Chișinăul Nostru Necunoscut IURIE COLESNIC

Chișinăul nostru necunoscut IURIE COLESNIC

CARTIER Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 022 24 05 87, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 021 210 80 51. E-mail: romania@cartier.md www.cartier.md Cărțile Cartier pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Cartier eBooks pot fi procurate pe iBooks, Barnes & Noble și www.cartier.md LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 022 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 022 24 10 00. E-mail: [email protected] Comenzi CARTEA prin POȘTĂ CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712 București, România. Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: [email protected] Plata se face prin ramburs, la primirea coletului. Colecția C(art)ier este coordonată de Vitalie Coroban Editor: Gheorghe Erizanu Credit fotografic: arhiva Iurie Colesnic Lectori: Em. Galaicu-Păun, Mariana Pagu Design/tehnoredactare: Vitalie Coroban Prepress: Editura Cartier Tipărită la Bons Offices Iurie Colesnic Chișinăul nostru necunoscut Ediția I, septembrie 2015 © 2015, Editura Cartier pentru prezenta ediție. Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare. Aprobat de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și editat cu contribuția Ministerului Culturii. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015 (Tipogr. „Bons Offices”). – 632 p. – (Colecția „C(art)ier” / coord. de Vitalie Coroban), ISBN 978-9975-79-947-8). 800 ex. ISBN 978-9975-79-999-7. 94(478-25) C 62

4 Cuprins

Nebănuitul Chișinău ...... 9 Arhimandritul-arhitect...... 101 Omul și epoca lui ...... 13 Un mare istoric al arhitecturii...... 103 Primul guvernator al Basarabiei...... 18 Un promotor al neobarocului...... 105 Gavriil Bănulescu-Bodoni ...... 31 Casa Hertza ...... 106 Barierele Chișinăului ...... 38 Casa întrunirilor nobilimii basarabene ...... 107 Gara Chișinău ...... 109 Izvorul dintâi...... 40 Liceul de Fete nr. 1 ...... 112 Axa...... 42 Palatul Justiției ...... 114 O paradă de care nu vor să-și Demosfen Mazirov ...... 116 amintească biruitorii...... 53 Primul arhitect al Chișinăului ...... 117 Chipuri de chișinăuieni...... 57 Un pionier al reformelor edilitare ...... 118 Morile...... 64 Cel mai mare arhitect pe care l-a dat Chișinăul din amintire...... 67 Chișinăul ...... 118 Arhitectul care a testamentat Un arhitect eparhial ...... 121 înmormântarea la Chișinău...... 67 Prima femeie-arhitect din Basarabia...... 122 Biserica Grecească Sf. Pantelimon ...... 69 Hotelul și Restaurantul „Suisse”...... 122 Conacul urban Iorgu Râșcan-Derojinschi ...... 70 Un arhitect virtuoz...... 125 Casa Casso ...... 71 Azilul „Balș”...... 126 Liceul Principesa Natalia Dadiani ...... 72 Liceul Real ...... 127 Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla ...... 75 Liceul „Alexandru Donici” ...... 128 A fost cândva cel mai bun din Europa ...... 76 Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală Un basarabean prin adopție – din Chișinău ...... 131 Gavriil Baranovschi ...... 80 Un armean − arhitect basarabean...... 132 …Un inginer care a proiectat cele Vila lui Alexandru V. Mimi ...... 132 mai frumoase clădiri din Chișinău ...... 81 Un seminarist ajuns arhitect ...... 133 Auditoriul „Pușkin”...... 85 Porțile Sfinte ...... 133 Sala cu Orgă ...... 86 Edificii istorice de mare importanță Un arhitect autohton ...... 90 pentru cultura noastră ...... 135 Casa Eparhială ...... 91 Un Chișinău visat de A. Șciusev ...... 136 Un nobil ce-a înnobilat Chișinăul ...... 93 Casa Cârmuirii Guberniale ...... 141 Spitalul clinic de boli infecțioase Chișinăul pe care n-o să-l vedem „Toma Ciorbă" ...... 95 niciodată ...... 142 Seminarul Teologic ...... 96 Biserica Luterană ...... 144 Viața și moartea bătrânului cărturar ...... 97 Expoziția generală și târgul de mostre Un francez – arhitect al Chișinăului ...... 99 din Chișinău − 1925 ...... 146 Penitenciarul din Chișinău ...... 100 Curtea Gubernială de Revizie ...... 146

