DOCSLIB.ORG

Bezviconi G. G. Profiluri De Ieri Și De Azi. Articole. 1943

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Bezviconi G. G. Profiluri De Ieri Și De Azi. Articole. 1943 G. B E Z vie O N I / :p R OF· I L'· URI �.......... ......�...... ....... DE IERI SI DE AZI , ................................ ARTICOLE ! .E D 1 TUR A LI B RAR 1 E 1 UNI V ER SIT ARE 1, CARA B A Ş STR, GEN ERA L B ER T H E LOT. Nr. 3 1 943 www.dacoromanica.ro PROFILURI DE IERI $1 DE AZI www.dacoromanica.ro G. BEZVICONI PR OFILURI DE IERI SI DEAZI ARTICOLE- EDITUR A LIBRARIEI UNIVERS! TAREI. CARABA$ STR. GENERAL BERTHELOT, Nr. 3 1 9 4 3 www.dacoromanica.ro Articole aparute in: Viata Basarabiei (rev.), Viata Basarabiei (ziar), Cuvant Moldovenesc, Izbanda, Basarabia, Gazeta Basarabiei, Neamul Romanesc, Gazeta Femeii, Gazeta Cartilor, Adevarul Literar, Sanzana, Itine- rar, Arhivele Basarabiei, Bugeacul, Ins emnari Ie§ene, Cuget Moldovenesc, Cuget Clar, Estul, Parlamentul Roman, Revista Istorica, Convorbiri Literare, Cetatea Moldovei, Revista Fundatiilor Regale, Evenimentul (Iasi), Moldova (Ia§i), Cu- rentul,Actiunea,PastorulTutovei,Actiunea (Galati), Moldova (Baal* Ararat, Svetoglas (So- fia), Gazeta Ref ugiatilor, Ani, Vremea, Curentul Li- terar, Basarabia Literara, Basarabia, Arhiva Roma- neasca, Arhivele Olteniei, Curierul Ie§an, Kalende Preocupari Literare, Analele Moldovei§. a. www.dacoromanica.ro LA RASARIT DE CARPATI... In vechime, cand populafia globului nu se inmulfise, stepele erau pufin locuite, deoarece migrafiunile popoa- relor distrugeau tior incercarile timide ale unor oameni intreprinzatori, care indrazneau sail inchege tralul la ras- cruce de drumuri. Aceasta era soarta stepelor din Sud- Estul european de dincolo de Nistru §i Nipru. Pe aici au trecut primele popoare, venind din leaganul omenirii, continentul Asiei, in peninsula Europa. Pana tarziu, in se- colul al X V1II-lea, hoardele barbare hoinareau in largul stepelor, fara sa admita infiriparea unei vieti permanente, decat la marginea spaliului descoperit. La margine Uc- raina, acest nume a ramas legat de tinuturile de stepa din Sud-Estul european, spallul farii a§a denumite variind intre o fa0e de pamant hotar alSlavilor §i tendinfele imperialiste ale unui stat de larga concepfie a istoricului galifian Hru§evski. Stepele din Sud-Estul european nu au o populafie care sa le locuiasca fara intrerupere, din vechime,Sicare sa alba pretentii asupra lor, datorita unei permanenfe isto- rice. Totu§i, on de cateori retragerea hoardelor barbare din stepe lasa spafiul descoperit unei expansiuni de co- lonizare a vecinilor, din doua part i, indata pornea extin- derea vitalitafii a doua blocuri de popoare existente : acel nordic slay,i acel apusean sau carpatic romanesc. Stepele din Sud-Estul european mai apropiat, astazi lo. cult de urma§ii stravechii populafii Romanii, a avut o stralucita civilizafie Inca in epoca neolitica §1 cea eneo- Mica. Dela marea Egee Dana la Vistula §i Bug spune 5 www.dacoromanica.ro Inmarea lui Istorte a Romani lor mult regretatulNicolae-- lorga, traia neamul cel mare al Tracilor, dela care s'a, motenit intregul folklor al Sud-Estului european, darsi denumirile unor fluvii-hotare Nistru §1 Nipru, precum §i a munfilor Carpafi, blocul polarizator al vietii roma- ne§ti de mai tarziu. Din stepe s'au impus unei populatii agricole triburile cuceritoare ale Cimerienilor, de origine- nesigura, dar in al caror nume de capetenii tracismul este evident. Sub Scifi, casisub Sarmafi, se afirma o inain- tare tracica in stepe, spre Nipru, prima incercare deex- pansiune a blocului carpatic, in Rasarit. 