DOCSLIB.ORG

Academia De Știin E a Moldovei

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Academia De Știin E a Moldovei ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ȘI DREPT Nr. 1 (93) ianuarie - martie 2013 Lexon-Prim Chișinău, 2013 FONDATOR: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Revista de Istorie a Moldovei apare din 1990. REDACȚIA: Gheorghe COJOCARU, dr. conf. univ. (redactor-șef) Ion JARCUȚCHI, dr. conf. univ. (redactor-șef-adjunct) Constantin UNGUREANU, dr. conf. univ. (secretar responsabil) Redactor: Ion NEGREI Tehnoredactor: Vera BOSTAN COLEGIUL DE REDACȚIE: Nicolae CHICUȘ, dr. conf. univ. Gheorghe CLIVETI, dr. prof. univ. (România) Ovidiu CRISTEA, dr. prof. univ. (România) Demir DRAGNEV, dr. hab. prof. univ., membru coresp. al AȘM Nicolae ENCIU, dr. hab. conf. univ. Academician Andrei EȘANU, dr. hab. prof. univ. Stella GHERVAS, dr. prof. univ. (Franța) Victor IȘCENKO, dr. conf. univ. (Rusia) Paolo MALANIMA, dr. prof. univ. (Italia) Academician Ioan-Aurel POP, dr. prof. univ. (România) Igor ȘAROV, dr. conf. univ. Ion ȘIȘCANU, dr. hab. prof. univ. Anatol ȚĂRANU, dr. conf. univ. Ion VARTA, dr. conf. univ. Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție. © IISD al AȘM SAVANTUL ȘI PROFESORUL 3 DEMIR DRAGNEV LA 75 ANI SUMAR STUDII Alexandru ZUB, DESPRE DIMENSIUNEA BASARABEANĂ A UNIRII ..............................................................................................5 Eugenia DANU, ASPECTE DIN ACTIVITATEA SOCIETĂŢII DE ILUMINARE CULTURALĂ FĂCLIA.................................................9 Constantin UNGUREANU, UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA ÎN 1918 . ....................................................................................................................26 Marcela SĂLĂGEAN, MOMENTE DIN ISTORIA UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA ..................................................................... 49 Nicolae ENCIU, EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ A BASARABIEI ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE ............................. 55 Ioan SCURTU, BASARABIA ÎN DOCUMENTE SEMNATE DE MARILE PUTERI (1920-1947) .............................................. 76 Ion AGRIGOROAIEI, DE LA PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV (23 AUGUST 1939) LA TRATATUL DE LA PARIS (10 FEBRUARIE 1947): AVATARURILE UNEI FRONTIERE .................................................................................... 86 Ion CONSTANTIN, ISTORIOGRAFIA EXILULUI ROMÂNESC DESPRE BASARABIA .....................................................................104 PERSONALITĂȚI Dinu POŞTARENCU, VLADIMIR BODESCU (145 DE ANI DE LA NAŞTERE) .................................................................................................... 110 DOCUMENTAR Ion NEGREI, DECLARAŢIA DE LA CHIŞINĂU A UNUI GRUP DE INTELECTUALI DIN „TOATE ŢĂRILE ROMÂNE” ..........116 Valeriu POPOVSCHI, ÎNCĂ O SERIE DE DOCUMENTE INEDITE DESPRE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ........... 122 RECENZII IOAN PELIVAN, ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA ................................. 133 Valeriu POPOVSCHI VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ ACTUL UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR DE ASTĂZI ........................................ 136 Ștefan BOLDIȘOR CONFERINŢA METODICO-ŞTIINŢIFICĂ “ROLUL ISTORIEI LOCALE ÎN PREDAREA DISCIPLINEI ISTORIA” ..........................................................................138 Corneliu PREPELIȚĂ REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 4 IN HONOREM CONTENT STUDIES Alexandru ZUB, ABOUT THE BESSARABIAN DIMENSION OF THE UNIFICATION ........................................................................5 Eugenia DANU, ASPECTS OF THE ACTIVITY OF THE SOCIETY OF CULTURAL ENLIGHTENMENT, FĂCLIA .............................9 Constantin UNGUREANU, THE UNIFICATION OF BUKOVINA WITH ROMANIA IN 1918 . ....................................................................................26 Marcela SĂLĂGEAN, MOMENTS OF THE HISTORY OF TRANSYLVANIA’S UNIFICATION WITH ROMANIA .................................. 