Basarabia - " Rom a Ne a S C A
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
rNSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA "A. D. XENOPOl" - IASI BIBLIOTECA INSTITUTULUI No.l ALEXANDRU V. BOLDUR Profesor de Istorta Romanilor la Universitatea din laşi \ BASARABIA - " ROM A NE A S C A I - BUCUREŞTI - 1 ipo:;rafia "CARPA Ţi"l Pelre Bt.lrbnlp,-'wll - Str. Academiei 2 - Tel. 5.8.9.95 . - 1943- • www.dacoromanica.ro OSTA$1LOR ROMANI pentru avântul eroic si marea lor jertfh intru desrobirea Basarabiel inchinA lucrarea de feta AUTORUL www.dacoromanica.ro INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA A. O. XENOPOL" IASI B1BLIOTECA INSTITUTULUI No. 1 ALEXANDRU V. BOLDUR Protestor de Istorla Romfinilor la Universitet tea din Iasi BASARABIA ROMANEASCA BUCURE$T1 Tipografia CARPAT1", Petre Bdrbulescu Str. Academiet 2 Tel. 5.89.95 1 9 4 3 www.dacoromanica.ro IN LOC DE PREFATA Fiecare carte, ca si omul, igi are soarta sa. AceastA lucrare a fost zAmAslitA cu mutt Inainte de Inceputul actua- lului rizboiu, ca vohimul al IV-lea din Istoria Basarabiei". PArtile a doua gi a treia ale lucrArii de fate', care for- meazA nucleul de bazA gi determinA Intreaga ei economie, trebuiau sA figureze in acest volum, fiind precedate de pa- gini de istorie sociall a Basarabiei. Dar evenimentele, ale cAror epocalA insemnAtate stA In afara de orice indoialA, au scos din nou la ivealA aga zisi chestiunea" Basarabiei, pe care eram IndreptAtiti sl o credem inchisA. Pentru a. dIptarea lucraxii la nouile imprejurAri au fost necesare mai multe modificAri ale textului si adAugiri (pArtile I gi IV). In forma sa actual& lucrarea de fate% este concomitent o continuare &ease& a lucrArii mele ,,Istoria Basarabier gi o contributiegtiintifica a parte la problemele vitale ale natiunii române. In momentul istoric, când se tesedestinul neamului rominesc, gtiinta istoricA române: nu poate sta impasibilA fat5. de problemele nationale mari, pecareevenimentele le pun la ordinea zilei. Basarabia Româneasci"este un rAspuns, pe care Institutul de istorie nationallA. D. Xenopol dinIasi, congtient de menirea sa gi rAspundere, intelegesA.1 dea la chemarea momentului. Tin sA multumesc cAlduros pentru o aerie de cligee, intrebuintate In aceastA carte, d.lui Pan. Halippa, fieobosi- tul seminAtor al sloveirominegti In Basarabia, fostului meu elev.student preotul Vasile Tepordei, care a Indepli- nit o misiune frumoasA In timpul refugiului, alinând sufe- rintele refugiatilor basarabeni, d-lui colonel G. Bacaloglu, director al revistei Cele Trei Criguri"? gi pentru douA fo- tografii d.lui Gh. Bezviconi. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Cuvintul Basarabia" trezeste In sufletul fieckrui Roman amintiri istorice de lupte si de jertfe, cu care timp de mai multe veacuri a fost aparat acest frtunos colt al pa man- tului românesc. Ele an facut sa se nasca si sa se simta o legaturã indisolubila Intre sufletul românesc ei aceasta mult tncercata provincie. Din punct de vedere geografic Basarabia formeaza-cu Moldova pana la Siret o unitate. Pamantul dintre Siret $i Nistru este un pais cu tnáltimi pana la 300 metri, ajun- gand pe alocuri chiar la 600 metri. 