Giurgea Eugeniu E. Din Trecutul Și Prezentul Basarabiei. 1928
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
r 0006 famagmesaro o# A/Aft-WOW-0lb aoste, P. , ta) 0 P p, EUGENIU N. GIURGEA 0 # 0 0 0 Subdirector General in Institutul Geologic al Romanic( P. 07.0 bEWZIF3g5g: * * # oro, b.:00.0.0.0156V0 9 .n9 'CI to ti (7%1 I I 5 DIN TRECUTUL $1 PREZENTUL BASARABIEI eat7rczeb l `44w , ;? 0,13WW00L- 01,11+ TIP. ,,BUCOVINA. I. E. TOROUTIU CALEA VICTORIEI 222 BUCURE$T1 Qb eecrep.o0CAMMUMMAYa. 43, a 70Z.ZZIWWWW333).0 www.dacoromanica.ro EUGENIU N. GIURGEA Subdirector General in Instilutul Geologic al Rominief DIN THUM SI PREZENTUL BASARABIEI BUCURE5T1 INST1TUTUL DE ARTE ORAFICE BUCOVINA, 1, E. TOROUTIIP 222 Calea Victoria, 222 1 9 2 8 www.dacoromanica.ro PR EFATA. Dintre provinciile romeinefti alipite dupes marele re"zbol 2a patria-mums, Basarabia a ramas Inc ei $i panel asteizi Iola dintre cele mai putin cunoscute din toate punctele de ye- dere. Nici mai nu au Mutat sei facet' studii prea amcinuntite asupra acestei foaste gubernii a lor, dar chiar acele can sunt, nu sunt cunoscute detest putin oamenilor no$tri, eco- nomi,cti, oameni de $tiintcl sau literati, de oarecc aproape toate sunt scrise numai in ruse$te, limbs, care rar e cunos- mid' de romdni. De aceea, ca roman, care am avat ocaziunea de a cunoa$- te mai de aproape aceastei frumoasti regiune a feirii, am' crezut ca este de a mea datorie, ca in putinele randuri din aceasta lucrare, sa dau casteva notiuni asupra situatiei so- ciale ci mai cu seamy economice, ce a Post $ti este in acegstcl provineie, pentruca sa se poatei vedea de ceitre acei ce gunt inseircinati cu conducerea frcinelor Statului nostru, de ce ar mai fi nevoe sa se facet', pentruca din toate punctele de vedere sa putem nice ca la scinul mamei sale, Basarabia se gdseste bine, si ca ea merge pe calea adeveiratd a progre- sului. Am cdutat sa impart aceastd mica lucrare in trei veirta ri anume: a) Studiul chestiunilor de ordin social. b) Studiul chestiunilor de ordin etnic. c) Studiul chestiunilor de ordin economic. In prima parte a lucrarii, anume in chestiunile de ordin social am fcicut un mic rezumat a situatiunii din punct de vedere istoric, din care sa se vadei starea provinciei noas- tre inainte $i dupes unire. S'a avut in vedere mai cu deose- www.dacoromanica.ro 4 hire starea de lucruri petrecutd in Ukraina,Siin special to Odesa, in legaturd cu evenimentele din Basarabia, eve- nimente ce au lost prentergatoare unirii. Aci s'a cciutat a se da diverse anIcinunte asupra modului cum, era priviti in Rusia pregeitirea unirii Basarabiei in legeitura ctu sta- rea socialei din fostul imperiu, precum $i cu noile aranja- "mente politice, pe can bolsevicii le aveau in vedere asui pra regiunii dintre Prut $i Nistru. Concordant cu constatarea acestor fapte, se dott diverse amcinunte, din cari sa se poatei vedea stareasocial z, pet care o aveanz aci, $i care era aceectsi aproape cu cea din, Ukraina.Mersul revolutiunii ruse in sudul fostului, impe- riu, $i actiunea generalilor tari$ti, rcima$i credincio41 ideei monarhiste, in legaturei cu frameinteirile sociale din Ba2 sarabia, am crezut necesar seile expun ceva mai pe larg, de oarece de aci se poste vedea scopul real, pe care TUOi totdeauna l'au urmcirit din punct de vedere politic, deqi se considerau ca aliati ai romanilor. in legaturei cu