0 influents civi- lizatoare, asupra acestor popoare, au cetatile elenice,care- stabilesc legaturile lor, Inca din secolul al VII-lea i. C. Puterea de impotrivire a Tracilor se exercita chiar impo- triva regatului traco-macedon,ean, cand Lisimah, diadohul Traciei, ajunge sa fie sdrobit §i luat prizonier, in actualul Bugeac, de §eful national al Trade!, Dromichaites. Marele precursor al Bizantului, Regele Pontului Mitridate, serve§te drept model §efului trac Boerebista, un promotor alex- pansiunii spre Rasarit. Romanii vin sa lupte pentru apd- rarea drumurilorSilegatura celor doug farmuri, adriatic §i pontic. Lupta Imparatului Domitian o continua Traian, in razboaiele sale Impotriva conducatorului Daciei, Dece-- bal, un succesor al lui Boerebista §i imitator al monarhiei romane. Caracterul colonizarii romane in Dacia poarta un- caracter militar civilizator. Dainuirea elementului autohton este afara de discutier dar lipsita de coeziune nationala prin disparitia aristocra- fiei in luptele Impotriva Romanilor, populafia dacicase ro- manizeaza intr'un rastimp destul de scurt. Navalirea Gofilor gase§te aici o populafie Intru catva in-- chegata, care nu se lass upr inraurita de barbari, retra- gandu-se in clipele de primejdie, in codrii §i cetatea Car-- patilor. Romanii lui Aurelian parasesc Dacia in voia soar- tel. Intre PrutpiNistru se formeaza Gothia, dar Gotiinici- odata nu stapanesc Dada Intreaga. Presiunea barbara dire 6 www.dacoromanica.ro stepe, ce se simte mai slab pe timpul Gofilor, spore§te sub Huni, a ca ror rama§ita sunt Avarii. Dintre toate neamurile cate s'au wzat in Dacia, dupa retragerea legiunilor romane, niciunul nu are atata insem- natate, pentru istoria poporului nostru, ca Slavii. El joaca, in tinuturile dunarene,scrie profesorul Constantin C. Giu- rescu rolul pe care 1-au jucat in Apus neamurile ger- manice. Suntem un popor romanic de coloratura slava, dupa cum Francezii, Italienii, Spaniolii sunt popoare ro- manice de coloratura germanica. Reprezentam tocmai prin aceasta o nuanta aparte, caracteristica,§1 o posibilitate de civilizatie §i cultura wadi, in mijlocul mare) familii romanice". Constatarile profesorului Giurescu sunt cu atat mai im- portante, cu cat apropierea acestor elemente etnice inles- ne§te cu timpul o colonizare comuna a stepelor din Sud- Estul european. Credem, abia atunci se consolideaza viata in micile tinuturi de autonomie locals, precum sunt ve- chile Campulunguria, Vrancea §i Tigheciul. Formarea §1 extinderea spre Kiev a noului stat slay are loc in secolul al IX-lea, in momentul cand o forta barbara unica nu stapane§te stepele din Sud-Estul european. Odata cu aceasta, mai slabs ca numar, dar sub diferite forme, porne§te spre Rasarit §i Infiltrarea de expansiune a popu- latiei romaneti din blocul carpatic. E vorba de Vlah;, Berladnici, Brodnici §i Bolohoveni, care prezinta un in- teres deosebit pentru primele colonizari din stepe, ace§tia fiind, alaturi de Slavi, premergatorii Tatarilor. Numele de %Twill, dat Romanilor decatre straini, pro- vine dupa parerea filologului Alexandru Philippide (Ori- ginea Romandor)dela vechea denumire germana : Welsch- Roman. Radicalul cuvantului este val a stapani, de unde provine cuvantul francez: Valldn, §i cel polon : Wloch, care inseamna : Italian. Istoricul rus N. P. Barsov(Schlta geografiel istorice ruse, Var§ovia, 1885), considers ca crop nicarii slavi deduc acest nume dela Romanii care stram- www.dacoromanica.ro 7 torau pe Slavi la Dunare, denumirea trecand apoi ace- lora§i Romani, adica Romani. Pe la 1165, Nicetas Aco- mintatos Koniatis poveste§te ca Andronicus Komnenos, pribegit in Galitia, a fost prins la granita acestei OH de Valahi, care, dela 1222, sunt deseori amintiti in istorie In aceea§i epoca apar Berladnicii, istoriografia rusa le- gand numele for de targul moldovenesc Barladul. Daca am crede Diplomei Barladene", un