Paul GOMA, Săptămana Roşie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Paul GOMA, Săptămana Roşie Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut patru edi†ii: dou¶ la Museum, Chi§in¶u: 2003, 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu o edi†ie la Anamarol, 2007 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta 25 martie 2008 - Bio-Bibliografie - 2008 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 4 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor. Mai în†eleseser¶ - îns¶ nu au recunoscut vreodat¶, în scris: oricare citat onest, netrunchiat, pus între ghilimele poate pricinui, nu o lovitur¶ dat¶ “antisemitului” de autor, ci una de bumerang încasat¶ de antisemitizator. Se vede c¶ aceast¶ constatare i-a f¶cut pe mul†i dintre holocaustologii acuzatori cu bunul-la-toate: «Antisemitule!», s¶ fabrice termeni ca monstrul de logic¶ §i de limb¶: “trivial nega†ionism” (sic) §i s¶ amenin†e cu “Ordonan†a, Ordonan†a!”. Apoi s¶ închid¶ cu mânie cartea, f¶r¶ a observa c¶ titlul-subtitlul sun¶: S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 6 Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 7 ïntreb¶ri… Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovietice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Rebeliunea legionar¶, Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria” (aceasta fiind teza evreilor), crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie inflamat inflamatul sionist Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antiiudeie, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de persecutare, de lichidare a evreilor”? - “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii? Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Cei care †in registrul socotelilor la zi, la ban s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu. “Misterul” se afl¶ în pr¶bu§irea imperiului sovietic, prin simbolul Zidul Berlinului (1989). Atunci evreii de pretutindeni au fost cuprin§i de spaima unui Nürnberg Invers, în care ar fi urmat a fi judeca∞i mul†i dintre ei pentru crime împotriva omenirii, pentru co-autorat moral §i material la teroarea bol§evic¶ de peste 70 ani, exercitat¶ “pe a cincea parte a globului p¶mântesc”. Trebuia luat¶ grabnic o m¶sur¶ de “autoap¶rare”, elaborat¶ în ghetourile gali†iene, fire§te: “ap¶rare”- prin-atac-preventiv - dar nu “r¶zboi de autoap¶rare” a fost botezat §i cel din iulie-august 2006 împo- triva Libanului?; nu a mers teoria Wolfowitz-Rumsfeld pân¶ la “r¶zboiul nuclear preventiv”? £i ce arm¶ nuclear-preventiv¶ (sic) mai paralizant¶, mai terifiant¶ decât cea “antisemitizatoare”? Astfel a fost re-activat¶ o (re)campanie împotriva a ceva care nu exista, îns¶, (re)denun†at¶ de evrei prin †ipete-vaic¶reli-acuza†ii avea s¶ (re)produc¶ cea†a diversiunii: Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 8 Ca nu care cumva s¶ se vorbeasc¶ §i despre crimele bol§evice (la care ei participaser¶ cu entuziasm, cu fanatism), s¶ se (re-re-re)aduc¶ vorba de crimele naziste, s¶ se fixeze, s¶ se vorbeasc¶ numai despre ele, doar despre victimele dintre evrei. NOT™ bibliografic¶: Din Popula†ia evreeasc¶ din România de Dr. Sabin Manuil¶ §i Dr. W. Filderman, New York, 1958: (…) “Cea mai greu de urm¶rit este evolu†ia numeric¶ a Evreilor din teritoriul ocupat de Rusia Sovietic¶ în iunie 1940 (…) Teritoriul acesta a avut în 1930 o popula†ie de 275.419 Evrei (…) (Analele Institutului Central de Statistic¶, Bucure§ti, 1942, Pg. 348-349) (…) “Când armatele germano-române au reocupat aceste teritorii în vara anului 1941 o parte a popula†iei evreie§ti a fost evacuat¶ de Soviete §i o parte a Evreilor s-a refugiat din proprie ini†iativ¶ în Rusia Sovietic¶ (sublinierea mea, P.G.). Ace§ti evacua†i §i refugia†i s-au r¶spândit în toate direc†iile. Sunt nume- roase dovezi de peregrin¶rile lor. ïntr-o not¶ din arhiva W. Filderman cetim: «ïn 1947, un delegat RPR care a