O Întrebare Legitimă

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

O Întrebare Legitimă editorial Mircea Dinutz O ÎNTREBARE LEGITIMĂ Chiar dacă n-ar fi scris „Săptămâna Roşie. 28 iunie nem aici că însuşi rabinul Eli Caufman, preşedintele – 3 iulie 1940” (adevărată mană cerească pentru prigo- Asociaţiei Evreieşti din România, insista să se oprească nitorii de vocaţie), Paul Goma beneficia de suficiente săpăturile care „aduc înapoi ura şi antisemitismul ca un capete de acuzare pentru a fi anatemizat: în primul bumerang!” (18 noiembrie 2010). M-aş fi aşteptat la o rând, pentru că a avut insolenţa de a exista, un neîm- poziţie similară din partea oficialităţilor române şi oarece blânzit cavaler în slujba adevărului spus cu orice preţ, reţinere din partea ziariştilor, mai ales că acele gropi co- în al doilea rând, pentru că a avut/are necuviinţa să-şi mune de la Popricani nu erau o surpriză! scruteze contemporanii în spaţiul românesc, să-i urmă- Dacă, însă, ţi-ai propune să-i numeri adversarii, mai rească şi să-i evalueze în labirintul jumătăţilor de mă- bine zis, duşmanii, pe cât de mulţi, pe atât de înverşu- sură, al compromisurilor cu aparenţă de onorabilitate, naţi, mă tem că nu ajung listele!... Ar mai fi nevoie de iar – la momentul potrivit – să-i arate în toată goliciunea un birou de conducere, o bună organizare, pentru a lor atât de puţin onorabilă, în al treilea rând, poate lucrul putea dirija legiunile şi cohortele de contestatari, bine cel mai grav, pentru că nu uită şi nu tace;el este cel care înarmaţi şi antrenaţi pentru a face faţă omului din Bel- ne ţine memoria vie, chiar şi atunci când asta ne aduce suferinţă!! Nu în ultimul rând, Paul Goma e scriitor, are o operă, e respectat în Occident, atât în ipostaza de ro- mancier/diarist, cât şi în aceea de luptător tenace îm- potriva comunismului. Aşa o fi, dau unii din umeri, dar e... „incontrolabil”, a lovit în elita noastră intelectuală!! Asta nu se iartă! O fi elită, o fi intelectuală, fără îndoială, dar în discuţia noastră contează mai mult statura mo- rală, curăţenia gândului şi consecvenţa cu care reuşeşti – prin chiar faptele tale – să rămâi tu însuţi indiferent de vremuri, oricât de vitrege!! Cu ceva eforturi, cred că aş putea întocmi o listă, nu foarte cuprinzătoare, cu susţinătorii celui pe care Magda Ursache îl numea, cu un năduf simpatic, „beleaua asta numită Paul Goma”, în timp ce Liviu Ioan Stoiciu se în- treba patetic: „Cum e posibil să fie în continuare margi- nalizat, ignorat, înjurat, Paul Goma, la 20 de ani de la revoluţie?” Chiar aşa: „În ce ţară trăim?” Răspunsuri ar fi destule, dar niciunul convingător până la capăt. Trăim într-o ţară în care, dacă spui adevărul despre acei evrei care au batjocorit armata română, în vara anului 1940, eşti... antisemit. Dar dacă susţii, fie şi după ureche, că, în timpul regimului antonescian, au fost deportaţi şi ex- terminaţi 800.000 de evrei (cifră aberantă), eşti tratat cu deferenţă, de parcă ar fi un titlu de mândrie! Pogromul de la Iaşi a existat şi ne asumăm această culpă. Dar de ce nu se întâmplă acelaşi lucru şi de cealaltă parte, cu egală îndreptăţire? Într-o lume normală, cum au susţinut şi alţi condeieri, fiecare etnie ar trebui să-şi asume ero- rile şi ororile, ori… nu stau lucrurile aşa. Numai unii au dreptul să acuze, vinovaţii s-ar afla – vezi,Doamne – numai