T M U L 19 1966

sfuJi i REVISTAIDE I STORI F_

DR"Si lit

Ni.\1 ( \ iII\1;It I \Il{" I. 19"1 VI" Tri on non \ PRI

\ I 1 1N 11)1'1 )1,1H :1111)1,1;1

\CNIr,Ii. I j t" NIk17. 1,1;1 \T,1:1,(111 fttt\ s1/1!1'.11/1111

\11.\I!.2.,1! ! Itr.',Vi.H1! I 1()N L.11' \ I \

IFL\ N,V11()NAI. \ k() \I.\ \11 ' 11',! 1"

(.411;%11.1 1111 1CZ)11111\j, .1){ \ `,1111t)(: \ PIA INDI.:r J:1\\ IAI.FA 1:1:ZA VIM\

CUZA VOID:\ IN U1I>TfltEA POP( lU It 1 It ).\1.AN LNIANriNC. T M U L 19 1966

EDIT URA ACADEMIEIwww.dacoromanica.ro REPUBLICHSOCIALISTEROMANIA COMITETUL DE REDACTIE

Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); EUGEN STXNESCU (redactor responsabil adjunct); acad. P. CONSTANTINESCU-IA5I ; acad. C. DA.ICOVICIU ; MIRON CONSTANTINESCU, L. BANYAI ; V. CHERESTESIU ; V. POPOVICI (inernbri); NICOLAE FOTINO (secretor de redac/ie)

Pretul rtnui abonament anual este de 90 lei. In tiara abonamcntele se primesc la oficiile postale, agentiile postale, factorii postali si difuzorii voluntari de presil din intre- prinderisiinstitutii. Comenzile de abonamente din strilimitate (numere izolate sau abonamente) se fac prin CARTINIEN., eilsuta postabl 134 -133, Bucuresti, Republica Socialist:1 Romania, sau prin reprezentantii sal din strainalate.

Manuscrisele, cartilegirevisLele pentru schimb, precumii once corespondentd se vor trimite pe adresa comitetului de redactie al revistei Studii" revistii de istorie. Apare de 6 on pe an.

Adresa redactiei B-dul Aviatorilor nr. 1 Bucure§ti Telefon 18.25.86

www.dacoromanica.ro ahn REVISTAofISTORIE

TOM 19 1966Nr. 1

S AT A "R

SESIUNEA DE COMUNICARI PRIVIND UNIREA PRINCIPATELOR II011ANE

Pag. Acad. ILIE MURGULESCU, Cuvint de deschidere 3 Acad. ANDREI OTETEA, Unirea Principatelor Romane . 5 CORNELIA BODEA, Momenta din lupta revolutionary pentru..... unitatea nationald a romanilor !rare 1835 si 1848 17 DAN BERINDEI, Locul istoric al Adunarilor ad-hoc 23 N. ADANILOAIE, Taranimea si Cuza Voda 33 CONSTANTIN C. GIURESCU, Cuza Voda In amintirea poporului roman . . 41

VASILE NETEA, Romania" primul cotidian al poporului roman 47 VASILE MAClU, Un protect din 1857alluiMihailSturdza pentruorganizarea Principatelor Romane 59 V. CURTICAPEANU, Societatea Transilvania" din Bucuresti pentru sprijinirea studentilor si elevilor meseriasi roman! din Austro-Ungaria ...... 93 MIRON CONSTANTINESCU, Mesajul lui V.I. Lenin care muncitoriisi popoarele din Austro-Ungaria 2/3 noiembrie 1918 115

VIATA STINTIFICA Al XII-lea Congres international de stiinte istorice, Viena, 29 august 5 septembrie 1965 (Dan Brrindei, Nicolae Fotino si Radu Manolescu) ; Aniversarca Unirii Princi- patelor Romane ; Calatorie de studii In Republica Populara Bulgaria (Gh. Croft); Cronica 129

RECENZ II

Acad. ANDREI OTETEA, Renasterea, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1964, 470 p. + 100 ilustratii (Radu Manolescu) 155 , Ill*area muncitoreasca dinRomdnia, 1893-1900, Bucuresti, Edit. politica, 1965, 459 p. (Institutul de istorie a partidului de pe IMO C.C. al P.C.R.) (Tr. Lanai!) 162

www.dacoromanica.ro 2 2

Pag. H. H. STAHL, Conlribu(ii la sludiul satelor devalmaqe romclneqli, vol. III, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1965, 457 p.+11 fig. (L. P. Marcu) ...... 168 * Melanges Georges Ostrogorsky, 1- II, In Recueil de travaux del' Institut d'etudes byzantines, VIII1, 2, redacteur Franjo Bargie, Belgrad, 1963-1964, vol. I, 308 p. ; vol. II, 495 p. (R. Theodorescu §) Gh. Zbuchea)...... 174 MANTRAN ROBERT, Istanbul dans la seconde moilie du XV I le siecle. Essai d'histoire instilutionnelle, economique et sociale. .., Paris, 1962, IX ± XI ± 734 p. + 7 pl. si 15 h. (M. Mehmel) 180 REVISTA REVISTELOR Hoecm u noeethucm ucmopus,", MOCHBa, AliaA,21111111 Hays CCCP, 141ICTIITyT IlIcTopkt, 1963, nr. 1-6, 1 140 p. ; 1964, nr. 1-6, 1 160 p. (D. Hurezeanu) . 185 Byzantion", vol. XXXII (1962), 638 p. ; XXXIII (1963), 526 p. si vol. XXXIV (1964), 688 p.(E. Frances) 191

INSEMNAR I

Istoria Rombniel. *,Momente dinisloriapoporului romdn, Bucuresti,Edit. politica, 1965,159 p. (M.R.); I. VINT U si G. G. FLORESCU, Unirea Principatelor to lumina actelor fundamentals si constitufionale, Bucuresli, 1965, 327 p. (V.G.) ; *,Diclionar enctclopedic roman, vol. III, K-P, Bucuresti, Edit. politica, 1965, 911 p. 48 pl. (I.A.) ; V. POPEANGA, E. GAVANESCU si V. TIRCOVNICU, Preparandia din Arad, Bucuresti, Edit. didacticssipedagogics, 1965, 288 p. (V.N.).Istoria universalii. - E.I. INDOVA, jeopnoeoe X0310CMflO a Pocuu ne peas nortoeuna XVIII evict, Mocitua, AsagemitH Hays CCGP,Rang wry3 14cropHu,1964, 351p.+1h.(C.S.) ;E. DVOICENCO-NIARCOVA, Hino manoiiPady.4 Kypa4ec no, aemopeatidynnotinoeecmu Tyudaa"? (Cine este Radu Curalescu, autorulnuvclei despre haiducul Tunsu ?), Pyccsan anTepaypaHcTopHsoninvreparrypiabill ntypnal" 1963, nr. 4,.TIeunitrpag, Mag. AsagemitH Hays CCCP, p. 154-155 (S./.); F. M. BARTOS, Husitskd revoluce.I.Doba Ziikova,14151426(Revolutiahusitd.I.Pei ioada lui Ziika,1415 1426)Praha, NakladatelstvieeskoslovenskeAkademieved, 1965, 240 p.(Tr. I.-N.) ;G. OSTROGORSKY, VizantijaiJu.ni Sloveni, in Jugoslovenski istorijski Ziasopis",1963, nr.1,p. 3-13 (Gh. Z.); YVES RENOUARD, Histoircde Florence, Paris, Presses Universilaires deFrance, 1964, 127p.(Gh.Z.); ADELINE DAUMARD, La bourgeoisie parisienne de 1815 a 1818, Paris, S.E.V.P.E.N., col. Demographic et Societes", L.8, 1963, XXXVII + 661 p. (C.S.); CHARLES HIGOUNET, avec la collaboration de J. GARDELLES etJ. LAUFAURIE, Bordeaux pendant le haul moyen age, Bordeaux,1963,340 p.(S.C.) ;JOHN BOWLE, IlenryVIII,London George Allen and Undwin, 1964, 316 p. + 9 (S.C.); FRIEDRICH, CARL J., The age of thebaroque.1610 -1660 (Colec(ia The rise of modern Europe), New-York - Evanston, Harper Torchbooks, 1962, XV + 368 p. (P.S.); LOUIS DERMIGNY, La Chine et ['Occident. Le commerce a Canton au XVIII e siecle. 1719 -1833, Paris, Imprimerie Nationale, 1964, 3 vol., 1 632 p. (A./.) ;Ilizan- 0111)14)10e. - P. GOUBERT, Byzance avant ['Islam. Byzance et ['Occident (Rome, Byzance el Carthage), Paris, 1965, 267 p., 3 harp si 20 pl. (E.Fr.); DIM. S. GHINIS, Eut.tccco-noytxecit.oc E.te.raf3u;cmrt.vc.7.)v voluxe5vxcl.p.ivcov (Semnifica(iileunor termeni din textele juridicepostbizantine),extrasdinrevista'AC)HNA", torn. LXVII (1964), p. 370-376 (Gh.C.); ANDREAS XIGOPOULOS, "Epcuvat. clq ra 6gccv-rtvct. 1.1.vr,E.tela .ri3vl'eppc7,v(Cercetari asupra monurnentelor bizantine din Serres), Salonic, 1965, 87 p. (O.C.) ;Bibliogratie, arhivistieft, muzeo- grafi°. - * Heu3eecmubtii naAmmuun nnualcuoso ucnyccmea. °num eoccrnano- edleuus Opanuyacnoao 4ezeudapu.n XIII ema, Moa:la-Tie tiHrpa14aga'reabcTno AsaleMnn Hays CCCP, 1963, 106 p. (L.D.) 197

STUDII, tomul 19, nr. 1, p. 1-222, 1966.

www.dacoromanica.ro SESIUNEA DE COMUNICARI PRIIVIND UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

CUVINT DE DESCHIDERE al acad. ILIE MURGULESCIT PRESEDINTRLE ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA *

