Iiistoire Des

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Iiistoire Des IIISTOIRE DES ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADEMIE ROUMAINE VOL. x LES REALISATEURS DE L'UNITE NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVE- NEMENTS DES TROIS REGNES (1866-.1940 13UC AR ES T ''945 HISTOIRE ROU.-NiAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL. x LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVÉ- NEMENTS DES TROIS RÈGNES(1866-1940 PAR N. A. CONSTANTINESCU BUC A R ES T 1 9 4 5 N. Iorga VOLUME X LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE LIVRE PREMIER L'EFFORT POUR L'INDAPENDANCE CHAPITRE I LE CONFLIT AVEC LES PUISSANCES GARANTES En février 1866, les con.suls, qui voulaient se donner des airs de surveillants et de conseillers préts aux remontrances, furent surpris, malgré toutes leurs prévisions répétées, par le coup d'Etat contre Alexandre Jean I-er, que les Puis- sances considéraient alors comme le seul pouvant gouverner cette Roumanie d'où leur étaient venus tant de soucis. Alors que, devant la proclamation rédigée dans un style gonflé jusqu'au ridicule, le public de Bucarest, qui plus d'une fois par ses marchands et ses corporations s'était incliné de- vant le premier prince de la Roumanie unie, et maintenant restait impassible devant le violent changement, accompli par des hommes sans autre popularité que celle du clubrouge », on voyait s'installer unelieutenance » avec le général Go- lescu, qu'on avait presque oublié pendant les dernières an- nées, le colonel Hai alambie, qui ne s'était jamais distingué en rien, et, comme représentant de la Moldavie, Lascar Ca- targiu, un étranger à Bucarest. Les ministres étaient Jean Ghica aux Affaires étrangères et à la présidence, Démètre Ghika l'Intérieur, l'habile financier Pierre Mavrogheni (qui sera plus tard le chargé d'affaires de Michel Sturdza dans le pays) aux Finances et, aux Travaux publics, Démètre A. Sturdza, qui, représentant Lascar Catargiu dans la régence, avait aidé au complot contre son parent. Le ministère devait 'are com- plété par Constantin A. Rosetti, aux Cultes, Jean Cantacu- zène, a la Justice, secrétaire de lalieutenance » et chef des corispirateurs, Leca, A. la Guerre, tandis que Salomon, prét 8 L'EFFORT POUR L'INDgPENDANCE à un mouvement armé, donnait sa &mission 1. Les représen- tants des Puissances protectrices s'intéressèrent, avec un em- pressement qui leur fait honneur, au sort de celui qui était tombé. Pendant que, dans les Corps législatifs, on acclamait Philippe I-er 2,et qu'on enlevait brutalement leblason d'Alexandre I-er, le foulant aux pieds, le consul de France Tillos, sans attendre la décision du Gouvernement provisoire, alla chercher Cuza dans le lieu de son premier emprisonne- ment. II trouva le prince fermement décidé h. ne pas revenir sur l'acte d'abdication, demandant seulement qu'on lui laisse la route libre pour recourir h l'hospitalité d'un pays étranger quelconque 3 Au général Haralambie, k qui, en recevant ces lignes, le sang du monter k la figure, Cuza, # l'arrété >>, écrivait ceci: # Vous savez que le principe proclamé par les Corps de l'Etat a été et demeure mon but; car, suivant leur opinion, un prince &ranger peut seul assurer l'avenir de la Roumanie; je crois inutile d'ajouter que si, en ma qualité de souverain de Roumanie, j'ai toujours travaillé pour la réalisation de ce vceu, de méme, comme prince roumain, je ne manquerai pas un instant de faire, en ce sens, tout ce qui dépendra de moi... Vive la Roumanie » 4. On ne permit pas aux autres consuls de voir le prison- nier 5. Eder reçut la méme réponse, pleine d'un sentiment de dignité supérieure et d'un incomparable esprit de sacrifice. # Ce que veulent ces messieurs » disait-il, # un prince &ranger, je le veux moi aussi. Je l'ai toujours voulu. Et j'ai travaillé dans ce but, mais avec plus d'intelligence qu'on ne le fait maintenant. J'ai cru qu'il fallait attendre le moment pro- pice » 6. Il ajouta seulement que, par ce qu'on vient d'ac- ' Henry, L'abdication du prince Cuza, p. 175, n° 48. 