fost la Moscova; reîntors la Bucure§ti, a cerut ajutor pentru cei 100.000 Evrei Români care se g¶seau în Rusia. Dr. Filderman a intervenit imediat în favoarea lor la Joint Distribution Commitee dar din motive de tehnicalitate [sic] nu s-a putut realiza nimic». “O parte a Evreilor din Basarabia §i Bucovina au fost deporta†i în Siberia. Dr. Bickel (…) evalueaz¶ cifra deporta†ilor la 10.000” (subl. mea, P.G.). “(…) schimb¶rile produse prin ced¶rile de teritorii” :(…) “Ceda†i Rusiei Sovietice (Basarabia, Bucovina §i Regiunea Her†a …375.419 37,9% “Ceda†i Ungariei (Transilvania de Nord) …138.917 19,1% “Ceda†i Bulgariei (Dobrogea de Sud) …807 0,1% “R¶ma§i în România …312.972 42,9%” “ïn rezumat, majoritatea, adic¶ exact 57,1% a Evreilor au fost deta§a†i de România prin evenimentele din preajma r¶zboiului II mondial. Mul†i dintre ace§tia nu au mai avut contact cu statul român”. “(…) Pierderile suferite din cauzele directe ale r¶zboiului au fost evaluate de organiza†iile evree§ti din România conduse de Dr. W. Filderman la 15.000. Aceast¶ cifr¶ cuprinde pierderile în jurul lui 3.000 vie†i în timpul guvern¶rii scurte a G¶rzilor de Fier §i 3-4.000 victimele represaliilor militare din Ia§i. Deasemenea cuprinde pierderile suferite de popula†ia deportat¶ în Transnistria. Num¶rul celor deporta†i a fost de aproximativ 40.000 din cari 30.000 s-au reîntors. Din cei 10.000 care nu s-au reîntors o parte au pierit în Transnistria sau în cursul transportului. Cifra total¶ a Evreilor mor†i «fie din cauz¶ c¶ au fost uci§i pe teritoriul românesc, fie c¶ au pierit din cauza Paul Goma - S™PT™MÂNA RO£IE 9 deport¶rilor” este dat¶ de Dr. W. Filderman ca fiind 15.000”. “(…) La recens¶mântul din 1941, f¶cut dup¶ reocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord §i a Regiunii Her†a din Dorohoi, s-au g¶sit 126.000 Evrei. Diferen†a este de 49.419”. “(…) Pierderile de vie†i ale Evreilor au fost evaluate pe regiuni la 15.000 în provinciile vechiului Regat, Transilvania de Sud §i Bucovina de Sud (;) de 103.919 în Basarabia, Bucovina §i regiunea Her†a din Dorohoi §i 90.295 în Transilvania de Nord încorporat¶ de Hitler Ungariei” [sic]. ïn total se eva- lueaz¶ la 209.214 pierderile evree§ti pe teritoriul României din 1939 (subl. mea.), ceea ce reprezint¶ 27% (în loc de 53% evaluat de Dr. Kulischer), din care sunt a se atribui: “2% administra†iei române “13% ac†iunei militare germano-române desf¶§urat¶ aproape exclusiv pe frontul r¶s¶ritean “12% ac†iunei guvernului unguresc secondat de autorit¶†ile germane.” La punctul 5: “Concluzie general¶: în nici o †ar¶ dominat¶ de Nazi§ti n-a supravie†uit o a§a de mare propor†ie a popula†iei evree§ti”, conchide raportul Dr. W. Filderman” (Raport publicat §i în Jurnalul de diminea†¶, Bucure§ti, 1946.) Acest studiu, cu titlul schimbat, a fost pomenit - necritic! - pentru întâia oar¶ în România de dup¶ 1946 în ziarul Ziua din 5 august 2006, sub semn¶tura lui Larry Watts. Merit¶ reprodus paragraful introductiv: “Cifre exacte in toate detaliile cu privire la populatia evreiasca din Romania nu se pot produce, pentru ca ele nu exista (subl. mea, P.G) Cauza acestei situatii trebuie cautata in evenimentele istorice din ultimele decenii, care, pe de o parte, au produs radicale si repetabile schimbari de granite politice, iar pe de alta parte au produs deplasari masive de populatie, atat in interior cat si peste granite.” “Cifrele exacte nu se pot reproduce”… - îns¶ nu pentru pentru c¶ ele nu ar exista - ci pentru c¶, pe de o parte documentele din arhivele române§ti au fost furate §i transferate în URSS în primele zile de dup¶ 23 august 1944 de c¶tre camandoul sovietic condus de evreul ucraineanu Gri§a Nahum; pe de alta pentru c¶ evreii paznici la poarta Holocaustului - cel mai zelos: “Radu Ioanid” -, tem¶tori c¶ se va afla adev¶rul statistic al num¶rului victimelor dintre evrei (de§i crima începe de la unu), au pus sechestru pe toate arhivele.