Ziva de 24 ianuarie ziva Unirii Principatelor Romane s-a inscris in istoria poporului nostru ea una din cele mai magi sarb6tori nationale. Faurita, pe baza legaturilor economice si culturale de totdeauna dintre tarile roman, a fluxului de valori pe care hotarele dintre ele nu le-au putut niciodata, stavili, Unirea Principatelor Romane a fost asezatil pe temelia de granit a comunitatii de limbs, de idealuri si aspiratii, de destin istoric. Unirea a devenit astfel eveniment hotAritor pentru afirmarea unitatii nationale a poporului roman, act politic de insemnatate deosebitA pentru intarirea$ipropasirea statului roman. In anii puterii populare, in procesul de construire a societatii socialiste, opera, vasta, indrumata, en intelepciune de Partidul Comunist Roman, natiunea romans s-a constituit treptat ea natiune socialists infloritoare. Oamenii muncii de toate nationalit4ile iii inchina, eforturile, cu devotament pentru desa,virsirea constructiei socialiste in patria for comunil : Republica SocialistA Romania. Cinstindsipretuind evenimentele legate de desfasurarea revolu1iei socialiste, care a deschis o era, noua, in viata poporului roman, ceta,tenii patriei noastre cinstesc totodata, lupta generatiilor trecute pentru progres social si national, care leaga, intr-o unitate istoricindestructibila, prezentul luminos en momentele din trecut de afirmare a constiintei ui unitatii nationale. Academia Republicii Socialiste Romania si Universitatea Bucuresti, organizind aceasta, sesiunet tiintifics consacrata, Unirii Principatelor, indeplinese o dublA indatorire. Ambelor institutii li s-a incredintat sarcina de onoare de a participa, in primele rinduri, la opera de valorificare a mostenirii istorice tai culturale, de a exprima mai profund, mai deplin, oglindirea marilor infaptuiri progresiste din trecut in viata §i constiinta

* Rostit la Sesiuneastilniificaconsacrata aniversarii UniriiPrincipatelor Romane, organizata de Academia Republicii Socialiste Romania $i Universitatea din Bucuresti In ziva de 22 ianuarie 1966.

STUDII", tomul 19, nr. 1,. p. 3-4, 1966. www.dacoromanica.ro I ACAD ILIE MURGULESCU 2 poporului nostru. Cele doua institutii, emanatii ale perioadei de efervescenta culturala determinate de crearea statului roman modern, an prilejul fericit sa indrepte un gind de recunostinta spre gloriosul act al Unirii, spre conducatorii luptei unionistei spre masele populare, forta hotaritoare in cumpana evenimentelor istorice de la 24 ianuarie 1859. Sesiunea stiintifica pe care o deschidem astazi, la care salutam cu bucurie prezenta a numerosi exponenti ai vietii culturale din capitals, ne aduce in amintire faptul ea, de la tribuna Academiei, savanti de mare prestigiu ca A. D. Xenopol, Nicolae Iorga i altii, an evocat cu caldura si stralucire evenimentul Unirii luminind multe aspecte ale luptei pentru pregiitirea $i infaptuirea Uniriii relevind in mare masura semnificatia social-istorica a acestui eveniment revolutionar. Munca devotata depose azi de oamenii nostri de stiinta pentru a imbogati izvoarele istorice privitoare la Unire, conceptia materialismului istoric care sta la baza creatiei for stiintifice confera comunicarilor pe care le vom asculta astazi, cai luerarilor de istoriografie inchinate acestei probleme in anii puterii populare, un continut stiintific bogat si sigur. Comunicarile programate imbratiseaza principalele aspecte privind conditiile interne ale infa'ptuirii Unirii, eadrul international al acestui eveniment, atmosfera ideologica si culturala a timpului, atitudinea diferitelor clase fata de Unire, analiza tendintelor care s-au infruntat fn viata sociala a vremii.

www.dacoromanica.ro UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE DE acad. ANDREI OTETEA

La 24 ianuarie 1859 s-a implinit, intr-o prima etapa, sorocul pe care poporul roman 11 astepta de doua veacuri si jumatate de la scurta, dar neuitata stringere laolalta sub Mihai Viteazul a tuturor tinuturilor locuite de roman. Amintirea -vesnic vie a acestei marete infaptuiri, realizata in conditiile particularismului feudal, a insufletit lupta pentru independenta si unire a tuturor generatiilor care s-au succedat pins la realizarea in 1859 a Unirii Principatelor Romane, iar In 1918 desavirsirea statului national. Unirea din 1859 a fost rezultatul unei dezvoltari aproape milenare a poporului roman. Timp de secole, el a trait In mici formatiuni politice, caracteristice orinduirii feudale. Aceste formatiuni n-au ajuns sa se inchege in state feudale, decit dupe ultimul mare val al navrdirilor tataresti, cind Transilvania fusese deja incorporate in statul maghiar. Influenta politica si economica a monarhiilor feudale vecine a favorizat dezvoltarea in directii separate a celor douh' state roman, constituite in secolul al XIV-lea. Apoi, abia consolidate, Tara Romaneasca si Moldova au trebuit sa se inchine la turd, a caror dominatie avea sa intareasca si sa prelungeasca orinduirea feudala. Dar nici granitele politice, nici stapinirile diferite n-au putut altera trasaturile etnice si sentimentele de solidaritate ale poporului roman. Intre cele trei tari roman, legaturile economice si culturale au fost totdeauna atit de strinse, in.cit s-a creat Intre ele o adevarata simbioza. Orase le Transilvaniei, in frunte cu Bra§ovul, Sibiul si Bistrita, si-au datorat prosperitatea eeonomica Tgrii Bomanesti si Moldovei.Brasovul,indeosebi, a jucat secole de-a rindul rolul de centru economic al tarilor romane. La aceasta se adauga miscarea intense a populatiei dintr-o parte sialtaa Carpatilor, care a constituit de-a lungul intregii noastre istorii o permanents realitate demografica. Un domn fanariot a sintetizat fenomenul spunind :Tota Transylvania ad nos venit.

STUDII", tOML119, nr. 1, p. 516, 1966. www.dacoromanica.ro 6 ACAD ANDREI OTETEA 2

Aceste legaturii comunitatea de limbs si de neam, atestate din cele mai vechi timpuri, au treat intre diferitele fractiuni ale neamului nostru un sentiment de solidaritate, care s-a manifestat sub diferite forme Inca din timpul feudalismului. Pentru apararea privilegiilor lor, clasele dominante au fgeut apel unele la altelei s-au sprijinit impotriva claselor exploatate, ca in 1655. Sentimental de solidaritate a unit si clasele asuprite in lupta for pentru libertate si dreptate. Miscarea revolutionary din 1821 a stirnit o puternica miscare de solidaritate in rindul taranilor din Transil- vania si Moldova. Primejdia din afara a provocat in momentele marl. solidaritatea tuturor paturilor socialei cooperarea fortelor militare din toate cele trei tari romane. Pentru a face fata expansiunii otomane, romanii de pretutindeni au luptat sub steagul lui Iancu de Hunedoara, Stefan eel Mare si Mihai Viteazul. Dar aceste manifestari de solidaritate au fost fenomene feudale ; ele n-au dus, si in conditiile feudalismului nu puteau duce, la formarea up.ui stat national, ca eel constituit in 1859. Pentru ea Moldova si Tara Romaneaseg sa se fi contopit intr-o singurA tara, Romania, a fost nevoie ea ele sa fi atins un anumit grad de dezvoltare, care sa faca din Unire o necesitate istorica. Acest grad de dezvoltare a fost atins de poporul nostru la mijiocul secolului al XIX-lea, cind el devenise o natiune si clad, pentru deplina dezvoltare a productiei eapitaliste, s-a simtit nevoia ca Moldova §i Tara Romaneasca, sa, se uneasca intr-un singur stat, statul national, menit sa asigure cresterea cea mai libera $i cea mai rapids a productiei capitaliste i dezvoltarea cea mai larga a limbiisiculturii nationale. Dezvoltarea capitalismului a dat un puternic impuls miscarii nationale. Lupta de eliberare socialasinationala a ineeput in Ardeal, impotriva dublei asupriri, sociale$inationale. in focul acestei lupte, care a luat forme organizate sub Inochentie Micu Clain, s-au cristalizat temele fundamentale ale ideologiei nationale.coala ardeleana a sintetizat aceste idei intemeind pe originea romans a poporului i limbii romane titlul de noblete al poporului nostru, iar pe superioritatea lui numericssipe covirsitoarea lui contributie la sarcinile financiarei militare ale monarhiei nu numai dreptul la egalitatea cucelelalte natiuni recunoscute, ci si la, preponderenta politica. Ideile Swill ardelene au exercitat o puternica influenta asupra formarii constiintei nationale in celelate doua tari romane. M. Kogalniceanu 'Warta- risea ca programul sari national s-a inspirat din scrierilecolii ardelene. De la inceputul secolului al XIX-lea, ideea unitatii nationale nu este numai tot mai puternic afirmata, dar exponentii ei nu scapa un prilej fara sa incerce a o infaptui. intr-un memoriu adresat lui Napoleon, in 1807, un moldovean declara ca, fara independenta statului, nu exists natiune$i -icere sa ridice poporul roman la rangul unei natiuni libere Si independentei sa facil din Moldova si din Tara Romaneasea o singura suveranitate, sub denumirea de Dacia". Pe aceasta puternica vointa si constiinta colectiva, comund .i moldovenilor i muntenilor, s-a bazat Tudor Vladimirescu cind a adresat moldovenilor apelul de a se alatura la misearea lui, ca unii ce sintem de un neam si de o lege", pentru ca la an gindi intr-un glas sa putem eistiga deopotrivci www.dacoromanica.ro 3 UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE 7

