DOCSLIB.ORG

SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u edi∞ie (aproape) definitiv¶ - 2 octombrie 2004 Autura Autorului 2004 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 3 1. ïntreb¶ri Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovie- tice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria”? (teza evreilor) - crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antisemit¶, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de per- secutare, de lichidare a evreilor”?- “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii. Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Supravie∞uitorii evrei s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu. “Misterul” se va fi aflînd în pr¶bu§irea imperiului sovietic, simbol: Zidului Berlinului. Atunci evreii de pretutindeni au fost cuprin§i de spaima unui Nürnberg II, în care ar fi urmat a fi judeca∞i §i ei co-autori morali §i materiali ai terorii bol§evice vreme de peste 70 ani, “pe a cincea parte a globului p¶mântesc”. ïn România, imediat dup¶ “revolu†ia din ‘89”, a fost pus¶ la cale o diversiune cu imense, p¶gubitoare consecin∞e pentru am¶râtul nostru popor: ïn primele luni ale anului 1990 putch-i§tii Brucan, Petre Roman, Iliescu, M¶gureanu, Caraman au inventat din nimic (dac¶ “nimic” poate fi o Unitate Militar¶ a Securit¶∞ii) “o mi§care fascist¶, antisemit¶”, care, prin pionii Odiosului Organ: Eugen Barbu §i C. V. Tudor, urma s¶ constituie pretextul distrugerii în fa§¶ a opozi∞iei democratice. Tot atunci, prin “canalul american al lui Brucan” ca §i prin emisarul special lui Iliescu §i al lui Roman, pseudonumitul “Radu Ioanid”, a fost imaginat¶-programat¶ diversiunea Holocaustului în România. ïn anul urm¶tor strategia axei Bucure§ti-Washington-Tel Aviv a fost materializat¶ astfel: PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 4 1. La 1 iulie 1991, la Ia§i, Rosen Moses, a aruncat anatema: “Românii sunt vinova∞i de lichidarea a 400.000 evrei”; 2. ïn 2 iulie New York Times a publicat discursul rabinului ceau§isto-securist; 3. A doua zi, 3 iulie, tot în New York Times, Elie Wiesel ne-a amenin∞at: “Trebuie s¶ §ti∞i c¶ dac¶ antisemi∞ii nu sunt critica∞i [înfiera∞i] în public, ve∞i suferi. Ve∞i fi izola∞i, Occidentul v¶ urm¶re§te cu mirare, cu spaim¶, cu groaz¶”; 4. La 11 iulie (1991) Senatul american, prin rezolu∞ia nr. 52, a ar¶tat cu degetul acuzator poporul român: “antisemit, §ovin, fascist”, “vinovat de reabilitarea criminalilor de r¶zboi”. Astfel comunitatea noastr¶ româneasc¶, în integralitatea ei, a fost condamnat¶ înainte de a fi judecat¶. £tiau Rosen §i Wiesel c¶ min∞ind, încalc¶ Porunca: “S¶ nu m¶rturise§ti strâmb împotriva aproapelui t¶u!”? £tiau. Dar pu∞in le p¶sa: în ochii unui evreu sionisto-komisarnik un neevreu nu va fi în veac “aproapele” s¶u. Apoi: cum s¶ conceap¶ evreii c¶ românii vor îndr¶zni s¶ deschid¶ gura pentru a se ap¶ra de calomnii, ar¶tînd partea lor de adev¶r? Care adev¶r? Acela c¶ un rabin bol§evic §i un falsificator de istorie, ambii, pân¶ la 22 decembrie 1989, neru§ina†i l¶ud¶tori ai Ceau§escului §i ai tiraniei comuniste din România mint cu neru§inare? Wiesel §i Rosen erau siguri: românilor - §i de c¶tre ei reeduca∞i-culpabiliza∞i în cinci decenii de reeducare-sovietizare - le este fric¶ s¶ gândeasc¶, necum s¶-§i sonorizeze gândul (apoi