Giurgea Eugeniu E. Din Trecutul Și Prezentul Basarabiei. 1928

0006 famagmesaro o# A/Aft-WOW-0lb aoste, P. , ta) 0 P p, EUGENIU N. GIURGEA 0 # 0 0 0 Subdirector General in Institutul Geologic al Romanic( P. 07.0 bEWZIF3g5g: * * # oro, b.:00.0.0.0156V0

9 .n9 'CI to ti

(7%1

I I 5 DIN TRECUTUL $1 PREZENTUL BASARABIEI

eat7rczeb l `44w

;? 0,13WW00L- 01,11+ TIP. ,,BUCOVINA. I. E. TOROUTIU CALEA VICTORIEI 222 BUCURE$T1 Qb eecrep.o0CAMMUMMAYa. 43, a 70Z.ZZIWWWW333).0

www.dacoromanica.ro EUGENIU N. GIURGEA Subdirector General in Instilutul Geologic al Rominief

DIN THUM SI PREZENTUL BASARABIEI

BUCURE5T1 INST1TUTUL DE ARTE ORAFICE BUCOVINA, 1, E. TOROUTIIP 222 Calea Victoria, 222 1 9 2 8

www.dacoromanica.ro PR EFATA. Dintre provinciile romeinefti alipite dupes marele re"zbol 2a patria-mums, Basarabia a ramas Inc ei $i panel asteizi Iola dintre cele mai putin cunoscute din toate punctele de yedere. Nici mai nu au Mutat sei facet' studii prea amcinuntite asupra acestei foaste gubernii a lor, dar chiar acele can sunt, nu sunt cunoscute detest putin oamenilor no$tri, eco- nomi,cti, oameni de $tiintcl sau literati, de oarecc aproape toate sunt scrise numai in ruse$te, limbs, care rar e cunos- mid' de romdni. De aceea, ca roman, care am avat ocaziunea de a cunoa$- te mai de aproape aceastei frumoasti regiune a feirii, am' crezut ca este de a mea datorie, ca in putinele randuri din aceasta lucrare, sa dau casteva notiuni asupra situatiei sociale ci mai cu seamy economice, ce a Post $ti este in acegstcl provineie, pentruca sa se poatei vedea de ceitre acei ce gunt inseircinati cu conducerea frcinelor Statului nostru, de ce ar mai fi nevoe sa se facet', pentruca din toate punctele de vedere sa putem nice ca la scinul mamei sale, Basarabia se gdseste bine, si ca ea merge pe calea adeveiratd a progresului. Am cdutat sa impart aceastd mica lucrare in trei veirta ri anume: a) Studiul chestiunilor de ordin social. b) Studiul chestiunilor de ordin etnic. c) Studiul chestiunilor de ordin economic. In prima parte a lucrarii, anume in chestiunile de ordin social am fcicut un mic rezumat a situatiunii din punct de vedere istoric, din care sa se vadei starea provinciei noastre inainte $i dupes unire. S'a avut in vedere mai cu deose-

www.dacoromanica.ro 4 hire starea de lucruri petrecutd in Ukraina,Siin special to Odesa, in legaturd cu evenimentele din Basarabia, evenimente ce au lost prentergatoare unirii. Aci s'a cciutat a se da diverse anIcinunte asupra modului cum, era priviti in Rusia pregeitirea unirii Basarabiei in legeitura ctu starea socialei din fostul imperiu, precum $i cu noile aranja- "mente politice, pe can bolsevicii le aveau in vedere asui pra regiunii dintre Prut $i Nistru. Concordant cu constatarea acestor fapte, se dott diverse amcinunte, din cari sa se poatei vedea stareasocial z, pet care o aveanz aci, $i care era aceectsi aproape cu cea din, Ukraina.Mersul revolutiunii ruse in sudul fostului, imperiu, $i actiunea generalilor tari$ti, rcima$i credincio41 ideei monarhiste, in legaturei cu frameinteirile sociale din Ba2 sarabia, am crezut necesar seile expun ceva mai pe larg, de oarece de aci se poste vedea scopul real, pe care TUOi totdeauna l'au urmcirit din punct de vedere politic, deqi se considerau ca aliati ai romanilor. in legaturei cu aceste chestiwni se arata de asemenicu, ceva detalii scopul, pe care it urmcirea patura cult(); a t,,obi- limii basarabene, $i chipul cum ea vedea dominafiunea romeineascci. Cele mai multe din aceste constatari, pe earl le am feicui fi le-am expus in cadrul prezentei lucruri, sunt bazate pe acte oficiale, sau pe proprii canstatari personale,Hindi lnartor ocular la aproape toate evenimentele de ordin, social, cari sunt povestite in ea. Si, aceastei afirmatiunefd- cutci are de stop de a inteiri mai molt in mintea cititoriloe exactitateaSirealitatea tuturor faptelor expuse. M'am ocupat in, toate chestiunile tratate$i petrecute dupei actul unirii de starea spiritelor din aceasta provincie in legeitura cu dansele, cauteind a punein evidenki ideea de libertate $i de moralitate, asa dupei cum era ea in- teleasd de foasta nobilime qi patura conducatoare rubel. Am cautat in acela$ timp, ca sei areit situatiunea admi- nistrativei $i financiara a diferitelor institutii pur vusesti, pe cars le am geisit in Basarabia la unire, $i rolul, pe care ele l'au jucat din punct de vedere social in perioada delo 1917 fi *Ina la 1923. In partea a doua a luorbxii, care prive$te chestiunile de ordin etnic am arcitatinprimal locsitualiunea po-

www.dacoromanica.ro 5

pulatlei din punct de vedere at numarului ei, iarina4 - iloilea din punct de vedere a nationaliteitilor, 'e Q formeq- 2a. Cu cif re oficiales'aputut proba in parte imigrarea intense" de populatiune strains penile" de peste Nistru, $i situatiunea socials fi economics create' Basarabiei it ?Irma vearii acestei populatiuni. S'a cercetat cresterea naturalci si normal(' a acestei populatiuni in legatura cu starea economics $i socialti de pe vremuri, $i de astazi, a provinciei noastre dintrc Prat $f! _Nistru. In ceeace prive$te chestiunile de ordin economic, s'au tratat aparte: cele ce privesc agriculture $i productinnea pamcintului, productiunea viticola, situatia zootechnicd, situatia padurilor $i a combustibilului, situatia seric;colei -siproductiunea pescariilor Basarabiei. Cu aceasta ocaziune s'a areitat starea in care se gtisea inainte pescuitul ad, --$iprogresele, pe cari le-a facet in ultimul timp. Eau facia consideratiuni sumare asupra zone/or inundabile ale provinciei $i asupra productiunii iazurilor $imeisurilorco s'ar putea lua pentru cre$terea productiunii de peste dein- . du-se ast fel acestei regiuni posibilitatea cre$ter;i veniturilor sale nationale. Am insistat mai departe, intr'un capitol special asupra -chestiunilor de nature" comerciala, areitcind imprejurtirile econornice din trecut in legaturci cu situatiunea de asteizi. 'Cu aceasta ocaziune am cautat se" ne ocupcim de posibilitatea intensificarii exportului acestei provincii, $i de le- geiturile ce s'ar putea face in aceasta directiune intre ca- seleexportatoarebasarabene si cele importatoare poloneze sau cehoslovace. Am pus totul in legatura insci cu starea editor de comunicatie de ad, arateind de asemeni in, alt capitol special situatiunea actual(' $i de viitor, pe cari o au $i vor trebui se" o alba aceste c'di. Se precizeazd prim date statistice oficiale capacitatea de export, de import $i -de transporturi, interioare a tuturor acestor cal, demon- strandu-se importanta pentru Basarabia a complecteirii de comunicatie pe uscat cu caile de comunicatie pe ape'. Sei strata capacitatea porturilor 6 modul cum aceste porturi erau folosite in timpurile normale, folosire care aducea beneficri destul de importante din punct de vedere economic pentru aceasta regiune a Romanic".

www.dacoromanica.ro 6

In capitol special, de asemeni, este tratata chestiunea re-- formei agrare, areiteindu-se situatiunea repartitiei panicin- turi/or inainte $i daps aceastci ref orma. In fine se trateazei chestiunea financiara propriu zisa a acestei provincii, araicindu-se situatiunea veniturilor $i a cheltuelelor diferitelor institutii inainte $i dupel unire. Cu aceastii ocaziune s'a cautat a se preciza nevoile f i- nanciare in difer cltii ani, pe cari le-a avut Basarabia, $i a- jutorul pe care Vechiul Regat i l'a dat in totdeauna. A$a fund lucrul, poate ca aceasta mica expunere a nous trels sa: nu coprinda incei in totul toate chestiunile, cc intereseaza provincia, not ne-am dat socoteala de acest Wertz, char am crezut necesar sa abordam de o cam data numui a- cele chestiuni, asupra carora se pot face panel la un punt oarecari preciziuni, bazate pe cifre oficiale, riini»and ca toate celelalte, ce nu an lost atinse sa, fie studiate cat se! poate de bine 6i expuse poate mai tdrziu in alte imprejurari de persoane mai competinte decdt nol. In tot cazul, ce ne-a stat la indemcinti ca material infor- mativ, am cautat sa punem la dispozitia onoratilorcitZr tori, pentruca qi acele persoane, 'earl nu au cunoscut Ba- sarabia sci-$i poat'd da socoteala de ceeace se gaseqte in a-- ceasta frumoasa $i bogata provincie a Romdniei .Mari. AUTORTTL

www.dacoromanica.ro DIN TRECUTUL BSI PREZENTUL BASARABIEI

CONSIDERATrUNI SOCIALE Dupe 106 ani de stapanire ruseasa, care a lost aVa de vitrega din toate punctele de vedere pentru neamul romanese, in 1918 Basarabia, acest pamant rupt din trupul ve- ehii Moldove a revenit iarasi la locul ei gratie schimbarii formei de guvernamant $i a revolutiei ce a domnit $i Inca domneste $i astazi in foasta Rusie, pe de o parte; iar i.,e de alta datorita rede$teptarii rationale, care s'a manifestat in sufletul unui grup de romani-moldoveni, cari au $tiut la timp sa insufle in spiritul satenilor dorinta de libertate .$i de scuturare a jugului strain. In felul acesta s'a putut pregati $i proclama independen.- ta republicii moldovenesti a Basarabiei, iar dupg catava -vreme s'a putut face alipirea definitive a acestei provincii la vechiul Regat. Armata romans alaturi de acest grup de oameni infap- tuitori ai unirii a avut un rol mare de indeplinit, OA a- vand in vedere vremurile turburi dela finele anului 1917 .$i inceputul lui 1918, fara ea s'ar fi continuat starea de a- narhie $i complecta dezordine, pe care revolutiunea mse o introdusese in Basarabia. In armata romans acel grup de moldoveni, ce an condus tot timpul pana la sfar$it intreaga mi$care, $i a pus toata increderea $i toate sperantele for de viitor pentru fericirea acestei provincii romane$ti dintre Prut $i Nistru. Gratie acestei armate, care Math cu venirea ei a adus

www.dacoromanica.ro 8

$i lini$tea in Basarabia, acei c'ativa romani-moldoveui cur dorinta numai de bine pentru neamul din carefaceau_ parte, an avut putinta de a lucra mai departe la mares o,Derg inceputa de dan$ii, a$a cg in scurtg vreme toate do- rintile for nationals precum $i tendintele generale urnig- rite de intreg neamul nostru s'au realizat pe deplin. Dar, data in sufletul adevgratilor romani-basarabeni, cari ajutau cu actiunea for toate ngzuintele uuui intreg_ opor oprimat, se manifesta o mare bucurie, nu este mai itttin adevgrat, ca se ggseau pe vremuri foarte numero$1 indivizi in Basarabia, cari regretau amar vechea doiuina- tiune ruseaseg. Fo$tii mari proprietari din aceasta provincie rom'aneas- Ca, dintre cari mai mult de 87% erau straini (rtwi, evrei, ukrainieni, bulgari turd., armeni, greci etc.) datorese in marea for majoritate averea ce le a rgmas, precumsiviata for $i a familiilor numai armatei romane, care a $tiut sg. 1a la vreme cele mai energice mgsuri in contra strilinilor, ttirburatori ai ordinei publice $i distruggtori a tot ceeace eu multg trudg $i greutate se ridicase pe diverselemosii din Basarabia. Si ceeace trebue cu durere sg recunoa$tem, este faptul cli tocmai multi din acei mariproprietariscapati dela- moarte pe vremuri de catre soldatii no$tri, in 1918, in tim- Vu'l sand lucra comisia agrarg a Sfatului Tarii", la noua lege de expropieresiimproprietgrire, ca reeuno$tinig pentru aceasta nu mai gaseau cui sg se adresezesisit so plan- gg 'in contra armatei noastre $1 in contra administratiei liathrtne$ti din aceastg provincie. Nu ne-am mirat de be de aceasta atitudine, si nu ar fi trebuit sg curioziteze pe nimenidintre ai no$tri,daces ne-ain fi Wanda numai un moment la faptul,eg sufletul tufuror acestora era pe acele vremuri strain sau insirlinat de tot ceeace era romanesc. Si pentrii ca sg ne dam mai bine seams despre toate a- ceste lucruri, va trebui sg privim in mod retrospectiv ro lul, pe care l'a aviit pgtura conduegtoare ruseasea pentru poporul ius, precum $i situatiunea generals socialg, care lirddomina in ihtreaga Rusie, $i ca atare deci, $i in Basa- rabia la sfilr$itul anului 1917 $i inceputul anului 191S.

www.dacoromanica.ro 9

Toittrunderea spiritului revolulionar itn pliturile sociale rusesti, situatiunea la Odes a si in Basarabia Inainte si in timpul ritzbotului. Revolutia ruseasca, care a isbucnit, dupes curia se $tie, in primavara anului 1917 se poate considera ca o rezultan- -CA fireasca a antagonizmului, ce exista de mult intro ela- :sele sociale din marele imperiu. Una dintre aceste clase, care era ceaconducatoare, a marilor proprietari sau nobili, era clasa privilegiata, iar ,cealalta, asa zisa clasa a mujicilor" forma patura opri- mata a poporului rus. Ea nu avea niciodata nicairi cuvantul salt. Totul se facea in numele ei, insa nimic pen tru lansa. Clasa privilegiata ruseasca avea o mentalitate en totul specifics, mentalitate pe care 0.-a format'o in scoala se- .cundara $i mai ales in cea superioara. De oarece in Rusia invatarnantului primer nu i s'a dat in totdeauna detest un rol cu totul secundar, de aceea $coala seeundara, care urma acestui invatamant nu a avut Aid- odatrt o baza solid., pe care sä se poata intemeia. Cu un -caracter de libertate, ce se &idea copilului, ce de cele mai multe on era dus la esces, scoala primara ruseasca a scos .generatiuni intregi de copii, can au patruns in scoala se,- cundara cu o mare dozes de indiscipline, si cu sufletul plin -de tot felul de nemultumiri $i superstitii, ceeace nu ea- -dreaza nici Cu varsta copilului, $i nici cu rolul social, pe -..care aveau sa-1 joace mai tarziu toate aceste elr.mente, cari trebuiau sa formeze a$a zisa clasa cults $i condueritoare -a foastei Rusii. Pe cand elevii scoalelor din apus, precum$i acei din vcoalele primare romane$ti erau obligati a se supune dile- ritelor ordine reglementate, cei din $coalele ruse$ti nu e- rau supu$i cleat numai partial unor astfel de ordine, asa incest nici mai tarziu in scoala secundara, precum $i nici in invatamantul superior, ei nu au fost in stare de a-$i da searins de ceeace inseamna spiritu1 de disciplinil si cat de necesar este el intr'un stat, care dore$te a paai mai departe pe calea progresului economic $i social.

www.dacoromanica.ro 16

Si dac,A, faptul se petreces astfel cn toti grcolarii din toatev. clasele sociale ale foastei Rusii, el se datoregite imprejurariii -ca pedagogii rusi an lost erescuti In acela.5 fel, aqa Incest ei nu an putut admite in scoala ruseasca decat tot acela$ spirit de libertate, in care ei In$L5i an lost erescuti qi edu- eati. Prin sistemul rusesc educativsa &Mita a se da o preai mare importanta comentarillor asupra literaturii for rationale, comentarii, ce aveau la baza lor ideea politicaer. social& pusa sub diferite forme.. Acest lucru a facut ca sä se imprime in mintea Inca cruda a copiilor un ce cu totul aparte, care de sigur nu putea sa cadreze nici en varstaei: nici cu putinta for de conceptiune bazata pe a experienta, care la o etate asa de frageda, este egala cu zero. In lamuririle, pe can le dadeau elevilor profesorii asupra operilor literare rusesti, se facea totdeauna parades der eel mai stramic umanitarizm manifestat prin numeroase §i variate categorii de notiuni, can aveau la baza for ideea internationalists. Cu chipul acestateacreiat un tineret cu. o mentalitate cu totul specialti, si care avea si are o aver- siune pentru anumite opere mari, literare ce apartin ce lorlalte tan ale Europei. Aceste opere straine stint considerate de ei cu totul inferioare lucrarilar similare ru se5ti. Adept al unei scoli, unde internationalizmul a lost pus., pe intaia treapta Miami rus in a lost in masura de a cu.- noaste viata, nevoile tarii precumi acelea ale neamului din care facea parte. El nu avea capatat din koala de a, semeni nici simtimantul de iubire a proprieisale patrii-. Indiferenta aceasta pentru tot ce era national se inani-i- festa mai mult in universitate, unde invatatura juca rolui, eel mai secundar, pe prima treapta fiind pusa in, preocu, parea studentului politica social&eidesfranarea. Si daces. se gaseau §i unii studenti, cari se aplicau cu toata inima, stiintii, pe care o imbratisasera, ace§tia erau ins& foartet, putini, astfel ea se pierdeau in marea masa a celor dintai. Unii dintre barbatii de stat ai foasteiRusii,eari iii primisera culturaeieducatunea in scoalele straine, ince puserash-gidea seama de gresitele sistemepedagogice earl se Intrebuintau in qcoala ruseasca. Dar lucrul acestm venise deja Area tarziu, pentrucamu aizeci de mii de in$xy.

www.dacoromanica.ro 11

,capiltasera deja acele principii de educate gresita, pe earl _aveau sh le aplice mai tarziu in societate. Unul dintre acesti oameni de stat, rusi, a lostPetre 'Struwe, care in lucrarea sa Viechi" ocupandu-se de re- -volutia ruseasch din 1905 (care a fost preludiul celei din 1917) arata slaba conceptiune rush, cand este vorba de iubire de tares si de neam etc. Aceasth conceptiune, zice el, nu este datorita, detest sistemului gresit, in care sent edu- .cati copiii rusi in scoalti. Si ceeace batea mai mult la ochi cand examinai mai de aproape un tanhr rus '(lucru de care i Struwe s'a ingrozit) era marea superficialitate cultural. Trecum si lipsa lui de experienth si de cunostintil pentru tot ceeace este real si lipsit de idei fanteziste. Acest om de stat al fostului imperiu impreunh cu alti .cativa adepti ai metodelor de educatiune occidental. s'a silit a readuce pe asa zisii intelectuali rusi la spiritul de -realitate, cautand a le dezvolta in spirit si constiinta nationala. Toate sforthrile for insh nu au reusit, de oarecei- deea internationalisth prea adanc phtrunsese in spiritul acelor oameni, can se bucurau de o cultures cat se poate de redush. Aceasth idee internationalisthchphiathin scoala ruseasch se perfectiona mai tarziu, &and tanarul ajungea in mijlocul societhtii, unde el intalnea pe internationalistii -altor natiuni veniti in Rusia cu scopul tocmai de a dezvolta mai mult aceasth doctrines, care a avut ca urmare fatalh a aplicabilitstii ei, dezagregarea fostului imperiu ruts. Pentru majoritatea dintre nationalistiistritini,cari erau constienti perfect de rolul si datoria ce o aveau de indeplinit chtre neamul din care ei faceau parte, propaganda in Rusia a ideilor lor, doctrinare nu era decal- o obli- gatiune pe care be o incumba spiritul for national siiu- 'birea de patria, chreia ei apartineau. Cei mai multi dintre dansii, oameni foarte culti si exacti la datoria, pe care -oaveau de indeplinit, s'au folosit adtairabil tocmai de a- Ceasth inconstienth ruseasch, si au cautat sh fach a ph- "trunde cat mai adanc ideea de dezagregare socialN,care -este consequenta fatales a tuturor teoriilor internationa- _Este. Acesti apostoli, reprezintanti ai diyerselor state din Eu- ropa de Mijloc, alatui de evrei, cari prin insh'si situa- liunea for nu pot fi decal numai internationalist', au calu-

www.dacoromanica.ro 12 tat SA, tlea Rusiei lovitnra de gratie in acest ieI tocmai int momentul cand puterile Marii Antante aveau cea mai_ mare nevoe in razboiul trecut de armata ei, pentru a termina cat mai repede in favoarea for luptele incepute Inc din 1914. In felul acesta grin urmare s'a putut ajunge la mares revolutiune rust din 1917, si ideea ei a fost imbratikata eu atata caldura de calm clasele sociale orasenesti,earl s'au adapat mai mult la aceasta steals internationalists.. La teat ideea nua putut Patrunde de cat cu dificultilti, si numai in mod rezlet. Sateanul rus, in complecta stare da- incenstienta, in care traeete pastreaza cu multa indArat- nicie caracterul conservativ atat din punctul de vedere social, cat si economic. In orasele si targurile din sudyestul foastei Rusii, undo- in baza ukazelor imperiale aveau voe sa se stabileasea si anumiti straini, acolo teoriile maxiste au prins mai multe- radacini, pentruca si proPaganda for a fost mult mai nrire, strainii constienti fiind, ea sosise timpul favorabil pen tru ei de a se ridica ea neam pe ruinile fostulni imperiu rus. Dupe modul cum s'au recut ultimere asezaride refugiati evrei in Podolia, Basarabia si Herson iii da impresia. unui plan de mai inainte bine stabilit, in virtutea caruia s'au ocupat de ei unele dintre cele mai frumoasesi mai productive provincii ale foastei Rusii. Toate aceste regiuni mai aveau si au avantajul, ca au esire la Marea Neagra. poseda.na doua marl porturi de desfacere sau de intrare a. produselor, Odesa §i Nikolaev. In trecut acesteporturi garantau scurgerea tuturor produselor nu numai din a- ceste trei foaste gubernii ale Rusiei ei chiar si a all-or regiuni mult mai indepartate de mare. Si acest plan de asezare a evreilor pare a se realize int. cea mai mare parte. Si dace in Basarabia el nu s'a putut pune in totul in aplicare, se lac astazi incerctiri de catree actualii conducatori ai Rusiei sovietise, ca sa se apliee in alai parte. Asa, in ziarul i,Dimineata" cu data de 3 August 1924, am avut ocaziunea cu totii de a cid o inforinatiune privitoarelaColonizarea evreilor in Crimeea ", in care se spunea, ca, guvernul sovietic doreste a eoloniza pe evrei atat in Incraina, pe laugh* satele evreesti, cari au luat Iiin- ta sub imparateasa Caterina TI, cat si in Crimeea, precuu

www.dacoromanica.ro 13

si dealungul tarmului Marii Negre. Pentru ineeput s'au dat deja 300.000 de acri de pamant.Informatiunea mai spune: ca guvernul actual rus (care in buns parte este formatdinstaini)ainceputnegociericu marile organizatiuni evreesti din Europa si America pentru a le decide sa ajute pe viitorii colonisti cu mijloacele necesare pentru cumparare de masini agricole, seminte, pecum si pentru cumpararea de case. Guvernul s'a declarat gala sa permits societatilor evreesti straine de a trimite repre- zentanti in colonii pentru apararea interesetor economice ale colonistilor, dar organizatia politica si administrativa. nu va trebui sa difere de obicinuitele forme sovietice". Numai asa fiind lucrul se poate explica fanatizmul la. evreii refugiati sau localnici ai Basarabiei, cari fa'ecau o- dinioara toate sfortarile in a cauta mijloacele de a darama- organizatiunea- de stat din aceasta provincie. k+i daca actualmente lucrurile par a fi domolite, ele se gaseau insa intr'o faza en totul acuta in anii 1918 si 1919. Ei doeau pe acele vremuri cu tot dinadinsul ca sa capete local principal in administrarea Basarabiei, dupa cum l'au caplitat la. conducerea likra inei. In baza zonsideratiunilor mai sus expuse putem afima. prin urmare, cu oarecare siguranta, ea scoala in primul: loc, iar in al- doilea loc strainii eonlocuitoricu rusii au: lost factorii determinanti, cari au conlucrat la intinderea revolutiei rusesti, si °data cu aceasta la caderea unui im- peril, care parea atat de formidabil, dar care in realitate era asa de subred, cum a fost imperiul rus. Prima grija a strainilor a fost ca sa fact a patrunde a- narhia in armata, asa ca sal nu mai alba ei nici o grijq de' impotrivire din partea acestei forte, singura care mentinea sistemulde guvernamantabsolutist al imperiului.. Din cauza propagandei 'acute de straini in randurile armatei ruse, de pe la inceputul primaverii si in vara anului 1917 soldatii au inceput a parasi randurile si a ineerc a sa. se intoarca acasa de pe diferitele fronturi, pe cari se ga- Beau. Basarabia, care se gasea imediat inapoia frontului roman, impeuna cu Moldova s'au vazut la un moment dat invadate de zeci de mii de soldati rusi, carein cea mai complecta debandada militant, ce am vazut vreo data, se intorceau de pe frontul roman, care ramasese aparat numai de catre soldatii nostri, aparare pe care au fiteufo in mod atat de eroic pant la sfarsit.

www.dacoromanica.ro 14

Tradarea ruseasca se produsese, si vina nu era atAt a a- cestor soldati inconstienti de ceeace fac, cat mai cu seams 41 conducatorilor Rusiei, cad s'au lasat a fi momiti de elementele straine, cari nu au dorit progresul statelor europene, ci cari s'au gandit numai la propriul folds al nea- murilor lor. Atat orasele Moldovei, cat si ale Basarabiei era u pline de soldati rusi, si dupe ce treceai Prutul la Ungheni nu putei vedea pe la gari decat sute si mil de soldati,cari lorfoteau in toate partile, si.cari nu aveau nici un seep si -nici o destinatie bine definite spre care sa se indlepte. Cu tot acest mare numar de rusi, se auzea chiar in 1917, in Basarabia vorbindu-se mult romaneste, ceeace putea sä arate on carui strain, cat de romanesc este acest pa- mint, care era calcat atunci de acele zeci de mii de oameni, cari pentru fapta for imorala de tradare a cauzei noastre -si a fostilor nostri aliati, nici nu trebuiau sa fie calificati ca, oameni. Cei mai multi dintre acesti soldati, dintrecari numai nnii doreau ca st, se intoarca in Rusia, vindeau obiecte militare, can apartinusera odinioara ministerului de razboi rus. Cu banii adunati dela vinderea acestor lucruri ei ,cautau sa cumpere tutun sau Wotki", doua din produsele de consumatiune, cari infra direct in insasi viata si natura poporului rus. S'au intamplat cazuri, cand grope de soldati in Basarabia si Moldova de Nord pentru 5 litri de -alcool rafinat, au dat in schimb proprietarilor cat° un tun de artilerie, cu cai si cu intreg arnasamentul. OA, acest lucru ne arata tocmai spiritul de depravare, -care exista in clasele rusesti, si cat de putin era dezvoltat in spiritul acestor clase sociale simtul de datoric si ideea .de patrie. Evident ca ideile revolutionare distrusesera tot ceeace (era organizat in societatea ruseasca, asa incat spiritul de discipline ce facea fall odinioara fostuluiimperin, nu mai exista in armata ruse. Si de lucrul acesta am avut o- cazie A. ma conving prima data in urma'toarea Impreju- rare. Plecand din Chisinau la Odesa in interes de serviciu, in August 1917, am ajuns in acest din urma oral pe la 1% noaptea. Pe peronul Orli o mare imbulzeala de hamali, cari vroiau cari mai de cari sa serveasca pe pass geri, sau mai bine zicand sa se ingramadeasca, ea sa poata* Tura cat

www.dacoromanica.ro 15

3nai neobservati de nimeni diverse lucruri de ale eglato- rilor, dupg cum s'a petrecut faptul cu un cos al unei doamne, care a dispgrut din ochi ca prin farmec. Cum in oral nu era permis de mers la o or asa de inain- tatg, fiind decretata, drags doamne, o oarecare stare de a,sediu, de aceea a trebuit ca toatg lumea sositg Cu trenul sg ramang, in garg pang a doua zi dimineata la orele sap- te. Dar char de ar fi fost permis de mers, tot nu ar fi plecat nimeni, de oarece risca sg fie devalizat sau impmcat- in stradg de talhari, cari misunau cu sutele, 'cu toath paza relatives, ce exista. In timpul sederii pasagerilor in sala de asteptare a gg- rii, care era mai mult un grajd decat o salg de asteptare, intre altii, un soldat rus dormea pe doug scaune. In acest time un ofiter rus, care nu avea nici un loc, si care era 0- bligat a sta in picioare, vine gi in mod extrem de delicat cere soldatului sg-i dea gi lui un scaun. Soldatul atunci ii rhspunde: nu vui scula din soma ofiterule", continuand a dormi gi mai deparfe. Ofiterul foarte jenat mai cu seama din cauza prezentii noastre, a romanilor s'a retras fares sit zicg nici o vorb., dueandu-se in altg parte a salii, unde a mamas a sta tot in picioare. Imediat in urmg vine, insg un soldat rus ranit, si care fgrg sg zieg ceva celuilalt soldat ce. dormea pe cele doug scaune, ii trage cu totul brusc scaunul de sub picioare. El cade atunci pe jumgtate jos, sere satisfactia noasirli, a tuturor, si mai cu seamg, a ofiterului rus, carp observase- cu toata atentiunea aceasta scenes. La vederea tuturor acestor lucruri cu totii (romanii) am_ ramas foarte surprinsi si din acel moment cu totii ne-am_ fgurit in minte ideea nestrgmutatg, eg, disciplina in armata ruses era ceva care trebuia sg rgmang numai de dome- niul istoriei. Disciplina dispgruse atat in Basarabia, cat si in celelalte parti ale Rusiei din cauza marelui numar- de propagandisti straini, ce erau insgrcinati a face oii dis- parg tot ce mai rgmasese din fosta organizatiune de :Fier- a armatei rusesti. Propaganda era fgeutg pe cloud chi, in primal lot pe cale pur socialg, iar in al doilea pe eale co,- mercialg, dovedindu-se soldatilor rusi,cat do necesare- sunt pentru populatiunea civilg toate produsele ce se gaseau in depozitele armatei. Se faceau adevarate tranzactiuni intre acesti propagandisti si intre detingtorii mate-

www.dacoromanica.ro 16

_rialelor din depozite, asa incest din ei se recrutatt toti ne- _gustorii ambulanti, cari misunau pe stradele Odesei. ale Chi$inaului sau a celorlalte ()rase0itarguri ale Basara- biei. Populatiunea eivila cumpara diverse produse dela ace$ti, vanzatori, cari erau foarte brutali cu cumparato- rii, mai) cu seams atanci cand acestia din urma so optic- nea-u a da preturile exagerate, pe cari le cereau. Iu inajo- ritatea cazurilor toate aceste lucruri ei le aveau gratist asa ea pentru ei nu era nici un rise. Nici °data nu puteau sa alba nici un fel de pierdere chiar daces ar fi faeut vanzarea $i pe un cost mai scazut. Fates de toate aceste lucruri, cari se petreceau sub ochii tuturor nimeni nu reclama, pentru ca nimeni in foasta Ru- sie nu mai era pe acele vremuri cu tragere de inima pen- tam lucrul public, iar notiunea de patrie disparuse cu. de- .savar$ire. Ca atare nimeni nu mai putea fi ascultat 5i nir meni nu mai putea lua masuri. Cei ce au avut pe manes for turniturile militare sau cei insarcinati cu administrarea bunurilor armatei rusesti au ajuns in urma oameni de mi- -Hoene. In uncle convorbiri, pe cari le-am avut cu of iterii rusi, mi s'au povestit fapte de escrocherie, can pot sit fie date ca exempla. Asa de pilda, in timpul revolutiei, la t-ribu- nalul de la Harkov judecatorii faceau sa dispara din ar- hivedosareintregi, cum a fost cazul cu dosarulcolonelu- lnirus Ivan Igna din intendenta, care in Ultima primei ofensiva generalului Brussilov in Galitia, a luat cartusele dintr'un mare depozit de langa', Moghilev si a inlocuit pulberea din ele cu nisip, realizand astfcl un as- lig de 13.065.000 ruble-aur, numai in timpde trei sapta- mani. Lucrul s'a musamalizat, $i ca rezultat a fost retragerea dezastroasa a armatelor ruse$ti din Galitia, 4i lupta ce a trebuit sa o ducts soldatii in retragere cu ciomege in Toe de arme de foe. Se eiteaza de asemeni cazul unui general Mezentzov, tot din administratie, care in depozitele mari ale armatei de la Minsk in loc sa alba 351, de vagoane de pesmeti, Mina etc., a avut 351 de vagoane de lazi cu nisip amestecat cu Rana, sigilate de catre comandantul manutantei centrale. Aceasta frauds, la care au luat parte pe langa el $i altii i-a produs numai lui neinsemnata cifra de 8.600.000 ruble-aur. Rezultatul a fost ca in ofensiva ruses dela Minsk o parte

www.dacoromanica.ro 17

.din armatele ruse au stat trei zile in transee fiirasitflirt- Mince nimic decitt numai radt.cini de erburi $i sa bea aptt. Dar cazuri de acestea an lost foarte numeroase,ins& not nu am putut ca sa le controlam Area, mult din eauza situatiunii delicate pe care o aveam in Odesa, $i a cereetrt- rilor, pe cari trebuia sit le facem in interesul nostru. In adevar eu personal fusesem ehemat de egtre fostul profesor Gh. Murgoci, care deja avea o insarcinaredin partea guvernului in chestiunea Basarabiei. Dau mai jos 4i textul scrisorii de ehemare din partea lui, pentru ca ci- titorul sit vaa, $i scopul venirii in Basarabia$i Odesa. (Am ramas cu o copie a scrisorii originalul fiindu -midis- ti usintr'o zi cfind am lost devalizat de bolsevici pe stradele Odesei).

Chi$inau, 12 August 1917. Biroul de cenzurd miPtard, posta Botomnit Perttrur dantnut Eugenitt N. Giurgea. Avand o insarcinare din partea guvernului rome,n in Ba- sarabia, $i pe care on prima ocazie veialto, ititrivia prin acest curler special aceastA scrisoare, pe care te rog not o consider! ca o chemare oficiala, pe care ti-o lac ". Fu sunt de mai multA vreme in Basarabia, $i imprenua on altii de aci pregatim evenimente importante, cari se vor produce, cred cat de curand. Pentru lucrarea de etnografie asupra Basarabiei, pe care trebue sa o intocmese in legAturA cu alte lucrari, ce se vor face in viitor aci, am nevoe de un ajutor, $1 de aceea cum te cunosc de mai bine de 20 de ani, te Tog a veni imediat singur sau cu doamna, pentru mai inulta vreme la Odesa, unde la universitatevei lucra in cel mai strict secret asupra repartitiei $i numitrului populatiei Bar sarabiei". .,Aceasta lucrare vei face-o in laboratorul profesorului Na- bokih, geolog, care ne-a pus la dispozitie atat bibhoteca cat i una din salele de laborator, in care vei putea lucra. Tre- bue sa $tii, ca Nabokih, chiar daca nu tie exact pentru ce am -venit in Basarabia, cu Coate acestea el bAnueste ceva, $i de aceea trebue sa fii destul de circumspect". Luc]: Arlie acestea de etnografie le vom publica, de oarece -odata $i °data ele vor servi foarte mult cauzei noastre, na- 4ionale ".

www.dacoromanica.ro 18

Te astept pe Luni, la Odesa, la universitate, pe is orele zece dimineata, intrehandu-mit la Iaboratorul profesorulut Na bokih". Slingtate ei bun inceput la lucru". (ss) Gh. illurgoei Din aceste randuri se poate vedea deci, ca insrtrcinarea mea era de asa naturri,incat trebuias'a staucat mai putin de vorld cu militari sau cu persoane din administratie, cari la price moment s'ar fi putut intreba, ce rost- aveam la Odesa. gu toate acestea curiozitatea a fost mare,. asa ea de multe on nu am putut ca et o infranez, do carece erau multe lucruri, cari mi se pgreau prea interesante, Pentru ca sa nu fie cunoscute si de noi. Asa fiind lucrul, trebue sa constathm, ea cu toatrt in- cultura poporului rus, cu toate acestea toate aceste acte de trAdare au dezgustat pe multi dintre soldati, pentru ca faptele on de cate on s'a cautat sh", fie acoperite de nnul sau de altul, se auzeau totusi, asa di actiunea agentilor propagandisti devenea din ce in ce mai eficace, argumen- tarea for bazandu-se pe lucruri cu totul reale. Situatiunea anarhied din Odesa Revolutiunea incetul cu incetul mergea progresand, asa: incat pe strazi si prin localurile publice sau chiar prin casele particulare se tineau pretutindeni mitinguri de ciltre soldati, cari se adunau cu sutele mai cu seamg in colktrile strazilor, ca sa asculte pe cativa, cari le vorbeau in senzul de a cauta mijloacele pentru a deposeda de avere pe cei bogati in primul loc, si apoi de a gAsi modalitatea de cii- latorie spre a se intoarce acasg. Am asistat la vreo patru din aceste mitinguri, cari s'ait tinut la Chisinau si la Tighina, dar eel mai important pe care l'am vAzut a fost unul din Odesa. In ziva de 17 Octomvrie, 1917 la coltul fit, rizilor Deriba- sovskaja si Ekaterininskaja vAzand o aglomerare enorma de lume am Vanua numai decat ca este un miting. si cum intelegeam ruseste, am crtutat sil ma strecor si eu in acea multime, ca sa and ce se vorbeste. Patrunzand pans aproape de vorbitori am asistat la a cuvantare tinuta de catre 5 soldati evrei si 2 rusi fugiti de pe frontul roman, si in care se spunea, cg, german:i a- dusesera foarte multa armata de pe frontul occidental, si

www.dacoromanica.ro 19 andaces ru$ii nu inchee mai de grabs pacea, vor fi pierduti. De$1.,se discuta ceva, ce era in contra intereselor eta - tului rus, cu toate acestea acea multime incon$tienta, care ma inconjura qi asculta pe oratori, aproba tot ce se spunea. In multime am putut recunoa$tesipe cativa fo$tiofi teriru$1, cari desi aveau rupti epoletii, cu toateacestea hot se puteau cunoa$te prin faptul ca erau mai ingrijiii $1 mai curati. Ei bine, uitandu-ma la ace$ti ofiteri, cari as- -cultau pe oratori vorbind nu am putut sal recunose pe rata for nici intristare $1 nici ingrijorare, dupes cum poate ar fi lost natural sal fie, ci o impasibilitate absolutes, ca $i cum hceeace se petrecea, era foarte natural sal se intample. De$i strain de ru$i, en toate acestea am avut o amilra- .ciune mare in sufletul meu $i am cautat sal ies din acea multime, plecand trist cu gandul la faptul cat de singuri ramasesem noi, romanii pe un front a$a de mare $i cu un ,dusman in fatal atat de inver$unat in contra noastra, cum erau germanii, ungurii, bulgarii $i turcii. Toata aceasta mare de soldati, cari forfoteau pe stra- zileChieinaului$i ale Odesei nu facea altaceva toata ziva deck consuma seminte de floarea soarelui sau de dovleac, -2$a ca aleele de prin gradinile publice ale ora$elordin Basarabia sau din Odesa aveau o patura destul de groasa, ode coji de seminte, pe cari nu le mai matura Activitatea comerciala, care exista in stil mare odinioara in ora$ele Basarabiei $i mai cu seams in portal Ode- sa $i Nicolaev incetase acum aproape cu desavar$ire. Nu- -mai din cand in cand mai veneau din Basarabic, patine vagoane inearcate cu marfuri, eari -se indreptau sere portul Odesa. Multe din aceste vagoane nici nu ajungeau la destinatie, de oarece erau devalizate pe drum de eatre cete de soldati ru$i, canse transformasera in adevgrate cete de briganzi, ce furau gi jefuiau tot ce le e$ea in tale. In portul Odesa, care forma odinioara fala Rusiei de .sad, nu se putea vedea in toamna anului 1917 deeat pe ici, pe colo cate o corabie sau vapor, cari facea cate un mic trafic de marfuri intre diversele porturi rusesti din Ma- sea Neagra. Veneau din regiunea Donului $i din Car caz -ceva mai multe vase incarcatecu produsealimentare, cari erau destinate pentru Romania, dar a cilror inearca- -tura era luataaifurata de soldatiiru$1, lucrurile find -vandute apoi de ei pe pietele Odesei.

www.dacoromanica.ro 20

Sob: latii romani, cari se griseau la Odesa erau putini, a$al incat ei nu puteausa.pazeasca in mod eficace toate aceste' depozite. Multi dintre ai no$tri an fost omorati do acesti" banditi toemai din cauza ca se opuneau la pradarea acestui material, care era proprietate a statului roman. Mu lt din materialul adus pentru Romania a fost depo- zitat in diverse puncte ale Basarabiei, iar pentru paza lui a trebuit sa aducem armata regulata, romaneasch, pentru ca sa se puns in siguranta aceste materiale ale noastre,si cari valorau zeci $i sute de milioane. Majoritatea dintre jefuitori nu erau de asemeni decat diver$i muncitori din portul Odesa, demobilizati, $i can din cauza stagnarii afacerilor nu mai aveau posibilItat de ca.$tig. Ei pradau seara, iar ziva f.,neau mitinguri, earl nu-i priveau, $i cari erau cu totul dauna'toare siguranter statului rus. La aceste intruniri se vorbea ceasuri intregi fru% ca sa se poata lua de multe on vreo hotarare, a$a in cat adunarea se risipea plecand fiecare ametit de vorbe dar fara ca sä $tie in fond ce s'a discutat. Aproape in totdeauna oratorii, can luau cuvantul la a- ceste intruniri nu aveau nici o pregatire culturall, precurn $i nici o sistematizare a notiunilor in vorbire. Deprirtarea de la subiectul propus la inceputul cuvantarii era ceva foarte obicinuit, asa ca la urma discutieise ajungea la ceva, care era cu totul indepartat de subiectul dintai. La o alta dintre aceste intruniri, la care am asistat de asemeni, a lost acea din ziva de 28 Septemvrie, 1917, orele 3% p. m., pe strada Preobrajenska din Odesa. Acolo am avut ocaziunea de a vedea un mare numar de tavora'0", iar in mijlocul for suit pe soclul statuei generalului Wo- rontzov be vorbea un soldat evreu, lute° ruseaser, foarte stricata. Curios sa aflu despre ce e vorba, ma adresez in. jargon unui alt soldat evreu, ce se gasea laugh' mine, care imi comunica eh' pana la venirea mea se vorbise despre niste cutii de sardele, ce fusesera gasite la un depozit al armatei de langa gar* $i pe care nu $tiau cum sad impar- teasca. Dar de o data dela aceasta conversatie, la cure pe langa orator luasera parte la discutii $i un numiir mare, de auditori, oratorul a deschis o alta conversatie, comuni- cartel ea 7 ru$i $i 58 de dezertori evrei din armataruse. erau acuzati de coruptiune $i dati judecatii. Termenul de

www.dacoromanica.ro 21 judecata trebuia sa fie pe ziva de 29`a lunii Septemvrie lay h$a zisul tribunal revolutionar al poporului. Ace$ti corupatori facusera propaganda printre soldatii tmei divizii militare, care prin esceptie Mai mentinea Inca. ordinea, fiind formats din cazaci de la Don, in senzulca hn regiment intreg sa se predea in masa, nemtilor la luptele dela Snyatin, lucru ce s'a. $i intamplat. Cel ce vorbea mai cu convingere la acest miting a spus intre allele ur- ffiatoarele: tavard0, cu pura in manta vom merge ca sa. omordm pe membrii tribunalului, dadi nu vor achita pe f ratii nostri, cari au luptut el au murit pentru oligarhia ,guseasca si pentru pacea, pe care de sigur2t0i, ru$ii cu totii o dorint". 0 aprobare generals an avut aceste euvinte sconce pe un ton foarte tragic de catre orator, din partea intregii asistente. Cei cari aprobau mai mult pe acest soldat evreu, erau vreo 20 sau 30 de coreligionari de ai sai, can st:iteau in spatele $i in imediata lui apropiere. Eu, bine inteles nu am aplaudat, $i din aceasta, cauza la un moment dat ma vad lovit la mann, de un camarad, care mi-a $i strigat in acela$ limp, ea. ma stra'punge cu baioneta, daei nn a- plaud. I-am ripostat imediat, ca din cauza razboiului sunt paralitic de o mama, asa ca nu o pot mica de loc. Am fost crezut numai decat, dar dupa vreo douit trei minute am ertutat sa o $terg cat era lucru cu cinste, temandu-ma ca hit care cumva sa. caute a se convinge de contrariul: In timpul cuvantarii pe fata multora dintre cei prezentr vedeam o impasibilitate revoltatoare, mai cu deosebire, and oratorul pronunta cuvintele sdrnzanul popor rus", Sau alte analoage. Stand ceva mai departe de fostul meu vecin, care ma lovise, am Minas totusi in apropiere de acest grup de soldati, de oarece eram curios sa $tiu ce rezolutiune an luat._ In fine duph discutiuni fara sfarsit au luat rezolatitmea, ca sa, mearga cu totii la o Meanie pe stradaGreciska, uhde sa consume cat mai intens RIM sa plateasdi bine inteles,iar a doua zi sa mearga vat mai multi inarmati la tribunalul revolutionar, pentru ca sa omoare pe toti membrii. In lea:tura cu toate aeestea,in ziva de 3 Oetomvrie, 1917, dupa ce ma despartisem la universitate de profesorul Gh. Murgoci, $i stand pe o banca, pe Nikolaevski-tu

www.dacoromanica.ro 22 levard, unde citeam o lucrare ruseasca asupra Basarabiei, .am auzit o muzica militar< ce intona Marseilleza", Ins cu totul fall, incat un francez s'ar fi imbolnavit la auzul unei asemenea melodii. Era un cortegiu intreg de manifes- tanti, can veneau pe bulevard de pe strada Puskinslcaja. Aceasta" manifestatie era organizatti de catrebolsevicii rusi si de cktre dezertorii romani si evrei, cari pArksisera en de la sine putere randurile armatei noastre. Manifes- tantii purtau fel de fel de stindarde rosii si albe, precum i placarde de pang, cu fel de fel de inscriptii revolutionare. Senzul acestor inscriptiuni era privitor la barbariile razboiului, la lupta ce trebue sk o duck clasele de jos contra nobilimii, precum si la distrugerea castelor sociale. Din distanta in distantk acest cortegiu, care era format -din diverse corporatii de meseriasi si lucrktori, era com- plectat cu cate o companie de soldatirusi si evrei-rusi, eari strigau: pace, jos claseleconduceitoare".Soldatii erau imbracati in uniforme rusesti, extrem de murdari, u nii dintre dansii beti purtand si baionetk la arula. Iti facea o impresie dintre cele mai grozave si mai triste acest amestec al armatei in luptele politice; mai cu seams caarmata prin insasi natura ei rkmane elemental de or- -dine si disciplina, pe care se poate baza organizatiunea --unui stat modern. Printre multele drapele, cu maredurerein sufletul meu .am constatat si prezenta a catorva romane5ti purtate d e cativa soldati dezertori. Se striga in romfineste de catre dezertori:Jos Romania, jos oligarhia romani,jos ,iguevernul de calm, tretiascei pacea si republica romana". Iti fk'cea scarba sa to uiti la acei oameni, cari nu aveau nici eel mai ride scrupul, si nici cea mai mica considera- -tiune de pamantul patriei, undes'au nascut, precum si pentru Mare le nostru Rege, care a suferit impreunk cu noi, cu toti, toate rigorile razboiuluipentruintreqirea neamului, lucru atilt de mult dorit de zecimi de ani, de intreaga suflare romaneasca. Am capatat toti acei romani, ce eram martori la acest trist spectacol un dezgust pentru -acesti oameni, cari cantau sa ne pangareasck in fatssirai- nilor drapelul nostru, national, in timp ce bietiisoldati romani mureau cu miile pe eampine Moldovei, in luptele crancene, ce trebuiau sä le dea cu un inamic atilt de pu- -ternic.

www.dacoromanica.ro 23

Cand tot acest cortegiu a ajuns in fata statuei lui Riche- lieu, s'a unit cu un grup destul de mare de prizonieri aus- triaci $i germani, carora li se (Muse drumul,sieari strigau in limba. germani:trcliasca paceauniversaki, jos- rcizboiul, jos oligarhia internationale. Toate aceste miscari de strad'a produse de un amalgam de apasi, vagabonzi, anarhisti $i alti oameni, cari fileeau parte din pleava societatii iti producea in millet numai mahniresitrebuiai sa to intrebi cu drept cuvrint. daces! tara aceasta, care a fost °data Rusia, va mai putea vrea. data sä se ridice sub forma unui stat unitar asa .-!,um a mai fost, $i nu sub forma unor republici federative sovietice, cum este astazi. Daces observai insg. mai de aproape spiritul $i caracteruf general al manifestatiei, se putea intrezari, ca totul era. fortatsinimic din inimit $i convingere. Erau intere6e ascunse, can nu puteau sa nu se evidentieze Must de putin, and intreg cortegiul era deschis de catre germani $i alti straini imbraeati in uniformA ruseasca. Si, data judectim in treacat chestiunea din punet de vedere politic $i economic, trebue sa admitem ca pentru germani pacea pe acele vremuri era o necesitate oconomicg, de oarece eminamente nu mai puteau rezista. Starea po- pulatinnii germane sub raportul alimentatiei era dintre- cele mai precare. Tot ce $tiinta germani putuse sit inven- teze in directia surogatelor alimentare, a facut, numai ca sa se poata prepara pe tale artificiala cat mai mari eantitati de produse, cansti Earl calitatea aproape a adevara- telor alimente. Tendinta nemtilor $i a austriacilor era de a ocnpa cu on ce pret sudul Rusiei. Acest lucru era o chestie de vitalita- te pentru ambele t'a'ri. Pe de o parte ne incercuiau pe noi, iar pe de alta pentru a armatele gaseau cantitati nesfar- site de depozite alimentare lasate de catre armata ruses. In majoritatea for toate aceste conserve alimentare erau depozitate in guberniile Podolia, Basarabia, $i Herson. Odata cu scoaterea noastra $i a rusilor din lup1a germanii tindeau a-si marl atat rezistenta militaril, cat mai cu seams rezistenta economics. In ultimul timp, inainte de a. patrunde germani in Rusia, dupes cum povesteau oliterii italieni, ce fa."ceau serviciul sub drapelul austriac, situatiunea in Germania era aproape disperata. Ratia alimen- .

www.dacoromanica.ro 24

tars era cu total redusii, pentru populatia civibl, asa incest pentru grasime nu se admitea decat numai cantitaiea de 50-80 grame pe timp de Base zile de cap de locuitor. To pentru acelas interval de timp se &idea de persoanA, 750 grame de Ming de grau, 330 grame de cartofi si 270 grame seminte de grau. Aceste din urmb, dou'a feluri de mancare in timp de 48 de ore. La soldati li se dklea came de cal de (luta on pe stipthmanti. Cand au ajuns germanii de au coprins si ITkraina, Ltunci .atilt soldatii, cat si ofiterii erau mai bine hraniti. Ei luau chiar pe front fiind, dimineata un ceai, la amiazi o sups si un fel de mancare, legume sau came, iar sears un fel de mancare de legume sau carne si o prgjitural. Hrana o gaseau totdeauna calda atilt ofiterii cat si soldatii, de oarece in Rusia ei ne mai dand adevarate lupte ca la ineeput, a- veau vreme bucatariile de campanie, ca sa urmilyease4 in deaproape trupa. Pe langA, aceste manifestatii, cari se fIceau zilnic in diferitele orase ale Rusiei, ceeace aducea o demoralizare in paturile sociale inalte rusesti, erau diversii agouti, cari -erau platiti de puterile centrale, si cari aveau rolul de a produce fel de fel de stiri, de a scorni tot felul de versluni, cari de cari mai fanteziste, pentru ca en mijlocul acesta ;s6 se produces o cat mai mare disensiune in piiturile supe- Tioare ale fostei nobilimi rusesti. OH ce neintelegeri, on cat de raid ar fi fost ele intre diversele autorittiti sau clase sociale, ele erau speculate in chipul cel mai infam de toti acesti agenti straini, cari nu urmAreau decat s. pes- -cuiasa in apii, turbure. Toate zvonurile si stifile farm imr portantA carrse colportau zilnic nu aveau alt stop, decat de a detrage atentiunea conducgtorilor Rusiei dela evenimentele externe, cari se precipitau pe zi ce mergea in favoarea puterilor centrale. Toate chestiunile de ordine externA erau lasate a fi tratate de &titre Lenin, care venise deja la putere, si care era inconjurat de o pleiadA de strAini, cari mai tarziu aveau s. dispun.g. de intreaga soart5, a fostului imperiu rus. In Basarabia, ca si in celelalte partiale RusieitoatA, presa era in mainile stfainilor, si de oarece cenzua ru- seascli era iluzorie, de aceea se strecurau in jurnale tot felul de informatiuni false, cari in editiile de diraineata ale ziarelor erau expuse intfun fel, iar in cele de sears

www.dacoromanica.ro 25 erau in parte sau in totalitate desmintite, dandu-se lapte lor cu totul alte forme si interpretari. S'a cautat a se exploata insasi firea ruseasea, care era cat se poate de amatoare de stiri, si de aceea pentru a se putea satisface gustul publicului atat de inconstient, se publican ¢tirile cele mai senzationale. Toate aceste stiri aveau profunde efecte in masa elaselor mun.citoare, pentru ea acesti muncitori Mrd a cugeta Area mult se revoltan si imediat porneau la manifestatii pe strade. Ma, a fost lansata stirea complect prematurILdespre luarea Petrogradului, and nemtii an dat marea for ofen- siVa dela Riga, si care cu toata indolenta si indiferenta rusilor pentru patria for a produs totusi in cercurile rusesti de sus o mare consternare si deprimare moralg. In acelas timp la bursele din Chisinau si Odesa s'au produs enorme scaderi a valorilor, ceeace a faeut ca sd se imboga- teased inteun ceas o multime de agenti, cari au jucat en titlurile rusesti. La Odesa in special, misitii de bursa, cari se cifrau cu miile (greci, evrei si armeni) si al cliror sediu erau cele trei man cafenele: Robinat, Fanconi si Suisse, an facut a faceri stralucite din pricina panicilor de bursa, ce se produceau prin colportare de stiri false. Dela marile cafenele din Chisinau, Odesa si Kiew, precum si de la marile restaurante porneau toate informatiunile de ordin economic precum si toate combinatiunile- si speculatiunile politice posibile si imposibile. La Robi- net si Fanconi, in Odesa se adunau toti acei, cari erau direct interesati in chestiunile economice si politica ale Ro- maniei, si tot aci se faureau tot felul de planuri infernale la adresa noastra, mai cu seam& dupe ce in Ianuarie, 1918 armatele romane au intrat in Basarabia. Tot in aceste lo- caluri se adunau toti acei rau voitori, can faceau spirite malitioase la adresa italienilor, cand germanii inaintau vertiginos asupra Venetiei. In fine tot aci se adunau tot felul de camatariimprovizati si recrutatidinstraini fugiti de pe frontul nostru saudin scoalelemilitare- Acestia se manifestau totdeauna ca cei mai neimpacati dusmani pentru tot ce se gasea in tare noastra ca chestie de orga.nizatiune politica sausocials. Veneau, de asemeni aci toti acei, cari cautau sa spioneze conversatiunile si miscarile romanilor si a romanilor-ba

www.dacoromanica.ro 26

sarabeni,precum $i ale ofiterilor francezi, pentru ea apoi tot ce aflau sa comunice prin alti interpu$i comandanti- lor armatelor tarilor centrale. Inainte de caderea guvernului Kerenskieivenirealui Lenin la putere, se cauta de catre stfainii ce locuiau in Rusia ca odata cu venirea bol$evicilor la treburile statului, sa se poata. ridica $i ei, a$a incat puterea sa iio numai fictiv in manele ru$ilor, in realitate insa O. fie ei stapani a aeestei nesfar$ite tari, dupa cum a $i lost lucrul in urma. Relativ la aceasta, chestiune, imi amintesc,ca gAsin- du-ma intr'o zi pe la inceputul lui Octomvrie, 1917 la ca- feneaua Fanconi, Yana. masa mea s'au asezat trei evrei, cari nu au voit sit comande nimic, and i-a intrebat chelnerul. La inceput ei au discutat mai tare (in jargon) diverse chestiuni casnice, cari pentru mine, care trageam cu u- rechea nu aveau nici o importanta. Mai pe urma,InsApe un ton ceva mai scazut (totu$i ii puteam auzi) unul din ei care era mai Omar a pus in discutie chestiunea dec!ararii Odesei ca portofranc la Marea Neagra.. Au discutat apoi ,conditiunile, in cari s'ar putea face acest lueru, pentru ca spunea el (lucru ce am notat aproape textual imediat ce am esit din cafenea afara): Rusia se gase$te in stare cue deseompunere, $i ca atare ar fi pacat sa pierdem aceasta ocazie atat de favorabila pentru noi". A mai spus Inca ceva, dar nu am putut auzi, iar mai departe a continuat: Noi suntem adevaratii conducatori ai Rusiei,$i cand suntem stapani pe un popor a$a de bogat, cred ca ne vom .putea sa ne fixam in mod definitiv o parere proprie $i un ,,plan bun al nostru de lucru". Un alt tovara$, care statea in dreapta lui it intrerupe $i ii zide: Bine, dar de ce LB- vensohn nu este de aceiavi parere,$ipentru ce aseara la .Intrunire nu a vorbit a$a. Si apoi a continuat: Trebue sa facem tot posibilul, ca sa luptam contra autorMtilor ,ukrainiene, ksi bine ar fi sa reu$im, cad data vor veni bol$evicii la putere, tot noi ii vom conduce, cad ei Bunt foarte pro$ti". In tot acest interval de timp eu ma faceam ea citese cat mai aprofundat jurnalul Odeski Listok", pe care il a- -Yearn la mine. Am regretat mult ca conversatia, la care am lost martor a lost intrerupta din prieina chelnerului, care a venit a dorm matt $i a intrebat pe cei trei clienti, data nu derma

www.dacoromanica.ro 27 de asta datA a consuma ceva. Raspunsul a fost negativ, la care chelnerul a ripostat, ca daces nu consuma, s6 nu o- cupe masa zadarnic. Fat, de aceasth. argumentatiune M- anta pe un ton relativ destul de ridicat, onorabiliis'att gasit complect dezarmati, hotarand a continua discutiu- nea in strada pe trotuar, unde bine inteles costa $i mai ieftin! Am cAutat sa reflectez dupes plecarea for asupra intregii discutiuni, $i din ea se deslipea ideea, ca partidul evreese in acele vremuri era complect organizat in Rusia $i lucra pe fa'ram national $i religios in contra ukrainienilor. Voind sa ma conving mai bine de acest lucru, en alts. ocaziune, am cautat sit intru in discutie cu un doctor evreu din Odesa, A. Bruno, care avea acum o oarecaro platfor- ms socials $i care venea la fosta mea gazda, din strada Marazlievska No. 40 A. Dupes mai multe conversatiuni, pe cari inadins le cautam, am plecat cu convingerea crt pe acele vremuri evreii vroiau s'," profite de imprejuriiri, $i bazati pe numgrul mare ce-1 aveau in Podolia de Jos, Her- son $i Basarabia, ss puns maim, pe aceste regiuni, qi sa." formeze de o eamdata un fel de stat federativ, iar Odesa sa ramana port international sub ocarmuirea lor. In acest timp presa strains din Basarabia $i Odesa era grozav indreptata in potriva noastra in momenita cand trupele roman an inceput a patrunde pe teritoriul provinciei noastre dintre Prut $i Nistru. De sigur ca se d.ejucau uncle planuri, pe cari acesti strttini le facuserit asupra Ba) sarabiei. La Odesa, in timpul avansarii armatelor romilne in Ba- sarabia se scoteau atedouti, sau treieditii de ziar,in cari se spunea tot ce fantezia omeneasea era in stare sit conceapa. Se vorbea numai de jafurisiomoruri din partea soldatilor $i ofiterilor nostri, precum $i de deposedari de averi imense. Si dintre ziarele, cari se ocupau mai mult- cu faspandirea acestor feluri de surf,sicari erau inadinsr trimise din Odesa in Basarabia, erau: Go loss revolitifie",. Novosti dnea", $i apoi ziarul dezertorilor romani, Lupta" Multi dintre rusii insisi erau revoltatide cele, ce se scriau in aceste jurnale,considerandu-lecaadevarat provoatoare $i atataloare a opiniei publice. Inainte de a se ocupa ChisinAul $i Tighina de cAtre trupele romane, in aceste ora$e precum $i in Odesa se &flan

www.dacoromanica.ro 28

www.dacoromanica.ro 29

.,,,cu atilt mgt mult in flota', care este mai Inuit decdtorif card sub actiunea pi conducerea indirectd a comandamentului flotei germane din Baltica, $i pentru care motiv ea cea dintai a dat tonul dezordinii. Si in adevar aceste cuvinte an fost un mareadevhr, pentru ca imediat ce s'a incheiat armistitiul intre Rusia i Germania, aproape toti soldatiieimarinarii, earl iii mai phstrau posturile lor, au plecatimediat,fraternizand cu soldatii germani, ei aprovizionandu-icu tot felul de materiale, pe cari din beleug le avea armata rush. Din a- ceasta pricing, in primele zile duph armistitiu intendenta germane aproape CA numai avea grijh de alimentarea soldatilor de pe frontul'de est, can chpataserh de toate de la soldatii ruei. lb' Retragerea armatelor rusefti de pe frontul romanesc qi dezordinile ce s'au produs in legaturd cu aceasta. Armatele ruseeti in retragerea ion de pe frontul roma: nese s'au dedat la jafuri ei pradaciuni ei in privinta'aceasta Basarabia a avut foarte mult de suferit, de oarece toath trecerea acestor armate se fheea pe aici. De pe frontul romanesc doua drumuri marl de set, rgere _au avut aceste armate, ei anume: Unul prin Galati.Reni- Basarabeasca-Tighina-Tiraspol, iar eel de al donee, prin Ungheni-Calaraei-Chieinau-Tighina-Tiraspol. Corespun- deau aceste drumuri de scurgere tocmai cu eele douh directiuni de cale ferata, ce constituia legatura intre Basa- rabia ei Moldova. In alai% de aceste dourt marl drumuri de seuegere mai exista inch o cale ferata ingusth lama de ruei ocazional, ce lega Hueul cu statiunea Bucovat. Dar pe aceasta linie se putean scurge mult mai putini, de oarece capacitatea (ei de incareare era redusa, aea incat tot celelaltedotthdirec- tuni rhmaneau pentru a se scurge grosul trupelor ruseeti. Dar, din canz% ca trenurile erau neinch'phtoare pentru a duce &titre Tiraspol, Odesa, Kiev etc. Coate trupele, ce -veneau in dezordine din Moldova, de aceea grosul acestei multimi, cu cai, tunuri, echipament etc., s'a reintors pe jos luand directiunea judetelor Brtiti$iSoroca spre Nistru. In drum toate conacurile marilor proprietarian fost predatesiaproape complect deteriorate, iar altele arse

www.dacoromanica.ro 30

cu totul. S'ar fi parut unui strain la prima vedere, care ar fi vizitat in urma locurile, ca cei mai strasnici dusmani ai poporului rus au trebuit sä fi fost pe acolo. Ace las lucru s'a petrecut si cu regiunea de sud a Basa- rabiei, din judetele: Ismail, Cahul si Cetatea Alba, nude soldatii de pe front erau ajutati la pradarea proprietilti- for de catre insasi populatiunea unora dintre sate. De remarcat aci a fost faptul, ca numai colonistii germani si cm romanii-moldoveni, au fost acei, cari s'au opus cum an putut acestor hoarde salbatacite, ce fuseseraodinioara faimoasa armata rusa. Armatele nu mai erau conduse de ofiteri, cari nu mai aveau niei o autoritate asupra soldatilor, si in eel mai bun eaz ele erau divizate in detasamente, cari erau conduse de catre un Praporcik", om ce nu stia a se conduce pe el, dar- Inca un intreg detasament de soldati. Cand revolutia a luat proportiuni mai maxi atunci atat in Basarabia, dar mai cu seams peste Nistru au fost omorati ofiterii din ordinul sovietelor soldatesti, cari aveau atunci toata conducerea resturilor de armata rusa. Aceasta dezordine era nu numai in armata de uscat. el mult mai mare la not's... Si in legatura cu aceasta trebue ,sa spunem ea grin luna Ianuarie, 1918 se gasea ancorat in portul Odesa printre alte vase si vaporul de razboirus- Almaz", precum si vasul de comert romanesc Durostor", can au servit bolsevieilor ca sa omoare pe ofiterii nisi si sit inchida pe ele pe romanii nostri, civili sau militari cei mai multi trimisi de guvern cu diferite insareinAri po langa autoritatile rusesti. Dupe, cum relatau zilnic jurnalele revolutionare: Go- loss Revoliutie",Lupta", precum *i dintre ziarele obici- nuite,OdeskiListok", pevasul de razboiAlmaz, in fiecare zi erau omorati ofiteri rusi, si sistemul de a i mnora era urmatorul: Of iterii dezbracati complect erau unsi pe corp cu grasime, asezati pe puntea de sus a vaporului pe o scandura inclinata, ce era de asemeni unsa on grasime. Li se lege de picioare o greutate, si apoi corpul era lasat, ca sa lunece- in mare. Cu chipul acesta in fundul mArii corpurile acestor nefericiti stitteau ridicate in sus, in picioare, de onrece greutatea nu be permitea, ca sa se ridice la suprafata. A- ceste corpuri se balansau in timpul hulei marine in ereE0p-

www.dacoromanica.ro 31

to si in stanga. Lucrul a fost constatat de catre niste sea- fandri germani, dintre cari unul a inebunitdo groaza, cand a v-azut spectacolul din fundulmarii.

Tratamentul rominilor din partea autoritatilor rusesti to timpul si dupli ocuparea Basarabiei

Din cauza intrariiarmatelor romanesti in Basarabia toti romanii, cari se gaseau peste Nistru refugiati sau in- sareinati de guvernul roman en diverse chestiuni in legatura cu situatiunea momentana a lucrurilor, nu mai puteau sa fie bine vazuti de catrerusi,si de aceea incepusem. .atat in Odesa, cat $i in celelalte orase ale Rusici, sa fim prigoniti cu toata furia de catre bolsevici. Dezertorii din armata romaneasca formasera la Odesa .comitetul central, revolutionar roman, care avea de scop do a inteti lupta de clasa in Romania si a distruge orice intentie de alipire a Basarabiei la patria-mums. Acest comitet revolutionar ruso-roman iii avea sediul in ultimul timp in localul fostului consulat romanesc, care plecase in momentul, cand bolsevicii an declaratrNaboi Romaniei, si cand si Ministrulnostru delaPetrograd, fusese arestat teraporar impreunii, cu personalul legatiei si en alti romani, ce se gaseau in Petrograd. Se trausfor- mase astfel acel local al consulatului dintr'o casa eleganta, intretinuta in cele mai bune conditiuni, inteo maghernita ordinal% vizitata toata ziva de tot felulde ind:vizi du- biosi, cari stateau -Loata vremea in legatura eu sefii condu- -catori ai sectiei revolutionare, romanesti. Cand pe la finele lui Decemvrie, 1917 si inceputul iunii Ianuarie, 1918 venise ordin dela Petrograd, ca O. se aresteze pe toti romanii, atunci noaptea pe la oteluri sau locuinte particulare umblau tot felul de marinari rusi, con- dusi de catre evrei-romani (dezertori de pe front), cari impreuna cu alti vagabonzi ridicau de pe la case pe eom- patriotii nostri, transportandu-i la Rumcerod", care era autoritatea centrals, care functiona in Odesa, si care era in directa legatura cu alte autoritati similare, secundare, ce se gaseaupicari functionau in diferitele orase si tar- guri basarabene.

www.dacoromanica.ro 32

"Larumcerod, care era instalat in fostul palat rezervat Tarului, si care in timpurile normale trebuia sa Ii lost de o frumusete uimitoare, nimic nu mai ramasese din splen- doarea de odinioara. La intrareaprincipalserau doua oglinzi colosale de cristal venetian, can aveau o valoare foarte mare, dar care acum erau intr'o stare deplorabila- Stidla era sgariata cu fel de fel de diamante de entre bolseviei, diamante cari erau furate de prin magazinele marilor bijutieri. Oglinzile erau lovite cu bastoanele,assca, lipseau parti din ele. Erau svarlitepe jos, bucati,earl fiecare din ele reprezinta o mare valoare. .In salele mari de receptiune ale Tarului,cari aveaur odinioara un parchet admirabil misunau acum zilnic sute de soldati, cu rost$i.MA, rost, si cari mancau continua se- mince de floarea soarelui, aruncand cojile pe jos.Prin frumoasele vestibule si euloare cu sali marl, prin cari o- dinioara se preumblau doamnele eleganteale nobilimii rusesti, cu tavane pictate si aurite era asezat un strat gros. de murdarie, provenita din praf, seminte de floarea soarelui, coji de dovleac, Mina etc. Nimeni pe acele vremuri numai stia niei ce este igiena, si nici cum trebue o autoritate publics sa se prezinte ca local inainteacetatenilor, cari o viziteaza avand fiecare felurite treburi. Venind ordinul, ca id se prezinte toti romanii la comitetul revolutionar (pe la inceputul lui Ianuarie, .1918) aveai ocazia sa vezi spectacolul eel mai desplacut,de oarece multi dintre romanii, cari s'au prezentat, si cari nu au a- vut bani la dansii, ca sa poata plati pretul rascumparrtrii for dezertorilor din armata romans, au fost trimisi imediat la inchisoare in beciurile dela rumcerod, in mod provizor, pentru ca de acolo sa-i trimita mai departe la inehisoarea. orasului, la Turn. In seara zilei de 7 Ianuarie, 1918 mi-a venit Sirandul men ca sa ma prezint la rumcerod, fiind anuntat do o banda de 6 insi de evrei-romani, cari voiau chiar sa ma ridice si sit ma duet intre pusti pane la localul autoritallicen- trale, revolutionare. Am parlament cu ei, si i am determinat a ma lasa pan, a doua zi, cand trebuia sa ma prezint inaintea ministrului de justitie, comisar al poporului. A doua zi foarte punctual, la ora noua dimineata m'am gasit la rumcerod in rata acestei personalitati, care era inn

www.dacoromanica.ro 33

nespalat, fara guler, fara cravata, sezand intr'ocamera, lute° murdarie de nedescris. Cand am intrat el sedea picior peste picior si fumg o havana (care intre not fie vorba, trebuia sa fi fost si ea furata de pe undeva). In aceeasi camera se mai gaseau Inca alti doifunctio- nari niste analfabeti, can sgariau numai niste hartie, precum si c dactilografa, evreica. La unul din aceste bicouri, care dupes urmele de frumusete, ce ii ramasese trebue sa fi apartinut odinioara vreunui aghiotant de alTarului, statea un individ mic de stat, cu barbison, care am aflat ch, era un roman dela Ploesti,sicare de pe un re- gistru, ce-1 avea dinainte dadea toate informatiunile asupra fiecarui roman, comisarului poporului pentru jubtitie. Cum am avut grija, ca toate bhrtilesilucrarile mele asupra Basarabiei sa le las totdeauna in biblioteca labo- ratorului fostului profesor Nabokih, la intrebarea comisarului poporului, cand ii predau lucrhrile mele (se vede eh' fusese informat de ceva, dar nu stia complect),i-am raspuns, ca toate sunt lucrari de geologie si agrogeologie, si on cand lein la dispozitie. Mi-a raspuns ca de astfel ode lucrari nu are vreme sa se ocupe acum revolutia rush. Eu toate filele cu date statistice privitoare la populatia. Basarabiei si toate hartile cu repartitia acestei pop ulatii pe judete le-am varat printre mapele unor vechi dosare rusesti cari de zeci de ani nu mai fuseserh controlatede nimeni. Cand aveam nevoe de ceva scoteam numai enteo foae, pe care o aveam batuta la marina de scris cel putin in trei copii. Fiecare din aceste copii erau ascunse in locuri diferite. Vazand acest comisar al poporului, ch." nu poate senate. dela mine nimic, dupes o serie de intrebari farce niei o importanta, a dat ordin sentinelei, ce ma phzea sa ma duca. la comitetul revolutionar roman, ca sa mi dea un bilet de libera petrecere in Odesa si in Basarabia, ca unul ce nu faceam parte dintre parlamentari tariff, asupra carora bolsevicii si-au indreptat toath, furia lor. Pe acest bilet al comitetului revolutionar scria ca. sunt bine cunoscut lui, forma prototipica care era comuna pentru toti. Acest comitet revolutionar roman punea in vedere tuturor celor, ce se prezentau lui, ca dupes fiecare trei zile, fiecareera.. obligat sa se prezinte la rumcerod, si sa prezinte o notes. informative asupra intregii lui actiyitati. Din Trecutul §I Prezenlul Basarabiel, Eugenlu N. Giurgert

www.dacoromanica.ro 34

Eu in* can m'am vAzutliber,amzis adio, Tang, la plecarea mea din Odesa nu m'am mai prezentat _niciodatA, de oare ce stiam cg fieoare prezentare mg costa ateva ruble, pe can trebuiam sg le dau in semn do deosebita consideratiune, ce trebuia 0 alba fiecarepentru aceastA autoritate ruseascAM Cu multA precautiune lu- 'cram in laboratorul profesorului Nabokih, unde itnpreu- mhcu fostul profesor Gh. Murgoci aranjam toateches- tiunile privitoare la populatia Basarabiei si la repartitia terenurilor arabile. OdatA, cu intrarea trupelor romane in Basarabia,toti agentii strgini, cari misunau peste Nistru, vazand planu- rile for cazute; ei deveniserg foarte obraznici cu romanii, adresandu-le de multe on farce nici un motiv cuvintele .cele mai josnicesitriviale. In special vanzAtorii de ziare .erau de o obraznicie crass, de oarece mai toti erau strAini, sinu rusi. In una din zile voind a cumpAra dela until din. acesti vanzAtori ziarul romanesc Depwc", el pe tinton foarte Obraznic imi rAspunde, ce7 ziarul Lupta"nu-ti. place? Acest ziar voi, romanii, it yeti citi curand cu forta,, Foarte linirtit i-am raspuns, ca pang ce va veni acea vre- mesiimi dea Depesa". Dar nici nu am apucat a termina vorba, cand un soldat roman, care venea cu o motocieleta ii prinde vanzAtorului acesta in mod involuntar un capAt al paltonului, si astfel Pa luat pe sus cu dansul. Fugea na- tionalistul meu, de credeai, ca are motor la picioare. In timpul acesta ii si sburase si toate jurnalele din maul,si ca un desperat striga la soldat sa opreasca. AceastA obrAznicie a strainilor fatg de-ai nostri ri fats de rusi devenise $i mai mare din momentul, cand guvernul lui Lenin grin intermediul praporcikuluiKrilenko, care era comisal al poporului pentru razboi, &dame ordin ca sA fie smulse cu totul insigniile ofiteresti, asa incest nimic 0 nu se mai cunoasca lucru ce era Meg precedent in .analele armatei ruse. Vedeai in felul acesta pe bietii ofiteri tristi, descurajati,sineindraznind macar a privi pe soldatii, pe cari ii intalneau de altfelpretutindeni. a- te() zi pe o stradA din Odesa am asistat involuntar lao scenes,pe care nici odatA in viata mea nu as mat dori sg o -vad. Un colonel rus, tartar, care nu-si scosese Inca gradele de pe uniAr $i dela sapch mergea pe strada, cand tinsol- dat se desprinde dintr'un grup de cinci insi, se repede asu-

www.dacoromanica.ro 35 pra colonelului, si adresandui niste vorbe injurioase, ii rupe epoletii, pe care ii mica in picioare, si i da si sapca jos, lovindu-1 peste cap. Ofiterul surprins de acest act sa- mavolnicesc, nu a zis nimie, s'a suit intr'otrasurasia. plecat cu capul gol, in timp ce lumea ce se adunaso foarte impasibila privea toata aceasta scena fara a lua partea ofiterului. Soldatul si a aprins o Cigar, in urma, si razand impreuna cu ceilalti, si a continuat drumul mai departe. Atmos- !era era de asa natura, incat data ofiterul s'ar fi impotri- vit, rises s, fie impuseat imediat. Din cauza lipsei de diseiplin.a in armata, cezilnicse simtea tot mai mult, si pentru motivul ca toate orasele din aceste regiuni se umplusera de soldati fugiti de pe front, sari nu aveau de lucru, se inmultisera banditii intr'un chip extraordinar. Ziva in amiaza mare veneau inarmati Dia, in dinti, in camioane automobile de ale armatei, amenintau pe portarii caselor cu moartea, intran sn litun.- tru si cu revolverele intinse cereau locatarilorca sa le dea bath, juvaeruri, si tot ce aveau mai stump. Incareau apoi din lucruri, cari credeau ei ca pot fi desfacute pe un pret mai mare, si apoi plecau. Daca locatarii aveau vreme astelefoneze, s, vina militia orasului inajutor,atunci aveai ocazia sa asisti la o adevarata lupta cu pus ti simi- traliere intro banditi si militieni. De cele mai ruulte on banditii aveau grija sa puna mana mai intai pe telefon si sa tae firele astfel, ca sa nu mai poata nimeni comunlea cu eomisariatul. In modul acesta erau devastate atilt in orasele Rasara- Mei cat si in marile centre de peste Nistru, diferiteote- luri mari, sau case particulare. Pe la inceputul anului 1918, in Odesa se betrecea acest lucru mai cu deosebire, uncle se gaseau romani. Asa de pilda la otelul Richelieu, pe la9 Ianuarie,orele11 noaptea un grup de vreo 60 de banditi, dupa ce an amenin- tat cu moartea pe porter, 15 dintre ei au intrat in 'Zinn- tru si patrunzand in camere pe la pasageri, le-au luat lu- sruri de imbracaminte si bani in valoare de32.000de- ruble-aur, sums care si astazi are o destul de mare iinpor- tenth'. La esire an plecat nesuparati de nimeni, de oarece dadusera ordin pasagerilor, ca 15 minute dupa plecarea. brnisi o usa sa nu se deschida, caci in caz contras vor da

www.dacoromanica.ro 36 loc intregului otel. Cand au plecat pe poarta,aud;ezle- gat pe portar, $i i-au dat bacsi$ 20 de kopeici (vreo 50 de bani), recomandandu-i ea aceasta nu esteultima oars, cand yin. I-a dat de grija ca pe viitor sa alba pasageri tot -asa de bogati, dupa cum a avut $i de randul acesta. Cam tot in timpul acesta se infiintase de cativa romani, sari doreau sa se imbogateasca intr'o noapte, un club, nu mit Clu,bul Roman". La inaugurarea lui, care sefk:use grin Decemvrie, 1917 asistase de altfelsiconsulul no$tru. Acest local era destinat ca sä fie localul de intalnire a tuturor romanilor, spre a se putea tine diverse consfatuiri in legatura cu diferitele evenimente, ce priveau Basarabia ei tara intreaga, care gemea greu (mai mult de jumatate din ea) sub jugul strain. La nceput clubuli$ipastrase mai mult sau mai putin acest caracter, lush'.maitarziu, cand au Inceput a Patrunde $i ru$i in el, s'atransformat intr'un adevarat tripou, unde se adunau toti jucatoriide .carti4 Ca sa pot scrie aceste cateva randuri $i despi e aceasta manifestatiune nenorocita de pe vremuri, a trebuit sa ma -due $i, eu °data, ca sa ma conving de ceeace se petrecea in launtru. Se juca, mai mult bacara, $i tocmai in seara cand cram $i eu un rus se plangea ca pierduse 29.300 ruble aur. Ime- diat a comandat o portie de caviar (de oarece era $ires- -taurant) $i o sticla de yin de Saba (Cetatea Albg), eeeace dovedea, ca pierderea celor 29.300 de ruble era egala cu piseatura unui purece. Acesta de altfel cocheta inacelas timp cu o doamna romans, ce se gasea la o masa din apropiere, $i privind aceasta telegrafie fara fir, mi am formu- lat atunci in minte notiunea, ca alianta noastra cu Rusia, -nu mai ramasese decat doar intre sexe, $iera siugura, care mai putea sa dea ceva roade, cad de alianta politica dela stat la stat nu mai vorbea nimeni. A$a fiind lucrul, acest club destul deelegant afost Tradat in imprejurarile urmatoare : Pe la orele 3 dimineata au intrat 16 indiviziinarmati, an legat pe toti .oamenii de serviciu, $iapoiintranll in sala de joc au strigat Ruki wer" (mainile sus).Si apoi -unul din ei a adaogat sa nu se spa,* nimeni, cad eau- Mm un spion". In acest timp pe cand unii dintrebanditir .stateau en revolverele intinse, gata sa traga la orice

www.dacoromanica.ro 37

-potrivire, altii perchizitionau lumea, luand domnilor toti banii, iar doamnelor toate bijuteriile sau alte lucrurider valoare, ce le aveau. Unei singure doamne ruse is'aluat bijuterii in valoare de aproape 400.000 ruble-aur. Bauii, ce a'au hmt, au fost de 150.000 ruble-aur. Un bancher evreu .din Odessa in timpul perchezitiei a avut un acces de ini- masia murit pe loc. Un singur roman nu a fost jefuit, de -earece banditii cand an deschis usa, nu l'auvazat,el stand tot timpul in dosul ei. Cand banditii s'au retras trageau continuo focuri de arms, pentru ca nimeni s'a nu-i poata urmari. Ei au disparat farce a li se putca da de mina. Diva aceasta isprava clubul a fost inchis, ins 1 conducatorilor be parea rau, de oarece pierdeau din m'ana o Learte frumoasa afacere. De aceea dupes o lung, an hotiirata-1 desc-hide din nou. De aster data jocul de carti nu se mai fa.'cea noaptea, ci,ziva numai intre orele 2-8 p.m. In aceasta perioada a revolutiei, in orasele Basarabiei, precum si in alte parti se auzeau in timpul noptii impus- eaturi continui, marl explozii, bubuituri de granate, cari in linistea relatives a noptii produceau cea mai mare de- primate, mai cu seams, ea vecinic to gaseai dezarmet in lata acelor grupe de banditi, cari din zi inzideveneau mai numerosi. Daces in orasele Basarabiei majoritatea acestor banditi era formats din soldati din armata de uscat, in Odessa si Nikolaev contingentul eel mai mare it da.deau iaarinarii. Nu de putine on aveai ocazie ca sa vezi pe strazile mari ale Odessei automobile-platforme inearcate demarinari mergand in picioare si cu pustile intinse, amenintrinl la fiecare pas pe nevinovatii trecatori. Acestia se dueeau sa .dea atacuri indrazn.ete, asupra marilor case de undo aveau sa prade totul, In genere tot ce acesti marinari furau de prin oral (Odessa) duceau pe vaporul de razboi Sihope", care era ancorat in port. Vase le de razboi Donetz"si Kubanetz", cari au venit mai tarziu, au adus un. contin- gent destul de mare de briganzi, carieraudoritoride lurt, de oarece la Sevastopol, de unde venisera ei luasera Ale-arandul casele marilor bogatasi rusi, si lepradasera. Acolo nu mai aveau ce prada, si de aceea veniserit la0- videssa. In aceste imprejurari triste, in carine gaseatn,prin

www.dacoromanica.ro 38 fostul profesor Gh. Murgoci ni s'a comunicat, a la Chie Min era o mare fierbere $i in acelas timp o lupta aprigl care se dadea intre membrii partidnlui nationalmoldo- venese $i rue, cari nu vedeau cu bunh'vointatendintele separatiste ale romanilor-moldovenipentruBasarabia. Mi-a mai comunicat in acela$ timp, ca trebuia sa lucrez, cat se poate de intens, de oarece este nevoe la Chienau de intreg materialul statistic pentru reforma agrara, ee avea sa se face in urma, in Basarabia. In adevar, in urma acestei not vesti date de dare fostul meu profesor, am cdutat sa lucrez $i dimineata, ei dupe amiazi in laboratorul profesorului Nabokih, unde eram mai la adapost detoate presupunerile din partea ru$ilor. Luptele pe stradl premergiitoare luptelor mari dela 14-17 Ianuarie, 1918