dreptatile acestor principaturi, ajutindu-ne unii pe altii". in acest program se cuprindea si Unirea, si independenta. Regulamentul Organic insu$i, redactat sub supravegherea directs a lui Pavel Kisele-v si verificat de cabinetul imperial rus recunoaste in articolul 371 (Tara Romaneasca) si articolul 425 (Moldova) ca inceputul, religia, obiceiurile si cea de un fel limbs a salasluitorilor intr-aceste doul printipaturi, precum si cele deopotriva trebuinte sint indestule elementuri de o mai de aproape a for unire", care pina, atunci n-a fost oprita decit de imprejurari intimplatoare". Aceste doua articole cuprind toate elementele constitutive ale natiunii si insists indeosebi asupra identitatii de limba, a locuitorilor Moldovei si Tarii Romanesti. In cursul discutiilor pentru redactarea Regulamentului Organic s-a propus chiar unirea efectiva, si numai divergenta cu privire la persoana viitorului domn a determinat cabinetul rus sa respinga propunerea. Un diplomat francez, care ne vizitase Cara in 1834, a constatat ca crearea unui mare ducat al Daciei, care sa, uneasca ambele Principate, era expresia dorintei obstesti". Moldovenii erau cei mai hotariti si cei mai entuziasti, deli isi dadeau bine seama Ca ei aveau sa faca, toate sacrificiile Unirii. Un ministru moldovean i-a declarat : Vom adopta numele de roman care este comun intregii rase daco-romane ...Vom adopta numele de Dacia, care nu este necunoscut Europei si care va trezi simpatii favorabile nou'a ...". In lupta pentru Unire, moldovenii au fost in frunte, fiindca ei stiau ca numai prin Unire isi pot apara teritoriul lor. Un emigrat polon constata de asemenea, in 1838, ca ideea unirii tuturor populatiilor romanesti sub acelasi sceptre ocupd toate mintile" si e puternic intretinuta de romanii ardeleni. Pentru propagarea ideilor de reforme se infiinteaza societati secrete ca Fratia" (1843) lui N. Balcescu si Ion Ghica si societati literare ca Societatea pentru cultura poporului roman" (1839), Societatea literara" si Societatea studentilor romani de la Paris" (1845). Activitatea for contribuie la cristalizarea programului de unitate politica si de emancipare social - economics, care si-a gasit expresia cea mai puternica in Cuvint pentru deschiderea cursului de istorie nationald, rostit de M. Kogalniceanu la Academia Mihaileana. Depasind particularismul literar, reprezentat prin Curierul romanese" al lui Heliade, prin Albina romaneasca" a lui Asachi si prinFoaia pentru minte" a lui Baritiu, Kogalniceanu lanseaza Dacia literara", al carei titlu insusi este un manifest. El &á miscarii literare si stiintifice din cele trei taxi o directie unitssi-iinsufla un spirit non, menit sa pregateasca spiritele pentru unitatea nationala. Impotriva math boierimi, care era in parte antiunionista si instrainata din punctul de vedere al gustului literar si al orientarii sale culturale, Kogalniceanu lupta pentru ca romanii sa sibs o limbs si o literature comuna pentru toti". In jurul Daciei literare" apoi, dupa suprimarea ei de catre cenzura, in jurul Propasirii", M. Kogal- niceanu a grupat pe cei mai marl scriitori moldoveni (Costache Negruzzi, V. Alecsandri), pe reprezentantii intelectualitatii din Tara Romaneasca si Transilvania, ca N. Balcescu, Gr. Alexandrescu si Andrei Mureseanu.

www.dacoromanica.ro 8 ACAD. ANDREI OTETEA 4

Prin activitatea acestor scriitori si a altora care au adoptat programul moldovenilor, s-a format acea constiint'a colectiva, care s-a adaugat la comunitatea de limbs, de teritoriu si de viata economics pentru a forma, natiunea romans. Revolutionarii din 1848 an urnadrit in primul rind emanciparea taranilor si inzestrarea tdrii en institutii burghezo-democratice, dar n-au pierdut nici un moment din vedere Unirea : poporul adunat la 3/15 mai pe Cimpia libertatii de la Blaj a cerut Unirea cu Tara", adica cu Tara Romaneasca si en Moldova. In presa revolutionary din Tara Romaneasca apar elocvente manifestari de Unire cu Moldova. In Dorintele partidei nalionale din Moldova formulate de M. liogalniceanu ca si, de altfel, in Prineipiile noastre pentru reformarea patriei din 12/24 mai 1848, sustinute de grupul revolutionar al moldovenilor refugiati la Brasov , Unirea Principatelor este infatisata ea cheie de bolts" si cununa tuturor reformelor". Infringerea revolutiei a convins pe eonducatorii ei ca libertatea dinlduntru" nu se poate realiza fara libertatea din afara". De aceea revolutia viitoare scrie Balcescu in 1850 va cere unitatea si libertatea, nationala". Miscarea pentru Unire a fost precipitate de criza regimului regulamentar insusi, desfiintat de revolutia din 1848, dar impus din nou prin conventia de la Balta Liman, deli era in contradictie cu stadiul de dezvoltare atins de societatea romaneasea. Criza ciclica mondiala din anii 1857 1858, resimtita de toate clasele societatii din Principatele roman, a facut ca unirea sa apara ca o necesitate imperioasa pentru iesirea din impas. De aceea toate clasele sociale, en exceptia unei infime minoritati de mari boieri si a clientelei lor, s-au pronuntat pentru Unire, dar fiecare in sensul intereselor sale. Boierii conservatori doreau o Unire pur politica', care sa le aduca un spor de putere si de prestigiu, fdra sa le ameninte privilegiile sociale. Totodata, ei sperau ca statul unitar, prin institutiile sale de credit, ii va scapa de datorii si de camata si be va permite sa traga un folos mai mare din exploatarea mosiilor lor. Burghezia si boierimea liberals voiau, dimpotriva, sa puns capat vechii stari de lucruri si sa smulga marii boierimi puterea politica si influenta sociala. In afara de aceasta, burghezia cerea o moneda nationala si un sistem de credit modern, cai de comunicatii si de transport si reforma tuturor institutiilor, care sa asigure dezvoltarea puternica a relatiilor de produetie capitaliste. Masele populare de la orase si sate se asteptau ca unirea sa le aduca libertatea si dreptatea sociala ; taranii indeosebi sperau sa scape de claca si sä capete pamint. Toate clasele erau impotriva starii de inapoiere si voiau o schimbare. Imensa majoritate a populatiei considera unirea indisolubil legata de desfiintarea servitutilor feudale si de crearea unui stat modern, inzestrat cu institutii reprezentative, si de aceea se poate spune ca aproape unanimitatea populaiiei era pentru unire. Dorinta cea mai mare, cea mai generala, aceea hranita de toate generatiile trecute, aceea care este sufletul generatiei actuale, aceea care, implinita, va face fericirea generatiilor viitoare, este Unirea Principatelor intr-un singur stat, o unire care este fireasca, legiuita si neaparata, pentru

www.dacoromanica.ro 5 UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE cJ ca in Moldova si in Valahia, sintem acelasi popul, omogen, identic, ca nici un altul, pentru ca avem acelasi inceput, acelasi nume, aceeasi limba, aceeasi religie, aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasi institutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasi temeri si aceleasi sperante, aceleasi trebuinte de Indestulat, aceleasi hotare de pOzit, aceleasi dureri in trecut, acelasi viitor de asigurat si, in sfirsit, aceasi misie de Implinit ". Martor ocular al fortei si unanimitatii miscarii unionists moldovene, Serghei Ivanovici Popov, consulul Rusiei la Iasi, el insusi inflOcarat partizan al unirii, a numit Moldova Piemontul Romaniei", adica forty conducatoare a miscarii pentru unire. Dar oricit de puternick si de generalk ar fi fost dorinta poporului roman de a se uni intr-un singur stat independent si suveran, el nu ar fi putut s-o duck la indeplinire fara infringerea opozitiei Imperiilor habsburgic si otoman care stapinean portiuni din teritoriul si populatia sa. Aceastk necesitate a facut din Unirea Principatelor romane o parte inte- grantk a miscarii generale europene de emancipare a maselor popular& si i-a atras simpatia activO, a lui Marx si a tuturor democratilor din Europa. In timpulrazboiului Crimeei, care deschide not perspective miscarilor de eliberare nationals din Europa, chestiunea Principatelor a devenit o problemk de echilibru european. Reprezentantul guvernului provizoriu la Constantinopol, Ion Ghica, spera sa realizeze unirea chiar cu sprijinul guvernului otoman. El izbutise sa cistige pentru ideea sa mai multi membri ai Divanului otoman. Chesti- unea Principatelor devenise pentru Poartl, mai ales dupa insurectia din 1821, un cosmar obsedant. N. Balcescurelateaza, ca marele vizir, Ali -Pala, a consultat la inceputul anului 1850 pe ambasadorul otoman la Paris, Alex. Sc. Callimachi, cu privire la modul de a da capkt chestiei Princi- patelor". Ambasadorul a raspuns ca chestia Principatelor se poate alege cu tunul sau cu tractatiile. Despre tunuri, Divanul trebuie sa stie mai bine de se poate intrebuinta acest argument". In privinta tratativelor, parerea ambasadorului era de a face din Principate o alt5, Belgie, adick un stat liber, sub garantia tuturor puterilor". Ideea de a face din Principatele Bomane 11n stat neutru, capabil sa acopere granita nordick a Turciei europene si sa amortizeze ciocnirile intre cele trei imperii vecine era deci in aer. ROzboiul Crimeei aveasa-i dea o forma concrete, facind din Unirea Principatelor o problemk de echilibru european. Inaintarea armatelor ruse, in 1853, pink la Dunare, fkrk sa fi Intimpinat vireo rezistenta, punea problema integritatii Imperiu- lui otoman, marul de discordie nitre marile puteri Inc k de la inceputul secolului al XVIII-lea. Anglia se temea pentru comunicatiile sale cu India si cu Iranul in caz ca Rusia ar fi ajuns stOpina si in Mediterana orientala. Austria voia sa anexeze Principatele pentru a indeparta Rusia de la Dun are, din care dorea sa lack' un fluviu german. Napoleon al III-lea vedea in reactiunea acestor douO, puteri fata, de conflictul ruso-turc prilejul de a distruge trata- tele de la Viena si de a rupe coalitia din 1814. Invocind pretextul apararii integritatii Imperiului otoman, Anglia si Franta s-au unit cu Turciasi au declarat rkzboi Rusiei (27 martie 1854). Uimind lumea prin ingratitu-

