Chișinăul Nostru Necunoscut IURIE COLESNIC

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Chișinăul Nostru Necunoscut IURIE COLESNIC CHIșINăuL nostru NECUNOSCUT IURIE COLESNIC CARTIER Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 022 24 05 87, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 021 210 80 51. E-mail: [email protected] www.cartier.md Cărțile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Cartier eBooks pot fi procurate pe iBooks, Barnes & Noble și www.cartier.md LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 022 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 022 24 10 00. E-mail: [email protected] Comenzi CARTEA PriN POȘTĂ CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712 București, România. Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: [email protected] Plata se face prin ramburs, la primirea coletului. Colecția C(art)ier este coordonată de Vitalie Coroban Editor: Gheorghe Erizanu Credit fotografic: arhiva Iurie Colesnic Lectori: Em. Galaicu-Păun, Mariana Pagu Design/tehnoredactare: Vitalie Coroban Prepress: Editura Cartier Tipărită la Bons Offices Iurie Colesnic CHișiNĂUL NostrU NecUNoscUT Ediția I, septembrie 2015 © 2015, Editura Cartier pentru prezenta ediție. Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare. Aprobat de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și editat cu contribuția Ministerului Culturii. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015 (Tipogr. „Bons Offices”). – 632 p. – (Colecția „C(art)ier” / coord. de Vitalie Coroban), ISBN 978-9975-79-947-8). 800 ex. ISBN 978-9975-79-999-7. 94(478-25) C 62 4 Cuprins Nebănuitul Chișinău .......................................... 9 Arhimandritul-arhitect .......................................101 Omul și epoca lui .................................................. 13 Un mare istoric al arhitecturii .......................... 103 Primul guvernator al Basarabiei ........................ 18 Un promotor al neobarocului .......................... 105 Gavriil Bănulescu-Bodoni ................................... 31 Casa Hertza ........................................................... 106 Barierele Chișinăului ............................................. 38 Casa întrunirilor nobilimii basarabene .......... 107 Gara Chișinău ....................................................... 109 Izvorul dintâi .............................................................. 40 Liceul de Fete nr. 1 ................................................. 112 Axa .................................................................................. 42 Palatul Justiției ...................................................... 114 O paradă de care nu vor să-și Demosfen Mazirov ............................................. 116 amintească biruitorii ............................................ 53 Primul arhitect al Chișinăului .......................... 117 Chipuri de chișinăuieni ......................................... 57 Un pionier al reformelor edilitare .................. 118 Morile ............................................................................. 64 Cel mai mare arhitect pe care l-a dat Chișinăul din amintire ........................................... 67 Chișinăul ............................................................... 118 Arhitectul care a testamentat Un arhitect eparhial ........................................... 121 înmormântarea la Chișinău ................................ 67 Prima femeie-arhitect din Basarabia .............. 122 Biserica Grecească Sf. Pantelimon ..................... 69 Hotelul și Restaurantul „Suisse” ..........................122 Conacul urban Iorgu Râșcan-Derojinschi ....... 70 Un arhitect virtuoz .............................................. 125 Casa Casso ............................................................... 71 Azilul „Balș” ............................................................. 126 Liceul Principesa Natalia Dadiani ..................... 72 Liceul Real ............................................................... 127 Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla ......... 75 Liceul „Alexandru Donici” ................................... 128 A fost cândva cel mai bun din Europa .............. 76 Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală Un basarabean prin adopție – din Chișinău ............................................................131 Gavriil Baranovschi .............................................. 80 Un armean − arhitect basarabean .................. 132 …Un inginer care a proiectat cele Vila lui Alexandru V. Mimi ................................... 132 mai frumoase clădiri din Chișinău ................... 81 Un seminarist ajuns arhitect ........................... 