Paul GOMA, Săptămana Roşie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Paul GOMA, Săptămana Roşie 2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu §i a cincea la ANAMAROL, 2007 varianta de fa†¶ va fi a §asea edi†ie, pe hârtie - dac¶ se va g¶si finan†ator - deocamdat¶ este o variant¶ pentru internet 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2008 - Bio-Bibliografie - Editura ANAMAROL 2008 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor. Mai în†eleseser¶ - îns¶ nu au recunoscut vreodat¶, în scris: oricare citat onest, netrunchiat, pus între ghilimele poate pricinui, nu o lovitur¶ dat¶ “antisemitului” de autor, ci una de bumerang încasat¶ de antisemitizator. Se vede c¶ aceast¶ constatare i-a f¶cut pe mul†i dintre holocaustologii acuzatori cu bunul-la-toate: «Antisemitule!», s¶ fabrice termeni ca monstrul de logic¶ §i de limb¶: “trivial nega†ionism” (sic) §i s¶ amenin†e cu “Ordonan†a, Ordonan†a!”. Apoi s¶ închid¶ cu mânie cartea, f¶r¶ a observa c¶ titlul-subtitlul sun¶: S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii 6 7 ïntreb¶ri… Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovietice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Rebeliunea legionar¶, Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria” (aceasta fiind teza evreilor), crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie inflamat inflamatul sionist Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antiiudeie, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de persecutare, de lichidare a evreilor”? - “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii? Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Cei care †in registrul socotelilor la zi, la ban s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu. “Misterul” se afl¶ în pr¶bu§irea imperiului sovietic, prin simbolul Zidul Berlinului (1989). Atunci evreii de pretutindeni au fost cuprin§i de spaima unui Nürnberg Invers, în care ar fi urmat a fi judeca∞i mul†i dintre ei pentru crime împotriva omenirii, pentru co-autorat moral §i material la teroarea bol§evic¶ de peste 70 ani, exercitat¶ “pe a cincea parte a globului p¶mântesc”, de la Revolu†ia din Octombrie 1). Trebuia luat¶ grabnic o m¶sur¶ de “autoap¶rare”, elaborat¶ în ghetourile gali†iene, fire§te: “ap¶rare”- prin-atac-preventiv - dar nu “r¶zboi de autoap¶rare” a fost botezat §i cel din iulie-august 2006 împo- triva Libanului?; nu a mers teoria Wolfowitz-Rumsfeld pân¶ la “r¶zboiul nuclear preventiv”? £i ce arm¶ nuclear-preventiv¶ (sic) mai paralizant¶, mai terifiant¶ decât cea “antisemitizatoare”? Astfel a fost re-activat¶ o (re)campanie împotriva a ceva care nu exista, îns¶, (re)denun†at¶ de evrei 8 prin †ipete-vaic¶reli-acuza†ii avea s¶ (re)produc¶ cea†a diversiunii: Ca nu care cumva s¶ se vorbeasc¶ §i despre crimele bol§evice (la care ei participaser¶ cu entuziasm, cu fanatism), s¶ se (re-re-re)aduc¶ vorba de crimele naziste, s¶ se fixeze, s¶ se vorbeasc¶ numai despre ele, doar despre victimele dintre evrei. NOT™ bibliografic¶: Din Popula†ia evreeasc¶ din România de Dr. Sabin Manuil¶ §i Dr. W. Filderman, New York, 1958: (…) “Cea mai greu de