www.dacoromanica.ro 10 ACAD. ANDREI OTETEA 6 dinea ei", Austria, care fusese salvata in 1849 de armatele ruse, s-a declarat neutra, dar imediat dupe retragerea trupelor ruse a ocupat Principatele si a intreprins o serie de lucrari publice, cai cind n-avea sa le mai paraseasca. In aceste imprejurari, ideea de a face din Principatele Unite un stat tampon, care sa garanteze integritatea Imperiului otoman impotriva Rusiei, s-a pus in fata puterilor aliate ca un mijloc de a asigura pacea generals tiexistenta Imperiului otoman. Nu e de mirare ca Resid-Pala a reluat ideea in octombrie 1854, in fata insarcinatului de afaceri al Frantei la Constantinopol, Vincent 13enedetti. Formarea unui stat roman unit $i independent ii palm mijlocul cel mai bun pentru a face ca Turcia sa nu mai aiba nici un contact in Europa cu Rusia. Din aceasta premiss, Resid- Pasa trase toate concluziile :unirea sub un principe strain, constitutie independenta de autoritatea suzerana, neutralitate sub garantia colectiva a marilor puterisichiar independenta completeinschimbul capitalizarii tributului, care ar fi permis Turciei, la restabilireapa' di, sa lichideze sarcinile rilzboiului. Dar Divanul a respins ideea, de teama unei reactiuni populare, care n-ar fi inteles ca un razboi dus pentru apararea integritatii Imperiului otoman sa aiba ca efect dezmembrarea acestui imperil. Proiectul lui Resid a fost reluat, la inceputul anului 1855, de Anglia. Dar ideile guvernului englez erau sovaitoareIiineprecise, membrii lui nefiind de acord cu privire la organizareai limitele noului stat roman. Primul ministru, lord Palmerston, pentru care sistemul reprezentativ era un fel de panaceu universal, voia sa inzestreze Moldova $i Tara Roma- neasca cu constitutii libere, cu adunari reprezentativei cu unul sau doi domni numiti de sultan pe viata sau pe o durata determinate de el. El era deci nehotarit en privire la unire, de vreme ce admite unul sau doi domni. Ministrul de extern, lord Clarendon, s-a pronuntat pentru un principe strain ca in Egipt". 0 luna mai tirziu, el a admis independenta totals. Din uncle acte diplomatice engleze pare a rezulta chiar ca lord Clarendon 1-a cistigat pe Napoleon al III-lea pentru Unirea Principatelor. Versiunea, deli confirmata de o depesg, a lui Clarendon Care lord Cowley, ambasadorul Angliei la Paris, nu este verosimilii. La Conferinta de la Viena, in luna martie 1855, ambasadorul Frantei, Bourqueney, a propus sa se faca din cele doua Principate Romane un fel de bariera naturall pe care ea [Rusia] sa nu o mai poata trece pentru a ameninta Imperiul otoman in inima lui".i pentru a da celor doua Principate consistenta si forts suficienta, el a sugerat sa fie unite sub un principe ereditar, de preferinta dintr-una din familiile domnitoare ale Europei. Yn favoarea propunerii sale, el a invocat nu numai identitatea de limbs, moravuri, legii interese, ci si dorinta populatiei, conforms cu interesele guvernelor aliate". Aceasta propunere rezuma programul miscarii romane, care se incadra in politica lui Napoleon al III-lea si in proiectele lui de expansiune economics. Dar atita timp cit a durat razboiul, Napoleon al III-lea a socotit prudent sa evite o controversy en Turcia, mai ales ca Bourqueney a fost www.dacoromanica.ro 7 UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE It slab sustinut la Viena de ambasadorul Angliei. Conferinta de la Viena, ca §i problema unirii, a fost aminata pina la Congresul de pace. Razboiul Crimeei restabili prestigiul Frantei in Orient §i permise ambasadorului sau la Constantinopol, Ed. Thouvenel, sa conteste ambasadorului englez, lord Stradford de Redeliffe, preponderenta. Dar Franta nu s-a multumit cu acest spor de prestigiu ; ea a profitat de razboi pentru a-§i asigura §i preponderenta economics. Exportul ei in Levant trecu de la 17 000 000 de franci in 1836 la 92 000 000 in 1856, iar importul de la 19 000 000 la 132 000 000. In mod firesc, ea a dorit sa pastreze §i chiar sa mareasca acest comert, fruct al unor conditii exceptionale. Astfel, Napoleon al III-lea primi favorabil dorintele de unire a Principatelor prezentate de emigratia romans, care, dupa revolutia din 1848, i§i stabilise la Paris centrul activitatii sale de, propaganda. El §i-a insu§it programul emigratilor (Unirea Moldovei §i Tarii Romane§ti intr-un singur stat, neutru, autonom §i vasal Portii, sub guvernul ereditar §i constitutional al unui principe strain) §i 1-a aparat pina la capat, chiar §i impotriva colaboratorilor sal intimi. Intr-o depe§a, adresata lui Thouvenel, Walewski atrage atentia §efilor mi§carii national-romane asupra faptului ca Majestatea-Sa imperials, care cel dintii s-a pronuntat in favoarea Unirii, nu va putea sustine aceasta cauza pina la capat decit in masura in care dorinta incontestabila §i universals, dace nu unanima, a populatiilor va veni sa-i dea sprijin 6i sa-ijustifice prevederile". Napoleon al III-lea n-a a§teptat deci ca engleziis5,-iconverteasca la ideea de Unire, dar le-a lasat initiativa pentru a se asigura mai bine de sprijinul lor. Astfel, cind, la Congresul de la Paris, Walewski, energic sprijinit de Cavour §i de reprezentantul Rusiei, a propus Unirea Princi- patelor, el a fost sustinut cu caldura de Clarendon, care pentru a infringe opozitia Austriei a cerut ca populatia principatelor sa fie consultata. Dar divergentele intre puteri erau prea adinci pentru a permite o izbinda completa a celor patru puteri care sustineau unirea, §i ele au trebuit sa se multumeasca cu un compromis. Congresul de la Paris a decis ca sultanul va convoca in Moldova §i Tara Rom'aneasca, de acord cu Puterile semnatare, adunari populare, numite Divanuri ad-hoc, pentru a exprima dorintele populatiei lor. 0 comisie a acelora§i puteri, la care Cavour a reu§it sa adauge un reprezentant al Sardiniei, pe cavalerul Benzi, ceea ce avea sa asigure partizanilor unirii majoritatea in Comisia europeana, trebuia sa cerceteze la fata locului starea Principatelor §i sa propuna bazele viitoarei lor organizatii. In sfir§it, dupa votul adunarilor §i raportul Comisiei europene, puterile aveau sa se adune la Paris pentru hotarirea definitive. Dar nu trecura nisi cinci luni de la semnarea tratatului de pace §i guvernul englez comunica guvernului francez ea a renuntat la Unirea Principatelor, fiindca unirea n-ar fi o pavaza a Turciei europene,ci preludiul independentei §i,in consecinta, al dezmembrarii Imperiului otoman. Ingrijorata nu atit de soarta Imperiului otoman, cit de apropierea franco-ruse, care de la incheierea pacii facuse necontenite progrese (§i eonducatorii mi§carii pentru unire au profitat de conjuncture,marind

www.dacoromanica.ro 12 ACAD. ANDREI OTETEA $ sansele de izbinda a unirii), Anglia s-a apropiat de Austria, principalul adversar al unirii si inspiratorul tuturor masurilor menite a o impiedica. Turcia n-are nici o obiectie valabila [impotriva unirii]. Austria are zeci", spunea ambasadorul Frantei la Constantinopol. Formarea unui stat roman unitar ar constitui, spunea Inter- nuntiul, un instrument formidabil in miinile Rusiei impotriva Austriei siTurciei, iar pentru aceasta o pang infipta in pintece". Dar grija cea mai mare a Austriei o constituie atractia pe care noul stat ar fi exercitat-o asuprar tuturor populatiilor romanesti" din Imperiul habsburgic. Defectiunea Angliei a fost compensate de sprijinul Rusiei, care a sprijinit unirea Impreuna cu Franta atit limp cit spera sa rupa alianta franco-engleza. Pentru a impiedica unirea, Austria si Turcia, sustinute de Anglia, an incercat mai intii sa insereze in firmanul de convocare aDivauelor ad -hoc interdictia de a se pronunta in favoarea unirii, dar ambasadorul Frantei a facut sa eueze incercarea. Atunci ele s-au straduit sa aleaga, in Moldova un Divan separatist. Nimic n-a fost neglijat pentru acest scop : falsificarea listelor electorale, inchiderea cluburilor unioniste, suprimarea, libertatii presei, destituirea funetionarilor patrioti, perseeutiasi coruptia. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor a fost o surpriza generals. Chiar triati cu grija, alegatorii s-au abtinut in masa, manifestind astfel sentimentele for unioniste : din 3 263 de preoti, numai 29 an votat ; din 20 000 de proprietari nu s-au prezentat la vot nici 200 ; intr-un eolegiu electoral, candidatul a fost votat doer de un singur boier de clasa a doua. Thouvenel ceru anularea imediata si absolute" a alegerilor, iar membrii unionisti ai Comisiei europene, care sosisera, in Principate, au protestat pe linga guvernul de la Iasi impotriva rezultatului unui scru- tin lovit de nulitate". Napoleon al III-lea a aprobat demersurile ambasadorului sau si i-a prescris sa-si ceara pasapoartele, data Poarta nu easeaza pur si simple alegerile din Moldova. Cum Poarta a incercat sa cistige Limp, Thouvenel, urmat de reprezentantii Rusiei, Prusiei si Sardiniei, a rupt relatiile diplomatice cu Poarta (5 august 1857). Partizani si adversari ai Unirii erau in pragul unui razboi general. Palmerston a asigurat pe ambasadorul otoman de tot sprijinul sau, dace Poarta rezista cererilor Frantei, si a declarat ambasadorului francez: Noi sintem gata pentru orice eventualitate, oricit de penibila an fi". La rindul sau, Clarendon era convins ca, dace alianta franco-engleza va fi rupta, Franta si Rusia vor incheia intr-o lung o alianta strinsa, interne- iata pe distrugerea Imperiului otoman. La aceasta teams se adauga nelinistea creseinda provocata de marile. revolte din India, de care Rusia ar fi putut profits pentru a mari dificultatile Angliei. Astfel, guvernul englez primi cu un sentiment de usurare hotarirea lei Napoleon al III-lea de a face o vizita reginei Victoria, care se afla la Osborne. La rindul sau, Napoleon al III-lea dorea tot atit de fierbinte sa puna, capat crizei de la Constantinopol si sa restabileasca intelegerea cu Anglia. www.dacoromanica.ro UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE 13

