CUPRINS akademos Dr. Vlad Mischevca. Tricolorul naţional. Introducere în simbolistica vexilologică ...... 3 Drapelul demnităţii noastre ...... 15 Revistă de Ştiinţă, Dr. Ludmila Cojocari. Politici ale memoriei în Republica Moldova, Inovare, Cultură şi Artă în contextul proceselor de integrare europeană ...... 16 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr.hab. Anatol Rotaru, Rodica Cujba. Unele consideraţii privind dezvoltarea 25.05.2005, nr. 189. ştiinţei moderne ...... 19 Dr. Eugen Staşcov, dr. Nadejda Crasnova, LLM. Iulian E.Iorga. Parcul ştiin- ţifi co-tehnologic ca punct de dezvoltare a businessului inovaţional mic şi mijlociu...... 23 Acad. Gheorghe Duca. Managementul apelor în R. Moldova. Expertiza A.Ş.M. 26 Dr. Ion Maxim, dr. Victoria Ganea. Paradigma ajutorului de stat în condiţiile crizei fi nanciare mondiale ...... 28 Dr. hab. Gheorghe Iliadi. Interacţiunea ştiinţei şi politicii ca factor esenţial în stabilizarea economiei naţionale ...... 34 Dr. Valeriu Cavruc, dr.hab. Gheorghe Postică. Salvgardarea patrimoniului cultural naţional al Republicii Moldova ...... 38 Dr. Varvara Buzilă. Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ...... 44 Doctorand Vitalie Varzari. Diaspora ştiinţifi că pentru dezvoltarea Republicii Moldova ...... 49 Diaspora intelectuală, ambasador al ştiinţei ţării de origine. Interviu cu prof. Jean-Claude Bolay, sociolog, dr. în ştiinţe politice şi cu Gabriela Tejada, dr. în ştiinţe politice, Institutul Federal de Tehnologii din Lausanne (Elveţia) ...... 50 Fondator: Dr. Silviu Andrieş-Tabac. Al IV-lea Simpozion de studii Cuhurestene ...... 55 Academia de Ştiinţe a Moldovei Dr. Victor Ţvircun, dr. Ludmila Cojocari. Internaţionalizarea universităţii Colegiu de redacţie: post-sovietice: oportunităţi şi deziderate la începutul mileniului III ...... 58 Acad. Gheorghe DUCA Dr. Viorica Răileanu. Recunoştinţă prin generaţii ...... 60 Acad. Teodor FURDUI M. cor. Maria Duca. Invitaţie la dialog – pentru astăzi şi pentru mâine...... 62 Acad. Ion BOSTAN Galina Filip, director interimar al Liceului AŞM. Se numără bobocii… la Acad. Valeriu CANŢER Acad. Boris GAINA Liceul Academiei de Ştiinţe ...... 63 Acad. Andrei EŞANU Dr.hab. Lidia Toderaş. Universitatea AŞM în anul de învăţământ 2009-2010 . 64 M.cor. Ion TIGHINEANU Dr.hab. Viorel Prisacari, dr.Svetlana Buraciov, dr.Ana Dizdari, dr. Victor M.cor. Dumitru MOLDOVAN Ţapcov, dr.hab. Aurelian Gulea, dr.Maria Bârcă, dr.hab.Mihail Bodrug, M.cor. Stanislav GROPPA dr. Maricica Colţun. Substanţe antibacteriene şi antifungice noi Dr. hab. Mariana ŞLAPAC din materie primă locală ...... 66 Dr. hab. Ion GUCEAC Doctorand Diana Ţopa. Un nou model de diagnosticare a tulburărilor Dr. hab. Vasile MARINA organice de personalitate ...... 76 Dr. Ghenadie CERNEI M.cor. Vasile Babuc, m.cor. Gheorghe Cimpoieş, dr. conf. Ananie Peşteanu. Redactor-şef: Bazele ştiinţifi ce ale sporirii productivităţii mărului în sistemul superintensiv Viorica CUCEREANU de cultură ...... 81 Foto: M.cor. Serafi m Andrieş. Metode de prognozare a productivităţii grâului Vladimir Colos de toamnă şi măsuri de sporire a fertilităţii solului ...... 85 Iurie Foca Acad. Alexandru Ciubotaru, dr.Alexandru Teleuţă: Grădina Botanică (Institut) Igor Condrea a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova – 60 de ani de activitate ...... 89 *** Dr. hab. Anatol Eremia. Hidronimia Republicii Moldova, domeniu şi obiect Acest numar este ilustrat cu piese de de cercetare interdisciplinară ...... 94 podoabă din colecţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei Dr. Dumitru Apetri. Dialog intercultural: Moldova, Ucraina, Rusia ...... 99 Dr. Victor Ghilaş. Instrumentele muzicale în creaţia lui Grigore Vieru: Adresa Redacţiei: simbol şi semnifi caţie ...... 101 MD 2001 Acad. Mihail Dolgan. O dragoste shakespeariană dezlănţuită în lanţuri mun. Chişinău, (sau Nicolae Dabija în ipostază de romancier) ...... 104 bd. Ştefan cel Mare 1 et. 4, birou 432 Dr. Ana Boldureanu, dr. Silviu Andrieş-Tabac. „Descoperiri monetare” – Tel.: (+373 22) 212381 un grup de cercetare europeană cu participare moldovenească ...... 109 Dr. Liliana Condraticova. Orfevrăria antică din Moldova ...... 113 www.akademos.asm.md Bibliograful Ion Şpac la 80 de ani ...... 122 e-mail: [email protected] [email protected] M.cor. Andrei Palii la 70 de ani ...... 123 M.cor. Ieremia Zota la 70 de ani ...... 124 ISSN 1857-0461 Dr. hab. Grigore Stasiev la 70 de ani ...... 125 Editat la Tipografi a AŞM Dr. Dumitru Balteanschi la 80 de ani ...... 127 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Dr. hab. Valeriu Doga la 60 de ani ...... 128 opiniile exprimate de autori Acad. Mircea Bologa la 75 de ani ...... 129 Distribuire gratuită Dr. Nicolae Bujoreanu la 60 de ani ...... 130 Dr. hab. Ludmila Eţco la 65 de ani ...... nr. 3(18), septembrie 2010 - 132 1 Akademos

Adrian PĂUNESCU, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

... trăiesc, mă îmbolnăvesc, mă vindec, lucrez, visez şi scriu în limba română, limba în care, atunci când voi muri, îmi voi încredinţa sufl etul lui Dumnezeu, să facă El ce crede cu acest sufl et, pentru mai binele românilor de pretutindeni. Doamne, ocroteşte-i pe români!

2 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie

AVIZUL SAVANŢILOR şi amputări teritoriale din contul unor ţări suverane ca Finlanda şi România. „CU PRIVIRE Primele semnale privind intenţia guvernului LA SEMNIFICAŢIA URSS de a redeschide „cazul Basarabiei” datează din noiembrie-decembrie 1939, atunci când DATEI DE 28 IUNIE 1940” României i s-a sugerat ideea încheierii unui acord de ajutor reciproc cu Moscova, după modelul celor semnate de Statele Baltice, însă împotmolirea SCIENTISTS` REVIEW “REGARDING Armatei Roşii în războiul împotriva Finlandei a avut THE SIGNIFICANCE OF JUNE 28TH 1940” drept efect renunţarea la acest scenariu. Guvernul The annexation of Basarabia and North sovietic a revenit asupra subiectului respectiv la Bucovina was conceived and executed by the 29 martie 1940, după încheierea păcii cu Finlanda. soviet political and military headquarters Începând cu luna aprilie, comandamentul militar as a military operation for those territories` sovietic a dispus redislocarea unor importante trupe occupancy. The mass terror regime established as a result of that act was that of a soviet de pe frontul de operaţiuni fi nlandez la locurile de occupant, and not a “liberator” one. amplasare permanentă şi concentrarea unor unităţii noi în districtele militare Kiev şi Odessa.

În mai 1940, în urma ocupării de către Germania Evenimentele care s-au derulat cu 70 de ani hitleristă a unor ţări europene şi a atacului asupra în urmă pe malurile Nistrului, în special între 26 Franţei, conducerea sovietică a început preparativele şi 28 iunie 1940, revin astăzi cu o nouă forţă şi concrete pentru „rezolvarea” chestiunii Basarabiei. semnifi caţie în atenţia opiniei publice din Republica La 3 iunie şeful statului major al districtului Moldova şi din exteriorul statului nostru, reclamând militar Kiev, N. F. Vatutin, a elaborat şi a transmis o clarifi care documentată ştiinţifi c şi răspunsuri comisarului sovietic al apărării, S. C. Timoşenko, un temeinic argumentate. Este de datoria Academiei de memoriu strict secret privind operaţiunea militară Ştiinţe a Moldovei să se pronunţe în această privinţă, împotriva României. Scopul strategic al acestei în spiritul rigorilor academice şi al responsabilităţii operaţiuni era distrugerea statului Român, ocuparea ştiinţifi ce. Turciei europene şi stăpânirea Dardanelelor. La 13 Ştiinţa istorică a acceptat drept punct de plecare iunie la Kremlin a avut loc o consfătuire a conduce- al acestor evenimente: Tratatul de neagresiune rii supreme politice şi militare sovietice, la care au sovieto-german şi Protocolul adiţional secret, participat I. Stalin, V. Molotov, S.Timoşenko, B. M. semnate la 23 august 1939 la Moscova de comisarul Şapoşnikov, şeful Marelui Stat Major, comandanţii sovietic de externe, V. M. Molotov, şi ministrul de celor două districte militare Kiev şi Odessa – Ju- externe al Germaniei, Ioachim von Ribbentrop. kov şi Boldin şi alţii, la care s-a discutat operaţiunea Înţelegerile confi denţiale sovieto-naziste au jucat un împotriva României. În consecinţă, a fost emisă rol fatal în destinul păcii mondiale: cele două forţe directiva comisarului apărării şi şefului Marelui ireconciliabile până la acea dată – regimul comunist Stat Major Nr. 101396/ss, conform căreia trupele sovietic şi cel nazist şi-au asumat statutul de arbitri sovietice plasate la frontieră cu România trebuiau, ai păcii şi şi-au împărţit „sferele de interese” în la data de 24 iunie, ora 22.00, „să fi e gata de ofen- Europa de Est. În punctul 3 al Protocolului adiţional siva hotărâtoare cu scopul de a distruge armata secret se arăta că „în ceea ce priveşte Europa de română şi de a ocupa Basarabia”. Cele trei ar- Sud-Est, partea sovietică insistă asupra interesului mate (a 5-a, a 9-a şi a 12-a), care urmau să atace ei pentru Basarabia”, partea germană manifestând teritoriul României, erau reunite în cadrul Fron- „o totală lipsă de interes faţă de aceste teritorii”. tului Sud, sub comanda generalului Jukov. La 23 Recunoaşterea „sferelor de interese” pentru o iunie Jukov raporta comisarului apărării imposibili- parte sau alta la înţelegerile din capitala sovietică tatea încheierii concentrării de trupe la 24 iunie, din presupunea acordarea „dreptului” de ocupaţie asupra cauza difi cultăţilor de transport, estimând pregătirea unor ţări întregi sau porţiuni din teritoriul unor ţări efectivului pentru luptă către dimineaţa zilei de 27 aparte. Pactul sovieto-german de neagresiune şi iunie. Protocolul adiţional secret au deschis porţile celui La 21 iunie, şeful Direcţiei Politice a Armatei de-al Doilea Război Mondial, au predeterminat Roşii, L. Z. Mehlis, a emis directiva Nr. 5285/ss cu distrugerea şi dispariţia Statului Polonez, a Ţărilor privire la activitatea politică şi de propagandă în pe- Baltice independente, precum şi o serie de anexări rioada operaţiunii împotriva României.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 3 Akademos

Pe plan diplomatic, urmărind realizarea efort de luciditate şi curaj politic, autorităţile Româ- pretenţiilor sale asupra Basarabiei, conducerea niei au cedat în faţa ameninţării sovietice şi au decis sovietică a urmat linia înţelegerilor secrete cu Ger- evacuarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei fără a mania, din 23 august 1939. Astfel, imediat după opune rezistenţă. căderea Franţei, la 23 iunie 1940 Molotov i-a co- La 28 iunie 1940 Basarabia şi Nordul Bucovinei municat ambasadorului german la Moscova, von au fost invadate de trupele sovietice. Zeci de mii de Schulenburg, intenţiile sovietice de „soluţionare oameni – funcţionari publici, fruntaşi ai partidelor pe cale paşnică” a problemei Basarabiei. Bucovina politice, preoţi şi intelectuali, profesori şcolari şi era inclusă în „rezolvarea” chestiunii basarabene. oameni simpli au fost nevoiţi să ia drumul exodu- Dacă România nu accepta o soluţie paşnică, URSS lui peste Prut, pentru a se salva de urgia stalinistă. era decisă să aplice forţa armată. Răspunsul părţii În Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa s-a germane a fost prezentat la 25 iunie. Germania îşi instaurat un regim sovietic de ocupaţie, opresiv şi „onora” înţelegerea în privinţa Basarabiei, însă a represiv. Transplantul de sistem sovietic în teritorii- obiectat împotriva pretenţiilor sovietice asupra Bu- le ocupate şi impunerea cu forţa a regimului totalitar covinei, care nu făcuse obiectul discuţiilor anteri- comunist a tras o linie neagră sub fi rava democraţie oare sovieto-germane. Pentru moment, URSS se va interbelică şi a produs o serie de consecinţe, unele limita să pretindă doar partea de Nord a Bucovinei. mai dramatice decât altele. Numai în intervalul 1940- La 26 iunie, ora 22.00, comisarul poporului 1941 regimul sovietic de ocupaţie (1) a anulat drep- pentru afacerile externe V. Molotov l-a convocat pe tul la cugetul liber şi la orice libertăţi democratice; ministrul plenipotenţiar al României la Moscova, (2) a aplicat teroarea în masă împotriva fruntaşilor Gheorghe Davidescu, pentru a-i înmâna textul notei vieţii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor, ultimative prin care URSS pretindea Basarabia şi puţinii rămaşi între Nistru şi Prut, dar şi a oamenilor Nordul Bucovinei. Nota sovietică era plină de fal- simpli; (3) a comis nenumărate asasinate din motive suri. În primul rând, în 1918 România nu s-a folosit de ură de clasă; (4) a silit zeci de mii de oameni, de slăbiciunea Rusiei pentru a „desface” Basarabia. intelectuali în primul rând, să ia calea exodului Parlamentul de atunci al Republicii Democratice forţat; (5) a deposedat de bunuri şi proprietăţi mii de Moldoveneşti (Basarabia), Sfatul Ţării, a decis în cetăţeni; (6) a format abuziv RSS Moldovenească mod democratic să unească Basarabia cu România. la 2 august 1940 prin sfârtecarea teritorială a Basa- În al doilea rând, România nu putea să desfacă de rabiei şi desconsiderarea Constituţiei sovietice care la Uniunea Sovietică nimic, deoarece aceasta s-a prevedea doar dreptul Uniunii Sovietice de a admite constituit abia în 1922. În rândul al treilea, în nota noi republici în cadrul URSS, nu şi de a le forma ultimativă autorităţile sovietice au insinuat că Ba- cu de la sine putere; (7) a extins asupra teritoriu- sarabia ar fi „populată în principal cu ucraineni” şi lui din dreapta Nistrului conducerea administraţiei că România ar fi călcat în 1918 „unitatea seculară a şi a organizaţiei de partid din RASSM şi legislaţia Basarabiei” cu RSS Ucraineană, „unitate” care nu a ucraineană; (8) a promovat o politică fi scală de fost atestată niciodată în istorie. strangulare economică şi socială a ţărănimii libere; În plus, Guvernul URSS a cerut drept (9) a interzis alfabetul şi limba română şi a impus al- „despăgubire” pentru „dominaţia” de 22 de ani a fabetul rusesc, prin Hotărârea Consiliului Comisari- României în Basarabia partea de nord a Bucovi- lor Poporului al URSS din 11 noiembrie 1940; (10) nei a cărei populaţie ar fi fost „legată în marea sa a închis şi profanat locaşe de cult; (11) a anulat pe majoritate cu Ucraina Sovietică”, un teritoriu care nedrept cetăţenia română prin Decretul Prezidiului nu a aparţinut vreodată Imperiului Rus sau Rusiei Sovietului Suprem al URSS „Cu privire la restabi- Sovietice. Sfi dând realităţile istorice şi etnice din lirea cetăţeniei sovietice de către locuitorii Basara- Basarabia şi Nordul Bucovinei, precum şi o serie de biei şi la dobândirea ei de către locuitorii Bucovinei angajamente asumate de Guvernul URSS pe plan de Nord”, din 8 martie 1941; (12) a deportat, la 13 internaţional, ultimatumul sovietic era o mostră a iunie 1941, în regiunile îndepărtate ale URSS zeci mentalităţii şi conduitei imperiale sovietice în sfe- de mii de oameni nevinovaţi, de unde mulţi nu s-au ra relaţiilor internaţionale, un exemplu de dictat şi mai întors; (12) a mobilizat forţat zeci de mii de ameninţare cu recurgerea la forţa armată la adresa tineri pe şantierele de muncă (FZO) din URSS şi României. în Armata sovietică; (14) a promovat o politică şi Izolate pe plan internaţional, strâmtorate de o propagandă de deznaţionalizare şi dezumanizare propriile resurse militare şi economice, strivite de a fi inţei umane; (15) a interzis organizaţiile poli- presiunea colosului din Răsărit şi incapabile de un tice şi obşteşti din Basarabia, inclusiv organizaţia

4 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie comunistă şi comsomolistă basarabeană etc. Aceste Hotărârea CSŞDT al AŞM „Cu privire nelegiuiri au continuat şi după 1944. la semnifi caţia datei de 28 iunie 1940” Toate acestea s-au derulat sub lozinca „eliberării” oamenilor muncii de sub povara asupri- În ultimul timp, în diverse medii din Republica rii „burghezo-moşiereşti române”. Pe teza strâmbă Moldova se discută în contradictoriu semnifi caţia a „eliberării sovietice” din 28 iunie 1940 s-a edifi cat istorică a datei de 28 iunie 1940. Drept răspuns la numeroasele solicitări privind aprecierea de pe ulterior un întreg eşafodaj istoriografi c sovietic – la poziţiile ştiinţei istorice a acestei date, Academia de fel de fals şi mincinos. Ştiinţe, ca cel mai înalt for ştiinţifi c din Republica Documentele de arhivă, cercetările istorici- Moldova, consideră drept o datorie a sa să ia lor din Republica Moldova şi alte ţări atestă de o atitudine şi să aducă la cunoştinţa opiniei publice manieră indubitabilă că actul din 28 iunie 1940 este aprecierile comunităţii academice. o consecinţă directă a tranzacţiei sovieto-naziste În urma audierii materialelor Comisiei de experţi în istorie, în frunte cu academicianul Andrei Eşanu, din 23 august 1939 privind partajul „sferelor de privind semnifi caţia datei de 28 iunie 1940, Consiliul infl uenţă” între cele două regimuri totalitare ale se- Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al colului XX. Academiei de Ştiinţe a Moldovei Anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei a fost concepută şi realizată de comandamentul H O T Ă R Ă Ş T E: politic şi militar sovietic ca o operaţiune militară 1. Actul din 28 iunie 1940 este o consecinţă de ocupare a acestor teritorii, iar regimul terorii directă a înţelegerilor secrete sovieto-germane din 23 august 1939 privind partajul „sferelor de interese” în masă instaurat în urma acestui act a fost unul în Estul Europei, condamnate prin Hotărârea al ocupantului şi nu al „eliberatorului” sovietic. Congresului al doilea al deputaţilor poporului din Prin urmare, data de 28 iunie 1940 consemnează URSS, din 24 decembrie 1989, Hotărârea Sovietului o pagină neagră în istoria noastră. Această zi este în- Suprem al RSS Moldova Cu privire la Avizul ceputul ocupaţiei sovietice, începutul unor drame şi comisiei Sovietului Suprem al RSS Moldova pentru tragedii fără precedent în trecutul nostru istoric. În aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto- numele unei pretinse „eliberări” sociale, regimul to- german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor talitar comunist instalat prin forţa baionetelor sovie- lor pentru Basarabia şi Bucovina de Nord (Nr. tice a comis crime abominabile care trebuie făcute 149-XII din 23 iunie 1990). Aceste aprecieri au publice şi condamnate, iar victimele regimului stali- fost reconfi rmate în Declaraţia de Independenţă a nist trebuie să fi e onorate. Acesta este adevărul isto- Republicii Moldova din 27 august 1991; ric care trebuie asumat fără ură şi părtinire, ca bază 2. Documentele de arhivă, cercetările istoricilor pentru o reconciliere civică profundă şi durabilă. din Republica Moldova şi de peste hotare Cunoaşterea şi asumarea adevărului istoric trebuie demonstrează că anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei la 28 iunie 1940 a fost concepută şi să consolideze societatea noastră, să contribuie la realizată de comandamentul politic şi militar stalinist buna informare a cetăţenilor şi la calmarea spiri- ca o operaţiune militară de ocupare a acestor teritorii. telor, la întărirea încrederii în argumentele ştiinţei Acesta este adevărul istoric care trebuie asumat fără academice. ură şi părtinire, ca bază pentru o reconciliere civică profundă şi durabilă. Comisia de experţi: 3. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Academician Andrei Eşanu, preşedinte consideră că această apreciere a datei de 28 iunie Membru corespondent Demir Dragnev 1940 în termenii adevărului istoric nu poate fi Dr. Ion Jarcuţchi utilizată în scopul dezbinării şi confruntării societăţii Dr. hab. Anatol Petrencu noastre, precum şi ca pretext pentru tensionarea Dr. Anatol Ţăranu relaţiilor Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi Dr. Gheorghe Nicolaev condamnă orice tentativă de speculare a adevărului Dr. Gheorghe Cojocaru istoric. 4. Comunitatea academică, având în vedere Dr. Mihai Taşcă complexitatea problemelor cu care se confruntă societatea noastră, este de părerea, că fără asumarea plenară a adevărului istoric este imposibilă edifi carea unei societăţi europene moderne.

Chişinău, 7 iulie 2010

nr. 3(18), septembrie 2010 - 5 Akademos

OCUPAREA BASARABIEI despre politica expansionistă a Uniunii Sovietice din anii 1939-1940, despre consecinţele înţelegerilor ŞI NORDULUI BUCOVINEI – confi denţiale, despre frontierele de stat existente şi O CONSECINŢĂ DIRECTĂ relaţia lor cu protocoalele secrete. Totuşi, plecând de la gradul de cercetare a A ÎNŢELEGERILOR relaţiilor sovieto-germane între 1933, anul venirii SOVIETO-GERMANE lui Adolf Hitler la putere, şi 1939, o constatare deja s-a încetăţenit în istoriografi a contemporană DIN 23 AUGUST 1939 a problemei atacate şi în acest studiu: în tot acest interval interesul faţă de îmbunătăţirea relaţiilor Dr. Gh.COJOCARU politice cu Germania a provenit constant doar din partea lui Stalin, care vedea în aceasta „nu numai o garanţie a securităţii URSS, cum el o înţelegea, OCCUPATION OF BASARABIA AND dar şi o posibilitate de acumulare a puterii militare NORTHERN BUCOVINA – A DIRECT CONSEQUENCE OF THE SOVIET-GERMAN şi a infl uenţei politice a ţării Sovietelor pe arena AGREEMENTS FROM AUGUST 23RD 1939 internaţională, sprijinindu-se pe suportul militar- On June 6th 1940, at the corner of Gogol Street economic şi politic al Germaniei naziste. Însă up to Mihai Viteazul Street, on both sides of Alexandru toate aceste iniţiative ale Moscovei se ciocneau în cel Bun Street one could fi nd “honor cords” (at a permanenţă de reacţia negativă a lui Hitler. Şi doar o 5-8 meters distance from each other): an enkavedist, singură dată, când fuhrerului i-a trebuit să-i dezbine an SS (yeah, yeah, do not be surprised, you, the reader!) in their famous uniform “Mausfarbe” pe potenţialii aliaţi – puterile occidentale şi URSS, (mouse colored). The agreement Hitler-Stalin was asigurând prin aceasta soluţionarea problemei de in the middle of its realization. Chisinau residents veacuri a războiului pe două fronturi al Germaniei witnessed an incredible show of Soviet-German în ajunul tot mai limpede conturat al bătăliei cu friendship, though they did not know the ins and outs Anglia şi Franţa, el a reacţionat pozitiv la tentativele of that incredible, at fi rst sight, friendship between Hitler and Stalin. constante ale Moscovei de a îmbunătăţi raporturile Since Gorbaciov` s perestroika, a variety of cu Berlinul”1. documents and facts have been introduced in the Istoriografi a de astăzi delimitează câteva faze scientifi c circuit. Even if, practically previously care au precedat realizarea înţelegerii sovieto- unknown, and without any new fundamental germane din 23 august 1939. La începutul anului discoveries for the western historiography, 1939, după şase ani de „război rece” cu Uniunea they facilitate a more comprehensive approach, reconstruction and clarifi cation of that dramatic Sovietică, conducerea Germaniei naziste, care issue. după cucerirea Sudeţilor îşi fi xase ca obiectiv următor Polonia, realizează necesitatea unei Noul concept de securitate al lui Stalin încălziri a relaţiilor cu Moscova. Pentru Germania Disputa istoriografi că consacrată pactului o Uniune Sovietică neutră ar fi fost o soluţie optimă. Molotov-Ribbentrop, iniţiată în Europa de Est în anii Diplomaţia germană începe să emită semnale de de perestroika a lui Mihail Gorbaciov, are meritul apropiere de Moscova. de a fi introdus în circuitul ştiinţifi c o multitudine Înlocuirea la 3 mai a lui Maxim Litvinov cu de documente şi fapte, practic necunoscute în fostul Veaceslav Molotov în fruntea Comisariatului de spaţiu sovietic, care, deşi nu s-a soldat cu descoperiri Externe, tot el şef al Guvernului sovietic, a fost un pas important spre apropierea de Germania, principial noi pentru istoriografi a occidentală, semnifi când „schimbarea cursului de politică externă facilitează o mult mai amplă abordare, reconstrucţie centrat pe ideea securităţii colective”2. Dar nu numai şi explicitare a acestui subiect dramatic. Nimeni, atât. Îndepărtarea din fruntea diplomaţiei sovietice mai puţin istoricii ortodocşi de altă dată, nu mai a lui Litvinov, un adept al alianţei cu Puterile poate astăzi contesta existenţa protocoalelor secrete Occidentale, „era cel mai puternic semnal posibil de tristă faimă, cinismul caracterului şi conţinutului lor care violează abrupt dreptul internaţional. 1 S.Z.Sluci, Vneşnepoliticeskaia strateghia Ghitlera v 1939 g. Disputa însă nu este încheiată. Istoricii continuă i Sovetskiy Soyuz // Mejdunarodnîi krizis 1939-1941gg.: ot să dezbată motivele şi responsabilităţile autorilor sovetsko-ghermanskih dogovorov 1939 g. do napadenia Gher- manii na SSSR, Moscva, Izdatelstvo „Prava celoveka”, 2006, înţelegerilor secrete, dacă acestea au infl uenţat p. 82. direct sau indirect şi în ce grad declanşarea celui 2 L.I.Ghinţberg, Sovetsko-ghermanskii pakt i ego realizaţia // de-al Doilea Război Mondial. Continuă discuţia „Otecestvennaia Istoria”, Moscva, 1996, nr.3, p.30.

6 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie pe care Stalin putea să-l dea lui Hitler precum că era deschis la oferte, scurte sau directe, pe care el nu le putea face de teama de a nu fi tratat cu un refuz umilitor. În orice caz, Stalin nu era încă sufi cient de sigur de dictatorul nazist pentru a risca pierderea opţiunii sale occidentale […]”3. Nu era în interesul lui să alarmeze Franţa şi Anglia înainte de a vedea o deschidere defi nită din partea Germaniei. Interesul său era să păstreze deschise ambele sale opţiuni de politică externă până în momentul în care va fi sigur de următoarea mişcare decisivă. Hitler a interpretat demiterea lui Litvinov ca pe un semnal al interesului lui Stalin de a modifi ca politica sa faţă de Germania. Dar, dacă Germania se limita la nişte semne de atenţie faţă de diplomaţii sovietici, URSS a mers mult mai departe. Deja la 5 mai, însărcinatul cu afaceri sovietic la Berlin, Gheorghi Astahov, a încercat să afl e de la consilierul de legaţie al departamentului politico-economic din Ministerul german de Externe, K.Schnurre, dacă demiterea lui Litvinov se va repercuta cumva asupra poziţiei Germaniei faţă de Rusia. Molotov, a spus Astahov, „poate că nu este un specialist în afacerile externe, dar datorită poziţiei sale la Elizabeth Ivanovsky. Evanghelistul Luca, linogravură, aa 1930 vârful pomului sovietic – numai Stalin era deasupra teritoriale. Cu cât mai multe teritorii anexate, cu lui – el va avea o importanţă imensă în viitoarea atât mai de nădejde era asigurată apărarea URSS. politică externă”. Hitler a citit semnalul lui Stalin În 1939 Stalin ştia mai bine ca oricine altul că ţara corect. „M-a lovit ca cu o ghiulea”, le va spune el sa nu era pregătită pentru un război mare. Cu atât ulterior generalilor săi. „Demiterea lui Litvinov a mai mult cu cât el nu dorea să scoată castanele din fost decisivă”4. foc pentru puterile occidentale. Stalin spera să intre De ce Stalin a optat în favoarea unei înţelegeri în război ca cel de-al treilea care câştigă când doi cu Hitler, renunţând la conceptul de securitate se bat. O alianţă cu Marea Britanie şi Franţa nu-i colectivă? „Schimbarea priorităţilor de politică putea permite să realizeze doctrina sa de securitate externă în vara anului 1939, menţionează V.A. care se baza pe extinderea sferelor de infl uenţă şi Şestakov, nu este deloc un rezultat al unui concurs achiziţii teritoriale şi, principalul, nu-i asigura un accidental de împrejurări, nu este o improvizaţie în statut râvnit de neutralitate într-o nouă confl agraţie condiţii extreme, ci o urmare a evoluţiei strategiei europeană. Cu Hitler era mai lesne de ajuns la o sovietice de politică externă”. Doctrina geopolitică înţelegere decât cu democraţiile occidentale. Un rol a lui Stalin prevedea asigurarea securităţii URSS important la apropierea sovieto-germană a aparţinut prin extinderea teritoriului sovietic, prin noi achiziţii considerentelor de ordin economic, deşi fi ecare dintre cele două părţi urmărea scopuri opuse. Dacă 3 Antony Read, David Fisher, The Deadly Embrace. Hitler, Stalin, and the Nazi-Soviet Pact 1939-1941, New York, Lon- Hitler avea nevoie de un spate asigurat pentru a don, 1988, p.74-75. duce în linişte războiul împotriva Franţei şi Angliei, 4 Ibidem, p.75.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 7 Akademos

Stalin urmărea să îndepărteze începutul războiului lung al lui Molotov de la Kremlin, unde îi aşteptau ca să-şi crească musculatura militară şi economică Stalin şi stăpânul biroului, la care s-a alăturat şi să intre în război în rolul de „super-arbitru” în ulterior interpretul sovietic, N.V. Pavlov. După un momentul în care părţile beligerante se vor epuiza5. schimb de curtoazii, Stalin, Molotov, Ribbentrop şi În afară de aceasta, el a fost împins spre semnarea Schulenburg au luat loc la masa rotundă. Hilger – în rapidă a pactului de dorinţa de a nu admite o spatele lui Ribbentrop, iar Pavlov – în spatele celor apropiere anglo-germană6. doi lideri sovietici. La prima întâlnire a avut loc un schimb prealabil Negocierile sovieto-germane de la Kremlin de opinii. Primul a vorbit Ribbentrop. El s-a referit Ribbentrop vroia să producă impresie la pe larg la dorinţa Germaniei de a instala raporturile Moscova: delegaţia germană număra 37 de germano-sovietice pe o fundaţie nouă şi de a ajunge persoane, îmbarcate în două avioane „Condor”, care la înţelegeri în toate sferele. Interesul german era şi-au luat zborul de la Berlin în seara târzie a zilei de de a obţine o bună înţelegere din partea Rusiei pe o 22 august. După o escală la Kenigsberg, la ora 7.00 perioadă cât mai îndelungată. În acest context el a dimineaţa, delegaţia a luat cursul spre Moscova. făcut trimitere la discursul lui Stalin la congresul al În cele 4 ore de zbor Gaus alături de Ribbentrop XVIII-a al PC (b) din toată Uniunea, din 10 martie a continuat să redacteze, în conformitate cu 1939, în care ar fi răsunat „idei similare”. Germania, instrucţiunile lui Hitler, proiectele pactului şi a arătat Ribbentrop, „nu cere nimic de la Rusia – protocolului la care s-a lucrat şi noaptea în hotelul din doar pace şi comerţ. Spre deosebire de alţi peţitori Kenigsberg. Este posibil ca proiectul protocolului din Vest ai URSS, ea nu a venit să ceară asistenţă suplimentar să fi avut câteva variante, unele dintre militară sovietică în caz de război. Ea nu aşteaptă care conţineau un minimum de înţelegeri, într-un ca sângele rus să fi e vărsat în numele său. Germania caz, şi un maximum, în altul. Variantele respective este sufi cient de puternică ca să lupte fără ajutorul trebuiau să fi e prezentate părţii sovietice în funcţie rusesc”. de pretenţiile ei. „Dacă o asemenea presupoziţie Stalin l-a întrebat pe Molotov dacă vrea să este corectă, afi rmă Ingeborg Fleischhauer, atunci răspundă. „Nu, nu, Iosif Visarionovici. Vorbiţi protocolul semnat era adecvat variantei-minimum: Dvs. Sunt sigur că o veţi face mai bine ca mine”, regiunile „Sud-Estului Europei” au fost atinse doar refuză tacticos premierul Molotov în favoarea parţial (Basarabia) şi tranzitoriu, iar Strâmtorile şi Secretarului General. Era doar una din regulile Konstantinopolul în general nu au fost amintite”7. jocului. Drept răspuns, Stalin a comentat aprobator Autorul nemijlocit al textului protocolului „atitudinea demnă” a Germaniei în chestiunea confi denţial, după cum s-a demonstrat la procesul asistenţei militare sovietice. A vorbit scurt, arătând de Nurnberg, a fost Friedrich Gaus, iar Molotov fără echivoc dorinţa sa de a coordona interesele şi şi Ribbentrop „au semnat acest protocol secret aşa de a realiza o înţelegere reciprocă cu Germania. cum a fost el elaborat de ambasadorul Gaus”. Şi El dorea o defi nire clară a „sferelor de interese” în această constatare, dacă facem abstracţie de unele Sud-Estul Europei şi în regiunea Balticii. A adăugat mici detalii, susţine Fleischhauer, este conformă că în cazul unui război între Germania şi Polonia, realităţii. „Protocolul confi denţial suplimentar – între Germania şi Vest „interesele Uniunii Sovietice împotriva presupunerilor făcute până în prezent şi ale Germaniei se vor dezvolta cu siguranţă paralel (1990 - n. a.) – emana de la partea germană”8. unele faţă de altele”. Când a încheiat, Molotov cu Negocierile sovieto-germane s-au desfăşurat un zâmbet pe faţă s-a întors spre germani: „Nu în două runde. Prima discuţie a început la 15.30 şi v-am spus că o va face-o mai bine ca mine?”. Pe s-a încheiat la 18.30, ora Moscovei. Ribbentrop, fondul unui început de dialog pozitiv în problema Schulenburg şi translatorul Hilger, consilier pactului de neagresiune, Ribbentrop a trecut rapid la economic al Ambasadei, au fost conduşi în cabinetul chestiunile protocolului adiţional confi denţial care trebuia discutat în al doilea rând. A vorbit despre 5 V.A.Şestakov, Noveişaia istoria Rossii s naceala XX v. i do criza poloneză, arătând, exact în termenii indicaţi segodneaşnego dnea, Moscva, ACT: Astrel’; Vladimir: VKT, 2008, p. 257. de Hitler, că Germania va face totul pentru a o 6 Ingeborg Fleischhauer, Der Pakt, Hitler, Stalin und die Initia- soluţiona pe cale paşnică, deşi data atacului german tive der deutschen Diplomatie 1938-1939, (citat după ediţia în fusese deja stabilită. Expunerea voalată a planurilor l. rusă), Moscva, Progress, 1991, p.356. militare germane în raport cu Polonia atesta că Hitler, 7 Ibidem, p. 284-286. 8 Ibidem, p. 286. în acel moment, nu avea nici cea mai mică încredere în disponibilitatea lui Stalin de a-i deveni complice.

8 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie

În iminenţa atacării Poloniei, Hitler avea nevoie Cu toată disponibilitatea părţii germane de a vitală de atragerea lui Stalin de partea sa pentru a semna pactul de neagresiune, Stalin continua să ia exclude coalizarea democraţiilor occidentale cu în calcul posibilitatea unei expansiuni germane în Rusia sovietică împotriva Germaniei. direcţia estică. Britanicii şi francezii îi ofereau lui Partea sovietică nu a schiţat niciun gest la Stalin mână liberă în Statele Baltice, dar nu şi în cuvintele lui Ribbentrop despre Polonia, luând Finlanda. Achiziţionarea Finlandei era tentantă, dar act tacit de poziţia germană în această problemă. pierderea Lituaniei îl lipsea de accesul la porturile Ribbentrop nu excludea nici probabilitatea izbucnirii care nu îngheţau pe timp de iarnă. unui confl ict armat germano-polonez. Având în El a insistat că Flota sa Baltică nu se putea vedere acest caz şi în conformitate cu directivele lui lipsi de porturile Liepaja (Libawa) şi Ventspils Hitler privind delimitarea sferelor de interese, el a (Windaw), amplasate pe litoralul vestic al Letoniei. trasat pe hartă „o linie de demarcaţie” de-a lungul Cele două porturi letone, printre puţinele porturi de râurilor Pissa, Vistula, Narva, San, care trebuia pe litoralul estic al Mării Baltice care nu îngheţau respectată dacă s-ar fi ajuns la o confruntare armată pe timp de iarnă, aveau o indiscutabilă importanţă cu Polonia. În acest fel Germania garanta Sovietelor strategică. Asupra portului Liepaja, cel mai că Wehrmahtul nu va pătrunde în regiunile poloneze important dintre cele două, a insistat şi mareşalul de la frontiera cu URSS. Aceste teritorii, ca punte Voroşilov la negocierile cu misiunile militare de tranzit şi de penetrare a Armatei Roşii pe franceză şi britanică. Totuşi, la negocierile din 23 pământul polonez, formau exact subiectul disputei august, observă Ingeborg Fleischhauer, Stalin, fără rezultate a mareşalului Voroşilov cu Britanicii fără a realiza momentan volumul practic nelimitat şi Francezii. Acum ele erau servite Moscovei de al ofertei din valiza diplomatică a lui Ribbentrop, către Berlin fără vreun efort din partea Guvernului „încă mai încerca să obţină o parte în situaţia în care sovietic şi, presupune Ingeborg Fleischhauer, într-o se putea obţine fără nicio obiecţie şi întregul”11. mare măsură, prin surprindere. Ribbentrop a promis să ţină cont de doleanţa Oferta germană răspundea maximumului de Moscovei, dar a considerat necesar să obţină acordul interese ale lui Stalin, deoarece însemna detensiona- lui Hitler în acest sens. L-a contactat imediat ce s-a rea momentană a încordării din sfera situaţiei militare luat o pauză la negocieri. Încântat de interlocutorii şi-i asigura, „dacă către acel moment el era sigur de săi de la Kremlin, Ribbentrop îi telegrafi a lui Hitler inevitabilitatea unui confl ict cu Germania, o centură că prima sa discuţie a decurs „în cel mai mare de siguranţă, adică un subcâmp de care avea nevoie grad pozitiv în spiritul dorit de noi”, că „ruşii ... pentru desfăşurarea diviziilor sale pe nişte poziţii şi-au exprimat dorinţa să recunoaştem porturile defensive avansate”. Există susceptibilităţi că „această Libava şi Vindava ca făcând parte din sfera lor de concesie a părţii germane a început să tocească interese” şi-l ruga să-şi dea acordul pentru aceasta. vigilenţa lui Stalin. Următoarele cedări teritoriale Referitor la partea a doua a negocierilor, el scria: aveau menirea de a-i insufl a gândul că nu Hitler, ci „Se prevede semnarea protocolului secret privind el însuşi era partea câştigătoare în acest proces fără delimitarea sferelor de interese bilaterale în întreaga precedent de amestecare a diferitelor teritorii”. regiune estică, faţă de care eu mi-am exprimat A urmat propunerea lui Ribbentrop de a împărţi în cadrul politicii de „armonizare a intereselor” disponibilitatea principială”. „Finlanda, Baltica şi Basarabia”. În chestiunile Hitler a petrecut ziua de 23 august într-o stare Finlandei şi Basarabiei „s-au înţeles repede”. Însă, de puternică excitare. Aghiotantului său i-a spus că la discuţiile asupra „problemei baltice” Stalin „examinează acordul ca o tranzacţie rezonabilă. În şi Molotov, alarmaţi de posibilitatea infi ltrării ceea ce-l priveşte pe Stalin, sigur, trebuie să fi i tot germane în zona Balticii, au manifestat o anumită timpul cu ochii în patru, dar în momentul de faţă el „rigiditate”9. Antony Read şi David Fisher relatează vede în pactul cu Stalin şansa de a scoate Anglia din că după ce au dispus de Polonia, „Stalin a revenit confl ictul cu Polonia”. În timpul acestei discuţii i asupra altor două zone de interes. Sud-Estul nu s-a comunicat la telefon despre mersul satisfăcător prezenta probleme: Stalin a spus că el vrea provincia al negocierilor şi i s-a solicitat decizia cu privire la românească Basarabia şi Ribbentrop a fost fericit cele două porturi letone. Aruncând o privire pe hartă, să declare „completul desinteressement politic” în Hitler a ordonat să i se transmită lui Ribbentrop acest teritoriu. Dar, problema Statelor Baltice s-a să consimtă asupra doleanţelor părţii sovietice. dovedit mult mai spinoasă”10. Ministrul german de Externe anticipa deja efectul acestei concesii, când împreună cu Schulenburg şi 9 Ibidem, p. 292-293. 10 Antony Read, David Fisher, op. cit., p. 254. 11 Ingeborg Fleischhauer, op. cit., p. 293.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 9 Akademos

Gaus se îndrepta în goana mare la o nouă întâlnire protocolul adiţional nu a devenit parte organică la Kremlin. a pactului, după cum a vrut partea sovietică, ci o A doua întâlnire sovieto-germană a început la anexă la o înţelegere semnată special în acest scop. orele 22.00. Din partea sovietică erau prezenţi aceiaşi Această înţelegere „cuprindea directive referitoare Stalin, Molotov şi translatorul Pavlov. Ribbentrop la terţe ţări şi reprezenta, în acest mod, o ameninţare i-a informat despre acordul lui Hitler în privinţa la suveranitatea unor state libere, fapt ce conţinea porturilor letone. Atmosfera până atunci ofi cială şi în sine rădăcinile nulităţii lui”13. Dacă pactul de rezervată a început să se topească, devenind vizibil neagresiune, în pofi da unor devieri, nu depăşea mai amicală. Ce s-a discutat la Kremlin în pauză – totuşi cadrul unor acorduri tradiţionale de acest gen, nu se ştie. Dar, se poate deduce că făcând bilanţul protocolul adiţional secret comporta un caracter prealabil al primei discuţii cu Ribbentrop, Stalin categoric ilegal. şi Molotov au ajuns la concluzia că propunerile germane erau de preferat, iar riscurile pe care le Protocolul adiţional secret şi Basarabia comportau puteau fi stăpânite. Stalin, după cum şi „Cu ocazia semnării Acordului de neagresiune sconta Hitler, „s-a lăsat orbit de sclipirea seducătoare dintre Reichul German şi Uniunea Republicilor a propunerilor germane şi era gata să comită o Sovietice Socialiste, se spune în preambulul greşeală cardinală”12. Protocolului adiţional secret, plenipotenţiarii Părţile au renunţat şi la Post-Scriptum-ul din semnatari din partea celor două Părţi au discutat în proiectul sovietic, potrivit căruia: „Prezentul pact cadrul unor convorbiri strict confi denţiale problema este valabil doar cu condiţia semnării concomitente delimitării sferelor lor respective de interese în a protocolului special… Protocolul este parte Europa răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la organică a pactului”. Ce urmărea Moscova când următorul rezultat: […]”, urmând patru puncte sau a inscripţionat acest PS în textul proiectului de articole sub care şi-au pus semnăturile Ioachim von acord? Să atragă atenţia lui Hitler asupra acestui Ribbentrop şi Veaceslav Molotov. protocol cu mai multe necunoscute şi să-l supună Trei dintre acestea urmau logica strictă a unor presiuni suplimentare. Protocolul, ce trebuia delimitării sferelor de interese de la Marea Baltică să fi e păstrat în taină, dar asupra căruia ar fi indicat la Marea Neagră, din Nord spre Sud, atât dintr-o PS-ul din ultima pagină a pactului, conţinea o listă necesitate de a puncta un ordnung limpede al ţintelor cu statele a căror securitate împotriva unei agresiuni de doborât, cât şi, deşi mai puţin, dintr-o preocupare trebuia să fi e garantată de comun acord de cele două de a ierarhiza obiectivele prioritare. În punctul 1 era puteri, precum şi măsurile pe care ele intenţionau vizat destinul ţărilor de la Marea Baltică: „În cazul să le aplice în comun. Hitler, dimpotrivă, nu era unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor predispus să atragă atenţia lumii asupra existenţei aparţinând statelor Baltice (Finlanda, Estonia, unui protocol suplimentar, în care erau enumerate Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei victimele „alianţei sovieto-germane”, după cum şi va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale metodele şi mijloacele de supunere a acestora. Germaniei, cât şi ale URSS. În legătură cu aceasta, După ce şi-au făcut o impresie limpede asupra interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este caracterului şi conţinutului protocolului adiţional şi recunoscut de ambele Părţi”. Odioasa expresie „în l-au şi aprobat, Stalin şi Molotov nu au mai insistat cazul unor transformări teritoriale şi politice” indica asupra PS-ului din subsolul pactului. În condiţiile în fără niciun dubiu asupra încheierii unui „parteneriat care lumea întreagă era cu ochii asupra negocierilor războinic” între cei doi actori. de la Kremlin, părţile semnatare au căutat să evite Teritoriul fi nlandez era trecut în totalitate în tensionarea suplimentară a climatului internaţional, sfera sovietică de interese, lucru la care Stalin nici interzicând categoric orice referire publică la vreo nu putea visa cu puţin timp în urmă, după cum nici înţelegere secretă. În realitate, afi rmă Ingeborg Guvernul său, în plan politic, şi nici Armata Roşie, Fleischhauer, „renunţarea la post-scriptum a în plan militar, precum s-a văzut în campania de semnifi cat înlăturarea bazei juridice a acordului”. iarnă 19139/40, nu erau pregătiţi pentru realizarea În consecinţă, protocolul adiţional confi denţial a practică a acestei înţelegeri. Dacă Estonia şi luat forma unui text contractual aparte care, cu Letonia erau incluse în sfera sovietică, Lituania a toate că în preambulul său făcea referire la pactul de fost rezervată zonei germane de interese. Hitler a neagresiune, din punctul de vedere al dreptului nu pretins Litiania, cu tot cu Vilno, pentru a acutiza era legat cu ultimul. În formula în care l-a consacrat, relaţiile polono-lituaniene, dar mai mult pentru a

12 Ibidem, p. 295. 13 Ibidem, p. 300.

10 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie avea un cap de pod de unde să prindă ca în cleşte dacă va fi reuşit, că nu problema poloneză era miza Polonia în caz de necesitate. Aşa că recunoaşterea ofertei ei. Asta după ce prin p. 1 Stalin se alegea interesului Lituaniei faţă de teritoriul Vilno pleca tot cu Finlanda, Estonia, Letonia, în timp ce Hitler îşi de la interesul cinic al lui Adolf Hitler. oferea doar Lituania. La 28 septembrie 1939 la Moscova, după Dacă în primele două puncte ale protocolului lichidarea Poloniei, odată cu semnarea Acordului adiţional secret s-a operat o partajare clară „a de frontieră şi prietenie sovieto-german, Ribbentrop sferelor de interese” între Moscova şi Berlin, în va accepta, cu asentimentul lui Hitler, să satisfacă p. 3 s-a recurs la o altă terminologie, diferită şi mai propunerea lui Stalin de a face un schimb de teritorii: confuză. Ingeborg Fleischhauer consideră că noile să cedeze Lituania contra unor părţi ale Poloniei achiziţii teritoriale de la Marea Baltică, care urmau centrale şi răsăritene (voievodatul Liublin şi o parte să revină URSS prin tranzacţia cu Germania, au a voievodatului Varşovia), căzute sub ocupaţie avut efectul unui şoc psihologic asupra lui Stalin şi sovietică. Coridorul Vilno, pe care l-au ocupat iniţial comisarului său de externe. Numai prin aceasta se după 17 septembrie, dar pe care l-au restituit după poate explica faptul că Stalin şi Molotov vorbeau semnarea acordului din 28 septembrie, sovieticii îl despre pretenţiile lor din Europa de Sud-Est „fără vor cumpăra cu bani grei – 31,5 mln mărci aur la 10 energia şi insistenţa specifi că”. Spre deosebire ianuarie 1941, în urma semnării unui alt protocol de teritoriile de la Marea Baltică, Basarabia nu a secret la pactul de neagresiune din 23 august. fost inclusă explicit în sfera sovietică de infl uenţă. Punctul 2 al protocolului din 23 august Formula în care era atacată problema Basarabiei consfi nţea a patra împărţire a Poloniei: „În cazul era următoarea: „ (p. 3.) În privinţa sud-estului unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor Europei, partea sovietică subliniază interesul pe aparţinând statului polonez, sferele de interese, atât care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană ale Germaniei, cât şi ale URSS, vor fi delimitate îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste aproximativ de linia râurilor Narva, Vistula şi San. regiuni”. Problema dacă în interesele ambelor părţi ar fi de În limitele directivelor primite de la Hitler, dorit menţinerea unui stat polonez independent şi Ribbentrop avea mandatul de a anunţa dezinteresul a modului în care vor fi trasate frontierele acestui Germaniei faţă de întreaga Europă de Sud-Est şi stat poate fi soluţionată defi nitiv numai în cursul chiar faţă de întreg spaţiul până la Constantinopol şi Strâmtori. Stalin nu a sesizat această potenţială evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, disponibilitate din partea partenerului său german guvernele vor rezolva această problemă pe calea sau poate nu o considera reală. După cum va relata unor înţelegeri prieteneşti”. ulterior Ribbentrop, partea sovietică „a subliniat Dacă conţinutul punctelor 1 şi 3 era înghesuit interesul său faţă de Basarabia” atunci când în în câte două fraze, destinul statului Polonez a discuţia despre delimitarea sferelor de interese a fost fost pecetluit în tocmai trei fraze. Şi poate că pomenit Sud-Estul Europei. Pentru fi xarea punctului nu întâmplător: Polonia ţinea capul de afi ş al de vedere german în legătură cu acest subiect, momentului politic. Linia de demarcaţie trasată nu Ribbentrop a făcut o declaraţie verbală privind repeta linia Kurzon care trecea mai la est şi nu se „dezinteresul” Berlinului în problema Basarabiei. plia pe frontiera de Vest a fostului Imperiu Rus. Ea Apoi, în conformitate cu dispoziţiile lui Hitler, a nu avea nicio fundamentare istorică, ci doar una arătat asupra interesului economic al Germaniei faţă politică şi strategică. Penetraţia sovietică mergea de producţia agricolă şi petrolul românesc, formula până în regiunea voievodatului Varşovia. Odată utilizată fi ind „interesul economic al Germaniei faţă realizată pătrunderea sovietică până în centrul de aceste regiuni sud-est-europene”14. Liderii de la Poloniei, Hitler spera ca în cazul intervenţiei statelor Kremlin s-au mulţumit cu declararea „interesului occidentale în confl ict de partea Poloniei să se ajungă lor pentru Basarabia”, într-o formulă diferită de cea la o confruntare între Soviete şi aliaţii Varşoviei. stabilită în punctele 1 şi 2, atunci când ar fi putut Stalin însă şi-a luat măsurile de precauţie. După un obţine fără nicio difi cultate utilizarea aceleiaşi schimb de teritorii cu germanii, s-a repliat pe traseul formule şi pentru dosarul basarabean. Rămâne „intereselor naţionale ruse” care coincidea cu linia neclar ce l-a făcut pe Stalin să accepte formulările Kurzon, evitând o confruntare cu statele occidentale germane în acest subiect şi de ce nu a insistat ca aliate cu Polonia, care, nici ele, nu doreau să forţeze Basarabia, prin analogie cu teritoriile Baltice, să fi e împingerea lui mai departe în braţele lui Hitler. inclusă şi ea explicit în sfera sovietică de interese. Poate, în mod special, partea germană a plasat Polonia la p. 2 pentru a le întări sovieticilor impresia, 14 Ibidem, p. 308.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 11 Akademos

Defi nitoriu la abordarea acestei probleme, afi rmă cea mai generală formă că Germania „în aceste Ingeborg Fleischhauer, a fost factorul timpului. De teritorii”, adică în sud-estul Europei, nu este la început Ribbentrop a imprimat negocierilor un interesată politic”15. ritm alert. Era nerăbdător să obţină semnăturile În legătură cu optica protocolului adiţional Sovietelor şi să se întoarcă acasă. Iată de ce nu s-a secret asupra Europei de Sud-Est şi, în particular, mai ajuns la o dezbatere în detalii a acestor chestiuni. asupra problemei Basarabiei, ar mai fi de adăugat Drept urmare, până şi în interiorul Părţii germane că aceasta era o refl ectare a ierarhiei priorităţilor pe nu s-a format o opinie univocă asupra delimitării care şi le-a trasat Berlinul, deopotrivă cu Moscova. intereselor sovietice şi germane în Europa de Sud- Momentul politic – iminenţa războiului cu Polonia, Est. Friedrich Gaus va rămâne cu certitudinea că făcea ca zona Mării Baltice şi nu cea a Mării Negre Ribbentrop a subliniat doar interesul economic al să focalizeze atenţia şi energia debordantă a celor Germaniei în raport cu „statele balcanice”, în timp doi tirani. Sud-Estul Europei rămânea într-un con ce în cancelaria ministrului de Externe se formase provizoriu de umbră, fi gurând în proiectele lui Hitler impresia că, din întreg arealul sud-est european, şi Stalin pe un plan secund, iar în structura internă a URSS a manifestat interes doar pentru singura protocolului la punctul 3. Basarabie românească, iar Germania „şi-a declarat La redactarea protocolului s-a procedat cu o totalul dezinteres faţă de acest teritoriu”. În rest, anumită grabă, confi rmată ulterior de Molotov potrivit cancelariei lui Ribbentrop, se putea deduce însuşi. Astfel, la 25 august comisarul sovietic că „ambele state nu urmăreau în Balcani niciun de externe l-a invitat pe Schulenburg pentru a-i fel de scopuri teritoriale şi că ele s-au angajat să spune că „din cauza marii precipitări cu care a fost soluţioneze toate problemele legate de Balcani alcătuit protocolul adiţional secret, în textul lui s-a numai după ajungerea în prealabil la o înţelegere strecurat o eroare. La sfârşitul primului alineat al reciproc acceptabilă”. Caracterul confuz al p.3 punctului 2 (doi), în conformitate cu negocierile … din protocolul adiţional secret se explică şi prin desfăşurate trebuie să se spună: linia de demarcaţie incertitudinile instrucţiunilor primite de Ioachim pe râurile Pissa, Narva, Visla şi San”. Inexactitatea von Ribbentrop în problema Europei de Sud-Est, formulei care a fost inclusă în protocolul secret se dar şi prin faptul că acest subiect a fost discutat datora hărţii folosite în cadrul negocierilor, care la Kremlin cu o punctualitate insufi cientă. Faptul arăta că râul Narva în cursul său superior atingea că problemele balcanice atât de importante pentru frontiera Prusiei Orientale, ceea ce nu era conform interesele sovietice nu au fost discutate arată încă o realităţii. Deşi sensul înţelegerii încheiate era dată că Stalin şi Molotov au mers la aceste negocieri, limpede, Molotov, de dragul ordinii, a rugat ca fraza neavând o reprezentare clară şi de ansamblu şi respectivă să fi e completată şi cu enumerarea râului doar pe parcursul lor „au conştientizat caracterul Pissa. Aceasta se putea rezolva printr-un schimb exclusiv al deciziilor ce trebuiau luate”. Ribbentrop, de scrisori între Comisariatul sovietic de Externe bineînţeles, nu era interesat să le deschidă cărţile şi Ambasada germană la Moscova. Completarea, asupra poziţiei Germaniei în problema Europei de cerută de partea sovietică, la protocolul adiţional Sud-Est. Cu cât mai puţin le oferea, cu atât mai secret a fost operată la 28 august printr-un protocol mult rămânea pentru „fuhrerul său”. Este fi resc că special, semnat de Molotov şi Schulenburg16. a încercat un sentiment de satisfacţie, simţind „o Prin trasarea „sferelor de interese” Hitler şi fermitate insufi cientă în stăruinţa părţii sovietice Stalin operau un partaj teritorial, dar noţiunea în sine asupra interesului său în Basarabia”. rămânea totuşi insufi cient defi nită. Conţinutul care i În iunie 1940, când Stalin va pune pe tapet se atribuia acestui termen depindea în mare măsură problema Basarabiei, Ribbentrop va reveni asupra de situaţia concretă a ţărilor şi teritoriilor vizate. acestui subiect, arătând într-o notă adresată lui Declararea dezinteresului german faţă de Basarabia Hitler: „Pentru ca, totuşi, [să excludem] posibilitatea însemna „disponibilitatea ei de a nu obstacula acele deschiderii cărţilor noastre de care atunci trebuia acţiuni ale URSS care vor fi legate de nerecunoaşterea să ţinem serios cont din cauza caracterului absolut anexării române a acestui ţinut”, după cum intrarea neclar al relaţiilor germano-sovietice, să evităm o Lituaniei şi a unei părţi considerabile a teritoriului recunoaştere exactă în scris a pretenţiilor ruseşti Poloniei în „sfera de interese” a Germaniei putea să asupra Basarabiei, [eu] am ales pentru protocol o însemne că Moscova „nu va declanşa războiul dacă formulare cu un caracter destul de general. Aceasta 15 şi-a găsit expresie în faptul că la discuţia asupra Ibidem, p. 308-309. 16 Ibidem, p. 465-466. chestiunilor sud-est-europene [eu] am declarat în

12 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie trupele germane vor pătrunde pe teritoriul acestor sovieto-german din 23 august 1939 direct în sala ţări”. Într-un mod similar putea să reacţioneze şi de şedinţe a judecăţii20. În fapt, Statele Unite au Germania dacă trupele sovietice intrau în Estonia, ştiut de înţelegerile secrete sovieto-germane încă Letonia, Finlanda şi Polonia de Est, circumscrise din 24 august 1939. După revenirea la Ambasadă, „sferei de interese” sovietice. dimineaţa, Schulenburg, marcat puternic de Evoluţiile de după încheierea tranzacţiei evenimentele din noaptea în care a fost semnat sovieto-germane pe seama unor terţe ţări au arătat pactul, şi-a deschis sufl etul în faţa consilierului că în problema delimitării „sferelor de interese” se său Herwarth. Ambasadorul avea sentimentul că păstrau încă multe neclarităţi. Pentru a le înlătura, fusese folosit în scopuri perfi de: în urma semnării cei doi parteneri la actul din 23 august 1939 protocolului secret prin care se opera o divizare a vor fi obligaţi să se consulte suplimentar asupra sferelor de interese între cele două ţări, pactul, din obiectivelor pe care şi le-au trasat17. La Moscova, instrument de menţinere a păcii, se transforma în după cum avea să declare Ribbentrop la procesul opusul său – într-o alianţă pentru război. de la Nurnberg, la delimitarea sferelor de interese el Faptul că Schulenburg a jucat un rol important a avut în vedere „teritoriile pierdute de ambele ţări la semnarea pactului s-a dovedit a fi pentru el o în urma unui război nereuşit şi … că, indubitabil, „tragedie” personală21. Imediat după discuţia cu aceasta i-a servit lui Adolf Hitler drept motiv pentru Schulenburg, Herwarth l-a sunat pe Charles (Chip) a întoarce aceste regiuni, deja pe altă cale (!), în Bohlen de la Ambasada americană, rugându-l să cadrul Reichului German”18. se grăbească cât se poate de tare, trecând peste Ernst Nolte nu are nici cea mai mică îndoială cu toate considerentele de securitate. Într-o dispoziţie privire la semnifi caţia pactului, devenită clară abia depresivă, Herwarth l-a informat pe prietenul său prin protocolul adiţional secret: „Uniunea Sovietică american despre toate detaliile privind încheierea dădea Germaniei cale liberă pentru un război pactului. El i-a spus lui Bohlen că cele două Părţi au împotriva Poloniei; era vorba despre un pact de semnat un protocol secret care prevede împărţirea război. În acelaşi timp, acest război urma să ducă la ţărilor din Europa de Est în sfere de infl uenţă împărţirea Europei de Răsărit în sfere de infl uenţă; sovietică şi germană. El a menţionat toate ţările deci era şi un pact de împărţire. Cel puţin în cazul vizate în textul protocolului, dar a omis Finlanda. Poloniei, împărţirea nu se limita la stabilirea zonelor Herwarth şi-a luat rămas bun de la Bohlen, părăsind de infl uenţă, ci era sugerată dispariţia statalităţii ţării: Ambasada în aceeaşi zi pentru a se înrola în armată. deci era un pact de distrugere. Ca pact de distrugere, Bohlen l-a informat imediat pe Ambasadorul său de împărţire şi de război, Pactul Hitler-Stalin nu are asupra celor afl ate. Pe loc, Ambasadorul Lourens corespondent în istoria europeană a secolelor al Steinhardt a redactat o telegramă şi, pe la ora 12.00, XIX-lea şi al XX-lea”19. când Ribbentropp mai avea încă o oră până a părăsi Prin cel de-al 4-lea şi ultimul punct al Moscova, a dispus să fi e codifi cată şi expediată la protocolului, părţile se obligau să păstreze Washington. confi denţialitatea strictă a protocolului. În fapt, el va În telegrama sa Ambasadorul scria despre rămâne secret până în martie 1946, când o fotocopie relatările din presa sovietică cu privire la pactul a protocolului adiţional a ajuns de la un ziarist cu Germania, adăugând că în noaptea de 23 american cu excelente relaţii la Departamentul de august fusese încheiată o înţelegere deplină asupra Stat de la Washington în mâinile dr. Alfred Seidl, problemelor teritoriale în Europa de Est: „Potrivit avocatul acuzatului Rudolf Hess la procesul de la înţelegerii, Estonia, Letonia, Polonia de Est şi Nurnberg. În mai 1945, circa 2 mii de microfi lme Basarabia sunt recunoscute ca sfere ale intereselor conţinând cele mai importante decizii secrete ale sovietice vitale…”. Părţile, sublinia Steinhardt, s-au Ministerului german de Externe fuseseră predate înţeles să nu adere la grupările unor terţe ţări, ceea autorităţilor americane. ce excludea aderarea Uniunii Siovietice la o alianţă La 25 martie 1946, în ciuda opoziţiei anglo-franceză şi făcea imposibilă acţiunile comune acuzaţiei sovietice la proces, dr. Seidl detonează germano-nipone. fără avertisment mina protocolului confi denţial În prima jumătate a aceleaşi zile telegrama a fost înmânată Secretarului de Stat Cordell Hull, 17 S.V.Volkov, Yu.V.Emelianov, Do i posle sekretnîh protoko- care în a doua jumătate a zilei a adus-o la cunoştinţa lov, Moscva, Voennoe Izdatelstvo, 1990, p. 137. 18 Ingeborg Fleischhauer, op. cit., p. 457. 20 Joe J.Heydecker, Johannes Leeb, Procesul de la Nurnberg, 19 Ernst Nolte, Războiul civil european. 1917.1945. Naţional- Bucureşti, Orizonturi, 2006, p. 279. socialism şi bolşevism, Bucureşti, Runa, 2005, p.243. 21 Ingeborg Fleischhauer, op. cit., p. 317.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 13 Akademos

Preşedintelui Roosevelt. După examinarea situaţiei, Molotov de a ajunge la o înţelegere cu Germania administraţia de la Washington nu s-a decis să era „sinceră”. Hitler din nou îşi dădu frâu liber facă vreo presiune asupra Poloniei. O acţiune în emoţiilor, convins că realizase una din cele mai comun cu Anglia asupra Poloniei în acea fază era mari fapte eroice în viaţa sa. La Moscova, Stalin, prematură. Steinhardt încercase să-i atragă atenţia dimpotrivă, căzu într-o stare depresivă, fi ind ros Ambasadorului Seeds asupra gravităţii situaţiei, de îndoieli: oare Hitler nu va fi tentat să folosească constatând că acesta habar nu avea despre gradul pactul pentru a le smulge Angliei şi Franţei cedările de înţelegere realizat la Kremlin între cei doi de care avea nevoie?23 actori. Seeds a luat act cu gratitudine de aluziile lui Steinhardt referitoare la încheierea unor înţelegeri Consultările sovieto-germane cu privire la sovieto-germane în cele mai presante probleme punctul 3 al protocolului adiţional secret, din 23-26 iunie 1940 politice, considerându-le o expresie „a opiniei personale” a Ambasadorului american, fără a După o serie de acţiuni politico-militare şi da semne că intenţiona să tragă concluziile de propagandistice de constrângere a autorităţilor rigoare22. de la Bucureşti, în special după încheierea păcii Ceremonia semnării pactului a avut loc în cu Finlanda şi atacul Germaniei asupra Franţei, acelaşi cabinet al lui Molotov în cadrul aceluiaşi cerc aliatul tradiţional al României, Guvernul sovietic, restrâns. În timp ce textele erau în curs de redactare, a considerat că a sosit momentul oportun pentru a accelera realizarea punctului 3 al protocolului oaspeţilor li s-a propus să servească masa direct în adiţional secret cu privire la Basarabia. Între prima biroul unde s-au desfăşurat negocierile. Tot acolo pe jumătate a lunii mai şi prima jumătate a lunii iunie la ora 2 de noapte Molotov şi Ribbentrop au semnat 1940 au fost trasate şi adoptate planurile militare documentele datate cu ziua anterioară. La solicitarea de invadare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, lui Ribbentrop, la ceremonia semnării li s-a permis iar imediat după capitularea Franţei, la 23 iunie, să asiste unor jurnalişti nemţi şi lui Andor Henke, Molotov l-a invitat la Kremlin pe contele von der consilier ad-interim al Ambasadei germane, cel care Schulenburg, punând pe tapet chestiunea Basarabiei va protocola discuţia de după semnarea actelor. şi, surprinzător pentru partea germană, şi cea a Relaxat, cu o cupă de şampanie în mână, Ribbentrop Bucovinei, despre care nu s-a discutat niciodată la începu o trecere în revistă a evenimentelor politice negocierile sovieto-germane. care avea drept scop clarifi carea intenţiilor ulterioare Mizând pe valabilitatea în continuare a ale celor două părţi. Stalin, de o manieră accentuat înţelegerilor sovieto-germane cu privire la prietenoasă, a exprimat în puţinele sale declaraţii consultările bilaterale în chestiunea balcanică şi, o încredere destul de fermă. Problema infl uenţei în particular, în cea cu privire la Basarabia, URSS germane asupra Japoniei care, potrivit discuţiilor intenţiona să ceară României aceste teritorii. Bucovina, ca regiune „populată cu ucraineni”, iniţiale, trebuia să fi e o parte a protocolului, fu era pretinsă de URSS în calitate de compensaţie abordată în acest cadru neofi cial. După semnarea pentru cei „21 de ani” în care România „s-a folosit pactului sovieto-german, pactul Anti-Comintern de Basarabia”, fi ind examinată ca un element al fusese depreciat, iar prin protocolul adiţional secret reglementării litigiului basarabean. Dacă România Stalin putea conta, cel puţin, pe inviolabilitatea nu va accepta „soluţionarea paşnică” a problemei frontierelor sale din Vest. basarabene, URSS „o va rezolva prin forţă armată”, Ribbentrop l-a sunat de la Moscova pe Hitler la a arătat Molotov. încheierea misiunii sale în orele matinale ale zilei Drept răspuns, Schulenburg a menţionat că la de 24 august, la Bertehsgaden. „Am toată lumea în negocierile sovieto-germane din 27-29 septembrie buzunarul meu!”, îşi dădu drumul acesta spiritului 1939 de la Moscova Germania a anunţat că „nu său războinic, lovind isteric cu pumnii în perete. are interese politice în Basarabia, însă are aici „Acum îmi aparţine Europa. Asia o pot menţine interese economice, care acum s-au amplifi cat din în mâinile lor alţii!”. Aghiotantului său Hitler i-a cauza războiului”. Mai mult decât atât, în opinia spus că încheierea înţelegerii cu Stalin „va avea ambasadorului german, abordarea chestiunii efectul unei bombe care a explodat”. La 25 august, Basarabiei la vremea respectivă presupunea următoarele: „URSS îşi va anunţa pretenţiile asupra în jur de ora 19.00, Hitler în prezenţa lui Goering Basarabiei numai în cazul în care o terţă ţară (Unga- şi Weizsacker îl primea la cancelaria imperială ria, Bulgaria) va formula revendicări teritoriale faţă din Berlin pe ministrul său triumfător de Externe. de România şi va proceda la rezolvarea lor”. URSS Ribbentrop i-a dat de înţeles că dorinţa lui Stalin şi însă nu-şi va asuma iniţiativa în acest sens.

22 Ibidem, p. 318-319. 23 Ibidem,p. 316-317.

14 - nr. 3(18), septembrie 2010 Istorie

Germania privea cu îngrijorare revendicările În instrucţiunile Berlinului către von sovietice faţă de România, deoarece avansarea Schulenburg din 25 iunie se spunea că Germania acestora „în momentul de faţă ar putea crea haos în rămânea fi delă înţelegerilor de la Moscova, România”. Or, Germania avea neapărată nevoie de acceptând demersul sovietic faţă de Basarabia, nu şi ţiţeiul şi produsele agricole româneşti. La rugămin- faţă de Bucovina care, ca fostă provincie a Coroanei tea lui von Schulenburg de a nu întreprinde nimic ce austriece, dens populată cu populaţie de origine ar putea pune în difi cultate interesele (economice) germană, constituia „ceva nou”. Cu prilejul acestui germane în România până când Guvernul său nu răspuns, au fost formulate şi interesele germane în va adopta o poziţie explicită în raport cu intenţiile România: (1) Germania nu putea rămâne indiferentă sovietice, Molotov a subliniat că aceasta era o faţă de destinul etnicilor germani din Basarabia, chestiune „extrem de urgentă” şi că se aştepta ca intenţionând să propună Guvernului sovietic un Germania să nu pună piedici acţiunilor sovietice, acord privind strămutarea acestora în teritoriul ci să le sprijine, după cum şi Guvernul URSS va său, dar şi faţă de soarta celor din Bucovina; (2) lua în considerare interesele germane în România. Germania cerea evitarea unui confl ict militar cu „Eu contez, a subliniat Molotov, că Germania, România, pentru a nu pune în pericol aprovizionările în conformitate cu tratatul (din 23 august 1939 – sale cu ţiţei şi produse agricole, intenţionând să n. a.), nu va crea difi cultăţi Uniunii Sovietice în sugereze Guvernului de la Bucureşti să ajungă la o soluţionarea acestei probleme, dar va acorda sprijin, reglementare „prin buna înţelegere” cu Moscova în bineînţeles, în limitele acordului”24. chestiunea Basarabiei „în sensul satisfăcător pentru La 24 iunie, după receptarea mesajului Rusia”. Ambasadorului Schulenburg despre noile pretenţii Schulenburg i-a prezentat lui Molotov punctul sovietice, Ribbentrop a elaborat pentru Hitler de vedere german asupra pretenţiilor sovietice şi textul unui Memorandum în care a confi rmat că a intereselor Germaniei în România în seara zilei la negocierile din 23 august 1939 de la Moscova de 25 iunie. Acesta prevedea următoarele: (1) se a recunoscut interesul politic al Sovietelor şi recunoştea „pe deplin drepturile Uniunii Sovietice dezinteresul politic al Germaniei faţă de Basarabia, asupra Basarabiei şi oportunitatea punerii acestei pe când interesele economice ale Reihului faţă probleme în faţa României”; (2) având interese de teritoriile din Sud-Estul Europei au fost clar economice mari în România, Germania era „extrem consemnate. Prin urmare, plecând de la înţelegerile de interesată în soluţionarea pe cale paşnică” a secrete bilaterale de la Moscova, nu existau motive chestiunii Basarabiei, fi ind gata să sprijine Guvernul pentru ca Guvernul german să respingă pretenţiile sovietic „în acest sens”, uzitând de infl uenţa sa sovietice asupra Basarabiei. În acelaşi timp, asupra Guvernului român; (3) chestiunea Bucovinei pretenţiile lui Molotov asupra Bucovinei, care nu a „este nouă”, Guvernul german considerând că aparţinut nici Imperiului Rus, nici Rusiei sovietice, „neridicarea acestei probleme ar facilita mult erau califi cate drept o plăsmuire a diplomaţiei lui soluţionarea paşnică a problemei Basarabiei”; (4) Stalin, provocând furia lui Hitler care, atunci când se cerea strămutarea numeroşilor etnici germani i s-a prezentat nota cu privire la Bucovina, ar fi „locuitori ai Basarabiei şi Bucovinei”. izbucnit: „Nu vreau să fi u luat drept un imbecil de Schulenburg a subliniat că Guvernul său acorda către ruşi!”25. o atenţie aparte neadmiterii transformării României În nota secretarului de stat E. von Weizsacker în teatru de război. Comisarul sovietic de Externe şi-a din aceeaşi zi, adresată lui Ribbentrop, se arăta că exprimat „satisfacţia” pentru faptul că Germania „a trebuiau depuse eforturi pentru soluţionarea paşnică a confi rmat drepturile Uniunii Sovietice în problema pretenţiilor sovietice, cu condiţia ca Sovietele să ţină basarabeană”, menţionând că şi Guvernul sovietic cont de interesele germane în regiune şi anume: (1) să „recunoaşte interesele Germaniei faţă de chestiunile nu treacă linia Putului şi a Dunării inferioare pentru economice ale României şi va face totul ca, în limita a nu pune în pericol interesele germane în zonele de posibilităţilor, aceste drepturi să nu fi e afectate”. extracţie a petrolului; (2) să fi e respectate drepturile URSS urmărea rezolvarea neîntârziată a problemei cetăţenilor Reihului şi ale populaţiei de origine Basarabiei şi considera „corectă şi oportună ridicarea germană; (3) în cazul unui confl ict militar, să nu problemei Bucovinei, unde populaţia majoritară este fi e bombardate zonele petrolifere ale României; (4) cea ucraineană, pentru că în prezent întreaga Ucraină Guvernul român trebuia să fi e înştiinţat că Germania – cu mici excepţii – este deja unifi cată”. Invocând pleda în favoarea acceptării pretenţiilor URSS. date demografi ce, Schulenburg a arătat că ucrainenii „nu alcătuiesc majoritatea etnică în Bucovina”, la 24 Relaţiile româno-sovietice. Documente. Vol. II 1935-1941, care Molotov a replicat că acestea erau exagerate. Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003, p. 315- El dorea soluţionarea „pe cale paşnică a chestiunii 317. Basarabiei şi Bucovinei, dar imediat”, interesându- 25 Ion Şişcanu, Basarabia în contextul relaţiilor sovieto- române. 1940, Editura Civitas, Chişinău, 2007, p. 80. se în ce măsură Guvernul german „va putea asigura

nr. 3(18), septembrie 2010 - 15 Akademos soluţionarea acestei chestiuni pe cale paşnică, prin pretinse. La declaraţia lui Schulenburg precum infl uenţa pe care o are asupra Guvernului român”. că soluţionarea paşnică a litigiului cu România ar Din perspectiva germană, „având în vedere situaţia putea fi mai uşor realizată dacă Guvernul sovietic creată şi abordarea corespunzătoare a problemei, ar restitui Guvernului român tezaurul Băncii rezolvarea paşnică în spiritul propunerilor sovietice” Naţionale Române, oferit spre păstrare Rusiei în se încadra „în limitele posibilului”, însă această timpul războiului mondial şi sechestrat de Guvernul soluţionare era în funcţie de pretenţiile Sovietelor Rusiei sovietice în 1918, Molotov a răspuns că „nici asupra Bucovinei. Molotov a pus din nou accentul pe vorbă nu poate fi despre asta, deoarece România a urgenţa rezolvării „paşnice” a chestiunii Basarabiei, exploatat destul de mult timp Basarabia”. adăugând: „Dacă soluţionarea paşnică a problemei În faţa Ambasadorului german Molotov a expus, reprezintă şi un interes german, atunci acesta este ca între nişte parteneri adevăraţi, desfăşurarea de mai un interes dublu”. departe a modalităţii de „soluţionare” a „chestiunii”: Diplomaţia germană nu punea la îndoială Guvernul sovietic va prezenta pretenţiile sale „urgenţa chestiunii”, ci doar modus procedendi. ministrului plenipotenţiar al României la Moscova, Personal, Schulenburg îşi imagina această Gheorghe Davidescu, aşteptând din partea „soluţionare” în felul următor: „într-un viitor Guvernului imperial german „să sfătuiască, în apropiat, URSS va ridica problema şi Germania acelaşi timp, fără întârziere Guvernul român de la va spune României „fi i de acord”. Pentru Molotov Bucureşti să se supună cerinţelor sovietice, pentru 28 această abordare era acceptabilă, doar că chestiunea că în caz contrar războiul este inevitabil” . era una „foarte urgentă”26. Astfel, numai după ce a pus la punct în prealabil În raportul său către Ribbentrop, Schulenburg toate aranjamentele diplomatice şi politice cu menţiona că plecase de la întâlnirea cu Molotov Germania în privinţa trecerii la realizarea punctului „cu impresia că Molotov nu a respins cu totul 3 al protocolului adiţional secret şi numai după ce posibilitatea ca sovieticii să renunţe la Bucovina în a obţinut acordul Berlinului referitor la satisfacerea timpul tratativelor cu România”27. urgentă a pretenţiilor sale teritoriale asupra Basarabi- Insistenţa Germaniei în chestiunea Bucovinei ei şi părţii de nord a Bucovinei, conducerea sovietică a făcut ca partenerul său sovietic să-şi modereze a procedat la „soluţionarea” acestor chestiuni. La apetitul teritorial faţă de această provincie 26 iunie, URSS a prezentat Guvernului român ultimatumul prin care cerea evacuarea Basarabiei românească. La întrevederea din cursul zilei de 26 şi Nordului Bucovinei. La 28 iunie, Basarabia şi iunie, ultima din seria contactelor sovieto-germane Nordul Bucovinei au fost invadate de Armata Roşie, înainte de invadarea Basarabiei şi Nordului iar la 6 iulie 1940 populaţia Chişinăului a asistat la Bucovinei de către trupele sovietice, Ambasadorul „marea paradă a eliberării”, desfăşurată „în sunete german i-a atras atenţia lui Molotov că renunţarea de fanfare şi zângănitul coloanelor de tancuri”. la Bucovina „care n-a aparţinut niciodată nici Tribuna de „onoare”, prin faţa căreia treceau trupele chiar Rusiei ţariste” va favoriza „substanţial” Armatei Roşii, era „o enormă cutie de lemn, vopsită reglementarea paşnică a litigiului cu România. Însă, în roşu, răsturnată cu fundul în sus. Parada începea pentru comisarul sovietic de Externe Bucovina la 10.00, accesul la tribună se închidea la 9.00”. reprezenta „ultima parte ce-i mai lipseşte Ucrainei Chişinăul de atunci a fost martorul amiciţiei întregite”, din care cauză Guvernul URSS insista Sovietelor cu regimul nazist, numai că nu se ştia asupra „soluţionării” acestei chestiuni „concomitent nimic despre dedesubturile acestei prietenii: „ [...] cu cea a Basarabiei”. Totuşi, în urma convorbirii din am văzut ceva ce nu credeam să văd: la colţul ajun cu reprezentantul Germaniei, Guvernul sovietic străzii Gogol până în strada Mihai Viteazul, pe două a hotărât să-şi limiteze pretenţiile „la partea de nord părţi ale străzii Alexandru cel Bun stăteau înşirate a Bucovinei, cu oraşul Cernăuţi”. „cordoanele de onoare” (distanţa de 5-8 metri de la Noul hotar sovietic trebuia să treacă de la cel mai unul la altul): un enkavedist, un SS (da, da nu te de Sud punct al Ucrainei de Vest, de lângă muntele mira, cititorule!) în vestita uniformă „Mausfarbe” Kiatiasa, spre Est de-a lungul râului Suceava şi (culoarea şoarecelui). Înţelegerea Hitler-Stalin apoi mai spre Nord-Est de Herţa pe râul Prut. În era în toiul execuţiei pe puncte. Unul din ele era consecinţă, URSS îşi asigura astfel legătura feroviară vizita în URSS a unui batalion SS pentru a ajuta directă din Basarabia spre Cernăuţi cu oraşul la repatrierea germanilor (dar şi pentru a vizita Lemberg (Lvov). În schimb, Moscova era dispusă lagărele de muncă forţată GULAG ... ). „Coloanele să ţină cont de interesele economice ale Germaniei de onoare” din 6 iulie 1940 de la Chişinău erau poate în România, precum şi de doleanţele Berlinului cu unica „manifestare fi zică” a regretabilei prietenii privire la etnicii germani din teritoriile româneşti hitleristo-staliniste. Basarabia a căzut jertfă acestei prietenii împreună cu jumătate din Bucovina ...”29. 26 Relaţiile româno-sovietice …, p. 320-322. 27 Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basa- 28 Ibidem, p. 15. rabia, Chişinău, Universitas, 1991, p. 12. 29 Basarabia, Chişinău, nr. 6, 1991.

