DOCSLIB.ORG

Centenarul Unirii: Centenarul Unirii

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Centenarul Unirii: Centenarul Unirii Coordonatori LARISA NOROC, VALENTINA URSU, ALEXANDRA RAEŢCHI, ANGELA IAŞCOV CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE Chişinău 2019 CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” din CHIŞINĂU CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN INDUSTRIA UŞOARĂ din CHIŞINĂU LARISA NOROC, VALENTINA URSU, ALEXANDRA RAEŢCHI, ANGELA IAŞCOV COORDONATORI CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC Materialele Simpozionului naţional cu participare internaţională, 28-30 noiembrie 2018, Chişinău Chişinău 2019 Culegerea de studii a fost aprobată şi recomandată pentru publicare în cadrul şedinţei Senatului Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău în şedinţa de la Coordonatori: Larisa NOROC, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Valentina URSU, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Alexandra RAEŢCHI, director, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău Angela IAŞCOV, profesor de istorie, gr. did. II, magistru în istorie, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău, Republica Moldova Recezenţi: Natalia GRĂDINARU, dr. în istorie, secretar ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural Nicolae CIUBOTARU, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Redactor literar: Elena VARZARI, dr. În filologie, conf. univ. Copertă: Clădirea Sfatului Ţării. Sursă: Arhiva Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Dosar 1044(02). Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii "Centenarul unirii: educatia in spiritul valorilor nationale din perspectiva dialogului pedagogic", simpozion national cu participare internationala (2018 ; Chisinau). Centenarul unirii: educatia in spitalul valorilor nationale din perspectiva dialogului pedagogic : Materialele Simpozionului national cu participare internationala, 28-30 noiembrie 2018, Chisinau / coord.: Larisa Noroc [et al.]. – Chisinau : S. n., 209 (Tipogr. "Garomont Studio"). – 122 p. : fig., tab. Antetit.: Univ. Ped. de Stat "Ion Creanga" din Chisinau, Centrul de Excelenta in Industria Usoara din Chisinau. – Rez.: lb. engl. – Bibliogr. la sfarsitul art. – Referinte bibliogr. in subsol. – 50 ex. ISBN 978-9975-134-61-3. CZU 37.017(082) C 34 Volumul este publicat graţie sprijinului financiar al Administraţiei Centrului de Excelenţă în Industria Uşoară din Chişinău © Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, 2019 © Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară din Chişinău, 2019 4 CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC CUPRINS CUVÂNT-ÎNAINTE .........................................................................................................7 SECŢIUNEA I 1. Angela IAŞCOV, Tamara CREŢU Reflectarea evenimentelor belice (1914–1918) pe paginile revistei „Luminătorul” .....8 2. Daniela CURELEA Reprezentantele asociaţionismului feminin din Transilvania şi Banat ca delegate oficiale la Marea Adunare de la Alba Iulia ...............................................15 3. Alexandra RAEŢCHI, Angela IAŞCOV Femeia basarabeană în publicistica lui Gheorghe Bezviconi .......................................24 4. Viorel BOLDUMA Contribuţia Bisericii Ortodoxe la Actul Unirii Basarabiei cu România din 27 Martie 1918 ......................................................................................................33 5. Dragoş L. CURELEA Consideraţii istoriografice succinte privind contribuţia corpului voluntarilor români (bănăţeni, bucovineni şi transilvăneni) la afirmarea naţională a Basarabiei în perioada 8 iunie 1917–23 martie 1918 ...............................................42 6. Ovidiu TURTUREANU Dispute istoriografice privind problema Basarabiei: studiu comparativ ....................58 7. Inga EDU Complexul unităţii etnice şi al reconstituirii identitare în paginile revistelor literar-culturale din Basarabia (1985-2000) ...............................................................66 5 SECŢIUNEA II 1. Tatiana ŢIGANU, Ala BURUIANĂ Rolul documentelor istorice în predarea-învăţarea subiectelor ce ţin de Marea Unire în cadrul lecţiilor de istorie ....................................................................73 