s¶ intre în pu§c¶rie pentru “ur¶-de-ras¶”, ca p¶rin∞ii lor?). Dac¶ se vor g¶si doi-trei in§i s¶ fac¶ una ca asta, pe loc vor fi lichida†i, pu§i la zid, trata∞i de “trivial nega∞ioni§ti”, de “fasci§ti-antonescieni”, de “legionari hit-leri§ti” pe scurt: de “antisemi∞i”! pentru nemaipomenita crim¶ de a fi contestat contestabilele afirma∞ii ale unor evrei. Astfel §antajul cu “antisemitismul”, nu numai c¶ va închide gura victi- melor comunismului - victime §i ale lor, ale evreilor comuniza- tornici - dar va fi înalt profitabil, doar ei fixaser¶ la centim¶ mili- ardele de dolari ale “recuper¶rilor”: 30-50 miliarde dolari adu§i pe tav¶ Israelului pentru cei… “400.000 evrei uci§i de români”. 400.000? Aproape jum¶tate din totalul de 756.930 al evreilor din România Mare, cea dinainte de 28 iunie 1940? Echivalentul totalit¶∞ii evreilor r¶ma§i în România Mic¶, astfel devenit¶ dup¶ amputarea multor teritorii, în blestemata var¶ a anului 1940? 400.000 de fiin∞e omene§ti asasinate de români “din senin, în mai pu∞in de un an”, cum clameaz¶ mosesi§tii- PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 5 wieseli§tii-promaghiari§tii, dublînd bilan∞ul §i a§a imens, greu de purtat? Nu “doar” 120.000? Nici “poate numai” 20.000? Sau 2.000? Sau…? Ne târguim pe cadavre?; le pre∞¶luim, le estim¶m valoarea?; ne l¶ud¶m cu num¶rul lor? 1) ïncepînd de la câte victime se poate vorbi de crim¶? De genocid? Dar de “holocaustul românesc, cel care (din senin!) a provocat moartea a 400.000 de evrei”, cum dezinformeaz¶ dezinformatorii de §coal¶ veche §i verificat¶, bol§evic¶, asiat¶, avînd r¶d¶cini adânci, naturale în Ceka, în MVD, în NKVD, în KGB - §i, consecin∞¶ nefast¶: în Securitatea autohton¶, copie a Aparatului de Teroare sovietic, implantat¶- condus¶-impus¶ în România tot de evreii sovietizatori? Se poate scrie în piatr¶ un astfel de neadev¶r? S-a putut: dup¶ exemplul democra∞iei inventat¶ de greci - pentru ne-greci, Cele Zece Porunci fuseser¶ inventate de evrei - doar pentru goi 2), nu §i pentru poporenii-ale§i. Dup¶ ce ru§ii au ocupat România - august 1944 - unul din marile-secrete-de-stat impuse de invadatori a fost num¶rul evreilor: în 1948, în Republica Popular¶ Român¶ (f¶r¶ Basarabia, f¶r¶ Bucovina de Nord, f¶r¶ Cadrilater), el era de peste un milion. De unde mai mul∞i evrei în România-Mic¶, decât în România Mare, cea dinainte de “holocaustul românesc”?, se întreba retoric un evreu comunist, statistician de forma∞ie, colaborator al lui Sabin Manuil¶ - apropiat mie. Ce fel de “Holocaust românesc” acela care, departe de a diminua num¶rul evreilor, îl sensibil augumentase? Bunul sim∞ §i aritmetica elementar¶ contrazic teza “Holocaustului românesc”: dac¶ Românii ar fi ucis 400.000 de evrei, ar fi fost evident¶… lipsa a 400.000 de evrei - simplu! ïns¶ ca s¶ nu se observe minciuna, evreii “români” au ob∞inut de la ocupan∞ii sovietici (nu a fost greu: “e§alonul superior” al ru§ilor era alc¶tuit în majoritate de evrei) t¶cerea asupra statisticelor. T¶cere acoperind atât… inexisten∞a-lipsei (a celor 400.000 oameni “lichida∞i de c¶tre români”), cât §i sporul popula∞iei evreie§ti în România postbelic¶ mult diminuat¶ teritorial §i etnic (numai în Basarabia domiciliau, la 28 iunie 1940, 223.926 persoane - la care trebuiesc ad¶uga∞i evreii nebasarabeni, cel pu∞in 150.000, r¶spunzînd “chem¶rii” lui