5 Farmacia Kogan ...... 148 Nicolae Titulescu – diplomatul pe care Hotelul „Londra” ...... 148 Chișinăul nu-l va uita niciodată ...... 222 O cafenea pariziană la Chișinău ...... 152 Memoria ca o armă împotriva uitării… ...... 230 Circul din Chișinău ...... 154 Un editor care a regizat timpul ...... 234 Biserica „Sf. Ilie” ...... 154 Cluburile Chișinăului ...... 238 Muzeul de Antichități al lui Suruceanu ...... 155 Cazinoul Verde ...... 238 Muzeul Bisericesc ...... 156 Clubul englezesc ...... 239 Muzeul Arhitecturii ...... 157 Clubul Nobilimii ...... 239 Palatul Libertății ...... 157 Jockey-clubul...... 245 Piețele Chișinăului ...... 164 Clădirea poștei ...... 166 Un muzeu virtual al Chișinăului ...... 246 Un proiect rămas nerealizat ...... 166 Monumentul lui Alexandru al II-lea ...... 246 Ultimul monument țarist ...... 247 Personalități ...... 168 Lupoaica capitolină ...... 248 Unic și irepetabil…...... 168 Monumentul celor trei martiri cu un Pe lumea asta sunt femei ...... 175 destin aproape omenesc… ...... 249 A da Cezarului…...... 179 Bustul lui Donici...... 253 O familie cu un destin greu de imaginat ...... 180 Bustul lui B.P. Hasdeu ...... 254 O carte de eseuri rămasă neterminată…...... 181 Monumentul lui Ferdinand I ...... 255 Panait Istrati – singur împotriva tuturor...... 185 Stalin ...... 258 Un poet împotriva tuturor...... 189 Monumentul lui V. I. Lenin...... 258 Meandrele destinului...... 193 Poezia ...... 194 Maksim Gorki ...... 259 Proza ...... 195 Monumentul lui K. Marx și Fr. Engels ...... 260 Scenariile ...... 195 Monumentul Unirii...... 260 Filmele ...... 195 Grădina publică ...... 264 Basarabeanul care a obținut două Arcul de triumf ...... 267 premii Oscar ...... 197 Câte ceva despre cimitire...... 269 Un salvator al Școlii de arte Frumoase din Chișinău ...... 200 Cimitirul Ortodox Central la un pas de a deveni panteon… ...... 269 Un roman liric cu trei protagoniști ...... 203 Un interpret uitat ...... 275 O scrisoare ca o punte secretă ...... 205 Mihail Berezovschi ...... 276 Pagini inedite ...... 207 Un om cucerit de două pasiuni ...... 280 Un profesor mai rar întâlnit...... 209 Un principe sârb rămas pe veci Un conspect veritabil pentru la Chișinău ...... 281 istoria noastră ...... 211 Un învățător al lui Mateevici ...... 282 Moartea și nemurirea leului bătrân ...... 214 Un apostol uitat ...... 285 Un scriitor-avocat − Titus T. Stoika ...... 218 Un model de trăire adevărată ...... 290 Îndrăgostit de Chișinău, iubind chișinăuienii ...... 220 Autorul imnului de stat al Republicii Moldova ...... 293

