nr. 1 (2) ianuarie-iunie 2012

Chișinău, 2012 ENCICLOPEDICA Revistă de istorie a ştiinţei și studii enciclopedice, nr. 1 (2), 2012 Fondator: Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Redactor-şef : Constantin Manolache, dr., conf. univ.

Colegiul de redacţie: Mihai Adauge, cercet. șt. Clara Agliullina, cercet. șt. (Bașkortostan, Ufa) Mircea Bologa, acad. Mihai Cimpoi, acad. Demir Dragnev, m.c. Maria Duca, acad. Teodor Furdui, acad. Ion Jarcuțchi, dr., conf. univ. (redactor-șef adjunct) Mikola Jelezneak, dr., conf. univ. (Ucraina, Kiev) Boris Malițki, dr. hab., prof. (Ucraina, Kiev) Eugen Nicolae, dr. (România, București) Vladimir Popik, dr. (Ucraina, Kiev) Uildan Saitov, dr. (Bașkortostan, Ufa) Ion Xenofontov, dr.

Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari, dr., conf. univ. Coperta: Vitalie Pogolşa Design, procesare computerizată şi prepress: Valeriu Oprea, Natalia Nîş

Adresa redacţiei: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1, biroul 506, Chişinău, Republica Moldova, MD-2001 Tel.: (+373 22) 277 269 (Ion Jarcuțchi)

Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție.

ISSN

9 7 7 1 8 5 7 3 6 5 7 0 3

© Institutul de Studii Enciclopedice, 2012 CUPRINS

Cuvânt-înainte ...... 5 ISTORIA ȘTIINȚEI Ion DEDIU Geneza, istoria şi evoluţia ecologiei: analiză prolegomenică şi paradigmatică (I) ...... 6 Constantin MANOLACHE Politica ecologică în Republica Moldova (anii ’50-’60 ai secolului al XX-lea) ...... 22 Demir DRAGNEV Consideraţii istoriografice privind evoluţia populaţiei autohtone în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic în Evul Mediu timpuriu ...... 36 Gheorghe BACIU Evoluţia cercetărilor cu caracter medico-legal pe teritoriul Moldovei ...... 45 CERCETĂRI BIOGRAFICE Mihai CIMPOI, Vasile BAHNARU Academicianul Gheorghe DUCA – om, savant şi bărbat al Cetăţii ...... 53 Victor SACA Savantul Gheorghe RUSNAC – fondator al științei politice în Republica Moldova: reflecţii şi contribuţii ...... 59 Liliana CONDRATICOVA

Dicţionarul bijuteriilor: portrete de creaţie ale meşterilor ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. din RSS Moldovenească ...... 73 CERCETĂRI ENCICLOPEDICE Didina ŢĂRUŞ Funcţiile referinţelor în organizarea informaţiilor enciclopedice ...... 80 VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Constantin MANOLACHE, Didina ŢĂRUŞ, Ion XENOFONTOV Institutul de Studii Enciclopedice: spre un model integrativ de cercetare academică ...... 85 RECENZII. PREZENTĂRI DE CARTE Demir DRAGNEV Un nou model de studiere a istoriei locale ...... 88 Sergiu BACALOV Neamul DUCA în universul cercetărilor genealogice ...... 92 LANSARE DE CARTE Volumul enciclopedic „Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate” ...... 94 Dicţionarul poliglot de chimie ecologică – o lucrare ştiinţifică de referinţă ...... 95 Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice. Instrucțiuni pentru autorii ...... 97

3 4 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Gheorghe BACIUGheorghe BOOK LAUNCH BACALOVSergiu Demir DRAGNEV BOOKPRESENTATIONSREVIEWS. Constantin MANOLACHE, ŢĂRUŞ, Didina Ion XENOFONTOV SCIENTIFIC LIFE ŢĂRUŞDidina ENCYCLOPEDICAL RESEARCHES CONDRATICOVALiliana Victor SACA CIMPOI,Mihai Vasile BAHNARU RESEARCHES BIOGRAPHICAL Demir DRAGNEV Constantin MANOLACHE Ion DEDIU HISTORY OFSCIENCE Foreword The development of forensic studies in Moldova ...... 45 Duca familyDuca line universe inthe ofresearches genealogical ...... 92 study history of model A new local ...... 88 of research academic ...... 85 Institute of Studies: Encyclopediсal towards an integrative model from Moldavian the SSR ...... 73 creative portraits of of masters jewelry: A dictionary reflections and contributions ...... 59 Gheorge RUSNAC –founder of inMoldova: science political and statesman ...... 53 Academician Gheorghe DUCA –aprominent man of science in earlythe of native the population Carpathian-Danubian-Pontic inthe space Hstoriographical considerations concerning evolution the of XXth century)...... 22 Republic inthe of policy Ecological Moldova years (inthe 50-60-ies and paradigmatic approach (I)...... 6 and history Genesis, aprolegomena evolution of ecology: the scientific work ...... 95 Multilingual –an of outstanding chemical ecology dictionary volumeEncyclopedic “Sângerei: people, history, spirituality” ...... 94 of information encyclopedic ...... 80 functionsThe the of references in orga ...... 5 M iddle iddle A ges ...... 36 CONTENTS ­nizin g CUVÂNT-ÎNAINTE

ENCICLOPEDICA. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice, ediție inaugurată de Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei, deși e la primul număr apărut cu acest titlu, nu se vrea să fie un început absolut nou. Fiind o continuare a BULETINULUI Institutului de Studii Enciclopedice, ENCICLOPEDICA își dorește să-și identifice în același timp un drum al său, cu accente proprii. ENCICLOPEDICA își propune să constituie un forum de analiză și dezbatere privind istoria științei și domeniile ei, precum și instituțiile de cercetare și educație din Republica Moldova, politicile cercetării științifice și inovării, problemele de scientometrie, problemele teoretico- metodologice referitoare la cercetări în domeniul enciclopediei. ENCICLOPEDICA tinde să devină o platformă de conexiune a cercetării din diverse domenii ale ştiinţei şi culturii. ENCICLOPEDICA are drept obiectiv distinct introducerea în circuitul ştiinţific a rezultatelor cercetărilor de profil, contribuirea la diseminarea şi asimilarea practicilor privind specificitatea studiilor enciclopedice, a celor de istorie a ştiinţei și a celor de elaborare a lucrărilor enciclopedice cu caracter național-universal și tematic. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. ENCICLOPEDICA reprezintă o ediție științifică periodică (două numere pe an) de profil larg, în care vor fi incluse studii și materiale cu referire la următoarele domenii: (1) istorie a științei și scientometrie; (2) cercetări enciclopedice; (3) cercetări biografice; (4) cercetări terminologice. În ENCICLOPEDICA vor fi publicate studii originale, rapoarte, comunicări, recenzii și prezentări privind istoria științei și tendințele de dezvoltare a diferitor domenii ale științei contemporane, portrete biografice ale oamenilor de știință; prezentări și studii scientometrice privind aspectele cantitative ale „Științei Științelor”, politica managementului științific, modul de aplicare a studiilor scientometrice în evaluarea rezultatelor cercetării științifice. Vor fi incluse, de asemenea, studii originale interdisciplinare pe tematică enciclopedică și terminologică. Cu o deosebită plăcere INVITĂM oamenii de știință și cultură, reprezentații corpului universitar, specialiștii din diferite domenii la o strânsă colaborare cu ENCICLOPEDICA. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice. Colegiul de redacție

5 6 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Ecologie și Geografie al AȘM. și Geografie Ecologie 1 expuse înprimele capitole acestui ale tratat. gumentarea independenţei vor ecologiei fi şicauzeleGeneza acestor confuzii, dar şiar protecţia mediului, ocrotirea naturii etc. ştiinţifical însensstrict noţiunii, gia, cu confundândterminologică, deseori ecolo a provocat şionemaipomenită confuzie ce stăpâneşte relaţia om–natură, fapt ce primul rând, ecologică prinactuală criza şi întreaga explică în societate. aceasta, Se festă nu numai comunitatea dar academică, Marele interes faţă ştiinţă deaceastă mani îl onstantinescu and N.Georgescu-Roegen etc.), creând oștiință nouă –bioeconomia, au contribuit la elaborarea conceptului global al dezvoltării durabile. N. ştiinţă dinadoua jumătate asecolului XX. populare, poate chiar mai cea populară, development. sustainable on concept global a out work to contributed N. Constantinescu and N.Georgescu-Roegen etc), creating anew science bioeconomy, have ecological science on the first place in the worldscience. The Romanian scientists (Gr. Antipa, (2500years)periods being is analysed. știința ecologică română pe primul loc al științei mondiale. Savanții români (Gr. Antipa, Antichitate (anii 2500î.Hr.). Prin cercetările lor, naturaliștii și biologii au reușit promoveze să HISTORY OFSCIENCE ISTORIA ȘTIINȚEI

Ion, doctor habilitat Dediu înbiologie, profesor universitar, membru corespondent, Institutul de

N. Cuvinte-cheie: Ecologia adevenitEcologia una dincele mai Keywords: By their research, the naturalists and biologists have managed to promode the Romanian The contribution of Romanian naturalists to the development of ecology, since ancient A fost analizată contribuția naturaliștilor români la dezvoltarea ecologiei încă din

C GENEZA, ISTORIAGENEZA, ŞI EVOLUŢIA ANALIZĂ ECOLOGIEI: GENESIS, HISTORY ANDEVOLUTION OF THEECOLOGY: A PROLEGOMENA ANDPARADIGMATIC APPROACH (I) Nature, ecology, organisms, biology, animals, plants, science, existance. PROLEGOMENICĂ ŞI PARADIGMATICĂ (I) natură, ecologie, organisme, biologie, animale, plante, știință, existență. ABSTRACT REZUMAT ­ ­ ­ a devenit raţiune cu (sapiens) şi-apus mii de ani, în virtutea evoluţiei biologice, sale a obţine (vâna, dobândi, etc.), culege folosi înconjurătoare, cât şi pur practic,utilitar –de cognitiv, dea-şicunoaşte lumea, natura înconjurător, întrebări atât sensgeneral cu organismeleşi 2) cum depind vii de mediul permanent două întrebări 1) ecologice: vorbi detaliat mai jos. organismelor”, eveniment despre care vom a lui Ernst Haeckel „Morfologia generală a apărut în anul 1866 în lucrarea fundamentală literatura ştiinţifică noțiuneaecologie a de În realitate însă omul circa deacum 100 Din punct devedere istoric, formal în Ion DEDIU

de ce

1 mai eficient, chiar mai raţional resursele aşa-zisele „resturi de bucătărie”, descoperite mediului natural. Deci omul a căutat şi con­ pe alocuri de către arheologi, care şi ele ne tinuă să caute răspunsuri adecvate la aceste permit să judecăm (să ne imaginăm) despre întrebări, unica „metodă” la început fiind cea structura alimentară de origine zoologică a încercărilor (probelor) şi greşelilor. Totuşi sau botanică a omului din societatea pri­ treptat omul a căpătat o anumită experienţă, mitivă. După desenele rupestre, astăzi noi anumite cunoştinţe despre natură, care îi putem fi siguri că, acum 15 mii de ani, omul permiteau să supravieţuiască şi să progreseze cromanion deosebea destul de multe specii în cunoştinţele sale despre mediul ambiant, de animale și comportamentul lor în natură, despre forţele naturale, despre propriile sale de exemplu: dintre mamifere – mamutul, posibilităţi etc. cerbul de nord, cerbul nobil, elefantul, bou­ La începutul istoriei relaţiilor conştiente rul, rinocerul păros, porcul sălbatic, renul, ale omului cu natura, când ştiinţa ca atare nu bizonul, căprioara, ursul de peşteră, leul de exista nici în stare embrionară, experienţa peşteră, hiena, ţistarul, iepurele de câmp, acumulată era unica sursă intelectuală vulpea, hârciogul etc.; dintre păsări – lebăda, (cogni ­tivă) şi „tehnologică” de a-şi rezolva raţa, potârnichea, vulturul etc.; dintre peşti – pro ­blemele vânatului, pescuitului, colectării crapul, păstrăvul, ştiuca, somonul, plătica, şi cultivării plantelor, folosirea apei şi solului cleanul etc.; dintre nevertebrate – moluştele, etc. Astăzi, din punct de vedere euristic, se crabii, multe insecte etc. Este cunoscut un poate afirma cu certitudine că oamenii din desen din paleoliticul superior rupestru care epoca primitivă şi chiar ulterior mult timp, reprezintă o femeie ce colectează mierea până la acumularea informaţiei ştiin­ţifice de albine. Se poate de asemenea presupu­ despre natura înconjurătore, în anumite ne că omul primitiv cunoştea în amănunte

privinţe cunoşteau mai perfect forţele aces­ şi migraţiile sezoniere a multor animale ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. teia decât noi, ecologii de astăzi, care deseori (păsări, peşti etc.). ne aventurăm în teoretizări foarte sofisti­ Omul primitiv nu se contrapunea na­ ca ­te, până la refuz. În epoca preștiințifică, turii înconjurătoare, toate componentele supravieţuiau acei indivizi umani care îşi căreia i se păreau vii, multe din ele părân­ cunoşteau bine mediul vital; ei au fost forţa du-se chiar duşmănoase. Tot pe atunci a motrice intelectuală care mişcau locomoti­ apărut antropomorfismul, animismul ca va ecologiei empirice, cei slabi şi ignoranţi forme incipiente ale credinţei religioase, fiind striviţi de această locomotivă. Aceste închipuirile despre „viu” şi „mort”, despre presupuneri ale noastre sunt bazate nu suflet; toate corpurile naturale din preajma sa numai pe logica formală, ci şi pe anumite (oamenii, plantele, animalele, pietrele, apa dovezi cultural–materiale. De exemplu, arta etc.) i se păreau moarte după ce din ele ieşea primitivă rupestră, de acum aproximativ 13 sufletul, acesta fiind calificat ca o entitate mii de ani, din paleoliticul superior (desene, reală aparte. picturi, gravuri sau sculpturi, ce prezintă Un jalon istoric, inestimabil privind diferite animale şi plante reale în mediul relaţiile omului cu natura l-au reprezentat lor concret), care era o anumită manifesta­ încercările de domesticire a animalelor, re artistică de mare valoare estetică, dar şi începând cu câinele, pisica, apoi cu alte cognitivă, de real interes ştiinţific (paleo­ animale, astfel punând bazele vităritului. zoologic, paleobotanic, paleogeografic şi Paralel cu aceasta a început cultivarea plan­ respectiv paleoecologic etc.), confirmând telor sălbatice utile – alt jalon istoric, altă evident şi obiectiv presupunerile noastre ramură de îndeletnicire casnică – agri­ logice. Acelaşi lucru îl putem afirma şi despre cultura. Anume vităritul şi agricultura (care 7 8 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI cunoaşterea naturii, mediului înconjurător Roma Antică. Primele dovezi despre scrise aomului,o ocupaţie specială înGrecia şi determinantă înapariţia ştiinţei atare, ca ca acumulate aici au avut mai apoi oinfluenţă cunoaşteriinaturii.în direcţia Cunoştinţele ciu, omenirea a făcut încă un importantpas Egipt, Grecia şiRoma. apariţia ştiinţei concomitent înChina, circaacum 2500 de ani, s-au soldat cu mai raţionale, mai logice, care, bineînţeles, natura, cu sale deveneau mai organizate, cercetările, omului, deducerile înrelaţiile îndeosebi înplan sociobiologic, observările, tea creatoare) evoluţiei biologice generale, cărora omenirea, evident, n-ar fi progresat. dar fărăruse), derealizărileinestima numai empirice (fiindcă ştiinţa încă nu apă Ambeleadecvată. categorii, bineînţeles, erau reau şimai ample cunoştinţe şiexperien (empirică), artificială ţie activităţicare ce îmbunătăţească, leamelioreze să prin se toful, floarea-soarelui etc. Abisinia –cafeaua, –cacao, înAmerica car cultivau:se orezul, ceaiul, bumbacul; în inul, cânepa etc. În Indonezia, China, India de Nord cultivau: se grâul, orezul, secara, VI–Vî.Hr.mileniile înAsia Mică şiAfrica multedeja plante agricole. exemplu, De în eredităţii calea pe sociale. teau din tată în fiu,la o de generaţiealta,la un caracter exclusiv empiric, care transmi se cunoştinţe acumulată şiexperienţa purtau a mediului ambiant. Bineînţeles aceste că în primul rând privind „secretele” naturii, ţe şideprinderi raţionale corespunzătoare, naturii reproducerea la lor) cereau cunoştin au însemnat trecerea culegerea dela bunurilor cultivarea plantelor omul aînceput le să domesticirea Odatăcămila. cu animalelor şi porcul,vaca, calul,măgarul, urmă pe VI–V î.Hr.) au fost domesticite: oaia, capra, În neoliticul superior oamenii cultivau În epoca civilizaţieiÎn Orientului epoca Mijlo Treptat parcursul însă, pe (şiînvirtu Tot neoliticului (mileniile înperioada ­b ile ale ale ile ­le c- ­ţ ă ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ focul, pământul,focul, apa, care şieterul, aerul, teau în natură că sau există 5stihii elemente: aici afost îmblânzit elefantul. Indienii soco cornute, câini, găini, etc.). porumbei Tot ocupau creşterea cu unor animale (vite mari tivau multe soiuri deplante, locuitorii se cuptoare ouăle degăină. speciale) ultură destul de avansată acele pentru vremuri; deexemplu, incubau eideja (în agri potamienii, chinezii şiinduşii, aveau o cultivau multe soiuri. Egiptenii, şimeso ca plante antici pe deja deleac; înEgipt se diferite boli, precum şi despre diferite malelor, terminologia privind respectivă cu o informaţie amplă despre anatomia ani VIî.Hr.),sul lui Elers(sec. încare depistăm papiru dovadăbilonienilor; ca poate servi erau similareasirienilor şiba ale acelea cu vind modul deviaţă aanima (ecologia) despre multe fenomene naturale, date pri şi utile informaţii, inclusiv exacte, desene trat până noastre înzilele foarte interesante „Mahabharata” şi„Ramayana” ne-au păs te etosului ale popular indian Vedele, copiilor părinţii. monumen cu Genialele tăţi ereditare, care determină asemănarea fiinţelevii sunt înzestratecu anumitecali (sec. creierul. În tratatele indiene demedicină lusul, sângele, şi oasele grăsimile, carnea, mucozitatea, – fiereaformează hi şiaerul combinându-se cele 3substanţe cu Eufrat, Asia Mică). Mesopotamia desus (dinpartea afluviului autori detratate biologice – Kykkuly din a plantelor). Este unul cunoscut dinprimii plante (deexemplu, polenizarea artificială mari cornute, oile etc.) şiasoiurilor de raselor deanimale (cai detracţiune, vite largde exacte.efectua pe Aici se ameliorarea reprezintă liste deplante şianimale destul Mesopotamia (mileniul IVî.Hr.), acestea inscripţiile tabelele cu cuneiformepe din de către oamenii dinAntichitate legăsim Cunoştinţele biologice egiptenilor ale În India înmileniul IIIî.Hr. deja cul se ­c

VI –Iî .Hr.) promova se că ideea

– ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ lelor şi plantelor, comportamentul acestora germeni ai ştiinţei antice. Pe mulţi dintre (etologia) în mediul natural şi în contact filosofii greci din acea vreme (Thales, cu omul. Deja în mileniul I î.Hr. în Anaximandros, Anaximenes, Heraclit etc.) filosofia indiană au apărut unele curente îi unea problema începutului material, materialiste, conform cărora unica sursă de din care, prin autodezvoltare, a apărut cunoaştere a lumii o reprezintă perceperea, lumea. De exemplu, teza lui Thales din cu ajutorul organelor de simţ, lucrurilor Milet (aprox. 624–546 î.Hr.), care a stat la (obiectelor) din mediul înconjurător, în izvoarele filo­sofiei şi ştiinţei, afirma că „totul afara cărora nu există nimic. Indienii au este for­mat din apă”, că toate lucrurile s-au avansat ideea că în urma combinaţiilor născut din apă; el îi urmează aici pe Homer celor 4 elemente naturale – a pământului, şi Hesiod, care atribuiau lui Thetis, zeiţa apei, aerului şi focului – iau naştere toate mării şi umidităţii, întreţinerea tuturor corpurile naturale, inclusiv organismele vii fiin­ ­ţelor. Anaximandros din Milet din (plantele şi animalele). După moarte ele se şcoala ionică (610 – 547 î.Hr.) ne-a lăsat descompun în aceleaşi 4 elemente. frag ­mentele primei scrieri filosofice „peri Unul din cele mai mari centre mondiale fyleos”; principiul lucrurilor era pentru el de creştere a animalelor domestice şi de nedeterminatul infinit „to epeiron”; toate cultivare a plantelor a fost China Antică; lucrurile au ieşit din această nedeterminare pe parcursul mileniului II î.Hr. a existat o primitivă; aşa s-a născut caldul şi recele, agricultură foarte intensivă. Sericicultura lichidul, apoi pământul, aerul, luna, stelele. (culi ­t ­varea viermelui de mătase) aici a exis­ Considerând că primordială este Terra, tat, probabil, şi mai devreme. Filosofii chi­ Anaximandros vroia să întocmească hărţi nezi din acea vreme au elaborat con­cepţia, geografice. Se crede că acest înţelept antic

conform căreia toate lucrurile sunt compu­ a elaborat prima hartă a planetei noastre; ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. se din particule materiale polare. În urma conform acestei hărţi, Pământul reprezintă interacţiunilor dintre acestea, apar 5 stihii o mare [Mediterană] încercuită de uscat, în (elemente) principale – apa, lemnul, focul, jurul căreia există un brâu de apă [oceanele pământul şi metalul, care, la rândul lor, dau ce spală Lumea Veche]. Pentru Anaximenes naştere întregii diversităţi a lumii, inclusiv a din Milet (aprox. 588–528 î.Hr.) şi mai plantelor, animalelor şi a omului. Filoso­ful târziu, pentru discipolul său Diogene (413– chinez Van Ciun a sintetizat toate concep­ 327 î. Hr.) din Apolonia (Creta) din şcoala ţiile stihinic-materialiste din China antică cinică, principiul lucrurilor este aerul. Dar in ­sistând asupra ideii, în conformitate cu cel mai important este că Anaximenes scria: care natura este materială şi se dezvoltă în „...întreaga lume reprezintă un singur (unic) virtutea necesităţii oarbe, inerente ab initio organism (evidențiat de noi – I.D.) ce respiră lumii naturale. aer”; din această afirmaţie putem desluşi Un interes deosebit prezintă şi Grecia primii germeni ai închipuirii despre biosferă. antică cu cultura ei crito–mikenă. Cunoş­tin­ Este important să menţionăm faptul că, ţele biologice aici se găseau la un nivel nu mai faţă de mitologie şi faţă de cosmogoniile jos decât în spaţiul Orientului Antic, despre poeţilor, aceste filosofii (subliniem că toţi care am vorbit mai sus. Chiar în „Iliada” şi filosofii se ocupau de cercetări ştiinţifice) „Odiseea” lui Homer găsim multe lucruri in­te­ prezintă desigur un progres; în locul mitului resante despre unele animale domestice, unele se instituie o cercetare raţională a naturii. plante otrăvitoare şi folositoare (medicinale). Pentru ştiinţa contemporană filosofiile ele­ În secolele VII–VI î.Hr., în sânul filo­ nice antice reprezintă un deosebit interes, sofiei integre a naturii au apărut primii dat fiind faptul că ele cuprindeau idei fun­ 9 10 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI tot, nimicnu etc.) eraimportant totul că transformă se în este ocurgere veşnică, onoutate veşnică” sau este „soarele nou înfiecare zi”, „viaţa de două ori în apascălda aceluiaşi fluviu” lui maxime –metafore:frumoasele „Nu te ideea din Efes (aproximativ 536–470 î.Hr.) – alt mare filosof elen Heraclit (Heraclitos) cosmogonice egiptene sau babiloniene. naturii,al derivată idee probabil dinmituri credinţă apa că eunfel deprincipiu prim viziunile mitologice, pare fi să fostbazatăpe despre lumea fenomenală, în opoziţie cu Milet deaformula oviziune raţionalistă originii unice a lucrurilor. Încercarea lui faptul afost că fixată ideea principiului, faptul apa există aerul, că sau dar focul, Bagdasar, Narly Bogdan, nu 1996). Deci cenuunică, este creată şinu dispare” (după nu are valoare, oreduci să osubstanţă la toată bogăţia existenţei naturale alucrurilor mare aspiritului îndrăzneală spui să ca că foarte „Trebuie exact: spună se să este că o în ansamblu. Mai târziu Hegel va observa cercetător naturii grec al lucrurilor luate derivă toate celelalte afost lucruri. El primul autori –Bagdasar, Narly, Bogdan, 1996). tuturor aceloraşi lucrurilor” (observaţiile din contrast, dinluptă; este „războiul tatăl înfondţiaţilor; totul naşte se dinopoziţie, în lucruri, dar nu aceasta apare decât ini formulată unui ideea ionică, prima pentru oară afostdin şcoala 2500 deani, datorită lui din Thales Milet este extrem deimportant faptul acum că întregiibaza reflexiifilosofice. Pentru noi ulterioarăpeană şicare şiastăzi ca serveşte toată gândirea filosofică damentale, generale, care pe s-aclădit natura şieste ascunde ounire se ascunsă diferiteaspectele aceleiaşi transformări; ale exemplu viaţa–moartea) nu sunt decât ce neveşnică; pare ceea oconstantă ca (de realitatea este ocurgere veşnică, onoutate Altă idee fundamentalăAltă idee afost lansată de devenirii este . Pentru acest filosof antic (cu , nu rămâne, totul

principiu unic principiu

/

ş tiinţifică euro dincare devine ­ ­ ; elaborată de supremă. Concepţia nus-ului (spiritului) lumii învederea unui scop decătre oraţiune filosofică/ştiinţifică uneiideea organizări a este prima pentru dată introdusă în reflexia maicea mare... ”. Aici putem concluziona că înţelegereaposedă oricărui lucru şiputerea subtil dintre lucruri, şicel mai curat, şiel cătretinde unscop. „Căci el este cel mai spiritul organizează lumea, organizaţie care stătătoare şinu amestecă se corpurile; cu care este inteligenţa, fiind infinită, desine inteligenţă lor primitivă şiordinea similare)lucruri au putut ieşidinconfuzia care le-anumit germeni sau homeomeri – entele (după el natura este constituită din elemente foarte micipe –particule ele a fost şiacela deaexplica modul încare ază, contrar susţinerilor lui Zenon necesitatee cu infinit divizibilă. Meritulsău 490î.Hr.), la (născut pe din Eleea materia că sub împotriva monismului lui Parmenide şi Cosmogonia este sa tranşantă oreacţie Clazomene (500–428 î.Hr.) ionică. din şcoala fiei elene presocratiene este Anaxagoras din după G.S.Rozenberg, 2004). transformarea formelor naturii vii” (citat unitatea legitatea vieţii, fe naturale. Iar biologii le-au parafrazat astfel: desfăşurării afenomenelorideea legice unităţii ideea perpetuul, Universului şi Heraclit trei mişcării mari idei;ideea [ştiinţaexactă –I.D.] amoştenit dela şi V.V. Lunkevici (1936,p. 24):„cunoaşterea nuO observaţie mai puţin interesantă face 1998, p. 58citat după G.S. conjugate ceconstituie lumea” (v. reflectă armonia şiunitatea con trariilor, reglementată deoanumită măsură, librul tendinţelor contractorii. „Lupta con sofică: se compune lumea reală echi din genere ştiinţa) ulterioară. Fiindcă lumea ordinar toată debogată pentru (în filosofia ­m Heraclit afăcut omare descoperire filo Una dincele maifiloso ale mari figuri ­lini , unprincipiu spiritual ( Anaxagora din lucruri printr-o dinlucruri s-adovedit extra

R n ­ ozen omenelor vitale, ­b ­t erg, 2004). ra dic ­

R Nous ussel, ţiilor ­ ­ ­ ­ ­ ) este, în fond, ordonată, o lume raţională. E constituit, din care se naşte totul şi la care se oportun aici să trasăm o punte (linie logică reîntoarce totul, deoarece substanţa ea însăşi imaginară, egală cu 2500 de ani) de la Nus- persistă, schimbându-se doar proprietăţile, ul grecului antic Anaxagora la Noosfera con­ aceea este, după ei, elementul şi principiul temporanului nostru francez P. Teilhard a tot ce există. Iată de ce filosofii antici de Chardin (1881–1955). E semnificativ credeau că nimic nu se naşte şi nimic faptul istoric că abia în prima jumătate nu piere, fiindcă această natură primă şi a secolului XX P. Teilhard de Chardin şi unică rămâne în fiinţă, rămânând mereu V. I. Vernadskii (1881–1945) au revitalizat aceeaşi. Astăzi, cu această ocazie, ne între­ ideea anaxagoriană despre funcţia decisivă băm: oare nu cumva aceşti filosofi au fost, a raţiunii umane în evoluţia biosferei care va acum 2 500 de ani, predecesorii doc­trinei deveni noosferă – sfera raţiunii, a spiritului (principiilor, postulatelor) termodina­micii responsabil de ordinea în natură. Dar lui moderne? Eu, unul, cred că da! 2) Refe­ Anaxagora îi aparţine şi un alt merit nu rindu-ne la căutarea, de către aceşti filosofi, mai puţin important – elaborarea ipotezei a cauzei tuturor lucrurilor, evenimentelor panspermiei, conform căreia gemenii şi fenomenelor, ea este cea de natură ma­ (semin ­ţele) vii au fost aduse pe Pământ terială; realitatea însăşi le-a croit, în acest din ceruri cu ajutorul picăturilor de ploaie, sens, drumul şi i-a obligat la o cercetare unde, pe Pământ, din vlagă (picături de mai amănunţită. 3) Filosofii antici credeau apă) au apărut germenii (spermii) dătă­ (corect) că asemenea principii cazuistice tori de viaţă. Am trasa şi cu această ocazie odată descoperite se arătau totuşi insufici­ încă o linie logică peste timpuri: de la ente pentru a înţelege profund natura ipoteza panspermiei lui Anaxagora la teoria lucrurilor; de aceea ei au recurs la un alt

panspermiei conştiente (dirijate, direcţio­ principiu: cauza ordinei şi a orânduirii uni­ ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. nate), elaborată de laureatul Premiului versale, principiu formulat de Anaxagoras, Nobel (1962) englezul F.H.C. Crick. fiind precedat de Hermatius din Clazomene. Incontestabil este şi rolul altor filosofi Continuatorii acestei filosofii în timp ce naturalişti din Grecia antică (Empedocles, afirmau cauza Binelui, Frumosului şi a Democrit, Hipocrate, Socrate, Platon etc.). Ordinii în lume, ca principiu al fiinţelor, au De exemplu Hipocrate (460–377 î.Hr.), făcut din el şi principiul care dă mişcarea genialul medic al lumii antice, şi discipolii acestora. săi (o mare școală hipocratiană!) a ela­bo­ Geneza ştiinţelor biologice în general rat teoria conform căreia toate bolile orga­ şi a ecologiei în special (ce urma să se nismului uman sunt cauzate de factorii nască peste cca 2 000 de ani) ar fi greu de naturali – cei ce vin din mediul înconjură­ înţeles fără a cunoaşte aportul altor doi tor şi cei ce ţin de vârstă, ereditate, modul titani ai filosofiei eleniste (a elenismului în de viaţă a bolnavului; de aceea, spunea întregime) – Platon şi Aristotel. Hipocrate, medicul trebuie să trateze nu Teoria lumii Platon (427–347 î.Hr.) – boala, ci bolnavul; tratamentul trebuie să fie fondatorul celei mai mari şcoli filosofice strict individual. din acea vreme – când domina idealismul Din analiza succintă expusă mai sus obiectiv – a explicat-o în dialogul „Timen” putem, cu toată certitudinea, trage trei con­ (Timaios). După Platon, lumea este un cluzii generale: 1) majoritatea filosofilor mare organism viu, un animal. Timen ne antici considerau ca singure principii ale arată cât este de prins Platon încă de mit tuturor lucrurilor pe acelea de natură sau cât de „însufleţită” este încă ştiinţa materială. Căci aceea din care este totul naturii; pe pământ această lume a apărut 11 12 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 2 individuale, realul adică vede realitatea externe, înlucrurile defapt realizare eterne”; a„ideilor Aristotel însă o numim deobicei nu reală este decât o mental: Platon pentru lumea care pe noi natura lor spirituală este diferită funda mai filosofiei înalt, greceşti, culmea dar Platon,cu acesta a însemnat momentul cel totel dinStagira (384–322î.Hr.). Împre Academiei Platoniene dinAtena afost Aris aomenirii. epocă ansamblul eigrandios, viabilă orice pentru ideilor, platoniană doctrina fac ca fie, să în realului, prin comparaţie perfecţiunea cu prin găsirea ideilor metafizica acestuia, găsirea platoniană aparţine încă timpului său. În începuturilepentru gândirii greceşti. Fizica amestec demitologie şi ştiinţă caracteristic de vedre sistemic. Platon trăia încă înacel lumiistructura înconjurătoare dinpunct Platon unul dinprimii gânditori care aborda Au dreptate aceiautori care-l consideră pe dupătă unprincipiu sistemic (ecosistemic). parte asufletului. El constituivedea lumea fi găzduită mai cea importantă, superioară, deosebitîn mod rolul creierului, încare ar dintre prădător şipradă etc. Platon aprecia dintre unor structura organe lor, şi funcţia interesante, de exemplu, privire cu raportul la şi unele puncte devedere biologice foarte aceste ideifantasmagorice, aexpus filosoful organisme imperfecte. Totodată, paralel cu lalte fiinţe au provenitla de ca nişteom, făptură; mai cea Omca perfectă pe cele a universului –„Demiurgul” l-afăcut şi naştereaodată cu omului; Creatorul lumii, sub formă formă categorică subiect–predicat mare parte, dacă nu chiar exclusiv, asupra silogismelor formate din propoziţii ce pot fi exprimate sub Aristotel însuşi şi toţi succesorii săi în răstimp de peste două milenii, şi-au restrâns atenţia în cea mai decurge cunecesitate din cele enunţate”. Deşi această definiţie acoperăoricefeldededucţie validă, enunţat s-a ce ceea decât altceva enunţate, fiind lucruri anumite care, în discurs „un e syllogismus)

Potrivit definiţiei date de Aristotel, întemeietorul logicii formale tradiţionale, formale logicii întemeietorul Aristotel, de date definiţiei Potrivit Cel maiCel genial, după Platon, urmaşal individuală lui, insuficienţei şicritica . Astfel Aristotel afost estece ceea sensului . realului realului există un ­ ă ­ ­ ­ ­

naturală. fenomenelor, necesitatea paralel adică cu concomitent cauzele cu pur mecanice ale prezintăcauzei scopulal final care există lucrurilor, prin care trece materia: forma atât cauza, câtschimbărilor şi scopulal final tară, determinantă; forma este concomitent raport materia cu (conţinutul) este priori Conform concepţiei aristotelice, forma în de vedere formei, al cât conţinutului. şial obiectele naturii el leprivea atât dinpunctul un evident dualismdeoarece filosofic, toate ştiinţelor biologice, Aristotel demonstrează importantă şidinpunctul devedere al noţiuni În problemă, filosofice. această aristotelice vizavi dematerie şiformă, ca un instrument deafaceştiinţă adevărată. silogismul lui Aristotel era înţeles deel ca atât materială, cât şi motrice. Anume cauză înseamnă afaceştiinţă; cauza este lucru este făcut”. o Doar explicaţie prin „cauza este materia imanentă dincare un lucrurilor, fenomenelor, evenimentelor: logicii. Aristotel permanent căuta cauza nuîncoace s-amai adăugat nimicnou E. Kantaceasta, a subliniat Aristotel de la că tiv operaţiile noastre logice. În legătură cu sistematizeze să ce i-a permis ceea defini fundamentală, în felulunică ei – silogistica, constă în data fi gândirii ştiinţifice o metodă atare. mai Cel mare merit lui al Aristotel defacto, devină, să fondatorul ştiinţei ca ştiinţifică a lucrurilor, a lumii l-afăcut reale manentul său interes faţă de abordarea trecea ca unfir ca trecea roşu concepţiaprin fiind un spirit realist, înţelegerea lui alucrurilor Foarte interesante sunt şigândurile Logica ştiinţifico-filosofică Logica a lui Aristo naturalistă , ştiinţifică. Mareleper şi (din lat. (din silogismul materiei ­t el ­ ­ ­ 2

şi formei; dacă substanţa indi­viduală este terul, locul de trai (habitatul), migra­ţiile, ceea ce are formă, atunci în formă se ascunde hibernarea şi năpârlirea în funcţie de ano­ ideea de scop. Platon însuşi asimila forma timp, grija de urmaşi (nou-născuţi, pui etc.), cu ideea; dacă lumea este lumea formelor particularităţile psihice, comportamentul atunci este şi lumea scopurilor; toate (primii germeni ai etologiei). Aristotel face şi lucrurile realizează un scop. Logica este o analiză interesantă a condiţiilor mediu­lui una: natura nu se mai poate atunci explica înconjurător, favorabile şi nefavorabile; tot el ca un fenomen orb (cum o vedea Democrit descrie aclimatizarea stridiilor; interesante şi cum o vedem noi astăzi), dar totul în sunt şi datele despre adaptarea claselor de natură este organizat în vede­rea unui scop organisme faţă de principalele tipuri ale me­ final, teleologic. În aceasta a şi constat marea diului geografic. Nu mai puţin important este eroare a lui Aristotel. şi faptul că Aristotel clasifică lumea animală Aristotel a fost primul gânditor antic folosind principii ecologice. care a efectuat sinteza (integrarea) filosofiei Analizând aceste date deosebit de va­ („metafizicii”) cu ştiinţele naturii. Concepţia loroase, astăzi putem, nespeculativ, afirma aristotelică asupra ştiinţei, ca metodologie şi cu certitudine că Aristotel a fost primul pre­ scop, constă în aceea că el cerea să se tragă cursor antic al ecologiei moderne. concluzii dintr-un principiu general asupra Importante sunt şi celelalte, încă trei, unui caz individual. De aceea filosoful şi lucrări ştiinţifice ale lui Aristotel: „Despre savantul naturalist Aristotel în „Logica” sa părţile corpului animalelor”, „Originea ani­ separa cu mare grijă şi insistenţă caracte­ malelor” (despre embriologia omului şi ani­ rele generale de cele accidentale; definiţia malelor), „Despre suflet” (senzaţiile re­cep­tate unui lucru exprimă esenţa sa, natura sa, de către organele de simţ, acti­vitatea mintală

quiditatea sa (quid est?). Din aceleaşi motive a omului, relaţiile dintre suflet şi corp etc.). ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. el separă lucrurile între genuri şi specii; sub­ Un aport esenţial a avut Aristotel şi la stanţa lucrurilor este individuală, ea aparţine sistematizarea lumii animale. În lucrarea sa indivizilor, esenţa lor însă formează obiectul „Scara naturii” a încercat să sistematizeze cunoaşterii lor ştiinţifice: nu exista ştiinţa suc ­cesiunea ierarhică a corpurilor naturii, decât despre caractere generale şi nu despre începând cu cele anorganice, apoi, trecând accidente, caractere accidentale. prin lumea plantelor, merge spre animalele Astfel analizată, sub formă de cerceta­ fixate pe substrat – ascidii şi bureţi, apoi la re a „cauzelor” şi a „formelor substanţiale”, holoturii (Echinoderme), mai departe către metodologia ştiinţifică a lui Aristotel cu­ animalele marine libere, nefixate. Vorbind prinde toate domeniile de cercetare a natu­ despre „Scara naturii”, filosoful şi savantul rii, inclusiv ştiinţele biologice (pe care le-a sublinia în mod deosebit insensibilitatea fondat) – pasiunea permanentă şi prioritară trecerilor de la un nivel (de organizare a a genialului savant, numit pe drept cuvânt lumii vii) la alt nivel. Această idee aristote­ tatăl tuturor ştiinţelor. lică (numită ulterior „Scările fiinţelor”) s-a Cea mai importantă şi mai interesantă dovedit a fi destul de productivă în secolul operă ştiinţifică a lui Aristotel în domeniul XVII. biologiei este „Istoria animalelor”. În afară Aristotel şi-a pus şi altă întrebare fun­ de descrierea anatomică, diferenţa între sexe, damentală: ce este viaţa, răspunzând în modul de înmulţire (în total 454 de taxo­ prin ­cipala sa operă filosofică „Metafizică”: nomii, de la specii până la familii), inclusiv „noi putem numi viaţă orice nutriţie, creş­­ la om, autorul descrie detaliat şi modul de tere şi scăderea puterilor corpului, ceea ce viaţă al animalelor, modul de nutriţie, carac­ se manifestă în însăşi interiorul acestuia...”. 13 14 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI primare”), care sunt supuşi turii sunt formate dinatomi lumea este materială şitoate corpurile na materialistă alui După Lucreţiu, Democrit). epicurianăteza atomistă urmează fizica consideraîl un zeu (amintim pe ca aici că spiritual Epicur (341–270 î.Hr.), care pe în care maestrului său este expusă doctrina („Poemul Naturii Natura), Rerum „=De într-oideile formă literară strălucitoare oful şinaturalistul roman Lucreţiu (aprox.Carus 90–50î. Hr.), care şi-aexpus filo Un rol totul cu deosebit l-ajucat poetul, Ptolomeus II,precum şidinRoma Antică. Herofil şiErazistrat),datorită împăratului savanţilor dinEgiptul Antic (deexemplu, geobotanicii. înconjurător natural, Teofrast apus bazele a lor, decondiţiile înfuncţie mediului viaţă, decreştere şiînmulţire (încrucişare) etc., găsim date interesante despre modul de în afară demorfologie, anatomie, clasificare „Despre cauzele plantelor” încare, (6cărţi) plantelor”, „Studiu despre plante” (9cărţi), acestuia cele mai importante sunt „Istoria vegetale.500 despecii Dintre lucrările său Teofrast (372–287î.Hr.), care adescris tată şicontinuată decel mai al laborios elev inclusiv asupra plantelor afost implemen nuscrise s-au păstrat. vegetală, însăde cea în acest domeniu lucrări s-a ocupat nu numai delumea animală, dar şi ştiinţifical lui Aristotel, am mai adăuga că el pedismul naturalistului. idealismul luiDescartes, Platon şienciclo –Aristotelpersoană –materialismul lui gigantică a gândirii antice a integrat într-o Răspunsul lui afost: scopul! Astfel, figura fundamentală: care este cauza dezvoltării ? Aristotel căuta răspunsul altă întrebare şila extrapolată şiasupra fiinţelor vii, care, (formarea) concepţia despre naturală, originea apariţia Este incontestabil şiaportulşi filosofilor Viziunea lui Aristotel asupra lumii vii, În finalulocupaţiilor analizei şi apor ­ s

spontană a atomilor afost („corpuscule schimbărilor ­t ului ­ ­ ­

; manual deacest gen rămas dinAntichitate. unui tratat deagricultură, cel mai complet Lucius Iunius Moderatus columella, autorul (consacrate binefacerilor şi agriculturii), (exaltare pastorale), avieţii „Georgicelor” al P. Vergilius Maro, autor Bucolicelor al romani alţi extinsdoi mod şi pe poeţi antici tră nu ne analizăm permite să-i înacelaşi justă prin privirea epicureică estesufletească) astfel realizată valorificare avieţii. calmă o şi amorţii duce linişte, la iar liniştea dă omului Contemplarea şiaculturii sale. naturii volume) aliniilor mari deevoluţie anaturii, a a morţii prin strălucitoare descrierea (în 6 zeilor şi oameni defrica pe vindece vrea să „Despre natura lucrurilor”, Lucreţiu Carus către om aacestei lumi. lumea materială şisesizarea subiectivă de cat înţeleagă să explice şisă unitatea dintre fără zeilor de-al reazem...”. Lucreţiu aîncer lume/Totul depe cum îndeplineşte se şi cercetare,/orişice şi lucru dincese-nfiripă Mai temei cu vom ce e-n pătrunde aceea nimicdinnucă naşte-n se natură,/ lucreţian:din poemul „Când vom vedea umidităţii solare. şicăldurii Iată unfrag tamentelor, vegetale şi animale) şiPlinius mijloacele devindecare”, tra ale descrieri cu Pedanios (lucrările: Dioscorides „Despre naturalişti dedupă naşterea lui Hristos: sens. Aici fie meritămenţionaţi să doi mari început apară să primele lucrări în acest de lumea spontană vegetală şianimală. Au dicinii au stimulat profund interesul faţă vertebrate marine (întotal 39despecii). şine larg depeşti despecii un spectru denumită „Despre piscicultură”, descriind olucrarea scris caracter „preecologic” cu ţiul pontic (43î.Hr.–18 Ovidiu d.Hr.), care naturalisteţiile genialului dinspa ale poet credea el, din nasc pământ se sub influenţa În „Poemul Naturii” care mai se nume Cerinţele şi agriculturii me practice ale O deosebită atenţie merită şiimplica Spaţiul în fizic lucrarearezervat noas asupra lucru Atarxia ­r ilor. (linişte ­m ent ş ­ te te ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ (autor al „Istoriei Naturale” în 37 de cărţi), de demonstrare şi de refutare. Într-adevăr care au influenţat considerabil, pentru această metodă baconiană a provocat o mai multe secole, dezvoltarea ştiinţelor adevărată revoluţie în gândirea (metodo­ despre natura vie. După Plinius merită să logia) ştiinţifică, fiindcă a descoperit cauzele fie evidenţiată o singură personalitate emi­ fenomenelor care, după Bacon, stau în nentă – Galen (anii 130–200 d.Hr.), autor „formele” sau „naturile” lucrurilor, trebuie al unui mare număr de lucrări în toate să ne folosim de enumerare şi excludere şi domeniile medicinii, autoritatea căruia a să trecem în nişte tabele ceea ce observăm, dăinuit aproape o mie de ani, până la epoca pe care le vom analiza adecvat, cu uşurinţă. Renaşterii. „Metoda care decurge din cunoaşterea Din istoria Evului Mediu, care a durat lucrurilor prin mijloace juste o numim 1 000 de ani, spre regret, desprindem cu interpretare a naturii” (ca antiteză a meto­ mult mai puţine idei ştiinţifice, care ar fi dei de anticipări ale naturii). schimbat radical gândirea biologică şi care, Referitor la relaţiile (locul) dintre om şi în domeniul cunoaşterii relaţiilor dintre natură, Bacon (susţinând concepţia unor organismele vii şi mediul înconjurător, ar fi teologi, conform cărora prin desăvârşirea evoluat considerabil mai departe de Aris­ omului natura poate fi distrusă, deoarece nu totel, ca metodologie dominând discu­ţiile îşi mai are raţiunea de a fi), fiind îngrijorat dialectice interminabile şi ştiinţa contem­ şi el de acţiunile devastatoare ale omului, plativă. Şi totuşi am putea să-i men­ţionăm pe considera că esenţială este cunoaşterea de­ unii dintre cei mai importanţi reprezentanţi plină a naturii de către acesta, pentru a-şi naturalişti din acea perioadă: Albert cel Mare, îmbunătăţi condiţiile de viaţă, ceea ce îi dă cu lucrările sale „Despre plante” şi „Despre dreptul deplin să ducă un război împotriva

