DOCSLIB.ORG

Ghetoul Din Chişinău Au Iar Ceea Ce a Fost Distrus, Ţărână Va Rămâne

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ghetoul Din Chişinău Au Iar Ceea Ce a Fost Distrus, Ţărână Va Rămâne GHETOUL din CHișinăU Ghetoul din Chișinău este o parte din istoria acum de un gard de sârmă ghimpată. Trăiau în noastră pe care suntem datori să o cunoaștem. pivniţile rămase, aşteptând… Martorii oculari În volumul colectiv Kișiniovskii pogrom relatau îngroziţi cum în dimineaţa aceia femei 1903 goda (Pogromul din 1903 din Chiși- şi copii, tineri şi bătrâni, încărcaţi cu boccele, se nău) (Chișinău, 1993) a fost inclus studiul lui scurgeau la vale către ghetoul înfiinţat, mânaţi I.E. Levit Poslednii pogrom (Ultimul pogrom) din spate de către călăii lor, cu lovituri date cu Istoria ghetoului din Chișinău. patul armelor. Suzi Basboim, eleva școlii în care Din acest studiu, bazat pe materialele Ar- am predat, a murit sub ochii părinţilor ei: un sol- hivei Naţionale a Republicii Moldova, desprin- dat, căruia îi răspusese la grosolănii, o apucase dem câteva momente cronologice și statistice. de picioare și, învârtind-o, o pocnise de un stâlp, La pag. 105 este inserat un articol despre ședin- crăpându-i capul. (Vladimir Gh. Lașcu. Traver- ţa din 22 iulie 1941 la care au participat guver- sarea deșertului, București, 1991, pag. 94) natorul Basarabiei, generalul C. Voiculescu, și Gheorghe A. Cuza, fiul lui A.C. Cuza, pro- colonelul Dumitru Tudose, comandantul mi- fesor universitar și el, a publicat în revista Cetatea litar al Chișinăului, unde s-a luat decizia ca în Moldovei, articolul Chișinăul de astăzi (nr. 4. din partea de jos a orașului, pe teritoriul mărginit 1 aprilie 1942), din care spicuim un fragment: cu Visterniceni, în perimetrul străzilor: Hara- …Nu se știe încă ce vor deveni cartierele așezate lambie, Cojocarilor, Voznesenskaia și Pavlov, să dincolo de strada Alexandru cel Bun, în partea de fie organizat ghetoul, care urma să aibă două ie- jos a orașului, căci ele sunt cu desăvârșire nimici- șiri, una în str. Pavlov, iar alta în str. Cojocarilor. te. A scăpat numai Ghetoul, dar nu și jidanii. Au În fondul 706, inv. 1, dosarul 69, f. 16 rămas cam o sută de suflete din cele optzeci de mii (ANRM) este păstrat Raportul-cercetare nr. 2 ale trecutului. Restul s-au spulberat pe drumurile în care scrie că în luna august 1941, în ghetoul mari ale Răsăritului, dincolo de Nistru, dincolo de din Chișinău erau internaţi 11.525 de evrei, Bug, și mai departe încă, – până cine știe unde. În dintre care: 4.148 bărbaţi, 4.476 de femei și locul lor vor intra mâine băștinașii după ce casele 2.901 copii (pag. 108). scunde și murdare vor fi despăducheate și sfinţite. Treptat, evreii din ghetoul din Chișinău au Iar ceea ce a fost distrus, ţărână va rămâne. La ce fost trecuţi în lagărele din Transnistria. Așa, la bun alte clădiri? Chișinăul nu mai are în prezent 7 decembrie 1941, aici se mai aflau doar 126 de decât 35.000 de locuitori în loc de 120.000 câţi îi persoane (pag. 118). avea înainte de război, acum doi ani. Ei pot foarte În ghetoul din Chișinău au fost închiși și bine încăpea în cartierul de sus, Pușkin, care, fiind doi foști membri ai Sfatului Țării: Sadogurschi locuit de creștini, a scăpat neatins de distrugere… N.A. și Landau-Gutman. Ghetoul a existat doar câteva luni, dar Iată mărturisirile cutremurătoare ale unui acest timp a fost suficient pentru a-i fixa exis- martor: Şi de la Chișinău se infiltrau zvonuri… tența. Păcat că omenirea, chiar și în sec. XX, Evreii, cu toţii, au fost izgoniţi într-o dimineaţă după două mii de ani de la jertfa lui Iisus Hris- din casele lor și mânaţi în partea de jos a ora- tos, n-a înțeles sensul iubirii față de om și res- șului, complet distrusă de incendiu, încercuită pectul față de libertatea lui... 524 Notițe din istoria masoneriei basarabene din istoria Notițe notițe din istoria masoneriei basarabene NOTIţE din ISTORIA MASONERIEI ÎN