urm¶rit este evolu†ia numeric¶ a Evreilor din teritoriul ocupat de Rusia Sovietic¶ în iunie 1940 (…) Teritoriul acesta a avut în 1930 o popula†ie de 275.419 Evrei (…) (Analele Institutului Central de Statistic¶, Bucure§ti, 1942, Pg. 348-349) (…) “Când armatele germano-române au reocupat aceste teritorii în vara anului 1941 o parte a popula†iei evreie§ti a fost evacuat¶ de Soviete §i o parte a Evreilor s-a refugiat din proprie ini†iativ¶ în Rusia Sovietic¶ (sublinierea mea, P.G.). Ace§ti evacua†i §i refugia†i s-au r¶spândit în toate direc†iile. Sunt nume- roase dovezi de peregrin¶rile lor. ïntr-o not¶ din arhiva W. Filderman cetim: «ïn 1947, un delegat RPR care a fost la Moscova; reîntors la Bucure§ti, a cerut ajutor pentru cei 100.000 Evrei Români care se g¶seau în Rusia. Dr. Filderman a intervenit imediat în favoarea lor la Joint Distribution Commitee dar din motive de tehnicalitate [sic] nu s-a putut realiza nimic». “O parte a Evreilor din Basarabia §i Bucovina au fost deporta†i în Siberia. Dr. Bickel (…) evalueaz¶ cifra deporta†ilor la 10.000” (subl. mea, P.G.). “(…) schimb¶rile produse prin ced¶rile de teritorii” :(…) “Ceda†i Rusiei Sovietice (Basarabia, Bucovina §i Regiunea Her†a …375.419 37,9% “Ceda†i Ungariei (Transilvania de Nord) …138.917 19,1% “Ceda†i Bulgariei (Dobrogea de Sud) …807 0,1% “R¶ma§i în România …312.972 42,9%” “ïn rezumat, majoritatea, adic¶ exact 57,1% a Evreilor au fost deta§a†i de România prin evenimentele din preajma r¶zboiului II mondial. Mul†i dintre ace§tia nu au mai avut contact cu statul român”. “(…) Pierderile suferite din cauzele directe ale r¶zboiului au fost evaluate de organiza†iile evree§ti din România conduse de Dr. W. Filderman la 15.000. Aceast¶ cifr¶ cuprinde pierderile în jurul lui 3.000 vie†i în timpul guvern¶rii scurte a G¶rzilor de Fier §i 3-4.000 victimele represaliilor militare din Ia§i. Deasemenea cuprinde pierderile suferite de popula†ia deportat¶ în Transnistria. Num¶rul celor deporta†i a fost de aproximativ 40.000 din cari 30.000 s-au reîntors. Din cei 10.000 care nu s-au reîntors o parte au pierit în Transnistria sau în cursul transportului. Cifra total¶ a Evreilor mor†i «fie din 9 cauz¶ c¶ au fost uci§i pe teritoriul românesc, fie c¶ au pierit din cauza deport¶rilor” este dat¶ de Dr. W. Filderman ca fiind 15.000”. “(…) La recens¶mântul din 1941, f¶cut dup¶ reocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord §i a Regiunii Her†a din Dorohoi, s-au g¶sit 126.000 Evrei. Diferen†a este de 49.419”. “(…) Pierderile de vie†i ale Evreilor au fost evaluate pe regiuni la 15.000 în provinciile vechiului Regat, Transilvania de Sud §i Bucovina de Sud (;) de 103.919 în Basarabia, Bucovina §i regiunea Her†a din Dorohoi §i 90.295 în Transilvania de Nord încorporat¶ de Hitler Ungariei” [sic]. ïn total se eva- lueaz¶ la 209.214 pierderile evree§ti pe teritoriul României din 1939 (subl. mea.), ceea ce reprezint¶ 27% (în loc de 53% evaluat de Dr. Kulischer), din care sunt a se atribui: “2% administra†iei române “13% ac†iunei militare germano-române desf¶§urat¶ aproape exclusiv pe frontul r¶s¶ritean “12% ac†iunei guvernului unguresc secondat de