animale” şi Vensan de Bovet („Oglinda na­ naturii, desigur că numai atât cât îi permite ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. turii”), precum şi Avicena („Canonul medi­ Dumnezeu în bunătatea sa. cinii” şi „Carte pentru lecuire”) etc. Făcând o sinteză succintă a realizărilor Alt strălucit reprezentat al timpurilor ştiinţifice din Evul Mediu, cu gândirea sa medievale a fost englezul Francis Bacon scolastică care nu prea a adus elemente (1561–1626), care tocmai el a încercat să noi, vom menţiona că se încerca să se facă apre ­cieze ştiinţa ca atare la justa ei valoare, o separare netă între om şi animal, între om ştiinţa care este puterea: „atâta putem cât şi natură. Numai ereticul Francisc din Assisi ştim”; iar a şti înseamnă a cunoaşte lucru­- propovăduia apropierea între om şi animal. rile prin cauzele lor. Ştiinţa, sublinia auto­ Analizând atent şi pertinent realizările rul, prin progresele ei, poate conferi omului naturaliştilor din Evul Mediu, în concluzie puteri nebănuite asupra naturii: smulgân­ putem afirma cu certitudine că progresul du-i secretele cu ajutorul experimentului (!) (cu mare greu) pe linia ştiinţelor biologice şi descoperindu-i legile, noi o putem do­mi­ totuşi a continuat incontestabil şi ireversi­ na; cunoştinţa nu poate izvorî decât dintr-o bil, doar prin lupta (firească) permanentă colaborare a intelectului cu experienţa, iar dintre concepţiile raţionale (materialiste) şi ştiinţa numai astfel poate deveni fertilă. mistico-teologice. În afară de implementarea în meto­ După Evul Mediu mai stagnant, vine do ­logia ştiinţifică a imperativului experi­ epoca Renaşterii (secolele XV–XVII), care men ­tării, F. Bacon mai are un mare merit: într-adevăr a renăscut totul ce era mai de descoperirea unei noi metode de investi­ preţ, mai raţional şi realist, în ultimă in­ gaţie ştiinţifică – metoda inductivă, de in­ stanţă – mai uman şi mai frumos, din vestigare, înlocuind-o pe cea tradiţională – pa ­trimoniul cultural antic. Dar, în afară de 15 16 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI sigură decât con îndoiesc, este exist. sigurcă Aceasta înseamnă con însă că 3 care pune cunoa baza la e. Principala regulă ametodei lui evidente raţiune. pentru decât ideiclare este deanuDescartes primi adevărate ca îndoiese certitudineunica estea gândirii care aceea toateîndepărtează cuno iinţei este ş re aadevărului ii clare el aruinat printr-o scolastica logică a ide asupra „Discursul sa Prin cartea metodei” cerea îngândirea umană araţiona în filosofie antiteză ca ialistă, adogmelor teologice. te principiilebazată pe mecanicii, erama adică Concepţia era cartezianăginea. (descartiană) explică nu numai organizarea ei, dar şiori sistem şiG.Galilei), care M. Copernicus adevăratcu ştiinţifical naturii cu (similar sof carefrancez, a construit primul sistem matematician, naturalist fizician, şifilo mers (Cartesius, René Descartes 1596–1650), mai departedeF. Bacon. a lumii încon de metodeicunoaştere experimentale şi al Bacon) dinfondatoriicu ştiinţelor naturale istoria ştiinţei ca şiafilosofiei (paralel unul exemplu,1650). De aintrat G.Galilei în (1596– (1564–1642)şiRené Descartes Galilei ştiinţei au fost, desigur, F. Bacon, Galileo şi inevitabil. Marii provo înparticular,ecologică, con ştiinţifice necesarepentruviitoarea ştiinţă biologice îngeneral şiaacumu cuvenea, evolu se cum aşa aceasta, doiala în metafizicămetodică, este extrem Punctul de plecare metodei sale al de afla nament cemerge simplu dela complex. la

t Formula carteziană eraCogito, ergo sum, adică r ­ Rezultatul aplicării carteziene, doctrinei Mai departedecât a Bacon şiGalilei R. Descartes aavut Descartes R. unaport revolu ş i precise ş t ş i îndoiala metodică ­j urătore, dar făcând câțiva paşi ş ş t ş iinţele naturii prin introdu t ş iinţa care pe oavem despre lumea cartesian). exterioară (idealism i distincte, ideicare apar ca i de reconstruire a bazelor bazelor i dereconstruire a ş i printr-un tip deraţio ş ş t ­c erii raţiuneaerii t atori ai renaşterii inţele nefondate; ­t inua ascendent ­l ărilor dedate , prin care se , ­ţ ia ştiinţeloria ­li smului: ­ţ ionar ş i în ­ - - - - - ­ ­ cuget, deci exist, adică dacă mă exist, gândesc cuget, deci dacă adică filosof filosof „animalelor-ma cereprezintălă ni ş stanţa care gânde uman; el numai credea că sufletul este sub exagerarea, (Bagdasar, Narlj, Bogdan, 1996). sunt prototipul explicărilor noastre carteziene Explicările moderne. dezvoltat toată civilizaţia Galilei piul decare servise se naturale. Astfel este clar formulat princi ingenioase, osumă la imensă defenomene sofiei” autorul oîntinde,cu multe ipoteze ş prin analiza, deexemplu, mi el exemplificăviziune această mecanicistă universală terminate, necesare; mecanică lumea esteo un alt corp; totul întâmplă se după de legi elcă nu mi se rămânăsă înstarea încare află (inerţie) se ate mi de vo care trebuieiinţifică; fieîmblânzită. să dispunândea, de omul haotismul ei,[căderea]este ea oame erea a modificat lumea noa omul având drept deplin asupra eiprin cu minare anaturii unrol joacă important, ve P. Gasendie, care demonstra infi lege a naturii este fiecare că corp continuă derea înpăcat aajuns odeterioreze. să Prin piului cauzalităţii. re cartezian afost aspru criticat decătre unalt mecanică. în ultimă analiză, denatură geometrică, corpurilor, fiind aceasta de rodnic. Privind natura la (substanţa) i a circulaţiei sângelui. În „Principiile filo i că naturai că animalelor este numai corpora ş ­c nicia Universului,nicia supune cese princi La Descartes ideea teleologică de do ideea Descartes La S-ar putea doar repro ş t ş t ş iinţa gândirii, asufletului, deci este mai i naturalist dinseco francez ş . În asupra „Discursul Metodei” Fenomenele corpurilor sunt pro corpurilor Fenomenele t 3 până absolut, la asufletului ş c ş are c ş ă decât când este mi ini”). Acest punct devede ş ş . După Descartes, prima. După Descartes, t ş t e, existentă numai om, la i pe el însui pe e ma ş întinderea ş ini fără suflet (teza a ş t ş lui R. Descartes luiDescartes R. iinţifică a lumii t iinţei deastăzi ş ş i, iarcă prin ş i pe carei pe s-a c ării inimii ş ­ ni ­l i mă , ea este,, ea ul XVIII XVIII ul nin ­ tatea ş c at de ţare, ş ş ­ ­ ­ ­ ­ - - - ­ ­ ­ i i Analizând pertinent filosofia cartezia­nă poate fi decât unică. Gândirea şi întinderea şi a secolelor (carteziene) care au urmat lui vor fi însă atributele esenţiale ale substanţei. Descartes, vom constata că gândirea nouă, În concluzie: Dumnezeu este substanţa care „modernă” pătrunde peste tot, deve­nind gânde şte, iar sufletele nu sunt decât mo­duri bunul spiritual al epocii. Criteriile carte- ale gândirii divine. Prin panteismul său Spi- ziene ale adevărului, metoda evidenţei ra- noza consideră natura ca divină, cu valoa- ţionale, principiul înţelegerii naturii ca a re intrinsecă şi în care omul, departe de a unui mecanism, determină toată gândirea fi stăpânulş i posesorul ei, nu este decât o ş tiinţifică şi filosofică a timpului. Tocmai părticică infimă. Era o gândire revoluţiona- în această atmosferă spirituală carteziană ră pentru acea vreme şi care va fi exploatată şi-au dezvoltat sistemele lor filosofice în secolul XX de ecologiştii profunzi (fun- N. Male­branche, Clarke, B. Spinoza, J. Locke, damentali „Deep ecology”). G. Leibnitz etc. Una din figurile centrale ale filosofiei Putem afirma cu siguranţă că Descartes ş i ştiinţelor naturii din secolele XII–XVII a pus bazele raţionalismului filosofiei, astfel (perioada postrenascentistă) a fost Gott­ construind însăşi bazele durabile teoretice fried Wilhelm Leibnitz (1646 – 1716), care, ale întregii dezvoltări a ştiinţei moderne. recunoscând meritele materialismului meca­ Continuatorul ideilor materialiste ale lui nicist, şi-a creat propriul sistem filosofic – R. Descartes a fost B. Spinoza (1632–1677), idealismul obiectiv, nucleul căruia este con­ a cărui mare idee filosofică (exprimată mai cepţia despre monade, ceea ce înseamnă înainte şi de Giordano Bruno, 1548–1600), „unitate” (în lucrarea „Monadologia”). După expusă în principala, fundamentala sa lu­ Leibnitz, monadele sunt nişte sub­stanţe crare „Etica” (1677), precedată de „Trac­tatus spirituale absolut simple care constituie

de Deo, homine eiusque felicitate” (1661), elementele lucrurilor. Spre deosebire de ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. este panteismul, care consta în identifica- Descartes şi Spinoza, acesta a înzestrat rea lumii cu Dumnezeu; nu mai este deci mo ­nadele cu capacitate de activitate şi o separare între Creator şi lumea creată, ci mi şcare, fiind substanţe createş i menţinu­ o identitate; Dumnezeu este substanţa ne­ te de Dumnezeu. Sistemul eclectic a lui cesară, este causa sui, este Natura. Dar să Leibnitz tinde să unească pe Democrit nu confundăm Dumnezeul lui Spinoza cu (atomism, mecanism) cu Platon (idealism, Dumnezeul teist. La Spinoza El nu este un lume a ideilor), pe Aristotel (ordine finală, agent personal, creator, separat de universul teologică a naturii) cu Descartes (fizică me- pe care-l creează; totul este în Dumnezeu, canistă). El deseori ezită între o explicare a nu există nimic afară de El. În realitate exis- naturii în felul în care o făcea filosofia sco- tă o singură substanţă, infinită cu atri­butele lastică şi aceea a ştiinţei moderne, a fizi­cii ei; a admite mai multe substanţe [(aşa cum noi. Dacă pentru Descartes, Dumnezeu ga- proceda R. Descartes cu cele 3 substanţe ranta în ultimă instanţă felul evidenţei ade- diferite: 1) substanţa gândirii, 2) întinde- vărurilor matematice, pentru Spinoza era rii (materiale, corporale) şi 3) Dumnezeu substanţa însăşi, lumea, pentru Leibnitz el ca substanţă)] este o absurditate. Lumea este deţinătorul raţiunii ultime de a fi a lu- constă în modificările – „modurile” aces- crurilor, a orânduirii lor, a legilor raţionale tei sub­stanţe şi a atributelor sale. Legătura ale lumii şi a ordinii de perfecţiune şi graţie cu Des­cartes explică atributele esenţiale pe care aceasta o împlineşte. pe care Spinoza le considera aparţinând Ş i totuşi o influenţă considerabilă a fi­loso­ acestei identităţi: Substanţă = Dumnezeu = fiei lui Leibnitz se constată în lumea con­cep­ţiei Natură. Deci pentru Spinoza substanţa nu sale despre continuum, adică recunoaş­terea 17 18 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI rea a ceea ceesterea aceea predestinat. principiilepectând inerente isto ale desfă le schimbări prin mic nimic nu apare dinnou, cisuferă numai une aual apărut începuturile odată cu lumii; deci provinevie germenii dela animali, care iniţi apariţia spontană fiindcă avieţii, toată natura determină armonia înnatură, astfel negând traproductivă: preformismul prestabilit, care prindem interesantă, încă oidee dar con Univers totul găse se Leibnitz, care, printre altele, spunea: „..În dinsistemul dialectice a filosofic ideile lui În acest sensau jucat unrol important evoluţiei,al aevoluţionismului materialist. atât din punctul devedere genezei, al cât însine despre ideea em că fiin „Scara noa acest creaţionism leibniţian, trebuie recu să zeu acestei au iniţial scări fost create deDumne Însă Leibnitz eraconvins toate că treptele forme detranziţie plante dela animale. la după părerea autorului, ar trebui să existe intermediare. Chiar între animale noastră constă identificăm însă să for constituie ununic Conform toate acestei doctrine, fiinţelevii fiinţelor”, popularăfoarte secolul în XVIII. boreze despre concepţia (doctrina) „Scara principiu l-adeterminat Leibnitz pe ela să tarea decătre naturali Pământului. toria asupra întregii naturi, căutând explice să is- cat extrapoleze să principiul conti („Natura nu facesalturi”). Leibnitz aîncer aparţine aforismul: „Natu (acceptarea) fenomenelor neîn voltarea, după Leibnitz, nu este altceva decât din starea precedentă...”. sa datăţia poate explicată fi natural înmod deauna viitorul, ascunde întotdeauna situa tură prezentul, că întot sale, înadâncurile ţelor” s-adovedit afidestul de productivă Ca să fim obiectivi până fim obiectivi capăt, să la Ca res Din sistemul a filosofic Leibnitz lui des Răspândirea ş ş t ş i sunt ve ura ş nice. ş i, înmare parte, accep ş Ş ş ir neîntrerupt; dato ş t i t o e într-o astfel delegă ş rare sau mărire. Dez t otu i (biologi) aacestui ­ra ş non facit saltus” i, trecând peste ­t rerupte. Lui îi îi rerupte. Lui n ­ ş uumului i plante, i plante, ­r ismu ­m ele ­r ia ia ş ş ­ ­ ------­ ­ - - - ­ ­ i i crurile naturiicrurile in ş imită toate na lucrurile în care subliniază se următoarele: „Omul ne amintimsă despre „Theologia Platonica” folosire aei. În acest con om,pentru este ciea des ientizeze faptul natura că nu atare există ca ş teologic este diminuat. Aînceput con se să prin voinţa Astfel liberă. antro inţă desine, care, printre altele, aînţe cuno teologiei catolicecadrul omul dobânde cunoa direcţia gice, atunci s-afăcut înainte încă unpas în ulterioareepocile mari restanţe gno nismul secolelor XIV–XV au lăsat pentru adevărului direcţia etc. Aceste idei au însemnat un înaintepas în despre relaţiile dintre trecut, prezent ordinea stabilită aici, continuumului, ideea componenţii lumii înconjurătoare, despre despre ideea la interrelaţiile generale dintre lui Leibnitz. Aici ne referim, în primul rând, carepe l-au avut concepţiile ale filosofice apreciem, justa la valoare, aportul obiectiv poate nicin-adorit trebuie s-ofacă), să iinţific,trecând peste crea carepe dânsul nu areu lui materială aei. În acest sensmerită sa-i vii, s-au apropiat cel mai mult de esenţa iinţelor mediului. Anumeexistenţialiste în această naturii, ale inclusiv celei ale savanţii,perioadă care abordau problemele ş lunga istorie abiologiei, inclusiv aecologiei maicele mai revoluţionare fructuoase, din i –Pico Mirandola della i fico-teologică. terrae nardo Vinci, da dedominum fără ideea ca renascen nă au aderat, prin turii divine”. concepţie această La platonia puterea omului este aproape ana cu egală naturi dat, cipoate încadrul acţiona liber, elles că nu mai este stăpânul absolut unei al t i desăvâr i a Cu toateRena perioada că Urmează XVIII, secolele XIX ş ş t ş t să fi suferit să dinimportanţafiloso sa t ­t ş ş ite, cori t ş t erii relaţiilorerii om–natură. În ­ f erioa ­t ­j re alţii, doi mari umani ează ează ş t iinţific despre natură. ­r e. cauză, Dinaceastă ş ş it înfrunte (sau să-l ­t i îmbunătăţe ­c urii dumnezeieurii ­t hisă pentru orice pentru hisă ext pare oportun ş ­p t o erii erii ­cen ­ţ io ş ş ş ­ni trismul i XX –i XX ş i uma i viitor ş s ­ i Leo smul, t eo ş e lu t e o ­lo ş ş t t - ­ - ­ - - - - ­­ i i menţionăm în mod deosebit pe J. La Mettrie o perfectă interdependenţă între fiinţele (1670–1751), D. Diderot (1713–1784), naturii. El spunea: „Prin economia naturii P.H.D. Holbach (1723–1789), C.A. Helvetius se înţelege dispoziţia foarte înţeleaptă a (1715–1771) etc., care socoteau că întreg fiinţelor naturale, realizate de Suveranul Uni ­versul, începând cu cele mai vechi for­ creator, după care acestea tind spre ţeluri me şi terminând cu omul, se formează după comune şi au funcţii reciproce”. legile naturii (structură, schimbare, mişcare C. Linné ca fixist nu recunoştea evo­lu­ etc.). Una din proprietăţile fundamentale ţia speciilor, socotindu-le invariabile. Cu inalienabile ale materiei o prezintă mişca­ toate acestea el recunoştea rolul factorilor rea. Astfel materialiştii francezi au înfrânt climatici, geografici, al interrelaţiilor între concepţiile greşite ale lui R. Descartes şi organisme (specii), ciclului de dezvoltare a I. Newton care lăsase loc pentru speculaţii plantei (sămânţă–plantă–sol), care este con­ cu privire la „impulsul iniţial”. sumată de animale, acestea de om, fiinţe Până acum am analizat istoria generală care, după moarte, devin din nou pămân­ a dezvoltării ştiinţelor naturii, dezvoltare care tul, în care vor fertiliza o nouă sămânţă. a contribuit esenţial la acumularea inerentă În acest sens noi, ca şi M. Bleahu (2001), îl de date, idei, gânduri, puncte de vedere etc. considerăm pe C. Linné un adevărat pre­ cu privire la relaţiile între organismele vii cursor al ecologiei. În disertaţia „Politia şi mediul lor înconjurător. Cele mai clare Naturae” („Organizarea naturii”) autorul tendinţe de a percepe lucrurile în acest sens com ­pară pozitiv natura cu societatea uma­ le găsim în lucrările următorilor naturalişti nă care trăieşte după anumite legi. La aceste din sec. XVIII: R.A.F. Reaumur, De Buffon, sinteze „ecologice” Linné a ajuns în urma C. von Linné, A.von Levenguck etc. observaţiilor concrete efectuate nemijlocit

A. von Levenguck, care este cunoscut în natură, principiu metodologic la care ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. mai bine ca fondatorul microscopismului, el ţinea foarte mult şi insista permanent. a fost pionierul studiului relaţiilor trofice, Această opinie, cam naivă, ecoeconomică reglării efectivului populaţiilor, care astăzi a lui Linné a fost folosită pe larg de către reprezintă două din problemele centrale ale Ch. Darwin în lucrările sale despre selecţia ecologiei moderne. Medicul şi botanistul naturală, inclusiv în „Originea speciilor...”. C. von Linné (1707–1778), cunoscut mai Conceptul lui Linné a fost preluat mai întâi mult ca creator al clasificării fiinţelor vii pe de ilustrul naturalist englez Ch. Lyell, autorul baza nomenclaturii binominale, a pu­bli­­cat „Principiilor geologiei” (1830–1833), care, la două lucrări (disertaţii) deosebit de impor­ rândul lui, a fost părintele spiritual şi ştiinţi­ tante „Oeconomia Naturae” (1749) şi fic al lui Ch. Darwin. Noţiunile „Economia „Poli ­tia Naturae” (1760). Prin noţiunea de naturii” şi „Lupta pentru existenţă” au fost „econo ­mie a naturii” Linné înţelegea relaţii­ frecvent folosite în gândirea teoretică a lui le reci­proce între toate corpurile naturale, Lyell, momente peste care Ch. Darwin nu a relaţii pe baza cărora se menţine echilibrul putut să treacă cu vederea. Din contra, au- în natură, astfel anticipându-l pe E. Haeckel torul teoriei evoluţiei cu toată sincerita­tea a cu 117 ani. După Linné, acest echilibru este recunoscut aportul marelui geolog şi na- asigurat atât de înmulţirea organismelor, turalist astfel: „Eu nu voi uita că totul ce am cât şi de moartea lor, fiindcă moartea unui reuşit să realizez în ştiinţă îi datorez studiului organism asigură viaţa altui organism (!). marilor lui opere...”. Linné credea că el însuşi a descoperit planul A şadar, am putea trasa fără ezitare o pe baza căruia Dumnezeu a creat lumea. linie logică prin istoria ecologiei de până Cu toate acestea, el era convins că există la apariţia ei oficială: Aristotel – ...Linné – 19 20 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI geografice teoretice fundamen plantele globului, însă, datorită concepţiilor ale grafice lui Humboldt in vegetale etc. În interesele na menea lui îi aparţine noţiu temporană despre formele bio de vegetaţie, astfel anticipând con a vegetaţiei; aevidenţiat tipurile zonalităţii orizontale mentat, prima pentru dată în autor în geografia plantelor. Tot el a argu plantelor de izoterme, noţiune introdusă de minând dependenţa distribuţiei geograficea diţiilor climaterice înviaţa plantelor, deter a demonstrat foarte convingător rolul con (1799–1804; 1805–1807; 1817), Humboldt ne asupra biogeografiei plantelor. În privindţii geografia a generală plantelor lucrare,această precum mo mos” (1843–1862), una din primele sinteze lucrarea clasică alui A.Humboldt „Cos Lamarck aapreciat (cam naiv) adaptive organismelor ale torilor mediului înconjurător înschimbări (cam exagerat!) rolul determinant fac al zoologiei” „Filosofia (1809) tală subliniază (1744–1829) ai ecologiei. Este vorba despre J.B. doipe predecesori ai lui Darwin darwin, nu înainte dea-imai menţiona încă este necesar mai întâi vorbim să despre Dar de ceanume avenit după Haeckel, Darwin naturii.ale Cred nu că exagerez deloc! astăzi încă ar mai rătăci printre alte Agenda deJaneiro, Rio –21dela 1992)– XX populară trecerea prin care –poate, ecologia mai cea de ani! Foarte lungă, dar necesară, fără Lyell de circa 2 O perioadă – Darwin. ţiilor organism–mediu. (de plante); 17tipuri adescris deformaţiuni Tendinţe clare ecologice observăm J.B. Lamarck înlucrarea fundamen sa explicămDar să ca obiectiv când, cum ­der ş i suntem (vezi siguri,asecolului XXI ş ş i absolut necesară i fizico-geografice austimulat, în ş i A.Humboldt (1769–1859). ­t ale, ideile sale botanico- sale ale, ideile ş i verticale geo i verticale ş ­t i în alte publica rau defapt numai ş ­t n ­ i înevoluţia lor. uraliste, biogeo ea de ea ş t ş ­t iută dinsec. ş t

ice; de ase i rolul rela iinţă, ideea iinţă, ideea fizionomice fizionomice ­cep ş i, implicit,

L asociaţie ţia conţia amarck ­ g ş rafice t ş iinţe

500 i în i în ­l ş e e ­ ­ ­ - ­ ------­

i i ,

K. Möbius (1877),astfel contribuind, peste da „Răspândirea geograficăda a animalilor”, în 3 volumetală a zoologului ceh L. Schmar relaţiilor biotice. abiotici (căldura, umiditatea etc.), cât ghaus aapreciat importanţa atât afac hrană acestea pentru Astfel,din urmă. Ber animalele erbivore Acest autor integrează într-un sistem unic malelor mamifere răpitoare (carnivore). studierii baza distribuţieipe spaţiale a ani a elaborat principiile zonării zoogeografice habitatului, sedentarismul, coloraţia etc. pra păsărilor, comportamentul lor, alegerea despre influenţa factorilor climaterici asu lonez C.Gloger apublicat (1833)olucrare concrete, astfel ornitolog cunoscutul po evident. Au fost acumulate foarte multe date asupra organismelor acrescut vii blema influenţei mediului înconjurător lui Humboldt este foarte actuală. mult decât atât, concepţia timpuri, apariţia la ca ecologiei Dar iată că vine epoca Dar iată vine epoca că (1828), E. Geoffroy Saint-Hilaire (1854) etc. (1846), E.Forbes (1887),I. (1846),I.Hogg(1857–1881), A.Cotlet lucrările altor H. M. zoologi: lumii animale (zoogeografia acela sibilitatea acumuleze dovezi să materiale, corabia „Beagle” (1831–1836),el aavut po mai flora cu Lamarck, care au avut deafacepracticnu sprecă, deosebire depredecesori săi (Linné, care i-au asigurat victorie: 1) această denţiem două momente esenţiale, obiective, evoluţionismului materialist,- evi e necesar să în victoria incontestabilui Darwin Ch. formă biotică noţiunile deformă ciaţii aanticipat, peste jumătate cu desecol, animalelor.giei Iar concepţia despre sa aso Geograful german G.BerghausGeograful (1851) După Humboldt, interesul faţă depro Am putea menţiona Ca să percepem profund percepem să Ca rolul decisiv al ş i timp, ş ş i dezvoltarea atât ageografiei i fauna că locală), ş i plantele ca care servesc darwi ş i monografiacapi

ş ecobiogeografică a i

), cât biocenoză V nis ­­ an-der-Haven ­ mului ş ­l ătorind pe t ş iinţă. Mai

i aecolo E dvards ... ş ­t ale lui ale

orilor fa i mai ptul ­l ş ă a ă a i a ­ ­ ­ ­ ­ - ­ - - - - obiective, exprimate în timp şi spaţiu: a) da- individuale (care apar sub influenţa facto- tele paleontologice din toate erele geologice rilor de mediu), 2) suprapopularea (orice şi b) datele recente observate şi adunate de specie produce mult mai mulţi descendenţi naturalistul călător de pe toate continentele decât pot su­pravieţui cu mijloacele de trai (din toate zonele geografice). Aceste avan- existente), 3) lupta (competiţia, concurenţa) taje i-au dat posibilitate lui Darwin să-şi ar- pentru existenţă, drept consecinţă a supra- gumenteze concepţia despre evoluţia lumii populării, reprezentând mecanismul care organice cu date multiple şi de netăgăduit, determină mortalitatea celor mai mulţi des- ceea ce nimeni până la el nu a făcut (până în cendenţi; cele mai multe şanse de supravie- zilele noastre; 2) faptul că datorită expediţiei ţuire vor avea indivizii purtători ai unor va- pe „Beagle” a reuşit să folosească, la justa lor riaţii avantajoase şi 4) selecţia naturală care valoare (cel mai argu­mentat, în comparaţie apare ca o consecinţă finală logică a luptei cu predecesorii său), factorii mediului în- speciilor pentru existenţă (supravieţuirea conjurători (în timp şi spaţiu) în construcţia celor mai apţi) în relaţiile lor cu mediul în- ş tiinţifică a teoriei evoluţiei. Într-adevăr, este conjurător abiotic şi biotic. Semnificativ este semnificativ chiar titlul exact (pe deplin) al faptul că Darwin, ca şi Wallace, a atribuit se- operei principale a lui Ch. Darwin „Originea lecţiei naturale un rol creator fundamental, speciilor prin selec­ţia naturală sau păstrarea edifi ­cator de specii noi (speciaţia). raselor favorizate în lupta pentru existenţă” (Va urma) (1859). Aceeaşi con­cluzie o putem trage şi din concepţia evoluţionistă propriu-zisă a (Bibliografia completă va fi afișată la partea lui Darwin care, schematic, prezintă urmă- a doua a articolului care va fi publicată în toarea succesiune logică, în esenţă ecologică numărul următor al revistei)

a acţiunii fac­torilor evoluţiei: 1) variaţiile ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr.

21 22 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI industrial pollution, soil erosion, water pollution, natural reserves. 1 ciale. Agenţiiciale. economici sunt îndemnaţi să artifi diferenţiezecele necesităţile reale de iinţă, ecologi ş lor. În acela artificiale prin intermediul cărora inven se erea necesităţilor supusă unui acestora. Mai mult, deconsum societatea este orană progresul omenirii este asigurat de cre tem eroziunea solului, poluarea apelor, rezervații naturale. ecologice. a structurilor economice, de insuficiența specialiștilor calificați în domeniu, de lipsa culturii crescânde asituației ecologice cauzate de iresponsabilitatea autorităților centrale și locale și agravării condițiile în ambiant mediului protecția la privire cu juridic cadrului implementării pectiv în Republica Moldova în anii ’50–’60ai secolului al XX-lea. elucidează Se dificultățile protecția mediului înconjurător și de constituire asistemului administrativ-instituțional res ecological culture. authorities and economical structures, insufficiency of qualified in experts this field, lack of growing aggravation of ecological situation caused by the irresponsibility of central and local of environmental legislative framework implementation are elucidated in the conditions of in the Republic of Moldova in the years 50–60-ies of XXth century analysed. is The difficulties protection, aswell asthe establishing of the appropriate administrative-institutional system ConstantinManolache , doctor, conferențiar universitar, InstitutuldeStudiiEnciclopedice al AȘM. t Cuvinte-cheie: Keywords: Keywords: The process of legislative and normativeframework formation concerning the environmental Este indiscutabil că în perioada conEste indiscutabil înperioada că În studiu analizează se procesul de formare acadrului legislativ și normativ privind ­p ş t ş i se stimuleazăi se dorinţa procurării POLITICA ÎNREPUBLICA ECOLOGICĂ MOLDOVA ş ş i timp, tot mai mult oamenii de ir detehnici eficiente ECOLOGICAL POLICYECOLOGICAL INTHEREPUBLIC OF MOLDOVA ş legislative framework, commission, environmental protection, ecology, protection, environmental commission, framework, legislative t ii cheamă so cadrul juridic, comisie, protecția mediului, ecologie, poluarea industrială, (anii ’50-’60 ai secolului al XX-lea) al (anii ’50-’60ai secolului (in the years 50-60-ies of(in theyears 50-60-ies XXth century) ş i de satisfacerea ­ciet ­t ează nevoi ş atea să- i agresive ABSTRACT REZUMAT ş - ­ i ească ească averea ob u cauzat prejudiciiau dezvoltat grave mediu oatitudine iresponsabilă faţă economice care la afost supus omul muncii Naţionalizarea proprietăţii, constrângerile rale exploatarea maximum la aresurselor na goana după realizarea planurilor cincinale, de păstrarearea în funcţie resurselor naturale. cităţile naturii, să- dezvolte economia încon Dezvoltarea intensă a economiei RSSM,

[1] a ş t Constantin MANOLACHE ş i față demediu ş i raţio ­ f ­n or alizeze dezvoltaalizeze ­mi tate capa cu

[2]. Î n anii ­l ­t ui. u

­ ­ - ­ 1 ’50–’60 problema ecologică s-a acutizat, iar a lansat iniţiativa de ocrotire a naturii şi de factorii de degradare a biosferei au devenit creare a rezervaţiilor naturale. La realizarea tot mai vizibili: poluarea bazinelor de apă acestor obiective şi-au adus contribuţia şi cer- în urma evacuării directe în râuri şi lacuri a cetătorii Filialei Moldoveneşti a AŞ a URSS. de şeurilor industriale şi menajere, vicierea Pentru început, cercetătorii științifici­ ia mu­ aerului cu diverse substanţe nocive din cauza zeului și ai instituțiilor de profil biolog­ic ale lipsei de instalaţii de purificare a gazelorş i FM a AŞ a URSS s-au încadrat în acțiunile de de captare a prafului, defrişarea hectarelor de identificare și cercetare a monumentelor na- păduri, urmate de dispariţia speciilor rare de turii din RSS Moldo­venească. O vastă acti­ păsări şi animale, plante, nămolirea râurilor vitate în acest do­meniu au desfășurat I. Suhov, şi lacurilor, dispariţia izvoarelor, înteţirea Z. Suhova, V. Andreev și T. Gheideman, se ­cetelor; eroziunea solului şi salinizarea V. Verina, L. Nicolaev, G. Uspenschii ş.a. terenurilor din cauza prelucrării incorecte a În scopul coordonării investigațiilor știin­ terenurilor agricole şi lipsei unei culturi de țifice în domeniul protecției mediului, în prelucrare a pământului etc. În acest context, mai 1957, pe lângă Prezidiul Filialei Mol­ la forurile ecologice unionale se sublinia dovene şti a AŞ a URSS a fost creată Comisia ideea că problema protecţiei mediului încon­ pentru ocrotirea naturii, care s-a încadrat în jurător devine cu atât mai imperioasă cu cât realizarea obiectivelor revig­o­rării mediului. se exploatează mai multe resurse [3]. Un șir de recomandări ale Comisiei, pre­ Seceta din ani 1946–1947 a impus so­ zentate spre examinare gu­ver­nului şi altor cietatea să acorde o atenție sporită pro­ble­ autorități publice cen­trale ale republicii, au melor de prevenire/diminuare a cataclis­ fost acceptate și incluse în legislaţia ecolo­­gică melor naturale și de protecție a mediului republicană [5]. În activitatea sa Comisia

în ­conjurător, antrenând în această activitate pentru ocrotirea naturii a Prezidiului Filialei ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. comunitatea științifică. Deja în primii ani Moldoveneşti a AŞ a URSS a depășit cadrul postbelici în acțiunile de protecţie a natu- republican, stabilind relații de colaborare rii s-au inclus mai multe structuri științifice cu insti­tuții similare din fostele republici ale de curând formate şi organizaţii obşteşti. URSS, implicându-se în organizarea și des­fă­ În cadrul Bazei Moldovenești de Cercetări șu ra­ rea a mai multor foruri unionale privind Știinţifice a Academiei deŞ tiinţe a URSS, mediul: Georgia – 1958, Lituania – 1959, constituită în 1946, au fost create și funcțio­ Tadjikistan – 1960, RSFSR – 1961, RSSM – nau mai multe sectoare ale științelor naturii 1962. La consfătuiri participau nu doar re­ și terrei: de geologie, botanică, pedologie, prezentanții comisiilor de pro­tecţie a naturii zoologie, viticultură şi pomicultură, eco­no­ din republicile unionale, dar şi colabo­ratori mie şi geografie, ener­getică, Staţiunea Sei­ ai ministerelor și depar­ta­men­telor guverna­ smologică etc. Însă din cauza insuficienței mentale, ai instituţiilor de profil, preocupate specialiștilor în domeniu și a suportului lo­ de protecţia şi exploa­tarea resurselor naturale. gistic, activi­tatea acestor structuri științifice, În cadrul acestor consfătuiri se audiau și se dar și a Comisiei pentru ocrotirea naturii discutau rapoartele privind starea mediului în a fost una ineficientă, în asemenea condiții re p­ ublicile unionale, se atrăgea atenţie asupra ele n-au reușit să întreprindă nimic concret organizării eficiente a exploatării şi utiliză­rii în sfera protecției mediului [4]. Îngrijorat raționale resurselor naturale, stabilirii și pro­ de tendințele negative privind evoluția si­ movării relaţiilor de conlucrare cu orga­nele tuației ecologice în republică și preocupat responsabile de exploatarea resur­selor, pre-­ de conservarea naturii, în anul 1948, Muzeul cum și asupra oportunității cerce­tărilor eco­ Republican de Studiere a Ţinutului Natal logice [6]. La asemenea foruri, de asemenea, 23 24 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Estonia, Tadjikistan, Uzbekistan, Ucraina, Letonia, Georgia, LituaBelarus, republicile unionale: Azerbaidjan, Armenia, legeo asemenea a fost adoptată în toate lui legislativ întregul pe spațiu ex-sovietic, fosta URSS,unificarea/uniformizareacadru unional. Potrivit practiciilegislative din stituia dezvolta juridic șise cadrului înbaza republicilor juridic al cadrul unionale con se reținut regimului înperioada că sovietic resurselor folosirea a raţională constituia legea juridice îndomeniul protecției mediului protecție în RSSM ș.a. dăriei silvice și cultivarea fășiilor fores măsurile de consolidare și dezvoltare agos nr. pă în RSSM durilor naturale de eroziune în RSSM; nr. de vânt tecţie asolului de efectele eroziunii, pro tionării gospodăriei 1959; resurselor a raţională sirea putem enumera: legislative șinormative în domeniul ecologiei ecologice. Printre cele mai sem umane, în care producea se agravarea situației acestuia îndiferite domenii acti ale menului mediului degradării șiamelio și normative orientate spre stoparea fe tate înacest sensmai multe legislative acte slației republicane, ecologice adop fiind dezvoltării învă tatea propagării cu lației și chiar a fi introduse pentru în Constituția argumenta URCC, se opor legi de conținut completarea pentru ecologic formulause diferite pro

271 din5i • • • • • Concomitent constituia se legi baza Cea mai importantăCea deacte dinsetul ­s 64 din13f Hotărârea Consiliului deMini Hotărârea Consiliului deMini Legea Legea Legea ş i a Privind măsurile urgente de pro Despre protecţia naturii naturii protecţia Despre Cu privire la ameliorarea ges unie 1958, ­ţ ebruarie 1959 ământului ecologic Despre protecţia naturii naturii protecţia Despre din15februarie 1960; n ­ o ­ş din 15mai 1967; t inţelor ecologice Despre protecţia fon protecţia Despre ­p uneri legislativeuneri din16ianuarie ­ni Cu privire la (1959).Ede ­ nific a, Moldova,

[7]. ate acte ­t ş iere de ­v i folo i ­v ocate ­t ității ­ră u ş n ­ ş ­p ni ­ t t rii rii o o ri ri ş ş ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ i i selor naturale, studierea exploatarea raţională atmosfera etc. Elaborarea metodelor privind acvatice, monumentele din lumea vegetală solurile, subsolurile, rare pădurile, speciile mediului. În protecţia statului erau incluse turilor abilitate îndomeniul protecției menta activitățile șiresponsabilitățile struc resurselor a raţională ea si tehnologice deprelucrare ade de epurare aapei, implementarea procese de protecţie amediului: staţiilor construcţia sporite investițiile șirealizate diverse măsuri ilor deconducere nivel la central și mice, îndeosebi acelor deprofil agricol, fiind științifice, econo precum șia structurilor organizațiilorlocal, publice șiasocietăților facto ţia tarea acesteia a poziţionat natura înaten 1960), (13–14 sublinia mediului adoptarea că șiimplemen problema pe lă sul său de-a III-a consfătuire cea la uniona de protecţie anaturii a resurselor naturii protecţia Despre menia. Referindu-se implementarea la legii Federația Rusă, Kazahstan, Kirghizia, Turk decurgea anevoios:decurgea înanul 1960,secretarul mentarea privind legii protecţia mediului departamentelor dinrepublică de toate gradele i, organizaţiilor destat, ob obligaţiadevenea instituţiilor deînvăţământ e cooperatiste etc. Propagarea ideilor ecologice sovhozurilor, colhozurilor, întreprinderilor oră diului era pusă în consiliilorseama săte blicii responsabilitatea protecția pentru me Ministerului Agriculturii. În raioanele repu Moldovene Filialei seama pe înaltă valoarea științifică și naturală era pusă șiînregistrareacum obiectelor naturii deo și aproblemelor privind protecția lor, pre mentelor naturii etc. zonelor verzi, punerea înevidenţa amonu a teriei prime crearea rezervaţiilornaturale și ­r Legea Legea ş en ş ­r t , L. Privind protecţia naturii naturii protecţia Privind Ş apo ş i profilurile, ministerelor ş nikov, membrul Comi ş ş

A i reproducerea resur i animală, resursele ş i folosirea raţională a a raţională folosirea i ş Ş ş i obiectele naturii, t aURSS,îndiscur iinţifică aacestora

în RSSM

ş [8]. Î ş t i aA eur

octombrie, nsă imple- ilor Ş ş URSS, regle i folo i ş ş i ma t e ­siei ş ş ­lo t t ş i, i, r ­ ­ - - - ­ ­ - - ­ ­ ­ ­ ­ ­ i i ş tiinţific al Prezidiumului Filialei Moldo­ monitorizată de Serviciul Sanitaro-Epidemio­ ­ vene şti a AŞ a URSS, preşedintele Comisiei logic al Ministerului Sănătăţii al RSSM. privind protecţia mediului A. Odud, a con­­ Examinând în 1959 rețeaua insti­tu­țio­nală statat aplicarea nesatisfăcătoare a pre­ și activitatea instituţiilor de protec­ţie a me- vederilor legii, deşi anumite măsuri au fost diului, I. Zlatoust, şeful direcţiei princi-­ întreprinse în acest sens. pale a învăţământului şi instituţiilor de cer­ La sfârșitul anilor ’50 un obiect al con­ cetări ştiinţifice a Ministerului Agricul­turii troversatelor discuții constituia forma institu-­ al RSSM, a evidențiat caracterul lor răzleţ țională privind gestionarea și coordonarea, şi necoordonat. În continuare menționa la nivel republican, a activităților privind că lipsa de coordonare şi reglementare protecția mediului și a resurselor naturale. a măsurilor de ocrotire a naturii atât în an­ Oportunitatea creării unui astfel de orga­ sam ­blu pe republică, cât şi pe fiecare raion nism era determinată de situația alarmantă în parte constituie o piedică în privinţa efi­ în acest domeniu. Discuțiile au fost ini­ cienţii acțiunilor de protecţie a mediului şi țiate de reprezentatului organului unional de reproducere a bogăţiilor naturale [10]. S-a V.. P Ţepleaev, care, în toamna 1959, a de­clarat constatat, de asemenea, că intensitatea că protecţia mediului trebuie să constituie o exploa ­tării resurselor depăşea capacitatea sarcină a unei instituţii speciale subordonată regene ­rării lor naturale. Într-un şir de Consiliul de Miniştri al RSSM [9]. Din ordo­ cazuri monitorizarea activității privind pro­ nanţa Consiliului de Miniştri al RSSM, tecţia mediului se efectua de organizaţii care Comisia privind protecţia mediului a Prezi­ exploatau resursele, astfel funcţia de con­ diumului Filialei Moldoveneşti a Academiei trol servea doar ca paravan pentru a camu- de Ştiinţe a URSS şi Comitetul de Stat pen- fla abuzurile. În urma dezbaterilor aprinse,

tru Planificare al RSSM au analizat situația în Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărâre în ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. sfera protecției mediului și elaborat proiectul care se prevedea [11]: 1) insti­tuirea Comite­ de hotărâre respectiv, fiind propuse măsuri tului de Stat privind Protecţia Naturii [12]; pentru ameliorarea situației și optimizarea 2) constituirea rezervaţiilor naturale pe teri­ sistemului de administrare a domeniului. toriul RSSM; 3) introducerea disciplinelor cu S-a constatat că evoluția nefavorabilă a conţinut ecologic în sistemul de învățământ; situației în domeniul protecției mediului era 4) turnarea filmelor cu tematică ecologică; rezultatul dispersării resurselor finan­ciare, 5) asigurarea protecţiei de stat a spaţiilor verzi, materiale și umane, eforturilor și a struc­ solurilor; 6) lichidarea/reorganizarea între­ turilor abilitate/implicate în admini­ strarea și prinderilor de exploatări forestiere; 7) inclu­ realizarea măsurilor de protecție a mediului derea pădurilor în categoria întâia și tăierea și monitorizarea acestuia. Astfel, de protec- copacilor doar în funcţie de starea lor ve­­ ţia vegetaţiei, lumii animale şi a aerului era getală; 8) implementarea măsurilor pentru preocupată Direcţia Generală a Gospodăriei îmbunătăţirea calităţii câmpurilor prin asola-­­ Silvice şi de Protecţie a Naturii; protecţia so­ ment, utilizarea păşunatului în rotaţie; 9) tra- lului şi a terenurilor de păşune era pusă în ­tarea şi includerea în agricultură a pămân- seama Ministerului Agriculturii; protecția turilor supuse eroziunii; 10) construirea resurselor acvatice şi utilizarea lor era sistemelor de epurare a apelor și a celor de gestionată de Comitetul Gospodăriei Acvatice canalizare. ş i de Protecţie a Resurselor Acvatice; de pro­ A. L. Odud, preşedintele Comisiei pri- tecția resurselor minerale era responsabil vind protecţia mediului, în raportul său din Depar ­tamentul Geologie şi Protecţie a Resur­ 9 iulie 1960 a examinat situația în domeniu, selor Minerale; calitatea apei şi aerului era a elaborat și a relevat efectele acţiunilor 25 26 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI erau atașate 9anexe ce vizau patrimoniul un proiect dehotărâre de guvern, care la MoldoveneFilialei sporire aprotecţiei lor în URSS reglementare a utilizării resurselor de apă din 22aprilie 1960 Hotărârii Consiliului deMini naturii crări de redresaresolurilor. astării fizicea a mentul deculturi variate, nu efectuau se lu iinţifice desprelocalităţii, relieful pământului dincauza nu că asola practica se schemelor dearat câmpurile; (13) sărăcirea maţiei eroziunea solului dincauza ab (11) tăierea copacilor ver depe zi; din cauza sau distrugerii lipsei fâ lu Nistru, Răut Bâc, (9)poluareacerilor; industrială arâurilor rii copacilor conside rea de mătase;viermilor (8) tăierea ilicită a trugerea plantaţiilor dedud cre pentru după materie primă goana în de 70–80 ani sub motivul regeneră riale auRădeni fost tăiate copaci 100 hacca cu gerea pădurilor (în 1960 în pădu i indus resurselor depe rea apă exploatării înurma intense; (5)ame Florern. industriale (Fabrica dezahăr dinGhinde epurare aapelor reziduale întreprinderile la utilenerale (3)lipsa solide); sistemelor de relor, minelor (în căutarea substanţelor mi diferite degeologi, grupări hidrologi); carie de om (încăutarea petrolului, gazului de crărilor deforaj pânzei deapă freatică efectuării înurma lu (2) poluarea apelor subterane aobţinepentru materiale deconstrucţie; heologic șiistoric decătre unele gospodării grotelor, recifelor care prezintă interes ar autorul menţiona: (1)distrugerea pe antropice asupra mediului. Printre acestea io, oura rezervoa poluarea rilor, ­ ş privind protecţia protecţia Întru executarea privind Legii i care prezintă interes biologic, a semin ­t ş ş t i folosirea raţională a resurselor a raţională folosirea i ş t

[13]); ş braconajului i ş i prezenţa sondelor săpate ra ­ (4) secarearesurselor de ş ş t ți monumenteți natu ale .a.; (10)degra i aA ş t e dincauza efectelor Privind măsurile de Ş eo hidro ­relor URSSaînaintat

1] (6) [14]; ş , Prezidiumul

[16]; (7)di ş i distrugerea ­ s t enţei infor ri al URSS al ri ş ­s d ­ iilor ver anţi; (12) a ­ r ş

­r ­r distru ea dinea t ii) ea so ea erilor, logice ­logice nin ­

șia [15] ­ş ş t ţa t e s ş i, ­ ­ ­ ­ - - ­ ­ ­ - - - - ­ ­ i și urmau afi protejate: incluse obiectele ceprezintă interes naţional natural naţional, încare au fost identificate și uţiile responsabile deprotecţiafaunei: florei, Comitetul deStat Planifi pentru - sti căprioară etc.) etc.)lebădă aflaţi sub protecţie (stejar, fag, nuc etc.) v etc.);tectură peisageră (parcul Ţaul, Mile Ra paleontologice (Suta deMovile, Bute peisagistice Banace, Surda) tecţie (Briceni,nile Bucovăţ, Telene Rădeni, vaţiei „Codru” adecist adoptareari unui sistem de tejate, includerea cu florei măsuri, printre care organizarea ariilor pro Mini RSSM din16ianuarie 1959,Consiliul de mediului inţe geografi menționăm con RSSM al ri a anunţat 98 monumente lor să fie extins 500 la protejate destat Mini fiindcaracterul conservat 19], lor naturale șiinclu acțiuni învederea identificării monumente Totoda dispersat. Minerale nerală de GeoMinisterul Agriculturii, Direcţia 18], Apelor, a Gospodăriei Generală Ge Direcţia care litatea apei din mai multe resurse acvatice din apei litatea ca tatnaturii, unșirdemonumenteale tejate. Astfel, doar în anul 1962,Consiliul de ­t ş Anexa 2–include luate lacurile sub pro Concomitent, au fost nominalizate in Anexa 7–lista păsărilor protejate (vul Anexa 5–lista copacilor Anexa 4–lista monumentelor dearhi Anexa 1– Pentru realizarea Anexa 9–lista râurilor protejate. Anexa 8 – lista de animale protejate (cerb, Anexa 3–conține lista rezervaţiilor co

[ ş ş t t ş i animalele (Rotunda, care locuiesc

[ ş i u ş ­ce V tilizarea raţională aresurselor i a monumentelor geologice/ ­log ş i aspaţiilor dinregiu silvice prevede constituirea rezer ­t ş ­t ie ribuția în doctorului . N. i se prei se ă s-adesfășurat de oserie der ­ ş i Protecţia Resurselor

Legii privind protecţia protecţia privind Legii

[20]. ii lor înlista celor pro V erina, careerina, acerce ­co ş i faunei niza ca numărulniza ca În acest contextÎnacest ş i arbu