într-o tabără! Trebuie să mărturisesc a nu fi fost impresionat de lacrimile prezidenţiale (e numărul cel mai reuşit al preşedintelui-actor) în faţa imaginilor ce re- prezentau vagoanele româneşti cu ajutorul cărora au fost deportaţi evrei! Faptul rămâne, însă, deprimant. Cât priveşte gropile comune de la Popricani,trebuie să spu- SAECULUM 1-2/2011 1 PRO editorial numărul evreilor ucişi, victime ale holocaustului româ- nesc (?!!) întrece orice imaginaţie, prin transferarea foarte generoasă a cifrelor înregistrate de Ungaria hor- thystă şi Rusia bolşevică în contul României! Prea puţini sunt cei care protestează public, iar, dacă o fac, sunt suspectaţi de… antisemitism! În al doilea rând, autorul român scrie negru pe alb că „nu toţi evreii” au participat, cu un an înainte, la torturarea, umilirea şi uciderea sol- daţilor români, în timpul retragerii – la ordin – din Basa- rabia, tot aşa cum, în rândul torţionarilor se aflau trădători de ţară, ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi; în concluzie, e mai mult decât limpede, „nu a fost răzbu- nare pe o etnie”, cum prezintă unii lucrurile. Într-o intervenţie telefonică, în timpul unei emisiuni televizate din 28 octombrie 2006, dintr-un justificat sen- timent de revoltă, fără să-şi mai controleze limbajul, Paul Goma a izbucnit, adresându-se celor din platou, colegi rămaşi în ţară, dar şi telespectatorilor: „nu mă vrea elita”, lucru întru totul adevărat şi pentru atunci şi pentru acum. Aceeaşi elită, pe care exilatul etern a con- testat-o, în diverse împrejurări, pentru laşitate şi un lanţ întreg de compromisuri ce creează dependenţă de pu- terea politică. Ca şi în cazul lui Adrian Marino, blamat cu violenţă după apariţia postumă a cărţii „Un om sin- gur”, autorul „Culorilor curcubeului” a făcut risipă de ca- lificative drastice, a slobozit cuvinte grele, scuzabile doar în măsura în care sunt născute dintr-o adâncă şi grea suferinţă. Lucru pe care nu au cum să-l înţeleagă proaspeţii şi hămesiţii Cavaleri ai Ciolanului, dornici de stipendii şi onoruri cât mai mari hic et nunc. Văd în Paul Goma, pe care l-am descoperit foarte târziu – o recunosc cu toată jena – acea personalitate puternică de care avem foarte mare nevoie în momentul de faţă: un om „curat”, cu adevărat, într-o Românie prea mult tăvălită, maculată, turmentată de o clasă politică incompetentă, laşă. Dacă nu cumva e vorba de rea-cre- dinţă şi cinism! Văd în acesta un reper moral viabil într-un spectacol deplorabil de muţunache, cu tumbe la trapezul ipocriziei (adevărat sport naţional) şi reuşite nu- mere de striptease intelectual, la ore de maximă au- dienţă. Un reper stabil, dublat de un scriitor de certă leville, un excelent mânuitor al cuvântului bine forjat, în- valoare, care ar bulversa o ierarhie impusă, în bună cins la cele mai înalte temperaturi. Nu uită, nu iartă şi parte, artificial, de aşa-numita „elită”! Iar când spun nu tace! Suficient pentru a ţine strânse rândurile băieţi- asta, nu contest gradul de intelectualitate al acelora ce lor buni de acasă, cu locuri confortabile şi indemnizaţii o compun,ci doar atrag respectuos atenţia că o elită nemeritat de mari!! Filozoful, liberalul (în gândire), mo- reală nu poate exista fără o fibră morală rezistentă. ralistul intransigent Gabriel Liiceanu – topitorul de Prea am ajuns la „magister dixit” şi nu se discută, cum