BASARABIA Istoria masoneriei basarabene este una Pușkin: „La Chișinău eram prieten cu maiorul foarte instructivă și este foarte bogată în detalii Raevski, cu generalul Pușcin și Orlov… Eram care caracterizează o epocă a secolului XIX și mason la loja din Chișinău, fondată de genera- mai puţin a secolului XX. lul Pușcin, adică în aceea pentru care s-au nimi- Nu există dovezi certe că ar fi existat o miș- cit în Rusia toate lojile” (Din scrisoarea adresa- care masonică sau, cel puţin, o lojă până la 1812. tă lui V.N. Jukovski). Tot în această lojă intrau Presupunem că unii boieri, care locuiau la Iași și câţiva cetăţeni străini, francezi și germani, care aveau moșii în Basarabia, veneau încoace vara, în, virtutea unor circumstanţe, se aflau la Chi- se întâlneau între ei și chiar se ajutau ca fraţii. șinău, și printre ei întâlnim numele câtorva Dar aceste relaţii nu au fost fixate în documente, boieri moldoveni. Loja nr. 25 și-a luat numele în memorii și atunci ele ţin de anonimat. de Ovidiu, deoarece fiecare lojă masonică tre- Prima lojă care a fost documentar legife- buie să poarte un nume distinct. Formată sub rată în Basarabia a fost înfiinţată în primăva- auspiciile asociaţiei masonice Astreia din Pe- ra lui 1821 și deschisă la 1 iulie a aceluiași an. tersburg, a intrat în relaţie cu masonii din Iași. Era o lojă care întrunea rândurile sale ofiţeri Poetul roman exilat la Tomis trebuia să su- ruși, cum era generalul Mihail Orlov, generalul gereze ideea exilului în această provincie înde- Pavel Pușcin, colonelul Ivan Liprandi, vistierul părtată a ofiţerilor ruși, crescuţi în Petersburg lojii – generalul S.A. Tucikov (1767-1836), nu- și în Moscova. mit de ruși și „fondatorul Ismailului”, și chiar, Aici este cazul să facem câteva lămuriri, cum a fost descoperit recent, poetul Aleksandr nu legate de statutul masonilor, ci de încărcă- Casa în care își petrecea ședințele loja Ovidiu din Chișinău 525 tura spirituală care o purta această mișcare în loji masonice, cea din sudul Rusiei și cea din contextul acelei epoci de început al sec. XIX. nordul Rusiei. Aceasta, însă, constituie un alt După asasinarea lui Pavel I și venirea la capitol, noi ne vom limita doar la perioada ac- putere în 1801 a fiului său, Alexandru I, Rusia tivităţii lojii Ovidiu. cunoștea o fierbere nemaipomenită intelectu- Casa lui Vasile Kaţiki, în care se întrunea ală. În mare parte, această fierbere intelectuală loja, s-a păstrat și se află astăzi pe str. A. Hâj- fusese provocată de Ecaterina a II-a, care, înţe- dău, nr. 2. legând perfect idealul lui Petru I că reformarea Activitatea masonică în Chișinău a fost Rusiei se poate face doar prin promovarea ști- reluată aproape peste o sută de ani, la 10 martie inţelor, doar prin reformele sociale, bine chib- 1922 a sosit în Basarabia fostul ministru Ioan zuite, și-a asumat riscul să ajute societatea prin Pangal și care l-a împuternicit pe Nicolae N. contaminarea ei cu idealuri europene. Alexandri, prin următoarea adresă: De aici corespondenţa ei cu Didro și Vol- „Supremul Consiliu din România către taire, de aici și încurajarea grupărilor masoni- Prea Ilustrul Frate N. Alexandri 33-e, Venerabil ce, care au apărut în Rusia, a grupărilor spiritu- al lojii din Chișinău. ale, care la fel de multe erau la acel moment, și Prea Ilustre frate, această moștenire a preluat-o Alexandru I. El, Subsemnatul, Ioan Pangal, 33-lea, dele- de asemenea, fiind mason ca și tatăl său. gat de Supremul Consiliu din România, declar Alexandru I nu întrevedea un pericol în prin prezenta că v-am iniţiat și constituit Frate formarea mai multor loji masonice, chiar și mason, la gradul 33-e, dându-vă în virtutea pu- după războiul din 1812 și luarea Parisului în terilor ce mi-au fost conferite, pline puteri pen- 1814, când ofiţerii ruși, masoni, au intrat în re- tru a crea și organiza o lojă la Chișinău, precum laţii directe cu masoneria franceză și s-a făcut și pentru a iniţia la cele dintâi trei