16 - nr. 3(18), septembrie 2010 Păunescu la Chişinău

LAUDATIO - Dragă prietene, stimaţi colegi, PENTRU POETUL onorată asistenţă! ADRIAN PĂUNESCU, Academia de Ştiinţe a Moldovei, în calitate SENATOR de cel mai prestigios templu al ştiinţei şi culturii, ÎN PARLAMENTUL întruneşte 52 de membri titulari, 53 de membri corespondenţi, 50 membri de onoare şi 13 Doctori ROMÂNIEI Honoris Causa. Azi, fi ind vorba de membrii de onoare, voi Acad. Gheorghe DUCA, sublinia că printre ei se numără laureaţii premiului preşedintele AŞM Nobel Jores Alfi orov şi Vitalii Ghinzburg (Rusia), savanţii cu renume mondial Boris Paton (Ucraina), PRAISES FOR POET ADRIAN PAUNESCU, Serghei Capiţa (Rusia), Terry de Monbrial (Franta), SENATOR IN THE ROMANIAN PARLIAMENT Van Gundy (USA). Writer Adrian Paunescu is an unrepeatable Peste 20 de persoane celebre şi din România name, who has his special niche in the library of the sunt membri de onoare ai Academiei de Ştiinţe a Romanian literature. In the years of totalitarianism, he succeeded, according to Eugen Simion, “to Moldovei, inclusiv domnii Ionel Haiduc, Eugen mobilize the masses”, especially the new generation, Simion, Cristofor Simionescu, Maya Simionescu, for the perception of “the young poetry and music”, Florin Tănăsescu, Florin Filip, Gleb Drăgan, Mihai fi lling up the Romanian stadiums, a reality with Drăgănescu. no resemblance on the planetary scale…”. By his actions, he did an enormous service to the Ne bucuram că după o perioadă de stagnare Romanian people: he has freed the spirits, especially şi declin, începând cu anul 2005, Academia de the young people; he has “cured” their wooden Ştiinţe a Moldovei se renaşte ca pasărea Fhoenix. language taught in schools and heard on the radio, Sub auspiciile Academiei, în formula modelului offering them a literary Romanian language; he has launched and re-launched on the Romanian musical actual, se desfăşoară toate cercetările din ţară, scene dozens of artists. The Flacara circle was also se organizează concursuri de proiecte pentru watched by the Romanians from the right side of Prut întreaga comunitate ştiinţifi că. Academia participă river; thus the poet has contributed enormously to în proiectele Uniunii Europene, NATO, proiecte the national revival of Basarabia. The academician Mihai Cimpoi noticed that in the works of poet bilaterale cu SUA, Rusia, Germania, Ucraina, Italia, Adrian Paunescu, “Basarabia` s drama, just like in Bielorusia, România, Ungaria etc. Graţie eforturilor Mateevici` s works, just like in interwar and postwar Dvs., stimaţi colegi, suntem la un pas de asociere (Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu) cu comunitatea ştiinţifi că a Uniunii Europene. Bessarabia poets` works (…), is put under the tragic sign of Christ crucifi xion…” Astfel, Academia de Ştiinţe a Moldovei vine cu

Academia de Ştiinţe a Moldovei, Sala Azurie, 30 august 2010

nr. 3(18), septembrie 2010 - 17 Akademos soluţii viabile de dezvoltare, promovând doctrina lui proverbială, le-a zis: „Cum, ce facem?! Să-l europeană de constituire a unei societăţi bazate pe iubim!”. cunoaştere. Aşa a fost în următoarele câteva decenii. Cititorii, Astăzi afi rmăm cu mândrie că la 12 august 2010, iubitorii de muzică l-au îndrăgit pe Adrian Păunescu rândurile noastre s-au completat cu o personalitate care a devenit un poet foarte şi foarte popular, pentru marcantă a neamului. La demersul Institutului de spiritul său de luptător, marcat, totodată, de un lirism Filologie din 20 iulie 2010, aprobat la 28 iulie 2010 impresionant, tulburător până la lacrimi. Să ne de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare amintim aici de poezia devenită cântec Rugă pentru Tehnologică al AŞM, Adunarea Generală a mem- părinţi, piesă interpretată de Ştefan Hruşcă, sau să brilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei a hotărât, menţionăm un alt poem zguduitor dedicat părinţilor prin vot unanim, să-l aleagă membru de onoare al – Repetabila povară. L-am auzit de două ori pe Academiei de Ştiinţe a Moldovei pe scriitorul Adri- marele actor Florin Piersic recitând această poezie an Păunescu, care este şi senator viager în regatul şi în ambele cazuri a lăcrimat, iar cu el şi spectatorii. miraculos al Limbii Române. Maestre, ne bucurăm Au recitat astăzi această poezie şi liceenii: că aţi făcut tot posibilul şi chiar imposibilul ca să „Cine are părinţi, pe pământ, nu în gând, ajungeţi la Chişinău şi să sărbătorim împreună Ziua Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând. Naţională a Limbii Române. Că, din toate ce sunt, cel mai greu e să fi i Eminentul poet, publicist, prozator şi om politic Nu copil de părinţi, ci părinte de fi i.” Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943 în comuna Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, într-o Din păcate, Adrian Păunescu n-a avut noroc familie de învăţători. Este considerat unul dintre cei doar de iubirea semenilor, aşa cum îl binecuvântase mai prolifi ci poeţi români contemporani, reuşind Nichita Stănescu, pentru că talentul său şi celebritatea să editeze peste 50 de cărţi de poezie, publicistică, cucerită au trezit invidia atât a unor colegi, cât şi a proză. Alte 7 volume urmează să vadă lumina regimului Ceauşescu. tiparului, între care un roman şi memoriile sale. Una dintre explicaţii o găsim într-un interviu Scriitorul Adrian Păunescu este un nume cu regretatul nostru poet Grigore Vieru, acordat irepetabil şi inconfundabil, are nişa sa specială sau raftul său unic în biblioteca literaturii române. Este în anul 2007, care a sărit să-l apere pe fratele său vorba de poezia socială, politică, „de atitudine” sau Adrian (cităm): „...Nu inventatele sale păcate „pledoarie”, în care „îmbină de minune liricul cu ideologice l-au pedepsit şi-l pedepsesc după 1990 polemicul”, precum avea să remarce cu admiraţie încoace, ci invidia şi ura pentru neobişnuitul său un alt mare scriitor român, Marin Sorescu. har. Adrian Păunescu rămâne un poet de geniu şi A debutat ca poet în anul 1960, dar debutul un nebun de mare curaj bărbătesc pentru vremurile său editorial a avut loc cinci ani mai târziu cu în care şi-a scris cărţile”. volumul Ultrasentimente. A fost remarcat imediat Sănătate şi multă creativitate, maestre Adrian de critica literară şi de colegi, impunându-se ca un Păunescu! Dacă unii bat în Dvs cu atâta osârdie, spirit vulcanic, nonconformist, stăpân pe cuvinte şi înseamnă că faceţi ceva foarte bun pentru România promotor al unei limbi române elevate, generator de şi Republica Moldova, înseamnă că sunteţi pe calea metafore şi sensuri inedite, voce de haiduc şi dicţie cea dreaptă. de actor. În ceea ce-l priveşte pe oaspetele nostru drag, Pe Adrian Păunescu era imposibil să nu-l poetul Adrian Păunescu, acesta, chiar şi-n timpuri observi la Tribuna Cuvântului, or, aşa cum menţiona de temut, a protestat contra cenzurii şi mediocrităţii, acad. Mihai Cimpoi, poezia lui era una „mesianică, a spus lucruri grele la adresa regimului. Un exemplu „ultrasentimentală”, „gigantescă”, având o tonalitate elocvent este poemul Analfabeţilor, publicat în 1980 generală de plânset universal”. Adrian Păunescu în revista Flacăra, pentru care a şi fost pedepsit avea tot ce-i trebuia unui poet dăruit de Dumnezeu ulterior (cităm): ca să cucerească inimile cititorilor. Se spune că după debutul poetului, mai mulţi „V-am spus să vă astâmpăraţi şi voi, scriitori au venit la marele poet Nichita Stănescu, Cenzori capricioşi ai vremii mele, care era deja popular, şi i-au spus: „Nichita, a mai C-o să vă coste scump măruntul moft, apărut un mare poet, Adrian Păunescu, ce facem?”, De a ne face nouă zile grele. la care Nichita Stănescu, cunoscut prin generozitatea ...V-am spus că vremurile s-au schimbat

18 - nr. 3(18), septembrie 2010 Păunescu la Chişinău

Şi că situaţia e mai complexă, (1981); Totuşi iubirea (1983); Sunt un om liber Nu-i intelectualul - servitor. (1989); Bieţi lampagii (1993) – poezia din titlu fi ind Cultura nu-i ceva ca o anexă.” cântată la noi de folckistul Igor Ţurcanu; Noaptea În contextul „cenzurii” care înăbuşă spiritul marii beţii (1993); Infracţiunea de a fi (1996); Până creator, ţin să-i spun publicistului Adrian Păunescu la capăt (2002); romanul scris în tinereţe, dar tipărit un lucru extraordinar despre impactul uneia dintre acum – Vinovat de iubire. Ultimul titlu justifi că poeziile sale asupra publicului din Republica aprecierea criticului literar Petru Poantă, potrivit Moldova. Este vorba de Antiprimăvara, care la căreia „Adrian Păunescu este în fond aproape prima vedere pare o poezie de dragoste nefericită, un fanatic îndrăgostit de viaţă. Trăieşte totul cu o cântată cu multă durere de Vasile Şeicaru. Îmi frenezie uluitoare, cu un fel de disperare...” spunea zilele acestea Luminiţa Dumbrăveanu, o Întorcându-mă la volumul Noaptea marii beţii, ţin să menţionez faptul că poezia, care a dat cunoscută prezentatoare de la Radio Chişinău, că în titlu cărţii, a fost ultima cântată de legendarii Ion primăvara anului 1994, când la Radioteleviziunea şi Doina Aldea Teodorovici, martirii noştri striviţi Naţională s-a instaurat neagra cenzură, redactorii au într-un accident suspect. La Radio Chişinău se găsit o modalitate subtilă de a protesta, dând pe post păstrează această înregistrare de amator şi se spune cântecul Antiprimăvara, în care se spunea: că e făcută în casa scriitorului Adrian Păunescu, chiar înainte de a fi plecat artiştii la drumul de noapte „Ce dacă vine primăvara? care ni i-a prăpădit. Dacă greşesc, dl Păunescu va Atâta iarnă e în noi, face precizările de rigoare. De altfel, în această Că martie se poate duce carte Adrian Păunescu dedică o Doină zguduitoare Cu toţi cocorii înapoi. Doinei Aldea Teodorovici. Acad. Mihai Cimpoi avea să observe că în Primăvară, care-ai fost opera poetului Adrian Păunescu „drama Basarabiei Nu veni, n-ai nici un rost. este pusă ca la Mateevici, ca la poeţii basarabeni Poţi să pleci, suntem reci interbelici (...) şi postbelici (Grigore Vieru, Nicolae Iarna ni-i pe veci.” Dabija, Arcadie Suceveanu), sub semnul tragic al crucifi cării christice...”. Vom menţiona în continuare câteva dintre cele Să trecem acum în revistă şi câteva titluri mai cunoscute volume de autor ale scriitorului de poe-zii cunoscute cititorilor şi publicului din Adrian Păunescu: Ultrasentimente (1965); Istoria Republica Moldova, în special graţie cântecelor care unei secunde, care a încântat o lume întreagă, volum l-au făcut extrem de popular aici: Şi totuşi există cenzurat de partid în anul 1971; Iubiţi-vă pe tunuri iubire; Niciodată să nu uităm de cei mai trişti ca noi; Colindul gutuii din geam, cântate de formaţia

Şedinţa comună a CSŞDT şi membrilor AŞM consacrată Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea Română, Chişinău, Sala Azurie a AŞM, 30 august, 2010

nr. 3(18), septembrie 2010 - 19 Akademos cenaclului Totuşi iubirea; Rugă pentru părinţi de Manole. Iată şi trei grupuri de legendă, afi rmate Ştefan Hruşcă; Citeşte numai la fi nal; La adio, tu, deja, care participau la cenaclul Flacăra: Mondial, interpretate de Vasile Şeicaru; Iertările sau Ai să Pasărea Colibri, Fhoenix. Nu în zadar, scriitorului mă ierţi în fi ecare noapte, cântate la noi de grupul Adrian Păunescu i se spune „părintele unei generaţii de artişti” sau „părintele cu cei mai mulţi copii din Catharsis; Se urcă Basarbia pe cruce; Măi soldat România”. de grănicer, cântate de Tudor Gheorghe; Maluri Anul acesta, în luna iunie, s-au împlinit 25 de ani de Prut, celebra piesă, care ne-a unit şi mobilizat, de la interzicerea Cenaclului Flacăra, o adevărată interpretată sfâşietor de durut de Ion şi Doina Aldea salvare pentru cei din Moldova sovietizată. Mii şi mii Teodorovici. de basarabeni fugeau, luni după-amiază, de la lecţii Nu vom exagera dacă vom spune că scriitorul sau de la serviciu, ca să asculte în mod clandestin Adrian Păunescu este un om al recordurilor, un transmisiunea spectacolelor de la Radio Bucureşti, campion olimpic al culturii general româneşti, şi savurând frumoasa limbă română şi minunatele aceasta pentru că: melodii, care le dădeau speranţă. Grigore Vieru Unu. Volumul său antologic Poezii de până azi, afi rma într-un interviu: „prin excepţionalele sale apărut în 1978 în celebra Colecţie pe care o căutam cărţi de poezie, prin istorica publicaţie Flacăra, prin toţi pe la Cernăuţi, Odessa, Moscova a apărut într- celebrul Cenaclu Flacăra, Adrian Păunescu ctitorise un tiraj de 155 mii de exemplare, bătând astfel un o altă Românie. Pentru basarabeni el devenise un record mondial la capitolul POEZIE; profesor de limbă română, de literatură şi istorie a Doi. Cărţile scriitorului Adrian Păunescu au un neamului”. tiraj total de 1 mln de exemplare, record pentru un Maestre Adrian Păunescu, vă mulţumim mult poet român în viaţă; pentru aceste lecţii de limbă română şi de demnitate Trei. Volumele sale de poezie însumează în naţională! Vă mulţumim şi pentru că aţi avut total peste 300 de mii de versuri, depăşind astfel deschise întotdeauna uşile casei pentru cei veniţi de epopeea Indiei antice Mahabharata care are 215 mii la Chişinău, că aţi sărit să-i ajutaţi sau să-i apăraţi versuri, fapt ce l-a determinat pe fostul preşedinte pe basarabenii noştri Grigore Vieru, Ion şi Doina al Academiei Române, Eugen Simion, să-l declare Aldea Teodorovici, Nicolae Dabija, Leonida Lari, pe poetul Adrian Păunescu „fără asemănare nu Ilie Ilaşcu şi mulţi alţii, pentru susţinerea cărora nu numai în istoria literaturii române, ci şi în literatura v-aţi cruţat nici timpul şi nici forţele! universală”; Aveţi toată recunoştinţa noastră pentru Patru. Tot criticul literar Eugen Simion opera dvs, dar şi pentru faptele dvs concrete semnalează un alt record – „Poetul Adrian Păunescu pentru moldovenii din stânga Prutului, inclusiv a reuşit, în anii totalitarismului, „să mobilizeze din Transnistria, unde în timpul războiului din masele”, îndeosebi noua generaţie, întru receptarea 1992, aţi avut curajul să ajungeţi pentru a ridica „poeziei şi muzicii tinere”, umplând până la refuz moralul combatanţilor noştri cu poezii şi muzică. stadioanele României, realitate fără asemănare la Titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe scară planetară...”. a Moldovei constituie o recunoaştere de către Bineînţeles, ultimul record nominalizat mai sus comunitatea ştiinţifi că de la Chişinău a meritelor este legat de celebrul Cenaclu de poezie, muzică dvs incontestabile în dezvoltarea limbii şi literaturii folck şi rock Flacăra, condus de scriitorul Adrian române, în apropierea celor două maluri ale Prutului, Păunescu, care l-a făcut popular şi în actuala care trăiau alături, dar pe „hărţi diferite”, precum Republica Moldova. Dar acesta nu e singurul record scrieţi într-o poezie. legat de Flacăra. În perioada 1973-1985, până a Domnule academician Adrian Păunescu, vă fost interzis, Cenaclul, supranumit al „generaţiei în felicităm din toată inima, vă urăm multă sănătate blugi”, al tinerilor – un adevărat fenomen de masă că-i mai bună decât toate, noi energii creatoare, – a susţinut 1615 spectacole în faţa a mai mult de 6 bucurii editoriale pentru cărţile afl ate în manuscris milioane de spectatori. În ciuda unor compromisuri şi sperăm într-o colaborare plină de rod şi de-acum în relaţiile cu regimul totalitar de atunci, Adrian Păunescu a făcut un serviciu enorm poporului încolo, întru realizarea tuturor idealurilor naţionale, român: a descătuşat masele, în special tinerii; i-a pentru care aţi luptat o viaţă! „tratat” de limbajul de lemn învăţat la şcoală şi auzit Să trăiţi la mulţi ani fericiţi! la radio, servindu-le o limbă română literară; a lansat Discurs, rostit în şedinţa comună a şi relansat pe scena muzicii româneşti zeci de artişti, CSŞDT şi membrilor AŞM consacrată care nu se ştie dacă ar fi răzbătut vreodată pe marea Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea scenă. Să dăm doar câteva exemple: Vasile Şeicaru, Română, cu prilejul conferirii lui Adrian Ştefan Hruşcă, Ducu Bertzi, Victor Socaciu, Nicu Păunescu a titlului de membru de onoare a Alifantis, Nicolae Furdui Iancu, George Nicolescu, AŞM. Chişinău, 30 august, 2010 Anda Călugăreanu, Loredana Groza, Mădălina

20 - nr. 3(18), septembrie 2010 Păunescu la Chişinău

DISCURS LA INTRAREA Înrobirea limbilor a fost efectul pervers al supremului adevăr, că la început a fost cuvântul. Ca ÎN ACADEMIA MOLDOVEI un ostaş credincios şi onest, cultul limbii a devenit prizonier şi a fost schingiuit să-şi piardă înţelesul. Adrian PĂUNESCU, Dincolo de războaiele devastatoare, nu s-a potolit o clipă războiul cuvintelor. membru de onoare Punerea unui popor sub semnul altei limbi al Academiei de Ştiinţe a Moldovei decât cea pe care i-o dăduse Dumnezeu n-a fost mai morală decât agresiunea împotriva unor teritorii A SPEECH AT THE ENTRANCE OF THE şi asumarea prin forţă a bogăţiei altor pământuri. MOLDOVAN ACADEMY În acest coşmar trăieşte şi moare lumea de mii şi The poet Adrian Paunescu, senator in Romanian mii de ani. Aşa trăim şi noi, sub toate structurile Parliament, took this speech in front of the academic şi provocările care ne înconjoară. Limba dacică şi community of the Republic of Moldova on August 31st 2010, during the General Assembly of the members limba latină au intrat într-o osmoză profundă, ca să of the Academy of Sciences from Moldova, on the cuprindă înaltul şi adâncul fi inţei româneşti. occasion of the National Holiday “Limba noastra Dar trăim într-un bloc european cu pereţii cea romana”. The speech was made following subţiri. Divina limbă română n-a putut să nu fi e, din Adrian Paunescu` s conferring the title of Honorary când în când, în cursul formării şi al practicării ei, Academician of the Academy of Sciences from intersectată de infl uenţe slave, maghiare, germane, Moldova. franceze, poloneze, evreieşti, turceşti, greceşti. Acestea au dat un farmec aparte limbii noastre. Onorată Academie, Domnilor oameni de Şi un plus de credibilitate. E o limbă vie, care cultură şi ştiinţă, Domnule Preşedinte, fraţilor, nu-şi refuză nici măcar câteva ore de boemă, dar, în Ar trebui să fi m liniştiţi, din moment ce, după esenţă, românii din Alba Iulia, Chişinău, Baia Mare, cum stă scris în Ioan, „La început a fost Cuvântul, Timişoara, Cernăuţi, Craiova, Orhei, Cluj-Napoca, şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era Ploieşti, Mureş, Constanţa, Iaşi, se înţeleg, esenţial, Cuvântul”. Dar putem fi liniştiţi, când această în aceeaşi limbă română. sfântă taină o ştiu toţi şi par dispuşi să o folosească Felul în care pun aromânii problema fatalităţii în interesul propriu? limbii pe care o vorbesc poate crea fi ori poligloţilor

Adrian Păunescu

nr. 3(18), septembrie 2010 - 21 Akademos iuţi de caracter. Cum spunea C. Belimaci, poetul De la Bucureşti, cel ce vă vorbeşte acum scria naţional al aromânilor: el însuşi: ”Părinteasca dimandare Cum rar se mai poate da mână cu mână, Ni spergiură cu foc mare Că unii au nunţi, iar ceilalţi funeralii, Fraţi di mumă şi di-un tată Noi, hai să vorbim, noi, mereu ilegalii, Noi, Armâni di eta toată! Oriunde afl a-ne-vom, Limba Română.

Di sub plocile di morminţi Hotarele strâmbe, făcute să doară, Strigă-a noştri buni părinţi Cătuşe pun, iată, pe ţară şi ţară, -Blastemare s-aibă-n casă, Când oare zăvorul putea-va să sară, Cari di limba lui se lasă!”. Răpus dintre noi pentru ultima oară? Aceeaşi pledoarie, din tranşeele Primului Război Mondial, marele poet basarabean, preotul dr. Alexei Ne-au luat şi provincii, şi râuri, şi fraţii, Mateevici: Ne-au luat şi putinţa de-a sta mână-n mână... „Limba noastră-i o comoară Ce triste trecând spre mormânt generaţii, În adâncuri înfundată Dar este făcut şi ceva să rămână. Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Se afl ă în noi - semn al singurei naţii - Adânc-ilegala rostire română. Limba noastră-i limbă sfântă, Şi-am zis, în propriile mele testamente: Limba vechilor cazanii, Mă rog pentru voi Care o plâng şi care o cântă Şi vă rog, Pe la vatra lor ţăranii.” Pentru numele lui Eminescu, Cu cât tragism şi cu câtă simplitate a scris Să nu trădaţi limba română. Grigore Vieru, marele poet al regăsirii fraţilor şi a cărui umbră o simţim încă printre noi, testamentul În urmă cu şase decenii şi ceva, măicuţa mea, său despre limba maternă: învăţătoarea Floarea Ispas, a trebuit să plece “În aceeaşi limbă cu abia născutul care eram, înapoi peste Prut, sub Toată lumea plânge, presiunea din ce în ce mai dură a frontului. În aceeaşi limbă – Nu-mi închipuiam, zicea tata, că pierderea Râde un pământ Ci doar în limba ta războiului se va răsfrânge total asupra vieţilor Durerea poţi s-o mângâi, noastre, asupra recoltelor noastre, asupra educaţiei Iar bucuria copiilor noştri, asupra calităţii pâinii noastre, asupra S-o preschimbi în cânt. pensiei bătrânilor de prin sate şi de prin oraşe, asupra limbii române. Parcă un plan diabolic şi În limba ta amănunţit a fost pus în operă, timp de două decenii. Ţi-e dor de mama – Ce voiau, tată? Şi vinul e mai vin, – Sovietizarea şi bolşevizarea României. Şi prânzul e mai prânz. După 1964, 1965, 1968, iarba proaspătă a Şi doar în limba ta învins urmele de şenile şi de abrutizare, românul Poţi râde singur, s-a trezit la o nouă viaţă, peste toate criminalele Şi doar în limba ta Te poţi opri din plâns. datorii de război şi cote obligatorii pe care le plăteau ţăranii români. Iar când nu poţi S-au petrecut, atunci, reforme cu faţa la Nici plânge şi nici râde, popor. România îşi recăpătase dreptul unui Când nu poţi mângâia minim acces la echilibrul mondial. Nu, România Şi nici cânta, nu devenise o ţară capitalistă. Dar era acea ţară Cu-al tău pământ, din lume care dezvolta raporturi de colaborare cu Cu cerul tău în faţă, marile ţări capitaliste ale lumii. Nu ni se micşorau Tu taci atunce difi cultăţile, dar nu mai eram aşa de singuri pe lume. Tot în limba ta.”

22 - nr. 3(18), septembrie 2010 Păunescu la Chişinău

Intelectuali români de toate vârstele au început să intrarea în Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia: călătorească în Occident. menirea de a fi împreună a poporului român. Cu această ocazie, paradoxal, am descoperit Cum aş putea considera decât ca o încununare şi partea frumoasă a Răsăritului în mijlocul căruia a întregii mele vieţi, decizia Academiei Republicii trăiam. Sâmburii libertăţii ne aduceau în memorie Moldova de a mi se face onoarea să fi u primit în istoria adevărată şi obligaţiile fraterne, faţă de toţi rândurile sale? Martorii acelor ani nu mai sunt. românii. Mari creatori, de pe ambele maluri ale E doar Basarabia eternă, cu toate suferinţele şi Prutului, şi-au regăsit responsabilitatea în destinul speranţele ei. Şi sunteţi dv., memoria neamului. limbii care-i unea pe toţi românii. S-a spart Gulagul Vă mulţumesc recunoscător, cu atât mai mult cu şi frânturi de mesaje ale fraţilor înlănţuiţi au răsunat cât normalitatea, care e pentru toţi românii limba îndatoritor în noaptea dintre noi. Atunci am început română, a fost şi – uneori – mai este pentru mulţi să afl ăm numele eroicei poezii, arte şi conştiinţe dintre dv. ocazia unei lupte, a unei jertfe, nu o simplă basarabene, cea care ar merita ea însăşi Premiul fatalitate geografi că. Nobel: Vieru, Matcovschi, Damian, Cimpoi, Mă rog pentru sufl etele martirilor basarabeni Druţă, Codru, Loteanu, Lari, Costenco, Doga, care au fost aruncaţi şi asasinaţi în gulagurile - Hadârcă, Vodă, Aldea Teodorovici, Vatamanu, siberiene şi nesiberiene - staliniste, pentru credinţa Cărare, Teleucă, Suceveanu, Strâmbeanu, şi lupta lor împotriva ocupaţiei şi bolşevizării, în Tarlapan, Valeriu Matei, Anatol şi Tudor Chiriac, speranţa libertăţii şi regăsirii naţionale. Şi mă rog Josu şi Ciubotaru. pentru sufl etele martirilor ardeleni rupţi pe roată, S-a auzit peste toate zăbrelele chemarea lui aruncaţi de vii în gropi cu var nestins, pentru Dabija: „Doru-ni-i de dumneavoastră / Ca unui credinţa şi lupta lor. Parcă e un blestem că peste zid de o fereastră”. unul dintre poeţii renaşterii basarabene a trecut un A luminat continentul puterea dovedită de jertfă camion, ca să-i zdrobească oasele şi credinţa. L-am a grupului Ilaşcu, când Ilie – condamnat la moarte – omagiat şi atunci, de la Bucureşti, îl omagiez şi a strigat din cuşcă: „Vă iubesc, Popor Român!” acum, la Chişinău. Dumnezeu să te binecuvânteze, Pe fondul unei educaţii de familie curajoasă şi poete Dumitru Matcovschi! corectă, am scris eu însumi poezii care au devenit A fost stigmatul şi a fost nobleţea, norocul opere orale, pe toate teritoriile locuite de români. destinului meu să caut, încă de tânăr, totalitatea N-aveam voie să fac un singur pas dincolo de Prut, românească. Fie că am găsit-o în forţa destinică până în august 1990, când – într-un triumf de început a Ardealului, fi e că am descoperit-o în tragismul de lume – fraţii artişti basarabeni m-au recuperat şi basarabenilor şi bucovinenilor, fi e că m-a luminat m-au sărbătorit pe 30 august 1990, în Piaţa Marii geniul lingvistic oltenesc, că am auzit Doina Adunări Naţionale, de Ziua Limbii Române. De mântuitorului nativ - moldovean Eminescu pe atunci am tot avut confl icte la graniţă cu străjerii râurile interioare, fi e că am ucenicit la şcoala de imperiului, pentru ca în 1994, să devin prizonierul stilistică muntenească, fi e că m-a atras înfl orirea lui Smirnov, răpit de legiunea lui la Tighina. Dar ce sudică a spiritualităţii aromâne, n-am pregetat să importanţă mai are? trec oceanul, în 1970, spre a-l cunoaşte pe Mircea Au trecut aproape 67 de ani de la plecarea Eliade, marele scriitor şi academician căruia i s-a nou-născutului care am fost, din Basarabia. refuzat Academia. În zile şi nopţi fără seamăn, am Dar eu prima gură de aer la Copăceni – Bălţi realizat împreună un dialog care se înscrie în actele am primit-o de la Dumnezeu. Basarabia e şi în de început ale epocii moderne a istoriei României. structura mea, precum e şi Ardealul, cealaltă Nu trebuie să vă spun eu cum mi s-a părut că zeitate a credinţei mele de român – iubitor de sună, la Chicago, în mijlocul Americii, cursurile totalitatea românească. Am ştiut şi ştiu câtă sale despre universalitatea miturilor şi legendelor dreptate avea Const. Stere să lase ambelor maluri româneşti. Aveam 27 de ani când am afl at uimit acest aforism incomparabil: „Nicio picătură de ce bogată, nobilă şi modernă este limba română. energie morală nu se risipeşte în zadar!” Dovadă, De 40 de ani, mă hrănesc din mărturisirea lui peste ani, regăsirea noastră în ceea ce e scris la Mircea Eliade: „Scriu în limba română, limba

nr. 3(18), septembrie 2010 - 23 Akademos

în care visez” şi nu mă mai satur să mă bucur de De toată supunerea oarbă, acest dar al fi rii: limba română. Nu avusesem până De toată iuţeala de mână, atunci distanţa corespunzătoare pentru a-i măsura De toată uitarea de sine, altitudinea. Dar, dacă omul de cultură, recunoscut Tu, iartă-ne, limbă română! ca atare de fi losofi şi scriitori de vârf ai omenirii, mi-a procurat această revelaţie, pot la rândul meu De felul cum trecemArdealul, să vă spun astăzi dumneavoastră, academicienilor Ca marfa, din mână în mână, Republicii Moldova, oamenilor de ştiinţă şi de De cinica negustorie, cultură ai acestui pătimit pământ, care a produs Tu, iartă-ne, limbă română! lacrimi, istorie şi genii, că am avut norocul să descopăr totalitatea românească nu numai De singurătatea în care geografi c, nu numai istoric, dar şi metafi zic, în Moldova furată se-ngână adâncimile insondabile ale gândului eliadesc. Şi Prutul ne ghilotinează, Mircea Eliade era atunci mai tânăr decât sunt Tu, iartă-ne, limbă română! eu azi. Deşi nu mi-a lipsit vocaţia pentru limbi străine, deşi mi-a plăcut din când în când să recit De harta aceasta bolnavă în puternica limbă rusă „Mne grustno na tebea Şi scoasă silit din ţâţână, smotreti” sau în muzicala spaniolă „La muerte me De Legi şi Tratate mizere, esta mirando des las torres de Cordoba” sau în Tu, iartă-ne, limbă română! rotunda limbă engleză „The answer, my friend/ Is blowing in the wind” sau în italiana liturgică De noi, ce-am ajuns interjecţii „Lasciate ogni speranza, voi due entrate” sau în Şi oameni cu fruntea-n ţărână, universala franceză „Allons, enfants de la patrie”, De toţi surdomuţii ce suntem, deşi respect toate limbile pământului, chiar şi pe Tu, iartă-ne, limbă română! cele ale adversarilor tradiţionali ai poporului meu, trăiesc, mă îmbolnăvesc, mă vindec, lucrez, visez De-aceste concesii, ce ţara şi scriu în limba română, limba în care, atunci O rană o fac să rămână, când voi muri, îmi voi încredinţa sufl etul lui De-aceste nedrepte hotare, Dumnezeu, să facă El ce crede cu acest sufl et, De neamul acesta, ce moare, pentru mai binele românilor de pretutindeni. Tu, iartă-ne, limbă română! Doamne, ocroteşte-i pe români! Şi mă închin lui Eminescu, spiritul suprem al Să rămânem credincioşi rădăcinii noastre, totalităţii româneşti: „Nu credeam să-nvăţ a muri să ne batem pentru dezvoltarea şi prosperitatea vreodată”. El este grinda pe care s-a construit ambelor maluri ale Prutului, pentru regăsirea neamul. Oricât de multe bariere s-ar aşeza între noi, noastră în Europa şi în spaţiul legitim al noi nu ne putem muta din Eminescu, ne regăsim spiritualităţii româneşti, pentru diversitatea şi în Eminescu, cifrul secret al eternităţii noastre integritatea culturii naţionale, pentru unitatea incoruptibile. neamului, pentru demnitatea de a fi români Oricâte reverii ne-ar oferi limba română, nu – oriunde ne-am afl a – şi pentru a continua să putem să nu-i cerem iertare, pentru toate stagnările visăm şi să gândim în limba română. şi laşităţile, pentru toate erorile şi încăpăţânările de care nu totdeauna am ştiut să ne ferim. Aşa se Discurs, rostit în şedinţa comună a CSŞDT cuvine, cred, să-mi închei mărturisirea de credinţă şi membrilor AŞM consacrată către Academia Moldovei. Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea Română, De toată trădarea aceasta, cu prilejul conferirii De toată pornirea păgână, titlului de membru de onoare al AŞM. De toată vânzarea de frate, Chişinău, 30 august 2010 Tu, iartă-ne, limbă română!

24 - nr. 3(18), septembrie 2010 Strategii şi politici

DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI • stoparea exodului specialiştilor de califi care înaltă; - SINGURA CALE SPRE • restabilirea infrastructurii de cercetare; • atragerea tinerilor în procesul de cercetare; ECONOMIA INOVAŢIONALĂ • creşterea impactului cercetării asupra societăţii în ŞI FORMAREA UNEI general şi a economiei în special; • consolidarea elementelor cheie de cercetare- SOCIETĂŢI BAZATE inovare prin constituirea Universităţii de ştiinţe PE CUNOAŞTERE fundamentale, Liceului pentru copii dotaţi, Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, toate acestea fi ind încadrate în clusterul ştiinţifi c UnivER Science şi Acad. Gheorghe DUCA reprezentând un caz de succes; • crearea infrastructurii de inovare prin organizarea a 2 parcuri ştiinţifi co-tehnologice şi a unui incubator de THE DEVELOPMENT OF SCIENCE – THE inovare, dar şi transmiterea rezultatelor cercetării către ONLY WAY TO INNOVATIVE ECONOMY AND TO mediul de afaceri prin intermediul proiectelor de transfer A SOCIETY BASED ON KNOWLEDGE tehnologic. The development of human potential is insured Acţiunile întreprinse au permis crearea unei platforme by two dimensions: education and research. These în domeniul cercetării chemată să facă faţă provocărilor components are closely linked: research requires zilei. În acelaşi timp, există o serie de probleme care competence from the society to be understood and necesită atenţie specială şi o abordare sistemică. Astfel, la implemented, the society, in general, needs research capitolul cercetare eforturile urmează a fi concentrate pe: to be able to develop itself, including economic sector. - Consolidarea potenţialului ştiinţifi c şi tehnico- The efforts should be focused on strengthening the material, drept exemplu în acest sens servind experienţa human and technical-material potential; for instance Uniunii Europene privind organizarea cercetării în the experiences of EU in organizing the research cadrul unor programe consolidate (Programul Cadru 7). layout within consolidate programs (FP7). Tentativa de dispersare a ştiinţei în cea academică, universitară şi ramurală reprezintă o greşeală fatală, Este bine cunoscut faptul că ţările fără resurse care va avea consecinţe negative asupra dezvoltării minerale şi energetice, cu suprafeţe agricole limitate, ţării. Având numai cca 3000 de cercetători în au obţinut succese în dezvoltarea economiei şi sferei Republica Moldova, o provocare este însuşi poziţia sociale doar datorită realizărilor ştiinţifi ce, elaborării şi cercetării autohtone în mediul ştiinţifi c internaţional, implementării tehnologiilor inovaţionale. urmând să fi e analizate şi soluţionate în primul rând Având în vedere faptul că ţara noastră, pe lângă lipsa problemele specifi ce ţării noastre; unor zăcăminte notabile de resurse naturale, se confruntă - Ajustarea sistemului actual de management al şi cu mari probleme în sectoarele industriei, agriculturii sferei ştiinţei şi inovării la necesităţile societăţii şi la şi infrastructurii sociale, alternativă la dezvoltarea cele mai bune practici în domeniu, astfel ca investiţiile în durabilă a ţării nu există. Imperativul unui viitor prosper cercetare să dea rezultate deja pe termen scurt şi mediu; pentru Republica Moldova indică necesitatea fortifi cării - Orientarea cercetărilor aplicative către necesităţile dezvoltării direcţionate a ştiinţei, implementării unei sectorului real al economiei; culturi tehnologice şi a unui spirit antreprenorial în societate axate pe efi cienţă şi transformare rapidă. - Formarea capacităţilor inovaţionale ca factor major În acest context, dezvoltarea potenţialului uman în dezvoltarea durabilă a ţării, acesta fi ind un obiectiv este singura cale pe care se poate merge în vederea prioritar al noii politici de stat în domeniul inovării; dezvoltării atât a societăţii în general, cât şi a economiei - Majorarea volumelor de procurări de stat ale în special. Mai mult – fără o dezvoltare per ansamblu a produselor inovaţionale naţionale, în vederea stimulării societăţii nu poate avea loc nici dezvoltarea economică, activităţilor de cercetare şi inovare. iar performanţa nu poate fi atinsă fără promovarea unor - Pregătirea şi formarea continuă a cadrelor ştiinţifi ce principii bazate pe valori. pentru domeniile prioritare de dezvoltare a educaţiei, Dezvoltarea potenţialului uman urmează a fi ştiinţei şi economiei; asigurată pe două dimensiuni: educaţia şi cercetarea. - Internaţionalizarea cercetării prin integrarea în Aceste două componente sunt strâns legate. Cercetarea Spaţiul European de Cercetare şi extinderea relaţiilor necesită competenţă de la societate pentru a fi înţelese ştiinţifi ce internaţionale. şi implementate rezultatele obţinute, iar societatea în Ştiinţa şi inovarea trebuie să fi e direcţionate general are nevoie de cercetare pentru a se putea dezvolta, spre soluţionarea celor mai stringente probleme: inclusiv economic. dezvoltarea economiei, ocrotirea sănătăţii, securitatea De menţionat ca actualmente, atât la capitolul demografi că, alimentară, energetică şi ecologică, educaţie, cât şi la cel de cercetare, avem nevoie de valorifi carea resurselor regenerabile şi umane, schimbări importante în vederea alinierii la cerinţele prevenirea şi diminuarea consecinţelor calamităţilor lumii moderne. naturale, elaborarea materialelor polifuncţionale Până în prezent Academia de Ştiinţe a Moldovei s-a şi a noilor tehnologii, salvgardarea patrimoniului axat în domeniul cercetării în special pe: cultural-istoric şi natural.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 25 Akademos

ŞTIINŢA ŞI INOVAREA programe 111 le-au revenit, prin concurs, savanţilor din cadrul institutelor AŞM, 63 – universităţilor, ÎN DATE STATISTICE 70 – institutelor de profi l, toate aceste echipe de cercetători fi ind mixte. La realizarea a 351 proiecte Finanţarea ştiinţei şi inovării, începând cu anul instituţionale au participat 140 de echipe din 2005, se efectuează în conformitate cu prevederile institutele AŞM, 103 – din universităţi, 108 – din Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi în baza institutele de profi l. Din cele 92 de proiecte pentru Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia tineri cercetători, institutele AŞM au câştigat 49, de Ştiinţe a Moldovei. Pe parcursul ultimilor universităţile – 17, iar institutele de profi l – 26. ani, statul a fi nanţat domeniul ştiinţei şi inovării Pentru a aprecia nivelul real de fi nanţare a autohtone în următorul volum: 2004 – 67,9 mln. lei; ştiinţei autohtone vom apela la următorul indicator: 2005 – 115,7 mln. lei; 2006 – 177,7; 2007 – 283,7; suma de investiţii în sfera ştiinţei şi inovării, 2008 – 366,0 mln. lei; 2009 – 318,6 mln. lei; 2010 raportată la PIB-ul ţării. Care este tabloul fi nanţării – 315,9 mln. lei. în acest context în Moldova? În anul 2004, volumul Mijloacele destinate sferei ştiinţei şi inovării de de fi nanţare a ştiinţei, raportat la PIB, a constituit la bugetul de stat au fost direcţionate spre rezolvarea 0,25 %, în 2005 – 0,35 %, în 2006 – 0,45 %, în 2007 problemelor socio-economice şi culturale imperioase – 0,58 %, în 2008 – 0,63 %, în 2009 – 0,59 %, în în conformitate cu direcţiile strategice adoptate de 2010 – 0,53 %. către Parlamentul Republicii Moldova: După cum observăm, investiţiile în sfera ştiinţei • valorifi carea resurselor umane, naturale şi şi inovării din 2004 până în 2008 au crescut lent, informaţionale, fortifi carea sănătăţii, securitatea dar consecvent, iar din 2009 ele se diminuează. În alimentară, elaborarea noilor tehnologii, acest context, vom preciza că, în conformitate cu efi cientizarea complexului energetic; opinia scientologilor, formată în baza investigaţiilor • dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi a realizate în mai multe ţări, ştiinţa poate infl uenţa real infrastructurii; sectorul economic doar în cazul în care fi nanţarea • susţinerea bibliotecilor ştiinţifi ce; ei constituie cel puţin 1 % din PIB. O fi nanţare • organizarea concursurilor; cu impact benefi c în managementul ştiinţifi c se • editarea lucrărilor şi revistelor ştiinţifi ce; consideră nivelul alocărilor băneşti echivalent cu • dezvoltarea colaborării ştiinţifi ce cu organizaţii 1,5-2 % din PIB, cifră formată din alocaţiile bugetare internaţionale; şi din cele ale investitorilor privaţi. • pregătirea cadrelor ştiinţifi ce de înaltă califi care Pentru o orientare adecvată privind nivelul prin doctorantură şi postdoctorantură. de fi nanţare a ştiinţei autohtone, vom aduce la Aceste sume au fost repartizate în conformitate cunoştinţă, drept exemplu, nivelul de fi nanţare a cu numărul de state ştiinţifi ce, activitatea de bază a ştiinţei şi inovării în 2008, raportat la PIB, în câteva cărora este efectuarea cercetărilor. Bunăoară, în anul state ale lumii: SUA – 2,77 %, Germania – 2,53 %, 2009, institutele AŞM, în număr de 19, au primit Franţa – 2,02 %, Cehia – 1,47 %, Rusia – 1,04 %, 53 la sută din volumul total, iar universităţile şi Ungaria – 0,97 %, Belarus– 0,97 %, Ucraina – 0,87 institutele de profi l din cadrul Ministerului Sănătăţii, %, Turcia – 0,72 %, Moldova – 0,63 %,. România Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei, a luat recent o decizie de a aloca ştiinţei în 2011 cel Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, puţin 2 % din PIB. 23 de subiecţi la număr, au primit pentru cercetare Desigur, în unele state avansate industrial nivelul 47 la sută. fi nanţării acestui domeniu este şi mai mare. În 2006, Distribuirea mijloacelor publice pentru Israelul, bunăoară, a alocat în cercetare-dezvoltare fi nanţarea proiectelor ştiinţifi ce instituţionale, 4,65 % din PIB, Elveţia – 3,73 %, Japonia – 3,39 %, a programelor de stat, proiectelor pentru tineri Finlanda – 3,37%. Ca urmare, în aceste şi alte ţări cercetători, proiectelor pentru procurarea utilajului s-au produs revoluţii tehnologice care le-au asigurat performant, proiectelor de transfer tehnologic, un nivel mai înalt de prosperare. proiectelor bilaterale internaţionale are loc în Despre starea de lucruri din sfera ştiinţei şi exclusivitate prin intermediul concursurilor inovării ne vorbeşte alocaţia fi nanciară, raportată naţionale. De exemplu, în perioada 2005-2009 la un cercetător. De exemplu, în 2008 cheltuielile s-au derulat 21 de programe de stat. La realizarea pentru cercetare-dezvoltare în SUA, raportate proiectelor din cadrul lor au participat echipe la un cercetător, au constituit 258,7 mii dolari, în consolidate, formate din reprezentanţii mai multor Germania – 252,8, Franţa – 204,8, Turcia – 137,5, organizaţii acreditate în sfera ştiinţei şi inovării. Cehia – 136,8, Ungaria – 104,8, Grecia – 87,8, Astfel, din cele 244 de proiecte cuprinse în aceste

26 - nr. 3(18), septembrie 2010 Strategii şi politici

Polonia – 56,7, Rusia – 50,1, România – 25,1, Federal al Educaţiei şi Cercetării al Germaniei, Belarus – 17,0 Ucraina – 11,7, Moldova – 8,4 mii Consiliul Naţional de Cercetare din Italia. dolari. După cum vedem, cheltuielile respective în Comisia Europeană a lansat negocierile de Moldova sunt cele mai mici. asociere a Republicii Moldova la Programul Cadru Există şi un alt indicator în ştiinţă care ne al UE pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică, statut informează despre numărul de angajaţi în activitatea ce va permite cercetătorilor din ţară să dispună în de cercetare-dezvoltare, raportat la 10.000 de spaţiul european de aceleaşi drepturi ca şi cercetătorii angajaţi în economie. Astfel, în Germania activează din statele membre ale UE. 127 de angajaţi, inclusiv 73 de cercetători raportaţi la Pe parcursul ultimilor 5 ani, cercetătorii 10.000 de angajaţi în economie, în Franţa, respectiv, moldoveni au obţinut prin concurs din SUA (CRDF/ – 145 şi 84, în Rusia – 127 şi 66, în Cehia – 96 şi 56, MRDA) 141 de granturi în valoare de 38,03 mil. lei; Grecia – 76 şi 44, Ucraina – 74 şi 38, Belarus – 68 şi de la Comisia Europeană – 46 de proiecte (35,39 41, Polonia – 47 şi 39, Moldova – 42 şi 28. mil. lei); de la Centrul Ştiinţifi co-Tehnologic din Un alt indicator este numărul de articole ştiinţifi - Ucraina (STCU) – 16 proiecte (20,89 mil. lei); de ce, publicate în reviste de circulaţie internaţională la Comitetul Ştiinţifi c NATO – 6 (14,12 mil. lei); cu factor de impact mare (ISI) per cercetător de la SCOPES – 25 (21,29 mil. lei); de la Agenţia ştiinţifi c. Ce înseamnă o revistă cu impact factor? Internaţională pentru Energia Atomică – 4 (32,30 Numărul de citări timp de un an raportat la numărul mil. lei). În total, în perioada de referinţă, au fost de articole publicate într-o revistă ştiinţifi că. Anume realizate 238 de proiecte internaţionale în sumă de acest indicator caracterizează nivelul calitativ al peste 162 mil. lei. cercetării într-o ţară. De exemplu, în 2008, numărul Direcţia politici, management şi de articole ştiinţifi ce publicate în reviste cu impact monitorizare în sfera ştiinţei şi inovării factor per cercetător ştiinţifi c a constituit în Grecia a CSŞDT al A.Ş.M. – 0,48, Turcia – 0,39, Ungaria – 0,33, Polonia – 0,30, Germania şi Franţa – câte 0,29, Cehia – 0,27, SUA – 0,23, România – 0,21, Moldova – 0,09, Rusia şi Ucraina – câte 0,06, Belarus – 0,05 articole. În vederea implementării rezultate- lor ştiinţifi ce, în această perioadă au fost create Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, parcurile ştiinţifi co- tehnologice „Academica” şi „Inagro”, Incubatorul „Inovatorul”. Merită a fi menţionată şi crearea unor platforme tehnologice naţionale înzestrate cu utilaj performant pentru utilizare colectivă, în primul rând, de către cei tineri. Consolidarea comunităţii ştiinţifi ce din Moldova, la rândul ei, a determinat dezvoltarea ascendentă a cooperării internaţionale. Ca rezultat, în perioada 2005-2009 au fost semnate circa 30 de acorduri de cooperare tehnico-ştiinţifi că, au fost lansate programe bilaterale de granturi cu Fondul de Cercetări Fundamentale din Federaţia Rusă, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifi că din România, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Ucrainei, Fondul Ştiinţifi c Umanitar din Federaţia Rusă, Fondul Republican de Cercetări Fundamentale din Belarus, Ministerul Elizabeth Ivanovsky. Natură statică cu spice, a. 1975

nr. 3(18), septembrie 2010 - 27 Akademos

PERSPECTIVELE regulă, nişte afaceri private mici, constituite pentru a promova inovarea în ideea că fără utilizarea DEZVOLTĂRII inovaţiilor este practic imposibil de a crea produse ANTREPRENORIATULUI competitive. Întreprinderile inovatoare mici şi mijlocii sunt implicate în stadiile iniţiale ale INOVAŢIONAL activităţii de inovare. Experienta internaţională demonstrează tranşant că antreprenoriatul în ÎN REPUBLICA domeniul inovării este componenta structurală cea MOLDOVA mai dinamică a potenţialului de inovare. Cum în perspectivă Republica Moldova tinde să se integreze Dr. hab. Alexandru STRATAN în Uniunea Europeană, antreprenoriatul inovaţional Dr. Natalia PERCINSCHI trebuie sprijinit. Prin urmare, în aceste condiţii se impune elaborarea Concepţiei de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional în termen lung THE PROSPECTS OF DEVELOPMENT OF pentru anii 2010 - 2020. THE INNOVATIVE ENTREPRENEURSHIP IN THE Necesitatea elaborării acestei concepţii este REPUBLIC OF MOLDOVA defi nită de o serie de factori-cheie, precum: In this article there are highlighted the prospects rolul crescând al inovaţiilor pentru o of development of the innovative small and medium dezvoltare socio-economică stabilă şi creşterea entrepreneurship in Moldova, which stand at the bunăstării; basis of the Concept of innovative entrepreneurship formarea unei economii de piaţă cu orientare development in Moldova for the period 2011 – 2020, socială, care se va baza pe un stil tehnologic developed by the Institute of Economics, Finance modern; and Statistics. It is analyzed the general situation reducerea cererii la produsele inovaţionale which was formed in the business from the country. din partea business-ului; It is argued the need of this concept, its main dezvoltarea insufi cientă a legislaţiei objectives, the main directions and the stages of Republicii Moldova în domeniul inovaţiilor şi implementation. lipsa unei concepţii de dezvoltare inovaţională a republicii; În secolul XXI, lumea a intrat în epoca nivelul scăzut de cultură inovaţională în cunoştinţelor, a formării unui regim tehnologic, a domeniul ştiinţifi c şi în afaceri; unei noi calităţi a populaţiei. Inteligenta, informaţiile lipsa condiţiilor necesare pentru atragerea şi cunoştinţele reprezintă un avantaj critic pentru activă a potenţialului ştiinţifi c şi tehnic în procesele economia ţărilor dezvoltate. Principalul criteriu de modernizare şi dezvoltare a sectorului high-tech pentru dezvoltarea societăţii devine capacitatea al economiei; acesteia de a se schimba în mod efi cient: tehnologic, lipsa de informaţii (inclusiv de ordin statistic) economic, social şi cultural. Procesul de inovare privind dezvoltarea întreprinderilor inovaţionale este acum factorul determinant al dezvoltării. active (companii). Acest lucru se datorează mai multor circumstanţe, Proiectul Concepţiei de dezvoltare a printre care: gradul ridicat de incertitudine pe piaţă, antreprenoriatului inovaţional în Republica concurenţa acerbă, schimbări rapide în condiţiile Moldova pentru anii 2011-2020 stabileşte pieţei, procesele ciclice existente. obiectivele, direcţiile şi căile de dezvoltare ale Astăzi şi în Republica Moldova se vorbeşte mult acestuia, conţine principiile şi mecanismele de despre calea inovatoare de dezvoltare. S-a făcut însă implementare ce vor asigura condiţii favorabile deocamdată foarte puţin. Ne referim, în special, la pentru afi rmarea business-ului inovaţional mic şi dezvoltarea antreprenorial-inovaţională, care este o mijlociu. Concepţia dată corespunde priorităţilor expresie multidimensională a activităţii economice. coerente ale dezvoltării socio-economice pe termen Din acest punct de vedere, rolul central în Republica lung, refl ectate în Programul Guvernului Republicii Moldova îl joacă întreprinderile mici şi mijlocii, Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, care sunt mai uşor adaptabile la noile modifi cări şi Democraţie, Bunăstare” 2009-2013. La elaborarea recunosc progresul ştiinţifi c şi tehnologic ca fi ind Concepţiei au fost utilizate Programul de Stat cel mai important factor al dezvoltării economice. de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici Întreprinderile inovatoare reprezintă, de şi mijlocii în anii 2009-2011 şi Codul Republicii

28 - nr. 3(18), septembrie 2010 Economie

Moldova cu privire la Ştiinţă şi Inovare Nr. 259-XV 8. Dezvoltarea fi nanţării de risc a proiectelor din 15 iulie 2004. inovaţionale ale business-ului mic şi mijlociu Potrivit Concepţiei, rolul de lider este destinat şi crearea în acest scop a fondurilor de risc cu întreprinderilor (fi rmelor) inovaţionale din diverse participarea statului, întreprinderilor, băncilor şi sectoare ale economiei. Aceasta presupune diverselor fundaţii. participarea activă a companiilor inovaţionale în 9. Extinderea infrastructurii de inovare dezvoltarea business-ului. Totodată, Concepţia ţine prin crearea centrelor de transfer tehnologic, a cont de interesele lui, propune un model şi măsurile incubatoarelor de afaceri de inovare, parcurilor de privind restructurarea sectorului respectiv în baza inovare, centrelor de inginerie etc. experienţei ţărilor dezvoltate. 10. Formarea unei interacţiuni efi ciente între Scopul principal al Concepţiei constă în subiecţii de inovare prin atragerea organizaţiilor formularea obiectivelor activităţii inovaţionale non-guvernamentale, instituţiilor academice, în Republica Moldova, identifi carea metodelor asociaţiilor de oameni de ştiinţă, ingineri, designeri şi mecanismelor de atingere a acestor obiective, şi manageri la realizarea şi promovarea proiectelor considerând principiile de dezvoltare a societăţii şi programelor inovaţionale. Republicii Moldova, formulate în diferite documen- 11. Diminuarea ratei şomajului prin crearea te de politici, potenţialul existent în ţară (valori, de locuri de muncă suplimentare în întreprinderile tradiţii, resurse), realităţile, cerinţele şi provocările mici şi mijlocii inovatoare. economiei globale bazată pe competitivitate, 12. Lichidarea barierelor din calea competenţă şi capacităţi de dezvoltare. funcţionării antreprenoriatului inovaţional. În cadrul procesului de realizare a Concepţiei 13. Crearea unor condiţii favorabile pentru vor fi urmărite următoarele sarcini: extinderea cooperării structurilor de stat cu 1. Formarea bazei pentru crearea unei toate structurile inovatoare ale întreprinderilor „noi” economii. mici şi mijlocii. 2. Constituirea unui sistem efectiv de În cadrul Concepţiei de dezvoltare a realizare a priorităţilor, selectate potrivit: antreprenoriatului inovaţional, accentul este - programelor specifi ce de natură tehnico- pus anume pe dezvoltarea unor întreprinderi ştiinţifi că şi inovatoare axate pe direcţii prioritare inovatoare active, deoarece anume acestea: de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiei; au cel mai înalt nivel de fl exibilitate - proiectelor inovaţionale de importanţă în condiţiile concurenţei produselor noi, unde regională; principalul factor îl reprezintă viteza de reînnoire a 3. Crearea unei infrastructuri inovaţionale produselor; complexe (inclusiv regionale) ce ar funcţiona ca un şi-au asumat responsabilitatea de a găsi, mecanism unic, orientat spre realizarea Concepţiei, dezvolta şi produce inovaţii ştiinţifi ce şi tehnologice; şi ar asigura promovarea pe piaţă a tehnologiilor s-au concentrat pe căutarea de noi produse şi procese inovaţionale şi comercializarea acestora. asociate cu un risc comercial şi tehnic ridicat; 4. Sprijinul acordat de stat pentru cele răspund rapid la nevoile clienţilor, care se mai importante proiecte inovaţionale în cadrul schimbă frecvent; programelor şi concursurilor ţintă. nu sunt asociate cu numeroase proceduri 5. Contribuţia în atragerea investiţiilor private birocratice şi limitări caracteristice, de regulă, pentru desfăşurarea proiectelor şi a programelor întreprinderilor mari. inovaţionale. 6. Organizarea şi desfăşurarea expertizei Situaţia antreprenoriatului independente a programelor şi proiectelor de în Republica Moldova investiţii (în special celor ce benefi ciază de ajutor În prezent, în Republica Moldova (conform din partea statului) pentru a oferi investiţiilor datelor Biroului Naţional de Statistică pentru a. conţinut inovaţional. 2009), sectorul IMM-urilor constituie aproximativ 7. Pregătirea cadrelor califi cate pentru 97,8 la sută din totalitatea întreprinderilor, realizarea programelor şi proiectelor inovaţionale, numărând 43,7 mii de întreprinderi sau cu 2,6 mii antrenarea activă a studenţilor şi doctoranzilor de întreprinderi (6,3 la sută) mai mult decât în 2008, în desfăşurarea acestora în vederea integrării inclusiv: microîntreprinderi – 33,8 mii de unităţi; ştiinţei şi învăţământului superior, recalifi carea şi întreprinderi mici – 8,3 mii de unităţi; întreprinderi perfecţionarea în domeniul specializării respective. mijlocii – 1,6 mii de unităţi.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 29 Akademos

Actualmente, în cadrul întreprinderilor mici tehnico-ştiinţifi c dezvoltat al economiei naţionale; şi mijlocii activează 316,2 mii de persoane, ceea fi rme venture şi investitori care ar fi nanţa investiţiile ce reprezentă 58,7 la sută din numărul total al în activităţile de risc inovaţional. angajaţilor în economia naţională. Veniturile de Situaţia generală a economiei şi a producţiei vânzările întreprinderilor mici şi mijlocii ating cifra materiale afectează negativ dezvoltarea de 57,5 miliarde lei sau 39,2 la sută din veniturile de antreprenoriatului inovaţional. Din mai multe motive vânzări ale volumului total în economie. În medie, (lipsa de sprijin fi nanciar, legislaţie inadecvată, în 2009, la o IMM reveneau 7 angajaţi. Veniturile infrastructura inovaţională nedezvoltată, lipsa spe- din vânzările întreprinderilor mici şi mijlocii în cialiştilor califi caţi în domeniul antreprenoriatului medie pentru un angajat constituiau 181,8 mii lei. inovaţional etc.), antreprenoriatul inovaţional din În clasamentul obţinerii volumului de vânzări ale republică nu determină climatul general pentru întreprinderilor mici şi mijlocii un rol semnifi cativ întreprinderile mici. În absenţa materiilor prime aparţine întreprinderilor mici (50,6 la sută), urmate şi a resurselor energetice pe teritoriul republicii, de întreprinderile mijlocii (35,4 la sută) şi micro- activitatea inovaţională este singura şansă pentru întreprinderile (14,0 la sută). antreprenorii unei fi rme mici de a-şi ridica statutul, Drept subiecţi ai antreprenoriatului inovaţional de a crea o organizaţie pe scară largă. Întreprinderile din Moldova sunt considerate întreprinderile şi mici inovaţionale deţin un rol neesenţial în volumul organizaţiile angajate în activităţi inovaţionale, producţiei industriale şi agricole, serviciilor de adică cele implicate direct în crearea, implementarea transport, de comunicaţii, de locuinţe şi comunale, şi diseminarea inovaţiilor. Acestea sunt organizaţiile serviciilor prestate de organizaţiile sanatoriale ştiinţifi ce de cercetare, întreprinderile inovaţionale, (aproximativ 2 la sută). întreprinderile industriale care elaborează şi produc În prezent nu există informaţii statistice privind produse noi, întreprinderile şi organizaţiile cu activităţile inovaţionale ale întreprinderilor active infrastructură inovaţională, precum şi alţi subiecţi (ponderea acestora în numărul total de întreprinderi ai proceselor inovaţionale. mici şi mijlocii), nu sunt defi niţi indicatorii În calitate de antreprenor activeaza persoanele statistici care caracterizează producţia inovaţională fi zice şi juridice care practică următoarele tipuri, fabricată. relativ independente, de activităţi de iniţiativă, Analiza SWOT: asistenţa statului în domeniul legate de procesul de reproducere a unui produs antreprenoriatului inovaţional (Tabelul 1) inovaţional: • crearea unui produs inovaţional (antreprenoriat În Republica Moldova, în ultimii cinci ani (2004- inovaţional propriu-zis); 2009), au fost puse bazele sistemului de sprijin din • executarea funcţiilor de mediere (prestarea partea statului pentru întreprinderile inovaţionale: serviciilor privind promovarea produsului • a fost edifi cat cadrul juridic: Codul inovaţional şi furnizarea de la întreprinderea- Republicii Moldova cu privire la Ştiinţă şi Inovare producătoare la consumator); al Republicii Moldova (2004), Legea cu privire la • îndeplinirea funcţiilor din sectorul fi nanciar Parcurile Ştiinţifi co-tehnologice şi Incubatoare de Inovare (2007); pentru asigurarea activităţii inovaţionale. • a fost creată o infrastructură specializată Întreprinderile inovaţionale active sunt de susţinere a business-ului mic. Actualmente, întreprinderile care, din punct de vedere tehnologic, în republică activează trei parcuri ştiinţifi co- practică activităţi de elaborare şi implementare tehnologice şi un incubator de inovare: Parcul a produselor şi proceselor noi sau semnifi cativ ştiinţifi co-tehnologic „Academica” cu specializare modernizate, precum şi cele implicate în procesul universală (27 de rezidenţi); Parcul ştiinţifi co- implementării inovaţiei, inclusiv de natură tehnologic „Inagro” specializat în agricultura organizaţională şi managerială. intensivă şi ecologică (8 rezidenţi); Parcul În prezent, antreprenoriatul inovaţional din ştiinţifi co-tehnologic „Micronanoteh” specializat economia Moldovei este foarte slab dezvoltat. Sunt în domeniul microelectronicii şi nanotehnologiei puţine întreprinderi mici care realizează integral o (concurs pentru selectarea rezidenţilor); Incubatorul activitate inovaţională de antreprenoriat. Aceasta, de inovare „Inovatorul”, cu specializare universală pentru că lipsesc factorii principali de care depinde (4 rezidenţi); dezvoltarea activităţii inovaţionale, şi anume: • au fost elaborate şi implementate mecanis- cererea de produse inovaţionale; un potenţial me guvernamentale de cooperare fi nanciară,

30 - nr. 3(18), septembrie 2010 Economie imobiliară, informaţională, de instruire privind antreprenoriatului mic, inclusiv al antreprenoriatului dezvoltarea subiecţilor antreprenoriatului mic. Anual, inovaţional. Se implementează Programul de Stat bugetul republicii prevede, printr-un articol separat, de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi o anumită sumă pentru realizarea programelor de mijlocii pentru anii 2009-2011; sprijin guvernamental al antreprenoriatului mic; • au fost create condiţiile obiective pentru • a fost realizată trecerea de la măsuri perioada de tranziţie de la afaceri mici la formarea individuale la metoda programului-ţintă de sprijin al unor afaceri mai evoluate. Tabelul 1 Părţi forte: Părţi slabe: • potenţialul ştiinţifi c de cercetare al • nivelul redus al profesionalismului managerial; statului; • posibilităţi limitate de fi nanţare externă (lipsa fondurilor de venture); • sistemul dezvoltat al învăţământului • specializarea insufi cientă a locurilor de muncă; superior; a început pregătirea cadrelor • nivelul redus al exporturilor de înaltă tehnologie; ştiinţifi ce cu potenţial inovaţional prin • lipsa stocării informaţiei statistice privind inovarea; crearea şi funcţionarea cluster-ului • lipsa informaţiilor complete statistice privind toate formele ştiinţifi c de instruire „UnivER Science”: de activităţi ale subiecţilor antreprenoriatului inovaţional; Universitatea Academiei de Ştiinţe a • lipsa evaluărilor serioase selective; Moldovei, liceul Academiei de Ştiinţe a • lipsa metodologiei de calcul al indicatorilor de bază Moldovei, organizaţiile în sfera ştiinţifi că ai activităţii inovaţionale; şi inovaţională, întreprinderile, organizaţiile • lipsa monitorizării statistice a activităţii antreprenoriale; auxiliare din sfera ştiinţifi că şi inovaţională. • lipsa culturii inovaţionale a antreprenorilor. Posibilităţi favorabile: Riscuri: • sprijin din partea statului pentru • problemele tradiţionale în dezvoltarea business-ului: fi scale, dezvoltarea antreprenoriatului inovaţional în penale, barierele administrative şi birocratice (cheltuielile de republică; afaceri pentru a depăşi barierele birocratice constituie până la 8 la sută din venituri); • crearea bazei infrastructurii • probleme specifi ce mediului inovaţional: inovaţionale: 3 parcuri ştiinţifi co-tehnologice - bariera fi nanciară înaltă – pentru cele mai multe întreprinderi şi 1 incubator de inovare; inovatoare nu sunt disponibile resursele de creditare; - bariera cadrelor – selectarea difi cilă a specialiştilor califi caţi • crearea bazei normative în domeniul pentru afaceri inovaţionale (o formă mai complexă de activităţii inovaţionale. activitate). - bariera psihologică – oamenii de ştiinţă nu sunt interesaţi în iniţierea propriei afaceri, iar fondatorii nu au ambiţia necesară pentru dezvoltarea afacerii.

Direcţiile prioritare ale dezvoltării 4. Aprobarea planurilor de dezvoltare sectorială antreprenoriatului inovaţional pe termen mediu, inclusiv prin ajustarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu; Planifi carea activităţii inovaţionale în cadrul com- 5. Realizarea activităţilor prevăzute de planurile paniilor se va efectua în baza următoarelor direcţii: de dezvoltare; 1. Stimularea fi rmelor şi companiilor din 6. Monitorizarea performanţelor şi ajustarea Republica Moldova în a implementa inovaţiile; planurilor în caz de necesitate. 2. Atragerea investiţiilor străine în domeniul Pentru realizarea obiectivelor Concepţiei vor fi high-tech; utilizate următoarele mecanisme de bază: 3. Crearea unei infrastructuri efi ciente pentru 1. Priorităţi de dezvoltare. Este necesar a susţinerea inovaţiilor; concentra resursele pe direcţii prioritare. Selectarea 4. Înlăturarea barierelor din calea inovării. priorităţilor inovaţionale se va efectua conform Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului prognozei pe termen lung al dezvoltării tehnico- inovaţional în Republica Moldova urmează a fi ştiinţifi ce şi inovaţionale a Republicii Moldova. realizată în câteva etape: 2. Planul anual de acţiune. Vor fi elaborate 1. Dezbateri publice şi aprobarea prezentului activităţi concrete în domeniul antreprenoriatului document; inovaţional şi coordonate eforturile tuturor 2. Elaborarea Strategiei de dezvoltare subiecţilor în realizarea acestora. inovaţională a economiei; 3. Elaborarea şi aprobarea Programului de 3. Proiecte-pilot. Acestea vor fi direcţionate dezvoltare inovaţională; spre aprobarea diferitelor mecanisme economice

nr. 3(18), septembrie 2010 - 31 Akademos sau sociale, care sunt noi pentru Republica Prin implicarea în realizarea Concepţiei, organi- Moldova. zaţiile ştiinţifi ce şi de învăţământ vor benefi cia de: 4. Integrarea posibilităţilor diverselor 1. Crearea pieţei de cercetare ştiinţifi că. programe şi proiecte. Urmează să fi e coordonate 2. Acumularea experienţei şi cunoştinţelor în toate direcţiile strategice şi iniţiativele (programe domeniul comercializării potenţialului ştiinţifi c. şi proiecte republicane, departamentale şi 3. Crearea colaborării reciproc avantajoase cu interdepartamentale), utilizate şi intensifi cate companiile incipiente, orientate spre comercializarea simultan capacităţile acestora. inovaţiilor, precum şi cu companiile mari din Principalele rezultate ale Concepţiei sunt de- Republica Moldova. terminate de obiectivele sale şi direcţiile priorita- 4. Sporirea cererii faţă de serviciile re. Concepţia presupune realizarea transformărilor educaţionale. economice şi culturale şi îmbunătăţirea nivelului culturii inovaţionale din republică. Toate transfor- Concluzie. Realizarea Concepţiei de dezvoltare mările vor deţine un caracter sistemic şi trebuie să a antreprenoriatului inovaţional va permite crearea în Republica Moldova a unei baze solide asigure îmbunătăţirea competitivităţii ţării. pentru trecerea economiei pe o cale inovatoare de În sfera inovaţională din Republica Moldova dezvoltare, ţara devenind o regiune atractivă pentru se vor evidenţia următoarele tendinţe: investiţii, producerea şi utilizarea cunoştinţelor şi 1) intensifi carea rolului fi rmelor mici şi mijlocii inovaţiilor. ce activează în sfera inovaţională cu transformarea lor drept bază pentru generarea şi realizarea Bibliografi e potenţialului inovaţional al republicii. Ele vor fi 1.Hotărîre cu privire la Programul de stat de susţinere utilizate pentru dezvoltarea schemelor fi nanciare a dezvoltării îtreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii pe piaţă, precum şi a mecanismelor de parteneriat 2009-2011, Nr. 123 din 10.02.2009, Monitorul Ofi cial public-privat; Nr. 37-40. 2) formarea “nucleului inovaţional” al 2. Hotărîre cu privire la aprobarea Acordului colectivelor ştiinţifi ce majore cu propriile utilaje de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldo vei pentru anii 2009-2012 Nr. 27 din 22.01.2009, de producţie experimentală şi pilot, fi nanţate, în Monitorul Ofi cial Nr. 19-21 art. Nr.: 79. principal, din mijloacele bugetare şi colaborarea 3. Сodul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii lor cu reţeaua de companii mici şi mijlocii Moldova, nr. 259-XV din 15.07.2004, Monitorul Ofi cial inovaţionale. al R.Moldova nr.125-129/663 din 30.07.2004. Pentru subiecţii antreprenoriatului inovaţio- 4. Percinschi N. Развитие новых инновационных nal mic şi mijlociu realizarea Concepţiei va структур в Молдове. Fourth Edition of International asigura: scientifi c Conference „Economic growth in conditions 1. Crearea condiţiilor de pornire pentru business- of internationalization”, 3-4 sept., 2009, Ch.:IEFS, 2009, ul inovaţional mic. p.464-468. 2. Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a 5. Percinschi N. Некоторые проблемы статис- business-ului inovaţional. тического отражения научно-технической и инно- 3. Îmbunătăţirea culturii de afaceri şi sporirea вационной информации в странах ближнего зарубежья atractivităţii investiţionale din contul atragerii и Республике Молдова. Chişinău, editura “Ştiinţa”, resurselor (fi nanciare, intelectuale, umane etc.) revista “Economie şi sociologie”, № 3, 2008. pentru realizarea proiectelor inovaţionale. 6. Арутюнов Юрий, Шаранин Алексей. 4. Creşterea ofertelor de tehnologii noi pentru Инновационное развитие как основа экономического necesităţile business-ului. процветания. Журнал-книга « Предпринимательство», 5. Sporirea oportunităţilor pentru pregătirea № 2, 2009. specialiştilor califi caţi. 7. Валдайцев С.В., Молчанов Н.Н., 6. Îmbunătăţirea autorităţii business-ului, bazat Пецольдт К., Хоппе К.-Х. Малое инновационное pe utilizarea inovaţiilor. предпринимательство - СПб.: Изд. ОЭЦиМ, 2004. Pentru subiecţii mari ai antreprenoriatului 8. Валдайцев С.В. Управление инновационным inovaţional realizarea Concepţiei va asigura: бизнесом - М.: ЮНИТИ, 2001. 9. Менеджмент технологических инноваций / 1. Extinderea pieţei de bunuri şi servicii a Под ред. С.В. Валдайцева и Н.Н.Молчанова. - СПб.: tehnologiilor înalte. Изд-во СПбГУ, 2004. 2. Creşterea realizării efi ciente a proiectelor 10. Медынский В. Г., Шаршукова Л. Г. inovaţionale. Инновационное предпринимательство./ Учебное 3. Pregătirea specialiştilor califi caţi în sectorul пособие. - М.: Инфра-М, 1997. - С. high-tech al economiei Moldovei. 11.http://www.statistica.md/newsview. php?l=ro&idc=168&id=3045 32 - nr. 3(18), septembrie 2010 Economie

ANTREPRENORIATULUI AŞM, s-a referit la unele realizări ştiinţifi ce din ţară, a menţionat semnifi caţia activităţii Agenţiei INOVAŢIONAL – pentru Inovare şi Transfer Tehnologic în vederea SUPORT DE STAT implementării Concepţiei, importanţa Liceului academic şi a Universităţii AŞM în pregătirea noilor Masă rotundă cadre de cercetători. „Când vorbim însă de inovare şi implementare, – a specifi cat vorbitorul, – menţionez Recent, Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat cu tristeţe: ne plasăm pe locul 123 în topul inovaţiilor pentru discuţii publice Concepţia de dezvoltare din 139 de state. După cum se ştie, elementele de a antreprenoriatului inovaţional în Republica bază ale unei economii sunt întreprinderile mici Moldova. Principiile prevăzute în Concepţie şi mijlocii care asimilează inovaţiile. Finanţarea corespund priorităţilor dezvoltării socio-economice sferei ştiinţei şi inovării rămâne o problemă pe termen lung, refl ectate în Programul Guvernului arzătoare, soluţionarea căreia ar avea un impact Republicii Moldova „Integrarea Europeană: favorabil asupra dezvoltării durabile a ţării. Drept Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013, exemplu concludent poate fi considerată experienţa obiectivelor Programului de stat de susţinere a Scoţiei, care în 2009 a investit în stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) antreprenoriatului inovaţional 300 milioane de pentru 2009-2011, inclusiv principiilor unei lire sterline. Cu această sumă s-au deschis peste economii bazate pe cunoaştere. 12 mii de întreprinderi mici şi mijlocii, în care au Proiectul de document stabileşte obiectivele, fost angajate 100 mii de persoane, inclusiv şomeri. direcţiile şi căile de dezvoltare a antreprenoriatului Sunt convins că adoptarea Concepţiei de dezvoltare inovaţional în ţară, conţine principiile şi mecanisme- a antreprenoriatului inovaţional în Republica le de implementare a acestuia, fapt ce va permite Moldova va contribui efectiv la elaborarea Strategiei asigurarea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea de dezvoltare a economiei inovaţionale.” subiecţilor business-ului inovaţional mic şi mijlociu. Dr. hab. Alexandru Stratan, directorul În cadrul acestui proces, în data de 21 septembrie Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică curent, a avut loc o Masă rotundă la care s-a discutat al AŞM a prezentat ideile de bază ale proiectului proiectul Concepţiei. La eveniment au participat Concepţiei, subliniind că scopul pe care şi-l propune reprezentanţi ai Guvernului, mediului ştiinţifi c acest document constă în formularea şi concretizarea şi celui de afaceri, societăţii civile, alte persoane obiectivelor strategice ale activităţii inovaţionale în interesate de tema dezvoltării antreprenoriatului Republica Moldova, identifi carea mecanismelor inovaţional în Republica Moldova. şi instrumentelor de realizare a acestor obiective, Moderatorul mesei rotunde, viceprim- vitale pentru economia naţională. În contextul ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, dat, potrivit celor relatate de autor, sunt luate în a salutat iniţiativa organizării unor dezbateri publice consideraţie experienţa ţărilor occidentale, specifi cul ale Concepţiei de dezvoltare a antreprenoriatului societăţii moldoveneşti, politicile şi aspiraţiile de inovaţional în Republica Moldova, o temă de mare integrare europeană ale statului nostru, potenţialul actualitate pentru ţară. “Reprezentanţii sferei de existent. Totodată, raportorul a refl ectat obiectivele cercetare şi dezvoltare sunt primii care observă unele Concepţiei discutate, direcţiile principale şi etapele fenomene şi aduc idei noi, – a menţionat viceprim- de realizare a acesteia, rezultatele preconizate, ministrul. – Dar nu a existat o viziune comună care precum şi conceptul economiei inovaţionale. să unească ideile cu acţiunile diferitelor structuri „Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului la nivel de stat. Ministerul Economiei şi Guvernul inovaţional va fi utilă dacă se vor implementa încearcă să aibă această capacitate, să integrăm ceea concomitent şi prevederile din ultimul capitol, a ce se face astăzi în domeniul cercetare-dezvoltare şi specifi cat dr. Alexandru Muravschi, expert în inovare în economia naţională. În acest sens, trebuie economie. Scopul şi obiectivele ei trebuie să fi e să avem o viziune clară şi coerentă. Este necesar armonizate. E necesar de evaluat ce potenţial avem. de făcut şi o precizare în Concepţie: avem sau nu Chiar şi cei mai buni studenţi nu sunt orientaţi astăzi avem potenţialul necesar în vederea asimilării spre afaceri, absolvenţii, cu siguranţă, nu formează inovaţiilor.” masa critică de antreprenori.” În cadrul dezbaterilor pe marginea subiectului Vitalie Andrievschi, analist politic, consideră abordat acad. Gheorghe Duca, preşedintele că economia inovaţională poate oferi perspective

nr. 3(18), septembrie 2010 - 33 Akademos pozitive de dezvoltare a ţării. E foarte important problemele cu care se confruntă antreprenoriatul să determinăm şi priorităţile unde va fi focusat inovaţional. Este important ca această Concepţie potenţialul fi nanciar (fi e şi redus) şi cel intelectual pe de dezvoltare inovaţională a ţării să consolideze care îl pierdem în ultimii ani. Parcurile tehnologice eforturile tuturor celor interesaţi de realizarea n-au atins nivelul aşteptat de dezvoltare şi necesită obiectivelor ei”. investiţii serioase. Analistul a atras atenţia, de ase- Prof. univ. Larisa Bugaian, prorectorul menea, asupra necesităţii îmbunătăţirii sistemului Universităţii Tehnice a Moldovei: „Noi trebuie să educaţional pentru fortifi carea potenţialului defi nim în Concepţie: dacă producem o inovaţie, ştiinţifi c şi inovator al ţării. În acest sens, el a aceasta este ştiinţă şi investiţiile din domeniu pot propus concentrarea potenţialului ştiinţifi c din conduce la un rezultat imediat, la altul pe termen domeniul educaţiei în „mega-universităţi” care vor lung sau la un rezultat negativ. Al doilea moment oferi calitate, nu doar cantitate, unde instruirea şi la care aş vrea să atrag atenţia – pentru asimilarea cercetarea vor fi împreună. Aceste mega-universităţi noutăţilor ştiinţifi ce este nevoie de investiţii. De urmează să fi e conectate la Academia de Ştiinţe. asemenea, trebuie delimitate inovaţiile destinate E necesar să conştientizăm că statul trebuie să pentru vânzare de cele pentru implementare, precum coopereze cu ştiinţa şi educaţia, să formeze un şi ajustarea legislaţiei cu privire la patentare. sistem complex. Acad. Boris Gaina, coordonatorul subsecţiei Eugen Roşcovan, preşedintele Asociaţiei agricole a AŞM, a scos în evidenţă aspecte practice Micului Business, a propus ca în document să fi e ale implementării rezultatelor ştiinţifi ce. „Sunt accentuată necesitatea susţinerii antreprenoriatului cazuri, – a mărturisit savantul, – când un agent privat, fi indcă anume el are nevoie cel mai mult de economic se obligă iniţial să cofi nanţeze un proiect. acest sprijin, deşi e conştient de faptul că echipele La un moment dat, pe la mijlocul anului, bunăoară, ştiinţifi ce elaborează mai uşor şi mai rapid ideile nu mai are bani pentru cofi nanţarea lucrării şi inovaţionale. De asemenea, el recomandă crearea totul rămâne baltă”. El s-a adresat reprezentanţilor IMM-urilor inovaţionale în cadrul AŞM cu fi nanţarea Guvernului ca în situaţii similare să intervină cu respectivă, precum şi promovarea mai activă a o susţinere a celor mai bune proiecte de transfer inovaţiilor în cadrul unor tendere sau concursuri tehnologic. naţionale. Prin urmare, aceste rezultate ştiinţifi ce Dr. Valeriu Ciorbă, preşedintele Asociaţiei vor fi scoase la lumină în aspectul implementării sau Tinerilor Cercetători „Pro-Ştiinţa”, a abordat efi cienţei lor economice. detaliat problema îmbunătăţirii statisticii în Vasile Mîrzenco, preşedintele Asociaţiei domeniu. Fermierilor din Republica Moldova, a atenţionat În încheierea dezbaterilor, viceprim-ministrul participanţii la masa rotundă asupra faptului că Valeriu Lazăr a concluzionat: oportunitatea elaboră- inovaţiile nu ajung în producere. În special, din rii acestui document – Concepţia de dezvoltare cauza că nu există infrastructura respectivă, unde a antreprenoriatului inovaţional în Republica antreprenorul s-ar informa despre tot ce este Moldova – este evidentă. Proiectul Concepţiei poate nou şi necesar pentru el ca să poată investi într-o servi drept bază pentru a continua dezbaterile şi a inovaţie sau alta şi în perspectivă să obţină profi t. În întreprinde acţiuni concrete în vederea dezvoltării încheiere, vorbitorul a apreciat faptul că în proiectul antreprenoriatului inovaţional. Noţiunile, obiectele discutat sunt refl ectate următoarele momente: ştiinţifi ce necesită a fi transformate prin instrumen- crearea infrastructurii şi promovarea produselor tele respective de ordin juridic, instituţional etc. în inovaţionale pe piaţă. active economice care să fi e puse în circuit. În opinia Dr. Ghenadie Cernei, directorul general al lui Valeriu Lazăr, Proiectul de document trebuie Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, desăvârşit şi fi nisat în contextul discuţiilor produse, a propus sa fi e adusă o claritate privind priorităţile deşi sunt elemente la care nu este încă un răspuns de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional. „Nu conceptual. Totodată, pe lângă înlesnirile fi scale, avem sufi ciente forţe şi condiţii pentru a dezvolta necesită a fi identifi cate şi alte tipuri de ajutoare toate sectoarele economiei şi a fi buni în toate şi asistenţă pentru dezvoltarea antreprenoriatului domeniile. În aspectul globalizării, specializarea inovaţional. este formula care ar putea să ne ajute să ne dezvoltăm. Referitor la Concepţie, voi mai sublinia Centrul Media al AŞM că cele 6 direcţii formulate vor scoate în evidenţă

34 - nr. 3(18), septembrie 2010 Finanţe

MANAGEMENTUL (în mod normal un an), care are ca scop realizarea obiectivelor şi îndeplinirea funcţiilor de către PROCESULUI BUGETAR organismele guvernamentale la nivelul la nivelul respectiv. ÎN REPUBLICA MOLDOVA În calitatea sa de plan fi nanciar, bugetul îndeplineşte următoarele funcţii: Dr. hab. Tatiana MANOLE, • Îndeplineşte menirea principală a bugetului prof. univ. anual (curent), cea de instrument de reglementare a operaţiunilor fi nanciare anuale. • Oferă informaţii cu privire la activităţile THE MANAGEMENT OF THE BUDGET fi nanciare din anul curent şi din cel trecut, pentru PROCESS IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA fi ecare departament sau funcţie, incluzând This article points out the problems facing the cheltuielile anului curent şi cele din anul precedent. management of the budget process in the Republic of • Refl ectă situaţia fi nanciară a autorităţii publi- Moldova. National public budget and its structural divisions are analyzed. The major focus is orientated ce (centrale şi locale) la sfârşitul anului bugetar. to inter-budget relations, the largest effort in this • Oferă informaţii cu privire la sursele de context is on the state budget. There are also shown venituri curente şi propuse (planifi cate). the weighted transfers into the public revenues by • Arată o legătură clară între bugetul curent compartments. In particular, the transfers to the şi cel de capital, unde plăţile în contul serviciului administrative – territorial budgets are increasing, datoriei sunt alocate ca rambursare a ratelor de fact which indicates a weak management of local împrumut şi a dobânzii. Bugetul este un plan de public fi nance. The author’s proposals are about public fi nance management reform, transforming it management. Administraţia publică (centrală into a performing one, and also the budget system şi locală), prin esenţa şi funcţiile ei, este obligată reform. să organizeze furnizarea efi cientă a serviciilor de către organele administraţiei publice şi în baza Bugetul administraţiei publice este un plan unei analize minuţioase să stabilească dacă banul pentru cheltuieli, de obicei, curente şi mijloacele public este cheltuit judicios, în condiţiile respectării de fi nanţare ale acestora. El este instrumentul principiilor justiţiei şi democraţiei. Scopul ei este primar de control al activităţilor de fi nanţare, să asigure atingerea obiectivelor propuse cu costuri achiziţionare, cheltuire şi prestare a serviciilor de minime şi cu minime efecte negative posibile asupra către o administraţie publică. cetăţenilor. Această preocupare pentru efi cienţă Cheltuielile indicate în buget sunt obligaţii ţine de activitatea managerială şi de revizuirea personalului, dar şi de efectuarea bilanţurilor fi nanciare curente, care necesită fonduri publice. anuale şi de elaborarea unui buget care realizează o Aceste prevederi se referă la bugetele de orice nivel, corespondenţă între obiective şi costuri. fi e central sau local. • Bugetul este cheia prin care se gestionează Bugetul este elaborat în conformitate cu serviciile şi cheltuielile prin alocarea de fonduri legislaţia şi reglementările în vigoare. În Republica pentru programe specifi ce, destinate să îndeplineas- Moldova, la baza elaborării bugetului stă cadrul că obiective clar defi nite. legal: Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind • Stabileşte un plan detaliat cu privire la felul sistemul bugetar şi procesul bugetar, Legea nr.397- serviciilor care urmează să fi e prestate şi în ce XV din 16 octombrie 2003 privind fi nanţele publice mod. locale şi Hotărârea Guvernului nr. 82 din 24 ianuarie • Oferă îndrumări elementare cu ajutorul 2006 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli cărora ofi cialii aleşi verifi că personalul şi executivul pe termen mediu şi a proiectului de buget”, Notele în ceea ce priveşte realizarea serviciilor. metodologice privind elaborarea de către autorităţile • Conturează categoriile, obiectivele serviciilor administraţiei publice centrale şi locale a proiectelor şi sistemul fi nanciar, care pot fi utilizate ca bază de buget pentru anul de planifi care (de exemplu, pentru raporturile periodice cu privire la situaţia pentru anul 2011). Un rol important la elaborarea acţiunilor autorităţii publice. bugetelor are Clasifi caţia Bugetară. Procesul bugetar poate fi defi nit ca ansamblu Legislaţia bugetară din Republica Moldova de activităţi şi operaţiuni integrate coerent şi stabileşte reguli stricte de elaborare a bugetului. orientate spre acelaşi scop, care derulează stadial, În cadrul administraţiei publice, un buget este un fi ind aşezate într-un orar strict şi bine determinat. plan fi nanciar de generare a veniturilor şi executare Procesul bugetar cuprinde următoarele etape a cheltuielilor pentru o anumită perioadă de timp generale:

nr. 3(18), septembrie 2010 - 35 Akademos

• elaborarea proiectului de buget; Tabelul 1 • examinarea şi adoptarea legii bugetare Defi citul/ Surplusul Bugetului Public Naţional, anuale; % în PIB • executarea bugetului; 2005 2006 2007 2008 2009 2010 • încheierea şi aprobarea contului de executare Indicator Executat Estimat Prognoza pe bugetară; termen mediu • controlul bugetar. (progn. reală Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru exec.) constituţional şi administrativ-instituţional. BPN 1,5 % - 0,3% -0,2% - 0,5% - 6,39% - 1,0% (1,0% (real Derularea procesului bugetar diferă de la ţară la exec.) -12,7%) ţară în funcţie de evoluţia istorică a statului dat. În literatura de specialitate se menţionează că procesul Inclusiv pe compartimente bugetar are trăsături comune, şi anume: BS 1,4% 0,2% - 0,4% - - 5,61% x • este un proces de decizie, întrucât esenţa sa 0,6% constă în alocarea resurselor bugetare limitate pentru BASS 0,0% - 0,1% - 0,2% 0,0% - 0,04% x bunuri publice, care de regulă se caracterizează printr-o presiune a cererii; FAOAM 0,5% 0,2% 0,3% 0,1% - 0,32% x • este un proces predominant politic, deoarece BUAT - 0,4% - 0,6% 0,0 % 0,0 % - 0,42% x deciziile de alocare a resurselor bugetare nu sunt determinate de forţele pieţei, ci de cetăţeni, de grupuri Sursa: Informaţia Ministerului Finanţelor al Republicii de interese prin mecanismul reprezentativităţii şi al Moldova, Cadru de Cheltuieli pe Termen Mediu (2009- votului; 2011),(CCTM), Datele Biroului de statistică, www.mf.gov/ www.statistica.md • este un proces complex, cu mii de participanţi (instituţii publice, administraţii publice, organizaţii Din tabelul 1 vedem că situaţia în BPN se publice şi sindicatele); înrăutăţeşte, îndeosebi în anul bugetar 2010. Dacă • este un proces ciclic, care se desfăşoară bugetul de stat poate găsi surse pentru acoperirea într-o ordine temporală bine precizată, consecinţă bugetului, apoi situaţia devine gravă în BASS. a principiilor bugetare, îndeosebi a principiului Analizele demonstrează că din anul 1999 până în anualităţii şi a principiului publicităţii. 2008 mărimea medie a pensiei pentru limită de Sistemul bugetar al Republicii Moldova este vârstă a crescut de la 85,4 lei (1999) până la 666,3 unitar şi constituie Bugetul Public Naţional, alcătuit lei (2008), luându-se în calcul şi infl aţia. Dar această din următoarele componente: creştere nu arată o îmbunătăţire a situaţiei materiale 1. Bugetul de Stat, elaborarea şi executarea a pensionarilor după limita de vârstă. Doi indicatori căruia este de competenţa Guvernului. vorbesc elocvent despre acest lucru, şi anume: 2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, raportul dintre pensia pentru limită de vârstă şi elaborarea şi executarea căruia este de competenţa minimul de existenţă pentru pensionar, constituind Guvernului. 57% – acesta fi ind gradul de acoperire. Este 3. Fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă important şi indicatorul ratei de substituire, care este medicală – la fel sunt de competenţa Guvernului. obţinut prin raportarea pensiei medii pentru limită 4. Bugetele Unităţilor Administrativ-Teritoriale de vârstă şi salariul nominal mediu lunar pe ţară, sunt independente, elaborarea şi executarea lor acest raport fi ind de 26,32 %. Aceasta este ponderea este de competenţa organelor reprezentative şi pensiei medii în salariul nominal mediu pe ţară. deliberative din teritoriu. Astfel, nici ponderea pensiei medii în minimul La baza elaborării Bugetului Public Naţional de existenţă (57%), nici rata de substituire (26,32%) stă politica fi scală şi monetar-valutară a Republicii nu îmbunătăţeşte soarta pensionarilor din Republica Moldova. Vom menţiona că din toate componentele Moldova, dacă aceştia nu mai au alte surse de Bugetului Public Naţional numai Bugetul de Stat existenţă. poate fi , conform legislaţiei, aprobat cu defi cit. Ce am propune la acest compartiment? Celelalte componente nu pot fi aprobate cu defi cit. 1. Fondul de pensii să fi e o structură distinctă, Acoperirea defi citului se face din transferuri din gestionată aparte, deoarece cheltuielile pentru plata bugetul de stat. pensiilor în BASS alcătuiesc cca. 70% din total Reieşind din cele spuse mai sus, vom încerca să cheltuieli, şi ţinând cont de importanţa strategică a analizăm situaţia reală a Bugetului Public Naţional pensionării pentru limită de vârstă (PLV), ar fi logic al Republicii Moldova pe perioada anilor 2005- ca colectările şi plăţile ce ţin de PLV să fi e separate 2010. într-un fond aparte de pensii.

36 - nr. 3(18), septembrie 2010 Finanţe

2. Deoarece la baza sistemului de pensionare Moldova. Pentru bugetele unităţilor administrativ- stă principiul solidarităţii generaţiilor, ar trebui ca teritoriale care se elaborează şi se execută în Republica Moldova să ne dezicem de privilegii independent semnifi caţia ei creşte. La nivel central de pensionare pentru deputaţii în Parlament care, încă nu este determinat un model efi cient de relaţii conform Hotărârii de Guvern nr. 412 din 22.04.2004, interbugetare, nu numai privind transferurile, dar dacă îşi exercită mandatul timp de cel puţin doi ani, şi defalcările din veniturile generale de stat. La fel, pot benefi cia de dreptul la pensie în valoare de 75% nu sunt formulate criteriile de evaluare a structurii, din venitul mediu lunar asigurat de un deputat, la precum şi a efi cienţei relaţiilor interbugetare. În acest fel şi pentru membrii guvernului în exerciţiu şi alte sens, principalele aspecte ce trebuie analizate se categorii, precum funcţionarii publici, aleşii locali. referă la: funcţia de stimulare, stabilitatea relaţiilor Aceste categorii sunt fi nanţate în proporţie de interbugetare, promovarea politicii bugetare de către 50% din BASS şi de 50% din BS. Trebuie de unifi - autorităţile locale. cat, astfel, încât baza pensionării să fi e contribuţia şi Importanţa bugetelor unităţilor administrativ- stagiul necesar de muncă conform legislaţiei. teritoriale derivă din funcţia principală a acestora 3. Să fi e recalculată pensia, deoarece categoriile de a presta comunităţii servicii publice de înaltă ca- de pensionari care s-au pensionat până la 1999 sunt litate, a contribui la dezvoltarea economico-socială neîndreptăţiţi, încălcându-se principiul echităţii a teritoriului pe care îl administrează. Cu părere de sociale. rău, ponderea crescândă a transferurilor în bugetele Este adevărat că situaţia în Sistemul Public de unităţilor administrativ-teritoriale denotă un mana- Asigurare în Republica Moldova este foarte difi cilă. gement slab al fi nanţelor publice locale. Dacă luăm în calcul raportul dintre populaţia Tabelul 2 ocupată şi numărul pensionarilor, acesta este de 2 la Ponderea transferurilor în volumul total al 1. Adică 2 lucrează şi plătesc contribuţii pentru un veniturilor din bugetul de stat în anii 2005-2009, pensionar. Acest raport se păstrează pe tot parcursul % anilor 2003-2009, doar cu mici abateri în primii ani Transferuri Transferuri Transferuri ai acestei perioade. Anii în veniturile în veniturile în veniturile Prin urmare, defi citul BASS creşte, fi ind acoperit bugetelor bugetului fondurilor din transferurile de la Bugetul de Stat. Este nevoie de unităţilor asigurărilor asigurărilor administrativ- sociale de stat obligatorii de o reformă radicală în sistemul Asigurărilor Sociale teritoriale asistenţă în de Stat în Republica Moldova. medicină Nu-i mai bună situaţia şi în Bugetele Unităţilor 2005 38,78 % 19,42 % 65,49 % Administrativ-Teritoriale (BUAT). Baza fi scală 2006 45,24 % 15,20 % 64,18 % a teritoriilor este în scădere, iar transferurile de la 2007 46,21 % 15,35 % 58,68 % Bugetul de Stat cresc, ajungând în unele raioane 2008 53,10 % 14,17 % 54,96 % până la 80-90 % din totalul veniturilor BUAT. 2009 57,52 % 25,96 % 50,60 % După cum am menţionat, numai Bugetul de Stat Sursa: Ministerulul Finanţelor al Republicii poate fi aprobat conform Legii privind sistemul Moldova, www.mf.gov bugetar şi procesul bugetar cu defi cit, celelalte componente ale Bugetului Public Naţional (BPN) Astfel, putem concluziona că situaţia fi nanciară în caz de defi cit sunt fi nanţate de la Bugetul de Stat defi citară la nivel local este cauzată de: sub formă de transferuri. În tabelul 2 prezentăm • lipsa unei voinţe manageriale la nivelul ponderea transferurilor pe componentele structurale autorităţilor publice locale în vederea încasării ale BPN. restanţelor la plăţi ale agenţilor economici în Transferurile în BASS sunt necesare şi motivate bugetele UAT, lipsa cunoştinţelor manageriale prin faptul că raportul între plătitorii de contribuţii din partea primarilor şi consilierilor, care ar trebui şi pensionari este 2:1, pe când normal ar fi 5:1. să fi e în stare să aleagă priorităţile de fi nanţare Transferurile în fondurile asigurărilor obligatorii şi să optimizeze cheltuielile bugetare; tendinţa de asistenţă medicală au o tendinţă de scădere. administraţiei publice locale de a acumula solduri Transferurile la BUAT sunt o mare problemă, băneşti la sfârşitul anului şi repartizarea acestora la ele fi ind în creştere, iar în 2009 au constituit 57,52% compartimentul cheltuieli în anul viitor, majorând în totalul veniturilor bugetelor UAT. defi citul bugetar şi lipsind, astfel, bugetele UAT E de menţionat, că problema modelării şi de mijloace circulare pentru acoperirea decalajului reglării relaţiilor interbugetare este una din cele mai temporar de casă, apelând ulterior la Ministerul importante în contextul consolidării perfecţionării Finanţelor pentru transferuri. managementului procesului bugetar în Republica În acest caz, este nevoie ca autorităţile publice

nr. 3(18), septembrie 2010 - 37 Akademos locale să ia atitudine faţă de efi cientizarea utilizării Un buget de program şi performanţă este un resurselor fi nanciare şi orientarea cheltuielilor bu- plan fi nanciar care asigură stabilirea misiunii getare la atingerea obiectivelor strategice ale loca- administraţiei publice, a scopurilor şi obiectivelor, lităţii respective. precum şi evaluarea periodică a performanţei • Se impune adoptarea unei noi Legi a lor ca parte a procesului bugetar, care creează legătura dintre intrările necesare pentru punerea Finanţelor Publice Locale, deoarece unele articole în aplicare a planului strategic de dezvoltare a sunt deja depăşite. Este vorba, mai întâi de toate, de administraţiei publice şi rezultatele anticipate. modalitatea de calculare a transferurilor. Un buget de programe şi performanţă oferă În general, considerăm că e nevoie de o reformă răspunsuri la următoarele întrebări: radicală în procesul bugetar al Republicii Moldova. • Ce rezultate vor fi atinse? Ce indicatori de Trebuie de menţionat că la nivel de Buget de Stat rezultate? din 2008 se implementează trecerea la elaborarea • Care va fi impactul asupra societăţii? Bugetului de Stat pe programe şi performanţă. • Care va fi impactul asupra consumatorilor? Bugetul bazat pe programe şi performanţă • Câţi bani vor fi cheltuiţi pentru a presta un serviciu pentru un scop anume? reprezintă un instrument efi cient de management La nivelul administraţiei publice locale procesul în stabilirea priorităţilor şi luarea deciziilor privind este în derulare. alocarea resurselor bugetare în viitor în funcţie de Pentru Republica Moldova, reformarea procesu- rezultatele obţinute. lui bugetar bazat pe performanţă va fi cel cu acoperire parţială, adică vom identifi ca activităţi centrate pe programe cu indicatori de măsurare. Astfel, procesul de elaborare va parcurge toate etapele: de la elaborare până la executare şi încheierea conturilor, cu monitorizare şi control pe durata procesului bugetar.

Bibliografi e 1. Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. 2. Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind fi nanţele publice locale. 3. Hotărârea Guvernului nr. 82 din 24 ianuarie 2006 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”. 4. Notele metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a proiectelor de buget pentru anul de planifi care bugetară. 5. Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind Clasifi caţia Bugetară nr. 91 din 20 octombrie 2008. 6. Regulamentul privind modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe programe (MO nr. 45- Elizabeth Ivanovsky. Monotipie, aa 1990 46 / 107 din 04.03.2008).