cărţi? Nicolae Manolescu (din ce în ce mai contestat, le-ar conveni unora! Iar când se discută, totuşi, adver- la rându-i, în ultima vreme), liderul autoritar al literelor sarii neagă tot ce nu le convine, cu prea puţine argu- româneşti din ultimii cincizeci de ani, a ajuns contesta- mente,vindicativ şi definitiv!! tarul radical şi vehement al singurului disident autentic, Singura întrebare viabilă, ce nu-mi dă pace, nu e cu care putem şi ar trebui să ne mândrim?! Fără nicio dacă avem nevoie de Paul Goma, ci dacă el poate con- remuşcare şi fără nicio nuanţă! Să fie o formă de aro- stitui acel factor de echilibru într-o societate devălmăşită ganţă şi cinism? ca a noastră. Condamnat la singurătate, victimizat – cu Cum să-l acuzi pe Paul Goma, care şi-a luat sufi- bună ştiinţă – în timpul dictaturii ceauşiste, tratat cu ciente măsuri de precauţie în cartea sa, de antisemi- multă rea-credinţă în perioada post-comunistă, ar reuşi tism, când acesta pune degetul pe rană, respinge acesta să-şi resoarbă momentele de neuitare şi încrân- răstălmăcirile, exagerările acelora ce profită de absenţa cenare pentru a fi cumpăna necesară într-o realitate ce unor probe irefutabile, pentru a culpabiliza o etnie, cu şi-a pierdut reperele fundamentale, şi – în parte – şi pe estomparea contextului din vara anului 1940? Astfel, cele axiologice? 2 SAECULUM 1-2/2011 PRO eseu Dumitru Radu Popescu PIRAMIDELE NOASTRE CELE DE TOATE ZILELE Domnule Valeriu D. Cotea, Sigur, sunt atât de circumspect – întrebaţi-i pe Iaco- ban, Zilieru, Dobrescu, Holban, Coroiu! – încât n-o să trebuie să vă mărturisesc spăşit că n-am fost în dau cu pălăria de pământ (mai ales că nu port pălărie!), Egipt, că n-am pus un pas în Africa! Dincolo de Oradea, prefăcându-mă că nu văd fenomenul de gigoloizare po- Giurgiu şi Iaşi n-am călcat de aproape 30 (treizeci) de litică de pre la miori!.. Văd, dar tac! Nu-mi plac escrocii! ani! N-am văzut piramidele din Egipt, dar dacă Emi- Nu-mi plac hoţii care s-au îmbogăţit prin cultură! Be- nescu le-a văzut cu ochii minţii sale geniale e ca şi cum leaua e scrisă în legile omeneşti?.. O fi!.. Mai ales că le-ar fi şi pipăit! Şi-ar fi exclamat: „Există!” Să pipăi eter- beleaua vine, vine, vine, încă de pe la Neculce – din nitatea? Să pipăi moartea? Vom încerca mai la vale să limba turcilor, care au bătut Europa până spre miezul ei ne dumirim! cel dulce!.. Dar n-au putut cotropi şi învinge piramidele În Iaşi, în 1872, Eminescu a recitat, la „Junimea”, Egipetului! Care n-au fost sensibile nici la cuvântul bac- „Egipetul”. S-a ales şi cu o sumă de bani pentru a-şi mai şiş! putea continua zilele la Berlin! Despre piramidele din Ce piramide sfinte de pe la noi i-au făcut pe otomani Valea Nilului ce ne spune cel mai (după neogramablă- să nu ne taie chiar toate capetele domnitorilor? Expe- jeni) nefilosof şi netalentat poet român? rienţa sângeroasă legată de cea mai cumplită crimă din ...„Acolo se ridic trufaşe lume – asasinarea copiilor în faţa propriului lor tată, Şi etern ca şi moartea
Recommended publications
  • Sumarul Revistei De Istorie, Nr. 1-100
    REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 82 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SUMARUL REVISTEI DE ISTORIE, NR. 1-100 IN HONOREM Istoricul Ion Şişcanu – 60, 2011, nr. 1-2 (85-86), p. 5-7. Savantul şi profesorul Demir Dragnev la 75 de ani (Ion Chirtoagă), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 7-10. Istoricul Anatol Ţaranu – 60 (Nicolae Enciu), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 11-13. Istoricul Alexei Agachi – 70 (Ion Varta), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 14-16. Omagiu istoricului şi omului politic Alexandru Moşanu (Nicolae Enciu), 2012, nr. 3 (91), p. 5-7. Profesorul şi cercetătorul Valentin Tomuleţ la 60 de ani (Ion Chirtoagă), 2012, nr. 4 (92), p. 5-6. Istoricul Dinu Poştarencu la 60 de ani (Ion Jarcuţchi), 2012, nr. 4 (92), p. 7-8. Istoricul Ion Jarcuţchi la 65 de ani (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 2 (94), p. 5-7. Academicianul Andrei Eşanu la vârsta afirmării (premiile pentru lucrările elabo- rate) (Silvia Corlăteanu-Granciuc), 2013, nr. 3 (95), p. 7-9. Omagiu istoricului Valeriu Pasat – 55 (Nicolae Enciu), 2013, nr. 3 (95), p. 10-14. Omagiu istoricului Gheorghe Gonţa (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 4 (96), p. 5-6. Profesorul Ioan Caproşu la 80 de ani (Demir Dragnev, Valentin Constantinov), 2014, nr. 3 (99), p. 7-10. Profesorul Alexandru Zub la 80 de ani (Nicolae Enciu), 2014, nr. 4 (100), p. 5-7. STUDII ŞI COMUNICĂRI Adăniloae Nichita, Invăţământul în sudul Basarabiei între anii 1857-1878, 1993, nr. 4 (16), p. 33-41. Agachi Alexei, Rechiziţionarea aurului din Ţara Românească de către adminis- tratorii ţarişti în timpul ocupaţiei militare ruse din anii 1806-1812, 2002, nr.
    [Show full text]
  • MALURI DE PRUT Periodic Al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia Şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr Sponsorizat De Consiliul Naţional
    MALURI DE PRUT Periodic al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr sponsorizat de Consiliul Naţional Anul II, nr. 5 – 6, februarie – martie 2010 ISSN 2065 - 1961 Număr dedicat împlinirii a 20 de ani de activitate a A.C.P.B.B. România Reacţia Patriarhiei Moscovei la O PRIVIRE RETROSPECTIVĂ reactivarea Mitropoliei Basarabiei Romeo CEMÂRTAN, Chişinău Gabriela Ielenicz Preşedinte al Consiliului Naţional După 70 de ani de asuprire, viaţa religioasă în U.R.S.S. a înregistrat o schimbare Desigur, activitatea Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina fundamentală excepţională, bucurându-se de desfăşurată la nivel naţional, timp de 20 de ani, în care au fost implicate mii de libertate şi, în mod paradoxal, de toleranţă din persoane, nu poate fi rezumată în doar câteva pagini. Preşedintele filialei din partea statului comunist. Această nouă situaţie Buzău a asociaţiei noastre, inginerul Dan Camer, a editat, în urmă cu trei ani, o de la sfârşitul anilor `80 era atât de carte, cu peste 450 de pagini, intitulată Pro Basarabia şi Bucovina, care este de surprinzătoare şi părea neverosimilă, pentru că fapt, un curriculum vitae al asociaţiei, în general şi al filialei din Buzău, în mod era generată nu de o mişcare naţional – special. Prin activităţile lor, fiecare filială ar putea edita un asemenea material. spirituală şi nici din interiorul Bisericii În cele ce urmează, vom prezenta foarte sumar, activitatea coordonată sau Ortodoxe Ruse, ci de conducerea de vârf a desfăşurată la nivel central. partidului comunist şi a U.R.S.S., în frunte cu Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a fost înfiinţată în noiembrie Mihail Gorbaciov.