grade sim- un schimb de informaţii, un schimb de idea- bolice (Ucenic, Companion, Maestru). Această luri, încât în scurtă vreme, ofiţerimea rusă a plină putere provizorie va fi confirmată în mod devenit pătura cea mai progresistă a societăţii, oficial de Supremul Consiliu, imediat ce mă voi ei primii și-au propus reformarea Rusiei, prin înapoia la București. abolirea iobăgiei, prin restrângerea drepturi- Ioan Pangal, Chișinău, 10 martie 1922” lor monarhiei, prin crearea premiselor unei (Gheorghe Bezviconi. Masonii în Basarabia // viitoare republici. Erau reforme împrumutate Din trecutul nostru, 1936, nr. 28-30) de la europeni, nu reforme care reieșeau din Nicolae N. Alexandri a fondata-o și la conţinutul societăţii ruse, din evoluţia internă 23 martie 1923 a obţinut diploma de Mare in- a acestei societăţi. De aceea Alexandru I, tole- spector General – 33-lea. În 1931, când a dece- rant faţă de masoni totuși, la finele vieţii, a în- dat N.N. Alexandri, toate atributele masonice cercat o stăvilire a acestei mișcări. și literatura specială au fost duse la București, În armată, mai ales, s-a început colectarea iar loja a continuat să activeze. informaţiei despre ofiţerii care erau implicaţi La București masoneria română a mai în loje masonice, desfiinţarea lojilor masonice fost condusă de Zamfir Arboreș i de aceea este care erau radicale în opţiunile lor. Așa a fost explicabil faptul că printre numele distinșilor desfiinţată și loja din Chișinău. Totuși, trebuie masoni descoperim și pe basarabenii: Ion In- să remarcăm că mișcarea masonică din Rusia culeţ, Pan Halippa ș.a. a avut o finalitate clară în momentul răscoalei În Republica Moldova în anii ’90 ai sec. decembriștilor din 1825, fiindcă programul XX a fost oficializată masoneria, fondator fiind lor era rezultatul activităţii teoretice a două Anatol Coman. 526 Notițe din istoria masoneriei basarabene din istoria Notițe UNUL dinTRE CEI MAI IMPORTANţI MASONI AI BASARABIEI Era mason ca și ruda sa poetul Vasile Alecsandri.
Load more

Recommended publications
  • Advisory Body Evaluation (ICOMOS)
    WORLD HERITAGE LIST Moldavian Churches No. 598rev Identification Nomination Painted churches of northern Moldavia Location Moldavia State Party Romania Date 28 September 1990 Justification by State Party The exterior painted walls of this group of churches in northern Moldavia constitute a unique phenomenon in Byzantine art and a masterpiece of mural art. They are of exceptional aesthetic value, covering the entire exterior facades of the churches and forming a perfect symbiosis between colour and architecture. At the same time the colours used blend perfectly with the surrounding landscape (criterion i). This technique of painting the exterior walls of churches was adopted later elsewhere in the region (criterion ii). In European art of the period, the mural painting of the northern Moldavian churches is a unique phenomenon. In terms of the art of Romania, this group of churches constitute a specific phenomenon, from the point of view of architecture as well as painting (criterion iv). History and Description History Moldavia became an independent state in the 14th century, achieving its apogee during the anti-Ottoman crusades of Stephen the Great (1457-1504) and Peter Rares (1527-38,1541-46). This also produced a cultural flowering, the most remarkable manifes- tation of which was the series of churches with painted exterior walls. A generalchristiantradition of decorating the exteriors of churches was adopted and extended in Moldavia to the extent that the entire external facade was covered with paintings. This had its own specific iconography, dominated by certain obligatory themes - the Church Hierarchy, the Last Judgment, the Tree of Jesse. The monuments that are the subject of this nomination form a compact and coherent group in chronological terms, all being built in the 1530s and 154Os, during the reign of Peter Rares.