document din 1134, in Moldova, intr'un principat al Barladului, domnea Knea- zul Ivanco Rostislavovici, un urma§ al Domnitorilor ru§i Riuricovici. B. Hasdeu publics acest document in ziarul Traian (nr. 5, 1868), intr'o copie din arhiva tatalui sau, Alexandru Hajdeu, originalul nefiind cunoscut, dar pe baza unor particularitati grafice §i fonetice, slavistulIon Bogdan declard (Analele Academiei Romane", 1899) Diploma" un falsificat. Unii din istoriciiru§1, ca §i faimosul Roesler, s'au pronuntat pentru acest document ; totu§i, acela§i N. P. Barsov it contests. Beriadul, ca §i Tmutaracan de pe malul mdrii Azovului, erau localitati margina§e, unde i§i &eau adapost fugarii §i aveiiturierii, incat marele istoric rus N. Karamzin (Istoria Statulul Rosienesc §i Dictionarul Enciclo- pedic Ras, ed. Brockhaus §i Efron, vol. 6, p. 542), s'a pro- nuntat pentru o simpld poreclire a Kneazului Ivanco Berladnicul", adica vagabondul" §1 nu al Barladului". Ivanco domnea la Zvenigorod, pans la1144, cand po- porul din Galiciu 1-a chemat acolo. Zdrobit de Kneazul Vladimirco, numai pentru un an pribeagul a venit la Bar- lad, fugind apoi prin campie la Marele Kneaz Vsevolod, la Kiev. Cincisprezece ani Ivanco a colindat Curtile unor Domnitori mai puternici, luptand in armatele lor§ifiind silit dupd moartea protectorului sau, Iziaslav, sd se refugieze la Tesalonic ;acolo, el a fost otrdvit in acela§1 an, sau in anul urmator, la 1162. Il amintescLetopisetele Novgorodului, Kievului §i altele. Probabil, Alexandru Haj- deu, caruia ii placeau diferite mistificariistorice,folosin- du-se de aceasta porecld, a alcatuit Diploma" din 1134. 8 www.dacoromanica.ro Totu§1, dale fiind aceste imprejurari, este incontestabila existenta vechilor locuitori ai regiunii targului Bar lad, po- pulatie asemanatoare cu celalalt element colonizator din stepe, Brodnicii. Cuvantul slay broditlinseamna a vagabonda, iar brodni sunt ni§te cizme lungi. Brodnicli :nu au nimic comun cu vadalenii, cuvantul brod insemnand vad. De altfel aceasta teorie a vadulenilor Donului a lansat-o istoricul rus Vasile Tati§cev (1686-1750), care a explicat, in opera sa Istoria Rosieneased, multe denumiri vechi, prin experienta unor calatorii perionale. N. Karamzin considers pe Brodnici drept haiducisihoinari dintre Don §i Volga, despre
Load more

Recommended publications
  • Evoluția Învățământului Primar Și Secundar În Basarabia (1918-1940)
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, UNIVERSALĂ ȘI ARHEOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U: 94(478)„1918/1940”: 373.3/.4(043.3) CREȚU VASILE EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940 611.02. ISTORIA ROMÂNILOR (PE PERIOADE) Teză de doctor în istorie Conducător științific: PaladePALADE Gheorghe, Gheorghe, doctor doctor în istorie,în istorie, confer universitarconferențiar universitar Conducător științific: PETRENCU Anatol, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Autorul: CREȚU Vasile CHIȘINĂU, 2020 © CREȚU Vasile, 2020 2 CUPRINS ADNOTARE...............................................................................................................................5 LISTA ABREVIERILOR.........................................................................................................8 INTRODUCERE.......................................................................................................................9 1. ISTORIOGRAFIA ȘI SURSELE ISTORICE REFERITOARE LA EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (1918-1940)..............16 1.1. Dimensiunea istoriografică a învățământului primar și secundar în Basarabia interbelică..16 1.2. Sursele documentare cu privire la evoluția învățământului primar și secundar în Basarabia (1918-1940).................................................................................................................................29 1.3. Concluzii la capitolul 1.........................................................................................................37
