G. B E Z vie O N I / :p R OF· I L'· URI �.......... ......�...... ....... DE IERI SI DE AZI , ................................ ARTICOLE ! .E D 1 TUR A LI B RAR 1 E 1 UNI V ER SIT ARE 1, CARA B A Ş STR, GEN ERA L B ER T H E LOT. Nr. 3 1 943 www.dacoromanica.ro PROFILURI DE IERI $1 DE AZI www.dacoromanica.ro G. BEZVICONI PR OFILURI DE IERI SI DEAZI ARTICOLE- EDITUR A LIBRARIEI UNIVERS! TAREI. CARABA$ STR. GENERAL BERTHELOT, Nr. 3 1 9 4 3 www.dacoromanica.ro Articole aparute in: Viata Basarabiei (rev.), Viata Basarabiei (ziar), Cuvant Moldovenesc, Izbanda, Basarabia, Gazeta Basarabiei, Neamul Romanesc, Gazeta Femeii, Gazeta Cartilor, Adevarul Literar, Sanzana, Itine- rar, Arhivele Basarabiei, Bugeacul, Ins emnari Ie§ene, Cuget Moldovenesc, Cuget Clar, Estul, Parlamentul Roman, Revista Istorica, Convorbiri Literare, Cetatea Moldovei, Revista Fundatiilor Regale, Evenimentul (Iasi), Moldova (Ia§i), Cu- rentul,Actiunea,PastorulTutovei,Actiunea (Galati), Moldova (Baal* Ararat, Svetoglas (So- fia), Gazeta Ref ugiatilor, Ani, Vremea, Curentul Li- terar, Basarabia Literara, Basarabia, Arhiva Roma- neasca, Arhivele Olteniei, Curierul Ie§an, Kalende Preocupari Literare, Analele Moldovei§. a. www.dacoromanica.ro LA RASARIT DE CARPATI... In vechime, cand populafia globului nu se inmulfise, stepele erau pufin locuite, deoarece migrafiunile popoa- relor distrugeau tior incercarile timide ale unor oameni intreprinzatori, care indrazneau sail inchege tralul la ras- cruce de drumuri. Aceasta era soarta stepelor din Sud- Estul european de dincolo de Nistru §i Nipru. Pe aici au trecut primele popoare, venind din leaganul omenirii, continentul Asiei, in peninsula Europa. Pana tarziu, in se- colul al X V1II-lea, hoardele barbare hoinareau in largul stepelor, fara sa admita infiriparea unei vieti permanente, decat la marginea spaliului descoperit. La margine Uc- raina, acest nume a ramas legat de tinuturile de stepa din Sud-Estul european, spallul farii a§a denumite variind intre o fa0e de pamant hotar alSlavilor §i tendinfele imperialiste ale unui stat de larga concepfie a istoricului galifian Hru§evski. Stepele din Sud-Estul european nu au o populafie care sa le locuiasca fara intrerupere, din vechime,Sicare sa alba pretentii asupra lor, datorita unei permanenfe isto- rice. Totu§i, on de cateori retragerea hoardelor barbare din stepe lasa spafiul descoperit unei expansiuni de co- lonizare a vecinilor, din doua part i, indata pornea extin- derea vitalitafii a doua blocuri de popoare existente : acel nordic slay,i acel apusean sau carpatic romanesc. Stepele din Sud-Estul european mai apropiat, astazi lo. cult de urma§ii stravechii populafii Romanii, a avut o stralucita civilizafie Inca in epoca neolitica §1 cea eneo- Mica. Dela marea Egee Dana la Vistula §i Bug spune 5 www.dacoromanica.ro Inmarea lui Istorte a Romani lor mult regretatulNicolae-- lorga, traia neamul cel mare al Tracilor, dela care s'a, motenit intregul folklor al Sud-Estului european, darsi denumirile unor fluvii-hotare Nistru §1 Nipru, precum §i a munfilor Carpafi, blocul polarizator al vietii roma- ne§ti de mai tarziu. Din stepe s'au impus unei populatii agricole triburile cuceritoare ale Cimerienilor, de origine- nesigura, dar in al caror nume de capetenii tracismul este evident. Sub Scifi, casisub Sarmafi, se afirma o inain- tare tracica in stepe, spre Nipru, prima incercare deex- pansiune a blocului carpatic, in Rasarit. 