Bezviconi G. G. Profiluri De Ieri Și De Azi. Articole. 1943

G. B E Z vie O N I

:p R OF· I L'· URI

�...... �...... DE IERI SI DE AZI , ......

ARTICOLE !

.E D 1 TUR A LI B RAR 1 E 1 UNI V ER SIT ARE 1, CARA B A Ş

STR, GEN ERA L B ER T H E LOT. Nr. 3

1 943

www.dacoromanica.ro PROFILURI DE IERI $1 DE AZI

www.dacoromanica.ro G. BEZVICONI

PR OFILURI DE IERI SI DEAZI

ARTICOLE-

EDITUR A LIBRARIEI UNIVERS! TAREI. CARABA$ STR. GENERAL BERTHELOT, Nr. 3 1 9 4 3

www.dacoromanica.ro Articole aparute in: Viata Basarabiei (rev.), Viata Basarabiei (ziar), Cuvant Moldovenesc, Izbanda, Basarabia, Gazeta Basarabiei, Neamul Romanesc, Gazeta Femeii, Gazeta Cartilor, Adevarul Literar, Sanzana, Itine- rar, Arhivele Basarabiei, Bugeacul, Ins emnari Ie§ene, Cuget Moldovenesc, Cuget Clar, Estul, Parlamentul Roman, Revista Istorica, Convorbiri Literare, Cetatea Moldovei, Revista Fundatiilor Regale, Evenimentul (Iasi), Moldova (Ia§i), Cu- rentul,Actiunea,PastorulTutovei,Actiunea (Galati), Moldova (Baal* Ararat, Svetoglas (So- fia), Gazeta Ref ugiatilor, Ani, Vremea, Curentul Li- terar, Basarabia Literara, Basarabia, Arhiva Roma- neasca, Arhivele Olteniei, Curierul Ie§an, Kalende Preocupari Literare, Analele Moldovei§. a.

www.dacoromanica.ro LA RASARIT DE CARPATI... In vechime, cand populafia globului nu se inmulfise, stepele erau pufin locuite, deoarece migrafiunile popoarelor distrugeau tior incercarile timide ale unor oameni intreprinzatori, care indrazneau sail inchege tralul la ras- cruce de drumuri. Aceasta era soarta stepelor din Sud- Estul european de dincolo de Nistru §i Nipru. Pe aici au trecut primele popoare, venind din leaganul omenirii, continentul Asiei, in peninsula Europa. Pana tarziu, in secolul al X V1II-lea, hoardele barbare hoinareau in largul stepelor, fara sa admita infiriparea unei vieti permanente, decat la marginea spaliului descoperit. La margine Uc- raina, acest nume a ramas legat de tinuturile de stepa din Sud-Estul european, spallul farii a§a denumite variind intre o fa0e de pamant hotar alSlavilor §i tendinfele imperialiste ale unui stat de larga concepfie a istoricului galifian Hru§evski. Stepele din Sud-Estul european nu au o populafie care sa le locuiasca fara intrerupere, din vechime,Sicare sa alba pretentii asupra lor, datorita unei permanenfe istorice. Totu§i, on de cateori retragerea hoardelor barbare din stepe lasa spafiul descoperit unei expansiuni de colonizare a vecinilor, din doua part i, indata pornea extinderea vitalitafii a doua blocuri de popoare existente : acel nordic slay,i acel apusean sau carpatic romanesc. Stepele din Sud-Estul european mai apropiat, astazi lo. cult de urma§ii stravechii populafii Romanii, a avut o stralucita civilizafie Inca in epoca neolitica §1 cea eneo- Mica. Dela marea Egee Dana la Vistula §i Bug spune

www.dacoromanica.ro Inmarea lui Istorte a Romani lor mult regretatulNicolae-- lorga, traia neamul cel mare al Tracilor, dela care s'a, motenit intregul folklor al Sud-Estului european, darsi denumirile unor fluvii-hotare Nistru §1 Nipru, precum §i a munfilor Carpafi, blocul polarizator al vietii romane§ti de mai tarziu. Din stepe s'au impus unei populatii agricole triburile cuceritoare ale Cimerienilor, de origine- nesigura, dar in al caror nume de capetenii tracismul este evident. Sub Scifi, casisub Sarmafi, se afirma o inain- tare tracica in stepe, spre Nipru, prima incercare deex- pansiune a blocului carpatic, in Rasarit. 0 influents civi- lizatoare, asupra acestor popoare, au cetatile elenice,care- stabilesc legaturile lor, Inca din secolul al VII-lea i. C. Puterea de impotrivire a Tracilor se exercita chiar impotriva regatului traco-macedon,ean, cand Lisimah, diadohul Traciei, ajunge sa fie sdrobit §i luat prizonier, in actualul Bugeac, de §eful national al Trade!, Dromichaites. Marele precursor al Bizantului, Regele Pontului Mitridate, serve§te drept model §efului trac Boerebista, un promotor alex- pansiunii spre Rasarit. Romanii vin sa lupte pentru apd- rarea drumurilorSilegatura celor doug farmuri, adriatic §i pontic. Lupta Imparatului Domitian o continua Traian, in razboaiele sale Impotriva conducatorului Daciei, Dece-- bal, un succesor al lui Boerebista §i imitator al monarhiei romane. Caracterul colonizarii romane in Dacia poarta un- caracter militar civilizator. Dainuirea elementului autohton este afara de discutier dar lipsita de coeziune nationala prin disparitia aristocra- fiei in luptele Impotriva Romanilor, populafia dacicase ro- manizeaza intr'un rastimp destul de scurt. Navalirea Gofilor gase§te aici o populafie Intru catva in-- chegata, care nu se lass upr inraurita de barbari, retragandu-se in clipele de primejdie, in codrii §i cetatea Car-- patilor. Romanii lui Aurelian parasesc Dacia in voia soar- tel. Intre PrutpiNistru se formeaza Gothia, dar Gotiinici- odata nu stapanesc Dada Intreaga. Presiunea barbara dire

www.dacoromanica.ro stepe, ce se simte mai slab pe timpul Gofilor, spore§te sub Huni, a ca ror rama§ita sunt Avarii. Dintre toate neamurile cate s'au wzat in Dacia, dupa retragerea legiunilor romane, niciunul nu are atata insemnatate, pentru istoria poporului nostru, ca Slavii. El joaca, in tinuturile dunarene,scrie profesorul Constantin C. Giu- rescu rolul pe care 1-au jucat in Apus neamurile ger- manice. Suntem un popor romanic de coloratura slava, dupa cum Francezii, Italienii, Spaniolii sunt popoare romanice de coloratura germanica. Reprezentam tocmai prin aceasta o nuanta aparte, caracteristica,§1 o posibilitate de civilizatie §i cultura wadi, in mijlocul mare) familii romanice". Constatarile profesorului Giurescu sunt cu atat mai importante, cu cat apropierea acestor elemente etnice inles- ne§te cu timpul o colonizare comuna a stepelor din Sud- Estul european. Credem, abia atunci se consolideaza viata in micile tinuturi de autonomie locals, precum sunt vechile Campulunguria, Vrancea §i Tigheciul. Formarea §1 extinderea spre Kiev a noului stat slay are loc in secolul al IX-lea, in momentul cand o forta barbara unica nu stapane§te stepele din Sud-Estul european. Odata cu aceasta, mai slabs ca numar, dar sub diferite forme, porne§te spre Rasarit §i Infiltrarea de expansiune a populatiei romaneti din blocul carpatic. E vorba de Vlah;, Berladnici, Brodnici §i Bolohoveni, care prezinta un interes deosebit pentru primele colonizari din stepe, ace§tia fiind, alaturi de Slavi, premergatorii Tatarilor. Numele de %Twill, dat Romanilor decatre straini, provine dupa parerea filologului Alexandru Philippide (Ori- ginea Romandor)dela vechea denumire germana : Welsch- Roman. Radicalul cuvantului este val a stapani, de unde provine cuvantul francez: Valldn, §i cel polon : Wloch, care inseamna : Italian. Istoricul rus N. P. Barsov(Schlta geografiel istorice ruse, Var§ovia, 1885), considers ca crop nicarii slavi deduc acest nume dela Romanii care stram-

7 www.dacoromanica.ro torau pe Slavi la Dunare, denumirea trecand apoi acelora§i Romani, adica Romani. Pe la 1165, Nicetas Aco- mintatos Koniatis poveste§te ca Andronicus Komnenos, pribegit in Galitia, a fost prins la granita acestei OH de Valahi, care, dela 1222, sunt deseori amintiti in istorie In aceea§i epoca apar Berladnicii, istoriografia rusa le- gand numele for de targul moldovenesc Barladul. Daca am crede Diplomei Barladene", un document din 1134, in Moldova, intr'un principat al Barladului, domnea Knea- zul Ivanco Rostislavovici, un urma§ al Domnitorilor ru§i Riuricovici. B. Hasdeu publics acest document in ziarul Traian (nr. 5, 1868), intr'o copie din arhiva tatalui sau, Alexandru Hajdeu, originalul nefiind cunoscut, dar pe baza unor particularitati grafice §i fonetice, slavistulIon Bogdan declard (Analele Academiei Romane", 1899) Diploma" un falsificat. Unii din istoriciiru§1, ca §i faimosul Roesler, s'au pronuntat pentru acest document ; totu§i, acela§i N. P. Barsov it contests. Beriadul, ca §i Tmutaracan de pe malul mdrii Azovului, erau localitati margina§e, unde i§i &eau adapost fugarii §i aveiiturierii, incat marele istoric rus N. Karamzin (Istoria Statulul Rosienesc §i Dictionarul Enciclo- pedic Ras, ed. Brockhaus §i Efron, vol. 6, p. 542), s'a pronuntat pentru o simpld poreclire a Kneazului Ivanco Berladnicul", adica vagabondul" §1 nu al Barladului". Ivanco domnea la Zvenigorod, pans la1144, cand poporul din Galiciu 1-a chemat acolo. Zdrobit de Kneazul Vladimirco, numai pentru un an pribeagul a venit la Bar- lad, fugind apoi prin campie la Marele Kneaz Vsevolod, la Kiev. Cincisprezece ani Ivanco a colindat Curtile unor Domnitori mai puternici, luptand in armatele lor§ifiind silit dupd moartea protectorului sau, Iziaslav, sd se refugieze la Tesalonic ;acolo, el a fost otrdvit in acela§1 an, sau in anul urmator, la 1162. Il amintescLetopisetele Novgorodului, Kievului §i altele. Probabil, Alexandru Haj- deu, caruia ii placeau diferite mistificariistorice,folosindu-se de aceasta porecld, a alcatuit Diploma" din 1134.

8 www.dacoromanica.ro Totu§1, dale fiind aceste imprejurari, este incontestabila existenta vechilor locuitori ai regiunii targului Bar lad, po- pulatie asemanatoare cu celalalt element colonizator din stepe, Brodnicii. Cuvantul slay broditlinseamna a vagabonda, iar brodni sunt ni§te cizme lungi. Brodnicli :nu au nimic comun cu vadalenii, cuvantul brod insemnand vad. De altfel aceasta teorie a vadulenilor Donului a lansat-o istoricul rus Vasile Tati§cev (1686-1750), care a explicat, in opera sa Istoria Rosieneased, multe denumiri vechi, prin experienta unor calatorii perionale. N. Karamzin considers pe Brodnici drept haiducisihoinari dintre Don §i Volga, despre care vorbqte misionarul olandez Wilhelm Rubruquis. Erau ni§te mercenari, constituiti in ol4te, asemanandu-se celorchub- cesti, scrie istoricul S. M. Soloviov. Letopisetul Ipatiev- ski amintqte pe Brodnici la 1147, in lupta lui Sviatoslav impotriva KievuluisiCernigovului, in care mai participa §i Polovtii (Cumanii). La 1216, Brodnicii fac parte din armata lui Iaroslay. La 1223, ei dau ajutor Tatarilor, in lupta dela Ca Ica, adica pe malul marli de Azov. Hind vecini cu Polovtiisiluptand in Rasarit, locul de a§ezare e considerat basinul Donului. Seful lor, la Calca, e Ploscanea, care a sdrutat crucea Kneazului Mstislav, ceea cedovedete cd Brodnicii sunt cre§tini. Faptul ca Brodnicii ajung in luptele for peste Don, nu Inseamna ca acolo este locul for de obar§le. Regele Bela IV al Ungariei, scrie la 1254 Papei Inochentie IV (P. V. Golubovski, Pecenegi, Torki si Polouti pang la navalirea Tatarilor, in$tirile Universitatii din Kieva,1883, vol. VI), ca statul sau a suferit navalirea Tatarilor; tam avea spre Rasarit triburile necredincioase aleRusilor Brodni- cilor, iar spre Sud pe eretici :Bulgari Si Bosneci. Tatarli au impus un tribut asupra Rusilor,Cumanilor, Brodnicilor §i Bulgarilor. Faptul ca intalnim mereu pe Brodnici alaturi de Polovti, adica de Cumani, face sa amintim simbioza romano-cumana, una din cele mai insemnate dintoate

9 www.dacoromanica.ro colaborarile Romani lor cu barbarli, iar Ungurii continua in totcursulsecoluluial XIII-leasa denumeasca partite transcarpatice Cumania. In legatura cu aceasta Cumanie, Nicolae Iorga admite grupuri de autonomii, ca 'a celaat Brodnicilor, deducand gre§it acest nume dela vad. De-ar fi vadulenti de pe malul Nistrului, Prutului§i Siretului, Brodnicii n'ar fi avut ce cauta in partite Donului, iar dacd aceeai teorie (aplicata de altf el cu mult inainte, de Tati§- cev, pentru Brodnici, In Rasarit) ar fi admisa la toti vadu- lenil, atunci Brodnicii ar fi aparut §i in altetinuturi, mai ales in Polonia, unde denumirea BrodI este destul de raspandita. Acela§i P. V. Golubovski publica o scrisoare a Papei Grigorie IV, din 1227,in care se vorbe§te de Cumania, vecind cu Tara Brodnicilor. Ca fel de constituire, Brodnicii se aseamana cu Berlad- nicii. De sigur, eipornesc din grupul Carpatic§isunt Romani de origine, fiind elementul colonizator care, in lipsa unui obstacol, ajunge mai la Rasaritdecatcelelalte. Ei rivalizeaza §i lupta impotriva colonizarliSlavilor nordici, in secolele al XII-lea §i al XIII-lea. Totu§i, nefiind o popu- latie compacta, Brodnicii printre primii se supun Tatarilor, dandu-le ajutor in Walla dela Calca, la 1223. Astfel,Hind un element inirucatva opus expansiunii nordice, Brodnicii obtin dela Tatari dreptul de a hoinari §i mai tarziu in stepe. Cu timpul, incearca §i ei sa se stabi- leasca la marginea tataracului. Dela ei se na§te obiceiul de a se refugia, din Apus §i Nord, in stepele avanposturilor tatareVi. Se formeaza un nou §i important centru de viata. Vechimea inchegarii ace stei caste militate, caci alt rost ea nu putea sa aiba, ca traditie de lupta permanents pentru existenta, nu poate sa se precizeze, centrul de a§ezare in lipsa unor munti §i paduri fiind pragurile Niprului. A§a se n4e Zaporojskaia Seci, oastea cazaceasca a caret asemanare cu Brodnicii o observa istoricul S. M. Soloviov. De altfel, cuvantul cozac, de provenientatatara, corespunde

10 www.dacoromanica.ro slavonescului brodnic (brodiaga-vagabond);o spine istori cul N. Kostomarov. Ultima ramura a Romani lor sau a Brodnicilor carpatici sunt Bolohouenit (Volohovenii), ai caror knejiaveau teri torlile for intre Galitia, Volynia gi Kiev. Acegti knejin'au fost Domnitori in sensul celor nordici, cikneji-staroste, de felul celor vasali Domnitorului Moldovei.Facand parte' din marele grup al Brodnicilor, ei locuescintre Nistrugi Bug, de unde sunt chemati de Roman atGalifiei, ca sa lupte impotriva voinicilor Valahi1iCumani. Dela 1231, Bolohovenii sunt dugmanii lui Daniil al Galitiei, impotriva caruia lupta alaturi de Kneazul Cernigovului (1235); surit invingi la 1257. Istoricii cauta originea Bolohovenilor prin tre Romani, CumanisiRugi, dar obargia for romaneasca o precizeazadistinsulcercetatoral trecutuluigalifian A. S. Petrugevici (Cine sunt knejilBolohovent?, revista Slovo", 1877), precum §i slavistul FranzMiclogici, N. Kos tomarov, Alexandru Bondur §i altii.

1I www.dacoromanica.ro VECHEA ELITA DE DINCOLO DE PRUT Din vechime, in jurul Suveranilor, intalnim pe voinicii §i sfetnicii Tor, boierii, oamenii ale§i ai pamantului, care alcatuesc Divanul sau Sfatul Domnitorului. Rostul bole- rilor este perfect justificat. Titulatura for provine Inca de pe timpul and erau slujitori laCurtea Domneasca curtea mo-jierului Moldovei, la care funcliile forcores- pundeau direct titlului. Pe I5nga Cur lea Domneasca s'a format ceata boierilor,care mai pe urma odata ce Domnitorul Incepe sa o carmulasca tara Intreaga trec dela sarcini casnice la cele de Stat. Ereditate 1 privilegiilor boiereti ramane la noi, formal, fictiva, caci nu numai boierimea in sine, dar §i titlul urma- §ilor de Domnitori nu este determinat printr'o succesiune. De4i neereditara formal, totui boierimea Nmanteana are unele Indatoriri vpsale NA de Domnitor, mai ales acelea de a apara tara, venind cu oamenii, armele §i caii in oastea Suveranului. Ea trebue sa administreze unele tinuturi mo§ii, unde face judecata Si ridica biruri. Iar boierimea insa§i, in schimbul indatoririlor, in deosebi a celor mill- tare, este scutita de bir. In lipsa unor privilegii scrise, exists totu§i o ereditate in tara §i, mai ales, exists o boierime, farniliile nobile cu o vechime de mai multe secole, care trebue luata in consideratie. Indemnitatile boierqti, au acces inlesnit boierii §I fiii Tor, reprezentantii unor neamuri stravechi §i proprietarii unor mo§ii de familie. In felulacesta, vreme de cateva secole, unele familii detin titlul efectiv de nob - lefe, purtand demnitatile bofere§ti din gereratie in gene-

www.dacoromanica.ro ratie, chiar fara o succesiune inlesnita alts parte prim titlul formal si ereditar. Numai curtenii se completeaza si din cadrulbirnicilor, alcatuind o class de boierinasi. In conditiiobisnuite, par- venitii pot ajunge numai vatafi, ciohodari,pivnicieri, logo- feti de curte, vornici de targ etc.Calarasii§idarabanii n'auprivilegiileboierimii, iar urma4iiboierilorputin apti, devin mazili. In ce privesterazesii, ei sunt reprezentantii unui sistem de proprietate depamant in comun, dela stramosi din batrani. Aceasta asezare feodala printr'un specifical Orien- tului este caracteristica Moldovei. Dupa ea derea Bizan- tului, Stefan cel Mare, casatorit cu Maria din Mangup, ca si socrul sau, Loan III al Moscovei, casatorit cu Sofia Paleolog, ajunge unul din succesoriiautocratieidivine a Imparatilor bizantini. La Curtea lui vin numerosii ref ugiati din Constantinopolul cucerit de Turd, Incat§iboierimea moldoveneasca, prin acest contact, Imprumuta din traditii:e oligarhiei bizantine. Boierimea exists, chiar cu spiritul impunator de boieresc sublim al feodalismului. Lipsesc Insa castelele, deli legatura cu pamantul se Intare§te din ce ince mai mult Si in Rasarit. Pe de alts parte, o unitate integrantaa feodalismului cavalerismul lipseste in partile acestea. Este, probabil, o influenta a Bizantului,care, ca si Roma, Egip- tul antic §i China, era strain de cavalerism. Calara§iilui Stefan cel Mare, de sigur, erau apropiati,ca spirit,cava- lerilor occidental!. Totusi, o casts specificscu dreptul, iar nu datorta de a lupta, codexul onoarei,etica vasalului, cultul femeii Coate gAsesc un rasunet slab in Rasarit. In mediul patriarhal §iplin de traditii,ingreuiat de o evolutie reactionara a Bizantului, progresullent al Rom'a- nilor era insa mai sigur. In acest media s'a creat boierimea vechei Moldove,din care o parte insemnata era asezata In partea de Rasarita jSrii,intre PrutgtNistru. Acole, Inca Alexandru cel Bun

www.dacoromanica.ro a conlerit mosii Manse voinicilor ostirii sale. La Cetatea- Alba, Domnitorul Alexandrel a incercat sa creeze un prin- -cipat deosebit. Si. mai multa grija a arAtat Stefan cel Mare, numind si el parcalabi in cetatile de hotar, pentru apararea acestor tin uturi. Inca de pe vremea lui Serpe-postelnicul, inosierul din Puhdcenii-Orheiului, rasculat impotriva lui Stefanila -Voda, s'a stabilit spiritul razboinic al locuitorilor, concretizat, mai tarziu, prin numeroase i indraznete lupte, printre care rascoala lui Mihalcea Hancu, sardarul Orheiului, impotriva lui Duca-Voda, acel cu proverbul batranesc : Voda da, Hancu ba" 1. Vasile Alecsandri a cantat, in versuri, pe arcasii din Orhei. Inca din secolul al XVI-lea, intalnim in istoria Moldovei pe puternicii boieri din partile dintre Prut §i Nistru: Stroici, Golea, Movild, Pilipovski, Costin, Mofoc, Ureche, Prajescu, Donici, Ghenghea, Bucioc...Toll acestia au mosiile for in tinuturile de Rdsdrit ale Orli. In secolul al XVIII-lea, gasim pe succesorii vechilor tooled : Rascanu, Rusu,Cantacuzino, Bals, Sturdza, Catargi, Rosetti, Miclescu, Bogdan, Palladi, Ghica, Calmar (Kallimah), Razu, Carp, Kazimir, Basotd, Lazu §ialfii. Daca comparam pe boieril din tot largul Moldovei cu acesti mosieri dintre Prut§iNistru, observam ca sunt tot aceiasi boieri marl al Curtii Domnitorilor din Iasi. Acestia sunt stabunii nobilimii din Basarabia, din secolul urmator. -0 succesiune dela Alexandru cel Bun pans In zilele noastre, .care nu se intrerupe pentru nicio clips. Luptele crancene, care se dau impotriva pAganilor, silesc pe multi boieri sa-si caute calea bejanieidincolo de hotar, in Polonia, la Cazaci§ila Rusi. Aceste emigrari se tin lant§i continuitatea for istorica ar fi trebuit cercetata printr'o sinteza a tuturor evenimentelor in legatura cu luptele,pribegiile§i colonizarile romanesti, in Nord si Rasarit. Vom observa ca firul rascoalei lui Mihalcea Hancu, Durac-sardarul si Con- stantin-clucerul ne va aduce la Walla Hajdeilor, la Hotin. §Ifuga for in Polonia, de undo, inapoiati in lard, unii§i aceiasi boieri au urmat in pribegie pe Dimitrie Cantemir.

www.dacoromanica.ro Domnitori §i ilu§tri cArturari romani 1§i gasesc addpost in Rdsdrit. Legaturile §i mai intense, din punct de vedere al emigrdrii §i colonizAril Romani lor peste Nistru, se men- tin cu Ucraina. Refugiul unui Domn al Moldovei, ca loan Potcoavd, la 1577, urmat de numero§i boieri, printre care §i stramo§ul familiei hotiniene Hajdeu, sau casatoria Dom- nitei Roxandra, fiica lui Vasile-Vodd Lupu, cu Timu§, feciorul hatmanului Bogdan Hmelnilki, precum §i numeroa- selenavAliri ale Cazacilor, fac sa sporeasca numarul Ro- manilor in Ucraina. Domnitorul Moldovei, Gheorghe Duca, ajuns §i hatman at Ucrainei,porne§techiar o colonizare romaneasca a pamanturilor de dincolo de Nistru. Apar numero§i nobili ucraineni de origine romaneascd, ca Ivanenco, Dumitra§co, Apostol, Afendic, Arma§evschi, Tanschi, Brazuli §i multi altil. Toll ace§tia sunt conducd- toriio§tiriicazace§ti, polcovnici,chiar hatmani, care lasd urme ne§terse in trecutul Ucrainei. El populeaza marginile sudice ale stepelor, pe masurd ce TAtaril se retrag. Emigrdrile ce urmeazd, completeaza cadrele lor. Dimitrie Cantemir vine in Rusia cu sute de boieri §i vechi raze§i romani, cunoscufi din vremurile vechi : Banta§, Banar, Rugind, Buhu§, Abaza, Gafencu, Hancu, Nacu, Nour, Meres- cul, Dicescul, Zarul, Racovitd, Dubdu, Vremev, Sturdza, Codreanu §i allii. Nu sunt decat acelea§i persoane, ce le Intdlnim §i in finuturile moldovene§ti de mai tarziu. Ace§ti boieri populeazA mai cu seams regiunea Harcovului. Sub domnia Ecaterinei II, emigrdrile romane§ti continua. In aceasta epoca, in Ucraina, Intre Cazaci §i Sarbi, gasim §i pe nobilii romani :Ciocan, Varzaru, Galagan, Ciorbd, Vornicov, Abaza §i alfii. Dupd pacea din Ia§i, la 1792, urmeaza cea mai mare emigrare din acea perloada. Familiile Cantacuzino, Sturdza, Catargi, Ghtca, Bal§, Rosetti, Gaios, Remare, Hdrjeu, LAteanu, Mdcdrescu, Canano §i altele pdrdsesc tam §i se a§eazd dincolo de Nistru. Cu cat mai aproape de Moldova, cu atat Romani' din Rdsdrit I§i menfin mai mult caracterul for specific.

www.dacoromanica.ro MITROPOLITUL PETRU MOVILA Urmas al unei puternice familii de boieri moldoveni, prin bunica sa, Domnita Maria Rares, coborand din Stefan cel Mare, Petru Movila erafeciorul lui Simion Movila, Domn alTarii Romanesti (1600-1601) sial Moldovei (1606-1607). El s'a ndscut la 21 Decembrie 1596. Pierzand tronul Moldovei, Movilestii s'au refugiat in Polonia, unde neamul for aveactitorii la Lvov si legaturi distinse cu aristocratia regatului. Irena, fatalui Ieremia- Voda Movild, ociotitoarea unor mdnasliri ortodoxe, era mdritata cu printul Wisnowiecki si trebuia sä ajunga mama eroului romanelor luiSienkiewicz, voinkiu leremia, §i bunica Regelui Poloniei, Mihail Wisnowiecki. Petru Movild a crescut in mijlocul unei stralucite Curti regale. Studiile si le-a facut la Lvov, unde a invatat nu numal teologii Pamvo Berinda si SilvestruCosovici, dar si cronicarii moldoveni, Grigore Ureche si Miron Costin. Fiind crescut in spiritul unei ortodoxii anti-unite, a plecat apoi in strainatate, ajungdnd sa cunoasca mai multe limbi, printre care §i cele clasice. Fecior de Domnitor, el n'a renunfat la frumosul vis de domnie, in Moldova lui. De aceea, a luptatinanii 1620-1621, in razboiul Hotinean. Vazand ca nu poate ajunge Domn, Petru a raspuns unei vocatiuni spirituale, caluerindu-se sub inraurirea Mitropoli- tului Kievului, by Borelki. De altfel, mama sa a si terminat viata in indnstire, iar unchiul, Gheorghe, a fost Mitropolit al Moldovei. Cariera bisericeasca prezenta acelea§i calitati si posibilitati inane, pentru,un fecior de Domn, ca §i in.Occident.

www.dacoromanica.ro La1627, Petru a fostales Arhimandrit al Lavrei Kievo-Pecerska, depinzand nu de Mitropolitul Kievului, ci direct de Palriarhul Constantinopolului.I se zicea :Mare Arhimandrit. Mitropolitul by i-a testat biblioteca sa, numindu-1 executor al testamentului sau. Chiar in anul urmator, dupd alegerea lui ca Arhiman- drit, Petru s'a distins pe taramul apologetic, osandind Apo- logia lui Meletie Smotrilki. In acelasi timp, el a intrat in conflict cu succesorul lui Iov, Mitropolitul Isaia Kopinski. Nefiind sub jurisdictia lui ierarhicd, Movila a infiintat, la 1631,un colegiu separat, pentru predarea stiintelor libere inlimbile greaca, slavona§ilatina.Vechea scoald a frAtimii bisericesti s'a unit cu noua institulie, fiind supusd jurisdictiei supreme a Patriarhului. La1632,Arhimandritul afostalesreprezentant al Kievului, la alegerea Regelui Vladislav 1V. El a reusit sa obtina recunoasterea legald a existentei bisericii ortodoxe, aldturi de cea favorizata de guvern biserica unity. Con - diliile lui Movila au lost acceptate de Poloni, renuntandu- _se la numirea unor Episcopi. Insusi Mitropolitul Isaia a fost destituit si, la1633,la Lvov, Petru a primit investi- tura de Mitropolit, din partea Episcopului local, in calitate de Exarh al Patriarhului. Mitropolitul Movild a organizat intreaga ortodoxie din Sud-Estul european, influenta activitatii sale resimtindu-se in mijlocul tuturor pray oslavnicilor crestini. Din momentul sosirii sale la Kiev, in calitate de Mitropolit, Petruui -a intins stapdnirea asupra mdnastirilor si bisericilor instrainate unitilor, chiar Catedrala Sf. Sofiasi manastirea Vi- dubelki. El a restaurat vechea biserica a SI. Vladimir, din Berestov, bisericile Trei Sfiatiteli, Deslatinei§imulte altele, ramase in ruins.Fondurile necesare le lua din vistieriile manastirilor, mai cu seamy din Kievo-Pccerska Lavra, dar si din propria sa avere. El a incurajat mult tiparul cartilor, trimitand,tiparnite"si Domnitorilor romani, Vasile Lupu§iMatei Basarab, la Jasi si la Targoviste.

2 17

www.dacoromanica.ro Desi n'a izbutit ca scoala sa sa fie numita Academie totusi el este acela, care, prin aducerea unor profesori cu, studiile facute in Occident, a pus temelia Academiei Teo- logice Movilene (1701). Mitropolitul a avut multe de suferit din pricinarautatii voevodului catolical Kievului, Jan Tyszkiewicz. Continuand activitatea sa apologetica, et a strans Soborul din Kiev (Septembrie 1640), continuand desbaterile lui la SobcruldinIasi (1641-1642). Aici s'a citit catehlsmul sae, scris in latineste ; Marturisirea Orto- doxa. Traducerea greceasca a aparut la 1662, la Amster- dam, filnd folosita In traducerile romanesti,a logofatului Radu Greceanu siastolniculuiConstantin Cantacuzino. Dela Petru Movila s'au mai pastrat cateva predici si uncle notite. Personalitatea acestui ilustru Ierarh a preocupat pe mai multi biografi,cercetatori istorici ai vastei lui activitati. Mitropolitul a merit la 1 Ianuarie 1647. Mi se pare ca nu s'a semnalat nicairi ca si succesorul lui Petru Movila, Mitropolitul Silvestru Cosovici, era Roman de origine. Despre familialui, genealogistul V. Modzalevski scrie ca stramosul ei a intrat din Valahia in Jmudi". Sunt mentionati trei frati : Sebastian, in calugarie Silvestru, Ioan si Gheorghe. Silvestru a fost profesor si primul prefect" al Cole- giului Movilean, numit de Petru Movila Episcop al Msti- slavului. Era un carturar erudit, autor al unor scrieri. In calitate de Mitropolit, el nu s'a grabit sa adere la alipirea Ucrainei la Rusia, murind trei ani mai tarziu, la 1657.

www.dacoromanica.ro SPATARUL NICOLAE MILESCU Nicolae Spatarul, sau Nicolae Milescu, este unul din cei mai culti oameni ai epocei sale. Fiu al lui Gavriil Milescu din mosia Milesti-Vaslui, Nicolae s'a nascut pe la 1635. El a studiat la Constanti- nopol si in Italia. Cunostea mai multe limbi si avea o remarcabila eruditie in stiintele teologice, istorice sialtele. Nicolae Milescu a ajuns, in Moldova, spatar. El se bucura de o influentd mare in mijlocul compatriotilor sdi, dar aceasta i-a trezit o ambitie exagerata, incat fl gdsim mereu incurcat in diferite intrigi impotriva Domnitorilor. Drept rdsplatd, Steldnitd Lupu i-a tdiat nasul, de-aici pro venind porecla de : Carnul. Milescu fugi in Tara Romaneascd si ajunse agent diplomatic at lui Gheorghe-Voda Ghica, la Constantinopol. Relafiile sale cu Serban Cantacuzino, 1-au. silit si de data aceasta sä paraseasca postul, plecand in Germania, unde, la Stettin, locuia fostul Domnitor Gheorghe Stefan. far Cantacuzino, suindu-se pe tron, a publicat cea dintai traducere completa a Bibliei, alcatuita de sigur de Milescu, pe care nu 1-a pomenit totusi, in prefatd. Gheorghe Stefan 1-a trimis pe Nicolae Spatarul la Stockholm, ca agent al sau. Aici, rugat de ambasadorul francez Arnauld de Pomponne, el a scris despre Euharistie, .expunerea sa publicandu-se la 1669, la Paris, dejanseni- ,Istii Antoine Arnauld si Pierre Nicole. In timpul acesta, murind Gheorghe Stefan, Milescu se lintoarce in Moldova, de unde pleaca pe la 1671, inzestrat isle recomandatille Patriarhului Dositei al Ierusalimului, la Noscova. In Rusta, 11 ocrotesc boierii V. Golitin §i Matveev.

www.dacoromanica.ro Boierul moldovean ajunge translator la afaceri externe §t preceptor al unor feciori de boieri. Din aceasta epoca dateazd principalele sale scrieri, monumentale, erudite, scrise Insa Intr'o limbs grea §i su- prasaturate detiinta 1nvechita a vremii. Cea dintai, Hrismologhion, este o culegere de povestiri din istoria antics. Urmeaza apoi scrierea : Despre sibile, In care Milescu trateazd un subiect popular, despre 12 (in loc de zece) sibile antice. In volumul Despre muse, el vorbeVe- despre §apte §tiinte,reprezentate prin muze. 0 scriere foarte eruditd pentru vremea aceea §i care a obtinut cloud redactari, este Aritmologia, care Incearca diferite explicatii, pe baze de numerotatie mitologica. In Vasiliologhion, Nicolae Spdtarul publics 18 biografii ale unor Suverani antici §i contemporani, aratandu-se cam sgarcit in redarea datelor biografice despre cei contemporani. In sfar§it, urmeaza Descrierea bisericii Sf. Sofia din Con- stantinopol §i Cartea ieroglificd. Astfel, perioada vietii sale intre anii 1672-1674 este cea mai productive pentru §tiinta vremii, iar pentru posteritate, mai mare importanta au alte cateva scrieri de mai tarziu. La 13 Iulie 1674, Milescu, sprijinit de Matveev, pri- me§te o Insarcinare specials, de ambasador al Tarului in China. El trebue sa-1 viziteze, Ia inceput, pe printul Gan- timur, ref ugiat din China la Nercinsk, in Siberia,i pe a cdrui extradare o pretind Chinezii. Milescu pleaca la 4 Martie 1675, ajungand la Tobolsk Ia 30 Martie. Aici, viziteaza pe invatatul croat Krijanici, exilat in Siberia Intre anii 1671-1676, pentru critica politicei moscovite, in Ucraina. La 5 Septembrie, la Ircutsk, ambasadorulItIntalne§te pe Gantimur,iarla 5 De- cembrie, ajunge la Nercinsk. La 13 Ianuarie 1676, el trece granita Chinei, sosind la 15 Mai la Peking, unde e primit de Imparat. Peste trei luni, Milescu sta in capitala Chinei, unde intra in contact cu putinii reprezentanfi europeni, printre care jesuitul Ferdinand Verbiest. La 1 Septembrie,

www.dacoromanica.ro ,parase§te Pekingul, intorcandu-se la16 Ianuarie 1678 la Moscova. Tarul Alexei, care aprecia pe Milescu, murise Intre timp. Invatatul roman alcatue§te in scurt timp o Decriere a Chinel, ce-o prezinta la 13 Noembrie 1678. El redacteaza de asemenea Jurnalul ceilatorlei prin Siberia, o Descriere a flu- viului Amur §i Ccirticica Teitcireascci. Aceste scrieri trezesc un viu interes al posteritatii, deoarece pentru contemporani rezultatul calatoriei ramane un secret de Stat. De aceea, chiar la intrebdrile Patriarhului Dositei al ferusalimului, din 1689, Milescu raspunde sumar, abia la 1693. Contem- poranii straini, de La Neuville, agentul francez din Rusia la 1689, jesuitul Philippe Avril §i altii publica Inca in ace- secol tot ce pot afla despre aceasta calatorie. Nicolae Milescu trece insa printr'o criza. Protectorul sdu,Matveev, e ucis. De pe urma acestor evenimente politice, Indult o prigoand §i el. Reabilitat, spatarul mai in- treprinde o calatorie In China. Mentine contactulsicu patria sa, Moldova, al carei Mitropolit, Dosoftei, IIroaga, la 23 Martie 1679, sa intervind la Patriarh, pentru trimi- sterea unei tipografii, la Iasi. Cunoa0em corespondenta sa cu arhimandritul Hrisant Notara dela Sf. Mormant, caruia Invatatul ii descrie cucerirea Chinei de 'Mari, iar la 1694 scrie despre Sciti. El se ocupa de fondarea unei Aca- demii slavo-greco-latine, la Moscova ; studiaza tot felul de manuale, alfabetul... Redacteaza, la 1697, scrisorile oficiale catre Imparatul Leopold §i de sigur influenteaza masura din 1700, cand se introduce studiul limbii chineze. In acela§1 timp, traduce corespondenta latineasca din strainatate §i jurnalul proscris in Rusia, al secretarului ambasadei germane, Johann Georg Korb. Nicolae Spatarul moare pe la 1708, In Rusia.

21 www.dacoromanica.ro HATMANUL DANILA APOSTOL Danila Apostol este una din cele mai eminente figurt osta§esti ale Ucrainei, un Roman ajuns la cea mai Malta treapta conducatoare a cazacimii. Strdbunul sOua fost Apostol (1649), cazac in regimentul din Mirgorod,pe care tatal hatmanului, Pavel Efrem Apostol (6-1668), 1-a condus in calitate de polcovnic. Dupa mOrturia lui Engel,se credea gre§it ca Pavel era casatorit cu o reprezentantaa familiei moldovenesti, Catargi. Numele de familie, Apostol, nu are nimiccomun cu pronumele Apostol, raspandit in familia Catargi. Pede alts parte, numele de Catargi nu putea sa fienecunoscut lui Engel, figurand, de pilda,in Comentariile rdzboiulat Hotinean, ale lui Iacob Sobieski, incat istoriculnu 1-ar fi scris eronat : Catarren". Familia Catargiapare in Moldova abia putin inainte de na0erea lui Danild Apostol,cu atat mai putin a mamei sale. hick nu credem ca mama hatmanului era o Catargi, acest Catarren" corespunzand mai curand parcalabului de Hotin, Gheorghe Izlozeanu, poreclit Kataratos, adica curatul", §i care era tatal Doamnei Eli- sabeta Movila, sotia lui Ieremia-Voda Movila. Danild Apostol s'a nascut la 4 Decembrie 1658.In vArsta de zece ani, el a ramas orfan, dar cazacii regimentului din Mirgorod, in care s'au ilustrat treigeneratii ale familiei Apostol, 1-au proclamat indatape miculDanila, polcovnic al lor. Conducerea efectivaa regimentului revenea lui Dubeaga, iarin varsta de 20 ani, tanarulInsusi prelua comanda. Mazepa, ajuns hatman al Ucrainei, cauta sase raz-

22 www.dacoromanica.ro bune impotriva lui Apostol, care era adeptul predeceso- rului sdu, Samoilovici. Pentru scurt timp, polcovnicul a si pierdut conducerea regimentului. Insa, nevoia face ca voinicul Roman sa fie rechemat, deoarece Tatarii ataca Sudul Ucrainei. Secretarul general al ostirii, Petric, fuge in Cri- meia si, proclamat acolo hatman al Ucrainei, Tatarii nava- lesc de cateva on pe teritoriul cazacilor. Intre anii 1693- 1697, polcovnicul Apostol obtine cateva victorii asupra lor, p:intre care bataliile dela Ingul, Socolca si altele. El cuce- reste cateva cetati tdtdresti si e numit hatman de campanie. Dela 1700, Danild Apostol lupta pe alte fronturi, impotriva Suedezilor lui Carol XII. Iardsi, elajunge hatman de campanie ;la 1701, participd in campania din Liflanda, iar trei ani mai tarziu, contribue la eliberarea Varsoviei. Memorialistul Marcovici spune ca Apostol era o fire mandra si rdzbundtoare. Avea un dor de libertate carac- te istic poporului din care facea parte. De aceea, in campanie, sub comanda lui Patkull, el a protestat impotriva asprimii acestuia sis'aretras, impreund cu polcovnicul Mirovici, acasa. Cand, la 1706, Mirovici a fost asediat de Suedezi, Apostol s'a intors pe campul de luptd, ca sa-1 salveze. Mazepa se temea de popularitatea lui Danild Apostol. Conspiratia impotriva hatmanului Mazepa, a secretarului ostiriiKociubei,cuscrul luiApostol, a dat prilejca polcovnicul sd fie invinuit de a fiinformat pe Kociubei de intentiile hatmanului, de-a ficomplotat impotriva Ta- rului. Zdruncinand situatia oficiald a lui Apostol, care se zicea ea" era candidatul la hdtmAnie al conspiratiei lui Ko- ciubei, Mazepa s'a multumit de a obtine dreptul de a-I pedepsi, achitandu-1 totusi si scriind Tarulul Petru cel Mare : Apostol, de obarsie valaha, barbat din tats meritos in armata, osta§ bun, din toti polcovnicii cel mai vechi, cel mai bdtran nobil, castigand cinstirea §i dragostea tuturor regimentelor". Cand Mazepa a trecut in tabdra lui Carol XII, Apostol

23 www.dacoromanica.ro 1-a urmat. S'a intors ins1ndatd in patrie, luptand la 1722 in Persia, iar mai tarziu, impotriva Tatarilor. Era un frunta§ reprezentativ al cazacilor, Moat Rusii nu prea aveau incredere in el. In timpul conspiratiei lui Polubotoc, Apo_ stol a fost refinut la Petersburg. Intors acasa, polcovnicul a asistat la desfiintarea Co- legiului Ucrainean, departamentul conducator al regiunii. Cazacilor li s'a acordat dreptul de a-si alege un hatman §i, la 1 Octombrie 1727, la Gluhov, rada odzAceasca 1-a proclamat pe Danild Apostol, hatman al Ucrainei. Septuagenarul Apostol ezita si motiva refuzul sau prin batra'nete. Cedand insistentei cazacilor, el a lost nevoit sd-si trimeatd fiul, drept ostatec, la Petersburg: Cate putin, cazdcimea 1si pier dea drepturile ostasesti. Amarlt, hatmanul 10 sfdrse§te zilele, locuind la Sorocinfi, unde se ocupd de plantarea gradinilor. Moare la 17 Ianuarie 1734. Fiul hatmanului, Petre, decedat la 1758, a fost polcovnic la Lubni, apoi brigadier. El a crescut ca ostatec in capitala nordica, supraveghiat de regentul Mensicov. Era scriitor si a lasat niste no tile, in limba franceza si rusd. Celdialt fecior, Pavel, colonel al regimentului din Mir- gorod, a murit la 1736, in Crimeia. 0 fiicd a lui Petre, s'a maritat cu generalul Matei Mu- raviov, fiul lor, loan (1762-1851), stingandu-se familia mamei sale, numindu-se dela 1800: Muraviov-Apostol. Era un om de o culturd vasta, scriitor, traducatoral operelor lui Horafiu si Aristophan, senator, plenipotenfiar la Hamburg si Madrid, subsecretar de Stat la instrucfie. Cei trei fil ai sal au fost insufletitorii revoltei din 14 Decembrie 1825.

24 www.dacoromanica.ro SCRIITORUL ANTIOH CANTEMIR

Antioh Cantemir este prea putin cunoscut la not ; aceasta constatare a fdcut-o, acum catva timp, distinsul carturar Scarlat Preajbd. Fiu al marelui savant Dimitrie-Voda Cantemir, Antioh s'a ndscut la10Septembrie1709, la Constantinopol. A stat in Moldova, cat tinuse scurta domnie a tatalui sau ; urma apoi refugiul in Rusia, unde copilul crescu sub ingrijirea tatalui §i a carturarilor clericali, Atanase C3ndoidi *i. Joan Ilinski. Murind, la 1723, Principele Dimitrie, o influentd mai mare asupra tandrului avu Ilinski. De altfel, prima scriere a printului Antioh, aparutd la 1726: Simfonia la Psaltire, a fost inspirata de opera dascalui sau. Fiu al unui Principe domnitor, urmaal lui Tamerlan pretins ascendent al CantemireOlor, §i al Impdratilor Bi- zanlului, deoarece mama sa era fiica lui Serban-Voda Can- tacuzino, Antioh trebuia sä urmeze dup. traditie cariera militard, spre care nu simtea nicio inclinatie.In famine n'avea decal neplaceri: o mama vitregd, dar mai ales un frate mai mare, Constantin, foarte lacom, care acaparase intreaga mo§tenire pdrinteasca, ajutat Hind de printul Golitin, socrul sau,persoane care-I instrainau de familie. Singura fiinta drags era o sort, printesa Maria, care trebuia sa ajunga Impdrateasa, sotia lui Petru cel Mare, fire sensibila Si inte- legatoare, urmand intre dan§11 o corespondentd caracteristica. La doudzeci de ani, Antioh publics prima satira ; celelalte opt au adancit numai principiile enunfate in aceasta .operd, a§ezandu-1 printre cei mai marisatirici ai vremii §i chiar ca intemeietor prin versul sau armonic §i vioi al literaturii contemporane ruse. Indreptatd contra retro-

25 www.dacoromanica.ro grazilor, care se impotriveauinvataturii,satira venea in sprijinulcapitalelorreforme ale Tarului Petru cel Mare, caruia fratele scriitorului, Serban Cantemir, i-a dedicat si el, la 1714, un panegiric. Reprezentantii literaturii clericale, Teofan Procopovici si Crolic, au primit-o cu masive elogii., 0 alianta intretanarul locotenent si Procopovici pornea si impotriva lui Golitin, a carui oligarhie a fost rasturnata. I se deschidea lui Antioh o stralucita cariera : casato- Ha cu bogata printesa Cercaski si serviciul sub noul regirn, pentru care luptase. Indispus de intrigi, cautand libertatea si lumina Occidentului, Antioh preferd Insd postul de reprezentant diplomatic la Londra (1732-1738) si la Paris (1738-1744). El a tradus din autorii clasici (Anacreon, Ho- rat u, Corneliu Nepos) Si francezi,apreciatfiind elogios de insusiVoltaire. Antioh pretuiainsd foarte putin pe contemporanii sai, deoarece dup. aprecierea multora el era omul cel mai cult al epocii. Ajunse un Esop al timpului, caracterizandu-se ca incunoscuta-i epigrama prin limba fabulistaluiantic.Printul radea prin lacrimi", gen dus la apogeu prin pana marilor Gogol, Griboedov si Salticov-Scedrin. El a fost un cantdretalcivismului, introducand in limba rusa cuvantul cetatean" (grajdanin). Amardciunea profundd, scepticismul si criticismul unei firi superioare, cresteau paralel cu boala care trebuia sä tale firul acestei tinere vieti, in chinuri groaznice, la Paris, la 31 Marge 1744. Adus Ia Moscova, prinful Antioh Cantemir a fost inmormantat la mdndstirea Nicolski, in cripta familiald. Varul marelui scriitor si diplomat,Constantin, ajuns general, ca si fiulacestuia, au fost de clarati nebuni, deoarece ei visau Inca la domnia Moldovei. La 1761, tot Ia Paris, muri o sord a lui Antioh. printesa Ecaterina-Smaranda Golitin,care testa 20.000 ruble pentru trei burse, pentru tinerii dornici sd studieze medicina in straindtate. Alecu Donici si Costache Negruzzi au tradus in romaneste din opera prodigiosului Antioh Cantemir.

26 www.dacoromanica.ro ROMANIE DESCH1ZATORI DE DRUMUR1 IN CULTURA Ideia invatamantului superior este destul de veche in Apus. Patrunde insd destul de tarziu in Rasarit, unde fondarea primului Colegiu superior se datoreste unui Roman.._ E vorba de Colegiul teologic Kievo-Movilean al Mitropo- lituluiPetru Movila. 0 scoala teologica exista la Kiev dela1615. Era prima scoald de acest gen, in Rasarit. A trebuit insa sa vinaPetru Movila, ca s'o transforme in-. tr'un asezamant cultural superior. Pa temelia Academiei Teologice a Mitropolitului Petru a luatfiinta, la 1833,Universitateadin Kiev, iar dupa modelul acestei Academii, s'au intemeiat Academia Teolo- gica din Moscova, unde au studiat Romani' istoricul Bantas-Kamenski si scriitorul Antioh Cantemir, si Academia Teologica din Petersburg, unde a fost profesor unchiul lui Bantas, Amvrosie Zertis-Kamenski, viitorul Mitropolit al Moscovei. * * * Inceputurile primei Universitati ruse si ale Academiei Imperiale deStiintedin Petersburg se datoresc, intro oarecare masura, Principelui Dimitrie Cantemir. Numele sau nu este trecut printre fondatorii acestor institutii, deoarece fostul. Domnitor al Moldovei,la 1711 refugiat in Rusia, moare in ajunul intemeierii acestor institutii culturale, la 1723. Totusi,acest savant cu rename european, membru al Academiei dinBerlin,n'a putut sa lipseasca dela tratativele duse sub domnia Imparatului Petrucel Mare, carenici el, murind la 1725, n'a vazut realizarea

27 www.dacoromanica.ro deplina a dorintei sale. De altfel, fondarea primelor asezaminte cultuale din Petersburg se leaga si de numele colegului din Berlin al lui Cantemir, celebrul savant Leibniz, iar printre primii profesori ai Universitatii din capitala Ru- siei, gasim pa Bayern autorulistoriei vietii si a faptelor lui Constantin-Vodit Cantemir, fatal Principelui Dimitrie. Universitatea din Petersburg a reluat fiinta la 1819. * * * Prima Universitate din Rusia, care a activat neintre- Tupt, a fost aceea din Moscova, intemeiata la 1755. Pro- priu zis, era o continuare a primei incercari, la care a participat Dimitrie Cantemir. Aceasta Universitate nu prezenta o importanta prea mare, pana cand in fruntea ei n'a ajuns adevaratul ei reformator-creator, Herascov. Mihail Matei Herascov s'anascut la 25 Octombrie 1733, la Pereiaslav, si a murit la 27 Septembrie1807, la Moscova. Era nepotul de fiu al capitanului moldovean Udrea-Andrei Herescu, refugiat si el la 1711, impreuna cu Dimitrie Cantemir. Familia for se trageachiar din Tara Romaneasca, din legatura de singe a boierilor Herescu si Nasturel. Herascov era un discipol al scriitorului Sumarocov. El a inceput serviciul in armata, dar la intemeierea Univer- sitatii din Moscova, la 1755, a fost numit administratorul tipografiei acestei Universitati. In anul urml'tor, a inceput sa publice. La 1758, a aparut tragedia sa :Ccilugoirita din Venetia. La 1760, Herascov a infiintat o revista, apoi a publicat Templul slavel, iar la 1764 doua volume de fabule si alte lucrari literare. Avea talent de scriitor,operele lui principale fiind poemele: Rosiada §i Vladimir. Me- ritul lui Herascov nu se reduce insa la aceste scrieri,ci e insemnat pentru larga lui opera de indrumator cultural, carturar preocupat de un scris serios, privind diferite probleme de instruclie si morala. El intrunea un cenaclu literar,acordand sprijintinerilor,printre care erau poetul

28 www.dacoromanica.ro Jukovski §i Alexandru Turghenev (o rudaa romancierului). La 1763, Herascov a fost numit director al Universitatii din Moscova, iar la 1778 al doilea curator al aceleea§i Universitati. Din acest moment, propriu zis, inaltul a§ezamant de culture a §1 inceput sa existe in forma luideli- nitiva. Herascov a incredintat tipografia universitararenu- mitului Novicov, care a pornit o activitate larga indomeniul tipariturilor. De foarte mare importantaa fost fondarea de catre Herascov, la 1779, a pensionului nobilimii din Moscova. Batranul carturar s'a retras la pensie la 1802, obtinand, pentru reorganizarea Universitatii moscovite, inaltul grad de consilier tainic efectiv. * ** A patra Universitate din Rusia, care in intregimea- partine creatiel unui Roman, este Universitatea din Harcov, fondatorul ei Hind Vasile Carazin, sau Caragea. Bunicul lui Carazin s'a refugiat in Rusia impreunacu Domnitorul Cantemir. Dupa obiceiul vremii, 41 arata *iel originea greaca, iar numele sau adevaratera Caragea. Unii biografi ai lui Carazin afirma, ca elera urma§ul Arhiepi- scopului Caragea din Tarnava. In oricecaz, bunicul sau a crescut §i a trait in Moldovai, ca Roman, s'a refugiat in Rusia, urmanduli Domnitorul. Feciorul luiCaragea, Nazarie,s'a numit :Carazin. Servind in armata, el a ajuns colonel §i a luptat impotriva Turcilor, in Tara Romaneasca. La asediul manastirii Co- mana, la 15 Decembrie 1769, colonelul Carazin urma sa lie ucis de Turd ;1-a salvat interventia spatarului Parvu Cantacuzino, care s'a sacrificat in aceasta lupta. Fiul colonelului,Vasile Carazin, s'a nascut is mo§!a parinteasca Crucic, in regiunea Harcovului, la 20 Ianuarie 1773. El a studiat la Petersburg. Ca sa patrundain tainele §tiintei, a incercat sa fuga in strainatate, dara fost arestat. La 1801, pe tronul Rusiei s'a suit Imparatul AlexandruI. Tanarul Carazin 1-a scris o sincerai indrazneata scrisoare,

www.dacoromanica.ro prezentand un plan de domnie. Scrisoareaera anonima, dar autorul a lost descoperit §i Imparatul 1-a primit foarte cal- duros. Influenfa Jul Carazin asupra domniei lui Alexandru I a durat numaitreiani.Totusi, el a reu§it sa realizeze foartemult. Dupa inspiratia sa, a luatliintd Ministerul InstructieiPublice.Carazin insusi a fost numit la acest Minister, in calitate de conducator al administratiei scolai e. El a scris regulamente pentru instructia poporului, pentru Universitati si Academii. La baza organizarli tuturor Uni- versitatilordin Rusia se afla regulamentul sau din 1804. Carazin era un rede§teptator al activitatii diferitilor fruntasi, pe regiuni, si al promovarii culturii in popor.Fire prea libera si sincera, el a trebuit sa se retraga dela conducerea instructielpublice, la 1804, In varsta de abia31 ani, si totusi dupa o activitate asa de prodigioasd. , Vasile Carazin s'a a§ezat la mosia natala, la Crude. De aici, Inca vreme de 38 ani, el si-a continuat opera de Indrumatorcultural. In momente critice, pentru idei prea libere, a ajuns sa fie Inchis in cetatea Schliisselburg, sau tinut la mosie sub supraveghere politieneasca. Dar nimic n'a putut sa opreasca pe acest neobosit om, in activitatea lui. La mosia sa, el a Infiintat un laborator chimic §i prima static meteurologica din regiunea Harcovului. Un vast camp experimental deservea agricultura. Diferite culturi de grane erau cercetate de el, ca botanist, dar §i ca agricultor ;urmarea personal observatiile meteorologice. Avea o bogata biblioteca. Pentru'Aran', a intemeiat o §coala. De altfel, pe taranii serbi i-a constituit intro ob§te autonoma, fuzes- trand-o cu pamant. Pana §i preofiitrebuiau sa satisfaca gratuit toate nevoile rituale ale taranimii, primind in schimb o Intretinere lunard. Pentru a introduce inventarul agricol modern,' Carazin a fondat Societatea filotehnica, care a existat intre anii 1811-1818. Era §i scriitor, autor a peste 60 articole, in mare parte din domeniul meteorologic. Dar principala realizare a acestui distins fruntas, a lost Intemelerea Universitatii, care in scurt timp a facut sa

.30

www.dacoromanica.ro propaseascaorasul Harcov. Inca pe la 1786, Kozodavlev propunea sa fondeze Inca trei Universitati, pe langa cea din Moscova : la Pskov, Cernigov Si Penza. Nimeni, insa, nu se gandea laIndepartatul Harcov. Carazin a oferit atunci o donatie de 400 mii ruble,din parlea nobilimil Harcovului, pentru infiintarea unei Universitati in localitate. De sigur, erau baniistransi printreconfralii sai, In buns parte si ei de origine romaneasca, cad in regiunea Harcovului s'a asezat majoritatea refugiatilor lui Dimitrie Cantemir. Universitatea din Harcov a luat fiinta la 1804. Pentru inzestrarea ei cu biblioteca necesara, laboratoare etc., Va- sile Carazin a mai continuat sa se preocupe un timp indelungat. Meritele saledeosebite la crearea acestei U- niversitati au fost recunoscute la 1811, cand a fost proclamat membru onorar al Universitatii. Mai tarziu i s'a ridicat un monument. Fondatorul Universitatii din Harcov, Vasile Carazin-Caragea, a murit la 4 Noembrie 1842. 1) In ce priveste Universitatea sa,am putea adauga ca,aici, nu numai ca au studiat multi Romani, dar ei au si ajuns profesori universitari. Ca Incheiere, putem sublinia ea la inceputul acestui secol, Rusia in afard de Finlanda avea noun Univer- sitati, din care patru au fost infiintate printr'o colaborare energica a Romanilor. Aceste Universitati numarau urmatorul procent al studentimii rusesti : Moscova 26% Petersburg 23 % Kiev 16 % Harcov 8 % Asa dar, 73 procente, sau trei sferturi din toti studentii Rusiei de altadata, invatau in aceste asezaminte superioare de cultura.

1) 0 importanta activitate literara §i de pictonetnograf a avut nepotul sau, Nicolae N. Carazin.

www.dacoromanica.ro Numarul savantilor si scriitorilor rusi de origine romaneasca este foarte mare, iar a preciza aportul for in cultura ruseasca, e cu atat mai greu, cu cat lipsesc acele studii sisteniatice si complete, pe care o necesita aceasta problems atat de complexa. Contributia Romani lor in cultura ruseasca este, in orice caz, tot asa de veche, ca si insa§i raporturile dintre Romani si Rusi. Originea acestor influenfe reciproce trebue cautata in primele calatorii intreprinse de monahi, insecolele al XIV-lea si al XV-lea. Imediat dupa acestea, urmeaza opera de indrumatori spirituali a marilor carturari romani, printre care Grigorie Tamblac, ajuns in prima jumatate a secolului al XV-lea, Mitropolit al Kievului si al Volyniei. Despre activitatea acestui indrumator in scrisulOrtodoxiei, vorbesc operele Episcopului Melchisedek al Romanului si ale savantului slavist din Basarabia, Polihrone Sircu (1855-1E05). Un succesor al Mitropolitului Grigorie Tamblac, a lost Pamvo Berinda, invatatul monah, decedat la 1632, la Lavra Kievo-Pecerska. El a scris, in 1627, renumitul lexicon slavo- rusesc, care a servit drept model si lexiconului slavo- romanesc, alcatuit 22 ani mai tarziu, de calugarul Mardarie, din manastirea Cozia. Mitropolitul Petru Movila, marele reformator al intregii Ortodoxii,a lost contemporanul lui Pamvo Berinda, iar multi Vladici romani si-au gasit adapost pe atunci si mai tarziu, in sfintele manastiri invecinate ; e destul sa pomenim pe Paisie al Romanului, Paho- mie, Antonie Putneanu Si altii. Printre fruntasii reprezentativi ai Bisericii dela Rasarit, gasim Inca patru lerarhi de origine romaneasca. Primul este Anastasie Condoidi, decedat la 1737, care a lost dascalul copiilor lui Dimitrie Cantemir, iar mai apoi Arhiepiscop de Vologda, unul dintre cei mai culti Vladici ai vremii. Al doilea, Mitropolitul Amvrosie Zertis- Kamenski, a lost fiul unui translator al hatmanului Ucrainei Mazepa, Stefan Zertis, originar din Moldova. Amvrosie a crescut sub obladuirea unchiului sau de pe mama, Vladimir Ka-

www.dacoromanica.ro menski, staretul Lavrei Kievo-Pecerska. Ela ajuns Mitro- polit al Moscovci, unde s'a ocupatcu restaurarea unor vcchi catedrale si a desfasurato larga activitate de traducator al scrierilor bisericesti din limbile greaca, latina si ebraica. In timpul ciumei din 1771, Mitropolitulnu §i-a parasit postul, cautand prin toate mijloacele saopreasca raspandirea molimei. Rascoala poporulula adus, la 16 Sep- tembrie, sfarsitul tragic al distinsului Vladica. Al treilea, Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni, s'a nascut la 1746, la Bistrifa Transilvaniei. Ela studiat la Kiev §i in Grecia, a lost profesor la $coalaDomneasca din Iasi, iar la 1791 a lost hirotonit EpiscopalCetatii- Albe. La 1793, Gavriil a ajuns Arhiepiscop al Ecaterino- slavului, cu re§edinta la Poltava. La 22 August 1794, invitat de vice-amiralul de Ribas, a sfintit locul undeurma sa se intemeieze Odessa Si, inspecial, locurile pentru cele dintai patru biserici din localitate, printrecare si viitoarea Catedrala. Gavriil a lost ctitorul casei arhieresti din Odessa si al manastirii Sf. Adormiri, fondatape mosia donata de un alt Roman, Alexandru Tautu. Numit, la 1799, Mitropolit al Kievului, patru ani mai tarziu el s'a retras la pensie, asezandu-se la Odessa, apoi la Dubasari, dara lost rechemat, ca sa conduca Biserica din Principatele Romane,pe timpul razboiului dintre anii 1808-1812. Dupa aceasta data si pana la moarte, ce-a urmat la 1821, Mitropolitul Gavriil a lost un vrednic reorganizator al vietii bisericesti din Ba- sarabia, unde la Chisinau a intemeiat seminarul teologic, prima tipografie si multe alte asezaminte. Ela lost coducatorul boierimii locale in toate manifestarile ei, menite sa apere vechile privilegii,legislatia si obiceiurile pamantului. In Basarabia, la Comarova din judetul Hotin, s'a nascut, la 1862, al patrulea frunta§ de origine romaneasca, care a avut un rol important in viata Ortodoxiei din Rasarit. E vorba de ilustrul Mitropolit Arsenie Stadnitchi al Nov- gorodului, lost elev si profesor al seminarului din Chili- nau, distins carturar, care a studiat relatiile bisericesti

3 33

www.dacoromanica.ro romano-ruse. Cultura exceptionald a acestui Ierarh 1 -a adus rector al Academiei Teologice din Moscova si membru al Consiliului de Stat din partea calugarimii, presedinte al Comitetului de invatdmant al Sfantului Sinod. Era primul candidat la Patriarhie, decedand in surghiun, in Turchestan, la1936. Dintre cei dintai carturari, adevarati deschizatori de drumuri in *Uinta ruseascd, a Lost si spatarol Nicolae Milescu. Medicina Rusiei datoreaza mult Romanilor. Panaiot Condoidi, venit si el din Moldova, impreund cu D. Can- temir, a studiat la Leyden, unde luat, la 1733, doctoratul. A fost un erudit savant siadministrator-legiferator al medicinei rusesti. A decedat la 1760. lar din nepotii spatarului Milescu, asezati in partite Harcovului, se coboard celebrul savant etmolog, bacteriolog si patolog,Ilie Meci- nicov, care, traind intre anii1845-1916,a fost creatorul em- briologiei comparative a nevertebratelor, al teorillor imu- nitatil, fagocitozel etc., vice-presedinte al Institutului Pas- teur" din Paris, laureat la1908al premiului Nobel, autor al mai multor opere de o importanta exceptionald pentru sal*. Membru onorar al Academiei Romane, el a fost omagiat de dr. G. Marinescu, In sedinta din 2 Septembrie 1916, a acestui inalt for de colloid. Fratele sau I), Leon Me- cinicov, decedat la 1888, a Lost si el publicist, geografsi sociolog, cu o viata foarte sbuciumatd, petrecutd intrevo- luntarii lui... Garibaldi si colaboratorii... geografului Elisee Rectos. Pupa cum Nicolae Milescu, prin calatoria sa repetata in China, a pus temelia legdturilor Rusiei cu extremul Orient, tot asa un Roman insusi Dimitrie Cantemir,a stabilit relatiile Rusilor cu Persia. Principele ref ugiata con-

Sfarsitul tragic al fratelui mai mare, magistratul loan Mecinicov, a inspirat lui Tolstoi una din cele mai puternice opere : Moartea lui Juan Mid. Al patrulea Irate, Nicolae, avocat, a fost tatal uldmului primar-loctiltor al Odessei, Leon N. Mecinicov. 3i

www.dacoromanica.ro ,dus cancelaria lui Petru cel Mare in campania din Persia, Aucand personal tratativele diplomatice§i scriind mantle- stele adresate poporului persan. 0 importanta mare In diplomatie au avut refugiatii din Principatele Romane, venni in Rusia la inceputul secolului al XIX-lea, urmand pe ,Constantin-Voda Ipsilanti,§imai tarziu. Amintim, In treacat, nume de diplomafi, din care unii au lasat urme Si in domeniul scrisului :Negri, Katacazi, Mavros, Onu, Dabija, Arghiropol §1 altii, la care putem adauga pe diplomatii basarabeni : Cantacuzino, Moruzi §i Krupenski. Intemeietorul arhivisticei ministerului de externe este §i el un Roman, nepotul de sora al Mitropolitului Amvrosie al Moscovei, Nicolae Bant4-Kamenski. Tatal sau era nepot de vara al lui Dimitrie Cantemir, pe care I-a urmat in Rusia. Nicolae Banta§-Kamenski s'a nascut la 1737. Era elevul vestitului Platon Lev§in, viitorul Mitropolit al Mos- covei. Dela 1762 qi pana In ultimul moment al vietii sale, Bantas-Kamenski a cercetat documentele istorice ale di- plomatiei, publicand volume monumentale despre relatiile cu Polonia, China, Grecia, Moldova, Tara Romaneasca si altele. El a studiat emigrarile In Rusia,istoria Ucrainei, relatiile cu Tatarii. La navalirealuiNapoleon, fiind director al arhivei ministerului de externe din Moscova, ne- obositul istoric a salvat 105 lazicu documente. Paralel cu aceasta, avea o vasta activitate de editor al unor opere vechi. A murit la 1814, la Moscova. Istoric a fost §i feciorul sau, Dimitrie Banta§-Kamenski, care a trait intre anii 1788-18501ia fost guvernator la Tobolsk qi Vilna. El a alcatuit istoria Ucrainei, biografiile unor comandanti de armata, apoi, trimis in Serbia, a scris la 1810: Cdldtoria In Moldova, Valahia $1 Serbia. Aid putem .aminti §i pe contemporanul sat', eruditul senator loan Mu- v-Apostol, stranepotul hatmanului Danila Apostol. Un adevarat deschizator de drumuri in cultura a fost ;printul Antioh Cantemir.Printre Romance, cu un rol in- Isemnat in viata sociala, amintim pe surorile printului An-

www.dacoromanica.ro tioh, Maria CantemirSiprintesa Smaranda Go litin, pe- contesa Roxandra Ed ling, nascuta Sturdza, pe Alexandrina Rosetti-Smirnov, prietenaSieroina unor scrieri ale lui Jukovski, Pu§kin, Gogol, Lermontov, Viazemski, Homiacov, Pletnev, Acsacov..., autoarea unor admirabile amintiri,fata de comandant de port la Odessa, care purtand numele Rosetti :1§i arata totu§i o ofigine franceza.Insfaqit, amintim §i pe printesa Elena Ghica-Masalski, scriitoarea Dora d'Istria. Un succesor genial al lui Antioh Cantemir, a fost Gogol, care §i el, prin femel, se tragea din neamul de polcovnici cazaci Tanschi, de origine romaneasca. De altfel, stramoii poetului Pu§kin au emigrat dupa traditie acum multe secole, din Transilvania. Jar in Ucraina, mai aflamlite- rati de origine romaneasca in familia Dumitra§cu, sau pe etnograful §i istoricul Grigore Galagan ; de asemenea, bi- bliografulVasile Anastasievici,feciorulmoldoveanului Anastase a§ezat la Kiev, sau in Crimeia publicistul Nicolae Scerbani, Negrescul din Herson, M. Chiriacov din Odessa§iGrosul-Tolstoi. Din Basarabia, apologetul cu numeroase scrieri, Alexandru Sturdza, sau contemporanul sau, Alexandru Hajdeu.Intre savantii slavi§ti :Guta Ve- nelin, Polihrone Sircu din Stra§enii Alexandru Iatimirs- chi toti cu numeroase scrieri. Dintre profesorii universitari basarabeni, Romani sau feciori de romance, amintim pe :istoriculGheorghe Peretiatkovici la Odessa, di- rectorul Institutului Politehnic din Var§ovia Nicolae Ko- tovski (Cutoiani), §i fratele sau, Anatole, profesor de medicina la Odessa, Gheorghe Durdufi, profesor de medicina la Moscova, iar Nicolae Strajescu la Kiev, pe Nicolae Grosu la Harcov, pe loan Ciorba, profesor de matematici la Var§ovia, Vladimir Sava §i Alexe Hancu, la Harcov, Leon Pisarjewski, profesor de chimie ; in sfaqit doi mini§tri ai instruclieipublice,contele Delianov, din Ar- meniromanizati,§iilustrulsavant-jurist Leon Casso. Vorbind de carturarii din Basarabia, putem aminti pe pu-

36 www.dacoromanica.ro blicistul Pavel Crusevan §1 pe scriitorul LeonDonici (Le- onid Dobronravov). Pomenind doar in treacat nume careprezinta o valoare deosebita in stiinta, contribuind unii cuzeci de studii insemnate in diferite probleme savante,sa ne oprim /a Harcov, unde s'au asezat cei mai multirefugiati care 1-au Ins° tit pe Dimitrie Cantemir. Familia Abaza adat mai multi carturari, printre care pe Alexandru,ministru de finante, Nicolae, care a scris despreCrucea Rosie in razboiul din 1877, si Constantin (1840-1905), pedagog si autor de schite din viata militara, in celedin urma ajuns judecator de pace la Ismail. Un alt savant, urmas al emigrantilordin 1711, din vechea familie Bedreag din Hotin, estenaturalistul Vla- dimir Bedreaga, nascut la1854 la Voronej si care si-a petrecut o mare parte a vietii inGermania si Franta. Despre viata si opera acestui naturalist a scris oruda a sa, p-ofesorul C. Bedreag, dinIasi. De origine romaneasca era si VladislavPetre Buzes- cul (1858-1931), decanul facultatii deistorie si filologie din Harcov. Nascut la Popovca din regiuneaHarcovului, el a murit In acel oras. A fost urmasul unornobili mol- d weni stabiliti la Izium. Studiilele-afacut la Harcov, publicand apoi un sir intreg de opere monumentale :Pe- ricles (1889), Politica ateniand a laiAristoteles (1895), In- troducerea in istoria Greciei (1904), Istoriademocratiei ate- !Ilene (1909) si altele. Elenist cu renumemondial, la 1922 proclamat membru al Academiei, Buzescul aprezentat, mai tarziu, Inca un studiu important :Istoria universalci si reprezentantli ei in Rusia insecolul al XIX-lea a la inceputul secolului al XX-lea (vol. 1,1929, vol. 11, 1931). Necrologul sau it gasim inRevue des etudes slaves". La 1711, in regiunea Harcovului s'a maiasezat o ramura a familiei moldovenesti Gredescul.Dela Romanii Buzescul siGredescul, mosiile for din judetul Kupenski poarta si astazi nume de : Gredesculeanca,Buzesculeanca

37 www.dacoromanica.ro etc. In primele generatii poveste§te ginereleprof eso-- rului Gredescul, magistratul Victor Ivancenco (Chi§inau),. ace§ti Romani au fost militari, pastrau §i mai cu sfintenie obiceiurile §i limba stramo§easca, in deosebi in ru-- gaciuni. La mo§ia Svecennaia s'a nascut Nicolae Andrei Gre-- descul, al carui bunic, Procopie, Inca se finea de traditiile mol-- dovene§ti. Nicolae a absolvit liceul §i facultatea de drept la Harcov,si -a luat doctoratul in drept §i proceduraci-- vilaIa Cazani, la 1905 a ajuns decan al facultatii de drept din Harcov, fiind unul din savaniii care au introdus elementul sociologic in drept. Ales deputat in Duma Statului, a fost vice-prqedinte liberal §i a iscalit faimosul protest- apel din Viborg, impotriva dizolvarii Dumei. Si-a pierdut catedra, continuand sa conferenfieze la Petersburg, unde- a trait pans nu demult, batran paralizat,in varsta de a-- proape 80 de ani. La universitatea din Harcov au mai fost profesori cativa basarabeni :Cesar Rusian,lamatematici, Nicolae Doro- feev, Vladimir Gordon, la drept, §ialtii. 0 alts familie romaneasca §i mai veche, coborand direct din Stefan cel Mare, Rahmaninov, a dat,in secolul al XVIII-lea, pe un popularizator allui Voltaire, in secolul urmator pe Vasile Rahmaninov, cunoscut profesor de mecanica, la Kiev, iar in prezent pe distinsul corn- pozitor Serghei Rahmaninov, mort acum catva timp Ia Los-Angelos. Economistul-academician lanjul,istoricul Ii- terar Vasile Cheltuiala, prinful Cantacuzino-Speranski, director al departamentului confesiunilor straine, publicistul Bulatel §i multi altii, ar fi meritat fiecare o biografie de- tailata.

38 www.dacoromanica.ro INTEMEIETORII ODESSEI Se zice, ca in secolele al III-lea si al IV-lea, pe malul Mdrii Negre, unde astazi se intinde Odessa, se afla antica colonie greceascd, Odessos. In once caz, multe urme arheologice vin sd confirme ipoteza unei asezdri antice, in partile acestea. Pentru un mileniu intreg, navalirile barbare au §ters localitatea aceasta din istorie. In secoleleal XV-lea si al XVI-lea apare Hagibei, un cuib haiducescalTatarilor, strajuind desertulstepelor.Ceta tuia a cucerit-o, la 1789, amiralul de Ribas (1749-1800). Ciudate vieti prezinta toti acesti aventurieri cosmopoliti, creatori ai Odessei ai tinuturilor invecinate. Numele lui de Ribas it poarta strada principald a o- rasului. Era un spaniol, nascut la Neapole9iajuns in serviciul Rusiei.El a avut un rol in prinderea faimoasei pretendente Ia tron,prin(esa Taracanova ".II sprijinea barbatul de Stat Betki, !mat lui de Ribas i s'a incredintat educatia feciorului nelegitim al Ecaterinei II,contele Bo- brinski. Dar si in lupte, Ia Tulcea, la gurileDUndrii, de Ribas s'a aratat ca un marinar viteaz. Dupa proectul sau, la 1794, s'a fondat cetatea Hagibei, denumita mai apoi Odessa, port comercial de mare importanta. Colaboratorul principal al lui de Ribas a fost generalul-inginer de Wollant, de fel din Brabant, iar primul ar- liitect al orasului a fost Romdnul Manolel). De Wollant era Inca un strain, venit in serviciul Rusiei, deoarece dupa cum spunea contemporanul lor, contele Roges de Damas, ')Cel dintai prefect al Hagibeiului a fost maiorul Grigore Chiria- cov, §ef al vamii filnd maiorul Mihail Chiriacov, iar comandant al portului Joseph de Rosetti (f 1814), tatal senatorului Arcadie Rosetti §i al Alexandrinei Smirnov.

39 www.dacoromanica.ro acolo, pentru o vind puteai sa pierzi capul, pe cand in Turcia (alts tara pentru cautatori de noroc)puteai In- dura teapa. S'au gash insd alti care sa slujeascd pe Turci, ca discipolul printului Eugen de Savoia,1 aimosul conte de Bonneval,, care, dupd serviciu la Francezi §i Germani, a ajuns pa§a turcesc, oprind pentru o suta de ani Inain- tdrea Austriei in Balcani. Creatorul adevarat al Odessei a fost Armand-Emmanuel du Plessis, ducele de Richelieu, nepotul vestitului mare§al Richelieu. El s'a nascut la 1766, la Bordeaux. Preceptorul sau. a fost abatele Labdan. In varsta de 15 ani, Richelieu a fost casatorit cu fata ducelui de Rochechuart, in varsta de 13 ani, dar foarte urIta. In aceea§i sears, viitorul duce pleca in calatorie §i de atunci mereu ocolealocalitatile unde locuia sotia sa. Ludovic al XVI-lea 1-a numit sambelan, dar tanarul cauta un camp mai larg de activitate. La 1790, el a vizitat, la Viena, pe prototipul clasic al cetatenilor lumii", printul de Ligne. Un sol al printului Po- tiomkin veni sa-1 vesteasca pe de Ligne despre apropierea unui asalt uria§ 1mpotriva Ismailului.Feciorul lui de Ligne, Richelieu §i contele Langeron s'au grabit spre campul de luptd. Cu toate ca asaltul,condus de marele Suvorov, i-a adus crucea Sf. Gheorghe, totu§i Richelieu nu mai Linea saretraiascaaceasta noapte de pomina. Moare tatal sau. Revolutia inainteaza. La 1792, Riche- lieu proiecteaza popularea Crimeii cu emigranfi francezi. La 8 Octombrie 1802, el este numit prefect al Odessei. Prin ucazul din 30 lanuarie 1803, i se acorda depline pu- teri administrative. Doi ani mai tarziu, i se 1ncredinteaza postul de guvernator militaralHersonului §i guvernator civil al Ecaterinoslavului. In unsprezece ani, populatia o- ra§ului a ajunsdela 7000-8000 la 35.000, iarcele 400 case din1802,s'au reconstruit in 2600 cladiri.Odessa cre§tea foarte repede, cheltuindu-se pentru desvoltarea ei sume minime. Richelieu era un administrator perfect. El a infiinfat primal colegiuRichelieu', la care au studiat

40 www.dacoromanica.ro multi basar Abeni.') A plantat gradini, aducand din Italia sal- carnal. Duce le supraveghea personal construirea caselor, vizita familiile cetatenilor, organiza §ezatorile culturale§i muzicale, examina pe elevi. Imbracat modest, ramanea a- cela§inobil duce, scria despre el prietenul sau, Charles Sicard mai ales sacrificandu-se cu abnegatie in timpul ciumei care bantuia Ia Odessa intre anii 1812-1814. La 26 Septembrie 1814, Richelieu parasea ora§ul in- floritor. Populatia 1-a condus departe din ma*, dar In loc de uralesiaclamatiuni, toti plangeau despartindu-se de acest parinte iubitor. Duce le pleca in Franta, unde exact un an dupd parasirea Odessei, i s'a incredintat dupd caderea cabinetului Talleyrand formarea guvernului. Sufletul lui Richelieu a ramas insa Ia Odessa. Ironizandu-1, Talleyrand pe drept spunea ca niciun barbat de Stat al Frantei, nu §tia mai bine nevoile Crimeii, ca Richelieu! Iar insu§i ducele continua sa scrie din Franta despre aerul curat §i liber al stepelor noastre ", sau adauga ca din fericirein Franta recolta n'are sa fie prea Imbelpgata, incat piata Odessei nu va suferi... Nobilul francez a murit Ia 16 Mai 1822. Succesorul lui Richelieu a fost contele Alexandra de Lan- geron (1765-1831), alt emigrant, care, Insa, dupd restaurarea Bourbonilor in Franta, n'a gasit acolo starea de spirit dorita. Numit la conducerea Odessei la 1815, patru ani mai tarziu s'a reu§it sa se °Nina o creare de situa(ie spe- ciald pentru portul Odessa : porto-franco (pans la 1849). Nemultumit de colegii sal, Langeron a pardsit in curand postul. Contele Vorontov a lost ilustrul sau succesor.

I) La 1828: Apostol PopasiCalinescu (Mih. M. Calinescu e ins- pector la 1821-1829), 1834: Arapoglu, 1839: Hangerli, 1840: Const. Kazimir, 1845:Scarlat Cotruta, Dim. Suruceanu, Al, Danga, Samoil Bogatnou, 1846: Al. Ratco, Al, Rodideal, Gh. Inul,Gh. Ugrimov, 1847: loan Ratco, 1848: Const. Katacazi, Manoil Krupenski, 1849: Dim. Danga, 1150 :Al. Cotruta, Gh. Gustea, 1851: Filip Scrivanu, 1852: Const. Grosu, Nic. Socevan, Dim. Inglezi, 1853 : Nic. Krupenski, Const. Chiriac, Mih. Sirb, 1854: Anton Ducantoni, Dim. Camboli, *t. Crupvan, Vasile Ratco, Const. Cristi, 1855: Dim. Ivanoglu, Al. Stra- tan, Atanase Mavro, Petre Kazimir, 1856: Teodor Krupenski, Dim, Pisarjewski, etc.

41 www.dacoromanica.ro STAPANA DIN MANZARI Roxandra Sturdza, sau contesa Roxandra Ed ling, este Carina indrurnatoare a operelor sociale, culturale §i de binefacere ale Basarabiei §i Odessei de altadata. Despre acest geniu senin femeiesc al credinfei§iiubirii", au scris multi carturari, dar opera de capetenie ramane biografia ce i-a consacrat-o fratele sau, Alexandru Sturdza. Roxandra Sturdza era fiica vornicului Scarlat Sturdza §i a Domnifei Sultana, fata Domnitorului Moldovei Con- stantin Moruzi. Ea s'a nascut la 12 Octombrie 1786, la Constantinopol. Catre batranetea parintilor, conducerea familiei Sturdza a trecut, fait ca aceasta sa se resimta, Roxandrei, care sprijinea pe parintii .ei nefericiti,stall sailparaseasa, la 1792, patria-Moldova,§icare precum afirma fratele ei era a doua mama a copiilor. Prin bunatatea §i inteligenta sa, ea a atras simpatia §i increderea tuturor. Batranul Scarlat Sturdza, numit la 1812 cel dintai guvernator al Basarabiei, era un om cult. Casa lui din Petersburg era deschisa oaspetilor. De doua on pe saptamana o vizita un cerc mai larg de cunoscuti. Adeseori veneau tinerii Capodistria §i viitorul erou al Eteriei, Ale- xandru Ipsilanti, ,cu o infatipre eroica, inteligenta vie §i inima buna" scrie in amintirile ei Roxandra Sturdza. Roxandra leaga o prietenie sincera cu printesa de Te- rente1icontesa Golovin. La 1803, ea este prezentata la Curte, unde e numita domni§oara de onoare, ca§tigand increderea Imparatesei. In mijlocul frumusetilor ilustre, tanara nuseimpune prin fizicul ei placut, dar, intr'un.