    [Show full text]
  • Maria Berényi Personalităţi Marcante În Istoria Şi Cultura Românilor Din Ungaria (Secolul XIX)
    Maria Berényi Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) 1 Publicaţia Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria Coperta Emilia Nagy Editor responsabil Maria Berényi Apariţia volumului a fost sprijinită de către: Ministerul Resurselor Umane © Maria Berényi ISBN 978-615-5369-02-5 2 Maria Berényi Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) Studii Giula, 2013 3 4 Părinţilor mei, Ioan şi Maria 5 6 CUPRINS Argument . 9 Petru Maior censor la Tipografia Universităţii din Buda . 11 Familia Grabovsky din Pesta . 21 150 de ani de la inaugurarea podului cu lanţuri – Rolul familiei Sina în spaţiul cultural şi financiar ungar – . 37 Artistul şi mecenatul Ioan Naco – Nákó János (1814–1889) . 49 Moise Nicoară (1784–1861) . 65 Dascălul Moise Bota (1789–1873) . 81 Eftimie Murgu (1805–1870) . 87 Gheorghe Pomuţ (1818–1882) . 109 Andrei Şaguna (1808–1873) . 112 Emanuil Gojdu: Originea şi familia . 132 Membri distinşi ai Reprezentanţei „Fundaţiei Gojdu” (1870–1918) . 145 Activitatea unor femei celebre pentru întărirea ortodoxiei româneşti din Transilvania şi Ungaria secolului al XIX-lea . 178 Vincenţiu Babeş (1821–1907) . 200 Alexandru Mocioni (1841–1909) . 213 Gheorghe Ioanovici, secretar de stat şi colaborator al lui Andrei Şaguna . 229 Rolul filantropilor şi mecenaţilor în formarea vieţii naţional-culturale a românilor din Ungaria în secolul al XIX-lea . 236 Medici şi farmacişti români din Budapesta în secolul al XIX-lea . 261 Iuliu Todorescu – un bibliofil român din Budapesta . 290 Ion Luca Caragiale şi Budapesta . 294 Memorandistul Aurel Suciu (1853–1898), originar din Chitighaz . 309 Doine despre personalităţi istorice . 322 Activitatea folcloristică şi etnografică a lui Atanasie Marian Marienescu (1830–1915) .
    [Show full text]
  • Militarii Basarabeni 1917-1918
    MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MUZEUL ARMATEI NAŢIONALE Vitalie N. CIOBANU MILITARII BASARABENI 1917-1918 Studiu şi documente Chişinău 2010 1 Contribuţii documentare la realizarea studiului: Sergiu MUNTEANU, Radu SEREDA, Vitalie STATE Redactori: Valeriu RUSU, Eduard OhLADCIUC Lectori: Valentina COSMESCU, Alexandru COSMESCU Machetare şi copertă: Ecaterina RUSSU Procesare-computerizare: Aneta MARTEA, Ludmila LupaşCU Traducere: Nicolae GîRBU, Olga PETRAChE, Vitalie CIOBANU Lucrarea a fost elaborată şi discutată în cadrul Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Consultanţi: Demir DRAGNEV, membru corespondent al AŞM, doctor habilitat în istorie, profesor universitar Constantin MANOLAChE, doctor în politologie, conferenţiar Referenţi: Nicolae CIBOTARU, doctor în istorie, conferenţiar Sergiu Cataraga, lector superior CZU: ISBN: 2 CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................ 5 Recrutarea şI MOBILIZAREA militară îN BASARABIA .. 21 ANARhIA DIN BASARABIA ................................................................ 31 FORMAREA COMITETELOR militare ALE BASARABENILOR ........................................................................ 41 Comitetul militar de la Odesa ................................................................................ 41 Comitetul Central Moldovenesc .............................................................................. 48 Comitetele militare ale basarabenilor în Imperiul rus .......................................