[17]: ş t i etc.); ş t i); ş t ilor ş ­t ş ur, t t i i, ­ ------­ ­ ­ ­ ­ şi a făcut dem­ er­suri în vederea protecţiei lor. biochimică de oxigen constituia 12.3 mg la Drept urmare, 31 de izvoare au fost declara- un litru de apă, norma fiind de 4 mg); Com- te monumente ale naturii şi incluse în ariile binatul de carne din Tiraspol (poluare bac- protejate. Cer­cetătorul şi-a adus contribuția teriologică avansată); Fabrica de pre­lucrare la studierea apelor cu proprietăți medicinale a pielii din Chişinău (în râul Bâc se arunca de la Hâr­jăuca, Corneşti, Ungheni, a studiat în fiecare zi 1400–1500 m3 de apă rezidua- pe ştera de la Criva [21]. le [22]); Fabrica de blănuri din Bălţi (evacua După adoptarea cadrului legislativ-nor­ în Răut deşeuri ce conţineau coloranţi de mativ au fost întreprinse verificări privind anilină, formalină, acid, baze); Fabrica de respectarea prevederilor legale. În acest scop, covoare din Orhei (Răut), Fabrica de bere Comisia Controlului de Stat (în anii ’60 sub din Cahul. Conform estimărilor, în rezer- pre şedinţia lui D. Perjan) a inspectat acti­ voarele de apă de bază ale republicii se eva- vitatea consumatorilor de resurse naturale – cua apă reziduală în volum de cca 23 mii m3 organizaţiilor, întreprinderilor industriale, pe zi. Multe întreprinderi nu aveau sisteme de gos ­podăriilor agricole. În componența no­ epurare (Combinatul de amidon şi melasă; mi ­nală a comisiilor erau incluși și deputaţi ai Fabrica de zahăr din Ghindeşti, rn. Floreşti) Sovietului Suprem al RSSM, iar rezul­tatele au sau acestea nu funcţionau. fost prezentate spre examinare CC al PCM, În anii ’60 complexul zootehnic a intrat Consiliului de Miniştri al RSSM (preşedinte într-o nouă fază de dezvoltare extensivă cu­ I. Codiţa). Analiza situației pe teren denotă noscuta ca una de industrializare. Concen­ prezența unei stări alarmante în domeniul trarea pe teritorii relativ mici a unui mare aplicării cadrului legal. Potrivit rezultatelor număr de animale provoca o serie de proble­ verificărilor privind îndeplinirea regulamen- me ecologice. Utilizarea unor cantităţi mari

tului emis de Consiliul de Miniştri al RSSM ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. de ape pentru evacuarea deşeurilor prezen- nr. 387 din 10 septembrie 1960 Cu privire la ta un pericol dublu pentru mediu – polua- măsurile de reglementare a utilizării și spori- rea chimică, biologică a apei, acumularea rii protecției resurselor acvatice în RSSM, pre- zentate la 30 iunie 1961 CC al PCM şi Con- de praf şi gaze degajate în atmosferă. În vi- siliului de Miniştri al RSSM au fost depistate ziunea colaboratorilor Grădinii Botanice a încălcări grave ale legislaţiei la un șir de or- A Ş a RSSM S. Lazu, V. Ciocoi un complex ganizaţii şi întreprinderi din Chişinău, Ben- de por­cine din 108 mii capete utiliza cantităţi der, Tiraspol, Bălţi, Făleşti, Râbniţa etc. de apă similare a unui oraş constituit din 105 Pe parcursul controlului s-a constatat că mii de locuitori [23]. De la fermele industri- în multe instituţii, gospodării agricole legea ale cu 10–40 mii de porci în atmosferă se de- 3 3 Privind protecţia naturii şi folosirea raţională gaja 0.2–6.5 kg praf, 1.24 mg/m –14.4 mg/ m a resurselor în RSSM fie că nu era cunoscută, amoniac, diferiţi compuşi gazoşi, 4.6–83.4 mld fie că nu era întreprinsă nicio măsură privind de microorganisme. În acelaşi context, este respectarea ei. important de menţionat că în gestiunea col- Un șir de fabrici şi uzine din Bălţi, hozurilor se aflau 1 168 iazuri cu o su­prafaţă Flore şti, Orhei, Chişinău, Călăraş, Străşeni, totală de cca 8000 ha. Din cauza exploatării Soroca ignorau legislația ecologică, repre­zen­ greşite a terenurilor agricole şi a lipsei fâşiilor tând surse periculoase de poluare a mediului. forestiere de lângă iazuri, cca 20% din supra- În acest context au fost depistate cazuri de faţa oglinzii iazurilor se pier­deau anual de pe poluare a râurilor Nistru, Răut, Bâc, Ichel urma nămolirii [24]. în apropierea unităților industriale: Com­ În septembrie 1960, a fost creat Comi­tetul binatul de carne din Bender (densitatea de Stat pentru Gospodăria Apelor (pre­şe­ 27 28 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ruble, Bender –111.5mii ruble, –85.3 Bălţi ruble, Bender raspol au plătit amenzi însumă de 614.6 întreprinderile Oficiului republicanBăncii a de 1960 Stat, în amenzi mari înacest sens.Conform date legislaţia mediul, ceviza anual achitând ducere erau con oamenilor.podăriile păsărilor, împiedicând folosirea apei îngos care artificiale, distrugeau habitatulpe fie să prelucrate aruncau înrâu de extragerii materialelorurma deconstrucţie, modificaude asemenea, structura apei. de orz, drojdie, hamei zideapăper reziduală. Poluarea rămă cu Bender, Cahularuncau Soroca, 500m cca enul dizolvat înapă, tulbură apa moleculară. difică structura oxi sare. Descompunerea acestora, asimilează compun rapid, formând aciduri neorga duale conţin substanţe organice des cese 2miim evacuau cca boaca Bender, Orhei, Telene Bălţi, Soroca, faunei apelor. acvatice, cauzând efecte negative florei sumau oxigenul formau depuneri care descompunere la con 800 m de prelucrare alaptelui evacuau înNistru cca foida, antraxul, ouă dehelminţi). 15fabrici (colibacilozele sau hepatitele vitale, febra ti nutagioase numai om, pentru ci cauzau substanţe nocive, focare con deboli în proporţie 2000m decca râurilor Nistru de carne, abatoarele situate înpreajma RSSM al ri chimice, biologice. S-a constatat fabricile că întreprinderi, care provocau fizice, modificări daunele aduse resurselor deapă dediferite de Mini dinte subordonat A.Prihodico) Consiliului ­g Administrațiile întreprinderilor depro Apele uzate erau evacuate Fabricile debere dinChi Fabricile dinChi devin Carierele depiatră (Varniţa, Cosăuţi), în 3 înzideape reziduale. Aceste de ş t ş ş ş ş ş i ridicau aciditatea bazi i utilizate înproducţie. t i organizaţiile ora i Răut evacuau ape uzate ş iente defaptul încălcau că eur

ile deproducţie,ile înloc [25], c ş i descompunerea lor, 3 3 înzi. Apele rezi pe zi. De pe ş are aexaminat inău, Tiraspol, ş ş inău, Orhei, i în lacurile i înlacurile ş i animale ­ lui Ti ş ş u t ş ş i, Bul ş eur i mo ­ n t ş ­nice elui,

eur elor mii ş ­lo iţe ile ile ş r ­ ­ - ­ - ­ ­ ­ ­ ­ 3 i i ,

achitarea amenzilor. cătorilor includea se sume dinstart pentru de planurile deproducere, înbugetul produ cauză nicio întreprinderecă nu era absolvită mii ruble, întotal –860miiruble. Dar din Economiei Naționale RSSM, al întreprin tului industrieiConsi depanificaţieal luidin partea Sablin, ex-conducătorul Trus vele încălcări. Dupădegaranţie oscrisoare închiderea combinatului în legătură gra cu de Stat aemis hotărârea dinBender privind Nistru. În august 1960, Inspectoratul Sanitar sanitară. Apele reziduale evacuau direct în se 1956 fără sancţiunea organelor deinspecţie a fostmelasă din Bender dat în exploatare în respectate. Astfel, Combinatul de amidon de apă. Spre regret, aceste prevederi nu erau nu respectau legislaţia avea dreptul închidă să întreprinderile care nei preventive destat. Inspectoratul sanitar acordul efectuezelor doar cu se să medici a întreprinderilor sau reînceperea activităţii URSSnr. al ri 5272din21noiembrie Chișinăula prevedeau darea că înexploatare respective guvernului ale 1949, șideciziile de Mini prin aprobat stat, de și organele serviciului sanitaro-epidemiologic mentul cuprivire la inspecția sanitară de stat Ministeruluiale Sănătăţii RSSM. al diului revenea organelor decontrol sanitar mai multe instanţe, deactivitate nesatisfă ţionarea sistemelor deepurare dinCahul. prinscrisoare care informa despre nefun Economiei Naționale RSSM, al Rojanschii cu sat către adjunctul pre cipal destat RSSM, al Malaghina, s-aadre (r. e lucrările privind sistemele de epurare,prejudiciind astfel zona dinproximitate na de carne dinCeadâr-Lunga fără afi termi problema lipsei sistemelor deepurare. rea

­t Lunga). Un rol important înmonitorizarea me De În sanitar 1960,inspectorul martie prin În 1958, afost dată înexploatare Fabrica ş i-a continuat activitatea fără afi rezolvată ş t ş i depoluarea apelor erau vinovate

hotărârea Consiliului de ş ş i poluau rezervoarele e dintelui Consiliului Regula ­li u ­de ­l ui ­c ş ­ ­ - ­ - ­ - ­ ­ ­ ­ ­ i cătoare a fost învinuit Comitetului de Stat uliilor, coţofenelor, maidanezilor [28]. Pentru pentru Gospodăria Apelor de pe lângă Con­ cre şterea veniturilor societăţii, se promova siliul de Miniştri al RSSM. Comisia de stat vânatul mai multor animale cu blană. Prin relata că acest organ nu se preocupă îndeajuns aceste acţiuni s-au perturbat relaţiile armoni­ de starea resurselor acvatice, nu întreprindea oase din ciclul natural. Spre exemplu, uci­derea măsuri suficiente de combatere a nămolirii lupilor (sanitarilor pădurii) a deter­minat în­ râurilor şi rezervoarelor din republică. Din mulţirea vulpilor, maidanezilor, stârpirea cauza frecventelor încălcări privind protec­ţia păsă ­rilor răpitoare – creşterea numă­rului de resurselor piscicole era învinuit de su­per­ rozătoare, insecte etc. ficia ­litate în serviciu Inspectoratul pis­ci­ Problema mediului era şi o sarcină a gos- col [26]. Sugestiile şi recomandările institu­ podăriilor de vânătoare, atribuindu-li-se în ţiilor menţionate nu erau luate în considera- anii ’60 spațiu în mărime de 1 096.7 mii ha re în procesul de construcţie a barajelor. Spre (păduri, câmpii, rezervaţii). Gospodăriile exemplu, în anul 1960, din cauza îndigui­rii de vânătoare aveau sarcina de monitorizare închise pe râurile Nistru şi Prut, a fost pertur- sistematică a animalelor, reglementare a vâ­ bată reproducerea peştelui; construir­ ea bara- natului, stabilire a zonelor de vânat, vindere jelor fixe de pe aceste râuri a dus la moartea a armelor și de informare a cetăţenilor pri­ pe ştelui migrator care nu aveau posibilitate vind animalele aflate sub protecţie de stat. să pătrundă în regiunea supe­rioară a fluviilor Gospodăriile erau preocupate de repro­du­ pentru depunerea icrelor. cerea speciilor pentru vânătoare, apro­vi­ Un pericol important pentru creşterea zionarea pădurii cu noi specii de animale pe ştelui şi pentru mediul acvatic îl prezenta şi păsări sălbatice. Conform investigațiilor braconajul, care folosea diverse metode agre­ efec ­tuate de gospodăriile de vânătoare, în

sive pentru dobândirea lui: exploziile, elec­ anul 1960 pe teritoriul RSSM au fost înre- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. tricitatea, momeli otrăvite etc. [27] gistrate: cerbi – 242 unităţi, capre sălbatice Datele de mai sus ne demonstrează că, (căpri ­oare) – 2 894, porci – 155, iepuri – deşi dezbaterile privind protecţia mediului 24 404, jderi – 592, veveriţe – 563, bursuci – erau active, în practică problemele nu erau 2 032, vulpi – 10 027, potârnichi – 17 752 soluţionate eficient. Aceasta dovedeşte inca­ etc. Pentru aclimatizare au fost aduși 114 pa ­citatea organelor administrative de a găsi cerbi, 1 250 fazani. Prin contribuţia lor au soluţii adecvate la cerinţele vremii. fost edi­tate posterele: „Păsările sunt priete- În cazul în care instituţiile de stat spe­ nii pădur­ ii”, „Protejaţi pădurile de dăunători cializate nu erau în stare să-și onoreze eficient şi boli”, „Ucideţi lupii”, „Protejaţi fazanii.” obligațiunile atribuite, funcțiile de protecţie Cu toate că regulamentului gospodării­ a lumii animale le preluau societ­ăţile obşteşti lor de vânat, aprobat de Consiliul de Miniştri republicane de profil. Una dintre ele repre­ al RSSM, prevedea crearea zonei interzise zenta Societatea moldovenească a pescarilor în jurul oraşelor şi satelor, râurilor, nu toate şi vânătorilor constituită din mai multe secții executivele orăşeneşti și raionale îl respec- zonale și raionale, cea mai reprezentativă era tau. Braconierii vânau ilicit, vindeau prada secția din Dubăsari, formată în 1957, având la piaţă fără a fi supuşi pedepselor. Centrele un efectiv de 300 de membri în frunte cu de colectare primeau de la populaţie pieile de Ia şenco. În şirul realizărilor societăţii – pe- animale protejate: vidre şi căprioare, cerbi, riclitarea acţiunilor de braconaj, hrana şi nurcă, veveriţa. În raioane lipseau comisiile reproducerea resurselor de peşti industriali, de protecţie a mediului, care erau obligate ameliorare biologică a bazinelor de apă – era să monitorizeze situaţia. Exploatarea greşită specificatăş i exterminarea lupilor, ciori­lor, a teritoriilor rezervate cauzau dispariţia sau 29 30 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI tat proporţii ameninţătoare. Obună parte de factori exogeni, endogeni, umani acăpă în data de16.XI.1961au fost unșirde emise terenurilor agricole ha) au din balanţafost scoase 300 000 (cca 10%dinsuprafaţaCca pământului RSSM aceste pierderi ajungeau 400tone la ha. per sol, iar ploilor în urma torenţiale puternice înfiecare spăla 3–4° se 100 an cca tone de Pe povârni ape din versanţi (povârni contribuiau erodarea la solului naturale (silvostepă buie remarcat posibilităţilor deridicare aacesteia. Mai tre inţele includ pedologice evoluţia utile înstabilirea gradului de fertilitate lorţiei fizice, chimice ş Or, cuno obiectul unor studii complexe și profunde. solul era cercetat fragmentar, nefiind încă tanţă dezvoltarea pentru economiei RSSM, republicii este solul. De turi afiliate guvernului. Conduceriiși al transportului maritim, struc Apelordăria Comitetuluicursul deStat Gospo pentru rea albiei râurilor (Nistru, Răut con ș.a.)cu lângă staţiunile sanitare republicane; cură apelor și alte orașe) alaboratoarelor decercetare a centrele industriale Bender, (Bălți, Ungheni temelor decanalizare înrepublică; crearea în abilizat deasigurarea realizării planului de a construcţie staţiilor de epurare ele: este 1)Ministerul Construcţiilor res [29],acărorri esență rezidă înurmă pon toa hotă i, Ialoveni). rn. te regiunii(cazul Cetăţuia delângă satul- Cos naturii dispărea sau erau de dispari cale pe reducerea animalelor. Unele monumente ale lat republicii, al ploile averse, climatul mixt, i distribuţia solurilor, cunoa ş t ­r În anii ’50eroziunea solului, provocată În evaluărilor urma situației teren, pe Este indiscutabil a bogăţia debază că ­s ş ­râ i deteriorați devânturi, formau se râpe. ş i abazinelor deschise ş t ş ur ş i Protecţia Resurselor Acvatice ş ile cu înclinare cu ile mai mare de i faptul joncţiunea că zo ş ş i stepă), relieful interca i nu puteau fi folosite în ş ş ur i avea omare impor ş i biologice i) erau spălați de ş t

erea constitu [30]. ş i închise pe i închise pe ş ş i a sis i sunt ­n elor ş ­ţ i a ­ț ie i ­ ­ - ­ - ­ ­ ­ - ­ ­ ­ i aA dovene și Materiale Utile Mol Filialei din 1958)al (1957,Institutulde Construcție deGeologie tribuit Institutul șiMateriale deGeologie promovareaLa cercetărilor terestre a con organizareapentru agrară aterenurilor care erau transmise gospodăriilor agricole te cercetarea complexă asolului, fiind elabora- USM,dologie la s-au creat premise pentru venești aAȘ URSS(1953)șiCatedra depe Agrochimie șiAmeliorare Moldo Filialei al După ceafost creat Institutul dePedologie, decât cele dinTundra dinnordul Rusiei [32]. Moldovei sunt cercetate un nivel la mai jos în RSSM eraslab dezvoltată, iar solurile ’50 î minte [31]. Eroziunea minerală era priporoase provocată îngră tone de importaublică se anual 60 000 cca cantităţi mari desubstanţe nutritive. În repu ţiei. Pentru remedierea situaţiei foloseau se râpelorţa aproximativ s-aextins cu fertilitatea ceinfluenţa diminuarea pro 000 ha. Pământurile spălate î 18 ării suprafeţei deterenuri arabile, supra mi Întrean extindea. se urma 1953–1957depe o alcătuiau râpele, acăror suprafață dinan în procesul deproducere. Dinacestea 100 000 raionale, colhozurile, sovhozurile au fost nu în RSSM. Ministerul Agriculturii, executivele dăriei silvice și afășiilor forestiere de protecţie măsurile de consolidare, dezvoltare agospo nr.celei cu 64 din13februarie 1959 fondurilor naturale de eroziune în RSSM nr. protecţia 271din5iunie 1958Privind hotărârea Consiliului deMini protecţia solului. În acest context, menţionăm caracter au ecologic cu legi fost cele privind fizică în agricultură, îndependenţă decalitatea precum șimăsuri deasimilare apantelor geologice 23raioane pentru republicii, ale mite responsabile deaplicarea mă ş ş În ordine această deidei, N.Dimo înanii i primele privind hărţi solul localităţilor c ş ş ­fa i exprima îngrijorarea pedologia că ş ă i chimică asolului. În RSSM primele ş t ş . i dearatul incorect asuprafeţelor Ş URSS,care aelaborat hărţi ş t ri al RSSM, al ri ş ­s i pierdeau urilor îm Pri

[33]. ­d vind ­vind șia uc-

h a a ­ ­ ­ ­ - - ­ - potriva eroziunii solului şi alune­cărilor de te- sunt neutilizate în agricultură, dintre care ren, precum și de plantarea fâ­şiilor verzi de-a în colhozul „Viaţa Nouă” nu sunt prelucrate lungul drumurilor, râpelor, pe pământurile 256 ha, în colhozul „Jdanov” – 195 ha etc. neproductibile. Deşi la sfârşitul anilor ’50 Deputatul mai atenţiona că în urma exploa­ au fost plantate 50 000 ha de fâşii de pădure, tării iraţionale a pământului au fost supuse ritmul de sădire a lor era considerat nesatis- eroziunii 9 200 ha de pământ arabil [36]. făcător. În acest sens, au fost criticate raioa- O componentă importantă a naturii nele Lazo, Edineţ, Rezina de inactivitate, de este pădurea. În anii ’50, în RSSM suprafeţe necunoa şterea reliefului localităţii, de lipsa considerabile de păduri se aflau în gestiunea schemelor de asolament şi de arat a câmpu- colhozurilor şi sovhozurilor (cca 28 000 ha), rilor. În majoritatea raioa­nelor republicii se pe care le exploatau atât în scopuri de con­ comiteau erori în terasarea versanţilor [34]. strucţii, cât și de obţinere a veniturilor. În a doua jumătate a anilor ’50, din ini­ Pentru a spori capacitatea de stocare a car­ ţiativa lui N. Dimo a fost organizată Staţia bonului în timp, tăierile copacilor trebuie să de cercetare împotriva eroziunii în frunte se facă după ce rata de creştere anuală ar scă- cu Mark Zaslavschi, prin concursul căreia dea sub media ratei de creştere. Dar aceste au început să fie implementate lucrări de reguli contraveneau intereselor economice şi ameliorare a solului – de drenare a apelor multe păduri erau tăiate cu mult înainte de subterane, reglare a scurgerii apei, construi- vârsta optimală [37]. rea zidurilor de sprijin, plantări forestiere de Tăierea stihinică a pădurilor a produs protecţie [35]. defri şări masive în raioanele Călăraşi, Tele­ În anii ’50 –’60 evoluția agriculturii avea ne şti, Rezina, Edineţ, Ungheni, Criuleni, Orhei. un caracter intensiv. Pentru a obţine o renta­- În colhozurile „Viaţa Nouă”, rn. Ungheni,

bilitate înaltă, se utilizau în cantităţi mari ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. „Kirov”, rn. Teleneşti pădurea a fost aproape substanţe chimice (fertilizatori chimici, ier­ lichidată, în colhozul „Путь Ленина” din bicide, fungicide, insecticide, regulatori de 20 ha păduri au rămas doar 4 ha. Gospodăria cre ştere a plantelor, pesticide). Aplicarea silvică din Rădeni a defrişat pante abrupte masivă a substanțelor chimice avea nume­ roase efecte negative. Din punct de vedere cu 40-45°. Tot de către această gospodărie ambiental, se provoca sărăcirea fertilităţii so- au fost tăiaţi copaci seminceri în pădurea din lului, difuzarea organismelor patogene (din Rădeni (pădure din clasa I), importanţi pen- de şeurile animale), exportarea pesticidelor tru regenerarea naturală a suprafeţei din şi nitrogenului către apele costiere, subte- jur. În vara anului 1959 au fost tăiate 100 ha rane, contribuind la poluarea apei potabile, păduri (copaci de 70–80 ani) sub pretextul ori eroziunea solului. Aceşti factori aduceau reînnoirii. Au fost tăiaţi copaci de pe maluri- şi distrugerea unor habitate, determinând o le râului Nistru, care aveau rolul de protecţie. reducere substanţială a biodiversităţii. În satul Ivancea, raionul Orhei, doar în luna Frecvent, gospodăriile agricole erau acu­ martie 1960 au fost tăiate 5 ha de păduri şi zate de faptul că nu exploatau în mod „ren- deteriorate 6 km de fâşii forestiere. Coopera- tabil” toate pământurile, indiferent de gradul tiva agricolă „V. Cepaev” din acelaşi raion a lor de utilitate, inclusiv pantele, con­duc­ ătorii deteriorat 124 ha păduri, iar colhozul „Patria” aces ­tora fiind pentru aceasta supuși criticii și 188 ha. Activitatea inspectorilor în domeniul avertizărilor. Astfel, în anul 1960, deputatul protejării pădurilor era ineficientă. în Sovietul Suprem al RSSM S. Abaşkin, În anii ’50 sporirea extensivă a supra­ efectuând verificări în raionul Căuşeni, spe­ fețelor cultivate cu viță-de-vie (fenomen ce se cifica că în acest raion 2 300 ha de pământ încadra în lozinca timpului „Transformarea 31 32 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI pădurilor și a asigura protejarea lor eficientă, istică 1960 au fost desfiinţate două întreprinderi gestionarea 15 februarie La silvic. sectorului peisa oraîn jurul eroziuneacu solului, crearea zonelor verzi de sarcini plantarea ca fâ vice Atribuţiile generale sil Direcţiei agospodăriei a gospodăriei silvice privirecu constituirea la a propus unproiect dehotărâre deguvern Prezidiul Moldovene Filialei etc. mânt un discurs în cadruldefri că sesiunii în Sovietul Suprem RSSM, al aatenționat într- pădu protecției niul ș.a. Analizând feno PCUS” al (972,7ha) XXI „Congresul ha), (86 zurile din rn. Cotovsc (346.5 au fost învinuite colhopădurilor - a protecție tinere. grave încălcări De măsurilor ale de de 32-40 diametrul cu rul steja rare specii distruse decopaci (înspecial prejudiciauSe suprafeţe mari depăduri, fiind spaţiile păs verzipractica se lemn industrial, nutreţ cu vite. pentru În de aprovizionarebază lemn de foc sau cu agricole priveaugospodăriile pădurea drept V. dinRădeni, silvice gospodăriei Efremov, 2 km iar fâ în1960adistrus raionul Cărpineni atăiat pădurea de28 ceputul anilor ’50,colhozul V. „I. Stalin” din agricole dinzona centrală aMoldovei. în La pădurii, au fost criticate unșirdegospodării factorii dedecizie. Pentru tăierea abuzivă a re abutucilor viței-de-vie, fapt ceaalarmat obținerea suporturilor (aracilor) desusține însoțită detăierea masivă apădurilor pentru Moldovei într-o aURSS gradină aprobat înședințadin15decembrie 1959. deteriorarea pantelor, alunecărilor- depă lanţ: eroziunea solului, spălarea humusului, mediului, provocând procese în distructive durilor înRSSM au adus consecinţe nefaste Pentru astopa distrugerea încontinuare a ş ­g

i protecţiei amediului prevedeau astfel [39]. C

[40]

ş [41]. A e onform relatărilor di lor, rezervaţiilornaturale ­m u intervenit în modificări ­r enele negative în dome în negative enele ilor, I. S. Grosul, deputat ş i p ş rotecţiei amediului ia forestierăia decca ş

Direcţiei generale cm)

iilor verzi, lupta ­c h ş utul animalelor. a), „M. Frunze” „M. a), t i aA și plantațiile

[38]) af ­ r Ş ectorului ş aURSS a rea pă rea ş i de

h ost a, ­ - - - - ­ , de exploatări forestiere dinraioanele Orhei rilor cu menirearilor cu protecţiei solului nr. 847 care prevedea transferarea pădu tembrie 1961,guvernul aadoptat ho re 16 care decât pe La cea odeținea. o constituia transferarea încategorii supe aveau 19.6 miiha păduri. Către sfârșitul anului 1959statut de rezervaţii Tigheci). 6848ha păduri (Rădeni, rezervaţii de protecție în RSSM podăriei silvice și cultivarea fășii la măsurile de consolidare și dez rea nr. 64din13februarie 1959 Fondul Forestier deStat. Astfel, prin hotărâ primit statut incluse de rezervaţii, fiind în în categoria demonumente natu ale mai multe suprafeţe verzi au fost incluse a statului aspaţiilor verzi triveau transmiterii îngestiunea centralizată Ungheni, Făle Rezina, agricole dinraioanelerii Râbniţa, Telene Totodată, conducerea mai multor- gospodă de stat,transferate fiind 16,5mii cca ha. fost transmise sub protecția Fondului silvic aflate în folosința agricole gospodăriilor au RSSMal nr. 213din16mai 1960,pădurile Conform Hotărârii Consiliului deMiniștri a fost gospodăriilor seama silvice. pusă pe ş ală a gospodăriei silvice mediului ne sporite prejudiciu pentru pădurilor 1961 au fost introduse, 1mai dela 1961,taxe Hotărârea guvernului nr. 173din27aprilie scopul stopării ilicite tăierii apădurilor, prin 1958 suprafața lor constituia 122miiha). În pădurilor republicii comparație: (pentru în alcătuiau 157.6 mii ha sau 68% din totalul ment, suprafața pădurilor dincategoria I interzicerea tăieriloracel de mopăduri. La categoria IIîncategoria ceînsemna I,ceea osuprafaţă cu Caracuisc de7362ha din lor din regiunea râurilor Prut, Cărpine i Călăra ­a ­­ r Din momentul înființării În scop deprotecţie aresurselor fores O altă de metodă protejare a pădurilor adesfășurat, înlimitele posibi ş i. Colectarea materialuluii. Colectarea lemnos au fost atribuite fost au pentru ş t i, Nisporeni împo se

[42]. ş i p v ­ ­l Direcţia ge oltare agos or forestiere forestiere or rotecţiei a Cu privire

[43]. ş ­ r i aape ­t ii ii ă ­r ş ­t

ârea ârea s iere, i ep au au ş ş r ­ ­li t t i i, i, i, ­ - ­ ­ - ­ - ­ - ­ tăților de care dispunea, activitatea de iden­ tivare a plantelor agricole, cât și în cele și de tificare şi punere în evidenţă a obiec­telor na- combatere a vătămătorilor de pădure. Numai turii. În colaborare cu Comisia de protecţie a în 1958 republica a investit resurse financiare mediului a AŞ RSSM au fost perfectate carte- considerabile pentru procurarea substanţe- le de evidenţă a arborilor care au pri­mit sta- lor chimice şi folosirea lor în lupta cu molia tutul de monument al naturii. Sub protecţia de frunze, care era răspândită cu precădere statului au fost luate şi speciile de copaci care în dumbrăvi [46]. Oamenii de ştiinţă au aveau un rol important pentru economia atenționat asupra faptului că inves­tirea a doar naţională, precum nucul, fagul etc. Despre 1/10 din suma pentru substanţele chimice defri şarea masivă a nucului a fost atenţio- ar fi fost suficientă pentru protecţia păsări- nat, prin intermediul Direcţiei gos­po­dăriei lor care erau în stare să lupte cu dăun­ ătorii. silvice şi protecţia mediului [44], guvernul Folosirea substanţelor chimice au afectat republicii, care, prin decizia sa din 21 martie nociv nu doar insectele dăunătoare, dar şi 1961, a interzis tăierea plantaţiilor de nuci şi celelalte componente ale naturii. a arborilor izolaţi. Un interes aparte pentru ştiinţă şi mediu Un arbore important pentru pădurile din prezintă relieful Moldovei, bogat în obiec- Moldova era considerat fagul. În afara uti­ te geologice şi paleontologice. Importante li ­tății sale în industria forestieră şi farma­ mou ­n ­mente ale culturii materiale reprezin- ceutică, fagul permite multor specii de plante tă văgău­nile pitoreşti, văile şi landşafturile mărunte să supravieţuiască în zonele în care râu ­rilor (Nistru, Răut, Racoveţ), straturi- pre ­domină, formând, în cadrul aşa-numite­ le de recifuri, stâncile toltrote, peşterile, lor făgete, biotopuri bogate și fru­moase. grotele etc. La sfârşitul anilor ’50 Institu- Deşi în anii ’60 fagul a fost luat sub pro- tul de Geo­logie și Materiale Utile al Filialei

tecţie, din cauza incompetenţei auto­ri­tă­ţilor, Moldo ­venești a AȘ URSS de mai multe ori ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. i s-au pricinuit daune serioase. Zonele priel- a re­comandat guvernului să i-a sub protecția nice pentru plantaţiile de fag sunt cele ume- statului un șir de monumente ale naturii și de şi constante. Suprafeţele plantate cu acest să creeze rezervații naturale arbore erau reduse, în cele mai dese cazuri Din păcate, obiectele geologice și pa­leon­ fagul vegeta în păduri mixte. Defri­şarea co- tologice prezentau interes pentru autori­tăţile pacilor din jurul acestei specii l-a condamnat publice centrale și locale și pentru structurile la dispariţie [45]. Pentru frum­ u­seţea şi sănă- economice doar din punct de ve­dere econo- tatea plaiului prezentau impor­tanţă şi culti- mic, pe când valoarea lor este­tică, culturală, varea copacilor de tuia, zadă, pin, brad. naturală, cognitivă, sanitară, igienică era pe La începutul anilor ’60 s-a produs răs­pân­ ultimul plan. În raioanele Teleneşti, Otaci, direa în masă la plantaţiilor de ulm a bolii Făle şti nici nu existau liste ale obiectelor pa- olandeze. Drept măsură de soluționare a pro- trimoniului natural naţio­nal. Frecvente erau blemei s-a propus tăierea copacilor boln­ avi, săpăturile arbitrare efec­tuate de gospodăriile ceea ce a rezultat în defrişarea unor supra- agricole și persoanele particulare în carierele feţe de ulm, iar efectul negativ nu a întârziat. din raioanele Cimişlia, Ocniţa etc. în care au Defri şarea de suprafeţe mari de ulm a produs fost descoperite am­prente de natură paleonto- daune microclimatului teritoriu­lui, a preju- logică. La Naslavcea (rn. Otaci, astăzi Ocniţa) diciat regimul acvatic al Prutului şi Nistrului s-au adus daune monumentul paleontologic (nămolirea lor), nivelul apelor subterane, in- din zona râpei Karpov Iar (în profilul geologic undarea terenurilor. al râpei au fost depistate şisturi negre de fosfo- În anii ’50 s-a intensificat utilizarea abu­ rit ieşite în afară, lutişuri şistoase, subţiri cu zivă a pesticidelor atât în tehnologiile de cul- amprente de peşti sarmaţieni, plante, insecte). 33 34 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ației în general. popu orilor nivel dedecizie, la central șilocal, a conducătorilor unităților economice șia fac tea fiindeducației efectul scăzuteecologice a legislației privind protecția mediului, aces ignorare, încălcare, chiar șideboicotare a tatelor scontate. Frecvente erau de cazurile administrative au dus diminuarea la rezul control înmâinile ecologic aceleiași structuri de exploatare aresurselor naturale cele de cu asupra celor ecologice, comasarea funcțiilor umane, prevalarea intereselor economice dispersarea modestelor resurse materiale și catedre universitare. de cercetare mai multe instituții științi siei deprotecție amediului, arie înaceastă lui, implicându-se, prin intermediul Comi investigațiile îndomeniul protecției mediu de afirmare distinctivăca direcție erau degestionarespectiv adome a acesteia, insti precum și cadrul de ramură) șimecanismul deimple mative privind (gene politica ecologică legislative deacte în acest sensunset șinor intersecțiala anilor ’50–’60,fiind adoptate tuirea bazelor legislației s-aprodus ecologice în domeniul protecției mediului șiconsti înfostelelogic republici unionale. cesului deconstituie juridic eco acadrului ecologice, cât sincronic șicaracterul pro al munitatea unele (cu excepții) politicii statale țiu explică atât ex-sovietic. Prin se această co fenomene fiind comunepentru întregul spa privind protecția acestuia, dealtfel aceste înconjurător, generând unșirde probleme gistrat privind semnale degradarea mediului industriale șiagricole gigantice, s-au înre formării unei rețele deîntreprinderi extinse accelerat industrializării, al chimizării și ialelor deconstrucţie lor intensive șiextensive dedezvol e a economiei naționale, însoțite de un ritm to gerii ma ritoriile rămâneau denaturate extra înurma îngeografieOdud A. subliniaDoctorul că te ­de ­t În aniimăsura me ’50–’60pe extinderii Însă insuficiența mijloacelor financiare, Formularea principiilor fundamentale ­l ­t r ­ ni ­

[47]. ului. În curs curs ului. În ­t uțional re ­ m

entarea ra ­ ­ fice lă și lă ­t are și ­ ­ ­ ------­ ­ ­ ­ - - turii. f. 36-39. (în continuare ANRM), F. 2948, inv. 6, d. 303 1963,том. 42,вып.3,с.477. журнал», ние по охране природы. În: «Зоологический iinţa, 2012,p. 12,13. Ş laţiei din Moldova anii 40-80,sec. XX calitatea lor. fizică realizată (producţiape stoc) tatele muncii erau apreciate după cantitatea zinca mobilizatoare muncitoare. aclasei Rezul protecție amediului. științificevizând problemeecologie și de vorse desfășura vaste șivaloroase cercetări vațiilor naturale unde șipeisagistice, ulterior monumentelor naturale, fondării al rezer inventarierii și luării sub protecția statului a au fost obținute în domeniul identificării,al lui cele ecologic mai semnificative realizări F. 586,inv. 140,d. 2,f. 2. Republicii Moldova (încontinuare AOSP RM), d. 507,f. 88. mortalitatea pe de zahăr dinor. Ghinde Mediului afost constituit abia în1968. Moldovei”, 1959,nr. 1,p. 76-77. ocrotire a naturii a ocrotire Душанбе: АН ССРТ, АН 1961,с.7. Душанбе: 13–14октябряприроды (Душанбе, 1960г.). t [9] ANRM,F. 2948,inv. 1,d. 507,f. 5. [8] Arhiva Națională aRepublicii Moldova [7] Ibidem [14] Arhiva Organizațiilor Social-Politice a [11] Ibidem erea continuă aproducţiei eralo e [1] Referințe bibliografice: fazaincipientăLa afuncționării cadru runcarea de [13] omitetul de Stat Protecţia pentru [12] [10] окровский В.V- [6] [5] [4] [3] III-е Всесоюзное совещание по охране [2] În: „Agricultura Moldovei”, În: „Agricultura 1987,nr. 6,p.

ua, T. Burac, VizerB. Cr П Ibidem

A C ltut I. Zlatoust ş t . . ş Economia , p. 98. t elui. Vezi: ANRM,F. 2948,inv. Despre începuturile ocrotirii na ocrotirii începuturile Despre . În: „Agricultura . În: „Agricultura Cu privire la măsurile de ş ş eur t ş i înrâul Răut aprodus e Всесоюзное сове i s ilor decătre fabrica tarea socială apopu ş Chi . ş i nu după i vităritul ş i ­nău: щ ­

56. а

1, a ­ ­ ­ ­ ­ ­ - ,

[15] Situaţii similare înregistrate în Chiţ­cani, [28] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 507, f. 103. Ivancea (au fost tăiate 5 km de păduri şi preju- [29] ANRM, F. 2948, inv.1, d. 521, f. 64. diciate 6 km fâşii forestiere) din raionul Orhei; [30] Одуд А. Общенaродное достояние. În: Bender, Călăraşi, Ungheni, Străşeni, Criuleni, «Природа», 1963, № 3, с. 64. Telene şti, Soroca, Ceadâr-Lunga. Vezi: ANRM, [31] Zlatoust, I. Cu privire la măsurile de ocro­ F. 2948, inv. 1, d. 507, f. 68–79. tire a naturii. În: «Agricultura şi vităritul Mol­ [16] Pentru îndeplinirea dezideratului de dovei», 1959, nr. 1, p. 76-77. a transforma RSSM într-o grădină înfloritoare [32] Крупеников И., Балтянский Д. Исто­ gospodăriile agricole tăiau copaci pentru supor­ рия почвоведения в Молдове. Кишинев: Инсти­ turi utilizați în legatul tufelor de vie. тут энциклопедических исследова­ний, 2012, [17] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 507, f. 15. c. 96. [18] La 5 februarie 1962 Comitetul de Stat [33] Ibidem. pentru Planificare al URSS a aprobat Statutul [34] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 507, f. 103. Comisiei de protecţie a naturii de pe lângă Co- [35] Крупеников И., Балтянский Д., op. mitetul de Planificare. Comisia era un organ cit., p. 100, 115-122. ob ştesc, consultativ, care avea următoarele func­ţii: [36] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 507, f. 100. organizarea și efectuarea cercetărilor în do­me­ [37] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 466, partea II, niul ecologic, participarea la proiectarea planu­ f. 356. rilor anuale și de perspectivă privind exploa­ [38] În mai 1959 în urma decorării RSSM tarea resurselor şi elaborarea hotărârilor ce vizau cu ordinul Lenin pentru realizările în dome- mediul. În: «V-e Всесоюзное совещание по niul agriculturii, Nichita Hrusciov în unul din охране природы». Кишинев: Картя Молдо­ rapoar ­tele ce viza dezvoltarea gospodăriei naţi- веняскэ, 1963, с. 7. onale a spus că RSSM are toate şansele să devină [19] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 507, f. 40. grădina URSS-ului. Vezi: Odud A. Comisia de [20] AOSP RM, F. 586, inv. 126, d. 3, f. 20. protecţie a mediului a Filialei Moldoveneşti a AŞ ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. [21] Juratu V. Scopul vieţii. Persoane ce şi-au a URSS. În: «Третье Всесоюзное совещание по consacrat viaţa ocrotirii naturii. În: „Agricultura охране природы». Душанбе, 13–14 октября Moldovei”, 1986, nr. 5, p. 53. 1960 г., с. 109. [22] ANRM, F. 2948, inv.1, d. 521, f. 77. [39] ANRM, F. 2948, inv, 1, d. 507, f. 68-79. [23] Lazu S., Ciocoi V. Protecţia naturii îm- [40] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 466, f. 363. potriva poluării de complexele pentru creşterea [41] Odud A. Comisia de protecţie a me­ porcilor. În: „Agricultura Moldovei”, 1983, nr. 7, diului a filialei moldoveneşti a AŞ a URSS. În: p. 57. «Третье Всесоюзное совещание по охране при­ [24] Zlatoust I., op. cit., p. 76. роды». Душанбе, 13–14 октября 1960 г., с. 107. [25] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 521, f. 86- [42] ANRM, F, 2948, inv, 1, d. 521, f. 66. 94; Одуд, А. Comisia de protecţie a mediului a [43] Ibidem, f. 68. Filialei Moldoveneşti a AŞ URSS. În: «Третье [44] Ibidem, f. 72. Всесоюзное совещание по охране природы». [45] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 466, p. II, f. 368. Душанбе, 13–14 октября 1960 г., с. 109. [46] Ibidem, f. 368. [26] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 477. [47] Одуд А. Общенaродное достояние. În: [27] ANRM, F. 2948, inv. 1, d. 466, p. II, p. 372. «Природа», 1963, № 3, с. 66.

35 36 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI linguistics, Roman population, Romanian language. Romanian people. ofriod great migrations, aswell are exposed stages of setting up the Romanian language and and linguistic arguments on the continuity of Roman population in this region during the pe leaving the province of Dacia in 271/275years. It analyzes the main written, archaeological historiography of the evolution of the native population in the north area of the Danube after vistica, populația romană, limba română. Stat șiDreptal AȘM. 1 are naţională a românilor din Tran emanci tarea con ece, apoi maghiare îndreptate spre contes aflat unor acţiunile politice cercuri austri toarele acesteia baza s-au două secole. La colului XVIII-lea, al s-a extins a apărut înistoriografiela sfâr încă ii românilor înspaţiul Carpato-Danu biano-Pontic înEvul Mediu timpuriu, care ţui stadiile de înființare a limbii române și poporului român. român. poporului și române a limbii înființare de stadiile continuitatea populației române în această regiune în perioada de mare migrație. Sunt expuse anii 271-275.Sunt analizate argumentele principale arheologice scrise, și lingvistice privind la evoluția populației native în zona Dunării de Nord după părăsirea provinciei Dacia în silvania, expuse în

Demir Dragnev , doctor habilitat, profesor universitar, membru correspondent, Institutul de Istorie, ­r Keywords: The is a text statement of the form of synthesis of the main concepts of the contemporary Cuvinte-cheie: privire cu contemporane istoriografice principale conceptelor a sinteză prezintăo Articolul Disputa referitoare continuitatea la vie ­p CONCERNING THEEVOLUTION OF THENATIVE POPULATION ­cep PRIVIND EVOLUŢIA POPULAŢIEI AUTOHTONE ţiilor frunta Historiography, Carpathian-Danubian-Pontic Space, ÎN SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC IN THECARPATHIAN-DANUBIAN-PONTIC SPACE istoriografie, spațiulCarpato-Danubiano-Pontic, Supplex Libellus Valacho Supplex Libellus HISTORIOGRAPHICAL CONSIDERATIONS CONSIDERAŢII ISTORIOGRAFICE ş ÎNEVULMEDIU TIMPURIU ilor mi IN THEEARLY MIDDLE AGES ş i în urmă ş c ş ării de itul se ABSTRACT REZUMAT ­­ ­ ­ - - - ­ - Pen ani, ru ger ovată în tratatele deistorie aTransilva niei pro incie. Viziunilor române TeoriaII-lea. rapusă „teoria imigraţionistă”, imigraţionistă a fost mul care de peste Dunăre, începând XI secolul al cu insista asupra populaţiei imigrării romanice fost con proaceastă rum ze românilororiginea îndiferite zone ale ­m ­m nue Balcanice. insulei ­ (1791),privind autohtonismul lor în ş i Ungariei, deistorici scrise maghiari, ­t ­v ş i, bulgari Dacia, arheologie, ling- ş .a. Eicăutau fixe să Dacia, archaeology, Demir DRAGNEVDemir ş t i le-a ­t iplu

- - - - 1

Pe parcursul ultimelor două secole isto­ referitoare la problema cercetată. O amplă riografia românească s-a concentrat asupra bibliografie contemporană referitoare la acea­ expunerii diverselor argumente istorice, ling­ stă temă a fost publicată de Victor Spinei [2]. vistice, toponimice, arheologice etc., care Această bibliografie permite a urmări în viziunea autorilor, combăteau concepţia evoluţia cercetării problemei respective în imigraţionistă. De regulă, până în perioada ultimul deceniu al secolului trecut şi în primii postbelică istoricii au operat preponderent ani ai secolului recent. cu surse scrise, iar începând cu anii ’40–’50 În primul deceniu după 1989 au con­tinuat ai secolului trecut un loc de frunte îl ocupă să apară cercetări care apro­fundau anumite argumentele bazate pe materiale arheologice. aspecte ale „concepţiei contin­uităţii”. În O sinteză a rezultatelor cercetării pro­ 1991 Lidia Bârzu şi Stelian Brezea­nu pu­ blemei enunţate a realizat istoricul Nicolae blică un studiu în care se susţine parale­lismul Stoicescu, care a editat în 1980 lucrarea procesului de romanizare din Dacia romană „Continuitatea românilor”, reeditată în 1995 şi din afara ei [3]. sub denumirea „O falsă problemă istorică – Un studiu comparativ privind evoluţia discontinuitatea poporului român pe teri­ romanităţii orientale şi a celei occidentale în toriul strămoşesc”. Ultima ediţie a fost com­ direcţia constituirii naţiunii medievale a pu- pletată şi adusă la zi, fiind bazată pe circa blicat Stelian Brezeanu [4]. 300 de monografiiş i studii, în mare parte În aceeaşi perioadă, pe fundalul criticilor apărute în anii 1980–1990. În lucrare este în adresa denaturărilor „naţional-comunis- amplu expusă istoriografia problemei, după te” a istoriei românilor din perioada ceau- care urmează compartimentele ce includ argu- şistă, în 1997 apare cartea lui Lucian Boia mentele istoriografiei româneşti în favoarea „Istorie şi mit în conştiinţa românească” în

continuităţii populaţiei autohtone după cu­ care, pe lângă alte probleme majore ale isto- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. cerirea Daciei de către Imperiul Roman şi riografiei naţionale sunt comentate şi unele în perioada marilor migraţii. Autorul nu referitoare la continuitatea populaţiei autoh- evidenţiază însă problemele controversate, tone de la nord de Dunăre după retragerea neclarificate, referitoare la această vastă legiunilor romane [5]. L. Boia nu se limitează temă, probleme care vor apărea în vizorul doar la istoriografia românească postbelică, ci cer ­cetărilor în următoarele decenii. carac ­terizează şi viziunile istoricilor români Academicianul Victor Spinei a menţio­ din secolul al XIX-lea–începutul secolu- nat într-un studiu publicat la Chişinău în lui al XX-lea, considerându-le în totalitatea 2006 că în multe lucrări din perioada tota­ lor de sorginte naţionalistă. De naţionalism litară din România „se reliefa o atitudine sunt acuzaţi nu numai reprezentanţii Şcolii triumfalistă privind stadiul cercetărilor, pos­ Arde ­lene, ci şi asemenea renumiţi istorici ca tulându-se înregistrarea unor dovezi irefu­ Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, C. C. Giures- tabile privind continuitatea nediferen­ţiată a cu ş.a. L. Boia consideră că aceşti savanţi, elementului neolatin în toate micro­regiunile admiţând formarea poporului român atât la arealului carpato-dunărean şi igno­rându-se nord, cât şi la sud de Dunăre, urmăreau scopul argumentele reticente în această privinţă”, politic de a justifica dreptul României (la mo- ceea ce a condus „spre automulţumire şi să mentul când ei își scriau operele) de a deveni descurajeze demersurile constructive” [1]. un arbitru la sud de Dunăre şi a-i proteja pe Abandonarea clişeelor impuse de regi­ aromâni [6]. Acelaşi istoric îl învinuieşte pe mul totalitar şi lărgirea colaborării istoricilor arheologul Ion Nestor că s-ar fi conformat din diferite centre ştiinţifice europene s-au regi m­ ului comunist atunci când a numit cul­ soldat cu noi abordări ale diverselor aspecte tura arheologică Dridu „românească”. 37 38 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI într-o lucrare consacrată analizei critice a e că rezultatelee că cercetărilor istori cilor profesioni recunoa mind toate aceste abateri „mituri”, criti deformat înlucrările unor istorici. Dar, nu regimuluiperioada comunist, tre parcursulpe afirmăcă timpului, maiales în Autorul constată are L.Boia că dreptate când lor români depână 1989 la dinperioada analizei criticilor istorici aduse deL.Boia Ioan-Aurel Pop aconsacrat olucrare specială silvania momentul la maghiare. cuceririi cesorilor săi, dar nu pune îndoială la existenţa acestui ducat românesc înTran pre care respectivă referă se perioada la tele arheologice, toponimice anul ceeste 930,ceea înconcordanţă da cu conţine atât date veridice, cât ducele Gelu s-abazat orală, tradiţia care pe stată autorul că eiînpasajele referitoare la informaţiilor „Cronicarului anonim”, con um insistă istoriografia maghiară. a ş e primii duci ai unor formaţiuni sunt pur Menumorut politice româno-slave dinTransilvania Cât prive Dunăre strămutatfi peste prin VII-lea secolul al populaţia romanizată dinTransilvania s-ar Kurtîn Germania, Horedt, care admite că istoricul clujean deorigine germană, emigrat Nord etc. În acest context el este solidar cu ergere a latinităţii” acest teritoriu pe după modelul Britaniei, Panoniei, de Africii o „ nord-dunărean după anul 600,acceptând populaţiei bă anul 900, iar ducatul lui Gelu a existat la pe maghiare înTransilvania s-aprodus după Autorul consideră primul că cuceririlor al val turi menitecuceritorii glorifice să maghiari. anonim i mitizaţi decătre istoriografia românească, ş a c ­de Astfel, autorul precizează concluziile Istoricul clujean AlexandruMadgearu puneL. Boia îndoială la continuitatea Un alt istoric clujean, academicianul ş t maghiar „Gesta în a sa Hungarorum” ş ş t i ar fi revenitsecolul al IX-lea. prin ş ş t i simplu inventaţi de ş i ş Glad t ş ina t i necesită să fiera i necesită să ia, consideră L. Boia, considerăia, L.Boia, , ace ş e r ş omanizate înspaţiul t ş i cu altei cu surse ş i unele mi ­c Cronicarul Cronicarul u ­p