2 Pour sa candidature en 1857, ibid., p. i81 et suiv. 8 Ibid., pp. 174-175, 176-177. 4 D. A. Sturdza, Charles I-er, I, p. 2. 5 Henry, ouvr. cité, pp. 174-175. a¡bid., pp. 178-179. Fig.r. Le Comte Phaippe de Flanare. z z. Le general Haraiamb. CONFLIT AVEC LES PUISSANCES 9 cornplir, une voie est ouverte vers le commissaire turc et vers la «camacamie » des derniers temps 1. Le 14/26 du méme mois partait, au-delà de la frontière, à l'insu de tous, et gardée par des soldats, la voituie de celui qui ne devait jamais plus fouler le sol de la patrie qu'il avait créée 2 Aux si belles paroles de celui qui était ainsi chassé, on répondit par l'acte du 4 mars, qui présentait aux agents de l'étranger, pour qu'ils le communiquent à qui ils le juge- raient nécessaire, ce règne fini, comme une série d'abus, de violations de la justce, de dilapidations, le rendant respon- sable d'avoir compromis tous les partis, toutes les personna- lités, en arrivant humilier et à déshonarer la nation aux yeux de l'Europe », sans rien mentionner des grandes chases qui avaient été réalisées. On leur faisait aussi connzitre l'es- poir du pays que lui soit accordé enfin ce prin.ce étranger désiré dès le début 3. Jean Ghica s'adressait séparément k Gladstone, avec les arguments économiques qu'il croyait utiles 4. Dès le 24 février, le comte de Flandre avertissait par télégramme n'acceptait pas la couronne arrachée à celui qui y avait droit et, pour qu'on ne parle plus de lui, il partait pour un long voy2ge en Italie 5. Le ministre des Affaires étrangères de Belgique communiquait du reste à Paris que le prince qui n'avait pas été averti officiellement I s'étaii montré très peu flatté qu'on ait pensé à lui pour succéder au prince Cuza 6 . Du reste, de tous côtés, on se montrait disposé à faire réunir l'assemblée prévue par le Traité de Paris, E..fin de résoudre la question rouverte par les auteurs de l'attentat 7. Tillos réapparut pour déclarer qu'il reconnaissait Cuza pour maitre légitime du pays ; ibid., p. 179. 3 Napoléon refusa de le recevoir... ; ibid., p. 247, n° 141. 3 Ibid., p. 3 et suiv. Et dans # Treizeci de ani de Domnie a lui Carol I », I, k cette date. 4 Charles I-er, p. 32 et suiv. 6 Henry, ouvr. cité, p. 185, n° 6r. Notification du ministre des Affaires étrangères belge, dans D. A. Sturdza, Charles I-er, I, p. 3. 6 Henry, ouvr. cité, n° 63. Cf. aussi ibid., p. x86, n° 63. 7 Ibid., p. 184, n° 58; p. x86 et suiv. 3 o L'EPPORT POUR L'INDRPENDANCE Il avait été question d'abord de se réunir h. Constantinople, mais on préféra ne pas fixer le lieu 1 En cas de troubles, on parlait aussi de faire intervenir les troupes turques, ac- compagnées par descommissaires des Puissances 2. Flatté de l'élection, qu'il aurait acceptée, d'un parent du prince con- sort Albert, Clarendon, malgré cette intervention, se montrait particulièrement favorable au pays qu'il continuait d'appeler <des Principautés O. Il était, naturellement, peu disposé à admettre comme prince étranger le Duc de Leuchtenberg, # un prince italien >>, ou méme le duc de Cobourg 4. D'un côré, la Turquie demandait avec insistance qu'on applique les clauses de 1859, avec son intervention, au moins diplomatique à Bucarest, de l'autre, Clarendon se rappelait, tout en prévoyant l'opposition de la Russie, le projet français de céder les Principautés h l'Autriche, en échange de Venise qui serait rattachée h. la nouvelle Italie 5. Selon la proposition d'Etienne Catargiu, combattu par Emmanuel Costachi, on envoyait h la Porte un mémoire moldave demandant la sé- paration des deux Principautés 6. Aussitôt pour parer h ce danger, on avait envoyé corrune représentatants simultanément de la Lieutenance princière et des Assemblées, Emmanuel Costachi, Costaforu et Ale- xandre Golescu, h Constantinople, Basile Boerescu, Steege et un troisième à Paris 7, ayant aussi la mission de se pré- 1 ¡bid., p. 187, n° 66. 