2. Valentina URSU Rolul valorilor universale şi naţionale în formarea continuă a profesorilor de istorie şi educaţie civică/educaţie pentru societate .................................................81 3. Natalia ZAGORNEAN Pentru un parteneriat eficient profesor–elev în procesul educaţional ........................88 4. Larisa NOROC, Elena BUZINSCHI, Corina SAVIŢCHI Interdisciplinaritatea ştiinţelor socioumane şi formarea competenţelor educaţionale europene în învăţământul superior .............................................................................92 5. Vasile BOLD Marea Unire – de la inteligibilul istoric la ambiguul simţirii ....................................99 6. Galina MARCU Educarea elevilor în spiritul valorilor naţionale: identitate, unitate, diversitate ......104 7. Alexandru MOLCOSEAN Abordarea Centenarului Unirii din perspectivă pedagogică ....................................110 8. Ludmila BOTNARCIUC Modalităţ i de formare a limbajului profesional medical la medicinişti în baza limbii literare române ....................................................................................115 6 CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC CUVÂNT-ÎNAINTE La 1 decembrie 1918 am sărbătorit 100 de ani de la formarea României Mari, proces ce a înscris o pagină aparte în istoria românească. În accepţia istoricului Florin Constantiniu „măreţia evenimentului stă în faptul că desfăşurarea unităţii naţionale nu a fost opera unui om politic, a unui guvern sau a unui partid, ci a fost fapta istorică a întregii naţiuni române...”. Drept consecinţă a făuririi statului român, notăm salturi calitative în plan politic, economic, demografic, cultural. Sub guvernare românească au fost realizate reforme importante, precum cea agrară, electorală, elaborarea Constituţiei etc. Toţi locuitorii provinciilor unificate au devenit cetăţeni români, cu drepturi şi obligaţii egale cu cei din Vechiul Regat. Mai mult, o consecinţă majoră a fost schimbarea de conştiinţă, formarea conştiinţei naţionale a locuitorilor din Basarabia, Transilvania, Bucovina că aparţin aceluiaşi popor românesc. În întreg spaţiu au fost constituite instituţii de educaţie, de cultură românească, s-a micşorat simţitor numărul neştiutorilor de carte, au apărut universităţi şi facultăţi de învăţământ superior, s-a dezvoltat presa liberă, a fost înfiinţat şi răspândit radioul. Prezenta culegere cuprinde materialele Simpozionului naţional cu participare internaţională cu genericul „Centenarul Unirii. Educaţia în spiritul valorilor naţionale din perspectiva dialogului pedagogic”, ce s-a desfăşurat la 28-30 noiembrie 2018, în incinta Bibliotecii „Alba-Iulia” din or. Chişinău, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Evenimentul a fost organizat de grupul de lucru din cadrul Catedrei de Istorie şi Ştiinţe Sociale, Catedrei de Geografie şi Patrimoniu Cultural, proiectului ştiinţific instituţional „Patrimoniul cultural naţional şi universal în sistemul educaţional” a Facultăţii de Istorie şi Geografie a UPS „Ion Creangă” şi a Centrului de Excelenţă în Industria Uşoară din Chişinău. La conferinţă au participat profesori universitari şi şcolari, doctoranzi, masteranzi, studenţi, elevi, cercetători ştiinţifici, bibliotecari şi cititori din Republica Moldova şi România. Materialele din culegere sunt prezentate în cadrul a două secţiuni. Prima este axată pe analiza problemelor istorice circumscrise Marii Uniri. Cea de-a doua secţiune s-a centrat pe abordarea aspectelor didactice în predarea-învăţarea subiectelor ce ţin de Marea Unire şi educaţia în spiritul valorilor naţionale. Volumul va prezenta interes pentru cercetătorii ştiinţifici, cadrele didactice din învăţământul superior şi preuniversitar, doctoranzi, masteranzi, studenţi şi elevi, precum şi tuturor celor interesaţi de cunoaşterea istoriei şi culturii naţionale. Coordonatorii volumului 7 Materialele Simpozionului naţional şi internaţional. Secţiunea I SECŢIUNEA I REFLECTAREA EVENIMENTELOR BELICE (1914–1918) PE PAGINILE REVISTEI LUMINĂTORUL Angela IAŞCOV, profesor de istorie, gr. did. II, magistru în istorie, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău, Republica Moldova Tamara CREŢU, profesor de istorie, gr. did. I, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară mun. Chişinău, Republica