Paul-Goma-Saptamana-Rosie.Pdf

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Paul-Goma-Saptamana-Rosie.Pdf 1 2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 §i o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2007 Autura Autorului 2007 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor. Mai în†eleseser¶ - îns¶ nu au recunoscut vreodat¶, în scris: oricare citat onest, netrunchiat, pus între ghilimele poate pricinui, nu o lovitur¶ dat¶ “antisemitului” de autor, ci una de bumerang încasat¶ de antisemitizator. Se vede c¶ aceast¶ constatare i-a f¶cut pe mul†i dintre holocaustologii acuzatori cu bunul-la-toate: «Antisemitule!», s¶ fabrice termeni ca monstrul de logic¶ §i de limb¶: “trivial nega†ionism” (sic) §i s¶ amenin†e cu “Ordonan†a, Ordonan†a!”. Apoi s¶ închid¶ cu mânie cartea, f¶r¶ a observa c¶ titlul-subtitlul sun¶: S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii 6 7 ïntreb¶ri… Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovietice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Rebeliunea legionar¶, Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria” (aceasta fiind teza evreilor), crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie inflamat inflamatul sionist Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antiiudeie, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de persecutare, de lichidare a evreilor”? - “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii? Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Cei care †in registrul socotelilor la zi, la ban s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu. “Misterul” se afl¶ în pr¶bu§irea imperiului sovietic, prin simbolul Zidul Berlinului. Atunci evreii de pretutindeni au fost cuprin§i de spaima unui Nürnberg Invers, în care ar fi urmat a fi judeca∞i mul†i dintre ei pentru crime împotriva omenirii, pentru co-autorat moral §i material a terorii bol§evice de peste 70 ani, exercitat “pe a cincea parte a globului p¶mântesc”. Trebuia luat¶ grabnic o m¶sur¶ de “autoap¶rare”, elaborat¶ în ghetourile gali†iene (fire§te, “ap¶rare”-prin-atac-preventiv - nu “r¶zboi de autoap¶rare” a fost botezat §i cel din iulie-august 2006 împotriva Libanului?, nu a mers teoria Wolfowitz-Rumsfeld pân¶ la… “r¶zboiul nuclear preventiv”? £i ce arm¶ nuclear-preventiv¶ (sic) mai paralizant¶, mai terifiant¶ decât cea “antisemitizatoare”? Astfel a fost re-activat¶ o (re)campanie împotriva a ceva care nu exista, îns¶, (re)denun†at¶ de evrei prin †ipete-vaic¶reli-acuza†ii avea s¶ (re)produc¶ cea†a diversiunii: 8 Ca nu care cumva s¶ se vorbeasc¶ §i despre crimele bol§evice (la care ei participaser¶ cu entuziasm, cu fanatism), s¶ se (re-re-re)aduc¶ vorba de crimele naziste, s¶ se fixeze, s¶ se vorbeasc¶ numai despre ele, doar despre victimele dintre evrei. NOT™ bibliografic¶: Din Popula†ia evreeasc¶ din România de Dr. Sabin Manuil¶ §i Dr. W. Filderman, New York, 1958: (…) “Cea mai greu de urm¶rit este evolu†ia numeric¶ a Evreilor din teritoriul ocupat de Rusia Sovietic¶ în iunie 1940 (…) Teritoriul acesta a avut în 1930 o popula†ie de 275.419 Evrei (…) (Analele Institutului Central de Statistic¶, Bucure§ti, 1942, Pg. 348-349) (…) “Când armatele germano-române au reocupat aceste teritorii în vara anului 1941 o parte a popula†iei evreie§ti a fost evacuat¶ de Soviete §i o parte a Evreilor s-a refugiat din proprie ini†iativ¶ în Rusia Sovietic¶ (sublinierea mea, P.G.). Ace§ti evacua†i §i refugia†i s-au r¶spândit în toate direc†iile. Sunt nume- roase dovezi de peregrin¶rile lor. ïntr-o not¶ din arhiva W. Filderman cetim: «ïn 1947, un delegat RPR care a fost la Moscova; reîntors la Bucure§ti, a cerut ajutor pentru cei 