autorit¶†ile germane.” La punctul 5: “Concluzie general¶: în nici o †ar¶ dominat¶ de Nazi§ti n-a supravie†uit o a§a de mare propor†ie a popula†iei evree§ti”, conchide raportul Dr. W. Filderman” (Raport publicat §i în Jurnalul de diminea†¶, Bucure§ti, 1946.) Acest studiu, cu titlul schimbat, a fost pomenit - necritic! - pentru întâia oar¶ în România de dup¶ 1946 în ziarul Ziua din 5 august 2006, sub semn¶tura lui Larry Watts. Merit¶ reprodus paragraful introductiv: “Cifre exacte in toate detaliile cu privire la populatia evreiasca din Romania nu se pot produce, pentru ca ele nu exista (subl. mea, P.G) Cauza acestei situatii trebuie cautata in evenimentele istorice din ultimele decenii, care, pe de o parte, au produs radicale si repetabile schimbari de granite politice, iar pe de alta parte au produs deplasari masive de populatie, atat in interior cat si peste granite.” “Cifrele exacte nu se pot reproduce”… - îns¶ nu pentru pentru c¶ ele nu ar exista - ci pentru c¶, pe de o parte documentele din arhivele române§ti au fost furate §i transferate în URSS în primele zile de dup¶ 23 august 1944 de c¶tre camandoul sovietic condus de evreul ucraineanu Gri§a Nahum; pe de alta pentru c¶ evreii paznici la poarta Holocaustului - cel mai zelos: “Radu Ioanid” -, tem¶tori c¶ se va afla adev¶rul statistic al num¶rului victimelor dintre evrei (de§i crima începe de la unu), au pus sechestru pe toate arhivele.
Recommended publications
  • Sumarul Revistei De Istorie, Nr. 1-100
    REVISTA DE ISTORIE A MOLDOVEI 82 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SUMARUL REVISTEI DE ISTORIE, NR. 1-100 IN HONOREM Istoricul Ion Şişcanu – 60, 2011, nr. 1-2 (85-86), p. 5-7. Savantul şi profesorul Demir Dragnev la 75 de ani (Ion Chirtoagă), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 7-10. Istoricul Anatol Ţaranu – 60 (Nicolae Enciu), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 11-13. Istoricul Alexei Agachi – 70 (Ion Varta), 2011, nr. 3-4 (87-88), p. 14-16. Omagiu istoricului şi omului politic Alexandru Moşanu (Nicolae Enciu), 2012, nr. 3 (91), p. 5-7. Profesorul şi cercetătorul Valentin Tomuleţ la 60 de ani (Ion Chirtoagă), 2012, nr. 4 (92), p. 5-6. Istoricul Dinu Poştarencu la 60 de ani (Ion Jarcuţchi), 2012, nr. 4 (92), p. 7-8. Istoricul Ion Jarcuţchi la 65 de ani (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 2 (94), p. 5-7. Academicianul Andrei Eşanu la vârsta afirmării (premiile pentru lucrările elabo- rate) (Silvia Corlăteanu-Granciuc), 2013, nr. 3 (95), p. 7-9. Omagiu istoricului Valeriu Pasat – 55 (Nicolae Enciu), 2013, nr. 3 (95), p. 10-14. Omagiu istoricului Gheorghe Gonţa (Ion Chirtoagă), 2013, nr. 4 (96), p. 5-6. Profesorul Ioan Caproşu la 80 de ani (Demir Dragnev, Valentin Constantinov), 2014, nr. 3 (99), p. 7-10. Profesorul Alexandru Zub la 80 de ani (Nicolae Enciu), 2014, nr. 4 (100), p. 5-7. STUDII ŞI COMUNICĂRI Adăniloae Nichita, Invăţământul în sudul Basarabiei între anii 1857-1878, 1993, nr. 4 (16), p. 33-41. Agachi Alexei, Rechiziţionarea aurului din Ţara Românească de către adminis- tratorii ţarişti în timpul ocupaţiei militare ruse din anii 1806-1812, 2002, nr.