    [Show full text]
  • Academia De Știin E a Moldovei
    ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE Nr. 4 (100) octombrie - decembrie 2014 Chișinău, 2014 FONDATOR: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Revista de Istorie a Moldovei apare din 1990. REDACȚIA: Gheorghe COJOCARU, dr. hab. conf. univ. (redactor-șef) Ion ȘIȘCANU, dr. hab. prof. univ. (redactor-șef-adjunct) Constantin UNGUREANU, dr. conf. univ. (secretar responsabil) Redactor: Ion NEGREI Tehnoredactor: Vera BOSTAN COLEGIUL DE REDACȚIE: Nicolae CHICUȘ, dr. conf. univ. Gheorghe CLIVETI, dr. prof. univ. (România) Ovidiu CRISTEA, dr. prof. univ. (România) Demir DRAGNEV, dr. hab. prof. univ., membru coresp. al AȘM Nicolae ENCIU, dr. hab. conf. univ. Academician Andrei EȘANU, dr. hab. prof. univ. Stella GHERVAS, dr. prof. univ. (Franța) Victor IȘCENKO, dr. conf. univ. (Rusia) Paolo MALANIMA, dr. prof. univ. (Italia) Academician Ioan-Aurel POP, dr. prof. univ. (România) Igor ȘAROV, dr. conf. univ. Anatol ȚĂRANU, dr. conf. univ. Ion VARTA, dr. conf. univ. Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție. © Institutul de Istorie al AȘM SAVANTUL ȘI PROFESORUL 3 DEMIR DRAGNEV LA 75 ANI SUMAR IN HONOREM ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB LA 80 DE ANI ....................................................................................................... 5 STUDII Alexandru ZUB, CRITICĂ ŞI (RE)CONSTRUCŢIE ÎN DISCURSUL ISTORIC ..................................................................................... 8 Constantin UNGUREANU,
    [Show full text]
  • 7114 ASM Dezvoltarea Cadrului Juridic Partea 2++.Indd
    PPoliticaolitica legislativălegislativă aanticorupționalănticorupțională îînn sspațiulpațiul eeuropeanuropean MMINISTERULINISTERUL EDUCAEDUCAȚIIEI,EI, CCULTURIIULTURII ȘI CCERCETERCETĂRRIIII AALL RREPUBLICIIEPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA IINSTITUTULNSTITUTUL DEDE CERCETCERCETĂRRII JJURIDICE,URIDICE, PPOLITICEOLITICE ȘI SOCIOLOGICESOCIOLOGICE DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA CCADRULUIADRULUI JJURIDICURIDIC AALL REPUBLICIIREPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA ÎÎNN CONTEXTULCONTEXTUL NNECESITECESITĂĂȚȚIILORLOR DDEE SSECURITATEECURITATE ȘI ASIGURAREASIGURARE A PARCURSULUIPARCURSULUI EUROPEANEUROPEAN ((ParteaPartea a IIII--a)a) CHHIIŞIINNĂU • 22019019 1 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 1 113.01.20203.01.2020 111:10:221:10:22 СCZUISBNZU 34(478)(082)=135.1=161.1 VVALERIUALERIU CCUȘNIRUȘNIR D 35 Culegerea este recomandată pentru publicare de Consiliul Științifi c al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice LLucrareaucrarea rreflefl eectăctă sintezasinteza cercetărilorcercetărilor șștiințifitiințifi cece rrealizateealizate înîn ccadruladrul proiectuluiproiectului instituționalinstituțional „„DezvoltareaDezvoltarea cadruluicadrului juridicjuridic alal RepubliciiRepublicii MoldovaMoldova îînn ccontextulontextul nnecesitățilorecesităților dede securitatesecuritate șșii aasiguraresigurare a pparcursuluiarcursului eeuropean”.uropean”. CCercetărercetăriilele științificeștiințifice ddezvăluieezvăluie dimensiuneadimensiunea jjuridicăuridică a vvectoruluiectorului europeaneuropean alal RepubliciiRepublicii
    [Show full text]
  • Fabrica De Minciuni a Evreilor Bolșevici
    ISBN 978-973-0-33211-7 Acestă carte se adresează în mod deosebit românilor, rușilor și evreilor de pretutindeni. This book is especially addressed to Romanians, Russians and Jews everywhere. Эта книга особенно адресована румынам, русским и евреям во всем мире. Acest mesaj a fost trimis și Domnului Donald Trump, Președintele Statelor Unite al Americii și domnului Xi Jinping, Preșdintelui Chinei Stimatului Domn Vladimir Putin, Președintele Federației Ruse FABRICA DE MINCIUNI A EVREILOR BOLȘEVICI „ În 1948, ambasada SUA la Bucureşti atrăgea atenţia că la conducerea PCR*Partidul Comunist Român+ erau atât de mulţi evrei, încât se îngrijora de o eventuală reacţie a românilor în viitor” Cuprins Din gara de la Moscova, obligați să se întoarcă în Siberia, p.1 Stalin, p. 3 Holocaustul evreiesc împotriva românilor, p. 4 Evrei vinovați de crime la adresa umanității, p.19 A treia lovitură de stat evreiască din România, p. 37 Evrei în structurile de decizie ale statului român, p.43 Guvernul evreiesc din Chișinău din anul 1940, p. 53 Stalin: Ana Pauker „este evreică„ Gheorghiu-Dej „un român adevărat„ p.55 Fabrica evreiască de minciuni, p. 56 Tot Fabrica de minciuni a evreilor bolșevici a , p. 65 Deși v-am scris adeseori, consider că și paginile acestea sunt necesare. Sunt creștin ortodox, de aceea sufletul mă îndeamnă să vă scriu. E posibil ca o rețea dușmănoasă să aibă ca obiectiv schimbări dramatice . Așa s-a întâmplat în România, în Ucraina. În august 1990 am ajuns la Moscova. Președintele Federației Ruse era Boris Elțîn. Am avut convorbiri cu guvernanții Federației Ruse. Am fost în Siberia-Novosibirsk, Tiumeni, Kurgan, Irkuțk ( V.