42 www.dacoromanica.ro scurt timp, ea ajunge una din femeile cele mai distinse- ale capitalei. Prietenia vestitei printese Lieven viitoarea Egerie lui Guizot, combatutd de Chateaubriand In Me- moires d'outre-tombe Si a familiei amiralului Ciciagov ii ugureaza trecerea in societate. La Ciciagov, ea face cu- nogtinta Iui Caulaincourt, ambasadorul Iui Napoleon, gi a contelui Joseph de Maistre, ambasadorul Sardiniei, renumit prin conceptiile sale jesuite. Roxandra 11apreciaza ca o comoara de cunogtiinte, talentgisensibilitate. 0 importanta are gi prietenia cu Sofia Svecin, care constitue legdtura Roxandrei cu palatul Imparatesei-Marne. Campania lui Napoleon gi evenimentele ce-au urmat la 1812, au adus-o pe Roxandra Sturdza In planul intai al vietii mondenesipolitice. In saloanele el se intruneau renumitii adversari ai lui Napoleon :ilustra scriitoare ma- dame de Stael, baronul Stein. contele de Maistre, prinjul Golitin, contele Kociubei, lordul Walpol, generalul d'Oren- berg gi altii. Imparatul Alexandru I o vizita adesea. Firi sensibile, inclinate spre misticism,. ei se potriveau mult In caractere. La 10 Decembrie 1812, Impdrateasa pleacd In Ger- mania, ca sa-gi revada la Baden rudeniile. 0 Intovaragegte tandra Sturdza. La Berlin, ea viziteazd mormantul unui Irate, sinucis acolo. La 14 Ianuarie 1813, Sturdza pleacd la Weimar. In calatoria sa prin Europa, ea cunoagte pe batrAnul mistic Joung Stilling gi pe baroana Krildener,care, observand sesibilitateatinereifete, a cautat sa se foloseasca de aceste Imprejurdri. Urmdrita de scrisorile baroanei, pre- vestitoare de furtuni mistice, Roxandra vorbi Imparatului, despre profetd". Aceasta nu Intarzie sä apara la Heil- bron, cdgtigdnd influentd la Curte.Astfel a inceput feisict mistica a domniei lui Alexandru I,determinate de arhi-

.mandritul Fotie contele Aracceev. La Weimar, Roxandra I-a cunoscut pe marele Goethe, un curtean chibzuit, in care mai rar tresdrea poetul. Aici

43 www.dacoromanica.ro au sositi baronul Stein,de Laharpe, Capodistria, Ipsi- lanti si altii. Din legdturile familieisale cu Capodistria scrie literatul Wiegel ea in taina 1-ar fi doritdrept sot §i s'a hotdrat sa vorbeascd despre el Imparatului, care pand atunci nici nu-1 cunostea. Dupd sfatul ei, pentru incercare, Impdratul 1-a chemat la congresul dela Viena§i-1numi apol ca al doilea secretar de Stat pentru afacerilestrainea. Faptul ca Capodistria a fost recomandat de Sturdza, e incontestabil, dar Wiegel nu aredreptate considerdnd ca ea 1-ar fi dorit drept sot. In timpul acesta, conteleCa- podistria a cerut-o pentru a doua oard in casdtorie, dar a fost refuzat, dupd cum Roxandra opovesteste in amin- tirileei,la 1829, pe cand pretendentul mai era in viatd. In acelasi timp, Sofia Svecin scrie la Baden despre un alt cdutator al casatoriei cu Sturdza : Contele de Maistre m'a rugat sa-ti scriu din partea lui multe lucruri dragute. Drdgut e cuvdntul cel mai cum- pdtat. Cad dacd s'ar apuca cineva sa descoase fir cu fir sentimentele lui fata de mata, Dumnezeutie ce lucruri ciudate ar descoperi ". Nici Ia congresul dela Viena, Roxandra Sturdza n'a ramas In umbra.Multe marturisiri le gasim Iaistorici, scriitori, dar§iin corespondenta el cu Suveranii, in parte publicata de nepoata ei de frate, printesa Maria Gagarin, precum Si in volumul Regne de Michel Sturdza,de A. A. Sturdza. La Weimar, ea itcunoaste pe viitorul ei sot, contele Edling. Roxandra se duce la Schtinbrun, unde s'a retras Maria-Luisa, sotia lui Napoleon, si micul Duce de Reichstadt. La 1816, contele Albert-Gaetan Edling, ministrude externe din Weimar, vine la Petersburg, incaiitate de maresal alCurtii surorii Imparatului, Marea Ducesa de Weimar. Contele descindea dintr'o veche familie austriaca, cunoscutd Inca de pe vremea cruciadelor. El s'a nascut In castelul familial Heydenschaft, Idngd Gorz, era un neamt

.44 www.dacoromanica.ro blond si gros, spune Weigel om cu studii eminente si un caracter bun. In curand a avut loc nunta sa cu Ro- xandra Sturdza, care parasi Curtea. Ei au intreprins o calatorie dela Dresda la Florenta, asezandu-se apoi la Weimar In timpul acesta, fratele contesei, diplomatul Alexan: dru Sturdza, a avut neplaceri din cauza unui memoriu privind universitatile germane. Roxandra s'a retras, inn- nita si ea, din societatea capitalei, asezandu-se la 1822, la Odessa. Doi ani mai tarziu, se muta acolo definitiv si solul ei, care, Inca la 1819, a demisionat din postul de maresal al Curtii din Weimar. Adeseori petreceau vara la mosia Manzari, intinsa pe un teren de peste zece mii ha. de pamant, conferit contesei in Basarabia, in judetul Tighina.Calatorul german, dr. Zucker, vorbeste despre excelenta gospodarie din Manzari. Istoricul Basarabiei Ale- xandru Zasciuc povesteste ca Roxandra Edling a incercat impadurirea stepelor din Bugeac. La 1828, contesa a zidit biserica de piatra, a Sf. Alexandru, din Manzari. Din ce In ce, Roxandra Edling se retrage si mai'mult din forfoteala societatii. 0 mare parte a vielii si-o petrece la mosie, unde copacii mei, animalele si oarnenii mei, mi se pare ca se bucurd de prezenta mea". Chiar in timpul ciumei d:n iarna anilor 1829-1830, contesa nu si-a parasit mosia Manzari. Disparitia din viata a Imparatului Alexandru, omorul lui Capodistriaajuns presedinte al republicei grecesti, moartea mamei si a sotului, toate le-a indurat cu resemnare, consacrandu-se operei de binefacere, in care era aju- tata de frate. Biserica, spitalul, casa pentru preoti si scoala din Man- zari, orfelinatul de langa Odessa, fondul de 40.000 ruble pentru infiintarea unei manastiri de calugarite, ajutorarea Grecilor refugiati si multe alte le-a realizat contesa Edling, hind o indrumatoare a operelor sociale si filantropice din Basarabia si Odessa. Ii revine de asemenea meritul de a fi fondatoarea, la 1829, a Societatii de binefacere a femeilor

45 www.dacoromanica.ro din Odessa, cea dintai societate de acest gen §i prima or- ganizatie feministd din Sud-Estul Europe!. Nobila Romance aconduscomitetul pentru ajutorarea infometatilor din Odessa, Ia 1833. Cdlatorind prin Europa, contesa Ed lingface cono§- tintacuscriitorul Chateaubriand,filoelenulCharles Eynard, Sainte-Beuve, de Me lun §i altii, dar principalul i§i revede prietena, scriitoarea Sofia Svecin, care s'a a5ezat Ia Paris, unde salonul el este un centru important al jesuitismului, fiind vizitat de frunta§ii politici contii de Falloux §i Montalembert. Saloanele contesei, la Odessa, intruneau intreaga elite a oraplui. In fiecare Jo!, seara, aveau loc §ezatori literare. La 1834, s'a publicat revista Darul sdracilor", cu o anexa litera,ra almanahul francez La Queteuse", rdspandit §i in Principatele Romane. Revista putea sa onoreze once centru european, prin redarea unui bogat material literar, !salt in original de inainta§ii culturii universale: Lamar- tine, Moore, Schiller, Batiu§cov, Elena Severin, sora contesei, Alph. Chapellon, L. Repey, ajuns mai apoi profesor de limba franceza in Moldova, baroana Kriidener §i alt!!. Contesa Edling suferea de cord. Toto§i, ea1§i continua opera filantropica, mentinea salonul literar din Odessa §i ducea o vasty corespondentd cu multi oameni de seamd a! epocei. Si mai abatuta, ea s'a intors din cdlatoria la Constan- tinopol. In Octombrie 1843, sosind la Odessa, nobila femeie cade bolnava §i-si cheama duhovnicul. Moare in ziva de Duminica, la 16 Ianuarie 1844. Intreaga Basarabie §i Odessa i§ideplange binefaca- toarea. Arhiepiscopul Gavriil insu§i, o conduce la locul de ve§nica odihna. Necrologul aparut in Curierul Odessei" 11 iscale§te A. Troinitki,iar J. Demol scrie in Notitele Societatii de agriculture din Odessa. Ilustra femeie e inmormantata la marginea marl! a§a-i era dorinta in partea Fantanei de Mijloc. Deasupra mor-

www.dacoromanica.ro mantului, Alexandru Sturdza cladeVe biserica Sf. Invieri, zidita de arhitectul Francesco Marandi §ipictata de pictorul Bertini din Milano. Alexandru Sturdza continua opera filantropica a surorii sale, intemeind Ospiciul, denumit de Imparat la 1859 Sturdzesc. La 24 lunie 1859, pe campul bataliei dela Solferino, scrlitorul Henri Dunan concepe proiectul Cruel' Ro§ii". Alexandru Sturdza, sub o forma mai simply, este unul din precursorii acestei idei, datorate contesei Edling. Ctitoria Sturdzqtilor s'a pastrat in buns parte pana in prezent. Contesa Edling era §i scriitoare, cu un stil limpede §i foarte obiectiv in redarea amintirilor ei. Memoriile contesei servesc, de aceea, multor istorici pentru documentare, ca §i pretioasele ei scrisori. Ele constitue un interes deosebit §i pentru zugravirea vidi personale a autoarei. Cararea vietii scrie contesa in Impresille la 18 ant la inceput ne pare incantatoare, dar inaintand mai departe pe drumul impodobit de inchipuirea noastra, vezi ca in aceasta, in aparenta fermecatoare viata, sigur §i constant este numai nestatornicia mereu schimbatoare...". Trecand prin Basarabia, Alexandru Sturdza descrie in urmatoarele cuvinte mo*ia surorii sale, din judetul Tighina: Ne-am oprit in treacat la conacul vaduvit, numit Manzari, cladit de sora mea, unde casa modesty sub umbra deastl de copaci, biserica singurateca, §coala, iar pe culme chipul de marmora al lui Alexandru Blagoslovitul, ne-au dat un adapost 1in4tit Si tacut, ce mangae pe cala- fora obositi de gandul trecerii vremelnice a tuturor tur- burnilor §i a sbuciumarilor pamante§ti.

47 www.dacoromanica.ro ALEXANDRU STURDZA Fratele contesei Ed ling, carturarul basarabean Alexan- dru Scar lat Sturdza, s'a nascut la 18 Noembrie 1791, la Iasi. La incheierea pacii din Iasi, ferindu-se de urgia Tur- cilor, tatal salt, vornicul Scarlat Sturd ?a,a trebuit sa -si caute refugiul peste Nistru. El s'a stabilitla o mosie din Belorusia, unde familia sa continua sa ducd aceeasi viata patriarhald a conacului moldovenesc parasit. Pe micul Alexandru 1-a crescut pioasa lui doicd, Maria, si Invdtatul emigrant francez Jean-Joseph Dopagne. Sora mai mare, Roxandra, a avut o influentd puternica asupra educatiei copilului. La varsta de 17-18 ani, tanarul Alexandru Sturdza era aproape format intelectualiceste. El si-a absolvit studiile in Germania, unde a ajuns sa patrunda adanc in stiintele teologice, filosofice si istorice. Avea o capacitate rara de linguist, posedand la perfectie mai multe limbi moderne si pe cele clasice. Datorita acestorcalitati, Sturdza devine unul din cei mai cunoscuti publicisti ai vremil, apologet al legitimismului si al ortodoxiei. In cenaclurile literare din Petersburg, Sturdza a cunoscut pe scriitorii de elitd : Kdramzin, Jukovski, Dimitriev, Batiuscov, Viazemski... A intrat mai tarziu in diplomafie, colaborand cu prietenul intim al familiei sale, vestitul Ca- podistria. La 1812, ei au redactat primul asezamant de administrare a Basarabiei, unde bdtranul Scarlat Sturdza urma sa apere vechile traditii moldovenesti, ii calitate de guvernator. Imparatul Alexandru aprecia mult pe tandrul Sturdza,

www.dacoromanica.ro care a participat in calitate de secretar particular al Im- paratului la congresul din Viena. Tratatul de pace dela Bucuresti si actul Sfintei Aliante s'au redactat siele de acest Roman. Dar altceva a facut ca numele sau sa rasune prin Europa. La 1818, Sturdza a prezentat congresului dela Aachen un Memoriu asupra situatiel actualea Germaniei. Spirit de conservator, el critica duhul de razvratire al universitatilor, care nu urmareau cladirea cordbiei unuistat crestinesc, ci infiltrau ateism si revolutie. Sturdzapropunea unele masuri, pe care cercurile democrate le-au calificat drept reactie" ; guvernantii insa, in frunte cu renumitul Matternich, le-auaprobat. Ziarul englezesc Times" a reprodus Memoriul intr'oformaapocrifd.Comentariile din cele mai vehemente s'au publicat pretutindeni. Stu- dentii din Iena, contii Bochgoltz siKeller, 1-au provocat pe Sturdza la duel. Guvernul a luat masuri, mutandu-1 la Dresda, iar studentii s'au resemnat, recunoscand ca tanarul diplomat nu era decat o marina de scris", memoriul fiindu-i dictat de sus. Discutiile nu se potolira insa. La 23 Martie 1819, pentru aprobarea Memoriului lui Sturdza, a fost omordt la Mannheim, de studentul Karl Sand, cunoscutul scriitor August Kotzebue. In momentul cand scandalul politic provocat punea capat carierei diplomatice a lui Sturdza, el nu mai era un simplu tanar diplomat. La 1816, la Weimar, a aparut importanta sa scriere apologetica :Consideration sur la doc- trine et l'esprit de I'Eglise Orthodoxe. Lucrarea era scrisa cu ocazia izgonirii jesuitilor din Rusia. Scrierea a provocat un raspuns din partea faimosului conte de Maistre, de altfel un vechiu admirator al Roxandrei Sturdza, publicat sub titlul : Du Pape. Polemica a continuat in decursul anilor, atragand atentia intelectualilor Europei intregi. Jesuitul Razaven de Liesseques participa siel in acest conflict. Putem urmAri din scrierile lui Goethe, interesul ce-1 prezenta Sturdza :

4 49

www.dacoromanica.ro La 6 Ianuarie 1819, Olimpianul inregistreaza in ziarul sau pe contele Sturdza". Peste cateva zile, semnaleaza anuntul ironic al Menzoriului lui Sturdza, din Berliner Zei- tung". In analelesale, Goethe trace urmatorul rezultat pentru anul 1819: In mersul lumii, care de astfel a fost lini§tit de tot, sose§te la Weimar Maiestatea Sa Imparateasa Domnitoare a Rusiei. In acest timp am vazut §i pe contele Sturdza". In legatura cu aceste evenimente, Goethe i-a dedicat lui Sturdza o poezie ironica. In acest timp, Sturdza se casatore§te cu fata renumitului savant, doctorul Hufeland, pe care Sturdza I-a recomandat, douazeci de ani mai tarziu, ca indrumator lui Mihail Kogalniceanu, la Berlin. Astfel se incheie activitatea di- plomatica europeana a lui Alexandru Sturdza. El se retrage, continuanduli opera apologetica §i legaturile literare. Intre anii 1818-1821, Sturdza §i-a dedicat activitatea acelei parti a Moldovei, careia is'a zis Basarabia. Con- temporanul sau, literatul Wiegel, care a ajuns mai tarziu vice-guvernator al Basarabiei, caracterizeaza astfel mentalitatea lui Sturdza : El null. ascundea dorinta de a vedea Moldo-Vlahia ca o imparatie osebita, impreuna cu Basarabia, Bucovina §i Transilvania... Manat de ideile timpului §i cunoscand inclinarea ce domnea de a desparti dela Rusia cuceririle facute de ea, el a intreprins sa faca dintr'o particica a patriei sale (Basarabia) un mic stat model cu guvern re- pr ezentativ " Astfel, la 1818, Basarabiei i s'a acordat un nou a§e- z5mant administrativ, prevazand o deplina autonomie regi- onals a provinciei, care urma sa fie condusa de un guvernator plenipotentiar§i un Slat Suprem. Insui Sturdza servea drept secretar de Stat pentru afacerile basarabene, pe care 1raporta Imparatului prietenulsau,diplomatul Capodistria. Simpatia aratata de Sturdze§ti fata de miva- rea Eteriei din 1821, a sdruncinat intru catva situatia for

www.dacoromanica.ro la Curte. Resemnat, Alexandru Sturdza §i contesa Ed ling s'au stabilit la Odessa, petrecand vara in mijlocul Moldo- verdlor din judetul Tighina, la moOile Manzari §i Sturdzeni. In acela§i timp, in diferite colturi ale Europei apAreau ope rele lui Sturdza, scrise sau traduse in diferite limbi. Din cand in and, pentrua-§ivedea de sandtate, el vizita strainatatea. Timp de 14 ani, Sturdza a fost vice-pre§edintele Socie- Mt' Agricole din Odessa 9. De asemenea, el a fost unul din fondatorii §i vice-pre§edinte al Societatii de Istorie §i Anti- chitati din Odessa, din care au facut parte Arhiepiscopul Dimitrie Su lima, Mihail Kogalniceanu, Costache Stamati, A. Nicovul, A. Spada, Alexandru §1 Mihail Ghica, Mihail Sturdza, Alexandru Negri, Mihail Paleolog, G. Papandopol, I. Boteanu, fralii Cotruta, Alexe Nacu §i alti RomAni. Im- preund cu sora sa, Sturdza a scos la Odessa revista Da- rul saracilor", cu o anexa literary almanahul francez La Queteuse", rdspandit §i in Principatele Romane. S'au publicat §i poeziilesurorii defuncte a lui Sturdza, Elena Severin ;o poezie a ei, Le chien de l'aveugle, a tradus-o in romane§te §i Spicuitorul" luiGheorghe Asachi. De asemenea, in Moldova a aparut poezia lui Sturdza : Hymne d'un aveugle au solell, tradusd de Stamati sub titlul de : Teinguirea unui orb, §i dedicata patriotului Sturdza ". La 1832, arhimandritul Eufrosin Poteca redd in roma-. ne§te o scriere a lui Sturdza: Enhirid adecd minelnic al pravoslavnlcului hristian. La Ia§i, unsprezece ani mai tarziu, apar: Epistolit sau scrisori despre datorille sfintiei diregcl- toril preuteal, de Excelenta Sa Consilierul de taind Alexandru de Sturdza, tAlmAcite de arhimandritul Filaret Scriban. In anul urmator, Filaret Scriban publica la Iasi :Inudtdturile 1) Societatea Agricola se inaugureaza prin discursul lui C. Sicard, la 20 XII-1828, vice-pre§edinte al ei pana in Septembrie 1830, ur- rnandu-i Sturdza (1833-1847), C. M. Bazili (1804-1870) §i printul V. D. Dabija (1871-1874). Pre§edinte la 1875 e V. I. Mazaraki; Al. Haj- rdeu e membru-corespondent la 1835; printre membri gasim pe: Alecu Leonard, C. Tardent, Iorgu Balq, Ke§co, Cantacuzino, Grosul-Tolstol, Bastin Kazimir, Russo, Ralli, Corbe, baronul Stuart §i multi, alti Romani.

51 www.dacoromanica.ro religioase, morale a istorice, iar la 1851, Neof itScriban reproduce :Dublul paralel sau biserica in fata papitatii, de acelasi Sturdza. Invataturile religloase, morale V istorice, Sturdza le-a dictat la 1837, la Berlin, lui Mihail Kogalni- ceanu, ca un curs de religie cuprinzand 20 de paragrafe, pentru nepotii sdi de var, DimitriesiGrigore Sturdza, feciorii lui Mihail-Vocld. Prima edilie a lucrdrii apare la 1842, la Iasi, in limba francezd, imprimata de logofdtul Constantin Sturdza, Kogalniceanu scriind in prefata ei : Dar pana Si talentul d-lui Sturdza fiind cunoscute si apre- date in Europa de tot ceea ce este mai distins in litere si stiinte, elogiile mele cu aceasta ocazie nu ar fi decat de prison ". Acelasi Kogalniceanu vorbeste despre Sturdza si in discursul sau autobiografic, pronuntat la 1891, la Academia Romand : Consilierul de stat Alexandra Sturdza, coleg al lui Capodistria, cu care el lucra mult la Petersburg pentru emanciparea Eladei, rudd a lui Mihail Sturdza si dupa a carui recomandatiune not furam incredintati pastorului Jonas, in timpul petrecerii sale la Berlin, siaceasta era mai neintreruptd, era unul din vizitatorii cei mai deli ai casei pastorului. El priveghea de aproape studiilenoastre, ba devenea chiar profesorul nostru de religiune". Alexandru Sturdza mentinea legdturi permanente cu arhimandritul Filaret Scriban, care pe atunci studia la Aca- demia Teologicd din Kiev. Sturdza it sprijinea pe Scriban in fata varului sdu, Mihail.Voda Sturdza, si a mercanti- lului Mitropolit Meletie. Inca dela Academie, Scriban scria Cavalerului Costache Stamati, in Basarabia : Nu stiu,indeletniceste-se oare cineva cu adanarea vechimelor in Basarabia ? Nu au uitat oareiubitii nostri basarabeni ca sunt Romani ?... Eu insd nu ma deznAdajdu- esc pand voi auzi, ca acei doi de mare cuviinta stalpi ai nationalitdtii :Sturdza si Stamati Inca traiesc. 0, cat de mult doream ca sa vad Basarabiasipe d-voastrd". Domnitorul Mihail Sturdza al Moldovei roaga pe Ord

www.dacoromanica.ro _sau sa reorganizeze seminarul Socola din Ia§i. Cu aceasta .ocazie, la 28 Mai 1843, Alexandru Sturdza vine pentru ultima oars la Ia§i, unde e proclamat epitrop onorar al seminarului. Impreuna cu Mihail- Voda, el viziteaza Moldova de Sus, asis- tand la 19 Iunie la parastasul dela manastirea Frumoasa, oficiat cu ocazia Implinirii a zece ani dela moartea tatalui Domnitorului §i a transportarii ramg§itelor pamantqti ale mamei a3estuia, decedata la 1822, in Basarabia. La Academia Romana se pastreaza corespondenta lui Sturdza cu Filaret Scriban. Putem urmari dragostea §i grija deosebita a acestui Roman fata de seminarul ie§an §i in- drumatorul sau,Scriban. Noul Domnitor, Grigore Ghica, de altf elnepot al sau de vara, §i MitropolitulSofronie Miclescu upreaza sarcina generosului epitrop, care niciodata nu uita de orqul sau natal. Acest sentiment de dragoste pentru patrie it gasim §i In scrierile lui Alexandru Sturdza. Iata o marturisire a sa, exprimata in fata unei priveli§ti a imprejurimilor Ch4inaului : Acest coltipr al pamantului meu natal este numai un mic exemplu din frumusetile §i bogatiile Moldovei ; spre a le cunoa§te §i a le putca admira maibine, trebue sa vizitezi manastirile de pe valea Orheiului, sau§imai bine sa treci Prutul §i Siretul, ca sa vezi muntii Neamtului §i ai Pietrei, impreunarea Bistritei Si a Siretului, Intr'un cu- Yant, sa vizitezi locurile slavite prinf aptele glorioase ale lui Stefan cel Mare". Intre anii 1831-1834, Alexandru Sturdza a lost epitropul onorar al liceului Regional dinChi§inau, contribuind in acela§i timp la fondarea acestui liceu. Tinea mult la Basarabiapa- rintilor sai, uncle 4i petrecea o buns parte avietii. Imbolnavindu-se gray la mo§ia Manzari, Alexandru Scarlat Sturdza s'a tutors la Odessa. Nascutin bubuitul tunurilor, el a raposat la fel, in toiul unui razboi,in dimineata zilei de 13 lunie 1854. E ingropat in Odessa, unde un a§ezamant filantropic Si doua biserici poarta nu- Inele acestui fiu al Moldovei de odinioarg.

53 www.dacoromanica.ro WILHELM DE KOTZEBUE SI ROMANIA

Viata scriitorului german August Kotzebue (1761-1819) este bine cunoscutd si la not in Ora, unde opera lui a devenit foarte populard, Inca acum o suta si ceva de ani in urma. Primul sau traducator in romaneste a fost lancu Vdcat escu (1830). Scriitorul August Kotzebue a lost casatorit de trei on si a lasat mai multi copii. Prima sotie,Frederica von Essen, fata de general, a lasat patru feciori : Wilhelm, colonel, care a luptat la1812 Impotriva Francezilor ;Otto (1787-1846), cunoscut calator ; Carol, consul in Romania ; si Mauriciu (1789-1861), lt.-general si senator. Ceilalti copii s'au nascut din doua casatorii, cu Cris- tina si Wilhelmina, verisoarele renumitului calator Krusenst- jerna (1770 1846): Wilhelm, care a scris despre Moldova ; Friedrich ; George, guvernator la Riga ; Alexandru (1815- 1889), cunoscut pictor-batalist ;Pavel, dela 1874 conte, general-guvernator la Odessa si Varsovia ; Eduard si Beth.. Datele asupra majoritatii acestor reprezentanti le gasim in enciclopediile contemporane, iar un material interesant familial ne-a pus la dispozitie generalul Pavel E. Kotzebue, nepotul consulului Carol. Doi fii ai scriitorului August Kotzebue, Carol si Wil- helm (II), au avut un contact apropiat cu Romania. Aman- doi au fost di plomati, incat posteritatea ii confunda. Cel dintai a fost Carol, cunoscut consul rus in Prin- cipatele Romane, a carui activitate poate fl usor urmarita din studiul evenimentelor vremii. El a avut un rol important in viata Principatelor, unde a lost numit la 1838-

54 www.dacoromanica.ro Ziarul iesan Albina Romaneasca", din 1 Mai 1838, anunta sosirea, la 29 Aprilie,a consulului la Iasi ;aoelosiziar, din 4 Mai 1847, vorbeste despre mutarea consilierului de stat Kotzebue, Insarcinat cu provizoria purtare a general- consulului in Tara Romaneasca, din Iasi la Bucuresti. Des- pre el vorbeste si generalul Duhamel, in autobiografia sa (revista Arhiva Rusa", 1885); consulul povesteste Du- hamel nu-1 suferea pe Bibescu -Voda si ducea Impotriva lui intrigi. N. Iorga a recensat, la 1939, in Revista Isto- rica", o carte recent aparutd. la Potsdam :Erinnenrungen einen Diaspora-Geistliehen. Sunt amintirile parohului pro- testant, profesor la Sf. Sava din Bucuresti, R. Neumeister, care vorbeste si el despre Carol de Kotzebue si despre copiii sdi, August, Ernest si Zoe. Pe fratele consulului, Wilhelm, pastorul it numeste gresit : Ernest. Consulul Kotzebue a fost inlocuit din functie din cauza unei boll : pierzandu-si mintile, el a trait pana la o varsta de peste o sutd de ani, Daca-1 asezam, ca nastere, intre Otto si Mauriciu, asa dar nascut pe la 1788, ar fi murit pe la 1893. Titu Maiorescu a relevat cel dintai importanta, pentru Romania, a lui Wilhelm de Kotzebue. Acesta s'a nascut la 19 Martie 1813, pe cand tatal sau se afla refugiat la Reval. Maiorescu (Intru amintirea lui W. de Kotzebue, 1887, Critice, vol. III), probabil obtinand aceste date dela Kotze- bue Insusi, spune ca era al cincilea fiu al lui August (generalul P. E. Kotzebue 11 numeste dupa Friedrich si George). El a tnceput serviciul in diplomatie, dar nu ca diplomat a venit in Moldova. Probabil, invizita la fratele sau, in Moldova, el a cunoscut pe printesa Aspasia Cantacuzino, fata renumitului eterist si mosier basarabean, printul Gh. Cantacuzino, si a printesei Elena Gorciacov, sora cancela- rului rus. De altfel,consulul Kotzebue eracasatorit cu baroana Molly von Kosktill, iar fratele Aspasiei, Leon Can- tacuzino, Linea In casatorie pe cumnata consulului, baroana Emilia von Kosktill. In Noembrie 1839 (Albina Romanea-

55 www.dacoromanica.ro sea", 16-XI-1839), Wilhelm de Kotzebue s'acasdtorit cu Aspasia Cantacuzino, apoi s'a retras din diplomatie §1 pand la 1857 a trait in Moldova, unde erau mo§iile solid sale. Aceasta scrie Maiorescu, care addugd gre§it : unde un oar al sail se afla la Iasi, in calitate de consul rusesc". In acest timp al §ederii in Moldova scrie Maio- rescu Kotzebue hi in stranse relalii cu societatea din Ia§i, invata romanqte Si dobandi acea cuno§tinta deplind a Orli §i a moravurilor noastre de pe atunci, pe care a do vedit-o mai tarziu intr'un mod ass de simpatic pentru noi, in unele din scrierile sale publicate in limba germana... In ceea ce prive§te activitatea sa literara relativa la Romani, ea se rezuma in urmatoarele trei scrieri: 1. Runkinische Volkspoesie, traducere germand a 26 poezii romane*ti (Berlin, 1857). 2. Bilder and Skizzen aus der Moldau (Berlin, 1860), a cdror traducere romand, de d-na A. Maiorescu, a aparut intai in Convorbiri Literare" §i s'a publicat apoi in volum, la editorul Haimann (Bucure§ti, 1884, ed. II, 1886). 3. Laskar Vioresku (Lipsca, 1863), un roman din viafa moldoveneasca dela 1851, a carui traducere romand a aparut de asemenea in volum, datorita aceleea0 traducatoaresi la acela§i editor (1892). Asupra acestor call ale autorului nostru am scris in Convorbiri Literare" dela 1 lanuarie 1882... Din ele tran- spire o parte mai intima a personalitatii lui :spiritul sau viusisenin, judecata sa discrete §1 o inima caldasibine- voitoare. Toff compatriotii no§tri care 1-au cunoscut mai de aproape §i pe care i-am putut intreba, d-nii V. Alecsandri, I. A. Cantacuzino, V. Pogor sint unanimi pentru a-1 recunoa0e acele calitati. Dar dace Kotzebue a aratat in scrierile sale atata simpatie pentru Cara noastra, am putut Si noi sa-1 ras- pundem in timpul din urma prin simpatica primire ce au intampinat-o la publicul nostru cititor traducerile romane ale acelor scrieri, §i ca un semn extrem al acestel reciproci- tali, Academia Romand 1-a ales rnembru onorariu al ei".

56 www.dacoromanica.ro La 1857, Kotzebue a reintrat in diplomafia rusd. Era inrudit de aproape cu indrumatorii el : Gorciacov, apoi cu de Gjers, care dela 1854 a fost consul general in Princi- pate, s'a casatorit cu prinfesa Olga Cantacuzino, sora Aspa- siei Kotzebue, §i a ajuns mai tarziuministru de externe al Rusiei. Kotzebue a fost deta§at Ia legafia din Dresda, apoi numit ministru plenipotenfiar la Karlsruhe, la1870 mutat la Dresda, in fine, la 1878 Ia Berna. Retras in anul urmator in viafa privatd, cu rangul de consilier tainic, ui -a petrecut ultimii ani la Dresda (de aceea generalul P. E. Kotzebue arata gre*it ca Wilhelm a fost, in cele din urmd, ministru la Dresda), in Elvelia §i la mo0a Orrenhof din Estonia. A murit la 24 Octombrie (5 Noembrie) 1887, la Reval, la unica lui ilia, Maria. Rumanische Volkspoesie este o traducere a poeziilor culese §i aranjate de V. Alecsandri. Volumul insu§i e dedicat :prietenului V. Alecsandri" (cartea, cu o cordiald dedicatie a autorului, am vazut-o la G. Kirileanu), ale cdrui 18 poezii sunt reproduse, urmand cloud poezii ale lui Konaki §icafe una din C. Negruzzi, G. Sion, D. Bolinti- neanu, C. Negri (o poezie populard)§iG. Crefeanu. Titu Maiorescu, vorbind in Convorbiri Literare", la 1882, despre Literatura romanselstrainatatea, iiacordd locul cel dintai lui Kotzebue, atat in privinta cronologicd, cat §i a meritului. El subliniazd notele explicative ale lui Kotzebue la poeziile populare, §i termind : Traducerea d-lui Kotzebue este din cele mai bune, §i cel ce cunoa§te amandoua limbile rdnidne surprins de arta cu care traducatorul a §tiut sa reproducA intr'o limbd a§a de eterogend, precum este cea germand, o parte esen- -Pala a farmecului poeziei populare romane". In volumul Bilder and Skizzen aus der Moldau, autorul prezinta schitele sale din anii 1852-1856, infdli§and ovanatoare in Moldova, mandstirea Tomnaticd (VAraticul), baffleSlanic,iarmarocul Sf. Ilie din Folticeni§i o istorie lardneascd. 0 edifie noun romaneasca a aparut abia la

57 www.dacoromanica.ro 1920, cn o calduroasa introducere a eruditului parinte Gala Galaction. In acelasi timp, a aparut §1 a doua editie romaneasca a romanului Laskar Vioresku, prefatat de Mihail Sadoveanu, care repeta eroarea Anei Maiorescu, numindu-1 pe autor: consul in Moldova (gresala repetata siin manualele de licee). Despre acest roman face o comunicare la Academia Romans, profesorul N. Iorga : W. de Kotze- bue si momentul de prefacere modernci a societcitii moldo- uenesti (Analele Academiei", 1934),identificand unele personaje. Acum catva timp, Constantin Turcu a mai publicat un Fragment dintr'o ccilcitorie in Carpatil Moldouel, scris de Kotzebue la 1840 si tiparit in traducerea romdneasca a lui Samuel Botezatu, intr'un vechi calendar, editat de un alt corespondent al autorului, M. Kogalniceanu. Viata si opera lui Wilhelm de Kotzebue au lost re- date aproape perfect de Titu Maiorescu. Totusl, ignorand aceste scrieri, multi istorici literari, nu demult an vorbit intr'un ton polemic si au facut diferite descoperiri asupra marelui prieten al Romanilor, Wilhelm de Kotzebue. Prin- tr'un articol, aparut in Curentul Literar" (nr. 121, 1941), am precizat cadrul real al biografiei acestui scriitor, a cdrui dragoste caldd fatd de Moldova reiese si din corespondents: MA vedeam deodata transportat lards' in acea tart, care in timp de 40 ani mi-a fost si mi-a ramas na de drags si de care in primavara anului 1881 mi-am luat pentru totdeauna ramas bun, cu un dor adanc in inima" scria Kotzebue, la 1882, sotilor Maiorescu. Nu vorbim de intreaga activitate literara germand a lui Wilhelm Augustsohn", nici de fralii sai. Putem aminti Insa, ca tiul consulului Carol, diplomatul Ernest Kotzebue, s'a insurat cu Paulina (i-1912), fata contelui Nicolae Ma- vros (-1868), om de vaza in epoca neuitatului conte Ki- selev, iar fiul lui Ernest, generalul Pavel Kotzebue, este sotul Lidiei Kotzebue, autoarea admirabilului monument al aviatiei de pe §oseana Jianu din Bucuresti.

58 www.dacoromanica.ro UN CALATOR STRAIN TN PRINCIPATELE ROMANE Literatura memoriald asupra Principatelor Roman e nu este prea bogata. De aceea,amintirileunui calator din 1837, Anatole Demidov, prezinta un interes deosebit pentru cercetatorii trecutului Romaniei. Cine era insa acest calator, o Viu putini. Stramo§ul sau a fost un simplu fierar la Tula.Fiul fierarului, sub Petru cel Mare, a inlocuit armamentul adus din strainatate, cu cel fabricat in Rusia.Astfel,fabricile i uzintle din muntii Ural au creat familiei Demidov una din cele mai fabuloase avers din lume. Spre deosebire insd de bogata§iiactuali, urm4i fieraruluierau tot atat de darnici, pe cat de bogati. Un stranepot, Nichita, a ajuns cunoscut ca Mecena cultural, corespondent al lui Voltaire §i autor al unui jurnal de calatorii.Aceasfatraditie a continuat-o§i flu!sau, Nicolae (1773-1828), care, in timpul razboiului cu Turcii, a donat statului un vapor, iar in campania impotriva lui Napoleon, a format, cu propria lui cheltuiala, un regiment intreg. El s'a a§ezat, la 1815, la Florenta, unde darnicia acestui Mecena n'a ramas fdrarecuno*tintacetatenilor, care i-au ridicat o statue. De pe urma lui la Florenta s'au pdstrat o §coala, un azil §i o galerie de picturd din cele mai bogate. In apropiere de Portal Prato din Florenta, aflam, la minunata mo§ie Protolino, un castel din secolul al XIV-lea, San-Donato di Polverosa, vestit prin cupolele sale stravechir luxul dininteriorulepocii Medici, castelrefs cut in

53 www.dacoromanica.ro piatra de malahit adusd din Ural, plin de colectii medievale si caucaziene de armuri, de tablouricelebre, cu o capela proprie, teatru, sere, grajduri enorme, ceea ce ui- mise pe romancierul Hacklander. Acolo, la Florenta, la 1812, s'a nascut Anatole Demidov, fiul lui Nicolae. Pdrintii au divortat curand si mama sa, nascuta Stroganov, trecand la Paris, s'a cat olicizat si a merit acolo, la 1818. Harms orfan la varsta de 16 ani, Anatole, tanar foarte frumos si inteligent, n'a stiut insa niciodata all stapaneasca pasiunile, iar brutalitatea lui era fall margini. Aceasta nu-1 impiedeca sa fie si elctitorul unuiazilsi al unui spital din Petersburg, donand in acest scop 700 mil ruble. Tot el a organizatcalatoriastiintifica in Sudul Rusiei si in Principatele Romane, a carei vizita la Iasi o anunta la 11 Iulie 1837, ziarul Albina Romaneasca" ; sosesc vicon- tele du Ponceau, pentru observatii fizice, N. Huot, pentru cercetarigeografice, geologice si mineralogice, botanistul dr. Leveille, Russeau, pentru studii de istorie naturala, de- senatorul de Sainson si pictorul Raffet. Demidov mai este autorul unor scrisori asupra Rusiei, aparute in Journal des Debats". In epoca aceasta, la Florenta traia foarte modest fratele lui Napoleon, JerOme, fostul Rege al Westphaliei, care, dupa moartea sotiei sale, Ecaterina de Wurtemberg (1835), a ramas lard pensiunea ce I se platea de rudele Reginei, Imparatul Rusiei si Regele Wurtembergului. JerOme avea ,o fiica, pe Principesa Matilda, nascuta la 1820 si care urma sa fie casatorita cu varul ei, Louis-Napoleon, viitorul Na- poleon III. Dar pe atunci acest Principe era intemnitat in urma unei escapade nereusite la Strassburg, Meat noul pretendent la maim Principesei Matilda, Anatole Demidov, datorita bogatiei sale fabuloase, a fost primit cu bucurie. Marele Duce al Toscanei i-a conferit titlul de conte, apoi de print San-Donato, far pentru Demidov, casatoria cu o vara a Imparatului Rusiei era o satisfactie desavarsita. Mireasa mai era nepoata lui Napoleon §i o fats destul de

60 www.dacoromanica.ro frumoasa, incat casdtoria a avut loc la 21 Octombrie 1841, la Florenta. Regele JerOme i-a dat ca zestre spada lui Fran- cisc I si 240 mii de franci, care le-a si imprumutat dela Demidov, ca si vestitul colier donat de Napoleon la nunta mama miresei, colier vandut si el de JerOme pentru cateva milioane de franci ginerelui sAu. Numai Petersburgul n'a parut incantat de aceasta noun intrudire, cu Demidov, considerat scandalagiu. Putin mai inainte, Ia Paris, Anatole a batut pe fosta sa amantd, contesa Monteau, iar imediat dupd nuntd, el a provocat un nou scandal, la Roma, cu reprezentantul Rusiei. Impa- ratul Nicolae I 1-a chemat urgent Ia Petersburg. In volumul La Princesse Mathilde, o lucrare recenta a lul. Joachim Kuhn, gasim amanuntele acestei calatorii. Far- mecul Principesei Matilda a risipit orice primejdie, deoarece Imparatul a primit-o cu multa simpatie.Putin mai tarziu, deli legald de sot din cauza sdraciei in care traia familia sa, Matilda, demult desamdgitd in dragostea el, a trebuit totusi sa ceard ocrotirea Imparatului. Divortul s'a pronuntat, Demidov fiind obligat sa -1 plateasca o pensie viagerd, numai de ... 200 mii franci anual. Pentru printul San-Donato era prea putin l Cu atat mai mult, dupd atatea umilinte, pentru Principesa, care primise si doud palme, in urma conflictului cu una din amantele sotului ei, ducesa de Dino. Printul San-Donato a cumparat casa lui Napoleon de pe insulaElba, intemeind acolo un muzeu napoleonian, unde bustul Principesel Matilda infrumuseta shine. In timpul razboiuluiCrirneil, el a donat statului un milion de ruble, ceea ce i-a adus rangul de §ambelan. Viata aven- turoasd o continua cu marchiza de La Bocella, in strainatate, unde a murit la 18 Mai 1870, la Paris. Despre Principesa Matilda exists o intreagd literatura. Frederic Loliee, in Les femmes du second empire, povesteste multe lucruri interesante despre renumitul salon al Principesei, care a avut un rol important In timpul dom-

www.dacoromanica.ro niei varului §i fostului ei logodnic, Napoleon III.Intr'un ,,Almanach Gotha" (1879), s'a strecurat cea s'a maritat cu sculptorul Paupelin ; n'a fost insa decat o intriga. Salonul ei a vazut pe fratii Goncourt, Gautier, Merimee, Sainte- Beuve, prietenut ei contele Nieuwerkerke, Dumas §i pe atatia altii, printre care pe Marii Duci ai Rusiei, fats de care Principesa a pastrat o sincera prietenie. Ea a murit la 1904. Titlul de print San-Donato I-a mo§tenit, fiind la 1872 recunoscut §i in Rusia,nepotul de frate al luiAnatole, Pavel Demidov, tatal Principesei Aurora Caragheorghevici, mama Principelui Pavel, fostul Regent al Jugoslaviei, Jar la Budachi, statiunea climaterica din judetul Cetatea-Alba, gasim intr'o mica biserica mormintele unei alte ramuri a familiei Demidov.

62 www.dacoromanica.ro PEREGR f NUL TRANSILVA N

Peregrinul transiluanal lui I. Codru-Dragupnu, este una din cele mai excelente carti, care itifativaza mentalitatea europeana a Romanilor din trecut. Dupe cea dintai editie dinSibiu, din1865,Si alta facutala 1910 de Nicolae Iorga, demul c se cerea retiparirea acestei cart!. Dace dupe exemplul lui Steinhausen §i a operei sale : Geschichte des deutschen Briefes, se va scrie candva is- toriculepistolelor romane§ti, desigur,alaturide un Costache Negruzzi §i un Ion Ghica, orice autor it va a§eza pe Ion Codru-Dragu§anu, ca unul din cei maidistin§i reprezentanti ai scrisului epistolar romanesc. Pentru noi, a- cestescrisori pot constitui o literatureclasica, precum sunt epistolele do amnei de Sevigne. pentru Francezi. SA nu uitam ce sub influenta renumitelor Lettres persanes ale lui Montesquieu, epistola a devenit forma preferata chiar a unor articole§tiintifice, dar§i a unor romane scrise invremurile de altadata.Werther alluiGoethe, Oamenii saraci si Romanul in noud scrisori al lui Dosto- evslii, operele lui Richardson §i multe altelesunt scrise intr'o formA epistolara, ceea ce nu lereduce cu nimic valoarea, De altfel, corespondenta doamnei de Stael, a lui Gogol, Turghenev, Lessing, Schiller, Swift sau Walter Scott se cite§te tot a§a de placut ca §i operele for nemuritoare. Intr'o documentata notita biografica, Serban Cioculescu, cel ce s'a ingrijit de reeditarea volumului lui I. Codru- Dragu§anu, ne poveste0e cine a lost acest nobil Roman, care ne-a lasat, acum o suta de ani, o serie intreaga de

63 www.dacoromanica.ro epistole, descriind intreaga Europa, prin care peregrinul transilvan" a calatorit. Nascut pe la 1818, flu de boiernas transilvanean, el a invatat la Brasov si Bucuresti. A scris in unele periodice contemporane, a ocupat diferite posturi. la FAO ras si Sibiu. Moartea 11 doboard,scrie Serban Cioculescu dupd o boala grea de cloud sdptamani" in Sibiu, la 26 Octombrie 1884. Necroloagele ii insira calitatile : Secretarul comitetului scolasticgranitaresc,fostvice-presedinte aldistrictului Fagaras, apoi vice-comite si presedinte al sedriei orfanale al aceluiasi comitet, membru al Asociatiunii transilvane" ; cronica inmormantarii ii spune veteran vrednic al inteligentei romane conducatoarea. Epistolele lui Ion Codru-DrAgusanu sunt scrise intre anii 1835-1843, din Germania, Franla, Anglia, Italia, Rusia si Elvetia. Mentiunea primei editii : tomul I", fataduia o continuarea Insemndrilor de calatorie. Nu se poate preciza insa, daca inteadevar, autorulsi-aadunat intr'un volum scrisorile,sau daca avem de-a-face cu o 1 ucrare scrisd mai tarziu, cu vechile impresii, dela datele respective. Chestiunea nu prezintd o importanta prea mare, deoarece, adauga Serban Cioculescu : SA nu uitam, ca suprema naturaleta e si artificiul cel mai de seamd la un scriitor cu variate resurse care-si propunea sa readuca pe cititor, din eventuala ariditate a relatdrilor exotice; in climatul sau familiar." Cu multa finete, spirit, dar si lirism, Ion Codru-Dragtfr sanu descrieintr'un sir de schite admirabile,localitatile unde ajunge, la inceput din Tara Romaneasca (Calarasi, Targoviste si Bucuresti), apoi Viena si celelalte orase, unde peregrinul transilvan" 11 Insoteste pe Domnitor. Cu 14 ani mai inainte, granita Europei Occidentale fusese trecuta de un altcaldtor roman :Dinicu Golescu (Constantin Ra- dovici din Golesti), ale cdrui Insemairl de calatorie s'au bucurat siele de un ecou intarziat, spune Serban Cioculescu.

www.dacoromanica.ro Ion Codru-Dragusanuinsusi 41 compara situatia cu Gil -Bias, neuitatul erou al celui dintai roman realist, al lui Al lain-Rene Lesage. Aparut cu o suta de ani mai Inainte de cdlatoria transilvaneanului nostru, ca stil, Inclinatie satiricd, darsi spirit at personajului insusi, romanul acesta are o inraurire asupra autorului nostru, care traieste ,insa mai putine aventuri in mijlocul spicaro" contemporani, apro- piindu-se mai mult de Gil -Bias din ultima laza a carac- teristiceieroului lui Lesage un Gil -Bias cu experienta vietii, care se resemneaza in mijlocul naturii si al cartilor. Paginile despre Italia, despre Roma, mama noastra", au lost cercetate in amanunt Inca acum cativa ani, de Drofesorul Claudiu Isopescu. Fata de Italia, autorul nostru are o dra- gostetotatat de vibrantd, casi fats de pamantul sau natal. 0 comparatie :Roma, cu saptecoline, e icoana Daciei noastre, cu sapte provincii : Transilvania, Marmatia, Moldova, Basarabia, Istriana, Temisana si Crisana." Cats atentie pentru tot ce trebue vazut la Roma eterna si cata patrundere, nuantata prin observatii cu totul originate si interesante, vadeste scriitorul...Cunostintelargi, o autentica eruditie se observa la autor, care pentru epoca lui prezinta o valoare simai deosibita. Este un adevarat european at timpului, pastrandu-si totusl specificul national, mult mai pronuntat decal, de pildd, un Alexandru Scarlat Sturdza, autorul Carnetului unui ccileitor ford vote, publicat la1847, laOdessa. Intoarcerea laBucuresti, da prilej autorului sa facd unele pretioase observatii despre societatea romans. Siiarasi pe drumuri, la Viena si Baden-Baden, peregrinul nostru i§i, exprima mandria sa MIA de un spaniol infumurat de originea lui : E greu a proba cum ca stabunii mei ar fi lust parte la cucerirea Tarii-Sfinte si s'ar fi luptat cu Saladin in timpul Cruciadelor, dar arhiva familiei adevereste cum ca nobi- litatea-idateazd dela Negru-Vodd sau, cel putin,dela Mircea Batranul, cad spun donatiile ca nu se nobilitd, ci ca, dupd ce, din vicisitudinea timpurilor, decazuse in stare

5 65 www.dacoromanica.ro plebeie, se reabilitd numai In statul vechi boieronal sianume cu diploma donationala a serenisimei Principesa Susana Lo- rantfi, din anul 1652, prin care mosia i se declara de boieronat liber, prevazut cu regalele uzuale sicu imunitati. Prin casd- torii, tot adevarat nobile lauds Domnului I ma bucur de drept de sterna cu patru patrare, adeca Impartitd sicur- matd cate °data, apoi acoperita de cloud cimiere" heraldice". Si Inca aceste randuri : Muscalul are credinta tare in autocratul sau atotputernic, ca Francul in natia sa cea mare si glorioasa. Anglul crede in bani si e superb cu suprema dexteritate a diplomatilor sal, care poartd lumea denas cu adanca finete. Italul ye- geteaza politiceste,dar respird In viata artisticd; pe cand Ispaniul nici una, nici alta, ci trdieste cu reminiscentele gloriei trecute. Noi oare cu ce ne-am putea mandri"?scrie Ion Codru-Drdgusanu, la 1840. Caldtorul nostru ajunge la Paris, la Londra. Orice rand al Insemnarilor sale trebueste citit cu atentie, gustat. Asa mi-a prezentat aceasta carte, acum cativa ani,distinsul iubitor alslovelor vechi, Gheorghe T.-Kirileanu. Esteo lecturdcareface sa apreciemspiritul de observaliesi umorul rafinat al unui compatriot al nostru, dar si alsa- lonului european dintr'o epoca de intensa viata spirituals si intelectuald a continentului. Sa-ti mai spun una. Francul se porecleste Monsieur", de unde la not a rams,la Sasi, denumirea soldatilor muoser", dela Vallonii ce vorbeau franceste. Poporul anglu se porecleste John Bull si muscalul Nas brat". Caracterizdri, paralele, aprecieri despre orase, popoare, monumente de arta...Un gen de scris epistolar din secolul al XVIII-lea, trecut in secolul urmator, prin finefea operelor unui Goethe, Chateaubriand, Turghenev sau Odo- bescu, oglindindu-se mai palid in biografiile romantate ale vremurilor noastre. Nice, Elba cu amintiri napoleoniene, Neapole ... 0 baba-italianca cantand frunza-verdea" :

www.dacoromanica.ro Strabunii no§tri, ai Romani for, sau au fost Napoletani, -.sau nfrunza-verdeae o melodie mo§tenita de not §i de ei dela Greci sau dela Orientali in genere ..." Geneva, Frankfurt-pa-Main, in sfarit, Petersburg,una din cele mai interesante prezentari ale capitalei Nordului §i a vietii locale, inintreaga literaturdmemorialisticd a vremii. Dimitrie Moruzi, cu paginile romanuluiPribegi In Sara rapitci, e departe de a ajunge la nivelul scrisului acestui Insotitorde cg.latori,rdtacind in capitaladepartatd a noptilor albe". Iarg§i trecand prin Germania, Franta, Anglia ... Alte intainiri, impresii, descrieri,observafii, mereu noui, chiar acolo unde it ggsim pe autor venind pentru a treia oarg, incat trebue sd regretam numai acest :adio adioI !" al sau,cand el pleacd in Germania, ca sd treacd apoi prin Elvetia, in Italia, de unde de sigur scrie,.dar acele scrisori mu se cunosc.

67 www.dacoromanica.ro CHISINAUL DE ALTADATA Inceputurile istorice gi teritoriale Despre numele si originile istorice ale orasului Chisi- nau exista mai multe versiuni. Ar fi greu sa le enumeram si sa reddm tot sirul de cuvinte dela care ar deriva acest nume : Chiseni", Chisla Noug"Chesen", Kisjen6", in sfarsit Chisinau", ceea ce estedupa parerea profesorului Constantin C. Giurescuforma populara a denumirii unei cgderi de apa. In trecutul sau indepartat, Chisingul, ca si toata partea Moldovei dintre Prut si Nistru, avea o asezare geografica nefericitg, supusa deselor navaliri straine. Existand mai bine de cinci sute de ani, orasul a resimtit salbatacia devasta- rilor, mai ales pe vremea Tatarilor. El seafla tocmai la drumul mare, nu departe de hotarul lui Halil-Pala, care despartea Bugeacul de Moldova. Acest hotar conventional era adeseori calcat de Tatari, incat s'a format un tinut intreg at Hotarnicenilor, locuit de Romgnii din preajma Codrilor. Aici se afla zona neutra Cele doua ceasuri", o regiune de doua ceasuri de mers in lung (vreo 10 km.) si de 32 ceasuri in lat, in care se infiltrau elementele tataresti in mod oficial. Dar Tatarii calcausi peste acest hotar, incat parcalabul de Chisinau, Vasile Mazarachi, biv- vtori-visternic si jitnicer, trebuia sa cerceteze adesea plan- gerile Moldovenilor (1734-1742). Monografistii Chisingului n'au folosit pe larg, in studiile lor, cronicile vechl. Nicolae Costin povesteste ca la 1671, impotriva lui Gheorghe-Voda Duca, s'au rasculat stolnicul Mihalcea Hancul, Durac-sardarul, Constantin- clucerut

68 www.dacoromanica.ro 1 alti boieri din tinuturile Orheiului §i Lapupei. Ei 1-au asediat pe Duca la Iasi, dar in ajutorul Domnitorului veni Ha lil, pa§d de Silistra, *ft la 29 Noembrie boierii au fost .sdrobiti in lupta dela Ch4inaul de pe Bac. Paganii au iernat In localitate, gonind apoi, peste Nistru, §i pe hatmanul cazacilor, Kunitki, aliatul rebelilor. La 1690, Chi§inaul a lost devastat din nou, iar Giaun- Mirza, pe cand Regele polon loan Sobieski inainta spre Targul-Frumos, a incercat sa intemeieze sate tatare0i, dela Chi§inau spre Nistru. In Mai 1701, Constantin-Vodd Duca trecu prin Chi§inau §ise intalni la Geamana cu Hanul. Antioh-Vodd Cantemir a vizitat localitatea la 23 Aprilie 1707. ValeaBacului, hotarul dintre tinuturileOrhei §1 Lapupa, era drumul obi§nuit din centrul acestei parti a Moldovei, incat §i cronicarul Miron Costin, vorbind de Ghica- Voda, zice ca Domnitorul a plecat din Ldpupa, pe Bac, spre Tighina. Dela nereuita campaniei Iui Petru cel Mare, din 1711, once rdzboi impotriva Ru*ilor era socotit de Turco-Tatari ea un prilej potrivit pentru jefuirea localitatii. A§a a urmat devastarea Chi§indului din timpul razboiului urmator, din anii 1736-1739. De aceea, putin mai Inainte, Dimitrie Can- temir spune, In Descrierea Moldovei, ca targu§orul Chi§inau are putina importanta. Baronul Franz de Tott (1733-1797), ambasadorul francez la Bahcisarai §i Constantinopol, este multumit, la1767, de ospilalitatea unui guvernatora at Chi§inaului, un targu§or care figureaza pe harta generalului Bawr,din 1770. Dar In razboiul urrnAtor, un groaznic foc distruge orapl ; tot*, secund-maiorul von Raan, care descrie aspectul jalnic at orwlui la 1788, ii prezice un viitor frumos, ca unui punct strategic important. Un incendiu din 1789, mai distruge ..ceea ce a ramas, Incat calatorul von Reuner,vizitand Chi- §inaul la 1793, vorbete de un loc mic §i fard insemnatate. In tot timpul acesta, Chiginaul create *i decade pe va- zute, in urma unor circumstanfe defavorabile propa§irii sale.

www.dacoromanica.ro Rdzboiul ruso-tnrc, care incepe la 1806, sporeste pustiirea, regiunii lipsite de edificiile cele mai primitive ale culturii si civilizatiei, afirma istoricul Alexe Nacu. Abia la 1808,, la Chisinau se aseaza generalul Beluha-Kohanovski, ceea ce determind soarta viitoare a orasului. Dupa pacea din 1812, doi batrani, Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni si noul guvernator at provinciei, Scarlat Sturdza, aleg Chisinaul drept resedinta. Motivul acestei distinclii a unui targusor cu vreo 7000 de locuitori,ni-I- lamureste preotul Petre Cunitchi, celdintai monografist al Basarabiei, care la 1813 arata importanta situatiei cen trale a nouii capitale. Din punct de vedere istoric, rivaliza cu Ismailul, pe cand interesele de stat rusesti reco- mandau desemnarea Tighinei, iar ca punct central, era de preferat Orheiul. Administratorul civil Krasno-Milasevici, Inca dela 1810, invita la Chisinau cativa Invatatori dela- Kiev si pe primul medic, Novae. Mai tarziu s'a reluat ideea unei mutari a capitalei regionale din Chisinau, dar Mitrc- politul Gavriil, care a creat aid principalele sale ctitorii culturale, s'a Impotrivit. * ** La 1436, Voevozid Moldovei, Iliesi Stefan, dau un, hrisov logofatului Vancea, in care se precizeaza, ca hotar, Chisinaul pe Bac. Un alt Chisinau, amintit in secolul al XVI-lea, se afla pe Botna. Asa dar, acum cinci sute si ceva- de ani acest oral apare in istorie. I se zicea mai des targul Chisinaului", deoarece targul se 1 ormeaza langa cismeaua Chisinau". Cand targul e devastat, locuitorii se adapostesc insatele-mahalali :Buiucani, Visternicenisialtele. Unele localitati s'au contopit cu timpul Intre ele : Vovin- tanii cu Buiucanii, jar satul Visterniceni, care Linea de sar daria Orheiului, se numeste dupa proprietari boierii Rascanu, etc. Cu timpul, dispare mosia Hrusca, care incepea dela Muncesti si se Intindea peste Melesteu, Iuresti,. Caucaz si Malina Mica. Suburbia Bacioi, Inca acum vreo,

70 www.dacoromanica.ro 150 de ani, se numea Maluveni. Aici, Stefan cel Marea conferit pamanturi intinse, pe valea Bacului §i a Isnova- tului, voinicilor parcalabului de Orhei, Gangur, lui Malu§ca, Neicea, Dragu§i Cozma Razan, Intemeietorul satului Ra- zeni, de pe Botna. La 1466, Chi§inaul apartinea lui Vlaicu, vestitul parcalab al cetafilor de hotarsiunchi al lui Stefan cel Mare. La 1576, Vasutca, stranepoata sa, vinde mo§ia vornicului Drago§. La 1617, Salomia, sofia lui Dragn vinde Chi§i- n6u1 visternicului Constantin. La 1641, ca proprietari apar manastirile Sf. Vineri Si Balica din Iasi. Proprietate mana- stireasca a fost mahalaua §iastazi denumita Sf. Vineri, unde acum 150 de ani, s'au a§ezat primii locuitori,trei ciobani veniti de dincolo de Prut. Buiucanii, Inca depe vremea lui Stefan cel Mare, apartineau unui oarecare Hodor, iar de pilda Hru§ca, era proprietatea urma0or lui Coste Posadnic. Intorcandu-se din refugiu din Polonia, vaduva postelnicului Chirita Paleolog, Maria, a vandut la 1690 Buiucanii manastirii Galata, dela care mo§ia, ca §i Vovin- tanii,s'a rascumparat la 1818, de Stat ; in acelea§i condifii a trecut Statului, dela manastirea Frum4ani, mo§ia HruFa. Munce§tii apartineau Mitropoliei din Ia§i, apoimanastirii Capriana §i sardarului Iordache Varfolomeu, far Visterni- cenii Iogofatului lonaFu, apoi boierilor Ra§canu. Raul Bac, dupa cum am vazutimpartea localitatea in doua finuturi, Lapu§na §i Orhei, sardarii carora oranduiau treburile.in secolulalXVIII-lea, aflam un parcalab de Chi§inau. Cu timpul, In cursul secolului trecut, au aparut maha- lame mai noui : Bariera sau Rohatca Sculeni (foasta Ia§ilor), in drum spre Sculeni, far la capatul ei Haritonovca, denumita dupa proprietar, Hariton Hancul, un urmaal sat.- darului Mihalcea Hancul. Valea Dicescu, denumita mai inainte Valea Pruncului, apartinea, acum o suta §i ceva de ani, boierilor Pruncul, apoi familiei Dicescu. Schinoasa este locul unde odinioara codrul degenerase in tufi§uri schinoase

71 www.dacoromanica.ro (spin). 0 alta SGhinoasa se afla la Sud de Chisinau, unde acest fenomen se observasiastazi. Bariera Orhei se numea mai inainte a Hotinului,iar Barierei Tighina sau Benderului, i se zicea a Causenilor ;de-aicisi denumirea strazilor : Tighina si Causeni (azi Stefan cel Mare). La Posta Veche se oprea pe timpuri posta de cai, Aceasta periferie s'a incadrat in cartierele orasului, ca si Cameno- lomca, unde se batea piatra. Caracterul specific faranesc menfin periferiile :Fulgulestisi Sprincenoaia, denumite dupa proprietarii gospodari, Sapte Ani dupa un termen de plata a loturilor de pamant, Valea Crucii, de langa drumul Bacioi, odinioara purtand un nume camrusinos, schimbat din indemnul unui preot, care a ridicat acolo o troifa. Interesele electorate au determinat anexarea la oral a unor suburbii faranesti indepartate, largindpans la infinit teritoriul Chisinaului. 0 periferie important de pe vremuri Tabacaria, unde se tabaceau pieile, in urma inundafiilor in legatura cu revarsarea Bacului, a pierdut rolulei de centru cu fabrici, case cu etaj, abator si altele, iar locuitorii, in buna parte Tigani, s'au mutat la Tabacaria Noud si la Frumusica. Noul abator a fostridicat pe drumul Muncestilor. Numai acum cafiva ani, Tabacaria a renascut datorita infaptuirii unui excelent strand, care nu trebueste lasat in parasire. Pe teritoriul mai apropiat, al Malinei Mari, care servea odinioara drept ascunzis al hofilor Ursuli banda lui, pierifi in decada a III-a a secolului trecut, s'a format Malina Mica (malina" inseamna in jargonul hofesc : ascunzis), iar mai la Rasarit periferiile Caucaz, Iuresti, Melesteu, Gutuliovca (Gu(uli) etc., care vor dispare cu timpul, sau vor deveni stradele pufin insemnate, purtand denumiri noui. Iata in pufine cuvinte insirarea dif eritelor perife- rii, pe socoteala carora s'a largitChisinaul. Desi raza a- cestuioraleste extrem de mare, in raport cu desimea populafiel (probabil, numai Hotinul II intrece), totusi Chi-

72 www.dacoromanica.ro §indul continua sa se Intinda, mentinand unul din primele locuri, In aceasta privintd, In intreaga Europa. Faptul mentionat, semnalat Inca la 1838 de calatorul german J. G. Kohl, nu are inraurire spre bine, impiedecand nu numai modernizarea Si acomodarea la necesitatile contemporane a oraplui, dar §i simpla pavare a tuturor strazilor. Biserici §i cimitire Cand to apropil de Chi§inau, venind dinspre Ia§i, observi mai multe biserici in stil moldovenesc, de constructie veche. Zidurile acestor sfinte lacapri sunt foarte vechi, caci Tatarii §1 Turcii, care jefuiau pand la 1806 aceste tinuturi, n'au reu§it sa distrugd bisericile clddite din piatrd. Biserica cu hramul Naterli Maicii Domnului, denumita Mazarachi, pare a fi cea mai veche ; nu se §tie precis anul intemeierii ei, dar se crede ca in prima jumatate a secolului al XVIII-lea (nu pe la 1752, sau mai tarziu, dupd cum stabilea cel dintdi istoricalsfinteibiserici, preotul MihailCeachir),parcalabul Vasile Mazarachi,cumnatul lid§cane§tilor, ar fi recladit din piatra o bisericd mai veche, din lemn, arsa de 'Mari. Si alte biserici din Chi§indu poartd denumirile ctitorilor :R4canu, Ciuflea...In once caz, este o dovadd ca Mazarachi i-a fost ctitor. De altfel, _aid era vechiul Ch4inau" ci§mea de apd de sub dealulMazarachi,undes'ainstalat maiapoiuzina de apa. Credem, ca in jurul bisericii Mazarachi se afla §i primul cimitir al targului, de§i Inca la 1812 se pastra obiceiul de-a inmormanta morfii in hrubele bisericilor. Pietre mai vechi de mormant n'am gasit in °gran, insd nu trebue sa uitam ca targul,Inainte de 1800, n'a fost o localitate care sa dea decat morminte simple, cu o cruce de lemn sortita sa dispard curand. De altfel, pietrele de mormant erau folosite §i pentru repararea scdrilor biserice0... Din timpul existentei cimitirului, s'a pastrat in popor expresia: la Mazarachi". Ultima distrugere a cimitirului, ca §i o

www.dacoromanica.ro reparare recenta a bisericii, care i-a stricat si mai mult stilul,s'a facut acum cativa ani. Multe picturi vechi moldovenesti, care in strainatates'arfi pastrat cu sfinjenie, s'au inlocuit in bisericile basarabene cu tablouri de proasta calitate ale contemporanilor nostri. Printre cei inmormdn- tati la Mazarachi, era jitnicerul Iordache Haitul, care a de- limitat la 1805, impreund cu Ion Vargo lici, mosiile manastirii Galata, Buiucani si Vovinjani. Sus pe deal si in mij!ocul unui alt cimitir, se inaljd cealalta bisericd veche, zidita la 1777, de biv-vel-spatar si vornic Constantin Rascanu, ginerele lui Mazarachi, staroste de negustori din Iasi. Chiar ldnga bisericd odihneste fiul spatarului, primul maresal al nobilimii basarabene, Dimi- trie Rdscanu (1753-1831), fost stolnic si ban in Moldova, inmormantat cu sojia sa, Marioara Sturdza (-1832), nepoata de frate a lui Ioan-Vodd Sturdza.Alaturi e ingropata so- jiafeciorululTor, Constantin(1815-1882),Ecaterina (1820--71841), fata maiorului Ermolinski. Dupd incetarea ei din viajd, sojul nemangdiat a plecat in strainatate, a calatorit prin Africa si Asia, a scris si a indemnat pe aljii la caldtorii, murind laParis. L-au mostenit rudele de peste Prut (Sturdza, Moruzi sf Rascanu), care i-au asezat aid, la cimitir, un monument-cruce comemorativa. Nu departe de biserica se observa cloud morminte, unul fArd lespede, jar altul cu o lespede crapata in cloud.. Vreo zece aniin urma se mai putea citi sfarsitul in- scripliei primului mormant, sub care zace Casandra Ras - canu (1784-1827), sojia stolnicului Matei Rdscanu, si el un fiu al pitarului Teodor. Al doilea mormdnt aparjine Pulhe- riei Rdscanu (1813-1836), sojia spdtarului Iordache, fiul Casandrei si at stolnicului Matei Rascanu. Pulheria era nepoata pitarului Casian Suruceanu, ctitorul manastirii Suru- ceni. Au o soarta jalnicd mormintele tuturor acestor darnici boieri moldoveni, ctitori de manastiri si biserici lSe distrug ultimele documente autentice ale trecutului roma- nese din Basarabia.

74 www.dacoromanica.ro Fatala crudei soartd: Tot ce e drag pe lume Curtind din [lime piere; Fence care lath Macar un dulce nume...

Sunt versurile de pe mormantul Alexandrinei Russo,- nascuta Donici. Tot ce-i vechi, zace in parasire ;iconos- tasele, icoanele §i candelelestramo§e§ti se inlocuesc cu unele mai noi. Un aer lucrat la 1765,1 -am gasit odinioara In aceea§i biserica, aruncat incoltul unui aer nnou". Se risipe§te tezaurul istoric. Tac mortii, dar tac §i cei ce sunt in viata... Cel mai frumos mausoleu aparfine familieiCatargi ; sunt Ingropati: paharnicul Petrache, feciorul sau, caminarul Iordache, fiulacestuia din urma, vestitul mare§al al nobilimii Ion Catargi (1840-1896),Si neuitatul nostru prieten, frunta§ul de o rara distincfiesufleteasca,Victor Ca- targi, decedat la 1936. Aici odihnesc doua cocoane distinse de altadatA, SofiaiiOlga Catargi, precum Si reprezentanfii familiilor inruditeKrupenski, Mazarachi, baronul Stuart,. dar §i hatmanul Moldovei, ginerelenefericitului Grigore- Voda Ghica, generalulIlieCatargi (1747-1822). De pe modesta coloana, care impodobeVe mormantul generalului, au disparut doua prefioase inscripfii. 0 lespede mai veche se afla alaturi. Se inalta monumentele funerare cu inscripfii romaneVi, scrise de Gheorghe N. Donici, ale familiei Do- nici, Russo §i altele. Postelnicul Macarescu, decedat la 1788, asesorul colegial lamandi, familiile Ralli, Ziloti, Kohanov- ski, Stamo, Cafiche, Alecsandri, guvernatorul Constantino- vici (t 1903) §i sofia sa, tofi sunt inmormantati in acest cimitir. Din an in an, vazand cu ochii, dispar ultimele pietre de pe locurile de ve§nica odihna ale oamenilor care au trait in acest oral pe vremea poetului Pu;kin §i a Ca- valeruluidCostache Stamati. Un laca§ important este Soborul Vechi catedrala

75-

www.dacoromanica.ro veche, care trebue sa He identica cu biserica domneasca a Sf. Nicolae, distrusa de Tatari la 1739 si recladita de aga Lupul Nastase. Pe o lespede de marmora din pridvorul Soborului este scris : Sfantul si Dumnezeescul lacasu a- cesta a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si din vechiu a Sfantului Nicolae"...s'aziditdin temelie la 1806, de fratii maiorul Ion si sardarul Teodor, feciorii protoiereului Constantin Macarescu. Acest Constantin - protopopul, impreuna cu unchiul au, preotul Vlasie Macarescu, a reinoit la 1770 manastirea Varzaresti. Astazi, Soborul Vechi este o mica parohie, condusa de harnicul preot-carturar Pavel Mihail. In casa batraneasca a Mitropolitului Gavriil, din fata bisericii, s'a reinfiintat Muzeul istoric-bisericesc al Ba- sarabiel, in trecut ctitoria neuitatului Iosif Parhomovici. De asemenea, dela 1806 dateaza biserica Sf. Ilie, langa. -care suet inmormanta(i binefacatorii eh paharnicul Toma Sta- mati (t 1817),fatalscriitorului C. Stamati, si Smaranda (t 1815), sotia caminarului Zamfirache Ralli. Sub o modesty cruce de lemn odihneste nobilul carturar Pavel Gore. Biserica Buna Vestire s'a dada la 1820 de vel-capitanul Gavriil Terinte.Biserica Sf. Gheorghe, din 1819, se mai numea bulgareasca" ; de aici incepea si strada Bul- gareasca. Biserica Sf. Arhanghel Mihail, din Buiucani, s'a reciadit din piatra pe la 1825. La 1830, s'a zidit biserica veche din cimitirul Central si biserica Inaltarii, la 1836 biserica Sf. Haralambie ;la 1858, n gustorul Anastase Ciu- flea, dupa dorinfa fratelui sau defunct, Teodor, a construit biserica Sf. Teodor Tiron Ciuflea" ;la 1869 biserica Sf.Treimi, la 1892 biserica Ado/midi, la 1902 a Sf. Dimitrie, din Bacioi, etc.Liceele din Chisinau (B. Hasdeu", Regina Maria", liceul militar si altele) au lacasuri impunatoare. Biserica luterana din Chisinau s'a zidit la 1838, de arhitectul Gasket (ca si palatul Catargi si castelul inchisorii), iar cea catolica la 1840. La cimitirul Catolic e inmormantat generalul Pisarjewski (t 1849), ginerele clucerului Toma Buhaescu. La cimitirul Luteran, o

'76 www.dacoromanica.ro movild saracacioasa se Malta pe mormantul celui mai distins primar al Chi§indului, Carol Schmidt. Un monument istoric este cimitirul Central, undese MIA mormintele : Doamnei Maria Mavrocordat, al Principe- lui Alexe Caragheorghevici, al guvernatorului Hartinghi al sotiei sale, Elena, sora lui Mihail-Voda Sturdza §imama lui Grigore-Vodd Ghica,al Epterinei Katacazi, fata lui Constantin-Voda Ipsilanti,altinerei Ana Grigore Ghica, al lui N. Gulac- Artimovski (t 1898), prietenul Tareviciului Gheorghe Alexandrovici, pentru care generosul basarabean si -a jertfit viata, ale vice-guvernatorilor Basarabiei: Pavel Simion Gravais (t 17 August 1846),L. Kutkevici-Ki§kin (1799-1879) §1S. Tanschi (1804-1886), alefamiliilor Krupenski, Donici, Katacazi, Cristi, Semigradov, Razu, Bez- viconi, Inglezi,ale carturarilor :academicianul Ion Suru- ceanu, scriitorul Leon Donici, Alecu Mateevici, Iosif Par- homovici, Anatole Kotovski, Sergiu Cujba, Simion Murafa i ale altor zeci de frunta§1i frunta§e din intreaga Basa- rabie. Multe pietre de morminte s'au distrus, dar §iceea ce s'a pastrat media o consideratie deosebita. Cimitirele din Chi§inau nu §i-au pierdut farmeculro- mantic, cu toata modernizarea" ce se exercita in mod barbar asupra lor. Am plans, la 1936, distrugerea unei vechi fantani moldovene§ti din cimitirul Central. Din acela§i cimitir, la 1940 s'a rapit o sculpturd originald a celebrului Antokolski, de pe mormantul notarului public V. Pisar- jewski... Case si strazi De casele moldovenqti-tarane§tialeChi§inaului de altadata s'au ocupat unii cercetatori ai trecutului, dar ni- menin'astudiatcladirilefoarte interesante, ca stil §i formatiune, ale oraplui casele boierqti. Majoritatea for dupa cum am constatat-o Inca la 1936 s'a ruinat, disparand cu totul dupa evenimenteledin Iulie1941. Stilul acestor cladiri merita o ceraetare atenta,iartopografia

77 www.dacoromanica.ro (Chisinaului nu poate fi studiata fara o cunoastere Inpreala- bil a acestor centre de viata, din trecut. Pana la 1806 Chisinaul a suferit numeroase incursiuni de jefuire ale Tatarilor. De aceea, chiar la 1816, generalul Kiselev11 numeste : un sat mare, murz.lar si prost, cu patru sau cinci case de piatra",iarsi mai tarziu, vice- guvernatorul Wiegel scrie :n'am vazut un sat mai urit si mai dezordonat ca acestaa. Planul Chisinaului din 1800 ne prezinta numai doud case mari cu etaj a lui Iordache Donici (o stradela ii purta numele), deputat al Sfatului Suprem, casa in care la 1818 s'a oprit Imparatul Alexandru I si care eralocuita, pe la 1820, de guvernatorul supremInzov (dealul si o stradela alaturata azi Principele Mihai purtau numele generalului Inzov), si curtea boiereasca a stolnicului Di- mitrie Rascanu (capatul strazil Mincu forma strada Rasca- nu), In partea cealaltd a Bacului. Aceste case, nefiind so- lide, au suferit mult de pe urma puternicului cutremur din 1821. Tocmai atunci, In casa lui Donici, locuia funcliona- rul detasat in serviciul generalului Inzov, care nu era altcineva decat poetul exilat, Pusldn. Datorita acestui fapt, casa boierului Donici are oIntreaga literatura. Un ofiter de stat-major, Nicolae V. Berg (1823-1884), care a vizitat localitatea la1854, a desemnat casa lui Donici ; desemnul s'a reprodus la 1864. Se spunea, In popor, ca locul era necurat si ruinele erau locuite de stafii. Adeva- rul e ca aici se ascundeau vagabonzii, lncat guvernatorul Gangardt a ordonat darimarea ruinelor ; profesorul de seminar Leon Mafeevici spunea ca profesorul N. A. Golin- ski a des 2mnat ultima oars pretioasele ziduri, ale caror in- fatisare din 1859 o gasim si In Foaia Artistica" (Nr. 2, 1861). Vice-guvernatorul Wiegel povesteste ca, la Chisinau, el a gasit, la 1823, vreo 7-8 case de piatra, Inmijlocul catorva sute de casute. Primul arhitect", inginerulhotar- nic Ozmidov, dupa parerea literatului Pavel Svinin, arata tot atata sarguinta, cat si nepricepere.

'78 www.dacoromanica.ro Din clddirile mai vechi s'a pastrat casa boierului Teo- dor Krupenski (strada Stefan cel Mare, in dosul Catedra- lei), Impodobita cu blazonul familiei ;pe la 1820, aceasta casa era Inchiriata institutillor statului, iar intr'o sald aid- turatd, construita special cu ocazia vizitei Impatatului, s'a organizat vestitul si cel dintai bal,din 28 Aprilie 1818. Mai tarziu povesteste ofiterul A. Weltmann aici se organizau reprezentatiile teatrale ale trupei germane, pri- begitd pe vremea Eteriei, din Iasi. Blazoanele boieresti se aflau pe casele distruse la 1941, ale familiilor Catargi, Dimitrie Krupenski (bd. Alexandru cel Bun, colt cu str. V. Herta)si Lerche (strada Regele Carol I, a doua casa mai jos de bd. Alexandru cel Bun), si pe casa familiei Donici (str. Cuza-Voda, colt cu strada Schmidt), in care se af Id in prezent of iciul postal central. Despre Chisinaul din a doua decada a secolului trecut, a scris cunoscutul carturar, calugarul Daniil Philippide : Chisinau, ora§ pe dreapta Bacului, intr'o adancitura formats de trei vdi, prinse una de alta intredealuri. Ca- sele sunt aproape toate de lemn, cele mai multe in pamant, fara acoperi§ sau cu acoperisul jos,afara de cloud sau trei cladite din caramida on piatra, si de Mitropolie, care stdpaneste putin asupra orasului, asezata in loc ne- ted, deschis de toate partile si neavand astfel de nicairi vreo piedeca vederii. Mitropolia si casele din jurul ei, cid. dite de curand din piaird, au toate pand astazi acoperi- surile joase, departate de vreo trei-patru palme de pamant, fara niciun etaj. Mitropolia e o cladire frumoasa §i foarte bine impartita. Ea are alipit un lacas de rugticiune §i, in jurul ei, tipografia si alte cladiri trebuitoare pentru locuit si pentru celelalte trebuinte ale vietii. Toate acestea sunt fnchise Trite() imprejmuire de piatra. Iar in afard de imprejmuire sunt alteclsdiri, pentru locuinta §colarilorsi dascalilor, si pentru celelalte nevoi ale lor. Unele s'au si facut, altele se fac. La Miaza-Zi de Mitropolie, se afld si o gradind, de curand saditd cu pomi de tot felul si cu o

www.dacoromanica.ro tarla de flori, unde din indemnulsiprin ingrijirea mea s'au sadit cinci platani, dinaintea magaziei, adusi dela Con- stantinopol. Cu vreo trei ani mai inainte, local acesta era cu totul paraginit, slujind de islaz orasuluisinicio coliba nu se afla pe dansul, iar acum 'are infatisarea celui mai frumos sat, prin chibzuinta, ingrijireaineobosita prive- ghere a Mitropolitului de azi al tariff, Gavrii1". Calatorul englez, William Mac-Michael, scriedespre Chisinau, la 1817: In timpul plimbarii noastre prin bazar", cad asa se numeste strada ingusta pe care stau pravaliile cele mai mari din Chisinau, ne simfiram stramutati pe o scena cu totul noun. Cladirile joase, acoperite cusindrila,fara gea- muri pe care le inIocuiau obloanele de lemn, ridicatesi atarnate de acoperis ;intr'un cuvant, casele saracacioase ale unui oral grecesc sau turcesc erau pline de lucruri uzuale de tot felul. Sub stresinile iesite inainte erau oran- duite miere, smirna, piper, samantd de toate speciile, sta- fide, portocale, pucloasA, natriusialtele. Pe pamant stateau bolovani mari de sare de drob din minele dela Oc- nele Valahiei, cu pretul de 14 parale oca ;in alts parte erau crapi, morunisialte feluri de peste inghetat dela Bender (Tighina). Printre multimea ciudata, deosebeai pe ofiterul rus trecand iute in drosca-i usoara, pe frumosulsi voinicul Oran moldovean, contrastand cu soldatul impara- tesc cu trasaturile de calmac, putini Turd, din patura cea mai de jos, si multi Armeni, asa de numerosi aici, ca ocupa o strada intreaga (Armeneasca Veche). In mijlocul poporului sedeau zarafii evrei, cu masufe inaintea lor, pe care erau imprastiati zechini de Venetia, galbeni olandezi, fon- duki, stamboli si alte feluri de monezi de our turcesc, ame- stacat cu greoaia arama a copeicilor rusesti. Trasura unei ageresifrumoase copile, nepoata Vladicai armenesc, Ina- inta incet pe strada ingusta si murdara ; in coada statea o slugs in stralucita haina de arnaut. Astfel erau lucrurile curioase, care alcatuia grupul pitoresc din cartierul de jos

www.dacoromanica.ro al bazarului; alte parti ale oraplui erau zidite insa intr'un stil mai frumos, cu strazi mai largi si locuinte mai bune, de piatra". Abia pe la anii 1823-1825 s'a construit cladirea cea mai caracteristica a stilnlui boieresc din Basarabia palatul sardarului Iordache Varfolomeu (gradina palatului ajungea pand in stradela Varfolomeu), in care s'a iscalit de- claratia rdzboiului din 1877 ; dupd Unire, palatul apartinea societAtii fo§tilor nobili basarabeni Solidaritatea"siera inchiriat Comandamentului Corpului III de Armatd ; in Iulie 1941, palatul a fost incendiatsiaruncat in aer cu dinamitd. Casa veche a lui Varfolomeu, casa pestrita"din versurile lui Pu§kin, se afla pe strada Stefan cel Mare, mai departe de casa Krupenski, dincolo de strada Regele Carol I. In vecindtate era §1 vechea casa a cdminarului Zamfirache Ralli. Varfolomeu a cladit o said mare, pictatd foarte pestrit, in care organiza balurile legendare de odinioard. La 1823, casa a fost Inchiriatd, pentru 12.000 lei,cartierului general - guvernatorului conte Vorontov ; a Iocuit -o vice- guvernatorul Wiegel, care o prezintd destul de incapdtoare, dar joasd, incdt nu poate fi vorba de palatul cel nou. 0 casa de pe vremuri, cu etaj, a zidit§1 mare§alul regional Iorgu Bali (bd. Alexandru cel Bun, colt cu str. G-ral Bro§teanu, fosta Negustoreasca). Aceste palate reprezentau stilul empire", putin greoi, preferat de boierii de altadatd, care-1 denumeau : empire turque". Inacelasistil s'au cladit Coate casele boiereti din trecut : Katacazi (Bo- tezatu)siRazu (strada Schmidt, colt cu str. Tighinei ; fosta ceainarie), incendiate la 1941 ; pe str. Tighinei, putin mai sus de str. Schmidt, se aflau casele Ciuflea,far in coltul b-dului Alexandru cel Bun casele vice-guvernatorului Matei Krupenski (in cele din urmd, cooperativa Codrul"), Hartingh (bd. Alexandru cel Bun, colt cu str. Cuza-Vodd ; fosta farmacie din fata bisericii luterane), Ke§co (str. Re- gele Ferdinand, colt cu str. Nemteasca), Ralli (bd. Alexan- dru cel Bun, colt cu str. laOor, in fata Comandamentului Corpului), Dimitrie Russo (bd. Alexandru cel Bun, colt cu

6 81

www.dacoromanica.ro str. Unirii ;casa lui Victor P. Sinadino), Gafencu (str. Uni- rii,alaturi de casa Sinadino) si multe altele. Sunt cladiri nu prea marl, inzestrate cu terase colonate si o sala de dans, uneori cu un balcon special, pentru orchestra. 0 casa veche este cea a lui Constantin Botezatu, deputatul Sfatului Suprem, mostenita de ginerele sau, Gavriil Katacazi. Numele acestui boier poarta strazile alaturate Botezatu, astazi Paul" Botezatu, si Constantin, astazi Ve- niamin Kostaki. S'a si pastrat" numele de Katacazi, sub forma de...Catargi,atribuitpostului de pompieri, care ocupa aceasta casa, inainte de evenimentele din 1940. Casele ospitalierilor boieri atrageau, in jurullor,crearea unor iarmaroace intregi. Astfel, o plata s'a format langa casa Botezatu, iar alta (dand nastere Pietei Noi" Le venire de... Chisinau, care nu si-a gasit Inca un Zola al sau) langa casa Razu. Cu timpul, cand orasul s'a Intinsin partea de sus, plata din fata caselor Botezatu s'a mutat in locul pie- lei Vechi si a Sf. Pie, iar locul viran din apropierea case- for Katacazi, ofiterii ii foloseau pentru alergarile de cal. Aici sedistingeau faimosul Sasa Zilotisiprintul Haime de Bourbon, urmasul lui Don-Carlos si pretendentulla tronul Spaniei. Pe la anii 1853-1854, s'a cladit palatul boierilor Ca- targi, fostul Comandament al Diviziei, din dosul Catedra- lei (portiunea strazii alaturate se numeaCatargi), incen- diat la 1941. La 1876, aid s'a oprit Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ;la 29 Noembrie, din balconul palatului, el a primit defilarea ostirii, care in primavara anului urmator a pornit impotriva Turcilor. Pe-atunci, in noroiul, din fata acestui palat, s'a Inecat un bou, !neat corespon- dentul ziarului Daily News", nu vroia sa creada ca orasul Chisinau este o capitala". Boierii umblau prin oral numai in trasura, si intrarea in casele for se facea prin curte. Vara prin praf, iarna pe omat, puteai la fel de bine sa aluneci cu sania ; restul timpului glod. Cam in aceeasi epoc6, la 1858, politaiul Loran, un ama-

www.dacoromanica.ro for al trecutului,si-aclAdit o casa, care a vandut-o apoi maresalului nobilimii, printul Cantacuzino. Aceasta cash e mai cunoscuta ca apartinand Zamfirei Kesco, a doua sotie a bunicului Regiei Natalia aSerbiei,care n'a locuit-o. Cocoana Zamfira s'a departat de familia ei, asezandu-se aici cu familia lui Constantin Kazimir, din Milesti. Casa Kesco prezinta o decadere astilului empire turque", care se mentinea pronuntat in casele Varfolomeu, Katacazi si Razu. 0 casa veche, vizitatd de poetul Punkin, se afla in fundul unei curti din strada Principe leNicolae (losta Mohilau), in fata liceului Co mercial. Aceasth casa apartinea boierilor Mil lo, iar mai tarziu a lost recladita de rnosierul Ion V. Grist!. Se zice ca o locuiaustafiile, cad acustica shill si a unor camere reproducea sgomotul cel mai mic din departare. 0 eta cash din Chisinau (str. Mi- haiViteazu,colt cu str. Eminescu, foasta Fantanilor), zidith pe la anii 1873-1875 de Alexandru 11Inglezi, sotul Vic- toriei Kesco, se spune chiar ca aduce nenorociri, locatarilor ei. Pe la slarsitul decadei a VI-a a secolului trecut, un jucator pasionat de carli, Ianusevslii, a castigat la masa verde 270.000 ruble. Imediat, a si inceput o viata luxoasa, care 1-a ruinat ; a ramas insa casa (str.Regele Ferdinand, colt cu str. Mitropolitul Gavriil ;foasta Banca Nationala), ce-o cladise pentru dansulvestitularhitect Bernadazzi. Casa a cumparat-o mosierul Casso, dand-o ca zestre Ele- nel Casso, soda lui Gheorghe Donici. In timpul razboiului din 1878, a locuit-o Osman -Pala, comandantul-prizonier al Turcilor. Bernadazzi a mai cladit casele lui Nicolae Donici (sir. Cuza-Voda, colt cu str. Schmidt, alhturi de vechile case ale familiei Donici), printesei TerezaGhica (str. Prin- cipele Nicolae, colt cu str. Regele Ferdinand), a refacut casa Jul. Ion Cristi, a facutproiectul grilajului gradinii publice, si altele. Pe vremuri, numele arhitectilor nu se scria pe casele construite de ei, ci turnate in metal se age- zau in fata, pe trotuar ; de aceea,numele arhitectilor nu s'au Ostrat pe adevantele lor monumente.

www.dacoromanica.ro Ne oprim la &Rasta enumerare a caselor, care prezen- tau o oarecare insemnatate pentruora§.Mai tarziu se clAdesc marile case boiere§ti ;Semigradov (str. I. Bratia- nu, colt cu str. Regele Carol I ;foastd Banca Basarabiei), RA§canu-Derojinski(str. I. Bratianu, colt cu str.Regina Maria, care se numea :str. Sinadino, dupd ctitoria bisericii grece§ti, a Sf. Pantelimon, zidita la 1892), in sfar§it, con- strue§te o casd cu speranta de a o vinde Reginei Na- talia a Serbiei antreprenorul Pronin, care s'a Imbo- Alt la pavarea oraplui. Certandu-se cu primarul liberal dr. Sitinski, in fata palatului din strada Viilor, i se zide§te pompieria ; dupd multe peripetii,acest palat infra in po- sesia Fundatiilor Regale. In linii generale, putem afirma ca vechiul Chisinau se clAde§te sub InrAurirea Ia§.ilor, iar partea superioard, mo- dernA, se desvoltd sub directa influentd a Odessei. Admi- nistrarea Basarabiei de distinsul guvernator Pavel Feodo- rov, intre anii 1834-1854, formeazd epoca de trecere dela o perioadd la alta. CAlatorii Demidov, Kohl, maiorul Di- mitrie Asachi, Homaire de Hell, Vuici, Nadejdin, Alabin §i altii descriu acest frumos ora§,situat ca Roma pe dealuri, tdiat cu strazi drepte §ilargi,pdstrand viata si obiceiurile trecutului. J. G. Kohl aminte§te casele boierilor B*, Sturdza, Ghica, Rosetti, Roznovanu,Catargi, Dimi- triu, Pruncul, Varlaam §i Sandulache Teodosiev. In toate epocile scurtei saleexistence,Chi§indul re- simtea lipsa localurilor publice. La 1814, ora§ul avea 2109 case, 7 biserici, o manAstire §i 448 pravalii. Abia la 1815, mintea gospoddreascd a Mitropolitului Gavriil proiecteazd clddirea unui hotel, pe langd Mitropolie. In vremea noastrd, acest hotel se numea Suisse", rivalizand cu hotelul Lon - dra", amandoud distruse la 1941. Ora§ul cre§te, dar *i pe la 1831, dr. J. Zucker scrie ca judecatoriile si institutiile de administratie se addposteau in case Inchirlate, ca §i lacu- inta guvernatorului §i ale altor functionari ;chiar soldatii nu au cazarmi §i sunt incartiraiti pe la targoveti. La 1827,

www.dacoromanica.ro Chiinaul are 3031 clddiri, la 1833, 495 case de piatra *i. 3264 de valdtuci,iar la 1844, 5200 case, intre care spre deosebire de oraele Rusiei nu se afld cladiri de lerim. ()data cu ora§ul crete Si populatia, care treptat se ridica la 1828la18.594 locuitori,la1835 34.079, la 1844 52.196, la 1851 58.849,la1861 93.359, §i is 1894 128 218 locuitori... * * * Indata dupa trecerea Basarabiei Rusiei,boierii nuli cladeau palate la Chisinau, deoarece -- spune Wiegel ei se indoiau de mentinerea capitalei regiunii in aceastd. locaiitate. Numai suprapopularea oraplui din vremea Ete- riei din 1821, povestitd de Costache Negruzzi, a pus capat acestei neincrederi. Deodata au rasarit mai multe case, iar strazile alaturate, in bund parte, au fost botezate dupd proprietarii clddirilor. Erau adevaratecurtiboiete§ti, im- prejmuite de gradini §i livezi mari,care au dispdrut cu timpul.In zilele noastre, vechea toponimie romaneasca a strazilor, aka de importanta pentru un istoric,s'a inlocuit cu nume, zice-se : mai romane§ti". Iatd cateva exemple: Medelnicerul V. Rosetti-Beilcinescu Balan, apoi Gri- gore Alexandrescu ; , Sambelanul Iancu Bale N. Bdlcescu ; Burgomistrul Stauru Dimu Bugeac ; Prirnarul D. Mincu Gh. Co§buc ; Alecu Grecu Tache Ionescu ; Vel-cdpitanul M. Caliche B. Hasdeu ; Vtori-visternic Iordache Sallos A. Cotruta ; Caminarul Iancu Pruncul Iancu Vdcarescu ; Sardarul Iordache Varfolomeu Mare0i ; Vasile Parcel Movila lui Purcel (I); Medelnicerul Antoni Anton Pann ; Sardarul T, Mdcarescu (Mihail) Vasile Stroescu ; Proprietarul Tapu Bacaului ; ,Gavriil Cojocaru Cojocarilor, etc.