    [Show full text]
  • Privind Modificarea Unor Hotărîri Ale Guvernului
    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr._______ din ____________________________________ Chișinău Privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului ------------------------------------------------------- În temeiul art. 11 alin. (4) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 76-80, art. 243), Guvernul HOTĂRĂȘTE: Se aprobă modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului (se anexează). Prim-ministru PAVEL FILIP Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Nicolae Ciubuc Y:\007\ANUL 2018\HOTARARI\20851\20851-redactat-ro.docx 3 Aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. MODIFICĂRILE ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului 1. Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-93, art. 409), se modifică după cum urmează: 1) la secțiunea V din anexa nr. 3, lit. a) se completează cu următoarele indicatoare de informare: „ 5.571.1 5.571.2 Zonă de frontieră Sfîrșitul zonei de frontieră”; 2) la secțiunea V din Semnificația indicatoarelor rutiere și particularitățile de utilizare a acestora, lit. a) se completează cu pct. 5.571.1 și 5.571.2 cu următorul cuprins: „5.571.1 „Zonă de frontieră” – indică începutul zonei cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, în care se instituie regimul zonei de frontieră în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.
    [Show full text]
  • ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: Prin Reformare Spre Modernizare
    U N I V E R S I T A T E A D E S T A T D I N M O L D O V A Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative Catedra Științe Administrative Aurel SÎMBOTEANU ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ: prin reformare spre modernizare Culegere de studii Chișinău, 2013 CEP USM CZU Recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative și de Comisia de Asigurare a Calității din cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova Recenzenți: Constantin Solomon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar Igor Bucataru, doctor în științe politice, conferențiar universitar Sîmboteanu, Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare: Culeg. de studii / Aurel Sîmboteanu; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Relaţii Intern., Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra Ştiinţe Administrative. – Ch.: CEP USM. – 348 p. Bibliogr.: p. 346. – 50 ex. ISBN 978-9975-71-349-8. 351/354(075) S 56 © Aurel Sîmboteanu, 2013 © USM, 2013 CUPRINS Prefață ................................................................................................................. 5 Preface .................................................................................................................. 6 Предисловие ...................................................................................................... 7 Reforma administrației publice și rolul personalului în desfășurarea ei ............. 9 Principiile autoadministrării în contextul democrației locale ..........................
    [Show full text]
  • MALURI DE PRUT Periodic Al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia Şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr Sponsorizat De Consiliul Naţional
    MALURI DE PRUT Periodic al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr sponsorizat de Consiliul Naţional Anul II, nr. 5 – 6, februarie – martie 2010 ISSN 2065 - 1961 Număr dedicat împlinirii a 20 de ani de activitate a A.C.P.B.B. România Reacţia Patriarhiei Moscovei la O PRIVIRE RETROSPECTIVĂ reactivarea Mitropoliei Basarabiei Romeo CEMÂRTAN, Chişinău Gabriela Ielenicz Preşedinte al Consiliului Naţional După 70 de ani de asuprire, viaţa religioasă în U.R.S.S. a înregistrat o schimbare Desigur, activitatea Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina fundamentală excepţională, bucurându-se de desfăşurată la nivel naţional, timp de 20 de ani, în care au fost implicate mii de libertate şi, în mod paradoxal, de toleranţă din persoane, nu poate fi rezumată în doar câteva pagini. Preşedintele filialei din partea statului comunist. Această nouă situaţie Buzău a asociaţiei noastre, inginerul Dan Camer, a editat, în urmă cu trei ani, o de la sfârşitul anilor `80 era atât de carte, cu peste 450 de pagini, intitulată Pro Basarabia şi Bucovina, care este de surprinzătoare şi părea neverosimilă, pentru că fapt, un curriculum vitae al asociaţiei, în general şi al filialei din Buzău, în mod era generată nu de o mişcare naţional – special. Prin activităţile lor, fiecare filială ar putea edita un asemenea material. spirituală şi nici din interiorul Bisericii În cele ce urmează, vom prezenta foarte sumar, activitatea coordonată sau Ortodoxe Ruse, ci de conducerea de vârf a desfăşurată la nivel central. partidului comunist şi a U.R.S.S., în frunte cu Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a fost înfiinţată în noiembrie Mihail Gorbaciov.