49 Nicolae ENCIU, BESSARABIA’S DEMOGRAPHIC EVOLUTION BETWEEN THE TWO WORLD WARS ..................................... 55 Ioan SCURTU, BESSARABIA IN DOCUMENTS SIGNED BY THE GREAT POWERS, 1920-1947 .............................................. 76 Ion AGRIGOROAIEI, FROM MOLOTOV-RIBBENTROP PACT (AUGUST 23, 1939) TO THE TREATY OF PARIS (FEBRUARY 10, 1947): THE AVATARS OF A BORDER ......................................................................................... 86 Ion CONSTANTIN, HISTORIOGRAPHY OF THE ROMANIAN EXILE ON BESSARABIA .................................................................104 PERSONALITIES Dinu POŞTARENCU, VLADIMIR BODESCU (145 YEARS SINCE THE BIRTH) .................................................................................................. 110 DOCUMENTARY Ion NEGREI, CHISINAU DECLARATION OF A GROUP OF INTELLECTUALS FROM “ALL ROMANIAN COUNTRIES” ......116 Valeriu POPOVSCHI, A NEW SERIES OF ORIGINAL DOCUMENTS ABOUT THE BUREAU OF THE ORGANISATION OF SFATUL TARII ..................................................................................................................................................................... 122 REVIEWS IOAN PELIVAN, A HISTORIAN OF THE NATIONAL LIBERATION MOVEMENT FROM BESSARABIA ......... 133 Valeriu POPOVSCHI SCIENTIFIC LIFE THE ACT OF UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA IN THE VIEW OF CONTEMPORARY HISTORIANS .............................................................................................................................................................................. 136 Ștefan BOLDIȘOR THE SCIENTIFIC-METHODOLOGICAL CONFERENCE: “THE ROLE OF LOCAL HISTORY IN TEACHING HISTORY CLASS ............................................................................................................................................138 Corneliu PREPELIȚĂ Alexandru Zub DESPRE DIMENSIUNEA BASARABEANĂ A UNIRII 5 STUDII Alexandru Zub* DESPRE DIMENSIUNEA BASARABEANĂ A UNIRII Definită ca punct culminant al unui proces istoric, de creare a unităţii de stat româneşti, Marea Unire din 1918 constituie o fecundă temă de studii, reflec­ ţii, controverse, dată fiind complexitatea fenomenului şi contestarea obstinată de către perdanţi a sistemului de la Versailles1. Componenta basarabeană a acelui eveniment este probabil partea cea mai sensibilă a procesului, de vreme ce Rusia ţaristă, metamorfozată în sovietică, şi­a asigurat pînă azi o anume continuitate şi s­a opus mereu la integrarea „guberniei” sale în regatul român. Este, de aceea, una din fisurile sistemului, nerezolvată convenabil pînă acum, fisură ce nu ar putea fi estimată corect fără a lua în calcul un întreg secol de zbuciumată istorie, cu dileme identitare şi deplasări de interese, mai cu seamă în sînul păturilor privilegiate: boieri, preoţi, institutori etc., pe care administraţia imperială a reuşit să­i cointereseze cumva în perpetuarea situaţiei. S­a format, în timp, o categorie de moldoveni cu acces la funcţii administrative, militare, bisericeşti, categorie ce ar fi dorit, la finele marelui război, ca situaţia să continue, mai curînd, decît să se schimbe prin unirea cu România2. Desigur, nu lipseau de tot spiritele solidare etnocultural cu românitatea, deşi mijloacele de a­şi exprima ataşamentul erau destul de reduse, iar pentru populaţia de jos aproape nule. Progresele românilor din regatul extracarpatin, în partea secundă a secolului XIX, secol al naţionalităţilor, nu puteau rămîne fără ecou dincolo de Prut, deşi acolo funcţiona un sistem de propagandă antiromâ­ nească relativ coerent şi eficace, după cum se poate degaja din mărturiile timpu­ lui, adesea dramatice3. Familia Hasdeu a dat culturii române trei generaţii ştiute (Alexandru, Bogdan, Iulia) de cărturari ataşaţi idealului naţional, ideal prezent la cei mai de seamă corifei ai literelor, de la Stamati şi Russo la Donici şi Mateevici, de la Stere la Inculeţ, ca să nu amintim decît aceste nume dintr­o lungă serie4 . * Acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Aca­ demiei Române. 