Situatiunea politica peste Nistru devenea din ce ince mai Brea, $i neintelegerile intre ukrainieni $i bol$evici din ee in ce mai acute. Lupte mici Milt de mare important& se dedeau din cand in cand intre unii $i intro altii, cari an mere in urma destul de departe pane in ziva de 2 Decem- vrie, 1917, cand an avut loc lupte in toata regula intre cele doug mari tabere. In aceasta zi, ducandu-ma ca de obieei, dimineata pe la 8% la laborator, cu o harts a Basarabiei la mine, $i pe care trebuia sa, o predau profesorului Gh. Murgoci, am auzit in drum impu$caturi de arms, carora de altf elni- meni nu le mai &idea nici o important& Ajuns la laborator, profesorul Nabokih ni a spus imediat, ca e mai bine, ea sa ne ducem imediat acasa, de oarece este precis informat ca se prepare o mare lupta, civila. Imediat am plecat eu profesorul MurgociQicu domnul Protopopescu-Pake, actual geolog $ef la Institutul Geologic alRomaniei,$i care lucra de asemeni in acel laborator. Despartindu-ma. in piata Soborului de cele doua., persoane, am plecatsin- gur inainte, cand am observat grupuri de marinari,cari opreau pe trecatori $i ii ceroetau prin buzunare. Natural ca treca,nd $i en prin rata unui asemenea grup, a trebuit sit fiu executat pe loc. M'au intrebat daca nu aunt roman, 4i apoi data nu am harti militare sau manifesto ukrainie- nte (ei fiind. niste bol$evici). Le-am raspuns. ca nu am. nici_

www.dacoromanica.ro 39

o hartd, deli aveam una a Basarabiei prinsd intre c3,ptu- 4eala $i fata dela vests. Nu era o hartii militara, ci una cu diverse insemndri etnografice, cu toate acestea dacii ar fi gasit'o o prtteam urat, de oarece cat erau de pro$ti nu $i ..ar fi dat socoteala ce este, $i m'ar fi aranjat poate chiar pe Joe, impu$candu-md. Aveam asupra mea 15 % ruble, iar un evreu pe careit devalizase in acelas timp avea 3318 ruble. Ni-au luat banii dela amandoi multmnindu-ne, $i dandu-ne cate un bon de -restituire a sumelor. Dar aceasta era numai o forma, pen- truck nici unul din acei cari an capdtat asemenea bonuri nu a putut ss mai is o singurd copeilid indar .t. Mergand mai departe, spre msh observam ca, impuqcd- turile erau din ce in ce mai dese, $i in acelas timp grupuri, grupuri de cameni $i femei, fugeau pe stradd$ise Vagau in gangurile dela case. Aceste impuscAturi veneau din spre gard, unde se &idea o luptd apriga Introbolse- -vici $i ukrainieni. Bol$evicii nu voiau sub nici un motiv sa Tecunoasca Rada Ukrainiand", care era autoritateafor .centrald. Era autoritatea unui stat nou, de ale cdrei dispozitiuni bolsevicii nu tineau cont. De altfel in aceastipe- rioad'" toate ordonantele ce se lipeau pe peretiizidurilor ,erau scrise in doud limbi, in ruse$te $i in limba ukrainia- nZ',.. Mai tarziu limba rush fusese cu totul inlocuita de pe la diversele autoritiiti cu cea ukrainiand. Dupd o zi intreaga de lupte ukrainienii an Minas stdpani pe situatie, a$a ca" bolsevicii au trebuitsuirenunte -deocamdata, la suprematia politica. in Ukraina de sui. Mai tarziu insa. ei au castigat aceasta suprematie, de oarece ukrainienii erau complect dezorganizati,asaincestnu aveau decat en greu la indgmand mijloacele de 1 uptd,in primul loc pentru a distruge anarhia, care tindea spre punctul ei culminant, iar in al doilea loc pentru a pune haze not pentru a$ezemintele for nationale. Situalia politicii din Basarabia In timpul cand peste Nistru se dddeau continui lupte intre bol$evici $i ukrainieni, in Basarabia se cunstituise jSfatuldrii", care se deschisese cu foarte mari greutati -in ziva de 27 Noemvrie, 1917. A Post o mare serbare pentru intreaga populatiunea.

www.dacoromanica.ro 90 provincial noastre, de oarece aceasta institutiedestat intrupa in sine ideea de stat national roman, in care sti se- cuprinda pe viitor si aceasta provincie. Cu adeasta ocaziune s'a facut un serviciureligion,la care an participat toti reprezintantii de frunte ai Basara- biei, serviciu, care a fost facut de catre actualul Arhiepis- cop $i Mitropolit al provinciei noastre. La aceasta solemnitate oficiala, uncle pentru prima oars limba intrebuin- tata a fost cea romaneasca, au luat parte $iregimentele de infanterie $i cavalerie basarabeand(formate numai din romani-moldoveni), cari se constituiserg, cu doutt, trei luni mai inainte prin staruinta fara seaman asoldatilor- romani-moldoveni de pe front si a catorva moldoveni cu simtimantul national $i cari erau grupati imprejurul conducatorilor ziarului Cuvant Moldovenesc". Acest parlament al Basarabiei, Sfatul Tarii", in aceea- $i zi cand in Odessa $i alte orase ale Rusiei de sud E,' eda- dean lupte de strada a proclamat aceasta provinck,ca Republica Moldoveneasca". Din el faceau parte, ma dupa cum hotarase comisiunea alcatuifa pentru organizarea lui, urmatoarele persoane: (dupa lucrarea La raspantie", de D. Bogos, Chisinau 1924). I. Deputati ostasi : Mortal Anatolii, Cernauteanu Nicolae, Marza Dumi- tru, Morari Alexandru, Pantea Gherman, Crihan Anton,. Buzdugan Nicolae, Tantu Vasile, Turcan Leon, Epuri Bo- ris, Bolocan Stefan, Ignatiuc Than, Holban Stefan, Tudor Iorgu, Sinicliu Elefterie, Buiuc Ilarion, Boca Grigore, Creanga Ioan, Stirbat Chiriac, Silistri, Prancnitki, Cioba- nu Grigore, Dragomir, Zubac, Ciornei, Moldovanu, Zbe- rea, Tudor Ioan, Turcuman, Saloboi Toma, Bulat, Nichi- tine Teodor, Rugina Vasile, CijevskiVasile,Surucean Nicolae. II. Marinari moldoveni din Odesa. Pgscaluta., Gafenco, Secara, Vasile. III.Organizatiile ostasilor moldoveni din Novo -Gli ior- ghievsk. Palii Eftimie. IV. De pe frontul roman. Mare- G-heorghe, Scobiola Andrei, Cazacliu Grigore. V. Sovietul gubernial al deputatilor tarani. Arman Stefan, Atanasiu, Bocsan, Dubileac, Dumitra 0--

www.dacoromanica.ro 41

.keo, Etkul, Ivan Inculet, Burding, Budean Grosu, Grama, Diaconovici, Caraiman, Coca'. 16, Codean loan,Bujnitil, Rudiev Vasile ,Stavriev, Talambiti, Cereser, lured,Er- han Pantelimon, Cojocariu Teodor, Cotoros, Cristea,Ca- 'ranee. VI. Comitetul central al partidului national. Pantelimon Halipa, Ioan Pelivan, Mihail.Groph,Dr. Daniil Ciugureanu, Teofil Ioncu, Nicolai Costin. VIII. Societatea culturalci a romanilor din Ba,sarab;a. Nicolae Alexandri. VIII. Asociatia profesorilor moldoveni. Stefan Cociar, Teodor Neaga. IX. Preotimea inadoveneascci. Arhimandritul. Gurie, preotul Alexandru Baltaga. X. Uniunea Cooperativelor. Gheorghe Buruiang, Teodor Coropcean, Vladimir Ohio rascu. XI. Liga culturalci a femeilor moldovene. Dr. Elena Alistar. XII. Societatea studentilor moldoveni. Vladimir Bogos, Vlad Cazacliu, Nicolai Valuta% XIIL Ukrainieni. Ciumacenko, Budnicenko, Olenic,Tichochod, Cowen Machedon, Botnariu,Curdinovski,Starenki,Mi- 1ehevici. XIV. Germani. Almendingher, Von Lesch. XV. Poloni. Datkevici, Pomorski. XVI.Bulgari $i Gageiuti. Anatolii Novacov, Stoeanov, Misircov, Cara. Greci $i Armeni. Pantelimon Synadino, Bajbeuc-Melikov. XVIII. Zemstva Chisinau. Prochorenko, Podlesnai. XIX. Presa. Vasile Harea, Onisif or Ghibu, Gherman,Minciuna.. XX. Zemstva Soroca. Petra Codean. XXI. Primaria ora$ului Chi$in'du. Alexandru Schmidt, Neculai Moghileanski, Spivac. XXII. Prim aria Orhei.

www.dacoromanica.ro 42

Mihail Maculetki. XXIII. Calle Ferate. Neculai Codrean, Glavce, Grubski. XXIV. Uniunea lsraelitd. Doamna Griinfeld,Prono, Prujinar, Grimberg, Rabinovici, Covarski. XXV. Socialisstii poporani. Stern. XXVI. Social-democrati. Sadagurski. XXVII.Corpul judeccitoresc. Luzghin. XXVIII. Barpul. Kircorov. In acest nou parlament, care dupA cum se vede era format din toate categoriile de nationalitati ale Basarabiei si din cele mai importante categorii de asocialiuni cetate- nesti, prevala, dupA cum era ei natural sA fie,elementul moldovenesc. El avea marea misiune de a da poperului basarabean prtmantul, care de drept era a lui, dar care era stapanit de-straini, aceasta in primul loc, iar iu al doilea de a scutura pe deplin de jugul rusesc aceasta provincie- si de a o alipi la patria-mums. Greutati enorme se puneau in cale din cauzaactiunii active, pe care o duceau internationalistiii strainii din aceasta provincie. Acestia se convinseser5, deja, ca blocuL moldovenesc, care se formase nu avea altA tints decat a- ceea de a desface lanturile de fier, in care Basarabia era. incatusata de mai bine de o sutA de ani. Acesti buni romani-moldoveni, cari se gandeau In fericirea provinciei si la poporul ei, vedeau ca armata Lasa- rabeanrt, nationala, care se injghebase nu putea sa* ajiIngAr ca srt amelioreze pe deplin starea socials eisa inlAture anarhia, care exista aci, en si in celelalte provincii rusesti. Aceastrt armata trebuia incurajatA si mkritA inncelas. timp. Trebuia in acelas timp st. fie Month cunoseut existenta ei si paturilor dela tarn, cari habar nu aveau de ceeace se plamadea la Chisinau in aceasta directiune. De aceea pentruca srt se poatA ridica in suflotul romanilor-moldoveni simtimantul national, sipentrucacel mai multi dintre ei A. fie castigati sufleteste pentru lupta. comunrt, ce o duceau reprezintantiiiluptatorii. pentru cauza romaneascrt a Basarabiei, de aceea s'a organizat de cAtre Sfatul Tcirii", in ziva de 25 Deeemvrie, 1917 aser- bare nationals, cu care ocazie avea sa se dinteasertdra- pelele regimentelor. Cu acea ocazie s'a dat urmAtond ordin armatei republicii moldovenesti (duprt lucrarea dam- nului D. Bogos, amintita mai sus).

www.dacoromanica.ro 45

13RDIN ARMATEI REPUBLICII MOLDOVENESTI No. 12. 26 Decemvrie 1917 Chirinau §I. ,,In ziva de 25 Decemvrie a fost parade armatei Republieii .Moldovenesti,$is'au dat drapelele unitittilor. Ordinea per - ectit in prezentareamilitara,insufletirea national t, toate -,,au fAcut o impresie bun/ asupra asistentii. Multi, sari au fost la paradA vazand realizareavisului .,,lor, al idealului national, vor socoti aceste ceasuri caeels mai frumoase din viata lor. Insasi natura se 'Area, el pro- tejeaza momentul suprem,$isplendidul$iluciosul soare ..basarabean privea cu razele sale bucuroase spre cetatenii qi ,,armata Republicii Moldovenesti. Soldati, Din mainile Prezidentului institutiei inalte S fatul Tdrii" ,,ati primit drapelele. Aparand aceste drapele, soldatii mor, der niciodatA nu cedeaza. Jurati $i voi,capan/ la ultima picatura de sange yeti apAra patria voastra natal, $i yeti face zid impotriva anarhieicarea casunatatatee rani scumpei noastre tari. Yeti sterge lacrimile mumei voastre. rIn numele serviciului militar vit aduc multumiri". Loctiitorul vremelnic al comisarului general, militar, Seful Statului Major (ss) Capitan Bogos Prim Aghiotant (ss) Capitan Berezowski Acest manifest a produs cea mai frumoase impresie in -sufletele moldovene$ti, $i a stabilit o legritura gi ounire 'intre comandamentul suprem al armatei republicii $i intre noile unitati formate. Cu toate acestea fortele moldovene$ti nu ar fi putut in realitate sa fac6, fat/ tuturor imprejurrtrilor, $i de aceea multi dintre conduattorii Basarabiei i$i puneau deocamdata speranta in concursul soldatilorardeleni,canse gaseau pe teritoriul rusesc, $i can aveau dorinta de a veni inBasarabia $i a lupta mai departe pe frontul roman. Pentru ca se se poata, vedea ce este de facut cuace$ti .ardeleni, cari ar fi fost atat de necesari pe acele vremuri

www.dacoromanica.ro 44 noii republiclformate,s'autrimisdoidelegatila- Kiev,casase vada ce este cuacestisolda tiro- mani. In aeelas timp delegatii aveau insareinarea de a face sa se inlesneasca cat mai mult trimiterea ardelenilor catre frontul roman. _Ma era Situatiunea in momentul deschiderii Static lui retrii" care iii ziva de 2 Decemvrie, 1917, dupa cum s'a spus mai sus a proclamat Republica Moldoverieasel in mod oficial. In acea zi au fost foarte multe discutii asupra numelui, Pe care trebuia sa-1 poarte noua republics, $i strainii din parlament sustineau cu tarie, Ca ea sii se (the- me Republica Basarabeana". De sigur,.cand s'au audit la acest nume, an avut.7nye- dere, ca sa se pastreze numele vechiu, rusesc nedandu-se- nota adevaratului nume, care BA arate In acelas timp $1 numele poporului, care locueste pamantul acestei reg.Zuni. In adevar, numele de Republica Basarabeanil" nu arata nimic din drepturile etnice ale romanilor, cum a aratat in urma denumirea de Republica Moldoveneascei denumire ce i s'a dat prin. staruinta Para seaman a deputatilor- din Blocul Moldovenesc". Peste cinci zile dela proclamarea republicii moldovene$- ti, adeca, in ziva de 7 Decemvrie, 1917, SfatulTariff"for-, meaza $i lista persoanelor, can au.tonstitait primul guvern al Republicii Moldovenesti. Dupa ziarul Ardealul"- cu data de 10 Decemvrie 1917 numele persoaneIor, eari au intrat in guvern, au fost urmatoarele : 1. Pantelimon Erhan, prim director $i director de agricultura (fractiunea taraneasca). 2. Vladimir Cristi, director de interne(blocul moldovenesc), 3. loan Pelivan, director al externelor(blocul mad°- venese)4 , 4. $tefan Ciobanu, director al instructiei publice (blocul moldovenesc). 5. Teodoste Cojocaru, director al razboiului (fraetiata- rAneascii). 6. Nicolai Codreanu, director aI comunicatiilor (blocul. moldpvenesc). 7. Teofil loncu, director al finantelor(bloculmelda- venesc).

www.dacoromanica.ro 45

8. B. Grinfeld, director al controlului(partiduluico- murlist). 9. /V. Savenco, director al justitiei (partidul ukraiuian). Ca fapt social ei politic, constituirea guvernului moldovenesc era pentru noi, romanii, de o importantcapifala, de oarece acesta impreuna cu parlamentul Basarab:eia. fost preludiul independentii ei a unirii acestei provinca cu patria-mums. Toate aceste persoane, cari compuneau guvernul, aveau una dintre cele mai marl sarcini pe s'pinarea lor, de carece in.Basarabia totul era de facut ei de aranjat atat in directiunea stabilirii pe alte baze a proprietatii rurale, cat mai cu deosebire in directiunea orientarii politico, pe car avea mai departe sa o is aceasta provincie. Guvernul basarabean, ce se formase, precum Gi celelalte ce an venit in urma, nu dispuneau de elemente moldove- neeti pentru a le pune indiverseledregatorii.publice, Pentruca in felul acesta sa se poata intemeia deoda-16 guvernare pur moldoveneasca.. Tot mecanizmulstatului era purtat numai de cinovnici(functionari)rusi,cars eautau pe toate caile sa zadarniceasea aetiunea nationals intreprinsa de catre blocul moldovenesc, format de aces pleiada de oameni cu frumoase simtimintestraraceesti decari I i va educe aminte pe veciistoria neamului nostru. A Cinovnicii ruei cautau ca impreuna cu soldatii ru$i iii torei de pe frontul roman, sa fraternizeze ei sa facesa sa maxi din ce in ce mai mult starea de anarhie, care devenise cat se poate de mare, ei care se manifesta mai cu deosebire in judetul BOO, de oareee pe acolo, dupa cum s'a zis. mai sus, treceau toate resturile foastei armate imperiale ruseeti, cari veneau cu trenurile noastre pans la 1:ngbeni.. Situatia interns devine din ce in ce mai grea, ei catre finele lui Decemvrie, 1917 revolutia ruseasca in I3asarabia. incepuse a -fi in toiul ei. Atunci guvernul Republica Mol- doveneeti a trimis doi mandatari la Iaei, ca sa arate guvernului roman starea desperate, in care se gase§to ,,Mol- dova dintre Prut $i Nistru". Se arata cu aceasta oea,z:une, ea singura scapare a Basarabiei ar fi numai inuarea armatelor romane pe teritoriul ei, ei curatirea acestui teri- totiu de boleevici.

www.dacoromanica.ro 46

Acesti emisari ai guvernului basarabean precum $i al ,ii din blocul moldovenese an fost intentionat atacati de bol- neviei, asa ca la acestia nu a fost vorba numai do un simplu furt, ci de un atentat politic in toata regula, atentat ce a fost organizat pe sub mina de catre strainii, cari nu vedeau cu ochi buni pierderea acestei provincii dela tru- ,pul Rusiei. Dar, evenimentele se precipitau cu multi repeziciune, anal cu seams ca emisarii rusi imp.reunii cu rusificatii lucrau din rrtsputeri ca BA nu se orienteze politica Basara- biei catre Romania. Cu toata actiunea lor, insa, $i eu toate ca armatele bolsevice au batut pe romanii ardeleni, cari veneau dela Kiev in ajutorul Republicii Moldovenesti, cu toate acestea adevaratii moldoveni-romani din guvernul provinciei au reusit a face, ca sa ajungii o cerere oficiala a noii republici la guvernul roman dela Iasi. Prin aceasta cerere Basarabia pretindea Romaniei,ea armatele sit patrunda pe teritoriul ei $i sä o apere de armatele bolsevice. Aceasta armata romaneascit, cc trebuia sa ocupe Basarabia, trebuia sit stea la dispozitia guvernului din Chisinitu. In urma acestei cereri guvernul roman s'a executat imediat, trimitand armata sub comandama- relui nostru general Ernest Brosteanu,care a ocupat treptat, treptat Basarabia, venind din spre nord catre sud sialungand astfel bandele debolsevici,ce gateau in cale, punand astfel in siguranta avutul marilor proprietari, atat cat mai ramasese dupe devastarile!acutede hoardele rusesti. Arestarea Ministrului nostru la Petrograd $i situafiunea creatfi romanilor in Rusia $i Basarabia Dacit.' in Basarabia lucrurile luaserit o turnurk asa de serioasa,t3idacitbolseviciifaceau toate sfortarile sprea. castiga cat mai mult teren, situatia era $i mai grea ince-, lelalte parti ale Rusiei de Sud, unde din zi in zi situatiu- -nea romanilor devenea mai critics. Aceasta situatiune critics in afara de hotarele Basara- biei era provenita tocmai din cauza pasului hotarat,pe care oamenii acestei provincii l'au facutindirectiunea dezlipirii ei de Rusia, $i a independentii ce i-o daduserli,

www.dacoromanica.ro 47

De aceea pe la inceputul lui Ianuarie, 1918 intr'un nu- mAr din ziarul bol$evic Go loss Revoliutie" apgruse un articol foarte insultator la adresa tilrii noastre precuin$i. diverse informatiuni, can nu ne erau de locfavor abile. In acela$ timp, aproape concomitent cuaparitiuneva- cestor informatiuni false, s'a filcut pe stritzileOdesei o manifestatie pentru pacea generals. In corpul cortegiului se gaminsidezertorii de pe frontul roman, preeum $i eativa romani renegali, cari mergeau in urma unui car funebru, pe care era asezat un cosciug infil$urat cu stea- gul nostru indoliat. Acest cosciug, dupes cum am lost informat mai tarziu, reprezinta inmormantareapoporalui roman de pretutindeni. In urma lui mergea incet omuzi- di,care canta manul funebru a lui Chopin. Romanul, prin firea lui nu arespiritulrevolutionar,_ insa cand ai no$tri au vazut acest spectacol, pe fata fie- ciiruia din eei ce priveau se vedea ura $i disprelui iar din cuvintele for ree$ea dorinta netAgaduitA de ririzbunare. Teama bol$evicilor in acele vremuri era, ca nu cumva noi, romanii, imputernicindu-ne prin alipirea Basarabiei, sO, facem a se introna din nou in Rusia dominatiunea tarista. Nu ni-am putut nimeni niciodatit explica cum ar fi putut trece vreodatA cuiva prin minte un asemenea lucru, mai cu seams cand vedeau, situatiunea grea, politicI, in care ne gaseam in timpul $i dupes incheereapi-tell dela Brest-Litowsk. Explicatiunea, pe care o dkleau bol$evicii pentru men- tinerea acestei prtrerisitemeri a ion, era aceea ca romanii an fi voit a se uni cu armatele generalilor Kornilov $i Ka- ledin, pentruca impreunil sg, dea lovitura definitivil armatelor bol$evice. In adevar generalul Kornilov, cand a facut revolutia in Octombrie, 1917, avea intentiunea de a_ rasturna guvernul Kerenski, de a introna dictatura militara, de a organiza armata $i de a lupta panit la external- narea tuturor bolsevieilor $i a agentilor straini, earl misunau in diversele part ale Rusiei. El intelegea prea tine- situatiunea disperatil a tariff sale $iisidadea seams, ca guvernul Kerenski nu este dealt preeursorul regimului bol- $evic, care a urmat imediat la putere. In cazul cand actiunea generalului Kornilov ar fi reu- $it, Rusia ar fi fost allituri de aliati la masa verde, insti nu s'ar fi putut $ti in cazul acesta, dacti $i noi aveamalipita. Basarabia la patria-mums.

www.dacoromanica.ro 45

Armata lui Kornilov, cand a fost vorba de ofensivii in contra bol*evicilor *i a lui Kerenski, l'a tradat, asa ca el a fost prins prizonier, de unde aPoi a scapat.liar, dupes sciaparea lui din inchisoare situatiunea externii,politica nu mai era aceea*i. Convorbirile pentru pace dela Brest- Litowsk erau deja destul de avansate, iar bol*evicii i*i intAriserh puterea in interior dezorganizand ultimele for- matinni militare, ruse*ti, in cari se mai pastra ordiiiea *i (lisciplina.Singura armath, pe care se mai costa, era a lui Kaledin, si de aceea generalul Kornilov, imediat ce a scapat din inchisoare, a plecat in regiuneaDonului. cu speranta, ca impreunh' cu Kaledin vor putea organiza o armata, cu ajutorul careia sh, lupte cu succesin contra boleevicilor,sau eventual in contra trupelor germane, cari incepusera a inainta pe teritoriul rus. Alhturi de Kornilov a veniti generalul Alexeev, im- Treuna cu cativa ofiteri din armatele aliate, pentru a in- .strui trupele, ce ramasese credincioaseordineiqidisci- plinei. Bol*evicii nu erau in mhsurh insa de a-*i da seatmir de intreaga actiune a acestor generali, *i de aceea ei i*i eon- tinuau actiunea destructivh, ingrijati fiind numai de ac- -tiunea Romaniei, de care nu *tiau decat foarte putin, Si mai putin *tiau inch de viitoarea soarta a Basarabiei. Din cauza tuturor acestor lucruri, pe la 25 D.ecenwrie, 1917 se vedea in Odesa pretutindeni o mare fierbere *i pre- .gatire din partea bol*evicilor, cari se a*teptau atat dela aims (din partea Romaniei), catsidela rAshrit (armatele .generalilor ru*i aliati) la mari evenimente de ordin politic. In aceasth zi profesorul Gh. Murgoci ma"anuntil, ca trebue sit piece la Chi*inau pentru a aduce material non necesarhartii siluerarii statistice, etnograf ice a Basara- biei, lasandu-mi mie sarcina sa continuu mai departe lucrarile de climatologie asupra acestei provincii,ajutat find *i de profesorul rus Tocilowski, care era un om boar- te cult *i in aceea* timp era *i un filoroman. In ziva de 2 Ianuarie, 1918, ducandu-mela laborator, profesorul Tocilowski imi anunth ca noutate de senzatie a 2ilei, telegrama din ziarul Odeski Listok", prin care se a- rata arestarea Ministrului roman,reprezentantulthrii noastre la Petrograd. Am ramas inmarmurit la auzul acestui lucru, care era

www.dacoromanica.ro 49 fkra precedent in analele diplomaticesi in aeelas timp atat eu cat si toti romanii nostri ne-am simtit eoprinsi de -un simtimant de ingrijorare simtindu-ne fru% nici un sprijin in acea mare mask de anarhisti. Toata intelectualita- tea rusk a blamat acest act putin delicat al guvernului rus, .§i in urma presiunii facute asupra lui Lenin din parted, ministrilor plenipotentiari ai celorlalte state,ministrul nostru, ce fusese arestat in searazilei de 31 Decemvrie, 1917, a fost pus in libertate. Cand a plecat dela inchisoare, -care era departe de centrul orasului, a rugat sk, i se aduca 43 trasura, lucru ce i-a fost refuzat; dar in acel moment s'a anuntat ministrul Frantei, care a venit sa-1 is cu a.utemo- bilul, si sä-1 duck pans la legatiunea romans dela Petro- grad. (Asa anuntau ziarele locale). Pe cat a fost de mare consternarea si intristarea in ini- anile tuturor romanilor, cand a venit vestea despre ares- -tarea ministrului nostru, pe atat a fost de mare bucuria, .cand telegramele au adus vestea despre eliberarea lui. Dupa petrecerea acestor evenimente politico la Petro- grad, lucrurile au mers ingsprindu-se din ce in ce mai mult intre romani si bolsevici, inasprire, care mergea crescand pe masura co trupele romane avansau in BaAarabie. De asemeni, bolsevicii nu puteau admitede lochotararea luata de catre comandantul roman ca impreunk enco- mandamentul rusesc sa starpeasca bolsevizmul din restu- rilearmateiruse, care se mai gasea Inca pe frontul roman si in Basarabia. In acelas timp in ziarele rusesti incepura sa apara fel de -fel de informatiuni false, toate cu tendinta de a inkspri cat mai mult relatiunile intre not si rusi pe deoparte, iar pe de alta intre blocul moldovenesc si celelalte particledin Basarabia. In ziva de 5 Ianuarie a plecat ultimul lren in sure Ro- mania. Dela acea data, pans dupg venireaneintilor in Odesa, romanii au rama,s cu totul izolati, pierzand once comunicatie cu Cara. Ilnii dintre ai nostri hotarasera cu cateva zile inainte, de a pleca, insa precipitarea evenimen- lelor a fost asa de repede, incat orice plecare a lost impo- :sibila. In acest interval de timp ukrainienii in toemai ca si moldovenii nostri luptau la Kiev din rasputeri i1i contra .bolsevicilor, si luptele de strada au tinut acolo case zile,

www.dacoromanica.ro 50 in care timp an c'azut deoparte *i dealta multi morii si ra- niti. Lupta a ramas nedecisa, de oarece Rada ukrainiana a putut sa lucreze *i mai departe ca institutie indepen- dentil de autoritatea centrals, ruses dela Moscova. Dezordinile din Odesa, in cursul lunii Ianuarie, 1918, In Odesa, dupii, o lini*te relatives din zilele de 8 *i 9 Ia- nuarie, 1918, au urmat evenimente groaznice, la cari bietii romani au trebuit ea fie martori. In noaptea de 10 spre 11 Ianuarie toata lumea a lost de*- teapta de o detunatura puternica de tun, care era semnalul dat de bol*evici, di puterea a trecut din acea a ukrainieni:- lor, in mans. lor. Adica aceasta insemna, ca pe viitor loath. conducerea Odesei *i a altor regiuni din Ukraina sii intre- in mana comitetelor de lucratori $i soldati. Populatia ne- Wind deocamdata ce este acest semnal, a crezut ca este semnul adevaratei revolutii *i a masacrului roinanilor *i a nobililor pe care cu cateva zile mai inainteittram- bitasera marinarii ru*i. Dupes aceasta puternia, detunaturgs'au auzittoatil noaptea altele, ce proveneau din exploziile granatelor de man& dela luptele, ce se (Mclean intre militieni $i bandele de banditi, ce mi*unau prin toate partile. A doua zi lucrurile parusera, a se mai lini*ti, cu toate a- cestea se auzeau continui impu*caturi, cari veneaudin spre gars. In acela* timp insa bandele de banditi se inmultisera foarte tare, *i din aceasta cauz6 lumea nu mai umbla pe strada cu trAsuri particulare, ci mai mult pe jos, pentruca ace$ti banditi devalizau toate persoanele din trasuri. De asemeni, oamenii *i in special romanii, ca sa nu fie dezbracati ziva mare de catre acesti banditi, luau pe ei ce aveau mai prost. De*i militia ora*ului so incerca ss lupte contra lor, cu toate acestea mare lucre nu putea sal faces. In legAtura cu aceasta, in ziva de 13 Ianuarie, dimineata, pe strada Krasnai-Piriulog din Odesa mergea in goanil un automobil, in care se aflau patru banditi stand in picioare, *i cari trageau focuri asupra publicului. Uri Miran din apropiere precum *i o femee au fost omarati pe loc. Cand automobilul a ajuns aproape de Preobrajenska, doi militieni dela coltul strazii au aruncat asupra automobi-

www.dacoromanica.ro 5i lului doul granate de Tama, cari au produs o detunatura extraordinara. Doi dintre banditi au fost omorati pe loc. La unul dintre banditi lipseau picioarele cu totul,gasindu-se la o distanta de vre-o 50 de metri mai departe. Cei- laltidoi au cautatsafuel,de oareee automobilul era complect stricat, insa au fost prinsi si legati de eatre -un grup de militieni. Automobilul, care era de asemeni extrem de deteriorat a fost urcat pe o platforma Qi dus de pe acel loc, care se transformase intr'un fel de loc de pelerinaj pentru curiosi. De oareee bol*evicii se simteau stapani pe putere, eautau sa fa& ce vroiau, Cu. toata opunerea gardei orat4enefitti, care era ultima reminiscenta spiritului de ordine si de discipline,ce existase °data in foasta Rusie. Ei intrau de multe on cite 80 sau 100 prin marile restaurante, si cereau sa fie serviti. La plecare nu platea nimeni nimic, ci dadeau un bon de a rumcerodului, care nu avea nici o valoare. Din aceasta cauza multi negustori de prin orasele Rusiei au ramas saraci fiind obligati a dabolsevieilor consumatiuni gratuite. Cei mai multi dintre ei si-au inchis localurile. Pe de alit parte nici vechii elienti ai res- taurantelor nu mai veneau sit consume, de oareee era cat se poate de desplacut, sit stai albAuri de toti aeftti indivizi nespalati, can aveau adesea obiceiul ca in timpul mesei sa si sufle nasul in §ervet. Da ofiter rus ne povestea, ea in ziva de 12 Ian uarie, 1918 gasindu-se impreuna cu mai multi la masa la restaurantul Londra" din Odesa (unul dintre cele mai man restanran- te), pe la orele 3% din zi au intrat inlauntru vre-o sutil -einci zeci de marinari, cari au dat afara pe toti comesenii, dupe ce le luasera mai inainte paltoanele dela garderoba, sican s'au instalat ca sa fie serviti. Tot in acest interval de timp, pentruca marinarii aveau enorm de multi bani la ei, cari bine inteles toll erau de lurat, se duceau la opera in bainoir sau la parter impreu- nilcu amantele lor, imbricate in cele mai scumpe rochii de matase, dar pe earinici nu stiau cum sa le poarte, a§aea la opera era teatru in teatru. Toata aceasta lume a- scuipa pe jos, mimeo, seminte de floarea soarelui ei isi suflau nasul cu mult brio chiar in timpul pasajelor celor mai melodioase din opere, asa ineat aveai irupresia ea vre-o puwa de salon a facut explozie. Se ghionteau in sta-

www.dacoromanica.ro 52 luri sau loje $i izbucneau in hohote de ras tocmai in mo mentele cand pe scena se desfasura actiunea in eele mai tragice imprejurari. Unii adormeau de al binelca in scaun, neintelegand nimic din piesa. Ma de inapoiati in cultures erau toti ace$ti membri ai comitetelor revolutionare, incat la o reprezintatie de opera unul din ei a avut o esire cu totul comic& $i cu totul aparte. Intr'o seara din Ianuarie 191$ se juca piesa Evghe- nie Aneghin" de Tschaikowski. In piesa aceasta an aparut pe scena diverse personagii intro cari $i ofiteri rusi, cari purta-u epoleti. Atunci un tavara$ din teatru a tras eu re-, volverul pe scena, invocand motivul, ca toti trebue sa fie imbracati in uniforms de soldat, cad a$a, ceredispubli- Ca". N'a fost nimeni atins, cu toate acesteas'a produsc . panica de nedeseris. Cel ce a tras cu revolverul a lost i- mediat ridicat de catre personalul operei, care a avut de luptat in acela$ time $i cu alti tavara$i, can sarisera lu ajutorul lui. Reprezentatia a continuat in urrad. In acest timp, cand situatiunea. in ora$ele Rusiei era. a- ceasta, la Brest-Litovsk germanii puneau condiiiii grele acestei taxi, $i printre altele erau $i, acelea, ea: Finlanda si. Ukraina sit rarnana libere, iar Curlandia, Liflandia $i Po- Ionia sa face,' parte din confederatia germand. Dar concomitent cu toed aceasta actiune germana in diferiiele o- rate ale Rusiei apareau afi$esiplacarde marl, ce anuntau baluri mascate, aerate $i alte diverse serbari, la earl popuIatiunea de jos ruseasca pierdea nopti intregi, Sacand cele mai marl orgii. Numarul bandelor inmultindu-se, ei s'au constituit in a- devarate' societati $i cluburi zise Cluburile anal-12407°r" ass, ca punga$iile, ce se faceau erau de mai inainte $i foarte sistematic organizate. Nimeni nu mai puteaesi. din casa dupes $ase ore seara. Abia se auzea cateodata Oita un trecator grabit, ca sa ajunga mai degraba la casa lui, uncle zadarnic se credea mai Id ad-apost. Din timp in-tiinp se adzeau pa$i multi, noaptea tarziu, ce treceau deoclata, a- tuna fiecare stia ca toti aceia nu erau decat banditi, cari. se duceau sa dea vre-o lovitura. Din cauza ca lumea nu putea eqd nicairi sears, de aceea,. teatrele sufereau foarte mutt, $i pentru aceasta direetiu- nile s'au plans la Clubul ,narinarilor $i a soldafilor" din. WOrontzowski Dworetz. Directia aeestui club a publicat.

www.dacoromanica.ro 53

atunei in marile ziare cotidiane un, anunt, princare se impunea comitetelor anarhiste, ca sa recomande membrilor 84 nu face nici un fel de operatie nici pe &rade, nici in casele particulare in seara zilei de 9 Ianuarie, 1918, ca.. BA se poata, duce lumea la opera, de oarece reprezeutatia era in beneficial unor actori si a unor marinari 'gra lucru. Presedintele clubului central anarhist, tot pe ealea publicitatii a ras.puns comitetului marinarilor, cg. incu- vi.inteazg, acest lucru, si ca a luat toate dispozitiunile in consecinta .In ad,evtir in seara de 9 Ianuarie nici un cimi- sariat din Odesa n'a inregistrat vre-un furt sau vre o de- valizare de locuinta particulard. Nu s'a facut nicio ares- tare. Si apoi s'a, mai zici cri, la bolsevici nu este ordine777!.1 In serile urmatoare insA, totul a intrat in normal, asa ca furturile se tineau. lant. Nimeni nu era surprins. sand se striga Naliot" (prada). Dar daca persoanele mai bine nu puteauesi,nu totacelas lucruse petrecea cuser- vitearele, sari aveau bilete speciale date de cAtre elabu- rileanarhiste, si cari in toate noptile umblau pe grade si luau parte la balurile marinaresti, earl erau aproape in fiecare seara. Servitoarele au ajutat de minune marinarilor si soldatilor la devalizarea caselor,.pentruca s'a constatat ca ele erau acelea, cari denuntau pe stapaniilor,.. daeil, au sau nu bath. De cele mai multe on banditii erau. intovarasiti de dansele in casele, ce erau devalizate, Ele le arlitau ascunzisurile, uncle erau bani sau alte lucruri de.. valoare. Rlizboiul Civil Deck' pans, pela 8 sau 10 Ianuarie am asistat in diferite- orase ale Rusiei la niste simple lupte poate farfi mare imY portantii, can s'au dat intre ukrainieni si bolseviei, dela aceastil data inainte cAtre finele lunii putem spune ca am_ fost martorii unui fazboi civil in toatA puterea envantvlui. Motivul principal al amtui razboi civil, era faptul ca ukrainienii an lAsat s5.intN armatele romanesti in Ba- sarabiaotfruig, a, se opune,F4Ptul acesta, era nedrept, dar un motivide lupta era, neeesar, ca, sa fie gasit. De rapt principals eauzg, era ca." ukrainienii nu vroiau sa recunoaseti, su- prernatia bolsevica si mai cu deosebire suprematia .strai-; nilor peprumantul tarsilor, suprematie care de rapt SP ac-

www.dacoromanica.ro 54 entua din ce in ce mai mult, cu toate ca la Brest-titowsk -se faceau promisiuni formale nemtilor of se isedleau seta of Wale,cari garantau cu totul independenta Ukrainei. De aceea cu toad acalmia aparentd, care era in zilele de 13 oi 14 Ianuarie, 1918, on toate acestea se vedea ed. ceva se pregateote, oi de aster data ceva foarte serios. In ziva de 14 Ianuarie, fiind eu doi prieteni pe la orele 3% pm. pe strada, un ofiter rus, pe care it cunooteam, colonelul Sinitzin se apropie de not si ne comunied cu totul confidential, ch cu incepere de astazi sit avem provizii mai .multe acasd si in tot cazul romanii este bine ca sit nu mai ias% de loc pe stradd. Ne-a mai comunicat atunci, a are informatiuni absolut precise, a chiar in acea zi inainte de ora 7 pm. boloevicii vor ataca grupele de ukrainieni, ce pdzesc oraoul. Prin urmare deci rtizboiul civil se apropia de inceputul situ. In adevar pe la orele 6% pm. se vedeau pe strada grupe de marinari inarmati pang. in dinti, can parcurgeau stra.- zile in lung of in lat. Nimic nu ni se parea ins% ceva mai .parte, deck cum se petreceau lucrurile de obieei. Ad.und- tur% de oameni, pungaoi de buzunare, cocote, can miounau pe toate strazile, oi incolo nimic deosebit. Pe la orele 7 fdr% un sfert s'a auzit ins/ o bulluiturti, for- ce am aflat dupes vreo dou'd zile, ca a lost pro- Ansa de explozia unei bombe aruncata de un ukrainian dintr'un balcon intr'un grup de marinari. Efectul produs de aceasta explozie nu l'am putut cunoaote, dar trebuo sfi. fi fost formidabil, de orece am avut impresia unui entre- mur de pamant. Dupti cateva minute dela aceastii detuna- turd au inceput salve de puoti oi de mitraliere aproape in toate parole oraoului. Zgomotul eel mai grozav venea din ,spre teatru oi. gar& Lupta se dadea mai teribila in lungul ,strazii Puokinskaja, de pe care duper trei zile, dPla ;nee- perea luptei se putea inctirca care intregi de tuburi goale, de gloante. Toatd noaptea de 14 spre 15 Ianuarie s'au auzit impuo- caturi, canetitre dimineata au inceput ad se rareasca. A doua zi se 'Areaalucrurile se mai liniotiserd. rand deodata pe strada Marazlievska au inceput a treco grupe de ukrainieni inarmati, can mergeau incet of se adapostean -eland dual copacii de pe stradd, cand dupti stalpil de In-

www.dacoromanica.ro 55 mina electrieg. Pe la 9% dimineata a inceput o groaznick- luptg in stradela numitg, Sabanski Piriulog" .Din aceastg lupta ukrainienii an exit invin$i $i au Inceput a fugi in- dk'rgt in spre Mangstirea Trinitgtii (Troitzka). In turnul acestei mangstiri ei au aqezat doug mitraliere, cu cari trg- geau continuu in grupele de bolsevici, cari ocupaserg parcul eel mare de pe malul marii Alexandrewski Park". Acest pare era tocmai peste drum de locuinta, pe care o- ocupam, a$a incest in momentul and lupta era in. tel, o bombg, a explodat ehiar in fata casei, si atunci lumea ce. era grgmaditg inteun gang ea, sg vada lupta a cgzut la pa- mint de groazg. Toti s'au sculat afara de doug persoane, cari murisera. In azela$ timp stricandu-se un geam dela cast, doi bolsevici de groaza mortii au Mutat sg intre in lguntru. Ei erau galbeni la fatg ca niste cadavre, tremurgnd si en fra- elle aproape incle$tate incest la inceput nicin'auputut. vorbi. Ca arme unul avea o puseg, Man licher, iar celglalt o pu$eg, revolver cu o teavg extrem de lungg, de un sistem, pe care nu-1 vgzusem niciodata. Armele au lost con- fiscate de &titre personalul casei, iar for 1i s'au dat drumul pe o iesire laturalnieg a casei in strada Kanatnaja. Pe la orele 5% dupes amiazi lupta a mai diminuat, pentruca apoi sg ineeapg si mai grozay. Pe la 7% s'a auzit deodatg o detungturg, neobicinuitg si grozav de puternica- Aceasta era prima loviturg de tun trasg de pe vasele de razboi, cari se gaseau in largul mrtrii. Erau vaselecui- rasate Rostislav"i Sinope" cu tunuri de 240 cm.So. mai trggea de asemeni Inca din 5 tunuri, ce erau a$ezate- pe o coling hingg Langeron si din 6 tunuri de coasts, ce erau asezate la Petite Fontaine. Toate loviturile de tun aveau ea tints niste cazgrmi si retran$amente ukrainiene,, earl se gaseau aproape de gara central& a orasului. Toate lucrurile si peretii caselor se cutremurau groaznie din. cauza acestei canonade, asa cg dintr'un moment intr'altul ti se pgrea el casele trebuiau sg se prgbu$eascg. Ne deprinsesem $i cu aceastii reprezintatie$i ajunscsem dupti zgomot sa putem distinge de ce categorie de tunuri- au fost trase loviturile. Pe cer se puteau vedea urinele lu.- minoase, pe cari le lgsau proectilele, ce traversau vgzdu hul in toate directiile. Lupta a continuatfart incetare toatit noaptea. A doua zi dimineata am putut vedea sub zidul, .ce in

www.dacoromanica.ro 56 conjura parcul Alexandrewski cadavrul mai multor marinari, iar mai departe printre copaci se vedea un ranit, care striga, dar care nu avea putere sa se ridice. A stat asa el pank au sosit cativa brancardieri,caril'au ridicat chiar sub ploaea de gloante, $i l'au dus la un lazaret. De altfel lazarete de acestea erau mai multe, mai dinainte pregatite, in diferite puncte ale oraSului. Cadavreleau stat pe locurile for panes a treia zi, seara, adick la 16 Ia- nuarie, cand lupta era aproape pe sfarsite. LuptAtorii erau formati din niste indivizi dezmiltati, cu hainele rupte, prkpaditi de obosealk si de nesonm, oaineni din treapta cea mai jos a societatii, si cari din punet de vedere moral nu mai aveau nimic de pierdut. Aveau haine de marinari sau civile si fiecare cu &ate douk benzi pline cu cartuse. In timpul luptei acestia se uitau;"geamuri pe la parterele locuintilor sa vada clack nu este chip de a fura ceva, pentru ca apoi sit dezerteze dela luptii imediat. Toti acesti luptktori erau pratiti de cktre sovietul din Odesa cu elite 25 de ruble pe zi, de persoank. Multi insg si-au vandut pustile, pe earl le-au Mut, asack si-au f, cut un venit ceva mai mare. In noaptea de 16 spre 17 Ianuarie lupta a confinuat cu -oarecare intermitenta, si abia in ziva de 17 Ianuarie dimineata s'a terminat cat infrangerea complectk a ukrainienilor. Toatk lumea a fost curioasksil -vadaadevaratul camp de luptii dela Kulikovo-Pole, unde eraucazarmile ukrainienilor. Acolo nu erau deCat mase de mini fume- gAnde si zeci de cadavre ale nenorocitilor. de ukrainieni, can aupreferat sa moarti cu totii cleat sti se predea bol- -sevicilor.Nu s'a putut afla exact call bolsevici au murit, dar ceeace se poate spune, e ca pe toate strazile pe unde beceai, trebuiai sa vezi zeci de cadavre de ale marinarlor, sau de ale altor prkpaditi, can pentru 25 de rubleSi -au dat viata la poalele stindardului rosu. In zina de 17 Ianuarie, primul trecator, pe care l'ain viIi- ,zut era un vanzktor de jurnale, un cozmopolit, pail it de tot, dar care fkcea propaganda pe la case, pentruca lumea .sä cumpere ziarul Goloss Revoliutie", carecoprindea informatiuni fanteziste, privitoare la jafurilegi omoru- rile, pe can armata romana le facea in Basarabia. :bin a- .ceastg, cauzii toti de prin toate pkrtile se uitau la .noi, ro- mtmii, cu cea mai mare urii, si nu trecea ocazie, daces erai

www.dacoromanica.ro 57 reeunoscut ea esti roman, sa nu-ti spunt: ceasul 'rostra: nu este departe". Cu toate aceste amenintari, am ramas foarte impasibili, de oareee eram deprin$i cu toate aceste laude ale lor. Si in adevtr, ca, asa a fost. Cu toate ace,stea peunii dintre romani i-au ridicat de pe la casele lor si i-au inchis, maltra- tandu-i in ehipul eel mai neomenos. Grozava." dada aveau bolsevicii pe deputatii romani, dar mai cu seam it pe ofiterii nostri, pe cari ii numeau Apdratori ai burjuilor". De oarece lupte de acestea se dadeau si in alte localitati, si de oarece cu Basarabia nu aveam absolut nisi o legatu- rt, de aceea nimeni nu $tia precis, ce se petrece in noua republich, mold,oveneaset. Nistrul era pentru not ca o ba- riera de netrecut, si pe can multi nu mai credeau a 1 trece indhrat. Cand lucrurile s'au mai linistit, romanii au cautat sa piece cu trasurile in Basarabia, pe la Ovidiopol, insa si pe aiei era cat se poate de riscant de a to duce, de oarece to intalneai neaparat en trupe de soldati vagabouzi. cari facusera parte din armata a 9-a rust, si cari se retrAgeau in dezordine prin sudul Basarabiei. Cu toate acestea Tactile dintre familii au plecat in adevtrate caravane intovart- site si de soldati roman, inarmati, soldati, ce se gaseau pe la diferite comandamente militareromane$ticeerau prin. Odesa. Intamplarea ferieith, a fAcut, ea aproape toti ai no$tri sa ajungt en bine in Basarabia, fart ea sa alba neajunsuri prea marl pe drum. Inaintarea germanilor In Ukraina, cuprinderea Odesei si a Hersonului In aceasta vreme, and luptele de strada erau la modes mai pretutindeni in Rusia, se mai gaseau inch pe ici pe colo detasamente ruse, cari se impotriveau nemtilor. Dar rezistenta for era a$a de slaba, incest germanii inaintau zeci de kilometri pe zi, mergand pe langa Nistru ettre Marea Neagra. Dupes ce au ocupat gara Jmerinka, care este un nod rusesc de cale ferath, ei au pus stapanire pe linia Jmerinka-Odesa, a$a eh' trupelefor au inaintat o- parte in e$aloane pe jos, iar o alit parte cu trenul. Deka du$mani cu toate acestea in Odesa,Nikolaev $i Herson, germanii erau a$teptati cu cea mai mare nerab-

www.dacoromanica.ro 58 dare de dare populatia civilh, convinsi fiind toti cu se va face ordine, si se va astampara anarhia, care domino, pretutindeni. Intro timp se formase o armata asa zish de volun'ari, in can intrau cei mai anultidezertoride pe frontal nostru, $i care avea rolul de a lupta in contra armatei romane, ce inainta in Basarabia. Intalnirea a avut loc ski din vreo 780, eitti plecaserh, numai vreo 200 s'au intors inapoi, dupes cum se afirma chiar la rumcerod, restulavuseserA deaface cu romanii nostri, can le-au dat de cheltuialA. In urma acestei mari victorii, ura contra ronanilor de- -venise si mai mare, asa incest s'au dedat bolsevicii pan's.' la venirea germanilor la tot felul de persecutiiincontra noastrh. Cei mai multi dintre roman s'au ascuns, asa ca nu an mai putut fi gasiti mai cu seam ca, lucrul era asa de usor in starea de dezordine administrativh, in care ne ghseam la Odesa. Ceeace enerva foarte mult pe bolsevici, era apropierea germanilor, ei fiind convinsi, ca nu vor mai putea nimic sh lure. De aceea ei au chutat sh se preghteasch si in a- cest scop au chemat toath flota dela Sevastopol. In felul a- eesta, pe la finale lunii Fevruarie, 1918 se ghsea in portul Odesei aproape vreo 25 de vase de fazboi $i altele de transport, can aveau de scop de a opune germanilor rezisten- tA. Pe de alth parte aceste vase erau destinate de a in-, lesni fuga marinarilor rusi la Sevastopol. Gaud to uitai in port si vedeai acele uriase vase de o putere extraordinartt, clack' ar fi lost pe main bune, ai fi a- vut impresia,ehniciodath nemtii nu ar fi lost in stare de a coprinde Odesa. Dar aceste vase erau comandate in eel mai bun caz de cate un praporcik, care era certat cu desk- varsire cu cultura. Cu trei zile inainte de a intra germanii, toti vagabonzii impreun cu marinarii de pe vasele proaspht sosite in port _au dat un adevarat asalt tuturor caselor boghtasilor din ,eras. Au luat cu ei tot si au dus pe vase. Pe cheiurile din port nu vedeai cleat fel de fel de lucruri, ca piano laugh saci cu Ulna, bidoane cu untdelemn, sad cu cartofi, diverse serviciuri de mash de portenul cal mai fin, alaturi de butoae de scrumbii sau perdele fine de mhtase etc. Era cu adevitrat un amalgan de tot ce mintea omeneasa IQi putea.

www.dacoromanica.ro 59 inchipui. Ei bine, toate aceste lucruri au lost inarcate si transportate in urmd, la Sevastopol. Pentruca sa sperie pe ord§eni, §i ea sti poata intra in di- -verse case particulare marinarii anuntasea lute° sears. Noaptea Sfantulai Bartolomeo" pentru toti burjuii (no- bilii) si pentru toti romanii, din cauza arora Rusia a pierdut Basarabia, aci in adevAr in acel timp toata Ba.,,arabia era impanatadietrupe romanesti, bolseviciiBind a- runcati in majoritatea for pests Nistru. Important a lost lucru, ca n'au mai avut vreme sd se gandeascd la asa ceva, de oarece pe Ia inceputul lui Mar- tie, 1918 germanii se gdseau chiar langa Odesa. Germanii gasindu-se Ia localitatea Beleaefca, unde se gasese instalatiunile de apd., cari alimenteaa crawl Odesa ei an trimis in delegatiune pe trei ofiteri metociclisti la rumcerod ce- rand comandamentului bolsevie, ea in termen de 6 ore a predea orasul f Ara ca o singard, loviturl de tun safie trash de pe vasele de razboi, din! port..1n,timpul cat delegatii nemti tratau aceasta chestiune la rumcerod, bolsevi- eii de jos, can 'Ocean de garda an furat motocieletele delegatilor. Cand cei dela comandamentul rus an aflat de a- cest lucru, an dat ordin imediat unui automobil ca sit transporte pe ofiterii nemti pans in laggr. Motocieletele nu s'au mai gdsit, si a doua zi toate jurnalele fOceau fel de fel de comentarii pe seama acestuiIn- eru,unit in analele diplomatice, si an trebuit sa fie rusii Ca ea fats inceputul. Cand au vazut, bolsevicii conditiunile germane asa de_ eategorice, si mai ea seamd, and si au dat seamii de fortele maxi de trupe de sari dispun, au gandit ca mice opu- nere este adarnica, si atunci an hotarat a preda orasur cautand a fugi cu toate vasele la Sevastopol. Cel dintai vas, care a ridie,at aneora a lost Pameat Mercurii" urmat de ateva torpiloare si apoi de marile vase de linie, printre cari era si Sinope". In alai% de rada portului ramdsese, numai vasul Rostislaw", care era sortit sa bombardeze Odesa dupa plecarea nemtilor. Nu a tras Ms% nici o lovi-, tura de tun, de oarece nemtii dupa intrarea for avuseserfi grija, casaaseze pe Nikolaevski Bulevard, pe malul wart' vreo 40 de tunuri gata la orice incercare de atac a crueia- torului, si cari l'ar fi scufundat imediat. In acelas timp germanii mai avuseser5, prevedereadel

www.dacoromanica.ro 60 a ehema $i ertteva torpiloareturce$ti($a,se),caris'au instalat imediat in rada portului. Acestea aveau roinlde- a apAra flaneurile armatei germane. Lupte s'au dat intre nemti $i bolsevicila Herson,si 'earl au fost destul de inversunate, deoarece au -dzut multi $i de o parte,$ide alta. Armate le germane au intrat in ziva de 13 Mamie prin toate directiunile oraqului instalandimediat comandamentul $i luand imediat dispozitiunea de a setiprtriqi afi$a pe zidurile ora$ului proclamatunea de ocupare a Ukrainei de sud, proelamatiune, ce a fost tiparitit in nem- -te$te, ruse$te $i in limba ukrainianA. Imddiat dupg intrarea nemtilor nici o impu$caturet nu s'a mai auzit pe stra- $i nu am mai vazut pe niei un marinar rus. Acei dintre marinari, cari n'au mai inettput pe vase, s'au iii bra- cat civil, cari nemtii i-ar fi inapu$cat imediat. S'a dat ordin ca sa se depunit armele, iar cei ce in timp de 24 de ore nu le-au depus, au fost pe loc exeeutati. Nu mai stiaco- mandamentul german ce sa fad, cu acea cantitate enorma de arme, pe care populatiunea civila o aduscse. Comandamentul german s'a instalat la rumcerodul rusese, care a fost curatit $i pus aproape in aceea5i stare de stralucire, pe care o aveau camerile in timpul domnieiTa- rului.Si ceeace ne-a satisfacut pe toti, a fostfaptul ca germanii au prins cativa civili, ce facusera cu cateva zile mai inainte ca magi oameni la rumcerod, serviciu deco- mandanti ai marinarilor, $i cari au fost imediat pusisit frece parchetele $i ea fad, toatg curatenia necesaril. La doua zile dupa sosirea gerraanilor toti strrtinii am fost chemati la comandament. Ma a$teptam ca sa fim noi, romarai, internati cu toate acestea ins'a faptul a lostCu totul contrar, de oarece ni s'au dat autorizatie de plecare vizandu-ne pa$apoartele, can purtau deja pe ele viza spa- niola; de oarece dupa plecarea consulatului roman noi am. fost rasati in seama consulatului spaniol. Nu am avut o bueurie mai mare deeat in momentul, tend comandamentul ni a pus in vedere ca suntem liberi $i ca putem pleca in tart, lueru pe care ram $i frteuta- proape toti romanii. Evenimentele din Basarabia in anul 1918 Dupti ce armata romans a pit-trims in toate partilein Basarabia crtutand sa restabileasca ordinea, a reinstalat www.dacoromanica.ro - ......

. .i.i,i! il ,1 1 I. I 1111,...._'11.1 t; I._...,....4.4,,"n ,1,111 ..,-"'"'''' ; .....-- -6i.--:.--,-,-...,.^:'' :c , ---rt--._ ,nitz-TriliTTMTTIVITr-rrryrrr,nrrrrnr 1.,1 -,_ 1 , _ 1 ii 1, la ,-[ , 1 11 I 11 ii ----'""="*--lic ,- 1.- ,...4111r

Fig. 1. Exteriorul foastei zemstve a judetului Bit lti, in care astazi este instalati prefecture de tudeti unde Inc iS inainte de 27 Marcie. 1918,ands'a Matt unfree Basarabiei, s'a decis unirea acestui Jude' cu tare mums. www.dacoromanica.ro 61

_Decea mai mare partedintreproprietari incona- cu rile lor.In acelas timp au sfatuit pe conducatorii noii republici, ca trebue de indemnat satenii, ca sa cultive cat mai mult pamant, de oarece se simtea nevoe in Ba- sarabia de produse. Nevoea cea mare se simtea insA in biata Moldova atat cat mai ramasese in stapanirea noas- tea. Nu erau alimente nici pentru populatiacivila,nici pentru trupele noastre, decat putine. De ocuparea Basarabiei de catre armata noastras'au bucurat in primul loc cea mai mare parte dintre romanii- moldoveni, iar in al doilea loc multi dintreproprietarii rust, cari si vedeau salvat avutul lor. Cei mai inflacarati insa dintre toti au fost studentii moldoveni, cari erau si mai constienti de sit-1101e, si can in ziva de 16 Ianuarie, 1918 an lansat catre populatie urmatorul manifest : (Din lucrarea d-lui Bogos, La reispantie"). Moldoveni, A sosit ceasul, &and toata suflarea moldoveneascd trebue sa, serbeze ziva cea mai sfanta, cea mai luminata, si fericita inviata noastra. Acum D-zeu intaiasi data a int3ns mana ..,,sa de bunavointa catre neamul nostru". Viata poporului moldovenesc acum e chezasuitk pe veer. Mult am stradanuit si am necajit de jugul strainilor. Dar ,,dela inceputul revolutiei am suferit si mai mult chiar dela .,,ainostri, moldoveni, potlogari, cari s'au folosit dN iniamere- cul poporului nostru. Ii fagaduiau toate bogatiile ceru]ui si ale pamantului si aduceau dusmanie si ura in el,ca mai degraba sit se ucida, el singur. Nici o lumina adevarata nu ,,a putut capata moldovanul nostru. Nici o gazeta moldoveneasca sau ruseasca nu si A. facut ,,datoria sfanta fata de popor. Cu atat se indeletniceau ele; .aprindeau focul anarhiei in toate partile, dusmaneau oamenii ,,uniifata de altii, dadeau prilej numai la uciganii, pradaciuni si blastamatii". Dar eel mai rau lueru este, ca, nici un om adevarat bine- .voitor si iubitor de neam n'a putut sit -si spue euvilutul situ Oka si sanatos, pentruca valul anarhiei sidestrilbalarea ,,poporului a scos la rata printre oameni buni si oameni rai, cari faceautoate chipurilesit -iinlature, ba chiar sit i Jiddape cei buni.

www.dacoromanica.ro 62

Ufaaceati oameni, cari au vault ca un blestem in taro a- ceasta la inceputul revolutiei ca &inn la hoit, cad pitnh a tunci petreceau prin toed Rusia ai nici gaud nn aveau de Basarabia. Au inceput sa fach progovoare de moarte la toti ,,moldovenii, can simteso moldoveneate ai can aveau minte- sitnktoasa ai iubire de beam. Dar, Dumnezeul Stint n'a voit moarte la acesti oameni 51_ la intregul popor al nostru. El ni-a trimis pe mama noastrh._ adevarata, Romania, care ne-a pune toata randuiala, ni-a indrepta pe o cale adevarata, care ne va duce tot neamul ro- mitnescla mare viitor. Saatiti voi, hoti, potlogarif}icompania voastrd, ca (lac& ,,voi ni-ati vrut moarte nougpifratilor noatri, noi Auden- timea moldoveneasca va spunem ca noi moarte nu vii vrera, dar hotarat va spunem, ca sit va lephdati de lucrul vostru eel scarnav. ,,Gilnditi-va la ce nenorocire aduceti voi poporul cu lap tele voastre scarnave. Noi studentii moldoveni din Basarabia, dela inceputul revolutiei sus am ridicat sfantul tricolor al tuturor romanilor ai cu toate puterile ne-am luptat cu voi. Acura vom gramhdi toath puterea ai energia tineretului nostrueiavem sh luptam indarjiti cu voi. Dach avetima- ,,car o leach de omenie in sufletul vostru cittati-va ale lucru ,.curat, iar noi din urma vom striga: Dumnezeu sh v9. ph- zeasca. ,,Din partea noastrh noi din toata inima curatit a tineretului multumim Cerului, ca a trimis pe mama noastril ade vitrath, mult aateptata ai mult doritit de noi. ,,Noi vom da tot sprijinul mamei de a curati Cara noastrit, ,,Partea Moldovei celei vechi de toti duamanii marelui ideal. al nostru". Triliasch libertatea ai unirea tuturor romanilor". Comitetul studentilor moldoveni. Chieinau, 16 Ianuarie, 1918. Fata de toate aceste manifestatiuni nationale $i patrie, tice ale bunilor nostri roman- moldoveni, striiniifaceau in mod fatis cea mai mare opozitie, asa ca, lucrarile_ atat in Chisinau, cat si in celelalte localitati ale Basarabiei mergeau cu foarte multa greutate. Cu toateacesteablocul maoldovenesc mergea inainte, asa ca. in ziva de 24 Tanua-

www.dacoromanica.ro 63

Tie. 1918, °data' cu serbarea nationals, romaneascii, a unirii principatelor s'a sarbatorit $i Independenta Republiciii Mo ldovetzeeti. La serbarea oficialrt, care a avut lot, soldatii din regimentele basarabene, erau acum alAturi de fratii lor, soldatii romani. Din ochii multor basarabeni, tarani $i orAseni, can au luat parte la aceastA inAltAtoare solemnitate, curgeau pi- dituri de lacrimi. Cu toate acestea rusii nu dezarmau, $i de aceea s'a fAcut .eunoscut in mod °fieldl guvernului basarabean de titre fostul comandant rus, generalul Ciorbaciov, ca de pe teritoriul provinciei soldatii rusi au ordin, ca sh,ridice toate depozitele rusestiaiBA le treacil peste Nistru. A.iunci guvernul tinerii republici prin Pre$edintele s'au de consiliu, Dr. Daniel Ciugureanu a trimisurmAtoareatelegramA domnului presedinte al Consiliului de Mini$triroman; din Ia$i (DupA aceea$i lucrare). Confidentiala, extraurgenta, cu mare preertdere,

Excelenlii Sale Domnului Presedinte al Consiliului de Ministri Iasi

,,Divizia II, No: 541, 1916/2/22/20. Am onoare a VA face cunoscut, ca astazi a sosit in Obisi- _,TtAu generalul Vebel din partea generalului Cerbaeiov en in- sarcinarea de a forma pe teritoriul Republicii noastre armate rusesti si de a rechizitiona depozitele de toate categoriile, ce armatele rusesti in retragerea for le-au lasat pe teritoriul nostru. Prezenta generalilor rusi precum si intentiileb.rfimd thiunatoare intereselor superioaresiguranteiRepublicii .Moldovenesti, Consiliul de Ministri printr'o hotttrare anterioara a dispus ca toate depozitele rusesti, ce se glisescpe ,.teritoriul national, sa ranattna proprietatea Republicii, Si a ,,oprit provizoriu formarea de trupe rusesti pe teritoriul ei. In numele guvernului Republicii Moldovenesti ro pe Es- eelenta Voastra sa ne informeze dace are cunostintA asupra ,,acestor chestiuni, $i sa ordonati comandamentului trupelor

www.dacoromanica.ro 64 rotuane din Chisinau, ca sa ne dea concursul in caz de nevoe- pentru salvgardarea marilor noastre interese. Chestiunea fiind de mare importantg pentrunoi asteptam ..raspunsul excelentei Voastie, aceasta rugaminic fiind de- altfel facuta si domnului general, seful marelui stat major roman. Rog pe Escelenta Voastra sä primeasca expresiunea inal ..tei mete consideratiuni". Ministru Presedinte, (es) CII.TGURIIANU Acest apel al bunului nostru roman, pe atunci Presedin te al Consiliului de Ministri basarabean, a avut fasunetul. dorit, de oarece armatele rusesti nu s'au mai format pe teritoriul provinciei noastre, iar depozitele au rgmas in pastrarea soldatilor roman, precum si in acea a color din regimentele ruoldovenesti, cari se formaserg ca armatg, na- tionalg a Basarabiei. Concomitent cu aceastg actiuneenergicg,cue se daces pentru scuturarea cat mai complectg a jugului rusese, si care se producea in Basarabia, trebue sg afirmiim, ca si in alto parti ale Rusiei se incepuse o oarecare nii:4care din- partea moldovenilor, cari se ggseau ca functionari sau in alte treburi publice ale fostului imperiu rus. Aceastg actiune ne este argtatg prin algturatul articot do gazetg aparut in ziarul Priazovskii Krai", No. 20 din. 27 Ianuarie, 1918, ziar, care apgrea in orasul Rostov pe Don: De curand s'a intors din Basarabia procurorul tribunalului din Rostov, domnul I. Cujba, care intervievat de colabo ,.ratorul nostru, ni-a declarat urnagtoarele: Ocupatia Basarabiei nu s'a efectuat din initiativa gayer- nului roman, ci numai in urma interventiei 4i a invilatiei fheute de guvernul basarabean, SFATUL TAM. Romanii nu puteau privi cu indiferentg la anarhia din ,.Basarabia si in intelegere cu Rada Centralg Ukrainiang,am.. inceput dezarmarea armatelor rusesti. Motivul. care a de- ..terminat guvernul Republicii din Basarabia, sg recarga la ajutorul romanilor era departe de a avea un. caracter agre- siv. Era sub imboldul dorintii de a pune Ia adgpost interesele tgrii, create nu se putea face cu puterile proprii, de oarece-

www.dacoromanica.ro 65 regimentele moldovenesti refuzasera suprimarea insurectiei ,.agrare. Toate versiunile cum ca romanii ar fi iutrodus iir ..Basarabia regimul vechi, yi ar fi inchis toate institutiile publice, nu aunt bazate pe nimic". E de notat, declara la sfar*it domnul Cujbh. oa situatia Ttomaniel, care a fost indusa, in eroare si atrash cu forta in ritzboi de Rusia in contra Germaniei5idevastate, de armatele rusesti, in adevAr este tragic& In loe de ajutor din partea Rusiei (aceasta-i ironia bizara a soartei) acestei tarisoa- re mid i-a venit rolul sa dea ajutor Rusiei. Istoria va pretui rolul mare, ce l'a avut Romania in acest razboi. Respingand cu eroizm prin propriile ei puler]. navala din lune, anul trecut (1917) a lui Mackensen asupra Odesei, dand armatelor ruse dela inceputul rhzboiului 2.000 de vagoane numai de gran, actualmente aceastatarn salveaza Ukraina *i tot sudul Rusiei de devastarea complecth $i jafu1 armatelor ruse in retragerea for de pe front. Fara a exagera, se poate spune eh fArh, ajutorul Roma- niei nu numai Basarabia, dargiregiunile de sad ale-Mired- neiar fi fost transformate in pustietati. Si. de aceea ca rezultat, dach pe langh, provincia Bucovinei, Transilvaniei *i Banatuiui fAgAduiteRomanieide cAtm aliati, va reveni *i Basarabia, ce este populath de zomani, aceasta va fi o compensatiune foarte mica pentru.marile sacrificii fAcute. Este de observat din toate aceste cuvinte, cu dart ener gie si siguranta" de viitor se exprima un moldovean de al nostru (basarabean) frog teams de razbunarea ruseascat eu toate ca era functionar in serviciul fostului imperiu rue.. Importanta acestei declaratiuni este cu atat mai mare,. cu cat Ora*ul Rostov pe Don se glisea intfuna din putinele regiuni rusesti, unde era oarecare ordine si liniste. Ca a- tare deci, cei ce trebuiau sh is cunostintl de toate aceste afirmatiuni fhceau parte inch din feasts clash conductitoa- ]e rasa, care era mai in niggard de a judeca mai profund. aceasta chestiune, care on cum pentru rusi nu putea sa fie de The imbucurhtoare. Si, dach acest interview a domnului Cujba ia are importanta lui net'agiiduith, faptul se datoreste si imprejurl, rii, ca toata presa rush era piina de cele mai marl inexac titati privitoare la actiunea noastra in Basarabia,i rani eameni pe acele vremuri se ineumetau sa publice informatiuni cari sa arate adevgrata stare de lucruri. Dts Trecatal gl Prezenlul Basarablel, Eugenia N. °Jurgen 5

www.dacoromanica.ro 66

Pe langa aceasta manifestare dela Rostov,trebue sit mai notam Inca si o alta, cu caracterul unei miscari taci- le, care incepuse la Odesa din partea fostilor marl. proprie- iaH moldoveni, si in fruntea acestei miseariFe gaseau: -principesa Wadbolsky ,nascuta Cubitoffostuldoctor firlawce.Acesti mari proprietari impreunaQicu altii intr'o intrunire secrete, care avusese loc chiar in easa doeto- 3 ului Glawce au intoemit un apel catre M. S. Regelo Ro- maniei,prin care se cerea alipirea definitiv6a Basara- hiei la patria-mums. Acest lucru se petrecea in luna. Ia- Tuarie, 1918. Cu ducerea cererii se insarcinase un delegat special, care avea sa mearga la Iasi. Au venit inset evenimentele politice cunoscute precum si Inchiderea frontierii catre Basarabia, asa ca, de o cam data aceasta aetiune a Aims zadarnicita, ea avand sa fie implinita, izu urm6, pe vale oficiala de catre guvernul si oamenii de Stat ai Repu- blicii Moldovenesti. Asa stand luerul din punct de vedere politic, din punct de vedere economic se poate spune, ca se incepuse a se luera, cad oamenii cu suflet romanese dela conducerea Ba- sarbaiei Isi dadeau seama ca, numai o reforma agrara, care s'ar fi facut, ar fi putut ca sa ajute la inlaturarea anarhiei, care dainuia pe o scant foarte intinsa, in aceabta pro- sincie. Atunci SFATTIL TARII", care prin programul sat' atvea ca punct principal reforma agrara, a dat in ziva de 21 Ianuarie, 1918 urmatoarele instructiuni &Are comitetele pamantesti, cari se formasera in Basarabia. Republica Democraticei Moldoveneascd. lnstructia agrar'd mitre comitetele palmtintesti. Temeiurile Generale. 1. Din pricina vremurilor grele, ce le trecem noi, acum, -si landed Cara se all'd in primejdie de foamete, stdpani- rea Republicii Democratice Moldovenesti is pe seama ei ,.toate pamanturile, cari au fost hotardte pentru ugricul- turd, pand cand treaba pangintului vafihotdratd in ,,mod legal. II. Impeirtirea pamantului de mitre cei ce-1 pot lucre, se face de catre asezemintele stapanirii, de comileiele pa- mantegi de voloste (plasd), de tinut $i de comitetul NM". Comitetele pilmontesti vor ingriji a face:

www.dacoromanica.ro 67

a) lnregistrarea (numeirarea) tuturor peimanturilor fi ,.a oamenilor, cari sunt in stare set' lucreze". b) lmpeirtirea pe toe a peimantului slobod $i aeseimeinat ,.ori at cui ar fi intre oamenii, cari it pot /ucra". c) Supravegherea schimbeirilor $i a mutdrilor drepturi- ,lor de proprietate (steipanire de peimant)". d) Supravegherea ca cu ptimeintul (areitat la a) sei nu se facet nici o speculatie precum $i ingrijirea ca pamein- tul set fie folosit cat mai bine in ce prive$te seiraiinarea ,luiin anul curent". e) ,.Paza moviilor ,ce au insemneitate pentru gospoddria seiteascei, ea ele sa nu fie depretuite de cdtre steipaniipa- mantului sau de eel ce-1 lucreazei". f) Luarea meisurilor pentru pcistrarea mo$iilcr, ce au ansemneitate pentru gospodeiria sateasca de orice%neer- cari, cari pet educe vreo paguba gospoddriei, $1 sd nu se lase ca p'dmantul sei se ia cu hapca (pe nedrept)". III. lmpcirt:rea peimantului intre acei, ce-1 pot lucre, se ,.se face in interesul tariff $i at masei muncitorilor. la in-: ,.teresul Statului trebue neapeirat pastrata valoareagos- podeireascei a mosiilor bine lntemeiate, ca atare sunt so- .,cotite numai acelea, cari vor avea dezlegarea comitete- ler p'a'mante$ti, $i trebue luate toate meisurile econornice' pentru producerea panii (recoltei). IV. Comitetele peimantefti trebue sad ia mdsuri, casee Ned un fond vremelnic de arendei a pcimantului, set'im- partd pcimantu/aise impart(' din el pentru lucrul $ifat losul locuitorilor in stop ca acest plimant s(' fie cat and I mult folosit pentru scimdncitura productieipanii In fondul peimantului de arendei infra : a) Pcimanturile particulare, cari se aflau in anultre- cut in arenda la tdrani, aqi4derea peimanturile, ce an in- semn'dtate pentru agriculture (gospodeiriasateaseei) $1. care au lost ale statului (ale Haznalei), a ocarmuiri/on mo$iilor, a$ezemintelor duhovniceei de peste granite $ti peimeinturile mein'dstire$ti. b) Pdmanturile cari s'au lucrat inceitreianti dim Ihrm(' numai cu inventarul teireinesc. c) ,Pcimanturile, cari se vor da de bunci voe infondull pamantesc de arendd, de mitre steipcinii tor. d) In caz ca va fi Upset de peimant in gospoddriile in ,Iiinta ale rnuncitorilor, se pot lua in fondul vdmanteso de arendd 0i unele 2)&0 din mo$iile, ce au lumina atato

www.dacoromanica.ro 68

,,pentru agriculturd fi cari se lucreaza cu mijloacelesta- panului". Nota. Din pcimanturile pcinci la 100 de desitine va rei- 9,mcinea in mainile staptinilor tot peimantul, pe cari caw ,,lucrat ei singuri in anul trecut. Acelorasi norme sesu- pun pehnanturile biserice$ti qi partite (nadelurile)sluj- basilor. Se stabileste at& pentru proprietari, cat fi pentruarea- ,,davii,cari rau semanat, qi cari singuri au purtat gospo- daria panel arum pe o mode mai mare decal 100 de de.si- ,tine urmeitorul procent pentru impeirtireapamantului, ,,care a fost lucrat anul trecut. Deed' mooia are 100-600 de desitine, atunci sedelin ,arendei taranilor 213 din tot peimantul. Dela 600(qase cute) in sus 314 din pcinzant. Imparteala va fi afa.ca cu! cat cineva va avea mai mutt peintant, cu atat mai snare parte i se va butt". Aceasta stabilire (statornicire)pri've$teceimpuri- le, ima$urile naturale fi fanetele folosite in gospodarie Denim nevoile proprii, astfel ca se pune in socotealei tot peinnintul, fi cel de camp, $i ima$urile, fi,asa mai departe. Norma aratatei sub c, care se lase stapanutui pentru folosire nu poate sa fie mai mare dee& 100 de aesi- tine. V. Pentru a pune cap& nelegiuirilor $i pentru a opri anarhia se iau in fondul ptimantesc de arenda pe baza temeiurilor generale fi pcimanturile luate de tcirani $i ne- ,,lucrate, cari trebuesc apoi impeirtite eu dreptate. VI.Ira fondul pamantesc de arenda intrei $i pamanturile teiranilor, can au ?limas nelucrate ,cu acea conditiu- ne insa (uslovie) ca aceste peimanturi vor fiscoase din fondul piimantesc de arendei data stciptinii for se vono- bliga a-$i lucra singuri pcimanturile. VII. Toate pamanturile semeinate on de time ur fi, nu pot fi impartite din nou. Aceste semeinaturi reiman pentru acei, cari 1,e-au feicut". Stciptinirea le cheze4ue$te putinta de a $i strange roa- ,,dele. Toatei panea se va vinde stapanirii pe preturile sta- ,,tornicite la vreme". Nota. In cas ea luarea paintintului in mod samavol- lac calca interesele gospodariei midi, comitetele paman- toti sunt in drept sa socoteasca cheltuelele. pe cari le a ,,avut rcipitoru/ cu lucrul fi siimcinatul pamantului,sis4

www.dacoromanica.ro 69

propue celor nedreptdtiti, ca set le pleiteaSed $i set Mirein folosinta pdmantutui". VIII. Supravegherea $i indrurnarea ob$teascil a conai- _tetelor pitmcinte$ti de plasti (voloste) $i judet o 4ar6Mi- v,isterul de Agriculturd ei comitetul pcimantese al;aril .,,de pe langei Ministerul de Agriculture. IX. Impeirtirea imediatei a peitnantului se face la feta _Joculicide comitetele ptimantefti de plasti (voloste) ". a) Comitetele ptimantayti de plasti se alecituesc din ur- ,mtitoarele persoane: 5 membri peirtafi dela consiliul del (zemstva de voloste), trei loctiitori ai lot,agrczno- (mul sau ajutorul lui, sau instruetorul,judeceitorul de .. pace $iimputernicitul dela Ministerul de Agriculture fi catsun Imputernicit dela fiecare sat din plasd cu dreptul de glas sfeituitor $i cu glass hottircitor in trebile, ce privesc ,,satul 124 Comitetul pclmeintesc de ,plasti isi alege din par- ta$ii lui pe prefedinte fi pe tovareisul de preqedinte. Se- cretarul poate fi qi din partagiicomitetului,dar $i de aiurea. Nota. In tinutul Ismailului se alceituesccomitetele _peinzante$ti de plas4 dupd proectul zemstvei de plasd din _,tinut, de aceea toti imputernicitii eomunelor, cari bard dupes proectul for intr'o zemstva de plasa, isi, aleg corn ite- ,,tut piinzeintesc de plasa vremelnic panellaal* Berea _zemstvei de plasti. b) Peimeinturile din cari se alc'atue$te fondul Oman- vtesc vremelnic de arendci, alcatuit dupti cap. IV se impart de care comitetele peimantesti infelul urtntitor : ,a. Inainte de toate sestabile$te(socote$te)cantitatea dmultimea) intregu2ui ptimant,a numeiruluibratelor, cari pot set' lucreze. 2. Intai li se del pcimant acelora cari reau de loc sau au putin peimant. 3. Se hotcireiscimaourille pentru vite $i feinatele cari nu trebue arate. 4. Impeirtirea -Pdmcintuluitrebue set se facet mina la5 Martie,1918. 5. Impartirea pcimantului trebue set se face Dana la tim-, .pul de semtinat; pentru perinea albci mai devreme, pentru .1Popu,soi mai tarzitt, §i pentru f aneatei la sfar$it,dar nu mai tdrziu de 1 Aprilie. 6. Mai intai li se des Omani lo- ,cuitorilor din acel sat, in ale ceirui hotare se of la mosia, fi apoi $i altor locuitori din plasci. 7. Comitetele Daman- . ,,tefti de plasa statornicesc pentru plasa for norvzele de ,,muncci pentru plimantul de imparfit (adecd cat panzant