­t [7]. or ul afostul c ­ ­t ate la Gelu, ul nuul

[8]. ­ ­ - ­ - - ­ după V-lea, secolul al după ces-aretras admi populaţiaa continuat rurală locuiască să era comună aaltor cea cu provincii, unde comparată decercetare: situaţia dinDacia de esenţă, fiind a necesar recurgela metoda argumentecu arheologice este unefort lipsit romanizate după retragerea armatei romane ademonstracă prezenţa apopulaţiei înDacia până astăzi vania etc., a formaţiuniromâno-slavestatale din Transil anonim Cronicarului poporului român sau igno pe a procesului constituirii limbii române romanităţii nord-dunărene Dunării,maluri ale continuitatea habi privind formarea poporului român am pe mentelor istoriografiei ale serioase române nu ignorareaL. Boia, poate pe se baza argu ş „ficţiuni” adevăr, analizate adică evacuat) nate dearmată. Au fost retra de pământ, negustorii), dar au rămas aban în masăaîntregii populaţiei dinprovincii consideră impracticabilă soluţia evacuării care au studiat împăratului epoca Aurelian, (L. Okamura,din Dacia A. Watson), dar străini neimplicaţi întematica continuităţii nistraţia în comun barbarii decât cu cei, cu care s-au liores a goţilor, ci denecesitatea deaavea efecti de Jos nu au fost determinate deoinvazie tragerii încondiţiile concrete Dunărea dela nestiores continuităţii văzute liniar dinAntichitate abordată încercându-se rigid, demonstrarea ultimul problema secol continuităţii afost a constatat în istoriografiacă românească din Istoricul clujean Coriolan Horaţiu Opreanu ultimul deceniu, lansându-se noi argumente. continuităţii i depolitizarea istoriei, care pentru optează Ioan-Aurel Pop consideră demitizarea că Concretizarea unor ale aspecte ­do (populaţia rurală, care (populaţia rurală, avea mai multe

[12]. S (administraţia, marii proprie

[9]. ş i armata romană. Unii istorici

ş [11]. A aurmat aprofundeze se să în a c e atenţionează motivele că re um insistă acest autor cela maghiar despreprimele ş ş i nu declarate în bloc i autor menţionează ş ­ra i după anul 600, 600, i după anul ­r ea informaţiei informaţiei ea concepţiei concepţiei

[10]. ­t humi ş atului i ­b t ­ ho ş ele ari i ş a ­le ş t ­ - - - ­ - - i i i ve mai numeroase pentru compania contra pra labilităţii unor interpretări cvasigenera­ ­ Palmyrei şi securizarea frontierei du­nărene, lizate ale arheologilor români [15]. V. Spinei precum şi de protejarea Serdicăi, de unde atenţionează, de asemenea, asupra necesită­ împăratul era de origine [13]. ţii unei analize profunde a argumentaţiei O altă problemă insuficient cercetată în is- etalate, aduse de arheologii germani Uwe toriografia românească legată de teoria conti- Fiedler şi Gottfrid Schramm, care constată o nuităţii este cea a extinderii romanităţii pe în- posibilă deplasare a populaţiei din unele en­ treg spaţiul Carpato-Dunărean-Pontic. Vizi- clave romanice din Peninsula Balcanică spre unii liniare a evoluţiei etnoculturale a acestui stânga Dunării la începutul Evului Mediu [16]. spaţiu din Antichitate până la for­marea limbii Caracterul şi amploarea acestor depla­sări române şi a poporului român, lingvistul Al. urmează a fi precizată pe viitor. Neculescu a contrapus un nou concept – cel În ultimii ani în istoriografia românea­ al continuităţii mobile. El constă în prezenţa în scă tot mai insistent se discută problema le- diferite perioade a două tipuri de romanitate: găturilor directe dintre mediile culturale ale Romania (romanitatea) Antiqua şi Romania a şezărilor din spaţiul nord-dunărean, carac­ (romanitatea) Nova. Prima avea câteva foca- teristice culturilor arheologice: Sântana de re în Transilvania (în fosta pro­vincie Dacia), Mureş-Cerneahov (sec. III-IV), Ipote şti-Ciurelu- iar a doua în zonele extinse com­puse din da- Cândei şt (la sud de Carpaţi) şi cultura Costişa- co-români şi alogeni în afara fostei provincii. Boto şana-Hansca (la est de Carpaţi) (ambele Dar între aceste două tipuri de continuitate a din secolele V–VII) cu mediile culturii Dridu existat o permanentă şi directa comunicare. (începând cu secolul al VIII-lea). Romania Antiqua nu prezenta o zonă răma- Au fost emise opinii despre prelungirea să în nemişcare pe acelaşi loc, ci se constituia culturii Sântana de Mureş-Cerneahov până

din concentrări de populaţie romanică, care în secolul al V-lea, determinată de supra­vie­ ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. se aflau în contact cu zonele în proces de ro- ţuirea populaţiei daco-romane pe teritoriul manizare din Romania Nova. extracarpatic, apoi continuarea acestei popu­ Astfel, în spaţiul carpato-dunărean şi în laţii în componenţa culturii Ipote şti-Ciure- cel dunăreano-balcanic a fost creată prin lu-Cânde şti-Botoşana care ar avea o legătură con ­centrări şi dispersări a comunităţilor ro­ directă cu următorul mediu cultural de tip manice o continuitate mobilă între aceste Dridu. Unii arheologi constată prezența anu­ tipuri de romanităţi. Drept urmare arheo­ mitor discontinuităţi ale culturii materiale logilor le este dificil să urmărească concen­ dintre aceste culturi arheologice, menţio­ trările şi dispersările succesive şi frecvente nând, însă, că singurul element, care a mar- ale comunităţilor aflate într-o continuitate cat continuitatea era cel etnic – populaţia mobilă [14]. românească­ [17]. În studiul lui V. Spinei, menţionat supra, Perturbaţiile din cultura materială încep în se specifică, de asemenea, că, dacă istorio­ secolul al VII-lea, după stabilirea triburi­lor grafia maghiară contemporană operează cu slave în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. argumente depăşite ştiinţific privind negarea Cele mai mari dificultăţi apar la analiza ritu­ continuităţii românilor din Transilvania, apoi rilor şi ritualurilor funerare. Dacă în secolele unii istorici străini încearcă să canalizeze III–V în zonele rurale predomină ritul inci­ profund problema în discuţie, aducând argu­ neraţiei, iar din secolul al VI-lea se genera­ mente concrete. Astfel, F. Curta atenţio­nează lizează cel al inhumaţiei, apoi la sfârşitul asupra dificultăţii diferenţierii culturii mate- secolului al VIII-lea din nou se generalizează riale a slavilor şi romanicilor din perioada ritul incineraţiei, care, însă, nu se aseamănă cu îndelungatei lor convieţuiri, prevenind asu­ cel din secolele III–V, aparţinând, după cum 39 40 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI area lor intensă înEvul Mediu au fostparţială, generalizate arheologi bazate cercetarea pe teritorială timpuriu. Drept urmare, concluziile unor rează popu legate detoponimele acestor spaţii, suge matice. Unele date etnografice rămas înafara cercetărilor arheologice siste lor unde populaţia romanică, aidoma albanezi - lavilor. Aceste zonelvaniei erau câmpia zonele păduroase submontane nele mai înalte podi ale Tran spe A zontul cultural Blandiana logi, adominat cultura materială slavă (ori Transilvaniei,ale amplu cercetate dearheo ritari. Autorul consideră înanumite că zone excepţiacu colinelor muntoase, erau majo- romanică Sud dela deDunăre, unde slavii, condiţii nu s-aputut toată salva populaţia nind apoi vechile lor pe teritorii. În aceste anumite spaţii, neaccesibile acestora, reve zonele unde au pătruns slavii, s-au salvat în venind răsărit, dela grecii sfârșitul la Carpatic ul secolului IX-lea, al a românilor. Ungurii au pătruns înBuză excepţia ungurilor, grecilor, albanezilor rare. Aceste teritorii au devenit slavone, cu ritlocuinţe, funerar prin podoabe, incine materială: acelea invazia slavilor, adominat osingură cultură trale arheologice. În întreg spaţiul Europei Cen teristice unui anumit stadiu cercetărilor al argumente pe bazează se incomplete, carac Dunării începând IX-lea secolul al cu populaţia romanică venit ar fi dinsudul daco-romană ar fi fost slavizată,iar ulterior zidul denetrecut slavilor”, al când populaţia co-romană dinTransilvania izbit „s-a de K.Horedtpe constate să comunitatea că da ş Anume generalizează se în ultima perioadă consideră uniicercetători, triburilor slave. Baltag considerăBaltag viziunea că lui K.Horedt i toponimica slavă. Toate acestea l-au făcut Arheologul transilvănean, Gheorghe ­cific s ş i grecilor ­si ş i deSud-Est, acolo unde s-aprodus ­l ş i văile marilor râuri. Însă zo ş -ar fi putut găsi adăpost, au ş i tipuri devase, deunelte, ş u lui Transilvaniei, .) ş i albanezii, din ş ş i extinse asui extinse i ritul funerar ş i lingvistice, i lingvistice, ş i montane,

[18]. ş ------­ ­ ­ ­ - i la atitudineala de450m[20].Această medie populaţiei autohtone carpatine grupându-se populaţia migratoare. Marea majoritate a pra întregului spaţiu transilvănean, fără alua al Târnaveial Mari, unde Albe la cuprinde zonele înalte din bazinul superior de arheologul Gh.(Sighi Baltag (mălaiul), secara existenţan, în acest spaţiu observă se ur melor unor ogoare puternic tera me separat. Conform cercetărilor lui Laurian So romanică ş materială comună, apoi în laţia autohtonă submontane. încelelalte Dacă zone popu în zonele superioare râurilor ale dinspaţii s-a retras înzone împădurite dedealuri, e Dridu heologică autohtonă, constituind împreună cultura ar câmpie, aici slavii au coabitat popula cu inferioarecursurile râurilor, ale spaţiile de mai nume zonă depă rea Carpaţilor române în consideraţie alte spaţii menţionate reprezentat prin cru următoare.perioadele linii simple, care orna baza la stă fost atestate elemente deconti cercetate arheologic până înprezent. Aici au corespondenţă înalte spaţii nord-dună erea unor sate demunte. cultiva meiul Aici se zate deprovizii, vasele pe descoperite Si la (Wellenornament constânddacic de linii vălurite din benzi Evul Mediu. acel Există ornament arhetipal daco-romanăurmărite din perioada până în elementele decorative vase, care depe pot fi locuinţelor,strucţia înceramică, mai în ales materială VIII–X,care dinsecolele nu are Cetăţuia, afosttul ocultură La descoperită i a celei de dealuri împădurite,i acelei dedealuri populaţia ş Cercetătorii geografi au constatat că zona Un spaţiu asemenea afost recent cerce Totu a Romanităţii Orientale ş i omare parteapopulaţiei bă ş ş t i-a păstrat specificul său i-a păstratcultural specificul ş uni a ş i Zona Plaiurilor. Zona . ş ş i cea slavăi cea aveau o cultură ) în asociaţie cu ben cu ) înasociaţie lpine mai sus de450mse i dughia (părângul) ş t ­ ci i acontribuit păstra la le i Paleo ş t ampilate sau inci , fiind ocolită, fiind de cre ­ Zona Plaiurilor Zona ­ n ş ­s ş uitate încon o ate în apropi în ate e e Cât pri ş t ­m ara). Spaţiul t iml este ­nismul i, înpunc enticii din

[21]. [19]. ş ­ zi t ­ ina ­r ­v le de ene, ş ­ t ­ţ ş at t ia ia e - - - - ­ - - - - - ghi şoara–Dealul Viitor în nivelul din secolele materiale arheologice incomplete, conside- IV–VI, crucile incizate pe vasele din secolele ră că în perioada de până în secolul al X-lea VII–IX, cum este cazul vasului cu patru cruci la ro­mâni au lipsit principalele elemente ri- incizate simetric pe pereţii exteriori [22]. tuale creştine. Astfel, aici ar fi lipsit mate- La Albeşti, ca şi în alte zone muntoase din rialul de bază care servea euharistii: vinul. Carpaţi, vatra satului consta dintr-un număr Autorul face trimitere la unele studii cu mic de case izolate, răsfirat. Acest tip de sat caracter regional, care nu abordează direct arhaic a fost amplu descris de Romulus Vuia problema cercetată şi se află în contradicţie care a constatat că românii sunt singurii care cu studiile speciale la această temă. Cercetă- locuiesc în asemenea sate arhaice. Potri­vit torii N. A. Mironescu, Dorel Ichim, N. Stoi- opiniei lui R. Vuia, asemenea sate datează cescu ş.a. au constatat vechimea viticulturii din secolul al VI-lea, iar tipul de sat răsfirat la români, începând cu epoca dacică. Ulti- este datat cu secolele VI–XII, fiind un ele­ mul menţionează prezenţa termenilor de ment de continuitate a românilor [23]. În origine dacică (strugure) sau romană (viţă, asemenea tip de sate arhaice este foarte dificil vie, coarde, călcătoare etc.), precum şi con- a descoperi cimitirele, care rămân necu­nos­ tinuitatea folosirii aceloraşi instrumente în- cute arheologilor. cepând din vremurile daco-române şi până Drept urmare, concluziile arheologilor în zilele noastre (călcătoarea tronconică despre ritul funerar din secolele VII–IX se de tip mediteranean, cosoare curbate daci- ce, teascurile, bota (vas de lemn troncote bazează pe cercetări efectuate în spaţiile cu etc.) [27]. Nefondate par a fi argumentele o populaţie mixtă romanico-slavă sau roma­­ lui A. A. Rusu privind lipsa bisericilor, a nico-gepidă. Aici, începând cu secolul al cărţilor bisericeşti etc. Unele săpături ar­ VII- lea a fost impus ritul incineraţiei, reve­

heo ­logice, de exemplu, la Hansca au scos la ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. nindu-se la cel de inhumaţie în secolul al iveală urechiuşe de bronz de la cărţile sfinte X-lea. Analizând acest fenomen, arheologii şi cruciuliţe din secolele IX–X [28]. au emis diverse opinii. V. Spinei consideră O contribuţie serioasă la studierea creşti­ că „în pofida incompatibilităţilor incinera- nismului în spaţiul românesc în mileniul I ţiei cu dogmele evanghelice, nu ni se pare d.Hr. îi aparţine istoricului clujean Sorin Mar- cu totul exclus că la periferia lumii creştine, ţian [29], care a inventariat obiecte cre­ştine departe de instituţiile ecleziastice importan- din secolele VII–XII, constatând că informa- te, să se fi păstrat practicii rituale ancestra- ţiile arheologice accesibile includ un număr le” [24]. Drept exemplu, autorul aduce cazul redus de materiale, iar cele scrise – mai multe saxo ­nilor, convertiţi la creştinism de franci informaţii indirecte. Drept ur­mare, studierea pe timpul lui Carol cel Mare, care mai multe complexă a creştinismului pe teritoriul fostei decenii au continuat să practice incineraţia, Dacii romane „rămâne un deziderat greu de precum şi unele triburi slave după ce adap­ atins în absenţa unor date arheologice sufi- taseră creştinismul. Este posibil ca romanicii ciente şi în absenţa izvoarelor scrise” [30]. În să fi adoptat elemente ale ritului funerar al viziunea lui Nelu Zugravu, această penurie de vecinilor lor slavi [25]. informaţii, referitoare la epoca Evului Mediu Concomitent, în istoriografia românea­ timpuriu s-ar putea lămuri prin adoptarea de scă recentă au fost expuse şi unele viziuni către băştinaşi a cre­ştinismului popular, des- mai radicale, care neagă prezenţa creştinis- pre care am men­ţionat supra. mului la români până la creştinarea slavi- Problema răspândirii creştinismului în lor bulgari (anul 864) şi a moravilor (anul mediul populaţiei autohtone din spaţiul de la 906) [26]. A. A. Rusu, bazându-se pe unele est de Carpaţi în perioada examinată a fost 41 42 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI dus accelerarea la procesului de asimilare a dunăreni deslavii vest dela avut drept rezultat izolarea românilor nord- statat IX–XIau „invaziiledinsecolele că dominauaţia romanicii. purtătoare aculturii Tudor Sălăgean acon zonele submontane popu jucat pecinegii româno-slav românesc, populaţia acâ chise au fost împin guri, slavii care locuiau împreună românii cu în timpul Transilvaniei cuceririi de către un Petrovici Emil noscutul lingvist menţio transformând-onică, înlimbă română”. Cu proces astfel: „slavii au învăţat limba roma cel romanic. aformulat Al. Niculescu acest dus asimilarea la elementului slav decătre unei culturi materialeîn cadrul similare a s-a constatat oconvieţuire că îndelungată mâno-slave. În istoriografia contempora ves de rituri funerare, loca necropole pot fi atribuite unor cre cluzia mormintele că orientate V-E dinaceste cele Brăviceni-Orhei, dela ajungând con la Sântana de Mure doilea autor aexaminat necropolele culturii Carpaţi, începând II–IVd.Hr. secolele cu Al pândirii cre Ia comparată similară dela oconstrucţie cu considerată paleocre datată de autor III–IV/V secolele d.Hr. cu depiatrăo construcţie cris dela Niculiţă [33] tribuţii arheologice problema la dată Ion ostică până V-lea însecolul al d.Hr. au adus con Gh. de către Dan Teodor abordată materialelor înbaza arheologice rită preponderenţei elementului muntenesc ş i –Nicolina iai suplimentare. tigaţii ­ La est La revenimDar să problema la relaţiilor ro - În ansamblu, soluţia problemele la legate

P ­l ş i dincâmpii spre munţi, unde „dato ş i sud pe Carpaţi acela Carpaţi i sud pe ş ş t ş ş .a. Pentru istorică de perioada inismului înspaţiul est dela de ş i spre ba periferia i încurând româ i V. Vornic [34]. Primul a des ş i examinată încontextul răs ş –Cerneahov ş i cumanii, împingând ş

ş [31], M.A i împădurite, unde pre t ină, fără absidă, fiind ş ur ş i etc. necesită in t igat uncaracter ş i sud. Aceasta a , îndeosebi pe , îndeosebi pe Sobari-Soroca ­n ­ zin ndronic Dridu esc” ş urilor des ş t i rol l-au ini

[36]. –spre

[35]. ­n

[32], a că a că ­n ş ă ­ ­ ­ ­ ­ ­ - ­ - - ­ ­ i , evoluţia populaţiei autohtone migra- înepoca Plaiurilor în contextul poporului român. Anume Zonele nitatea s-astins către anul 600. nuu romanitatea acel suport care cu pe nu l-au a istoriografieisovietice privind civilizaţia Gh. Postică menţiona „Concepţia oficială sovietice.grafiei În acest context pro deconcepţiileriei ideo istorici după 1989afost demis Moldova. O ocupaţie primor tribuţie substanţială ­ţiilor avut unele foste pro sudul culturiizările din spre zonele habitatului popu din a gratori X–XIaîmpins dinsecolele po până completa la eiasimilare. Noul demi val ntinuu componenţa romanică dinspa ţiul extracarpatic în ontane sub mentul invaziei slavilor înzone montane, XI- generale,sale până sfâr la ş arheologice dinse sovietice riografiei zaţiei tim medievale care unii autori con pucritică ostică ân Arheologie A al Gh. unde a avut ge loc vilor, pă ş toriografieisovie carepe aurmat-o fidelitate. cu viziuneaÎn is doc cunoscuta bază timpurie dinspaţiul Pruto-Nis daco-slavilor încheiat, în orice în liniile caz, care, instaurarea odată cu stabilităţii, asporit qua nia Antiqua i Nistru drept pur slave i Prut repre ­co Populaţia romanică, concentrată mo la La studiereaLa problemelor referitoare la ­m

) a servit apoi drept) a servit un rezervor uman lea” [37]. lea” Romania Antiqua P ş ş ş e i arelaţiilor slavii, eucu au adus ocon i nordul Dunării au susţinut înconti ­m precum

­t ­zin ş urile lorurile deba ş i i împădurite ( Romania Nova tă pământurită istorice sla ale Ş ­t ş M dina ice teritoriul dintre Nistru ­co ş i adominat-o slavă cea pe ­v ­ n ş i circulaţia umană dintre incii romane, unde roma ­p eza acestoreza triburi” i care calificau vestigiile ­t ş lele VI–VIIIdintre Prut ­t inuau cercetarea civili urii de pe poziţiile isto poziţiile depe urii i istoricii dinRepublica ­b rină apanrină . Drept urmare, Dridu licaţiile Institutului de

[39]. ­log nii 1990–1991,în ş ­ ş izate istorio ale

itul secolului al t ş ină, pământuri, Romania Anti Romania ­l ­di i a

­ţ Blan ­t s-au contopit ală a acestorală iei romanice ificarea isto ­t ­s rean are la lavismului, ­ in A diana ­p ­f Roma esorul esorul u

[38]. ­l aţia aţia ., ­ ------În anul 1999 la Chişinău au fost orga­ permis autorului să constate „continuitatea nizate dezbateri naţionale la tema „Demis­ti­ de locuire pe aceleaşi vetre în cazul a sute ficarea sau remistificarea istoriei”, în cadrul de aşezări de la sfârşitul mileniului I şi de la cărora au fost prezentate referate privind popu­ începutul celui următor”, constatând predo- laţia băştinaşă din spaţiul Pruto-Nistrean în minaţia aşezărilor cu mai multe orizonturi Evul Mediu timpuriu – Ion Hâncu: „Apariţia, culturale. Dar, în viziunea lui V. Spinei, „nu implementarea şi mistificarea etnonimului slav întotdeauna existenţa suc­cesiunii de locui- în literatura arheologică din Moldova” [40] re în aceleaşi microzone sunt în măsură să şi Dragomir Dumbrăveanu: „Contribuţii isto­ indice cu deplină certitudine continuitatea riografice în interpretarea culturii Dridu”. etnică, de aici decurgând o sarcină a cerce- În viziunea ultimului autor această cultură tărilor viitoare de a încerca dis­cernerea re- aparţine civilizaţiei vechi româneşti [41], inter­ levanţei etno-culturale a tuturor vestigiilor pretare caracteristică istoriografiei de până depistate” [44]. în anii ’90 ai secolului trecut. În final, vom constata că lucrările pu­blicate În perioada de după 1989, arheologii chi- în ultimele decenii au aprofundat esenţial şinăuieni au editat studii monografice, bazate studierea problemelor cardinale ale evoluţiei pe surse arheologice concrete, care au extins populaţiei autohtone de la nord de Dunăre baza referitoare la populaţia autohto­nă din în Evul Mediu timpuriu. Bazate pe noi surse, spaţiul Pruto-Nistrean în epoca cerce­tată: investigaţiile autorilor depăşesc treptat con- Ion Hâncu, „Băştinaşii plaiului moldav în lu- cluziile declarative şi combative. Desigur că mina surselor arheologice” (Chişinău, 1993), disputa privind problemele abor­date în acest Idem, „Cultura băştinaşilor din spaţiul pru- articol va continua în baza unor noi cercetări, to-nistrean în Epoca Evului Mediu timpuriu” deoarece cunoaşterea nu poate fi completă, iar

(Chişinău, 2002), I. Corman, „Contri­buţii apropierea de adevăr este continuă. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. la istoria spaţiului pruto-nistrean în epoca Evului Mediu timpuriu” (secolele V–VIII); Referinte bibliografice: I. Tentiuc, „Populaţia din Moldova Centrală [1] Spinei V., Universa Valachica. Românii în în secolele IV–XI” (Iaşi, 1996); S. Musteaţă, contextul politicii internaţionale de la începutul mi­ „Populaţia spaţiului pruto-nis­trean în se- leniului al II-lea. Chişinău: Cartdidact, 2006, p. 47. colele VIII–IX” (Chi şinău, 2005) [42] ş.a. [2] Ibidem, p. 46-56. O lucrare fundamentală reprezintă mo­ [3] Bârzu L., Brezeanu S., Originea şi conti­ nografia lui Gh. Postică „Civilizaţia medie­ nuitatea românilor, în „Arheologie şi tradiţie vală timpurie din spaţiul pruto-nistrean” istorică”. Bucureşti, 1991. (se ­colele V–XIII) (Editura Academiei Ro- [4] Brezeanu S., Romanitatea orientală în mâne, Bucureşti, 2007). În viziunea lui Victor Evul Mediu de la cetăţenii romani la naţiunea Spinei autorul acestei lucrări a sintetizat medievală, Bucureşti, 1999. coerent un material arheologic substanţial, [5] Boia L., Istorie şi mit în conştiinţa româ­ care „spre deosebire de numeroase studii nească, Bucureşti, 1997, p. 182. monografice elaborate de diverşi autori în ul- [6] Ibidem, p. 489. timii ani, care se axează prioritar pe materiale [7] Madgearu Al., The Romanians in the arheologice, scoase la iveală de alţi confraţi Anonymous Gesta Hungarorum: Truth and Fiction. de breaslă, colegul basarabean şi-a structu- Cluj-Napoca: Romanian Cultural Insti­tute, 2005, rat consistenta sa sinteză în mare parte pe p. 147-148. vestigii descoper­ite prin propriile eforturi” [8] Pop I. A., Istoria, adevărul şi miturile [43]. Stabilirea zonelor de concentraţie de- (Note de lectură). Bucureşti: Editura enciclope­ mografică pe plan sincronic şi diacronic i-a dică, 2002. 43 44 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Cambrige, 2001,Apud V. Spinei, Op. cit., p. 301. and Arhchelogy of the Lowes Danube Region “Quaderni Romanza”, diFilologia nr. 6,1987, Române,1995, p. 293,notele –p. 307. mo stră teritoriul român pe poporului discontinuitatea http: //www.medievistica.20, 12.06.2011 preajma Anului oMie: în căutarea identităţii. folclor i, 1987,p. 36-38. agriculturii române Bucure ara ş latler române limbii a mobilă continuitatea p. Nova op. cit., p. 110-111. London–New York, 1999–Apud: C.H.Opreanu, Watson A.Aurelian and Thiro the Ceaturg, tiers inLute Antiquity”, London, 1996,p. 11-19; he TransfluvialThree Frontiers. Cluj-Napoca, 2004,p. 109. Compendiu”, Coordonator I.-A. Pop, I. Bolovan, limbii române (sec. II-VIII).În: „Istoria României, nord-dunărene de la provincia Dacia la apariţia o

7-25; Opreanu C.H., Opreanu 7-25; c. Bucure ş [16] Ibidem F.,[15] Curta [27] Stoicescu N., [13] Ibidem [19] Baltag Gh.,[19] Baltag [18] Horedt K., 2] uu A. Rusu [26] [25] Ibidem. [24] Spinei V., op. cit., p. 30. Vuia, [23] Romulus Gh.,[22] Baltag op. cit., p. 262 [21] Some [20] [17] [14] [12] [11] [10] Ibidem [9] Ibidem es , Bon, 1986,p., Bon, 110. i: Ed. Oscar Print, 2000,p. 270-271. . Bucure ş , Vol. II,Bucure i ş

t Opreanu C. H., C. Opreanu L., Okamura iuec A., Niculescu Horaţiu, Coriolan Opreanu Geografia României, Tratat, Vol. III, ş , p. 380. t ş , p. 55-56. , p. 110. , p. 137-143. a ş n Laurian, t

The Making of the Slavs History A., i: Editura Fundaţiei Culturale ş t i în Transilvania ara înainte de Sighi Sighi Siebenburgenim Fruhmitte ş Romania Antiqua Cre oa Withdrawals fromRoman t O falsă problemă istorică, istorică, problemă falsă O op. cit., p. 134-136. i, 1980,p. 9-128. op. cit., p. 130-131. Studii de etnografie ş ş tinismul românesc în românesc tinismul o Vechimea În: ”Shifting Fron v, 1941. , Bra ş , i e Regiunile Regiunile ş Romania Romania o voluţia . În: În: ş ­ ­ ­ ­ i ,

spaţiul pruto-nistrean spaţiul origini până în secolul al XIV-lea вии. Кишинев: Штиинца,1974,p. 127-150,Vezi ­lie 1999”. Chi i, 1982,p. 219. p. Bucure Gothia în inismului vei”, Bucure XXXIII, cre de la Brăne din necropola de tip Sântana de Mure antică Chi V), (până însec. zarea. în a doua jumătate a primului mileniu cre românilor al popular Gutemburg,Galaxia 2006. bisericească, rit în secolele VII-XII.Aspecte de istorie, organizare or provincii dacice (Transilvania, Banat, Oltenia) te ş Editura Academiei Române, 2007,p. 9. Postică arheologice”, XIII,2006,p. 463-469. Sergiu Musteaţă de Eugen S.Teodor. În: „Cercetări În: „Materialele Dezbaterilor Naţionale. 26-28apri- Suceava: Istros, 2005. i Teodor D. Gh. ­l

162. ş [44] Ibidem [32] [31] Teodor Dan, op. cit. [30] [29] [28] [43] [42] [41] Ibidem [40] Ibidem [39] Ibidem, [38] Demistificareasau remistificarea istoriei. [37] [36] [35] Ibidem [34] VornicV., [33] Niculiţă Ion, t În: Istoria Moldovei. Epoca preistorică

ş Gh.,

t nrnc M., Andronic pni Victor, Spinei aţa Sorin, Marţian Ион, Хынку ei Rs I. Rusu Vezi: urv Nelu, Zugravu Istoria României Istoria O recenzie desfă ş t i. Contribuţii la problema răspândirii Civilizaţia medievală timpurie din din timpurie medievală Civilizaţia ş inău: Pontos, 2000,p. 19. . , p. 36-46. , p. 24-29. , p. 206. p. 20. Cre ş i cu ş tinismul la est de est la tinismul i, 1997. . Bucure ş Morminte orientate vest-est vest-est Morminte orientate t Древняя культура Мол i, 2010,p. 189-213.

ltură I., (sec. V-VIII) . În: „Arheologia Mol. În: „Arheologia Romanizarea Teritoriul nord-carpatic Biserica pe teritoriul fos Geneza cre Geneza Etnogeneza românilor, Cuvânt înainte. În: ş . Cluj-Napoca, 2004, ş inău, 2010,p. 621-627. u . Târgul Lăpu ş rată alucrării lui t , Ia ş

i, 1991. Carpaţi la de ş i: , Bucure -Cerneahov ş ş t i cr inismului inismului ş e : Ed. ş ş t ­ do ini t ­д ş in. а t ş ­ ­ ­ ­ i

EVOLUŢIA CERCETĂRILOR CU CARACTER MEDICO-LEGAL ÎN MOLDOVA

THE DEVELOPMENT OF FORENSIC STUDIES IN MOLDOVA

Gheorghe BACIU 1 REZUMAT Sunt evidențiate principalele realizări în studii științifice medico-legale în spațiul istoric contemporan din Moldova, bazate pe documente istorice și literatură specializată. Autorul trage concluzia că nu numai știința universală specializată medicală, dar și ramura sa națională a contribuit substanțial la dezvoltarea ei. Pe lângă cele mai importante evenimente istorice în medicina medico-legală, sunt evidențiate unele personalități care au influențat dez- voltarea ramurii. Cuvinte-cheie: medicină, medico-legal, expertiză, judiciar, republica, sănătate.

ABSTRACT Based on historical documents and specialized literature the main achievements of forensic scientific research in the historic and contemporary space of Moldova are highlighted. The au- thor concludes that not only the universal specialized medical science, but also the its national branch has made substantial contributions to its development. Along with the most important historical events of forensic medicine some personalities are highlighted, who have influenced the development of the branch. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. Keywords: Medicine, forensics, expertise, judiciary, republic, health.

Medicina legală întotdeauna a servit drept noastră, în Imperiul Roman moaşele prezen- mijloc de protecţie şi de consolidare a ordi- tau în judecată explicaţii referitoare la gravi- nii publice. Ca disciplină de sinteză, ea are ditate, avort şi naştere. În perioada precoce a un caracter interdisciplinar, având tan­gențe Rena şterii (până în secolele XI–XII), medi- di ­recte cu diverse specialităţi medicale (trau­ cina legală practic nu s-a dez­voltat. În acea matologie, toxicologie, obstetrică şi gine­ perioadă predomina forma acuzaţională de cologie­ etc.) şi nemedicale (crimi­na­lis­tica). judecată, în care avea loc concursul judecă- Principala ei vocaţie este sprijinirea com­ toresc între părţile adverse ale procesului. Pe petentă a organelor de drept, ceea ce de­ parcursul secolelor XII–XV, forma acuzaţi- pă şeşte cadrul unei specialităţi medicale onală de judecată a fost înlocuită cu cea de propriu-zise. anchetare. O astfel de formă judecătorească Istoria mondială a dezvoltării medicinei aproape că nu avea nevoie de cunoştinţe me- legale atestă situaţii fireşti când normele de dicale [1]. drept solicitau participarea specialiştilor din În spațiul românesc pentru prima dată domeniul medicinei la reiterarea difer­itor dispoziţii cu caracter medico-legal apar probleme ce ţineau de anchetare, de cerceta- în Cartea românească de învăţătură de la rea penală sau de judecată. Încă până la era pra ­vilele împărăteşti şi de la alte giudeațe

1 Gheorghe Baciu, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. 45 46 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI cu caracter medico-legal,datatcu anul cu 1803 e ca „deschidereae ca trupurilor acelor hotără leziunilor stabilite [5]. divulge complicii. Medicul a faceodescriere l-a ars piept pe omorâreacu unui hoţ „de către rapciu, care ş rea „Comisiei dedoftori”care coordona invita activitatea începe farmacie. În perioadă acea (de poliţie) Ia la râre introduce asa, oră postul devraci ars desete ce amurit seau „siluirea” bine determinate. ocroteau Ele „fetia”, pedep diciului. Unele teme dinregulament erau de acuzare deconsecinţele înfuncţie preju Concomitent prevedeau se diferite grade psihici, dereglarea auzului răniri, deflorări, iresponsabilitateabolnavilor deotrăviri, încaz roase prevederi deexpertiză credeau înaintea celorlalţi vraci”. jurământ, iar dintre ace Vraciul eracrezut dejustiţie fără prestare de mai bine decât judecătorul” atare aspecte. ş referitoare viaţa la de producerea rănii. În toate circumstanţele a stabili „gravitatea impunearăniri se chemarea vraciului pentru mai buni, ceimai destoinici. În orice fel de trebuiaude oexpertiză, crezuţi cei medicii prevedeauEle clar „atunci că când eravorba cau atunci teritoriul pe Ţării Moldovei (Pravila când doftorii„l-au (vraciul) spintecat după autopsia lui îngropat Gh. Duca, Cetăţuia, la ataretru situaţii. rea desuflet”, aspreprevăzândpedepse pen- statările vraciului erau cele mai pertinente i eliberat deun„ţirah” (chirurg), înlegătură i concludente cunoa „acesta că pentru V. A.Urechia menţionează undocument În 1777 domnul Moldovei, printr-o hotă „Pravila” lui Vasile Lupu includea nume La 22iunie 1811DivanulLa Moldovei În 1694cronicarul Miron descrie Costin ş i angajarea lucru amedicilor” la [4]. ş t lui Vasile Lupu, 1646),care apli se ş ş i au constatat plămânul că era alb i inima mare unjunc” la ca [3]. ş ş i reglementau adopţia „lua ş i pântece” să- facă să-l ca i, cu dreptuli, cu deadeschide ş i sănătatea omului con ş i răspunderile” legate ş t ia vracii doftori vracii ia se ş i graiului etc. ş en

[2]. esc esc ş t ş e - - - ­ ­ ­ ­ ­ i xuală (viol), perversiuni sexuale sexuale (viol), perversiuni xuală se de infracţiune încaz trico-ginecologice obste efectuau se expertize perioadă acea nătate menţiona. se adesea rea subiectivă avalorilor lezionalesă pentru itate aleziunilor, însensulperceput la momentul actual, nu efectua, de se gra nilor corporale. Aprecierea gradului de localizarea caracterul, sunt minuţios descrise motivele examinării, depistatelegale înţinutul nostru.În ele ş înlimbilefost rusă scrise I. VolfingherCertificatele [8].menţionate au Medicale înmedicină dinTighina, doctorul în februarie 1813decătre ispravnicul Upravei pătima apatru legală păstrat date referitoare examinarea la medico- ş dreptcare instituţie servea medico-sanitară ridice, s-aorganizat Uprava Medicală (1813), s-au format noi organe administrative ş Filiti, Selvestru medici: Constantin Darvari autorităţilor administrative (engrafon), eliberat afi pentru folosit înfaţa anul 1812întâlnim primul certificat medical atârnă facedecătre ase ţirah” săvârce se toare defectele la stabilite. eranecesar, Dacă propuneau se unele cazuri referi observaţii cluziilor elaborate, aprobau se sau nu. În calitatea perfectării verificauactele se colegial UpraveiÎn cadrul Medicale dinBasarabia, instanţeifuncţia degradul II. medico-legale bare Uprava la Medicală, care exercita prezentau se legale control pentru determinarea detratament sanatorial etc. de serviciu respunderii exercitarea pentru obligaţiunilor apreciereanările pentru stării sănătăţii, co Maipervertive. frecvent practicau se exami i dirija activitatea tuturor medicilor. S-au i Constantin Caraca i reprezintă primele documente medico- ­v După anexarea Basarabiei Rusia la (1812) Concomitent astfel cu deexaminări, la Toate documentele examinărilor medico- ş ş i executarea pedepsei stabilite;i executarea pedepsei es c demoarte năprasnică... ş ş i dinTighina, efectuată [7]. ş ş i argumentării con i dimensiunile leziu ­ , l ş ş atină i semnat de trei i, în funcţie de i, înfuncţie

[6]. D ş ş ş i română i aprecie i acţiuni ş i apro eja în eja ş i ju ­ - - ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ ­ se recomanda efectuarea cercetărilor supli­- Odată cu fondarea în Basarabia a spi­ mentare sau studierea unor teme la com­ talelor de zemstvă (1870), mulţi medici bine partimentul respectiv al medicinii legale. Se pregătiţi (L. A. Marovski, A. D. Koţovski, practicau pe larg examinările psihiatrico- A. V. Korceak-Cepurкovski, M. E. Lion, legale, iar în caz de necesitate persoana era N. A. Doroşevski, I. C. Şeptelici-Herţesco, spitalizată pentru a se stabili diagnosticul I. E. Varzari, Toma Ciorbă ş.a.) au desfă­şura­ t bolii în spitalul orăşenesc din Chişinău şi în o largă activitate medico-legală. cele militare, deschise în anii 1817–1828. În mod deosebit trebuie evidenţiată acti­ Corpurile delicte de origine biologică vitatea medico-legală a cunoscutului medic (organe cadaverice), precum şi resturile de L. A. Marovski, care 9 ani (1871–1880) hrană, mase vomitive şi altele se cercetau în a fost inspector al Upravei Medicale din scopul stabilirii substanţelor toxice. Astfel de Basarabia. Ca experimentat medic legist şi cercetări se efectuau la una din cele trei farma- om de înaltă erudiţie a efectuat multe expe­ cii existente în Chişinău, în prezenţa membru- rtize complicate, inclusiv asupra cazului lui Upravei Medicale. De asemenea, se cerce- de moarte violentă a căpitanului de poliţie tau obiectele cu urme sau suspiciun­ e de sânge, Hajdeu, publicat în multe ţări, ridicându-i resturile de nou-născuţi sau oseminte etc. ratingul în faţa medicilor savanţi, în afara După reforma judiciară din 1864 în Imperiului Rus [11]. Imperiul Rus, activitatea medico-legală pe A fost apreciată şi activitatea medicului teren se efectua de către medicii de poliţie şi Axente Korceak-Cepurкovski, recunoscut de județ. Ei continuau să supravegheze starea prin renumitul său raport la al II-lea Congres sanitaro-igienică din teritorii, exercitând şi Pirogov al medicilor din Rusia (1887), inti­ funcţia de experţi. tulat „Referitor la problemele activităţii

Un eveniment important pentru popu­laţia medico-legale a medicilor în general şi a ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. Basarabiei l-a constituit deschiderea în de- celor de zemstvă în special” [12]. În raportul cembrie 1817 a Spitalului Orăşenesc din Chi- menţionat se arată că cercetările medico- şinău, actualul Spital Clinic Republican. În legale necesită o pregătire şi cunoştinţe mai această instituţie se efectua şi o anumită acti- vaste decât cele ce se predau la universităţi. vitate medico-legală. Doctorul în medicin­ ă I. Astfel de obligaţiuni nu pot fi îndeplinite de Volfingher a fost primul care a deţinut funcţia fiecare medic, ci numai de către persoanele de inspector al Upravei Medicale din Basara- cu o pregătire specială. Concepţia rămâne bia, exercitând diferite forme de expertize valabilă şi în zilele noastre. medico-legale. În 1818–1824 această funcţie Este semnificativăş i cuvântarea ţinu- a fost deţinută de doctorul Budde [9]. tă de A. Korceak-Cepurkovski la al IV-lea Din 1824, în Spitalul Orăşenesc din Congres Pirogov al medicilor din 1891, în Chişinău a activat doctorul în medicină care menţiona necesitatea creării unui con- S. Gruşevski. S-au păstrat informaţii prezen­ tingent special de medici legişti calificaţi şi tate de el guvernatorului Basarabiei, care pregătiţi din cadrul medicilor de zemstvă sau conţineau caracteristica bolilor şi a cauzelor orăe şen şti care s-ar ocupa numai cu prac­tica de deces al bolnavilor aflaţi în spital. Fieca- me ­dico-legală, fiind eliberaţi conco­mi­tent de re caz letal era însoţit de o succintă descriere obligaţiunile sanitaro-igienice [13]. Se poate a faptului cu semnătura lui S. Gruşevski şi constata că întregul program al acestui congres a administratorului. În această perioadă în era consacrat problemelor de ordin medico- spital activa şi doctorul I. B. Şligheli, de nu­ legal, tematica lui fiind actuală şi în prezent. mele căruia este legată efectuarea sistematică Programul includea: a) pregătirea cadrelor de a cercetărilor de cadavre [10]. medici experţi; b) calificarea le­ziunilor corpo- 47 48 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI medico-legală înteritoriulmedico-legală baza basarabean se a lui Victor (1895),care astudiat Crăsescu conţinelegal teza dedoctor înmedicină Legea interziceaLegea accesulacestora înpractica activităţii profesionale amedicilor legi specializare teoretice prevedea durata îndrumaredirecta aMinisterului Justiţiei. Se dinRomâniaviciul medico-legal intră sub toxicologicetări Ia la organele interne cerce pentru dincadavru dinmănăstireavici Căpriana. Bănuind o intoxicaţie Prodan acută, medicul expediază ro Do cercetarea cadavrului călugărului Nicolae Gobjilă emite oordonanţă prin care se cere fântână părăsită. Tot S. înacel an, procurorul caretul Recea afost ucisă Raţimor cercetează unei fete cadavrul dinsa plămân. În dinor. 1929medicul Liuba Bălţi du-se fracturarea a5coaste lovitură unobiect contondent, cu constatân lui Rusu, care adecedato peste 7-8ore după cercetarea descrie 1926 se cadavrului preotu de către speciali toxicologice ş cadavre efectuau se decătre locali medicii persoanelor ale dico-legale pătimite din România. Majoritatea examinărilor me [14]. erii actele normativepe le timpul na picioru de deferire judecăţii aunei moa le practicate de către descântători la meilor întimpul na tratarea copiilor meto medicilor trata pentru e)rilor medicilor experţi; directe morţii; d) ale c)modificarearale; nomen inţificeale medicinei legale. i numai complicate, expertizele cercetările ş e În adoptă 1933 se olege prin care ser anilorÎn 1918–1940, activitatea perioada Anumite caracter medico- cu aspecte ­de ş e ş ş i practice în cadrul cursurilor de i practiceîncadrul t ş ş i mâna stângă aunui copil în ş i pentru probitateai pentru (atestarea) i ale altori ale obiecte executau se ş ş t i obligativitatea activităţilor ii dinor. Ia ş i acordarea asistenţei fe ş

ş ş r t i [16]. i legislative învigoare egle erii. El descrie un caz uncaz descrie erii. El ­m ent; f) probleme ent; f) ­ m

ş

r entarea dreptu entarea ­c i aruncată într-o ş esponsabilitatea laturii cauzelor i

[15]. A ş ş i ruptură de e c are arupt stfel, în ş i pe i pe ş ş t t i i. ------­ ­ - - bazei materiale,bazei asigurarea aparatajul cu strict de ordin organizatoric ameliorarea pentru (BEML), primulco-Legale conducător că al creat Biroul MediRepublican de Expertize dirijarea în1951afost activităţii expertale, de Medicină dinChi ruia a fost Petru Are doar 5-6speciali republicane,medico-legale încare activau delaboratortuau însecţiile Expertizei ale purilor delicte deorigine biologică efec se acadavrelor.medico-legală cor Cercetările republicii, preponderent cercetarea pentru deplasareaînraioanelecu experţilor vent forma mobilă de asistenţă specializată, frec practica respective.din localităţile Se subordonate deocrotire secţiilor asănătăţii Soroca, Cahul i titulari din7ora can (Chi legi efectua decătre se medico-legală medicii Mondial, Război Doilea cel de-al asistenţa imediatURSS. În următoare perioada dedupă bazatcină principiile legală, pe existente în cesul deorganizare anoului sistem demedi- (1944), înRSSMoldovenească aînceput pro versitari, fraţii Mina l-au respectivă avutperioada profesorii uni practic în domeniul în medicinei legale particulară ov, care medico- acondus serviciul 1987). Acesta s-amanifestat unexcelent ca l BEML decătre său, elevul Petru dinrepublicălegal timp de30ani (1958– Maxi de Dubravski, Margarita Kazarnovski Anatol Solohin,Petru Maximov, Margarita legi medicii P.În perioadă acea Are necesar, precum ţii organele cu medico-legale de anchetă. Catedrei aInstitutului demedicină legală ful După reinstaurarea puterii sovietice Petru Are numeleDe lui sunt legate multe iniţiative În scopul lichidării anumitor în lacune ş ş ef a t ­ m ş

inău, Bender, Bălţi, Tiraspol, [17]. U ş ş t ş i Isaac e i Orhei) v afost succedat postul la ş ş t i decoordonare aactivită i, toţi dinor. Chi n mare aport ş ş inău. i ş Ş Ş e t ş ş v (1951–1958), r efan Minovici. ş e c i 12 centre raionale, oit, Sigal, Fridrih e v a fost ajutat de u statut republi ş ş ş t inău. iinţifico- .a. [18]. ş i satele ş e ­ - - ­ ­ - - ­ ­ ­ organizator şi specialist de înaltă calificare. „Biroul de Expertize Medico-Legale” este De numele domniei sale ţine construcţia şi înlocuită cu „Centrul de Medicină Legală” darea în exploatare a actualei clădiri a Cen- (CML) şi se introduce postul de director. La trului de Medicină Legală din Chişinău, el a 14.07.1997 în funcţia de director este numit depus eforturi pentru selectarea cadrelor de profesorul universitar Gheorghe Baciu, şeful speciali şti şi deschiderea noilor secţii me­ Catedrei de medicină legală care, împreună dico-legale în centrele raionale. În cadrul cu vicedirectorii Ion Cuvşinov şi Alexandru BEML în 1951 activau doar 55 de spe­cialişti, Susanu, a elaborat un set de acte normative în 1970 statele de personal ale acestei insti- autohtone menite să reglementeze diverse tuţii numărau 115 persoane, iar la pensiona- activităţi specifice ramurii. S-au operat mo­ rea dlui P. Maximov (1987), în cadrul servi- dificări în formele de dirijare a activităţii ciului medico-legal din repu­blică erau 259 de medico-legale din republică. Au fost stabilite angajaţi. obligaţiile de serviciu ale directorului, vicedi- În perioada de referinţă a apărut o nouă rectorilor şi ale şefilor secţiilor medico-legale. generaţie de medici legişti: Victor Denisov, În anii 1998–1999 s-a definitivat struc­ Gheorghe Baciu, Grigore Mutoi, Boris Albu, tura organizatorică a CML, a fost elaborat şi Gheorghe Cotelea, Chiril Corbu, Grigore aprobat un set de documente de uz in­tern: Slonovschi, Nistor Scutaru, Alexei Siloci, Regulamentul intern de funcţionare a CML; Stanislav Ungurean, Ion Cuvşinov ş. a., care Normativele-tip de state pentru personalul au preluat ştafeta activităţii în domeniul medical; Regulamentul cu pri­vire la primirea, medicinei legale. înregistrarea, păstrarea şi eliberarea cadavre- Următorul şef al BEML a fost tânărul lor în secţiile tanatologice medico-legale; a doctor în ştiinţe medicale Stanislav Ungu­ fost aprobat nomenclatorul formularelor-tip rean, care s-a aflat în această postură în ale documentaţiei medico-legale. Ulterior a ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. anii 1987–1990, fiind înlocuit de către Ion fost elaborat Regulamentul de apreciere me- Cuvşinov (1990–1997). Ei au continuat diri­ dico-legală a gravităţii vătă­mării corporale jarea serviciului medico-legal în baza tradi­ (aprobat prin ordinul Minis­terului Sănătăţii ţiilor existente, dar în condiţii mai puţin nr. 199 din 27.06.2003); au fost publicate in- favorabile. După destrămarea URSS şi pro­ dicaţiile metodice „Apre­cierea medico-lega- clamarea Republicii Moldova ca stat inde­ lă a gravităţii vătămării corporale în traume- pendent (1991) au intervenit anumite schim­ le cranio-cerebrale” (apro­bate prin ordinul bări în legile de bază ale statului, precum şi în nr. 157 din 30.05.2005) ş.a. [19]. normele de drept. Stoparea dirijării organi- În perioada postsovietică, prin prisma zatorico-instructive centralizate (din Mosco- reformei judiciare în Republica Moldova a va) a necesitat elaborarea documentelor nor- fost adoptată Legea cu privire la expertiza mative autohtone care să reglem­ enteze toate judiciară nr. 1086–XIV din 23.06.2000, care formele de expertize medico-legale. Îndepli- reprezintă actul judiciar şi normativ de bază nirea acestor sarcini cerea un potenţial inte- al serviciului de expertiză medico-legală. lectual de specialişti şi timp suficient pentru Legea în cauză stipulează principiile de executarea lor, mai cu seamă în perioada de activitate în domeniul expertizei judiciare, tranziţie la economia de piaţă. cerinţele înaintate unui expert judiciar, Prin ordinul Ministerului Sănătăţii al drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea Republicii Moldova (nr. 219) din 7 octom-­ aces ­tuia, obiectele de cercetare, formele de brie 1996 cu privire la modificarea nomen­ expertiză şi temeiurile pentru dispunerea şi clatorului instituţiilor medicale, denumirea efectuarea ei. Ulterior, conform prevederi­ 49 50 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI iinţifice, inclusiv o monografie. A pregătit înmedicină. 5doctori de lucrări din RSSM. A fost fondatorul fondatorul unei iinţifice sistematicepe specialitate, devine ş profesor universitar. Apus cercetărilor bazele în 1964,iar peste unan conferă ise titlul de în1950 ţine conduce până în 1966. Teza de doctor o sus- de Stat deMedicină dinChi Catedrei aInstitutului demedicină legală Mondial. dedupă Război Doilea celperioada de-al dinRepublicamedico-legal Moldova în ţii Sănătăţii”rul [20]. lui de Medicină lângă de pe Ministe Legală „Privind aprobarea Regulamentului Centru Republicii Moldova nr. 31 din 17.01.2003 glementată prin Hotărârea Guvernului este medico-legal activitatea re serviciului judiciară, privire cu lor expertiza Legii la serviciului medico-legal. A publicatserviciului peste 60 pentru fice redresarea activităţii dinsistemul numele lui sunt legate multe iniţiative bene Medico-Legală (BEML)tiză dinRSSM. De ducător Biroului (1951–1958)al de Exper t În continuare, prezentăm unele informa ş i date despre conducătorii serviciului AREŞEV PETRU GHEORGHE (08.08.1922 ş t ş i dedoctor habilitat înmedicină ş co li prin doctorat profe la cova. Continuă studii dicină nr. 1dinMos în 1947Insti raţia Rusă. Aabsol Născut înor. Fede Soci, 27 deani, devine V.ul vârsta1949, la de numai F. Cervakov. În so ş