133 Auditoriul „Pușkin” ................................................. 85 Porțile Sfinte ........................................................... 133 Sala cu Orgă ............................................................ 86 Edificii istorice de mare importanță Un arhitect autohton .......................................... 90 pentru cultura noastră ....................................... 135 Casa Eparhială ........................................................ 91 Un Chișinău visat de A. Șciusev ...................... 136 Un nobil ce-a înnobilat Chișinăul ..................... 93 Casa Cârmuirii Guberniale .................................141 Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Chișinăul pe care n-o să-l vedem „Toma Ciorbă" ......................................................... 95 niciodată ................................................................ 142 Seminarul Teologic ............................................. 96 Biserica Luterană .................................................. 144 Viața și moartea bătrânului cărturar ................ 97 Expoziția generală și Târgul de mostre Un francez – arhitect al Chișinăului ................ 99 din Chișinău − 1925 ............................................. 146 Penitenciarul din Chișinău ................................. 100 Curtea Gubernială de Revizie ............................ 146 5 Farmacia Kogan ................................................... 148 Nicolae Titulescu – diplomatul pe care Hotelul „Londra” ................................................... 148 Chișinăul nu-l va uita niciodată ..................... 222 O cafenea pariziană la Chișinău ...................... 152 Memoria ca o armă împotriva uitării… ....... 230 Circul din Chișinău ............................................... 154 Un editor care a regizat timpul ...................... 234 Biserica „Sf. Ilie” ..................................................... 154 Cluburile Chișinăului .......................................... 238 Muzeul de Antichități al lui Suruceanu ........... 155 Cazinoul Verde ................................................... 238 Muzeul Bisericesc ................................................. 156 Clubul englezesc ............................................... 239 Muzeul Arhitecturii .............................................. 157 Clubul Nobilimii ................................................. 239 Palatul Libertății ................................................... 157 Jockey-Clubul....................................................... 245 Piețele Chișinăului ............................................... 164 Clădirea Poștei ...................................................... 166 Un muzeu virtual al Chișinăului ................... 246 Un proiect rămas nerealizat .............................. 166 Monumentul lui Alexandru al II-lea .............. 246 Ultimul monument țarist ................................ 247 Personalități ........................................................... 168 Lupoaica capitolină .......................................... 248 Unic și irepetabil… ............................................. 168 Monumentul celor trei martiri cu un Pe lumea asta sunt femei ................................. 175 destin aproape omenesc… ........................... 249 A da Cezarului… .................................................. 179 Bustul lui Donici ................................................. 253 O familie cu un destin greu de imaginat ........ 180 Bustul lui B.P. Hasdeu ....................................... 254 O carte de eseuri rămasă neterminată… ....... 181 Monumentul lui Ferdinand I ........................... 255 Panait Istrati – singur împotriva tuturor ....... 185 Stalin ..................................................................... 258 Un poet împotriva tuturor ................................ 189 Monumentul lui V. I. Lenin ............................... 258 Meandrele destinului ........................................... 193 Poezia ..................................................................... 194 Maksim Gorki ..................................................... 259 Proza ....................................................................... 195 Monumentul lui K. Marx și Fr. Engels ........... 260 Scenariile ................................................................ 195 Monumentul Unirii ............................................ 260 Filmele .................................................................... 195 Grădina Publică .................................................... 264 Basarabeanul care a obținut două Arcul de Triumf ....................................................