Moldova Summary Between some of the topics or news reported to the pages of the magazine „The Enlightener” during the period of the 1st World War (1914-1918) are the events or deeds with belic content, as well as the political-national unrests. This periodical edition contributed to the presentation of the soldiers’ heroism, Moldavians’ troubles and difficulties under the foreign yoke. Through its existence, it tried to bring its modest contribution to the awakening of national consciousness by bringing back the Romanian spiritual values on the Bassarabian region, broken by a century and more from the ancestral hearth. Keywords: The 1st World War, the Est and West Front, unrests,national consciousness În derularea sa,
Load more

Recommended publications
  • Andrei CUȘCO (Republic of Moldova / Romania)
    „Scenariile alternative” ale identității basarabene la înce putul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră PLURAL 43 „Scenariile alternative” ale identității basarabene la înce putul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră1 Andrei CUȘCO Abstract This article discusses the various forms of resistance to and / or non- involvement in strategies of national mobilization in early-20th century Bessarabia, as well as the alternative identity projects articulated by local elites. The region was the object of rival claims to inclusion in the Russian imperial and Romanian national space, with each of the two alternative centers competing for the loyalty of the local population. However, the extent to which the Bessarabian population responded to these signals and messages was rather limited. Early 20th-century Bessarabian society, and especially its nobility, clergy, and intellectual strata were slow in responding to nationalist signals coming both from the Russian center and from its Romanian rival. This was obvious, on the one hand, in the continuing presence of traditional discourses of dynastic loyalty and religious conformity and, on the other, in a number of “alternative” identity projects that produced variations on and creatively manipulated the mainstream versions of national(izing) narratives. Rather than simply illustrating the “fluidity of identities” usually associated with many East European borderlands, these phenomena also point to the difficult negotiation that the local elites entered in order to meet the challenge of modern politics. Far from rejecting mass politics in general, their representatives were actively seeking alternative models that did not necessarily involve the nation as a main point of reference.
    [Show full text]
  • Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17
    Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 10, Number 1/2018 17 MARCH 27, 1918, THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA, THE FIRST LINK IN THE MAKING OF THE GREATER ROMANIA Jipa ROTARU Abstract. There are, in the history of peoples, events of great significance and national value. Such an event was on March 27, 1918, when under extreme conditions, under foreign occupation, the Country Council (the legislative body of Bessarabia elected by the people) decided to unite the Romanian province between the Pruth and Dniester with the mother country, Romania. The act of the union of Bessarabia with the country was reckoned by the great historian Gheorghe Buzatu, one of the astral moments of Romanian becoming, along with January 24, 1859, May 9, 1877 and December 1, 1918. The special significance of this event consisted in the fact that, the Union of the Bessarabian people, freely expressed in March 1918, opened the series of three fundamental moments, the plebiscite assemblies in Chişinău, Cernăuţi and Alba Iulia, through which the Romanian people made their full national unity. The Revolutionary-National Movement in Bessarabia in the years 1917-1918, which culminated in the return of the Romanian land between the Pruth and Dniester, self-embedded in the Tsarist Empire more than 100 years ago, during the First World War, in close connection with the Russian revolution that broke out in the spring of 1917, but also with the extensive upheavals in the struggle for self- determination of the oppressed peoples of the three empires: Tsarist, Austro- Hungarian and Ottoman.