85 www.dacoromanica.ro Sunt si alte denumiri istorice,care semnaleaza desvoltarea orasului, o asezare treptata a unor elemente dupa nationalitdti, bresle etc. Nu s'au mentinut nici ele. 0 sim- fonie Intreagd de romantism rdsund in nomenclatura veche. Emigrarile inaintesidupa Eterie si prezenta unni element autentic din Orient, in oral, au creat denumirile; Asiatica azi Romand (vai de ea 1); Armeneasca azi Gh. Asacbi ; Greceasca sau a Siriei azi Plevnei ; Tioibas azi Al. Vlahutd; Mitropolitul Grigorie al Irinopolului azi Sf. Vineri ; Sariei, Turceascd, Sarbeascd, Bulgareasca si altele. Ar fi bine sa se pastreze denumirile vechi : Strada Bailor azi Oituz ; Catelnita Traian ; Cazaceasca Grivita ; Sapunarei sau Murdard Bucovinei (cinstea" aceasta nu s'ar face,dacdediliis'ar fi obosit sa cerceteze la fata locului strdzile, a cdror nomenclatura se preschimbd in cabinet); Fariseilor Banatului ; Inaltarii Gr. Ureche ; Iacob (Hancu ?) Gh. Lazdr ; Lankaster (scoala de studii dupd metoda lui Lankas- ter) Iacob Hancu ; Cimitirului (dupa vechiul cimitir evreesc), apoi a Vd- duvelor Ion Sirbu ; Livezilor Ec. Teodoroiu ; Olariei Mihail Sturdza ; Obsteasca Mdrasesti ; Camenolomnaia (a carierii de piatrd) Dragos-Voda Sinagogilor Decebal ; Capelei I. Neculce ; Misitilor Maramuresului ; Caraimilor Mircea cel Mare ; Popilor Miron Costin ;

86 www.dacoromanica.ro Titu Titu Maiorescu ; Fard nume Murafa, si altele. Putine denumiri s'au mai pastrat Begucii-Izvoruluf, Mazarachi, Sarbeasca, Buna Vestire, etc. Dar si aid, un pseudo-romantism a biruit,cand strada Fantanilor, pe care se aducea apa din cismele dela Mazarachi, a ajuns 1 rangul de : Fantana BlanduzieiMai ales in partea veche a orasului, strazile intortochiate§imurdare ar fi trebuit sa -si pastreze nomenclatura istoricd, deoarece prin schimbarea artificiald a unor denumiri (Titu Titu Maiorescu, etc.), nu s'a cinstit, nici nu s'a popularizat amintirea unui mare carturar, iar aspectul strazii Asiatice nu s'a Romani- zat odata cu noua denumire. Ca si monumentele cimitire- lor locale, toponimiastrdziloreste un document istoric pentru o lungd §i neintreruptd viatd romaneascd a orasului, care nu lash de dorit. Nume de Bals si de Rosetti nu au nevoie de romanizare". 0 repartizare rationald a denumirilor noui trebuia sa se exercite in partea principals a orasului. Strada Viilor, Inca nu demult contura hotarul Chisinaului dinspre Sud- Vest. Adevarata Elvefie" 1)s'ar fi rostit Imparatul Ale- xandru I, privind spre Buiucani. Pe strada Fierarilor (Eli- ade Rddulescu), Inca acum cateva decade se in§irau fie- rdriile de pe bariera Renilor, apoi a Ismailului, iar astazi a Hancestilor. De aici, numele strazii Reni (M. Kogal- n:ceanu)§iIsmail. Aceasta parte superioard a orasului purta denumirea Gurii Galbine (mosia lui Iancu Bals). Pe aid se plirnbau cetatenii, printre morile de vent,spre livezi §i hartoape, care se incepeau dela strada Leovei (azi Cr-ral Berthelot)si se Intindeau dincolo de cimitirul Cen- tral si viile apropiate, de azi. La o revizuire rationale a nomenclaturii strazilor, s'ar fi ajuns la o cinstire cuvenita a memoriei marilor inaintasi ai tdrii, dar si ai provincial. Ar fi bine sa se pdstreze ') Calatorul din 1831, dr. Zucker, privind Basarabia din punct de vedere etnic, a deaumit-o: Italia ruseasca".

87 www.dacoromanica.ro denumirile fruntasilor care au ilustrat acest oras pe vremuri, dar si strada Iasilor, care multe decade sub de- minatia straind purta acest nume, sau strazile Fantd- nelor (azi M. Eminescu si V. Alecsandri), unde mai inainte se aflau fantanele de pe marginea Chisinaului, inlocuite apoi cu nbutcele" paznicilor de noapte. Acum cateva zeci de ani, ultima ,,butca" se ridica in grddinita din fata ac- tualei chesturi de politie.Strada Ostrogului(inchisorii vechi) s'a numit apoi : Bals, dupa Iorgu Bats, ctitorul unui azil de copii, a cdrui clddire s'a cedat scolii normale de MO. N'ar fi trebuit, cu diferite ocazii putin insemnate, sa se schimbe la fiecare cativa ani aceste denumiri,nici sa se creeze portiuni de strazi cu diferite nume, ca sa imor- talizezen pe unii fruntasi ai partidelor politice... * * * In Octombrie si la 11 Noembrie1940,Chisindul a suferit mult de pe urma cutremurelor. Muzeul National, inchisoarea centrala si multe alte cladiri s'au prdbusit. Vice- guvernatorul Wiegel semnala aceasta primejdie, interzi- candu-se pe atunci si ceva mai tarziu, pe vremea guvernatorului Feodorov, ridicarea unor case mai Matte. In jurnalul sardarului Isaia Ohanian (t' 1831),scris intr'un calendar cu sfaturi pentru ghicirea viselor si a no- rocului,se inregistreazd cutremure la 20 si 30 Ianuarie, 13 Martie si 28 Octombrie 1813 si 11 Martie 1814. Se mai cunoaste puternicul cutremur dela sfdrsitul iernei anului 1821, care a avariat multe case din Chisindu, Tighina si Cetatea-Albd. Istoricul A. Zasciuc Inregistreazd un cutremur tot asa de puternic la 13-14 Septembrie 1829, care este descris si de dascalul francezdin Principate J. A. Vaillant, apoi un alt cutremur la 24-25 Noembrie 1832, la 24 Aprilie 1834, un cutremur si mai puternicin vara anului 1835, apoi la 13 Ianuarie 1838, 20 Septembrie 1843, 9 Decembrie 1847 si 16 Decembrie 1857.

88 www.dacoromanica.ro Fenomenele naturii preocupau mult pe inaintasii nostri. Intr'un jurnal cu socotelilesi evenimentele familiale, functionarul administratieiprovinciale, Constantin C. Si- birski (183'- 1901), vorbeste si el despre cutremurele puternice din 13 Decembrie 1880, 5 0 29 August 1893 si 20 Februarie 1894. Al doilea cutremur din 1813, a fost urmat de un sgomot subteran. Inainte de 1940, cel mai puternic cutremur a avut loc la 28 Martie 1934. In schimb, pang in Julie 1941, Chisinaul n'a suferit de pe urma incendiilor mai marl. Conducerea comunara Inca din secolul al XVIII-lea apar parcalabii de Chi- sina.u. La 1817, se infiinteaza Primaria sau Duma orasa- neasca, Consiliul Comunal completandu-se cu cinci sfetnici, alesi dupa nationalitati, dintre negustorii romani, greci, armeni, poloni, bulgari, sarbi, evrei si rusi. Pe la 1817-1819, se alege un primar vel-capitanul moldovean Anghel Nour, ale carui,,studii" se marginesc la pulina stiinta de aritme- tica. In acelasi timp, supravegherea Primariei o are politaiul orasului. Dela 1819, pentrusarcirii administrative si jude- catoresti ale negustorimii Chisinaului, se infiinteaza un Ma- gistrat, condus de un burgomistru si doi ratmani. Primul burgomistru este Stavru Dimu. Magistratul exista pans la 1866. Se observa ca, dela inceput, conducerea orasului ramane in mainile guvernatorului Basarabiei. Generalul Har- tingh a/catueste, in colaborare cu inginerul hotarnic Ozmi- dov, primele planuri ; generalul Bahmetev continua lucrarile. Comitetul edilitar : acelasi Ozmidov si consilierul Do- nici, nu face nimic in plus, nici chiar pe la1824, !neat vice-guvernatorul Wiegelsi inginerul hotarnic Bogdan Eitner, colaboreaza la asanarea apelor Bacului si stabilirea unui plan de aliniere a strazilor. Mitropolitul Gavriil a fondat prima tipografie si seminarul teologic, generalul Har- tingh spitalul si inchisoarea, generalul Bahmetev gradina publica, etc.

89 www.dacoromanica.ro Pand pe la 1870, Primdria Chisindului avea rolul restrans de a oratviui treburile negustore§ti. Bugetul Chi0.- ndului,la1821,era de 25.000lei. La 1824, s'a cum- pdrat o urnd pentru balotaj. A fi primar, nu era o cinste prea mare :la 1828 e ales in unanimitate, bdtranul Hristo- for Nedovici, care scapd cu greu de aceasta onoare, do- vedind ca e bolndvicios §i completamente surd. Toti primarii si burgomi§trii de pe vremuri sunt negustori, aka dar, reprezentantii clasei de mijloc, ce-o administreazd destul de priceput. Cand, de pildd, brutarii incearca spe- cula §i greva, se dd ordin ca ei sd se prezinte in plata politieneascd, unde grevi0ii sunt executati in public, Cu vergi. Iata lista primarilor§ia burgomi§trilor: Primari : 1817-1819 Anghel Nour, 1831-1833 Stavru Dimu, 1834-18'36 D. Lovcinski, 1837-1842 Pan. Sinadino, 1843-1845 D. Lovcinski, 1846-1848 Dimitrie Durdufi, 1849-1854 Dimitrie Mincu, 1855-1857 Anghel Nicolau. In Consiliul Comunal s'au ales : Petre Caldaran, Apostol Vlah §i Ion Ciorasc-u, fondatorul scolii agricole din Cr:cova. 1858-1866 D. Mincu, 1867-1869 asesorul colegial Adam Krijanowski, 1870-1871 Pavel Hristofor Gumalic. Burgom4tri: 1819-1821 Stavru Dimu, 1825-1830 D. Lovcinski, care este §i loctiitor de primar, 1831-1833Joan Gladilin, 1834-1836Constantin Marabuti, 1837-1840Iacob Nicopol, 1840-1848C. Marabuti, 1855-1860Artemie Zaharian, 1861-1866C. Marabuti.

90 www.dacoromanica.ro La 1571 se reorganizeaza asezamantul administratiei ora§ului. Primdria capata o importanla mai mare. In call- tate de primari ajung intelectualii distini aiChi§inaului, primul fiind ales Clemente P. $urnanski, fost jude de instructie, casatorit cu Ecaterina Stroescu, sora darnicilor binefacatori Mihail si Vasile Stroescu. $,umanski a murit in vat's% de 48 ani, la 3 Septembrie 1877, in urma unui incendiu al teatrului de yard din plata Politieneascd. Succesorul Mu este Carol Al. Schmidt (1846-1928), cdsdtorit cu Maria Cristi, si el fost jude de instructie, cc' mai vestit primar al Chisindului. Sub conducerea lui, orasul ajunge Ia treapta cuvenitd unei capitale de provincie. Pe Ia sfarsitul decadei a IX-a a secolului trecut se face un imprumut de inzestrare a Chisinaului, in valoare de 1.500.000 ruble. Acest imprumut da posibilitate sd se achite datoriile mai mici din trecut, iar 800.000 ruble se varsd Ia dispozitia unei Comisii edilitare, prezidatd de dr. Leo- pold Silinski. Se construeste de arhitectul Eladi, dupd modelul Universitdtii din Odessa, palatul Primdriei, distrus la 1941, pompieria, spitalul municipal si celmilitar, mai multe scoli si altele. Schmidt demisioneaza la 14 Septem- brie 1903. La Primarie se succeda : 'dr. Leopold $itinski, nascut la 1854 si recent decedat, 4 carui mama se tragea din boierii Rascanu. El este primar in anii 1904-1905. Intre anii 1905-1910, este ales ca orimar Pantelimon Sinadino, feciorul directorului band! ora-pluisi nepotul unui primar mai vechi. Ndscut la 1875, Sinadino e mosier, deputat in trei Dume, distins cunoscator al problemelor financiare, frunta§ cu un rol important in epoca Unirii, senator roman. Are o soarta tragica, in urma evenimentelor din lulie 1940 ; lasa pretioase memorii. Urmeazd intre anii 1910-1917 si 1920-1922, inspec- torul de fabrici din Basarabia, Iulian Lewinski (1859-1923) ginerele neuitatului frunta§ moldovean, Alexandru Cotrula.

91 www.dacoromanica.ro La conducerea Primariei, la 1918-1919, e numit cunoscutul fruntanationalist, Vladimir Herta, decedat la 1924. A bla la 19 Februarie 1926 se adund primul Consiliu Comunal, prezidat de avocatul Sebastian Teodorescu. Con- siliile Comunale sunt prezidate de primarii : Ion Negrescu, Dimitrie Bogosi Ion Costin. In Iunie 1940, Chi*inaul era condus de Vladimir Cristi, iar astAzi de colonelul Ani- bal Dobjanschi.

92 www.dacoromanica.ro CETATILE MOLDOVEE DE PE MALUL NISTRULUI Moldova Domnitorilor Alexandru cel Bun §i a lui Ste- fan cel Mare, tara vitejilor intre viteji, ca un scut de otel a primit loviturile pagannor. Stepele vecine aduceau din addnculAsiei,hoardelebarbare. Aici, insa,pe ma- lulstancosalNistrului,vechii Voevozi ai Romani lor, au aparat hotarul de Rasdrit al Europei. Pe malul batra- nuluiNistru a crescutsirul de intdrituri cum a spus profesorul Simion Mehedinti o inaintatd linie de bur- guri" europene in fata nomazilor Asiei. Limanul Nistrului strafueste stepele verzi ale Bugea- cului cantate de romanticul Mickiewicz, intregul farm al :Warn Negresiantica Cetate-Alba. Este vechea colonie Tiras, a Orel popula tie o aminteste pdrintele istoriei, He- rodot. Micile coition- ale navigatorilor grecisifinicieni gdseau pe limanul Nistrului un adapost mai sigur, decat pe valurile furtunoase ale marii. Exemplul for 1-au imitat sinegustorii de mai tarziu, venind la cetate din locurile indepartate ale Genovei, Venetiei,din Constantinopolsi din Trapezunt. In decursul secolelor, Tiras a ajuns sa poarte atatea denumiri, fiecare rezumand legenda unei indrazneli pe a- pe :AsprocaFtron, Maurocastron, Moncastron, Belgorod, Akkermansimulte altele. Asa a venit aid negustorul din Trapezunt, care a lost chinuit de pagani, gdsindu-si o moarte de mucenic pe malul limanului. Era Sfantul Loan cel Nou, ale carui moarte stau, astazi, in racla Bela Suceava. Sfantul loan cel Nou este martirizat de pagani in vea-

www.dacoromanica.ro cul al XIV-lea ; impresia acestui sfarsit a Idsat opuferni- Ca imagineinsensibilitateaintregului popor romanesc. Domnitorul Alexandru cel Bun a ;poruncit ca moastele prea fericitului Ioan sä fie adusela Suceava. La biserica episcopala din Roman se afla o marturie vie amartirisaju- lui acestui Slant, o frumoasa icoana a Cetatii-Albe, din secolul al XVI-lea, redatain vecheapictura murala. Mi- tropolitul Grigorie Tamblac a descris viata SfantuluiIoan. Nu departe de Cetatea-Alba, pe malullimanului, un izvor uitat, in singurdtatea lui linistita,vorbeste despre sfarsitul Sfantului Joan, iar in ap:opierea zidurilorcetatii, langd o veche biserica ziditd pe stanca unui cimitir rule o capeld modesta arata locul unde a lostinmor- rnantat neuitatul calator din Trapezunt. In aceastabiserica, se spune, ca ar fi slujit,deasupra pietreisale de mormant, Episcopul Iosif, vlastarul familiei domnitoare aMol- dovei, pe care Alexandru-Vodd cel Bun 1-a ridicat in scaunul arhieriei, ca cel dintai Mitropolit al Tarii. Strainii au admirat deseori Cetatea-Alba. Castelul s'a reTacut sub domnia succesorului lui Alexandru, Stefan- Vodd, care in anul 1440si-astabilitsediul principal la gurile Nistrului. Fedorca, parcalabulcetatii, a si lasat pe zidul ei o inscriptie de marmora ,,Rugs robuluilui Dumnezeu, Fedorca, facutu-s'a a- ceasta cetate pe vremea prea cuviosului DomnGospodar Stefan Voevod si prin boierul Domniei Sale si atcetatii parcalab, la anul 6948. Mantueste de primejdii pe robul tau, Nascatoare de Dumnezeu, Stefan, Noembrie in 10". Luptele pentru domnie au adus pe tanarul Vocia Ale- xandre) sd stapaneasca Cetatea-Alba. El a incercat sa intemeieze aid un principatosebit.Dar a lost otravit de curteni, chiar in castelul cetatii. Parcalabul, sau cum se spunea pe acea vremeinOccident,burggraful cetAtii, Stanciul, a continuat opera de recladire. Dar nimeni n'a inteles mai bine rostul Cetatii-Albe, decat marele Stefan.Pe vremea lui,zidurilevechiului

www.dacoromanica.ro castel au fost ldrgite,turnurile indltate, cu ocnite *i am- brazuri. In anul dela Intruparea Domnului 6984 marturi- se0e inscriptia de pe poarta medievala a castelului s'au savarsit marea poartd, in zilele cuviosului 19 Stefan Voe- vod *i in zilele panului Luca §i Herman", Cu cat se apropiau la orizont primejdiile, cetatea continua din an in an sa fie tot ma". intarita...

* * Daca ne ridicarn in sus, spre izvoarele Nistrului, gdsim a doua cetate, Tighina, strajuita de o bisericd ctitorie a marelui Stefan. Astdzi nu au mai ramas dent ruinele castelului. Dar zidurile acestea ne amintesc de un important centru comercial §imilitar de-acum doud-trei veacuri. Tcdate aceste cetali romane§ti erau orate insemnate pentru negot, prin care treceau mArfurile spre Crimeea, Germania, Polonia Si Tdrile Nordice. In ele s'au instalat vdmile domne§tisinegustorii straini ;darurile marl se aduceau la aceste centre de legaturd dintre OccidentsiOrien- tul indepartat. Cand s'a simtit nevoia de a fiap Arate de atacurile venite din stepele vecine, toate cetdtile au obtinut o infdtipre de castele medievale, cu zidurile largi §i inalte, turnuri inconjurate de valuri intarite §i §anturi adanci, umplute cu apd. Ostqii Sultanului Soliman au navdiit Si asupra Tighi- nei romane§li. S'a intunecat Si cetatea Tighina", zice cronicarul Miron Costin, in poemul scris in limba polond. La Tighina, sdu pe turce*te Bender, s'a refugiat dupa infrangerea sa dela Poltava, in anul 1709, indraznetul Rege Carol al XII-lea, al Suediei, urmat de razvratitul hatman al Ucrainei, batranul Mazepa. Trebue sa amintim ca Vol- taire s'a inspirat din evenimentele petrecute pe malurile Nistrului. Don-Juan-ul lui Byron ui -a trait sbuciumul sub

www.dacoromanica.ro zidurile Cetatii-Albe si ale Ismailulu;. Oare sublimele poeme ale lui Byron si Puskin,despre sfarsitul aventurosului Mazepa, descris si de Gheorghe Asachi, nu sunt prezentari ale plaiurilor apropiate ? Mazepa, batranul erou al versu- rilor romantice, a venit sd moara la Tighina. Ramasitele sale pamantesti au fost ingropate la Galati. Cat despre Carol al XII-lea, el a ramas mai mult timp pe pamantul Moldovei. Aici avenit sa-1 intampine pe aliatul sau fault si sdrobit, Regele Poloniei, Stanislau Lesz- czynski. In apropierea cetatii Tighina, la Varnita, unde s'au pastrat urmele lagdrului Suedezilor : Noul Stockholm", ra- tacea neastamparatul conducator al ostilor nordice. Odinioara, multi ilustri conducatori de popoare, au calcat pe malurile Nistrului romanesc. Unii si-au gasitchiar, intre Prut si Nistru, sfarsitul for tragic, cum au fosthat- manul Zolkiewski al Polonilor sau printulPotiomkin al Rusilor. Altii, de pe vremea lui Darius alPersilor si a osta§ilor voinici al Macedoniel si Romei, pand la Joan So- bieski, Carol al XII-lea, Petru cel Mare si Soliman, au pa- sit si ei pe acest mal stancos. * * * Soroca, e alta cetate pe malui Nistrului. Nistrul curge aid domol, deschizand larg portile unui tinut bogat al Moldovei. Albia, taiata in piatra, descopera culmile dealurilor presarate cu dese paduri seculare. Sate patriarhale, manastiri stralucind cu aurul crucilor se contureaza pe verdeata malurilor acestui fluviu, care ne des- lu§este un castel cel mai mic din sirul cetatilor Nistrului Soroca. Este leaganul vitejilor arcasi si lancieri,care veneau in ajutor, in clipe grele de Incercare, lui Stefan cel Mare, lui Petru Rares, Vasile Lupu sialtor Domni. Din acest cuib sburau §oimii Moldovei capitanii de margine" cand ii chema Domnul Tariff. In anul 1499, aflam la Soroca pe Coste-parcalabul.

www.dacoromanica.ro Fiul lui Stefan, Petru Rare§, reconstrue§te cetatea din piatra. Polonii, Cazacii, Tatarii §iTurcii o asediaza rand pe rand. Un atac dintre cele multeil descrie la 1711 brigadierul francez Moreau de Brasey: Patruzeci §i cinci de ani in urnia poveste§te brim gadierul aceasta cetate a suportat un asediu glorios: 40.000 de Turci §i 40.000 de 'Mari, subconducerea unui seracsir, au fost nevoiti, dupd eforturi zadarnice,timp de case luni, sa se retraga cu ruOne, lasand tabara §i intreaga artilerie, ceea ce seracsirul a trebuit sa plateascacu capul sau". * ** Nistrul curge §1 mai incet. Spre Nordul Basarabiei trecem la a patra cetate de hotar: Hotinul. . Cetatea-Alba este cel mai vechi ora§ din acest colt al Europei. Dar Hotinul este o cetate care-i poatefi rivals, prin gloriosul ei trecut. Vechimea Hotinului se pierde Si ea in negura vremurilor. Legenda atribue fondarea acestei cetati Regelui Da- cilor Hotizon. El Linea sa se casatoreasca rcu frivola fats a Imparatului August, din pricina careidse credea ca a lost exilat in partile noastre §i Ovidiu, poetul Metamor- fozelor §i al elegiilor Tristia. Sunt legende, dar din acelea pe care se intemeiaza trecutul nobil§ieroic al oricarui neam stravechiu. Hotinul apara dela primele mnceputuri Tara Sepenitului, un knezat din Nordul Moldovei. Alexandru cel Bun ridica Hotinul la rangul unei cetati de prim ordin european. In zadar au asediat-o, sub domnia luiStefan cel Mare, Turcii. Zidurile, care se pot vedea §i astazi,au rezistat. Sub boltile largi ale unei camere din castel,a raposat Alexandru Lapupeanu, eroul puternicei nuvelea lui Constantin Negruzzi. Este§iaici o legends, umbre ale romantismului epoceiluiByron, Schiller§i Pu§kin, din cele care intiparesc la_imaginatia noastratipuri mai ca-

7 97 www.dacoromanica.ro iacteristice decdt le dd istoria Ins 4, ale unui Don Carlos, Child Harold, Boris Godunov sau Lapu§neanu. Despre Hotin se vorbe§te Si in cantecele cazace0 despre reumitul Baida" printul Dimitrie Wisnowiecki, §1 el un nepot al lui Stefan cel Mare. Un razboi adevArat au dus Polonii In jurul cetatii, in anul 1621,luptele lorfiinddescrise In Comentariile lui Jacob Sobieski, tatal Regelui Ioan Sobieski,§icdntate in renumitul poem al lui Waclaw Potocki : Wojna Chocimska. Dimitrie Cantemir vorbe§te Si el, in Descrierea Mol- dovei, de Hotinul, care trebue numarat printre cele mai mari cetati ale Moldovei. Odinioara era intarit dinspre A- pus cu §anturi §i ziduri foarte inalte, iar dinspre Rasarit In chip natural de malul repedelui Tiras-Nistru Si de stanci colturoase..." Sub zidurile Hotinului s'a dat de Stefan-VodaPetri- ceicu §i Regele Joan Sobieski, vestita batalie din anu11673, Impotriva Turcilor, cand a cazut ucisinlupta viteazul parcalab al cetatii, Efrem Hajden, strabunul ilustrei familii de scriitori romani. Voda-Petriceicu, urmat de boiericumna- tul sau Apostol Catargi, de Hajdel, Sturdza, hatmanul Gri- gore Hab4escu, Kalmutki Si altii, s'a refugiat apoi in Po- Ionia, unde nobilii romani au fost primiti cu mari onoruri. La Hotin, Domnitorul Duca a Intemelat o §coala de studii inalte, ilustrata, pe la sfdr§itul secolului al XVIII-lea, de eruditul cArturar, Episcopul Amfilohie Hotiniul. cold mai ramdne Cale un nume de Domnitor, sau boier moldovean, care §i-a legat viata de una din aceste cetali istorice. Marele cronicar Miron Costin a fost parcalab la Hotin, iar Apostol Catargi la Soroca. Si cate falnice infaptuiri au realizat ace§ti marl boieri ai glorioasei Moldovel Istoria ne-a pa strat un trecut maret. Legenda ni-1 corn- pleteaza cu pove§tile din batrani, despre evenimentele pitore§ti de altadata. Si mandre se Malta zidurile vechi, rupte pared din stanca malului Nistrului, ca o marturie vie a trecutului.

www.dacoromanica.ro BUGEACUL Este cea mai veche regiune din partite noastre ale Eu- 'rope!, acest Bugeac, care merits un istoric, dar §i descri- ed din cele mai pitore§ti. Doua mil de ani inainte c1e Hris- tos, pe aici au trecut Grecii,iar vreo doua secole mai tarziu, au trecut, dar §i s'au a§ezat stramo§ii no§tri Tracii. Caderea Dade! sub stapanirea romans, dupa o luptd inverpnata intre Decebal§iTraian, a adus asupra Bugea- cului o dominatie latina de aproape doua secole. Pustiul Getilor Bugeacul a fost despartit de lumea barbara, printr'un val, zis at lui Traian. Nu *tim, cand *i in ce imprejurari, acest val s'a inaltat. Nu s'au facut sapaturile arheologice necesare,de§i crearea unui asemenea val nu putea sa treacd neobservatapifara urme. Estefapt cert, ca valul lui Traian a statornicit§i mai mult despartirea acestei regiuni, in care pentru un scurt timp s'a inchegat viata unor navdlitori, in acest Unghiu sau tatare§te Ba- geac, dintre Prut, Dunare, Marea Neagra, Nistru §i Val' . Numai in vechiul Bugeac roman s'au zidit ora§e §i cetati, s'au facut drumuri noui, reluate mai tarziu de Romani. Muntenii §i-au intins primii stapanirea asupra Bugea- tcului, care pe atunci nu purta acest nume.Domnitorul :'Basarab-Intemeietorul, insecolulalXIV-lea, wazd in Arecinatate, peste Prut, in Oltentl, coloni§ti, ca sa intareas- LcA aceasta legatura cu Basarabia, cad acesta e cel mai 4-exact nume at viitorului Bugeac ; faptul ni -i lamure§te pro- lesorul Constantin C. Giurescu. Iar Mircea cel Batran e iDomn de amandoud partite Dunadi pans la Marea cea _Mare. Astfel, din cauza stapanirli regiunii de care Dinas-

www.dacoromanica.ro tia lui Basarab, i s'a zis : Basarabia. Vechi nume romanesc, extins dupa pacea din 1812 asupra IniregeiiMoldove dintre Prut §i Nistru. Bugeacul e plin de stravechea glorie a Moldovenilor.. Au navalit Insa Tatarii, impotriva carora continua sa lupte populatia romaneasca. Rasunetulacestorbatalii ii gasim In baladele Grue-Grozaveanu §i Novae, §i in ispravile lui Dan, capitan de plaiu,cantatede Alecsandri. In partite Bugeacului s'a compus scrie venerabilul carturat Scar- lat Preajba cantecul lui Ghelea: Dela Nistru pad la Krim, Din Bugeac pawl la Mare Sunt tocmai patru hotare Peste ele'n lung *I'n lat Tot tcitarulsicazac... Multi tatari am omorit, Multi creVini am slobozit De-amara straincrtate Dih gleansidela moarte... Din vremurile cele mai vechi, Bugeacul a lost descris de numen* calatori, care au trecut prin poarta aceasta, sprestepeledinRasdrit. Dar Si in poezie, trei genii ai romantismului strain :Byron, Pu§kin §i Mickiewicz, s'au inspirat in versurile for de aceasta regiune pitoreasca. 0 admirabila antologie a poeziei din Bugeac, a publicat-o acum cativa ani, capitanul Dragomir Petrescu, un inimos scriitor de pe malul Ialpuhului. Acum catva timp, un alt carturar al Moldovei, profesorul Gheorghe Cuza, a daruit Bugeacului un intreg volum de frumoase amintiri §i descrieri, privind aceasta regiune :Unduiri de lanuriitnea. mud, a spus autorui. Stepele Bugeacului, astazi cantate de visatorul Vladimir Cavarnali. Ciudat aspect prezinta populatia Bugeacului. Eleme n- tul vechi romanesc formeaza oltemelie solids, dar e Inca.... drat In zeci de formatiuni noui. Probabil In decursul is--

100 www.dacoromanica.ro ioriei spre norocul elementului de ba§tina, deoarece populatia pestrita Americanii basarabeni i'§i gasea o limba comuna In limba romaneascd, iar baza ei o for- mau Romanii. Coloni§tii germani au venit in Bugeac, mai ales intre .anii 1814-1818, parasindu-1 in numar de peste o suta de mii, la 1941. Ei reprezentau elementul cel mai cult al a- gricultorilor basarabeni. Francezii din Elvetia au Jost in- iemeietorii viticulturiide Saba. Bulgarii, despre care a scris nu demult o. pretioasa monografie D. N. Mincev, Ru§ii, Gagauzli §i multi altiicompleteazd populafia Bu-

.geacului. Nimeni Insa nu are in Bugeac un trecut asa de glorios ca Romanii. E destul sa citim volumul profesorului Nicolae lorga, inchinat Cetatii-Albe si Chiliei, sau operele profesorului Gheorghe Bratianu, ca sa observam ce viata de sbucium istoric au trait Romanii in Bugeac. Luptele marelui Stefan in Basarabia alcatuesc o epopee. La Ros- -caul si-a gasit o moarte de erou, Ioan-Voda cel Cumplit. Vechea biserica din Chilia, zidita de Stefan cel Mare §i recladita de Vasile-Voda Lupu, sau mormantul medelnicerului Grigore Clucerescu, ingropat la 1811 in biserica Adormirii Maicii Domnului din Ismail, refacuta dintr'o gea- mie turceasca, cate vedenii ridica ele In amintirea noastra 1 Fie chiar acei mosieri din Bugeac, pe care li cunoastem la inceputul secolului trecut ; spatarul lancu Sturdza la Leova, Baimaclia, Taraclia,Tiganca, comisul lancu Bal§ la Frumoasa, Pilinei, Greceni, Ciomai, stolnicul Matei Ras canu la Toceni, Manta, Vadu-lui-Isac, spatarul Costache .Sturdza la Larga, fratii-spatari Panait si Petrache Kazi- mir la Tar taul, Negrilesti, Gotesti... Toponimie romaneascd, care nu s'ar fi pastrat, daca intr'adevar, Bugeacul .candva, pentru o singura clips, ar fi ramas pustiu". Si pe urmele acestora venind alte neamuri, din care lotu§i s'au nascut Romanii, ca frafii Alecu§i Mitica Ca- cavasile, Alecu Ecsarhu, Dimitrie Craciunescu, fratii Za-

101 www.dacoromanica.ro hariade, Badarau, unii dintre ei, prieteniiluiMihail Ko- galniceanu §i ai altor frunt4, din Vechiul Regat, basarabeni descr4iinamintirile regretatului meu parinte.- Kogtilniceanu, HasdeugfGheorghe Sion Intreprind calatorii prin Bugeac. La Ismailul marelui carturar Episcopul Melchisedek,- sau la Cahul, cu somnoroasa-i atmosfera, ironizata de po-- etul Teodor Serbanescu : Acesta e Cahulul... pastor fora idile ! Aicea poezia nu are ce cella, Lasa-voiu dar orasul lui D. Caravasile $1 ma voi duce acolo pe muche a visa. Sau : Ca o sada"' alba pe umeri atarnata, $1-a ceireia lungi poale ajung pancl 'n calcai, Asa Cahulul pare, scaled imbrelcatei Pe unzere de dealuri si tetraind prin veil. Plata pare-un petec ceirpit drept in spinare, Un petec negru-alaturi cu case-albite 'n var ; Biserica din capul orasului fmi pare 0 gluga ciobaneascci in veirful unui par. Glodoasele luf strade stint marl nenorocite In care trist sombreazcl galosit din picior, lar casele-i mclrunte, sub stuf ineidusite, Lumei civilizate strig toate: ajutor. 0 vanatoare de acum 90 de ani, ne-o descrie un car-- turar uitat al Basarabiei, Constantin Stamati-Ciurea. feat doud fragmente ale acestei descrieri, care ne prezinta Bu- geacul sub doua aspecte diferite :lini§te§ifurtuna. Catinel, tacerea noptii incepu a domina §i in lagarul nostru. Focurile bivuacului se stinsera, aruncand din timp In timp cote o limbs de flacara albastrue §i scantei ro§i- atice ce, ca stelute de our topit, sclipeau sus in aer, stin-

102 www.dacoromanica.ro gandu-se pe rand. In jur, unde §i unde raspundeau prepe- litele, uninduli cantecele cu dardaitura carsteilor de mla- tine. Pasarelele aceste nevinovate nu ne inspirau groaza ce o simte calatorul pe vreo oaza inde§erturile Africei, unde sbiara leii tigrii fioro§i..." Si iata o furtuna in Bugeac : ...lerburile §esului unde am lasat focul nestins, s'au aprins in urma noastra Si pojarul vinespre noi. Noi ne sbuciumam in toatepartitecu o precipitatie,precum o are omul numai in momentele de pericol, cad vijelia se apropia cu mare repeziciune. Tunetul merge tot mai puternic §i des, iar pe fundul vanat al norilor se desemna o dungd ro§ie a pojariVei mereu crescande si limbi de foc se'ncruci§au cu sagefilede fulger, ce spintecau clabucii surf ai fumului. Insa nimic nu se mi§ca, niciun paiu, §i pamantul parea a a§tepta cu supunere urgia ce i-o trime- tea cerul impunator. Apropierea momentului decisiv se anunta printr'un vuet sinistru 4i vijelia deslanfuita Si sca- pata dininchisoare,izbucni cu o putereinfrico§ata. Un trasnet de tunet sgu dui §esul pana'n lungd departare. Po -

. jaraVea cu flacari incovoiate se intinde inainte, aruncand torente de sperlaSiscantei, ce ne acopereau furgoanele. Corturile noastre smucite din taru§i §i invaluite in ciciu- lete, se duserd de-a-rostogolul la vale..." Bugeacul nu trebue sa fie inteles numai ca stepa, ci §1 Dunarea, acea fermecatoare delta, plina de o viata din cele mai intereante, descrisd de profesorul Ion Simionescu. Despre acesta delta ne-a lasat frumoase pagini scriitorul noAru Nae Dunareanu.

103 www.dacoromanica.ro BELZ SI ,COZIAL" DIN BASARABIA, TN SECOLUL AL XV-LEA. Printre descrierilecalatorillor care prezintd o important pentru cercetarea trecutului tarii noastre, un interes deosebit prezintd inSemnarile francezului Guillebert de Lannoy (1386-1462), ambasadornl Regelui Angliei §i al Ducelui Burgundiei, care la 1421 a vizitat Moldova. Despre aceasta lucrare a publicat unele detalii E. Diaconescu, in volumul II al Lucrdrilor Society i1Geografice D. Cante- mir" (Ia§i,1940), iar mai Inainte, not am fdcut o punere la punct in legatura cu aceasta cdlatorie, in revista Cuget Moldovenese ", din BA 10. Este important de precizat cd, in ruse§te, lucrareaa apdrut la 1852, in volumul III alNotitelor SocietAtii de istorie §i antichitdti din Odessa", comentatd de profesorul Filip Brunn. Din aceasta revista au cunoscut-o istoricii basarabeni, folosind pretiosul izvor istoric inainte de Bogdan Hasdeu, care 1-a publicat,in traducere romaneasca, in Arhiva Istorica" (vol. I, 1865-1867, part. I, p. 129-130). Pornind dela o denumire gre§itd :Camenet, in loc de Cremenet (in fond, aceea§i pietroasa" romaneasca), apropiat de Bela, istoricii basarabeni, incepand cu Alexandru Za§ciuc (Regiunea Basarabiel, Petersburg,1862,vol.II, p. 156)§1 terminand cu Stefan Ciobanu (Ora$e, in Basa- rabia, Chi§indu, 1926, p. 93), au considerat cd e vorba de Camenita-Podoliei §i BAlfii din viitoarea Basarabie, care ar fi existat, a§a dar, din secolul al XV-lea. Am semnalat mai demult, in Cuget Moldovenesc", ca primul Camenet nu era decat Cremenet, care, ca §i Belz, se afla in Volynia. Astfel

104 www.dacoromanica.ro se explica faptul ca diplomatul francez o intalnqte la Be lz pe Ducesa de Mazovia, sora Regelui Vladislav al Poloniei. Acest fapt, interpretat gre§it de istoricii basarabeni, aducea la 1421, in mijlocul Moldovei, o Domnita polona, ceea ce deschidea perspective largi unor teorii de expansiune, intemeiate §1 pe stapanirea Ducelui Vitovt al Lituaniei, care ajungea pang la Nistru. Din Cremenet sau primula Camenet, Guillebert de Lannoy se Intoarce la Lvov, de unde trece la un alt" Camenet, de data aceasta adevarata Camenita-Podoliel, a§ezata intr'un loc minunat, unde guverna reprezentantul lui Vitovt, cavalerul Gedigold. Din Podolia, diplomatul se indreapta in Valahia Mica, adica Moldova, prin marl pustietati, §i gase§te pe Voevodul Alexandru cel Bun intr'unsatalsau,Cozial. Acest .Cozial" este o veche enigma, pe care in zadar an cautat s'o deslege istoricii. E. Diaconescu, dupa ce aduce unele pareri din trecut, publicand textul calatoriei, afirma categoric : re§edinta Moldovei, Suceava (p. 16, comp. §i p. 6). De altfel este parerea lui N. Iorga (Basarabia noastrd, Valenii de Munte, 1912, p. 13), care considers ca, Co- zial" ar fi derivat dela numele Suceava, C in loc de S., Bind luat din scriptura slavona. Hasdeu crede ca este satul Cozia din judetul Falciu (confundandu-1 cu satul Bohotin). Afirmatia e combatuta de R. Rosetti (Cronica Bohotinului, An. Ac. Rom.", torn. XXVIII, p. 157), iar profesorul Con- stantin C. Giurescu precizeaza ca e vorba tocmai de Co- zia din judetul Falciu (Rev. Ist. Rom.", vol. IV, 1934, p. 286-287, Intalnirea lui G. de Lannoy cu Alexandru cel Ban). Se observa, insa, ca a cast drum ar fi prea greu de razbatut, iar in ce privqte teoria lui N. Iorga, nici ea nu rezista, deoarece capitala Moldovei n'ar fifost denumita de francez : sat. Nici drumul spre Suceava n'ar fi trecut prin marl pustietati. Cozial este un cuvant gre§it, notat din auzite de calator, ;i gre§it transcris de el, mai tarziu. Profesorul P. P.

105 www.dacoromanica.ro Panaitescu (Alexandru cel Bun, Bucure§ti,1932, p. 40), presupune ca este un sat, azi disparut, probabil In Basa- rabia. Credem §i noi, ca este localitatea Cau§ani din Bu- geac, pe care strainii o scriau :Causian (comp. Const. I. Karadja, Le voyage de Michel EneYnan de Bender a Con- stantinopole en 1709,extras du Revue Historique du Sud-Est Europeena, Valenii de Munte,nr. 10 12, 1929, p,5). Francezul, cu timpul, citind acest nume, fonetic, I-a inteles : Cozian, saui mai grqit :Cozial. Cunoa0em misiunea lui Guillebert de Lannoy de-a se indrepta spre Siria. Trecand prin Prusia §i Polonia, el §i-a ales, de sigur, drumul bine cunoscut al Nistrului, pentru a ajunge la Cetatea-Alba, folosindu-se de corabiile genoveze. Negasind ceea ce i-a trebuit pentru transportul pe fluviu, era dela sine inteles, ca diplomatul n'a plecat pe drumuri anevoioase, spre Suceava, ci s'a indreptat pe linia Nistru- lui, spre Sad. Astfel, el a trecut prin pustietati mari. Afland, ca Domnitorul Moldovei se afla in apropiere, Guillebert de Lannoy se indreapta in satul sau, Cau§ani o localitate din cele mai vechi, cunoscuti prin biserica ei istorica. Stefan cel Mare face stapan la Puhoiul in La- pupa pe postelnicul Nicolae Matostat §i pe GligaMel- ciul, §i cu acest prilej se inseamna drumul ce ducea de aid dela Prut, la Caugmil de langa apa Nistrului", scrie N. Iorga (Basarabia noastrei, op. cit., p. 21). Alexandru cel Bun confirms diplomatului francez, cu multe amanunte, adevarul asupra mortii Imparatului Tur- ciei §i asupr 1 razboiului civil care era in toata tam, ceea ce li impiedeca trecerea Dunarii. Fiindu-i Math continuarea drumului pe uscat, dincolo de bratul Sf. Gheorghe, spre Turcia Asiatics, de Lannoy incearca sa ocoleasca Marea Neagra, indreptandu-§i calatoria la Caffa, pe uscat. Plecand din Cozial" spre Caffa, diplomatul trece prin Cetatea-Alba. In orice caz, din Suceava, credem, ar fi mers, dupa cum se obi§nuia, prin Tighina. Mai. mult : el a mers prin pustie-

106 www.dacoromanica.ro toile cele marl din Valahia, mai mult de patru leghe, §i a ajuns la Cetatea-Alba. Se dd si distanta etapelor parcurse, care ne confirma presupunerea. Asa dar, satul Coziala trebue sa fie Causanii din Basarabia. Astazi, une lieue kilometrique" corespunde la peste 4 kilometri ; pe de alta parte, acelasi cdlator ne dd si o altd distanta, mai precisd, cam 50 de leghe, Intre Cremenet si Lvov, caldtoria ward prin stepa micsorand si mai mult distal* parcursa, in Bu- geac, in inchipuirea francezului. Cetatea-Alba povesteste mai departe Guillebert de Lannoy e o cetate siport la Marea Neagra, numita Moncastro (Mancastre) de Genovezi, sau Bellegrad (Ceta- tea-Alba). Este locuita de Genove4 Valahi (Romani) si Armeni. In acelasi timp, In vederea unui atac turcesc care se putea prevedea, guvernatorul Podoliei, Gedigold, un prieten al lui Alexandru cel Bun, ridica aid, in grabs, cu ajutorul a 12.000 de oameni si a 4.000 de care, ziduri noun. Peste trei ani era sa soseasca intre aceste ziduri tari In- susi fiul Imparatului bizantin, viitorul loan VIII, care se intorcea dintr'o caldtorie din Europa (N. Iorga, Basarabia noastrd, op. cit., p. 14). Nesiguranta Imprejurimilor localitatii se dovedeste si din faptul ca Insusi de Lannoy a fost jefuit de niste hoti, la intrarea in ores. Intervenind insdIa- Voevodul Alexandru, stapanul Cetatii-Albe, cei 9 hoti au fost prinsi si adusi in fata lui, cu streangul in gat. Guille - bert de Lannoysi-acontinuat drumul prin marea pustie- tate din Tataria, spre Calla.

107 www.dacoromanica.ro TARGUL BALTI Schimbarea orientarii economice a Basarabiei de dupd Unire a avut o inraurire asupra orasului Balti. Asezat pe raul KALIL in centrul unei bogate regiuni moldovenesti, aproape la fncrucisarea drumurilor ce se 1ndreaptd spre Iasi, Cernduti si Soroca, BMW au toate sansele sä ajunga un centru insemnat de viata economics. Targul MO nu este de provenientd veche. Istoricii pretind fara temei ca BA Itiiexists Inca din secolul at XV-lea. Adevarul este cd orasul nostru apare, pentru prima oars in istorie,abia la inceputul secolului al XVI[I -lea, cand, la retragerea dela Stanilesti, armata lui Petru cel Mare lash acolo o parte din provizii. Profesorul G. GhibAnescu din Iasi a rdscolit si trecutul targului Balti, care, la 1766, a fost cumparat de familia Panaiti. Paharnicul Iordache Panaiti a fost un om foarte energic, care propriu zis a clddit targul Mi. Pe la 1790, paharnicul, dorind sd populeze regiunea, a adus in localitate vreo 300 familii de Armeni catolici, chemafi din Polonia. Astdzi, grupul acesta de emigranti aproape si-a pierdut urmele in mijocul populatiei judetului, In care, timp de un secol, familiile armenesti au avut un rol important la desvoltarea vietii locale. Doar la un cimitir catolic 'hive- cinat, gasim numeroase pietre de mormant, amintind pe emigrantii din Polonia. Paharnicul Iordache Panaiti s'a casatorit cu o bole- roaicd, Maria Kostaki, a carei lespede de mormant, spartd, se gdsea in dreapta catedralei vechi din EMIL Familia Pa- naiti era cunoscuta prin evlavia sa. Paharnicul a zidit la

108 www.dacoromanica.ro 1803, biserica Uspeniei din mAndstirea Vorona din Buco- vina. Pentru Armenii adu§i la Ba lti, el a inceput sa cid- deasca, pe la 1795, o biserica catolicd, planul lacaplui fiind alcdtuit de arhitectul austriac Weismann. Dar Arme- nii n'au venit intr'un numar mare, incat 9 ani mai tarziu, biserica a lost inaugurate pentru locuitorii ortodoxi. Icono- stasul i-a fost pictat de renumitul pictor bisericesc at vremurilor acelea, moldoveanul Eustate, tandr trimis de printul Potiomkin, ca sa studieze pictura la Viena. La 19 Aprilie 1818, prin tArgul Ba lti,calatorind spre Chi§inau, trecu Impdratul Alexandru I. Aici is'a vestit na§terea nepotului, viitorul Imparat Alexandru II. Dorind sa memoreze evenimentul, Impdratul a intrebat pe proprietar, ce-ar putea sd face pentru targ ;el primi raspunsul cd populatia s'ar fi bucurat, dacd Baltii ar fidevenitora§. Astlel a aparut ora§ul Mitt, ajuns in curand cdpitald de judet, de§i panel pe la decada a IX-a a secolului trecut, judetul mai purta vechea denumire a IinutuluiIasi. Un an mai tarziu, la 1819, a murit feciorul paharnicului Iordache, comisul Sandu Panaiti. Ora§ul Balti a trecut, ca o proprietate particulars, familiei Catargi, paharnicului Petrache Catargi din Cobalnea, casatorit cu sora co- misului Sandu, Ecaterina Panaiti. 0 fats a paharniculul Catargi, s'a maritat cu colonelul Osmolowski, a anti impunatoare cripth o gdsim la cimitirul catolic din localitate. Fata colonelului s'a maritat cu mo§ierul Bodescu din Bo- lot ina, In centrul oraplui, sotii Bodescu §i-au clddit un mic palat, care panel nu demulta vreme, era singura casd mai insemnatd a Baltilor. In aceasta frumoasa cladire alba, despartita de strada principald cu un grilaj,s'a instalat prefectura de judet. Acum cativa ani, zidurile groase au permis sa se construiascd deasupra for un etaj, ceea ce a stricat cu desavarWe frumoasa infati§are a palatului Bo- descu. In apropiere, familia Bodescu a zidit o mica capeld. Dela familia Panaiti, neamul Catargi a mo5tenit o Ina'. tatoare traditieculturala. Dar majoritateaCatargie§tilor

109

www.dacoromanica.ro stateau in capitala Basarabiei, unde vestitul mo§ier Ion Catargi a fost ani indelungati maresal al nobilimii. Totusi, viata orasului MO se desvolta in jurul acestei familii sta- panitoare §i a urma§ilor ei. Orasul Bald, ca si intregul tinut Iasi, era din vechime o cetate a romanismului. Primul maresal al nobilimii locale a fost Alecu Leonard, despre care scria, Inca la 1830, Curierul Romanesc" al lui Eliade Radulescu. Printre succesorii sai amintim pe caminarii moldoveni Ieremia Ciu- hureanu si Iordache Catargi, pe spdtarul Iordache Rascanu, pe Ion Kesco, bunicul Reginei Natalia a Serbiei, pe Va- sile Kalmutki, pe Mihaitd Hasna§ si pe cunoscutul nationalist Nicu Casso, dela care s'a pastrat la Belli spitalul judetean, condus vreme Indelungata de doctorul Calistrat Hancu. Dupe o frumoasa viata romaneasca de un secol, judetul Bald, cel dintai din Basarabia, si-a manifestat prin Co- mitetul sau judetean, Inca din ajunul Unirii proclamate de Sfatul Tdrii din Chisinau, dorinta de a se incorpora in Re- gatul Romaniei. Sub pre§edintia aceluia§i doctor Hancu, la 3 Martie 1918, la Bald, s'a luat urmAtoarea motiune : Proclamam astazi In mod solemn, in fata lui Dumnezeu si a lumii Intregi, ca dorim unirea Basarabiei cu Regatul Ro- maniei, sub al carui regim constitutional si sub ocrotirea egilor de monarhie democratica, vedem siguranta existentei noastre nationale si a propa§irii economice si culturale". Propdsirea culturald si economics n'a Intarziat se villa. dupe Unire si potolirea sbuciumului rdzboaielor. Un pas mare la realizari a fost reinfiintarea vechii Episcopii a Ho.. tinului, flustratd in secolul al XVIII-lea, de eruditul carturar Amfilohie. Episcopia Hotinului, cu resedinta episcopald la Belli, s'a intemeiat la 1923. In fruntea ei a fost ales fostul Exarh al mandstirilor basarabene, Episcopul Visarion Puiu al Ar- gesului. Din acest moment, orasul Belli a ajuns un adevarat centru de culture spirituald.

110

www.dacoromanica.ro Episcopul Visarion a condus eparhia timp de 12 ani, cand a fost ales Mitropolit al Bucovinei. In acea vreme, el a zidit inaltatoarea Catedrala din Ba lti, adevarat monument de arta romaneasca. In acest targ murdar, pe care acum 40 de ani scriitorul basarabean Pavel Cru§evan it prezenta intr'un almanah, prin trei baltoace, Episcopul Vi- sarion a mai zidit cinci frumoase biserici. In cuprinsul intregii eparhii Vlddica a ridicat vreo 50 Idca§uri sfinte, re- parand totodata alte 360 biserici Si redand unei vieti cu adevarat monahale mandstirile din Nordul Basarabiei. In- tr'o mahala pustie a oraplui, s'a construit Palatul Episco- pal, in care gustulfinalstapanului §i arta romaneasca s'au impletit intr'un tot armonios, pentru dreapta sldvire a Celui de Sus. Ales la 1935 Mitropolit al Bucovinei, Vi- sarion Puiu n'a pierdut legdtura culturald cu Basarabia §i, in special, cu orasul Balti, unde un succesor destoinic a venit in persoana Episcopului Tit Simedrea. 0 viatd culturald romaneasca s'a manifestat larg la liceele din Balti. Au inceput sa apara csrti§i periodice, printre care valoroasa revistd a poetului Petre Stati : Cu- get Moldovenesc ".Ca numar, dar mai cu seams ca valoare literard, scriitorii rasariti din Balti, prezintd un aport real scrisului basarabean. In ce prive§te insd viata economics, desvoltarea co- merciald §i industriald, in ultimii 20 de ani ora§u1 Balti a luat-o inaintea tuturor ora§elor basarabene. Cate putin au inceput sd se refacd §i strazile acestui targ murdar de o- dinioard, in care, numai in fata unei case, strajuiau doi lei de marmord, adu§i dela intrarea In palatul din Sangereia, mo§ia faimosuluibole'alunor vremuri apuse,Iorgu Kalmatk

111

www.dacoromanica.ro CURTI BOIERE$TI Cercetarea trecutului unei regiuni nu se poate face decat colindand din sat in sat, vizitandbisericile §i mormintele vechi, dar mai ales, curtile boiere§ti, careascun- deau un bogat material pentru cunoa§terea vietii strabune. Pornit cu acest gand, am strabatut acum zece ani, de nenumarate ori, Basarabia, oprindu-ma la curfile boiere§ti ale acelor vechi Moldoveni, care de secole au randuit treburile tinuturilor dintre Prut §i Nistru. La Cubolta, nu departe de ora§ul Balti, conacul familiei Leonard se Malta pe un deal, In mijlocul unei gradini, purtand urmele vietii de odinioara, Imbel§ugate §1 patriarhale. Dela intrare, patru coloane marl Ili transports gandul la vremurile apuse, cand Stefan Leonard a cumparat aceasta mo§ie delaboierul Bal§. Era la 1833, cand a Si inceput noul mo§ier sail zideasca palatul. Cand a avutnenoro- cirea sail piardd fiica, Leonard a cladit, putin mai depaite de conac, pentru pomenirea sufletului ei, o frumoasa biserica, reprezentand in miniature partea superioara a Catedralei Sfantului Andrei, din Kiev. Dace palatul Cubolta are un exterior 1mpunator, dace in parc gase§ti urmele unor uzineelectrice §i de ape, desti- nate sa serveasca exclusiv nevoilor curlii boiere§ti, dace intreaga mode ti-e martora ilustrand viata frunta§ilor basarabeni de altada1a, atunci ramai Inmarmurit cand pa§e§ti pragul casei lui Pavel St. Leonard, omul care s'a Ingrijit in deosebi de inzestrarea acestui cuib al trecutului romantic. Lumina lustrelor §i a candelabrelor se revarsape par-

112

www.dacoromanica.ro chetul acestor sailtntinse, cu numeroase piane §i acea mobila stilizata, care ne transportA gAndul la epoca statu- etelor de portelan de Sevres §i de Saxa, ce ornamenteaza frumos semi-coloanele din colturile Incaperilor. Imi place amfilada grattoaselor apartamente, $1 stralucirea, si capriciul luxului din trecut... In fundulpalatului, o biblioteca din cele mai bogate dovedeste cultura aleasa a stapanilor, care s'au folosit de aseasta enorma literature, adusa din tAri IndepArtate. Iats cAteva carji vechi, care serveau pentru Invalatura strabunilor, la Iasi. Aid gasim manuale romanesti §igrece§ti, dar si ruse, germane si franceze. Ceea ce ne opreste, InsA, In special privirea, este un teanc de mai multe opere, scrise de stapanul palatului, Pavel Leonard, care le-a publicat la Lipsca, Petersburg, Paris, Viena, Odessa si alte centre europene. Contemporanii sAi nu prea intelegeau aceastd dragoste pentru scris §i-1 considerau un om cam excentric. Era InsA apreciat In saloanele Petersburgului§i ale Parisului, unde vizita pe Principesa Matilda Bonaparte. Deschidem volumul cel mai gros :Eschize din viata Eu- rope! din ultimil 20 ani. Cartea a aparut la 1874 si are 728 pagini. Omul acesta a scris despre principiul nationali- tatilor, acum 80 de ani. Studiile sale prezintA o vasta cultura sociologica, filosofica, istorica §i economics. In fata casei, un mic obelisc negru arata locul unde a murit, la 1891, acest harnic mo§ier basarabean. Mormin- tele familiei sunt lAngA biserica. In judeful Hotin, In satul Vascauti, s'a pastrat mauso- leulfamilieiKazimir, incare e inmormantat generosul Mecena Constantin T. Kazimir. 0 lespede de marmora sparta, reproduce o poezie Intreagg, de pe mormantul bunicului sau, al carturarului Ion Kazimir, decedat la 1827: Sub aceastd plain'!" vartoasei Stint ascunsd multe oasei La do! fratiottril surori Acesta-s numele for :

a 113

www.dacoromanica.ro Lascar, lama, Profiria, Anastasia a Maria. Dumnezeu sa-ispomineascci Intru impciratia cereascd. angel deinsii, nu demult, S'au ingropat in mormant A for pa-ride iubit Care asa a poruncit: Sci-1 punem ltingd at sal fii, Ca sci sazci in vecii. Alti Kazimiresti s'au manifestat in viata politica a Mol- dovei, semnand proclamatia partidului national din 1848. La rnoartea unuia dintre ei, Petre Kazimir, Alecsandri1 scria : Din ramura plc-Apar:a a tinerimii tale 0, Para mea duioasd! Au mai cazut o floare, te-a parcisit in jale, In jale dureroasci... Urmasii destoinicului boier din Vascauti s'auase- zat la cateva mosii din judetul Hotin. La mosia Ianauti, o casa care a suferit jaful din timpul revolutieidin1917, ne-aduce aminte de maresalul nobilimii Alecu Kazimir. Si aici, ca pretutindeni, cativa copaci IP dadeau iluzia par- cului de odinioara, care Inconjura casa. La Paulesti, langa Larga, in fundul unui parc ca a- cesta, ascuns dupa iazuri,standsicopaci, se Malta un turn daramat. S'ar parea ca e ceva istoric, deli nu e decat o creatie a fanteziei mosierului Krupenski. Curtea boiereasca din Noua-Sulita nu mai exists. Acolo a locuit vestitul maresal al Basarabiei, spatarul lancu Sturdza. Pe la mijlocul secolului trecut, el a zidit frumoasa biserica din targ, Inzestrand-o cu picturile italianului Rubio. Basarabia n'a avut castele, decat cele domnesti, din cetatile de pe malul Nistrului. Propriu zis, Basarabia n'a avut nici palate, deli am putea numi cu acest nume casele boieresti, ca cele din Cubolta sau Chiscareni.

114

www.dacoromanica.ro Orice curte boiereasca din Basarabia se afla in mij- qocul satului §1 era putin mai rasarita decat casa mare a mazilului sau a razeplui instarit. Prin sange§itraditii, boierul basarabean, un Donici, Ra§canu, Hajdeu sau Tal- pa, un Suruceanu sau Hancu, era strans legat de Oran. Tlicitaranul nu uita aceasta legaturd §1 numai vremurile vitrege §1 strainii parveniti, provocau dist-ugeri §i jafuri. Unicul palat din Basarabia, care se Maltampunator Pe un deal, purtand deasupra sa blazonul princiar, era acela al lui Manuc-Bei, din Hance§ti. 0 veche easa din fata palatu- ,lui apartinea faimosului dragoman fugar, ManucBei, acela cu hanul lui Manuc" din Bucure§ti. Feciorul sau, Ion Manuc-Bei, §1 -a cladit la 1861, tharele palat. Au mai aparut apoi vreo doua pavilioane de vanatoare bisericuta. Dar nu toate curtile boiere§ti, chiar din acele care s'au pastrat dupa prima revolutie din anti 1917-1918, purtau aspectul unei vieti imbel§ugate. La Vatzare§tii Noi, o umbra a trecutului, baroana Elena Hiibsch von Grossthal, povestea multe lucruri interesante despre familia strabunului ei, caminarul Zamfirache Ralli.In casa ei magereasca, lipsita de frumuseti, baroana pastra cateva carti §1 sute .de lotogralii, reprezentand pe vechii boieri, de care nici ea nu-§i mai aducea aminte. Socrul ei,colonelul Hilbsch von Grossthal, a fost casatorit cu fata lui Stirbei-Voda. La Ocnita, cautand obiecte pretioase, oamenii salba- teci au deschis, pe timpul revolutiei din 1917, mormantul _scriitorului Costache Stamati. Multimea, care a aruncat din morminte nu numai pe Regii dela Saint-Denis, dar §i rama§itele lui Voltaire §1 Rousseau, pe cand saracia lui Mo- zart §1 a lui Schiller a facut sa li se piardd urmele... Nu s'au pastrat contururile mandre ale conacului lui C. Stamati din Ocnita, nici cele din Caracu§eni, faima fe- .ciorului sau, Constantin Stamati-Ciurea. La Dubdsari, la mo§ia matu§ei sale, Nicolae Donici creat un excelent observator astronomic. Savantii din eumea Intreaga ii admirau opera.

115

www.dacoromanica.ro Putin mai jos, pe malul stancos at Nistrului, se aflal mosia Vadu-lui-Voda. Candva, aceasta curie boiereasa, avea cel mai frumos muzeu arheologic, apartinand academicianului Ion Suruceanu. ,,Cabinetul de raritati" din Lohanesti, al generalului Rupert, fostul general-guvernator al Siberiei pe vremew deportarii decabristilor", a disparut de pe suprafata pamantului, ca§tcelelalte. Dar mult mai tarziu, preotulsi gradinarul localnic, jucand in carti, iii socoteau castiguri In monede de our ale imparatilor draconului§iai soarelui.. provenite din colectille admirate de Alexandru Humboldt. Cate tradifii... cate legende. In salile acesteaincolo- nate nimeni nu indraznea sa calce in miezul noptil. Fan-- tomele albe apareau, plutind In aer, si se risipeau in ra- zele soarelui de dimineata. Valul unor evenimente recente a mai daramat din- ceea ce ramasese din vremurile de odinioara. Curti le bole- resti nu mai exista, si nu se vor mai renaste, ca multe povesti frumoase, din viata de basm a secolului trecut..- Le monde visible a disparu"... ar fi repetat Theophile: Gautier.

116

www.dacoromanica.ro COBALNEA OLGAI CATARGI Nobletea unui popor apare si din vechimea a§ezamin- stelor, ctitoriilor §i a proprietatilor lui. Cu cat cercetam mai profund trecutul neamului nostru, cu atat mai multe gasim .elementele incontestabile pentru a ne dovedi un trecut .demn de traditiile cele mai frumoase §iinaltatoare, care pot rivaliza cu pretentiile mandre din Occident. Inca printre sfetnicii lui Mihai Viteazul gasim pe Ma- Tele Ban al Craiovei, lenache Catargi, casatorit cu Maria, fata vestitului clucer Radu Buzescu. Impreuna cu Domni- torul Radu Mihnea, Catargi e mijlocitor de pace lute Turci §iPoloni, In urma razboiului Hotinean (1621). Contempo- ranul sau, Mate!, Mitropolitul Myrelor, ii dedica o opera despre Vitej Ille prea piosululplprea viteazulut Mihat-Voevod. Un fiu sau nepot de frateal Marelui Ban, Iordache Catargi, in urma unor evenimente politice, se aseaza In Moldova. El se casatoreVe cu Irina, fata lui Gavriil Gorgan, stapanul din Cobalnea, mo§ie din tinutul Soroca, aparuta In hrisoavele din secolul al XV-lea. Aceast:a mosie, timp de trei sute de ani apartine neamului Catargi. Iordache Catargi a ajuns vornic alTarii, iar feciorul Apostol, care a fost parcalab de Soroca, s'a ref ugiat Impreuna cu cumnatul sau, Stefan-Voda Petriceicu, in Po- Ionia, unde a fost recunoscut nobil. Stranepotul lui Apostol, paharnicul Petrache Catargi 41770-1832), era si el mosier la Cobalnea. Ela zidit, la 1804, biserica Sf. Mihail, din satul Tantareni, din judetul "Tighina. Pe vremea cand Basarabiaavea o autonomie, Pe- ztrache a fost ales deputat al Sfatului Suprem. IIpomene0e

www.dacoromanica.ro 117 In amintirile sale, vice-guvernatorul Wiegel, apreciind ele ganta cu care isi purta acest boier chipes costumul mol-- dovenesc. Petrache Catargi s'a casatorit cu reprezentanta unei, familii cu frumoase traditii culturale, Ecaterina, fata paharnicului Iordache Panaiti si a Mariei Kostaki, ctitorii Cate- dralei Vechi din Ba lti. Mica de staturd, cam suferinda, Eca- terina a murit la 1842, filnd inmormantata la Cobalnea. Satul Cobalnea era curat romanesc. Acum vreo 80 de ani, unei mahalali i se zicea Ruseasca", cad acolo s'au asezat cativa tarani veniti de dincolo de Nistru, darsi aceasta mahala a disparut, cand s'au asimilat cu Mold°, venii, copiii celor veniti. Numai la marginea Cobalnei,se gaseau niste cocioabe de tigani, din fostii serbi ai Catar- glestilor, ceea ce nici nu se observa la cei 4000 de locuitori. Satul avea doua biserici, din care cea vechea ars, iar cea noun a clddit-o la 1820, paharnicul Petrache Catargi. Astazi, aceasta biserica clopotnita ei, au ajuns monumente istorice locale, iar pe locul bisericiiarse, taranii au zidit un lacas nou. Cobalnea este un sat mare, provenit, propriu zis, din contopirea a doua sate : Cobalnea VechesiCobalnea Nou6.- Intre ele se. afla curtea bolereasca,cu o Irumoasa casa, zidita la 1799, de acelasi Petrache Cdtargi,care stapanea Cobalnea impreund cu fratele sau, Nicolae-paharnicul. Casa nu era inaltd, dar impunatoare,cu un balcon sustinut de coloane groase. 0 aripa nounavea un etaj deasupra. Mobila era in stil empire", dela paharnicul Pe- trache pastrandu-se un portret-aquarela costumul sau national. 0 icoana veche reprezenta, dupa obiceiul timpului,1) pe boieri: un Apostol Petru foarte Malt, stand langa

1) De plicig, recunoastem in Evanghelistii din Catedrala din Chi. singu, pe mosierli Ion Cristi, Teodor Semigradov$a. In mice caz, ceva departe de Madona din Vatican, pictata dupa Julia Farnese, Savorita lui Alexandru Borgia, sau icoana Maicii Domnului din Gm-- zino, reprezentand pe Nastasia Minkina, amanta generalului Aracceev,

118 www.dacoromanica.ro o Sfanta Ecaterina, mititica. A pictat-o ierornonahul Vasile, care s'a si iscalit, arAtand anul cam gresit : 18001". La conacul din Cobalnea se afla una din cele mai tru- moase biblioteci ale Basarabiei de altadata. Aici se pastrau cartile aduse din Iasi, de Panaiti siCatargi, dar si manualele sivolumele apartinand feciorilor paharnicului Petrache, caminarul Iordache si stolnicul Nicolae Catargi. Preceptorul for de casa era invatatuljesuit, Pere Daniel, venit din Moldova si inmormantat la Balti. Despre el scrie In amintirile sale Radu Rosetti. Fratii Catargi si-au facut studiile la Lipsca, unde Iordache invata carte, iar Nicolae juca sah. Nicolae (1799-1853) s'a asezat la Bali, pe cand Iordache (1797-1871) venea mai des Ia Cobalnea. El a ajuns maresal de nobilime, tot asa de vestit pe vremuri, ca si sotia sa, cocoana mare Sofia Catargi (1811-1893). Fiul lui Iordache, Ion Catargi (1841-1896), s'a casatorit cu verisoara sa, Olga, fata unchiului Nicolae, din Balti. Acest Catargi a absolvit colegiul juridic din Petersburg, a fost unul din cei mai populari maresali ai nobilimii din Basarabia (1881-1896), sambelan si consilier tainic, decorat cu steaua Sf. Vladimir", Coroana Romaniei" si ordinul sarb Takova". In Italia, a obtinut pentru familia sa titlul de conte, dar nu 1 -a purtat. Boier mare, darnic binefacator si fire impunatoare, el a lasat la Cobalnea o frumoasa amintire, pe cand sotia sa, Olga Catargi,al carei nume e trecut pe frontispiciul Caminului Culturallocal, e adevarata ctitora spirituals a satului. Olga Catargi s'a nascut la 15 Martie 1850. Era o femeie care intrecea prin distinctia ei sufleteascasicultura rafi- nata, pe majoritatea contemporanelor. Voinfa ei ferma rivaliza cu ambifia cocoanei Sofia Catargi, mama soacra. Salonul familiei lor, intrunea intreaga elita basarabeana si tot ceea ce avea provincia mai remarcabil, in domeniul cultural. Ca sa se casatoreasca, Ia 1874, verii Catargi au trebuit sa place in Romania, apoi in Elvefia, cad o asemenea ca.

119 www.dacoromanica.ro satorie, intre rude, nu Se admitea in lard. Atunci s'a intl. rit legdtura for cu fruntasii Vechiului Regat. La Bucuresti si Sinaia, erau mereu invitati la Palat, Olga Catargi fiind foarte apreciatd de Regina Elisabeta, neuitata scriitoare Carmen-Sylva. La 1913, Olga Catargi a comunicat Acade- miei Romane un hrisov din 20 Octombrie 1487, al lui Stefan cel Mare. Era epitropa de onoare a multor institutii, printre care a Spitalului de copii din Chisinau. La Cobalnea, Olga Catargi a lost ajutatd, in larga ei activitate, de doi fruntasi bastinasi, buni Romani ai unor vremi uitate : preotul Teodor Homitchi, care din vechime pasto- rea in localitate, si invatatorul Calistru. Datoritd stapanei, continuau si ei o activitate romaneascd, in mijlocul taranimii. Cad Olga Catargi a intervenit ca sd se aprobe invdtd- mantul copiilor in limba poporului. Conacul din Cobalnea, ca si palatul catargiesc din Chi- slat', le vizitau pe timpul acela boierii si carturarii din Vechiul Regat. Multe generatii s'au perindat in sdlile acestea. Amintim pe maresalul Curtii Regale, George Filipescu, pe generalul George Catargi, cu sotia sa,Ana, ndscutd Rosetti, pe Elena Bogdan, divortatd de M. Sturdza, pe Ca- tinca Ghica, ndscutd Bals, pe carturarul Radu Rosetti impreund cu fiica sa, pe profesorul Ion Tanoviceanu sl pe un alt regretat amator altrecutului, Gheorghe Ghibanescu, care mi-a povestit lrumoase amintiridespre Cobalnea de altadatA si nobila ei stdpand. Si-aducea aminte de un stejar secular, de biserica Intunecatd, dar mai ales de pretioasa arhivA familiald, in parte publicatd de el la 1914, la Iasi, In volumul IX al Suretelor $1 lzvoadelor. Actele tiparite priveau numai neamul Catargi si Cobalnea, pe cand cufarul stravechi, batut cu fier, ascundea Inca multe alte hrisoave si o arhivd intreagd a familiei Bals.incredintatd Catargiestilor, cand ultimii Bats si-au vandut mosia Albinet. Casi multe alte cercetdri istorice, Olga Catargi 1-a sprijinit $i peGh. Ghibanescu, care vorbea cu admiratie de aceastdilustrd femele. Finetea si amabilitatea acestei cocoane anrdmas

120 www.dacoromanica.ro de pomina. Despre sotii Catargi sau sotii Cazara din Van- tura, vorbe§te, in romanul sau, Constantin Stere. D. lov .a scris §1 el despre Cobalnea Olgai Catargi. Din basarabeni, la Cobalnea veneau Vasile Bogdan din Cuhure0i, Cotruta, cumnatul stapanului baronul Stuart, Casso, Harjau din Napadova §i altii. Ion Catargi a condus averea rudeisale, Regina Natalia a Serbiei. De aceea 11 Arizitau adesea §i reprezentantii Curtii sarbe§ti. Balurile familiei Catargi erau faimoa se, pe vremuri. Cand sotul el a murit, Olga Catargi a parasit palatul din Chi§inau. larna traia in centrele universitare, unde In- vatau feciorii el, sau in strainatate, mai cu seams la Flo- renta. Distinsa femeie a murit la 4 Septembrie 1916. Ultimul omagiu i 1-a adus Nicolae lorga, amintindo Intr'un articol de nobila 1ntelegere spirituals, publicat in Neamul Romanesc ", in vara anului 1940, cand la Bucu- re§tis'aretras eruditul fecior al Olga! Catargi, fostul diplomat Mihail Catargi, doctor in filosofie at Universitatii din Heidelbergul de odinioara.

121 www.dacoromanica.ro TRECUTUL SAT ULUI IABLONA Un invatator din comuna Iab lona Noua, din judetur Ba Iti,are frumoasa intentie de a scrie istoricul acestui satsialmosiei pe care s'a intins comuna. Dar, ca§i multi altii. el se opreste in fafa imposibilitatii de a cerceta trecutul oricarei vechi localitatiale noastre, dintre Prut si Nistru, pe baza unei arhive locale. Sate lenoastre nu au arhive comunale. Proprietttile boieresti, amintite in hrisoave, s'au risipit, odata cu ele disparand si bibliotecile, in care, din batrani, se pastrau prefioasele actefamiliale_ Strabunilor nostri nu le placea sa scrie. Mereu luptand pentru existenta sau oranduindu-Si gospodaria, ei nu aveau posibilitatea de a tine jurnale sau registre, -upa exemplul celor din Occident. Mai navaleau adesea vecinii Si dis parea once urma a unor asezaminte vechi. Totusi, cand s'a mai linistit vremea, din munti au co- borit Romanii, ajungand pane la Nistru§idincolo de acest fluviu-hotar.Ei an intemeiat mai multesate,primind pentru stapanire hricoavele Voevozilor. Au venit apoi ca- peteniileWritsau calugarii, care $i ei obtineau zapisele de conferire de pamanturi pustii, dar Si a celor locuite de vechi razesi. Se Incepeau procese, cu atat mai complicate, cu cat p-ntru una0iaceeasi mosie, diferifi Domnitori acordau diferitilor partizani ai lor, hrisoave de stapanire. Tre- ceau zed, chiar sute de ani,§iiarasi porneau procesele interminabile pentru vreo razesie, cine stie cand parasite de vreun s ramos. Aceste document e prezinta o marturie in plus a dragostei Romanului pentru pamantul sau. Ele sunt, de asemenea, unica literaturaa care se mai gaseste. pentru trecutul a§ezarilor noastre mai vechi.

122 www.dacoromanica.ro Cele dintai recensaminte pentru toate satele si bise ricile basarabene, din 1813-1817, le-a publicat Ion Ha- lippa, in volumul III al Operelor Comisiei savante guber- 'dale a arhivelor din Basarabia (1907). Dictlonarul Geo- grafic at Basarablei (1904) al lui Zamfir Ralli-Arbure e prea sumar sigresit. Numai pentrupulinelocalitafi exists un material istoric, publicat in Buletinul Eparhial al Basarablei, astazi ajuns o raritate bibliograficd, in ziarele de altddatd si in reviste. Nu s'a inregistrat Insa, in ultimul timp, o inifiativa oficiald, care sa uneasca sforfarea noastra, de a face o completd Monografieistoricaa Basarablei, un Dictionar enciclopedic local, macar o Bibliografie, chip& care ar fi putut sa fieindrumafi amatorii si cercetatorii trecutului nostru. Daca asa se prezinta situalia Iocalitafilor, a vechilor asezari romanesti, ale caror acte, pe judefe, ir,tenfioneazd sa le publice Aurel Sava, atunci este si mai greu sa se cerceteze trecutul imediat al acestor asezari, secolul trecut, despre care exists, numai inputit.ebiblioteci, doug-trei card necesare :excelenta monografie a lui A. Zasciuc (1862), tradusd cu unele adnotari de Zamfir Ralli-Arbure (1899), Notitele Comitetului Statistic (trei volume, 1864-1868), 0 perele Comisiei arhivelor (1900-1907), Anuarele Comi- siei monumentelor istorice, etc. Materialul exists, dar este inaccesibil. Un Inceput de bibliografie, al lui P. Draganov (1912), confine 278 pagini, deli prezinta numai o mica parte a celor ce ar fi putut fi insirate. Cu atat mai greu sunt studiate fami iilevechi, frun-- tasii regiunii, Inca nu demult completarnente ignorafi. Arhi- vele curfilor boieresti s'au risipit Inca pe la 1917-1920, disparand cu totul. la 1940. Pufini dintre fruntasii de dupa Unire s'au interesat ss pastreze macar ceva din materialul istoric al unei epoci pierdute. Nicolae Iorga, G. Ghibanescu, S. Zotta, I. Tanoviceanu si altii au lasat si ei urmele unor cerce- tari, dar Area putine. In revista Din trecutul nostru" (1933-1940), ajunsa si ea o raritate bibliograficd, se gd--

123 www.dacoromanica.ro -se§te un material mai mare, sistematizat §i completat doar prin cele doug volume ale operei noastre: Botertmea Mol- dove! dlntre PrutatNistru. A§a dar, chiar atunci candse afla iubitori ai slovelor vechi, cercetatori ai scrisului putin accesibil multimli, ei aproape nu au ce studia, iar cand se ana oamenii de rand, ca sa restabileasca macar ceva din trecutul neamului nostru, ei sunt Watt In situatia vi- tregA, de a renunta in fata greutatilor ivite. Iar mai,tarziu, regretam lipsa unor inimosi carturari sau ne supgram de ignoranfa unor oameni binevoitori, dar lipsifi de indrumare in cercetgrile for diletante. Un singur exemplu : Invatatorul din Iablona Nona, Mihail Selaru, cere lamuriri despre: Teodor Banta4 §i Camboli, propietarii mosiei din care s'a expropriat la 1868 nadelul, primare- forma agrara, pentru satele Iablona VecheitNoug. II intereseaza apoi, cine au fost mosierii :Leonard din Lim- benii Noi, prinfesa Viazemski si Ra§liacov, din proprietatea carora s'au Improprietarit laranii din satele Iablona Veche §i Noua, la 1918. El ne spune ca satul Iablona Veche se numea pe vremuri: SelisteaSoci, iar Iablona Noua, Seli§tea Carpifei, sau Chirpiceni, a trecut la In- ceputul secolului trecut, ca zestre, medelnicerului N. Asian, casatorit cu fata banului Teodor Zosin Ba§ota §i a Zoiei M. Kalmufki. 0 alts Rica a lui Basota, Ecaterina, s'a maritat cu stolnicul I. Banta§. Mosia, credem, era o veche proprietate a boierilor Ba§ota, deoarece tatal lui Teodor Ba§ota,Atrarul Ion, a avut un Irate, Nicolae, a carui Rica, Anita Boteanu, a lost §i ea ascendenta unei familii de proprietari din localitate. Teodor Banta§ (1818-1864), urma§ al vechiului neam boieresc, Inrudit cu Dimitrie-Voda Cantemir, era feciorul stolnicului Ion Banta§ (1774-1839) si al Ecaterinei T. Ba- §ota. Teodor a mai avut un Irate, Dimitrie (1814-1879), mosier la Boc§a-Rasapeni, mare§al al nobilimil In judetele Chi§ingu §1 Orhei (1863-1865),tatal luiGheorghe

24 www.dacoromanica.ro Banta., din Bratu§a, al Smarandei, sotia nationalistului Nicu Casso, §i al Elenei, moOerita din Izvori. Soralui Teodor Banta4,Zoita, s'amdritat cu Scarlat Hartingh,fratele Domnitorului Grigore Ghica (mama forera Elena, sora lui Mihail-Vodd Sturdza). Aceastd famine av earelatii intinse cu Ia§ii, fata lui Scarlat Hartingh, Elena, fiind casatoritacu junimistul Va- sile Pogor, iar sora lui Pogor, Anastasia, mdritandu-secu Dimitrie Banta§. Legdturile de inrudireau adus pe Nicu Casso in societatealiterary Junimea", ele pastrand in mijlocul boierimii locale un spirit national romanesc. Teodor Banta§, mo§ier de Iab lona, din judetul Ia§i, iar mai tarziu BA111, a avut trei copii: Dimitrie (1853-1888),. Ecaterina, maritata cu Vladimir Petre Ra5liacov, §i Roxan- dra, nemaritatd. Numai Ecaterina a avut un fecior, pe studentul Alexandru Ra§liacov (1875-1896). Despre majoritatea acestor familii se gase§te material in volumele amintite :Boierimea Moldova dintre Prut $i Nistru. Printesa Eufrosina Viazemski (1835-1925), este fata boierului Teodor Krupenski, Limoasa prin bogatia §i sgar- cenia ei. Despre ea, ca §i despre multi altii, am scris in revista Din trecutul nostrum. Camboli sunt arenda§ii greci, §i mai imbogatiti din larga ocrotire a conducatorului gruparil grece§ti" Teodor T. Krupenski, fratele printesei Via- zemski. Chiriac Vasile Leonard (1838-1906), era nepotul pi-- taruluiChiriac Leonard, al cdrui tats, Dimitrie Leonardi, a fost secretarul lui Ioan-Vodd Kallimah. Tatal lui Chiriac s'a ruinat, incat tandrul a avut de infruntat multe greu- Intamplarea cu incendiul descris in romanul Milioane de Pavel Cru§evan, se considers redata din viata lui Le- onard, care apare §i in romanul lui C. Stere :Chiriac C. Leon". De altfel, se zice, ca §i el ar fi incercat, ca un erou al Oamenilor din Dublin at lui James Joyce, sd cumpere §i sa distruga romanul lui Cru§evan. Ca §i fratele sdu, Nicolae Leonard, din Glodeni (tatAl

125

www.dacoromanica.ro lui Nicolae N. Alecsandri), Chiriac Leonard a obtinut o instructie aleasa la liceulRegional din Chlinau *i la colegiul Richelieu'dinOdessa. El s'a casatorit cu vaduva bogatasului Buzni, Ecaterina, nascnta Semigradov. Datorita acestei casatorii, si-a refacut mosia, lasand o frumoasa a- vere §1 fiului vitreg, Ion M. Buzni. Asezandu-se la cona- mil parintesc, la Limbeni, el petrecea o parte din viata la Odessa, unde a fost ales presedinte al Intruniril judecatorilor de pace, ajungand director al bancii Taurido-Basara- bene si presedinte al bancii funciare din Herson. A fost ales maresal al nobilimii tinutului Ia§i-Soroca (1863-1881), fiind unul din dictatorii viefi locale, Indrumand, ca si Te- odor Krupenski, din umbra, toateintrigileadministrative §i obste§ti. 0 indignare a opiniei publice a trezit ruinarea de catre Leonard, a colegului sau de scoala, Mihail Sta- mati dinOcnita,care a avut nenorocirea sa Incapa pe mana bancherului nemilos. Debarcat din zemstva, apoi §1 din maresalat, a murit nesimpatizat de nimeni, dar ca un mosier onorabil si bogat, purtand gradul de consilier de stat efectiv. Sunt Inca multe de adaugat. Vechi si interesante traditii, amintiri... Dar totul se pierde, se risipeste, si noua nu ni se da posibilitatea sa Inchegam o prezentare completa ,a vietii Basarabici de altadata.