aceste chestiwni se arata de asemenicu, ceva detalii scopul, pe care it urmcirea patura cult(); a t,,obi- limii basarabene, $i chipul cum ea vedea dominafiunea romeineascci. Cele mai multe din aceste constatari, pe earl le am feicui fi le-am expus in cadrul prezentei lucruri, sunt bazate pe acte oficiale, sau pe proprii canstatari personale,Hindi lnartor ocular la aproape toate evenimentele de ordin, so- cial, cari sunt povestite in ea. Si, aceastei afirmatiunefd- cutci are de stop de a inteiri mai molt in mintea cititoriloe exactitateaSirealitatea tuturor faptelor expuse. M'am ocupat in, toate chestiunile tratate$i petrecute dupei actul unirii de starea spiritelor din aceasta provin- cie in legeitura cu dansele, cauteind a punein evidenki ideea de libertate $i de moralitate, asa dupei cum era ea in- teleasd de foasta nobilime qi patura conducatoare rubel. Am cautat in acela$ timp, ca sei areit situatiunea admi- nistrativei $i financiara a diferitelor institutii pur vusesti, pe cars le am geisit in Basarabia la unire, $i rolul, pe care ele l'au jucat din punct de vedere social in perioada delo 1917 fi *Ina la 1923. In partea a doua a luorbxii, care prive$te chestiunile de ordin etnic am arcitatinprimal locsitualiunea po- www.dacoromanica.ro 5 pulatlei din punct de vedere at numarului ei, iarina4 - iloilea din punct de vedere a nationaliteitilor, 'e Q formeq- 2a. Cu cif re oficiales'aputut proba in parte imigrarea in- tense" de populatiune strains penile" de peste Nistru, $i si- tuatiunea socials fi economics create' Basarabiei it ?Irma vearii acestei populatiuni. S'a cercetat cresterea naturalci si normal(' a acestei po- pulatiuni in legatura cu starea economics $i socialti de pe vremuri, $i de astazi, a provinciei noastre dintrc Prat $f! _Nistru. In ceeace prive$te chestiunile de ordin economic, s'au tratat aparte: cele ce privesc agriculture $i productinnea pamcintului, productiunea viticola, situatia zootechnicd, situatia padurilor $i a combustibilului, situatia seric;colei -siproductiunea pescariilor Basarabiei. Cu aceasta ocaziu- ne s'a areitat starea in care se gtisea inainte pescuitul ad, --$iprogresele, pe cari le-a facet in ultimul timp. Eau facia consideratiuni sumare asupra zone/or inundabile ale pro- vinciei $i asupra productiunii iazurilor $imeisurilorco s'ar putea lua pentru cre$terea productiunii de peste dein- . du-se ast fel acestei regiuni posibilitatea cre$ter;i venitu- rilor sale nationale. Am insistat mai departe, intr'un capitol special asupra -chestiunilor de nature" comerciala, areitcind imprejurtirile econornice din trecut in legaturci cu situatiunea de asteizi. 'Cu aceasta ocaziune am cautat se" ne ocupcim de posibili- tatea intensificarii exportului acestei provincii, $i de le- geiturile ce s'ar putea face in aceasta directiune intre ca- seleexportatoarebasarabene si cele importatoare polone- ze sau cehoslovace. Am pus totul in legatura insci cu sta- rea editor de comunicatie de ad, arateind de asemeni in, alt capitol special situatiunea actual(' $i de viitor, pe cari o au $i vor trebui se" o alba aceste c'di. Se precizeazd prim date statistice oficiale capacitatea de export, de import $i -de transporturi, interioare a tuturor acestor cal, demon- strandu-se importanta pentru Basarabia a complecteirii de comunicatie pe uscat cu caile de comunicatie pe ape'. Sei strata capacitatea