    [Show full text]
  • Unele Aspecte Privind Politica Internă a Ţării Moldovei În Perioada 1517-1523
    ACTA MOLDAVlAE MERIDIONALIS, 20XXXll, 11 18 UNELE ASPECTE PRIVIND POLITICA INTERNĂ A ŢĂRII MOLDOVEI ÎN PERIOADA 1517-1523 Cosmin Niţă• Cuvintecheie: Moldova medievală, Ştefan cel Tânăr, Sfatul ţării. Key words: Moldova medieval, Stephen the Y ounger, country advice. Abstract: Achievements of the reignof Stephen the Great in policy constituted a ground fo r his fo llowers but also a disposition. From advice Bogdan IIIhas created a core that will detennine the country'spo licy both internally and externally. The royal council dignitaries were transmitted in a fa mily, so when there is no one royal regency new governor and prince Stephen desire to make changes in the tip, in the first half of 1523, led to the outbreak of boyars revolt which is another phase of the reign of Stephen the Younger causing major changes in the composition of the Lord's counsel and domestic policy. 1. Contextul ungerii ca domn a lui Ştefan cel Tânăr Realizările din vremea lui Ştefan cel Mare în domeniul politicii atât interne cât şi externe, ca şi cele privind ridicarea culturală au constituit pentru urmaşii săi imediaţi, din secolul XVI un temei dar totodată şi un fel de dispoziţie testamentară. Înconjurat - mai ales la început - de rivali în interior şi din exterior, Ştefan cel Mare a ştiut să ducă Moldova către o formă de supravieţuire adaptată condiţiilor din acea vreme. Luptând cu înverşunare pentru a menţine integritatea Ţării Moldovei, înfruntând pe Mahomed Il, pe Matei Corvin, pe regele Albert al Poloniei, pe tătari sau pe schimbătorii domni ai Tării Româneşti. În ultima etapă a domniei Ştefan cel Mare a intuit că Moldova nu va exista ca stat doar garantat de puterile creştine, ci va fiinţa rămânând sub suzeranitatea Porţii Otomane' De această politică pe care a dus-o Ştefan cel Mare urmaşii săi direcţi au ţinut seama.
    [Show full text]
  • Moldovenesti
    FUNDATIUNEA REGELE FERDINAND I" DOCUMENTE MOLDOVENESTI I) E LA STEFAN CEL MARE PUBLICATE DE MIHAI COSTACHESCU PROFESOR LA LICEUL NATIONAL DIN IASI URICE (ISPISOACE), SURETE, REGESTE, TRADUCERI (SUPLIMENT LA DOCUMENTELE LUI STEFAN CEL MARE, DE I. BOGDAN) 61.11e71"-Cd-4- A t DI121 +Aim PPE IASI * INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BRAWO" * 1933 www.digibuc.ro NICOLAE BÁLCf-SCU www.digibuc.ro FUND ATIUNEA REGELE FERDINAND I" DOCUMENTE MOLDOVENESTI DELA STEFAN CEL MARE PUBLICATE DE MIHAI COSTACHESCU PROFESOR LA LICEUL NATIONAL DIN IASI URICE (ISPISOACE), SURETE, REGESTE, TRADUCERI (SUPLLMEN I LA DOCUMENFELE LUI SFEFAN CEL MARE, DE I. BOGDAN) IASI * INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE BRAWO" * 1933 www.digibuc.ro INCHINARE LUI STEFAN CEL MARE, DOMNUL MOLDOVEI, LA 500 DE ANI DELA NASTEREA LUI www.digibuc.ro PR EF ATA Se inplinesc tocmai douazeci de ani, in toamna aceasta, dela aparitia lucrarii lui I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare. Era cel mai de seama monument, ce se ridica cu ocazia aniversarii a patru sute de ani dela moartea Marelui Yoevod. De atunci, au iesit la ivealii, datorita uneori intamplarii, de cele mai multe ori insa obositoarelor cercetari ale unor invatati ai nostri, cunoscuti pentru zelul pe care il pun in descifrarea tainelor trecutului, un numar apreciabil de do- cumente dela acest Voevod si din care unele sant publicate in diferite lucrari, dupa cea a lui I. Bogdan. Din cele 448 de numere din colectia lui I. Bogdan, 264 eran reproduceri dupa originale, iar 184 dupa civil, tradu- ceri si rezumate. In lucrarea mea am urmarit si pe cele publicate de raposatul cercetator, dupa còpii, traduceri si rezumate.