126

www.dacoromanica.ro PE MOSIA LUI CARA STATE

Inca pe la sfar§itul secolului al XVIII-lea, la Ia0, locuiau doi frati, fecioril lui Dimitrie Sangi, din Negades din Epir : Cara-State (Eustate Negru) §i Polihrone Dimitriu. Erau propietari ai unor case marl, donate mai tarziu manastirii Si. Spiridon §i Inchiriate consulatului rusesc. Cara-State a avut trei copii : Dimitrache (1787-1849), Anghelichia, maritata cu Stafo, §i lordache (1801-1858). Feciorul cel mare, Dimitrache,§i-a cumparat in linutul la§ilor, dincolo de Prut, aka dar in actuala Basarabie, mo- §iile Seli§tea, la 1806, *i Matale§tii. Apoi s'a impropietarit la Unte§ti, Parlitat Todere0i, mo§ii mo§tenite de fratele sau, ajuns stapan §i la Stanjineni-Bu0a, Graseni *i Soltoaia. Dimitrache Carastati era nu numai un bogatq, dar §i un darnicfilantropcultural. El a creat mai multe burse pentru eleviiliceului Regional din Chi§inau. La 1834, a .clonat aproape trei mii de volume pentru alcatuirea bibliotecii acestui liceu, la care pe atunci studiau unsprezece bursieri ai sai. Din fondul de burse, creat de Carastati, §i-au facut studiile avocatul Andrei Gheorghiu, Luca i dr. Ion Durdufi, doctorul Toma Ciorba, Zaharia Orlov §i altii. La Unte§ti,boierul i..-acladit o frumoasa casa, cu etaj, in stil empire ;viata acestui conac era cu totul in genul patatelor orientale. El a fost ctitorul bisericii locale, renumita printr'o enorma cruce care se inalta deasupra ico- nostasului. Dimitrache, ca §i sora sa Anghelichia, decedata pe la 1861, sunt inmormantati in ograda bisericii. Dupa reforma agrara din decada aaptea a secolului trecut, mo§ia a ramas de vreo 2.000 ha. Conacul s'a ruinat,

127

www.dacoromanica.ro IncAt pe un dealMalt, noua propietard a zidit, la 1875

.din piatra cases unchiului el, un turn medieval, dintat, ca un castel gotic, a§ezand deasupra o arpd a lui Eol, care rasuna depatre la orice adiere a vantului. Dincolo de mo§ia Mile§ti, care apartine a familiei Ka- zimir, trecand drumul principal, ce ducea dela Ia§i la Ti- ghina, unde pe un deal mare se indlta, pe locul mortii printului Potiomkin, stalpul lui Sfetlici", se gdsea mo- §ia Sell tea. Intr'o casutd modestd, pand pe la 1860, locuia vaduva lui Polihrone Dimitriu, Osima, nascuta Sirma, ves- WA prin sgacenia ei. Dupd reforma agrara, mo§ia Seli§tea avea peste 3.000 ha., din care 2.000 pAdure. Iordache Carastati si -a cumparat, la 1829, mo§ia matu§ei sotiei sale, vAduva vel-cdpitanului moldovenesc An- drei Bu§i1A, StAnjinenii, denumitA dupd propietareasa : Bu§ila. Astfel, astazi putini sunt dintre cei care §i-aduc aminte de StAnjineni. CApitAneasa e Inmormantatd in ograda biserici} locale, zidita de sotii Bu§ila, la 1827, patronul Sf. laca§ H- ind Sf. Nicolae. Aceastd biserica era un monument al vremii, cu ziduri de o grosime rar pomenitA, un iconostas cu §ase randuri de icoane,Malt,intunecos, vApsit in albastru a- urit. Biserica, ca §i acea din Unte§ti, avea pentru cor un, balcon. Toate satele acestea erau carat romane§ti, ducAnd in acea epocA o viatA destul de primitive, lipsitA de §coli §i spitale. De aceea, pentru sAteni biserica avea o importantd §i mai mare. La Bu§ila §i Unte§ti, de ani de zile au pAs- torit doi frati, preoti moldoveni Lujanschi. PArintele Emi- lian, din Bu§ila, a avut nenorocul sA iscAleascA, ca martor, un testament, care s'adeclarat fals,incat preotul a fost urmArit mai multi ani de justifie, fiind indepArtat dela serviciul divin. CAnd a fost reabilitat, a ajuns prea batran. Timp, de vreo zece ani, pe la 1880, i-a finut locul preotul Joan GroapA, din satul Chirileni, depArtat la vreo 2-3 km. de Bu§ila. FAcea slujba bisericeascA intro duminecA In Chiri- leni,Intr'alta la Bu§ila, panA cAnd a fost numit un preot

128

www.dacoromanica.ro nou, tanarul parinte Nichita, care a pastorit la Busi la ani indelungati. Cand, in timpul revolutiei din 1917, niste rau- Maori au vrut sa distruga biserica boiereasca", harnicul preot a apdrat-o de devastare. Casa boiereasca din Busila era foarte veche. A cia- dit-o vel-capitanul Busi la. Nepoata sotiei sale, Marghiolita Bou (t1851), s'a maritat cu Iordache Carastati, care, cum- Wand Slobozia Bu§ila", a refacut casa, ridicand un etaj nou. Casa s'a mai 'argil pe la 1862-1864, iar la 1871 a ref Acut-o ruda stapanei, Alexandru C. Razu, caruia i se !Area ca aretalent de arhitect,deli a studiat medicina. Pe-atunci, curtea din Busila era locuita de familia fetei lui IordacheCarastati, Maria, cares'amaritat cu colonelul Dimitrie Ermolinski, feciorul unui maior, mosier In judetul Hotin, si al Marghiolitei Atanase nun. Sora colonelului, Ecaterina, era sotia lui Constantin Rdscanu, ultimul pro- pietar at dealului Rdscani din Chisinau. La conacul din Busila veneau familiileCatargi, Kru- penski, Stuart, Gafencu, Sinescu, Moruzi §i altele. La 1874, colonelul Ermolinski a murit, iar la 1880, la Busila a mai fost Inmormantata fetita sa, Elena. Pe mormintele for s'au asezat doud monumente de marmora,until reprezentand bustulcolonelului,lucrat la Petersburg, 'de Schroder, iar altul pe mica fetita, sculptata de Tuzin, la Odessa. Un basorelief reprezenta Intreaga familie depldngdnd pe parinte. In timpul revolutiei, monumentele au fost distruse in chip barbar. S'a devastat intregulconac. Un pian a ajuns sa serveasca pentru a depozita hrana boilor, iar Ira- sura servea la transportarea calatorilor din Parlita la Balti. Mosiile Busila si Soltoaia aveau pad la reforma agrard din secolul trecut, vreo 7000 ha.,iar dupd aceasta s'au redus la peste 2000 ha. La Soltoaia, cumpdrata pe la 1854-1858, dela proprietarul Ciolac, candva se afla un sat si o biserica, dar Carastati a mutat pe tarani laBu- §ila,iar icoanele s'au depus si ele in podul bisericii locale. Pe mo§ie a mai ramas numai o enorma magazie de

9 129

www.dacoromanica.ro cereale, din cele cladite pe timpul razboiului Crimeii, sau mai inainte, ca sa depoziteze granele, pentru nevoile unor ani mai putin roditori. Cdnd pe la 1880, iazul de pe mosie : Fagadau, mare de peste 70 hectare, a rupt stavilarul de pamant, din piatra provenita din vechea magazie s'a facut un opus pentru apa. L-a facut Hitrovo, un bun teh- nician al vremii, care supraveghea lucrarile de terasament din Pereval. Pe atunci, se pare ca era unicul opus din Basarabia, lucrat din piatra in ciment, larg de trei stan- jeni. Prin Soltoaia trecea drumul principal spre Balti, Meat toata lumea vizita noul dig. Dincolo de Soltoaia era satul Graseni, cumparat dela mosierul Braescu. Erau boieri vechi, urmasi ai Gafifei, fata luiIeremia-Voda Movila, maritata cu Stefan Braescu, vornic de Botosani, feciorul caruia, Gavriil-jitnicerul, a fost spanzurat, la 1684, de Dimitrie-Voda Cantacuzino. Dupd o viata sbuciumata de trei secole, aceasta familie a dat pe generalul Constantin Braescu, ministrul de razboi al republicei Moldovenesti. Mosierul Braescu din Graseni avea doua fete, domni- pare elegante, care adeseori se duceau la Iasi. Le apar- 4ineasimosia vecina,Chirileni, vanduta apoi razesilor. Pe la inceputul decadei a opta, calea ferata a inviorat regiunea. Prima statie s'a con3truit la Pad*, iar mai tarziu, la Cornesti. Peste deal, era satul Zozuleni, apoi venea Bumbata, mosiilelui Hristofor Anus, nepot de comis moldovean. Batrdnul a pierit omorit de talhari,navaliti asupra curtii din Bumbata, in Decembrie 1917. El s'a aparat vitejeste, si-a arsbanii, !neat bestiilei-au aruncat trupul nein- sufletit spre a fi sfasiat de caini. In conditii tragice, a pierit in acelasi timp, Mihail Razu, cultul /nosier din Soltanesti. Mosia Graseni, pe vremuri, nu avea o biserica. Mosia a ramas de peste 500 ha. si s'a vandut familiei Precul. Casa proprietarului era neincapatoare,fiind refacuta de arendasul Chira-Dinjan. Alaturi de Graseni, erau Toderestii,

130

www.dacoromanica.ro sat cu biserica. Ca §i Par lita apropiata, mo4ia apartinea lui Dimitrache Carastati. Cand s'a facut calea ferata,la Parhta Noug, langa stage, s'au a4ezat Evreii. Satula Minas la o parte, cu micuta §i vechea lui biserica. Curtea bolereasca, de vreo 14 ha., a cladit-o acela§i Alexandru Razu, apoi a rascumparat-o vechea proprietara, Nadejda Buharin, a doua fats a lui Iordache Carastati. Batrana traia la Par lita §1 dupa revolutie, vanzand cate putinceea ce i-a ramas din gospodarie. Maria Ermolinski a murit la Ince- putul revolutiei, la Petersburg, iar sora ei, Nadejda, la 1927, is Par lita. Cam in acelqi timp s'a prabu§it §i turnul ridicat de cea din urma, la Unte§ti. Nadejda Carastati a mo§tenit mo§iile Graseni, Tode- reVi, ParlitaiUnte§ti. La 1874, ea s'a maritatcu magistratul Mihail Buharin, din Odessa. Vreo doi ani maitarziu, el au cumparat moia succesorilor ruinati ai lui Iorgu Bal§, Albinet, de vreo 4000 ha. Dar la vie de chateau et les saisons de chasse" au cam ruinat aceasta familie,cu mull inainte de revolutie. Actele familiei Carastati, ridicate dela Arhivele Sta- tului din Chi§inau, au pierit §1 ele In timpul recentelor evenimente. Certificatul principal, din 23 Octombrie 1825,era is- -calit de Mitropolitul Grigorie at lrinopolalui, de arhiman- dritli Partenie din Galata, Iosif Frumu§ani§iSerghie Vi- zanti, precum §i de boierii: Beizadea Dimitrie Grigore Ghica, spatarul Panait Kazimir, caminarul Ion Pruncul*i sardarul lordache Varfolomeu, toti trei ajun§i sfetnici ai noului guvern, Ilie §i Manolache Buzne, Ion S china, Anas- tase Ciolac§ialtii. Cateva scurte insemnAri e tot ce a Minas dintr'ope- rioada de un secol intreg, cand a trait o regiune de mai tnulte sate, cu mii de locuitori, pe moqia luiCarastati.

131

www.dacoromanica.ro TA TARESTII In Basarabia gasim mai matte localitdfi, denumite Ta- tare0i. Candva, printre Romani, au ratdcit caliva Tatar'si unor localitAfi, cu total romane*ti, li s'a zistotui : Tata- re0i. 0 comund dintr'acestea o gasim pulin mai la Nord- Vest de gara Str4eni, in apropierea Chi§indului. Lasam in dreapta noastra satul Negre§ti, unde era mo§ia renumitului bas Alexandru Antonovski, §i ajungem la TdtareVi, Se zice ca ultimii Mari s'au retras de alci dupaba. talia dela Gangura, din Decembrie 1789, cand paganii au lost sdrobifi de contele Kamenski. Au ramas insa in mijlocul populafiei, pand in prezent, nume ca:Sdramet, Mar- zencu (Marza), Schiopu (urma§ii lui Saifutdin) §ialtele, care s'au pastrat dela aceasta infiltrare a Tatarilor in mijlocul satelor romane§ti. De altfel, in arhiva magistratului Alexandra D. Inglezi, care ne-a pus /adispozifie majoritatea datelor istorice ce le folosim, se pdstra un foarie vechi document, fArd data, amintind pe tatarul Pir Memet, care a donat o parte a m4ei Lunca Mare, spatarului Stefan. La intrarea in Tdtateti, in mijlocul unui parc, se ob- servd urmele conacului boieresc. Am rnai gasit, acum vreo opt ani, conturul unei frumoase case, sprijinite de untie de coloane. La 1941, s'a daramat §iaceasta ruind, care servea pentru depozitarea granelor. lar livezile, parcel41 iazul din curtea dela Tatare§ti, s'au pastrat numai in arninti- rea bdtranilor, lasand §i ele urme abia observabile pealocurk Ca de obiceiu, satul iii incepe istoricul, dela o jade- cata raze§eascd, pentru pamant, pe care o hotareVe Con- stantin-Voda Cehan-Rahovifd, la 3 Septembrie 1753. Se judeca neinfelegerea dintre Varlanul Var., aru§1alli rdze§i,.

132

www.dacoromanica.ro Imp otriva Mariei, fata lui Tanase, pentru 1mpartirea pamantului din Tatare§ti. De asemenea, la 10 Septembrie 1753, hotarnicul Ilieq, cerceteaza cearta pentru pamant, dintre Var- zaru *i Curaghel. Atunci, mo§ia era mult mai mare, dand nmtere unui intreg *ir de sateicatune, satul Tatare§ti mentinand, totu§i, Intaietatea. De mai inainte, aici se aflau Tutovenii, astazi proprietatea magistratului Iacob Lozinschi §i a matu§ei sale, d-na Sarbu, movie intinsa pe 123 ha., fare conac §i sat. Pe valea Bacului, intre garile Bacovet §i Str4eni, se intinde Lunca Mare, padurea mo§iei Tata- re§ti, expropriate la 1919icare a intrat in patrimoniul comunei PanW0i ; acest pamant, pans la 1896, a apar- tinut fratilorInglezi, satului §imanastirii Capriana, veche ctitorie a lui Stefan cel Marei a lui Petru Rare§, In sfar§it, catunele ;Voloaca, in partea Gale*tilor,i Volo- sent, la Sud, spre Curluceni, mo§ia avocatului Gr. C. Chircorov, deportat in Iunie 1941 ; acesta a cumparat mo- §ia Curluceni dela 1 osef at Skopowski, care la randul sau a cumparat-o dela copiii lui Mihail Hasna§, a carui mama era Anfisa Cufoiani, o sore a Ecaterinei Inglezi,din Ta- tare0i. La Curluceni mai gasim mormantul printului Const. Gh. Caradja (1798-1875), nepotul lui Nicolae-Voda Caradja din Tara Romaneasca. Dintre toate wzarile, cea mai veche pare a fi Tuto- venii, care a. cedat, ca importanta, In fata TatareVilor, deoarece in cea din urma s'a apzat stapanul mo§iei, cid. dinduii curtea boiereasca. In orice caz, gasim amintita mo§ia Tutovenii intr'un hrisov al lui Petru Rare§,din 1 Martie 1528, cand Ana, fata popei Sendrea, vinde mo- §iaTutoveni, Oanei §ifratilor Oanei.Intr'unhrisov din 6 Martie 1570, Bugdan AlexandruVoda confirmA van- zarea unei part din Tutoveni, apartinand luiAndreica §i sotiei sale, Nastasia, lui Anton Neghina, iarla 27 Iunie 1713, Domnitorul tarii hotara§te o judecata pentru parti de pamant din Tutoveni, Intre Lazar Batcoi altii, §i Sandul, feciorul lui Constantin Clucerul.

133 www.dacoromanica.ro La Voloseni, gasim amintit la 13 August 1640, pe cum- paratorul unor Orli de mogie, vornicul Ionagcu Rusu, ascendentul familiei Russo. La 19 Iunie1747, din ordinul Divanului, medelnicerul Constantin Donici cerceteaza ho- tarnicia din Voloseni, dintre razegi gi Sandu Sturdza. La 1783, proprietar e Tomita (Carp) Rusu, iar la1821, feciorul sat', Dinu Rusu, unchiul scriitorului Alecu Russo. Des- pre toll acegti mogieri, un material documentar se gasegte in volumele noastre despre Boierimea Moldova dintre Prut .1 Nistru. In ce privegte pe Ionagcu Rusu din 1640, ela mai cumparat unele parti ale mogiei Tataregti, dela Ionagcu gi Iosif Grozav, probabil acela amintit ca strabun alunor vanzatori de pamant, la 1701, la Rasipeni. Documentele de mai tarziu vorbesc despre Tataregti, unde sunt amintiti proprietarii mai marl: Varlanul Var- zaru gi Zamga. Este interesant de notat, ca la vreo 7 km. de Tataregti se and satul Varzaregtii Noi, incare pana in prezent gasim pe urmagii familiei Zamga. Putem crede ca este un sat, al carui nume vine dela neamul acestor Var- zaru, spre deosebire de Varzaregtii Vechi, un sat agezat mai spre Prut,in apropierea Nisporenilor,vestit prin manastirea Varzaregti, cea mai veche din Basarabia, ctitoria lui Alexandru cel Bun. Aceastaa doua mogie Varza- regti, e legata de neamul boierilor Varzaru,care dupa registre oficiale se trag din logofatul Mateiag Varzaru, din 1597 ; insa, genealegistul Pavel Gore precizeaza Ca Mate- lag nu e decat un ascendent pe linia femeiasca al nobililor basarabeni Varzaru gi-i contesta posibilitatea de-a fi logofat la 1597. La 30 Mai 1786, Alexandru-Voda Ipsilanti ordona sardarului de Orhei, Iancu Razu, sa cerceteze ridicareadij- melor la Tataregti. La 16 Noembrie 1796, apare Manolache Donici, care strange, cate putin, In stapanireasa Tntreaga mogie :el cumpara partea razegiei lui Timofte Coitoru, apol parti dela : Jacob Petre (24 Noembrie 1799), Andronic gi alti razegi (25 Julie 1802), Cantar (26 Iulie 1802), nea--

134 www.dacoromanica.ro mul Plesculestilor (3 Septembrie 1802), identic credem cu vechea familie Plesca din Straseni, Frcsina (22 Mai) si Catrina (12 August 1804), fiicele lui Constantin Varzaru, sialtii. La 13 Mai 1805, postelnicelul Nicolae Zamsa (este un sat, Zamsioji), care nu locueste la Tataresti, se plange Domnitorului ca razesii i-au instrainat Orli din mosie; la 12 Iunie, el contests unele cumparaturi ale lui Donici, prezentand o dovadd semnata, la 30 Octombrie 1803, de Ion Erhan, la masuratoarea Tutovenilor si a Tatarestilor. I se recunoaste dreptatea lui Zamsa, care se judeca, totusi, la Divan, impotriva lui Donici, si Ia 22 Noembrie 1809. La 14 Julie 1808, la Divan se judeca si familiile Curaghel si Cantar (existente, la Tatdresti, pand in prezent), procesul Hind castigat de Curaghel. La 24 Iunie 1811, Costache Cu- raghel vinde a treia parte a Tatarestilor, polcovnicesei lordana Gomonov, in cele din urma si aceasta mosie re- venind, la 14 Martie 1814, lui Donici. Dcrind a rotunji mosia Tataresti, Manolache Donici cauta dovezi noui, care i-ar da putinta sa cumpere Si partile rgmase ale pamantului. Astfel, el trebue sa fie acela care a gasit hrisovul din 27 Martie 1656, care aducea In mijlocul Tatarestilor un proprietar nou, pe medelnicerul Clucerescu ; acesta este improprietarit, prin raportul sar- dariei din 31 August 1802, si vinde mosia la 91 Septem- brie, lui Donici. La 1817, mosierita, la Tataresti, e aratata Roxandra, fata spatarului Manolache Donici si vaduva lui C. lbsetti, iar Tutovenil si Lunca Mare le cumpara, la 27 Ianuarie 1814, dela medelnicereasa Clucerescu, paharnicul Toma Stamati, dela care mosiile le mostenesc feciorii sai, scriitorul Constantin si Gheorghe Stamati. Pentru portiuni din Lunca Mare, la 7 lanuarie 1605 (7), s'a judecat Stol- nicul cel Mare", impotriva lui Avram si a fratelui sau, Stefan. Pe Ia 1795, s'a zidit vechea biserica din Tataresti, a Sf, Arhangheli Gavriil si Mihail. Printrectitori, putea sa fie Gavriil Varzaru, amintit la 2 Martie 1803, cand vinde siel un sfert almosiei,lui Manolache Donici. Bise-

135 www.dacoromanica.ro rica a ars in seara zilei din 19 Decembrie 1932 (st. v.), exact la 15 ani dupa devastarea conacului din Tataresti, Ca si conacul, era un adevarat muzeu de arta veche ; au pierit pretioasele icoane, documente si cart", chiar si lespedea de marmora care acoperea mormantul lui Constantin Ro- setti,inconjurat de copii", mort pe la 1809. Acest Cos- tache Rosetti a fost feciorul spatarului Stefan Rosetti (1714) si ascendentul nobililor basarabeni Rosetti. El a lost stolnic si s'a casatorit cu fata spatarului Manolache Donici. Frin Inrudireafor cu neamul Donici,Rosettestii au ajuni in Basarabia ; Stefan, feciorul lui Costache, a mostenit o parte din mosia Filipeni (Bacau), Tatarestii si Nimirauca (Iasi-B410). Prin decada aIII-aa secolului trecut, acelasi arhitect care a zidit palatulboierului Varfolomeu din Chisinau, a cladit, din caramida, frumoasa casa dinTataresti. Mosia avea o renumita livada fructifera, marita si mai mult de mosierii Inglezi, care au cumparat Tatarestii la 1846. 0 amintesteistoriculZasciuc, pomicultura mosiei Inglezi rivalizand doar cu livezileboierilor Sturdza si Bals, mai tarziudestingandu-semosieriiKazimir, Rascanu-Dero- jinski,Leonard, Krupenski,Pisarjewski, Pommer, colonelul Vasiucnov din Chitcani si altii. De asemenea, renumite erau viile din Tataresti.Istoricul Zasciuc aminteste plantafiile de tutun ale lui Inglezi,Cantacuzino, Leonard si Dicescu ;tutunulluiInglezi a obtinutla o expozitie agricola, marea medalie de aur. La expozitia internationals din Londra, Alexandru Inglezi a obtinut mai multe premii, printre care mica medalie de aur, pentru vinurile din Tataresti,si marea medalie de bronz, pentru tutun. Familia Inglezi se trage din baronetul Guillaume de Browne din Anglia, care s'a stabilit pe la 1492, la Venetia, dand nastere neamului baronilor de Browne-Inglezi. Mu- tandu-se la Argostoli, pe insula Kefalonia, care era o colonie venetiana, acolo, la 1773, se naste Dimitrie Spiridon Inglezi, care probabil dupa 1799, cand s'a proclamat pro- tectoratul rusesc asupra insulelorIonice, a emigrat la 0-

135 www.dacoromanica.ro dessa. Capitan al Hotel, cavaler at ordinului Sf. Vladimir (1818), primar at Odessei (1818-1821), el a murit la 1846, La 1807,Inglezi s'a casatorit cu Ecaterina (1795-1880), fata lui Zoie Cutoiani, un macedo-roman din Ianina, ajuns mosier la Barnova, in Basarabia (nepotiisai, Nicolae si Anatole Kotovski, au fost profesori universitari). Dela tatal ei, Ecaterina a mostenit vreo 1500 ha. de pamant, la Tataresti, pe atunci in judetul Orhei, §i la Panasesti. Ast- fel se explica cumpararea de catre Dimitrie Inglezi, in a- junul mortii sale, a intregii mosii Tataresti. Dimitrie Inglezi a avut cativa copii, printre care Ale- xandru (1826 1903), Dimitrie (1829 1904), locotenent- colonel, Maria Artinov, mo§ierita din Puhoi, si Ana Biazi- Mavro. Alexandru Inglezi, faimos ofiter de husari, s'a casatorit la Odessa, la 20 Aprilie 1855, cu fata renumitului mosier basarabean Ion Kesco, fiu de stolnic moldovean. Tanara sa sofie, Victoria (1835 1856), era una din cele mai incantatoare femei ale timpului. Frumoasa, cu o voce placuta si un suflet artistic, la Viena ea a atras simpatia Arhiducelui Ferdinand (viitorul Imparat Maximilian al Me- xicului). Dar taina tinerei perechi a fost descoperita si boierul Kesco, vazand imposibilitatea unei asemenea casatorii, n'a gasit nimic mai bun decat sa piece in Basarabia, unde Victoria a fost maritata silit, cu Inglezi, prietenul fratelui ei, Petre. S'a nascut o ilia, Eliza (1856-1928), jar Victo- ria, nemaiputand suporta casnicia, a Melt inadins, murind la 14 Aprilie a aceluiasi an. Batrant.I Ion Kesco a murit la 1863. Feciorul sail, Petre, n'a trait mutt, incat 1-au mostenit un fiu si trei fiice, printre care Natalia, viitoarea Regina a Serbiei. Fata Victoriei a primit numai o mica parte a mostenirii buniculuiei, ce i se cuvenea. Maritata nefericit cu ofiterul Sergiu Nazimco, din aceasta casatorie s'a nascut un singur fecior, Vladi- mir, violonist cu o excelenta tehnica, om de o rara inteligenta, dar mare ghinionist. Var de-al doilea al unui Rege, ruda cu atati bogatasi din Bucuresti, acest batran, plin de

137 www.dacoromanica.ro umor, iii termina viata in mizerie in azilul Alexandru", din Chi§inau, Mo Tatarqti a avut zilele ei de glorie, pe cdnd locuia acolo Alexandru Inglezi. Era o figura impunatoare de boier de altadata, cu traditii conservatoare, reprezentant al gru- parii Moldovene§ti a fratilorLeonard. La Tatare§tis'a a§ezat, ie§ind la pensie,icelalalt frate, Dimitrie Inglezi, casatorit cu Vera Boguslayski (mama ei era printesa Obo- lenski).El a avut ofiica,Vera, maritata cu generalul Baicov, §i doi feciori : Vladimir Inglezi (1873-1920), distins director al liceului II din Chiinau, consilier de stat efectiv, §i Alexandru, absolvent al colegiuluijuridic, procuror la Hotin, BaltiiChi§inau. Acest Alexandru Inglezi, magistrat-pensionar, bun cunoscator al trecutului Tatare§- tilor §i un om de inima; locue§te intr'oprea modesta casuta a fostei sale curd,boierqti.lnsa, ca Si in nepotul sau, Vladimir Nazimco, recuno§ti pe un autentic boier al unor vremi romantice §1 un intelectual erudit...... Sunt opt ant de-atunci.Ploua, §i prin apele revar- sate ale Bacului, trebuia cat mai repede sa ajungem la Straeni. Mo§ul Marzescu mana caii, pe drumul ce-I cuno§tea prea bine, ca sa-1 incurce. De pe un deal, m'am intors ultima oara, ca sa obsery conturul conacului bole- resc. In partea unde odinioara seinalta parcul, o figura singurateca inviora tristetea locului. Abia se observa, apoi s'a risipit, in ceata. Boierul !" spuse Marzescu, §i mana caii mai repede...

138 www.dacoromanica.ro FEMEIA BASARABEANA Femeia basarabeand... Necunoscuta in trecut, neinte- leasa nici astAzi, invaluitd Intr'o taind ademenitoare a vremii. Dorul el intristat, pdstrat dela asuprirea pdgand... Modestia ei nobila, mo§tenita din ermitajuloriental... Sufletul ei inaltator, plin de tdrie §i jertfd, creat printre lipsurile unei vietipitore§ti §i patriarhaletotui, din satele Basarabiei, printre acele datini *i obiceiuri, de care numai ea 1§i mai da seama. Femeia basarabeana... Acea mama care a crescut generatiile Moldovenilor sub stapanirea strains... Acea mama care nu Oa alte vorbe decat moldovene§ti, ce cu fiori de dragoste le ascultau tinerii... Acea mama care cu multd abnegatie a crescut pe copilul ei, ca sa depund §i ea un obol pe altarul Basara- biei iubite. Femeia basarabeand este aproape necunoscuta istoriei, literaturii, chiar §i vietii sociale a Basarabiei. Este insa o eroare sa credem, ca aceasta femeie nu s'a pronuntat In trecuti nici nu activeaza in prezent, decat in sanul restrans al familiei, unde rolul ei insemnat nu poate fl tdgd- duit de nimeni. Scriltoare §1 o stralucita femeie de bine dela Incepu- tul secolului al XIX-lea este contesa Roxandra Edling, rids- cuta Sturdza. Printre femeile caretraiesc laChl4indu, gasim pe Doamna Maria Mavrocordat, fata lui Ioan-Voda Kallimah, maritata cu Alexandru-Voda Delibei, incetata din viata la

139 www.dacoromanica.ro 17 Iunie1831 si Inmormantata la cimitirul Central din Chisinau. 0 aminteste in memoriile sale baronul de Tott. Perla" coconitelor din Chisinau de acum o sutd si ceva de ani, este Pulherita Varfolomeu, fatasardarului lordache Varfolomeu. Avea Insd si ea rivale, printre care pe tanara Mario lita Ralli, pe subtila Maria Eichfeld, fata banului Iordache Mil lo, pe Elena Solovkin, nepoata generalului Catargi, si pe Ecaterina Albrecht, nascuta Basota. Acestor cinci femei, poetul exilat Punkin le-a dedicat versurile sale. Am putea aminti aici si pe Tarsita Katacazi, sora unui guvernator, poreeta Geniis a Chisinaului". 0 cocoand mare, care autoritar ordnduia treburile familiei, dar si cele ale Basarabiei intregi, era Sofia Catargi. Ea 1st aducea aminte Inca de vremurile cand, la Chisinau, pri- begia grecoaica Calipso, amanta lordului Byron, descrisd de Punkin si de visatorul Negruzzi. Regina Natalia Obrenovici era si ea basarabeanca, fat,, marelui boier Petrache Kesco din Bujor, casatorit cu Pulherita Sturdza, nepoata Domnitorului Joan Sturdza. Un rol frumos revine femeii basarabene in opera de binefacere. Activitatea feminina porneste din Odessa, prin fondarea,la 1829, a Societafiide binefacere a femeilor. Contesei Roxandra Edling ii revine meritul de a fi una din farinele indrumatoare ale miscarii feministe. La 1884, la Chisinau, se Incheaga primul Comitet de binefacere,care Intemeiazaspitalul de copii, existent si astazi. Acest edificiu, multi ani de-a-randul este unicul spital adaptat pentru tratamentul lngrijit si chirurgia infantila, deservind intreaga Basarabie. Trateaza doua treimi de bolnavi in mod gratuit. Propdsirea spitalului se dotoreste unor inimoase epitroape,printrecare amintim pe repre- zentantele familiei Catargi: Maria Mazarachi, Ana Krupenski, baroana Stuart §i Olga Catargi, apoi MariaSifinski, Eugenia Ralli,Maria Schmidt, nascutaCristi, si altele. Dela 1927, epitroapa spitalului este doamna Elena Leonard. La 19U0, se tine adunarea generals a doamnelor care

140 www.dacoromanica.ro activeaza pe taramul de binefacere. Un comitet de patro- naj is fiinta sub presedintia Anei Krupenski. Cinci ani mai tarziu se intemeiaza casa de munca Albina", Indrumata de Vera Peretiatcovici. Munca femeilor se Ikea prin sectiile de croitorie, tricotaj,cismArie, tesatorie de covoare, impletire de cosuri si altele. Prim Aria orasului Chisindu a pus la dispozitia Albinei" o pravdlie, in care s'a organizat un bazar al produselor casei de munca. De patruzeci de ani, la Chisindu activeaza un Comi- tet de binefacere al Prim Ariel, pentru ajutorarea saracilor. L-au condus Maria Schmidt, sotia vestitului primar, iar in timpul din urmA, doamna Natalia Gonata. Biblioteca Municipiului Chisindu, arse in Julie 1941, a fost create mai cu seams de regretata Dania Harjevski. La Crucea Rosie au activat cu mult sacrificiu, Sofia Krupenski, Olga Gerngross, Tatiana Gore, sora neuitatului nationalist Pavel Gore, Ana A. Kazimir, Elena Boutmy de Katzmann, si altele. Surorile Krupenski, deportate in lunie 1941, au lost energicele indrumatoare onorare ale liceelor Regina Maria" si Printesa Dadiani"sialeazilului de copii, fondat acum o sutd de ani,de renumitul boier Iorgu 13als. Femeia basarabeana s'a manifestatsiin literaturd. Roxandra Ed ling si sora ei, Elena Severin, au scris amintiri si schife. Julia Hasdeu, murind in vdrsta de 19 ani, a Ilsat manuscrise pentru Base volume de poezii. Nu- vele a scris sofia istoricului basarabean Alexe Nacu, Olga Nacu, iar poezii si proza au scris: Elena Cristi, Olga Gor- don, Olga Vrabie,Liuba Dimitriu, Nadejda Tudor, erudita si plina de o sensibilitate poetics Tomira Zorici (Gilewicz), Olga Crusevan, Lotis Dole nga, Julia Siminel, Lidia Pisar- jewski, Alla Razu, Ecaterina Cerkes, Olga Mimi, Tatiana Ga luscd, Elena Dobrosinschi-Malai, Magda Isanos si altele. 0 activitate vie pe tdramul cultural a avut neuitata Albina Ostermann, care a alcdtuit o mare parte a colec- hiilor din Muzeul Basarabiei, din Chisindu. I se datoreste,

141

www.dacoromanica.ro In bund parte, meritul publicarii unui album al vechilor covoare moldovene§ti. Trebue sa amintim pe Ana Tumar- kin, profesoara de filosofie la Berna, pe chirurga Sofia Li- sovski, pe doctoritele Iulia Kwiatkowski, Maria Ra§covici §i altele. Scale basarabene pentru fete au pornit dintr'o initiativa particulara, a unor inimoase femei. Astfel, fondarea Sco Hi Eparhiale se datore§te Anastasiei Rizo, intemeierea liceului Regina Maria" s'a realizat de Liubov Beliugov, iar a liceului Printesa Dadiani", chiar de printesa Dadiani. Si in arta gasim contribulia femeilor basarabene. Des- tul sa amintim de pictoritele :Lidia Arionescu-Baillayre, Nina Arbore, Eliza Zattoviceanu, Natalia Bragalia, pe sculp- torita Milita Patra§cu §i altele. Cunoscuta primadond a operelor wagneriene, Valen- tina Cuza, §i cantareata Lidia Lipcovska sunt basarabence; ca §i Maria Cebotari §i Asia Buzni, care canta astazi in strainatate. Pana in anul 1917, in Basarabia nu se observa o mi§- care feminista propriu zisa. Totu§i, legea veche a lui Ar- menopol §i Donici, care seexercita asupra Basarabiei, acorda femeii unele drepturi sociale ce-i lipseau In Vechiul Regat. In afara de aceasta, femeile nobile prin procura incredintata unui bdrbat participau chiar la alegerile fo. rurilor de conducere locald a nobilimii. Dupa Unire, din initiativa regretatei Nadejda Tudor, s'a fnflintat Liga femeilor basarabene ; a prezidat-o Elena Dlionat, In Sfatul Tarn, Unirea a fost votata §i de o femeie, dr. Elena Alistar. La 1919, s'a organizat la Chi§inau, filiala Reuniunii femeilor romane. Initiativa apaitinea doamnei Eleonora Pan. Halippa. Scoala profesionala a Reuniunii era condusa de doamna Georgeta Camner. Doamna Julia Siminel a fondat filiala Societatii ortodoxe a femeilor romane, iar doamna Dicescu, Consiliul national al femeilor din Basarabia. Filiala Crucii Ro§ii a

142

www.dacoromanica.ro prezidat-o doamna Maria Pelivan. In fruntea Organizatiei femeilor basarabene, o pagina ne§tearsd a inscris in istoria mi§cdrii feministe, Elena Cru§evan-Luzghin, urmatd de doamna doctor Eleonora Schoepf-Munteanu. 0 activitate idealists §i plind de avant,o sincera par- ticipare la viata culturald §i de binefacerea Basarabiei, in decursul unui secol intreg, a depus aceasta femeie basarabeand, care merits intreaga noastra admiratie, pentruca- litatile ei de rard distinctie sufleteascd §i intelectuala. Regina Elisabeta, scriitoarea Carmen-Sylva, §i Regina Maria au acordat Augusta Lor atentie miscarii feministe din Basarabia.

143

www.dacoromanica.ro MUZICA IN BASARABIA Inceputurile muzicii in Basarabia trebuesc cdutate in bogatul folklor al acestei provincii, in cantecele voinicesti si haiducesti ce le executa Inca, la Chisinau, ultimul poet al codrului, Tobultoc, pierit in conditiuni jalnice,la 1833, Acura o sutd si ceva de ani, la Chisinau era renumit orchestra tiganeasca a boierului Iordache Varfolomeu, care executa cu loc cantecele moldovenesti : Arde-ma, frige-ma §i Te iubesc peste masurei. Melodiile sdlbatice impresionau mult pe vizitatorii straini. Venind la Chisinau, in Aprilie 1818, Impdratul Ale- xandru I a tinut sa vadd dansurile nafionale locale, printre care era si mititica. Cu aceasta ocazie an sosit din Iasi, ca sa-1 salute din pattea Domnitorului Moldovei, boierii PlaghinosiPantazoglu, aducdnd cu ei pe vestifii idutari moldoveni : Barbu Lautarul si Nastase din Botosani. Si mai tarziu, lautarii moldoveni colindau pe amandoua malurile Prutului, mai cu seamy renumitul Lemis, amintit in romanele lui Crusevan si Stere. In Basarabia, pe timpul rdzboiului din 1877, era vestit conducatorul unei orchestre intregi, Iancu, care executa cu multd insufletire : Doina, Copili /a, Doi ochi §i Sa mor cu tine. Despre un alt renumit Idutar, Sava PAdureanu, ne povestea Mos Pavalache" Kuzminski. Chiar si orches- trele oficiale cantau vechea holt moldoveneasca. Asa s'a intamplat in Decembrie 1862, cand la plecarea sa neuitatul guvernator generalul Fanthon de Verrayon, casatorit cu Cleopatra Filipescu, a tinut sa-si manifeste dragostea romaneascd, jucand cu boierii basarabeni o holt strabuna.

144

www.dacoromanica.ro De altfel dirijorul orchestrei diviziei a XIV-a diu Chisinau, Ban kevici, era apreciat pentru excelentulsaltpotpuriu moldovenesc : Suvenire din Basarabia. Pianul a inlocuit in curand, in saloanele boieresti, pe scripcarii figani. Inca din primele decade alesecolului trecut gasim pe boieri dansand in sunetele muzicii pia- nului, in casele Krupenski, Mavrogheni, Stamati,Millo, Ralli si altele. Atunci apar la Chisinausi primele trupe teatrale, germane, franceze si italiene, venite din Iasi. Despre muzica din BaFarabia a scris o foarte interesanta si documentata lucrare profesorul Alexandru Boldur. E destul sa semnalam numele valorosilor basarabeni care s'au manifestat pe tdrdmul artistic, ca sa stabilim netagaduita distinctie a artistilor locali. Din familia boierilor Cuza se trage cantareafa cu re- nume mondial, Valentina Cuza, nascuta la1868, cat se pare, la mosia pariateasca din apropierea satului Molodova din judeful Hotin. Murind la 1910, Valentina Cuza a ramas ilustra in istoria scenei europene, ca o admirabild eroina a operelor lui Wagner si Ciaicovski. Dintr'o alta familie de mosieri basarabeni se trage elevul compozitorilor N. Rubinstein, Liszt si Ciaicovski, renumitul pianist Alexandru Ziloti, nascut la 1863. Mama planistu- lui Ziloti se tragea din nobilii Rahmaninov, urmasii direcfi ai lui Stefan cel Mare, neam din care facea parte si marele pianist Serghei Rahmaninov. 0 alta rudd a familiilor Ziloti, Cuza, Ralli si Kazimir, este Andrei Illiasenko, compozitor din Bruxelles, care a obtinut mari succese prin baletele sale : La foret merge §i En Bessarabie. Nu putem uita nici pe Mihail Sicard, urmasul mosierilor din Vadu-lui-Voda, elevul lui Massar in Paris,si al lui Joachim si Bargiel la Berlin, care a scris muzica simfonica si de camera. Nascut la 1864 si decedat la 1939, la Chisinau, rents- mitul bas Alexandra Petre Antonovski a repurtat succese mari pe scenele teatrelor rusesti, retragdndu-se din timp, laaparitialuiSaliapin. In ultima vreme, venerabilui

le 145

www.dacoromanica.ro cantaret era profesor de canto la Conservatorul din Chi*i.- nau,transmitand o frumoasa traditie multor arti*ti ai scenelor noastre. Ace Iasi lucru se poate spune despre talen- tata cantareata Lidia Lipcovska. Amintind numai in treacat aceste nume, e destul ca sd se observe de toti cunoscd- torn muzicii universale contributia exceptionald a talen- telor basarabene, in viata artistica contemporand. Sunt frunta§i ilu§tri ai scenelor europene, trecuti In marele dictionar muzical at lui Riemann. Muzica bisericeasca a gasit in Basarabia cativa compozitori al el : pe Gavriil Muzicescu, nascut la 1846 in judetul Ismail, §i pe regretatul pdrinte Mihail Berezovschi,. fecior de preot, nascut la 1868, In judetul Cetatea-Albd. Gavriil Muzicescn s'a a§ezat la Iasi, unde a fost ani Inde- lungati profesor de Conservator, murind la1903. Preotul Berezovschi, Intru catva influentat de cunoscutul pe vremuri cantaret Hodorogea, dar mai ales Insufletit de un avant artistic, fiind §1 un talentat pictor, a condus corul Catedralei din Chi§inau. Bdtranul compozitor a murit, neputand snpravietui evenimentelor din 1940. Profesorul Bol- dur mai aminte§te pe distinsul compozitor Grigore Lvov- schi, din Lencauti (Soroca), ajuns dirijor at corului mitropolitan dinPetersburg, decedat la1894. De asemenea, capela Curtii Imperiaie era condusd de Alexandru Frunza. un artist basarabean. Acela§i autor semnaleaza activitatea muzicala a lui Andrei Mazarachi, pe cantareata Eugenia Luci- Lucezarsca §i pe cantaretul Afanasiu. Conti ie§ean al lui Gavriil Muzicescu a venit la 1898 §i 13 1903 sd cante in Chi§inau, iar corul preotului Bere- zovseti a participat la Incoronarea Regelui Ferdinand §ia Reginel Maria, la Alba-Iulia. Trebue sd amintim aidsipe harnicul maestru de acum 30-40 de ani at liceelor Sf. Sava" §i L, zAr din Bucure*ti, ion Costescu, §i el originar din Ismail, despre care Emanoil Bu- cutd spune: Om, care a crezut adanc pang la capdtul zilelor lui ca poate prin cantec sd schimbe fata neamului nostru".

146

www.dacoromanica.ro Acum cincizeci de ani, movierul din Rastau-Hotin, generalul Constantin Li§in, casatorit cu fata lui Nicolae Ro- setti- Roznovanu din Stanca, a organizat la el la mo§ie un cor 4aranesc§io orchestra de balalaice, care au dat concerte. La 1880, la Chi§lnau, s'a 1nfiintat societatea muzicala Armoniaa. Guvernatotul Basarabiei de Coniar canta la violoncel, magistratul Gulac-Artimovski la vioara. La bo. ierii Catargi, Cristi, Moruzi §ialtii, se organizau serate muzicale. In epoca aceasta, la Chi§inau sose§te un compozitor, Vladimir Rebicov, care se casatore§te aici cu baroana Maria Hilbsch von Grossthal, al carei tatA era ginerele lui 5tirbei-VocIA. Cu sprijinul primarului din ChiOnau, Carol Schmidt, la 1899 se infiinteazA o filialA a Societatii Impe- riale de muzica. Rebicov conduce clasele muzicale, infiin- tandu-se doi ani mai tarziu Scoala de muzicA. La conducerea Societatii, dupt Schmidt, se succeda Vladimir Herta. intre profesorii §colii, mentionam pe sotliSatin, iar intre selevi pe cantareata Grozovsca §i pe baritonul Zalevschi. Activitatea particulars in domeniul propagarii muzicei inerita §i ea atentia noastraCleopatra Hr§anovsca este autoarea unei opere pentru copii : GreierulofFurnica. Daria Harjevsca contribue mull la popularizarea muzicei, prin -Societatea amatorilor de arta dramatics. Un rot, in aceasta privia0, revine §i Bojenei Belousov. Din societatea chi- finauneana apar talente ca pianistulPavel Kuzminski, -violonistele Procopovici, violoni§tii Orlov§iprintul Dadiani, pianistul Bejenuta, violonistul de o exceptionalA tehnica Vladimir Nazimco. Ei nu-§i desvolta talentul, ca §i cantaretii iaimosiai corului episcopal, Sagarda §i Miaun. Un mare talent, care n'a ajuns InsA in cauza vi- tregiel vremurilor la o inflorire cuvenita, este pianistul i compozitorul ,de o adanca eruditie, Constantin Romanov, 'nepotul de sorA at lui M. Sicard. Dintre corurile biserice0 din Chi§inau s'a ridicat Maria Cehotari,eleva preotului M. Berezov4chi, cantareata care

147

www.dacoromanica.ro a facut o cariera artistica stralucita in Germania, ajungand yedeta cinematografica. Alta cantareata basarabeana, apre- data In strainatate, este Asia de" Buzni. Inca de pe la 1845, adeseori yin la Chi§inau trupe romane§ti. Pe atunci e amintita trupa artistului Matei Mil lo. Profesorul Boldur scrie ca un oarecare Hlebovschi a aranjat pentru plan o Dottier'. Doca a publicat la 1882 pentru plan : La Prut a la Carpati, iar Bernardi a dedicat bole- rimii basarabene o mazurca : Eu n'am uitat. Poetul canta- ref Gheorghe Paun Si Nicolae Grebencea, din Comrat, au cules cantece §i colinde moldovene§ti. De asemenea, muzica romaneasca a compus §i.a publicat, la Bucure§ti, romancierul basarabean Dimitrie Moruzi. La 1885, la C,hi§inau a sosit trupa le§eana a lui Costache Balanescu ; doi ani mai tarziu, gasim acolo pe frafii Vladicescu, Fani Tardini, Gri- gore Manolescu §i pe Aristifa Romanescu, iar mai tarziu, pe Petre Alexandrescu. Mo*ierii Teodosiu, Dicescu §i altii invita din Ia§i pe batranul Barbu Lautarul, iar la hotelul Londra" din Chi§inau canta orchestra romaneasca a lui Ionics Vasiliu. La 1899,la Chi§inau, a organizat concerte Onoria Popovici din Bucure§ti. In 1902,la ,Pavilionul" Clubului Nobilimii canta operete Nora Marinescu. In fiecare an venea trupa lui Alexandrescu. La 1908, un succes a repurtat compania lirica romans a lui Constantin Grigoriu, partici- pand Virginia Miciora, Leonard, Maximilian §i alfii. Societatea Moldoveneasca, Intemeiata la 1905, orata un interes deosebit folklorului moldovenesc. S'a organizat o trupa de teatru, condusa de harnicul. folklorist Gheorghe Madan, cu participarea tinerilor : Dicescu, Suruceanu, Hancu, Hasna§, Gafencu, Sarbu, Razu; Anghel §i al fir.Spectaco- lele romane§ti au avut loc cativa ani dearandul. La 1913, a avut loc o serata a cantecului moldovenesc, organizata de Simion Murafa, cn participarea d-rei Anastasia Dicescu §i a profesorilor Ilie Ionescu-Sibianu *i Alexandru Teodo-- rini din Ia§i.

148

www.dacoromanica.ro 0 frumoasa activitate pe tdramul colectiondrii §i difu- zarii muzicii moldovene§ti din Basarabia au compozitorii Vasile Popovici, un suflet de cdrturar ales, §i Mihail Bared. Dupd Unire, la 1919, Societatea muzicala s'a reorga- nizat in ConservatorulUnirii", condus de Anastasia Di- cescu. In anii urmatori Chi§inaul are o Opera. La 1925, se Infiinteaza Societatea filarmonica, prezidata de admirabilul pianist profesorul Anatole Kotovski. La 1936,is fling Conservatorul Municipal din Chi§inau. Profesorul Alexandru Boldur, in ajunul evenimentelor din 1940, I§i termina schita despre muzica in Basarabia, propunand: reorganizarea Conservatorului din Chi§induIntr'oinstitutiedeStat, Infiintarea pe langd Postul de radioBasarabia" a unei orchestre simfonice permanente §i organizarea la Chi§indu a unei edituri, oricat de modeste, pentru tiparirea compo- zitiilor muzicale. Dupd cum se vede, Basarabia a contribuit in mod stralucit in domeniul creator al muzicii.

www.dacoromanica.ro 149 EXPOZITIlLE AGRICOLE DIN BASARABIA AstAzi, cand expozitiile agricole se bucura de o atentie deosebita din partea tuturora, ar fi interesant sa ne amintim de expozitiile agricole ale Basarabiei de altadata. Am publicat, acum trei ani, In revista Convorbiri Li- terare*, amintirile unui harnic basarabean, Matei Zozulin, care scria la 1 Ianuarie 1890: E destul de greu sa faci bilantul vietii unui oral, ca- pitalA de provincie, tga de monotonia stereotipA a vietii provinciale. Dar anul care s'a scurs a fost foarte fericit pentru Chisinau, In aceasta privintg, si poate fl considerat exceptional in viata acestui oras. Fireste, ca pe primul plan se gAse§te expozitia agricola siindustrialA a Basarabiei, care a tnviorat orapl timp de o lung jumatate Si a sugerat cateva idei noui de caracter agricol, idei care vor mai fi discutate in viitor. Tot aceasta expozitie a sugerat ideea organizarii la Chiinau a unui Muzeu agricol si industrial, muzeu cArula i s'au pus bazele in anul scurs. Nu-i nevoie sa vorbesc despre utilitatea acestei insfitutii : este evidentA_ pentru oricine" Expozitia agricola din 1889 era o fericita realizare a frunta§ilor autocArmuiril locale Ion Cristisi baronul Stuart, secondati de fratii Semigradov, Chiriac Leonard, N._ Lascari, T. Miciu-Nicolaevici, Vasile Bogdan, Grigore 01- §evski si altii, sufletul creator al expozitiilor din acea vreme fiind Pantelimon Lazu. Expozitia a avut loc In lunile August si Septembrie- Pavilioanele ei s'au bucurat de atentia unor vizitatori numero§i. S'au 1ntAmplat 1nsA si curiozitAti :astfel, tanarul

150 www.dacoromanica.ro m4er Cristi, demonstrand propria sa inventieacoperi§ul neinflamahil, era cat pe ce sa piara in foc, incendiul ame- nintand intreaga expozitie. De sigur, crearea Muzeului, era un rezultat important al acestei expozitii. Baronul Stuart, ajuns In fruntea autocarmuirii locale a zemstvelor, a inzestrat acest Muzeu cu o cladire impunatoare, in stil mauritan. Fiu al unei Moruzi §icasatorit cu o Catargi, baronul Stuart era doctor In filosofie din Gottingensimagistru in §tiinte naturale din Dorpat. Basarabia 11 datoreaza frumoase Infgptuiri §i, printre acestea, Muzeul, in care 1-au ajutat cu multa pricepere sotii Ostermann. Expozitiile agricole aveau loc nu numai la ChiOnau. Unui inimos mc§ier, Constantin C. Kazimir (1868-1940), ii revine meritul principal de a fi Insufletitorul §i creatorul expozitiilor agricole din Edinita, a caror insemnatate emu- latorie §i culturala a fost deosebit de mare, contribuind pe vremuri la desvoltarea tuturor domeniilor de prochictie agricola §1 zootehnica a Basarabiei. Incepand dela 1896, din an in an, la Edinita centru important economic al judefelor Hotin, Soroca §i Bdlji produsele Basarabiei I§i &eau o prezentare de desfacere pe o plata ajunsa acum europeana, deoarece expozitiile acestea atrageau atentia nu numai a localnicilor,dar §i a strainilor. Foarte insemnata a fost participarea efectiva la aceasta manifestare, a taranului, observandu-se aici ridicarea progresiva a nivelului gospodariei tarane§ti. Gu- vernul s'a patruns, cu timpul, de marea importanta a acestor expozitii §i le-a venit In ajutor, dar dela inceput s'a cerut o insistenta §i initiativa pornita pe cont propriu de catre Constantin Kazimir. Comitetul de organizare 1.1conducea Kazimirinsusi, completandu-1: darnicii filantropi Constantin T. Kazimir §i Vasile Stroescu, printul P. Cantacuzino, baronul Stuart, V. C. Kazimir, M. N. Krupenski, I.i§co, G. Lisovski, C. V, Leonard, A. T. Aleinicov §i altii. Ecaterina §i C. T. Kazi-

151 www.dacoromanica.ro mir au pus la dispozitie terenul necesar expozitiei pe mosia for din Edinita, precum si cladirea Casa Poporului", purtand numele de Sofia Kazitin", deoarece era zidita in amintirea acestei mdtuse a tor. Se gdseau Insa si adver- sarii expozitiei, care in egoismul for tineau cu once pref macar s'o mute in alts parte. Sectille expozitiei erau numeroase si variate. Insusi Constantin Kazimir, fiind un renumit crescator de cai de rasa, s'a ingrijit in special de aceasta sectie. Alaturi apd- reau : C. T., T. T. si V. C. Kazimir, V. Stroescu, M. Kru- penski, printulCantacuzino, G.Rascanu-Derojinski, C. Russo,P.Cerkez, C.Leonard,E. Flondor, N.Bacal, N. Strenkowski, N. Scordeli si altii. Expozantii vitelor cor- nute erau: C. T. Kazimir, printul si prinfesa S. Cantacu- zino, M. Cerkez, E. Vasilco... Aproape aceleasi persoane expuneau de pe mosiile tor: oi, capre, porci, gaini, gaste, rate, curcani si porumbei. Dela 1909 s'a Infiintat o sectie germinologicd, abia la 1912 sectiile de agriculturd si viticulturd, la 1902 sectia masinelor siuneltelor agricole, la 1903, sectia lucrului manual, la 1902 sectia de comert si industrie, la 1903 a invdtamantului poporului. Amintim mai sus numai pe expozantii marl mo§ieri, dar si un mare numar de taranl (Bejenaru, Melnic, Usetchl si altii) completau cadrele crescAtorilor de cai, vite, pdsari etc. Dintr'o dare de seams a expozitiilor din Edinita, publicata la 1916, la Odessa, de agronomul P. Bocancea, afldm caindecursul de 20 ani s'au expus total peste 12.000 exemplare, din care 9.000 (75%) apartinand Ord- nimii, far In sectia animalelor vreo 60%. Cele 6.000 piese premiate ale tardnimii (67%), au adus o vaditd incurajare a gospoddriei sAtesti, care a obtinut premil pretioase, unelte moderne, vite, pasdri de soiu, si peste 27.000 ruble numerar. Sofia lui Kazimir, Eugenia, a Insulletit mutt productia tdraneasca din Basarabia, de covoare fesute dupd izvoade

152 www.dacoromanica.ro vechi moldovene§ti. Lucrul manual §1 sericicultura, multumita ei, au obtinut unloc de seama la expozitiile din Edinita. La 1936, Kazimir a donat Statului 104 ha. din mo4ia Trestieni-llotin, pentru intretinerea crescatoriei sale de cai de rasa. Suferea mai demult de o boala grea, care 1-a rapus in Iunie 1940. Dupa Unire, la Chi§inau, s'au organizat mai multe expozitii, din care cea mai grandioasa a avut loc la 1925. Un teren foarte larg parcul Carol, liceul Al. Donici" etc. a servit cladirii frumoaselor pavilioane ale Expo- zitiei Generale". Realizarea acestei expozitii se datorea In deosebi energiei §i spiritului de nobila pricepere a generalului Vasile Rudeanu, care personal a preluat prevdintia Comisariatului Expozitiei. Sine incheiere, trebue sa amintim excelentele expozitii agricole din Dondwni, a caror organizare se datora unui grup de energici mo§ieri din judetul Soroca. Aceste expozitii, ca odinioara cele din Edinita, Intruneau 1ntreaga Basarabie de Nord. Sanatoase traditii,ce renasc prin realizarile actuale. * * * Expozitiile*ialergarile de cai ne-aduc aminte de Jockey-Clubul din Chi§inau, una din cele mai frumoase §i vechi institutli locale. Pe vremuri, hergheliile de cai de rasa din Basarabia erau renumite. E destul sa amintim hergheliile boierilor Kalmutki, Hasna, Ravanu, Russo, Leonard, Suruceanu, Kazimir, Semigradov, Teodosiu, Meleliu §i altele. Alergarile de cai, descrise Inca de Costache Negruzzi, au ramas de pomina in Basarabia. Din amintirile contemporanilor scriitorului, aflam ca pe timpul sau, la Chi§inau, exista un manej inchis. La 1834, a luat fiinta un comitet de alergari. Valoarea premiilor varia intre 500 §i 1500 ruble. Membrii comitetului plateau o cotizalie de 25 ruble anual. Fiecare proprietar avea dreptul sa Inscrie la alergari numai

www.dacoromanica.ro 153 un singur cal. Alergarile aveau loc in Mai §i Septembrie, §i se faceau pe distanta de 6 km. Astfel s'au distins caii : Turturicag a lui Meleliu, Actor" al lui Iordache Suru- ceanu,Ahiles" al lui Teodor Suruceanu,Album m al lui T. Donicd-Iordachescu, parcurgand distanta in 9-11 minute. Vechea societate locals i§i manifesta un interes deosebit fata de aceste alergari. Prevdintii comitetului erau mare§alii nobilimii : Iordache Dimitriu, spatarul Iancu Stur- dza §i Iorgu Bal§, iar ca membri ii gasim pe N. Donici, I. Pruncul, D. Ermolinski, Stamati, caminarul Iordache §i stolnicul Nicolae Catargi, Ciolac, Leondari, Russo, cam!. narul Casso, Leonard, caminarul Ciuhureanu, spatarul Ra§- canu, Nour, Kazimir, Buzne, Rail, Nacu, Beiul §i altii. Alergarile de cai s'au tinut lant In tot cursul secolului trecut. Astfel, intr'o scrisoare din 1858, generalul No- vogorodtev aminte§te succesele faimosului armasar Ahi- les", iar altd marturie o gasim la 30 Julie1889, cand vizitatorii expozitiei agricole dinBasarabia au admirat ni§te serbdri hipice. Revolutia, trecand ca o furtunA asupra Basarabiei, a distrus conacurile moiere§ti, pepinierile §i hergheliile de cai. Dupd Unire, o viata pe temelii noui, se forma in provincie. Distrugerea proprietatilor mari a adus nimicirea fai- moaselor herghelii de cai. In noile condign, refacerea acestora era o problems de rezolvat. Spiritul sportiv al catorva crescatori §i amatori de cai, in frunte cu d-nii : general Po- povici, Dimitrie Semigradov, L. Russo, Haralambie Mar- chetti, M. Colibaba, E. Castano, dr. Stelian §i altii, a dat fiinta SocietAtii hipice din Chi§inau, care a avut mai multe sesiuni de curse, incurajand prin aceasta crescatorine existente din Basarabia. Societatea s'a grupat in jurul unui alt vechi a§ezAmant cultural : Clubul Nobilimii din Chi§indu, fondat la 18641) §i denumit dela 23 August 1926 Jockey-

1) Clubul Englezesc din Chiginau s'a fnfiintat la 1838.

154 www.dacoromanica.ro Club, Societate de incurajare pentru imbunatatirea rasei cailor din Basarabia. Statute le au fost adaptate Ia situatia locals, jar Maiestatea Sa Regele a fost proclamat Pregedinte de Onoare al Societatii. Maxim Colibaba Oamenii de altadatg.,.Ei au reprezentat in trecr t, aceasta Basarabie, aducand pe diferite taramuri contributia for efectiva la desvoltarea vietii provinciei dintre PrutgiNistru. Un om ca acegtia a fost Maxim Colibaba. Fiul preotului Matei Colibaba, din Turlachi, din judetul Cetatea-Alba, Maxim Colibaba s'a nascut la1880. A studiat la liceul Richelieu"gila facultatea de drept din Odessa. 'Mar foarte apreciat, a fost numit zemski nacialnic" Ia Telenegti, intrunind in functia sa puterea administrative $ijudecatoreasca. Migcarile agrare din 1905, au agravat situatia in Sudul Basarabiei. La Comrat, in judetul Tighina, unde din cauza unei populatii eterogene, se cerea o ener- gie1iun tact deosebit, a fost numit Colibaba. Foarte distins, frumos5iinalt, manierat, acest fiu de preot era un adevarat intelectual, care Insn'a pierdut niciodata legatura cu pamdntulgitaranii. Venind acasa, ca elev, gasea intreaga familie a parintelui Matei la munca campului,gitdnarul Maxim nu se lasa mai prejos de altii. I a Comrat, Iocuia un agricultor-bogatag, Gheorghe Tanco- Chielcica (1853-1924), proprietarul mogiilor Saddc, Bath- gan, Tartaul, Begtemac gi altele. Intr'o disculie aprinsa, la cazinoul local, agricultorul critica vehement pe intelectuali, a caror munca o subestima, spunAnd ca un Colibaba, de pilda, un gentleman de salon, n'ar fi putut sa coseasca ovazul. Acesta protests, Inc& s'a ajuns la un ramagag: Colibaba se obliga, in 14 zile, sa coseasca zece hectare de ovaz. El punea o suma destul de mare, fatsde- posibilitatilesale materiale, cerand in schimb, obligatia bogatagului de a zidi la Comrat un liceu de fete. Colibaba

155. www.dacoromanica.ro era un aprig sprijinitor al culturii feminine, visand mai de mult la Infiintarea unui asemenea liceu. Ramasagul s'a Incheiat la 1909. Regretatul meu parinte, care 1-a descris In amintirile lui, a fost martor. Din Intreaga regiune au sosit basarabenil, ca sa asiste la cositul lui Colibaba", si in 11 zile, harnicul om, nu numai ca a cosit, dar a si straits in copife zece hectare de ovaz, castigand 86.000 ruble, din care s'a intemeiat liceul de fetedin Comrat. Ultima zi a cositului a fost o serbare grandioasa. Opi- nia publics a ramas entuziasmata de gestul larg al unui intelectual, care &i -a demonstrat capacitatea de munca si nobletea spirituals, In dorinta de a realiza o ins titutie de cultura feminina.$inumai birocratii-sefi, au gasit ca un asemenea gest nu corespunde... demnitatii unui functionar I Colibaba si-a parasit serviciul. Daca ar fi cosit numai acest liceu, Colibaba ar fi meritat sa intre In analele Basarabiei de odinioara. El insa, are §i un mare merit, de a fi un promotor at concursurilor hipice In tart Maxim Colibaba a fost unul dinf ondatorii Jockey- Clubului din Chisinau. Distins sportsman, el a venit, la .1920, In Bucuresti, unde a contribuit la renasterea hipis- mului §i a hipodromulul Baneasa, caii sai de alergari castigand multe recorduri europene. Sunt reali2ari, care n'ar fi trebuit lasateuitarii. Calul sau preferat : Domnesc", din hergheliile basarabene ale lui Leonida Russo, vandut in Italia, a fost otravit de concurenti. Amarit, Colibaba s'a retras la Cetatea- Alba, unde, la mosioara Mologhi, se ocupa de gospodarie. Deceptionat §1 ruinat, el a murit la 17 Decembrie 1934. Fecior destoinic al acestui pamant, el merits admiratia generatiilor urmatoare.

156 www.dacoromanica.ro MANASTIR1LE BASARABENE

Manastirile au, in trecutul Moldovei, un rol demare insemnatate. Ele au fost cetatile de aparare impotriva dus- manului navalitor. In manastiri s'a inchegat primaconcep- tie de asistenta sociala la Romani. De aida pornit scoala romaneasca, calugarii fiind acei care au raspandit primele carliscrise, in tot cuprinsul tarii.Dar in afara de toate acestea, manastirile Moldovei au creat in sanul poporului acea credinta de nebiruit, care a caracterizat pe Romani, din vremurile cele mai vechi. Basarabia, adica marginea Moldovei cuprinsa intre Prut si Nistru, era mai des supusa navalirilor vrajmasilor din stepe, decat restul Orli. De aceea, pe malul Nistrului s'a ridicat lanful unor puternice cetati, pe cand in campie manastirile apareau mull mai rare decat in panne mai linistiteale Carpatilor. Pe cand manastirile din Apusul Moldovei se inalta pe dealuri,slujindkipentru apararea imprejurimilor, cele din Rasarit se ascund in fundul vailor, prin codri, sau in stand, dupa cum schitul de odinioara, din stanca Butuceni, de pe malul Rautului, sau chiliile vechi ale manastirii Japca, de pe maiul inalt al Nistrului. Ctitorii tuturor manastirilor moldovenesti sunt Domni- torii,boierii,calugarii si enoriasiievlaviosi,traitori pe meleagurile acestea. Dar, pe cand in Apusul larii se pastreaza vechile hrisoave de ctitorie si danie domneasca laid de manastiri, in Basarabia nu se gasesc niciaceste acte de altadata, nici bibliotecile calugaresti, pufine arhive mai noui, rare biserici vechi, interesante ca stil, moaste si icoane bogate, deoarece dusmanul nu cruta nici aceste la-

157

www.dacoromanica.ro ca§uri sfinte. Sunt insa §i acolo marturille pastrate de pe vremuri, ale romanismului, icoane din cele mai artistice §i carti biserice§ti, care prezinta un mare interes pentru studii. Multe din aceste icoane, mi-a spus odata pictorul Paul Verona daca s'ar ft gasit, de pilda, in Italia, ar figura in Bedecker, ca faimoase Madone, de pictori renumifi. Prima manastire dintre Prut §i Nistru se ridica, ca vechime, la vreminile Domnitorului Alexandru cel Bun. Este manastirea Varzare§ti, din judetul Lapu§na, amintita inteun hrisov din anul 1420. Manastirea Varzare§ti au ctitorit-o boierii Varzaru, iar la 1770, a recladit-o protopopul Constantin Macarescu, tatal ziditorilor Vechiului Sobor din Chi§inau. In timpul lui Stefan cel Mare, e cunoscuta manastirea Ctipriana. Adele acestui sfant laca$ s'au pastrat la manastirea Zografului din Sf. Munte Athos, careia i-a fost inchinat laca§ul, pentru a fi ingrijit mai bine de calugarii din Orient. Dintr'un document al lui Antioh-Voda Cantemir, din 1698, afIgm ca: Stefan-Voda a lost ctitor al Sfantului laca§ al Zografulul dela Sfantul Munte §i de asemenea ctitor gifondator at ambelor acestor manastiri, Capriana §i Dobro- vatul, care sunt zidite de dansul, de aceea, dupa o buna judecata se cuvine ale sale catre ale sale, ca de acum inainte Sf. manastire Capriana sa fie ve§nic metoh al Sian- tului laca§ al Zografului din Sf. Munte". Manastirea Capriana pastra un dar pretios al lui Petru- Voda Rare§, o Evanghelie din 1545. Domnitorul Alexandru Lapu§neanu a daruit sfintei manastiri 12 mo*ii, iar Dabija- Voda i-a harazit §i el satul Popauti din judetul Orhei. La Capriana, in locul bisericii lui Petru-Voda Rarq, Mitropo- Irtul Gavriil Banulescu-Bodoni a zidit, la 1820, o biserica nova. Un an mai tarziu,nobilul Vladica al Basarabiei a lost inmormantat acolo.In acela§i an a lost ingropat in manastire Mitropolitul Grigorie Ierapoleos, urma4 at fa- wind moldovene§ti Carp. La Sud de Tighina, pe linia Nistrului, se Malta bogata

158

www.dacoromanica.ro manastire Noul Neamt, sau cum i se zice in popor, dupa satul apropiat, Chifcani. Pamantul acestei manastiri a fost facut danie Vechiului Neamt, Inca dela 1429, de Alexandru cel Bun. Dar abia dupa secularizarea averilor manastiresti in Moldova, sub domnia lui Cuza-Vocia, calugarii nemul- Omit' §i -au parasit vechea for manastire si au venit in Basarabia, sa infiinfeze acest lacas, consfintit printr'o bine- cuvantare arhiepiscopala din1864. Staretul manastirii, carturarul ieromonah Andronic, a formataici o Insem- nata biblioteca si arhiva. El a scrisistoricul manastirii, care s'a imbogafit mult, ajungand sa fie admirata de tot( vizitatorli Basarabiei. Pe valea Cogalnicului, aflam manastirea Haney, fon- data la 1678 de Mihalcea Hancu, vestitul sardar de Or- hei,al carui dor delibertatea Minas proverbial in poporprinzicala: Voda da, Hancu ba 1"Manastirea Garbovaful, intemeiath de armasul moldovean Constan- tin Carpuz, are o icoana de minuni facatoare a Maicii Domnului. 0 frumoasa traditie calturala, de lacasuri sfinte cu scolisi gospodarii model, au manastirile Dobrusa, Harjauca si Japca, istoricului careia am consacrat un volum intreg. Pentru desvoltarea vietii spirituale si economice a acestor manastiri, a depus multa truda Mitropolitul Visarion Puiu, pe cand era Inca Exarh al manastirilor basarabene si Episcop de Hotin. $i aici, boierii moldoveni §i -au aratat darnicia, zidind un Toma Cozma biserica din Dobrusa, un Constantin Stati biserica din Japca, iar paharnicul Darie Donici, slantul lacas din Rasca. Chiar vechea biserica din stanca Butuceni, de pe malul Rautului. este ctitoria unui vechi boier, Bosie, parcalab de Orhei la 1675. Manasth ea Suruceni, din apropierea Chisinaului, este o ctitorie a boierilor Suruceanu, printre care pitarul Casian, la 1785. Dar si ieromonahii nu numai c'au stiut sa indrumeze pe enoriasiilor, sa organizeze pe calugari §1 gospodaria manAstireasc. Ei au §i infiintat multe din manastirile basarabene. leromonahul Tcodosie a fost ctitorul manastirii Japca,

www.dacoromanica.ro Spiridon Filipovici al manastirii flarjauca, Varfolomeu al manastirii Saharna. Aproape toti acesti calugari destoinici veneau din manastirile din partile Carpatilor,infiintand schiturile for cu binecuvantarea Mitropolitilor dinIasi. Astfel, manastirea Fantana Doamnei, a binecuvantat-o, la 1805, Mitropolitul Veniamin Kostaki, iar manastirea Recea din acelasi judef Orhei, a binecuvantat-o, la 1804, Episcopul Inochentie al Husilor. Sunt Inca multe manastiri in Basarabia. Ele se inalta mandre spre cer ca o marturie vie a evlaviei poporului romanesc, dela cel mai mare Domnitor, pans la cel mai umil razes. Sunt acele cetati spirituale care nu au cedat in fafa stator navalitori, pastrand in Basarabia credinfa veche stramoseasca, asa cum am mostenit-o dela strabuni. Manastirile, scrie istoricul bisericii din Basarabia N. Popovschi cu toate neajunsurile lor, cu tot primiti- vismul credinfei si al traiului calugaresc, erau pentru popor adaposturi de cele mai curate suflete, decele mai inalte aspiratiuni. Si in Imprejurari mai grele,fie de boala, fie de curnpana in vials, Moldovenii basarabeni si la inceputul secolului al XX-lea, ca si in perioade precedente, aler- gau la calugarii din manastiri, dup.rugaciuni si mangaiere". Trebue sä ai, insa, un suflet de poet, ca sa descrii si farmecul pitoresc al naturii si al viefii patriarhale a acestor manastiri, ale intregii Basarabii, asa CUM au facut-o Mihail Sadoveanu, Gala Galaction sau Nicolae Dunareanu.

160

www.dacoromanica.ro MORMINTE ARMENESTI DINTRE PRUT $1 NI STRU In lungile mele excursii prin targurile Indepartate moldovenesti dintre Prut Nistru, m'am interesat totdeauna de monumentele care priveau trecutul Armenilor din localitate. Bisericisimorminte, toate le-am cercetat, le-am studiat si sub aspectul viefii acelora, al caror numeera legat de existenfa acestor monumente. Pornind dela Nord, ne oprim la Hotin. 0 bisericacu totul ruinata, in murdaria unui ghetou, era totceea ce ne amintea despre o colonie destul de insemnata arm(neasca, din acel oral. Am cautat cimitirul. In mijlocul unei livezi, doua-trei monumente marturisesc Ca aceasta ogradaservea odinioara de cimitir catolic. In acest cimitirerau ingropafi giArmenii, in mare parte catolici, venifi acum peste o suta de ani, cu turmele lor, din Polonia, arendasi, Improprie- tarifi cu timpul. Un cimitir, ca acesta, dar mult mai intins, 1-am gasit laBalfi. Morminte vechi, care ne indicau originea arr meano-catolica a multor familii de odinioara, din MIL Biserica armeneascd din Bald s'azidit abiaintre anti 1910-1912, Hind ctitorita de familia Marcarov. La zidirea acestui slant lacas, ca si a celui din Orhei, Intre anii 1902- 1903, si a capelei din cimitirul din Chisinau, a familiei Bagdasarov, la 1916, a contribuit energia preotului Martiros Zatikianf. Ascendentul familiei Marcarov, Carabet Marcarian (1816- 1892), ctitorul bisericii din Ismail, inmormantat langa acea biserica, fiind Inca copil a sosit din Constantinopol. Despre urmasii sai, prietenii tatalui meu Gavriil Bezviconi

It 161

www.dacoromanica.ro gasim amanunte in amintirile lui. Ctitorul bisericii din BAlti a fost un nepot al lui Carabet, Iacob Grigore (1861-1936), fost ()fifer, mai pe urmd ajuns presedinte al autocarmuirii locale zemstvei din BA It'. Doi alti nepoti, au fost fratii Tigran Marcar (1866-1923) si Carabet (1868-1935), mari proprietari din Sudul Basarablei. Tigran e Inmormantat la Bo !grad, in cimitirul ortodox. Centrul cel mai vechi al Moldovei este Cetatea-Alba. Biserica armeneasca §i mormintele din jurul ei dateazd din secolul al XV-lea. Acesti Armeni au siluptat impotriva Turcilor, apardnd cetatea in oastea lui Stefan cel Mare. Este interesant de semnalat cd asa zisul izvor al Sf. loan eel Nou, de pe malul Iimanului, este siel un monument armenesc. Un cercetator al trecutulul, Grigore Avdkian, a stabilit cd o tabld veche de pe izvor, dusa apoi la muzeul arheologic din Odessa, zicea : Izvorul acesta este amintirea dela domnul Tevan-Aga, fiul lui Sahac Voscaniant, din Parac, facut pentru viaia lungd a fiului Ghevorg". De aceea, Armenii numeau izvorul al Sf. Gheorghe, zidirea lui datand din 1743, fiind Tevan-Aga vistierul Ha- nului Crimeii. In lout! placii duse la Odessa, Armenii au asezat o altd tabld veche, care si ea nu are nimic comun cu Sf. loan. Ea scrie : Acesta este locul de odihna al das- calului Hovhanes, fiul lui Hagob din satul Ketrona, decedat la 1715. Cetatea-Alba are un frumos cimitir armenesc. Mormin- tele familiei Asvadurov sunt monumente de arta. Princi- palii din aceastd famine, Siragan Sahac (1841-1925) qi fiul salt, Ion (1380 1928), sunt inmormantati Tanga biserica, ai carei epitropi au fost. Dar, de sigur, centtul principal al vietii armenesti din Moldova dintre Prut si Nistru a fost Chisinaul. In cimitirul catolic din localitate, gasim §1 unele morminte ale Arme- nilor catolici, dar putine la numar, cad toti acesti Ohanowicz, Szymonowicz, Antonewicz, Negrusz, Kasparowicz, Lusaha-

162

www.dacoromanica.ro inowicz, Ambroziewicz, Romaszkan §i altii, erau Inmorman- tali la mo§iile for ;capela cimitirului a zidit-o mo§ieral Ohanowicz. Un armean catolic, Bronislav Januszewicz, ma- rept al nobilimii din Orhei §i guvernator la Stavropol, a murit la 1917, la Odessa. La movie trebue sa fie inmormantat §1 Anton Demjanowicz, mo§ier la Tarigrad, deputat in toate cele patru Dume Imperiale. Cimitirul armenesc din Chisinau exists de peste o sutA de ani ;mo§ierul Bagdasar a cladit aici o frumoasa capela. Sub o piatra veche, purtand mitra Catolicosului, zace arhimandritul Toma Hohanian Aguleti, decedat la 16 Decem- brie 1827. El a sosit la Chi§inau, ca un nuntiu special al Catolicosului, pentru a inregistra mo§tenirea Arhiepisco- pului Armenilor din Basarabia, iar intre anii 1806-1812 al Moldovei Grigor Zaharian, nascut la 'Cetatea-Alba, omul de Incredere al Catolicosului Iosif Argutian (1-1801) 4icare se credea ca §i-aInsusit bogatilleCatolicosului. De aceea, succesiunea luiZaharian, decedat la 23 Julie 1827, in drum in Ungaria, unde a plecatsa-giingrijeasca sanatatea, era cantata cu mult interes. Grigor a Post inmormantat la manastirea Hagi-Gadar de langa Suceava, iar cateva luni mai tarziu a murit §i arhimandritul Toma. Unii din Arhiepiscopii Armenilor din Basarabia, ca de exemplu Nerses A§taraketi §i Macar Ter- Petrosian, au ajuns Catolico§i; altii au plecat din time. !twat numai trei Ierarhi armeni sunt Inmormantati langa biserica din Chi- -§in31u,dupa o traditie recladita la 1804 dintr'o capela ye- ,che. Primul este Arhiepiscopul Ghevorg Ter-Magartician, decedat la 23 Octombrie 1871, in varsta de 60 ani. Al doilea este ArhiepiscopulGrigorSahinian, decedatla 22 Septembrie 1889, in varsta de 63 ani.In sfar*it, eel din urma Arhiepiscop, Nerses Hudaverdian, decedat la 5 Nadia 1917, In vasta de ,73 ani. La cimitirul amenesc din Chi§inau, gasim cateva mor- .minte impunIttoare. De altfel, ca bogatie de morminte, acest cimitir e de remarcat. Doua cavouri marii un monument

163

www.dacoromanica.ro cu blazon, se inalta deasupra mormintelor nepotilor de Irate- ai Arhiepiscopului Grigor Zaharian, frail! Artemie (t 1850), David (1799-1874), Abgar (1809-1889) §i Andrei (1812- 1873), nobilii Zaharianov, cavaleri §iconsilieri de curte.. Un maret cavou apartine familiei nobililor Lebe- dev,urma§ii sardarului Moise Lebada. Aflam mormintele urma§ilor sardarului Isaia Ghanian (t 1831), nobilii Ohanov. Amintim mormintele marilor proprietari Carabet. Arakelian Balioz (1808-1873) din Ivancea §i Carabet Goilav (1825-1872) din Paule§ti, urma§ul sulgerului Luca, fiul clucerului David Goilav ;urmeaza un stramq al familiei Bagdasarov, Hagi Asvadur (1805 1865), apoi Sergiu I.. Cerkes (1834-1904), Sergiu Gr. Negru(t 1923), Vasile Ion Anghel (1867-1922) de§i nu este armean, dar casatorit cu o Cerkes, iar langa biserica din oral mai gasim mormantul epitropului ei, Carabet Muratov (1804 1882)_ Ca importanta, langa biserica mai gasim un mormant Inteadevar istoric, apartinand vestitului Mare Dragoman §i Bei, Manuc Mirzaian. Am scris despre Armenii din Ba- sarabia, dar §i despre acest vestit aventurier, ajuns insemnat barbat de Stat §i diplomat, faimos §i prin legendele repetate de contele de Lagarde, Stanislas Belianger §i altii. Nascut la Ru§ciuc, la 1769, Manuc a fost vistierul §i omul de incredere al pa§ei Tersenicli-Oglu§i al Marelui Vizir Mustafa-Bairactar. Cand acest Vizir a fost ucis la 1808, Manuc-Bei s'a refugiat la Bucure§ti, unde generalii ru§i 1-audistins cu ordinul Sf. Vladimir. Temandu-se de razbunarea Sultanului, Manuc-Bei a emigrat in Basarabia, oblinand acolo inaltul grad deconsilierdestatefectiv. Astfel s'au recunoscut meritele lui diplomatice din timpul razboiului ruso-turc, care in mare parte gratie lui s'a terminat prin pacea dela Bucure§ti (1812). Manuc-Bei a murit subit, In re§edinta sa din Hance§ti, la 20 Iunie 1817, dar a fost inmormantat la Chi§inau, Ceoarece biserica veche din Hance§ti a fost zidita abia la 1818. In locul ace- steibiserici,la1872fiulDragomanului, Ion-Murad,

164

www.dacoromanica.ro cladit un frumps lacaq,construit de apreciatul arhitect Bernadazzi. De asemenea, Ion-Murad a zidit grandiosul palat pinciar din Hance§ti. La Chi§inAti, langA tatAl lor, au mai fost inmormantate fiicele lui Manuc-Bei, Marian (t 1822) §i Gaiane (t 1824). SV§esc excursia mea oprindu-ma la Hancesti, targul creat de Manuc-Bel. L-am vizitatIn iarna anului 1933, cand acolo locuia ultimul urma -al Dragomanului, regretatul baron Maurice Schilling, decedat la Paris, la 1934. La Hancesti, sub biserica zidita deasupra mormintelor familiale, e fngropata vkluva Beiului, Mariam, nascuta .Avedian, decedata la 17 Septembrie 1828, In varsta de 45 ani. Langa ea, fiul Ion-Murad, nascut la Bucureiti la 7 Martie 1810 Si decedat la Paris la 23 Aprilie 1893. In matricolele biserice§ti din Hance§ti, preotul Ioanes Abraniant mi-a arAtat actele de cAsatorie ale fiicelor lui Ion-Murad, Ecaterina, casatorita la 9 Iulie 1881 cu mar- chizul Pietro Schedoni, §i Olga, casAtorita la 23 Iunie 1878 cu §ambelanul conte Hatzfeld-Trachenberg,feciorul amba- sadorului german la Paris. Si, in sfat*t, mormantul nefericituluifiual lui Ion- Murad, Grigore, ultimul print Manuc-Bei, sinucis la 1 Au- gust 1902, la Odessa. Morminte §i flori, despre care ne vorbe§te Incheierea romanului Pdrinti §1 copii: Oricat de pasionata, pAcatoasA §i rebela inima s'ar ascunde In' mormant, florile crescute deasupra, privesc in lini§te, cu ochii nevinovati: nu numai despre lini§tea eterna ne vorbesc ele, despre marea lini§te, desprenatura nesimti- toare", dar vorbesc de asemenea *IL despre pacea ve§nicA, ca. §i de o viata fArA sfartiita.

www.dacoromanica.ro 155 EPISCOPUL MELCHISEDEK AL ISMAILULUI Fiu al Moldovei, Melchisedek s'a nascut in Februarie 1823, in satulGarcina,din apropierea orasului Plata- Neamt. Era fiu si nepot de preoti. Tatal sail, Petre Stela"- nescu, era preot la Garcina, iar mama, Anastasia, era si ea fats de preot, Focsa, din Negresti. Mihail Stefanescu acesta era numele lui Melchisedek in mirenie a studiat la seminarul Socola din Iasi.Era un elev eminent, dar, nemultumit de conducereasemina- rului, el a preferat sa se retrag6, la 1841, dela studii, alegandu-si cariera de invatator. Mitropolitul Veniamin Kos- taki, supraveghiind insa personal invatamantul din seminar si dorind sa-1 reorganizeze, a chemat la conducerea institutiei pe arhimandritul Filaret Scriban, efor de onoare Hind proclamat renumitul apologet Alexandru Sturdza. In urma acestor schimbari, Mihail StefAnescu s'a intors la seminar, absolvindu-1 la 1843. Imediat, el a si fost invitat profesor- suplinitor la acelasi seminar. La 24 Decembrie 1843, tanarul teolog a Imbracat rasa monahalA, luandu-si numele de Melchisedek. Arhimandritul Filaret Scriban era un absolvent al Aca- demiei Teologice a marelui Petru Movi16, Mitropolitul Kie- vului. Prin interventia lui Alexandru Sturdza,el a reusit sA-1 trimitA acolo sA studieze si pe Melchisedek. DupA trei ani de studii, Melchisedek a absolvit Academia cu titlul de magistru in teologie, fiind hirotonisit ieromonah, la 3 Oc- tombrie 1854, la Lavra Kievo-Pecerska. Dupa o calatorie de studii la Petersburg siOdessa,. Melchisedek s'a intors in tarn, unde Mitropolitul Sofronie

166 www.dacoromanica.ro Miclescu 11 tidied, la 1856, la rangul monahal de arhimandrit. Melchisedek trece, apoi, la HuO, director §i reorganizator de seminar, Arhiereu, in sfar§it intre anii 1861- 1864 Episcop-locotenent al Hu§ilor. El participa in Di- vanul ad-hoc", unde, Impreund cu frafiiScriban, desfa- §oard o activitate de nobil patriotism, Hind un aprig promotor al Unirii. Intre anii 1864-1879, Melchisedek ajunge Episcop al Dunarii de Jos. El i§i alege de re§edinfa ormul Ismail, unde pecetlue§te unirea bisericeascd a Basarabiei cu ye- chea Moldova, prin actul solemn din 6 Ianuarie 1865. Pen- tru reorganizarea cadrelor clerului basarabean, Episcopul infiinfeaza, la Ismail, un seminar teologic. Instrdinarea Ba- sarabiei de Sud love§te crud pe Melchisedek, care se retrage la Galati. La 22 Februarie 1879, el este ales Episcop de Roman, acceptand acest scaun eparhial ca sa se apropie de carni- nul parintesc §i meleagurile dragi ale copildriei sale. Ori- unde p4e0e acest Vladica, el lasd in urma sa realizari frumoase, care §i astdzi ii ilustreazd numele. Dar, ca once oat activ, care refuza totui sa se incadreze in viata politica a vremurilor acelea, Episcopul Melchisedek este departe de a fi popular in mijlocul conducdtorilor partidelor. CAnd se sarbatoresc 25 de ani de arhierie§i 43 ani de apostolat al acestui mare duhovnic, ziarele tac, Hind pre- ocupate de aniversarea Papei Leon §i de alte evenimente. Episcopul Melchisedek viziteazd Bucovina, unde se duce sa se Inchine in fat a mormantului marelui Stefan, la Putna. Doi ani mai tarziu, la 1884, pleacd in Bulgaria, sa viziteze Plevna, sldvitd prin luptele din 1877. In anul urmator, Episcopul se duce in Basarabia,la Chi§inau§i la mAndstirile Harjauca Si Noul Neamt din Chitcani, unde II gdse§te pe calugarul-cdrturar Andronic. Din Basarabia, insotit de fratele sat], el pleacd la Kiev, sa viziteze Inca °data Academia, unde a studiat. Faima scrisuluiia evlaviei marelui VIddicd a ajuns departe. II 1ntampind Mitropolitul

www.dacoromanica.ro 167 Platon al Kievului §1 toti profesorii Academiei. Dar la In- toarcere in Ora, zilele negre it asteapta pe Melchisedek. Du§manii sal, oamenii politici,it ataca in Parlament §i in Sinod. Tocmai atunci, la 1886, moare Mitropoliful Calinic Si succesorul sau sigur este insusi Melchisedek. Prie- tenii, fo§tii mini§tri V. A. Urechia §i Nicolae Ionescu, insista §i-i pun candidatura la Marele Colegiu Electoral. 0 campanie plind de venin se revarsa pe acest entuziast patriot al Divanului nad-hoc" §i cel dintai unilicator al vietii biserice§ti din Basarabia cu Patria-Romania. La 20 Noem- brie 1886, majoritatea guvernamentald respinge candidatura lui Melchisedek, care, profund lovit in cele mai inalte sentimente ale sufletului sau sensibil,se hotar4te sa se retraga in cetatea sa episcopala : ,Romanul, Romanul pe care 1-am iubit §i Infrumusetat, va fi azilul batranetelor mele" spune Melchisedek. Dar noul Mitropolit, Iosit Gheorghian, simte ca tam are nevoie de luminile lui Melchisedek §i, doi ani mai tarziu, urea sa se retraga. Iar4i porne§te o campanie infamy impotriva Episcopului de Roman, care in ochiituturora este singurul in drept sa ocupe scaunul de Mitropolit. Poli- ticienii dela ziarul Democratia" trec orice margine in a- tacurile lor.II Invinuesc de a fitrimis la Academia lui Petru MoVila nun buchet de seminari§ti, spre a sorbi acelea§i sentimente neprielnicetarii".Astazi, inperspectiva istoriei, putem aduce un elogiu Episcopului Melchisedek, care, in felul acesta, a deschis un drum stralucit in viafa duhovniceasca a multor inalti clerici, printre care §i Patriar- hul Nico dim al Romaniei. Politicienii se intreaba inO, in Parlament : ce-a facut el pentru Cara, dacd e invatat?" Muscalul Melchi- sedek" e invinuit de a fi prieten al lui Cuza-Vodd (el a fost ministru al cultelor,la 1860), sau ca portretul sau atarna in mijlocul altor ilu§tri absolventi ai Academiei, la Kiev. Politicienii simt, totu§i, ca a doua oars, candidatura lui Melchisedek la scaunul mitropolitan n'ar putea sa se

168 www.dacoromanica.ro prabwasca cu usurinta, obliga pe Mitropolitul Iosif sa ramana in postul sau pans la1893, cand Melchisedek nu mai este in viata. Prof und Indurerat, Melchisedek nu vrea sa se apere, con- siderand nedemna de raspuns campania dusa impotriva lui. Cu limbs de moarte, in Mai 1892,el interzice sa se co- munice notele vielii sale sau fragmentele din corespondenta: ,,pana ce nu vor trece cei din urilesipasiunile in contra sa". Episcopul lasd insa un testament, care Inca odata arata calitatile sale de Crestin, Roman si fiu al Moldovei. Via la Episcopului Melchisedek a descris-o Constantin Diculescu. La Roman, pe mormantul lui si al fratelui sau, Arhiereul Valerian,s'a ridicat o capela,iar gospodaria dimprejur este si ea un frumos monument al aceluia care a fost Melchisedek al Ismailului. Dar este Inca ceva care a ramas dela acest Ierarh cu suflet milostiv, parinte iubitor al tuturor nevoiasilorsiIn- drumator cultural al tineretului.Este monumentala opera de carturar, acele volume care 1-au adus, printre cei membru activ la Academia Romans. Melchisedek a publicat numeroase studiiistoricesiteologice, o introducerela Bib lie, despre cinstirea icoanelor, Cronica Husi lor si a Ro- manului, vietile Ierarhilor Antim Ivireanul, Dionisie Romano, Grigorie Tamblac, Filaret, istoricul mdnastirilor si al bisericilor din Moldova si multe allele. Toate aceste scrieri poarta si ele o particicadin sufletul nobilului Episcop, la moartea caruia Hasdeu a rostit un mare adevar : ,,Fiindca nu aparfinea niciunui partid politic, moartea lui a trecut aproape neobservata",

169 www.dacoromanica.ro VECHI CARTURARI BASARABENI CAnd vorbim despre vechea traditie culturala romaneasca a Basarabiei, totdeauna aducem drept marturie pe acei carturari ai Moldovei dintre Prut §i Nistru, care din vremuri de altadatO au ilustrat renumele targurilor noastre. In privio ta culturii, in partile noastre, o traditie antics are Cetatea-Alba, iar in evul mediu, Hotinul mentine faima unui caste!, in care dinastia Movila §i multi boieri moldoveni i§i manifests distinctia for spirituals. Cronicarul Mi- ron Costin a fost §i el pArcalab al Hotinului, uncle exista o importanta §coala, al carei efor, la 1787, a fost Episco- pul Amfilohie Hotiniul, unul dintre oamenii cei mai eruditi ai epocei, (land un mare sprijin operei culturale a lumina- tului Mitropolit al Moldovei, Iacob Stamati. La 1795, in tipografia ie§eana a Mitropolitului Jacob, Amfilohie a tiparit o serie de carti de §tiintO, arata autorul primului volum consacrat Scriitorilor basarabeni, Petre Hanes. Episco- pul a murit in schitul Zagavia, langa Harlau. Navalirile vecinilor asupra marginei din ROsarit a Mol- dovei, au avut ca rezultat retragerea principalelor centre de cultura, peste Prut, la Iasi §i dincolo de capitala voe- vodalg, spre Carpati, unde s'au adOpostit §i renumitele prin Inaltatoarea for traditie culturala manastiri. Totu§i, odatd formats, aceastd traditie n'a mai dispdrut din Basa- rabia§i, indatd ce s'a vazut o posibilitate de viatO mai lini§titO,s'au §igOsit continuatorii operei Mitropolitului Iacob Stamati §1 a Episcopului Amfilohie. Astfel, In judetul Hotin, s'a manifestat neamul scriitorilor Stamati, coboritor dintr'un nepot de frate al Mitropo-

170 www.dacoromanica.ro litului, paharnicul Toma Stamati. Alti succesori au lost §i ci reprezentantii unei dinastii scriitoricesti, Hajdeu, urma0i parcglabului din Hotin, Efrem Hajdeu, cazut in lupta pentru apararea cetatii, impotriva Turcilor pggani, la 1673. Fami- liileHajdeu§i Stamati reprezinta cazuri Insemnate pentru nobila traditie culturala romaneasca de dinastii creatoare de opere spirituale. Este o mandrie sa putem aduce drept marturie a nobletei spirituale de neam, aceste vechi familii boiere§ti, care in§ira cate patrucinci generatii de carturari, asemuindu-se cu Occidentul, unde se citeazg, de pilda in Germania, dinastille de compozitori : Bach, Strauss si altele. De asemenea, familia Donici, and tgrii pe legiferatorul An- dronache, pe fabulistul Alexandru, literatii generalul Matei Si Elena, pe astronomul NicolaeSi pe regretatul antro- polog Alexandru Donici. * * * Inc 6 din secolul al XVIII-lea clerul viitoarei Basarabii §i-a manifestat activitatea pe taramul scrisului. E destul sa amintim pe Episcopul Hotinului, Amfilohie. Mitropolitul GavriilBanulescu-Bodoni, succesorul sau, Arhiepiscopul Dimitrie Sulima, §i mai tcti fruntasiibisericii basarabene prezinta un interes decsebit prin activitateafor carturareasca. Ar fi de amintit numai pe Mitropolitii Arsenie Sta dnitchi, Gurie Grosu §i Visarion Puiu, ca §i un §ir intreg de egumenisipreoli, care au publicat multe scrieri, valoroase, In Buletinul Eparhial" §i Revista Societatii istorice- arheologice-bisericesti" din Chisinau. Aici, insa, vorbim despre primii colaboratori ai Mitropo- litului Gavriil Banulescu-Bodoni, despre care scrie la 1835, Alexandru Hajdeu. Protoiereul mitroforsiCavalerul Petre Cunitchi (1774- 1837), a tiparit la 1813, la Petersburg, o Scurteidescriere statistics a regiunii Transnistriei (Basarabiei). De§i lucrarea a aparut in 14.000 exemplare, vanzandu-se in folosul invali- zilor din razboiul impotriva lui Napoleon, totu§i aceasta-

171 www.dacoromanica.ro cea dintaiscriere despre Basarabia,este in prezent o raritate bibliografica. Hajdeu arata ca odinioara descrierea I ui Cunitchi prezenta interes. De asemenea, preotul a publicat in revista Societatii filantropice, o comunicare despre cioclii moldoveni. Din discursurile sale se releva :cuvantarea la inmormantarea Mitropolitului Gavriil si cuvantarea Ia inaugurarea monumentului ducelui de Richelieu, la Odessa. Transnistrian,preotul Petre Cunitchi1-a Insotit pe Mitropolitul Gavriil, pe cand acestaa fost numit Exarh al Bisericii din Principatele Romane. Dela 1808, el a condus seminarul Socola din Iasi, iar intre anii 1813-1821 a fost rector la seminarul teologic din Chisinau. Mai tarziu, preo- -tul Cunitchi a font paroh al Catedralei din Odessa, unde a si murit. Era considerat ca un bun cunoscator al legislatiei locale moldovenesti. * ** Cea dintai Bucoavna moldoveneasca cu traducerein ruseste a aparut la tipografia Eparhiald din Chisindu (fon-- data la 31 Mai 1814), la 22 Decembrie 1814, in 1200 exemplare, Kind retiparita Ia 1815. Cercetand problema cartilor didactice de pe vremea aceea, profesorul Stefan Ciobanu nu gaseste decat : Scurta russasca gramaticci, cu talmeicire In limba moldoveneascci pentru ucenicii Seminarulu! ChiV- nciului s1 ale altor .coale din Basarabia, cu addugirea cu- vintelor V a dialogurilor, ce se intrebuinteazd mai adeseori Fn limba russascd qi moldoveneascci. Credem ca aceasta gramatica este o retiparire a celor din 1814 1815, iar pro - fesorul Stefan Ciobanu pe drept atribue acestei scrieri rolul unui punct de pornire pentru autorii de mai tarziu, chiar pentru Stefan Margealla. Profesorul Stefan Ciobanu cauta gresit sa presupuna cine este autorul acestei gramatici, vorbind de Dimitrie Savilki, profesorul de limba romans la seminar (1816-1819). Al Hajdeu ne lamureste cine este acest autor. Irineu Nesterovici (1780-1864), in mirenie loan, a lost

72 www.dacoromanica.ro fiu de preot. Studiile le-a terminat la Academia Teologic din Kiev ; 1-a insotit pe Mitropolitul Gavriil in Moldova,. unde a lost profesor la Iasi, apoi la seminarul teologic din Chi§inau, ajungand aid arhimandrit §i rector (1821-1826). Hajdeu scrie ca Irineu a editat prima gramatica pentru Moldoveni §i a tradus gramatica moldoveneasca a lui An- ton Marcu ;el a descris viata Exarhului Gavriil §i s'a distins prin cuvantarile sale in moldovene§te, rostite mai cu seama la deschiderea alegerilor nobilimii. La 1824, Irineu a tradus in ruse§te hrisovul din 28 Decembrie 1785, al lui Alexandru-Voda Mavrocordat, publicatintr'untext paralel romanesc §i rusesc, Ia 1827, la Chi§inau, §i retiparit In editia senatoriala a cartii lui Armenopol, din 1857. El a cules materialul istoric despre eparhia locala §i a avut o rodnica activitate culturala la Chi§inau. Mama arhiman- dritului s'a calugarit §i a murit la manastirea Raciula din Basarabia. Numit Episcop de Penza, Irineu a parasit Ia 1826 Ba- sarabia. Patru ani mai tarziu,el a ajuns Arhiepiscop al Siberiei Rasaritene. Vazand ca eparhia sa e mai mare decat Europa IntreagJ, noul Arhiepiscop s'a simlit ajuns la cul- mea puterii, s'a luat la intrecere cu general-guvernatorul Lavinski, a lost declarat nebun §i deportat la o manastire. Destituirea s'a Intamplat tocmai atunci, cand Hajdeu scria despre acest Vladica cult, ajuns din pricina epocei biro- cratice sa fie nebun". Procesul acesta nu s'a relevat in scrisul basarabean, deli scriitorul I. Iasinski s'a §i inspirat din aceste intamplari pentru o nuvelaIntunecarea Prea- sfintitului Irineu.