Stalin). Dac¶ Românii ar fi ucis 400.000 de evrei, dup¶ 22 iunie 1941, de unde a ie§it peste-milionul - de evrei - în România f¶r¶ Basarabia, f¶r¶ Bucovina de Nord, în 1945-1946? Dup¶ august 1944 în furgoanele Armatei Ro§ii au intrat în România, cât¶ mai r¶m¶sese, un mare num¶r de evrei. ïn majo- PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 6 ritate (pro)veneau din Est, de peste Nistru - ei formau grosul… “uci§ilor în Basarabia §i în Transnistria”: cet¶∞eni români care dup¶ 28 iunie 1940, când Rusia ne r¶pise Basarabia, Bucovina de Nord §i ¢inutul Her∞a (totalizînd 278.942 evrei), optaser¶ pentru Raiul Sovietic. Ei fuseser¶ concet¶∞eni de-ai no§tri care, din ordin, înc¶ înainte de 26 iunie 1940, scuipaser¶ pe cet¶∞enia român¶, pentru a c¶p¶ta cinstea-de-onoare a pa§aportului cu care se l¶uda în versuri lungi §i mai cu seam¶: late, Maiakovski (atât c¶ ei nu se sinuciseser¶ din extatic¶ satisfac∞ie proletar¶). Nimeni nu îndr¶znise s¶-i întrebe (ar fi fost pe loc arestat §i condamnat pentru “ur¶ de ras¶”) cum, de la cine re-ob∞inuser¶ cet¶∞enia român¶? De-ar fi r¶spuns ce ar fi r¶spuns: c¶ nu de la autorit¶∞ile române§ti, ci de la ale sovieticilor ocupan∞i? Din aceea§i direc∞ie ne-am procopsit cu foarte mul∞i evrei din TransNistria, §tiutori de ceva române§te; §i cu foarte, prea mul∞i evrei-ru§i, vorbitori de autentic¶ limb¶-sovietic¶, cea din salcâm veritabil - ce conta: a§a, po ruski aveau s¶ ne terorizeze în numele asiatismului bol§evic decenii §i decenii.
Load more

Recommended publications
  • Sumarul Revistei De Istorie, Nr. 1-100
    REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 82 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SUMARUL REVISTEI DE ISTORIE, NR. 1-100 IN HONOREM Istoricul Ion Şişcanu – 60, 2011, nr. 1-2 (85-86), p. 5-7. Savantul şi profesorul Demir Dragnev la 75 de ani (Ion Chirtoagă), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 7-10. Istoricul Anatol Ţaranu – 60 (Nicolae Enciu), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 11-13. Istoricul Alexei Agachi – 70 (Ion Varta), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 14-16. Omagiu istoricului şi omului politic Alexandru Moşanu (Nicolae Enciu), 2012, nr. 3 (91), p. 5-7. Profesorul şi cercetătorul Valentin Tomuleţ la 60 de ani (Ion Chirtoagă), 2012, nr. 4 (92), p. 5-6. Istoricul Dinu Poştarencu la 60 de ani (Ion Jarcuţchi), 2012, nr. 4 (92), p. 7-8. Istoricul Ion Jarcuţchi la 65 de ani (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 2 (94), p. 5-7. Academicianul Andrei Eşanu la vârsta afirmării (premiile pentru lucrările elabo- rate) (Silvia Corlăteanu-Granciuc), 2013, nr. 3 (95), p. 7-9. Omagiu istoricului Valeriu Pasat – 55 (Nicolae Enciu), 2013, nr. 3 (95), p. 10-14. Omagiu istoricului Gheorghe Gonţa (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 4 (96), p. 5-6. Profesorul Ioan Caproşu la 80 de ani (Demir Dragnev, Valentin Constantinov), 2014, nr. 3 (99), p. 7-10. Profesorul Alexandru Zub la 80 de ani (Nicolae Enciu), 2014, nr. 4 (100), p. 5-7. STUDII ŞI COMUNICĂRI Adăniloae Nichita, Invăţământul în sudul Basarabiei între anii 1857-1878, 1993, nr. 4 (16), p. 33-41. Agachi Alexei, Rechiziţionarea aurului din Ţara Românească de către adminis- tratorii ţarişti în timpul ocupaţiei militare ruse din anii 1806-1812, 2002, nr.