    [Show full text]
  • Summary Repere Privind Activitatea Sfatului Țării În Rezultatul Revoluției Burghezo-Democratice Și Căderii Autocrației Di
    MMIHAIIHAI TAȘCĂTAȘCĂ 2.4. DIN CREAȚIA LEGISLATIVĂ A SFATULUI ȚĂRII – ORGANUL PLENIPOTENȚIAR AL BASARABIEI DIN ANII 1917-1918 2.4. FROM THE LEGISLATIVE CREATION OF THE COUNCIL OF THE COUNTRY - THE PLENIPOTENTIAL ORGAN OF BASSARABIA FROM THE YEARS 1917-1918 Summary The study aims to contribute to the scientific endeavour to legislative achievement in the territory between Prut and Nistru Rivers. The paper investigates the legislative activity of the „Sfatul Țării”, the parliament of Bessarabia from 1917-1918. First, details of the activity of this parliament for that period are presented. Subsequently, the general concept of the legislative enactment and the procedure used in the laws making and approval is presented. The role of special committees and of the government in the making of draft laws, but also the plenary discussions on the projects is emphasized. The laws are classified by domain and their impact on the legal framework of Bessarabia, on the local population is investigated. Repere privind activitatea Sfatului Țării În rezultatul Revoluției burghezo-democratice și căderii autocrației din Rusia în februarie 1917, odată cu proclamarea dreptului la autoguvernare de către Guvernul Provizoriu, în Basarabia s-a intensifi cat mișcarea de renaștere națională1. Deopotrivă cu solicitările cu caracter politic, economic, cultural 1 A se vedea: George Tofan, Sărbătoarea Basarabiei. Deschiderea celui dintâi Sfat al Ţării la Chișinău în ziua de 21 noiembrie 1917, Chișinău, 1917; Gheorghe Andronachi, Albumul Basarabiei. În jurul marelui eveniment al Unirii, Chișinău, 1933; Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea naţională din Basarabia în anii 1917–1918, București, 1929; Petre Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru.
    [Show full text]
  • Iiistoire Des
    IIISTOIRE DES ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADEMIE ROUMAINE VOL. x LES REALISATEURS DE L'UNITE NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVE- NEMENTS DES TROIS REGNES (1866-.1940 13UC AR ES T ''945 HISTOIRE ROU.-NiAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL. x LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVÉ- NEMENTS DES TROIS RÈGNES(1866-1940 PAR N. A. CONSTANTINESCU BUC A R ES T 1 9 4 5 N. Iorga VOLUME X LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE LIVRE PREMIER L'EFFORT POUR L'INDAPENDANCE CHAPITRE I LE CONFLIT AVEC LES PUISSANCES GARANTES En février 1866, les con.suls, qui voulaient se donner des airs de surveillants et de conseillers préts aux remontrances, furent surpris, malgré toutes leurs prévisions répétées, par le coup d'Etat contre Alexandre Jean I-er, que les Puis- sances considéraient alors comme le seul pouvant gouverner cette Roumanie d'où leur étaient venus tant de soucis. Alors que, devant la proclamation rédigée dans un style gonflé jusqu'au ridicule, le public de Bucarest, qui plus d'une fois par ses marchands et ses corporations s'était incliné de- vant le premier prince de la Roumanie unie, et maintenant restait impassible devant le violent changement, accompli par des hommes sans autre popularité que celle du clubrouge », on voyait s'installer unelieutenance » avec le général Go- lescu, qu'on avait presque oublié pendant les dernières an- nées, le colonel Hai alambie, qui ne s'était jamais distingué en rien, et, comme représentant de la Moldavie, Lascar Ca- targiu, un étranger à Bucarest.