6 O poetă visată de propriile-i versuri...... 296 în Basarabia ...... 368 Un sculptor irepetabil, un creator de Opera unui martor ocular ...... 374 invidiat ...... 298 Un martor al Unirii ...... 383 Un sculptor cu trecut de conte ...... 300 Trecutul și cultul eroilor ...... 385 Un pictor al Chișinăului File inedite din istoria exilului ...... 389 și al chișinăuienilor… ...... 301 Un vizionar… ...... 394 Gagiu… ...... 302 Portret de grup al istoriei ...... 409 Paul Gore ...... 304 Taina Aleii clasicilor ...... 409 Gheorghe Gore ...... 307 Istoria unei fotografii ...... 413 Spiridon Gore – un cărturar ignorat pe nedrept ...... 310 Automobilele Chișinăului ...... 416 Adio, Loico Zobar!...... 312 Deputați basarabeni din Dumă ...... 419 Basarabeni în Primul război mondial ...... 313 Elita medicală a Basarabiei ...... 420 Un cineast, un prozator, un umanist… ...... 318 Fanfarele de altădată… ...... 421 Un pictor în căutare de sine ...... 320 Florile vieții ...... 422 Un bibliograf, un savant, un om Echipa din visele noastre ...... 423 politic – Nicolae Moghileanschi ...... 321 O poză cu destin omenesc ...... 425 Un ministru de la Peresecina ...... 322 Poemă pedagogică ...... 426 Revenirea marelui artist ...... 323 Portret de grup ...... 427 Un fabricant autohton ...... 326 O poză ca o relicvă ...... 429 Prima soție a lui Constantin Stere – Maria O revistă visată de generații − Viața Grossu (1866-1946) ...... 327 Basarabiei ...... 430 Ion Suruceanu… arheologul autodidact ..... 329 Studentele basarabene ...... 433 Un urmaș fidel al tatălui său ...... 332 Profiluri în oglinda vremii ...... 434 Vasile Țanțu – pedagogul pe care Un orheian ce ne-a lăsat un album nu-l vom uita niciodată ...... 332 de neuitat ...... 434 Compozitorul și cântăreața din epoca Un fiziolog notoriu ...... 435 marii treceri… ...... 336 O carte de memorii ca un testament ...... 436 Un ctitor al medicinei basarabene – Omul care a sădit stejarul unirii ...... 438 Toma Ciorbă ...... 337 Unul dintre cei mai aleși fii ai Basarabiei ..... 439 Primul genealogist basarabean ...... 339 Gheorghe S. Chicu ...... 442 Un venetic rămas pe veci în Basarabia ...... 340 „…cea mai proeminentă figură pe care Un critic și un artist în aceeași cămașă ...... 342 a ridicat-o cândva Basarabia…”...... 443 Nepăsarea care ne-a furat istoria ...... 344 Ultimul vlăstar… ...... 444 Chișinăul ca loc de refugiu ...... 350 Pavel Crușevan între Faust și Mefisto ...... 446 Cronica basarabeană a unui ardelean ...... 350 O lecție a memoriei pe care am ratat-o ...... 455 O comoară depozitată pentru noi ...... 357 Un cronicar al vieții preistorice ...... 458 Un ardelean descoperit de Siberia ...... 365 Un om în căutare de sine ...... 462 Bucovineanul care s-a regăsit Un astronom în viața cotidiană ...... 466

7 Cu dor despre Ion Dron ...... 470 Gherman Pântea − un primar de Chișinău Dionise Erhan ...... 473 care a fost și primar al Odesei ...... 529 Iustin Frățiman ...... 479 Primari uitați…...... 530 Un apostol al cooperației ...... 483 Un ctitor al Chișinăului modern ...... 536 Un camarad de neuitat… ...... 484 Pantelimon Sinadino − un mare basarabean dispărut fără urmă în gulag ...... 545 Omul care a așteptat nespus de mult al doilea dezgheț… ...... 485 Un primar-medic ...... 568 Cel mai vrednic din neamul Gonata ...... 487 Un primar-erou ...... 569 Ion Halippa ...... 491 Sfatul Țării – o experiență Omul care a făcut cea mai grea alegere ...... 496 parlamentară de unicat ...... 570 Un visător temerar… ...... 498 Elena Alistar ...... 583 Teodor Păduraru ...... 498 Ion Buzdugan: poet, om, politician, cetățean… ...... 586 Un om între sublim și abis… ...... 512 O stea apusă – un destin împlinit ...... 592 Primăria Chișinău ...... 518 Primul președinte al Sfatului Țării ...... 594 Primarii Chișinăului ...... 519 Comandantul palatului Sfatului Țării ...... 602 Un destin mai rar întâlnit ...... 520 Stere și Sfatul Țării ...... 604 Dumitru Bogos – primarul care și-a eliberat orașul ...... 521 File din istoria catedralei Nașterea Domnului ...... 608 Urme de neșters în istorie… ...... 522 Ion Costin – un primar care l-a cunoscut Du-mă acasă, măi tramvai ...... 618 pe Lenin ...... 523 The unknown, the undiscovered Un cântăreț ajuns primar de Chișinău ...... 525 Chișinău ...... 623 Un vânător nedevelopat – primarul indice de nume ...... 624 și filozoful Ion Negrescu ...... 526