2 Ibid. 3 Ibid., pp. 188-189; p. 190, n° 69; pp. 191-192. On n'admettait pas les passeports délivrés sous le nom de Philippe I-er ; ibid., pp. 188-189, 190, n° 69. 4 Ibid., p. 192. 5 Ibid., p. 197, n° 77. Cf. Riker, P. 5o7 et suiv. Plus récemment, Srbik, La convenzione secreta tra l' Austria et la Francia del 12 giugno x866, dans Rivista storica italiana, 31 dec. 1938, p. 1 et suiv. 6 Riker, The making of Roumania, p. soz ; Henry, ouvr. cité, P. 218 et suiv. 7 Charles I-er, p. 9 et suiv. Ils avaient eu aussi la mission de se réunir officiellement k Bruxelles pour offrir le treone à Philippe de Flandre. Ce qui fut fait, après le refus du prince, qui fut gar& secret pour les Roumains le 16-28 mars; ibid., p. 54. La réponse du ministre belge Rogier ; ibid., p. CONFLIT AVEC LES PUISSANCES I I senter devant la Conférence. On leur adjoignit ensuite Jean BrAtianu, et, comme remplaçant éventuel, Scarlat Facoianu 1 Mais alors surgit la menace du conflit armé entre la Prusse et l'Autricheet de l'entrée en guerre de Mahe 2. Ainsi l'Autriche n'osa pas appuyer les Turcs dans leur vo- lonté de rompre l'Union.
Recommended publications
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian Academy, EDITOR IN CHIEF: Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Aristia Institute for Research in Social Studies and Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France); Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People’s Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Methodius University of VelikoTurnovo, Institute for Research in Social Studies and Bulgaria); Humanities, Craiova, Romania); Anatol PETRENCU (Moldova State University, Roxana RADU (University of Craiova, Romania) Chişinău, Moldova); Virgiliu BÎRLĂDEANU (Institute of Social ROMANIAN ACADEMY PUBLISHING History, Chişinău, Moldova) HOUSE EDITORS: Mihaela IAMANDEI Monica STANCIU ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucharest, 2017 Editura Academiei Române, 2017.
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu Against King Carol
    Reluctant Allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania Introduction Iuliu Maniu is today regarded as the principle upholder of democratic and constitutional propriety in interwar Romania. As leader of the Romanian National Peasant Party throughout much of the interwar period and the Second World War, he is generally considered to have tried to steer Romania away from dictatorship and towards democracy. Nevertheless, in 1947 Maniu was arrested and tried for treason together with other leaders of the National Peasant Party by the communist authorities. The charges brought against Maniu included having links to the ‘terrorist’ and fascist Romanian Legionary movement (also known as the Iron Guard). The prosecutors drew attention not only to the entry of former legionaries into National Peasant Party organizations in the autumn of 1944, but also to Maniu’s electoral non- aggression pact of 1937 with the Legionary movement’s leader, Corneliu Zelea Codreanu. The pact had been drawn up to prevent the incumbent National Liberal government manipulating the elections of December 1937. Maniu had subsequently acted as defence a witness at Codreanu’s trial in 1938. 1 Since the legionaries were regarded by the communists as the agents of Nazism in Romania, Maniu was accordingly accused of having encouraged the growth of German influence and fascism in Romania.2 Maniu was sentenced to life imprisonment and died in Sighet prison in 1953. Possibly no single act of Maniu’s interwar career was more condemned within Romanian communist historiography than his electoral pact with the allegedly Nazi- 1 Marcel-Dumitru Ciucă (ed.), Procesul lui Iuliu Maniu, Documentele procesului conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc, 3 volumes, Bucharest, 2001, vol.