.,,poate munci un om) norms aceasta trebueintatitdcie

www.dacoromanica.ro 70 comitetul pdincintesc tinutal.8.Predareapa' nuIntuluir luat pentru lucru se face cu ftirea $i dezlegarea comitetului peimantesc de plasei". c) Toti, cari au luat $i au pcistrat dreptul de a lua pd- mint pentru lucrare, ateit pentru semdndturile de pri- mcivarci, cat $i pentru cele de toamnd, se obliga prin scris, ca vor lucra peimantul, ascii ca $i pe celluat dela comitetul plimantesc. In caz ca ei nu vor lucra peimantut din cauza unei pricini neinsemnate statornicitii de comitetul pcimantesc de plasci, atunci vorpleitio amendl (straf) de 50-100 de ruble de desitind, fixates (hoteiratc0 de comitetul pcimantesc de plasei. Notes. a) Toti, can lucreazet pdmeintul sunt datori a da comaetelor pclmantesti liste (inscrieri), in care trebue sal. fie arcitatei: b) catimea pdmeintului la care s'a indatorat, ca s'o lucreze respectiva persoand. c) ca i s'afeicutell+ noscut ce amendd se va pleiti pentru lucrarea Oman- tului. IX. Cast prive$te pcimantul, care n'a fost cerut de nimeni, fi care ar putea sit' ramand nelucrat, comitetul pet- mdntesc de plasci va aduce aceasta la cuno$tinta comite- aelor vecine pcimante$ti, $i va lua mdsurile ca el sd fie lucrat. X. Pdmanturile destinate (insemnate) pentru semand- turi speciale (sfecle de zahar, tutun, livezile de pomi ro- ditori $iviile,, grcidiwilledezarzcrvat nu potfi impeirtite, asemenea greidinile $ i pelmanturile semeinate cu.. erburi, can crest mai multi ani. XI. Pentru nevoile gospoddriilor de vii $i powdturi se lasei ateita pa?nant de arciturcl (camp), cat este neapdrata nevoe, Minim aceasta se hotdre4te de comitetul Oman- tesc de plasd (elite o desitind de camp pentru fiecare desitind de cultures speciald, dar nu mai mult de .50 de desitb-. ne de gospodeirie. XII. Nu pot fi impartite nici peimanturile institutiuni- lor (asezemintelor de culture °. Astfel pcimantul f coalelon. gospodeiriile pentru seminte $i a $coalelor de pomi, pepi- niere (pitomnice), a crescdtorilor de vite de soi si panin- aurile $coalelor de gospoddrie seiteasccl, can selucreazei cu mijloacele f coalelor. Hergheliile de cai a$ezate de foasta stdpanire ruseascd 3.cari se aflei in Republica noastra au voe sd-pi lase pentru

www.dacoromanica.ro 71

,,nevoite for atcita petulant de semi-nature'', catletrebue, ,,dar ceitimea peimeinturilor trebue hotcirastei de rcspective- lecomitete peimantesti tinutale". H. Comitetele pamantenesti tinutale Comitetele peimeinteei tinutale se alcdtuesc din /Anna- _toarele persoane : Ccite un imputernicit delacomitetelepeimeinte$tide voloste (plasei), caste patru dela aduneirile zemstvelorti- mutate, unul din duma ordganii, agronomul zemstvei,ju- _,,deceitorul de pace, un meisureitor de peimonti imputerni- _citul Ministerului de Agriculturti. Comitetele peimeinte$ti aleg din sdnul for uprava (dere- _,,geitoria, birou) din trei persoane: pre$edinte, tovarei$ de -Pre$edinte $i secretar, Comitetele tinutale au gedintain intervalurile, pe cari be hoteireisc ele singure". Obiectul lucreirilor comitetelor pamanteei tinutale: a) Dezbatereaneintelegerilorintrecomitetelede ..voloste". , b) ,,Supraveghereagiindrumarea comitetelorpeinuin- ..te$ti de voloste". c) Dezbaterea pleingerilor asupra comitetelorpitman- --tayti de voloste". d) Grija pentru indestularea cu seminfe$iinventar ...(instrumente pentru gospodcirie) ". e) Comiletele peimeintefti tinutale mai au in seamo for folosirea (exploatarea) stuhului fi a iazurilor, cari se lac .numai cu dezlegarea comitetelor peiniantefti tinutale ". Preturile pcinainturilor se hotiircisc de mitre steiponirea -,,RepublieliMoldovene$ti". Toate darile de pe peimeint se trimit in visteriaStatu- lui(haznaceaua), care se aflei sub grija SfatuluiMini$- trilorRepublicii Poporale Motdoveneei". HI. Despre inventar 1. Tot inventarul nemi$ceitor se is dupe ce va fiina- .poiat in econoinii, in seama comitetelor paniante.gti. Din ,inventarul acesta se lasci la o parte pentru nevoile mo- .,,$ierului in raport (in legeiturei) cu catimea pameinttau _,,ce Is'a lcisat pentru lucrare; inventarul de prisos se vin- ....de grin mijlocirea comitetelor peinu2nte$ti taranitor cari

www.dacoromanica.ro 72

Wau de loc, sau an Area putia inventar cu preturile,ee-- le a avut inventarul inaintea rdzboiului din 1914-'. Notes.Comitetele pcimcinteei de plasci sunt datoare a nu vinde inventarul mare ca:locomobile(paroonice), ma$inile de treer $i altele la oamenii, cari ar puteasit faces cu ele speculatie, de asemeni sd nu se ingcldue ea in plasa sci fie exploatat in mod nelegiuit inventarul. 2. Tot inventarul viu de munca se is dupd adunarea lui in economii pe seama comitetelor pcimantefti,can'. last% partea trebuincioasci din inventar mosierilor,socotindu-se dupes cdtimea pcimatttului, pe careitlucreazci.. Cealaltd parte a inventarului viu, adecii a vitelorde muncei se vinde prin comitetele pcimanteei gospodatilor,. cari n'au de loc sau an putine vite de lucre Cu preturile stabilite pawl la 1 lanuarie, 1918, scazandu-se din ' ele 20%. Caii de muneci se vand cu preturile de iarmaroc, cari se reguleavi de comitetele pcimante$ti fi cari nu trebue sci intreacci pretul tailor de soiul cel mai pfost, cari ,,se rechizitioneazci de a$ezamcintul militar pentru nevoile lui. 3. Toate vitele nemuncitoare adunate in economiise iau pe seama comitetelor pcimante$ti; din numarul acesta- mo$ierul are dreptul sd-$i opreascci atilt cat prate sd tie pe pcimantul la sat lui, celelalte vite pot sd fie vdndute gospodarilor, cari n'au de loc sau au putine vile. Vdnza- rea sci se faces sub controlul comitetelor pcimdnte$ti de Plasci pe preturile statornicite pawl la 1 lanuarie,1918, J,$i scdzute cu 20%. Nota.Hotcircirea pcirtii de inventar, care trebue lasatcl ,,Pentru nevoile mosierilor fi partea, care trebue vandutcl, ,,se face de titre comitetele pcimante$H, la earl iau parte ,,oi movierii. 4.Suma scoasd de pe vcinzarea inmentarului mort se- ,,depune in felul arcitat la cap. IX. 1V. Despre pgduri 1.Exploatarea (folosirea) pcidurilor se face numati cu hdezlegarea comitetului insarcinat cu plistrareapaduri- lor. Comitetele de voloste $i cele tinutalesunt datoare sd supravegheze, ca exploatarea padurilor sci fie dreaptd, ,,ca stcipcinii sei se tins de taxa $i ca poruncilesicipecnirii, *earl privesc partea aceasta a gospodciriei scite$11 sci fie in-

www.dacoromanica.ro 73

Pentru aceasta comitetele Ili pun imputentici- ,,tii for la toate locurile $i condicile, uncle se tae padurea". 2. ,,Materialul de pddure fcliat si scos din paduresa- mavolnic trebue sci fie pretuit de anume comisli atceitui- te pentru asta de comitetele ptimeinteeti de voloste. Pre- telluirea trebue sd se face dupci taxa statorita de sttipilni- re si paralele trebue trimise in depozitul SfatuluiMini§- ,,trilor,arciteindu-se drept din ce pddure $i la ce moje a .,,fost luatti pcidurea. Pentru pagubele cari vor urma din neindeplinirea da- ,,toriei sau a steiruinfOi comitetelor paniantegi, reispun,cle- rea cade asupra tuturor persoanelor din comitete atlt. in partea materials cat $i in partea penal. (rdspunderea -inaintea legii). Toate comitetele pcintante$ti se sustin din baniitdrii".

iprimita de Sfatul Tdrii" la 21 Ianuarie, 1918. Aceste aunt ideile fundamentale, cari au calauzit pe patriotii notri roman-moldoveni, cand s'au Banditlasi- tuatiunea economics a republicii basarabene, care era cat se poate de precara din cauza distrugerilor rurale {acute -pe de o parte, iar pe de alta din prieina luarii de catre sa- ted a pamanturilor marii proprietati a$a la voea intam- ultra5i fares. nici o regula. Dupes cum se vede din ordonanta de mai sus serisb' in a- -devaratul dialect moldovenese-basarabean, se poatede- duce caracterul democratic, ce l'au avut ocarmuitorii de pe vremuri ai Basarabiei. Se poate vedea deasemeni, ca s'a tinut searab, de toate nevoile culturilor moderne Qi a crescatoriilor sistematice de animale, cAnd s'a lasatpe -seama marii proprietati o parte din pamanturiler, earl serveau pentru culturile speciale precum gi pentru ere*terile sistematice de animale de prasila. Dupes aceste norme de impartire generals a fost intocmita mai tarziu, in vara anului 1918 legea agrark, care cu mici modificari avea sa fie votatayirecunoscuta. vide parlamentul Romaniei Mari. Cutoate lacunele inerente in astfel de imprejurari, la- cune din punet de vedere economic si agricol, pe carile sues acest manifest al guvernului basarabean, cutoate zcestea in el Bunt prineipii fundamentale, cari nu arata loc o totals lipsg. de experienta,de conducere, dupa

www.dacoromanica.ro 74 cum rusii aveau totdeauna gustul BA zica. Cei ce au facut- o critics grozava si foarte seversacestuimanifest,atr, fost dupe cum este usor de inteles, proprietarii marl. A- cestia nu puteau, natural, sä vada cu ochi buni depcseda- rea, ce li se facea din partea unei paturi social°,pentrti care ei in totdeauna nu au avut decat dispret sideconsi- derare. Aeesti mujici", dupes cum le ziceau rusii din class de sus taranilor moldoveni nu au contat niciodata ea oameni in fata nobilimii ci ca niste simple unelte de lucru,_ de cari proprietarii s'au servit in toate cazurile,pentru orice lucrari si munci grele, pe cari ei le aveau de executat pentru propriul for profit. Dupes ce se face si acest aranjament din punet de vedere economic, stabilindu-se ca o comisiune sa lucreze special la intocmirea legii agrare, se iau masuri de asemeni, ca sI se incaseze &Arlie catre Stat, lucru care nu a reusit prea, mult, de oarece indisciplina si dezordinea pe acea vreme erau prea marl, pentruca sa se poata stabili in mod precis sumele, pe cari avea sä le plateasca fiecare. Pe de alta parte unii dintre fostii marl proprietari, cari erau devastati aproape complect la mosiile lor, nisi nu mai aveau posibilitatea de plata, sau chiar daca o aveau, pre- textau ca nu an de unde sa plateascit In acelas timp nici organele fiscale nu si mai puteau- face complect datoria, de oarece nu aveau posibilitate pe de o parte de a incasa regulat darile, iar pe de alta chiar daca le incasau agentii fiscali riscau de a fi devalizati pet drum de catre diferitii briganzi, cari misunau prin satele si drumurile Basarabiei. Pentru toate aceste motivefi- nantele republicii erau in cea mai mare suferinta. Cu toate acestea actiunea blocului moldovenose nu in- ceta de a merge mai departe, asa hick in lunile Fevrua- rie si Martie, 1918 membrii sai cauta sa faces cea mai mare propaganda printre sateni pentru cultivarea pamantului, pe de o parte, iar pe de alta infiltrau prin toate mijloacele- posibile in patura tarrmeasca ideea unirii Basarabieicix patria-mums. Contra,acestei propagande aprige, pe care (o, facea blocul molovenesc, strainii si socialistiirevolutio- nari faceau o contra propaganda, care era cu desiivarsire contra ideei de unire si de alipire a Basarabiei la patria- muma. In acest interval de timp intra in actiune propaganda.

www.dacoromanica.ro 75

ri scris, pe care o fac cativa scriitori roman siardeleni, sari se gaseau pe acele yremuri in provincia noastra. Prim .aceasta propaganda scrisa se arata tine stint romaniisi .ce menire au ei in concertul politic al stateloreuropene. La aceasta actiune a scriitorilor roman s'aualipit in firma si unii invatatori, cari au facut declaratia de: Tra- iascciRomania, mama tuturorrontanilor"(Romania Nona, 2/II No. 12). Aceasta propaganda a adus cele mai mari foloase pentru ideea unirii, care prindea tot mai multe radaciiiiin rsanul populatiunii moldovenesti cu toata opunerea, ceo Wean strainii. Autoritatile superioare militarc ale republicii, cari prevedeau aceasta unire ezitau de a decreta uniforma militara, pe care soldatii basarabeni trebuiau sa o poarte, de oarece erau deplin convinsi, ea in cea mai scurta vreme acesti soldati trebuiau sa imbrace uniforma romaneasca. Intre timp din cauza propagandei, pe care o duceau membrii blocului moldovenesc, se incepea a se vedeae- fectul ei, cad pretutindeni nu se vorbea decat numui de unire. Primul judet, care a dat tonul, a fost judctul Iti, -care in ziva de 2 Martie, 1918 prinzemstva respectiva lasevedeafotografiiledinplanseele1, 2 si 3) in '4edinta plenara a proclamat oficial unirea cu Romania. Aeeastit manifestare nationala a avut o foarte mare repercusiune in actiunea ulterioara aukrainieniior,care prin deputatul for Tiganko din Sfatul Tarii" a siinter- pelat guvernul noii provincii in privintasituatiuniiex- terne. Atunci primul ministru, doctorulDanielCiugu- reanu intr'un energic si foarte demn raspuns de tin adevarat roman, a aratat sus mentionatului deputat ukrainian ca raporturile dintre Republica Basarabici si Roma- nia sunt din cele mai bone si mai mult decat atilt Basora- bia considers Romania ca o sora mai mare mai cu serana ca Ukraina dorea cu tot dinadinsul, ca sit ne is judetele Hotin si Cetatea Alba, de oarece, sustineau ei, acesteju- Ilete au o populatie pur ukrainiana. In aceasta privinta chiar presedintele consiliului de ministri a Republicii, doctorulDaniel Ciugureanunfor- Tneaza adunarea parlamentului moldovenesc inprivinta ctiunii ukrainiene, citind alaturata adresa, pe carogu- sernul ukrainian a adresat'o guvernului german. si care a

www.dacoromanica.ro 7* lost ctenunicata la Chieinilu de dare guvernnll oraftur (ziarul. Romania Noue din 21 Martie, 1918, No. 51). ,,Prin aceasta am cinstea a vel declara, cd Sfatul Minis- trilor Republicti Democratice Ukrainiene Popo-alegti- ,,seee neap:drat s4 aducci la cunogintastdpdriiriiimpe- Hale germane urnuitoarele: Cu toate cd cele doud popoare demnitare cel Ukrainian $i cel moldovenesc locuesc amestecate, nu mai lath- nici o. indolaki faptul cd partea de nord a teritoriului Basara- biei e locuitd in cea mai mare parte de locuiloriukrai- nieni, iar in partea de sud (intre gurile Dundrii$1'ale-- Mstrului) el au o majoritate relativd fi astfel Basarabia in privinta stdrii etnografice economice qi poiltice a/a- tue?te o parte nedespdrtitd din teritoriul Bepublicii De- mocratice Ukrainiene. Stdpanind o mare parte din malul Mdrii Negre,uncle- in partea din spre (mils se afla un mare centru economic, Odesa, cu care la drept cuvant este legatd partea de sud' a Basarabiei, guvernul ukrainian socoate cciprin orice schimbare a granitie ruso-romeine mai ales in partite de nord $i sud, se calcd molt interesele economice $1 politico ale republicii ukrainiene. Avdnd in vedere cd in vremea de fats o parte insemnata a Basarabiei este ocupatd de Wile romtine, $i intrebarea a cui setfie Basarabia de- acwm inainte, ar putea sti fie un punt de discutie Za eon- ferioita de pace din Bucureei, Guvernul republicii ukrainienesocoatecuputinfd dezbatereasirezolvarea acesteiintrebdri numal dacti va lua parte qi va fi de acord$i imputernicitul guvernului ukrainian. Intre Pimp guvernul basarabean primise inviLaila de aL merge la'conferinta de pace dela Bueureti, la care accep- tase, contrar de ceeace se Meuse cu ocaziunea pacii dela. Brest-Litowsk. In urma acestei actiuniaukrainienilor vadit ostira rom'anilor basarabeni, se hota'ilqtea nuse. mai merge la Bucureeti, pentruca toll deputatiibloculuii moidovenesc se convinsesera. ca, ukrainienii Eqteptau toemai o astfel de ocazie pentru a -si aprofunda Ina& mai luta cererile tor, pe eari le ar fi facut in aceasta dfrectiune. Dupa ce presedintele Consiliului, Dr. Daniel Ong urea- hu a citit aceasta adresa oficiala deputatii din fracfiata-

www.dacoromanica.ro o. li

* n. "'r,

;111111!Pfill In1:1:11.f I

se rtt

Fig. 2. Interlorul fostului cabinet at presedintelui zemstvei judejului Ba(astazi cabinetul prefectului de Jude!), unde s'a emis peniru prima data ideea unirii Basarabiei cu Romania. www.dacoromanica.ro 77

ranistd, preeura si rusii cu ukrainienii an incepu.t a niur- muta ineurajati de sigur de aceasta actiune a guvernului ukrainian. Atunci Presedintele Consiliului a avut una clintre cele mai frumoase replice in. care a dovedit cul mai mare patriotism romanese, zicand:fine sunteti D-v.? Oaspeti, cari ati lost primiti si ocroPti in aceasta tars ". Aceste cuvinte, cari vor ramane memorabile inistoria neamului, nostru, au fost acoperite de -an turret de aplause- din partea membrilor blocului moIdovenesc.

Unirea Basarabiei cu Romania.

pupa ce judetul Balti declarase unirea cu patria-mumd, acelas lucru a fost facut si de judetul Orhei, toate actiuni, cari nu erau deeat preludiul unirii generale, care a fost proelamatd cue care Sfatul Tarii" in ziva de 27 Martie, 1918. Deoarece in acea zi se gasea in Chisinau si fostul Prim ministru roman, Alexandru Marghiloman, care venise sa intoarca vizita guvernului basarabean,deaceea,dupes. cum se aranjase de mai inainte de deputatii basarabeni, la marea solemnitate a fost invitat si a $i fost reprf,,zintat $i guvernul roman prin insasi Presedintele Consiliului de Ministri. In aceasta mare zi a neamului romanesc, cand ultima sperantd a strainilor a fost spulberatit; dupes o ultima sedinta to diverse discutiuni ale Sfatului Tarii," se citeste urmAtoarea rezolutiune, care a fost primith in m.md nu numai de care deputatii din blocul moldovenese ci chiar de catre eel din fractia tArtmeased.

In numele poporului Basarabiei SfatutMit"declares: Republica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei &Atm Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagrdi vechile eigranite. cu Austria, rapid de Rusia acum o add si mai blue de ani dela trupul vechii Moldove, in puterea dreptului irtoricsi ,. dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadelesin- glueet -5ihotlirased soarta lor, de azi inaintesipentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania. Aceasta unire se face pe urmatoarele haze ": 1. ,,Sfatul Tarii actual rdmane mai departe pentru rezol-

www.dacoromanica.ro 78 virea si realizarea reformei agrare dupa nevoile 91 cerdrile- norodului. Aceste hotarari se vor recunoaste de guvernul roman. 2. BasarabiaI ipastreaza autonomia provincial& avand un Sfat al Tarn (Diets) ales pe viitor prin vot universal, ,,egal, direct si secret, ca organ implinitor si de administratie proprie. 3. Competenta Sfatului Tarii este: votarea bugetel:rlo- ,,eale; controlul tuturor organelor zemstvelor yi oraselorsi numirea tuturor functionarilor administratiei localeprin ,,organul sau implinitor, iar functionarii inalti sunt uumiti de guvern". 4. Recrutarea armatei se va face in principiu pa baze teritoriale. 5. Legile in vigoareQiorganizatia locals (zemsts, e si orase) raman in putere 4i vor putea fi schimbate de i-arlamen- tul roman numai duca ce vor lua parte la lucrarileluiQi reprezintantii Basarabiei. 6. Respectarea dreptului minoritatilor in Basarabia". 7. Doi reprezintanti ai Basarabiei vor intra iiiConsiliul ,,de Ministri roman, acum desemnati de actualul Slat at rarii",iar pe viitor luati din sanul reprezintantilor Basa- rabiei din parlamentul roman. 8. Basarabia va trimite in parlamentul roman on. numar de reprezintanti proportional cu populatia, alesipe,baza votului universal, egal, secret fj i direct". 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orase zemstve si parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret si direct. 10. Libertatea personals, libertatea tiparului, a cu.Nautului, ,,a credintii, a adunarii qi toate libertatile obstestivorfi garautate prin constitutie". 11. Toate calcarile de legi facute din motivepoliticein remuri turburi ale prefacerii din urma auntamnistiate. Basarabia unindu-se ca fiica cu mama sa, Romania, parla- meutul roman va hotara convocarea neintarziata a eonsti- ,,tuantei, in care vor intra proportional cu populatia taire- prez3ntantii Basarabiei alesi prin vot universal,egal,di- iect si secret spre a hotara impreuna cu totii inscriereain, eonstitutie a principiilor $i a garantiilor de mai sus'. Traiasea unirea Basarabiei deapururi fji in totdeauna.

www.dacoromanica.ro 79

AceastA declaratie se pune la vot, se voteaz'a nominativ, $i este adoptath cu 86 de voturi pentru; trei voturi coatrai i 36 de abtineri. Treisprezece deputati an fost absenji. DupA ce is acest vot, pre$edintele adunArii in numele ei roagit pe Primal Ministru roman,AlexandraMarghilo- man, ca sit is parte la $edintA, care era in contlimare,sicu_ care ocazie el pronuntA urmatoarea cuvantare: Domnilor Deputati, In numele poporului romanesc $i al MajestAtii Sale Rege- lui Ferdinand I cu adancA emotie $i cu falnicA mandrie jaw .,acct de hotitrarea istoricit quasiunaninal a Sfatului Titrii $i la randul meu declar a de astAzi inainte Basarabiaeste- pen-ha vecie units cu Romania, unaEjinedespitrtita. (Aplau- ,,-,e pi elungite $i indelung repetate din parteadeputatilor, rlintre cari multi plangeau de bucurie) ". fn aceste clipe marl sA ne inchinAm in fata geniului rase uoastre, care ne a Inas:fait dupl o despArtire de un veacqi mai bine sa ne vedem iara$i reuniti la pieptul Romanies. ne inchinAm inaintea conducAtorilor acestei turi, cari eonsimt prin vointA sit devina, slujitorii umili al nearualub romanesc. SA ne unim en totii inimile $i sA trigam: Trilias- eX, Romania, una $i nedespartita". (Aplause frenetice,stri- gate de bravo!!). 'T ofodatA tin sA declar, ca, hotArarea luatit va fi respeeta- tri atat in litera, cat tji in spiritul ei". (Tunete de aplause, strigiito de ura!!, din partea deputatilor qi a intregilasis- ten;e). De bate aceste manifestAri nationale a fost pus in en- no5tint/ $i restul membrilor guvernului dela Iasi, precuim si M. S. Regele, care a binevoit a trimite Pre$edintelui Sfatului rani, urmAtoarea telegrams: (Ziarul Tiniversul No. 72/1924). Cu,o adcinca emotiepicu inima phial' de bucurie cn'i primit Urea despre spontanul act, ce s'a siiviir$it la Chi- endu. Scntimentul national, ce se desteapta attit de puternic in timpul din urmci in inimele moldovenilor de dincolo de ,,Prut, a primit prin votul inciltalor al SfatuluiFtriio- solemnii afirmare. Un vis frumps s'a infciptuit". Dinsuflet multumesc bunului Dumnezeu, eel ,ni a dat

www.dacoromanica.ro 80

inzile de restriste set vad dupes o vita de ani pe fratii bet- sarabeni venind iard$i lapatria-mamd, Aduc prinoW men de calduroase multumiri Domniilor Voastre siSfa- tului Tdrii, a carei patrioticd sfortare a fostincoronotd ,,de svcces ". in aceste momente solemne $i inciltiitoare pentru patrie, de aci inainte comund, vd trimit la tofi cetalenii din .R0- mdnia de peste Prut Regescul Meu Salut inconjurdialu-v cu aeeea$i inimd calda $i iubire pitrinteascd". In aceste momente, cand multumirea sufleteasca era in inimile tuturor moldovenilor, si cand fiecare se paved, ca este renascut pentru o noun viata, se manifestatot mai mult din partea rusilor o ura din ce in ce mai malt cres- anda in contra noastra. Din cauza aceasta atat ei singuri, cat si prize instrunientele for politice, s'au pus pe lucru cautand a impiedeca din toate puterile mice actiune, pe care oamenii de St...tba- sarabeni si romani voiau s'o intreprinda pentru organizarea politics si economics a acestei provincii. Printre deputatii basarabeni cari faceau parte din blo- eul moldovenesc aceasta actiune a rusilor nu facea decal ss inteleaga, din ce in ce mai mult lupta, pe can ei o da.- dean contra elementelor straine. Unii dintre membrii Sfa- tului Tarii se dedeau cam la o parte dela aceasta, lupta, insa ramaneau ceilalti, marea majoritate, care fticea toate sfortarile pentru a duce lucrurile inainte. Si printre ace$tia trebue sa mentionam pe cei ce au votat unirea,$icari erau fruntasii moldovenilor, Ca: P. Halippa, Dr. D. Ciugu- rearm, Crihan Anton, I. Inculet, I. Costin,Vl.Cazacliu, V. La$cu, I. Pelivan, V. Tantu, Dr. Cazacu etc., oameni a earor nume vor ramane incrustatecu litere de our pe forntispiciulmonumentuluide granit,ce se va ridica vreo data in viitor de catre bunii romani, cari si vor amin- ti de acest maret act al unirii,care a fost infaptuit de dan$ii. Dar? pe langa acesti buni romani, cari luptau cu tot sufletul pentru cauza nationals, mai erau si de acei deputa- li, cari n'au votat de loc unirea sau au votat'o cu indoiala in sufletul lor. Acestia luptau cu toata puterea in contra actiunii intreprinsa de romani si de moldoveni, §i printre ei putem cita Pe: Tiganko, Moghileanski etc. La aceast4 actiune a for s'au alinit in urma Schmidt si Alexanthu Cru- penski.

www.dacoromanica.ro 81

Aeeoti doi din urma in cursul anilor 1918 oi 1919 auin- crat intens la Paris in contra intereselor noastre, percand a dovedi in diferite chipuri la conferintile internationale de pace netemeinicia drepturilor romanilor asupraBa- sarabiei. Ura in contra noastra era mai mare din partca lui Ale- xandru Crupenski, care vedea cu ochi foarte rai pierderea mooillor familiei lui, familie care stapanea aproape a cincea parte din pamantul Basarabiei. Pierdea do asemenea toate prerogativele de boerie, pe cari le capatase dela ruoi, printre care of acea de mareoal al nobilimii. Toate a- . ceste drepturi de proprietate of aceste privilegiisociale, pe cari le avea, le capatase tocmai din cauzaca.familia Krupenski din Basarabia a 4ervit in toate imprejurgrile cauza ruseasca cautand a lupta pe toate cane contra rid1.- carii socialesinationale a elementului romanesc din, pro- yincia noastra dintre Prut of Nistru. $i ca o dovada cat de putin ne iubea pe not ronaaniia- cest Alexandru Krupenski, imi amintesc de o mica,isto- rioara petrecuta in dupes amiaza zilei de 13 August, 1918, la un eeai lute° familie de buns conditiedinChioinau. Printre invitati se gaseau mai multi ofteriromani,iar printre basarabeni segasea riAlexandru Krupenski. De oarece intamplarea facuse ea la mass sa staualaturi de el, am cautat sa conversez cu dansul, mai en seams, ca era cineva destul de bine of de cult. Din vorba in vorba (discutam in frantuzeote, de oarece romaneote Duvroia sil, vorbeasca, deoi otia poate tot aoa de bine ca of mine) ma intreaba urmatorul lucru: desigur ca romanii of au adus in Basarabia armatele for numai pentrn ca sa pa zeasca depozitele, ce le au aci, de oareee aceasta, unire cu Romania (a Basarabiei) este ceva cu totul fictiv. Si mai departe imi zice: and credeti D-v., ca aceste armate von paritsi provincia aceasta ruseascal" La aceasta intrebare i-am raspuns: sand ultimul rus nascutsicrescutac;va pleca. Conversatia a incetat ca prin farmer, of pima lafinele mesei, nu mi-a mai .adresat nici o vorba, deoi mie iini era cu totul indiferent, de oarece mi-am indreptat privitile in stanga mea, unde am continuat conversatia mea cu o doamna, conversatie care mi s'a parut ceva mai pla'cuta, decat acea pe care am avut'o cu Alexandru Krupenski.

www.dacoromanica.ro 82

Dupes catva timp a plecat la Paris, si nu l'am anai valzutr. de atunci. RecunoWerea Unirii Basarabiei de ditre Consiliul Suprem Dupes ce s'a facut actul unirii, evident cA, rusii 5i rusificatii cautau ca sa lucreze pe toate cane in strainatate, si al determine pe reprezintantii legali ai tarilor straine de a nu recunoaste aceasta unire. Ei autau sa faces dovada_ ea alipirea acestei provincii la Romania era un act samavolnic, si cä not din punct de vedere ethic nu aveam nici un drept asupra ei. Cu toate acestea insa oamenii nostri de Stat nu s'au M- utt intimidati de loc, asa ca ei au mers inainte cu toater chestiunile, cari prveau interesele superioare ale Basara- biei $i ale Romaniei intregi. In felul acesta delegatii nostri la conferinta de pace a ciiatat prin toate mijloacele sa convinga pe reprezintantii celorlalte natiuni despre dreptatea cauzei noastre in eeea- e,e priveste drepturile ce he are Romania asupra Eqsara- biei. Punctul nostru de vedere a triumfat, asa cä in ziva deg 3 Martie, 1920 Consiliul Suprem al Natiunilor a admisim mod oficial algturata deciziune cu privire la alipirea Ba- sarabiei la patria-mums (dupes publicatiunea .,La Bessa- rabie", No. 13 din 25 Martie, 1920, Paris). Les principales Puissances Alliees se sont trouvees jusqu'ci present dans rimpossibilite de prendre une decision definitivesur question bessarabienne, a la lois parcequ'el- ,lesl'avaient consider& comme une partie de la question generale roumaine, dont les dif Ii- cultes avec le precedent gouvernement roumain ont empeche le reglement, et parce qu'el- les avaient esperequiteut ete possible d'arriver a un accord amical entre la Rounrinie et la. Russie. Il semble aux principales PuissancesAl- liees qu'il n'y a plus de raison d'en diMrer. plus longtemps le reglement. Le Gouverne- ment roumain a donne la preuve de sesde- sirs de resoudre dans l'intere't de la Rounur-

www.dacoromanica.ro ,...I...67,

-1

mum

. ,7

Fig. 3. Interiorul salii desedintea zemstvei judelului Milli, unde pentru primadata inainte de unirea generals a provinciei intregi, s'a luat hotiirarea de a se alipi judelul Willi la judetul teatsica atare la vechiulRegal. Asttizi aceasta sari serveste casalede sedinte a www.dacoromanica.roConsiliuluiindelean. 83

nie et de l'Europeengeneral,lesques- tions dont le resultat est en suspens et a sou- mis ci la decision du Conseil Supreme la gm's- ,,tion du retrait de ses troupes en Hongrie, en se basant surl'assurancedesPrincipales Puissances Alliees. En outre, lesGouvern6- ments Alliees se rendent compte que la ques- Hon bessarabienne ne pourraitresterplus longtemps indecise, tant dans rinteret de lo Roumanie que dans celui des pays voisins. Apres avoir pleinement pris en consid(ra- ,tion tant les aspirations generales de lapo- pulation de Bessarabie et lecaractereinol- ,,clave de cetteregion,au point de vue geo- graphique et ethnographique, que les(11,01- tnents historiques et economiques, lesprtn- cipales PuissancesAllieesseprononct,nt, pour ces raisons, en faveur de la reunion de la Bessarabie avec la Rournanie, qui estau- jourd'hui formellement proclamee par les representants de la Bessarabie, et desirent con- clure un traite, pour le reconnaitreauesitOt que les conditions mentionneesaurontetc' remplis. El les considerent quelesinteretsgene- raux et particuliers de la Bessarabie seront sauvegardes par cette reunion, plus particu- lierenient en ce qui concerne sesrelations ,,avec les pays voisins, et que lesdroitsaes minorites seront garantis dans les memes ter- ones que pour les minorites residant dans les autres parties du royaume roumain ". Les Principales Puissances Allieesse7'e- servent le droit de soumettre toutes les dif fi- cultes futures qui pourraient etre soulerks par une de ces deux questions, cil'arbittage de la Ligue des Nations. Londres, le 3 Mars, 1920. Acest act de o asa de mare importantg, pentfu neamul -romilnesc a fort provocat de sigur prin bunavointa pute- Tilor aliate in primul loc dar nu este mai putt', adevarat,

www.dacoromanica.ro 84 ca $i reprezintantil de pe vremuri ai Basarabiei in guver nul roman prin atitudinea for patriotic, au con tribuit In cea mai mare masura la acest lucru. Pentru aceasta nu avem dead sa calm in mod rezumativ diverse pasagii din discursul domnului I. hamlet, Mi- nistrul de atunci al Basarabiei, rostit in §edinta Camerei Deputatilor dela 13 Decemvrie, 1919. (Dupe, publicatiunea La Bessarabia" No. 4 din 1 Ianuarie, 1920, Paris, in tra- ducere): Conditiile Unirii. Pentru a judeca lucrurile drept trebue sit ne amintim1 de greutatile prin cari a trecut Basarabia, in »tomentut cand s'a proclamat unirea cu Patria-mums. Cu tot bolsse- vismul, care clainuia in aceasta provincie, cu Coate pry- deiciunile trupelor ruse, cari se retrdgeau din Romania, poporul Basarabiei a avut in el toed' puterea de a se de- aide sa vine, acolo, unde el a venit (aplause pfelungite). Pcicand unirea Basarabia a pus conditiuni avand un caracter social $i economic. In primul loc ea a pus covdi- tia ca legea agrard in aceasta provincie sei fierealizata ,,de mitre Sfatul reirii lege, care s'a vazut ad esteun, ideal &lire care se tinde deasemeni $i in vechiul Begat. $i mai departe zice: Din moment ce noi am lost siguri. ca revendicarile noastre democratice, adecei sufragiul u- niversal $i Teforma agrard era asiguratei pentru toti romanii, atunci la 26 Octomvrie, anul trecut,noi am re- nuntat la orrice conditiuni $i am Mut in intregime unirea cu vechiul Begat. Indreizneti uneori sau altd data putin preteutio$1, dar totdeauna bine intentionati, am lost in masurei de a dovedi ca suntem tot a$a de buni roman/ ca $i ceilalfi.$i! scum, cand suntem veniti cu totiri aci, suntem convine4 ad visurile noastre, nationale $i democratice vor fi reali- zate chiar in aceasta Adunare Nationale. (Aplause prelungite). Salvarea nu este in internationalizm ;,Basarabia este o provincie romaneascei, care a lost ui- tata $i de Dumnezeu fi de D-v. imig. E o provincie, care- a lost a$a de molt desnationalizata de tarism, incat ptk-

www.dacoromanica.ro 85 tint roman au putut avea o culturd nationalci. Cu t9ate acestea, aceastd provincie uitatd qi neglijatei a $tintsei Ned lucruri foarte frumoase". Ea a lost aceea, care prima a feicutunirea(aplaase entuziaste) ". Ea a inceput unirea in momentele cele,nal grele,cand cele cloud sferturi din vechiul Regat erau oeupate de,inamic, $i cdnd D-v. fratidinTransilvanict- -nu etiati care va va fi soarta.Sitocmai in aceste mamente- ,,eritice am venit noi, basarabenii $i am dat noi sperctntcr- poporului roman" ( ovatiuni, aplause prelungite giinde- lung repetate). Revolutia rusei, domnilor socialivti ni a invatat ceisal - varea nu vine pe calea internationalizmului, ci pe creea a- nationalizmului (aplauze, ovatiuni). ,,$i eu, domnilor am purtat cravats ro$ie. Am luptat din Coate puterile mele pentru democratia rusd, ceeace mi-a- adus pedeapsa de 3 luni de temnita in minele de carbunt dela Don. si, numai aceastei luptd m'a adus la ferma convingere, ea salvarea nu putea sei vino): pentru noi(leen- numai pe calea natibnalista. Devzocratia nu esteopuset- ,,nationalismului, ci din contra (aplause prelungite).

Libertatea alegerikr. in ceeace prive$te chipul cum s'au efectuat alegerile in Basarabia, cea mai buns probd cd ele au lost inintregF- me libere, este ancheta minutioasa care a lost Muhl in aceasta directie de o comisiune strand. Aceasta comisiune a constatat cd alegerile in Basarabia au lostefec- tuate inteun astfel de spirit de libertate $i de tolerant a$a cd ele exprima con de real vointa majorifetfil rom(12 drzefti $i a nationaliteitilor minoritare, incat eleimbracei dtaina unui adevdrat plebiscit ". (Ovatiuni prelungitesi entuziaste)". Aceasta cuvantare din partea unui reprezintaiit al Ba- sarabiei, din care am dat aceste putine prtrti in rezumat, $i care are un caracter atat de national si de patriotic nu putea sa nu aibA, repercusiune peste hotare $i nu puteaat nu influenteze in bine asupra evenimentelor, ce aveau sa se petreack mai tariiu in mijlocul Marelui Areopag eu ropean, $i de can depindea soarta Basarabiei.

www.dacoromanica.ro 86

Recunoasterea Consiliului Suprem a Uniriiprovineiei noastre de peste Prut cu patria-muma, a fostfilcutacu- noseut de catre domnul I. Pelivan, delegat al Basarabiei la conferinta pacii. Ea a fost adusrt la cunostinta Camerei Deputatilor de care presedintele situ, domnul Profesor N. Iorga, care cu aeea ocaziune a pronuntat un mare $i frumos diseurs, din care numai rezumativ am pututscoate urmatoarele: (dual, publicatiunea, La Bessarabie", No. 14 ..din 12 Aprilie, 1920, Paris). Nu pot a lcisa set treacei un singur moment fara av.d ,,aduce la cunostinta una din cele mai fericitenouteiti, ,,care ne umple inima de bucurie ". Conferinta dela Londra, dupd cum ne-a telegrafiat d-1 Pelivan a recunoscut unirea BasarabieilaPatria-, mumei (Camera intreagei in picioare aplaudd cu entu- ziasmindescriptibil,striga'ndu-seTrcliased Romania Mare; Trdiascd Vaida, Trdiascd Pelivan;TrdiascdIn- culet) ". Omul de mare merit, care a contribuit atat prig propaganda sa la acest rezultat frumos, mai adaoga Inca in telegrams sa". Justitia cauzei noastre a triumfat, scuturand ultimate urniet ale jugului moscovit (aplauze prelungite). Basarabia va avea de acum inainte pacea necesara $i minteo munca Wei preget ea va puteas4-$iasigure des - ,joltarea economicei $i culturalct qi va putea sa contribue . de asemeni la prosperitatea intregului popor roman (a-t plause prelungite, bravo). In aceste momenta de mare sdrbdtoare,ficumimespli- .02a de bucurie vd trimit felicitarile male si vd doresc suc- ees in greaua mulled pentru reconstituirea fortelorna- tionale. (Trdiascd Romania Mare si Puternicei) ". Evident, eä acest mare act, ce l'au facut ma rile puteri in favoarea noastra, nu putea sit fie trecut cu vederea de eatre rusi, $i de aceea ziarele rusesti, can se tipgreau la Paris pe acele vremuri, aveau articole fulgerittoare atat la adresa noastra, cat $i a puterilor, cari au luat aceasta definitivit deciziune. Asa, de pildii, ziarul lui M. Burt- zeff, Cauza Comunir califica aceasta hotgrare aConsi- liului Suprem, de crimcr $i de spoliatiune". Dar intrebarea, pe care o puteam pune tuturoracelor Tusi,can vorbeau astfel, era aceea: In numelecui vor-

www.dacoromanica.ro Fig. 4. Cancelaria fostului Ministru-Delegat al guvernulul in Basarabia. (Chisinau; str. Alexandru cel Bun). www.dacoromanica.ro 87 beau eii Cine le (Muse for aceasta autorizatiune de a him, cuvantul? In numele carei Rusii ei protestaul In numele Rusiei tariste; dar aceasta nu mai exista de mull. Ca atare deci tot ce spuneau nu puteau sa spuna decat cal mull 1w numele for propriu, si in cazul acesta'orice autoritate mo rale neexistand, ca atare si propunerile, ce le faceau sau' aprecierile, ce le aveau, nu puteau sa fie luate in considerare. S'au incercat rusii sa, dovedeasca, ca chestia hasarabeana va fi o noun Alsacie-Lorena, si o chestiune perpetua de- litigiu intre Romania si Rusia. Aci 1)10. trebue sa le ras-, pundem, ca aceasta provincie romaneasca a fost o Alsacie- Lorenaoprimataatat timp,cat ea a fostsubsal- panirea ruseasca. Astazi bask trebue sa spunem, c. atat pentru .Alsacia-Lorena frantuzeasca, cat si pentru I3asara- bia noastra romaneasca este la baza unul si acelas substrat social si etnic, asaca, cel putin atata vreme cata, fi arbo- rat drapelul francez pe cladirile din Strasburg, va falfai si tricolorul nostru romanesc pe cele din Chisinau. Evenimente poliiice si sociale petrecute dupli unire- Dupa ce s'a infaptuit marele act al unirii, s'a produs o actiune cu totul ostila Romanieidin parteacercurilor panslaviste, actiune, care s'a resimtit in specialin bise- rica. Aceasta actiune era condusit de catrefostiiArhierei- rusi din Basarabia si anume, Anastasie, Arhiepiscer.al Basarabiei si Gavril, Episcop al Cetatei Albe. Ea se mani: festa printr'un curent puternic unionist al Basarabiei de Ukraina sau de foasta Rusie. In directiunea aceasta ei lucrau cu toata ravna pentru separatizmul canonic. Cei ce conduceau aceasta miscare sustineau cu incapa tanare scrierea cu there stavone, precum si predarea in- seminarii a limbii, literaturii si istoriei ruse. Dad, vroes- te poporul basarabean, spuneau ei, ca sa mearga spreo adevarata propasire culturala in mod' implicit se impune, ca sa cunoasca marea miscare literal% precum ei operele moderne rusesti, cari aunt oglinda fidelit a unei civiliza- tiuni moderne si rationale. Pe acele vremuri (Mai si Iunie, 1918)se formaser5 irri cercurile preotefsti doua curente puternice: unul al preo-

www.dacoromanica.ro 88

tilor moldoveni, earl luptau din toata inima pentru intarirea sufleteasca a uniriit eel de al doilea al preotilor ru.71 Si .al preotilor moldoveni renegati, earl neputand vedea decat eu ochi foarte rad unirea cu patria-mums, luptau din toate puterile tocmai pentru separatizmul canonic regional, de care am amintit mai sus. Preotii rusicunosteaufoarte bine actiunea sanatoasa intreprinsa de cei moldoveni, $i de aeeea ei lucrau cat se poate mai in ascuns, mai cu seams ca se temeau si de autoritatile romanesti civile si militare. In stop de a lucra cat mai temeinic, ei isi formaser5 un -cerc, unde discutau diverse chestiuni si modalitatea de a fi ele puso in practice in senzul vederilor *i a sentimente- lor panslaviste. Se temeau de actiuneapreotilor mcldo- veni, si acest lucru se poate vedea din declaratiunca,pe care episcopul Gavriil a facufo in ziva de 12 Iunie, 1918 (dupe lucrarea: Pandectele rom'aue caetul 6, anul I, 192 pag. 161, de V. Erbiceanu, reprodus in ziarul Lumea" -din 24 Aprilie, 1922 in articolul Complotul rus in contra Basarabiei" de V. D. Moisiu). Aici in Chisinau sunt multi preoti moldoveni, car; lucreaza in folosul Romaniei, sei te pcizesti de ei, Mei te ur- ,,mciresc la tot pascal ". Ei au facut de l'au arestat romanii pe Ghenadie, e; pro- iecteaza sci ne aresteze si pe noi, dar mai cu seanta egunte- ,,nul Paisie dela Ismail, care a sosit zilele acestea la Chi!- .sineiu trebue trimis de aici cat mai degrabli, caci altfel ne .turbu,ra preotimea. Ura acestei preotimi ruse a devenit Inca si mai mare (din momentuI sosirii ca episcop al Chisinaului al mini roman, care temporar avea sa indeplineasca functiuneade Arhiepiscop al Basarabiei. Acestui episcop si bun roman _preotii rusi si rusificati au ch'utat sa-i fats, cele ,nai marl mizerii scoruind tot felul de minciuni numai ca stipro- tduca discreditul sau in fata credinciosilor crestiui. An mers cu infamia p'anii. acolo, inat an lansat zyonul, ca noul episcop ar fi intrat cu un caine in bisericii pentru prima owl, sand a oficiat slujba la Arhiepiseopiadin Chi4inAu. Din cauza credulitatii unora dintre poporani *i ehiar preoti s'a reusit pe acele vremuri sa se face raid. intruniri .eclesiastice, In can sa se discute modalitateainlaturiirii Inaltului prelat roman si inlocuirea lui cu can altul.Se

www.dacoromanica.ro L.- L = xio.1711 r-ti 3210-3Q1.: -

44. 0 . . _ - S p PL... _ s 0

Fig. 5. Sala de sedinfe a Sfatulut Pill` din Chisinau,asacum se prezenta la 27 Noemvrie, 1918, in momentul cand s'a volat legea agrarli din Basarabia $t unireafarecondiliuni. www.dacoromanica.ro 89 cerea de asemeni in rezolutiunile acestor mid congress- preotesti, ca Ministerul de Instructiune si Mitropoha dela Iasi sa dea complecth autonomie bisericii basarabene. Lu- crul nu a reusit, din cauza ca si ai nostri vedeau destul de bine chestiunea si intelegeau ch.' sub masca acestoi autonomic se urmh'rea cat mai mult dezlipireaBasarabiei dela 1)atria-mums. In acest timp se observa ceva cu totul special la preoti.- mea basarabeana si anume, ca pe cared inaintede 1911 preotii moldoveni de pe la orase aveau oroarede limba fush si intrebuintau in familiile for numai limba moldo- treneasch, in 1918 multi dintre preotii moldoveni renegati tautau a intrebuinta in mod aproape frto3 numai limba rush. Cu copiii for in cash nu vorbeau decat ruseste si ad- mirau tot ce era rusesc. Cu toata aceasth actiune a preotimii rusificate ea vedea ca nu-si poate ajunge cur'and scopul si atunci a cautat sh recurgh chiar la unele manifestatiuni de stradil, pentruca. sa dezvolte fanatizmul religios in populatiuneainculth, ceeace se credea ca va produce efecte cu totul defavoiabile in contra actiunii romanesti. In Chisinau existau douh statui ridicate inch de foasta obladuire ruseasch tarilor Alexandru I si AlexandruII- Aceste statui, dintre can una imagina ocrotirea Basara- biei si alipirea la corpul pravoslavnicii Rusiei, erau acoperite cu panza de chtre autorithtile noastre, de oarece din punct de vedere national ele nu puteau decal BA atate sen- timentele rusesti in sufletul tuturor acelora,cari doreau din toath inima, ca Basarabia al se reintoarchla salmi Rusiei. Pentru acest motiv s'au adus invinuiri autoritatilor romanesti, ca din cauza panzei ce acopere statuelc, nu pima in Basarabia. Si de aceea in ziva de 10 Iunie, 1918 s'au adunat atat in gradina catedralei, cat si imprejarul statuei din fata Arhiepiscopiei o multime de lurne din clasa de jos si in special foarte multe babe, cari vocilerau si aduceau tot felul de injurii la adresa autoriatilor noastre. *Undo din ele spuneau: Numai tarul Alexandru era acela, care Mem ca ploaea si mana di fie in Basarabia 4i de a- eeea el trebue sh, fie descoperit, ca sa vadh pe Dumnezeu getsh cearh. ploae. La aceasth manifestatie au luat de altfel parte si fostii Mori rusi, can erau imbracati ea lucratorisau ca th,-

www.dacoromanica.ro "96 rani, si ean atatau cat mai mult publicul,ca sa Mace- deocamdatd cu vorba cat mai mult autoritAtile si pe soldatii nootri, sari tocmai fuseserdtrimisi safaces, liniste $i in mod cat se poate de pacinic sa imprastie pe manifes- tanti. In adevar, in acele vremuri turburi numai de asemenea manifestatiuni lard senz nu mai aveam nevoc. Se impunea sa existe cat mai multd liniste $i ordine, pentru ca sa se poatd, pune -haze cat mai sdnatoase organizatiunii romane$ti din aceasta provincie. Tata,prin urmare cum intelegea pre,otimea ruses si fostii ofiteri din armata imperiald scdpati de soldatii noytri de la o moarte sigura (deed se introna si aci bolsevizmul) ss rasplateaseit intronarea ordinei $i a disciplinei,pe care armata si administratia romans o introdusese acolo. A- cest curent panslavist se marea pe zi ce trecea $1 se manifesta prin fel de fel de actiuni daunatoare intereselor noastre, nationale. De oarece in vara anului 1918 o comisiune emanatd dintre membrii SFATULUI TARII lucra la alciltuirea legii agrare, unde din partea guvernului roman erau ca in- drumntori: d. Constantin Filipescu, fost consilier technic al Directoratului de Agriculturd, din Basarabia $i regreta- tul nostru profesor Gh. Murgoci, pe care il ajuta subsemnatul, de aceea toti rusii au inceput a lucra in contra in- faptuirii acestei mari opere sociale prin reprezentantii for nisi, ukrainieni si evrei din SFATUL TARII. Ei nadJjdu- iau eh vor putea produce prin fel de fel de tertipuri disen- siuni in sanul deputatilor basarabeni- moldoveni, fdcand astfel imposibila intocmirea legii si ca atare si aplicarea ei. Cel ce prezida de obicei sedintele comisiunii era fostul deputat ukrainian, Tiganko, care deli trebuia sit fie ne- partinitor in dezbateri, in calitatea sa de presedintc, lua totdeauna pe fates partea rusilor. Din comisiune faceau parte $i unii dintre marii proprietan, dar cari nu veneau aproape de loc la sedinte, si tocmai aci poate ca rezida greseala for din punct de vedere politic ei economic (pentru ei), ca s'au ldsat cu totul de o parte de luptele politico, pe cari in interesul for trebuiau sa le aduch mai departe, caci in cazul acesta tot ar fi putut sa-si mai pastreze poate o cotes mai mare din pa_nan- 'tunic lot, Erau prea orbiti insd acesti boeri de sentimen- talizmul pentru tot ce e rusesc, ass incest au vdzut in a-

www.dacoromanica.ro 91 eeastg lipsrt a for dela sedinte o manifestare ostila tuturor- actiunilor romanesti. Pentru noi, romanii aceastA actiune- a for nu putea deck stt ne eonving foarte bineatat din punct de vedere politic cat mai cu seama economic. Cu toafa opozitia deputatilor rata., cari fAceau 8a se tA- ritganeze cat mai mult discutiunile din sedinte pentru lu- truri fares nici o importanta aproape, legea s'a alcatuit si dupes votarea ei de tetra parlamentulBasarabiei in sedintele din Noemvrie, acelas an aceastrt adunare nationala in sedinta dela 26 Noemvrie, acelas an a proclamat in ciuda tuturor rusilor si rusificatilor, unirea tare conditii". Dupes ce s'a Indeplinit si acest mare act national,e'au- observat foarte multe curente autonomiste, cari s'au manifestat, de oarece multi dintre basarabeni nu puteau admite o guvernare dela Iasi sau Bucuresti, died in cazul a- cesta multe dintre privilegiile for sociale ar fi fost pier- dute. In acest limp rusii si mai cu seama ofiterii rusi, o parte- dintre fostii mari proprietari precum si rusificatii diutau. sit stea in cea mai stransa legatura cu generalul rus De- nikin, care Intrupa impreunrt cu armata lui ideea taristiis. In el si armatele lui rusii isi pusesed'd sperantele, de oarece acum mai mull decat on tend ei doreau reinvierea tre- eutului. Acest general avea nevoe ins' de bani pentru intretinerea armatelor sale si de aceea el a facut apel la totirusii,, ea sä-i vines in ajutor. In adevar foarte multi dintre dansii, cari traiau in provincia noastra' s'au executat trimitand in mod discret diverse sume de bani pesteNivtru, pentru Intretinerea acestor armate. Mai mult chiar decat atat Inca, de oarece in Basarabia. existau pe acele vremuri Inca veehtle banci rusesti, cari nu erau lichidate si mai cu seama banca nobilimii si eee taritneasch, cari erau administrate numai de rusi, cu aju- tornl for acestia au putut ses lucreze un timp in mod as- suns in interesul general panslavist. Ei considerau capitalurile existente in aceste band, ca apanagiul lor, asa crr, de capitalurile for ei beneficiauintr'olargg.masura. (,Dupes ziarul Lumea No. 1052 din 18 Aprilie, 1922: Com- plotulruscontra Basarabiei"). Dupes articolul sus mentionat din ziarulLumca" se-

www.dacoromanica.ro 92 mai vede, ca insu$i generalul Denikin a autat sti, se gmes- tece direct in afacerile finan.ciare din Easarabia, de oarece el in calitate de comandant suprem al ,armatei ruse din Ekaterinodar $i dictator al Rusiei a dat directiunii bancii tartinesti trmAtoarele ordine cu No. 8358 $i 8366 din 30 Decemvrie, 1918: Armata voluntary panrusci Ekaterinodar. No.8358. 1918, Decemvrie 30 Excelentei sale directorului sucursalelor basarabene a beincilor funciare a Nobilimii si tcircinesti, Chifindu. Ordin, Cu ref erire la raportul No.217 a colonelului G. S. Lie tovtev despre situatia din Basarabia 6i starea sucursale- Zor beincilor funciare a nobilimii si tarcinesti, ea, wirtan-, dantul suprem at armatei voluntary panruse,dictatorial Rusiei, Alexe Denikin, poruncesc: 1. Tot numerarul aflat in case in ziva priinirii acestui ordin sci fie numai dee& predat imputernicitului mew, colonelul Litovtev, 2. Impreund cat colonelul Litovtev trebue sd vie linpu- ternicitii sectiei basarabene a bein,cilor funciare a nobilimii si teircinesti, preva-zuti cu cuvenitele actedeidentitate personale, siAcunoascti bine $1 fundamental toate treburile bcIncii. care ar putea stabili o legclturd permanenid fi stabild cu conzitetul provizoriu pentru conducereabanci, _tor funciare a nobilimii $i tardnesti. In delegatie trebue sci se arate, ca persoanei respective i se lncredinteazd dreptul de a participa la lucidrile con - gresului in mod direct ca delegat at sectiunilorbeinci/or; din teritoriile ocupate de armata voluntary. Acest act trebue subscris de colonelul Litovtev $i de doi membri din_ ,consiliul de administratie atbcincii. 4. Persoanei imputernicite de excelenta voastra sdi incredintati: a) Situatia tuturor capitalurilor date ca impzumut 0 in genere cheltuite de sectiunile din Basarabia. b) Tablou si evaluarea mosiilor si intregii averi aan". oi/er.

www.dacoromanica.ro 93

c) Darea de seams $i proectul de buget pe anal 1919. d) Lista personalului bdncii, cu aratarea functiei, ce a ,ocuparo vec'himea in serviciu $i salariul primit. Ordinul trebue sit' fie executat in timp de 24 ore din mo- -mentul primirii lui. Inaltul comandant al armatei voluntare panruse $i dictatorul Rusiei. (ss) Denikin. Presedintelecomitetului provizoriu pentru conducerea bancilor funciare, (ss) S. Leadov. Cel de al doilea ordin, clupd cum s'a aratat mai sus purta No. 8360 $i avea urmdtorul coprins: Armata voluntarci panrusci: Exaterinodar. No. 8360/1918, Decemvrie, 30. Imputernicire (Delegatie). Prezentatorul acesteia, colonelulregimentului 162 in- janterie Viatka" Grigorie Simonovici Litovtev este Im- puternicit de guvernul rus, de sub qefia mea, dc a prime contra chitantei sale soma in numerar, ce se va gdsi in casa filialelor basarabene a bancilor funciare a nobilimii 41tardnefti fi s'o aducd la coinitetul provizoriu pentru conducerea bancilor funciare a nobilimiifi tcirdnettti, ce se .afld in Ekaterinodar". Felul impachetdrii $i transportul numerarului mai sus nzentionat, precum $i felul preddrii trebue sa fie stabilite intre colonelul Litovtev $i directorul bdncei taranesti $ia nobilimii, care este obligat a da tot concursul colonelului Litovtev". lsecilitura colonelului este urmlitoarea: (ss) Colonelul G. S. Litovtev. Se certified, ca isailitura coloneluluiLitovtev a lost depusli in prezenta noastra, cu mana sa proprie". Inaltul comandant al armatei voluntare panruse. (ss) Denikin Presedintele comitetului provizoriu pentru conducerea. bancilor funciare a nobilimii si tgranesti" (ss) S. Leadov.

www.dacoromanica.ro 94

Dupes cum se aratg in sus mentionatul articolde ziar, aceste ordine foarte severe ale generalului Denikin s'au prima la Chisingu la directiunea bancii in zi-ua de 9 Ia- nuarie, 1919. Presedintele consiliului de administralie a bancilor a convocat atunci imediat consiliilerespective, can au hotarat a se conforma intocmai mentionatelor ordine. In felul acesta rusii dela conducerea bancilor an pus la dispozitia comandamentului panrus superiorsuma de- 730.000 de ruble Romanov", can pe acele vremuri aveau adevarata valoare si nu moneta hartie (ruble) emisti in timpul guvernarii lui Kerenski, si de care era pling toatl- Basarabia. Toata aceasta actiune a rusilorsi a comandamentului lor superior din Ukraina a lost cunoscuta imediat de ca tre autoritatile romanesti, cari au luat mgsuri pentruli- quidarea lor. Acest lucru insg nu putea de loc sa convina statului rus in noua lui formatiune, Itsa cum spera Denikin,ca sa-1 faces, si mai cg seamg rusilor din Chisimiu sau din elle.. parti din Basarabia, cari vedeau in aceasta liquidare pierderea unei importante surse de bani, de uncle se puteau ei intretine precum si intreaga lor propaganda panslavistk pe care voiau s. o duce in Basarabia. Pentru apararea acestor interese ale lor ei an facut fel de fel de interirentii pe la persoanele inalte ale guvrnului nostru. Acasta insistenta, pe care o puneau sicheltuiala,pe care o faceau rusii pentru pastrarea institutiei lor, inten- tand chiar proms Statului roman ne aratg cat de mare era rolul, pe care l'au jucat si aveau probabil sa -1 mai joace Inc. aceste band pentru cauza tarista si pentru pansla- vismul rus in genere. Cu toata opunerea lor, insA, nu an putut face nimic, de oarece mai tarziu ambele aceste doua institutii au lost liquidate, iar in localul ocupat mai inainte de ele s'a insta- bat institutia romaneasca pentru expropiere si improprie- -Wire, Casa Noastra". Situatiunea agricolci. Pe timpul sand astfel de fapte- ae petreceau din punct de vedere politic, din punct de vedere economic situatiunea provinciei nu era tocmai bung, iiceeace era mai greu, era seceta grozava, care a Minna_

www.dacoromanica.ro 95

1n cursul anului 1918, t3i care ameninta recolta al ca .stare .alimentatiunea populatiei pentru anul urn:16ton Cu toate aceste greutati de ordin economic, ins., fiten toata, scumpetea, care se manifesta tot mai pronantat in toate directiunile autorithtile romtineti lucrau faril. preget la aranjarea regimului de proprietate, luau ce so poate vedea §i din alaturata circularti of icialg, care s'a dat -cu stop de a se inlesni incasarea diirilor pe de o parte, iar pe de alta de a se dovedi populatiunii rurale, c. piirattntul pe care intraserg, ei in mod samavolnic ca proprietari, trebuiau sä-1 prateascg.. Romania Directoratul de Agriculture din Basarabia Serviciul Pamantului No. 4180. Chisingu, 7 lithe, 1418 Circu larg, In §edinta consiliului de directori dela 26/VI a. c. s`a &cis ..,a se fixa urmatoarele preturi de arendg pentru fiecare ju- _det din Basarabia, in parte ei anume : Pentru judetul Hotin 70 lei desitina.

fl t 9 MU 60 11

11 11 Soroca 60 ,,

17 97 Orhei 56, 17

1/ 1, Chiaingu 56 ,. 71

71 71 Bender 32. 1 1 50 71 71 Akermann " .

71 f 1 Ismail 50 1 t

gp PP Cahul 50" " Preturile acestea privesc numai campul arabil, iar preturile pentru arenda ffinetelor §1 pgsunelor se mare. c cu 25%. In caz de neintelegere persoanele interesate se vor putea -,,plangecamerilor de arbitraj, can se instituesc po langd fie- .,,care zemstvs de voloste. La rezolvarea chestiunilor de arendg asistg": 1. Ern reprezentant al upravei zemstvei de voloste". 2. Agronomul eau instructorul de agronom".

www.dacoromanica.ro 96

3. Ca pte$edinte, judecatorul de pace din Iocalilate". In caz sand nu este Mri agronom titular, domnul prefect at jtidetuluiva numi unul din oficiu". Aducerea plangerilor la camera de arbitraj nu va opri perceperea banilor pentru arendd. Deciziunile camerilor de- arbitraj sunt hotaratoare si nu pot fi apelate. Nimeni nu are voe eh strange recolta inainte do aphi-U. banii pentru arena'. Cu strangerea banilor pentru arenda anului 1918 se vor ocupa zemstvele de voloste, avand ajutorul organelor respective. Banii se vor versa la visteria eta- tului. Ordondm tuturor upravelor zemstvelor de voloste a lua masuri-pentru a strange banii de arena, pe anul curent la pamanturile Statului, manastirilor, bisericilor, Windier si a proprietarilor particulari. Banii se vor strange de perceptorii volostelor, canii vor- varsa la visteria Statului, aratand ca se incaseazd la capito-- lul fondului de pdmant. ,,Perceptorii vor da chitanta speciall pentru baniide a- 'rendd". Registrele cu chitante se vor cumpara cu mialoacele volostelor". Perceptorii sunt obligatia comunica imediatsumele- ,,stranse upravei de volosteofacestea din urnal vor inainta. situatiuni saptamanale directoratelor de agricultural f}i fi- liante". Locuitorii sunt datori a arata exact suprafata parnantului semlnat si a plati toata suma de bani pentru arena". Contravenientii vor fi pedepsiti comform legii". Directorul de Interne. (ss)I. Costin Direetorul de Agriculturk. (ss) Cate li Secretar general al directoi atului de agricultnrd (ss) C. Filipescu In baza acestei circulrtri date o mare parte dintre locuitorii,cari luasera pilmant in stapanire, au venitla per- eeptiigian achitat arenzile, asa cum fusese elestabilite de catre consiliul directorilor. 0 altil parte insa nu au volt BA achite aceste arenzi pe de o parte din cauza, cii nu_

www.dacoromanica.ro 97 aveau cu ce fiind seeetk, iar pe de alta din pricina feluri telor actiuni subversive, can erau indreptate de dare TU$i §i rusificati in sensul, ca taranii nu trebue sa aclate arenzile, pentruca pamantul de drept este al lor. Ori acest lucru era facut numai pentru ea sa, se aduca o cat mai mare invrajbire intre clasele sociale din Basarabia, pentruca ei sa gaseasca prilejul de a trage profitul respectiv. 'Foals aceste areuzi, pe can satenii erau obligati de a le, plati, erau destul de mici in comparatiun.e cu ceeace erau deprinsi a incasa marii proprietari, a$a ca celor mai multi nu le ajungeau veniturile spre a trait, asa cum erau ei de prinsi sä traiasca. Din aceasta cauza ei au inceput o ofensiva destul de puternica fata de reprezintantii oficiulia i Orli, cercand ca sa li se plateasea integral va!oarea pamantului expropriat. Ori, pe acele vremuri cand impreju- raffle erau asa do critice pentru Cara neastra din punci, de- vedere financier, nu era posibil ca sa se faca integrala- ceasta achitare, de oarece techniceste vorbind, nu se putea. face a$a de repede evaluarea pamantului $i stabilirca co- tei, ce s'ar fi cuvenit fiectirui proprietar in parte. Acest lucru s'a facut mai tarziu, on tocmai aceasta intarzierea constituit partea de vina, care se punea pe spatele autoritatilor, ce faceau expropierea, fara ca ele de faptsito alba- $i, data in anumite imprejurari intarzierile au lost ceva_ mai marl, cauza s'ar datori $i faptului, ca era o lucrare unica in felul ei expropierea, care nicaeri in alto parte nu se mai Meuse in imprejurari analoage,sica atare modali- tatile de lucru fiind ceva cu totul nou, trebuia sa se alba_ in vedere o tactics specials pentru a nu se facegre$eli prea marl,etpentru a se putea duce pans la sfaoib lucrarea cu destul succes. Articolele din legea agrara, ce priveau expropierea, nu puteau ss prevada decat aliniamentele generale, darpe- langa dansele experienta a aratat ca, s'au gasitiisitua- tiuni cu. totul not in aplicarea acestei legi, cantrebuiau. imediat solutionate. Ori, in cazul din urma trebuianSa se fats interpretari specials ale legii, car). cereau timp, lucru pe care proprietarii nu puteauqinici nu voiau ha 1 inteleaga. Pentruca proprietarii ss poata intra in fonduri, cere- prezintau valoarea pamantului for expropriat,trebuiau zafaca in justitie dovada cu acte de proprietate, peearl.

Eugenia N. Oiurgea, Din irecntal yl prezeulul Pesereblel 7

www.dacoromanica.ro 98

-multi nu le aveau din cauzg cA fuseserl luate de bol$eviei. Alteori, $i s'a intamplat destul de des acest lucru o parte -clintre proprietari lipseau $i pamantul nu era e$it din in- -diviziune, a$a ineat eraudificultatide forma impuse chiar de legile ruse, dupes cari se fAcea judecata in Basa- Tabia. Toate aceste lucruri, pe cari nu le putea cunoa$te on $i tine erau totdeauna speculate din prieinaintarzierilor, pe cari le produceau, $i de aeeea nu de putine on s'au .auzit proprietarl basarabeni, cari prin fel de fel de vorbe $i teorii cliutau sa dovedeascA insolvabilitatea de AMA. a Statului roman fatA de datoriile, ce el le avea pentru ex- proprierea pi manturilor lor. Daeg, unii dintre proprietari dispuneau de mull./ avere in afara de pamantul, ce-1 aveau, $i cu toate acestea totu$i faceau gm* aducand fel de fel de invinuiri administxa- -tiei romane$ti, nu este mai putin adevarat, cA altii o duceau mult mai greu ne avand surse Area marl. de existents. OH, ace$tia din urm.A, trgiau cu to mirai ce, cu toate acestea nu voiau sA se punA la munch fiind deprin$i o viatA intreagit cn munca u$oara.

Moravurile publice dupl unire Dupes cum am zis $i in altA parte, ru$ii prin insa$i educa- jiunea for aveau o mentalitate cu totul specials,care ii facea sh' alba, o viatA cu totul aparte. Atat in societatea din clasa de sus, cat $i in tea de jos cvolutia a avut ca consecintA directs mArirea num.Artdui cle consumatori de alcool pe de o parte, iar pe de alta a facut sä creased desfranarea. Copiisicopile de cate 12-16 ani, elevi $i eleve de seoala, isidadeau zilnie fel de fel de intalniri prin gradinile sau localurile publiceside multe on lucrul se petrecea chiar cu *Uinta parintilor. Acest lucru ajunsese chiar ceva fear- te obicinuit a$a eg nil mai impresiona pe nimeni. Ar fi fost curios BA fie altfel. La fel de fel de intruniri publice,ba- luricu tombola luau neapArat parte $i copiii, $i prin cull 1921, 1922 astfel de reuniri publice erau foarte dese, a$aca din de au profitat financiarmente multi cari pe once cale au ch'utat sl realizeze magi beneficii materials. Copiii (elevi de scoala) in aceste loealuri publice dan- .

www.dacoromanica.ro 1

1r If.

I s.f

Fig. 6. InteriorulsaliiEparhiale din Chisindu. fredere din spre estradd coke balcoane. In aceastasalein timpul unirii $i dupe infiiptuirea ei s'au sarbatorit cele mai frumoase acte din villa poporului nostru $i in primul loc alipirea Bucovinei $i a Ardealului la Patriamama. Tot aci, intelectuall din toate partite tarii au avut ocazia asi manifests de la tribuna acestei salt Ideile si invalaturile tor, ce au constituit pe vremuri stconstilue si astazi adequate propaganda cu caracter national, romanesc, ce s'a fecal si se face pentru binele Basarabiei noastre.

www.dacoromanica.ro 99 sau fel de fel de dansuri de balet, in admiratia phrintilor, a profesorilor si a intregii asistente. In adevar, din punct de vedere al artei coreografice rusii aunt aproape neintrecuti, asach unele din aceste atitu- dini sociale ar putea sa fie explicate si prin mostenirea gustului pentru dans transmisa generatiunilor de astazi- Fostii marl proprietari, cari nu aveau acum prea multe- preocupgri la gospodhriile lor, frequentau diferitele clu- burl, asa zise ale nobilimii, unde se jucau jocuri de her zard pe sume foarte mari de bani. La aceste eluburi multi dintre rusii, carifusesera odinioarg, in rangurisociale- foarte ridicate sub vechea ocarm.uire ajunsesera ca se inul- tumeau sh lack pe crupierii, chstighnd astfel zilnic sumo- mai mari sau mai mici fru% grijasi fgra a avea nisiu munch. Dar, dach multi dintre ei, cari intrau in astfel de loca- luri aveau ,dorinta de a juca, multi lush' vroiau ca sh pun& la cale cu alti rusi compatrioti tot felul de uneltiri in contra organizatiunii rominesti, de Stat in Basarabia. In primii ani dupg, unire cei mai multi dintre acesti clu- bisti erau si fosti ofiteri rusi, cari stAteau in cele mai stransee leghturi cu eercurile tariste de peste Nistru. Majoritatea. acestor ofiteri aveau ferma convingere in restaurarea Ru- siei tariste si de aceea multi an plecat din Basarabia la. prima chemare, pe care le-a facufo amiralul rus Kolceag, care reusise inteun moment data -sialchtui o armath, cu care a putut infrhnge in mai multe randuri pe bolseviei. Obiceiurile unei vieti de trandhvie ramiiseserh in class. de sus a societatii basarabene, asa incest ea nu-si incepea activitatea zilnicg, cleat intre 10-11 dimineata. In genere, in aceasta phtura, in anii primi de duple razboi rgmasese- obicinuinta de a se culca seara pe la 1-1% duph miezul noptii, de oarece masa de searabia incepea pe la 9sau. 10 pm. Ca atare deci, era si foarte logic, ca sh se fach cul- carea la ore asa de inaintate. Aceasta societate inalth, ruseasca, care era forth° amatoare de spectacole, a chutat totusi sh boicoteze toate re- prezentatiunile teatrale si toate manifestatiunile nationale, romanesti, mai eu deosebire in primii doi ani dupg, u- nire. La reprezentatiile teatrului romanese, care dispunea de o trupg, foarte bunk, nu vedeai ca public, dectit numai roman din vechiul Regat, si maximum cativa moldoveni- basarabenir in colo sala era aproape totdeauna goalh.

www.dacoromanica.ro 100

Treptat, treptat insaceastd stare de lucruri s'a schinr- -bat, asa incat teatrul nostru, romanesc a inceputsa fie mai mult vizitat de rusi. Cele mai frequentate erau repre- %entatiunile de operetd $i apoi revistele. Aceste cloud eategorii de reprezentatiuni, prin muzica $i dansurile, ce le a- veau, corespundeau in tot cerintelor naturale ale poporului rus. Foarte amatoare de muzica, societateabasarabeana hut parte in numiir foarte mare la concertele simfonice, date de orchestra conservatorului nostru din Iasi; $i mai en deosebire venea cand se eanta compozitia1812" a lui ('eaikowski. In aceastd bueatd, printre alte frumoase melodii, se gAseste $i un pasaj, ce tontine motivele imnului national rus. Pe fetele multora dintre fostii nobili am pu tut in mai multe randuri observa picdturi de lacrimi ce curgeau. Atunci isi aduceau ei aminte de ceeace Rusia a -lost, $i de modul cum ei in calitate de conducdtori intelectuali ai fostului imperiu nu an $tiut cum sd, se comporte, pentruca astdzi sd-$i fi putut pdstra macar o parte din ceeace odinioara fusese Rusia. Dar, dach la manifestatiunile nationale, romanestia- .ceastd, societate ruseasca evita in mod sistematic de a lua parte, nu tot acela$ lucru se petrecea cu diversele repre- mutatii date de diferiti ruli, muzicanti,dansatori $i actori. In acest caz salele erau arhipline, de$i ceeace se repre- iinta putea BA fie ceva cu totul mediocru. Ace las luern se petrecea $i cu reprezintatiile de cinematograf, in earl su- biectele erau hate din viata ruseascd. Nu mai vorbina aci (le reprezintatiile date de trupele evree$ti, cand salele ge- mean de lume. Dar actiunea panslavista. $i nationalizmulrus nu se manifestau numai pe taramul dramatic, ci $i prin presd se cduta a se mdri cat mai mult propaganda in favorul strilinilor $i in defavorul nostru. Multi dintre fostii ofiteri ru$i de pe vremuri precnm $i dintre evrei (dupd, unire) s'au indeletnicit cu introduce- rea in Basarabia a unui foarte mare numar de publicatiuni $i cdrti ruse$ti, cari erau editate la Berlin ,Paris, Lie- ge, Varsovia $i Praga. Majoritatea din toate aceste chili aveau in ele principii cu desdvarsire tendentioase la adresa noastra $i mai en deosebire relativ la administratiunea Basarabiei. Toate aceste publicatiuni 13i-tin flout loc mai mult printre

www.dacoromanica.ro 101

-elementele tinere, cum au fost de pilda copii de scoalii, ceeace a facut ca tocmai aceste vlastare tinere sa fie eele mai refractare nationalizarii romanesti. Ei nu puteau sa judece decat numai cu o minte putin formats, ceeace-i facea, a deveni cu totul unilaterali, si a vedea in toate acele publicatiuni tocmai contrarul poate de ceeace intentiona un autor eonstient de datoria lui morals. OH, tocmai acesta era si scopul, pe care it urmarea aeeasta publicistica, care nu avea Rita tendin.ta de cat tocmai de a mistifica adevarul si de a pune lucrurile inteo lumina de irealitate complecta. Presa era reprezintata win foarte multe ziare rusesti $i nu mai unul sau dour, romanesti,sipe cari trebue sa, le notam: Sfatul Tarii"siCuvant Moldovenesc".Dintre ambele, cuvahtul Moldovenesc era citit mai mult decal sfatul tarii, pentruca era raspandit mai cu seamii pe la sate, Pe cand sfatul tarii era citit numai pe la orase si mai cu seama, in Chisinau. Printre ziarele rusesti erau mai importante: Viata Ba- sarabiei", Basarabia Libera", Besarabskii Craj" etc., toate sense in limba rusa sau evreiasca, cum era depilda -ziarul Der Id". Nici unul din, aceste ziare nu dadea absolut nici o atentiune evenimentelor din Romania. Pentru aceste jurnale imediat dupa razboisi dupa unire noi ca si cum nu am fi existat, sau daca se oeupau ei de fapte petrecute la noi, puneau numai de acelea, cari ar fi pptut sä ne discrediteze in rata strainilor. In primii ani dupa unire unii dintre colaboratorii rusi de la aceste ziare au dat marilor cotidiane ruse, cum erau: Kievskaja Misl", Odeski Listok"siOdeski Novosti", cari apareau in Chiev si Odesa cele mai false informatiuni .asupra administratiunii romanesti din Basarabia, $i de a- ceea aceste jurnale straine au intreprins cea mai strasni ta campanie contra ta.rii noastre, defaimandu-ne in toate privintele, dar mai cu seama in acea a neomenoasei pur- tan,pe care am fi avut'o en minoritatile din aceasta pro- v incie. Orice miseare socialit ar fi fost in vre until din manic orase ale Rusiei, ea era imediat cunoscuta acestei prase din Basarabia, care Linea in .curent populatiunea provinciei noastre cu aceste $tiri. Dar mai mult decat atftt, cand s'a produs la Berlin atentatul in contra lul Miliucov, jurna lele rusesti din Chisinau publicat artieole,cari erau intocmite de dansulsiprin care elisiexprima marea int

www.dacoromanica.ro 102 parere de ran pentru pierderea fostului sau tun. prietem Nabokoff, care a cazut mort in timpul atentatului. Aceasta presa ruseasca din cauza spiritului nostru;net- duitor oi tolerant a tinut multa vreme destul de ridicat nivelul culturiisi acel al tendintelor nationale ruseoti.Ori. in sfera de activitate a acestei presecazuserayi cativa., dintre moldovenii basarabeni, mai slabi de finger, of Lad invederileof parerileforseinflacaraudetheta_ aceasta manifestare culturala ce avea un caraeter de propaganda panrusa. Propaganda oi ideilepreconizatede- dansa le dadea tuturor speranta renaoterii Rusiei, insa el uitau frumoasa cugetare a scriitorului roman: Nu invie- mortii, e in zadar copile". Atmosfera foarte ostila tendintelor noastrenationale,. pe care o produsese aceasta presa ruseasca, a avut o repercusiune foarte importanta asupra atitutidii, pe care olua- sera unii dintre functionarii publici, ruoi. In primil ani dual, unire numarul for era destul de mare,_ de oarece moldovenii nootri nu aveau aproape de loc de- prinderea treburilor publice, aoa incat am fog nevoiti a avea 111$i in funetiunile noastre de Stat, pans ce of ai nootri au inceput a capata aceasta deprindere. Toti einovnicii (functionarii) ruoi erau doritori de a se reintoarce din nou dominatiunea rusa in Basarabia, of de aceea ei nu puteau sa sufere dominatiunea romaneascA. Imediat, ce optau pentru functiunile noastre de Stat, e- vident, ca conform legii trebuiau sa depuna cuvenitul juramant, care implica prin insaoi natura lui supunere Ca- tre Tron of legile tariff. Ori, chestiunea juramantului a lost poate unadintrecelemaicomplicate chestiuni tocmai pentruca ruoii invocau fel de fel de motive,nu mai ca sa nu-1 depung. S'a dovedit in urma, ca multi dintre: danoii erau in legatura cu diverse organizatiuni ruseoti de peste Nistru. De la unele din aceste organizatiuni, unii dintre danoii s'a dovedit, ca primeau diverse same, aoa ca era la mijlocsi o chestie morals de a nu depune cu orice pret acest juramant. Pe de alta parte nici nu veiau 14-of dea dimisia din funetiunile ocupate la noi, pentru ca. a- cele fonduri de propaganda nu erau asa de mari, incat sit be garanteze existenta for oi a familiilor. Prin urmare, ei se gaseau intr'o complecta dilema, din care nu puteau sa scoata adevarata concluziune. Din aceasta cauza an admis sistemul de a tergiversa lu

www.dacoromanica.ro ^

,4_ I

...... - _...... ;. .. .. 1' _44.4 ._,..,, ...... - ----'-:" .. ---- dit* 11101. 2-...... 4

.411,.... 6 P661 waw,4:.