    [Show full text]
  • SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva
    Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u edi∞ie (aproape) definitiv¶ - 2 octombrie 2004 Autura Autorului 2004 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 3 1. ïntreb¶ri Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovie- tice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria”? (teza evreilor) - crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antisemit¶, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de per- secutare, de lichidare a evreilor”?- “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii. Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Supravie∞uitorii evrei s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu.
    [Show full text]
  • Paul-Goma-Saptamana-Rosie.Pdf
    1 2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 §i o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2007 Autura Autorului 2007 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor.
    [Show full text]
  • Paul GOMA, Săptămana Roşie
    2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu §i a cincea la ANAMAROL, 2007 varianta de fa†¶ va fi a §asea edi†ie, pe hârtie - dac¶ se va g¶si finan†ator - deocamdat¶ este o variant¶ pentru internet 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2008 - Bio-Bibliografie - Editura ANAMAROL 2008 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i.
    [Show full text]
  • Valeriu POPOVSCHI
    DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ÎN VEDEREA CONSTITUIRII PRIMULUI PARLAMENT AL BASARABIEI Valeriu POPOVSCHI Biroul de organizare a Sfatului Ţării a fost o structură neobişnuită. Anume acestei structuri i-au revenit toate meritele în ceea ce priveşte crearea şi inaugurarea solemnă la Chişinău, pe data de 21 noiembrie 1917, a primului organ legislativ suprem al Basarabiei – Sfatul Ţării, care a jucat un rol istoric în destinul mult pătimitei provincii dintre Prut şi Nistru. Se ştie că Biroul a fost înfiinţat la 27 octombrie 1917, în ultima zi de lucru a Congresului militar-moldovenesc1, după ce la 23 octombrie forul militarilor moldoveni adoptase deci- zia de a întemeia Sfatul Ţării2. Iniţial, din Birou făceau parte doar câţiva deputaţi militari, aleşi de Congresul în cauză (sublocotenentul Vasile Ţanţu – preşedinte, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporşcicul Nicolae Suruceanu şi soldatul Zamfir Munteanu3), mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa, după cum se menţionează în literatură, 53 de membri4, printre care şi principalii lideri ai mişcării naţionale din ţinut: Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu, Nicolae Alexandri, Nicolae Bosie- Codreanu, Gherman Pântea, Elena Alistar etc. Imediat după înfiinţare, Biroul de organizare a Sfatului Ţării s-a implicat plenar şi cu mult curaj în activitatea extrem de responsabilă de constituire, în termenul cel mai scurt posibil, a parlamentului Basarabiei. Deja la 4 noiembrie