8 Nebănuitul Chișinău

Dincolo de orașul marilor clădiri, Noi preferăm să operăm cu cifre mai recen- dincolo de celebrele conace și vile pe care le te și punem la bază cea mai veche mențiune înalță oamenii bogați ai Moldovei, există un documentară datată cu 17 iulie 1436 și semna- alt Chișinău nevăzut, neauzit, dar intuit de tă de domnitorii Moldovei Ilie și Ștefan, care cei care iubesc trecutul și mult regretat de cei au întărit lui Oncea-logofăt mai multe moșii care cred că frumusețea este eternă, iar arhi- drept răsplată pentru slujbă credincioasă. tectura este una din matricele care pot păstra A doua mențiune documentară ține de anul această frumusețe, dăruindu-i eternitatea. 1466, fiind legată direct de un document emis A scrie despre Chișinău este extrem de di- de cancelaria domnitorului Ștefan cel Mare, ficil. Cum să prezinți o localitate, o urbă ri- care a întărit seliștea Chișnău după Vlaicu Pâr- dicată din voia istoriei la rangul de capitală călab, care era unchiul ilustrului domnitor. Și a unui stat, –când în negura trecutului sunt viitorul oraș, pe atunci un sat nu prea mare, zeci, sute și mii de ani de istorie, care până timp de mai bine de o sută de ani s-a aflat în astăzi rămân nedescifrați. Arheologii au des- posesia lui Vlaicu Pârcălab, iar după moartea coperit pe vatra actualului oraș așezări uma- acestuia a trecut prin moștenire la nepoți și ne care datează cu epoca de piatră și care, ex- strănepoți. Dar anii trec și aduc cu ei și multe primate cronologic în limbajul cifrelor, țin de schimbări. Localitatea așezată parcă special în ordinul 35-8 mii ani î.Hr. calea drumurilor comerciale se mărește, însă

 Chișinăul la 1900 Chișinăul în ruine. 1947 

9 10 11 Mahala din Chișinău. Începutul sec. XX Stație de cai. 1877. Desen Chișinăul iarna. 1880. Desen

12 se schimbă și posesorii. După 1576, stăpân al 24.V.1906–11.III.1907 – La inițiativa lui Con- Chișinăului devine boierul Drăguși, de la el pe la stantin Stere apare prima publicație 1616 trece în posesia lui Constantin Roșca, de la periodică editată în limba română – zi- care la 1641, prin documentul semnat de dom- arul Basarabia. Redactor-editor, avoca- nitorul Vasile Lupu trece sub stăpânirea Mă- tul Emanuil Gavriliță. năstirii Sf. Vineri din Iași, rămânând în această 25.I.1908 – Se tipărește în limba română revis- situație până la începutul secolului XIX. ta bisericească Luminătorul. Redactor Deși în Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Constantin Popovici. Cantemir Chișinăul este surclasat de Lăpușna Contemporanii nu prea dădeau importanță și Tighina după locul ocupat prin dezvoltare și unor evenimente curente din motiv că nu importanță, voia destinului face ca anume el să prea credeau în longevitatea lor, dar timpul a devină localitatea pe care o preferă Rusia drept demonstrat că bunele intenții merită atenția capitală pentru viitoarea gubernie. Alegerea noastră. Ba chiar mai mult. Astăzi putem de- s-a făcut nu fără participarea mitropolitului termina vârsta unor instituții doar pornind de Gavriil Bănulescu-Bodoni. la acele constatări cronologice: Noi nu putem concepe istoria Chișinăului fără pomenirea unor evenimente de mare 1677 – Prima atestare documentară a Chiși importanță cum au fost: năului ca oraș. 1940, 2.VIII – Formarea Republicii Sovieti- 16.V.1812 – Anexarea Basarabiei la Imperiul ce Socialiste Moldovenești, cu capitala Rus. Chișinăul devine capitala noii pro- Chișinău. vincii. 1990 – Restabilirea instituției de primar. Ni- 1814 – Orașul avea 2109 case, 7 biserici, o mă- colae Costin devine întâiul primar al năstire și 448 de dughene. Chișinăului post-sovietic. 3.VIII.1815 – La Tipografia Eparhială din Chișinău este imprimată Liturghia, pri- Omul și epoca lui ma carte în limba română tipărită sub în- S-ar părea că omul nu poate trăi în afara drumarea lui Gavriil Bănulescu-Bodoni. timpului, ceea ce se întâmplă în afară, imediat IX.1820–VII.1823 – La Chișinău s-a aflat poe- se oglindește și în conștiința individului. Adică tul rus Aleksandr Pușkin. ar fi o relație direct proporțională fenomen-in- 1878 – Se aprobă stema Chișinăului. divid, iar individul fiind inițial o oglindă, mai 1889 – Se pune în funcțiune tramvaiul cu cai. târziu se transformă treptat într-un utilizator al acestei informații și chiar un modificator al 15.XII.1892 – Se pune în aplicare funcționarea ei. În realitate nu este chiar așa. primei tranșe a conductei de apă. Omul fiind dependent direct de mediu, 6-8.IV.1903 – Pogromul evreiesc din Chișinău. totuși nu are o relație direct proporțională Victime – 49 de persoane ucise, 586 ră- cu el. Toate acestea în pofida unei educații, nite și multe distrugeri de case și pră- unor aptitudini înnăscute sau însușite, a unor vălii. necesități mai evoluate sau mai puțin evoluate, 13 adică relația este mai complexă decât pare a fi la prima vedere. Sunt popoare care au mare deschidere spre nou, care anticipează timpul, care parcă vor să trăiască și timpul altor generații. Spre exemplu: francezii – acei care n-au avut răbdarea să aștepte evoluția firească a lucrurilor și au înfăptuit una după alta mai multe revoluții, au accelerat timpul, dar au reușit să-și acordeze exact conștiința națiunii la necesitățile și conștiința individului. Chiar în vremurile cele mai grele de ocupație, cum a fost cea rusească, cea prusacă și cea germa- nă, francezii nu și-au pierdut optimismul și au luptat nu pentru eliberarea individului, ci