– ­r i al societăţii societăţii i al

12.04.1981) ş inău, care pe o ş i primul con ­t utul deMe ş t iinţifice ş ef a ­v ­le it ­ ­ ­ ­ ­ - - - ­ - ­ ­ l medalii militare.medalii Merite” de Argint – Crucea (1945) „Ordinul Muncii”, ordinul polonez „Pentru (1958) onorific„Eminent Ocroal peste 40delucrări publicate. Distins titlul cu medicină sub conducerea lui P. Are re (1987). În 1965susţine teza dedoctor în Medico-Legală dinRSSM până pensiona la (1953–1958) ş anual 1978–1990.Aul BEML înperioada 1 de cauza decesului prematur. A exercitat funcţia carenă, pe însă nu areușit s-osusțină din elaborat teza dedoctor habilitat înmedici conferă titlul deconferenţiar universitar. A ducerea profesorului Gh. Botezatu susţine teza dedoctor în medicină sub con tor a peste 70 delucrări publicate, inclusiv inău, apoi funcţia deţine

m ş ef a ş i „Medic Emerit” (1975),decorat cu UNGUREAN STANISLAV MAXIMOV PETRU ION (22.08.1922 (18.12.1950 ş i 2monografii. ş i conduce Biroul deExpertiză Secţia medico-legală Chi- Chi- medico-legală Secţia de 2ani la activează ab din Chi Institutulla deMedicină 1946–1951 face stu anii Mondial.Război În participant Doilea al la Născut înregiunea Tula, ă legală. Înă legală. 1984 me de asistent Catedra la i, iar în 1978 trece prin concurs înfuncţia ne legist înraionul Tele vează încalitate demedic- Chi Stat deMedicină din A absolvit Institutul de

– – ovra facul ­solvirea ş ­dicin

t 08.11.2003) 02.06.2002) ş inău în1974.Acti ş ­t inău, iar după irii Sănătăţii” Sănătăţii” irii ş ef des ­ tăţii, timp timp tăţii, ş ş i multe e ş v. Are i se ector ­d iile - - ­ ­ ­ ­ CUVŞINOV ION manuale, cursuri didactice, monografiiş i 12 invenţii. Membru al Academiei Balcanice de Născut la 18 ianuarie Medicină Legală (2003). Decorat cu Ordinul 1959, în satul Costeşti, „Gloria Muncii” (2007). raionul Râşcani. În 1982 absolvă Institutul de Medicină din Chişinău. PĂDURE ANDREI Activează 6 ani ca me­dic legist la Râbniţa. În 1988 Născut la 1 iulie 1975. este ales, prin concurs, Absolvă Universitatea de asistent la Catedra medicină legală, iar în Stat de Medicină şi Far­ 1990 este numit în funcţia de medic-şef ad- macie „Nicolae Teste­ junct al BEML. În 1995 susţine teza de doc- mi ­ţanu” în anul 1998. tor în medicină sub conducerea lui Gh. Bote- Urmează studiile post- zatu. Deţine titlul de conferenţiar universitar. uni­versitare prin maste­ ­ Medic- şef al BEML (1990–1997), director al rat şi doctorat. În 2003 Centrului de Medicină Legală (din 2010). susţine teza de doctor în Este autor a peste 35 de lucrări. ş tiinţe medicale sub conducerea profesoru­lui Gh. Baciu, iar în 2011 – cea de doctor habi- litat. Autor a circa 100 de lucrări ştiin­ţifice, BACIU GHEORGHE inclusiv 2 monografii. Activează în ca­litate de asistent şi conferenţiar universitar la Cate- Născut la 2 octombrie dra de medicină legală din anul 2000, iar din

1936 în or. Bălţi. Absolvă 2008 exercită funcţia de şef al acestei catedre. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. Ş coala de Felceri şi Moaşe În perioada anilor 2008–2010 deţine postul din oraşul natal în anul de director al Centrului de Medicină Legală. 1954. După serviciul mi­ li ­tar face studiile la Insti­ Referinţe bibliografice: tutul de Stat de Medicină din Chişinău (1957–1963), [1] Gomoiu V., Din istoria medicinii şi învă­ apoi la doctorantură. În ţământului medical în România. Bucureşti: Tip. 1967 susţine teza de doctor sub conducerea Cultura, 1923, p. 23. lui P. Areşev, iar în 1983 – teza de doctor ha- [2] Lupu V., Carte românească de învăţătu- bilitat în ştiinţe medicale la Moscova. Din ră de la Pravilele împărăteşti. Iaşi, 1646 (citat de 1988 este profesor universitar. În anii 1963– Longinescu S. G. Medicina legală în vechile legiuiri 1985 şi din 1994 până în prezent activează la române şti. Curierul judiciar, 1924); Alexandrescu Catedra de medicină legală a USMF „Nico- D., Vasile Lupu şi opera sa legislativă. Analele Uni- lae Testemiţanu”, pe care o conduce din 1995 versităţii. Iaşi, 1902-1903. până în anul 2008. În perioada 1985–1994 [3] Costin M., Letopiseţul Ţării Moldovei. deţine funcţia de şef al Catedrei disciplinelor Bucure şti: Editura Tineretului, 1956 (citat de M. medico-biologice la Institutul de Educaţie Costin. Otrava şi viaţa. Iaşi, 1993, p. 119). Fizică şi Sport. În 1993–1997 este secretar [4] Pruteanu P., Contribuţie la istoricul spita­ ş tiinţific al SecţieiŞ tiinţe Medicale a AŞM. În lelor din Moldova. Bucureşti: Editura Medicală, anii 1997–2008 a exercitat funcţia de direc- 1957, p. 11. tor al Centrului de Medicină Legală. Autor [5] Urechia V. A., Istoria Românilor în 14 vo- a peste 500 de lucrări, inclusiv 25 de cărţi, lume. București, 1891-1901. Vol. 8, p. 529; vol. 9, 51 52 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 1968, с.143-144. твенной судебно-медицинской службы . Москва, врачей русских Общества . М.,1887,т. 1. врачейрусских . М.,1887; 1890, т. V, кн.2,отд. 3,с.46. гигиены, судебнойипрактической медицины смерти капитана Гиужеу. Вестник обществ. цинских вопросов по делуонасильственной Кишинев, 1967,с.32-34. конф. врачей, посвящ. 150-летию омические исследования в Кишиневском гошпитале.городском ана (ANRM), F. 2,inv. 1,d. 36,f. 181,271. p. 36-37. românesc trecutul i, 1967,p. 36). re p. 357(citat deI.Moraru. ş t [13] Шершавкин С.В., [12] [11] Смирнов А.И., [10] ANRM,F. 2,inv. 1,d. 873,f. 155,233. Г.[9] Блувштейн П., [8] Arhiva Națională aRepublicii Moldova [7] Morari I., [6] Samarian P. Gh., ­т Дневник Общества Второго съезда Medicina legală . Vol. 2.Bucure Докл. юбил. научн. научн. В кн.:Докл. юбил. Решение судебно-меди Medicina Труды Второго съезда Medicina legală Первые патолого История отечес i, 1967, . Bucure ş t i, 1938,p. 441. ş

i f . РКБ МССР armacia în ş t . Bucu- ­ ­ ­ , publica Moldova din RM”, Chi „Materialele Conferinței aII-amedicilor legi din RM”, Chi „Materialele Conferinței aII-ame la Ia din i rali medico-chirurgicală aSocietăţii de medici cercetare 16.09.1929. 29.12.1929; № 12.09.1926; № 2440от от chirurgie atriei populare. Teza pentru doctorat în medi lui de Medicină Legală în 55ani de la fondare serviciului medico-legal din Republica Moldova privire la noile reglementări legislative aactivităţii

50 ani 50 ş [18] Baciu Gh., Centrul de Medicină Legală [16] Baciu Gh., Istoricul medicinii legale în Re [17] Scripcaru Gh., Un[17] Scripcaru învăţământ, secol de [20] Baciu Gh., Susanu A.,Cuv [19] Baciu Gh., [15] Газета Почта»: № «Бессарабская [14] Crăsescu V.,[14] Crăsescu t . Chi i, 1895,p. 56. . Bucure ş i as ş i ş ş ş , 1982,nr. 1,p. 190. istenţă medico-legală la Ia inău, 2006,p. 19-23. inău, 2006,p. 10-18. inău, 2001,p.133. . Chi ş t Etapele de dezvoltare a Centru Contribuţiuni la studiul pedi studiul la Contribuţiuni ş inău, 1997,p. 95. ­dici ş inov I., ş lor legi i. R

2489 ş i n ­ci evista evista

1406 nă atu . În: . În: Cu Cu от от ş ş ş t t - - - - i i i i i

CERCETĂRI BIOGRAFICE BIOGRAPHICAL RESEARCHES

ACADEMICIANUL GHEORGHE DUCA – OM, SAVANT ŞI BĂRBAT AL CETĂŢII

ACADEMICIAN GHEORGHE DUCA – A PROMINENT MAN OF SCIENCE AND STATESMAN

Mihai CIMPOI 1 Vasile BAHNARU 2 REZUMAT Vorbind despre Academicianul Gheorghe Duca, credem că este încă prea devreme să rezumăm activitatea sa, de aceea dorim să menționăm numai câteva din cele mai impor- tante aspecte ale lucrării lui. În primul rând, este necesar să reamintim că acad. Gheorghe Duca este un exemplu perfect de personalitate multi-fațetă: Duca – savant renumit pe plan internațional; Duca – chimist; Duca – profesor; Duca – mentor; Duca – inițiator, coautor și promotor al Codului de știință și inovare în Moldova; Duca – manager, adică, lider și orga- nizator al științei în Moldova; Duca – politician etc. Totuși, aceasta este o listă incompletă a ipostazelor sociale remarcabile care pot fi atribuite lui Gheorghe Duca. Cuvinte-cheie: academician, chimist, știință, politică, cod, societate, manager.

ABSTRACT Speaking about Academician Gheorghe Duca, We think it is too early to summarize his activities, which is why we are going to mention just some of the most important aspects of ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. his work so far. First of all it is necessary to remember that Mr. Acad. Gheorghe Duca is a perfect example of a multi-faceted personality: Duca – the internationally renowned scientist; Duca – the chemist; Duca – the professor; Duca – the mentor; Duca – the initiator, coauthor and promoter of the Code on Science and Innovation of Moldova; Duca – the manager, i.e. the leader and organizer of the science in Moldova; Duca – the politician and so on. Still this is an incomplete list of remarkable social hipostases that can be assigned to Mr. Gheorghe Duca. Keywords: Academician, chemist, science, politics, code, society, manager.

Din când în când, omul încearcă să facă totalurile activităţii sale fie pentru o anumită perioadă de timp, fie pentru existenţa sa în general. Vorbind despre domnul academician Gheorghe Duca, suntem de părerea că e încă devreme a contabiliza activi- tatea lui luată în ansamblu, din care considerente vom insista în cele ce urmează doar asupra unor aspecte din activitatea sa de până în prezent. Mai întâi ar fi necesar să reţinem că persona- litatea domnului acad. Gheorghe Duca poate fi prezentată din cele mai variate perspective: Duca – om de ştiinţă de impor- tanţă internaţională, Duca – chimist, Duca – profesor, Duca –

1 Mihai Cimpoi, doctor habilitat, academician, Institutul de Filologie al AȘM. 2 Vasile Bahnaru, doctor habilitat, conferențiar cercetător, Institutul de Filologie al AȘM. 53 54 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI demagogia lor ideologizantă desorginte stră ş sentimentelee fals tot mai evidente precedent anivelului detrai dinultimii ani de frustrare, fondul pe recrudescenţei fără amorţe letargică, unfel deconciliere situaţia cu care tristeţe, basarabeniiau că intrat într-o apatie cetăţii, aajuns con să Din aceste considerente, Domniaom Sa,ca al majoritatea pentru ale populaţiei basarabene. onestă înscopul garantării unei bunăstări re poate creadă sincer se opoliticăsă că practica lor căţărători, ve lor oportuni ţară blestemată încapă să înmâinile ve tăţi veritabile celor mulţi parte de din această autentice în vederea asigurării unei prosperi- realizarea unor reforme sociale ş ş mai curând onecesitate rezultată dincon artica fi un de ascensiuneprilej ierarhică, ci Gheorghe nu Duca, am putea admite poli că născut om politic. Totu măsurăîn egală putem admite românul că s-a manager al plenar noastre, înviaţa societăţii –om cetăţii,Duca al omul adică antrenat doar asupra unora dintre acestea, bind, reduse, vom încele ceurmează stărui de chimie, etc. ecologie sunt, eufemistic vor iarsale, competenţele noastre înprobleme activităţii ale rea deaspecte unui vast spectru omagială adlui necesită Gh.examina Duca a activităţii lui. A iinţă conducător al dova, –manager, Duca organizator adică privire la iniţiator, coautor îndrumător în raport alţii. altfel, cu De Gheorghe ca Duca, inţa el că ar putea faceopolitică mai eficientă atribuite oexaminare Domniei la Sale fugară incompletăseria decalificativecare pot fi – omva, Duca politic etc., etc., fiind aceasta i pe fonduli pe prosperării fal i incoruptibili dinpleiada celor angajaţi în i toţi cei care au mai rămas con De ş ş i se susţinei se românul că s-anăscut poet, t ş t ş ş t ş t iinţei dinRepublica Moldova. i conducător i, ve ş t ş iinţei dinRepublica Moldo ş nicilor „patrihoţi”, continuă i inovare Republicii al Mol ş ş ş ad i promotor cu Codului al nicilor spoliatori, ve ş ar, întrucât prezentarea t ientizeze, profundă cu ş i, în cazul domnuluii, încazul ş ş ilor politicieni cu t iinţific,Duca ş t ş ienţi, corecţi i economice ş ş i Duca – i Duca i anume: ş ş nici nici ş t

ş i – ------i

mijloace deinformare înmasă(1998–2001), mentare cultură, pentru încalitatesa depre activitateaafaceri, dovadă elocventăservind lamentare, cât foruliinţa nostru noastră, scârbesc de saltimbanci interior, produc aversiune viaţa pentru plină conhibă i în diferite partide neru ri, oameni de stat, oameni de afaceri de profitoripolitici activi mini în trecutul comunist au devenit parlamentari, faptul astăzi ceimai că compromi neocomunistă. Mai mult, el este con vă revenind neru cu ai ei„cârmaci” înfrunte, respecti nostalgia rd cu veneraţieisovietică al epoca pentru ş acestevică, imagini fiind readuse iinţa eidepromisiunile fanteziste ale spiritului graval malign de virusul revan partidelor de stânga mintea cu lor afectată în con bol epoca după nostalgia mează „trecutul glorios”, după o bună parteapopulaţiei basarabene, pri mai noastră în care,societatea ales pentru Totodată, deechitate elînideea perseverează ină spiritului ie că răsturnărileie că istorice veritabile nu sunt care acelea prin uimesc amploarea ger. Se aici este cel care referă se – mana Duca la asupra a căruia activităţii al acad. Gheorgheaspect Duca că profesoratla domnulpe Gheorghe renunţe să Duca parţial noastră, sunt motivele care l-au determinat 21 februarie 2008).Toate acestea, înopinia februarie la 2004, reales funcţie în această dinte Academiei al de voltării teritoriului (2001–2004) ecologiei, al construcţiilorde ministru deghizaţi înarticole vestimentare deesenţă sată atomic denoii corifei ai comunismului politică corectă, onestă atât par în structurile cat demonstreze să poate că fi promovată o a ş um am afirmat anterior,al doilea A i destat. ş ş ş ş inare amuţesc raţiunii, al orice glas in t a c ş t t ş t ş t ş e ş ş i să se antreneze se i să înviaţa publi ş i tradiţiilor noastre naţionale. ş ş i încele guvernamentale i de escroci, de aceea aîncer i deescroci, deaceea vrea să insist în mod special insist vrea să special în mod ş ş e i financiari înimensa lor dinte Comisieiparla al ş inare înforţă propul Ş ş t t iinţe aMoldovei (5 iinţă, învăţământ ş i că acestei că lichele ş i depre ş i indivizi ş t ient de ş i dez ş i de ş e ş ş ------i i şi violenţa lor, aşa cum a fost, să zicem, lo- continuă să-şi ridice vocea, să se revolte pen- vitura de stat din octombrie 1917, organiza- tru a-i apăra pe semenii noştri, nici ei mai tă, dirijată şi realizată de ilustrul regizor al bine hrăniţi sau mai bine îmbrăcaţi. Situaţia dictacturii Vladimir Lenin. Singurele schim- prezentată este un rezultat direct al propa- bări importante, de unde decurge reînnoirea gandei comuniste care a dat roade, întrucât civilizaţiei, au loc în opinii, concepţii şi cre- zi de zi şi ceas cu ceas oamenilor li s-a spus dinţe. Justeţea acestei afirmaţii este susţinută că există un singur partid care îi iubeşte cu cu lux de probe indiscutabile de activitatea adevărat, că numai scurmatul cărbunelui managerială a dlui Gh. Duca. În această or- şi al pământului e o muncă demnă de res- dine de idei amintim că, în opinia partidelor pect, că numai cei ce se află la putere sunt de orice orientare ideologică şi politică, in- îndreptăţiţi să conducă – consecinţa acestei telectualitatea este considerată a fi o catego- iubiri ilimitate este faptul că respectivul par- rie socială turbulentă, insubordonabilă, cu tid crede că are drept de viaţă şi de moarte reacţii imprevizibile, cu o mentalitate supă- asupra supuşilor, dar mai ales a nesupuşilor rător de liberală, creând o presiune puterni- lui. Situaţia materială dezastruoasă a popu- că – nu numai prin mass-media şi luări de laţiei în genere şi a intelectualilor în parte se cuvânt în public, ci şi prin ceea ce în trecutul datorează guvernanţilor noştri, care, benefi- apropiat tovarăşii numeau „munca de la om ciind de lipsa de practică în condiţii noi, cu la om”, din care cauză guvernanţii dintotdea- bolmojeala lor despre „economia socialistă una fac tot ce se poate pentru a discredita de piaţă”, îşi fundamentează acţiunile lor pe intelectualii. Astfel, rând de rând s-a spus şi minciună şi dezinformare, făcute cu bună- se mai spune că intelectualii sunt „vânduţi ş tiinţă şi cu rea-voinţă inimaginabile. străinătăţii”, „bolnavi psihici”, „responsabili Gheorghe Duca şi alţi oameni politici şi-

de starea catastrofală din economie”, „vino- au dat seama că „ţărişoara noastră” nu este a ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. vaţi de lipsa sau de scumpirea carburanţilor, celor care, în confuzia şi spaima de moment, de nivelul scăzut de viaţă al populaţiei prin în lipsa unui organism social democratic, au revenirea la grafia latinăş i limba română” pus mâna pe ea şi o dirijează cu un volun- etc. şi încă în multe alte feluri, de pildă, inte- tarism implacabil, fără să-şi aducă aminte lectualii sunt calificaţi drept oameni cărora că şi intelectualii au dreptul să trăiască în ea nu le place munca pentru că, în opinia aleşi- pentru că ei sunt ingineri, arhitecţi, medici, lor poporului, numai cei care nu cer nimic, profesori, avocaţi, actori, regizori, savanţi, dând orbeşte ascultare cârmacilor, sunt cu scriitori, pictori, sculptori, preoţi etc. Atunci, adevărat merituoşi. Mai mult, în fiecare sea- în 2004, guvernanţii de la Chişinău erau puşi ră, unele canale TV (NIT, bunăoară) ne aduc în situaţia de a se ruga la Dumnezeu ca gla- pe micul ecran feţele buhăite de o bunăstare sul intelectualilor să nu amuţească şi mai ales carnivoră (aberant ieşită din standardele de să se roage ca nu care cumva intelectualii, alimentaţie raţională) ale unor activişti co- cei atâta vreme desconsideraţi, discreditaţi muni şti (şi nu numai) şi care, la fel ca pe vre- şi scârbiţi de atâta rea-voinţă, nemaiputând muri, ne vorbesc despre perspectivele unei îndura mizeria – să nu părăsească până bunăstări fantastice în situaţia în care vor la urmă acest petic de pământ, aşa cum au accede la putere. Şi toate acestea se produc procedat deja mai mulţi savanţi şi medici de în timp ce intelectualii, „turbulenţii”, „vân- mare valoare. duţii”, „huliganii” cu feţe tot mai scofâlcite, A şadar, în Basarabia nimeni nu avea ne- cu pantofi tot mai scâlciaţi, cu straie tot mai voie de intelectualitate, stând însă şi anali- ponosite, cu salarii pe care îşi pot cumpăra zând situaţia în profunzime, atestăm aceeaşi între 2-3 kg de carne, atât şi nimic mai mult, situaţie deplorabilă pretutindeni: şi la ţară şi 55 56 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI aceasta decidea cota bugetară decidea aceasta de finanţare guvernareacu comunistă în situaţia în care era imposibil logic în mod nu să conlucrezi aacesteia.că În acela indiferent deorientarea politică totalmente, motivul pe pre că guvernare cenu în2004,ceea este justificat boraţionism comuni partidul cu a fost învinuit multă cu agresivitate de cola oponenţilordin partea săi. În primul rând, numai binemeritate, elogii ci este, indubitabil, crearea comunităţii adomnuluirie Gheorghe Duca publica Moldova. Totu fie menilor de a fost majorarea decâteva ori asalariului oa mult, oconsecinţă aadoptării logică Codului impact real asupra economiei. societăţii, Mai buget, devenind oinstituţie prestigioasă, cu obţinut resurse financiare considerabilela de resursele umane, tins substanţial prerogativele, Academia acestuirii Cod, de revitalizării inovare al Republicii Moldova ş iniţiat existentă în te Academiei al de domnul Gheorghe afost Duca pre ales materiale intelectualităţii ale în2004,când ş orala fice a Republiciifice a Moldova, fapt cei-aadus nu dinRepublicarii Moldova. În legaliză urma condiţii abominabile, domnul a Gh. Duca afla domeniulse cercetării. Tocmai înaceste surmontare acondiţiilor încare dezastruoase conducerea Academiei) acăutat soluţiile de orghe (împreună Duca alţi savanţi cu din de popor, cideoturmăascultătoare tăcută, nu deodinioară beană avea îngenere nevoie nute, conlucreze să conducerea cu republicii, nului, este obligat, deţi învirtutea funcţiei demiei, aflat îndirecta subordonare a Guver Parlament 15iulie la 2004,care apus bazele i i credulă. Acestea erau condiţiile sociale ş i parţială, aexodului decreierei parţială, dinRe ş ş . Cu alte cuvinte, guvernarea basara i promovat ş ş ş t i modernizării i modernizării t iinţă, ceadus ceea stoparea, la iinţa autohtonă, domnul Ghe ş Ş i-a optimizat a structura, Codul cuprivire la t iinţe. Analizând situaţia ş i timp, nu să uităm că ş i, mai cea mare victo ş t ş iinţei ş Ş ş i critici acerbe i critici acerbe i-a consolidat e t iinţe ş dintele Aca ş , adoptat de t ş i a Codului i aCodului ilor aflatla i ideologi ş i inovă ş ş i-a ex ş ş t e t iinţi iinţă din ş ------i imprevizibile pentru fice constituite de dr. hab., lichidarea la comunităţii prin eliberarea abuzivă adiplomelor dedr. cel deformare acadrelor deînaltă calificare sistemul deînvăţământ detoate gradele vitabil apariţia la unei situaţii catastrofale în lui învarianta propusă ar duce ine înmod de important, darreţinem să acceptarea că educaţieiCodul este legislativ unact extrem încauză va fiadoptat.Codul Indiscutabil, comunitatea a demonstra consecinţele pentru maligne lui, mobilizează potenţialul materiale, autorităţilescrie cu discută statu- dată, domnul Gheorghe argumentează, Duca pregătire acadrelor ganizarea, finanţarea Moldova, prin clauzele referitoare sale or la privirecu la auDuca iniţiat constituite, „prietenii dedrum” ai domnului comunităţilichidării fragilei tăţii domnului Gheorghe Duca violente.ţii În scopul discreditării- personali inocente, formulând adresa la acestuia obiec re, în postura erijează despirite se iar acum materialmente dinplin conlucra deaceastă iinţei. Criticii dinprezent ai domnului Gheorghe facauita au că se Duca beneficiat a ce, civom asupra stărui din adevărului iinţific. Nu vom insista aici asu pra corectitudinii adevărul devotamentul acad. Gheorghe faţă Duca de aproape ani zece deexistenţă. analizei critice afuncţionării acestuia încei unele modificări publicii Moldova nu este perfect privire cu la Codul dată, Gheorghe este Duca con ţiei, care prevede, practic,anularea Codului inţele socioumanistice, întrucât rezultatele interesele unor ale politi ideologice partide botanice, motivul pe acestea că nu afectează inţelor exacte, fizico-chimice, saubiologice ş t Dar corolarul celor afirmate anterior este ş t ş ş t t iinţă iinţifică însituaţiacare în ş ş i la altei la consecinţe fatale i au elaborat educa Codul ş i suplimentări prin prisma ş t iinţifice îndomeniul ş ş ş t i inovare Republicii al t ş iinţă ş iinţifice. t t iinţei iinţa noastră. Toto ş i inovare Re al ş t ş ş iinţificpentru i la modul de i la t ş Ş iinţifice deja ş t i deace i învederea ient nici că ş i necesită ş t iinţi ş astă i în ş ş t t ş ş i i ------i i obţinute de aceste ştiinţe au un impact direct tate de persoane străine culturii şi spiritului asupra societăţii. În ştiinţele socioumanistice nostru naţional. Astfel, s-a făcut tentativa de a coexistă două poziţii diametral opuse: cea a lichida instituţia care nu era obedientă puterii călăului şi cea a victimei. Dacă te situezi pe comuniste, nu accepta în niciun fel promova- poziţia călăului, vei califica ca fiind un eveni- rea neadevărului cu privire la existenţa „lim- ment progresist anexarea Basarabiei de către bii moldoveneşti”, diferită de cea română, şi Rusia ţaristă la 1812, ocuparea Ba­sarabiei de care era învinui­tă de naţionalism pro-româ- către Uniunea Sovietică în 1940, iar în sco- nesc. Domnul Gheorghe Duca şi de această pul menţinerii dominaţiei asupra românilor dată a dat dovadă de tact diplomatic şi, sus- basarabeni vei susţine existenţa unei „limbi ţinut de corpul de membri titulari şi membri moldoveneşti” distinctă de cea română şi a cores ­pondenţi, a reuşit să dejoace intenţiile unui „popor moldovenesc”, altul decât po- perfide ale guvernării neocomuniste. porul român, în timp ce situându-te pe pozi- În fine, Domnia Sa a adus o contribuţie ţia victimei, vei examina critic situaţia şi vei substanţiala în procesul de organizare a şti- ajunge la concluzia că în 1812 Rusia ţaristă a inţei şi educaţiei, a participat la semnarea ocupat Basarabia, rupând-o şi îndepărtând-o Acordului bilateral între Republica Moldo- de matricea sa naturală – Ţara Moldovei, iar va şi SUA, a înfiinţat Asociaţia de Cercetare în 1940 Uniunea Sovietică a pus stăpânire pe şi Dezvoltare din Moldova, care a revigorat Basarabia, motivându-şi nelegiuirea prin fap- colaborarea ştiinţifică cu savanţii din SUA. tul că ar fi locuită în majoritate de ucraineni. Dacă în politică ideea integrării noastre în Conducându-se de vechiul şi verificatul în Europa nu se individualizează nici prin ori- practică dicton latin divide et impera, ei ne- ginalitate de excepţie, nici prin profunzimea au declarat moldoveni şi ne-au botezat limba cugetării, întrucât ea a curtat dintotdeauna

„moldovenească”, pentru a ne mancurtiza, neamul nostru, deşi gradul intensităţii ei de ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. pentru a nu cunoaşte cine suntem, de unde manifestare era diferit, în funcţie de con- venim şi ce limbă vorbim. Fără a fi istoric sau junctura istorică şi de tendinţele evoluţiei filolog, domnul Gheorghe Duca a susţinutş i sociale, în domeniul ştiinţei acest deziderat a susţine poziţia istoricilor, filologilorş i oame- devenit o realitate abia în zilele noastre. Ast- nilor de cultură şi contribuie la promovarea fel, datorită contribuţiei directe a domnului poziţiei lor ştiinţifice în societatea noastră. Gheorghe Duca, AŞM este implicată activ în De altfel, încă înainte de a fi ales preşedin- procesul de integrare europeană a Republi- te al Academiei, domnul Gheorghe Duca s-a cii Moldova, stabileşte relaţii de parteneriat manifestat ca un ardent adept al adevărului strategic cu zeci de academii, societăţi de şti- ş tiinţific: astfel, fiind în funcţia de ministru inţe ale lumii, cu UE şi NATO în cadrul unor al ecologiei, construcţiilor şi dezvoltării te- proiecte regionale şi continentale. ritoriului în primul guvern condus de Vasile Se ştie că bunăstarea materială a unui Tarlev, el nu a votat pentru schimbarea denu- popor se află, de cele mai multe ori, în de- mirii obiectului de studii “limba română” în pendenţă directă de probitatea morală şi “limba moldovenească”. Tot în această ordine profesională a guvernanţilor, a oamenilor de de idei, urmează să amintim eforturile depu- ş tiinţă şi de cultură. Cunoscând acest postu- se de domnul preşedinte al Academiei în pro- lat teoretic, domnul Gheorghe Duca are con- cesul de salvgardare a Institutului de Filologie ş tiinţa că, pentru ca în societate să domine în 2008, când guvernarea comunistă a iniţiat prosperitatea, este necesar ca toate acţiunile o campanie violentă în vederea lichidării in- clasei politice şi a celei intelectuale să fie ba- stitutului nostru prin diluarea lui în Institutul zate pe onestitate, ca interesele acestora să fie Patrimoniului Cultural, constituit în majori- convergente cu cele ale populaţiei, deoarece 57 58 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ce urmează a se produce ase ce urmează foarte curând. Vezuviului, iminenţa fără asuspecta erupţiei iinţă asin care pa de executive Republicii ale Moldova legislative acesta, oamenii din structurile câtterial, incluzând dinurmă aceasta atât ma aspectul drumul ceducepe prosperitate la naţională, litică, luminat, cult tos fizic respecte anu să însăoporul urmează ţii. voinţaeste cu înarmonie perfectă comunită acolo unde voinţa elitei politice importante pot dăinui societăţii ale numai irea pa propriu-zisadevărul anumitor rigori, numai căci unpopor sănă- mite precepte sau, mai corect, corespundă să ş Ş t i p ş ş nică întrenică aceste două componente i spiritual, avizat înprobleme de po ş ş i decultură nu vor semănăacel cu i cel spiritual. Procedând înfelul ş t e cuminte ş i înstărit poate pă ş i, respectiv, convieţu ş i lini ş ş i intelectuale t it pe vârful it vârful pe ş i oamenii ş i sigur ş - - - - - i 2012, 320p. Chi Chișinău: Știința, 2006,p. 59-62. de Științe aMoldovei. Dicționar, 1961-2006. nău: Institutul deStudii Enci micianul Gheorghe Duca. Schiţă genea Enciclopedice, 2012. grafie timpurilor noastre timpurilor 5. 4. 3. 2. 1. Bibliografie: ş inău: Institutul deStudii Enciclopedice,

, Chi

Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate, Gheorghe Duca Alexandru Furtună, Mihai Adauge, Acade Academicianul Gheorghe Duca –strateg al Academicianul Gheorghe Duca. Biblio ş inău, 2012,200p. , Chi . În: Membrii Acade ş inău: Institutul deStudii ­ c lo ­p edice, 2012,64p. ­l ogică , Chi ­ miei ş i - ­ - SAVANTUL GHEORGHE RUSNAC – FONDATOR AL ŞTIINŢEI POLITICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REFLECŢII ŞI CONTRIBUŢII

GHEORGE RUSNAC – FOUNDER OF POLITICAL SCIENCE IN MOLDOVA: REFLECTIONS AND CONTRIBUTIONS

Victor SACA1

REZUMAT Studiul prezent este dezvoltat pentru a celebra aniversarea a 70-a a academicianului Gheorghe Rusnac, fondator al școlii naționale de știință politică. Acesta include conceptele și ideile științifice ale savantului, activitatea și școala științifică a lui. Cuvinte-cheie: academician Rusnac, școala de știință politică, savant, rector, ambasador, activitate științifică ABSTRACT The study is developed to celebrate the 70th anniversary of the academician Gheorghe Rus- nac, the founder of the national political science school. It includes the scholar’s scientific con- cepts and ideas, his work and scientific school. Keywords: academician Rusnac, political science school, scholar, rector, ambassador, sci- entific activity.

sistem politic unipartidist la unul pluri­parti­ ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. dist, de la o republică sovietică unională la un stat democratic suveran şi independent, de la o economie centralizată, de comandă, la una de piaţă. Atingerea în acest context a unui grad adecvat de ştiinţă care să corespundă cer­in­ ţelor timpului şi constituie, în viziunea noas- tră, mobilul dezvoltării statului şi socie­­tăţii în schimbare, în general, şi a sistem­ ului educaţi- onal, cu un management eminamen­te avan- Astăzi, când urmărim evoluţia statului sat, în particular. Pentru a depăşi tensiunile şi Republica Moldova în cei 21 de ani de exis­ crizele interne şi externe ale societăţii în tran- tenţă, devine bine cunoscut argumentul apa­­ ziţie, ce vizează în mod specific fiecare sferă a ri ­ţiei, constituirii şi dezvoltării ştiinţei po­ vieţii sociale, tensiuni şi crize provocate pre- litice naţionale, argument ce izvorăşte din ponderent de parali­zantele transformări so- necesitatea analizei şi valorificării unei prac­­ cial-sistemice, pentru a face faţă perspectivei tici sociopolitice complexe, multidimen­sio­ de integrare euro­peană, sunt necesare efor- nale, de natură tranzitorie de la un regim turi susţinute ale sa­vantului şi ale factorului politic totalitar la unul democratic, de la un de decizie în vederea modernizării capitalu-

1 Victor Saca, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova. 59 60 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI câmpului teoretic-explicativ problemecu încrearea serioase iinţei politice în perimetrul a facilă politologică, au contribuit oevoluţie la deloc dar nizare a statului tur, Vladimir Aculai, AlexandruRo ofere, să soluţii dedemocratizare mo desi litate afenomenelor efortul reprezentanţilor- deca săi expertize probleme efectueze prin să sociale, vieţii ale iinţă chemată răspuns dea să multiple la ş sitatea acestei fost care aceia au con ce profesau alte discipline socioumane au savanţii entuzia politice înspaţiul existau devenirii încalea ficitulcadre de spirituale, educaţionale, materiale, tot cu de iinţe. Atunci, toate cu dificultăţile morale, ş iinţă interparadigmatică, interconexă alte cu ş iinţă statutul cu său aparte, dar, totodată, ca ş ei,turile punându-i bazele alitatea lor lor ’80–începutulestării vădite aelementului anilor ’90,au stat vechi în înce la i dindomeniul istoriei,men filosofiei, mani uzia fostului comunism en ş terconexiunii dintre economică vărat acercetărilor iinţifice ş axată susţinerea pe neîntreruptă acadrelor promovării unei politici a capacităţilor iinţific.Doar mo acumulării calea lui ce în Republica Moldova revine savanţilor te deîntrebare, semne abateri cu firesc, dela de evoluţie erauna contradictorie, mul cu manifest,la simplu dela compus. la Astfel la de fic moldav: aparentla la de real, voalat t t i societate, t t t ­t Primii politologi ai (Alexandru Zav ţării Un rol cheie înapariţia ­der ş ş ­gur ­t t i cei care au completat parcurs pe tagma ­f ş ş t t ş i facepo ş ş i poli t iinţă ş ş t t ş iinţe noi ţara noastră, pentru ş iin ş t t ­t t iinţifice noi, specializate ce ş i deorientare politologică i iinţificăla sfâr de i realizării înpermanenţă ş c ­ ­ţ i educaţie. ş ifice îndomeniu,dar ş ă a ţării, consolidarea in si ­ ş t ş t ş iinţific moldav, anume t iin t ş bilă integrarea ade cu i proceselor politice iinţificcare, pofida în iinţă t ­der ş ientizat timp la nece i societăţii. ­ţ ifice în viaţasocial- ifice în ş ş ­niza t ş i afirmării iinţifice coerente, ş i dezvoltând-o ca i politică, ş ş rea i operaţional- t iinţei politi ş i afirmarea ş t ş iinţei pe ş itul ani c ş ş a ş t t t iinţei iinţi ş iinţă .a.), p ­ ş i a i a u ş ş i, ­ ------­ ­ i zeze înacele condiţiizeze grele denesiguranţă a transformări ceurmau reali- se să sociale a dinbuna cunoa dar ientizată, judicioasă asavantului, care ș s-o. Eramai oatitudine degrabă bine reie con inter cipiilor regimului sovieticcare considera această oficială a factoruluitimpulţia din dedecizie democratizare pozi acritica aţării, pentru adus măsurilor complexe politologie nu erauntribut deatunci modei al dine asavantului Gheorghe Rusnac faţă de practica iinţă necesară pentru strict cratic. Esemnificativ faptul că această atitu stataleconstrucţiei ş studiu în sistemul de învăţământ universitar sitatea recunoa ’80 –începutul anilor ’90importanţa Moldova care a semnalat sfâr la vant istoric naţională detalie dinRepublica orghe Rusnac. afost Domnia sa primul sa politice, talentatul savant marcanta personalitate dinlumea istoriei ş iinţe Universitatea la de Stat din Moldova ş nului politicRepublicii al Moldova. re acâmpului fenome specificul la respectiv cere unregim dela politic altul, la deadapta tehnologic politologiei al încondiţiile detre democratice, manifestatăei politice în contextul deschis înacei transformărilor in Gheorghe Rusnac vizavi deimportanţa obiceiuri etc.) înanevoioasele procese ş justa valoare adiminua pentru reproducerea totalitar anumecă asimilarea noii foarte important, din ferma lui convingere primilor ani deindependenţă aţării, sine qua non qua sine laţii detip nou, democratic. te detimp, însă persistente (norme, tradiţii, inţă drept una burgheză, străină adică prin t i ca i ca i înţară, îngeneral, distinge se îndeosebi i penetrarea unor elemente depă sale ale ­ţ Poziţia sinceră Printre ceicare au pus acestei bazele noi ­ ş ş t e ­zi i a caracterului problematic noilor al ş t ş ş i valorilor socialiste i valorilor socialiste i, totodată, la acesta pe dea-levalua de a rupe mai dearupe u ş t erii politologieierii obiect ca de ş ş i curajoasă asavantuluii curajoasă i societale detip demo i societale ş t ere acomplexităţii, ş ş t i contradictorii de iinţe este condiţia ş i profesor Ghe ş ş o i, respectiv, a r cu trecutulr cu ş itul anilor ş ş i nece i, cee ş i re ş ş ş t t i i i ­ - - - - ­ ­ - - - - ­ ­ ­ ani grei de cotitură pentru ştiinţele sociale, educaţional universitar, cât şi în cel al practi­ de trecere la un nou regim şi sistem politic, cii transformărilor politice şi evaluării acestor ne-a demonstrat, în mod evident, că meca­ transformări. Mai mult ca atât, el sesiza nismul de funcţionare a societăţii politice aceste câmpuri de rol ale ştiinţei politice moldoveneşti nu e cu putinţă de a-l percepe într-o legătură indispensabilă, drept câmpuri în afara serviciilor acestei ştiinţe ca discipli- complementare ce determină maturizarea seg­­ nă academică de sine stătătoare, cu locul său mentului umanitar al sistemului de învăţă- aparte în sistemul de ştiinţe. Știinţa politi­ mânt universitar în noile condiţii, pe de o că, în viziunea savantului, se impune drept parte, şi raţionalizarea sub influenţaş tiinţei oglinda realităţii sociale şi e chemată să di- politice a practicii politice, a unei evaluări agnosticheze cursul politic, linia politică nu adecvate a acesteia, pe de altă parte. De ace- numai conform factorului normativ, ci şi a ea, în calitate de primul şef al primei Cate- celui comportamental, relaţional, să explice dre de politologie din ţară (anii 1990–1993), şi să descrie realitatea sociopolitică în în­ Ghe ­orghe Rusnac pledează pentru dezvolta- treaga ei diversitate şi contrarietate, iar de rea politologiei în întreg spaţiul moldav ca aici, să asigure practica politică cu tehnologii ş tiinţă şi disciplină didactică, orientată spre analitico–politice adecvate [1]. Şi invers, dacă evalua ­rea echidistantă a procesului transfor- ş tiinţa politică nu-şi îndeplineşte funcţia de mator din sfera politică. interpretare critică a realităţii, nu-şi exprimă Desigur, acea perioadă a fost una mai o poziţie independentă faţa de putere, atunci mult decât dificilă pentruş tiinţele sociale în ea în cele din urmă conduce la discreditarea ansamblu. Or, pentru politologie ea este, în puterii. Iată de ce o dezvoltare mai relevantă opinia noastră, una de natură unică – peri- a ştiinţei politice e posibilă în condiţiile unui oada căutării anevoioase a propriei iden­tităţi,

câmp politic deschis, concurenţial, unui regim când politologia apărea într-un fel ca ştiinţă ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. politic democratic [2]. „importată”, dar, totodată, ca ştiinţă sub in- Aceste raţionamente ale lui Gheorghe fluenţa mentalităţii ştiinţificeş i poli­tice noi Rusnac le urmărim pas cu pas în întreaga sa (pătrunsă de elementul vechi al trecutului to- activitate legată de politologie. Ele sunt expu- talitar), ce se afirma cu greu în acele vremuri se atât în ipostaza Dumnealui de cadru di­ nesigure, inclusiv în sistemul universitar, care dactic, profesor universitar, cât şi în cele de urmau după perestroika gorb­ aciovistă. Anu- cercetător, membru corespondent şi mem­bru me atunci, mai ales în ultimii 2 ani ai regi- titular al AŞM la specialitatea Ştiinţe politice, mului sovietic, când au loc modificări rapide precum şi în cea de manager al învăţă­mân­ în sfera politică (include­rea în procesul po- tului universitar naţional. Astfel, Domnia Sa litic a noi personalităţi, apariţia multor par- susţine şi promovează în mod consecvent tide, mişcări politice, a concurenţei politice ş tiinţa politică pe plan universitar şi naţional deschise), cu multiple generări de speranţe de la apariţia ei în ţara noastră, este fondato- la o democratizare ful­ger, s-a pus începutul rul primei Catedre de politologie din ţară, în reconstrucţiei ştiinţei sociale sovietice. Atunci anul universitar 1989/1990, la Universitatea se şi întreprind primii paşi de instituţionaliza- de Stat din Moldova. re a ştiinţei poli­tice şi, respectiv, de pregătire Astăzi, urmărind corelaţia activităţii pro- şi predare a cursu­lui normativ de politolo- fesorului şi savantului Gheorghe Rusnac cu gie în sistemul de învăţământ superior din evoluţia ştiinţei politice moldoveneşti, con-­ Moldova. Acest evenim­ ent, legat mai întâi, statăm o semnificaţie triplă a acestei corela­ după cum s-a menţionat anterior, de Uni- ţii. Chiar de la bun început, el vedea rostul versitatea de Stat din Moldova, în particular ş tiinţei politice atât în câmpul sistemului de activitatea sa­vantului Gheorghe Rusnac, 61 62 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI inţe aprofesării universitare, între universitar politologie la în4volume sub re anii 1993–1998s-aelaborat șieditat uncurs de cuno independente, precum gate deconstituirea statalităţii moldove Ținându-se cont denoile realităţi politice le din Moldova prelegeri politologie la (alcătuit din14teme) română re dinţară, afost publicat în1991,ediţie a unor reprezentanţi ai altor catedre simila iinţă multiparadigmatică, strâns Rusnac participareacu nemijlocită adlui Gheorghe USM,la dlui sub AlexandruZavtur, redacţia legată dealte politice ca complementare,ţii interpretări pe ale ui politic, analiză descătu ideologisme, axată norme, pe acţiuni nu conceptual-metodică detip nou afeno epistemologică, praxiologică axiologică, într-o adecvat înmod regăsească se analiză urmau a fi înfăptuiteparcurspe trebuia să politice începutulde la anilor ’90 democraţie. Adică, transformările sociale faţăfacă cerinţelor de predare a noi elaborări versitar. Cu acest scop erau necesare strict tivelor dereformare aînvăţământului uni uc susţinea a devotată cauzei D. V. Mo Al.fesorul Zavtur, conferenţiarii D. politologie Gheorghe Rusnac, au stat pro ei,turile derând primul cu Moldova, enecesar amenţiona începu la că Universităţiipolitică dincadrul deStat din de două de profesare, decenii despre uţiiînvăţământ de superiordin treaga ţară, fapt împlinit deja parcurs. pe politică universitară afirme în se să tindea Astfel, după exemplulrepublică. USM în alte insti devine la înce litice încondiţiile unei întranziţie ţări spre

­l Il Vorbind astăzi, odistanţă la demai bine ş ci ş ş neaga, Em. Ciobu, P. Frunta ş i aîntregii echipe catedră, dela dar ş ş t i rusă, primuli rusă, universitar curs de i participa activ la realizarea la activ i participa iniţia ş ­t ş t i alţii. Eiau constituit oechipă ş ş i unul dintre primele dinURSS. ­p t iinţe. Dinaceste considerente, utul anilor ’90recunoscut ş t ş iinţifico-metodicecare să t iinţifice ş i deunnivel nou ş ş ş ef a i didactice carei didactice a tă de dogme dedogme tă l Catedrei de ş t iinţei po ş i cele ce ş ş