,....-wporeswer to

Fig. 7. Interiorul soli'Eparhiale din ChiOndu. Vedere din spre fundul salii cake estrada.

www.dacoromanica.ro 103

profitand in aceastg directiune tocmai de inga- rduinta noastrg a romanilor, de oarece li s'au dat termene peste termene de depunere a jura,mantului. Unii dintre dan$ii mai inflacgrati in sentimentelefor nationale, de la inceput au dat dimisia din serviciu. Ma- joritatea for nu au voit insa sit faces acest lucru, ei an cantat sa beneficieze de banul nostru, p'ang in ultimul moment, cand in fine au fost siliti de autoritati de a lua o ho- -Ware decisiva. Atunci o parte din ei au dimisionat. La- sand patriotizmul la o parte o altg parte dintre dansii au depu/3 juraman.tul de supunere statului roman. Toti ace$ti cinovnici ru$i nu intrebuintau alts limbg in biurourile institutiilor noastre, decat numai limba ruses, de$i aproape toti cunofiteau limba moldoveneaseg, care nu era decat limba noastrg, care se vorbea $i in Moldova dintre Carpati $i Prut. Prin anii 1918gi1919 in biurourile da- verselor autoritati, romaneste nu vorbeau decat functionarii romani veniti din vechiul Begat gi putini dintre moldovenii-basarabeni. Functionarii rusi indemnau continuu pe moldoveni sg nu vorbeaseg decat numai ruse$te, din carecauza, multi dintre ace$ti din urmg. nu au putut deprinde decat tarziu frazeologia adevarat romaneasca in conversatiunile $i in corespondenta oficialg. Mu lte dintre autoritati in priraii ani dupes unire in corespondenta oficialg interns cu alto autoritati din Basarabia utilizau limba ruses, ca $i cum a- ceasta ar fi fost limba oficialg, cu toate ea ordinile erau date contrar. Si, dintre diferitele autoritati, can s'au argtat totdeauna protivnice limbii romanesti $i organizatiunii noastre, au fost zemstvele $i scoalele partieulare rusetti, ukrainiene $i evreesti. Si unele $i altele cautau pe cat pc,- sibil mai mult, sa menting o atmosferg ruseaseg san de rusificare in Basarabia. Zemstva Gubernialli si zemstvele judefene Din cauza =Hi intinderi teritoriale, pe care o avea Ru- sia, nu exista posibilitate de a se da directive in conducerea tarii numai dela Petrograd, $i de aceea s'a cgutat a se institui pe langg fiecare gubernie ate o institutie public& de care depindeau pang la un punct toate celelaite zemstve tinutale din fiecare provincie in parte.Aceastaera.- 2erustva gubernialg.

www.dacoromanica.ro 104

Zemstvele guberniale aveau in mana for in special orga nizatiunea economics a guberniei, $i apoi diriguirea $coalelor, spitalelor, tailor de comunicatie publics (soselele Si drumurile) etc. Prin insasi legea for de organizare, aceste zemstve trebuiau srt alba comitete de conducere,cari a- vean sa. fie expresiunea exclusive a micii proprietati, care - in Basarabia era aproximativ 85% moldoveneasca.Ori, lucrul nu era asa in realitate, de oarece la conduccrea a- cestor institutii erau aproape exclusiv numai rusi sau alt- tel de straini, $i numai pe ici, pe colo $i cate un moldovean, razletit, $i care in comitet nu avea un rol Area mare. La $edintile, ce le tineau membrii consiliului de administratie, de multe on se luau rezolutinni, fara ca moldovenii sit fie totdeauna intrebati, de$iaproapetotdeauna chestiuni de ale for erau in cauza. Asa fiind lucrul, evident ca noi, romanii, nu no puteam astepta la. un sprijin din partea acestor institutii. Ba, mai malt cleatalit,ele lucrau din contra impotriva intereselor nationale, bazandu se toemai pe aceastri autonomic, pa care o avean $i pe toate legile rusesti, cari erau utilizate in Basarabia, $1 cari o ocroteau. In primele timpuri dupe unire se incasau dhiri speciale- pentrrt zemstve, din cari se plateau o sumedenie de functionari ru5i, cari-$i gasisera un adevarat refugia in aces- to institutii. Din aceasta cauza, precum $i din cauza prero- gativelor, pe cari $i be luase zemstva Si mai en seama cea gaberniala, se ereiase un fel de stat in stat, a$a ea autoritatile romane$ti erau de multe on impiedeeate de a lucra,_ oeeaee prejudicia mult intereselor nationale, fiind vorba mai cu deosebire de masurile, pe cari Is aveam p3 vremuri urgent de luat in vederea aplicarii legii agrare. Ps langa toate acestea, ceeace se observa la c6nducerea westar institutii,siin special la zemstva guberniala, era taptul, ca se cheltuiau foarte multi bani din visteria Sta- tului pentru acoperirea deficitelor rezultate din cheltuelele taxa socoteala, cari se faceau. Venituri nu mai aveair din cauza imposibilitatii de a ineasa darile regrdat, as:a e.a in 1918 bugetul tuturor acestor institutii s'a ineheiat in cifra, globala, cu 4.000.000 lei la venitnri $i 48.000.000 lei la cheltueli. Prin urmare nisi mai muTt, nici mai putin &cat un deficit de 44.000.000 lei, ceeace era enorm, mai cu seams pe acele vremuri. Guvernul roman prin directoratele respective a acordat

www.dacoromanica.ro 105

:-.jutoare financiare Basarabiei, din carian profitai ei zemstvele, burl, imprumuturi nu puteau sa fie acordate la infinit de cti',tre Stat, mai cu seams cg era vorba, de niete tutoritati, cari aveau in vedere mai mult interesele rusesti ne ocupandu-se de loc de interesele nationale. Si, dintre aceste institutii, acea care intrupa mai mult ideea si puterea ruseasca era fares indoiala zemstva gu.ber- nialg. De aceea oamenii de Stat roman si basarabeni de pe -vremuri (anul 1918) au hotarat a o desfiintasi a lIchida -afacerile ei, trecand diversele ei institutii pe la directoratele respective. In modul acesta se trecea in bugetul general -al Statului roman in mod direct primele institutii de fond rusesti, cari sub vechea ocarmuire erau apanaglulunei clase sociale dominante, si straine de mold.oveniinostri din aceasta provincie. Desfiintarea s'a hotarat farce Area mult zgomot, aka cit rusii pang in ultimul moment nu voiau sa creadrt in putinta desfiintarii acestei institutii. Ori, lucrul a devenit realitate in zitta de 4 Octomvrie, 1918, cand prin Malt De- cret Regal, zemstva guberniala a lost desiiintatadizol- vfindu-se in acelas timp si comisiunea ei interimartide eonducere. Aceasta veste a cazut pe vremuri ca un trasnet pe capul rusilor, mai cu seams ea unii dintre conducatorii acestor -zemstve asteptau din contra niste some de bani, pe earl be solicitasera dela Statul roman. pentruacoperirea nnor -cheltueli necesitate de institutiile, pe cari le conduceau. Sumele au venit, dar ceva mai tarziu, ele repartizandu- _se cu oarecare socotealit, si nu cum se facea de rusi inainte, carora putin le pi:1'8a de banul public. De astii data sumele an lost date pe mana oamenilor din veehiul Regat, sari erau reprezintanti din partea diverselor directorate, i eari aveau sa lichideze averea in primul loc a zemstvei guberniale. Se incepuse a se simti criza,ce avea sa lo- -veasert mai tare mai tarziu intreagaCara, si de aceea $i Ministerul nostru de Finante incepuse a lua toate mrtsuri- le mai din vreme, pentru ca sa, se faces economiile neeesare. Desfiintarea Zemstvei Guberniale. Dupes cum s'a vazut mai sus toate aceste zemstve jude- jene, dar mai cu seams zemstva guberniala a Basarabiei, .-rareintrupa prin insasi earacterul ei pe toatecelelalte

www.dacoromanica.ro 106

Imprema, aveau o autonomic in conduceresica atare ure fel de independentA, care de cele mai multe on to Mee a- crede, cs exists, un fel de Stat in Stat. Ei bine, aceasta, situatiune, care era foarte claunatoarer intereselor noastre nationals, nu mai putea sit clainniascil si de actea in ziva de 4 Octomvrie, 1918 a aptunt Ina ltul Decret Regal cu No. 2720, prin care se stabilea in mod definitiv desfiintarea zemstvei guberniale a Basarabiei. In baza acestui Decret Regal, guvernulBasarabiei de pe vremuri a cerut sit is in primire diversele materialesF averi, pe cari le avea aceastil zemstvI. In urml, in ziva de 8 Octomvrie, acelas an, Primul Director al Basarabiei Dl. Dr. Cazacu a convocat chiar in localul acestei zemstve din Chisinau pe toti delegatii directoratelor, can aveau sa is in primire diversele materiale. Cu aceasta, ocaziune s'a incheiat urm'atorul proces-verbal: Proves-Verbal. (Protocol) Astazi, 8 Octomvrie, 1918, in baza Decretulni Regal No... 2720 din 4 Octomvrie, 1918 s'a procedat de clitre subsemnatii,. Dr. Cazacu ,Presedintele Consiliulni do Directori, Dr. Inginer Cerchez, director de studii qi constructinni, General Vicol, seful serviciului sanitar, E. Ginrgeaseful statisticii si E._ Dumbrava, ca delegati ai directoratuluide Agrieultura;:_ St. Ciobanu, directorul instructiei publiceyi cultelor; A.., Costin, delegatul Directorului de finante, pe de o parte, $t- domnii: V. Ianovski, Ohanov $i T. Suruceanu ca reprezin- tantia ai foastei zemstve guberniale a Basarabiei, pe deb alts, parte, la predarea $i primirea tuturor serviciilor si a- verii apartinand foastei zemstve guberniale: Cu aceastX ocazie D-1 Ianovski ni-a prezentat ointitmpi- flare en adresa No. 2799 din 8 Octomvrie, 1918, in eercelarea. cAreia nu am putut intra nefiind de competintanoastra, si pe care am atasat'o la acest proces-verbal. Darla declara -. ,,rea d-lui Ianovski aceastit intampinare privea ordineapre-. darn serviciilor". Domnul Ianovski se considerg ca presedinte al upraveisic luerand in numele zemstvei desfiintate, vaultla predarea, serviclilor, fiindeg. altfel d-sa crede, ca, Oa. putea da in primire, far pentru alte dispozitiuni nu se erede in drept. Coni- siunea din partea sa nu crede, cs fostiireprezentauti art,

www.dacoromanica.ro 107

,zemstvei desfiintate au altit datorie si alt drept decal aeela_ ,,de a face predarea". Domnii Ianovski, Ohanov $i Suruceanu,duph o consfa- tuire, ne declare, ca se considerA ca un colegiual directiel zefnstvei ti ca atare protestand Impotriva faptului,cA nu .,,s'a cercetat aetul prezentat de d-lor, atasat la dosar, se supun _hotararii comisiunii de a preda serviciile in modul urmAtor _in interesul pazei averii". Domnul General Vicol va lua in primiretot ce priveste ,serviciul sanitar gi asistenta, dela domnul T. Suruceanu. Domnul Inginer Cerchezu va lua in primire tot cc priveste ,,serviciul technic, dela d-1 Caciulcov. Domnii Eugeniu N. Giurgea si E. Dumbrava, vor luain primire tot ce priveste serviciul de agriculture,i btatistica, ,,dela d-1 H. Celibidache. Domnul St. Ciobanu va lua in primire tot ce priveste in- .,,viaamantul de la d-1 V. Ianovski. Domnul A. Costin va lua in primire toate serviciile financiare $i anume: a) Sectia asigurarilor (dela d-1 Caciulcov). b) Comptabilitatea (dela d-1 Gr. Ohanov). c) Casa Zeinstvei (dela d-1 Gr. Ohanov). d) Sectia asigurArilor (dela d-1 Caciulcov). e) Creditul marunt (dela d-1 V. Ghenzul, Alex. Glroppa41 Mosiile se vor preda domnului E. Giurgea de ei) tre d-1 H. Celibidachi. Muzeul it va preda domnul Paul Gore, domnulni director _de Instructie, St. Ciobanu. . Secretariatul$iarhivele se vor preda de catre domnul V. ,,Ianovskila incheereaactelorde predare,domnulni A. -Costin. ,.Averea localului zemstvei si localul insusi situat, in stradele Leovei vi Armeana din orasul Chisinau se vor preda de catre domnul Caciulcov, domnului A. Costin. Lucrurile neprevazute se vor preda dupe indicatiiie alto- riare ale domnului Prim Director, Dr. Cazacueid-1 V. Ia- novski. Drept care, s'a incheiatacest procesverbalin triplu exemplar sub semnaturlie celor prezenti. IIrmeazA semnaturile. Din acest proces verbal se vede, prin urmare, ca,rusii tauprea vroiau sA se desparta asa user de aceastA institu-

www.dacoromanica.ro 108 tie, care detinea in mainile sale si situatiunea socialit dar-- mai cu mama intreaga situatiune economics, mai importanta a Basarabiei. Ei aveau intentiunea sa tergiverseze- lucrurile, in care timp sä poatg. face iarasi fel dofelde- interventiuni pe langit guvernul roman, sperttnd ca, poate- vor salva din mainile noastre inert pentru catrtva vreme- aceasta institutie, de care aveau absolute, nevoe. Primul Director al Basarabiei de pe vremuri, Dr. Cazaeur insit, a dat dovada cu ocazia lichidgriigiimpArtirii averii a- cestei institutii de o mare energie, asa ineat rusii nu an mai avut incotro, si au trebuit sa se supuna. Cu toate aceetea rusii au cautat srt facg, fel de fel de greutatidelegatilor in timpul predarii, invocand fel de fel de pretexte, numai ca sa intarzie cat mai mult predarea. Asa de pilda, prese dintele zemstvei de pe atunci, a prezentat intrealtele chiar au incepere din ziva de 9 Octomvrie, 1918, admit de (And delegatii an inceput a lucra,o intampinare, prin care se prevedea, ca, conform statutelor zemstvei nu se va putea lua averea in primire, decat dela o conlisia for- mata din trei membri. Presedintele acestei comisii vafi un domn membru al upravei, iar membri, un secretarsi subsecretar dela fiecare sectie respective numiti de care- zemstvit. Aceasta intampinare era natural scrisa in ruseste,de oarece cei dela zemstve =ha vreme si pe urma "lisinu au voit sa auda de limbs romana. Cei mai multi din delegati au obiectat, ca, actul va putea sa fie eel mult primit si pus la dosar, insa, numai atat si nimic mai mult. El nu putea WA fie That sub niciun_ motiv in considerare, de oarece procesul verbal, ce se in cheiase in ziva de 8 Octomvrie, 1918, si care era singurul act legal in baza egruia trebuia sti se luereze, nu11 dea dreptul si nu prevedea nicaeri de a se putea recunoaste vreo comisiune, crtreia sa i se face predarea. Aceasta predare trebuia facuta purgisimplu de catre membrul res peefiv al zemstvei care avusese sub conducerea lui sectiEt respective. De oareee aceasta comisiune nu se mai, forma, si de oarece timpul trecea, de aceea delegatii (parte din ei)s'au. vrtzut nevoiti de a supune cazul primului director, carea. hotarat in ultima instanter, ca clack' rusii se poaria atunei se va lua in primire si de alt functionarsuperior-

www.dacoromanica.ro 1C9

.al sectiei, pe raspunderea insa a membrului respecuiv at zemstvei. Procedandu-se astfel la luerari, rusii au cautat !sa se opuna, si pe alte cal delegatilor nostri, siprintreaceste- opuneri, pe can ei le -au facut unora, era el aceea de a nu voi sa iscaleasca proeesele verbale partiale de predare si primire. Chiar subsemnatul a avut de intarapinatfoarte multe dificultati cu fostul director al statisticii din Basa- rabia, N. Moghileanski, care se opunea regulat, si categoric la predarea materialelor de statistica si mai cu deosebire la predarea acelora ce priveau chestiunile de einogra- fie ale Basarabiei. Intr'o zi opunandu-se cudesavarsire la iscalirea procesului verbal, 3111 lost nevoit, ea sa i adresez cuvintele urmittoare: Voiti a iscitli, sau in eazcon- trar eu trebue sa ma retrag de oarece nu am wen e de pierdut eu fel de fel de discutii si parafraze, pe cari D v... zilnic mi le faceti. In urma acestei interventii, mai cu seams, ea on (land aveam la dispozitie si forta publics, si rusii stiau aceasta, atat Moghileanski cat si ajutorul sem au iscalit procesul verbal. Dar, ceeace ce caufau rusii a feri mai mult de noi, erau_ actele eu caracter banes°, pe can trebuiau ei sa ni le prezinte ca ado justificative ale diverselor sume, pe cari zemstva le luase dela guvernul roman. La serviciul central de statistica a Basarabiei N. Mo- ghileanski, directorul acestui serviciu orideeate on era vorba do sume sau conturi, pe cari trebuia sa le prezinte, tot de atatea on spunea, cit nu stie absolut nimic, fi:trit ca. sa justifice aceasta nestiinta. Cu ajutorul statisticii Basarabiei, fostul guvem rus a cautat sit intoemeasea un recensAmant al populatiei in le- gAtura cu un recensamant agricol pentru Intreagapro- vincie. Ori, tocmai eand trebuiau sa se eentralizeze Juera rile a venit revolutia rusa, asa ea in aceste lucrari a lost. o adevitrata debandada. Multe din file s'au pierdut,iar multe dintre ele nisi nu fusesera complectate de cave locuitori, asa meat in uncle judete lipseau parti din comm. ni sau din plasi. Ca atare deci,recenstimantulnt. mai prezenta niei q valoare. Cu toateacestearusiide la. zemstva insistau ca datele sa fie centralizate, de oarece lucrarea era facuta bine Inca de foastele for autoritati. In. tot eazul pentru dansii era egal cat de mare an fi exit populatiunea moldoveneasca, si tocmai dinregiunilecele-

www.dacoromanica.ro 110 mairomanesti lipsea material mai mult. Dar, ceeace era foarte interesant pentru noi, si care ardta cat de multd a- tentiune dddeau rusii lucrdrilor cu caracter etnografic, a. lost faptul, ca functionarii dela zemstva, cari¢iaduceau in fiecare dimineatd, ceva de m'ancare la birou, sau cari isi cumparau diverse lucruri dela bufet, invitleaudiver- sele lucruri, ca de pada, suncd, salam, maslineetc.,in foile de recensamant, cari nu fuseserd Incacontrolate. Acest procedeu era aplicat de luni de zile, asa incat lucrul lie dovedea ce temei mai puteam pune pe o astfel dalu- crare. Pe de altd parte recensAmantul era facut numai la tall, nu si la orase, si apoi el a fost comandat tocmai in anul 1917, and o mare parte din lume era plecatit din Lasara- bia, fie pe front, fie in alto parti ale foastei Rusii.Prize -nrmare el nu incadra si nu dddea imaginea intreagd a populatiunii, ci ardta numai situatiunea populatiei rurale. Lucrarea era fricutil in timpul rechizitiilor rusesti, asa incat cum rd am fi putut inchipui, ca sgteanul ar mai fi fost in stare sd, declare exact fie numa'ral persoanelor din familia lui, fie mai cu searad cantitatea de diferite lucruri de consumatiune, pe cari le avea pe langa casa lull Pe baza cifrelor provizorii, ce fuseserd scoase de &Are fostul director al statisticii rusesti, N. Moghileanski,re-. -zulta CA din populatiunea basarabeand, cam 16- -17% era luala in rdzboi. OH, aceasta dupd, toate datele de ordin militar, in diversele state europene, este imposibil, de oarece un stat, oricare ar fi el nu poate financiarmento vorbind sa scoatd o armata mai mare decal 10---% din populatiunea sa total.. Dacd din punctul de vedere al numarului de soldati poate ca acest lueru ar fi posibil, nu este insd posibil din punct de vedere bugetar mai cu seams astazi, cand un razboi este asa de costisitor pentru o na- tiune. S'a publicat de catre zemstva guberniald $i o statistics late() brosura, care trata toate aceste lucruri. Ori,dupd parerea noastrd, ceeace s'a cheltuit au fost bani zadarnici, de oarece lucrul executat nu prezenta nici o important.. Cu acei bani mai bine se facea cu totul altd ceva. Dirijorii zemstvei guberniale cdutau sä scoatd,diferite liparituri, dintre cari multe dintre dansele erau aproape numai ca sa se poatit justifica o cheltuiala. liar dacd ne iiitam la utilitatea lor, vedeam di era egala cu zero.Cu.

www.dacoromanica.ro 111 toate acestea nu este mai putin adevdrat ea S'au facut mai cu seams in directia agriculturii $i tipdrituri de lu- earl destul de importante, cari au influentat in bine mai cu deosebire asupra cre$terii de vite, asupra viticulturii, precum $i asupra arboriculturii. Ori cum ar fi, timpul petrecut de care delegatil romani la zemstva guberniald pentru a lua in primire averea ei, le a putut dovedi, cat de mult ne urau ru$ii pe nui pe de o parte $i cat influentasera ei cu cultura for asupra moldovenilor no$tri, ce erau rdzleti ate unul pe ici, pe eolea. $i cari fdceau serviciul in calitate de functionari la aceastit institutie ruseased $i care se chema zemstva guberniald a Basarabiei. Numai vorbim de ru$i, cari chiar dacti $tiau, nu voiau. totu$i sd, vorbeascd romane$te, dar chiar ace$ti moldoveni ai no$tri ce erau cinovnici guberniali numai dupil, multh insistentd au afirmat, ca $tiu $i moldovene$te, cu toato ca ei cunosteau aceasta limbii a noastra tot a$a de bine ca$1 noi. Nici unul aproape nu an voit sd, spunk ca este moldovean-roman de na.5tere. Ru$ii le infiltrasera inminter, notiunea, cd este cea mai mare ru$ine pentru cineva, dacd. ar spune di este ndscut moldovean. Mu ltora dintre ace$ti functionari moldovenidelegatii no$tri s'au incercat a be sugera ideea de a servi .-,,i mai departe ca functionari, insd sit depund juramantul laid de tard, $i Tron. Majoritatea for insd an refuzat acost lucru_ Au preferat sd, traiascd, in urmd, in cea mai neagrit mizerie, numai sd nu depund jnramantul de credintd, Marelui Nostru Rege. S'au chit amar de acest lucru mai tarziu, atuncicandy s'au convins cd, au fost tra$i pe dom.% de &Are ru$i, dar- era deja prea tarziu, aka et, nici autoritatile noastre, romane$ti nu an mai putut ca sd-i primeascd, in serviciile publice. La ru$i se dddea foarte putin.a atentiune banului public,. asa ca controlul de cele mai multe on era numai o form& foarte vagd. Si, in aceasta, privintd trebue sa facem obser- vatiunea, ca zemstva gubernialit avea la dispozitie mo$ii, dintre cari unele foarte frumoa,se, cari erau administrate de cdtre unul dintre membrii upravei. Si dupd declaratiu- nile unor functionari de ai foastei uprave, aproape nici- °data nu se d'adea socoteald de cdtre $efii acestor mo$ii, de cheltuelele, pe cari ei le fitcuserd in cursul diferitilo

www.dacoromanica.ro 112 zini. Era un buget aprobat de zemstvh, pentru fiecaremovie- in parte, dar dach se intampla casitsecheltulasch in -plus peste acest buget, si cat anume se cheltuia, nu se $tia, de oarece $eful mo$iilor nu era obligat absolut sli dea vreo lamurire in aceasth chestiune. S'au intamplat cazuri, cand banul public a Postintre- buintat de et.itre subalterni dandu-i-se altsdestinatiune, ihra ca sh. se $tie ceva la centralaupravei. Asa putem vita eazul unui profesor, care functiona pe vremurila $coala de viticulture dela Saharna (Orhei),eicare fusese mumit de catre directorul acelei scoale cu ease ani inainte de a se $ti la centrala zemstvei din Chisinhu. El era plhtit din banii upravei ce erau destinati a acoperi diverse chel titeli de materiale, precum $1 din banii provenitidin o parte din vanzarea strugurilor $i a fructelor, ce se reeol- -Ian din campul de experienth a scolii. Acest funetionar nu era trecut nici intr'un stat de personal, ci era plata Ienevol de catre directorul de pe vremuri al swill. S'au intamplat ca sh se dea diferitilor delegati, la cererile for crate douh, randuri de cifre bugetare, an'bele oficiale, $i atunci to ghseai in cea mai mare nedunierire, ne9- tiind care din aceste douh, cifre poate sa fie cea adevarath. Pupa cum am zis mai sus se publican de catre zemstva, multe lucrari, dar niciodath nu se tinea socotealit de situa- -tiiinea lor. Nimeni nu $tia nici eke s'au viindut, nici elite -s'eu dat gratuit, $i nici eke au rarnas. Nu exista in aceas- to privinta nici un fel de contabilitate, si nici nu control din partea fostilor conduchteri ai zemstvei. Ma se petrecea $i en alte lucruri, de aceea cu toate -zemstva ca institutie era cat se poate de bunk, ca toate a- cestea pentru cauzele vrizute mai sus nu a putut sh dea re- -zultatele pe can le dorise legiuitorul. Ca atare,zemstva gubernialh basarabeanit a putut prea bine sa fie eonsiderata deci ea o institutie, mule eon- dueritorii, deli cei mai multi oameni en mare platformh soeiala, cu toate acestea majoritatea dintre ei nu au lost -specialisti in materie. Cei mai multi friceau parte (data 1111 ehiar toti) din a$a zisa clashprivilegiataruseasch, -care nu s'a putut remarca, afara de patine esceptiuni decat pl intr'o totalti necunoastere a luerurilor in fond. $i actpa- tem spune, ea data zemstva basarabeanri s'a mentinut,lap -tnl se datore$te puterii de inertie, ce o ciiphtase pi in munca eelor eativa oameni, ce o conduseserh la ineeput, lire-

www.dacoromanica.ro 113

um si prin ordinele autocrate, ce veneau dela institutia similara centralrt, ce era la Petrograd. Disparand autocra- tizmul tarist a disparut si zemstva ca orice alter institutie ruseasca. In aceasta institutie a domnit aproapein toideauna arbitrarul, si cand ordinea 4i disciplina legala disparo dingy tr'o institutie, evident ca acea institutie nu poate sa mean- ga bine mai departe. La acest arbitrars'a mai adaogat Inca si situatiunea neclara provocata de ca'tre revolutia ruseasca, asa incat toate la un loc au contribuit sit face din aceasta institutie ruseasca un fel de azil pentn toti acei, cari nu tineau socoteala de notiunea de cont yi conta- bi]itate in regulrt. Cand an venit romanii ca sa lack regula in aceste ser- -vicii, in care era deja interesat si banalnostrupublic, llllil dintre functionarii superiori an cautat sa dea bir cu fugitii, trecand Nistrul in Ukraina, si printre cei dintai a fost fostut directoral statisticei guberniale a Basara- ljiei, N. Moghileanski. Zemstva aceasta avea averi de zecii. sute de miliosne, ri din cauza aceasta, pentruca sa se piarda cat mai putin, -toti delegatii directoratelor au cautat srt luereze si sali- chidezetotal cat mai repede, pentru ca in inter'valulcel mai scurt Statul roman sa intre in stapanirea uneieri, pentru care nnmai cheltuia, dar de la care nu avea niei un fel de beneficiu. Viata in Basarabia a fostilor ofiteri rust Multi dintre fostii ofijeri rusi, cari nu erau raiscuti pe Tamantul Basarabiet ramasesera aid, de oarece nu se mai -putusera intoarce indarat acasit din cauza bolsevizmului, ce domnea in foasta lo patrie. Atata vreme, eat an mai avut la indemana ceva din rezervele de bani adunate din timpul razboiului, au plant duce viata, insa acele rezerve nu eranfara sfarsit, asaed prin anii 1920, 1921 viata pentru dansii devenisera foarte _grea. Dupa cum am zis in alts, parte, unii dintre dansii Eo'au, Mout crupieri pe la cluburi, altii insa, oameni foarte de treaba, nu erau deprinsi a duce aceasta viata de trantori, si de aceea cautau sa faca, sa lucreze ceva pentruca in mod onest sit 4i castige cele necesare traiului.

www.dacoromanica.ro 114

Erau generali rusi, cari faceau plicuri din lfartie veche, si pe cari pe vremuri le vindeau cu 30 de bani bucata. In felul acesta aveau posibilitatea de a ca$tiga in mod onorabil atata ca s'a nu moaril, de foame. Erau unii, a aror soli des- chiseserg in unele ora$e ale Basarabiei ateliere de flori artificiale sau de pApusi. Ei bine ei crtutau sa luereze in astfer de ateliere, de undo aveau posibilitatea de a cagtiga cate4 ceva. Altii cumparau sau vindeau haine vechi Meand to- varIsie in aceasta directiune cu negustori, cari de ani der zile aveau aceasfa.' meserie. Multi dintre dan$ii Ina. nu an voit ca sa-si ea$tige painea in mod onorabil, astfel ca s'au dedat la fel do fel de es- crocherii, si chiar furturi; si mai cu seams au Mutat s6 se pima in serviciul bolsevicilor de pesteNistru,facand spionaj in detrimentul aprtrarii noastre, nationale. Cand li s'a oferit la unii ea sg, ocupe cate un serviciu la Statul roman, ei au refuzat, $tiind cs odat'd si odatil vor fi obligati a depune legiuitul juramant, de care ei nici nu voiau sa auda. Au preferat sa traiasa in mizerie, decat sg, se faces servitori cinstiti ai Statului roman. Dacrt ne gandim mai bine la acest lueru, poate cg din punctul for de vedere aveau de sigur dreptate. Ei trebuiauinsa sA stea lini$titi Third a cguta sa atace interesele ap'artirii noastre nationale, cad nimeni nu le facea si nici nu be zicea nimic in tam noastra atat de ospitaliera pentru toti. Unii dintre ei, earl sarrtcisera complect s'au angajat ca supraveghetori la serviciul din restaurante si aci ei serveau impreuna cu doamne de cea mai bunasoeietate rush'. In definitiv era $i este Ina un serviciu destul de umilitor pentru ei, fatA de situatiunea sociala anterioara, ce o avusesera, cu toate acestea era ceva onorabil,crici fiecare ban era castigat cu destula truda. Aceasta este in adevar adev'Arata tragedie rugeascii, $i poate in lume in vremurile actuale este singurul caz, cand o class sociala este nevoita a-si parasi Cara, fiind alunga- 0, de cealalta class, pe care ani de arandul a strtpanire- $i a tinuro in cel mai complect intuneric. Nu putea O. du- reze acest lucru la infinit, dar nici nu ar fi putut credo cineva ca in statele Europei se gase$te un popor atat de incon$tient, care sa.-$i alunge clasa culta, condueittoare, $i sa ramana in voea intamplarii atatea ani pe seama unor conducatori straini $i de neam si de tars, $i cari nu an volt decat sa tragrt cele mai marl profite de pe spinarea.. nenoroeitului popor rus.

www.dacoromanica.ro 145

Viata ;i luerul In birourile publice din Basarabia Este astazi recunoscut de toatg lumea,ea nuQii erau alintre cei mai comozi oameni, asa ca atat particularii cat $i functionarii publici se mi$cau pentru treburile for cu cea mai mare incetinealg, $i cand li se obiecta ceva in a- ceasta directiune, aveau toti un singurrgspuns:este vreme", si teas ". Luergrile mergeau destul de incet in birourile publice, $i aceasta nu numai din cauza indolen- tii for dar $i din faptul ca cea mai mare parte dintre acesti cinovnici erau lipsiti de cultura. OH, aceasta situatiune de fapt era tocmai in vremuri, cand in Basarabia era totul de Meat ($i este Inca),i cand erau cele mai mari trans- forma'ri atat de ordine socials cat $i de ordine economics. Serviciile publice aveauorariulde la 9 dimineata $i pang la 1 pm. Dar aceasta era numai pe hartie, de oarece de fapt cand au venit romanii de au luat in stapanire serviciile Statului, cei mai multi dintre acesti functionari veneau pe la zece la serviciu. Imediat ce veneau, comandau de la bufetele institutiilor, ceai, pe careit beau. conver- sand continuu cu ceilalti. Aceasta dura pang pe la 11 Ears un sfert dimineata, cand se puneau la lucru. Acest lucru tinea pang pe la 11% candse comanda al doilea Tana de ceai, $i cand se intretineau bine inteles, alte conversatiuni, poate de o duratg ceva mai scurtg de asta data. De la ora unu fgrs doug zeci sau fang un sfert, se incepea in toate biurourile un fel de mi$care generals, era pre- ggtirea funetionarilor de plecare dupg oboseala unei asa de intense munci, pe care ei o depuseserg dimineatalV 1 Dupg mast la ineeput nu venea nimeni la serviciu, on .cat de mult ar fi fost de lucru, afara de cativa functionari _superiori, can mai pgstrau instinctul datoriei $i afarde functionarii ce veniserg din vechiul Regat, $i cari cei mai multi dintre ei, trageau din greu la jug. Daca este vorba de functionariifinanciara,. trebue sg spunem, ca ei nu erau deprimi sa socoteasea din miute cifrele, el se serveau $i se servesc $i astgzi de un socotitor de lenm numit sciot" pe care cei mai multi dintre dan$ii fg- -eeau de cate trei sau patru on aceea$i adunare sau sea- dere,asa bleat nenorocitul cetgtean, care aveainterese, -astepta la ghi$eu pang nu mai vedea bine. Si, chiar dee& acel cetatean cauta sa -1 grabeasca, era foarte greu ca sg-1 aaoti scoate pe cinovnic din pasul lui.

www.dacoromanica.ro 116

pe de alt4 parte, de multe ori, dupn ce veneaucliminea- la la biiou, acesti funetionari rusi plecau dela son iciu, ca sd-si facit interesele for proprii prin oral, firea sd se sin- chiseased gi -WA sit gandeased macar catusi de putin ea serviciul sufere. Sefii de multe on stiau de acest lucru, dar nu ziceau aproape niciodatn nimic, de oarece ei stiau prea bine, en si for trebuia sd le villa randul de a face astfel de lucruri. In tot cazul, in totdeauna interesele for personale eran puse inaintea intereselor Statului, cari-i plh- tea, si care avea nevoe de munca for cat mai intEnsn. Dar ceeace era do observat in Basarabia, era numnrul extraordinar de mare de sarbatori, cari se tineau de entre- diferitele servicii. Am putea spuneca numArul aeestor sarbntori era asa de mare,incat trebuiaconsiderate, saptamana nuinai de 5 zile lueratoare in loc de case. Multi dintre dansii a doua zi nu veneau la serviciu dupd shrba- toare, clici ziceau ei, ca este spolocanie" asa incat numnrul zilelor de lucru in modul acesta se reducea Inca si mai mutt. Prin anii.1918, 1919 toatn lumea in birourile publice von- bea ruseste, ba chiar eran unele servicii publice, cari a- vuseserd indrAzneala ca si corespondenta oficiald sA o Meia in aceasta, limbs. Numai functionarii din vechiul Begat vorbeau romaneste. Aeastia erau destul de Tau priviti la ineeput, si de multe ori li se spunea en an venit in Basarabia ca sa strive obiceiurile numai". Era o mentalitate eu totul aparte,sicre- dintile de pe atunci pare ca ar fi un basin pentru noi, eel de astAzi; dar cu toate acestea ele au fost o realitate. Multi dintre functionarii rusi, cari deli nu depusesera Inca jurarnantul de credinta eatre Rege, erau totusi pin- till din bugetul nostru, faceau in tot felul propaganda, ea sd nu fie primita moneta nationald. Desi biletele de bans emise sub guvernul lui Kerenski nu mai aveau nici o aco- perire monetara, si desi ele nu mai puteau sa aibh nici o garantie, cu toate acestea toll cinovnicii rusi credeau or- beste in puterea for de eumparare. De aceea de multe on am avut ocazinnea, ca sd vedem in Basarabiape acele wemuri, funetionari rusi, cari se puneau in serviciul ea- matarilor, earl cu multn anevointa, sehimbau la ineeput moneta romaneasen. Si, data pe la orase activitatea einovnieilor rusi era des-

www.dacoromanica.ro 117

-tul de eficace, mult mai eficace era ea la tam AcolosA teniierau determinati, ca sa. refuze leul nostrusi snu primeascA decat rubla Romanov" sau rublele T'erzi", can erau ale lui Kerenski. CamAtarii, cari erau aproape exclusiv numai evrei, aveau de sigur un profit material destul de important tocmai din acest schimb, pe care ei it fheeau pe un curs destul de ridicat. Si, pentruert s'a" poata justifica ridicarea schimbului si ca atare marirea valorii rublei, de aceea la taie nici nu voiau s6, primeasert de loc. leul nostru, afirmand ea. orici pentru atdtat focul nu este- bund heirtia, de oarece este prea mica si subtirc". Ceeace era foarte important $i din punct do vedere economic, era faptul, ca, desi cursul oficial al rublei era de 1 len, 60, si deli aparuse in toate unghiurile Basarabiei nu mai monetit false, ruseasca, en toate acestea rubla Roma- nov se mentinea ferm pe pi.ata la cursul de doi lei. Si, toe mai aci era actiunea cinovnicilorrusi si a camittarilor, eari voiau en mice pret, sa se deprecieze moneta :coma neaseti. In tot cazul aceasta tendintrt, care se manifusla in cer curile functiona'resti, rusesti a dainuit destu16. vreme. Ctr toate acestea cu Incepere do prin anul 1922, 1923 lucrurile au inceput ca sit se schimbe, schimbare care s'a fticut in folosul nostru. Si, de sigur cauza trebue sa fie ertutatil in desnadejdea, ce a cuprins pe functionarii rusi, ca Basara- bia va mai putea fi vre odattt provineie care sa, facit partedin hinterlandul rus. Toate actiunile politice de ordin ex- tern si intern pledau cu totul in favoarea cauzei noastre, asa ca ei incepusera a se convinge de neputinta actiunii lor. Cerciiri sporadice din partea for au mai fost fitcutesi mai tarziu, dar toate au camas farg, nici un rezultat favorabil pentru dansii. De aceea multi dintre dansii dandu si la vreme scama de insuccesul for in viitor, prin anii 1922, 1923 si mai tarziu au luat hotararea de a depune in primul loejurilman- tulsi apoi a nu se mai ocupa cu chestiuni, cari nu be produceau cleat numai rrtu pentru interesele for personale. Viala economics a Basarabiei dela unire si pang la inceputul anului 1922 Dela alipirea Basarabiei cu patria-muma caracterul vietii economice a fost cat se poate de sehimbiltor. Nu existn. o stabilitate a valorii,monezii, si din aceasta cauzii, gin a--

www.dacoromanica.ro 118

--vat de inregistrat fluctuatiuni foarte importante, cari e- rau cat se poate de variabile dela o zi la alta. Pe de alta parte am avut de inregistrat o specula ilicita Intoata puterea cuvantului, care s'a facut mai cu deosebire eu lucrurile de prima necesitate. Intru catva s'a prevtizut de care eonducatorii tariff specula aceasta, qi de aceea s'a stabilit dela Inceput cursul rublei la 1,60 lei, dar acest lucru nu a fost prea mult si cu Area multg atentiune studiat; asa ca putem zice, cg. acest curs stabilit a lost ceva aproape cu totul arbitrar- Ceeace credem ca a determinat pe guvernantii nostri de pe vremuri de a stabili acest curs, poate a a lost faptul, cit pe atunci si marca germane fate de rubla avea cursul tot .de 1,60. Dar aceasta nu ar fi fost dupti, simpla noastril parere criteriul eel mai favorabil,care ar fi putut sit fie Atasit. Germania avea pe vremuri tot interesul, ca sa tine ur- -eata valoarea rublei rusesti, de oarece ea fabricase sute de milioane de ruble, hartie false, cad avea tot interesul ca sa compere fel de fel de materii de aprovizionare din sudul Rusiei. Nemtii voiau sa Merl, toate cumptiraturile cu preturi exagerate, de oarece pe ei nu 1. costa aproape nimic acest lucru, doar numai hartia si confectionarea bancno- ielor. In felul acesta ei voiau sg, mascheze si sg, inloculas- .ca chiar rechizitiile, pentruca le &idea mana sit ofere .nre- turile cele mai urcate posibile, fara ca sa poata fi concu- rati de cineva. Pe acele vremuri in Basarabia circulau doua feluri de hartii de banca rusesti, si anume, dupa cum am mai amintit si mai sus, hartia Romanov si hartia Kerenski, sau bi- letul verde. Si dacg, pe la 1918 ambele aceste bilete de ban- eit poate ar mai fi avut o oarecare valoare, pe la Rude a- .cestui an si inceputul lui 1919, valoarea for era complect redusti din cauza enormei cantitati de hartie falsti, care .apa'ruse pe plata. La un moment dat populatiunea ezita cu -desavarsire de a mai primi rubla Kerenski, de oarece nu use mai stia, care pies5, este buns si care este falsii. Ei bine, .cu toate acestea, cursul rublei era relativ destul de urcat, i aceasta pentru motivul ca rusii Inca mai sperau in res- -tabilirea tarizmului si in realipirea Basarabiei la, Rusia. La restaurante sau in alto diverse loealuri publice leul _Tomanesc era refuzat, si nu era primita dec9t numai rubla.

www.dacoromanica.ro 119

Aceasta a determinat pang. si pe functionarii publici, caOE- se dna. la eamAtari si sa cumpere ruble pe curs de doi lei rubla, cand cursul oficial era de 1,60 lei; si pe curs de 1,20' lei rubla, and acest curs oficial se seoborase numai in 1 leu. Se refuza schimbul ha'rtiilor marl romanesti, de 300 sau` 1000 de lei, si nu ti se d'adea la schimb decal numai hartie- Kerenski. Aei, de sigur era un joc al amalarilor, cari incepusera a simti ca °data si odata hartia ruseasca nu Na mai avea valoare, si ca atare can cautau sa afar:. in depozit mai multa.' hartie romaneasca. Dael cereai la schimb. hartie romaneasca divizionarl, multi erau obligati ca sA pi:Meagea un fel de dobanda, care de multe on se ridiea la 5 lei pentru o sut'a de lei, ceeace credem, cu totii, ett era enorm, asa ca.' an fost in m'asura.' de a deveni proprietari ur- bani sau rurali, din ceeace inainte de ra'zboi erau oameni, . cari abia iii puteau trage sufletul. Fixarea cursului rublei la un leu, ar fi avut marele a- vantaj de a nu exista in. aceeasi tars monezi eu cursuri deosebite, dar ar fi dezavantajat clasa ta'ra'neasch, care era. detindtoarea celui mai mare stoc de ruble, totusi : vandu-sein vedere cg. acest stoc de moneta a intrat pe la sate in baza unei specule absolut ilicite, poate ca ar fi fost bine ca de la inceput sa' se fixeze aceasta cots a leuluifat5.da- rub14. Dar pe laugh' aceasta, pe acele vremuri mai prezentasi un alt aspect chestiunea monetary in Basarabia, aspect pe care ra. luat ea in urma decretarii imprumutului national. Pentru subscrierile la acest imprumut s'a hotitrat ega- larea rublei la un leu, dar nu se avusese in vedere si anu- larea celui din.tai curs fixat printr'un Decret Regal. In felul acesta se produsese pe piata basarabeanti o asa per- turbatie, incest nici cei mai strasnici economisti nu ar fi fost in stare sa aduca vre-o solutionare atat in interesui Statului, cat si in acel al populatiei. Atunci guvernul de- pevremuri s'a v'aztatobligat de a fixaprintr'un De- cret Regal in mod definitiv cursul rublei la un leu.Cues toate acestea, deli rubla Kerenski pe la inceputul lui 1919v- nu mai avea curs dec'at 0,80 lei, cu toate acestea Directo- ratul de Finante de pe vremuri facea pratile socotind ru-. bla tot pe cursul de 1,60 lei. In cazul acesta era o anoma--- lie fart, seaman Si unich' in analele economice ale ttirilor.

www.dacoromanica.ro 120

Poate ca o politica finarteiara mai sanatoasa ar fi lost, --dacadela inceput, imediat dupa unire, la o lunA sau doua s'arfiprocedatla schimbarea rublclorde pe plata basarabeana, pad atuncis'ar fi impiedecat pe do o parte toata specula cu schimbul, iar pe de altas'ar fi -depreciat de o data o moneta, care prin insasi natura ei nu Diem decat sa deprecieze situatiunea noastra financiara, fiind un bilet de banca, care la baza lui nu mai avea abso- hit nici o garantie, de nici un fel. Dar pe langa chestiunea monetara, propriu zis6, ceeaee facea ca piata basarabeana sa aiba un caracter en totul 4tnormal, era specula grozava, care se face en diversele- materiale. La aceasta ridicare brusca si aproape treptata a preturilor au contribuit de signr mai multe imprejurari, si anume: 1. Rechizitiile foarte numeroase $i mari, earl erau ab- st,lut necesare a se face pentru nevoile armatei noastre. 2. Rechizitiile, can se faceau pentr unevoile arntte- lor germane, si cari de cele mai multe on erau mult mai marl decat acele pentru armatele rorafine. Nemtiiinsisi, eari incepusera in 1918 all organiza birouri de comanda- tura, dadeau dispozitiuni mai cu seama in sudul provinciei ea rechizitiile sa se faca pentru armatele for cat mai com plect, iar cantitatile de produsesa lie eat se poate mai marl. 3. In fine contrabandele destulde numeroaseSi de maH, ce se faceau peste Nistru precum si in nordul Basa rabiei, in regiunea care era ocupatrt de austriaei (judetul Hotin si nordul judetelor Soroca $iBalti. Nu era o organizatie administraiiva destul ale impuna- toare, care sa fi stabilit definitiv anumite conditiunide -vindere a materialelor de prima necesitate mai cu deosebire, cad astfel s'ar fi putut eel putin in parte stavili spe- .cula, care era in floare. Zadrtrnicirea acestei specule ilicite a lost facutii, in parte alumni de catre fostul Comisariat General al Basarabiei. Acest Comisariat prin ordonanta No. 3 din 23 lunie, 1918hotaraste,ca primririaChisinguluisaintrodu- ca in timp de 10 zile sistemul eartelelor pentru laird, za- bar si petrol lampant, fixandu se atat cantita tea, la care- ..avea dreptul fiecare cap de farnilie, cat 'Si pretul maximal arle s indere a materialului.

www.dacoromanica.ro 121

In acela$ timp se avusese in vedere ca sa, fie eonstran$i- $i comerciantii ca sa fact, deelaratiune in acela$ termer de toate produsele, pe cari le aveau.Aceasta, deelarFutiu- ne trebuiau a o prezenta inainteacomisiuniiinstituita" pentru infranarea speculei. Primaria avea sa fixeze preturile acestor articole, cu cari comerciantii trebuiau sa le vandit. In acela$ timp din cauza secetei, care se faeea tot mai simtita pe tot coprinsul Basarabiei, s'a hoLarat Ca sit so opreasca fabricarea painei albe, lasandu-se libera numai fabricatiunea painii cu Mina integrala. In ordonante. s'au stabilit $i sanctiunicontra celor ca vor contraveni dispozitiunilor, $i anume 3000 de (lei respectiv) ruble precum $i confiscarea marfii. Nu am putea preciza, in ce masura s'a aplicat aceasta ordonanta, fapt precis insa este lucrul ca petrolul ajunsese intr'un rand a_ se vinde cu 60 de lei litrul. Mai pe urma in afara de aceasta ordonante, s'au mai &IL $i altele cam in acela$ senz, toate foarte bune in teorie, dar foarte greu de aplicat, de oarece pentru ele se cereauir aparat Intreg administrativ, care de altfel lipsea. Si, Inca trebuia un aparat rutinat §i cu destula pricepere in a procede la aplicatiunea tuturor acestor dispozitiuni, cari ntia aveau alt stop decat de a usura traiul Si ca dovada ca toate aceste ordonante au ramas in tea mai mare parte a for fara a aduce rezultatul dorit, se poate vedea Inca $i din continutul unei alte ordonante, cu No. 24 din 30 Iu lie, 1918, care textual avea dispozitiu.nne urmatoare: Avand in vedere, ca speculatiunea articolelor alimentare $i de prima necesitate cum si a celorlaltearticole: continua pe o scare intinsa. Vazand ca aceasta stare de lucruri e provocea mai cu" seamil de acei, ce se Indeletnicesc cu depozitarea $i dosi- rea diferitelor articole 4i marfuri,. numai in vederea speculei. Considerand ca, o atare situatie nu mai poate dainui $i- acest Tau urmeaza a fi starpit cu desavarsire. Pentru aceste motive se hotara$te a se infiinta o comisie contra speculei, cu dreptul de a putea face perchezi- tie si potrivit ordonantei No. 3, a confisca marfurile qi. pedepsi pe depozitari.

www.dacoromanica.ro 122

Nus'a putut cunoaste de loc efectul acestei ordonante, ade oarece scumpetea mergea crescand mai departe, si a- ceastapentrumotivul,cg. totalitateaconterciantilor mergea mans in mans, asa cg, ridicarea preturilorse facea de comun acord si deodatit pe toate pietelo Basara- biei. Acest lucru a determinat mai tarziu cercurile condue,g- toare ale Basarabiei, ca sg, infiinteze comisiile economice ri de aprovizionare, dupes sistemul german. Acestea prin natura for puteau sg, adueg o usurare in traiul zilnic, cu Coate ca ideea era tocmai de a ggsi in vremuri de lipsti si -de restriste, cum era timpul in 1918 un prisos de produse, care trebuiau sit hrgneascg, pe de o parte numlrul mare de refugiati, pe care Inca ii avea Basarabia si Moldova, iar pe de alta o mare parte din armata germang, care avea absolutes nevoe de merinde de tot soiul, si pe cari era ne- -voitg a si be rechizitiona din Basarabia. Comisiunea era formatg din urmatoarele persoane: 1. Un delegat al comisiunii economice a guvernului, presedinte. 2. Cate un delegat al directoratelor. 3. Un reprezintant al armatei. 4. Un reprezintant al zemstvelor judetene. 5. Un reprezintant al cooperativelor. 6. Un delegat al oraselor. Aceasta constituia comisiunea centralgdinChisingu, insa afarg,de dansa mai exista inch in fiecarejudet si ,cate o subcomisie economics, care era formates,la randul ci din urmatoarele persoane: 1. Prefectul judetului. 2. Consilierul agricol. 3. Un reprezintant al zemstvei judetului. 4. Un reprezintant al cooperativelor judetului. 5. Intendantul garnizoa.nei. Cu aceastg. ocaziune s'au Infiintat si niste permise speciale pentru trecerea peste granites a unor anumite mar- furl. Aceste erau eliberate numai de &eke comisia economica. In acelas timp an fost desfiintate toate celelalte institutiuni, cari erau infiintate mai dinainte si cari aveau mai mult sau mai putin aceleasi atributiunica si aceste .comisiunieconomice. Toti se asteptau, ca aceastg comisie centralg. imprcung.

www.dacoromanica.ro 123 cu aceste subcomisiuni judetene sg aducgo ameliorara- simtitg stgrii economice a locuitorilor. Dar, spre mares` surprindere a tuturor si aceste comisiuni nu au avutnisi o inrgurire asupra pietii, de oarece viata anormalg, care- era inainte de infiintarea for s'a continuat si mai departs. Ba, mai mult chiar dead atat, scumpetea devenea pe zi ea- trecea tot mai mare. Sub cuviint eg se infrgneazg specula, comisia luase dispozitia, ca unii dintre negustorii vechi si mai mariBA nji fac. negot numai cu marfuri, cu cari ei facuserg pang, a- cum, ei sg aducg si alte marfuri necesare consumului intern, si cari pang atunci erau apanagiul unor speculatori. Asa de pildrt, s'a pretins, ca in schimbul fructelor, a strugurilor si a vinului vandut, negustoriisg iniporte in schimb fergrie, gram, zahgr etc. Pe de altg parte, pentru a marfrt trecutg, la export se incasa o taxg egalg cu 40% dire valoarea acelei mgrfi. Din aceastg cauzg, producgtorii au- cautat sg se abting de a vinde marfuri asteptand vremuri mai bune. Asa cunt erau cerintele comisiunii economice, nu putea d,eci sit fie vorba decal de o chestiune de compcnsatie in ceeace priveste mgrfurile. Ori aceasta compensatiune a mai dat Inc. nastere la doug fapte de naturi deosebite. In primul be s'au improvizat un enorm de mare numgr de exportatori, cari in viata for nu mai fusesergcorner- cianti. Acestia nu se pricepeau de loc in afacerile corner- tului, dar prevedeau enorme castiguri, si de aceea cereau tot felul de permise de a exporta diverse produse. De multe ona,cestiaofereaupreturiridicolde mari pentru marfuri, cari erau poate si de calitatea a treia. Din a- ceastg pricing, concurenta fiind preamare,negustorii vechi nu au mai putut rezista, asa c. ei cei dintai trebuiatv- a se retrage din afacere. Parte din negustorii, cari putuserg, transporta mgrfurile plug, la Odesa, (roman, rusi, evrei) acolo s'au lovit de greutgti foarte mari in 1918, de oarece cumpit'ratorii (ovrei aproape in totalitate) au oferit sume derizorii drept contravaloare a mgrfurilor. OH, aceste marfuriavean din contra preturi extraordinare pe pietele rusestide desf a- core. Toti cumpargtorii din porturile rusesti sau din alter- centre mai populate erau tartelati in ceeace priveste ofer

www.dacoromanica.ro 124 to preturilor pentru marfurile provenite din Romania, asa inctit clack -an negustor de la noi nu -$i vindea marfa pe pretzel lor, risca sa o piarda, cu totul, mai cu t4eaniaclpe Reels vremuri pe caile ferate ruseoti sau pe drumurile ea- rosabile nu mai exista Biel o garantie, dad. marfa va sosi sau nu intreaga la destinatie. De multe on an disparut pe drumurile Ukrainei nu numai marfurile, dar chiar of negustorii dela noi, can intovaraoeau chrutele sau vagoanele incareate. Dar, dace, comertul legal era intr'o a.,a de mare suferin- -ta, nu tot acelao Meru se petrecea cu comertul de contrabanda, care era in cea mai mare desvoltare a lui. In special trebue de mentionat contrabanda mare, care se facea in sudul provinciei cu peotele de lux, cum era nisetrul, mo- runul $i icrele negre. Traficul era tot aoa de mare in mod, clandestin fric'andu-se vanzarea, casivanzarea normala. Dead la primul fel de vanzare trebuia sa scadem taxele, pe cari trebuia sa le incaseze Statul,r3i cari in realitate rau incasate de catre acei, cari duceau in spate 1 oate ris- curile contrabandelor. Dupe desfiintarea comisariatuluisuperioral Basara- biei,eiinlocuirea lui printr'un Minister basarabean, an luat sfaroit Si aceste comisiuni, iar atributiunilelor an trecut la Directoratul de Comert oi Industrie. Dar ceeace era foarte neexplicabil pentru multi, era faptul, ca numai -comisiunea centralii, se desiiintase, pe tend celelalte subcomisiuni judetene lucrau inainte, fare a se vedeainsa cea mai mica ameliorare de pe urma lucrului lor. Pe masura ce timpul trecea, scumpetea in loc A, se micoo- reze, se mama din contra, aoa ca guvernul s'a vazut nevoit, ca sa face o prima marire a salariilor functionarilor putlici, cari duceau din greu viata lor. In aeest fel, pe la inceputul celei de a doua jumatati a anului 1919 nici un functionar a,proape nu era, care sa alba un sajar lunar mai mic de 700 lei. Mai tarziu pe masura creoterii scumpeLei guvernantii nootri de la Bucureoti si -au dat seama ca cea mai stumps viata era in Basarabia, of de aeeea special pentru tunctionarii acestei provincii s'a acordat o prima lunara de 400 lei, care era platita ea scumpete speciala pentru Ba- sarabia. Scumpetea aceasta s'a ridieat mai tarziu, insa in schimb -s'au marit salariile sub alts forma, generalizandu-se creo

www.dacoromanica.ro 125

Urea i pentru celelalte provincii, undo incepuse a se simti scumpetea tot a.sa de tare ca $i in Basarabia. In acea vreme, sand toti o dnceau greu din cauza tra;u- lui unii dintre fostii mari proprietari o duceau inca F;i mai greu, de oarece ei nu mai aveau nici un venit de la mo9iile kr. Pamantul li se expropiase, insii. Inca nu li se platise de eatre Stat renta respective,, asa meat o mare parte dintre dansii au trecut o perioada, de criza foarte mare. Si, dace, a fost o oarecare intarziere in aceasta directiune, vina nu este direct a Statului, ci a insilsi technicei de milsuratoare a pamantului, pentruca sa se stie pe cat sa fiecalculate. renta. De oarece lucrareade parcelare a mosiilor trebuia Mouth, deodata in toata Basarabia, evident,ca se simtca nevoea de un foarte mare numar de ingineri holarnici, pe cari nu-i avea Casa Noastra". Din cauza acestor intarzieri fortate s'au produs foarte numeroase plangeri de tot felul din partea proprietarilor, ei unele din ele, din punctul for de vedere, poate ca erau destul de indreptatite. Alto on acesteplangeri au fost Monte chiar dupe ce au capatat renta de expropiere ei ne- f iind multumiti en &Ansa si din cauza aceasta unii dintre ei an piers mai departe cu aceste plangeri,ajungItnd cu de pang, si la conferinta de pace dela Paris. Ei an facut un memoriu complect, ce atingea toate fa- zele grin can a trecut situatiunea politica si economica din punet de vedere a exproprierii pamantului in Basarabia, memoriu, pe care it vom reda textual On randurile de mai jos, pentruca fiecare cititor sa-si laza idee de modul cum vedeau fostii mari proprietari supusi strainisau supusi rusi instalarea romanilor in Basarabia. Memoire sur l'expropriation des proprietaires .etrangers par la reforme agraire en Bessarabie" La reforme agraire est une probleme, qui depuis de ongs annees est a l'ordre du jour en Russie, comm.° en, , Roumanie. La guerre en aquelque temps retards l'etude et la realisation; mais la revolution russe et la reconsti- tution de la Roumanie apres l'oecupation allemande ont rendu a cette question toute son actual4e et son urgence" La Bessarab'e, comprise d'abord dans les troubles, qui

www.dacoromanica.ro 126 ont bouleverse l'ancien empire des tzars, a papa par una-- periode mouvementee d'independance relative; puisque,. occupee par les troupes roumaines, elle s'est orientee vers-- la reunion complete avec le royaume de Roumanie". Dans cette opoque de transition la question agraire a jot/de un role ilmportant. Elle a servi Cant aux qui cher-' chaient attacher la population de moyen action sur la foule paysanne entre le Pruth et le Dniester". De ce fait les regles du droit et les principes fondamen- taux de la justice ont subi des atteintes, que ne justifia pas le seal souci d'une reforme sociale reconnue necessai- re par tout le monde, mais qu' expliquent sans les justi- fier, les buts politiques qu' on a cherche a attein.dre pa- reille. Les proprietaires, et particulierement ceux de nationalite ou d'origine etrangere, sont menaces d'être lases de la f aeon la plus grave dans leurs droits et dans leurs interets. Aussi s'adressent-ils a leurs gouvernements respec- tifs pour obtenir leur protection contre les injustices, dont ils vont etre victimes, si lespuissances n'interviennent pas en leur faveur. C'est dans ce but que le present memoire a 641 redige au nom d'un groupe de proprietaires bessarabiens de na-- tionalitee etrangere. Précis Historique de la Reforme Agraire en Bessarabie; Le Sfatul Tttrii avant l'entre des Roumains A la suite de la revolution russe, des soldatsdelegues, par les regiments bessarabiens fortarent le 21 Octombre (v. st.), 1917 pour le gouivernement de Bessarabie un con - ,,seil du pays, SPATUL TARII, compose de: 44 soldats (appartenant a la classe des paysans). 30 paysans. Quelques representants des corporations professionellex- et des nationalites allogenes. Cette assemblee proclama rautonomie de la Bessarabia- dans la grande republique federative populaire russe et constitue un gouvernement pour administrer le pays. Des ses premieres manifestations, le Sfatul Tdriti aVait- proclame le principe general de la distribution des terrex-

www.dacoromanica.ro 127 aux travailleurs. Une proclamation du 2/15Decembre, 1917 precisa l'idee de cette reforme agraire. Les terres en- levees sans indemnite a leurs proprietaires devuient, a-rec le sous-sol, les constructions, plantations, inventaires etc, etre reunies en un fond rural de l'etat et ensuite etre re- parties a parts egales entre les travailleurs. ,,LeSfatul Piritt tree par des personnes sans mandat et ne reposant pas sur des elections populaires,etait a ce moment de mente que le gouvernement, qu'il avait insti- tue, sans aucune autorite dans le pays. IL avait lul-rneme, declare expressement, que le regime politique, ainsi que toutes les mesures qu'il prendraitseraientprovisoires jusqu'ci des elections generates prevues pour une (Toque tres rapprochee. Le ministere n'etait qu'une simple fiction incapable de tout acte gouvernementale ou administratif. Mais re Sfatul Tarii profit de la situation trouble pour former clandestinement des revoltes de paysans et pour ,pousser au pillage des proprietees. LE SFATUL TARII APRES L'OCCUPATION ROUMAINE. Entres en Bessarabie dans le courant du nwris de Jan- vier, les roumains prirent possessionde Kichineffto 131111918. Tandis que les alliesproclamerent, que l'occupation roumaine n'avait d'autre biit, que de garder lcs approvi- sionnements et les chemins de fer et de preserver le pays ,,de l'anarchie, la Roumanie reconnut le SfatulTatiiet son gouvernement et mit a leur disposition les forces de l'arrnee roumaine. La premiere mesure prise apres l'occupation roumaine fut la proclamation de l'.ndependance de laBessarabie ,,par le Sfatulzitrii le 24 Janvier, 1918. Pour arriver a cette decision par le conseil du pays, ,lcs roumains en avaient elimine tous les elementsanti- roumains (petits russiens, juifs etc.,) sous le pretexte de bolchevisme. Expulses au delci du Dniester, la plupart de cos evacues, dit-on ont eto fusillos en route. C'est par de pareilles mesures, que le SfatulTrdriifut terrorise. Tan- dis que toute opposition disparut, it se forma au rein de cette assembles un bloc moldave tendant a la reunion de ,,la Bessarabie a la Roumanie.

www.dacoromanica.ro 128

Ce mouvement aboutit to 27 Mars, 1918 a un votede'' ,,Sfatul Tzarii prononcant rannexion de rancien gouvernement de Bessarabie comme province autononte au toy- aume roumain. Le scrutin avait ete nominal etpubliiP. et rassemblee avait ete entoures de troupes. Quatre vingt six voix s'etaient prononcees pour,trois contre la reunion, tandis qu'une trentOne 4e naentbres- s'etaient abstenus. Apres la proclamation de la reunion, la Rourzanie ?win- ma un haut Commissaire et introduisit radministration rounza'ne dans le pays. Fin?. Avril, le SfatulTedriifut ajourne par Decree Royal".

LE SFATUL TARII APRES LA REUNION A LA ROUMANIE. Lors du vote de la reunion le 27 Mars, le SfatulTzarii. s'etait reserve comme condition formelle de faire lare-i forme agraire dans sa composition d'alors sans attendre les electrons prevues tors de sa creation". Dans ce but it nomme au moment de son ajournement une commission de 27 membres charges de preparerla dite reforme. Le gouvernement roumain delegua a cette- commission deux experts techniques qui en raditoont- dirige tout to travail. Les proprietOres n'etaient pas representes danscette oreunion vu le caractere du Sfatul Tzeirii. Sur leers in- stances la commission s'en adjo:gnit cinq par cooptation. Cependant it fut impossible a ceux-ci de participer aux travaux (V. Car recur par des menaces de mort (V aux deux seances auxquelles ils se rendirent, ils durent s'ab- stenir dans la suite. Cette attitude leur fut diet& non seulement par rhostilite des membres du conseil du pays, mars aussi par les- principes proclames par les representants du gouvernement roumain. L'un, deux, M. C. Philipesco, avait nota- ment declare aux seances du 5 et du 7 1918, qu'on ferait deux reformes agfaires differentes, rune pourla Rou- manic, oic les proprietai.res sont du tame sang queles. paysans, l'autre pour la Bessarabie, oftilssontetran-- ,,gers.

www.dacoromanica.ro 129

Voyant, que dans ces conditions ils ne pourraient pus defendre utilement leurs interets, les proprietaires se re- tirerent". Les travaux de la commission du Sfatul Tzarii out a- boutit en Novembre, 1918 a un, projet de reforme agraire,. dont les dispositions essentielles etaient les suivantes: Aucun proprietaire ne pourrait avoir dans toute reten-- du de la Bessarabie plus d'une propriete de 50 decitines. Et encore cette quantite ne serait-elle laissee qu'd ceux qui prouveraient, que leurs terres n'avaient pas etc don- flees en fermage 5 annees consecutives,entre 1905et- 4918. Les autres devaient etre completement expropries".. Les proprietaires par indivis, quel que fat lout nombre, ne sercaent consideres que comme une seule personne. Les forets passaient immediatement a retat. Les propriZtaires devaient etre dedommage par une- indemnite fixe sur la base du fermage d'avant-guerre, capitalise au taux de 5,55%. Le payement en seraitfait non pas en argent, mais en tares emis par un etablisse- ment tree dans ce but, la Casa Ndastra (Notre caisse).. Ces obligations devaient rapporter 5% et etre rembour- sable dans 40 ans. La Cassa Noastra devait non seulement secharger dm reglement des indemnitees, mais elle devait etreCO7'- ,gane qui, realiserait la reforme agraire pour remplir cette mission, elle diviserait son travail entre desCfolititag- dons de deux degris. Leo commissions de district devaient decider des&ix. d'expropriation, determiner les decietines devant rester ,,au proprietaire et fixer.le montant le rindemnite. Ellen secomposeraient de 7 membres dont deux nomfne,s par le- gouvernement, 4 elus parmis les paysans dans des congres, dont la constitution n'a pas etc defini et le- dernier- k lzkpar les proprietaires possedant plus de 50 (dansle pecret-Lcri: 100) decietines. La commission eentrale jugerait les rappels contre les- decisions des commissions de district. Les partisn'au- mien( pas le droit de se faire assister par un avocet on de designer un representant pour les debats. Lea (MO- pions de la commission centrale devaient etre sans re- pours. La commission centrale devait etre composee de 9 membres. Le president du tribunal de Kichineff la pre- wsiderait. Parmi les autres membres, run serait nomme-

Eugenia N. Clargea, Din ireculul al prezentul Basareblel 9

www.dacoromanica.ro 130

,,par le gouvernement, un autre par le directoire de ragrl- culture. Les proprietaires possedant plus de 50 (100) decietines eliraient un, membre, les paysans 5, dans les memes conditions, que leers representants aux commissions de district. LA PROMULGATION DE LA REFORME AGRAME Le projet de reforme prepare par la commission aate adopte par le Sfatul Tzarii le 27 Novenzbre, 1918. Le 'Rude- main it se prononpait pour la reunion complete avec la ROUMANlE, et abandonnait ainsi son programme ante- rieur de provinceautonome.Suivant l'exemplede !a Transylvanie, ii decretait rannexion sans conditions. Mais it venait la veille par la decision sur la reforme agraire do realiser la reserve gull avait fait en Mars. Le 14 pecembre, 1918, le Boi de Roumanie promulgua un Decret-Loi ordonnant la reforme agraire pour la Rou- manie et pour la Bessarabie, et un second Decret-Loi dui 24 Decembre, 1918 a regle les details. COMPARAISON DE LA REFORME AGRAIRE EN) ROUMANIE ET EN BESSARABIE Les origines de la composition de Sfatul Tztirii conte- naient les menaces les plus graves pour les interets des proprietaires dans la realisation de la reforme agraire. .L'attitude de la commission a prouve le parti priset rhostilite qui ont rendu impossible aux propriaaires de collaborer a la preparation de la reforms ". Or dans les reunions du 5 et du 7 Juin, 1918, M. Milli- pesco, run des representants du gouvernement rouvain qui de fait ont dirige les tram= de la commission du Sfatul Tztirii a declare formellement que la reforme a- graire se feral differemment dans rancid?, royaume de Roumanie et de Bessarabie. II n'a pas hesito a donner comme raison de cette differencequ'en Roumanie les grands proprietaires etaient de lame race que les pay .,,sans, Landis qu' en Bessarabie it sont en grand nombre d'origine non-roumaine. Le principe xenophobe de laroforme bessarabienne, ainsi avoue, s'est manifesto dans des mesures contraires aux idees les plus elementaires de lajusticeetattei- gnant de la maniere la plus funeste les droits et les int&

www.dacoromanica.ro 131 rets des proprietaires. Il est permis de dire que la desti uc- tion complete de la grande propriete et la mine dud proprietaires compromettent tout l'avenir economiques du pays, car les paysans sont horsd'etat de cultiverles terres qui vont leur etre attribuees. Eine tomparaison entre la reform,e agraire en Rouma- nie et en Bessarabie demontre comment on tente dans cc dernier pays une spoliation pure et simple des grands- proprietaires, tandis qu'en Roumanie on procede a'apres- les principes des expropriations pour cause d'utilift5pu- blique. I Le Decret-Loi du 14 Decembre, 1918 pose les principes- generaux de l'expropriation en Roumanie et en Bessara- bie, Dans son article premier it determine retendu des expropriations. En ce qui concerne les biers des purlieu- tiers, cet article dit que: a) Dans les limites de l'ancien royaume de Roumanie- sont expropriees integralement: Les proprietes rurales appartenant aux absenteistes dans leur totalite, ainsi que deux millions Ha, preleves sur les terres cultivables de toutes les proprieties privees ',dans les conditions prevues par la constitution. ,En Bessarabie sont expropriees integralement: Les terres appartenant aux strangers ". Les proprietes qui n'ont ete sans interruptionaffer- mees pendant 5 ans an tours des annees 1905-1918,inclusivement. Sercmt expropriees egalement un million d'hectares de terre cultivables appartenant aux proprietees privees, en comprenant dans Bette etendu les terres prevaes ala lettre b, points 4 et 5. Pour juger les differences etablies pour les deux pays, il faut se rappeler la grande propriete (depassant 100 de- eietines) represente 3.200.000 decietines, soit 49% du sog etv Roumanie, et 1.100.000 decietines, soit 33% du solen,, Bessarabie. La grande propriete estdone senbiblement inferieure dans ce dernier pays. Malgre celci, en Roumanie,l'expropriationlzmite ci 2.000.000 decietines, laissera aux proprietaires 1.200.000 decietines, soit plus du tiers: Par contre en Bessarabia

www.dacoromanica.ro 132'

,l'expropriaron d'un million de dOcietineS, ne laistera 'rev proprietaires glie 100.000 decietines, soft urt orzleve..

II Si ron considers individuellementlasituationfaite ,,aux greusds proprietaire& des deux paysi ore corestate, ,,qu'eva Bessarabie toutes les proprietees seront reduites ..100 decietines ou eventuellement a tote etendueencore moindrg (art. 8' du Decret-Lai d'application pour la Bes sarabie du 25 Decembre, 1918". En Roumanie, par contre texpropriation sefaitd'a- .,,pres une echelle progressive annexe au Decret-Loi du 15 Decembre, 1918, reglant les details d'application pour to ,,rog atone de Roumanie. D'apris, oette 'maniere' de toter- miner le portion exproprie, to proprietare, de 100r deciefinerr conserve 100decietines, .105 . . 104.6 . ,,110 .. 109.0 . . 150 . . 158.6 . . 200 .. ., 165.7 . ,,k 250 . . 185.9 . .,,et ainsi ensuite jusqn'aumaximum. de 500 de dgetetingze laisse aux proprietaires de 10.000 decietings erpias rare ,,8 du Decret-Loi d'application pour la Rounrantgdtt. 15 ,Decembre 1918 et son annexe. IIP Pour les propriete& indimises on procede en Roumanie .,,conformement as l'echelle progressive pour chat:undes ,,eo-proprietaires. Ceux-cl conserveront done eh manla. ,,portion, qui leur serait laissee si le portage avait ddjd .,,ete el fectud (arts 12)"1 En Bessarabie par contra la proprtete indivise est rd- dull@ a 100 ddeletings quelque soft le nxambre des erporcP ,,pridtaires, 1L9 ne conserveront done toes ensemblesqu'art sent lot de 100 dectetines (art, 14r. IV En Roumanie le proprietaire de plusieurs domains a ,,droit pour c1acun d'eux d la reserve fixee par rocker°

www.dacoromanica.ro 133

,,progressive, qUaitcrilssefat-Weld pits utte seute explditaA ,,tion affricole (art. 13). En outre le prdprietaire de-plu- sietirScrotizainee pourra cdmmasser losdifferenteg parties qui tut .reviendrOnt a0.6d l'exproptiation en seles reservant stir un seta doniaine (art. 14). En Bessarabie, par contre si plusieursdonzainesap- _partiennent a un menie proprietcifre, ils serontconside- res comme constituant un seul domaine(art. 14) et par! consequent reduits a 100 decietines. V Eh libumetnie, pour laquelle le Decret-Loi du 14 Decem- bre, 1918 renvoie expressenient aux conditionsetablies par la constitution pour les expropriations* le prix des terrains expropries est fixe a l'hectare, par categories et suivant la qualite du terrain. 11 est determine par tous elements d'appreciation tell' que: prix de- vente dester- rains dans la localite..., prix regional d'affermage, eve- Nations faites par: les societes de credit, revenu net a l'hectare, appreciation de la qualite-dtr sol faite par des specialiStes, impOt foncier et toutes atctres donnees, mails it nEpourra depasser en aucun cas le prix regional d'af-, fermage multiplie par 2ff (art. 18r. En Bessarabie par contre le prix set etabli pat capitalisation du prix normal d'affertnage, at l'ott considerera comme prix normal d'affermage, la moyentie des lovers et, court terme paye directement aux proprietaires aux, tours des annees 1910-1914inclusivement. La capitali' ration se fera au taux de 5%et le calcide s'effectueraeta .,lei (art. 48-54). VI La pOcedure d'ekprdPriation dif/ee netkineht dZ fait qu'en Rounidnie, d toutes les inithnees lh presidenee' des comMiAions est attribuee a la mdgistrature et'qrue 14 cisidtrfixtint les prix peat etre portee dedantla COU74 (l'j)- pet. EnThe dans tOuteh les conitiiiS§forn§lei'pibPrietaire0 ont une representation strietement egale a cede' der pd j salt§ 2d--34). Eh Besearetbi, par can0e, ld coMMa- ,,sioti ct.htrde ne comprend qtruit delebuo ntimt-tig`vik-a- viS de 4 d4legtieSsnahvines phr le Sfatat Tzetrii et 14 ebni- missiond de district ont mettle 5 delegues des pal/gang

www.dacoromanica.ro 134 contre un seul des proprietaPres (art. 26). Aucun recours aux autorites judiciaires West prevu dans les Decrets-Loi Tandis qu' en Rournanie les ingresses peuvent se faire representer ou se faire assister par un, conseil,itssong pr roes de cette lactate en Bessarabie(art.91) ". CONCLUSIONS Le gouvernement roumain, en, entrant dans le pays, a reconnu le Sf atul Tzarii bien qu'issu d'un mouvement re- volutionnaire et ne representant parl'ensemble dela. population. Il a cherche en favorisant les- tend antes de spoliation d'une classe au mepris de toute justice, a Tallier d sa cause le plus grand nombre des partisans. II ne petit echapper au reproche de menses demagogiquesen, vue d'un plebiscite". Or, en cherchant d se concilier la masse des habitants Metres, it leur a sacrifie les droits des proprietaires avec une iniquite que met en relief le respect decesrnemes- droits en Roumanie. En Bessarabie it detruit completement la grande propriete, it empeche les proprietaires de defendre utilement leurs interets et les abandonment sans possibilited'un recours en justice a l'arbitraire d'organisme dont la seule composition etablit la partialite etrincoinpetence. Des mesures parteulierements hostiles sontprisesvis-dvis des proprietaires strangers, qui se voient menaces d'une expropriation complete ells ne dernandent paslana- ,,tionalite roumaine. Dans toute la procedurelesdelais fixes sont lets qu'ils ne peuvent etre observes pardes.' personnes qui residaient habituellement a retrrxnger ou qui s'y trouvent a la suite des evenements de guerre. Les gouvernements strangers ne peuvent tolerersans protester et sans intervenir, des mesures qui depouillent ainsi leurs nationaux, La defense des interetsdes proprietaires se rencontre avec rintoret general. L'observa- tion, de toutes les regles de la justiceestindispensable pour donner a un oeuvre aussi importante que la reforme agraire l'autorite dont elle doit etreentouree.Elle ne doit pas se discrediter par des mesures qui la caracteri- sent comme une spoliation de la part des paysans bessarabiens et comme une maneuvre polgique de la part du gouvernement roumain. Si l'on pouvait reprocher acc'

www.dacoromanica.ro 135

,,dernier d'avoir would influencer un plebiscite par la dis- ...,tribution des terres aux paysans au detriment des proprietaires la reunion de la Bessarabie an royautne de Roumanie, loin de se presenter eomme san,ctionnee par la libre disposition de ses habitants et d'amener ainsi la solution definitive de la question bessarabienne,pour` raft encore etre discutee a ravenir comme etas entache de violence et de dor_ ,Les proprietaires strangers oft d'origine etrangere en Bessarabie tout en faisant leurs reserves sur le caractere ,radical de la reforme agra:Te qui detruit dans le 'pays toute la grande propridte et comprcnnet son avenireco- nomique demandent: Qu'aucune difference ne soit faite entre les -proprietaires roumains et les strangers ". Que toute possibilite leur soit donne de morceler'et de vendre librement dans un delai approprieleursterres aux paysans, Que pour revaluation de in valeur des biens expropries la liberte d'appreciation soit complete et gulls puissent ,,apporter tous les elements necessaires pour permettre de ,,fixer le prix d'apres les donnees positivesrepresentant la valeur reelle des terres avant la guerre". Que le taux de capitalisation correspondant an carae- tere de placement absolumentstiratribueuniverselle- nzent jusqu'ci present aux proprietes immobilieres,soit .f le 25-30. Enfin que rindemnite etant fixes sur la base do la va- deur du rouble d'avant guerre (I rouble-2,6T lei) lepa- ',gement soil stipule en lei-or". Le 'Millet, 1919. Acesta fiind memoriulproprietarilor straini,textual cum a fost redactat, din el on tine poate vedea, a are vele mai multe parti un caracter, care nu urmilreste numai ehestiunea economics propriu zisa, ci atingesi Ott ce priveso politics propriu zisti, a Basarabiei.Prin urmare prin acest memoriu se urmilrea un dublu stop, si anume se cerea in mod exceptional pentru proprietarii stritini uu privilegiu special in ceeace priveste pArnanturile for expropriate, iar in al doilea be se rdsa sl se intrevadA in" mod clar nemultumirea acestei blase in contra alipirei Ba- arabiei la patria-mums.

www.dacoromanica.ro 16

grin unpare, slate dip Pu 4001 fordevedere Ftect 4.1T. -Min, a eererii ar ptioa jufitificata, pp. ayeau p451ere4ft0fie-- aluestece ip cheatiunle d@ ordin politic, mui gu §eamrt Ort BO gaefflAll (Ida in 104 liniii lapt implicit, Retitimle4lor 4414 facut4i. aProaPP fhipg in an si jumatate dela Ogre. Dar, lucrul este foarte important pentru noi, pent:ucd se- aratI mentalitatea unei clase, ce fusese clasa conducgtoa- re veche a Basarabiei, in care patura tafiineasert trebuia sa-si pun& told& speranta, pentruch aci nu exista aproape- o patura, social& conducatoare, care in acelas timp al fie 1:41 de origine moldoveneasa, asa cum era tArAnimea, ce for meaza marea majoritate a populatiunii prouin.eieinoas- tre dintre Prut si Nistru. Si, daa& tinem socoteall mai departe tot de claestiunile- de ordin economic, in afar& de parerile unora dintre marii prolirietari ne intereseaza si aprecierile, pe can le faceau! unit dintre basarabenii, ce nu priveau asa cu ochi buni amestecul functionarilor romani in controlultreburilor publice ale Basarabiei. Aeestia doreau a avea cat mai multi bani dela Bucuresti, can ea fie varsati pe piata intern& a acestei provincli, dar sä nu se facit prea mull control asupra intrebuintgrii tor. $i atunci ajungeau la cri- tici de toate soiurile, facute in diferite directiuni, Ora ca, aceste critic! saibg la baza temeiuri puternice. In aceastl drrectiune nu avem decat sa cit&in un articol publicat in ziarul Bessarabia" cu No 103 din 11 Mai, 1922 si intitulat Ce ne afteaptei pe nor?. Aces articol este rezultat dintr'o convorbire cu unaclin- tre aceste persoane In chestiunea perspectivelQr ecepomi- ce ales Baisarabiei. Vom da in tocinai ca si memorial Iran- cez de mai sus, si pe acest articol, in extenso", pentruca sa-sioatface q idee cat mai clara tle ctedinta, Pe care q aveau unit d@ asa zisele fapte si imprejnrgri e- conomice,ce vAivetyy,Aasarabia. Nu, nurnai oclatei s'a relatct ia press ,Insentnatatea- Ihsarctbiei pe7Atrq11onuinistarcittindu-seca Basarabia 9,te. 'vinociiintreceie mai bogute provincii ale Regatului, ft aaci se vecicca prinVo exploatare ;114eits'kva ale bo qa iilprnatuirace ale provinciei popu4atiunea naasfrei ar- 'Muted807-cilascrf in doll?), bel'uft material. Insce ye dem noi in realitate? (Cenzurat).

www.dacoromanica.ro 137

Intereseie economice ale clVeriielor PrdVacii dintaia- noastrd foarte des se of la in dezarmonie si bactd ill con- Mete si Inv& iAfre eie. 0 osentenett lupst-tiASirttefesese obseivdiritlermakia, Frantd ei etZfe tdri. Diveigenta de ,,tntereset nu este' strains proVinciilor ntmsfre, inferekte etanomiee ale &Vora Ad cotteordd eu interesele iegotuluf Vecititti, ea centgiu sis at eastel ttec0ticord2entd.9ibuptd Se reliefeazd mai cu dearnd tntreMuitteniaa7Transitvakia. In Basarabia multumitd inactivitatiii desiSittetrir intre 23oPittatiuni deosebirea intereselor eeonolnice deale celtalte pitAtincii dirt (did rtu $i-a stabilit incd O forth& Oreeisd. in deosebireet adetzdta bird indoiatit existet,si dualinactivitateabasaralienil&riacontinuasd fie aceeoe Qa si patiff in prezent, ntt eSte gotten del Oevalzat, ea repWrfitici rOadelor obthutfe diexptoatarea bogeirifloP ,,neasfre Hetsarabia va fi trecittd eu vederea'. Cantpardind situatiOnelc aetUald d Basetrabiel OitaQe'd ,Atinainte de retzbai, nai suntem nevoli a consfata cd con- ditiOnile de luptd aZe BOrsardbiet ca parte eaintregt64, acum sane ntalf mai grete eel inainfe. Se explicd aceastd ..prin faptul, cacondit'Aunilesi forntatia vietif sociorcin Basarabia $1 in Rusia erau aproape analattge`' Ca t#e obsered insd la noi acuiln't PbOutatiunea -,,nict se deoseteste prin inured sa initiative& energiesica- ,,piloluri marl fate Oil MoldoVa si Basarabia of multumitet ,.(tc(.010 Ara; ca rezulfat a tuptei economise do 56 de ani tare Muntenia' si Matdo0a, Mttnfenias'adez',oltateco- ndmieeete mai' mutt deceit Moldova; care actualmente rtu sc OeZiAtti dee& Ca o. provineie seireted, czr o Industrie ti co On coinert stab dezvedtafe. Pdrcf. Owed& pitteth sd prezicem, cc Basarabia' vaith- -Pattel0isoarfaMoldoVei,dacd noi nu vent tueretsi vdni .4la cu b?arele rAeit4i$afe, cisteptOnd' man& dirt` Cer, ed sa ,,m) vie din ire -o partet Pcind in prezent noi am primit cloud lovituri grele, cati atisdngerat Bastdabta,sican von' infruenta puternic in linosdstipra desvoltdrii ei economice. 1:411na tutiturd ,gtfitifffUL htfittLoh PE t4 CURS POAhTE SC41- ZUT", iar a dona PithTUIRE.A SCAZUTA A PA- MANTULUI. Ade-tag and la aceastav lipsa iAsitrettivei cak- structive a copitalufilor in nOrnerat preen* ei a oreditu-

www.dacoromanica.ro 138 lui of tint se evidentiazd ca conditiunile pentru dezvolta rea economicdsiinflorirea Basarabiei nu sunt prielnice... Chiar acum not vedem, ca peste 1000 de cooperative etc uniunile tor, can serveau masa tdraneascd, se and inteo situatie materiald critics. pentru invierea activitdtii 'or- ar fi necesar un credit din partea Statului de 116fitir1211/I 150-200 milioane lei, insei Statul nu se grdbeste a da.. Su- feria din, cauza lipsei, creditului suficient9ielfinrula jut comercial si industrial". Cu mare regret constatam, ea in Basarabia lipseste cu- totul o institutie financiard locals, care ar sta la papa in- ,,tereselor basarabene, $i, s'ar conduce in activitatea sa in primal Ice de interesele provincier. ,,,Sucursalele bancilor din Bucure ?ti existente acs pun, la dispozitia industriei si a comertulul un credit foarte mic si, in conditiuni imposibile. Cele 300-1350 de wilioane, pe cari bcincile le-au plasat irk Basarabia,pre.zintd o mica parte in comparatie cu trebuintele. Pcind la rdzboi nurnai bcincile particulare plasau in industria fi comertal nostru 35-45 de milioane de ruble-aur, ceeace ar veni in pre-- Pent aproriniativ la 3 miliarde de lea ". Dacia' conditiunile de bundezvoltare eccawfic'd a Ba- sarabiei ca provincie comparativ en centrul,nu sunt prielnice, apoi poate populatia Basarabiei sd aibd vre-o influentd asupra mersului evenimentelor? Pe rdspun4 la aceasta trebue sd rdspundem, of irmativ. Ca dovadd a acestei situatii poate sd serveascd exemplut Transilvaniei, care dispune de 3 band' cu capital de 50.000.000, patru cu capital de 10.000.000 ¢i peste 15 cu ea- pital de la 500.000-1.000.000 lei; precum si A serie intrea- ad de intreprinderi industriale marl, opunandu-se astfel puternie curentului centralist Oat in ramura polltiea cat si economics, care vine din Bucuresti $3 care duce p luptd cu destul succes pentru existenta sa ca unitate acapara- toare. Noud, basarabenilor ni se cuvine a ne trezi din sontnul nostru, sa punem canal acestei pasivciteiti, si sd observcim lcf ceeace se petrece in jurul nostru, $1 sd facem incercari de a ne organiza economiceste. Este necesar ca toff condu cdterii mai energici ai tuturor claselor si grupdrilor- po-. litice a se intruneascd pe bath economicd $i sa brganizeziP un fal de stat major at acestor orgarazatiunr)

www.dacoromanica.ro 139

In primulloc trebue de organizat institutia noastrd fi- ,,nanciard pur basarabeand, in jurul cdreia sd se grupezP alte organizatiuni economice $1 in care initiativa oatneni- tor locali se gaseasca sprijin". Cu asentimentul tuturor, ca o asemenea inslitutie este necesard organizarea ei nu ar fi greu de realizat. Dacd ,unele institutiuni care ne exploateazd pe not fiind locale numai prin denumire $i f ernna, insd straineintereselor basarabene ca spirit fi conducere socotesc ca populatia basarabeand usor increzdtoare ii va incredinta economiile -,,sale fi-i va sustine subscriindu-se la actiunile tar pentru _.mdrirea ospitalurilor, apoi de ce ea nu va ardta aceeas ---,,1ncredere Fi sprijin unei institutii financiare locale con- dusd de oamenii locali cei mai buni. ,,De ce not toti sa nu sustinem de exempla reorganizarea ,,primei societtiti de credit reciproc,care exists de 49 de .ani, $i transformarea ei intr'o mare Immo, locald pe ac- fiuni cu un capital de 20-30-50 de milioane let. .Aceasta ,,bancei ar putea sa intre in legiituri comerciale stranse cu alte provincii alipite, Transi lvania $i Bucovina $1 cu aju- ,,torul for sd sustie Basarabia in lupta cu centrul pentru independenfa sa relativd economice. De ce not basarabenii sa punem economiile noastre in bonitoprovinciale infiintate nu de mutt, cart stagneazci ,,sau din cauza lipsei de numerar, sau din cauza prca nitwit dependinti de bdncfle din Bucure$ti, sub influenta cdrora au cdzut. Neeesitatea de a se organiza basarabenii econonticefte se impune incd si din imprejurarea, ca in toamnd Statul va arunca pe piatli 800.000.000-1.000.000 lei pentru a face platilepe paw:int. Duca nu va fi Wei o organizatie financiard locali, a- tunci tot acest capital pe canalele bitacilor din Bucuresti ,,se va duce din Basarabia, si va infrupta alte centre co- nierciale si industriale ca: Bucure0tii, Galatii, Brailasi ;,altele. Si cu aceasta ni se va da ultima lcrviturd dobord- toare, Tar dttpd lovitura economics va ura cea politidd $i administrative. Din aeeste randuri se poate intre'vedea -menialitritea A- nora dintte basarabenii nostri, cari nu puteau vedea cu ochi buni administratiunea romaneasert in aceastli. provin-

www.dacoromanica.ro 140 cie Din, cele expose se intl'eNede, cA persoana, ce a slat in- tarvjEmul eNa din. eatlgoria autonomistilor, cari nu putcait.. admit.e ca ordinik ,sit le vin, din capitala tArii, asa dupa. cum se petrece lucrul in oriee .stat nrganizat. e mai vede de asemeni,ca persoana cantA de a da prime* peopomice .maicu seam& peta'rjimulfi- p.aneiar fiind contra institutiilor bancare cari aveau cen- kalele for in qapitala tArii. C& sumele de bani necesitate- e economia generalA a Basarabiei erau mult mai marl. de, eat cele existente in realitate, ,aceasta este un adevAr, $i not putem merge cu afirmatiunea mai departe, $i sa zicem, c& in imprejurarile prin care Basarabia trecea $i trece- Inca, _este nevoe de un capitalde rulement -de eel putin_ 3-4 miliarde, de oarece in aceasta provincie totul este da-- fAcut, $i mai eu searaA pe taramul industrial. Capitalul total, de care dispun bAncile de toate categoriile este mic inn raport cu eel ee ar trebuf it fie, $i de a- ickea nici investitiunile industriale nu ajung la inaltimea. necesara, pentru ca eel putin in parte productiunea s& a- copere nevoile consumului intern. Dar aceasta nu se poater face in doi, trei sau patru gni, dupes cum s'ar putea deduce- din teoriile economice din sus mentionatul interviev. Bes- sarabia, atat cat a fost sub sta'panirea ruseascA nici °data nu a fost in stare de a produce pe calm industrialA atat, incest id se poatA satisface nevoile eonsumului intern. Ba, cele mai multe dintre produsele industrializate se aduceau din toasta Polonie ruseasca. Si in cazur acesta ne punem intrebarea, pentru ce atunci in ziarele basarabene nu apAreau_ nationalisti de tipul de mai sus, earl sa fi eAutat a organiza._ institute de credit marl., cu cari sA se poatA injgbeba o industrie mare atat de necesarA acestei provinciil Cu capitalurile din foastele institute ruse$ti, pe cari k- au gasit. romanii (sau mai bine zicand pe earl nu le-au gasit roma- pip 4ceeram departe de a ajuta financiarmente piata ba- sarabeanli. Cele mai multe dintre institutele de credit e- Nistente aci erau filiale sau sucnrsale ale bitncilor marl der- la MQ8CAW(1,10desa sau kPetrograd, Ori,aceste sueursale- din moment ee au pierdut legatura cu centralele respective, ele nu s'au mai putut men-tine prin propriiie for for to ,Ai ca atare, cleci, in mod implieft finanta hasarabeanA_ atrelnlit sa 43e Actimsge linanter rmnauesti dincapitala- Noi am intelege sa se ilia, nationalizm pe tAramul finan-

www.dacoromanica.ro 1A1 ejar, §i ineg si in aeest caz ar fi o intrebare, dar euatat mai melt nu suntem de pgrere ea in aceeas tart sg. se facg- ehestiune de provincializm, cand este vorba de restaurarea si liezvoltarea unei regiuni sau a unei provincii din punet de vedere economic. In aceasta directiune poate eg,este- bine de a no servi de maxima scopul scuzg mijloacele". Dace bancile noastre din Bucuresti nu ar fi infiintat sucursale in Basarabia am fi lasat aceasta provincie so coda eornplectamente pradg egmatarilor evrei, eari. (Mclean im- prumnturi pe la f1918, 1919 si 1920 en 250-300% pe an. Ori,. de sigur ea aceasta nu ar fi fost cea mai bung politico financiarg pe care am fi facut'o. Si asa, cu capitalurile romanesti, can an intrat aci, si tot s4a practical si se practi- eaelimatariamai Cu seamy prin targusoarele maiinlet,. dar Inca dacg noi romanii ni am fi bazat pe micile capitaluri, pe cari le aveau bancile rusesti. Dar, -in afarg de aceasta mai este o eonsideratiune.Decal nu ar fi -venit capitalurile romanesti in Basarabia,sidacg. rusii ar fi continuat si mai departe a face operatiuni numai prin bancile tor, am fi putut spune, cg ei iar nu not eram stapanii acestei provincii. Astazi este stint, ell eteeL ce are in maulsiconducerea financiarg pe langit ceapoli- ticasi administrative intr'o provincie sau regiune, are si stgpanirea definitive a ei. Pentru ce sa ne rugant noi la rusi ca sa ne ajute financiarmente in Basarabia, si sit nu se roage ei la noi, mai Cu seam. child stim, cg roi ne-am_ rugat 106 ani, si nu ne-au dat nimic.