    [Show full text]
  • Centenar Sfatul Țării ______Organizatori: Institutul De Istorie Al Academiei De Științe a Moldovei Institutul De Istorie „A
    CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Centenar Sfatul Țării _______________________________________________________ Organizatori: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Universitatea Academiei de Științe din Moldova Centrul de Cultură și Istorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova Colegiul de Onoare al Conferinței: Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei Academician Ionel Valentin VLAD, președintele Academiei Române Academician Victor SPINEI, vicepreședinte al Academiei Române Academician Ion GUCEAC, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei Academician Dan BERINDEI, Academia Română Academician Andrei EȘANU, Academia de Științe a Moldovei Academician Ioan Aurel POP, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Academician Mihai CIMPOI, Academia de Științe a Moldovei Academician Alexandru ZUB, Academia Română Prof. univ. dr. hab. Alexandru MOȘANU, membru de onoare al Academiei Române Comitetul de organizare a Conferinței: Valeriu MATEI, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, membru de Onoare al Academiei Române Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Conf. unv. dr. hab. Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Prof. univ. dr. Nicolae CHICUȘ, rectorul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, prorector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Gheorghe IACOB, prorector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași Conf. univ. dr. Victoria MELNIC, rectorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Conf.
    [Show full text]
  • „Străjerilor” Patrimoniului Documentar Al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR
    Biblioteca Națională a Republicii Moldova Biblioteca Națională a Republicii Moldova OMAGIUOmagiu „STRĂJERILOR” „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR AL BNRM Chișinău, 2017 Chișinău 2014 CZU 027.54(478-25)(091) O-52 Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Veronica Cosovan Redactori: Elena Turuta, Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Procesare computerizată: Diana Odobescu Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova ; alcăt.: Veronica Cosovan ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişi- nău : BNRM, 2017. – 248 p. : fot., tab. Bibliogr.: p. 204-219. – 50 ex. ISBN 978-9975-3096-4-6. 027.54(478-25)(091) O-52 ©Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM O CARTE DE MEMORIA MEMORIEI NAŢIONALE Rostul, misiunea principală a Bibliotecii Naţionale a unei ţări este conservarea şi salvgardarea memoriei naţionale cuprinsă în documentele scrise, imprimate, iar actualmente – şi digitale. Orientarea aceasta a fost una distinctă şi categorică din chiar începutul începuturilor acestui tip de instituţie bibliotecară, început marcat de abordarea ei ca unul din atributele fundamentale ale statalităţii. De- terminantul principal reieşitor din această misiune unicală a fost, şi rămâne, de- pozitul legal, instituit prin decretul conducătorului statului, cum a fost, de ex- emplu, decretul regelui Francisc I al Franţei (1515 - 1547). În alte ţări, cu mult înaintea francezilor, acumularea documentelor scrise ale ţării într-un singur loc, în bibliotecă (numită pe atunci fie Casa cu scrisuri, ca la Giza (Egipt) la sfârşitul sec. IV - încep. sec. III î.e.n., fie Farmacie pentru suflet, ca la Teba, cu aproape un mileniu mai târziu), se făcea în virtutea misiunii coordonatoare a statului, biblioteca fiind unul din instrumentele principale folosite în acest scop.
    [Show full text]
  • DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum Editat De Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru
    • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru ISSN 1221-843X Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Istorie Printed in Romania • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISTORIE TOM LXIV / 2018 NUMĂR SPECIAL / SPECIAL ISSUE Marea Unire a românilor (1918) – Istorie şi actualitate The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi COLEGIUL DE REDACŢIE: Octavian Bounegru (Iaşi), Nelu Zugravu (Iaşi), Neculai Bolohan (Iaşi), Alexandru-Florin Platon (Iaşi), Ştefan-Sorin Gorovei (Iaşi), Maria Magdalena Székely (Iaşi), Cristian Ploscaru (Iaşi), Claudiu Topor (Iaşi), Gabriel Leanca (Iaşi), Gheorghe Iacob (Iaşi), Lucian Leuştean (Iaşi), Ovidiu Buruiană (Iaşi), Victor Spinei, membru al Academiei Române (Iaşi), Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (Cluj-Napoca), Ovidiu Cristea (Bucureşti), Antal Lukács (Bucureşti), Ion Eremia (Chişinău), Ion Varta (Chişinău), Keith Hitchins (Urbana-Champaign), Dennis Deletant (Londra), Carol Iancu (Montpellier), Hans-Christian Maner (Mainz). COMITETUL DE REDACŢIE: Petronel Zahariuc (director), Laurenţiu Rădvan (redactor şef), Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Adrian Viţalaru (secretar de redacţie), Mihai-Bogdan Atanasiu (secretar adjunct de redacţie). Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele, cărţile şi revistele propuse pentru schimb, ca şi orice corespondenţă se vor trimite redacţiei: Petronel Zahariuc Facultatea de Istorie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi B-dul Carol I 11, 700506, Iaşi, România Tel.: 40-(0)232-20.12.74 e-mail: [email protected] CUPRINS Cuvânt înainte .............................................................................................................. 13 Alexandru Zub, Unitatea naţională: de la idee la act ................................................... 15 Paul E.