    [Show full text]
  • Document.Pdf
    МІНІСТЕРСТВО ОСВІТИ І НАУКИ УКРАЇНИ ІНСТИТУТ ІСТОРІЇ УКРАЇНИ НАН УКРАЇНИ НАЦІОНАЛЬНА СПІЛКА КРАЄЗНАВЦІВ УКРАЇНИ ОДЕСЬКИЙ НАЦІОНАЛЬНИЙ МОРСЬКИЙ УНІВЕРСИТЕТ UNIVERSITATEA «DUNAREA DE JOS» GALATI (ROMANIA) UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI (ROMANIA) CENTRUL DE EXCELENŢĂ PENTRU STUDIUL MINORITĂŢILOR TRANSFRONTALIERE (ROMANIA) UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA (REPUBLICA MOLDOVA) ДЕРЖАВНИЙ АРХІВ ОДЕСЬКОЇ ОБЛАСТІ ГРОМАДСЬКА РАДА ПРИ ДЕРЖАВНОМУ АРХІВІ ОДЕСЬКОЇ ОБЛАСТІ ПІВДЕНЬ УКРАЇНИ: ЕТНОІСТОРИЧНИЙ, МОВНИЙ, КУЛЬТУРНИЙ ТА РЕЛІГІЙНИЙ ВИМІРИ Збірка наукових праць Одеса–2017 ББК 63.5:81.2:86.3 (2Укр) УДК 94:39:81.2:314.127.7 (477) Південь України: етноісторичний, мовний, культурний та релігійний виміри: збірка наукових праць. Вип. 6 / відп. ред. М. І. Михайлуца. – Херсон: ФОП Грінь Д.С., 2017. – 460, [1] с. Збірка наукових праць присвячена історії Півдня України та Подунав’я у різні періоди та епохи, українській культурі та духовності сусідніх етнокультур, історії православ’я та інших конфесій, міжнародним і міжрегіональним зв’язкам, мовознавству тощо. До збірки увійшли матеріали VІ Міжнародної наукової конференції та круглого столу «Декомунізаційні процеси в країнах еврорегіону Нижній Дунай: засоби, досвід, наслідки», що відбулися у м. Одеса 28-29 квітня 2017 р. Видання розраховане на вчених-істориків, краєзнавців, мовознавців, викладачів, студентів і всіх, хто цікавиться історією та духовністю. Відповідальний редактор: Михайлуца М. І., доктор історичних наук, професор Редакційна колегія: Бажан О. Г., кандидат історичних наук, доцент (Київ) Бачинська О. А., доктор історичних наук, професор (Одеса) Будеянке К. доктор історії, професор (Бухарест, Румунія) Єнаке Дж., доктор історії, професор (Галац, Румунія) Котляр Ю.В., доктор історичних наук, професор (Миколаїв) Лисенко О. Є., доктор історичних наук, професор (Київ) Реєнт О. П., доктор історичних наук, професор (Київ) Петренку А. доктор історичних наук, професор (Кишинів, Молдова) Тригуб О.