Consideratiuni finale. Asa fiind luerul, din toata expunerea cu caractersocial,. Si economic, pe care am facuro mai sus, se poate vedea cu_ cats greutate au putut adevgratii roman-basarabeni, ea WA' facit sit Edirne], lucrurile, unde ele sunt astazi. De asemeni se poate vedea cater abnegatie a fost si din partea conducatorilor nostri, si mai cu seamy din partea anna- tei romane, care s'a sacrificat in multe imprejurari numai ea sit poata aduce linistea si in acest colt de tart, care era. Pe vremuri intr'o complectit fierbere si neoranduialg. Din cauza imprejurarilor de ordin politic si social din anii 1917 si 1918, situatiunea economics, pe care am gitsi- t'o in aceasta provincie a fost cat se poate de precarg asa meat noun, romanilor, ne-a trebuit sa facem sfortgri ma-

www.dacoromanica.ro 142 teriale destul de marl pentru puterile noastre, ca sii schim- Iam eel putin in parte o situatiune financiarg,care nu mai putea dainui. S'au facut sfortari uric e, s'a muncit- in toate directiu- n ile pentru ridicarea morale si materials, a acestei provin- .cii, asa ca eel ce au trait in zilele grele din 1917 gii 1918 in ea, aunt in cea mai bunrt masura de a-si da seams, cata deosebire este intre Basarabia de eri si cea de astazi. In aceasta provincie romiineasca, undo astazi trgim in vremuri bune, au trait in vremuri grele bietii notitri moldoveni bii§tinasi cum probeaza numeroasele documente vechi. Nu taut a face aceastii probX de care nu mai este n evoe, dar ca titlu de curiozitate dau in fac simil t4 i alaturatul document vechi, moldovenese, care arata existenta noastrA de mult pe ptimantul acestei provincii, ee era pretins ca p6mant rusesc. El mi-a fost dat in fotografie, de catre Dl. Leon Boga, direetorul arhivelor Statului din Ba- sarabia, caruia ii aduc multumirile mele.

www.dacoromanica.ro II

CONSIDERATIUNI ETNICE Din cauza situatiunii geografice Basarabia aproapoixt toate timpurile a fost o regiune destul de populatd in comparatie cu alto regiuni ale,foastei Rusii. Desi cu o climd de stepd mai mult, cu toate acestea provincia a fost si este destul de productive, si dintac provinciile de sud ale Rusiei ea constituia una dintre principalele regiuni de aprovizionare ale marilor centre de populatie, cum erau: Moscova, Petrograd, Kiev, Lodz, Odesa., Aceasta productivitate a solului basarabean, precum si faptul ch.' unii dintre straini (evreii) nu aveau voe sd se aseze pe vremuri in alte provincii ale Rusiei, dealt numai in cinci dintre ele, an facut, ea sa pdtrunda o multime de elemente strdine, sari nu au nici o lea-turd de nici un fel cu aceasta. provincie. Lucrul nu s'a simtit prea mule in timpul dominatiunii rusesti, de oarece Basarabia era una. dintre guberniile cele mai mici si maildturalniceale foastei Rusii) cdreia i se &idea cea mai mica imporianta, din pun.ct de vedere social, precum si din acel al cultnrii si ridicarii culturale a populatiunii. Pe o intindere de 44.422 de kmp. (dupe ultimele rectifi- earl a cifrelor), populatiunea Basarabiei, care la 1908 era de 2.344.800 a devenit in 1922 (dupes datele statistice oficiale) la cifra de crestere destul de importanta, ea ajungand la 2,956.934 de locuitori. In felul acesta a trecut dela. densitatea de 52,8 locuitori pe kilometrul patrat,cat era in 1908, la 66, in anul 1922 pe aceeasi intindere de sol. In tot cazul aceastrt populatiune este mai en seams la sate pur romaneascd, si numai pe ici, pe colea se. grtsese si elemente strdine, cari apartin nu unei singure nationa-

www.dacoromanica.ro 144

-MAO, ei totdeauna la mai multe. In cateva sate din jude.- tole Orhei ai Soroea avem colonizttri evreesti Inca, de pe timpul ruailor. Aceasta, populatiune co este aratat& in mod schematic- .pe alaturata harts, etnografich, a Basarabiei, dupg cum se vede din comparatiunea cifrelor celor doiani a crescut destul de mult, crestere, care este $i mai caracteristicii ai mai aparenta, (lac& ne referimsifacem comparatiunea intre populatiunea actual&sicea dela 1591, cand se aratrt din unele documente ea numairul locuitorilor din aceast& Trovincie se ridica la 15.952 de familii, cari formau un total de 79.600 suflete. Dupa 216 ani de la aceastrt data populatiunea a crescut Tfina la 400.000 de locuitori, iar dupas 221 de ani, cam/ a'a Rica o numaratoare, cifra ei s'a mai sporit inert, de oarece gasim aei 1111 total de 92.946 de familii, eariite- vean, 464.830 de, suflete. Cre5terea popuratiunii Basarabiei s'a fAcut pe de o parte prin imigrare de populatinne, mai en seams in in.tervafttf cle timp, cand aceast& provincie a lost sub stapttnirea ra- seaseit, iar pe de tata prin cresterea insasi a aeestei populatiuni. Si cand este vorba. de cresterea natural& a populatiei, a- cesta este tin Incru, care trebue sa ne intereseze is primuf ]oc, pentruca in aceastn provincie avem printre alte feluri de nationalitati si pe cea evreeasea care este destul de atspandita, in comparatie cu celelalte. Este greu astral de stabilit numaruT exact al acestei populatiuni, de oarece din propria noastr& experient& am, Tent vedea, eh' pe cat este posibil rabinit ascundeaunuma- rul nascntiler, asaeaei ca ofiteri ai strtrii cvile ce erau in .Basarabia, pentru mosaici, aproape regulat declarau.in bu letineie statistice cifre mai mici de nascuti si mai marl de morti, deeat erau in realitate. Aceasta tocmai pentru easit fie qi la ei o oarecare contrabalansare intre numgruI de nascuti $i eel de morti. Altfel, pe cat de prolific& este rasa mosaics, convingerea noastrii, nestrilmutaticP ca confin- gentuf antral' al nascutilor este mult mai mare decal este ariitat it realitate. In fetal acesta niciodatii nu se poate crede cif numarul evrailor vas &vela °data covaraitor aci, cari aseunztindli-se cifrele reale, evident ea not nu ettpatain decal nuinai do

www.dacoromanica.ro '' 4 ....- I o . ..,.. ".- , --,, ,,...,, . da ,,,... - r-- , ., r'" r. ... ,.,....,-,,ft, f .i .. 4.7 6 ,i e -4^ '4 ' gl, ,, . 4 44 .* A. ". 4VI .., ,, , fI.... .:( . r: rit. c : il '' 1 V tr., el': , , I ..4., ,,, , .. Iwo, orfl (.,A.1. ,./ ., ( hl'.v,A Ill?,r,, ,/-/0,- ,ottT., r 'AA 4." ,..4 ,,, i,,,,,,,,,,-...i r r f, (4 f .. a./16,4- ol 44 e.e...4. A.A.' In, ,,i,itn, ..-,/,...,,..,-,17,{,,, q r I ,- ./ .- :,( nA ' ,,. ,,,,,t.,,1""7-(cf,,... ,r-n Le ,. -gt ,/,`,1^,,, ., iil,1. 'f , 4A4.4 i. ....,-,tei 11 1., . . Y le, tt%. ,1 11! 'I" i,et .: 1 ,, ,,,' -4; ,....., . . ,,,,,, rr' IP 1, ^,< ,,rA'710),,1.--, ...:41..,(.,"i'-141't . ..74(1. ;1'A.( tl " 4' .710 r l'"... A''''''' ..r -,-4,-7, 0 .4'1 ' t. V r,,,..,,,,,,,....,,,,, , ,i ., rt A i I ( ' 4 ' 1,I'l,,l...&.:1 , ri )..1 ''I'`-'1.-^ + ,.'',/,-I .r,:, .... 7; " `-'7'1t " 'r 4 '{-1! ".- y, A.,--- I, A ,n...-e itil (1(1 t., I ryi 4% m (AL.: 6.. , ,...,,,...,,1 r. 'fl rl.. 1,1 ,... ,-,..;* ,, I,, p ...1,,,,,i , ,t,.....,,,,,,,, . . ,,,,,1,,,.. ,,, er f.,,,, ,, I. f, ',....,t ,I t.,,t',....'' ,,,,,,, r,,,,,i ',J.0,,.1,01 ,', , v t ,'..1 til 7+ , \ yr A : 1,' 4.4 11 A AA 4.t,-ilr-, ,-2.., , 0, ,d. .. Vet 0.,..r "... (' e ''..:":4 4..16 :' '',' 4., :' ( . ...t. ''. ' A I e A I4.1 :,, f _,,,, , ., ,,, I - ,1 . V'^ t''(Iv'' 7 .;'1 t '," i'4, TI"E ..' v I', , -., f' , -, ,,,,.. ; i A,.4."," o.14 , r, , A. La. ,. (4, OA, ' i ,' , .0 ."?.. " 4. 4.. ,,,,t,6 1,(10.." ,,.. , - .t. ,, , . X ,-)... ,, I 0.. /.. r ,'r --'

. . , , : : . , , 6.e,-- A . . , 4 , A . '{ . , . . a , t 4 , , ..n ^r t ,. v; .-.1v . 7 ,,..i. "'I.I: ,::. ,r:-I'r ....:t - .!' G. 7f ( 7-' ,-- .1 v. fi , .k,.. ,... r."' "'" 1. ,..... ,,,-4 .4 6

--",i ' - 1 , . W . . '-'', . . - , , hi!' ,,..

. r/ e It._ -4) _...---' , ;.- ;- 0,;11,1f, ' ...... ;=;;74' ,41. ,

Fig. 8. Document inedit, depe timpul lui Stefan cel Mare,Domnul Moldovei; anul 6987, ce corespunde annlui 1479,August in 11 rile. Prin acest documentse intiiresie vanzarea faced de foastele proprietare:Anusca si Maria, fetele www.dacoromanica.roMarinei din snideOrozestisiMitnesti din Basarabia. 145 cele aparente. De aceea in aceastg directiune trebue s t t privim e a t oath rezervg datelenumgrittoareido incereare care s'a Mut in anul curent (1927) of care este privitoare la populatiunea intregii tgri, oi ca atare oi la acea a nese- Tabloid Glfrele ne aratg,, cg,aproapepentrutoatecapita- lele de judet, populatia a segzut, oipentru. uneledint' ire dansele scaderea este egalg cu aproape 50% din ceeace fusese in 1923. Ori, acesta este unul dintre cele mai curioa- se lueruri, care poate sa surprindg pe orice etnograf, on cat de elementare idei de etnografie of de statistics, ur a- vea. In adevar, este otiut of recunoscut de toti acei ce an cunoscut mai de aproape Basarabia, eh' in ultimiiani a feat invadatg de peste Nistru de populatiuni de toate na- tionalitrttile,cari s'au aoezat mai cu seamy in (,raoele5i targurile acestei provincii. Si, data ne servim de cifre o- ficiale in aceasig directiune trebue sit arathm, ca. dela 1 Ianuarie, 1918 oi pang la 1 Aprilie, 1920 s'auinstalat in provincia noastra un numgr considerabilde straini, cei mai multi veniti de peste Nistru. Totalul general al acestor refugiati, cari au fitcut declaratiuni oficiale autoritatilor noastre despre existenta Ior in Basarabia se ridicg la cifra de 38.116 insi, ceeace reprezintg o proportie rata de populatia de atunci a provincieide 14,4 la mia de locuitori; ceeace este destul de mult. lain ace$tk 38.116insi intrati, 34.725 s'au stabilit la oraoesi numai 3391, la sate. Luand pe nationalittiti repartitia aeestor strata intrati, atomsi- tuatiunea urmgtoare: pentru comunele tni5ane: oi rurale ImpreunA.: 1. Romani 818.- 2. Ituoi 2273.- 3. Ukrainieni 793.- 4. Po loni 269! 5. Nemti 214.- 6: Greci 6. 7. Evrei 33449.- 8: Brulgari 107.-- 9. Turd 6.- 10,Francezi 15. 11. AIte nutionalitali 166.

Total... 38116:

www.dacoromanica.ro 146

Prin urmare aproape 40.000 de strainiintratiin MU/ putin de 4 ani, ceeace ar veni in mediu la 10.000 pean, ceeace este ingrozitor do mult. Din acest total de 38.116, eirti an intrat in intreaga Ba- sarabie, cifrele oficiale arata ca. 34.725 au fost dintre.aeei, can s'au asezat numai la orase, iar dintreei 24.436 s'au_ instalat numai in orasul ChisinAu si 6476 in orasul Ba. Ceeace este foarte caracteristie in ceeace priveste nationalitatea acestor refugiati, este faptul, ea aproape unani- mitatea for sunt evrei. Ori, tocmai acest kern trebue sa fie luat in considerare cand va fi vorba de a se caleula spo- rul natural al populatiei. Dar, daca asa este lucrul, atunci Cum putem admite mic- sorarea de cifrAa populatiunif, pe careunii o admit astazi? Este lucru admisibil de crezut eh dela 1922 nu a mai intrat nici un strain in Basarabia? Si, data la acea data in orasele Basarabiei aveam o populatiune inai mare, deck la 1927, CUM se explicA reducerea aceasta eat de' considerabil pe care o socotesc unit? Ce factori au interye- nit, si pe can nu i cunoasfem noi, cari s'a." determine un asa de mare exod a populatiunii din centrele urbane ale acestei provincii? Si, apoi in cotro s4a, indreptat aceastA. populatiei Si, data este asa, pentruce astazi in principalele centre de populatie ale proviuciei existA o criza de locuinte tot asa de mare ca si in capitala tariff, 5i oasi.in celelalte orase ale Romaniei? Daca am admite ;west exod, pe care pare ca it arata unii, atunci evident ca nn ar fi crize- de locuinte asa de acute, pe cari le avem in centrele mai . populate ale Basarabiei. Cine ne vorbea noun chiar la 1918 de o criz'a de locuinte? Ori, aceastrt crizas'a, manifestat mai t5rziu si aproape en aceeasi intensitaie se manifesta si astazi. Este adevarat eg. in Basarabia dual. rAzboi s'a cladit foarte putin, ca sa nu zicem aproape de loe, si toemai acesta este un motiv mai mult de a vedea cat so 'mate. de clay aceasta lipsa de locuinte, care se simte pe zi ce trece tot mai mult, Pe de altA parte, dupt, cifre provizorii putem afirma. ca in 1910 an fost taiate in abatoriile din Basarabia un numar de animale in cifra de 73.817, de toate categoriile. In 1919 acest num'a'r s'a ridicat la 100.076, iar in. 1924 la 121.318 capete aproximativ. Prin urmare observand acestecifre- putem sa ne punem imedi4t intrebarea, daca populatiu

www.dacoromanica.ro , t.., ."Ir.

. ,4)..Y1"i. A., ..e- 0) " t9 4 .,,,...i. "7 f di s r .:er I- ' "tr r4 /171) -.wifefi. :7 .., :.-,' ,,,". re y'; ,..,. r' ) ) ,-' I 1il ,.. S (4, 4-1 2;1 t,, ...._ vr.s.i" _La r /lc f k,iN ; main (7"et,- rj ,,-)7k. ,, : :.- ten, .- -7,",e, ,/ J...n.-,....'' '. ,c- 'g''I i ,;....,.-7;,,,,,),4-0-#Aii, ?,-,,, r,, iF1)m.rig, ty-1 irif;r ,.1- 4 ei),41 I / i J .iifr- --,, 1_,. A . I,,, , ti-,;- 'l. '',Nti'zi-41) I .1.,e,(>1.0itinrIN.14rm. Ail'A 4.Ifet 1.1 ,E. . 1 ,,. 4 e . ;1 ,,- ,./. I 7 g .. ,..-r.fi 7, 1,11.,,,,e4,7A,,. 0,,,1.,11.,,....,e irif,6 -,...., 74 di..! ,....-

1 .,?,/ior,;p 'Ertlicr, 416/arcf A Ni t' C r nil---41 ,.. ,.. r r , c (T.,,-77,../3. 1 /,171.40',;ia...

I- F4 I / (,)Ifr ' )./.1-' - - ..-0 Ai 4":(Ma/IA ild.aorril:f0li ;14Pri cilia ,-.:( 1 r al, if, L ti 44,0141 1 ..,....,}.1 .,), .1 ' -r- 'N 3Ijr4,/,, ,r, ot il1)71.1"Irene.,/..,ty, i At,,,,,53.-11,-me. iiiji,p:ermereitioa b 1 -0- (.4. b , i1 Ei A i , . I a ,,-.' J ...."1 ,,,, , '10,0,0,10 frt-,:i. r ti .j.,6 laf art,tr dei in It /j.!.Af .1ia!,..rifirft.,,,,iii . il i, s I ,1i 771,44 , 4 At 4 4116".if, a 244646644yit 1 le. A 4.a jt. A (floiti.4 Oirjyrjs, I 11C.,4* c a/fir/1/114 e .1 . tAl I- ..--,-. .) ,4- ,15 ,,,,j tj)k Al.ilmal ,...on ill. rile rr4.,.,A44..10 /Iry if .a., :fa, ?id Acts r,N ,, ) cs 1 ,.,1 ,,,7t.,zi,,,.. 6,, .1'..,,./ In ..11A,rztr .1..--...i ili1,. ,in , id&. ,r rl MT 6 10,;,' .. ft-n-- '1 1 X- 'ft "-'6 ''' 11..10 .. 6 . ,?(. rri 0. ,,,,,,,,, ,I1114 f AC I rt 0 .1,4-16" """ *4)17 . - ) 411irit 1,71 /raft . ' --..--..1 , p s , .. . . ?-o. --...-....,-. 4;, //A a :7744/ it /7.4 44Y, '1., I:. , 71 . .1, .1 . A 1.147, 'P.*. N ....-... , ,., 2 4 / ..,,... , ;.., Ji,,,,,4k /Ir.. "rt. A ..-'°I. -'.,°"' 0 i ei 're:.'...... I V , .., oft',i 0 1. .` ..--4 . "--...- , 4 '6' . , 0.....er.1 ow 7. , ,..y C 7 ' . ' 01014° 0 , .._... II} 1 , ,.. .. ''':'. '''''.. ,,,. .. '-'' / / : Ali,0. ,Plc,y.Lv_1/." 1 1:' .1 f. P . .('' P' !' rI , I "7. 72:1

Fig. 9. Carted luf Effimie, soldatulHotinului cu cei 12 'Anger'pentru intarirea unei vanzari. 1662 Mai 15 Pecetea Holinului (inedit).

www.dacoromanica.ro 147

yea Basarabiei a scazut din an in an,- pentru ce a fost_ne- voe atunci de cantitati de carne din ce in ce mai mar ;, cand stiut este ca Basarabia nu este o provincie, care sa produett carne congelata destinata pentru exports Logic, -deci ar fi fost ca sa se micsoreze cantitatea de carne necesara consumului intern, iar nu sa ereasca. Prin urmare deci, latit de ce am zis ca trebue sit facem bate rezervele noastre asupra parerilor tuturoracelora, ear; sustin la o micsorare a populatieiBasarabiei mai cu seams daca tinem socoteald si decresterea normala a populatiei, care on cat de mica ar fi, tot influenteazit asupra numarului. Aceasta crestere normala a populatiunii a fost urmatoarea in anii 1920-1924 inclusiv. Gresterea naturals a populatiunei in : Anil Comune urbane Comune rurale

1920 1.295 25.878.- 1921 3.974 44.499.- 1922 2.997 41.507.- 1923 3.549 50.573.- 1924 3.269 43.241. Aceasta crestere naturals rezultadin diferentaintre natalitate, care a fost in genera mai mare si intre mortalitate, care a fost mai mica. Dar, pentruca sa ne dam seama. tocmai de aceste diferente intre numarul mortilor si intre -cel al nascutilor, vom cauta dupe cifrele oficiale ale stalls- tied Ministerului de Interne sa aratam situatiunea si intr'un caz si in celalalt pentru anii 1921-1924 inclusiv, si aceasta pe religiuni, desi pe nationalitati ar fi lost mult mai interesant (nu avem insa cifre): Nciscutii vii din Basarabia, dupd confesiuni iv aitii : A NI 1 Confesiunile 1921 1922 1923 1924 1. Ortodoxi 96.682110.31910L855101.472. 2. Catolici 332 350 366 358.- 3. Protestanti 2.075 2.201 2.055 2.337. 4. Mosaici 5.064 5.052 4.973 4.905.- 5. Armeni 7 6 18 12.- 6.Lipoveni 1,141 1.140 1.232, 1.170.- 7. Alte religiuni 130 120 83 137.

www.dacoromanica.ro q48

Mortii din Basarabia, dapci confesiuni in artii:

A N 1 I Confesiunile 1921 1922 1923 1924

1. Ortodoxi 65.66756.17652.08459.09b.- 2. Catolici 180 163 173 197.- 3. Proteatanti 1.192 1.073 971 1.160.- 4. Most ici 3.039 2.742 2.652 2.680. 5. Mahometani ._ 1.- 6. Armeni 16 18 422 23.- 7. Lipoveni 551 706 523 696.- 8. Alte religiuni 70 49 35 60. Vedem prin urmare dinacestecifre, c5.pentru unele dintre confesiuni cresterea naturals, a populatiei este mai mare, si prrintre acestea trebue ses punem in tprimul Joe pe mosaici si in al doilea loc pe lipoveni.Ori,acestaeste unul dintre factorii cei mai importanti, de care trebue in tot momentul ses tinem sear* pentru cesnimeni nu ar dori ca la un moment dat ses ne treziin cu o populatiune e- vreiascit sau rusk (lipoveni), care ak intreaeA pe cea roma- neasc5, sau in genere pe populatiunea cresting eealalta din provincia noastrA. In tot cazul se observes aproape pentru toate nationalita- tileoorestere naturals destul de pronuntatii,-afarade armeni, la cari se constata o descrestere apopulatinnii... Ceeace s'a constatat dupes rrizboi a fost faptuleAeresterea populatiunii basarabene s'a faeut mai mult in directia sexului femenin decat in acea a sexului maseulin. Dar aci trebue sk vedemsicauza principals a rAzboiului, care a influentat in cea mai mare mrisura, si de pe urma caruia am avut o mortalitate mai mare la sexul tare deeat la eel slab. In conditiunile normale, avandu-se in vedere vigoarea rasei noastre putem afirma ca in mediu la 100 de iemei se nasc cam 105 btirbati, ceeace ne dovedeste neap6rat $i puterea -de rezistentti a romanului fatti, de toate celelalte nationalitati, pe cari in seria timpurilor le-a desnationalizat aproape complect. Si ca dovadii de acest lucru avem el.-: afirmatiunea unui scriitor rus, A. Nesterovsky, in luera

www.dacoromanica.ro .1,4 rea taa : in nprdul Vascfrabiei, note de elikitorie",Publi-- cata in Vargovia in 1910, care textual, sung in felulnr- mAtor.:

Sub inrilurirea moldoveneasel si malorusii catiruderatv si an pellimbat felul de imbraeAminte si de petrecere. Dar- gi Jimba moldoveneasca a exereitat o enormA influent/ asupra malorugilor, a$ac,. multi malorusiaiBasarabiei an fost complect rornanizati. Elementul activ este eel moldovenesc, ler eel pasiv gi care a cedat complect actirmiide-- romanizare este elementul malorus. Nu ne vom incumeta a elute cauza acestei reunitetriumfAtoareaelementuluL moldovenese.

Nu mai este nevoe s/ insistam asupra acetor afirmatiuni, si asupra tariei argumentulwl, care ne aratI pe ru5i ca un element, ce nu poate sl reziste aejiunii tacit° de desna- tionalizare. Dar, pentruca sA ne putem face o idee $i mai complecta a credintilor strain asupra puterii de desna- tionalizare a mini:Inger exereitath asupra celorlalte nationalitati, nu avem dealt sa mai eitrim Inc/ gi cele expuse de- - care profesorul Xociubinski in luararea sa intitulata Ma- nual de limba moldoveneascli pentru scoalele ruse8li,si. pubiicatA in 1903. Aeest autor face urmAtoarele afirma- tinni:

Ramanii exerciteazit aetinnea Ibr asupra rusinilor ee eratt in spre Prutsigratie rezistentii si' elastieitAtii precurn 43i a. puterii for de munch considerabilA au romanizat si roma- nizeazit ineetul en Incetul total populatia maloruse. Inanumite locuri acest progres de absorbire a populatiel slavo-ruse s'a inceput de malt',. Inca din secolul al XVI-lea,- dee/ nu mai de vreme ehiar, e-1 acolo nude odinioar/ rtsuna vioaea limbs raalo-ruse,. nu se aude cleat graiul moldove nese. Numai putine datine, el mai en deosebire cAntece, has- me mai sunt Inca mArturia unui trecat disparut, $i care a- rap: crt cdath a fost aei populatie rusina. La figgare pas intalnesti 1n satele cu populatie moldove- ngasel gi malo-rusA, faplilii rusagti,hatrani,,eari abia mai gtiu ceva rusegte. Generatia tinarA nu mai poate vorbi a

www.dacoromanica.ro 150

,ceastit limba,sinici nu o mai intelege, se vorbeste numati utoldoveneste". Dar in afara de aceste consideratiuni ale sus mentionatu- dui antor rus trebue sa mai amintim Incaeiobservatiunile- etnice, pe cari el le a fticut in judetul Soroca. El afirmh, .ch. in 1870 se gilseau in acest judet 26 de localitati,cari .erau locuite pureisimplu numai de rusini,si cari vor- -beau exclusiv numai limba ukrainiana. In 1907 rilmiisese- xa numai 16 localithti, de iande rezulta, eh in rest se Meuse desnationalizarea in timp de 37 de ani. Tot aci, mai constata el, ca 22 de localitati,in can la 1870 populatiunea era pe jumatate romansqipe jumatate ruteana, s'au romanizat complect in acelasintervalde timp, asa incest aproape nici un locuitor nu-si mai recunoaste origina sa ruteana. Si, daces in acest judet se mai ghseau la 1907 inch pe ici, .pe colo cateva familii de ruteni, aceasta se datoreste colo- nizarii tacite E3 i neoficiale, pe care Rusia o Mem, in aceste regiuni cu colonisti adusi de peste Nistru. Acest lucru era lacut in seopul de a se reimprospata elementelerutene, po de o parte, iar pe de alta era o a doua incercare pe care loastele guverne tariste o raceau cu intentia de a desna- -tionaliza elementele romithesti, ce forrnau marea mash a populatiunii acestei provincii. De asemeni, ca sa mai dovedim Inca puterea de desna- tionalizare exercitata de romani asupra celorlalte elemente, cu cari traiau impreunh, nu avem cleat sa ne referim la comentariile unei statistici rusesti din 1907, in care se spune textual urmatoarele consideratiuniasupra starii -etnice a judetului Soroca:

Predominarea elementului rutean este in putinelesate din cliteva puncte din nordul judetului, dar nici acolo.malorusii nu traesc in mase compacte, satele for fiiud impras- tiate peste tot printre .moldoveni. Trebue gandit ce anume) s'ar mai putea face peutru 'a se ,,impotrivi desnationalizarii, putinelor satedin 'coitalde Hord -est al judetului, invecinate Cu satele moldovenesti din judetul Hotini din Podolia".

www.dacoromanica.ro .- r l'- ''';'', :-. ,e.,, .-. ,-..-. - r -... ft'' - ...... i . 1 ,_t .,, 4 i,,.(''-f it,lizii:, V ,-.14.1v6 fi,..4. orwi 6r .."!, i 4 '71.: ',a- .i' . , J Jr ,0 I , /, ., t,mutt-ar4N,ivi, l 2 141 : . 1-4:;:Ii/J../iL314.1.1.4 .", ,' r I .--: j . ....4',. , It , e '.tI , ;N - 1 . .i : fi 4 1L'ft +I r .0 i _ 4 j .,,r/Y,,t.,0 fv.:t, . .,.i ,...*,.. i ../d . , ,i.il --I , 4 . ..its .,1 ..,;.:1.' 11' 4 I. '. 4,,'''' e' ..11,..iY 11 4 1)./.-- ''' in ,11....r1tAt ..., ji ,, in :1 ,..,...at 1 ,.. 1' k 11 ,, 11 I, Al 'N, % .1- `,` '',I ,?t A,...* je$rir-,t. ',/,i2,, ,r1,ilt.... I.--/ y I ,' ' J 11 1*.%1P, 0,1;;!:,;',- 1 I.. A/4 ,..1., 'q: ... ),--, .1-:-/ .?.., I:' 1' ;i' ..."7'. it . ie." frtry 14-Nt,tri*614 f ."14 ' ,,,,) :7,i 7,7, .,e,,/; .,:. ,1 ,!`...... Ik. . l 7-4. r, -.i: q,... ,t= j:- .1.- te i.s 7774. r1711 eitf 't, W 1}12 1*/':' -;4C4 " ,?!7 ' r+ / ,' --,,...' ; 1 4,1 V /717,' --t. ,.-1 . " ; -Lb t". ; ,. i , t14.1/, lit LAI ;i ,4 , :ii. !I .,, s* if ...... - 1 1;_tA .... M 7 ..:L1', 40".11''' "7 g 41:1 ., .fie,. ii ?I ,a14: ,. irj".4 1":111/ Alejlfills, :1-- ' d .1, ,./ , Of so i I /4 1' 11" Oil, ,,',:rl t ill fil -, .i re ..---k1 .,,/, ;41 1 -"s-'''' 0..:4-'.i. ,. ..1-;ii/,....2074 .---74f - . -, 1 ...... s.'''.-i,/%'1,,'''.., 7 1 0 ., .' -- A. t / Or b c 4 i;-iri, ... ,, 'I 4. ,, , e , Ai --, d d'.:1,i .1 ..'.4 ' I,/..t (. .0. ,_ r,i .- 11.7.r,' ,1 /1-'11,A.11J. l' a.) ti , ,- f.f.,,,..1 A-- ,9i qe it. . 1 -:-' 6"r., t n r 1(-mi.), tr/ . , r.. #. 't;i'. 1, .1 i ..1...... _,,, . ,:... I , Irfr( ..'A t't n .4 v-idtlef-11, 1 ,5. tdrtI e Ir. I,i ,.j tI $) 1 1 ,* I, tr,/ I /4/ I . "fq .1 ..,1\-- 1 ,/ k 1 #'? - i 1 1 ,11f41 "Orel( I 41).,;:: '7..:',I., ! 4', I '.-, , ,,.., r,.,. 1 i '; °.- 'rC;-'-'::: -.. ,

. / t (.1:C.,

1. ,:.,C41, (.1 '. .

Fig. 10. Cartea parcalabiei de Orhei. Pecetea Parcalabiei de Orhel (inedit) 4, Aprilie 1638 Folografia documentului originalca$ia celorlalle 2 documente Maturate a Post facula si data noua de &titre D-I profesor Leon Bogs, directorul arhivetor statului din Chisinau.

www.dacoromanica.ro 151

Este un strigat de alarms, pe care oficialitatea rush l'aL scos $i tare de sigur pentru noi, romaniiisi are partea luil de mare importanta, pa de o parth pentruca isi recuno$- teau inferioritatea din punct de vedere a patrunderiider rash, iar pe de alta, pentruca recunosteau in mod oficial existenta populatiunii romanesti inaceasthprovincie, populatiune a carei existentavoiau ei sä o thecluiasca mai tarziu, cu ocazia conferintelor internationals de pace- Iata, deci, atatea considerente, cari trebue sa ne inta- reasca in credintasfinputerea de patrundere a rasei noastre, dar nu este mai putin adevrtrat, eh nu trebuesa_ ne bazam pe acest lueru. duper cum am aratat mai sus, au venit in numar foarte mare, $i an intrat in provincia noastra., ,hiprt razboi. Majoritatea din ei se arata foarte nemultumiti de- stapanirea noastra acolo, $i in cazul acesta ne panem intrebarea: dach nu este bine de trait la noi, ce cauta in Ba- sarabia, $i de ce nu au stat acolo, in localitatea de under au venal Noi nu i-am chemat. *4i aci se poate vedea destul de clar, ca toate aceste nemultumiri exprimate de clansii, sunt numai simply prefacatorie, de oarece de bine nu fuger nimenieinimeni nu paraseste ora$ul sau satul,uncle a trait. Ca atare, deci la mijloc trebue sa fie consideratiuni de alt ordin, can sa ne explice acest mare exod als'rai- nilor (in marea majoritate evrei), cari au venit depester Nistru sau din alts 1)111.0, $i s'au asezat in Basaabia nesuparati de nimeni. Noi in privinta strainilor am fost cat se poate de inga."- duitori, poate mult mai ingaduitori decat multi state dirt occident, cari se pretind cu o civilizatiune mai vechesi mai inaintata decat a noastra. De aceea nu numai in Ba- sarabia, uncle toate capitalurile cele mai mart sunt in myna lor, $i undo tritesc ca banul eel bun ii gash)." instalati in cele mai comfortabile locuinte, dar chiar in vele- lalte provincii ale Romaniei $i mai cu seams in Moldeva, Bucovina $i Transilvania de nerd majoritatea proprietiltii urbane se ghseste in mainele lor. Aceste cateva consideratiuni asupra populatiei Basara- bid am eautat sa le ilustrez prin alaturata harts etnogra- lica care e o copie putin modificata a celei intocmite de-

www.dacoromanica.ro 132

-mural° savant francez, de Martonne. Repartifia nafionali- Vifilor este data in mod sumar §i bazath pe Cifiestatistide, earl au servit si la conferinfa internafioilahl ae pace. Dad+. se va face evenfuar vre-un recefisgmitiii,in viitor, .avem credinfa Mrmii ea chiar in putinele regiuni. undo bo- pulafiunea este reprezintath. ca heterbgeng, va trebui ea sit' se arate piitrunderea elementelor romane$ti, ee Fifa facut in anii dela faiboi incoace. Ca atare, deci harta este mai mai o imagine de ceeace a Post imediat dupg, razboi, Rita -ca sit concrefizeze in adeva'r o sifuatiune pur real t, care ar 1i mai in favoru' nostru.

www.dacoromanica.ro IR) CANSIDERATIVNI ECONCIALIcE 1. CultivareaPfirtIOntului 1nBasarabia (Thservatiuni ivederea orpanizorii culturif pdatantu (ui. Nevoil? vietiieidorintele tle castig au Indeu,natt Pe agrieultorii basarabeni se utilizeze vamantui for in vederea unor rezultate cat inai asteptate pqsibile. Sts dace in trecut a Post pose aceasta problsme, sou atat mai moult qe va pune ea in viifor, caild singurelevalori,- Bari s'au mentinut dupe reActi sqnt, produsele naturale si_ munea fizica. Ambele aceste valori nice inainte de rezboi nu si avpau reala for aplicatiunq si ca atare dela, danselqr- nu se vutea astspta la reale foloase, asa cum cei din apus. ayeau posillilitatea de Ei le eepeta. Era q Ineetrcare de culture ;nal rationale, pe care unit dintre, mari vrqpnielari p. Wean, dar aceasta era foarte putin ip compayatie cu intinderea pemantului cultivabil al Basarabiei pa de o parte, tar pe de alta cu cerintele de consum ale pietelor rusesti sau a eelor internationale. Rezboiul acesta, care a coprins pe toate lumea a treat nu numat conditii not de viata, necunoscute pane acunk zece ani, dar a facut se, se schimbe $i felul cuIturilorsi a repartitiei generale a ierenurilor, pe can se lac acest eulturi. Cu toate calamitetile lui, rezboiul acesta a lost inset urn puternie factor de progres si de civilizatie chiar.Pretu- tindeni am avut o intensificare a productiunii d o ridicare a vietii la un ton mai inalt. Si cand zieem acest Meru na referim mai on deosebire la Wilesiregiunile, earl. au fcst fortate a se gandi la produetiuni de materii pe cale-

www.dacoromanica.ro 154

cele provenite pe tale naturall fiind neindes- tulatoare consumului intern. De acest lucru nu poate fi vorba insA in Basarabia, de -oarece aceasta provincie a fost feral de influents econo- iert imediat a razboiului, asa ca aci nu a putut de be sA lie vorba de o intensificare a productiei, cum a trebuit ski fie in Moldova, care era imediat indaratul frontului. On toate acestea insA masele militare si chiar o parte din populatia civilA dela targ, an lost deprinse in tot intervalul -aeestui razboi la un trai mai bun ca inainte, de onrece pe langA armatele rusesti, earl erau excelentaprovizionate, e aprovizionau si o parte din locuitorii satelor, mai eu -deosebire in timpul de rA'zvrAtire a acestor armate. Prin urmare deci, eonsumul crestea, pe amid produc- -tiunea in mod lortat a scAzut pe de o parte din cauza sus- tragerii atator orate de la munca eampului, iar pe do alta -din cauzA ca proprietatea mare nu mai putea Fiera,iar micii cultivatori, nedeprinsi cu suprafete marl de VA- tnant, Meau mult din el nelucrat. In afarA de aceasta, viata in comun, pe care an dus'o ani, de zile soldatii basarabeni, vederea altorthri5ipo- poare, schimbul §i infiltratia ideilor sociale,precumpi olicitudenea, ce an arAtaro guvernele cow:lire0mmale foastel Rusiirfinitilor,soldatilor si familiilor for ;le aasii; in fine propaganda pentru reformele sociale plAnuite, toate aceste au lArgit orizontul de vederi al maselur si an ri- ilieat nivelul vietii for accentuand mai ales gustul de pit- nirtnt si de trai mai bun. 0 Juerare intense s, pAmAntului .inBasarabia nu se putea face, chiar dad'', am admis ca locuitorii ar fi, vrut sa Iucreze intreaga supralatA a terenurilor lor.Din vsuza color patru ani de Ozboi toate masinile de lucra pentru pAmant erau deteriorate, si allele not nu au mai fostfi,- eute,asaincat din an in an se raiesora in Basarabia posibilitatea de productiune a pamantului. Si apoi chiar dupA terminarea rAzboiului nu s'au putut aduce din strrtinrttate imediat masini §i unelte agrieole, ceeace a intrtrziat de sigur mArirea productiunii. Dar, ceeace a influentat in chip dilarnAtor asupra pro- cductiunii solului in aceasta provincie, au fost tomtai pe- zioadele de seeetrt, pe cari putem zice el cu foarteniici

www.dacoromanica.ro 155

-varratiuni le-am avut dela 1918 incoace, secetA, care s'a re simtit mai mult in regiunile de stepa ale provinciei. Pentru prevenireaglcunoasterea de mai inainte macar- superficial a perioaddor de seceta, esteabsolutes nevoe pentru Basarabia de a se studia de catre cei indteptatiti' in aceasta directiune, climagiinfluenta ei asupre culturilor agricole. Desi rusii au avut o oarecare organizatiune in ceeace priveste observatiunile olimaterice din aceasta provincie, cu toate acestea tot ce s'a, facut, a lost ceva in- complect, Desi omul este fares nici o putere in fatesfeno- matelor naturii, cu toate acestea prin studii 5i lucritri spe- ckle aceste fenomene se pot localize, si in eaznl acesta $i.' efectele for vor -ii mai putin daunatoare pentru productiune. Prin, lucrarile rusesti de climatologie faeute asupra Ba- sarabiei nu s'a precizat exact regimul climatologic al diverselor regiuni, din cauza lipsei de statiuni de al doilea- si de al treilea ordin. Cele cari erau 5i cari mai 3unt Inca si astral., sunt cu totul insuficiente, cand ne gandim la or, lucrare complecta, pe care ar trebui sa o facem cat mai neintiirziat asupra climatologiei Basarabiei. 5ii aveau puncte de observatiune mai mult pe malul Nistrulni.$i putine raspanditegiprin centrul provinciei. On, ea astfek de centre ne este imposibil din cauza distantei marl 1:ntre de de a stabili in mod absolut exact un regim al precipi- tatiilor sau unul al temperaturilor in Basarabia; si ;n general un regim climateric, care trebue sit sepotriveasca, cu anumite regiuni geografice, cu calitati determinate de- soluri 5i cu o flora anumita si caracteristica regiunii. Impartirea Basarabiei in trei mari regiuni cEn punet de vedere agricol: regiunea de nord, mijloc si sud, asa dupe cum faceau rusii, ni se pare ceva cu totul aproximativ s departe do a fi in legaturg, cu chestiunile de ordingtiuti- fit. Ma. se va cunoaste arnAnuntit 5i cu date mai mult sau mai putin exacteclimatologiadiverselorregiuni, atunci_numai ne vom putea da seams de imposibilitatea acestei diviziuni facute din punct de vedere agricol. Luata asa groso-modo diviziunea, dupes cum an facut ragii nr tinem. socoteala de stepa si antestepa de nord si nici de antestepa de sud. OH astazi este 5tiut, ca, regimul climatologic al unor astfel de regiuni se deosebeste foarte fault de acel at regiunilor inconjuraloare, si ca atare dee! primele- -

www.dacoromanica.ro 156

trebuese scoage eu desaviir5ire antre cele de caitegetigb a doua. Ori, dud zicein nni iniprettniicu r1.15i1 regimueah de nord, nu facent. decal sa ingIcibrriff5iregiunea de steIW5i antestepli, pe cdre o avem in partea de nord a prtwilidei. Cunoh5terea regirmulut cIlmaterie va aduce ict viiter 51 _punerea pe tapet a diferitelor lttcrhri agricole/ de irivrtins me (unde va' flpogibil),ce aunt absolut necesare mai cu Aeosebire in ptirtile sudice"ale BaSarabiei. Dvaagettrettea se va vedea mai bine necesitateaimpaduririistep:401'T eeace ar aduce evident o modificare in excesivitatee der useaciumeaclimatului acestor reginni. AcesteinAtMlet-L -riri sunt mule mai urgente de racut in ste0a uSeattil,Lchittlf inprovincia noastra are ointindere deStul de' rNpeetabt- Tg in partile ei de sud. Cunoa,gerea so/u/ui. Solul este' un factor de pvhati-categorie in agriculture, 5i pohte ca in cordparatid du. fade- -rul, diem, este mull mai dzeteriniflartt iftceetteeprittetite icre5terea Si dezvoltarea planteldr agricole. El nu este sehimbIttor'pe acelea5i locuri, sb poate studia. repede 5i se poate aduce amelioritri iii defectele lut111 insumeazil in genere earacterul clitheieipe argil at vege- tatiei spontane. Daces vom studia prin utrithre, caractetelg lui, vom putea spun cu preciziune f6rrfiade vegetetiei Asa de pada, dad a lost plidure lit mod natural, qi dad. -actualmente pe o rata de 1.0 km., aceasta padurb- adie- parut, prin studiul amrmuntit al solului51 a vegetkiet" -spontane, not vont putea deduce exact' a pitdurea, a" etis- tatelcti, afare debi, regiunea Mai cif stfeteg an' ,wellse -fie reimpadurita. A.sa cum sunt lucrarile asupra- solului in nasaratbia' facute de ru51, putem sa zicerd ca filet nu stint; de oarece ele au lost filcute cu cea mai mare refiezicrune, animal easit' se ziert ca $i pentru aceastit pf6vincie ei au lucFat'eevain' directiunea pedologica. Aia de pilda., nu piftent admite en' a Post studiu pedologic acef &cut de care proreserulNa- bokih sau de catre DOkutcheaev, in cele patrii sau 5 ziTe, cat an parcurs ei in automobir Basarabia dela need,.fa sud. Cele mai multe din concluziunile, la carinaajuns, ntt s'au putut lace in felui acesta deeaf numai prim &clue- -tie.OA,aesst lucru nu este admisibil.la o(Juorareytiinti- fita cif uYi cataetet ages de im-poifarff cum ar fi trebnit sa fie stndifirea atditntultita. a-solfilut Erasarablei.

www.dacoromanica.ro t57

In urnia insa astfel de lucrari-au lost intrepriuse do ea- --tre geologii nostri si in special, eel ce cerceteaza en Mul+a. .amannntiracr'solul acestei provineli a noastre este domn.ul Petit Eneulescu, care tinde sa, inteemeaseaaharth w so- iluriler,de care se simte absoluth nevo& in Basarabia. Itusii fusesera convinsi de necesitateahartiisolttrilor pentru diverselet for gubernii,insapersonalul stiintitio al for era cu mute prea mie in coruparatie cu imettaitatea in6 tindetii soltirlui. Oamenicirdesttila vaza in stiintit cum au Post:Sibirtev, Kosovici, Glinka etc., an avut delegatiuni speciale de a face cercetari agrogeologiee in diverselo gubernii, der luerarile lot nu an lost complecte, dincanzii ca nu an putut sir dovedeasck terminarea obse-vatiunilor pentru intinderi asa de imense de teren. Si, atunci an in- trebnintat si ei procedeul lui Nabokih si Dok itcheaev de, a complecta luerarile prin deductie. lTnele din lucrati-insa, pentru unele gubernii are lostlu- crate In parte exact, asa incat htirtile an fest executate pe scare, mare (chiar 3 verste pe diuma). Uncle dintre aceste hlirti an lost refaeute chiar pentru a douasi atreiw oar iu legatura,Lou progresele continui ale pedologleipentru lutele din aceste reginni. Prin urmare, deci ceeace avem facut in direetia selni rilor Omit in prezent de catre nisi, nu putem setconside- ram &cat ca niste simplejaloane, earl Wail pus, ramanattd- ca intreaga litcrare,sa fie continuata si dusk in bun sfarsit de ciltre agrogeologii nostri.

Cultura plantelor agricole. Cultora paurantului si in special culturacercalelw a jueat si joaca in Basarabia rolul preponderant ca ramura dS activitate omeneasca, si putem spune,ca pima mai arnm-doutt sau trei decenii in urma cand am avut prime- lo inceputuri de industrie mare, aceasta cultura era auroa- pe singtra oeupatiune a bituitorilor ei. Aceasta cultura de Plante agricole a luat un mai mare avant in a doua jumatate a secolului tecut, asa incest pe can& iv 1860, in intreaga provincie erau culti"at' 121000 do hectare, adeca intinderea de 37,8% din toata sunrafata cultivabila de pe vremuri,in1881 anlost cultivate, _1.822.017 Ha., sau 44,6%, iar in 1887 au lost cultivate din

www.dacoromanica.ro 158

Intinderea totals cultivabila, o suprafatg. de 2.590 504 Ha., sau 61%. Mai thrziu, in 1908 cultura s'a Mout pe oinci.uderesi mai mare, 01 cafe s'a ridicat la 2.938.504 Ha. La .191.6 aceas- tä intindere a segzut putin din cauza razboiului, v,sa eä an fost cultivate numai 2.485.025 hectare. DacA este vorba de cultura de cereale principals, vedem, ca dintre ele porumbul este acela, care e mai mult raspandit. In genere cultura lui se lace aproape pe toatg,intin -- derea provinciei, mai mult ins/ in spre Prute:mijloeuk Basarabiei, deal in spre Nistru. In partea de sud-est a ei, acolo unde caracterul de stepn este mai pronuntat avem mai mult culturi do cereale pg,ioase, de prima.varii, $i in special gransiorz. Graul de toamnil este si el raspandit in aceastli regiune $i-1 ggsim cultivat mai en seams pe o suprafatg.$io bands, ce ar trece prin localitatile: Paris, Teplitz, Sgrata,Nrtde;Idea, Volontirovca, Vredensci Alexandrofca. In ceeacepriveste orzul, in partea de sud-est a provinciei ii gasim mai cu. seams rAspifndit pe o bandit es ar trees prin: ausani, Talmaz, Volontirovca, Ivanovca Russ, Palanca,Cazacii Vechi, Tariceanca, Bairamcea, Plahteevca, Kulevcea, Di- vizia, Cismea si Saba. Dar, pe langa aceasta zong,, undo se cultivg, mai mult-. orzul mai avem inert si o alta, care se gaseste in nord- estul provinciei, in regiunea localitatilor Arionesti,Cli- mituti,Atachi etc., precumsi inregiunea Floresti,siCio- ctilteni. Este o plantg., cilreia in Basarabia i s'a datofi se dA inca, cea mai mare importantil, $i de multe on ester, preferata graului. In fine, dintre principalele paioase, secara esteaceea, care este ra'spandits in ceeace priveste cultura ci, in mici petece aproape pretutindeni, dar mai cu seams o gtisim la nord id regiunea localitatilor Chelminti $iRomanetuti,. La Chiperceni (Orhei), Chisinitu,CimiBlia.etc. Ovitzul, dintre paioase, care este mai putin cultivat in Basarabia deal celelalte este iarasi raspandit pe diferite- petece de teren in diversele prirti ale provinciei. In. regiunea localitatilor StAnilesti si Noua Sulifiti din judetul Ho- tin el este cultivat pe ceva mai mari intinderi,ca01in multe regiuni din stepa de la sud, cum este in regiunea Sturzeni9iSaba..

www.dacoromanica.ro 159

S'a cautat pentru a se stabili mai precis felul culttailor cle plante ce se fac in Basarabia, ca terenul sa fie impar- tit (in mod impropriu de altfel) in mai multa zone si nurae : 1) La nord si nord-est pe Nistru piimantul este awl:writ in mare parte on pgduri, si in eoltul din. spre Bucovina a- .cest teren aeoperit cu padure intrece cu 20% suprafata prtmantului arabil cultivat eu diferfte plante agricole. In judetul Hotin, in partea lui ae vest terenul cultivat este de 30-50%, iar in celelalte parti ale judetului precum si in judetele limitrofe el ajunge pang la 70 si peste -70%. In aceasta regiune suprafetele acoperite curitnni _natural° ajung pang la 15%. 2) A doua zones agricola este area c,oprinsa in judetele BAAL cu Soroca si Orhei, can coprind in ele regiunea stepei de nord a provinciei. In cea mai mare parte a acestor judete lipsesc padurile, asa incat in partea de nordest ggsim pang la 70%, iar in parteade 'nord-vest,spre Prut, pang la 30-70% teren de cultivat. In aceasta regiunese gaseste teren de fanat, iar pasunea variaza Intre 15--25%, si in unele locuri chiar intrece aceasta °lira. In aceasta zong, graul de toamna oeupg cea mai, mare suprafata, mai cu seams in partea de est. Aci, cantitatea de productie la painea alba este de 300-1120 Kg. la 1 Ha. 3) A treia zona o formeazg mijlocul Basarabiei, si ccnsti- tue asa denumita zone reiduroasci. Tocmai din cauza prezentei padurilor pe intiuderi mai marl de teren se produc schimbgri in araujamentul general alculturilor. Avem aci 50-60% teren care sa fie absolut propriu peatru culturi agricole. Sunt unele locuri din aceasta zona, uncle pa- . durile se mai imputineaza, si atunci si intinderea, terenurilor de culturg, ajunge pang la 70%. Pgmantul aeoperit de paIsuni nu atinge decat 5-15%. I)intre plantele agricole, can se cultivg inaceasta a treia zona, avem in locul intai porumbul, apoigran' de toamna, si in fine secara. Productia medic ce s9 obtine la Ieetar este de 720-1120 de kilograme. 4) A patra zona agricola o gasim in sudul Basarabiei, si in genere ea nu este acoperita de paduri. ranatul sein- gusteaza aci, in schimb insa terenul de culture seridica _pang la 70% din intinderea totals. Spre Nistru in aceasta zona pasunile devin ceva mai nu-

www.dacoromanica.ro 160

meroase, asa bleat intinderea for variakap15-25% din suprafata totals. Dintre plantele agricole mai rOsP5A- &He aci, este gritul de prinartvarli, iar mai is sodul Zonei.- orzul. Cantitatea medie de productie se mie4oreaa. et.vu, iu a- ceasth zgpl, ava bleat putem conta pe midi° preprietiltiin: special pe cantitati ce variazA intro 635-700 Kg. la beetar- Dintre diversele planteagricoleeerealele sunacelea, earl ocupit snprafetele eels mai intinse de teren. $i pentru ca sh ne dfim seamy de acest lucru redlim intabl.oul de mai jos, dupil cifrele statistics oficiale intinderea eulturi- loroicantitatea de pro(luctie obtinuta, pefilm) de 23 de ani :

Intin4erea Culturilor. a) Tnainte de rgbcd.

Specificeree skinilinidurilor de cereale Orbit Orau Total Anti 4e de pri- Seem% Orz OvAs Porumb toamnA mlivar'd cereale H E C T AR E

1900.332686.400930.176398.371567.67811. 668548. 2017400 ' 1901. 420320.430976. 233469. 398242.69152.668103.2220262 1902.432779.427423. 202139.408855.71894.698230. 2241320' 1903. 430625.412303. 212160. 443324.78841.670477. 2247730 1904. 350397.456348. 159197.477098.87414.703070. 2233524 1905.456672.367506.218124. 476942.73182.700152.2292578 1906.425222.366916.239840. 463428.66243.618398.2180047 1907.431313.331270. 223279.568461.74602.721330. 2350255 1908.373062.345728.201742.632384.73276.712137 2338329 1900.384675. 306030.201168.622403.64366.761075. 2339714 1910,488470,305197.236090.594552.64873.69661S. 23858004

b) in timput rdzboiului.

1914.574395.201657.196404.773994.75736.736054,2558240' 1916.522577. 71376. 169480.771049. 116931.698490. 23499093

www.dacoromanica.ro 161

cl Dupd rd iboe. pecificarea saminAlurilor de cereele Ortto Griu Total -MU de de pri-Secarl Orz Orb Porumb loamak leaver&ILEC T ARE -Cereals 1918.187343. 58902.177316.603271.108996.600452. 1736280 1919.387413.127698.195034.524913 123446.6991.49. 2057653 1920.362639.184854. 111227.743546.113554.511684. 2027504 1921.24,2282.345702.170452.541299.140165.612435. 2052335 1922.306784.301921. 90691.681963. 312677.652833. 2346869 1923.493536.276146. 118177.762789.247079.64S924.2546651 1924.517727.336688. 100139.778921.218351.692776. 26446Q2 1925.553033.228031. 95260. 680653.169988.763473. 2470438 1926.526509.121767. 93056.554379.98622.505156.2199489 1927. 607154 94654715641129204- 2323352 Din tabloul precedent se poate vedea, deci, c5 culturile attestor cereale, eari se faeeau pe mari intinderi inairite de razboi, isi pastreazit aeelas caracter aproape si in limpul casidup. razboi. Trebue chiar de observat,el pentru unele plante, cum a fost de pilda graul de toamnit tntinde- rea cultivate a crescut dupg. razboi, erestere, care este mai pronuntata cu incepere dela 1923, incoace. Odath cu a- ceast/i. erestere a intinderilor de grim de toamna, au seitzut in anti de dupg, razboi suprafetele acoperite eu gran de primUltra. Pentru. Basarabia grtml de primavarl este o plant& cat se poate. de buns. mai eu seams pentru regiunile el dei sud,$ide aceea are trebuisitfacem toatesfortilrile, pentru BA putem maxi intinderile cultivate cu dans& Dealt am avea asa de intinse suprafete aeoperite on orz, care pe pietele international°, este totdeauna mat eatznt cal Pref deekt graul, este. natural eit. mult Mai reutabiL pentru not ar ft, daeg. am avea pentra desfacere mat marl. cantaitAti de gram, graul fiind planta, care este trebuitoa- ret pentru consumul. populatiunii titrilor imPortattlare. Pentru unele categorii de piimanturi mai cu seanit din slidul Basarabiei, can aunt mai putin productive culturile de 4separa, ,taxi se 14.ceau inainte do razboi pe 494th:dark _Smash h. &owe. .Die Reseal 11 itresealui Raisfabier.

www.dacoromanica.ro 1,62

mai marl, nu puteaus6. aduca decalcelemai mart foloase pentru economic generals a- provinciei. Cifrele ne arata ca aceste intinderi s'au micsorat simtitor dupit raz- hoi ceeace denota., ca." mai inainte Multi dintre marii. pro- Jorietari se .o.cupau mai mult cu aceasta cultura, Pet care

.-.astazi satenii, not improprietariti, o neglijeaza, oul4yand. inschimb mai mult *alto plante, printrecaritrobuesa mentionam in primul loc porumbul. Cresterea intinderilor .aeoperite cu poriimb este destul de simtitl, si literal se ob-- serva mai cu deosebire cu incepere din anul 1925: In 1926, sand intinderea acestor eulturi a atins cifra de 305.156 Ha., se poate considera eh' am avut maximum ire culturait po- rumbului in aceasta aerie de 23 de ani. Trecand acum la cantitatile de produetie obtinute, avena

cifrele, urmatoare; reprezintate in vagoane: (partedin. eifre dupa. lucrarea: Monografia Basarabiei, pub!.sub. ingr. d-lui St. Ciobanu ca si parte din cifrele pentru is timierea culturilor). Cantitatile de cereale obtinute in anii : Spec Lficarea c.ereale_lor Orfiu Orfiu. Total Anil de de pri-Secaril Orz Chas Poramb toamniimfivarfi cereale V A 0 0 A N E a) Inainte de raboi 1901.47221. 32548.27172.33177.7481.104678. .252277 1902.48576..27150.19105.33530.7821. 62052..198234 1903.50013.38530.22159. 47359.97.77. 60005.-227843 1904:26712. 8369.- 7961.. 416682.5507. 24021,.89252 1905.47274.23218. 20845.41254.7980.,33633_,.174204 1906.55403.19622.32509. -51648.,6404.. 92043..257622 1907.21864.,14924. 9694... 47313..8463. 68416. 170674 1908.25281,10427.11260. 29669.,507E1 79633. 16134(1 190.26358.17298.1247151496._6870.46986.,.16481 1910.54863._19197._27762..56564..7242. 26921... 262649 -b) in tintpul'rcizb7riu2Ui

1914.-33641.. 792E-.14775.: -53633: 7071:-93093-.'210133' 1915.41816.15887. 7718.30227. .9.417 80714..185779-

www.dacoromanica.ro 163

p e c,.If1creai cereatelor -Oran Ortku -. Tole Anil lde de-pri- Secartt Orz 0Y119 Porumb -toamni mavartt cereale V A GO A NE c) Dupd relzboi

1918.'''7216. 1044. 2321. 6141, 897. 15873 .3348g 1919.37114. 9121.14961.41096.10639. 813t10.;194271 1920.34766r13719. 9596.57661.10124, 53977.179843 1921.11740.12198. 7621. 16550. 5368. 42478. 95955 1922.33430.30157. 9551. 79978.36765. 57581.247462 1923.80740.33295.10871. 55338.16989. 70964.268197 1924..35465.14061. 4995.22899, 4387. 58100,'13990T 1925.17236. 5341. 3345.15170. 2379 42119. 85590 1926.43033. 8557 87163394-11614.157631.29300G 1927.. 41115. 8026.45625. 8811 79988. 183566. Cu toate eg,.prin noDe legi agrare pgmanturile au trecut din mane marilor cultivatori(in majoritatestrUini) in aces a sgtenilor moldoveni, si cu toate ca pronosticurile, ce se faceau inainte de expropriere erau ca productia basarg- beang, nu va mai insemna nimic'pe viitor, cu toate acestea_ bifrele ne arata, ca de?i sunt oarecari diminugri iii heeagtg.. productiune pentru unele plante si in unii ani, cu toate a- cestea 'ea s'a mentinut aproape pe aceeasi, tre.aptg, ea si inainte de rAzboi. Pentru unii ani vedem char o crestere considerabilga produetiunii,.ciprintre. acestia .este anul. 1926, unclepen - truporumb s'a putut inregistra cea mai mare recoltA in, intervalul acestor 21 de ani, pe earl sunt date e,ifrelede- mai sus. In ceeace priveste plantele necereale,acesteaiii pas- treazg mai mult sau mai putin aceeatsi proportie, pe care oaveauciinainte dA igzboi, r3i ca sa ne facera o idea de tjuithtum-ul sgmgag.turilor acestorplantein Basarabia, vom da situatiunea de mai jos, din care se va vedea 1:111136. tifrele statistiee ale Ministerului de Domenii quantumill suprafetelor Silsaanate cu diverse plante in anii 1923-.---192%

www.dacoromanica.ro 164

latinderea ocupta de culluri In anti: Fetal pluateirir cultivate 1923 1924 1925 1926 Ha. Ha. Ha. Ha.

Rap 10 9617 9610 8062 8493 111 . 6432 42059 11179 5926 pfinep5.. 6678 6781 8207 9400 Moran Soare WI... 62333 77136 151683 165816 fbaola la °Orr pthpr16. 10040 16299 23860' 119816 tb6ole,la "politmb... 2069 t. 13923 957 11854 tlazire 1424 919 540 t188 Una 2474 2798 16445 1928 Bob ;, 289 480 531 '491 Veda de unbar... 6347 10002 14254 23000 Tutuu , 3759 7555 9057 13620 Caritrti is term% propel' 28012 142895 35591 51906 ,I. .porumb .. 2184 3364 7200 806N Muotar 155 1 Artisan ...... 3514 1136 16 11111C - 400 207 2'092 14501 '(Ndhot) 1152A 907 , 2'959 ticodee, if LiiPiii t Diverse 763 Varzii I(Curecidtr) .. 2757 5751 4411 11223 Ceap3 2622 5574 3371 5748 AOlegume 2426 3369 2206 3712 Pepent verzi of galbeni barbulhol zamooi).. 12589 13040 9588 9393 ilovreci (gostard) Itt feren rtro-priii 4403 '2366 I215 $173 bolded (BoVan?) Prtihre poitimib 18399 '36121 56160 V663'6 kildAcini de aulret... 3197 4312 4512 551)3 Abele arttfIcktle.... 567 347 ,=.. 1.11Cern6 4657 7439 V 401 Wit 15 ughie .. 9756 41778 19235 ,Allefinerfe trlificilake.. 26952 42956 47160 39996 'Wife iteturale.... 99685 82995 =. 4542. V.pe rod '87936 87950 93861 9005 Vii (6#11 'toll. 46526 46526 14813 44816 Lived 21196 21196 17789 *1789

www.dacoromanica.ro 163

iThate acestecsifare tasera*'04ugels iliatyq 14144 au miiit supsaista l410 tigtiltittV )1141I pn searalt parte din acele, cari sunt in legaturli cu industria Basarabiei. Ifulte dintre ele, tare Oust mai eu deosebireplan.- tele de nutret ei-att mArit destul, de mult inti ada r 1 cu ,e,ea dinainte tie rilzbolelprintre ele avem lucerne, care, Imb kveghea administratiunatruseageti era una diutre plan- -tele neglijate, .degi pentru terenui ei climatul Basargkil;t 'este mut dintre plantele, care poate sit dea 11)1 MAU* Oak mamente bun pentru animale. In regiunile 4in sudgi provincial, unde 0,vem stePa 44- vatt4 pp la {}c,eputul verli fanetele a3i pigunala sunt &Jai v seate, /ass ieLe nu mai pot s4 £oloseasc cu aueces'ia el- meptgiune4 vitelor. pF, lucern# cu r49449 satefungi are pe,sibilitcatea ca din adancims4 soluIul scoatil g ad -necesark age. cAt chlar flsci£ is giuprafatil din cauza temps- -raturii apa01,evaporat, aceagt# evaporare nu se product pant faprofwazime, age. sa. pleakele rginan vergiobjtg 4 verioadele este mai sieeetoase 030 anulul.1.9:qui Ate** -animalele sunt in masura a-gi gasi nutrimeafuj. Algegmr. Aiken de lucerna ski fn vechitri Begat ca gi in OA teltri 4se cultivil tril i t, o plantil care este aproape art aceleaSi walitati ca gl lueerna, al care es atare poatesiiadne3i pita= to foloase pentru hrana vitelor. Ei bine, din nefericire ul- tura acestei plante aproape cg niCi nu existA In Ba.sarabia, age a nutretul vitelor in tmele regiuni se limiteaza numai la roaderea ultimelor restart do radacini ale legumlnoase- Ion gau altor plante, ea constituiau pagunele naturale. Orir acest lucru este cat se poate 4.e OunAtor pentru devofta- tea aaimalelpf, ,maienseam.4 Lttnnei cand ne gandirg, ei i;s3 Facile p)rg.priet#0 ,aavew ripe de animal() cevamai buss, 4e cat sum suit agtfizi. Pe multe locuri mai cu seam, in sudull q audeetsi Baas- rabiel 430 cultivdeetal tie bine Niringui, Plante rehttlY bunk pentru nutret, dar care nu poate sA lapte tau Mina mueees contra secetei, dupli eam luptd, trifoiul gi mai MO aucerna. 4,44 anu iseruloarilAtind9re4ulturilor,sctaga)0* 11: .euR consklerare pirsductilwei. jog pent ii diferitele Ftbigte Ion, avow eitrOt c914 Wiff q, ' Pelueeeagi

www.dacoromanica.ro 166

Pfoductiunea plantelor legumincase,' a legumelor $i a altar ',!ante, ce intro in culturamare.

Contitatea de productie.in anii 49234192,11,F Oelui Plantelor .71,0111hthle MetrIcelq

4923.1.7 11924t 1925 1926.

Rapili '31656 a. 22322 c ? 20588 1 56885 In de siiinfint'6 27409 22384 21996 16734 In de fuior 5+ 50285 7825 6697 Canepii pentru siimanta 25245 18852 '19988' :49355' Canep5 entru. fulor. . ,-7 24564 13238. ' 46906- Floerea S.oarelui (rosiirith') 756741, 540311 .,353199.1183926- Fosole in,ogor, propriu . 77812 98105. 116789 247108 Fasole in porumb (popuso 15451 17831 13405 56007

Maz5re,.. O OO.'. 46456' 3613 5344 6476 , r, Linte ...... 2727102 24733" 88064 14846. , I Bob 2487 2552 '1556 6256- Sfeclii tie zabKr (zahar) 4 750681 889537 2052689"265.2812 Tutun ,P 11372 35845 . 57095 95124' Cartofi hi tereh proprldi (45p5tUrA) - 591634571155614r ,,, 970535' 3115560 Carton printre porumb (ipopusoi) "..,.. -. ..64261 45341 29602 74629-

MuVar ,.....,. I: , f.,j .'"" ' . 410 19 Anison,2: .., ,;(1 48018 .7531., -- 97 Mac .r..,,I., .i : 1-370 - . .15354 N5n1. (Nphol) .--.. . . ,12602 . 71,13 17325- Cicoore ,.,... 14. Lupin ,.,.,. 1 , .. -- .16 Diverse... . , .7565 . Varzil (Curechi).... 55463i 51535 57/i45 726356 Ceapa 173279'' 102881 II 69332' 11673e Alte legume 164718 r 71465 136314c ' 96-577 Pepeni ghlbeni $i verzi , (harbuji $i zilmosi)... ' 563740 ..92()365. 5f5B241 , 785375, Dovlec4. (Bostani) in teren . i ,,,,, propriu..., PP .503.68 37469: 9324i ,fp .40004 Dovleci (Bostani) printre . porumb O . 2157364 1744628 473024 3087301 ItficifiCini de nutret... 838840 508671-' 375753.1051958 Trifol (Siinlantfi...... 1.5277 3141 - 107.7 Lucernii (Sfimantil) ... 85027 56079 --_ 711

www.dacoromanica.ro 167

Cantitatea .deliiticluctie ii ami '1923-1926 Fetal Plantelor .Ghintale Metricc 1923 1924 1925 1926

(Dughie (Stirninfii)... :57069 16220 8405 **allele n3tnrale.... 1348461 845077 978774 .Alte ffinefe artificiale . 513899 616583 266179 1136356 Wit pe rod (Poanail (HI) ; -2042169 /368235.,:, .1491172 Livezt de pruni(perji) (chintale) . . .. 89450 422465 .6111pomi roditoil ( chintale) 87927 ,774177 Din toate aceste cifre se poate vedea,dee4 ctcultura legumelor in special, a florii'soarelui, a pepenilor detoate categoriile este destul de rgspandititiin aceastrprovincie, ei pentru multe din plante-productiuneaeste6eva Mai snare, dead in OW provincii ale t4ii, CUm este. de Moldova sau Bucovina. Multe din cantitiitile de legume, can se produceun in Basarabia, sub vechea dominatiune ruseaseti se exportau in centrele populate ale Rusiei, aea ca prod,use basaral ene -ajungeau panii la Petrograd. Dar, dace. Jegumele k;f: ,exportau din Basarabia in cantitAti destul de mari,'In mai mars cantitriti inch se exportau fructele ei struguiii;, Pentru ca sh ne facem o idee de utllizarea pd,pl'ataru- _seascilinternA a fructelor ei strugurilor basarabeni,*, vom de mai jos o tabela. statistics,' din care se va vedea acest consum pentru ateva din marile centre de populittfe, in intervalul de timp dela 1901-1910:(dupa..statia'Acile ru- aseOL oficiale ale d-lui N. Moghileanski). Piefele Canna:411e de fructe consumate in anii: oConsumaloare1901 1902.1903 1904 1905 1906 1907 1908.1909 1910 T 0 'N 'E Mere. 1. Petrograd . ,`98 66 33' 213 82 38 16344 16 49 2. Moscova.. -; 37 18 '12 11 8 42 17 82 14 23 3._Varsovia . 16 16 33 17 16 82 17 tia: 33 -4. Kiev. ... 49115 ,-:. ;180-33 14898 311 33148 5. Harcov .. 2 6 7 9 1 8 3 49 18 31 6.Odesa... 655590147 1179180 508 66 1884 147819 'I. Lodz .... 66 16 33 16 17 82 66113

www.dacoromanica.ro 168

Platen Can111(

Nuci.

1. Pelrograd. 115164180 82 197' ,844, .2. Moscova .. 115147149 81 147 --280- 3,Vanovia.. 197180.197 98 213 - 262 -4. Kifiev... 82 82 66 16 98 F 415 $. Hark°, . 1 49 49 49 33 147 82 4, {-him .,. 541342344311 491 1163- 7,..1,odz ... 82115115 31 98 -. 164 50 115 .11.RIP.... 66 66 49 49 -- Total ..124713451149703 1441 2327

P r14 1 1 .e(P e r j e).

1. 'Petrograd . 246377442197 ..... - 7 2 . ag o yft , OA537 688508 33 3.-iiorsovla.. 115 66 721 33 , _ 4,1Eicv,... 246278 377 98 16 5. -Hatkov .. 180164164415 r--- 49 . 6- Odesa...1278803 950491 16 2, Lodz .... 33 16 246 16 8, glga .... 49 66 35 Total ,.27532327 36211458 114 Pere.