Recommended publications
  • Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională
    ELENA ALISTAR: MODEL DE VERTICALITATE ŞI CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ Conf. univ. dr. Rodica SOLOVEI, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău Abstract. Elena Alistar was born in 1873, in Vaisal, Ismail district, in a priest’s fami- ly. She studied at the primary school from Congaz village, district Cahul, at the Eparchial School for Girls of Chisinau, and at the Faculty of Medicine of University of Iasi. She was ac- tively involved in the Bessarabian national liberation movement in 1917-1918. Elena Alistar founded Women’s Cultural League in Bessarabia and became its representative in Country Council. She voted for the Union of Bessarabia with Romania on March 27th 1918. During the interwar period she was the director of the Eparchial School of Girls of Chisinau, contributing to the transforming of this educational institution into an elite school. After June 28, 1940, she took refuge in Romania, living for a period in Iasi, then being sent by the communist regime in Pucioasa, Dâmboviţa district. She died in 1955. Elena Alistar wrote Amintriri din anii 1917/1918, which was published in magazine Pat- rimoniu no. 3, 1991 by dr. Ion Ţurcanu. The material is an important primary historical source that can be used in the process of studying the history of Romanians in secondary schools and high schools. Elena Alistar, unica femeie membră a Sfatului Ţării, îşi rezuma crezul în felul urmă- tor: „Trebuie ca orice fiinţă omenească să-şi aducă obolul ei de muncă, inimă, de suflet, de fiinţa lui şi chiar viaţă, pentru ca să contribuie cât de puţin la realizarea aspiraţiilor”.
    [Show full text]
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • 20 Devin Periculoşi. Conducătorii Celor Din Urmă Se Declarau „Arhangheli
    devin periculoşi. Conducătorii celor din urmă se declarau „arhangheli” sau „tătuni” şi prin fărădelegile lor au discreditat întreaga mişcare. Adepţii inochentismului au promovat o activitate antisovietică intensă, motiv din care au fost acuzaţi că adăpostesc în peşteri toţi inamicii puterii sovietice („ocupanţi şi spioni români”), precum şi arme pregătite contra statului sovietic. Inochentiştii îndemnau lumea să nu intre în colhozuri, să nu achite impozitele către stat, să nu participe la alegerile din soviete şi să nu se înroleze în armată. Ei prevesteau prăbuşirea puterii sovietice şi reinstituirea regimului monarhic ţarist. Din acest motiv, mulţi adepţi au fost omorâţi, deportaţi sau au abandonat curentul pentru a supravieţui. O bună parte din inochentişti însă n-au abandonat curentul. În regiunile Balta şi Odesa, de exemplu, întâlnim şi astăzi comunităţi compacte de inochentişti, care au păstrat limba română şi obiceiurile naţionale până în prezent. Inochentiştii, cu excepţia celor radicali, au fost cei mai evlavioşi creştini, frecventau Biserica cel mai mult şi cereau ca preotul să corespundă moral statutului său şi să ie un model. Aşadar, ieromonahul Inochentie a fost un mare părinte basarabean, care toată viaţa şi-a închinat-o slujirii lui Hristos şi oamenilor. Meritul curentului fondat de Inochentie a constat în faptul că a precedat şi a pregătit mişcarea de eliberare naţională din 1917-1918, unind românii basarabeni şi transnistreni în lupta pentru limba română şi religia creştină. Recomandat Anatol PETRENCU, dr. hab., prof. univ. VLADIMIR CRISTI – DIRECTOR ŞI MINISTRU DE INTERNE AL BASARABIEI (1917-1918) Iulian CRIMINCEANU Nu putem vorbi despre mersul istoriei, fără a vorbi şi despre rolul unor personalităţi, care au făurit-o.