Chișinăul în ruine Bulevardul Carol II, 1938 Chișinăul după război 

14 pentru eliberarea Franței. Ideea existenței pa- boi mondial, al doilea război mondial și restul triei ca factor suprem a fost cheia identității conflictelor militare la care le-a fost dat ameri- poporului francez. canilor să participe. Un alt model mai nou ni-l oferă America. Există un alt exemplu de formare a con Americanii, un popor de adunătură, care științei atemporale, cel pe care l-au utilizat și-au formulat principiile de viață printr-o comuniștii, care au negat existența perioadelor constituție foarte rigidă, sunt aceia care la fel anterioare și au recunoscut un singur segment ca și francezii s-ar părea că aleargă înaintea de timp – un timp început odată cu revoluția timpului. Ei creează, inventează diferite sche- din 1917 și toate fenomenele care s-au petrecut me, sisteme economice din care rezultă până ulterior au fost legate doar de acel timp. În fe- la urmă realizarea unor planuri de vis. Și, ori- lul acesta în mod conștient s-a atrofiat legătura cât de straniu ar părea, individul este angajat cu alte generații și s-a cultivat una singură – plenar datorită sistemului economic la aceste perioada comunistă. Este ca și cum individului evoluții. i s-a dezvoltat doar o singură emisferă și astfel Individul american care s-ar părea că este s-a încercat obținerea unui om parcă legat de preocupat doar de salvarea propriei persoane, timpul său, dar pus foarte clar între paranteze- luptând pentru promovarea bunăstării propri- le temporale 1917. ei persoane, în cele din urmă se dovedește a fi Acest experiment a eșuat, fiindcă popoarele un mare patriot. Drept dovadă – primul răz- înglobate în experiment, luate în parte, au avut 15 Bursa din Chișinău. Începutul sec. XX conștiința lor istorică, legătura lor cu timpul este cel care trebuie să se salveze. În felul acesta în care trăiau, iar antidotul acesta a fost mai noi ca și cum genetic am fost scoși în afara tim- puternic decât ideea promovată de comuniști. pului în care am trăit. Noi nu am avut curajul să Și ca un contrapunct la aceste exemple vine ne răsculăm asemenea francezilor să ne legăm societatea noastră moldovenească, care de- de timpul nostru. Noi nu am avut înțelepciunea monstrează clar că individul nostru este unul americanilor de a pune la baza existenței noastre atemporal. Nelegat nici într-un fel de timpul factorul economic și a investi în timpul viitor. pe care-l trăiește. Este un individ întors cu fața Noi am trăit clipa egoist, consumând-o ca pe un doar spre sine, preocupat doar de sine, pentru produs curent, indiferent ce timp a fost afară. care judecătorul suprem este propriul Eu. Au fost turcii, ne-am împăcat cu turcii; au fost Explicația istorică ar fi că cei 300 de ani de rușii, ne-am împăcat cu rușii; au fost nemții, ne- ocupație turcească au cultivat anume ideea sal- am împăcat cu nemții; și dacă veneau oameni de vării individului și ideea inexistenței țării și pa- pe alte planete, ne-am fi împăcat și cu ei. Fiind- triei. Ocupația de două sute de ani a Rusiei a fost că pe noi puțin ne interesează ce fel de timp este preocupată exact de aceleași tendințe. Individul afară. Noi suntem copleșiți de ideea cum să ne