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ION CREANGĂ 130 Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU [Iași] „AȘA A FOST CREANGĂ TOATĂ VIAȚA LUI. A SCRIS CUM A TRĂIT, A TRĂIT CUM A SCRIS”* - -a reluat activitatea Ion Creangă s a născut la 1 martie 1837, după După ce dascălul Vasile a fost luat la armată,- cum mărturisește însuși scriitorul: „Sunt născut școala, închisă între timp, și la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul sub îndrumarea dascălului Iordache, deloc plă Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: cut de Ion Creangă: „Peste vrun an, vornicul Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din1. HumuleștiPotrivit mi- și prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, soția sa Smaranda, născută David Creangă,ale ardin fi nedascălul- nostru, școala a rămas pustie, iară noi satul Pipirig, județul Neamțului” școlarii, cari eram- peste patruzeci la număr, tricelor satului Humulești, data nașterii s am împrăștiat pe la casele noastre. După 10 iunie 1839: „În jurul datei nașterii lui Ion vrun an, iarăși s a deschis școala. Dar dascălul Creangă 2sunt. mari îndoieli... Data de 1 martie Iordache, fiind cam chilaciu, a început a ne râdica 1837, aleasă de povestitorul însuși, trebuie încă de urechi la fârta (Ф), deasupra ușei, și a ne Fotea, prea păstrată” - a cruce- îndesi la spinare cu Sfântul Neculai, un biciu de A început a învăța slovele la școala din satul curele, făcut și dăruit școalei de moș natal: „Întăiu și ntăiu, am început a învăț - huciu-cojocariul satului. Și așa, de unde pănă atunci mă ajută, după moda veche, la școala din Humulești, duceam cu drag la școală, am4. început a umbla o chilie făcută cu cheltuiala sătenilor, prin în marginea: o zi mă duceam,- două nu, dar demnul și osârdia părintelui Ioan Humulescu,-l ierte! urmatot deprinsesem holerei, bunicul a ceti oleacă” matern Poatecare avea s o mână de învățătură, un car de minte i- După ce dascălul Iordache s a prăpădit de pe și multă bunătate de inimă, Dumnezeu să - , David Creangă, ă fi fost de vreo unsprezece ani, când am ș a înscris nepotul la școala învățătorului Nicolae- început a învăța.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Ștefan Cel Mare Și Sfânt. Bibliografie
    Prin această „Bibliografie”, aducem prinos de mulţumiri, laude şi smeritele noastre închinăciuni, Soarelui Moldovei, slăvitului Voievod, celui ce a biruit duşmanii creştinătăţii şi viaţa şi-a pus-o în slujba Domnului Hristos, celui cinstit şi iubit ca un părinte, ocrotitorului neamului românesc, la 500 de ani de la fireasca sa strămutare la locaşurile de veci. Vieţuitorii Sf. Mănăstiri Putna 2004 ÍTEFAN CEL MARE ÍI SF{NT 1504 - 2004 BIBLIOGRAFIE Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului PIMEN, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor SFÂNTA MĂNĂSTIRE PUTNA 2004 Ştefan cel Mare şi Sfânt - Bibliografie Calde mulţumiri aducem familiei Monica şi Eusebiu Ţurcanu pentru sprijinul financiar ce a făcut posibilă apariţia acestei cărţi. Mulţumim, de asemenea, istoricilor Ştefan S. Gorovei, Şerban Papacostea şi Maria Magdalena Székely care au contribuit substanţial la realizarea ţinutei ştiinţifice a acestui volum. Coperta faţă – Ferecătura Tetraevangheliarului de la Humor Coperta spate – Pisania de pe turnul de intrare în Mănăstirea Putna (foto: Victor Bortaş) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Bibliografie: Ştefan cel Mare şi Sfânt (1504-2004). - Suceava : Muşatinii, 2004 Bibliogr. Index ISBN 973-8122-52-X 94(498.3)"14" Ştefan cel Mare © Sfânta Mănăstire Putna, 2004 Editura „Muşatinii” ISBN 973-8122-52-X Tipărit la: Ştefan cel Mare şi Sfânt - Bibliografie ARGUMENT Din câte mărturii se pot aduce pentru interesul stârnit în posteritate de vreun personaj istoric, bibliografia scrierilor ce i-au fost consacrate rămâne, desigur, cea mai grăitoare. Deopotrivă, ea poate să ilustreze, într-un chip convingător, şi legătura sufletească stabilită - şi păstrată vie - între cei care sunt şi cei care au fost. De atâtea ori, în pagina de istorie s-a căutat un exemplu, un sfat, un îndrumar.
