ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ȘI DREPT Nr. 1 (93) ianuarie - martie 2013 Lexon-Prim Chișinău, 2013 FONDATOR: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Revista de Istorie a Moldovei apare din 1990. REDACȚIA: Gheorghe COJOCARU, dr. conf. univ. (redactor-șef) Ion JARCUȚCHI, dr. conf. univ. (redactor-șef-adjunct) Constantin UNGUREANU, dr. conf. univ. (secretar responsabil) Redactor: Ion NEGREI Tehnoredactor: Vera BOSTAN COLEGIUL DE REDACȚIE: Nicolae CHICUȘ, dr. conf. univ. Gheorghe CLIVETI, dr. prof. univ. (România) Ovidiu CRISTEA, dr. prof. univ. (România) Demir DRAGNEV, dr. hab. prof. univ., membru coresp. al AȘM Nicolae ENCIU, dr. hab. conf. univ. Academician Andrei EȘANU, dr. hab. prof. univ. Stella GHERVAS, dr. prof. univ. (Franța) Victor IȘCENKO, dr. conf. univ. (Rusia) Paolo MALANIMA, dr. prof. univ. (Italia) Academician Ioan-Aurel POP, dr. prof. univ. (România) Igor ȘAROV, dr. conf. univ. Ion ȘIȘCANU, dr. hab. prof. univ. Anatol ȚĂRANU, dr. conf. univ. Ion VARTA, dr. conf. univ. Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție. © IISD al AȘM SAVANTUL ȘI PROFESORUL 3 DEMIR DRAGNEV LA 75 ANI SUMAR STUDII Alexandru ZUB, DESPRE DIMENSIUNEA BASARABEANĂ A UNIRII ..............................................................................................5 Eugenia DANU, ASPECTE DIN ACTIVITATEA SOCIETĂŢII DE ILUMINARE CULTURALĂ FĂCLIA.................................................9 Constantin UNGUREANU, UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA ÎN 1918 . ....................................................................................................................26 Marcela SĂLĂGEAN, MOMENTE DIN ISTORIA UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA ..................................................................... 49 Nicolae ENCIU, EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ A BASARABIEI ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE ............................. 55 Ioan SCURTU, BASARABIA ÎN DOCUMENTE SEMNATE DE MARILE PUTERI (1920-1947) .............................................. 76 Ion AGRIGOROAIEI, DE LA PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV (23 AUGUST 1939) LA TRATATUL DE LA PARIS (10 FEBRUARIE 1947): AVATARURILE UNEI FRONTIERE .................................................................................... 86 Ion CONSTANTIN, ISTORIOGRAFIA EXILULUI ROMÂNESC DESPRE BASARABIA .....................................................................104 PERSONALITĂȚI Dinu POŞTARENCU, VLADIMIR BODESCU (145 DE ANI DE LA NAŞTERE) .................................................................................................... 110 DOCUMENTAR Ion NEGREI, DECLARAŢIA DE LA CHIŞINĂU A UNUI GRUP DE INTELECTUALI DIN „TOATE ŢĂRILE ROMÂNE” ..........116 Valeriu POPOVSCHI, ÎNCĂ O SERIE DE DOCUMENTE INEDITE DESPRE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ........... 122 RECENZII IOAN PELIVAN, ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA ................................. 133 Valeriu POPOVSCHI VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ ACTUL UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR DE ASTĂZI ........................................ 136 Ștefan BOLDIȘOR CONFERINŢA METODICO-ŞTIINŢIFICĂ “ROLUL ISTORIEI LOCALE ÎN PREDAREA DISCIPLINEI ISTORIA” ..........................................................................138 Corneliu PREPELIȚĂ REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 4 IN HONOREM CONTENT STUDIES Alexandru ZUB, ABOUT THE BESSARABIAN DIMENSION OF THE UNIFICATION ........................................................................5 Eugenia DANU, ASPECTS OF THE ACTIVITY OF THE SOCIETY OF CULTURAL ENLIGHTENMENT, FĂCLIA .............................9 Constantin UNGUREANU, THE UNIFICATION OF BUKOVINA WITH ROMANIA IN 1918 . ....................................................................................26 Marcela SĂLĂGEAN, MOMENTS OF THE HISTORY OF TRANSYLVANIA’S UNIFICATION WITH ROMANIA .................................. 49 Nicolae ENCIU, BESSARABIA’S DEMOGRAPHIC EVOLUTION BETWEEN THE TWO WORLD WARS ..................................... 55 Ioan SCURTU, BESSARABIA IN DOCUMENTS SIGNED BY THE GREAT POWERS, 1920-1947 .............................................. 76 Ion AGRIGOROAIEI, FROM MOLOTOV-RIBBENTROP PACT (AUGUST 23, 1939) TO THE TREATY OF PARIS (FEBRUARY 10, 1947): THE AVATARS OF A BORDER ......................................................................................... 86 Ion CONSTANTIN, HISTORIOGRAPHY OF THE ROMANIAN EXILE ON BESSARABIA .................................................................104 PERSONALITIES Dinu POŞTARENCU, VLADIMIR BODESCU (145 YEARS SINCE THE BIRTH) .................................................................................................. 