Giurgea Eugeniu E. Din Trecutul Și Prezentul Basarabiei. 1928

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Giurgea Eugeniu E. Din Trecutul Și Prezentul Basarabiei. 1928 r 0006 famagmesaro o# A/Aft-WOW-0lb aoste, P. , ta) 0 P p, EUGENIU N. GIURGEA 0 # 0 0 0 Subdirector General in Institutul Geologic al Romanic( P. 07.0 bEWZIF3g5g: * * # oro, b.:00.0.0.0156V0 9 .n9 'CI to ti (7%1 I I 5 DIN TRECUTUL $1 PREZENTUL BASARABIEI eat7rczeb l `44w , ;? 0,13WW00L- 01,11+ TIP. ,,BUCOVINA. I. E. TOROUTIU CALEA VICTORIEI 222 BUCURE$T1 Qb eecrep.o0CAMMUMMAYa. 43, a 70Z.ZZIWWWW333).0 www.dacoromanica.ro EUGENIU N. GIURGEA Subdirector General in Instilutul Geologic al Rominief DIN THUM SI PREZENTUL BASARABIEI BUCURE5T1 INST1TUTUL DE ARTE ORAFICE BUCOVINA, 1, E. TOROUTIIP 222 Calea Victoria, 222 1 9 2 8 www.dacoromanica.ro PR EFATA. Dintre provinciile romeinefti alipite dupes marele re"zbol 2a patria-mums, Basarabia a ramas Inc ei $i panel asteizi Iola dintre cele mai putin cunoscute din toate punctele de ye- dere. Nici mai nu au Mutat sei facet' studii prea amcinuntite asupra acestei foaste gubernii a lor, dar chiar acele can sunt, nu sunt cunoscute detest putin oamenilor no$tri, eco- nomi,cti, oameni de $tiintcl sau literati, de oarecc aproape toate sunt scrise numai in ruse$te, limbs, care rar e cunos- mid' de romdni. De aceea, ca roman, care am avat ocaziunea de a cunoa$- te mai de aproape aceastei frumoasti regiune a feirii, am' crezut ca este de a mea datorie, ca in putinele randuri din aceasta lucrare, sa dau casteva notiuni asupra situatiei so- ciale ci mai cu seamy economice, ce a Post $ti este in acegstcl provineie, pentruca sa se poatei vedea de ceitre acei ce gunt inseircinati cu conducerea frcinelor Statului nostru, de ce ar mai fi nevoe sa se facet', pentruca din toate punctele de vedere sa putem nice ca la scinul mamei sale, Basarabia se gdseste bine, si ca ea merge pe calea adeveiratd a progre- sului. Am cdutat sa impart aceastd mica lucrare in trei veirta ri anume: a) Studiul chestiunilor de ordin social. b) Studiul chestiunilor de ordin etnic. c) Studiul chestiunilor de ordin economic. In prima parte a lucrarii, anume in chestiunile de ordin social am fcicut un mic rezumat a situatiunii din punct de vedere istoric, din care sa se vadei starea provinciei noas- tre inainte $i dupes unire. S'a avut in vedere mai cu deose- www.dacoromanica.ro 4 hire starea de lucruri petrecutd in Ukraina,Siin special to Odesa, in legaturd cu evenimentele din Basarabia, eve- nimente ce au lost prentergatoare unirii. Aci s'a cciutat a se da diverse anIcinunte asupra modului cum, era priviti in Rusia pregeitirea unirii Basarabiei in legeitura ctu sta- rea socialei din fostul imperiu, precum $i cu noile aranja- "mente politice, pe can bolsevicii le aveau in vedere asui pra regiunii dintre Prut $i Nistru. Concordant cu constatarea acestor fapte, se dott diverse amcinunte, din cari sa se poatei vedea stareasocial z, pet care o aveanz aci, $i care era aceectsi aproape cu cea din, Ukraina.Mersul revolutiunii ruse in sudul fostului, impe- riu, $i actiunea generalilor tari$ti, rcima$i credincio41 ideei monarhiste, in legaturei cu frameinteirile sociale din Ba2 sarabia, am crezut necesar seile expun ceva mai pe larg, de oarece de aci se poste vedea scopul real, pe care TUOi totdeauna l'au urmcirit din punct de vedere politic, deqi se considerau