    [Show full text]
  • PERISCOP 2018 Nr. 3(43)
    „Actul Unirii, care a constituit idealul național pentru toate generațiile dinainte de război, a fost nu numai punctul culminant al unor aspirații, ci și încheierea unei epoci din istoria contemporană românească și, implicit, deschiderea alteia. Asistăm de atunci la nenumărate încercări de a solidariza neamul românesc cu noi aspirații de propășire, cu un nou ideal”. Dimitrie Gusti (1934) PERISCOP Anul XI, nr. 3/43, iulie-septembrie 2018 Publicație trimestrială a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 CONSULTANȚI: Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU - membru corespondent al Academiei Române Jurnalist - Dan ANDRONIC REDACȚIA: Redactor-șef: I. Popa Secretar de redacție: A. Botez Colegiul de redacție: I. Constantin, Ov. M. Curea, I. Gatea, D. Ionescu, M. Manea, I. Pavel, D. Sulugiuc, V. Mușat Grafica: D. Roșu 2 PERISCOP, Anul XI, nr. 3(43) iulie-septembrie 2018 SUMAR EDITORIAL ● Centenarul în presa română ………....………...…………………… pag. 6 Presa română de toate culorile și în marea varietate a formelor ei de manifestare, centrală și locală, acordă sistematic spații largi de prezentare Centenarului Marii Uniri din 1918. (I. Popa) CENTENARUL MARII UNIRI A ROMÂNILOR ● Blajul și Marea Unire ……………………..………………......…… pag. 14 La Blaj, pe Câmpia Libertății, la 15 mai 1848, s-a strigat pentru prima oară „Noi vrem să ne unim cu Țara!” (I. Brad) ● Unirea românilor văzută de doi mari istorici: Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu…...………………………….....…………………… pag. 18 „Îmi doresc să putem să rămânem uniți, să nu se destrame această țară, să o păstrăm așa cum ne-au lăsat-o înaintașii noștri, acum 100 de ani.
    [Show full text]
  • What Is to Be Remembered?
    1 What is to be remembered? Glimpses of daily urban environment before World War II with special reference to the van- ished population. Contribution to the research project: The memory of vanished population groups in today´s East and Central European urban environments. Memory treatment and urban planning in Lviv, Černivci, Chişinău and Wrocław. (To be completed by conclusion.) Bo Larsson, November 2014 2 Research context 4 Chişinău – Kishinev – Kiszyniew 6 The central area of the pre-1812 town 8 The northern area of the pre-1812 town 8 The southern area of the pre-1812 town 9 The central section of Strada Alexandru cel Bun and its surroundings 11 Three southwest – northeast streets in the gridnet city 12 Gridnet streets in northeast – southwest direction, parallel with Strada Alexandru cel Bun 13 The outer grid-net town 15 Jewish Chişinău 15 World War II and its aftermaths 16 Černivci - Cernăuţi – Czernowitz 16 The ”Lower City” 18 The northern slopes of the ”Upper City” 20 The central ”Upper City” 22 The district around the City Theatre 25 The northwest central district 26 The east central district 27 The suburbs 28 Jewish Czernowitz / Cernăuţi 29 World War II destruction 30 L´viv – Lwów – Lemberg 30 The oldest town and Pidzamče 32 The ”New Town” – the renaissance town 34 The Boulevard area 35 The western central district 37 The southern central district 40 The northwest central districts 40 The further west central districts 46 The eastern central districts 48 Jewish Lwów 49 World War destruction 49 Wrocław – Breslau 49 The oldest streets 50 The planned late medieval city 50 The ”Four shrines neighbourhood” 53 South of Stadtgraben 55 The district south of the railway 57 The villa district east of Alte Oder 57 Zimpel (Sępolno) and Bischofswalde (Biskupin) - two interwar suburban districts 58 The district north of the Oder (Odra) 59 Jewish Breslau 60 Nazi Breslau 61 World War destruction 62 3 Summary, comparisons and conclusions 61 Sources and limitations of research 62 Urban fabric in historical context.