38 - nr. 3(18), septembrie 2010 Drept

DREPTUL LA APĂ – postulată cu preeminenţă. Comunitatea internaţională, prin mijloace şi în forme legal instituite, se asociază UN NOU DREPT eforturilor şi proiectelor fi ecărui stat, depuse în scopul FUNDAMENTAL protejării şi garantării acestor drepturi. Pornind de la faptul că omul are, prin însăşi AL OMULUI natura sa, oriunde şi oricând, drepturi prioritare celor ale societăţii şi ale statului, Adunarea Generală Dr. hab. în drept Ion GUCEAC, a Naţiunilor Unite, în cadrul Sesiunii a 64-a de la 28 iulie 2010, a aprobat o rezoluţie cu caracter prof. univ. consultativ prin care, pentru prima dată, apa curată şi salubritatea sunt declarate un drept fundamental THE RIGHT TO WATER – A NEW al omului.2 Urmare a unui vot istoric, 122 de state FUNDAMENTAL HUMAN RIGHT au considerat necesar să confere resurselor acvatice statutul de drept, mai mult – de drept fundamental al The author establishes the concept of water as omului. Este de menţionat că 41 de ţări s-au abţinut a common asset of man and all living. In order to de la adoptarea acestei rezoluţii, printre care Marea protect this asset the resource management system Britanie, SUA, Canada, Botswana şi Republica must consider, fi rstly, rational use and, secondly, the repel of all forms of pollution, which in turn would Moldova. O parte dintre cei care s-au abţinut de guarantee, in the long run, access to safe drinking la vot şi-au exprimat îngrijorarea faţă de faptul că water, a source of humanity and dignity. An important textul rezoluţiei nu defi neşte cu claritate anvergura step in the materialization of the right to water in the acestui nou drept fundamental al omului, precum şi Republic of Moldova is the recognition of the right obligaţiile pe care el le impune. by means of constitutional review and subsequently Deşi acest eveniment va fi catalogat pe viitor ca the implementation of it. As the author envisions, fi ind un produs al sec. al XXI-lea, fundamentarea the constitutionalization of the right to water would dreptului la apă a provocat discuţii cu mult timp guarantee enforcement in subordinate legislation. înainte, fi ind o problemă polemizată în mediul The constitutional acknowledgement and guarantee juridic şi ştiinţifi c internaţional. of the right to water retains a series of benefi cial Obstacole în instituirea dreptului la apă se consequences for society: reinforcement of state liabilities to protect water resources, insurance of regăsesc în diverse medii, printre care merită effi cient protection of the subjective rights related to evidenţiat faptul că până nu demult, apa era water, creation of a durable legal framework that will considerată nu un patrimoniu, ci preponderent o sanction through means of law the prejudice done to resursă exploatabilă, o comoditate a civilizaţiei water resources. umane. Inedite, în acest sens, au fost prevederile directivei de stabilire a unui cadru de politică Doctrina contemporană semnalează un proces comunitară în domeniul apei, emisă de Parlamentul de reanimare a drepturilor omului. Caracteristic şi Consiliul European la 23 octombrie 2000, care drepturilor de astăzi este că acestea sunt interpretate constată că apa nu este un bun comercial, ci un nu ca aparţinând unui individ aparte, ci unui om – patrimoniu care trebuie protejat, apărat şi tratat membru al societăţii şi participant la relaţiile sociale. ca atare. 3 Totodată, folosirea apei în scopuri Dacă drepturile naturale istorice se fundamentau pe economice a atras după sine posibilitatea dezvoltării o stare de natură, drepturile omului din prezent se unui pol de societăţi comerciale care activează în fundamentează pe o stare a conştiinţei colective. domeniul resurselor acvatice. Implementarea unor Or, ceea ce dă fundament libertăţilor actuale este tot prevederi protecţioniste asupra resursei exploatate un drept anterior şi superior statului Dar nu ca un ar servi drept temei pentru asumarea unor obligaţii drept rezultând din natura lucrurilor, ci ca un drept nedorite de mediul de afaceri, fapt care ar crea, cel rezultând din conştiinţa justiţiei aşa cum trăieşte ea puţin, impedimente adiţionale în raport cu folosirea la un popor la un moment dat.1 resurselor.* În general, drepturile care ocrotesc persoana şi viaţa ei socială sunt drepturi circumscrise geografi c şi 2 Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite A/RES/64/292 pri- istoric, susceptibile să continue redimensionări potrivit vind dreptul la apă şi salubrizare, 2010, http://www.un.org/ ga/64/resolutions.shtml, accesat la data de 23 august 2010. regimului politic al societăţii respective, nivelului 3 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului şi Consiliului Euro- ei de dezvoltare materială şi culturală, precum şi pean privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în do- vocaţiei şi posibilităţilor ei efective de integrare în meniul apei, din 23 octombrie 2000, Jurnalul Ofi cial al Uniunii sistemul valorilor juridice şi morale ale comunităţii Europene, 15, v. 6, p. 193. internaţionale. În cazul unor asemenea drepturi, * Până în prezent, în Australia şi Noua Zeelandă resursele ac- vatice au fost supuse privatizării, companiile de investiţii fi ind obligaţia fi ecărui stat de a le proteja şi garanta este abilitate cu autorizarea din partea statului respectiv de a cum- 1 M. Djuvara, Curs de drept constituţional, partea I, 1924- păra dreptul asupra resurselor acvatice. În acest sens, resursele 1925, p. 82. acvatice din aceste ţări au devenit o comoditate de piaţă.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 39 Akademos

Raţionamentul ce-a stat la baza conceptualizării forum mondial care a adus în albia normalităţii dreptului la apă a fost exprimat consecvent într-un recunoaşterea unor drepturi vitale ale omului, şir de iniţiative în care se reitera importanţa protejării precum dreptul la hrană, dreptul la sănătate, apei. Dintre acestea putem menţiona: Declararea dreptul la educaţie, dreptul la adăpost, dreptul la Decadei Internaţionale a Acţiunilor „Apa pentru dezvoltare. viaţă” (2005-2015);4 Declararea anului 2008 ca „An Un aspect important al Rezoluţiei ONU ce al Salubrităţii”;5 Conferinţa Naţiunilor Unite privind vizează dreptul la apă este neincluderea în textul mediul şi dezvoltarea, Rio de Janeiro, 3-14 iunie, acesteia a sintagmei accesul la apă. Prin urmare, 19926; Conferinţa Naţiunilor Unite privind aşezările textul rezoluţiei declară dreptul la apă potabilă şi umane, Istanbul, 3-14 iunie, 19967; Conferinţa salubritate ca un drept care este esenţial pentru Naţiunilor Unite privind apa, Mar del Plata, 14-25 viaţă şi toate drepturile omului.11 Pe când termenul martie 19778 etc. acces presupune obligaţiunea unui stat de a garanta Premisele disputelor despre declararea dreptului cetăţenilor accesul la o sursă de apă, ceea ce înseamnă fundamental al omului la apă curată îşi au originea o viziune mai îngustă a defi niţiei dreptului la apă, în conceptul realizării dreptului la viaţă. Este implicând doar asigurarea că statul, în persoana inimaginabilă existenţa omului fără apă. În acest sa sau prin intermediul unui terţ, furnizează apă. sens, devine evident că restricţionarea intenţionată În cazul în care persoana nu-şi poate dobândi a accesului la apă serveşte temei pentru a invoca apa, statul, în orice eventualitate, îşi îndeplineşte violarea dreptului la viaţă. obligaţia de a-i oferi acces. Actualmente, 884 de milioane de oameni nu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în au acces la apă potabilă. Mai mult decât atât – art. 25 alin. (1), stipulează: Orice om are dreptul 2,6 de miliarde nu benefi ciază de condiţii sanitare la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi şi igienice minime, iar aproximativ 1,5 miliarde bunăstarea lui şi a familiei sale, cuprinzând hrana, de copii sub 5 ani mor din cauza bolilor legate îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, de consumul de apă şi condiţiile de salubritate precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul precare.9 În conformitate cu raportul Organizaţiei la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, Mondiale a Sănătăţii şi UNICEF intitulat văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de Diarrhoea: Why children are still dying and pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor what we can do, în fi ecare zi, în ţările în curs de împrejurări independente de voinţa sa.12 dezvoltare, 24 de mii de copii mor din cauze ce Din acest text deducem că fi ecare fi inţă umană are: pot fi prevenite, cum ar fi prevenirea consumului • dreptul de a nu fi înfometat; de apă contaminată.10 • dreptul la hrană adecvată; Importanţa dreptului la apă derivă şi din cadrul • dreptul de a dispune de apă potabilă, instituţional în care se adoptă. Organizaţia Naţiunilor curată. Unite reprezintă o instituţie supranaţională, un Există însă şi alte drepturi care nu pot fi separate 4 Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite A/RES/58/217, pri- de dreptul de a dispune de apă potabilă, cum este vind declararea decadei internaţionale a acţiunilor (2005-2015) dreptul de a se bucura de cel mai înalt standard de ”Apa pentru viaţă”, http://daccess-ods.un.org-TMP-2872670. sănătate fi zică şi mentală (acest drept nu poate fi html accesat la 10 septembrie 2010. conceput fără referinţă la apă curată); dreptul de a 5 Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite A/RES/61/192, se bucura de benefi ciile progresului ştiinţifi c. privind declararea anului 2008 ca „Anul Salubrităţii”, http:// un.org/ru/documents/ods.asp?m= A/RES/61/192, accesat la 10 Pe lângă Declaraţia Universală a Drepturilor septembrie 2010. Omului, există o multitudine de instrumente 6 Raportul conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind me- importante în domeniul drepturilor omului care diul şi dezvoltarea, A/CONF.151/26 (Vol. I), Publicaţia ONU, recunosc implicit dreptul la apă, şi anume: Pactul 12 august 1992, http://www.un.org/documents/ga/conf151/ aconf15126-1annex1.htm accesat la 12 septembrie 2010 internaţional privind drepturile civile şi politice, 13 7 Raportul conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind art. 6, 17 ; Pactul internaţional privind drepturile aşezările umane, A/CONF.165/14, Publicaţia ONU, 14 iunie economice, sociale şi culturale, art. 7, 11, 1214; 1996, http://www.un-documents.net/ac165-14.htm, accesat la 12 septembrie 2010 11 Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, op. cit. 8 Raportul conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind 12 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 1948 , art. 25, apa, E.CONF.70/29, Publicaţia ONU, Mar Del Plata 14-25 http://www.un.org/en/documents/udhr/, accesat la 23 august martie 1977, http://www.internationalwaterlaw.org/bibliogra- 2010. phy/UN/Mar_del_Plata_Report.pdf, accesat la 12 septembrie 13 Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice // 2010 International Covenant on Civil and Political Rights, 1966, 9 Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite A/RES/64/292, pri- http://www2.ohchr.org/english/law/ccpr.htm, accesat la 23 au- vind dreptul la apă şi salubrizare, 2010, http://www.un.org/ gust 2010. ga/64/resolutions.shtml, accesat la data de 23 august 2010. 14 Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi 10 The United Nations Children’s Fund (UNICEF),World Heal- culturale // International Covenant on Economic, Social and th Organization (WHO), Diarrhoea: Why children are still Cultural Rights, 1966, http://www2.ohchr.org/english/law/ dying and what can be done, 2009. cescr.htm, accesat la 23 august 2010.

40 - nr. 3(18), septembrie 2010 Drept

Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de şi nu ca un bun economic. Modul de realizare a discriminare împotriva femeilor, art. 1415; Convenţia dreptului asupra apei trebuie să fi e, de asemenea, privind drepturile copiilor, art. 2416; Protocolul durabil, fi ind asigurată posibilitatea realizării privind apa şi sănătatea la Convenţia privind protecţia dreptului respectiv şi de generaţiile viitoare. şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a Izvorul de drept care reglementează relaţiile ce lacurilor internaţionale, art. 2, 4, 517. ţin de asigurarea folosirii raţionale a apelor pentru Deşi actele nominalizate prezintă dreptul asupra necesităţile populaţiei şi ale economiei naţionale, apei în diverse contexte, uneori fără forţă juridică protecţia apelor împotriva poluării, impurifi cării (Pactul internaţional privind drepturile civile şi şi epuizării, protejarea drepturilor persoanelor politice şi Pactul internaţional privind drepturile juridice şi fi zice în Republica Moldova este Codul economice, sociale şi culturale), cea mai completă apelor.19 Deşi acest act legislativ este depăşit, el defi niţie a dreptului la apă este dată în Comentariul conţine anumite prevederi relevante. Printre acestea general nr. 15 emis de Comisia Uniunii Europene putem menţiona dispoziţiile art. 18 în conformitate pentru drepturile economice, sociale şi culturale18: cu care apa ca resursă naturală este proprietate apa este o resursă limitată natural şi un bun public publică exclusivă şi poate fi atribuită doar în fundamental pentru viaţă şi sănătate. folosinţă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Dreptul la apă este indispensabil pentru a duce Codul atribuie calitatea de benefi ciar de folosinţă a un mod de viaţă normal. Este o condiţie esenţială apei oricărei persoane juridice şi fi zice. Pentru pentru realizarea altor drepturi ale omului. Dreptul satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră la apă permite oricărei persoane să benefi cieze de şi de altă natură, precum şi pentru aprovizionarea sufi cientă apă, în condiţii de siguranţă acceptabile, întreprinderilor alimentare se atribuie în folosinţă precum şi asigură utilizarea personală şi domestică. O obiective acvatice, apele cărora întrunesc cerinţele cantitate adecvată de apă potabilă este necesară sanitare stabilite (art. 43 alin.(1)). Cu părere de rău, pentru a preveni moartea în urma deshidratării, Codul apelor nu cuprinde dispoziţii care ar stabili pentru a reduce riscul maladiilor legate de apă. expres îndatoririle autorităţilor centrale şi cele ale Dreptul la apă presupune atât libertăţi, cât şi administraţiei publice locale în ceea ce priveşte obligaţii. Libertăţile includ dreptul de a menţine asigurarea dreptului fundamental la apă, cu toate accesul la stocul de apă, precum şi dreptul că unele elemente constitutive ale acestui drept cetăţeanului de a nu fi deconectat arbitrar sau (disponibilitatea) totuşi se regăsesc în cuprinsul contaminat în urma aprovizionării cu apă. Prin acestei legi. contrast, obligaţiile includ dreptul la un sistem de O noutate la capitolul reglementării juridice a alimentare cu apă şi de gestionare a ei, care oferă dreptului la apă reprezintă proiectul Legii apelor în egalitatea de şanse pentru consumator să se bucure proces de elaborare. În redacţia propusă, proiectul de dreptul la apă. menţionat conţine dispoziţii care ar încuraja Elementul primar al dreptului la apă constituie realizarea dreptului respectiv în perspectiva adoptării raportul dintre accesul la resursă şi sufi cienţa acesteia acestora. Astfel, art. 4 din proiect stabileşte că apa: pentru viaţa, demnitatea şi sănătatea umană. Această - reprezintă o resursă naturală regenerabilă, trăsătură categoric nu trebuie să fi e interpretată în vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil mod restrictiv, prin simpla referinţă la cantităţile pentru viaţă şi societate, un factor determinant în volumetrice şi tehnologiile aplicate. Apa trebuie să menţinerea echilibrului ecologic, o materie primă fi e tratată, în primul rând, ca un bun social şi cultural pentru activităţi productive, o sursă de energie şi o cale de transport; nu e un produs comercial oarecare, 15 Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discrimi- nare împotriva femeilor // Convention on the Elimination of All ci un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat Forms of Discrimination Against Women, 1979. http://www. şi apărat ca atare. un.org/womenwatch/daw/cedaw/text/econvention.htm accesat În timp ce elementul primar al dreptului la apă la 23 august 2010. despre care am menţionat poate varia în funcţie de 16 Convenţia privind drepturile copiilor. Convention on the diferite condiţii, următorii factori se aplică în toate Rights of the Child, 1989, http://www2.ohchr.org/english/law/ crc.htm accesat la 23 august 2010. circumstanţele: 17 Protocolul privind apa şi sănătatea la Convenţia privind Pro- • Disponibilitatea. Alimentarea cu apă pentru tecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor fi ecare persoană trebuie să fi e sufi cientă şi continuă, internaţionale Protocol on Water and Health to the 1992 Con- pentru utilizări personale şi domestice. Cantitatea vention on the Protection and Use of Transboundrary Water- courses and International Lakes, 1999, http://www.unece.org/ de apă disponibilă pentru fi ecare persoană trebuie env/water/text/text_protocol.htm, accesat la 23 august 2010. să corespundă normelor stabilite de standardele 18 Organizaţia Naţiunilor Unite, Comisia pentru drepturile sanitare. Unele persoane sau grupuri de persoane economice şi sociale, Comentariul general nr. 15 Substantive pot solicita cantităţi suplimentare de apă din motive Issues Arising in the Implementation of the International Cove- nant on Economic, Social and Cultural Rights, E/C.12/2002/11, 19 Codul apelor al Republicii Moldova. Publicat în Monitorul 20 ianuarie 2003. Ofi cial al Republicii Moldova nr.10/287 din 30.10.1993.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 41 Akademos de sănătate, precum şi a condiţiilor de muncă. În economicos apa, să efectueze măsuri de remediere materie de disponibilitate, Codul apelor indică, prin şi îmbunătăţire a calităţii apei şi să prevină poluarea, art. 15, că benefi ciar de folosinţă al apei este orice impurifi carea şi epuizarea obiectivelor acvatice (art. persoană juridică şi fi zică, indiferent de forma de 37 lit. a) şi c)). proprietate; art. 2 şi art. 16 din Cod stabilesc că • Accesibilitatea. Se presupune ca apa, toate obiectivele acvatice naturale şi artifi ciale de pe instalaţiile de apă şi de servicii implicite să fi e teritoriul Republicii Moldova sunt destinate uzului. accesibile tuturor persoanelor din jurisdicţia unui Disponibilitatea resurselor acvatice este prevăzută stat, fără discriminare. Acest factor este constituit în art. 23, care constată că obiectivele acvatice din patru dimensiuni care se suprapun: se atribuie în folosinţă în primul rând în scopul Accesibilitatea fi zică: Apa, instalaţiile de apă satisfacerii necesarului de apă potabilă şi menajeră şi serviciile implicite trebuie să fi e accesibile fi zic al populaţiei, iar art. 28, alineatul (1) stipulează în condiţii de siguranţă pentru toate categoriile de că folosinţa generală a apei poate fi realizată fără populaţie. Apa potabilă trebuie să fi e accesibilă autorizaţie din partea autorităţilor. în interiorul sau în imediata apropiere a fi ecărei • Calitatea. Apa de uz personal sau casnic gospodării, instituţie de învăţământ şi la locul nu trebuie să conţină microorganisme, substanţe de muncă. Toate instalaţiile de apă şi serviciile chimice şi radioactive care constituie o ameninţare trebuie să fi e de calitatea corespunzătoare, cultural la adresa sănătăţii persoanei. În materie de calitate, adecvată. Securitatea fi zică nu ar trebui să fi e Codul apelor al Republicii Moldova stabileşte ameninţată în timpul de acces la instalaţiile de apă obligativitatea statului (art. 101) de a ţine evidenţa şi la servicii. resurselor de apă şi folosirea lor şi are drept Accesibilitatea economică: Costurile directe şi sarcină stabilirea cantităţii şi calităţii apelor, a indirecte ale taxelor asociate cu asigurarea de apă datelor privind folosirea apelor pentru necesităţile trebuie să fi e accesibile pentru toţi şi să nu compromi- populaţiei şi ale economiei naţionale. În contextul tă sau să ameninţe realizarea altor drepturi. În respectiv, art. 102 edifi că Cadastrul de Stat al Apelor materie de accesibilitate, art. 30 din Codul apelor ca pe un compendiu ce cuprinde datele evidenţei stabileşte că pentru folosirea apei şi poluarea ei apelor conform indicilor de cantitate şi calitate, date se achită, în modul stabilit, plăţile prevăzute de privind înregistrarea folosinţelor de apă, evidenţa legislaţia în vigoare, fapt ce garantează că resursele folosirii apelor şi starea lor ecologică. Totodată, acvatice vor fi accesibile economic, statul fi ind benefi ciarii de folosinţă a apelor sunt obligaţi să unica autoritate abilitată să reglementeze taxele folosească raţional resursele de apă, să consume pentru folosirea apei. Este de menţionat că actualul

Elizabeth Ivanovsky. Ilustraţie pentru "Les contes russes"

42 - nr. 3(18), septembrie 2010 Drept

Cod al apelor are carenţe la capitolul accesibilitate, privind armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis- acest criteriu fi ind enunţat vag şi în diferite contexte, ul comunitar în domeniul valorifi cării resurselor lipsind o reglementare concisă şi directă în materie acvatice, standardizarea indicilor calităţii, de accesibilitate. reutilizarea apelor reziduale şi irigare. Urmare a Caracterul non-discriminator: Apa, instalaţiile acestor cercetări, actualmente este elaborat proiectul de apă şi serviciile implicite trebuie să fi e accesibile de lege a apelor, care înglobează în sine totalitatea tuturor, inclusiv categoriilor vulnerabile de principiilor comunitare de gestionare a apei, precum populaţie, în fapt şi în drept, fără discriminare. şi propagarea valorii patrimoniale a apei. Accesibilitatea informaţiei: include dreptul de Problemele sec. al XXI-lea, cum sunt a căuta, obţine şi a difuza informaţii cu privire la schimbările climaterice, emisiile de gaze nocive probleme de apă. în atmosferă, aruncarea deşeurilor în ecosistemul Necesitatea elaborării legislaţiei noi privind oceanic, au impact asupra apei. În consecinţă, apele, care urmează să substituie actualul Cod al avem de a face cu provocări precum evaporarea apelor, este dictată de mai mulţi factori, inclusiv de mult prea rapidă a apei, încălzirea globală, eroziuni intenţia declarată de guvernul Republicii Moldova ale solului. Astfel, modul de a trata apa doar ca o de integrare în comunitatea statelor Uniunii sursă pentru comoditatea noastră şi profi t a dus la Europene, de prevederile Hotărârii Guvernului exploatarea disproporţionată a bogăţiilor naturii, nr. 1345 din 24 noiembrie 2006 cu privire la inclusiv a celei acvatice, fi ind neglijate principiile armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu dezvoltării durabile. Această gândire distructivă legislaţia comunitară20 şi, nu în ultimul rând, trebuie modifi cată. Deşi mentalitatea populaţiei se de strategia privind aprovizionarea cu apă şi pretează greu reeducării, declararea dreptului la apă canalizare a localităţilor din Republica Moldova.21 este un pas spre adoptarea unei atitudini diferite, Lipsa reglementărilor cheie privind apa, precum şi spre natură, precum şi spre o cooperare benefi că în numeroasele reforme care au avut loc în Republica folosul comunităţii globale. Moldova au dat în vileag mai multe probleme Conform datelor statistice23, în oraşul Chişinău ce ţin de managementul resurselor de apă. Lipsa unei persoane îi revine 50,5 m³ de apă, ceea ce mecanismului juridic de gestionare şi administrare reprezintă indicele maxim pe republică. Regiunile a acestor resurse, dezvoltarea localităţilor şi nordice sunt marcate cu indicele mediu de 4,7 m³ apariţia unor noi genuri de activităţi economice de apă (raionul Donduşeni – 1,3 m³ de apă; mun. ce exploatează resursele de apă ne orientează tot Bălţi – 16,6 m³ de apă), cele sudice sunt marcate cu mai mult spre experienţa comunităţii europene indicele mediu de 6,2 m³ de apă (raionul Cantemir în materie de reglementări privind apa, fapt ce – 0,5 m³ de apă; raionul Basarabeasca – 11,4 m³ de ne obligă să luăm în vizor studierea, analiza şi apă), raioanele din centrul republicii înregistrează adoptarea dreptului fundamental la apă. un indice de 3,8 m³ (raionul Şoldăneşti – 0,6 m³ de În contextul elaborării noilor reglementări, apă; raionul Anenii Noi – 8,5 m³ de apă). precum şi în condiţiile de solidifi care a dreptului În activitatea sa, Organizaţia Mondială a la apă ca drept fundamental, este oportun Sănătăţii operează cu indicele de 20 de litri de apă a menţiona eforturile depuse prin proiectul pe cap de locuitor, pe zi (0,6 m³)24. Totodată, merită „Elaborarea şi racordarea la acquis-ul comunitar să accentuăm că acest standard este specifi cat a cadrului normativ privind valorifi carea durabilă pentru cazuri de urgenţă (calamităţi naturale, şi managementul resurselor acvatice” din cadrul cutremure etc.), cuprinzând necesarul de apă programului de stat „Cercetări ştiinţifi ce şi de pentru consum şi prepararea alimentelor, aceasta management ale calităţii apelor”22, care şi-a propus fi ind considerată cantitatea de apă sufi cientă ca obiectiv evaluarea cadrului juridic naţional pentru necesităţile esenţiale, fără a fi incluse cele şi comunitar la capitolul valorifi carea durabilă pentru igienă sau salubrizare. De menţionat că şi managementul resurselor acvatice, efectuarea Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu specifi că în cercetărilor ştiinţifi ce şi elaborarea propunerilor niciun act al său un standard al necesarului de apă, lăsându-se de înţeles faptul că o limită superioară 20 Hotărârea Guvernului nr. 1345 din 24 noiembrie 2006, cu sau medie nu ar trebui să existe în raport cu dreptul privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legis- laţia comunitară, publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii fundamental la apă. Moldova nr. 189-192 din 15 decembrie 2006. Comunitatea ştiinţifi că din Republica Moldova 21 Hotărârea Guvernului Nr.662 din 13 iunie 2007, publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.86-89/696 din 23 Ministerul Mediului, Anuarul Inspectoratului Ecologic de 22 iulie 2007. Stat „Protecţia Mediului în Republica Moldova”. Chişinău: 22 Lista programelor/proiectelor din sfera ştiinţei şi inovării Sirius, 2010, p. 83. fi nanţate de la bugetul de stat pentru anul 2009, publicată în 24 G. Howard, J. Bartman, Domestic Water Quantity,Service Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, ediţie specială, din Level and Health, World Health Organization, WHO/SDE/ 31 iulie 2009. WSH/03.02, 2003.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 43 Akademos acordă o atenţie sporită acestor probleme. Astfel, la Astăzi urmărim cum evoluţia ideilor şi a 1 ianuarie 2009, ca rezultat al hotărârii Consiliului instituţiilor la nivel internaţional a dus la formarea Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică unei concepţii moderne asupra drepturilor omului, a demarat Programul de Stat „Cercetări ştiinţifi ce care se fondează pe doi piloni: drepturile omului şi de management ale calităţii apelor” care are ca sunt cele enunţate în izvoarele de drept internaţional; scop crearea bazei legislative, ştiinţifi co-metodo- noţiunea de drepturi ale omului este indisolubil logice, cadastrale şi tehnologice pentru valorifi ca- legată de cea de stat. Referitor la cel de-al doilea rea durabilă şi managementul resurselor acvatice, pilon trebuie să constatăm că noţiunea de drepturi aprovizionarea cu apă potabilă, implementarea ale omului are sens şi valoare doar în cadrul unei tehnologiilor moderne de tratare, epurare, reutili- societăţi organizate în stat şi care este dotată cu zare a apelor reziduale şi irigare. Acest Program se o putere bine conturată ce acţionează în cadrul încadrează în direcţia strategică a AŞM „Valorifi - relaţiilor dintre individ şi stat cu libertăţi de care carea resurselor umane, naturale şi informaţionale individul trebuie să se bucure, cu dreptul său la pentru dezvoltarea durabilă”, adoptată prin Hotă- justiţie în condiţiile stabilite de lege, cu dreptul său rârea Guvernului nr. 160 din 27.05.2005, cu privire de a participa la treburile publice şi cu drepturile la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din şi îndatoririle sale asupra statului ca un drept la sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-201025. un nivel de viaţă sufi cient şi la satisfacerea nevoilor Investigaţiile preconizate vor contribui esenţial la sale fundamentale27. elucidarea unor aspecte cu caracter fundamental În această ordine de idei şi în contextul şi aplicativ vizând protecţia mediului, păstrarea discuţiilor pe marginea dreptului fundamental la genofondului faunistic şi valorifi carea raţională apă, a cadrului legislativ asupra resurselor acvatice a resurselor acvatice. Realizarea Programului va şi a protecţiei mediului în Republica Moldova, este permite implementarea recomandărilor ştiinţifi ce oportună formularea unui deziderat ce ar cuprinde în vederea redresării situaţiei ecologice în bazinele fundamentarea dreptului la apă nu doar la nivel de hidrografi ce ale râurilor Nistru şi Prut, elaborarea act legislativ. Este axiomatică afi rmaţia că legea şi implementarea noilor standarde şi normative supremă în stat reprezintă Constituţia, în acest sens naţionale armonizate cu standardele ISO, a unor valorile consacrate în conţinutul ei fi ind esenţiale tehnologii moderne de aprovizionare cu apă pota- pentru existenţa unei societăţi sănătoase, bazată pe bilă, tratare şi epurare/reutilizare a apelor rezidua- cunoaştere. Şi invers, protejarea valorilor specifi cate le. Realizarea obiectivelor Programului va asigura reprezintă îndatorirea primară atât a statului, cât şi perfecţionarea tehnologiilor de aprovizionare du- a fi ecărui cetăţean. Consacrarea dreptului la apă rabilă cu apă a populaţiei şi sectoarelor economic în Constituţia Republicii Moldova este binevenită importante, îmbunătăţirea tehnologiilor de irigare, ca o tendinţă de consolidare a eforturilor depuse inclusiv cu ape uzate, fapt care prezintă o valoare în scopul unei dezvoltări durabile, precum şi a atât economică, socială, cât şi de protecţie a me- caracterului european de promovare a valorilor în diului ambiant. stat. Oamenii au dreptul de a trăi cu demnitate. Consacrarea constituţională a dreptului la apă Aceasta înseamnă că nimeni nu trebuie să fie nu este o noutate absolută în procesul de revizuire lipsit de dreptul la adăpost, hrană şi curăţenie, constituţională, un asemenea fapt s-a produs în precum şi la apă. Reiterând importanţa Belgia. Fiind un stat federal, fi ecare regiune a statului rezoluţiei ONU prin care apa a fost declarată belgian consacră dreptul la apă şi la salubritate în un drept fundamental al omului, precum şi a cadrul său legal. Mai mult decât atât, există un interes necesităţilor stringente de a oferi cetăţenilor social sporit pentru garantarea realizării acestui drept. un mediu sănătos de viaţă, în condiţiile Existenţa dreptului nominalizat la nivel naţional dezvoltării durabile şi a politicilor de integrare, este un pas iminent în dezvoltarea durabilă a statului ne exprimăm nedumerirea în legătură cu faptul belgian. În acest sens, în Camera Reprezentanţilor, abţinerii Republicii Moldova de a vota pro la la 23 februarie 2004, a fost înaintată o iniţiativă în capitolul dreptul la apă şi salubritate.26 care se solicita revizuirea art. 23 din Constituţia 25 Publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova. 2005, belgiană prin consacrarea în dispoziţiile acestui nr. 104-106. htm, accesat la data de 23 august 2010. 26 Comunicat de presă al Organizaţiei Naţiunilor Unite, New 27 Apud I. Cloşcă, I. Suceavă. Tratat de drepturile omului. Bu- York, http://www.un.org/News/Press/docs/2010/ga10967.doc. cureşti: Europa Nova.1995, p. 43.

44 - nr. 3(18), septembrie 2010 Drept

28 articol a dreptului fundamental la apă. Este curios Înainte de toate, apa este un element indis- că iniţiativa respectivă a fost iniţiată în condiţiile în pensabil pentru igienă şi sănătate. Menţinerea care aprovizionarea populaţiei statului belgian cu gestionării publice a acestui sector este esenţială apă nu este una cu difi cultăţi. Astfel, în anul 2008 pentru a asigura egalitatea de acces şi de securitate a populaţia belgiană era asigurată cu apă de calitate aprovizionării. Este datoria comunităţii de a garanta la indicele de 100 procente atât în mediul urban, tuturor fi inţelor umane accesul la apă în cantitatea şi cât şi în mediul rural.29 Totodată, conform datelor de calitatea necesară pentru a duce o viaţă demnă. Eurostat, încă din anul 2005 volumul de apă pe cap Un pas important în materializarea dreptului la de locuitor pe zi constituia 106 litri,30 un volum care apă ar fi recunoaşterea ofi cială a dreptului la apă depăşeşte impunător minimul necesar european de prin consacrarea acestuia în Constituţia Republicii 20 de litri de apă pe cap de locuitor, pe zi. Moldova. În această ordine de idei, propunem În concluzie, în speranţa ameliorării situaţiei completarea art. 37 Dreptul la un mediu înconjurător din domeniul dat în Republica Moldova venim sănătos, din Legea fundamentală, cu un alineat având cu următoarele constatări: apa reprezintă un bun următorul conţinut: Orice persoană are dreptul la comun aparţinând omenirii şi tuturor fi inţelor vii, de aprovizionare corespunzătoare cu apă de calitate şi aceea este necesară o gestionare de durată a acestei în cantitatea necesară. bogăţii naturale printr-o utilizare raţională şi lupta În viziunea noastră, constituţionalizarea dreptu- contra tuturor formelor de poluare esenţiale ce ar lui la apă ar însemna garantarea acestui drept prin alte garanta pe termen lung accesul la apă, sursă a vieţii acte normative subordonate normei constituţionale. şi demnităţii. Stipularea constituţională şi garantarea dreptului la apă pot avea consecinţe dintre cele mai benefi ce: 28 C. Armeni. The Right ot Water in Belgium. International Enviromental Law Reasearch Centre, 2008, http://ielrc.org/ consolidarea obligaţiilor autorităţilor publice research_water.php, accesat la 23 august 2010. de a proteja resursele acvatice, asigurarea unei 29 World Resource Institute, Earth Trends Database, http:// protecţii mai efi cace a drepturilor subiective legate earthtrends.wri.org/searchable_db,/ accesat la 10 septembrie 2010. de apă, crearea unei temeinice baze legale pentru 30 Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_SDDS/ sancţionarea prin justiţie a daunelor aduse resurselor EN/env_wat_esms.htm, accesat la 10 septembrie 2010. acvatice.

Elizabeth Ivanovsky. Ilustraţie pentru "Les contes russes"

nr. 3(18), septembrie 2010 - 45 Akademos

SOLUŢII PENTRU Pericolul inundaţiilor este unul foarte actual pentru Republica Moldova. Astfel de calamităţi PREVENIREA care aduc prejudicii grave economiei, de genul celor ŞI DIMINUAREA din 2008 şi 2010, riscă să se repete la nesfârşit dacă nu vor fi întreprinse un şir de măsuri fundamentate CONSECINŢELOR ştiinţifi c. INUNDAŢIILOR* Pentru Moldova sunt caracteristice două tipuri de inundaţii: transfrontaliere, provocate de râurile Nistru şi Prut şi locale, provocate de deversări SOLUTIONS TO PREVENT AND DECREASE pe râurile mici, lacuri, heleşteie. Din păcate, THE CONSEQUENCES OF FLOOD actualmente în Republica Moldova nu există The danger of fl oods is very up to date for the un cadastru naţional sau un registru adecvat cu Republic of Moldova, so, two types of fl ood are caracteristicile hidrologice ale bazinelor acvatice în characteristic: transboundary, caused by Dniester baza cărora să se elaboreze măsuri pentru prevenirea and Prut rivers, and local, caused by discharges calamităţilor naturale. of small streams, lakes, ponds. A group of experts În vederea susţinerii activităţilor de prevenire from the Academy of Sciences of Moldova developed a consecinţelor inundaţiilor, Academia de Ştiinţe solutions to prevent damages caused by triggering a Moldovei este deschisă pentru colaborare cu fl oods. Among these are: the creation of National autorităţile naţionale, luând în consideraţie faptul că center of fl ood monitoring; the assessment of fl ood în instituţiile academice activează savanţi şi experţi areas and the liable to inundation potential of de marcă în domeniul monitoringului resurselor de Dniester and Prut rivers and small streams; the elaboration of “Scheme of protection of populated apă, care sunt consolidaţi în cadrul Programului localities against fl ood”; the regular water sampling de Stat „Cercetări ştiinţifi ce şi de management ale in fl ood areas to monitor the state of pollution; the calităţii apelor”. implementation of fl ash fl ood model; the agreement În urma unor ample dezbateri ştiinţifi ce, s-au between Ukraine-Republic of Moldova-Romania on cristalizat clar măsurile ce se impun pentru monitoring, forecasting and sustainable exploitation prevenirea prejudiciilor cauzate de declanşarea of aquatic ecosystems etc. viiturilor. Astfel, este necesară crearea unui Centru naţional de monitorizare a inundaţiilor, care va stoca informaţia operativă despre inundaţii parvenită * La elaborarea soluţiilor au participat: pe parcursul situaţiilor excepţionale de la instituţiile Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM; responsabile şi va coordona toate acţiunile în acest sens. Crearea unui asemenea centru este condiţionată Acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al de lipsa unei colaborări coerente dintre instituţiile AŞM; responsabile. Venim cu propunerea ca Centrul dat să Dr. hab. Orest Melniciuc, Institutul de Ecologie fi e constituit în cadrul Agenţiei „Apele Moldovei”. şi Geografi e al AŞM; Este necesară evaluarea zonelor inundabile Dr. hab. Elena Zubcov, Institutul de Zoologie al şi a potenţialului inundabil pe râurile Nistru AŞM; şi Prut, precum şi pe râurile mici pe care se pot Dr. conf. Viorica Gladchi, decan al Facultăţii declanşa inundaţii interne. Din partea Academiei de de Chimie şi Tehnologie Chimică a USM, Catedra Ştiinţe la aceste lucrări pot participa specialişti de Chimie Industrială şi Ecologică; la Institutul de Ecologie şi Geografi e şi Institutul de Dr. Constantin Moraru, Institutul de Geologie şi Geologie şi Seismologie. Seismologie al AŞM; Institutul de proiectare “Acvaproiect” urmează să perfecteze şi continue elaborarea „Schemei Dr. Oleg Bogdevici, Institutul de Geologie şi de protecţie a localităţilor populate împotriva Seismologie al AŞM; inundaţiilor”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Dr. Nicolae Arnăut, Institutul de Geologie şi Republicii Moldova în anul 2000. Seismologie al AŞM; Prelevarea regulată a probelor de apă în Victor Bujac, administrator al “Direcţiei zonele inundate pentru monitorizarea situaţiei Baziniere de Gospodărire a Apelor”, Agenţia “Apele de poluare este imperios necesară. Academia de Moldovei” Ştiinţe dispune de metode moderne de efectuare a

46 - nr. 3(18), septembrie 2010 AŞM, consultant al autorităţilor publice centrale analizelor probelor de apă după diverşi parametri modelul cinematic al undelor de viitură şi riscurilor incluşi în Directiva UE privind apa. Printre de inundaţii pe râurile Moldovei cu aplicarea instituţiile care pot delega experţi pentru efectuarea tehnologiilor informaţionale de ultimă oră. unui asemenea monitoring menţionăm Institutul Activitatea dată necesită investiţii suplimentare de Zoologie, Institutul de Ecologie şi Geografi e, pentru procurarea softului licenţiat de peste hotare. Institutul de Geologie şi Seismologie, Institutul de Responsabilitatea pentru gestionarea modelului Chimie, catedra Chimie Industrială şi Ecologică respectiv şi-ar putea-o asuma Institutul de Ecologie a Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică a şi Geografi e al AŞM şi Agenţia „Apele Moldovei”. USM. Este strict necesară asigurarea schimbului În cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei este informativ privind situaţia la zi dintre Republica creat un grup de lucru care deja a efectuat prelevarea Moldova, România şi Ucraina. În acelaşi timp, probelor de apă din zonele inundate şi le-a analizat în este obligatorie stabilirea relaţiilor de colaborare conformitate cu parametrii fi zico-chimici, biologici, cu aceste ţări privind cadastrul apelor, monitoringul hidrochimici. Rezultatele obţinute vor fi folosite în calităţii apelor de tranzit în afara perioadelor de scopul efectuării unui monitoring adecvat al calităţii pericol de inundaţii. Această colaborare poate apelor de suprafaţă şi subterane din zonele inundate fi asigurată prin crearea centrelor comune de sau cu pericol de inundaţii. monitorizare. Republica Moldova ar putea fi Cercetarea şi proiectarea, în scopul reprezentată de experţii Academiei de Ştiinţe, reconstrucţiei şi fortifi cării, a locurilor slabe ale Ministerului Mediului, Centrului de Sănătate digurilor de protecţie. După scăderea apelor va Publică, Serviciului de Stat „Hidrometeo”. fi necesară pomparea apelor din beciuri, curăţarea Pentru prevenirea inundaţiilor pe râurile fântânilor de mină ş.a. Activitatea de proiectare poa- transfrontaliere este necesară semnarea acordului te fi efectuată de Institutul de proiectare a sistemelor între Ucraina-Republica Moldova-România de gospodărire a apelor “Acvaproiect”. privind monitorizarea, prognozarea şi Implementarea modelului undei viiturilor valorifi carea durabilă a ecosistemelor acvatice se înscrie printre scopurile strategice. În cadrul (inclusiv restabilirea programelor internaţionale Programului de Stat „Cercetări ştiinţifi ce şi de de cercetare în bazinele hidrografi ce ale fl uviului management ale calităţii apelor” se elaborează Nistru şi râului Prut).

Elizabeth Ivanovsky. Ilustraţie pentru "Les contes russes"

nr. 3(18), septembrie 2010 - 47 Akademos

SĂNATATEA PUBLICĂ societăţii, a colectivelor este imposibil a realiză oportunităţile legate de dezvoltare” [2]. BAZATĂ De menţionat că pe parcursul secolului XX PE CUNOAŞTERE şi la începutul secolului XXI sănătatea populaţiei din multe ţări s-a îmbunătăţit în paralel cu ameliorarea indicilor de calitate a vieţii. Astfel Dr. hab. în medicină Mihai MAGDEI, de factori globali cum ar fi creşterea nivelului Ministerul Sănătăţii socio-economic al ţărilor, asigurarea cantitativă şi sufi cientă cu produse alimentare inofensive, THE PUBLIC HEALTH BASED cu apă potabilă de calitate, crearea unor condiţii KNOWLEDGE igienice habituale şi ocupaţionale mai bune şi, desigur, implementarea unor modele efi ciente Sustainable development of countries in the de asistenţă medicală, – toate în ansamblu au contemporary stage is inevitably determined by the attitude of governments towards to contribuit semnifi cativ la ameliorarea indicilor de public health, to social and economic policies sănătate a populaţiei pentru multe ţări de pe glob and measures taken to improve the quality of (Ţările Scandinave, Germania, Italia, Japonia ş.a.). human life - as fundamental to the prosperity Secretul acestei prosperări este destul de simplu: of society. Thus, public health social placed in ţările nominalizate, odată cu dezvoltarea intensivă the spotlight - as the central goal of state policy a economiei, n-au omis componenta dezvoltării and its practical activities should be aimed at condiţiilor socio-umane care determină nivelul reducing or eliminating the adverse infl uence of calităţii vieţii şi sănătăţii omului. environmental factors. Country’s legislation and Etapa contemporană de dezvoltare a sectorului policies to provide comprehensive measures of sanitar impune noi cerinţe faţă de formele şi metodele health sectors, to integrate the economics goals with the improvement and strengthening of de activitate pentru ameliorarea, fortifi carea şi health. This could be achieved only under a deep promovarea sănătăţii populaţiei. Aceste cerinţe, knowledge of health conditions, the links between în mare parte, sunt determinate de schimbările social decisions addressed to environmental intervenite în societate în ultimele două decenii factors determining public health strategies with (criza economică urmată de schimbări sociale, scientifi c arguments and mechanisms to review medico-demografi ce, migraţionale, culturale, de implementation of new principles public health comportament etc.) şi care au contribuit esenţial as refl ected in recently adopted legislation, and la înrăutăţirea indicatorilor de bază ai sănătăţii integrating all social forces in this work. publice. În plus, infl uenţa nefavorabilă a factorilor Introducere mediului ambiant, precum poluarea aerului sau apei, Dezvoltarea durabilă a oricărei societăţi este condiţiile igienice precare de habitat, modul ne- determinată în mare măsură de resursele umane şi, sănătos de viaţă, abuzul de alcool şi/sau alimentaţia nu în ultimul rând, de starea de sănătate a oamenilor. neraţională, tabagismul sunt cauza multiplelor Nicio civilizaţie n-a avut soarta de a prospera având maladii şi decese. Unele studii concluzionează că o populaţie cu sănătatea compromisă. doar un singur factor, tabagismul, contribuie la Ideea despre sănătate ca potenţial de dezvoltare declanşarea a 12-15 la sută din toate tipurile de este cunoscută din timpuri foarte îndepărtate[1], patologii[3]. Alte rezultate ale cercetărilor vin să însă doar la intersecţia secolelor XX-XXI gândirea demonstreze că factorii mediului ambiant „poartă ştiinţifi că tot mai accentuat plasează sănătatea responsabilitatea” de nivelul sporit al morbidităţii populaţiei în centrul proceselor socio-umane şi la populaţie în cca 25-28 la sută din cazuri[4]. Aici economice ale statelor. Prin aceasta, subliniind mai trebuie de subliniat, că acest indicator diferă interdependenţa sănătăţii populaţiei de mediul de de la ţară la ţară şi depinde de gradul de dezvoltare existenţă, de activitatea individului şi nivelul de a sectorului economic şi social, de cultura dezvoltare. Astfel, în raportul Comisiei OMS pentru funcţională şi organizatorică a sistemelor statului, macroeconomie şi sănătate (2001) este subliniat, de educaţia sanitară a indivizilor şi de mulţi alţi că „...sănătatea reprezintă cauza, dar şi urmarea factori. Astfel, structura morbidităţii la populaţia dezvoltării, astfel încât pe de o parte sănătatea bună Republicii Moldova din anii 50-60 ai sec. XX, este o premisă importantă pentru dezvoltare, iar dominată de maladii infecţioase, în ultimii 20-25 pe de altă parte, fără o sănătate bună a membrilor ani este determinată preponderent de maladiile non-

48 - nr. 3(18), septembrie 2010 Reforma în sănătate transmisibile şi generate de sinergismul complex al menţină nesatisfăcătoare sau chiar să se agraveze, infl uenţei factorilor exogeni de mediu. fi ind una din cele mai precare din regiune. Astfel, comparând indicatorii speranţei de viaţă la naştere, Problemele de sănătate şi determinantele ei atestaţi în Uniunea Europeană (74,9 ani) cu cei (starea de ansamblu) din ţara noastră, aceasta a constituit 69,4 ani în Rezultatele analizei comparative a indicilor a.2009, fi ind una din cele mai scăzute din statele [5] de sănătate a populaţiei din statele europene şi europene . Dezvoltarea demografi că nefavorabilă din Republica Moldova denotă existenţa unor a ţării este determinată de menţinerea nivelului înalt restanţe semnifi cative la acest capitol, plasând-o al mortalităţii populaţiei, inclusiv a ratelor înalte pe unul din ultimele locuri din Europa. După cum ale mortalităţii în rândul populaţiei apte de muncă. demonstrează rezultatele studiilor, condiţiile sociale Astfel, de mai mulţi ani, în republică se atestă un afectează distribuirea bolilor în toate societăţile şi spor natural negativ determinat de nivelul scăzut în toate timpurile, iar în această privinţă Republica al natalităţii şi de cel înalt al mortalităţii generale. Moldova nu face excepţie. Criza economică, Iar natalitatea joasă, la rândul ei, este consecinţa prin care trece ţara, a modifi cat esenţial condiţiile (directă şi indirectă) a proceselor socio-economice sociale şi de trai ale populaţiei, acestea constituind din ţară – declinul economiei, şomajul, migraţia substratul fundamental al sănătăţii publice, dar excesivă a populaţiei ş.a. şi un factor determinant al dezvoltării durabile. Indicii demografi ci Experienţa ţărilor care au trecut prin situaţii similare ne demonstrează că în aceste perioade de timp se Concomitent cu cele expuse mai sus, în situaţia acutizează toate fenomenele sociale, inclusiv cele demografi că a ţării pe perioada de referinţă s-a care se referă la sănătatea populaţiei. Constituentele observat o uşoară tendinţă de ameliorare. Rata sănătăţii, manifestate prin morbiditate, invaliditate mortalităţii pe parcursul a.a.2006-2009 a avut şi mortalitate înregistrează în această perioadă valori o tendinţă nesemnifi cativă de diminuare anual semnifi cativ-nefavorabile, care în fi nal afectează cu 0,2%0, indicii variind între 12,0 şi 11,8%0. fundalul dezvoltării durabile a societăţii. Natalitatea a fost într-o uşoară creştere de la 10,5

Trebuie de subliniat, că manifestările şi până la 11,4%0 (fi g.1.), iar rata mortalităţii infantile a tendinţele negative în sănătatea populaţiei se avut tendinţe nefavorabile – crescând cu 0,3 la 1000 evidenţiau deja în ultimele decenii ale secolului copii născuţi-vii şi stabilind un indice în limitele de

XX. Dar, odată cu aprofundarea crizei din ultimii la 11,8 (a.2006) până la 12,1%0 (a.2009). Cu toate ani, situaţia medico-demografi că continuă să se acestea, indicele sporului natural s-a ameliorat de

y = -0.06x + 12.02 y = 0.26x + 10.21 12.5 12 12 11.91 12 11.8 11.75 11.7 11.74 11.7 11.63 11.4 11.57 11.5

10.9 11 10.6 10.5 10.5

10

9.5 2006 2007 2008 2009 20010 2011 2012

Natalitatea Moratalitatea Fig. 1. Rata natalităţii şi mortalităţii (şi pronosticul acestora) a populaţiei Republicii Moldova (la 1000 populaţie, anii 2010-2012 reprezintă un pronostic)

nr. 3(18), septembrie 2010 - 49 Akademos la minus 1,5 până la minus 0,4 la 1000 locuitori[6]. (preponderent prin cele maligne) atestă o creştere Ca urmare, cazurile de deces în rândul populaţiei cu 6,9 cazuri la 100 mii populaţie. s-au micşorat cu cca 1000 persoane, (de la 43137 Una din particularităţile, stabilite în urma persoane în a.2006 până la 42139 în a.2009). analizei indicilor de mortalitate a populaţiei, constă Actualmente sporul natural pozitiv se atestă doar în în rata înaltă a deceselor la persoane tinere şi cele mun. Chişinău şi Bălţi, r. Ialoveni şi UTA Gaguzia în vârstă aptă de muncă, fapt care se menţine o (r-le Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti). perioadă deja de 10-15 ani. Mortalitatea specifi că, sau indicii deceselor prin Rezultatele unei analize a indicelui Anilor anumite maladii atestă valori semnifi cativ înalte (în Pierduţi de Viaţă (sau YLL – Years of Life Lost)[7] a a.2009). Astfel, mortalitatea prin boli ale aparatului celor decedaţi în vârstă aptă de muncă (20-62 ani) circulator (cu 662,4 decese la 100 mii populaţie) din cauza bolilor aparatului circulator, respirator se plasează pe primul loc, având o pondere în şi digestiv, denotă prezenţa unor probleme de structura cauzelor de decese egală cu 56,1%, urmată sănătate extrem de grave. de mortalitatea prin boli cancerigene (cu o rată de Astfel, doar pentru a.2008, cei decedaţi în vârstă

160,3%000) şi o pondere în structură de 13,6%, de aptă de muncă din cauza patologiilor indicate mai mortalitatea prin maladii ale aparatului digestiv sus, au constituit 7930 persoane, stabilind un indice

(cu 115,3 %000). Pe ultimul loc, în această ordine, (YLL) sumar de cca 181342 Ani Pierduţi de Viaţă. se clasează mortalitatea populaţiei prin maladii Luând în consideraţie valoarea PIB-lui/per capita respiratorii cu 64,7 cazuri la 100 mii populaţie, în acest an egal cu 1694 dolari[8] , s-a stabilit că deţinând o pondere în structură de 5,5%. pierderile (brutto) pentru economia ţării au constituit Datele comparative ale structurii cauzelor de 307,2 mln. dolari. O tendinţă alarmantă se observă deces din Republica Moldova (fi g.2) şi din România în dinamica invalidităţii populaţiei apte de muncă atestă o structură aproape identică, cu excepţia şi a copiilor. Concomitent, în ţară se înregistrează traumatismului. Acesta în Republica Moldova se fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, manifestat plasează pe locul 4 cu o pondere de 8,2% în structura prin diminuarea numărului de copii şi adolescenţi, sumară, în România traumatismul având ponderea dar şi prin creşterea numărului cetăţenilor de vârstă de 5%, iar ca o cauză a decesului, afl ându-se pe avansată şi inapţi pentru participarea la procesul de locul 5 după maladiile aparatului digestiv. dezvoltare a ţării. În structura principalelor cauze de mortalitate Morbiditate a populaţiei, pe parcursul anilor 2006-2009, se înregistrează o uşoară diminuare a ratei mortalităţii Indicele morbidităţii generale din ultimii ani prin maladiile aparatului circulator, respirator, atestă o tendinţă continuă de creştere, marcând digestiv ş.a.. Însă, rata mortalităţii prin tumori 6,6 puncte procentuale faţă de a.2007. Conform calculelor se observă o creştere a dinamicii incidenţei

6.8 Boli aparatul circulator 5.5 Tumori 8.2 Boli aparatul digestiv

56.1 Leziuni traumatice, 9.8 intoxicatii si alte... Boli aparatul respirator

13.6 Alte cauze de decese

Fig. 2. Ponderea principalelor cauze de decese la populaţia ţării, în a.2009 (în %)

50 - nr. 3(18), septembrie 2010 Reforma în sănătate cu 115,9 cazuri de boli la fi ecare 10 mii populaţie pe tumori ale aparatului respirator dominant se atestă la an (faţă de media multianuală), iar pentru prevalenţă persoanele fumătoare, iar maladiile psihice au atins (fi g.3) indicele dat constituie 233,1 cazuri la 10 mii rate înalte, inclusiv în rândul persoanelor alcool- populaţie pe an (a.a.2007-2009). Fenomenul acestei dependente. diferenţe, între incidenţă şi prevalenţă, indică Este destul de alarmant acest fenomen, deoarece asupra procesului de cumulare a bolilor în rândul vârsta celor care folosesc abuziv alcoolul scade din populaţiei, în general pe contul bolilor cronice non- an în an, iar numărul lor absolut este în creştere. transmisibile. Astfel, s-a stabilit că consumul de alcool creşte de la Cercetările efectuate anterior au demonstrat 42% la vârsta de 15-19 ani până la 68% la vârsta de că nivelul incidenţei stabilite în baza adresării 45-59 ani[10]. Incidenţa prin alcoolism înregistrând pacienţilor după servicii medicale constituie doar a 111,7 cazuri la 100 mii populaţie în a. 2008 (faţă treia parte din nivelul real al morbidităţii existente în de 81,8 în a. 2001), contribuind prin aceasta la rândul populaţiei[9]. Iar pentru unele patologii acest creşterea psihozelor alcoolice de la 5,9 cazuri la 100 decalaj este de câteva ori mai mare. Astfel, diferenţa mii populaţie în a. 2001 la 21,9 în a. 2008. Situaţia semnifi cativă între incidenţă şi prevalenţă prin reală la acest capitol este mult mai gravă, deoarece unele maladii în rândul populaţiei indică defi cienţe în ţară nu se duce evidenţa consumului abuziv în activitatea de depistare activă a cazurilor de habitual, răspândit pe larg în rândul populaţiei maladii, sau aplicarea insufi cientă a acestei forme de rurale, inclusiv a tineretului. Statistica medicală de organizare a asistenţei medicale primare în teritorii. evidenţă primară tot mai frecvent înregistrează o creştere a numărului de femei alcoolice. Unele determinante ale sănătăţii Este în creştere, de asemenea, numărul de Cauzele stării precare a sănătăţii sunt destul persoane suferinde de narcomanie. Începând cu anul de multiple şi polimorfe, fi ind determinate în mare 1990, numărul narcomanilor luaţi la evidentă creşte măsură de creşterea numărului şi infl uenţei factorilor în medie cu 30% anual, iar incidenţa prin consumul de risc din mediul ambiant, de modul nesănătos de droguri în anul 2008 a constituit 31,9 la 100 mii de viaţă, precum şi de insufi cienţa sau absenţa populaţie (sau. 1138 cazuri). capacităţilor de aplicare a unor măsuri efi ciente de O situaţie alarmantă se constată în ceea ce pri- profi laxie a maladiilor. veşte morbiditatea prin tuberculoză. Incidenţa prin Creşterea morbidităţii generale în ultimii ani tuberculoză activă se înregistrează în permanentă este determinată majoritar de infl uenţa factorilor creştere, de la 80,0 cazuri la 100 000 populaţie în comportamentali ai populaţiei – morbiditate anul 2001, până la 114,4 cazuri la 100 000 populaţie manifestată prin rate înalte ale bolilor aparatului în anul 2008, fapt care depăşeşte de 3 ori valorile circulator, aparatului digestiv, respirator, ale incidenţei din regiunea europeană (Banca de date traumelor ş.a.. De asemenea, o incidenţă înaltă prin Europeană „Sănătate pentru toţi”, 2006).

8000 6850.1 7107.2 7000 6641.1 y = 233,1x + 6400 6000 5000 4000 3254.6 3232.8 3486.4 3000 y = 115.9x + 3092.8 2000 1000 0 2007 2008 2009

Incidenta Prevalenta

Fig. 3. Dinamica incidenţei şi prevalenţei generale la populaţia ţării, (la 10 000 populaţie)

nr. 3(18), septembrie 2010 - 51 Akademos

O altă problemă de sănătate publică o reprezintă intoxicaţiilor acute profesionale şi neprofesionale SIDA. Astăzi, suntem la etapa de debut a unei etc. veritabile epidemii a acestei maladii, care se confi rmă Impactul social, medico-demografi c şi economic prin datele diagnosticului de laborator. Astfel, în al acestor determinante impune necesitatea anii1987-1996, cumulativ au fost înregistrate doar intensifi cării acţiunilor de supraveghere a sănătăţii 67 persoane contaminate cu HIV, pe când numai publice, organizarea unor acţiuni complexe şi în a. 2008 au fost înregistrate ofi cial 795 cazuri noi coordonate de profi laxie, diminuare şi/sau eliminare de purtători ai infecţiei HIV (sau 19,34 la 100 mii a factorilor negativi la nivel statal, de promovare populaţie), sumar fi ind înregistraţi 4996 persoane, a modului sănătos de viaţă şi educaţie sanitară, inclusiv 1535 în teritoriile de est, cu antrenarea în mobilizarea socială masivă în acest scop a populaţiei procesul epidemic a tuturor teritoriilor administrative. şi organelor de resort de orice nivel. La un nivel înalt se menţine şi morbiditatea prin Aportul statului la fortifi carea sănătăţii infecţiile cu transmitere sexuală[11]. populaţi-ei şi la realizarea unor măsuri de profi laxie A fost în creştere şi nivelul morbidităţii prin a maladiilor a fost insufi cient în ultimii ani, iar în maladiile infecţioase, acestea atingând indicatori unele cazuri chiar formal. Programele Naţionale în semnifi cativi din cauza nerespectării regimului domeniul sănătăţii, de exemplu, fuseseră fi nanţate şi condiţiilor igienice a „traseului” tehnologic de (conform sumelor planifi cate) cu defi cienţe păstrare şi transportare a materiei prime, păstrare, considerabile, cota acestora variind în limitele de 1,8 realizare şi folosire a produselor alimentare fi nite, la sută pentru Programul Serviciului de Asistenţă de îndeosebi în perioada unor ceremonii familiare Urgenţă şi 94,1 la sută pentru Programul Naţional (nunţi, cumetrii, prazdnice, onomastici s.a.). de profi laxie şi control al infecţiei HIV/SIDA. Anumite stări morbide în rândul populaţiei Perceperea conceptuală a sănătăţii publice – sunt condiţionate de factorii mediului înconjurător, o nouă abordare de instruire şi educaţie, ocupaţional, de nivelul scăzut al instruirii fi zice şi igienice a populaţiei, La etapa actuală, menţinerea şi fortifi carea preponderent a tinerilor, de stres, alimentaţia sănătăţii cetăţenilor reprezintă un obiectiv social neraţională, deprinderile dăunătoare, sedentarismul, primordial al statului, care urmează să fi e atins pe un incompetenţa în problemele de profi laxie, fundal legislativ şi ştiinţifi co-metodic modern, bazat planifi carea familiei, atitudinea iresponsabilă din pe o nouă paradigmă. Potrivit acesteia, sănătatea partea fi ecărui individ faţă de propria sănătate, populaţiei, inclusiv sănătatea publică, trebuie să fi e De notat că starea sanitaro-igienică a mediului plasată în centrul activităţilor sociale ale statului. de viaţă, preponderent în spaţiul rural, continuă Astfel, începând cu anii 80-90 ai secolului a fi nesatisfăcătoare. Astfel, apa – ca element trecut s-a conturat şi conştientizat, la nivel regional indispensabil al vieţii şi activităţii omului – cu şi global, „complexitatea domeniului şi, implicit, caracteristici care nu corespund parametrilor a necesităţii de colaborare coerentă, coordonată sanitaro-chimici şi microbiologici, în condiţiile şi unitară la nivelul politicilor şi programelor rurale devine un factor determinant pentru starea comunitare, naţionale şi internaţionale, în vederea [13] sănătăţii populaţiei. Calitatea apei de băut, atât din intervenţiei efi ciente” ....şi integrate pentru sursele şi sistemele de distribuire, cât şi din fântâni, prevenirea maladiilor şi fortifi carea sănătăţii. rămâne a fi destul de alarmantă[12]. Astăzi mai Sănătatea, în ansamblul ei social, este obiectul continuă practica punerii în funcţiune a sistemelor de studiu al disciplinei ştiinţifi ce şi domeniului său de apeduct fără sisteme de canalizare şi epurare, fapt aplicativ numit sănătate publică. Scopul acestuia care contribuie la poluarea şi înrăutăţirea calităţii este argumentarea, elaborarea şi implementarea solului şi apelor de suprafaţă, sporeşte gradul de politicilor şi măsurilor de prevenire a maladiilor necorespundere dintre indicatorii sanitaro-chimici şi de promovare a sănătăţii populaţiei prin crearea şi cei sanitaro-microbiologici în probele de apă ale condiţiilor optime de realizare maximă a potenţialului râurilor şi bazinelor acvatice. de sănătate al fi ecărui individ pe parcursul întregii Un alt factor, determinant pentru starea de vieţi şi atingerea unor standarde adecvate de calitate sănătate a populaţiei, este mediul ocupaţional, pe a vieţii. seama căruia în ultimii ani continuă să se înregistreze Conceptul Noii Sănătăţi Publice (NSP) include nivele sporite ale morbidităţii, inclusiv a cazurilor de cu fermitate sănătatea în conceptul de dezvoltare boli profesionale condiţionate de locurile de muncă a societăţii, conjugă eforturile pentru a asigura ce nu corespund cerinţelor sanitaro-igienice ş.a., ocrotirea sănătăţii prin politici publice. Mai mult

52 - nr. 3(18), septembrie 2010 Reforma în sănătate decât atât, NSP este orientată spre atenţionarea a sănătăţii, înrolând toate forţele sociale spre societăţii asupra problemelor prioritare de sănătate, realizarea acestui deziderat. În fi nal, prin această participând totodată la identifi carea strategiilor cu lege, Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat al ţării ajutorul cărora ar fi posibil de a soluţiona aceste se reorganizează, prin transformare, în Serviciul probleme. de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, iar Astăzi, majoritatea societăţii conştientizează instituţiile sale – Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic importanţa problemei şi este preocupată de starea de Medicină Preventivă şi Centrele de Medicină precară a sănătăţii din ţară, ultima fi ind estimată Preventivă teritoriale se reorganizează, fi ind nu numai ca indicator etic şi socio-uman, dar şi transformate, respectiv, în Centrul Naţional de economic, cu impact evident asupra bunăstării Sănătate Publică şi Centre de Sănătate Publică şi calităţii vieţii. Ca urmare, în ultimii ani în ţară teritoriale. au fost întreprinse măsuri de proporţie menite să La etapa elaborării actelor legislative şi elimine sau să reducă riscurile pentru sănătate, să normative, specialiştii din domeniu au discutat asigure accesul populaţiei la serviciile de sănătate pe larg Conceptul şi Strategia acestei reforme, iar inclusiv prin reducerea nivelului inechităţii sociale mai apoi şi proiectul Legii privind supravegherea la acest capitol. de stat a sănătăţii publice. S-a benefi ciat generos, Suportul legal în acest scop, de consultanţă din partea experţilor Astfel, măsurile orientate spre ameliorarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (special invitaţi, sănătăţii au devenit parte componentă a celor mai de către ministerul de resort), care au susţinut şi importante decizii ale statului (cum ar fi : SCERS, apreciat înalt iniţiativa legislativă a Republicii Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova, Moldova, menţionând, totodată, că acest pas este o Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Politica aliniere fermă la rigorile şi standardele comunitare Naţională de Sănătate, Strategia de dezvoltare a ale Uniunii Europene. sistemului de sănătate, Legea privind protecţia Rolul ştiinţelor de sănătate publică consumatorilor, nr.105-XV din 13 martie 2003, În toată această operă socială rolul ştiinţelor Legea privind produsele alimentare, nr.78-XV din de sănătate publică urmează a fi orientat spre 18 martie 2004 ş.a.). argumentarea şi soluţionarea unui şir de sarcini: Apogeul acestor politici, prin care sănătatea • Identifi carea, caracterizarea şi argumentarea publică este plasată în centrul atenţiei sociale[14,15], măsurilor cu impact asupra procesului decizional în a devenit adoptarea Legii organice a Republicii domeniul sănătăţii publice, luându-se în consideraţie Moldova Nr. 10-XVI din 03.02.2009 Privind varietatea aspectelor şi condiţiilor comunitare, supravegherea de stat a sănătăţii publice, care este teritoriale şi regionale; orientată integral spre reglementarea activităţilor de • Elaborarea şi argumentarea defi niţiilor unei dezvoltare socială şi economică a ţării în raport cu înţelegeri mai bune a deciziilor aplicate, din punct sănătatea în aşa mod, încât scopul central al politicilor de vedere al pragmatismului şi eticii acestora; statului şi activităţile practice să fi e (sau trebuie să • Identifi carea şi argumentarea legăturilor fi e) centrate pe sănătatea populaţiei, pe condiţiile între caracterul deciziilor şi factorii care determină de îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor, prin strategiile şi acţiunile de sănătate publică; diminuarea sau eliminarea infl uenţei nefavorabile • Argumentarea căilor de armonizare a factorilor de mediu. Astfel, orice document de şi adaptare a mecanismelor internaţionale de politici în domeniul sănătăţii (actele legislative reglementare în domeniul sănătăţii publice; şi normative), adoptate în ţară, trebuie să prevadă • Argumentarea ştiinţifi că a suportului măsuri complexe intersectoriale care să integreze informaţional şi investiţional pentru reforma de scopurile activităţii economice ale societăţii cu cele sănătate publică; de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi fortifi care a • Argumentarea căilor de diminuare şi/sau sănătăţii populaţiei. eliminare a diferenţelor în starea de sănătate a Paradigma dezvoltării noilor principii de diferitor grupuri sociale şi regiuni socio-economice sănătate publică, prevăzute de Legea nr.10-XVI din ale ţării; 03.02.2009 Privind supravegherea de stat a sănătăţii • Identifi carea şi argumentarea direcţiilor de publice, de-facto lansează o ofensivă socială şi dezvoltare a legăturilor intersectoriale în societate, extinsă pentru popularizarea şi implementarea unor orientate spre îmbunătăţirea determinantelor de acţiuni fundamentale de ameliorare şi fortifi care sănătate;

nr. 3(18), septembrie 2010 - 53 Akademos

• Argumentarea implementării diferenţiate a Bibliografi e: măsurilor şi responsabilităţilor în raport cu sănătatea 1. Abu ali ibn Sina. Qānūn fi ‘l-Tibb (Canonul populaţiei, pentru diferite organizaţii, întreprinderi Medicinei), Medieval Sourcebook: Ibn Sina (Avicenna) şi ramuri economice. (973-1037): On Medicine, c. 1020 CE// http://www. • Argumentarea şi implementarea sistemului fordham.edu/ halsall/ source/1020Avicenna-Medicine. de monitorizare şi analiză a progreselor de html. performanţă a reformelor din sănătatea publică. 2. Макроэкономика и здоровье: инвестирoвание в În procesul de cercetare a direcţiilor enumerate se здоровье в целях экономического развития. / Доклад комиссии по макроэкономике и здоровью. ВОЗ, pune accentul pe dezvoltarea sănătăţii publice baza- 2001 г. 18с. te pe cunoaştere, adică pe elaborarea şi implementa- 3. Улучшение дeтерминантов здоровья./ ЕРБ rea unor măsuri în baza argumentelor ştiinţifi ce care ВОЗ, Копенхага, 2002, 14с. obligatoriu ar avea un impact interramural şi inter- 4. Pruss-Ustun A., Corvalan C. Preventing disease sectorial. Suportul organizaţional şi ştiinţifi co-meto- through healthly environments. Towards an estimate of the dic pentru realizarea acestor direcţii de cercetare îl va environmental burden of disease. Geneva, World Health asigura Centrul Naţional de Sănătate Publică, instituit Organization 2006, (http://www.who.int/ quantifying prin lege, care îşi va asuma şi coordonarea acţiunilor ing_ehimpacts/publications, preventing disease.pdf). 5. Banca de date Europeană „Sănătate pentru toţi”// respective în frunte cu Ministerul Sănătăţii. http://www.euro.who.int/HFADB Tot prin lege au fost stabilite direcţiile de 6. MS., CNMS,/ Indicatori preliminari în format soluţionare a problemelor de sănătate publică, prescurtat privind sănătatea populaţiei şi activitatea care cuprind: a) prevenirea, supravegherea şi instituţiilor medico-sanitare pe anii 2008-2009. Chişinău, controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile; b) 2010. monitorizarea stării de sănătate[16]; c) promovarea 7. Colin D Mathers, Christopher JL Murray, Alan sănătăţii; d) sănătatea ocupaţională, e) monitorizarea D Lopez, et.all Estimates of healthy life expectancy for 191 countries in the year 2000: methods and resultsю, factorilor de mediu cu prevenirea infl uenţei acestora / Global Programme on Evidence for Health Policy asupra sănătăţii; f) elaborarea şi implementarea Discussion Paper No. 38 World Health Organization, reglementarilor şi legislaţiei în domeniul sănătăţii -November 2001, 55p. publice; g) managementul sănătăţii publice; h) 8. PIB-ul Republicii Moldova, 3% din cel al Romaniei/ acordarea serviciilor de sănătate publică specifi ce Ziarul Financiar// http://www.zf.ro/politica/pib-ul- (sănătate şcolară, urgenţe în caz de calamităţi, republicii-moldova-3-din-cel-al-romaniei-4182108/ servicii de laborator); i) organizarea structurilor şi 9. Pantea V. Argumentarea sistemului optimal de asigurare a populaţiei rurale cu asistenţă medicală instruirea personalului pentru îngrijiri de sănătate a specializată de staţionar //Autoreferatul tezei de doctor în populaţiei social vulnerabile ş.a.. medicină, Chişinău, 1997, 28 p. 10. Studiul Demografi c şi de Sănătate din Republica Concluzii: Moldova, CNSPMP, ONG MACRO, Calverton, 1. Starea precară a sănătăţii populaţiei ţării Maryland, SUA, 2005, 371 p. la etapa actuală a reclamat necesitatea efectuării 11. Banca de date Europeană „Sănătate pentru toţi”, reformelor şi implicării mai extinse a societăţii în 2006. 12. N.Opopol, V.Pantea, I.Bahnarel ş.a. Sănătatea procesele de îmbunătăţire a indicilor de sănătate; în relaţie cu mediul de existenţă./Tip. „Sirius”, Chisinau 2. Investiţiile mereu crescânde în sistemul 2007, 84 p. de sănătate a ţării din ultimii 5-7 ani, preponderent 13. Cucu A., Lupulescu D. Revista de Igienă şi orientate spre suportul proceselor de diagnostic şi Sănătate Publică. vol.56, nr.12006, Timişoara, 2006. tratament al omului bolnav, developează inefi cienţa 14. Second European Quality of Life Survey – First principiilor fundamentale de utilizare a fi nanţelor Findings. European Foundation for the Improvement pentru ameliorarea sănătăţii cetăţenilor; of Living and Working Conditions. Wyattville Road, 3. Actualmente, în scopul unui salt calitativ în Loughlinstown, Dublin 18, Ireland, 8 p. 15. WHO Report. Health and Environment in Europe: ameliorarea stării de sănătate a populaţiei, devine Progress Assessment. Regional Offi ce for Europe, 2010, imperios necesară modifi carea paradigmei de 168 p. organizare şi coordonare a proceselor care determină 16. Пармская декларация по окружающей среде и indicii de sănătate, inclusiv prin reorientarea охране здоровья. /Пятая министерская конференция societăţii, a fl uxului de mijloace alocate în stat şi a по окружающей среде и охране здоровья “Защитим măsurilor întreprinse, spre fortifi carea şi promovarea здоровье детей в изменяющейся среде”/ Парма, sănătăţii omului sănătos. Италия, 10–12 марта 2010 г., 11 p.

54 - nr. 3(18), septembrie 2010 Sociologie

PERCEPŢIA REFORMEI ştiinţifi ci a activităţii proprii şi a instituţiei în care sunt angajaţi, efi cienţa utilizării potenţialului de ÎN ŞTIINŢĂ: muncă, resurselor umane, estimarea condiţiilor de muncă, necesităţilor de dezvoltare a personalului STUDIU SOCIOLOGIC ştiinţifi c, nivelului de mulţumire a cercetătorilor de activitatea pe care o desfăşoară managerii Academiei Dr. Valeriu MÎNDRU de Ştiinţe, instituţiilor academice, precum şi măsurile de sporire a activităţii ştiinţifi ce şi afi rmării ştiinţei PERCEPTION OF REFORM IN SCIENCE: ca bază a dezvoltării societăţii. SOCIOLOGICAL SURVEY Eşantionul cercetării a fost alcătuit din 365 de The article presents a summary of the main results savanţi din diverse instituţii din sfera ştiinţei şi inovării, of sociological research that has been done recently dintre care 24 la sută sau circa fi ecare al patrulea este doctor habilitat, 53 la sută sunt doctori în ştiinţe şi 23 in the institutions of science and innovation. he study la sută sunt cercetători fără grad ştiinţifi c. Circa 70 la was aimed to elucidate the changes that have occurred sută dintre subiecţii investigaţi activează în domeniul in scince recent years due to the implementation of ştiinţei mai mult de 15 ani. Datele şi informaţiile reform and their level of understanding by scientists. rezultate din ancheta de teren au fost uneori corelate For this purpose a standart questionnaire was cu principalele variabile de alcătuire a eşantionului – developed that allows the monitoring reform process domeniul de activitate, gradul ştiinţifi c, vechimea în of science by certain indicators. On the strength of muncă, categoria de vârstă. the research results there are developed concrete Aşadar, care sunt principalele rezultate ale measures to improve operations and enhance the cercetării, cum apreciază oamenii de ştiinţă effi ciency of science. schimbările ce se produc în sfera ştiinţei şi inovării şi ce măsuri cred ei că ar fi necesar de întreprins În perioada 13-20 august 2010, Institutul pentru a îmbunătăţi mersul reformei, efi cienţa Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al Academiei activităţii ştiinţifi ce? de Ştiinţe a Moldovei a efectuat un studiu Potrivit datelor investigaţiei, reforma în sociologic privind schimbările ce se produc în sfera domeniul ştiinţei care a demarat acum cinci ani era ştiinţei şi inovării în urma implementării reformei, una necesară şi aprobarea Codului cu privire la ştiinţă precum şi nivelul de percepţie a acestora de către şi inovare era privită (poate mai puţin percepută) oamenii de ştiinţă. Cercetarea de tip monitoring se de către o mare parte a comunităţii ştiinţifi ce ca o efectuează deja al cincilea an consecutiv, în baza oportunitate de ameliorare a situaţiei din domeniu. unui chestionar sociologic standardizat, structurat Din aceste considerente, peste o jumătate dintre în câteva compartimente, care refl ectă situaţia din cercetătorii ştiinţifi ci chestionaţi la începutul domeniul ştiinţei şi măsurile întreprinse în vederea implementării reformei acum cinci ani, declarau că îmbunătăţirii acesteia, evaluarea de către cercetătorii direcţia de reformare a ştiinţei este satisfăcătoare.

Fig. 1. Aprecierea direcţiei în care evoluează reforma în ştiinţă

nr. 3(18), septembrie 2010 - 55 Akademos

Cu alte cuvinte, iniţial reforma a fost încuviinţată Numai 24 la sută dintre reprezentanţii comunităţii sau aprobată de 51 la sută dintre oamenii de ştiinţă. ştiinţifi ce consideră situaţia actuală din ştiinţă/ În prezent, numărul cercetătorilor care consideră învăţământ ca fi ind satisfăcătoare, restul 3/4 dintre că direcţia în care evoluează reforma în ştiinţă este respondenţi sunt de părere că situaţia este puţin corectă a crescut până la 61 la sută (Figura 1). satisfăcătoare (43%), nesatisfăcătoare (23%) ori Astfel, în opinia comunităţii ştiinţifi ce, pe parcur- chiar critică (9%). Cu toate că peste 60 la sută sul ultimilor 4-5 ani, în pofi da mai multor impedimen- dintre cercetători apreciază direcţia de reformare te cu precădere de ordin fi nanciar, s-a îmbunătăţit a ştiinţei ca fi ind una corectă, numai 38 la sută managementul ştiinţei şi personalului (42%), a sporit dintre reprezentanţii ştiinţei consideră că reforma accesul cercetătorilor ştiinţifi ci la diferite programe se desfăşoară într-un mod satisfăcător (Figura 2). de cercetare şi schimbul de experienţă (56%), s-a îmbunătăţit organizarea şi fi nanţarea cercetărilor ştiinţifi ce (35%), calitatea lor (44%), s-au consolidat şi s-au extins relaţiile de colaborare cu instituţiile de profi l de peste hotare (40%) etc. Într-o anumită măsură, s-a îmbunătăţit şi situaţia tinerilor din sfera ştiinţei şi inovării: posibilităţile lor de angajare, de promovare, de creştere profesională. Drept că aceste schimbări sunt mai mult percepute şi menţionate în cadrul studiului de înşişi tinerii cercetători, mai puţin de către colegii lor de serviciu cu experienţă. Sunt catalogate ca fi ind satisfăcătoare şi relaţiile din interiorul colectivelor ştiinţifi ce. Potrivit Fig. 2. Aprecierea mersului reformei în ştiinţă datelor studiului, peste 90 la sută dintre cercetătorii ştiinţifi ci s-au declarat destul de mulţumiţi sau foarte Potrivit studiului, estimările negative ale mulţumiţi de relaţiile cu colegii de serviciu, precum situaţiei din domeniul ştiinţei şi educaţiei sunt şi de relaţiile cu directorul institutului, 87 la sută determinate în mare parte de faptul că unele măsuri apreciază pozitiv relaţiile cu şeful de laborator sau întreprinse în vederea reformării ştiinţei nu sunt de sector, 75 la sută sunt mulţumiţi de relaţiile cu sufi cient de efi ciente şi, din aceste considerente, la administraţia Academiei de Ştiinţe. Astfel, în opinia mulţi indicatori situaţia a rămas aceeaşi sau chiar s-a majorităţii absolute a respondenţilor, actualmente înrăutăţit. Astfel, în opinia a circa o jumătate (48%) în echipele de cercetare există un climat favorabil dintre subiecţii investigaţi, în primul rând, a rămas pentru desfăşurarea activităţii ştiinţifi ce. neschimbată atitudinea cercetătorilor faţă de muncă În acest context trebuie menţionat că, potrivit sau, şi mai grav, s-a înrăutăţit (10%). Conform studiului, circa 70 la sută dintre cercetătorii propriilor estimări, circa 25-30 la sută dintre ştiinţifi ci, pe lângă proiectele instituţionale, participă cercetătorii ştiinţifi ci muncesc la serviciu pe nota 7 şi la alte concursuri de proiecte şi programe care nu şi mai joase, potenţialul său de muncă îl utilizează sunt fi nanţate de la bugetul de stat, fapt ce denotă la nivel de cel mult 70 la sută şi rezultate relevante, nivelul înalt de activism, interesul sporit al unei care ar putea fi aplicate cu succes în practică, nu au părţi considerabile de cercetători ştiinţifi ci pentru (Figura 3). munca de investigaţie, pentru extinderea arealului de cercetări ştiinţifi ce. Potrivit datelor Academiei de Ştiinţe, în anul 2009 au fost realizate în total 603 proiecte, inclusiv 314 proiecte instituţionale, iar suma alocaţiilor bugetare pentru cercetările fundamentale şi aplicate a constituit circa 261,5 mil. lei. Toate aceste schimbări spre bine au impulsionat, într-o măsură mai mare sau mai mică, activitatea cercetătorilor ştiinţifi ci, a instituţiilor în general. Totodată, studiul pune în evidenţă faptul că, deşi Fig. 3. Evaluarea potenţialului personal de muncă se întreprind acţiuni concrete în vederea afi rmării utilizat la serviciu ştiinţei şi inovării ca bază a dezvoltării societăţii, situaţia în domeniu deocamdată nu poate fi În opinia comunităţii ştiinţifi ce, nu a evoluat considerată satisfăcătoare. În opinia cercetătorilor, pozitiv în ultimii ani nici atitudinea statului faţă de reforma în sfera ştiinţei şi inovării deocamdată ştiinţă. De această părere sunt peste 2/3 sau 68 la decurge anevoios şi cu puţine rezultate relevante. sută dintre oamenii de ştiinţă, inclusiv 42 la sută

56 - nr. 3(18), septembrie 2010 Sociologie dintre cercetători consideră că statul nu manifestă 5 ani susţin că în ultimul timp calitatea tezelor de o atitudine adecvată faţă de ştiinţă, iar 26 la sută doctorat s-a îmbunătăţit, peste 60 la sută dintre susţin că atitudinea statului faţă de ştiinţă în genere cercetători cu un stagiu mai mare, dimpotrivă, a devenit mult mai indiferentă. consideră că sub aspectul calităţii tezele au rămas la În contextul acestor estimări, credem că este acelaşi nivel (41%) sau chiar s-au înrăutăţit (21%). oportun să ne întrebăm care este rostul şi efi cienţa Dintre doctorii habilitaţi, circa o jumătate estimează parteneriatului Guvern-Academia de Ştiinţe. Cu că a rămas neschimbată calitatea tezelor de atât mai mult cu cât oamenii de ştiinţă, iniţial, legau mari speranţe de semnarea acestui acord, doctorat, iar 18 la sută – că s-a înrăutăţit. Din aceste considerând că în viitor Guvernul, ministerele, considerente, conform datelor studiului, numai 56 la precum şi alte instituţii ale statului vor apela sută dintre oamenii de ştiinţă apreciază activitatea permanent la ştiinţă (aşa cum o fac alte state), vor institutului în domeniul pregătirii tinerilor cercetători solicita cercetări concrete axate pe necesităţile de ca fi ind satisfăcătoare, 32 la sută consideră activitatea dezvoltare social-economică a ţării şi împreună institutului în această privinţă puţin satisfăcătoare vor întreprinde măsuri efi ciente de soluţionare a şi 12 la sută o califi că drept nesatisfăcătoare. De diferitelor probleme cu care se confruntă societatea. menţionat, totodată, că actualmente, vârsta medie a Totodată, era necesar de îmbunătăţit considerabil cercetătorilor din sfera ştiinţei şi inovării este de 47 posibilităţile de implementare, de utilizare a de ani, inclusiv 64 de ani a doctorilor habilitaţi şi 51 rezultatelor ştiinţifi ce. Asta cu atât mai mult cu cât, de ani a doctorilor în ştiinţe. Ponderea cercetătorilor în opinia mai multor cercetători, asemenea rezultate ştiinţifi ci de până la 35 de ani constituie 30 la sută din există. După cum denotă rezultatele cercetării, aproximativ 80 la sută dintre respondenţi consideră numărul total al cercetătorilor ştiinţifi ci (Figura 5). că rezultatele cercetărilor efectuate de ei în cadrul instituţiilor ştiinţifi ce, în mare măsură corespund necesităţilor de dezvoltare a societăţii noastre şi ar putea fi aplicate cu succes în practică (Figura 4).

Fig. 4. Opiniile cercetătorilor ştiinţifi ci privind nivelul de corespundere a rezultatelor cercetărilor din domeniul în care activează necesităţilor de dezvoltare a societăţii noastre O mare parte dintre cercetători consideră că s-au înregistrat puţine progrese în ultimii 4-5 ani şi în ceea ce priveşte motivarea cadrelor ştiinţifi ce, inclusiv stimularea lor materială. Circa 2/3 dintre cercetători sunt de părere că situaţia în această privinţă a rămas aceeaşi (38%) sau chiar s-a înrăutăţit (27%). Această opinie este susţinută, îndeosebi, de către cercetătorii care activează în ştiinţă de 16-25 de ani, precum şi de doctorii habilitaţi. Fig. 5. Schimbările care s-au produs în ultimii 4-5 După părerea mai multor respondenţi, puţine ani în sfera ştiinţei şi inovării şi nivelul de percepţie schimbări în bine s-au produs şi în ce priveşte a acestora de către comunitatea ştiinţifi că calitatea tezelor de doctorat, pregătirea profesională a tinerilor cercetători. Deşi peste 40 la sută dintre Studiul denotă, de asemenea, şi un nivel destul cercetătorii care activează în ştiinţă mai puţin de de redus al satisfacţiei cercetătorilor de condiţiile

nr. 3(18), septembrie 2010 - 57 Akademos de muncă, fi ind invocate, cu precădere, lipsa unei cercetătorilor ştiinţifi ci faţă de muncă şi i-ar motiva fi nanţări sufi ciente a cercetărilor de laborator sau de pentru o activitate mai intensă, mai productivă. Cu teren (55%), precum şi lipsa unor forme permanente atât mai mult cu cât, potrivit studiului, peste 2/3 de creştere profesională: conferinţe ştiinţifi co- dintre oamenii de ştiinţă nu sunt angajaţi în alte practice, deplasări de serviciu în instituţiile de instituţii de cercetare sau de învăţământ şi pentru ei, profi l de peste hotare, stagii în centrele ştiinţifi ce probabil, salariul ar putea fi unica sursă de venit. de prestigiu (22%) etc. Nu mai puţin stringentă este Cu referire la condiţiile locative, studiul constată şi problema asigurării laboratoarelor, sectoarelor că peste o jumătate dintre cercetătorii ştiinţifi ci cu utilaje, reactive, computere performante care, în consideră că, în prezent, ei nu dispun de condiţii opinia a peste 60 la sută dintre cercetători, ar contribui decente de trai, din care cauză 30 la sută dintre în mod substanţial la efi cientizarea activităţii cercetători nu prea sunt mulţumiţi, iar 21 la sută ştiinţifi ce, utilizarea raţională a timpului, creşterea deloc nu sunt mulţumiţi de condiţiile sale locative. productivităţii muncii. Conform datelor cercetării, Nivelul redus de mulţumire al cercetătorilor mulţumiţi de condiţiile de muncă s-au declarat ştiinţifi ci de condiţiile de trai este caracteristic nu numai pentru cercetătorii tineri, dar şi pentru numai 40 la sută dintre subiecţii investigaţi. reprezentanţii altor categorii de vârstă, care au deja Potrivit studiului, cea mai mare parte a o bogată experienţă în muncă, deţin grade ştiinţifi ce oamenilor de ştiinţă sunt nemulţumiţi nu numai de şi dispun de rezultate ştiinţifi ce relevante. condiţiile de lucru, dar şi de remunerarea muncii, Astfel, din analiza datelor cercetării rezultă că, de condiţiile de viaţă. Astăzi, peste 80 la sută pentru ameliorarea reformei şi sporirea efi cienţei dintre cercetătorii ştiinţifi ci nu prea sunt mulţumiţi ştiinţei, care i-ar permite să se afi rme ca bază a (61%) sau chiar deloc nu sunt mulţumiţi de salariile dezvoltării societăţii, este necesar de a asigura, mai primite, de evaluarea activităţii sale (23%). În întâi de toate, o fi nanţare satisfăcătoare a ştiinţei, de opinia a circa 3/4 sau 74% dintre cercetători, a consolida baza tehnică şi materială a instituţiilor salariile lor sunt cu mult mai mici decât munca ştiinţifi ce şi de a îmbunătăţi nivelul de trai al depusă. Din cauza retribuţiei modeste, o parte oamenilor de ştiinţă. semnifi cativă, îndeosebi a generaţiei tinere, în cazul Este necesară, de asemenea, o schimbare radicală unor oferte avantajoase de angajare la serviciu în a atitudinii statului faţă de ştiinţă, ca aceasta să devină alte domenii de activitate decât în cel al ştiinţei sau o prioritate naţională, iar guvernul, ministerele să învăţământului, ar fi dispusă să accepte asemenea solicite cercetări concrete, axate pe necesităţile propunere. Această intenţie au declarat-o peste o de dezvoltare a societăţii. Ştiinţa urmează să fi e jumătate dintre cercetătorii care activează în ştiinţă antrenată plenar în elaborarea şi implementarea mai puţin de 15 ani, o parte dintre ei deţinând politicilor şi strategiilor de dezvoltare naţională. gradul de doctor în ştiinţe. Numai în asemenea condiţii ştiinţa va deveni mult Potrivit datelor cercetării, la sigur vor accepta mai competitivă şi atractivă, mult mai efi cientă şi va să se angajeze într-un alt domeniu de activitate 21 avea perspective reale de dezvoltare. la sută şi, probabil, vor accepta 35 la sută dintre cercetătorii care activează în ştiinţă mai puţin de 5 ani şi nu au grad ştiinţifi c. Dintre cercetătorii care deţin gradul de doctor în ştiinţe, 15 la sută la sigur vor accepta şi 37 la sută mai curând că vor accepta dacă ar avea o astfel de ofertă. În niciun caz nu va accepta să abandoneze ştiinţa doar fi ecare al cincilea cercetător ştiinţifi c, îndeosebi, doctorii habilitaţi (45%) şi cei care au deja un stagiu de muncă în domeniu mai mult de 25 de ani (32%) (Figura 6). De menţionat, totodată, că după cum arată rezultatele investigaţiei, Fig. 6. Disponibilitatea cercetătorilor ştiinţifi ci de a accepta să se angajeze în alte domenii de activitate majorarea salariilor ar fortifi ca interesul în cazul unor oferte avantajoase

58 - nr. 3(18), septembrie 2010 Tribuna tânărului savant

PROTECŢIA DATELOR instrument internaţional menit să creeze cadrul general de standarde în domeniul protecţiei datelor CU CARACTER cu caracter personal este considerată Convenţia PERSONAL. pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, REGLEMENTĂRI deschisă spre semnare pentru statele membre ale LA NIVEL Consiliului Europei la Strasbourg, în ziua de 28 INTERNAŢIONAL ianuarie 19813 şi intrată în vigoare la 1 octombrie 1985. ALE DOMENIULUI Convenţia dată, prin urmare, atrage după sine responsabilitate şi protejează persoanele Andrian ROŞA, fi zice de abuzurile care pot apărea la colectarea şi master în relaţii internaţionale prelucrarea datelor, şi, totodată, instituie misiunea de reglementare a fl uxului transfrontalier de date cu caracter personal. Acest tratat internaţional nu PERSONAL DATA PROTECTION. REGULATIONS AT INTERNATIONAL LEVEL OF numai că oferă garanţii în ce priveşte colectarea THE FIELD şi prelucrarea datelor cu caracter personal, dar şi The intensive development of the information interzice, în cazul în care legislaţia naţională nu technologies, which have an enormous infl uence asigură garanţii corespunzătoare, prelucrarea unor on the privacy, has brought to the attention of categorii speciale de date ale persoanei privind international community the personal data protection originea rasială, opiniile politice, convingerile area. This article aims to highlight the way the religioase şi alte convingeri, precum şi datele cu fi eld of personal data protection is envisaged by caracter personal referitoare la sănătate sau la viaţa the international society and namely within the international organizations. There will be described sexuală, condamnările penale etc. the main relevant acts issued by such bodies like Convenţia, de asemenea, acordă persoanei Council of Europe, European Union, United Nations, dreptul de a cunoaşte faptul că sunt colectate date OECD. Also, it will not be left aside mentioning despre aceasta, iar în caz de necesitate – dreptul the acts of international justice courts and forums. de a le corecta. Limitarea drepturilor evocate în The article presents an analysis that furnishes, Convenţie este posibilă doar în cazul când în pericol thus, a valuable background in systematizing the international provisions of the personal data se afl ă interesele supreme (adică securitatea statului, protection domain with a view of coordinating the interesele de apărare etc.). Convenţia prescrie în efforts at the national level to align the practices and acelaşi timp anumite limitări privind fl uxurile regulations to international standards. transfrontaliere de date cu caracter personal către acele state, în care reglementarea normativ- Dreptul la viaţa privată, consfi nţit în Constituţia legislativă nu asigură un nivel adecvat de protecţie. Republicii Moldova la capitolul drepturilor şi Până la momentul de faţă, 40 de state au ratifi cat libertăţilor fundamentale1, se afl ă deja de mult Convenţia nominalizată. timp în atenţia comunităţii internaţionale, care a În ce priveşte Republica Moldova, statul tins să asigure un cadru regulatoriu ce ar introduce nostru a semnat Convenţia nr.108 la 4 mai 1998 şi o reglementare cât de cât uniformă la nivel a ratifi cat-o prin Hotărârea Parlamentului nr.483- internaţional a domeniului protecţiei vieţii private. XIV din 02 iulie 1999, aceasta intrând în vigoare Recent, odată cu dezvoltarea dinamică a societăţii din 1 iunie 2008. Decalajul de timp se explică prin informaţionale, accentul a fost pus anume pe faptul că cel târziu în momentul intrării în vigoare protecţia datelor cu caracter personal, care, în a prezentei Convenţii în cazul Republicii Moldova principiu, conţin totalitatea de informaţie capabilă era necesară adoptarea bazei legale naţionale în să dezvăluie cu lux de amănunte viaţa privată a domeniul protecţiei datelor cu caracter personal. În indivizilor. consecinţă, instrumentul de ratifi care a fost depus Consiliul Europei la 28 februarie 2008, în urma adoptării Legii nr. 17- Deşi Convenţia pentru apărarea drepturilor XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecţia omului şi a libertăţilor fundamentale a Consiliului datelor cu caracter personal. Europei din 04 noiembrie 19502 face referinţă la În acelaşi timp, odată cu instrumentul de dreptul la inviolabilitatea vieţii private, primul ratifi care a Convenţiei, au fost depuse Declaraţii prin care Republica Moldova anunţa că nu va aplica 1 Articolul 28 cu privire la viaţa intimă, familială şi privată. 2 Articolul 8. Dreptul la respectare a vieţii private şi de familie. 3 Altfel numită şi Convenţia nr.108.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 59 Akademos

Convenţia faţă de prelucrarea datelor cu caracter Consultativ (T-PD), compus din reprezentanţi ai personal de către persoane fi zice exclusiv pentru statelor părţi la Convenţie, completat de observatori necesităţi personale şi familiale (cu condiţia că prin din alte state (membre sau nemembre) şi organizaţii acestea nu se încalcă drepturile subiecţilor datelor internaţionale, care este responsabil de interpretarea cu caracter personal), precum şi faţă de prelucrarea prevederilor şi de îmbunătăţirea implementării datelor cu caracter personal atribuite la informaţii Convenţiei5. ce constituie secret de stat, dar, totodată, va aplica Totodată, luând în considerare evoluţia politică Convenţia inclusiv faţă de datele cu caracter personal pe plan internaţional, dar şi a domeniului vizat în care nu sunt prelucrate în mod automatizat. De parte, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a asemenea, Republica Moldova a desemnat Centrul adoptat la Strasbourg la 15 iunie 1999 Amendamente Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter la Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor Personal în calitate de autoritate competentă pentru la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter implementarea prevederilor Convenţiei şi pentru personal, ce autorizează aderarea Comunităţilor întreţinerea raporturilor de asistenţă reciprocă cu Europene la aceasta6. alte state părţi4. De asemenea, a fost adoptat şi un Protocol Convenţia stabileşte, în acelaşi timp, un Comitet adiţional la Convenţia pentru protecţia persoanelor

4 În acest context, în conformitate cu Legea nr. 17 – XVI din 5 Acest Comitet este responsabil, de asemenea, de elaborarea 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, rapoartelor, ghidurilor şi principiilor diriguitoare referitor la su- în Republica Moldova, autoritatea responsabilă de controlul biecte de genul clauzelor contractuale privind protecţia datelor asupra corespunderii prelucrării datelor cu caracter personal în timpul transferului datelor cu caracter personal părţilor terţe, cerinţelor prezentei legi este Centrul Naţional pentru Protec- care nu sunt supuse unui nivel adecvat de protecţie a datelor, ţia Datelor cu Caracter Personal. Întru executarea acestei legi a sau protecţia datelor cu referire la biometrie. Printre altele, anu- fost adoptată Legea nr. 182 – XVI din 10.07.2008 cu privire la me T-PD a adoptat Amendamentele şi Protocolul adiţional la aprobarea Regulamentului Centrului Naţional pentru Protecţia Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, structurii, personalului-limită şi a automatizată a datelor cu caracter personal. modului de fi nanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Da- 6 Amendamentele nominalizate au fost, deocamdată, acceptate telor cu Caracter Personal. de 28 de state.

