Basarabia Română. Antologie. 1996
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
BASARABIA 1.1 ROMANA r, Ir (Oki' 4 44kri7" :tlim antologie editura N!, SEMNE www.dacoromanica.ro 1 , INSPECTORATUL PENTRU CULTURA AL MUNICIPIULUI BUCURESTI BASARABIAROMANA ANTOLOGIE Editie Ingrijita, note0comentarii de Florin ROTARU Editura SEMNE BUCURE§TI 1996 www.dacoromanica.ro Coperta de: MIRCEA DUMITRESCU Acest volum a fost publicat in cadrul programului cultural: BUCURESTI, CAPITALA LATINITATII ORIENTALE www.dacoromanica.ro ARGUMENT EDITORIAL Rapirea ruseasca a transferat, neindoios, trecutul de glorie al Moldovei Orientale intr-un abis fail timp. A ucide si a deporta, ducind pe drumul siberian al mortii sute de mii de oameni numai pentru vina ca erau romani stabiliti de sute de ani in satele si orasele lor, este un gest de steps salbatica, rusii neatingindu-se niciodata de rafinamentul chinezesc. La 1812, romanli uitasera grozaviile migratiilor tribale haituite de foametea din steps. Dar, oricum, traumele de atunci, cind migratorii intelesesera ca hrana lor depindea de existenta asezarilor romanesti, nu se comparau cu dramele ocupa ;iei rusesti. Imaginindu-se deja europeni, la o suta de ani de la reformele lui Petru I, rusii au crezut ca pot deforma un intreg fond etnic prin dislocari de populatie si prin implantarea unor institutii noi. La inceput, tarismul lor s-a izbit de vechile traditii romanesti $i vreme de vreo trei decenii s-au vazut obligati sa le respecte. S-au nascut $i acte de revolts, dar ele s-au manifestat printr-o solicitare decenta a drepturilor sau prin refugieri tacute ale basarabenilor la rudele sau paminturile lor din dreapta Prutului. Despre aceste realitati din care se nastea o alts Basarabie, nimeni nu a scris. Asa s-a intretasut °data cu trecerea timpului o stare de instrainare si de vinovata uitare in sinul celor ramasi in matca nationall Tirziu, pe la sfirsitul secolului al XIX-lea, citiva intelectuali sositi din Basarabia au mai scris cite putin despre locurile lor natale. Si tot un moment de tresarire nationala 1-a oferit sfidatoarea sarbatorire ruseasca, purtata la rang de stat, cu prilejul centenarului anexarii Basarbiei. Atunci, citeva constiinte romanesti au reactionat cu hotarire si decenta asa cum ne indemnase Eminescu, dar n-a existat o riposta oficiala a guvernului roman. Totusi, dupa 106 ani de suferinte purtate in singuratate, Basarabia s-a declarat pentru unirea cu Cara romans. Revederea a zguduit constiinta romaneasca si pacatul vinovatiei a cuprins multe inimi. Pentru tamaduirea ranilor basarabene, istoria n-a lasat romanilor decit doua decenii si jumatate, ping cind un alt dictat a facut din cursul blind si firav al Prutului un zid incompatibil. Astazi, rusii isi repudiaza, dupa 80 de ani de sfortari propria lor creatie a uniunii sovietice, prabusita °data cu ideologia ei bolsevica. Este momentul cind glasul istoriei trebuie ascultat. Pe de o parte, rusii, sint obligati sa recunoasca o realitate istorica in functie de care sa-si adopte o pozitie veridica: romanii le sint vecini si in pofida tentativelor moscovite, timp de 200 de ani n-a fost posibila distrugerea lor, tot asa cum niciodata in viitor nu se va reusi acest lucru. In schimb, actiunile de colaborare au adus rezultate benefice ambelor parti. Astfel, citeva victorii rusesti impotriva imperiului otoman au putut fi obtinute $i datorita jertfei de singe romanesc, iar atunci cind rusii n-au fost aliati cu romanii in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Moscova si Leningradul, simbolurile rezistentei rusesti I www.dacoromanica.ro au fost incercuite. De cealalta parte, §i romanii sint obliagtie sä mediteze asupra faptului ca spre deosebire de austriaci sau austro-ungari, de exemplu, care intotdeauna au avut un singur obiectiv, acela al ocupatiei germane asupra tarilor romane, in schimb, ru§ii au fost citeodata capabili, ca in acel secol al XVIII-lea dominat de romantismul religios, sa gIndeasca §i altceva in afara ocupatiei, anume crearea Regatului Dacia care ar fi trebuit sä reuneasca pe toti romanii. In fapt, un climat de respect reciproc in aceasta zone genereaza stabilitate §i o civilizatie remarcabila, ideile pangermanismului, ca §i cele panslaviste dovedindu-se false pentru realitatile romane§ti. Volumul prezent nu reprezinta un simplu florilegiu de pasaje reprezentative din citeva carti, el reune§te studii §i opere complete, astfel incit cititorul sa scoata din aceasta antologie coroborata cu celelalte din cadrul programului cultural Bucurefti, Capitals latinitaii orientate, cea mai large cunoa§tere a trecutului istoric al romanilor rammi in afara granitelbr statului, cu referire specials la romanitatea basarabeana. Fire§te, n-au putut fi incluse toate lucrarile pe care ni le doream republicate, in a§a fel incit sä avem un tablou exhaustiv al problemei, dar necuprinse in aceste antologii n-au ramas cleat foarte putine lucrari importante. Astazi, cititorul are avantajul de-a privi lucrurile de la inaltimea intregului adevar, perspective ce nu se argumenteaza, ele trebuie numai sa fie redate imediat tuturor romanilor pentru a fi capabili sa-§i apere viitorul. Textele care au stat la