Recommended publications
  • MAGAZIN BIBLIOLOGIC Nr. 3-4, 2020
    ISSN 1857-1476 MAGAZIN BIBLIOLOGIC nr. 3-4, 2020 Revistă ştiinţifi că şi bibliopraxiologică Editori: Consiliul Biblioteconomic Național Biblioteca Națională a Republicii Moldova Societatea Științifi că de Bibliofi lie și Ex-libris „Paul Mihail” din Moldova Directorul publicației: Elena Pintilei Colegiul de redacție: dr. hab. Gheorghe Postică, Chișinău acad. Andrei Eșanu, Chișinău acad. Mihai Cimpoi, Chișinău acad. Valeriu Matei, Chișinău Iurie Colesnic, scriitor, cercetător, Chișinău Vera Osoianu, dir. adjunct BNRM, Chișinău dr. hab. Roman Motulski, Minsk dr. Hermina Anghelescu, profesor la Facultatea de Biblioteconomie și Știința Informării, Wayne State University, SUA dr. Adolf Knoll, secretar pentru știință, cercetare și relații internaționale, Biblioteca Națională a Republicii Cehe, Praga Sorina Stanca, manager, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca, președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România dr. hab. Nelly Țurcan, USM, Chișinău dr. Mariana Harjevschi, BM „B.P. Hasdeu”, Chișinău Redactor-șef: Ludmila Corghenci Secretari de redacție: Tatiana Bahmuteanu, Jana Badan Redactor: Ludmila Șimanschi Redactor artistic: Cristina Ceoinac Procesare computerizată: Diana Odobescu Clasifi care / Indexare: Aliona Muntean, Victoria Vasilica, Angela Drăgănel Traducere în engleză: Elina Bolgarina Revista este recomandată spre editare de către Consiliul redacțional al BNRM (proces-verbal nr. 3 din 7 octombrie 2020). Răspunderea asupra conținutului materialelor le revine în întregime autorilor. Revista este indexată în Registrul național al revistelor științifi c e „Instrumentul Bibliometric Național”. Com. nr. 10. Tiparul executat la Tipografia „Primex-Com”. SUMAR SUB CUPOLA BIBLIOTECII NAŢIONALE 4 - 8 Vera OSOIANU. Biblioteca, COVID-19 și timpul polițelor de plătit 9 - 11 Ludmila CORGHENCI. Activități educaționale pentru bibliotecari: răspuns la criza pro- vocată de pandemie 12 - 15 Ludmila CORGHENCI, Ecaterina DMITRIC.
    [Show full text]
  • SAPTAMANA ROSIE Editie (Aproape) Definitiva
    Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u edi∞ie (aproape) definitiv¶ - 2 octombrie 2004 Autura Autorului 2004 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 PAUL GOMA S™PT™MÂNA RO£IE 3 1. ïntreb¶ri Care s¶ fi fost motivul, pretextul, temeiul - sau/§i cauza - pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a Campaniei antisovie- tice a celui de al Doilea R¶zboi Mondial, “cu neb¶nuit¶ cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul na∞ional: Pogromul de la Ia§i, Trenurile Mor∞ii, Basarabia §i Bucovina - cât mai ales în Transnistria”? (teza evreilor) - crim¶ care ar fi “devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul”?, cum scrie Matatias Carp. Care s¶ fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastr¶, dac¶ nu legendar de tolerant¶, atunci sigur: îndelung r¶bd¶toare, a f¶cut s¶ devin¶ în interval de doar un an: 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - §i dac¶ numai în o s¶pt¶mân¶: 28 iunie-3 iulie 1940? - “una majoritar, f¶∞i§, feroce antisemit¶, încuviin∞înd m¶surile guvernamentale de per- secutare, de lichidare a evreilor”?- “din senin“, cum sus∞in, de jum¶tate de veac, evreii. Num¶rul victimelor înscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucure§ti: 400.000. Nu mai multe, nu mai pu∞ine: 400.000. Cine-cum-când a num¶rat mor∞ii? Cum s-a ajuns la aceast¶ cifr¶? £i de ce abia la 1 iulie 199l a fost anun∞at¶? Supravie∞uitorii evrei s¶ o fi aflat abia atunci, la jum¶tate de secol dup¶ r¶zboi? Este posibil a§a ceva? Nu.