    [Show full text]
  • Descoperim Eroi În Localitate La Noi
    KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Privind Modificarea Unor Hotărîri Ale Guvernului
    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr._______ din ____________________________________ Chișinău Privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului ------------------------------------------------------- În temeiul art. 11 alin. (4) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 76-80, art. 243), Guvernul HOTĂRĂȘTE: Se aprobă modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează). Prim-ministru PAVEL FILIP Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Nicolae Ciubuc Y:\007\ANUL 2018\HOTARARI\20851\20851-redactat-ro.docx 3 Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. MODIFICĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului 1. Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-93, art. 409), se modifică după cum urmează: 1) la secțiunea V din anexa nr. 3, lit. a) se completează cu următoarele indicatoare de informare: „ 5.571.1 5.571.2 Zonă de frontieră Sfîrșitul zonei de frontieră”; 2) la secțiunea V din Semnificația indicatoarelor rutiere și particularitățile de utilizare a acestora, lit. a) se completează cu pct. 5.571.1 și 5.571.2 cu următorul cuprins: „5.571.1 „Zonă de frontieră” – indică începutul zonei cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, în care se instituie regimul zonei de frontieră în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.
    [Show full text]
  • ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: Prin Reformare Spre Modernizare
    U N I V E R S I T A T E A D E S T A T D I N M O L D O V A Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative Catedra Științe Administrative Aurel SÎMBOTEANU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: prin reformare spre modernizare Culegere de studii Chișinău, 2013 CEP USM CZU Recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative și de Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova Recenzenți: Constantin Solomon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar Igor Bucataru, doctor în științe politice, conferențiar universitar Sîmboteanu, Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare: Culeg. de studii / Aurel Sîmboteanu; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Administrative. – Ch.: CEP USM. – 348 p. Bibliogr.: p. 346. – 50 ex. ISBN 978-9975-71-349-8. 351/354(075) S 56 © Aurel Sîmboteanu, 2013 © USM, 2013 CUPRINS Prefață ................................................................................................................. 5 Preface .................................................................................................................. 6 Предисловие ...................................................................................................... 7 Reforma administrației publice și rolul personalului în desfășurarea ei ............. 9 Principiile autoadministrării în contextul democrației locale ..........................
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • MALURI DE PRUT Periodic Al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia Şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr Sponsorizat De Consiliul Naţional
    MALURI DE PRUT Periodic al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr sponsorizat de Consiliul Naţional Anul II, nr. 5 – 6, februarie – martie 2010 ISSN 2065 - 1961 Număr dedicat împlinirii a 20 de ani de activitate a A.C.P.B.B. România Reacţia Patriarhiei Moscovei la O PRIVIRE RETROSPECTIVĂ reactivarea Mitropoliei Basarabiei Romeo CEMÂRTAN, Chişinău Gabriela Ielenicz Preşedinte al Consiliului Naţional După 70 de ani de asuprire, viaţa religioasă în U.R.S.S. a înregistrat o schimbare Desigur, activitatea Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina fundamentală excepţională, bucurându-se de desfăşurată la nivel naţional, timp de 20 de ani, în care au fost implicate mii de libertate şi, în mod paradoxal, de toleranţă din persoane, nu poate fi rezumată în doar câteva pagini. Preşedintele filialei din partea statului comunist. Această nouă situaţie Buzău a asociaţiei noastre, inginerul Dan Camer, a editat, în urmă cu trei ani, o de la sfârşitul anilor `80 era atât de carte, cu peste 450 de pagini, intitulată Pro Basarabia şi Bucovina, care este de surprinzătoare şi părea neverosimilă, pentru că fapt, un curriculum vitae al asociaţiei, în general şi al filialei din Buzău, în mod era generată nu de o mişcare naţional – special. Prin activităţile lor, fiecare filială ar putea edita un asemenea material. spirituală şi nici din interiorul Bisericii În cele ce urmează, vom prezenta foarte sumar, activitatea coordonată sau Ortodoxe Ruse, ci de conducerea de vârf a desfăşurată la nivel central. partidului comunist şi a U.R.S.S., în frunte cu Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a fost înfiinţată în noiembrie Mihail Gorbaciov.