1 Czechoslovakia and Romania in the Versailles System, ed. Oldrich Tüma and Jiri Jindra, Prague, 2006. 2 Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti, 1898. 3 Cf. M. Cimpoi, Basarabia sub steaua exilului, Bucureşti, 1994. 4 Vezi Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, Chişinău, Ed. Museum, serie Enciclopedică. REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 6 STUDII Analizînd pe larg, sistematic şi cu o vastă documentaţie problema Basarabiei, G.I. Brătianu sublinia faptul că nu e vorba de o chestiune conjuncturală, ci de „drepturi naţionale şi istorice”, pe care România avea obligaţia să le apere, convinsă că sprijină în felul acesta înseşi „fundamentele păcii”5. El se rostea astfel ca şi tatăl său, primul­ministru din epoca Unirii celei mari, a cărui insistenţă pentru aceleaşi drepturi se cuvine subliniată: „Noi nu putem să concepem existenţa poporului român fără Nistru, tot aşa cum nu putem să concepem această existenţă fără stăpînirea Dunării şi a Tisei. Aceste fluvii îi separă pe români de elementul slav”6. Un asemenea punct de vedere fusese apărat şi de bunicul marelui istoric, I.C. Brătianu, cu ocazia Congresului de la Berlin (1878), unde a susţinut, ferm şi persuasiv, împreună cu Kogălniceanu, ca pentru istorie, cauza teritoriului dintre Prut şi Nistru, adjudecat de Rusia, după înfrîngerea Imperiului otoman, iar acel spectacol diplomatic l­a făcut pe Bismark, „samsarul onest”, să exclame că „România îşi are oamenii săi”, adică personalităţi capabile a­i apăra interesele7. Cu toate astea, „areopagul” nu le­a dat cîştig de cauză, lăsînd ca Rusia să mai controleze
Load more

Recommended publications
  • Sumarul Revistei De Istorie, Nr. 1-100
    REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 82 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SUMARUL REVISTEI DE ISTORIE, NR. 1-100 IN HONOREM Istoricul Ion Şişcanu – 60, 2011, nr. 1-2 (85-86), p. 5-7. Savantul şi profesorul Demir Dragnev la 75 de ani (Ion Chirtoagă), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 7-10. Istoricul Anatol Ţaranu – 60 (Nicolae Enciu), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 11-13. Istoricul Alexei Agachi – 70 (Ion Varta), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 14-16. Omagiu istoricului şi omului politic Alexandru Moşanu (Nicolae Enciu), 2012, nr. 3 (91), p. 5-7. Profesorul şi cercetătorul Valentin Tomuleţ la 60 de ani (Ion Chirtoagă), 2012, nr. 4 (92), p. 5-6. Istoricul Dinu Poştarencu la 60 de ani (Ion Jarcuţchi), 2012, nr. 4 (92), p. 7-8. Istoricul Ion Jarcuţchi la 65 de ani (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 2 (94), p. 5-7. Academicianul Andrei Eşanu la vârsta afirmării (premiile pentru lucrările elabo- rate) (Silvia Corlăteanu-Granciuc), 2013, nr. 3 (95), p. 7-9. Omagiu istoricului Valeriu Pasat – 55 (Nicolae Enciu), 2013, nr. 3 (95), p. 10-14. Omagiu istoricului Gheorghe Gonţa (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 4 (96), p. 5-6. Profesorul Ioan Caproşu la 80 de ani (Demir Dragnev, Valentin Constantinov), 2014, nr. 3 (99), p. 7-10. Profesorul Alexandru Zub la 80 de ani (Nicolae Enciu), 2014, nr. 4 (100), p. 5-7. STUDII ŞI COMUNICĂRI Adăniloae Nichita, Invăţământul în sudul Basarabiei între anii 1857-1878, 1993, nr. 4 (16), p. 33-41. Agachi Alexei, Rechiziţionarea aurului din Ţara Românească de către adminis- tratorii ţarişti în timpul ocupaţiei militare ruse din anii 1806-1812, 2002, nr.