* * Al treilea carturar din cler, amintit de Hajdeu, este- arhimandritul Antonie Juminski (1794-1836), care a studiat la Chi§:nau, apoi la Academia din Kiev, alostin- spector de seminar la Chi§inau (1826-1832) §i a murit Ia Kaluga. El a inceput sa compuna un curs despre scrierea.

173

www.dacoromanica.ro moldoveneasca, a adunat materialul pentru istoria Moldo- vei si a scris imnuri religioase, Opera acestor primi carturari-clerici std la temelia culturii unui sir Intreg de preoti basarabeni, care au lasat mai multe Licrari scrise. Sa amintim doar pe ,poetul, Alecu Mateevici gipe cei nu demult raposati, preotii Nicolae Lascu, Mi- hail Ceachir si Constantin Popovici. Frumoasd traditie pas- torale continuata pans in zilele noastre de venerabilul preot Vasile Guma...

*** Un alt contemporan al Mitropolitului Gavriil a fost Dimitrie sau, mai bine zis, calugarul Daniil Philippide, despre care publics un studiu eruditul nostru bizantolog Ni- colae Banescu. El n'a fost basarabean de origine.S'a nascut la1770, in satul Milies, la poalele muntelui Petion, In Tesalia. Venind insa in Principatele Romane, Philippide s'a stabilit in aceasta Zara, neamul sau dand Romaniei o seama de carturari, printre care pe distinsul filolog Alexandru Philippide din Iasi. Ceea ce este caracteristic pentru viata lui Daniil Phi- lippide, este setea detiinta si de calatorii. El a vizitat multe tari din Occident si a avut o influents carturareasca asupra contemporanilor sai. Astfel, postelnicul Iacovache Rizo-Nerulos, ref agiat la 1821 la Chisinau si care era ar- torul unei istorii franceze despre evenimentele Eteriei, i-a fost elev. La 1790, Philippide a fost la Paris, iar in anul urmator, la Viena, apare Geografia moderns, alc,atuita de el in colaborare cu Costanda si dedicata printului Pctiomkin. Lo- cuind cand in Principate, cand peste hotar,IIgasim la 1811 in Austria. Catva timp mai tarziu, el vine sa se aseze in Basarabia, unde Mitropolitul Gavriil intruneste pe toti clericii de seama calugarului Dapiil. Philippide s:rie o Geografie a Romaniel, vorbind mai pe larg despre Chisinau si Cetatea-Alba, pe care le-avi-

174

www.dacoromanica.ro zitat. El elogiazd spiritul intreprinzator de bun gospodar al Mitropolitului Gavriil, a cdrui activitate Daniil o studiaza la fata locului, chiar indata dupa instrainarea Basarabiei. Geografia lui apare la 1816, incat cele scrise despre Basa- rabia prezinta un interes deosebit, ca una dintre cele dintdi insemnari despre noua provincie. Mai tarziu, calugarul Daniil Philippide vine sa se a§eze definitiv in Basarabia. El e egumen la o manastire din apropiereaBaltilor, unde moare pe la 1832-1833.

*** Cel dintai scriitor basarabean, adus in cadrul cercetarilor noastre de istorie literara de Gheorghe Cardn -este loan Pralea-Moldovanul, nascut la Volcinetul dintinutul Soroca, la 1769, a§a dar, cu peste patruzeci ani mai inainte ca acea parte a Moldovei sa se fi numit Basarabia. El a murit la Ia§i, la 1847. Cand Societateabiblica din Petersburg s'a hotarit sä tipareasca o Bib lie romaneasca pentru Moldovenii din Sudul Rusiei, servindu-se de Biblia aparuta la Blab la 1795, prep- dintele Societatii, printul Golitin, 1-a rugat pe Mitropolitul Basarabiei Gavriil Banulescu-Bodoni, sa-i trimeata la Peters- burg pe un cunoscator bun algramaticii §iortografiei romdnesti, Mitropolitul I-a invitat atunci din Moldova pe arhimandritul Varlaam Cuza, egumenul manastirii Dobro- vat, viitorul Arhiereu Sardeon, decedat la 1832. Era un fost elev al Mitropolitului Gavriil.II Insotea in Februarie 1817, in calatorie,,,un psalt". Acest psalt era chiar loan Pralea-Moldovanul, caruia trebue sa-i atribuim frumoasa tiparire a Bibliei din 1819, care a adus foloase nepretuite culturii romane§ti din Basarabia. Meritul revenea.intru catva, §i supravegherii Mitropolitului insu§i, precum §i vice- preedinteluiSocietatii,printul Ipsilanti,dar §i lui Matei Krupenski, vice-guvernatorul Basarabiei, var al doilea cu arhimandritul Varlaam. Intors la Ia§i, la 1820, loan Pralea a tiparit in grece0e

175

www.dacoromanica.ro si romaneste : Urmart pe mormtinturi. Sapte ani mai tarziu, la Brasov, a aparut Psaltirea sa in versuri, prefatata do- gios de Vasile Popp. Un alt contemporan, Aron Pumnul, 1-a numit barbat genial", apreciind in el ,un spirit plin de artele frumoase :poet, music, arhitect,croitor,ciobotar, aflator de lucruri noun ". Omul acesta tindea Ia universalitate. El a mai incercat, la1824,sa alcatuiasca un alfabet cu cifre,dupa modelul cifrelor arabe, ca sa poata citi cu el In toate limbile la fel. De sigur, a lost unul din cei mai interesanti oameni ai vremii, dar versurile luibizare au facut ca generatia urmatoare sa-1 ironizeze : Grigore Alexandrescu isi termina Satira duhului meu amintind de versurile lui Pralea,iar Eminescu, in Epigonil, it numeste : fire intoarsa". Sunt si astazi istorici literari care, repetand ca Pralea Isi schimba culcusul dupa directia soarelui, ii aseamana gresit firea cu versurile sucite. * * * La 1835, in revista moscovita, Telescop", apare articolul lui Alexandru Hajdeu despreLiteratil basarabeni, scris la Cristinestii din judetul Hotin. Articolul acesta poarta un motto din Heraclit : Intrati fara frica, deoarece si aid sunt zei I" iar unde sunt zei, adauga autorul acolo, dupa o zica- toare moldoveneasca, trebue sa fie si draci 1". Primul pe care-1 aminteste Hajdeu, este Anghcl Valli (Anghel-Balli), mosier, doctor in drept si Cavaler ; a studiat in Italia si la Sorbona,stie limbileelina veche si noua, latina, germana, franceza, italiana si moldoveneasca ; autorul precizeaza ca cercetarile sale istorice despre legiuirile moldovenesti, cat si privirea sa politica asupra regiunii Basarabiei, scrisa in limba franceza, Inca n'au lost publicate. Poate, el este consilierul titular Anghel Valli, judecator la Hotin Ia1837-1840,identic cu caminarul Anghel Valli, posesorul mosiei Blagestidin linutul Bacau, acel agent

176

www.dacoromanica.ro diplomatic despre care scrie si prinlul N. Sutzo, prezen- tandu-1 ca pe o firedestul de find, ca sd seziseze unele trdsaturi si caracterul boierilor contemporani ai Moldovei, pe care ii vizita. Istoricul basarabean A. Zasciuc foloseste in lucrarea sa materialulstiintific al lui Anghel Valli, iar Nicolae Iorga publicd, in Revue historique du Sud-Est Europeen", manuscrisul : La Bessarabie comme pays moldave. Anghel Valli, Leonard, Cantacuzino si lordache Gafencu au luat parte, la 1817, la lucrdrile primei Comisii de lAmurire a legislatiei locale. Pentru serviciile aduse Basarabiei, i s'a conferit ordinul Sf. Ana clasa a 11-a. * * * Alt scriitor basarabean este Stefan Margealla (Martel la). A invdtat in Moldova si Valahia; stie limbile elina noun, franceza, rusa. Afard de brosura despre Grecia, a editat gramatica romans, care spune Alexandru Hajdeu nu are absolut nicio calitate. La 1817, Margealla era nnomofilax" in Comitetul provi- zoriu al regiunii Basarabiei. Atunci, printr'ocerere care vddeste cunostinte mai largi de drept si istorie, el a propus Comitetului sa traduca in romaneste legislatia locald scrisd in greceste, and un concurs dezinteresat la codificarea dreptului local. Trecut ca functionar la Ministerul de Externe, la Pe- tersburg, la 1820 consilierul titular Margealla a fost insarcinat de contele Capodistria cu alcdtuirea unui manual ro- mdnesc pentru sistemul de invatAmant reciproc al lui Lan- kaster. Ca un rasunet al acestor preocupdri, apare la 1827 : Gramatica Ruseasca-Romtmeasca Inchipuita de $tefan Mar- gealla si 111k:rite's de dipartamentul opscescei Invcifeiri. Pro- babil, in calitate de functionar al Ministerului de Externe, consilierul colegial Margealla se afla, la 1829, la Paris, unde mentine contactul cu tineretul universitar roman. Astfel, la 4 Octombrie a aceluissian,el iscaleste cel dintaiscri- soarea unor Romani din Paris, catre Eliade RAdulescu, mul-

12 7'7

www.dacoromanica.ro tumindu-i pentru trimiterea ziarului ; urmeaza semnaturile lui Alexandru Lens, Nicolae Baleanu, C. Brailoiu, Dimitrie Golescu, C. Lens, 1. Vladoianu si C. Filipescu. Scrisoarea apare in Curierul Romanescg, din 28 Octombrie 1829.

* * Demn de amintit este Iacob Danila Hancu. A terminat seminarul teologic din Chisinau. A &Mull temeiurile gra- maticil limbii moldovenesti dupa primele principiigene- rale si a inceput compunerea dictionarului moldavo-rusesc. Al. Hajdeu II numeste, la 1835, fost sef al scolilor Lankas- teriene din Bdsarabia. Hancu credem a fost si el un urmas al vestitului Mihalcea Hancu, sardar de Orhei.Grigoras Nicolae Hancu au emigrat la 1711, cu Dimitrie Cantemir, peste Nistru,iartatalluiIacr,b,preotul Danila,s'aasezat dincolo de Nistru, probabil, la 1792. Iacob Hancu s'a nascut la 1800 la Ovidiopol, in judetul Tiraspol.Studiile le-a inceput in seminarul teologic din Ecaterinoslav (1811-1814), de unde a trecut la seminarul din Chisinau, intemeiat de Mitropolitul Gavriil,care mai inainte a pastorit la Ecaterinoslay. Fiind in ultimaclass a seminarutuisitinand locul de profesor de limbaro- mans, Iacob Hancu a fost trimis in August 1820, la t'e- tersburg, ca sa studieze metoda de invatamanta peda- gogului Iosif Lankasrer (1771-1838), patronata de contele Capodistria. L-au insotit colegii, Lavrente CunitchigfTeodor Bobeica. In A prilie 1821, studentiiau absolvit cursurile, Hancu obtinand titall de magistru P1 metodeiinvatarnan- tului Lankasterian. Dar, abia la 7 Februarie1824, in cadrul unei festivitati, s'a lnaugurat scoala Lqnkasteriauadin Chi- sinau, al carei conducator a fost numit Hancu. Din Octombrie 1821, Hancu era profesor la pensionul nobilimii deTanga seminarul teologic din Chisinau (1816-1831). Dupa 1827, ela. plecat la Petersburg, unde a fost conferentiar universitarde limba romans si dragoman al Ministerului de Externe. rts

www.dacoromanica.ro La 1840,la Petersburg, Iacob Hancu a publicat o Adunare de scrieri a traducer! to prozei a versuri pentru exercitii in limba valaho-moldava cu adaugirea: I. dicflo- narului;2. adunarii de cuvinte slave prototipice in limba valaho-moldavei. In aceasta lucrare, autorul a reprodus fragmente din Descrierea Moldovel de D. Cantemir, Oda cdtre Dumnezeu de Derjavin, traducerea fiind iscalita de N. Dimachi, de§i se §tia ca a facut-o Costache Stamati, un fragment din Tiganii de Punkin, dupa traducerea lui A. Donici. In acela§i an,la tipografia Academiei de S.tiinte,a aparut a doua lucrare a lui Hancu: Schitarea regulelor gramaticel valaho-moldaue. El a mai publicat, la 1847, sub initialele I. H.", ni§te Concluzli din gramatica valaho- moldavd, idr la 1854, cu ocazia razboiului Crimeii, o Carte de buzunar pentru ostaA rua Incampanille din principatele Valahia a Moldavia. In Principate, pentru prima oars deTre Hancu a scris, cu unele rezerve, C. Negruzzi, in Scrisoarea XV. * ** Amintim aici pe celdintai marejurist roman §i doctor in drept al universitdtii din Paris : Petre Manega, despre care a vorbit Pompiliu Eliade. Biografia sa princi- paid s'a scris cativa ani mai tarziu,la 1914, de ilustrul savant basarabean Leon Casso :Petre Manega, an codificator ultat at dreptului basarabean. Petre Mdnega s'a nascut la 1782, in Muntenia, fiind Eul lui Vasiie M mega, originar din Macedonia, din orapl Arta. Dupa o §edere la Paris intre anii 1816-1821, eli-a luat acolo doctoratul in drept, plecand apoi la Troppau, unde se Linea un congres diplomatic. Contele C, podistria 1-a recomandat guvernatorului suprem al Basarabiei, generalul Inzov, care, la 1822, i-a dat insarcinarea de a reve- dea proiectul codificarii legislafiei locale, ceea ce de mai mult timp preocupa guvernul ; Manega era considerat cel mai autorizat In aceste probleme, de§i in Basarabia traiau

179

www.dacoromanica.ro pe atunci multi carturari, buni cunoscatori ai legislaiei moldovene§ti. La 17 Februarie 1823, el a prezentat scrie -- rea sa: Observations preliminaires sur l'etat de la legisla tion de Bessarabie, iar la 5 Martie 1825 a alaturat la stu- diullegislatieilocale,prefata sa :Discours preliminaire au Projet de code civil pour la Bessarabie. La 1830, Petre Manega a fost ales epitrop onora r- fiind §i adevaratul fondator al Bibliotecii Primariei Chi§inau.. El a cumparat primele volume la Moscova §i Bucure§ti, iarsectia istorica despre Basarabia a completat-o prin cartile din biblioteca colonelului Liprandi. Biblioteca s'a inaugurat la17 Mai 1832, tezaurul fiind distrus1 09 ani mai tarziu, Catva timp dupa aceasta, Manega s'a mutat la Ia§i, unde a murit in August 1841, fiind inmormantat dupa cum a stabilit-o profesorul Stefan Berechet in curtea bisericii Golia.

*** Frunta§ii basarabeni erau foarte apreciati de confratii for de dincolo de Prut §i Milcov. Intr'o corespondenta a caminarului Dimitrie Pastiescul, aparuta in Curierul Ro- manesc" al lui Eliade Radulescu, la 1830, sunt pomenifi literatii basarabeni : Costache Stamati, Leonard, Caliche §i Tufescu. ,Romani care aduc cinste neamului nostru cu invatatura §i caracterul for cel cinstit sunt Inca §i d. mare§al Alecu Leonard, d. Vasile Catiche §1 d. Costache Tufescu, madu- iarul judecatoriei judetului 14" (Balti). Fiul sardarului Panait Leonard §ial Ecaterinei Cuca din la§i, Alecu Leonard s'a nascut pe la 1791. El a farut studiile in tiara §i in strainatate. Din manualele generatiei sale, cercetate de not la mo§ia Cubolta din judetul Balti, constatam Ca fratii Leonard au invatat nu numai romane- §te, grece§te §i ruse§te, dar §i frantuze§te §i nemte§te. Pro- babil, el este tanarul Leonard, luat la 1804 pentru studii, de secrctarul consular austriac din Ia§i.

180

www.dacoromanica.ro La 1810, Alecu Leonard a intrat in serviciul statului Moldovei, Rind trimis ca functionar in tinuturile dintre Prut §i Nistru, unde a §i ramas dupa instrainarea regiunii. El a participat la rascoala eteri§tilor,far Ia1825, a fost ales mare§al al nobilimii din tinutul Ia§i(Balti§i Soroca). S'a impus In scurt t;mp prin inteligenfa §i finefea sa, In- cat dela 1827, dupa retragerea in Moldova a mare§alului provincial Ionita Ba§ota, Leonard i-a finut locul. Si-a aratat energia, mai cu seams pe cand In Basarabia bantuia ciuma. ') I s'a conferit de Imparat un inel, drept distincfie. DacA n'ar fi murit la 1830, molipsindu-se de molima, ar fi ajuns de sigur sa fie ales marepl regional. Mo*tenirea spirituals a lui Alecu Leonard au preluat-o nepotii sal de frate §i de sora, Pavel §i Petre Leonard §i frafii Casso. El au Inchegat acel cenaclu moldovenesc, care ,a contribuit mult la pastrarea vechilor traditii §i a format viitorul partid moldovenesc al Basarabiei. Despre contemporanul lui Alecu Leonard, Vasile Ca- liche, se cunosc mai pufine date. S'a nascut la 1791, era moOer la Greci, in tinutul Orheiului, unde a fost judecator intre anii 1818-1831. Cafiche era varul genealogistului Costache Tufescu. Tufescu, amintit §i el In Curierul Romanesc", era cel dintai genealogist basarabean. Ca majoritatea genealogi§- tilor, era de vita nobila §i se interesa in special de familiile boiere§ti inrudite. Nascut Ia 1794, tanarul Costache a fost trimis in Ba- sarabia instrainata, unde mama sa i-a cedat mo§ia Vul- pe§tii din tinutulla§i,numindu-i tutori pe paharnicul

') SA nu ne mire molimele basarabene din acea epoca. Herzen, care a vazut holera din 1831-1832 la Moscovapiacea din 1849 la Paris, s'a inspaimantat de cele vlizute In Occident. Totuqi, molimele din Basarabia margina§A erau renumite, incat vorbind chiar in Pc rintlpi copii, despre tatAl lui Bazarov, Turghenev spune ca blitranul a fost decorat pentru activitatea desfatiuratA pe timpul unei ciume, in ,Basarabia.

181 www.dacoromanica.ro Toma Stamati, tatal scriitorului,i pe medelnicerul Mano- lache Andria§. La 1814,el a intrat in serviciulstatului, ocupand postul de membru gal judecatoriilor intinuturile Hotini Ia§i (1825-1831). Faptul ca Tufescu a fost membru al judecatoriilor, i-a inlesnit cercetarea mai multor acte, care i-au servit pentru alcatuirea unor spite ale neamurilor Inrudite. °data cu aceasta, elsi-a strans o biblioteca, mentinand contactul continuu cu Moldova, de unde deseori venea cumnatul sail, spatarul Dimitrache Bran. Genealogistul s'a casatorit cu sora acestuia, Ecaterina, cu care a avut un fiu, pe generalul Leon Tufescu, un amator altrecutului Moldovei. Retras in cei din urma ani ai vietii la mo§ia Vul- pe0i, Costache Tufescu se ocupa cu gospodaria. A murit la 8 Iunie 1846, fiind rasturnat din trasura in fuga cailor, pe cand se afla in drum dela Movileni la Cuhne§ti, unde a fost inmormantat langa biserica veche. Manuscrisele spitelor genealogice ale familiilor boiere0, alcatuite de Costache Tufescu, prezinta o valoare reala pentru trecutul Moldovei, incat autorul for I§i rezerva un loc de seams printre carturani de odinioara. Originalele spifelor se pastrenza la 'profesorulStefan Ciobanu. Unele din ele sunt insolite de lista documentelor, pe care se sprijinesc adevaratele temeiuri de cursul neamurilor cuprinse". Prin urmare, Tufescu observa necesitatea unei documentari. Prima spits : Ceaur, dateaza dela 1830, o spits : Ghenghe, dela 1842, etc., !mat putem stabili aproximativ cand le-a scris harnicul boier. Comparat cu paharnicul Costache Sion, contemporanul sau *i autorul faimoasei Arhondologli a Mol- dovei, §i cu altii scriitori de felulacesta, Tufescu apare ca un exemplu de modestie §icinste, That scrie genealogistul Sever de Zotta : corectitudinea genealogistului pro domo C. Tufescu este remarcabila, iar dragostea inchinata munch' materialmente dezinteresata merits o men- tiune onorabilaa.

182 www.dacoromanica.ro CAVALERUL COSTACHE STAMAT1 Printre scriitorii romani din prima jumatate a secolului trecut, Cavalerul Costache Stamati si-a rezervat un loc care pars in prezent n'a lost bine definit, nici ca importanta istorica, nici ca valoare literara. Aceasta se datoreste In mare masura si faptului ca, abia in anii din urma, a inceput sa se completeze materialul biografic despre scri- torul nostru, cunoscut in trecut mai mutt din doua-trei note elogioase ale contemporanilor. Totusi, criticul literar, G. Calinescu, scrie despre Stamati : El este eminent, mai mare in privinta limbli ca Bo- lintineanu, in cateva puncte comparabil doar cu EminescV. Originara din Transilvania, familia Stamati s'a asezat in Moldova dupa 1782, cand Iacob Stamati a ajuns Episcop al Husilor. Printre alte rude, Episcopul chema In Moldova pe nepotul sau de irate, Toma Stamati, pe care-1 facu paharnic. Pentru perioada contemporana, lacob Stamati, care zece ani mai tarziu a ajuns Mitropolit la Iasi, era unul dintre oamenii cei mai culti. Stia latineste, citea pe Montesquieu, Incuraja tipariturile Episcopului-carturar Amfilohie Hoti- niul...Si nepotul Mitropolitului, paharnicul Toma Sta- mati, era un iubitor al slovelor scrise. El a murit la 1817 si mormantul sari, cu o frumoasa inscriptie romaneasca, If &Ira langa biserica Sf. Ilie din Chisinau. Pe cand Toma Stamati se afla la Husi, la 1786 i s'a nascut un fiu, Costache, viitorul scriitor. Era pupilul Mitro- politului Jacob, incat a obtinut o educatie Ingrijita, la Iasi. Prietenul situ, Alexandru Hajdeu, afirma ca Stamati stia

183 www.dacoromanica.ro limbile elina veche si noug, franceza si rusa. Une le note autobiografice despre educatia tanarului, le putem culege din schita sa literara : Cum era educatia nobililor romemi to secolul trecut, In varsta de 20 ani, la 1806, Stamati a intrat In serviciul Vistieriei din Iasi. Sase ani mai tarziu, tatal sail 1-a chemat In Basarabia, unde tan arul trebuia sa intre In serviciu ca functionar pe langa guvernatorul pro vinciei, batranul Scarlat Sturdza. Se stie ca la 1813, Costache Stamati a facut o traducere In romaneste din Galatea de Florian. Asa dar, Inca de atunci visa sa ajunga scriitor. Astfel se explica faptul ca tocmai el a fost desemnat, doi ani mai tarziu, sa-1 In- soteasca pe cunoscutul literat Pavel Svinin, Insarcinat de guvern cu descrierea Basarabiei.1) Contemporanul lor, ofiterul Liprandi, povesteste in amintirile sale : Se spune ca Svinin 1-ar fi convins pe Stamati ca are talent literar si 1-a incurajat sa porneascd pe acest drum. In gradinifa din dosul casei lui Stamati a fost Inaltata o mica coloana, cu bustul lui Anacreon, in amintirea lui P. Svinin, iar Insusi Stamati a pornit sa scrie cu atata Indraz- neala, incat Incepuse sa traducd in limba moldoveneasca tragediile lui Voltaire si Racine... Costache Stamati a ramas timp indelungat in serviciu. El a ocupat diferite functii In administrafia Basarabiei, a lost Inaintat la 1818 consilier titular, obtinand la 1826 de- corafia Sfintei Ana. De-atunci i s'a z Is : Cavaler. La 1828, el a lost ales deputat at boierimii locale in Sfatul Suprem, organ reprezentativ al autocarmuirii regionale ;dar peste pufin timp acest Senat basarabean a lost desfiinfat, odata cu suprimarea autonomiei regionale. Amarit, Cavalerul Stamati si-a inaintat, la 6 Aprilie 1828, demisia. Inceputul activitatii literare a lui Costache Stamati a 1) Gogol, afland aoeste intamplari dela Pu§kin, I-a imortalizat pe Svinin, qi faimoasa lui winspectie" din Basarabia, In vestita-i comedie : Revizorul.

184 www.dacoromanica.ro corespuns sederli la Chisinau a poetului exilat, Punkin. Din diferite amintiri contemporane aflam ca Punkin vizita casa scriitorului nostru, in care, Inca de pe acea vreme, se ducea o viata de salon european, se dansa, sedis- cuta literature§iistorie, biblioteca stapanului fiind pusa la dispozitiavizitatorilor. Se afirma chiar, ca sub impresia unei tabere tiganesti vazuta prin apropiere, Punkin ar fi inceput sa scrie poemul Tiganli, in casa lui Costache Stamati. Un ofiter, Lughinin, Imprumuta din biblioteca lui Stamati cateva volume de Kotzebue, Voyage du jeune Anacharsis en Grece de Barthelemy si L'art d'aimer de Ovidiu. La 1826, Costache Stamati se casatoreste cu Ecaterina, incantatoarea fats a caminarului Tudorache Ciurea. Cu aceasta ocazie,el viziteaza Moldova. Caminarul Ciurea este proprietar al Folticenilor, Incatsla 1830, II Intalnim pe Stamati la iarmarocul Sf. 'lie de acolo. Schimbarile ce le observe insa scriitorul, nu-i plac. 0 nemultumire tasneste din scrierea sa : Geniul vechlu al Romunilorp1Romania de astazi. Principiile lui Stamati se apropie de cele ale marelui barbat de Stat Barbu Catargi. De altfel volumul sau se deschide prin memorabilele cuvinte alelui Catargi : Nimic pentru not§itotul pentru Patrie". La 1830, Cavalerul Stamati ajunge sa fie cunoscut Principatelor Romane dinCurierul Romanesc"al lui Eliade Radulescu. La reInfiintarea de catre Mihail-Voda Sturdza, a ostirii pamantene, la 1834, el dedica o poezie Strcijerul taberei, care o publica in suplimentul Albinei Romanesti" a 1W Gheorghe Asachi. Moartea sofiei sale, la 1835, itgaseste in Moldova. Doi ani mai tarziu, el se recasatoreste, in Bucovina, cu Sultana Gafencu. Prin rudele sale, Hurmuzaki, Costache Stamati incepe sa colaboreze§icu Mihail Kogalniceanu. Vreme de 30 de ani, scrlitorul nostru se afla in mijlocul preocuparilor literatilor contemporani. El este privit cu simpatie si mai mare, ca fiind reprezentantul unei pro-

185 www.dacoromanica.ro vincii instrainate, care aduce o contributie permanents la zidirea marelui templu al Romanismului. Astfel, prin Sta- mati, Principatele 1-au cunoscut pe Alexandru Hajdeu si discursulsat]de un mare avant national, pronuntat la 1837, la Hotin. Vara anului 1839, Cavalerul Stamati a calatoritdin nou prin Bucovina. Aceasta calatorieel a descris-o in bucata : SuceavaofAlexandra cel Bun. Constantin Hurmuzaki i-a publicat in Dacia Literara" din 1840, poezia :Gallia blestematd de parinti. La 1841 si 1843, Cavalerul vine pentru ultima data in Moldova lui. Atunci, la 1843, Kogalniceanu ii tipareste Povestea poves- telor,o incercare de epopee,alcatuita sub influenta lui Puskin, din materialul cules din cronici si literaturat. opu- lara, ceea ce it aseaza pe autor, dupa basarabenii Nicolae Gherbanovski si Alexandru Hajdeu, ca pe un cercetator at folklorului romanesc, hiainte de Alecu Russo si Alecsandri. Tot in acea sedere, Stamatisi-alichidat ceva din a- verea ramasa de pe urma primei sale sotii. In anul urmator, la 1844, el isi cumpara, dela logofeteasa Elena Canta- cuzino, mosia Ocnita din judetul Hotin, unde se aseaza definitiv. Nemultumit de vremurile noul, care se resimt si la Chisinau. Cavalerul se retrage in fundul Basarabiei, unde traieste la conacul sau boieresc. Din cand in cand, trimite cate o scrieredincolo de Prut, la Iasi. Asa, la .1853, in Almanahul pentru Romani' al lui Codrescu, apare poezia :Fitca lui Decebal $1 Armin cantaretul,iar Calendarul Buciumului Roman" ii publics, in anul urmator, bucata : Suceava. Alta poezie, Dorinta sau Videnie, o gasim la 1855, in ,,Foiletonul Zimbrului". Cavalerul nu rupe legaturile cu centrele remanismului, unde la Iasi Inca dela 1834, este membru onorar al Societatii medico-istorico-naturale. De asemene a Stamati este membru al Societatii pentru literatura si cultura Romanilor din Bucovina si al Societatii de istorie si antichitati din Odessa, Cand se constitue, la Bucuresti, Societatea literary

186 www.dacoromanica.ro romans, viitoarea Academie Romans, printreprimii ei membri, la 22 Aprilie 1866, e numit§iCavalerul Stamati, impreuna cu basarabenii Alexandru Hajdeu si Ion Strajescu. Batranul Stamati nu poate insa participa la lucrarile Acade- miei, incat, un an mai tarziu,locul sat'revine unui alt basarabean, ,Stefan Gonata. Costache Stamati a lost preocupat mai demult de publicarea operei sale In Intregime,ceea ce a reusit sa faca abia la 1868, un an fnainte de moartea sa, cand la Iasi a aparut volumul :Muza Romimeascci, Compunert originale siimitalli din autorli Europe' de Cavalerul Constantin Stamati. Publics proza§iversuri. Traduce din Lamartine, Punkin, Thomas Moore, Lermontov, Victor Hugo, Jukovski, Chateaubriand§ialtii. Reproduce cele aparute pans atunci in periodicele romanesti. Are poezii istorice, dar§iversuri erotice, care se aseamana cu poezia lui Conachi sau a Va- carestilor. Continua cu scrieri moralizatoare, satire, fabule, scrise sub influenta lui Krilov. Inca din 1867, se raspandise vestea mortii lui Stamati. Stirea a trezit regrete vii nu numai in Romania,' dar§iin mijlocul Romanilor de dincolo de Carpati. Socittatea de lectura din Oradea Mare 1-a comemorat, Trite° sedinta specials, alaturi de Aron Pumnul§iAnastase Panu. Dup. versurile lui Stamati, recitate in acea sedinta,oratorul zilei, N. Oncu, continua : Asa canta lebada Basarabiei, Cavalerul Stamati. De-atunci is'azis Lebada Basarabiei". Gheorghe Hurmuzaki a desmintit aceasta moarte : Lebada Basarabiei nu a cantat ultimul ei versa. Departe de viata§ipasiunile titanice ale lui Beetho- ven§iDostoevski, scriitorul nostru a incetat din viata, ca§iacestia, intr'o zi furtunoasa, cand natura parca iii revarsa necazul impotriva omeniril, la 12 Septembrie 1869, In varsta de 83 ani. A fost inmormantat In cavoul bisericii de pe mosia sa, Ocnita.

187 www.dacoromanica.ro CAVALERUL IANCU RUSSO. Mosierul Iancu Russo (Russu: e primul care si-a luat numele de Russo) a fost un prieten al scriitorului Costache Stamati. Daca Russo n'ar fi fost tatal unuia din cei mai mari scriitori romani, el Inca ar fi meritat sa aibdo biografie scrisa. Dar toti oamenii acestia, desprecare vorbim §i care au avut un rol in viata tarii noastre, in trecut, sunt astazi lasati ultarii. E prea greu sa rascolesti arhive sivo- lume putin cunoscute, In multe cazuri scrise intro limbs strains.Oficiulitatea nu inlesneste aceasta sarcina unora care ar fi putut s'o faca, iar altii, care se bucura de binefacerile oficialitatii prefers sa foloseasca materialul Invechitsi gresit, inmagazinat de predecesori, repetand la infinit lucruri demne de a fi scoase din uz 1). E §1 mai greu sa arati fata unui om, sä arunci o privire In sufletul sau, ceea ce ar fi dupa Plutarch rostul unei biografii. Nu se §tie cand s'a nascut Iancu Russo. Actele Co- misiei nobilimii din Basarabia din 1821,11 aseaza inaintea fratelui sau Dinu : Jancu Toma, fiul lui Russo, lard grad, nu ocupa slujba, locueste in tinutul Orheiului, necasatorit, stapaneste in tinutul Orheiului pamanta. In amintirile sale, colonelul Liprandi aminteste la Chi- §inau, in vizita la cdminarul Zamfirache Ralli, pe Aposto- lache Stamo, Stamati §1 pe fratii Russo. Aceste memorii au aparut cu mici prescurtari, privind pe Stamati si pe fratii Russo, fragmente care s'au publicat recent. Li- prandi vorbeste aici detailat despre fratiiRusso, crezand 1) .Cei mai multi nu-§i dau osteneala sa cerceteze adevarul qi se indreaptA mai bucuros spre ceea ce le sta la indemank. Thucidide.

188 www.dacoromanica.ro ca Dinu e cel mare, probabil, deoarece el e casatorit. Iancu dupd parerea colonelului are vreo 30 de ani, Incat el s'a nascut pe la 1790. Pe fratii Russo, Liprandi ii Intalnea la generalul Bolo- govskoi, unde Costache Stamati a citit traducereasa din Fedra. Frail Russo erau foarte originali,deli opusi in totul unul altuia ; erau bogati. Dinu era casatorit, locuia la taro si numai iarna venea la Chisinau. La Inceput, el purta haine moldovenesti, iar cu timpul, modernizandu-si costumul, si-a pastrat totusi unele lucruri din portul roma- nese. Era ursuz, vorbea numai moldoveneste, putin greceste si, mai prost, ruseste. Era ispravnic al unui 4inut, cand, la 1818, a sosit in Basarabia Imparatul ; el s'a grabit sa-1 Intampine si a ars in loc de lemne de foc partile Intregi ale unei mori, deoarece nu intelegea sa faca focul pentru Imparat, cu lemne simple. Fratii Russo au participat la adunarea boierimii din Chisinau, la 1814, si au fost recunoscuti nobili si alegatori la 1818 1821 ; la 1822, Dinu era deputat alSfatului Suprem, asesor colegial, mosier la Panasesti si Parlesti, in judetul Orhei. Literatul Wiegel v orbe§te despre el, ca §i despre ceilalti deputati ai Sfatului, destul de sceptic. Intre anii 1825-1828, Dinu a fost maresal de nobilime In tinutul Orheiului. Liprandi numeste gresit pe fratii Russo : feciorii lui lacob Russo, eroare provenita dintr'o anecdotd, ce-o poves- tim mai jos ; erau fiii paharnicului Toma Russu, casatorit cu Smaranda, fata banului Darie Donici. lancu a crescut In strainatate, unde si-a petrecut vreo 15 ani din viatd, mai cu seamy la Paris. La 1822, it gasim pe lista vizitatorilor din Karlsbad. Era ceva extraordinar pentru timpul acela, and compatriotli sai ajungeau, cel mult, pans la Viena. Vorbea bine frantuzeste. Era destul de gras, pufin roscovan, cu fata largd, care Infati§a o marginire Si satisfactie de sine (aici Liprandi e influeniat de parerea poetului Punkin, care avea Insa alte motive ca sa nu-1 sufere pe Russo). Se Imbraca elegant si bine, pur-

189

www.dacoromanica.ro tand un baston, motivand pceasta cu o Tana Ia picior, pe care ar fi primit-o la un duel,in Franta. Vorbea incet, aruncand prat in ochii contemporanilor, cu numele a catorva scriitori francezi. Curta femeile §i totdeauna cauta convorbirile serioase. Nu era prieten la veselie de masa, caci nu juca carti §i nu bea decat apa, incat nu era de mirare ca intrunea tot ce-1 desgusta pe Puskin. Ei se intalneau la vice-guvernatorulKrupenski,la Stamo, Ralli, Liprandi, Bologovskoi. Si, ceea ce era si mai suparator pentru Pus- kin, Russo nu-1 urmarea cu admiratia sa, dupa exemplul intregului tineret, din Chisinau. Genera lul Bologovskoi, cunoscand aceasta antipatie, ca sa-1 provoace pe Punkin, a spus odata inlipsaluiRusso cateva eloglila adresa lui: C'est notre Jean-Jacques Rousseau" a raspuns Costache Stamati, mdgulit pentru prietenul sau. Punkin insa a sarit suparat si a declarat : E adevarat ca el este Ioan, ca el este lacob (aid e gresit), ca el este Russo, dar nu Jean-Jacques Rousseau, ci un prost roscovan" (roux sot). Am explicat cauzele acestei antipatii,si nu trebue sa jude- cam prea aspru pe Punkin: scruitoriiofastazi se cearta intre ell Mai aflam despre lancu Russo, a era mosier la Ivan- cea, in tinutul Orheiului. N. Iorga it aminteste in marea sa Istorie a Romemilor, ca pe un om citit.Elinlocueste in primul Sfat Suprem (pans la 1822) pe deputatul Teo- dosiev, participa intr'o Comisie de revizuire a nobilimii pentru alegerile din 1821, e comisar in tinutul Orheiului (1822- 1825), candideaza chiar el insusi la deputalie,Ia 1825, oar fara succes ; e ales membru al biroului de hotarnicie (1825-1828), de§i fl gasim stand mai mutt in Mol- dova. Russo, se vede, a primit o decoratie, deoarece el figureaza : Cavaler, la 1826, cand nobilimea II trimite 'bite() delegatie, impreuna cu Pruncul Dimitriu, la Imparat. Din actele Comisiei din 1821, dar si din amintirile citate ale lui Liprandi, care 1-adescris pe Iancu Russo in

190

www.dacoromanica.ro perioada anilor 1820-1824, si chiar dupa aceasta, observam ca el era necasatorit. Se afirma totusi, Ca fiul sau, scriitorul Alecu Russo, s'a nascut la 17 Martie 1819. Nu credem ca scriitorul s'a nascut mai tarziu devremea cand Liprandi1-acunoscut pe fatal sau. Reiese, asa dar, ca Alecu Russo era un fiu neligitim. De asemenea,nu credem ca la Chisinau, unde arata un pasaport ca s'a nascut Alecu,se vor gasi date mai precise ; nici in satul unde a copilarit: un sat frumos, raschirat mntre gradini si copaci, pe o vale a codrilor Bacului, cu un par mare la mijloc". Actul sau de nastere lipseste. Chiar despre mama lui Alecunu se §tie nimic precis; unii zic ca era din familia Donici,pe cand se §tie ca Donici era numele mamei lui Iancu. Pe de alta parte, pe vremuri se afirma gresit, chiar despre tatal scriitorului, ca era Iancu Donici §i ca Alecuera nascut Donici, §i mai tarziu ui -a luat numele de Russo. Un bun cunoscator alvieliilui Alecu Russo, Petre Hanes, vorbeste despre Iancu Donici, pe care-1 transforms intr'o lucrare noua, In Iancu Russo,§idespre o vara a sa, nascuta Donici, cu care neputandu-se casatori in Rusia, din cauza inrudirii apropiate, Iancu ar fi trecut in Moldova ; mama lui Alecu ar ii murit la Prodanestii Vechi, pe timpul holerei din 1831; nu este decat o traditie famil ala. In orice caz, crescand baiatul, sau din cauza nouii casatorii, Iancu Russo s'a asezat definitiv in Moldova. Pe Alecu, care putea sa figureze la inceput,oficial, ca Donici, el 17,a trimis pe la 1831, in Elvetia, raporturile dintre tats si fiu fiind red $i comp icate. Iancu Russo a murit la 1844, la Galati, iar renumitul sau fiu,scriitorul Alecu Russo, a decedat la 4 F, bruarie 1859, la Iasi. Se stie ca mormantul sau se Oa langa biserica Barboi din Iasi, in partea dreapta; speram, ca in Cu- rand se vor gasi oameni intelegatori ca saaseze acolo dupa cum am propus macar o cruce comemorativa. Un om de o nepasare§idiscretie rara in viata, Alecu Russo a inceput sa patrunda in istoria literaturii abia dela 1862, rezervandu-i-se un loc de cinste mai tarziu.

191

www.dacoromanica.ro FABULISTUL ALEXANDRU DONICI

Despre fabulistul Donici scrie, la 1835, Al. Hajdeu : Alexandru Donici, mosier, sublocotenent de rezerva, a invatat Ia liceul militardin Petersburg. El a pregatit pentru tipar traducerea In romaneste a fabulelor lui Krilov, care pastreazd toate frumusetile originalului, fiindca Donici a stiut sa prinda bine ideile fabulistului si fiecare fabula a impodobit-o cu pitorescul natural alfirii -moldoveanului. Acum traduce poemul lui Punkin: Tiganii". Actele Comisiei boierimii din Rasarabia, publicate de noi, vorbesc despre Elena Donici, vaduva clucerului Dimitrie Donici, si copiii ei : viitorulscriitor Alexandru, in varstd de 15 ani, Gheorghe, Petrache si Andronache, dintre care primii doi urmeazd liceul militar din Petersburg. Elena stapaneste averea mostenita dela raposatul ei sot, jumatate din mosia Stanca din tinutulOrhei, pe care se and 35 familii de sateni si 5 familii de tigani §erbi ; osebit stapd- ne§te in tinutul Iasi (Balti) pamant nelucrat. Clucerul Dimitrie a fost numit la 1808 judecator in tinutul Neamt ;el a fost consilier al sectiei judiciare civile a Guvernului Regional al Basarabiei, murind pe Ia 1819. Dimitrie era flu! lui Lupu Donici, un frate al spatarului Constantin Donici, tatdl cunoscutului legiferator moldovean Andronache Donici (1760-1829), despre care pe vremuri se spunea : Daces at vreo judecatd, Mergi la Donici de-o aratd, Cad el pand $i'n pilaf Va gad un paragraf.

192

www.dacoromanica.ro Dintre copiii clucerului Dimitrie Donici, Petrache, locotenent, a murit la 1872, la Chisinau, iar Andronache, decedat la 1889, a fost bunicul astronomului Nicolae N. Donici din Dubasari (Lapu§na), membru onoraral Academiei Romane.1) In ce priveVe viata fabulistului Alexandru Donici,ea este scrisa pe baza unul material cu totul inexact. Primul care vorbe*te despre Donici, in ziarul Independenta Romans" din Decembrie 1862, este criticul Radu Ion escu: Al. Donici, Studiu asupra WWIg1fabulelor sale. Partea intaia a stu- diului a reaparut la 1863, in Revista Romana". Dal ele bio- gralice, autorul le avea, probabil, dela Donici insu§i. Aflam ca, in varsta de 12 ani, adica la 1818, el a fost trimis la Petersburg, intr'un pension particular, de unde trecu la liceul militar. In anul mortii lui Donici, la 1866, prietenul sau scriitorul C. Negruzzi a publicat in Trompeta Carpatilorun necrolog literar al fabulistului, devenit apoi singurul izvor de informafie despre Donici, fiind reprodus in Convorbiri Literare" §i in prefata editiei Saraga a fabulelor, edifie ramasa ca punct de plecare al cercetarilor ulterioare. La 1867, in Buletinul Regional al Basarabiei", Gheorghe S. Gore a scris §i el despre Donici. De§i putea sa se informeze despre Alexandru Donici Ia frafii sai, G. Gore da §i el un material in parte inexact, vorbind despre prietenia lui Dimitrie Donici cu contele Capodistria, multumita carula Alexandru ar fi intrat la liceul militar, unde nu §tia o vorba ruseasca, etc. Totui, din acest articol, ramane de refinut ca la liceul militar se studia seriosliteratura, istoria,chiar §i dreptul, astfel explicandu-se pregatirea juridica a scriitorului. Patru ani dupa moartea lui Donici, viata §i operele sale formeaza obiectul discursului de recepfie al lui Gh. 1) N5scut la 1874 Ia Chisingu, liceul Richelieu" si Universl- tatea $i le-a facut la Odessa, gentilhomme al Curtii, membru al Uniu- nii astronomice internationale, membru onorar alInstitutului din Coimbra, etc.

13 193

www.dacoromanica.ro Sion, la Societatealiterara romans (Academia Roman4). Sion ii spune :poetulgffabulistul emerit at Romanilor", iar V. A. Urechia, in rdspunsul sau, declare ca, dacA moartea nu 1-ar fi rapit prea de vreme, Societatea 1-ar fi ales membru at ei.Inchizand §edinta,presedintele Societhtii, Timotei Cipariu, adauga,,Nu ne ramane dar decat sa uram Romaniei ca divina providenta sa o doteze cu cat mai multe talente de asemenea nature ". Alexandru Donici s'a nascut la 1806. Dupd terminarea studiilor, catva timp el a lost praporscic intr'un regiment din apropierea Basarabiei. S'a retras insa in curand, de- darece boierii moldoveni intrau in slujba statului, nu de dorul unei cariere de serviciu, ci mai mult ca sa obtina un grad de nobilitate, inainte de a se confirma drepturile for de noblete de neam, la Senat. Mai multi ani dearandul Donici s'a ocupat cu gospodaria, timpul liber dedicandu-1 literaturii. La 1835, Alexandru H'ajdeu it considers Inca literat basarabean". Aflam ca, in acel an, Donici se casatoreste cu fata lui Costache Rosetti-Balanescu din Moldova ; dupa patru ani de casnicie, sotia i-a muritgiDonicis'a casatorit a doua oars, la 1841, cu Profirita, fata vornicului Scarlat Krupenski, de peste Prut. De sigur, casatoriile 1-au determinat sa se aseze definitiv in Moldova, uncle traia destul de greu, in mijlocul unei familii de doisprezece copii, din functia de magistratgtvenitul unei mosioare. Singura recreatie o gasea in poezie. Donici a ajuns procuror la Casatie si a murit la 1866. C. Negruzzi Si dupd el toll biografii lui Donici vorbesc despre debutul sau in literature,printr'uncantecel, in curand devenit popular, iar mai tarziu pierdut : Casula pWei. El traduce apoi Tiqanti de Punkin, scrie Ne- gruzzi incat ceilalti blograll atribue gresitgiCd suta poaet aceluiasipoet. Poemul Ttgand e dedicat kneazului A. Cantacuzinosiapare la tipografia lui Eliade Radulesca, din Bucuresti, la 1837. Vasile Alecsandri foloseste fragmente din aceasta traducere in Istoria unui galben. Cartea I-a a

194

www.dacoromanica.ro Fabulelor se tipare§te la la§i, Ia tipografia Daciei Literare" a lui M. Kogalniceanu. Edifia II -a, facuta la Iasi, la 1842, conhine §i prima editie a cartii a II-a a Fabulelor. In colaborare cu C. Negruzzisicu cheltuiala lui Al. Sturdza- Miclau§anul, Donici publics la Ia§i, la 1844, Satire a alte cornpuneri de Antioh Cantemir. La inceput, fabulele lui Donici erau considerate ca originale, articolul lui Al. Hajdeu despre Literatii basarabeni nefiind cunoscut in Principatele Romane. Abia la 1886, fin Contemporanul" a aparut o critics iscalita cu pseudoni- mul Verax, aratand ca 46 fabule din cele 63 ale lui Donici sunt traduse din Krilov. In Istoria limbilSiliteraturli romane, I. Nadejde II trateaza pe Donici §i Tichindeal drept plagiatori, cu care nu vrea sa piarda timpul". Printre studiile care urmeaza, cele mai importante apartin lui Al. Iepure §i I. Negrescu. Se precizeaza §i alte fabule imitate dupa Krilov, Izmailov qi Dimitriev. Dar, multi din autori, Wand tot felul de analize, uita ca §1 ceilalti marl fabuli§ti europeni Imprumuta o buns parte a fabulelor, unii dela allii; criticii pierd notiunea aitistica a traducerilor lui Do- nici Si importanfa lui literara pentru periodicele romane§ti, Ia care a colaborat timp de un sfert de veac (1836-1862). De aceea, credem nimerit sa reamintim parerea de mai sus a lui Al. Hajdeu, sau cavintelelui N. Iorga, care §tia sa des-ifreze unele valori ale neamului, mult mai sanatos decat criticii patima§i : Donici clack' o forma romaneascs fabulelor lui Krilov, inainte de a ajunge insu§i un fabulist neimitabil, prin simplicitatea expunerii §i mladierii versuluia. Ca Incheiere, trebue sa spunem ca nu credem ca Do- nici sa fi cunoscut pe Pu§kin, 'Meat toatediscutiile in a- ceasta privinta fac parte din domeniul fanteziei. Alexandru Donici a mai tradus §i a publicat in Revista Romans din 1863, a luiAl. Odobescu, o schita despre eparhiaChi§i- naului,aparuta inCartea de meniorie a Regiunii Basa- zabta pe 1862.

195 www.dacoromanica.ro COSTACHE NEGRUZZI $1 BASARABIA Dupa amintirile unor batrani din judetul Hotin, familia Negruzzi ar fi originard din partite nordice ale Basarabiei. Acolo, tatal scriitorului Negruzzi, paharnicul Dinu, a mo§- tenit mo§ia Sirauti, vechea proprietate a neamului Neniul, din care se tragea, prin maica-sa, paharnicul. Cand evenimentele turburi ale Eteriei din 1821 au silit pe Dinu Negruzzi sa-§i paraseasca patria, el a trecut hotarul §1, Impreuna cu feciorul sau Costache, s'a a§ezat la mo§ia sa din Basarabia. La Sirauti §1 la Chisinau, viitorul scriitor Costache Negruzzi §1-a petrecut trei ani din viata. Era curios scria 17 ani mai tarziu, Costache Ne- gruzzi, a vedea cineva atunci capitala Basarabiei, atat de de§arta §i de tacuta, cat se facuse atunci de vie §i sgomotoasa. Plina de o lume de oameni care traiau de azi pe main, care nu §tiau daca se vor intoarce la vetrele tor, ace§ti oameni, multumiti ca §i-au scapat zilele, se de- prinseserd cu ideia ca n'o sa mai gaseasca in urma decat cenu§e §1, neavand ce face alta,hotarara a amorti sufe- rinta prin vesela petrecere, care cel putin ii facea a uita nenorocirea. De aceea, nu vedeai decat plimbari, muzici, mese, intrigi amoroase"... In haosul pestrit al Chi§inaului, doua figuri atrigeau atentia lui Negruzzi. Era un tanar cu fes ro§ §1 o fatd in §al negru, care se plimbau in gradina publica. Li se zicea : poetul Pu§kin §1 Calipso. Copil de vreo 14 ani, Costache Negruzzi descrie pe Cal ipso prea visator. Era o curtezana din Orient, despre care contemporanii totu§i ziceau ca, dacd ar fi trait in veacul lui

196

www.dacoromanica.ro Pericles, atunci numele ei ni s'ar fi pastrat in istorie Pm- preuna cu cel al Frinei sau al Laisei. Pe poet, tanaia fl interesa prin legenda fermecatoare, care o arata pe Calipso ca foasta amanta a celebrului lord Byron. Calipso era fata Polihroniei, vaduva de logofat din Constantinopol, o aven- turiera care se ocupa cu vrajitoria. Ea nu era primita in societate. Traia foarte modest In doua odaite. 0 vizitau insa barbatii acasa, amatori ai cantecelor ei tragice §i des- franate, cantate cu o voce foarte armonioasa, plina de ar- §ita orientala *I dor nestins. Costache Negruzzi a dedicat o Scrlsoare tinerei Ca- lips ), Cdtiva ani dupa plecarea lui din Chi§inau, intr'o noapte ploioasa de Noembrie 1826, un orfan pribeag ceru adapost la manastirea Neamtu. Dupa trei ani de sluiba la manastire tandrul" muri, lasdnd o scurta scrisoare in care cerea iertarea pacatelor... Era curtezana nefericita, Calipso, prietena atettor scriitori, al carei craniu zice Negruzzi se putea vedea, in catacombele mdnastirii Neamtu. Astazi, acest craniu not nu I-am mai putut gasi. Costache Negruzzi este in buna parte un produs al Basarabiei §i al mentalitatii ei specifice. Scrierile sale do- vedesc aceasta. Scurta-i §edere in Basarabia scria biografullui Negruzzi, Eugen Lovinescu, avea sa-i fie de folos. b- op mai intai limba rusa, cel putin atat ca sa poata traduce din poeziile lui Pu§kin sau satirele lui AntiohCan- temir. Cunoaterea vietii basarabene, ii ingadue apoi sa scrie nuvela 0 alergare de cali mai multe scrisori, cu o reald coloare locals ". Inceputurile literare alelui Negruzzi dateaza de pe acea vreme i poarta urmatorul titlu :Zabciolle mele in Basarabia in will 1821, 1822, 1823, la satul ..57reiuti, din 1-lotinum. Activitatea sa publicistica, incepe la 1836, cand scriitorul localizeaza balada Uria.,sul a lui Victor Hugo. ,In Basarabia, scrie autorul nu departe de Soroca,

197 www.dacoromanica.ro Inteo campie lata se vede o movila mare, lungdreata, numita de locuitori Mormantul uriaplui". Aceasta mi-a dat ideea acestor versuri, ce sunt imitate din Victor Hugo : Uriapl Daciel% Cu prilejul mortii lui Pgkin, Costache Negruzzi a tradus poezia .Falul Negru §i schija sa :airjaliul, consacrata faimosului haiduc de pe vremea Eteriei. Scriitorul nostru a adaugat, insd, urmatoarele randuri : Carjaliul aratat a fi un talhar a la Salvator Rosa, a lost dimpotriva, un hot foarte nepoetic... Stim ca groaz- nicul Carjaliu, care a scapat de teapa turceascd, nu scdpd de spanzuratoarea moldoveneascd, unde se slat* foarte prozaice§te la 1824". Din Negruzze§ti, in Basarabia, a ramas numai unchiul lui Costache, Manolache Negruzzi, mo§ierul §ictitorul de biserica din Tarnava din judetul Soroca. O fi blind literatura nepotului Costache, zicea bdtranul dar mo§ia parinteasca era mai bund". Manolache Negruzzi facea aluzie la faptul, ca nepotul sau a trebuit sail vanda mo§la Sirduti, de§i nu din cauza literaturii, ci a unui proces dus Impotriva lui Mihalache Sturdza. Pe mo§ia lui Manolache Negruzzi, pe timpul holerei din 1848, s'a refugiat familia scriitorului, al carui lilt, lacob Negruzzi, descrie evenimentele in Amintirile dela Junimea". Dar §1 Costache Negruzzi Insu§i a mai venit in Basarabia, pe la anul 1831 §i mai ales inanii 1836- 1837. Aceasta §edere corespunde adevaratei activitati literare a lui Negruzzi, care, printre primele scrieri, are nuvela : 0 alergare de cal (Scacica), luata in intregime din viata Basarabiei. In colaborare cu fabulistul basarabean Alexandru Do- nici, Negruzzi a tradus satirele lui Antioh Cantemir. El a mai publicat: Caleitoria Arabulul Patriark Macarle, a re-- vazut Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir,§i a scris, la moartea lui Donici, un frumos necrolog. Dintre carturarii basarabeni, prieteni ai lui Costache

198 www.dacoromanica.ro Negruzzi, amintim pe Alecu Russo §i pe Pavel Pruncu. Acesta a tradus In romane§te Pustnicul, de scriltorul Iran- cez vicomte d'Arleicourt. In legatura cu aceasta, Negruzzi a publicat In Alauta Romaneasca", poezia Reverli, Inso- tita de o introducere : La prilejul tiparirii romansului intitulat : Pustnic, de d. Nobilul Pavel Pruncu, prelucrat in limba romaneasca, d. Caminar Costache Negruzzi insufletit de poetic entuziasm au adresat urmatoarea compunere, ca un tribut cuvenit indeletnicirii literare a unui compatriot". Dupa Reveril apare Inca o poezie a lui Negruzzi, Inti- tulata : Domnulul Pavel Pruncu, dupa care redactia tipare§te : Rcispunsul d-sale d. Pruncu, d-lui Negruzzi. Si cu toate ca eu sunt incredintat, scrie Pruncu Ca stralucirea poeziei tale va sluji spre intunecarea sla- bei §i smeritei mele proze, Insa eu simt nemarginita multumire crezand ca §1 acum §i in viitorime se va incununa cu pohtala desavar§itul talent al unui patriot §i adevarat al meu prieten". Toate aceste legaturialeIuiCostache Negruzzi cu Basarabia ne-au permis sa scriem candva despre : Cos- tache Negruzzi scriitor basarabean. De sigur, scurta perioada a §ederii Iui Negruzzi In Basarabia nu s'a studiat pans in prezent mai detailat §i de aceea nu toti biografii scriitorului nostru ii acordau o atenlie cuvenita. Cre- dem, Insa, ca pe viitor, once biografie a lui Costache Ne- gruzzi va a§eza la temelia operei sale literare, viata sa din Basarabia §i legaturile cu inimo§ii carturari basarabeni ai unei epoci uitate.

199 www.dacoromanica.ro SCRI1TORI BASARABENI Teodor Varnav Un vechi scriitor basarabean este Teodor Varnav, autorul interesantei lucrari: Istoria vietii mete. Venerabilul meu prieten, Artur Gorovei, care a publicat-o la 18931a Ramnicul Sarat, In Gazeta Sateanului" a lui C. C. Datculescu, semnaleaza ca este o icoana vie a gandirii §i a graiului unui moldovean cuminte de pe vremuri", iar profesorul Stefan Clobanu spune ca este o lucrare unica in felul ei in intreaga literature romaneasca". Din aceasta autobiografie, scrisa la 1845, putem extrage un bogat material pentru cunoa§terea Basarabiei contemporane §i a vietii autorului insu§i, nascut la 1 Martie 1801, la Flore§ti, in linutul Tecuci, coborand dintr'o veche familie boiereasca a Moldovei. Tatal sau, Costache Varnav, a lost insa f oarte sarac, de§i fiu al unui jitnicer, Sandu Var- nay. La 1800, Costache s'a casatorit cu Maria Lada, vaduva negustorului Chiriac Lada, fata lui Dimitrache Kiru4 (feciorul pitarului Kirt4 din Soroca) §i a Anitei Vasile Ciurea. Copilaria, Teodor Varnav petrecut-o colindand prin conacurile rudeniei mai instarite. La 1812, fratele mamei sale, Costache Kiru§, care administra in Basarabia mo§iile unchiului sau, caminarul Tudorache Ciurea (socrul scriitorului C. Starnati), 1-a dus pe micul Varnav in tinutul Hoti- nului, unde copilul a rarnas la Otachi, la milostiva sa nanqa Safta Leonard, al carei sot, stolnicul Vasile Leonard din Mohilau, nu demult ie§ise din viata. Safta Leonard s'a ingrijit mult de micul Teodor §i I-a trimis la Mohilau, ca sa studieze la un grec. Mai apoi, 1-a mutat la Bucure§ti, la un

200 www.dacoromanica.ro Irate al ei, Constantin Lada. Pe vremea ciumei lui Caragea, Varnav a tntrerupt invatatura. Cand Lada a plecat la Viena si Lipsca, Ia 1814,el a dus cu sine sipe tanarul sau pupil, dar it ldsa la Sibiu, la un dascal; la moartea lui Lada, Varnav a lost trimis iarasi in Basarabia. El a inceput slujba la judecatoria din Hotin, fiind sprijinit de unchiul salt, Kirus, apoi s'a improprietarit la mosia Burlane- sti, s'a inscris la 1831 in partea I-a a Cartii nobilimii basarabene si s'a insurat, la 1838, cu Zoita, fata paharnicului Mihalache Ohitescu. N. Iorga a organizat la 1912 o expozitie a Basarabiei, la Bucuresti. Documentele expuse, i-au servit si pentru o comunicare, tinuta la 14 Septembrie 1912 Ia Academia Ro- many : Din tinuturile pierdute : boierl *i raze§1 in Bucovina §i Basarabia. Manuscrisul expus la aceastd expozitiesi care ne intereseaza, provenea din arhiva mosierului basarabean Gavriil Vasile lamandi si era intitulat : Favorul diplomat al Noroculul sau a lui Jucarie. Este un pamflet rau- tacios, in versuri, scris in Julie 1848 de un necunoscut, impotriva lui Varnay. Istoria sa ar fi inceput astfel : Un brodiag fugit din Dorna, langei Ciuhur s'a oprit, Pe mosia Zahaicanii el morar ca s'au tocmit. Rapt, ferfenitit cu totul, de foamite leanat, Dupa vremi pribigitul tot ncicazul au uitat. Din traiul necununat al vagabondului cu o tiganca, s'ar fi nascut un copil, pe care insa parintii 1-au parasit : Un bcitran far' de copil, gasind Lada cu bcietu, L-au lust cu bucurie Si l-au dus la preutu, De l-au botezat indata. Cum erau multi stra f4i gramadci, Numi i-au dat Tudorachi, iar porecla :Vary -n-lads. Ion Pelivan, publicand acest pamflet, adaugd : cat priveste scaderile personale ale lui Teodor Var- nav, pe care le biciueste autorul pamfletului, ele,incontestabil, sunt exagerate, insa nu inventate. Cad lucru cu-

201 www.dacoromanica.ro rios, o bund parte din pacatele lui Teodor Varnav, biciuite de autorul pamfletului, sunt recunoscute de insu§i autorul Istoriet vietil mele, care singur marturise§te a)ca in tineretea sa a fost cam lung la mana" ; b) ca tot in finer*, el nu putea sa-§i stdpaneasca slabiciunea fireascd", adica buna plecare asupra neamului Evei, din care pricing cate odata eram silit a mai imputina din zapasul copeicilor, ce strdngeam in lada" ; c) cA. privitor la svonurile cum ca el era lunatic", unele auziri spune Varnav erau prea adevarate, pentruca eu din copildria mea, speriat fiind de multele pricliu- cenii ce s'au intamplat cu mine, cu adevdrat pe atuncea uneori noaptea videam prin somn visuri infrico§ate §i fa- ceam strigari de se trezeau din somn toti casnicii". Apoi, unele informafii ale autorului pamfletului coincid in fond cu afirmatiile lui Teodor Varnav, din autobiografia sa, cum de pilda, este aceea cu arenda mo§iei Zahaicani din judeful Ia§i (Balti), dela kniaghinia Ecaterina Ghica". Mai pe urmci dupci vreme, mai cu bani*ide pornami, L-au fcicut ea $i pome$cic, om acum bergat in samci, Dandu-i lui o moqioarel numitei ea Pociumbenii, Care el nici pan'acuin n'au platit Inca toti banii. De sigur, acest pamflet, de§i nu corespunde in multe privinfe realitatii, totu§i este foarte important pentru zugravirea moravurilor epocei. El se incheie prin prezentarea lui Varnav ca scriitor : Toata ziva Inchis in easel, Intr'aiurea el vorbeVe, De gospodcirie $1 copil nici de cum nu se ingrijeee, CI In furia nebuniei, unde greu incepe a baigui, Scrie tot stihuri, feilindu-se rifme numai a potrtvi. Artur Gorovei, dupa spusele ginereluilui Varnav, Roade-Deal, ne comunica despre un volum intreg de satire al socrului sau, la adresa persoanelor care jucau oarecare roluri in societatea basarabeand, pe timpul cand traia Var-

202 www.dacoromanica.ro nay. Poate chiar una din aceste satire 'ar fi provocat pam- fletul de mai sus, la sfarsitul caruia se anunfa Ca: ,va urma prelungirea mai pe Iarg ". Pana in prezent nu s'a publicat insa decat o singura satird a vechiului nostru scriitor, adresata :Unui megie$ speculant. Meritul revine magistratulul Aurel Sava, care a redat-o in revista Viafa Basarabiei" (nr. 7-8, 1934, pp. 425 431), gasind aceste versuri in arhiva paharnicesei Smaranda Hrisoverghi. E vorba despre proprietarul Caceaunu sau Cataoni, probabil bunicul dupa mama al lui Cons- tantin Stere. Alexe §i Olga Nacu Alexe Nacu (Nacco) este un istoric uitat al Basarabiei. Urmas al unei vechi familii boieresti, a carei ramura s'a retras la 1711 peste Nistru, Alexe Nacu era fiul lui Cons- tantin Nacu si al Elenei Ion Tambali. Probabil, bunicul sau, pitarul Alexe Nacu, decedat la1806, e inmormantat la Criuleni (judeful Orhei). Alexe Nacu s'a nascut la 1832. Dupa terminarea studiilor, la 1850 a intrat ca outer de artilerie in armata si la 1854 a participat la inceputul campaniei din Principatele Romane, retragandu-se din militarie la 1858. Intrand in serviciul ocarmuirii din Basarabia, el a fost functionar cu insarcinari speciale pe langa guvernator, ispravnic in jude- 01 Tighina, ajungand prim sfetnic al administrafiei regionale locale. In varsta de 60 ani, Nacu a iesit la pensie si a murit la Odessa, la 1915. Alexe Nacu a lasat o Istorie a Basarabiel din timpu- rile Ole mai vechi, vast conceputa in patru volume. Este o lucrare destul de unilaterala, dar mai cu seamaapa. rand intre anii 1873-1876, invechita. Spre deosebire de lucrarea ofiterului Alexandru Zasciuc, opera lui Nacu nu este o monografie a Basarabiei, ci o istorie. De asemenea, Nacu a scrisprintre primii, despre administratia civila a Principatelor Romane, pe vremea razbolului impotriva Tur-

203 www.dacoromanica.ro cilor, din anii 1806-1812. Aceastd lucrare, a publicat-o in ,Notitele" Societatii de istorie $i antichitati din Odessa, la 1879, at carei membru era. Mai cunoastem urmatoarele scrieri :Despre originea Eureilor europeni (Chisinau,1883),Vechimile basarabene (1884), o recensie a volumului redactat de P. Batiuscov: Basarabia, aparuta in Curierul Basarabiei" (1892-1893), etc. Catva timp, Nacu a redactat partea neoficiald a Bule- tinului Gubernial al Basarabiei". Pavel Gore mai 'Astra un manuscris al lui Nacu: Regiunea Basarabiei dela alipirea ei la Rusia dupd tratatul dela Bucuresti, din panel de ye- dere economic, statistic si istoric (1871), lar o Autobiografie a scriitorului se afla in biblioteca lui N. Moghileanski, care se pastra la Biblioteca Municipals din Chisinau. Desi n'a publicat versurile sale romanesti, cunoscute numai din prezentarea profesorului Stefan Ciobanu, totu5i Alexe Nacu ramane in istoriascrisuluiregional, ca un autor de influenta romaneasca, popularizator al poeziei din Vechiul Regat, gustatd de mai multi carturari basarabeni aivremii.Scriitorul a fcstinfluentat mai cu seams de Alecsandri, a earui poezie Adio Moldovei el a tradus-o in ruseste, El a tradus din ruseste poema Demonul si Inca vreo 26 poezii de Lermontov, si cincisprezece fabule, din Krilov. A mai rules poezii populare, scriind si doud npo- eme" originate : Poema dedicatei la aceia care au gad sa facet voiajurt prin tad straine in anul 1867 5i o alts poema" satira foarte interesanta pentru moravurile vremii, zedate in rezumat de profesorul St. Ciobanu. Mosier la Fratestii de Sus, Nacu a fost soul unei nuveliste basarabene, cu motive locale,Olga Nacu. Schi- ele acestei autoare au aparut in ziarele Telegraful Novo- rosiei", Curierul Odessei", Curierul Basarabiei" si alte periodice, Iliad adunate apoi in doud volume. Prezentarea acestor scrieri o face profesorul Ion Negrescu. In revista ,Pagini Basarabene"(Martie1936). Volumul Schitele§i povestirile basarabene a aparut la1901,la Odessa. El

204 www.dacoromanica.ro confine mai multeschitecaracteristiceprin redarea unor traditii siintamplarilocale :Mania Arhanghelului, Localblestemat, Paparuda. In departarile basarabene, Noaptea Pagelor, Povestea despre Maxim Platonovici, Zile de tinerete (Punkin), etc. Povestirea Noroce scrisa la 1894, la Cimasir, in judeul Ismail, unde adeseoriautoarea ini petrecea viata. 0 alts schifa :Victor Bell?, e semnata, la 1889, la Danufenii pe Prut, mosia printului ConstantinMo- ruzi, aceste pagini prezentand note din viata familieisale ; de asemenea si povestirea Noaptea Invieril petrecuta in spitalut militar din Danuteni, spital intretinut pe timpul campa- nili din 1877-1878, de sotiiMoruzi. In aceasta privinta, Olga Nacu este o predecesoard chiara lui Pavel Crusevan si a lui Dimitrie Moruzi, romancierul din Danuteni. InAn- tologia jubiliard a lui Punkin, publicata la 1899, la Peters- burg, mai gasim o scriere a literatei basarabene: Pugin la Ch4inciu. Ion Slrbu Contemporan cu Alexe Nacu a fost fabulistul Ion Sirbu. Se zice ca strabunicul sau, Gheorgheoriginar din Sko- plie, din Serbia, s'a asezat la Ignatei, in tinutul Orheiului. Feciorul acestuia, satrarul Chiriac, s'a casatoritcu Agapia, fata jitnicerului Hancu, si a lost tatal capitanului demar- gine Gheorghe Sirbu, tatal fabulistului. Mama scriitorului, era Smaranda, fata vel-cdpitanului Costache Tomovici, ctitorul bisericii Sf. Stefan din Iasi. Ion Sirbu s'a ndscut la 15 Ianuarie1830,la Ignatei, si a murit la 10 Aprilie1863,la Mascauti. Parohul din Mats- cauti, preotul S. Galusca, ne-a cornunicat ca, in registrul bisericesc, data mortii e aratata 12 Aprilie, corespunzand credem inmormantarii. In varsta de 20 ani, Sirbu pregateste doua volume de Fabule §i Alcdtuiri, pe care le publica la 1851 si 1852, la Chisinau, in tipografialui Achim Popov. Acest tipograf, deli putin cult, totusi intelegand sa serveasca boierimea

205

www.dacoromanica.ro moldoveneasca, a reu§it sa publice cateva scrieri romane§ti, printre care editia populara din 1850, a Codicelului de legi al luiDonici §i Armenopol, Cursulu primitivu de limba rometneascei.§iAbecedd romans (1865) de fostul absolvent ajuns profesor de limba romana la liceul regional din Chi§i. nau, Ion Petre Doncev, Contractul normal al lui Leonida Demi, care, aparand la 1846, a fost cea dintai din $crierile romane§ti ale acestei tipografii, existente din 1843 ; primul volum tiparit aici, a fost traducerea in bulgare§te, a come- diei Alegerile nobilimii. Acela§i tipograf Popov, a cerut la 1848, sa i se ingadue editarea gazetei Romanul". Fabulistul Sirbu, prin mama sa, era indeaproape legal de Ia§i. El a locuit Insa mai molt timp la conacul din Ma§- cauti, unde avea o proprietate de peste 2000 ha. de pamant, ce-au mo§tenit-o nepotii sal de irate. In literature, Sirbu a fost influentat de scriitorii Derjavin, Hemnitzer, Dimitriev, Krilov §i altii. 0 poezie a lui, o gasim ca epitaf pe mormantul datAlui scriitorului, la Ma§cauti Veselie Si frumoase ale limit fericiri Cu incredintare credem ca sunt vis ndluciri. Numal binele rOmdme st o! de 1 -am putea face, S'avem mild dela Domnul, cand de trap ne vom des face. 0 bunule, o scamp peirinte, de not acum to -at nizletit $7 sub lespedea aceasta Domnul loc ti-a &indult. Sci te odihnesti cu trupul panel cand vor trambita Ingerii in slava for si din morti ne vor scula; Cred ca harul in viatd ccitre Domnul ce-ai purtat, Loc, cum in scripturi ne spune, vesel acolo ti-au dat, Cu iubita noastra mama lui Dumnezeu sa rogi .51, not, fill, te rugam sa fiat iarcisi dimpreund. .51 In viatd cat vom fi, pe Domnul set nu scarbim, Mild,dar61dragoste sa putern sa dobandim; Celt vom putea, cu credinta legea dreantei s'o pdzim .51urnzettori crestincitcitii pururea in lame sa fim. Cetitorule ce slat61vezi aceste euvinte, Cu untilintez multei $l cltiar cu ruga flerbinte

206

www.dacoromanica.ro Rogu-te ca sd -i aduct aminte de omenire Ftpentru aceasta tcirelna a stump peirintelui meu, Ca, in urmd tu, frate, sei aibi mullet fericire, Ralul ca sd dobandeasca", sd to rogi lui Dumnezeu. Intr'o epoca, cand majoritatea scrierilor Rom Anilor din Basarabia, ale lui Costache Stamati, Alexandru Donici si ale altora, se publicau in Vechiul Regat, Ion Sirbu, prin cele doua volumase aparute in anil 1851-1852, a imprimat Chisi- nAului de odinioara o tradilie rorna'neasa, care a fost pilduitoare pentru multi contemporani ai sai. De altfel,scriitorulnostru a publicatsi la Iasi,de exemplu o poezie : Moldova, in Foiletonul Zimbrului (nr. 1, 1851). AceastA poezie o semnaleaza si G. Misail, care scrie la 1865, in Buletinul Instructiei Publice ",articolul: Mei despre cultura romdneascd din Basarabia. V. A. Ure- chia ii aminteste pe scriitorul nostru intr'un studiu despre fabulA, la 1866, iar Chr. Negoescu, la 1898. In sfarsit, N. Iorga publicla 1910, la VAlenii de Munte, unele scrieri ale lui Antioh Cantemir, C. Stamati si Ion Sirbu,

207

www.dacoromanica.ro HAJDEII Despre Tadeu Hajdeu, ascendentul acestei familii car- turare§ti, scrie, la 1835, feciorul sau, Alexandru Hajdeu : Tadeu Hajdeu, mo§ier, ober-leitenant austriac §i cavaler, a 1nvatat In Polonia §i Austria, urmand facultatea de drept, In afara de doud volume de traduceri, publicate in limba polona, de drame §1 comedii de Kotzebue Si cateva ganduri patriotice in foi volante, a tradus in limba polona legluirile Moldovei, adunate de Andronache Donici, §1 a compus o antologie latina din Bazilicale, care are In Moldova putere de lege". Tadeu Hajdeu, nascut la 1769, a lost un carturar, nu Insa mare poet", dupd cum pretind unii. Roman de origine, ofiter austriac, luptand impotriva Turcilor, nobil din Podolia, el s'a stabilit in Basarabia, unde a practicat avo- catura, dar mai ales pleda pentru redobandirea averii stramo§e*ti si se certa cu rudeniile lui.Zavistea §i mania frateasca 1-a impins in mormant" iata ce ne spune inscriptia polona de pe mormantul sau din satul Cristine§ti (Hotin), unde a decedat la 12 Octombrie 1835. Mai interesant era fiul sau, Alexandru Hajdeu, cel mai erudit basarabean al epocii sale: naturalist, filosof, filolog, istoric. jurist, literat etc. ; cunostea doudsprezece limbi. Nascut la 1811, Invataturasi-ainceput-o la Chisinau, la pensionul nobilimii de langa seminarul teologic, unde avea ca profesor pe Iacob Hancu. A continuatstudiile la universitatea din Harcov, pentru a trece apoi la Lvov siMiinchen, unde ascultd cursurile savantilor GoerresIi Schelling. A lost, mai tarziu, efor onorar al §colii din Hotin,

208

www.dacoromanica.ro profesor la Vinita, RovnosiCamenita, far la 1850 s'a stabilit, ca avocat, la Chisinau, fara a realiza aici ceva,gi,In cele din urma, s'a retras la mosia parinteasca, Cristinestii. Nu ne oprim aici decat in treacat asunra sirului lung al scrierilor lui Alexandru Hajdeu, putin cercetate pang in prezent. Cea dintai lucrare a lui Hajdeu este teza de licenta, la facultatea de drept din Harcov, prezentatdla 1830: Despre influenta legilor, Imparatului Alexandru 1 asupra In- struct-leielmoralei Rusiel. A doua lucrare poarta titlul : Cantece (istorice) ale Mol- dovei (doua cantece dinaintesi de nunta), publicate in Curierul Europei" din 1830. La 1831, Academia Imperials de stiinte a premiat lucrarea sa : Despre nutritia plantelor. La 1833, apare in Telescop" : Scrisoarea despre insem- noitatea limbit romaneei pentru preocuparea de istoria Ru- stet §i Ca ntece populare ale Moldovenilor din punct de ye- dere istoric. La 1834, se tiparesc la Moscova : Legenda despre Voe- vodul nzoldovenesc Duca §i Moldovenii. In anul urmator, in Telescop" se publics un foarte interesant articol despre Literafii basarabeni Si un studiu rezumativ al unor scrisori germane catre profesorul Goerres, despre Grigore Varsava Scovoroda, un filosof popular ucrainean (1722-1794) Afars de aceste scrieri, tinem sa mentionam :Despre calitatea poeziet religloase, Scrisoarea calre Alexandru Scar- lat Sturdza despre agricultura in Basarabia, Despre cre- dintele poporului moldovenesc in balauri sburedori§1 un studiu documentar : Afacerile Administratiei Regionale din Basarabia din anti 1813-1819 a Raiaoa Hotinului (lucrare folosita de istoricii A. Zasciuc si Z. Ralli-Arbure). Sunt Inca cateva scrieri, dar despre ele aflam numai din titlurile unor bibliografii contradictorii. Ultima scriere publicata de Haj- deu este o poezie dedicata poetului Punkin la moarte, asa

14 209

www.dacoromanica.ro dar la1837, §iaparuta la Moscova, In aceea§i revista ,Telescop ". Ca literat, Alexandru Hajdeu a debutat la varsta de 19 ani, fiind premiat de Academie, in anul urmator. El a mai pub:icat numai §ase ani §i de atunci, dela varsta de 26 ani, s'a retras din publicistica ruseasca. Care este cauza? Cunoa§tem cazul poetului Lermontov, care, pentru o poezie la moartea lui Punkin, interzisa la Petersburg Si totu,,j publicata la Moscova, a fost exilat. Nu cumva, ultima scriere a lui Hajdeu, de asemenea o poezie dedicata la moartea poetului PuOdn, a avut drept efect aceasta resemnare a scriitorului basarabean ? Este o presupunere posibila, de§i neconfirmata prin nimic, pe cand un fapt ca acesta n'ar fi putut scapa atentiei liului sau, B. Hasdeu, §i mai ales unui biograf, ca Z. Ralli-Arbure. Nu putem totusi sa nu prezentgm opera lui Alexandru Hajdeu§isub un alt aspect. Ca cercetator, el si -a ales un drum gre§it, caracteristic multora in desvoltarea §ffintelor din prima jumatate a secolului trecut, presaranduli scrieri'e cu falsuri, ceea ce I-a compromis in Rusia. El are Tulsa oneIe merite, pentru care trebue sa figurezeinistoria literaturii romane : influentele ce s'au exercitat prin el §i ideile pe care le framanta in opera sa, fac din acest alchimist sau astrolog aderent al unor §tiinte false un savant care contribue totu§i la studierea unor §tiintereale,de§i cladite oarecum, dela inceput, pe baze *ubrede. De asemenea Hajdeu vorbe§te, la 1830, de folklorul romanesc, atunci cand in Rusia abia se incheaga colectiile de folklor ale lui Kireevski §i IazIcov. Astfel, pe drept cuvant, N. Iorga it nume§te : Incepator al folklorului romanesc". Cu toate ca aceste lucrari de folklor, ca §i unele studii istorice, sunt considerate ca lipsite de seriozitate, totu§i cele istorice sunt de folos istoriografilor Basarabiei, A. Za§cluc §i Z. Ralli- Arbure. Mai mult, cunoa§tem in ce termeni elogio4i fl recomanda pe Hajdeu, lui Filaret Scriban, Costache Stamati, iar A. Za§ciuc it enumara printre colaboratorii sal. Faptul

210

www.dacoromanica.ro Ca Bogdan Hasdeu a avut un tata ca Alexandru Haideti, ii da posibilitate sa ajunga printre gloriile stiintei noastre. Trebue sa mentionam faptul ca fratele lui Alexandru, Boles lav Hajdeu(1812-1886),decedat la Viena, a fost si el un publicist, articolele sale atribuindu-se pe nedrept lui Alexandru, ca de pilda, cele din revista Mo lva" : Comoara Domnitorulul Petriceicu, legenda moldoveneasca, si Jade- cata la scirdciria de Orhel, din Letopisetul lui Costin. Boles- lay a mai scris si un Memoria istorico-genealogic despre nobilimea neamului Hcljdellor (1867). Lui Costache Stamatisedatoreste prezentarea in Prin- cipatele Romane a valorosului sau prieten, Al. Hajdeu : Acesti doi basarabeni, scrie Bogdan Hasdeu, care cu o vadita duiosie 41 aduce aminte de Cavalerul Stamati tinandu1 pe genunchi si povestindu-i despre Ciubar-Voda, tatal meu si prietenul sari Stamati, pe care in copilaria mea ii vazusem de atatea on in Chisinau, petrecand impreuna serile in duioase amintiri despre fost-au-fost al Romanilor...". Cu ocazia actului festiv la scoala din Hotin, eforul ei onorar, Alexandru Hajdeu, a pronuntat la 23 tulle1837, un discurs plin de avant patriotic, in care a amintit de Ro- manii deschizatori de drumuri in cultura vecinilor dela RI- sarit : Petru Movila, Pavel Berinda, spatand Nicolae Milescu, Dimitrie si Antioh Canternir si Herascov. Stamati a tradus acest discurs in romaneste si 1-a trimis lui Barifiu, ca sa-1 publice in ziarul sau din Brasov, Foaia pentru minte, inima si literatura" :Calk-int catre ucinicil scoalel tinutulul Hotinulul. Discursul:a reaparut in Curierul Romanesc", iar un an mai tarziu, M. Kogalniceanu vorbea despre acest discurs senzational, in Dacia Literara". Stamati a publicat traducerea noului discursatlui Alexandru Hajdeu, tinut la 24 Iunie1840:Suvenlre de cele trecute, idelle de cele de fats st aryl' tare de cele viltoare a Moldovei. Lui Filaret Scriban, care isi termina studiile la Aca- demia Teologica din Kiev, Stamati ii scria la 15 Ianuarie1841 ;

211 www.dacoromanica.ro Daca vrei dumneata, domnul meu, sa ai mai deose bitei mari §tiinte §i materialuri pentru vrednicul de laudd lucru ce faci asupra istoriei biserice§ti a Moldovei, apoi te sfatuesc sa te adresuqti catre prea invatatul arheolog roman, Basarabeanul nostru d. Alexandru Fadeevici Haj- deu, eforul §colilor din Hotin, rugandu-1 sa -ti deslege ne- dumeririle ce vei avea, §i scriindu-i ca eu te-am indrumat la aceasta, recomandandu-te bunei volute a d-sale, §i crede ca nimeni in lume nu poate sa-ti fie mai de folos scopului d-tale ca d. Hajdeu, care nu numai are o desdvarkita eruditie in cele patriotice§ti §tiinte §i ob§te§ti Invataturi, carele, ca un alt Cantemir, ne face cinste romans, dar apoi biblioteca sa este plind de cele mai rare carti a istoriografilor Daco-Romaniei".1) Dupa 1837, scrierile lui Al. Hajdeu apareau numai in Principatele Romane, la inceput publicate de C. Stamati, iar mai tarziu de Bogdan Hasdeu. Astfel, dupa discursurile publicate la 1838i 1840, in Romania, un calendar din Ia§i pe anul 1859, B. Hasdeu a publicat : Epistola catre Ro- mani, d'un Roman din Basarabia, semnata :Alexandru Hotineanu. Epistola s'a retiparit cu unele preschimbari, in volumul lui Z. Ralli-Arbure. Un articol al lui Hajdeu, is- cdlit : a. H., a aparut in revista lui Bogdan Hasdeu, Foita de istorie §i literatufa": Notita asupra cloud opere ale lui Cantemir-Vv. In acest articol Hajdeu mustra pe Romani ca nu cunosc Inca Indeajuns opera marelui Domnitor §i afirma ca originalul latinesc al Descrierii Moldovei se afld in biblioteca raposatului A. S. Sturdza, din Odessa. La 1872, in Columna lui Traian" §i intr'o editie separatd, editatd de losif Vulcan, a aparut nuvela istorica :Dom- nia Arnautului, reprodusd de Revista Noud". Alexandru Hajdeu nu mai traia. Numit la 22 Aprilie 1866, membru

1) Prof. A. Boldur vorbe§te despre proiectul lui Ion G. Dabija (t 1891) de-a publica la 1856, la Chisinau, revista romaneasca Steluta Prutulta, al Orel colaboratori trebuia sit fie: Hajdeu, Stamati, Cotruta Filaret Scriban §1 altil.