porturilor 6 modul cum aceste porturi erau folosite in timpurile normale, folosire care aducea beneficri destul de importante din punct de vedere econo- mic pentru aceasta regiune a Romanic". www.dacoromanica.ro 6 In capitol special, de asemeni, este tratata chestiunea re-- formei agrare, areiteindu-se situatiunea repartitiei panicin- turi/or inainte $i daps aceastci ref orma. In fine se trateazei chestiunea financiara propriu zisa a acestei provincii, araicindu-se situatiunea veniturilor $i a cheltuelelor diferitelor institutii inainte $i dupel unire. Cu aceastii ocaziune s'a cautat a se preciza nevoile f i- nanciare in difer cltii ani, pe cari le-a avut Basarabia, $i a- jutorul pe care Vechiul Regat i l'a dat in totdeauna. A$a fund lucrul, poate ca aceasta mica expunere a nous trels sa: nu coprinda incei in totul toate chestiunile, cc inte- reseaza provincia, not ne-am dat socoteala de acest Wertz, char am crezut necesar sa abordam de o cam data numui a- cele chestiuni, asupra carora se pot face panel la un punt oarecari preciziuni, bazate pe cifre oficiale, riini»and ca toate celelalte, ce nu an lost atinse sa, fie studiate cat se! poate de bine 6i expuse poate mai tdrziu in alte impreju- rari de persoane mai competinte decdt nol. In tot cazul, ce ne-a stat la indemcinti ca material infor- mativ, am cautat sa punem la dispozitia onoratilorcitZr tori, pentruca qi acele persoane, 'earl nu au cunoscut Ba- sarabia sci-$i poat'd da socoteala de ceeace se gaseqte in a-- ceasta frumoasa $i bogata provincie a Romdniei .Mari. AUTORTTL www.dacoromanica.ro DIN TRECUTUL BSI PREZENTUL BASARABIEI I CONSIDERATrUNI SOCIALE Dupe 106 ani de stapanire ruseasa, care a lost aVa de vitrega din toate punctele de vedere pentru neamul roma- nese, in 1918 Basarabia, acest pamant rupt din trupul ve- ehii Moldove a revenit iarasi la locul ei gratie schimbarii formei de guvernamant $i a revolutiei ce a domnit $i Inca domneste $i astazi in foasta Rusie, pe de o parte; iar i.,e de alta datorita rede$teptarii rationale, care s'a manifestat in sufletul unui grup de romani-moldoveni, cari au $tiut la timp sa insufle in spiritul satenilor dorinta de libertate .$i de scuturare a jugului strain. In felul acesta s'a putut pregati $i proclama independen.- ta republicii moldovenesti a Basarabiei, iar dupg catava -vreme s'a putut face alipirea definitive a acestei provincii la vechiul Regat. Armata romans alaturi de acest grup de oameni infap- tuitori ai unirii a avut un rol mare de indeplinit, OA a- vand in vedere vremurile turburi dela finele anului 1917 .$i inceputul lui 1918, fara ea s'ar fi continuat starea de a- narhie $i complecta dezordine, pe care revolutiunea mse o introdusese in Basarabia. In armata romans acel grup de moldoveni, ce an condus tot timpul pana la sfar$it in- treaga mi$care, $i a pus toata increderea $i toate speran- tele for de viitor pentru fericirea acestei provincii roma- ne$ti dintre Prut $i Nistru. Gratie acestei armate, care Math cu venirea ei a adus www.dacoromanica.ro 8 $i lini$tea in Basarabia, acei c'ativa romani-moldoveui cur dorinta numai de bine pentru neamul din carefaceau_ parte, an avut putinta de a lucra mai departe la mares o,Derg inceputa de dan$ii, a$a cg in scurtg vreme toate do- rintile for nationals precum $i tendintele generale urnig- rite de intreg neamul nostru s'au realizat pe deplin.