    [Show full text]
  • Descoperim Eroi În Localitate La Noi
    KÖrber Stiftung DESCOPERIM EROI ÎN LOCALITATE LA NOI Culegere de lucrări ale participanților în concurs, ediția 2019-2020 U T I N E R T R I N C E P E R C S E R T U Ă C T O N R O I C MOLDOVA ISTORIE LOCALĂ CHIŞINĂU, 2020 CZU 94(478)(082)=135.1=111=161.1 D 34 Această lucrare este O CULEGERE de fragmente din cercetările elevilor, precum și a unor lucrări integrale, elaborate în cadrul proiectului de studiere a istoriei locale ”Concurs Istoric 2.0” desfășurat în perioada Iunie 2019-decembrie 2020. Concursul este axat pe căutare și descoperire, nu doar în documente oficiale și arhive de stat, ci în evenimente de familie și în arhive personale, în colecții de fotografii și videoteci de familie, în surse din muzeul localității, etc. Deși la sunt în cea mai mare parte la prime încercări, autorii, elevi de gimnaziu și liceu, au manifestat tenacitate și entuziasm pentru a identifica și aduce în prim plan EROII – în accepția concursului nu atât personalități marcante, arhicunoscute și onorate în public, cât oameni de rând, adesea membri ai familiei sau comunității, care au pus umărul la crearea ”istoriei mari”. Organizatorii proiectului, asociațiile obștești DVV International Moldova și ANTIM, exprimă sincere mulțumiri finanțato- rilor, profesorilor-îndrumători, elevilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a activității. Opiniile exprimate în articolele acestei publicații de către fiecare dintre autori nu reflectă în mod necesar poziția editorului sau a responsabililor de ediție. Publicația sau părți ale acesteia pot fi reproduse numai cu condiția mențio- nării corespunzătoare a sursei.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia
    Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALÃ DINDIN BASARABIABASARABIA 1(I)(I) antelimon Halippa, publi- din provincie (în special ruºii, cist ºi om politic basa- ucrainenii, evreii), ceea ce a grãbit Prabean, a fost unul dintre formarea unui partid care sã reprez- cei mai importanþi militanþi pentru inte interesele basarabenilor într-o afirmarea spiritului românesc în perioadã de transformãri politice. Basarabia ºi unirea acestei provincii Astfel, la 30 martie 1917 s-a cu România. În calitate de vice- constituit în Chiºinãu Partidul preºedinte al Sfatului Þãrii a votat Naþional Moldovenesc. Comitetul unirea Basarabiei cu România la 27 de conducere era format din: Paul martie 1918, la sfîrºitul anului fiind Gore (preºedinte), Vasile Stroescu ales preºedinte al acelei adunãri. (preºedinte de onoare), Vladimir Halippa s-a numãrat printre oamenii Herþa (vice-preºedinte), Pantelimon politici de elitã ai României Mari, Halippa (secretar general), arhi- fiind parlamentar în majoritatea leg- mandritul Gurie Grosu, Mihail islaturilor ºi ocupînd funcþii de min- Minciunã, Vladimir Cazacliu, istru ºi secretar de stat în diferite Vladimir Bogos, Teofil Ioncu, guverne. Simeon Murafa, Ion Pelivan, Ion Halippa a participat continuu la Buzdugan (membri) 3. Organul de închegarea vieþii politice din presã a devenit ziarul „Cuvînt Basarabia, fiind membru fondator al Partidului Naþional moldovenesc”, al cãrui director era Halippa. Ziarul a Moldovenesc, cel care a preluat iniþiativa miºcãrii fost înfiinþat în 1914 de cãtre Halippa ºi Nicolae naþionale, ulterior transformat în Partid Þãrãnesc Alexandri, cu sprijinul financiar al boierului Vasile basarabean, al cãrui preºedinte a fost pe toatã durata Stroescu, devenind principala scenã de afirmare a spiri- existenþei sale (1918-1926).
    [Show full text]
  • Comisarul Superior Al Guvernului La ..Astra“
    Chişinău, Marti, 8 Februarie 1927 Anul IV no. 28 425) 2 lei exemplarul (migrat lie Orii? Qiar K itt lie loterii m m m m m m Redacţia $î Administrativ ii er Abonamente: str Mihai Viteazul No 50 îtuij B00 — »<» timp df «n sn sol! cu B-dul Aloiaiulru cei 6b 400 — , , 6 i toi 200 - * , 3 luni TELEFON No. 75 iVEjrăinatate dubiu preoţi, învăţători, tuncţio- rzii de Stat, militari şi studenţ Anunţurile şi reclamele se -~’i 600 — pe timp de um an primesc la Administraţie şi la etc. 300 - . „ t i luni toate agenţiile de publicitate 150 - * . 3 luni din ţară. ŢlA AU Director: Onisifor Ghibu Ziar national independent Apare Tn flecare zi de lucru Defraudărlle In Ruiia săli O lege specială contra comunişti n acest semn RiGA-— ZUrul „izvestla" din Comisarul Superior Moscova aduce o interesantă sta­ lor in Polonia tistică asupra defraudârilor ii 1926 vom Învinge ia Uniunea sovietică. Statistica VARŞOVIA. Nat ion al- democraţi a poloneză a îăcui dace pâaă la luna Octombrie, de­ tn Sejm o interpelare urgentă, ca guvernul să elaboreze o oarece datele pentru Noembrie şi al guvernului la rnmimmii superior al guvernului merge mână lege contra comuniştilor şl s ’o înainteze Sejmulul. i--------------în mâna cu „Astra“ — Decembrie nu sunt Iacă cunos­ cute. Defraadăriie ocupă un ioc Această interpelare este motivată de activitatea ilegală însemnat pe scara criminalităţii in dusă contra statului polonez de partidul comunist şi spri­ Răsboiul mondial s’a sfâr- Popoarele cele mai culte Rusia. Numărul proceselor inten­ jinul material din afară. ..Astra“ 2 i dar ravagiile lui t conţi­ şi mai experte în metodele tate pentru deiraudare In anui ( Ceps) nută.