    [Show full text]
  • Paul-Goma-Saptamana-Rosie.Pdf
    1 2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 §i o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2007 Autura Autorului 2007 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor.
    [Show full text]
  • 53109849.Pdf
    PROMEMORIA Revista Institutului de Istorie Socială Volumul II, Nr. 3 Chişinău 2012 REDACTOR ŞEF: Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU REDACTOR EXECUTIV: Conf. cerc., dr. Alina FELEA COLEGIUL DE REDACŢIE: Academician Ioan-Aurel POP (Centrul de Studii Transilvane, Academia Română, Cluj-Napoca, România) Prof. univ., dr. Ioan BOLOVAN (Centrul de Studii Transilvane, Academia Româna. Cluj-Napoca, România) Prof. univ., dr. Ovidiu BOZGAN (Universitatea din Bucureşti, România) Prof. univ., dr. Gheorghe BUZATU (Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi, România) Prof. univ., dr. hab. Pavel COCÂRLÂ (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova) Prof. univ., dr. hab. Ilona CZAMAŃSKA (Institutul de Istorie a Universităţii „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia) Prof. univ., dr. hab. Ion EREMIA (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova) Prof. univ., dr. hab. Stanislav KULCHYTSKY (Institutul de Istorie al Ucrainei, Academia de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev) Prof. univ., dr. Toader NICOARĂ (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, România) Conf. univ., dr. Virgiliu BÎRLĂDEANU (INIS „ProMemoria”, IISD al ASM) Dr. Teodor CANDU (Arhiva Naţională a RM, INIS „ProMemoria”) Conf. univ., dr. Ludmila D. COJOCARU (INIS „ProMemoria”, USM) Conf. univ, dr. Igor CERETEU (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. cerc., dr. Nicolae FUŞTEI (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. cerc., dr. Gheorghe NICOLAEV (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. univ., dr. Rodica SOLOVEI (INIS „ProMemoria”, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) Conf. univ., dr. Igor ŞAROV (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova) Conf. cerc., dr. Sergiu TABUNCIC (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. univ., dr. Ion VARTA (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) Conf. univ., dr. Lilia ZABOLOTNAIA (INIS „ProMemoria”, IISD al AŞM) ASISTENT DE REDACŢIE: Rodica EŞANU, profesoară de istorie, grad didactic întâi COLEGIUL ŞTIINŢIFIC CONSULTATIV: Prof.
    [Show full text]
  • Seria “{Tiin\E Umanistice” Filosofie ISSN 1857-209X
    Seria “{tiin\e umanistice” Filosofie ISSN 1857-209X EROISM ÎN CULTURA SCRISĂ Vasile ŢAPOC Catedra Filosofie şi Antropologie The present article intends to explore one of the paradoxes of an artist, meanly the author analyses the situation in which the written culture overtakes the author himself. The main idea the article is based on is that the creative and heroic gesture of a profound analysis of the cultural thesaurus, of the selection and actualization of the cultural values would lead to the “grafting” and “growing” of the author’s elaboration themselves. The history places the product of the heroism culture into the category of the eponym operas. The article demonstrates that promoting the products that lack heroism, the “forms without essence” from the past and the lazy and bedeviled thinking coming from postmodernism to the present is a social danger. Ajută-i Adevărului, Binelui, Frumosului şi Sacrului să capete fiinţă prin personalitatea ta! Valorile te cheamă! Ele strigă după realizarea prin tine. Fii, deci un realizator de valori, un purtător de valori, un om de valoare! [1] Joannes Hessen Termenul cultură este de maximă complexitate. Abraham Moles menţiona că acest termen este „atât de încărcat de valori diverse... încât s-au găsit peste 200 de definiţii” [2]. Referindu-se la imposibilitatea determi- nării riguroase a termenului cultură, Hans Georg Gadamer scria cu inspiraţie: „Dacă aş fi un poet filosof de talia lui Platon, nu mi-ar fi greu să compun un dialog în care Socrate să-l întrebe pe fiecare în parte ce înţelege el de fapt prin cultură. Şi probabil că fiecare în parte ar rămâne până la urmă dator cu răspunsul, ceea ce vrea să însemne că noi toţi ştim că ea este cea care ne susţine, dar nici unul dintre noi nu ştie destul ca să poată spune ce este cultura”[3].