baza acestei editii sint, in general, primele editii ale lucrarilor antologate, de altfel §i singurele in majoritatea cazurilor, numai rareori au fost folosite ultimele editii de autor. Ca sistem de transcriere au fost adoptate normele Academiei Romane elaborate ping in anul 1989, din motive obiective sustinute de realitatile din afara granitelor Orli unde schimbarile aduse n-am produs cleat confuzie. Notele de autor au fost transferate din subsolul paginilor la sfirsitul fiecarei lucrari §i sint urmate de notele de editor marcate in text cu paranteze drepte [ ]. Au fost corectate tacit gre§elile de tipar. Selectia textelor a fost determinate direct de valoarea stiintifica a tor, de cuprinsul celorlalte antologii alcatuita de noi, de alte reeditari facute recent, ca §i de numarul fix de pagini al volumului. Au fost incluse, din considerente diferite, urmatoarele lucrari: 1. Mihai EMINESCU, Basarabia §i Tendinfe de cucerire. S-a folosit textul stabilit de editia academiei: Mihai Eminescu, Opere, vol X, Bucure§ti, 1989. Studiile au fost reproduse nu numai pentru valoarea for qtiintifica deosebita, darsidintr-o datorie morals lath' de acest mare ginditor care, nedreptatit pins acum, trebuie considerat primul istoric roman al problemei basarabene. 2. N. Iorga, Pagini despre Basarabia de azi, Valenii de Munte, 1912. Marele savant a fost, in 1912, con§tiinta romaneasca care a raspuns cu cea mai frumoasa demnitate falsificarilor ruse§ti, sustinind mai multe conferinte §i organizind diverse comemorari, pe linga publicarea a doua carti: o istorie propriu-zisa, intitulata Basarabia noastrei §i republicata in 1995 de Fundatia culturala romans §i aceasta culegere de articole publicate §i selectate de autor, lucrare din care putem observa starea de ignoranta condamnabila ce cuprinsese societatea romaneasca la sfir§itul secolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea. Republicarea acestor texte s-a facut din dorinta de-a nu se mai repeta acea trista stare de spirit. II www.dacoromanica.ro 3. Charles Upson Clark, Bessarabie, New York, 1927. Lucrare tradusa pentru prima data in limba romans la aproape 70 de ani de la aparitia ei, desi este poate cea mai valoroasa carte scrisa de un cunoscut istoric strain despre Basarabia. Un alt scop al republicarii acestui studiu consta si in dorinta de-a oferi un argument in plus impotriva acelui complex de inferioritate ce stapineste pe nedrept majoritatea romanilor, putini fiind aceia ce constientizeaza falsitatea§i artificialitatea aestui complex, intretinut cu build stiinta de cei ce doresc dominarea poporului roman. 4. William Howell Reed, Bessarabie, New York, 1918. Studiu tradus pentru prima data in limba romans, aproape necunoscut istoricilor romani§irepublicat din aceleasi considerente ca§ilucrarea lui Clark, pentru a vedea romanii CA drepturile for contestate de altii sint aparate si de istorici americani, nu numai de nationalisti romani. 5. Onisifor Ghibu, De la Basarabia ruseasca la Basarabia romaneascii, Cluj, 1926. Lucrarea republicata acum pentru prima data si care confine o anexa cu articole din presa romaneasca de la Chisinau din anii 1917 si 1918, documente de o exceptionala valoare. 6. General M.N. Schina, Basarabia. Ianuarie 1918-Iunie 1919, Bucuresti, 1938; 7. Th. Holban, Numdrul bulgarilor din BasarabiaiDin viata bulgarilor basarabeni, ambele studii au fost publicate in revista Viata Basarabiei", 8. Mihai Ciachir, Obiceiurilereligioaseale gligduzilor in Viata Basarabiei", 9. Ion Nistor, Drepturile noastre asupra Hotinului, Chisinau, 1918. Ne exprimam intreaga noastra gratitudine fats de d-na Constanta Ghibu continuatoare devotata a dorintei sotului sau Octavian Ghibu, de-a incuraja republicarea lucrarilor importante scrise de marele patriot Onisifor Ghibu. De asemenea, ne facem o datorie de onoare din a aminti ajutorul ce ne-a fost acordat de Valentina Roca, dr. Marian Radu $i dr. loan Constantin, precum§iseriozitatea in lucru depusa de Editura SEMNE, fara de care aparitia acestui volum ar fi fost practic imposibila. Florin ROTARU III www.dacoromanica.ro MIHAI EMINES CU BASARABIA I. NUMELE $1 INTINDEREA EI In toate intimpinarile de pingacum, in scrisoarea d-lui X, din Le Nord", in articolul putin politicos a gazetei ruse§ti Viedomosti", in rgspunsul unuirus catre Alecsandri gasim repetindu-se cu staruinta cg Basarabia este din numarul provinciilor cucerite de ru§i cu sabia de la tatari §i de la turci. ConvingereanoastrA este insa ca, din veacul al patrusprezecelea incepind, Basarabia n-a fost nici intreaga, nici in parte a turcilor sau a tatarilor, ci a unui stat constituit, neatirnat, de§i slabit §i incalcat in posesiunile sale, -a Moldovei. Moldovaera proprietarul locului §i data reprezentantii statului moldovenesc, Domnii, ajunsesera atit de slabi incit dreptul nostru era dezbracat de putere §i nu putea sA seapere aceasta nu e o dovadA ca Moldova a renuntat vreodatA la dinsul. Cgciun drept nu se pierde decit prin invoirea formalg de a-I pierde. Dar fie aceasta invoke smulsacu de-a sila, fie dictatA de ratiuni de stat, fie izvoritg din orice alte consideratii,nu se modifica §i nu se nimice§te decit din momentul in care renuntam la el.