0 influents civi- lizatoare, asupra acestor popoare, au cetatile elenice,care- stabilesc legaturile lor, Inca din secolul al VII-lea i. C. Puterea de impotrivire a Tracilor se exercita chiar impo- triva regatului traco-macedon,ean, cand Lisimah, diadohul Traciei, ajunge sa fie sdrobit §i luat prizonier, in actualul Bugeac, de §eful national al Trade!, Dromichaites. Marele precursor al Bizantului, Regele Pontului Mitridate, serve§te drept model §efului trac Boerebista, un promotor alex- pansiunii spre Rasarit. Romanii vin sa lupte pentru apd- rarea drumurilorSilegatura celor doug farmuri, adriatic §i pontic. Lupta Imparatului Domitian o continua Traian, in razboaiele sale Impotriva conducatorului Daciei, Dece-- bal, un succesor al lui Boerebista §i imitator al monarhiei romane. Caracterul colonizarii romane in Dacia poarta un- caracter militar civilizator. Dainuirea elementului autohton este afara de discutier dar lipsita de coeziune nationala prin disparitia aristocra- fiei in luptele Impotriva Romanilor, populafia dacicase ro- manizeaza intr'un rastimp destul de scurt. Navalirea Gofilor gase§te aici o populafie Intru catva in-- chegata, care nu se lass upr inraurita de barbari, retra- gandu-se in clipele de primejdie, in codrii §i cetatea Car-- patilor. Romanii lui Aurelian parasesc Dacia in voia soar- tel. Intre PrutpiNistru se formeaza Gothia, dar Gotiinici- odata nu stapanesc Dada Intreaga. Presiunea barbara dire 6 www.dacoromanica.ro stepe, ce se simte mai slab pe timpul Gofilor, spore§te sub Huni, a ca ror rama§ita sunt Avarii. Dintre toate neamurile cate s'au wzat in Dacia, dupa retragerea legiunilor romane, niciunul nu are atata insem- natate, pentru istoria poporului nostru, ca Slavii. El joaca, in tinuturile dunarene,scrie profesorul Constantin C. Giu- rescu rolul pe care 1-au jucat in Apus neamurile ger- manice. Suntem un popor romanic de coloratura slava, dupa cum Francezii, Italienii, Spaniolii sunt popoare ro- manice de coloratura germanica. Reprezentam tocmai prin aceasta o nuanta aparte, caracteristica,§1 o posibilitate de civilizatie §i cultura wadi, in mijlocul mare) familii romanice". Constatarile profesorului Giurescu sunt cu atat mai im- portante, cu cat apropierea acestor elemente etnice inles- ne§te cu timpul o colonizare comuna a stepelor din Sud- Estul european. Credem, abia atunci se consolideaza viata in micile tinuturi de autonomie locals, precum sunt ve- chile Campulunguria, Vrancea §i Tigheciul. Formarea §1 extinderea spre Kiev a noului stat slay are loc in secolul al IX-lea, in momentul cand o forta barbara unica nu stapane§te stepele din Sud-Estul european. Odata cu aceasta, mai slabs ca numar, dar sub diferite forme, porne§te spre Rasarit §i Infiltrarea de expansiune a popu- latiei romaneti din blocul carpatic. E vorba de Vlah;, Berladnici, Brodnici §i Bolohoveni, care prezinta un in- teres deosebit pentru primele colonizari din stepe, ace§tia fiind, alaturi de Slavi, premergatorii