    [Show full text]
  • Ghetoul Din Chişinău Au Iar Ceea Ce a Fost Distrus, Ţărână Va Rămâne
    GHETOUL din CHișinăU Ghetoul din Chișinău este o parte din istoria acum de un gard de sârmă ghimpată. Trăiau în noastră pe care suntem datori să o cunoaștem. pivniţile rămase, aşteptând… Martorii oculari În volumul colectiv Kișiniovskii pogrom relatau îngroziţi cum în dimineaţa aceia femei 1903 goda (Pogromul din 1903 din Chiși- şi copii, tineri şi bătrâni, încărcaţi cu boccele, se nău) (Chișinău, 1993) a fost inclus studiul lui scurgeau la vale către ghetoul înfiinţat, mânaţi I.E. Levit Poslednii pogrom (Ultimul pogrom) din spate de către călăii lor, cu lovituri date cu Istoria ghetoului din Chișinău. patul armelor. Suzi Basboim, eleva școlii în care Din acest studiu, bazat pe materialele Ar- am predat, a murit sub ochii părinţilor ei: un sol- hivei Naţionale a Republicii Moldova, desprin- dat, căruia îi răspusese la grosolănii, o apucase dem câteva momente cronologice și statistice. de picioare și, învârtind-o, o pocnise de un stâlp, La pag. 105 este inserat un articol despre ședin- crăpându-i capul. (Vladimir Gh. Lașcu. Traver- ţa din 22 iulie 1941 la care au participat guver- sarea deșertului, București, 1991, pag. 94) natorul Basarabiei, generalul C. Voiculescu, și Gheorghe A. Cuza, fiul lui A.C. Cuza, pro- colonelul Dumitru Tudose, comandantul mi- fesor universitar și el, a publicat în revista Cetatea litar al Chișinăului, unde s-a luat decizia ca în Moldovei, articolul Chișinăul de astăzi (nr. 4. din partea de jos a orașului, pe teritoriul mărginit 1 aprilie 1942), din care spicuim un fragment: cu Visterniceni, în perimetrul străzilor: Hara- …Nu se știe încă ce vor deveni cartierele așezate lambie, Cojocarilor, Voznesenskaia și Pavlov, să dincolo de strada Alexandru cel Bun, în partea de fie organizat ghetoul, care urma să aibă două ie- jos a orașului, căci ele sunt cu desăvârșire nimici- șiri, una în str.
    [Show full text]
  • Saşa Ziloti, Călă- Reţul Cel Mai Strălucit Al Husarilor
    Dueluri și sinucideri de neuitat... SAşA ZILOTI Numele lui flutura pe buzele tuturor. Unii îl rosteau cu admiraţie, alţii cu invidie. Moartea lui însă le-a produs tuturor un profund regret… La Cimitirul Râșcanu din Chișinău s-a păstrat, ca prin minune, un singur mormânt aparţinând familiei Ziloti, cel al mareșalu- lui nobilimii din Chișinău, Ioan Matei Ziloti (1824-1876), decedat în etate de 52 de ani. Ioan Matei (Ivan Matveevici) Ziloti a avut un fiu pe care-l chema Alexandru și care, fiind ofiţer husar, era o celebritate locală: „Pe toţi însă îi întrecea Sașa Ziloti, călă- reţul cel mai strălucit al husarilor. Pe stradă, trecând în galop, a trebuit să sară peste trăsura unei doamne. La cizme, în rozete de uniformă, el purta, în două medalioane, pe cumnaţii săi, guvernatorul Iankovski și viceguvernatorul de Tver, P.V. Nekliudov. La o serată toate fetele s-au certat din cau- za lui Ziloti, deoarece a cerut… mâna tuturora și a fost acceptat de toate ca… logodnic. El ri- diculiza îngâmfarea unor basarabeni; astfel s-a Alexandru Ziloti prezentat odată noaptea, în decoraţii, la con- silierul de stat efectiv Surucean, care, crezând c-ar fi murit cel puţin împăratul, a sărit din pat, O carte de vizită era alăturată: «Alexandre a îmbrăcat mundirul și «iconostasul» de deco- Ziloti, né Dimanche!» – suna aceasta. Sașa Zi- raţii Stanislav în mijloc, pentru a auzi părerea loti s-a sinucis în vârsta de 24 ani, în 1887…” tânărului, că seamănă cu un … curcan! [Gheorghe Bezviconi, Semimileniul Chișinău- Altă dată, Ziloti a vizitat pe toate tinerele lui.