ca aliati ai romanilor. in legaturei cu aceste chestiwni se arata de asemenicu, ceva detalii scopul, pe care it urmcirea patura cult(); a t,,obi- limii basarabene, $i chipul cum ea vedea dominafiunea romeineascci. Cele mai multe din aceste constatari, pe earl le am feicui fi le-am expus in cadrul prezentei lucruri, sunt bazate pe acte oficiale, sau pe proprii canstatari personale,Hindi lnartor ocular la aproape toate evenimentele de ordin, so- cial, cari sunt povestite in ea. Si, aceastei afirmatiunefd- cutci are de stop de a inteiri mai molt in mintea cititoriloe exactitateaSirealitatea tuturor faptelor expuse. M'am ocupat in, toate chestiunile tratate$i petrecute dupei actul unirii de starea spiritelor din aceasta provin- cie in legeitura cu dansele, cauteind a punein evidenki ideea de libertate $i de moralitate, asa dupei cum era ea in- teleasd de foasta nobilime qi patura conducatoare rubel. Am cautat in acela$ timp, ca sei areit situatiunea admi- nistrativei $i financiara a diferitelor institutii pur vusesti, pe cars le am geisit in Basarabia la unire, $i rolul, pe care ele l'au jucat din punct de vedere social in perioada delo 1917 fi *Ina la 1923. In partea a doua a luorbxii, care prive$te chestiunile de ordin etnic am arcitatinprimal locsitualiunea po- www.dacoromanica.ro 5 pulatlei din punct de vedere at numarului ei, iarina4 - iloilea din punct de vedere a nationaliteitilor, 'e Q formeq- 2a. Cu cif re oficiales'aputut proba in parte imigrarea in- tense" de populatiune strains penile" de peste Nistru, $i si- tuatiunea socials fi economics create' Basarabiei it ?Irma vearii acestei populatiuni. S'a cercetat cresterea naturalci si normal(' a acestei po- pulatiuni in legatura cu starea economics $i socialti de pe vremuri, $i de astazi, a provinciei noastre dintrc Prat $f! _Nistru. In ceeace prive$te chestiunile de ordin economic, s'au tratat aparte: cele ce privesc agriculture $i productinnea pamcintului, productiunea viticola, situatia zootechnicd, situatia padurilor $i a combustibilului, situatia seric;colei -siproductiunea pescariilor Basarabiei. Cu aceasta ocaziu- ne s'a areitat starea in care se gtisea inainte pescuitul ad, --$iprogresele, pe cari le-a facet in ultimul timp. Eau facia consideratiuni sumare asupra zone/or inundabile ale pro- vinciei $i asupra productiunii iazurilor $imeisurilorco s'ar putea lua pentru cre$terea productiunii de peste dein- . du-se ast fel acestei regiuni posibilitatea cre$ter;i venitu- rilor sale nationale. Am insistat mai departe, intr'un capitol special asupra -chestiunilor de nature" comerciala, areitcind imprejurtirile econornice din trecut in legaturci cu situatiunea de asteizi. 'Cu aceasta ocaziune am cautat se" ne ocupcim de posibili- tatea intensificarii exportului acestei provincii, $i de le- geiturile ce s'ar putea face in aceasta directiune intre ca- seleexportatoarebasarabene si cele importatoare polone- ze sau cehoslovace. Am pus totul in legatura insci cu sta- rea editor de comunicatie de ad, arateind de asemeni in, alt capitol special situatiunea actual(' $i de viitor, pe cari o au $i vor trebui se" o alba aceste c'di. Se precizeazd prim date statistice oficiale capacitatea de export, de import $i -de transporturi, interioare a tuturor acestor cal, demon- strandu-se importanta pentru Basarabia a complecteirii de comunicatie pe uscat cu caile de comunicatie pe ape'. Sei