In aceste dispozitii de spirit s-a tinut Conferinta de la Osborne (6-9 august 1857). Guvernul englez s-a angajat sa ceara Portii anularea alegerilor din Moldova si revizuirea listelor electorale ; in schimb, guvernul francez a promis sa, se inteleaga cu guvernul englez asupra organizarii viitoare a Principatelor, Inainte de intrunirea Conferintei de la Paris, care avea sa se pronunte definitiv asupra acestui object. Napoleon al III-lea a ramas inflexibil la parerea ca nici o pace nu va fi durabild, dach nu garanteaza unirea si independenta Principatelor. La 24 august, la cererea ambasadorului englez, Poarta a trimis lui Vogoride ordinul de a anula alegerile, de a revizui listele electorale si de a proceda la noi alegeri in termen de 15 zile- Noile alegeri au lost un triumf pentru unionisti. Prin 81 de voturi din 83, Divanul Moldovei a votat unirea sub guvernul ereditar si constitutional al unui principe strain". Divanul Tarii Romanesti a exprimat aceeasi dorinta in unanimitate. Nici o indoiala nu mai raminea cu privire la sin- ceritatea dorintei populatiei cu privire la unire. Dar restabilirea aliantei franco-engleze a slabit colaborarea franco- rasa si a determinat neutralitatea Prusiei. La intrevederea de la Stuttgart, care avu loc la 23 septembrie 1857, intre imparatii Alexandra al II-lea si Napoleon al III-lea, Gortchakov declare lui Walewski ca Rusia nu era pregatita sa forteze mina Portii pentru a realiza Unirea Principatelor. Noi sintem de pa'rere spunea el ca Unirea e de dorit, dar daca ea nu poate fi obtinuta, decit prin forte, noi nu sintem dispusi sa facem razboi Turciei in acest scop". Ezitarea Rusiei sj neutralitatea Prusiei silira pe Napoleon al III-lea sa se inteleaga cu guvernul englez asupra organizarii Principatelor sj srt prezinte la Conferinta de la Paris un proiect care sacrifica unireapolitics. Planul lui Walewski asigura Principatelor mentinerea privilegiilor for sub garantia colectiva a puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Puterea executive era incredintata in fiecare tare unui principe ales pe viata, jar puterea legislative a dourt adunari si unei comisiuni eentrale cu sediul la Focsani pentru unificarea legislative a Principatelor Unite. Aceasta comisie era investita cu puterea de a stabili sursele impozitelor si de a valida, impozitele votate de cele doua adunari, de a codifica legile, de a stabili unitatea monetara, postala sj vamala, de a reorganize cele doua armate pentru a asigura aprtrarea comuna si de a institui un drape] comun pentru cele doua state. Turcia s-a aratat concilianta, dar Austria refuza sa admita titlul, cornisia centrala sj drapelul comun. Atmosfera era atit de incareata, melt Bourqueney nu garanta pacea pentru trei luni, dacri, Austria refuza planul lui Walewski. Conferinta a fost salvata de Anglia, care, considerind ca nu se putea arata mai putin favorabilrt Principatelor decit Turcia, se alatura majoritatii sj acordul fu incheiat printr-un compromis. Conventia din 19 august 1858 n-a respectat dorinta populatiei si a impus celor doua Principate o constitutie hibrida, care, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei Si Tarii Ronzavegi, le mentinea separate sub suzeranitatea Portii cu doua capitale, dourt adunari, doua guverne si doi domni deosebiti. Ea nu admitea in materie de organizare interna,

www.dacoromanica.ro 14 ACAD. ANDREI OTETEA 10 decit doua instante comune, o comisie centrals pentru unificarea legislatiei la, Focpni i o Ina lta Curte de Justitie §i de Casatie. Parasit de marile Puteri, poporul roman a luat in miinilesale cauza Unirii §i a facut-o sa triumfe. Hotarirea poporului roman de a realiza unirea s-a manifestat in timpul alegerilor viitorilor domni ai Principatelor Unite, care aveau sa," fie desemnati de aduna'ri elective, constituite pe baza legii electorale anexate Conventiei de la Paris. Dispozitiile acestei legi erau atit de reactionare, incit restringeau corpul electoral din cele dourt taxi la eiteva mii de alegatori, pentru a asigura majoritatea marilor proprietari conservatori. Si, intr-adevar, in alegerile din Tara Romaneasca, reactiunea a obtinut majoritatea. Dar, sub conducerea elementelor inaintate, masele populare au desf4urat atit in perioada alegerilor, cit §i in cursul lucrarilor adunarilor elective, o lupta dirza, care avea sa asigure victoria partizanilor unirii. Cind adunarea elective a Moldovei s-a intrunit la 28 decembrie 1858, Partida Nationala avea majoritatea, dar era impartita in mai multe fractiuni, fiecare cu candidatul sau. In ajunul alegerii, dup5, lungi conciliabule, care reflectau compozitia sa de clasa, eterogena, Partida Nationala era in pragul rupturii. Pentru a o evita, Anastasie Panu a propus,iPartida Nationala, a admis, ca toti membrii ei sa voteze pe candidatul care la o consfatuire anume convocata, in acest stop va obtine majoritatea. Dupa doug, balotaje, partida nationals s-a pus de acord asupra candidaturii lui Al. I. Cuza, revolutionar din 1848, membru activ al mi§carii pentru Unire §i patriot cu vederi inaintate. A doua zi el a fost ales domn in unanimitate. Secretarul ertimitcarniei, D.A. Sturdza, explicit alegerea lui A1.I. Cuza prin presiunea exereitata de masa, alegatorilor veniti din provincie". far consulul englez de la Ia.i, Churchill, prin presiunea tribunelor asupra deputatilor conservatori. Cuza avea deci dreptate sa spuna cii, alegerea sa insemna venirea la putere nu a unui om, ci a unui popor", apreciere confirmataqide M. Kogitilniceanu, care a spus : Natiunea a facut Unirea". Alegerea lui Al. I. Cuza a fost considerate ca victoria ideilor unioniste §i democrate§ica infringerea boerhnii retrograde. Ea a produs pro- fundit impresie in amindourt tarile. Multimea a vazut in ea inceputul unei ere not de dreptatei progres. N. Gane a notat in amintirile sale ca strigatul de entuziasm care izbucni in acele momente din piepturile tuturora nu se poate descrie", far V. Alecsandri a relatat iutr-o scrisoare atmosfera de nestavilita bucurie a capitalei Moldovei din zilele alegerii. Aceeai constatare a facut-o D.A. Sturdza : Patru zile ora§ul a lost iluminat. Patru zile in §ir procesiunile au venit la lumina a 400 sau 500 de torte sa felicite pe domn §i caimacamia". Din toate partile Moldovei, ca §i din Tara Romaneasca, au sosit laIasientuziaste mesaje de felicitare, caci alegerea lui Cuza constituia un succes rasunator al cauzei Unirii §i progresului. La Bucure§ti, situatia era §i mai critics, deoarece Partida Nationala nu izbutise sa cucereasea majoritatea naandatelor. In consecinta, grupa,- rea liberal radicals a hotarit sa mobilizeze masele populare, care se dove- www.dacoromanica.ro 11 UNIREA PR1NCIPATELOR ROMANE 15 disera partizane statornice si ferme ale Unirii. C.A. Rosetti publicii, in Romanul" un apel, in care declares ca lupta este astazi mai cu seam' intre cei care vor sa mentind trecutul si intre cei care vor transformarea societatii. Tinerii membri ai Partidei Nationale, numiti tribuni", strdbat cartierele si mahalalele capitalei si cheama lumea in ajutorul partizanilor unirii. Taranimea din jurul capitalei alearga cu mule si, impreuna cu populatia orasului, se indreapta spre dealul Mitropoliei. Timp de trei zile multimea tine sub presiunea ei Adunarea si sileste pe candidatii reactiunii, Gh. Bibescu si Barbu Stirbei, sa renunte la candidatura lor. In- drumate de tinerii tribuni", masele sustin atitudinea deputatilor inaintati din Adunare si, prin presiunea lor cum observa un contemporan dreapta, cu toga majoritatea ei, ceda pas cu pas tarimul ce cistigase la alegeri, minoritatii din stinga". Ca o mare vie" cum scrie N.T. Ord- sanu poporul a inconjurat cladirea Adunarii, a prevenit interventia arrnatei care, de altfel, era de acord cu Partida Nationald si a demonstrat conservatorilor neputinta lor. Dupes doud, zile de dezbateri furtu- noase si zadarnice ale Adunarii, in seara zilei de 23 ianuarie, deputatii Partidei Nationale au hotarit sa propuna si sa sustina alegerea ca down al Tarii Romanesti a lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. Cind s-au redeschis lucrarile Adunarii in dimineata zilei de 24 ianuarie, Vasile Boerescu a cerut in numele Partidei Nationale o sedint,a secret', prilej de a impune conservatorilor alegerea lui Cuza. Sub presiunea maselor populare, acestia au acceptat sa se alilture initiativei Partidei Nationale. S-a subscris un act si apoi, reintrind in sala public' de sedinte, toti cei 64 de deputati prezenti an proclamat pe Alexandru Joan Cuza domn al Tarii Romanesti. Vestea indoitei alegeri prin care se realiza de fapt unirea a produs o imensa bucurie in intregul oral. Nu se mai auzea in toad,' capitala, scria ziarul Romanul" in acele zile decit cele mai vii demonstratii de bucurie..., singurul spectacol ce se vedea pe toate ulitele, pe toate raspintiile, pe toate locurile publice ale Bucurestilor. Bratsnostritarani...strigau acum din toatd puterea energica a sufletului lor :SA, traiasca Cuza ! SA traiasca domnul nostru !.... 30 000 de oameni un sfert din populatia orasului au ascultat in dupes-amiaza aceleiasi zile proclamarea rezultatului votului si apoi s-au rdspindit in intreg orasul manifestind cu entuziasm". Vestea indoitei alegeri a lost primitd, cu aceeasi nestavilita bucurie in Tara Romaneasea si Moldova, ca si in provinciile romanesti supuse dominatiei strain. Prin propriile-i forte, poporul roman realizase unirea, crease statul national si deschisese porti spre un viitor luminos. Masele populare nu s-au inselat trod au vazut in dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza Inceputul unei ere not de libertatesi dreptate sociald. Desi aceasta nazuintd nu s-a putut impliniintegral decit in orinduirea socialists, unirea a pus temelia Romaniei moderne. In timpul domniei lui Cuza s-au creat institutiile care au favorizat dezvoltarea societatii capitaliste si an satisfacut partial revendic'arile maselor populare. Prin secularizarea averilor manastiresti, un sfert din teritoriul Orli a reintrat in patrimoniul national si s-a pus capitt interventiei unor proprietari strain in afacerile interne ale taxii. Reforma agrard din 1864