    [Show full text]
  • RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIIN IFIC ŞI INOVA IONAL În Anul
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ŞTIINIFIC ŞI INOVAIONAL în anul 2016 Prorector pentru activitatea ştiinific Florentin PALADI, dr.hab. Secretar ştiinific Leonid GORCEAC, dr. CHIŞINU – 2016 CUPRINS 1. Copia organigramei organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării (forma 1) 3 2. Indicatorii de activitate a organizaţiei în anul 2016 (forma 2.1.) 5 3. Fişele proiectelor de cercetări fundamentale/aplicative (anexa 1.1.) 14 4. Fişele proiectelor pentru tineri cercetători (anexa 1.1a) 117 5. Fişele proiectelor din cadrul programelor de stat (anexa 1.2.) 127 6. Fişele proiectelor internaţionale (anexa 1.4.) 136 7. Fişele elaborărilor (anexa E1, anexa E2) 146 pentru membrii titulari ai 8. Fişele rapoartelor de activitate şi membrii corespondenţi AŞM (anexa A) 168 9. Lista publicaţiilor organizaţiei din anul 2016 (forma 4) 170 10. Lista invenţiilor realizate în anul 2016 (forma 5) 207 doctoranzilor 11. Lista cercetătorilor ştiinţifici şi ai organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării (forma 6) 214 12. Deplasări şi stagii peste hotare în anul 2016 (forma 7.1, 7.2) 239 13. Organizarea manifestărilor ştiinţifice în anul 2016 (forma 8) 253 14. Implementarea rezultatelor ştiinţifice în anul 2016 (forma 9) 266 15. Activitatea de colaborare ştiinţifică în anul 2016 (forma 10) 268 16. Promovarea realizărilor ştiinţifice în mass-media în anul 2016 (forma 11) 271 17. Rezumatul activităţii ştiinţifice în anul 2016 293 18. Propuneri de perspectivă 297 Forma 1 – Organigrama Universitatea de Stat din Moldova INSTITUTUL CERCETARE şi
    [Show full text]
  • Centenarul Unirii: Centenarul Unirii
    Coordonatori LARISA NOROC, VALENTINA URSU, ALEXANDRA RAEŢCHI, ANGELA IAŞCOV CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE Chişinău 2019 CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” din CHIŞINĂU CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN INDUSTRIA UŞOARĂ din CHIŞINĂU LARISA NOROC, VALENTINA URSU, ALEXANDRA RAEŢCHI, ANGELA IAŞCOV COORDONATORI CENTENARUL UNIRII: EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL VALORILOR NAŢIONALE DIN PERSPECTIVA DIALOGULUI PEDAGOGIC Materialele Simpozionului naţional cu participare internaţională, 28-30 noiembrie 2018, Chişinău Chişinău 2019 Culegerea de studii a fost aprobată şi recomandată pentru publicare în cadrul şedinţei Senatului Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău în şedinţa de la Coordonatori: Larisa NOROC, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Valentina URSU, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău Alexandra RAEŢCHI, director, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău Angela IAŞCOV, profesor de istorie, gr. did. II, magistru în istorie, Centrul de Excelenţă în Industria Uşoară, mun. Chişinău, Republica Moldova Recezenţi: Natalia GRĂDINARU, dr. în istorie, secretar ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural Nicolae CIUBOTARU, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea
    [Show full text]