1.Petrograd. 115213197213 115 66. 2. Moscova .. 16 16 3. Varsovla.. 98 98 246197 197 68 4.4(1er .... 147115 16 66 33 16 3. //Ogee... 66 98 49 16 311 65 6..Lod; ... 33 49 66 66 53 66 7. 'Riga ... .66 66 16 Total,. 475 655574624 705 281

www.dacoromanica.ro 169'

Platelet earettAtile (Kr fruc(e coneorriate frt °ail Conaumfitclare1901 1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908 1969-106. T 0

6 c418041 Pte9a 0-0.

7. Petrograd. 704 622414251048. 688 12.29' 2. Mascots-.:410 147246197 ...- 147 473 3. Varoowlir.. -.-, 33r 147 49' 66 1W 4. Kiev -.. 82-49 82 49. 180 !GS' 3. °demi ... 377(82 263180 262' zis 4 Lodz. ..I. 16 16- ---- 49' ...... JX Mt 7. Riga...,. -- 16 16 16' _ ...... sr 3. Harltov.. _. _... _ _. .... -4- 16. .` ., Total.J1573 965 219515.19 1192 --. 2426- Struguri (Ior a' or

'I. Petrograd . 360151531 Erg 603-112lel 311A 261,212111 2.Mostovti . 1631527i1e* 1811126L167 ,1187 98i09118' 3_Nravoovia .. 885459(213 _229271459.,..21,7. 197123-kW 4. Kle* ... 295131 82178145164 153201 224,218 3. Odesa... 163131168 318443396 363219 384714 4. Riga . 163 66 79_110121 68 87 93 96102 Total..20291677788 108212181401 12 810711t981480 Din aceste cifre rezultit, c6 pomicultura5i viticulture basarabeant dlicreau 5i dan qi astitzi rezultate diet eelb mai Yrumoase. Prottusele dupit cum se vedeerau-mult mintate in eentrele mart ale Rusiei, Lisa incestele edustituisu tonstitue un isvor foarte important de bogie nationalit. Pe pietele populate ale Rusiei -se adue,eau fruete si stru- gurigi-din Crimeea. Acolo strugurii erau ceva, mai 4ulei, -si ca atare de mai bunit calitate decat strugurti -din Ba- sarabia; dar cantitItile, pe cari Crimeea le tovealtatexport, *ran foarte mici in report en necesitKtile detonsem ale Fructele constittind o ramurit iniportantit d i produetiune a Basarabiet aveni Obligatiunea, ca s6, mentinem a- -coestit ten.dintit de culturli destul de rationatg, care se face n prOvirteiK uotistrk in at eastit directiene. Trebne- falt1rie'. ,gandim, Id o iebtrajatet cat' mai mare/ EC dezvolttirii acestbil 1rorlbetii yr lad indtistrlalizare si comerciaMaTe* eat mid

www.dacoromanica.ro 170 fn insh ath-, a .strugnrilor, cat si a celorlalte eategorii de: fructe:,' In modus acesta vom intemeia o noug ramurit de indui- trio agricola, care va fiiri inAsiirdea face sh creasca ve- Aiturile noastre, nationale. Intemeierea industriei se va face concomitent cu indrumarea si a micilor cultivalori, can fan-inch o culture mai primitive, si din sariavem. destuiqn Basarabia. Fructele, cai se cer pe pietele striline trebueU. indeplineasc64 conditiuni i specialela vindere, si pe,eari de multeon inactualele Imprejurkri nu le In:: deplineic produsele bagaabene de pemicile proprieViti. Aseitti pe marile pieta ale occidentului european se cer- calitati omogene de fructe sau de strugurl, ealitati pe can de urate..-nri_nu leindeplinesc fructele provenitedela micii`Villtivatori,lucre ce credem-ca este destul de Alin- niitor -exportului romanesc. . Sunt tari, earlen toatiiproduetiaIor interna, nu pcta, coperi totusi necesitatile de.consum, de fructe, ale popula-r tiei. Printrt acestea.lrefine sa eit4mIU primd be Gernia, nia, ea& anual importh eantitiifi maxi' din altelari, lucre ce peutru anus 1925 se poate Tedea din tabloul urmator:

Cantitatea imporlatd mla rilI TONE .Olanda 44 286 -- 1.;thiguria 10 912,---r -.Elvetia 6,258 4:'JUgoslavia 5 074.- 5: Italia 80 520 d: Belgia 20665:--- 7. 'Pranta . - . 47.505; 'S. Austria..... 717101 ft.'-gehoslovaci a... . , , 6.296.- - 10. Statele-Uni te &OM 11: Romania .. . . 10.340 .228.092--- Prifittirmare'vedemi citinumai untai:dintre sfuVele-g4aii consuMatoare are;nevee de asa"-de maxi -cantitiiti de :Crud- te annat-klar;daa'pellangkliCe-Sta,ariA mai ad4ega ata-,

www.dacoromanica.ro 171

lea altele din:.statele de nord cum sunt: Studio.,orvegia, DanEimarea; Anglia' etc.; atuncinumai ne,am- pules, da -seam. ce S'ar.putea face. cujaaterialul nostru, pe care , it 1,0abtinem: in eantit'ali:asa cte mart in. Basarabia... .Pe. ADO: keeste pige:.dedesfacere, Pentru produsele noastre,, basarabene, am avea mai aproPiatA plataCeho- -slovac4, care are pevoe.la kaput' ,dp,anupprpcategorii

.Mai: Mull pe>; acesti, eomereianti,;,-. earlan-.lack,multd. .11evoe do rutinkpentrua' $fi5a,Pou in valoarelDslevitra- ;iiifruetele Basarabiei.pe pietele,strAine j(12.44 ateodu,/,,i,.IplegaturA,..--eu_:predgetifipeade :g4allte.?!-griePle 4rob.,!io 434: InentientInget.Basa- ----zabia era inainte una dintregubernillv.e.eleorto.t.4110dueli- toare de alcool. Se intrebuinta cartoful ea materialbrut ,pentru fabricatie, sau alte plante, insI din cauza iniper-

www.dacoromanica.ro 172

tectiuniivelnitelor de aci, produsul reznitat nu eratob- deanna bun, ei prin urmare popuiatiunea era oblikhfli a- proape regulat a bea un f Arica raneifoarte take. Sub rugi bra libera fabricatinnea gi vindereaateoolului. Usti mai ticrziu s'a introdus gi la ei munopolul, (carnal ea, lit Fie poritti 'filature pe cat posibil mai mult consumul al- Foblilui in cantitati aga de inari. Monopolul fiind intro- ding hi tbategubernille,a lost introdns ca atarepi:nBa- *Arabia. DnPA ibtrodheerea mehopedului rachiulni, interesAndu- te d6Itt Petrograd autoritatile do efeetele acestuiregim, tri adenath ocazinne guvernatorul de pe vremuri at "Vasa- tlibiei A. trimis urmatorul report eu data de 12 Var- tie, 189. Dnpa tinapnl smart dinzivaintroduceriimik/la-Ant vanzaril vinului avem posibjlitatea en Tapte bazata fib art. S pntand explica suoceseleSinititOtite,ce aeeasta tettnmaa tidus Populatiei in te privegte p-Foiresii in stareae1socia- la ail moral& ,,Cti teats acestea fast dupe, informatinnile lua6 Influenta adestel reforme so constatii dupli cum urmeaza. hal ob- OervAni et betia a scazut malt, cat gi galtigla gi hata.:le pe ,,rdite s'an imputinaL Al doilea, Sul centreleoraselor, undo ),pant la introdneerea ,monopolultd vanzarii vinului toate Si- .gurantele erau pline cu betivi, acnma asemenea cazuri419 Inttilneso bowie rar. 4,Toate acestea se explica nnmai prin schimbaraa caracto- 4rului looalnrilor de vanzarea alcoolului, made pawl,IAdata ratrodneerki tmonopolului ee bea 13l al si noapte. Bauture erp. ,pentru -consuinatori, ppe credit data, sau in &chin:13Wall- 1tnentelor; cart erau camp/rate ,pe preturi foat Wei .de expIoatatoril evrei, 'earl erau totdeanna patrona. earoia- anilort eNumai prin snprimarea acestor conditii monepolul van- iii alcoolulni Aa avea o infiuinta bunt asupra pcpulatisr. Impntinarea localurilor de vanzare a al000lultc,desehl- wderea for la ore fixe ea si xegulamentarea eliberii lautu-- witor acasit la eonsumatori, si mums.' eu ban) uaerar, *or #,Ratea face ea imputablp ea ma mid consume atattle malt 41- artiOlai .Ca gi inainte.

www.dacoromanica.ro 1T3

,Cu teat') acestea mai aunt §i acum inaceleasiteuditit, cum s'a aratat mai sus tractivele clasei inferioare, nude se elibereaza bauturile, cu diferenta ca permisu/ de Aerate a alcoolului se, (la numai is persoane garantate Qi bins cunoa- cute!, earl nu ar ingadal sit se petreaca Iticruri neperm!Le Infiintarea aci a unni comitet, care sa trezeamea reptile- 'tia, sA-1caute a-i dezvolta activitatea, si a a face ..11 se °cape cu Incruri frumoase Qi intelepte, este absolut neeesara, diet Populatia se va deevAta in felul acesta de a mai mamma bauturi alcoolice in cantit/tti nee de marl; eum consuma pang,acum. (Dupa lucrarile originale gasite de deinnui T. Ioncu). Aceste observatinni 'acute la 1891_de Mrs gaverneto- rul de pe vremuri al provinciei, on regret nu le mai putem constata acum, de oarece eu toate reatrictittuile ee se fac, on toate acestea si astazi in Basarabia se constuna alcool pe o sutra foarte intinsa, mult mai intinsadeciet in celelalie provincii romanesti. Ceeace este foarte important pentru noi, este faptul ea chiar dace, taranii nu mai beau a§a de multa 4,Votki", ca Inainte, en toate acestea cea mai mare parte din ei !End preduatori de yin, consuma mult din acest produs Uri,0i acesta in cantitate Brea mare are aproape aceIcasi decta ca to aleoolul. In regiunile, undo tAranul nu este producator de) via, cum aunt de pilda regiunile din nord, adolo eituatimnet din punet de vedere economic este ceva mai trista pentnt el. Consumul, pe care il face este de alcool laedreitima, undo ea IA in 1897, in timpul .guvernatornlui en rapertui sue mentionat, patronul aproape in totdeauna este strain. Sateanul nu are bani,riatunci el este nevoit a ari arigaji In eareiumarul evreu sau alt strain produsele sale pe _bre- turi derizorii, produse, pe Carl carciumarii apoi le degree tot satenilor pe preturi ridicate, atunci and, la etintre- gul stod de produse s'a terminat. Aceasta este o chestiune foarte delicate §i foarte prin- ciPala in seeks timp pentru noi, si de aeeea prinintiloa- ee direete, clar real Cu seam& prin del acele indirect° gu- vertiele noastre vor trebui sA i# eat mai urgentenalsuri, pentrft Ca mune& eateahnitti Rostra moldovean s net litre in staplinireEt strainA pe de o parte, iar pe del alt sit feriae

www.dacoromanica.ro 174

taranui. de'a se'otralicu acele alcoolurt cari-cunt t1inzi 'in zi mai mult lalsificate de .catre carciumai- Rezervele productiei licisaraben,e. Din data's' seeete- lor periodice, cari bantue Basarabia, si cari ban:tuiau si alto gubernii mai centrale ale Rusiei,foasteloguveime ruse s'au gandit ca in anii buni sa se faca in diverVele regiuni mai productive ale provinciei niste coare de rezer- vd., in cari se pastrau produsele primenecesaie consainu- lui intern in timpuri de seceta. Era o economie fortata a unui surplus de material, pe care trebuia sa-1 faca aproapefiecareagricultor, and avea recolte frumoase intr'un an. Acest sistem adoptai de rusi era nu numai pentru a asigura, sainanta pentru anii de secetai ci si pentru a garanta norm.alitatea preturilor produsele. de pe piata, in timpul &and aceste produce even. tual s'ar fi imputinat din cauza secetei dintfunul sau mai multi a,ni.. Speculantii in Basarabia prevedeau ai timpurile de seceta, ei gramadeau in magazii cantitati marl de produce, pa cari be desfaceau populatiunii pe preturi -mad in timpurile,daliPsg- Guvernele rusesti _au insareinat .pe vremuri. zentstvele cu prganizarea acestor owe de ..rezervA,. -; vela '1860 incoace, de cand 4u lust ,fiinta aceste la aceasta din urma data, guvernul rug iingurDrfn_alto organ administrative a cantat sa orgnni7e,ie Algpo- zite de materiale, nu in Bessarabia, ciin, al,b,,g,u.Dernii..inai centrale. Prin instruotiunile date pe vremuri delIle'tragladv -slam organizat in primullac depozite comunalVjnailexitele parti ale judetelor, si in Basarabia ani,avuLind4 4,1), ;Wa- le,astfel de depozite rnaiinseranate,..si anum4 §i in Hotin. In primul judet erau 15 comuni, cari prganizaserA. astfel de depozite, ce aveausi veminte pentru planteile teamo, vi seminte pentru plantede.prim,iivard.Intmprimele erau graul si secara, iar intro cele de al doilea 'erapoy,tuRbill (nepusoiul), graul si secara de primaVara.; Dupa ,4tele statistiga se arita. de 4semeni:ca in Iztotin. erau 18itcaiiiini ce aveau astfel de cosare;.asa incai in aceS,teaIniPrenna -cu'cele din Soroca era posibil de a se cofiseila zua.tatiede cereale de toamna si 1187 tone; de cereaie ae nrimavara. Dar, pe16.nga, acesie-catauhe, In Urnatt'au'inai rast'brgaiii-

www.dacoromanica.ro 175 zate'coeare de rezer-siasi iu alte comune din altejudete,ale Basarabiei:

N-ustim, dace aceastA. idee pustt in practice de eltregM-. vernurus, nu ni ax aduce..ei Bona.' nu profit, mai cu deosebire, ea. de zece .ani incoaee s'a. observat. in ...Basarabia mai. multi ani. (ease) uscati decat ploioei..Siineazul aces: to rii am rune intrebarea intru cat am greei, dacA.um cer- eaSinot mast sistem- adoptat deruei, ei care -s'a deve41.a tit nu fi unul dintre cele mai rele. In tot cazul, chiar duel,ant .. presnpune ca riu s'ar pitted micenra preturile pe plata-Rig tinitiurile de seeeta 'pentiu produsele prime de- prima- ne- ceSitale, dar prin existenta acestor depoz-ite.ei titilizaree for ls, vreme, am 'iniatnta eventualele cumparki de -produce din ulte State,,pentru cari *nu mai departe deeat- in ani a, trebuit sa vsarsam str'ainatatii eafiltaluri de' Bute de milioane de lei, some pe cari nisi pang. In prezent ' nu'le:am putut achita poate absolut ccrmpleet. 3) "ALTS RAMTJRI DE BOGATIE NATIONALA ALE BASARABIEI A). Sericicattura. Pe lanai, eultnra plantelor agrie4, de .ears ni-am ocnpat mai sus, in Basarabia- pe vremurj., poate.ceva mai malt deetit acum s'a datioatli_atentinneft runai, ramuri principale.;de. avutie nationall, ei an.ume. Se- rieieulturii. Pentruca 'slue dam aeamii.de ceeace a lost pe romuri serieieultura,in geesstg. provincle, vom faee ellteva obsq- vatiuni ei asupra exestetii viermilor de mgtase in Rusia, ocupatiune, care.interesa at se ,poate .de multpadiferiti producatori.. Qu Oath.' mg.rimpa Rusiei, qu toate acestea din punetul de yedere ,alproductiunii de mittase brutI Basarabia juear un,rol loarte important, ma, ineat ea venea eu nn aport. destnl de mare. in.eantitatea derraaterie. brute,,de., care.. aveau nevoe fabricile r.useeti de ffatilsuri, In directiunea productiumu de mAtasetoasla Rusie avea Patru marl regluiai el-an-time: 1. Provincia raijlocie din Itusiii, Asiaticg. g: Oaneazul.

3., Provineule imprejmuitoare OctMArilN-egre el a eelei: . de"ja-o4 (He-r-sann1i Teuriaa). 4. Basarabia.

www.dacoromanica.ro 176

bintre toate aceste trei regiuni iptinindiqi13ksarabis to in regiunga imprejmuitoare a MATH Negro') feek kaki mare dezvoltare, care Se &Ale°. vermilordeMiltase era in regitinea miloeie sli meridionall k Rusiei teiatice. Audio erau conditiuni elimateriee !carte favorabile desvoltiiriti yiermilorelduzilor. Aceattli regiune a imperiului totem- vit se putea densidera, debi, ea partea bea maiimperlanta de producere a materialului Prim lieritru. Induatriamfita- sAriilor. Cek de a dotta regiune de produetiune tie anhisse a Ru- siei,Caubazul, poate fi tonsideratii ca venind in 01&ilea eau al treilea plan, din tank& el eel eonditiunileclimate- rice erati uneori foarte vitregi pentru culture de viettei. In fine bea de a treitt regiune, care coprindea Rttsia de Sud ayes tiumai parti, earl putean fi luate in °onside/lire ea fiirld in adevar produatoare de rafilzu3e. Regiunea a patra, care coprindea Basarabia era una dintre cele mai produatoare de material prim, asa clf ea atrligea atentiunea marilor instalatiuniindustrialsde mAtase din Polonia ruseaseA, ce consumau cautitAtide material brut destul do marl in fiecare an. Ditch in Ttirkes tenni rusesc climatul influenta in bine a- suPra dulturii viermilor tie miitase, insmetodelo de Iti- erare a firului nu erau dintre tele mai perfecte, asa ibcftt firul de maltase brtrtA, ee esia de la prima filaturit, era tau fir mai orciinar. Nu tot aeelas fel de material se producea in Itugia de Snd si mai ales in Basarabia, 11$11 ine,Atsia- testa este imul din motivele, pentru care miltasa brut, basarabeana ertt destul de cantata in fabricile polubeze. Id guberniiie, HereoneiTaurida nu )3e poate nice, cA tra dat intotdeauna o prea mare atentiune eulturii viermilor de ihAta8e, dupii cum s'a did in Basarabia. Cu toate tteestea Siii35. la ineeputul ritzboiului actual ine,epuseSi in sweat° deaketibernii pia curent in populatie, in favoareh crestetii 43i duzilor el a viermilor de matase. Multi eapl- talisti rusi, precum si mate band rusesti si evroesti an clutat a finanta on ce inceput de industrie de mlitase, tare luasefiintape langA. Mares de Azov. Ca 86 ne facem o idee de culture viermilor do mfitase in nsia,n'avem &cat sit privim cifrele de mai jos, earl a- rag media color mai marl recoils anuale, can eau Oa- nut inainte de razbei:

www.dacoromanica.ro I

Cantitelei de t eacial ;Vetoers* Reel/unite kilograms Let. ear

1. Caucaz. 5.760.000 14:5444106, .2. Turkestanul ruses° en tukarit8.760.006 9i$10L096,. 3.Basarabia ei sudul Rusiei 96.000 931144001 Total....9.616.600 23.9/3460. Pentruca sse poate obtine acettsta, cantitate de etweelit, 'a neeesitat a se pune to ingiat o cantitate did 17.563 deiliik0. grame de samanta, care in mediu flind repartizata pentittr aoeste trei maxi regiuni, ne d8 alfrele urmlitoare:

Cantilatee de sliWtia44 lleginatle pueS la %vier Kgr.

1. Caucazul 99599.- 2. Turkestanul rusesc a.Sudul Rugei eu Basarabia 104. Tot aL., .. 1756.=2t Pentru multe alte regiuni ale Rusiei, uncle .3e faces, cut- -tura de viermi pe o sutrf£ mai putin intinsa, cantitatea de 35.manta, nu era suficienta, cat se producea in Bede regiuni; $i de aeeea trebuia sa se importe astfel de material de prin. alte gubernif. fu felul acestn (in mediu) Basarabia vindea altor regiuni ale Rusiei pang. la 40 de kg. de samaniaiin. fiecare- an. Cu toatd ca. Raga ayes regiuni foarte producatoare de --samanta, en toate acestea era absolut nevoe de a se cum- Tara samanta mai seIectionata din strainatate, $i eantita- -tea, medie, cafe se aducea anual era. de 19.900 kilograme. -Cifra aceasta de sigtits era, foarte variabila, si ea depinalea de eererile de samin4 41 flouter din partea eultivatorilor de .vierrai, Din_sanzamigoacelor primitive (relative), de culegere 41 creetere a semintii in Basarabia, aceasta provincia nu lwoducea deeat 20% in termea mediu din ceeace avea ea. nevoe., 0 parte din, samanta, care se aducea in Basarabia se importa din Turcia, dar gi aceasta samanta era de q ea, Wale destul de inferioark agin ineat ei rezultatele Sian pu-

www.dacoromanica.ro 17& teau- sa fie' dec&tr la fel. Ceeaoc tPost o mare gre'.eala dirt partea foastei administratiuni a acestei:pravinci,i,54 a- Reasta se resfriinge 5i asupra IntregiiRusii, -a last faptul, cátiu'exigta o lege speciala, care sa puna restrtetiuniinl ceeace pi:ive5te importul semintii si mai cudeosebife-lk, litatii ei. Ccs'tul alma' al semintii, importate din altetart'S'erialca- pentru Rusia intreaga la 3.192.000 lei aur. Ceeaee s'a obsersat mai cil seama in anii din urm5 in Rusia, era fapb.11, ease lacusera o multime deit-keit-Ill/1i destAl 4e moderne pentru industrializarea mtitasei;nsiltit materialul prinKcq se producea txe teritoriul -fog-tufa iltrie, riu nu ajungea sa alimenteze aceste ingalatitird: Se' 'Visa eear,tijnaaielaiitaepaiiadin strainatate pe lzingA sruniinta si mature brvta,,§i, dupa ciirele statistice, dela 19051910 cantitatea atestui import a crescut Cu 56.°0, iar"L'osiAlltma- terialuliti cu 76.0, ceeace de sigur este foarte mull. Ori, pen'tkuca sa clarificam mai bine acest lucru, dam mai jos eantitatile importate do matase bruteprsemn valorile for in anii 1906-1910.

Canlitatea de matasii Valoarea Anii brute impontati matasei KO. Lei

1906 9928.000 86.931.4411. 1907 1024.000 47.571.449. 1908 956.800 42.677.010. 1909 1.057.600 47.938.520. 1910 1.420:S00 63.292.040. `Tot-al. 5.387.200 238.410..4W ler-aur

Gusful de cultivare a viermilor ii a fabricArif de ntAttu4e a crescut din ce in ce, i de aceea chiar ithediaDifia:31146a), razboiuluiWaitgasit iir Basaralia-crescatori,ettri:altdefub chiar guvernului, ca sa intervina la Petragrad, pentru ee sa li se aeorde anumite sume in acest scop. S'a tinenoilt de de'este cereri renefate, Si de aceeain.bUgetul gm:dui ma pentru prima Cfarti, 8'autTn'evazut sumo' pentruaceasta; sumo settri pentru tr'e/c frei magi regfuni prods ciitoare de nuatt's,t ale Rusiei eratt urmatoarele:-

www.dacoromanica.ro 1/9

Sumeli acocciata anual '6 0-41111111'e tei ' 1. Caucazut, 151.660;- 2. -HerSonni* Maurida, 100.250. 3. Basarabia,( 64.000, 4. Turkestannt rusese .5$.653 Total 374.560... Prin urmarc BaSarabia,, de$imai'mica,dealtcele1alte guberniia:Piituf obtine,relatiV .0stin fam-aimare pqntru -ameliorareaCillturiideviernii,Si' Acosta p.13./. 5i simplu pentru motivul,ca productiuneaei. reprezinta .60% din productia totalg a Rusiei de sud. Ori.acest lacru era foarte mutt, cared negandim toemai la ailereuta de intindere intro provinCii. A.nual,(inmedal) partea Basarabiei din produetiunea Busiei de sud reprezenta cam 68.000 kg. deMAtaisil, trutg. t'ulturilese- faecal" si se fac'ine4 $i astazi (Pbate pe o sca, ra mai mica insa) in judetcleTighina, Cefatea-Alba,' Is- mail $iCahul. In ceeac'e.prive$te cult-Lira de yiermi,. care se face in nordul acesteiprovineii,: ea este,destul de redug,, aya meat fates cu productia din sud eaesteentotalneglijaUila Intieaga prottnctinne a acestei lYarrti dinl3asarabia 'nu repre%intA, de-egtnuruar clin fodsta .proditc-tie.avecbii Inainte de rtizboi numarul cultivaforilor de' Vi'ef'irti era degiii. tde ImOiqatft itteml-;atesta se poa-re -cierteadin h1'itatorkii 4n.btoTt, Ygr Pf ifers &tittddill ai tin hilt' 'HAI6desi or :ptbduisntoli3t &olhentul 'in-41414i Eusiel iii rATthei

Numilrul Nu91.4110- Ju te..1 e SsOci-9110-D unctelor rlor ,seriacolA 1. Hotin 55 23. 2 ,,Orhei 24: 12. 3. L'apu$na 100 36. - -A. Tighina 3225_ 78.- 5.CetateaA.lba. _3587 45 C. Ismail $i Cahul 5223 73. Total 12205 2647

www.dacoromanica.ro 160

Vedem, ideci ca /carte multi cultivatori de plimant set ocupan vn cresterea viermilor inainte de ritzbol. Din eauzis e2inn s'a putut educe shmantil in timpul razboinlui, o mare parte dintre cultivatori an pargeit enitura seeasta apucandu se numai de agriculturA proprin aisg,,lavitni In vedere si preturile ridicate ale produselor de ite piatA. Iu modul acedta cultura plantelor pgrea si devenea din ce in ce mai atractiva pentru produclitori. Mai atractivg, in tot pazal decal a matasei. In felul acesta s'a reduseinurali- rul angtgegrilor, agacktie la 267, cat fnseserg numeral for in 41Pmeutul intriirii RusieLin marele rtitiboie a oft. zedns .101.81 in 1D21.* Peatunci, ,grin mgsurile hate .de ga,vermr1 nestrafa- crnlcamas aproape stationar, age. di Inc, mai eontlim In Basarabia pe o productiune anualg, de 5.000 'kg. de gogo1 Tern.. Tendinta .este insit de ameliorare a situatiunii diii an in an, din cauza cerintilor de material brut din partea unor instalatiuni industriale mai mari, pe pari le avem 3n .ve-- chin' Begat. B) MAR1LE LAOURIf3IPESCARILLE BASARABIEI ;.in slipirea Basarabiei la Romania Cara noastrattvith-- $igat A suprafatit Marta mare de baltieilacuri ocnapt$: duke sau apg, srtratg., can stint produatoare de diferlte- gentin si pee de pesti. Ae7,eate lacuri aunt constituite pe de o parte d4 catre Nis tru IA de clitre .P tit en regiunile for inundabile, jar pe deb altg parte de ciitre Duniire en limanelepiostroavele respective, precum si de MareaYeagrit,iara,yi cu limanele ei grate. Suprafata acestr0 lacuri marl basarabene de ard &dm tie ridicg la cifra de 45.205 ha., intindere care se reparti,- seazit in felul urmittor. eme le liteurdor de lutin dere& apiAluce Ha. 1. Beleu 1.089. 2. Lacurile diii Ostrovul litg 145-

. Notd. Date le privitoare la pesenit stint luate- din lams- rea ultimg a D-lui Dr. P. DfLia, ad-torul pescariilor statului..

www.dacoromanica.ro idt

Hameln lacarilor de hafneleren epi duke Ha. D.Laourne din Ostrovul Stepovoi 19. 4. Lacul Kitai 4,595. 3. Laetil Kat long 5.913. R.Lae ill Safida 590. t laicalCuhurlui 3.544. 9.Lactil Ialpug 11374. J. Lacul fervent 135. 10. Lacul Cartal 1.400. 11. liacul Oahnl 10214. Total_..,44.2113. In dfard de aceste 'noun on suprafete; maxi mai sent incii i gtele tau Inai miedIntindere 4i de mai mic* important& hate aoeste la un lee prezialt e intindere de 1347: Ha. Iii teeace Privestelaciitile tatate, Amides Paint de asemenil destul de maxi, ei intinderee for este urmatoarea:

Monde iacurike de !mindere* an& gaunt& Ha.

I.JebrienieiSolenet i)45. IL Basic /9 525. &Eishani, iklittei, B woes 17.000. 4.Budacbi on 13abolat 3.200.

Total. . .411.11'.70,

Pe !sing?! aceste !demi cn apd duke si sitratd trebnes& inai addoglim ined tin lac Toarte mare, care pare di este fiat ce Mare ttchisd, ti tare nu este al:tut dealt Lip:tante Nistru- hit, IAareo ihtindere de 48:b00 -Ha. si cart; are- de aseilient aid ln1ee. Asa fling isituatitinta acestor Iacuri, trebue sd sinvnetn. cd uncle dintre ele nu aunt prea adanei, Cu teats acestea tot ajung la adancimea medie de 3 metri. Pe alocuri 'plate dintre eta aiting t9i adintimi Muth Mai mari,, de 43453 inntri tau think mai Mutt. Prim titular° PentTuvast, 'en calaj mie aproape toate suet detedibile. Li tann, aodite intindeti indri de hp nub rue' Palma Spuhe `611. eau aptnate lieglijate, de barece pfardita; 1 et

www.dacoromanica.ro 182

ire it avea statul de la dansele era derizoriu. In anii di iiainte de rOzbuj, toate aceste lacurt, -wattEmendate intr'o vreme pentru sums de 25.000 Mi-aur ceetteeeste egal a- proape cu zero. ASa cum s'a faeut ei cum din nefericite se mai face ;nett exploatarea peetelui in Basarabia,-trebtre `srt se soul-teas- -eh' pe. o produetie de 60 kg. Ia. hectar, ceeace este putIn in -eomparatie cu ceeace ce ar trebui sii-rezulte. Dank. exrloa- tare4 ar fi normalit, atunci cantitatea; ewe ar obtinede fiecare hectar, ar fi de 140-150'-de.kilograine)Prin nrma- J. Te un deficit de 80-90 de'kilograthe, de lietare hectar. Daces am sototi acest deficit numai pentru 80.000 de hectare de apes, ajungem la o pierdere de 720.000 de kg. pe fiecare an, ceeace de signr 'este eeva defitni de apreciabil maiCusettmA In actualele imprejurart, calla Pestelear -face cearft'ai Mare coneurentA. cOrnii dOnd astfol popula- Ireiun alitheiit "tot Asa de buil; der- in teelee time, poate. -mai eftin. Pc rangO lacurile mari, cari in majoritatea for in - asa- raina sunt proprietatea Statului mai avem ei iazurile sau lacurile particulare din eari se scoate pe an circa 6.000.000 kg..de peete. Aci este loeul ca sa mentionOm,eg. pe Ulna cantitatea normalg de peete, ce este prinsa in mod legal si data %n consumaRune trebue sa mai socotim in Basarabia anual inch' o eantitate.de, eel liutin 3.000.000 de kilograme, can aunt prinse prin contrabandri ei date pe pieta, ceeace marmite desigur eartitatile pentru consumul intern. Dar nu toatii cantitatea era data pe plata interns,ei multa c1ixr ea nuilkgeta # idistru, e.i, aceasta se petrecea nisi cu flefisRbthq Be le ;ail% ceAndfr.ontiera..de,.rgsii.rit,nu era cu tottilintilis6 Si pe tang . peete. se:mat.trecea prin contra- Itandbsi.alts. uerai,-at'din ,acea,stO pricina emuisariatul de pe vremuri al Basarabiei a cautat sa pung 0 oarecare ,ord.ineigacest pesouit-ei a- dat la 17 Iulte, 1918 =mill oarea Jclecizinne: noteoprit peseuituL .eu nAvoaciela zu.ueliiurt mai inici ale4-.exa, iaracele de nuele L .cmi, in sr3Opul de a _nu prinde in ele petAela martini. 2..F5te stria interzia-oyanatul perAelat. sub .oti..ce formit cm matarli.explosibileii.eu:,orice .feLde::instruznente de tor- turh.

www.dacoromanica.ro '183

a. Tut) gee sari voescsapeseuiaseA in apele Nistrului trebue sAtha un permis special de pescuire. Acest pern?;s.sai AA, dela prefeetura ffecArui judet, in schinihnl itameta.uPale de 20 lei, pentru pescarii prefedianisti, fa*-,09BIPI:t el* peste side 5. lei pentru teti ceilalti locuitori, sari an pe$cuescr- deciit pentru dansii. 4. Permisul va fi,.valsbil time de un an de zile dela agtst. eliberArii lui. 5. Posesorul oricArui permis,este obligat ca inainte de Merge 1R-pescuit stt-sj. vizeze odatA pentru intreg sun]. acest permis.la.postul sau settia de jandarmi, in raza cArula'cade, satul, in care- donaiciliazA, locuitorul" 6. Pescarul este obligat de a purta in totdeaVna asapraIui- perniisul, pe cafe. ii va. ar to organelor administrative. in- decliforesti s3j uilitare, la cerere" 7. Permisele se obtin priuteo cerere -Urn permis mu:poate servi decal peisoaneit pe numele carom estir dat, sau unui membru direct dig familia -sa (sotie sau copil minor) fara drept de a fi imprumutat altcuiVa 8. Taxa de 20 lei gient.ru obtinerea permisului,.sasva varsa. in wisteria Statului sub luare do recipisg, care se va anexa.- la permis, en care va.forma unul si acelas act, Recipisa fArg, autprizatie sau aceasta far/re,cipisA,nix dau dreptul nimanui spoata pescui. 9. Ori chic se va Drinde pescuindfltritaceste tarinar sau nri cine avand aneste formalitAti se va prinde,cA, nu sifil, pe malul Nistruluica-sapescuiascA, ci are inten 1.4 de a faCe- contrabanda, avina asiipra sa in afarde instrunientele de-- pescuit si alte materiale, acela se va pedepsi, (NO -CUM Ur- IlleaZA: 10,Contravenientn klispozitiunilor prevAzute 1Q, gr. 1 sia' se vor pedepsi cu dela o lung, inchisoare pang, la treiloaf gia cu amenda dela 509-3000 Jai 'hi Solosul Statului! _ at Tot astfel se vet nacippssi meatcarise ;Mr pan eta pescuese p2 apele Nistrultil fADA sitajba itu,uermis .spesial de pescuireqicei ce nu'vor respec./0 reguloim kohl-1110a or- ,donouta de htfil.". Pu-rtatorul unui permis cAzut.iniviat i sridie5i pormi, sul de pescuit pe langl pedepsele specificate mai ens"

www.dacoromanica.ro t84

,32. Execrators& acesiai ordouante Of &imitators& contravren- lizafilor sd loos dot autoritlitiIe milifa et administrative. Datti ta,Chif#11.114 la n lune, 1916. Cortasat CieneraP fa Busarststht, Evident,cdupitces'a flat acessfit oraonantfi pfecuitul In lacurile Basarabiei f}i mai cu seam. in Nistrn s'a rikut cello mai conform en clispotitiunlIe %gale. Tabu* nxr s'a pant stgrpi en wig' centrebendele,a ae qiL astAzi eu grentate se pescuette irict Iii dilertele 'semi* fitrit &Mari- !abluni speciale, of la date cfind ettie interaisprin. lege /Remittal. Late interesant dunoseut nttm r4 4 acelnra, earir to o cup/ in Basarabia cu pescultut pesearu/ film/ urn al de lea cultivator Qi ca afar& in produclEtot,foarte principal. In 1aI1ourcle mai jos 'troth cluta al dd nurnitru/ lot in avelii plait latgabdi, predura Oi in diii de dupit 16abol.

A re P t Nr. ptssearlior

1910' 3416..- 1911 3072. 1912 41861- 190 3914.-- 19F4' 318t- 192I- 2095.-- 121 2014: 1922 2771.- 1923 3104. 1924 3056. Inainte de razbol, prin, urmare numarut pada/viler a. feat .teva mai mare, dealt in anii, de; dog; ritzboh ei aceasta di- minnare de numar se constant mat en seam ia, asei ard, can an fed Imediat dupa aeesb ritaboi,Cu atae apropiene insit: de allele nouTitrf ,eu.atat gn, numitraf log a latepultitsii crease., tinaltad ca git ajunga cifra Pa card am avut'e into de 1914 De sigur senderea de numitr se datoreste in mare parte elfaptului cfi. Nistrul nu este complect liber pentrupee- vuits, pe de o parte, iar De de alta pentrucA in conformitate

www.dacoromanica.ro 183

-en, Leas rotnaneeti an anumite conditiuni do indepiini 90404 4 a pstioF IA* 0.vea. dreptiil -de a pesoui. ;t1 to 401adActiept #au r0r0n impure da foasta dominatiune'flumes- aa taidesanea sta,tni rus 41T avea irproapez hiei nil -trait dfreet dela lacurile tii apele base:rabiee°" Faincauzit lea loaiktfele Auverne rusesti nu inipuneau eon- &timidspeoialsdepeficuire., si din cauzg cs, pescarii eran 434Aikari,,ii 1,ngaduitia,peacni,gratuit, de aceea ei an eaptitat o anentalitate on. totul ~specials, asacli mai ea Wen an putut 134 so adaPteze. fitisanzitiauji legii Pdattre Ma Hind eituatiunea, trebue ss amiatim, ea Stattd -roman, grin administraVia pescariilor a eautat sicautita fat* tpate #fortari.143 pentru a ameligra stareapescarllor Po AO o parte, Sax ,pe tle Alta de a marl eantitatea de petite, ea se sooate din apele pasambiej, Mandu-se astfel o 41n- -iasuire-POPulatiei,, de-llama -I se p une3a dispozitie up ali- fluent, care poste en mutt ;Emcee ss. inlocuiascit carnea de 17,04 mare ate enttati ficia fie scumpA mai cu seams pentru Populati# Devoiarfa a provinoiei. Zona inualabi/41 ¢ Pruta124. in,leg racu obestiu nil() expuse mai sus trebue sit mentonam, ea Ilasarabia ikrp e multime de zone inundabile, earl imimprejtulrile actnale nu serveac abaglut ActAirtliepcleat Jipmai is pAsu- natal v.itelnr, si .aexasta nu tot &out ci nun* o parte din! Al.CrauflviaapejejAati, si .sand ,aceeteJanete,naturals. 'aunt jaw:date, atunoi terenul evidenteal.nu=pi eke d toP itiliaabil.bi4inkau1 tweets, staeii. vara SO 4441110i. a fi nova ipinioastia &mega, trnPrennacuiarna mai ;Ault de trei sferturi din an. ,Nana slinbre aceste wane 4414104We, ,este fitrii.11,40ittidoi 0000 a..Pratplui, gong, oare sato i p.ronuntata tinegiu- neajudetuluiCalla Ami Xriitul aurae Jo o Agugie da aproximptix, 461) 40gmanrAul 46.1x foxrand xrvarisinuo- zitati,ceeace face ca lungimea Sigd9 10 ogi .thai.mare,. derk,t-pr,friip zgalitate, dae4 ,-araat curs ar naergo drePti 14atc#,..aPpi pu este aiaA,liar raalwile.aunt ilaae Alide- aeftwa F.13 Jae *Mac% .41141 Otte ,arSilmAitea-ata.,7 c9113: pact pi impel-Lail.Intnodul Aceata aptnuse inftdreaza. iuaubscd. it4illr.141.goestei,p,1144 ,nu g>isliu Analitri Apajte, atia 4,este (144.1.4013 tca#a netub la loziginea 13rAiplat 13411. ;in alts parte art fie i gteraiitiale, pputpketaaopa,sta,

www.dacoromanica.ro 186 albie a sa sa se =pieimearaJcu aph si sa se reverse peste maluri. Revarsarea se face in asa numita Lmica Prutu- lui", care numai in judetul alml are, o intindere de 40.000 Ma., in total ea ayancl pe-toLparmirstir aceste/ ape osu- Trafatli de 60.000, Ha. Trebue Na socotim act, ca si in Moldova lunca aceaeta se intinde pe o :suprafata aproape trot asa de mare, at meat .aproximativ 120.000 de Ha. de teren aunt scoase din pro- cluktia generals. a ta'rii. Dace, am presupune ca venitul net al -unui hectar in Basarabia ari numai de 800 lei, am a- junge la concluzia, ea provincia noastra este pligtbita in fiecare an de o sums. de 48.000.000 lei. Proprietarii, cari se gasese astazi in apropiero de regiu- neainundabilaa acestei ape nu seamana pamantnrile, ce -runt expuse inundatiunilor, de oarece in cazul acesta cis cu], este cat se mate de mare. $i in cazul acesta ci se multumesc a avea de,pe aceste pamanturi ale for un venit anual, care sa nu se ridice mai mult dealt la 70-100 lei la hectar, maximum. Oa in imprejurarile de fata acesia.nu se,poate socoti un venit nici pentni un teren de a patra calitate. Mnite din regiunile acesteainundabilealePrutului cunt acoperite tot anul cu apa, asa incat putem socotiin mgdiu: ca avert/ din intreaga intindere 'a acestei luneio proportie de teren de 12-15%, acoperit continua cu apa; o altaparte in proportie de 18-25% este deoperita cu stuf si papura, iar restul numai ramane ,pentru plumnat. A- cest rest es-Constifult tocmai din terenuri, kaki. on cand Tot sit' vine sub apa. AcesteMinide obicei nu au peste in ele, dkcat eelece aunt mai marl. In cazul ca'nd eie au, atundi se poate conta_ pe un irenif anual, Care nu se ridich mai mult de 100-220 lei de fiectire'hectar venit iarasi derizbriu-mai cu Aearnit in imprejurlirile de astazi. Dach prestipoilem, ca este ,posibil imasul wens& Anai in- 41elungata pe an, totusi iarba, pe care o tontine nu este de iauna calitate, asa gin. cat nu se poate zice .ca,vitele an un mare profit. De acera, oredera ca este. neeesar, sa se in- ,ceapb. a se .studia ciestiunea indiguiri1 pentruoprirea apelor,- si acea a regularli arbiei Prutului Dent/Ileaea item productiunii tarn o intindere asa demark,depit-

www.dacoromanica.ro /ant. care au_ actualele circumstante nu aduce cleat pa- gube proprietarilor Lue,rarea de iudiguire si de. secareaa-cesteiregrirti inuridabile de sigur, ca ar irecesita tincapita ditittile tire dar care dupg socoteli aproidradtrve nu star ridica mai mult de 1500-2000 lei de fiecare nectar $i daea not nu avem la indemana acest capital, am putea sa tratam cu socidaii strains.-cari,credeni, cai, ar lus acest _anriaja, went nu numai pentru. Lunca Prutului. dar si pentru zo- nele inundabile ale Dunarii si Nistrului. Aea dupa cum se prezinta lucrul, capitalet.roxaanesesaw strain ar puteasa utilizeze stuful prin instalatiuni specialsfacute pentru prepararea celulozei, de mule ar trage eel maiimare profit in eel mai scurtlimp.

4. SITUATIUNEA PROPRIETATII RUR ALE

In legaturli eu-schimbarile;pe caril.le a adus razbeiul in organizarea societatii moderne, am constatat o schimbare aproape radicals in situatiunea pfolirietatii rurale, .schimbare care s'a facut in urma. apliearii noai legi agrare vo- tata de Sfattil.rlfri- si consfintitaile parlamentul roman.. Dupa cum este stiut de toti, inainte de razboi existau si in aceasta provincie ca si in Moldova latifundii,, ca. agar= tineau la cateva sute sau mii de proprietari maxi, asa im cat satenii aveau intinderi mici ,teren,. ee eonstiiniau proprietatile],or* Ba, chiar Marie raultiAintx.e.dansiinu. aveau primant de fel. 5i, daca in Moldova ei in genere in Vechiul Begat acest latifundii erau in main romanesti, in Basarabia din contra, dupa cum am amintit si in alts parte, ele ss gasedii. in stapanirea proprietarilor stiaini: Numai putiniproprie- tari mari, moldoveni, aveau mari proprietati aci. Prin urmare o schimbare a acestei situatiuid.e.tebuia sa vin g, de oarece era nedrept ca oclasg, suurapusa sa traiasca in eel mai mare lux; ei sa 'alba nanasi vagoane proprii de cale ferata care ii ducea in toate partile Rusiei, pe cand restul de sute de mai de capi de farpailie sg, triiiaRca- in cep, mai neagra mizerie si cea mai mare inturiecime din punct de vedere cultural.

www.dacoromanica.ro itii

Schimbarea care ea facet ib repartitia preprietatiie mate vedea din alitturatele tabele, din cart dup5 data° rusegti p iten obseibva, atit sitnatinnea din 1905, e p Nicta 440 ItitooPUttli anului 1912, and a feet jubilee de 100 de j4 do Ilmire p )3asarabieila Thalia

Sifuotionea ornartifiei. Pdsn(Intului ProprieMitii runde din Basarabia to anti 19054 a) P&P:4440U inalienabile i.Itiuli3441 propriptatilqr 5.507.- 2. Intinderea in hectare 1.805.t94. b) Panu2nturile Statului fi ale Ilidndstirilor

1. Intinderea terenului in hectare 343.121. e) Pdfn4.04,1 Wasesp, inotttien4bil 4,Nadelnakri PrOprietig$ Owl to 3 hectare.

1.74;rumgi'ai proprietiLtilsor 59.848. 2. Intinderea to hectare 130.259 Prepriettiti. deta 9-5 hectare. 1. iimmtrui propriotAilar 1.04344. 2.LatiodereaFabeetime 422,594. Proprietd# 414 7 lecture.

4.NVI,13,4111 propriiet4litor 26.443. 2.intijadergo $.4 hectare 225.786. Proprietelti Bela 7-9 hectare. L phialicut trepriatiitAter 18.926. 1.Inlinderea tn here 1641640. Pvepriattifat imitate S heotare. 1. Numitrul proprietatilor 18,073 2. Intinderea in hectare 1.0611.4111.

www.dacoromanica.ro 181

La inceputul anului 1912 am avut o suprafatfi, totalA do proprietate rurallt, de 4.176.031 Ha, care era report:1mM in felul urmatot :

Fetal proprietarilor Numdrul orIntindereaHa.

1. Proprietarii particulari 5.507 1.805.1.13 2.,_Statul.sililippistlrile 21 34:1 I23 3. Nadelnicii 284.636 2.027.750 Total. 290.164 4.176.031 Vedem prin urmare din aceste cifre cat de mule teren stapaneau marii proprietari in Basarabia in comparatie gen Sgtenii. Dar luau' atesta se poate vedeaincti.mai tine din eifrele Statisticii zemstvei guberniale ale Basara- biei (lnetaread-luiN. Moghileatiski) pa anul 1916, adecA Stirajunul reformoi agrare: Repartitia paindnttdui in 1916.

Categoril de proprietor' ['Modena Ha.- Proportiatie

1. Istadelnicii 1.876.642 39,30.-- 2. 11azaii 232.090 4,85.- 3.TovAra9iilestiteeti 224.483 4,69.- 4. roloniqtii 58.884 1,33.- 5. Divers' proprietari 143.729 3,00. Total...3.535.829 53,17, ilkceasta este situatiunea micii proprietnti, asa cum era in 191'6, gi acum comparativ cu aceasta Um mai jos sl situatiunea marii proprietni, care inch era in floare in Ba- 44arabia pe acele vremur.

ategotit de proprietari Winders' Ha.Propoltia 4/

I. Pro pfietarii particulati 1.391.205 2033.- 2. Viittlistitile stain° 144.636 30. 3. innitslirile nationals 12.631 6,47. -- 4. Ptoptielites. Statului 100:099 2,09. 3. 'Oriole oi ComUnale 73.548 1,54.

www.dacoromanica.ro 190

Categorii de proprietari IntInderea Ha.Proporlia 010

6.f'rePrietatea iimastvelor 9.355 0,00.- 7. Proprietatea bisericilor 347.242 '7.91. 8. Proprietatea cailor ferate 4.943 0,00.- 9. PAmeraittil Arhieresb 492 0,Q0. -- 10. Asezemmtele publiee 44.246 0,93.-- 11. Bat ca tartinease4 62.242 1,41. - 12i Limanul Nist}-ului 48.508 1,10. Total. . . 2.249.220 48-80. Total general pentru mareasi Mica proprietate. 4,785 048 99,97. Dinacest .tabloa- vedem ea in, Ceett4Q. Pivesta proprieta rii particulari, -numgx deltProximativ 5500, stapttneau is 191,6 bln.tindae.-Ala 1.391 295 LilaIre ciaidnu.auntiir de aproape 300.000 de capidefamilies akrolineaunumal 1.876.642 Ha., ceeace de sigur era o foarte mare aedreptate. Dar ceeace este mai: iinpurtatit, sI ftrC se vede din tabloul marii proprietali este faptul, ca o intindere destuL de mare de pa,"mant -(144.636-Ha.) apartinea mangstirilor strgine. Cele mai multe aceste terenuri ale Basarabiei erau donate Mai inaiiita:mgmastirilor grecesti dela Mun- tele Athos.lieeste terenuri erau Lisate danie cle cltre proprietarii greet-basarabeni. 0 alts partdin plitrAnturi erau l'asate di) catre-prourietari rusi:basarabent'aiferite- lor mringstirrdin fostul irnperiu. Cu clitpul ace-sta se vede- deci, ce dela ogle aproape 145.000 de -Ha., ale Basarabiei nu profitau decht absolut_numai strginii. Tot dins acest tablou se mai poate vedea, Ca in coniparatte_ cu averea_mgmasti.- rilor strgana, aces a color nationale, era cat se .poatede. mica, ceeace ne dovedeste Incaodatanationalifatcasi punctul de vedere al fostilor mars proprietari ai 'Brtsara- biei in,eazul sand ei,erau. filotimi ei lgsa-u parte situ toat6 averea for pentru folosiata_icteurilor si--1ACaselor 8finte. Asa hind, lucrul era noegsar, ca sa ving, o legs care s6 modifice aceasta situatiune, ce cluDA Blarbla noastrl rere nu puts a sg, fig considerate decat ea, ano4rnalA. Legea, a venit, as a Zfg. in Ultuaulaplidirii 00 to,anii 1921-1922 (dupe. eifrelse din ilucz'area domnuliii A Cardas. Aspecte:-

www.dacoromanica.ro t9t

tlia retorma agrara basarabeanA,-.ChisinAu,-1924:1).4-sii,ua- timfea proprietatri rurale s'a sehimbat. dupe cam se. pea +e vedea din tabloul de mai jos.

ategorii de yroprielati Numarul hectnrelor

1.. Proprietatit pa-,mase #ostilor marl proprietari, fti. Statului 413.924. -- 2. Mosii date in folosintA la skteni 1.163:329.- 3. Mosii arendate 9.621.=- Total. 1,591.924.-- NiimArn1 total al mosiilor, earl aveau intindeFetx repar- tizatA mai, sus era de 2696, iar su'mele, ce se dirveneau-liiarii proprietriti pentru mosiile folosite de sateni se ridicau la cifra de 40.673.436 lei. Pentru mosille arendate sv.ma ce se -cuvenea proprietarilor era numai de lei 575.925. Intotal .prin urmare, ceeace trebuiau sk plateascg, sAtenii in acest an sail perioada a-exDroprierii, se ridica la' cifra do : 41.259,361 lei. In afarA de acest primal:It mai erau Inc Al ramasei 8513 Ha. de parloagrt. Mai tarziu insA aceasth" situatiune a supraietii prOprie- tatii agricole s'a schimbat, Phimbare ce .se fAcea-Pe masura ce se' apropia .de sfarSit lucrarea de expropritste, ass ea in ultimli ani grtsim o situatiune cu totrt1;altaai trait mai favorttlailA, pentru micii tiroprietari, lucru re se,pottte vedea din tabloul de mai jos. Cifrele ne vor arAta situatiunea pamantului arabil :?ups .diferite eategorii 'de proprietAti in .anal .925.

Categorii de proprietafi. IntindereaEa,

1. Proprietarii whir 223.965:- -2. -Proprietarii mici 2.4=673: S. Obstille -217404, Total. -2:84.-2-8.s45 PacAv0000411 cliyersele catvgerti.110'u-PrDPrietati .araid mitrimea .1nr,-si )anume:---pling-la.10011itaJOi tieSt4 -40074.11a. _inainte de exprspriere dull 'signs-dr:: stvI3 Iii4itafaqtuYita

www.dacoromanica.ro 191 strinatoare: 4a 4Basesahia, Stn cciVaParAie ca ,pelelalte pre- pitdeitttomftneeti (duptt Afro% easei -contra% de exPropi Te eiimpropietitrire).

Situatiunea proprieta:4 inainteydareforma nat'ard

Proprietan dela 0.100 Ha. Proprietati paste 100Ha... Pr ovlacJItle Intinderea% Intinderea Ha. Ha.

1. Vechiul Regat 4180648 52,5 3810351 17,5, 2. Basarabia 2337811 55,9 1844539 44,1. 3. FIronsilvanie 4689855 63,0 2751457 37,0.- 4. Baeovina 405000 78,0 115000 ,11, Total. . . 1.1613314 $521347 --

Siluatiuneo proprieteltii d.upet reforma agrof.6.

Propriegt1 dela 0.100 Ha. ProprietAti peste 100 ?lam Prise Ise We 41,14u:term No la,inderea % Ha. Ha.

1. Vechiul Regat 7293148 91,5 697851 8,5.- 2. Basarabia 3829731 93,9 352619, 6,1, 3. irrausilv.ania 6288302 84,5 1153010 15,5.--, 4. Bucovina 478000 92,0 42000 8,0. Total. . . . 17889181 2245480

Din acesteJakfresepoiste vedea, e# dintro Wale previa- eine Romitniei, in Basarabia drip/ reforma agrarit intin- dorea marii preprietitti, care trebue socotitit a fi ale regalit. poste 100 Ha., s'a redus aproape de zece on cat eraina- inte de Amara. reformit. In adev4r cote de expropriere a foot ceva Mai Mare decal in vechiul mat, 41 din cauze aceastekttinderea marilor proprietAti a trebuit al. se redue4001711saal malt. La aceastA improprietitrire an avut drept in Basarabia. 2E4.916 :owl de tfainiLie, earl as lost lipsiti eompleat 414t. pa-. PAPt Ore° 90 ido > fissi earl tat 4rebuit sit cap* lotort ao ta01)214fetarea ei mai &wand ceva dinaiatet

www.dacoromanica.ro 193

Pentru terenul expropriat s'a dat rents, taivaloarea e1 pentru Basarabia in comparatie cu valoarea acesteia pentru celelalte provincii romanesti a fost urmatoarea:

intindereaCola pe l offal (Ha.) Ha. (Lei) (Lei)

1. Vechiul Begat 272634622156038856390.-- 2. Basarabia 1491916 782 1166678312. 3. Transilvania si Bucovina 16714472180 3643754160. Total. 5889709 10849289162

Pang la mijlocul anului 1926 se emisese rentspentru.. suma de 4.712.853.500 lei, pentru Intreaga tarty facandu-se in acelas intervalde Limpgiipotecipentru suma de 552.601.689 lei; adica in total 5.265.455.189 lei. Mai ramane deci de plata pentru lichidarea complecta inea suma de 5.583.833.97$ lei lei, din cari 743.658.689 lei nuntai pentru Basarabia. Un neajuns mare, pe care Pa avut improprietarirea nu. numai in celelalte provincii ale t'grii, dar si in Basarabia a fost faptul, de care am amintit si in altg, parte, kti anume cg din lipsa de personal nu s'au putut face simultan en ex propriereaofmasuratorile de rigoare ale parnantului expropriat, pentxuca sa se tie imediat cat teren $i care anume. ,se cuvine cutarui sau eutgrui improprietarit. Poate ea lucrarile de cadastrare sa fi mers prea Incet ineg, si din motivul, cg ele aproape in fiecare an incepeau prea tarzin, asa, incat pareelarea pe teren se facea mai anevoe. In Basara- pia ea s'a terminat, cu toate acestea Inc. roman hicrari de- cadastrare, eari trebuesc numai dead Matte, lucriiri cari In Transilvania aunt destul de intarziates3iearl daca vor- merge tot astfel, abia peste 7 sau 8 anf, daca se va putea terming. toatg, improprietarirea. Cu toate aceste intarzieri, cari s'au produs t3i cari poate se vor mai produce Inca, un lucru este sigur, ca asta'zi fiecare sittean. in Basarabia are portiunea lui de pgmant, pe care stie a este stapan, a3i pe care mai cu drag it va munci, stiind cg, tot rodul muncii lui ii va ramane si nu %a intra ca Inainte derazboi in mainele unor proprietari strain

Eugeniu N. Olurgea, Din Ireculul *1 prezeniul Basarabiei. 13

www.dacoromanica.ro 194 sau instrainati, can nu voeau cleatprofitulmaterial, jar incolo nu doreau nimic pentruBasarabid $i pentru moldoventi ei.

Rezervele de teren rezultate dela expropriere. Pitm'antul rezultat dela expropriere nu a fost trecut tot in stkpanirea s'atenilor, ci o parte a ramas Statului. emu- nelor, judetelor etc., $i acest pilmant constitue a$a numitul pilm'ant de rezervit. Evident, a populatiunea Basarabiei nu va ramanea sta- tionara, a$a bleat oriee cre$tere a ei va aduce dupg sine $i o raic$orare a parcelelor de pamitnt actualmente stabilite prin legea de improprietArire. Ori, inteun asemenea caz, evident, a era necesar ca SA.' se lase ca rezerve pentru o viitoare improprietarire oarecari suprafete de teren, cari la un, moment determinat, sand necesitatea va cere,ses poata, fi trecute in stapttnirea celor ce nu vor mai avea pa.- rattnt suficient de cultursa. Rezervele, cari s'au falcut (dupa, cifrele din sus mentionata lucrare a d-lui. A. Carda$) se pot vedea din altitura- tut *tablet].

Categorii de terenuri I ntinderea expropriate Ha.

1. Rezerve comunale 12.381. 2. Rezerve pentru art. 44 $i anexa 67.313. 3. Repartizari interne $i disponibil 16.875. 4. Teren predat intre judete 9.617. 5.Cota ofiterilor 4.436.1 6. Terenuri $i cariere predate directiei minelor 5.350. 7. Teren neproductiv, $i eel al tailor ferate 36.017. S. Iazuri 13.747. 9. Pgduri 193.405. 10. Teren arendat provizoriu proprietarilor 5.496. 11. Grinduri, ostroave, bald, teren inundabil 25.774. Total... . 399.411. Ca, atare, (leci data scoatem iazurile $i pa,'durile, Taman Inca aproximativ 200.000 Ha. do pamilnt de toate catego-

www.dacoromanica.ro 195 rifle, care la orice eventualitatepot sä fie impartite pe viitor celor ce nu vor avea de loc sau foarte putin. Cresterea vitelor In Basarabia 0 altil Bursa de bogg.tie natiopala incontestabil ca sunt a- nimalele. Din cauza marilor izlazuri, pe cari be aveainaintea; ceastA provincie creeterea de vite ponstituia o a doua ramura principalg a agriculturii. Astazi aceste locuri virane mari de paeunat s'au mai redus, aea incest ei regimul, la care sunt supuse animalele de tractiune sau de prod actin- ne a inceput sN, se schimbe. Creeterea vitelor a fost in floare mai cu deosebire in sudul Basarabiei, on astazi creeterea de vite prin schimbarile, ce s'au Mout, a devenit ca o ramurA subalterna, agriculturii propriu zise, care seface acum pe scares foarte intinsasiaici, ca ei inpia-tilede nord ale provinciei. In genere putem spune, ca numarul vitelor a inceput a scgdea in Basarabia °data cu inceputul secolului trecut, cand a inceput sa% creascai populatia. In secolul al XVIII dupg.cum ne arath, vechile documente, aproape intreg comertul Basarabiei consta numai in derivateleanimale, derivate cari se produceau in cantitati foarte mari aei. Numarul animalelor de productiune saude tractiune, ce existau pe vremuri in aceastit regipne a tariff,noastre .se poate vedea din alAturatul tablou, care este in conformitate cu datele statistice ruseeti, ei in care se arata in mod comparativ numArul ei categoriile de anintale existents in anii: 1880, 1890, 1900, 1919, 1922, 1923, 1924 ei 1925. Fe lul Animalelor Anil CaiVite cornute Oi Porci Al le marl animale

1880250436521754 2244330 18902948937753371705934 1900 3658716620481642850309373 1919 402679662958159362534577816019. 1922428769752994 2321149469938 17036. 1923 353682798156259155327144817384. 19244153977218682362483 480430 25038. 1925388755 663422214327541487916609.

www.dacoromanica.ro i96

Din cifre se vede, ea deli exists o oarecare descrestere a mumarului unora dintre animale, cu toate acestea peatru .altele exist& din contra crestere. Data numarul tailor a fost a$a de mult ereseut in perioada dela 1919 la 1922 eauza se datoreste pe liinga altele si faptului, a an ramas, dupa urma armatelor ruse:3U un numar destul de mare de cai, cari nu erau crescuti sau nitscutiin Basarabia. Multi dintre ei an fost furati de armatele ruse din Moldo- va $i apoi lasati aci, and aceste armate au parasit Basa- rabia. 0 parte insa dintre ei au rainas $i de la armatele ruse. Animalele, cari $i-au mic$orat numarul mai en seama in 1925 fata cu alti ani precedenti, aii lost oile, si eaprele. -Si este natural al fie astfel, de oarece cam de pe la 1924 a inceput a se face improprietarirea 4i parcelarea definitive a loturilor, asa inat de atunci a inceput sa se simta din ce in ce mai mult ingustarea pitsunilorintiuse. de .cari au de obicei nevoe aceste animale. Poate a numarul cailor ar fi fostkiimai mare in anii de dupa ritzboi, ins& trebue sa tinem socoteala e,6 in timpul razboiului un mare numar de cai s'au pierdut, si ca se ne dam seama de aceste pierderi dam in cifrele de mai jos in mod comparatiV situatiunea pierderilor in cai suferite de diversele noastre provincii romane$ti. (Date dupa Itera- rea: Calul in servioiul agriculturii romanesti de N. A. Dumitrescu, Bucuresti, 1926"). Pierderile de cal suferite in trecutul rcizboi

Provinctile Nr. cailor morli

1. Vechiul Regat 640.465 52,6.- 2. Transilvania 176.324 g4,7.. 3. Basarabia 125.008 25,0.- 4. Bucovina 35.481 50,5. Total. . . 977.278 Vedem prin urmare, ca tale mai mad pierderi in cai le a avut Vechiul Regat $i. cu Bucovina, uncle procentul a lost egal (in cifra medie) cu jumatatea numarului total al .acestor animale din cele doua marl regiuni roranetti. Dace dupa preturile de astazi am socoti numai cate

www.dacoromanica.ro 197

10.000 de'lei fiecare cal, am ajunge la coneluzia ca, pierde- -rile acestor patru marl regiuni ale tarii noastre, or /iur- mataarele

Provinciile Valoarea aproximativii a cailor pierduli Lei

1. Vechiul Begat 6.404.650.000. 2. Transilvania 1.763.240.000i 3. Basarabia L260.080.000. 4. Bucovina 354.810.000:- Total. 9.782.780.000, Daces tin.em socoteall tocmai de faptul, ca Basarabia a Post una dintre provinciile rusesti, care grin fOrta hieru- rilor a lost ferita de a fi teatrul razboiului, si daces &mai- deram de asemeni, ea fiind o provincie laturalnica. Rusiei, nu din ea s'a recrutat pentru armata ruses dela inceputul razboiului call necesari transporturilor, atunci constatam ca numilrul de cai pierduti este destul de mare. Aci in- tervine insa o explicatiune si anume: In anii 1916 si parte din anul 1917, atat cat armata ruseasca, de pe fnutul roman a volt sa lupte, a avut nevoe de a fi reinprospatata continuu cu cal din cauza ca pe front ei mureau zilnic. Ori, in cazul acesta rusii nu se puteau aprovizioLa din .alte parti ale Rusiei, pentru ea erau prea indepartate de front, c4i de aceea intreaga aprovizionare Si an fame() din Basarabia. In ceeace priveste vitele marl, numarul forin timpul razboiului se micsorase de asemeni, de oarece not in Mol- dova nu mai dispuneam decal de un numar restrans de .asemeni animale, asa ea nu totdeauna armatele rusesti an putut sa fieaprovizionate exclusiv numai cu came provenita dela vitele noastre din Moldova. Si in cazul acesta taxa., aprovizionarea s'a facut atat pentru populatia eivila, cat mai cu seams pentru armata numai din Basarabia, .cea mai aproape dintre foastele provincii rusesti de regiu- 'nea frontului. Aceasia fiind situatiunea numarului deanimale,aci este load, ca sa mentionam, ca. Basarabia fiind una din- -tre provinciile noastre, unde cresterea de animale se face

www.dacoromanica.ro r 198

Pe b scary destul de intinsa, poate cra, ar fi neeesar, ca., O. ne giindm la intemeerea unei industrii a carnii congelate of la mijloacele de transport ale ei, de oarece in virile consumatoare ale Europei ea constitue un aliment de prima categorie, care inlocueotecarnea proaspat titiata, oi pe carp din cauza desimii populatiei acele OH nu o pot avea. Cifrele statistice ne arata, ca numai in Anglia (dupa datele revistei otiintelor veterinare a casei Wedel & Comp. din Londra, No: 18 din 1926) in cursul anului 1925 s'a con surnat o cantitate de 875.622 de tone, de carne congelate. Dar, aceasta utilizare a carnii congelate nu este nuniai in. Anglia, ci Si in alte tan consumatoare of direct importatoare de produse prime, aoa ineat tot din datele furnizate de sus mentionata revistg se poate vedea, ca consul-31ml general al acestui fel de produs in intreaga Europh centrala a sporit dela 223.000 de tone in 1923, la 469.000 tone in 1924, oi repartitia consumului pe tan a fost:

T arile Cann lake de came consumata T ONE

I. Italia 125.000.-- 2. Germania 100.000. 3. Belgia 95.000.-- 4. Franta 95.000.-- 5. Olanda 27.000.-- 6. Austria 10.000.- 7. Ungaria 10.000.-- 8. Cehoslovacia 6.300 -- Total. . .468.000.- Se vede, deci, ca cantitatea este destul deapreciaLilar ea ridicandu-se l i. aproape jumatate de milion de tone pentru toate aceste tari consumatoare de came congelathi. Ceeace este de remarcat, de asemeni, este faptul ca, sunt printre ele tari cari se intituleaa tari agricole, cum este Franta, Ungaria si Olanda, 5i cari ar putea avea la :Infra- manrt carne proaspata thiata, dar can sunt nevoite O. re- eurga totuoi la carnea congelata, pe care de obicei o aduc- din altetari. Asa fiind lucrul, chestiunea ar trebui, sit intere$eze,in.

www.dacoromanica.ro 199 primal loe cereurile productive basarabene,sifats de nu- -marul mare de animale casnice, pe care-1 avem ad., in interesul general economic ar fi ca aceasta Industrie a se ,d.esvolte cat mai repede, oi cat mai mult. .Luerul a fort 1nteles pe deplin de alte regiuni, din alte' tart,aoa c. astazi ca furnizoare principale de came congelata sunt: Austria, Brazilia, Patagonia,State le Unite, Canada, Africa de Sud, Argentina si Uruguai. Ceeace s'a facut la noi, in aceasta directiune este putin, in comparatie cu ceeace este inch de Meat, mai cu seams daca se tine socoteala de cerintele din ce in ce mai marl de came congelata pe diferitele piete europene.

EXPLOATATIUNILE DE SARE DIN BASARABIA Un alt isvor de bogatie nationals, pe care it gasim in provincia noastra dela rasarit sunt Mra indoia14,baltjle sarate pa cari le avem in sudestul provinciei, din: carise txploateaza unul dintre condimentele cele mai importante, cari intra in alimentatiunea omului, of care ratain- doeala nu este altul cleat sarea. Atat pentru om, dar mai cu seams pentruvitasarea .constitue un element foarte important, oi de aceea tie ex ploatatiunea ei s'a ocupat totdeauna populatiunea basarabeana, mai cu deosebire ca inainte de unirea cu Romania, Basarabia aproape ca nici nu avea alts sursa de alimen- -tare cu sare din interior, Oa ca. era limitata saa numai la -exploatatiunea din lacurile sarate, sau la importul de la Iiirandurile de mai jos 70M cants, a ne ocupa toemai de .aceasta exploatatiune, en se face in Basarabia, folosindu- ne de date din publicatiunile ruseoti; din lucrarea: La- curile sarate din sudul Basarabiei de d. E. T. Porucic, Bu- ureoti, 1924", precum of din anuarele statistice ale Roma- .niei. Lacurile sarate. Dupti observatiunile geologilor ruoi, ca oi ale geologilor romani, coasta de nord of de apus a MariiNegre este marginita de foarte multe golfuri, dintre -earl unele nu mai pastreaza astazi cleat o foarte mica co-

www.dacoromanica.ro 200

munjeare en Marea, iar altele &au modificat comr;leet transformand-u-se in adevarate lacuri Inchise. Aceste golfuri, cari ifteA din timpttrilo veohi so numiau, lintanuri (Limon pe greceete inseamna pore lini6tit) can in Basarabia sunt destul de marl ei fiumeroase, eoustitue in gear mai mare parte a for adevarata Bursa, de uncle se pot scoate anual cantitati enorme de sare. Aceste limanuri basarabene sunt : X. Limanul Nistrului. 2. Budachi.

3, Of Barna& 4. Alibei.

5. f t Cahul. 6, Catlapug. 7. Ialpug (eu lacul Cuhurlui). 8. Chitai. 9. Cunduc, 101Sagani. Forma for este in cea mai mare parte sau rotunzita, cum stint ib genera limanurile, ce stau in legatura eu Marea#, sau alungita, ca de pilda acelea, ce stau in legAtura eu Dunarea. Primul tip, care -eonstitnei tipullagu racer,este. format prin urrnare de lacurile: Alibei, Saganiei.Burnes; iai eel de al doilea, care formeaa tipul limanurilo propriu zise, este reprezintat de toate celelalte lacuri ale Ba- sarabiei. Toate aceste intinderi enorme de, apa, cari sunt mai mult saw mai putin, inchise, dupe parerile geologilor ruel, M- Rndskip(N.S000lov, in sunt decal rezultatul prabueirii, fundului marii pontice, care exista in timpul geologici in, locul actualei Mani. Apele s'au retractdeci,iarnivelul marii not formate s'a scoborat cu aproape 50 da Metri sub nivelul actual al Marii Negro. In urma form'andurse Ma- rea Egee prin scufundarea terenulni, apele Merit Medite- rane au navalit. ei au umplut escavatiunea actualei Mari Negre, iar cele din Marea Caspica din cauza unei alte ri- dicari a ei an navalit de asemeni, sea ca pe langa basinul prOpriu zis al wait Negro s'au mai umplut Incaeltoate veils inconjuratoare, cu apa marina constituind aetualele limanurr cu apit sarata. Ei bine, oricare ar fi formatiunea geologick din cauza. -evaporatiunii puternice provocata de caldura solard, apa.

www.dacoromanica.ro 201

.acestor lacuri s'a concentrat $i se concentreaza din. ee in ee mai mult,apaeA cantitatea de sare devine din ce in ee mai rusor de obtinut pe cale artificial'A. In tot cazul, pentru diferitele lacuri proporjia de sare prezintAoareeari variatiuni, dici ea stA in legAturA pe de o parte cii volu- mul acelui, lac (a apelor sale), iar pe de altactifaptul daea laeul a stat dela inceput in continuu sau periodicA legAtura cu marea. Pe de altA parte cu cat intr'un loc cantitatea de apA dulce, care se varsA., este mai mica., en stet $i concentratiunea apei devine mai mare. DELA un aseine- nea lac este tn continua legAturA cu marea, atunci apele ratirii tree $i concentreazA cu sare apele laeului. Dar,in. aceastA din =ma imprejurare evaporatiunea la scare este mai mare dead infiltratiunea apei, a$a c. sarea se depune dela sine pe nialura, lax in apl cantitatea eiestefoarta mare, asa incat extragerea se face mai cu ueurinta. SA nu se creadl insA ca prin evaporatiune cristalizeazA numai sarea, ci ()data cu dansa mai aunt $i alte materiale, cari dupe constatKrile chimice $i mineralogice ar fi urmatoarele, ce s'ar gasi alaturi de ea in toate exploetatiunile basarabene (dupA cifrele din lucrarea domnului T. Peru cic, Laeurile sArate din Basarabia, 1924). 1. Silvina de culoare Transparenta sau albs 2. Sarea propriuzisci ff

3. Bisofita If 97

4. Carnalita f R 5.Tahidrita n GalbenA (f. des.). 6. Cainita /7 /I ft

7Tenardita ft 71 ft

7. Anhidrita )9 ft ffi

9. Gipsul 97 ff

10. Chizerita 37 1! ,9

11. Epsomita ?V 91

12. Mirabilita sau sarea Glauber 71 97

13. Glauberita If 1) 14. Calusita sau singhenita, 15. Langbeinita 77 77

16. Sonita sau picromarita It 79 17. Leonita ft 18. Astrahanita sau siruonita ff

19. Leveita Pf 20. Polilialita Rosie sau, roz. 21. Glazerita f Transparent sau albs, www.dacoromanica.ro 202

Toate aceste minerale cristalizeaza diferitf3imai intai. dupe concentratiunea pang, la 25 sau 26 grade Beanme a apei laeului se depune gipsul. Dace aceasta concentratiune merge pang la 28 de grade, atunci se depune sarea de bucatarie, lucru care ne intereseaza pe not din pulletde vedere economic $i. industrial. In caz eä concentratiunea. merge mai departe prin evaporare, atunci se observIt fe- nomenul de depunere a alter materiale mai indi, in dauna sarii propriu zise. Marimea lacurilorgtexploatarea lor.Majorilatea dim lacurile Basaratiei dupe emu am afirmat ei in alts parte,. aunt cat se poate de mari, ei dupe dateledin luerarea doninului Porucic, mentionata mai sus, situatiuneageo- grafica a acestor limanuri de ape saratacidulce ar fi urmatoarea In urma masuratorii ftieute de V. 0. Okr in iarna anUlui 1908-1909, eand, apele acestorlacuriemu- cat se poate de raid $i de scazute. Numele , Inlinderea Volum. Adanc. Lung.Liirg. Limanului apel maxima maxim/a', Ha.Mil de m3 m. Km. Km. Lacuri Du lci. 1..Beleu 1089 8392 2 Ci 2.- 2. Cahul 10314104935 2 25 13.- 3. Cartal 1400 10665 1,5 6 3.- 4. Dervent 135 762 1,5 45 1.- 5. Cuhurlui 6844 71482 1.5 13 8. 6. Ialpuh 13374 297645 4,5 42 6,5. 7. Saftian 990 11802 1,5 S 2.- 8. Catlapuh 5913 41802 2 21 6,1. 9. Chitai 4595100000 3,5 42 3'.- 10. Limanul Nistrului 48500400000 3,5 42 17'. Total. .. .92754 1037485 4,5 Lacuri &irate 1. Jebrian ei Solonet 545 6100 1,5 3 2.- 2. Sasic 19525370572 2,5 82 13.- 3. Sahani Alibey 17000300000 2,0 10 6,5. eiBurnas 4. Budachi cu Sabolat Z200 30000 2,0 17 9 Total. . . . 40370706672 2,5 --

Total general 1 . .* 133124 1744157 3,5 www.dacoromanica.ro 203

Oifr'ele -no aratit prin urmare, a toate aceste limanurio- ruptio suprafattt enormit $i an unloarte mare volum de -aptt, ma, ca dacti, ele nu ar fi exploatate nici prin pegcuire sistematia, nici prin extragere de sare, ar inseutna car ittmane toatg aceasth intindere de teren Mrg, nici o produc, tivitate in Basarabia. Cu toate acestea din fericire lucrul nu se petrece astfel,sidaces este vorba de lacurile sgrate exploatatiunea Aril s'a Mcut Inc a de multa vrem..3 si se face $i astazi, desi in cele mai multe pgrti in mod cu totul rudimental.. Nu avem construlte Inca in mod sistematic bazinele ile cristalizare. In unele pitrti, cum. este de pildtt pe marginea lacului Budache, pe timpul zilelor calde ale' verii evaporatiunea fiind foarte puternicg, sarea se depune$ -dela Sine, asa cg, ea este strgnsa de atm locuitori. Daces s'ar intemeia exPloatatiuni sistematicede sare, ele nu s'ar putea face dead numai in unele regivai ale lacurilor, $i anume acolo/ unde apele aunt mici, a$a incat evaporatiuneasK-sipoatii produce mai mult $i ihtediat intregul situ elect, A$a dG pada, pentru lacurile Burnas Ad ji-lbrahim aceasta exploatatiune s'ar putea lace numai in partea de nord, undeexists siastazi inertcttteva exploata-tiuni, cari mai Inainte produceau mai mult deck .astazi. Mic$orarea de Productiune pe langa alte cauze se, mai datoreste ri faptului ca in timpuri mai vechi aceste lacuri aveau apit-mai putina, acum au apes ceva maimutt $i care a provenit din niste isvoare dulci asezate pe fun - du1 albiei. In ceeace priveste pescuitul acestor doua lacuri trebue, -de amintit ca dintre pesti aproape numai chef alul este a- cela, care este, exploatat Intr'o oarecare mitsurg.. La unele lacuri, cum este de pilda Alibey depozitul de' sere, care se depune $i care se exploateata poate sit ajunga grosimi, cari sa meargg, pang la 12 sau 15 cm. La allele cum este lacul Sasic, care este eel mai mare lac din Intrea- ga targ, acest strat de sare care se depune in ochiurile de apa lgsate dupes invaziunea apelor de mare prin evapora-t tiune:nu este mai mare deck de 3-7 cm. Astfel de depozite se fOrineaza mai en deosebire in regiunea numitg, Vot- ebb $i in acea a lacului care-vine in apropiere de sea. 2oloeari.-

www.dacoromanica.ro 204

In tocmai casilacul Bridaehe; si la acest Iac se Oseste- in.a.ceste din urnitt regiuni un nomol destul dergros, care tontine iod, sulf etc., $i care se poate utilize la bla destina to Pantrn combaterea serofulozei, a reamatizmuly4_ etc. In ceeace priveate la,ourileJebrieni ed. So lonet nu .se poate conta p& o prey mare exploatatiupe de sare din ele pehtlu motivul,cflind asezate aproapa de regiunea hum- dabil& a Dundrii, apele iteegbui Afluviti in timpul and ele vin marl pritrund si in aceste dote & lacuri, ass inekt fats ca apa for sa devinA mai mult dulce decat sdrattl. Ori, evaporatiunea ne putand fi asa de puternied Inca sa se usuce o mare parte din masa de apd., niei, sarea nu se poate depune in mod continuu la epoci determinate, de oareee concentratiunea nu este comploctd, Exploatarea ScYOrii. Din moment ce s'a cunoseutiexia-1 tenta sdrii is lacurile Basarabici, chiar de pe timpni tar- cilor $i a tAtarilor lotuiterii an ineeput a face extractiune rudimentain, care se face de altfelstastdzi. Ii tirapul dominatiunii, rusestise formase o regiune rainier& la Tuzla, care avea in atributinnile ei supravegherea extraetinnii de sare. In genera aceasta extractiune se Picea de catre particulari; cari vindeau Statulni eantitati relativ destul de marl. Ma, de pildh, dupd eiftele date de-' domnul Porucic, in anal 1826 aceast&cantitate extras& pentru Stat $i pentrtt trebuintile particulare se ridica la 16.600 de vagoane (a 10.000 de kg. vagonul). Mai tftrzin, dupd, 1878 guvernul rusachutat s i dea mai multi atentiune aeestor exploatatiuni $i atunci a hotarat pentru inks- nixeaevaporatiunii de a face in unele lacuri diguri, cari s& impiedece intraalea apelor mai ales in timpulinunda- tiunilor de prirn&varri. Cu toate aceste sfortairiatefaaste for guverne rusesti slirdrille din Basarabia nu s'au pu4nt impune cu materialele for derivate pet diverselo plate ru-, sod, din cauza concurentii produselor simiTare, ce proveneau din exploatarea lacurilor stirate din guberniila: T (4µ, rids §i Herson.

www.dacoromanica.ro 205

Cantitatile de aare exploatate in perioada (171i1OT 1900-192T

Ann Productiunea Anil Producdunea TONE TONE '

1900 835. 1911 9614.- 1901 439. 1912 899 -- 1902 1238.- 1913 7264. 1903 4406. 1914 3545, -- 1904 6014. 1915 1935 -- 1905 5909. 1916 Nu s'a exploatat 1906 2214. 1917 Nu s'a exploatat 1907 3209. 1918 4095. 1908 6-158. 1919 Nu s'a exploatat 1909 5559. 1920 164 -- 1910 6025. 1921 4300. Cifre provizorii, aproximative.

Anil Productiunea TONE

1922 4300. 1923 4000. 1924 4600. 1925 5100. 1926 4900. Din cifrele acestui tablouse poatevedea, ca cantitatile au fost cat se poate de variabile de la un an la ce- Malt, variatiune care a stat in legator& co cantitatile mai mari sau mai mici de aph de inundare, care s'a constatat a fi vent anual in diversele exploatatiuni,Pentru anii 1916, 1917 si 1919 inundatiunea a fost aria de mare, Meat nu s'a putut face nici un fel de exploatatiune. In genere se constata ca in anii de duph razbm exploatatiunile au produs mai putin ca inainte, cel putia asa dupa eum rezulta din aceste cure aproximative, cu toate acestea Ina, se constata pentru anii din urmh o oarecaro tendinta de marire a cantitatilor de sare exploatata. Cauza ca dupa razboi s'a produs mai putin, s'a datorit iaptului, c, multe dintre instalatiuni an fost complect distruse in timpul in-

www.dacoromanica.ro 206 ceputuliii de revolutie ruseasca, care s'aprodus, in anii 1917, $i lui 1918, in Basarabia. Pe de alts parte am avut $i o mioararea intenzitatiiexploatatiunilordin cauza scumpirii man.ei de lucru precum $i a lipsei de capital. Deranjamentele financiare, earl s'au produs prin schimbarea de stapanire in aceasta provincie (in anul 1918) eari au adus modificari foarte marl in toata. activitatea Indus- tiara a Basarabiei, nu puteau sa, lase neschimbate exploatatiunile de sare in quantumul de productie a tor,$ipoate chiar $i in calitatea sarii. La finale anului 1917 depoZitele, ce mai ramasesera diri exploatatiunea anului 1915, 'jar in urma trei sfertnri din productiunea anului 1918 au lost furate de catie fo$tii sol- dati_ru$i din armata a IX-a, care se retrasese in cea mai mare Aebandada de pe frontul roman. Prin urmare, la finele anului 1918 proprietarii producatori de save s'au ales numai cu 1/4 din toata productiunea exploatatiunilor lor, ceeace incontestabil ea a constituit o paguba.", a carei con- secinte s'au reperoutat $i asupra exploatatiunilor din anii nrmatori. Ca sa, ne dam seams de activitatea industriald, ce a lost in aceste instalatiuni inainte de razboi, preoum $i in timpul razboiului,.nu avem decat sa examinam cifrele de mai jos (dupa datele domnului Porucic).