strata capacitatea porturilor 6 modul cum aceste porturi erau folosite in timpurile normale, folosire care aducea beneficri destul de importante din punct de vedere econo- mic pentru aceasta regiune a Romanic". www.dacoromanica.ro 6 In capitol special, de asemeni, este tratata chestiunea re-- formei agrare, areiteindu-se situatiunea repartitiei panicin- turi/or inainte $i daps aceastci ref orma. In fine se trateazei chestiunea financiara propriu zisa a acestei provincii, araicindu-se situatiunea veniturilor $i a cheltuelelor diferitelor institutii inainte $i dupel unire. Cu aceastii ocaziune s'a cautat a se preciza nevoile f i- nanciare in difer cltii ani, pe cari le-a avut Basarabia, $i a- jutorul pe care Vechiul Regat i l'a dat in totdeauna. A$a fund lucrul, poate ca aceasta mica expunere a nous trels sa: nu coprinda incei in totul toate chestiunile, cc inte- reseaza provincia, not ne-am dat socoteala de acest Wertz, char am crezut necesar sa abordam de o cam data numui a- cele chestiuni, asupra carora se pot face panel la un punt oarecari preciziuni, bazate pe cifre oficiale, riini»and ca toate celelalte, ce nu an lost atinse sa, fie studiate cat se! poate de bine 6i expuse poate mai tdrziu in alte impreju- rari de persoane mai competinte decdt nol. In tot cazul, ce ne-a stat la indemcinti ca material infor- mativ, am cautat sa punem la dispozitia onoratilorcitZr tori, pentruca qi acele persoane, 'earl nu au cunoscut Ba- sarabia sci-$i poat'd da socoteala de ceeace se gaseqte in a-- ceasta frumoasa $i bogata provincie a Romdniei .Mari. AUTORTTL www.dacoromanica.ro DIN TRECUTUL BSI PREZENTUL BASARABIEI I CONSIDERATrUNI SOCIALE Dupe 106 ani de stapanire ruseasa, care a lost aVa de vitrega din toate punctele de vedere pentru neamul roma- nese, in 1918 Basarabia, acest pamant rupt din trupul ve- ehii Moldove a revenit iarasi la locul ei gratie schimbarii formei de guvernamant $i a revolutiei ce a domnit $i Inca domneste $i astazi in foasta Rusie, pe de o parte; iar i.,e de alta datorita rede$teptarii rationale, care s'a manifestat in sufletul unui grup de romani-moldoveni, cari au $tiut la timp sa insufle in spiritul satenilor dorinta de libertate .$i de scuturare a jugului strain. In felul acesta s'a putut pregati $i proclama independen.- ta republicii moldovenesti a Basarabiei, iar dupg catava -vreme s'a putut face alipirea definitive a acestei provincii la vechiul Regat. Armata romans alaturi de acest grup de oameni infap- tuitori ai unirii a avut un rol mare de indeplinit, OA a- vand in vedere vremurile turburi dela finele anului 1917 .$i inceputul lui 1918, fara ea s'ar fi continuat starea de a- narhie $i complecta dezordine, pe care revolutiunea mse o introdusese in Basarabia. In armata romans acel grup de moldoveni, ce an condus tot timpul pana la sfar$it in- treaga mi$care, $i a pus toata increderea $i toate speran- tele for de viitor pentru fericirea acestei provincii roma- ne$ti dintre Prut $i Nistru. Gratie acestei armate, care Math cu venirea ei a adus www.dacoromanica.ro 8 $i lini$tea in Basarabia, acei c'ativa romani-moldoveui cur dorinta numai de bine pentru neamul din carefaceau_ parte, an avut putinta de a lucra mai departe la mares o,Derg inceputa de dan$ii, a$a cg in scurtg vreme toate do- rintile for nationals precum $i tendintele generale urnig- rite de intreg neamul nostru s'au realizat pe deplin.