0 aerie de dealuri merge paralel tn directia dela Nord-Vest spre Sud Est. Trecind Prutul ele se ridica pana la Soroca, precum si umple judetul Lapusna. Aici, Inacest judet, se aill vestitul podis al Ti- ghtciului. In partea extrema. nordica a Basarabiei, tn judetul Hotin, este situata o alta culme de dealuri, venind din Bu- co vina. Intre ambele aceste serii de dealuri avem depre- siunea Baltilor. La extremul Sud se Intinde 'Ana la Dunäre si Mare stepa, denumita Bugeac, sau Basarabia propriu zisa, continuare fireasca a Biraganului ei a campiei pontice. Din cele mai vechi timpuri muntii si codrii, mai ales vestitiicoclri ai Tigheciului, serveau ca punct de sprijin al locuitorilor tmpotriva inamicilor. Ii pretuiau Getii, care dupa expresiunea lui Pliniu cel Batrin tineau muntiisi se ascundeau In caz de nevoie In padure. Ii pretuiau ei Moldovenii, rasariti din tulpina geto-daco-romana. Padurea Tigheciului, ne inarturiseste D. Cantemir, este apararea cea mai puternica a Intregei Moldove, age- zata tntre Przt si BugeacTM. In cazuri de primejdie locuitorii se trageau tn munti, In paduri $i In alte locuri tari",uncle sa se poata apara ei de vrajmasia dusmanilor. www.dacoromanica.ro 1 Codrenii Lapusnei ei vitejii Orheiului si Sorocei, pre Zentau pentru domnitorii Moldovei un adevarat scut de aparare impotriva Tatarilor ei Turcilor. Datorità kr acesti domnitori au putut mentine si 'Astra statului moldovenesc punctele de debuseu la Dunare si Mare: Chilia si Cetatea Alba, dar In cele din urmi sub presiunea fortei militare covarsitoare au trebuit sa le piarda, recunoscand si suze- ranitatea turceasca. Rivalitatea ulterioara turco-rusoaustriaca, ajunsa la apogeu In a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea si In- ceputul secolului al XIX.lea, a dus Moldova laun cum. plit dezastru politic siteritorial.I serapeste intaiu in 1775 de catre Austriaci partea de Nord, Bucovina, pentru ca In scurt timp, peste trei decenii si ceva, In 1812, sa fie rapita de catre Itusi jumatatea rásariteana. aMoldovei pan& la Prut, partea cea mai roditoare, cea mai fertila. Anexarea Basarabiei la Rusia a Lost unrezultat al imperialismului rusesc. In desvoltarea teritoriala a statului rusesc gasim o trásatura, foarte importanta, care o deose- beste in mod fundamental de desvoltarea teritoriala a sta. tului roman. La Romani expansiunea etnica preceda trasarea ho- tarelor politice, ceea ce inseamna cá am avut o desvolta- re teritoriala naturala, retinuti In limita modesta a nevoi- lor crescande ale populatiei. Nu asa a fost la Rusi, careau atinstarmul Marii Negre la sfarsitul secoluluial XI/III-lea, atunci and nu aveau Inca un surplus depopulatie,gata de plasare In nouile locuri. A trebuit sa recurgala imprumut,laele- mente alogene, la colonizare cu Greci, Armeni, Sarbi, Bul- gari, Polonezi etc. Deci desvoltareateritorialS. ruseasca trideaza caracterul ei artificial imperialist, dictat de unele idei preconcepute de dominatie slava. si ruseasca peste tot. Tocmai acest sistem de colonizare, pe care Rusii l'au practicat in Sudul Rusiei, in stepa depe malul nordic al Marii Negre, ei l'au extins si asupra Basarabiei. Rusii siau propus sa realizezein aceasta provincie douS. scopuri bine definite: 1) Si faca din majoritatea co- varsitoare a populatiei moldovenesti a provinciei, in urma www.dacoromanica.ro 8 unei colonizAri continuesisistematice, ominoritate si 2) sA desnationalizeze aceastA populatie. Dar aceast5. politicA regionala a dat gre$. Guvernele rusesti nu au reusit sA ating1 in Basarabia scopurile do- rite. In tot cursul dominatiunii rusesti in Basarabia s'a pa- strat cultura moldoveneascA, strAinA Rusilor. Basarabia a rAmas o puternicA fortAreatA spiritualA a romanismului, o provincie cu caracter roma. o esc, ca