    [Show full text]
  • Sistemul Represiv Sovietic Și Soarta Membrilor Sfatului Țării: Studiu De Caz
    SISTEMUL REPRESIV SOVIETIC ȘI SOARTA MEMBRILOR SFATULUI ȚĂRII: STUDIU DE CAZ Conf. univ. dr. Lidia PĂDUREAC, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți Abstract. This study identifies and highlights the destiny of the members of the Coun- try Council after 1940: those who remained in Bessarabia and those who fled to Romania. We note that the communist repressive system has consistently applied terror to those who promoted the ideals of Romanian national unity, labeling them as „enemies of the Soviet regime”. The regime intended to punish all members of the Country Council: those who remained in Bessarabia were destroyed in Gulag, the lives of their relatives and family were mutilated by deportation or harassment; those who retired to the RASSM, being pro-Soviet, were killed in the 1930s; some of those who fled to Romania in 1941 or 1944 were identified, arrested, convicted in the 1950s. Secolul XX, marcat de două războaie mondiale și importante mutații geopoliti- ce, ideologice, economice, ține și povara anilor de consolidare a regimului sovietic totalitarist, care, prin sistemul său represiv, a distrus sau a mutilat viața a milioane de oameni. Protocolul adițional secret Molotov-Ribbentrop din 1939 urmat de două note ultimative din 26 și 28 iunie 1940 înaintate de Uniunea Sovietică României a semnificat pentru populația dintre Nistru și Prut o nouă realitate impusă prin dictat și forță armată. Procesul de instaurare a puterii sovietice în Basarabia era însoțit de intimidări, arestări, represiuni, deportări aplicate persoanelor care nu conveneau regimului. Practic, toată populația era inclusă în categoria „suspecților”, întrucât „modelul edificat de Stalin era un sistem rigid, incapabil de autodezvoltare, el avea nevoie în mod organic de injecții permanente de frică, de amenințarea cu figura «dușmanului» intern și extern, de o manipulare ideologică continuă a conștiinței de masă.
    [Show full text]
  • Expoziţia Muzeală „Moldova Sovietică: Între Mituri Şi Gulag”
    EXPOZIŢIA MUZEALĂ „MOLDOVA SOVIETICĂ: ÎNTRE MITURI ŞI GULAG” Elena Postică La 2 iulie 2010 Guvernul Republicii Moldova a „visul sovietic”, crezând cu naivitate în idealurile dat curs unor iniţiative publice de comemora- libertăţii şi dreptăţii, în „viitorul luminos” mode- re a victimelor regimului comunist totalitar şi a lat de propaganda sovietică şi lumea celor care adoptat Hotărârea nr. 605 „Cu privire la crearea aveau să cunoască infernul lagărelor şi închisori- Muzeului