Recommended publications
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Răspunsuri 5 Iunie 2009 – 11 Iulie 2010
    Răspunsuri 5 iunie 2009 – 11 iulie 2010 1. Costel Avram sau „UN OM, UN CUVÂNT” Data publicarii in Ziarul Vaii Jiului: 06/05/2009 Elevii Liceului de Informatică îi mulţumesc din suflet domnului Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru generozitatea sa care ne-a bucurat profund. Datorită domniei sale, noi am putut vizita de ziua noastră, a copiilor, gratuit vestigiile de la Sarmizegetusa, biserica din Densuş, mănăstirea Prislop şi băile de la Geoagiu. După ce va trece campania electorală veţi putea citi, domnule Avram, un reportaj scris de noi despre această minunată excursie. Gestul dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, vă onorează şi ne face să credem că deviza nemţească „Un om, un cuvânt” e valabilă şi pe plaiurile mioritice, ba chiar şi printre politicieni. Adelina MIKLOSSI Clasa a X-a B o De: sa ne informam pe iunie 5, 2009 la 7:34 pm Răspunde o cam multa reclama avramului e si el pe ceva liste electorale? . De: dino pe iunie 6, 2009 la 9:11 pm Răspunde 2. Nu e pe pe lista,Dino, dar a facut si el o fapta buna care ar trebui cunoscuta si de altii,nu?! o De: sa ne informam pe iunie 6, 2009 la 10:54 pm Răspunde 3. Excelent!!!PRM in Parlamentul European.Gheata a fost sparta.La alegerile parlamentare locale sa speram ca nu vor fi alesi la nesfarsit aceeasi cioclii care isi schimba din cand in cand logourile si culorile o De: Vasi M. pe iunie 7, 2009 la 9:28 pm Răspunde 4. Rezultate finale la Vulcan: 1. psd 32,81 % 2.
    [Show full text]
  • Contribuția Lui Pantelimon Halippa La Mișcarea Națională Din Basarabia
    Andrei CEMÂRTAN CONTRIBUÞIACONTRIBUÞIA LUILUI PANTELIMONPANTELIMON HALIPPAHALIPPA LALA MIªCAREAMIªCAREA NAÞIONALÃNAÞIONALÃ DINDIN BASARABIABASARABIA 1(I)(I) antelimon Halippa, publi- din provincie (în special ruºii, cist ºi om politic basa- ucrainenii, evreii), ceea ce a grãbit Prabean, a fost unul dintre formarea unui partid care sã reprez- cei mai importanþi militanþi pentru inte interesele basarabenilor într-o afirmarea spiritului românesc în perioadã de transformãri politice. Basarabia ºi unirea acestei provincii Astfel, la 30 martie 1917 s-a cu România. În calitate de vice- constituit în Chiºinãu Partidul preºedinte al Sfatului Þãrii a votat Naþional Moldovenesc. Comitetul unirea Basarabiei cu România la 27 de conducere era format din: Paul martie 1918, la sfîrºitul anului fiind Gore (preºedinte), Vasile Stroescu ales preºedinte al acelei adunãri. (preºedinte de onoare), Vladimir Halippa s-a numãrat printre oamenii Herþa (vice-preºedinte), Pantelimon politici de elitã ai României Mari, Halippa (secretar general), arhi- fiind parlamentar în majoritatea leg- mandritul Gurie Grosu, Mihail islaturilor ºi ocupînd funcþii de min- Minciunã, Vladimir Cazacliu, istru ºi secretar de stat în diferite Vladimir Bogos, Teofil Ioncu, guverne. Simeon Murafa, Ion Pelivan, Ion Halippa a participat continuu la Buzdugan (membri) 3. Organul de închegarea vieþii politice din presã a devenit ziarul „Cuvînt Basarabia, fiind membru fondator al Partidului Naþional moldovenesc”, al cãrui director era Halippa. Ziarul a Moldovenesc, cel care a preluat iniþiativa miºcãrii fost înfiinþat în 1914 de cãtre Halippa ºi Nicolae naþionale, ulterior transformat în Partid Þãrãnesc Alexandri, cu sprijinul financiar al boierului Vasile basarabean, al cãrui preºedinte a fost pe toatã durata Stroescu, devenind principala scenã de afirmare a spiri- existenþei sale (1918-1926).