Anil .NurniirulProductia ce Lucriitori Zile de expl. des'a cuvenit lucru sare Stat. (redo- yenta) Lei.

1900 2 2338 1901 2 1069 --. 1902 2 2820 -- 1903 3 3545 .4.1.1f 1904 13 19499 1158 13.,

1905 10 14973 7086 I 100. 1906 7 6978 11905 99. 1907 10 10131 3869; 91: 1908 16 20715 5524 118: 1909 12 17356 5468 100. 1910 11 . 15376 4522 112.

www.dacoromanica.ro £07

Anii NumiirulProductia ce LucrittoriZile de expl. des'a cuvenit luau sare Stat. (rede- ventfi) Lel

1911 21 30390 4893 116. 1912 '2 3000 1117 87. 1913 15 16617 4360 95. 1914 8 10150 1826 62. 1915 5 5939 729 27. 1916 8 Nu s'a facutexploatare. 1917 8 Nu s'a racut expFoatare. 1918 7 5746 2954 $1. Aceste date de statistics ruseascii. ne aratA ca intensita- tea extiloatatiunilor de sare a fost mai mare in 1904,-1911, bine intele§ en oarecari variatiuni in plus sau minus stela un ari, la celrtlalt. Dupa aceasta data numarul exploatatiunilor si oa atare si exploatatiunea in sine s'a miesorat inteatat ineat in 1922 nu mai era decat o singurl esploa- tatiune pe lacul Burnas si o alta pe lacul Mahala. -Dar,, chiar in cursul anilor 19041911,exploatatiunile au, variat, ceeace denot`.' ca nisi in timpurile normale ale guvernArii ruseati nu a fost o sistematizare a luerArilor, ci totul se fleea in mod- ocazional si frtrg, o continuitate de actiune, ceeace trebue sa constituie de sigur caracteristica unei exploatari. :0)e asemenf, tot ca, dovadit de simplicitatea ai neorgani- zarea, sistematiea- instalatiunilor putem sa avem si an numarul de luergtori utilizati in intreprinderiIncursul diferitilor ani. Asa de pilda, pe sandin 1905 la un total numai cle Ao exploatatiuni au. fost 7086 de luoatori, in 1911 la, 21 de exploatatiuni numarul lucra'torilor s'a redus la 4893. In anii 1912--1914 duprt imboldul unorspeciali4tinisi in industria Sarii s'a inlesnit exploatatorilor cumpararea de masini destinate acestei industrii, asa ca pan' la un punct si acesta a fest unul din motivele, pentru care s'a micvorat numarul lucrittorilor. Cu ajutorul unor astfel de masini s'a putut obtine mai usor materialul mai cu deosebire in exploatratiunile mai maxi. In exploatatiunileroici, cari constituiau si constituese grAdinile de sare,mas;ndriile

www.dacoromanica.ro 208 aproape ca lipsese cu totul, asa bleat extragerease face prin basine, cari sunt de clouii feluri: de concentrare $.1 de -erietalizare. Forma acestor basine este 'Atm% sau drept- unghiularrt. In basinele de concentrare se las/ a prttrunde apa din lac pentru ca evaporatiunea sg, fie mai tnlesnitA adancimea apei find mai 'Ilia.. In basinele de cristaEzare dupa ce concentratiunea s'a Mout, se trace apa .concentra- tit, pentruca ea sit se evaporeze definitiv, iar sarea sit se depunit. Toate aceste exploatatiuni de sare, duprt cum s'a amintit si in altit parte, erau luate in arendA de catre particulari, dela Stat; iar in contractele de arendare se prevedea la capifolul obligatiunilor cantitatea minima, pe care fiecare exploatator trebuia BA o scoatrt din lac, pe fiecare an Din diversecauze(defecte de exploatarein special) insa, in eei mai multi ani contractantii exploatatori nu an putut aplica textual contractelefor en Statul in aceasta directie. Asa de pildA, in anal 1912 ei an fost obligati a da o productie de sare de 7043 de tone, pe and in realitate ei nu an produs decat 899 de tone. Tot de asemeni, in anii de la 1915 la 1918 ei trebuiau BA dea 4095 de tone; in trealitate insA ei nu au produs nimic. Aranjamentul era asa Mout lucid contractele nu se reziliau pe acest motiv, pentrucA de obicei supraveghetorul exploatArilor care era pliitit de Stat, aritta prin proces verbal incheiat in prezeuta a trei martori particulari, ca concentratiunea apei din lac na s'a putut face, sap chiar data s'a Meat, ea a fost cu totul ne- IndestulAtoare, asa incat cantitatea de sare in mod impli cit a trebuit sA se reducil. De altfel rusii an avut ocazia de a dovedi de multe ori, ca pot fi -Marta taxi in astfel de .argumente. Asa find situatiunea acestor exploatari, data pe viitor se va da toata atentiunea exploatarii acestcr lacuri, vom .ajunge de sigur, ca sA marim productia de sane a tarn, Ee ca exploatarea se va face de catre particularipusi sub controlul Statului, fie eh' aceasta exploatare se va face in regie numai de catre Stat. i asupra viitoarei organizatiuni a exploatarii de sare cu atat trebue sA ne gandim mai mult, cu cat avem in Ba sarabia ,un litoral de lacuri de circa 850.000 de metri si o zona litorala .atilizabill in mod special pentru astfel de ex, ploatatluni de circa $200 de hectare.

www.dacoromanica.ro 209

Aceasta exploatare va trebui sg, fie facutaof in vederea -unei viitoare schimbitri de situatiune politics. In adevar, poate ea, intreruperea legAturilor economise, care de fapt exists astAzi intro not si Rusia sA, nu mai existe peste cat; va ani. Ori, in cazul unor legaturi normale este evident, ca;, exploatarile noastre de sare din sudul Basarabiei vor fi de cea mai mare importantd, de oareee pe plata Odesei in special se vor cere cantitAti destul de marl, mai cu deose) bire ea sarea este tin element, care trebue sA fie atlas in acebt oral din alto prtrti. SITUATIA PADURILOR 51 EXPLOATAREA LOB. Prin insasi forta imprejurarilor Basarabia este una din tre regiunile taro noastre, unde padurile aunt mai putine, cogt incat ele nu pot 'BA fie considerate in adevitratul late- les al euvAntului ca until dintre prineipalil factori de avu, tienationals.Totusi avand in vedere economia general a acestei provincii, trebue sit amintim ceva si despre situatiunea,i exploatarea lor. Ceeaee ne impedecA, a face observatiuni arnanuntiie in aceasta directiune, este faptul ca nu avem la indemAnt, date statistice absolut complecte, totusi din ceeace avem no vom putea face o idee generals de situatiunea silviert a provinciei noastre. Neracandu-se statistici anuale de ordin silvic, trebue sit considerAm ca ultimg,situatiunepe cea dela 1923/1924. and du,prt date provizorii se poate observa ca Basarabia la inceputul anului silvic 1923 .avea o intindere totalA de 209.409 Ha. de padure propriuzisrt, nesocotindu-se in a- ceasta cifra, intinderea poenelor, care se urea la 24.795 de Ha. In total deci, intinderea suprafetelor acoperite de pa,- duri se ridicA la 234.204 Ha. 5i, ca sit vedem cat de rale rol joacA padurile aci, nu avem decal sa comparAm suprafetele de pAdure ale Basarabiei cu cele din alte provincii a19 noastre, lucru ce se poate vedea din cifrele de mai jos: Suprafata acoperlta de pfiduri Provincii Paduri propriu zise poene Total Ha. Ha. Ha. I. Veehiul Regat 2.502.224 414.082 2.916.306 11 2. Basarabia 209.409 24.795 234.204.- 3. Bucovina 399.451 29.762 429.213 - -4. Transilvania etc. 3.372.592 254.803 3.627.395.

'Total. . . 6.483.676 723.442 7.207.118.-- www.dacoromanica.ro 210

Din ,aceasta intindere totals de pildure, care in Basara bia reprezinta in mediu a zecea parte din intinderea pri- duroasa, a vechiului Itegat, o suprafata de 190.399 de Ha. este proprietate a Statului, ceeaee reprezinta 90,9 % din, in tinderea totals. Restul de 19.010 Ha. este proprietate particulars, adeca. 9,1% din toata suprafata padurilordin a- ceasta provincie, Aceasta Jiferenta a$a de mare in repartitia proprietati.; se datore$te exproprierii $i improprietaririi ce s'a facut, de oarece in anul 1919, pe la inceputul situ,proprietarii particulart posedau o intindere de 160.775 Ha. Dupa dan- eiiveneau manastirile straine, can aveau in stapanira la aceea$i data intinderea de 45.780 de Ha de Vadure. Intin- derea stapanita de aceste institutii o donsideram enorm de mare, mai cu seams cand ne gandim, ca, tot prolitul a- cestor pitduri intra in mainele eillugarilor de la Muntele Athos sau ai altor calugari de pe la alte manastiri Dar, tot in acest timp pe Tanga ace$ti mars proprietari de paduri veneau in urma $i manastirile nationale cu o intindere totals de 4905 Ha., intindere care este foarte Mica in comparatie cu acea a manastirilorstritine, de oa.f.ec't. dila cum am zis $i in alts, parte, fo0ii maxi proprietati basarabeni faceau danie odata cu diversele mo$ii $i pildu- rile, pe cars acestea le aveau pe dansele. Ceeace se observa in Basarabia, este faptul ea nu avem paduri seculare, a$a dupa cum sunt in celelalte provincil romane$ti. Copacii sunt mai tineri, de oarece copacii $i in genere padurile batrane eau taiat. Ori cum ar fi, padurile se gasese in proportie mai mart fata cu intinderea terenului arabil din mijlocul Basarabiei De aci e regiunea codrilor, care se da ca denumire gene- riot acestei portiuni a provinciei. In aceast4 parte,care coprinde o parte din judetele BOO, Orhei, Soroca, judetul Chi$inau $i ceva din partea de nordvest a judetuluiighi- na avem paduri, can se intind pe aloeuri clestul de roillt, a$a incat proportia suprafetii for fats cu intinderea terenului arabil trece de 20%. Pe alte locurt insa tot irk aeeas- tam regiune intinderea for este mai mica, a$a ca nu gasim decat o proporTie, care sit atinga numai 20% sau chiar mai putin. Proportii delintindere de 20% gasim de asenteniei in

www.dacoromanica.ro 21! malts regiuni din judetul Hotin, partea de nord a judetului'Soreed si a judetului BA 1ti,precum si in partea de nerd-est a judetului Tighina. De observat este, ca in. coltul de nord-vest al Basarabiei, care vine in apropriere de Bu.- cm>ina precum si in cateva intranduri ale Basarabiei grin sinuozitatile Nistrului in terenul Podoliei, padurilefor- meaa, de asemeni mase mai compacts si poate a esentele silvice sunt in acelas timp si mai batrane. Proportia pildu rilor in ceeace priveste intinderea for in comparatieen terenul arabil se ridica iarasi pang la 20 si trece chiar iu cele mai multe pa'rti peste 20%. Irr regiunea stepei si antestepei de nord padurile se git- sesc foarte rar si chiar pe alocuri dispar cu desavarsire. In regiunild premergatoare antestepei intinderea for este in proportie de 1% fata'de terenul arabil, ceeace este desigur extraordinar dd putin. De altfel aceasta proportie si in aceleasi conditiuni o gasim $1 in sudul Basarabiei, prin judetele Tighina, Cahul, Ismail si Cetatea Alba. In aceastaultimo maregiune gasim totusi in apropiere de Talmaz (jud Ce tatea-Alba), precum si de Paris (acelas judet) cateva re giuni mai bine impadurite, unde procentul se ridica, peste 20% din intinderea terenului arabil. Dar suprafata este relntiv destul de mica in raport cu cerintele de lemn a regiunii de sud a provinciei. In regiunea stepei de sud (Bugeacul) padurea dispare cu desavarsire, ivindu-se numai pe iei, pe cobcite un co pac, doi plantati de oameni, cari nu an aproape nici ovla- gain ei, si dupa conformatia for exterioara se poate vedea, ca planta se gaseste in suferinta din punt de vedereve- getativ. In ceeace Priveste felul esentelor pe cari le avem in padurile basarabene, trebue sa mentionam ca in majoritate ele sunt constituite din fag, stejar, carpan, ulm etc. Si, ea sa tie faeem o idee asupra proportiei raspandirii diverselor categorii de esente, nu avem decat sa observam,ca din statistici rezulta, ca intinderea padurilor de stejar este de 116.637 Ha, iar a celor de fag numai de 92.714 Ha. Pe lan- e], aeeste mari intinderi de esente frunzoase mai avem 5i o infima suprafata de 58 de Ha. acoperite cu esente rani res.& .Aceasta suprafata mica de rasinoase se datoreste faptultii *ea in Basarabia din pricina situatiuniigeogra- fice, pe care o are, bradul si in genere coniferele nu pot

www.dacoromanica.ro 212 creste spontani decal in cazuri eseeptionale, asa bleat din &mist& cauza absenta for este destul de explicabill Ceea oei este destul de important, este faptul ca stejarul este pe mai mari intinderi decat fagul san alte esente, si in coin paratie cu, Bucovina, care are paduri mai mari decat Ba sarabia si mai numeroase Basarabia are mai mult stejar, care dupg, cum se stie constitue o materie prima.,industrial& de prima calitate. f Aceeta esente silvice ale Basarabiei, la .firsta de 40-50 de ani prezin.t& o medie antral& de crestere de esenth lem. noasa, de aproape 2 metri cubi,de o greutate media de 4.800 kg, In alto paduri bune, ins& mai tinere, cresterea, a nualA este numai de 134 mc., pe cand in altele avem cres- teri (mai rai insa), cari ating 3-4 mc. ,pe hectar, ceeace da un, plus de material lemnos de 5000-5500 kg. Dar afar& de aceste esente bune, unele dintre padurile Basarabiei au 5i esente slabe, in, ceeace priveste dezvolta- realor, anuala, si acest lucru eta 1n legaturii cu situatiunea geografiert a acestor paduri. Asa sunt ,pridurilechiar de stejar, cari se gasese in mod izolat prin judetele Tighina si Ismail, cari dau anual un procent de crestere cat se poate de mic. Majoritatea din aceste paduri s'auWet,asa in cat in timpul revolutiei rusesti si chiar dupa dansa suprafata for s'a micsorat destul de mult, pan& in moment ul ettnd Statul roman le a putut lua in stapanirea lui. Sep poate conta prin urmare in conditiuni mai bune de ingrijire a piidurilor pe o medic anuala de crestere la vars-r to de 50 de ani, a arborilor, de 4500 kg, la Ha. Dac& aceste. paduri War gsi in aceleasi conditiuni de intretinere ins& pe malul apelor, atunci pentru aceeasi varsta a plantelor se va putea conta pe o crestere de 5300 kg. la Ha. Dac& la= in considerare ins& intinderea mica a pAdu. rilory precum, si nevoile de lemn ale provineiei, atunci ye dem, c& aceasta crestere este insuficienta, cand ne gandim mai cu seam& c5, sunt paduri cu mult mai tinere, undo an borii nu pot avea aceasta createre, de °epee ei sunt .numa in Narstrt de cel fmult 20 de ani. Exploatarea peidurilor qi, necesitatile de combustibil. Din cauza neexistentii in Basarabia a mini cod foreatier, Alb fbasta dominatiune ruseasca in s'a tinut prea mulV soeotealit de modul cum s'nu taiat pacturile.

www.dacoromanica.ro 213

In adevar exploatarea in cele mai multe parti ale pra vinciei s'a facut cum a dat Dumnezeu, asa incat fats de intinderea totala a pamantului ei padurile putem zice ca reprezinta numai 6,9%, ceeace e foarte putin. Dupes nevoile de lemn. ale Basarabiei, ar trebui ca ea sit alba o propartie de eel putin 1-15% teren de padure. Dupes cifrele statistice se erata ca in timpul revolutiei ruse dela 1917-1918 au lost taiate 8915 Ha. de padure. Tae- rea a fost in adevar o there rasa, asa ea nimic aproape nu a mai ramas in urraa, ceeace de sigur nu a putut sa fie de eat o pierdere pentru economia generals a provinciei. Dela aeeste 8915 Ha. nu ne mai putem astepta la o reintinerire a padurii,if la o refacere a ei. Daca therea in padurile Basarabiei se va face in mod. rationat, atune am putea conta in mediu pe 5500 Ha. de there anuall, luandu-se bine inteles in considerare crew- terea naturals a fiecarui arbore in parte (in cifra medie)i. Inteun asemenea eaz, dela fiecare hectar ar putea sa rezulte cam 202.000 kg, de lemne, ceeace ar da in total pentru intreaga provincie la 111.100 de vagoane. Din aceasta cantitate totala trei sferturi poate fi utilizata ca lemn de foe si numai un sfert ca lemn de constructie. Prin urmare, in eifra rotunda am putea socoti cam 25.000de vagoane de lemn, de constructie, ceeace ar constitui o cantitate destul de remarcabila, deli poate destul de insuficientapentru nevoile aetuale ale provinciei. Asa cum s'a facut "therea padurilor in Basarabia panii la intrarea for in posesiunea Statului, putem conta pe o posibilitate numai de 16 ani, eel() mai batrane paduri pe eale de thereneavand o vechime mai mult de 32-34 de ant In modul acesta.padurile au o medie,anualai de regenerare, care este cu eel putin 8-143; sub media normala. Aceasth medie normalA pentru cele mai multe dintre padurile a cestei provincii nu ar reprezenta decal un plus al maseide circa 3700-4050 de kg. TAerea asa cum s'a fiteut pans in anii din urrna nu garanta generatiunilor viitoare existents, vreunui copal in Basarabia, asa ea dupes 80 sau 100 de ani, s'ar fi putut intreba etranepotii nostri, daces in aceasta provincie ar f i lost posibilitate sa existe vre-o data, vre-un copac. Asa fiind lucrul este evident, ca actualmente trebue

www.dacoromanica.ro 214

ne gandim la unele economii, pe cari trebue sa le facem, si ca atare sa reducem intinderea de -Merl anuale pear va, sa dam posibilitate padurilor mai Milne sa se regepere-, ze. Dace am presupune aceste economii, am putea sa con tam pe o cantitate totall numai de 80.000 de vagoane de lemn exploatat. Din acest lemn poate ca este absolut .necesar astazi, ca sa nu micsoram proportia lemnului de lueru, care sa ran:Ulna tot in proportia de 25%, si in acest caz in mod implicit va trebui sa micsoram cantitatea lemnului de foc. Dupi calculele sumare, cari s'au talent, am avea nevoe aStazi in Basarabia de circa 300.000-325.000 de vagoane de lemne, pentru a acoperi nevoile provinciei. OH, dupg. ealeulele facute mai sus se poate vedea, ea aceasta, (mall- tate este imposibil de a o scoate din padurile Basarabiei, si de aceea in mod implicit se impune importul din cele- ]alte provincii romiinesti. Dar, ceeace impiedeca mult acest import este tocmailit.- sa de mijloace de comunicatie, pe cari o avem eel.. Cele mai multe localitati din sudul regiunii, cari de altfel ar avea cele mai multe nevoi de lemn, se asesc asezate foarte departe de gari. Nu mai vorbim de soselele, cari pang, in prezent putem zice ca sunt neexistente. Ca atare deci, ar costa foarte mult transportul unui vagon de lemn de af: adus" din nordul provinciei pana in sudul ei, dar Inca de a-1 educe din alte regiuni mai indepartate ale tarii. De a- ceea locuiforii de prin sudul Basarabieiutilizeaza- din mum Iipsei de lemn alte materii de combustiune, pentru neccsitatile lor. Stuful. In regiunile de sud ale provinciei event, dupil cum am amintit, regiuni intregi, cari sunt inundabile, si uncle stuful creste pe intinderi foarte mars de teren, 5i de uncle el este recoltat iarasi in cantitati tot asa de marl, de oarece el serveste la combustiune. In judetele Ismail si Cahul aproape ea nici nu se cunoaste la tarn mai ales, intrebuintarea lemnului ca material de combustiune. Stuful it inlocueste pretutindeni. In adevar, Stufariile mari dau cantitati destul de importante de material uscat, si se poate socoti cresterea anuala a mate-- riei cu 9000 de kg. la hectar, ceeace este aproape dubln-in tomparatie cu eresterea pe care o avem la lemniil din pa duffle acestei provincii.

www.dacoromanica.ro 215

S'au cautat sd. se Nct caleule aproximative a eantittitil for de stuf, ce se recolteaza anual de pe cele vre-o 50.000 de Ha. de stufarii mai uscate, ei s'a ajuns la cifra de 45.000 de Vagoane, a 10.000 de kilograme vagonul. Aceastrk intindere de stUfgrie inainte era mai mare dead cum este astazi, en theta intinderea marilor regiuni inundabile, si surplusul din trecut se datora tocmai existentii in numari si pe ,in- tincteri mai marl a iazurilor. Ori, cele mai multe do acele iazuri, can odinioara serveau cu apa for de a Plarta motile sau fabricile primitive de uleiuri, astazi sunt secate ei nn mai exists de loc. Pe multe albii de ale for suet: arum di-, verse plants cultivate. In feint acesta i disparat si stuful, care eta data at fi lost in eantitate mai mare de 45.000 de vagoane pe an. Evident ca stufariile nu constituesc cele mai utile terenuri din punct de vedere economic. Cu toate acestea pen tru regiunile de snd aleBasara_biei,uncle impadurirea este aproape imposibird din cauza climatului poate ea nu arcea mai mare greeeani, data ne am galadi Ia refacerea vechilor iazuri, can ar fi atilt de necesare populatiei,ei eari ar educe dupa sine in mod implicit din nou dezvoltarea stufului, ce este atilt de necesar in astfel de regiuni. 'Dar, pe lama, combustibilul necesar, ar mai fiunavan- taj foarte mare prin reinfiintarea iazurilot in regiunea de steps, de oarece in mod fortat am mAri gradul de ami ditate; avtindu-se in. vedere evaporatiunea ce se face de pe intinderea apei adestor iazuri. Aceastii evaporatiunear ajuta regiunile inconjuratoare, Band un grad ceva mai Mare- de umiditate. In fella./ acesta &telt nu s'arinlatura cu totut useaciunea, dar cel MAiri pe aloeuris'arputea remedia intrucatva raul. Prin urmare,' din toate acestea se poate vedea, ea avem in Basarabia o crizd de combustibil,care este aprdape perpetuh. De aceea in timpii dinainte de tazboi, and a- ceasta provincie apartinea Inca Rusiei, se aduceau din regiunea paduroasg, a Niprului si a Donului pang la 50.004 de vagoane de lemne anual, ce etau necesare pentru con - sumul pcpulatiunii pe de o parte, 'Mr pe dealta pentru consumul tailor ferate, de oarece este etiut cg umeinile Ht- sesti in Basarabia consumau numai lemn, asa ea era nevoe ca numai pentru aceste maeini eiin genere pentru

www.dacoromanica.ro 216 ettile ferate din aceasta provincie sa se tae anual pang la 1000 de hectare de padure batrana. Aceasta criza de combustibil s'a voit ca sa dispara @i de aeeea fostii mari proprietari au procedat In anii dinainter de razboi la o exploatare cat se poate de intense, 4§a ca pe rand in intervalul de timp dela 1880 @i pang la 1912 se taiase o Intindere de pildure de circa 64.446 Ha.; dela aceasta ultima data titi pane la 1922 suprafata thiata s'a ridicat nici mai mult, nici mai putin deal la 82.489 de Ha, ceeace a revenit prin urmare la 8250 de hectare, in -mediu, pe an. On, fate cu posibilitatea silvica a Basarabiei, aceasta co losala intindere nu putea sa fie considerate decat ca o dis- trugere treptataa suprafetiiimpadurite a acestei pro- -v ineii.

SFNIATIUNEA INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE $1 PRODUCTITJNII LOR IN BASARABIA

Ca ramura de activitate omeneasca, in comparatie cu a- gricultura, industria basarabeana se gase@te cu totul pe al doilea sau chiar al treilea plan. Productiunea ei nici o data nu a putut satisface decat pe departe necesitatile interne, aqa ca totdeauna aceasta provincie a avut nevoe de a importa cantitati foarte importante de materii fabricate sau semifabricate. Nu putem zice ca avem in Basarabiadecal industrie mijlocie @i mica in cea mai mare parte, industria mare hind putin reprezintata. Dar, ea sa ne putem da seams de situatiunea aeestor instalatiuni industriale, deli date statistics prea recente nu avem in indemana, cu toate acestea vom cauta a utiliza cele din urmiit cifre publicate de statistics regionala a Ba- sarabiei. Dupe aceste cifre la inceputul anului 1924 se gaseau in .aceasta provincie urmatoarele instalatiuni industriale,re- partizate ca numar in felul urmator:

www.dacoromanica.ro 217 Numarul Felul Instalattunilor In orase In sate total

a) Industria Alimentard. 1 1 Mori cu aburi 53 599 652.- 2. Mori cu apt'', 5 409 414.- 3. Mori de vent 12 1206 1218.- 4. Mori cu cai 11 1L- 5. Uleinite (Oloinite) 220 220.- 6. Fabrici de ulei (oloi) 34 105 139.- 7. Fabrici de paste fainoase 2 2.- 8. Fabrici de bomboane 10 10.- 9 Fabrici de ape gazoase 31 11 42.- 10. Fabrici de spirt si rachiu 9 10 19.- 11. Fabrici de bere 10 3 13.- 12. Fabrici de mezeluri 7 7.- 13. Fabrici de zahrir 1 1. b) Industria Chimicd. 1. Fabrici de sapun (sopon) 20 14 34. c) Industries Lemnului. 1. Fabrici de eherestea 10 6 16. d) Industria Ceramicei. 1. Fabrici de 006 2 47 49. 2. Fabrici do cargmid6, 2 n. 13.- 3 Fabrici de oale 2 8 10.. e) Industria Textiles.

1. Fabrici de postav 3 12 15.- 2. Fabrici de spalat $i scarmainat MO, 4 42 46.- 3. Tabaciirii 15 1 .16. 0 Industria metalurgicd. L Turnatorii 7 7i: 2. Uzini eleotrice 3 3 6.

www.dacoromanica.ro 21,8

Fe lulInslalatiunilot Numfirul In orase In sate To

g) industria Arte lor Graf ice. 1. Tipografii 24 24. h) Alte feluri de instalatiuni 1. Manufactura de tutun 1 1.- 2. Alte fabrici 10 15 25. Total general al instalatiunilor 276 2734 3010. ITumarul acestor instalatiuni se pare mare, insa nu trebue de uitat ca 1218 dintre ele nu sunt decat niste simple mori de vant, can din punct de vedere industrial nu au decat o foarte mica importanta, de oareceprodusul, pe care it dau este de calitate inferioara, asa ca, de cele mai multe on nu este de loc cautat pe plata. Cel mult acest .produs se poate desf ace micilor cultivatori.Dar, mai este Inca un considerent, pentru care toate aceste instalatiuni nu prezinta mare importanta,sianume pentrucaele nu sunt in masura decat de a produce cantitati mici de material industrial. Intru cat priveste celelalte mori, trebue sit observant ca cele ce prezinta o importanta mai mare sunt cele de aburi, al caror numar se ridica, la 652. S'a cautat 23'i se determine aproximativcantitatea de productie zilnia a tuturor acestor mori de toate categoriile, si s'a ajuns la cifra de 2578 de tone, din ele 1697 au putut sa fie disponibile pentru vanzare ram'anand restul pro .ductiei totale, anuale destinata pentru consumul intern. Aceste dire stint provizoriisiraman ca ele grin alte statistici ulterioare sa fie controlate. Imediat dupa mori, ca numar yin oloinitelei fabricele de ulei, ambele avand acelas scop. Toate la un loc insumea- za 359 de instalatiuni. Ca gi 'pentru mori,Qfpentru aceste instalatiuni s'a cautat a se calcula cantitatea de productie zanica,$is'a ajuns la cifra de 75 de tone. Basarabia de altfel este recunoscutil ca producatoare do inlet, dintre toate provinciile romanesii, $i de aceea de act merge acest produs gi pe alte piete romanesti de desfaeere, gi nu numai pe pietele basarabene. In total s'a putut vinde

www.dacoromanica.ro 2t9 din prOductia anului 1923 (ea un exemplu numai) 3297 de tone. Toate celelalte instalatiuni, vedemca sunt in numar mai mic, si dintre dansele de remarcat sunt instalatiunile pentru industria ceramicei si pentru industria textila. S'a chutat din acest total de instalatiuni, ca di se stabi- leasch industria mare, care in judetele Chisinhu, Tighina, Orhei, Cahul, Hotin, Bh lti si Soroca se prezinta in modul urmhtor (duph datele inspectoratului VI industrial):

Nr. Forte Capitals! Valoarea materiel Feint lndustriei lnstalaii-Motrice investit prime utilizate unilor HP. Lel-aur Lei-htirtie

1. Alimentary 117 6313 10556000 540.000.000.- 2. Metalurgich 17 545 6228720 10.050.000 - 3. Lemnului 10 495 415000 16.400.000.- 4. Chimich 3 47 140000 6.300.000.- 5. Textila 14 383 900000 36.962.000.- 6. Ceramics 7 187 418000 1.130.000. - 7. Arte Grafice 7 56 800000 4.500.000. -- 8. Diverse 8 4469 1731000 Total. ..183 12495615.342.000 21.187.720. .1 Pe laugh aceste cifre totale, la totalul general trebue sh adhogam inch si cele 317 intreprinderiindustriale mai marl, pe can le gasim in judetul Cetatea-Albh, si can dis- Pun de o forth motrice totalh de 6884 H. P. Capitalul de investire in toate aceste instalatiuni se ridich la 108.948.000 lei-aur. Nu avem date precise asupra valorii productiunii industriale, dar din observatiunile rezultate din cifre provizori: si aproximative putem sa spunem ca aceasth valoare se ri- dici. la circa un miliard si jumhtate anual.Este o cifra destul de apreciabilti, deli cu totul mica in raport cu nevoile industriale ale provinciei. Cad in adevarBasarabia cumpara anual marfuri de aproximativ 3--334 miliarde. lei. S'a cautat sa se stabileasca pentru aceasth, industrie ba sarabeang anumite norms pentru dezvoltarea ei si ca stare pentru marirea capacitatii de productiune, dar lipsa

www.dacoromanica.ro 220

-tapitalului este una dintre marile piedeci, care se opune de o cam data acesteirealizari. Valoarea inventarului. Mud zicem inventar industrial, ne referim la douri marl. ,categorii de lucruri, tgi anume, la ellidiri ki la masini. ceeace este de observat in Basarabia, este faptull A de obicei clklirile in cari, aunt akezate instalatiunileM- dustriale stint in eea mai mare parte frith mare importanta ca valoare intrinsecti, majoritatea for fiind facutri din leinn sau, data aunt zidite, ele aunt constructii cu caravter foarte rudimentary. Numai putine din instalatiunile industriale marl, cari se eisesc prin centrele mai populate ale provinciei aunt in adevar fabrici, cari pot srt, rivalizeze cu instalatiunile similare din alte provincii romane4ti. Ca sa ne faeem o idee de valoarea cladirilor si a mai nilnr, dam tabloul de mai jos, dupes cifre statistice oficiale, din Monogratia Basarabiei", Chisinau, 1926.

Com. Urbane Com. Rurale Total Felul inventarului Lei Lei Lei

1. Valoarea lor 81.324.474 138.111.208 219.435.682 2. Valoarea Masinelor 110.428.870 215.209.815 325.638.685 Total 191.753.344 353.321.023 545.074.367 Se vede deci, din aceste cifre, ca in intreprinderile industrials basarabene valoarea ma$inilor este mai mare detest valoarea cladirilor. Si, explicatiunea este foarte u§oath de dat, de carece in ultimul timp, And s'au cautat a se reface instalatiuniledistrusedebolkievici,s'au neglijat partile din instalatiuni, cari nu erau direct producritoare pre- feriindu-se a se aduce masini moderne mai malt sau mai putin cari sa faces a crete cat mai mult productia, dar cari erau foarte scumpe dupes valuta noastth. Combustibilul intrebuintat in industrie. S'a cautat sa se eereeteze, data nu in mod precis, cel pu- tinaproapede realitatecisb. se vath, cari aunt cantita- -tile de combnstibil,earl se ntilizeathin mediu, anual

www.dacoromanica.ro 221

In industria basarabeana, si dui:4 cifrele din aceeasi ,,Mo- nografie a Basarabiei" am avea situatiunea urmatoare:

Cantitatea de material combustibilars: Fe lul Malerialului In orase In sate Total Tone Tone Tone

1. BenzinA 311 1361 1672. 2. MotorinA 4382 3400 7782.- 3. Lemne 28906 83044 111950. 4. PAcurA 96 565 661.- 5. Pae 4 46074 46078, 6. Alte materii 3252 9533 12785. Totalul cantitativ al combus- tibilulu utilizat anual 36951 '143977 180928.-- Aceasta cantitate anualde combustibil consumatde sigur ca e foarte variabila de la un an. la altul, si de sigur ..ei ea depinde de modul cum an lucrat si mai cu seams cat au luerat instalatiunile industriale. Si cand zicem mai cu seama de timpul cat an lucrat aceste industrii, ne ref erim tocmai la greut-atea de transport a materiilor prime, pe care mai mult decat in celelalte provincii romanesti, le intampina industria basarabeangt. Aci nu este de loc rar cazul ca o fabrid oarecare sb, nu lucreze zile intregi, din cauzA ca materia primb nu a putut sa soseasca la vreme. Drumurile sunt prea rele, mai cu seams cand este vorba de instals- tiuni rurale, pentruca FA. se poata prevedea total de fabri- canti, asa meat ei sa aiba totdeauna la indamanA. materialul brut necesar, si in special combustibilul. In ceea ce priveste valoarea acestui combustibil, iarAsi este ceva foarte variabil,§idepinde pe de o parte de cere rile de pe piata, ier pe de alta de preturile de cost,sari natural eh stau tocmai in legatura cu aceste cereri. Dar, ca sit ne facem o idee de valoarea anuala a acestui combustibil ne vom servi de cifrele din aoceasilucrare mentionea mai sus, aratand situatiunea urmAtoare pentru anul 1924. 1. Orase 24.975.889 lei 2. Sate 58.278.142 lei Total. . .83.254.031 lei

www.dacoromanica.ro 222

Proprietatea Industrialci. 0 chestiune de ordin social, si foarte importanta, in ace- lagtimp, este aceea a proprietatii industriale, not eisin- du-ne inteo provincie, care pang, maieriera in maini. straine. Luand in consideratiune repartitia proprietarilor pe nationalitati,avem duprt aceeasi sursa urmatoarea situatiune, care ne arata de fapt eine sunt acei cari stapanesc a- ceasth ramura de activitate omeneasea in aceastrt provincie. $i cine ar trebui ca sä o stapaneasca, dacit ni am refer; la chestiunea de ordin etnic.

Nurniirul proprietarilor in : Felul NallonalitAtilor Orase Sate Total

1. Romfini 36 967 1003.- 2. Rusi 24 207 231.- 3. Polonezi 4 24 28.- 4. Germani 2 96 98. -- 5. Francezi 2 2. -- 6. Bulgari 5 430 435.- 7. Turci 2 3 5,- 8. Greci 2 5 7.- 9. Evrei 202 291 493.- 10. Alte nationalitati 3 174 177. Total. . . 280 2199 2479.--: Cifrele ne aratA, in aparenta, ca, majoritatea proprietarilor de fabrici sunt romitni, in realitate nu este asa ins& Dac6. numrtrul romanilor este mare, aceasta se datoreste faptului, ca foarte multi dintre ei aunt proprietari de mori de Wait sau do oloinite, instalatiuni industriale,cari au foarte puting, important& Toate celelalte instalatiuni mai maxi sau marl de tot, putem sa spunem ca absolut nici una nu este proprietate romaneasa, ci aproape toate sunt in mainile stretinilor. In genere putem afirma, ca astfel de in- du9trii mari aunt astAzi aproape toate evreesti, asa cg, pen tru toate celelalte nationalitati nu rrtman cleat eel mult industriile mijlocii sau mici. Ceeace se vede din cifre e faptul ca, proprietatea bulet reason si cea evreiascl este mai mult raspandita la sate-

www.dacoromanica.ro 223 detest la ora$e, $i aceasta este o chestiune, care trebue A ne preocupe in primul rand, de oarece se arata ea cele mai multe instalatiuni straine sunt raspandite tocmai in centrele cele mai romane$ti de pe la tares.

9) PRODUCTIUNEA ALcooLum CA DEBIVAT INDUSTRIAL SI CONSUMATIUNEA LTT1. In Basarabia bauturile spirtoase, $i mai cu seams ra- chiul propriu zis (votki" sau vutca) a jucat $i joaces din nefericire $i astazi un rol cat se poate de important, consumatiunea sa constituind un ce care nu poate FA fie deceit spre nefericirea $i in detrimentul tuturor acelor care-1 uti lizeaza*. In randurile de mai jos am cautat sa, amintim de prodac-, tia qi consumatiunea lui, de oarece sta in legatura tocmai cu chestiunile de ordin industrial, de can am vorbit ceva mai sus. In genere, in Basarabia, avem doua categorii de alcooluri, cari se prepares In afara de yin $i anume: bauturile preps- rate din cereale pe de o parte,iar pe de altaeste spirtul propriu zis cu toate derivatele sale, care se prepares din drojdie de yin sau din cartofi. Spirt propriu zis cu o concentratiune de 96-97 de grade se prepares in instalatiuni marl., cari an $i rafinarii, ca a- nexe ale lor. Astfel de instalatiuni cu rafinarii respective avem in Basarabia In numar de 11, fates de 31, cat are ye- chiul Regat. Dar, cu toate crt exists asazi in aceasta,provincie a noastra numai 11 instalatiuni in stare de functionare, cu toate acestea pe ici, pe colo se mai afla Inca $i urmele alto- ra, cari au existat Inainte de revolutia ruseasca. Toate a- ceste instalatiuni an fost in majoritatea for deteriorate de catre foastele armate ruse$ti, cari °Antall sa consume alcoolul in cat mai mare cantitate, $i de on undo ar fi fost el., Toate aceste instalatiuni an dat productii, can an variat dela an la an,i dupes cifrele statistice ale Ministerului de .Finante, cantitatile rezultate in grade- decaljtri,in anii 1920-1924, sunt urmatoarele:

www.dacoromanica.ro 224

Cantitaple rezultale Anil Grade-Decalitri

1920-1921 25.271.455. X921 -1922 34.947.805.- 1922 -192$ 23.533.758.- 192319luni) 22.865.095, 1924 33.452.315. Prin urmare cifrele ne arata, ca cu oarecari, variatiuni cantitatea de alcool a crescut in Basarabia,siacest lucru este ,foarte natural ca 81 fie, de oarece multe din instalatiuni, can fuseser4 deteriorate in timpulrazboiului, au fost puse din non in stare de funetionare. Pe de alts parte avftnd iu vedere imprejurarile favorabile de desfacere a produsuluj in anii de dupe razboi, pe langa vechile insta- latiu,ni reparate s'au mai infiintat de sigursialtele noi, earl intr'o larga masura an putut sa contribue la marirea productiunii. Dar aceasta productiune de alcoolst4 in legatura ea consumatiunea, care a crescut de asemeni, lucru ce se poate de altfel vedea din cifrele de mai jos:

Consumallunea alcolului Anil Grade- Decalitri

1920-1921 12.920.193.- 1921 -1922 23.685.047.- 1922 -1923 17.702.373.- 1923 (9 luni) 19.267.003. 1924 30.996.199. Observand aceste cifre, putem constata, ca consumatiunea alcoolului in Basarabig sta in directalegit-turacu productiunea lui, in senzul eä maximul de consumatiune corespunde ea maximum de productiune. Dar, pe litngA aleoolul pur, care este destinat pentru consumatiune mai avem Inca si aleoolul denaturat, care este destinat pentru ardere. Astfel de alcool s'a produs si consumat in urmatoarele cantitati in anii 1922, 1923 si 1924.

www.dacoromanica.ro 225

Consumatiunea alcolului Anil denaturat Grade -Decalitri

1922 679.439. 1923 1258.182. - 1924 1.687.380. Cantitatea, dupa, cum rezulta din cifre, a crescut dela an la an, ai °data. cu cresterea producti-unii a crescut ai consumatiunea, de oarece tot ee s'a produs aproape ca s'a consumat numai in interiorul provinciei. Cognacurile, rachiurile speciale $i berea. In legiiinra cu productiunea alcoolului pur stau ai cognacurile, precum ai alte categorii de baaturi alcoolice. Aceste derivate de alcool an it aria de 35-50 de grade in fabricatiunea basarabeana. In afara de ele avem, fabricat acieiromul, care ajunge la taria de 70 de grade, in termen mediu, insa numai acolo, unde sistemele de rafinare ai de transformare aunt mai periectionate. In restul fabricilor, cari dispun de aparate ceva mai simple, taria romurilor nu ajunge mai mult de 50 de grade. In ceeace priveate productiunea ai consumatiunea spir- tulti de vin pentru cognac sau rachiuri speciale, situatiu- n.ea in Basarabia pentru 9 luni din anul1923 ai intreg anul 1924 este urmatoarea:

Producfiunea Consumatiunea Anti Grade-Decalitri Grade-Decalitri

1923 (9 luni) 2.868.354 2.965.346.L 1924 4.353.707 3.890.197. Vedem deci, in tocmai ca ai pentru alcoolul pur, ai pentru cognac sau alte rachiuri, ca atat productiunea, cat sf consumatiunea a crescut siintitor de la un an la eelalalt. De oarece este vorba pentru. anul 1923 numai de 9 luni, dac4 am considera ca ai restul de 3 luni atat productiunea eat ai consumatiunea a avut'o aceeaai, atunci ar rezulta,. ea pe intreg anul 1923 am avut o produetiune de astgel dec

Eugenlu N. Olurgea, Din treculul oi prezentul Haserabiei 15

www.dacoromanica.ro 226 alcooluri, de 3.585.442 grade-decalitri si o consumatiune de 3.706.684 (grade decalitri). Ori, in cazul acesta atat in ceea ce priveste productia cat si in ceeace priveste consumatia, pentru 1924 ea este mai mare cu un milion de grade-decalitri, dealt in anul precedent, ceeace de sigur constitueo erestere destul de mare si care nu poate sa fie trecuta cu vederea. Iaceeace priveste productiuneaberei,ea dupes cum este cunoscut de toti, este un produs ceva mai putin aleoolic,5i care in Basarabia numai cu vre-o cativa ani inainte de razboi a fost introdusa. Mai inaintese consuma numai vin sau alcool tare sub diverse forme. De and au luat lnsa romanii in stapanire aceasta provincie, de atunci cantita tea consumata este mai mare, si acest lucru se observes mai cu deosebire in centrele mai populate ale provinciei. Dupes datele Ministerul de Finante productiunea acestei bauturi pe anii 1922, 1923 si 1924 este urmatoarea. in comparatie cu productiunea ei in celelalteprovincii romanesti:

Productiunea in anti : Provincii 1922/23 1923 (9 luni) 1924 Litri Litri Litri

1. Vechiul Regat 41163580 33341138 35526850 2, Transilvania 30093225 22680950 29088465 3. Bucovina 12087863 12181136 12711544 4. Basarabia 3844000 3763416' 3971416

Total ... 87208718 71966250 81298275 Basarabia, dupes, cum arata cifrele, este aceea care dintre cele patru marl regiuni ale tarii, are productiunea de bere cea mai mica, si acest lucru sta de altfel in legatura en felul bauturiloralcooliceobicinuite a se utiliza act Vutca ruseasca, pe care sunt obicinuiti a o bea locuitorii ca si apa aproape, precum5ivinul, care in Basarabia se produce in eantitati asa de maxi, sunt cele 2 produse, cart au inlocuit pang, in prezent berea ca bautura. Din aceasta, cauza si calitatea berei fabricate in Basara- laia nu este asa de buns,, ca a celei ce se produce in alto provincii ale tariff si mai cu seama in Bucuresti. Panes in

www.dacoromanica.ro 227

prezent nici cerinta de consumatiune a acestui derivat de alcool nu a fost aci pilea mare. Consumatiunea alcoolului pur pe cap de locuitor.

c In confArmitate cu cifrele Ministerului de Finante, am citutat a cerceta care este consumatiunea de alcool pur pe cap de locuitor, pe care am avut'o in Basarabia in anii 1921-1924 inclusiv, $i am putut afla a, ea a fost urmil toad ea in raport cu populatiunea:

Canlitatea consumatil Anii pe cap de locuitor CradeDecalitri

1920-1921 4,3.- 1921-1922 7,9.- 1923 (9 luni) 5,9.- 1924 10,4. Dupes cifrele de mai sus se poste vedea, cg, consumul alcoolului a crescut dela an, la an, $i dacg, stabilim o cifrK globalA a consumului general in 1920, fates de cel din 1921, putem zice, di in primul an cantitatea consumatil repie- zintit a treia parte din cantitatea consumath in anul 1924 Ori, acest lucre trebue sit ne dea de gandit,$i in acelas timp sit ne filch sa ne intretam, unde vom merge? Daces in legaturA, cu aceste consideratiuni ce le facem. asupra alcoolulti pur pe cap de locuitor, observiim in trea cat $i consumatiunea de here atunci vedem, ca pe cap de locuitor am avut cantitgile urmkoare in anii 1922-1924, comparwtiv cu celelalte provincii romane$ti. Cantitatea consume/1 pe cap de locuitor Anii Litri esc xi oP 0013 ;if P. &. a o el 76 1:5 co v CD C. 1..' = CO 6" : CC1 Cri I. 1922-1923 4,6 4,7 13,6 1,2 4,5.- 1923 (9 luni) 4,4 4,6 14,9 1,3 4,5.- 1924 4,1 4,7 14,8 1,2 4,5.

www.dacoromanica.ro 228

Consumul deci, se vede a este eel mai mic, si in cifra medie se poate spune, ca un locuitof din Basarabia bea de 13 on mai puting. bere anual cleat din Bucovina, care nu bea in schimb rachiu sau alcool pur, cleat mai rar. Ori, acest lucru not it consideraM ca fiind in avantajul populatiunii bucovinene, stiind a berea este mult Ott putin al- coolica decittchiul basarabean.

Consumul de yin. Consumul de vin este destul de mare in aceasta provincie producatoare, unde atat pe marea proprietate, cat of pe proprietatea mica se fac culturi importante de vita. Dapg cum am zis, o parte din ceea ce produce provincia, se consuma in interiorul ei, consum, care pe anii 1922-1924 a lost urma.torul in conformitate cu cifrele Ministerului de Fi- nante. Consumatinnea vinului in anti: Provinciile 1922/23 1923 (9 luni) 1924 Life Litri Uri

1. Vechiul Regat 153702828 148019689 154381293 °/0 68,22 61,42 55,07 2. Transilvania 395755554 49474276 68597724 °/o 17,57 20,52 24.47 3. Basarabia 31015228 43526941 57349766 0/0 14,21 18,06 20,45 4. Bucovina 587 8447 22836 0,0 0.Q0 0,00 0,01

Ceeace putem constata din aceste ctfre, este cantitatea mare cu care a crescut consumul de yin in Basarabia5i Transilvania. Dela anul 1922 la 1924 pentru Transilvania se inregistreazA o diferenta de 29.021.170 de litri,gadicil in mediu Inca °data aproape cantitatea, ce se consumase in 1922. La acest fapt a contribuit de sigur usurarea intru- Atva a transporturilor, iar in al doilea loc scoboritrea pre turilor la vinurile din Vechiul Regat 5i Basarabia. Vinu- nileunguresti,cari erau putine din punct de vedere can. titativ, erau in acelas timp 5i mai scumpe, si de aci redu- -cerea congumului in Transilvania, in comparatie cu ye-

www.dacoromanica.ro 229

.ehiulRegat $i Basarabia, uncle vinurile noastre romaue$t1 .erau desfacute cu preturi mult mai moderate pe plata. In Basarabia, dupg, cum am zis, consumul de vin a sporit foarte mult, asa incest dela 1922 la 1924 diferentaiu plus pentru acest din urma an a lost de 15.350.000 de litri, in cifra rotunda. Ceeace a contribuit la marirea consumului de yin in a ceasta din urma provincie (Basarabia), a lost pe de o par to mgrirea cantitativa a productiunii, iar pe de alta reducerea preturilor. Proprietarii $i math, depozitari de yin, cari mai inainte erau obicinuiti a exporta vinurile for in marile centre populate ale Rusiei,din cauza inchideri: frontierii de rasarit nu au mai avut unde le duce, a$a, ca _au imagazinat din an in an cantitati mari, ceeace a facut ca la finele anului 1924 nu mai ajungeau butoae, unde sa fie puse vinurile noi. Rusia, dupg, cum am mai amintit, a lost o mare consu matoare de vinuri basarabene. Ele concurau pe diversele piete alte vinuri, ce s'ar fi adus din strainatate. Cu toate acestea din cauza ca vinul basarabean era foarte putin cantitativ in comparatie cu necesitatile de consum ale Ru- siei, de aceea aceastrt tars facea un import destul de important din Franta sau alte tari producatoare. Imediat dupa razboi angrosi$tii de vinuri, din Basara- bia, nu au putut de odatasa-sivanda produsele for pe celelalte piete romane$ti de oarece nu se injghebasera Inca legaturile de convert, a$a cum stint astazi. De aceea vinurile basarabene erau introduse cat se poate de putin in restul provinciilor noastre. Cu timpul lush relatiunile comerciale s'au strans, a$a incest toate aceste vinuri de Basarabia ri au gasit multe debu$euri in Bucovina, Transilvania sau Vechiul Regat. Socotindu-se consumul de yin pe cap de locuitor avem situatiunea urmatoare in provinciile noastre in cursul a- ,nilor 1922-1924. Qonsumul pe cap de locuitor in anii : Provinciiie 1922/23 1923 (9 luni) 1924 Litri Litri Litri 1. Vechiul Regat 19,5 18,7 19,5.- 2. Transilvania 7,2 9,0 12,5.- 3. Basarabia 10,8 14,4 19,4.- 4. Bucovina 0,0 0,0 0,1. Media 13,5 14,4 16,7.

www.dacoromanica.ro 230

Mfirindu-se consumul de yin in noile teritorii $i mai ca seamA in Basarabia a$a de simtitor dela an, la an, evident cfi, $i cota care revine pe cap de locuitor, a trebuit sa creased. Si, in aceasta directiune trebue sa constatrim,ca pe and in Vechiul Regat aceastd cota a /limas aproape inva riabilfi, dela 1922 la1924,in Basarabia ea s'a dublat aproape ajungand cifra consumatiunii? care se face dincoacedd Prut. Debitete $i debitantii de alcool. Chestiunea debitelor $1 a debitantilor de alcool este poa to cea mai principal6 pentru not in Basarabia. Aci avem un considerabil numfir de debite, cari aunt exclusiv numai- in mana minoritarilor, $i cari exploateaza astfel, populatiunea, $i in special pe cea dela sate. Avem doug categoriidedebite,sianume, curi- dicata $i cu amanuntul. Numfirul celor dintai in Ba- sarabia se ridica la cifra de349,ceeace revine in proportie de14%,feta de numarul for total, pe intreaga tark. Numfi, rul acestor feluri de debite in. Transilvania este numai de- 213. Ori Transilvania este mult mai mare ca intindere5i ca populatie in comparatie cu Basarabia, $i atunci trebuesa vedem cu cat mai mult este intinsa vinderea de alcool in provincia noastrfi de peste Prut fets de alte provincii. Dar, primejdia cea mare nu vine atat dela debitele cu ridicata, cat dela cele cu amfinuntal.,Bari in Basarabia sunt foarte numeroase, lueru, ce se poate vedeadin tabloul de mai jos:

Numarul debitelor cu anainuntul : In oraae In sale Total

1332 3839 5171 Proportional en populatia ora$elor $i a satelor, nun-1Am' carciumilor este mai mare in ora$e, $i aci avem ocaziunea de a vedeastrfiziintregi, unde segfise$tecareiu- ma lane: carciuma. Aci se adu_la in special in zilelede sfirbatcare, dupa iarmaroc (Wein) un mare nunafir de sateni, cari lase tot efieigul obtinut din vanzarea produselor for acestor debitanti de alcool, in schimbul diverselor ban-

www.dacoromanica.ro 231

-tart mai mult sau mai putin otravitoare pentru organizm, pe care hangiul le pune la dispozitie consumatorilor. Din aceasta, cauzrt in Basarabia, toate debitele de alcool sunt ingramadite la orase in apropierea barierelor targului, pe unde yin satenii cu diverse produse de desfacere. Cauza existentii unui asa de mare numrtr de carciumi cu amanuntul se datoreste faptului ca pe and in 1919 se eli- berasera numai 127 de brevete de carciumi, in 1921 cifra for a ajuns la 4149. Dar, pe langa aceste debite fixe, trebue sa mai mentio- Dam, ea in Basarabia avem aproximativ peste 75 de negustori ambulanti, cari umbla din sat in sat cu diversera- eniuri sau alte derivate de alcool. Acestia vand. produsele for de multe on lucratorilor chiar pe lanuri, asa ca in mod direct ii stingheresc in actiunea for de producatori agri- coli. De sigur, data, ni am gandi numai putin la situatim- /tea materials $i mai cu seams la cea morals a taranului basarabean, atunci am vedea ea in primul be ar trebui art dispara tocmai acesti vanzatori ambulanti, cari due aceasta otrava, alcoolul, pane, in cele mai infundate locuri ale Basarabiei. In ceeace priveste debitantii de alcool, detailistiiaunt acei, caH raspandesc pretutindeni aceasta, marfa atat de daunatoare organizmulu, 4i de aceea am cautat sit vedem pentru Basarabia, care este numarul tocmai al acestor de- tailisti, lucru care se vede pentru fiecare nationalitate in parte din tabloul de mai jos. Nuniefrul debitavfilor detaili$ti dupd nationalitatea for de origin.

Naflonailtatea Nr. debilanfilor

1. Romani 2158 39,09. 2. Evrei 2566 46,49, 3. Ger rnani 28 0,51. 4. Buigari 207 3,75. 5. Safi 1 0,02. 6. Greci 49 0,89. 7. Rusi 355 6,43. Transport5364

www.dacoromanica.ro 232

Nationalitatea Nr. debitanlitor 0/0

Report : 5364 8. Jugoslavi 4 0,07. 9. Armeni 7 0,13. 10. Albanezi 3 0,06. 11. Polonezi 6 0,10. 12. Gagauti 89 1,61. 13. TJkrainieni 29 0,52. 14. Lipoveni 13 0,24. 15. Italieni i 0.02. 16. Elvetieni 3 0,05. 17. Alte nationalitati 1 0,02.

Total. . . . 5520 100,00.

Chestiunea debitantilor de alcool a preocupat nu numai la noi, ci si in alte parti cercurileconducatoare de Stat,. _Hind o chestiune si de ordin social, 5i de ordin economic, dar mai cu deosebire de ordin national. Cand privim cifrele din tabloul de mai sus ne putem da socoteala, ca de5i in Basarabia avem o populatiune romaneasca in proportie mai bine de 70%, cu toate acestea numaruldebitantilor roman reprezinta numai o treime (in cifra rotunda) din totalul general al debitantilor, pe cari ii gasim in aceasta. provincie. Restul de dota treimi sunt debitanti de nationalitate strains. Dintre straini, evreii sunt acei, cari au un numar covar- sitor in aceagta privihta, ei singuri fara a mai socoti§ipe ceilalti straini intrec eu mult numarul romanilor, a5a ineat ne faCe impresiunea, ca nici nu ne gasim pe un teri- toriu ptu.'romanese. Din Mate aceste observatiuni se poate vedeaprin urmare, da 13asarabia este o provincie in deajuns de consumatoare de alcool, lucru care trebue sa ne intereseze in pr4mul Ioc, mai cu deosebire ca negustorii avizi de castig. pun in feomert un alcool fal5ificat, care dauneaza Inca* 5i mai mult organizmului.

www.dacoromanica.ro 233

Legea actualA a bauturilor spirtoase are in ea cele mai bune principii, can aplicate cu cea mai mare strictetai vor duce in curs de cativa ani la o temperaregenerala, care nu va fi decat sere binele populatiei $i in dauna spe- culatorilor, cari p'an6, arum au folosit facand averi importante din vinderea alcoolului in cantitati, Mari.

10) INDUSTRIA EXTRACTIVA

In comparatie cu celelalte provincii romfinesti, industria extractiva basarabeana este foarte limitata, si produsele ei pot fi considerate ca produse de al doilea ordin. In seria anilor s'a cautat a se face cercetari cu caracter geologic in regiunea Bolgradului, uncle s'au dat pestenis- te strate foarte subtiri de carbune de piatra si mai cu. seamil lignit. Cantitatea este mica, asa incat$i societatea, care s'a format cu scopul de a exploata depozitele (Indus- tria Basarabiei, cu capital de 10.000.000 Lei) a trebuit sa renunte la aceasta exploatare, de oarece ea nu era renta- bilb,. Carbuncle continea multe materii pamantoase ceeace impiedeca arderea, asa incat el nu putea sa fie dat in comert. Cu toate acestea locuitorii ii exploateazasiastazi in mod rudimentar, utilizand produsul pentru necesitatile lor. Inca de pe timpul cand Basarabia era sub stapanire ruseasca, s'a cautat de asemeni a se facediverse sondaje prin judetul Ismail, cu scopul de a segasipetrol. Rezultatelean fostcontrare asteptarilor,desiunii geologi rug 'inch* nu pierduserA speranta, ca intr'un viitor mai mult sau mai putin apropiat acest material se va gasi de sigur $i in Basarabia. Ceeace se exploateaza astazi in Basarabia,este in primul loc piatra, apoi pietrisul, nisipul, argila, lutul, fosfo- riiele$igipsul. Dupa clatele subinspectoratului minterdin ChisinAu, s'au exploatat din toate carierele Basarabiei,de Stat Si particulare, urmatoarele cantitati de materiale; dela 1 Ia- -nuarie, 1922 si pana la 1 Iunie, 1925.

www.dacoromanica.ro 234

Fe lul materialului Nr. Carte-Cann!. expl_ exploatat relor melri cubi.

1. LUT.

a) La cariere de Stat 5 3910.- b) La cariere Particulare 31 96]6. 2. PIATRA CIOPLITA.

a) La earieredeStat 14 2108. b) Lacariere Particulare 8 2329.

b. PIATRA BRUTA.

a) La cariere de Stat 108 30647.- h) La cariere Particulare 36 22310.

4) PIETRIS. a) La cariere de Stat 3 1300.- - b) La cariere Particulare 1 2279.

5. NISIP.

a) La earieredeStat 18 4248.- h)La cariere Particulare 2 1650.-

G.ARGILA. a)La cariere de Stat 1 850.

Kilograme. 7. NOMOL.

a) La eariere de Stat A 329583. 8. FOSFORITE. a)La cariere de Stat 1 24000. b) La cariere Particulare 1 24000.-

9. CHIPS.

a)La cariere Particulare 1 145000.

www.dacoromanica.ro 235

In total grin urmare avem 234 de cariere, cari au dat o cantitate de produse destul de importante in comparatie cu, mirimea lor, precum si cu mijloacele mai primitive de exploatare. in urma apliciirii legii minelor si in Basarabia ca si in celelalte provincii ale fa'rii toate aceste exploatatiuni aunt pe tale de a si perfectiona mijloacele de scoatere a materialului. Cu un euvant ele vor fi reorganizate pe viitor, ma incat productiunea va ereste. Aceastri. perfectionare a exploatarii carierelor s'ar fi putut face mai de mult in Ba- sarabia, dacA ar fi existat $i sub rusi un sistem de exploatare, dar asa fiecare proprietar exploata, dupa" cum it a- jungea mintea. Efectul legii noastre a minelor s'a putut vedea imediat, chiar dupg un an dela aplicare, de oarece, pe eand in 3% ani cantitatea exploatata" a lost de 83.037 de metri cubi $i 822 % de tone ;dupa ce in 1924 s'a aplicat legea minelor, numai in acest ultim an s'a putut extrage cantitatea de 58.669 metri cubi si 772% tone.Dar, lucrul acesta se poate inc. mai bine concretiza $i prin alaturatele dire (dup5, Basarabia, monografie" Chisin'au 1926), care arata venitul carierilor pe anii 1919--1925, si cari au lost proprietatea Statului.

Venitul obitnut Anti de exploatare Lei

1919 49.080.- 1920 82.034.- 1921 26.745.- 1922 46.450. 1923 281.251.- 1924 523.764.- 1925(5 luni) 241.108. Evident, toate aceste cifre, cari ni an arAtat cantitatea de material exploatat din subsolul acesteiprovincii, nu pot sit ne arate decat faptul, ca Basarabia dupa cat se cunoaste lucrul pang. astazi are un subsol mai sarac in corn.- plAratie cu celelalte provincii romitnesti.Da lucru este -cert insa, si anume ca din punct de vedere geologic Basa-

www.dacoromanica.ro 236

rabia este foarte putin studiath, asa eh in aceasth directiune acolo totul este de %cut. Ceeace n3 a Tams dem nisi est e numai un inceput, si inch unul foarte slab, asa cu pe spatele nostru va rhinhnea, pentruea sh vedem dad, din. subsolul acestei provincii nu avem de scos boghtii tot asa de importante, ca si din alte parti ale Romaniei.

31. CHESTIUNEA CAILOR DJ CO1VIUNICATIE SI A TRANSPORTURILOR IN BASARABIA Ori ce tarh sau regiune a unei thri, pentruca sh-si valo- rifice averea, de care ea dispune, are absolut necesitate de- chi foarte bune de comunicatie, Vara de care orice avere nu are nici o valoare. Totul este ca ceeace o tars sau provincie produce, sh poata puns imediat la dispozitia pietii, sh se- comereializeze ca atare aceste produse, pentruch numai din schimb va putea acea regiune sau provincie sa scoath contravaloarea produselor sale, 5i sh se mentinh din, punct de vedere economic. In multe imprejurari, diverse provincii din cauza lipsei ch4lor de comunicatie, cu toata boghtia for nu s'au putut valorifica, si era nevoe de ajutorul provinciilor Invecina- te, pentruca ele sh se poatii mentine. Asa s'a intamplat in. multe imprejurari in vechea Rusie, undedincauza Intin- derei prea mari a guberniilor a lost imposibil pentru Stat ca sh construiasch sosele sau altfel de drumuri de comunicatie. Printre aceste gubernii trebue sh punem si Basara- bia noastrh, care din acest punct de vedere a tailor de comunicatie a ramas cu totul in urma fara de alte gubernii mai centrale sau mai occidentale ale Rusiei, sari an fost prevazute cu drumuri de comunicatierelativ destul de bune. Pentru Basarabia trebue sh spunem, eh a lost si o chestiune de tacticmilitarh ea fiind asezath laugh' o tars, de care Rusia nu era sigura asupra intentiilor el. Pentru a se putea impiedeca armatelenoastre, cari e- ventual se credea eh ar fi lost in masura sh treats, in RD.- sia inazul unui eventual razboi, evident ca lipsa soselelor era un mijloc. Sau, in tot cazul dach nu s'ar' fi putut impledeca cu totul trecerea trupelor, eel putin din cauza

www.dacoromanica.ro 237 neexistentii drumurilor, s'ar fi putut intarzia unele operatiuni militare, can ar fi dat time armatelor rusesti sa se organizezesisa se mite mai in voe pe $oselele $i drumurile de comunicatie, pe cari ru$ii le facusera dincolo peste Nisrru4

I. Situatiunea caller ferate. Dupa datele Ministerului de Comunicatii, Basarabiala. inceputul anului 1926 dispunea de o reteade cale ferata formats, din; 1003 km de linii ferate de cale normalA, proprietate a Statului, simple $i de 34% km. de cale ferata du- bid.. In acelas timp mai poseda Inca $i 171 km tot de lithe normala, proprietate particulars,, dar exploatata de Stet, precum $i 21 km. de linie ingusta (ecartamentul 0,75 m.). Repartitia acestor linii este urmatoarea: 1. Linia Vasile Lupu-Chi$inAu-Tighina in lungime de Km. 167 2. Tighina-Basarabeasca-Reni-Galati 290 3. Nona Sulita-Volcinet 172 4. Ocnita-Vasile Lupu 177 5. BAlti-Mateuti .,715 6. Basarabeasca-Iargara-Prut 98 7. Basarabeasca-Cetatea Alba-Bugaz 168

8. Tighina-Varnita 19 3,5 Dar in afara de aceste linii normale mai sunt Inca $i altele, de pildrt: 1. Linia ce merge dela Larga la Nistru. Ea este o linie normala, cu o lungime de 23 km., care nu este data circulatiei. Linia ce merge dela Valul lui Traian la Debarcader, pe directia Basarabeasca-Reni, cu o lungime de 6 kilometri, dar care iargsi nu este data circulatiei. Ea merge pang la minele de carbuni de langa Bolgrad. Aceasta linie, de sigur ca ar fi avut o mare importanta economics, dactl ca- litateasicantitatea carbunilor dela Bolgrad ar fi cores- puns a$teptririlor; dar a$a ea a ramas ea o adevarata linie mcartrt. 5. Linia ingusta de 75 em. ce merge dela Bueovat-Do-

www.dacoromanica.ro 238 brina-Husi.Aceasta linie, care in timpul fitzboiului a servit mai mult la transporturile militare, astazi nu este uti- lizatA,desi dupes ptirerea multora ea ar educe destule foloase, ea trecand prin niste regiuni agricole cat se poate de bogate. Ceeace ar Ingreuia putin activitatea acesteili- n'i, ar fi desigur transbordarea, care ar trebui facutg. la Bucovat si la Dobrina. Aceasta ar scumpi de sigur materialul prim. Exemplul it aveminsa sinoi dincoace de Prut on linia Crasna-Husi, care cu toate transbordarile de mar- tali, cari trebuesc facute, cu toate acestea a adus zeci de ani reale foloase pentru economia generalA a tarii. Toate aceste linii ferate sunt deservite astazi de 97 de statiuni, cari sunt in functiune. In afara de acestea mai sunt Inca vreo 12 cari nu sunt in functiune, fiind asezate pe marginea liniilor, cari nu sunt date exploatarii. Fe aceste linii si prin aceste statiuni se incara in mediu pangi la 40 sau. 50.000 de vagoane anual cu diverse mrtrfuri. Inainte de razboi, cand cantitatea de mrtrfuri de pe marele proprietati era mai mare, si cand comertul cu celelalte provincii ale Rusiei era mai intens, numarul vagoanelor, ce se inciircau, ajungea si pang la 55 sau 60000. Pentru anul 1924, cantitatea de vagoane incarcate a fost ceva mai mica, asa bleat am avut 18.118 vagoane incarcate cu mrtrfuri destinate consumului intern al provinciei $i 18.866 de vagoane incarcate, cari au mers in celelalte regiuni romanesti. In afara de toate acestea am mai avut inca si 5.282 de vagoane, can au fost destinate pentru export. Aceasta retea de linii ferate, pe care o ggisim in Basara- bia este a$a dispusg., incest ea putea sa. deserveasa. foarte bine interesele rusesti. Interesele noastre si din punct do vedere economic, si din punct de vedere militar ar fi ca sn avem o linie ferata interioargi, care sa nu ating& linia N;.strului, dupes cum se intampla astazi. Pe aceasta linie interioara, noi ni-am putea misca mult mai in siguranta in eazuri de diverse eventualitati atat marfurile cat si tru- Pule noastre. De aceea s'a craut iecesar ca sa se inceapil constructia liniei normale, Chisinrtu-Zloti, pentruca mar- futile, cari vin din nordul provinciei, $i se indreapta spre marile noastre porturi dunarene,sa nu mai fie nevoie a

www.dacoromanica.ro 239 lace ocolul acela a*a de mare, tocmai pe la Tighiva, pentru ca de acolo sg, se intoarcg din nou la Basarabeasca *i Zloti.. Daca aceasta linie Chi*ingu-Zloti s'ar da circulatiei, atunci am scurta linia Chi*inau-Galati cu 70 de km., ceeace este foarte mult mai cu seamg, cand este vorba de a transporta urgent mgrfuri destinate pentru export. De o cam data insg luerarile la tunelul de la Zloti s'au inirerupt din motive, pe can nu le eunoa*tem precis, asa eg, de sigur vom avea o intarziere in darea traficului pe a- cesstg linie. Totusi credem, ea timpul nu va fi a*a, de indepartat, luerarile liniei fiMd destul de inaintate. 0 altii, linie de interes general, care ar aduce marl foloase din toate punctele de vedere Basarabiei, ar fi linia f e- rata, care an pleca dela Bit lti, ar trece prin Orhei Si s'ar uni la Chi*ingu cu eelelalte linii cari pleaea de aci in. diferite directiuni. Regiunea, prin care ar trece aceasta linie, re Panel', ca e desemnatit dela naturaca o regiune agri- colt $i vitieolg, dar trebue ss tinem seamg &A tot aci avem *i pgdurile marl, can ar putea ss fie mai u*or *i mai ra- tit nal exploatate, avand imediat la indemangsimijloeul principal de transport. Pang, aeum in aceasta regiune a pgdurilor nu exists absolut nici un drum civilizat de co- umnicare Si de exploatare a lemnului. Toate nu suet decat drumuri naturale, cari in timpul ploilor nu dau posibili- taLe de a se face transporturile. Ceeace lipse*te Inca. Basarabiei, este o legatura rapidg de cale feratg, care sg. lege Ismailul cu una dintre statiu- tide de pe linia Basarabeasca Cetatea Albg sau Basara- beasca -Reni. Toate transporturile egtre Ismail nu se pot face decat cu ciiruta pe niste drumuri imposibile mai cu mama in timp de ploae. OH, aceasta nu este decat ostan- jenire, care se aduce eomertului intern pe de o parte, iar pc de alta situatiunii economice a acestui port dunarean de mare importantg, pentru exportul nostru. 0 alts chestiune de mare importantg economics, pe care trebue sa o punem pe tapet, 5i care std in leatura tocmai ru caile ferate, este strangerea raporturilor economice, pe can trebue sg, le avem intre diversele noastreprovincii. PAng, in prezent Moldova nu se leaga cu Basarabia pe o intindere ass de mare de teren, deck" numai prin trei puncte *i annme: pe la Vasile Lupu, Dobrina $i pe la Beni. Numai

www.dacoromanica.ro 240 putem vorbi de legAtura cu calea ingustl BucovAt-Dobri- mt, de oarece aceast6 lithe nu functioneazA, de loc. Ori, a- ceste legAturi de cale feratl interioare sunt putine in raport cu marile interese economice $i politice ale provinciei noastre de peste Prut. Prin judetul Cahul $i vestulChisi- aului nu trece dealt o cale ferata de leghturg.cu Moldova. De asemeni transversal prin partea de nord a judetului BA lti nu trece nici una,care sA, faces legAturacu Bo- tosanii $i cu Bucovina. Ori toate aceste regiuni sunt extrem de bogate din punct cle vedere agricol (BA, lti) $i viti- col-pgricol (CahulsiLApu$na), si ca atare toate produsele for ar avea un mijloc de scurgere care astazi lipse$te, transporturile flcandu-se cu cea mai mare greutate. Ba, de cele mai multe on °data cu inceperea ploilor de toainna, de prin Noemvrie $i panes dupes topirea zApezii ele sunt sus- pendate aproape cu desAvAr$ire. Din toate aceste rezultl prin urmare ea avem absolutit trebuintl id Basarabia de not linii ferate, pentrucA numai in felul acesta vom fi in mascara de A Schimba punctul de gravitatiune comerciall indreptandu-I eatre capitals, $i centrele noastre mari de desfacere.

$oselele $i Drum urile. Basarabia este unul dintre noile teritorii romilnesti, care este eel mai lipsit de drumuri bune si $osele de comunicare AceastA mo$tenire, pe care am luat'o dela rusi, a fost astfel, de oarece pentru Rusia (pe langl alte motive de ordin strategic expuse mai sus) care era atAt de mate, Basa- rabia nu era considerate cleat ca o provineie laturalnich de al doilea sau chiar de al treilea ordin. Ea era llsata in parlsire din toate punctele de vedere, diversele guverne ruse$ti avand a se ocupa de aranjarea$i sistematizarea din toate punctele de vedere a vietii a devarate rusesti din guberniile eentrale ale foastei mdnarhii. Dupes datele ultimului anuar rusese, statistic, intinderea drumurilor simple $i a soselelor din Basarabia a fost in 1911 de 5399 km. dintre cari 37$ erau $osele $i 5021 km., drumuri simple. Path" cu celelalte gubernii ruse$ti, Basarabia In ceeace prive$te lungimea drumurilor cArutabile ocupa locul al 29-lea, iar in ceeace priveSte intinderea $oselelor,

www.dacoromanica.ro 241 ocupa locul al 33-lea din toate provinciile fostului imperiu rus. Pe vremuri, raportul retelii drumurilor fats, de suprafa- la totals a Basarabiei $i populatie se prezintalit modul urmator: pentru suprafata de 1000 varste patrate (o varste, liniara este egala cu 1080 metri) revin numai 8,5 varste de sosea $i 113,4 Waste de drumuri ordinare. In total pentru tot felul de drumuri, la 1000 de varstepatrateaveam 121,9 drumuri carutabile. De asemeni, pentru 100.000 de locuitori revin numai 14 Waste de drum de $osea $i 186 varste de drum ordinar. In to al, prin urmare 200 de varste (200 km.) lucru care ec.ie focrte putin in comparatie cu alte tari sau provincii din arusul Europei. Toate aceste drumuri, cari aveau aparen'a de$oseleiu Basarabia, in intindere de 378 km. erau puse sub suprave gherea directs, a Ministerului de Interne $i a zemstvelor $i nn subj conducerea directs a Ministerului de Lucrari Pu- bike, a$a cum este $i la noi, $i cum este in acela$ timp $i in alto state. Chiar pentru aceste sosele insuficiente, cum erau, nu li s'au dat aproape niciodata fonduri suficiente pentru intretinere, a$a incat multe dintre dansele la venirea noastra erau a$a de stricate, incat numai cu numele se mai putea zice cs. erau $osele. Prin urmare, judecand aceste cifre, putem spune, ca, din intinderea totals, a drumurilor basarabene, drumurile ordinare formeaza o proportie mai mare de 9/10. Dupa, cum s'a zis $i in alts parte, ele in timpul uscat al anului sunt mai mult sau mai putin utilizabile, in toamna, iarna $i primavara, insa, ele devin imposibilepentrutransporturi grele. Din cauza acestor imprejurari aproape totdeauna s'a platit in Basarabia transportul de poveri mai scump de cat in alto parti, ceeace de sigur nu poate sä fie decat in detrimentul marilor $i micilor cultivatori. In intervalul de timp dela 1911 $i_pana la unirea Basara- biei cu Romania s'au mai facut inca, 35 km. de $osea, a$a imat la 1918, am gasit in total 413 km., 136 de drumuri impietruite de catre administratiile foastelor zemstve judetene. Dar din ace$ti 413 km. trebue sa, se scads 114 km, pen-

www.dacoromanica.ro 242 tru can era facut numai terasamentul, asa ca de fapt erau numai 299 de km. de drumuri pavate sau impietruite. Va- loarea tuturoracestorlucrari se ridie,a,,dupacifrele zemstvelor la suma, de 3.360.642 de ruble-aur. In bugetele anuale ale diverselor zemstve se prevedeau pentru $osele qi intretinerea for sume derizorii, $i ca exemplu nu avem sa citam, deckt suma de 7560 de ruble prey& zuta de zemstva de Hotin in 1914, precum gi acea prevazu- at de zemstva de Soroca in acela$ an, de 12.311 ruble. Din cauza putinei atentiuni, ce se dadea de rue drumurilor din aceasta provincie, nici nu exista un personal in- gineresc competent pentru dirijarea lucrarilor. Astazi numarul $i lungimea drumurilor a mai creseut, Re$a a dupa cifrele oficiale statistice, la inceputul anului 1925 se Oman in diversele judete ale Basarabiei urmatoarele sosele $i drumuri ordinare, pe urmatoarele lungimi:

Lungimea DrumurilorNumarul de kilomelri judelele de drumuri la 1000 de locuilori km. m. km. m.

1. Hotin 653 478 1 635.- 2. Soroca 304 000 0 796.- 3. Balti 577 710 1 552.- 4. Orhei 376 825 1 101. - 3. Liipu$na 222 222 0 562.- 6. Tighina 815 450 2 590. - 71 Cetatea-Alba. 1236 920 1 552. 8. Ismail 903 500 3 947.- 9. Cahul 2025 000 13 750. Total .... 7115 105 2 406. Vedem deci, ea lungimea cea mai mare de drumuri o a- vem in judetele Cahul $i Cetatea-Alba, insa tot aci este locul ea sa afirmam ca aproape in totalitatea for aceste drumuri in ambele judete sunt pur $i simplu numai drumuri naturale.

www.dacoromanica.ro 243

Si pentruca sa ne dam seama de ceeace este impietruit sineimpietruit in fiecare judet din Basarabia, nu avem decal sa privim cifrele din tabloul de mai jos, in care este specificata pe judete lungimea $oselelor nationale, precum $i a drumurilor neclasate, a$a dupa cum era situatiunea la inceputul anului 1925.

Impietruite Terasamente Nelucrate Total judetele km. km. km. km.

a)$osele Nationale. 1. Lapusna 83,229 -- 2. Ismail 18,300 3,510 25,190 47,000. - 3. Cahul - 6,000 - 6,000.- Total... 101,529 9,510 25,190 53,000.-

b) Sose le Neclasate.