www.dacoromanica.ro 16 ACAD. ANDREI OTETEA 12 a satisfacut, macar in parte, a§.a cum se putea face in eondi iile unui regim burghez, setea de pamint a taranilor §i a declarat desfiintate servitutile feudale. Prin Codul civil *i prin eel penal s-a creat o legislatie moderna, care suprapunea moravurilor abuzive ale unei administratii venale idealul unor legi teoretic egale pentru toti. S-a inzestrat statul cu noi institutii, care au asigurat Rom'aniei o organizare corespunzatoare dezvoltarii societatii pe baze capitaliste. In timpul domniei lui Cuza, invatamintul s-a bucurat de o :rtentie deosebita. Numarul colilor primare a fost considerabil marit la satei la orate ; in principalele centre ale Orli s-au creat institutii de invatamint mediu. In 1860 a luat fiinta Universitatea de la Ia. i,iar in 1864 cea de la Bucuresti, care au format cadrele necesare intregului aparat de stat. Cre0erea resurselor financiare ale tarii an permis in timpul domniei lui Cuza marirea efectivelor armatei dotarea for cu. un armament care si-a dovedit valoarea in timpul razboiului de la 1877. Convingerea maselor populare ca alegerea domnitorului Cuza insemna suprimarea jugului celui mai asupritor exprima adevarata semnificatie a actului de la 24 ianuarie. Vointa populard a triumfat asupra opozitiei Austriei Iii Turciei, ca §i asupra intereselor boierilor, §i a asigurat victoria Unirii. Un mare act liberator a fost savirsit. Statul national era intemeiat. Ziva de 24 ianuarie a fost cu drept euvint sarbatorita de contemporani ca ziva renasterii noastre rationale ". Pentru noi, care consideram evenimentul in perspectiva lui seculars, insemnatatea Unirii ne apare sub o dubla infati§are:intii ca ineheierea procesului milenar de constituire a poporului nostru ca natiunei de incadrare a lui intr-o formatiune de stat care sa-i garanteze suveranitatea $i independenta. In al doilea rind, ca inceputul unui alt proces de dezvoltare, care, realizind reforma agrara, cucerind independenta, creind o cultura originala puternica §i 'realizind in 1918 statul national unitar, creat Romania moderna. Intregirea teritoriului statului national§iindustrializareatarii intr-un ritin mai accelerat au permis clasei rnuncitoare sa se pregateasca, prin lupta revolutionara, dusa sub conducerea Partidului Comunist Roman, pentru marele destin care o a§tepta. Astfel, cele mai inciraznete consecinte virtual cuprinse in actul Unirii aveaus4-4iafle infaptuirea in zilele noastre. Dorinta deputatilor fruntai din Divanul ad-hoc al Moldovei, care §i-au incheiat rechizitoriul for impotriva vechiului regim cu strigatul patetic : Vroim sa scapam, vroim sa ne rascumparam, sa nu mai fim ai nimanuia, sa fim numai ai arii,sa avem §i noi o Ora", s-a implinit. Republica Socialists Romania a devenit patria, tuturor celor ce muncesc.

www.dacoromanica.ro MOMENTE DIN LUPTA REVOLUTIONARA PENTRU UNITATEA NATIONALA A ROMANILOR INTRE 1835 SI 1848

DE CORNELIA BODEA

titre traditiile de lupta ale poporului roman, nazuinta spre unitatea politica si nationals s-a manifestat in cursul primei jumatati a secolului al XIX-lea tot atit de imperios si tot atit de vizibil cai preocuparea de regenerare democratica i socials. Tra'satura este comuna tuturor popoarelor al caror dentin istoric s-a desfasurat farimitat intre hotare nefiresti, impuse de dominatii straine. Carturarii Inaintati ai vremii au cautat temeiurile ideologice ale revenclicarii dreptului poporului roman la o viata libera si independents, departe in originea romans a limbii si a poporului, In granitele politiee dacice ale pamintului romanesc si in comoara de fapte glorioase ale inain- tasilor. Trecutul istoric a devenit astfel o fella morale care a stimulat mindria nationals si a dat continut nazuintelor de viitor. Fate de greutatile reale ale constituirii dintr-o data a unitatii integrale, organizarea administrative si politica asemanatoare a Principatelor din dreapta Is' din stinga Milcovului a inlesnit generarea ideii Unirii Moldovei1iTgrii Romanesti, ca prima etapa a procesului de faurire a statului national roman. Principiul Unirii Principatelor Romane a fost consacrat prin for - mulare oficiala In textul Regulamentului Organic. Consemnarea sa la 1831-1832 atesta, fare fndoiala, o stare de fapt existents. La romanii de peste Carpati exclusi din viata politica a Transilvaniei de interesele altor clase dominante straineideea de unitate nationals nu poate fi gasita nici intr-un caz In actele oficialei fundamentale transilvane. Aceasta idee se manifests In schimb in alte imprejurari. Categorice in acest sens prin adinca for semnificatie politica si economics, sint constatarile fa cute de catre emisarul polon, Woronicz, venit in misiune politica

,STUDII tomtit 19. nr. 1, 9. 17 22, 1966. www.dacoromanica.ro c . 3227 18 CORNELIA BODEA 2 in cele trei tart romane la 1838. Ideea unirii tuturor populatiilor romanesti sub un singur sceptru remarca agentul polon ocupa toate mintile. Aceasta idee subliniaza el in continuare este puternic intretinuta de catre romanii din Transilvania, care yin aici [in Tara Romaneasca] pentru ca sa gaseasca de lucru si sa-si valorifice destoinicia tor" 1. Stadiul relatiilor economice si culturale din deceniul al IV-lea al secolului al XIX-lea stimuleaza actiuni, tainice si pe fats, pe plan cultural si politic, pe intreg cuprinsul pamintului locuit de romani. Scriitori, istorici, publicist si militanti politici inaintati din toate trei tarile isi dau mina in urmarirea ridicarii nivelului de viata social - economics si in afirmarea drepturilor poporului roman la autonomie si independents politica. 0 asemenea colaborare romaneasca, subliniata prin cultivarea nazuintelor de unitate culturale si politica, se initiaza Inca din 1834. Conspiratii revolutionare descoperite la Sibiu si la Lugoj cuprindeau intre membrii for reprezentanti din toate trei tarile romane. In sinul for s-a elaborat si formula politica de realizare a unitatii romanesti prin crearea ,Republicii Roman Unite". Din Moldova, Iordache Malinescu tatai revolutio- narului si unionistului de mai tirziu Vasile Malinescu sustinea, in 1834, pe cheltuiala proprie, tiparirea la Buda a editiei a 2-a din Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia, a lui Petru Maior. Momente de fascruce in care s-au cimentat legaturi si s-au conceput planuri de lupta comuna,le-aumarcat apoi anii imediat urmatori, 1835 1836, prin contactul direct dintre fruntasii transilvani si munteni, pe de o parte, la Bucuresti, si intre tineretul muntean si moldoyean, pe de alts parte, trimis la studii la Paris ; toti avind in fata for si fiecare in parte imaginea granitelor etnice romanesti. De aici s-a nascut (in decembrie 1837), la Bucuresti, Romania", ziarul condus de transilvanul Florian Aaron, iar la Brasov (in 1838), Gazeta de Transilvania" si Foaie pentru minte", conduse de George Baritiu, ca forme legale de antrenare a tuturor romanilor in actiunea de regenerare nationals. De aici a trecut In planurile lui Cimpineanu revendicarea patriei unitare si independente pentru toti membri risipiti ai natiunii romane". Si tot de aici a prins yiata, in 1839, prin colaborarea moldoyenilor si a muntenilor la Paris, Societatea pentru invatatura poporului roman" de pretutindeni, puss sub patronajul aceluiasi Ion Cimpineanu, al carui prestigiu national cucerise si inimile romanilor transilvani. Ca roman sfatuiese Si provelduiesc unirea, fad de care bine nu vont mai vedea "2 sint cuvinte scrise lui George Baritiu in 1839 de care Costache Negruzzi, unul din primii colaboratori ai foilor transilvane si totodata unul din promotorii luptei pentru unitatea nationals a tuturor romanilor. Ele cuprind in sine deviza insasi care a Wawa lupta unionists a romanilor, etapa cu etapa, de la 1839 la 1859 si de la Unirea Principatelor la Unirea cea mare din 1918.