    [Show full text]
  • Saeculum81 Layout 1.Qxd
    editorial Mircea Dinutz CURSA PENTRU PREMIUL NOBEL Dacă n-ar fi curs atâta amar de cerneală pe acest poate, de vreme ce Suedia n-a obţinut mai mult de subiect, ajuns – din perspectiva unora – prioritate na- şapte Premii Nobel, supuşi greşelilor şi presiunilor/ma- ţională, dacă nu s-ar fi exprimat atâtea păreri (contra- nipulărilor de orice fel, inclusiv de natură politică. Toate dictorii), atâtea temeri şi speranţe legate de o eventuală astea nu fac, însă, ca Înalta Distincţie să-şi fi pierdut din încoronare a unui scriitor român cu cel mai râvnit pre- prestigiu şi fascinaţie, întreţinute şi prin mijloace media- miu din lume, ademenitor nu numai prin gloria ce s-ar tice, atâta timp cât nu se poate pune la îndoială faptul revărsa asupra norocitului autor, dar şi asupra unei în- că măcar jumătate dintre laureaţi au meritat premiul cu tregi literaturi, după cum îşi imaginează cei mai optimişti prisosinţă: Thomas Mann, Wladyslaw Reymont, Rabin- dintre noi, – dacă ne-am păstra luciditatea – am consta - dranath Tagore, Eugene O’Neill, Eugenio Montale, ta cu uşurinţă că unii laureaţi, pe care nici măcar Nobe- Saint-John Perse, Ernest Hemingway, Yasunari Kawa- lul nu i-a putut scoate din anonimat, decât vremelnic, bata, Hermann Hesse, Odysseas Elytis, Mario Vargas nu au provocat un interes special pentru literatura na- Llosa… A te afla într-o asemenea companie mai mult ţională, căreia îi aparţineau: Maguib Mahfauz (Egipt), decât onorantă poate fi visul, aspiraţia secretă a oricărui Wole Soyinka (Nigeria), V.S. Naipaul (Trinidad-Tobago) scriitor de pe planeta Pământ, lucru firesc, atunci când ori Derek Walcott (Sfânta Lucia).
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2015 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2016 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactor : Tatiana Bahmuteanu Coperta: Dragoş Popa Miu Cultura în Moldova: Buletin de informare şi documentare: ianuarie-decembrie 2015 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; dir. gen.: Elena Pintilei; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău: BNRM, 2016 (Chişinău: Imprimeria BNRM). – 368 p.; 20 cm: F. preţ, 30 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2016 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte componentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblio- teca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Referinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culege- ri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse probleme privind domeniile culturii şi artei în Republica Moldova. Au fost selectate ma- terialele ce oglindesc prezenţele cultural-artistice ale Moldovei peste hotare (participare la expoziţii, festivaluri, concursuri internaţionale, colocvii, simpozioane, turnee, călătorii de documentare etc.), apărute în publicaţiile seriale din Republica Moldova. Materialele despre cultura şi arta Moldovei publicate în presa de peste hotare sunt oglindite în buletinul de informare „Moldavistica” (Exteriorica), compartimentul Bibliografiei Naţionale a Moldovei.
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Din Nou Despre Biroul De Organizare a Sfatului Ţării
    DIN ARHIVA BIROULUI DE ORGANIZARE A SFATULUI ȚĂRII 107 Valeriu Popovschi* DIN NOU DESPRE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII SAU O ALTĂ SERIE DE DOCUMENTE INEDITE PRIVIND ACTIVITATEA MULTILATERALĂ DESFĂȘURATĂ DE ACEST ORGAN ÎN BASARABIA ÎN TOAMNA ANULUI 1917 Forat în mod special la 27 octombrie 1917 de către Congresul militar- moldo- venesc în scopul întemeierii primului parlament basarabean, Biroul de organizare a Sfatului Ţării şi-a încheiat activitatea la 21 noiembrie 1917, când organul su- prem de conducere din ţinut, în pofida tuturor piedicilor şi dificultăţilor, a fost inaugurat într-o atmosferă solemnă la Chişinău. Calea de mai puţin de o lună de zile, pe care a parcurs-o Biroul, a fost, prin urmare, nu numai una extrem de grea şi anevoioasă, dar şi victorioasă. Or, scopul propus a fost atins, Basarabia alegându-se, pentru prima dată în isto- rie, cu un Sfat al Ţării care, în raport cu celelalte organizaţii, instituţii, ligi, uni- uni, comitete, consilii, formaţiuni politice locale, avea la bază cel mai înalt grad de reprezentativitate şi de care populaţia mult pătimitei provincii, inclusiv cea minoritară, îşi lega toate speranţele. Nucleul Biroului l-au constituit, după cum se menţionează în literatură, cei câţiva deputaţi militari (sublocotenentul Vasile Ţanţu, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporgicul Nicolae Surureanu şi solda- tul Zamfir Munteanu1), propuşi, din rândul celor 32 de deputați aleși de Con- gresul militar-moldovenesc la 27 octombrie 1917, mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa peste 50 de membri plini2, printre care şi principalii lideri ai mişcării de renaştere şi eliberare naţională din spaţiul basarabean.