ş ş t i rela S t t iinţei n ­ trah, trah, iinţa iinţa ­m e ş ş u e ş ş ş ş ş t ­ ­ ­ - - - ­ - - - ­ i i i i i i i , ului de catedră Gheorghe Rusnac, ului decatedră Gheorghe Rusnac, un au fost introduse, normativ, cursul paralel cu iniţiativa gie. Mai mult, unele la facultăţi uma obligativităţii predării cursului depolitolo siderată capacitatea deainfluenţapăs în particular. Orealizare alor poate ficon etate în general dare produceau schimbările cese la - în soci în acele condiţii grele, neordinare, deacomo mulat oanumită desupra experienţă cadrele politologice universitate dela au acu de catedră. vedere necesităţilor al facultăţilor deservite spectiv, ci iinţei politice toate la facultăţile le susţinute colectivului Cate ale universităţii. Aceasta explică prin se eforturi predarea specialităţilor USM, dela fapt ceaasigurat mai diversificată, mai apropiată de specificul iinţei politice occidentale, eiaveau Tematica cursului încauză adevenit una tare aacestor realizări specificul la Moldovei. un potenţial epistemologic mai înalt deajus lizările erau familiarizaţi deja mai profund rea cu savantul Gheorghe Rusnac. Autorii cursului contribuţie substanţială, unul ca dinautori, dlui V.dacţia Mo ce elaborau iinţele În situație asemenea sociale. ca de dubioase afactoru ş tivă realizare a Catedrei de politologie a USM socioumane. Dar poate mai cea că semnifica de colaborare reprezentanţi cu ai altor politice, inclusiv bazate cursuri raporturi pe a devenit nu doar mai versat îndomeniul re tologie condusă deGheorghe Rusnac, care siunile puterii, în particular, celor dinpartea de învăţământ dinţară nu au rezistat pre la tedrele similare alte dela instituţii superioare tranziţiei, ale sociopolitice atitudiniirile ale universitară,logică rezistenţa provocă eila - bată astatutului eidesubdiviziune polito mătate a anilor ’90 este menţinerea neschim i personal a i personal ş ş Pe parcursul primei jumătăţi aanilor ’90 t ir de cursuri speciale îndo speciale ir decursuri ş t ş ş ef t ş i mai competent dinpunctul de ş ş i promovau politica ef ş ului decatedră înprima ju i în sistemul de învă ş neaga care la ­l ui politicfaţă dedecizie ­m ­d e rei de poli de rei ni ­ ş i-a adus o ş ul ul t ­n iinţifică ­v ­ţ itare, la ş ie ământ ş ­t t rarea rarea t iinţei ­ ţ iinţe uire ­ ------în domeniul ştiinţelor sociale. Drept rezul- tatea acestei ştiinţe în instituţia dată, dar şi tat, către mij­locul anilor ’90 acestea au fost în alte instituţii de învăţământ şi academi- comasate cu alte catedre de ştiinţe sociale în ce din ţară. În acest sens s-au intensificat şi catedre de ştiinţe socioumane care funcţio- diversificat legăturile interuniversitare între nează în atare ipostază până în prezent. reprezentanţii ştiinţei politice din Moldova, În pofida problemelor apărute, dezvol­ precum şi între cercetătorii politologi de la tarea politologiei ca ştiinţă şi disciplină de USM şi cei de la Academia de Ştiinţe a Mol­ studiu, solicitarea ei de către structurile poli­ dovei. Aceasta se observă în special înce- tice şi de stat, centrele analitice independen­ pând cu anul 1995 când Gheorghe Rusnac te, partidele şi mişcările politice a necesitat este ales în calitate de preşedinte al Consi- crearea unui sistem naţional de pregătire a liului rectorilor instituţiilor de învăţământ cadrelor în domeniul ştiinţei politice. Iniţia­ superior din Republica Moldova şi membru tor în realizarea acestui deziderat a deve- asociat al Prezidiului Academiei de Ştiinţe a nit Universitatea de Stat din Moldova, care Moldovei. prin afirmareaş tiinţei politice universitare Activitatea de manager universitar şi ş i crea­rea primelor grupuri de specialitate inter ­universitar a dlui Gheorghe Rusnac a a pus începutul pregătirii cadrelor polito- ampli ­ficat preocupările sale cu privire la des- logice din Moldova. Astfel, în 1993, la ini- tinul şi perspectiva ştiinţei politice la USM. ţiativa Catedrei de politologie, cu susţinerea El a considerat necesar în condiţiile compli- rectorului USM, Gheorghe Rusnac, numit cate de la mijlocul anilor ’90 de a oferi o nouă în această funcţie în iulie acelaşi an, la Fa- suflare procesului de pregătire a cadrelor poli­ cultatea de Istorie a Universităţii, în bază de tologice din Universitate şi din ţară. În acest concurs la buget, a fost creată o grupă aca- context, anul 1995 se consideră cu adevărat

demică la specialitatea „Istoria şi politolo- anul deosebit pentru Universitatea de Stat ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. gia”. Iar în 1994 în cadrul aceleiaşi facultăţi din Moldova. Anume atunci, în baza Secţi- s-a deschis deja secţia ştiinţelor politice la ei ştiinţelor politice a Facultăţii de Istorie, a care înmatricularea se făcea la 3 speciali- fost fondată, conform Ordinului Rectoru­lui tăţi: „Politologie şi istorie”, „Politologie şi USM din 20 iunie, cu începere de la 30 iunie, drept”, „Relaţii internaţionale”. Aceasta a Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administra- lărgit considerabil câmpul de dezvoltare a tive [3], denumită ulterior (2001) Faculta- ş tiinţei politice în Universitate şi, respectiv, tea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Poli­tice şi de colaborare între profesorii de politologie Administrative (FRIŞPA). Aceasta a fost şi şi istorie, politologie şi drept, politologie şi rămâne prima instituţie de profil poli­tologic teoria relaţiilor internaţionale. Totuşi acele în ipostază de facultate din Republic­a Mol- posibilităţi pe care le oferea secţia sus-nu- dova, pentru care cei mai bine de 17 ani de mită nu satisfăceau necesităţile crescânde în existenţă au transformat-o într-o instituţie- pregătirea cadrelor politologice, fapt ce făcea cheie, sui-generis, atât în pregătirea cadrelor oportună deschiderea în Uni­versitate a unei didactice de specialitate, cât şi în constitui- facultăţi speciale în domeniu. Sensibilizarea rea şi dezvoltarea ştiinţei politice moldove- acestei oportunităţi era legată în primul rând ne şti per ansamblu. Conform unor evaluări de personalitatea savantului şi managerului ş tiinţifice, efectuate acum cinci ani, FRIŞPA, Universităţii Gheorghe Rusnac. a cărei fondator a fost Gh. Rusnac, se socoa- Desigur, venirea Domniei Sale, repre­ te prima şi unica instituţie net super­ioară zentant al ştiinţei politice, în funcţia de celor apărute în republică în cadrul altor rector al Universităţii de Stat din Moldova instituţii [4]. Specialităţile ce le oferea noua (1993–2007) a ridicat considerabil autori- facultate la începuturile sale ţin de „polito- 63 64 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ciologia politică”.ciologia Dinacest dis efectiv Aplicate – iinţe Politice Internaţionale, A antrena înactivitatea – 133 decadre cele [6]dela 4catedre sale ale FRI ovali (Ejov), Rusu R. C. Andrie V. cioi, iinţei politice acadrelor devârstă M. A.Margarint,C. Mînăscurtă, A. medie în lumea Facultăţii, al dactic includerea tot mai activă considerabile aefectivului de cercetare șidi nomenul amplificării habilitaţi 2 membri corespondenţi ai A cât promovau atât activ înAlma Mater pregătiţi îndomeniu, care odezvoltau I.Gorincioi,ca, T. Spinei, T. Turco o V. Moraru, C.Marin, C.Solomon, A. Ro V. iinţa politică universitară avea deja format unnucleu deentuzia ţii, managerul O contribuţie aparte înacest sensaavut-o Jurnalism inclusiv alte dela facultăţi Universităţii ale – ş nivella defacultate, consoli la stituţionalizarea Catedrei depolitologie, eiau con ş Facultăţii), V. D. Beniuc, Ila V.ţiarii Mo iinţei politice dinţară, profesorii Gh. Rusnac, Al. Zavtur, conferen al ministraţie publică”, „relaţii interna logie”, „politologie mat apoi, insistenţa la dlui Gh. Rusnac, fe cultăţii număra peste 60persoane, inclusiv voltarea demai departeaacesteia, antrenând u i pregătind noi forţe desavanţi îndomeniu,

ş Ş M C

ş t Pentru comparaţie, menţionăm în2006 că Astfel, către cinci 2001,la ani ai Facultă creareaLa uoa E. Bulova, t ş Ş i alţii. Prin cercetările efectuate în cadrul ş i peste hotare. profesoral Corpul Fa al P t ş ş neaga, Al. Zavtur, V. Cujbă, V. Saca, i tânără –V. ş ş t i 22 de doctori în i 22dedoctori ş ş ş ş i i de la Laboratoruli dela i savantul Gh. neaga, D. Strah (pri ş

ş t nhl I. Anghel, i afirmarea facultăţii,ca centru iinţe comunicării, ale Istorie. ş Ş R. , t ş iinţe Juridice, Limbi t iinţei politice universitare ş ş

i Administrative, Relaţii

T i instruire juri vtiiâ, S. Svetlicinâi, eosa, V.eosa, ş t iinţifice,lărgi adică

ş uăau R. Bucătaru, .a.

ş R i-au adus aportul usnac. ş ş ş

ci B t t iinţe i (Gh. Rusnac, Ş ş or uc, P. Frunta ş t d ­ M, 4do m ­ iinţifică deja t ­t area ş iinţific„So ribuit in la , R. ul decan al decan al ul

di ­

M

[5]. Aur Cebotari, ş ­ţ ş ionale”. c ­ i înţară, .a.) bine orozan,

T ă”, „ad ­t Stră Gorin ş ingem anasă, anasă, i dez ctori ş ine ­ i o ­ r ş ii ii ------­ - ilor înpolitologie FRI dela speciali a) Moldova rora lis-aconferit grad oraru, V. C.Marin, Saca, C. Ro Ala V. iinţe politice (V.ănasă) V. Beniuc, ş R. nova, V. Bor (C. Keing, C.Manolache, T. usnac. În anii defuncțio inclusiv 8teze dedoctor în politice” au fost susţinute 15teze dedoctorat, oria iinţelor pre politice),cărui al Consiliului speciali (1998–2003)la a fost Gh. niul de examinare atezelor dedoctorat îndome iinţifice s-aintensificatodată cu (primul Consiliu dinţară abilitat drep cu știinţificfilosofie în specializat elor crearea lângă în1998pe USM aConsiliului ca profesorul Gheorghe Rusnac. Pregătirea instituţie inaugurată decătre savantul doctoratului în domeniul cut calitativ graţie doctoratului făcut calitativ unpas nou înevoluţia sa. cultăţii concursul lor zi de zi cu habilitaţi, în 25dedoctori 2 membri corespondenţi ai A iinţifice ş Regulament privire cu conferirea la gradelor re alor, elaborarea cu reformarea sistemului deevaluare iinţificeţară, în inclusiv îndome 2003 –începutul anului 2004,odată cu politologiei, remarcă se sfâr dela drelor de politologie. revinpatru Facultăţii, Catedrei înparticular iinţe USM, dintre politice din cadrul care ş ş Universităţii. Dintre ace le dedoctorat înConsiliul sus-menţionat al altede la facultăţi USM ale au susţinut teze da respectivă, 13sunt respectivă, da cetăţeni ai Republicii t t i-au susţinut tezele habilitaţi 7doctori în t

­ dr M T Potenţialul O etapă calitativ nouă înpregătirea ca ş ş i istoria politologiei; instituţii t ş ş ş t ş c t i Universităţii ş ş ş t

i 2–cetăţeni străini. Majoritatea R i titlurilor

[8]. Dint ş i 7 teze de doctor habilitat în ş , G.-L.Voicu. C.Mînă ş t iinţificla FRI de ş otalul per ş t ş i aprobarea unui nou iinţifice i a ţării îngenerali aţării a ş ş ş t t ia în Consiliulia dat t iinţa politică a Fa ş iinţificperioa în t

iinţelor politice, S ş ş pinei, J. Stepa t t Ş iinţe iinţe politice politice iinţe ş M, ş ­s

i politologie i oa Ş M ş P ş itul anului

ş S ­t t ­n A acres

o 6 ş [7]. P i procese atea „Te iinţifico- ş olomon, i atesta elor că

ş i post do ş ­s neaga, Ş ­n e curtă, curtă, P ­din are a ctori A ­ ni rin rin ­t ul ul ul ul te ş ş ­ ­ ------­ ­ - i i didactice în Republica Moldova, precum şi savanţilor politologi de la USM în vederea cu acordarea dreptului senatelor universitare modernizării activităţii ştiinţificeş i antrenă- de a institui consilii ştiinţifice specializate şi rii a noi cadre tinere pe făgaşul ştiinţei po- de a desemna seminare de profil la specialită- litice. Un răspuns adecvat la aceste cerinţe, ţile corespunzătoare. Conform art.6 al Regu- demonstrat imediat odată cu efectuarea mo- lamentului, consiliile ştiinţifice specializate, dificărilor menţionate, aparţine Consiliului ca verigă principală a CSA în atestarea ca- știinţific specializat în domeniul ştiinţelor drelor ştiinţifice, se organizează ad-hoc pen- politice în frunte cu Gh. Rusnac. Pot fi evi- tru fiecare teză aparte. Se admite examinarea denţiate unele repere de activitate a acestui de unul şi acelaşi cosiliu (în şedinţe aparte) a for ştiinţific de la USM, care ţin de o evoluţie două teze de doctor ce ţin de aceeaşi specia- a sa multivalentă. litate şi au teme adiacente [9]. Aceste şi alte În primul rând, un merit aparte în reor- modificări ale procesului de organizareş i ganizarea Consiliului spre o nouă calitate de susţinere a tezelor de doctorat au avut drept pregătire a cadrelor în domeniul politologiei scop ridicarea nivelului calităţii de pregătire la USM îi revine savantului Gh. Rusnac. În şi atestare a cadrelor ştiinţifice. acea vreme autoritatea Dumnealui în calitate În temeiul Hotărârii Prezidiului CSA din de preşedinte al Consiliului știinţific speci- 25.12.2003, luată în baza demersului Senatu- alizat a contribuit şi mai mult la avansarea lui USM din 30.10.2003, Comisia Superioară ş tiinţei politice universitare. Cauza constă, de Atestare (reorganizată ulterior în Consiliul desigur, nu doar în activitatea sa de mana- Naţional de Acreditare şi Atestare) a adoptat, ger a unei instituţii cu tradiţii ştiinţifice şi cu la 23 ianuarie 2004, Ordinul nr.58 [10] de in- un nivel înaintat de ştiinţă. Principalul ţine stituire în cadrul USM a Consiliului știinţific de faptul că realizările ştiinţifice personale

specializat DH 30-23.00.01- 25.12.03 (pre- ale savantului în politologie Gh. Rusnac au ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. ş edinte – Gh. Rusnac, secretar ştiinţific – V. devenit recunoscute de către cel mai înalt Saca) la specialitatea 23.00.01 – Teoria şi is- for ştiinţific al ţării – Academia de Ştiinţe a toria politologiei: instituţii şi procese politice, Moldovei, fiind ales membru corespondent reorganizată pe parcursul anului în “Teoria, (2000), apoi membru titular (2007) al AȘM metodologia şi istoria politologiei; instituţii şi la specialitatea ştiinţe politice (politologie). procese politice”. Tot prin acest ordin a fost Aceste evenimente deosebite pentru ştiin- aprobată componenţa Seminarului ştiinţi- ţa politică universitară şi naţională denotă fic de profil la specialitatea respectivă (pre- contribuţiile lui remarcabile în dezvoltarea ş edinte – V. Moşneaga, secretar ştiinţific – ş tiinţelor politice, care vizau în mod direct A. Roşca). Ulterior, Consiliul Naţional pen- şi activitatea Domniei Sale de preşedinte al tru Acreditare şi Atestare a aprobat compo- Consiliului Ştiinţific Specializat în domeniul nenţa Seminarului ştiinţific de profil laspe - respectiv, activitate ce a durat până la sfâr- cialitatea 23.00.04 – Teoria şi istoria relaţiilor şitul anului 2007 când Gh. Rusnac este de- internaţionale şi dezvoltării globale (preşe- semnat în calitate de ambasador al Republicii dinte – V. Teosa, secretar ştiinţific – S. Ce- Moldova în Italia. botari), care, la fel, în urma examinării şi În al doilea rând, în procesul de reformare dezbaterii tezelor de doctorat le recomanda a activităţii ştiinţifice naţionale în generalş i pentru susţinere publică în Consiliul Ştiinţi- universitare în particular, inclusiv a consiliilor fic Specializat în ştiinţele politice de la USM. în politologie, savantul Gh. Rusnac şi-a con- Noile cerinţe de reformare a procesului centrat atenţia în special asupra creşterii res- de pregătire şi atestare a cadrelor ştiinţifice ponsabilităţii ştiinţifice a personalului antre- din ţară a mobilizat la maximum eforturile nat în cercetare şi a celor ce ghidează în mod 65 66 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Gh. Rusnac Consiliului în cadrul știinţific C în care încalitate(perioadă depre tare) iinţifice, mass-media, diplomatice, mili ş catedre Universităţii ale precum tură seminarele cu specializat s-adesfă încurajare chiar rau dinţelor publice desusţinere atezelor de doctorat. În dlui persoana profesor rării ve parcursul ceexista pe pregătirii iinţifical acestuiConsiliu am avut pozitive acelei atmosfere ale deamă convingeocazia deefectele personal cretar iinţificăla USM, de inclusiv din constructivă, deorice liberă impuneri a crea de tendinţa permanentă aDomniei de Sale C cadrul activitatea vantului iinţificicu doctoranzii în domeniu iinţă USM dela ţilor conducătorilorţară, ale întruniri nilor de iniţia Universităţii. În ambele ipostaze dumnealui Rusnac atât savant, ca cât context este semnificativă activitateadlui Gh. permanent investigaţiile zii, care la erau profund analizate problemele demician Gh. Rusnac savanţi tinerii bucu - se calitatea fiindcă în se special, mod de mea a tinerilorsavanţi. Remarc acest moment în zată respectarea diferitor pe opinii, inclusiv element autoritar în dezbateri, atmosferă ba minări absolute aunor puncte devedere, de ţii dinţară (inclusivţii instituţii deînvăţământ, ternaţionale, știinţe administrative aUSM, torii catedrelor deștiinţe politice, relaţii in ambeloral seminare deprofil),cu colabora cialităţile respective (el este personal membru t Ş S afost Gh. Rusnac) dl în În al patrulea rând,În patrulea al activitatea savantului În rând, treilea al oînsu ş ş ş i continuă bucure se să desusţinere t ş e ş i depeste hotare. În anii 2004–2007 ş i convoca diverse oame ale întruniri ş t ş i amenţine oatmosferă ş ş t Ş i cu speciali i cu i managerului Gh. Rusnac pentru S îndomeniul politologiei, ţine ş t ş i luate necesare. deciziile ş i încele mai grele situaţii. ş ş t ura iinţifice de profilspe la ş t ii deprofilaltela de t într-o strânsă legă ş ş i de la altei dela institu ş t i alte instituţii din iinţifice. În acest ş ş ş i ca manageri ca al ş ş e t i postdoctoran ire bună asa iinţifice creati dinţele desus ş i consultan ş ş i desfă ş e t iinţifică dinte al ş ş i aca i do ş u ş ------i ministrative (FRI Relaţii Internaţionale, parte considerabilă din ele revin Facultăţii de 36 –dedoctor teze dedoctorat în Gh. Rusnac, au fost susţinute în total 45de succesiv desavantul internaţionale ş lerevin 2tezeca) dedoctor Acestora (dinBelarus dinurmă în prezent FRI la Moldova (14dineiau activat sau activează 27sunt respectivă da cetăţeni ai Republicii care au susţinut tezele dedoctorat înperioa tor au fost susţinute 28deteze respectiv dedoc iinţe politice. Iar înîntreaga de perioadă existenţă dezvoltării globale aacestui Consiliu (anii 2004–2012) în 15 teze dedoctor ţionale 23.00.04 –Teoria politologiei:ria instituţii lităţile 23.00.01–Teoria, metodologia diţiei politologice FRI de la viitor.pentru În acest context, efectul tra tul ei, dar a discipolilor săi, prin îmbinarea reu vitatea politică afacultăţii „ peste hotare (V. Stan – Universitatea de Stat iinţe politice înalte instituţii dinţară (A. Sîmboteanu, D. –A Bencheci în ţinere publică atezelor dedoctorat la litice care organic înmod leagă prezentul trecu cu aretineri, acumulate deja anumite tradiţii, perienţei savanţilor afirmaţicu elanul celor aisori facultăţii au susţinut tezele dedoctor tor habilitat [11]. specialităţile 23.00.01–Teoria, metodologia știinţifice USMsilii la specializatecadrul din i istoria politologiei; instituţii instituţii politologiei; istoria i

M. ş ş Dincei30dedoctoranzi Avem tot temeiul remarcăm să că În perioada 1998–2012,încele douăÎn Con perioada ş t t

i 2teze dedoctor habilitat , Lomonosov” din Moscova, Rusia). Moscova, din Lomonosov” ş i ş ş i susţinerea savantului Gh. Rusnac i 23.00.04 –Teoria ş i constituie unsuport semnificativ ş i ş dezvoltării globale i 9–dedoctor habilitat. O Ş Ş ş ş P P i 2teze dedoctor habilitat ş i ş A) t A). Totodată, uniiprofe i Universităţii, prin acti iinţe politice, dintre care ş storia relaţiilor interna i profesorul universitar Ş ş i 3–cetăţeni străini. t ş iinţe Politice i p ş au fost susţinute i rocese politice, ş Ş i 1teză dedoc P storia relaţiilor ş A, găsindu- ş i competitori i procese po procese i ş i Danemar Ş , conduse M) ş ită aex specia ş ş ş i i Ad t ş iinţa i de sto ş ş ş ------i i i expresie sintetică în funcţionalitatea formelor în pregătirea studenţilor şi doctoranzilor în sale instituţionale de organizare, în teoriile diverse ramuri şi se află în ascensiune spre şi concepţiile elaborate şi susţinute public la noi realizări” [12]. Savantul Gh. Rusnac pe ş edinţele CŞS, s-a văzut a fi întotdeauna în drept observă că astăzi se poate constata cu funcţie directă de capacităţile noilor genera- toată certitudinea că prima şi cea mai grea ţii de cercetători de a moşteni şi a îmbogăţi etapă de formare a cadrelor în şcoala politică arsenalul cunoştinţelor politice şi de a asigu- proprie a fost depăşită cu succes. Politologia ra astfel continuitatea investigaţiilor ştiinţifi- moldovenească a atins nivelul de autogene- ce în sfera politică. rare, a fost acumulată o experienţă utilă de Funcţionarea cu succes la USM, în ultimii pregătire şi susţinere a tezelor de doctor şi de 15 ani, a Consiliilor Ştiinţifice Specializate de doctor habilitat în diferite ramuri ale ştiinţei susţinere a tezelor de doctor şi doctor habili- politice [13]. tat în ştiinţe politice a contribuit substanţial la Discipolii academicianului Gheorghe maturizarea Facultăţii Relaţii Internaţionale, Rusnac au devenit 7 doctori şi 8 doctori habi- Ş tiinţe Politice şi Administrative, la creşterea litaţi în ştiinţe politice (vezi Tab. 1), persoane autorităţii ştiinţei politice universitare şi na- care activează în diferite domenii (sistemul ţionale. Prin activitatea acestor consilii o im- de învăţământ universitar, instituţii acade- portanţă ştiinţifică majoră pentru facultate, mice, diplomatice, militare, media) din Re- universitate şi ţară o are fondarea şcolii poli- publica Moldova şi din alte ţări, promovând tologice în frunte cu membrul titular al AŞM, în practică valorile şi tradiţiile şcolii în care doctorul habilitat, profesorul universitar Gh. sau format ca cercetători. Rusnac. De rând cu şcoala politologică de la Actualmente, în şcoala politologică a aca- Academia de Ştiinţe a Moldovei în frunte cu demicianului Gh. Rusnac sunt antrenate noi

academicianul Alexandru Roşca, şcoala po- forţe ce continuă bunele tradiţii ale cercetă- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. litologică formată de dl. Gh. Rusnac, ca cen- rilor ştiinţifice în domeniu. tru al ştiinţei politice naţionale din sistemul Cercetările politologice şi interdisci­pli­ universitar al Republicii Moldova, determi- nare ale dlui Gh. Rusnac şi ale discipolilor nă în mare măsură calitatea nu doar a teoriei săi sunt bine cunoscute opiniei ştiinţifice na- politice şi instruirii universitare în domeniul ţionale şi internaţionale. După conţinut ele respectiv, ci şi pe cea a transformărilor poli- pot fi considerate de pionierat în domeniile: tice din ţară pe calea democratizării şi mo- stasiologiei, structurii politice a statului, pu- dernizării. Această şcoală s-a format treptat, terii politice, sistemului politic, democraţiei, pe parcursul anilor 90 până în prezent, odată sistemului electoral şi scrutinului, migraţiei, cu acumularea cunoştinţelor şi experienţei în tranzitologiei, intereselor şi relaţiilor politi- domeniu, cu îmbinarea teoriei şi practicii, cu ce, comunicării politice, conexiunii între po- folosirea raţională a valorilor occidentale şi, litologie şi medialogie, apariţiei şi dezvoltării desigur, cu sensibilizarea necesităţilor dez- societăţii civile, problematicii politico-mili- voltării statului şi societăţii moldoveneşti. tare a securităţii ecologice, globalisticii ş.a. În acest context sunt bine-venite afirmaţiile În baza acestor căutări ştiinţifice au fost ela- pre şedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldo- borate şi editate un şir de lucrări: monografii, vei, academicianului Gh. Duca aduse în cu- documente şi materiale, dicţionare, manuale, vântul introductiv al cărţii Rectorul Gheorghe bro şuri, articole şi alte publicaţii ce constitu- Rusnac: „Astăzi, prin concursul personal al ie un suport informaţional solid, un amplu domnului academician Gh. Rusnac şi al cole- material teoretico-empiric şi metodic. În ca- gilor săi...ştiinţele politice au atins nivelul de litate de savant şi profesor universitar dl Gh. autogenerare, acumulând o experienţă solidă Rusnac are publicate zeci de lucrări ştiinţifice 67 68 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ga comunitate ranzi, doctoranzi, profesori de specialitate dinţară semnificativ de în articole reviste dedocumente,culegeri precum monografii în domeniul crt. Nr. 8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1. Lista persoanelor care au care persoanelor susţinutLista doctorat de în tezele Deosebit studenţi, deutile pentru maste Sacovici Vasile Roşca Alla Solomon Constantin Marin Constantin Saca Victor Moraru Victor Moşneaga Valeriu Beniuc Valentin Cozma Artur Mânăscurtă Cezar Tănase Ruslan Spinei Tudor Manolache Constantin Chistruga Ilarion Lipciu Ion Numele, prenumele Gheorghe Rusnac, academician, doctor habilitat, Rusnac,doctor Gheorghe profesor academician, universitar ş i manuale ş t iinţelor politice, inclusiv 39 de ş t iinţificăRepublica din Mol ş ş i materiale didactice, i depeste hotare. ş i pentru întreai pentru ş нилблз: рчн, унсь и asupra сущность формы основные причины, politice Антиглобализм: comunicării democratizării societăţii Impactul democratic înRepublicaMoldova politic sistemului evoluţia şi Instituţionalizarea moderne condiţiile Societatea civilă: abordări societatea în clasice şi reconsiderări politice tranziţiei democratice relaţiile în şi Interesele politica contemporană (studiuteoretico-analitic) şi ale Mass-media umane şi proceselor migraționisteînMoldova instituţionale Dimensiunile Moldova postbelică:esenţaşispecificarea în totalitare politice puterii Instituţionalizarea ilmţa eulci odv î perioada anilor 1944–2001 în Moldova Republicii Diplomaţia naţională (studiupolitologico-istoric) identificare de modalităţi – politice Simbolurile Moldova: determinante,mecanisme,modele Republica din electoratului Comportamentul metodologice şistructurale aspecte unele internaţionale: relaţiilor politico- Teoria probleme militare ecologică: Securitatea societăţii dezvoltării civile şi apariţiei Problema osiura lrpriimli n Republica Moldova în pluripartidismului Constituirea i unnumăr Teze dedoctor habilitat ş t iinţifice Teze dedoctor - - - Denumirea temei Zavtur A.,Mo ta (Chi noţiunile ale diplomaţiei. bază de Dicţionar Rusnac Gh. (coautor V.) Beniuc micianului Gh. Rusnac dova au devenit următoarele- acade ale cărţi zării ş P.) (Chi ş inău, 1998);Rusnac Gh. (coautor Frun Republica Moldova calea pe democrati ş t iinţe subdlui politice îndrumarea ş inău, 1999);Rusnac Gh. (coautori ş neaga V.) ş i ale discipolilori ale săi: Puterea politică politică Puterea

[14] 04.04.2005 29.12.2003 23.10.2002 04.04.2002 23.01.2002 29.06.2001 30.06.1999 02.02.1999 30.05.2007 25.06.2003 21.05.2003 18.12.1999 28.12.1998 25.09.1997 01.11.1995 Conceptele Conceptele Data, anul susţinerii Tabelul 1 Tabelul ş ş - - i i i conflictul social (Chişinău, 1999); Rusnac Gh. politice este semnificativ şi prin participare şi alţii. Republica Moldova: istoria politică la numeroase foruri ştiinţifice naţionale şi (1989–2000). Documente şi materiale. Vol. I, internaţionale, precum şi la organizarea lor: II. (Chişinău, 2000); Rusnac Gh. (coautor Ma- conferinţe, simpozioane, seminare, sesiuni. nolache C.) Enviromental Security of the State Pe baza materialelor prezentate au fost edi- (Chişinău, 2002); Rusnac Gh. (coautor Moş- tate culegeri tematice deosebit de valoroase neaga V.) Republica Moldova. Alegerile parla- în plan ştiinţificş i informativ pentru şcoa- mentare (1994) şi Geografia politică a electo- la superioară, instituţiile ştiinţifice de profil ratului (Chişinău, 1997); Rusnac Gh. (coau- din ţară şi de peste hotare: „Statul naţional tor Sacovici V.) Globalistica. Globalizarea şi şi societatea polietnică: Moldova în anii ’90” integrarea, problemele globale ale contempo- (Chişinău, 1997); „Identitatea naţională şi raneităţii, antiglobalismul (Chişinău, 2007); comunicarea” (Chişinău, 1998); „Moldova, Руснак Г. (соавторы Мошняга В., Морару România, Ucraina: bună vecinătate şi cola- В.) Маятник миграции. (Кишинэу, 2012); borare regională” (Chişinău, 1998); „Moldo- Мошняга В. Независимая Молдова и ми­ va, România, Ucraina: integrarea în structu- грация (Кишинэу, 1999); Мошняга В. rile europene (Chişinău, 2000); „Moldova, (соавтор Руснак Г.) Мы строим Европу. România, Ucraina: integrarea europeană И не только (Chişinău, 2005); Moşneaga V. şi migraţiunea forţei de muncă (Chişinău, (coautori Rusnac Gh., Moraru V., Ţurcan V.) 2000); „Mass-media în societăţile în tranzi- Faţetele unui proces: migraţia forţei de mun- ţie: realităţi şi perspective” (Chişinău, 2001); că din Republica Moldova în Italia (Chişi- „Republica Moldova la începutul mileniului nău, 2011); Moraru V. Mass media vs politica III: realităţi şi perspective” (Chişinău, 2001); (Chişinău, 2001) și BRAIN DRAIN. Cazul „Noul concept de securitate internaţională”

Republicii Moldova (Chişinău, 2011); Moş- (Chişinău, 2002); „Minorităţile naţionale şi ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. neaga V., Rusnac Gh., Sacovici V. (coord.) relaţiile interetnice: tradiţia europeană şi ex- Politologie. Manual pentru specialităţile non- perienţa noilor democraţii pentru Moldova” profil (Chişinău, 2007); Moşneaga V., Rusnac Vol. I-II (Iaşi, 2002); „Procesul de globalizare: Gh., Saca V. şi alţii. Drepturile omului. Meca- provocări şi soluţii” (Chişinău, 2004); „Orga- nisme de protecţie (internaţionale şi din Re- nizaţiile non-guvernamentale şi impactul lor publica Moldova). Manual (Chişinău, 2007); asupra proceselor de transformare” (Chişi- Мошняга В., Руснак Г., Сакович В., Сака nău, 2004); „Puterea şi opoziţia în contextul В. (коорд.) Политология. Т I-II (Кишинэу, managementului politic” (Iaşi, 2005); „Inter- 2008); Saca V. Interese politice şi relaţii poli- conexiuni în contextul globalizării” (Chişi- tice: dimensiuni tranzitorii (Chişinău, 2001); nău, 2005); „Integrarea europeană – realităţi Saca V. (coautori Cebotari S., Coropcean I.) şi perspective” (Galaţi, 2006); „Populaţia Re- Politica externă a Republicii Moldova în con- publicii Moldova în contextul migraţiilor in- textul proceselor integraţioniste (Chişinău, ternaţionale” (Iaşi, 2006); „Republica Moldo- 2008); Solomon C. Aspecte ale vieţii politice va: două decenii pe calea democraţiei şi in- în Republica Moldova (1989–2002) (Chişi- dependenţei” (Iaşi, 2009); „Ştiinţa politică în nău, 2002); Solomon C. (coautor Anikin V.) Republica Moldova: realizări şi perspective. Republica Moldova: alegerile, puterea, socie- Secţia Ştiinţe politice” (Chişinău, 2011) ş.a. tatea civilă (Chişinău, 2011); Roşca A. Co- O importanţă aparte în dezvoltarea ştiin- municarea politică şi democratizarea societă- ţelor politice o are editarea revistelor ştiin- ţii (Chişinău, 2003). ţifice. Prin intermediul acestora, consideră Aportul academicianului Gh. Rusnac şi pe drept academicianul Gh. Rusnac, are loc al discipolilor săi la dezvoltarea ştiinţelor popularizarea teoriilor ştiinţifice, ideilor în 69 70 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI printr-o analiză amplă mensiuni de rol revistei. ale În ordine această de idei evidențiem trei di din alte instituţii dinţară altela facultăţi, cât doctoranzi, masteranzi) FRI dela i deȘtiinţă Politică. Pe revistei paginile sunt publicate rezultatele cercetărilor ne de Stat dinMoldova apareţară. Ea revistă astăzi ca aUniversităţii nu numai dinuniversitate, ci ei, creând oimagine pozitivă maicea prestigioasă îndomeniul politologi politică)” adevenit înplan naţional unica revista „Moldoscopie (Probleme deanaliză de numere editate sale, ale până în prezent, a ţifică Facultăţii calitativeerii a efectivului acesteia, re s-atransformatvista din2004înediţie cre sul celor aproape două decăutări decenii publicaţii [16].Fiind înfelul său, parcur pe tive înansamblu, fapt consemnat Internaţionale, 1993 me deanaliză politică)”. Apariţia acesteia în fost Gh. Rusnac, este „Moldoscopie (Proble USM,la fondator cărui al publica Moldova savantul Gh. Rusnac. (astăzi Analelorginile ş text, realizările lucrările savanţilor no internaţionalăţifică poate cuno lua niul ce-i interesează, iar comunitatea sunt curent la ultimele cu realizări îndome mediul științific:,oamenii de co-informativ. În acest distinge sensrevista se tis inţifice,Catedrei,vizită de cartea a mobilul drei it substanţial devenirea la mai întâi aCate fice atâtsavanţilorale universitari (profesori, i-au găsit expresie în mare măsură pa pe ”), al căror”), al redactor- ş ş În primul rând, rol epistemologic, Una dincele mai cunoscutereviste înRe t t de politologie, apoi ş i evoluţia eidemai departeacontribu Revista Revista Ş ş ş Ş tiinţifică „Studia „Studia Universita tiinţifică t t ş t iinţe Politice iinţelor politice USMde la ş iinţificeale instituţiei date i Universităţii. Prin cele 58 i peste hotarele ei, editată ş ş i aAsociaţiei Moldove ş i ale unori ale cercetători ş t i profundă adiferitor ş ri [15].Înri acest con ş ef af i aFacultăţii Relaţii ş i depeste hotare. ş i redactor- ş ş ş ş ost mult timp t t i dinîntreaga i Administra iinţei politice iinţă dinţară Ş ş ş P i înalte t ş A inţă de t ş iinţifi t ş ş iinţi ş ş t t i de ef a iin iin ş t ş i ------i în sens că studenţii,în senscă masteranzii, doctoran în relaţiile opoziţia. cu civilă, societatea cu terii privind raţionalizarea activităţii acestora tologirevistei adusepaginile pe actorilor pu anumitepe recomandări savanţilor ale poli Moldova”, publicaţie periodică revistei „Studii internaţionale. Viziuni din politice universitare telor deconţinut noi eforturi în vederea aspec perfecţionării Acest fapt acondus noi la cercetări ş mative doctorat; în perfecţionarea cursurilor nor elaborarea tezelor delicenţă, demagistru, de pregătirea de seminare, examene; colocvii, în specialitate materialele utilizează revistei în iinţa politică contemporană. zii, profesorii facultăţii de sează treaga opinie speciali pentru dova, fiind astfelca izvor utilă deinformaţie politice dinRepublica vieţii ale aspecte Mol prin reflectarea reu le comparative acestor ale procese, precum Republica Moldova este parte, prin cercetări onale, proceselor ale integraţioniste, care la problemelor relaţiilor ale actuale internaţi- de conţinut, prin modalităţile deabordare a Facultate fecţionarea procesului noastre,a ţării contribuind, totodată, per la iinţificepentru politiciirealizarea externe ş portantă deidei, propuneri Moldova. adevenit osursă Revista deja im internaţionaleţii aUniversităţii deStat din academicianului Gh. Rusnac Catedra la rela apărutămetodică, cinci ani acum iniţiativa la astfel plan pe recunoscută internaţional. bibliograficcifrului internaţional, devenind ISSN,nie 2004 în registrul obţinerea cu adică pie (Probleme deanaliză politică)” acrescut t i mai mult înregistrarea odată cu 21iu eila În doilea rând, al rol instructiv-didactic, Un rol deosebit îndezvoltarea iinţifică„Moldosco a revistei Valoarea În rând, treilea al rol politico-practic, axat ş i opţionale. ş t ş i Universitate. Prinsale aspectele ş t ş t ş iinţificăţarăse intere din ce t i îndomeniu ş i deformă revistei. ale ş ită arelaţiilor internaţio ş i naţionale revine ş ş i ai altor instituţii de t iinţifico-didactic la iinţifico-didactic ş i recomandări ş i pentru în i pentru ş ş t ş t iinţifico- iinţifice, t iinţelor ş ş ------i i nale în curriculumul universitar revista este vietic. Proiectul, susţinut de Asociaţia Inter- recunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare, naţională a Știinţei Politice, s-a finalizat cu obţinând înregistrare internaţională. elaborarea culegerii de studii ştiinţifice „Po- Printre factorii ce stimulează şi inten­ litologia în statele ex-sovietice”, publicată în sifică cercetările ştiinţifice ale fenomenului limbile și engleză.Capitolul studiului cu de- politic în ţara noastră merită a fi menţionată numirea „Dezvoltarea politologiei ca ştiinţă integrarea eforturilor colaboratorilor ştiinţi- şi obiect de studiu în Republica Moldova” a fici universitariş i ai instituţiilor academice fost elaborat de doctorii habilitaţi în ştiinţe în comunitatea politologică internaţională. politice V. Moşneaga şi V. Saca. O contribuţie considerabilă la organizarea şi Colaborarea catedrelor pe plan inter­ desfă şurarea legăturilor ştiinţifice cu institu- naţional se realizează şi prin cursurile de pre- ţii de profilş i cu cercetători în parte în dome- legeri şi conferinţe susţinute la USM de către niul ştiinţei politice aparţine academicianu- profesorii universitari din SUA, Franţa, Ger- lui Gheorghe Rusnac şi unor discipoli ai săi: mania, România, Rusia, Bulgaria etc. Toto- Valeriu Moşneaga, Victor Moraru, Valentin dată, în ultimii ani unii savanţi şi profesori în Beniuc, Constantin Manolache, Valentina ş tiinţele politice de la USM la fel susţin cur- Teosa, Alla Roşca, Victor Saca, Constantin suri de prelegeri în faţa studenţilor şi mas- Solomon ş.a. În acest sens s-a aprofundat co- teranzilor din centrele universitare ale altor laborarea ştiinţifică cu diverse centre univer- ţări – Austria, Estonia, Bulgaria (V. Moşnea- sitare şi ştiinţifice din Europaş i SUA. Atare ga) sau au fost antrenaţi în stagiuni ştiinţifice colaborare cuprinde mai multe direcţii: par- (A. Roşca, SUA, M. Iaţco, Spania şi alţii). ticiparea la conferinţe, simpozioane, semina- Acestea şi alte realizări în domeniul ştiin- re ştiinţifice; publicarea articolelorş tiinţifice ţelor politice au fost şi sunt determinate într-

în revistele din străinătate; editarea peste ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. o măsură decisivă de către şcoala politologi- hotarele ţării a studiilor efectuate; realizarea că a academicianului Gh. Rusnac. Or, fiecare proiectelor comune de natură ştiinţificăş i discipol al acestei şcoli, cum şi fondatorul ei didactică; ridicarea calificării cadrelor didac- tice şi ştiinţifice din Republica Moldova în profesorul Gh. Rusnac, conş­tien­tizează fap- instituţiile de profil din alte ţări şi, respectiv, tul că dezvoltarea ştiin­ţelor politice în Re- desfă şurarea schimbului de experienţă; ela- publica Moldova, de rând cu alte realiză­ ri se borarea programelor de studii; organizarea confruntă şi cu unele probleme seri­oase ce stagiunilor ştiinţifice pentru tinerii savanţi; ţin în special de deficitul de resurse financi- obţinerea şi realizarea de granturi în dome- are, de potenţial logistic, de reciclarea şi re- niul învăţământului şi în cel al cercetării etc. munerarea cadrelor ştiinţifice etc. În realizarea acestor direcţii de colaborare o Dezvoltarea de mai departe a ştiinţei po- experienţă pozitivă a acumulat Catedrele şti- litice în sistemul universitar şi cel academic inţe politice şi relaţii internaţionale ale Uni- necesită noi măsuri în vederea realizării şi versităţii de Stat din Moldova. raţionalizării activităţii de cercetare: orien- La capitolul colaborări internaţionale tarea mai puternică a cercetărilor în dome- menţionăm, de asemenea, participarea Ca- niul ştiinţei universitare spre procesul de in- tedrei ştiinţe politice împreună cu diferite struire, ajustarea interacţiunii dintre pilonul centre ştiinţifice din ţările ex-sovietice la re- cercetării şi cel educaţional la standardele alizarea proiectului ştiinţific al Institutului internaţionale în conformitate cu cerinţele de Informaţie în Domeniul Ştiinţelor Sociale procesului Bologna; reevaluarea organizării al Academiei de Ştiinţe din Rusia cu privire cercetărilor ştiinţifice prin antrenarea mai la dezvoltarea politologiei în spaţiul postso- activă a cadrelor ştiinţifice înalt calificate la 71 72 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI dova etapa la actuală Chi socioumanistice”. Lucrări desinteză 1996-2006, Universităţii deStat dinMoldova. „ Seria Republicii Moldova). În: politice universitare (la 15 ani ai independenţei Chi de analiză politică)”. Revistă mocratică internaţională”[17]. dent, integrarea lui încomunitatea reală de parte consolidarea statului indepen nostru oportun. realizarea De lui depinde în mare realmente, acest proces este unul necesar ne dorim ca misiunea a actuală expuse în legătură necesităţile cu actuale, cu venite cuvintele domnului Gheorghe Rusnac cercetătorului în domeniu. Aici sunt bine- care promovează politica susţinute atât factorului dinpartea dedecizie sigur, realizarea acestor măsuri cere eforturi mairii ferme înprocesul eurointegrării. De Republicii Moldova întru asigurarea avansă - politologi înpromovarea imaginii pozitive a fortificarea activităţiisocial; cercetătorilor cercetătorului forţă ca motrice aprogresului ce materiale savanţi, investirea în rea stimulării activităţii teme naţionale concursuri deprograme, proiecte, granturi ş [2] Rusnac Gh.,V Saca [1] Rusnac Gh., Referinţe bibliografice: ş inău: USM, nr. 2007,p. 9. 2(XXXVII), inău: CEPUSM, 2006,p. 38-39. ş ş i morale pentru a ridica roluli morale aridica pentru t ş iinţa dezvolte se politică să i internaţionale; diversifica Ştiinţa politică în Republica Mol Republica în politică Ştiinţa . În: „Moldoscopie (Pro ş t iinţei politice: „Dacă

ş t iinţificeale Analele ş iinţă anoi mijloa t ş iinţificetinerilor a t ş iinţifică trimestrială, iinţificătrimestrială, t ., Evoluţia iinţifică,cât Ş t ş Ş ­b t t iinţei leme leme iinţe ş i a ş ş ------i i измерение. Молдове: тематическое иинструментальное p. 148-158; de analiză politică). Chi Partea XXI. de analiză politică). politologică: la 10ani ai Moldoscopiei (Probleme p. 11. Chi mestrială, bleme deanaliză politică)”. Revistă tare al Republicii Moldova. iinţifice delor 2001, p.17. niului III: realităţi Chi politică)”. Partea XXIV, Chi ale USM, anii 1998-2012. Moldova etapa la actuală. 30.23.00.01 -25.12.03,anii 2004-2012. Moldova, anii 1998–2003. DH 23.98.60de pe lângă Universitatea de (1996-2006), dactice îndactice Republica Moldova, mare. [15] [14] Arhiva Consiliilor Ştiinţifice Specializate [13] Rusnac Gh., V.,[12] Cozma op. cit., p. 4. [9] [7] Ibidem. [8] [6] [17] Rusnac Gh., op. cit., p. 15. [11] [10] [5] Cujbă V., V., [4] Cozma Universităţii Stat Moldova din [3] Istoria de [16] ş inău: CEPUSM, 2007,p. 195. ş t În:

Arhiva Consiliului Ştiinţific Specializat Specializat Ştiinţific Consiliului Arhiva Arhiva catedrelor FRIŞPA pentru anul 2006. Regulamentul cu privire la conferirea gra

Consiliul Ştiinţific Specializat DH Rusnac Gh., op cit., p. 13. Saca V.,Saca Rusnac Gh., Consiliul Naţional de Acreditare

Republica Moldova începutul la mile În: „Moldoscopie (Probleme de analiză Сака В.,ПолитическаяСака в наука Chi ş ş inău: USM, nr.2 2007, (XXXVII), i titlurilor titlurilor Pledoarie pentru Pledoarie libertate ş inău, 1996,p. 391. ş Rectorul Gheorghe Rusnac Gheorghe Rectorul i perspective Ştiinţa politică în Republica Republica în politică Ştiinţa În: Moldoscopie (Probleme ş În: „Moldoscopie (Pro- t ş iinţifice iinţifice inău, 2004,p. 35-47. Cercetare Chi . ş Chi inău, 2004,p. 5. ş i ş

t ş ş ş iinţificătri t inău: USM, inău, 2003, iinţifico-di ş i t S ş tat din din tat i A radiţie ş i afir tes - - - - ­ - , DICŢIONARUL BIJUTERIILOR: PORTRETE DE CREAŢIE ALE MEŞTERILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ*

A DICTIONARY OF JEWELRY: CREATIVE PORTRAITS OF MASTERS FROM THE MOLDAVIAN SSR

Liliana CONDRATICOVA1 REZUMAT Articolul relevă viața și creațiile giuvaiergiilor din RSSM. În atenția cititorilor sunt propuse portrete biografice ale bijutierilor necunoscuți sau uitați. Aliajele de metale ieftine, ceramica, lemnul au fost folosite ca materii prime. Acest articol reprezintă o parte dintr-o secțiune com- plexă, vizând elaborarea dicționarului cuprinzător al bijutierilor și designerilor naționali și internaționali. Cuvinte-cheie: artă, bijuterii, ornamente, ceramică, expoziții, meșteri, argint, aur.