100.000 Evrei Români care se g¶seau în Rusia. Dr. Filderman a intervenit imediat în favoarea lor la Joint Distribution Commitee dar din motive de tehnicalitate [sic] nu s-a putut realiza nimic». “O parte a Evreilor din Basarabia §i Bucovina au fost deporta†i în Siberia. Dr. Bickel (…) evalueaz¶ cifra deporta†ilor la 10.000” (subl. mea, P.G.). “(…) schimb¶rile produse prin ced¶rile de teritorii” :(…) “Ceda†i Rusiei Sovietice (Basarabia, Bucovina §i Regiunea Her†a …375.419 37,9% “Ceda†i Ungariei (Transilvania de Nord) …138.917 19,1% “Ceda†i Bulgariei (Dobrogea de Sud) …807 0,1% “R¶ma§i în România …312.972 42,9%” “ïn rezumat, majoritatea, adic¶ exact 57,1% a Evreilor au fost deta§a†i de România prin evenimentele din preajma r¶zboiului II mondial. Mul†i dintre ace§tia nu au mai avut contact cu statul român”. “(…) Pierderile suferite din cauzele directe ale r¶zboiului au fost evaluate de organiza†iile evree§ti din România conduse de Dr. W. Filderman la 15.000. Aceast¶ cifr¶ cuprinde pierderile în jurul lui 3.000 vie†i în timpul guvern¶rii scurte a G¶rzilor de Fier §i 3-4.000 victimele represaliilor militare din Ia§i. Deasemenea cuprinde pierderile suferite de popula†ia deportat¶ în Transnistria. Num¶rul celor deporta†i a fost de aproximativ 40.000 din cari 30.000 s-au reîntors. Din cei 10.000 care nu s-au reîntors o parte au pierit în Transnistria sau în cursul transportului. Cifra total¶ a Evreilor mor†i «fie din cauz¶ c¶ au fost uci§i pe teritoriul românesc, fie c¶ au pierit din cauza 9 deport¶rilor” este dat¶ de Dr. W. Filderman ca fiind 15.000”. “(…) La recens¶mântul din 1941, f¶cut dup¶ reocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord §i a Regiunii Her†a din Dorohoi, s-au g¶sit 126.000 Evrei. Diferen†a este de 49.419”.*) “(…) Pierderile de vie†i ale Evreilor au fost evaluate pe regiuni la 15.000 în provinciile vechiului Regat, Transilvania de Sud §i Bucovina de Sud (;) de 103.919 în Basarabia, Bucovina §i regiunea Her†a din Dorohoi §i 90.295 în Transilvania de Nord încorporat¶ de Hitler Ungariei” [sic]. ïn total se eva- lueaz¶ la 209.214 pierderile evree§ti pe teritoriul României din 1939 (subl. mea.), ceea ce reprezint¶ 27% (în loc de 53% evaluat de Dr. Kulischer), din care sunt a se atribui: “2% administra†iei române “13% ac†iunei militare germano-române desf¶§urat¶ aproape exclusiv pe frontul r¶s¶ritean “12% ac†iunei guvernului unguresc secondat de autorit¶†ile germane.” La punctul 5: “Concluzie general¶: în nici o †ar¶ dominat¶ de Nazi§ti n-a supravie†uit o a§a de mare propor†ie a popula†iei evree§ti”, conchide raportul Dr. W. Filderman” (Raport publicat §i în Jurnalul de diminea†¶, Bucure§ti, 1946.) Acest studiu, cu titlul schimbat, a fost pomenit - necritic! - pentru întâia oar¶ în România de dup¶ 1946 în ziarul Ziua din 5 august 2006, sub semn¶tura lui Larry Watts. Merit¶ reprodus paragraful introductiv: “Cifre exacte in toate detaliile cu privire la populatia evreiasca din Romania nu se pot produce, pentru ca ele nu exista (subl. mea, P.G) Cauza acestei situatii trebuie cautata in evenimentele istorice din ultimele decenii, care, pe de o parte, au produs radicale si repetabile schimbari de granite politice, iar pe de alta parte au produs deplasari masive de populatie, atat in interior cat si peste granite.” ––––––––––––––– *) Sensul pasajului din chiar acest eseu: “Cum altfel, dac¶ analfabetizatorii de ei nu ∞in seama - pentru început - de falsitatea, de idio∞enia termenului ‘antisemit’, când semi∞i (de la Sem) sunt §i maltezii §i berberii §i arabii §i, cine ar crede, azi, în Israel: palestinienii, dragi tovar¶§i de alte na∞ionalit¶∞i!”… …A fost falsificat prin… inversare de c¶tre Al.