Elizabeth Ivanovsky. Schiţă pentru textil, aa 1930

60 - nr. 3(18), septembrie 2010 Tribuna tânărului savant referitor la prelucrarea automatizată a datelor ca Tratatul pentru Uniunea Europeană şi Carta cu caracter personal, cu privire la autorităţile de Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. control şi fl uxul transfrontalier al datelor, care Cu toate acestea, legea de bază care reglementea- a fost deschis pentru semnare de către statele ză domeniul vizat, desfăşurând prevederile conţinute semnatare ale Convenţiei la Strasbourg la 8 în Convenţia nr. 108, constituie Directiva 95/46/CE noiembrie 2001 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 2004. a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 Textul Protocolului adiţional sporeşte protecţia octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fi zice datelor cu caracter personal şi viaţa privată prin în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter îmbunătăţirea Convenţiei în două domenii: se asigură personal şi libera circulaţie a acestor date. instituirea autorităţilor naţionale de supraveghere Această Directivă se aplică datelor prelucrate responsabile de asigurarea conformării cu legile prin mijloace automatizate (de ex. Baza de date sau reglementările adoptate în baza Convenţiei computerizată a clienţilor) şi datelor ce se conţin referitor la protecţia datelor cu caracter personal şi sau urmează să devină parte a sistemelor de fi şiere fl uxurile transfrontaliere de date; iar în ceea ce ţine neautomatizate (fi şiere tradiţionale pe suport de de fl uxurile transfrontaliere de date către ţări terţe, hârtie). datele pot fi transferate doar dacă statul destinatar Directiva 95/46/CE nu se aplică prelucrărilor sau organizaţia sunt capabile să asigure un nivel de date efectuate de către o persoană în scopuri pur adecvat de protecţie7. personale sau casnice sau în cursul unei activităţi Pornind de la faptul că Legea nr. 17-XVI din ce se afl ă în afara domeniului de aplicare a legii 15.02.20078 stipulează că legislaţia Republicii Comunitare, precum ar fi operaţiuni ce ţin de Moldova în domeniul prelucrării datelor cu caracter securitatea publică, apărare sau securitate de Stat. personal constă inclusiv din Protocolul adiţional Actul nominalizat urmăreşte protecţia drepturi- la Convenţie, în timpul de faţă se îndeplinesc lor şi libertăţilor persoanelor în privinţa prelucrării procedurile interne atât pentru acceptarea datelor cu caracter personal prin stabilirea unor Amendamentelor la Convenţia pentru protecţia linii directorii care determină cazurile când aceste persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a prelucrări sunt legale. Astfel, sunt prevăzute aspecte datelor cu caracter personal, cât şi pentru ratifi carea precum calitatea datelor, legalitatea prelucrărilor de Protocolului adiţional la aceasta. date, categoriile speciale de prelucrări, informaţiile O altă sursă de bază juridică în domeniul care urmează a fi dezvăluite subiecţilor de date, protecţiei datelor cu caracter personal din partea dreptul subiectului de date de acces la date, excepţii Consiliului Europei sunt Recomandările şi şi restricţii, dreptul de opunere prelucrării de date, Rezoluţiile Comitetului Miniştrilor. Acestea confi denţialitatea şi securitatea prelucrării, notifi ca- urmează să furnizeze suport adiţional în transpunerea rea prelucrării către autoritatea de supraveghere, principiilor Convenţiei nr.108 în diferite sectoare, dreptul persoanei la recurs în justiţie şi compensaţii precum prelucrarea datelor cu caracter personal în pentru încălcarea drepturilor garantate de legea reţeaua Internet, medicină sau poliţie şi altele. Aceste aplicabilă prelucrărilor în cauză. documente recomandă guvernelor statelor membre De asemenea, este reglementat transferul de date să implementeze în legislaţia naţională principiile cu caracter personal de la un stat membru către o directorii incluse în anexele Recomandărilor sau ţară terţă, care este autorizat când destinatarul oferă Rezoluţiilor şi să asigure o largă difuzare a acestor un nivel de protecţie adecvat şi interzis dacă acesta principii. De obicei, documentele menţionate sunt nu asigură nivelul de protecţie cuvenit, cu excepţia însoţite de memorandumuri explicative, în care derogărilor enumerate. se tălmăcesc, pe articole, prevederile din anexele Directiva dată încurajează elaborarea codurilor Recomandărilor şi Rezoluţiilor. de conduită la nivel naţional şi comunitar, care

ar contribui la implementarea corespunzătoare a Uniunea Europeană (UE) prevederilor atât naţionale, cât şi comunitare. Baza legală în domeniul protecţiei datelor cu Fiecare stat membru urmează să instituie una caracter personal pentru cele 27 state membre sau mai multe autorităţi publice independente, ale UE reprezintă un şir de Directive, Decizii sau responsabile de monitorizarea aplicării pe teritoriul Regulamente specifi ce ale Comisiei Europene propriu a stipulărilor adoptate de statele membre şi Consiliului European sau acte internaţionale conform Directivei. 7 Actualmente, Protocolul adiţional a fost ratifi cat de 22 de Un moment aparte îl constituie crearea unui Grup state. de Lucru privind Protecţia Persoanelor referitor la 8 Articolul 3. Cadrul juridic

nr. 3(18), septembrie 2010 - 61 Akademos

Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal9, compus Procedurile de punere în aplicare a din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementărilor cu privire la fi şierele automatizate supraveghere, ai autorităţilor de supraveghere din de date cu caracter personal sunt lăsate la iniţiativa instituţiile comunitare şi reprezentanţi ai Comisiei fi ecărui stat şi supuse unor principii privind Europene. garanţiile minime care ar trebui să fi e prevăzute Obiectivele primordiale ale acestei structuri în legislaţiile naţionale: legalitate şi corectitudine, sunt furnizarea de opinii de expertiză de la nivelul exactitate, specifi care a scopului, acces al persoanei statelor membre către Comisia Europeană pe interesate, non-discriminare, capacitate de a face marginea chestiunilor ce ţin de protecţia datelor, excepţii, securitate. promovarea aplicării uniforme a principiilor De asemenea, Liniile Directorii conţin prevederi generale ale Directivelor în toate statele membre despre necesitatea supravegherii şi sancţiunilor prin cooperare între autorităţile de supraveghere a pentru încălcarea legislaţiei în domeniul respectiv, protecţiei datelor, consultarea Comisiei Europene dar şi despre fl uxurile transfrontaliere de date, prin privind orice măsuri comunitare care afectează care se menţionează că datele pot circula între statele drepturile şi libertăţile persoanelor fi zice cu referire care oferă garanţii comparabile, iar în cazul în care la prelucrarea datelor cu caracter personal şi viaţa nu există garanţii reciproce, limitările privind astfel privată, emiterea recomandărilor pentru publicul de circulaţii nu pot fi impuse în mod nejustifi cat, ci larg şi, în particular, pentru instituţiile comunitare doar în măsura în care protecţia vieţii private o cere. pe subiecte ce ţin de protecţia persoanelor cu privire În ceea ce ţine de domeniul de aplicare a la prelucrarea datelor cu caracter personal şi viaţa respectivului document, principiile enunţate în privată în UE. acesta ar trebui să fi e aplicate, în primul rând, la În această ordine de idei, Opiniile, Documentele toate fi şierele computerizate publice şi private, de Lucru, Recomandările şi alte acte ale Grupului precum şi, opţional, la fi şierele manuale. Totodată, de Lucru al Articolului 29 servesc un izvor valoros dispoziţii speciale, sau opţionale, ar putea fi făcute pentru baza regulatorie a domeniului protecţiei pentru a extinde o parte sau toate principiile datelor în Uniunea Europeană, dar care poate fi fi şierelor persoanelor juridice, în special atunci preluat ca o bună practică şi pentru alte state din când acestea conţin unele informaţii cu privire la afara Comunităţii Europene. persoane fi zice. Nişte stipulări aparte, în acelaşi timp, se referă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) la aplicarea Liniilor Directorii fi şierelor de date Printre principalele documente internaţionale cu caracter personal deţinute de către organizaţiile în domeniul drepturilor omului se numără cele internaţionale guvernamentale. adoptate în cadrul ONU, în calitatea sa de for global cu vocaţie universală. Astfel, instrumentele Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare internaţionale care vizează dreptul la inviolabilitatea Economică (OCDE) vieţii private sunt: Pactul internaţional cu privire la Merită a fi menţionate şi nişte documente drepturile civile şi politice din 16 decembrie 196610 adoptate în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi şi Declaraţia universală a drepturilor omului din 10 Dezvoltare Economică care întruneşte, la moment, decembrie 194811. 31 state atât europene, cât şi din afara continentului Deşi un act internaţional atare al ONU pentru european. protecţia, în special, a datelor cu caracter personal, Astfel, la 23 septembrie 1980, Consiliul OCDE la moment, nu există, urmează a fi menţionat un a adoptat Recomandarea privind Liniile Directorii document care, totuşi, oferă un cadru general menit asupra Protecţiei Vieţii Private şi Fluxurilor să atragă comunitatea internaţională într-o albie Transfrontaliere de Date cu Caracter Personal, mai mult sau mai puţin uniformă în ceea ce ţine de care a avut un rol important în furnizarea de material subiectul abordat. pentru viitoarea Convenţie nr. 108 a Consiliului Astfel, prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU Europei. din 14 decembrie 1990 au fost adoptate Liniile În acest context, Liniile Directorii prevăd Directorii ale Naţiunilor Unite cu privire la Fişierele defi niţiile de „controlor de date”, „date cu Automatizate de Date cu Caracter Personal. caracter personal”, „fl ux transfrontalier de date”. 9 Denumirea comună fi ind Grupul de Lucru al Articolului 29, De asemenea, aceste standarde minime, putând numit astfel după articolul din Directiva 95/46/CE prin care a eventual fi completate cu măsuri adiţionale pentru fost instituit. protecţia vieţii private şi libertăţilor individuale, 10 Articolul 17 11 Articolul 12 includ în sine domeniul de aplicare, principiile de

62 - nr. 3(18), septembrie 2010 Tribuna tânărului savant bază de aplicare naţională (de limitare a colectării, consolidare a securităţii, responsabilitatea pentru de calitate a datelor, de specifi care a scopului, de securitatea sistemelor şi reţelelor informaţionale, limitare a folosirii, de transparenţă, de participare a reacţionarea la incidente de securitate, respectarea individului, de responsabilitate). eticii, conformitatea cu valorile democratice, Celelalte părţi ale acestui document sunt asigurarea analizei riscurilor, proiectarea dedicate principiilor de aplicare internaţională a şi implementarea elementului securităţii, fl uxului liber şi restricţiilor legitime, implementării managementul securităţii, reevaluarea măsurilor de la nivel internaţional şi cooperării internaţionale. securitate şi întreprinderea modifi cărilor necesare. Un alt document adoptat în cadrul OCDE – În lumina celor expuse anterior, trebuie remarca- Liniile Directorii privind Securitatea Sistemelor şi te şi alte izvoare ale reglementărilor în domeniul Reţelelor Informaţionale: spre o cultură a securităţii protecţiei datelor cu caracter personal. Astfel, o sursă – a fost adoptat sub forma unei Recomandări a incontestabilă de norme care, deseori, servesc chiar Consiliului OCDE la 25 iulie 2002. la operarea modifi cărilor în legislaţiile naţionale Aceste Linii Directorii sunt aplicabile tuturor sunt hotărârile şi deciziile Curţii Europene pentru participanţilor în noua societate informaţională şi Drepturile Omului şi Curţii Europene de Justiţie. sugerează necesitatea unei conştientizări sporite a În acelaşi timp, un adevărat atelier de noi problemelor legate de securitate, inclusiv necesita- tendinţe şi idei îl constituie forurile internaţionale tea dezvoltării unei „culturi a securităţii”, ceea ce specializate în domeniul vieţii private şi protecţiei reprezintă concentrarea asupra securităţii la dezvol- datelor cu caracter personal, mai cu seamă acelea tarea sistemelor şi reţelelor informaţionale, precum care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor de şi adoptarea noilor căi de gândire şi comportare la supraveghere în domeniul dat. folosirea şi interacţiunea cu aceste sisteme şi reţele. Astfel, printre cele mai importante reuniuni Cele nouă principii aplicabile participanţilor internaţionale pot fi incluse: Conferinţa de Primăva- sunt următoarele: conştientizarea necesităţii de ră a Autorităţilor Europene pentru Protecţia Datelor, Conferinţa Internaţională a Protecţiei Datelor şi Vieţii Private, Conferinţa Comisarilor pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal Francofoni, Grupul de Lucru Internaţional pentru Protecţia Datelor în Telecomunicaţii, Grupul Comisarilor pentru Protecţia Datelor din Europa Centrală şi de Est, Atelierele de Lucru pentru Examinarea Cazurilor. Aceste foruri servesc o bună platformă de abordare a problemelor stringente cu referinţă la domeniul protecţiei datelor, de rând cu schimbul de experienţă şi asistenţă reciprocă, fi ind concepute standarde internaţionale în acest sens prin formularea declaraţiilor şi altor acte comune ale reprezentanţilor participanţi. În acest context, cel mai recent şi elocvent exemplu este Propunerea Comună a Proiectului de Standarde Internaţionale privind Protecţia Vieţii Private cu referire la prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, care a fost salutată la Conferinţa Internaţională a Protecţiei Datelor şi Vieţii Private, desfăşurată în Madrid, la 5 noiembrie 200912.

12 Standardele nominalizate reprezintă produsul eforturilor con- jugate a responsabililor de protecţia vieţii private din cincizeci de state, care refl ectă multiplele abordări ale protejării acestui drept, integrând legislaţiile de pe cinci continente. Acest do- cument de consens aduce noi valori prin evidenţierea naturii universale a principiilor şi contribuie la o mai bună protecţie Elizabeth Ivanovsky. Schiţă de costum la spectacolul a drepturilor şi libertăţilor persoanelor într-o lume globalizată, "Zâna viselor", aa 1930 caracterizată de fl uxuri transfrontaliere a informaţiei.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 63 Akademos

IMPACTUL MEDIEI perspectivă optimistă. Oricine (cu condiţia accesului la Internet) poate să-şi facă un blog pe o platformă SOCIALE ASUPRA automatizată, să-şi creeze o pagină pe reţele de POLITICULUI: socializare, să facă schimb de poze sau videoclipuri pe site-uri ca Flickr sau YouTube. Ceea ce nu O REALITATE CERTĂ înseamnă că potenţialul emancipator al Internetului trebuie supraevaluat. Aşa cum susţine M. Hindman Dr. Alexandru S. ROŞCA (2008), mesajul politic direct al cetăţenilor promovat pe Internet nu se încadrează mereu în tipare SOCIAL MEDIA’S IMPACT ON POLITICS: AN „egalitariste”. Într-adevăr, atunci când obstacolele UNDENIABLE REALITY de bază în calea participării politice sunt înlăturate, This article focuses on social media and its manifestările cetăţenilor nimeresc sub incidenţa infl uence on politics. First of all, we examine its unui anumit „egalitarism”: votul fi ecărui cetăţean differences from traditional media. Next, we study contează în mod egal pentru rezultatele alegerilor, the information eras that preceded the consolidation niciun voluntar nu are mai mult de 24 de ore pe zi of the Internet. Then we minutely investigate the să contribuie la succesul unui candidat electoral classical internet campaign of Barack Obama, to ş.a.m.d. Nu aşa stau lucrurile cu postările opiniilor show the real intertwining between Web 2.0 and politice, unde inegalitatea (măsurată cu numărul de politics. The article also sheds some light on the cititori – readership) poate atinge cote dramatice. blogosphere, focusing on its growing importance and Interactivitatea. Spre deosebire de media authority. In the end, we consider some aspects of clasică, Internetul oferă individului oportunitatea the social media impact on Moldovan politics. de a depăşi statutul de simplu consumator al produsului informaţional. De acum încoace, este Evoluţiile ultimilor ani par să confi rme teza posibil şi necesar un feedback. Oportunitatea de a tehno-optimistă, conform căreia noile tehnologii plasa un comentariu pe un site de actualităţi denotă de comunicare îşi pun amprenta pozitivă asupra probabilitate şi promptitudine mult mai mari, în proceselor politice şi potenţialului democratic al comparaţie cu apeluri telefonice la posturile de societăţilor cu un număr semnifi cativ de utilizatori televiziune sau radio şi, mai cu seamă, scrisori ai Internetului. Astfel, informaţia politică devine mai trimise redactorilor de emisiuni politice. Nu mai inteligibilă, costurile participării se reduc şi emerg este o comunicare unilaterală, ci un schimb bi- sau noi oportunităţi pentru implicarea politică. Media multidirecţional. socială s-a impus, cu siguranţă, ca o forţă de luat în Structură neierarhică. În timp ce media seamă pentru societăţile democratice dezvoltate. Să tradiţională este controlată de multe ori de corporaţii, începem prin a o defi ni. magnaţi de presă sau chiar de guverne, Internetul Media socială se referă la activităţi, practici şi (la stadiul său actual) nu este supus unor structuri comportament între comunităţile de oameni, care se superioare. Aceasta îi dă posibilitatea de a se lipsi întrunesc online pentru a face schimb de informaţii, de intermediari din cadrul mediei clasice care să cunoştinţe şi opinii folosind media conversaţională. ajusteze sau să modifi ce tranşant mesajul politic. Media conversaţională constă din web-aplicaţii Utilizatorii săi, de exemplu, nu mai sunt obligaţi să care fac posibilă crearea şi transmiterea facilă urmărească reportajele jurnaliştilor profesionişti, a contentului sub forma cuvintelor, imaginilor, putând să apeleze la mostre ale „jurnalismului civic” 1 informaţiilor video şi audio . (bloguri). Care sunt avantajele, oferite de media socială? Campania prezidenţială din SUA a anului 2008 Altfel spus, ce o deosebeşte de presă, radio, se constituie într-o mostră crestomatică al impactului televiziune – aşadar, de media tradiţională? pe care Internetul îl poate avea asupra politicii. Ambivalenţa statutului de utilizator. Elucidarea scurtă a acestui subiect ne permite să Internetul şi media socială permit fi ecăruia să fi e, vedem cum o folosire lucidă şi pragmatică a noilor în anumite circumstanţe, atât un receptor, cât şi un posibilităţi mediatice schimbă destinul unei curse emiţător al informaţiei. Spre deosebire de media electorale şi stabileşte modele obligatorii de urmat clasică, operarea căreia revendică resurse fi nanciare pentru cei ce vor dori să repete succesul lui Barack şi tehnologice solide, media socială oferă o Obama. 1 Lon Safko, David Brake, David K. Brake. The Social Media Bible. John Wiley and Sons, 2009, p.6.

64 - nr. 3(18), septembrie 2010 Tribuna tânărului savant

Bruce Bimber (2003) afi rmă că în SUA socială Meetup4, pentru a aranja întâlnirile offl ine campaniile prezidenţiale au cunoscut patru epoci cu simpatizanţii săi; 2) blogurile s-au impus ca o informaţionale2. relevantă sursă de informaţii; 3) pentru cetăţeni 1. 1789-1820: este caracterizată de dominaţia se prefi gurează oportunitatea de a fi coautori ai informaţiei de nivel local şi o atenţie redusă mesajului campaniei. acordată schimbului de informaţii între comunităţile Campania „Yes We Can” a lui Barack naţionale. Obama a fost prima care a profi tat de internetul 2. 1820-1880: are loc prima revoluţie mobil, capacităţile smartphone-urilor, puterea reţelelor sociale ca Facebook, MySpace, Twitter, informaţională, soldată cu afi rmarea poştei în calitate YouTube. De asemenea, această campanie a de importantă tehnologie de comunicare. În aceeaşi ridicat fundraisingul pe web la un nivel anterior perioadă ziarele au încetat să fi e doar nişte buletine inimaginabil. comericale şi au început să publice actualităţi Este cazul să ne oprim mai detaliat asupra politice, lărgindu-şi considerabil audienţa. campaniei prezidenţiale a lui Barack Obama, care 3. 1880-1930: ca un efect colateral al a devenit crestomatică din perspectiva valorifi cării industrializării ţării, între indivizi se dezvoltă relaţii potenţialului oferit de Web 2.0. Aşa cum notează strânse pe principiul specializării economice. Cei cu J.A.Clark şi B.F. Schaffner în suplimentul pentru resurse mai solide încep să profi te de ele pentru a se guvernul american „Alegerile 2008”: Obama a adresa guvernului în mod direct. urmat căi cu adevărat inovative de atragere a 4. 1930-1990: afi rmarea mediei electronice – votanţilor, incluzând o extensivă publicitate pe a radioului în anii ’30 şi a televiziunii în anii ’50. Internet, precum şi procurarea de spoturi publicitare A fost stabilit modelul de comunicare „unul-spre- ce apăreau în jocuri video5. Arianna Huffi ngton, mulţi”, care a personalizat relaţia dintre candidaţi redactor-şef al The Huffi ngton Post6, susţine: În şi cetăţeni. lipsa Internetului, Barack Obama nu ar fi devenit Craig A. Smith (2010) susţine că, începând preşedinte. În lipsa Internetului Barack Obama nici 7 cu anii ’90, se stabileşte şi cea de a cincea epocă nu ar fi fost un candidat pentru această funcţie . informaţională: Anticipând, se poate spune că republicanul John McCain de asemenea a încercat să folosească media 5. Din anii ’90 până în prezent: afi rmarea socială în cadrul campaniei sale prezidenţiale. Internetului, aducând schimbări extraordinare. Mai mult, el s-a dovedit a fi unul dintre pionierii Posibilitatea unui schimb prompt şi ieftin de fundraisingului pe web: a fost primul politician informaţii, ce ar permite indivizilor să fi e organizaţi american care a reuşit să colecteze un milion de în lipsa unor organizaţii formale. dolari în 24 ore. Ceea ce a folosit echipa lui McCain Acelaşi autor demonstrează impactul în 2008 a fost YouTube, pentru spoturile publicitare incontestabil, în cadrul acestei ultime epoci, al din seria „celebrity”8. În cel mai reprezentativ spot mediei electronice în general şi Internetului în din această serie, Barack Obama era comparat cu o particular asupra campaniilor prezidenţiale3: celebritate din seria Britney Spears şi Paris Hilton, În 1992, campania prezidenţială a lui Bill punându-se astfel la îndoială capacităţile sale de Clinton a profi tat de modeme, faxuri, satelite, e-mail lider naţional9. şi actualităţi on-line. 4 Vezi grupul Democracy for America, organizaţie fi nanţată de Campania prezidenţială din 1996 a fost Howard Dean, pe http://dfa.meetup.com/ prima care a folosit web site-urile şi i-a tratat pe 5 John A. Clark,Brian F. Schaffner. Elections 2008: an Ameri- can Government Supplement. Cengage Learning, 2008, p. 14. utilizatorii acestora ca pe un auditoriu ţintă. 6 http://www.huffi ngtonpost.com, actualmente clasat al doilea Anul 2000 marchează începutul în top-5 al blogurilor politice după versiunea prestigiosului ser- fundraisingului pe web, dat fi ind că cetăţenii încep vice de clasifi care a blogurilor, Technorati (http://technorati. să mizeze pe Internet ca sursă de informaţii privind com/politics/) 7 Claire Can Miller. How Obama’s Internet Campaign Changed concurenţii electorali. Politics. November 7, 2008, 7:49 PM. Alegerile din 2004 au devenit primele http://bits.blogs.nytimes.com/2008/11/07/how-obamas-inter- „alegeri pe Internet”, din trei motive: 1) candidatul net-campaign-changed-politics/ 8 Sonali Batra. e-Campaigning: present and future. In: Next democrat Howard Dean a mizat puternic pe reţeaua Generation Society Technological and Legal Issues: Third In- ternational Conference, E-democracy 2009, Athens, Greece, 2 Vezi: Bruce A. Bimber. Information and American demo- September 23-25, 2009, Revised Selected Papers; edited by cracy: technology in the evolution of political power. Cambrid- Alexander B. Sideridis, Charalampos Z. Patrikakis. Springer, ge University Press, 2003, p. 47-99. 2010, p. 90. 3 Craig Allen Smith. Presidential Campaign Communication: 9 Spotul poate fi urmărit pe http://www.youtube.com/ The Quest for the White House. Polity, 2010, p. 182. watch?v=oHXYsw_ZDXg

nr. 3(18), septembrie 2010 - 65 Akademos

Pentru stafful electoral al lui Barack Obama, suporteri ai H. Clinton sau cu cei 119 000 ai lui J. Internetul a fost mediul primar al promovării McCain16. politice. Şi asta în timp ce electoratul lui McCain Actualmente, Obama este cel mai popular era mai susceptibil de a folosi masiv internetul: 83 politician american pe Facebook. La momentul vs 76 la sută pentru suporterii lui Obama10. când se scriu aceste rânduri, profi lul său numără 12 Utilizarea noilor posibilităţi mediatice a fost 905 108 simpatizanţi. una dintre ţintele iniţiale ale campaniei candidatului YouTube, ca instrument politic, şi-a demonstrat democrat. Încă în februarie 2007, Obama s-a întâlnit din plin efi cienţa în timpul campaniei din 2008. cu Marc Andreessen11 pentru a discuta referitor la Faptul că acesta permite accesul la o informaţie perspectivele şi formele unei masive campanii pe nealterată de fi ltrele redacţionale, de abordările Internet12. Până la urmă, din punct de vedere strate- personale sau corporative ale jurnaliştilor a fost gic, campania a cuprins 4 modele operaţionale13: apreciat de publicul american. Patru cuvântări ale Mers încet (crawl) – crearea unui web site lui Barack Obama au avut împreună peste 12 mln de (http://www.my.barackobama.com) vizualizări17. Сeea ce a fost, oarecum surprinzător, Mers (walk) – îmbogăţirea acestuia cu exact egal cu numărul de vizualizări ale celebrului podcasturi, video, jocuri etc. video amator semnat de Amber Lee Ettinger, alias Alergare (run) – introducere pe site a unor „Obama girl”, care s-a constituit într-o adevărată voci infl uente, încorporarea unui blog, adăugarea senzaţie a campaniei lui Obama18. publicităţii şi a bannerilor de sponsorizare etc. S-a consemnat şi rolul uneori devastator pe Zbor (fl y) – recurgerea la reţele sociale, care îl poate juca YouTube pentru politicieni. bloguri, valorifi carea internetului mobil etc. Două spoturi publicitare apărute pe YouTube în Prezenţa publicitară a lui Obama în reţea a timpul campaniei prezidenţiale din SUA în acelaşi eclipsat-o totalmente pe cea din media clasică. A 2008 au avut un impact nefast asupra mesajului de fost scrisă şi o pagină nouă în istoria fundraisingului candidat al democratei Hilary Clinton. Primul a fost prezidenţial: timp de 21 de luni cât a durat spotul „Vote different” („votează diferit”)19, unde, campania, a fost colectată online o sumă de peste în cadrul unor decoraţii inspirate parcă din celebra 500 mln. dolari14. Figura candidatului democrat anti-utopie orwelliană „1984”, Hilary Clinton, era omniprezentă în cadrul reţelelor de socializare aidoma unui „Big Brother” se adresa unor indivizi Facebook, Twitter, MySpace, LinkedIn, BlackPlanet, depersonalizaţi, frustraţi şi şterşi, care o priveau pe Digg, Flickr, Eventful etc. monitoare gigantice. La un moment, o tânără femeie Folosirea reţelei de socializare Facebook a în vestimentaţie colorată, purtând logo-ul electoral fost mai ales impunătoare. Or, Chris Hughes, unul al lui Obama, îşi făcea cale prin mulţime şi arunca în dintre cofondatorii acesteia, a fost şi coautorul ecran un ciocan, spărgându-l. Era un spot ce articula strategiei online a candidatului democrat. Profi lul primele dubii asupra capacităţii doamnei Clinton public al lui Obama pe Facebook a adunat milioane de a fi preşedinte şi chema la o abordare critică a de simpatizanţi în timpul campaniei. În plus, mesajului ei de candidat. În timpul campaniei, existau profi luri separate pentru campaniile locale spotul a fost vizualizat de cca 5 mln ori20. 15 şi regionale ale lui Obama . M. Castells (2009) O altă fază a fost legată de apariţia pe precizează că în iulie 2008 Obama avea pe Facebook posturile de televiziune din SUA a spotului 1 120 565 suporteri, în comparaţie cu 158 970 de publicitar în favoarea lui Hilary Clinton, 21 10 The Internet’s Role in Campaign 2008. p. 10. Accesibil on- numit „3 a.m.” În acest spot spectatorii erau line: http://www.pewinternet.org/~/media//Files/Reports/2009/ The_Internets_Role_in_Campaign_2008.pdf 16 Manuel Castells. Communication Power. Oxford University 11 Unul dintre co-autorii primului web browser popular, Mo- Press, 2009, p. 372. saic; fondatorul Netscape Communications Corporation iar din 17 De la Mile High Stadium (http://www.youtube.com/ iunie 2008 şi membru al consiliului directorilor Facebook. watch?v=3Gesktad7iA) – 1,5 mln.; faimoasa cuvântare „Yes 12 David Carr. How Obama Tapped Into Social Networks’ Pow- We Can” (http://www.youtube.com/watch?v=Fe751kMBwms) er. November 9, 2008. http://www.nytimes.com/2008/11/10/ – 2,5 mln.; cuvântarea de la Iowa (http://www.youtube.com/ business/media/10carr.html watch?v=yqoFwZUp5vc) – 3 mln.; cuvântarea de triumf, ţinută 13 Craig Allen Smith, op.cit.,p. 178. în Chicago (http://www.youtube.com/watch?v=Jll5baCAaQU) 14 3 milioane de donatori au făcut 6.5 milioane donaţii onli- – 5 mln. ne, donaţia medie fi ind de 80 USD. Vezi: Jose Antonio Vargas. 18 http://www.youtube.com/watch?v=wKsoXHYICqU Obama Raised Half a Billion Online: http://voices.washington- 19 Spotul accesibil pe http://www.youtube.com/watch?v=6h3G- post.com/44/2008/11/obama-raised-half-a-billion-on.html lMZxjo 15 David Kirkpatrick. The Facebook Effect: The Inside Story 20 Sonali Batra, op cit, p. 92. of the Company That Is Connecting the World. Simon and Sc- 21 Spotul accesibil pe http://www.youtube.com/ huster, 2010, p. 293. watch?v=7yr7odFUARg 66 - nr. 3(18), septembrie 2010 Tribuna tânărului savant

întrebaţi pe cine ar dori să vadă răspunzând la La nivel individual, blogul este un mijloc de telefon în Casa Albă la ora 3 dimineaţa, în cazul autoafi rmare, autoperfecţionare, de promovare a unei crize? Întrebarea propriu zisă era derutantă propriei imagini. Bloggingul ajută individul să pentru electoratul american, căci sugera, practic, devină un observator mai critic şi pătrunzător al că H. Clinton este în aşteptarea crizelor. YouTube vieţii ce îl înconjoară, indiferent de nişa pe care o s-a umplut imediat cu parodii ale acestui spot, unele are blogul, şi asta fără a mai menţiona dezvoltarea cu răsturnări picante ale mesajului iniţial şi cu un aptitudinii de exprimare. număr impunător de vizualizări22. Blogurile s-au impus demult ca surse notorii Blogurile au fost o parte componentă a campaniei de informaţii alternative şi independente, ca o electorale americane din 2008. Chiar de la începutul medie nouă, ce este uneori în relaţii mai organice campaniei, candidaţii au invitat bloggeri notorii să cu autentica opinie publică, în comparaţie cu media fi e parte ai staffului lor electoral, pentru a-i ajuta să clasică. înţeleagă blogosfera şi modul de a menţine relaţia Atuurile blogurilor faţă de mass-media clasică, cu acest nou spaţiu mediatic. Subiectul dat necesită aşa cum le prezintă Barbara O’Brien (2004), sunt26: explicaţii mai desfăşurate. Blogurile au marele avantaj al interactivităţii Originea termenului „blog” este un subiect şi interconexiunii. Ele promovează dialogul între disputabil. R. Blood susţine că expresia „web log” bloggerul şi cititorii săi, între cititori aparte şi între a fost pentru prima data folosită de J. Barger în bloggeri aparte. decembrie 199723, pentru site-ul său (http://www. Blogurile au abilitatea de a răspunde mai robotwisdom.com), aranjat în ordinea cronologică prompt la noutăţi fi erbinţi în comparaţie cu presa inversă: cel mai recent articol ajungea primul pe şi oferă comentarii mai rapid decât o fac radio sau pagină. În 1999, Peter Merholz24 a redus expresia televiziunea. de „web log” la „blog”, care s-a şi consacrat. Pe Blogurile s-au dovedit a fi un instrument de parcursul anilor ’90, o creştere spectaculoasă a succes pentru campanii politice şi salvgardarea unor blogosferei era temperată de necesitatea unor proceduri democratice. cunoştinţe tehnice pentru a posta noutăţi. Vara anului Blogurile culeg informaţii şi viziuni din mai 1999 a adus o răsturnare de situaţie odată cu apariţia multe surse (inclusiv alte bloguri), oferind o „meta- primelor platforme pentru crearea automatizată a viziune” asupra evenimentelor prezentate. unui web log: Pitas (http://www.pitas.com), dar mai Blogurile restabilesc individualitatea pe ales celebrul Blogger (www.blogger.com), lansat de care media controlată de corporaţii nu o poate compania Pyra Labs25. manifesta. În calitate de media de comunicare, blogul are Bloggerii sunt aidoma unor redactori de următoarele trăsături structurale: actualităţi pentru cititorii lor. Ei fi ltrează ceea ce Postările sunt aranjate pe categorii şi este important şi renunţă la ce este mai superfi cial amplasate în ordinea cronologică inversă; sau părtinitor. Cititorii au posibilitatea să comenteze Este important să subliniem că relaţia dintre conţinutul articolelor; bloguri şi mass-media clasică nu este una de opoziţie. Fiecare postare are o adresă permanentă Raporturile date devin tot mai strânse, spre avantajul (permalink); ambelor părţi. Cu certitudine, blogurile devin o sursă Pe blog există un calendar, ce permite importantă de informaţii pentru media tradiţională. navigarea în arhivă; În plus, are loc o sinteză între media tradiţională şi Există posibilitatea căutării după un cuvânt- bloguri, deoarece prima dezvoltă în Internet canale cheie; paralele pentru un feedback al publicului. Pentru Există un blogroll (listă de link-uri, jurnaliştii notorii a avea un blog personal (afi liat direcţionând fi e către site-urile altor bloggeri, fi e sau nu cu varianta on-line a ziarului/canalului TV la către site-uri de referinţă, apreciate de autor). care lucrează) a devenit o normă. 22 Un exemplu edifi cator: http://www.youtube.com/ În statele democratice o campanie electorală este watch?v=v5jzl9ujOBU astăzi de neimaginat fără contribuţia blogosferei şi 23 Blood, Rebecca. “Weblogs: A History and Perspective”, Re- a bloggerilor ca sursă de obţinere şi răspândire a becca’s Pocket. 07 September 2000. 26 July 2010. . 24 Administratorul blogului http://www.peterme.com/ necesare. 25 Pe 15 februarie 2003, Pyra Labs şi Blogger au fost cumpărate de Google. Pentru comunitatea online acesta a fost un semn al 26 Barbara O’Brien. Blogging America: political discourse in a “mainstreamizării” blogurilor în calitate de media. digital nation. Franklin, Beedle & Associates, Inc., 2004, p. 3-4.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 67 Akademos

În mod principial, blogosfera poate deveni imens scandal mediatic, startul căruia a fost dat de unicul canal de exprimare a opiniilor opozante, blogurile Eschaton şi Talking Points Memo29. în situaţia în care toate celelalte resurse mediatice Un alt scandal poate ilustra capacitatea sunt subordonate unor regimuri nedemocratice şi blogosferei de a se opune unor giganţi ai mediei netransparente. Situaţia blogosferei iraniene este clasice. În 2004, Dan Rather, prezentatorul CBS cât se poate de ilustrativă în acest sens. Surprinzător care timp de un sfert de veac a fost un simbol al doar la prima vedere, farsi este a patra limbă ca actualităţilor televizate americane, s-a văzut nevoit număr de bloggeri în lume. În această limbă se scriu să se retragă după ce în emisiunea sa a făcut publice mai multe bloguri decât în chineză, rusă, spaniolă nişte documente din dosarul privind situaţia militară sau germană. a lui G.W.Bush în timpul Războiului din Vietnam, Proliferarea blogurilor în farsi se explică care îl discreditau puternic pe preşedintele american. prin starea „mediei clasice” din Iran, care refuză Şi de această dată, reacţiile au venit iniţial din să satisfacă interesele publicului. Blogosfera, în partea unor bloguri ca Free Republic şi Power Line, schimb, oferă un spaţiu confortabil (prin nivelul care afi rmau că documentele prezentate de Rather de securitate), în care oamenii să se poată exprima sunt false. Scandalul a căpătat proporţii sufi ciente pe marginea unei largi palete de subiecte. Scriitorii pentru a-l face pe Rather, două luni mai târziu, iranieni folosesc blogurile pentru a depăşi cenzura, să-şi dea demisia. Incidentul a primit denumirea de jurnaliştii – pentru a posta reportaje, care altfel ar fi „Rathergare” sau „Memogate”, după analogia cu mutilate de cenzură, ONG-urile – pentru a coordona Watergate. activităţile etc. Nu este întâmplător faptul că guvernul iranian a *** fost primul care, în aprilie 2003, a întreprins acţiuni Evident, nu oriunde pe glob ascensiunea directe împotriva unui blogger, Sina Motallebi blogurilor a fost atât de spectaculoasă, iar nivelul (administratorul blogului www.rooznegar.com). A de autoritate a atins rate atât de impunătoare, ca fost prima, dar nu şi ultima arestare în lunga listă în SUA. Totuşi, avantajele aduse de prezenţa pe a „jurnaliştilor civici” persecutaţi de autorităţile blog pentru creşterea notorietăţii personale sunt iraniene27. Naturalmente, media controlată de stat conştientizate de politicieni pretutindeni. În iunie prezintă blogosfera iraniană ca „o reţea gestionată 2006, Angela Merkel a fost primul politician de CIA, menită să răstoarne regimul existent”28. german, care, pe lângă faptul că şi-a făcut un blog, 30 Radicalitatea regimului face ca tot mai multe bloguri l-a înzestrat cu un video-podcasting . În perioada iraniene să fi e scrise din anonimat. alegerilor prezidenţiale din Portugalia în 2006, 31 În altă ordine de idei, este necesar să accentuăm fi ecare candidat avea şi un blog ofi cial . Lista cu că blogurile s-au impus şi ca nişte mijloace de exemple ar putea continua la nesfârşit. penalizare a clasei politice şi de monitorizare a mediei Şi în Republica Moldova mai mulţi oameni clasice. Or, cea mai mare parte a conţinutului unui politici au intrat în blogosferă, dacă ţinem cont de blog politic este rezultatul unei analize a spaţiului datele oferite de Blogosfera.md: Mihai Ghimpu, mediatic clasic. Exemplele cele mai edifi catoare în Vlad Filat, Marian Lupu, Veaceslav Untilă, Vitalia această privinţă ţin, iarăşi, de SUA. Pavlicenco, Vlad Cubreacov, Nicolae Dabija etc.. Pentru primul caz este valabil exemplul lui Adevărul e că în multe cazuri aceste bloguri sunt Trent Lott, liderul Senatului american, care a fost fi e inactive, fi e pur şi simplu departe de un model nevoit să-şi dea demisia după ce unele aprecieri normal al „jurnalului pe Internet”: nu sunt decât nişte ale sale, catalogate drept rasiste, au provocat furia dublări ale unor surse online de actualităţi politice bloggerilor. S-a întâmplat în 2002, atunci când sau ale site-urilor de partid. În mod emblematic, Lott a afi rmat că republicanii l-au susţinut pe există bloguri de politicieni cu postări scrise la senatorul Strom Thurmond în 1948, când acesta persoana a treia. Lipseşte condiţia sine qua non a candida pentru postul de preşedinte. Lott a afi rmat unui blog: opinia şi abordarea personală. că dacă Thurmond devenea preşedinte „nu am 29 Richard Davis. Typing politics: the role of blogs in American fi avut problemele, pe care le avem astăzi”. Dat politics. Oxford University Press, 2009, p. 26. 30 Татьяна Петренко. Ангела Меркель пробует себя в роли fi ind că platforma lui Thurmond în 1948 era una блоггера. http://www.dw-world.de/dw/article/0,,2121211,00. exclusiv rasistă, Lott s-a pomenit în centrul unui html 31 oão Canavilhas. Political Blogs in Portugal. Accesibil online: 27 Nasrin Alavi. We Are Iran. Portobello, 2006, p. 2. http://www.bocc.uff.br/pag/canavilhas-joao-political-blogs-in- 28 Ibidem, p.3 portugal.pdf

68 - nr. 3(18), septembrie 2010 Tribuna tânărului savant

Blogosfera.md conţine 106 bloguri, trecute la al noilor mijloace media. Or, evenimentele din 7 categoria „politica şi politici”. Pe lângă blogurile aprilie 2009 s-au consacrat, inclusiv, sub denumirea deja menţionate ale politicienilor, celelalte aparţin de „Revoluţie Twitter”. Participanţii acestor acţiuni analiştilor politici şi observatorilor independenţi. ar fi fost sensibilizaţi iniţial de tweet-uri – mesaje Însă numărul dat este înşelător, dacă ţinem cont de scurte, de maximum 140 de caractere, de pe reţeaua condiţia unui blog activ. La nivel calitativ ar exista socială Twitter, mesaje ce au avantajul de a nu fi , şi mai multe lacune, căci de prea multe ori nivelul practic, afectate de cenzura guvernamentală. În abordării subiectelor politice pe bloguri este foarte perioada fi erbinte a protestelor din PMAN, în superfi cial. cadrul Twitter a fost creat hashtag-ul #pman, care Cele expuse mai sus, raportate la acoperirea a concentrat mesajele despre ceea ce se întâmpla în proastă cu Internet a populaţiei, conduc la concluzia centrul Chişinăului. că blogosfera politică din Republica Moldova nu a Astfel, există un precedent indiscutabil şi devenit încă un spaţiu pentru o comunicare efi cientă, important al infl uenţei mediei sociale asupra fi ind, totuşi, în continuă dezvoltare. Ceea ce nu evenimentelor politice din ţara noastră. Este abia înseamnă că Moldova nu a cunoscut impactul politic un început.

Elizabeth Ivanovski. Caii, a 1936, hârtie, acvaforte

nr. 3(18), septembrie 2010 - 69 Akademos

MONUMENTUL CĂRŢII mici, este o creaţie artistică ce potrivit menirii sale, pune în valoare clădirea modernă a LA CHIŞINĂU Bibliotecii. Autorul Monumentului Cărţii este Cum poate trăi cineva sculptorul Ion Cojocaru. Monumentul e realizat fără să citească? în marmură alb-gri, importată din nordul Indiei, (Eugen Ionesco) cântăreşte 1 tonă 600 kg, având dimensiunile de 1.20 m pe 80 cm. Paginile sale urmează a La 12 iunie 2010, cu prilejul celei de-a fi completate cu 2 aforisme care vor fi alese 64-a aniversări a Academiei de Ştiinţe a în urma unui concurs anunţat de Academia de Moldovei, la Chişinău a fost inaugurat Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Culturii. Monumentul Cărţii. Venită din partea Deja în dosarul aforismelor sunt depozitate comunităţii academice, ideea a fost una cât sute de citate. Care din ele vor fi alese? Poate că se poate de sugestivă şi fi rească: cartea a spusele lui James Russell Lowell: Cărţile sunt fost, este şi va rămâne peste secole una din albinele care transportă cu iuţeală polenul de genialele realizări ale spiritului uman. la o minte la alta. Sau metafora sclipitoare a lui Instalat în faţa Bibliotecii Ştiinţifi ce R. Emerson: Sunt cărţi… care ocupă în viaţa Centrale ,,A. Lupan” a AŞM, Monumentul noastră acelaşi loc cu părinţii… Sau, cea din Cărţii vine să întregească mesajul cunoaşterii, epigraf, a lui Eugen Ionesco: Cum poate trăi esenţial pentru o instituţie de acest fel. Dar cineva fără să citească? nu numai. Însăşi lucrarea, sculptură de forme Viorica Cucereanu

70 - nr. 3(18), septembrie 2010 Eveniment

HĂRŢI ISTORICO- naţional prin valoarea sa istorică, simbolică, ştiinţifi că şi artistică. ETNOGRAFICE, Expoziţia include peste 180 de bunuri culturale din Republica Moldova, România şi Austria, DE ZILELE compartimentate în: PATRIMONIULUI - Baza de realizare a hărţilor: elemente de topografi e şi cartografi e ilustrate prin instrumente, EUROPEAN metodologie, tehnici, proiecţii cartografi ce; - Evoluţia teritorial-administrativă a Moldovei / dr. Dorin LOZOVANU Basarabiei ilustrată prin hărţi originale (sec. XVIII – XXI); Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală - Hărţi etnografi ce şi istorice relevante pentru găzduieşte între 17 septembrie - 7 noiembrie 2010, Moldova, spaţiul etnic românesc şi sud-estul Expoziţia Internaţională Harţi istorico-etnografi ce Europei; (Republica Moldova, spaţiul etnic românesc şi - Hărţi tematice reprezentând elemente socio- sud-estul Europei) consacrată Zilelor Europene economice şi demografi ce; ale Patrimoniului. Expoziţia îşi propune să pună - Regiunile şi localităţile Moldovei istorice: în valoare harta ca instrument al cunoaşterii şi al hărţi regionale, topografi ce, planuri ale localităţilor dezvoltării societăţii umane. Aceasta, pentru că: - Atlase, cărţi, globuri geografi ce, materiale - Reprezentarea spaţială a fenomenelor natu- cartografi ce. rale şi socio-umane este de o importanţă deosebită În expoziţie sunt etalate cele mai importante pen t ru majoritatea ştiinţelor actuale. Concepţiile prin vechime, valoare cartografi că şi socială regionării, arealităţii, limite şi interferenţe, aspecte hărţi, având în epicentru Moldova. Bogăţia cantitative şi calitative, spaţii reale şi imaginare, şi reprezentativitatea expoziţiei se datorează toate pot fi reprezentate prin intermediul cartogra- conlucrării dintre Muzeul Naţional de Etnografi e fi ei. şi Istorie Naturală, gazda expoziţiei, şi Academia - Hărţile sunt un rezultat al cercetărilor minu- de Ştiinţe a Moldovei, Academia de Ştiinţe din ţioase, precum ele însăşi reprezintă o sursă de Austria, Academia Română, Institutul de Geografi e, documentare şi cercetare care îşi păstrează valoarea Arhiva Naţională a Republicii Moldova, Agenţia ştiinţifi că, iar deseori şi artistică sau de utilitate Relaţii Funciare şi Cadastru, Biblioteca Naţională a practică, indiferent de timpul realizării lor. Republicii Moldova, Universitatea de Stat Tiraspol, - Spaţiul înconjurător, de la cea mai elementară Facultatea de Geografi e, Universitatea de Stat din percepţie umană a mediului de abitare până la Moldova, Facultatea Istorie şi Filozofi e, Asociaţia conceperea unor sistematizări globale, poate fi cel de Geografi e şi Etnologie din Moldova. mai bine reprezentat prin intermediul cartografi ei. Expoziţia va fi asociată mai multor evenimente - Harta răspunde unei străvechi necesităţi uma- ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale. Concomitent ne, cea de a ne localiza în spaţiu – de a ne defi ni locul ea este un laborator excelent pentru profesorii, ocupat şi de a prezenta cadrul natural şi socio-uman studenţii şi elevii preocupaţi de istorie, geografi e, în care se desfăşoară toate procesele şi fenomenele. etnografi e. - Harta merge mână în mână cu aventura cunoaşterii şi este un element defi nitoriu al civilizaţiei umane, al clipelor de graţie, dar şi al marilor tragedii. A exista pe o hartă înseamnă bucuria şi mândria identităţii, cursul fi resc al naşterii, existenţei şi afi rmării unei naţiuni. Şi nimic nu defi neşte mai dramatic o catastrofă naturală sau ororile războiului aşa cum face sintag- ma „a şterge de pe hartă”. După cum a nu fi gura pe nicio hartă este echivalentul enigmei, al marilor întrebări, al misterelor, dar şi al provocărilor. - Harta face parte din patrimoniul

nr. 3(18), septembrie 2010 - 71 Akademos

CONFERINŢA total au fost prezentate 232 lucrări: 29 lecţii plenare, 46 rapoarte orale şi 157 postere. INTERNAŢIONALĂ Simpozionul „Metode Electrice în Prelucrarea Materialelor” a fost dedicat centenarului naşterii MSCMP 2010 remarcabilului savant, academicianului Boris Lazarenco – fondatorul şi primul director al Două evenimente emblematice pentru Institutul Institutului de Fizică Aplicată, vice-preşedinte de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a al AŞM, inventatorul metodei de prelucrare a Moldovei s-au produs în perioada 13-17 septembrie materialelor prin electroeroziune, devenită una anul curent: Conferinţa ştiinţifi că internaţională consacrată. Datorită acestei metode astăzi se rezolvă “Ştiinţa materialelor şi fi zica materiei condensate” probleme complexe în industria constructoare de (MSCMP-2010), ediţia a V-ea şi, în cadrul acesteia, maşini, electronică etc. în diferite ţări ale lumii. Simpozionul „Metode Electrice în Prelucrarea Savanţi de talie mondială au prezentat la Materialelor”. Co-organizatori, alături de IFA, au Conferinţa MSCMP-2010 rapoarte invitate, fost Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea elucidând cele mai actuale probleme ale fi zicii Tehnică a Moldovei, Institutul de Inginerie materiei condensate, ştiinţei materialelor, inclusiv a Electronică şi Nanotehnologii al AŞM şi Societatea obiectelor nano-dimensionate şi a nanotehnologiilor. Fizicienilor din Moldova, iar sponsori – Alianţa Printre lectorii invitaţi de peste hotare au fost: M. Franceză din Moldova, Organizaţia Internaţională Katsnelson din Olanda, E. Burzo din România, B. pentru Migraţie (Misiunea în Republica Moldova), Tsukerblat din Israel, D. Khokhlov şi A. Fedyanin Întreprinderea Editorial-Poligrafi că Ştiinţa, Uniunea din Rusia, B. Raquet şi W. Knapp din Franţa, Societăţilor Tehnico-Ştiinţifi ce din Moldova. S. Schorr, M. Rusu, O. Schmidt şi V. Fomin din Conferinţa MSCMP-2010 este o continuare Germania. a seriei de conferinţe internaţionale în fi zică La lucrările simpozionului au participat (MSCMP-2001, 2004, 2006, 2008) care şi-au colegi, discipoli şi adepţi ai academicianului Boris desfăşurat lucrările în Chişinău pe parcursul Lazarenco: Yu. Stişkov (St. Peterburg, Rusia), M. ultimului deceniu, pronunţându-se asupra evoluţiei Bologa (Moldova), A. Dicusar (Moldova), T. Grosu şi problemelor unui domeniu extrem de important (Moldova), P. Belkin (Kostroma, Rusia), A. Rybalko – ştiinţa materialelor şi fi zica materiei condensate. (Turcia), A. Ghitlevici (Germania), A. Beleakov Evenimentul a întrunit 78 savanţi şi specialişti de peste (Rusia), N. Mogoreanu (Moldova), A. Anisovici, hotare din Azerbaidjan, Belarus, Elveţia, Estonia, V. Azharonok (Belarus), I. Diakov şi alţii. Câţiva Germania, Grecia, Finlanda, Franţa, Israel, Lituania, cercetători au benefi ciat de suportul Programului Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Rusia, Diaspora, pentru a participa la Conferinţa SUA, Taiwan, Turcia, Ucraina şi 165 din Moldova, MSCMP-2010. inclusiv peste 30 de doctoranzi şi masteranzi. În Centrul Media al AŞM

Participanţi la MSCMP, ediţia a V-ea, 17 septembrie 2010

72 - nr. 3(18), septembrie 2010 Vocea Diasporei

Proiect „Susţinerea implementării componentei migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate UE-Moldova” fi nanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

REVENIREA TEMPORARĂ A REPREZENTANŢILOR DIASPOREI ŞTIINŢIFICE DIN MOLDOVA

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldova, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a lansat un proiect în premieră pentru Diaspora Ştiinţifi că din Moldova. Astfel, în bază de concurs, 30 de cercetători, reprezentanţi ai Diasporei, vor reveni în ţara lor de origine pe o scurtă durată de 7-11 zile pentru a desfăşura activităţi de cercetare la una din universităţile academice sau instituţiile ştiinţifi ce. Prin aceasta, se urmăreşte extinderea posibilităţilor Moldovei de a spori impactul migraţiei circulare asupra dezvoltării sectorului cercetare-dezvoltare. Proiectul le va oferi reprezentanţilor Diasporei Ştiinţifi ce din Moldova posibilitatea: • Să contribuie la dezvoltarea sectorului cercetare-dezvoltare din Moldova prin intermediul schimbului de experienţă şi cunoştinţe; • Să stabilească noi relaţii de colaborare cu colegii din Moldova sau reînnoi relaţiile stabilite anterior; • Să promoveze integrarea cercetătorilor din Moldova în comunitatea ştiinţifi că internaţională; • Să consolideze relaţiile de colaborare cu cercetătorii din Moldova pentru a participa în comun la programele internaţionale, precum: Programul cadru 7 al Comisiei Europene, SCOPES, Programul NATO pentru pace şi securitate, instrumentele politicii europene de vecinătate etc.; • Să se implice în procesul educaţional (instruirea studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor etc.); • Să împărtăşească experienţa de scriere a propunerilor de proiect cu colegii din Moldova; • Să contribuie în calitate de experţi în evaluarea proiectelor, programelor, strategiilor de dezvoltare şi legilor naţionale etc.; • Să contribuie la elaborarea publicaţiilor ştiinţifi ce comune pentru a fi editate în Moldova sau peste hotare; • Să participe la campanii de presă pentru conştientizarea societăţii referitor la exodul de creiere şi mecanismele de stopare a procesului în cauză. Vizita de scurtă durată urmează a fi planifi cată în perioada septembrie 2010 – decembrie 2011. OIM va aloca benefi ciarilor suport fi nanciar pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi diurnă. Concursul este anunţat în cadrul iniţiativei cu genericul: „Abordarea fenomenului exodului de creiere şi consolidarea Republicii Moldova drept platformă de cercetare şi dezvoltare prin revenirea temporară a oamenilor de ştiinţă moldoveni expatriaţi” fi nanţată de Uniunea Europeană şi implementată de OIM în cadrul proiectului: „Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate UE-Moldova”.

Concursul este deschis pentru cercetătorii originari din Moldova care în prezent activează în una din universităţile sau instituţiile de cercetare-dezvoltare de peste hotare în orice domeniu al ştiinţelor fundamentale sau aplicative şi care au experienţă de muncă în cercetare în cadrul acestor instituţii nu mai puţin de 3 ani.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 73 Akademos

MOLDOVA RĂMÂNE PATRIA NOASTRĂ

Interviu cu reprezentanţii Diasporei Ştiinţifi ce Moldoveneşti, membru corespondent al AŞM Boris Tsukerblat (Israel) şi doctorul în ştiinţe tehnice Pavel Belkin (Rusia) -Stimaţi oaspeţi, Vă zic şi eu „Bine aţi venit!” şi Vă întreb, ce legături, de fapt, aveţi cu Moldova? Pavel Belkin: Moldova este o parte foarte importantă a vieţii mele. Aici am absolvit şcoala, am făcut primii paşi în ştiinţă, aici s-a născut şi şi-a făcut studiile feciorul meu. Sunt născut la Dnepropetrovsk, apoi tatăl meu s-a transferat cu serviciul la Iaroslavl, mai târziu în Moldova. Aici este înmormântat, la Chişinău, în cimitirul de pe str. Armenească. Iată de ce legăturile Boris TSUKERBLAT, membru cores pondent mele niciodată nu s-au întrerupt, inclusiv cercetările al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, profesor în comun. Colaborez cu cercetătorii laboratorului la Universitatea Ben-Gurion, Beer-Sheva, Israel. Domeniul ştiinţifi c: fi zica corpului solid, m.c. Alexandru Dicusar. Publicăm articole în revista magnetismul molecular. Elektronnaia obrabotka materialov, participăm Născut la 24.12.1939, la Hmelniţk (Ucraina). la conferinţe ştiinţifi ce. Iar contactele concrete şi Se stabileşte în Republica Moldova în 1946. În 1961 vizitele în republică în ultimul timp s-au înteţit. Îi absolveşte Universitatea de Stat din Chişinău. În 1967 aduc aici deja pe discipolii mei, şi chiar pe discipolii îşi susţine teza de doctor, în 1975 – teza de doctor discipolilor mei care, la rândul lor, au stabilit habilitat în ştiinţe fi zico-matematice. În perioada nişte colaborări promiţătoare şi aş vrea ca ele să 1965-1998 lucrează la Institutul de Chimie al AŞM, continue. în 1996-2002 este cercetător principal la Institutul de Fizică Aplicată, în 1975-1995 este profesor de fi zică Boris Tsukerblat: teoretică la Universitatea de Stat din Moldova. A Eu am trăit în Moldova din 1946, aceasta este fondat direcţia ştiinţifi că a magnetismului molecular patria mea reală. Destinul meu se aseamănă cu al în Republica Moldova. Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Este autor a 325 de prof. Belkin – am absolvit aici şcoala, universitatea, publicaţii ştiinţifi ce. A pregătit 27 doctori în ştiinţă aspirantura, la Kazani mi-am susţinut teza de doctor, şi 4 doctori habilitaţi în ştiinţe. Câţiva discipoli ai la Tartu – teza de doctor habilitat. Am lucrat într-o săi, actualmente, sunt reuniţi în grupul de magnetism şcoală sătească 4 ani, un an la o şcoală din Chişinău. molecular, în cadrul IFA. Apoi un an în Institutul de chimie, mă invitase Din 2002 activează la Universitatea Ben-Gurion, remarcabilul savant Anton Ablov, fondatorul Beer-Sheva, Israel. Calităţile sale de savant notoriu direcţiei ştiinţifi ce a magnetismului molecular în sunt completate de strălucite calităţi pedagogice. Moldova. În perioada 1997-2002 am activat la IFA. Aici am mulţi discipoli, 20 dintre ei au susţinut teza de doctor. În 1995 mi s-a conferit titlul de excelentă cu directorul IFA, m.c. Leonid Culiuc, membru - corespondent al AŞM, fapt de care sunt avem scrise multe lucrări împreună la sfârşitul foarte mândru. În 2002 m-am transferat cu traiul cu anilor ‘90. Dascălul meu, prof. Perlin, spunea că îi familia în Beer-Sheva, Israel, fi ind invitat în calitate consideră de elevi pe cei de la care el însuşi învaţă de profesor la Universitatea Ben-Gurion. ceva. Mă mândresc, ca şi el, că am discipoli de la Legăturile mele cu Moldova nu s-au întrerupt: de care azi pot învăţa. Şi, în fi ne, în egală măsură cu la plecare încoace am vizitat de 4 ori Chişinăul. Aici munca de cercetare, îi preţuiesc pe numeroşii mei lucrează elevii mei care au devenit savanţi importanţi, prieteni pe care-i am aici, pe care-i iubesc şi care îmi reuniţi în grupul de magnetism molecular condus răspund cu reciprocitate. De aceea, vin în Moldova de Sofi a Clochişner, din care mai fac parte Andrei nu doar pentru a munci, dar şi pentru a-mi vedea Palii, Serghei Ostrovschi, Oleg Reu. Am o relaţie prietenii, cu care n-am întrerupt legăturile.

74 - nr. 3(18), septembrie 2010 Vocea Diasporei

mici, ele nu pot fi descrise ca nişte corpuri solide clasice şi solicită mecanica cuantică ca metodă de cercetare. Pe de alte parte, aceste molecule sunt destul de mari, de aceea e difi cil să le studiezi cu metodele mecanicii cuantice. Se spune că acestea se afl ă la frontiera între fi zica cuantică şi cea clasică. Aceste particule reprezintă obiectele nano-fi zicii, adică fi zicii obiectelor foarte mici si sunt la hotarul între mărimile clasice şi cuantice. Expunerea proprietăţilor clasice ale acestor molecule ar ocupa mult timp, de aceea în acest interviu voi evoca doar posibilele lor aplicaţii practice. Mai întâi de toate, deoarece aceste molecule sunt destul de mari în raport cu obiectele clasice, cuantice, pe baza momentului magnetic al acestei molecule poate fi creată o anumită celulă a memoriei. Molecula, fi ind magnetizată, e capabilă, de sinestătător, datorită dimensiunilor relativ mari în scara atomică, să Pavel BELKIN, doctor în ştiinţe tehnice, păstreze momentul magnetic pe o perioadă destul de profesor, şeful Catedrei de fi zică generală, lungă de timp, poate chiar ani de zile. Ce-i drept, o Facultatea de Fizică şi Matematică, Univer sitatea memorie atât de lungă e posibilă din punct de vedere de Stat „N.A.Nekrasov” din Kostroma, Federaţia tehnic doar la temperatura de 1,5 grade Kelvin, adică Rusă. Domeniul de cercetare: ştiinţa metalelor. temperatura la care molecula nu poate fi utilizată Născut la 11.08.1945 în Dnepropetrovsk. într-un aparat electronic. Pentru că această moleculă Copilăria şi-o petrece la Chişinău, unde absolveşte reprezintă o celula a memoriei, ea este un obiect şcoala medie. Îşi continue studiile la Facultatea de extrem de promiţător pentru crearea dispozitivilor Fizică a Universităţii de Stat „M.V.Lomonosov” din Moscova. Pe parcursul anilor 1969-1991 a memoriei, precum hard discul sau CD. Se va deosebi activat la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM. de acestea prin faptul că celula memoriei pe baza Este fondatorul şcolii ştiinţifi ce „Modifi carea moleculei magnetice este de milioane de ori mai electrochimică şi termică a metalelor şi aliajelor”. A voluminoasă, în ea poate încăpea de 1 milion de ori elaborat mecanismul transferului de ioni în condiţiile mai multă informaţie decât pe un disc obişnuit. prelucrării anodice termoelectrochimice. Din 1991 Voi aduce un exemplu cunoscut din literatură, activează la Universitatea de Stat „N.A.Nekrasov” un calcul publicat în revista Nature acum 10 din Kostroma. A organizat câteva conferinţe ani, cum că un disc cu suprafaţa de 10 cm2 poate internaţionale la Kostroma consacrate metodelor conţine 50 000 Gb de memorie. Cercetările noastre electrofi zice şi electrochimice de prelucrare a sunt direcţionate ca să prelungim, sau cel puţin să metalelor. Este autor a 163 lucrări ştiinţifi ce şi 29 lucrări metodice. Sub conducerea sa au fost pregătiţi elaborăm recomandări teoretice pentru obţinerea 4 doctori în ştiinţe tehnice. Se mândreşte că a reuşit substanţelor capabile să păstreze memoria despre să-şi crească discipoli într-un domeniu atât de difi cil magnetizare un timp îndelungat – ani de zile, în cum este ştiinţa metalelor. condiţiile unor temperaturi de cameră rezonabile. Aceasta este una dintre direcţiile activităţii noastre – majorarea barierei pentru reorientarea spinului, -Care este realizarea dvs principală în ştiinţă? elaborarea recomandărilor, concepţiilor teoretice Boris Tsukerblat: Tema cercetării mele este noi reieşind din proprietăţile electronice ale magnetismul molecular, cercetez moleculele ce moleculelor. posedă calităţi magnetice. Se ştie că purtătorul A doua direcţie de care mă ocup, de asemenea magnetismului este spinul iar moleculele cu are legătură cu moleculele magnetice. S-a constatat spin diferit de zero astăzi se bucură de o atenţie că moleculele cu spin necompensat pot fi utilizate sporită. Din punctul de vedere al obiectului ştiinţei ca bit-informaţii cuantice. In ultimul timp, fundamentale, ele tăinuiesc unele procese extrem volumul discurilor sau viteza calculatoarelor creşte de interesante care se produc la nivel molecular, fulgerător, anual practic se dublează. De aceea este aşa zisele nanobiecte. Aceste molecule posedă un necesară crearea unor purtători de volume imense număr imens de ioni magnetici. Fiind destul de ale informaţiei.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 75 Akademos

În legătură cu aceasta a apărut ideea creării fi nanţat vizita, particip şi eu, şi prof. Belkin la acest aşa numitelor computere cuantice, adică de a for important – Conferinţa ştiinţifi că internaţională folosi proprietăţile cuantice ale spin-ului, atomilor cu genericul “Ştiinţa materialelor şi fi zica materiei şi moleculelor. Magneţii moleculari despre care condensate” (MSCMP-2010), ediţia a V-a. vorbim posedă sau sunt capabili să posede asemenea proprietăţi. Unul din rezultatele noastre este că noi Pavel Belkin: am demonstrat experimental şi, concomitent, teoretic Lucrez în Rusia din 1991. Profesorul Tsukerblat că aşa ceva e posibil – a crea bituri de memorie, a pus foarte exact în evidenţă semnifi caţia adică purtători de memorie pe baza magneţilor programului Diaspora, eu doar pot să confi rm prin moleculari. Această lucrare este rezultatul direcţia pe care o explorez – electrochimia aplicată. colaborării Universităţii Ben-Gurion din Israel cu Mai bine zis, cercetarea unor obiecte electrochimice centrul din Grenoble (Franţa) şi Universitatea din nonstandard. Sub aspect industrial, aplicativ acest Bielefeld (Germania). În Grenoble au fost efectuate domeniu se dezvolta încă în anii ‘60 sub conducerea experimente, iar la Bielefeld analize chimice unice acad. Boris Lazarenco. Aspectul aplicativ constă IV ale acestor molecule, aşa numitele .molecule (V )15 în faptul că condiţiile electrochimice permit alcătuite din 15 ioni de vanadium. Lucrarea este realizarea modifi cării suprafeţelor materialelor importantă pentru computerele cuantice şi a fost pentru a le conferi proprietăţi necesare, în primul publicată în revista Nature în a.2008, fapt despre rând consolidarea mecanică, precum şi proprietăţi care agenţia AŞM a anunţat la momentul respectiv. anti-corozive ş.a. Este esenţial că pe timpuri aceste Toate acestea au dovedit posibilitatea principială lucrări au avansat până la producerea utilajului de creare a computerilor cuantice cu utilizarea industrial şi pionierul a fost ASM. În anii ‘80, la moleculelor magnetice. uzina experimentală au fost lansate zeci de instalaţii, A treia direcţie importantă, pe care o explorăm nu cunosc cifra exactă, care şi-au găsit aplicare în împreună cu grupul magnetismului molecular din diferite întreprinderi ale Rusiei, Ucrainei, Belarus, Chişinău Sofi a Clochişner, Andrei Palii, Serghei Cazahstan, Moldova, posibil că şi în Republicile Ostrovschi, Oleg Reu, este crearea unui dispozitiv Baltice. Apoi legăturile s-au întrerupt şi elaborarea care posedă memorie ce poate fi dirijată cu ajutorul acestor instalaţii unicat s-a oprit. Un timp a mai luminii. Cercetăm molecule funcţionale care pot fi continuat în Rusia. În Occident, cum le făceau, aşa folosite în dispozitivele optice şi care posedă o serie le fac, ce-i drept într-o altă variantă. Locul de frunte de avantaje. Am evitat intenţionat descrierea cercetărilor îl deţin japonezii, pentru că în Europa procesul este teoretice, pentru că într-un interviu succint aceasta ar cercetat, dar mai curând sub aspect ştiinţifi c. Cred crea doar iluzia înţelegerii. Aş vrea însă să menţionez că a venit momentul când totul poate fi rememorat de ce asemenea investigaţii sunt importante pentru şi renăscut aici, la Chişinău. Moldova. Pentru că Moldova, ca şi Israelul, nu este - Cum este percepută calitatea cercetării o ţară prea mare, nu dispune de resurse naturale moldoveneşti de pe poziţia dvs din Rusia, Israel şi care ar putea fi vândute. Spre deosebire de ţările ce schimbări aţi remarca aici după plecarea dvs? mari, care comercializează gaz şi petrol şi care-şi pot permite chiar şi azi să nu dezvolte tehnologii Pavel Belkin: înalte, Moldova nu are cum să-şi permite aşa ceva, - În opinia mea, nivelul ştiinţei se măsoară cu pentru că cea mai importantă resursă a Moldovei numărul de publicaţii. Este foarte difi cil să compari sunt cercetătorii, oamenii cărturari care lucrează pe lucrări realizate în diferite domenii ale ştiinţei linia întâi a ştiinţei şi creează tehnologii avansate. şi chiar în cadrul direcţiilor ştiinţifi ce ale unui Programul atragerii savanţilor din Occident domeniu ştiinţifi c. Dar eu reies întotdeauna din în ţara lor de origine, dezvoltarea câmpului numărul de publicaţii în reviste, mai ales în cele informaţional de colaborare pentru a facilita serioase. Am în vedere articolele, căci monografi ile integrarea ştiinţei Republicii Moldova în ştiinţa occidentală este unul de mare perspectivă. Acest sunt generalizarea acestora. Acestei probleme îi punct al meu de vedere, unul personal, coincide în sunt consacrate lucrările extraordinar de interesante totalitate cu poziţia conducerii AŞM. În acest sens aş ale membrului corespondent al AŞM Alexandru vrea să mai menţionez că Programul Diaspora, iniţiat Dicusar pe care le recomand tuturor cercetătorilor de ASM şi Agenţia Naţională pentru Migraţiune, să le citească. este un factor foarte important pentru integrarea El explorează scientometria, ştiinţa care permite ştiinţei moldoveneşti în cea occidentală. Datorită într-o anumită măsură aproximativ, dar corect, să Programului Diaspora, bunăoară, prin care ni s-a evalueze valoarea lucrării ştiinţifi ce…

76 - nr. 3(18), septembrie 2010 Vocea Diasporei

Boris Tsukerblat: este una importantă. De ea se ocupă la AŞM m.c. - Îmi permiteţi să intervin. Ştiinţa e o substanţă Alexandru Dicusar şi rezultatele sunt de rezonanţă fi nă, ea nu se măsoară în cm, grame etc. Dar internaţională. există norme comune de evaluare a unei lucrări În ce priveşte direcţiile mele ştiinţifi ce şi evoluţia ştiinţifi ce – numărul citărilor acesteia. Dacă acestora, începând cu anii ‘90 a început procesul de lucrarea ştiinţifi că publicată în revistă timp de 5 dezintegrare a potenţialului ştiinţifi c. La sfârşitul ani nu este citată, înseamnă că poate fi aruncată anilor ‘90 au apărut unele tendinţe pozitive. Poate la gunoi, mă scuzaţi de expresie, că nu trebuie că aceasta este legat nu doar de faptul că însăşi nimănui, că nu şi-a adus contribuţia în procesul AŞM a întreprins nişte acţiuni reale, ci este legat ştiinţifi c. Al doilea criteriu, este indicatorul H, de apariţia granturilor ştiinţifi ce: renumitul grant care arată nivelul cercetării. Toate acestea le poţi CRDF/MRDA, care a fost adus în Moldova de acad. găsi pe internet, fi ecare autor ce lucrări în ce Duca şi care ne-a ajutat foarte mult în acea perioadă, ani a publicat, de câte ori şi de cine a fost citată granturile internaţionale INTAS. Şi, într-un fel, la lucrarea. Veţi găsi cele mai citate lucrări. Şi dacă sfârşitul anilor ‘90 ştiinţa a început treptat nu că să renască, ar fi prematur s-o spunem, ci să intre în una a fost citată de 300 ori, iar alta de 2 ori, cea albia în care să poată avansa. din urmă nimănui nu trebuie. Eliminaţi citările Extrem de important a fost că după căderea pe care le-a făcut înşişi autorul, el s-ar putea regimului totalitar au căzut şi toate barierele din de o sută de ori să-şi citeze propria lucrare, dar faţa savanţilor, care au început să călătorească. aceasta nu contează. Iată acesta este unicul nivel Foarte mulţi tineri şi savanţi cu experienţă au obiectiv al lucrării. Eu observ din păcate că se avut posibilitatea să viziteze centre ştiinţifi ce, să susţin azi teze, inclusiv în universităţi, indicatorul asimileze orientări noi şi de aceea ştiinţa s-a păstrat citării cărora este extrem de mic. Aceasta duce la în Moldova. Tendinţa aceasta s-a consolidat în scăderea nivelului cercetării pentru că standardele ultimii ani. Conferinţa la care participăm lasă o cercetării sunt artifi cial coborâte. Eu consider că impresie foarte bună, n-am reuşit deocamdată să acest indice trebuie să fi e luat ca bază a evaluării vizitez Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de lucrărilor ştiinţifi ce pretutindeni. Chimie, dar exact un an în urmă, la fosta mea vizită, Pavel Belkin: am sesizat schimbări pozitive colosale. La Institutul Analizată prin această prismă, direcţia în care de Chimie, de exemplu, este procurat utilaj modern, Institutul s-a transformat esenţial. Schimbări s-au lucrează dl. Tsukerblat, ea rămâne în Moldova la un produs la Institutul de Fizică Aplicată, se realizează nivel internaţional bun. Altceva e că aici posibilitatea o distribuire mai rezonabilă şi corectă a mijloacelor contactelor şi colaborărilor cu şcolile ştiinţifi ce prin intermediul proiectelor direcţionate. Mă voi occidentale de frunte se realizează mai puţin. În afl a aici 11 zile în cadrul Programului Diaspora universităţile occidentale asemenea cercetări sunt şi-mi voi crea o impresie foarte clară despre ce s-a mai numeroase. Dar rezultatul oricum este comun, schimbat într-un an. în ştiinţă nu sunt hotare, ca în politică. În ce priveşte direcţia mea, la momentul actual În ce priveşte domeniul în care lucrez, l-aş grupul de magnetism molecular benefi ciază de considera la un nivel un pic mai jos, pentru că aici câteva granturi internaţionale prestigioase care, articole internaţionale efi ciente se întâmplă mai rar. pe de o parte, permit colaboratorilor să primească Avem o colaborare bună cu colegii din Belarus, cu sufi cienţi bani pentru a se concentra asupra ştiinţei Institutele de aviaţie din Moscova şi din Râbinsk, şi asupra gândului cât poţi să câştigi, iar pe de cu electrochimiştii din Ivanovo, cu cercetători altă parte, integrează, îi uneşte cu centre ştiinţifi ce moldoveni, ucraineni, iar cu cercetătorii europeni avansate, din Elveţia, de exemplu, şi astfel se asigură aceste contacte sunt rare, episodice. procesul integrării Moldovei în ştiinţa UE. Iată de În ce constă evoluţia? Nivelul în domeniul ce eu privesc cu optimism spre viitor, rezervat, dar corpurilor solide este menţinut, sau chiar înmulţit, optimist şi cred că în Moldova ştiinţa totuşi se va dar la IFA al AŞM sunt direcţii care sub aspect dezvolta, va renaşte şi va fi una de frunte. Iar mie tehnic s-au cam stins, restrâns. Cea electrochimică destinul ştiinţei şi a republicii nu-mi este indiferent, nu, cercetătorii lucrează cu succes în acest domeniu, se împleteşte cu viaţa mea. au granturi bune. Boris Tsukerblat: -Dacă e să vorbim despre fi zica în parametri Vreau să spun că prof. Belkin şi-a cam diminuat globali, ce o caracterizează la etapa actuală a aportul. Direcţia pe care o explorează cu adevărat dezvoltării şi ce-aţi visa să se întâmple în fi zică?

nr. 3(18), septembrie 2010 - 77 Akademos

Pavel Belkin: mai mici şi mai mici şi până la urmă particulele Îmi permiteţi se împart fi zica în 2 părţi inegale, sau formaţiunile macroscopice se pomenesc a fi una fi ind fi zica pur fundamentală care se ocupă de prea mari ca să poată servi elemente de bază în descoperirea noilor fenomene, legi fundamentale dispozitivele contemporane. De exemplu, cipuri şi care se afl ă acum ca înainte de furtună. Mulţi ş.a. De aceea mecanica cuantică, utilizarea cuantică consideră că în curând se va produce o revoluţie a particulelor permite să fi e folosiţi unii atomi ai ştiinţifi că cu revizuirea tuturor reprezentărilor moleculelor în forma unor dispozitive funcţionale, esenţiale despre lume. Aceasta este o parte mai mică elemente de memorie, bituri cuantice ale informaţiei a fi zicii, dar spectaculoasă. etc. Această tendinţă este legată mai curând de Noi însă cu profesorul Tsukerblat lucrăm în nanofi zică, nanotehnologii. domenii în care activează majoritatea fi zicienilor. E Aş vrea să repet, poate că intr-o altă variantă, vorba de aplicarea legităţilor cunoscute în sisteme ceea ce a spus prof. Belkin. Astăzi cuvântul nano noi care-s foarte multe, atât naturale, cât şi create a devenit atât de la modă, încât este folosit când de om. Una dintre direcţiile la modă azi au devenit trebuie şi când nu. Dacă într-o vopsea se adaugă un nanotehnologiile. Este o direcţie foarte interesantă, oarecare praf ca ea să lumineze, această este denumită pentru că aceiaşi atomi, cuplându-se un pic altfel, nanovopsea. Şi tot aşa. Poţi numi lucrurile cum atribui materialelor nu doar o proprietate nouă, ci vrei şi acestea vor rămâne doar cuvinte. Dar esenţa principial nouă. Aplicarea acestora în industrie constă în faptul că nanofi zica şi nanotehnologia decurge însă destul de complicat pentru că mulţi s-au sunt legate de proprietăţile funcţionale ale anumitor pasionat de confecţionarea obiectelor considerate atomi, molecule şi altor formaţiuni macroscopice, uneori nişte jucării nu prea necesare fără de care te dar nu de faptul că se elaborează noi tehnologii în poţi lipsi. Fizicienii, de regulă, nu se prea gândesc la care se amestecă diferite substanţe, vopsite diferit, se consecinţele ecologice, dar eu, fi ind profesor, sunt creează bibelouri artifi ciale etc. Abuzarea de aceste nevoit să predau nu numai fi zica, dar şi Ştiinţele cuvinte are anumite consecinţe, destul de reale. Naturii la facultăţi umanitare, să abordez problemele Aceste consecinţe constau în faptul că fondurile societăţii în general, inclusiv cele de ordin ecologic. pentru ştiinţă sunt limitate, iar oamenii care se Problemele acestea ca şi cum nu se referă la fi zică. ocupă, aş spune poate că grosolan, de pseudoştiinţă, Dar noi le legăm de aspectul aplicativ, în particular dispun de posibilităţi mult mai mari decât savanţii cu materialele noi. De aceea eu în timpul apropiat să obţină aceste fonduri. Pentru că ştiinţa este un aştept nişte evaluări ştiinţifi ce exacte a necesităţilor lucru destul de difi cil şi special, e mai uşor de omului, ce este pentru el indispensabil şi de ce s-ar înţeles nişte explicaţii de felul – „noi am elaborat putea lipsi. nanovopsea”, decât să-i înţelegi pe cercetătorii care se ocupă efectiv de nanoştiinţă, adică de nanofi zică, -Să înţelegem că omului i-ar trebui mai puţin? fi zica anumitor atomi, molecule şi de proprietăţile Pavel Belkin: lor funcţionale. -Le plac femeilor haine noi? După diferite semne Aceasta pe scurt despre direcţia care-mi parte superfi ciale, da. Dar experţii spun că pentru femeie importantă pentru ştiinţă. Este aproape de activitatea este cel mai important să fi e iubită şi protejată. mea şi de înţelegerea mea. Alte tendinţe în ştiinţă sunt Boris Tsukerblat: cercetarea materiei la un nivel mult mai aprofundat - Laureatul Premiului Nobel, acad. Ghinzburg, decât se cerceta până acum. Este vorba că procesele membru de onoare al AŞM de altfel, care nu demult cercetate de fi zica corpului solid, de nanofi zică, ne-a părăsit, o dată la fi ecare 5 ani analiza succesele acestea sunt procesele, proprietăţile materiei care ştiinţei fi zice, făcea o trecere în revistă şi scria în principiu pot fi descrise de legile fundamentale despre 10 cele mai importante probleme ale fi zicii, cunoscute ale fi zicii, mecanica cuantică, de exemplu. cum le vedea. El dispunea de un potenţial imens al Aceasta nu înseamnă, că este uşor să le descrii, viziunii bazat pe o imensă înţelegere a fi zici. N-aş aceasta nu înseamnă că ştiinţa devine simplă. Ştiinţa risca să spun ce-mi pare important în fi zică, dar aş este extrem de complicată, dar ea are fundamentul risca, şi aceasta poate că este o declaraţie lipsită de său, adică noi ştim ferm ce ecuaţii trebuie aplicate, modestie, să enumăr nişte probleme existente. cât de complicat ar fi să le rezolvăm, adică totuşi Prima ar fi problema funcţionalităţii atomilor şi putem formula o abordare fundamentală. Desigur că moleculelor. Aceasta e o tendinţă care se dezvoltă azi realizarea ei cere o competenţă distinctă, înzestrare în fi zică şi care probabil e legată de miniaturizarea cu tehnică performantă, dar bazele fundamentale ale dispozitivelor electronice moderne, ele devin tot acestei ştiinţe sunt cunoscute.

78 - nr. 3(18), septembrie 2010 Vocea Diasporei

Există şi fi zica, care se afl ă la hotarul legilor După părerea mea, Academia de Ştiinţe are o cunoscute şi necunoscute. De exemplu, Marele serie de neajunsuri, precum şi celelalte tipuri. Cât Accelerator de Hadroni, care este chemat să rezolve am lucrat la AŞM consideram, că structura existentă unele probleme fundamentale ale ştiinţei încă la nivel de laboratoare, direcţii, consilii ştiinţifi ce necunoscute, să le descopere sau cerceteze. Cred este excelentă, aproape optimă. Dar în structurile că aceasta-i următoarea sarcină importantă a fi zicii superioare, unde încep secţiile, apar multe lucruri care s-ar putea să nu fi e rezolvată în timpul vieţii neştiinţifi ce. Acolo unde încep să se distribuie banii, noastre, care cere investiţii fantastice de mijloace. acolo e foarte importantă o abordare profundă. Dar Cu toate acestea, ea este importantă şi este un fel de în Academie e mult mai comod de făcut planifi carea, bază intelectuală a ştiinţei. prognozarea, să intri în contact cu structurile de stat Mai departe. Există un număr mare de probleme aplicative. Acestea sunt crearea computerizată a şi cele private. Aici oamenii se ocupă de ştiinţă fără medicamentelor, ştiinţele biologice etc.. Cercetarea a se sustrage la predare. Nu se îneacă în problemele materiei vii este un domeniu special al ştiinţei, de cotidiene ale producţiei, iar acest pericol în ştiinţa mate perspectivă. ramurală mai există. De aceea, în opinia mea, toate trei tipuri ar urma să fi e păstrate, dar viaţa le - Şi totuşi, este capabilă fi zica şi ştiinţa în general cizelează pe toate, arată ce trebuie de schimbat şi să răspundă la toate întrebările universului? ce nu. Pavel Belkin: B.Tsukerblat: -Nu. Ştiinţa nu le poate pe toate. Nu cunosc -Fără nicio rezervă susţin statutul AŞM care oameni care ar gândi altfel. Eu le spun studenţilor: i-a fost conferit de Codul de ştiinţă şi inovare. La dacă 50 ani în urmă aş fi spus în auditoriu că ştiinţa momentul elaborării şi adoptării nu mă mai afl am la are oarecare limite, eu în epoca credinţei în puterea Chişinău, mi l-a trimis acad. Duca cu rugămintea de absolută a ştiinţei probabil că aş fi fost marginalizat. a-l comenta, am propus nişte modifi cări neesenţiale, Dar azi sunt lucruri care nu sunt în puterea ştiinţei, dar principiale. Baza fundamentală a acestei legi îmi incontestabil. pare foarte corectă. Singura corectă – Academia de -Şi atunci unde se afl ă cheia răspunsurilor?... Ştiinţe trebuie să fi e centru de coordonare a ştiinţei Boris Tsukerblat: în republică, unicul izvor de o expertiză cărturară a - Aţi pus cea mai complicată întrebare posibilă. lucrărilor ştiinţifi ce. După părerea mea, potenţialul ştiinţifi c al - Dar şi cea mai interesantă. universităţilor este incomparabil cu potenţialul Academiei de Ştiinţe, tuturor universităţilor luate Boris Tsukerblat: împreună. Pentru că în universităţile URSS, - Da, incontestabil, cea mai interesantă. Cheia totuşi constă în dezvoltarea problemelor ştiinţa se dezvolta ca un interes particular al fundamentale ale ştiinţei. profesorilor, întrucât cea mai mare parte a timpului şi efortului lor este capturată de predare. Am o Pavel Belkin: părere extraordinar de bună despre mulţi profesori Cu tot respectul pentru măreţia ştiinţei în care universitari, de exemplu, profesorul meu Perlin, noi activăm, ea va rezolva multe probleme cu care deşi era foarte ocupat în Universitate, era un savant se confruntă omul, dar cu siguranţă nu toate. de clasă. În totalitatea lor însă universităţile de la noi nu sunt instituţii capabile să devină centru de -Ce părere aveţi despre statutul actual al coordonare. Standardele ştiinţei sunt mai joase, se Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi cum ar urma să face mult mai puţină ştiinţă în universităţi, ea nu evolueze? se găseşte la un nivel comparabil cu cel al AŞM, Pavel Belkin: de aceea eu sunt adversarul decentralizării în E o problemă comună pentru mai multe instituţii acest sens. Academia de Ştiinţe trebuie să rămână academice din spaţiul post-sovietic. În URSS şi în centrul de coordonare care să determine politica ale ţări s-au constituit istoric trei tipuri de ştiinţă ştiinţei, direcţiile ştiinţifi ce, care anume trebuie – universitară, academică şi ramurală, fi ecare cu dezvoltate şi în care trebuie de investit bani. specifi cul său. În opinia mea, niciunul dintre acestea nu trebuie neglijat. A intervievat Viorica Cucereanu

nr. 3(18), septembrie 2010 - 79 Akademos

STAREA DE CALITATE arabil. În proprietate privată se afl ă 1 mln 877,1 mii ha. Numărul deţinătorilor de terenuri agricole A ÎNVELIŞULUI DE SOL proprietate privată este de 1 mln 310 mii, suprafaţa ŞI MĂSURI medie a unei cote de teren privatizat constituie 1,4 ha şi este divizată în 2-5 parcele individuale. DE REMEDIERE Reforma funciară în Moldova, ca rezultat al unei strategii neargumentate ştiinţifi c (parcelarea Membru corespondent al AŞM excesivă a terenurilor, amplasarea cotelor din deal Serafi m ANDRIEŞ, în vale), nu a creat condiţii pentru sporirea fertilităţii solurilor, utilizarea durabilă a terenurilor, sporirea Dr. hab. Valerian CERBARI, producţiei agricole, exercitând, prin urmare, un profesor universitar, impact negativ asupra economiei ţării. Dr. Vladimir FILIPCIUC, Conform datelor Cadastrului Funciar la 01.01.09, Institutul de Pedologie, nota de bonitate a terenurilor agricole constituia Agrochimie şi Protecţie a Solului 63 puncte [1]. Acest nivel de fertilitate a solului „Nicolae Dimo” permite obţinerea unei recolte destul de modeste de 2,5 t/ha grâu de toamnă. De menţionat că, la începu- tul anilor ‘70 ai secolului trecut, nota de bonitate STATUS OF SOIL QUALITY AND CORRECTIVE ACTION medie ponderată a terenurilor agricole era egală cu 70 puncte. Preţul anual al 1 punct/ha de bonitate The present article describes the most serious forms of soil degradation and namely: linear and este de cca 47 lei. Astfel, pierderile anuale recente, surface erosion, dehumifi cation, soil impoverishment ca rezultat al micşorării notei de bonitate a solurilor of nutritive elements, salinisation, secondary constituie 330 lei pentru 1 ha, cea ce alcătuieşte sumar compacting, and active land sliding. These forms pentru terenurile agricole 825 mln lei. and processes decrease soil production or destroy Sunt evidenţiate şi detaliat descrise 5 tipuri şi completely the soil cover. The annual economic damage from different types and forms of soil 40 forme de degradare a solurilor [2]. Cele mai degradation is estimated at 436.5 million USD. The grave dintre acestea, care conduc la micşorarea ecological damages are also signifi cant: depletion capacităţii de producţie sau la distrugerea completă a of agricultural fi elds, biological degradation, învelişului de sol, sunt: eroziunea prin apă, suprafaţa surface water pollution with nutrients and organic afectată – 878 mii ha; dehumifi carea – cuprinde substances. Complex measures for soil conservation and toată suprafaţa terenurilor agricole de 2,5 mln ha; increase of fertility are undertaken on the bases of the secătuirea solurilor de elemente nutritive pe 2,5 mln current state of soil covers and effective fertility. A ha; soloneţizarea şi salinizarea solurilor, suprafaţa concrete plan of actions for stopping soil degradation afectată – 220 mii ha; alunecările active de teren pe and for increasing the production capacity of 81 mii ha; destructurarea şi compactarea secundară agricultural fi elds for the period 2011-2020 is also proposed. este caracteristică pentru toate solurile. În tabelul 1 sunt prezentaţi principalii factorii de Solul constituie principala bogăţie naturală a degradare a solului şi prejudiciul cauzat economiei Moldovei. Activitatea complexului agroindustrial, naţionale. al cărui pondere constituie 30-35 la sută din PIB, 1. EROZIUNEA SOLULUI este bazată pe exploatarea resurselor funciare. Situaţia actuală De calitatea solurilor depinde în mare măsură Eroziunea este factorul principal de degradare a productivitatea plantelor de cultură, dezvoltarea învelişului de sol şi de poluare a resurselor acvatice sectorului zootehnic, situaţia ecologică şi bunăstarea în Republica Moldova. Conform rezultatelor populaţiei, mai cu seamă a celei din spaţiul rural. cercetărilor pedologice, suprafaţa solurilor erodate Fondul funciar al Republicii Moldova la s-a majorat pe parcursul a 40 ani cu 284 mii ha 1.01.2009 constituie 3,384 mln ha. Terenurile (594 mii ha în anul 1965 şi 878 mii ha în prezent), agricole ocupă 2503,6 mii ha (74,0 la sută), inclusiv: crescând anual cu 7,1 mii ha. În funcţie de gradul terenuri arabile – 1820,5 mii ha (72,7 la sută), plantaţii de eroziune, fertilitatea solurilor erodate scade în pomiviticole – 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajişti – felul următor: slab erodate – cu 20 la sută; moderat 356,1 mii ha (14,2 la sută). Pentru un locuitor revin erodate – cu 20-40 la sută; puternic erodate – cu 40- numai 0,5 ha teren agricol, inclusiv 0,4 ha teren 60 la sută; foarte puternic erodate – cu 60-80 la sută [4].