    [Show full text]
  • Nicu and Stoleriu 2019 Article (4.686Mb)
    Habitat International 88 (2019) 101979 Contents lists available at ScienceDirect Habitat International journal homepage: www.elsevier.com/locate/habitatint Land use changes and dynamics over the last century around churches of T Moldavia, Bukovina, Northern Romania – Challenges and future perspectives ∗ Ionut Cristi Nicua, , Cristian Constantin Stoleriub a High North Department, Norwegian Institute for Cultural Heritage Research (NIKU), Fram Centre, N-9296, Tromsø, Norway b Department of Geography, Faculty of Geography and Geology, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi, 20A Carol I Blvd., 700505, Iasi, Romania ARTICLE INFO ABSTRACT Keywords: In this study, the land use around the Churches of Moldavia, UNESCO WH (World Heritage) sites, has been Bukovina analysed using photo interpretation and GIS. The cartographic analysis used historical maps and modern or- UNESCO thophotos to highlight the main changes that took place over the last century in the area surrounding the sites, Cultural heritage which has been extended to 1 km buffer. Historical maps and orthophotos of the years 1917, 2005, and2016 Land use have been processed to identify the present and historical changes in one of the most well-known historical areas Historical maps of Eastern Europe. Monuments have a significant universal, national, and local value, contributing tothe Romania touristic development of the area. The most important processes that can affect the integrity of the monuments are the deforestations and the anthropogenic environmental changes. Significant changes took place around Probota, Humor, Patrauti and Arbore churches, while Sucevita, Voronet and Moldovita churches still preserve the natural landscape specific to the Bukovina historical area; Suceava church is part of a strongly urbanised landscape.
    [Show full text]
  • MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 3-4, 2020
    ISSN 1857-1476 MAGAZIN BIBLIOLOGIC nr. 3-4, 2020 Revistă ştiinţifi că şi bibliopraxiologică Editori: Consiliul Biblioteconomic Național Biblioteca Națională a Republicii Moldova Societatea Științifi că de Bibliofi lie și Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova Directorul publicației: Elena Pintilei Colegiul de redacție: dr. hab. Gheorghe Postică, Chișinău acad. Andrei Eșanu, Chișinău acad. Mihai Cimpoi, Chișinău acad. Valeriu Matei, Chișinău Iurie Colesnic, scriitor, cercetător, Chișinău Vera Osoianu, dir. adjunct BNRM, Chișinău dr. hab. Roman Motulski, Minsk dr. Hermina Anghelescu, profesor la Facultatea de Biblioteconomie și Știința Informării, Wayne State University, SUA dr. Adolf Knoll, secretar pentru știință, cercetare și relații internaționale, Biblioteca Națională a Republicii Cehe, Praga Sorina Stanca, manager, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca, președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România dr. hab. Nelly Țurcan, USM, Chișinău dr. Mariana Harjevschi, BM „B.P. Hasdeu”, Chișinău Redactor-șef: Ludmila Corghenci Secretari de redacție: Tatiana Bahmuteanu, Jana Badan Redactor: Ludmila Șimanschi Redactor artistic: Cristina Ceoinac Procesare computerizată: Diana Odobescu Clasifi care / Indexare: Aliona Muntean, Victoria Vasilica, Angela Drăgănel Traducere în engleză: Elina Bolgarina Revista este recomandată spre editare de către Consiliul redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 3 din 7 octombrie 2020). Răspunderea asupra conținutului materialelor le revine în întregime autorilor. Revista este indexată în Registrul național al revistelor științifi c e „Instrumentul Bibliometric Național”. Com. nr. 10. Tiparul executat la Tipografia „Primex-Com”. SUMAR SUB CUPOLA BIBLIOTECII NAŢIONALE 4 - 8 Vera OSOIANU. Biblioteca, COVID-19 și timpul polițelor de plătit 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Activități educaționale pentru bibliotecari: răspuns la criza pro- vocată de pandemie 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC.
    [Show full text]