    [Show full text]
  • Basarabia - Străvechi Pământ Românesc - 85 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România
    BASARABIA - STRĂVECHI PĂMÂNT ROMÂNESC - 85 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA- ION FE TCU 1. În unnăcu 85 de ani, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării hotăra, la Chişinău, Unirea pe vecie Basarabiei cu patria mamă - România. La acest moment aniversar pentru întreagaa suflare românească, se cuvine să ne aplecăm cu toţii asupra semnificaţiei acestui eveniment, să-i înţelegem sensul pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor; să ne dăm seama că drama românilor basarabeni în decursul vremurilor vitrege, drama Basarabiei este, de fapt, drama poporului român, care - aşa cum aprecia savantul Simion Mehedinti - "a trăit asediaf', sau cum spunea cronicarul Grigore Ureche, "în calea răutăţilor". Desigur, pennanenta ameninţare externă a avut şi un rol pozitiv în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, a descendenţei traco - daco - romane, a unităţii de limbă, cultură materială şi spirituală, impulsionând factorii politici de decizie români spre realizarea unităţii statale în decursul timpului, îndeosebi în secolele XIX şi XX. Anul 1918 a marcat triumful acestui deziderat al naţiunii noastre în întreg spaţiul carpato - pontic - danubian. N-a trecut prea mult timp şi actul UNIRII din 1918 a fo st compromis de marile puteri continentale, românii au trăit şi continuă să trăiască drama poporului de veche obârşie, cultură şi civilizaţie plasat la interferenţa bimilenarei şi zbuciumatei sale istorii atât de lapidar şi cuprinzător exprimată de marele nostru istoric Nicolae Iorga "Când Nordul a vrut să meargă spre Sud, când Apusul a vrut să se atingă cu Răsăritul, aici s-a întâlnit". Mai marii lumii au neguţat în secret soarta poporului român, ca fiinţă etnică, politică, economică, socială şi spirituală la Tilsit ( 1807), Moscova ( 1939), Teheran ( 1943), Yalta (1945), Malta ( 1989); un astfel de pericol ne pândeşte chiar şi în zilele noastre.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Victor IOSIF, 2018, Ovid Țopa – Un Memorialist Cu Spirit Vizionar Din
    Ovid Țopa – un memorialist cu spirit vizionar din generația Marii Uniri1 Victor IOSIF Keywords: typological model; cultural vocation; Great Union generation; interdisciplinary approach; political commitment; critical intelligence; involvement Prezenta lucrare își propune să atragă atenția asupra unei figuri mai puțin cunoscute din perioada Marii Uniri, relevând calitățile notabile ce-l recomandă pe autorul cărții Amintiri din Țara Fagilor (Editura Tracus Arte, București 2011, vol.I; 2012, vol.II; 2014, vol. III) ca pe un talentat memorialist2 și, totodată, un militant pentru înfăptuirea idealurilor românești în 1918. În Amintirile lui Ovid Țopa descoperim portretul unei generații care s-a ridicat în preajma Marii Uniri. Acest lucru merită cunoscut pentru a înțelege în ce măsură ne mai putem regăsi astăzi, la o sută de ani, în coordonatele unui astfel de model tipologic. Așadar, vizăm un exercițiu introspectiv, din care fiecare poate afla singur răspuns, iar pentru a ajunge acolo plecăm de la demersul memorialistic al autorului, ținând seama că acesta este deopotrivă actor, observator și comentator. Să-l urmărim în toate aceste ipostaze, din care se poate contura profilul generic amintit. O scurtă prezentare a statutului de intelectual are în vedere doctoratul în filosofie la Universitatea din Cernăuți (1914) și activitatea didactică la licee din Cernăuți, la Vășcăuți pe Ceremuș și în București3. Este decorat în 1923 cu Ordinul «Coroana României» în grad de cavaler, dar marginalizat în perioada comunistă. Face parte dintr-o familie culturală de prestigiu, cu ascendență istorică dovedită încă de pe vremea lui Ioan Vodă cel Cumplit4. Vocația culturală devine parte intrinsecă a unui proiect de țară, printr-o implicare efectivă într-o politică a faptelor, nu doar a vorbelor.