    [Show full text]
  • REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XXVI
    E-ISSN: 2537-6152 Categoria B INSTITUTUL PATRIMONIULUI CULTURAL THE INSTITUTE OF CULTURAL HERITAGE ИНСТИТУТ КУЛЬТУРНОГО НАСЛЕДИЯ REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XXVI THE JOURNAL OF ETHNOLOGY AND CULTUROLOGY Volume XXVI ЖУРНАЛ ЭТНОЛОГИИ И КУЛЬТУРОЛОГИИ Том XXVI Revista de Etnologie şi Culturologie este indexată în Bazele de date: European Reference Index for the Humanities and Social Sciences (ERIH PLUS) Directory of Open Access Journals (DOAJ) Central and Eastern European Online Library (CEEOL) Directory of Open Access scholarly Resources (ROAD) Open Academic Journals Index (OAJI) International Services for Impact Factor and Indexing (ISIFI) CiteFactor CHIŞINĂU, 2019 Colegiul de redacţie al Revistei de Etnologie şi Culturologie: Procop Svetlana. Redactor-şef. Doctor în filologie, Kalaşnikova Natalia. Doctor habilitat în culturologie conferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). (Sankt Petersburg, Federaţia Rusă). Zaicovschi Tatiana. Redactor-şef adjunct. Doctor în Kuşnir Veaceslav. Doctor în istorie, conferenţiar filologie, conferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). (Odesa, Ucraina). Boda Gherghina. Doctor în istorie (Deva, România). María Luisa del Barrio Vega. Doctor în filologie (Ma- Cvilincova Elizaveta. Doctor habilitat în istorie, con- drid, Spania). ferenţiar (Chişinău, Republica Moldova). Maruşiakova Еlena. Doctor în istorie (Saint Andrews, Dolghi Adrian. Doctor în istorie (Chişinău, Republica Scoţia, Marea Britanie). Moldova). Minasyan Svetlana. Doctor în filologie (Erevan, Ar- Duminica Ion. Doctor în politologie, conferenţiar menia). (Chişinău, Republica Moldova). Neagota Bogdan. Doctor în filologie (Cluj-Napoca, Duminica Ivan. Doctor în istorie (Chişinău, Republi- România). ca Moldova). Popov Veselin. Doctor în istorie (Saint Andrews, Sco- Gheorghiev Galin. Doctor în etnologie (Sofia, Bulgaria). ţia, Marea Britanie). Ghinoiu Ion. Doctor în geografie (Bucureşti, România). Sîrbu Tatiana. Doctor în istorie (Leuven, Belgia). Grădinaru Natalia.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • 2018-2019 12 Decembrie, Ora 14:00
    2018-2019 12 decembrie, ora 14:00 Denumire webinar: România - un secol Descriere: Să ne amintim ce s-a înâmplat în urmă cu 100 de ani și cum înaintașii noștiri au făurit România de azi. Cele mai importante momente și oamenii care au luptat pentru Marea Unire. Spațiu de lucru: https://agora.reteauaedu.ro/open/NMkPAO4Lg0gkwur.html Titlul lucrării: La trecutu-ti mare, mare viitor Autor(i): Braila Felicia, Arnaut Gabriela, Rotari Valeria, Covaci Claudia Clasa: X-a , profil umanist Coordonator(i): Panioglo Aculina Școala:Liceut Teoretic “M. Sadoveanu” Județ, localitate: Republica Moldova, Cahul, s. Giurgiulesti Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Cel mai mare eveniment al romanilor de pretutindeni a avut loc. Alba Iulia ne-a unit din nou ! Am trait un moment unic , un sentiment de mandrie nationala! Sunt mandru ca sunt roman! Gandesc, simt si iubesc romaneste! Primul an centenar, in valtoarea relatiilor internationale tensionate, Ferdinand I a pus bazele unei Tari Unite, independente, moderne si a reinteregit neamul romanesc din Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia. Prin jertfa s-a nascut Unirea! Inaintasii neamului romanesc din proviinciile aflate sub ocupatie au luptat pentru a se uni cu Tara! În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Romania ca o mama iubitoare a venit si si-a strans copilul la piept. La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Țării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei și să decidă soarta ei.