    [Show full text]
  • Comisia Electorală Centrală
    Republica Moldova COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ HOTĂRÎRE Nr. HCEC3444/2010 din 13.08.2010 cu privire la modul de participare a cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni la referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010 Publicat : 03.09.2010 în MONITORUL OFICIAL Nr. 155-158 art. 587 Data intrării în vigoare În scopul asigurării dreptului de vot al cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran din partea autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, la referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010 şi în conformitate cu art. 18, 26 din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală HOTĂRĂŞTE: 1. Se stabileşte că cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi în unele localităţi din stînga Nistrului, în municipiul Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, vor participa la votare în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010 în modul următor: -la secţia de votare nr. 113 amplasată în incinta Direcţiei căilor ferate din Moldova (adresa: mun. Chişinău, str. Vlaicu Pîrcălab, 48) vor vota şi alegătorii din unele localităţi din stînga Nistrului, din municipiul Bender şi din unele localităţi ale raionului Căuşeni; -la secţiile de votare nr. 40 şi 41 amplasate în Centrul de cultură şi tineret din satul Varniţa, raionul Anenii Noi, vor vota alegătorii din municipiile Bender (partea de nord) (cartierele Nordic şi Solnecinîi, Lipcani) şi Tiraspol, din oraşul Tiraspolul Nou, din satele Caragaş, Blijnii Hutor, Parcani, Sucleia, Tîrnauca; -la secţia de votare nr.
    [Show full text]
  • O Întrebare Legitimă
    editorial Mircea Dinutz O ÎNTREBARE LEGITIMĂ Chiar dacă n-ar fi scris „Săptămâna Roşie. 28 iunie nem aici că însuşi rabinul Eli Caufman, preşedintele – 3 iulie 1940” (adevărată mană cerească pentru prigo- Asociaţiei Evreieşti din România, insista să se oprească nitorii de vocaţie), Paul Goma beneficia de suficiente săpăturile care „aduc înapoi ura şi antisemitismul ca un capete de acuzare pentru a fi anatemizat: în primul bumerang!” (18 noiembrie 2010). M-aş fi aşteptat la o rând, pentru că a avut insolenţa de a exista, un neîm- poziţie similară din partea oficialităţilor române şi oarece blânzit cavaler în slujba adevărului spus cu orice preţ, reţinere din partea ziariştilor, mai ales că acele gropi co- în al doilea rând, pentru că a avut/are necuviinţa să-şi mune de la Popricani nu erau o surpriză! scruteze contemporanii în spaţiul românesc, să-i urmă- Dacă, însă, ţi-ai propune să-i numeri adversarii, mai rească şi să-i evalueze în labirintul jumătăţilor de mă- bine zis, duşmanii, pe cât de mulţi, pe atât de înverşu- sură, al compromisurilor cu aparenţă de onorabilitate, naţi, mă tem că nu ajung listele!... Ar mai fi nevoie de iar – la momentul potrivit – să-i arate în toată goliciunea un birou de conducere, o bună organizare, pentru a lor atât de puţin onorabilă, în al treilea rând, poate lucrul putea dirija legiunile şi cohortele de contestatari, bine cel mai grav, pentru că nu uită şi nu tace;el este cel care înarmaţi şi antrenaţi pentru a face faţă omului din Bel- ne ţine memoria vie, chiar şi atunci când asta ne aduce suferinţă!! Nu în ultimul rând, Paul Goma e scriitor, are o operă, e respectat în Occident, atât în ipostaza de ro- mancier/diarist, cât şi în aceea de luptător tenace îm- potriva comunismului.