1 P. P. Panaitescu, Planurile hit Loan Cimpineanu pentru unitalca nalionald a tuturor romonilor, In Anuarul Institulului de istorie nationals Cluj", vol. III, 1926, p. 95. 2 E. Lovinescu, Scrisori inedite ale lui C. Nerguzzi, in Convorbiri literare", XLVII (1913), p. 72. www.dacoromanica.ro 3 LUPTA REVOLUTIONARA A ROMANILOR INTRE 1335$11848 19

Deceniul pregatitor al revolutiei din 1848 incepe cu aparitia la Iasi a Daciei literare" revista purtind in titlu si prin componenta colaboratorilor sal revendicarea energica a unitatii integrale. Fondatorul ei, Mihail Kogalniceanu, capul politic eel mai luminat al pasoptistilor moldoveni, dezbatuse programul si orientarea revistei cu fruntarii miscarii innoitoare din Tara Romaneasca, in vizita pe care le-o face la Bucuresti, la sfirsitul anului 1839. Acest fapt accentueaza, si mai mult caracterul general roma,- nese al actiunii. Sensul social-politic al miscarii nationale it gasim exprimat in 1841 si de Alexandru Mavroeordat, tinar moldovean aflat la studii la Paris si viitor pasoptist. Ideea veritabilului progres nu admite nici fruntarii, nici categorii intre popoarele uneia si aceleiasi origini. Si daca din nefericire trecutul le-a pus, este de datoria noastra sa le distrugem si sa ne aliem sub steagul fraternitatii"3. Aceasta conceptie politica despre unitatea nationals a generatiei de la 1848 era, asadar, imbratisata de tot tineretul incadrat din 1839 in lupta units munteana, si moldoveana. Pasajul citat prefateazil si prevesteste si istoricul discurs tinut de Mihail Kogalniceanu in 1843 la, Academia Mihaileana din Iasi si inlesneste totodata intelegerea orientarii politice nedestainuita pe care avea sa o imprime societatea seereta Fratia", dupa 1843, de la Bucuresti in toate provinciile romanesti. Ca generatia de la 1848 a cuprins in programul ei de lupta revendicarea unitatii nationale o dovedesc nu atit legaturile intretinute prin mijlocirea societatilor culturale intre reprezentantii celor trei tari, cit mai ales planurile si actiunile comune secrete intreprinse in toata, perioada premerga- toare revolutiei. A bineintelesilor romani, gindul intii trebuie sa fie Unirea a mice iaste roman, ca cu tarie inmultita, sa putem pasi spre cuviincioasa inaintire", scriau V. Alecsandri si C. Negri, in martie 18154. Acest gind intii" 1-a indemnat pe Nicolae Balcescu sa, mearga in vara anului 1844 sa-1 intilneasca, pe G. Baritiu la Brasov, si tot el it aducea pe Baritiu, a doua oars, la Bucuresti in toamna lui 1844. Ace lasi gind into al infratirii 1-a purtat pe maiorul Filipescu, membru al Fratiei", sä mearga in iarna lui 1845 in Moldova sa se sfatuiasca asupra proiectelor de viitor ale tarilor romane. Ace lasi gind 1-a calauzit pe M. Kogalniceanu si in a doua vizita pe care a facut-o muntenilor la Bucuresti, inlunile februarie-martie 1845. Si tot asa plecase in Transilvania Gr. Gradisteanu, in acelasi an, cu o misiune aparenta, din partea membrilor Asociatiei literare" si cu alta politics, reala, de a intari legaturile revolutionare eu romanii de peste Carpati. Si nu este lipsit de semnificatie faptul ca in toamna si primavara anilor 1844-1845, Eftimie Murgu conducea o actiune secreta, cu profunde rezonante social-nationale, in Banat. Actiunea aceasta i-a atras inehisoarea, intii la Lugoj si apoi la Pesta, sub acuzatia indreptatita ea an fi conspirat in vederea desprinderii Banatului de Ungaria si a inglobarii lui intr-un stat romanesc".

3 Cornelia Bodea, Colaboreiri ale revolutionarilor romdni din Tara Ronineascd, Moldova §i TransilvaniaIre 1836-1849 (in manuscris). 4 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 20 CORNELIA BODEA 4

Toate aceste actiuni §i momente igi dezvaluie caracterul militant prin ele insele. Dar §i prin lumina pe care o proiecteaza asupra for intilnirea dintre reprezentantii mira'rilor moldovene §i muntene de la Minjina, din mai 1845. Intilnirea a fost organizata in timpul ederii in Moldova a lui Costache Filipescu, care s-a tutors in tars in martie 1845, cu propunerea expresa, a frunta§ilor moldoveni de a convoca pe munteni la o apropiata intilnire la Minjina, mo§ia lui Negri de linga Galati. Luereaza, drags Fili- pescule, pentru Intilnirea proectata fi stria C. Negri, scurt timp dupg intoarcerea lui din Moldova . Nu da inapoi in fata aspectului extravagant al lucrului. Nu avea in vedere decit bazele solide ale unirii pe care o putem stabili prin aceasta intilnire intre doua popoare mici, care nu trebuie sa formeze decit unul singur. De la plecarea d-tale, el [V. Alecsandri] §i cu mine compunem la Minjina poezii rationale pe care vi le vom comunica la momentele oportune" 5. Aceasta este intilnirea de la Minjina din mai 1845 ;o indrazneata initiative polities, §i nu sindrofia obi5nuita, cunoscuta, in general ca una din serbarile indatinate In casa lui Negri, de ziva numelui sau. Caracterul national al serbarii a fost subliniat fare indoiala §i de horele de tarani ames- tecati la un loc cu invitatii din ambele capitale. Atunci a exclamat Bal- cescu plin de entuziasm, privind flacaii ce dantuiau cu pletele in vint : O, mindra oaste va avea Romania cind i-ar veni rindul pe lime ! P6. Acolo s-a nascut ideea Horei Unirii, pe care Alecsandri a adresat-o bath Ardealului, in 1848,i prin. Ardeal Romaniei intregi spre care nazuiau cu totii ; §i apoi, in 1856, ka cum o reclama momentul, Unirii Munteniei §i Moldovei. Componenta invitatilor din mai 1845 nu s-a mai putut repeta, caci in anul urmator plecau din tail gi Negri §i Filipescu §i Tamil Alecsandri Fi Balcescu insu§i. Alecu Russo era §i el surghiunit la manastirea Soveja. V. Alecsandri avea sa plece putin mai tirziu. Toti erau suspectati pentru actiuni conspirative. M. Kogalniceanu, lonescu de la Brad, I. Ghica se aflau de la inceputul anului la Paris. Balcescu petrecuse doua luni incheiate ale anului 1846 in Moldova, in scopuri net revolutionare. Or, tocmai tulburarile care se desfkurasera in timpul §ederii sale acolo aduse- sera dispersarea patriotilor moldoveni. In luna iunie, arestarea lui Dormuz .5i Th. Sion, caedfuga lui Th. Rkcanu, incheiau un prim val de prigoniri. in Transilvania, osanalele adresate pe tale particulard sau prin press lui G. Baritiu, zeului romanilor", primului intre politicii roman ", i-au atras situatia de a se vedea silit sa-si impuna o manifestare mai cir- cumspecta in problema unitatii nationale. incepind din 1845, primejdia de implicatii politice premature a impus, in general, peste munti momente de moderare aparenta, lasind pe prim plan initiativele patriotilor moldoveni 5imunteni. Dupe 1845, constrinsi de rigorile guvernarii reactionare din cele doua Principate, §i romanii moldoveni §i munteni an mutat centrul pregatirilor revolutionare peste hotare. Ele se vor desfkura insa in legatura cu cei

5 Citeva scrisori inedite de la Ion Eliade, Costache Negri si Nicolae Balcescu, In Con- vorbiri literare", XXXVI (1902), p. 277-278 ; vezisiCornelia Bodea, Actions prerevolution- naires roumaines avant 1848, In Nouvelles etudes d'histoire, vol. III, Bucuresti, 1965. °V. Alecsandri, Nicolae Bilicescu, In Revista romans ", II (1862), p. 314. www.dacoromanica.ro 5 LUPTA REVOLU1 IONARA A ROMANILOR INTRE 1835$I1848 21 rama§i in tara, la adapostul legal al Societatii studentilor romani", intemeiata in decembrie 1845, la Paris, pentru a acoperi tocmai activitatea conspirativa ce s-a purtat in jurul ei. Spiritul revolutionar care s-a manifestat Intre membrii Societatii a fost subliniati in alte lucrari. Orizontul daco-roman al Societatii a fost destainuit in statutele sale §i in bro§ura tiparita atunci. Pe de alta parte, o marturie mai tirzie e drepta lui J. A. Ubicini, francez prieten al romanilor §i colaboratorul for apropiat, atesta, chiar o contributie a transilvanenilor la sustinerea acestei Societati §i o participare transilvana, in cadrul Societatii la pregatirea revolutiei ce avea sa villa 7. Confirrnari strict contemporane nu s-au gasit Inc. a Ceea ce se poate afirma cu certitudine este ca ideea Daco-Romaniei a fost prezenta in toate proiectele de emancipare politica faurite la adapostul acestei Societati. Descoperirea recenta a textului discursului tinut de Nicolae Balcescu la 1 ianuarie 1847, la adunarea Societatii studentilor romani" de la Paris 8, fixeaza sub adevarata sa lumina locul ideii de unitate nationals in ansamblul revendicarilor revolutionare pa§optiste romane. Tinta noastra spunea N. Balcescu atunci socotesc ca nu poate fi alta decit Unitatea nationals a romanilor, unitate mai Intl" in idei Si simtaminte, care sa aduca apoi cu vremea unitatea politica [...]. Sa, faces un trup politic, o natie romaneasca, un stat de §apte milioane de romani. La crearea acestei nationalitati, la o reformare sociala a romanilor, bazata, pe sfintele principii ale dreptatii §i egalitajii, trebuie sa tinteasca, toate silintele noastre. Romanismul dar e steagul nostru, sub dinsul sa chiemam pe toti romanii". In ajunul revolutiei, linga, deviza sociala yi democratica :Dreptate freitie, Balcesculanseaza intreita lozinca : Patrie-Fratie-Libertate, pentru regenerarea nationals, politica §i sociala a tuturor romanilor. Este de remarcat din acest pullet de vedere ca ideea unirii nationals era atit de puternic raspindita, in toate clasele societatii romane§ti, incit nici cercurile oficiale din Tara Romaneasca nu o cenzureaza. Ea apare, a- proape in aceea§i formulare ca §i in discurs, in pagina de incheiere la Cam- pania romanilor in contra turcilor de la anal 1595, trimisa de Balcescu de la Paris la 23 ianuarie 1847 §i publicata, la Bucure§ti, in Magazinul istoric pentru Dada", citeva saptamini mai tirziu. Mihai Viteazul, scrie Balcescu, a luerat la crearea natiei romane§ti, la unirea tuturor romanilor Intr -un singur stat politic. Idee m'areata §i singur mintuitoare pentru noi, pe care, din orbirea acelor veacuri, parintii no§tri n-o putusera realiza$icare singura trebuie sa, fie tinta politica a romanilor de astazi" 9. Din 1847 gi pins la izbucnirea revolutiei in Tara Romaneasca, viziunea Daco-Romaniei a continuat sa domine cu intensitate maxima, planurile revolutionarilor roman. Nevoia unitatii politice este proclamata$iin manifestul-program al tineretului roman de la Paris, inserat in articolul semnat de H. Desprez din Revue des deux Mondes", la 1 ianuarie 1848. 7 Mai pe larg, vczi Cornelia Bodea, Le probleme de l'unite nationale roumaine (181S- 1848), in Revue roumaine d'histoire", 1965, nr. 3. 8 Va apart in Studii", 1966, nr. 2. 9 N. Balcescu, Opere, ed. G. Zane, vol. 12, Bucure§ti, 1940, p. 250.