    [Show full text]
  • Document.Pdf
    МІНІСТЕРСТВО ОСВІТИ І НАУКИ УКРАЇНИ ІНСТИТУТ ІСТОРІЇ УКРАЇНИ НАН УКРАЇНИ НАЦІОНАЛЬНА СПІЛКА КРАЄЗНАВЦІВ УКРАЇНИ ОДЕСЬКИЙ НАЦІОНАЛЬНИЙ МОРСЬКИЙ УНІВЕРСИТЕТ UNIVERSITATEA «DUNAREA DE JOS» GALATI (ROMANIA) UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI (ROMANIA) CENTRUL DE EXCELENŢĂ PENTRU STUDIUL MINORITĂŢILOR TRANSFRONTALIERE (ROMANIA) UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA (REPUBLICA MOLDOVA) ДЕРЖАВНИЙ АРХІВ ОДЕСЬКОЇ ОБЛАСТІ ГРОМАДСЬКА РАДА ПРИ ДЕРЖАВНОМУ АРХІВІ ОДЕСЬКОЇ ОБЛАСТІ ПІВДЕНЬ УКРАЇНИ: ЕТНОІСТОРИЧНИЙ, МОВНИЙ, КУЛЬТУРНИЙ ТА РЕЛІГІЙНИЙ ВИМІРИ Збірка наукових праць Одеса–2017 ББК 63.5:81.2:86.3 (2Укр) УДК 94:39:81.2:314.127.7 (477) Південь України: етноісторичний, мовний, культурний та релігійний виміри: збірка наукових праць. Вип. 6 / відп. ред. М. І. Михайлуца. – Херсон: ФОП Грінь Д.С., 2017. – 460, [1] с. Збірка наукових праць присвячена історії Півдня України та Подунав’я у різні періоди та епохи, українській культурі та духовності сусідніх етнокультур, історії православ’я та інших конфесій, міжнародним і міжрегіональним зв’язкам, мовознавству тощо. До збірки увійшли матеріали VІ Міжнародної наукової конференції та круглого столу «Декомунізаційні процеси в країнах еврорегіону Нижній Дунай: засоби, досвід, наслідки», що відбулися у м. Одеса 28-29 квітня 2017 р. Видання розраховане на вчених-істориків, краєзнавців, мовознавців, викладачів, студентів і всіх, хто цікавиться історією та духовністю. Відповідальний редактор: Михайлуца М. І., доктор історичних наук, професор Редакційна колегія: Бажан О. Г., кандидат історичних наук, доцент (Київ) Бачинська О. А., доктор історичних наук, професор (Одеса) Будеянке К. доктор історії, професор (Бухарест, Румунія) Єнаке Дж., доктор історії, професор (Галац, Румунія) Котляр Ю.В., доктор історичних наук, професор (Миколаїв) Лисенко О. Є., доктор історичних наук, професор (Київ) Реєнт О. П., доктор історичних наук, професор (Київ) Петренку А. доктор історичних наук, професор (Кишинів, Молдова) Тригуб О.
    [Show full text]
  • Comisia Electorală Centrală
    Republica Moldova COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ HOTĂRÎRE Nr. HCEC3444/2010 din 13.08.2010 cu privire la modul de participare a cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni la referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010 Publicat : 03.09.2010 în MONITORUL OFICIAL Nr. 155-158 art. 587 Data intrării în vigoare În scopul asigurării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran din partea autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, la referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010 şi în conformitate cu art. 18, 26 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală HOTĂRĂŞTE: 1. Se stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, vor participa la votare în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010 în modul următor: -la secţia de votare nr. 113 amplasată în incinta Direcţiei căilor ferate din Moldova (adresa: mun. Chişinău, str. Vlaicu Pîrcălab, 48) vor vota şi alegătorii din unele localităţi din stînga Nistrului, din municipiul Bender şi din unele localităţi ale raionului Căuşeni; -la secţiile de votare nr. 40 şi 41 amplasate în Centrul de cultură şi tineret din satul Varniţa, raionul Anenii Noi, vor vota alegătorii din municipiile Bender (partea de nord) (cartierele Nordic şi Solnecinîi, Lipcani) şi Tiraspol, din oraşul Tiraspolul Nou, din satele Caragaş, Blijnii Hutor, Parcani, Sucleia, Tîrnauca; -la secţia de votare nr.