212

www.dacoromanica.ro activ al Societatii Literare Romane, viitoarea Academie Romana, el n'a putut sa is parte la lucrarile ei, bleat a fost proclamat la 12 Septembrie 1870, membru onorar. A murit la 9 Noembrie 1872, la mo§ia Cristine§ti, unde a §i fost Inmormantat. Daca, cu atatea greutati, abia in prezent, reconstituim toate aceste biografiiale carturarilor basarabeni, atunci trebue sa recunoastem §i faptul ca nici fiul lui Alexandru, Tadeu Hajdeu, numit mai tdrziu Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1838-1907), Inca nu demult nu a avut un noroc mai mare in ce prive§te schitarea inceputului vietii sale. Omul despre care Nicolae I orga scria : A fost un om genial. A dispus de cunostinti neobi§- nuite in toate domeniile, asa Incat oricand putea nimici pe cei mai multi ;, a avut un spirit elastic, cum cu greu s'ar mai gasi altul si, pe Tanga a ceasta, patrunzator, as- cutit ; a lost un scriitor Indraznet in lupta §i de o necru- tatoare ironie, a fost un convorbitor care aducea In discutie puncte de vedere noun, §i, cand nu putea lumina orbia prin scapararea scanteielor,§i cand nu putea convinge pe dusman, 11 indeparta prinjignirea crudaa mandriei celei mai legitime, a sentimentelor celor mai indelung si mai adevarat iubite. Chiar biruit in fata lumii, el I§i Inconjura retragerea de o stralucire meste§ugita care silea ochii sa se inchida si lasa totdeauna impresia unei superioritati omenesti netagaduita". Mormantul lui Hasdeu Cugetatori, cautati tnauntru Cand la 17 Septembrie 1888 a murit unica flicaa 1W, Bogdan Hasdeu, parea ca tolul s'a sfar§it pentru el, in viata. Tdnara poate chiar geniala, poeta apreciata,succesoare a trei generatii de scriitori, ea cunostea opt limbi,la 16 ani 'i -a luat bacalaureatul, jar murind in varsta de 19 ani, a lasat case volume de scrieri, dintre care s'au tiparit: Bourgeons d'Avril, Chevalerie §i Theatre.

213 www.dacoromanica.ro Iu liaHasdeu intrunea toatesperantele tataluisau. Angelo de Gubernatis, intr'o conferinta din anul urmator al disparitiei ei, o arata, la Fiore*, drept o minune. Filoso- ful Em. Boutroux o numea : o copila extraordinaraa, *j afirma ca, prin versurile sale,Iulia §i-a rezervat un loc de frunte printre poetii Frantei. Iar Sully Prudhomme, intr'o scrisoare, se declara Inmarmurit de calitAtile §i precocitatea el. Se intelege cu atat mai mult durerea unui parinte, care si -a pierdut unica copila. Sdrobit de durere, marele savant istoric ui -a cautat un refugiu in filosofie, in spiritism,creinduil un templu spiritist din mormantul fetei, iar un castel al visurilor sale, din conacul din Campina, un Abbotsford al lu! Walter Scott,in Romania, despre care Dimitrie Teleor scria : Cetate cu trei turnuri in care un ochi zarqte Relieve dela da nsa ca intr'un sfant azil... MDCCCXC. S'a scivar$it acest templu spiritist intocmai dupci planul dat, cu toate amanuntele, de Julia Hasdeu, executor fiind B. P.-Hasdeu... Cu voea lui Dumnezeu. Astfel sung una din inscriptiile mormantului Iuliei Hasdeu, pe drept cuvant considerat, mult timp, ca cel mai frumos monument funerar al cimitirului Bellu din Bucure0. Donznipara Julia B. P.-Hasdeu, neiscutd la 2 Noembrie 1869, martira iubirii de Stiinta ?i arta; decedatei la 17 Sep- tembrie 1888. S'a dus! S'a dus! Din floare fluture, din fluture o stea, Plute#e sufletul, se'nnallei feir'sd stea, Se urcd tot mai sus, S'a dus! S'a dus! In aceasta cripta, deseori venea batranul Hasdeu. Am publicat, in revista mea din Chi§inau : Din trecutul nostru, o pretioasa fotografie a marelui savant, stand langa bustul Julie!:

214

www.dacoromanica.ro In mausoleul fiicei nzele. Amicului meu M. Lazu. B. P. Hasdeu. Mihail Lazu (1853-1905), a fost un mo§ier nationalist al Basarabiei de altddata. Zece ani dupd moartea fetei, Hasdeu a§eazd urmatoarea poezie, iscalitd: H. H. L. 17 Septembrie 1898 De ce anii trecut-au? De ce? Par'cd n'a 'mplinit nici luna. Poate undeestidoritci, D'aia tot sub ochi neesti. Unii spun ca zbori spre stele Altii, ca te odihnqti, Numai salcia, te crede Dusei pentru totdeauna. Spune-i tu, ca sei vazei Ca traiegi. N'am calitati de poet, incat nu descriu monumentul artistic, pe care ar fi trebuit sä-1 viziteze orice intelectual, la cimitirul Be llu. Acolo zace §i marele Bogdan Hasdeu, una din gloriile nemuritoare ale Romaniei. Deasupra monumentului, sustinut de sfinc§i, se Malta globul pdmantesc, a/Aland centrele principale unde ui -a petrecut viata Iulia: Bucure§ti, Roma §1 Paris. In fatd, o inscriptie : Mai Sezi putin! Ceasul arata :1,30, ora cand a incetat din viata Iulia. In biblioteca de mai jos gasim volume chineze§ti, ebraice, sanscrite, Evanghelia, Platon, Kant, Spinosa, Darwin, Goethe, Iulia Hasdeu (volumul III), Mickiewicz, Schiller, Petrarca, Milton, Dante, V. lingo §i altii. In dosul monumentului e zugravita sternaamiliei, cu deviza : Pro fide et patria ; sterna gentis Petricetu-Hasdeu. Urmeaza arborele genealogic:

215 www.dacoromanica.ro Ephraim Hasdeu Theodorus Petriceicu Stephanus Alexandra Georgius Dominicus loannes Thaddeus Alexander Bogdan Julia Quis ultra? Cala grijd se observa In orice obiect. E Insd§i prezenta spiritului marelui Hasdeu, care §i prin scrierile sale din acea epoca (Sic cogito §i altele), dovedeVe ca moartea nu-I desparte de Iulia. Mi se pare, acela§i fenomense pe- trecei cu Conan Doyle, dupa moartea fiului sau. La 19 Iunie 1902, i§i sfar§qte viata Iulia,sotia lui Hasdeu §i mama tinerei : lartuoasei so/le, iubitoare mama, sprijinul saracilot si nenorocifilor, pururea victima a datoriei si a sacrificiului, bung, frumoasei, ideal de ferneie pe peimant, arhanghel in cer, a lasal gird na ci a plecat. Pe langa bustul fiicei Bogdan Hasdeu a§eazd *i pe ce, al sotiei. Mai gasim In mausoleu mescioara de lucru a Juliei Hasdeu, in tirnpul studierii la Paris (1882-1888), apoi Sursum l Melodia postuma de Iulia Hasdeu §1 portretul ei in ajunul mortii. Ne vin in gand versurile desnadajdui- tului tata : Afara vei jaie furtuna Lucind zigzaguri de sccintei ; El cugeter, ca'ntotdeauna, Cu ochii la portretul ei, Portretul moartei lui co pile, Portretul ingerului sail! Dar iata, in criptd, §i versurile Iuliei : Que l'honuzze ainze le beau partout, en toutes choses; Qu'il l'aime dans les fleurs de juin a peine &loses, Dans le bois, dans les eaux et dans le grand ckl bleu, Dans toute action pure et droite elevant l'ame, Dans un coeur innocent, dans une noble femme, A la fin, it trouvera Dieu.

216 www.dacoromanica.ro Urmeaza cateva gandiri filosofice ale lui Hasdeu. Trectitori, priviti deasupra. Cugetatari, cautati induntru. Moartea e via/a. Legea religioasa: Crede... Crede in Dumnezeu. Crede in nemurirea sufletului. Crede in darul comunicarii cu cei du$1. Legea morale: Iube$te $i ajuta... lubege $i ajuta neamul. lubege $i ajuta pe cine te ajuta. lube$te $i ajuta faro a precugeta. Legea socials: No necinsti... No necinsti pe tine instill, ca sei te cinsteascd Oil. Nu necinsti pe altii, ca sil te cinste$ti pe tine. Nu necinsti munca, ciici munca e via /a.

Legea filosofied. Cemd atunci... Cilnd faptul Ili, atunci adevarul serif. Cond nu vrei sa crezi, atunci nu poll sei vezi. Co nd cauhi dovadd, atunci giise$ti tagadil Rareori un monument oglinde4te mai bine un om, un geniu, decat mausoleulacesta, pe nemuritorulnostru Hasdeu. Duhul sau traie§te in tot ceea ce prezinta cugetatorului, acest interior de cripta. Dar mai multi trecatori privesc deasupra, cu aceea§i indiferenta ca §i asupra ingerului barbos din apropiere. Moartea e via /a: marele Hasdeu traiqte in mijlocul nostru §i prin acest admirabil mausoleu.

217 www.dacoromanica.ro ACADEMICIANUL STEFAN GONATA Legaturile Basarabiei cu Academia Romand sunt dintre cele mai interesantesiaproape necercetate. Mid nu demult nu prea erau cunoscuti chiar acei eminenli basarabeni care au onorat prin prezenta forIna Hui for de culturd. La 1 Apri lie 1866, la propunerea lui C. A. Rosetti, s'a aprobat regulamentul Societatii literare romane pentru cultura limbii, cum s'a numit, panel la 1879, Academia. Aceeasi Locotenenta Domneasca a iscAlit,la 22 Aprilie, lista de constituire a membrilor Academiei, dintre care sapte trebuiau sa reprezinte Vechiul Regat,trei Basarabia,trei Transilvania §i cate doi Bucovina, Banatul si Macedonia. Listamembrilor activiaiSocietatiicuprindea pe Alecsandri, Costache Negruzzi, V. A. Urechia, Eliade Rd- dulescu, Laurian, C. A. Rosetti, Timotei Cipariu, G. Baritiu, A. Hurmuzaki1ialtii. Dintre basarabeni, gdsim pe : Ale- xandru Hajdeu, Cavalerul Stamati si Ion Strdjescu. Cavalerul Costache Stamati iii traiesteultimii ani ai vietii la mosia sa din judejul Hotin, Ocnita. El nu se simte in stare sd vina in sanul nouii institutii. La 2 Iunie 1867, e ales Gonata din Basarabia in locul vacant al lui Caval- lariu Stamati". In acelasi an infra in Academie siTitu Maiorescu, iar in anul urmator Mihail Kogdlnice anu. In August 1867, In sala Ateneului are loc prima sedinta a Academiei Romane. Din Basarabia, la toate sedin- tele din August si Septembrie participa Ion Strdjescu. Il gasim fotografiat in primul grup alacademicienilor. Hard nicul mosier basarabean moare la 1873.

218

www.dacoromanica.ro La 16 August 1868, incepe a doua sesiune a Acade- mid. Se exprima regretul ca din sanul adunarli, de data aceasta, lipsestesiStrajescu. La 6 Septembrie 1870, la o noun sesiune, G. Sion vorbeste despre fabulistul basarabean Alexandru Donici. Sase zile mai tarziu, dupa propunerea lui Iosif Hodosiu, reprezentantii Basarabiei si Andrei Mocioni, din Banat, care nu pot participa la lucrarile efec- tive ale Academiei, sunt proclamati membri onorari. Cos- tache Stamati nu mai traieste.

*** Academicianul Stefan Gonata era feciorul caminarului Constantin Gonata, de origine romaneasca, nascut la Zerma, In Macedonia. Dimitrie Gonata, tatal lui Constantin, a murit pe cand baiatul avea doisprezece ani. lntreaga sa famine a suferit de pe urma unui macel salbatec al Turcilor, baiatul reusind sa pribegeasca singur, Ia un mos al sau, Ia Bucuresti. El mai avea un frate, doctor la Viena. Mosul lui Gonata conducea o manastire, in care baiatul a si inceput invatatura, continuand-o mai tarziu la Iasi. I se zicea aid :colas de Rodos". Tartar, Constantin a ajuns omul de incredere al boierului Bals, care i a obtinut rangul de caminar si mijloace pentrua-sirotunji o mosioara la Trifa- nesti din Basarabia. Caminarul Gonata s'a casatorit cu fata vamesului Iancu Gustea, Ecaterina, a cares mama era Anas- tasia Ticau, din Iasi, unde o mahala poarta si astazi acest nume, mostenindu-1 dela niste razesi din Sarateni, din care Stefan Ticau era scriitorul" letopisetului lui Nestor Ureche. Stefan Gonata s'a nascut la 1 Februarie 1838. La varsta de case ani, el pierdu trei frati, iar putin dupa aceasta,si pe mama sa. Tatal sau a lasat insa gospodaria In partisire sis'a ocupat exclusiv de cresterea ingrijita a copilului. 0 atentie deosebita s'a dat lecturii clasice, Meat la varsta de 15 ani, baiatul a si citit, de pilM, pe Voltaire. Preocuparile acestea au surmenat fortele tanarului. Era elev la liceul regional din Chisinau,absolvit la 1856. Stefan nu se opri aid on §tudille ;11 vedem intrand lacolegiul Richelieu"

219

www.dacoromanica.ro din Odessa, pe care-1 urmeaza pans la cursul III. Instructia o termina la Paris, cercetand filosofiasiviticultura. El este unul dintre acei mosieri,care au aclimatizat vita de vie franceza in Basarabia, Ia mosia sa, Zberoaia, de vreo 4000 ha., pe malul Prutului, !neat vinurile sale an ajuns vestite. Tanar, Gonata a Inceput serviciul pe langa maresalatul nobilimii, punandu-si mai apoi si el canditatura Ia alegeri: intre anii 1863-1865 a fost deputat pentru distri- buirea sarcinilor rurale, intre anii 1866 1869 deputat al nobilimii tinuturilor Cetatea-Alba1iTighina, apoi parts la 1872 al tinuturilor Chisinau Si Orhei. Intre timp a fost simijiocitor de pace si judecator de pace onorar. Om iubitor de slove scrise, mosier cu o culturemalts, Stefan Gonata cauta sa serveasca inainte de toatetara- nimea. De aceea, conacul sett era un punct experimental agronomic, un spital, murtu1ibiblioteca. El colabora la mai multe revisteagricole, mai cu seams laRevista Departamentului de Agriculture ", din Petersburg. Informa- tiile sale le foloseau cercurile stiintificeromanesti, ca si cele din RusiaeiApusul Europei. Mosierul din Zberoaia a Iticercat sa aclimatizeze aid si vita de vie americana, iar cunostintelesale le-afolosit la combaterea Phylloxerei. Din copilarie, Gonata era legat printeo, prietenie sin- cere cu cenaclul moldovenesc al fratilor Pavel si Petre G. Leonard. De altfel, el s'a casatorit cu sora lor,Elisabeta. La colegiu, era apropiat de Alexandru Ecsarhu, Aristide Casso, Nicolae A. Donici8ialti tineri moldoveni. El mentinea o corespondents vie cu Mihail Kogalniceanueialti carturari romani. Cand batranul Costache Stamati s'a retras din Societatea literary romans, locul sau, 1-a ocupat Go- nata, abia ajuns Ia varsta de 29 ani. O board grea it retinea insa departe de Societate. Se stingea incet,disparand dinrandurile celor vii,cu mult Inainte de dEces, ce a urmat la 18 Septembrie 1896.In timpul acestei boll ar fi ars si unele scrieri ale sale, arhiva mosiei fiind distrusa la 1917.

220 www.dacoromanica.ro ACADEMICIANUL ION SURUCEANU Nu departe de Chi§inau, dincolo de Buiucani Si Dur- le0i, intr'o vale a rau§orului Suricea, se intinde vechiul sat Suruceni. 0 buna parte a locuitorilor acestuisat sunt mazili, urmqi direcfi at voinicilcr lui Stefan cel Mare. 0 ramura a neamului Suruceanu a obfinut chiar un rangbo- ieresc §i a facut parte din nobilimea basarabeana. Ascendentul acestei linii a familiel Suruceanu a fost pitarul Casian, nascut pe la 1750 §i decedat la 1829. La 1785, impreund cu ieroschimonahullosif, el a Infiintat manastirea Suruceni, unde ctitoria au mentinut-o§ifeciorii sai, Ion (t 1836), insurat cuEcaterina Bogdan, Si Teodor (t 1830). Feciorul lui Ion Suruceanu, Casian, s'acasatorit cu Maria Constantin Lamotescu (1830-1919),din Tara Roma- neasca. Din aceasta casatorie, la 19Decembrie 1851, s'a ndscut viitorul academician IonSuruceanu. Mama sa, dupa moartea primului eisot,s'a maritat cuofiterulPetre Sumski. Sub Indrumarea acestui tatavitreg, intr'o oarecare masura s'a desvoltat copilul, dedicandu-imai tarziu, unele opere ale sale. Ion Suruceanu a fost un autodidact, unarheolog-dile- tant. Tot4, cu timpul, el a ajunsunul dintre cei mai au- toritari §I eruditi arheologi dinSud-Estul Europei, apreciat pentru excelentele lui cuno§tiinte indomeniul arheologiei din regiunea de Nord a Mar11 Negre, Inspecial din Cri- meia. Elev de liceu, cu propriile economiipleca in partite Cetatii-Albe, unde ruinele coloniilor anticea§teapta Inca sa fie cercetate. De§i privit cu oarecareironie de contemporanii sai, tanarul strangea cu un interesdeosebit §i cum-

221

www.dacoromanica.ro pAra obiectele antichitatii, a cdror valoare in curand s'a ridicat in ochii oamenilor de §tiintd. De altfel, pe atunci era printre putinii concurenti" aiSocietatii de istorie §i antichitati din Odessa, fondatd la 1839. Sticld greceasod, vase, gheme, ceramics, monede i cafe alte odoare antice le-a gasit harnicul basarabean, pdstrand in colectiile sale aceste urme ale Grecilor, Scitilor,Romanilor §iale altor popoare. Ion Suruceanu s'a insurat cu Olga Sicard, o doamna inteligentd, care a mo§tenit caracterul mamei sale, Natalia, fata generalului Nicolae Kraft din Moscova. Era o femeie cults §i despoticd ; casatoritd cu Hristofor-Carol Sicard, mo- §ierul din Vadu-lui-Vodd, cocoana Natalia (t 1914) §i-a cumparat cunoscuta vild Giramonte din Florenta. Si-a casatorit, dupd alegerea sa, pe fiice, una, Elena, cu printul Go- litin-Golovkin, pe cat de bogat, tot atat de gras, iar alta, Olga, cu Ion Surueeanu. Muzeul din Vadu-lui-Vodd purta la inceput numele Nataliei Sicard". Despre acest muzeu scrie Ion Suruceanu insql, in Buletinul Regional al Basarabiei" din 1880. Mai tarziu, muzeul se nume§te : Suruceanu". La 1894, la Peters- burg, s'a tiparit lucrarea lui Suruceanu, dedicata tatAlui sau vitreg, Petre Sumski : Inscriptiones graecae et latinae novis- simae annis 1880-1894, 'Vase° Surutschaniano, (Nod est Kischinevi, inlatae. La 1888, la Odessa, a mai aparut lucrarea sa : Incercarea de-a dovedi situatia cetcitii scitice, Alec- tora,i-a Coastei de Azur a lui Constantin Porphirogenetul. Mentindnd legaturi stranse cu Vechiul Regat, chiar cu Bucure§tii, de unde se trdgea mama sa, Ion Suruceanu era apreciat de confratii sai romani. Dupd cat §tim, Mihail Kogalniceanu a §i vizitat muzeul lui Suruceanu, elogiindu-I in §edintele Academiei Romane. La 11 Aprilie 1888, Suru- ceanu a lost proclamat membru onorar al acestei Acade- mii. II pretuiau pe Suruceanui mo§lerii basarabeni, dar nu prea intelegeau dragostea lui de colectionar, pentru eve- chituri", §i-I considerau un om invdtat, dar cu ciudatenii. Ion Suruceanu a colaborat cu unul din cei mai buni

222 www.dacoromanica.ro CunoScatori ai trecutului coloniilor antice de pe tnalul nor dic al Marii Negre, academicianul Vasile Latf§ev. Despre Suruceanu a scris in Notitele *tiintifice ale Universitatil din Cazani", profesorul Teodor Mi§cenco, specializat In cer- cetari din lumea Greciei antice.In Revista Filologica", despre Suruceanu scrie filologul Valerian Scheffer. De asemenea, academicianul nostru e amintit de savantul francez Jules Girard, dela Sorbona, §i istoricul Teodor Reinach, in Revue des etudes grecques", de Larfeld, in Berlin. Uhilo log. Wochenschrift", §i de allii. Toti savantii nu puteau sa nu recunoasca, mai ales, cuno§tintele practice ale arheologului basarabean, care, in comparatie cu larga sa eruditie, a scris foarte putin. La randul sau, Institutul Imperial Arheo- logic 1-a proclamat membru activ. De§i n'a trait nici 46 ani, Ion Suruceanu a dat dovada de o extraordinary capacitate de arheolog §i Insufle- tit carturar. Distinctiile academice, dar mai cu seamy au- toritatea de care se bucura In cercurile arheologilor, it M- ceau sa fie admirat, §i mai ales de cei care 11cuno§teau personal. Dar a suferit §1 el de pe urma unor falsificatori de antichitati" din Odessa, de felul faimosului Ruhamov- ski, creatorul tiarei lui Saitaphernes", achizitionata la 1896, de Louvre. Datorita modestiei sale exagerategia unei sgarcenii de scris specific basarabene§ti, acest academician n'a lost insa de loc cunoscut unui public mai larg. El a murit la 18 Noembrie 1897, fiind Inmormantat la cimitirul Central din Chi§inau. Ramasa vaduva, Olga Suruceanu s'a maritat a doua oara, iara§i dupa insistenta mamei sale, cu un cumnat al acesteia, Nicolae Vasile Goronovici (1349-1919), fiu de general, un erudit In zoologie §i anatomic comparata, doctor al Universitatilor din Wurzburg §iMoscova, doctor honoris causa" alUniversitatii din Heidelberg. Era un autentic savant, cu multe descoperiri pe care le ceda Insa altora, scriind §i mai putin decat Suruceanu. Cu ochii sai alba§tri, cu parul ciufulit, parea §i mai ciudat decat Suru-

223

www.dacoromanica.ro (leant', tinui petrecandu-si viata in ruineleantichitatil, iar celdlalt in lumea faunei. Moartea lui Ion Suruceanu, asa dar, a pus capat preocuparilor sale, darsiexistentei muzeului insusi. In sedinta din 12 Septembrie 1898 a Comisiei savante guberniale a arhivelor din Basarabia, s'a semnalat insemnatatea colectiilor lui Suruceanu, pentru trecutul provinciei noastre, 1i,mai ales, a bibliotecii sale, incat presedintele Comisiei, Nicolae D. Codreanu, a promis sa intre in contact cu Go- ronovici,pentru a interveni ca fostul muzeu sa fie predat, spre pastrare, Comisiei. S'a stabilit, insa, ca muzeul si biblioteca au o varietate mare de sectiisica nu exists niciun catalog. Chestiunea s'a amanat, iar Intre timp, arheo- logii din Odessa au cumparat partea principals a colectiilor antice. Stirile Comisiei savante guberniale din Taurida" anuntau ca in colectia lui Suruceanu, de pilda, s'au descoperit peste o sutd de monede genoveso-tataresti din Caffa, pe cand in alte muzee din intreaga Europa se aflau abia vreo zece. Comisia din Chisinau a luat act de aceasta in sedinta din 26 Septembrie 1898. Dar cate pufin, tot ceea ce mai ramanea s'a donat Academiei Romane, sau s'a risipit. Acestea mi le-a povestit batranul Iosif Parhomovici, care a ridicat, in cele din urma, cateva cacti9tpentru muzeul bisericesc-arheologic din Chisinau, drept donatie a Olgai Goronovici, decedata la 1934. Copiii academicianului n'au avut parte de colectiile parintesti. Conacul for din Saulcani, langa Vadu- lui-Voda, zidit la 1900, a fost jefuit in timpul revolutiel din 1917-1918. Dimitrie Suruceanu Dimitrie Suruceanu era vdrul arheologului Ion Suru- ceanu. De aceea studiile sale interesante despre Basa- rabia de altadata, scrise de pun Suruceanu", erau lasate siele pe seama acestui vat., mai a predat. Amintirea carturarului se §tergea treptat din mijlocul nostru, cu atat

224

www.dacoromanica.ro mai mult, cu cat nici pe arheologul Suruceanu contemporanii nostri nu-1 cunosc aproape de loc. Dimitrie Suruceanu era stranepotul pitarului Casian Suruceanu,ctitorulmanastirii Suruceni, de pe mo§ia si satul lor cu acelasi nume. Tata' scriitorului, si el Dimitrie, a fostpresedintealbiroului de hotarnicie din Basarabia (1869-1875), ajuns la gradul de consilier de stat efectiv si mort la1896. Impreuna cu fratii si copiiilor,acesti Suruceanu alcatuiau o familie destul de numeroasa, cu un oarecare rol in viata oWeasca a judetalui Chisinau, unde erau presedinti de zernstva, deputati etc. Nascut la 1856, D. Suruceanu a inceput sa scrie mai demult, la Odessa. La 1888, in Telegraful Novorosiei" (nr. 4130, 4140, si 4182), el a publicat un articol : La aniversarea de 20 ani a reformei din 14 Julie 1868 in Basa- rabia. Aici trebue sa mentionam, Ca in Basarabia n'au lost serbi decat tiganii ; reforma desfiintarii serbiei, din 19 Februarie 1861, a eliberat si pe acesti tigani, dar numai reforma din 14 Iulie 1868, a desfiintat cu desavarsire, in Basarabia, orice munca obligatorie. In acelasi an si in acelasi ziar s'a tiparitcelalalt articol al Iui Suruceanu :Functionarii Basarabiei si desiatin- scikii Novorosiei. Un studiu §i mai important a aparut la 1892, In Ca- lendarul Novorosiei", despre Tiganii din Basarabia. 0 lucrare cu atat mai insemnata, cu cat Suruceanu era unul din primii cercetatori ai problemei, folosind arhiva particulars a familiei sale, din conacul Suruceni. In anul urmator, el a scris : Despre aprovizionarea populard. Sunt acele articole care le cunoa§tem ; de sigur, a scris si alte. Dimitrie Suruceanu alost membru activ al Comisiei savante a arhivelor din Basarabia. In Operele" acestei Comisii (volum. I, pagina 387), din procesul-verbal al se- dintei din 13 Februarie 1899, aflam despre o importanta comunicare a carturarului nostru, despre raze§ii basarabeni. Iarasi, pe baza colectiei sale de documente, Suru-

16 225

www.dacoromanica.ro ceanu a semnalat vechimea asezarilor razesesti, care se pierde in acele vremuri cand stramosii directi ai razesilor bastinasi se ascundeau de navalirile barbare, In codri. Fe- rindu-se de a da lupte cu hoardele salbatice, acesti stravechi locuitori ai pdmantului nostru trdiau in paduri, in obste mid, ceea ce a incetinit progresul for cultural. Iata de ce, afirma Suruceanu oprindu-se invaziile barbare, scrisul, chiar§ilimba bulgaro-slavona, fard cioc- niri de caracter revolutionar, a patruns In cancelariile Si bisericile romanesti. Cu timpul, razesii au Inlaturat aceste infiltratiuni,fiind principalii pastratori ai romanismului. Sub Indemnul acestei comunicari a lui Dimitrie Su- ruceanu, Comisia savantd a arhivelor a hotarat sä strangd, macar In copii, hzisoavele razesesti, ca sa studieze mai detailat aceastd problema. Din pAcate, Dimitrie Suruceanu n'a putut continua cercetarile sale. El a murit la16' Au- gust 1902. Intr'o sedintd a Comisiei, secretarulei,Ion Halippa, a omagiat memoria celui disparut. De atunci, despre Dimi- trie Suruceanu nu s'a mai vorbit si nu s'a mai scris nimic. In timpul revolutiei din anii 1917-1918, conacul din Su- ruceni a fost pradat, numeroasele manuscrise ale harnicu- lui cArturar basarabean pierind mistuite de flacari.

226

www.dacoromanica.ro CAVALERUL PAVEL GORE Pavel Gore este unul din reprezentantii cei mai In- smnati ai Basarabiei, ca om, frunta§ al culturii §1 al vietii ob§te§ti locale, §i,In sfar§it,cascriitor-istoric,de§i pe acest teren regretatul Roman n'a utilizat nici In parte in- comparabila sa eruditie. Pavel Gore a fost primul, dar §iultimul Cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutulul, a ajuns la o conceptie medievala §i impunatoare a ideii cavalerismului, de neam §i de blazon. Astfel, el a devenit unicul heraldist al Basarabiei, dar §Ial tarn intregi. Intr'o activitate de Cavaler autentic, Gore cauta sa-§i gaseasca un sprijin mo- ral. El visa la o consolidare a cavalerismului in Basarabia, prin infiintarea unei Asociatii a Leului Negru. Acest frunta§ basarabean se trage dintr'o veche familie raze§easca din Moldova, ajunsa la diferite boierii putin asemnate. Cel dintai reprezentant al acestei familii, care merits atentia noastra, este tatal lui Pavel Gore, Gheorghe Gore, care a trait Intre anii 18391909. El a fost notar public la Chi§inau, dar s'a manifestat mai cu seama ca redactor al partii neoficiale a -Buletinului Regional al Basarabiei", ziar prin care Gheorghe Gore a contribuit mult la popularizarea literaturii romane§ti in Basarabia, vorbind despre D. Cantemir, Sincai, fabulistul Donici, Alecsandri, cantecele populare §i altele. Pavel Gore s'a nascut la 27 Iulie 1875 la Chi§inau. A absolvit liceul la Nicolaev, iar facultatea de drept la Pe- tersburg. La 1905, a fost judecator de pace in judetul Or- hei, unde a fost ales deputat al nobilimii. Acest judet era

227

www.dacoromanica.ro o cetate a romanismului, fiind condus de nationalisti ca Mihdita Teodosiu, Pavel Dicescu, Mihail Lazu, Vasile An- ghel9ialtii. Gore s'a casatorit cu fata lui Teodosiu. El a fost ales presedinte al Comitetului de redacfie al SocietAtii Moldovenesti, presedinteal Comisiei Arhivelor din Ba- sarabia si director de Muzeu. La 1912, Pavel Gore a cerut la autocarmuirea locald la zemstvd, introducerea Rm. bii romanesti in scoli. In timpul razboiului mondial, el a condus Crucea Rosie. La 20 Martie 1917, a fost ales vice- presedinte al partidului National-Moldovenesc, iar la16 Mai presedinte al Societatii Culturale Moldovenesti. Dev- supra casei sale din Chisindu, a wait, pentru prima oars, tricolorul. romanesc si tot el s'a adresat cel dintai, la Con- gresul Invdtatorilor, multimiiFrati Romani !" Academia Romand s'a onorat, alegandu-I la 7 Iunie 1919, membru de onoare al ei. El a fost presedinte al Comi- siei Monumentelor Istorice si al Ligii Culturale din Base- rabia. A mai avut Inca multe distinctii, dar nu ele intereseazd posteritatea. Mi-aduc aminte scrie Pavel Gore de prima manifestare a nationalismului meu. Era in 1889, la Nicolaev, unde am fost mutat din Chisindu, la liceul rlasic local. La o lectie de istorie, profesorul,amintind de Romani, a spus ca sunt urmasii ocnasilor romani si cd Dada era o Siberie pentru Roma. M'am Infierbantat si am intrat cu profesorul intr'odiscutie aprinsa,dovedindu-i ca in Roma antica, puterea musculard omeneasca era corespunzatoare electli- citatii din actualitate, adicd motorul general, si ca Romanii utilizau in felul acesta pe ocnasii lor, iar Romani! se coboard din legionarii lor, care cucereau teritorii noui pentru Roma... Apoi, sub imperiu, exilul exista ca pedeapsa pentru cei politici, nu Insd pentru criminalii penal!. A fi nr- mas al lui Ovidiu, nu-i rusine !" Aceste manifestari specifice sufletnlui de Roman al lui Pavel Gore, ne intereseazd In deosebi. Fruntasul basarabean nu se impaca de loc cu epoca

228 www.dacoromanica.ro po iticianismului. Iata ce scria despre Gore, prietenul sau, Sever de Zotta : ,Marile lui calitati devenisera in noua viata nationala al ca'rei ritm grabit nu putea sa-1 urmeze cu enor- mul balast deprincipii, in parte invechite,desi fusese chiar unul dintreprincipaliieicreatori, tot atat cu- sururi, si neputand sa-si mai gaseasca acomodarea cu oamenii noi, cu metodele neobisnuite, Pavel Gore se retrase, neinteles, in marea lui biblioteca. Dar societatea romaneasca nu voia, in justa apreciere a marilor lui calitati, sa se lipseasca de concursul for in noua ei formare, nici de nimbul meritat care inconjura meritele aceluia care stia sa stea drept si sa vorbeasca deschis In fata Regelui si a ministrilor. Zadarnice, insa, au fost diferitele incercari de a-I scoate din izolarea luivoitd, spre a-I purse sa continue activitatea politica, brusc intrerupta, fara vina lui, in vara anului 1917, cand era in fruntea partidului national- moldovenesc. Uzantele, sectarismul, compunerea, conce- siunile partidelor nu conveneau acesteifiriintransigente, in ce priveste principiile, etica si morala, iar exceptii facea numai cu putine figuri reprezentative ale vietii noastre politice, ca Iorga, Matei Cantacuzino, Marzescu, Mehedinli si altii, de al caror sincer patriotism, manifestat in forme o zcidentale, la care tinea mull, era convins". Desi retras din arena politica, totusi Pavel Gore as- tepta sa fie numit Comisar General al Basarabiei. Intre ciornele din arhiva sa, am descoperit proiectul sau de apel, catre cetatenii Basarabiei, la o eventuala numire. Sarcina mea principald scria Gore consta in aceea, ca silinfele tuturor cetatenilor, in grija de binele tariff, si egal de ordinele administrafiilor civile si militare, in limi- tele legaltapi, sa mearga mana'n mana cu aspiratia bi- nelui obstesc. Splendida Basarabie, reunita cu Patria-Muma, frel?ue cat de repede sa devina pp exerpplu stralucitallegali- tatii, ordinei si dreptatii si, totodata, un focar de cultura.

229 www.dacoromanica.ro Indulgent fata de cei care, in lupta pentru binele obstesc, vor comite mici abateri, deoarece numai aces care nu fac nimic, nu gre§esc, voi fi necrutator cu oame- nil necinstiti si speculanti si voi sti sa aplic toata vigoarea legilor fata de cei care considera ca in prezent a sosit timpul sa pescuiasca in apa turbure. Cetateni ai Basarabiei, va chem la munch, la munch cinstita si sincera. La 1922, Pavel Gore scria lui Sever de Zotta, ca Take lonescu dorea sa-i propuna dupa sugestia lui Nicolae lorga ministerul Basarabiei. Dar prietenul sau, Vladi- mir Herta, i-a atras atenlia lui Take Ionescu, ca este convins ca Gore nu va primi aceasta propunere. Pavel Gore, fara a fi autorizat oficial, a avut un rol important in prezentarea Basarabiei strainilor. Iata ce scria el, noun ani dupa Unire : Au trecut noun ani de cand Basarabia a revenit iara§i sub stapanirea nationals romaneasca. In acest rastimp mai multi straini, dintre care unii oameni politici sau de stiinta insemnati, au vizitat Basarabia, ca sa se convinga la fa #alocului despre starea adevarata a lucrurilor in aceasta provincie nenorocita. Personal, am facut tot ce era in putinta mea, ca sa arat acestor straini, starea reala si adevarata a lucrurilor, in ce priveste istoria si etnogra- fia Basarabiei. Multi ofiteri strain!, profesorul Martonne Si alti reprezentanfi cu care am avut prilejul sa ma pun in contact, au vazut la mine aril, documente, harti geografice si allele, privitoare la drepturile indiscutabile ale Romaniei a supra Basarabiei, ascultand cu cel mai mare interes si cu o atentie neobisnuita, pentru mine, toate des- lusirile necesare". Aceasta activitate, marele carturar nu o considera decat o simply datorie de Roman. Pentru cercetarea trecutului Basarabiei, el propunea instituirea unui cerc special de studii, care sa publice o amply monografie a provinciei. Sugestiile sale nu s'au realizat 'Ana in prezent.

230 www.dacoromanica.ro Am publicat protestele lui Pavel Gore, impotriva colonizarii Basarabiei cu elementele straine. Era un adversar al metodelor politice si lupta fati§ Impotriva politicianismului dezastruos. Intarziind la gard, unde trebuia se -1 Intampine, la 1919, pe profesorul Nicolae Iorga, Gore se scuza : Imi pare rail ca n'am reu§it sa vä vad la gard, dar cai nu am §i, nefiind democrat" la putere, nu am nici automobil". Mai mult decat operele lui tiparite, ciornele diferitelor documente ce le-am publicat in Noembrie 1937, in revista Din trecutul nostru", din Chi§inau, ilustreazd sentimentele neuitatului patriot Pavel Gore. La 3 Februarie 1923, el scria: Pretutindeni soldatul roman a ras cu baioneta ten- cuiala straina §i, curatind suprafata, a deschis §i a aratat lumii intregi, frescuri vechi, adevarate romanesji... Asa a luptat, fare nicio deosebire de partid sau class, sub conducerea Marelui nostru Conducator, poporul intreg, in clipele grele pentru existenfa si independenta lui. Vom fi numai loiali, drepti §i sinceri, dacd ne vom aminti in mornentul de fata despre Augustul nostru Rege, care a dat Natiunii si chiar lumii intregi, dovezi stralucite de abnegatie nemarginitd §i de tarie sufleteasca:neclintitd, §i despre Augusta noastra Regina, care In zilele negre a Stiut sa fie o adevaratd consolatoare a suferintelor §i cea mai zeloasa tamaduitoare a durerilor ostwrlui nostru". Pavel Gore a murit la 8 Decembrie 1927, la Ch4indu. El a fost inmormantat langd bisericaSf. Ilie, unde o modesta cruce de lemn strajue§te uitarea. Ultimul salut a venit sa-i aducd profesorul Stefan Ciobanu, care aratase, intr'un discurs, cd atata lipsd de atentie nu s'a observat nici macar la Inmormantarea unui comisar de politie I Dar atata §tiinta fdra nevoie de a se arata §iatata valoare dispretuind a se dovedi Inaintea judecatorilor pe care-i da vremea, nu se va mai Intalni In acea Lard" a scris Nicolae Iorga, despre Cavalerul Pavel Gore.

231 www.dacoromanica.ro IORGU BALS

In anul 1814, Scarlat-Voda Kallimah a iscalit la Iasiun hrisov, prin care i se confirma ilustrei familii boieresti Bals originea din Domnitorii Montenegrului Balsici. De-a fort asa, nu se stie, dar legendarul boier Iorgu Balsse simtea inteadevar urmas al Domnitorului Balsa,al renumitei familii del Balzo de Neapole si al vechilor conti de Baux din Provensa. La mosia sa,Albinef, se pastra portretul unui pictor francez, reprezentdnd pe venerabilul Bal- tazar, unul din craii dela Rdsdrit, venni sa se inchine lui Hristos, la Bethleem, si el un stramos al... Balsestilor. Dar oare avea el nevoie de toate acestea, daca mama-i era Sturdza, bunica Mavrocordat, strdbunica Caritacuzino, iar el era urmas al tuturor Domnitorilor Tarilor Romdnesti si al Imparatilor Bizantului. Iorgu Bals s'a nascut la 1805, in familia visternicului Alecu Bals. A studiat laIasi, apoi instraindtate,si la varsta de 22 ani, intors In patrie, a lost numit la 1827, de catre Ionita-Vodd Sturdza, vel-aga de Iasi prefect de politie. In Basarabia, pe atunci locuia unchiul sau, sambelanul Iancu Bals, mosier mare din Gura-Galbend, proprietai in vechea Moldova dintre Carpati si Nistru a peste cloud sute de mii de hectare de pdmant si un om cu multd influentd la Chisinau. El 1-a chemat acolo, la 1828, pe nepotul Iorgu, care, obtinand cateva mosteniri, a ajuns probabil cel mai bogat mosier al Basarabiei. Iorgu Bals a incercat totusi slujba imparateasca. Asa era obiceiul timpului. Chiar anul stabilirii la Chisinau, s'a

232 www.dacoromanica.ro Inscris functionar la ministerul de externe, la departamentul Asiei, de care la inceput tineau multi reprezentanti ai administratiei din Basarabia. La 1830 a fost trimis in calitate de al doilea secretar la legatia rusa din Grecia ; doi ani mai tarziu, insa, parasi postul. Iorgu Bal§ s'a Tutors la Chisinau. Boierulsi-a clAdit aici unul din cele mai frumoase palate, in coltul bulevar- dului Alexandru cel Bun §1 al strazii general Bro§teanu, in cele din urma localul conservatorului Unirea". Vara o petrecea la mo§ia Albinet,dar prefera viala dela Viena si Paris. Odata s'a §i dus la Petersburg, unde si-a inchiriat o casula modesta In apropierea palatului imperial. Doar nu putea un Bal§ sd locuiasca departe de Curtea Maiestatii Sale ! Intro saptamana-doua, casa a lost refacuta Inteun hotel parisian, iar deoarece proprietarul pro testa la inceput, cand casa se distrugea, casuta i s'a redat tot a§a de modesta, dupd expirarea contractului de inchiriere. 0 impresie mai stralucita a produs-o 'MA Bal§ la Viena, unde cheltuielile acestui faimos nabab alOrientului au atras mirarea tuturor. La 1833, boierul s'a casatorit cu frurnoasa Rallu Kal- limah, tanara de 17 ani, fata Beizadelei Joan Kallimah Si a Domnitei Roxandra Moruzi.Lis'au nascuttreifii : Gheorghe, Vladimir si Alexandru, si doud fiice : Ecaterina Ghica si Olga baroana Dortmann. Educatia fetelor, iubito- rul parinte a Incredintat-o unui guverneur" strain, care le insotea chiar la plimbare. Bal§ nu era frumos. Burta-i era a§a de mare, ?mat necesita un intreg aparat de curele, care se Linea legat de gat. Se vede ca sotia sa nu era nici ea Incantata de calitatile fizice ale distinsului ei barbat. La Odessa, ea I-a cunoscut pe renumitul tenor italian, contele Giuseppe Mario de Candia, pe care 1-a §i insotit in strainatate. Mahnit, boierul a plecat la Paris. Cateva zeci de mii hectare de pamant au fost vandute In judetul Tighina, o

233 www.dacoromanica.ro neInsemnata parte a averii sale fabuloase. De altfel,in acelasi judet, Intr'un proces cu vacluva dragomanului Dinii- trie Moruzi, decapitat de Turci in urma cedarii Basarabie;, Balsestii au mai pierdut cateva mii de hectare. Oare ce-i 'Asa aceasta lui Iorgu ? El, care isi aducea la Albinet artisti dinItalia, servi- tori din Anglia, care Isi trimitea rufele de spalat la Paris, iar cand, laNice, s'a suparat pe catelusul sgu credincios, 1-a expediat acasa, in Basarabia, intr'o caret6, escor- tata de slugi. Asa calatorea catelul lui Bals 1 Nobilimea Linea la acest boier inimos si ospitalier din fire. La Chisinau, In actuala strada Viilor (unde se Malta palatul Fundatlilor Regale), se afla admirabila vita Raz- dolie", unde coconu Iorgu inveselea pe prietenii sai. Iar celor care II serveau, si acestia erau cam numerosi, le daruia cate... o mie-doua de hectare de pamant. Mosie- rii Gonata si Semigradov, la el si-au facut avere. Bals a fost si un darnic binefacator, fondator al celui dintai orfelinat din localitate, organizat pentru 100 de copii ; el a donat o casa, 10.000 ruble si a instituit o subventie anuala. Boierul a si inceput sa cladeasca casele orfelina- tului, in cele din urma ajunse proprietatea facultatii de agronomie, din cartierul Muzeului. La 1844, Imparateasa Alexandra a luat institutia sub patronajul sau, iar epitroape au Post : sotia lui Bals, sotia vice-guvernatorului Ciricovici, nascuta contesa Carolina Rzewuski (sora Evelinei de Bal- zac), !And la moartea sotului ei la 1846, apoi Ecaterina Rosetti-Roznovanu, nascuta Ghica, ctitora bisericii din Lip- cani (lefin), iar la 1847 s'a inapoiat din strainatate d-na Ms. La 1850, Iorgu Bals a lost ales maresal provincial al nobilimii. El a Post reales pana la moarte, Intamplata in Septembrie 1857. La Albinet, mosia sa din judeful Balti, pe atunci denumit finutul Iasi, gasim un mormant cu urmatoarea inscriptie : Aci se odihneste intru sfarsit Iordache Balsa. Si voi vedea pe Fiul omului sezand de-a dreapta puterii".

234 www.dacoromanica.ro 0 VIATA DE OM Secolele traiesc to istorie numai datoritd anahronismelor lor. Oscar Wilde Era In ziva de Anul Nou al unor vremuri demult scurse in Basarabla veacului trecut. Dintr'o caretd adancd, o voce rasund : Paval, a, Paval I Cate cart! ne-au Minas ? Doug, conaple. Valet de pica §i dama de inimg. Era spre seara. Cincizeci de vizite le-a facut boierul Si credinciosul sau Paval, in cincizeci de case la sase cate o carte, dar nu de vizitd, ci de... joc. Boierul Aristide Panait Sinescu deschise ni§te ochi mar!, apoi scoase peruca de pe cap§istriga §i mai tare : Sdriti, oameni bun! I.. Ma tale fdra cutit. Acasa, do- bitoculeI... Era primul an cand conu Aristide n'a fAcut vizite. A doua zi a §i chemat trei doftori §i s'a imbolnavit Mu de tot, a§a ca i s'a scuzat lipsa dela datorie. Dar duduia Md- rioara Russo, cea care cuno0ea totul, i-a stricat povestea §i a doua zi intregul Chi§inau vorbea numai de cartile de joc, pe care le-a lasat Sinescula totiboierii. Se zicea chiar, pe urmd, ca aceste carti au§iprezis unora soarta. Aristide Sinescu poveste§te contemporanul M. C. Zozulin, *eful cancelariei guvernatorilor Basarabiei, era un om foarte original. Cu toate ca a facut liceul§i a ca- Merit prin strAinatate, era un agramat din cale afard, In special nu putea sa se impace cu cuvintele radicale.Ii placea grozav societatea de generali, cdrora le facea toate gusturile, mai ales daca erau guvernatori. De aceea, ocupand

235 www.dacoromanica.ro mereu asa zise ,,posturi" onorifice, era decorat cu ordine si diferite medalii marunte. Pe uniforma lui se vedea pana si steaua sarba Takova" si nu din cauza ca arfi stiut macar un singur cuvant sarbesc, ci pentruca era in termeni buni cu mama maresalului nobilimii, Ion Catargi, care, printr'o ruda a sa, generalul Catargi, unchiul Regelui Milan dinspre partea rnamei, impartea aceasta decoratie in dreapta si in stanga. Maresalol a primit acest ordin clasa I, iar alte clase, mai mici,le-au primit prietenii sai. De cele mai multe ori, nici ei nu stiau pentru ce au fost deco- rati. A fost nostim, cand ministerul de externe a intrebat pe unul din ei, locotenentul in rezerva Lerche, pentru care merit i-a fost conferitordinul Takova". El a umblat pe la toti prietenii sai,intrebandu-i ce sa raspunda. In cele din urma, dupa sfatulgeneral, a hotarit sa raspunda ca ordinul 1-a fost acordat in semn de deosebita apreciere din partea Maiestatii Sale Regelui. Ministerul s'a multumit cu acest raspuns,linistindastfel pe toti,chiar pe Sinescu, care, spre batranete, mai scoase dela un consul persan, pentru un peke de cateva sate de ruble, o stea a Leului §i a Soarelui. Dar n'a purtat-o, eaci au ras mult prietenii. Lui Sinescu ii placeau trasnaile : ba avea chibritelnite cu haraituri, ba port-tigaret cutigari care sareau din el, ba chiar o papusa neobisnuita. In salonul sau era un mor- man intreg de asemenea raritati, incat unit dintre servitorii sai ii cereau socoteala si fugeau din cauza ca trebuia sa le stearga cu bagare de seama, ca sa nu se umple de praf. Totusi, toti tineau la el, pentru marea lui bunatate si, poate, pentru faptul ca f urniza material pentru barfeli. Aristide Sinescu era nefericit. Elegant imbracat, prototipul unui dandy englez imbatranit si usuratec ca un parisian, boierul finea numai la onoruri. Cand au aparut foto- grafiile, el se ingrijea de grupuri marl, care sa imortalizeze pe contemporanii sai generali si guvernatori, stand alaturi de el.Era insa nenorocit din cauza unei dragoste. El s'a despartit de sotia sa, Ecaterina, f ata mo§ierului

236 www.dacoromanica.ro Iordache Tomulet, pentruca bdiatul nou nascut pretindea Sinescu nu-i apartinea. Sofia sa a trecut in Romania, unde s'a mdritat cu un colonel din armata romans.- Sinescu, care nu divortase de ea formal, afland despre casatorie, a spus pe dataprietenilorsaica recentul barbat al sotiei sale e un om excelent §i ca el nici nu spera ca ea s'ar putea marita cu un om atat de bun. Pe fiul sau, viitorul general, nu 1-a recunoscut totu§i toata viata §i, ca sä-1lipseasca de mo§tenire nu indraznise sa renunte formal la bdiat §i-a vandut mo§iile, (land baniisurorii, Elena, vacluva fara copii a mo§ierului Gafencu. La o varsta nu prea tanara, boierul s'a indragostit de o cocoana foarte frumoasa, Maria Ziloti. La un bal, la Roma, aceasta basarabeanca a cucerit intreaga societate italiand, aparand inteun costum care-i dadea un farmec de creaturd a unuiBoticelli. Si cum Sinescu era §i el un urma§ al Romanilor, s'a indragostit patima§ de Maria. Zile intregi petrecea incasaospitalleraa familiei Ziloti §i privea cu multa evlavie la Maria...lui Boticelli. Nu era niciun bal, care s6-1 scape. 5i ce frumos inaugura el balul, in sunetele polonezei lui Oginski. Inainta cu prima pereche,chiar infafadoamnel guvernatoare, deoarece intr'un grup cu el mergeau fiicele stdpanei,fetite mici Si dragala§e, in rochite roz Si purtand coronite verzi pe cap. De sigur, imediat fetifele se duceau la culcare, insd acest dans era a§teptat cu nerabdare de cei doi respectabiliin peruci Sinescu §i Scarlat Pruncul. Am spus, insd, ca Sinescu era nefericit in dragoste. Au trecut serbdrile §i balurile la Catargi, Cantacuzino, Ke§co, Krupenski, Moruzi, Donici, Katacazi, Ra§canu-Dero- jinski, Cristi, Suruceanu, Russo, Ki§inski, §i in ajunul Pos- tulni Mare, it intalnim lard§i la Ziloti. Chi§inaul dansa poloneza, valsul, polca, mazurca, ca- drilul,lancierul...Insd VIddica-Arhiepiscopul veghia§i 1, ca in ajun de post. la miezul noptii,stafiiledansului rdsfatat sa nu mai apara.

237

www.dacoromanica.ro O perecheinainteaza in contre-danse. E Aristide al nostru §i cocheta Maria... lui Boticelli. Peste cateva minute balul se termina : ceasul din sufra- genie arata miezul noptii. Boierul, in farmecul dansului, uita de post §i peste cateva clipe declara cocoanei : Mai dansam cloud ceasuri !... Ceasul arata... ora zece... Sunteti Iisus Navin, exclama surdzand cocoana, aducAnduli aminte de profetul care a oprit soarele. Sinescu insa nu prea cunoa§te Biblia. Intrigat de comparatie, el f uge la Alexandru Rani: Sandule, cine -i Iisus Navin ? Intreaba el. Hm ! Un jidan batran ! raspunde acesta ca sa scape mai lute. Ceasul arata...unu. Cine 1-o fi mi§cat ?...Sinescu a plecat *i nu mai vizita casa lui Ziloti. Jidan batran" I iata rasplata pentru dragostea sa. Rau e cand nu cite§ti Biblia I A§a s'a terminat romanul Cavalerului Leului §i Soa- relui cu Maria... lui Boticelli. Dar viata inainta mereu. Aristide Sinescu ImbatrOnea. Nici cilindrul sau din Londra, nici paltonul din pene de pasari" nu mai interesau pe nimeni, nici pe Marioara Russo chiar. Se maritase §i ea. Boieruli§i mai pdstra un obiceiu din tinerete :se ducea la opera. Pe cand era tanar, admira opera la Paris §i Viena. In loc sa faca studii, se ducea Ia teatru, fncat bunicul sdu, §atrarul Andrei Sinescu, 1-a chemat inapoi acasd, cad zicea ca baiatul vrea §i el sa ajungd artist, §i e amorezat de o vedeta". Parc'am trai astazi,in epoca cinematografului. Fapt este, ca in teatrul lui Grossmann, unde aparea pe scend opera italiana§iarti§tii din Ia§i§iOdessa, Aristide Sinescu avea un fotoliu permanent. Intr'o seara, pe cand se ducea Ia teatru, i s'a spart oglinda. Multe necazuri prevestea boierului superstitios aceasta intamplare. Batranul Paval conducea el insu§1 careta.

238 www.dacoromanica.ro In fafa teatrului, un politist mai tanar, observa cloud carete Inaintand, una mai departata apartinand guvernatorului. Faceti loc ! striga politaiul si careta lui Sinescu n'a putut sa se opreasca, deli era la rand. Paval intoarse caii si voia sa se apropie a doua oars. AcasaI ordond boierul mandru. Nimeni nu-1 auzise 'Ana acum vorbind asa de hotarlt. Batranul Sinescu statu trei zile acasa, fara satie ce sa faca. Sa-1 provoace pe guvernator la duel, nu putea ; guvernatorul nici nu cunostea intamplarea. Dar nici sa se injoseasca in discutie cu un polifai. Razbunarea trebuia sa fie find. In casa surorii sale, Elena Gafencu, Sinescu aranjaun bal bal de prohod pentru el, care pleca mahnit in patria stramoseasca, Moldova lui. Elita Chisinaului era invitata in intregime si toti vorbeau numai de ultimul bal al lui Sinescu. Trancanelile de salon ajunsera la guvernator, consilierul de stat efectiv Modest de Coniar. El nu era invitat I Nici surorile sale, tantes Melanie si Eugenie. In seara aceea guvernatorul nu mai canta asa de frumos din violoncel, deli serata era bine reusita. Prietenul sau, magistratul Gulac-Artimovski viorist ii povestea ce auzise la Cercul Nobilimii, despre balul de Duminicd. Guvernatorul nu stralucea in desteptaciune. El ar lasa poate sa treacd ofensa ce i se pregatea, dar surorile ? Ele au clarificat cazul si pe un camp neutru... armatele sidiplomatii s'au intrunit. Cocuana Elena Gafencu trata pentru frate, iar tantes Melanie si Eugenie pentru guvernator. Rezultatul a fost impacarea taberilor, iar tapul ispasitor politaiul sarguitor. Avea familie mare, sotie cu sapte copii, care venird la Sinescu ceara iertare. Aristide cel drept a fost si boierul nostru, un oin bun din fire. El a dat o tiduld catre prietenul de Coniar si in- cidentul s'a rezolvat. Insa urmarile au ramas Balul de prohodtrebuia sa aiba loc. Desi in prima pereche Inainta guvernatorul cu Elena

239

www.dacoromanica.ro Gafencu, iar in a doua Aristide cu tante Melanie, totusi in fata opiniei publice, el s'a decis sa piece la stramosi", in Moldova. N'a vrut sa mearga cu trenul, ci incareta, cu noun cai inhamati, cum calatorea de obiceiu pe vremuri. Ajuns la Iasi, n'a putut sa stea nici acolo in lin4te, si s'a inapoiat, molcom. In Romania, acum doi ani a murit fosta-isotie, iar baiatul, pe care fatal vitreg ii adora, trebuia sa termine anul acela scoala militara. Cu cateva luni inainte de a muri, batranul a obtinut rangul pe care I-a dorit cel mai mult : gradul de general de consilier de stat efectiv. In urma sfatului sotiei guvernatorului Sebeco, careia ii servea de informator de barfeli, fusese numit in comitetul unuia din azilurile din Peters- burg, unde isi platea regulat cotizatia timp de cativa ani. In cele din urma, daterita ostenelii doamnei Sebeco, a fost trecut la pensie si inaintat la gradul de consilier de stat efectiv. A poruncit numaidecat servitorilor sa-i spund excelenta", si gardianul de polifie,care avea postul in apropiere de casa lui, facea in fiecare zi drepti", inaintea lui. Sinescu a spus secretarului comisiunii guvernamentale a bauturilor, unde maresalul Catargiiipusese in locul sau, ca de azi inainte", fiecare cuvant al Jul sa fie trecut in proces-verbal. Din fericire, secretarul n'avea ce sa treaca, pentruca Sinescu nu des.-hidea gura in timpul discutiilor. Era prin Mai 1886, cand batranul a si murit. Numai Intr'un album in catifea de altadata, care aparfinea Marioarei lui Boticelli", o poezie poarta semnatura lui ,,Aristide Panait de Sinesco". A transcris-o un scrib special, dar a scris-o...lordul Byron, si numai modesta iscalitura estetot ce-a ramas dela bunul si nobilul Ca- valer de Sinescu. ...C'est une grande avantage de n'avoir rien fait, mais it ne faut pas en abuser "...

240

www.dacoromanica.ro ROMANCIERUL DIN DANUTENI

Debi numele lui Constantin Moruzi a 0 intrat In istorie, iar feciorul salt, Dimitrie, este un valoros scriitor al nostru, totgi Inca nu demult acgti Moruze§ti au fost lipsiti de biografii. Printul Constantin Moruzi a fost unul dintre principal! initiatori ai revolutiei din 1848. In Martie 1848, el a participat la §edintele conspiratorilor §i la prezentarea unei petitii a boierilor catre Mihail-Voda Sturdza. La Pechea, Baltatesti §i Hangu, frail Moruzi, Cantacuzino §iCatargi pregateau o rezistenta armata. Se zvonise ca judeful Tu- tova a fost organizat de Constantin Moruzi §i Vasile Ghica. Cand fratele lui Constantin, Alecu, a fost prins, guvernul se temea de incercarea printului de a-I elibera en ajutorul bandelor formate. S'a dat ordin ca Moruzi sa fie adus, viu sau mort. Ranit §i arestat in padurea dela Barbgi, printul revolutionar a fost expulsat peste Prut. El a plecat la Odessa, unde, in costum spaniol, iii etala frumusetea, din balconul hotelului Londra". Doamnele incercau un pele- rinaj1i,din gelozie sau din tristete ca a emigrat, sotia sa, Domnita Catinca, nepoata lui Ioan-Voda Sturdza, dupa un vechiu obiceiu,gi-ataiat parul. Mihail-Voda Sturdza parasgte Cara §iprintul Moruzi se intoarce in Iasi, unde e ales Domn Grigore Ghica, prietenul sau din copilarie, dargirivalul in viafa romantica a timpului. Cativa ani mai tarziu, Moruzi se cearta cu Dom- nul. Cauzele sunt multiple :intrigi politice §i amoroase. In orice caz, Ghica 11 declara agent al strainilorsi,pe vremea razboiului Crimeii, in Noembrie 1854, it expulseaza in Ba-

li 241

www.dacoromanica.ro sarabia. Impreuna cu sotia sa si micul Till viitorul romancier Dimitrie Moruzi, printul Constantin trece Prutulsi soseste la Chisinau. Feciorul sau descrie aceste evenimente intr'un excelent roman : Pribegi in Cara rdpitd. Intre timp, Grigore Ghica parasise si el Iasii§iTeodor Bats ajunge Caimacam. Era momentul ca printul Moruzi sa se intoarca In Moldova, pentrua -sirevedea rudele§i a-§i recastiga averea pierduta. Dupa o primire grandioasa, prin. tul s'a instalat in palatul soacrei sale, vestita cocoana Mar- ghiolita Rosetti-Roznovanu. Il vedem din nou la smasa nebunilor", cum supunea ironic sotia sa inconjurat de Costache Negri, Lascar Raducanu, Kostaki-Epureanu, Cuza, Mihail Kogalniceanu si altii. Se soptea ca Moruzi ar putea sa ajunga Domn. Dar, tocmai el a lost acela care 1-a propus pentru prima oara pe Alexandru Cuza, candidat la domnie. Dincolo de Prut, in Basarabia, chiar pe malul raului si in fats castelului boierilor Roznovanu, din Stanca, Con- stantin Moruzisi-acumparat mosia Danutenii, unde s'a asezat definitiv. El venea adeseori laIasi,ca sa se intal- neasca cu Voda, sausa'viziteze pe Marghiolita Roznovanu, pe Toderas Bals, pe Didita Mavrocordat§ipe attn. La detronarea lui Cuza-Voda, printului Moruzi nu i-a lost greu sa convinga pe cocoana Marghiolita sa incerce a dobandi Coroana Moldovei pentru unicul ei fiu, Nunuta Roznovanu, fecioruli nepotul unor pretendenti la domnie. Incercarea de rascoala, organizata de Moruzi la 3 Aprlie 1866, a dat grey, Meat pentru a treia oara§iultima, rebelul print a trecut Prutul murind, 20 de ani mai tarziu, In Basarabia, Romancierul Dimitrie Moruzi,fiul neastamparatului Constantin, s'a nascut la Iasi, la 1850. Evenimentele copilariei sale si ale educatiei primite la liceul Louis le Grand" din Paris, le putem afla din romanele autobiografice :Instrcii- natii si Pribegi in turd rdpitd. In calitate de translator, atasat pe langO comandantul ostiril ruse, Dimitriea participatla razboiul din 1877. Regele Carol I 1-a decoratcu Crucea de ofiter al,Stelei

242

www.dacoromanica.ro Romaniei". TanArul, crescut In Franfa, nu se Impaca de loc cu stapanirea straina din Basarabia. Casatorindu-se, Impo- triva voinfel parinfilor, el se hotari sa se Intoarca in patrie. Astfel, la 1882, Moruzi a cerut s ise recunoasca ceta- fenia romans. Dimitrie Moruzi a fast numit administrator al plasei Constanta, apol subprefect la Sulina, unde a avut o activitate destul de frumoasa. Totusi, la 1895, intriglle politice ale frafilor Statescu 1), 1-au silt sa se retraga din serviciu. Catva timp II sprijinea varul sau, Regele Alexandru Obre- no vici al Serbiei, care si-a sfarsit tragic domnia, in Iu lie 1903, incat, in varsta de 53 ani,Moruzi atrebuitsalt caute o posibilitate de ca5tig, scriind literature. El reprezinta scrie Mariana Conta-Kernbach in literatura noastra, idealurile9ifelul de a gandi alclasei sociale boieresti, a5a de putin cunoscuta, mai ales In lite- ratara ultimelor decenii, contribuind astfella intregirea mentalitafii romanesti, pe care o fixeaza epoca de fafa. El e martorul ocular al unor vremuri de prefacere, prin care a trecut atat Statul, cat si neamul nostru, si este un adanc cunoscator at faranimii, in mijiocul careia a trait cea mai mare parte din viata. Toate acestea fac din opera sa un prefios si imbelpgat document, din care se desprind nenumarate probleme social-culturale, dar tarmurite91°bin- tiv infafi5ate. Dar meritul literar e Inca mai mare. Un stil curgator 9isobru, simplu si limpede, descrieri de nature pitoresti piproaspete, care ne pun sub ochi poezia naturii Insasi, pururi mIreafa tai senina. Apoi imagini sugestive, carac- terizari cu mult relief, situ3fii prinse cu vioiciune91acel humor atat de simpatic, care rezulti dintr'o Intorsatura a f razei, on dintr'o schimbare neasteptata In oranduirea cu- vintelor. CM despre limbs, e curat romaneasa, pe alocu-

1)Aceltifrati, Paul QI Eugen Statescu, purtau pe comAilnta for si distrugerea carierel de magistrat a unui altscrlitor basarabean, Grigore Cretu-Cretescu (1853-1933).

243

www.dacoromanica.ro rea chiar moldoveneasca, mladioasa §i fermecatoare, ca In, cele mai iubite bucati ale lui CreangA... Ca scriitor, Dimitrie Moruzi face parte din generetia 48-tista. E ultima licarire a spiritului acelui patrunzatorsi- luminos, vioiu straveziu, pe care-1 Intalnim la contemporanii lui Alecsandri. E aceea§i privire larga, care Imbrati- §eaza o intreaga epoca, aceea§i obiectivitate In carackri- zare §1 aceea§i gluma lipsita de rautate§1amaraciune.. Dimitrie Moruzi e un clasic §1 un optimist, deli e contemporan cu Eminescu §1 cu cei mai intransigenfipesimisti.... Dimitrie Moruzi e necontestat o inteligenta deosebita,. care patrunde adanc, un sufletcare vibreaza puternic,. Insu§indu-§iatatdurerea,cat §i bucuria celor din jurul. sau. Mai mult :face parte dintr'o class socials care dis-- pare, care sufera din cauza timpurilor noui §i starlide. lucruri aduse de intocmirile dintre 1859-1866. Totu§i, nu e un adevarat inadaptabil" indurerat, ca eroiilui Bra- tescu-Voine§ti, deli traie§te in acela§i mediu, in acelea§i, Imprejurari ca §i dan§ii". Romanele lui Moruzi, care ar fi trebuit reeditate in prezent, sunt :InstreilnatitsiPribegi In Lard rdpitd, publicate la 1910 §1 1912. Dragostea lui Nicolae Iorga, fata de tot ce venea sanatos din Basarabia, treze§te in Dimitrie- Moruzi amintirilecare se revars1 In aceste scrieri. Dupa moartea sa, apare al treilea roman : Moartea lui Cain. Prin scrisul sau, Moruzi luptapentru Basarabia romaneasca., A§ezandu-se, batran §i bolnav, la Tatara§iidinIasi,el colaboreaza la revista locals :Unirea femeilor romane" §i la gazeta nationalista : ,Unirea ". In Mai 1912, lacen- tenarul pierderii Basarabiei, aceasta re vista dedicaun numar : rapirii Basarabiei". Ca un protest, tocmai atuncise tipare§le romanul: Pribegi in taro rcipit& In revista Uni- rea femeilor romanem, din 1913, s'au mai publicat admirabilele sale fragmente: dupa auzite §i amintiri personale",. despre Ia§ii de odinioara :Curtea Domneascd dinThai., Ultta Mare 61 Podul Verde. Farmecul povestirii intrece pee

244

www.dacoromanica.ro "toti predecesorii sai, incat din inima regretam ca aceste margaritare ale Iasi lor de altadata nu s'au retiparit intrun volum special. Dimitrie Moruzi moare la 9 Octombrie 1914, Ia Iasi. Mormantul sau, cu totul uitat, 11 gasim la cimitirul Eter- nitatea". I se face insa o frumoasa inmormantare, Ia care marele sau prieten, profe.sorul A. C. Cuza, pronunta o cu- vant4re vibrantd : Prozator de talent si poet, nimeni altul ca dansul nu a stiut sa ne zugraveasca trecutul imediat, mai ales al vietii boierilor din aceasta parte de Ora, a Moldovei, pe care atat a iubit-o. de pe vremea luptelor pentru Unire si a intrecioetiirii formelor noui, cu formele vechei culturi patriarhale, care astazi pare un basm. Cugetator si sociolog, el era patruns de adevarul in- vataturilor crestine, pe care le-a aparat in toata vitasa,- -cuevlavie pentru traditiesicultul sfintei noastre Biserici siscrisul sau intreg e Insufletit de o seniimentalitate reli, gioasa adanca, izvorild din convingeri teoretice nestramutate. Publicist politic, el a fost un barbat cu vederi gene- roase, cu idei inteadevar nationalfste,susfinand cu infla- carare drepturile romanesti ale basarabenilor sai, mai ales, siluptand cu pana lui agera, libera si independenta, pentru realizarea marelui ideal al unirii Romanilor, care a fost ,crezul intregii lui vietisigandul sau cel din urma". Aceste cuvinte ale profesorului A. C. Cu7a ar fi trebuit sa trezeasca in amintirea nciastra o dragoste si mai mare fata de patriotulsiromancierul Moruzi. Inca o observatie: Dimitrie Moruzi a fost unicul scriitor at carui nume se leaga strans de suburbia Tatarasi, din Iasi. Dar casa lui a disparut. Ar fi de dorit,fata de metnoria valorosului romancier si fruntas moldovean, caruia nisi inparcul Copou nu i s'ainaltat un bust,ca Ateneul Cultural din Tatarasi sa-i poarte numele, ca o pioasa aducere aminte a trecerii lui chinuite prin zidurile iclinspre rasarit ale Cetatii Moldovei.

245 www.dacoromanica.ro Cand, acum catva timp, scriind despre Dimitrie Mo- ruzi, am aratat necesitatea retiparirii romanelor acestui pe nedrept uitat scriitor, mai multi prieteni mi-ausicerut sa pregatesc pentru tipar o noun editie a principalelor doua romane ale acestui scriitor :Instreiinatii §i Pribegi fn Cara rdpitei. Avem in fata noastra editia II, revazuta §i indreptata de insu§ autorul", a romanului Instrainatii, aparuta la Bucu- re§ti, la 1912, doi ani dupa prima editie. Este un roman, care poarta un subtitlu : studiu social in forma de roman (1854-1907)", iar in ajunul mortli sale, autorul insu§i, vorbind despre Instrainatil, a spus : romanul acesta care nu este roman..." Ce-a scris Dimitrie Moruzi : romane, studii sociale sau memorA istorice ? De sigur : romane, al caror izvor a lost, insa, o viata traita, ceea ce mareVe valoarea creatiei.Memorialistul e depa§it de literatul Moruzi, darpentru memorii istorice opera ar fi prea subiectiva. Cum am §i aratat,Moruzi a cunoscut multe in viata lui, despre care nu Linea sa vorbeasca ; de aceea, rugatsa-siscrie macar o autobiografie, bietul batran n'a putut sa se ridice la o sinceritate de sine insu§i", §i putem regreta acest fapt,deoarece el a lost un admirabil memorialist, pe cand, in roman, unele discutiiteoretice §i polemici, pricinuiesc greutati de stil, mai corespunzatoare unui studiusocial sau unui pamflet. Romanul Instrainatil, ar fi cel mai u§or de retiparit. Al treileasiultim roman : Moartea lui Cain (1914), intru catva it repeta. Analizand romanul Si eroulsat], Agapie Varlaam, Mariana Conta-Kernbach afirma ca acesta este un adevarat personaj de roman, avand toate trasaturile care pot alcatui un sufletdeplin caracterizat, un individ anumit, traind Inteun mediu anumit, lucru care se poate spune de toate personajele din Instrainatil, care e farain.. doiaia unul dincele mai bune romane istorico-sociale romane§ti...

246 www.dacoromanica.ro Despre Dimitrie Moruzi romancierul, sa vind sa vorbeascd Si altii. De sigur, romanul trebue sd fieretiparit, redactat de un bun cunoscdtor al viefiiIa Olor de odinioara, cum ar fi, de pilda, romancierul Teodor RaFanu. Spre deosebire de Pribegi In lardreipitei, romanul Instrainatil nu necesita prescurt1ri §i refaceri mari redaclionale. Sd ne oprim Insa la valoarea istorica-sociald, sau me- morialistica a romanului. InPrecuveintare,Moruzi subliniazdcd, cuvantul In- strainatii, nu cuprinde nicio dojand. E §i de inteles, deoarece romanul e luat, in build parte, din viafa familiei autorului InsuO. Ca §i Pribegi in Cara reipita, romanul se incepe in anii 1853-1854, cand in Moldova domneVe Gri- gore Ghica, care tocmai atunci expulseaza pe tatAlscrii torului nostru, din tard.Viata acestuia incepand insa sub domnia lui Mihail Sturdza, Moruzi i-aduce aminte §i de acea perioadd, cand tatal sau a fost unul din conducatorii revolutiei din 1848. Este una din cele mai frumoase carac- terizari memorialiste. In capitolul III, se vorbe§te de fata hatmanului Agapie Varlaam,Profirifa. Ea a crescutintr'un mare §ifoarte scump pension din Lvov, unde invdta DiditaRosetti (viitoarea sotie a hatmanului Nicu Mavrocordat) *i fetele Bezadelei Nicolae Sturdza, printre care, Catinca, mama lui Dimitrie Moruzi. Tot4, in Profirita, mai mult recunoa-- tem pe matu§a autorului, Profirifa §i ea, maritatd cu mo- §ierul basarabean Kevo, §i pe fetele el, crescute §i ele in strainatate. 0 paging. din cele mai frumoase de evocare, din intreaga literaturd, este capitolul urmator : 0 lume dispeirutei. Balurile de pe atunci I scrie Moruzi ce frumoase §i bogate erau I Cu toate ca eram prea copil, ca sa pot lua parte la ele, le-am vdzut, am trait acele vremi §i am cunoscut pe cei de atunci! E o datorie sufleteascei pentru mine sa incerc a reinvia, pentru cititoril mei, o lume care nu merits sa fie data uitarii, §i as vrea sd v'o ardt d-voa-

247

www.dacoromanica.ro stra a§a precum a trait, a simtit §i a cugetat, cu meteh- nele §i cusururile ei, dar §i cu pornirile sale frumoase §i marete, o lume pe care trebue s'ojudecati cu evlavie !liana §i fara a va lua, in ne§tire, dupa judecatile pall- ma§e, la care a lost supusa pe cand era in viata..." Urmeazti descrierea Ia§ilor de odinioara, a§a cum n'a facut-o niciun memorialist al nostru, flual acestei cetati voevodale. Sunt pagini de neuitat, care au ajuns la publf- cul cititor prin intermediul altor memoriali§ti mai recenti §i care au redat cele povestite de Dimitrie Moruzi, fara sa-1 citeze. Sunt multe pagini dintr'acestea, smulse din scrierile romancierului nostru, sau din admirabilele lui des- crier' din revista ie§ana : Unirea Femeilor Romane". Petitul, nunta, botezul lui Artur (Dimitrie Moruzi), redau multe din traiul parintilor scriitorului, iar viata Ia§ilor de altadata §i a Moldovei intregi (calatoria din Ia§ila Soldani cu po§ta, §i inapoi) este cadrul fermecator, pe care it alege el, Hind stapan nu numai pe un scris de un autentic talent, dar §i o neintrecuta cunoa§tere a vielii unor vremi apuse. Marea majoritate a paginilor lui, prezinta o pretioasa antologie de §tiri, pitoresc povestite, despre Mol- dova aproape necunoscuta contemporanilorno§tri. Totu§i o capodopera ca aceasta, in literatura, not nu ovalorificam in deajuns, imprimand-o in mii de exemplare pentru elevi §i tineretul extra-§colar, pentru tots cititorii care tin sa cunoasca o viata demult disparuta §icare au datoria s'o cunoasca, nu dintr'o pagina-doua de manual de istorie, ci dintr'un fragment viu de opera traita, ale cares mici lipsuri sunt u§or de inlaturat. 0§tirile craie§ti in Cara, Unirea Principatelor §i allele, sunt pagini de roman, dar care ne invata sa patrundem in viola istoriel, dupa cum se studiaza trecutul popoarelor, in alte jars. Lipsurile de stil sunt suplinite de o autentica prezentare a epocei, detailat, foarte obiectiv §i inteun spirit traditional-nationalist. Un Sturdza, Ouza -Voda, Kogaini- ceanu §i altii, nu sunt eroii unor intamplari teatrale, ci oa-

248 www.dacoromanica.ro meni vii, pe care autorul 1.a cunoscut saudespre care a auzit dela parinti, rude si prieteni. Spre deosebire de Pribegi in Cara rapitd, romanul Instrainatil e lipsit de patima si part! pamfletare, ceea ce prezinta o mare usurare la o eventuala retiparire. Studiile la Paris ale copiilor, corespund educatiei ro. mancierului fnsusi la liceulLouis le Grand". Calatoriile prin Europa contemporana, evenimentele politice din Ora <11 Februarie) si strainatate, cu ecoul acestor intamplari in Principate, sunt pagini traite de autor. Razboiul din 1877, la care a participat si Moruzi, propriu zis incheie romanul, cu glorioasa si linistita moarte a lui Artur, urmand desnodamantul vietii Instrdinatilor, intr'un leat care rasare, iar altul care apune. Rascoala taraneasca din 1907, e mai detailat redata in Moartea lui Cain.

*** Volumul Pribegi in tare rcipitd roman social basa. rabean", influentat fntru catva de romanul Milioane a basara- beanului Pavel Crusevan, a aparut intr'o singura editie, la 1912, la Iasi. Anul aparifiei scrierii corespundea aniversarii dureroase centenarul fnstrainarii Basarabiei dragi, in care, la Danuteni, spera sa fie inmormantat autorul fnsusi. De aceea, afara de nationaliSmul cald, totdeauna caracteristic auto. rului, opera prezinta pagini de critica vehementa la adresa stapanirii straine. Scriitorul este patimas, introducand adevarate pagini de pamflet, la adresa strainilor si a cumnatei sale, tot asa de nesuferita lui,printesa Olga din roman, sau printesa Amalia Moruzi, in realitate. Aceasta ura reduce simtitor valoarea excelentului roman, a caruiretiparire devine foarte complicate. Scriitorul, care va redacta edifia a II -a, va trebui sa inlature discufiile inutile si lipsite de tea mai mica valoare, care formeaza balastul romanului. Aceasta Hind Insa o calcare a drepturilor de autor (deli decedat de aproape 30 ani),retiparirea operei se exclude. 0 editie noun a romanului, in forma lui primitive, ar H, cel putin,

249 www.dacoromanica.ro o gresala. Incat, rAmane singura solutiede-a folositot ceea ce se poate din volumpartea pitoreasca memoria- listO, precizand persoanele reale si (landcOrtii un titlu sugestiv de :Tineretea printului Dimitrie Moruzi, Pagini de autobiografie. 0 lucrare ca aceasta e foarte greu de redactat, §icere o perfecta cunoastere a epocei si a imprejurarilor in care a trait Moruzi. Dar e mai posibild§iadmisibilO, decat o simply retiparire a volumului. Familia printului Constantin Moruzi, tatal autorului, soseste in toiul iernii anilor 1854-1855, la Chisinau. Moruzi (Mavrocosta din roman) e expulsat din Iasi, de Ghica-Voda. Urmeaza o interesantd descriere a Chisinaului contemporan§ipovestirea evenimentelor din Moldova. Dupa o pagind despre viala societhtii din Chisinau, se intercaleazd o serie de discutii inutile, despre mentalitatea vremii". Calatoria la Ora (IAprilej autorului sa-si manifeste dragostea sa romaneasca pentru pAmantul basarabean. Vizita la generalul Starov, din Floresti, e push in legaturA cu o intamplare pufin probabilA, deli generalul e redat In trdsaturi reale. Descrierea cdlatoriei la Petersburg, prezinta un interes mai mic, cedand in fafa unor pretioasepagini, despre Intoarcerea la Iasi, in ajunul Unirii. Sunt fragmen te de amintiri,din cele auzite dela oamenii care au trait aceste evenimente istorice, pagini care pot completa cadrul memorialist al romanului Instrciinatil. 0 larnci la Chlanciu este un excelent capitol al vietii de odinioara a Basarabiei. Atat cat iii aducea aminte autorul, cu multe scapOri§ineprecizii, dar neintrecut prin redarea aspectului general al societatii locale. Romanul" propriuzis, incepe abia dela capitolul al XI-lea, in care se vorbeste despre Titi§iLenuta. Aceasta letild este o inchipuire a autorului, ca siLenuta din romanul copilariei lui ConstantinStere. Dirlarie Moruzi o pregateste, ca explice prima casatorie, care a provocat cearta sa cu parintii§iplecarea din Basarabia. Pand la acest capitol n'au fost decat memorii, pe alocuri roman-

250 www.dacoromanica.ro tate, atunci cand autorul nu-§i aducea aminte sau nu vroia sa spuna adevarul. Vizita printului Constantin Moruzi la Parisi Peters- burg dd prilej autorului sd aduca in mijlocul actiunii, pe fratele sau, Alexandru (Andrei din roman). Povestirea, in legatura cu aceasta, devine §i ea creata special, pentru a justifica atitudinea de mai tarziu a fratilor. Cu totul lipsite de realitate, sunt discutiile dintre Constantin Moruzi, Katcov i Pobedonostev, convorbire care, de sigur, niciodata n'a avut loc. Printre paginile cele mai frumoase, alaturi de descrierea Chi4inaului de altddatai a vietii la tart apar amintirile despre familia Kqco, in care se nWe veripara autorului, Natalia,viitoarea Regina a Serbiei. Familia Moruzi se a§eaza la Danuteni (Buzdugana din roman), pe malul Pru- tului, in fata conacului mamei-soacre a printului Constantin, veitita cocoana Marghiolita Rosetti-Roznovanu, din Stanca. Iara§i, admirabile pagini despre Ia§ii de pe vremea lui Cuza-Voda §i societatea contemporana. In roman, apare Si printul Constantin Moruzi, ca sa nu corespunda prea mult prototipului idealizat din roman, Mavrocosta, aratat in scriere drept cumnatul lui Moruzi. Ga§imi o autentica descriere a conacului din Danuteni. Din ce in ce se contureaza sentimentelJ autorului fata de fratele sau §i, mai ales, fata de sotia acestuia. Vizita la Odessa, provoaca discutil inutile. Cu totul inexacta este descrierea eliberarii din inchisoare a studentului revolutionar Zamfir Ralli (viitorul Zamfir Arbure). Este adevarat ca pentru aceasta a intervenit printul Constantin Moruzi, dar Intreaga povestire din roman nu corespunde realitatii. Apare aicichiar mama luiRalli,care,inteadevar, a murit cu vreo zece ani mai Inainte. Capitolul Suferintele lui TItl, prezentand reformele sociale alevremii, este prea subiectiv, Hind in mare parte lipsit de elemente reale. Tot ce iese din cadrul familial Si al vietii societatii dimprejur, ar fi trebuit inlaturat, deoarece

251 www.dacoromanica.ro partea socials" a romanului, prin aceste disculii patima§e, -devine nu numai nula, dar chiar in detrimentul scrierii. Ultimele capitole tree insg, chiar in partea familialg, pe planul unei imaginatii de romancier, incat ar fi trebuit inlocuite printr'o incheiere a redactorului Punei editii noui... In tinerete, Dimitrie Moruzi a fost invitat de matup sa, Profirita Ke§co, la Odessa. Iata o paging, ce-o publics Moruzi, despre Odessa de altadatg Orawl acela era departe de a fi pe atuncea ceea ce este astgzi. Strazile erau tot largi§i destul de bine pavate ; trotuarele insa fiind lasate pe seama proprietarilor, fiecare din el I§i facea pariicica lui, dupa gustulyi pute- rilesale. Destul sa pazeasca alinierea bordurei, nivelul §i materialul it priveau... Strgzile Richelieu, Ecaterina, de Ribas §i bulevardul din fata marl, erau aproape casiastgzi. Rar, insg, pravaliile cele mai elegante erau in nivel cu strada. Pentru ca sa ajungi la ele, urcai trei-patru §i pang la zece trepte -§i numai ajuns pe peron vedeai galantarul. Peroanele acelea mftncau §i ele o bang parte a trotuarelor, iar noaptea, 'cu toata desimea felinarelor, pe strada era intuneric. Pe bulevard, uncle erau otelurile §i palatele cele mai frumoase, vedeai prin ziduri gauri captu§ite cu alamg, pe marginile carora erau sapate urmatoarele inscriptii : bomba francezg, bomba engleza. Erau amintirile bombardarii orqului de catre flotele aliate dela 1854. In celelalte strgzi tot a§a de largi §i pavate, intalneai maretul palat a! vreunui comerciant de grane, de zece on milionar ; iar langa el, cat Linea strada, ale cladiri uria§e de piatra, netencuite §i cu ferestrele zidite ; ace stea erau ma- gaziile de paine. Sute §1 chiar mii de care cu producte, to orbeau §i asurzeau cu praful §i sbieretele ce le ridicau muncitorii. Apa n'avea orasul, dar fiecare casa avea cis- terna ei §i filtru, bandu-se numai apa de ploaie. Cele mai de seama strazi, aveau denumiri straine, ca :de Ribas, Richelieu, Langeron, Italiang, Franceza, Greaca etc. De pe

252 www.dacoromanica.ro bulevard, privirea era mult mai frumoasa ca astazi,pentruca marea, libera de digurile actuate, venea sa scalde in vole, micul paraclis a§ezat chiar la poalele uria§ei scarf de piatra, care se urea mareata pans la bulevard, drept Infata statue! intemeietorului Odessei, ducele de Richelieu. ,,Dar ce baluri se mai dadeau in palatele acelea I Ce lux I... °rapt Rind reedinta generalisimului a patrucor- puri de armata, numai lipsa de danfuitori nu duceai. Apoi,, magistrati, functionari, diplomati, un corp consular deca- riera §i onorar, foarte numeros, la care trebuiau adaugati comerciantii cei mari ca de pilda : Grigore Marazli, primarul oraplui, un biet nevoia§, care abia de aveaceva mai mult de o mie de rublevenit... pe zi ;Rodocanaki, ceva mai bogat decat cel dintal ; Rallis, care chiar in anul acela scoasese din cassa lui de cornett treizeci de milioane de ruble, ca sa cumpere proprietati funciare, fara ca sa-§i mic4oreze intru nimic afacerile"... Batranul Alexandru de Ribas, Inca nu demult, povestea §i el despre faimoasele baluri la Manuc-Bei, KeFo, Sicard, Inglezi, Mavrocordat, Cantacuzino §i altii,invitati, la randul lor, la palatul printului Vorontov, la contele Ko- tzebue, !a primarii Novoselski §i Marazli... Reproducem de asemenea, poezia lui Dimitrie Moruzi Odessa, scrisa in Martie 1874: Cu scara to de piatrci ce se coboard'n mare, Frumoasci WI, Odesso, sub cerul tau senin, Gaud niclun pant n'adle apa-11 schimbeitoare, $t trista Mare Isleagrei adoarme 'ncet 0 lin ! Frumoasti-ml part atuncea ! Mandra, stralucitoare, Te ultl ca In oglIncla pe valul adormit, Bisericile tale voios lucesc la soare, Mireasd ztimbitoare, cu pdrul welt. Da! mtindrd pail atuncea, privity d'inspre mare : Cuprinzi ca'n douci brate corcibill vapoare Prin digurile talc nuirete, 'mpqncitoare, In albastrimea morel tacutd, vadtoare h..