    [Show full text]
  • Memoria 74.Qxd
    RADU MOÞOC Chiril Sberea, un deputat în Sfatul Þãrii (1893 - 1973) Evocare Dupã mai bine de 92 ani de la înfãptuirea Unirii Basarabiei cu þara-mamã, acest act istoric face parte din evenimentele cele mai interesante ale poporului român. Un martor, chiar participant activ la acest eveniment, este ºi basarabeanul CHIRIL SBEREA. Chiril Sberea se trage dintr-o veche familie de rãzeºi din sudul Basarabiei. Tatãl lui, Stelian Ioan Sberea, nãscut la 1860, a fost preot în satul Colibaºi, jud. Cahul, cãsãtorit în 1891 cu Ana Dimitrievna Iambulov, din Bolgrad. Preotul Stelian Sberea moºtenise de la pãrinþi sãi o frumoasã proprietate de pãmânt arabil în zona Colibaºi, la locul numit Vadul lui Isac. Sunt documente încã din 1889 care atestã1 faptul cã aceastã moºie era arendatã de Stelian Sberea pânã în anul 1910, când acesta decedeazã.2 Dupã aceastã datã moºia a fost cultivatã sub îngrijirea Anei D. Sberea pânã în anul 1912, când aceasta se îmbolnãveºte ºi este nevoitã sã o arendeze la rândul ei preotului Sofroneanu din Colibaºi. Soþia preotului, mama lui Chiril, moare ºi ea în 1915, la 20 septembrie, în vârstã de numai 41 ani, dupã o cãsnicie de 24 ani.3 Din aceastã cãsnicie se va naºte, la 14 ianuarie 1893, singurul fiu, cu numele de Chiril Sberea. Studiile primare Chiril le face la ºcoala eparhialã din satul Colibaºi, urmeazã gimnaziul „Împãratul Alexandru III” din Bolgrad ºi obþine diploma de absolvire în 1913. Notele cele mai mari le primeºte la limba latinã, religie ºi istorie. 4 În perioada 1913-1914 urmeazã cursurile ªcolii de 112 112 Agriculturã din Petrograd la dorinþa familiei de a deveni un specialist în exploatarea terenului agricol.5 Intervine mobilizarea de rãzboi ºi este obligat sã se înroleze în armata þaristã, efectuând, ca subofiþer, rãzboiul pânã la începutul anului 1917, când izbucneºte revoluþia.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Implicarea Lui Alexandru Boldur În Mișcarea 27 Național-Revoluționară Din Basarabia În 1917-1918
    Ion Negrei IMPLICAREA LUI ALEXANDRU BOLDUR ÎN MIȘCAREA 27 NAȚIONAL-REVOLUȚIONARĂ DIN BASARABIA ÎN 1917-1918 Ion Negrei* IMPLICAREA LUI ALEXANDRU BOLDUR ÎN MIȘCAREA NAȚIONAL-REVOLUȚIONARĂ DIN BASARABIA ÎN 1917-1918 În cartea de memorii „Viața mea. Lumini și umbre”, apărută în 2006, dar scrisă, evident, cu mult timp înainte, când autorul era în viață (a decedat în 1982), Alexandru Boldur fixează viața și activitatea sa la hotarul a două lumi: „Mi-a fost hărăzit să trăiesc între două epoci, una muribundă și cealaltă, nouă, născândă”1. Indiscutabil, linia de demarcație dintre cele două epoci în viața sa a fost revoluția rusă din 1917, eveniment ce a determinat nu doar soarta istoricului, pe care îl comemorăm, ci a schimbat temeinic, dar și dramatic, viața a câtorva generații, la nivel numeric a câtorva sute de milioane de oameni, din spațiul rusesc devenit foarte curând sovietic. Evenimentele din Rusia din anul 1917 au modificat radical modul oameni- lor de a percepe și înțelege esența lucrurilor. În acest sens Al. Boldur scria: „Viața cu proiecte pentru viitor, plină de speranțe și optimism, a fost brusc curmată, primind o lovitură dintre cele mai grele din partea unui musafir nou și așteptat de multă lume în societatea rusă: revoluția. Ea a smuls viața socială din toate încheieturile ei și a făcut imposibilă orice previziune a viitorului”2. Imaginea generală a revoluției ruse, cauzele și dezvoltarea ei, precum și reper cusiunile pe care le-a avut acest eveniment istoric asupra vieții din Basara- bia au fost analizate de istoricul și juristul Al. Boldur într-un șir de lucrări științi- fice, acestea văzând lumina tiparului pe parcursul întregii sale cariere științifice, dar și postum3.