1. Hotin 129,194 6,811 517,473 653,478.- 2. Soroca 7,300 - 296,700 304,000.- 3. Baiti 1,405 - 576,305 577,710.- 4. Orhei 71,730 - 305,095 376,825.- 5. Lapusna 67,452 1,200 70,341 138.993.- 6. Tighina 32,535 8,200 774,720 815,450.- 7. Cetatea-Albil 10,550 4,725 1221,645 1236,920. - 8. Ismail 66,425140,550 649,525 856,500.- 9. Cahul - 9,500 2009,500 2019,000.- Total. .. 386,591170,986 6421,304 6978,881. Total general pentru soselele nationale $i neclasate 488,120 180,496 6446,494 7115,110.- Vedem prin urinare, ea este un mic spor fats en situatiunea dinainte de razboi,sicu cea dela 1918 in ceeace prive$- te soselele impietruite, dar aceasta cifra este cu totul insu ficienta, °and ne andim la marile nevoi ale Basarabiei. Ludnd in considerare acum diversele qosele$drumuri

www.dacoromanica.ro 244 principale vedem,ca in judetul Hotinexists o$o- sea, care merge dela Hotin spre Camenita Podoliei, iar pe- langa dansa mai sunt Inca qi alte drumuri ordinare, cari merg dela Noua Sulita spre BAlti, iar de aci se indreapta, catre sudestul provinciei trecand Nistrul qi indreptandu- se spre Odesa. Din acest ultim drum ordinar se despart doua ramuri, una, care merge dela localitatea Mamaliga la Hotin, iar alta dela Lipcani, prin Briceni, la Atachi. Spre Bucovina in cateva parti pentru a se usura transportul trupelor rusii an fost nevoiti a pietrui cateva $o- sele in timpul marelui razboi. Trecand in judeul Soroca, aci gasim mai principale numai drumuri ordinare, cari merg din Soroca la BA lti, din Soroca la Moghilaul Podoliei (in Ukraina) si din Soroca la Iampol, peste Nistru. Oat priveste in judetul Orhei aci gasim o ingramadire mai mare de drumuri ordinare, insa ca drum principal de scurgere a produselor, este acel care vine dela Hotin si se- indrepta peste Nistru spre Odesa. De asemeni este $i so- seaua care merge din Orhei la Chisinau, precum si acea care se ramifies spre Criuleni, pe Nistru. Mergand in spre sud, in judetul Chisinau, avem ca drum principal de exploatare pe eel care vine dela Hotin, trece. prin Chisinau si se indreapta apoi, catreTighina, iar ca drumuri mai secundare, eel ce se indreapta dela Chisinau in spre Dubasari, in Ukraina; precum $i drumurilecari merg catre Bolgrad $i Cetatea-Alba. In acela$ timp trebue sh mentionam $oseaua, care este destul de buns relativ, care se indreapta dela Chi$inau catre Hu$i. Drumul principal de exploatare viitoare al Basarabiei, care vine din judetul Hotin, trece si prin judetul Tighina, iar de aci se indreapta Cairo Odesa. De altfel acesta este drumul, ce constitue $i pentru judetul lti ramura principals de exploatare, in care dau alte cateva ramuri secundare. Xn judetele Cetatea Alba 4i Cahul sunt aproape exclusiv numai drumuri ordinare, car' nu reprezinta decat artere de comunicatie de al doilea ordin, $i dintre acestea gasim,

www.dacoromanica.ro 245 urmatoarele: Drumul dela Cetatea Alba la Tighina, Sara- ta, Comrat si Tatarbunar, Cetatea-AlbaIsmail; Cetatea, Alba prin Tatarbunar la Chilia Nona. si Valcov; dela Leo- va la Reni, dela Leova la Comrat; dela Reni prin Cahul la. Bolgrad si apoi Reni-Galati. Prin urmare vedem deei, din toate acestea ea in directiunea tailor de comunicatie pe uscat este aproape totul de Mout in aceasta provincie, pentru ca si ea 0, se ridicedin, punct de vedere economic.

e) Calle de Cornunicatie pe apa. Pe Tanga aceste cal de comunicatiune pe uscat, Basara- bia prin insasi situatiunea sa geografica mai are posibilitatea de a-si transporta produsele sale si pe apa de oarece. atat Nistrul cat si Prutul si Dunarea tura pamantul acestei regiuni pe maxi intinderi si de jur imprejurul marginilor ei. In special Nistrul dela granitaBucovinei si pang la revarsarea lui in limanulce despartejudetulCetatea Alba de Ukraine, uda provincia noastra pe o lungime de 918 km. Evident ca navigabilitatea Nistrului nu incepe chiar dela granita Bucovinei, ci din partea sa mai dela mijioc. In tot cazul vase mai mici cu pasageri se puteau ridica in timpurile normale destul de usor pang, la Soroca, si chiar mai sus pang. la Moghilaul Podoliei. In ceeace priveste navigabilitatea Prutului, acesta este, accesibil pe o lungime de 200 km. pentru vase cu pescaj mic. In tot cazul apa acestui rau este destul de inceata si malurile cat se poate de joase, si de intortochiate. Tcpcmai din cauza acestor intortocheli navigatiunea prezinta pare- cari dificultati, asa ea pe viitor cand va fi vorba de a se face cu totul navigabila aceasta apa, va trebui ea prin lucrari speciale de Indiguire sa se indrepte tocmai aceste ce- tuxi, can astazi ,cunt o piedeca, pentru plutire. In afara de Dunare, care uda Basarabi.a pe o lungime de 162 de km. si care este una din caile principale ¶le comunicatie si transport de marfuri, trebue sa mai amintim, ca. transporturi de marfuri basarabene se mai pot face si pe

www.dacoromanica.ro 246

Marea Neagra, in tot lungul malurilor, chiar cu vase de un tonaj mai mic, de oarece marea uda pamantul provinciei acesteia pe o lungime de 86 de km. Din eauza existentii tuturor acestor ape de jur imprejurul Basarabiei, o mare cantitate de marfuri erau transportate pe aceasta cale de cgtre rusi, ceeace era un foarte mare avantaj, de oarece se economiseau pe de o arte dine ferate, iar pe de alta drumurile naturale ale acestei provincii nu se desfundau asa de mult din cauza greutgtilor mari, ce erau duse cu carutele. Land in considerare datele statistice privitoare la transporturi, gasim ea in 1909 numai pe Nistru au trecut marfuri in cantitate de 15.936 de tone, iar in anul 1910 cantitatea s'a ridicat la cifra de 35.312 tone. Toate cerealele se transportau pe aceasta apa chiar din partea de sus a fluviului. Transporturile soseau si se descareau in statiunea Varnita, pentruca apoi de aci sa fie inearcate pe calea feratg. Ca sa ne dam seams cat se incarca $i se descarca in a- ceasta statiune anual, nu avem decal., sa vedem, ca in 1909 cantitatile sosite Si descitreate au fost de 15.184 de tone, iar in 1910 de 27.424 de tone. Inmagazinarea de materials, cari se transportau pe Nis- tru se fiteea in 68 de localitati, si daeg lugm in considerare cifrele Ministerului Comunicatiilordin Petrograd pe a- nul 1909-1911, ggsim urmatoarele cantitati, cari reprezinta mediile de inmagazinare in aceste porturi a diferitelor maleriale Si produce prime. Cantitatea inmagazinata a fost de 8.070 de vagoane, $i pe Maga acestea mai sosiseInca si o alta cantitatede 7.257 de vagoane. In total deci aveam 15.327 de vagoane a 10.000 kg. vagonul. Toate aceste porturi, cari se gaseau pe Nistru, si cari la o eventualg deschidere in viitor a frontieriide est, vor putea sa fie imediat utilizabile pentru comertul Basara- biei, nu aveau acelas debit de export sau de import, asa ineat s'au putut face diverse categorii de porturi, dupg -cum se poate vedea din tabelul de mai jos. (dupa N. Mo- Rhileanski).

www.dacoromanica.ro 247

CantitEitile de produse ce se pot Numiirul porturilor pentru. inmagazIna sau cart coastitue debilul ftecare categorie de can- anual at portului Map in parte

Mai putin de 800 de tone 36. Dela 800 la1600 tone 13.

99 1600 2400 11.--

99 2400 4800 p, 2. 99 4800 6400 2.- 6400 8000 1. , 8000 16000, 1.- Peste 16000 de tone 2. Vedem deci din acest tablou, a cel mai mare numAr de porturi (49) inmagazineaza anual mai putin de 2000de tone. Din restul de porturi, 17 pot sti fie clasate in eatego- ria porturilor mijlocii, iar douA, Varnitasi Tighina ca porturi mai mari. Tighina avea un aport anual de 1680 de vagoane iar Varnita unul de 4800 de vagoane. Prin toate aceste porturi, prin urmare se puteau scurge din Basarabia cantitAti foarte man de cereale, lemne sau alte produse prime, pe cari astazi nu le pu.tem transporta decal cu multA greutate pe cAile de uscat.Evident,ca pang. la deschiderea traficnlui cu. Ukraina aceastA eale de transport pe Nistru nu poate sa fieutilizata. Dar chiardupanormalizare va fi imposibillucrulde o- camdatA, de oarece lipse$te materialul plutitor. Majorita- tea din vasele, cari pluteau odinioarA pe Nistru, au Post scufundate in timpul rAzboiului si a revolutieirusesti, asa incat tonajul de vase, can an rAmas astazi disponibile pe la diferiti armatori strAini din Basarabia s'a redus boar- te mult, asa incat el nu mai corespunde necesitatilor de viitor ale acestei provincii. Prin urmare deci, in cazul deschiderii granitelor care rAsarit $i in cazul and se va libera complect navigatiunea pe Nistru,va trebui sit ne gandim neaparat la injghebarea unei mici flatile corner- ciale, pe care va trebui sit' o punem la dispozitiunea cultivatorilor sauexploatatorilor de pAduri, vii etc., pentru ca acestia sa-$i poatrt transporta usor produsele lor.

www.dacoromanica.ro 248

Inainte de razboi principalul material, care se transporta in cantitati maxi pe Nistru erau eerealele, cantitati eari ajungeau pang, la 2500 sau 3000 do vagoane, ceeace reprezinta aproximativ cam 32% din cantitatea totals de material, care se expedia pe calea Nistrului. In afara de cereale, un al doilea produs, care se exporia $i duce in cantitati marl pe aceasta aprt, erau lemnariile, 5i cantitatea medie o putem socoti la 2000 de vagoane pe an. Aceste lemne erau nu numai din padurile Basarabiei, dar $i din acele ale Podoliei. Pe lama lemne se transportau multe materiale de constructie ca: piatra,caramida, nisip, `ar etc, si cantitatea anuala se ridica la 420-450 de vagoan e. Toate aceste produse, de cad, am vorbit mai sus au format a$a zisul export de materii pe cale fluviala. Dar in a- fara de el au fost.produse importante in cantitati de asemeni destul de mari si earl in cifra rotunda, anuala ar fi:

Cantitatea medie Felul malerialelor importaia Vegoane

1. Cereale 2000-2100, 2. Lemnarie 1200-1250.i 3. Lemne de constructie 400 600.- 4. Alte produse 100 150.

Daea, lucrul sta. astfel in ceeace priveste acest transport pe Nistru, $i de oarece astazi el ester complect anihilat din cauza evenimentelor politice, tie putemOxplicafoarte usor greutatea, pe care o intampina producatorii basarabeni de a-$i duce produsele lor. Cand o cale de transport asa de imporfanta,, cum era Nistrul lipse$te, este evident, ca este aproape imposibil de inlocuit, si de aceea avem obligatiunea ca sa indreptam cat mai curand drumurile de uscat, pentruca sa nu stin-

www.dacoromanica.ro 249 gherim cir totul comertul regiunilor limitrofe rgsgritene ale Basarabiei. Transportul pe Nistru ar fi putut lua o dezvoltare si mai mare Inca, dar sunt si oarecari dificultati de navigatiune cari impiedecg, do multe on vasele de tonaj ceva mai ma- ricel de a circula pe dfinsul. In primul loc nu in tot ciirsul anului apele sunt mars, asa ca sä permite navigatia pang in partile cele mai de sus ale fluviului, iar in al doilea pe albia Nistrului se gasesc de multe on praguri de nisip si stanci sub apa, eari impiedecg, foarte mult plutirea mai cu seams in sezonul apelor mici. Aceste cantiati de pietre, cari acopar in multeparti fundul albiei Nistrului, se datoresc la o multime de rovine, ce sunt pe malul acestei ape, si de unde aceste pietre proviu pentruca malurile apei nu sunt intarite in mod artificial 6-11 piatra, dupg, cum ar trebui sa. fie. Din aceste rovine ploile torentiale aduc cantitati enorme de pietre, nomol $i nisip, lie care 11 depun pe Yundul albiei, asa incat se paralizeaza pentru catva timp sau pentru totdeauna transportul pe vase al materialelor. Prim Urmare, la reluarea relatiunilor itormale cu Rusia, autositatilenoastre vor trebui sg. 1E1, doug, eategbrii de masuri : 1. Va trebui imediat sa se proceada la scoaterea va- selor scufundate din fundul apei, vase care dupg, o revi- zuire oarecare ar putea fi vazute daca mai pot sau nu a fi reparate. L' le reprezintg, un capital de cateva milioane-aur care in momentul de fat'd ar avea o foarte mare importanta pentru economia generals a provinciei noastre. Si, sand zicem acest lucru, nu socotim valoarea for ca materie in- trinseca, ci ca material transportabil puta.nclui..-se duce produsele Basarabiei dela o localitate la alta,ei inlesnind ast- f el schimbulei9omertul. 2. Va trebui ca guvernul nostrusa se gandeascgi la mijloacele technice cele mai moderne, cu ajutorul dirora sa poatA fi facut Nistru'l navigabil pe o cat mai mare intindere. Astrai, din cauzg, cg, nu s'a navigat pe el de ani de zile, de aceea in multe parti el este innisipat, asa ca navigatiunea este en total impiedecatru

www.dacoromanica.ro 250

12) LEGATURILE ECONOMICE SI DE TRANSPORT INTRE BASARABIA $1 REGIUNILE INVECINATE. In imprejurarile de fata,caredfrontiera de est a %I'll csteinchisa pentru on si cetraficde marfuride materii prime sau derivate, intregul transport si °data cu aceasta intregul comert al Basarabiei se indreapta spre doua puncte principale si anume: in sud spre Reni, Braila, Galati, iar in spre nord spre Noua Sulita-Cernauti-Nepo- loeauti. Aceasta bine inteles in ceeace priveste transportul, care .se face pentru export, de oarece celelalte transporturise fac si pe directiunea principala de circulatie Ia4iVasile LupuChiqinauTighina. Aceste cloua puncte, deci Renii (respectivGalatii)qi _Noua Sulita (respectiv Nepolocautii) constitueastazisi vor constitui mina vreme si pentru viitor punctele principale de respiratie ale Basarabiei.Prin acestepuncte au trecut in cei 10 ani de stapanire romaneasca aproape intreaga cantitate de materii prime sau derivate, cari for- man stocul de export al acestei provincii. Dad, cereetam putin situatiunea inainte de 1918, vedem ca aceste doua puncte constituiau pentru Basarabia legatura cu occidentul, iar pentru Rusia posibilitatea de a co- inunica, si a kii trece marfurile ca tranzit spre Jugoslavia iBulgaria.In ceeacepriveste punetul Noua Sulita dela nordul acestei provincii el era considerat pentru ex- _portul de marfuri pe calea ferata ca al doilea punct principal de export dupe Odesa, din intreaga regiune. Luate in proportii la suta, fata de toate chile ferate ale Basarabiei, linia din nordul ei, care mergea dela Moghi- lau la Noua Sulita, precum si acea care mergea dela Ocnita la Rabnita, f geeau. transporturi cu marfuri de export de circa 44,3%. Linia de tale ferata Vasile LupuBulboca Tighina facea transport de 21, %, iar cea dela Tighina BasarabeascaReni de 34%. Atat in spre Odesa, cat si in spre nord se facea un export destul de mare de materii prime, export careseridica inainte de razboi la proportia de 68,3% din intreaga pro-

www.dacoromanica.ro 251 ductiune a provinciei, socotita pe zece ani normali dinainte de ra'zboi (1902-1911) (dupe N. Moghileanski). Ca sä ne putem face o idee de importanta acestuiex- port nu avem decat sa examinam alaturatul tablouluat dupe datele ruse$ti ale zemstvei care ne arata cantitatile de diverse materii, ce an trecut frontierele Basarabiei in cursul a 10 ani, adeca in intervalul de timp normal dela 1902-1911.

Canfltatea medie ex- Raporful 010 din Fe lul Cerealelor porfalii anual. In va- producfia tolalk goane a 10000 kg. a planfelor vagonul

1. Gram 17.390 26,5 %.- 2. Secara 6.109 9,3%. 3. Orz 13.148 20,0 %. 4. Ovas 1.324 2,0 %.- 5. Porumb 26.700 40,6 %. - 6. Alte Plante 1.037 1,6%.

Total . . . 65.708 100,0%. Prin urmare posibilitatea de export a Basarabiei a fost pe timp de zece ani normali de 65.000 sau aproape 66.000 de vagoane in termen mediu. Maximul cantitatilor, dupa cum se vede din cifre it prezinta porumbul, cutoateca inainte de ra'zboi marea proprietate, care era infloare cultiva pe o suprafatil destul de intinsa graul. Ei bine, dace aceasta era cantitatea totals, medie, de export pe an, atunci facand proportiacelor44,3%de cantitati de materii, cari se transportau pe liniileferate din nordul Basarabiei, ajungem la concluzia, ca treceau in spre Polonia $i Bucovina cam 29.108 vagoane pe fiecare an. Tot acest transport se facea prin Noua Su lita,under era pe vremuri $i statia de descarcare din vagoanele ruse$ti $i trecerea marfurilor in vagoanele normale alece- lorlalte tari din apus. Acest transport era destul de mare, $i data socotim ca pe vremuri numai 1000 de lei-aur costul materialului din fiecare vagon, rezulta, ca valoarea mar-

www.dacoromanica.ro 252 furilor, ce treceau spre Polonia si alte OA ale apusului se ridica la 29.108.000 lei-aur, sau 931.456.00 lei hartie,socotind egal un leu aur cu 32 lei hartie. Noi am socotit numai 1000 de lei-aur un vagon de 10.000 kg., cu toate acestea trebue sa spunem, ca erau produse, can costau mult mai mult, $i ca atare decise ridica$i suma totals. Cele mai multe marfuri destinate exportului erau depozitate in gari sau porturi, dupa cum s'a amintit si mai sus. Depozitarea se acea mai mult in garile din nordul provinciei cleat in cele din sudul ei, si lucrul acesta se poate ye- dea din tabloul de mai jos, in care aunt aratate principalele statii de cale ferata, in can se depozitau anual, si de unde se transportau apoi in diferite regiunialeRusiei sau ale altor taxi din Europa Centrals (dupa cifrelesta- tistics ale Zemstvei).

Cantitalea deportlata Nume le Staliunilor Vagoane

1. Varnita 7.062. 2. Par liti 3.524. 3. Chisinau 2.995. 4. Drokia 2.782. 5. Lipcani 2.712. 6. Marculesti 2.628. 7. Schinoasa 2.421. 8. Rogojeni 2.251. 9. Dondusani 2.028. 10. Tarnova 1.936. 11. Floresti 1.934. 12. Causani 1.066. Total. . . 33.339. La aoest total de yagoane, cari se depozitau in cifra ro-, tundit anual, in sus mentionatele localitati din Basarabia trebue sit mai aciliQgana Inca $i cele 6400 de vagoane, cari se depozitau pentru export in gara Balti, gara care poate

www.dacoromanica.ro 253

fi considerate din punctul de vedere al transporturilor ca -un nod central, comercial, de prima importanta pentru nordul provinciei. In adeva'r, oraml Ba lti $i intreg acest judet joaca din _punct de vedere economic un rol preponderant in provincia noastra dela rasarit, $i dach ar exista leatura de tale ferata, transversals, care sa, lege acest ora$ cu Botosanii, prin Stefanesti, Dangeni sau Tru5e$ti $i O.' mearga legatura panit la Burdujeni,atunci intreaga Bucovinas'ar putea mai repede aproviziona on cereale 5i fructe basarabene, iar partea aceasta din stepa Basarabiei s'ar putea a- proviziona la randul ei mai u$or cu lemne din Bucovina. Nu ar fi nevoe de facut marele ocol fie pe la nord, pe la Noua Sulita, fie pe la sud prin IasiVasile Lupu, In aceasta parte a Basarabiei se simte mai cu deosebire -o foarte mare nevoe de lemnarie pentru constructii,care in felul acesta ar putea sa fie procurata poate pe pret mai eftin din Bucovina, transportul fiind mai lesniciosde facut. Experienta din ultimul timp ne a aratat ea o bung, parte din produsele Basarabiei aunt foarte necesare Poloniei, 5 i lucrul se observes in special acum, de cand eu dezorgani- zarea imperiului rus. Polonezii nu mai pot importa cantitati suficiente de materii, cum importau inainte de razboi, $i chiar daces aduo astfel de materii din Rusia, s'a constatat ca ele aunt de calitate mai inferioara decat alte produse similare aduse din ate parti. Mai inainte polonezii se puteau aproviziona cu cantitati importante de produse din regiunea Donului sau din Ukraina. Ori, acum in multe regiuni ale Rusiei nici pentru consumatiunea interns nu aunt suficiente produsele, asa ca nici vorba nu poate sa fie de export. Astazi statul polon trebue sa se gandeasca la alte OH, .de undo sa." se aprovizioneze cu materii prime, ,$i de aceea Basarabia pe viitor poate sa joace unul din principalele roluri in aceasta directiune. Trebue de sigur sä sefaces un aranjament economic special in aceasta privinta. Prin portul Dantzig polonezii au posibilitatea de a a- duce marfuri din America sau din alteparti ale lumii, insa capacitatea acestui port nu este suficiente, pentru ca

www.dacoromanica.ro 254 sa satisfacg, toate nevoile de import si de consum intern ale Poloniei, care este o tarn asa de mare, $i cu atatea nevoi din punct de vedere economic. Dar ceeace este important pentru Basarabia, este faptul ch.' ea nefiind o provincie industrials, $i cum industria romaneasca din celelalte provincii ale noastre nu este in mil- Burg, complecta de a satisface pe deplinsi nevoile ei, de aceea ne-am putea gandi la o intensificare a afacerilor comerciale intro aceasta parte a Bomlinieisi Polonia, de undo Basarabia si -ar putea procura tot materialul industrial necesar, si pe care cu prisosinta it produce industria poloneza. Daces ne-am gandi la o intensificare a exportului din Ba- sarabia, in Polonia, am vedea ca $i din punct de vedere a economiei transportului este un mare avantaj. In adevtir distantele de transport pentru diversele produse suet mult mai mici intro Basarabia $i Polonia, cleat intro Polonia $i Ungaria sau Cehoslovacia si Austria. In modul acesta e- vident cg, si costul acestui transporta fi mai mic, $i ca a- tare deci am fi in mdsura in cazul unui export, bine organizat sa putem not romanii, sa concurara cu marfurile basarabene pe multe state produciltoare ale Europei centrale. Chiar inainte de rAzboi, cand regiunile poloneze at'at din Polonia ruseascA, cat $i din cea austriaca aveau posibilitatea de a se aproviziona cu materii prime $i din alto provincii rusesti, Basarabia dAdea Poloniei cantitati insemnate de cereale sau alto plante, dupes cum se poate constata din cifrele statistice ruse$ti, din tabloul de mai jos. Cantiltitile de mirfuri trecute la export. Felul miirfurilor 12 ..0 gNo exportate in .... E 0 o 0 ch 0 $2. Total Statiuni .0 c.) t., )0 0. ep t. . -A (15 enVagoaneooa. ..t 1. Dantzig 9823231 420814578.- 2. Varsovia 901171 23636243251592.- 3. Liubomir 71025 1 63 2108.- 4. Alto statii 17582147 2431842788.

Total. . . . 1181 286639 65812 833066.

www.dacoromanica.ro 255

Observiind acest tablou vedem, ca graul dintre plantele agricole era eel mai mult cerut pe pia% in Polonia, iar in al doilea loc venea porumbul. Exportul era destul de mare, $i socotind pretul numai de 1.000 lei pe vagonul de 10.000 kg. gasim ca Basarabia dadea anual acestei tari produse prime in valoare de 3.086.000 lei-aur, sau 98752000 lei-hirtie. In mediu prin urmare 100.000.000 lei-hirtie, anual. Schimbul de marfuri pe tale mai intinsa, pe care trebue sä-1 facem cu Polonia este o chestiune, care trebue sa ne preocupe in primul loc. Va trebui tocmai sa profitam de situatiunea actuala, soCiala $i economica din Rusia sovietica $i Ukraina, pentruca sa ne putem plasa in primul loc marfurile noastre. Sit deprindem cu orice pret plata poloneza cu aceste marfuri, de oarece in momentul cand in Rusia se va normaliza situatiunea, atunci evident, ca vom avea din partea acestei tari o concurenta foarte puternica, de oarece $i ea ca $i noi dispune mai mult de materii prime agricole, pe cari le va putea pune in cantitati foarte mari nu numai pe piata poloneza, darsipe alte piete ale Europei centrale. Ma cum aunt imprejurarile astazi, Rusia va trebni sa se refaca economiceste, dar pima atunci noi i-am putea lua inainte. Refacerea nu se va putea face inteun an sau doi, ci va trebui poate eel putin 10 sau 15 ani, pentru ca lucrurile din punct de vedere economic sa revina la normal. Si, chestiunea cea mai principala, pe care rusii o vor avea-o de rezolvit, va fi aceea a gasirii modalitatii de a se introduce eapitalul strain in aceasta tara. Dar este o mare intrebare, care se va punesianume: vor voieapitalistii straini casa-si vire capitalurile for in intreprinderile ruse$til Chestiunea conflictului economic intre Rusia 5i An- glia este Inca o chestiune destul de recenta, care ne poate arata pang, la un punct cu cats greutate vor patrunde de acum inainte capitalurile straine in aceasta, tara. Capita- lul englez era un mare atuu pentru Rusia, $i daca acesta deodata a disparut, nu se poate preciza a$a de usor eine l'ar putea inlocui. De multe on piedecele, cari s'au pus inainteanoastra, in ceeace toriveste exportul, se datoresc in cea mai mare parte lipsei de aranjament a transporturilor. De multe on

www.dacoromanica.ro 256 statiunea dela Nepolocauti este aproape complect blocata de vagoane destinate pentru export,asa ea manevrarea este destial de ingreuiata. Ori acest lucru se datoreste tocmai defectuozitatii de expediere a vagoanelor din diferitele statiuni catre punctele de frontiers. Ceeace se petrecea acum cativa ani in statiunea Noua Su liter cand functiona Inca linia larga, ruseasca, acum se petrece lucrul la Ne- polocauti. Ori, pentru bunul mers al lucrurilor toate aceste lucruri trebue sa dispara, cad numai astfel exportul de marfuri se va putea face la timp. Polonia in partile ei de sud putem zice ca se poate aproviziona numai din Romania si in special numai din Ba- sarabia. Daces ar trebui aceste regiuni, ca ses aduca materia prima prin Dantzig, costul transportului ar fi mult mai mare, pe deoparte iar pe de alta si marfurile ar putea sa soseasca cu mari intarzieri. Dar mai este inch' o chestiune, de care trebue sa tinem socoteala, polonia are astazi multe marfuri, earl trebue sa treaca tranzit pe la not pentru a fi incarcate pentru export in portul Galati. Ori, astazi pentru acest tranzit not nu dis- punem cleat de liniaNepoloch'uti-Burdujeni-Marh'sesti- Galati. Aceasta linie constitue in aeelas timpsiartera principara de scurgere a marfurilor din vestul Moldovei, asa ca ea este extrem de impovarate, mai cu seams ca este sl linie simples si nu dubla. De aceea acest tranzit de marfuri este de multe on intarziat. Prim urmare va trebui sa ne gandina serios si la o a doua linie, care ar merge pe la Noua Sulita-Ocnita-Balti-Vasile Lupu-ChisinauZloti-Reni si eventual Galati. Pentru aceasta insa ar trebui sa se ur- genteze lucrarile liniei Chisinau-Zloti, ca sitsereduces distanta. Daces marfurile pe acesta al doilea traject ar fi oprite la Reni, in loc de a merge cu ele pans la Galati, am descon- gestiona ¢i portul Galati, care de multe on este ticsit de sute de vagoane, cari isi asteapta descarcarea lor. In acelas time am face ca si portul Reni sa mai progreseze putin, scotandu-1 din lancezeala, in care se gaseste astazi. Cand regimul rusesc dainuia in Basarabia, activitatea principals in ceeace priveste transportul era pe dixectiu- nea Noua-Sulita-Moghilev siTin gbeni-Tiraspol.Prima

www.dacoromanica.ro 257 ducea produsele Basarabieispre Moghilev,Jmerinka, Moscova si Petrograd, iar cea de a doua spre Odesa, Her- son si Nikolaev. OH, astazi dud reghnul rusesc a dispdrut in aceasta provincie, atunci toate directiunile de scurgere a produselor, fie pentru exportul basarabean, fiepentru transportul de tranzit al altor statetrebueBA nu mai fie indreptate spre est, ci spre nord si spre sud. Spre rdsd- rit chiar dace se vor normaliza lucrurile, niciodatd nu vom avea un export asa de mare din Basarabia in Ukraina, de oarece dupd cum am mai amintit si in alter arte ea produce aproape aceleasi mdrfuri, pe can le avem si not in Ba- sarabia, asa cd, nu va avea prea multd nevoe de mdrfurile noastre. Cel mult in primele timpuri dupe normalizarea lucrurilor se va simti poate mare nevoe de sare si petrol, derivate ale subsolului, pe can Rusia nu le mai poate produce in aceeasi cantitate ca inainte de rdzboi, si aceasta tot din cauza retragerii din afaceri a capitalului stedin si in special a celui englezesc. Dar, pentru acest export vom a- vea la dispozitie actualele linii ferate, basarabene, cari se indreaptd eatre rasaritul provinciei. 112 fine, ca sd putem incheia aceste mici observatiuni a- supra exportului $i aranjamentelor de transport, trebue sh mai amintim, di acest export nu se face in Basarabia cu aceeasi intensitate in toate lunile anului, ci in unele el este mai intens, cleat in altele. Lucrul acesta se poate vedea de altfel din cifrele rusesti ale tabloului de mai jos. Numele Lunilor Proportia exportului 0/0 1. Ianuarie 8,2%. 2. Fevruarie 7,2%. 3. Martie 5,6%. 4. Aprilie, 5,7% 5. Mai 6,0%. 6. Iunie 5,5%. 7. Lille 8,1%. 8. August 15,3%. 9. Septemvrie 12,0%. 10. Octomvrie 9,2%. 11. Noemvrie 8,5%. 12. Decemvrie 8,7%. Total. . . . 100,0.

Eugeniu N. Olurgea, Din trecutul 11 prezenlul 'insurable 1?

www.dacoromanica.ro 258

Diferenta cantitativa, care se poate observe din acest tablou is favoarea lunilor August si Septemvrie este .destul de mare in comparatie cu celelalte luni. Acest export intens coincide cu acel care se face din Moldova in alte Parti, de parece este o foarte mare potrivire de climat, asa ineat cele mai multe dintre plantele agricolesiintr'o provincie *i in cealata ajung aproape simultan la maturitate. Dar, pe langa Polonia, o alta tarn din Europa eentralil, care de sigur are multa nevoe de produsele noastre, este Cehosloyacia, Tot asa de apropiata Si Cehoslovacia ca si Po Ionia, va avea posibilitatea de a duce dela not din Ba- sarabia mai usor diverse materii prime, pe cariaducan- du-le din alte parti, le va plati mai scump din cauza transportului Si a distantelor mai maxi. Din toate acestea se poate deduce, deci, ca Basarabia are o mare necesitate de export de produse.si in special de vinuri, asa incat pentru ameliorarea situatiunii sale economice trebue sa-i inlesnim toemni acest export fie pe calea de uscat, fie pe calea de apa, Din moment ce ea va avea pieta de desfacere mai =It sau mai putin asigurata, ea poate ca va putea produce si mai mull, si in acelas time si marfuri de calitate mai Vilna, caei producatorii fiind a- sigurati de marfurile for ca vor fi vandute ,vor face casi ele sa fie mai corespunzatoare cu cerintele pietii,

13) CONSIDERATIUNI PINANCIARE In situatiunea de astazi, tend in toate regiuniletarii noastre este foarte mult de reflicut din cauza marilor neajunsuri economice, pe cari le-a adus marele razboi, in mod implicit trebue sa dam intreaga noastra atentiune tuturor chestiunilor de ordin financier, cari vor constitui baza restaurarii provinciilor noastre, romanesti. Considerand in aceasta, directiune lucrul pentru Basara- bia, dupe, 'vechea organizare ruseasca atat guvernul prin institutiile sale, cat si institutiileparticulare au cautat sa puna la dispozitia pietei acestei provincii eapitalurile, de cari -ea a avut nevoe. .Rusii nu au Gat atat cat puteau sa dea, pentru ca aceasta provincie sa infloreasea mai mult, cu toate acestea nu se

www.dacoromanica.ro 259 poate zice, ea din punt de vedere a foastelor for interese, ei nu au pus la indemana producatorilor straini de neamul .nostru tot de ce ei au avut nevoe. Pentru a lamuri aceasta chestiune,vom considera in primul loc situatiunea financiera de Stet, si apol pe aceea a diverselor institute de credit, particulare, pe cari le avea si le are Basarabia.

a) institutele finsnciare de Slat Cand Romania la 1918 a alipit la salmi el aceasta provincie, ea a asit ca ins.titutii de Stet financiare, administratiile financiare publice (ga,znaceistvele), banca de Stat rusk, bailea agrara de Stet a nobannii, banca taraneasca, ,creditul marunt al zemstvelor, hit-. ea institutie anexa, u- niunile cooperative cu centrala lor. Toate aceste institutiuni publice functionau cu un personal aproape exolusiv rusesc, $1 chitty gen mai mare parte dintre moldovenii, can serveau in astfei de inetitatii erau aproape toti rusificati. Existau totusi din fedeirei esceptiuni dela aceasta regula generabl, si uumai datorit apes- tui fapt s'au putut organize )nai tarziu achninistratiile financiare romanesti, de Stat. Din cauza imprejurarilor sociale, prin cari a trecut Ba- sarabia in anii 19a7 §i 11918 in toate acesteinatitutiilinen- ciare era o debandacla foarte mare. T?tul era dezorganizat in aranjamentul ,financiar rusesp al aeestei provincii, si de aceeaIncas: rile ,sefaceau cFi cea mai mare dificultate. Si, daces aceasta dezorcline domnia im institutelefinanciare axle Statului, cu atat ea era mai mare inadministretille zemstvelor, unde locuitprii refuzau, de a mai plati darile. Aceste sari, cari erau percept te de zemstve pe incasau ca sume in plus pestp nevoile ,financiareale Sta,tului si in baza unor legi speciale anume intocmite. Aceste legida- dean o earecare autonomie zerastvelor, cari aveau in felul .acesta o administratiune specials di,ferita §i independei#5. de acea a Statului rus. Ca sa ne pute,m da insa mai bine socoteala Ile acest lucru, am cautat sa ,ne servim de tlatele ofieiale rusesti, asupra

www.dacoromanica.ro 260 situatiunii veniturilorsicheltuelelor acestor zemstvein cursul anilor 1913, 1914 si 1917.

Totalul Totalul Diferenfli Anii veniturilor Cheltuelilor Lel aur Lei aur Leiaur

1913 22.798.354 23.429.939 631.585.- 1914 25.577.389 23.429.939 1.690.706.- 1915 24.125.862 30.429.939 6.522.480.-- Aceste cifre ne arata, ca nisi in anii normali aceasta institutie (zemstva) nu statea tocmai pe roze, tai motivul este din cauza cheltuelelor man, pe cari le avea de suportat, de oarece dupa cum am zis si in alta, parte, pe socoteala for statea aproape intreaga situatiuneeconomics a acestei provincii. Din cauza di ficulta.tilor de incasare a darilor, si institutia financial% pendinte de zemstve, care era creditulmu- runt, se grisea in alternative anuale de progres sau de re- gres, dupa nevoile mai mari sau mai mici, pe cari le avea diversele institutii, ce se gaseau subocrotireaacestor zemstve. In genere putem spune, ca multe dintre instittt tiile zemstvelor au fost ajutate cu fonduri de atre creditul marunt. Aceasta institutie financial% dadea oarecariajutoare 5i cultivatorilor de pamant in anii normali. In anii de revolutie acest ajutor nu a mai putut sa fie dat, din cauza ca depunerile se redusesera foarte mult, de oarece multe e- conomil depuse de ditre ru$i in special au font retrase de teams s'd nu fie luate de catre autoriatile noastre $i con- fiscate in folosul Statului. Aceasta fal$6, credintA, care se raspandise in populatiunea Basarabiei odata cu venirea, noastra acolo, a facut ca atat dela banca Statului, cat si dela aceasta institutie financial% a zemstvelor sa. se retra- gA capitaluri, can se ridicau la mijlocul anului 1918 la circa 3.000.000 de ruble aur, ceeace ar reveni la 255.360.000 lei- hartie, socotit leul-aur egal cu 32 lei-hartie. Ori,-este evident a aceasta suma. pe'vremuri,$i chiar astazi juca $i joacil un foarte mare rol, a$a ca pe de o parte-

www.dacoromanica.ro 261 s'a dat in cap institutiilor, iar pe de alta s'a retras cultivatorilor posibilitatea de a mai gitsi la indemling capitalul necesar pentru cultivarea pamantului. Ridicarea aceasta a sumelor, ce formau economiile publice, s'a fIcut si in cursul anului 1918, cu toate masurile de oprire, pe cari le luase pe vremuri atat fostul directo- rat al finantelor din Basarabia, cat of alinisterul central, respectiv. Lucrul se poa le vedea mai bine din alatur :fa situatiune a casei de economii de pe langa administrvtiile financiare ale diverselor judete, situatie, care aratA, starea acestor depuneri pe ziva de 1 Octombrie, 1918, precum $i pe cea de 1 Mai, 1919:

1 Oct. 1918 1 Mai 1919 Instill' IIIFinanciare Lei Let

1. Casa de economie de pe Tanga banca Statului 7.613.205. 6.810.587.- 2. Administratia financiarti din Chisinhu 1.033.747 940.430.- 3. Administratia financial% din Orhei 2.022.802 1.584.154.- 4. Administratia financial% din Tighina 5295.270 5.157.005.- 5. Administratia finansi ara din Balti 5.860.539 5.617.281.- 6. Administratia financiara din Ismail si Cahul 8.971.153 8.457.528.- 7. Administratia financial% din Soroca 4.042.320 4.584.630.- 8. Administratia financiara din Hotin 3.104.588 3.000.000. Total. . 37.943.624 40.151.737.

Totalul sumelor retrase s'ar prea ca nu este prea mare, de oarece el s'ar ridica numai pans la 1.692.009 de lei. Dar

www.dacoromanica.ro 262 trM)ue sit he gantlitn, di litcrul se betfeced in 1918, cand ledl nostril bra a.bodpe led-aur. As-tazi sdrha eke cat se poate de mare. ( Cifrele de mai sus itiatg, ci celb mai pdtine clepurierise gaseau la adrhid.14ttatia fiiiftficiarg din Chi$irldn pre ziva de 1 bctomvrie, 1918. Rusli avuseseiii toad, vi-etdea ca -I- nainte de acest termen sä Lidice stimele de bani delju6.111_ aisingupe acele vremuri se gtseatt inch,atotputernicii rusizmuiui1 $icaataretot de aci a tretuit sit piecei ini- tialivandicarn1 ,1 tanilor, de barece ziceau el noi nu avem incredere in adminisiraiia romaneascii". Pe do altg parte, cei mai multi dintre rusi isi aveau depuse eeonomiile for la banca Statulai sau Ia bancile particulare, ei cand zicem acest lucru, ne referim mai en seams la cei din clasa de sus, can natural ttebit bPle 'Hai magi sume depuse. Considerand chestiunea inch' $i din alt punet de veclere, trebne sa recunoaStem, ea dttpa 1917, din cauza revolutiei ruse$ti $i din cauza rezultatelor razboiului, earl incepusera a se simti destul de mult, viata incepuse a se scumpi in Basarabia, a$a ineat acei din elasa de jos, cat $i cei din clasa de sus aveau nevoe de a recurge la propriile for e- conomii pentru a face fatg obicinuitelor cheltueli zilnice. 0 situatiune preearg, financiara o ir,.seam $i in UlAa de joA insrt bea mai mare era in clasa de sus, a fostilor aokie- tari de pamant, cari in 1918 nu mai Bran in staDanirea ye- childr for proprietai. Din cauza ingreuerii materiale a vietii, precum si din tendinta ce se inasense in pgturile populatiunii basarabene de a nu mai achita (Wile dare Stat sau comunli, incasarile in a'easta provincie mergeau foarte greu, mai cu seamy ca la inceput abia se instalase si administratiunea financiara, romaneaseg. Liin aceasta pricing, pentru sustinerea clieltuelelor acestei provincii s'a desehis de cure Ministerul de Finante al Romnniel un prim credit pe seama exercitiului 1918-1919 din bugetul VechiuluiBegat, in suma de 5.000.000 lei, egalati cu aproape 2.500.000 lei-aur, dupa eurAtl valutar de pe acea vreme.

www.dacoromanica.ro 263

Aceasta suma era destinatrt pentru achitarea a 25% din valoarea efectelor, cari s'au aflat la banca Statului rus din Chi$inau. Aceste efecte fusesera trimise la banca Statului rus din Rostov, iar in drum au fort arse sau furate de bol- $evici (sa zicem ea asa ar fi $i adevarul adevaratil!). Ca atare deci guvernul roman a dat un prim sprijin proprietarilor basarabeni, cari stapaneau celemai multedin acele efecte. Dar, pe langa aceasta suma, statul Roman a mai venit in urma $i cu altele, pentruca sa faca a se ridica starea economica din aceasta provincie, care era destul de precara inca $i din cauza secetei grozave, care a bantuit'o in 1918. A trebuitsa se ajutepe de alts parte$i institutiile zeinstveror, cari in 1918 au avut un venit total de 4.067.706 lei $i o cheltuiala, ce s'a ridicat la cifra destul de respectabila pentru acele vremuri de, 48.225.129 lei. Prin urirtare zemstvele au avut ele singure un deficit de 44.157.423 lei, care a trebuit sa fie imediat $i eel putin in. parte acoperit, pentruca sa se poata nientine institutiile diferite, earl ih- teresau de asta data $i pe guvernul roman. Pentru sustinerea acestor institutii, precum $i pentru preintampinarea altor cheltueli, pe cari le-a avut Basa- rabia,s'adesehis din nou pe seama Ministerului de Finan- te diverse t redite, -earl dela 10 Noemvrie, 1918 $i pana la 30 -Martie, 1919 s'au ridicat la suma de lei, 62.571.386, din care Basarabia nu a mai dat nimic indarat. Ori, aceasta sunlit reprezenta dupa, valuta de atunci, aproximativ cam 15.000.000 lei-aur, sau circa 460.000.000 lei hartie, dupa valuta, un leu aur egal 32 lei-hartie. Toate aceste some, pe earl Vechiul Regat le-apus in vremuri asa de entice la dispozitia Basarabiei, reprezinta poate temelia a$ezarti finantelor publice a acestei provincii. In auii urmatori situatiunea aceasta a continuat, a$aca. Vechiul Regat a trebuitSimai pe urma sa ajute Basara- bia. In acela$ time prin masurile luate dela Bucure$ti, s'a pus $i o oarecare stavila cheltuelelor magi $i dezordonate, cari se faaeau stabilindu-se in acela$ time $i uii buget mai sistematizat a foastelor directorate, buget, care pentru a-

www.dacoromanica.ro 264

nul 1919 a fost aprobat prin Inaltul Decret Regal din 7 Iu- nie, 1919, cu. No. 2197. In baza acestui buget s'au stabilit pentru diferitele directorate ale Basarabiei urmatoarele sume: Sumafixateanual Directorate le L ei 1. Finante 45.047.500.- 2. Interne 85.530.500.- 3. Justitie 18.200.000.- 4. Agriculture 27.400.000.- 5. Industrie 2.800.500.- 6. Instructie 84.000.000.- 7. Casa Noastra" 8.000.000. Total . . 270.978.500. Suma este destul de respectabila, Si in ea nu se coprinde si bugetul comunicatiilor, care era socotit aparte. Prin urmare numai bugetul directoratelor propriu zise reprezinta aproape jumatate din bugetul Vechiului Regat inainte de razboi. Dupes anii 1918 $i 1919 incepe pentru finanta de Stat a Ba- sarabiei o era, de oarecare arneliorare in ceeace priveste incasarea veniturilor, de oarece autoritatilenoastrein drept luase masuri energice pentru a executa pe toti acei, can aveau de achitat sume dare Stat. Aceste venituri au crescut treptat, treptat, cu cat ne a- propiem de anul 1925, $i situatiunea incasarilorBasara- biei din anul 1918 pans la 1924 se poatp vedea din cifrele de mai jos: Vent turtle1ncasaie Anii L e i

1918 128.594.668.- 1919 573.410.426.- 1920 637.536.691.- 1921 812.233.271. - 1922 1.136.686.001.- 1923 1.501.465.990.- 1924 1.806.101.009. Total 6 596.027.966.

www.dacoromanica.ro 265

Sumele de mai sus reprezinta pentru anul 1918 incasarile facute numai, dela 1 Decemvrie a acelui an, lasandu.-sa la o parte tot ceeace era socotit incasat de catre administratiile financiare ruseeti. Daces luam acum aceasta cifra totala de incasari facute in cursul celor eapte ani, ei o repartizam pe judete, avem cifrele de mai jos :

Quantumul veniturilor Judefele I.ei

1. Hotin 499.906.060.- 2. Soroca 542.425.521.- 3. Orhei 393.281.740.- 4. RAW. 682.425.521.- 5. LApuena 2.373.065.587.- 6. Tighina 422.072.591.- 7. Cetatea-Alba 574.208.083.- 8. Ismail 801.208.083.- 9. Cahul. 307.434.780. Total 6 596.027.966. Observand mai de aproape aceste cifre, vedem ca cele mai mari venituri le-a adus judetul Lapuena, ei cele mai putine judetul Cahul. Diferenta aea de mare de suma intre Lapuena ei alte judete se datoreete de sigur insuei oraeu- lui ChieinAu, care este destul de mare ei care are o populatie de circa 50% din populatia judetului, din care face parte. Pe de alts parte mai trebue sa cunoaetem ca in primii ani dupes razboi Chieinaul a fost un centru comercial de prima categoric, Si putem zice, centrul marilor afaceri ce s'au incheiat. Chiar diversele tranzactiuni comerciale, cari priveau alte judete, se faceau de multe on tot in Chi- einau. Prin urmare deci, dela toate acestea Statul a avut o- caziunea de a incasa taxele legale, cuvenite. 0atentiune deosebita trebue sa dam de asemeni ei Inca- sarilor, can s'au facut in acelae interval de timp in judetul Ismail, unde cifra totala s'a ridicat la801.208.083lei.

www.dacoromanica.ro 266

Aci incasarilepublices'audatoritmarilortransac- tiuni comerciale, cari s'au facut inportulorastiluiIs mail, cat $i in. cel.lalte dourt porturi Reni .si Chilia Noug. In special trebue sa mentionam cifra trantactiunilor,cari anual se inehee la Chilia Nouti, $i care de multe on este mai mare ehiar decat la Ismail. In orasul Cetatea Alba $i in judetul respectiv incasarile s'au ridicat numai la cifra de 574.208.083 lei, suma care ar fi putut sa fie ceva mai ridicafa in caz ciffrontiera din spre Ukraina an fi fost deschisa. Prin portul sau situat pe malul Limanului Nistrului, judetul Cetatea Alba facea in timpii normali in intens trafic comercial, de oarece marfurile din multe parti ale provinciei trecean de aci, prin. Bugaz in Marea Neagra, pentru ca sit mearga spre Odessa. Astilzi aceasta regiune cu portul ei trebue sa o consideram inchisa din punct de vedere comercial, de oarece din cauza eveniraentelor de ordin politic singuraesire,pe care o an marfurile $i din aceste regiuni. este numai prin Reni, Ismail ii Chilia .Notta. Si pentruca este legatura de cale ferata intre Cetatea Alba $i Reni, mai inulta marls merge catre acest port decat catre Ismail. Catre Chilia Nona se indreapta de aci cantitati maxi de marfuri cantitati ce ar fi $i mai marl, dacti ar existama- car o sosea cum se cade intre Cetatea Alba si Chilia Nona. Dar en toata neexistenta nnei bune legaturi de comunicatie intre Chilia $i Cetatea Alba, cu Coate adestea mai cu seams inainte de 1923 san 1924, $i intediatdupes razboi zeei de care incarcate en cereale mergeau zilnie dare Chi- lia Nona. In aceeas interval de gulp, dintre judetele de camp ale provinciei, judetul Balti a fost acela, care a adns cele mai maxi venituri tariiintregi, eifraforridieandu-sela 682.425.521 lei. In adeVar atat judetul, eat mai ales orasul Balti este eel mai mare cantru eomercial al Basarabiei de Nord, asa ca tranzactiuniTle comerciale se fac nu numai cu marfuri, eari apartin acestui Met, ci $i Cuacelea,cari vin din ,,,indotele lin1itrofe, Ciinl >sant Illotinul.iSoroca,yi chiai o parte din regianea de vest a judet,elor Lapusna Qi Orhei.

www.dacoromanica.ro 267

Intru cat priveste judetele Tighina $i Soroca, $i acestea in tocmai ea $i Cetatea Alba faceau inainte de razboi un mare tra fie de marfuri pe Nistru, lucru care in aniidin urma nu s'a mai putut face. In felul acesta toate marfurile au fost indreptate catre interiorul says catre noi'dul provineiei. Desi distanta mai cu sehma dela Soroca $i liana la Ismail sau Reni este foarte mare, cu toate acestea iinediat dupa razboi, sute de care incarcate cu cereale din aceste regiuni se indreptau catre Porturile dunarene.Pierdeau astfel oamenii sApttimani intregi cu drumurile,Cali('ei timpul il puteatt Mai cu folos fitiliza in alte directifuni. Nu era bosibil pe acele vremuri de a se face transportul cum se cade pe Mile ferate, de aceea locnitorii erau fortati de a recurge la transporturile en carutele. Din cauza" ea cu calea ferata nu se putea transporta decat foarte putin relativ, de aceea $i Statul a avut putine ineastiri dela calk ferate. Ca sit dam un exemplu de ince- iineala mersului trenurilor, nu avem decal sn.cittim cazul unor vagoane de main., cari delastatiuneaFloresti$i liana la Reni an trebnit sa factt o luuti $ipatruZile,Pe card en caruta ar fi trebuit numai 16 Zile, eel mult. Balanta comercialg In acela$ interval de limp, de care am vorbit maisus, Basarabia a avut $i o sums de clieltueli, pe caril.e putem da in mod global in comparatie eu veniturile pe inierva- lul de limp dela 1 Decemvrie 1918 $i 'Ana la1Martie, 1924. Vom cla aceste venituri $i ehellueli pe categoriide operatiuni $i apoi pe ludete. Veniluri Chellueli Felul Operaiiunilor Lei Lei

1. Total bugetar .162.594.6S6 2.135.516.969. 2. Operatiuni de trezorerie 1,N4.144.83$ 1.098.319.293. 3. Zemstvele judetene 823.492.865 810.926.577. 4. Camera de comert 4.0'.8.163 3.63b.890. 5. Casa de depuncri, consemna- tiunii economic 1.304.922.469 1276.892.816.- Total 4 999:1 83.016 4.825.292.545.

www.dacoromanica.ro 268

Repartizand acum aceste veniturit3i cheltuelipe jude- le avem cifrele din tabloul de mai jos:

Escedent Venituri Cheltueli ludetele Lei Lei Lei

1. llotin 16.511.620 393.637.576 377.125.946 2. Soroea 19.426.485 411.166.962 391.740.477 3. Ma lti 9.899.204 494.638.277 484.759.073 4. Orhei 25.747.138 314.611.704 288.864.566 5. Lapusna 31.674.2371.737.244.508 1.705.570.271 6. Tighina 16.526.982 356.181.901 339.654.919 7. Cetatea AIM 18.749.539 458.604.021 439.854.482 8. Ismail 16.806.480 614.980.306 598.173.826 9. Cahul 17.648.777 217.197.758 199.548.981

Total. .. 172.990.462 4.998.283.013 4.825.292.541 Din toate aceste cifre se poate vedea, &A balanta bugetara a Post incheiata in favoarea veniturilor, ele fiind mai marl cu 173 de milioane in cursul acestor 7ani,decatchel- tuelele. Acest excedent in favoarea veniturilor a lost numai de lei, 9.900.000 in judetul BAlti, ceeace arata cg, dintre thee judetele Basarabiei aci au lost cheltuelele cele mai magi in ra raport cu veniturile. Li tot cam' se poate spune, ea cifra veniturilor a crescut mai mult dupii 31 Martie, 1924, de oarece incasgrile totale pe acest an pang. la 1 Ianuarie 1925 anlostde 2.200.731.429 lei, insa sicheltuelele an lostInc h,'si mai mari,ele ridiciindu-se piing, la cifrade 2.223.367.871lei, ceeace inseamna ca ele au intrecut cu 22.636.442 de lei cifra veniturilor. In aceste incas'ari, cari s'auriicut,intrA bine inteles si unele rauasite, cari nu putuserit sg, fie inea- sate in anii precedenti. Se (Muse dispozitiunispeciale administratiilor financiare, ca sit fac6 acesteoperatiuni. Si, cu aceasth ocaziune putem zice ca vreo doi sau trei ani in Basarabia nimeni nu a plgtit daxi, ap, incat era expli- cabila cifra mare a cheltuelelor rata de cea a veniturilor.

www.dacoromanica.ro 269

Cand s'a organizat in urma atat situatiuneafinanciard, cat si intreaga chestiune a propriethtii rurale, atunci numai s'a putut stabili in mod precis sumele, pe can trebuia sä le plateascd. fiecare contribuabil catre Stat in conformitate cu noile legi financiare can au fost stabilite pentru taxa intreagd. In afara de administratiile de Stat propriu zise, pe cari le -am gdsit in Basarabia, am zis ca mai aveam aci Inca cloud institutiuni cu caracter de Stat, si anume, banca no- bilinCi ei banca fcircineascd. Dintre aceste cloud, banca a- grara de Stat, a nobilimii, a cautat sa dea in toate timpurile un ajutor financiar destul de eficace, fiind vorba numai de proprietari rusi sau alti straini, can se infruptau cu sume date de aceasta institutie. De oarece ea a continuat a functiona chiar sub administratiunea romaneasca in anii 1918 si 1919, de aceea ea a cautat a face imprumuturi si in acesti doi ani, Valid la li- quidarea ei complecta. Cu operatiunile, pe can ea le facuse sub vechea dominatiune rusa, precum si cu acelea din 1918 facute sub stapanirea romaneascd, ajunsese ca la 1 Ianuarie, 1919 sä aiba situatiunea urmatoare: S'au facut in total 722 de imprumuturi subgajde 496.842 de hectare, dandu-se o sumd de127.bI:I.640lei. Pentru aceste imprumuturi efectuate incasdrile anuale se ridicau la cifra de 7.440.663 lei. In general s'a socotit peu, tru fiecare desitind (1,09 Ha.) o valoare de 343 lei. Banca tdrdneasca, care era o institutie, ce avea de stop de a cumpara pdmanturi si a le vinde la sgteni, in intervalul de timp dela 1907 si Valid la 26 Aprilie 1919 a distribuit la sateni o intindere totall de 60.611 Ha. de pdmant, ce e- chivaleazd aproape cu o contravaloare de30.117.562lei. Pe timpuri desitina de pdmant a fost socotita pe pret de 614 lei. b) Institute le financiare particulare Pe langd institutiile financiare de Stat, pe cari le avem in Basarabia, mai suet Inca si institutii particulare, can prezintd o destul de mare importantd prin contributia, pe

www.dacoromanica.ro 270 cari ele o aduc comertului general al tariisifinantelor Statului roman. Dar aceste instittttiuni au avut de suferit in anii de razboi, pe de o parte din cauzalui, iar pe de alta din cauza inceputului de revolutie ruseasca, care s'a manifestat in anii 1917 .5i1918 in Basarabia. Schimbarea sistemului,de proprietate si transformarea acesteiproprietati in proprietate mica, nu putea sa raman# fara influenta, asupra repartitiei capitalului precum si asupra plasamentului care era facut de diversele institutrani linanciarepant.- culare. Inainte de razboi marea proprietate basarabeana avea cont deschis la bancile mart, cari aveau sucursale in Basa- rabia, cum a fost de pildK: 1. Banca ruso-asiaticii. 2. Banca de scont din Odesa. 3. Banca rusk pentru comertui exterior. 4. Banca internationals din Petrograd. 5. Banca siberiana. In 1914 marije institute financiare ale Basarobiei posedau un capital (dupa corectari de cifra capatate 5 a arina) socialde 1.37 milioaue lei, capital care in 1920 s'a ridicat la 1.285.000.000 lei, in urma transformarii eaPitalului pn- mitivcensiderataur, yin lei pe va4ta 411.ei.De asemeni, tot in 1914 aceste band mai dispun.eauInca de rezerve, car! impreuna cu cauitalul social se ridicau la cifra de Jet 177.857.000. In 1921 acest capital crescu,tela1.851.986.401 lei. Capitajul acestor band rusesti din Basarabia ar fi lost ants si mai maim, insa o bunk parte din acest capital a fost luat de bolsevici, asa ca Sovietele clatorescastazio suma destul tie respectabila depunatorilor din toate aceste banci basarabene. Din bilantul reunit al bancilor notate mai jos : 1. Ban-ca internationala de comer!? cin Chisinau. 2. Banca ,rusk pentru cpmertulexterndin Chisinau, Balti si Cetatea Alba. 3. !Banca de scont din Odesa, suctusala Chismau.

www.dacoromanica.ro .271

4. Banca ruso-astatica din Chi$inau. 5. Banca unireain Chisinau, 6. Banca de comert a Siberiei din Cetatea-Alba, rezultk" ea sumele datorite acestor band de care guveinul sovietic ar fi lost pe ziva de 1 Ianuarie, 1921 de : 1. Datoria administratlilor sisucursalelor 'bancilor din Rusia titre sueursaleleacestor bInci in Basarabia, ar fi lost de, ruble 40.227.196. 2. Debitul acelorasi band. din Rusia pentru platile facute for pentru incasso efectelor de incgrcare pe cane ferate, ruble 742.087. 3. Datoria administratiei guberniale a Ba- sarabiei egtre sucursala "handl internationale de comer( din Petrograd(sucursalaChisi- nail) pentru httrtia predatri pentru tiptiritea imprimatelor necesare alegerii constituantei ruse in Ianuarie, 1918; ruble 24.420. 4. Datoria guvernului sovietic pentru banii in numerar predati spre pastraredecatre sucursala band' Internationale de comert din Petrograd (sficursala Chisinitu) catre banca ruseaseit de comert si industrie din Tiraspol, in urma prohibirii importului in Basarabia; ruble 13.600.

Total ... 41.007.303.-L

Dar Baca bAncile din Basarabia aveau de incasata- ceasta mare sums, in acelas timp aveau $i de dat administratiilor financiare on altor diverse institutii particu- lane suma de 7.320175 ruble. Aceasta suma trebue de sigur sä fie satzuta din suma de sus, ramiinftndu-ne in cazula- cesta 33.697.131 de ruble-aur, datorie a guvermiltti sovietic critre handle basarabene. In afara de a.ceasttl sumrt guvernul actual al Rusiei a -pus stripanire Incai pe diverse efecte au dobanzile lor, efecte ee apattineati clientelei bancilor. Amster efecte dupa cursul bursei din Petrograd dela 1 Deeemvrie, 191,7 seri-

www.dacoromanica.ro 272 dicau la cifra globala de : 11.333.147 de ruble, sari puteatt pe acele vremuri sa fie socotite Inca cel putin pe jumatate ruble-aur. Ca atare deci, intreaga datorie aguvernuluisovietic catre aceste banci, ce au devenit actualmente patrimoniu national romanesc, se ridica, la suma de 45.020.277 de ruble. Daca socotim la data de 1 Decemvrie 1917 rubla pe cursul de 2,31 lei, sari erau Inca lei-aur, ajungem la concluzia ca intreaga datorie rusa, catre acesteinstitutiibasarabene s'ar ridica la cifra de 103.996.839 lei-aur. Socotind acum valoarea medie a leului-aur la 32 lei- hartie, atunci ajun, gem la rezultatul de 3.327.898.848 lei-hartie datorie a Ru- siei Sovietice catre cele 10 band basarabene. Directiile bancilor basarabene pretind insa,caatunci cand Rusia sovietica, va face eventual plata tuturor acestor datorii, sa se socoteasca rubla pe cursul delei2,66, adeca pe un curs normal al eiori, in cazul acesta evident ca datoria Rusiei ar fi $i mai mare. Acest aport financiar al bancilor bsarabene este catse poate de important pentru noi,siceeace a fost daunator pentru economia generals a acestei provincii, a fostfaptul ca din considerente de ordin social $i financiar aceste institute nu s'au putut mentine pe piata basarabeana. Lie au trebuit sa', sisteze operatiunile tocmai din cauza, ca nu, aveau la indemanb, capital lichid, cu care sa. poata continua afacerile mai departe. In timpii normali, cand aceste institutii nu mai aveau la indarnana, capitalul necesar, recurgeau imediat la centralele for din Petrograd, Moseova sau Odesa, care le tri- meteau noi fonduri, cu sari elecontinuauoperatiunile. .&cum insa, cand legatura for cu foasta metropola s'a rupt, evident ca, nu mai aveau cui sa, se adreseze, a$a Incatair fost nevoite sa sisteze orice operatiune. Din motive de ordin national acesteinstitutii nu au. voit cleat atunci cand au ajuns la aman, sa se adreseze marilor institutii romanoti de credit, pentruca sa capete fonduri;siaceasta din cauza orgolinlui for propriu pe de- o parte, iar pe de alta din cauza neincrederii, pe cario.

www.dacoromanica.ro 273 aveau conducatorii acestor institutii in moneta noastrit nationals. Tot acest capital al bancilor rusesti, precum si acelal bi-incilor romanesti, cari s'au infiintat aci dupe 1919era plasat mai cu deosebire la comercianti, lucru contrar de ceeace se petrecea inainte de razboi. Atunci agricultura era ramura aproape exclusive, catre care se indrepta majoritatea plasamentului bancar, de oarece asa cum erau imprejura'rile sociale pe vremuri agricultura reprezinta intreaga garantie pentru tot felul de plasamente. Catre alts ramuri de activitate omeneasca, cam era de pilda industria sau comertul, capitalul ruses° se indrepta mai putin si aceasta a Post de sigur una dintre principalele catv.e, pentru cari industria basarabeana este inch si astaziin stare asa de rudimentara. Cele catevainstalatiuni mai marl, pe cari le gasim in comunele urbane nu repreziuta decat o infima parte din ceeace ar trebui sa fie industria acestei provincii. Ca chestiune de ordin financier propriuis trebue sa a- mintim, ca in 1923 so Oman in Basarabia 48 de banci, cari lucrau, si cari aveau un plasament in cifra rotunda de 520-530 de milioane lei. Aceasta, cifra era mica in raport cu valoarea bogatillor acestei provincii. Astazi acest Va.- sament pentru cele mai multe dintre institutii a crescut, asa ca it praem socoti pentru celevieo 56 de band mai principale ridicandu-se la cifra de 850 de milioane de lei. In tot cazul, fate de nevoile economics ale Basarabiei am avea nevoe de un plasament de cel putin 2% pana, la 3 miliarde de lei, si Inca si in cazul acesta poate ca suma ar fi mica. In generedupa cum am amintit maisus,astazi plasamentul este aproape Cu totul comercial, foarte putin industrial si tot aga de putin agricol. Proportia aproxima fly. a a acestui plasament se ridica in media la:

1. Credit rural, agricol 12 70 22 Credit industrial rural sau urban 31,6%. 3. Credit comercial 55,4%,

Eugenia N. Olurgea Din irecului yi prezenlul Basarabiei 18

www.dacoromanica.ro 174

4eq4sta reportitiR a Plasamentului) a suferit yn. anti} dih, urmaschimbari destul de importante din cauza reskrAnge4 rit creditelor agricole $i ruralfe, ii,iduostrti.ale etc, a,,e, luck proportiile aproximative ar fi urmatoarele pentruiaeepzt- tul anului 1924:

1. Credit rural, agricol 9'7a. 2.Credit industrial 22.'0, 3. Credit ceraerc;i9/ 68,5%

gedueerea plasamentului bancar din agriculture s'ar fi facut si. mai imult tined,, der cauza a tog ins i i rezistenta, P@ ease au opus'o prodeciltori,i, cari nu an putut sA aehite la termei.iele scurte fixate de b4nei cota impammuturilor lor. nu d,ispnupau, de munera.r, de oarece el intrase. pe de o parte in Mana ,inski$1 a institutillor de credit, iar pe- Ele. alta, in Mfi.n.a tutuor speculantilog carielaiardaea i/ dadeau din nou in circulatie, luau procentefoante mart ceeace constituie o difieultate enormA pentru, debitori, In felul acesta pe diferite4 Ri,40comerciale a apbrul acea acakmie, care faces ca prQdwele agricale sa nu Rex Area mi It intreba.te, aka raid bie jij, caLtivatori sAteni nu puteau, sA. adune 13*nxerar, cu, care s64 facA fatii plat' ilor la blind. Nigioclat4, duP4 revolAtia Musa au au rtimas ariar furilemai 131441intrebate in Baokrabia, ea in perioada a nilor 1923 $i 1024, $i mai, cu, sea,mn, cratre incepututh anulaii celui din urn, c&nd lips, clg mannerar devenise foarte a cuts, datoritii $i saderii puter4 de cumpagare a lealui. Izi cpmert, Ina din contr,a, gasim o crestere a plasamentului $i dupg, cum am zis mai sus toate imprumuturile s'au dat mai mult negustorilor straini de pe la ora$0..41.vawa jul acestor Imprumuturi coraerciaile era ca eke se faceau pe termene de eel mul trei luni,awti,ncat in impu),as an, cu dobanzi ce variau§ivariazA. incA intre 25-60,%ip mediu, rula capitalul de mai multeori. Din punct de vedere al noiipoliticibancare, care s'a JO- tronat in tars, in ultimii ani, poate ca agest sistera a fpst, bun, cu toate acestea ca roman avem obligatiunea de, a ne uitakfla interesme econoniice, generale ale acestei proviu-

www.dacoromanica.ro 215 eii, $i de aceea s'ar impune eare6ari testrictinui,sari ar trebui facute, $f aceasta, pentru mai multe maitre. I. ()ea mai mare parte dintre aettalii icomerciantiba- sarabeni stint improvizati,a$a ca" ei nu dispun de eanitalul for propriu, deck in foarte mica mAsura. TJnii dinttic dansii nu an de be capital $i in cazul acesta luereaza aproape eiclusiv pe baza liner aranjamente speeiale, en capitalkiri puce for la dispezitie de catre diversele instittitii de credit Daces de pildg astAzi bancile ar voi sa lichideze pe Mill (En- tre acesti negustori, ele ar vedea ea pentrti tin debiter direct,.elo ar mai trebuiit mai dime inea $1 pe alti del, trel, earl nu apar in registrele de contabilitate ale lAncii, dar de fapt sunt debitexi de ai ei. Lucrul acesta nu se constata in BaSarabiliinitinte de razbei, $i pe cand in acele timpuri negustorii lucrau eu 65-75% capital al for propriu, astAzi cea mai mare parte dintre dansii luereaza numai cu 10-25% capitalul ler, -jar restul capital imprumutat. Si acest dm urmit caz, poateca este unul dintre cele mai faverabilei dacit ne refetim. la garantia propriu zisri a capitalului plasat de lAinci. 2. Chiar data bancile nu ar av,a momentan greuititi prea marl din partea acestora, cu toate acestea trebue sa no gandim, ca multi dintre dansii desi an firme comerciale inscrise, nu $i au clarificat decat numai in partesitua- tiunea for socials $i politics. Multi dintre dan$ii sunt de acci veniti in ultimii ani de peste Nistru. Dacii, intr'un caz eventual aceatia nu ar putea face fates Plainer nu $tim cam care ar fi modalitatea de despiigubire a institutelor de credit. Si ceeace trebue de retinut,este faptul, ca. aproape nici unul din acesim nu este roman ei tot' sunt straini. 3. Cand acesti a$a zi$i negustori vin la hand ca sit is credit, motiveaza natural impruxnutul pe necesitilti de eumpariiri sau achittiri de marfuri cumparate. In realitate ins, ei au Devoe de capital pentru speculatia pnrsimpla a banului. De la bancile mai putin speculative ei capitta capitalul cu 18-22% pe an, capitalpe care iI plaseaza apoi cii dobanzi, ee aiung dela 12-,-14% pe luna. Aceste dehanzi marl le,aunt plAtiie in maim-Rate de a- gricultorii midi $i chiar de cei marl, carora Ii se refuza

www.dacoromanica.ro 276

gajurile rurale la banci. Si dace, agricultorilor nu li se dh bani cleat cu greutati, inotivul bancilor este ca ace$tia tie avand firma comerciala, nu potfi tra$i la raspundel e, dupa cum pot sa fie tra$1 comerciantii. Dar la aceasta o- biectiune se pote foarte usor pune :inainte argumentul, ca daca la 1922 agricultorii basarabeni nu prea prezentau o oarecare garantie, din cauza nearanjarii pe deplin a pco- prietatii rurale, astazi insa nu se mai poate zice de be a- cest lueru. Din contra trebue sit fie primiti ea brateledeschisfx $i cultivatorii de pam5nt de catre toate institutele de credit basarabean, acordandu-li-se $i for Imprumuturi, de ofteeee tocmai ei reprezinta adevaratul element romanesc, case trebue sustinut $1 Incurajat. Plasand capitalul numai in comert, institutele de credit in Basarabia nu fac deck sa incurajeze clasele minoritare, lasand cu totul in parasire pe cele romane$ti, cari sunt elements majoritare, $i cari mai mult decht orica4e altele an nevoe de sprijin $i ocrotirefinanciara, mai cu seams acum, card minoritarii pe dale tacita cauza sa adapareze atilt profesiunile libere cat $i pe cele de stat ale t'drii noastre, pentru ca sa alba conducerea afacerilor $i Inaceastal directiune dupa cum o au in directiunea economics $ifi- nanciara. 4. Toti ace$tinegustori in mareaformajoritate minoritariisianIndreptateprivirileforeiltrera sarit, asa ea la ()rice moment eiar puteasitfiegata a servt $i alte interesP. Pe de altA parLe, chiar acum dui A zeceanidelaunire,negustoriiInca nu$i au in drepta' privirile for comercialecomplectcatre marele noastre centre de populatie. Ei mai pastreaza Inca ve derile for vechi, straine $i legAturile cu firmele straine. Si majoritatea acestor firme se gaseau in Odesa sau in alte maxi ()rase ale foastei Rusii. Cu torte .dobanzile marl, pe cari le pretind atat institu tele de credit cat si partieularii, cu toate acestea capitalurile, cari exista, circula, $i ar circula si mai mult, dacrt satenii nu ar strange banii a$a de mult, pastrtindu-isub grinzi, $i dach camatarii $i-ar mic$ora pretentiunile for in cazul imprumuturilor. Mai inainte, calla institutele de credit erau mai largi 1.4

www.dacoromanica.ro 277 acordarea acestor imprumuturi, a existat posibilitatea ca si pentru fauritorii industriei sa se gaseasca putin capita] pe piata. Acum insa, cand nevoile industriasilor au devenit din ce in ce mai mari, sumele ce ei le capata cu im prumut, nu sunt suficiente pentru a,coperirea tuturor ne- voilor. Mu lte dintre bancile basarabene au cerut lichidarea imprumuturilor facute catre industriasi, de oarece majoritatea acestor imprumuturi erau mai mult un felde ipoteci, asaca ele nu erau lichide. Capitaluriledin astfel de imprumuturi au fost incredintate afacerilor comerciale, star- tandu-se astfel termenele de plata, ceeace pentru impreju- raffle de fatseste un avantajpentru banci, nu insa 5i pentru cei ce solicits imprumuturile. Retragerea capitalurilor din intreprinderile industriale s'a facut mai cu deosebire in ajunul si imediat dupes, crea- rea creditului industrial. Nici nu incepuse bine operatiile aceasta institutie, si bancile basarabene ceruse debitorilor indusfriali lichidarea datoriilor lor.

Neeesitgtile de Capital

In Basarabia, unde este totul de %cut intoatedirmc- tiunile, este nevoe de un mare capital, pe care din nefericire nu-1 putem pune imediat la dispozitie, de oarece nici institutele romanesti de credit din vechiul Begat nu plea il au la indamana. Si in aceastrt directiune, daces, punem fates in fates plasamentul institutelor basarabene de credit, pe care elel'au avut in anul 1923, cu cel dinainte de razboi, precum siou plasamentul aproximativ de astazi vo7n observa diferente destul de marl. Ca sa, doncretizarn mai bineacestlucru, vom lua de pada regiunea Tighinei, care inainte de 1914 era finantatit cu soma de 30.000.000 ruble-aur, ceeace echi- vala cu 79.800.000lei aur, adeca pe valuta deastazi, 2.543.600.000 lei-hartie. Ori, la finele anului 1922 si inceputul lui 1923 intreg plasamentul tuturor institutelor de credit nu era deck de 22.000.000 lei-hartie. Astazi acestpla- sament a trecut de 100.000.000 lei. Alt exemplu it putem avep, in regiunea cetatea-Alba.

www.dacoromanica.ro 278

Aci, inainte de 1915 funetionau 13 banci, cariaveati un plasament de circa 25 nailioane de ruble-aur, ceeaee eehi- vala cu 66.500.000 lei-aur. Ori, in 1922 nu mai functiouan in aceastk regiune detest numai 5 institute de creditcari aveau un plasament de circa 25.000.000 lei-hartia;plasar .ment, care astazi a trecut de 150.000.000 lei.Acest ultim plasament ar corespunde deci, cu until de 4.000.000 lei-aur dinainte de razbm. Dar, exemple de acest fel s'ar putea da mai multe, daeg s'ar lua in conaiderare si alto regium de nord ale Basara- biei. Bezulig deci ca imprumuturile date in urmg, an lost cu tottil insuficiente, asa incest plata basarabeang s'a resiintit $i cei cari au avut mai multe greutati de suportat dina- ceasta cauza, an foot eultivatorii de pgmant,ciirorade multe on le-au lipait capitalurile necesare pentru punerea in valoare a avutiilor lor. SIul i dintre sateni au astazi term suficieni de lucru, dar nu au cu cesa-1lucreze. Le lipseite In primal loein- ventarul mort, modern, Elsa, ca ei sunt Inca nevoiti a se servi de vechile instruments de Juan, instrumente ce nu mai corespund imprejurgrilor deg astrezi. 0 bung,parte dintre tAranii basarabeni dispun tot de vechile pluguri de lernn pe earl be intrebuintau $i pe cele cateva prgjirtirie loe, pe cari le posedau inainte de 1914.Ori, astgzi nand ei dispun de cateva hectare de loe,esteevident, ea at avea absolute nevoe de altfel de ma$ini $i unelte agricolel cu cari vor putea pune in valoare acest p6mitnt. In ultimul timp, prin cooperative sau prin alte chipari s'au mai reinoit melte din instrumentele- de luerui dar tot asa de multe trebuesc se fie reinoite $i de cent" inainte, In tot cazul, daa. Basarabiei i s'ar Dune la dispozitie eel putin tin capital de 3.000.000.000 lei pentru agriculture si de 1.500..000.000 pang, la 2.00.000:000 pentru,Industrie, am putea zits cg $i aceasta provineie ar avea posibilitatea in CUTS de doi sau trei ani sg, se dezvolte mult mai bine pe t'a- ramul economic, aducand astfel un port de productiune mult mai sensibil in economia genera% a Romaniei Mania

0,L---u--

www.dacoromanica.ro TABLA DE MATERII Pag. Prefata . . 3 CAP. I.

Consideratiuni sociale ...... 7 Patrunderea spiritului revolutionar in paturile sociale rusesti, situatiunea la Odesasiin Basarabia inainte si in timpul razboiului...... 9 Tratamentul romanilor din partea autoritatilor rusesti in timpul si dupe ocuparea Basarabiei . . 31 Luptele cje strada premergatoare luptelor marl dela 14-17 Ianuarie, 1918 . . .. . 38 Situatia politica in Basarabia. . . . . 39 Arestarea Ministrului roman la Petrograd si situatiunea create romanilor in Rusia si Basarabia .. 46 Dezordinile din Odesa in cursul lunii Ianuarie, 191850 Razboiul civil ...... 53 Inaintarea germanilor in Ukraina, cuprinderea Ode-. sei si a Hersonului ...... 57 Evenimenteledin Basarabia in anul 1918. . . 60 Unirea Basarabiei cu Romania .. . . 77 Recunoasterea unirii Blasarabiei decatre Consiliul Suprem...... 82 Moravurile publice dupe unire . . 98 Zemstva guberniala si zemstvele judetene. . .103 Viata in Basarabia a fostilor ofiteri rusi . . . 113 Viata si lucrul in birourile publice din Basarabia. 115 Viata economics a Basarabiei dela unire si pang. la inceputul anului 1922 . . 117 Consideratiuni finale.. . . 141

www.dacoromanica.ro 282

Pag, CAP. II. Consideratiuni etnice . 143 CAP. III. Consideratiuni economice. Cultivarea pAmAntului . . 153 Cultura plantelor,agri,eole . . . . 157 Alte ramuri de bogatie nations a. . . 175 Marne lacurigipescarille Basarabiei. . . 180 Situatiunea proprietatii rurale . cf187 Cresterea vitelor . . . 195 Exploatatiunile de sare u . . . . 199 Situatia padmilorsiexploatarea for . .. . 209 Situatiunea intreprinderilor inilustriale si iprodne- tiunii lor. f . .. 1 e .1. c I 216 Pgeductiunae alcoolului ea der ivab industrial 49i ran- sumatiunea lui . . . 1 . . . u225 Indutria ,extractivfi. r J J. 233 Qhestiunea sailor de e,omunicatiosia transpor-, turilor. 1. . , .) d 236 Legrtturile economice si de transpat in tre Basara- bia$iregiunile invecinate. . f J . 250

Consideratiuni finanniare. . 1 . . J .- 258

www.dacoromanica.ro ANEXA Pentru ca oporatiii, eititori sa" aitbb." o imagine compileetra asupra provineiel noastre din.trePrut4i,Nistru5am, e4e74.114t necesar 5a, dau ca anexa a acestei, sumare locrari o haxta. a Basarabiei, administrative, si politic Am utilizat la fixarea localitatilor dictionarul statistic al acestei regiuni, ce a fost publicat anterior. Cum insa in ultimul timp unele dintre localitati si-au schimbat in mod oficial denumirile lor, de aceea am tinut socotealit in cea mai mare parte si de aceste schimbAri. In genere pot afirma, ea, au fosttrecutein aceasta harta aproape toatelocalitatile(comune si catune) mai principale ale Basarabiei, ramanand poate numai o mica parte netrecute, si anume dintre acelea, can nu an putut techniceste sa, fie trecute pe o harta, care are o scars relativ mica. Aceste localitati sunt de aitfel prea mici, asaca unele dintre ele nu sunt constituite deck numai din cateva case (5-10 case). Ca atare deci, pentru scopul, in care este intocmita harta, aceste localitati am crezut ca nu prezinta o prea mare importanta, spre a fi figurate. Diviziunea politica a Basarabiei in plasi si judete este cea noua, si ca atare deci, deli sunt figurate in toate partile localitatile chiar pane. in Prut, insa dupe liniile de li- miter a judetelor oricine poate vedea di unelepartidin foastele judete ale Basarabiei revin acum judetelorde peste Prut, si anume: Dorohoi, Botosani, Iasi, Falciu. In legatura cu aceasta harta politica t3 i administrativa a Ilasarabiei am cautat a reda in mod reprezentativ cateva diagrame intocmite pe date statistice, cari sa arate eateva din cele mai importante chestiuni economice, cari intereseaza astazi si earl sunt la ordinea zilei in Basarabia. Si, aceste chestiuni sunt trei mai principalsla numar,,i

www.dacoromanica.ro 28O ahume: cea etnieg, cea a culturii suprafetelor de teren $i a productiunii agricole $i cea arepartitieiproprietatii rurale tocmai ca sg se poatA face o legaturg intre modifi- cgrile aduse proprietatii prin noua lege agrarg," $iintre productiunea acestei provincii. Ca chestie anexa trebuesg,mai avem in vedere, tocmai in leggturg, cu punerea in aplicare a noilor dispozitiuni privitoare la productiunea de alcool, $i pe acea a consumului acestui material. De la acest consum argtat prin cifre precum $i dela cifrele ce ne arata" pe raspandi- torii Muturilor alcoolice, ne vom putea face o ideeclarg, de ceeace este in Basarabia $i de ceeace rebue facut in aceasta directiune, pentru schimbarea stariideastgzi, care nu poate sit fie cleat destul de dannatoare din punct de vedere organic $i economic pentru populatiunea acestei provincii.

www.dacoromanica.ro HARTA REPARTITIEI DENSITATEI NAT IONALITATILOR IN BASARABIA. CARTE DE LA DENSITE DE LA REPARTITION DES NATIONALITES EN BESSARABIE C OPIE DUPA EMM DE MARTONNE PR OFES OR LA SORBONA . D'APRES LES ANNALES DE GEOGRAPHIEN-2-158TOME,XXIX..;1920

AFARA DE REDUCER EA OARECAROR NUANTE DE CULORI, S'A FACUT tJ REPRODUCEREA STRICT DUPA ORIGINAL, CARE ESTE UN DOCUMENT N I STORIC CE A SERVIT LA CONGRESUL PACI I PENTRU DE LI M I- w is 0 :TAR EA FRONTIERELOR ACTUALE.I le S. (SAUF LA REDUCTION ET CERTAI NES NUANCES DE COU- 0 -LEURS, ON A 1:1RRODUIT RIGOUREUSEMENT L'ORIGI- 000114. -NAL , QUI EST UNE DOUCUMENT HISTORIQUE,AYANT O SERVI AU CONGRES DE LA PAIX POUR LA DELIMITATION VA.,4 DES FRONTIERES ACTUELLES.-

HARTA SA INTOCMIT PE BAZA UNOR CIFRE DE-0- CAM DATA APROXIMATIVE§IDEFAVORABILE ELE-

. -MENTULUI ROMAN, CIFRE CE EVENTUAL VOR Ft CORECTATE IN VIITOR, LAND -SE VA INTOCMI RECENSAMINTUL GENERAL AL POPULATIEI LM CETTE CARTE NE REPRESENTE DONC 0 QU'UNE IMAGE APPROXIMATIVE ET, POUR YA LES PROVINCES ANNEXEES, DEFAVORABLE A CLEMENT ROUMAIN.- NOUS L'AVONS CHOISIE PARCE QUE vt PERSONNE NE PEUT LA SUSPECTER 0 ET PARCE QU'ON NE PEUT PAS COM- ( -POSER UNE CARTE NOUVELLE_ PLUS EXACTE, AVANT UN RE- .1/j4k CENSEMENT GENERAL OU PAYS.

/ Ili

,11 NV

LEGENDA

Fiecare. nationalitate este arkata printrei fonuri de culori repre- '13/ zintand densitatea populatiei. In regiunile,unde nisi o nationalitate nu reprezinta 75% din populatie,au fbst figurate diversele el emente i prin bande de largime egale,incazul cand ele sunt absolut in proportie egala, in caz confrar prin bande de largime ne egala"

Cheque nationalite est representee par3 tons suivant la densite de la population. '4 Cans lee regions ob aucune nationalite ne represente 75% de la population, on a figure 0 les differents elements par des bandes de largeur egale silo sons en proportion sensiblement egale,de largeur inegale dans le cas contraire. 1 etateaAlta

1-1 ROMANI GERMAN I BULGARI ok 1/4 ROUMAINS ALLEMANDS SU WARES(1) kt PLUS , ,,, DE 7SiL H.

DE L. ra 25-75(H Zr-Zr 4 MAI PUTIN fL" MONS, 4, 51oC 25t 4, a La, o La at_ SLAV! EVREI <=t wo SLAVES JUIFS wE o I-0.u.ix PLUS 33*/* I- Oitato Y". 7,

MAI PUTIN MOINS DE 25{H LUz (i)TB G6gauti in Basarabia Rutheni si Polonezi in Basarabia nordic5; Rusi in partea tudica a regiunei.- SE NTB. Gagautz dans le Bessarabie Ruthenes et Polonais au Nord, c'est-'a dire en Bessarabie septentrionale Russes au Sud-Est, vest-a-dire en Bessarabie meridionale O O

... DES. A. D.HAGIU

Impr. Atel. Inst. Geologic al Rom. Scara . }1. 1.5 00. 000., 1 www.dacoromanica.roc.tien.,

1/4 www.dacoromanica.ro