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu Against King Carol
    Reluctant Allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania Introduction Iuliu Maniu is today regarded as the principle upholder of democratic and constitutional propriety in interwar Romania. As leader of the Romanian National Peasant Party throughout much of the interwar period and the Second World War, he is generally considered to have tried to steer Romania away from dictatorship and towards democracy. Nevertheless, in 1947 Maniu was arrested and tried for treason together with other leaders of the National Peasant Party by the communist authorities. The charges brought against Maniu included having links to the ‘terrorist’ and fascist Romanian Legionary movement (also known as the Iron Guard). The prosecutors drew attention not only to the entry of former legionaries into National Peasant Party organizations in the autumn of 1944, but also to Maniu’s electoral non- aggression pact of 1937 with the Legionary movement’s leader, Corneliu Zelea Codreanu. The pact had been drawn up to prevent the incumbent National Liberal government manipulating the elections of December 1937. Maniu had subsequently acted as defence a witness at Codreanu’s trial in 1938. 1 Since the legionaries were regarded by the communists as the agents of Nazism in Romania, Maniu was accordingly accused of having encouraged the growth of German influence and fascism in Romania.2 Maniu was sentenced to life imprisonment and died in Sighet prison in 1953. Possibly no single act of Maniu’s interwar career was more condemned within Romanian communist historiography than his electoral pact with the allegedly Nazi- 1 Marcel-Dumitru Ciucă (ed.), Procesul lui Iuliu Maniu, Documentele procesului conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc, 3 volumes, Bucharest, 2001, vol.
    [Show full text]
  • Proquest Dissertations
    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
    [Show full text]
  • Basarabia - Străvechi Pământ Românesc - 85 De Ani De La Unirea Basarabiei Cu România
    BASARABIA - STRĂVECHI PĂMÂNT ROMÂNESC - 85 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA- ION FE TCU 1. În unnăcu 85 de ani, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării hotăra, la Chişinău, Unirea pe vecie Basarabiei cu patria mamă - România. La acest moment aniversar pentru întreagaa suflare românească, se cuvine să ne aplecăm cu toţii asupra semnificaţiei acestui eveniment, să-i înţelegem sensul pentru prezent şi, mai ales, pentru viitor; să ne dăm seama că drama românilor basarabeni în decursul vremurilor vitrege, drama Basarabiei este, de fapt, drama poporului român, care - aşa cum aprecia savantul Simion Mehedinti - "a trăit asediaf', sau cum spunea cronicarul Grigore Ureche, "în calea răutăţilor". Desigur, pennanenta ameninţare externă a avut şi un rol pozitiv în păstrarea şi dezvoltarea conştiinţei de neam, a descendenţei traco - daco - romane, a unităţii de limbă, cultură materială şi spirituală, impulsionând factorii politici de decizie români spre realizarea unităţii statale în decursul timpului, îndeosebi în secolele XIX şi XX. Anul 1918 a marcat triumful acestui deziderat al naţiunii noastre în întreg spaţiul carpato - pontic - danubian. N-a trecut prea mult timp şi actul UNIRII din 1918 a fo st compromis de marile puteri continentale, românii au trăit şi continuă să trăiască drama poporului de veche obârşie, cultură şi civilizaţie plasat la interferenţa bimilenarei şi zbuciumatei sale istorii atât de lapidar şi cuprinzător exprimată de marele nostru istoric Nicolae Iorga "Când Nordul a vrut să meargă spre Sud, când Apusul a vrut să se atingă cu Răsăritul, aici s-a întâlnit". Mai marii lumii au neguţat în secret soarta poporului român, ca fiinţă etnică, politică, economică, socială şi spirituală la Tilsit ( 1807), Moscova ( 1939), Teheran ( 1943), Yalta (1945), Malta ( 1989); un astfel de pericol ne pândeşte chiar şi în zilele noastre.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]