victimelor deportărilor şi represiunilor lor comuniste. politice” (MO 2010, 20). Potrivit unor date incomplete, între 1920-1951, în Obiectivul principal al noii instituţii muzeale a RASSM şi RSSM, pentru „crime politice” au fost devenit colectarea, tezaurizarea şi valorifi carea condamnate 31 677 de persoane, dintre care peste ştiinţifi că şi expoziţională a mărturiilor istorice, 5 mii la moarte. Alte 3 mii au decedat în puşcării documentare şi memoriale privind crimele regi- şi izolatoare. mului totalitar comunist în Republica Moldova, Circa 60 mii de persoane au fost deportate în tim- restabilirea adevărului istoric şi recuperarea me- pul celor trei deportări la scară naţională: iunie moriei victimelor nevinovate ale totalitarismului 1941, iulie 1949 şi 1 aprilie 1951. comunist. Despre drama acestor oameni cu destine incre- Prima expoziţie din cadrul acestui muzeu a fost dibile vorbesc cele peste 730 de piese muzeale deschisă la 13 iunie 2012 în incinta Muzeului Na- prezentate în cadrul expoziţiei: fotografi i, docu- ţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Mo-
    [Show full text]
  • Faţă De Sine, Mi-Am Pierdut Prietenii, M-Am Închis În Mine I Am Pierdut
    ПКă НОă ЬТЧО,ă ЦТ-am pierdut prietenii, m-КЦă ьЧМСТЬă ьЧă ЦТЧОă Тă КЦă ЩТОЫНЮЭă ШЫТМОă conЭКМЭăМЮăОбЭОЫТШЫЮХ",ăКăЬЩЮЬăB.,ăКНЮРсЧНăМăЩКРЮЛКăЭШЭКХăЬЮПОЫТЭăОЬЭОăНОăМТЫМКă 80.000ăНОăОЮЫШăТăМăКăЫЦКЬăМЮăМЫОНТЭОăЫОЬЭКЧЭО.;ăC.ăКЫОă25ăНОăКЧТăТăКăУЮМКЭăЩЫТЦКă НКЭă ЩШФОЫă МЮă ЩЫТОЭОЧТТ,ă НЮЩă МКЫОă Кă ьЧМОЩЮЭă Ьă УШКМОă ьЧă ЦОНТЮХă ШЧ-ХТЧО.ă DЮЩă КЩЫШКЩОăУЮЦЭКЭОăНОăКЧăНОăХКăЦШЦОЧЭЮХăьЧăМКЫОăТ-КăНКЭăЬОКЦКăМăОЬЭОăНОЩОЧНОЧЭ,ăКă КЩОХКЭăТăХКăЭОЫКЩТО.ă"VТККăКăПШЬЭăКПОМЭКЭăьЧăЦШНăМКХТЭКЭТЯ,ăКЭсЭăЩОăЩХКЧăЬШМТКХ,ăМсЭăТă ПТгТМă Тă ЩЬТСТМ.ă AЦă ПШЬЭă ХКă ЮЧă ЩКЬă Ьă ьЦТă ЩТОЫНă ХШМЮХă НОă ЦЮЧМ,ă ЦТ-am pierdut prietenii din cauгКăТгШХЫТТăНОăЯТККăМШЭТНТКЧ.ăPОăЩХКЧăПТгТМăКЦăЩТОЫНЮЭăКЩЫШбТЦКЭТЯă 20ăФТХШРЫКЦО,ăКЦăКЯЮЭăЬЭЫТăНОăТЧЬШЦЧТТ,ăЬОЧгКТТăНОăРЫОК,ăТЧЬЭКЛТХТЭКЭОăЩЬТСТМ",ăКă НОМХКЫКЭăC.,ăКНЮРсЧНăМăЫЮНОХОăЧЮăКЮăКПХКЭăЧТМТШНКЭăНОăЩЫШЛХОЦКăЬК.ăDОТăКăЩТОЫНЮЭă ЛКЧТăЦЮХТăТăi-КăПМЮЭăМЫОНТЭО,ăКăЫОЮТЭăЬăХОăКМСТЭО. CОăКЫăПТăШЦЮХăПЫăЯТМТТ?ăPЫШЛКЛТХăМОКăЦКТăЛЮЧăЯКЫТКЧЭăКăЬК,ăЬКЮăЩШКЭОăЧЮ,ăьЧă ПЮЧМТО НОăЬМШЩЮХăТăПОЫТМТЫОКăПТОМЫЮТăьЧăЯТК.ăÎЧЬТăНКМăЯШЫЛТЦăНОăПТТЧКăЮЦКЧă ЯТМТТХОă ЬЮЧЭă Шă ЩКЫЭОă ТЧОЫОЧЭă Кă КМОЬЭОТКă ьЧЭЫ-Шă ЦЬЮЫă ЬКЮă КХЭК.ă PЫОМЮЦă КПТЫЦКă Nicolae Iorga: „VТМТТХОăЬЮЧЭăМХТТăМКЫОăЭОăШЦШКЫăьЧМОЭ,ăМКăШăЬКЛТОăЧОКЬМЮТЭ,ăКУЮЧ- gem la concluzia МăьЧЭЫОКРКăЯТККăХЮЩЭЦăМЮăЯТciiХОăЩОЧЭЫЮăКăПТăМОКăЦКТăЛЮЧăЯК- ЫТКЧЭăЩОЧЭЫЮăЛОЧОПТМТЮХăЧШЬЭЫЮăЬКЮăЩОЧЭЫЮăКăЧЮăьЧМХМКăЦШЫКХКăЬШМТОЭТТ. Bibliografie: Articole: 1. CALITILEă ŞIă VICIILEă FIINEIă UMANE,ă DINă PERSPECTIVAă VIEIIă COTIDIENEă(БVI),ăCЮЯсЧЭЮХăLiber, 15.08.2015,Nr.157, Ioan Oprea. Webografie: 2. http://www.dragosasaftei.ro/viciile-si-viata-la-limita/,
    [Show full text]