ABSTRACT This article discusses the life and creation of jewelers in MSSR. Absolutely unknown or forgotten names of quoteworthy jewelers have been presented to readers. Cheap metal alloys, ceramics, wood were used as raw materials. The paper is part of a complex section, aimed at developing a comprehensive dictionary of national and international jewelers and designers. Keywords: art, jewelry, ornaments, ceramics, exhibitions, craftsmen, silver, gold. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. Experienţa îndrumarului privind meta- bile şi pietre preţioase), tehnica şi tehnologia lele nobile şi pietrele preţioase în arta biju- (turnare, forjare, emailare, incrustare, filigra- teriilor, editat în anul 2008, vorbeşte despre nare etc.), numele meşterilor care au creat în necesitatea elaborării unui dicţionar în care diferite epoci adevărate obiecte de artă dese- ar fi reflectat rolul personalităţilor creatoare ori rămânând în umbră. din Basarabia/RSSM/Republica Moldova. În Fiind preocupaţi de confecţionarea biju- prezentul studiu vor fi abordate următoarele teriilor, giuvaiergiii în permanenţă au atras aspecte privind biografiaş i opera bijutierilor atenţia cercetătorilor din domeniul artei. autohtoni, designerilor, care au activat în pe- Creaţia meşterilor din secolele XIX–XX (Fa- rioada sovietică şi continuă să activeze şi în berge, Cartier, Boucheron, Tolkovsky ş.a.) prezent. Constatăm că în ultimul timp creşte este descrisă şi analizată în variate studii teo- evident interesul criticilor de artă, istoricilor, retice şi articole, servind, de cele mai dese ori, arheologilor, etnografilorş i tehnologilor faţă drept un veritabil manual de studiu al artei de podoabe şi bijuterii. Cercetătorii analizea- giuvaiergeriei universale. ză stilurile şi tendinţele artistice prin care tre- În istoriografia din RSSMş i Republica ce pe parcursul secolelor arta giuvaiergeriei, Moldova viaţa şi activitatea artiştilor plastici a materiile prime de confecţionare (metale no- fost şi este descrisă în numeroase articole sau

* Acest material a fost prezentat în cadrul Conferinţei internaţionale „Probleme actuale ale cercetări­ lor enciclopedice”, ediţia a II-a, sub egida Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM, Chişinău, 10 noiembrie 2011. 1 Liliana Condraticova, doctor, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM. 73 74 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI nespecifice pentru arta giuvaiergeriei): pentru arta nespecifice din ceramică, lemn,materii prime ieftine decorativăartă care confecţionau podoabe din ţară (înlistă fiind inclu procesul dedezvoltare aartei giuvaiergeriei de valoare care aduc un aport considerabil în ceputul putem secolului XXI stabili trei adouapentru jumătate –în- asecolului XX de funcţie sau etapaînMoldova, la activează actuală în de creaţie ame ne-am propus efectuăm să analiza activităţii Lvov, Vinniţa) sau Estonia (Tallinn). Astfel, (Moscova, Ucraina Leningrad), Kiev, (Odesa, facultăţile despecialitate dinFederaţia Rusă naţionale despecialitate, în doua jumătate în lipsa unei XX, a sec. plastică deartă expoziţiile domenii decreaţie, sporadice participări cu la ş populară,artă dar careerii Atelierului activau încadrul de giuvaiergerie Fondului al Plastic, me me noi spre realizare, înlistă fiind inclu din compartimentele dicţionarului propus de formând, sovietică, rioada îna anume analiza creaţiei pe bijutierilor- dinpe ş Însă numele me dimir Kala Coju rii, atehnicii, tematicii tate autohtone degiuvaiergii, condiţiile deactivi lipsită deunstudiu privind formarea monografii cută cu vederea, cu cută istoriografia naţională fiind gret, creaţia că bijutierilor autohtoni afost tre- vat uzinei debijuterii încadrul iniţial dinChi cercetătorilor dindomeniul artei decorative amintite denoi, practicnu au fost cunoscute vind creaţia lui Alexei Marco [1],Gheorghe 1980, anterior au mai fost publicate studii pri mele creatorilor care au activat înanii 1970– inău, după care au preferat transferul înalte i publicului larg. este Demersul nostru axat ş Bijutierii dinRSSM În tendinţa deascoate dinanonimat nu t ş ş i apreciere, analiza articolelor debijute nean [2],Vladimir Vasilkov [3],Vla ş ş nikov [4] ş co t iinţifice, însă constatăm,cu re ală ală ş t ş erilor bijutieri care au activat t erilor de artă decorativă,erilor deartă re ş ş i studiile obţinute. Astfel, i uniime ş ş i Ludmila Kucera [5]. ş i stilului delucru. i Republica Moldova ş i-au făcut studiile la ş ş i decorativă. i ş t ş eri careeri au acti i speciali ş a m od, unulod, ş t ş erii de de erii i doar i doar ş ş t ş ş ii de ii de co co co lii lii ş li li li ------i i er de artă decorativă. artă er de viaţa Me impunătoare. ganice (mai rar), deobicei strasuri încantităţi depietre inserţii fine,cu ornamentalesau or lui acestora. Totodată, articolele erau asociate riate tehnologii ameliorarea pentru aspectu confecţionau articole dinargint, folosind va bijutieri dinRSSM fecţionarea me articolelor aceea, De sale. acesteaccesul la materii nobile con pentru - stat, nu fiecare bijutier permisiuneaavea nobile –diamant, rubin, smarald, safir ticolele confecţionate dinaur, platină categoria debijuterie preţioasă numai ar la Coju Mihail Oleg Bara Ceban, Iurikin, Pavlov, Vladimir Alexeico Vasili mir Vasilkov, Alexei Marco, Vasili Gara Ianţzen, Maria Bebe în 1973 pe lângăîn 1973pe Fondul PlasticUniunii al bijutieri înatelierul degiuvaiergerie fondat aflatcă AlexeencoO. a activat printre primii nean acest domeniu. plastici care creau nou ceva ş naţionalăala degiuvaiergerie, ai cărei re ş bijutierul Alexeenco facepartedin Ovidiu său, apoi s-a instruit independent. fapt, De foarte sumare. tatăl Adeprins dela meseria Gâncu, Tudor Macari; Esfir ZinaidaEsfir Grecu, Minaeva-Nikiforova, du-le străină producerea a bijuteriilor în serie creaţie, executau adevărate opere fiin deartă, prezentanţi au promovat propriu unstil de nă sau diamante reglementată erastrict de confecţionareaXX bijuteriilor din aur, plati- ieftine.cauza Din că în anii ’80-90 secoluluiai restullă, fiind inclusecategoria în podoabe de i lipsa individualităţii. Erau adevăraţi arti co ş Istoricii 3. 2. 1. Graţie bijutierul discuţiilor cu Gh. Coju ALEXEENCO Ovidiu Ion Ovidiu ALEXEENCO (n.1934). t ş

Ş nean, Victor Rotari. ş ş oala autohtonă:oala ş dinTallinn:oala ş rusă oala ş i soţia me i soţia o i creaţia lui Alexeenco sunt Ovidiu c c c ş i teoreticienii restrâng deartă ş t erului V.erului Kala ş ş i alte republici unionale ş co i u , Iuri Leonov, Vladi Ovidiu Alexeenco, Ovidiu Olga Tiron, Tudor craineană: ş ş co i excepţional în Datele privind v, Gheorghe ş nikov, am ş Luiza ş i pietre ş cen i per ş t ş erii erii co, .a.; ş ş ş t ------i i i i Arti ştilor Plastici din RSSM. Atelierul a acti- rega, M. Petric. Au fost prezentate mai mult vat până la începutul anilor 1990, după care de 250 de lucrări de pictură, sculptură, grafică a fost desfiinţatş i nu a mai fost reactivat. În şi artă decorativă aplicată, reprezentând vas- procesul de colaborare se făcea schimb de titatea diapazonului tematic şi interesele de opinii şi de experienţă, iar sfatul sau obser- creaţie ale plasticienilor moldoveni, ceea ce vaţia obiectivă a colegului de lucru erau tot- denotă dezvoltarea intensivă şi armonioasă a deauna bine-venite. În cadrul acestui atelier multor aspecte şi genuri pe baza metodei re- se executau articole din metale semipreţioase alismului socialist. Expoziţia a fost o demon- (alamă, alpaca, tombac, nichel), dat fiind fap- straţie a noilor realizări de creaţie şi a noilor tul că în perioada respectivă meşterii nu dis- talente. Totodată, în paginile respectivului ca- puneau de posibilităţi de a crea articole din talog nu se menţionează deloc bijutierii care metale preţioase, aceasta fiind o prerogativă au participat la lucrările expoziţiei, nu sunt a uzinelor mari şi a specialiştilor cu renume. apreciate articolele prezentate; este analizată Totodată, meşterii nu ezitau în faţa posibili- numai pictura în contextul realismului socia- tăţilor de a crea articole din argint, lucrate, list, fiind admisăş i neconcordanţa termenilor de regulă, la comandă. Astfel, bijutierii din folosiţi în arta giuvaiergeriei. Astfel, nu cores- RSSM denotă cunoştinţe ample nu numai în pund denumirile în rusă şi română ale me- executarea obiectelor din metale ieftine, dar talelor, pietrelor, ale bijuteriilor prezentate la şi în procesul de creare a adevăratelor opere expoziţie. O. Alexeenco a prezentat la această de giuvaiergerie, care includ în exclusivitate expoziţie două articole confecţionate în 1977: articole de aur, argint, platină şi recent pala- o vază decorativă de alpaca şi o pectorală (co- diu. Din categoria de pietre, cele mai accesi- lier) „Sonata lunii” din argint forjat [6]. bile rămâneau a fi pietrele ornamentale, de- CEBAN Mihail Panteleevici. Meşter

numite în literatura de specialitate sovietică popular de artă (n. 1909–?), a activat în anii ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. „semipreţioase”, şi unele pietre organice, de ’60–’70 ai secolului XX. A realizat podoabe exemplu, chihlimbarul. din lemn de variată factură. Cu regret, tre- Schiţele elaborate de meşteri în cadrul buie să constatăm că lemnul, spre deosebire atelierului erau analizate şi discutate la Con- de ceramică, este supus mai mult influenţei siliul Artistic al Fondului Plastic, care decidea mediului ambiant, din care considerente păs- soarta ulterioară; – adică, confecţionarea bi- trarea articolelor de acest gen este dificilă. În juteriei într-un număr limitat, de 25–50 de corespundere cu cerinţele timpului, podoa- exemplare. Pe atunci, în anii ’70–’80, aceste bele erau confecţionate nu numai din cera- modele posedau o deosebită fineţe din punct mică, dar şi din alte materii prime accesibile. de vedere artistic şi o ţinută tehnologică, şi, în Mihail Ceban confecţiona variate podoabe pofida faptului că se confecţionau din aliaje din lemn de vişin, dud, mesteacăn, cais, cele ieftine de metale (alpaca, alamă, nichel), erau mai reprezentative fiind pandantive, brăţări, solicitate în permanenţă. coliere şi diferite agrafe pentru coafură, pre- Numele meşterului este consemnat doar zentate la una din expoziţiile de artă plastică, într-un singur catalog expoziţional. Expozi- sculptură şi artă decorativă în 1963, expoziţie ţia „Pe calea leninistă” a fost deschisă în Sala realizată la Tallinn, Estonia, în cadrul schim- centrală de expoziţii a Direcţiei Panoramelor bului cultural între republicile din URSS. În şi Expoziţiilor de artă şi în sălile Muzeului de cadrul a două expoziţii de artă decorativă Stat de Arte Plastice în septembrie–decembrie la care a participat, a prezentat următoarele 1977. Comitetul organizatoric era format din piese: pandantiv şi brăţară (mesteacăn, in- următorii membri: I. Bogdesco, preşedinte, L. crustare); colier, brăţară, broşă, fibulă pentru Grigora şenco, S. Cuciuc, I. Canaşin, E. Me- coafură (lemn de vişin, incrustare); pandan- 75 76 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI decorată email cu [11]. decorative, folosind în acest scop ceramică ş Marelui Octombrie leninistă”, calea „Pе Chi de artă teracotă [10]. Pentru expoziţia republicană Chi La ia. menite feme înfrumuseţeze de podoabă să resc femeie ca garnisite email, cu manifestând uninteres fi decorative, variate mărgele dinceramică, expoziţii, lângăla pe diverse farfurii activat îndomeniul ceramicii, prezentând în anul 1949 (n. 1919–?),or. Ucraina. Odesa, Aabsolvit consideră se nale Bebe , confecţionat în1980dinargint cu decoral [9]. inserţii „Scoru acestei expoziţii aprezentatcadrul uncolier ra autorul afolosit argint (cercei, inel, colier), realizarea pentru căro- Chi ţionate deO. Bara Printre sovietică. perioada lucrările confec picturile tematicetiv cu sau sculpturile din expoziţiila este mult mai vitregă compara pierdute. fapt, De bijuteriilor soarta expuse însă din1983,imaginile fiind poziţia deartă graţiecunoscut articolelor prezentate ex- la (malachit,scumpe coral). Numele său ne este lucrat argintul, cu folosind depietre inserţii menţionămîl me pe nu dinceramică sau lemn.În acest context confecţionate dinmaterii prime preţioase giuvaiergerieiarticole dinarta sunt totu lemn decorativ [8]. agrafă (lemn de cais) [7] (lemn de mesteacăn); colier, brăţară, bro ră, agrafă (lemndevi tiv drul expoziţiei drul vă ciat îndomeniul artelor decorative naţio- inău, 1979,arealizat mărgele v Oleg Lvovici (n.1950),care a Bara ş BEBEŞCO MariaBEBEŞCO . Un apre alt specialist BARAŞCOV ş ş i fibulă (lemnde pandantiv,dud); brăţa inău, 1965,aprezentat ni inău, depodoabe setul cunosc 1983,se Expoziţia jubiliarăExpoziţia republicană artă de ş ” consacrată jubileului de60ani ai ş co Ş ş co i artist plastic piesele pentru Noi făurim comunismul Noi făurim Oleg Lvovici. Oleg ala de Artă din Odesa. A dinOdesa. deArtă ala ş co ş t ş v erul de artă decorati deartă erul in); pandantiv, agrafă ş ş co i prezentate înca ş i ni ş i malahit. Tot în Maria Ivanovna ş ş t t e mărgele de e brăţări din Veritabilele ş i podoabe i podoabe ş i vase i vase din ş ă ş ş ş ------i i i , de teracotă [14]. dinanulartă care 1965,la prezintă mărgele inclusiv jubiliară Expoziţia republicană de expoziţiidinanul1966, la participă 1958, Uniuniial Arti „V.grad Superioară Industrială dinLenin deArtă Luiza Ivanovna (n.1936).Aabsolvit din ceramică din cele mai solicitate podoabe unor cercetători precum bijuteriilor arta că ra dinultimul deceniu. În pofida aserţiunii unraport creaţiei al expoziţie fusese acesto- arti pentru că este olucrare evident angajată. Subliniem expoziţii tematice jubiliare (Chi Cupa decorativă prezentată unei încadrul autohtoni,lii de modelieri conceperea ie serie, ş a tă ausa favorizat dezvoltarea linie ascenden pe pictor-bijutier principal. Talentul din Chi prin invitaţie Uzina lucru la la deBijutieri Î vietică. anonimat [13]. Repin”, numele cărora, regret, cu au rămas în onau studenţii mărgele asemenea, De deceramică confecţi 1965, aprezentat mărgele deteracotă [12]. ziţia jubiliară republicană Chi deartă, blicană dinChi deArtă (n. 1921).Aabsolvit în1949 artelor decorative – rată, realizate de un alt me decorative confecţionate- dinceramică glazu Înfructe. acest context menţionăm mărgelele bit, fie au fost supu dincare motivculoasă, mulţi arti bijuteriile prezintă o adevărată lume mira bile în perioada sovietică, erau sovietică, bile confecţionate înperioada bijutier care aînceput so cariera în perioada i crearea bijuteriilor exclusive LEONOV Iuri IANŢZEN Luiza. Mărgelele, fiind una GRECU Esfiri (Esther). GRECU Esfiri ş co ş ş i dinceramică, lemnsau sâmburi de ş

I. M ş ite uzinei dinChi dincadrul inău, unde aactivat încalitate de i făcuse studiile înRusiai făcuse ş i tentaţiei de a crea deose ceva uhina” înanul 1963.Membru ş ş i deme Ş t ş ii plastici dinRSSM această co t ilor Plastici dinURSS lii Republicane „I. de Artă (n. 1955).Este unpictor- Grecu Esther Livovna Grecu ş t erul-ceramist Ianţzen ş inău. Pentru Expo ş t er din domeniul Podoabele Ş ş ş ş i mai accesi i produse în co inău, 1986) ş i măiestria i măiestria ş ala Repuala t ş i plastici i avenit Ş ş ş co inău. inău, ala ala ş ------i este una conservativă şi apolitică, nu putem la Şcoala de Arte pentru copii din Chişin­ ău subscrie întocmai şi noi. A fost perioada în „A.V. Sciusev”. A încercat şi ea să confec­ care bijutierii confecţionau insigne cu sim- ţioneze articole din materii prime nobile, ca bolica sovietică, cupe decorative etc. Poate de exemplu sculptura de dimensiuni mici impactul lor nu a fost atât de mare şi elocvent „Prietenii”, executată din chihlimbar, folosit precum la tablourile tematice din viaţa lui frecvent în plastica măruntă, fapt ce presupu­ Kotovski sau Lenin. Totodată, în lipsa unor ne o încercare timidă de a realiza o „bijute- asemenea lucrări, înscrierea în lista partici- rie-sculptură”, tendinţă specifică pentru arta panţilor la o expoziţie naţională sau unională de ­co­rativă din anii ’60–’70 ai secolului XX în era practic imposibilă. Drept dovadă serveşte ţă ­rile europene. Plastica măruntă din chi­hlim­­ şi prezentarea bijuteriilor în cadrul expoziţii- bar „Prietenii” a fost expusă în cadrul expo­ ­ lor de artă: o prezentare rarisimă, dar şi atunci ziţiei jubiliare republicane de artă, Chişinău, cu nişte piese de ceramică sau din sâmburi 1965 [16]. de mere. Dar cunoaştem bine şi faptul că se MINAEVA-NIKIFOROVA Zinaida confecţionau podoabe de lux, de o frumuseţe (n. 1935), profesorul Şcolii de Artă pentru şi originalitate deosebită, precum sunt unele Copii din Chişinău „A.V. Sciusev”, specialist lucrări depistate în colecţiile private semnate în domeniul artei decorative şi reprezintă de A. Marco, V. Vasilkov, V. Kalaşnikov ş.a. ş coala autohtonă. Din cadrul şcolii autohto- În aceeaşi ordine de idei menţionăm că în ne de artă decorativă aplicată fac parte meş- studiul introductiv semnat de criticul de artă teri care lucrează de preferinţă cu ceramica, L. Mihailo se analizează operele pictorilor lemnul, alte materiale ieftine, dar care nu au şi sculptorilor, prezente la această expoziţie. ezitat să elaboreze şi unele podoabe simple, Printre artişti preocupaţi de arta decorativă pentru a-şi încerca puterile şi măiestria ar-

aplicată nu a fost menţionat niciun bijutier, tistică în acest domeniu. A absolvit Şcoala ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. în pofida faptului că expoziţia a găzduit cel Republicană de Pictură din Chişinău „I.E. mai mare număr de giuvaiergii din a doua REPIN” în 1956, la expoziţii participă din jumătate a secolului XX care au participat anul 1957. Meşterul Zinaida Minaeva de- la expoziţii (Gh. Cojuşnean, Iu. Leonov, A. notă măiestrie lăudabilă atât în domeniul Marco, V. Rotari, V. Ştin). sculpturii în teracotă (Fata cu gâştele), cât Din punct de vedere artistic şi tehnologic, şi în domeniul confecţionării podoabelor cupa posedă o rezolvare impecabilă. Metalul ieftine, de obicei prezentând la expoziţii de este bine cizelat, cupa este decorată cu o reţea artă plastică, sculptură şi artă decorativă pie- de elemente decorative executate în tehnica se din ceramică: inele, cercei, broşe, coliere, filigranării ajurate. Compoziţia ornamenta- brăţări decorative, variate mărgele colorate, lă reprezintă elemente floristiceş i vegetale, emailate, de diverse forme geometrice sau rozete de floriş i, cel mai esenţial, elemente asimetrice, subliniind frumuseţea materia- decorative care simbolizează vrejul de viţă- lului utilizat şi naturaleţea lui. De fapt, con- de-vie şi bobiţele de struguri, semnificând fecţionarea pieselor din ceramică era practic ospitalitatea şi bogăţiile Moldovei. În vârful unica posibilitate de a menţine arta naţională compoziţiei este stema RSSM şi emblema a giuvaiergeriei la un nivel suficient de dez- „60”. Este un obiect decorativ executat la co- voltare, ţinând cont de condiţiile drastice de mandă, într-un singur exemplar, dar de o mă- lucru. Graţie meşterilor ca Z. Minaeva avem iestrie perfectă [15]. posibilitatea de a vorbi despre prestaţia, fie MEŞKITE Niele (n. 1933) este repre­zen­ şi infimă, a artei giuvaiergeriei în domeniul tanta Ş colii de Artă Decorativă din Tallinn. artelor decorative din RSSM. Din aceste mo- Sculptorul Meşkite Niele a fost profesoară tive activitatea meşterilor de acest gen meri- 77 78 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI tei bijuteriilor sovietică în perioada Chi liară republicană „Pe deartă leninistă”, calea Această lucrare aparticipat expoziţia jubi la - piele, având dimensiunile de 27 x 20 x 4,5 cm. tată deVera Petrovscaia prin imprimare pe bijuterii pentru cutia „Fineţe” (1977),execu articolul Exemplu ales. deacest gen serve losite comercializarea articolelor –cutii, lădiţe fo- decorative păstrarea, pentru ambalarea ş ş instituţiile de învăţământ din Moldova (Chi nă acreaţiei profesorilor din tate de teracotă garnisite email cu au fost prezen cota brăţări Femeii (Chi „Toamna” (colier, cercei „Petale galbene” (colier „Frunzele verzi” (colier, brăţară de învăţământ dinMoldova a profesorilor din Moldova a creaţiei profesorilor din a prezentat Prima la expoziţie republicană din teracotă, garnisite email. cu Z.Minaeva femei, pentru lucratete depodoabe seturi prezentândziţii plastică, ea deartă minuna- Minaeva au fost expuse mai la multe expo mai reprezentative lucrări me ale toatătă atenţia pictori consacrată Anului Internaţional al republicanăExpoziţie acreaţiei femeilor racotă decorată [18]. Pentru de-a cea [17]. Pentru republicană Expoziţia decreaţie corative confecţionate dinceramică în1971 movare înexclusivitate destat asectorului vind demersul nostru: ocupă nuocupă numai confecţionarea bijuteriilor deosebit deimportant decorativă înarta îl i podoabelor, dar inău, 1981)[20]. În final, vomcâteva puncta concluzii pri PETROVSCAIA (1) înpofida tendinţelor de ş ş inău, 1979[21]. ş i la cea de-a cea i la i emailul mărgele asemenea, [19].De ş i în calitate de cadouri combinate cu ş i mărgele decorative, folosind tera (Chi ş inău, 1978),me ş inău, 1973),ni ş i aprecierea Cele respectivă.

ş treia Republica Expoziţie co ş i confecţionarea cutiilor Vera lile de artă deartă lile ş i inel), toate dinte ş (n.1939).Un loc i brăţară) ş c olile de artă din ş ş ş t a realizat setul co t eriţa arealizat e mărgele de neglijare ş lile de artă deartă lile ş i inel), setul i instituţiile ş t ş erului Z. erului i depro ş i setul i setul doua a ar a ş t ş ş e e ------i i i riţia riţia a RSSM,ca fie me Fondului PlasticUniunii al Arti cadrul fie în atelieruluigiuvaiergerie de al erau destul deconstrânse, me gele, cercei, brăţări, coliere demetal; stabilim categoria solicitate: podoabelor măr cizelare, emailare etc.; turnare, forjare, gravare, pot combina ieftine; metalele cu trele ornamentale (malachit), care, defapt, se cele denatură organică pie (chihlimbarul), uzinelor specializate; nobilegreu fiind accesibile decorativă deartă erii profesau în metalelor; continuare de prelucrare meseria a artistică 1972), me (Uzina deBijuterii dinChi Plastic UAP al dinRSSM. a fost preconizat Fondului iniţial în cadrul singur exemplar sau 25–50deexemplare cum mepersonalizate, accesibile, podoabe într-un simple,lucrările sale realizate dinmaterii pri- domeniuluirii bijuteriilor, promovând prin încercau tacităindustrializă oripostă dea să În atare situaţie, me lipsitetră, deindividualitate, absolut identice. vremeacea masive sau inele inserţii depia cu de lună sau inimioară stilizată) produse la de„cerceide miile moldovene de stat. fel La acestora fiind controlată rigurossectorul de onau piese artizanale, fanteziste, producerea ceramică, mai rar metale. fecţionând înexclusivitate dinlemn, podoabe operaţiilegral tehnologice legate detopire, noscute metalele, realizând delucru cu inte- alpaca, neusilber –nichel neusilber alpaca, argint), metalele le rămânaliajele(alama, afi ieftine metalice tică nutică acreat condiţii favorabile apa pentru erii stăpânescerii toate tehnicile cu (4) me (6) condiţiile aprofesa pentru meseria (5) materialele expoziţionale ne să permit (3) printre cele mai folosite pietre rămân (2) cele mai materii uzuale prime nobi În linii mari, constatăm sovie perioada că ş i dezvoltarea bijutierilor care confecţi ş ş t t ş i portul podoabelor era podoabelor i portul ş t eri populari,eri ultimii con ş t erii de artă decorativă deartă erii ş ş lef ş i eliberate numai inău în deschisă uirea pietrelor, ş ş t ş t erii activând erii i” (înformă t ilor Plastici dictat ------

Referinţe bibliografice: [10] Юбилейная Республиканская худо-­ жественная выставка. Каталог. Кишинев, [1] Condraticova L., Alexei Marco. Desti­ 1965, p. 30. nul unui bijutier din Moldova. Iaşi, 2011. [11] Експозиция жубилиарэ „Пе каля [2] Condraticova L., Bijutierul, pictorul şi лени­нистэ”, 1979, p. 45. me şterul de artă decorativă Gheorghe Cojuş­ [12] Юбилейная Республиканская худо­ nean în: „ARTA”, Centrul Studiul Artelor al жественная выставка, 1965, p. 32. Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, [13] Ibidem. Chişinău, 2011, p. 86-92. [14] Ibidem, p. 41. [3] Кондратикова Л., Ювелирные укра­ [15] Експозиция жубилиарэ републи­ шения и декоративные изделия Владимира канэ де арте пластиче, консакратэ ани­­ Василькова în: Materialele conferinţei inter­ версэрий а 60-я а формэрий РСС Молдо- naţionale „Păstrarea patrimoniului cultural în венешть ши креэрий Партидулуй Ком- ţările europene”. Chişinău, 2009, c. 204-207. мунист ал Молдовей (пиктурэ, графикэ, [4] Кондратикова Л., Творчество на­ скулптурэ, артэ декоративэ апликатэ, родного мастера-ювелира Владимира артэ театрал-сченографикэ). Каталог. Калашникова În: STUDIA UNIVER­SITA­ ­TIS. Кишинэу, 1986. Аут.: Т. Ставилэ, Л. Шиба- Chişinău, 2009, nr. 4 (24), c. 145-148. ева, 69 p. [5] Кондратикова Л., Роль и место [16] Юбилейная республиканская худо- женщины-ювелира в развитии современ­ жественная выставка, 1965, p. 43. ного декоративного искусства Молдовы [17] Первая республиканская выстав- (1960–1990-е гг.) În: Tyragetia. Muzeul Na­ ка произведений преподавателей художе- ţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. ственных школ Молдавии. Каталог. Сост.: Chişinău, 2011, vol. V (XX), nr. 2, p. 319-325. А.В. Лосев, Н.В. Егорова, Г. Лазаревич, Ки- [6] Експозиция жубилиарэ република- шинев, 1973. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. нэ де артэ, консакратэ жубилеулуй де 60 [18] Республиканская выставка произ- де ань ай Марелуй Октомбрие „Пе каля ведений преподавателей художественных лени­нистэ”. Каталог. Пиктурэ. Графикэ. школ и учебных заведений Молдавии. Ка- Скулп ­турэ. Артэ декоративэ апликатэ. талог. Кишинев, 1975, c. 7. Кишинэу: Тимпул. 1979. Ауторь: М. Ням- [19] II Республиканская выставка про- цу, Л. Михайло, В. Можаева, p. 45. изведений художников-женщин, посвящен- [7] Выставка произведений художни­ ная Междунарoдному году женщины. Ката- ков Молдавской ССР. Таллинн. Каталог. лог. Кишинев, 1978. Сост. Л. Сыдник, p. 8. Сост.: К.Д. Роднин. Кишинев, 1963, c. 15. [20] Третья республиканская выставка [8] II Республиканская выставка произведений преподавателей художес­ ­т­ деко­ративно-прикладного искусства. венных школ и учебных заведений Молда- Кишинев. Тимпул. Сост.: И. Можаева, вии. Скульптура. Графика. Декора­тивно- Л. Илья­шенко, c. 22. прикладное искусство. Каталог. Кишинев, [9] Ной фэурим комунизмул. Пиктурэ. 1981. Сост.: А.В. Лосев, Н.В. Егорова, 48 с. Графикэ. Скулптурэ. Артэ декоративэ [21] Експозиция жубилиарэ „Пе каля апликатэ.­­ Каталог. Кишинэу, 1983. Ауторь: ленинистэ”, p. 51. А.И. Чайковская, Р.П. Русу, p. 37.

79 80 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI al AȘM. 1 unei metode care originale utiliza ţuire decuno enciclopedii ( moderne referinţei tului că simplă că pedia métiers tionnaire raisonné des sciences, des et arts des pedic work, encyclopedic authors. character. to elaborate correlated articles, thus giving the encyclopedic work an honest and profound ment played by the level of culture of encyclopedic-authors, that “cooperate” while using them creating chained structures of knowledge emphasized, is aswell asthe role of formative ele- plying this tool when organizing encyclopedic information. The importance of references in treated from ahistorical and philosophical perspective, thus highlighting the continuity of ap enciclopedică, autorii enciclopedici. conferind astfel lucrării enciclopedice un caracter onest și profund. autorului. Autorii „cooperează” în utilizarea referințelor pentru elaborarea articolelor corelate, crearea structurilor de cunoștință legate, precum și rolul nivelului de cultură enciclopedică a instrument la organizarea informației enciclopedice. subliniază Se importanța referințelor în din perspectivă istorică și filosofică,evidențiind așa în fel continuitatea aplicării acestui ENCYCLOPEDICAL CERCETĂRI

FUNCŢIILE REFERINŢELOR ÎNORGANIZAREA INFORMAŢIILOR doctor în economie, conferențiar universitar, Institutul de Studii Enciclopedice Studii de Institutul universitar, conferențiar economie, în doctor Țăruș, Didina D. Diderot Valenţe şiale istorice filosofice concep Keywords The concept of reference, as well as functionsthe of different categories of references are Cuvinte-cheie: Conceptul privind referințele, precum și funcțiile diferitor categorii de referințe sunt tratate ), au conceput opera încauză o„înlăn ca , 1751–1772,încontinuare — ; arborele ierarhic

ENCICLOPEDICE ş THE FUNCTIONS OF THEREFERENCES INORGANIZING ş t : Reference, encyclopedic information, chained structures of knowledge, encyclo inţe”. Eiau structurat-o înbaza i J. D’Alembert, editori ai primei

RESEARCHES referință, informație enciclopedică, structurile de cunoștință legate, lucrare Encyclopédie ou Dic declasificare a OF ENCYCLOPEDIC INFORMATION lista alfabeti lista

ENCICLOPEDICE Enciclo ş ABSTRACT REZUMAT t iin - - ­ - - - sistematizat arborelui. încadrul legăturile tematice, reintegrează se conţinutul instrumentca prin intermediul refac se căruia pusă materialului enciclopedic, iar referinţele – eraconsideratăalfabetică „dezordine” ca im- menţionat acestei lista structuri, încadrul că clasificate arboreluicadrul în ierarhic. Trebuie tematice, relaţiilor parentale dintre materiile le ţelor/artelor, respectiv, cuno între articole, reprezentarea pentru afinităţii ş t Didina ŢĂRUŞ inţelor; referinţe

- - - 1 Metoda utilizată de către D. Diderot şi J. accentuat nu doar faptul că Enciclopedia este D’Alembert este dezvoltată în enciclopedia o tentativă de a produce un nou tip de organi- franceză contemporană „Universalis”, „cu- zare a cunoştinţelor, dar că opera în cauză este no ştinţele înlănţuite” reprezentând un câmp inseparabilă de efortul de a produce un nou tip de cunoştinţe corelate, de tip „reţea”. De fapt, de savant, de a valorifica din plin rolul refe- metoda în cauză este considerată precurso- rinţelor în realizarea ansamblului de cunoş- rul structurilor (de ex., hipertextele) utili- tinţe „înlănţuite”. Argumentele autorilor în zate în prezent în enciclopediile electronice. această ordine de idei, prin prisma spiritului În cadrul acestor structuri interconectate, critic al filosofiei secolului Luminilor, privind referinţele se materializează impunând „co- calităţile savantului/autorului enciclopedist operarea” între articole. Ele se adresează nu şi rolul referinţelor ca element formator al atât capacităţii utilizatorului de a consuma culturii acestuia rămân valide şi deosebit de cuno ştinţe brute, cât talentului de a-şi pune actuale. Păstrând proporţiile, în contextul ini- întrebări, de a reflecta, de a apela la materiile ţierii în spaţiul nostru a studiilor enciclopedi- legate/corelate, aprofundându-se în căutarea ce şi proiectului unei enciclopedii universale, răspunsurilor. controversele legate de oportunitatea acesto- D. Diderot considera referinţele drept ra pentru Republica Moldova capătă valenţe cea mai importantă componentă a metodei noi din această perspectivă. utilizate, recunoscând în cadrul articolului A şadar, din cele 4 categorii de referinţe programatic „Enciclopedia” din ediţia men- delimitate în corespundere cu funcţiile care ţionată mai sus că lucrarea este cel mai puţin le erau atribuite (gnoseologice; semantice; eu- reuşită anume la acest capitol. El aprecia, tot- ristice; epigramatice sau „subversive”, cu conţi- odată, că este practic imposibil ca editorul să nut critic), în Enciclopedie au fost aplicate mai

realizeze perfect acest lucru, buna ordonare frecvent referinţele gnoseologice. În termeni ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. a articolelor pe măsură ce erau scrise fiind o actuali, tipurile de referinţe aplicate trimiteau problemă deloc simplă. La circa două seco- la articole similare/înrudite, la definiţii, ma- le şi jumătate de la realizarea operei în cau- teriale de aprofundare a cunoştinţelor şi la ză, filosofii continuă să emită diverse ipoteze context. Deficienţele semnalate în epocă, pe privind semnificaţia aprecierii şi asumării lui măsură ce apăreau volumele Enciclopediei, D. Diderot. Una dintre ipoteze, justificată, vizau: repartizarea lor inegală, nu doar între explică insistenţa acestuia asupra a ceea ce ar primele şi ultimele volume, ci şi între articole trebui să fie o enciclopedie veritabilă, în com- de importanţă similară; prezenţa referinţe- paraţie cu Enciclopedia, realizată defectuos, lor incorecte sau vagi – trimiteri directe sau prin faptul că lucrarea inaugura un nou mod intermediare la articole ce lipseau; existenţa de expunere a cunoştinţelor, cu certitudine, discontinuităţilor – referinţele nu ofereau un imperfect, şi care urma să fie îmbunătăţit. anumit parcurs ordonat. Acest lucru denotă Totodată, aprecierea lui D. Diderot nu poate fi că utilizarea referinţelor în organizarea Enci- considerată doar ca o recunoaştere a eşecului, clopediei nu era îndeajuns de sistematică. Dar ci ca o caracterizare a unei încercări inedite putea fi mai bună? Cum trebuie înţeles ter- de prezentare a cunoştinţelor, a cărei origina- menul sistematic? litate depăşea simpla ordonare în cadrul unui În realitate, de la referinţe nu se aştepta dicţionar raţional, cum mai este denumită ca ele să reproducă integral sistemul cunoaş- Enciclopedia. terii. În acest sens, J. D’Alembert a formulat Interesantă şi edificatoare pare o altă ipo- clar scopul: lucrarea îşi propune să realizeze teză cu privire la mesajul transmis de D. Di- o combinare metodică a elementelor din di- derot – /La vertu du savant... / – acesta ar fi verse ştiinţe. Iar metodic nu era echivalent cu 81 82 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI permit redefinireapermit condiţiilor de îmbogăţire strează anumite fapt, De adevăruri. referinţele probleme matematice atunci când demon matematicieniicum teoreme, factrimiteri la “geometrizarea”milată cu cuno care fie să necesar urma ameliorată. înmod elaborare, care vaîntinde se mai pe mulţi ani erau semnalmentele unei lucrări înproces de Calitatea referinţelor, incompletitudinea lor inţe cevor fidepă natura incompletă imperfectă, acunoa realizarea editorială; înmare măsură de ele ţin cienţele semnalate nu mai sunt legate doar de spiritului uman. Or, prin prismă, această defi - deci sale, erii unor cuno opere colective, întreprindere ca defurnizare a cunoa unprodusca istoriei. al însu El apoica să- mai un degrabă În combinarea aelementelor, metodică lor, deoarece „omul nu este unDumnezeu”. comporta/ă necesar existenţa înmod goluri oricâtcunoa ar deexacte fideducţiile, legăturile dintreserva toate pot fivăzute în totalitate,dar până la a ob referinţele unei dincadrul nicifragmentelesidera că delanţ formate din sistemic relevă mai puţin un ciclopedia spirituală eraimportantă, adevărul percepea legat de membrii unde comunicarea societăţii a spiritului filosofic, astfel că enciclopedistul, fiei critice, autocritica fiind parte integrantă Enciclopedieiscrierea te prin capacitatea deaînţelege istoricitatea ferinţelor otemă/articol dela alta afost la asi carea” dintre autorii articolelor. Aplicarea re acesteacă nu pot exercita rolul în„comuni punct devedere generalizator) nu înseamnă nu pot decât reflecte să imposibilitatea unui tare sau opuse, nu pot fi (ele realizateperfect turi între subiecte/teme înrudite, complemen parte. Oricare ar fi ordinea raţionamentelor, Acceptarea faptului referinţele, că rapor ca XVIII, încareSec. D. Diderot ainiţiat ş t : înspiritul timpului, critic al con se , după sublinia cum Umberto Eco, ş ş t i continue linia. carerizom, rupă, poate se să arbore al cuno al arbore , ş a fost secolul filoso i imperfecţiunea unei ş ş t ş t iinţe aparte nu ite deprogresul iinţele este de ş t ş inţelor, după i se define i se ş tinţelor ş ş t t erea erii. erii. En

ş ş ş ------i i i i lui acestuia dore se interpretările istorice dernităţii, unei culturi acunoa i, iar când nu de mora separă se ciclopedi formareala spiritului savanţilor critic al en este plauzibilă enciclopedică î că devenirea enciclopedi cuno masei inţelor, respectiv, cultura autor clasic prin faptul generează că cre unui autor enciclopedist diferă a unui de cea a cuno le aparte sau abordate succint, precum subiecte/temela netratate autonom în artico practic, ele vor asigura obţinerea de informaţii construirea unor deparcurs. trasee Sub aspect multiplicare/aprofundare acuno articolele tuirea raporturilor dintre cuno diverse domenii tematice. În cadrul instrument deintegrare amaterialelor din rol formator, iar referinţele constituie să un în calitate poate deoperă colectivă, avea un pediei Moldovei noştinţelor în cadrul Enciclopediei Moldovei Enciclopediei cadrul în noştinţelor un nou tip desavant –enciclopedist, forma că pind înmare măsură dereferinţe, vaproduce nu poate fi completăea dacă nu contribuie la D. Diderot sublinia misiunea că Enciclopediei ce, prin intermediul lor, textul produce autori. or, decătre editori. sunt Ele deoare esenţiale siderate deordonare doar unmod dinexteri articolele prezentate înordine alfabetică. onate, reflectarea la corelaţiilor tematice între Moldovei oportunitateatru proiectului crearea clopedia este un Foucault Michel.../, s-ar putea spune enci că - colective. În termenii lui Michel Foucault / producelă, savanţi integri, autori deopere Enciclopedia Referinţele, diferite, funcţii cu vor însoţi autoritatea la Recursul lui D. Diderot, la Referinţele ca instrument integrare de a cu Astfel, cunoa ş

unui „ethos filosofic” t ş (EM). ş t i vor oferi posibilităţi deaccesare, ş t inţelor. Referinţele nu pot ficon ş ş , ale cărei, ale ordine i justificată. ele vor contribui reconsti la i vadefini propriiisăi autori, Ş produs istoric ce contribuie la la contribuie ce istoric produs ş i înp t erea contribuie imperfectă ş t e afiun argumentpen ş ş t rezent, oenciclopedie, i filosofice ale mesajui filosofice ilor. Miza lui faptul pe caracteristic mo - ş ş t ş t ş erii. Enciclopediei inţele fracţi t i unitate de inţelor, prin ş t iinţificăa Enciclo ş t ş erea i de i de ------informaţii complementare, asociate/corelate spre articole cu o tematică corelată. Acestea cu acestea din alte articole ce fac obiectul re- contribuie la cunoaşterea unor informaţii ferinţelor. Aplicarea referinţelor va contribui, complementare, de ex., ACOPERIRE MONE­ totodată, la optimizarea prezentării tematicii TARĂ (econ.) v. ACOPERIRE-AUR, BAN- asociate/corelate, evitarea repetării/dublării CĂ CENTRALĂ, EMISIUNE MONETARĂ, informaţiilor. În corespundere cu funcţiile ce REZERVE VALUTARE, STABILITATE MO- le vor exercita, în cadrul EM se vor aplica ur- NETARĂ ş.a.; AGENT DE BURSĂ (econ.) mătoarele categorii de referinţe: etimologice, v. BURSĂ DE VALORI, PIAŢĂ BURSIERĂ, gnoseologice, euristice, semantice şi biografice. TRANZACŢII DE BURSĂ; CURRICULUM (pedag.) v. CUNOŞTINŢE, POLITICĂ EDU- Referinţe etimologice CAŢIONALĂ, PRINCIPIILE DIDACTICII. Referinţele etimologice au funcţia de a in- Referinţele de la articole generale/de sin- tegra în conţinutul articolului explicaţiile de teză la articole care tratează probleme mai ordin lingvistic privitoare la originea şi sem- concrete pot contribui la înţelegerea mai pro- nificaţia termenilor, cuvintelor-titlu de articol fundă şi detaliată a unei teme. De exemplu, etc. Etimologia cuvintelor-titlu se prezintă în de la articolul „FIZICA” se pot face trimiteri măsura în care aceasta ajută la înţelegerea de- la ştiinţele fizice –ACUSTICA, CALDURĂ finiţiei termenului, de ex., ACVALANG (lat. ŞI TERMODINAMICĂ, FIZICA ATOMICĂ aqua – apă; eng. lung – plămân); AGREGAT ŞI MOLECULARĂ, FIZICA CUANTICĂ, (lat. aggregatum – reunit); AMFITEATRU FIZICA NUCLEARĂ, MECANICA, OPTI- (gr. amphi – împrejur şi theatron – teatru); CA ş.a. ; de la MEDICINA PRIMARĂ – la ABLAŢIE (lat. ablatio – îndepărtare) etc. CITOLOGIE, FARMACOLOGIE, GENETICĂ Referinţe gnoseologice MEDICALĂ, IMUNOLOGIE ŞI IMUNO­

Cu ajutorul referinţelor gnoseologice se HEMATOLOGIE, PATOLOGIE etc.; de la ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. indică articole unde pot fi găsite informaţii CALCULATOR (inform.) – la BLOC DE la teme netratate autonom sau teme parti- MEMORIE, PROCESOR, MODEM, MONI- culare/specifice, de ex.: ABRAZIV ş( t. tehn.) TOR, SOFTWARE etc. v. ABRAZARE; ACHIZIŢIE SPECULATI­ VĂ (econ.) v. ACHIZIŢIE; ACTUAR (econ.) Referinţe semantice v. ACTUARIAT; ADENOVIROZE (med.) Se utilizează: v. VIROZE; ANDREI II (1175–1235) (ist.) pentru a indica raporturi de sinonimie, v. ARPADIANĂ, DINASTIA ~. când termenii au acelaşi sens, de ex: AFELIU Referinţele gnoseologice se pot aplica, de (astron.) v. APOCENTRU; ALEP (geogr. uma- asemenea, de la articole ce prezintă noţiuni/ nă) v. HALAP; ALEXANDRU MACEDON concepte sau teme particulare/specifice la arti- (ist.) v. ALEXANDRU III CEL MARE; ANTI­ cole de sinteză din aceeaşi rubrică tematică, ce VIRUS (inform.) v. PROGRAM ANTIVIRUS; tratează termeni mai generali, de ex., AGLO- APĂ (art. pop.) v. ACOPERIŞ; ARENDĂ MERAT (geol.) v. VULCANISM; ALDOZE (econ.) v. CONCESIUNE; CARUL-MARE (chim.) v. MONOZAHARIDE; ALEKSEI (astron.) v. URSA MARE; MIHAILOVICI (1629–1676) (ist.) v. DI­NAS­ pentru a accesa definiţiile unor noţiuni/ TIA ROMANOV; ANDROCEU v. FLOARE concepte, de ex., în structura expunerii la o (botan.); ARMAŞ v. DREGĂTOR (ist., milit.) temă, în cazul operării cu noţiuni/concepte ce sunt tratate în alte articole; Referinţe euristice de la abreviere la denumirea completă sau Prin intermediul referinţelor euristice se invers, de ex.: ACTH (fiziol.) v. ADRENOCOR- indică trasee de aprofundare a cunoştinţelor, TICOTROP, HORMON ~; ALIANŢA TRATA- 83 84 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI patriarhul ~ ( ( numele adevărat, deex.,ARGHEZI, TUDOR pseudonimul persoanei, către articolul cu GOGA O.etc.; GOGA C., SADOVEANU M.,GALACTION G., A. M LANŢĂ ELECTRODINAMICĂ v. AMPÈRE, iinţe, acestor despre fondatori filosofice, literare, artistice articole laetc. – doctrine M DAY, CELSIUS, ~ v. SCARA CARNO, CICLUL ~v. ex.: ANGSTROM v. cole despre autorii/inventatorii respectivi, de lui care le-aformulat/descoperit –spre arti numeleetc. cepoartă savantului/inventatoru- formule, teoreme etc., privind ma ŞCOALA ALEXANDRINĂ (lingv.) cuvintelornea întitlu, deex.: TULUI NORD-ATLANTIC (milit.) LUKAS SAMUELSON R., P., VIKREY W. TUL ~,FARADAY, LEGILELUI ~v. FARA (CONSTANTA) LUI ~, ; DIESEL,OTTO DERS; LA ATA POPORANISM ( K. J., SEN A.K REA PREFERINŢELOR CĂ A AMPLASĂRII lit .) v. THEODORESCU, ION N ~(21decembrie 1991); în cadrul articolelor privindîn cadrul legi, reguli, aplică:Se Referinţe biografice în cadrul articolelor despreîn cadrul succesiu încareîn cazul este inversată când unarticol biografic are drepttitlu BECQUEREL v. . (ist.)

; CICLU TERMIC .; ş t

LEGILE LUI KEPLER ş ; ~ i v ş . co

rel ALMA-ATA, ACORDUL DE ALMA LA li . ş .) v. ARĂPAŞU, TEOCTIST. co etc ş ş lit. t i reprezentanţi notorii ai li etc., deex., iinţifice,curente politice, FARADAY, NUMĂRUL .; TEORIA ECONOMI ) ANGSTRÖM, A. I.; BA ANGSTRÖM, A. v (econ.) . v. ALEXANDRINĂ, v. STERE C.,HOGA v FARADAY, EFEC- (econ.) BECQUEREL, A. . CARNOT N.L., CARNOT, N.L.;

ACORDUL DE ACORDUL CELSIUS, AN v v. . FUJITA M., .; ş t

ş TEOCTIST, iinţe, teorii, v KEPLER, J.; AGREGA ini, aparate . Ş v. v. ARROW, COALA NATO; Ș ­ ­ - ­ - -

- - ; ;

univ-nantes.fr/La-vertu-du-savant-le-systeme-des deuxième semestre 2006,p. 153-173. Markovits Francine etSpallanzani Mariafranca, l’Encyclopédie Publié dans L’ordre n° 51. Corpus, des renvois dans dans l’article ENCYCLOPEDIE de l’Encyclopedie. ciclopedii constituie undemers definitoriu lenţe referinţelor ale înstructurarea unei en WILLIAM etc. CERVANTES, MIGUEL; SHAKESPEARE, EMILIAN; ŢURCANU, ANDREI etc. cuprindere. altecu categorii delucrări colective demare ş Moldovei” Ştiinţe Moldovei, a Instituţia Publică „Enciclopedia redactorii Enciclopediei Moldovei. Academia de uiv. http://foucault.info/.../foucault. questcequeLesLumieres.fr.html p. v. dezvoltesă tradiţiile v. ră strânsă (deex.,EMINESCU, MIHAIL altela personalităţi care cu există olegătu - politici, savanţilor, oamenilor etc. de artă en v niul vizat (deex., care au/au avut unrol definitoriu îndome temă articole consacrate –la persoanelor ţie ale acestora ale ţie (deex.,ELIADE, MIRCEA ( Ş i, totodată, un criteriu delimitativ în raport . TERE

CĂRTĂRESCU, MIRCEA, GALAICU-PAUN, CULIANU, I.P.); MAIORESCU, TITU)sau care continuă 562 ets 3. în articole desinteză undomeniu/ pe în articole despre activitatea oamenilor 2. 1. În concluzie, valorificarea multiplelor va- Referinţe bibliografice: Dits et ecrits, IV, Paris, Gallimard, 1994,

Foucault Michel. Qu’est-ce que les Lumieres?,

La vertu du vertu La savant: le systeme des renvois Recomandări metodice pentru autorii autorii pentru metodice Recomandări . Chi lit. , mis enœuvre par Guénard Florent, ) ş ). inău, 2010. v.