Tatarilor. Numele de %Twill, dat Romanilor decatre straini, pro- vine dupa parerea filologului Alexandru Philippide (Ori- ginea Romandor)dela vechea denumire germana : Welsch- Roman. Radicalul cuvantului este val a stapani, de unde provine cuvantul francez: Valldn, §i cel polon : Wloch, care inseamna : Italian. Istoricul rus N. P. Barsov(Schlta geografiel istorice ruse, Var§ovia, 1885), considers ca crop nicarii slavi deduc acest nume dela Romanii care stram- www.dacoromanica.ro 7 torau pe Slavi la Dunare, denumirea trecand apoi ace- lora§i Romani, adica Romani. Pe la 1165, Nicetas Aco- mintatos Koniatis poveste§te ca Andronicus Komnenos, pribegit in Galitia, a fost prins la granita acestei OH de Valahi, care, dela 1222, sunt deseori amintiti in istorie In aceea§i epoca apar Berladnicii, istoriografia rusa le- gand numele for de targul moldovenesc Barladul. Daca am crede Diplomei Barladene", un document din 1134, in Moldova, intr'un principat al Barladului, domnea Knea- zul Ivanco Rostislavovici, un urma§ al Domnitorilor ru§i Riuricovici. B. Hasdeu publics acest document in ziarul Traian (nr. 5, 1868), intr'o copie din arhiva tatalui sau, Alexandru Hajdeu, originalul nefiind cunoscut, dar pe baza unor particularitati grafice §i fonetice, slavistulIon Bogdan declard (Analele Academiei Romane", 1899) Diploma" un falsificat. Unii din istoriciiru§1, ca §i faimosul Roesler, s'au pronuntat pentru acest document ; totu§i, acela§i N. P. Barsov it contests. Beriadul, ca §i Tmutaracan de pe malul mdrii Azovului, erau localitati margina§e, unde i§i &eau adapost fugarii §i aveiiturierii, incat marele istoric rus N. Karamzin (Istoria Statulul Rosienesc §i Dictionarul Enciclo- pedic Ras, ed. Brockhaus §i Efron, vol. 6, p. 542), s'a pro- nuntat pentru o simpld poreclire a Kneazului Ivanco Berladnicul", adica vagabondul" §1 nu al Barladului". Ivanco domnea la Zvenigorod, pans la1144, cand po- porul din Galiciu 1-a chemat acolo. Zdrobit de Kneazul Vladimirco, numai pentru un an pribeagul a venit la Bar- lad, fugind apoi prin campie la Marele Kneaz Vsevolod, la Kiev. Cincisprezece ani Ivanco a colindat Curtile unor Domnitori mai puternici, luptand in armatele lor§ifiind silit dupd moartea protectorului sau, Iziaslav, sd se refugieze la Tesalonic ;acolo, el a fost otrdvit in acela§1 an, sau in anul urmator, la 1162. Il amintescLetopisetele Novgorodului, Kievului §i altele. Probabil, Alexandru Haj- deu, caruia ii placeau diferite mistificariistorice,folosin- du-se de aceasta porecld, a alcatuit Diploma" din 1134. 8 www.dacoromanica.ro Totu§1, dale fiind aceste imprejurari, este incontestabila existenta vechilor locuitori ai regiunii targului Bar lad, po- pulatie asemanatoare cu celalalt element colonizator din stepe, Brodnicii. Cuvantul slay broditlinseamna a vagabonda, iar brodni sunt ni§te cizme lungi. Brodnicli :nu au nimic comun cu vadalenii, cuvantul brod insemnand vad. De altfel aceasta teorie a vadulenilor Donului a lansat-o istoricul rus Vasile Tati§cev (1686-1750), care a explicat, in opera sa Istoria Rosieneased, multe denumiri vechi, prin experienta unor calatorii perionale. N. Karamzin considers pe Brodnici drept haiducisihoinari dintre Don §i Volga, despre