253

www.dacoromanica.ro REGINA NATALIA A SERBIEI Primavara anului 1941, de undeva din Sudul Frantei sau din Paris s'a comunicat gtirea mortii foastei Regine a Serbiei, Natalia Obrenovici. Ziarele noastre au reprodus aceasta gtire, care a gasit un rasunet viu in Cara, deoarece Regina Natalia era o Romanca gi avea rude in Romania. Sfargitul Reginei Natalia nu ne-a fost confirmat gi, deoarece in decursul anilor s'a mai anuntat de mai multe on dece- sul ei, ramane de cercetat mai sigur daca mai tralegte sau cand a Inchis pe vecie ochii aceasta Domnita fermecatoare a Basarabiei de altadata. Domnita Natalia, sau cum I se zicea acasa : Dudu, se tragea din vechea familie boiereasca din Nordul Moldovei, Kegco. Aceasta familie s'a stins, dar din tulpina aceluiagi neam au mai ramas urmagi, contii Wassilko din Bucovina. Cel dintai Kegco, Constantin, s'a casatorit cu Irina, fata postelnicului Iani. Regina Natalia coboara direct din aceasta Irina, a carei sora, Teodora, s'a maritat cu Ioan Movila, un pretendent la tronul Moldovei, socrul cronica- rului Miron Costin, un strabun al lui Alexandru-Voda Cuza. Dar ceea ce este gi mai interesant, este faptul ca din acelagi Iani-postelnicul se trage familia moldoveneasca Buzne, din Basarabia. La Stanenii din judetul Soroca, langa bise- Heil, gashn mormantul Principesei Maria Caragheorghevici, fata gatrarului Nicolae Trohin gi a sotiei sale, Victoria Buzne. Este o ruda dreapta, aga dar, a Reginei Natalia. Moldo- veanca Maria Trohin s'a maritat cu Principele Alexe, feciorul cel mare al Domnitorului Serbiei, Cara-Gheorghe, gi unchiul Regelui Petri' I alSerbiei, far ruda el,Natalia

254

www.dacoromanica.ro Kesco, s'a casatorit cu Milan Obrenovici, un alt Rege al Serbiei, dusmani de moarte si rivaliin pretenfiile for la tronul din Belgrad. La Zvorastea, in judetul Dorohoi, un strabun al Regi- nei Natalia, satrarul Petre Kesco, a ctitorit, la 1782, o bisericd. Siastazi,taraniiisiamintesc, inlocalitate,de iazul Kescului". Feciorul satrarului s'a refugiat dupd pacea din Iasi, la 1792, pesteNistru. Era stolnicul Ion Kesco.Els'a inapoiat in Basarabia impreund cu boierul Stavila, un mos al marelui Mihail Kogalniceanu,§i-aschimbat mosia Zvorastea cu pamanturile basarabeneale Moruzestilor si s'a asezat acolo. Facea negot cu vite, pe care le trime- tea la Viena. Odata, ajuns cu turmele de vite pana la portile capitalei imperiale, el si-a vandut marfa sjs'a intors indatd acasd, fara sa viziteze macar Viana", orasul care trebuia sa aiba un rol stralucit in destinele familiei sale. Stolnicul Ion Kesco odihneste sub o piatra de mormant, in curtea manastirii Hancu de pe valea Cogalnicului din Basarabia, unde a murit la 1817. Vaduva sa, Tarsifa, fata spatarului Manolache Kostaki, s'a wait sa se marite a doua oara. Feciorul stolnicului, si el Ion, a slujit catva timp in garda imperiala, de unde a demisionat, avand gradul de locotenent. Era un magnat al Basarabiei de odinioara, pe cat de mandru, despotic si bogat, pe atat de sgarcit. El a parasit Sfatul Regional at Basarabiei, indata ce Rusii 1-au umplut cu funclionarasii for nelnsemnafi. Umbla simplu, intr'o trasurica gospoda- reasca, parca sfidand pe parvenifii care se plimbau in carete. Dar la piept Linea cusute intr'un saculef, sute de mii de ruble, incat, gras cum era, se zicea ca in locul stoma- cului are un sac intreg cu bani. La Chisinau,de cand s'au schimbat vremurile, venea rar. Prefera sa-si petreaca viata la mosia Bujor, jar iarna se ducea la Iasi, Viena sau la Odessa. Totusi, basarabenli 1-au ales de cateva ori mare§al de judef at nobilimii, la Chisinau, Orhei sj Soroca.

255

www.dacoromanica.ro Ion Ke§co avea doi copii, un fecior, Petre, §i o fata, Victoria. Petre, a mo§tenit aproape toate latifundiile Orin- te§ti. Era frumos, indrAznet, un adevarat erou al timpului sdu. Tann. ()liter de husari, el a aflat ca la Odessa a sosit Martinov, faimos prin impu§carea intr'un duel a poetului Lermontov. Petre Ke§co n'a gasit nimic mai bun de fAcut cleat sa-1 provoace *i el pe Martinov laduel. A scapat Insa upr, deoarece, nimerind in maim dreaptd a adversa- rului, I-a facut sa traga convulsiv in pamant. Ke§co a mai avut un duel, in strdinatate, cu un ofiter care s'a pronuntat ofensator despre femei. Pe timpul razboiului Crimeii, Petre Ke§co a fost 'tuft In picior. Impreund cu Dimitrie Krupenski, Iorgu Sturdza §I Dadu Filipescu, el era aghiotantul comandantului armatei, printul Gorciacov. L-au internat la Ia0, in palatul marelui boier Nicolae Rosetti-Roznovanu, din fata Mitropoliei. Vestitul doctor Russ I-a vindecat repede. Dar in aceasta §edere in palatul roznovdnesc, Petre Ke§co a cunoscut pe fata vitrega a stapanului, Profirita Sturdza, fiica lui Beizadea Nicolae Sturdza, feciorul lui Ioan-Voda Sturdza. Mama ei, cocoana Marghiolita, cea mai renumitd casteland a Moldovei de altadata, inconditii romantice s'a maritat cu Rosetti-Roznovanu. Poetul francez, Edouard Grenier, care s'a amorezat §i el de Profirita, spune ca tanara intrunea farmecul mamei sale cu. o adevaratd frumusete originald ; se infatip mai cu seams ca o fire aristocraticd, find §imisterioasa : era poezia intrupata. Frofirita suferea insa de oftica. Dragostea tinerilor nu gasi piedecd. 0 nunta ca'n po- veti facu boierul basarabean, risipind o avere intreagd. De§i era yard, se zice cd mireasa a fost dusa la biserica cu o sanie-scoica trasd de reni.Iar in locul zdpezii, tot drumul a fost aranjat cu zahar pisat, care a servit mult timp drept deliciu taranilor dimprejur. Perechea aceasta scrie romancierul Dimitrie Mo- ruzi, nepotul de sora al Pfoliritel Kero, era atat de fru-

256

www.dacoromanica.ro moasa In ginga§ia §i stralucirea ei, Meat chiar In mijlocul protipendadei moldovene§ti, atat de bogata pe atunci in frumuseti de tot felul, parea coborita din lumea basmelor". Sotii Ke§co au plecat la Florenta. Din cand In cand se Intorceau la Iasi, in palatul cocoanei Marghiolita. Vara petreceau la mo§ie, in Basarabia, sau la Odessa, In palatul Marazli. Colonelul Petre Ke§co avea o singura pasiune : dansul. Pregatindu-se pentru un bal de carnaval, la 1865, el a murit subit. Vreo noun ani mai tarziu,la Geneva, a incetat din viata §1 sofia sa. Profirita fiind suferinda, sotii Ke§co calatoreau adesea- ori prin Europa, oprindu-se pentru §edere mai indelungata la Florenta. Acolo, la 2 Mai 1859, s'a nascut fiica lor, Na- talia, viitoarea Regina a Serbiei. Era din copilarie ambitioasa §i mandra. Intrebata de prietene, pe cand se juca cu ele, ce ar fi dorit sa ajunga, fetita a rgspuns scurt : Regina !" Totu§i, multi ani In urma, la Biarritz, aceea§i femeie zicea : Coroana nu mi-a adus fericire". Natalia Ke§co a ramas de mic copil °Hang. Trebuirile fatniliale le eonducea unchiul ei, prinful Constantin Moruzi, iar cre§terea copiilor era lasata pe seama sofiei sale, prin - fesa Catinca, §i ea o fata a faimoasei cocoane Marghiolita, din Iasi. La Bujor, apoi la conacul din Danufeni, de dincolo de Stanca Roznovane§tilor, pe malulRautului, petrecut copilaria viitoarea Regina. Venea deseori la Ia§ii bunicii sale, la Chi§inau, se ducea la Odessa, unde Intr'un minunat cavou erau inmormantati parintii sai, §i la Viena, ora- §ul visurilor fermecatoare ale Intregii for familii. La o reprezentafie de gala, la Viena, Natalia s'a intalnit cu Principele Milan al Serbiei. Era flu! unei Catargi, Maria, vestita §i prin rolul pe care I-a jucat in viafa lui Cuza-Voda. Maria Obrenovici, prin familia Bal§, era vary cu printesa Catinca Moruzi. Femeile s'au inteles repede §i Natalia urma, in curand, sa se marite cu varul ei,Princi- pele Milan al Serbiei. Frumusefea tinerel basarabence, se

17 257

www.dacoromanica.ro zice, a produs o impresie profunda asupra Principelui, dar 5i mai impresionantA a fost averea ei fabuloasa. Unii din mini§triisai ar fi dorit casatoria Domnitorului cu o reprezentanta a unei Case Regale, dar moartea fratelui Natalie!, Mimi Ke5co, ce-a urmat in iarna anilor 1876-1877, a impacat pe toti, deoarece dota ei s'a murit 5i mai conside- rabil. Periodicele vremii cantau frumusetea tinerei Dom- nite§iopinia publics considera ca Principe le a Mut, prin aceastd casatorie, o partida buns. Printul Moruzi era insa prevazator :logodna a avut loc Indata la Viena, iar intro Duminecd la 17 Octom- brie 1875, in catedrala din Belgrad, s'a oficiat cununia Domnitorului Serbiei. Mireasa s'a prezentat Inteo rochie albs, inchisa, purtand In par o mica coroana de margaritare. 0 insoteau familiile Moruzi §i Catargi, de fata fiind §io delegatie specials, trimisA din Romania. Serviciul divin s'a lungit. Cand sotii urmau in timpul ceremoniei pe Mitropolit, trena Domnitei s'a incurcat, din cauza unui servitor neindemanatec ; sora mai mica a Natalie! a scos lumea din incurcaturd, eliberand trena rochiel,§icu mandrie a dus-o mai departe. Totu5i, s'a observat acest semn pre- vestitor de nenoroc pentru Domnita. In palat, printesa Ta- mania prezenta tinerei Suverane pe doamnele dela Curte. Batrana de 85 ani, uitase numele tinerelot doamne, pro- vocand ilaritate in asistenta. A5a s'a terminat acea zi fericita din viata moldoven- cei Natalia Ke5co, ajunsa Suverana Serbiei. Domnita a cucerit prin farmecul ei tanara Curte, inviorand viata cam primitive a Belgradului, care mai purta unele reminiscence ale ermitajului oriental. Un an mai tarziu, la 14 August 1876, s'a nascut mo§tenitorul tronului, Alexandru. Natalia a mai avut un fiu, Sergiu, care a murit copil. Milan n'a Minas totu§i prea credincios sotiei sale :el schimba tot a5a de des mini5trii, ca §i amantele. La 6 Martie 1882, Serbia a devenit regat, iar Natalia, Regina. Viata ei familiald a ajuns insA insuportabila, cu atat mai mult, cu

258

www.dacoromanica.ro cat tanara femeie, find foarte ambitioasit, (luta sa joace un rol insemnat in destinele tarii. Regina inclina spre partidul opozitionar sotului, devenind din ce in ce maipopu- lar, deoarece Milan atragea asupra sa nemulfumireage- nerala. Intr'un memoriu de mai tarziu, Natalia scria cd nu mai putea ascunde lacramile sub masca unui surds. Scandalurile dela Curtea Regala din Belgrad furnizau nenumarate subiecte revistelor umoristice ale Europe'. La un bal, cand Regele a vrut sa apara In prima pereche a dansului cu o curtezana, s'a produs un scandal enorm. Milan era aproape odios, iar opozitia s'a grupat si mai strans in jurul Reginei. El a preferat s'o indeparteze cat de curand din Capitals. La 1887, Intre soti s'a iscalit o intelegere, Natalia parasind hotarele Serbieisiducand in strainatate pe micul Principe Alexandru. La desparfire, Re- gele consimfi ca Regina sa poarte grija de cresterea copilului, in Franfa si in Germania. Ea avea dreptul de sedere In Para numai in timpul verii. lnfelegerea nu era privity de el serios scria mai tarziu Natalia. Milan, demult timp lama o politica filo- austriaca, pe cand Natalia, laid de colonel rus, era con- siderata adepts a politicei lft-ruse. Vhzand popularitatea ei crescanda, chiar in ostracizare, Regele a propus un acord nou. El tinea ca feciorul sa-1 insoteasca intr'o calatorie In Ungaria. Regina s'a mutat din Baden la Florenfa, intentio- nand sa vina la Belgrad. Rugata sa mai zaboveasca la Wiesbaden, ease saptamani au trecut in negocieri. Intre timp, Mitropolitul Mihail a lost inlaturat, trei ministere ne- supuse au lost disolvatesi,la 12 Octombrie 1888, noul Mitropolit, Teodosie, confirms divorful cerut de Rege. Inca la 30 Iunie, la Wiesbaden, Regina reluzA sa primeasca pe trfmiliilui Milan, Episcopul Dimitriesigeneralul Protici. Totusi, cu ajutorul polifiei locale, generalul a smuls cu forfa din brafele mamei, pe micul Principe. Aceasta, Natalia n'a iertat niciodata Imparatului Wilhelm II. Dar, in Februarie anului urmator, Milan a trebuit sa

259'

www.dacoromanica.ro abdice. El a numit o regents a lui, In personalui Ristici,. ProticisiBelimarcovici. La sfar§it de an, Natalia s'aina- poiat la Belgrad. Regenta s'a opus intrevederii ei cu RegeleAlexandru.. Ea a inaintat un memoriu parlamentului,cerand dreptate, daca mai exists dreptate in aceastatara". Parlamentul si -a exprimat incompetinta, dar Sinodulanula divorful. Guyer- nul lui Pa*ici void in parlament o lege,prin care parintilor Regelui li se interzicea venirea in Serbia.In noaptea de 6. Mai 1891, Regina, excortata de armata, afost silita sa paraseasca pentru a doua oars copilul §i tara. La Paris, ea publics Memotres de Nathalie,Reine de Serbie,iar la Petersburg scoate o nuveldautobiografica : Mama, in care zugrave§te calitatileunei mame desparfite de Hui ei. Doi ani mai tarziu, RegeleAlexandru Sap al ei preia conducerea tarii§i retrocedeaza drepturile mamei sale, a carei influenta ajunge la apogeu.Regina Natalia ki petrece viafa mai mutt laBiarritz,in vita sa Sachino". Sap vine adeseoris'oviziteze. 0 decepfie profunda produce descoperirea unei legaturi atanarului Rege cu doamna ei de onoare, DragaM4m, o femeie de rand §i in varsta. 0 cearta izbucne4te.Draga Main e iz- gonita cu dispref, dar pleaca Si Regele. 0 ruptura noun se produce intre mamasifiu. Cunos- cand caracterul nestatornic al lui Milan,Natalia a§teapta aceea§i reacfie §i la Sap. Cu atat mai grewRegina pri- mgte o lovitura :casatoria Regelui Alexandru cu favorita, cad ea proiectasa-1casatoreasca cu o Mare Ducesd a Rusiei, fata Marelui Duce Vladimir. Regele Alexandru, ca §i tatal sau, devine din ce in ce mai nepopular. Atitudinea rudelor sotiei sale a f amiliei Lunievitza pro voaca o indignare inmijlocul Sarbilor. Ofensa Curtii ruse4ti nu trece lard urmari. Dupa ce i s'a promis o intrevedere cu Imparatul, la Livadia, in Crimeia, in ultimul moment i s'a comunicat refuzul Impdratului de a-I primi. 0 conspirafie se formeaza in mijlocul ofiterimic-

260

www.dacoromanica.ro Intr'o noapte de Iu lie a anului 1903, conspiratorii forteaza portile palatului, gasesc cu greu pe RegesiRegina intr'o garderoba,gi-i.emoara in mod salbatec. La Biarritz, din balcon, povesteste Monseigneurul Vladimir Ghica Regina Natalia aude strigatul vanzato- rului de ziare. Tata, in fata ei, in salon, acest vanzatorii intinde gazeta. Inca doi pasi, si Regina cade sdrobita de durere. De atunci, ea lea mai venit la Sachino". A trecut la catolicism, retragandu-se intr'o casuta :Solitude', din manastirea Notre-Dame de Sion, din strada Assas 84, din Paris. Crahul bancii Rotschild i-a redus simtitor averea. Din ceea ce i-a ramas, ajuta pe saracisipe refugiati. Trdia singurateca, vizitand doar pe vechea sa prietena, Maria Manuc-Bei. Cand in anul suirii pe tron, noul Rege Petru I at Ser- biei a emis niste nlarci jubiliare, reprezentandu-1 alaturi -de ascendentul Dinastiei, Cara-Gheorghe, deodata s'a descoperit ca fntre portretele lor,neobservata, s'a strecurat masca de gips a nefericitului AlexandruObrenovici. Acest truc 1-a facut prietenul ex-Reginei, gravorul Mouchon. Era singura razbunare, mica, dar semnificativa... Batrana Regina a vazut sfarsitul tragic at lui Alexan- dru Caragheorghevici, ucis la Marsilia. Multe a vazut batrana Regina, dar probabil ca traia numai din amintiri. Se gandea poate la ogorul parintesc de pe mosia Bujor, la malul Prutului din Danuteni, unde canta lautarul Lemis, la palatul bunicilor sai din Iasi. Regina Natalia, Domnita visatoare, care vreme Indelungata a facut sa straluceasca numele ei de boieroaica romans, s'a alundat in trecut, ca -o stea care s'a stins in departare, pe cer...

261 www.dacoromanica.ro CONSTANTIN STAMATI-CIUREA Viata luiConstantin Stamati-Ciurea este un roman interesant, pe care spaliul restrans al unui articol nu ne- ingaduie sa-1 desvoltam. Tanar de elita, el cutreiera nu numai saloanele mondene ale intregii Europe, dar mentinea §i legaturile cu frunta§ii ilu§tri ai culturii, find discipolul, prietenul sau apreciatul corespondent al unor oameni ca, Alexandru Humboldt, D. F. Arago §ialtii.Scriitorin patru limbi §i om de §tiinta, a carui eruditie ii deschidea larg portile societatilor savantei literare ale capitalelor europene, era totu§i un bretteur vestit, ispravile lui romantice rAsunand pe vremuri §i mai puternic decat faima scrisului. Pecetea unui duel i-a ramas intiparita in partea dreapta a fetei :se zice, un conte francez a promis sa-1scoata ochiul drept. Contele n'a nimerit cu doi centimetre, rivalul sau fiind un tinta§ mai istet. La 1888, Constantin Stamati-Ciurea §i-a tiparit Opurtle dramatise, daruind volumele SocietAtii ,,Armonia" din Cer- atilt, de sub prqedintia lui Eudoxiu Hurmuzaki. Din prefata Societatii, la primul volum, aflam ca in varsta de 12 ani, la 1840, viitorul scriitor a fost trimis la Paris, unde a absolvit liceul, studiind apoi dreptul, filosofia §i §tiintele naturale. Intr &nd in diplomatie, Constantin s'a intors iara.5i la Paris, in calitate de ata§at al ambasadei ruse,trecand mai tarziu la Londra §i Berlin. In diplomatie n'a ramas decat vreo doi-trei ani, primind apoi postul de functionar cu insarcinari speciale pe langa general-guvernatoruldin Odessa. In aceasta calitate, a participat la delimitarea hota- rului sudic alBasarabiei, In 1856, cand tree judele s'au,

262 www.dacoromanica.ro retrocedat Moldovei, Stamati-Ciurea servind cauza istorica prin acteledin arhiva tataluisau. De altfel,in 1850, In volumul II al Notitelor Societatii de istorie si antichi- tap din Odessa", a aparut primul sau articol: Despre Basa- rabia .1 cetcitile et vechi, iscalit C. Stamati", incat mult time nu s'a stiut, care dintre cei doi C. Stamatitatal sau fiul era autorul. Din scrierile lui C. Stamati-Ciurea putem stabili a el a vizitat si mai tdrziustrainatatea. La 1853, II gasim la Odessa. Vorbeste despre Paris si Berlin, pe la anii 1859- 1860 vizitand cu logodnica sa Spa, in Belgia, apoi iarasi venind la Berlin, Nice, In Austria si alte tad. Indragostit patimas de una din cele mai frumoase femei ale vremii, Maria Fischer von Albach (1839-1899), el se casatoreste cu ea la1860 si se apaza laconacul din Caracuseni, din judeful Hotin. Aid, mosierul si-a cladit o frumoasa casa In stil Louis XV", inconjurata de un parc, inzestrat de gradinari francezi, cu serele pline de flori si plante rare. De altfel,crescut sub influenta ideilorlui Rousseau, proprietarul Insusi era un botanist distins, scrisului sail apartinand: Schlta patent vegetate din Basarabia. La Caracuseni, primul in aceasta provincie, Stamati- Ciurea s'a ocupat de fotografie. De asemenea, el a instalat acolo un mic observator astronomic si meteorologic, Hind apreciat in cercurile oamenilor de stiinta pentru comuni- carile din aceste domenii. El Ingrijea, ca medic, taranimea din imprejurimile mosiei. Era un pictor excelent ; tablourile sale le-am admirat la nepotii sai. Dar mai cu seama vana- toarea era unul din cei mai renumifivanatori din Ba- sarabia pasiona pe acest barbat cu preocupari multilaterale. C. Stamati-Ciurea incepe sa scrie din tinerete, dar nu publics. In schita sa : Istoria unei migte, el Isi aduce aminte de caiete de incercari date uitarii...", &Ind amestecate felurite hartoage, proiecte de piese de teatru, felurite Ince- puturi de nuvele, Incercari de poezii..." Ca si Dumas,Zola,

263 www.dacoromanica.ro Daudet, Maupassantsialti prozatori, el a inceput cariera sa literara scriind versuri. Am vazui, apoi, articolul istoric din 1850, scris sub influenta prea vadita a tatalui sau, poate prelucrat numai, dar pe care Il retipare§te mai tarziu ca fiind articolul sau. El nu-1 pomene§te Irma ca un inceput. De asemenea, nici cealalta scriere : Memoirs d'un de mes voyages en Russie (1852), amintita in Caleidoscop llterar. Inceputurile scrisului sau, Stamati-Ciureale leaga de o vanatoare, povestindu-le inIntroducerea la volumul Rdsunete din Basa- rabia (1898) : Renumitii autori TurghenevsiGogol au descris cu maestra lor peana vastele stepe ale patriei lor. Turghenev In Memoriile unui vancltor §i Gogol In Taras Bulba. Aceste admirabile opuri ce le-am citit IncaIntineretele mele, m'au indemnat sa scriu §1 eu impresiunile mele de vanatoare, savarOte de mine in tovara§ie cu mai multi amici ai mei, prin Basarabia, patria mea mai restransa, Incepand dela Chisinau §i cutreierand stepele batranului Bugeac pana la gurile Dunarii. Descrierea primei mele excursiuni vanatore§ti, publicata in anul 1853, a Intampinat la cititorii din centrul im- periului cea mai calduroasa primire. Ru§ii din Basarabia, din contra, mi-au aratat fati§ animozitatea lor,gasind, se vede, indrazneata incercarea unui . mamaligar, precum binevoiesc ei a ne numi de a umbla pe caile eroilor literaturii lor. Aceea§i Intampinare ostila a aflat-o mai tarziu, chiar la boierii romani din Basarabia, comedia mea Cometa dela 1853, prin care biciuiam deplorabila educa- 'lune ce se da copiilor no§tri, lasati pe mainile unor ser- vitori ignoranti. Eu insa, fara a da acestor ostilitati locale cea mai mica atentiune,- am urmat calea apucata, publicand in de- curs de 30 ani, o serie de piese teatrale,nuvele, fabule etc. Unele din opurile mele dramatice au fost jucate cu succes pe scenele celor mai insemnate ora§e,iarprin

264 www.dacoromanica.ro drama mea Moartea lut Lermontov, publicatd in 1884, pe care criticii o aranjeazd printre opurile clasice, eu, cu toate ca reprezentarea ei a fost interzisa de censura, am obtinut titlul de membru onorar at Academiei din Moscova (sedinta dela 25 Mai 1885). Dedicandu-ma literaturii, n'am vanat gloria sau pro- fitul. Am scris, pentruca-mi placea a scrie. Singurul impuls a fost inspiratia ce-1 cuprinde pe omul cult in zorile tine- retei sale. Aceasta flacara cereasca, ce revarsa dulcea ei lumin4 peste primavara vietii omenesti, cu toate ca se stinge la batranete, ne urmareste Inca si atunci ca lumina unei stele ce se pierde in albastrele departari. Activitatea inspiratiei nu poate fi incatusata nici de vreo forts apasa- toare, nici de goala mizerie ;acest adevar 1-au dove dit multi poeti nenorociti de prin mansardele for intunecate. Am scris, deci, neputand rezista. Opurile mele cele mai multe le-am publicat In limba rusa, pentruca am fost crescut si deprins cu aceasta limbA, a care! bogatie si elasticitate permite exprimarea oricarei idei in modurile cele mai variate. Spre a nu depinde de aspra censura ruseasca, am publicat unele scrieri in limba franceza si germand, la Viena, in editura lui Reiss (1880). Ziarele vieneze Le Danube" si Neue Freie Presse" au analizat in modul cel mai amabil aceste lucrari. Mai ales sunt recunoscAtor d-lui dr. Marzini, pe atunci prim-redactor al gazetei Le Danube", pentru binevo:toarea-i critics. ,Ce s'atinge de scrierile mele In limba romans, Imi era imposibil a le scoate la lumina. In toataRusia nu exista o tipografie romans, si eu, Hind lipsit de orice rela- tiuni cu Regatul Vechiu, nu le puteam asa lesne publica in Romania. Abia dupd 1ncuscrirea mea cu decedatul Ar- hiepiscop si Mitropolit al Bucovinei si Dalmatiei, dr. Sil- vestru Morariu-Andrievici, imi pusese ilustrul prelat tipografia sa la dispozitie, oferindu-mi astfel posibilitatea de a tipari o parte din manuscrisele mele In limba mea materna. Inalta distinctiune ce-mi facu M. S. Regele Romaniel,

265 www.dacoromanica.ro conferindu-mi in anul 1895, pentru scrierile mele literare, medalia Bene Merenti", m'a incurajat sa iau deciziunea, ca pe viitor, cat ma vor sluji Inca puterile mele intelectuale, sa ma consacru exclusiv literaturii romane. Poate ca limba din scrierile mele romane va face asupra cercurilor noastre literare, mai ales insa asupra su- premului nostru areopag literar de pe malurile Dambovilei, o stranie impresie. N'am putut scrie altminterea.Limba romana rustics, precum o vorbegte poporul nostru din Basa- rabia, a fost singurul izvor din care m'am adapat ; nioio gcoala populara macar; am fostsisunt o insuld solitary in imensul ocean at slavismului. Mai mull nu zic. Ofer iubitilor cititori romani In aceste pagini, scrise fara nicio pretentie, naratiunea unei vanatoare prin Basa- rabia. Doresc ca amintirile mele sa dea vanatorilorromani, care nu cunosc Inca Basarabia, oideie desprebogatiile, ce le-a continut acest binecuvantat petecde pgmant, inainte cu 40 de ani, bogatii ce azi sunt disparute, lgsand in memoria incaruntitilor bagtinagi impresia unui vis fermecator". Precum observam din girul lung numai al operelor ce am avut prilejul sa lecitim,C. Stamati-Ciurea a scris drame, comedii, nuvele, fabule, impresii etc. Degi operele dramatice ale scriitorului basarabean au reugit sa fie mon- tate pe sceng, la Chigingu, Cernguti g. a., totugi le consi- deram inferioare nuvelelor, care au apgrut in doua-trei edifii. In ce privegte fabulele, ele sunt- caracteristice prin oglindirea unor Intamplgri socialesfpolitice contemporane. Primele piese dramatice, despre care ne v orbegte istoricul A. Zagciuc, ca au lost reprezentate in decada VI-a a secolului trecut, la Chiginau, acelagiautor afirma cg ele s'au scris in colaborare cu un alt valoros, dar foarte putin cunoscut literat basarabean, Nicolae Gherbanovski. Scriitorul Nicolae Gherbanovski a fost un folklorist roman. Spre deosebire de Alexandru Hajdeu, el a cules folklorul aulentic romanesc, inscriind in aceeagi epoch poeziile poporane moldovenegti. Aga dar, mai mult decat Haj-

266 www.dacoromanica.ro deu, el merittitlul de cel dintai folklorist roman. Absol- vent al seminarului teologic din Chi§inau, Gherbanovski a publicat la Chi§inau, la 1833, nuvela istorica moldoveneasca : Capul lui Balazid. La 1838, a aparut :Valea Alba (titlu romanesc), iar la 1840, legenda istorica moldoveneasca Hagi -bel. In decadele aV -VU -a,el publica articole §i poezii in,Curierul Odessei"§i,Buletinul Regional al Basarabiei ". Constantin Stamati-Ciurea apare intr'o perioada cand numai un geniu putea sa intre in literatura clasica ruseasca. In acela§i timp, dacd Stamati-Ciurea ar fi inceputsail;tipareasca opera in romane§te, Inca din anii 1850-1854, de sigur, ca el ar fi lost considerat §i astazi unul din promotorii scrisului in istoria culturii romane§ti, ce n'a ajuns Inca pe atunci la completa ei inflorire. Era totu§i apreciat, ca un scriitor regional. Scrisul lui Stamati-Ciurea e limpede, bogat in cnvinte §i imagini, aratand o vasta culturd a autorului.Scriitorul cizeleaza starile suflete§ti ale eroilor, ramanand mai totdeauna narativ. Umorul sau este pronuntat, ironia finA, critica uneori vehementa. In piese dramatice cauta efecte de scena §i, daca din punctul de vedere al actualitatli, uneori nureu- seste,atunci trebue sa ne amintim de epoca §i posibilita- tile de scris restranse ale autorului. Lucrarile romane§ti ale scriitorului nostru s'au publicat in cinci volume : I. Opurl dramatice, volumul I, 402 pagini, Cernauti, 1888, tipografia Mitropolitului Silvestru. 1I. Opur1 dramatke, volumul II, 251 pagini, aparute la 1893, la aceea§i tipografie, continand patru piese. III. Insula Sagalin, Cara misterioasa a exilafilor, roman contemporan, ca apendice la opul lui Kennan (244 pagini) ; a aparut la aceeql tipografie din Cernauti, la 1894. Este cel dintai roman politist din literatura noastra, afirma istoricul literar Petre Hane§. IV. Caleidoscop literar, fantasii, suveniri §i episoade

267 www.dacoromanica.ro (481 pagini), s'a tiparit sielIn tipografia Mitropolituiui Silvestru, la 1895. V. Rasunete din Basarabia (277 pagini), apare la Cernauti, chiar In anul mortii autorului, la1896, in editura lui H. Pardini. In Convorbiri Literare din 1 Septembrie 1897 a aparut o recensie elogioasa, semnata : Pollux, prezentand volumul Caleidoscop Literar. Totusi, recensentul insusi a facut con- statarea Ca volumul acesta n'a provocat un interes prea mare in lumea cititoare. Aceasta a trezit un raspuns vehement al scriitorului bucovinean Mihail Teliman, care In (Jolla numere ale ziarului Patria" din Cernauti, publicand .71 un extras in brosura, Invinuieste pe cititori de strai- nism, elogiind pe Stamati-Ciurea, spirit vast si multi- lateral, poet, istoric, etnograf, mitolog, critic, ce urmareste cu atentiune orice manifestare de viata a poporului nostru, ba chiar politic sl pedagog... El sta In stransa legatura cu Insusi fundamental vietii poporului romanesc din Ba- sarabia, iar scrierile sale sunt in acelasi timp de o origi- nalitate nepatata si cristalizeaza in ele toate gandurile nobile ale unui suflet umanitar". In arhiva familiei Stamati se pastrau scrisorile Mitro- polituluiSilvestru Morarfu-Andrievici catre cuscrul sail. Inca dupa aparitia primului volum al Opurilor dramatice, Mitropolitul scria : Iata de cateva saptamani de cand adeca tomul I al operelor dv. dramatice a iesit din tipar, citindu-I cu mult interes ,si deosebita placere, ni-am petrecut spiritualmente cu persoana dv. VA felicit din toata inima, ilustrissime, cu aceasta lucrare de valoare eminenta in literatura romaneasca, o valoare care nu este efemera, ci durabila pentru tot viitorul. Acest op literar care are Insemnatate cu atat mai mare, deoarece autorul lui genial este un Roman ilustru basarabean, nu numai ca convinge lumea de acum, ci el va sta intru marturie pentru tot viitorul, ca in Basa- rabia nu s'au stins luminile romanismului, ci flacara acestor

268 www.dacoromanica.ro lumini literare stralucestesi spre mangffierea Romani lor de prin celelalte jari si ale lumii noastre romane. VA asi- gur prea onorate cuscre ca, cu publicarea acestor opuri dramatice v'ati facut un monument, carele va fi si succesorilor familiei dvs, spre mangaiere si mandrie, si este de dorit ca sa le fie si spre imitare,ceea ce se va fmplini, dacA fiii dvs. le vor citi necontenit, ca sa se indeletni- ceasca, pentruca asa Wand, vor deveni fii vrednici ai preavrednicului parinte, si asa familia Stamati va fi si in viitor un reprezentant al romanismului basarabean. Dum- nezeu sä va susjie intru viata indelungata si sa N/A dam- iasca sanatate si virtute ca, continuand cu lucrarile dvs., saconferijila intarireasi Inflorirea literaturii romane". De sigur, insa,mai competente, din punctul de vedere al criticei de astazi, sunt cele scrise de Constantin Gane : Fiul lui (Costache) Stamati, Constantin si el, a scris drame si comedii, adunate, tarziu, in douA volume elegante. Opera literara a acestuia este departe de a merita uitarea cu care a fostinvaluita.In comedii a fost,poate bine, poate rau, insd pentru vremea cand a scris, inapoiat. Dar in drame Intrece pe multi incepatori, care se produc, in veacul al XX-lea, la Teatrul National din Bucuresti". Consacrat scrierilor si cercetarilor,gars' zilelesale Constantin Stamati-Ciurea, inconjurat de famine, la Cara- cuseni. Cu Coate ca s'a dedicat scrierilor, cu o pregatire nu a unor Bouvard si Pecuchet, totusi avea sicunostinte practice de mosier, care ii permiteau sa conduca o gospodarie model. El se ferea, insa, de sgomotul unei activitali publice, renuntand, de pilda, sa candideze la maresalatul nobilimii. Ii era prea scumpa linistea sa de scriitor. In- ceta din viata la 2 Februarie 1898,la orele11seara, In urma unei boale indelungate. A fost inmormantatin mausoleul din Caracuseni. ...,,Nimic mai interesant in viata, decat moartea'4...

289

www.dacoromanica.ro Mihail gi Nicolae Stamati Scriitorul Costache Stamati a lost casatorit de doug ori. Pentru a doua oath el s'a insurat, la 1837,cu Sultana Gafencu, Rica boierului bucovinean Andrei Gafencu, ctitorul biseridi din Banila. Era o femeie foarte bung, Matt s'a aratat chiar risipitoare, achitand din zestrea ei datoriile fratilor, iar restul ImprumulAnd surorii sale, Safta Zotta. Continua si mai tarziu sa ctitoreasca biserica din Banila, fiind o darnica donatoare a Catedralei din Cernauti,ceea ce a semnalat, inteo adresd specialg de multumire, la 1869, Mitropolitul Eugen Hacmann al Bucovinei. Din casgtoria Cavalerului Stamati cu Sultana s'au nascut urmatorii copii : Mihail, la 6 Septembrie 1838, Sma- randa, Nicolae, la 11 Ianuarie 1851, la Ocnita, si Elena. In curand, pe de o parte din cauza activitatii filantropice a Sultanei, iar pe de alta parte, din pricina caracterului prea despotic al Cavalerului, sotii s'au Instrainat cu totul. Mihail Stamati a facut liceul regional la Chigindu, absolvindu-1 la 1856, premiat cu medalia de aur. Licenta, a luat-o la universitatea din Kiev. Dupa moartea tathlui sau, tangrul a ajuns tutor al fratelui si al surorii sale mai mid, iar la 1872, tutor al fetei lui Alexandru Hajdeu, din a doua casatorie cu Nadejda Tumanov, Alexandrina, decedata la 1938 la Hotin, In varstd trecuta de 80 de ani. Pe Nicolae gi Elena, Mihail Stamati i-a trimis sg studieze la Viena, unde Nicolae a ajuns laureat al facultatil de filologie, far sora sa a absolvit conservatorul. Ea s'a maritat cu Nicolae Gafencu din Bucovina. In cele din urmg, agezatd laBAlti, Elena a murit acolo pe la Ince- putul revolutiei ruse, locuind la hotelul Popov. La conacul dela Ocnita, Mihail Stamati a adunat o bibliotecd gi mai mare decat a tatalui sgu, aducand aid ceea ce a Maras de pe urma lui Alexandru Hajdeu. Dar, preocupat de stiinta gi literaturd, precum si de educatia copiilor, el n'a stiut sa administreze prea bine mosia, Inc at

270

www.dacoromanica.ro in urma unei ipotecl de export de cereale, ace§ti Stamati au fost ruinhti de colegul de class al lui Mihail, bancherul Chiriac Leonard. Averea parinteasca distrust,i-a Minas numai un proces cu Leonard, proces care a indignat opi- nia publics a intregii Basarabii, §i s'a terminat cu fiul lui Leonard, Alexandru ; acesta s'a Impacat cu Nicolae §i Elena, achitandu-le drept despagubire, pe la 912, vreo 80.000 ruble. Mihail Stamati n'a ajuns Insa sa vada vremurile mai bune. Timpul din urma al nefericitei salevieti, acest fecior al Cavalerului Stamati, 1-a petrecut in calitate de marker" la biliardul Clubului Nobilimii din ChiOnau. Trista paralela : el a Inceput viata visand la patriotism §I luptand pentru libertatea Poloniei, cand Intr'o fuga dela o e- dinta conspirativa prin fereastra §i-a rupt un picior, ferminandu-§i existenta pe drumuri, irosind talentele *i cultura, pentru ail apara panel la nebunie ogorul parintesc din Ocnita. Ultima haind *i-a vandut-o, ca sa continue procesul la Senat, la Petersburg. A murit in Aprilie 1907, la spitalul Central din Chi§inau. Ruina fratilor Stamati §i procesul for continuau de o vreme a§a de indelungata, incat viata for de mo§ieri de altadata nimeni nu o mai 4inea minte. In ,ghirlanda balu- rilor hotiniene", care se tineau lant In conacurile din Nor- dul Basarabiei, incepand din luna Iunie a fiecarui an, fratli apareau totu§i intr'o carets ", dar trecand dintr'un conac boieresc Intr'altul, erau adeseori nevoiti sa doarma In co- libe, fara sa alba o casa a lor. Raporturile dintre ei ramaneau Insa acelea§i, mai ceremonioase cleat la Curtea lui Ludovic al XIV-lea, cel mic pdstrand un respect deosebit fats de cel mare. Ascultand convorbirile for puteai repeta cuvintele lui Taine, care spunea ca tort de conuerser a lui Turghenev Ii aminte§te saloanele parisiene din secolul al XVIII-lea. Dela inceput, Nicolae Stamati n'a avut curajul sa paraseasca Ocnita §i vreme de 12 ani a locuit intr'o casuta laraneasca, unde covoarele nepretuite §i biblioteca erau

271

www.dacoromanica.ro singurele rdmdsite vizibile ale boieriei conasului Co lea". Dar in firea fratilor mereu traia spiritul aristocratic §i limba lor frantuzasca ", cultura §i politetea lor, nisi in cocioabe nu Wail de dorit un salon. Venind la bal, Mihail, care era un excelent dirijor de dansuri, oprea Indatd orchestra, ordona sa cante o mazurcd §i, invitand la dans pe stapana casei, I§i demonstra talentele de urma al Principelui Ghe- dimin al Lituaniei, cum pretindeau fratii, coborind pe mama for din knejii Gassejko. La mese mari si la inmormantdri, acelasi Mihail venea cu discursuri lung', povestind frumoase amintiri despre Basarabia de odinioara. Fratii Stamati erau vestiti prin excentricitate, dar§i stimali pentru cunostin- tele for largi, mai cu seamy Nicolae, poreclit : hronologia ambulantci. Nicolae Stamati avea un mare dar de actor, apreciat in tineretea lui pe scena Teatrului National din Berlin. In Basarabia, el nu-siarata insd talentul, cariera de actor nefiind compatibild dupa parerea sa cu demnitatea de nobil. Era membru alSocietatii Filarmonice din Iasi. In urma caldtoriei sale, la 1885, in Romania, si a cunostintei personale cu poetul Vasile Alecsandri, Stamati a tradus unele poezii ale acestuia, publicandu-leinperiodicele din Chisindu : Curierul Basarabiei" si altele. Despre aceste poezii scrie, la 1923, profesorul Stefan Ciobanu : Suntem informati ca fiul lui Costache Stamati, octo- genarul Nicolae Stamati, care si astazi locueste in Balti, are un numar insemnat de- poezii, pe care nu le-a publicat si despre care not stim Inca de pe vremea tarismuluia. Poeziile sale be recita si in salonul Sofiei Catargi, din Chisinau. Dupa 12 ani de trai nevoia§ la Ocnita, Nicolae nu mai era in stare sä zdboveasca si ducand cateva volume de genealogie si un geamantan cu documente, el a plecat la BAlti. Intre alai 1902-1910, nobilimea1, a aranjat ca membru al tutelei din tinutul Soroca-Iasi (Balli), 1ncat cu aceste modeste mijloace, ultimul fecior al Cavalerului Sta-

272

www.dacoromanica.ro mat! Isi sfarsea zilele intr'o camaruta a hotelului Sirbu din Ba lti. Pedant, dar plin de bundtate si bunavointa, naiv In viala ca Flaubert, nu putea sa nu induioseze pe cei dimprejur. Roman, mandru de meritele tatalui sau,el nu s'a bucurat totusi de nicio favoare, dupa Unire. Batran, ca sail dobandeasca existenta, a trebuit sa intre translator la Tribunal. Nu 1-a ajutat nimeni, cad nici el n'a Inte- les sa apeleze la cei dimprejur. A murit in acelasi modest hotel, pe la 1923-1924. Rude le care au venit, n'au gasit nici macar continutul geamantanului sau cu documentele parintesti si nimeni n'a semnalat moartea acestui linguist, cunoscator a vreo zece limbi, printre care latina, ebraica Si sanscrita, enciclope- dist si unul din promotorii literaturii romanesti in Basarabia. Leonida Stamati-Ciurea Cel mai Insemnat fecior al scriitorului Constantin Sta- mati-Ciurea a fost Leonida Stamati-Ciurea, un sincer patriot roman, nascut la 1867 si care a mostenit si el darul de scriitor al acestei dinastii literare din Basarabia. Omul acesta, inzestrat cu o cultura exceptionala, era Insa o fire ciudata si excentrica, inchisa si departe de a fi populara. Studiile liceale, Leonida si le-afacut la Viena, iar Academia politehnica la Riga, unde a participat in corpo- ratia studenteasca Fraternitas Arktika". Examenele de ab- solvire, candidatul le-a trecut stralucit, oblinand premiul medalia de aur. Ca tan& inginer, el a contribuit mull la construirea podului de peste Nistru, la Mohilau. A lost trimis, apoi, la construcfia call ferate:din Caucaz, Borjom Tiflis. Probabil, solitudinea in care traia, it facu sa sulere de mania persecutiei, banuind pe toll de a fi Incercat sa-1 otraveasca. Nu era pe placul nici intendenfei hraparete. De aceea, de§i is'a prezis un viitor stralucit, Leonida Stamati-Ciurea a demisionat in curand din serviciu si s'a Intors in Basarabia, unde, in urma mortii tatalui sau, el a mostenit o mosie de vreo 500 ha.

11 273 www.dacoromanica.ro Bun teoretician, slab insa in gospoddrie, noul mo§ier se ruing Intemeind doua fabrici de parchete §1 cherestea : ceea ce se lucra ziva, se fura noaptea. Starea sufleteascd a lui Leonida a devenit din ce in ce mai rea. El nu mai le§ea ,din casa, gAtindu-§i singur mancarea. Se preocupa intens de hipnotism §i spiritism, dand na§tere la inventii §i teoril extravagante, in care se oglindea totu§icapaci- tates sa uria§d de matematician. Cerceta posibilitatea in- stituirii unor relatii cu locuitorii planetelor Marte, Venus §i Luna. La 1913, la Zurich s'a§ipublicat lucrarea sa : Das Problem mit den Vermeintlichen ltfars-Bewolznern eine Verbundung herzustellen, erreicht. Sincer nationalist roman, Leonida Stamati-Ciurea a ho- Wit sA infiinteze partidul national-liberal din Basarabia. In acest scop, el a alcatuit un Program al partidului, ti- 'Alit la Chi§indu, cu litere latine §1 ruse§ti. Ziaristul ie§an Vasile Brgescu, decedat la 1942, trebuia sa -i redacteze un ziar,Basarabia Reinoitg", care a Si aparut la 6 Martie 1907, la Ia.i, urmand sa fie trimis in Basarabia. Au mai apArut Inca trei numere, ultimul Hind acel din 27 Martie 1907. Stamati-Ciurea a trebuit insd sa renunte la intentille sale largi de-a aduce in Duma ruseascg deputati romani. In timpul cand se plamdclea Unirea din 1918, Leonida Stamati-Ciurea se afla la Chi§indu. Apoi, el a plecat la Bucure§ti, Braila §i in sfar§it s'a a§ezat la Targu-Ocna. Parea desamagit de toate evenimentele§i,de§i trdia in mizerie, totu§i refuzg sg primeascd bonurile de rascumpa- rare a pdmantului expropriat. A murit tot a§a de ciudat, cum a §i trait.Bolnav, nu lasa in camera sa pe nimeni. Ar fiputut §iel, ca Mau- passant, sA scrie Horla... Numai dupd vreo cloud zile dela incetarea lui din viatd, o femeie a observat prin fereastra ca bolnavul stanemi§- cat in pat. Doctorul stabili paralizia inimii. Astfel, pe la 1926, departe de Basarabia lui drags, i§i sfar§i zilele unul din cei mai instruiti oameni ai vremii §i un sincer patriot.

274 www.dacoromanica.ro DOI JUNIMISTI" DIN BASARABIA Sunt 80 de ani de cand, la Iasi, a luat fiinta societatea literara Junimea". Cativa prieteni, stransi la Vasile Pogor, au hotarit sa continue §edinlele for saptamanale. Aici erauTitu Maiorescu, Petre Carp, Incob Negruzzi, Teodor Rosettisialtii. Numele societatii : ,Junimea", 1-a gasit Teo- .dor Rosetti, iar principiul intrarli In societate a membrilor not1-astabilit Vasile Pogor : Entre qui vent, reste qui peut". Calauza discutiilor era spirit/11 critic maiorescean. Ion Creanga si Mihail Eminescu au trezit, aid in societate, prin lectura operelor lor, o admiratie vie. Nicu Gane, Caragiale, Oheorghe Panu, A. D. Xenopol, Lambrior, Slavici, Alexan- dre Philippide, A. C. Cuza si multi altii au trecut prin Ju- nimea", care a lasat o urma nestearsa in trecutul cultural §i politic al tarli noastre. S'a scrissfs'avorbit despre Junimea"sirolul ei Insemnat in propasirea vietii intelectuale, dar aproape nu se cunoaste de loc legatura acestei societati cu Ro- rnanii de dincolo de Prut, din Basarabia. Si totusi, aceste legaturi au fost si au lasat urme in propa§irea Basarabiei. 0 via ta patriarhala se desfasura la conacul de altadata al boierului basarabean, care asculta cu lacrimi in ochi, pe lautarul Lemis, vault din vechea Moldova. Nuntile lui Petre Kesco cu Profirita Sturdza, sau a lui Nicolae Ghica cu Teresa Russo, strangeau intreaga Moldova, de pe amandoua malurile Prutului. Fratii Romani se intrevedeau si la bine si la rau.Iasiiaproape un secol intreg s'au mentinut

275 www.dacoromanica.ro ca centru al tad despartite 1). Proprietatilede pamant, legaturile de sange, corespondenta, procesele, chiar §i moli- mile, determinau emigrari §i relatii, precum, de pilda, holera din 1848, povestita de lacob Negruzzi in amintirile- dela Junimea", and el colinda mo§iile basarabene ale rudeniei sale, Ion Strajescu §1 Manolache Negruzzi. Mo§ierii basarabeni adeseori veneau la Ia§i, tragand la hotelul Binder. Multidinace§ti boieri, Donici, Banta§, Casso, Ecsarhu, Hartingh, Craciunescu, au vizitat casele lui Vasile Pogor, ginerele lui Scarlat Hartingh din Basarabia. Doi dintre ei au §i lasat urine, in privinta participarii for la viata culturala a Junimii". E vorba de Nicolae Casso §i Dimitrie Craciunescu. Tata' lui Nicolae Casso, Stefan, a venit in Basarabia la 1823. Era un caminar moldovean, dintr'o familie de Ro- mani macedonieni. Casatorit cu fata sardarului Panait Leo- nard, Stefan Casso a ajuns proprietar al catory a mo§ii, pe care le administra cu multa pricepere. El a avuttrei feciorii o lila, Elena, lipsita de humus* sau alt farmec, decat o zestre considerabilit pentru a gasi un sot bun, pe mo§ierul Gheorghe Donici. Nicolae Casso s'a nascut la 10 Mai 1339, la mo§ia Ciutule§ti, cuibul familiei Casso, din tinutul Soroca. Ca §i fratele sau, Aristide, el si -a facut studiile la colegiul Ri- chelieu" din Odessa, apoi a calatorit in strainatate. Obiec- tele de predilectie i-au fost cultura francezai filosofia. Fratele mai mare, Constantin Casso, era conducatorul spiritual al tineretului basarabean. Doctor in legi" cum scrie pe mormantul lui din Ciutule§ti de sigur §i el cu studiile facute inOccident, Constantin si-a parasit prietenii, murind la 1882, In varsta de 25 ani neimpliniti. 1) A se cerceta stitile despre cei intrati si plecati din Esti, ce le publics dela 1839 Albina Romaneasca"; de altfel, acest ziar iesan watt( un prat special al abonamentului anual: deux roubles en ar- gent pour la Bessarablea.Dupa marturia calatorului Kohl, la 1838 Iorgu Bale, Iancu Sturdza, Catinca Ghica sialti boieri din ChisinAu pri- mesc ziarele din last.

276 www.dacoromanica.ro Celalalt frate al junimistuluiu Nicolae, Aristide, tatal ilustrului savant §i ministru Leon Casso, §i-a petrecut viata mai mult in calatorii §i ospaturi, Incat rolul de conducere al cenaclului tinerilor frunta§i basarabeni a trecut lui Ni- colae Casso §iverilor sal, Pavel §i Petre Leonard. Mo- mentul viefii nationale a basarabenilor era destul de important, bleat aparilia acestor indrumatori ai nouii menta- litati regionale n'a putut sa treaca neobservata In intreaga desvoltare a Basarabiei. Constantin Cristi, un prieten al lui Casso, a cerut la 1862 aprobarea pentru deschiderea unei tipografii romane§ti la Chi§inau, publicistul Gheorghe Gore pentru publicarea unui ziar moldovenesc, Casso §i Cristi pentru scoaterea unei reviste moldovene§ti, iar nnbilimea basarabeana propunea sa se predea la liceu studiile nationale. Cand, in timpul revoltei Polonilor, oficialitatea basarabeand Linea sa exprime omagiile supuse Suveranului, la inceputul anului 1863 general-guvernatorul Odessei a fost Intiintat de piedecile puse de un grup de opozitie a partidului boieresc, care viseaza sa restabileasca nationali- tatea Moldoveneasca in Basarabia, in vederea imprejurarilor,ce ar prezenta natiei dreptul de-a cereunirea cu Moldova". In fruntea acestui partid ar fistatfrail! Co- truta, Casso, Cristi,siConstantin Kazimir, impreuna cu feciorul sau, student (Petre Kazimir. din Mile§ti). In, mijlocul acestor framantari, lui Casso ii revenea un rol important. El linea legatura stransa culiteraiiidin Ia§i,mai cu seams cu cenaclulliterar Junimea", In care a intrat ca membru activ. Era prietenul luiVasile Pogor, al mo4ierilor basarabeni Donici §i Bant4, care, sta- bilindu-se la conacurile for indepartate, prin catunele Ba- sarabiei, ramaneau %rift de cultura strains, a§a dar adevaratii pastratori ai moldovenismului. Despre Nicolae Casso aminte§te §i Jacob Negruzzi, In Amintirile sale. Tot Negruzzi scrie la 17 Septembrie 1865, lui Ale-

277 www.dacoromanica.ro xandru Gregoriady-Bonachi, ca guvernul rus i-ainterzis- lui Casso sa instaleze la Chi§inau tipografia adusa din Paris, pe care el a donat-o Societalii. Iar in ciornele lui Titu Maiorescu, la venitu extraordinaru a la Junimea"- (Octombrie 1865Aprilie 1866), aflam si una din donatiile D-lui Casso" 100 lei.Vasile Pogor, insurat cu Elena Hartingh, ii era chiar ruda lui Casso, care s'a casatorit cu Smaranda Bantas. Lui Nicolae Casso i se zicea :Filosoful din Chisca- reni". La conacul lui se vorbea numai romane§te, iar guvernatorul Basarabiei insusi a plecat de acolo cu o impresie neplacuta.Intr'o casa mare, in stil moldovenesc, locuia acest om original, imbracat uneori chiar vara intr'o §uba de lupi, privind de pe o movila, special ridicata de tarani in timpul unei foamete, la Moldova, ce se zarea in departare, dincolo de Prut. Lui Casso ii datoram desvoltarea culturii romanesti in massele largi ale poporului basarabean, prin functionari nelnsemnati si intelectuali mici, care au avut ins" un rol important in crearea unui curent national. Pe mosia sa, in judetul Balti, pentru cresterea acestor Romani, el a incercat sä infiinteze o scoala profesionala moldoveneasca, pornita intru catva in ritmul principiilor lui J. J. Rousseau. Pe langa biblioteca extrem de rara,desi nu citea nimic, ca sa nu-si dauneze originalitatea gandirii, a strans colectii importante si pretioase, cautand mereu sa fie de folos Moldovenilor. In viata obsteasca era st5pan pe judetul Balti. Hind un admirator al medicinii, el a fondat spitalurile din Balti si Fla- manzeni, inzestrandu-le in felul sanatoriilor modorne din Apus. Era ajutat de Grigore Nevski, presedintele zemstvei, si de medicul Calistrat Hancu. Se zice, can d Casso isi netezea barba cu batista in adunarile zemstvei, orice proiect trecea, iar cand Isi stergea nasul cadea. Asa erau vremurile acelea arhaice. In judetul Balti, vechiul tinut Iasi, Inca dela socrul lui Casso, Dimitrie Bantas, familia for stapaneacadiele nobi-

278 www.dacoromanica.ro limit.Dupa Mihaita Ha sna§, pana la moarte, ca mare§al al judetului a fost ales cumnatul lui Casso, Gheorghe Banta§, urmandu-i in acest post Casso insu§i. S'a intamplat insd ca guvernatorul, de§i om foarte pa§nic, ameninta sa nu-1 mai confirme, iar nobilimea era revoltata impotriva unui fac- totum" al lui Casso, un oarecare Sciuca. A§a a mers pana la 1896, cand, dupa ce toll i-au strans mana §i i-au promis sprijinul, 1-au trantit la alegeri, dand votul adversa- rului sau personal, Ki§inski, de altfel, nepotul sau de vara. Mahnirea boierului a fost fard margini. Preocupat de cultura,el nu s'a indeletnicit ca mo§ier-agricultor, de§i stapanea vreo 12.000 hectare de pamant, la Chi§careni, Hajdieni, Terebna §i Pravila de Jos. Indignat profund de nerecuno§tinta celor din jurul sau, Casso a plecat in strainatate §i nu s'a mai intors. A murit laParis, la 1904. Numai batranii iii mai aduceau aminte de acest boier, Roman JAM pereche, cu barba mare §i haine ciudate, care in adevar merita porecla de Filosof din Chi§careni". * * In aceea§i epoca, in Sudul Basarabiei, la Cahul, locuia un alt devotat at societatii Junimea" §i alrevistei Con- vorbiri Literare", pe care o sprijinea printr'o corespondenla cu Jacob Negruzzi. Era DimitrieCraciunescu. El s'a nascut la 1 Martie1840, in Chi§inau, Si a decedat la 13 Martie 1908, in Cahul. Era casatorit cu Maria Caravasile, sora proprietarilor din Cahul, Alecu §1 Mitea Caravasile, cunos- culi parlamentari §i frunta§i roman' din judeful Cahul. Insu§i Craciunescu povestea tatalui meu, ca bunicul sau, Trifon Craciunescu, a trecut dela Craiova in Moldova,unde a obtinut gradul de medelnicer. Fiul sau, Constantin, tatal junimistului", a fostridicat la 1843 la boierie de Mihail- Voda Sturdza §i s'a insurat cu Sultana, sora poetuluibasara- bean Ion Sirbu. Dimitrie Craciunescu a studiat la liceul Regional din Chi§inau, pe care 1-a absolvit distins cu medalia de ar- gintla 1857. Colegli sal de liceu au jucat un rol insemnat

279

www.dacoromanica.ro in cenaclul moldovenesc al mo§ierilor Leonard. Fratii Leonard, cunoscuti ca mad iubitori de caltura, Pavel din Speia §i Petre din Boghiceni, cumnatul for Stefan Gonata, membru onoraral Academiei Romane, fratii Teodosiu, Pavel Dicescu,Cristi,Donici, Russo, Ecsarhu, Cotrutd, Gore, Hasna§, Chiriac, Lazu, Petre Sciuca, Botezatu, Glavce §i altii, au activat pe vremuri in mod intens pentru binele Basa- rabiei, §i cu ei toti, Craciunescu era in relatii de amicitie §i corespondenta, pe cand Sudul Basarabiei aparfinea Ro- mdniei Si mai tarziu. El a intrat la liceu inainte de retro- cedarea Sudului Basarabiei Moldovei, 'Inca 0.-a continuat studiile, mai pe urma, in Rusia, la facultatea juridica din Petersburg. Dupa terminarea studii!or universitare, obtinand licenta in drept, Craciunescu a mai absolvit aceea§i facultate la Paris §1, intors acasa, s'a inscris in baroul tri-) bunalului romanesc din Cahul. Era §i proprietar al mo§iei Chirgani, de 6000 hectare de pamant, in a cela§i judet. Sub Romani, Craciunescu a fost prefect de judet §i deputat ; a fost prieten cu multi fruntqi ai Orli, dintre care Mihail Kogalniceanu ii scria deseori dela mo§ia sa, Ripi. La el venea §i poetul Teodor Serbanescu, unchiul profesorului Ion Petrovici. Dimitrie Craciunescu era deputat roman, cand la 1878 Basarabia de Sud a fost din nou inglobata in imperiul rusesc. El a fost trimis, din partea judetului, sa se prezinte Imparatului. Pe cand ceilalti delegati gaseau de cuviinta §i tact la intrebarea: cum traiau inainte ? sa raspunda Imparatului ca era Mu, Craciunescu, plin de demnitate, a raspuns : Bine, Maiestatel" Si Imparatul, surdzand §i intelegand linguOrea celorlalti, a adaugat : Veti trdi bine *i de acum inainte l" Craciunescu a fost ales prqedinte al comitetului ju- delean, in care calitate a funclionat 30 de ani ; tocmai el a intervenit autoritar §i a impus punctul sau de vedere guvernului, ca in judetele anexate la 1878, Ismail §i Cahul,

280 www.dacoromanica.ro Intregul asezamant sa ramana acelasi ca si inainte :pre- fecti, primari, legislatie romaneasca etc., nomenclatura uneori schimbandu-se Intru catva, dar fondul pastrandu-se in totul. A lost in acest scop adesea in capitala nordica, prezentand nenumarate rapoarte. Leon Casso Dupd cum am precizat-o Inca la1936, Casso erau Romani din Macedonia. Bunicul lui Leon Casso a venit la Iasi din Negades din Epir, obtinand in Moldova rangul de caminar. El s'a imbogatit in imprejurdri obscure si s'a cd- satorit cu Roxandra Leonard, fata sardarului Panait Leo- nard si a Ecaterinei Cuca din Iasi. Cdminarul Casso a avut treifii, printre care, Aris- tide, tatal lui Leon, un mosier bogat, galagios, dar fara profunzime, petrecut viata in calatorii prin strainatate. Era mai mult o creaturd a distinsei sale sotii, care cauta sd inlature si lipsurile materiale ale fiului lor, Leon, ajuns profesor universitar si totusi restrans de parinte. Aceasta mama iubitoare a avut asupra lui Leon o influenta mare. Fata unui bogatas din Odessa, Alexandrina Spiridon Biazi-Mavro aducea din sanul familiei sale o finete si traditii inalte de cultura. Datorita ei, copildria lui Casso s'a scurs in conacul-muzeu, intre picturile lui Ve- lasquez, Macovski, gobelenurile,colectiile nepretuite si o bibliotecd demnd de ele.. Aceasta ne permitesa-iatribuim lui Casso si ceva din spiritul levantin 1) al familiei Biazi- Mavro. Sora Alexandrinei Biazi-Mavro era maritata cu pro- lesorul Pcichari, tatal cunoscutului elenist dela Sorbona, Jean, 2) ginerele lui Ernest Renan §i tatal a doi feciori pie- riti in razboiul mondial, Jean, ginerele lui Anatole France,

1) Termenul levantin", ajuns la un moment dat aproape ofensator, concretizeaza totu§i intr'un sens bun tot ceea ce nu pot exprima nume de bizantin", grec"fanarlot" etc. 2) In cartea Ernest Renan, dedicata fiului situ, Ernest, Jean Pci- chari vorberite despre originea familiei Blazi-Mavro.

281

www.dacoromanica.ro §i Ernest Pcichari, autorul scrierilor de Malt spirit cre§- tinesc : Le voyage de Centurion §i L'appel des Armes. Legaturile cu Franta, 1-au purtat pe Leon Casso sa studieze acolo, incat mentalitatea sa a ramas pe viata In- treaga a unui francez, pe cand concepfia culturala, desavar§ita laColegiuljuridicdin Berlin,afost germana. Strain ca sange §i spirit Rusiei, crescut la liceul Condorcet din Paris, In traditiile lui Corneille §i Racine, el s'a manifestat totu§i ca unul din cei mai distin0 mini§tri aitariff In care traia. Nascut la 8 lunie 1865, In Basarabia, la 1892 a fost numit docent la catedra dreptului local balticla universitatea din Iuriev (Dorpat). Operele lui de doctorat au fost1 Die Haftung des Beneficialerben nach romischem and hen- tigem Rechte (1889) §i Ordinea succesorald a mostenitorulut in obligatiile succedatului (1895). In acela0i an, a fost numit la catedra de drept civil la Harcov, apoi la Moscova, unde a ajuns §i director al Colegiului Nicolae". Om de o inteligentasicultura exceptionala, causeurg plin de spirit, el ramanea apolitic. Imparatul 1-a cunoscut in Societatea de istorie, iar primului ministru Stolipin, Casso i-a fost recomandat in salonul Matildei Vesiolkin, la Mos- cova. De§i contele Witte it nume§te necunoscut",totu§i amintirile baronului Mihail Taube, ale lui N. A. Pavlov §i ale altora, ii aduc lui Casso aprecierile bine meritate, ca §i stu- dine sale de mare pret, tratand probleme de drept civil pamantean etc. din provinciile Baltice, trei opere privind siBasarabia : Dreptul bizantin fn Basarabia (1907), Rusia la Duncire1iformarea regiunii Basarabia (1913)siPetre Manega, un codificator ultat al dreptului b ascirabean" (1914). Considerat ontisemit", Casso n'a cules insa reclama presei. La sfar§itullunii Septembrie 1010,el a fost numit ministru at instrucliei publice. De§i sora sa era casatorita cu §eful familiei atotputernice din Basarabia, Krupenski (un fel de Bratienii basarabeni), apropiata de Stolipin, totu§i numirea n'a venit, dupa cum am vazut, de aici. De

282 www.dacoromanica.ro altfel, un nepot de vary al sau, Zolotariov, era subsecretar de Stat la interne, sub Sto lipin. Leon Casso s'a purtat ca un conservator moderat, administrator energic §i cu inifiativa. El prefera pe asistenti universitari mai slabi, dar apolitici, decat pe profesori liberali pretenfio§i. De asemenea el a aplicat legea numerus clausus" pentru Evrei, ca ace§tia sa fie admi§i la universitati, tra§i la sorti, nu 1nsa dupa examene de concurs, care introduceau in cadrele universitare elementele conducatoare revolutionare. El a interzis publicarea insemna - rilor zilnice ale lui Tolstoi, care puteau numai sa profa- neze memoria marelui disparut. Faptul, cd profesorul 41 Linea conferintelechiarin zilele grevelor revolutionare, nu putea sa fie iertat de liberali. Aceasta mentalitate a provocat impotriva lui atentate nereu§ite. I se prezicea un viitor de prim-ministru, iar In cercurile curtene se afirma, 'calui Casso i se va incredinfa educafia Mo§tenitorului Tronului. S'au incercat de aceea §i alte mijloace de inla- turare a ministrului, pana §iprovocarea unor scandaluri in jurul viefii sale particulare. liazboiul mondial impotriva caruia Casso s'a manifestat in mod categoric 1-a surprins in Germania. Mini- strul cu greu a scapat, prin Stockholm, la Petersburg. El suferea demult de hemoroizi. Deodata s'a aflatinsa, ca ace§ti hemoroizi nu erau altceva decat un cancer. Pe nea§teptate, Casso a murit la 26 Noembrie 1914. A fost inmormantat, in Decembrie, la Ciutule§ti, in judetul Soroca, satul familial ce-i datoreaza cladirea unei §coli, a unui pod §i a unui spital, la Ca§unca. Pe mormant, in conformitate cu dorinta sa exprimata In testament, gasim o scurta inscripfie : Leo-Victor-Constantinus Casso, juris utriusque doctor, 1865-1914". Nu reproducem decat un pasaj din prefioasa made- rizare a personalitafil lui Leon Casso, facuta de baronul Taube :

283 www.dacoromanica.ro D'une intelligence vive et profonde, grand savant, brillant orateur et causeur plein d'esprit, bon enfant dans le fond, mais caustique et meme mordant, tres strict dans I'accomplissement de ses devoirs et tres exigeant aussi en- vers les autres, etudiants et colIegues,itinspirait a son entourage, selon lescaracteres, estime respect, crainte, voire m'eme hainea. Opera lui Leon Casso prezintd un interesdeosebit pentru noi. Studiile care ne privesc sunt traduse in romane§te de profesorul Stefan Berechet :Dreptul bizantin Fn Basarabia, a aparut la Ia§i,la 1940, comentat de profesorul I. Popescu-Spineni ; prima traducere s'a facut la 1923, de magistrafii A. Varzaru§iP. Davidescu. Rusia01bazlnul dunarean a aparut la IaVi, la 1940, iar Petre Manega, un codificator uitat al dreptulul basarabean s'a publicat la 1923, la Bucure§ti. La J. Popescu-Spineni am mai vazut o lucrare, de sigur publicatd din indemnul lui Casso : Projet du droit civiledelaBessarabie,1824-1825 (Peters- burg, 1914). In scrierile sale, Leon Casso e foarte obiectiv ;chiar atunci cand nu suntem de acord cu o parere a autorului, nu putem sa nu recunoWem eruditia lui desavarita, ca jurist, dar §i savant cercetator al trecutului Basarabiei. Ast- i el, operele multor istorici actuali se intemeiazd pe citatele din studiile lui Leon Casso.

284 www.dacoromanica.ro VASILE STROESCU Sunt putine regiuni, care au atafia fruntqidistin§i, dar necunoscufi opiniei publice romane§ti, ca Basarabia. Vitregia vremurilor §i mai cu seams modestia exagerata a oamenilor de bine din Moldova dintre Prut §i Nistru, au fa:cut sd nu se cunoascd macar o parte a meritelor lor. De sigur, daca exists un nume care trebue amintit cu sfintenie de tofi Romanii, este acela a lui Vasile Stroe- scu. Acest nume leagd Basarabia de toate regiunile uncle se aude graiul romanesc, in special cu partile indepartate ale Maramure§alui §i ale finuturilor din Transilvania. Un nume care a intrat acolo in legends, de§i nu se §tie exact decat o parte din marile realizari §i donafii facute de acest darnic §i nobil suflet basarabean. Vasile Stroescu... Numele lui se repeta §i astazi cu evlavie in Tran- silvania, de acei care 1-au auzit odata. Deschidefi vechea tribuna a romanismului, Inca din vremurile cand aparea sub dominafia strafing, revista Familia" a lui Iosif Vulcan, §i yeti afla frumoase §tiri despre Vasile Stroescu, despre fratele sau, Mihaifa Stroescu, §i sofia acestuia, Eliza. Sunt multi ani de atunci... Intr'o sala era sarbatoritctitorulacelui wzamant Vasile Stroescu. Un domn Malt, cu o barba mare, Intarziind la inceputul ceremoniei, se a§eza modest pe o banca din fundul saki §i intreba curios : pe cine-1 sgrbatoresc ? Era Vasile Stroescu, care intamplator trecea prin low calitate. A plecat de acolo, pastranduli anonimatul...

285 www.dacoromanica.ro Traditia, despre originea lui Vasile Stroescu din Tran- silvania, nu este justificata decat prin donafiile ce le-a facut acolo neuitatul Mecena. Stramo§ii sai cunt vechi Mol- doveni : Stroe, Stroici, Stroescu... nume ce apar In hrisoave voevodale, Inca Inainte de Stefan cel Mare. Jitnicerul Ion Stroescu, se zice, a primit la 2 Iunie 1682, dela Duca- Voda, targu§orul Dumitra§cov de dincolo de Nistru. Fecioru sau, comisul Stroescu, era tatal §atrarului Gavriil, al carui fiu, Ienache Stroescu, avea turme mari de vite, El s'a a§e- zat in valea Mo§ani din tinutul Ia§i (astazi Balti), unde i s'au nascut feciorii, Vasile §i Ion, cei doi ascender* ai nobililor Stroescu din Basarabia. Vasile Stroescu (1795-1875) era proprietar at multor mo§ii :Trinca, Branzeni,Griteni, Nesvoaia, Horobcauti, Grumadzeni, in tinutul Hotinului, §i Zahaicani, Stolniceni, Bechir, Pocimbauti §i altele, in hinutul Ia§ilor. Mai putin bogat erafratelesau, mo§ier la Ruseni, Mere§auca §i Dama§cani, aicaruifeciori s'au raze§it cu totul.Va- sile s'a casatorit cu Profira Manoil Gulu (1808-1856), care i-a nascut cincisprezece copii, ramanand in viata patru baieti §i patru fete : Ana Kazimir, Maria Druganov, Elena colonel Martos §i Ecaterina, sojia primarului din Chi§inau, Clemente Sumanski. Aureola unuia din feciorii lui Vasile Stroescu, Si el Va- sile, a eclipsat amintirea celorlalti Stroe§ti, de§i trebue sa se §tie ca au fost §i ei oameni de valoare. Cand Principele Carol I a sosit laSeverin, un basarabean, calare pe calul sau alb-arab, 1-a intampinat intamplator §i el. Era Gheorghe Stroescu (1840 1922), un fiu at batranului Vasile Stroescu. Mo§ierul acesta a cutreierat Africa, apoi a Intreprins o calatorie In jurul lumii. In oceanul Pacific, in urma unui naufragiu, tinandu-se cateva zile pe faramaturile vaporului, Stroescu a scapat cu viata, ca prin minune. Bolnav, s'a intors In Basarabia, dar nu s'a a§ezat la Trinca, unde s'a §1 nascut, ci la Balceana, in judetul Lapu§na. Timp de

286 www.dacoromanica.ro vreo 50 ani, Stroescu scria un jurnal, pe care-I pastra intr'un cufar de fier. In zilele revolutiei din 1917, raufaca- torii au spart caznaua" boierului §i au ars tofu', cand In loc de bani au gasit... hartii. Primul darnic donator Stroescu, a lost fratele cel mare, Mihaita (1836-1889). N'a trait mult, Moat' n'a putut sa faca atat cat a realizat fratele sau, dar amintirea lui se pastreaza si ea in ob§tea romaneasca de dincolo de Prut si Carpati. Arum cativa ani, la 8 Septembrie 1934, la Congresul Federatiei Uniunii Femeilor Romane, regretata prezidenta a Federatiei, Maria Baiulescu, venind la Chisinau, a rostit un emotionant discurs, in care s'a aratat Inrudita si Inda- torata fata de Basarabia, gratie lui Mihaita Stroescu. Si-a- ducea aminte, Inca din fragedacopilarie, cum au vizitat Brasovul acest Stroescu si tanara lui sotie. Auzind despre o initiativa in folosul copiilor de meseriasi romani din Brasov, ei au donat 50 mii coroane. Cand Bogdan Hasdeu candideaza, la1884,la alegerea de deputat In colegiul al doilea din Craiova, el publica o brosura : Genealogiai biografia lui B. P. Hasdeu. Vorbeste despre donatia de 50.000 ruble, amintita si de revista Familia" (nr. 42, 1884), facuta la17 Octombrie 1882 de sotii Mihaita si Eliza Stroescu, pentru Imbunata- tirea invatamantului rural din Moldova. Executarea scopului donatiei revenea lui Hasdeu, care a propus ca o koala din judetul Tutova sa poarte numele Eliza Stroescu Basarabeana", iar o koala din judetul Dolj, acel de Mi- hail Stroescu Basarabeanul". Din numarul 4, din 1889, al revistei ,Familia", aflam ca la Odessa a Incetat din viafa marele proprietar roman, Mihail Stroescu, care a donat meseriasilor brasoveni 50.000 coroane. Cafiva ani mai tarziu, numele fratelui sau trebuia sa devina legendar, fiind deseori amintit In paginile ace- leeasi reviste oradiene. La Stolnicenii din judeful Balt!, un spital model, in-

287 www.dacoromanica.ro zestrat cu o movie §i supravegiat pe vremuri de medicul francez Chovet, ne aduce aminte de sotia acestui Stroescu, Eliza (1850-1930), fata lui Stefan Nedelcovici, o femeie nobila, care a continuat opera generosului boier. Al treilea frate, Vasile Stroescu, s'a nascut la 11 Noe- brie 1845, la Trinca, In judeful Hotin. Si-a facut studiile la Chi§inau §i la colegiul din Moscova. Apoi a calatorit §i el, parcurgand Europa §1 Africa. Neastarnparata familie" ziceau vechii basarabeni, care cu greu ajungeau in radvanele for pana la... Chi§inau. I§i aduceau aminte despre Inraurirea ce avusese asupra coplilor Stroescu, poetul Dimitrie Donea, desgropat pentru _literature de venerabilul scriitor Artur Gorovei, dar pierdut pentru viata in indepartarile Orientului. Doi veri Stroescu (printre care Constantin, al patrulea din frail,decedat la 1895) s'au casatorit cu fiicele lui Donea, parasite de Orin- tele lor, in saracie. Patruns de cultura §i liberalismul occidental, de do- Huta de mai bine pentru provincia sa natala, Vasile Stroe- scu cauta printr'o gospodarie rationale §i o partieipare la autocarmuirea locale, sa influenfeze soarta poporului. Era unul dintre sprijinitorii expozifiilor agricole din Edinifa, organizate de nepotul sau de sore, neuitatul meu prieten Constantin C. Kazimir. El n'a reu§it insa, in totul, in inten- Mille sale nobile, precum n'a izbutit nici atunci cand, la 1899, a oferit o partea averii sale zemstvei, pentru a se Infiinfa §coli moldovene§ti. Atunci, ilustrul basarabean s'a decis a sluji cauza romanismului, dincolo de Carpafi, in Transilvania, unde s'a aratat atata recuno§tinta fata de memoria fratelui sau mai mare. El a daruit sute de mii de coroane pentru scopuri culturale, pe care le socotea cea mai sigura cale spre re- na§terea vietii nafionale din provincia instrainata. Mii de tineri roman!, la universitatile din Viena §i Bu- dapesta, dar mai ales in §colile cladite din fondurile lui Stroescu, se patrundeau de cultura, pentru a deveni folo-

288 www.dacoromanica.ro sitori poporului lor. Trans' 'vaned' Ilpriveau pe Vasile Stroescu ca pe un sup'aom. Era, poate, datorita modestiei deosebite a acestui apostol, care insista asupra unei conditii esentiale : de a nu-i mullumi si de a nu se da publi- citatii infaptuirile sale. De aceea, nu se cunoaste tot ce a realizat Stroescu, deli milioane de ruble our se gasesc de- puse de darnicul mosier, sub diferite forme, in Transil- vania, in scoli si biserici, spitale, dar si In afara de taM- mul cultural-filantropic, pe cel economic : cooperatia fores- tiera din Maramures, ne poate fi ca o dovada. La 2 Aprilie 1910, ziarul Unirea" din Blaj vorbeste de 100.000 coroane donate Fondului cultural din Transil- vania, iar la 24 Aprilie, ziarul Lupta" scrie despre dona- lia de 300.000, Consistoriului din Sibiu. Inca din 1880, la Arad a luat flinla Reuniunea Femei- lor Romane, una dintre cele mai vechi societal' feminine din Ardeal. Doisprezece ani mai tarziu, abia s'a realizat, intr'un cadru modest, scopul Reuniunii: Infiintarea unei scot' de fete. La 1910, generosul Stroescu, donand 100.000 coroane, cid posibilitatea Intemeierii asa zisului Internat Diecezan", o impunatoare cladire care deserveste o cauza si mai inaltatoare. Numai Imprejurarile vitrege, care cereau adapostirea institutiei sub pavaza bisericii, rnotiveaza faptul cd Internatul" nu poarta numele ctitorului pe frontispiciul sau, incat numai denumirea strAzil alaturata Si un portret in sala de festivitati, ne aduc aminte de Vasile Stroescu, a cdrui memorie o pastreaza 'ma cu slinlenie domnisoara Tullia Bogdan, inimoasa directoare care limp de peste 20 de ani std la conducerea Internatului". Intre anii .1910-1914, numai prin banca Albina" din Sibiu, Vasile Stroescu a donat Romdnilor din Transilvania aproape un milion de coroane, fonduri pentru ridicarea sau repararea a 216 biserici, 96 scoli, ajutoare pentru scolile din centrele principale, pentru cooperatie, subventii societalii ,Astra", burse etc. El a donat 50.000 coroane pentru band populare, iar din ,fondul V. Stroescu" s'au tiparit

19 289 www.dacoromanica.ro zeci de mii de volume, continand operele lui Creanga, Alecsandri, Co§buc, Slavici §1 ale -Mora. Vasile Stroescu, am drat de a nu putea ajuta pe basarabeni, trecu Prutul §i se a§eza In Romania. Mo§iile sale, de vreo 9.000 ha. de pamant, le dadea in arenda la pre- turi mici, promitandu-le, prin testament, taranimii. La Chi§inau, ca Si in alteora§e, pana §i la Bolgrad, basarabenii aveau catedrale impozante §ispatioase. 0 catedrala lipsea la Bucure§ti. Stroescu a fost acela care semnala aceastd necesitate §i dona la 1906, cu .ocazia implinirii a 40 ani de domnie a Regelui Carol I, in scopul menfionat, doua sute mii ruble. Din Bucure§ti, Vasile Stroescu incuraja gazeta Cuvant Moldovenesc" ce aparea la Chi§inau, redactata de N. Alec- sandri, Pan. Halippa §i S. Murafa. La 1902, el a donat un fond de 200.000 lei Ministerului Instructiei Publice, din care s'au zidit §apte §coli in Nordul Moldovei. La 1908, Inca .100.000 lei, pentru §coli. Profesorul Nicolae Iorga it numea in Neamul Roma- nese", din 13 Aprilie 1910: Un mare binefacator al culturii romane§ti". La 24 Mai a aceluia§i an, Academia Ro- mani 1-a proclamat membru de onoare, iar a doua zi, Liga Culturald i-a adresat; la Davos, urmatoarea telegrama: Celui mai generos dintre Romani pe care Dumnezeu i-a binecuvantat cu avere, pentru ca din ea sa se reverse binefaceri asupra neamului, Liga Culturala, adunata in Congres, ii multume§te pentru jertfafara exemplu §i-L proclama membru de onoare". Sapte ani trecura §i, la inceputul anului 1917, Vasile Stroescu se afla in calatorie prin America, unde, la Cleve- land, Inca la 1912, cu sprijinul sau s'a Infiintat un Club de ajutor §i cultura" al Romanilor. Afland la San-Francisco de revolufia ruseasca, el. s'a grabit sajunga la Odessa. La 24 Martie, trimite Partidului National din Chi§inau o scrisoare In care spune : Eu is cu totul la dispozitia Tarn mele, cu mintea cat

290 www.dacoromanica.ro mi-a dat Dumnezeu, cu toata inima mea §i cu toataave rea mea". La 18 Apri lie, aproape 10.000 Moldoveni manifesteaza la Odessa, cu placardele : Autonomia Basarabiei". Momentul culminant almanifestafiei a fost defilarea in fata hotelului Londra", dela fereastra caruia saluta pe Romani bolnavul Stroescu. Societatea culturala moldoveneasca 1 -a ales pre§edinte, ca §i partidul Moldovenesc. Se credea ca va li proclamat prevdinte al Republicei Moldovenqti din Basarabia. Dar... peste catva timp a lost uitat, in fumurile svobodei"... In primul Slat al Romaniei Mari, Vasile Stroescua lost ales senator al Transilvaniei. La 1919, a ajuns primul pre§edinte al Parlamentului Romanilor uniti, pre§edinte de varsta. La 20 Decembrie 1919, Adunarea Constituanta a Romaniei a ratificat Unirea neconditionata a Basarabiei, raportul legii Hind facut de Stroescu. Din cauza politicianismului, Vasile Stroescua ramas Instrainat de Basarabia iubita, traind la Bucure§ti, inre- semnare... A murit in uitare, tot la Bucure§ti, la sanatoriul Eli- sabeta, la 14 Aprilie 1926. I s'au facut funerarii nationale. Mormantul sau se afla la cimitirul Sf. Vineri". Doctorul Nicolae Lupu i-a adus un ultim prinos de recuno§tinta al tariff. Dar amintirea luminoasa a generosului Mecenava trai in veci. Astfel, in numele Ardealului, a vault sa-i omagieze memoria, la Chi§inau,la a 15-a aniversare dela Unire, regretatul Stefan Cicio Pop.