80 - nr. 3(18), septembrie 2010 Pedologie

Tabelul 1 Factorii de degradare a solurilor agricole din Republica Moldova [3] Nr. Factorii şi formele Suprafaţa Prejudiciul, mii dolari SUA crt. de degradare a solurilor agricolă anual ca rezultat afectată, al distrugerii mii ha complete a solurilor 1 Eroziunea prin apă 839,7 221365 - 2 Alunecări de teren 81,0 - - 3 Distrugerea completă a solurilor de ravene 8,8 7622 370594 4 Compactarea secundară a solurilor arabile 2183,0 39730 - 5Sărăturarea lăcoviştilor pe pante şi în depresiuni 20,0 3640 - 6Sărăturarea solurilor aluviale şi lăcoviştilor 99,0 5405 - aluviale 7 Soloneţizarea solurilor automorfe 25,0 1820 - 8 Dehumifi carea 1037,0 18873 - 9 Asigurarea slabă şi foarte slabă cu fosfor mobil 785,0 28574 - 10 Degradarea solurilor ca rezultat al irigării 12,8 699 - (sărăturarea, compactarea etc.) 11 Alţi factori şi forme de degradare 1258 108 751 2 947 910 TOTAL 2557 436 479 3 318 504

În paralel cu eroziunea prin apă în suprafaţă, unitate nutritivă şi 1 kg de fructe şi struguri, costul pe teritoriul ţării noastre este larg răspândită şi recoltei pierdute din cauza eroziunii este de 873 mln eroziunea hidrică în adâncime. În perioada anilor lei. În ansamblu, pierderile anuale directe şi indirecte 1911-1965, suprafaţa ravenelor s-a extins de la în urma proceselor erozionale constituie 2 mlrd 14434 ha până la 24230 ha (aproximativ de 2 ori), 723 mln lei. Procesele erozionale au un impact negativ iar numărul acestora s-a majorat de 3 ori. După anul asupra mediului ambiant: ele conduc la înnămolirea 1965 o parte din terenurile afectate de ravene au iazurilor şi altor bazine acvatice, poluarea solurilor fost excluse din circuitul agricol şi trecute în fondul în depresiuni, a apelor subterane şi de suprafaţă silvic, iar pe unele suprafeţe s-au efectuat lucrări cu pesticide şi îngrăşăminte chimice spălate de de nivelare. Aceasta a condus la reducerea bruscă pe versanţi, distrugerea căilor de comunicaţie, a a numărului şi suprafeţei ravenelor pe terenurile construcţiilor hidrotehnice şi sociale etc. agricole până la 8,8 mii ha în anul 1999 şi 11,8 mii Combaterea eroziunii solului în Republica ha în anul 2005. Stoparea lucrărilor de lichidare a Moldova a devenit o problemă primordială, care ravenelor şi gospodărirea neraţională în agricultură poate fi rezolvată numai la nivel de stat. generează creşterea în ultimii ani a numărului şi suprafeţei acestora. Măsuri de prevenire şi combatere Prejudiciul cauzat economiei naţionale de 1. Consolidarea terenurilor agricole eroziune este colosal [3-5]. Pierderile anuale de sol privatizate. fertil constituie 26 mln tone, ceea ce echivalează cu 2. Organizarea şi amenajarea terenurilor distrugerea a 2000 ha de cernoziom cu profi l întreg şi agricole (reţeaua de drumuri, dimensionarea nota de bonitate de 100 de puncte. Această cantitate câmpurilor, perdelele forestiere de protecţie a de sol fertil conţine: humus – 700 mii tone; azot – solurilor, sistemul de evacuare dirijată a surplusului 50 mii tone; fosfor – 34 mii tone; potasiu – 597 mii de apă pluvială de pe versanţi etc.). tone. Costul solului spălat racordat la preţul normativ 3. Aplicarea măsurilor silvoameliorative pe al acestuia (1 ha – 926496 lei), este de aproximativ terenuri agricole slab productive sau distruse de 1 mlrd 850 mln lei. Pierderile indirecte, exprimate alunecări de teren, ravene, soluri foarte puternic în producţie agricolă, constituie valori stabile, erodate; crearea carcasei verzi de perdele şi de repetate pe an ce trece. În prezent, producţia agricolă plantaţii forestiere. neobţinută din cauza eroziunii solurilor este de 525 4. Implementarea măsurilor fi totehnice: mii tone de unităţi nutritive pe terenurile arabile şi 57 asolamente antierozionale, creşterea culturilor în mii tone de fructe şi struguri pe terenurile cu plantaţii fâşii alternative, înierbarea spaţiilor între rânduri în pomiviticole. Pornind de la preţul de 1,5 lei pentru o plantaţiile pomiviticole etc. (fi g.1).

nr. 3(18), septembrie 2010 - 81 Akademos

5. Utilizarea procedeelor agrotehnice antierozionale: lucrarea solului de-a curmezişul pantei sau pe direcţia generală a curbelor de nivel; implementarea sistemului de lucrări pentru conservarea solului prin păstrarea reziduurilor vegetale; fi surarea; efectuarea drenajului-cârtiţă etc. 6. Aplicarea selectivă a măsurilor hidrotehnice. Combaterea eroziunii în adâncime (ravenelor) Fig 1. Sistemul de cultivare a culturilor agricole în este un procedeu complicat şi foarte costisitor. Prin fâşii alternative la Staţiunea Experimentală de Stat urmare, se impune necesitatea efectuării lucrărilor a Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a de prevenire a eroziunii în adâncime prin executarea Solului „Nicolae Dimo”, com. Lebedenco, strictă a complexului de măsuri antierozionale. r-nul Cahul Cea mai simplă şi efi cientă metodă de stabilizare a micşorat cu 35-45 procente. La sfârşitul anilor ‘90 râpelor este împădurirea şi înierbarea lor. ai secolului trecut conţinutul de humus a constituit în medie 3,1 procente (tab. 2). 2. DEHUMIFICAREA Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie Starea actuală a Solului „Nicolae Dimo” efectuează monitoringul Humusul reprezintă unul din indicii principali ai indicilor agrochimici pentru diferite soluri [8]. fertilităţii, care determină în mare măsură însuşirile Periodic se determină bilanţul humusului în sol agrofi zice, agrochimice şi biologice ale solului. [6, 8, 9]. Pierderile de humus depind de mai multe În substanţa organică din sol se conţin 95 la sută procese, două dintre ele fi ind principale: cele din cantitatea totală de azot, 45 la sută de fosfor, biologice (viteza de mineralizare, dehumifi care) 65 la sută de sulf. Asigurarea culturilor agricole şi şi cele erozionale. Pentru formarea unui bilanţ biotei cu nutriţie minerală depinde în mod direct de echilibrat sau pozitiv de humus este necesar ca în cantitatea materiei organice în sol. Experimental medie pentru asolament să fi e încorporate în sol cel s-a stabilit că majorarea conţinutului de humus cu puţin 10 t gunoi de grajd. În perioada chimizării 1 procent asigură obţinerea a 1,0 t/ha de porumb agriculturii (a.a.1981-1990) se încorporau circa 6-7 pentru boabe sau 0,8 t/ha grâu de toamnă [6]. t/ha îngrăşăminte organice şi 180-210 kg/ha NPK; Fondatorul pedologiei genetice V.Dokuceaev, cota ierburilor perene constituia 180-210 mii ha; se efectuând două expediţii în scopul studierii solurilor respectau, de regulă, asolamentele. Ca rezultat, în Basarabiei, a apreciat cernoziomul din stepa Bălţi această perioadă bilanţul humusului a fost aproape ca fi ind „de primă calitate”. Marele savant menţiona echilibrat. că „... cernoziomul este mai preţios decât aurul, În ultimii 15 ani (1994-2009), cantitatea de cărbunele de pământ şi petrolul...”. îngrăşăminte organice s-a redus de 60 de ori şi Conform datelor de laborator, obţinute de constituie 0,1 t/ha, suprafaţa lucernei s-a micşorat de V. Dokuceaev [7], solurile Moldovei conţineau de 4-5 ori, resturile vegetale pe mari suprafeţe se ard. la 5 până la 9 procente de humus (tab.2). Rezerva Drept urmare, bilanţul humusului în sol este negativ de humus în stratul de 0-20 cm constituia circa – minus 0,7 t/ha, iar cu pierderile prin eroziune – 200 t/ha. Pe parcursul a 100 ani de exploatare a minus 1,1 t/ha. Conform ultimelor estimări, anual solurilor în agricultură conţinutul de humus s-a de pe terenurile agricole se pierd 2,4 mln t de Tabelul 2 Prognoza modifi cării conţinutului de humus şi recoltelor culturilor cerealiere [6]

Anul Humus, % Rezervele în stratul de 0- Nmineral, kg/ Recolta prognozată, t/ha 30 cm, t/ha ha humus azot grâu de toamnă porumb 1897 5-6 200 10 135 - - 1950 4-5 150 8 115 - - 1965 3,5-4,0 180 6 105 3,2 4,2 1990 3,0-3,5 110 5 85 2,5 3,4 2025 2,5-3,0 90 4 70 2,1 2,8

82 - nr. 3(18), septembrie 2010 Pedologie humus. Calculele de prognoză demonstrează că, în g de sol. În anii 70-90 ai secolului trecut, în urma cazul menţinerii situaţiei actuale, către anul 2025 implementării tehnologiilor intensive, măsurilor de conţinutul de humus în solurile Moldovei se va protecţie, ameliorare şi sporire a fertilităţii solurilor, micşora până la nivelul critic de 2,5- 2,8 procente, recoltele grâului de toamnă s-au majorat considerabil iar recoltele culturilor cerealiere, formate din contul şi au constituit 3,5-3,8 t/ha. Gospodăriile cu o fertilităţii naturale, se vor reduce până la 2,1 t/ha. agricultură avansată obţineau în medie câte 4,0-5,5 t/ Măsuri de remediere ha grâu de toamnă, 5,5-7,5 t/ha porumb pentru boabe, 1. Minimalizarea pierderilor de humus prin 45,0-50,0 t/ha sfeclă de zahăr. eroziune în urma implementării complexului de Aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor minerale măsuri antierozionale. din perioada menţionată are efecte benefi ce 2. Restabilirea şi implementarea sistemelor remanente. Postacţiunea îngrăşămintelor cu fosfor, zonale de asolamente pedoprotectoare cu micşo- aplicate în perioada chimizării agriculturii, se ra rea cotei culturilor prăşitoare pe versanţi şi manifestă benefi c asupra recoltelor până în prezent. extinderea suprafeţelor de ierburi perene. Conform prognozelor Institutului „Nicolae Dimo”, 3. Utilizarea, producerea şi aplicarea postacţiunea reziduurilor cu fosfor, acumulate în îngrăşămintelor organice, composturilor pentru anii 1965-1990, se va manifesta până în anii 2012- formarea bilanţului echilibrat de humus prin 2015. Epuizarea postacţiunii îngrăşămintelor va dezvoltarea sectorului zootehnic. conduce la micşorarea conţinutului de fosfor mobil 4. Aplicarea raţională a îngrăşămintelor în sol până la nivelul natural (scăzut şi foarte scăzut) minerale în doze de 120-130 kg/ha NPK în medie şi la scăderea productivităţii plantelor de cultură [6, pe asolament. 9]. În ultimii 15 ani, aplicarea îngrăşămintelor 3. SECĂTUIREA SOLURILOR DE minerale s-a redus de 15-20 ori. Actualmente ELEMENTE NUTRITIVE culturile agricole extrag anual din sol 150-180 Starea actuală kg/ha NPK. Cu îngrăşămintele minerale în sol se Fiecare cultură agricolă extrage anual din sol încorporează 15-20 kg/ha NPK, ceea ce constituie unele şi aceleaşi elemente nutritive: azot, fosfor, numai 10 la sută din exportul lor cu recoltele. potasiu, cupru, zinc, bor şi altele. Solurile Moldovei Bilanţul azotului, fosforului şi potasiului în sol a sunt relativ bogate în elemente nutritive care asigură devenit din nou negativ. formarea recoltelor de 2,5 t grâu de toamnă, 3,1 t Vom menţiona că în ultimii 5-8 ani, cantitatea de porumb pentru boabe. Pentru obţinerea recoltelor îngrăşăminte aplicate în agricultură s-a majorat de înalte de 4,0-4,5 t grâu de toamnă, 5,0-6,0 t porumb 2-3 ori (de la 5-10 mii până la 15-20 mii tone). Însă pentru boabe, este necesară aplicarea îngrăşămintelor. dozele de îngrăşăminte aplicate sunt insufi ciente Experimental s-a stabilit că fertilizarea solului pentru formarea unui bilanţ echilibrat de NPK şi, asigură un spor în recoltă de 30-40 la sută. drept rezultat, solul se secătuieşte pe an ce trece de Studierea dinamicii aplicării îngrăşămintelor în elemente nutritive. agricultura Moldovei în perioada anilor 1961-2009 Măsuri de sporire a fertilităţii solurilor a demonstrat următoarele. În anii 1961-1965 se 1. Cartarea agrochimică ciclică a terenurilor aplicau 19 kg/ha de NPK şi 1,3 t/ha gunoi de grajd. agricole o dată în 8-10 ani (câte 4 raioane anual) În această perioadă bilanţul elementelor nutritive cu fi nanţarea de la bugetul de stat pentru evaluarea în sol era negativ, iar recoltele principalelor culturi fertilităţii efective a solului şi aplicarea raţională a agricole constituiau 1,6 t grâu de toamnă, 2,8 t fertilizanţilor. porumb pentru boabe, 19,0 t/ha sfeclă pentru zahăr. 2. Implementarea „Programului complex În perioada chimizării agriculturii (1965-1990) de valorifi care a terenurilor degradate şi sporirea cantitatea de îngrăşăminte minerale încorporate în fertilităţii solurilor. Partea II. Sporirea fertilităţii sol a crescut de 9 ori şi constituia 172 kg/ha NPK, solurilor”, aprobat prin Hotărâre de Guvern [9], care iar a gunoiului de grajd s-a majorat de la 1,3 până la include: 6,6 t/ha. Pe parcursul a 15 ani (1976-1990), pentru - optimizarea asolamentelor; prima dată în istoria agriculturii autohtone în sol s-a - acumularea azotului biologic în sol în format un bilanţ pozitiv al elementelor nutritive. Ca mărime de 25-30 mii t anual prin majorarea cotei rezultat s-a ameliorat starea agrochimică a solului: culturilor leguminoase în asolamente până la 20-25 conţinutul de fosfor mobil în sol s-a majorat de 2 ori, procente; iar cel de potasiul schimbabil a crescut cu 2-3 mg/100

nr. 3(18), septembrie 2010 - 83 Akademos

- încorporarea în sol a 5-6 t /ha gunoi de Au fost incluse în circuitul agricol circa 180 mii grajd, total 9-10 mln t; ha din cele 230 mii ha pe care le ocupă solurile - aplicarea anuală a îngrăşămintelor minerale, de luncă. Valorifi carea agricolă pe scară largă a inclusiv 100 mii t de azot şi 90 mii t de fosfor. luncilor Moldovei, regularizarea scurgerilor râurilor, 3. Restabilirea Serviciului Agrochimic de Stat nerespectarea normelor tehnice de exploatare a sistemelor de desecare au condiţionat intensifi carea pentru monitorizarea fertilităţii solului şi folosirea proceselor de acumulare a sărurilor în sistemul raţională a îngrăşămintelor. „solul-apa pedofreatică”, salinizarea şi înmlăştinirea 4. SOLONEŢIZAREA ŞI SALINIZAREA progresivă a solurilor, slitizarea ş.a. În prezent starea ameliorativă a solurilor aluviale SOLURILOR este următoarea: bună – 17 la sută, satisfăcătoare – Starea actuală 34 la sută şi nesatisfi cătoare – 49 la sută, ceea ce Fondul ameliorativ include soloneţurile de constituie circa 90 mii ha [10]. Prejudiciul cauzat de stepă, mocirlele pe versanţi, solurile irigate şi de procesele de salinizare şi înmlăştinire a solurilor de luncă (lăcoviştile, lăcoviştile mlăştinoase). luncă sunt imense şi alcătuiesc circa 50 mln lei [3]. În anii 1966-1990 au fost efectuate lucrări de Cu precădere, în zonele de nord şi centru sunt proporţii privind ameliorarea solurilor: irigarea, răspândite solurile cu un exces de umiditate (mocirle, desecarea, amendarea gipsică etc. Condiţiile lăcovişte mlăştinoase) pe circa 50 mii ha. În anii 70- naturale ale Moldovei situează irigarea în rândurile 90 au fost ameliorate (desecate, drenate) peste 40 sarcinilor primordiale, mai cu seamă pentru Zona mii ha. În ultimii 14-16 ani lucrări de ameliorare a solurilor excesiv umede şi de întreţinere a sistemelor de Sud, unde coefi cientul hidrotermic constituie de drenaj în stare funcţională practic nu s-au efectuat. 0,5-0,6, iar secetele se repetă cu o frecvenţă de trei Ca rezultat, actualmente, starea ameliorativă a ani. În diferite zone pedoclimatice irigaţia permite solurilor drenate-desecate este în majoritatea cazurilor sporirea recoltelor de 1,5-2,0 ori. Solurile irigate, nesatisfăcătoare. Suprafaţa mocirlelor se extinde pe care în anii ‘90 au atins suprafaţa de 308 mii ha an ce trece. Se recomandă pentru viitorul cel mai (fi g. 2), constituiau tezaurul nostru de aur. Pe apropiat reluarea lucrărilor de ameliorare a mocirlelor terenurile irigate se cultivau culturile legumicole în diferite zone ale republicii, în conformitate cu (câte 0,8-1,2 mln tone anual), furajere, cerealiere şi „Programul complex de valorifi care a terenurilor se obţineau recolte programate [6, 9, 10]. degradate şi sporirea fertilităţii solurilor”, aprobat de În urma parcelării excesive a terenurilor Guvernul Republicii Moldova prin hotărârea nr.636 din 26 mai 2003 [5]. agricole, suprafaţa solurilor irigate a scăzut de 7 În structura învelişului de sol al terenurilor ara- de ori şi în 2009 constituia circa 46 mii ha (fi g.2). bile circa 25 mii ha ocupă soloneţurile de stepă care Actualmente irigarea terenurilor agricole se se caracterizează prin fertilitate scăzută. În anii 1965- efectuează preponderent prin utilizarea surselor 1990 s-au efectuat lucrări de ameliorare în ciclu a locale de apă (râuri interioare, lacuri, iazuri) care se acestor soluri după o tehnologie specială, elaborată caracterizează printr-un grad sporit de mineralizare, de Institutul „Nicolae Dimo”, esenţa căreia constă în reacţie alcalină şi compoziţie chimică nefavorabilă. aplicarea lucrării ameliorative a solului, amendarea Ca rezultat, se manifestă procesele de salinizare şi gipsică şi fertilizarea ameliorativă. Cercetarea pedo- soloneţizare secundară a solurilor. ameliorativă în teren, proiectarea şi realizarea proiec- telor în natură se efectuau de la bugetul de stat. Gipsul se obţinea de la carierea Criva, raionul Briceni, care 350 300 în prezent nu mai lucrează pentru scopuri pedoame- 250 liorative. Considerăm necesară reluarea lucrărilor de 200 a, mii ha ameliorare a soloneţurilor de stepă cu aportul statu- Ġ 150 lui. Astfel de lucrări, de asemenea, sunt prevăzute în 100 „Programul complex...”, aprobat prin Hotărârea Gu- Suprafa 50 vernului RM nr. 636 din 26 mai 2003 [5]. 0

5 0 0 5 7 8 9 9 9 9 1960 1965 1970 1 1 1985 19 19 2000 2005 Anii Măsuri agropedoameliorative 1. Efectuarea monitoringului stării de calitate a fondului ameliorativ (solurile irigate, drenate, desecate, Fig.2. Dinamica suprafeţei terenurilor amendate) pentru elaborarea prognozelor evoluţiei irigate solurilor şi stabilirea măsurilor de remediere. În anii 60-80 ai secolului trecut, s-a realizat un 2. Efectuarea lucrărilor de extindere a irigaţiei în mare volum de lucrări privind ameliorarea solurilor viitorul apropiat, pe o suprafaţa de circa 75 mii ha. de luncă (desecarea, irigarea, amendarea gipsică). 3. Reluarea lucrărilor de desecare-drenare a

84 - nr. 3(18), septembrie 2010 Pedologie mocirlelor; restabilirea sistemelor de drenaj pe foarte compact, cu structura prismatică, bulgăroasă solurile de luncă, în primul rând, a luncii Prutului sau monolită, conţinutul de agregate agronomic de Jos; de amendare a soloneţurilor de stepă, în valoroase fi ind foarte mic (30-50 la sută). conformitate cu Programul complex de valorifi care Cauzele deteriorării şi compactării structurii a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. sunt: bilanţul negativ al humusului; lucrarea Partea I. Ameliorarea solurilor degradate”, acceptat intensivă a solurilor cu maşini grele, cota mică a prin Hotărâre de Guvern [5]. ierburilor perene în asolamentele de câmp. Efectele negative ale destructurării şi 5. ALUNECĂRILE ACTIVE DE TEREN compactării solului sunt: înrăutăţirea stării de Starea actuală aşezare; scăderea permeabilităţii şi a capacităţii de Caracteristica principală a alunecărilor de teren o reţinere a apei; înrăutăţirea regimului aero-hidric; constituie desprinderea unor mase de sol de diferite creşterea rezistenţei la arat; inhibarea dezvoltării volume şi la diferite adâncimi şi alunecarea lor spre sistemului radicular; calitatea necorespunzătoare a locuri mai joase, însoţită de deteriorarea completă arăturii şi a patului germinativ. Ca urmare a acestor sau parţială a învelişului de sol, ceea ce provoacă efecte capacitatea de producţie a solului scade, se pierderi de terenuri agricole, distrugerea localităţilor, intensifi că fenomenul de secetă pedologică. drumurilor şi altor obiecte de menire socială. Factorii cauzali ai declanşării alunecărilor pot fi Măsuri de prevenire a compactizării şi de naturali (gravitaţia, natura şi modul de stratifi care a optimizare a stării de aşezare rocilor, apele freatice, cutremurele de pământ etc.) 1. Implementarea asolamentelor cu o cotă de şi antropici (defrişarea nejustifi cată a terenurilor 20-25 la sută a culturilor leguminoase, inclusiv 10- împădurite, amplasarea insufi cient studiată a 15 la sută ierburi perene. unor obiecte economice şi hidrotehnice, terasarea 2. Aplicarea îngrăşămintelor organice în doze versanţilor etc.). Vom menţiona că terenurile atacate optime. de alunecările pasive constituie circa 800 mii ha şi 3. Aratul de toamnă sau cizelarea o dată în 4-5 sunt predispuse, în anumite condiţii, să treacă în ani la adâncimea de 35-40 cm, pentru distrugerea categoria alunecărilor active [11]. stratului subiacent post-arabil compactat, aplicarea Dinamica creşterii suprafeţelor alunecărilor gunoiului de grajd în doze de (30-40 t/ha) o dată în active pe terenurile agricole este următoarea: anul 5 ani, de fosfor şi potasiu conform recomandărilor 1970 – 21,2 mii ha; 1980 – 48,6; 1990 – 79,3; 1995 în uz. – 81 mii ha [11]. Pe parcursul a 25 de ani (1970- 4. Concomitent cu sistemul clasic de lucrare 1995), ca rezultat al activităţii umane incorecte, a solului este necesară implementarea treptată a suprafaţa alunecărilor de teren s-a extins cu 62,6 mii „Sistemului minim de lucrări pentru conservarea ha, crescând anual cu 2,5 mii ha. solului”. Aplicarea acestui sistem impune produ- Măsuri de stabilizare cerea unor maşini adecvate pentru efectuarea 1. Lucrările de prevenire şi combatere a simultană a mai multor operaţiuni, cu efect minim alunecărilor de teren includ: construirea canalelor de tasare a solului. de evacuare a surplusului de apă pluvială; drenarea 5. Pe terenurile în pantă este necesară terenurilor prin diferite metode; captarea izvoarelor implementarea în mod obligatoriu a Sistemului de de coastă; împădurirea terenurilor afectate de agrotehnică antierozională. alunecări sau cu pericol de alunecare. Procesele şi formele de degradare a solurilor 2. Valorifi carea terenurilor alunecate modifi că regimul hidrologic, favorizează aridizarea este costisitoare, dar mult mai costisitoare este şi condiţionează deşertifi carea teritoriului [12]. În delăsarea sau abandonarea suprafeţelor afectate. baza cercetărilor efectuate, s-a constatat că starea Cel mai simplu şi efi cient procedeu de valorifi care actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare, iar a terenurilor alunecate este împădurirea, care pe circa 10 la sută din terenuri – critică. va contribui, în timp, la stabilizarea acestora şi În continuare, prezentăm planul de acţiuni ameliorarea stării ecologice. privind implementarea complexului de măsuri de conservare şi sporire a fertilităţii solului pentru 6. COMPACTAREA SECUNDARĂ A anii 2011-2020. Priorităţile acestui plan sunt: SOLURILOR implementarea măsurilor complexe ştiinţifi c Situaţia actuală argumentate, simple în executare, puţin costisitoare, Sistemul existent de utilizare a solurilor a condus economic şi ecologic efi ciente; aplicarea pe la compactarea stratului arabil. Stratul recent arat al larg a practicilor agricole prietenoase mediului, cernoziomurilor se caracterizează printr-o structură preponderent fi totehnice şi agrotehnice care asigură bulgăroasă cu elemente structurale masive puternic protecţia solului şi minimalizarea poluării mediului compactate. Sub stratul de 0-25 cm recent arabil cu nutrienţi. se evidenţiază un strat post-arabil (25-35 cm),

nr. 3(18), septembrie 2010 - 85 Akademos

Planul de acţiuni privind conservarea şi majorarea fertilităţii solurilor în perioada 2011-2020 Nr. Denumirea acţiunii Rezultatele preconizate şi indicii de performanţă d/o 1. Crearea Sistemului informaţional Rezultatele generalizate a stării de calitate a solurilor (indici computerizat al stării de calitate pedologici, agrochimici, ameliorativi) la nivel de exploataţie a solului în baza cercetărilor agricolă, comună, raion, republică pentru argumentarea pedologice şi agrochimice. ştiinţifi că a complexului de acţiuni. 2. Elaborarea proiectelor de organizare Proiecte ştiinţifi c argumentate de organizare a teritoriului a teritoriului comunelor în baza în baza structurii învelişului de sol, fertilităţii efective, Sistemului informaţional al stării de particularităţilor geomorfologice, climatice şi de specializare calitate a solului. a gospodăriei agricole. 3. Organizarea hidrologică antiero- Sistemul de evacuare inofensivă a surplusului de apă pluviale zională a teritoriului de pe versanţi (canale şi debuşee înierbate, diguri ş.a.) şi construcţia bazinelor de acumulare. 4. Drenarea-desecarea solurilor arabile Regimuri aerohidrice optimizate a solurilor cu exces de cu exces de umiditate. umiditate prin amenajarea sistemelor de drenaj (pentru izvoarele de coastă) şi de desecare (pentru solurile aluviale) în scopul creării condiţiilor normale de creştere şi dezvoltare a plantelor de cultură. 5. Aplicarea măsurilor fi toameliorative Alunecări de teren şi ravene stabilizate prin împădurire şi pentru prevenirea deteriorării înierbare; Fâşii forestiere de protecţie reconstruite şi noi terenurilor şi remedierea fertilităţii create; Fâneţe culturalizate pe terenuri puternic erodate; solurilor degradate. Soluri cu starea de calitate fi zică şi biologică remediată. 6. Măsuri agrotehnice de conservare a Asolamente ştiinţifi c argumentate; Reducerea eroziunii fertilităţii solurilor: sisteme de culturi solurilor până la limita admisibilă de 5 t/ha; Starea optimă de în fâşii alternative; asolamente calitate fi zică a stratului arat (densitatea aparentă 1,10-1,30 pedoprotectoare; sistemul de lucrări g/cm3, structura agronomică valoroasă etc.). pentru conservarea solului; culturi intercalate. 7. Ameliorarea solurilor sărăturate. Omogenizarea învelişului de sol prin valorifi carea (ameliorarea chimică) soloneţurilor automorfe; Desalinizarea şi desoloneţizarea solurilor arabile din şesurile de luncă; Protecţia mediului de poluare prin reducerea suprafeţelor şi volumelor de stocare a nămolului de defecaţie. 8. Extinderea irigaţiei inofensive Minimalizarea secetei pedologice; Obţinerea recoltelor pentru combaterea secetei programate ale culturilor legumicole, cartofului, plantaţiilor pedologice. pomiviticole şi altor plante de cultură. 9. Sporirea fertilităţii efective Reducerea consumului de apă pentru formarea recoltei cu 25- a solurilor prin aplicarea 30%; Parametrii agrochimici, agrofi zici şi biologici optimi ai asolamentelor, cultivarea culturilor solului; Acumularea azotului biologic în sol în mărime de 20 leguminoase perene şi anuale, mii tone anual; Obţinerea sporului în recoltă de 30-50%; utilizarea îngrăşămintelor organice Recolte scontate de 4,5-5,0 t grâu de toamnă, 6,0-7,0 t/ha şi minerale în condiţiile schimbărilor porumb pentru boabe etc. climatice globale. 10. Implementarea sistemului de Stoparea degradării şi sporirea fertilităţii solurilor; Recolte agricultură durabilă în baza scontate şi stabile; Asigurarea securităţii alimentare a ţării. măsurilor elaborate. 12. Extinderea sistemului de agricultură Obţinerea de producţie agricolă ecologică; Majorarea ecologică. exporturilor de producţie agricolă şi de produse agroalimentare; Mediul ambiant nepoluat.

86 - nr. 3(18), septembrie 2010 Pedologie

Implementarea măsurilor şi acţiunilor elaborate 6. Andrieş S. Optimizarea regimurilor nutritive şi va asigura stoparea degradării solurilor, sporirea productivitatea plantelor de cultură. Chişinău, Pontos, productivităţii plantelor de cultură şi ameliorarea 2007. 373 p. 7. Докучаев В.В. К вопросу о почвах stării ecologice în republică. Бессарабии. Почвоведение, 1990, №1. С. 1-22. 8. Monitoringul calităţii solurilor Republicii Bibliografi e Moldova. Baza de date, concluzii, prognoze, recomandări. 1. Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 Chişinău, Pontos, 2010, 475 p. ianuarie 2010. Chişinău, 2010. 985 p. 9. Program complex de valorifi care a terenurilor 2. Крупеников И.А. Черноземы. Возникновение, degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea II. совершенство, трагедия деградации, пути охраны и Sporirea fertilităţii solurilor. Chişinău, Pontos, 2004. возрождения. Chişinău, Pontos, 2008, 285 c. 125 p. 3. Program naţional complex de sporire a fertilităţii 10. Buletin de monitoring ecopedologic. Ediţia II solurilor. Chişinău, Pontos, 2001. 117 p. (pedoameliorativ), Chişinău, Agroinformreclama, 1995. 4. Eroziunea solului. Chişinău, Pontos, 2004. 51 p. 421 p. 11. Buletin de monitoring ecopedologic (terenuri 5. Program complex de valorifi care a terenurilor degradate prin alunecări). Chişinău, 1996. 92 p. degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I. 12. Ursu A. Degradarea solurilor şi deşertifi carea. Ameliorarea solurilor degradate. Chişinău, Pontos, 2004. Chişinău, Pontos, 2000. 307 p. 212 p.

Elizabeth Ivanovsky. Fluture, aa 1930

nr. 3(18), septembrie 2010 - 87 Akademos

ECONOMIA RAMURII Material şi metode La baza cercetărilor economice privind VITI-VINICOLE dezvoltarea sectorului viti-vinivcol al Republicii A REPUBLICII MOLDOVA Moldova sunt materialele informative ale Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, datele ÎN CONTEXTUL informative ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadas- ASOCIERII CU UNIUNEA tru, precum şi dările de seamă contabile ale fi rmelor autohtone – producători de băuturi alcoolice. EUROPEANĂ În calitate de metode de bază privind cercetarea aspectelor economice ale ramurii viti-vinicole sunt Dr. hab. Tudor BAJURA, utilizate metodele de formare a rândurilor dinamice, vicedirector pe probleme ştiinţifi ce de analiză statistică, de formare a structurilor al Institutului de Economie, integrate, precum şi metodele de comparaţie, de Finanţe şi Statistică extrapolare, de efectuare a cercetărilor monografi ce Acad. Boris GAINA, etc. academician coordonator al secţiei Rezultate şi discuţii de ştiinţe agricole, prof. Deşi dispune de un potenţial bogat, sectorul viti-vinicol autohton, la etapa de post-privatizare THE ECONOMICS OF THE VINE BRANCH OF (începând cu a. 2000), înregistrează ritmuri lente THE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE CONTEXT şi instabile de dezvoltare. Această constatare tristă OF ASSOCIATION WITH EUROPEAN UNION este valabilă atât în ce priveşte plantaţiile de viţă The work examines the current situation and de vie, cât şi capacităţile industriale de procesare a development trends of the wine-making industry of strugurilor, respectiv, capacităţile de maturizare şi the Republic of Moldova at the post-privatization comercializare a producţiei gata pentru consum. stage. Based on the analytical materials there are Net inferioare sunt şi ritmurile de creştere submitted proposals regarding overcoming of the crisis situation (the state of degradation, in some cases) a exportului produselor alcoolice fabricate şi of the wine-making industry by the implementation îmbuteliate în Republica Moldova. of the restructuring economical mechanisms and Starea actuală, precum şi dinamica dezvoltării instruments. suprafeţelor de plantaţii de viţă de vie, este refl ectată în tab.1 [1;2;3]. Introducere Tabelul 1 Sectorul viti-vinicol al Republicii Moldova dis- Dinamica suprafeţelor de viţă de vie la etapa pune de un potenţial valoros de producere a stru- de post-privatizare, mii ha gurilor, precum şi de prelucrare, păstrare şi com- ercializare a produselor viti-vinicole. Dincolo de Sectorul corporativ suprafeţele considerabile ale plantaţiilor de viţă de Gospodării agricole de producţie vie, de capacităţile sufi ciente şi, relativ, moderne (toate categoriile) (întreprinderile Anii ale întreprinderilor de procesare a materiei prime agricole) şi de fabricare a produselor alcoolice, sectorul dat suprafaţa din care, suprafaţa din care, este puternic dotat cu specialişti de bază şi personal totală pe rod totală pe rod auxiliar califi cat. Tot în calitate de activ al ramurii viti-vinicole poate servi brandul Vinurile Moldovei, 2000 149,0 142,0 50,0 49,0 bine cunoscut în lume, în primul rând, în ţările fostei 2001 154,0 150,0 46,0 44,0 Uniunii Sovietice. Sunt stabilite şi se menţin la nivel 2002 152,0 148,0 46,0 44,0 înalt relaţiile de colaborare de lungă durată dintre 2003 149,0 143,0 46,0 43,0 fi rmele-producătoare de produse viti-vinicole şi con- sumatorii acestor produse, care au demonstrat per- 2004 146,0 138,0 45,0 41,0 manent fi delitatea şi preferinţele sale faţă de vinurile 2005 148,0 140,0 44,0 39,0 moldoveneşti, chiar şi în perioadele de grea încercare, 2006 150,0 140,0 44,0 36,0 bazate pe embargoul politic şi, deseori, ideologic în 2007 150,0 138,0 41,0 34,0 ceea ce priveşte exporturile produselor respective în 2008 150,0 137,0 40,0 32,0 Federaţia Rusă şi-n alte ţări post-socialiste.

88 - nr. 3(18), septembrie 2010 Ştiinţe agroindustriale

Cu toate că sectorul corporativ de producţie a Potrivit datelor operative, cu fabricarea fost şi rămâne principalul furnizor de materie primă industrială a vinului în Republica Moldova în în domeniul viti-vinicol, potrivit datelor refl ectate prezent se ocupă mai mult de 200 de întreprinderi în tab.1 ponderea acestui sector la capitolul [4], numărul mediu anual al angajaţilor constituie suprafeţelor viţei de vie (mai ales la compartimentul 7,1 mii de lucrători (32,5 de lucrători în calcul la „pe rod”) este în permanentă scădere, constituind, o întreprindere). Volumul producţiei fabricate, în a. 2008, doar 23,4 la sută. La începutul perioadei exprimat în preţuri curente ale a.2008, a constituit de post-privatizare ponderea sectorului corporativ 2149,8 mln. lei. Fiind raportat la numărul de a constituit (ca suprafaţă a plantaţiilor pe rod) 34,5 întreprinderi, volumul de producţie industrială a la sută. De menţionat, că în cadrul întreprinderilor vinului, din roada a.2008, este egal cu 9,9 mln. lei agricole şi ale celor agro-industriale corporative la o fabrică de vin, iar în calcul la un lucrător mediu ritmurile de reproducere a plantaţiilor de viţă de vie anual – 302,8 mii lei. sunt mai înalte decât în gospodăriile ţărăneşti (de În total, au fost produse, în 2008, 157,7 mii fermier) şi gospodăriile casnice auxiliare. În a.2008, tone de vinuri naturale şi spumante, din care: vinuri de exemplu, din toată suprafaţa plantaţiilor tinere spumante constituie 5720 tone sau 3,6 la sută. – 13,0 mii ha – în cadrul sectorului corporativ de Totodată, aceste volume formează doar 42,1 la sută producţie au fost cultivate 8,0 mii ha sau 61,5 la sută faţă de volumele respective de producere a vinurilor din masivul total al plantaţiilor înainte de intrare pe naturale şi spumante în perioada de până la embargoul rod. importului vinurilor moldoveneşti în Federaţia Corespunzător, ponderea plantaţiilor tinere în Rusă, care a fost exprimat în anii 2006-2007, dar se gospodăriile corporative în acest an a constituit extinde şi până-n ziua de astăzi. Din această cauză, o 20,0 la sută, pe când în cadrul gospodăriilor mici mare parte a strugurilor sunt prelucrate în condiţiile de producţie acest indicator a fost la nivel de doar casnice ale agricultorilor, fapt ce pune la îndoială 4,5 la sută. atât calitatea producţiei gata, cât şi posibilităţile Totodată, fi e şi cu plantaţiile îmbătrânite de de a o exporta. Drept consecinţă, o mare parte din viţă de vie, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) vinurile naturale, ulterior, sunt utilizate ca materie şi gospodăriile casnice auxiliare ale locuitorilor primă pentru producerea divinurilor, inclusiv, cu satelor demonstrează mereu productivitate mai scopuri de export. înaltă a plantaţiilor de viţă de vie, având întâietatea De menţionat, că anume exportul produselor şi în ce priveşte calitatea strugurilor, în primul rând, alcoolice şi nealcoolice (care împreună formează a soiurilor de masă (tab.2). un singur grup în rapoartele Biroului Naţional de Din suprafaţa totală a viilor, soiurile de masă, în Statistică) reprezintă principalul articol de export prezent, ocupă aproximativ 12,5 la sută, constituind al economiei naţionale. Dinamica şi corelaţia 4,9–5,0 mii ha. Roada medie a soiurilor de masă, în volumelor de export-import al acestor produse este ultimii ani, se cifrează la nivel de 28,2-34,8 chintale refl ectată în tab.3. la 1ha.

Tabelul 2 Producţia totală şi medie a strugurilor la etapa de post-privatizare Gospodării corporative Gospodării ţărăneşti (de fermier) şi gospodării (întreprinderi agricole) casnice auxiliare Anii Producţia totală, mii Producţia medie la Producţia medie la Producţia totală, mii tone tone hectar, chintale hectar, chintale 2000 218,0 44,6 485,8 46,7 2001 133,7 30,1 371,3 35,0 2002 166,8 37,4 474,4 45,6 2003 179,4 41,2 497,8 49,8 2004 190,2 46,4 495,4 51,1 2005 122,8 31,3 395,7 39,2 2006 92,2 23,8 ,73,9 36,0 2007 119,5 30,8 478,5 46,0 2008 141,1 40,1 494,4 47,1

nr. 3(18), septembrie 2010 - 89 Akademos

Tabelul 3. Corelaţia dintre exportul şi importul băuturilor alcoolice şi nealcoolice la etapa de post-privatizare Comerţul extern al băuturilor alcoolice şi Exportul net al Coefi cientul acoperirii nealcoolice băuturilor alcoolice Anii importului prin exportul şi nealcoolice, mln. Export - E Import - I produselor Ke=E/I dol. SUA (E-I) 2000 128,8 5,1 25,1 122,9 2001 174,7 13,6 12,8 161,1 2002 195,9 20,8 9,4 175,1 2003 242,1 19,7 12,3 222,4 2004 277,9 25,1 11,1 252,8 2005 314,5 34,0 9,3 280,5 2006 186,8 42,4 4,4 144,4 2007 135,5 47,8 2,8 87,7 2008 196,0 75,5 2,6 120,5

Conform datelor refl ectate în tab.1-3, la etapa Drept cauze principale ale acestor constatări de post-privatizare ramura viti-vinicolă a Republicii triste pot fi numite fenomenele de supra-parcelare Moldova se afl ă într-o stare de stagnare, iar pe mai a potenţialului de producţie la etapa privatizării multe poziţii – de degradare. Fiind înzestrată cu (prima etapă a procesului de reformare, dar nu şi un potenţial puternic la diferite nivele ale lanţului ultima), care au avut loc atât în sectorul agrar, cât valoric, având în activul său mai mult de 200 de şi în cadrul industriei de procesare a materiei prime întreprinderi de procesare şi comercializare a vinului, agricole, dar şi în ceea ce priveşte comercializarea atât viticultura, cât şi industria vinicolă, treptat, producţiei fi nite. Lipsa unor centre reale de îşi pierd nu numai pieţele externe de desfacere, concentrare a potenţialului de producţie pe tot lanţul dar şi piaţa internă, despre care fapt denotă, cu valoric, lipsa legăturilor stabile şi de lungă durată claritate, reducerea coefi cientului de acoperire a dintre verigile principale ale acestora, infl uenţa importului cu export: de la 25,1 în a.2000 până la puternică a forţelor terţe (inclusiv celor politice) 2,6 în a.2008. Deşi producerea şi comercializarea în funcţionarea complexului viti-vinicol autohton vinului şi în prezent rămâne o ramură cu balanţa provoacă o stare permanentă de incertitudine şi de plăţi pozitivă în cadrul operaţiunilor de comerţ deznădejde, mai ales în prima verigă a lanţurilor extern, ritmurile atât de alarmante de cedare a pieţei valorice – plantarea şi îngrijirea suprafeţelor de viţă autohtone faţă de importurile masive ale produselor de vie. Practic, statul s-a retras din problematica analogice (75,5 mln. dol. SUA în 2008) confi rmă respectivă. De exemplu, sistemul creditelor faptul pierderii competitivităţii industriei vinului pe ipotecare subvenţionate, lansat la începutul a. ambele fragmente principale de desfacere – extern 2007, practic, în prezent, este suspendat şi nu are şi intern. nicio perspectivă de a fi revitalizat.

25,1 25

20 Coeficientul Ke

15 12,3 12,8 9,4 11,1 9,3 10

4,4 5 2,8 2,6

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an ii

Fig. 1. Dinamica coefi cientului acoperirii importului băuturilor alcoolice şi nealcoolice prin intermediul exportului

90 - nr. 3(18), septembrie 2010 Ştiinţe agroindustriale

280,5 300 252,8

250 222,4

175,1 200 161,1 Exportul (mil.dol.USA) 144,4

150 122,9 120,5 87,7 100

50

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 an ii

Fig. 2. Exportul net al băuturilor alcoolice şi nealcoolice, mln. dol. SUA (E-I)

Concluzii: 4. În paralel cu susţinerea fi nanciară din partea 1. La fi nalizarea primului deceniu de post statului, revitalizarea ramurii viti-vinicole trebuie să privatizare, ramura viti-vinicolă a Republicii fi e bazată pe scenarii bine argumentate de consolidare Moldova se afl ă într-o stare de stagnare, însoţită de şi integrare pe verticală a producătorilor autohtoni pierderea pieţelor de desfacere, de nivelul tot mai de băuturi alcoolice. Urmează să fi e implementate scăzut (în comparaţie cu concurenţii externi) al proceduri de falimentare a întreprinderilor competitivităţii, de reducerea indicatorilor principali insolvabile. Cu aspect de integrare, trebuie extinse de contribuţie a ramurii la formarea PIB-ului ţării practicile reuşite ale fi rmelor „LION – GRI” SRL, etc. „Chateau Vartely” SRL, „Vitis Hânceşti” SA 2. O infl uenţă deosebit de negativă asupra privind concentrarea în cadrul fi rmelor respective ritmurilor dezvoltării ramurii viti-vinicole, în a proceselor de creştere, procesare, păstrare ultimii ani, este stipulată de restricţiile masive din (maturizare) şi comercializare a vinurilor de origine partea autorităţilor Federaţiei Ruse privind exportul controlată. vinurilor moldoveneşti în această ţară, precum şi de criza fi nanciară mondială din 2008 care a provocat Bibliografi e: micşorarea esenţială a volumelor de vânzare a 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Biroul produselor viti-vinicole atât pe piaţa internă, cât şi Na ţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, pe cele externe. 2004. 3. Având drept scop creşterea nivelului 2. Cadastrul funciar al Republicii Moldova la competitivităţii produselor viti-vinicole autohtone 1.01.2008. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a şi apropierea standardelor de calitate a acestora Republicii Moldova, Chişinău, 2008. către indicii respectivi din cadrul Uniunii Europene, 3. Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului statul trebuie să fi e implicat în aspectul investiţional funciar, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2009. de dezvoltare a ramurii prin elaborarea şi Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, nr.69-71 din 10 implementarea practică a mecanismelor economice aprilie 2009. efi ciente, inclusiv – prin continuarea procesului de 4. http://www. Vinmoldova.md/index.php? mod subvenţionare a creditelor ipotecare, alocate pentru plantaţiile noi de viţă de vie. =catalog

nr. 3(18), septembrie 2010 - 91 Akademos

EVALUAREA 20C media multianuală. Asemenea anomalii au o frecvenţă de manifestare de aproximativ o dată la RESURSELOR 3 ani, iar valorile temperaturii medii sezoniere sunt AGROCLIMATICE peste zero grade (fi g.1a). Valorile pozitive record au fost înregistrate în anii 1961 şi 2007, când acestea ÎN CONTEXTUL au depăşit pragul de 4 0C. În luna decembrie, anomaliile pozitive de peste POSIBILITĂŢILOR 2 0C a mediei lunare se echivalează cu valori termice DE CULTIVARE A NOILOR medii lunare de peste 1 0C şi mai mult. Asemenea valori termice au fost înregistrate în 18 cazuri SOIURI DE VIŢĂ DE VIE pentru perioada menţionată, având o frecvenţă de manifestare de aproape o dată la 4 ani (fi g.1b). Aşa- Acad. Tatiana CONSTANTINOV , dar, o dată în 4 ani în Republica Moldova apare riscul Dr. hab. Maria NEDEALCOV, intrării incorecte în iernare a culturilor multianuale. Institutul de Ecologie şi Geografi e, AŞM Cele mai semnifi cative anomalii pozitive lunare sunt înregistrate ca şi în cazul anomaliilor pozitive sezoniere – în anii 1961 şi 2007. AGROCLIMATICAL RESOURCES EVALUATION 0 IN THE CONTEXT OF POSSIBILITY OF NEW GRAPES Anomaliile pozitive de peste 2 C din cea mai VARIETIES CULTIVATION rece lună a anului (ianuarie) au o frecvenţă de The knowledge of wintering conditions’ regional manifestare o dată la 3 ani. Menţionăm că în ianuarie particularities for perennial crops is of essential creşte intensitatea manifestării acestora. Astfel, în 9 interest in the context of global climate change. din 49 ani anomaliile pozitive au depăşit valoarea Minimal extreme temperatures should be estimated de 4 0C, iar în 3 cazuri – chiar şi valoarea de 6 0C. in spatial and temporal for adequate approving of Anomaliile termice maxime pozitive de 6.8 0C au grapes variety, for they serve as limitrophe factors in cultivation. The obtained results have allowed fost înregistrate în 2007, când temperatura medie a 0 determining optimal, favorable and stressed areas lunii ianuarie a constituit +3.9 C (fi g.1c). for viticulture. În luna februarie, anomaliile termice de peste 2 0C au aceeaşi frecvenţă de manifestare, adică o La etapa actuală, în condiţiile schimbărilor dată la 3 ani, ca şi în cazul anomaliilor pozitive din globale ale climei, evaluarea resurselor ianuarie. Creşte numărul de cazuri cu anomaliile agroclimatice la nivel regional ocupă un loc aparte. pozitive ce depăşesc valoarea de 4 0C (7 cazuri pe Din punct de vedere al condiţiilor de iernare, parcursul a 49 ani), iar în 2 cazuri – valoarea de teritoriul Republicii Moldova serveşte drept hotarul 6 0C. Anomaliile termice maxime pozitive de 6.7 de nord al amplasării teritoriale pentru unele culturi 0C au fost înregistrate în 2002, când temperatura multianuale termofi le, inclusiv şi pentru viţa de vie. medie a lunii februarie a constituit +4.9 0C (fi g.1d). Ţinând cont, că unele soiuri devin foarte receptive Sporirea intensităţii anomaliilor pozitive din luna şi vulnerabile la stabilirea noilor condiţii climatice, februarie poate contribui „la scoaterea prea devreme cunoaşterea acestora ar putea contribui esenţial din iernare” a culturilor multianuale, condiţionând la sporirea productivităţii agricole, mai ales în compromiterea acestora în timpul manifestării condiţiile omologării speciilor noi. îngheţurilor de primăvară. În aspect regional, în ultima perioadă de timp, La omologarea soiurilor de viţă de vie (tab.1) în sunt cunoscute lucrări [1,2] ce dovedesc o strânsa vederea evidenţierii rezistenţei la ger este importantă legătură corelativă dintre condiţiile meteorologice şi cunoaşterea spaţială a repartiţiei temperaturilor stabilite în perioada iernării şi productivitatea unor critice de vătămare. În acest context, au fost culturi pomicole. Analiza anomaliilor climatice utilizate datele multianuale ce refl ectă manifestarea din lunile de iarnă, adică din perioada de iernare, temperaturilor minime extreme din perioada 1960- denotă că acestea au un coraport de manifestare şi 2009, date colectate şi înregistrate de către Serviciul de prevalare a anomaliilor pozitive după anii ‘60 Hidrometeorologic de Stat. ai secolului XX, ceea ce, de fapt, nu contrazice Modelarea spaţială a temperaturilor de risc a fost concluziile cercetărilor anterioare [2]. De efectuată prin intermediul programului Surfer, cu menţionat, că în perioada inclusă în studiu (1960- metoda de interpolare Radial Basis. Hărţile digitale 2009) anomaliile pozitive depăşesc esenţial norma obţinute au permis evidenţierea particularităţilor climatică a iernii. Astfel, în 14 din 49 ani înregistraţi regionale în manifestarea temperaturilor critice pentru după anii ‘60 anomaliile pozitive au depăşit cu soiurile de viţă de vie cu rezistenţă diferită la ger.

92 - nr. 3(18), septembrie 2010 Geografi e

Figura 1a

6

4

2

0

-2

-4

-6

-8

8 2 6 0 4 8 2 6 0 4 8 2 6 0 8 2 6 0 4 8 2 6 0 4 8 2 6 0 4 8 5 9 8 9 9 0 0 0 1 1 2 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 0 0 0 0 0 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2

anomalii termice, iarna media multianuala Sheet1!$K$4, iarna Poly. (anomalii termice, iarna) Figura 1b

8

6

4

2

0

-2

-4

-6

-8

8 2 6 0 4 8 2 6 0 4 8 2 6 0 8 2 6 0 4 8 2 6 0 4 8 2 6 0 4 8 5 9 8 9 9 0 0 0 1 1 2 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 0 0 0 0 0 8 8 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2

anomalii termice, decembrie media multianuala, decembrie Poly. (anomalii termice, decembrie) Figura 1c

8

6

4

2

0

-2

-4

-6

-8

-10 1887 1890 1893 1896 1899 1902 1905 1908 1911 1914 1917 1920 1923 1926 1929 1932 1935 1938 1945 1948 1951 1954 1957 1960 1963 1966 1969 1972 1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 2005 2008 2004 2007

anomalii termice, ianuarie media multianuala, ianuarie Poly. (anomalii termice, ianuarie)

Figura 1d

8

6

4

2

0

-2 -4

-6

-8

-10

-12

-14 1887 1890 1893 1896 1899 1902 1905 1908 1911 1914 1917 1920 1923 1926 1929 1932 1935 1938 1945 1948 1951 1954 1957 1960 1963 1966 1969 1972 1975 1978 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 2005 2008 2004 2007

anomalii termice, februarie media multianuala, februarie Poly. (anomalii termice, februarie) Fig.1. Repartiţia anomaliilor termice (1887-2009) în perioada rece (a-sezoniere, b- decembrie, c-ianuarie, d-februarie) de pe teritoriul Republicii Moldova

nr. 3(18), septembrie 2010 - 93 Akademos

Tabelul 1 Caracteristica succintă a soiurilor de viţă de vie, propuse pentru înregistrare temporară, în scopul cercetării acestora în condiţiile de producere Durata Mărimea Bobul Rezistenţa la perioadei de strugurilor vegetaţie zile Σt act. culoarea forma gustul seminţe ger, mană oidium 0C Soiuri de struguri pentru masă - 27 soiuri Prima 105- 2000- Mare Albastru- Sferic 1-2 -17 Sensibil Sensibil 110 2100 închis Ora 105- 2000- Mare Auriu Slab oval 1-2 -17 Sensibil Sensibil 110 2100 Isa 120- 2300- Medie Alb- Sferic 1-2 -17 Sensibil Sensibil 125 2450 gălbui Danlas 125- 2350- Medie Auriu Sferic 1-2 -17 Sensibil Sensibil 130 2500 Lival 115- 2300- Mare Albastru- Sferic Simplu 1-2 -17 Sensibil Sensibil 125 2450 închis Ester 110- 2100- Mare Albastru- Ovală Simplu 1-2 -22 Relativ Relativ 120 2200 închis Favorit 105- 2000- Medie Aurie Sferic Tămîios 1-2 -22 Relativ Relativ 110 2100 Muscat 135- 2650- Medie Aurie Oval- Simplu 1-2 -24 Relativ Relativ Poloskei 145 2750 cilindric Black 115- 2150- Medie Albastru- Slab-oval Simplu Apiren -17 Sensibil Sensibil Emerald 120 2250 închis Flame 140- 2650- Medie Roz Oval Simplu 2-3 -17 Sensibil Sensibil Tokay 145 2750 Fantasy 120- 2250- Medie Albastru- Oval Simplu Apiren -17 Sensibil Sensibil 125 2750 închis Wite 105- 2050- Medie Alb-auriu Sferic Simplu Apiren -17 Sensibil Sensibil Flame 115 2150 Original 135- 2550- Medie Roz- Oval- Tămîios 2-3 -21 Sensibil Sensibil 145 2750 deschis cilindric Arcadia 115- 2150- Mare, Alb-auriu Oval Simplu 2-3 -21 Relativ Relativ 125 2300 f.mare Lora 110- 2100- Mare, Alb Oval Simplu 1-2 -23 Rezistent Rezistent 115 2150 f.mare Talisman 127- 2350- Mare Alb Sferic Simplu 1-3 -25 Rezistent Rezistent 135 2500 Sursa: Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante

Aşadar, soirile de viţă de vie sensibile la ger, a probabilităţii de manifestare a acestui fond termic cum ar fi Prima, Ora, Isa, Danlas, Lival, propuse ne permite să constatăm că în sudul republicii o dată pentru înregistrarea temporară în scopul cercetării în 10 ani apare riscul vătămării soiurilor respective. acestora în condiţiile de producţie, au temperatura Pe măsura deplasării spre nord, riscul devine mai critică de vătămare de < -17 0C. După cum dovedeşte frecvent şi în partea centrală acest prag termic se analiza probabilităţii de manifestare a acestora în manifestă o dată în 5 ani, iar în partea nordică – o spaţiu, culturile nominalizate, sensibile la ger, pot dată în 2-3 ani (fi g.3). fi compromise o dată în doi ani în partea de sud a În cazul soiurilor de viţă de vie rezistente la ger, republicii şi aproape în fi ecare an în partea de nord cum ar fi soiul Talisman, propus pentru înregistrarea şi parţial centrală (fi g.2). temporară în scopul cercetării acestuia în condiţiile Pentru soiurile de viţă de vie relativ rezistente de producţie, temperatura critică de vătămare este la ger (Ester, Favorit), temperatura critică de de -250C. vătămare la ger este de < -22 0C. Modelarea spaţială

94 - nr. 3(18), septembrie 2010 Geografi e

Briceni Briceni

Soroca Soroca

Camenca Camenca

Balti Balti

Falesti Falesti

Cornesti Bravicea Cornesti Bravicea Dubasari Dubasari

Baltata Baltata Chisinau Chisinau Tiraspol Tiraspol

Leova Leova

Comrat Comrat

Cahul Cahul

Fig.2. Riscul vătămării soirilor de viţă de vie Fig.3. Riscul vătămării soirilor de viţă de vie relativ 0 sensibile la ger (probabilitatea %, T< -17 0C) pe rezistente la ger (probabilitatea %, T< -22 C) pe teritoriul Republicii Moldova teritoriul Republicii Moldova

Manifestarea cu caracter de pronostic a T< -250C) dovedeşte că arealul optim de cultivare este sudul şi sud-estul republicii, unde fondul Briceni termic scăzut se poate manifesta o dată în 50 ani. Soroca Riscul vătămării apare atunci când manifestarea Camenca temperaturilor menţionate au probabilitatea de 10 la sută, adică arealul favorabil de cultivare a Balti soiului propus este până mai jos de latitudinea mun. Falesti Chişinău.

CornestiBravicea În concluzie constatăm, că rezultatele obţinute Dubasari sunt extrem de importante la omologarea adecvată

Baltata a soiurilor de viţă de vie, în scopul prevenirii Chisinau sau atenuării infl uenţei factorilor meteorologici Tiraspol nefavorabili în timpul iernării acestora, a intrării şi ieşirii corecte din iernare, iar delimitarea arealelor Leova optime favorabile şi de stres ar putea contribui

Comrat esenţial la sporirea productivităţii soiurilor de viţă de vie în noile condiţii climatice. Bibliografi e Cahul 1. Constantinov T., Nedealcov M., Rapcea M., Evaluarea condiţiilor de iernare şi amplasarea culturilor sâmburoase termofi le în Republica Moldova (sfaturi pentru fermieri) CZU 551.584+634.2; Tipografi a AŞM. Chişinău ISBN 9975-62-123-6, 2002, 45 p. Fig.4. Riscul vătămării soirilor de viţă de vie 2. Constantinov T., Nedealcov M., Rapcea M., relativ rezistente la ger (probabilitatea %, T< Modifi cările regimului termic şi condiţiile de iernare a culturilor pomicole termofi le CZU 551.581+634.2; -25 0C) pe teritoriul Republicii Moldova Tipografi a AŞM. ISBN 9975-62-123-6, Chişinău 2005, 124 p.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 95 Akademos

PROBLEMA problematică, deoarece unii dintre ei nu sunt recunoscuţi drept toxici (di-isodécyle DIDP, di- REZIDUURILOR isononyle DINP ) şi se utilizează pe larg în diverse DE FTALAŢI dispozitive medicale (fi gura 1). ÎN PRODUSE VINICOLE

Acad. Gheorghe DUCA, Acad. Boris GAINA, Prof., dr.hab. Rodica STURZA

THE PROBLEM OF PHTHALATES RESIDUES

IN WINE PRODUCTS The problem of population exposure to phthalates contamination is a major concern to international regulatory bodies, but also non-governmental organizations, environmentalists, etc. The rejection by Rospotrebnadzor of some Moldovan wine lots, under the pretext that it contains dibutyl phthalate, has caused not only material damage to Moldovan producers, but also enormous moral damage, with direct impact on the reputation of Moldovan wine industry. The article examines the issue of phthalates in general, the regulation of the problem at the national and international levels, possible ways of contamination of foodstuffs and the possibility to reduce these factors Figura 1. Utilizarea ftalaţilor ca plastifi catori Introducere Ftalaţii reprezintă o clasă de produse chimice, Producţia anuală de dibutilftalat (DBP) constituite dint-un inel benzenic şi două grupări în Europa este de 26 000 t, iar consumul – de carboxilice în poziţia orto- (fi gura 1), care se 18 000 t1. DBP se foloseşte preponderent în utilizează extrem de larg, fi ind în special folosiţi următoarele domenii: drept plastifi catori – adaosuri la substanţele Construcţia maşinilor (plastifi ant şi solvent polimere (mase plastice, cauciucuri, vopsele), pentru vopsele şi lacuri pe bază de nitroceluloză); menite să le imprime polimerilor (PVC) plasticitate, Materiale de construcţie (mastică, agenţi extensibilitate şi rezistenţă la rupere. Acestea surfactanţi, materiale pentru acoperirea suprafeţelor reprezintă 90 la sută din producţia mondială de interne şi externe, fi bre din sticlă etc.); ftalaţi, ceea ce echivalează cu circa 3 mln tone/an. Industria textilă (lubrifi ant pentru fi bre Alte 10 procente din producţia mondială de ftalaţi se textile, component al vopselelor pentru textile); folosesc drept solvenţi, denaturanţi pentru alcool, în Liant pentru răşinile acetovinilice; produsele cosmetice, de parfumerie, pesticide etc. Agent anti-spumant pentru insecticide; Ftalaţii nu sunt legaţi chimic în matricea Adeziv pentru hârtie etc. polimerului. Prin urmare, ei pot să migreze în lichidul ce vine în contact cu acesta sau chiar să Rata de expunere. Mulţi cercetători atestă treacă în aer. Solubilitatea ftalaţilor în apă este foarte că rata de expunere la contaminare cu ftalaţi în redusă. Pentru dibutilftalat (DBP), spre exemplu, majoritatea cazurilor este sub limita dozei zilnice solubilitatea în apă constituie doar 0,1 procente. tolerabile (DZT) [1-6]. Dar deoarece ftalaţii sunt Migrarea lor este accelerată în prezenţa grăsimilor omniprezenţi, este destul de difi cil de a determina şi a alcoolului, acestea contribuind la o solubilizare cu exactitate doza expunerii. Potrivit unui studiu mai importantă a ftalaţilor. internaţional [5], acest indice se situează în Expunerea la ftalaţi nu este întotdeauna următoarele limite (tabelul 1). Femeile şi copiii mici sunt cei mai expuşi.

96 - nr. 3(18), septembrie 2010 Chimie

Tabelul 1 efecte (pe termen scurt): alergii, astm etc. Expunerea Doza zilnică de expunere la ftalaţi pentru pe termen lung poate să conducă la perturbări ale diferite categorii de populaţie! sistemului nervos şi endocrin, sporirea riscului de Categorii de vârstă cancer, anomalii ale dezvoltării la copii etc. [6-10]. Categoria/ Ftalaţii sunt consideraţi bioacumulabili, fi ind limitaţi vârsta Copii Copii Copii Femei Bărbaţi 0-1 1- 3 4- 10 18- 20 18- 80 prin biodegradare, de aceea pot să se acumuleze în sol, apă şi în plante, sporind riscul contaminării prin Doza 55- 380 20- 183 5- 54 8- 124 8- 92 zilnică, lanţul alimentar [11-12]. μg /kg GC Ftalaţii sunt produse liposolubile de o 1GC – greutate corporală, stabilitate înaltă care se absorb uşor pe cale orală şi Căile de contaminare. Căile principale de respiratorie, mai puţin pe cale cutanată. În organism contaminare cu DBP sunt: se distribuie rapid în ţesutul adipos, în plămâni şi • prin inhalare; fi cat. Cercetările efectuate pe animale de laborator • prin ingestie, în formă de alimente şi apă au arătat că eliminarea ftalaţilor din organism se contaminate; produce printr-un mod bi-compartimental, a doua • prin folosirea produselor de igienă, cosmetice, fază de eliminare fi ind destul de îndelungată, ceea parfumuri etc.; ce se explică prin existenţa unui ciclu entero- • prin folosirea obiectelor din PVC (jucării, hepatic [13-15]. Diftalaţii sunt supuşi unei etape mănuşi, recipiente din PVC etc.); de hidroliză enzimatică cu formarea metabolitului • prin diverse dispozitive medicinale monosubstituit, a unui alcool primar şi a hexanolului (medicamente în capsule, aparate de perfuzie, cu substituent în poziţia 2. Spre exemplu: DEHP dispozitive de transfuzie a sângelui etc). generează MEHP mono(ethylhexyl) ftalat, 3-octa- În opinia experţilor, contaminarea prin inhalare nol şi 2-ethylhexanol (2-EH), care ulterior se şi prin ingestie deţine un rol primordial. Cercetătorii oxidează în acid 2-etilhexanoic (2-EHA). 2-EHA olandezi arată că în apa de ploaie conţinutul de prezintă, la rândul său, un metabolit toxic foarte DBP variază între 0,280-0,880 μg/l [14]. În Suedia activ. Activitatea hidrolitică este asigurată de lipaze se estimează că circa 75 la sută din cele 200 t de şi esteraze (enzime pancreatice şi plasmatice). DBP, utilizate anual, sunt eliminate în atmosferă Doze de referinţă şi clasifi care (lacuri şi vopsele, în special). Ulterior o bună parte Pentru mediu. Diferite ţări au adoptat, pentru o poate fi inhalată, iar alta, după ploaie, nimereşte categorie de ftalaţi, dispoziţii legale şi recomandări în lanţul alimentar. Conţinutul de DBP, bunăoară, referitoare la nivelul maxim tolerabil de expunere la în apa râului Sena (în regiunea or. Paris, Franţa) acţiunea lor (tabelul 2). după ploaie depăşeşte de 5-7 ori conţinutul de DBP, Tabelul 2. înregistrat pe timp secetos [8]. Reglementarea expunerii la acţiunea unor Riscul de contaminare cu ftalaţi prin ingestie. ftalaţi şi clasifi carea lor Pentru că sunt liposolubili, ftalaţii au tendinţa de a Compuşi Valori limită de Clasifi care2 se concentra în alimentele bogate în grăsimi, precum expunere1 untul, laptele, brânzeturile. Acestea reprezintă calea DMP-dimetil 5 mg.m-3 (USA, Franţa) cea mai probabilă de contaminare alimentară a ftalat populaţiei cu reziduuri de ftalaţi. Un studiu american DEP- dietil 5 mg.m-3 (USA, Franţa) a demonstrat că materialele de ambalaj pierd anual ftalat DBP- dibutil 5 mg.m-3 (USA, Franţa) N; R50 1 procent din conţinutul total de ftalaţi când sunt în ftalat 5 mg.m-3 (Irlanda, T; Repr. Cat.2; R61 contact cu alimentele şi cca 0,1 procente când sunt Anglia) Repr. Cat.3; R62 28e în contact cu aerul [14]. Pentru DBP, cercetătorii 3 mg.m-3 (Suedia, ATP (2001) Danemarca) din Canada (IPCS şi Health Canada) au stabilit, că doza zilnică ingerată variază între 1,9 şi 7,0 BBP- 5 mg.m-3 (Suedia, N; R50-53 benzilbutil Danemarca) T; Repr. Cat.2; R61 μg/kg GC/ zi (greutate corporală pe zi), acestea ftalat 5 mg.m-3 (USA, Franţa) Repr. Cat.3; R62 29e provenind aproape în exclusivitate din alimentele ATP (2004) cu un conţinut sporit de grăsimi [12]. DEHP-etilhexil 5 mg.m-3 (USA, Franţa) 5 mg.m-3 (USA, Franţa); ftalat 10 mg.m-3 (Germania) 10 mg.m-3 (Germania) Efectul fi ziologic şi metabolismul ftalaţilor. 10 mg.m-3 (STEL3 10 mg.m-3 (STEL3 Ftalaţii sunt consideraţi substanţe nocive de gradul USA) USA) 3 (moderat toxice) care pot produce următoarele

nr. 3(18), septembrie 2010 - 97 Akademos

1. VME: TLV-TWA (Threshold Limit Value- privind materialele şi obiectele din material plastic Time Weight Average). Reprezintă valorile medii destinate să vină în contact cu produsele alimentare calculate pentru 8 h pe zi şi 40 h pe săptămână. şi a Directivei 85/572/CEE a Consiliului de stabilire 2. Clasifi carea din anexa Directivei europene a listei de simulanţi utilizaţi pentru testarea migrării 67/548/CEE – N: toxic pentru mediul ambiant; constituenţilor materialelor şi obiectelor din material R50-53: foarte toxic pentru mediul acvatic; R50: plastic care vin în contact cu produsele alimentare. foarte toxic pentru organisme acvatice; T: toxique. Repr. Cat.2; R60: poate afecta fertilitatea; Repr. Reglementare Federaţia Rusă. Conţinutul Cat.2 ; R61: riscuri în timpul sarcinii; Repr. Cat.3; de DBP este reglementat în Federaţia Rusă prin R62: riscuri posibile pentru fertilitate; Xn: nociv documentul normativ ГН 2.3.3.972-00 «ПДК pentru specia umană; R22: nociv în cazul ingestiei. химических веществ, выделяющихся из 3. STEL: Short-Term Exposure Limit ou valeurs материалов, контактирующих с пищевыми limites d’exposition de courte durée. Reprezintă продуктами», limita de admisibilitate fi ind < 0,01 concentraţiile medii la care poate fi expusă persoana mg/kg. nu mai mult de 15 min. pe zi. Reglementare Republica Moldova. În ţara La 16 decembrie 2008, a fost stabilită limita noastră conţinutul de DBP (sau alţi ftalaţi) nu maximă tolerabilă de 1,3 μg/L DEHP pentru toate se reglementează în produse alimentare nici la apele de suprafaţă (directiva 2008/105/CE). Alţi doi momentul actual, nici în perspectivă (HG nr. ftalaţi – DBP şi BBP fi gurează pe lista prioritară a 520 din 22.06.2010 Cu privire la aprobarea Agenţiei Europene de Produse Chimice (ECHA) Regulamentului sanitar privind contaminanţii din privind stabilirea LMT. produse alimentare). Conform ГН 2.1.5.1315-03 şi modifi cării ГН 2.1.5.2280-07 «ПДК химических веществ в Reglementarea conţinutului de DBP nemijlo- воде водных объектов питьевого и культурно- cit în produsele alimentare. Nu este stabilită nicio бытового водопользования», pentru apa potabilă limită, deoarece acesta este un contaminant, care în Federaţia Rusă limita pentru DBP este stabilită apriori nu ar trebui să fi e prezent în alimente. Dar pe de 0,2 mg/l. baza informaţiilor noi legate de evaluarea riscurilor substanţelor evaluate şi de nevoia de adaptare la Pentru alimente: Autoritatea europeană de progresele tehnice şi la normele actuale de calculare securitate a alimentelor (EFSA) a fi xat doza zilnică a migrării, a fost aprobată Directiva 2007/19/CE, tolerabilă (DZT) pentru următorii esteri ai acidului care implică verifi carea respectării limitelor de ftalic : migrare specifi ce (LMS) ale simulantului D pentru 10 μg/kg GC/ zi pentru DBP (EFSA Journal aditivii autorizaţi şi facilitatori ai polimerizării 2005, 242), (PPA). 500 μg/kg GC/ zi pentru BBP (EFSA Journal Se introduce conceptul barierei funcţionale 2005, 241), din plastic, şi anume prezenţa unei bariere în 50 μg/kg GC/ zi pentru le DEHP (EFSA Journal materialele sau obiectele din plastic care previne 2005, 243). sau reduce migrarea din spatele barierei respective Pentru alţi ftalaţi, precum DEP, DMP şi DOP în alimente. Numai sticla şi anumite metale doza zilnică tolerabilă nu a putut fi stabilită de către pot să asigure o blocare completă a migrării. EFSA. Plasticul reprezintă o barieră parţial funcţională Pentru obiectele, destinate contactului cu cu proprietăţi şi o efi cienţă care trebuie evaluate produsele alimentare. BBP şi DBP nu sunt autori- şi care pot să faciliteze reducerea migrării zaţi pentru compoziţia vopselelor şi a lacurilor substanţelor sub anumite LMS sau sub o limită aplicate peliculelor de celuloză regenerată, care pot de detecţie. Ţinând seama de difi cultăţile tipului veni în contact cu alimentele (Directiva 2004/14/CE de analiză afectat de o toleranţă analitică mare, din 29 ianuarie 2004). trebuie să se stabilească un nivel maxim de 0,01 Utilizarea DBP, BBP şi DEHP în materiale mg/kg dintr-o substanţă neautorizată printr-o din plastic şi alţi polimeri destinaţi contactului cu barieră funcţională din plastic, pentru alimente produsele alimentare este reglementată conform sau simulanţi de alimente. directivei europene 2007/19/CE din 02 aprilie Migrarea substanţelor prevăzute în alimente 2007 de modifi care a Directivei 2002/72/CE sau în simulanţi nu poate să depăşească 0,01 mg/kg, măsurate cu siguranţă statistică printr-o

98 - nr. 3(18), septembrie 2010 Chimie metodă de analiză, în conformitate cu articolul 11 03.3.3.51 din 21.08.2003 Normative tehnice de din Regulamentul (CE) 882/2004. migrare a elementelor toxice din confecţiile care Limita de migrare specifi că (LMS) se exprimă contactează cu produsele alimentare şi metodele întotdeauna ca o concentraţie în alimente sau de determinare şi nr. 06.10.3.67 din 22.12.2004 simulanţi. Aceasta se aplică unui grup de compuşi, Reguli şi norme sanitaro-epidemiologice pentru în cazul în care compuşii sunt înrudiţi structural materialele folosite în sectorul alimentar, utilizarea sau toxicologic, în special izomeri sau compuşi din dibutilftalatului în materialele şi obiectele destinate acelaşi grup funcţional, şi include transferul posibil să vină în contact cu produsele alimentare este de compensare. interzisă. Nu se admite nici migraţia dibutilftalatului Totuşi, pentru esterul dibutilftalat, se stabileşte din astfel de materiale. LMS = 0,3 mg DBP/kg de simulant de aliment. În Actualmente se afl ă în examinare proiectul HG cazul vinului drept simulant de alimente serveşte Regulament sanitar privind materialele şi obiectele soluţia de 15 procente de etanol. destinate să vină în contact cu produsele alimentare, care transpune prevederile Regulamentului CE Recomandări OIV. Nu există pentru moment. nr.1935/2004 din 27 octombrie 2004 privind Au fost desfăşurate mai multe proiecte şi ante- materialele şi obiectele destinate să vină în contact proiecte, dar recomandări nu au fost formulate, la cu produsele alimentare. Acesta prevede, că fel ca şi pentru reziduurile de pesticide: Ministerul Sănătăţii, în perioada 2011-2012, va Projets de résolution concernant les LIMITES elabora şi aproba, în modul stabilit, Regulamente de certains produits, en ETAPE 6 sanitare vizând cerinţele specifi ce pentru materiale 10.1. Résidus de produits phytosanitaires şi obiectele active şi inteligente destinate să vină în OENO/SCMA/01/203 FR contact cu produsele alimentare. OENO/SCMA/01/203 add.1 Directiva nr. 2007/19/CE Impact asupra 12. Avant-Projets de résolution concernant les materialelor din plastic (PVC) care pot veni în LIMITES de certains produits, en ETAPE 2 contact cu produsele alimentare, intrată în vigoare 12.1. Limites en Phtalates dans les vins. în UE din 1 iulie 2008, este una specifi că, prevăzută Căile posibile de contaminare a produselor de către Regulamentul CE nr.1935/2004 din 27 alimentare cu ftalaţi. Căile posibile de contaminare, octombrie 2004. Ea interzice fabricarea şi importul în ordinea descreşterii probabilităţii de contaminare produselor PVC destinate contactului cu produsele a alimentelor, sunt: alimentare, în componenţa cărora intră ftalati, - în procesul de producere, şi anume în urma stabileşte limitele globale şi specifi ce de migrare şi contactului: modul de testare a acestora. a) cu materialele din cauciuc (nedestinate Astfel, aderarea la Directiva nr. 2007/19/ contactului cu produsele alimentare) CE, care transpune prevederile Regulamentului b) cu materiale plastice (nedestinate contactului CE nr.1935/2004 din 27 octombrie 2004 privind cu produsele alimentare) materialele şi obiectele destinate să vină în contact c) cu suprafeţe vopsite cu produsele alimentare, ar permite diminuarea d) cu unele materiale adjuvante: gradului de contaminare a produselor alimentare cu - la îmbuteliere/ambalare, în special la cald; reziduuri de ftalaţi. - din materia primă, dacă: Dar aceasta este doar o parte a problemei, care - mediul este contaminat; ţine de autorităţi. - DBP intră în componenţa pesticidului Cum responsabilitatea majoră pentru utilizat; inofensivitatea produsului ţine de producător, este - materia primă a fost în contact cu recipientele necesar ca acesta să-şi analizeze fl uxul tehnologic, din plastic. toate elementele care ar putea să conducă la Această listă poate fi continuată, deoarece lista contaminarea produsului, şi să le excludă. Este obiectelor ce conţin ftalaţi este imensă. timpul ca sistemele managementului calităţii, care Provenienţa ftalaţilor poate să difere de la un lot sunt implementate în majoritatea întreprinderilor din sectorul agroalimentar, inclusiv cele vinicole, de produs la altul. să devină funcţionale şi să-şi justifi ce aplicarea, Diminuarea riscurilor de contaminare a deoarece în cazul contaminanţilor, precum sunt produselor alimentare, inclusiv a celor vinicole, ftalaţii, sursa contaminării va fi întotdeauna diferită cu ftalaţi. Potrivit regulamentelor sanitare nr. de la un caz la altul.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 99 Akademos

Bibliografi e JA. Plasticizers and their degradation products in the 1. CE: The Scientifi c Committee on Medicinal process streams of a large urban physicochemical sewage Products and Medical Devices: Opinion on Medical treatment plant. Water Res 2008, 42: 153- 162. Devices Containing DEHP Plasticized PVC. EU RA 9. Becker K, Seiwert M, Angerer J, Heger W, Koch DBP 2004. HM, Nagorka R, Roßkamp E, Schlüter C, SeifertB, 2. Communication 2006/C 90/04 du 13 avril 2006 Ullrich D. Phthalate in urine of children and in house de la commission européenne. dust. Int J Hyg Environ Health 2004, 207: 409 - 417. 3. CE JRC Institute of health and Consumer protection 10. Berman T, Hochner-Celnikier D, Calafat AM, Toxicology and chemical substance. Phthalates Risk Needham LL, Amitai Y, Wormser U, Richter E. Phthalate assessment report – 2008. exposure among pregnant women in Jerusalem, Israel: 4. CEHRH. Center for the Evaluation of Risks to results of a pilot study. Environ Int 2009, 35 : 353 - 357. Human Reproduction. NTPCERHR expert panel. 11. Montuori P, Jover E, Morgantini M, Bayona 5. CSTEE. Scientifi c Committee on Toxicity, JM, Triassi M. Assessing human exposure to phthalic Ecotoxicity and the Environment. Opinion on the results acid and phthalate esters from mineral water stored in of a second risk assessment of phthalates in human health polyethylene terephthalate and glass bottles.Food Addit part. Brussels: European Commission; 2004. Contam Part A 2007, 25: 511 - 518. 6. T. Lovekamp-Swan, B.J. Davis, Environ. Health 12. Meeker JD, Calafat AM, Hauser R. Di(2- Perspect. 111 (2003) 139. ethylhexyl) Phthalate Metabolites May Alter Thyroid 7. Caroline Sablayrolles, Mireille Montr´ejaud- Hormone Levels in Men. Environ Health Perspect 2007, Vignoles, David Benanou, Lucie Patria, Michel Treilhou 115: 1029 - 1034. . Development and validation of methods for the trace 13. Peakall DB. Phthalate esters: occurrence and determination of phthalates in sludge and vegetables. biological effects. Residue Rev 1975, 54: 1 - 41. Journal of Chromatography A, 1072 (2005) 233–242. 14. Peijnenburg WJGM, Struijs J. Occurrence of 8. Barnabé S, Beauchesne I, Cooper DG, Nicell phthalate esters in the environment of the Netherlands. Ecotoxicol Environ Safe 2006, 63: 204 - 215.