    [Show full text]
  • Bulat Nicolae. Județul Soroca. File De Istorie. 2000
    NICOLAE BULAT Judeţul SOROCAi file de istorie Editura ARC Nicolae Bulat JUDEŢUL SOROCA! file de istorie Editura ARC 2000 Coperta: Mihai Bacinschi Lectori: Victor Gherman, Nona Vrabie, Gheorghe Chintă Tehnoredactare computerizată: Marian Motrescu Fotografiile de epocă au fost prezentate de autor. Alte fotografii: Ion Chibzii Nicolae Bulat Editura ARC ISBN 9975-61-139-7 CUPRINS CÎMPIA SOROCII 9 „COSTE, PÎRCĂLAB DE SOROCA..." 10 CETATEA LUI PETRU VODĂ RARES 18 Cercetări 24 TRECUT APĂRUT DIN NEGURA VREMURILOR 26 DIMITRIE CANTEMIR — CELE 240 ZILE DE DOMNIE 50 UN SECOL DE RĂZBOI 61 ŢINUTUL SOROCA 66 TÎRGUL SOROCA — CENTRU COMERCIAL SI ADMINISTRATIV 75 Administraţia Tîrgului Soroca 79 STRUCTURA TERITORIALĂ A TÎRGULUI — OCOLUL, HOTARUL ŞI VATRA 89 Meşteşugurile în Tîrgul Soroca 92 COMERŢ, VAMĂ, MONEDE SI MĂSURI 93 Vama Soroca 98 Monede şi măsuri 101 ORAŞUL SOROCA LA SFÎRSITUL SEC. AL XVIII-LEA - MIJLOCUL SEC. ALXIX-LEA 104 SOROCA SI REFORMELE BURGHEZE DIN PERIOADA ANILOR '60-'70 AI SEC. AL XIX-LEA 110 CLĂDIREA ZEMSTVEI SOROCA 117 VIATA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI SOROCA (SF. SEC. AL XIX-LEA - ÎNC. SEC. AL XX-LEA) 120 Proprietatea funciară 123 Industria judeţului Soroca 124 Staţia meteorologică Soroca 125 Apicultura 126 Expoziţia economică şi meşteşugărească din judeţul Soroca 126 Secţia apicultură 127 Creşterea animalelor 127 Pomicultura şi viticultura 127 Maşini agricole 128 Iarmaroace şi bazaruri în judeţul Soroca 128 Operaţia „Ţistarul" 130 Ultimul lup 130 BUJORĂUCA 132 BISERICA 138 MEDICINA 153 Spitalul 158 Medicii Zemstvei Soroca 162 Farmacii 167 ÎNVĂŢĂMÎNTUL ÎN PERIOADA ŢARISTĂ 169 Şcolile parohiale 178 LICEUL DE FETE DIN SOROCA 185 LICEUL TEHNIC-AGRICOL DIN SOROCA 194 CUPRINS ŞCOALA DE COŞURI ŞI MOBILA DIN RĂCHITĂ 204 STAŢIILE DE POŞTĂ ŞI DRUMURILE, TELEGRAFUL 206 CALEA FERATĂ — UN VIS DE 100 DE ANI 212 SOCIETATEA CERCETĂTORILOR VĂII NISTRULUI 215 DIN ISTORIA PRESEI SOROCENE 225 Gazeta Deşteptarea 228 OAMENILOR NOI DE LA OAMENII VECHI 230 6 ORAŞUL ŞI JUDEŢUL SOROCA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SEC.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]