    [Show full text]
  • MALURI DE PRUT Periodic Al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia Şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr Sponsorizat De Consiliul Naţional
    MALURI DE PRUT Periodic al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr sponsorizat de Consiliul Naţional Anul II, nr. 5 – 6, februarie – martie 2010 ISSN 2065 - 1961 Număr dedicat împlinirii a 20 de ani de activitate a A.C.P.B.B. România Reacţia Patriarhiei Moscovei la O PRIVIRE RETROSPECTIVĂ reactivarea Mitropoliei Basarabiei Romeo CEMÂRTAN, Chişinău Gabriela Ielenicz Preşedinte al Consiliului Naţional După 70 de ani de asuprire, viaţa religioasă în U.R.S.S. a înregistrat o schimbare Desigur, activitatea Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina fundamentală excepţională, bucurându-se de desfăşurată la nivel naţional, timp de 20 de ani, în care au fost implicate mii de libertate şi, în mod paradoxal, de toleranţă din persoane, nu poate fi rezumată în doar câteva pagini. Preşedintele filialei din partea statului comunist. Această nouă situaţie Buzău a asociaţiei noastre, inginerul Dan Camer, a editat, în urmă cu trei ani, o de la sfârşitul anilor `80 era atât de carte, cu peste 450 de pagini, intitulată Pro Basarabia şi Bucovina, care este de surprinzătoare şi părea neverosimilă, pentru că fapt, un curriculum vitae al asociaţiei, în general şi al filialei din Buzău, în mod era generată nu de o mişcare naţional – special. Prin activităţile lor, fiecare filială ar putea edita un asemenea material. spirituală şi nici din interiorul Bisericii În cele ce urmează, vom prezenta foarte sumar, activitatea coordonată sau Ortodoxe Ruse, ci de conducerea de vârf a desfăşurată la nivel central. partidului comunist şi a U.R.S.S., în frunte cu Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a fost înfiinţată în noiembrie Mihail Gorbaciov.
    [Show full text]
  • Centenarul Unirii Basarabiei Și Bucovinei Cu România
    Constantin Ungureanu* CENTENARUL UNIRII BASARABIEI ȘI BUCOVINEI CU ROMÂNIA By 1914, the socio-economic, ethno-demographic, political, cultural and educa- tional situation was signifi cantly diff erent in Bucovina and Bessarabia. During the First World War, the Bucovinians and Bessarabians were in diff erent camps of the Warring Powers, and heavy fi ghting took place at the borders of the two provinces. The inter- nal and external context of the union of Bessarabia and Bucovina with Romania was diff erent. In 1917, Bessarabia was embraced by an impressive movement of national liberation, the main claim being the autonomy of the province. In autumn 1917 the Council of the Country (Sfatul Ţării) was formed, and on 2 December the Moldovan Democratic Republic was proclaimed. At the beginning of 1918, the Romanian army entered Bessarabia to put an end to anarchy and disorder. The Council of the Country voted on 24 January 1918 the independence of the Moldovan Democratic Republic. At the meeting of March 27, 1918, the Council of the Country voted for the declara- tion of the conditional union of Bessarabia with Romania. On October 28, 1920, the representatives of Great Britain, France, Italy and Japan signed in Paris the Treaty on the Recognition of the Union of Bessarabia with Romania. The collapse of the Habsburg Empire created favourable conditions for the affi r- mation of the Romanian national movement in Bucovina. On October 27, 1918 a mee- ting of representatives of the Bucovinian Romanians was held in Cernăuţi which was proclaimed Constituent. On the same day, 50 members were elected to the Romanian National Council and an executive committee, led by Iancu Flondor, was created.
    [Show full text]