Elizabeth Ivanovsky. Schiţă din natură, aa 1920

100 - nr. 3(18), septembrie 2010 Chimie

ADSORBANŢI o structură stratifi cată, un “sandviş” din straturi tetraedrice şi octaedrice. Straturile tetraedrice şi MINERALI NATURALI. octaedrice, suprapuse, formează pachete de tipul PROSPECŢIUNI 1:1 (strat tetraedric:strat octaedric) sau 2:1 (strat te- traedric:octaedric:tetraedric). Minerale cu structura de tip 1:1 sunt caolinitul, Dr. hab. Vasile RUSU, dickitul, nacritul, hallouzitul. Mineralele de tip conferenţiar cercetător 2:1 se clasifi că în două categorii. O categorie include mineralele care se dilată în apă sau solvenţi NATURAL MINERAL ADSORBENTS. polari, de exemplu montmorilonitul, nontronitul, PROSPECTS vermiculitul, sauconitul, saponitul, hectoritul. Altă The physicochemical properties of mineral categorie reprezintă mineralele 2:1 care nu se dilată, adsorbents from Moldova (bentonites, diatomite, de exemplu ilitul, muscovitul, biotitul, fl ogopitul. tripoli) also their practical application (for purifi cation of wastewater obtained in production of Un grup distinct îl constituie mineralele sub forme dairy and meat products, for refi nement of sunfl ower de panglici sau fi broase, precum atapulghitul, oil, for optimization of drinking water) were briefl y paligorschitul, sepiolitul, structura cărora prezintă analyzed. Some directions for improving the un strat dublu de tetraedre de siliciu, care se leagă properties of adsorbents were outlined, particularly formând fi bre prin intermediul ionilor de magneziu, emphasizing the potentialities of a new class of porous materials synthesized from clay minerals by aluminiu, fi er. pillaring with oxides of different metals (pillared Montmorilonitul în stare pură nu este prea clays, PILCs). răspândit în natură, mai frecvent acest mineral constituind componentul principal al bentonitelor. Se dedică profesorului universitar Zăcăminte mai însemnate de bentonite în Republica Mihail Cherdivarenco, Moldova se afl ă în localităţile nordice – Prodaneşti fondatorul Şcolii adsorbanţilor minerali (r-l Floreşti) şi Naslavcea (r-l Camenca), de din Moldova asemenea la sud-vestul republicii, în localităţile Adsorbanţii minerali naturali reprezintă mate- Cociulia-Lărguţa (r-l Cantemir). Componentul riale de origine minerală, având structură poroasă, principal al bentonitelor de la sud-vestul republicii chimie a suprafeţei complexă şi proprietăţi sorbtive este montmorilonitul. Valorile capacităţii de schimb pronunţate. În funcţie de structură, componenţa cationic al acestui bentonit ating 70-100 mechiv/100g 2 chimică şi proprietăţile fi zico-chimice, adsorbanţii de argilă, suprafaţa specifi că atinge 120 m /g, razele minerali sunt clasifi caţi în trei categorii principale, efective ale porilor constituie 0,7 şi 3-4 nm, mărimi incluzând silicaţi disperşi, silicaţi stratifi caţi şi sub caracteristice pentru montmorilonit. Proprietăţile forme de panglici, silicaţi cu structură în carcasă sorbţionale ale bentonitului faţă de adsorbaţi (zeoliţi). standard (benzen, azot, metanol, apă) sunt apropiate Silicaţii disperşi (diatomite, tripoli, opoci) sunt capacităţii adsorbţionale a ascangelului (Georgia), de origine sedimentară şi se caracterizează printr- considerat cel mai bun bentonit industrial în ex- un conţinut mare (60-95 %) de bioxid de siliciu. URSS. Bentonitul din Naslavcea are un conţinut mai Diatomitul s-a format ca rezultat al depunerii în mic de montmorilonit, incluzând în cantităţi diferite perioade îndelungate geologice a scheletelor algelor hidromică, cuarţ, calcit, caolinit. Suprafaţa specifi că 2 monocelulare (diatomeelor). Tripoli (trepel) după atinge valori până la 75 m /g, capacitatea de schimb compoziţia chimică este apropiat diatomitului, cationic ajunge la 90 mechiv/100g, în complexul de 2+ 2+ deosebindu-se însă prin origine, considerat în schimb cationic predominând ionii Ca şi Mg . majoritate de provenienţă minerală. Spre deosebire În procesul adsorbţiei adsorbaţilor polari de diatomit, particulele de tripoli au o formă montmorilonitul se dilată. Graţie acestei proprietăţi sferoidală, având diametrul 1-2 μm. În Republica bentonitele au capacitatea de a adsorbi nu numai Moldova zăcăminte mai însemnate de diatomit şi molecule cu dimensiuni mici, dar şi macromolecule, tripoli sunt localizate în lungul fl uviului Nistru, pe de exemplu aminoacizi şi compuşi proteinici, traseul Naslavcea – Camenca. coloranţi şi oxiacizi [1, 2]. Bentonitele pot fi Silicaţii stratifi caţi şi sub forme de panglici sunt aplicate în tehnologii de purifi care a apelor uzate clasifi caţi în mai multe grupe. Din punct de vedere obţinute în producerea lactatelor şi produselor din cristalo-chimic, mineralele argiloase prezintă carne, de asemenea pentru purifi carea borhotului silicaţi cristalini de aluminiu sau magneziu, având obţinut la producerea coniacurilor [3], pentru

nr. 3(18), septembrie 2010 - 101 Akademos clarifi carea (rafi narea) uleiului de fl oarea soarelui Georgia şi Lapland, peninsula Kola) folosite pentru [4-6]. fi ltrarea vinurilor, sucurilor, pectinelor etc. [1]. S-au efectuat studii ample în vederea utilizării Analize comparative ale caracteristicilor fi zico- bentonitelor pentru optimizarea tehnologiilor de chimice şi sorbţional-structurale ale adsorbanţilor potabilizare a apelor în Moldova [7-9]. Schemele naturali (diatomite, tripoli, bentonite şi subbentonite) tehnologice utilizate actualmente pentru potabiliza- din cca. 50 de localităţi din Moldova relevă că rea apei cuprind mai multe etape, incluzând aceştia posedă proprietăţi comparabile cu cele dezinfecţia apei prin clorurare. Cercetările din ale unor adsorbanţi importaţi [1]. Bentonitele din ultimul timp dovedesc că substanţele humice din localităţile Lărguţa, Prodaneşti, Naslavcea, precum apă pot interacţiona cu clorul în procesul clorurării, şi diatomitele din localităţile Ghidirim, Camenca, formându-se halogen-alcani (derivaţi cloruraţi ai Senătăuca, pot fi utilizate în locul celor importate. alcanilor), fi ind constatată acţiunea cancerigenă şi Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor sorbţionale şi mutagenă a diferitelor „fragmente”, obţinute din catalitice ale bentonitelor din republică, s-au efectuat substanţele humice la clorurare. Studiile efectuate studii complexe în vederea activării lor chimice, demonstrează că procesul de coagulare cu sulfat fi ind elucidate modifi cările în reţeaua cristalină a de aluminiu se intensifi că în prezenţa bentonitului, montmorilonitului, modifi cările chimiei suprafeţei, procedeul fi ind recomandat pentru utilizare în capacităţii sorbţionale şi de schimb cationic [1, tehnologiile de potabilizare a apei [7]. 4-6]. În scopul modifi cării chimiei suprafeţei Investigaţiile recente evidenţiază încă un montmorilonitului se practică diferite procedee, aspect important al efectului coagulării în prezenţa incluzând tratarea lor cu soluţii acide diluate sau bentonitului, şi anume intensifi carea adsorbţiei concentrate, la rece sau la diferite temperaturi. substanţelor humice în prezenţa bentonitului În ultimele decenii au început cercetări intense şi ionilor Fe3+ sau Al3+ [8]. Astfel, incluzând în pe plan global în vederea sintezei unei clase noi de tehnologiile de potabilizare a apei etapa de coagulare materiale cu proprietăţi de site-moleculare, având cu sulfat de aluminiu în prezenţa bentonitului, se dimensiunile porilor mai mari în comparaţie cu îmbunătăţesc o serie de indici de calitate a apei – zeoliţii obişnuiţi. Astfel de materiale au fost obţinute indicatorii organoleptici, se intensifi că adsorbţia prin interstratifi carea mineralelor argiloase, îndeo- substanţelor humice şi eliminarea ionilor metalelor, sebi din clasa montmorilonitului cu proprietăţi de inclusiv a ionilor de aluminiu reziduali din dilatare pronunţate, cu specii oligomerice căpătate coagulant, se micşorează riscul formării halogen- prin hidroliza hidraţilor oxizilor cationilor polivalenţi, metanilor la etapa următoare de dezinfecţie a apei mai cu seama ale Al3+. Ele se caracterizează printr-o prin clorurare. înalta stabilitate termică şi suprafeţe mari. Prin În linii generale, suprafaţa specifi că a procedee speciale pot fi obţinuţi oligomeri ai oxi- adsorbanţilor minerali naturali variază într-un hidroxi complecşilor de aluminiu într-un diapazon 4+ interval comensurabil cu cel înregistrat pentru larg, cu sarcini de la [Al2(OH)2(H2O)8] până la 7+ silicagel şi alţi adsorbanţi sintetici. Datorită structu- ionul Keggin, [Al13O4(OH)24(H2O)12] . rii micro-mezoporoase şi gradului fi n de dispersare, Activitatea catalitică a argilelor “pilonate” adsorbanţii naturali posedă proprietăţi sorbţionale (“pivotate”) se datorează modifi cărilor acidităţii mai largi şi pot fi aplicaţi pentru adsorbţia substanţelor suprafeţei mineralului şi/sau introducerii unor cu dimensiuni moleculare într-un diapazon destul de poziţii (centri) active în procesul intercalării mare sau chiar a formaţiunilor coloidale. Posedând oligomerilor, de aceea procedeul utilizat devine un proprietăţi structural-sorbţionale comensurabile cu factor crucial în formarea caracteristicilor fi nale ale cele ale adsorbanţilor sintetici, adsorbanţii naturali produsului. Graţie îmbunătăţirii proprietăţilor (creşte sunt mult mai ieftini, în consecinţă fi ind rentabilă suprafaţa specifi că, volumul porilor, stabilitatea utilizarea lor într-un singur ciclu, fără a se pune termică, caracteristicile acide), în comparaţie cu problema regenerării, ceea ce din nou avantajează argilele iniţiale folosite pentru sinteze, adsorbanţii costul lor. intercalaţi pot fi utilizaţi în calitate de catalizatori În perioada anilor 70-80, Republica Moldova acizi la efectuarea unui spectru larg de reacţii importa cantităţi impunătoare de bentonite (ascangel, şi sinteze chimice fi ne, exemple fi ind reacţii de Georgia) folosite pentru clarifi carea (limpezirea) hidroxilare, disproporţionare, esterifi care, alchilare, vinurilor şi sucurilor, de diatomite (opoca Zikeevka, izomerizare, aromatizare etc. Alt domeniu foarte Breansk) folosite pentru regenerarea uleiurilor promiţător de aplicare a argilelor “pilonate” este minerale, de diatomite (kieselgure din Ahalţih, utilizarea lor în calitate de catalizatori în producerea

102 - nr. 3(18), septembrie 2010 Chimie biocombustibilului din uleiuri vegetale, în speţă, din chimicale în mediul acvatic. Adsorbanţii intercalaţi cele de palmier, soia, fl oarea soarelui sau rapiţă. sunt utilizaţi pentru purifi carea apelor uzate, poluate În ultimul timp, se atrage o atenţie deosebită cu metale grele, de exemplu pentru eliminarea Cr, mineralizării complete a poluanţilor organici din ape, Ni, Pb, Cd. aceste tehnologii asigurând un tratament avansat al Analiza literaturii de specialitate relevă că în apelor uzate (TAAU). Metodele principale, aplicate perioada anilor 2000-2006 au fost publicate peste în cadrul tehnologiilor TAAU, sunt oxidarea 20 000 de publicaţii dedicate adsorbanţilor minerali, fotocatalitică omogenă sau eterogenă folosind dintre care cca. 85 la sută se referă la utilizarea oxigen, ozon, peroxid de hidrogen sau în îmbinare. lor în calitate de catalizatori [10]. Din publicaţiile Oxidarea fotocatalitică eterogenă cu peroxid de consacrate catalizatorilor, circa 46 la sută s-au referit hidrogen, numită oxidarea umedă catalitică cu la catalizatorii obţinuţi pe bază de minerale argiloase peroxid de hidrogen (OUCP), este efectuată în şi argilele intercalate, demonstrând interesul sporit prezenţa argilelor “pilonate” cu oxizi ai diferitelor pentru această categorie de catalizatori. De menţionat metale (Al, Cu, Cr, Fe, Ru, Ti etc.) şi reprezintă o că în perioada dată, numărul de patente cu aplicarea tehnologie TAAU de perspectivă. mineralelor argiloase (mai frecvent, montmorilonit Oxidarea umedă catalitică cu peroxid de modifi cat) în calitate de catalizatori acizi a fost mult hidrogen (OUCP) în prezenţa montmorilonitului mai mare, în comparaţie cu numărul de patente “pilonat” a fost testată pentru tratamentul diferitelor ce au referinţe la argilele intercalate (în calitate categorii de ape uzate, precum cele provenite de de catalizatori acizi). De asemenea, utilizarea în la întreprinderile textile, de prelucrare a lemnului, această perioadă a argilelor intercalate în calitate de producere a vopselelor, coloranţilor, hârtiei de catalizatori comerciali pentru cracare a fost mai etc. Avantajele aplicării argilelor “pilonate” sunt redusă, dându-se preferinţă argilelor neintercalate, net superioare în comparaţie cu alte categorii mult mai ieftine. Statistica menţionată evidenţiază de catalizatori, permiţând eliminarea selectivă a faptul că argilele intercalate sunt deocamdată mai substanţelor organice şi înlesnind costul purifi cării mult la nivel de studiu de laborator, motivaţia apelor uzate. principală fi ind costul lor înalt de preparare şi O categorie aparte prezintă apele uzate comercializare. Pe de altă parte, perspectivele provenite de la unele întreprinderi alimentare (de menţionate de utilizare a argilelor intercalate vor producere a uleiurilor din măsline, a sucurilor din stimula creşterea consumului acestora, ceea ce va citrice, fabrici de bere, de vin), conţinând compuşi stimula creşterea producerii lor prin metode mai polifenolici toxici şi slab biodegradabili. Pentru mecanizate. În consecinţă este posibilă scăderea oxidarea completă a acestor poluanţi se aplică costului lor de comercializare [10]. oxidarea umedă catalitică cu peroxid de hidrogen în Un alt factor ce ar stimula utilizarea acestei prezenţa montmorilonitului “pilonat”. Tehnologia categorii de catalizatori pe o scară industrială largă OUCP a fost testată, de asemenea, pentru oxidarea este sistematizarea metodologică. Or, numeroasele completă a compuşilor organici cloruraţi, cum sunt cercetări de laborator s-au soldat cu anumite succese agro-chimicalele din ape (de exemplu, erbicidele), de aplicare industrială, acestea însă având mai mult compuşii policloruraţi ai difenilului (folosiţi în un caracter accidental decât sistemic. industria electronică sau componenţi ai lacurilor, De menţionat că, deocamdată, în literatura de cleiurilor, materialelor plastice), clor-derivaţii specialitate nu există anumite criterii fi zico-chimice metanului, fenolului, substanţelor humice (proveniţi pentru constatarea condiţiilor optime pentru sinteze, la etapa de dezinfectare a apei cu clor în tehnologiile în funcţie de diferiţi factori. Obiectivele studiilor de potabilizare). iniţiate în Institutul de Chimie al AŞM la etapa Adsorbanţii intercalaţi posedă o structură dată presupun aplicarea metodelor electrometrice poroasă mult mai dezvoltată în comparaţie cu alţi (pH-metrice, conductometrice), ca indicii pentru adsorbanţi minerali, ceea ce face foarte atractivă stabilirea condiţiilor optime pentru sinteze a utilizarea lor în calitate de membrane pentru adsorbanţilor intercalaţi [11]. separarea gazelor, schimb ionic, sorbţia compuşilor În ansamblu, constatăm că Republica Moldova organici. Acest domeniu de aplicare este avantajos este relativ bogată în zăcăminte de adsorbanţi atât din punct de vedere economic, cât şi din cel minerali, cu proprietăţi fi zico-chimice relevante, ecologic, de exemplu pentru controlul şi evitarea ceea ce evidenţiază posibilităţi reale de utilizare a deversărilor pesticidelor, erbicidelor şi altor agro- acestora în practică.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 103 Akademos

REFERINŢE 7. Индричан Л.Л., Кондрась П.С., Тоток Г.Т., Русу 1. Кердиваренко М.А. Молдавские природные В.И., Ропот В.М., Болотин О.А. Рекомендации на адсорбенты и технология их применения. Кишинев: применение бентонитовых глин МССР для очистки Картя молдовеняскэ. 1975. -190 с. природных вод. Утверждены Министерством 2. Институт Химии АН МССР (1959-1984). Отв. Жилищно-коммунального хозяйства МССР. Кишинев: ред. Влад П. Ф.. Кишинев: Штиинца, 1987. Штиинца, 1986. 3. Ропот В.М., Стратулат Г.В., Руссу В.И. и др. 8. Rusu V., Maftuleac A., Vrînceanu A., Lupaşcu T. Очистка коньячной барды от взвешенных веществ. Adsorbţia substanţelor humice pe adsorbanţi minerali. Виноделие и виноградарство СССР, 1979, № 3, с.44-45. Revista de Chimie (Bucureşti). 2006, Vol. 57, Nr. 7, p. 4. Кердиваренко М.А., Шеремет Н.В., Кренис 759-764. Г.А., Руссу В.И. Влияние химической активации на 9. Rusu V., Vrînceanu A., Polevoi I. Composition адсорбционно-структурные свойства основных типов of mineral phases of the Ghidirim diatomite. Chemistry природных адсорбентов МССР. Известия АН МССР, сер. биол. и хим. наук, 1974, № 1, с. 61-66. Journal of Moldova. General, Industrial and Ecological 5. Кердиваренко М.А., Шеремет Н.В., Руссу В.И., Chemistry. 2007, Vol. 2, No. 1, p. 63-66. Василеску Т.Н., Русу В.К., Ропот В.М. Кислотная 10. Centi G., Perathoner S. Catalysis by layered активация глин для адсорбционного осветления materials: A review. Microporous and Mesoporous масел. Известия АН МССР, серия биол. и хим. наук, Materials. 2008, Vol. 107, p. 3–15. 1990, Nr. 5, p.56-62. 11. Vasile Rusu, Raisa Nastas, Aliona Vrinceanu, 6. Кердиваренко М.А., Шеремет Н.В., Руссу В.И., Tudor Lupaşcu. Synthesis of pillared montmorillonite Василеску Т.Н., Русу В.К., Ропот В.М. Роль активных by aluminum oligomers as cross-linking agents. IX центров активированных глин в адсорбционном International Symposium on Chemistry of Colloids and осветлении масел. Известия АН МССР, серия биол. и Surfaces, 29-30 May 2008, Galatzi, Romania. Abstracts хим. наук 1991, Nr. 1, p.56-61. Book.

Elizabeth Ivanovsky. Studiu pentru covor, a. 1926

104 - nr. 3(18), septembrie 2010 Refugiu

DESTINUL sau Brâncuşi, Eliade sau Cioran. Indubitabil, ei au cucerit lumea europeană în urma fructifi cării unor INTELECTUALILOR viziuni originare ale fondului românesc spiritual (vezi geneza mioritică a fi lozofi ei eşecului lui Cioran, BASARABENI structura arhetipală a teatrului absurdului ionescian, ÎNTRE REFUGIU ŞI EXIL semantica cosmogonică a Coloanei infi nitului şi a Păsării măiestre a lui Constantin Brâncuşi, Dr.hab. Ana-Maria PLĂMĂDEALĂ cristalizarea de către Mircea Eliade a noilor exegeze în teoria mitului universal prin spectrul mitologiei etnice etc.). BASARABIA INTELLECTUALS BETWEEN Mândri ori supăraţi de succesul conaţionalilor, REFUGE AND EXILE românii n-au cutezat să se întrebe: îmbogăţind cu The article is dedicated to the unsolved problems nuanţe ancestrale româneşti cultura universală, of the report “refuge-exile”. The phenomenon is aceşti directori de conştiinţă nu au văduvit, în acelaşi debated in the overall Romanian context, focusing timp, propria cultură, condamnată la înstrăinarea de upon regional aspects. Using the multi-disciplinary approach, the revelaţiile prorocilor săi? Dialogul dintre corifeii author refers to multiple aspects: historical, expulzaţi şi ţara silită să orbecăiască în haosul artistic, psychological. However, the psychoanalytic comunist a fost întrerupt pentru decenii. Or, astfel se perspective becomes axis mundi of exegesis, explică că nu s-a întâmplat conştientizarea destinului highlighting an exceptional state of mind. The celor plecaţi în spaţiul duplicitar al refugiului-exil. main categories of the method allowed eluding După ferma mea convingere, invidia şi ranchiuna the stunning transformations in artistic and civic a împăianjenit ochii celor rămaşi, care nu au fost consciousness of exile. It suggests the biographies of Druta, Ungureanu, Loteanu, Doga, Dolgan, Mursa to capabili să înţeleagă că celebrii emigranţi nu au fost emphasize the devastating consequences of the failure scutiţi nici ei de angoasele stării de exil. Dimpotrivă, in the cultural process of its best representatives. On „libera alegere” a determinat o şi mai profundă the other hand, there is discovered the immanence of frământare interioară. Persistenţa mustrărilor de the identity crisis of the Basarabia migrants within conştiinţă s-a soldat cu instituirea de către Mircea perverse conditions of oriental exile. Eliade a unui veritabil mit al diasporei româneşti In conclusion, the author refers to the vital (poate e cazul să inaugurăm un asemenea mit şi al necessity to include the spectrum “refuge-exile” in the study of the art, for an in-depth knowledge of the diasporei moldoveneşti de la Moscova anilor 70- unique complexity of the artistic trends in RSSM. 80). Mircea Eliade îşi găseşte justifi carea în Despre exilul românesc şi cel basarabean s-a esenţa ontogenetică a emigraţiei care ar fi , după vorbit în diverse aspecte. Niciodată însă exilul, ca părerea lui, „prelungirea transhumanţei păstorilor o problemă-cheie a culturii româneşti, în general, şi români” şi, prin urmare, conţine un argument întru a celei basarabene, în special, nu a devenit obiect autoconsolare, deoarece „ruptura” exista deja în autonom de studiu. În cazul monştrilor sacri de talia trecut. Cert lucru că drama „rupturii” este trăită de unui Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Constantin el ca o moarte iniţiatică, fi lozoful religiilor lumii Brâncuşi, Emil Cioran, fenomenul numit de cele accentuând că „probele iniţierii, printre care cea mai multe ori „emigraţia” a fost evocat doar prin mai tulburătoare este cea a copacului fără rădăcini – intermediul unor memorii. Nu cunosc lucrări nostalgie, suferinţele, pericolul pierderii identităţii, analitice, în care problema enunţată s ă fi fost abordată găsesc unica raţiune în creaţie”[2]. Astfel, Eliade global întru evidenţierea repercusiunilor plecării din plăsmuieşte mitul dimensiunii creative a exilului, Ţară a acestor somităţi din sfera fi lozofi ei şi artei. ignorând latura tragică a imanentei refulări în Nu s-a dezvăluit nici impactul infi ltrării ideatico- subconştient a propriei patrii, culturi, limbi. estetice a spiritului ancestral românesc în cultura Despărţirea inerentă de sinele fi inţial semnalează universală, schimbându-i landşaftul. imanenţa metamorfozei dramatice – niciunul dintre Dan Mihăilescu atestă tranşant că marii emi- celebrii emigranţi români nu au găsit până la urmă granţi ai culturii române „decenii la rând nu au făcut în acel refugiu decât un exil. Nici Cioran, nici altceva decât să ţese din ghemul de lână adunat acasă Eliade, nici Ionesco, nici Brâncuşi nu au putut să în lucrări, bineînţeles mai subtile, mai expresive, mai se elibereze în subconştient de obsedantele teme dense ori mai impunătoare, amplifi când moştenirea identitare, niciodată nu au mai simţit alinarea livrească şi refl exivă din anii debutului” [1]. Nu s-a solitudinii existenţiale, mult mai pronunţată în mers mai departe în vederea dezvăluirii dimensiunii străinătate. româneşti a mesajelor avangardiste ale unui Ionesco Obsesia paradisului pierdut al copilăriei – o stare

nr. 3(18), septembrie 2010 - 105 Akademos arhetipală a sufl etului etnic îngrozit de părăsirea Am insistat să raportez oximoronul „refugiu- Centrului lumii – întrepătrunde fi lozofi a lui exil” la contextul general românesc. După o Cioran, melancoliile moldoveneşti îl însoţesc toată meditaţie îndelungată, am descoperit imuabilitatea viaţa pe raţionalul Mircea Eliade, soldându-se cu inversării ecuaţiei, refugiul transformându-se efervescenţa operelor sale de romancier (Maitreyi, irecuperabil într-un exil. Este ceva fatal în această Nunta în cer), singurătatea sihastrică a „întunecatei prefi gurare dramatică. Ca şi cum păşeşti în zona renunţări” devine modus vivendi al lui Constantin grandioasă şi ezoterică a tragediei greceşti, eroii Brâncuşi, iar refuzul rostului existenţial în teoria căreia întotdeauna cutezau să-şi amăgească destinul absurdului ionesciană izvorăşte din stratul dionisiac care, irevocabil, îi ajungea din urmă. al mitologiei româneşti. Toate aceste conştiinţe Am putea presupune că anume dispersarea excepţionale polemizau cu înverşunare până la categoriilor refugiului şi exilului a condus la sfârşitul vieţii cu propria patrie. Dar aducându-i o confuzie ideatică de fond. Cei refugiaţi erau reproşuri dure, blestemând-o, o deplângeau şi-i consideraţi sub aripa ocrotitoare a ţării adoptive, cereau iertare. Spre sfârşitul vieţii (vezi neapărat fără să fi conştientizat faptul că mai devreme sau Convorbiri cu Emil Cioran[3], dar şi interviurile lui mai târziu vor îmbrăţişa şi ei condiţia vitregă a Ionesco, jurnalul lui Mircea Eliade), în profunzimea unor exilaţi. Doar alăturarea acestor stări de spirit „nu”-urilor celebrilor emigranţi se ascunde tot mai aparent oximorone şi antonimice, ne facilitează pronunţat sentimentul unei vinovăţii irecuperabile. accederea la esenţa interdependenţei. Răsturnând Obţinând în lumea civilizaţiei europene mult ordinea tradiţională, vom putea demonstra fi liaţia râvnita libertate, care le-a favorizat împlinirea contrariilor. în calitatea lor de oameni de cultură, ca persoane Complexitatea şi insufi cienţa teoretică, umane au fost urmăriţi de păcatul renegării fi lozofi că şi psihologică a abordării corelaţiei propriilor origini. Din acest punct de vedere, cei „refugiu-exil” ne absolvă din start de tentativa plecaţi benevol prezintă o categorie poate şi mai conturării exhaustive a problemei şi elaborării unor dramatică, fi ind privaţi de justifi cările elocvente concluzii persuasive. În momentul de faţă este mult ale celor forţaţi să părăsească vetrele strămoşeşti. mai important să semnalăm fenomenul, evidenţiind Indubitabil, recunoaşterea mondială le-a adus orizonturi metodologice ce s-ar preta specifi cului emigranţilor români nu numai o enormă bucurie joncţiunii interioare a opoziţiilor. Principiile istorico- şi sentimentul îmbătător al cuceririi lumii, dar şi comparative fi ind indispensabile, conştientizăm acutizarea sentimentului culpabilităţii faţă de ţara ce prioritatea demersului psihanalitic, dat fi ind faptul le-a inoculat forţa zborului imaginaţiei şi creaţiei. că axis mundi a ecuaţiei ţine de categoriile refulării Repet, nici ei nu au fost scutiţi de omniprezenţa şi sublimării. Considerând că pentru un veritabil stării de exil cu dezolantele ei incertitudini ale unor creator viaţa prezintă, de fapt, un exil din patria orfani părăsiţi într-o lume străină şi care trăiesc viaţa artei, nu avem cum să nu conştientizăm că cei ce altora, prefăcându-se că e a lor proprie. Deoarece, au luat (forţat ori benevol) drumul pribegiei, sunt cum s-a confesat recent Norman Manea, „Exilul sortiţi la un exil dublu, deci trăiesc stările exemplare este o experienţă extremă. Nimeni nu a plecat în ale psihanalizei la o cotă maximă. exil pentru că e foarte fericit acasă… În exil eşti A fost să fi e ca anume fosta RSSM să conţină deposedat de tot. Eşti un anonim, ţi se ia limba, ţi se nişte argumente elocvente în vederea cunoaşterii iau prietenii, cărţile din bibliotecă, e o dislocare în complexităţii acerbului fenomen. Ponderea coeziunii necunoscut…”[4]. Or, parafrazându-l pe un alt mare „refugiu-exil” în spaţiul nostru impune necesitatea exilat, Iosif Brodski, omul exilului este invariabil dezvăluirii legităţilor şi excepţiilor, devierilor obsedat de trecut, „alergând de-a-ndărătelea, mai şi disociaţiilor unor aspecte istorice, artistice şi ales cu gândurile şi visele”, acolo unde se simte în psihologice în totalitatea manifestării lor. Fără „teritoriu sigur” [5]. De aici instaurarea imanentă acest sondaj preventiv nu avem cum să elucidăm în forul interior al emigranţilor a complexului nu numai specifi cul evoluţiei artei din ultimele izgonirii din rai ca a unui dat imuabil, chiar şi în decenii ale secolului XX, ci şi paradoxurile estetice cazul evadării din iadul în care se prefi gurează de şi spirituale ale generaţiilor mai tinere. Or, poate că cumplitele catastrofe istorice baştina devastată. anume acea marea confuzie de valori, determinată Totuşi, exilul occidental, spre deosebire de cel de particularităţile unice ale genocidului cultural în răsăritean, cum vom căuta să demonstrăm în RSSM, le-a şi inoculat postmoderniştilor instinctul cele ce vor urma, nu-l expune pe intelectual unor evazionist din faţa unor drame existenţiale şi necruţătoare crize identitare, integrarea într-un nou naufragii sociale. context etnocultural fi ind absolvită de imperativul La sfârşitul anilor 60 - începutul anilor 70, renunţării la originea etnică. încheind într-un mod dramatic îmbătătoarea epocă

106 - nr. 3(18), septembrie 2010 Refugiu a „renaşterii etnice”, se înregistrează un exod al adaptându-se unui nou mediu etnic şi cultural; ce oamenilor de cultură din RSSM, fără precedent în impact a avut această despărţire de plaiul natal contextul fostei URSS. Cauza este bine cunoscută: asupra identităţii spirituale a artiştilor consacraţi după înăbuşirea „primăverii din Praga”, favoritul lui când s-a produs mutaţia ontologică în urma căreia Leonid Brejnev, Ivan Bodiul a obţinut în sfârşit mâna refugiul s-a transformat în exil – toate aceste liberă de a-şi satisface ranchiuna faţă de duşmanii probleme cultural-psihologice complexe nu au fost săi de clasă – intelectualii basarabeni. Instaurarea conştientizate ca nişte situaţii-limită atât pentru instantanee prin revenirea la cenzura atroce a artiştii respinşi de Patria lor, cât şi pentru cultura dictatului ideologic a condus la schimbarea la faţă a patriei rămasă fără Artişti. tematicii şi mesajului artei naţionale. În acest context, Or „golurile” şi „rupturile” în evoluţia pentru cei mai reputaţi oameni de cultură nu exista procesului cultural din RSSM în urma expulzării nicio altă cale de supravieţuire decât imperativul celor mai talentaţi, deci şi celor mai „vinovaţi”, a exilului, fi e al celui forţat, fi e al celui autoimpus, fi e facilitat demolarea unor cetăţi spirituale cum ar fi al celui interior (vezi tipologia lui Dorin Tudorean) literatura, cinematografi a, teatrul, în mare parte şi [5]. Avangardiştii anilor ‘60 (cu excepţia lui Mihai muzica. Fără rebelii care au luat drumul pribegiei Grecu) Ion Druţă, Emil Loteanu, Ion Ungureanu, era mult mai uşor să-i subjugi pe cei rămaşi, silindu-i Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mihail Kalik nu aveau să accepte misiunea ruşinoasă de a se preface în alternativă, Moldova anilor ‘70 pentru veritabilii artişti angajaţi de putere, în artişti de curte. Jubilau artişti devenind o ţară a înfrângerilor. în această atmosferă irespirabilă nu numai cerberii Desigur, se proliferează din start două tipuri de ideologici, dar şi tagma impostorilor în ale artei, exilaţi, două categorii distincte care, până la urmă, care au „recuperat” cu râvnă vidul format. se dovedesc totuşi similare la nivelul destinelor În RSSM bodiulistă animozitatea înverşunată creatoare. Din prima categorie fac parte cei izgoniţi faţă de intelectuali, în general, şi artişti, în special, nu din ţară prin metode administrative. Astfel s-a se poate compara cu nicio altă republică ex-sovietică, procedat cu Ion Ungureanu, demis din postul de prigoana, cum ne demonstrează mărturiile selectate regizor-şef al teatrului „Luceafărul”, cu Mihai Dol- din arhiva de partid, luând forme dintre cele mai gan – conducătorul ansamblului „Noroc”, desfi inţat perverse şi perfi de. În urma acestor lupte crâncene în 1970, cu Leonid Mursa, concediat din postul de ale puterii sovietice cu artiştii exponenţiali s-a ajuns director al studioului „Moldova-fi lm” prin litera de la rezultatele scontate: decapitarea cinematografi ei lege a Hotărârii Biroului CC al PCM. Toţi trei au (în urma emigrării lui Kalik, Loteanu, Derbeniov), fost învinuiţi de „promovarea tendinţelor burghezo- a teatrului (văduvit de un dramaturg de talia lui naţionaliste”. De fi liaţie română, bineînţeles. Ion Druţă şi de un regizor înzestrat cum este Ion În cealaltă categorie se înscriu toţi acei care din Ungureanu), a muzicii de estradă (în urma plecării instinct de conservare au ales evadarea din climatul lui Eugen Doga şi reîntoarcerii în Siberia a lui Mihai obscur instaurat de Ivan Bodiul la începutul anilor Dolgan, născut acolo de părinţii deportaţi). ‘70. „Opurile” acelei perioade, care nu mai aveau Începe o perioadă halucinantă prin paroxismul nimic comun nici cu arta, nici cu sufl etul uman, paradoxurilor cultural-artistice. Centrul căutărilor ci satisfăceau fără jenă ambiţiile revanşarde ale artistice în albia demersurilor ancestrale româneşti guvernanţilor comunişti din RSSM, mărturiile se mută din Chişinău la Moscova, memoria ripostând de arhivă strigătoare la cer ale vremurilor de uitării. A urmat aproape un deceniu când fl acăra restrişte semnalează fără echivoc imposibilitatea românismului lumina din metropola sovietică prin supravieţuirii în aceste condiţii a elanului creator. piesele lui Ion Druţă, montate de Ion Ungureanu, Nu numai Ungureanu, Dolgan şi Mursa, dar şi prin muzica inspirată a lui Eugen Doga la fi lmele Doga, Druţă, Loteanu, hărăziţi de talent, nu aveau „ruseşti” ale lui Loteanu, dar şi din Siberii de gheaţă cum să se înscrie în paleta agroindustrială a acestei se revărsa plânsul chitarelor lui Mihai Dolgan. perioade devastatoare. Toţi erau sortiţi să se avânte în Astfel, diaspora moldovenească reuşea ceea ce aventura pribegiei. Îi păştea fatalmente imperativul cei din RSSM nu aveau cum s-o facă – să asigure exilului răsăritean, drumul fi ind jalonat de hotarele continuitatea procesului artistic basarabean. fostei URSS. Astfel, Moscova, într-adevăr, le-a În acei ani, din Moscova venea o gură de aer deschis orizonturi artistice incitante, imposibil de proaspăt, o speranţă de supravieţuire, în pofi da închipuit în atmosfera dezoxigenată a Moldovei seismelor istorice, a virtuţilor sufl etului etnic. Nu a epocii de stagnare în cea mai cruntă dintre posibilele putut să dureze însă la nesfârşit existenţa acestor lumi variante, cea bodiulistă. culturale paralele, a celei adevărate la Moscova şi a Însă ce s-a întâmplat cu toţi cei care au cutezat celei contrafăcute la Chişinău, emigranţii persistând (ori au fost forţaţi!) să-şi schimbe destinul creator, în promovarea arhetipurilor spiritualităţii române,

nr. 3(18), septembrie 2010 - 107 Akademos cei din RSSM fi ind supuşi unei mancurtizări violente dacă exilul lor a fost autoimpus, nu după bani şi şi excelând în fabricarea fi lmelor propagandiste cu onoruri au plecat, ci din spaima eternă a artistului un pronunţat iz publicitar. Aceste două universuri nu de a-şi pierde lira. Vom căuta să demolăm această se întâlneau, nu se întrepătrundeau, ci, mai degrabă, gradare superfi cială, considerând că şi aceste în condiţiile cenzurii moldoveneşti, se respingeau personaje se înscriu în categoria martirilor, deoarece reciproc. Astfel s-a şi produs o înstrăinare dintre au plătit cel mai necruţător tribut dintre cele posibile, „ai săi” şi dintre deja „străini”, care nu va mai fi devenind străini sie înşişi. recuperată niciodată. Ion Druţă, datorită excepţionalei sale intuiţii a Cu timpul însă, în conştiinţa emigranţilor se dezvrăjit, el primul, mitul supravieţuirii sufl etului produce o inevitabilă ruptură de solul natal. Or, spre etnic nealterat în cadrul exilului răsăritean. deosebire de exilul occidental, unde artistul nu este Presimţirile itinerarului dramatic al propriului constrâns să se afi lieze unei alte ierarhii de valori destin condiţionează o schimbare radicală a precum şi ideologiei ofi ciale, exilul răsăritean, mesajului său artistic. O nouă etapă în creaţia chiar dacă se maschează în hainele refugiului, se druţiană semnalează piesa Doina, unde seninătatea soldează mai devreme ori mai târziu cu imperativul contemplativă a universului său monologic este răscumpărării. Cruzimea situaţiei constă în faptul spintecată de instaurarea unui dialog antinomic. că această întorsătură dramatică a destinului îi paşte Şi dacă compasiunea autorului faţă de oponentul atât pe cei care au plecat la „liberă alegere” din eroului liric Doina – Tudor Mocanu – este abia patrie, cât şi pe cei siliţi să părăsească plaiul natal şi perceptibilă, ea se manifestă însă mai pregnant faţă care, în condiţiile istorice date, nu aveau unde să se de Pavel Rusu şi Mihai Gruia, marcând dedublarea aciueze în afară de Moscova. conştiinţei scriitorului prin dislocarea din eternitate Pătrunzându-mă de acest adevăr trist, nu am în istorie. Simplifi când lucrurile se poate spune că cum să urmez sfatul lui Andrei Strâmbeanu şi să nu-i oponenţii sunt, de fapt, fi ecare în parte, purtătorii pun pe toţi emigranţii „într-o oală” [7]. Identitatea unor adevăruri: primii – ai „homo naturalis”, cei de- tuturora a fost supusă unor încercări insurmontabile, ai doilea – ai oamenilor „sub vremuri”. Faptul că Ion ceea ce a condus la o dedublare a harului artistic, Druţă se regăseşte mai degrabă în credo-urile unui la o debusolare a personalităţii creative silite să Pavel Rusu şi Mihai Gruia denotă o desacralizare oscileze între două tipuri distincte de cultură – cea a propriilor valori, care s-a produs după câţiva ani ai exilului răsăritean, prefi gurând sâmburele slavă şi cea de fi liaţie latină. Pentru Emil Loteanu său creativ. În Sfânta sfi ntelor, desolidarizându-se această „răsădire” a codului artistic într-un sol străin involuntar de sinele său, Druţă depozitează motivele s-a răsfrânt cel mai devastator, generând sfâşierea sale biografi ce, dar şi starea sa de spirit în virtuţile eului artistic, dar şi la Ion Druţă a condiţionat, până lui Mihai Gruia, nu în cele ale lui Călin Ababii. la urmă, pierderea originalităţii viziunii asupra Ion Ungureanu mărturiseşte că spectacolul nu lumii prin spectrul catarsisului mioritic. Alte prindea viaţă până ce regizorul nu a situat în prim- pericole îl păşteau pe Ion Ungureanu – o superstiţie plan, în calitate de erou liric, pe omul de stat Mihai în vederea intrării de două ori în acelaşi râu, care Gruia. Prin acest act intuitiv Ion Ungureanu a scos l-a şi motivat să prefere legământul tăcerii în sfera în vileag o complexă stare de spirit a scriitorului creaţiei teatrale, dezvăluind, de fapt, o necruţătoare Ion Druţă – un ostatic, par excellence, al exilului exigenţă morală faţă de sine însuşi. Cu părere de răsăritean. Identifi carea cu Mihai Gruia s-a rău, moartea lor artistică nu a fost să fi e una pe dovedit copleşitoare. Or, ca şi Mihai, Ion Druţă plai, aidoma păstorului mioritic, dar şi a lui Călin a părăsit copacul copilăriei – salcia, ca şi Gruia, Ababii, ci una cauzată de irosirea sinelui interior pe scriitorul este împovărat de consătenii săi de drumurile vitrege ale pribegiei. misiunea eroului justiţiar, ca şi Gruia, se detaşează A. Strâmbeanu îi poziţionează pe emigranţii tot mai iremediabil de plaiul natal, fi ind ademenit noştri în două tabere opuse: în cea a martirilor şi de fervoarea culturală şi socială a vieţii marelui în cea a profi torilor. Susţinând, pe bună dreptate, că megapolis. Avalanşa de examene de conştiinţă la care „demiterea din fruntea studioului „Moldova-fi lm” a este supus Mihai în urma acţiunilor „trăsnite” ale lui lui Leonid Mursa a însemnat sfârşitul secolului de Călin semnalează, de fapt, criza artistică şi umană aur al cinematografi ei noastre, precum şi demiterea a autorului, determinată de răsturnarea propriei lui Ion Ungureanu din fruntea teatrului „Luceafărul” ierarhii de valori. Prin extinderea şi aprofundarea a însemnat pierderea unei comori naţionale ce nu prezenţei scenice a oponentului lui Călin Ababii – va mai fi găsită niciodată” [8], Andrei Strâmbeanu Mihai Gruia, regizorul Ion Ungureanu involuntar îl nu acceptă, în ruptul capului, că şi pierderea unor obligă pe demnitarul de stat dar, tangenţial, şi pe Ion Loteanu, Doga, Druţă, Dolgan s-a răsfrânt la fel de Druţă să-şi asume responsabilitatea pentru dezastrul devastator asupra peisajului artistic naţional. Chiar antiuman al regimului comunist.

108 - nr. 3(18), septembrie 2010 Refugiu

Actorul Igor Ledogorov – interpretul lui Mihai soldează inevitabil prin imanenţa optării în favoarea Gruia, denotă un rafi nament psihologic mai rar uneia dintre ele. Iniţial, Druţă depune un efort întâlnit, descoperind cu disperare în actele de considerabil de a-şi altoi creaţia la confl uenţa a rebeliune ale lui Călin nişte adevăruri uitate şi nişte două universuri etnoculturale. Acest spectru dublu precepte morale pierdute de el în iureşul carierei se reliefează în povestirea Întoarcerea lui Tolstoi, politice. Gruia, deşi îl probozeşte pe Călin, înlăuntrul scrisă de Ion Druţă la sfârşitul anilor ‘60. Tolstoi, său rămâne perplex şi fără replică în faţa curajului în viziunea lui Druţă, apare ca un înţelept blând, consăteanului de a dezavua caracterul pervers al o personalitate ce şi-a depăşit etapa moralizatoare mascaradei sovietice, la care mai ieri participa a ultimelor scrieri, accedând în sfera superioară a şi el. Druţă îi rezervă cu generozitate lui Mihai opţiunilor spirituale. Fără să exagerăm, am putea Gruia ispăşirea păcatelor. Când moare Călin, Mihai conchide că introducerea în cultura rusească a demisionează din înaltul post, înţelegând că fără criteriilor spirituale şi a modalităţilor metaforice şi Călin se pierde justifi carea activităţii sale în înaltele simbolice ale desfăşurării subiectului, precum şi a sfere. Însă dacă eroul său rătăcitor Mihai Gruia prin fi lozofi ei naive a sufl etului etnic, produce un efect acest gest îşi rezervă mântuirea, Ion Druţă în această uimitor. Or, făptura lui Tolstoi, în viziunea druţiană piesă, îşi ia, de fapt, adio de la faţeta idealistă a harului se relevă în ipostaze nebănuite şi manifestări său, întruchipată în inspirata cântare a inocenţei nemaiîntâlnite. unui sufl et neimplicat în compromisurile timpului, S-ar putea presupune că Ion Druţă, prin parabola aceea,care-l motiva pe vremuri să se regăsească în lupului hăituit, regăseşte coordonatele dintre spaţiul arhetipal şi paradigmatic al eroilor spirituali. destinul geniului rus şi cel al basarabeanului exilat, Ambiţiosul Druţă nu-şi mai poate însă permite, accentuând condiţia eternă a artistului pribeag. O aidoma personajelor sale sihastre, existenţa într-o asemenea pătrundere în spaţiul altui sufl et etnic lume ce vine în contrasens cu cea reală, înrolându- prin intuiţiile şi revelaţiile propriei spiritualităţi nu se cu fervoare în viaţa culturală a metropolei, mai se vor mai repeta însă. În romanul Biserica albă târziu şi în cea politică din fosta URSS. nu mai există întrepătrundere a două lumi, ci un Sfânta sfi ntelor s-a dovedit a fi nu numai o fl agrant contrapunct dintre ele. Şi, deşi descrierea spovedanie a lui Ion Druţă, ci şi una a regizorului satului Sălcuţa şi conturarea făpturii Ecaterinei Ion Ungureanu şi a compozitorului Eugen Doga. mici este marcată de virtuozitate stilistică, mesajul Moldova părăsită, întruchipată succesiv de Doina, romanului rămâne eclipsat de ponderea temelor, dar mătuşa Ruţa, Călin Ababii, rămâne pentru ei o şi a personajelor din spaţiul rusesc. Totuşi, aici mai icoană, un spaţiu sacru, însă în subconştient ei îşi există o fărâmă de dialog între două lumi şi două dau deja seama că o privesc cu ochii unui Pavel culturi, o punte de legătură întru înţelegerea unor Rusu ori Mihai Gruia, adică din exteriorul efemer, virtuţi eterne. nu din interiorul peren. Excepţionala expresivitate în Mistuirea defi nitivă a scriitorului în focul redarea zbuciumului interior al personajelor titulare necruţător al exilului răsăritean se reliefează în accentuată de Ion Ungureanu până la dimensiunile operele sale, dar şi în atitudinile civice ale ultimelor unei tragedii, ascunde în subtext drama celor decenii. Am atestat aceste metamorfoze covârşitoare trei coautori rupţi de baştină. Şi un Ungureanu, în studiul „Ion Druţă: Vicisitudinile destinului şi un Doga, aidoma lui Druţă, îi extrapolează creator” [9]. Aici aş dori să accentuez mutaţiile protagonistului spectacolului, spre abolire, unele ontologice ale creaţiei druţiene ce ne deschid un stări de spirit de esenţă hamletiană. Ei încă nu ştiu orizont mai profund şi mai complex al evaluării că nu vor mai găsi drumul de întoarcere, cum s-a repercusiunilor întâlnirii a două tipuri de conştiinţă. întâmplat cu Mihai Gruia, la Şălcuţa copilăriei. Or, Problema discordanţei de fond ţine de Druţă îşi ispăşeşte (în creaţie) vina faţă de ţara lăsată binecunoscutul eticocentrism al culturii ruse şi de ei (în realitate) de izbelişte... Sentimentul vinei, esteticocentrismul spiritualizat al celei româneşti, chiar dacă nu sunt vinovaţi sau se cred nevinovaţi, în varianta basarabeană. Or, Constantin Noica sălăşluieşte şi în sufl etele celorlalţi doi coautori. atenţionează: „Cei care au văzut morala acolo Cu timpul, Druţă se înstrăinează defi nitiv (ultimul unde era spiritualitate n-au înţeles nici ce este, nici popas fi ind în 1984 în „Toiagul păstoriei”) de rebelii ce poate fi înlăuntrul lumii româneşti, cel puţin săi eroi care puneau diagnosticele necruţătoare pe linia prelungită în cultură a orientării noastre regimului sovietic. Nu-l mai interesează problemele ţărăneşti şi populare” [10]. Indubitabil, Ion Druţă naţionale, mai târziu nici cele sociale, Druţă după Sadoveanu este cel mare adânc implantat în îmbrăţişând o formulă cât se poate de vicleană: „de tiparele originare ale dimensiunii mitofolclorice naţionalitate sunt creştin”. a discursului artistic naţional. Din acest punct de Existenţa între două culturi şi două istorii se vedere, etapa moldovenească a lui Ion Druţă (dar şi a

nr. 3(18), septembrie 2010 - 109 Akademos lui Emil Loteanu, Eugen Doga, Ion Ungureanu etc.) sfârtecată de cea moralistă (în special, de factură se raportează exemplar acestei legităţi ancestrale, religioasă), ultimele piese druţiene semnalând deoarece ei sunt nativ fascinaţi de soluţia mioritică a anihilarea valenţelor artistice. restabilirii armoniei, nu de cea a „rupturii” obsedante O altă paradigmă a raportului „refugiu- în cultura rusă. exil” reprezintă destinul creator al sclipitorului Fenomenul druţian este plămădit pe acest sol temperament cinematografi c care a fost Emil estetico-spiritual. În celebra dramă Casa mare Loteanu. Regizorul izgonit din Moldova nu de tratarea inedită a unei probleme morale a produs jure, ci de facto a cutezat să-şi amăgească condiţia o adevărată revoluţie în dramaturgia sovietică. de exilat, descoperind afi nităţile ideatico-estetice Extrapolând situaţia duplicitară din sfera polemicilor în creaţia tânărului Gorki şi tânărului Cehov moraliste în cea a virtuţilor spirituale, Ion Druţă a (Cehonte). Aderarea la etapa romantică a acestor dezvăluit soarta umană în coordonate ontologice somităţi ai culturii ruse le-a permis lui Emil Loteanu revelatorii. şi lui Eugen Doga, coautorul fi del al discursului Întru argumentarea ideii noastre – fi ind fi lmic, să îmbrăţişeze speranţa utopică de a trăi o implementată preponderent în dimensiunea a două tinereţe artistică în albia fi rească a entităţii spirituală, nu şi în cea morală, cultura română are ancestrale. Şi dacă în fi lmul Şatra, dar, mai ales, o deschidere mai pronunţată spre etern şi cosmic, în Dulcea şi tandra mea fi ară se semnalau unele – îl cităm pe marele fi lozof rus Mihail Bahtin care inconvenienţe între conţinut şi formă, ele erau propune o delimitare de esenţă între moral şi spiritual. eclipsate de o rară pasiune în tratarea trăirilor Astfel, fi lozoful atestă: „Principiile spirituale personajelor şi o dezlănţuire fascinantă a polifoniei (libertatea interioară, ponderea umanului, conştiinţă, cinematografi ce. Or, în aceste fi lme s-au şi epuizat dreptate) sunt categorii universale şi imuabile... resursele de fuziune între două culturi. Spiritualitatea se cristalizează întotdeauna în Când Emil Loteanu a cutezat să cucerească un interiorul personalităţii, reprezentând principiul şi teritoriu mult mai complex şi enigmatic, aderând la modalităţile existenţei indispensabile de conţinutul unul dintre cele mai importante mituri ale neamului „eului”. Moralitatea însă ţine întotdeauna de – mitul geniului, s-a şi produs acea „cădere” care interese de grup (naţionale, religioase, de clasă, de i-a şi marcat subita degradare. Or, în Ana Pavlova, breaslă)..., reprezentând un sistem închis de norme greşeala fatală în nerealizarea imposibilităţii tratării şi reguli, adus din exterior, care limitează libertatea mitului ontic al unei etnii în cadrul altei mentalităţi opţiunii” [11-subl.n.-A.-M.-P.]. conduce la pierderea desăvârşită a intuiţiei artistice O idee la fel de sugestivă a aceluiaşi Mihail – calitate forte a personalităţii lui Loteanu. Ignorând Bahtin consolidează concepţia noastră referitoare in corpore toate enigmele sufl etului slavon, regizorul la simbioza inedită a tipologiei eroului druţian, care se aventurează în spectaculozitatea turistică a îmbină manifestările unui marginal cu aspiraţiile turneelor genialei balerine. nobile ale eroului spiritual. Astfel, Bahtin relevă Intervine însă şi un alt motiv al disocierii următorul paradox: „A reacţiona în concordanţă dezolante. Angajându-se, după părăsirea Moldovei, cu morala existentă înseamnă a fi bine adaptat în activitatea Asociaţiei Experimentale din cadrul societăţii. A acţiona în funcţie de criterii spirituale „Mosfi lm"-ului, Emil Loteanu îmbrăţişează cu înseamnă adesea a fi condamnat de societate, a fi ardoare modelul fi lmului comercial, renegând într-un permanent pericol de a pierde libertatea, mesajul estetic şi spiritual al fi lmului de autor. uneori chiar şi viaţa” [12]. Anume marginalii lui Entuziasmul s-a dovedit a fi de moment şi are o Ion Druţă – Ruţa, Călin, Simion, Ecaterina mică, explicaţie prin faptul că Emil Loteanu a nimerit păstorul sunt, cu adevărat, fi inţe libere, împlinindu-se la studioul „Mosfi lm”, cel mai important studio al ca personalităţi. Tudor Mocanu, Pavel Rusu, Mihai fi lmului sovietic rusesc. A fost silit să caute o nouă Gruia, urmând morala timpurilor vitrege, vor rămâne formulă pentru a face faţă concurenţei crâncene. însă pe veci spirite rătăcitoare. Anume răsturnarea Asta cu atât mai mult cu cât Asociaţia experimentală temerară a valorilor, în urma căreia eroii proclamaţi se baza pe sistemul occidental al autogestiunii. de sistem se transformă în antieroi, iar antieroii În fi lmul Ana Pavlova ambiţiile de a rivaliza cu blamaţi de regim în eroii salvatori ce trec bariera supraproducţiile gen Hollywood au eclipsat aspiraţia efemerului, încadrându-se în „marele timp” (M. majoră a cunoaşterii sufl etului uman. Bahtin), a însemnat enorm în reabilitarea eternului Pierzând totalmente în această fervoare omenesc în cel mai inuman sistem politic. Când însă comercială forţa de interiorizare proprie demersului scriitorul a hotărât defi nitiv să „coboare din căruţa fi inţial, în următorul său fi lm Luceafărul regizorul naţiunii” pentru a se încorpora „în ritmul vertiginos nu mai reuşeşte, fi ind vlăguit de experienţa fi lmului al troikăi ruseşti” [13], dominanta spirituală a fost comercial, să mai renască din propria cenuşă. În

110 - nr. 3(18), septembrie 2010 Refugiu această peliculă sesizăm cu stupoare că destinul atât cel mai mult caracterul tragic şi, în acelaşi timp, de cutremurător al lui Mihai Eminescu i-a servit un pervers al acestei relaţii. Or, toţi acei care s-au prilej de a-şi ostoi obsesia revanşardă faţă de gloata refugiat în capitala URSS au cerut adăpost în inamică care i-a respins fi lmul Ana Pavlova[14]. cadrul unui sistem ce a adus pe meleagurile natale Căzut pradă acestor resentimente, pe Loteanu, înrobirea sovietică. Oare în subconştient nu au simţit trecut prin prea multe încercări şi decepţii pentru imanenţa concreşterii odioase a martirilor cu călăii? fi rea-i exaltată, maximalistă, l-a doborât totuşi Este adevărat, străinii i-au salvat de ai săi. Dar ai săi „deceniul negru” – anii ‘90, când exilul autoimpus nu au fost oare pervertiţi de directivele venite de la din patrie s-a suprapus cu exilul forţat din artă. Deşi, aceiaşi străini? cum a remarcat nu o dată, şi în primul exil nu se P.P.S. Niciodată, scriind studiile mele, nu am mai scriau poezii, în cel de-al doilea, decepţionat cunoscut un asemenea zbucium interior, o asemenea de obscuritatea timpului pragmatic, ce devora cu balansare între înţelegere şi incertitudine, sentimentul voluptate idealurile romantice, el a pierdut unica dezolant că îmi scapă tocmai esenţa unui fenomen, şansă de supravieţuire şi împăcare cu lumea şi cu prea complicat şi controversat să-l pot dezvălui şi sine prin catharsisul creaţiei... analiza. În subtextul acestor frământări se ascunde Repercusiunile grave în sfera creaţiei ale exilului însă întrebarea sacramentală: am sau nu am dreptul răsăritean se dublează cu cele politice şi psihologice. să-i judec pe aceşti oameni năpăstuiţi, care au Cei care erau constrânşi să-şi părăsească patria erau avut neşansa să se nască în Basarabia – ţara fatalei consideraţi pe vremuri nişte disidenţi cu pronunţate neîmpliniri istorice. Într-un moment de maximă aspiraţii românofi le. Infi nitele reveniri cu misiuni tensiune am înţeles de ce aş avea acest drept moral: apostolice ale lui Ion Druţă şi persistentele părinţii mei Vladimir şi Valentina Plămădeală au reîntoarceri ale lui Emil Loteanu cu idei revoluţionare avut un destin asemănător, refugiindu-se în 1948, ale renaşterii din scrum a cinematografi ei naţionale, în preajma noului val de represalii din RSSM, la nu mai trezeau entuziasmul scontat din partea Moscova. Aici m-am născut la sfârşitul următorului intelectualităţii. Şi nu numai din considerente an. În exil. reacţionare şi conformiste. Nici unul, nici altul nu au reuşit să-şi păstreze nealterat imaginea Referinţe bibliografi ce: unui veritabil erou naţional, amândoi îmbrăţişând 1. Mihăiescu, Dan. Dulcile chingi ale libertăţii // doctrina moldovenismului şi cea a unor incurabili Idei în dialog, 2008, nr.11, p.7. 2. Eliade, Mircea. Literatura diasporei. Craiova, nostalgici ai URSS. Reîntoarcerea fi ilor rătăcitori 1996, p. 7-9. s-a soldat de fi ecare dată cu o situaţie psihologică 3. Convorbiri cu Cioran. Bucureşti, 1993, p.35. cumplită: o nerecunoaştere reciprocă dintre cei 4. Manea, Norman. Pledoaria exilului // Idei în reveniţi şi cei ce au trăit în aşteptarea lor. De fapt, dialog, 2009, nr. 18, p. 16. şi cei refugiaţi, şi cei rămaşi în temniţa bodiulistă 5. Citat după: Cimpoi, Mihai. Istoria deschisă a au întârziat la trenul destinului, culturii basarabene literaturii române din Basarabia, Chişinău, 1996, p. 17- fi indu-i aduse răni mortale. 18. Or, nihilismului total al tinerelor generaţii, 6. Idem, p. 21. obsesiilor vis-a-vis de „terenul viran” al artei din 7. Strâmbeanu, Andrei. Discurs rostit cu ocazia RSSM, reproşurilor dure faţă de ţinuta morală a conferirii titlului de Doctor Honoris Causa actorului, predecesorilor li se poate contraargumenta doar regizorului şi omului de cultură Ion Ungureanu// prin dezvăluirea complexităţii, paradoxurilor şi Literatura şi arta, 2009, 28 mai, nr. 21, p.3. inconsecvenţelor fl agrante ale destinelor artiştilor 8. Idem răsădiţi în solul searbăd al exilului răsăritean. Şi 9. Plămădeală, Ana-Maria. Ion Druţă: vicisitudinile chiar dacă în acest sol au apărut nişte fl ori de o destinului creator// Arta 2007, Chişinău, Bussines-Elita. 10. Noica, Constantin. Pagini despre sufl etul nemaiîntâlnită frumuseţe, ele au fost imediat strivite românesc, Bucureşti, 1991, p. 94. de îngheţurile timpurii. 11. Бахтин, Михаил. Философия поступка. P.S. Îmi dau perfect seama că am atins doar Севастополь, 2002, р. 11. vârfurile acelui aisberg cultural, care într-o mare 12. Idem, p.13. măsură ne-a afectat evoluţia artistică a ultimelor 13. Plămădeală, Ana-Maria. Ion Druţă: vicisitudinile decenii. Au rămas neacoperite nu numai întrebările destinului creator// Arta 2007, p. 91. fără răspunsuri, dar şi o serie de răspunsuri fără 14. Vezi argumentarea mai detaliată a acestei idei în interogaţii. Din acel morman de iţe încurcate aş Emil Loteanu – destin de viaţă lungă, Chişinău, Cartea Moldovei, 2008. evidenţia doar un singur aspect-cheie. În ghemul basarabean al relaţiei „refugiu-exil” te şochează

nr. 3(18), septembrie 2010 - 111 Akademos

PATRIMONIUL cercetare, format din opt specialişti (a câte 4 din fi ecare parte), a acumulat un volum considerabil de CULTURAL IMATERIAL materiale etnologice muzicale şi literare. Fixate în ŞI MODERNITATEA: format audio şi video, acestea oferă cercetătorului un set important de indicii privind unele tendinţe, MUZICA TRADIŢIONALĂ dinamici şi factori de evoluţie a culturii tradiţionale la etapa contemporană. Prezentul demers constituie ÎN TRANZIŢIE o primă încercare de totalizare a datelor, materialelor şi observaţiilor de teren în albia unor viziuni noi Dr. Vasile CHISELIŢĂ, despre tradiţie, inovaţie şi modernitate. Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ş.M. Conceptul de „patrimoniu cultural imaterial” şi-a găsit expresia plenară în textul Convenţiei UNESCO (Paris, 17 octombrie 2003), document THE INTANGIBLE CULTURAL HERITAGE AND MODERNITY: TRADITIONAL MUSIC IN ratifi cat de Republica Moldova în anul 2006, în baza TRANSITION. căruia a fost elaborat şi publicat (în martie 2010) The author’s approach represents a fi rst attempt Proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului to summarize the fi eld data and materials that were cultural imaterial1. Conform datelor sintetizate put together during the transboundary research din sursa citată2, domeniul patrimoniului cultural project called: “The modernization processes of the imaterial cuprinde totalitatea creaţiilor tradiţionale, intangible cultural heritage in Romania and Moldova. The phenomenon of folklorism and the traditional orale, autentice, transmise din generaţie în generaţie, musical and literary creation.”. The investigation has exprimate în forme verbale, muzicale, coregrafi ce revealed that the older genres of the traditional music şi teatrale, precum şi ansamblul obiceiurilor, can’t entirely explain the moment of radical social, practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoştinţelor cultural, political and economic changes that occurred şi abilităţilor – împreună cu instrumentele, obiectele, in the society during the post-communist period of artefactele, vestimentaţia specifi că, accesoriile transition of the ‘90s. Acting like a sort troubadours şi spaţiile culturale asociate acestora – pe care of modernity, “the new minstrels” rely on effi ciently assimilating the technological innovations in art, comunităţile, grupurile şi, după caz, indivizii le especially by using the facilities of the electronic recunosc ca parte imanentă, indispensabilă şi instruments. The contemporary process of economic integrantă a tezaurului lor cultural, ele exprimând and cultural modernization and globalization leads fundamentele spirituale identitare, valorile morale, to a critical and selective exposure of the wedding etice şi estetice ale poporului, mărturia esenţializată traditions to a new intercultural dialogue. New forms a gândirii, activităţii, sensibilităţii şi imaginaţiei of music are emerging, as a synthesis of different elements from the folk, traditional and ethnic culture, creatoare a oamenilor, din trecutul istoric şi până în so that the current repertory will correspond to the prezent. necessities and the aesthetical preferences of the Un aspect important al stadiului actual al society in transition. patrimoniului imaterial îl reprezintă muzica tradiţională de nuntă din Republica Moldova, în În perioada anilor 2008-2010, Institutul special, evoluţia ei relativ recentă, mai cu seamă, Patrimoniului Cultural şi Institutul de Filologie în perioada post-sovietică, de la răspântia secolelor din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pe XX-XXI. Se cunoaşte că arta muzicală populară, de o parte, şi Institutul de Etnografi e şi Folclor în general, şi cea legată de ceremoniile nupţiale, „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, pe de în particular, oferă „un teren fertil de modelare a alta, au participat, în baza schimbului interacademic, noilor comportamente în contextul tranziţiei de la un proiect comun de cercetare cu tema „Procese la comunism la capitalism”3. Muzica de nuntă de modernizare a patrimoniului cultural imaterial constituie un domeniu relevant al discursivităţii din România şi Republica Moldova. Fenomenul şi al schimburilor de valori culturale, un veritabil folclorismului şi creaţia tradiţională muzicală şi barometru al tensiunii dialectice dintre tradiţie şi literară”. Propunându-şi studierea proceselor de inovaţie, un indicator sensibil al dinamicilor şi conservare, revitalizare şi valorifi care a tradiţiilor tendinţelor culturale din societatea modernă. populare în contextul modernizării şi globalizării Dată fi ind complexitatea şi insufi cienta economice şi culturale de la răspântia secolelor XX cunoaştere a proceselor de modernizare a tradiţiilor şi XXI, documentarea şi analizarea elementelor populare la etapa actuală, în textul de faţă ne vom de patrimoniu imaterial în societatea modernă limita doar la unele observaţii cu caracter preliminar. urbanizată sau în curs de urbanizare, grupul de Baza materialelor noastre de teren o constituie

112 - nr. 3(18), septembrie 2010 Muzicologie

înregistrările efectuate în cadrul a cinci ceremonii în aşa numita „perioadă de tranziţie” de la răspântia de nuntă, respectiv, din oraşul Chişinău şi Drochia, secolelor XX şi XXI. Satul patriarhal pare a nu mai comunele Mileştii Mici – Ialoveni, Giurgiuleşti constitui astăzi un cadru referenţial unic şi imuabil – Cahul (Republica Moldova) şi din oraşul Brăila al creaţiei imateriale. Unii sociologi consideră că (România), toate reprezentând secvenţe ale tradiţiei însăşi „confi guraţia de tip ţărănesc a intrat în recul” nupţiale contemporane din mediul urban, peri-urban şi că întregul sistem de articulaţii, care lega într-un şi cel rural. tot funcţional existenţa colectivă şi individuală în De menţionat, mai întâi, că atât în Republica spaţiul ruralităţii istorice, „s-a prăbuşit”5. Mereu în Moldova, cât şi în România, dar şi în alte ţări din estul schimbare şi primenire, sub presiunea noilor factori Europei şi din spaţiul ex-sovietic, au loc importante economici, comunitatea rurală îşi modifi că esenţial mutaţii de ordin economic, social, demografi c, cadrul său vital. cultural care infl uenţează, în mod direct sau indirect, În noile condiţii de viaţă socială se impune procesele de existenţă, continuitate şi modernizare o nouă artă populară, afl ată în diverse relaţii de a patrimoniului cultural imaterial. Societatea rurală, complementaritate cu arta tradiţională, însă tot altădată principalul focar, generator, depozitar mai strâns legată de valorile economice, de lumea şi furnizor de valori ale culturii orale (spirituale, tranzacţiilor comerciale. Apare şi o nouă muzică intangibile, imateriale), se afl ă astăzi într-o evidentă „în stil popular”, creată şi interpretată într-un nou derută şi desuetudine. Fenomenul sugerează semnele context hegemonic, determinat, în primul rând, de unei crize sociale şi identitare. interesul comercial, un interes axat pe mecanismele Declinul ruralităţii spirituale autohtone s-a economiei de piaţă. „Noii lăutari”, un fel de „truba- accentuat dramatic, mai cu seamă, în epoca duri ai modernităţii”, pun mare preţ pe asimilarea colectivizării comuniste forţate din a doua ingenioasă a inovaţiilor tehnologice în artă, pe jumătate a secolului XX. Brutalitatea şi intensitatea arsenalul bogat de expresie al noilor instrumente „transformărilor socialiste” a afectat, în primul electronice, pe sistemele digitale şi multi-media. rând, „valorile fundamentale ale spaţiului rural: A fi un bun muzicant înseamnă astăzi, mai mult ca proprietatea funciară şi gospodăria privată, oricând, „a stăpâni eclectismul, competenţa tehnică moralitatea, coeziunea familiei, mare parte a şi experienţa”6. Noua infrastructură de creaţie, tradiţiilor, a obiceiurilor şi a culturii populare”4. axată pe un fundament electronic şi computaţional, O nouă turnură în acest proces de revizuire, deschide calea unui intens proces de hibridizare a renegociere, reasamblare, reechilibrare şi „reaşezare muzicii tradiţionale. Amalgamarea şi juxtapunerea dinamică” a valorilor culturii tradiţionale se remarcă stilurilor populare, fuziunea formelor tradiţionale

Elizabeth Ivanovsky. Schiţă pentru costume, a. 1929

nr. 3(18), septembrie 2010 - 113 Akademos cu elementele muzicii moderne pop, ethno şi pe o structură organofonă hibridă, centrată în jurul rock constituie un factor important al creaţiei şi unui nucleu electronic (keyboard sau sintetizator şi interpretării artistice. Are loc un veritabil proces computer), interpretând un repertoriu mixt, axat pe de recitire, recompunere, recombinare, reciclare, muzica tradiţională, neo-tradiţională10, ethnopop, resemantizare, reinterpretare şi, în ultimă instanţă, popfolk, poprock, dance, pe alte genuri şi stiluri revalorizare a elementelor de patrimoniu cultural. muzicale de popularitate. Paradigmele culturii tradiţionale sunt antrenate În spaţiul urban (uneori şi în cel peri-urban într-un amplu “joc hermeneutic, al interpretărilor şi sau chiar rural), se remarcă tendinţa substituirii, evaluărilor succesive”7, joc marcat de tendinţele şi totale sau parţiale, a drumurilor rituale tradiţionale ghidat de modelele culturii de consum occidentale. cu un fel de „pelerinaje nupţiale de protocol”. Asistăm la un proces de deschidere, critică şi Astfel, după ofi cierea căsătoriei civile la primărie, selectivă, voită sau impusă, modestă sau amplă, în sunetul celebrului Marş de nuntă al lui F. latentă sau manifestă, ce creează premisele unui nou Mendelssohn, alaiul tinerilor însurăţei se îmbarcă dialog intercultural al tradiţiei moştenite, în contextul în limuzine şi îşi face prezenţa publică în cadrul modernizării şi globalizării economice şi culturale ceremoniei depunerii solemne de fl ori, de regulă, contemporane. Noi forme de muzică, bazate pe la monumentul gloriei militare sovietice, uneori şi/ elementele populare, tradiţionale şi etnice, se impun, sau la unul din monumentele naţionale. Fenomenul pentru a răspunde necesităţilor societăţii afl ate în relevă reminiscenţa unor practici cutumiare din tranziţie. Creşte exponenţial ponderea genului de perioada comunistă, bazate pe concepte şi simboluri muzică comercială pop „ca derivaţie modernă a ale modului „socialist” de viaţă. Paradoxală şi formelor muzicii etnice locale”8. Genurile mai vechi anacronică la prima vedere, reţeaua unor astfel de ale muzicii tradiţionale nu-şi mai găsesc un răspuns „obiceiuri” şi trasee nupţiale protocolare de sorginte artistic adecvat momentului de schimbări radicale ideologică sovietică, este menţinută şi dezvoltată în viaţa culturală, socială, politică şi economică, ce în continuare, în aşa-numita „perioadă de tranziţie au survenit în perioada tranziţiei post-comuniste de post-comunistă”, de această dată, aparent din după 1990. Ele sunt nevoite să accepte noile forme raţiuni pur economice (dacă nu şi politice), de către de „copertare” electronică şi digitală. Funcţionarea diverşi agenţi comerciali, printre care cameromani culturii în epoca globalizării ţine seama, cum şi fotografi . Ofertele lor comerciale vizează un larg observă M. Maliţa, „de calitatea ei de a fi resursă spectru de servicii, incluzând diferite scenarizări, economică: un produs comercializabil”9. unele cu caracter anecdotic, avându-i ca protagonişti Obiectul investigaţiilor noastre de teren l-a pe miri, fenomenul deseori tinzând să se substituie constituit faza nupţială propriu-zisă, adică ziua obiceiurilor tradiţionale ce ţin de împodobitul înregistrării (civile şi/sau cununiei religioase) a miresei sau de bărbieritul mirelui, aşa cum am putut căsătoriei şi a banchetului ritual (masa mare), de observa, spre exemplu, la Drochia. regulă, duminica, mai rar, sâmbăta (iar la oraş, şi Un rol deosebit de important îl are obiceiul vinerea). Relevanţa proceselor de modernizare a numit „datul mâinii”, adică ceremonia întâmpinării tradiţiilor muzicale legate de acest cadru ceremonial festive a oaspeţilor de către miri şi naşi. Desfăşurat nu apare uniformă, fenomenul fi ind marcat de în preambulul sălii de banchet, acest moment importante nuanţe particulare, de ordin social şi simbolizează solemnitatea şi rumoarea nupţială regional. ce domnea altădată în curtea caselor ţărăneşti. Ca şi în trecut, un grad mai mare de inovare a Întreaga ceremonie este asistată de muzica de marş, tradiţiilor nupţiale se manifestă în mediul urban. Un interpretată de formaţia lăutărească tradiţională sau element comun, atât mediului urban, cât şi celui rural, de cea modernă, „de salon”. Reluată în repetate îl reprezintă însă tendinţa celebrării evenimentului rânduri, după scurtele interludii improvizate de festiv în săli specializate (restaurante, cafenele, case dans, ceremonia dată prilejuieşte un amplu spaţiu de cultură etc.). Conservarea obiceiurilor legate de discursiv, în care muzicienii îşi pot etala din plin drumurile rituale, destul de tenace încă în localităţile inspiraţia, fantezia şi elanul lor creator, construind din spaţiul rural, a determinat diferenţierea adevărate suite de marşuri. Structura compoziţională funcţională a două categorii de formaţii muzicale: a acestora articulează, într-o manieră liberă şi 1) formaţiile ambulante, constituite din 4-5 improvizatorică, mai multe melodii, de regulă, instrumente tradiţionale, de regulă, aerofone de tip preluate din cele mai variate genuri de muzică occidental, interpretând marşuri şi melodii de dans; (tradiţională, de fanfară, de promenadă, clasică, de 2) formaţiile staţionare, de local, constituite din 3-5 popularitate ş.a.). Noii lăutari se lansează astfel în sau mai mulţi instrumentişti şi solişti vocali, axate veritabile „periple muzicale” cu caracter globalizant.

114 - nr. 3(18), septembrie 2010 Muzicologie

Suitele de marşuri capătă un aspect compozit, ele Constantin Brăiloiu, încă în anii interbelici11). În fi ind plăsmuite prin juxtapunerea şi prelucrarea zilele noastre, lui i se atribuie şi rolul de „regizor”, unor motive muzicale contrastante ca origine, stil promotor al elementelor de show-biz în cadrul şi caracter. Pe lângă melodiile de marşuri populare nunţilor moderne. cunoscute, intrate de mai mult timp în arsenalul În general, ceremoniile prilejuite de „masa mijloacelor de expresie lăutărească, în conţinutul lor mare” tind să fi e tot mai impregnate cu elemente se regăsesc deopotrivă creaţii de muzică clasică şi de aparţinând spectacolului şi divertismentului. Alături delectare. Un exemplu concludent în acest sens ni l-a de cântecele tradiţionale „de pahar”, foarte viabile oferit formaţia din Ialoveni, protagonista manifestării şi destul de diversifi cate tipologic, un loc important nupţiale din comuna Mileştii Mici. Acordeonistul li se rezervă unor mini-spectacole de muzică formaţiei, un bun cunoscător al repertoriului de pop, ethno sau popfolk. Structurate din trei-patru muzică universală, a introdus în suita de marş recitaluri, de regulă, a câte o oră fi ecare, acestea fac două melodii contrastante, dar foarte cunoscute obiectul activităţii comerciale a vedetelor locale din publicului: Rondo-ul (denumit şi Marş turcesc) domeniu. În peregrinările lor nocturne, „noii barzi din Sonata în la-major de W. A. Mozart şi celebra ai nunţilor” se axează pe inovaţiile tehnologice, în romanţă populară De ce nu-mi vii de Gh. Dima/I. special, pe magnifi cul dispozitiv digital, tip mini- Filip, pe de alta. Coeziunea şi fl uenţa sintagmatică a disc, dischetă, CD etc., ele asigurând feedback-ul materialului în cuprinsul suitelor lăutarii o realizează evoluţiei solistice, substituind astfel orchestra sau prin procedeele tradiţionale, apelând la anumite fraze formaţia instrumentală. Regizate într-o manieră tot de legătură, la o serie de formule stereotipe, menite a mai spectaculară, banchetele nupţiale se transformă gestiona modulaţia tonală şi a asigura, în acelaşi timp, deseori în veritabile arene concertistice, destinate transferul de energie intonaţională de la un conţinut „galei vedetelor locale” de muzică pop sau popfolk. melodic la altul. Nu mai puţin populare, în special, pe la nunţile din Unele nunţi urbane de local tind să capete un mediul rural, sunt şi „concertele” live sau feedback aspect elitist şi fastuos, acestea facilitând producerea cu vedete ale muzicii folclorice neo-tradiţionale, diverselor inovaţii ceremoniale. Astfel, întâmpinarea cu soliştii de top ai diferitor ansambluri populare, alaiului nupţial la restaurant este ofi ciată uneori precum Lăutarii, Mugurel, Folclor ş.a. Şi în acest de fanfarele academice, tocmite în mod special domeniu, un element indispensabil succesului pentru evenimentul festiv. Constituite din muzicieni de piaţă îl reprezintă publicitatea. Popularitatea „de conservator” şi conduse de un dirijor, acestea interpreţilor de muzică populară (sau neo- interpretează „pe note” un vast repertoriu de muzică tradiţională) devine obiectul unor forme speciale universală şi naţională, cuprinzând atât marşuri de marketing cultural, un aspect mai puţin studiat clasice şi de promenadă, cât şi valsuri, tangouri, până acum. melodii latino-americane la modă, alternate cu În structura ceremonialului nunţilor orăşene dansuri tradiţionale autohtone. Aceloraşi fanfare tinde să se impună o nouă funcţie protocolară, cea academice li se încredinţează deseori şi asistarea de „maestru coregraf”, nearticulată însă sub aspect ceremoniei „la datul mâinii”. O inovaţie aproape taxonomic. Astfel, se obişnuieşte ca jocul ritual al indispensabilă scenariului actual îl reprezintă şi colacilor, jocul zestrei, precum şi al altor secvenţe ceremonia trecerii mirilor pe sub „podul de fl ori”, coregrafi ce cu caracter protocolar, în special a moment simbolic ce precede începutul banchetului celor legate de semnifi caţia hostropăţului sau a nupţial propriu-zis. Format din perechile de săltatelor12 de altădată, să fi e interpretate de una sau tineret, special aranjate în formă de coloană, acesta două perechi de dansatori profesionişti, în costume imprimă evenimentului o aură de solemnitate naţionale de scenă. Formelor stilizate de dans le rituală deosebită, accentuată şi prin „punerea în răspund conducătorii şi membrii trupelor coregrafi ce mizanscenă” a renumitului Marş de nuntă al lui profesioniste sau de amatori. Lor li se datorează şi Mendelssohn. Din acest moment, intră pe rol un introducerea în circuitul ofertelor nupţiale a dansului important personaj al nunţii moderne, „maestrul de gală, numit Polca moldovenească. Preluat din de ceremonii”, numit îndeobşte „prezentator” sau repertoriul cunoscutei trupe chişinăuiene de dans „tamadà” (termen preluat din fi lmele sovietice), modern Codreanca, operă a unei celebre stilizări el substituind funcţia protocolară de „dregător”, coregrafi ce, realizate, pe la sfârşitul anilor 1970, de „paharnic” sau „diriguitor” al meselor mari de altă maeştrii Petru şi Svetlana Gozun, brodată pe melodia dată. Personajul cumulează deopotrivă şi funcţia folclorică Polca din bătrâni, în prelucrare de Nicolae de interpret, solist vocal (gurist, „jumătate bard Botgros13, acest dans a devenit un fel de hit local. de han, jumătate număr de varieteu”, cum observa Trebuie de remarcat, totuşi, vivacitatea şi

nr. 3(18), septembrie 2010 - 115 Akademos conservarea destul de bună a unor vechi categorii în prezentul demers, solicită atât etnomuzicologilor, ceremoniale ale repertoriului de nuntă. Printre cât şi folcloriştilor şi etnografi lor să ia serios în acestea: a) cântecele de pahar, de masă sau de de consideraţie diversele forme ale artei populare vivat, brodate pe melodii săltăreţe de dans, însoţite moderne, rezultate din uzul tehnologiilor. Specialiştii de jocul ritual al paharelor, secondate de bătăile trebuie să apeleze în continuare la acest domeniu, încă cadenţate din palme ale mesenilor; b) melodiile slab delimitat şi problematizat ştiinţifi c, al cărui aparat rituale de hostropăţ, de jucat zestrea, darurile sau critic şi limbaj nu este sufi cient cristalizat, pentru a bucatele tradiţionale, axate pe un ritm de structură putea propune răspunsuri pertinente la provocările ternară asimetrică; c) cântecul ritual al miresei, la vieţii culturale contemporane şi pentru a asigura legătoare, la deshobotat, deseori reprezentat de un cadru ştiinţifi c adecvat în procesul evaluării şi cunoscutul cântec Ia-ţi, mireasă, ziua bună, sau de protejării patrimoniului cultural imaterial. vreo melodie instrumentală „de jale”, cu caracter improvizatoric, tip doină; d) melodiile instrumentale Referinţe: 1 Text disponibil on line, pe site-ul: http://www.mc.gov. la spălatul pe mâini, însoţind ceremonia închinării md (rubrica “Transparenţă decizională”). colacilor, având un caracter liber improvizatoric, tip 2 Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimo- doină „de jale”; e) melodiile de ascultare, inclusiv niului cultural imaterial (Paris, 17 octombrie 2003), art. 2. cele cu caracter de virtuozitate instrumentală 3 Rice Timothy. Bulgaria or Chalgaria: the attenuation lăutărească, precum celebra piesă concertistică of bulgarian nationalism in a mass-mediated popular music. In: Yearbook for Traditional Music, Vol.34, 2002, p. 35. Doina şi Ciocârlia ş.a.; f) melodiile tradiţionale de 4 Otiman Păun Ion. Drama satului şi a ţăranului marş. Un trend involutiv îl atestă însă Danţul ritual român într-un secol de iluzii, dezamăgiri şi speranţe. In: de nuntă. Odată cu modernizarea cadrului general Academica, revistă fondată de Academia Română, Anul de manifestare, el nu-şi mai afl ă locul consfi nţit de XVII, 201-202, Nr. 64-65, iulie-august 2007, p. 11. 5 tradiţia veche, ţărănească. Deseori danţul miresei Bădescu Ilie, Buruiană Claudia, Şerban Adela. Puterea economică şi spirituală a gospodăriei rurale în România, la apare înlocuit de valsul tinerilor. sfârşit de mileniu. In: Revista română de sociologie, Serie Preocupaţi de nivelul competitivităţii pe piaţa nouă, anul XVIII, nr.3-4, Bucureşti, 2006, p. 187-198. serviciilor muzicale, noii lăutari „se lasă purtaţi 6 Perrenoud Marc. La fi gure du musicos. Musiques pe valul electronizării şi computerizării”14. În populaires contemporaines et pratique de masse. In: consecinţă, modul de creaţie şi de interpretare Ethnologie française, Tome XXXVII, 2003/2, p. 684. 7 muzicală se schimbă radical. Sunetul muzical nu Mamulea Mona. Dialectica închiderii şi deschiderii în cultura română modernă. Bucureşti: Editura Academiei e pur şi simplu emis de instrumente sau de vocea Române, 2007, p.14. umană, ci e de-construit şi re-modelat de diverse 8 Rice Timothy, op.cit., p. 26. maşinării, adică este „pus pe fi re”, difuzat puternic, 9 Maliţa Mircea. Zece mii de culturi, o singură „regizat” după parametrii inovaţiilor tehnologice. civilizaţie. Spre geomodernitatea secolului XXI. Prefaţă de Manifestările sonice provenite din uzul tehnologiilor Ricardo Diez-Hochleitner. Bucureşti: Nemira, 1998, p. 53. 10 Termen propus de cercetătoarea americană D. electronice relevă un aspect total necunoscut Buchanan, cu referire la muzica populară scrisă, compusă, vechilor lăutari. Un nou val de „alfabetizare prelucrată, orchestrată, stilizată, inspirată din muzica muzicală” se prefi gurează acum. Astfel, confruntat tradiţională, promovată în scenă de către ansamblurile cu necesitatea operării electronice a înregistrărilor, profesioniste de stat, simbolizând hegemonia politică „noul lăutar” e chemat să concureze şi în postura şi administrativă, procesul standardizării culturale şi al de tehnician, un fel de „artist al procesării sonore”. construcţiei noii identităţi naţional-etatiste în perioada comunistă. Cf.: Buchanan Donna. Metaphors of Power, Interpretarea muzicală îi reclamă tot mai insistent Metaphors of Truth: The Politics of Music Professionalism necesitatea valorifi cării unor tehnici specifi ce de DJ, in Bulgarian Folk Orchestras. In: Ethnomusicology, Vol.39, precum mixarea, forfecarea, secţionarea creaţiilor. No.3, 1995, p. 381-416. Mania fragmentării şi combinării arhitectonice 11 Brăiloiu Constantin. Opere/Oeuvres, Vol. VI, Prima a materialului pare să domine autoritar actul de parte. Introducere, clasifi care, note de Emilia Comişel. Bucureşti: Editura Muzicală, 1998, p. 199. creaţie. Fenomenul favorizează oarecum ideea de 12 Termen specifi c dansurilor rituale de nuntă din sudul colaj şi de spontaneitate, confundată deseori cu Basarabiei. Cf.: Mocanu Maria. Giurgiuleşti. Monografi ei iluzia improvizaţiei autentice, specifi ce muzicii etnofolclorică. Chişinău: Cartier, 1999, p. 34-36. lăutăreşti de odinioară. Realitatea sonoră contrazice 13 Cf. volumul: Scena artistului amator. Sugestii însă astfel de aparenţe, care trimit, mai curând, la repertoriale (alcătuitor: Tudor Colac). Chişinău: Literatura artistică, 1988, p. 258-266. o simplă manieră de abordare post-modernistă a 14 Rădulescu Speranţa. Taifasuri despre muzica patrimoniului cultural moştenit. ţigănească. Chats about gypsy music. Bucureşti: Paideia, Aspectele menţionate şi multe altele, neelucidate 2004, p. 36.

116 - nr. 3(18), septembrie 2010 Patrimoniu

MĂNĂSTIREA VORONEŢ – IMPORTANT CENTRU DE CULTURĂ ŞI SPIRITUALITATE1

Acad. Andrei EŞANU Valentina EŞANU

Study VORONEŢ MONASTERY - IMPORTANT CENTER OF CULTURE AND SPIRITUALITY, is a compartment of emerging volume “Voroneţ Biserica zidită de Ştefan cel Mare în 1488 la Voroneţ Monastery. History. Culture. Spirituality” which includes aspects of cultural and spiritual activity Încă din domnia lui Ştefan cel Mare, dar mai ales of Voronet monastery, founded 600 years ago and achieved its peak during Stephen the Great and his după 1488, mănăstirea Voroneţ devine un important successors times (fi fteenth and sixteenth century). centru de credinţă şi cultură din Moldova medievală. With the support of country rulers and many famous Se pare, că de la bun început la Voroneţ s-au aşezat monks, including Daniil Sihastrul, Grigorie Roşca and monahi dintre cei mai evlavioşi şi iubitori de carte. abbot Macarius, at the monastery along the centuries had activated a school, a scriptural, a library and După toate probabilităţile, apariţia monahului the exceptional artists who have left on Voronet walls Daniil la Voroneţ după o perioadă de şedere la Putna immortal paintings. With its cultural and spiritual şi de sihăstrie a dat nu numai un impuls, dar şi a activities Voronet monastery was for centuries a important center of attraction for clergies, pilgrims imprimat vieţii monahale din acest lăcaş un nivel de and lovers of beautiful from different countries. trăire duhovnicească deosebit de înalt, de aspiraţie spre cele mai curate stări de perfecţiune sufl etească. Mănăstirea Voroneţ face parte din celebra salbă de cti- De această atmosferă cultural-spirituală a fost atras, torii ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ea a fost fondată cu probabil, şi Ştefan cel Mare, care, conform tradiţiei aproape şase secole în urmă, dar s-a consolidat ca centru fi xate de Ion Neculce, a venit la Daniil Sihastrul monahal mai ales în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi pentru mărturisirea păcatelor şi atingerea gradului celei a urmaşilor săi direcţi Bogdan al III-lea şi Petru Rareş. suprem de smerenie cu scopul de a fi sfătuit cum să Biserica înălţată de Ştefan cel Mare în 1488 cu hramul Sfântul Gheorghe a intrat în Lista Monumentelor Istorice procedeze după pierderea unei lupte grele cu turcii. ale României, edifi ciu înscris în Lista patrimoniului Mondial Probabil, Ştefan cel Mare a fost de mai multe UNESCO ca monument arhitectonic istoric şi de artă repre- ori oaspete dorit la Voroneţ. Vizitele voievodului zentativ pentru stilul moldovenesc medieval şi mai ales prin erau însoţite de fi ecare dată cu daruri bogate superbele sale fresce interioare şi exterioare, care s-au păstrat „înzestrând-o cu de toate”3 între care, alături de în variantele lor originale de o complexitate şi colorit unic. În moşii erau neapărat cărţi, cum ar fi Tetraevanghelul biserica mănăstirii s-a păstrat până astăzi mormântul unuia dintre cei mai veneraţi sfi nţi români, Daniil Sihastru, con- din 1490, veşminte şi odoare bisericeşti. Exemplul temporan cu Ştefan cel Mare şi cel al mitropolitului Grigorie a fost urmat de alţi voievozi, între care fi ul său, Roşca, prin grija şi efortul căruia sfântul locaş voroneţean Bogdan al III-lea voievod, Petru Rareş voievod, a ajuns la o mare înfl orire în sec. al XVI-lea. Mănăstirea Alexandru Lăpuşneanu, care dăruiesc sau confi rmă Voroneţ este situată în partea de nord-vest a vechii Moldovei, anumite donaţii către mănăstire. Deseori „milele” pe valea râului Moldova, în satul Voroneţ, la 4,5 km sud de oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava. domneşti se făceau cu ocazia prăznuirii hramului Interesul nostru sporit faţă de trecutul acestei celebre mănăstirii sau pe la alte praznice împărăteşti. ctitorii ştefaniene este motivat prin faptul că la Biblioteca Aşa de exemplu, la 27 martie 1598, „la hramul Ştiinţifi că Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe Sfântului Marelui Mucenic Gheorghii” Ieremia a Moldovei a fost identifi cat Pomelnicul Mănăstiri Voroneţ2 Movilă voievod dăruieşte „1 bute săcară; 1 bute – o rarisimă şi destul de bogată sursă istorică, care prin in- formaţiile sale unice din secolele XIV-XVIII a deschis nebă- slad; 1 poloboc vin; 1 poloboc stridie; 3 camene nuite orizonturi de cunoaştere nu numai pentru istoria Vo- (pietre –n.n.) ciară; 6 taleri de chieltuială; 3 zloţi la roneţului, dar şi pentru cea a Ţării Moldovei, aspecte care tămâe”4, ca la 3 aprilie 1602, acelaşi voievod să vină şi-au găsit refl ectare în volumul afl at sub tipar "Mănăstirea Voroneţ. Istorie. Cultură. Spiritualitate". 3 Pomelnicul Mănăstirii Voroneţ (Biblioteca Ştiinţifi că Centrală „Andrei Lupan” a AŞM, Chişinău , Ms. 28756). În continuare 1 Studiul de faţă este un fragment dintr-o lucrare monografi că Pomelnicul mănăstirii Voroneţ, p. 26. dedicată istoriei Mănăstirii Voroneţ, în curs de apariţie. 4 Mazerean Vartolomei, Condica Mănăstirii Voroneţul. Ed. 2 Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Pomelnicul mănăstirii Voro- de S.F.Marian, Suceava, 1900, 115 p. În continuare Condica neţ. Studiu şi text, în Analele Putnei, Mănăstire Putna,, 2008, Mănăstirii Voroneţul, p. 78, d. 2. IV, nr. 2, p. 91-247. nr. 3(18), septembrie 2010 - 117 Akademos

„la Sfânta mănăstire Voroneţul în zioa praznicului” „… unde din fragedă copilărie m-am închinat lui cu aceleaşi daruri5. La 21 aprilie 1614 întocmeşte Dumnezeu, cu rugăciunea Sfântului părinte al nostru „catastif de praznic ce au dat şi au miluit … sfi ntei Daniil cel Nou, şi unde am primit cinul îngeresc, şi sale mănăstiri Voroneţului” Ştefan Tomşa voievod unde mult m-am trudit cu sufl etul”9 reiese că înaltul care vine cu aceeaşi ofrandă6. Uneori domnii, cum prelat moldovean şi-a urmat învăţătura de carte şi a ar fi Constantin Mavrocordat, care la 7 noiembrie crescut duhovniceşte sub îndrumarea monahilor din 1733 dă mănăstirii Voroneţ „din vama mare câte 2 partea locului. Ataşamentul şi dărnicia deosebită de ocă untdelemn şi câte 8 dramuri tămâe pe lună, ca care a dat dovadă mitropolitul Moldovei Grigorie să fi e pentru luminare înaintea sfi ntelor icoane7.” Roşca în anii 40-50 ai sec. al XVI-lea faţă de Asemenea gesturi par să ne spună că nu rareori mănăstirea Voroneţ poate fi explicată şi prin adâncă domnii ţării vizitau mănăstirea Voroneţ şi prin recunoştinţă faţă de mediul evlavios din partea prezenţa lor întregeau atmosfera sărbătorească din locului sau de toţi cei care au avut grijă de educaţia şi „ziua praznicului” Sfântul Gheorghe sau Sfântul instruirea sa, în primul rând faţă de Daniil Sihastru. Daniil şi alte sărbători creştine. În Pomelnicul Dintre alte exemple din care reiese că la mănăstirii sunt înscrişi spre pomenire numeroşi Voroneţ au învăţat carte mai mulţi tineri fac parte şi boieri cu cele mai înalte ranguri cu membrii inscripţiile lăsate pe peretele bisericii Sf. Gheorghe: familiilor lor, ceea ce arată că pe parcursul secolelor „Eu, Gheorghiţă sinu (fi ul –n.n.) popi[i] lui Vasile XV-XVIII la mănăstire domnea permanent evlavia ot Câmpulungu, am învăţat la popa Martin la strană, şi atmosferă de credinţă. văleat 7…(restul stricat)”10, tot acolo afl ăm înscrise Încă de la hotarul secolelor XV-XVI, ba poate numele „Ion pisar” (1740/1741), „diac Toader”, şi de mai înainte, la mănăstirea Voroneţ călugării „Zel… diacul, Ves… diacul”, „Sohdan diac” ştiutori de carte au întemeiat aici o scriptorie, în (1766/1767) 11. De asemenea şi pomelnicul grafi ti care erau copiate cărţile necesare ofi cierii slujbei care cuprinde numele „Dimitru, Grigore, Pingi religioase. Drept exemplu, ar fi copierea unui (sic!), Vasile, Gheorghe, Manul, Ioniţă, Luca ot Tetraevanghel la 1490 de către călugărul Pahomie Vorone. În patul acestor prunci eşti Hristoase Isuse” din partea locului. Pe semne, de pe acele timpuri pare să fi e o înşiruire de nume de învăţăcei de la a fost înfi inţată, la fel ca şi pe la alte mănăstiri, o mănăstire12. şcoală de slavonie unde erau aduşi „la pedeapsă”, Activitatea şcolii mănăstireşti voroneţene este adică la instruire şi educaţie, copii de boieri şi confi rmată şi de alte exemple, din care reiese că a altă nobilime, de preoţi, tineri, care învăţau carte învăţat carte „Constantin ot Dorna”, prin 1733 „aice spre a deveni preoţi, copişti de cărţi, dieci pentru la Voroneţ cu popa Aftanasie, rus” 13, care după cum cancelariile ţinuturilor şi oraşelor, dascăli pentru reiese dintr-o însemnare de prin 1739/1740, de pe o biserici şi şcoli din întreaga Moldovă. altă carte, acelaşi preot s-a stabilit la Voroneţ pentru Descoperirea Psaltirei voroneţene şi a Codicelui mai multă vreme, dându-şi aici obştescul sfârşit14. voroneţean, lecturarea lor de către monahii şi După câte se pare, şcoala de dieci de la Voroneţ ucenicii de la Voroneţ, fapt despre care ne vorbesc 9 însemnările de pe aceste cărţi manuscrise, i-a Bogdan I., Evangheliile de la Homor şi Voroneţ din 1473 şi 8 1550 , în Analele Academiei Române, Bucureşti, Mem. secţ. determinat pe cercetători să considere că de pe Istorice, Ser. II, tom XXIX, 1907, p. 651. timpul afl ării lui Grigorie Roşca la Voroneţ (anii 50- 10 Brătulescu Victor, Nume de călugări şi de dieci în grafi tele 60 ai sec. XVI) aici activa o şcoală mănăstirească, de la mănăstirile Voroneţ şi Homor, în Mitropolia Moldovei şi în care monahi şi tineri studiau în limbile slavonă şi Sucevei, Iaşi, An XLI, 1965, nr. 9-10, p. 543. 11 română. Ibidem, p. 541-545. Este interesant faptul, că în urma lucrărilor de restaurare a celei mai vechi biserici de piatră cu Puţine sunt şi exemplele concrete care ar hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la mănăstirea Căpria- demonstra că un tânăr sau un monah şi-a făcut na au fost scoase în vileag numeroase inscripţii murale cu nume studiile la şcoala mănăstirească de la Voroneţ, de dieci din sec. XVII-XVIII, inscripţii care par să demonstreze dar există şi de acestea. În una din însemnările de că la această mănăstire, la fel ca şi la Voroneţ, activa o şcoală de dieci (Andrea/Andrii, Maftei, Vasilaşco/Vasilachi, Vrălan, pe Tetraevangheliarul din 1550/1551 dăruit de Apostol, Proca) (vezi: Ciocanu S., Fortifi caţii şi edifi cii medi- mitropolitul Grigorie Roşca mănăstirii Voroneţ eval la mănăstirea Căpriana, în anuarul Arta, Chişinău, 2008, 5 Condica Mănăstirii Voroneţul, p. 79, d. 3 p. 51-64.). 6 Condica Mănăstirii Voroneţul, p. 79, d. 5. 12 Brătulescu Victor, Nume de călugări şi de dieci, p.541. 7 Condica Mănăstirii Voroneţul, p. 83, d. 18. 13 Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldo- 8 P ăcurariu Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române,Bucureşti, vei. Un Corpus Editat de I. Caproşu, E. Chiaburu. Vol. I (1429- 1980, p.451. Mitric Olimpia, Cartea românească manuscrisă 1750), Iaşi, 2008, p. 466. din Nordul Moldovei, Bucureşti, 1998, p.32. 14 Ibidem, p.489.