    [Show full text]
  • The Legion of the Archangel Michael: the Past and Present Appeal of Decentralized Fascism
    Providence College DigitalCommons@Providence History & Classics Undergraduate Theses History & Classics Fall 2020 The Legion of the Archangel Michael: The Past and Present Appeal of Decentralized Fascism Andrew Bennet Gillen Follow this and additional works at: https://digitalcommons.providence.edu/history_undergrad_theses Part of the Cultural History Commons, European History Commons, and the Political History Commons The Legion of the Archangel Michael: The Past and Present Appeal of Decentralized Fascism By Andrew Bennet Gillen HIS 490 History Honors Thesis Department of History Providence College Fall 2020 ii CONTENTS INTRODUCTION. NEW APPEAL ………………………………… 1 CHAPTER 1. IDEAOLOGY OF THE IRON GUARD……………...13 CHAPTER 2. FITTING IN: 1931-41…………………………………37 CONCLUSION. COMPARISONS……………………………………52 BIBLIOGRPAHY……………………………………………………...69 iii INTRODUCTION: NEW APPEAL In August of 2017, far right groups of the United States of America, such as the Proud Boys, Christogenea, Vanguard America, and the Global Crusader Knights, among others, gathered in an unprecedented fashion at Charlottesville, Virginia.1 These groups believed that they were given the power to avert the changes of more liberal forces in the country. One of the organizers of the event, Matthew Heimbach, wore a shirt depicting Corneliu Codreanu.2 Codreanu was the charismatic founder, and to some extent heart and soul, of the Legion of the Archangel Michael (LAM), or the Iron Guard, as it was frequently referred to in the English speaking world,the main fascist force in Romanian politics
    [Show full text]
  • Sclavie-Si-Libertate
    RROMII. SCLAVIE ȘI LIBERTATE Constituirea şi emanciparea unei noi categorii etnice şi sociale la nord de Dunăre 1370 - 1914 1 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………3 Capitolul I. Privire istorică asupra rromilor, istoriografie………………………..13 Capitolul II. Migraţia rromilor la nord de Dunăre. Căderea în sclavie………….30 Capitolul III. Sistemul juridic şi economic al sclaviei…………………………… ..63 Capitolul IV. Sclavia - realitate cotidiană a societăţii româneşti la începutul secolului al XIX-lea. Abolirea sclaviei……………………………………………. .101 Capitolul V. Circulaţie, supraveghere şi control în a doua jumătate a secolului al XIX-lea……………………………………………………………………………...156 Capitolul VI. Rromii între două migrații…………………………………………..199 Încheiere…………………………………………………………………………… 215 Bibliografie………………………………………………………………………….222 2 Introducere Abordarea istoriei rromilor ridică de fiecare dată numeroase controverse. Întrebările și prejudecățile legate de rromi generează dezbateri, dezbinări, clivaje ce depăşesc uşor cadrul ştiinţific şi alunecă pe terenuri încă şi mai nesigure, care nu duc nicăieri. Lipsa interesului acordat acestui subiect, în principal de către istorici, alimentează luări de poziţie greşite, abordări subiective, concluzii cel puţin tendenţioase, când nu derivă în rasism. Poate cel mai mult face polemică întrebarea: De ce spunem rromi şi nu ţigani?, întrebare ce conține în ea însăși răspunsul; pentru că este corect, din punct de vedere istoric, să folosești oricare din cei doi termeni. O a doua interogație vizează motivația istoricului și revelează,
    [Show full text]
  • Elite, Institutions and Social Projects
