nr. 1-2 | 2020 | 1-2 nr. Ghid pentru autori Mostre de prezentare a referințelor biblio- 31.10.2013. В: Monitorul Ofi cial al Republicii grafi ce: Moldova. 2011, nr. 252/257, pp. 37-45.

Cărți: Autoreferate. Teze de doctorat: BOTEZAT, E. A., Dobrescu, E. M., BORZIAC, Ilie. Paleoliticul superior din Tomescu, M. Dicționar de comunicare, spaţiul carpato-nistrean: (cronostratigrafi e, negociere și mediere. București: Editura cronologie și periodizare culturală). Auto-

Ghid pentru autori C.H. Beck, 2007. ISBN 978-973-115-052-9. referat al tezei de doctor habilitat în științe PETERS, Tom. Cercul inovației: dru- istorice. Chișinău, 2008. 53 p. murile bătătorite nu duc spre succes. POSTICĂ, Gheorghe. Civilizația medi- București: Publica, 2011. 553 p. ISBN 978- evală timpurie din spațiul pruto-nistrean 973-1931-82-1. (secolele V-XIII). Teză de doctor habili- VASILICA, Victoria, Dmitric, Ecateri- tat în științe istorice. Chișinău, 2006. 413 na. Biblioterapie. Chișinău: Primex-Com, p. [citat 7 martie 2017]. Disponibil: http:// 2016. 45 p. ISBN 978-9975-9696-7-3. www.academia.edu/13334679/Gheor- СТЕПАНОВ, В. К. Применение Ин- ghe_Postic%C4%83_Civiliza%C5%A3ia_ тернета в профессиональной информа- medieval%C4%83_timpurie_din_ ционной деятельности. Москва, 2009. spa%C5%A3iul_pruto-nistrean_secolele_V- 304 р. ISBN 978-5-8183-1401-3. XIII_Tez%C4%83_de_doctor_habilitat_%C 3%AEn_%C5%9Ftiin%C5%A3e_istorice_ Articole din revistă: Chi%C5%9Fin%C4%83u_2006_413_p. CEBOTARI, Margareta. JuniorBil- ВИШНЯКОВ, И. В. Модели и методы dungs: program informațional/formativ оценки коммерческих банков в условиях pentru adolescenți, organizat la Biblioteca неопределенности: диссертация … канд. „Onisifor Ghibu”. In: Bibliopolis. 2014, nr. экон. наук. Москва, 2002. 234 p. 5, pp.185-188. ISSN 1811-900X. OSOIANU, Vera, CORGHENCI, Lud- Resurse electronice: mila. Formarea continuă a bibliotecarilor – KULIKOVSKI, Lidia. Inovația în mana- prioritate strategică pentru anii 2017-2020. gement – soluția schimbării în domeniul In: Magazin bibliologic. 2015, nr. 1/2, pp. infodocumentar. Oportunități, proble- 77-85. ISSN 1857-1476. me, roluri [on-line]. [citat 6 martie 2017]. Игумнова, Н. П. Библиоэтнология Disponibil: https://www.slideshare.net/ как научная и учебная дисциплина. В: BMHasdeu/lidia-kulikovski-inovaia-n- Библиотековедение. 2017, nr. 6, рр. 616- management-ca-factor-de-supravieuire-i- 622. ISSN 0869-608X. schimbare-a-bibliotecii. POPA, Ana, Prohniţchi, Valeriu. Sec- Articole din culegeri: torul de cercetare, dezvoltare și inovare CORGHENCI, Ludmila. Cerceta- din Moldova: este oare necesară o refor- rea științifi că la DIB în contextul Anului mă? Versiune preliminară [online]. Chiși- Creativității și al Inovării – 2009. In: Sym- nău: Expert-Grup, 2011 [citat 2 octombrie posia Investigatio Bibliotheca: [simpozion 2018]. Disponibil: http://www.expert-grup. național, 28 ian. 2010, Chișinău]. Chișinău, org/library_upld/d360.pdf. 2010, pp. 34-44. КЛЮЕВ, В. К. Менеджмент ресурсно- го потенциала библиотеки. Москва, 2011.

Publicații ofi ciale: 136 р. [дата обращения: 7 марта 2017]. Ре- bibliologic nr.Magazin 3-4 | 2020 CODUL cu privire la știinţă și inovare al жим доступа: http://www.library.ru/1/kb/ Republicii Moldova: nr. 259-XV din 15 iu- articles/kluev/1/04_menegment.pdf. lie 2004. In: Monitorul Ofi cial al Republicii Articolele în varianta electronică pot fi Moldova, 2004, nr. 125-129, pp. 12-70. transmise la Direcția Cercetare și Dezvol-

nr. 1-2 | 2020 1-2 nr. LEGE cu privire la biblioteci: nr. 160 din tare în Biblioteconomie (BNRM, blocul 2, 20.07.2017. In: Monitorul Ofi cial al Republi- etajul 2, biroul 20). Persoane de contact: cii Moldova. 2017, nr. 301/315, pp. 141- 147. Ludmila Corghenci, [email protected], Постановление Правительства Респу- sau Ecaterina Dmitric, [email protected]. блики Молдова о Национальной страте- Articolele prezentate fără respectarea гии развития информационного обще- cerințelor expuse anterior vor fi respinse. ства «Цифровая Молдова 2020»: № 857 от Magazin bibliologic Magazin bibliologic

112 157