    [Show full text]
  • Academia De Știin E a Moldovei
    ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE Nr. 4 (96) octombrie - decembrie 2013 Lexon-Prim Chișinău, 2013 FONDATOR: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Revista de Istorie a Moldovei apare din 1990. REDACȚIA: Gheorghe COJOCARU, dr. conf. univ. (redactor-șef) Ion JARCUȚCHI, dr. conf. univ. (redactor-șef-adjunct) Constantin UNGUREANU, dr. conf. univ. (secretar responsabil) Redactor: Ion NEGREI Tehnoredactor: Vera BOSTAN COLEGIUL DE REDACȚIE: Nicolae CHICUȘ, dr. conf. univ. Gheorghe CLIVETI, dr. prof. univ. (România) Ovidiu CRISTEA, dr. prof. univ. (România) Demir DRAGNEV, dr. hab. prof. univ., membru coresp. al AȘM Nicolae ENCIU, dr. hab. conf. univ. Academician Andrei EȘANU, dr. hab. prof. univ. Stella GHERVAS, dr. prof. univ. (Franța) Victor IȘCENKO, dr. conf. univ. (Rusia) Paolo MALANIMA, dr. prof. univ. (Italia) Academician Ioan-Aurel POP, dr. prof. univ. (România) Igor ȘAROV, dr. conf. univ. Ion ȘIȘCANU, dr. hab. prof. univ. Anatol ȚĂRANU, dr. conf. univ. Ion VARTA, dr. conf. univ. Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție. © Institutul de Istorie al AȘM SAVANTUL ȘI PROFESORUL 3 DEMIR DRAGNEV LA 75 ANI SUMAR IN HONOREM OMAGIU ISTORICULUI GHEORGHE GONŢA ....................................................................................................................... 5 STUDII Dinu POȘTARENCU, MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI BASARABIEI ÎN PERIOADA ŢARISTĂ ..................................................
    [Show full text]
  • O Întrebare Legitimă
    editorial Mircea Dinutz O ÎNTREBARE LEGITIMĂ Chiar dacă n-ar fi scris „Săptămâna Roşie. 28 iunie nem aici că însuşi rabinul Eli Caufman, preşedintele – 3 iulie 1940” (adevărată mană cerească pentru prigo- Asociaţiei Evreieşti din România, insista să se oprească nitorii de vocaţie), Paul Goma beneficia de suficiente săpăturile care „aduc înapoi ura şi antisemitismul ca un capete de acuzare pentru a fi anatemizat: în primul bumerang!” (18 noiembrie 2010). M-aş fi aşteptat la o rând, pentru că a avut insolenţa de a exista, un neîm- poziţie similară din partea oficialităţilor române şi oarece blânzit cavaler în slujba adevărului spus cu orice preţ, reţinere din partea ziariştilor, mai ales că acele gropi co- în al doilea rând, pentru că a avut/are necuviinţa să-şi mune de la Popricani nu erau o surpriză! scruteze contemporanii în spaţiul românesc, să-i urmă- Dacă, însă, ţi-ai propune să-i numeri adversarii, mai rească şi să-i evalueze în labirintul jumătăţilor de mă- bine zis, duşmanii, pe cât de mulţi, pe atât de înverşu- sură, al compromisurilor cu aparenţă de onorabilitate, naţi, mă tem că nu ajung listele!... Ar mai fi nevoie de iar – la momentul potrivit – să-i arate în toată goliciunea un birou de conducere, o bună organizare, pentru a lor atât de puţin onorabilă, în al treilea rând, poate lucrul putea dirija legiunile şi cohortele de contestatari, bine cel mai grav, pentru că nu uită şi nu tace;el este cel care înarmaţi şi antrenaţi pentru a face faţă omului din Bel- ne ţine memoria vie, chiar şi atunci când asta ne aduce suferinţă!! Nu în ultimul rând, Paul Goma e scriitor, are o operă, e respectat în Occident, atât în ipostaza de ro- mancier/diarist, cât şi în aceea de luptător tenace îm- potriva comunismului.
    [Show full text]