    ELITE, INSTITUTIONS AND SOCIAL PROJECTS ASPECTS CONCERNING THE HISTORY OF THE INSTITUTION OF CITY HALL AND THE INSTITUTION OF MAYOR IN CRAIOVA FROM BEGINNING TO PRESENT (1864-2017) Cezar AVRAM∗, Mihaela BĂRBIERU∗∗ Abstract: The authors present novel data concerning the evolution of the institution of city hall and institution of mayor of Craiova starting with the laws of administrative decentralization from Cuza's time to present. The mayors and interim commissions are presented in the chronological order of their mayoralties, as well as their main achievements. Keywords: mayor, municipal council, Craiova, achievements, interim commission, decentralization. 1. The institution of city hall During its evolution, Craiova, important political, administrative, economic, social and cultural centre of the country, represented a landmark and decision- making factor during the national history. On 31 March 1864, within the process of modernizing the administrative system, Alexandru Ioan Cuza promulgated the law for the county councils and the communal law which established the principle of administrative decentralization. Drawn up on the French and Belgian models, the two normative acts brought about the appearance of certain institutions with legal personality and new contents, such as the mayor, the communal council, the permanent commitee, the county council, the perfect, the sub-prefect, the urban commune different from the rural one through the administrative organization and similar to it through its legal personality and autonomy1. ∗ Scientific Researcher I, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy; Email: [email protected]. ∗∗ 3rd Degree Scientific Researcher, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy; Email: [email protected].
    [Show full text]
  • Roots of Romanian Antisemitism
    BACKGROUND AND PRECURSORS TO THE HOLOCAUST Roots of Romanian Antisemitism The League of National Christian Defense and Iron Guard Antisemitism The Antisemitic Policies of the Goga Government and of the Royal Dictatorship The Roots of Romanian Antisemitism The roots of Romanian antisemitism are intertwined with the origins of the modern Romanian state and the emergence of the rich national cultural tradition that accompanied unification of the principalities, independence, and the creation of Greater Romania. The antisemitism that manifested itself in Romania between the two world wars grew directly from seeds sewn at the major turning points of the country’s development starting in the mid- nineteenth century. For reasons that may have differed from person to person or group to group, strong antisemitic currents were present in various forms and with varying intensity in the political, cultural and spiritual life of Romanian society for most of the century that preceded the accession to power of the National Christian Party in 1937, the installation of the Royal Dictatorship in 1938, and the Antonescu-Iron Guard National Legionary State in 1940—that is, for most of the century that culminated in the Holocaust. The antisemitic actions of that succession of governments drew inspiration from antisemitic themes that had entered the Romanian lexicon of ideas long before the 1930s and long before the Nazi rise to influence and then power in Germany. While each of these three governing configurations mixed the essential elements of widespread antisemitic concepts somewhat differently—leaning more or less heavily on certain themes, perhaps adding to native concepts notions adapted from non-Romanian antisemitic expression, and advocating sometimes greater and sometimes lesser violence to accomplish their goals—they all represented essential continuity with Romanian antisemitic ideas that had their origins in the pre-World War I era.
    [Show full text]
  • Gud Er Fascist!