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Centenar Sfatul Țării ______Organizatori: Institutul De Istorie Al Academiei De Științe a Moldovei Institutul De Istorie „A
    CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Centenar Sfatul Țării _______________________________________________________ Organizatori: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Universitatea Academiei de Științe din Moldova Centrul de Cultură și Istorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova Colegiul de Onoare al Conferinței: Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei Academician Ionel Valentin VLAD, președintele Academiei Române Academician Victor SPINEI, vicepreședinte al Academiei Române Academician Ion GUCEAC, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei Academician Dan BERINDEI, Academia Română Academician Andrei EȘANU, Academia de Științe a Moldovei Academician Ioan Aurel POP, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Academician Mihai CIMPOI, Academia de Științe a Moldovei Academician Alexandru ZUB, Academia Română Prof. univ. dr. hab. Alexandru MOȘANU, membru de onoare al Academiei Române Comitetul de organizare a Conferinței: Valeriu MATEI, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, membru de Onoare al Academiei Române Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Conf. unv. dr. hab. Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Prof. univ. dr. Nicolae CHICUȘ, rectorul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, prorector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Gheorghe IACOB, prorector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași Conf. univ. dr. Victoria MELNIC, rectorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Conf.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum Editat De Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru
    • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru ISSN 1221-843X Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Istorie Printed in Romania • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISTORIE TOM LXIV / 2018 NUMĂR SPECIAL / SPECIAL ISSUE Marea Unire a românilor (1918) – Istorie şi actualitate The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi COLEGIUL DE REDACŢIE: Octavian Bounegru (Iaşi), Nelu Zugravu (Iaşi), Neculai Bolohan (Iaşi), Alexandru-Florin Platon (Iaşi), Ştefan-Sorin Gorovei (Iaşi), Maria Magdalena Székely (Iaşi), Cristian Ploscaru (Iaşi), Claudiu Topor (Iaşi), Gabriel Leanca (Iaşi), Gheorghe Iacob (Iaşi), Lucian Leuştean (Iaşi), Ovidiu Buruiană (Iaşi), Victor Spinei, membru al Academiei Române (Iaşi), Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (Cluj-Napoca), Ovidiu Cristea (Bucureşti), Antal Lukács (Bucureşti), Ion Eremia (Chişinău), Ion Varta (Chişinău), Keith Hitchins (Urbana-Champaign), Dennis Deletant (Londra), Carol Iancu (Montpellier), Hans-Christian Maner (Mainz). COMITETUL DE REDACŢIE: Petronel Zahariuc (director), Laurenţiu Rădvan (redactor şef), Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Adrian Viţalaru (secretar de redacţie), Mihai-Bogdan Atanasiu (secretar adjunct de redacţie). Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele, cărţile şi revistele propuse pentru schimb, ca şi orice corespondenţă se vor trimite redacţiei: Petronel Zahariuc Facultatea de Istorie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi B-dul Carol I 11, 700506, Iaşi, România Tel.: 40-(0)232-20.12.74 e-mail: [email protected] CUPRINS Cuvânt înainte .............................................................................................................. 13 Alexandru Zub, Unitatea naţională: de la idee la act ................................................... 15 Paul E.
    [Show full text]
  • Basarabia - Străvechi Pământ Românesc - 85 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România