    [Show full text]
  • Academia De Știin E a Moldovei
    ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ISTORIE Nr. 4 (100) octombrie - decembrie 2014 Chișinău, 2014 FONDATOR: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Revista de Istorie a Moldovei apare din 1990. REDACȚIA: Gheorghe COJOCARU, dr. hab. conf. univ. (redactor-șef) Ion ȘIȘCANU, dr. hab. prof. univ. (redactor-șef-adjunct) Constantin UNGUREANU, dr. conf. univ. (secretar responsabil) Redactor: Ion NEGREI Tehnoredactor: Vera BOSTAN COLEGIUL DE REDACȚIE: Nicolae CHICUȘ, dr. conf. univ. Gheorghe CLIVETI, dr. prof. univ. (România) Ovidiu CRISTEA, dr. prof. univ. (România) Demir DRAGNEV, dr. hab. prof. univ., membru coresp. al AȘM Nicolae ENCIU, dr. hab. conf. univ. Academician Andrei EȘANU, dr. hab. prof. univ. Stella GHERVAS, dr. prof. univ. (Franța) Victor IȘCENKO, dr. conf. univ. (Rusia) Paolo MALANIMA, dr. prof. univ. (Italia) Academician Ioan-Aurel POP, dr. prof. univ. (România) Igor ȘAROV, dr. conf. univ. Anatol ȚĂRANU, dr. conf. univ. Ion VARTA, dr. conf. univ. Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție. © Institutul de Istorie al AȘM SAVANTUL ȘI PROFESORUL 3 DEMIR DRAGNEV LA 75 ANI SUMAR IN HONOREM ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB LA 80 DE ANI ....................................................................................................... 5 STUDII Alexandru ZUB, CRITICĂ ŞI (RE)CONSTRUCŢIE ÎN DISCURSUL ISTORIC ..................................................................................... 8 Constantin UNGUREANU,
    [Show full text]
  • The Ethno-Demographic Evolution of Moldavian Autonomous Soviet Socialist Republic
    THE ETHNO-DEMOGRAPHIC EVOLUTION OF MOLDAVIAN AUTONOMOUS SOVIET SOCIALIST REPUBLIC Pântea Călin Oradea Rezumat: Autorul analizează evoluţia etno-demografică a teritoriilor care au fost incluse de autorităţile bolşevice în cuprinsul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Formarea RASSM în 1924 a avut la bază mai curând calcule politice şi ideologice, decât argumente etnice. Acest lucru e dovedit de datele recensământului sovietic din 1926, care arată că în componenţa republicii au fost incluse, pe lângă zona majoritar românească din stânga Nistrului şi teritorii locuite aproape exclusiv de ucraineni. Ca urmare, românii moldoveni erau minoritari în propria lor republică, ceea ce a contribuit la procesul de deznaţionalizare a acestora. Rezultatul a fost scăderea constantă a ponderii moldovenilor în cadrul RASSM, fapt dovedit de datele recensământului sovietic din 1939. Deşi controversate, datele oferite de recensămintele sovietice au fost în mare parte confirmate de recensământul românesc din 1941, conform căruia, în Guvernămânul Transnistriei, românii reprezentau doar 8,5 % din numărul total de locuitori, iar în teritoriul fostei RASSM, 32,8 %. The creation of MASSR is the result of a wider politics of the Soviet Union which, in its chase for the so-called “export of revolution” was maintaining a constant pressure on its unwanted neighbors. This was also the role of Karelian ASSR towards Finland, of Buryat-Mongol ASSR towards Mongolia1 or of Byelorussian SSR towards Poland, between the two World Wars. The idea of MASSR started at the beginning of 1924, when a so-called “group of initiative” lead by Grigore Kotovski had drawn up a Memoir about the need of setting up the Moldavian Soviet Socialist Republic, dated February the 4th 1924 and addressed to the Central Committees of CP (b) from Russia and Ukraine2.