    View metadata, citation and similar papers at core.ac.uk brought to you by CORE provided by NORA - Norwegian Open Research Archives Gud er fascist! Erkeengelen Mikaels Legions modernitet, mentalitet og mystikk Carl Petter Arbo Masteroppgave i Historie Det humanistiske fakultet Institutt for arkeologi, konservering og historie UNIVERSITETET I OSLO 06.11.2015 II Gud er fascist! Erkeengelen Mikaels Legions modernitet, mentalitet og mystikk III © Carl Petter Arbo 2015 Gud er fascist! Erkeengelen Mikaels Legions modernitet, mentalitet og mystikk Gud er fascist er hentet fra legionæren I. P. Prudenis artikkel «Dumnezu e fascist» i den nasjonalistiske avisen Porunca Vremii i 1937. Carl Petter Arbo http://www.duo.uio.no/ Trykk: Reprosentralen, Universitetet i Oslo IV Sammendrag Oppgaven er en ideologistudie av Romanias mest fremtredende fascistbevegelse, Erkeengelen Mikaels Legion, i perioden 1927-1938. For Legionens medlemmer, legionærene, var politikk og religion to sider av samme sak, og hvorvidt bevegelsen kan karakteriseres som et uttrykk for en religiøs fundamentalisme eller som en fascistbevegelse som uttrykte sin misnøye med det etablerte og sine totalitære ambisjoner i religiøse termer, er et sentralt spørsmål for oppgaven. Gjennom en kvalitativ og kvantitativ tilnærming og analyse av kildemateriale stilles det spørs- mål ved det komplekse idéinnholdet i legionærenes virkelighetsoppfatning. De ideologiske drivkreftene bak bevegelsens idégrunnlag spores tilbake til den nasjonale oppvåkningen på 1800-tallet, og det vises hvordan tankene fra denne perioden, i kombinasjon med en utbredt folkelig antisemittisme og kontemporære ultra-nasjonalistiske strømninger, innvirket på legio- nærenes tankesett og visjoner. Oppgaven har et overordnet totalitarismeperspektiv og søker å plassere Legionen inn i eksisterende teoretiske tilnærminger og begrepsforståelser.
    [Show full text]
  • Biblioteca Campul Romanesc
    Autor Titlu # vol Ro/En/Fr Gen A Bonnard Civilizatia greaca Ro A. Moga / I. Bruckner Medicina Interna I Ro Medicina Adolfo Bioy Casares Visind la eroi; Jurnalul din "Razboiul Porcului" Ro Adrian Maniu Versuri Ro Poezie Al O Teodoreanu Inter Pocula Ro Al Soljentin O zi din viata lui Ivan Denisovici Ro Al. Philippide Poezii Ro Poezie Alexandre Dumas Pierrot Ro Roman Alexandre Dumas Vicontele de Bracelonne Ro Roman Alexandre Dumas Vicontele de Bracelonne Ro Roman Alexandru Maier Am fost medic la gherla Ro Amalia Calin Mar ratacit: Poezii Ro Amalia Calin Ne An Ro Ana Maria Marin Destarati Ro Anastase Haciu Aromanii: comert, industrie, arte, expansiune Ro Andrei Otetea Scrieri Istorice Alese Ro Istorie Anton Pann Povestea vorbii Ro Avocat N Arnautu Noi si rusii Ro Boris Zdreciuc, Paul Petrescu, Tancred Arta populara in Romania Ro Arta Banateanu Calin Hentea, Laurentiu Sfintes Armata romana in misiuni de pace Ro Cicero Despre Indatoriri Ro Cornel Ungureanu La vest de Eden - O introducere in literatura exilului Ro D. Bacu Acolo sezum si plansem Ro Poezii D. Bacu Acolo sezum si plinsem Ro D. Bacu Aiud: Poezii Ro Dan Petrescu Tentatiile anonimatului Ro Dery Tibor Excomunicatorul Ro Roman Edgar Allan Poe Poezii si Poeme Ro Poezie Editura de stat Istoria si geografia Romaniei Ro Eduard Jurist Umor la Purtator Ro Umor Elena Vianu Oameni si idei Ro Eminescu - Veronica Micle Scrisori de dragoste Ro Filippo Baldinucci Viata lui Gian Lorenzo Bernini Ro Literatura Fr. De Motteville Memorii 3 Ro Francois Villon Balade si alte poeme Ro Francoise de Monteville Memorii despre Ana de Austria si Curtea sa Ro George Alexe Tarmul dinspre cer Ro George Uscatescu Memoria Padurii Ro Grigore Bajenaru Piatra Craiului Ro Hadrian Daicoviciu Dacii Ro Istorie Honore de Balzac Femeia la 30 de ani; Istoria celor treisprezece Ro Horia Ursu Alba Iulia Ro Istorie Horia Ursu Avram Iancu Ro Hristu Candroveanu Poeme aromane: Nithadz Ro Hristu Candroveanu Poeme aromane: Nithadz Ro I.L.