    [Show full text]
  • MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 3-4, 2020
    ISSN 1857-1476 MAGAZIN BIBLIOLOGIC nr. 3-4, 2020 Revistă ştiinţifi că şi bibliopraxiologică Editori: Consiliul Biblioteconomic Național Biblioteca Națională a Republicii Moldova Societatea Științifi că de Bibliofi lie și Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova Directorul publicației: Elena Pintilei Colegiul de redacție: dr. hab. Gheorghe Postică, Chișinău acad. Andrei Eșanu, Chișinău acad. Mihai Cimpoi, Chișinău acad. Valeriu Matei, Chișinău Iurie Colesnic, scriitor, cercetător, Chișinău Vera Osoianu, dir. adjunct BNRM, Chișinău dr. hab. Roman Motulski, Minsk dr. Hermina Anghelescu, profesor la Facultatea de Biblioteconomie și Știința Informării, Wayne State University, SUA dr. Adolf Knoll, secretar pentru știință, cercetare și relații internaționale, Biblioteca Națională a Republicii Cehe, Praga Sorina Stanca, manager, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca, președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România dr. hab. Nelly Țurcan, USM, Chișinău dr. Mariana Harjevschi, BM „B.P. Hasdeu”, Chișinău Redactor-șef: Ludmila Corghenci Secretari de redacție: Tatiana Bahmuteanu, Jana Badan Redactor: Ludmila Șimanschi Redactor artistic: Cristina Ceoinac Procesare computerizată: Diana Odobescu Clasifi care / Indexare: Aliona Muntean, Victoria Vasilica, Angela Drăgănel Traducere în engleză: Elina Bolgarina Revista este recomandată spre editare de către Consiliul redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 3 din 7 octombrie 2020). Răspunderea asupra conținutului materialelor le revine în întregime autorilor. Revista este indexată în Registrul național al revistelor științifi c e „Instrumentul Bibliometric Național”. Com. nr. 10. Tiparul executat la Tipografia „Primex-Com”. SUMAR SUB CUPOLA BIBLIOTECII NAŢIONALE 4 - 8 Vera OSOIANU. Biblioteca, COVID-19 și timpul polițelor de plătit 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Activități educaționale pentru bibliotecari: răspuns la criza pro- vocată de pandemie 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC.
    [Show full text]
  • Chişinăul În Anii Primului Război Mondial: De La Hotarul De Vest Al Imperiului Rus La Hotarul De Est Al României Mari1 Svetlana SUVEICĂ, Virgil PÂSLARIUC
    Chişinăul în anii primului război mondial: de la hotarul de vest al Imperiului rus la hotarul de est al României Mari PLURAL 5 Chişinăul în anii primului război mondial: de la hotarul de vest al Imperiului rus la hotarul de est al României Mari1 Svetlana SUVEICĂ, Virgil PÂSLARIUC Abstract Between 1914 and 1921, the population inhabiting the region of Bessarabia witnessed, although from behind the frontline, the world conflagration, which was followed by major political changes that detached the region from the Russian Empire, then created the conditions for a short independence period, to finally attach the province to “Greater Romania” in 1918. The history of the city of Chișinău during this tumultuous time period is discussed – for the first time – with a specific focus on its dynamics as a place in which two political systems, defined by the imperial and the national model, confronted each other while also coexisting in different settings. The authors are especially interested in the trajectories of individuals, communities, and institutions linked to the city. They reconstruct the way local actors acknowledged political changes, but also how they exercised agency and imposed their own agendas, frequently based on local, group, or personal needs. The case of Chișinău is relevant for the understanding of the major impact of political transition(s) on the local level. It shows that there were various local actors, all of them being part and parcel of this transition, within which they had their own story to tell. Whereas for some political or social groups 1918 meant a new beginning, for others it was the time of political vacuum, from which certain dividends could be extracted.
    [Show full text]
  • SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva
    Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u edi∞ie (aproape) definitiv¶ - 2 octombrie 2004 Autura Autorului 2004 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 3 1. ïntreb¶ri Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovie- tice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria”? (teza evreilor) - crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antisemit¶, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de per- secutare, de lichidare a evreilor”?- “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii. Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Supravie∞uitorii evrei s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu.
    [Show full text]