    BASARABIA - STRĂVECHI PĂMÂNT ROMÂNESC - 85 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA- ION FE TCU 1. În unnăcu 85 de ani, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării hotăra, la Chişinău, Unirea pe vecie Basarabiei cu patria mamă - România. La acest moment aniversar pentru întreagaa suflare românească, se cuvine să ne aplecăm cu toţii asupra semnificaţiei acestui eveniment, să-i înţelegem sensul pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor; să ne dăm seama că drama românilor basarabeni în decursul vremurilor vitrege, drama Basarabiei este, de fapt, drama poporului român, care - aşa cum aprecia savantul Simion Mehedinti - "a trăit asediaf', sau cum spunea cronicarul Grigore Ureche, "în calea răutăţilor". Desigur, pennanenta ameninţare externă a avut şi un rol pozitiv în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, a descendenţei traco - daco - romane, a unităţii de limbă, cultură materială şi spirituală, impulsionând factorii politici de decizie români spre realizarea unităţii statale în decursul timpului, îndeosebi în secolele XIX şi XX. Anul 1918 a marcat triumful acestui deziderat al naţiunii noastre în întreg spaţiul carpato - pontic - danubian. N-a trecut prea mult timp şi actul UNIRII din 1918 a fo st compromis de marile puteri continentale, românii au trăit şi continuă să trăiască drama poporului de veche obârşie, cultură şi civilizaţie plasat la interferenţa bimilenarei şi zbuciumatei sale istorii atât de lapidar şi cuprinzător exprimată de marele nostru istoric Nicolae Iorga "Când Nordul a vrut să meargă spre Sud, când Apusul a vrut să se atingă cu Răsăritul, aici s-a întâlnit". Mai marii lumii au neguţat în secret soarta poporului român, ca fiinţă etnică, politică, economică, socială şi spirituală la Tilsit ( 1807), Moscova ( 1939), Teheran ( 1943), Yalta (1945), Malta ( 1989); un astfel de pericol ne pândeşte chiar şi în zilele noastre.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Bulat Nicolae. Județul Soroca. File De Istorie. 2000
    NICOLAE BULAT Judeţul SOROCAi file de istorie Editura ARC Nicolae Bulat JUDEŢUL SOROCA! file de istorie Editura ARC 2000 Coperta: Mihai Bacinschi Lectori: Victor Gherman, Nona Vrabie, Gheorghe Chintă Tehnoredactare computerizată: Marian Motrescu Fotografiile de epocă au fost prezentate de autor. Alte fotografii: Ion Chibzii Nicolae Bulat Editura ARC ISBN 9975-61-139-7 CUPRINS CÎMPIA SOROCII 9 „COSTE, PÎRCĂLAB DE SOROCA..." 10 CETATEA LUI PETRU VODĂ RARES 18 Cercetări 24 TRECUT APĂRUT DIN NEGURA VREMURILOR 26 DIMITRIE CANTEMIR — CELE 240 ZILE DE DOMNIE 50 UN SECOL DE RĂZBOI 61 ŢINUTUL SOROCA 66 TÎRGUL SOROCA — CENTRU COMERCIAL SI ADMINISTRATIV 75 Administraţia Tîrgului Soroca 79 STRUCTURA TERITORIALĂ A TÎRGULUI — OCOLUL, HOTARUL ŞI VATRA 89 Meşteşugurile în Tîrgul Soroca 92 COMERŢ, VAMĂ, MONEDE SI MĂSURI 93 Vama Soroca 98 Monede şi măsuri 101 ORAŞUL SOROCA LA SFÎRSITUL SEC. AL XVIII-LEA - MIJLOCUL SEC. ALXIX-LEA 104 SOROCA SI REFORMELE BURGHEZE DIN PERIOADA ANILOR '60-'70 AI SEC. AL XIX-LEA 110 CLĂDIREA ZEMSTVEI SOROCA 117 VIATA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI SOROCA (SF. SEC. AL XIX-LEA - ÎNC. SEC. AL XX-LEA) 120 Proprietatea funciară 123 Industria judeţului Soroca 124 Staţia meteorologică Soroca 125 Apicultura 126 Expoziţia economică şi meşteşugărească din judeţul Soroca 126 Secţia apicultură 127 Creşterea animalelor 127 Pomicultura şi viticultura 127 Maşini agricole 128 Iarmaroace şi bazaruri în judeţul Soroca 128 Operaţia „Ţistarul" 130 Ultimul lup 130 BUJORĂUCA 132 BISERICA 138 MEDICINA 153 Spitalul 158 Medicii Zemstvei Soroca 162 Farmacii 167 ÎNVĂŢĂMÎNTUL ÎN PERIOADA ŢARISTĂ 169 Şcolile parohiale 178 LICEUL DE FETE DIN SOROCA 185 LICEUL TEHNIC-AGRICOL DIN SOROCA 194 CUPRINS ŞCOALA DE COŞURI ŞI MOBILA DIN RĂCHITĂ 204 STAŢIILE DE POŞTĂ ŞI DRUMURILE, TELEGRAFUL 206 CALEA FERATĂ — UN VIS DE 100 DE ANI 212 SOCIETATEA CERCETĂTORILOR VĂII NISTRULUI 215 DIN ISTORIA PRESEI SOROCENE 225 Gazeta Deşteptarea 228 OAMENILOR NOI DE LA OAMENII VECHI 230 6 ORAŞUL ŞI JUDEŢUL SOROCA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SEC.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]