    [Show full text]
  • T M U L 19 1966
    sfuJi i REVISTAIDE I STORI F_ DR"Si lit Ni.\1 ( \ iII\1;It I \Il{" I. 19"1 VI" Tri on non \ PRI \ I 1 1N 11)1'1 )1,1H :1111)1,1;1 \CNIr,Ii. I j t" NIk17. 1,1;1 \T,1:1,(111 fttt\ s1/1!1'.11/1111 \11.\I!.2.,1! ! Itr.',Vi.H1! I 1()N L.11' \ I \ IFL\ N,V11()NAI. \ k() \I.\ \11 ' 11',! 1" (.411;%11.1 1111 1CZ)11111\j, .1){ \ `,1111t)(: \ PIA INDI.:r J:1\\ IAI.FA 1:1:ZA VIM\ CUZA VOID:\ IN U1I>TfltEA POP( lU It 1 It ).\1.AN LNIANriNC. T M U L 19 1966 EDIT URA ACADEMIEIwww.dacoromanica.ro REPUBLICHSOCIALISTEROMANIA COMITETUL DE REDACTIE Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); EUGEN STXNESCU (redactor responsabil adjunct); acad. P. CONSTANTINESCU-IA5I ; acad. C. DA.ICOVICIU ; MIRON CONSTANTINESCU, L. BANYAI ; V. CHERESTESIU ; V. POPOVICI (inernbri); NICOLAE FOTINO (secretor de redac/ie) Pretul rtnui abonament anual este de 90 lei. In tiara abonamcntele se primesc la oficiile postale, agentiile postale, factorii postali si difuzorii voluntari de presil din intre- prinderisiinstitutii. Comenzile de abonamente din strilimitate (numere izolate sau abonamente) se fac prin CARTINIEN., eilsuta postabl 134 -133, Bucuresti, Republica Socialist:1 Romania, sau prin reprezentantii sal din strainalate. Manuscrisele, cartilegirevisLele pentru schimb, precumii once corespondentd se vor trimite pe adresa comitetului de redactie al revistei Studii" revistii de istorie. Apare de 6 on pe an. Adresa redactiei B-dul Aviatorilor nr. 1 Bucure§ti Telefon 18.25.86 www.dacoromanica.ro ahn REVISTAofISTORIE TOM 19 1966Nr.
    [Show full text]
  • FIGHTING for FRANCO This Page Intentionally Left Blank FIGHTING for FRANCO International Volunteers in Nationalist Spain During the Spanish Civil War, 1936-39
    FIGHTING FOR FRANCO This page intentionally left blank FIGHTING FOR FRANCO International Volunteers in Nationalist Spain during the Spanish Civil War, 1936-39 JUDITH K E E N E Foreword by Professor Gabriel Jackson hambledon continuum Hambledon Continuum A Continuum imprint The Tower Building, 11 York Road, London SE1 7NX 80 Maiden Lane, Suite 704, New York, NY 10038 First published in hardback 2001 First published in paperback 2007 © Judith Keene 2001 All rights reserved. No part of this publication may be reproduced or transmitted in any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopying, recording or any information storage or retrieval system, without permission in writing from the publishers. British Library Cataloguing-in-Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library. ISBN 0-7185-0126-8 (hardback) ISBN 1-8528-5593-2 (paperback) Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Keene, Judith, 1948- Fighting for Franco: international volunteers in nationalist Spain during the Spanish Civil War, 1936-1939 / Judith Keene; foreword by Gabriel Jackson. p. cm. Includes bibliographical references and index. ISBN 0-7185-0126-8 (hardbound) 1. Spain—History—Civil War, 1936-1939—Participation, Foreign. 2. Fascists. I. Title. DP269.45 .K44 2001 946.081—dc21 2001023395 Typeset by BookEns Ltd, Royston, Herts Printed and bound in Great Britain by Biddies Ltd, King's Lynn Contents Foreword by Gabriel Jackson vi Maps of Spain ix Introduction 1 1. The historical context of the Spanish Civil War 18 2. English narratives about Franco's Spain 45 3. Not quite king and country: Franco's English-speaking volunteers 94 4.