Recommended publications
  • Sumarul Revistei De Istorie, Nr. 1-100
    REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 82 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SUMARUL REVISTEI DE ISTORIE, NR. 1-100 IN HONOREM Istoricul Ion Şişcanu – 60, 2011, nr. 1-2 (85-86), p. 5-7. Savantul şi profesorul Demir Dragnev la 75 de ani (Ion Chirtoagă), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 7-10. Istoricul Anatol Ţaranu – 60 (Nicolae Enciu), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 11-13. Istoricul Alexei Agachi – 70 (Ion Varta), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 14-16. Omagiu istoricului şi omului politic Alexandru Moşanu (Nicolae Enciu), 2012, nr. 3 (91), p. 5-7. Profesorul şi cercetătorul Valentin Tomuleţ la 60 de ani (Ion Chirtoagă), 2012, nr. 4 (92), p. 5-6. Istoricul Dinu Poştarencu la 60 de ani (Ion Jarcuţchi), 2012, nr. 4 (92), p. 7-8. Istoricul Ion Jarcuţchi la 65 de ani (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 2 (94), p. 5-7. Academicianul Andrei Eşanu la vârsta afirmării (premiile pentru lucrările elabo- rate) (Silvia Corlăteanu-Granciuc), 2013, nr. 3 (95), p. 7-9. Omagiu istoricului Valeriu Pasat – 55 (Nicolae Enciu), 2013, nr. 3 (95), p. 10-14. Omagiu istoricului Gheorghe Gonţa (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 4 (96), p. 5-6. Profesorul Ioan Caproşu la 80 de ani (Demir Dragnev, Valentin Constantinov), 2014, nr. 3 (99), p. 7-10. Profesorul Alexandru Zub la 80 de ani (Nicolae Enciu), 2014, nr. 4 (100), p. 5-7. STUDII ŞI COMUNICĂRI Adăniloae Nichita, Invăţământul în sudul Basarabiei între anii 1857-1878, 1993, nr. 4 (16), p. 33-41. Agachi Alexei, Rechiziţionarea aurului din Ţara Românească de către adminis- tratorii ţarişti în timpul ocupaţiei militare ruse din anii 1806-1812, 2002, nr.
    [Show full text]
  • Descoperim Eroi În Localitate La Noi
    KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei.