si Inainte de anexare. Farà pAstrarea culturii românesti, acestei permanente reale etno-psihologice românesti in Basarabia sub domina- tiunea ruseascl, nu ar fi fost posibilA Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei cu toate imprejurArile favorabile ale conjuncturii interne rusesti sau de ordin politic extern. Aceastä tezA merit& sa, fie luatA in seaml si ne.am propus sA o demonstrAm. www.dacoromanica.ro PARTEA I. Basarabia in cadrul istoriel Romfini!or. CAP. 1. Denumirea Basarabiel. Provincia ce actualmente poarta numele de Basarabia, In secolele XIVXIX nu avea nicio denumire speciala, facand parte din prineipatul Moldovei. Numai o mica parte din ea, Sudul, cu oraeele Chiba gi Cetatea-A1135, se numea Tara Basarabeasca, deoarece Inainte de a fi trecut definitiv la Moldova aceasta fagie de pamant a apartinut principatului Munteniei, condus de dinastia Basarabilor. Deci pe litoralul M5.rii Negre numele ,,Basarabie nu era, deal o amintire istorica. In procesul de formare a statelor romAne ei Muntenia ei Moldova hi aratau interes pentru a Ingloba In cuprinsul lor malul Marii Negre. Marea Insemna comert cu cele mai Indepartate tari. Marea deschidea orizont gi pentru circu- latia bunurilor culturale. De aceea Moldova, dupa Infiintarea sa, se largegte spre Sud ei_ Est cu o rapiditate uiraiteare. Eriueipele mol- dovean Bogdan probabil a atins Nistrul 0115. la cursul lui mijlociu, Intre Hotin gi Soroca 1) Litoralul Marii Negre era ocupat In acest timp de Muntenia, iar Cetatea-A1b5, situata la limanul Nistrului, se afla In st5pAnirea TAtarilor. La sfargitul setolului al XIV-lea Roman Voevod a atins tarmul MArii, dupa. cum se vede din titlul, pe care II Intrebuinta: Marele singur Stapanitorul Domn Io Roman 1) C. C. Giurescu: Istoria RomIlnilor, Bucure§ti, 1938, p. 393. 2 www.dacoromanica.ro 10 Voevod al TArii Moldovei dela munti pinä la tarmul Ma- rill(1392 O. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), organi- zatorul statului moldovenesc, ajunge sA stapAneascä un te- ritoriu intins dela Ceremus si Hotin pana. la limanul Ni- strulnii Mare. Chiar dela inceputul domniei sale el are in cuprinsul posesiunilor sale Cetatea-AlbA, iar dupa. ce moare principele muntean Mircea cel Bateau ocupa. ei Chilia 2). Prin urmare ambele porturi, care au jucat in comer. tul medieval un rol foarte important, faceau parte din sta- tul moldovenesc. Alexandru cel Bun intareste Cetatea.Albä pentru a o face sa. reziste impotriva Turcilor. La aceste lucrAri au fost ocupati 12.000 de oameni ei ele au durat o luna.. IntrucAti Polonezii si Lituanienii au fost deopotriva. interesati ca Cetatea-AlbAs5. nu cad& in mans. Turcilor, Alexandru a fost ajutat de ei. Marele principe al Lituaniei Vitold a trimis pe guvernatorul Podoliei Guedigold sa..i dea ajutor 3). Incercarile principelui Dan al II-lea de a recuceri Chilia pentru Muntenia (in 1429 ei 1430) nu dau rezultate 9. $i astfel Sudul provinciej, de care ne ocupam, ramane in cuprinsul Moldovei, pastrandu.si denumirea veche mum- teneascA dinastica. de Basarabia. Dar ceea ce este ei mai interesant, actuala Basarabie in cuprinsul statului moldovenesc nici macar nu prezenta o unitate administrativi a parte. E suficient 85. rasfoim lu- crarea lui Dimitrie Cantemir, scrisa. la inceputul sepolului al XVIH-lea, pentru ca sa ne convingem ca aceasta pro)- vincie, din punct de vedere administrativ, nu era singularA, ci ea se afla strAns unitA cu restul teritoriului moldovenesc 5).