118 - nr. 3(18), septembrie 2010 Patrimoniu a continuat să activeze şi după închiderea mănăstirii, mănăstirii bulgare Rila25, decât prin aceea că pe căci pe la 1790 „Ioanichie, dascal homoran” copia aici atunci la mănăstirea moldoveană a ajuns să se închi- un „Osmoglasnic… pentru învăţătura diecilor”15. La ne şi să adune „milostenie” nişte călugări bulgari fel, a continuat să mai pâlpâie un timp şi scriptoria cum făceau de obicei atâtea lăcaşe sfi nte din Balcani mănăstirii în care pe la 1801, „Ironim Stolear, ot şi Orientul Apropiat ajunse la mare sărăcie din monastirea Voroneţ” copia „Viaţa minunatului Isop cauza stăpânirii otomane. Uneori, fi e întâmplător, preînţeleptul”16. fi e intenţionat diferite feţe bisericeşti sau laice Dacă mai mulţi dintre cei care au învăţat carte la rătăcind prin lume se aciuau la mănăstirea Voroneţ. Voroneţ au ajuns mitropoliţi, episcopi, egumeni pe Aşa s-a întâmplat cu „popa Aftanasie, rus” pe care-l la alte mănăstiri, aceasta arată că aici şi-a desfăşurat îl afl ă la Voroneţ un învăţăcel din satul Dorna pe la activitatea un centru de instruire şi educaţie spirituală 173326; iar „Ifrim, ardelean” de obârşie, îşi atestă la destul de înaltă. 13 mai 1781 şederea la mănăstirea Voroneţ printr-o Din cauza condiţiilor grele şi a numeroaselor însemnare de pe un „Apostol” (1743) pe când războaie, devastări, incendii până la noi a ajuns doar încheia copierea unei ample însemnări cronicăreşti o mică parte din zestrea spirituală şi cărturărească a privitoare la istoria Ţării Moldovei27, fapt care Voroneţului, mai ales din cele copiate aici. scoate în vileag prezenţa unei atmosfere cărturăreşti Pe întreg parcursul existenţei sale fi ind atraşi de şi de interes faţă de trecutul bisericii moldoveneşti atmosfera spirituală de adânca credinţă şi serviciile şi a Ţării Moldovei în general. divine, de parastasele de pomenire a voievozilor, Odată cu întemeierea în ţările vecine şi cele boierilor, dar şi a oamenilor din păturile scăpătate româneşti a tipografi ilor, fi ind vorba de sec. al XVI- şi de jos ale ţării mănăstirea Voroneţ era vizitată lea, la mănăstirea Voroneţ ajunge şi cartea tipărită de monahi de pe la alte mănăstiri din împrejurimi: care nu numai că costa mai puţin, dar şi se citea şi se Humor17, Neamţ18, Slatina19, Bisericani20, de mulţi învăţa mai uşor. Cu toate acestea, în sec. XVI-XVIII credincioşi din ţinuturile, târgurile şi satele din toată în mănăstirea Voroneţ, ca şi în întreaga Moldovă, Moldova şi chiar de pe alte plaiuri, între care din continua să predomine cartea manuscrisă. Această Transilvania, Rusia, precum şi de pe pământurile realitate o constatăm şi pe la 1775, pe când biblioteca bulgare, sârbeşti şi ucrainene. Drept dovadă sunt mănăstirii număra, conform Condicii întocmite de atât persoanele trecute la Pomelnic, între care şi Vartolomei Mazereanu, 78 de cărţi, dintre care numai „ţarii moschiceşti” din sec. XVI-XVIII de la Ivan 22 erau cărţi tipărite, adică 30 la sută. al IV-lea până la Elisaveta Petrovna21, precum La data lichidării mănăstirii în 1775 de către şi diferite inscripţii de pe pereţii bisericii cum autorităţile austriece, constatăm că sub îndrumarea ar fi Vâlcu Ungureanul (1630/1631)22, probabil egumenului Macarie la Voroneţ avea loc o înviorare din Transilvania; Anania Mileşev (1607/1608) evidentă a vieţii culturale şi spirituale. Dar fenomenul şi Theodor Mileşev (1633/1634) din Serbia23; nu a avut fi nalităţi importante din cauza amestecului ieromonah Dimitrii (1666) din Poltava24. în treburile mănăstirii al noilor autorităţi. Cum am putea explica altfel faptul că după Redeschisă după 206 ani sub diriguirea înţeleaptă retragerea la Voroneţ fostul mitropolit Grigorie a Maicei Stareţe Irina, la mănăstirea Voroneţ se Roşca dăruia un acoperământ pentru Sfânta Masă încearcă reînnodarea fi rului istoriei şi revigorarea vieţii spirituale, încât sfântul lăcaş îşi recapătă treptat faima de altădată. Astăzi, spre mănăstire îşi 15 Mitric Olimpia, Manuscrise româneşti din Moldova. Cata- log, vol.II, Iaşi, 2007, p.78-79. îndreaptă paşii pentru a se ruga lui Dumnezeu, a 16 Ibidem, p. 166-167. cinsti memoria înaintaşilor şi a admira frumoasele 17 De exemplu, „ermonah Ioan ot Homor” vizita mănăstirea fresce voroneţene şi irepetabilul „albastru de Voroneţ ani de-a rândul, după cum reiese din inscripţiile sale Voroneţ” sute şi mii de credincioşi din împrejurimi, lăsate pe peretele bisericii Sf. Gheorghe în anii 1756, 1757, 758 (Brătulescu Victor, Nume de călugări şi de dieci p. 542, 544, pelegrini din întreagă Românie şi de peste hotare. 545). 18 „Ieromonah Iorest ot Neamţu”, 1747/1748 (Ibidem, p. 545). 19 „Isaie ot Slatina” (Ibidem, p. 543). 20 „Monah Gavril din Bisericani” (Însemnări, vol. I (1429- 25 1750), Iaşi, 2008, p. 417). Moisescu Gh., Lupşa Şt. Filipaşcu Al., Istoria Bisericii 21 Pomelnicul mănăstirii Voroneţ, p. 37. Române, vol. 1, Bucureşti, 1957, p. 394. 26 22 Brătulescu Victor, Nume de călugări şi de dieci, p. 543. Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldo- 23 Ibidem, p. 542. vei. Un Corpus Editat de I. Caproşu, E. Chiaburu. Vol. I (1429- 24 Ibidem, p. 544. 1750), Iaşi, 2008, p. 466. 27 Ibidem, vol. II, Iaşi, 2008, p.339-340.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 119 Akademos

CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN AŞEZAREA CHIŞINĂU „VALEA MORILOR”

Sergiu BODEAN, cercetător ştiinţifi c, Centrul Arheologie, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM

ARCHAEOLOGICAL SURVEY OF THE SETTLEMENT “VALEA MORILOR” FROM Bordei medieval cu cuptor pietrar CHISINAU The article presents main results of the O altă descoperire care completează cunoştin- archaeological excavations of the pluristratigraphic ţele noastre despre habitatul uman de pe teritoriul settlement “Valea Morilor”, Chisinau, carried out Chişinăului a fost făcută în primăvara anului 2009 during the 2009-2010 fi eld season. The archaeological în zona lacului din parcul „Valea Morilor”4. În pro- survey includes study of a variety of complexes cesul lucrărilor de reconstrucţie a lacului au fost representing Aeneolithic, Early Iron Age, Antiquity, and Middle Age. As a result of excavations carried deranjate resturile unei aşezări pluristratifi cate. La out by the research group of archaeologists from momentul descoperirii s-a constatat că o parte a ei the Institute of Cultural Heritage of the Academy fusese deja distrusă în procesul de construcţie şi of Sciences of Moldova, the part of archaeological amenajare ulterioară a lacului, iar o altă parte nece- complex situated in the area of planned ground sita săpături de salvare deoarece pericolul distruge- works was saved and included in the national rii era iminent. cultural heritage. The archaeological survey from În anii 2009-2010 o echipă de cercetători de “Valea Morilor” represents the fi rst archaeological la Centrul Arheologie al Institutului Patrimoniului excavations on vast surface in Chisinau that revealed Cultural al AŞM5 a efectuat în această aşezare cer- important fi nds of Aeneolithic Age. cetări arheologice de salvare. Săpăturile au scos în evidenţă mai multe nivele de locuire din diferite pe- Patrimoniul arheologic al oraşului Chişinău a rioade istorice. Cel mai vechi aparţine culturii Pre- început să fi e pus în valoare începând cu anii ‘50 ai cucuteni-Tripolie A (faza Precucuteni III) (mil. V î. secolului trecut. Prin cercetări perieghetice au fost Hr.). În acest nivel au fost cercetate vestigiile unei descoperite o serie de aşezări din paleolitic-evul construcţii de suprafaţă cu tavanul de lut cu pleavă mediu dezvoltat. Două din ele au fost cercetate prin aşternut pe un pat de bârne despicate şi a câtorva săpături. Este vorba de aşezarea hallstattiană situ- gropi. Din ele a fost recuperată ceramică fi nă cu de- ată la marginea de nord-est a oraşului, cercetată în cor canelat, incizat şi pictură roşie crudă, ceramică anii 1955-1956 de către A.I. Meljukova1, şi de cea grosieră decorată cu alveole, impresiuni executate care aparţine culturii Sântana de Mureş-Cernjahov, cu unghia, proeminenţe, unelte de muncă din pia- cercetată de E.A. Rikman în anul 19562. Ultima tră (râşniţe, frecătoare) şi silex (gratoare, lame re- este situată pe versantul de nord al văii Husia din tuşate etc.), statuete antropomorfe, o măsuţă-altăraş zona Petricani a oraşului. Descoperiri din perioada decorată cu caneluri şi pictură roşie crudă. Dintre hallstattiană au fost efectuate în zona Buiucanilor formele de vas atestate se remarcă vasele bitronco- Vechi în anul 19823. nice, vasele cu corpul bombat, fructierele, vasele pi- 1 Мелюкова А.И. Культуры предскифского периода в лесо- riforme, capacele, străchinile, lingurile, polonicele, степной Молдавии//МИА СССР, №96, Москва, 1961, с. 35- chiupurile. 52; Leviţki O. Cultura hallstattului canelat la răsărit de Carpaţi, Bucureşti, 1994, p. 34, 161. 4 Aşezarea a fost descoperită de către paleontologul Teodor 2 Рикман Э.А. Памятники сарматов и племен черняховской Obadă. культуры (АК МССР, вып. 5), Кишинев, 1975, с. 124. 5 Echipa de cercetare în anul 2009 era compusă din: Sergiu 3 Агульников С.М., Ткачук М.Е. Находки раннего желез- Bodean (responsabil), Sergiu Popovici, Vitalie Burlacu. În anul ного века с пос. Старые Боюканы//Археологические ис- 2010: Oleg Leviţki, dr. habilitat (responsabil), Sergiu Bodean, следования молодых ученых Молдавии, Кишинев, 1990, с. Serghei Agulnicov, Vitalie Burlacu, Sergiu Popovici, Ghenadie 105-107. Sîrbu, Sergiu Heghea, Ion Noroc.

120 - nr. 3(18), septembrie 2010 Arheologie

În nivelul de locuire care aparţine culturii Cucu- teni-Tripolie (etapa Tripolie BII) au fost descoperite fragmente de vase bitronconice, străchini pictate cu negru, negru şi roşu, fragmente de vase Cucuteni C, unelte de silex. Un interes aparte prezintă o groapă cercetată în acest nivel care pe lângă fragmentele ce- ramice caracteristice perioadei conţinea numeroase fragmente de vatră şi capul unei fi gurine zoomorfe. Perioadei hallstattiene îi aparţine o groapă me- najeră cercetată în anul 2010. Din umplutura ei pro- vin fragmente de ceramică grosieră şi fi nă cu decor canelat, oase de animale, fusaiole, pietre. Nivelul de locuire din epoca antică (cultura Sântana de Mureş- Cernjahov, sec. III-IV) este reprezentat în aşezare prin gropi menajere. În ele, precum şi în stratul de Ceramică precucuteniană cu decor incizat cultură, a fost descoperită ceramică cenuşie lucrată Materialele rezultate în urma cercetărilor din la roată, fragmente de amfore romane, un fragment aşezarea Chişinău „Valea Morilor” aduc noi con- de fi bulă de bronz, o mărgică. tribuţii la cunoaşterea habitatului uman în această Suprafaţa aşezării a fost locuită şi în evul mediu zonă începând cu preistoria şi terminând cu epoca timpuriu, dovadă servind vestigiile a trei bordeie şi a câtorva gropi menajere din acea perioadă. Bordeiele medievală. În premieră pe teritoriul oraşului Chişi- erau înzestrate cu cuptoare pietrar, în ele fi ind des- nău, aici au fost descoperite şi cercetate vestigii din coperite fragmente de ceramică cu decor în formă epoca eneolitică. Rezultatele acestor investigaţii vor de linii incizate ondulate, fusaiole, unelte de muncă contribui la o mai bună cunoaştere a istoriei oraşu- din piatră. Evul mediu dezvoltat este reprezentat în lui Chişinău şi vor fi incluse în lucrările de sinteză exclusivitate prin material ceramic. privind istoria lui.

Echipa de cercetare de la şantierul arheologic Chişinau „Valea Morilor”, august 2010

nr. 3(18), septembrie 2010 - 121 Akademos

CERCETAREA enciclopedice, ca mod de tezaurizare şi diseminare a cunoştinţelor, nu mai pot să contribuie doar la ENCICLOPEDICĂ – satisfacerea curiozităţii. Misiunea unei enciclopedii ATRIBUT devine alimentarea refl ecţiei colective, care are nevoie să înţeleagă, să promoveze progresul, AL CUNOAŞTERII anticipând riscurile şi prevenind dezastrele. MULTIDISCIPLINARE Pe parcursul evoluţiei enciclopedismului pot fi urmărite schimbările care s-au produs în Dr. Didina ŢĂRUŞ, interpretarea conceptului enciclopediei şi în modul şef secţie, Instituţia Publică de sistematizare şi accesare a cunoştinţelor. În Enciclopedia Moldovei epoca medievală, enciclopedia era „oglinda lumii”, un inventar în care credinţa era plasată în centrul tuturor cunoştinţelor. Ea servea drept suport atât în ENCYCLOPEDIC RESEARCH - ATTRIBUTE învăţământul creştin, cât şi în cel musulman, budist OF MULTIDISCIPLINARY KNOWLEDGE etc. În sec. al XVI-lea, în Europa occidentală The encyclopedic research in the Republic of cuvântul „enciclopedie” era interpretat ca instruire Moldova, reinstated by the 10 volume „Encyclopedia of Moldova” project, is based on the hoarding and ce cuprindea întregul ciclu al cunoaşterii. Peste disemination of knowledge, along with fueling the două secole, pentru D. Diderot (1713-1784), collective refl ection with information sourced in each enciclopedia devine „o înlănţuire de cunoştinţe”, and every branch of science and art. The experience regarding the classifi cation of science/art, along scopul ei fi ind nu doar asigurarea accesului la with the selection of the terminological repertoire, ansamblul de cunoştinţe umane, dar, totodată, şi the elaboration of articles, the establishment of la legăturile dintre acestea. Peste alte două secole, correlations between themes and concepts in various din perspectiva globalizării, se încearcă a explica sciences/arts are all put to great use in the context of the mutations that take place in the evolution cum s-au produs mutaţiile în accesul la cunoştinţele of the encyclopedia concept and the access to the enciclopedice, determinate de saltul în tehnologia encyclopedic knowledge. Through both its content and informaţiilor, dar şi mutaţiile de ordin conceptual. the organizing of the materials, the “Encyclopedia of Ultimele marchează trecerea de la fundamentele Moldova” will be an edition of synthesis, which will offer information to multiple subjects and themes, enciclopediei antice, ce îngloba o listă simplă sau while respecting the principles of professional complexă de cunoştinţe destinată unei caste de deontology. It must be stressed that encyclopedic intelectuali, către enciclopedia colaborativă din research is multidisciplinary, it is an attribute of the knowledge of complex reality and it necessitates the sec. XX şi XXI, cu semnifi caţia de „tendinţă de full contribution of the academic scientifi c community acumulare sistematică de cunoştinţe din diverse and the international collaboration. ramuri”. Enciclopedia se transformă dintr-o lucrare singulară, „oglindă a lumii”, ce refl ecta inclusiv Reluarea cercetărilor enciclopedice academice raporturile cu puterea, într-o „oglindă a satului în Republica Moldova, prin proiectul unei ediţii global”, organizată pe platforma internetului, cu enciclopedice universale în 10 volume, are loc acces universal. într-un context de reevaluare şi reconsiderare în Proiectul de cercetare cu caracter enciclopedic ceea ce priveşte limitele cunoaşterii, misiunea şi de editare a Enciclopediei Moldovei (EM) este, cercetării ştiinţifi ce în general. Crezul pozitivist că în primul rând, un demers de iniţiere pentru o progresul umanităţii este determinat de dezvoltarea nouă generaţie de cercetători. Aceştia învaţă pe cunoştinţelor a fost clătinat de o serie de cataclisme parcurs, sunt antrenaţi în cercetări multidisciplinare care nu au fost anticipate şi evitate prin puterea şi complexe, valorifi că experienţa altor ţări în cunoaşterii. Deşi se înregistrează o dezvoltare ce priveşte particularităţile selectării temelor, explozivă a ştiinţei într-o multitudine de domenii organizării repertoriului terminologic, elaborării distincte, la început de secol XXI cunoaşterea pare articolelor de enciclopedie. Pentru spaţiul nostru să genereze multe incertitudini, iar aplicaţiile ei este, totodată, un demers de recuperare culturală, o suscită nu numai încredere, ci şi tot atâta nelinişte. încercare de statornicire a unei tradiţii, de ieşire din Într-un timp al dilemelor, proiectele anonimat şi intrare în raza de vizibilitate a „oglinzii satului global”. Ar mai putea semnifi ca asumarea

122 - nr. 3(18), septembrie 2010 Enciclopedie sincronizării cu principiile neutralităţii obiective registrele ramurale de termeni ai ştiinţei şi artelor. în abordarea tematicii şi problematicii ştiinţifi ce, În procesul de elaborare a Registrului general de ruperea de un anumit tip de raporturi cu puterea, termeni au fost delimitate şi, în mare parte, parcurse de anumite infl uenţe şi presiuni. Este cunoscut următoarele etape: documentarea, selectarea faptul că, deşi se proclamă ataşamentul la valorile domeniilor/ramurilor ştiinţei şi artelor; elaborarea pluralismului, autorităţile sunt mereu tentate să arborilor ramurali ai clasifi cării tematice şi a menţină controlul şi să-şi impună propriul adevăr. Arborelui general al clasifi cării tematice; culegerea/ Asocierea enciclopediei cu acumularea selectarea termenilor şi organizarea lor sub formă de sistematică de cunoştinţe în diverse ramuri este registre ramurale; identifi carea termenilor ştiinţifi ci o viziune oarecum utopică. În realitate, astăzi o interdisciplinari în scopul soluţionării cazurilor de enciclopedie universală nu mai este un inventar, nici omonimie prin defi nirea adecvată a termenului chiar în sute de volume nu ar putea fi refl ectate toate omonim în cadrul fi ecărei ştiinţe (ex: ACT (fi los.), cunoştinţele ce se acumulează. Sub aspect practic, ACT (jur.), ACT (teatr.)); expertizarea şi validarea ea semnifi că mai degrabă selectare şi organizare, registrelor de termeni; integrarea termenilor în înglobarea unei ierarhii a cunoştinţelor, în baza cadrul Registrului general (cca 45 mii de termeni în clasifi cării şi sistematizării acestora într-o ordine de varianta de proiect). la general la particular. Din fi ecare ştiinţă trebuie Pentru sistematizarea şi clasifi carea fondului selectat nucleul, ansamblul de adevăruri esenţiale – lexical al Enciclopediei Moldovei s-a recurs concepte, rezultate, aplicaţii etc. Apoi, cunoştinţele la adaptarea, combinarea unor moduri de triate urmează a fi organizate sub aspectul asigurării ordonare şi clasifi care aplicate pe plan naţional integrităţii, unităţii şi clarităţii de stil, al accesibilităţii şi internaţional. În scopul identifi cării ramurilor/ pentru utilizator/consumator. domeniilor ştiinţifi ce au fost supuse analizei În lucrarea lor de referinţă de acest gen, D. comparative diverse nomenclatoare (nomenclatorul Diderot şi D’Alembert au aplicat o structură specialităţilor ştiinţifi ce, nomenclatorul domeniilor triplă de organizare a cunoştinţelor, actuală şi în de formare profesională, nomenclatorul activităţilor prezent: lista alfabetică, arborele ierarhizat al din economia naţională ş.a.). Clasifi carea propusă ştiinţelor ce refl ecta sistemul cunoştinţelor umane de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare şi trimiterile/referinţele de la un articol la altul, Economică (OCDE), aplicată şi în Republica care indicau relaţiile parentale sau afi nităţile între Moldova, în care se delimitează 6 domenii complexe materii. Există opinii potrivit cărora metoda lui ale activităţii de cercetare-dezvoltare (ştiinţe D. Diderot şi D’Alembert de utilizare a mai multor naturale şi exacte; ştiinţe inginereşti şi tehnologice; structuri interconectate constituie anticiparea ştiinţe medicale; ştiinţe agricole; ştiinţe sociale; concepţiei moderne a hipertextelor ce stau la baza ştiinţe umaniste), a fost pusă la baza structurii enciclopediilor în versiune electronică. Tradiţia este nivelului 1 al Arborelui clasifi cării tematice a continuată de autorii contemporani ai enciclopediei termenilor. În vederea completării nivelului 1 a fost franceze „Universalis”, care adaptează conceptul analizat şi modelul de clasifi care a enciclopediei „înlănţuirii cunoştinţelor”, oferind utilizatorului „Universalis”, care are 22 de teme/rubrici pe nivelul posibilitatea de a circula prin câmpul cunoştinţelor 1, predominând ramuri/teme concrete şi mai puţin pe traiectoriile de tip „reţea”. O astfel de metodă domeniile complexe. Examinarea acestor şi altor se adresează nu atât capacităţii utilizatorului de a abordări a permis sinteza Arborelui clasifi cării consuma cunoştinţe brute, cât talentului de a-şi tematice a termenilor EM, completarea listei de pune întrebări, de a refl ecta, de a apela la materiale ramuri ale ştiinţei şi artelor la nivelul 1 (Figura 1). legate/corelate, de a se aprofunda în căutare pe În urma evaluărilor de expert, pentru refl ectarea diverse direcţii pentru a găsi răspunsurile. în cadrul celor 10 volume, fi ecărui dintre În Enciclopedia Moldovei, ca şi în orice domeniile/ramurile ştiinţei şi artelor i s-a atribuit enciclopedie universală, conceptualizarea o cotă (în procente) din volumul total, reieşind obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii se va din proporţia procentuală de 40:60 dintre ştiinţele realiza prin intermediul terminologiei ştiinţifi ce. În exacte şi naturale şi, respectiv, ştiinţele sociale şi acest context un rol central îl joacă Registrul general umaniste. În procesul elaborării volumelor, aceste de termeni (repertoriul terminologic), ce integrează cote orientative vor fi respectate cu o anumită

nr. 3(18), septembrie 2010 - 123 Akademos

fl exibilitate, fi ind posibile ajustări şi redistribuiri de vedere pertinente); benefi cierea de dreptul de de spaţiu editorial. autor; respectarea artei de a cunoaşte (Codul bunei Atât prin conţinut, cât şi prin organizarea conduite /Codul deontologic al cercetătorului, materialelor, se va tinde spre imprimarea unui spirit loialitate, evitarea atacurilor la persoană, dezbateri de sinteză întregii ediţii a Enciclopediei Moldovei. la unele subiecte). Textul articolului va fi completat Ea nu va înlocui alte lucrări şi colecţii existente, ci în mod organic cu materiale ilustrative (hărţi, va oferi utilizatorului informaţii noi, nu atât pentru fotografi i, desene, portrete, scheme, schiţe tehnice, simpla lectură a răspunsurilor, cât pentru consultare, diagrame etc.). înţelegere, obţinere de explicaţii la întrebările pe Cercetarea enciclopedică multidisciplinară, care şi le pune acesta. Articolele enciclopediei vor ca atribut indispensabil al cunoaşterii realităţii prezenta cunoştinţe sigure la multiple subiecte şi complexe, ale cărei produse sunt ediţiile de anvergură teme, informaţii despre personalităţi notorii pe plan – dicţionarele enciclopedice, enciclopediile tematice naţional şi internaţional. La scrierea articolelor se şi universale ş.a., necesită implicarea plenară şi vor avea în vedere anumite principii, printre care: contribuţia comunităţii ştiinţifi ce academice şi pertinenţa materialului (expunerea cunoştinţelor universitare, transpunerea dezbaterilor la anumite verifi cabile, corespunzătoare titlului şi structurii subiecte în paginile lucrărilor. De asemenea, articolului la un anumit subiect, dezvoltat în surse colaborarea internaţională în domeniu, invitarea demne de încredere); neutralitatea punctului savanţilor cu renume în calitate de autori va conferi de vedere (evitarea conţinutului evaziv, citarea un plus de credibilitate şi notorietate lucrărilor surselor veridice, prezentarea tuturor punctelor elaborate.

Figura 1

Notă: Subgrupa de ştiinţe sociale include: sociologie, societate civilă, demografi e, urbanistică, habitat, ştiinţe militare, antropologie socială, etnologie, etnografi e şi antropologie, psihologie şi psihanaliză.

124 - nr. 3(18), septembrie 2010 Critică literară

CLOPOTELE DE PLUMB ŞI DE ARAMĂ ALE LUI VICTOR TELEUCĂ

Academician Haralambie CORBU

COPPER AND LEAD BELLS OF VICTOR TELEUCA During a conversation with writer Iacob Burghiu, the late and talented poet, novelist and fi lm director Vlad Iovita was confessing: “[Victor Teleuca] is a great poet. He will be the one who will make us famous… If we are lucky to be read by the entire world”. It is too early to speak about the alignment of poet and philosopher Victor Teleuca to the worldwide artistic and scientifi c elite. Time will do it for us. What Victor TELEUCĂ we can do, and we ought to do, is to try to look at the Teleuca phenomenon in the nationally, regionally personalităţi sunt califi cate drept geniale sau, cel and globally philosophical, historical and cultural puţin, atinse de aripa harului divin. context. Thus, it is necessary to emphasize and to fi nd E prematur să vorbim astăzi despre o aliniere a the real place that should be taken by this eminent poetului şi fi losofului Victor Teleucă la elita artistică personality in the context of our national culture with şi ştiinţifi că de rang mondial. Asta urmează să o facă its borders open to communication and universality. timpul, dacă o va face. Ceea ce putem şi suntem datori, e să încercăm să privim fenomenul Teleucă în Trecerea prin această lume, plină de minuni, dar context fi losofi c, istoric şi cultural naţional, regional şi de grele păcate, stă, de cele mai multe ori, sub şi universal. Lucru care, de fapt, a şi început, mai semnul unei enigme imprevizibile şi indescifrabile cu seamă în ultimii zece-doisprezece ani. Astfel, e până la capăt, căci destinul fi ecărui individ – cu atât necesar să se pună în lumină, să se găsească locul mai mult acela al unor personalităţi ieşite din comun real pe care trebuie să-l ocupe această distinsă – poartă în străfundurile sale pecetea timpului şi personalitate în contextul culturii noastre naţionale spaţiului istoric, geografi c, cultural şi spiritual în cu frontierele larg deschise spre comunicare şi care acesta s-a format. Identifi carea tuturor acestor universalitate. subterane necesită în mod obligatoriu cultura, Una din chestiunile fundamentale ce ţin de cunoştinţele şi experienţa respectivă, lucru care abordarea şi interpretarea fenomenului Victor nu e uşor de realizat, însă care, prin eforturi bine Teleucă e identifi carea sau formularea unui răspuns orientate şi bine organizate, prin înalt profesionalism satisfăcător la întrebarea: De unde vine, unde se şi autodisciplină, pot, în cele din urmă, să atingă afl ă şi care sunt prognozele de mâine ale acestei scopuri de adevărată performanţă. apariţii cultural-artistice atât de neobişnuite, cu Există însă, mai ales când e vorba de personalităţi temelii originare şi identitare dintre cele mai marcante de creaţie, un domeniu aproape insesizabil profunde şi insesizabile în istoria propriului popor şi inaccesibil până şi pentru aşa-zişii experţi de forţă dar şi a umanităţii în ansamblu, a propriului Eu, a – acela al instinctului ereditar, al intuiţiei genetice, propriei fi inţe dar şi a fi inţei umane în totalitatea şi al talentului înnăscut, transmis de predecesori prin nemărginirea ei? – Răspunsurile urmează a fi găsite canale numai de ei ştiute/neştiute. Această taină pentru a demonstra o dată în plus că enigmele/ genetică moştenită de la mama devine piatră de tainele creaţiei poetului-fi losof se complică şi încercare pentru numeroasele generaţii de admiratori se distanţează tot mai mult, pe măsura iluziei care, succedându-se de-a lungul secolelor, vor să-i dezlegării lor, creând premisele unor noi câmpuri şi dezlege enigma. Ea rămâne însă de fi ecare dată zone de cunoaştere/necunoaştere a fi inţei/nefi inţei nedezvăluită – integral – de către cei prezenţi, în cuprinsul/necuprinsul unui spaţiu malefi c fi e urmaşii luând-o ca şi cum de la început. În istoria individual, fi e extrapolat la dimensiuni planetare culturii, ştiinţei, literaturii şi artelor asemenea sau cosmice chiar.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 125 Akademos

Această „procedură” de afl are a adevăratei Statului Român, în componenţa URSS, în anii de încărcături semantico-stilistico-estetice a creaţiei Independenţă şi căutare a unor soluţii proprii de poetului e condiţionată, parţial, de faptul că fi inţare şi afi rmare. De la prima publicaţie literar- nu tot ce a scris autorul a ajuns să vadă lumina artistică, poemul Răscruce (1958), până la ultimele tiparului – nici în timpul vieţii, nici după trecerea volume apărute post-mortem şi despre care am sa în eternitate. Există, în acest sens, numeroase pomenit deja, s-au perindat epoci întregi şi cutremure argumente, exemple şi mărturii. Vom aminti doar social-umane care au zguduit şi au schimbat lumea. de faptul că primul volum în grafi e latină, intitulat Toate acestea au trecut, într-un fel sau altul, prin Piramida singurătăţii, a apărut tocmai în anul 2000, sufl etul şi conştiinţa cepeleuţeanului Victor Teleucă. în timp ce volumele următoare: Ninge la o margine Modest din fi re şi blajin la sufl et, înzestrat de la de existenţă (Poezii, refl ecţii şi alte deziceri de sine, Dumnezeu cu harul contemplării şi analizei lucruri- 2002), Improvizaţia nisipului (2006) şi poemul lor în dimensiunea, complexitatea şi profunzimea Decebal (2003) văd lumina tiparului numai după lor, autorul poemului Decebal prefera, mai ales stingerea din viaţă a autorului lor. în ultimii ani de viaţă, discuţiile cu sine însuşi, cu Recent, tot în 2010, pe masa cititorului ajunge propriul eu pentru ca în cele din urmă să ancoreze minunatul poem liric-fi losofi c Răsărit de Luceafăr, pe vârfurile unei fi losofi i poetice sau, dacă vreţi, a scris încă în anul 1988. Surprize cutremurătoare de unei poezii fi losofi ce, greu de imaginat în condiţiile acest fel ar putea să mai aibă loc, ele completând istorice precare pe care a avut a le înfrunta. esenţial imaginea creatorului acestor mărgăritare Cu toate acestea, în scrisul autorului, privit în poetice, inclusiv şi acel consacrat marelui Eminescu. ansamblu, se observă nu numai un salt calitativ Căci „Eminescu, zice V. Teleucă în ante-prefaţă la absolut nou, o reformare fundamentală a cuvântului poem, este stâlpul de Foc ce ne duce prin pustiul şi imaginii poetico-fi losofi ce, dar şi o continuitate arid spre propria noastră cunoaştere, imaginara Ţară evidentă dintre cele intuite şi dibuite în anii tinereţii. a făgăduinţei”. Anume marele geniu, care a fost şi Nu lipsesc şi căutările de sine, accentuate mai va rămâne autorul „Luceafărului” nepereche, „când cu seamă în a doua perioadă a vieţii sale, după se revarsă zorii/ şi-adormi pe cele scrise / fruntea lui înlăturarea din toate funcţiile ofi ciale şi mai puţin mai grea ca munţii, / nici el nu-şi închipuise / care ofi ciale, pe care le-a îndeplinit de-a lungul anilor în lege se alege / din cuvinte şi din vise, / un ceva ce cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova (de secretar n-are capăt, / un simbol din vremi cernut, / altfel nu al Comitetului de conducere al U.S., de lucrător de era ce este / şi ce-a fi cu timp şi spaţiu / într-o soartă răspundere în colegiul de redacţie al revistei „Nistru” încăput”. ş.a.), punctul de vârf constituindu-l demiterea (în Principala condiţie însă, în ce priveşte adecvata 1983) din funcţia de redactor-şef al săptămânalului (nu însă şi defi nitiva!) recepţionare şi interpretare „Literatura şi arta”, în fruntea căruia s-a afl at timp a operei şi personalităţii scriitorului în ansamblu, de aproape două decenii, începând cu anul 1964 e examinarea acestora în context interdisciplinar, (până 1977 cu denumirea „Cultura”). interspaţial şi intertemoprar, indiferent despre ce Motivul ofi cial al destituirii era „încălcarea se discută la moment: despre opera literară, despre disciplinei fi nanciare” de către redactorul-şef. Cauza eseul fi losofi c, despre intervenţia publicistică adevărată, intuită de cei mai mulţi, zice poetul Arhip ş.a.m.d., sau despre biografi a scriitorului cu toate Cibotaru în memoriile şi analizele sale, profunde şi urcuşurile şi lunecările ei, biografi e zidită – real şi competente, din paginile romanului-fapt, romanului- imaginar – în opera-i propriu-zisă. document Pe timpul lui Teleucă (Editura Universul, Privit din acest unghi, Teleucă-omul şi Chişinău, 2010) a fost cu totul alta – „curajul Teleucă-scriitorul trebuie cercetat ca personalitate redactorului de a susţine cele mai valoroase opere venită din şi formată, în bună parte, în mediul literare şi cele mai de seamă realizări în domeniul rural, cu tradiţiile sale populare şi literatura orală culturii ce nu cadra cu schemele ofi ciale” (429). multiseculară, continuat şi rotunjit, în cea mai mare Munca de creaţie propriu-zisă (numim doar câteva parte, în mediul urban, în mediul cuvântului scris, publicaţii artistice de până la destituire: La ruptul în mediul cultural al valorilor artistice – naţionale şi apelor – 1960, Nelinişti – 1962, Din patru vânturi universale. Concomitent, mediile respective trebuie – 1964, Insula cerbilor – 1965, Îmblânzirea focului raportate la condiţiile istorice, sociale şi politice – 1971, Alte nelinişti – 1975, Încercarea de a nu complicate sau pe de-a dreptul dramatice prin care a muri – 1980, Goniţi pasărea de cenuşă – 1982 ş. a.) trecut în această perioadă de timp baştina poetului, se sincroniza cu activităţile publice despre care am Basarabia – Republica Moldova: în componenţa pomenit. Însă şi una, şi alta nu i-au adus prea multă

126 - nr. 3(18), septembrie 2010 Critică literară

două exemple de curaj şi de înaltă ţinută morală ar fi fost sufi ciente sa-i asigure Poetului-fi losof un loc de primă mărime în literatură/cultură, dar şi în cadrul mişcării naţionale de reînnoire şi revenire la temeliile originare ale neamului. Nu a fost însă să fi e! Modestul şi cumpătatul până la limită Victor Teleucă a neglijat toate acestea, dându-le benevol uitării. În schimb mulţi dintre foştii „nemulţumiţi” şi turnători de meserie au devenit, peste noapte, „victime” ale fostului regim totalitar, „eroi” şi „promotori” ai luminii şi progresului. În aceste condiţii ingrate, Victor Teleucă continua Victor TELEUCĂ, 1960 sa-şi ducă povara talentului şi chemării sale, fapt despre care vorbesc convingător cărţile apărute în recunoştinţă şi satisfacţie sufl etească. Ofi cialităţile ultimii ani ai vieţii scriitorului, dar şi, mai ales, cele se arătau deranjate de orientarea ne-dogmatică, ce au văzut lumina tiparului după părăsirea de către ţintită atât cât se putea, spre promovarea realelor el a acestei lumi. La descoperirea şi redescoperirea valori, de către „nomenclaturistul” Victor Teleucă. valorilor la care ne referim şi-au pus umărul, mai O bună parte din colegii săi de breaslă – din neagră direct sau indirect, unii reprezentanţi de seamă invidie sau din cauza unor orgolii nemăsurate – îi ai mediului nostru literar-cultural, rolul decisiv purtau pică, îl urau şi îl defăimau atât pe din-faţă, revenindu-i însă tandemului familial Dumitru cât şi, mai ales, pe din-dos, atât până la destituirea şi Mariana Gabura – iniţiatorii, coordonatorii, din funcţiile publice, cât şi după. Atacatul şi umilitul supraveghetorii şi susţinătorii material-fi nanciar de multe ori nu a deschis front de luptă şi răzbunare, ai acestor ediţii deschizătoare de noi drumuri şi cum ar fi fost poate fi resc, ci s-a retras în sinele său perspective în istoria literaturii din perioada post- imaginar şi de necuprins, zidindu-şi o lume şi un modernă. Sperăm că acest nobil efort va avea toată univers artistic propriu, inconfundabil, chiar dacă înţelegerea şi continuarea. soarta l-a adus la o stare fi zică şi materială din Rămânea însă, până mai ieri, în umbră, un cele mai triste şi deplorabile, câştigându-şi bucata domeniu de importanţă vitală pentru înţelegerea de pâine pentru traiul de toate zilele prin activităţi şi asimilarea fondului literar Victor Teleucă în aleatorii, prin ţinerea unor cursuri liceale plătite totalitatea lui – acela al prezenţei poetului în critica şi cu 1,40 lei pe oră. Şi asta se întâmpla cu scriitorul, istoria literară, în conştiinţa cititorului contemporan. fi losoful şi omul de cultură Victor Teleucă care avea Mai cu seamă acest gol se simţea în cea de a doua nu numai meritele despre care am amintit mai sus, parte a activităţii scriitorului, desfăşurată după dar care a dat dovadă, pe vremuri, de mare bărbăţie destituire din funcţii şi marginalizare. şi curaj civic şi artistic, fi ind autorul primului Volumul Victor Teleucă – un heraclitean poem-odă consacrat limbii materne – O altă limbă transmodern (Editura „Universul”, Chişinău, 2010) mai frumoasă nu-i (1960) şi a primului volum de completează şi acoperă esenţial această lacună. versuri în literatura noastră dat la cuţit (1960) Compartimentul I al cărţii cuprinde referinţe pentru ciclul Ciocârlii basarabene. Doar aceste critice despre Victor Teleucă, acestea fi ind semnate de nume notorii în domeniu cum ar fi Theodor Codreanu, Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, Eliza Botezatu, Ion Ciocanu, Ana Bantoş ş.a. Doar câteva exemple. „Transmodernismul lui Victor Teleucă de după anii de tăcere, – remarcă Th. Codreanu, – este un fenomen de latenţă, iar nu unul pe deplin conştientizat. Dimpotrivă, revenind la viaţa literară, el a încercat o sincronizare cu postmodernismul din lume şi din Ţară, temându-se, probabil, să nu pară un tradiţionalist desuet sau un modernist pe cale de învechire. Sufl etul basarabean, adânc implantat în tradiţie, i-a jucat, însă, festa (în cel mai frumos sens al cuvântului – H.C.) căci, fără voia lui, a înfăptuit o Victor TELEUCĂ. 1979

nr. 3(18), septembrie 2010 - 127 Akademos profundă sinteză între modernitate şi tradiţie, ceea Arhimede şi Buddha, Proust şi Heraclit, Eminescu ce l-a propulsat în plină postmodernitate” (subl. n. şi Blaga. Text, intertext, hipotext, construcţie şi – H.C.) (p. 8-9). Doar un singur volum de poezii şi deconstrucţie, discurs baroc, aborescent şi notaţie refl ecţii, cum este acela intitulat Minge la o margine lirică sau prozaistică nepretenţioasă, „gândire” (a) de existenţă (2002), reţine în el, la fel de bine, atât logică şi semilogică, gânduri în „stare curată” sau substanţa modernistă, cât şi nuanţe determinatorii de sofi sticate, fi losofante aranjate pe registre fl orante romantism, suprarealism, expresionism. „Volumul, ale meditaţiei, – iată farmecul poemelor „transfi nite” precizează autorul studiului, pare o foarte derutantă ale lui Victor Teleucă ce se înscrie cu tot harul său amestecătură de scriituri, de la versul clasic şi de la „dialectic”, lirosofi c prin excelenţă în contextul poemul în proză la versul liber împănat cu textualism, mitopoieticii moderne şi postmoderne” (p. 39). nelipsind aforismul sau eseul. Prozaismul se îmbină Cuvinte deosebit de calde, emoţionante şi pline cu lirismul inefabil, cu delirul verbal mânios sau de adevăr la adresa lui Victor Teleucă-Omul, lansa, ironic, cu observaţia banală abundând în „sofi sme”, ceva mai înainte, distinsul criticul literar, prof. univ. străluminate, în câteva valuri, de observaţii profunde Eliza Botezatu. „Lumea, notează ea, a fost, într- şi de înaltă fi lozofare. Simţi, însă, că amalgamul adevăr, dragostea poetului, dar şi drama lui; taina, acesta e doar aparent, căci se coagulează într-o dar şi revelaţia lui… Ne-a fost drag şi aproape, inefabilă unitate de viziune stilistică. În deschiderea pentru omenia lui negălăgioasă, pentru capacitatea către nou, el nu a aruncat la coşul cu gunoi nici lui de a fi fi del în prietenie, pentru demnitate. Cu tradiţia, nici spiritualitatea creştină, şi asta, în toată aparenţa de om fi rav, a fost un om puternic: a virtutea unui instinct naţional” (p. 10). În altă ordine rezistat în faţa timpului, a suportat marginalizarea de idei, dar în aceeaşi cheie analitico-sintetizatoare: nedreaptă din ultimul deceniu, s-a retras în lumea poet, înainte de toate, „Victor Teleucă nu rămâne cărţilor şi a creat” (p. 111). doar un simulant al cogito-ului cartezian. El e un Elementul expansiv, emotiv, profund uman, mare poet dublat de un gânditor temeinic, veşnic îmbinat cu analize şi observaţii relevante de natură bântuit de nisipurile mişcătoare ale existenţei în liro-fi losofi că, predomină în compartimentul doi al căutarea drumului spre Fiinţă” (p. 32). cărţii Victor Teleucă – un heraclitean transmodern, Alte aspecte ale fenomenului Victor Teleucă compartiment, întitulat: „Medalioane, dedicaţii, sunt abordate de acad. Mihail Dolgan, însă ele, până interviuri”. Peste treizeci de scriitori, oameni la urmă, concordă, în mare parte, cu cele identifi cate de cultură şi artă îşi spun cuvântul despre acel de unii dintre colegii săi de studii şi cercetare. care a fost şi rămâne omul de omenie şi scriitorul Pădurea de mituri personale, citim la un moment jertfi t verticalităţii, frumuseţelor şi profunzimelor dat, pe care a creat-o Victor Teleucă: mitul Miriştilor, cuvântului – Victor Teleucă. Evocările colegilor de mitul Neliniştilor, mitul Îmblânzirii Focului, mitul breaslă şi a bunilor săi prieteni întru ale cuvântului Momentul Inimii, mitul Clipei de Vârf, mitul trebuie citite pe viu, savurate şi asimilate în toată Dramaticului Eu, mitul Horelor, mitul Triunghiul complexitatea şi diversitatea lor. Ne vom referi doar Ocniţei, mitul Crizei de Timp, mitul Stelei Polare, la o precizare de fond care aparţine regretatului mitul Piramidei Singurătăţii ş.a. – constituie una Grigore Vieru, făcută cu ocazia lansării volumului- din cele mai frumoase şi ingenioase achiziţii ale postum Improvizaţia nisipului (2006). Cităm: „Un poetului şi fi losofului nostru. Ca nimeni altul, citim coleg de generaţie l-a numit în presă pe V. Teleucă în continuare, „Victor Teleucă a căutat să descopere copoi comunist… (subl. n. – H.C.). Am mai spus şi să îmblânzească contrariile dialectice ale vieţii, de atâtea ori şi în presă că nu toţi foştii membri de secundate de neliniştile metafi zice; ca nimeni altul, partid şi nu toţi oamenii care au ocupat posturi mari Victor Teleucă, a explorat la maximum aparenţele de conducere… au fost nişte netrebnici, ci printre ei şi paradoxurile existenţiale, dincolo de care a intuit au fost şi oameni extraordinari, care, pe timpurile esenţele primordiale ale Trecerii Noastre prin Timp” groaznice de teroare, de cenzură draconică, au ştiut (p. 44). să ajute cultura din interior, riscându-şi pâinea, Câmpul lirico-fi losofi c al creaţiei lui V. Teleucă, riscându-şi cariera, şi unul dintre ei, unul dintre lirosofi a şi lirohistoriosofi a din interiorul acesteia îşi aceşti mari bărbaţi, a fost V. Teleucă. (p. 142). Şi mai afl ă interpretări noi şi originale în eseurile acad. Mihai la vale: „Teleucă a avut curajul să publice versurile Cimpoi. „În meditaţiile existenţiale ale lui Victor pentru care a pătimit. Atâtea lucrări a publicat! El Teleucă, scrie, de pildă, autorul în prefaţa la cartea a fost un disident. Poate, unicul scriitor. Vreau să-i Ninge la o margine de existenţă, sunt atraşi, ca punct văd pe acei care-l învinuiesc şi-i aduc acuze, unde de reper, Platon şi Aristotel, Noica şi Hegel, Derrida, sunt romanele lor? Un roman de sertar, unde e el?

128 - nr. 3(18), septembrie 2010 Critică literară

Unde e o nuvelă de sertar? Nu am văzut-o. Unde aceste observaţii priveau nu numai cititorii operei e o piesă de sertar? Nu am văzut-o. Unde este un scriitorilor nominalizaţi, dar şi pe cei ai propriei eseu? Nu l-am văzut. Unde este un poem? Nu l-am creaţii, ai literaturii artistice de valoare, în genere. văzut. L-am văzut la V. Teleucă. Încă n-am citit toată Vom aminti, în fi nalul acestor rânduri, de nişte cartea. Dar am citit eseul zguduitor „Car frumos cu gânduri răscolitoare şi întregitoare ale lui Arhip patru boi”, dedicat limbii române. Iată un poet care Cibotaru din volumul Pe timpul lui Teleucă, titlu nu s-a bătut cu pumnul în piept, dar a lucrat în tăcere care vrea să sugereze – şi sugerează – că autorul la masa lui de scris” (p. 143). poemului „Răsărit de Luceafăr” reprezintă o epocă Rămâne ca cititorul să parcurgă de sine stătător în viaţa unei întregi generaţii şi a culturii noastre, eseurile-mărturii ale lui George Meniuc, Nicolae în general. Căci plecarea lui materială de pe acest Dabija, Gheorghe Vodă, Iacob Burghiu, Arcadie pământ nu înseamnă şi plecarea lui din sufl etul Suceveanu, Tudor Ţopa, Mihail Gheorghe Cibotaru, şi conştiinţa neamului. El a lăsat în urmă o operă Vlad Zbârciog şi toţi ceilalţi ca să se pătrundă de „ca un palat, ale cărui geamuri luminate se văd din fi orul şi deosebita satisfacţie de a se afl a în una depărtare”, geamuri, care continuă să lumineze, dintre rarele case mari ale literaturii noastre din a şi vor lumina, în continuare „pentru noi, noi toţi”. doua jumătate a secolului XX. Cineva, zice autorul romanului-fapt şi prietenul de Compartimentul III: „Victor Teleucă. Eseuri. o viaţă al făuritorului acestor lumini, „a încercat să Medalioane” încheie, de fapt, volumul Victor dea cu pietre în aceste geamuri. Laşii, de obicei, Teleucă – un heraclitean transmodern. De astă dată preferă să se bată cu morţii. Pietrele au fost aruncate, cuvântul despre marii predecesori, dar şi despre dar geamurile au rămas întregi. Ori că ele sunt prea colegii şi prietenii săi contemporani, şi-l spune, înalte, ori că acel cineva e prea jos de statură (în cu argumentul necesar, însuşi protagonistul cărţii, literatură, bineînţeles” (p. 364-365). Victor Teleucă. Scrise în deplină cunoştinţă de Clopotele pe care le-a tras Victor Teleucă în cauză şi cu multă pasiune (echilibrată!), eseurile învolburarea plumburie a timpului au avut şi au despre Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian rezonanţa sunetului purifi cator şi întremător cu Blaga, Nichita Stănescu, Nicolae Costenco, George voce de aramă a vulturului de munte care cheamă Meniuc, Bogdan Istru, Vitalie Tulnic, Emil Loteanu, neîncetat întregul Fiinţei noastre, spre înălţimile şi Petru Zadnipru, Grigore Vieru, Agnesa Roşca, adâncurile realului faptic şi imaginar, a urieşescului Petru Cărare, Nicolae Esinencu şi alţii, evocările, în necuprinsele lui manifestări, apariţii şi forme analizele şi aprecierile lui Victor Teleucă se impun de existenţă/inexistenţă. Întru valorifi carea acestor şi se menţin în memoria cititorului ca documente zăcăminte sau comori urmează să fi e desţelenite importante, atractive şi incitante, dar şi obiective, în încă multe straturi de pământ, de humă şi cernoziom ce priveşte personalităţile nominalizate. teleucian. Am dori, printre altele, să reţinem un amănunt: Un pas important spre venirea şi prezenţa Victor Teleucă subliniază de câteva ori, că lectura perpetuă a poetului şi fi losofului Victor Teleucă în cărţilor nu este o distracţie, ci o muncă şi efort actualitatea veşnic vie şi în mişcare ar fi traducerea/ intelectual deosebit, dat fi ind că sensurile şi resensibilizarea unui volum selectiv din opera subînţelesurile adevăratelor opere artistice nu poetului – mai întâi într-o limbă, iar apoi şi în altele plutesc la suprafaţă şi nu se afl ă la îndemâna oricui. – de circulaţie internaţională, cum ar fi engleza, George Meniuc, zice V. Teleucă în eseul respectiv, franceza sau rusa, acesta fi ind însoţit de un studiu şi-a făcut debutul în literatură ca poet modernist, de şi comentariu pe măsura-i. Acest gând l-a intuit aceea „El nu a fost căutat şi citit, cărţile lui aşteptau şi l-a formulat – mulţi ani în urmă – regretatul şi pe rafturile librăriilor pentru faptul că erau scrise talentatul poet, nuvelist şi regizor de fi lm Vlad pe adresa unui cititor cultivat, iar cititorul cultivat Ioviţă, care într-o convorbire cu scriitorul Iacob mai este aşteptat până astăzi şi încă nu mai vine” (p. Burghiu, îi mărturisea: "[Victor Teleucă] E un poet 302). Ceva asemănător desprindem din eseul despre mare. Acesta o să ne scoată în lume… Dacă vom Petru Zadnipru: „În poezia lui parcă nu-i nimic avea noroc să fi m citiţi şi de lumea mare” (Victor complicat şi totuşi să ne amintim câte difi cultăţi Teleucă – un heraclitean modern, p. 182). trezeşte analiza poeziei eminesciene „Somnoroase Acest noroc se afl ă, în bună parte, în mâinile păsărele” care îl pune în impas şi pe elev şi pe compatrioţilor şi conaţionalilor distinsului nostru învăţător. Lectura literară nu este numai o delectare, poet. E nevoie de curaj şi putere de voinţă pentru ca ci şi o muncă” (p. 333). Se poate uşor constata că acest noroc să nu ne ocolească.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 129 Akademos

S-A STINS DIN VIAŢĂ UN GENIU AL METAFOREI

Acad. Mihail DOLGAN

A încetat să bată inima,în continuă ardere de sine,a unui geniu al Metaforei poetice de o extraordinară mo- dernitate şi putere de inovaţie – a poetului - academician Anatol Codru. În spaţiul dintre Nistru şi Tisa doar un Anatol Codru,originar din Transnistria,a putut să concureze cu Anatol CODRU Nichita Stănescu,cu sorţi de izbândă,în construcţia unui (1.05.1936–17.08.2010) univers artistic şi a unui “limbaj poiezesc” absolut singu- lare şi absolut fascinante. Foarte multe dintre metaforele, nualele şcolare ale perioadei. În schimb,i-am acordat simbolurile şi miturile poeziei lui A.Codru încă urmea- un loc de cinste în temerara lucrare colectivă Literatu- ză să mai fi e decodate şi gustate estetic de către cititorii ra română postbelică(1998) şi în cunoscutul Dicţionar atenţi ai viitorului – atâta adâncime fi lozofi că şi inefabil General al Literaturii Române în mai multe volume, ontologic conţin în ele, atâta mister metafi zic sugerează. editat la Bucureşti. Şi în opera poetică propriu-zisă,şi în fi lmele documen- Totodată,opera poetică a lui Anatol Codru mi-a tare de anvergură, şi în publicistica ardentă, Anatol Co- servit,în investigaţiile mele,drept solidă bază ar- dru a cultivat un civism şi estetism militant,demonstrând tistică pentru ridicarea şi dezbaterea unor proble- magistral teza lui Tudor Vianu că metafora măiastră este me teoretico-estetice de importanţă în evoluţia liricii poezia însăşi,cu cele trei componente defi nitorii ale ei: contemporane,cum ar fi :contribuţia adusă de poet la frumuseţea,omenia şi adevărul,cărora le-a slujit cu devo- conturarea orientării metaforico-moderne în literatura de ţiune cinci decenii în şir. azi,rolul metaforei în transfi gurarea artistică a realităţii Ca reprezentant fi del al generaţiei şaizeciste,temeinică şi în crearea unor lumi posibile,secunde,problema eului şi întemeietoare,Anatol Codru a fost şi este un “credin- liric şi “autoexprimarea”,evoluţia tropului de la parţial cios adept al istoriei”, care “a purtat sarcinile impuse cu la global,transformarea metaforelor obsedante în mituri necesitate de locul pe care îl ocupă în înlănţuirea timpu- personale,funcţiile estetice şi structuratoare ale metaforei rilor” (l-am citat pe Eminescu). paradoxale,metafora ca principală modalitate subversivă Marea artă a poeţilor remarcabili,observa Lucian în lupta contra regimului totalitar,complexitatea algebri- Blaga,rezidă în iscusinţa lor de a opera cu cuvinte de că a gândirii metaforice ş.a. vrajă. Anatol Codru a posedat de minune această rară Ca mai toţi poeţii mari,Anatol Codru şi-a construit,cu artă,a reuşit să logodească în aşa fel cuvintele şi imagi- ajutorul metaforelor obsedante,un original şi polifonic mit nile cum foarte puţini dintre contemporani au ştiut s-o personal: mitul pietrei,în care eul personal se conjugă per- facă. Ca,de exemplu, în piesa lirică Onomatopee:,Nu mai fect cu eul social,emblematic concretizat prin Ionii şi Ma- am pace,/ Cuvânt mă-nfi oară./ Cine mă tace,/ Cine mă riile Moldovei,precum şi cu alte structuri arhetipale. Am zboară?/ Cine mă munte,/ Lacrimă cine mă,/ Cine mă putea spune chiar că autorul şi-a durat din piatră şi în piatră frunte,/ Cine mă inimă?/ Cine mă nume/ Şi mă Ioane,/ un fel de “mioriţă” proprie,numai a sa,o mioriţă cu semnul Cine mă lume/ Şi mă aleană…/ Graiule neperitor,/ Stea nemuririi pe frunte. În concepţia artistică a lui A.Codru care vorbeşte fl ori! “piatra” ar semnifi ca: duritate şi forţă de rezistenţă,tărie Placerea cea mare de a ciopli în neştiutul pietrei şi şi îndărătnicie,îndrăzneală şi spirit activ,protest camufl at al cuvântului,pentru a le îmblânzi şi “înomeni”,pentru a contra regimului totalitar,continuitate şi dăinuire,izvor le estetiza şi sacraliza constituie crezul călăuzitor al poe- de frumuseţi şi bucurii orfi ce,nesupunere şi eternita- tului: Eu cu dalta,de când sânt,/ Am descălecat cuvânt,/ te. Într-un cuvînt,”piatra” lui Codru ne învaţă limbajul Ca să-I fac de jurământ/ Istui grai,care mi-i dat /Să mi-l durităţii,dar şi cel al blândeţii şi armoniei. nărui în pacat,/ Să-l înalţ şi să-l îmbun/ Cu ce-i mare la S-a împlinit,se împlineşte ceea ce autorul şi-a prezis om bun,/ Despuiat de rău şi soartă - / Dulcele cuvânt uluitor de simplu în complexitatea-i mitologică în admi- de piatră,/ Ca să-l rânduiesc în cărţi,/ Cum e lespedea-n rabilul poem Şi va fi atât de simplu…: Bate frig de la cetăţi. La fel ca şi “plăcerea de-a minţi cu fl ori”. origini,/ Cerul scapără polei, /Şi-o să-ncep şi eu a ninge/ Anume aşa a făcut în cărţile lui de căpătâi: Îndărăt- Peste toţi străbunii mei.(…)/ Şi va fi întruna timpul,/ Şi de nicia pietrei, Piatră de citire,Mitul personal,Întîmplarea pretutindeni-eu,/ Şi va fi atât de simplu, / Şi va fi atât de mirării, Ruperea din nefi inţă, Piatra înşine. simplu, / Parcă-a nins cu Dumnezeu!... De la volumul de debut Nopţi albastre, apărut în În augustul sufocant de călduros, la stingerea din via- 1962,pe când era încă student,colegul şi prietenul meu ţă a marelui poet Anatol Codru, paradoxal lucru, i se făcu de universitate Anatol Codru m-a făcut să-i îndrăgesc nespus de frig întregii poezii româneşti, nespus de frig şi pentru totdeauna modul său poetic profund autentic şi nouă, tuturor reprezentanţilor neamului din care a purces cutezător – reformator,să-i urmăresc şi să-i valorizez rostitorul acestei metafore a metaforelor: Tot pământul critic mai toate cărţile ulterioare,să-i promovez lirica lui i-o piatră suferindă de dor. complexă într-o perioadă când nu prea era înţeleasă,nici Fie-ţi ţărâna uşoară,scumpe coleg şi prieten,şi să agreată,chiar dacă aşa şi n-am izbutit s-o includ în ma- ne ierţi pe acei care ţi-am greşit cu voie sau fără voie!

130 - nr. 3(18), septembrie 2010 In memoriam

CU DRAG ŞI REGRET DESPRE ACADEMICIANUL ANATOL DRUMEA

Dr. hab. Vasile ALCAZ, Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM

La 12 iunie 2010, la 81-lea an din viaţă, a încetat să mai bată inima academicianului AŞM Anatol Drumea. Anatol Drumea s-a născut la 14 februarie 1930, în Anatol DRUMEA oraşul Chişinău. A avut o copilărie şi adolescenţă grea – în (14.02.1930–12.06.2010) anul 1940 moare tatăl său. Nu mult după aceasta începe războiul, apoi o îndelungă perioadă de foamete şi sărăcie. În al RSSM în domeniul ştiinţei în 1979 (fi ind în fruntea ciuda difi cultăţilor, Anatol Drumea învaţă. A absolvit şcoala grupului de autori ce-a elaborat noua hartă a raionării medie, ulterior şi şcoala de meserii din Chişinău. Un detaliu seismologice), precum şi cel de Om emerit în Ştiinţă, a demn de remarcat: termină şcoala de meserii la 18 ani şi fost decorat cu Ordinul Republicii. deja peste un an, este numit în funcţia de director-adjunct Fiind înzestrat nativ cu o memorie excepţională şi al scolii respective, dovedind astfel capacităţi manageriale capacitatea de a surprinde orice informaţie interesantă, A. înnăscute, evidente şi solicitate deja în tinereţe. Drumea a acumulat cunoştinţe vaste nu numai în domeniu În 1954 a absolvit facultatea de Geologie a său – geologie şi seismologie, dar şi în materie de ştiinţe Universităţii de Stat din Chişinău, după care, în anii 1954- înrudite (geografi e şi a.) şi tot ceea ce ţine de natură. 1957, A. Drumea şi-a continuat studiile prin doctorat la Pe parcursul întregii sale vieţi, până în ultimele zile, Institutul de Geofi zică al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei aborda cu pasiune probleme ce ţin de politica mondială, (or. Kiev). În 1960 a susţinut teza de doctor în ştiinţe economie, istorie. A fost un bun lector şi orator: putea geologo-mineralogice, specialitatea geotectonică, iar în capta atenţia oricărui auditoriu – de la academicieni şi 1973, în acelaşi institut, a susţinut teza de doctor habilitat până la simpli ţărani. la specialitatea seismotectonica. Această calitate în mare măsură s-a datorat bunei După absolvirea doctoranturei, din anul 1957 şi până cunoaşteri a limbilor – română, rusă şi engleză. Apropo, la sfârşitul zilelor sale A. Drumea a lucrat la Institutul el a studiat limba engleză la 42 de ani şi a însuşit-o rapid, de Geologie şi Seismologie (denumirea Institutului pe ceea ce i-a permis peste câţiva ani să participe în multe parcursul anilor s-a schimbat de câteva ori), urcând toate proiecte internaţionale valoroase, comunicând cu colegii treptele în ierarhia Institutului – de la cercetător ştiinţifi c de peste hotare fără traducător. Energic, neastâmpărat, stagiar până la director de institut (1973-2002, din 2002 mare amator de călătorii, pe parcursul activităţii sale – director de onoare). A. Drumea a vizitat multe zone pitoreşti şi faimoase ale Calităţile sale ştiinţifi co-organizatorice, capacitatea lumii. A început, totuşi, să cunoască lumea mare încă din de a se pricepe în oameni, de a evidenţia noi direcţii de anii studenţiei, cu practica geologică în Siberia. Apoi perspectivă în cercetările geologo-geofi zice, i-au permis au fost deplasări în Asia Mijlocie, Caucaz, Republicile lui A. Drumea, la începutul anilor ‘80 ai secolului Baltice, Kamceatka, Sahalin. Aproape ca a doua patrie trecut să creeze în Institut o echipă ştiinţifi că puternică i-a fost Ucraina, unde şi-a făcut studiile de doctorat şi şi-a şi laborioasă, capabilă să rezolve importante probleme susţinut tezele de doctor în ştiinţă şi de doctor habilitat. teoretice şi practice ce ţin de seismologie şi geologie. Cu treburi de serviciu, în componenţa diferitor delegaţii Sub conducerea lui A. Drumea a fost creată şcoala ştiinţifi ce, guvernamentale, a vizitat mai mult de 20 de moldovenească de seismologie, renumită nu numai în ţări din Europa, Asia şi America Latină. URSS, dar şi departe de hotarele ei. În anii 70-80 Institutul Dar mai întâi de toate, ca un chişinăuean adevărat, său a participat în foarte multe proiecte internaţionale cunoştea foarte bine Moldova – istoria ei şi cultura, (proiectul INESCO pe munţii Carpato-Balcani, cercetări precum şi natura cu toate bogăţiile sale. A. Drumea a comune ale zonelor seismice de adâncime în Venezuela evitat cuvintele pompoase, dar anume sentimentul de şi România, expertiza seismologică la construirea staţiei dragoste pentru ţara sa, sentiment, numit patriotism, l-a atomo-electrice din Irak, proiectul INESCO privind făcut să refuze multe propuneri de serviciu prestigios elaborarea atlaselor geologo-geofi zice internaţionale, în diferite republici ale fostei URSS încă în anii 70- proiectul TACIS privind problemele ce ţin de apă, lucrul 80. Ca personalitate, A. Drumea a crescut împreună cu de expertiză a proiectelor INTAS ş.a. ţara sa – Moldova şi va rămâne în memoria colegilor Pe parcursul activităţii sale ştiinţifi ce şi sociale, A. şi a societăţii moldoveneşti pentru totdeauna un savant Drumea a obţinut titlul de laureat al Premiului de Stat celebru, remarcabil.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 131 Akademos

BASARABEANCA ELISABETH IVANOVSKY – O MARE DOAMNĂ A ILUSTRAŢIEI DE CARTE BELGIANĂ Dr. hab. Tudor STAVILĂ

THE BESSARABEAN ELIZABETH IVANOVSKY – A GREAT LADY OF THE BELGIAN BOOK ILLUSTRATION. Elisabeth Ivanovsky (06.08.1910, Chşinău – Elizabeth IVANOVSKY 25.07.2006, Watermaal-Basvoorde, Bruxelles), (06.08.1910–25.07.2006) graphics artist. In 1932 she left her coutry and then to Beljium where they are in the Institute of plastice, promotori de estetici moderne, dascăli decorative arts (La Cambre) register. For three yaers înzestraţi. she learned the lessons of George Minne and Herman Teirlink.The french novelist and poet Franz Hellens, Inteligent, delicat şi modest, Au. Baillayre a a member of the jury in 1934, notes its extraordinary lăsat o moştenire artistică inedită, distinctă, dar şi o talent, set his house for its open, involve it in his work şcoală pe care a creat-o şi a susţinut-o în permanenţă. as a writer and asks her to create images of some Printre elevii săi pe care i-a format ca personalităţi of his books in order Bass Bassina Boulou. Thanks cu mentalitate europeană sunt O. Hrşanovschi, Hellens Franz is E. Ivanovsky in contact with the L. Luzanovschi, I.Bronstein, Gr. Michonze, V. Pitz, then Belgian literary world. She meets the valoon poet Rene Meurant, whom she married, and some D. Radova (Paris), I. Szandrovski (New-York), membres of the Front litteraire the Gauche. Several E. Ivanovsky, N. Iascinsky (Belgia), D. Dobrovolschi French-speaking writers call on her, among them: (Cehoslovacia) [1], creatorii scenografi ei Marcel Lecomte, Marcelle Verite, Jeanne Cappe, contemporane româneşti T. Kiriacoff, N. Brăgalia, Daniels Gilles. Some Flemish writers such as Ernest V.Evers, M. Starcevschi, V. Lupanov şi mulţi alţii. Claes Stijn Streuvels and ask her to illustrate their books. Dar favorita preferinţelor sale dintotdeauna a fost For the Belgian Editions des Artistes „they Elisabeth Ivanovsky. Cea mai talentată discipolă a achieved between 1940-1950, a series of miniature sa a îndreptăţit întru totul aşteptările profesorului. books an extre mely successful under the name” Deloc întâmplător, în colecţia pe care maestrul Pomme d” Api. After the war, and today they a donat-o Chişinăului în 1962, partea cea mai are mainly illustrated books for the youth and in impunătoare o constituie lucrările distinsei sale particular books for small childeren whom she tenderly everyday world, lirica land with a sense of eleve. umor describes. Despre Elisabeth Ivanovsky, în Paris şi la Bruxelles s-a scris şi s-a publicat incomparabil mai După importanţă şi contribuţia sa în artele mult decât la Chişinău. Operele sale, chiar dacă se plastice basarabene, francezul Auguste Baillayre afl au de cca 45 de ani în colecţiile muzeului de la (1879-1961) este o personalitate ieşită din comun. Chişinău, au fost expuse pentru prima dată în 1989. Soarta i-a hărăzit să se întâlnească, la Sankt La această expoziţie-eveniment, consacrată artei ba- Petersburg, cu viitoarea sa soţie – Lidia, fi ica sarabene, au fost prezente şi fi icele lui Au. Baillayre nobilului Ioanichie Arionescu, pe care, îndrăgind-o, – Tania şi Marina. Ulterior, în 1990, autorul acestor în 1917 a şi însoţit-o la Chişinău. rânduri publică prima monografi e dedicată artei din În raport cu Franţa, Olanda sau Rusia, Basarabia perioada interbelică, unde fi gurează şi creaţia lui oferea puţine oportunităţi unui artist pentru a fi Elisabeth Ivanovsky, mai desfăşurat, această temă remarcat şi apreciat. Lui Auguste Baillayre, afi rmat fi ind abordată în lucrarea Arta plastică modernă din deja ca un reprezentant remarcabil al avangardei Basarabia [2]. artistice europene, i-a revenit un rol singular – să Publicaţiile belgiene şi franceze despre creaţia suplinească lipsa într-un mediu cultural al unui lui Elisabeth Ivanovsky, devin mai accesibile pentru eventual A. Benois, D. Burliuc, N. Altman, S. noi după anul 2000. Ele abordează, în majoritate, Deagilev etc. – deschizători de drumuri în artele tematica expoziţiilor personale ale artistei, care se

132 - nr. 3(18), septembrie 2010 Artă vernisau practic în fi ecare an. Astfel, un interviu carte, moment comemorat de editura MeMo care în realizat de Michel Defourny este publicat în revista primăvara lui 2007 a reeditat cele 24 volume din parisiană “Des Livres pour Enfants” în 1999 [3]. În celebra colecţie “Pomme d’ Api” cu genericul “Les revista „Archives et Musee de la Literature” apare Tres petits” [8]. o succintă relatare biografi că despre expoziţia des- Elisabetha Ivanovsky, ca reprezentantă a chi să la Biblioteca Regală a Belgiei [4]. O recenzie comunităţii franceze din Wallonie, a mai fost despre creaţia grafi cienei, prilejuită de apariţia comemorată în primăvara anului 2007 prin cărţilor „Conversation avec Serge Meurant” şi „ expunerea lucrărilor sale la Târgul Internaţional de Le monde abime” [5], semnează Francine Ghysen, Carte pentru copii de la Bologne. A urmat o expoziţie urmată de articolul din culegerea colectivă, personală la Galerie du Roi (iunie-iulie, Bruxelles) coordonată de M. Defourny [6], care analizează şi vernisajul “Elisabeth Ivanovsky, illustratise de etapele şi evoluţia ilustraţiei de carte belgiană, livres jeunesse” la Biblioteca Faidherbe din Paris remarcând în mod special contribuţia basarabencei (septembrie 2007-ianuarie 2008). în acest domeniu în perioada 1930-50. Printre ultimele manifestări cu prezenţa operelor De o importanţă aparte sunt interviurile pictoriţei E. Ivanovsky, două ne reţin atenţia: una s-a produs cu fi ul său mai mare – Serge Meurant, publicat la la Paris (mai 2010), cu genericul “L’ art russe de editura Tandem în 2001 [7]. Convorbirile care au l’ image pour enfants (1900-1945)”, în “Centre de durat doar patru zile de iulie poartă un caracter l’ illustration de Moulins”, dedicată creaţiei picto ri lor- general, furnizând informaţii despre creaţia sa şi emigranţi A. Benois, I. Bilibine, A. Exter, N. Altman, mai puţin – nume de colegi basarabeni sau detalii printre care fi gurează şi artista basarabeană. despre ambianţa artistică a Basarabiei interbelice. Al doilea eveniment a avut loc la Chişinău, Un portret de creaţie al lui Elisabeth Ivanovsky de Ziua Muzeelor, la 18 mai 2010 fi ind vernisată publică în revista “Lectures 149” Isabelle Decuyper, expoziţia personală a pictoriţei, cu ocazia aniversării la un an după trecerea ei în eternitate. Sunt analizate unui secol de la naştere. Împreună cu lucrările dăruite etapele studiilor la Chişinău şi Bruxelles, dar şi cândva de Au. Baillayre au fost expuse şi opere din creaţia sa, specifi cul şi originalitatea grafi cii de colecţia actuală a familiei Meurant, zece dintre care au fost donate muzeului. Cu acest prilej, în presa chişinăuieană au apărut câteva ecouri, dintre care cel mai semnifi cativ ni se pare cel semnat de Teodor Agder [9]. Elisabeth Ivanovsky s-a născut la Chişinău la 25 iulie 1910 în familia unui funcţionar public, numit în Basarabia judecător de pace, fi ind cea mai mică dintre cei cinci copii. De mică a fost familiarizată cu literatura franceză, germană şi rusă, încercând cu fratele mai mare, Valentin (textier), să copieze şi ilustreze cărţile citite. Până la 12 ani nu a frecventat şcoala, fi ind asistată acasă de către mama, urmând ca toamna să susţină examenele de promovare pentru anul curent. Între anii 1923-28, a studiat la Şcoala de Arte din Chişinău, în atelierele profesorilor Şneer Cogan şi Auguste Baillayre, fi ind cea mai tânără studentă înmatriculată vreodată [10]. Din amintirile sale reiese că studiile la specialitate se practicau în conformitate cu metoda structuralismului sau, mai bine zis, ale constructivismului, moment confi rmat şi de picturile altor studenţi, păstrate în fondurile Muzeului Naţional de Artă – N.Coleadici, B.Nesvedov, H. Barlo, iniţiatorul şi promotorul cărora nu a fost nimeni altul decât Au. Baillayre, care le-a predat elevilor cursul de arte decorative şi arte scenice, Elizabeth Ivanovsky, studentă la Academia unde geometrismul formelor domină compoziţia. de Artă Regală din Bruxelles, a. 1934

nr. 3(18), septembrie 2010 - 133 Akademos

În conformitate cu noul Regulament al ilustraţiile pentru Abecedar (1930) şi Carte de Ministerului Artelor şi Cultelor, studenţii altor citire (1931), pentru toate cele trei volume. La instituţii de învăţământ în arte, cu excepţia celor Saloanele Ofi ciale participă cu acuarele (1928, din Bucureşti şi Iaşi, trebuiau să susţină repetat Studiul Fluturilor; 1933, Chats siamoises şi Veille examenele la specialitate într-unul din aceste oraşe. rue a Bruxelles) fi ind remarcată cu premiul I pentru E. Ivanovsky, împreună cu I. Bulat, T. Kiriacoff, Artele grafi ce. N. Russo ş.a. au susţinut examenele solicitate Etapa cea mai importantă din biografi a artistei în 1929, la Iaşi, adeverinţele de absolvire fi ind o constituie însă admiterea la Şcoala Superioară recunoscute şi în Regat [11]. de Arhitectură şi Arte Decorative din Bruxelles Posibil ca în anii 1930-32, până la plecarea (La Cambre), fondatorul căreia a fost Henri Van sa în Belgia, a locuit la Bucureşti, unde a realizat de Velde (1926), având drept suport didactic modelul Bauhaus-ului german. E. Ivanovsky a avut marea şansă să studieze aici anume în perioada directoratului renumitului arhitect şi designer care abandonează funcţia în 1936, aceasta fi ind preluată şi exercitată până-n 1950 de Herman Teirlinck [12]. Cea mai tânără instituţie de arte din Europa era amplasată în unul dintre cartierele principale al Bruxelles-ului – Ixelles, în interiorul Abaţiei cisteriene de la Cambre (fondată în 1200). În 1978 ea este redenumită în Şcoală Naţională de Arte Vizuale, de unde provine şi cea de-a doua denumire a universităţii care îşi împarte frăţeşte teritoriul cu încă două instituţii – Institutul Superior de Arhitectură al Comunităţii franceze din Belgia şi Institutul Naţional de Geografi e. De la începutul studiilor în „La Cambre”, Elisabeth Ivanovsky se integrează în mediul scriitorilor belgieni. Dintre aceştia, Franz Hellens, care a participat la jurizarea fi nală a cursurilor de grafi că, a jucat în viaţa ei un rol aparte. Anume el i-a făcut cunoştinţă cu responsabilii de la editura Desclee de Brouver, pentru care Elisabeth Ivanovsky ilustrează mai întâi cărţile scriitorului „Modigliani le voyant” şi „Nocturnal”, urmată de romanul adaptat pentru copii „Bass Bassina Boulou” (1936). Ulterior, la aceeaşi editură apar şi primele două volume de ilustraţii pentru copii ce identifi că priorităţile artistice ale pictoriţei pentru mai multe decenii –„Deux contes russes” şi „Grands et petites” (1934). Cu editura respectivă, Elisabeth Ivanovsky colaborează permanent, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, ilustrând, preferenţial, cărţile pentru copii şi adolescenţi scrise de Marcel Lecomte, Henry Kubnik, Marcelle Verite ş.a., autori ce aparţineau unor două culturi – fl amande şi francofone, promotori ai diverselor tendinţe şi mentalităţi care au reuşit o recunoaştere şi apreciere imediată. În 1937, prin intermediul prozatoarei Zinaida Elizabeth Ivanovsky. Metafora toamnei, 1925 Schakhowsky, artista face cunoştinţă cu viitorul său

134 - nr. 3(18), septembrie 2010 Artă

de la Chişinău, Bucureşti sau cele internaţionale a expus opere şi în cadrul asociaţiei Groupe Nervia care a avut drept obiectiv susţinerea tinerilor artişti de calitate prin valorifi carea artei walone. Fondată în 1928 de către Leon Eeckman şi Anto Carte, această asociaţie a promovat o artă realistă, cu evidente performanţe în ce priveşte tehnicile aplicate, exprimând o formă de neo-umanism, tratând subiectele din viaţa familială, cotidiană într-o manieră armonioasă şi idealistă. Pictoriţa basarabeană participă la vernisajele Nervia în calitate de invitată probabil, în perioada anilor 1933-38, împreună cu alţi artişti printre care fi gurează Andree Bosquet, Gustave Camus, Fernand Wery ş.a. [15]. Începând cu anul 1937 Elizabeth Ivanovsky începe o colaborare de cca jumătate de secol cu Marcelle Verite, directoarea colecţiei „Plaisir des Contes” de la editura Casterman şi autoare a Elizabeth Ivanovsky. Ilustraţie la "Poveşti unor scrieri pentru copii [16]. M. Defourny le dă o mexicane", 1964 apreciere de excepţie, caracterizându-le ca pe „două soţ şi autor de texte – Rene Meurant [13], pentru care mari doamne ale literaturii belgiene pentru copii” va realiza mai multe cicluri de ilustraţii. Citat de presa care au lucrat în comun până la apariţia, în 1985, a de specialitate drept unul dintre marii cercetători ultimului titlu comun „Lili la coccinelle” [17]. europeni ai folclorului literar contemporan, Rene În Basarabia interbelică artista se întoarce Meurant, împreună cu Elisabeth Ivanovsky, creează în 1937, când primeşte o comandă „.. din partea şi editează între anii 1941-46, în premieră, o serie Reginei Elisabeta…”, care „…mi-a încredinţat de mini-cărţi destinate celor mici. Douăzeci şi patru decorarea camerei copiilor din familia regală” [18]. de titluri de carte cu format miniatural din seria Pomme d’Api, tipărite la Edition des Artistes sunt continuate de alte 3 cicluri ale „Histoires naturelles” de Marcelle Verite (1944-46). Predilecţia lui Elisabeth Ivanovsky pentru grafi ca de carte consacrată copiilor de vârstă mică este una decisivă, cunoscându-se puţine exemple şi puţini autori europeni care ar fi abordat această tematică specifi că în perioada când genul respectiv abia se iniţia în Europa. Michel Defourny, profesor la Universitatea din Liege, menţionează, în contextul ilustraţiei de carte pentru copii din ambianţa europeană, doar câteva nume separate de ilustratori în acest domeniu, lansaţi în anii ‘20, printre care fi gurează Edgard Tytgat (La princesse sur un pois, Le petit Chaperon rouge, de H.-H. Andersen), Piere Loti şi Rene Helle, Rene şi Collete Meheu cu ilustraţiile pentru „La Maison des aieules”(1927) şi respectiv cu „Regarde!”(1929). Specifi cul acestor cărţi nu s-a rezumat doar la caracterul unic al ediţiilor, dar şi la faptul că în această perioadă albumul pentru copii a constituit o epocă, a devenit un obiect rarisim cu tiraj de lux şi ediţie limitată [14]. E. Ivanovsky, pe lângă participările la expoziţiile Elizabeth Ivanovsky. Schiţă de costum, 1923

nr. 3(18), septembrie 2010 - 135 Akademos

sale, chiar dacă rămân narative, sunt mai laconice şi mai puţin extinse, autoarea limitându-se la câteva fi guri sau detalii selectate, ilustraţiile fi ind de un grafi sm mai mult documentar. Acest moment rămâne evident odată cu apariţia primelor sale volume ilustrate „Chat-lune”, „La Maison de chante” şi „Boite a soleil”, tipărite în 1954. Într-o epocă când albumul pentru copii rămâne o carte rară, Elizabeth Ivanovsky a creat un model al conversaţiei vizuale, imaginea continuând să rămână un mister chiar dacă textul evocă imaginea, face legătura reală şi armonioasă dintre cele două, stabilind echilibrul cărţii, selectând tehnica necesară, acuarela sau guaşa, acvaforte ori monotipia. Relaţiile dintre cuvânt şi ilustraţie, între pictor şi autor presupun o anumită intimitate a gândirii, pe Elizabeth Ivanovsky. Ilustraţie şi text care pictoriţa basarabeană le-a realizat din plin. la „Deux Contes Russes”, 1934 Afecţiunea pentru ilustraţia de carte s-a accentuat mai ales după naşterea celor trei copii: Ilustraţiile concepute de Elizabeth Ivanovsky, Anne ( 1944), Georges (1948 ) şi Serge ( 1946), au unele tangenţe cu aşa numitul „structuralism” modifi cându-se fundamental şi viziunea sa asupra (geometrizarea formelor), însuşit de la dascălii săi cărţii, descoperind micuţul care creşte, educându-l chişinăuieni, cel mai elocvent exemplu în acest în spiritul creaţiei, completând familia Meurant cu sens fi ind coperta cărţii „Le sablier magique” un muzicolog, un pictor şi un poet. (M. Schneider, Casterman, 1960) cu un colorit sonor, decorativ. Ilustraţiile sale vizualizau textul mai mult decât şi-o putea permite o simplă ilustraţie, extinde cu mult limitele literare ale paginii tipărite. Există în imaginile create, mai ales în paginile interioare, unde ele completează textul, un anumit ritm compoziţional (Contes de H.-H. Andersen,1953,1958), ca o continuare sau repetare a versurilor, estompând uneori şi amplasând în prim plan un detaliu – ca pentru „Contes des soleil” (M. Verite, Casterman, 1956) sau adunând personajele principale pe copertă, sugerând laitmotivul principal adresat copiilor (Le roi, l’ Ours et le Petit Herisson de M. Verite, Casterman, 1949), rămânând la nivelul povestitor al imaginilor, cu detalii semnifi cative, amănunţite, care suscită interesul copiilor şi stimulează imaginaţia. În paralel cu ilustraţiile dedicate copiilor, Elizabeth Ivanovsky a ilustrat şi lucrări pentru adulţi, cu toate că acest domeniu nu a fost unul preferat. În ambianţa cărţii belgiene din perioada postbelică, creaţia artistei basarabene este adeseori comparată cu cea a unei alte pictoriţe, de origine olandeză, Albertine Deletaille [19]. Vorbind despre specifi cul ilustraţiilor pentru copii, istoricii de artă subliniază faptul că, în cazul acestor două mari creatoare, există două concepţii vizuale asupra imaginii. A. Deletaille, care începe să practice ilustraţia de carte după vârsta de 50 de ani, îşi face Elizabeth Ivanovsky. Schiţă pentru program, 1927 primele apariţii la editura Pere Castor. Compoziţiile

136 - nr. 3(18), septembrie 2010 Artă

Ultimele două decenii, pictoriţa îşi reeditează seria „Pomme d api” alcătuită din 24 de mini-cărţi cu cântece, multe dintre cele 343 de cărţi ilustrate în 24 de legende şi jocuri verbale, reeditate de editura MeMo în 2007. limbi ale lumii. Ea se reţine mereu în atelierul său Au avut trei copii – Anne, Georges (1948) şi Serge (1946), care au îmbrăţişat respectiv trei domenii ale artelor- muzica, pictura din Watermael-Boitsfort, una dintre cele 19 districte şi poezia. ale Bruxelles-ului, preferând să creeze monotipii, 14. Michel Defourny, Op. cit., p.90. irepetabile sub aspect de compoziţie şi colorit. 15. Societatea artistică „Nervia”, fondată în 1928 a realizat Decedează la 25 iulie 2006, lăsând moştenire o 8 expoziţii de amploare pe parcursul unui deceniu, deosebit de important fi ind Salonul de Gand (1933) şi participarea Grupului impresionantă colecţie, la a cărei origine a fost arta la Primul Congres Cultural Valon din Charleroi în 1938. Alte 7 basarabeană. expoziţii cu caracter itinerant au fost organizate între 1946 şi O imagine din 1970 o surprinde pe E. Ivanovsky 1978, cu ocazia aniversării a 50 ani de la fondare. în atelierul prietenei sale Claudia Cobizev, la a doua Retrospectiva la Muzeul de Arte Frumoase din Mons a sa revenire în Chişinău, după 1937, în mijlocul avut loc în 2002. 16. Marcelle Verite (1904), scriitoare de limba franceză din foştilor colegi de la Şcoala de Belle Arte – R. Belgia. A realizat numeroase poveşti şi interpretări ale naturii, Ocuşco, A. Baranovici, T.Baillayre, P. Bespoiasnâi inspirate şi adaptate pentru copii. Cele mai importante, ilustrate ş.a. care, afl ându-se în medii absolut diferite, au de E. Ivanovsky, fac parte din seria „Histoires naturelles” (12 constituit o epocă aparte a artei basarabene. titluri, 1944-46), Contes de soleis (1956) Dansons la capucine (1965) şi seria Tip Tip din 24 de volume editate între 1967 şi Note 1970. În 2009 M. Verite a împlinit vârsta de 105 ani. 1.Auguste Baillayre, ANM, fond 2989, r. 1, d.21, 22, 28, 17. Michel Defourny. Op.cit., p.92 29,33,35,37. 18. Elisabeth Ivanovsky. Op. cit., p. 66. Probabil că E. 2. Tudor Stavilă. Arta plastică din Basarabia de la sfîrşitul Ivanovsky a confundat persoanele regale: în perioada dată secolului XIX-începutul secolului XX, Chişinău, Cartea poate fi vorba doar de principesa Elisabeta, ex- Regina Greciei moldovenească, 1990. A se mai vedea: Arta plastică modernă (1894-1956). Cu părere de rău, nu au putut fi identifi cate din Basarabia, Chişinău, Ştiinţa, 2000. picturile decorative care „..reprezentau Belgia şi alte continente 3. Michel Defourny. Tete a tete avec Elisabeth Ivanovsky. ale lumii prin hărţi geografi ce, unde fi gurau, într-o manieră În: Revue des Livres pour Enfants, juin 1999, Paris. stilizată, principalele bogăţii ale acelor ţări”. Posibil ca ele să 4. Archives et Musee de la Literature, Royal Library, Arts, se afl e la Castelul Peleş, sau Pelişor, unde principesa s-a întors Brucxeles, 2000. după Grecia. Regina Elisabeta (1843-1916) a fost soţia Regelui 5.Francine Ghysen. Critiques de livres. En subtile Carol I şi prima Regină a României, autoare a mai multor cicluri connivence. În: L’ Europe un reve grafi que?,Paris, Harmattan, 2001, p. 22. de versuri publicate cu pseudonimul „Carmen Sylva”. 6. Michel Defourny. Le dynamism de l’ album en belgique 19. Albertine Deletaille (1902-2008), ilustratoare de carte francophone. În: Homage a Albertine Detaille, seria „Les Amis pentru copii, Belgia. du Pere Castor”, Meuzac, 2002, p. 89-94. 7. Elisabeth Ivanovsky. Conversation avec Serge Meurant, Gerpinnes, Ed.Tandem, 2001. 8.Isabelle Decuyper. Elisabeth Ivanovsky: illustratice pionniere. În: Lectures 149, Bruxelles, ianuarie- februarie 2007, p. 56-58. 9. Teodor Agder. Bine ai revenit, Elizabeth Ivanovsky!. În: Ziarul de Gardă, nr. 278 din 27 mai 2010. 10.Elisabeth Ivanovsky. Op. cit., p. 21-25. 11. Şcoala de Arte din Chişinău. Ministerul Artei şi Cultelor, în Arhivele Statului din Bucureşti, f.736, r.53, p.3. 12. Herman Teirlinck (1879- 1967), scriitor şi istoric de teatru belgian, care i-a predat cursul de scenografi e teatrală şi a susţinut-o pe E. Ivanovsky, întroducând-o în ambianţa culturală din Belgia. 13.Rene Meurant (1905-1977), poet şi folclorist belgian, autor al unor monografi i de prestigiu în domeniul mitologiei europene. S-a căsătorit cu E. Ivanovsky în 1937, care a realizat în anii 1941-46 ilustraţiile pentru Elizabeth Ivanovsky. Natură statică cu ciuperci, aa 1990

nr. 3(18), septembrie 2010 - 137 Akademos

BAS-BASARABEANUL SIGIZMUND ZALEVSCHI ŞI OPERA ROMÂNĂ

Dr. hab. Aurelian D Ă NIL Ă BAS-BASARABIAN SIGIZMUND ZALEVSCHI AND ROMANIAN OPERA The famous singer Sigismund Zalevschi was born in Balti in 1885. He was sent to study at music school Sigizmund Zalevschi in Chisinau, then he studied singing in Rome together (02.10.1885–23.03.1945) with the well-known barytone A. Cottogni. He undertook numeous tours through Europe , showing off in various classical works. He was distinguished Mai relataseră cronicarii din regat că, după o , in particular, by his brilliant interpretation of the forţată şedere la Varşovia din cauza unei maladii, role of Boris Gadunov in the work with the same artistul fusese angajat o perioadă la teatrul title written by M. Mussorgsky. From 1923 until Mariinski din S. Petersburg. A debutat în „Dama his death(1947) he worked successfully with the de pică” şi „Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski. Romanian Opera in Bucharest , acting there as a Pe când evolua în opera „Cneazul Igor” de A. chief director. Borodin (în rolul titular) împreună cu legendarul F. Şaliapin (Galiţki), faimosul bas rus a apreciat la Odată cu trecerea timpului (de la Independenţă înalta lor valoare calităţile vocale şi actoriceşti ale încoace), descoperim tot mai multe nume notorii pământeanului nostru. provenite din Basarabia, celebre pe mapamond ...După o experienţă mulţumitoare pe scenele acum un secol şi mai bine, dar care au rămas în anonimat la ele acasă doar pentru că nu se înscriau lirice din Moscova, Kiev şi Odesa, cariera lui în ideologia regimului totalitar. Astăzi, ne amintim Sigizmund Zalevschi în Occident continuă la de unii, îi „descoperim” pe alţii (în ambele cazuri teatrul „G.Verdi” din Trieste în 1920 cu opera cu nu prea multă râvnă ), în special la anumite „Boris Godunov” de M.Musorgski, artistul urmând aniversări, jubilee sau când citim ceva în presa să exceleze în această creaţie la renumitul teatru europeană despre marile personalităţi de altădată „Scala” din Milano de patruzeci şi opt de ori la rând ce-şi trag obârşia de prin părţile noastre. sub bagheta ilustrului dirijor A.Toscanini. Critica E şi cazul Sigizmund Zalevschi, un distins bas- îl compară cu Şaliapin, îl consideră întruchiparea bariton şi regizor de operă, născut acum 125 de ani ideală a lui Boris, afi rmând că Musorgski nu ar fi (2 octombrie, 1885), la Bălţi. pretins un alt interpret. De menţionat că la una din Cine ştie cum i-ar fi avansat cariera, dacă repetiţii pe scena teatrului de la Paris a asistat însuşi rămânea stabilit la Milano, unde mereu era Şaliapin, care l-a felicitat pe protagonist, declarând solicitat în spectacolele „Scalei” dar şi în cele mai în faţa celor prezenţi că Zalevschi – Boris este prestigioase metropole din lume, de nu venea în singurul lui urmaş. primăvara lui 1922 la Opera din Bucureşti pentru a Sigizmund Zalevschi îl cânta pe Boris Godunov evolua în „Tosca” de G. Puccini (Scarpia), „Aida” în şapte limbi: rusă, germană, polonă, spaniolă, de G. Verdi (Amonasro), „Faust” de Ch. Gounod italiană, franceză şi română. Ziarul „Le Monde (Mefi sto)! A strălucit atunci ca un adevărat ”star” în Muzical” scria în 5 februarie 1925 că Zalewsky a „Tosca” alături de splendida basarabeancă E.Ivony, dat ţarului ucigaş un relief dramatic pe care nu de superba M.Nicolescu (Cavaradossi), în alte l-am mai cunoscut de la Şaliapin. Vocea sa are roluri fi ind antrenate O.Grozovska, Gr.Teodorescu, un accent dramatic emoţionant, iar articulaţia în R.Steiner, V.Rebega ş.a. limba franceză trebuie să fi e dată ca model artiştilor Melomanii bucureşteni afl ă imediat din Operei. numeroase cronici că Sigizmund Zalevschi (trecut Despre respectul pentru limba strămoşilor săi pe afi şe şi în presă iniţial eronat cu numele de Zalesky, aşa şi rămânând până la sfârşitul vieţii) afl ăm şi de la renumitul bas N.Secăreanu care scrie este basarabean de origine poloneză. Că a studiat în cartea sa „Din viaţa mea de artist” (Bucureşti, Ed. mai întâi la şcoala de muzică din Chişinău, canto cu muzicală, 2003, p.208) că în seara de 6 ianuarie 1932 A. Disconti, iar apoi la Academia „Santa Cecilia” S.Zalevschi a cântat rolul titular (Boris Godunov, din Roma, unde dascăl îi fusese renumitul bariton n.a.) în limba română!... O dicţiune perfectă, o A. Cottogni, iar colegi de studii celebrii cântăreţi de articulaţie uimitoare şi un accent românesc, pe care mai târziu, T. Ruffo şi B. Gigli. dacă l-ai fi auzit fără să ştii cine cântă ai fi fost sigur

138 - nr. 3(18), septembrie 2010 Artă că e un român neaoş. Tot rolul în limba română l-a rea teatrului şi primi-solişti, era, totuşi, un organism învăţat în trei săptămâni. artistic valoros, de nivel european, cu o experienţă Între 1922-1923 şi 1924-1928 Sigizmund trecută prin harul şefi lor de orchestră Egizio Mas- Zalevschi evoluează spectaculos la Opera din sini, Ion Nona Otescu, Alfred Alessandrescu, Geor- Bucureşti în mai multe lucrări de anvergură. Iar la 30 ge Georgescu, Ionel Perlea, Umberto Pessione şi alţi ianuarie 1931 apare în faţa publicului în calitate de prestigioşi maeştri, prezenta publicului un repertoriu director de scenă al spectacolului „Boris Godunov” destul de variat, ce cuprindea creaţii de la preclasici cu Gh. Folescu în rolul central, V.Creţoiu (Xenia), la compozitori autohtoni contemporani (P. Constanti- G. Niculescu-Basu (Varlaam), N. Secăreanu nescu, A. Zirra, Z. Vancea, M. Jora ş.a.). Bucureştenii (Pimen), V. Chicideanu (Nebunul), M. Snejina au avut prilejul în acele timpuri să savureze calităţile (Cârciumăreasa) şi G. Georgescu la pupitrul artistice ale unor ansambluri şi solişti de la diferite dirijoral. Imediat după reprezentaţie, ziarul „Viitorul” Opere din Europa, apreciind în special „exponenţii (nr.6897, autor N. Pan) n-a întârziat să exclame că teatrului rus”, Sigizmund Zalevschi fi ind un adevărat Opera Română e din nou sub o pricepută conducere tutore pentru români a tot ce venea de la Ceaikovski, muzicală şi sub o destoinică regie, că spectacolul a Musorgski sau Borodin. fost demn de orice Operă occidentală. Avea o plăcere deosebită să-i îndrumeze pe cei ce În acelaşi an 1931, în octombrie, la început de îi solicitau părerea. Mai ales dacă era vorba de roluri stagiune se atestă încă o performanţă a artistului. pentru başi sau baritoni. Primul artist român care s-a El montează opera „Cneazul Igor” de A. Borodin, bucurat de învăţămintele lui Sigizmund Zalevschi a reprezentaţie despre care N. Pan în ziarul fost inegalabilul G. Folescu, mare interpret al Operei „Viitorul” (nr. 7102 din 4 octombrie) consemnează Române, care în 1923 vine la Genova special pen- următoarele: Direcţia artistică a d-lui Zalesky, care tru „a face” Boris Godunov cu maestrul basarabean. s-a dovedit că este nu numai un artist rutinat şi cu Folescu nu a uitat niciodată generozitatea lui Za- mari calităţi, ci şi un regizor emerit şi conştient, levschi, menţionează N.Secăreanu în cartea amintită a izbutit să dea spectacolului („Cneazul Igor” (p.206), şi i-a rămas un admirator credincios pentru n.a.) multă viaţă şi acea culoare caracteristică a toată viaţa. El, cu acel bun simţ artistic care-i era vieţii ruseşti. Protagoniştii spectacolului au fost propriu, şi-a dat seama, studiind cu Zalevschi, ce J. Athanasiu (Cneazul Igor), E. Basarab (Jaroslavna), este adevărata artă. A primit cu toată convingerea A. Georgevski (Vladimir ), G. Niculescu-Basu ideea că, dacă nu exprimă ceva, cântul nu reprezintă (Konceak), G. Oprişan (Scula), N. Luchian (Eroşka), decât o ieftină mângâiere auditivă. (De altfel, şi N. V. Miciora (Doica). Era una din echipele tari ale Secăreanu fi gurează în lista discipolilor de vază ai teatrului acelei vremi. Dar mai erau şi alţi cântăreţi lui Zalevschi). de prestigiu, precum V. Creţoiu, M. Cojocăreanu, Se spune că Sigizmund Zalevschi aduse în A. Costescu-Duca, Gh. Folescu, E. Babad, M. Snejina, V. Chicideanu, M. Metaxa, D. Bădescu, Opera Română o schimbare totală, o răsturnare Ş. Tasian, M. Lazăr, R. Steiner, G. Marinescu, a obiceiurilor, dar şi a tradiţiilor proaste. Tradiţia N. Apostolescu şi alţii cu care S. Zalevschi obţinea este zeiţa leneviei – adesea spunea maestrul. succese din ce în ce mai impunătoare în calitate de Întotdeauna căuta ceva nou în exprimare, în cânt, regizor al spectacolelor „Thais” de J. Massenet, în gest. În aproape zece ani, cât a fost regizor-şef, „Parsifal” de R. Wagner, „Cavaleria rusticana” a contribuit esenţial la ridicarea nivelului artistic al de P. Mascagni, „Andrea Chenier” de Giordano, Teatrului Liric bucureştean, montând operele „Boris „Lucia de Lammermoor” de G. Donizetti, „Evgheni Godunov” de M. Musorgski, „Tosca” de G. Puccini, Oneghin” de P. Ceaikovski etc., dar şi evoluând „Andrea Chenier”de U. Giordano, „Faust”, de Ch. strălucitor alături de ei în diverse reprezentaţii. Gounod, „Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski, „Fata N. Secăreanu scrie: În vizitele pe care le făcea din Far-West” şi „Parsifal” de R. Wagner, „Adrienne la noi (V.Zalevschi, n.a.), la Operă şi la Cluj, Lecouvreur” de F. Cilea, „Cei patru bădărani” şi prinsese drag de ţara noastră, iubindu-ne oamenii „Giuvaerele Madonei ” de E. Wolf-Ferrari. şi obiceiurile. Când l-am cercetat la Milano, cu Nu avea nicio preocupare de altă natură decât plăcută surprindere am văzut că sufrageria lui era arta. Discuta foarte rar şi fără interes dacă nu era în stil românesc, iar pe pereţi avea chilimuri şi fote vorba de artă. Sigizmund Zalevschi a fost „un cava- de culori vii, şi oale smălţuite de-ale noastre. (N. ler, în cea mai frumoasă accepţiune a cuvântului”. Secăreanu. „Din viaţa mea de artist”. Bucureşti, Ed. Se stinge din viaţă la 23 martie 1945, după o muzicală, 2003, p.212) lungă suferinţă. Bustul lui Sigizmund Zalevschi, În 1935 Sigizmund Zalevschi se stabileşte la Bu- instalat în foaierul Operei Române din Bucureşti, cureşti. Cere şi obţine cetăţenia română. Înainte de reprezintă un semn de mare recunoştinţă al celora cel de-al Doilea Război Mondial, Opera Română, care l-au cunoscut, l-au preţuit, l-au venerat pentru cu toate problemele de ordin material, fără un local contribuţia ce a adus-o maestrul în dezvoltarea unuia adecvat, cu numeroase neînţelegeri între conduce- din cele mai complexe genuri de artă – Opera.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 139 Akademos

MARIA BIEŞU – VOCAŢIE ŞI DESTIN ARTISTIC

Dr. Vasile CHISELIŢĂ, Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ş.M.