    [Show full text]
  • Page | 1 FINAL REPORT June 2019 Project Financed By
    P a g e | 1 ENI – European Neighbourhood Instrument (NEAR) Agreement reference No ENPI/2014/354-587 Increased opportunities and better living conditions across the Nistru/Dniestr River FINAL REPORT June 2019 Project financed by the European Union Final Report Support to Confidence Building Measures, 15 March 2015-31 December 2018 – submitted by UNDP Moldova 1 P a g e | 2 Project Title: Support to Confidence Building Measures Starting date: 15 March 2015 Report end date: 31 December 2018 Implementing agency: UNDP Moldova Country: Republic of Moldova Increased opportunities and better living conditions across the Nistru/Dniestr River ENPI/2014/354-587 Final Report (15 March 2015 - 31 December 2018) – submitted by UNDP Moldova P a g e | 3 Table of Contents I. SUMMARY .............................................................................................................................................. 4 II. CONTEXT ................................................................................................................................................ 6 III. PROGRESS UPDATE ................................................................................................................................. 7 3.1 BUSINESS DEVELOPMENT AND EMPLOYMENT OPPORTUNITIES ..................................................................................... 7 3.2 EMPOWERED COMMUNITIES AND INFRASTRUCTURE SUPPORT ....................................................................................... 8 IV. KEY RESULTS .......................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • Saeculum81 Layout 1.Qxd
    editorial Mircea Dinutz CURSA PENTRU PREMIUL NOBEL Dacă n-ar fi curs atâta amar de cerneală pe acest poate, de vreme ce Suedia n-a obţinut mai mult de subiect, ajuns – din perspectiva unora – prioritate na- şapte Premii Nobel, supuşi greşelilor şi presiunilor/ma- ţională, dacă nu s-ar fi exprimat atâtea păreri (contra- nipulărilor de orice fel, inclusiv de natură politică. Toate dictorii), atâtea temeri şi speranţe legate de o eventuală astea nu fac, însă, ca Înalta Distincţie să-şi fi pierdut din încoronare a unui scriitor român cu cel mai râvnit pre- prestigiu şi fascinaţie, întreţinute şi prin mijloace media- miu din lume, ademenitor nu numai prin gloria ce s-ar tice, atâta timp cât nu se poate pune la îndoială faptul revărsa asupra norocitului autor, dar şi asupra unei în- că măcar jumătate dintre laureaţi au meritat premiul cu tregi literaturi, după cum îşi imaginează cei mai optimişti prisosinţă: Thomas Mann, Wladyslaw Reymont, Rabin- dintre noi, – dacă ne-am păstra luciditatea – am consta - dranath Tagore, Eugene O’Neill, Eugenio Montale, ta cu uşurinţă că unii laureaţi, pe care nici măcar Nobe- Saint-John Perse, Ernest Hemingway, Yasunari Kawa- lul nu i-a putut scoate din anonimat, decât vremelnic, bata, Hermann Hesse, Odysseas Elytis, Mario Vargas nu au provocat un interes special pentru literatura na- Llosa… A te afla într-o asemenea companie mai mult ţională, căreia îi aparţineau: Maguib Mahfauz (Egipt), decât onorantă poate fi visul, aspiraţia secretă a oricărui Wole Soyinka (Nigeria), V.S. Naipaul (Trinidad-Tobago) scriitor de pe planeta Pământ, lucru firesc, atunci când ori Derek Walcott (Sfânta Lucia).
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Centenar Sfatul Țării ______Organizatori: Institutul De Istorie Al Academiei De Științe a Moldovei Institutul De Istorie „A
    CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Centenar Sfatul Țării _______________________________________________________ Organizatori: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Universitatea Academiei de Științe din Moldova Centrul de Cultură și Istorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova Colegiul de Onoare al Conferinței: Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei Academician Ionel Valentin VLAD, președintele Academiei Române Academician Victor SPINEI, vicepreședinte al Academiei Române Academician Ion GUCEAC, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei Academician Dan BERINDEI, Academia Română Academician Andrei EȘANU, Academia de Științe a Moldovei Academician Ioan Aurel POP, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Academician Mihai CIMPOI, Academia de Științe a Moldovei Academician Alexandru ZUB, Academia Română Prof. univ. dr. hab. Alexandru MOȘANU, membru de onoare al Academiei Române Comitetul de organizare a Conferinței: Valeriu MATEI, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, membru de Onoare al Academiei Române Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Conf. unv. dr. hab. Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Prof. univ. dr. Nicolae CHICUȘ, rectorul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, prorector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Gheorghe IACOB, prorector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași Conf. univ. dr. Victoria MELNIC, rectorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Conf.