16 salvăm ca indivizi, cum să prosperăm ca indi- vrem să obținem de la timpul în care trăim și vizi indiferent în ce punct al globului ne-am în numele cărui trăim? afla. Fiindcă în linii mari orice popor, dacă vrea să Mulți intelectuali se bucură de felul cum se afirme, este dator să fie un creator, un creator moldovenii noștri risipiți prin toată lumea se al unor bunuri materiale, dar mai ales spiritu- aburcă în ierarhiile sociale ale altor state, cât ale, care de fapt formează tezaurul unui popor, de ușor persoane pornite în lume din cele mai iar fără un ideal național clar nu poate exista întunecate sate se adaptează la alte civilizații. legătura cu timpul în care trăiești și nu poate De unde această capacitate? Răspunsul este fi vorba despre crearea unor valori universale, unul trist: s-ar părea că el demonstrează cât unor valori valabile și pentru alte timpuri. de viguros este neamul nostru, că adică nouă Matricea existenței noastre este epoca în nu ne pasă de nimeni și de nimic și suntem în care noi trăim, pentru ea există formula ma- stare să ne afirmăm oriunde. Dar această con- tematică, formulă fizică temporală și dimen- cluzie este una superficială și foarte subiectivă. siunea filosofică. Dacă noi nu ne-am format Noi suntem în stare să ne afirmăm oriunde, matricea epocii noastre, înseamnă că ne-am fiindcă nouă ne lipsește sentimentul de patrie. plasat conștient în afara timpului în care trăim Oare ciurlanul dus de vânt în pustiu, găsind o și atunci este clar că individul va fi același pen- palmă de sol, nu se agață de ea și înflorește în tru toate epocile existenței. numele păstrării seminției?! Așa cum doi ani, în urmă, chiar în mijlo- Oare nu demonstrează acest fapt un nivel cul Chișinăului a fost demolată Casa Feodosiu scăzut de conștiință, că doar primatele sunt fără ca cineva să țină cont că face parte din pa- acelea care se adaptează ușor la orice mediu, trimoniul național, așa cum astăzi se ruinea- dar într-un mediu prielnic se înmulțesc și se ză la Ivancea Muzeul Conac de Vânătoare în dezvoltă foarte rapid și, în al treilea rând, oare numele unui proiect aberant, Drumul Vinului, nu această lipsă a sentimentului de timp în nu suntem siguri că sabia lui Damocle nu atâr- care trăiești favorizează adaptarea individului nă deasupra altor monumente. într-un mediu străin? El, care mai ieri mergea Sunt convins că chiar în aceste clipe unde- ferm la coarnele plugului, astăzi se urcă la vo- va pe birourile funcționarilor de la primărie lanul unui Mercedes cu un aer de superiorita- sunt semnate și contrasemnate documente care te, greu întâlnit la un individ civilizat. vizează soarta puținelor clădiri care au supra Oare este rău ceea ce se întâmplă? Doar, în viețuit celor două războaie mondiale și marii fond, poporul nostru se perpetuează în timp; noastre indiferențe. Dar tot noi vom fi acei care pe când alte popoare se ofilesc, al nostru ca într-o zi vom fi nevoiți să punem cărțile pe și cum s-ar revigora. Da, este foarte rău ceea masă și să spunem cinstit că am fost nepăsători ce se întâmplă. Această lipsă a sentimentului cu patrimoniul nostru cultural și abia atunci timpului în care trăiești nicidecum nu ne poa- vom aduna toate cioburile, toate fărâmele de te aduna într-un numitor comun pentru a ne poze și vom tipări un album care probabil așa și fixa un ideal – de ce noi trăim anume aici și ce se va intitula Necunoscutul Chișinău.