POSTMODERNISM ( ARIOSTO, LUDOVICO; ş t iinţificesau decrea http://caphi. ; RENA­ lit.

ş – - - - ) i

VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ SCIENTIFIC LIFE INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE: SPRE UN MODEL INTEGRATIV DE CERCETARE ACADEMICĂ

INSTITUTE OF ENCYCLOPEDIСAL STUDIES: TOWARDS AN INTEGRATIVE MODEL OF ACADEMIC RESEARCH

Institutul de Studii Enciclopedice (ISE) obiecte de artă, invenţii etc.) sunt o direcţie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldo- nouă de cercetare în cadrul ISE. Realizarea vei, succesor, din anul 2011, al Instituţiei obiectivelor specifice, inclusiv elaborarea şi Publice „Enciclopedia Moldovei” (înfiin- pregătirea pentru editare a unor lucrări de ţată în anul 2008), a fost reorganizat din mare anvergură implică selectarea şi teza- raţiuni de adecvare a direcţiilor principale urizarea, valorificarea şi diseminarea celor de activitate la rigorile cercetării academi- mai diverse realizări ştiinţificeş i artis­tice ce. În prezent, ISE are în calitate de obiectiv din Republica Moldova. Este lesne de ob- principal efectuarea cercetărilor ştiinţifice servat caracterul integrativ şi multidisci-­ fundamentale şi aplicative în domeniile pli n­ ar al unor atare lucrări, fapt ce implică enciclopedic şi de istorie a ştiinţei, elabo- din partea ISE eforturi de colaborare largă, rarea şi pregătirea pentru editare a lucră- de atragere a unui număr semnificativ de rilor enciclopedice şi de istorie a ştiinţei. colaboratori netitulari şi de integrare a acti­ Respectiv, printre activităţile ISE conforme vităţii proprii de cercetare cu cea a diverse- cu obiectivul principal şi cu direcţiile stra- lor instituţii academice şi univer­sitare. tegice ale ştiinţei şi inovării din Republica Anul 2011 este reprezentativ în acest ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. Moldova pot fi menţionate contribuirea la sens, rezultatele activităţii ISE fiind emina­ dezvoltarea bazei conceptuale a ştiinţei en- mente produsul unei colaborări academi- ciclopedice, identificarea interferenţelor cu ce multidisciplinare. Astfel, definitivarea, alte ştiinţe; tratarea aspectelor structurale exper­ ­tizarea şi editarea lucrării Concepţia în elaborarea lucrărilor cu caracter enci­clo­ „Enci-clo ­pediei Moldovei” în 10 volume (în pedic universal şi specific/tematic; aportul lim ­bile română, engleză şi rusă) a fost posi­ la definirea ordinii enciclopedice (metode bilă prin contribuţia unor personalităţi de clasificare a ştiinţelor, categorii de refe­ ş tiinţi­fice otorii,n membri titulari şi membri rinţe între termenii/temele corelate etc.); co ­res­pondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Mol- cercetarea particularităţilor de formare a re- dovei. O altă lucrare cu caracter teoretico- pertoriului terminologic (analiza deno­mi­­ meto­dologic – Recomandări pentru autorii naţiei noţiunilor, selectarea termino­lo­giei ş i redactorii „Enciclopediei Moldovei” în 10 pe ramurile ştiinţei/artei ş.a.), de definir­ e/ volume – a fost ajustată şi completată în aplicare a termenilor ştiinţifici multidis­ci­ baza propunerilor autorilor şi experţilor din plinari; elaborarea normelor metodologice, diverse domenii. Pe parcursul anului 2011, modelelor de structură şi conţinut ale arti­ studiile privind ameliorarea componenţei şi colelor enciclopedice. Studiile de istorie şi reprezentativităţii Registrului general de ter- filosofie a ştiinţei, de biografie ştiinţifică meni al Enciclopediei Moldovei în 10 volume ca istorie a ştiinţei şi artei prin contribuţia (în volum de peste 48 mii de unităţi, pe cca marilor personalităţi, de istorie a organi­za­ 1 000 de pagini) au continuat prin contribu- ţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, de clasifi­ ţia experţilor de la diverse in­stituţii acade- care a monumentelor ştiinţei şi artei (cărţi, mice şi universitare de profil. 85 86 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ilustrativ Arhiva de la Naţională, Arhivele istorice inedite Naţionale. Au fost utilizate numeroase surse cel Bun”te „Alexandru Academiade la Militară aForţelor Arma Aparatul Pre Naţional deEtnografie Arheologie Drept A ale Enciclopedice, Institutul deIstorie, Stat Patrimoniului Cultural, Institutul deStudii lucrării au participat autori Institutulde la spaţiul european simbolică astatului Republica Moldova în interdisciplinarăcă cedefine p.). Volumul constituie osinteză Institutul deStudii Enciclopedice, 2011,636 le statistice iinţificeriguroase compar externă, actualizate înansamblu informaţii istorie, cultură, religie tări 2009) au fost revăzute completată (800p. faţă de736 a statului dedrept. În nouă această ediţie, constituirea democratice unei societăţi carecu confruntă Republicase Moldova în iinţe economică nistrativ-teritorială ş tenţialul natural, instituţional uman, cadrul în doctori uie unexemplu decooperare sub egi sti arhive, muzee, biblioteci selectate peste 1 500 de unităţi ilustrative din 200 de colicca de autor.tal Totodată, au fost peste 6000dearticole tematice învolum to Enciclopediei2 ale Moldovei înprezentzează învederea pregătirii vol. 1 da ISEda apeste 100deautori (academicieni, naţionale ale Republicii Moldova te „Enciclopedica”, lucrarea cu Republica Moldova. Ediţie enciclopedică sute deautori dindiverse domenii, reali se i politic, reperele istorice, organizarea admi ­t În anul 2011, ISE ainiţiat decar colecţia Definitivarea ediţiei a II-a a lucrării maiDar cea amplă colaborare aISE, cu ş t ş t ş ş Ş ş i sursele bibliografice. ş i culturală aţării, provocările i Istorie aMoldovei, Muzeul M, del e dintelui Republicii Moldova, ş i selectat unbogati selectat material ş ş .a.). Lucrarea prezintă po i mondial. elaborarea La ş a Muzeul Naţional de i dezvoltarea social- ş i supuse unei redac ş ş ş ş i biserică, politicăi biserică, i Istorie Naturală, i colecţii private.i colecţii i Muzeul Armatei , fiind elaborate ş

t p e identitatea . înIediţie, Simbolurile Simbolurile (Chi ­t imentele ş t iinţifi ş con inău, ş ş ş ­ ------­ ­ - - i i i istorie Ion Jarcuţchi, Institutul dela deIs – începutul sec. XX), a Arhivelor din Basarabia (sfâr Chi rândul cetăţenilor. suport încultivarea valorilor naţionale în avea un vădit constituind impact social, un percepţia decătre publicul larg. Lucrarea va istoriograficecare să îngreuneze lectura specializaţi de termeni strict tratate într-un limbaj accesibil, fără abuz sajul comportat. Aspectele ce merită a fi reţinutepentru a înţelege me care au apărut indicarea originilor, condiţiilor istorice în ş că României, Naţională Comisia deHeraldi Naţională a Moldovei Ia de Istorie aRomâniei, Muzeul Unirii din gie viciului deInformaţii ş Naţionale Istorice dinBucure Centrale arhivistică, fondarea bibliotecii 1898–1903: cercetări misiei, sunt expuse realizărileeiîn perioada iinţificBasarabia în la răscrucea istoria Este- descrisă creăriimedievală. Co culturale anterioare, începând perioada cu dar secolelor XIX–XX, cultural creării acestei instituţii Suntmateriale deepocă. tratate premisele abasarabenilor,tică bogat fiind ilustrat cu rolului eiînculturalizarea naţional-patrio iinţifice ş –„Istoriaaltă colecţie torie, Stat a Rusiei, Muzeul dela Naţional deArheolo blicii Moldova, Arhiva deStat deActe Vechi zintă oviziune complexă asupra activităţii Anului 2011. cii Moldova t i clar genezei al însemnelor naţionale, cu i Arhivele Naţionale dinIa ş i, Biblioteca Naţională a Moldovei, Banca ş La SalonulLa Internaţional dela deCarte Lucrarea ş ş .a. Lucrarea prezintă untablou coerent inău, i Istorie aMoldovei, Muzeul Naţional ş t ş Simbolurile naţionale ale Republi ş i culturale aComisieiîncauză, a afost nominalizată drept Cartea i Drept A al Comisia Gubernială Ştiinţifică ş i evoluat semnată de doctorul în semnată dedoctorul ş ş ş t i Securitate al Repu al i Securitate ş iinţei”. Volumul pre i Banca Naţională a t ş Ş iinţifice, activitate ş t M, in iinţifice – mediul i asemnificaţiilor ş i transformările ş ş ş i, Arhiva Ser t i de detalizări i dedetalizări iinţifice sunt ş augurează o i tul sec. XIX ş t iinţifice, ş ş t ------i i măsuri de ocrotire a monumentelor de is- Se poate constata că în etapa actuală, torie, cultură şi arhitectură, editarea anale- misiunea lucrărilor cu caracter enciclope- lor Comisiei. Peste o sută de microbiografii dic pe plan social s-a extins – de la simpla prezintă personalităţi notorii, majoritatea satisfacere a curiozităţii individului până la originari din Basarabia şi din stânga Nistru- alimentarea reflecţiei colective, întru pro- lui, a căror activitate a fost legată de Comisie movarea progresului înfruntând provocă- şi care au devenit de-a lungul anilor membri rile timpului. Deşi motivele ce au generat ai academiilor de ştiinţe din Rusia (URSS), aventura enciclopediştilor de-a lungul tim- România, Ucraina, Cehia, printre care N. pului sunt pertinente şi astăzi, o serie de Zelinski, L. Pisarjevschi, L. Berg, N. Dimo, alte argumente, cum ar fi explozia, multi- N. Donici, A. Şciusev, Şt. Ciobanu, I. Suru- plicarea cunoştinţelor, declinul culturii ge- ceanu, P. Gore ş.a. nerale în favoarea cunoştinţelor specializa- În seria „Biografii ştiinţifice” a fost ela- te şi „haosul” informaţional din ciberspaţiu borată şi editată lucrarea semnată de Mihai justifică asigurarea continuităţii în valorifi- Marinciuc, Fizicieni iluştri (Chişinău, Insti- carea ideilor enciclopediste. Spre deosebire tutul de Studii Enciclopedice, 2011, 168 p.), de timpurile când omul aspira să cunoască un dicţionar biografic ce oferă o galerie de „artele libere” precum gramatica, retorica, portrete a 15 fizicieni notorii, deschizători dialectica şi aritmetica, în prezent cunoaş- de drumuri în domeniile lor de cercetare. terea este segmentată pe domenii tot mai Un alt proiect, executat în cadrul ISE în restrânse, cu descoperirile şi teoriile lor. În colaborare cu Biblioteca Ştiinţifică Centrală acest context, cercetarea enciclopedică şi a „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldo- istoriei ştiinţei, integrative şi multidiscipli- vei, s-a soldat cu crearea softului şi a bazei nare în esenţă, tind să-şi confirme identi-

de date a revistelor ştiinţifice din Moldova tatea, asumându-şi un rol social de mare ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. (în total 22), aceste instrumente informatice importanţă. Enciclopediile şi dicţionarele fiind necesare pentru evaluareaş i clasifica- enciclopedice, colecţiile de istorie a ştiinţei, rea revistelor ştiinţifice naţionale. În vederea de biografiiş tiinţifice pot asigura accesul sistematizării terminologiei a fost elaborată publicului larg la cunoaşterea specializată. şi editată lucrarea Fondul enciclopedic de ter- Este vital ca noile descoperiri în tehnică, meni de origine greco-latină. informatică şi comunicaţii, biologie, fizică, În cadrul proiectului aplicativ pentru medicină, chimie etc., precum şi faptele din tinerii cercetători „Istoria chimiei prin bi- istoria ştiinţei să devină cunoscute unui ografii ş tiinţifice (20 de biografii)” au fost cerc mult mai larg decât cel al specialiştilor. executate lucrări de documentare şi se- Cuno ştinţele cele mai diverse, promovate lectare a materialelor biobibliografice (în nu doar din perspectiva rigorilor domeniu- volum de cca 15 coli de autor) din Arhiva lui specializat, ci adaptate prin intermediul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fonduri- culturii generale ştiinţificeş i umaniste, pot le Bibliotecii Naţionale ş.a. A fost elaborat deveni accesibile percepţiei publicului. Ast- un Ghid metodic de prezentare a articolelor fel, dialogul ştiinţelor va putea să se extindă biobibliografice. Studiile în cauză vor con- în afara mediului savanţilor, în acest proces tribui la aprofundarea cunoştinţelor despre implicându-se mass-media, instituţiile de viaţa, activitatea şi aportul personalităţilor educaţie şi de cultură. notorii la dezvoltarea chimiei şi aplicaţiilor ei, în calitate de subiecţi activi ai investigaţi- Dr., conf. univ. Constantin MANOLACHE ilor, interpretării fenomenelor şi proceselor Dr., conf. univ. Didina ŢĂRUŞ ce fac obiectul chimiei. Dr. Ion XENOFONTOV 87 88 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 1 inclusiv faţă de istoria cesară încontextul cre originare dinacest raion, precum fic raionului Sângerei Academieial de crate istoriei (istorii locale desate, ora care include informaţii despre geogra cadrul cititorului propune i se o ediţie enciclopedică apărute Institutul la deStudii Enciclopedice apartegiuni) unloc îirevine lucrării recent rilor largi decititori faţă deistoria naţională, trative Republicii dincentrul Moldova. șiurbane acestei ale unităţirurale adminis ritoare istoria la tuturor celor 70delocalităţi expuneretă amaterialelor documentare refe- biografice eseuri desprelă, personalităţi 60de o Hdră cdma e tiţ a odvi Isiuu d Sui Eccoeie Universitatea Enciclopedice, Studii Academiei deŞtiinţe aMoldovei,Chişinău, 2012. de Institutul Moldovei: a Ştiinţe de Academia Hadârcă. Ion REVIEWS. BOOK REVIEWS. RECENZII.

Sângerei. ş În contextul diverselor publicaţii consa- Noutatea acestei constă cărţi în faptul că O asemenea lucrareO asemenea este deosebit dene- i istoric, despre viaţa culturală UN NOU MODEL DE STUDIERE AISTORIEI LOCALE Oameni, istorie,spiritualitate

PREZENTĂRI

PRESENTATIONS Ş t

1 iinţe aMoldovei, dedicate . A NEW MODEL OF HISTORY LOCAL STUDY ş ş t erii interesuluierii cercu i contemporaneitatea

DE CARTE ş ş i osuccin i spiritua . Coordonatori şi redactori ştiinţifici acad. Gheorghe Duca, ş e , re ------naţională lităţii de ba Sângerei vor lua cuno naţional la local de la naţionale, cepermite deaînsu ceea generaţii deînainta em patria primul rând, cunoa să cunoa contemporană ne învaţă dorimne dacă să că, tineretul studios, deoarece ş tre străini aregăsiţări, pentru înele, când suntem prin - le ducem noi cu peste vremuri, peste mări natalemeleagurile ne înnobilează sufletul iinţifici – acad. Gheorghe Duca părinte casei gia ion) – în prefaţa menţionează: cărţii „Nostal scriitorul Ion Hadârcă (originari dinacest ra dactorii mului îiaparţin. căruia Coordonatorii localităţilor deba modernă aspaţiilormodernă decâmpie ş plai înevoluţia lui economică luri preponderent decernoziom, greu accesi importanţaează ambianţei naturale aacestui consacrat geografic, cadrului autorii accentu - spaţiului cercetat. Astfel, încompartimentul conţinutul compartiment fiecărui specificul lucrări este străduinţa lor deaevidenţiaîn nentă este plaiul lor natal. poraneitatea raionului, iar apoi istorie acea deistorie, dinraionul lecţiile elevii versal. La zentul acelei „patrii mici”, unde s-au perindat ierea tămăduitoare” (p.5). Am mai menţiona i importanţa deosebită aacestei pentru cărţi i în particular slaba populare i înparticular până înepoca Un merit incontestabil autorilor al acestei ş t ş t ş ş i universală acăror partecompo ş i ne este greu, alinarea t ină, vor studia istoria ş t ş i, dorul t ş ină, faţă nea derădăcinile ş i neamul, este necesar, în i, s-au depozitat tradiţiile ş ş i de la naţionali dela uni la t ş inţă detrecutul loca t em trecutul ş i dragostea faţă de ş t iinţa pedagogică iinţa pedagogică ş ş i demografică i coline so cu ş ş i contem i mângâ ş i istoria ş i pre ş i re ş ş ş ------i i i i i i bile agricultorilor până la utilizarea plugului spaţiul actualului raion Sângerei au participat perfecţionat de fier. la acest proces istoric. În lucrare se scoate în evidență prezenţa Specific acestei zone, în comparaţie cu unei populaţii sedentare în acest spaţiu în- teritoriile Moldovei de la vest de Prut, a fost cepând cu epoca neolitică, demonstrată prin dominaţia nemijlocită a mongolilor până în descoperirea unor vetre de locuire din acea ultimele decenii ale secolului XIV, când şi pă- epocă (Bilicenii Vechi, Copăceni, Chişcăreni mânturile din preajma Sângereiului au fost ş.a.). Zona Sângereiului s-a aflat, de asemenea, incluse în statul moldovenesc. Dar, după cum în centrul renumitei culturi arheologice Cu- se reliefează în lucrare, teritoriul continua să cuteni–Tripolie (mileniile V–III î.Hr.), ates- fie slab populat: în secolele XIV–XVII aici au tate în aşezările de la Copăceni, Chişcăreni, fost atestate 23 de sate, iar altele 17 – în seco- Bursuceni, Sângerei, Coşcodeni ş.a. Această lele XVIII–XIX. cultură aparţinea celor mai vechi agricultori Abundenţa câmpiilor cu păşuni şi fâna- şi crescători de animale europeni, care pose- ţe au determinat creşterea animalelor drept dau o tehnologie de producere a ceramicii ce o ocupaţie primordială a locuitorilor, care impresionează prin ornamentele sale. practicau şi cultivarea plantelor. Un aspect După ce caracterizează cele mai impor- important menţionat de autori este prezenţa tante vestigii arheologice ale epocii fierului, în această zonă a mocanilor transilvăneni, autorii evidenţiază prezenţa în acest spaţiu a care îşi aduceau turmele la păşunat. Unii din- a şezărilor strămoşilor noştri geto-daci, apoi a tre aceştia staţionau aici pentru totdeauna, populaţiei romanizate. iar amintirea despre ei s-a păstrat doar în nu- În pofida faptului că spaţiile deschise de mele de familii: Ungureanu, Scutaru, Oprea, câmpie ale acestei zone au fost, într-o măsu- Ţuţuianu, Munteanu etc. Circulaţia umană

ră mai mare decât alte teritorii ale Moldovei, din spaţiul românesc în Evul Mediu a fost, în ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. supuse invaziei popoarelor migratoare (goţi, viziunea lui Mihai Eminescu, „temelia unei avari, slavi, cumani etc.), totuşi populaţia se- epoci”, contribuind la păstrarea unităţii nea- dentară locală nu a părăsit total plaiul natal. mului şi a limbii române. Ea s-a retras temporar, în mare parte, în zo- În lucrare se evidenţiază un important nele vecine mai îndosite a dealurilor împă- moment specific al zonei Sângerei din pe- durite, ale codrilor, situate pe cursurile infe- rioada medievală – concentrarea mai mare rioare ale râurilor afluente Răutului. Autorii decât în alte zone ale spaţiului de la est de fac trimitere la cercetările arheologului dr. Prut a marii proprietăţi funciare boiereşti şi Gheorghe Postică, care a identificat 11 ve- mănăstire şti. tre ale aşezărilor din sec. VIII–IX situate în În secolele XVII–XVIII, la fel ca alţi pro- zona Sângereiului (a Răutului de Mijloc) care prietari funciari, membrii renumitei familii aparţineau populaţiei sedentare locale. Aceste de mari boieri Ureche, inclusiv cronicarul a şezări aveau o continuitate din secolul V şi Grigore Ureche, stăpâneau moşii pe Ciuluc şi din cultura Dridu. Cultura respectivă, extin- Răut. Boierii din neamul Prăjescu, care stăpâ- să pe cea mai mare parte a spaţiului carpato- neau satul Drăgăneşti, erau înrudiţi cu dom- danubiano-pontic, a fost creată de populaţia nii din dinastia Movileştilor. romanică locală aflată în contact cu popoa- Imperiul Rusiei, care a anexat la 1812 spa- rele migratoare – slavi şi turanici. Secolele ţiul dintre Prut şi Nistru, a păstrat în zona VIII–IX sunt considerate de istorici şi filologi Sângereiului marea proprietate moşierească, drept etapa finală a etnogenezei românilor şi dar a creat condiţii pentru infiltrarea aici a a formării limbii române. Astfel, şi locuitorii unor nobili ruşi din familiile Vâdovţev, Osma­ autohtoni din perioada culturii Dridu din lovski, Novogorodţev, Mikulin, Bankovski, 89 90 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI mar, care prevedea durata destudii de7ani ţarism aavut-o reforma învăţământului pri depă reformei agrare (1920) Prepeliţa), Al. Groapă (s.Chirileni). Gafencu (com. Sângerei); Ion Ignatiuc (com. bolta); Anton Crihan (com. Sângerei); Vasile România:cu Pantelimon Halippa (com. Cu 1918au 27martie la votat Unirea Basarabiei provin 1902) ne dinIa (1871–1841); ctitorul Catedralei Mitropolita - Române; istoricul unul dintre membrii fondatori ai Academiei 1877); agronomul renumiţii oameni decultură, literare.scrieri lo regina Serbiei, căsătorindu-se prinţul cu Mi Natalia Che iinţifice,la posedând bogată Cubolta o bi ş ării naţionale basarabene; fraţii Pavel de cultură românească ş mi al numit turii române activitatea unor personalităţi notorii cul ale de spaţiul Sângereiului este legată viaţa mului derusificare a provinciei, a opunenobilimii de a se locale politicii ţaris dominaţieicursul ţariste stagna eforturile Grohin, Dumanski etc. Prezenţa lor par pe colul XIX – începutul au secolului fost XX tualitate: savantul Constantin Vârnav (1806– din părţile Sângereiuluidin părţile provine principesa bliotecă. Dinmediul unei dinastii nobiliare de după anexare. nobilimeaceda moldovenească înprimii ani România. Odeosebită importanţă pentru administrativ din Basarabia cel din cu toată trative (1925), ultima unificând sistemul terbelice scoate înrelief efectele pozitive ale t i Petre Leonardi, care au condus uncenaclu ş Obrenovici, Compartimentul consacrat in perioadei dinspaţiulOriginari Sângereiului dinse Totu ş ş irea analfabetismului mo c ş ş ş i mulţi alţii. Dinmediul sângereian i „filosoful de la Chi la de i „filosoful ş i câţiva membri ai Sfatului Ţării, care ş i, după menţionează cum autorii, i, mitropolitul Iosif Naniescu (1818– ş ş c t u (1959–1941),care adevenit i: Nicolae (1839–1904), Casso ş i care apublicat mai multe Ş t ş efan Gonata (1838–1896), i arhivistul Ion Halippa ş ş i ale celei adminisi ale i au publicat studii ş c ăreni”, militant ş t iinţă ş ş t a c enit dela um pro ş i spiri ş ------i i Război Mondial,Război în care și-au pierdut viaţa participarea sângereienilor Doilea cel la de-al suntsovietică expuse date concrete despre culturale. căminelor culturale, bibliotecilor, cercurilor (1924), inaugurarea înmajoritatea satelor a Copăceni Copăceni splendidele Cubolta, biserici dela Sângerei, hitectonică culturale prestigiosul complex demonumente social- culturale ce, sociale tistice în depă etapa care actuală, necesită eforturi susţinute transformări politice oprezentarecu succintă aimportantelor nismului (p. 40). Compartimentul încheie se boluri specifice” deconstruire epocii acomu- rii, erasemnificativă „promovarea unor sim plaiului natal. În cultură, menţionează auto lor îndezvoltarea locului a social-economică Concomitent, sunt expuse eforturile oameni foametea provocată, colectivizarea forţată 2105 osta din raionul Sângerei. Luând cuno istorice dearhitectură menţiona doar palatul că luiChi dela Casso Cubolta,de la Chi numente dearhitectură –conacele boiere larg asupra aunor stării actuale vestite mo portantă aistoriei noastre naţionale. Pierderea lor ne va lipsi de o componentă im lui Culturii șiaConsiliului raional Sângerei. noastră, o sarcină primordială a Ministeru cuitul turistic naţional prezintă, înviziunea RestaurareaBernadazzi. acestor monumente căreni afost proiectat derenumitul arhitect A. încompartimentulscrise vieţii „Mărturiiale te opere patrimoniului ale naţional sunt de detranziţie. ce aperioadei crobiografiilepersonalităţi a60de originare În compartimentul referitor perioada la Un compartiment aparte mi ocupă îl odeosebităDe relevanţă sunt tabelele sta ş i cele administrative, 7hărţi economi ş irea instabilităţii politice ş ş ş ş ş i spirituale, devaloare edificii ar i dinSângerei, despre deportări, i spirituale”. Autorii examinează .a., autorii atrag atenţia cititorului i turistice raionului. ale Importan ş i istorică incontestabilă. Pe lângă ş c ăreni, Sloveanca ş i social-economice din din i social-economice ş i includerea lor încir ş i economi ş ş t .a. Vom inţă de ş ş .a. .a. ş t ------i i acest compartiment, am constatat că puţine ţialul economic etc. Acest compartiment ar raioane ale Republicii Moldova pot concura putea servi şi în calitate de material didactic la cu Sângereiul după numărul de personalităţi istoria locală în toate şcolile raionului. notorii. Vom menţiona doar pe unii dintre Suntem de părere că astfel de carte îi va ace ştia – oameni de ştiinţă: acad. Gheorghe stimula pe cercetători la aprofundarea în con- Duca, membru de onoare al AŞM Constan- tinuare a studierii diverselor aspecte ale isto- tin Ţâbârnă, acad. Gheorghe Ţâbârnă, m.c. riei şi contemporaneităţii Sângereiului. Arhi- Leonid Culiuc, m.c. Maria Duca, m.c. Petru vele istorice ar putea completa informaţiile Patron, dr. hab. Tudor Lupaşcu, dr. hab. An- referitoare la istoria localităţilor raionului, iar drei Galben ş.a.; scriitorii: Leonida Lari, Ion diversele cercetări de teren sub formă de ex- Hadârcă, Sanda Lesnea; muzicienii: dinastia pediţii ştiinţifice ar putea scoate în evidenţă Goia – Pavel, Dumitru şi Vasile, Mihai Dol- noi vestigii arheologice, ar permite să se de- gan, Nicolae Glib, Lidia Bejenaru, Gheorghe scrie măiestria originală a unor maeştri po- E şanu ş.a.; artiştii plastici: Maria Saca-Răcilă, pulari, datinile şi obiceiurile, creaţia populară Elena Bontea, Irina Lavrenti ş.a., precum şi orală, specifice acestui spaţiu, precumş i alte fo ştii miniştri – Victor Gaiciuc, Ion Păduraru, aspecte ale vieţii cotidiene încă neelucidate. un fost deputat al Sovietului Suprem al URSS În ansamblu, volumul recenzat prezintă, (1989–1991) – Anton Grăjdieru, deputaţi ai în viziunea noastră, o nouă etapă în procesul Parlamentului Republicii Moldova – Mihai de studiere sub diverse aspecte ale trecutului Cucoş, Oleg Bodrug, Gheorghe Braşovschi şi prezentului unui raion al Republicii Mol- ş.a. La Copăceni s-a născut celebrul poet ro- dova. Sperăm că această carte va inaugura o mân Adrian Păunescu. nouă serie de studii similare, elaborate de In- Prezenta lucrare enciclopedică se încheie stitutul de Studii Enciclopedice (director dr.

cu un vast compartiment consacrat celor 70 Constantin Manolache) şi consacrate altor ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. de localităţi din raion, structurate pe oraşe şi raioane ale republicii, ceea ce va contribui la comune cu localităţile din componenţa aces- aprofundarea cunoaşterii istoriei noastre na- tora. Autorii expun informaţiile cu trimitere la ţionale de către cercurile largi de cititori, care surse privind poziţionarea geografică, primele vor căpăta noi posibilităţi de a se familiariza atestări documentare, selectiv cele ulterioare, cu faptele demne de urmat ale înaintaşilor şi fondul funciar, dinamica populaţiei, institu- contemporanilor. ţiile culturale şi de învăţământ, bisericile, în- M.c., dr. hab., prof. univ. Demir DRAGNEV treprinderile industriale şi de comerţ, poten-

91 92 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI de ordin solicită genealogic foarte mult timp i, existenţă a cărui datează nu mai târziu de începutul secolului XVII. asemenea, De re în vedere este că boie unneamrădăcini - cu care s-au păstrat mai multe informaţii, având neamului (p. Duca 7-34;48-52;55-60),despre înscrieri” (p. 44). minte condici deranguri registrecum destare civilă studiind dedosare zeci au efectuat o muncă enormă „identificând ş rafic consacratepersonalităţilor mar . Această lucrare deordin genealo cante Basarabiei ale ter bio 63 2012, orghe genealogică”, Schiţă Duca. Chi Mihai Adauge, titlul cu „Academicianul Ghe marcabilă elaborată deAlexandruFurtună Enciclopedice Academiei al de gic estegic începutul deschiţe carac unei serii cu dovei avăzut lumina tiparului ocarte re i unefort considerabil, remarcăm autorii că NEAMUL DUCA ÎNUNIVERSUL CERCETĂRILOR GENEALOGICE ş t Dacă ţinem cont ţinem Dacă defaptul cercetările că InstitutuluiRecent, încadrul deStudii Locul central al schiţei îl ocupă genealogia central schiţei genealogia al ocupă îl Locul ­g ş i inventare, sute descifrând denote

p ş ş i acte domnei acte i Republicii Moldova. DUCA FAMILY LINE IN THE UNIVERSE ş OF RESEARCHES GENEALOGICAL i documente, pre ş i cărţi parohiale,i cărţi Ş t ş iinţe aMol t i, recensă ş inău, ş ş ş ------i i i i i i din satul Cuizăuca, fost învăţător „a emerit, Sângerei (p. 40-41).Grigore originar Duca, Ţâbârnă,născută ambii învăţători în raionul anumeDuca, Grigore Duca acordat părinţilor academicianului Gheorghe Ţâbârnă, 1750-1760”(p. la născut pe 44). linie maternă, ajungându-se Nicolae până „la afostsea restabilită tabla ascendenţilor” XVIII”, „până deasemenea, îngeneraţia a Vasile care Duca, atrăit secolului mijlocul la „până strămo la academicianuluigenealogia Gheorghe Duca (p. 44).Pe liniepaternă afost reconstituită nume Cuizăuca dela Duca cuprinde circa 300de persoane”, dintre care „ramificaţia neamului cianul Gheorghe peste 400denume Duca de aneamului schiţa genealogică „în - academi Adauge au reu lucrarea cuprinde respectivă cetarea simpla la în Autorii schiţei nu- genealogice academicianului Gheorghe (p. Duca 42-43). consacrat biografiei, familiei ş pe definesc reprezentanţii neamului derăze nic tate, foarte bun unomtudii „era demni cultă, ie că opersoană cu în ş ş compartiment aparte domnii ocupă Ţării îl prisma istoriei naţionale. În acest context, un succes abordareacu istoriei unui neam prin demicianului Gheorghe dar realizează Duca, văţământ dinraionul Sângerei”, despre care se (p. 35-39;53-55;61-62). sacrat neamului Ţâbârnă dinSângereii Vechi t i mazili Duca. Un Duca. i mazili paragraf dinlucrare este ef des Cercetătorii AlexandruFurtună Un decinste, loc a ş i perseverent”, trăsături psihologice care îi ş i cea aneamuluii cea Ţâbârnă –116nume” ş it identifice să ş ş ş co i generos, caracter puter cu u l său dingeneraţia a ală, ală, ş iruire a strămo ş a c ş ef a um se cuvine, esteum se l Direcţiei de în l Direcţiei ş ş i descendenţilor i unstudiu con ş ş ş i Nina Duca, i rezumă cer i să integrezei să ş ş ilor aca i Mihai ş a ş sea, sea, i pe i pe ş a ş ------i i Moldovei din familia Duca: Gheorghe vodă s-au perindat aproximativ 25 de generaţii, (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683) şi Con- oricine dintre contemporani are peste 33 de stantin vodă (1693-1695, 1700-1703). milioane de strămoşi pe linii directe: bunici, Lucrarea este însoţită de un glosar de străbunici, stră-străbunici, răs-străbunici termeni, fapt ce înlesneşte lectura textului etc.” (p. 6). pentru persoanele neiniţiate în probleme de Cu această ocazie, nu putem să nu rea- genealogie şi necunoscătoare ale anumitor mintim că studiile genealogice determină realităţi istorice din veacurile precedente. puternice efecte cu caracter patriotic. Iar la Schiţa genealogică elaborată de Alexandru această etapă dificilă a procesului de consti- Furtună şi Mihai Adauge cuprinde mai mul- tuire şi consolidare a naţiunii civice în Repu- te anexe (p. 48-63) ce conţin informaţii din blica Moldova, studiile şi cercetările de ordin recensămintele secolului XIX, dar şi spiţe de genealogic au valoare şi pot juca un rol foarte neam foarte detaliate, aranjate chibzuit, ce important, am putea spune benefic, pentru permit o bună orientare în problematica stu- întreaga comunitate. Cunoaşterea ascen- diului. denţilor poate contribui la armonizarea re- Deşi această lucrare, după cum ne spu- laţiilor dintre indivizi, deoarece adesea se ne însăşi denumirea, este consacrată ascen- întâmplă că pe unii dintre strămoşii proprii, denţei academicianului Gheorghe Duca, mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi din punct informaţia cu caracter istoric şi schiţele de de vedere cronologic, să-i identificămş i în genealogie anexate volumului pot servi (din calitate de strămoşi ai neprietenilor. Aceste câte cunoaştem, deja au şi fost utilizate cu descoperiri, chiar dacă nu anihilează total- succes) drept punct de pornire în căutarea mente germenii neînţelegerilor dintre oa- originii unor numeroase persoane care pro- meni, totuşi le temperează vădit.

vin din satele Cuizăuca, Otac (Cuizăuca de În această ordine de idei, considerăm ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. Sus); Cogâlniceni, Podgoreni şi alte locali- oportună iniţiativa Institutului de Studii En- tăţi învecin­ ate, adică din regiunea în care au ciclopedice de a realiza, sub egida Academiei vieţuit, au stăpânit pământ şi s-au înrudit cu de Ştiinţe a Moldovei, o serie de schiţe cu alte neamuri şi familii reprezentanţii diferitor caracter biograficş i genealogic consacrate încrengă ­turi ale rămurosului şi vigurosu­lui personalităţilor marcante autohtone. arbore al Duculeştilor. Aceasta se datorea- ză, după cum afirmă autorii, faptului că în Dr. Sergiu BACALOV „perioada de timp de circa şase secole, cât

93 94 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate ciclopedice alansat modul ei deviaţă, ocupaţiile, obiceiurile, din viaţa materială şispirituală a populaţiei, Oamenii şifaptele lor, momentele principale personalitățile notabile zonei ale respective. evoluțiafic, istorică,culturalăeconomică, și a Moldovei, sunt prezentate geogra cadrul deautoricolectiv Academia de la deȘtiințe meni, istorie, spiritualitate”, elaborat deun pului diplomatic. din raionul Sângerei, reprezentanți ai cor sori, oameni decultură, personalități vestite administrația orașului șiraionului, profe recenzent eveniment ș.a.La au participat redactori științifici; m.cor.Demir Dragnev, Ion șipoetul Duca Hadârcă, coordonatori și tea afost prezentată deacad. Gheorghe orașul Sângerei, dehramul localității. Car BOOK LANSARE La 6mai 2012,InstitutulLa deStudii En În volumul enciclopedic „Sângerei: oa VOLUMUL ENCICLOPEDIC OAMENI, „SÂNGEREI: ISTORIE,

LAUNCH

DE CARTE ENCYCLOPEDIC VOLUME “SÂNGEREI: PEOPLE, volumul enciclopedic HISTORY, SPIRITUALITY” SPIRITUALITATE”

în ------locale. locale. dologice șimetodice decercetare aistoriei Sângerei, oferind în acest sensrepere meto ei localităților dinraionul urbane șirurale continuare aistoriei „patriei mici” –istori Republicii Moldova. muncii șideputații dinprimul Parlament al economică socială, etc.demografică, documentarenile despre așezare, evoluția habitatul,tifică reperele istorice și men tului „Personalități”. au acordat atenție prioritară compartimen nu-ide aceea întâmplător faptul autorii că om nimicnu este mai interesant decât omul, spirituale locuitorilor ale dinacest spațiu. și spirituale” identifică materiale valorile și spaţiului cercetat. cultural geografic, şial istoric,cadrul social nei, examinează probleme privind şi aspecte tratează probleme deansamblu asupra zo şi principalele lucrări despecialitate. documentare şimateriale dearhivă, precum autorii studiului au cercetat multiple surse lansată.cartea Pentru a le pune în lumină, acestea șialte şi-au aspecte găsit reflectare în care au trecut comunităţile şiurbane – rurale localităţilor, evenimentele şiîntâmplările prin şi etapele de tradiţiile,dezvoltare perioadele a Studiulpentru investigarea vafi util în Lucrarea include anexe privind eroii În compartimentul „Localități” iden se Așa estima unfilosof cum antic,pentru Capitolul culturale vieții „Mărturii ale Capitolul „Cadrul geografic și istoric” Centrul Media al A Eugenia TOFAN, ­ț Ș iu M - - ­ - - ­

DICŢIONARUL POLIGLOT DE CHIMIE ECOLOGICĂ – O LUCRARE ŞTIINŢIFICĂ DE REFERINŢĂ

MULTILINGUAL DICTIONARY OF CHEMICAL ECOLOGY – AN OUTSTANDING SCIENTIFIC WORK

apărută”, a mărturisit dr. Constantin Mano- lache. Dicţionarul Enciclopedic, a susţinut vorbitorul, a avut o perioadă de „fermen- tare” ştiinţifică foarte intensă, s-a lucrat în cunoştinţă de cauză, îmbinând armonios cunoştinţele vaste în domeniu cu experienţa practică editorială. Acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM a subliniat că apariția acestei cărți confirmă faptul că în ţara noastră ştiinţele ecologice au căpătat o dezvoltare profundă. Acest lucru se datorează activităţii savanţilor şi, în primul rând, acad. Gheorghe Duca, realizările ştiinţifice în acest domeniu fiind obținute anume sub egida Domniei sale.

Prim-vicepreşedintele AŞM a apreciat înalt ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. La 29 mai 2012 a avut loc lansarea unei efortul echipei Institutului de Studii Enci- lucrări ştiinţifice de pionierat – Dicţionarul clopedice, care a venit şi de data aceasta cu Poliglot de Chimie Ecologică, semnată de o lucrare inedită, utilă pentru publicul larg. acad. Gheorghe Duca. Evenimentul științific Cuvintele de felicitare pe care le-a adus s-a desfășurat în incinta Bibliotecii Ştiinţifice dr. Aurelia Hanganu, directorul Bibliotecii Centrale „A. Lupan” a Academiei de Științe Ştiinţifice Centrale „A. Lupan”, pentru auto- a Moldovei, întrunind o prezenţă selectă. rul lucrării, acad. Gheorghe Duca, au fost şi Împărtăşind bucuria acestei frumoase pentru întreaga comunitate, care va benefi- realizări ştiinţifice editoriale, responsabilul cia de acest rezultat, lucrarea devenind un de ediţie dr. Constantin Manolache, direc- „element de tezaur, un element de patrimo- torul Institutului de Studii Enciclopedice niu, o fărâmitură de informaţie pentru orice al AȘM, a menţionat că lucrarea este rodul generaţie care va urma”. unei munci asidue a autorului pe parcursul Referindu-se la aspectul componistic al a patru decenii, de la primele cercetări şi lucrării, prof. Mihai Şleahtiţchi, ministrul lucrări în domeniu până la fondarea şcolii Educaţiei a menţionat structura distinctă şi de chimie ecologică din Republica Moldo- deosebită a lucrării prin felul de a construi va. Elaborarea dicționarului a fost marcată ideea, prin accesibilitatea sa şi, totodată, de o colaborare strânsă şi constructivă din­ prin profunzimea pe care o oferă cititorului. tre angajaţii Institutului şi autor. „Pentru În luarea de cuvânt, ministrul a constatat noi, cei care ani în şir am vegheat la leagănul cu fermitate că aceasta este o lucrare care manuscriselor, nu există o mai mare bu- te îmbogăţeşte prin faptul că te conectează curie decât cea prilejuită de o carte nou la foarte multe domenii de cunoaştere. 95 96 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Chimie al AŞM, al Chimie reiterând, totodată, utilita Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de amentală, avea o operă aleasă relateze să un alt recenzent lucrării, al dr. hab., prof. fun constituie,rială bună pe dreptate, ooperă conchis recenzentul. mult uimeşte că prin numărul determeni”, a fiind prima apariţie de acest cu gen, atât mai certitudine ocarte dereferinţă îndomeniu, terdisciplinare. „Lucrarea vareprezenta cu șidomeniile dinchimia ecologică bază in prezentareala unor noţiuni şitermeni de contribuţie oportună poziţii moderne depe a specificat ieşean că sorul lucrarea aduce o zent lucrării al unui distins savant, profe onoarea deafiinvitatcalitate în de recen careuri îndomeniul protecţiei mediu efor standardelela internaţionale decalitate, le factoate lumii ţările învederea alinierii eforturilor linia pe înscrie majore,se care pe Iaşi, arelevat faptul prezentat dicţionarul că Universitateala Tehnică „Gh. Asachi” din de inginerie șimanagement mediului al de generale”, aremarcat Mihai Şleahtiţchi. contribui substanţial formarea la culturii profesională, el vine un şi factorca care va dicţionar„Acest reflectă culturănu doar o necesită osoluţionare rapidă. Exprimând ogamăcu largă deprobleme majore care lui sunt deosebite, dată fiind confruntarea Prof. Matei Macoveanu, Catedrei şeful Despre faptul apariţie această că edi ­d ­t ­t o ­ - - - - ­ al cunoştinţeloral privind protecţia mediului. tea dicţionarului atât cât înscop didactic, şi chimia ecologică. intereseazăse de problemele studiate de cât uncerc șipentru larg decititori care doctoranzi, cercetători pedagogi, ştiinţifici, folos atât studenţi,elevi, pentru masteranzi, odoreşte Ecologică Chimie afideun real tice, semnatarul Dicţionarului Poliglot de crarea include de cercetare aspecte şi didac unei lucrări fundamentale. lu Şi că pentru clopedice, care şi-adat concursul editarea la către echipa Institutului de Studii Enci recenzenţii volumului şi, nu în ultimul rând, de înaltă apreciere îndreptându-se către eveniment delansare, expresia cuvintelor dat invitaţiei curs acest la deaparticipa a ţinut aducă să mulţumiri celor care au poi; dr. hab. Tudor Cozari. tatea deStat dinMoldova; acad. Mihai Cim şiTehnologiede Chimie Universi Chimică, - va; dr. Viorica Gladchi, Facultatea decan la prorector, Universitatea deStat dinMoldo de Stat dinMoldova; dr.hab. Mihai Revenco, Cimpoieş,ghe rectorul Universităţii Agrare Gaina; acad.în ecologie; Boris m.c.Gheor au expus m.c. Ion Dediu, redutabil specialist Autorul lucrării, acad. Gheorghe Duca, asupraReflecţii apariţiei dicţionarului Centrul Media al A Eugenia TOFAN, Ș M ------ENCICLOPEDICA. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice INSTRUCȚIUNI PENTRU AUTORI Ediția tipărită: ISNN 9-771857-365703 „Enciclopedica. Revistă de istorie a științei și studii enciclopedice” reprezintă o ediție științifică periodică (două numere pe an) de profil larg, care își propune să publice studii și materiale cu referire la următoarele domenii: (1) istorie a științei și scientometrie; (2) cerce- tări enciclopedice; (3) cercetări biografice; (4) cercetări terminologice. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2012 ENCICLOPEDICE 1 (2) nr. „Enciclopedica” se vrea un forum de analiză și dezbatere privind istoria științei și do- meniile ei, precum și instituțiile de cercetare și educație din Republica Moldova, politicile cercetării științifice și inovării, problemele de scientometrie, problemele teoretico-metodo- logice referitoare la cercetările în domeniul enciclopediei și la elaborarea volumelor enciclo- pedice. În revistă vor fi publicate studii originale, comunicări, rapoarte, recenzii, informații, prezentări, documente și materiale referitoare la istoria științei și tendințele de dezvoltare a diferitor domenii ale științei contemporane, portrete biografice ale oamenilor de știință și cultură; prezentări și studii scientometrice privind aspectele cantitative ale „Științei Științelor”, politica managementului științific, modul de aplicare a studiilor scientometrice în evaluarea rezultatelor cercetării științifice. Atenție sporită se va acorda publicării studiilor originale interdisciplinare pe tematică enciclopedică național-universală și de ramură, în domeniul terminologiei. Lucrările propuse spre publicare vor fi transmise la adresa [email protected] . Colegiul de redacție va evalua manuscrisele, rezervându-și dreptul de a accepta lucrarea trimisă spre publicare în conformitate cu politica revistei. Manuscrisul, cu un număr de maximum 30 de pagini, inclusiv tabelele şi referinţele bibliografice, va conţine titlul lucrării, numele autorului (autorilor), instituţia la care sunt afiliaţi şi adresa de e-mail. Fiecare lucrare va avea sub titlul românesc şi titlul tradus în limba engleză. Textul lucrării va fi precedat de un rezumat/abstract de maximum 100-150 de cu- vinte și cuvin­te-cheie în limbile română și engleză. Textul în limba română trebuie să fie scris cu diacritice. Figurile, imaginile foto trebuie să aibă o rezoluţie cât mai bună, pentru a nu influența asupra calităţii manuscrisului pentru tipărire. 97 98 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI maximum 1/4pagină). ale articolelorale înscopul rezolvării problemelor legate detehnoredactare. rea lor publicare, pentru î redacţia examinare despecialitate. critică După analiza lucrărilor deredacție înColegiul Cuvinte-cheie Rezumat/Abstract: Text: autorului, aliniat stânga. corp 10,TNR, Grad/titlu științifc, instituţie: Autori: Titlu: Pagină: lului). Atestare aCNAA nr. AT03 din 23aprilie 2009(datele bibliograficedause înlimba origina referinţei respectareacu structurii bibliografice, în conformitatecu HotărâreaComisiei de (în paranteze pătrate) şienumerate înparanteze (deasemenea, pătrate) sfârşitul la lucrării Referinţele, care bibliografice vor avea şititlul integral, vor fi numerotate consecutiv în text lucrării). Colegiul de redacție al revistei va expedia fiecare revistei al de redacție vaexpedia manuscrisColegiul la referenţii o pentru revistei TNR, corp 12,interliniajTNR, 1,5. centrat, majuscule, font interliniaj corp 12,Bold, TNR, 1,urmat deunrând liber. A 4,margini: sus 2,5cm,stânga 2,5cm,jos 3cm,dreapta 1,5cm. iniţiala prenumelui,iniţiala numele, majuscule, corp 11,aliniat dreapta. TNR,

: în limbile română TNR 11, și Italicengleză, TNR 11,Italic Cerințele tehnice ale textuluiCerințele tehnice ale jos, însubsol,jos, indică imediat se după prenumele șinumele ş

i rezervă dreptuli rezervă deasolicita autorilor unele modificări (text: TNR11,text identic înlimbile română șiengleză,

(până la 8–10 termeni specifici (până 8–10 termenila specifici Colegiul de redacțieColegiul de ş i accepta - -