    [Show full text]
  • Privind Modificarea Unor Hotărîri Ale Guvernului
    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr._______ din ____________________________________ Chișinău Privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului ------------------------------------------------------- În temeiul art. 11 alin. (4) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 76-80, art. 243), Guvernul HOTĂRĂȘTE: Se aprobă modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează). Prim-ministru PAVEL FILIP Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Nicolae Ciubuc Y:\007\ANUL 2018\HOTARARI\20851\20851-redactat-ro.docx 3 Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. MODIFICĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului 1. Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-93, art. 409), se modifică după cum urmează: 1) la secțiunea V din anexa nr. 3, lit. a) se completează cu următoarele indicatoare de informare: „ 5.571.1 5.571.2 Zonă de frontieră Sfîrșitul zonei de frontieră”; 2) la secțiunea V din Semnificația indicatoarelor rutiere și particularitățile de utilizare a acestora, lit. a) se completează cu pct. 5.571.1 și 5.571.2 cu următorul cuprins: „5.571.1 „Zonă de frontieră” – indică începutul zonei cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, în care se instituie regimul zonei de frontieră în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.
    [Show full text]
  • ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: Prin Reformare Spre Modernizare
    U N I V E R S I T A T E A D E S T A T D I N M O L D O V A Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative Catedra Științe Administrative Aurel SÎMBOTEANU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: prin reformare spre modernizare Culegere de studii Chișinău, 2013 CEP USM CZU Recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative și de Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova Recenzenți: Constantin Solomon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar Igor Bucataru, doctor în științe politice, conferențiar universitar Sîmboteanu, Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare: Culeg. de studii / Aurel Sîmboteanu; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Administrative. – Ch.: CEP USM. – 348 p. Bibliogr.: p. 346. – 50 ex. ISBN 978-9975-71-349-8. 351/354(075) S 56 © Aurel Sîmboteanu, 2013 © USM, 2013 CUPRINS Prefață ................................................................................................................. 5 Preface .................................................................................................................. 6 Предисловие ...................................................................................................... 7 Reforma administrației publice și rolul personalului în desfășurarea ei ............. 9 Principiile autoadministrării în contextul democrației locale ..........................
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Basarabia - Străvechi Pământ Românesc - 85 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România
    BASARABIA - STRĂVECHI PĂMÂNT ROMÂNESC - 85 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA- ION FE TCU 1. În unnăcu 85 de ani, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării hotăra, la Chişinău, Unirea pe vecie Basarabiei cu patria mamă - România. La acest moment aniversar pentru întreagaa suflare românească, se cuvine să ne aplecăm cu toţii asupra semnificaţiei acestui eveniment, să-i înţelegem sensul pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor; să ne dăm seama că drama românilor basarabeni în decursul vremurilor vitrege, drama Basarabiei este, de fapt, drama poporului român, care - aşa cum aprecia savantul Simion Mehedinti - "a trăit asediaf', sau cum spunea cronicarul Grigore Ureche, "în calea răutăţilor". Desigur, pennanenta ameninţare externă a avut şi un rol pozitiv în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, a descendenţei traco - daco - romane, a unităţii de limbă, cultură materială şi spirituală, impulsionând factorii politici de decizie români spre realizarea unităţii statale în decursul timpului, îndeosebi în secolele XIX şi XX. Anul 1918 a marcat triumful acestui deziderat al naţiunii noastre în întreg spaţiul carpato - pontic - danubian. N-a trecut prea mult timp şi actul UNIRII din 1918 a fo st compromis de marile puteri continentale, românii au trăit şi continuă să trăiască drama poporului de veche obârşie, cultură şi civilizaţie plasat la interferenţa bimilenarei şi zbuciumatei sale istorii atât de lapidar şi cuprinzător exprimată de marele nostru istoric Nicolae Iorga "Când Nordul a vrut să meargă spre Sud, când Apusul a vrut să se atingă cu Răsăritul, aici s-a întâlnit". Mai marii lumii au neguţat în secret soarta poporului român, ca fiinţă etnică, politică, economică, socială şi spirituală la Tilsit ( 1807), Moscova ( 1939), Teheran ( 1943), Yalta (1945), Malta ( 1989); un astfel de pericol ne pândeşte chiar şi în zilele noastre.
    [Show full text]