110 DOCUMENTARY Ion NEGREI, CHISINAU DECLARATION OF A GROUP OF INTELLECTUALS FROM “ALL ROMANIAN COUNTRIES” ......116 Valeriu POPOVSCHI, A NEW SERIES OF ORIGINAL DOCUMENTS ABOUT THE BUREAU OF THE ORGANISATION OF SFATUL TARII ..................................................................................................................................................................... 122 REVIEWS IOAN PELIVAN, A HISTORIAN OF THE NATIONAL LIBERATION MOVEMENT FROM BESSARABIA ......... 133 Valeriu POPOVSCHI SCIENTIFIC LIFE THE ACT OF UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA IN THE VIEW OF CONTEMPORARY HISTORIANS .............................................................................................................................................................................. 136 Ștefan BOLDIȘOR THE SCIENTIFIC-METHODOLOGICAL CONFERENCE: “THE ROLE OF LOCAL HISTORY IN TEACHING HISTORY CLASS ............................................................................................................................................138 Corneliu PREPELIȚĂ Alexandru Zub DESPRE DIMENSIUNEA BASARABEANĂ A UNIRII 5 STUDII Alexandru Zub* DESPRE DIMENSIUNEA BASARABEANĂ A UNIRII Definită ca punct culminant al unui proces istoric, de creare a unităţii de stat româneşti, Marea Unire din 1918 constituie o fecundă temă de studii, reflec­ ţii, controverse, dată fiind complexitatea fenomenului şi contestarea obstinată de către perdanţi a sistemului de la Versailles1. Componenta basarabeană a acelui eveniment este probabil partea cea mai sensibilă a procesului, de vreme ce Rusia ţaristă, metamorfozată în sovietică, şi­a asigurat pînă azi o anume continuitate şi s­a opus mereu la integrarea „guberniei” sale în regatul român. Este, de aceea, una din fisurile sistemului, nerezolvată convenabil pînă acum, fisură ce nu ar putea fi estimată corect fără a lua în calcul un întreg secol de zbuciumată istorie, cu dileme identitare şi deplasări de interese, mai cu seamă în sînul păturilor privilegiate: boieri, preoţi, institutori etc., pe care administraţia imperială a reuşit să­i cointereseze cumva în perpetuarea situaţiei. S­a format, în timp, o categorie de moldoveni cu acces la funcţii administrative, militare, bisericeşti, categorie ce ar fi dorit, la finele marelui război, ca situaţia să continue, mai curînd, decît să se schimbe prin unirea cu România2. Desigur, nu lipseau de tot spiritele solidare etnocultural cu românitatea, deşi mijloacele de a­şi exprima ataşamentul erau destul de reduse, iar pentru populaţia de jos aproape nule. Progresele românilor din regatul extracarpatin, în partea secundă a secolului XIX, secol al naţionalităţilor, nu puteau rămîne fără ecou dincolo de Prut, deşi acolo funcţiona un sistem de propagandă antiromâ­ nească relativ coerent şi eficace, după cum se poate degaja din mărturiile timpu­ lui, adesea dramatice3. Familia Hasdeu a dat culturii române trei generaţii ştiute (Alexandru, Bogdan, Iulia) de cărturari ataşaţi idealului naţional, ideal prezent la cei mai de seamă corifei ai literelor, de la Stamati şi Russo la Donici şi Mateevici, de la Stere la Inculeţ, ca să nu amintim decît aceste nume dintr­o lungă serie4 . * Acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iaşi a Aca­ demiei Române. 1 Czechoslovakia and Romania in the Versailles System, ed. Oldrich Tüma and Jiri Jindra, Prague, 2006. 2 Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti, 1898. 3 Cf. M. Cimpoi, Basarabia sub steaua exilului, Bucureşti, 1994. 4 Vezi Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, Chişinău, Ed. Museum, serie Enciclopedică. REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 6 STUDII Analizînd pe larg, sistematic şi cu o vastă documentaţie problema Basarabiei, G.I. Brătianu sublinia faptul că nu e vorba de o chestiune conjuncturală, ci de „drepturi naţionale şi istorice”, pe care România avea obligaţia să le apere, convinsă că sprijină în felul acesta înseşi „fundamentele păcii”5. El se rostea astfel ca şi tatăl său, primul­ministru din epoca Unirii celei mari, a cărui insistenţă pentru aceleaşi drepturi se cuvine subliniată: „Noi nu putem să concepem existenţa poporului român fără Nistru, tot aşa cum nu putem să concepem această existenţă fără stăpînirea Dunării şi a Tisei. Aceste fluvii îi separă pe români de elementul slav”6. Un asemenea punct de vedere fusese apărat şi de bunicul marelui istoric, I.C. Brătianu, cu ocazia Congresului de la Berlin (1878), unde a susţinut, ferm şi persuasiv, împreună cu Kogălniceanu, ca pentru istorie, cauza teritoriului dintre Prut şi Nistru, adjudecat de Rusia, după înfrîngerea Imperiului otoman, iar acel spectacol diplomatic l­a făcut pe Bismark, „samsarul onest”, să exclame că „România îşi are oamenii săi”, adică personalităţi capabile a­i apăra interesele7. Cu toate astea, „areopagul” nu le­a dat cîştig de cauză, lăsînd ca Rusia să mai controleze