    [Show full text]
  • Vitralii – Lumini Și Umbre
    VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 5 V I T R A L I I L U M I N I Ş I U M B R E Publicaţie editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii DIRECTOR: Col. (r) Filip Teodorescu Contact: Bucureşti, str. Toamnei nr. 37, sector 2 Tel.: (0040)-21-2119957 [email protected] www.acmrr-sri.ro ©ACMRR-SRI Bucureşti 2020 ISSN 2067-2896 6 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE” Consultanţi ştiinţifici Prof. univ. dr. Ioan Scurtu Prof. univ. dr. Mihail M. Andreescu Dr. ist. Alex Mihai Stoenescu Conf. univ. dr. Aurel V. David Colegiul de redacţie Redactor şef: Col. (r) Hagop Hairabetian Secretar de redacţie: Gl. bg. (r) Maria Ilie Membri: Gl. mr. (r) Dumitru Bădescu Gl. mr. (r) Marin Ioniţă Gl. bg. (r) Nechifor Ignat Gl. bg. (r) Vasile Mălureanu Col. (r) dr. Tiberiu Tănase Col. (r) Gheorghe Trifu Responsabilitatea juridică pentru conţinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor acestora. Opiniile şi punctele de vedere exprimate de autori în cuprinsul revistei pot să nu corespundă integral cu cele ale ACMRR-SRI. Reproducerea sub orice formă a conţinutului acestei publicaţii este permisă cu menţionarea sursei şi a autorului. Manuscrisele nepublicate nu se restituie. VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020 7 C U P R I N S Editorial Rezerviștii în vremuri de pandemie ..................................................... 9 File de istorie Recunoașterea internațională a României Mari (II) – 100 de ani de la semnarea Tratatului cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920 ......................
    [Show full text]
  • Radu Rosetti
    Radu Rosetti (1853–1926), istoric, genealogist, scriitor, s-a născut la Iaşi, având strămoşi, din partea tatălui – logofătul Răducanu Rosetti –, doi dom nitori, Antonie Ruset şi Manole-Giani Ruset, iar din partea mamei pe Gri gore Alexandru Ghyka, care îi era bunic, ultimul domn al Moldovei de dinainte de unirea din 1859. Ca şi tatăl său, a studiat în Apus, însă în Franţa şi Elveţia, obţinând, în 1873, un bacalaureat în ştiinţe. Întors în ţară, silit de datorii, a trebuit să vândă o parte din proprietăţi şi să încerce, fără prea multă izbândă, o carieră în politică şi în administraţie. S-a căsătorit în 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan, cu care a avut patru co - pii: Radu, Henri, Eugeniu și Magdalena (dintre ei, generalul acad. Radu R. Rosetti rămâne până astăzi cel mai important istoric militar român). A fost prefect de Roman şi de Brăila, deputat în mai multe rânduri şi direc - tor al închisorilor. În cele din urmă, mânat şi de pasiunea pentru cercetări istorice, a ales să devină şef de arhivă în Ministerul Afacerilor Străine. Apariţia sa în viaţa literară s-a produs oarecum târziu, în 1904–1905, cu un roman istoric în foileton, publicat în Epoca, pe care Academia Română l-a şi pre miat în 1906: Cu paloşul. Au urmat alte volume de inspiraţie isto - rică: Păca tele sulgeriului (1912), Poveşti moldoveneşti (1920), Alte poveşti moldo - ve neşti (1921). Studiile şi articolele istorice, multe dintre ele fiind publicate în Ana lele Academiei Române, arată interesul lui Radu Rosetti pentru genealogie, istorie socială şi politică (Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova (1905), Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907), Cum se cău - tau moșiile în Moldova la începutul veacului XIX: Condica de răfuială a hat ma - nului Rădu canu Roset cu vechilii lui pe anii 1798–1812 (1909), Acțiunea politicii rusești în Țările Române: Povestită de organele oficiale franceze (1914) etc.
    [Show full text]