291 www.dacoromanica.ro LEON DONICI Dintr'un trecut, pe care astazi 11 zaresc ca prin ne- guri,reusesc sa smulg icoana unui scriitor basarabean, care a lasatposteritatiiopera remarcabile. Este Leon Donici. Desi era influentat de limba §1 cultura rusg, totusi in ceasul desrobirii, dupa 1918, a venit acasg inBasarabia punandu-se In slujba neamului sau". Acum catva timp, prin aceste cuvinte a evocat amintirea lui Leon Donici, scriitorul Nae Dungreanu. Leon Donici-Dobronravov a fost unul dintre cei mai mari prozatori basarabeni. L-am cunoscut, cand -a sosit la Chisinau, pe la 1920,, dupa ce rgsbatuse din greu prin Rusia prabusita in anarhie. Atunci, orasul copilariei mele, Chisinaul, traia zile pline de forfotealg, cand mii de refugiati, zilnic, treceau Nistrul, indreptandu-si pasii in exil, spre Apus. Asa a venit la Chisingu si Leon Donici, cu simpla deosebire ca acesta era orasul sau natal, ca aici locuiaiubitoarea-i mama §i ca scriitorul Insusi n'a plecat mai departe, asezandu-se in casa parinteasca. Leon Donici dupg tea purta numele: Dobronravov era nepotul protopopului dinChisingu, Petre Donici, cunoscut prin sentimentele lui nationale romanesti. Tinand la acest nume stravechi al familial Donici, scriitorul nostru a inteles cu el sa intre in literatura romans. S'a ngscut la 5 Iunie 1887, la Chi§ingu. Aid, in scoala spiritualgsi-a 1nceput studiile, continuandu-le la Petersburg, la seminarul teologic, si luandu-si, Ia 1913, licenta In drept, Ia universitatea din Iuriev. Debutul de scriitor, Donici 1-a Mut la 1909, in revista

292 www.dacoromanica.ro Svetoci, cu frumoasa bucata narativa: In cdutarea vefrd- cului adevar. Era un titlul sugestiv pentru opera scriitorului, care o viata intreaga n'a facut decat sa se framante ' pentru adevar. laacea epoca de Inflorire a scrisului, numai o valoare reala putea sa se ridice in literatura. In anul urmator, la 1910, in Curierul Istoric" a aparut excelenta-i nuvela : Monplalsir. Se contura profilul acestui scris elegant, dar bi- ciultor, din lumea clerului, In care se nascusedsicrescuse scriitorul. Donici aducea accente vehemente, imprumutand temperamentul sau specific multor personaje din scrierile sale. Si totu0, clericii din Basarabia iii adorau scriitorul, inmormantarea-i fiind o dovadd semnificativa a dragostei de care se bucura. De altf el,el era foarte religios: citea .adesea Sf. Evanghelie, &Ind acolo un izvor fecund de inspirafie curatd §i Malta. Repede au urmat alte scrieri noui, din ce in ce mai frumoase, aprofundand probleme de caracter §i moravuri, tot mai largi. Romanul Noul Seminar (Novala Bursa), a aparut la 1913, continuand Bursa lui Pomialovski §i zugra- vind viafa seminarului teologic din perioada cand autorul 10 Meuse studiile. Secretarul Prea Sfinflet Sale, oglindea moravurile Consistoriului din Chi0nau, pe vremea faimosului secretar Teodor Neaga. In revista Niva" s'a tiparit: Copilciria, material autobiografic literar in felul celui redat de Tolstoi, Dickens, Daudet... La 1915, a aparut volumul Floarea amarci. Numele scriitorului ajunge la cinstea cuvenita printre autorii contemporani §i scrierile sale devin cautate. Men- torul sau literar, intro oarecare masura, e Alexei Remizov, lar legaturi de trainica prietenie 11 apropie de Leonid An- dreev, Ivan Bunin, Smelev, D. Merejcovski, Z. Ghipius, Sollogub §i altidistin0scriitori. Leon Donici poseda o voce placuta ;el adora teatrul, mai ales opera, al Orel profund cunoscator este, In stare filnd sa reproduca pe de zost scene Intregi. Aceasta II apropie de FeodorSaliapin.

293 www.dacoromanica.ro In anil revolutiei din 1917-1918, Leon Donici a scris satire politice : Funingine, §i a redactat diferite reviste. Dupe ce i s'a confiscat revista Fara cuvinte de prisos", cu greu el a reusit sa rasbata In Basarabia, istorisind impresiile sale In : Calatoria dela Petrograd laChi§intiu. In colaborare cu Nae DunareanusiLiviu Marian, Do- nici a tradus in ruseste din autorii romani, popularizand literatura romana in mijlocul intelectualilor regimului trecut. Se ocupa de ziarislica, foiletoanele lui deun spirit muscator creindu-i multi adversari. La Chisinau ducea o viola sociabila si usoara, de boem. Totusi, aceasta perioada a fost una dintre cele mai productive din viala sa. Au aparut : Marele Arhimede, Requiem, Antihrist, In drum spre Emaniussiallele. Era redactor al ziarului Basarabia", colaborand la Tara Noastra", Flacara", Gandirea", Viata Romaneasca", Dreptatea", Hien a", Limba Romano", Universul"Cuvantul", Societatea de maine", din. Cluj, etc. Dadea dovada de un mare simt de observatiesipc- trundere, inregistrand Si satirizand total din jurul sau, in foiletoaiie care, chiar uneori scrise In graba, scanteiau totusi de un haz deosebit, prezentand un interes literar. Limba lui Donici e plina de eleganta. Desi uneori pe- simist, Leon Donici ramane totusi un scriitor care ideali- zeaza sufletul omenesc, a carui puritate insa o cauta In zadar. Era un psiholog profund, care urmarea trasaturile cele mai curate ale sufletului. Cu aceeasi pasiune, fare s'o afle, el a cautat sa descopere in viala femeia ideala. A gasit-o numai In literatura, si de aceea, lectura 1-a fost cerul senin catre care nazuia. Cand citea, noHi realitatii cum- plite se risipeau, lasand Intrezarite aeve, chipurile mult visate ale idealului. Dar deasupra tuturor influentelor, stralucea specificul temperamentuluisilimbii sale, amandoua atat de originale. Operele lui Donici, °data rasfoite, se intiparesc ca icoane nesterse in mintea cititorului. Pretutin- peni iI simti pe autor iesind din cadrul comun, sburand departe spre ideal.

294

www.dacoromanica.ro Donici a plecat la 1924 la Paris. Omul capitalelor nu putea O. se obi§nuiasca cu viata din ce in ce mai lini§- tita a Chi4indului. Voia sa traiascd in plin, cautand probabil sa uite, in iurepl trepidant, gandul despre sfar§itul ce se apropia. A 1 edactat acolo ziarul PdmantulNatal". In cercul emigrantilor a sprijinit mereu cauza romaneasca. Scria familiei sale, la Chisinau, c6 a terminat opera de proportii intinse : Kneazul veacului, consacratd faimosului Pobedonostev, ober-procurorul Sfantului Sinod. Nu s'au gash, Insa, mai tarziu, decat unele part! razlete ale acestui roman. Scriitorul nostru a murit In floarea varstei, la spitalul St. Louis din Paris, la 26 Mai 1926. Ramd§itele lui Oman- tqti au lost aduse la Chisinau §i inhumate la cimitirul Central din localitate, la 7 Ellie a aceluia0 an. Clerul a facut scriitorului sdu" un prohod impresionant. Deasupra mormantului a vorbit Nichif or Crainic, iar Nicolae lorga i-a dedicat un articol : Un om din Basarabia.

295

www.dacoromanica.ro UMBRA LUI CINCINAT In vitrina unei librarii bucureOene, mi-a atras atentla un bust. TrAsaturi prea cunoscute §i totu§iale unui om pe care nu 1-am cunoscut personal. Mai jos, orevista, volume de epigrame, scrisorii o inscriptie : Cincinat Pavelescu, 1872-1934. A§a dar, au trecut §aptezeci de ani de cand sea rigs- cut neuitatul Cincinat at nostru, valorosul poet §i epigra- mist. Poet de pe banca §colara, el a debutat in decada a doua a secolului trecut, in revista Literatorul" a lui Ale- xandru Macedonski. 0 influenta mai mare asupra formaril scriitorului a avut revista Convorbiri Critice", condusa de Mihail Dragomirescu, care a semnalat talentele lui Panait Cerna, Emit Grarleanu, I. Dragoslav, Liviu Rebreanu §i ale altora. De atunci, in numeroasele publicafii contemporane, gasim poeziile romanfice ale lui Cincinat §i neintrecutele lui epigrame. Era un autentic boem literar, un trubadur care 1§i canta dragostea in poezie. Era un causeur" al saloanelor de altadatd, dintr'acei despre care se putea zice, ca despre un Oscar Wilde, cä intrecea chiar scrisul ski prin darul vorbirii. 0 singura diferenta : Wilde era regele paradoxului", iar Pavelescu: regele epigramei", al acelei epigrame despre care Boileau a zis : L'epigramme, plus libre en son tours plus borne, N'est souvent qu'un bon mot de deux rimes orne. Nu cuno§tea politica, finante *i algebra ; scria, despre Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu in schimb,i§i

296 www.dacoromanica.ro risipea banii, inspiratiasIviata pentru zeita poeziei lirice : Polymnia. 0 floare ve4teda ramasa Mtn) scrisoare de dragoste de acum o jurnatate de veac pretuia mai mult pentru el decat bogatiile legendarului Cressus". Laureat at marelui premiu national de poezie, in cariera sa de slujbaq Cincinat Pavelescu n'a fostatilt de norocos. Magistrat, el a colindat Cara intreagd, mutat dintr'un post Intr'altul. A§a a ajuns §i la Chi§inau, unde a lasat aceemi amintire placuta, ca §i aiurea. A locuit In strada Alexandru cel Bun, nr. 129. Aici, aldturi de Cesar Stoika, Donar Munteanu, Corneliu Moldovanu, Ludovic Dau4, I. Negrescu, D. Iov, Ecaterina Cerkes §i altii, a colaborat la revista Teatrul", ce aparea la 1927-1928, pe vremea cand avocatul Cornelia Sachelarescu era directo- rul scenei basarabene. Mi-aduc aminte de aceasta figura de boem literat al vechiului cartier latin. 0 enorma palarie neagra, o cravats caracteristicd unui literat §i un monoclu bombat, cdutand prin ziare noutati senzationale. Puteai sa-i vezi zilnic figura, in fata chioFului de ziare din colfulstrdzilor Ale- xandru cel Bun §i Regele Carol I. Pe Cincinat 11 cuno0ea toata lumea. Toti it salutau §i tuturor le arunca cdte o fraza, cate o gluma, acest cititor grdbit al periodicelor sosite din capitald. A ramas doar o umbra in amintirea noastra. Acum cativa ani, cand scoteam laChi§inau revista Din trecutul nostru", sub impresia unor convorbiri despre Cincinat, cu avocafii Cesar Stoika §i Haralambie Mar- chetti, m'am hotarlt sa-i dedic un numar comemorativ al revistei. Era unul din scriitorii mei preferafi, a carui viata prezenta§iea un deosebit interes. Se zvonep ca era cdsdtorit cii nepoata celebrului Turghenev §i a renumitei cantarete Pauline Viardot. Debi divorfat, Cincinat Linea mult la aceasta inrudire. Cesar Stoika a pregatit o cuprinzatoare scriere despre Cincinat Pavelescu la Chiinau. Am publicat-o in revista

297

www.dacoromanica.ro mea, inteun numar special, pe care nici eu nu-1 am in co- lectie. Scrierea a trezit multe discutii si, indata, numerosii admiratori -si prieteni ai poetului au tinut sa mai completeze materialul adunat. Pregateam a doua editie a lucrarii, cand evenimentele din Iunie 1940 au pus capat activitatii noastre literare. Cesar Stoika a lost deportat. Nu stiu ce s'a facut cu manuscrisele poetului, scrisorile lui si un volumas de versuri, revazut si completat de autorul insusi, apartinand a vocatului Demir Apostolescu. In revista Din trecutul nostru", Cesar Stoika a reprodus cateva poezii ale lui Cincinat Pavelescu, din volumul inedit : Maison Sinadino (1927-1928). Xenia Sipadino era una din cele din urma grande dame" ale Basarabiei de odinioara. In saloanele ei se adunau reprezentantii societatii care putea sa inspireluiCincinat,poezii din cele scrise la Paris. Aici gasea poetul atmosfera unei fine cau- serii, ce aprindea in el flacara sacra a tineretli. Le-a consacrat cateva poezii, stapanei casei, iar altele fetitel sale : $i cad tetrziu, in plinei toamnei, Vei pleinge lunile d'April... CiteVe oda asta'n care Ti-am Prins surdsul de copil... Nu demult, un alt scriitor, Paul Lahovari, a dedicat si el un roman regretatei doamne Sinadino, a carei admirabila casa de nenumarate on a vazut umbra lui Cincinat. Aceasta umbra am intalnit-o, pentru ultima oars, la cimitirul Bellu, din Bucuresti. Sunt cativa ani de cand poetul ne-a parasit. Un bust a lui Cincinat priveste surazand asupra trecatorului, care citeste versurile sapate in piatra : Iti mai aduci aminte, doamnd, Era tarziu qi era toamnei $1 frunzele se'nfiorau $1 tremurau in viintul suit Ca niqte fluturl chinuiti, Ca ni$te fluturi reitciciti Din serile dureril...

298

www.dacoromanica.ro STALPII TAR1I In vremurile de odinioard, Moldova noastra era repre- zentata prin cativa boieri inimo§i, carora acum o sutd de ani li se zicea :stdlpii writ. Vremurile acelea s'au sours, dar a ramas ceva din succesiunea oamenilor de altadata, o spiritualitate persis- tand in fundul Moldovei, prin cativa carturari, prin caliva stalpi", pe care se reazema §i astdzi cultura romaneasca. Acestor modesti prin firea for carturari, din fundul Moldovei, uneori dati uitarii de forfoteala capitalei, dar care mai ales ei pastreazd legdtura cu tot intinsul tariff, acestora, le dedic randurile ce urmeaza. ** In majoritatea lor, oamenii sunt deprinsi cu reclama sgomotoasd, iar modestia prea pulini se pot ridica a o pri- cepe. Aceasta-i soarta lui Artur Gorovei, venerabilul nostru scriitor, fiu al unei basarabence, care poartd o dragoste netarmurita fata de pamantul stramosilor sal. In orice volum al sau de folklor, gdsim pagini sau chiar capitole intregi, consacrate Basarabiei. Pentru a le scrie, Artur Go- rovei a mentinut o corespondenta cu carturarii basarabeni, printre care poetul Alecu Mateevici. Dar mai ales, prin filele ingalbenite ale trecutului a descoperit trainica legatura sufleteasca dintre Moldova de dincoace si de dincolo de Prut. Artur Gorovei s'a nascut la 19 Februarie 1864, la Fol- ticeni. Fatal sau, Petre Gorovei, se tragea dintr'un neam boieresc, iar mama sa, Maria, fata banului Iancu Bog, s'a nascut in satul Vascauti din judetul Hotin. Petre Gorovei era avocat, numit mai apoi subprefect

299

www.dacoromanica.ro la Radauti, pe Prut. Acolo, micul sau fiu Incepu studiile primare, vizitand din cand in cand §i targuprul Lipcani, de pe malul basarabean, unde locuia familia Cervenvodali. In Septembrie1879,ca §i in anul acesta, vent la Ianauti, In judeful Hotin, mo0a varului mamei sale, Alecu Kazimir (1814 1882). Aveam cincisprezece ani, §i m'am amorezat de fata sa, Nadia,poveste§te Artur Gorovei.Eram Insa tare timid, §i nu am Indraznit sa-i vorbesc, tot timpul, niciun cuvant". Scoala *It gimnaziul le-a absolvit la Folticeni, liceul National §i Institute le Unite la Iasi, luand bacalaureatul la 1886. Voia sa atunga diplomat, Insa mijloacele familiei sale devenind mai modeste, a luat licenta In drept la Iasi, la1890. In magistrature, Artur Gorovei a trecut prin Pa§cani, Br Went, Folticeni. Dela 1904 este avocat. A lost prefect §i primar de Folticeni. Lipsit Insa de simtul practic", atat de caracteristic vremurilor noastre, el n'a §tiut sa face cariera politica. De§i i se deschidea un drum mai larg in capitals, Artur Gorovei a preferat sa ramana in lini§tea Folticenilor, in casuta alba a nuvelistului Nieu Gane, inconjurat doar de prietenii credincio§i cartile. Literatura, Artur Gorovei a cunoscut-o la varsta de 13 ani, cand a scris primele poezii, de dragoste. S'a Intam- plat aceasta laBro§tenii,cunoscufidinamintirilelui Creanga, la mosul sau, Teodorini. Greu era sa se pornea- sca, dar in decursul anilor, scriind Intr'una, el a publicat zeci de volume, care i-au adus faima bine meritata §i dis- tincfiile academice, cam Intarziate. Artur Gorovei este vice- pre§edinte §i membru onorar al multor societati de folkior, doctor honoris causa al universitatii din Cernauti, membru onorar al Academiei Romane §i al Cercului genealogi§tilor romani. Este rezultatul unei munci Indelungate, ca sa nu amintim decat cele 25 volume de revista de folkior Seza- toarea", aparuta prin anii1892-1929, §1nenumaratele opere premiate :Cimiliturile Ronzanilor, Credlnti .51 superstitii, Des- ea ntecele Romanilor, Oucile de Pa§ti, §i multe altele.

300

www.dacoromanica.ro Dacil ne-am hotarit sa cercetdm destinele lui Artur Gorovei, scria Aurel George Stino le-am gdsi avare, dar biruite. Le-a biruit scriitorul Insusi. In mijlocul indi- ferentelor, al invidiosilor de tot felul si al semenilor spi- terului Hamais din romanul lui Flaubert, Artur Gorovei, a Invins printr'o luminoasa creatie, Infaptuita dealungul activitatii nobile§igeneroase de peste o jumatate de veac. Suflet bogat, prodigios de simtitor, a vibrat melodic in fafa Frumosului, iar Frumosul sau pare complex un cristal cu mil de fete. Imi yin in gand multe citate din Winckelmann si John Ruskin, din Laokoonal lui Lessing, sau urmdtoarele cuvinte ale lui John Keats, de care ma cdIduzesc in viata: ,Nici cel mai mic respect n'am fats de multime, ca §ifata de altcineva nimic In lume, afard de Fiinta Ves- nica, de amintirea oamenilor marl si de principiul Fru- mosului". Lumea II cunoaste pe venerabilul scriitor§ieruditul folklorist Artur Gorovei, dar mai putin este cunoscut genealogistul Gorovei, deli, ca istoric si mai cu seamy genealogist,ela contribuit mu!t lacunoasterea trecutului Moldovei. Accentuez, ca genealogist, deoarece pornind cu cercetarile sale mai mult genealogice, ale bole- rilor moldoveni, Artur Gorovei ne-a dat excelentele mo- nografii ale Botosanilor Si Folticenilor, ne-a descoperit pe scriitorii basarabeni Teodor Varnav, Dimitrie Donea§i Ion Kazimir, ne-a oferit admirabilele schite din alte vremi, publicate prin diferite periodice,in cele din urmd si In revista mea ,Din trecutul nostru", din Chisindu. Artur Gorovei este un prozator cu traditii nobile§i sanatoase, traditii care in unele tdri at lost parasite pentru moment, cedand actualintii decadente. Chiar in Rusia de odinioard, un Lescov n'a fost apreciat la inalta lui valoare,fiind privit ca reactionar. In Franta, lui Jacques Sainville nu s'a dat, dela Inceput, atentia meritata acestui aristocrat al scrisului. Spre fericire, la not curentul acesta

30. www.dacoromanica.ro nu s'a Inradacinat, de§i reclama sgomotoasa revenea repre- zentantilor lui. Urma§ al logofatului Gorovei din 1560, al logofatului Vasile Gorovei, bunicul §atrarului Miron, strabun'cul lui Petre Gorovei, tatal scriitorului, Artur Gorovei se trage prin femei din neamurile stravechi Bucium, i3raescu, Izmana, Beldiman Si Bor§, iar intreaga boierime dela Carpati pana la Nistru ii este inrudita. De aici porne§te interesul scriitorului nostru pentru genealogie. La monografia Boto§aniler este alaturat studiul familiilor acelui tinut. In monografia Folticenilor, autorul publica date importante privind proprietarii targului, Ciurea §i Ba§ota,i..rdatele asupra ce. lorlalte familii locale, a§teapta publicarea, ca sa nu supere, deocamdata, pe urma§ii ilu§tri"ai unor stramo§i mai obscuri. Artur Gorovei a dedicat, in Analele Academiei Ro- mane", un studiu istoric-genealogic Episcopului Ieroteiu al Hu§ilor, urma§ul familiei Bor.§ de Budafalva, din cava- lerii secolului al XI-lea. Nepotul lui Ieroteiu,pitarul Chi- riac Bor§(1755-1813),a fost tatal Ecaterinei Kazimir, din Vascauti din judetul Hotin, §i al banului Iancu Bor§, bunicul lui Artur Gorovei. Mama pitarului era fata lui Toader Badilita, vornic de Suceava, despre care scriitorul a publicat o schita in revista Fat Frumos", din Cernauti. Printr'o sora a lui Chiriac Bor§, Artur Gorovei esteinrudit cu nobilii din Hotin, Kiru§ §i Varnav, Istoria vietil mete de Teodor Varnav, povestind despre toti ace§tia, fiind publicata la1893la Ramnicul-Sarat, pe acela§i Artur Gorovei. Iar in revista Din trecutul nostru", au aparut interesantele pagini privind familia Kazimir din Ianauti (Hotin), rudele lor, §i o vizita, la1879,in Basarabia. Familiile Stamati §i Millo au obtinut contributii pretioase in,Analele Acade- mieie §i in revista mea din Chi§inau. Cu toate nemulfu- mirile unor urma§i, s'a ridicat valul originilor unor Varnave§ti din Basarabia, care nu sunt decAt Perju, §i ale unor Stamati din Folticeni, care nu sunt decat Rata.

302 www.dacoromanica.ro Artur Gorovei nu este un Volney, un cantaret al rtu - nelor. In scrisul sau nu se simte versul elegiac, ci nostalgia suava acolo unde ea trebue sa ne poarte gandul la o viata frumoasa de altadata. Nu pot uita cuvintele sale: A devenit un fel de axioms pentru noi, cei de astazi, ca lumea s'a inrait, s'a demoralizat ; a stricaciunea ar fi atins un maximum peste care nu se mai poate trece ; in fine, ca am fi traindintr'o Sodoma, at carei tristsfarsit it asteptam din clips in clips. Nu-i adevarat 1" Tocmai astazi imi vine in minte acest pasaj, incare optimismul sanatos at cantaretului vremurilor trecute nu vrea sa cedeze dezastrului din jur. Dar intr'o intelegere perfecta a actualitatii, autorul pastreaza un sentiment pins pentru trecut. El stie un adevar concretizat de C. Bestujev-Riumin : Unde exists istoricul neamurilor, at oraselor si al institutiilor, acolo sent posi- bile istorii generale°. El nu uita nicicuvintele lui Fustel de Coulanges : Adevaratul patriotism nu este numai dra- gostea_fata de pamant; este dragostea fats de trecut, este respectul fat de generatiile care ne-au precedat". * ** La Piatra -Neamf locueste un carturariubit si stimat de intreaga Moldova, cunoscut si mai departe : Gheorghe T.-Kirileanu. Ati auzit, de sigur, de el 1 A scris multe si frumoase pagini, dar m'i cu seams, este un distins cunoscator al vietii si operei nemuritorului Creanga, rivalizand, in aceasta privinta, doar, cu parintele Dumitru Furtuna, din Dorohoi. Conu Ghita Kirileanu, cu infatisarea luisimpatica §i simpla, a fost bibliotecar sub doi Regi. ,Si in multe randuri a stiut sa spund un cuvant priceput, in probleme ce intre- ceau preocuparile sale de bibliotecar, sau secretar. Nume- ro§i carturari distinsi ii datoreaza multe. Fiu de 'Oran, urma§ al vechilor stdpani ai codrilor din vecinAtate, Gheorghe Kirileanu a stat pe vremuri la Dome-

303 www.dacoromanica.ro niile Coroanei din Brosteni, al caror trecut 1-a cercetat cu mult interes. Regale Carol I 1-a apreciatyt,pentru un timp Indelungat, conu Ghifa a lost rapit de pe meleagurile na- tale. Dar vremurile s'au schimbat, odata ce s'au ridicatsi oamenii mai tineri ;s'a Intors acasa batranul Kirileanu, intr'o casufa anume zidita, unde orice colfisor are un rost al sau, pentru a pastra o carte, o fotografie, sau o amintire, iar de pe -cerdac privelistea splendida se deschide asupra Bistrifei Ceahlaului. Nu exists un fecior at acestui tinut, care sa cunoasca atat de minunat Valea Bistrifei. acest coif de rai, unde mice cotitura, stanca sau varf, iii are legenda. Pe toate le cunoaste conu Ghifa : unde a trecut Maica Domnului, sau unde a cazut dracul, pedepsit de Dumnezeu. Si mandru priveste batranul dascal raul care vine navalnic de pe munfii apropiafi,ai-1compard cu bietul Somuz din Folti- ceni, pe care numai Lica Stinoitumflam, surade Kirileanu. In casa lui conu Ghifa gasesti mil de volume, dar cel mai prefios ramane stapanul insusi. El poate sa-fi po- vesteasca atatea lucruri traite, despre MaiorescuitIorga, sau despre toff acei care iI Inconjoara cu dulci amintiri. Este un povestitor admirabil, asa cum sunt batranii nostri, pe care pot sa-I compar doar cu A. C. CuzasiArtur Go- rovei, sau cu regretafii Tigran Pruncu din Campulung, Gheorghe Varnav din SpatarestisiNicolae Verona din Herta. Ifi citeste ceasuri intregi conu Ghifa,sinici nu observi cum trece timpul, cacisiacest dar dumnezeesc II are. Ifi recomanda autori ai unor vremi apuse, despre care, apoi, se gasesc multi ca sa vorbeasca. Caci pe toli ii inzestreaza cu documente si volume, carturarul din Piatra- Neamt, ca sa trezeasca atatea pagini noui, scrise de numerosii sai prieteni. Apar deodata, de pe rafturileprafuite, teancuri de documente .opere inedite, pe care darnic le Imparte tuturor iubitorilor de slova veche, bunul nostru conu Ghifa. In casa lui ,gasesti pe cei care se ocupa de trecutul

304 www.dacoromanica.ro Moldovei, Incepand cu profesorul M. CostAchescu, care a publicat cu multd pricepere Documentele Moldovel, §i terminand cu Constantin Turcu, harnicul cercetator al vietii tinu- tuluiPiatra-Neamt. Pentru toti are o vorbd buns,un cuvant de indrumare, conu Ghita Kirileanu, iar in clipe mai dureroase§i ocrotirea unui suflet nobil §i IntelegAtor gdse§te orice scriitor moldovean, in casuta plind de comori dela Piatra-Neamt. * * * Am vorbit despre marele nostru Artur Gorovei, la care yin ca §i la Gheorghe Kirileanu tinerii ca sa asculte din fost-au-fost al tarii. Acolo 1-am Intalnit pe scriitorul Aurel George Stino... Bunicul sal', Ion Stino, altreilea directoral Sec' lii Domne§ti" din Folticeni, era un harnic carturar. Tatal scriitorului, profesorul George Stino, traie§teSi astdzi,in ca- sofa parinteasca, in mijlocul cartilor §i al portretelor, care incadreaza perfect pe acest Ina lt §1 frumos batran, cu o privire patrunzatoare, cu vorba judicioasa ai limpede, plind de regrete pentru un trecut disparut in fata evenimentelor trecatoare ale vremurilor ncastre. Era pe vremuri la Ia0, la liceul National, un vestit profesor de limba franceza, Alexandru Sutu,despre care fiul sau, Rudolf Sutu, autorul atator scrieri despre Ia§ii de odinioard, bine a zis: a fost un om de carte §i totu§i a lost nepotul lui Alexandru-Voda Soto". Bdtranul George Stino a fostcel mai bun elev al acestui profesor. El a tinut insd prea mult la targu§orul sau, unde a ajuns profesor de limba franceza, apoi distins director de liceu. Sia indrumat multe generalii, sprijinit de harnica-i solie, printre care este §i fiul lor, Aurel George Stino. Rareori cineva produce o impresie mai puternica *i placutd, decat acest erudit al Moldovei. Este o aparitie ciudata pentru Folticeni, chiar in imediata apropiere a vene- abilului Artur Gorovei. Moldovean primitor alAturi de simpatica Sicultivata

20 305

www.dacoromanica.ro lui sotie, causeur" spiritual,fire nervoasa §i sensibila, dedicat numai scrisului, mistic cugetator §i vehement critic, in sfar§it, greu ca sa-1 zugrave§ti pe multilateralul Stino. Se fere§te de oamenii sgomoto*i, de reclama gala- gioasa care inconjoara opera qubreda a multor favorifi ai capitalei. Modestie care poate sa to supere, deoarece omul acesta va ramane o viata intreagd cunoscut numai unui cerc restrans de intimi. Si abia dupa ce ve§nicia (sa speram cat mai tarziu), va deschide portile in fats lui. atunci se vor gasi doritori sa-i desgroape biografia, a§ezandu-i portretele in muzee §i un bronz intr'o gradina inflorita. Poetul Gheorghe Ursu a scris°data, ca de-a insoti pe Stino la Buciumeni un sat apropiat, cu vechea lui biserica, este o feerie. Si mi-a parut rau, ca §ialtii au facut acest drum. Cate vedenii disparute ale Moldovei navaleau in mijlocul nostru, cate idei originale arunca cu uprinta de nespus §i vorba lui glumeata, acest Mefisto, adus pe decorul fermecator aldrumului batut de Nicu. Gane, Gorovei, Sadoveanu... Stino scrie multe : esseuri, nuvele, schite, versuri. Are peste cinci mii de articole, care ar forma repertorii din cele mai importante. Nuvelele sale, din ce in ce mai cize- late, apar arum in paginile excelentelor reviste Cetatea Moldovei"i Cuget Moldovenesc". Stino a facut mutt pentru cunoa§terea Romaniei in strainatate, caci el are zeci de prieteni intot largul pamantului, din Finlanda care 1-a decorat recent cu ordinul Trandafirului Alb" pana in Japonia §i Argentina. Cred ca la jubileul sau vor vent sa -1_sarbatoreasca Laponli §i Maori!, tar Stino le va rosti un discurs in limba lor, recitand traducer! din poeme taitiene. Caci nu exists tara despre care sa nu fi scris Aurel Stino, gasind acolo carturari, care sa vorbeasca, la ran dul lor, despre Romania. Daca vezi randuri iscalite de el, pofi sa be cite0i cu interes, pofi sa le recomanzi §ialtora,caci bunul simf nu-1 parase§te niciodata. Opera sa e plina de vioiciune §i

306

www.dacoromanica.ro irluio0e ; cunoaste via tasicauta printr'un realism elegant sa zugraveasca aceasta Intelegere finda oamenilor. Demn de retinut este faptul a Stino, in proza caruia vedem desfasurandu-se o viata atilt de romaneasca, fuzes- trata cu un trecut pe care si-1 revendica batranii, este do- tat cu o vasta cultura europeana, Hindun excelent cuno. scator al literaturii universale, iar in vasta-i biblioteca, el se serve4te de carli scrise in limbi putin cunoscute la noi. Dar o tristete se simte in adancul acestui om,o durere vibranta a unui suflet de elita, pe care soarta, sau mai bine zis piticii dimprejur, cauta sa-1 reduca lao exis- 'tenth prea modesta. * * Parintele Dumitru Furtuna, patimas rascolitor al trecutului, traieste retras in Dorohoiul sau, ducando viala mdnastireasca, Intre hrisoavele ingalbenite, care se prefac usor in viala navalnica, sub condeiul silu. Sertarele sale .adapostesc lucrari de seama, asteptand odata lumina tiparului. Ajunge sa prenumerdm cercetarile cu privire la Creanga si Ispirescu, sau scrierile mai vechi, de istorie bisericeasca. Naddjduim ca se va gasi cineva sa tipareasca totalitatea pretioaselor contributii ale parintelui Furtund, aducandu-se prin aceasta un real serviciu culturii romanesti. Parintele D. Furtuna este apreciat departe de Doro- hoiul sat', unde un'i nu-1 cunosc decat ca simplu preot. Asa-s scriitorii nostri provinciali, vazuti de concetatenii I or. La Folticeni, marele folklorist Artur Gorovei este doar un avocat, iar Aurel Stino trece par'ca furisa.ndu-se prin feeria peisajului, multipla-i activitate nefiind cunoscuta de .multi ; el este in targulsitu...profesor de liceu. * * * La Stino, I-am cunoscut pe Gheorghe Ursu, poetul scare a vdzut lumina zilei la BarIadgis'a format in preajma 4ui Gheorghe Tutoveanu si a delicatel Mama Zoe, regretata 4:loamna Tutoveanu.

307

www.dacoromanica.ro Gheorghe Ursu exceleaza trite° evocative istoriografie- literara, bogata in coloare sirelief, prezentand trecuta literar strabAtut de Born poeziei ; in afara de reconstituirea, fidela a faptelor, In afara de istorie literara, G. Ursu picurd_ din suflet o poezie cristalina, vibranta gi adesea aminti- toare inexorabilelor noastre destine. Poezia sa este o frau- tura de viata, dupd cum poate fi o delicate fantazie, iar norii ugori de melancolie, ce o acopdr in faldurilargi, arata In acelagi timp fnclinarea spre meditatie rascolitoare. Desi poezia lui G. Ursu apare uneori ca o potolita aquarela, totusi adancimea vine sä i se adauge in chip fericit- Fostul student at lui Garabet Ibraileanu, in Iasi, discipol al maestrului Tutoveanu, Ursu oferd o frumoasa pildd de constiinta artistica, sensibilitate gi armonioasa conceptie.. Format in traditia Academiei Barladene", a venit apoi sail completeze integrarea Intru Moldova prin cei cativa ani petrecuti la Folticeni, in scoala lui Artur Gorovei, ca dascal la liceul,,N. Gane", coleg cu Stino. Marile amintiri ale locului au prefacut acei putini ani Intr'un popas de pelerinaj,prilejde munca rodnica. Si Ursu nu poate uita astazi, cand chemdrile firesti 1-au dus. In Moldova de jos, atmosfera de vraja a Folticenilor, cu peisajul sau incununat de braul muntilor din zare, cu vedeniile trecutului furisandu-se prin tdcutele uliti gi cast* alba a lui Nicu Gane si Artur Gorovei, amintind pe Beldiceanu, Dragoslav, Anton Holban, E. Lovinescu, pictorul Baiesu, Vasile Savel, apoi prezenta uriasa a amintirilor sadovenesti. La Tecuciul literar al lui Teodor Setbd- nescu, Ion Petrovid si Lascarov-Moldovanu, recent prezentat Intr'un excelent studiu, in saint' redacfiei Analelor- Moldovei" a lui C. A. Stoide, Solomon, Alexinschl gi al- fora, opera lui G. Ursu aduce contribufia ci magic pentru. renasterea trecutului scrisului Moldovel. * Sunt oameni, care, prin felul for de a fi gi de a vorbi, prin temperamentul si spiritul lor, supard pe cei dimprejur..

308

www.dacoromanica.ro Ei spun, uneori, prea mult adevar,incat se acresc cu timpul si vad toate printr'un monoclu cenusiu. Ei caricatu- rizeaza ca acele oglinzi caraghioase, aspecte si Infatisarile ambianfei actuale, oameni, stari si lucruri, incat nu stii ce ha fad : sa razi sau sa plangi, citind pamfletele lor. Ast- fel de oameni sunt interesanti ca personalitate, desi adesea stigmatizati chiar de posteritaie, ca ,rai de gura". Asa este romancierul Teodor Rascanu, publicist si ga- zetar, ale carui foiletoane cu parfum de altadatag sunt cunoscutecititorilordeelita. Ca siPetre Carp, poarta monoclu pe ochiul drept si locueste pe meleagurile vasluiene. Fiu al Moldovei, indragostit de trecutul ei si al Iasi- lor, in care s'a nascut, Teodor Rascanu a descris cu nos- talgica pans multe din aceste comori ale trecutului, adevarate monumente istorice ale neamului. Istoria Orliel o vede si cerceteaza prin prizma In- t aptuirilor stramosilor sai, Rascanesti, Ghiculesti, Cuzesti, prin ale caror genealogii este legat de aproape cu toata boierimea de altadata a Moldovei de dincolo si de dincoace de Prut. Asa dar, intreaga istorie a Moldovei el o studiazatraitsinfamilies, ceea ce claun farmec deosebitsi o nota originalsscrisuluisau, atunci cand evoca boieri de odinioara, curti sau biserici vechi. Nu este un istoric, dar stie in mod maestru sa completeze trecutul cu o fantazie realists, ceea ce poate face numai un scriitor autentic si un urmas al stramosilor sai, a caror vials o traieste in subconstient. Ca romancier al vremurilortre- cute, Rascanu e admirabil. Cu nerabdare asteptam orice paging scrisa de el, fie o evocare din alte vremi, fie o amintire din copilnie, fie un rand numai despre Iasii. vre- milor apuse. Impresionante contraste, ciudate antiteze si divergente impulsiuni se impletesc in personalitatea acestuisui ge- neris,singuratic si inaderent. In boierul dela Buhaesti, traieste si un alt Rascanu, acela pe care in toiul unei polemic! gazetaresti ce i-a prilejuit si un duel cu pistolul

309 www.dacoromanica.ro pe platoul dela Copou pe la 1915, presa din Sarindar it numise : Bronzul. Este ziaristul pamfletar de odinioara §i omul cafenelii bucure§tene, ce se imbina cu mo§ierul dela Buhae§ti. Este un produs al Parisului, care, altadata,. la Capp" a retrait clipele vietii de pe malurile Senei. Capp" s'a inchis §icel de pe urma a plecat coconu Toader", sau, cum ii mai zic unii, dupa diminutivul familiar, coconu Toto". Atunci, s'a mutat la Corso"... Dar a disparut §i Corso". La miezul noptii, in ultima noapte a lui Corso", terminand un ultim foileton, a le§it §i conu Toto", cel de pe urma. Azi peregrineaza cand e in Bu- cure§ti intre Nestor" §i Café de la Paix". Acolo este vazut mai ales seara, totdeauna singur, in fundul salii, In fumul eternei sale pipe, savurand, impreuna cu §vartul obi§nuit, spirituala sageata pe care o arunca printr'un articol taios, vreunui adversar. Cad Teodor Ra§canu are darul de a -ui face numai adversari. Departe de forurile care consacra, de cenacluri §i sa- loane cu dudui literare, neglijand prietenia marilor mae§- tri, Teodor Raranu migale§te in tacere, in turnul sau de filde§ dela Buhae§ti, o opera a carei valoare o vor pretui mai tarziu generatiile ce vor veni. Singuratatea §i legatura ancestrala cu glia Moldovei sale iiimprospateaza mereu. puterile de creafie. *** Ne oprim la Barlad, a carui viata literary au des-- cris-o Gheorghe Ursu §1 un alt poet din localitate, Gheorghe Constandache, inimosul de§teptatoratmultor initiative culturale. Aici apare revista Pastorul Tutovei ", condusa de preotul Grigore Dimitriu,iarla 20 Noembrie 1872,la Barlad s'a nascut poetul Tutoveanu, urma§ul unei vechi familii de raze§i moldoveni. Gheorghe Tutoveanu a lost profesor §i revizor §colar.. dar faima lui provine §i ea de pe taramul literar, pe care poetul nostru a pa§itde timpuriu. Inca pe cand era

310 www.dacoromanica.ro elev de gimnaziu, el a publicat versuri, epigramesiarti- cole literare in ziarul Palada", care a aparut un patrar de veac sub conducerea tipografului Catafani. Mai tarziu, aproape intoateperiodiceietarii, au aparut randurile semnate de Tutoveanu, un stalp al poeziei noastre El a intemeiat publicatiile literare Revista moderns ", Pagini alese", Ion Creanga"siMiron Costin". La 1904, impreuna cu Nanu si Emil Garleanu, a scos,la Bar lad, epocala revista Fat Frumos", din care a Mout cum admirabil s'a exprimat Tutoveanu insusi locul de intrunire al tuturor acelora care cred cu temeinicie in puterea de viata a neamului nostru. Fat Frumos", casiLuceafarul" siSemanatorul", a creat o intreaga perioada in miscarea noastra literard. Gheorghe Tutoveanu, sotul delicatei Mama Zoe, regretata doamnd Tutoveanu, poeta tuberozelor, este membru fondator al Societal!! Scriitorilor Romani. Pornind cu primul voluin de poezii : Albastru, la 1902poetul plopilor" din Barlad, decorat Inca de .pe vremea lui Spiru Haret cu medalia Bene Merenti", a continuat mereu sa scrie, publicand numeroase volume, printre care: Balade, Tinerete, Poezii alese, Sonete §i altele. Multe din operele poetului nostru au lost traduse de Adolf Flax, in limba germana. Anul trecut, not 1-am sarbatorit cu recunostinta pe septuagenarul poet, care e sufletul neadormit al vietii culturale de pe plaiurile Moldovei. Panssio Academie Bar- ladeana" a inflintat acest sacerdote al condeiului, pe care-I intalnesti, astazi, in palatul bucuresteanalziarului Cu- rentul", ducand spre publicare fragmente pretioase despre viata literara din fundul Moldovei, din vremurile eroice ale tinerefei tuturor acestor marl carturari ai neamului.

311 www.dacoromanica.ro SCRISUL BASARABEAN Intr'o catuna moldoveneasca, pe un mormant de langa biserica, o inscriptie mi-a atras atentia : Aici a raposat in vecie marele patriot, reformator §i carturar, Vasile Ion Baciu". Ati au zit de acest mare patriot, reformator §i carturar"? De sigur ca nu! In acel sat,insa, era cunoscut, incat nu s'a specificat chiar, a era un primar al satului, iar inscriptia a alcdtuit-o invatatorul, un prieten al sat. La noi, in literature, acest cuvant mare", alaturi de genial", ilustru", celebru" etc., se intrebuinteaza foarte des, a§a dar, ne la locul lui. Un poet mare este Alecsan- dri, un geniu Eminescu. Poefi celebri sunt Byron, Schiller, Lamartine, genii Dante, Shakespeare, Goethe. Si chiar acest titlu de poet" nu se poate conferi oricarui versificator. Doar un fel de patriotism" al fiecarui fecior al unui sat uitat, permite sa atribuetitluri de romancieri"§i nuvel4ti" la toff prietenii" care scriu proza. Citifi insa pe Dickens, Oscar Wilde, Alphonse Daudet, Sadoveanu, Jack London, Rebreanu, Blasco Ibanez, Knut Hamsun, §i yeti vedea diferenfa intre un mare prozator @iun cel mult foiletonist saucronicar de gazeta. Geniul unui Turghenev I-au proclamat Flaubert, George Sand, Carlyle, Taine, Guizot §i alfii... Sunt nume universale,alte marimi nafionale, in sfar§it cele regionale. Este insa o tendinta naturald de evolufie dela o categoric la alta §Ifara aceasta tending de a evolufiona, de a se inalta, nicio literature nu are rost, decat ca un divertisment spiritual alunor oameni care suferd de boala scrisului.

312 www.dacoromanica.ro Exists Inca un punct de vedere, care justified atentia noastra pentru oncescris, acel istoric.In perspectiva istorica, un carturar mediocru, dar care a cotribuit la evolutia culturald de mai tarziu, merits sa fie amintit. Merits in masura iznportantei sale istorice, nu literare,si in raport direct cu ldrgimea volumului consacratproblemei studiate. Privit prin aceste prisme, ne Intrebam, care este viitorul literaturii basarabene ? Si ca sa intelegem prezentul §i sd 16murim viitorul, not cercetdm trecutul acestui scris. Basarabia a creatungeniu national,Instiinta, pe Bogdan Hasdeu. Aici s'a nascut un mare scriitor, ca Alecu Russo, care a contribuit la redesteptarea nationald a Romanilor. Un fabulist de valoare ramane Alexandru Do- nici. Este incontestabild marea importantd culturald a scrisului lui Costache Stamati. In perspectiva istorica, trebue sd amintim pe Teodor Varnav, Ion Sirbu, Dimitrie Donea. Un poet este Alexe Mateevici. Scriitori de mare valoare sunt Leon Donici-Dobronravov si Pavel Crusevan. Ad- mirabile memorii ne-a lasat contesa Roxandra Edling, iar fr.Ttele ei, Alexandru Sturdza, a fost .un apologet distins al vremii. Un savant ilustru este Leon Casso, iar un talent de poets &lin la Iulia Hasdeu. Dar pe bunicul ei, Ale- xandru Hajdeu, nu-1 putem aminti decat in perspectiva istorica. Intr'o lucrare a noastra, Cdrturari basarabeni, am &it peste o sutii-doud de carturart ai provinciei dintre Prut siNistru. Dar n'am Indraznit sa scrim despre scriitori. Un Constantin C. Stamati-Ciurea, cu zeci de scrieri in patru limbi, sau un Pavel St. Leonard, cu mai multe volume publicate in mai to ate capitalele Europei, nu suntdecat pentru vremea for scriitori in sensul de diploma de noblefe care acorda acest titlu. Totusi,§iastazi ei raman superiori chiar multor din contemporanii nostri. Dacd tofi ar fi privit, fars exagerdri inadmisibile pentru aceste timpuri, asupra literaturii basarabene actuate,

313 www.dacoromanica.ro s'ar fi observat ca sunt trei categorii de a§a numiti scriitori :carturaricare vor ramane in perspectiva istorica, scriitori care tind sa ajunga la un nivel national, §i, restul, oameni care ar face mai bine sa scrie pentru ei. Basarabia de astazi, care trebuia sa aduca in literatura romaneasca ceva *i dela Gogol, Turghenev, Gonciarov,

Dostoevski ...,,iTolstoi, n'a creat Inca nici macar un romancier de talia lui Dimitrie Moruzi, de acum patruzeci de ani. Constantin Stere, imitatorul lui Salticov-Scedrin, al lui Dostoevski *i al altor scriitori ru*i, prezinta un capitol aparte, Incat nu-I amintim aici. Nu vorbim nici de generatia mai in varsta a scriitorilor actuali, care ne-a dat un prozator valoros in persoana lui Gheorghe Madan. Iar tineretul s'a manifestat in domeniul poeziei §i al esseului, ajungand uneori la incerciri de nuvela. In aceste domenii hotarele regionale abia sunt calcate de scriitorii no§tri, pentru zilele acestea, fara sä lase, deocamdata, urme de scris de nivel national, pentru posteritate. Aceasta Insa este o etapa noun, la care trebue sa tinda scriitorul nostru. Si daca el este un scriitor adevarat, patruns de talent, In sensul persistentei §i culturii cerute de Buffon §iSer- ghei Soloviov, tendinta lui trebue sa fie sa ajunga un autor de proportii universals, pentru posteritate. Iar daca nu, atunci e bine sa incurajam scrisul nostru, dar fara exagerdri, §i fara sa ramanem bucuro*i de carul cu boi ce deservea de minune pe stramo§ii no§tri...

314 www.dacoromanica.ro SOARTA SCRIITORULUI. Din fundul Moldovei, un prieten Imi scrie :citeste, sau reciteste Rene de Chateaubriand ;ai sa gO.se§ti multe aspecte din viata mea". Scumpe prietene, aveam 17 ani cand am cititGenie du christianisme. Primitivitatea lui Atala a produs asupra mea o impresie mai slat* decat Rene, in care se simtea ci tristete prea romantics, dar sincera, a unuia din cei mai fericiti scriitori ai omenirii. Mare diplomat, celebru autor, Chateaubriand a scris totusi Rene, dupd cum olimpianul Goethe ne-a lasat in al sau Werther, sdrobirea iluziilor sale idealiste, in fata fatarniclei burgheze a societatii. Soarta scriitorului e din cele mai incercate si calvarul acesta se mangaie cu o vesnica vorbarie, despre alti predecesori visatori, care creau operele for la mansarde. Tre- ceau anii, decade si secole, ca acestiilustri necunoscuti ai vremii lor, sa devina celebri, scriind apoi ca Zola : La confession de Claude. Trista consolare 1 Erau alte timpuri, cand, inconjurat de o biblioteca, imi permiteam citirea romanelor preferate. Nu pot uita impresia profunda ce mi-a provocat opera lui Alfred de Vigny: Stello, in care poetul deplangea soarta confratilor sai. Sub diferite regimuri, poetul visator era la fel de dispretuit si necrutator osandit la pieire, deoarece societatea adeseori achita pe criminal, dar niciodata nu-1 iarta pe visator afirma Oscar Wilde, multimea, care, in lasitatea ei, se bucura Injosirii omului puternic, adauga Punkin. In Stello, am gasit numai trei exemple, desi de atunci as fi putut aduce alte sute de vieti si mai pilduitoare. De Vigny vorbeste despre satiricul Gilbert, deli exemplul nu e tocmai potrivit, apoi des-

315. www.dacoromanica.ro pre Chatterton si Andre Chenier,') pierit sub ghilotinh, cu doua wile inainte de prab4rea lui Robespierre. De sigur, soarta lui Thomas Chatterton era cea mai impresionanth. In varsta {le 18 ani, talentatul poet s'a sinucis, dupa ce primarul Londrei, citindu-i versurile, i-a propus un post de... servitor 1 In vremea noastra, multi scriitori muncesc in slujbe incompatibile, ca sa -si asigure existenta, dar nu-1 irnith pe Chatterton. De altfel, celebrul Leonardo da Vinci facea pe inuzicianul la Curtea ducelui Lodovic Sforza, iar marele Leibniz Isi castiga viata scriind istoricul casei de Hanovra... Nicio munch nu e umilitoare, si sa nu uitam cd Apollo, In clipele grele ale vielii, a trebuit sa pasca porcii, deli ramanea flu al regelui zeilor, zeu al soarelui si asa dar al luminii, al poeziei, muzicii, literaturii... Cand citesti amintiri despre predecesorii nostri, simti ca se desprinde aceeasi melancolie si trista existenta, in marea for majoritate,in povestire. Constiinta umana se trezeste greu, acea constiinta care dupa Schopenhauer si-a manifestat trashturile caracteristice In otravirea lui So- crate Si rastignirea lui Hristos. Ascunzandu-se de revolutie, Con dorcet scria inteun azil, despre progresul spiritului uman ; intemnitat, a Inteles absurditatea acestei idei, si s'a sinucis, Vremurile lui August Si ale lui Mecena au trecut de mult, deli nu prea suntem siguri nici de calitatile acelei epoci prea laudate. VirgilIu, poate ca sa nu-I imortalizeze pe August, finea pe patul de moarte, sail arda Eneida, iar Dion Cassius adresa lui Mecena cuvintele istorice : Surge tandem, carnifex", si totusi, numele lui Mecena a devenit proverbial .si gloria lui Virgiliu, Horatiu si a multor altora, 11 Inconjoara. Vremuri grele, alti oameni... Vitrega soarta pentru un Eminescu, pentru un Creangh... Au lost altfeljudecati ei, de contemporanii lor. Astazi, Insh, se scriu romane, care nici ele nu redau decat aspectele triviale Si de prea slabs imaginatie, din viata marilor inaintasi. Chiar un Zola n'a 1) Furtuna revolutiei stinge Melia poeziei" ui -a prezis soarta Chenier.

316 www.dacoromanica.ro stiut sa imprime, in !'Oeuvre, decat o umbra falsa a tine-- retei prietenului sau de copilarie, Paul Cezanne. Am vrea sa cunoastem realitatea, oricat de dura, a biografiei lui Eminescu, Edgar Poe, Dostoevski, Oscar Wilde, Leopardi, Byron, Heine, Schiller, Verlaine, Hoffmann, Maupassant si a altora, dar nu pentru o banalizare de prost gust a acestor vieti si, cu atat mai putin, pentru o judecata tot asa de patimasa, in fatarnicia ei burgheza, ca si aceea a epocii lor. Geniul nu poate fi judecat decat de un titan de aceleasi proportii. Pe Napoleon spune D. Merejcovski puteasa-1 judece Goethe. Chiar Tolstoi se arata patimas analizand de Shakespeare, sau vorbind despre arta, cand acest genial romancier isi reneaga opera si se posteazd pe platforma untli succesor al lui Bazarov, Pisarevsialaltor Adevaratul scriitor, ca once artist, poate sa-si gasea- sea o apreciere justa numai in conceptia unui autentic intelectual. Deprecierea valorilor scrisului§i alestiintei, e mull mai daunatoare decdt ne inchipuim, ducand la deprecierea oricarei valori, cand faptul ca esti autorul unor ca- podopere n'o sa provoace mai multd impresie decal... perla desgropatd de cocoul din fabula. Lumea devine barbara si in zadar vom cauta sa aparam de bratalitatea ei, viata sau scriptele lui Archimede...i). Daca aceasta-i soarta unui geniu, ce sa mai zicem de- existenta umila de scriitor. Mic in fata unor excelente", furisandu-se in umbra sttazii ca un suplinitor sau conto- pist, numit cine stie de ce mecena" contemporan, care i-a propus o soarta... refuzata de un Chat'erton. La festivitati, cand se vorb4te despre rep! ezentantii culturii tar - gului, nefericitul autor e amintit dupa... altii". Mecenatii improvizati al birocraliei, ii acorda, in cel

1) Republica nu are nevoie de savant!1" a declarat medicut CAMILA,osandlnd la moarte pe Lavoisier. Calaulul era deajunso clips, pentru a tala acest cap, a adaugat martorul ocular, materna- tieianul Lagrange, dar nu va ajunge un secol pentru a da lurhli un alt cap ca acesta...

317

www.dacoromanica.ro mai bun caz, din fondurile institutiilor, mici subventii, pentru glorificarea darniciei lor. $i numai post mortem", recuno§- tinta cetAtenilor, de§1 cam intarziata, e bine dacA consacrA o paginA tragicA despre destinul unui literat, asupra mormantului carula, pArAsit, prive§te §i la cimitir bronzul unui Imbogatit. Am avut §i noi, basarabenii, cativa darnici mecena : destul sa amintim pe Vasile Stroescu §i pe Constantin T. Kazimir. Dar ei reprezentau alte vremi". Veti spune, ca erau mai bogati ; yeti gre§i InsA in aprecierea bogatillor actuale. Au fost §i atunci multi scriitori, care scriau §i-§i publicau operele prin diferite centre europene, deoarece aveau destule mijloace. Erau §i alti oameni, ca sa judece pe scriitori, ca un Manolache Negruzzi din Tarnava-Soro- cai, care zicea despre neuitatul sAu nepot : no fi bunA literatura nepotului Costache, dar mo§ia pArinteascA era mai bung". $i in orice epocA, am fi putut auzi vorbind pe matup unuia din primii nWri folklori§ti,Nicolae Gherbanovski, care se plangea ca nepotul ei si-a ales un drum prost in viatA, ajungand... scriitor ! Ce folosse intreba batranadin tot acest scris al sat'?" PAstrand proportiile cuvenite, dela universal, la regional-basarabean, dela geniile omenirii, la modestele talente ale confratilor no§tri, aceea§i jalnicA caracterizare a vietii for s'ar impune. De aceea, printr'o unire a oarnenilor scrisului, printr'o idealists intelegere a actualitatii §i fara sA cedam declinului oportunist, sa nu ne inspAimantAm de soarta ce ne a0eapta. Nu suntem primii §i, dupa noi, vor veni alti visatori, mai sinceri §i naivi. SA le intindem mana, cad ei sunt viitorul nostru. In munca sa ne rAzbunam, fata de once incercare sau Mutate omeneascA. Capacitatea nu poate sa nu triumfe. Va veni o zi, care va fi a noastra, chiar daca ea va intarzia. Vom fi acea batranA veveritA, cam pentru o truda de viata, a primit din partea regelui faunei, un car de nuci. Dar, sAraca, ea nu mai avea dinti !

318

www.dacoromanica.ro FAUST $1 DON-JUAN Nicio glorie istorica nu poate concura cu renumele eroilor literaturii universale, ca Don-Juan, sau Faust. Aleg pe aceVi doi eroi, deoarece legenda lor,ca §i soarta in literatura, este asemanatoare. Apropierea tipului lui Don-Juan de cel al lui Faust nu este noun. Rosenckrantz, scriind despre El Magico Pro- iligioso al lui Calderon, a mentionat -- mi se pare cel dintai aceasta asemanare. Ambii eroi sunt firi neastampa- rate, egoiste §I ateiste. Viata romantics, redata prin legende medievale, pune in relief caracteristicul erotic al lui Don- Juan, eroul latin, in opozilie cuspiritulfilosolic al lui Faust, eroul german. Basmul despre Faust se formeaza in secolul al XVI-lea. In literatura poporana, istoriei sale ii pi ecedeaza legenda germane Bruder Bausch, publicata la 1515, la Strassburg, care trateaza dintr'un punct de vedere umoristic legatura cu diavolul. Si In legendele contemporane ale Nor- dului, gasim reminiscentele aceleea5i traditii, de pilda in Thedel Unverferd von Walmoden, redata in versuri de Georg Thym §i care are parti comune cu legenda despre Henric Leul. Inca la 1507, gasim o amintire despre un vrajitor care pare afiun escroc, un Faust-junio r.La 1587,la Frankfurt, Spiess publica prima Istorie a lui loan Faust. Acest erou legendar a studiatla Krakovia, §i-a vandut sufletul diavolului, care 1-a §i rapit, dupe ce i-a servit timp de 24 and. La 1599, Widmann a publicat un studiui mai voluminos §i pseudo-savant asupralui Faust. Este, a§a

319

www.dacoromanica.ro dar, interesant sit retinem ca Faust purta §1 el numele popular de I o a n. Patria lui Don-Juan este Spania. Legenda leaga existenta acestui erou din literature cu viata lui Don-Juan Tenorio din Sevilla (secolul al XIV-lea). El si -a gasit gar- §itul, rapus de mana stafiei comandorului Don-Cionsago, ucis de Don-Juan Insu§i. Este insd greu sä afirmam ca acest cavaler din Sevilla, mort in Imprejurdridestul de misterioase, inspire chiar el creatia viitorului Don-Juan. De asemenea §i Don-Juan de Marana, care §i-a vandut sufletul diavolului, este un candidat la acest titlu. De altfel, de exemplu Goldoni vorbe§te de Don-Giovani Tenorio, pe cand Alexandre Dumas scrie, la 1836, drama : Don Juan de Marana ou la chute d'un ange. Mitul unui pacatos, care §i-a vandut sufletul diavolului, este foarte raspandit din vechime, bleat it folose§te §1scriitorul spaniol Calderon, de§i nu gasim in al sau El Magico Prodigioso nicio .ase- mAnare, de fond, cu Faust.Calderon a folosit legenda despre Sf. Ciprian, de origine orientald, povessind o bite- legeredintre om §i diavol. Insd eroullui Calderon este mai curand un Don-Juan, in fondul dorintelor ; este religios §i nu cautd sa deslege probleme de existenld umana. Faust, pang. a ajunge la cristalizareatipului universal, creat de Goethe, prezentand §i elemente caracteristice lui Don-Juan, a trecut printr'o evolutie lunge. Partea epica comics-vulgard, adeseori oprea desvoltarea unor opere de mare valoare, de pildd a lui Marlowe, care pe Tanga un Faust dornic de putere in lume, dar mai desnadajduitde- catcel al lui Goethe, inalta pe Mefisto, un p edecesor al pesimistului Lucifer al lui Byron. Lessing, Klinger, iar dna Goethe, Lenau, continua §i ei traditia marilor crealii. Mar- lowe schiteazatipul cugetatorului,Lessing inlatura e!e- mentul medieval-diabolic,iar Klinger apropie pe alsat' Faust de tipul lui Don-Juan. Faust al lui Goethe este tot ce-a putut produce genial artei §i al cugetarii omene§6, un tndraznet luptkor

320

www.dacoromanica.ro pentru libertate, pentru cautarea vesnicului adevar, pentru glorie1tfericire. Partea a doua a operei lui Goethe corespunde cu perioada noua a vietii poetului, care nu mai este un Liar visator. Nemuritoarea sa opera ia, In sfarsit, forma ei definitivd. Mefisto ocupd locul celui care exprima Indoielile framAntarile lui Goethe insusi. E interesant de observat ca celebrul scriitor, atrage atentia opiniei publice germane asupra tipariturilor populare din evul mediu, din care si-alege subiectul pentru Faust' §i Jidovul rdtdcltor. Evolutia lui Don-Juan este si mai variatd. In prima jumatate a secolului alXVII-lea, Tirso de Molina scrie opera care creaza pe Don-Juan, in literaturd : El burlador de Sevilla y convidado de piedra. Piesa trece imediat pe scena italiand, unde elementul vulgar si anecdotic osim- plifiedsi Inlaturd asemanarea tipului initial cu Faust, o laza observata si in evolutia scrierilor despre Faust. Mo- liere, In Don-Juan ou le festin de Pierre (1665), Imprumutata actiunea din comediile italiene de Cicognini1iG liberto (care a servit adaptarilor franceze ale lui Dorimon 1658, si Villiers 1659), omitand totusi comicul italian, dar si spiritul clerical al operei lui Tirso de Molina, Inca o latura comund cu Faust initial, clerical, dar anticatolic. Moliere a Intrunit in aceasta °pert o piesa de moravuri si caractere, care ajunge la comedie, chiar farsd, si se terming cu mi- racole. Opt ani mai tarziu, Thomas Corneille a transcris comedia in versuri. Zeci de scriitoriSicompozitori lobo- seau subiectul pentru operele lor. Mozart a creat, Insd, opera (libretto de Lorenzo de Ponte) care l-a imortalizat si mai mult pe Don-Juan ; cu cativa ani mai inainte a apdrut baletul lui Gluck ; existd si o operetd-buff, de Hector Cremieux si Adolphe Jaime. Faust, in muzica gratioasd si proaspatd, apartine mai mult lui Gounod (libretto de Michel Carre si Jules Barbier), deli trebue sa amintim si legenda dramatizata a lui Berlioz ; La damnation de Faust. In *tura, unii it vdd pe Faust in Astrologul lui Rembrandt ; '11 picteazd Ary Scheffer si I.-P. Laurens.

21 321

www.dacoromanica.ro Ar fi greu sa insiram toate incercarile de-a sctie despre Faust si Don-Juan. Recent a aparut un roman al lui Eric LInklater, care se intituleaza: Don Juan in America. La prefata este alaturatagio spits genealogica, care it coboara pe eroul romanului din Don-Juan al lui Byron, eroul poe- mului inceput la 1818, scris fara reguligiMat neterminat, dar prezentand puternice sentimentegiimagini. Sa nu uitdm, ca lordul Byron vorbeste de asaltul Ismailului tocmai In acest poem, care nu are insa nimic comun cu tipul initial al spaniolului Don-Juan. Capodopera pictorului Delacroix : La barque de Don-Juan, care se pastreaza la Louvre, este inspirata de poemul lui Byron. Un Don-Juan, care are o apropiere maxima de Faust, este creat de poetul rus, contele Alexe Tolstoi. Eroul sau cauta si el deslegarea unor probleme inalter iar dragostea pentru el este un scop mistic. Hoffmann, Musset, Pus- kin, Gautier, Baudelairegialti poeti ii dedicagiei scrierile lor, pe cand romancierii Richardson creaza pe Lovelace, iar Choderlos de Laclos pe Valmont. In starlit, cunoscutul dramaturg german, Grabbe, a cautat, In tragedia sa : Don-Juan and Faust(1829), sa zugraveasca pe ambii eroi in aceeasi drama. Dragostea catre una aceeasi femeie leaga pe eroii nostri, care fiecare pe cararea luiajung sa fie stapaniti de diavol. Don-Juan si Faust se intalnescsiIn drama neterminata a lui Nico- laus Vogt : Der Feirberhof Lenau a dedirat scrisul sat' nu numai lui Faust, dar i lui Don-Juan. Faust al lui Lessing, ca Don-Juan al lui Alexe Tolstoi, termina prinfr'un desnodamant Impaciuitor. Nu numai Don Juan, dar si Faust al lui Heine o parodie ajung sa fie eroi de opereta. Vor trece Inca secole, se vor scrie Inca sute de volume, opere valoroase si mai putin apreciate, dar tot va renaste din negura vremurilor tipul lui Don-Juan-Faust, fie In variantul sat' latin, fie in cel german, eroul romantic care framanta gandul creator al atator genii.

322

www.dacoromanica.ro LECTURA PENTRU COPII SI TINERET Cred ca este de prisos sa vorbim despre importanta lecturii. De asemenea este o axioms ca deprinderealecturii, cavtigata in copilarle, ramane o baza solids pentru toata viata, vi invers: datorita unei lipse de indemn§IIndrumare in lectura, la copil vi la tanar, majoritatea oamenilornu simt necesitatea de a citi. Ava dar, este o vina a cercurilor de educatie prin care trece copilul, o latura negativa a acti- vitatil indrumatorilor culturali ai tineretului, care, Inmarea for majoritate, nu se intereseaza, dacd tanarul citevte§i acecitevte. Se Iasi{ profesorului de literature sa pretinda dela elev ca sa cunoasca intru catva pe autorii pe care ii studiaza, iar o alta forma este infiintarea bibliotedlor vcolare. Astfel, se rezolva cea mai importanta problema a educatiei: problema lecturii. Orice copil manifesto un interes pentru povevti. Dace -copilul este cultivat catuvi de putin, el Insuvi simte nevoia de a patrunde in atatea lucruri noui, prin citire. Si daca aceasta cultura se Inradacineaza, copilul, apoi tandrul, in- -cepe se citeasca, sa caute carti. In majoritatea cazurilor, problema procurarii cartilor este din cele mai grele. Oricat de doritor estecopilul de a-vi sistematiza lectura, de all desvolta cunovtintele Intr'un idomeniu oarecare sau mai simpluare preferinta in lectura, el se lovevte Indata de lipsa de calif, Incat, on se resemneaza, renuntand la lectura care devine plicti- sitoare, on tinde sa citeasca tot ceea ce-i cade in man6. Se zice, ca dintre acevti tined, care citesc tottil, apar gel mile omenirii, iar inteligenta§icultura for devin, cu tim-

323

www.dacoromanica.ro pul, multilaterale. Nu este Insa mai pufin adevarat, ca numat o lecture':sistematicci poate sa desvolte un interes continuu, un bun simt §i o predispozitie, care va determina domeniul cultural ales pentru activitatea omului de maine. A§a dar, se cere o lectura indrumata, sistematizata. Lipsa de carti se prezinta §1 sub alt aspect : cuvantul scris costa astazi enorm. 0 carte putin mai buns costa: cateva sute de lei. Trebue sa renunfi la hrana trupeasca, ca sa dai copilului hrana sufleteasca. La aceasta Inca nu au ajuns multi, §i apoi: numai inteun corp sanatos am fi dorit sa avem minte sanatoasa. Modesta Biblioteca pentru toti de pe vremuri, a avut un rol mult mai important pentru cre§terea generatlilor antecedente, decat toate colectille de astazi, deoarece voluma§ul ei costa numai 30 de bani, sau chiar 20 de bani la anticar, ceea ce putea sa sacrifice once copil sau tanar. Cartea nu trebue sa fie comercializata, dupa cum o fac la not acele trei-patru mars edituri care exists, ci sa serveasca pentru cetateni. Cartea trebue sa fie facuta pentru om, iar nu pentru vanzare. Ar fitrebuit sa incepem en hartia §i mijloacele de raspandire a cartilor, care nu ne permit sa facem publicatii eftine §i cum se cade, cu atat mai mult Inedituri particulare. Sunt monopoluri, care dauneaza culturii. Din cauza comercializarii tiparului, am ajuns la invadarea piefii cu literatura de trotuar, pe cand propriu zis not nu poseddm tncd normele pentru realizarea educaliet sistematice a copilulul a a tancirulul. Cat prive§te traducerile, ele fiind facute de straini sau de °a- men' care nu cunosc Indeajuns limbile originalelor, tradu- and dupa alte traduceri, frantuze§ti destul de libere, aceste opere au pufin comun cu originalul, pierzand orice- 'armee. Asemenea traduceri, la iuteala Intocmite, le-au aruncat pe plata editurile vechi,Fidel imitate de cele de astazi. Repet: normele educative ale lecturii ne lipsesc. In traduceri, nu se urmare§te un sistem. N'avem traduse Int

374 www.dacoromanica.ro romanegte multe dinfre opereleclasice, pe cand autoril ,,la mode" abunda. Se cere gi aid literatura dirijata. Sunt unii care, prin cuvantul dirijat", ar Intelege o acaparare a literaturiiinteun sens saualtul. Domeniul spiritual nu admite Insa nicio acaparare. Prin dirijare" Intelegem o indrumare, o inlesnire, nu insa o infiltrare daunatoare culturli copilului. Unii pretind, de pilda, ca in actuala situatie, educatia trebue sa fie mai dinamica, mili- tanta. Ea ar trebui sa fie mai lipsita de romantismul gi sentimentalismul parintilor nogtri. Speta aceasta de oameni romantici dui:A parerea for ar fitrebuit sa dispara, ca nigte anahronisme. Robotul oare s'o inlocuiasca ? Nu credem ca este un declin binevenit in cregterea copilului. Preferam sa fim considerali, in aceasta privinta, ca avand idei Inapoiate, dar sa ramanem pe bazele romantice gi sentimentale ale vremurilor trecute, care au dat omenirii gi 'aril noastre tot ce a lost mai inaltator. Copiii nogtri sunt romantici gi sentimentali prin firea lor, caci aga este plamadit duhul Romanului. Trebue sa desvoltam din copilttrie un patriotism sanatos in cititorul nostru. Credem insa ca nu exists un copil roman dornic de lecture, care sa nu citeasca pe Creanga. Si nu credem ca trebue sa fie pof tit casa-1 citeasca pe un Ispirescu, Negruzzi, Slavici, Alecsandri, Nicu Gane, Odobescu, Cogbuc, Bratescu-Voinegti, Sadoveanu, Gala- Galaction, Vlahuta gi altii. Nu facem nicio clasificare sau gradate. Luam la intamplare pe cafiva autori preferati din copilaria noastra. Am mai adauga pe cativa clasici cititi mai tarziu. Ne vom fed Insa de imitatorii actuali ai lui Edgar Wallace sau Maurice Decobra. De sigur, orice profesor de literatura va putea da o Indrumare necesara, Meat trecem la literatura universals. Subliniind nota necesara de patriotismin lecture, n'am- inteles de loc sa ajungem la exagerare, sa ne in- conjuram cu zidul chinezesc al unel pretinse auto-cunoag- ted. Acest quasi-patriotism cauta O. ascunda superficia-

325 www.dacoromanica.ro litatea unora. Imediat dupa neintrecutul Creanga, copilur nostru trebue sa guste §i literatura lumii Intregi, deprin- zandu-se cu o dorinta naturals de a cunoa§te universul In totalitatea lui, ajungand succesorul patrimoniului cultural at omenirii. In Apus, literatura specials pentru copii se desvolta abia In a doua jumatate a secolalui al XVIII-lea, cand, in Germania, apare revista lui Weisse : Prietenul copiilor", iar la 1776, cea dintai carte pentru §colari, scrisa de Rochow.. Kampe continua opera for grin publicarea volumelor: Ro- binson, Descoperirea Amulet!, Noua blblloteca pentru copit, Istoria universals §i altele. Dar cum fantazia copilului alearga mai ales dupa irea- lul basmelor, ele pot fl alese dintr'o foarte bogata literatura universals. Fratli Grimm ne dau colectia de pove§ti germane, Selma Lagerlof, Topelius §i Cristian Asbjoernsen pove§ti din 'Arlie nordice, Andersen daneze, Hauff, Hoffmann, Chamisso, Bechstein germane, Charles Per- rault cu renumitele lui Contes de ma mere l'O ye, printre care : Scuflta rode, Motanul incaltat, CenuOreasa, Ave- narius pove§ti ruse§ti din lumea insectelor§i acea ne- cuvantatoare, Tomson-Seton cu eroii sal din lumea ani- mals. Mai adaugati la aceste, traducerile pov e§tilorper- sane : Lampa tut Aladin, All Baba §i altele din 0 mie Si una de noptl, Casa cu rodil de Oskar Wilde, sau minunata carte : Lettre de mon moulin de Alphonse Daudet. Importanta pove§tilor o putem observa din simplui fapt, ca cei mai marl autori al lumii au scris §i pove§ti:- Dickens pove§ti de Craciun, Balzac Contes drolatiques, George Sand Contes d'une grand 'mere, Creanga §i Car- men- Sylva, Pu§kin §i Jucovski pove§ti In versuri, Wilde, Poe pove§ti fantastice, Goethe, Tolstoi, Daudet, la Fon- taine, Voltaire §i altii. CM de departe stau aceste admirabile carti de acele reviste ale noastre, zise pentru copii", ale caror simple coperte sunt In stare sa Ingrozeasca pe oricine. Si aceasta

336 www.dacoromanica.ro aid,In Romania, unde avem atatea privelisti pitore§ti si, din nefericire, multe necunoscute. Ce rost an atunci cari- caturile hidoase de pe copertele unor romane, zisesiele pentru copii". Dar copilul se plictiseste destul de repede de povesti, §1 -i place mai mult romanul. Cate romane, insa, ii putem recomanda, dintr'acelea ce se scriau in Europa de altadata. Gulliver de Swift, sau Robinson de Daniel de Foe, Don Quijote. Incep cu aceste romane, deoarece ele au o latura comuna. Trebue tocmai aici, sa vezi pe traducator, data stie sa distinga necesarul. De exemplu : 1001 de nopti poveslile Seherezadei nu sunt decat un Decameron at Orientului. Totusi, cate minunate pagini gasim acolo pentru copii. Gulliver este o sa ira, Robinson o descriere de calatorie, far Don Quijote tragica opera a lui Mi- guel Cervantes Turghenev a comparat-o cu Hamlet. Con- tinutul distractiv at fragmentelor alese din aceste opere a facut ca ele sa ajunga celebre, deli nu mai sunt actuale, devenind astazi povesli pentru copii. E cazul si al Colibet lui mod Toma de Bicer Stow, care a avut o importanta asa de mare la eliberarea negrilor din America. Sunt opere clasice, pe care trebue sa le cunoasca orice copil cult, cad ele zugravesc mediul departat §i epoci intregi, servind ca baza solids pentru viitor. Hind scrise in vremuri cand nici nu exist a literatura pentru copii, traducatorilor le revine sarcina de a alege ceea ce merits sa fie reprodus, sau si mai usor traducerile ar fi trebuit sa se faca dupa edi- tiiilestrainepentru tineret. De asemenea, aventurile luiRules- spiegel, de Charles de Coster, supranumite Biblia Flaman- ziler", dar si unele romane de Walter Scott, Dumas, Di- ckens, Sienkiewicz, Jack London, Thackeray, Rudyard Ki- pling, schitele vanatoresti ale lui Turghenev, Victor Hugo §i altii. Pentru copii §i tineret, in Franha, exista colectia Bi- bliotheque rose", In care au aparut, intre altele, romanele contesei de Stun Este Micul Lord Fauntleroy de Frances

327 www.dacoromanica.ro Burnett, Torn Sawyer, Huckleberry Finn §1 Print 0 ceuetor de Mark Twain, Sans famille de Hector Ma llot, Micil beirbati §i Micile femet de Alcott. In aceasta privinta,in Germania exists o ampla Iiteratura pentrutineret.Cunoa§tem romanele :Lupta pentru Roma de Felix Dahn, cartea contelui von Luckner despre calatoria sa pe vasul Seeteufel", romanul istoric Lichtenstein de Wilhelm Hauff, Din viata unui plerde -vard de Eichendorfl, sau Luptatorul de Emil Witting. De asemenea, in Italia, gasim o literatura bogata pentru copii §i tineret. Este suficient sa amintim despre Pinocchio capodopera lui Collodi, Cuore a lui Edmondo de Amicis, Tinerli eroi ai marl a lui La Bolina, etc. Deoarece, insa, tanarul simte nevoia de a continua citirea aventurilor baronului Munchhausen, celor ale lui Robinson sau Gulliver, recomandam uncle din romanele lui Jules Verne, dintre acelea care nu sunt prea invechite. Apoi, din interesantele aventuri ale lui Fenimore Cooper, Gustav Aimard, Gabriel Ferry, Mayne Ried, Louis Jacolliot, Boussenard, Herbert Wells, Stevenson, Bret Hart scrieri de altfel instructive §i care pot inlocui cu totul literatura politista a lui Edgar Wallace. Fara sa fim inipotriva lui Sherlock Holmes, at lui Conan Doyle, ne 1ngroze§te cas- cada colectiilor de 5, 15, 25 §i nu mai §tim cati lei, care au intrecut demult pe Arsene Lupin §i pe Rocambole, §i care constitue Intreaga lectura a unora. Ea trebue interzisa de sus interzisa tipcirlrea, iar nu citirea, cad interzice- rea unei carti spore§te numai numarul lectorilor. A§a s'a intamplat in Franta cu romanele lui Ponson du Terrail, sau in Rusia cu romanele scriitoarei Verbitka, pentru care statul a trebuit sa intervina ca sa combats pornografia. La not se Intampla la fel, §i colectiile de senzational §i por- nografic colaboreaza cu cinematograful, pe care nu-i locul sa-1 discutam acum. A§a dar :cititiDar numai ce-i folositor §i bun. Iata strigatul care trebue sa ne calauzeasca pa§ii.

328 www.dacoromanica.ro Cattle sunt adevaratii prieteni ai copilariei noastre §i mangaierea vietii intregi. Fara ele nu putem avea clipe de Inaltare sufleteasca, suind culmile gandirii, nu ne putem potoli setea cunqtintelor tot mai adanci. Nedand la vreme hrana sufleteasca necesara celor mici, atat de dornici de a *ti multe, fantazia for iscoditoare nesatisfacuta se va revarsa aiurea spre alte lamuriri ,extrem de periculoase tuturor, dar mai ales for, viitorului Orli §i al omenirii.

...incheiem, astfel, Inca o paging, inchinata,

casiintreaga opera, amintirii scumpe, a neuitatei mele Mame,

SOFIA BEZVICONI...

329 www.dacoromanica.ro OBSERVATII la studiul nostru Bolerimea Moldovei dintre Prut t Nistru : Volumul I, pag. 33, nota 1: A. Botez. pag. 91, randul 10 : Alexandru Leonard, dupa inscriptia de pe mormant, s'a nascut la 1873, iar mama sa (vol. II, p. 128, randul 28) la 1837. Corn. de M. *dam. Volumul II, p. 7, nota 4: 1939. pag. 14: a seterge randurile 1-5. Comp. Cetatea Mol- dovei", 1943, V, p. 558, VI, p. 130,giVIIIIX, p. 359. In privinta originei familiei Alecsandri, fnclinam a crede Ca cele scrise In volumul I, p. 34, rand. 11-15, corespund mai mutt realitatii, decat descendenta pe linie barbateasca a poetului Alecsandri, din Alexandru Alecsandri bas-ceau4, ce-o stabile§te G. Ungureanu. pag. 17, randul 21 : Constantin Cantacuzino, in loc de: Ilie Catargi. Corn. de V. Panopol. pag. 36, randul 15: Firich, sauFahrich. pag. 36, randul 20 :Dimitrie Flondor, figureaza dupa com. avocatului Al. Dragomir-Kulikowski ca feciorul lui Vasile ? pag. 43, nota 4, randul 2: generalul V. A. Ianov e inmormantat la cimitirul Central din Chi§inau. pag. 62, nota 7, ultimul rand (p. 63) : Iacovache Carp Rusu. pag. 70, nota 2, randul 6 :Copiii sai :Nicolae, n. 1822 (Kul Varvarei Teliakovski), Alexandru, 1828-1883, locotenent (fiul Elenei Ghica), Pavel, Eugen, Ecaterina 4.a. pag. 82, nota 6, randul 2: Iordache Andrianov e Inmor- mantat la cimitirul Ra§cani din Chi§inau. pag. 84, randul 17 : comp. §i : Marcel Romanescu: Neamu-

331

www.dacoromanica.ro rile Doamnel mill Neagoe-trodei (Craiova, 1940, p.8), si Zeta si primele tiparituri romanoti (Arhivele 01- tenieiu, 1941). pag. 99, nota 5 : poate, visternicul GheorgheCostandache? pag. 102, randul 9: Sofia ar fi murit la1875 ? Corn. de M. A. Zabotkin. pag. 114, randul 3: vice-presedinte alpartidului National- Moldovenesc. Corn. de Pan. Halippa. pag. 114, randul 20 :Pills. . pag. 118, randul 1 de jos : baronetul Browne. pag. 123, randul 6 : Gonidec. pag. 127, randul 3: Langada, aceeasi familie cuLangadi, p. 194, randul 10. pag. 129, randul 4 :S. L. Luzghin. pag. 132, randul 14: Madro sau Mandro. pag. 137, nota 6: S. Vasilievici. pag. 138, nota 6, randul 3:Safta loan Constantinovici (comp. Arhiv. Genealog ",nr. 9-10, 1912, p. 158; Vas. Iordache Murgulet, tatal Ileanei Doxaki Hurmuzaki). pag, 160, randul 17: Hagi-Stamatov. pag. 168, nota 3: Dim. C. Tustnschi. pag. 173, randul 3: Zdanowski. pag. 178, randul 4 (si p. 202, rand. 3): Moscaliov sau Motiliov? pag. 188, randul 13: Dauszka, scrie A. Krupenski, totusi e cunoscut carturarul lituanian din sec. XVI, Nicolae Dauksza. pag. 189. nota 6: Elena Cristi. pag. 203, nota 10, r. 2: yard, in loc de: sora.

332 www.dacoromanica.ro ER A T A: Pagina 11, randul 1 de jos: Al. Boldur. Pag. 68, randul 2 de jos : Sdrdarul M. Hancul. Pag. 91, randul 23 : Silinski. Pag. 138, randul 7 §i 1 de jos: Marzencu. Pag. 147, randul 2 de jos : Din corurile. Pag. 165, randul 4 : Mariam. Pag. 165, randul 16 : Abramianl. Pag. 247, randul 13 de jos : Beizadelei.

Rugam pe cititori sa ne semnaleze eventualele lipsuri §i neprecizii.

333

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL : Vagina La Rasdrit de Carpati 5 Vechea elita 12 Mitropolitul Petru Movild 16 Spdtarul Nicolae Milescu 19 Hatmanul Danild Apostol 22 Scriitorul Antioh Cantemir 25 Romanii deschizAtori de drumuri in culturd 27 Intemeietorii Odessei 39 StApana din Manzari 42 Alexandra Sturdza 48 Wilhelm de Kotzebue §i Romania 54 Un caldtor strain 59 Peregrinul transilvan 63 Chi§indul de altadatd 68 Cetatile Moldovei 93 Bugeacul 99 Belt" §i .Cozial6 104 Targul Balti 108 Curti boiere§ti 112 Cobalnea Olgai Catargi 117 Trecutul satului Iab lona 122 Pe mo§ia lui Carastati 127 Mare §tii 132

334 www.dacoromanica.ro Pag%na Femeia basarabeana 139 Muzica in Basarabia 144 Expozitiile agricole 150 Maxim Colibaba 155 Manastirile basarabene 157 Morminte armene§ti 161 Episcopul Melchlsedek 166 Vechi carturari basarabeni 170 Cavalerul Costache Stamati 183 Cavalerul lancu Russo 188 Fabulistul Alexandru Donici 192 Costache Negruzzi §i Basarabia 196 Teodor Varnav 200 Alexe §i Olga Nacu 203 Ion Sirbu 205 Hajdeii 208 Mormantul lui Hasdeu 213 Academicianul Stefan Gonata 218 Academicianul Ion Suruceanu 221 Dimitrie Suruceanu 224 Cavalerul Pavel Gore 227 Iorgu Bali 232 0 viata de om 235 Romancierul din Danuteni 211 Regina Natalia a Serbiei 254 Constantin Stamati-Ciurea 262 Mihail Si Nicolae Stamati 270 Leonida Stamati-Ciurea 273 Doi junimi4tim din Basarabia 275 Leon Ca sso 281 Vasile Stroescu 285

335

www.dacoromanica.ro Pagina Leon Donici 292 Umbra lui Cincinat 296. Stalpiirii .. 299 Seri sul basarabean 312 Soarta scriitorului 315 Faust §i Don-Juan 319 Lectura pentru copii §i tineret 323 Observatii 331 Erata 333

336

www.dacoromanica.ro DE ACELAI AUTOR:

Cercetasie si Educatie, Chi$inan. 1932. Revista Din trecutul nostru", Chi4inau, 19331940, cloud mii de pagini qiapttti sute de c/i$ee: Armenii in Basarabia, 1934. Navigatia basarabeana si creatorul ei. Femeia basarabeana. Figuri si umbre din Nordul Moldovei, 1935. Eteria. Masonii in Basarabia, 1936. Mostenirea Vartic. Semi-mileniul Chisinaului. C. Stere, romanul sail §i Unirea. Din vremea lui Alexandru Sturdza. Boierii Catargi. Punkin si Basarabia, 1937. Pavel Gore. ManucBei, 1938. Sarbii in Basarabia la inceputul sec. XIX, 1939. Associations secretes en Bessarabie au debut du XIX siecle (in colaborare cu preot. Simion Neaga). Insemnari pe marginea amintirilor tatalui meu. Familia Krupenski din Basarabia. * ** Carturarii basarabeni, Ch4innu, 1940. Ed. II, in revista Viata Basarabiei" (II-III 1940). Boierimea Moldovei dintre Prut si Nistru, Bucurefti, 1940, vol. I, 345 p., in 8°, ed. Fundatiei Regele Carol I.

www.dacoromanica.ro s.00011

we,t-1.Din jurnalul lui M. C. Zozulin, 1883- 1891, Convorbiri Literare" (VI 1940). Corespondenta romaneasca din Petreburh" in anii 1833 si 1834, Arhiva Romdneascd" (torn. Y). Din alte vremi, articole, Bucuresti, 1940. Cimitirul Bellu din Bucuresti, Bucuresti, 1941. Romanismul fruntasilor Moldovei dintre Prut si Nistru sub stapanirea strains, Revista Fundatiilor Regale" (Y III-IX 1941). L!, Roirea familiilor romanesti peste Nistru, Cetatea Mol- dovei" (XI 1941). Doi junimisti" din Basarabia, Convorbiri Literare" (XI-XII 1941). Un capitol din viata institutiilor Basarabiei de altadata: Zemstve, Viata Basarabiei" (XI-XII 1941). Costache Negruzzi scriitor basarabean, Cetatea Moldo- vei" (II-III 1942). Istoricul Basarabiei Ion Halippa, Hata Basarabiei" (II -III1942). Manastirea Japca din jud. Soroca, Bucuresti, 1942, 280 p. Colec(ia de documente Mitropolitul Visarion Puiu". Legaturile familiale ale lui A. C. Cuza cu Basarabia,

Cetatea Moldovei" (V 1942). . Costache Stamati, familia si contemporanii sai,cu prefata de Artur Gorovei, Iasi, 1942, 100 p. Din viata oficialitatilor basarabene din secolul trecut, 1823-1833, Viata Basarabiei" (V-VI 1942). Scriitorul Leon Donici, Cetatea Moldovei" (VI 1942). Printul Const. Moruzi, Cetatea Moldovei" (VII 1942). Romancierul Dimitrie Moruzi, Cetatea Moldovei" (VIII IX 1942). Zamfir Ralli-Arbure, Analele Moldovei" (1942). Boierimea Moldovei dintre Prut si Nistru, Bucuresti, 1943, vol. II, 320 p., in 8°, ed. Institutului de Istorie Nationala din Bucuresti.

TIP.,.PRESA"D. ANDREESCU, CALEA PLEVNEI, 46. - TELEFON 4.79.27

. LEI 550