    [Show full text]
  • 7114 ASM Dezvoltarea Cadrului Juridic Partea 2++.Indd
    PPoliticaolitica legislativălegislativă aanticorupționalănticorupțională îînn sspațiulpațiul eeuropeanuropean MMINISTERULINISTERUL EDUCAEDUCAȚIIEI,EI, CCULTURIIULTURII ȘI CCERCETERCETĂRRIIII AALL RREPUBLICIIEPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA IINSTITUTULNSTITUTUL DEDE CERCETCERCETĂRRII JJURIDICE,URIDICE, PPOLITICEOLITICE ȘI SOCIOLOGICESOCIOLOGICE DDEZVOLTAREAEZVOLTAREA CCADRULUIADRULUI JJURIDICURIDIC AALL REPUBLICIIREPUBLICII MMOLDOVAOLDOVA ÎÎNN CONTEXTULCONTEXTUL NNECESITECESITĂĂȚȚIILORLOR DDEE SSECURITATEECURITATE ȘI ASIGURAREASIGURARE A PARCURSULUIPARCURSULUI EUROPEANEUROPEAN ((ParteaPartea a IIII--a)a) CHHIIŞIINNĂU • 22019019 1 77114_ASM_Dezvoltarea114_ASM_Dezvoltarea cadruluicadrului juridic_Parteajuridic_Partea 2++.indd2++.indd 1 113.01.20203.01.2020 111:10:221:10:22 СCZUISBNZU 34(478)(082)=135.1=161.1 VVALERIUALERIU CCUȘNIRUȘNIR D 35 Culegerea este recomandată pentru publicare de Consiliul Științifi c al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice LLucrareaucrarea rreflefl eectăctă sintezasinteza cercetărilorcercetărilor șștiințifitiințifi cece rrealizateealizate înîn ccadruladrul proiectuluiproiectului instituționalinstituțional „„DezvoltareaDezvoltarea cadruluicadrului juridicjuridic alal RepubliciiRepublicii MoldovaMoldova îînn ccontextulontextul nnecesitățilorecesităților dede securitatesecuritate șșii aasiguraresigurare a pparcursuluiarcursului eeuropean”.uropean”. CCercetărercetăriilele științificeștiințifice ddezvăluieezvăluie dimensiuneadimensiunea jjuridicăuridică a vvectoruluiectorului europeaneuropean alal RepubliciiRepublicii
    [Show full text]
  • Fabrica De Minciuni a Evreilor Bolșevici
    ISBN 978-973-0-33211-7 Acestă carte se adresează în mod deosebit românilor, rușilor și evreilor de pretutindeni. This book is especially addressed to Romanians, Russians and Jews everywhere. Эта книга особенно адресована румынам, русским и евреям во всем мире. Acest mesaj a fost trimis și Domnului Donald Trump, Președintele Statelor Unite al Americii și domnului Xi Jinping, Preșdintelui Chinei Stimatului Domn Vladimir Putin, Președintele Federației Ruse FABRICA DE MINCIUNI A EVREILOR BOLȘEVICI „ În 1948, ambasada SUA la Bucureşti atrăgea atenţia că la conducerea PCR*Partidul Comunist Român+ erau atât de mulţi evrei, încât se îngrijora de o eventuală reacţie a românilor în viitor” Cuprins Din gara de la Moscova, obligați să se întoarcă în Siberia, p.1 Stalin, p. 3 Holocaustul evreiesc împotriva românilor, p. 4 Evrei vinovați de crime la adresa umanității, p.19 A treia lovitură de stat evreiască din România, p. 37 Evrei în structurile de decizie ale statului român, p.43 Guvernul evreiesc din Chișinău din anul 1940, p. 53 Stalin: Ana Pauker „este evreică„ Gheorghiu-Dej „un român adevărat„ p.55 Fabrica evreiască de minciuni, p. 56 Tot Fabrica de minciuni a evreilor bolșevici a , p. 65 Deși v-am scris adeseori, consider că și paginile acestea sunt necesare. Sunt creștin ortodox, de aceea sufletul mă îndeamnă să vă scriu. E posibil ca o rețea dușmănoasă să aibă ca obiectiv schimbări dramatice . Așa s-a întâmplat în România, în Ucraina. În august 1990 am ajuns la Moscova. Președintele Federației Ruse era Boris Elțîn. Am avut convorbiri cu guvernanții Federației Ruse. Am fost în Siberia-Novosibirsk, Tiumeni, Kurgan, Irkuțk ( V.
    [Show full text]
  • SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva
    Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u edi∞ie (aproape) definitiv¶ - 2 octombrie 2004 Autura Autorului 2004 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 3 1. ïntreb¶ri Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovie- tice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria”? (teza evreilor) - crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antisemit¶, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de per- secutare, de lichidare a evreilor”?- “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii. Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Supravie∞uitorii evrei s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu.
    [Show full text]