Apărută în premieră, în seria omagială Acade- mica, sub auspiciul Academiei de Ştiinţe a Moldo- vei, îngrijită de Centrul Studiul Artelor al Institu- tului Patrimoniului Cultural, monografi a colectivă Maria Bieşu - vocaţie şi destin artistic constituie un eveniment editorial, cultural şi ştiinţifi c de ex- cepţie, consacrat celei de-a 75-a aniversări a zilei de naştere a marii artiste, un remarcabil prilej de exegeză, de recitire şi de repunere în pagină a im- punătorului palmares de realizări profesionale ale protagonistei, ajunsă la onorabila vârstă a împli- nirilor. Personalitate plurivalentă, primadonă a Operei Maria Bieşu – vocaţie şi destin artistic / Academia de Naţionale din Chişinău, soprană de renume mon- Ştiinţe a Moldovei, Institutul Patrimoniului Cultural, dial, profesor universitar, academician, laureată a Centrul Studiul Artelor. Chişinău: S.n., 2010 prestigioase premii internaţionale şi distincţii gu- (F.E.-P. „Tipogr. Centrală”) vernamentale, fondatoare şi animatoare a unui fes- şi Arte Plastice) şi de peste hotare (România şi Ru- tival-concurs internaţional de canto, titulară a unei sia), care a încercat să valorifi ce aspectele relevante, cariere lirice internaţionale de mare succes, conti- unele inedite sau încă slab studiate, privind vocaţia nuatoare şi edifi catoare a celor mai bune tradiţii ale şi destinul artistic particular al distinsei cântăreţe li- artei vocale academice din Europa şi din întreaga rice de la Chişinău. lume, actor important al vieţii culturale din ţară şi Lucrarea se structurează în trei compartimente din străinătate, Maria Bieşu s-a bucurat dintotdea- de bază. Primul articulează un grupaj de studii ştiin- una de atenţia sporită a specialiştilor şi de admi- ţifi ce, schiţe, eseuri, interpretări şi sinteze. Al doilea raţia înălţătoare a publicului select. Personalitatea vine să nuanţeze portretul de creaţie al Mariei Bie- ei de creaţie a constituit obiectul unor monografi i şu cu o serie de opinii, refl ecţii, mărturii, interviuri, speciale (E. Vdovina: 1977, 1984), volume biogra- mai ample sau mai concise, ale unor personalităţi fi ce (Iu. Kirillova: 1985), compartimente din lu- din domeniul culturii: compozitori, dirijori, critici crări despre istoria Operei Naţionale (A. Dănilă: muzicali şi literari, scriitori şi publicişti. Al treilea 2005, 2008), publicaţii eseistice (R. Iuncu: 2007), propune cititorului un voluminos set de fotografi i culegeri de articole şi studii (2000, 2005), broşuri şi materiale iconografi ce, precum şi o amplă anexă tematice cu ilustraţii (1979, 1986), enciclopedii privind sursele bibliografi ce la temă. naţionale şi internaţionale, albume de artă, nume- Compartimentul analitic debutează cu studiul roase articole de presă etc. Epoca Mariei Bieşu în evoluţia teatrului liric. Sem- Proaspătul volum academic (coordonat de nat de Prof. Vladimir Axionov, textul exegetic îşi V. Galaicu) vine însă cu o serie de noi sinteze la propune să dezvăluie fenomenul complex şi pluridi- temă, cu studii interpretologice, articole şi refl ecţii, mensional al artistei. Făcând o scurtă incursiune în menite a conceptualiza, aprofunda şi actualiza ta- istoria artei lirice universale din ultimele două seco- bloul magistral de creaţie al Mariei Bieşu, una din- le, autorul încearcă să pună în valoare, cât mai ple- tre fi gurile proeminente ale artei interpretative de nar, rolul Mariei Bieşu în promovarea creaţiei com- operă şi de concert din a doua jumătate a secolului ponistice din domeniu, în impulsionarea activităţii XX şi începutul celui de-al XXI-lea, a cărei măies- Operei Naţionale, dar şi în conturarea unei imagini trie vocală, talent dramatic şi har artistic deosebit a culturale pozitive a ţării natale în lume. Discursul infl uenţat sensibil evoluţia teatrului muzical, creaţia analitic vizează deopotrivă structura repertoriului li- componistică şi viaţa culturală pe plan naţional şi ric, rolurile emblematice, aportul special al protago- internaţional. Monografi a constituie rodul muncii nistei în valorifi carea creaţiilor celebre din literatura unui mare colectiv de autori din Republica Moldova rusă, occidentală şi naţională de specialitate. Un loc (Academia de Ştiinţe, Academia de Teatru, Muzică special se oferă examinării rolului Cio-Cio-san (din

140 - nr. 3(18), septembrie 2010 Noutăţi editoriale opera Madame Butterfl y de Puccini), el constituind, a primadonei de a aborda întregul diapazon stilistic în opinia autorului, fi rul roşu al întregii cariere sce- al genului de romanţă, varietatea de şcoli, de curen- nice a Mariei Bieşu. te estetice şi de epoci, pe care le valorifi că în creaţia Studiul Romanţa în repertoriul liric al Mariei sa. Se examinează contextul specifi c de creaţie, fac- Bieşu (autor – subsemnatul, dr.V.Chiseşiţă), vine să torii ce au contribuit la consolidarea genului de ro- contureze rolul important al genului cameral şi al manţă în repertoriul său. O fi lă aparte este dedicată celui concertistic în evoluţia carierei profesionale a colaborării Mariei Bieşu cu festivalurile de romanţă marii soprane, acesta fi ind un domeniu distinct, un populară Crizantema de Aur din Târgovişte (Ro- veritabil alter ego, deopotrivă prolifi c şi remarcabil, mânia) şi Crizantema de Argint din Chişinău. Spre al manifestării sale artistice. Este descrisă o amplă atenţia cititorului este propusă, în premieră, o scurtă traiectorie de creaţie, plină de zbucium, căutări, analiză interpretativă a zece dintre cele mai popula- trăiri şi împliniri pe tărâmul artei vocale camerale. re creaţii de romanţă semnate de Gavriil Musicescu, Se încearcă dezvăluirea modului în care principiile Sabin Drăgoi, Gheorghe Dima, Eugen Doga, Bo- estetice şi particularităţile expresive ale genului de ris Dubossarchi, Constantin Rusnac, Mircea Oţel, romanţă au ghidat fl acăra personalităţii artistice a Giulelm Şorban, Ion Duca, unele scrise pe versurile Mariei Bieşu de-a lungul a peste patru decenii. Stu- marelui poet naţional Mihai Eminescu. Autorul ane- diul propune o etapizare a evoluţiei artei camerale, xează studiului şi o amplă listă de repertoriu, în care conturând astfel panorama de ansamblu a reperto- sunt delimitate cinci categorii de bază ale genului de riului. Sunt punctate aspectele ce ţin de problemati- romanţă şi lied. ca clasifi cării repertoriului de romanţe şi de lied, o Muzicologul Parascovia Rotaru dezvăluie o nouă atenţie deosebită fi ind acordată romanţei naţionale faţetă, mai puţin cunoscută publicului larg, a perso- de tradiţie academică şi celei de tradiţie populară. nalităţii marii soprane, cea de interpretă de muzică Este evidenţiată capacitatea şi iscusinţa fenomenală bisericească. Autoarea abordează problema dintr-o perspectivă predominant emică, apelând la metoda interviului, ceea ce-i permite să pună în va- loare profunzimea concepţiilor şi ideilor Mariei Bieşu despre sem- nifi caţia artei vocale sacre, despre imboldul spiritual, lumea plină de farmec şi de lumină a acestui domeniu de creativitate umană. Amplele evocări personale ale artistei pun în relief ataşamentul şi respectul ei puternic faţă de va- lorile spirituale divine, principii morale şi atitudini de creaţie ce veneau în contrast acut cu ideo- logia ofi cială ateistă din epoca to- talitară comunistă. Cercetătoarea examinează procesul apropierii artistei de muzica bisericească ortodoxă, istoria colaborării sale cu corurile Catedralei Naşterea Domnului şi a bisericii Sfântul Ie- rarh Nicolae din Chişinău. Sunt dezvăluite momentele importante ale ascensiunii sale profesionale pe tărâmul muzicii sacre, înce- pând cu repertoriul universal de tradiţie catolică, marcat de pie- tatea angelică a celor şaisprezece versiuni componistice cunoscute ale imnului Ave Maria, de gran- Maria Bieşu, aplaudată de membrii A.Ş.M. la lansarea cărţii sale, doarea monumentală a lucrări- 14 septembrie 2010 lor vocal-simfonice importante

nr. 3(18), septembrie 2010 - 141 Akademos din domeniu, şi continuând cu repertoriul vocal de de Bellini), acesta din urmă simbolizând chipul fe- tradiţie ortodoxă, axat pe creaţiile emblematice ale meii eroine, luptătoare pentru demnitatea şi fericirea maeştrilor naţionali (A. Pann, I. Popescu-Pasărea, umană. Un contur deosebit procură şi rolurile Aidei, A. Flechtemacher, G. Musicescu, M. Berezov- Cio-Cio-san, Tatianei, Lizei, Adrienne Lecouvreur, schi) şi ale celor ruşi şi ucraineni (A. Arhanghelski, dar şi cel al Ruxandei din opera naţională Alexandru D. Bortneanski, S. Smolenski, A. Grecianinov, Lăpuşneanu (de Gh. Mustea), a cărei lansare în pre- A. Vedeli, P. Cesnokov). Studiul concluzionează mieră i se datorează tocmai Mariei Bieşu. Autoarea în ideea că puterea fenomenală de tălmăcire a in- remarcă infl uenţa substanţială a marii artiste asupra tonaţiei, dublată de o trăire lăuntrică autentică şi de vectorului de evoluţie a teatrului liric din Chişinău, angajarea sufl etească totală a Mariei Bieşu conferă precum şi rolul hotărâtor în organizarea şi desfă- muzicii sacre un relief şi un farmec fără egal, că arta şurarea ediţiilor succesive ale Festivalului Interna- vocală a protagonistei reprezintă, în fapt, o sinteză ţional de canto Invită Maria Bieşu. Sunt oglindite perfectă a rugăciunii cu interpretarea muzicală. pe larg şi aspectele ce ţin de geografi a turneelor în Elena Nagacevschi propune un voluminos stu- străinătate, activitatea concertistică, structura reper- diu despre evoluţiile concertistice ale Mariei Bieşu toriului liric şi cameral, rolul compartimentului de cu formaţiile corale din Republica Moldova, printre muzică rusă. Este scoasă în evidenţă colaborarea cu care Corala Academică Doina a Filarmonicii Naţi- marii maeştri de concert şi dirijori ai timpului. Opi- onale, Corala Radioteleviziunii, corul Operei Naţi- nia autoarei concură în ideea că Maria Bieşu repre- onale ş. a. Materialul de studiu îl constituie unele zintă o veritabilă stea în lumea artei lirice mondiale, înregistrări din fondurile Companiei Publice Telera- ea fi ind posesoarea uneia dintre cele mai frumoase dio-Moldova, cuprinzând lucrări de operă, cantate, voci din istoria artei vocale din a doua jumătate a misse de compozitori occidentali şi unele creaţii de secolului XX. autori locali. Autoarea se axează, în mod special, pe Muzicologul Rodica Iuncu propune eseul Vo- analiza interpretativă a trei lucrări de gen: Missa da cea pe care nu o poţi compara cu ceva sau Artista Requiem de G. Verdi, Stabat Mater de G. Rossini completă, al cărui titlu denotă admiraţia deosebită a şi Slăvită fi i, Marie de T. Zgureanu. Făcând o scur- autoarei pentru talentul excepţional al marii sopra- tă incursiune în istoria comparativă a creaţiilor de ne. Preluând şi dezvoltând ideile publicate anterior, gen, cercetătoarea încearcă să evidenţieze particula- discursul exegetic se bazează pe o scurtă incursiune rităţile tratării materialului de către Maria Bieşu în în istoria devenirii cântăreţei de operă, cu evidenţie- contextul colaborării cu diferiţi dirijori, în special, rea trăsăturilor principale ale artei sale de belcanto, cu O. Bălan (România) şi A. Samoilă. Un loc aparte punctarea celor mai importante repere ale destinului i se acordă analizei detaliate a lucrării compozito- său profesional. Sunt refl ectate momentele de glorie rului T. Zgureanu, menţionată mai sus, lucrare ce şi de culminaţie în cariera operistică a Mariei Bieşu, a fost înregistrată cu Corala Moldova a Companiei evoluţiile emblematice pe scena teatrului liric din Publice Teleradio-Moldova, sub bagheta autorului, Chişinău şi din lume. Un nou contur prinde istoria în care Maria Bieşu a excelat prin forţa expresivă despre turneele internaţionale la Tokyo, cu rolul extraordinară a vocii sale, înscriind o pagină de aur Cio-Cio-san, cele efectuate la Budapesta, în Austra- în istoria artei interpretative naţionale. lia, la festivalul de la Berlin ş. a., inclusiv proce- În studiul întitulat sugestiv Galaxia Maria Bie- sul colaborărilor fructuoase cu soliştii lirici de talie şu, muzicologul Elena Vdovina, biografă a marii mondială, în special, cu renumita soprană moscovi- artiste, prezintă o consistentă sinteză a publicaţiilor tă Irina Arhipova, dar şi cu marii dirijori şi maeştri sale anterioare la temă. Autoarea investighează di- de concert ai timpului. Este examinat modul în care versele aspecte ce ţin de viaţa, talentul şi destinul se oglindeşte personalitatea de creaţie a Mariei Bie- artistic al primadonei. Demersul ei încearcă să pă- şu în unele producţii fi lmografi ce şi discografi ce, în trundă în esenţa artei lirice a cântăreţei, să dezvăluie special, în fi lmul muzical despre opera Tosca de G. eleganţa şi farmecul vocii, măiestria interpretativă şi Puccini şi în înregistrările discului special cu opera perfecţiunea culturii sale vocale. Sunt invocate opi- Norma de V. Bellini. Autoarea încearcă să reconsti- niile unor mari interpreţi şi specialişti ai vocalului. tuie imaginea plurivalentă a Mariei Bieşu, artistă şi Studiul face apel, în principal, la relatările apărute cântăreaţă lirică de excepţie, care a stimulat gândi- în presa din fostele republici ale URSS şi în cea din rea muzicală şi a iluminat calea evoluţiei teatrului străinătate, ele vizând calitatea artei lirice şi origina- liric din Republica Moldova. litatea jocului actoricesc al cântăreţei. Cercetătoarea Cercetătorul Aurelian Dănilă îşi axează studiul trece în revistă rolurile providenţiale ale interpretei, său pe problematica ce ţine de fenomenul artistic evidenţiind, în mod special, cel al Floriei Tosca (din Maria Bieşu. Autorul invocă fi le importante din is- op. Tosca de Puccini), asemuit adesea cu propriul toria ascensiunii profesionale a marii cântăreţe li- destin al artistei, şi pe cel al Normei (din op. Norma rice începând cu anii de studenţie, cu momentele

142 - nr. 3(18), septembrie 2010 Noutăţi editoriale iniţiatice ale perioadei de debut pe scena Teatrului săturile distinctive ale cântăreţei: talentul dramatic, de Operă din Chişinău şi continuând cu cele mai re- calităţile vocale de excepţie şi amplitudinea deose- levante realizări în cariera sa de creaţie de-a lungul bită a palmaresului ei repertorial. O pagină aparte a peste patru decenii de activitate. Studiul contu- se consacră colaborării cu festivalul de romanţă rează, într-un limbaj foarte pitoresc şi accesibil pu- Crizantema de Aur din Târgovişte, apreciindu-se, în blicului larg, întreaga galerie a rolurilor principale acest context, rolul important al marii soprane în in- ale sopranei, lumea plină de inspiraţie, abnegaţie şi ternaţionalizarea acestui for muzical şi în valorifi ca- dăruire artistică, universul magnifi c al interpretări- rea repertoriului de romanţe populare româneşti, în lor de succes din literatura universală şi naţională special, a celor scrise pe textele lui M. Eminescu. din domeniu. Sunt prezentate aspecte ale contextu- Pianistul, maestrul de concert şi muzicologul lui de creaţie a rolurilor sale celebre: Floria Tosca, Sergo Benghelsdorf prezintă schiţa eseistică întitu- Cio-Cio-san, Norma, Tatiana, Liza, Aida, Leonora, lată metaforic Învăluiţi de vraja sunetelor. Autorul Amelia, Abigaille, Adrienne Lecouvreur, Turandot tratează pe marginea unor subiecte interesante din ş.a. Este evidenţiat şi aportul primordial al Mariei biografi a de creaţie a interpretei: debutul cu rolul Bieşu în valorifi carea premierei unor opere moldo- Floriei Tosca, elementele de succes ale repertoriu- veneşti, scrise de autorii locali. O pagină aparte este lui, colaborările cu pianistul Evgheni Şenderovici, dedicată realizărilor primadonei în cadrul concursu- cu celebrii cântăreţi E. Nesterenko, E. Obrazţova, rilor internaţionale de canto, în turneele artistice de B. Rudenko. Relevant în acest context s-a dovedit peste hotare, în procesul de conlucrare artistică cu a fi şi turneul la teatrul dramatic din Odesa. Din marile personalităţi ale culturii muzicale din lume. perspectiva unui muzician practic, sunt analizate şi Sunt evocate momentele cruciale în afi rmarea pro- anumite particularităţi ale artei vocale a Mariei Bie- fesională a sopranei: prima invitaţie la Teatrul Bol- şu, trăsăturile interpretative ale unor creaţii impor- şoi din Moscova, stagiul de perfecţionare la Teatrul tante din repertoriul său. La Scala din Milano şi stagiunea de la Metropolitan Sub titlul Ofrandă muzelor teatrului muzical, Opera din New-York. profesorul universitar şi muzicologul Galina Cocea- Schiţa muzicologului moscovit Vsevolod Timo- rova propune un studiu special despre semnifi caţia hin, întitulată Un har vocal şi dramatic unic, prezintă, şi rolul Festivalului internaţional al artiştilor de ope- într-o formă succintă, unele relatări din biografi a de ră şi balet Invită Maria Bieşu. Analizând anvergura creaţie a Mariei Bieşu. Sunt evidenţiate momentele le- evenimentului în cauză, în contextul manifestărilor gate de participarea artistei la festivalul tinerilor inter- internaţionale de acest gen, autoarea relevă aspecte- preţi de operă (Moscova, 1964), la festivalul din Berlin le specifi ce ce ţin de estetică si repertoriu, de diver- (1973), în juriul concursului internaţional de la Rio de sitatea şcolilor şi stilurilor reprezentate, de măiestria Janeiro (1975), inclusiv aspecte legate de realizarea cântăreţilor, dirijorilor şi artiştilor de balet, de dis- discului cu opera Norma de V. Bellini (1986). Muzicologul şi lexico- graful Viorel Cosma din Bucureşti propune un studiu laconic, dar foarte consis- tent, cu titlul O personalita- te artistică reprezentativă a Moldovei. Autorul se referă, în mod special, la spectaco- lele şi recitalurile susţinute de Maria Bieşu pe scena tea- trelor lirice din România, în oraşele Iaşi, Bucureşti şi Târ- govişte. Studiul rezumă idei- le şi concepţiile cercetătoru- lui, publicate în unele dintre lucrările sale de specialitate, precum lexiconul Interpreţi români (1996) si Enciclope- dia muzicii româneşti de la origini până în zilele noastre (2007). Sunt evidenţiate tră- Maria Bieşu acordă interviuri în sediul A.Ş.M., 14 septembrie 2010

nr. 3(18), septembrie 2010 - 143 Akademos tribuţiile şi rolurile importante, de tradiţiile stabilite Dohotaru evidenţiază, la rândul lor, aspecte im- de-a lungul ediţiilor succesive ale festivalului. Sunt portante ale colaborării cu marea soprană, apre- evidenţiate operele şi baletele de top, premierele ciindu-i la justa valoare talentul, calităţile vocale, creaţiilor de muzică naţională, evoluările soliştilor personalitatea artistică şi umană de excepţie care a celebri din lume, eforturile şi realizările în promo- exercitat o infl uenţă formativă covârşitoare asupra varea marelor talente lirice. propriului lor destin profesional. Aportul Mariei Bieşu în desfăşurarea Concursu- Academicianul şi criticul literar Mihai Cimpoi lui internaţional de canto Cio-Cio-san este examinat accentuează marea deschidere sufl etească şi capaci- în articolul Victoriei Tcacenco. Autoarea relatează tatea extraordinară a Mariei Bieşu de a pătrunde în despre fapte mai puţin cunoscute din istoria operei profunzimea mesajului încifrat în romanţele scrise Madame Butterfl y de Puccini: interpretele celebre pe versurile poetului naţional M. Eminescu. Auto- ale rolului, contribuţia cântăreţei nipone Tamaki rul evocă starea specială de comuniune sublimă cu Miura în promovarea creaţiei, evidenţiind aspecte- publicul care a marcat atmosfera concertului aniver- le ce ţin de succesul răsunător al Mariei Bieşu la sar, dedicat celor 150 de ani de la naşterea poetului prima ediţie a acestui prestigios concurs (Tokyo, (2000). Scriitorul Iulian Filip încearcă să schiţeze, 1967), în cadrul căruia tânăra artistă s-a învrednicit într-o manieră aforistică, chipul profetic şi destinul de Premiul Mare şi de Medalia de Aur. Se prezintă mesianic al marii artiste. Colegul său de breaslă Se- o serie de date interesante despre ediţiile anterioare, rafi m Saka, apelând la metoda interviului, purcede la despre participarea Mariei Bieşu în calitate de mem- o investigare a dimensiunilor artistice şi umanistice bră a juriului şi despre organizarea şi desfăşurarea, ale personalităţii Mariei Bieşu. În tiparele unui amplu în premieră, a ediţiei a noua a concursului mondial eseu publicistic, autorul evidenţiază diversele faţete Madame Butterfl y la Chişinău (2007). ale profi lului său interior. Mărturiile de confesiune, Compartimentul al doilea al lucrării debutea- presărate deopotrivă cu nuanţe lirice şi dramatice, ză cu opiniile, refl ecţiile şi mărturiile maestrului dezvăluie biografi a de creaţie, viaţa, principiile mo- Eugen Doga, ele fi ind evocate în schiţa întitulată rale şi poziţia civică a celebrei soprane. sugestiv Ea este privighetoarea noastră. Autorul Compartimentul al treilea prezintă cititorului un evidenţiază contribuţia specială a cântăreţei la solid corpus de fotografi i, unele inedite, ele refl ec- realizarea celebrei pelicule cinematografi ce Ma- tând în imagini creaţia, rolurile de operă, activita- ria Mirabela, rolul esenţial al artistei în opera de tea concertistică şi obştească a Mariei Bieşu. Bibli- „cultivare a gliei spirituale a omenirii”. Personali- ografi a anexată (S. Malşacova, V. Ghilaş) include tatea primadonei este comparată cu nume notorii un amplu registru de surse la temă, însumând peste ale artei lirice, precum Maria Cebotari (origina- 565 de titluri, ele trimiţând la cele mai importante ră din Chişinău) sau Maria Callas. Chipul ei este articole, evocări, interviuri, comentarii, apărute în asemuit cu imaginea genialei creaţii muzicale Ave paginile presei locale şi a celei din republicile ex- Maria de G. Caccini, simbolul purităţii, elevaţiei sovietice, precum şi la studii, monografi i şi albume şi perfecţiunii spirituale. Compozitorul şi dirijorul specializate. Sunt indicate şi sursele din internet, Gheorghe Mustea invocă, la rându-i, contribuţia paginile Web în limba română, engleză şi rusă (130 marii soprane la lansarea operei sale Alexandru de titluri), internet-magazinele cu muzică şi fi lme Lăpuşneanu, având-o în distribuţie cu rolul central înregistrate pe CD şi DVD (22 de titluri). Disco- al Ruxandei. Este menţionată şi colaborarea fruc- grafi a relevă 13 surse audio, creaţiile înregistrate tuoasă cu Orchestra simfonică a Companiei publi- pe discurile fi rmei Melodia (Moscova), pe CD-uri ce Teleradio-Moldova, cu care artista a realizat un şi casete. Filmografi a (D. Olărescu) inventariază bogat repertoriu de cântece, canţonete şi romanţe. principalele surse audio-vizuale, imortalizate în Maestrul Constantin Rusnac evidenţiază diverse- peliculele documentare şi în subiectele pentru jur- le aspecte ale colaborării sale de creaţie cu Maria nalele şi almanahurile cinematografi ce, produse la Bieşu, printre care lansarea cântecului Patrie, de studioul Moldova-fi lm, la Televiziunea Naţională ziua ta, a romanţelor Lacrima, Iar când mă vei iubi şi la studioul Telefi lm-Chişinău. Volumul este dotat cu-adevărat şi a imnului Ave Maria, aceasta din şi cu un CD/DVD, care include o selecţie din cele urmă o primă creaţie de gen în muzica ortodoxă. mai reprezentative creaţii din repertoriul liric şi de Dirijorul şi compozitorul Teodor Zgureanu evocă concert al Mariei Bieşu. contribuţia interpretativă a primadonei în realiza- Prin complexitatea, profunzimea şi seriozitatea rea operei sale Decebal, cu rolul central al Reginei, aspectelor abordate, monografi a Maria Bieşu – vo- precum şi meritul incontestabil în lansarea dedica- caţie şi destin artistic se recomandă a fi o sursă de ţiei speciale Slăvită fi i, Marie, scrisă de autor pe primă importanţă în bibliografi a temei, un izvor de textul canonic original Ave Maria, tradus în limba documentare şi de inspiraţie pentru specialişti şi pen- română. Dirijorii Alexandru Samoilă şi Nicolae tru cercul larg de cititori şi admiratori ai artei lirice.

144 - nr. 3(18), septembrie 2010 Noutăţi editoriale

ITINERARUL selectarea, verifi carea, ordonarea, sistematizarea informaţiilor. În procesul elaborării lucrărilor PROFESORULUI lexicografi ce şi enciclopedice pot fi constatate o PAVEL COCÂRLĂ serie de aspecte ştiinţifi ce mai puţin studiate – aşa- numitele „pete albe” sau ,,viduri” – care generează ÎN ARBORELE noi direcţii de abordare ştiinţifi că, iar subiectele CUNOŞTINŢELOR controversate pot fi cercetate din perspectivă multidisciplinară. Sub acest aspect, pot fi generate noi idei, viziuni, paradigme, subiecte sensibile Dr. Ion XENOFONTOV, ce contribuie indiscutabil la dezvoltarea ştiinţei secretar ştiinţifi c la Instituţia Publică în ansamblu. Totodată, se impune necesitatea stringentă de a unifi ca şi de a standardiza limbajul, ,,Enciclopedia Moldovei” care, din păcate, este aplicat aleatoriu în literatura de specialitate. Din aceste considerente, apariţiile Producţia lexicografi că şi enciclopedică, editoriale, care înglobează cunoştinţe complexe din elaborată în primul deceniu al sec. XXI, traversează ramuri ale ştiinţei şi artei, sunt binevenite pentru dimensiunile specifi ce ale unei civilizaţii cu ritmuri circuitul ştiinţifi c şi informaţional. galopante de dezvoltare. Profunzimea schimbărilor Discursul enciclopedic este considerat prin din lumea contemporană şi ritmurile accelerate ale defi niţie fragmentar, divizat în unităţi, de aceea cercetării şi inovării generează creşterea progresivă se poate vorbi de existenţa unui deziderat fi resc al a volumului informaţiilor, astfel încât cititorul avizat utilizatorilor de a putea reface imaginea globală a şi neavizat poate fi nu doar copleşit, ci şi derutat de cunoştinţelor generale şi/sau specializate. În plan volumul imens de subiecte abordate şi de torentul istoric, reconstituirea imaginii globale implică vertiginos de informaţii din domeniile cunoaşterii. tratarea cunoştinţelor umane în ordine alfabetică Era informaţională, societatea bazată pe sau metodică. D. Diderot (1713–1784), unul cunoaştere, globalizarea comunicării şi ştiinţei, dintre autorii primei enciclopedii franceze, a transgresarea inter/transdisciplinară sunt valenţele defi nit enciclopedia ca „înlănţuire de cunoştinţe”, şi paradigmele de care trebuie să ţină cont orice ce permite nu doar accesul la cunoştinţe, ci şi la cercetător implicat în actul de creaţie. Calitatea legăturile dintre ele. În acest scop este nevoie de cunoştinţelor asimilate depinde de sursele de soluţii teoretice şi operaţionale pentru a stabili care informare (cu o infrastructură consolidată) şi de este unitatea de cunoştinţe ce ar servi la elaborarea resursele umane care recepţionează, analizează şi unei lucrări complete şi ce instrumente sunt necesare stochează informaţiile. Lucrările de tezaurizare pentru accesul la cunoştinţe. În calitate de un atare a cunoştinţelor devin instrumente indispensabile instrument este identifi cat arborele cunoştinţelor, de lucru, practic în toate sferele de activitate. făcându-se încercări de raportare la acesta a fi ecărui Înglobând noi achiziţii ale tehnicii tipografi ce, cu articol (a se vedea Concepţia ,,Enciclopediei ilustraţii în întregime color, editată în colecţii de buzunar, producţia enciclopedică se democratizează, ajungând să constituie, în statele dezvoltate, până la 25 la sută din valoarea producţiei anuale de carte. Odată cu răspândirea calculatorului şi a internetului, se anunţă trecerea la o nouă epocă, cea a enciclopediilor virtuale. Inovaţiile în domeniul tehnologiilor informaţionale nu garantează şi calitatea informaţiilor enciclopedice. Astfel, nici resursele web – internetul – cea mai mare realizare în domeniul informaţional din ultimele decenii, nu pot suplini informaţiile complexe Pavel COCÂRLĂ, Dicţionar explicativ de istorie medievală universală. şi sistematizate, deoarece le Chişinău: CEP USM, 2010. lipseşte elementul esenţial: Vol. I: A-H. – 294 p. – 125 ex.; Vol. II: I-Z. – 331 p. – 125 ex.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 145 Akademos

Moldovei” în 10 volume [proiect]; Recomandări evenimentelor istorice importante, a reprezentanţilor metodice pentru autorii şi redactorii ,,Enciclopediei de seamă din istorie; categoria V (50–200 semne) Moldovei”, Chişinău, ,,Enciclopedia Moldovei”, – identifi că personalităţi din istorie, monumente 2009, p. 20-21). cunoscute de cultură şi de artă etc.; categoria VI Apelând la acest excurs introductiv-meditativ, (până la 50 semne) – articole de referinţă. am deosebita plăcere să prezint lucrarea recent editată În economia lucrării prevalează articolele de a cunoscutului istoric de la Universitatea de Stat categoria IV. Numărul total de termeni este de 2116. din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofi e, şeful Analiza statistică a plasării termenilor în ordine Catedrei de istorie universală, profesor universitar, alfabetică se prezintă în felul următor: A – 290; B – doctor habilitat Pavel Cocârlă, Dicţionar explicativ 112; C – 260; D – 79; E – 58; F – 97; G – 68; H – 74; de istorie medievală universală în 2 volume (primul I – 73; Î – 11; J – 49; K – 18; L – 82; M – 175; N – volum include 294 de pagini, iar cel de-al doilea – 50; O – 56; P – 131; Q – 3; R – 88 ; S – 140; Ş – 22; 331 de pagini, în total 42,5 coli editoriale), editat la T – 70; Ţ – 3; U – 18; V – 54; W – 19; Y – 4; Z – 12. Centrul Editorial-Poligrafi c al USM în 2010. Autorul Datele de mai sus demonstrează în mod elocvent că, are o bogată experienţă didactică (din 1970 activează sub aspect metodologic, lucrarea se încadrează nu la Universitatea de Stat din Moldova, susţinând atât în categoria ediţiilor lexicografi ce, cât în cea a cursuri de istorie medievală universală, istorie a operelor enciclopedice – Dicţionar enciclopedic… oraşului medieval etc.) şi ştiinţifi că (autor a peste sau Mică Enciclopedie… fi indu-i asigurată o ,,carieră” 70 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv două monografi i, de succes. Cunoscând modestia profesorului Pavel un manual şcolar, o crestomaţie, un suport de curs), Cocârlă, intuim că titlul a fost selectat în mod elemente comensurabile în elaborarea şi editarea deliberat, doar… Dicţionar explicativ… unei lucrări de factură enciclopedică. Volumele corespund principiilor fundamentale Lucrarea răspunde unor probleme de stringentă ale lucrărilor enciclopedice. Materialul factologic actualitate pentru ştiinţa istorică şi reprezintă o primă este prezentat prin prisma valorilor general umane, tentativă de a evidenţia importanţa unui segment care plasează în centrul atenţiei omul, cu întreaga lui cronologic relevant al istoriei culturii şi civilizaţiei activitate materială şi spirituală, afl ată în armonie cu universale, cel al Evului Mediu. Laitmotivul Universul, cu legile naturii şi ale societăţii. Acţiunile volumelor este faptul că „până în momentul actual, cu impact negativ asupra mediului (cataclisme în Republica Moldova lipseşte un dicţionar care ar naturale sau ecologice, războaie etc.) sunt prezentate cuprinde cele mai diverse aspecte ale istoriei acestei de pe poziţii instructiv-educative, în scopul prevenirii, epoci” (p. 3), iar autorul, având la bază un set de evitării lor şi ,,extragerii” învăţămintelor din istorie. În cunoştinţe profunde, concepţii, teorii şi metodologii vederea prezentării ştiinţifi ce a acţiunilor, fenomene- moderne, descifrează realităţile specifi ce perioadei lor şi concepţiilor despre civilizaţia umană, atât în menţionate. Registrul de termeni elaborat de domnul plan naţional, cât şi în cel universal sunt concentrate Pavel Cocârlă denominează noţiuni ştiinţifi ce ale resurse intelectuale umane, informaţionale etc. istoriei medievale sistematizate în ordine alfabetică, Informaţiile sunt prezentate pe baza paradigmelor, marcate de ,,valoarea istorică a evenimentului concepţiilor şi viziunilor ştiinţifi ce consacrate, (fenomenului), de gradul de infl uenţă a acestuia respectând valori precum echidistanţa, normele asupra procesului istoric, de consecinţele pentru deontologice, evitând escaladarea în zona politicului, evoluţia economico-socială, politică şi culturală snobismului, tendenţiozităţii, ideologizării şi a societăţii etc.” (p. 3). Totodată, autorul ţine să mistifi cării, imprimând materialului un caracter precizeze că ,,în funcţie de aceşti factori, variază descriptiv-informativ (a se vedea Recomandări şi volumul informaţiei despre persoanele sau metodice pentru autorii şi redactorii ,,Enciclopediei evenimentele în cauză”. Moldovei”, Chişinău, ,,Enciclopedia Moldovei”, Articolele-termeni, elaborate de profesorul 2009, p. 19-20). Pavel Cocârlă, sunt structurate în mod coerent, atât Lucrarea domnului profesor Pavel Cocârlă oferă în organizare pe verticală, cât şi pe orizontală. Sunt o largă posibilitate de aplicare în procesele de instru- prevăzute 4 nivele clasice de clasifi care-cadru a ire preuniversitară, universitară şi postuniversitară, ştiinţelor şi artei (nivelul I Ştiinţele umanistice; nivelul în aprofundarea cercetărilor ulterioare în domeniul II Ştiinţe istorice; nivelul III Istorie tematică; nivelul istoriei medievale, ştiinţei, artei şi studiilor IV Discipline conexe). În funcţie de importanţa şi interdisciplinare. Volumele constituie un important impactul subiectului, autorul a prevăzut 6 categorii de instrument de lucru pentru cercetători ştiinţifi ci, articole. Categoria I (peste 3000 semne) – informaţii istorici, cadre didactice, studenţi, elevi, precum şi istorice complexe; categoria II (500–3000 semne) pentru cei interesaţi de istoria şi cultura medievală. – abordarea temelor, faptelor şi evenimentelor Dicţionarul deschide o nouă direcţie în cercetarea complexe; categoria III (300–500 semne) – elemente lexicografi că/enciclopedică tematică contribuind particulare/simple din Evul Mediu; categoria IV substanţial la defi nirea identităţii ştiinţei istorice (200–300 semne) – prezentarea identităţilor de bază, a naţionale în context global.

146 - nr. 3(18), septembrie 2010 Jubileu

DEMNITATE ŞI COMPETENŢĂ plantelor legumicole sub diferite aspecte. membru corespondent al AŞM Pe parcursul mai multor ani, efectuează Petru PATRON experienţe polifactoriale de lungă durată în câmp cu implicarea principalelor culturi legumicole. În la 75 de ani baza rezultatelor obţinute, a formulat noi legităţi în acţiunea factorilor de mediu şi celor dirijaţi în procesul de productivitate a plantelor, stabilind astfel punctele de interferenţă dintre factorii ce condiţionează un nivel maxim de productivitate a plantelor. Profesorul Petru Patron studiază factorii ce acţionează în partea subterană şi aeriană a plantelor şi stabileşte că în condiţiile de câmp, factorii din mediul înconjurător nu acţionează izolat, există o interdependenţă şi interacţiune strânsă între aceştia. Prin numeroase experienţe Petru Patron a demonstrat că irigarea infl uenţează nu doar regimul de umiditate, dar şi cel de nutriţie, de temperatură, schimbul de gaze etc.; îngrăşămintele exercită o infl uenţă indirectă asupra umidităţii, conţinutului de Agronom, domeniul ştiinţifi c: legumicultura. bioxid de carbon în zona de dezvoltare a plantelor, Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1982), profesor îndeosebi îngrăşămintele organice etc.; schimbarea universitar (1985). Membru corespondent al densităţii plantelor infl uenţează asupra regimului de Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1993). lumină, nutriţie, umiditate, etc. Este bine cunoscut faptul că productivitatea Născut la 13 iulie, 1935, în comuna Chişcăreni, plantelor depinde, înainte de toate, de randamentul jud. Bălţi. A absolvit şcoala medie incompletă fotosintetic. De aceea, Petru Patron studiază din satul natal, urmând apoi Colegiul Agricol din intensitatea şi productivitatea fotosintezei în Cucuruzeni, jud. Orhei şi facultatea de Horticultură condiţii de câmp, suprafaţa aparatului foliar, a Institutului Agricol din Chişinău. În 1956-1964 repartizarea pe verticală a foliajului, captarea lucrează agronom şi conducător de gospodărie, energiei solare sub infl uenţa mai multor factori la după care începe ascensiunea sa în ştiinţă: 1964- principalele specii legumicole. A stabilit pentru 1967– doctorand la Catedra de Legumicultură a diferite specii şi tipuri de soiuri structura optimă a Institutului Agricol; 1967-1973 – docent conferenţiar suprafeţei foliare în plantaţie, regimurile de nutriţie la aceeaşi catedră; 1973-1977 – şef de catedră; şi de irigare care asigură o productivitate maximă. A 1977-1986 – director al Institutului Moldovenesc calculat coefi cientul teoretic de utilizare a energiei de Cercetări Ştiinţifi ce pentru Agricultura Irigată solare de către plantele legumicole şi recoltele şi Legumicultură, concomitent director general teoretice posibile de legume în condiţiile Republicii al AŞP „Dnestr” (mun. Tiraspol); 1986-1999 – Moldova. şef de catedră la Universitatea Agrară de Stat din Savantul Petru Patron a dovedit că o mare Moldova, 1989-1996 – prorector pentru ştiinţă la importanţă la formarea recoltei are modul în care Universitatea Agrară de Stat din Moldova; 1999- produsele de fotosinteză sunt repartizate în diversele 2000 – activitate didactică şi ştiinţifi că peste hotare; organe ale plantei. Biomasa la speciile legumicole, 2001- 2005 – academician coordonator adjunct al cu excepţia celor cultivate pentru verdeţuri, nu Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agricole formează în totalitate produsul valoros economic. al AŞM; 2009 şi până în prezent – Consultant în Pe lângă fructe, rădăcini îngroşate, bulbi, tuberculi, legumicultură al Institutului Ştiinţifi co-Practic de boabe, căpăţâni etc. se obţin vrejuri, frunze, rădăcini Horticultură şi Tehnologii Alimentare. Activitatea ştiinţifi că, pedagogică şi care au o valoare economică secundară. Din punct de organizatorică a membrului corespondent al AŞM, vedere economic, este foarte important ca raportul profesorului universitar, doctorului habilitat Petru dintre cele două componente să fi e în favoarea Patron este dedicată studierii în profunzime a produsului valoros pentru care se cultivă aceste

nr. 3(18), septembrie 2010 - 147 Akademos plante. Cercetătorul Petru Patron stabileşte legităţile s-a creat în ultimii ani în agricultura republicii, schimbării acestui raport şi propune procedee sunt indicate măsurile de reducere a energiei agrotehnice ce permit majorarea produsului valoros şi apei la irigare, produselor de uz fitosanitar economic în structura plantei. S-a constatat, că prin aplicarea sistemului integral de protecţie a structura fi tomasei reprezintă, de asemenea, trăsături plantelor şi utilizarea pe larg a îngrăşămintelor cu caracter ereditar şi reducerea masei vegetale organice. care nu reprezintă produsul valoros economic, prin Profesorul Petru Patron şi-a adus contribuţia şi metode de ameliorare contribuie la sporirea recoltei la asigurarea ştiinţifi că a proceselor de producere plantelor legumicole cultivate pentru fructe, boabe, a seminţelor de legume şi cartof. A elaborat şi bulbi, tuberculi, rădăcini îngroşate. În baza studierii propus metoda de producere a plantelor mamă de minuţioase a indicilor productivităţii Petru Patron a morcov, ceapă, varză prin iernarea acestora direct elaborat formula structurală a recoltei pentru diferite în câmp, procedeu care asigură obţinerea unor specii legumicole care este utilizată la programarea recolte înalte de seminţe la un preţ de cost redus. recoltei. Rezultatele cercetărilor realizate au fost În monografi a „Producerea seminţelor de legume”, publicate în monografi a „Комплексное действие doctorul habilitat Petru Patron descrie amănunţit агроприемов в овощеводстве”, precum şi în măsurile de menţinere a caracterelor şi însuşirilor numeroase articole. biologice iniţiale a soiurilor în cadrul procesului Activitatea sa ştiinţifi că de cea mai mare amploare de producere a seminţelor, expune recomandări savantul Petru Patron a desfăşurat-o în calitate de privind amplasarea în asolament, pregătirea director al Institutului Moldovenesc de Cercetări terenului, înfi inţarea şi întreţinerea culturilor, pentru Agricultura Irigată şi Legumicultură, pe amplifi carea lucrărilor speciale, recoltarea şi care l-a condus cu demnitate şi competenţă circa un condiţionarea seminţelor. deceniu. Profesorul Petru Patron a îmbinat cu succes În ciuda obligaţiilor de ordin administrativ activitatea de cercetare ştiinţifi că cu cea didactică. şi organizatoric, a acordat o atenţie sporită Timp de peste 30 de ani a avut prelegeri la muncii de cercetare ştiinţifi că în scopul stabilirii specialitatea Legumicultură în cadrul Institutului interdependenţei dintre factorii primordiali ai Agricol (actualmente Universitatea Agrară de recoltei, studiind problema „sol-îngrăşăminte- Stat din Moldova) şi la Institutul de Perfecţionare irigare” cu participarea discipolilor săi Vasile a specialiştilor din complexul agroindustrial al Botnari, T. Sandu, V. Roşca, N. Grădinar, republicii. Posedând un bagaj vast de cunoştinţe V. Ponomareov, S. Vaisman, P. Iliev, G. Emeţ, şi darul de orator, prelegerile Dumnealui erau O. Bacri, V. Abacumov, I. Bozbei, M. Colesnic. În bogate în date şi viziuni personale originale. urma cercetărilor complexe s-a stabilit că normele Profesorul Petru Patron este autorul manualului de fertilizare necesită a fi aplicate nu doar în funcţie „Legumicultura” pentru Facultatea de Horticultură de specie, dar şi de soi, fi ind evidenţiate modele de şi autor al numeroaselor indicaţii metodice pentru genotipuri care utilizează mai raţional elementele instruirea practică a studenţilor. Sub conducerea sa nutritive şi apa de irigare la formarea recoltei. au fost pregătiţi 27 de doctori în ştiinţă, inclusiv 6 Împreună cu colaboratorii Institutului, Petru peste hotare. Patron a elaborat şi implementat în agricultura Domnia sa a publicat peste 300 de lucrări republicii tehnologii avansate de producere ştiinţifi ce. Pentru incontestabilele sale merite de om industrială a legumelor care asigură recolte sporite cu de ştiinţă este ales membru de onoare al Academiei calităţi superioare; aceste tehnologii au fost expuse de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România; în anul în monografi ile sale „Интенсивное овощеводство 1985 i s-a conferit titlul „Om emerit în ştiinţă din Молдавии” şi „Legumicultura intensivă”. Republica Moldova”, iar în 1996 i s-a înmânat cea Membrul corespondent al AŞM Petru Patron mai mare distincţie de stat – „Ordinul Republicii”. se află într-o continuă căutare a modalităţilor Academician Teodor FURDUI, de perfecţionare a tehnologiilor de producere academician Boris GAINA, a legumelor. Astfel, în monografia „Cultura academician Simion TOMA, legumelor”, reieşind din situaţia de criză care doctor habilitat Vasile BOTNARI

148 - nr. 3(18), septembrie 2010 Jubileu

CARACTER DE SAVANT (ultimele două funcţii – după susţinerea tezei de doctor habilitat în toamna anului 1989). Din 1997 Membru corespondent al A.Ş.M. este director al Institutului de Fizică Aplicată al Leonid CULIUC AŞM, cu întrerupere în anii 2001-2005, perioadă, la 60 de ani în care a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Arealul ştiinţifi c al cercetătorului Leonid Culiuc include un şir de probleme actuale ale fi zicii semiconductorilor şi ale corpului solid: procese optice, inclusiv optic-neliniare şi fotoelectrice, spectroscopie laser, fotonică etc. În ultimii câţiva ani a desfăşurat lucrări experimentale în domeniul de noi nanomateriale pentru dispozitive optoelectronice, inclusiv fotovoltaice. Graţie rezultatelor sale recunoscute pe plan internaţional, a benefi ciat de multiple invitaţii de a lucra în calitate de cercetător şi profesor în universităţi şi centre ştiinţifi ce avansate din Canada, Franţa, Germania, Japonia, România ş.a. Participă activ în realizarea unui şir de proiecte internaţionale. Membrul corespondent Leonid Culiuc acordă o deosebită atenţie activităţii pedagogice – sub conducerea sa au fost susţinute 8 teze de doctor la specialitatea Inginer-electronist, fi zician, domeniul fi zica şi ingineria semiconductorilor, ţine cursuri ştiinţifi c: fi zica materiei condensate. speciale la Universitatea de Stat din Moldova şi Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matematice Universitatea AŞM. Este membru al Consiliului (1990), profesor universitar (1993), membru Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al corespondent al AŞM (2007). AŞM, membru al Consiliului Naţional de Atestare şi Acreditare al RM, vicepreşedinte al Alianţei Născut la 11 august 1950 în satul Drăgăneşti, Franceze în Moldova. raionul Sângerei. A absolvit şcoala medie nr. 1 din Rezultatele cercetărilor sale au fost refl ectate Chişinău în anul 1967; Facultatea electrofi zică, în circa 240 de publicaţii ştiinţifi ce, peste o sută Institutul Politehnic din Chişinău (1972); aspiran- de articole fi ind publicate în reviste de circulaţie tura/doctorantura la Universitatea de Stat „M.V. internaţională cu impact factor (Applied Physics Lomonosov” din Moscova (1975), la Catedra de Letters, Journal of Applied Physics, Surface procese ondulatorii condusă de academicianul Rem Science, Semiconductor Science and Technology, Khokhlov, rectorul acestei prestigioase instituţii de Solid State Communications, Journal of Optical educaţie, savant de talie mondială, unul din fondatorii Society of America, Journal of Chemical Physics, opticii neliniare, alpinist, o personalitate legendară Physical Review, Physica. Status Solidi etc.). Realizările dlui Leonid Culiuc au fost în comunitatea ştiinţifi că. Leonid Culiuc a revenit menţionate cu medaliile ”За трудовую доблесть” la Chişinău în 1976, în cadrul Institutului de Fizică (1986), “Meritul Civic” (2000), Distincţia Aplicată, fi ind invitat de acad. Sergiu Rădăuţanu, Republicii Franceze “Chevalier dans l’Ordre des o altă personalitate ştiinţifi că din domeniul fi zicii, Palmes Academiques” (2001), Medalia jubiliară în laboratorul de compuşi semiconductori, pe care “60 ani de la fondarea primelor instituţii academice l-a fondat. Prin urmare, la formarea acestui caracter din Republica Moldova” (2006). Este Laureat al de savant, fi zician cu perspectivă, observat încă în Premiului Preşedinţilor Academiei Naţionale de aulele universitare, şi-au adus contribuţia reputaţi Ştiinţe a Ucrainei, Academiei de Ştiinţe a Bielorusiei oameni de ştiinţă. şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1996), Laureat Membrul corespondent Leonid Culiuc activează al Premiului de Stat al Republicii Moldova în în cercetarea ştiinţifi că din anul 1973. În mai 1976 domeniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei (1998). a susţinut teza de candidat/doctor în ştiinţe fi zico- Îi urăm Domnului Profesor Leonid Culiuc să nu matematice în domeniul opticii neliniare. Pe i se epuizeze niciodată inteligenţa şi energia! parcursul anilor a exercitat funcţiile de cercetător ştiinţifi c inferior/stagiar, cercetător ştiinţifi c Membru corespondent Ion Tighineanu, superior, coordonator principal, şef de laborator vice-preşedinte al A.Ş.M.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 149 Akademos

SAVANT ŞI MANAGER DE academicienii N.Gărbălău, P.Vlad, V.Micu, I.Untilă, PRESTIGIU membrii corespondenţi P.Patron, V.Ungureanu, I.Dediu, V.Babuc, I.Hăbăşescu, V.Şalaru, E.Zgardan Dr. Alexandru CHIRILOV, au adus o contribuţie substanţială la dezvoltarea la 75 ani ştiinţelor biologice şi agrare. Al.Chirilov se bucură de un respect deosebit în comunitatea ştiinţifi că graţie erudiţiei sale. Evaluează obiectiv şi subtil activitatea colegilor, ştie să asculte şi să dialogheze cu oponenţii, vine cu dovezi, argumentează, caută explicaţii, atunci când cineva cade în conul din umbră al unor suspiciuni. Ştie a da tuturor speranţă. O altă calitate ce-l caracterizează este comportarea sa demnă şi principială în orişice condiţii de viaţă. Cunoscându-l mai bine de 40 ani şi lucrând împreună în Secţia de Ştiinţe Biologice şi Chimice, apoi în Secţia de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agricole, în sfârşit în Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, niciodată n-am auzit să se exprime nerespectuos în adresa cuiva. Nu Biolog, domeniul ştiinţifi c: biologia şi putem să nu remarcăm admirabilu-i ataşament faţă fi ziologia plantelor. Doctor în biologie (1968). de distinsa sa soţie – doctorul în ştiinţe biologice Eleonora Chirilov. A devenit axiomă, că a obţine în prezent rezultate S-a născut la 16 august 1935, în satul Buiucani, inedite în ştiinţele naturii şi vieţii este posibil numai suburbie a Chişinăului, în familia muncitorului de în cazul în care cercetătorul dispune de aparataj cale ferată Filaret Chirilov şi a Glafi rei Chirilov. modern, are o pregătire profesională multilaterală, Alexandru era penultimul copil al unei familii profundă şi, în plus, este dotat cu capacităţi numeroase formată din 7 copii: 3 băieţi şi 4 fete. De manageriale. Cercetătorul solitar care de unul mic lucrează pământul alături de mamă şi ceilalţi fraţi singur obţinea rezultate ştiinţifi ce semnifi cative e de şi surori. O deosebită plăcere avea să muncească la domeniul trecutului. În prezent, iniţierea studiului vie şi să crească viermi de mătase. Această pasiune a unor fenomene sau reacţii biologice presupune fost observată şi susţinută de profesorii din şcoală, la organizarea activităţii ştiinţifi ce în echipă. Iată de propunerea cărora este înrolat în rândurile „tinerilor ce, de la cercetătorul contemporan se cere, nu în miciurinişti”. Astfel, i s-a oferit posibilitatea de a ultimul rând, să posede şi aptitudini de administrare vizita grădina lui Miciurin din or.Miciurinsk. a unui grup de persoane. A absolvit cu succes şcoala primară din sat, Viaţa mărturiseşte însă, că deseori cercetătorii urmând să-şi continue studiile în şcoala medie au vocaţie de a genera idei, dar nu şi de a efectua nr.4 din Chişinău, una dintre cele mai prestigioase investigaţii la un nivel metodic corespunzător. instituţii de învăţământ din ţară. Aici şi-au făcut Sau de a generaliza datele obţinute, dar nu şi de a studiile medii viitorii academicieni, care astăzi sunt organiza activitatea unei echipe de specialişti. Sau mândria ştiinţei autohtone – A.Ursu, A.Andrieş, de a efectua cercetări ştiinţifi ce la un nivel metodic P.Soltan, A.Simaşchevici, Gh.Paladi etc. În această înalt, dar nu şi capacităţi de a analiza rezultatele şcoală Al.Chirilov a obţinut cunoştinţe temeinice înregistrate prin prisma celor din literatură. Şi la toate obiectele. Susţine cu brio examenele şi în totuşi, deşi foarte rar, sunt personalităţi, care posedă a.1952 devine student al Universităţii de Stat din integral setul de calităţi menţionate. Chişinău, Facultatea de Chimie. Printre asemenea personalităţi, dotate cu Formarea lui ca cercetător s-a produs sub aptitudini de analiză şi sinteză, de a prognoza infl uenţa cunoscuţilor chimişti G.Lazurievschi, posibilele rezultate şi de a organiza adecvat A.Ablov, Iu.Lealicov etc. Firesc, având o pregătire investigaţiile, se afl ă şi omul emerit, doctorul în solidă din şcoală, s-a evidenţiat ca unul din cei mai ştiinţe biologice Alexandru Chirilov. El face parte promiţători studenţi. Din anul întâi de studenţie era din talentata generaţie a cincizeciştilor, supranumită apreciat de toată lumea şi, nu în ultimul rând, de „succesorii exploratorilor”, care alături de fetele de la facultate. În anul V, se căsătoreşte cu

150 - nr. 3(18), septembrie 2010 Jubileu colega sa de facultate Eleonora, care i-a devenit винограда в связи с условиями произрастания nu numai nevastă, prieten, dar şi colaborator în в Молдавии», susţinută cu brio în AŞM în a.1968. laboratorul pe care-l conducea. Lucrarea generalizează datele proprii şi bibliografi ce, În Universitate se specializează în domeniul constituind un suport esenţial în elaborarea bazelor chimiei organice. După absolvirea Universităţii de ştiinţifi ce ale dezvoltării culturii viţei de vie în ţară. Stat, la iniţiativa doctorului în biologie M.Mihailov, În linii generale, au fost evidenţiate mecanismele se angajează în calitate de laborant în Institutul de fi ziologo-biochimice şi structurale, rolul coloidului Biologie al Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. A hidrofi l cu diverse capacităţi de legare a apei, lucrat în această funcţie timp de 2 ani, apoi încă modifi cările substanţelor cu grad înalt de polenizare un an laborant superior, iar ulterior este avansat în în procesul de călire a plantelor şi propuse măsuri funcţia de colaborator ştiinţifi c inferior. concrete pentru dezvoltarea culturii viţei de vie. Se afi rmă ca specialist în fi ziologia rezistenţei Deşi teza de doctor a lui Al.Chirilov a avut o la frig şi secetă a plantelor, în special a viţei de rezonanţă largă, conducerea de atunci a Institutului vie. Prima lucrare ştiinţifi că, «Физиологическая de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor încă timp несовместимость прививочных компонентов – de 4 ani îl reţine în aceeaşi funcţie de colaborator основной фактор, вызывающий гибель молодых ştiinţifi c inferior. Numai în 1972 devine colaborator растений винограда», a fost prezentată la conferinţa ştiinţifi c superior. În tot acest răstimp doctorul a II-a a tinerilor savanţi din Moldova în 1960. în biologie Al.Chirilov aprofundează şi extinde Caracteristic pentru activitatea sa ştiinţifi că cercetările în domeniul fi ziologiei şi biochimiei de la bun început este efectuarea cercetărilor rezistenţei şi productivităţii. În această ordine de fundamentale cu utilizarea metodelor fi ziologice, idei, stabileşte prin ce se disting soiurile de viţă de biochimice şi morfologice în scopul rezolvării vie nerezistente de cele rezistente la ger. Doctorul problemelor practice ale agriculturii. Începând cu în ştiinţe biologice Al.Chirilov demonstrează primele sale lucrări ştiinţifi ce în anii ‘60 ai secolului că soiurile rezistente se caracterizează prin trecut, studiind dinamica conţinutului de glucide la creşterea mai intensă în perioada de toamnă-iarnă viţa de vie altoită de origine europeană şi americană, a capacităţilor de legare a apei şi prin menţinerea pentru prima dată, împreună cu şeful său ştiinţifi c, apei legate conjugate în condiţiile fl exibile ale doctorul M.Mihailov, stabileşte cauza pieirii viţei temperaturii, dar nu în cantităţile ei absolute. În de vie altoite la frig – lipsa afi nităţii proceselor numeroasele publicaţii aduce dovezi, că rezistenţa la fi ziologice dintre altoi şi portaltoi, adică a viţelor de ger este un fenomen integrat şi genetic determinat, origine europeană faţă de altoiurile americane şi că dar se realizează prin restructurarea metabolismului portaltoaele nu sunt adaptaţi la condiţiile climaterice plantelor sub infl uenţa diferitor factori pe parcursul din Moldova, de aceea autorii propun ca portaltoae ciclului anual de creştere şi dezvoltare a plantelor, în hibrizii dintre soiurile americane şi cele europene. urma căreia se modifi că particularităţile biochimice, Cu anii, au fost aprofundate cercetările structurale, fi zico-chimice şi biofi zice ale celulelor. fundamentale consacrate determinări tipului de Intensitatea decurgerii acestor procese depinde de metabolism, legităţilor acumulării şi depunerii starea plantelor înainte de iernare, caracterul şi substanţelor plastice de rezervă, restructurării intensitatea factorilor ce acţionează asupra lor în metabolismului sub infl uenţa condiţiilor fl uctuante perioada toamnă-iarnă. pe parcursul ciclului anual de creştere şi dezvoltare Indiscutabilă este contribuţia lui Al.Chirilov a plantelor etc. în ceea ce priveşte cercetarea mecanismelor Pentru prima dată au fost stabilite particularităţile fi ziologo-biochimice ale rezistenţei viţei de vie la procesului de depunere a substanţelor plastice de temperaturile negative în diferite etape de călire rezervă în diverse perioade de creştere a viţei de vie, în perioada toamnă-iarnă, care în linii generale se evidenţiate componentele structurale ale plantelor în manifestă prin: care au loc modifi cările glucidelor macromoleculare 1. creşterea potenţialului osmotic ca rezultat în perioadele critice, s-a demonstrat rolul determinant al acumulării substanţelor micromoleculare; al solidităţii şi persistenţei sistemelor coloidale şi 2. formarea sistemelor coloidale stabile, care apei legate în manifestarea rezistenţei plantelor. posedă capacităţi înalte de reţinere a apei; 3. formarea complexelor stabile în O etapă importantă în dezvăluirea proceselor protoplastele puternic deshidratate, în care rolul fi ziologo-biochimice a rezistenţei la frig a viţei stabilizator în locul apei îl îndeplinesc glucidele şi de vie prezintă teza sa de doctor «Физиолого- proteinele micromoleculare. биохимические особенности зимостойкости

nr. 3(18), septembrie 2010 - 151 Akademos

Este unul printre primii cercetători care a efectuat repartizării apei în diferite compartimente ale periodizarea, a descris consecutivitatea şi a evidenţiat simplastului şi apoplastului, apoi cel de lungă impactul proceselor de restructurare metabolică şi durată la plantele cu genotip rezistent, pe fundalul fi zico-chimică, inclusiv suprarăcirea plantelor de diminuării conţinutului total de apă şi a altor viţă de vie la trecerea lor din starea de vegetaţie în modifi cări caracteristice pentru stresul de scurtă starea de manifestare a rezistenţei la condiţiile de durată, conduce la o deshidratare mai moderată a iernare, ceea ce a dat posibilitate de a aplica măsuri apoplastului. orientate asupra plantelor pe parcursul vegetaţiei În cercetările ştiinţifi ce din ultimul timp, savantul pentru a spori rezistenţa lor în perioada toamnă- acordă o mare atenţie explorării substanţelor biologic iarnă, precum şi elaborarea unor metode de estimare active şi fertilizanţilor în scopul utilizării acestora a rezistenţei. Dr. Alexandru Chirilov a argumentat pentru a spori gradul de productivitate şi rezistenţă din punct de vedere fi ziologic modalitatea cultivării a plantelor cultivate în condiţii pedo-climaterice viţei de vie în Republica Moldova pe tulpină înaltă, nefavorabile. a stabilit gradul de rezistenţă la temperaturi scăzute În perioada de activitate ,Al.Chirilov a avut a peste 20 de soiuri noi create. marea fericire să-şi facă stagiuni şi să-şi Spre fi nele anilor ‘70 ai secolului trecut doctorul perfecţioneze cunoştinţele în centre ştiinţifi ce de Alexandru Chirilov este recunoscut ca cercetător prestigiu din Rusia – laboratoarele academicianului de cea mai înaltă calitate, cu rezultate ştiinţifi ce I.I.Tumanov (1961) şi a profesoarei Olga Kulaeva semnifi cative, motiv pentru care conducerea (1982-1983) de la Institutul de Fiziologie a Plantelor „K. A. Timireazev” al AŞR, unde a studiat efectul Institutului de Fiziologie şi Biochimie îl numeşte de suprarăcire în legătură cu rezistenţa la ger a în a. 1976 director adjunct pentru problemele de plantelor perene şi mecanismele acţiunii fi ziologice ştiinţă. Iar în 1983 doctorul Al.Chirilov este în a substanţelor biologic active asupra plantelor. De unanimitate ales secretar ştiinţifi c al Secţiei de asemenea, şi-a perfecţionat cunoştinţele în şcolile Ştiinţe Biologice şi Chimice a AŞM. În această ştiinţifi ce de fi ziologie a plantelor din Puscino funcţie de mare răspundere, pe care a exercitat-o (1991) şi Zelenograd (1993). pe parcursul a 15 ani, el şi-a consolidat reputaţia Este autor a peste 200 de lucrări ştiinţifi ce, de manager cu capacităţi deosebite: abil în a inclusiv 3 monografi i (coautor), o broşură metodică, colabora cu conducătorii de institut, principial în a 2 recomandări metodice de analiză biochimică, 12 asigura disciplina realizării hotărârilor Secţiei şi a recomandări practice şi 10 brevete de invenţie. Prezidiului AŞM, în a evalua obiectiv şi transparent Realizările sale în sfera de cercetare şi inovare activitatea institutelor din subordine au fost expuse la peste 30 de foruri ştiinţifi ce, la Luând în considerare, că în ultimul timp în Saloane Naţionale şi Internaţionale (Chişinău, Iaşi, domeniul fi ziologiei plantelor o atenţie deosebită se Bucureşti, Geneva, Bruxelles, Moscova). A pregătit acordă studierii mecanismului stresului şi adaptării 3 doctori în ştiinţe biologice. Actualmente este plantelor către factorii mediului ambiant, doctorul secretar responsabil al revistei „Buletinul AŞM. în biologie Al.Chirilov este printre primii savanţi Ştiinţele Vieţii”. în fosta URSS care au iniţiat studii speciale în Dr. Alexandru Chirilov deţine titlul de Om acest sens. Printre rezultatele sale obţinute merită emerit în ştiinţă şi cea mai înaltă distincţie a de a fi menţionate cele ce-au permis de a stabili că Academiei de Ştiinţe a Moldovei – medalia Dmitrie stresul la plantele leguminoase se manifestă deja la Cantemir, cea inovativă – medalia Henri Coandă, diminuarea umidităţii solului până la 60-65% CTA, 8 medalii de aur, 8 de argint, 4 de bronz la diferite iar cele adaptive – la diminuarea umidităţii solului saloane internaţionale de invenţii etc. până la 50-45% CTA. Pentru prima oară, au fost Cu ocazia aniversării a 75-ea, îi dorim stabilite unele mecanisme fi ziologice ale plantelor omagiatului, dlui doctor Alexandru Chirilov, precum la infl uenţa factorilor stresogeni, a fost demonstrat şi soţiei sale – doctor în ştiinţe biologice Eleonora că dacă stresul hidric moderat de scurtă durată la Chirilov, sănătate şi forţă de muncă. plante provoacă diminuarea hidratării ţesuturilor frunzelor, intensităţii transparenţei şi emisiei Academician Teodor Furdui, căldurii cu sporirea capacităţii de reţinere a apei şi prim-vicepreşedinte al AŞM, dr. Valentina Ciochină forţei de sucţiune, cu sporirea acumulării proteinelor Director al Institutului de Fiziologie enzimatic active şi structurale, cu modifi carea şi Sanocreatologie al AŞM

152 - nr. 3(18), septembrie 2010

Jubileu

UN DESTIN ÎNGEMĂNAT studenţii USM. În calitate de doctorand era consultat de conducătorul său şi duminica, la domiciliul acestuia de CU MATEMATICA ŞI IUBIREA pe str. Academiei, în restul zilelor academicianul fi ind DE ŢARĂ ocupat până peste cap cu obligaţiunile administrative. Prin şcoala duminicală a lui Andrunachievici, cu un prânz Dr. hab. Alexei CAŞU gustos şi de saţ, gătit de soţia sa, au trecut toţi doctoranzii savantului. la 70 de ani Peste patru ani (a. 1969) Alexei Caşu a susţinut teza de doctor (candidat) în ştiinţe fi zico-matematice în cadrul Consiliului ştiinţifi c al Universităţii de Stat din Moldova, iar pe cea de doctor habilitat – în a. 1991 (Universitatea de Stat din Sankt Petersburg). I s-au conferit titlurile de cercetător ştiinţifi c superior (a. 1978), de profesor universitar (a. 2000). Colegii de serviciu îi apreciază simţul de actualitate în matematică şi tendinţa permanentă de desăvârşire profesională. În 1986 Alexei Caşu a avut un stagiu ştiinţifi c de un an la Sankt Petersburg la LOMI (secţia din Leningrad a Institutului de Matematică al A.Ş. a URSS). Şi-a extins în permanenţă orizontul său matematic, studiind literatura de specialitate. A fost profesor invitat pentru ţinerea unor cicluri de prelegeri cu durata de 1-2 luni la Taşkent (1978); Iaşi (1991); Lvov (1987, 2005) etc. Matematician, domeniul ştiinţifi c: algebra Profesorul Alexei Caşu, după cum consideră cu specializarea în teoria inelelor, modulelor şi academicianul Mitrofan Ciobanu, preşedintele Societăţii a categoriilor. Doctor habilitat în ştiinţe fi zico- Matematicienilor din Republica Moldova, este un matematice (1991), profesor universitar (2000). talentat matematician şi un mare patriot. Discipol a doi iluştri algebrişti, academicienii V. Andrunachievici şi Tainele teoriei inelelor Iu. Reabuhin, şi-a ales o nouă direcţie de cercetare în cercetate de un savant autohton domeniul algebrei contemporane – studiul categoriilor de module peste un inel dat. O analiză a categoriilor de Îl cunosc pe omagiat, profesorul Alexei Caşu, de module nu poate fi profundă fără o cercetare detaliată şi aproape două decenii, de când am început să activez la originală a proprietăţilor algebrice ale diverselor clase Centrul de Presă al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, de module. Din acest punct de vedere, profesorul Alexei organizat în decembrie 1991. Am mai scris şi cu alte ocazii Caşu a reuşit să descopere noi relaţii fundamentale între că atunci, la 15 decembrie, în prima mea zi de muncă, am radicali, preradicali, torsiuni, cotorsiuni, functori şi alte fost martora unei mari tragedii din viaţa familiei Caşu, la noţiuni algebrice fundamentale. Rezultatele obţinute pe care voi reveni – nu putem trece peste acest moment trist parcursul a 45 de ani de activitate ştiinţifi că creatoare sunt oricât de mult ne-am dori-o. Dar astăzi, la aniversarea surprinzătoare prin profunzimea abordării problemelor savantului, e cazul să vorbim despre alte aspecte ale vieţii cercetate. Aceste succese impresionante au fost posibile şi activităţii sale cu evenimente pozitive şi semnifi cative, graţie devotamentului său faţă de ştiinţă, capacităţii căci şi de acestea a avut parte matematicianul Alexei enorme de muncă, principialităţii, înţelepciunii. Caşu, de când şi-a legat destinul, în 1965, cu Institutul După cum am observat, domeniul de cercetare al dlui de Matematică şi Informatică al AŞM (actuală formulă), Alexei Caşu, ţine de algebră cu specializarea în teoria fondat de acad. Vladimir Andrunachievici, algebrist cu inelelor, modulelor şi categoriilor. Problemele studiate se renume mondial. referă în principal la radicali şi torsiuni în categorii de Până la acea etapă a vieţii sale Alexei Caşu trecuse module. A publicat peste 110 lucrări ştiinţifi ce în reviste deja universităţile vieţii. S-a născut la 20 august 1940 de specialitate în ţară şi peste hotare, inclusiv articole, în satul Sadaclia, Basarabeasca, a absolvit şcoala medie preprinturi, lucrări de sinteză şi patru cărţi (2 monografi i în satul natal (1947-1957). Îşi continuă apoi studiile la şi 2 manuale pentru studenţi). O bună parte din rezultatele Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat fundamentale ale algebristului Alexei Caşu sunt incluse în din Chişinău (1958-1963). A urmat serviciul militar în monografi ile de prestigiu ale cunoscuţilor matematicieni Armata Sovietică (1963-1965), după care, în acelaşi an, din lume J. Golan, B. Stenstrom, L. Bican, T. Kepka, a fost angajat la Institutul de Matematică şi Informatică P. Nemeç, L.A. Skorneakov. Referinţe de esenţă la al A.Ş.M.. Aici a parcurs în formarea sa profesională rezultatele omagiatului putem întâlni în articolele toate funcţiile ierarhice: laborant (1965-1967), cercetător ştiinţifi ce ale mai multor specialişti de valoare din ştiinţifi c inferior/stagiar (1967-1971), cercetător ştiinţifi c Austria, Ungaria, Ucraina, Germania, România, Cehia, superior (1971-1991), cercetător ştiinţifi c coordonator Suedia, Rusia etc. Expuneri succinte ale acestor rezultate (1991-1992), director adjunct (1992-1998), cercetător pot fi găsite şi în principalele reviste referative din lume ştiinţifi c principal (1998- prezent). (Mathematical Rewievs, ZB Math, РЖ Математика). L-a avut ca mentor în materie de ştiinţă pe acad. A fost conducătorul ştiinţifi c a doi doctoranzi, care au Vladimir Andrunachievici, al cărui ciclu nou de lecţii susţinut tezele de doctor, iar unul dintre ei – şi teza de în domeniul teoriei inelelor îl frecventa alături de doctor habilitat.

nr. 3(18), septembrie 2010 - 153 Akademos

În prezent, profesorul Alexei Caşu este considerat, şi pe noi. Fiul a absolvit şcoala nr. 11 cu studii aprofundate incontestabil, unul dintre specialiştii de frunte în domeniul a limbii engleze, în paralel – şi şcoala republicană de teoriei inelelor, modulelor şi categoriilor. A prezentat matematică cu rezultate foarte bune, fi ind invitat să-şi rezultatele cercetărilor sale la conferinţe ştiinţifi ce continue studiile la Universitatea de Stat din Moldova. internaţionale din astfel de state ca Austria, Germania, Dar a ales Facultatea de Electrofi zică a Institutului Ungaria, Polonia, Bulgaria, România, Federaţia Rusă, Politehnic. A terminat primul an de studii, apoi a fost Ucraina. Ca organizator, moderator şi responsabil de înrolat în armată. După ce s-a întors, a mai făcut un an programe şi secţii a participat la toate manifestările de studii, susţinând sesiunea de vară foarte bine. La ştiinţifi ce, organizate de Societatea Matematicienilor începutul anului trei a părăsit institutul. din ţară, precum şi la cele de profi l, care au avut loc în – A intervenit totuşi ceva în viaţa lui Gheorghe? – am Ucraina, România, Moldova. A fost invitat cu referat în întrebat părinţii. plen şi la conferinţa (work shop), organizată la Varşovia, Mama: Gheorghe a fost absorbit de valul mişcării în centrul de matematică Stephan Banach, 2009. de eliberare naţională din Moldova în lupta pentru Merită a fi apreciată activitatea didactică a prof. alfabet, tricolor, suveranitate, independenţă. În timpul Alexei Caşu, care timp de 45 ani a colaborat cu Catedra de serviciului militar din Ungaria (1988-1989) primea algebră şi geometrie a Universităţii de Stat din Moldova, regulat „Literatura şi Arta”, pe care i-o trimeteau colegii susţinând atât cursuri generale, cât şi opţionale pentru săi din institut. Împreună cu încă 14 băieţi moldoveni studenţi şi masteranzi. În perioada 2002-2008 a condus studiau materialele cu efect de bombă ale prestigiosului seminarul ştiinţifi c orăşenesc din Chişinău ”Algebra şi săptămânal şi susţinea întru totul ceea ce întâmpla la logica matematică”, activează de mult timp ca membru baştină. Când s-a întors acasă, împreună cu prietenul său al biroului Societăţii Matematicienilor din Republica Radu Stratan participa la toate mitingurile, manifestaţiile Moldova. patriotice, organizate în capitală. Purta drapele, lozinci, Dar să revenim la o apreciere, făcută de acad. căci era un băiat cinstit şi curajos. Apoi s-a încadrat în Mitrofan Ciobanu cu referinţă la dl Alexei Caşu: este un mişcarea de voluntariat. După aceea prietenul său l-a mare patriot. Astăzi se declară ca atare multă lume, dar atras în poliţie, în brigada cu destinaţie specială, unde-şi Alexei Caşu n-a făcut-o niciodată. Este un om modest, făcea serviciul. Romantic de felul său, se vede că l-a atras retras, nu face declaraţii, dar această calitate a sa se mai mult munca plină de risc la poliţie şi Academia de evidenţiază, în primul rând, prin ceea ce face zi de zi Poliţie, unde a început să-şi facă studiile. pentru familia sa, pentru ştiinţă şi pentru ţară. Am reprodus acest dialog din schiţa „Zbor frânt”, pe Gheorghe Caşu, eroul nostru naţional, care am publicat-o în „Literatura şi Arta”, nr. 18, din 30 este fi ul lui Alexei Caşu aprilie 1992. În această perioadă de timp am urmărit viaţa Ne reîntoarcem la subiectul de la începutul publicaţiei. familiei Caşu în noile împrejurări, fără unicul lor fi u – 15 decembrie 1991 fusese declarată zi de doliu în Republica unica lor dragoste şi speranţă într-un viitor împlinit. S-au Moldova. În această zi au avut loc funeraliile celor patru consolat cu bileţele de dragoste găsite pe mormântul fi ului poliţişti din brigada cu destinaţie specială a Ministerului de la iubita sa, cu o nouă monografi e scrisă de Alexei de Interne, seceraţi de o mitralieră la Dubăsari în timpul Caşu în domeniul algebrei şi dedicată băiatului lor, cu unei operaţiuni militare. Printre ei a fost şi sergentul ideea de a constitui trei premii băneşti în numele fi ului şi Gheorghe Caşu, student la Academia de Poliţie, în vârstă a le înmâna pe 6 iunie, de ziua lui Gheorghe, celor mai de 21 de ani, unicul copil al familiei Caşu. Colegul său, Ilie buni elevi de la Liceul „Ion Creangă”. Nu şi-au uitat fi ul Dimitriu, povestea cinci ani mai târziu la o întâlnire din niciodată, ani în şir au purtat doliu, picioarele i-au dus cadrul Liceului român-englez „Ion Creangă”, fosta şcoală zilnic spre Cimitirul Central de pe str. Armenească. nr. 11, în care a învăţat Gheorghe Caşu: Ne-am referit la acest episod tragic din viaţa familiei Când am fost întrebaţi noi, poliţiştii din brigada Caşu, căci dacă ar fi fost în viaţă astăzi fi ul Gheorghe s-ar cu destinaţie specială, cine va pleca la Dubăsari pentru mândri extrem de mult cu tatăl său care-şi marchează pe a cuceri un post de gardişti-mercenari, care nu dorea să 20 august jubileul de 70 de ani. Personalitate devotată predea armele, sergentul de poliţie Gheorghe Caşu a fost matematicii, el promovează în continuare frumuseţea şi printre primii care a făcut un pas înainte. Gheorghe a fost importanţa acestui domeniu prin lucrările publicate, dar repartizat în grupul de acoperire a colegilor săi care a şi prin cursurile susţinute în faţa studenţilor. plecat mai înainte. Dar în drum, prin surprindere, ei au Pentru rezultate valoroase obţinute în cercetare fost atacaţi din spate de o mitralieră dintr-o grădină. În şi pregătirea cadrelor ştiinţifi ce de înaltă califi care urma acelei rafale au căzut 8 poliţişti, 4 dintre care mai profesorului Alexei Caşu i-a fost decernat Premiul apoi au decedat. Printre ei era şi Gheorghe Caşu. Postul ”Academicianul Constantin Sibirschi” (2006), cel mai a fost cucerit, dar desigur cu pierderi irecuperabile. prestigios în ţară în domeniul matematicii – recunoştinţă Gheorghe Caşu a fost decorat post-mortem cu cea mai a comunităţii matematicienilor din Republica Moldova, înaltă distincţie militară – Ordinul „Ştefan cel Mare”. O dar şi a celei internaţionale, întrucât lucrările prezentate stradă din Chişinău poartă numele eroului. la concurs sunt recenzate şi de specialişti străini. Într-o discuţie cu dl Alexei Caşu şi dna Maria Caşu, Autoritatea ştiinţifi că şi civică de neclintit a omului şi matematiciană şi ea, i-am întrebat cum a ajuns în forţele algebristului Alexei Caşu merită tot respectul, aprecierea de poliţie fi ul lor care, din câte fusesem informată, a fost şi consideraţiunea noastră. student la Institutul Politehnic. Tatăl: - Această decizie a lui Gheorghe ne-a surprins Tatiana Rotaru

154 - nr. 3(18), septembrie 2010 Jubileu

UN CERCETĂTOR în economia de piaţă”, USIA, în SUA, şi “Procesul ŞI ECONOMIST unifi cării Europei” în Maastriht, Olanda. În 1994 şi 1998 este ales deputat în Parlamentul DE VOCAŢIE Republicii Moldova, vicepreşedinte al Comisiei economie, industrie şi privatizare, fi indu-i Dr. Alexandru MURAVSCHI la 60 de ani încredinţată această funcţie şi în 1998. În perioada exercitării mandatului de deputat a fost reprezentant al delegaţiei permanente în Consiliul Europei, Asambleea Parlamentară a CSI etc. Din martie până în noiembrie 1999 exercită funcţia de viceprim-ministru, ministru al economiei şi reformelor. În aceeaşi perioadă este membru al Consiliului director al Băncii Mondiale, reprezentând în această structură Republica Moldova. Din anul 2000 activează în cadrul a diverse proiecte, fi nanţate de organizaţii internaţionale. În 2003–2005 este director al Departamentului de Legislaţie a Programului de Asistenţă pentru Fermierii Privaţi, fi nanţat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională (USAID); în 2006–2007 – manager adjunct de proiect pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în zona rurală, Cercetătorul economist Alexandru Muravschi, susţinut de Uniunea Europeană. cunoscut specialist şi expert în domeniu, vine în Din 2006 este Directorul Programul de Stat toamna aniversării sale de 60 de ani cu o recoltă “Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare bogată de realizări ştiinţifi ce. a creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de S-a născut la 30 septembrie 1950 în oraşul îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, Chişinău. În 1967 este înmatriculat la facultatea de Programului Naţional ”Satul Moldovenesc” şi economie a Institutului Agricol „ M.V. Frunze” din Planului de Acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Chişinău, pe care a absolvit-o cu succes în 1972. Europeană”, membru al Consiliului ştiinţifi c al În anii 1973-1977 urmează studiile de doctorat în Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică. acelaşi institut, unde, după fi nisarea studiilor de A publicat peste 180 de lucrări ştiinţifi ce şi doctorat, îşi continuă şi activitatea didactică (1977– publicistice. Este coautor al Concepţiei reformei 1986). Aici, la Universitatea Agrară de Stat, formula agrare şi dezvoltării social-economice a satului de astăzi a instituţiei, a parcurs calea de cadru didactic (1990), a Strategiei de dezvoltare industrială în funcţiile de asistent, lector superior, conferenţiar pentru perioada 2006-2015, Codului Funciar al la catedra cibernetică economică, prodecan pentru Republicii Moldova, Programului de privatizare, activitatea cu studenţii de peste hotare. Legii privind societăţile comerciale, Legii pentru În 1979 a susţinut teza de doctor în economie protejarea şi susţinerea afacerilor mici, Legii cu la Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce în Economie şi privire la antreprenoriat şi întreprinderi, al altor Organizare a Producţiei Agricole din or. Leningrad acte normative. cu tema Optimizarea amplasării şi specializării Colaboratorii institutului, toţi acei care au producţiei agricole în condiţiile cooperării între avut onoarea de a activa împreună cu doctorul în gospodării şi integrării agroindustriale. economie Alexandru Muravschi îi aduc sincere În 1983–1984 a efectuat un stagiu la Şcoala felicitări, urări de bine şi de sănătate, realizări pe Superioară de Economie şi Ştiinţe Politice din potriva talentului său. La mulţi ani! Londra (Marea Britanie); în 1993, în cadrul altor două Echipa de cercetători a Institutului de stagii, a studiat programele de instruire “Agricultura Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM

nr. 3(18), septembrie 2010 - 155 Akademos

156 - nr. 3(18), septembrie 2010 nr. 3(18), septembrie 2010 - 157 Akademos

158 - nr. 3(18), septembrie 2010 nr. 3(18), septembrie 2010 - 159 Akademos

160 - nr. 3(18), septembrie 2010