www.dacoromanica.ro 22 CORNELIA BODEA 6

0 serie de not documents, unele nepublicate ping acum 10,Yin sa confirme ea statul dacic a constituit o aspiratie a tineretului pasoptist, si nu o nascocire diversionista a adversarilor. Ideea a circulat pina, in preziva revolutiei din Tara Romaneasca, constituind o formula de guvernare oferita chiar domnitorului Bibescu. Acesta 1-a diyulgat reprezentantilor Curti lor strain din tug si a motivat astfel interventiile diplomatice si militare din timpul revolutiei, ca si atitudinea de neintelegere a revolutionarilor maghiari, pe de o parte, si a Casei Habsburgice, pe de alta, to de revolutia romanilor. De asemenea, una din cauzele care au aminat izbucnirea revolutiei in Tara Romaneasca a fost determinate de planul de colaborare armata cu granicerii romani transilvani. Problema Roma- niei" a fost discutata si in adunarile pregatitoare ale miscarii revolutienare, neizbutite, din Moldova. V. Alecsandri i-a eintat maretia in poczia-mani- fPst De*ptarea Romdniei, pe care a compus-o in zilele acelea si a publicat-o apoi §i in foaia lui Baritiu la Brasov (24 mai 1848). Nu intelegeam o miscare in tarile noastre a marturisit-o singur in 1856 decit in ye- derea Unirii tuturor romanilor intr-un singur corp !"11. Aspiratiile mari si indraznete au strabatut si in presa, apuseanil. Deviza politica era spusa deschis sd sincer. Secrete ramineau numai mijloacele de lucrare. Ele au fost interceptate insa de antenele fortelor contrarevolutionare interesate in reprimarea forsi au paralizat astfel manifestarea for fireasca. imprejurarile politice nu-i ertara pe romani de a puree din inceput in programul for chestia unitatii rationale ", a spus-o dupe revolutie Nicolae Balcescu 12. Consideratii de ordin tactic au limitat programul oficial al revolutiei din 1848 in jurul ideilor de autonomie si de organizare a statului pe baze democratice burgheze. Simbolic insa, unitatea nationals a tuturor romanilor a fost proclamata prin plebiscitul poporului adunat pe Cimpia Blajului. Vointa sa, Noi vrem sa ne unim cu Cara ", a fost rostita in fata reprezentantilor moldoveni si munteni veniti sa participe la adunarea de la 3/15 mai 1848. Moldoveni si munteni serie Alecu Russo , pribegi ai tulburarilor din Tani, priveau en 'Male de inima adunarea, ostita gramada dupe gramada, dupe satele si tinuturile de unde venisera oamenii. Un popor intreg, de acela0 port si de aceeasi limbs ca si a poporului nostru, sta maret, in lumina soarelui, si printre sumane se vedeau amestecate multe surtuce" 13. Aceasta priveli§te i-a dat lui Alecu Russo elanul sa salute 14 in inceputurile revolutiei din iunie 1848 din Tara Romaneasca preludiul intaptuirii Romdniei unitare.

10 Vor apiirea in lucrarca citalil sub nota 3. 11 V. Alecsandri, Scrisori, Inseninciri, ed. M. Anineanu, Bucure,,,li, 1961, p. 130 si 156. 12 N. 13:11cescu, Operc, 12, p. 126 $i 130. 13 Al. Russo, Scrieri, ed. P. V. Hanoi, BueureAi, 1908, p.12. 0Ibirlem, p. 308-310 (scrisoarea care N. Bfilcesett, dirt Sibiu, 4 lune 1818). www.dacoromanica.ro LOCUL ISTORIC AL ADUNARILOR AD-HOC DE DAN BERINDEI

Adunarile ad -hoc din 1857 reprezinta, prin activitatea lor, unul din cele mai importante momente din istoria moderns a Romaniei. Etapa de seamy in desfa*,§urarea procesului incipient de formare a statului national, activitatea Adunarilor ad-hoc sty la temelia actului istoric din ianuarie 1859 §i constituie, totodata, un prilej de vie afirmare a poporului roman §i a nazuintelor sale pe plan international, dupa cum ele au insemnat §i o prielnica ocazie pentru clarificarea diferitelor pozitii de class, ca §i pentru elaborarea unui adevarat plan de perspective al dezvoltarii Rornaniei moderne. Convocarea Adunarilor ad-hoc a fost prilejuita de divergentele izbucnite intro puterile europene in legatura cu problema reorganizarii Principatelor Romane §i indeosebi ca o consecinta a divergentelor for in problema Unirii. Fate de refuzul reprezentantilor Austriei §i ai Turciei de a accepta formarea unui stat unitar roman (propunere ce a apartinut Frantei in §edinta din 8 martie 1856 a Congresului de la Paris) 1, ca §i fats de insinuarea diplomatiei habsburgice privind neconsultarea populatiei din Principate in legatura cu viitorul ei §i pretinsa ostilitate a acesteia fate de ideea Unirii, s-a hotarit prin Tratatul de la, Paris convocarea Adunarilor ad-hoc 2. Maiestatea sa, sultanul se arata in art. XXIV al tratatului din martie 1856 fagaduie§te sa convoace imediat, in fiecare din cele doua provincii, un Divan ad-hoc, aleatuit in ma fel, ineit sa constituie reprezentarea cea mai exacta a intereselor tuturor claselor D. A. Sturdza etc., Acte si documente relative la istoria renasterii Romdniei (se citeazd In continuare :Acle si documente), vol.II, Bucuresti, 1889, p. 1 015-1 017. 2 fu ziva de 12 martie 1856, Bourqueney a prezentat plenipotentiarilorrezultatele lucrarilor comisiei InsArcinate s5 pregateasca textul articolelor tratatului referitoare la viitoarea organizare a Principatelor" (Acle si documente, vol. II, p. 1 020). Aceste rezultate au fost discutate In sedinta urmiltoare a Congresului la dezbatcri participind toti plenipotentiarii" si s-au concretizat tntr -o hotarlre tradusa apoi In articole ale Tratatului de pace (ibidern, p. 1 023-1 024).

..Erunw.,tomul 19, nr.1, p. 23 31, 1966. www.dacoromanica.ro 24 DAN BERINDEI 2 societatii. Aceste Divanuri vor fi chemate sa exprime dorintele populatiilor relative la organizarea definitive a Principatelor ..."3. Congresul mai stabi- lea trimiterea in Principatele Romane a unei comisii de informare a puterilor garante, care trebuia sa cerceteze necesitatile celor doua sarii apoi, in temeiul lucrarilor Adun.arilor ad-hoc si al propriilor sale constatari, sa Intocmeasca" un raport ce urma sa constituie documentul de baza pentru dezbaterile unei viitoare conferinte diplomatice ce se preconiza pentru a elabora statutul de organizare a Principatelor Romane. Reprezentarea in Adunarile ad-hoc a diferitelor clasei paturi sociale a constituit obiectul a noti vii dezbateri, desfasurate de data aceasta la Constantinopol, Intre reprezentantii puterilor garante care an fost insarcinati cu redactarea firmanului electoral 4.Divergentele an facut ca aceste dezbateri sa dureze o jumatate de an. Desi prevederile initiale ale proiectului de firman electoral au fost largite, acceptindu-se, intro altele, reprezentarea in Adunari a taranilor clacasi, in ansamblu textul definitiv al firmanului a fost departe de a satisface aspiratiile poporului roman. Majoritatea in Adunarile ad-hoc era pastrata grin firman claselor posedantei indeosebi marii boierimi si marii burghezii. Cu toate ca reprezentau imensa majoritate a populatiei celor doua tari, taranii clacasi nu an obtinut decit un singur loc de deputat in fiecare judet, ceea ce insemna mai putin de o cincime din numarul total al mandatelor. Dreptul de reprezentare asigurat de firman diferitelor clasei paturi sociale din Principate nu a asigurat Adunarilor ad-hoc o componentl de clasa, juste, proportionala cu numaruli insemnatatea diferitelor categorii sociale. Un memoriu contemporan a definit de aceea firmanul electoral drept o lege care loveste in toate interesele" si care nu acorda decit o reprezentare iluzorie claselor apasate, iar Vasile Boerescu opina ca in viitoarele adunari capriciul boieresc va fi lege" 5. Prin participarea directs, deosebit de active kti mai ales entuziasta5, poporul roman a imprimat evenimentelor un curs care a surprins indeosebi puterile ostile realizarii nazuintelor sale. Miscarea pentru Unire rascolise Moldova F$i Tara Romaneasca tai chemArile unionistilor provocasera entuziasm pins1iin tole mai indepartate catune.kiiUnirea era, far, indoiala' stria _memorialistul Radu Rosetti dorinta fierbinte a natiuni intregi. fmi aduc aminte... nu numai de cuvintele pline de patriotica luau- fletire ale tatei si ale mamei, ale mosilor mei, ale rudelori prietenilor easel, dar si de acele ale slugilorsialto taranilor ...". Cuvintul Unire

3 Ibidem, p. 1 082. 4Vezi A. Gor4a, Firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hocsiproblemaUnirii Principatelor Romeine, In Studii privind Unirea Principatelor, Bucuresti, Editura Academici R.P.R., 1960, p. 281-296. 6 NIemoriu din 15 mai 1857 (Acte si documente, vol. IV, p. 571) si V. Boerescu, Le firman turc pour la convocation des Divans ad hoc dans les Principautes du Danube, Paris, 1857, apud Acte9idocumente, vol. III, p. 346. °Pentru lupta maselor, vezi V. Maciu, Organizarea miscarit pentruUnireto anii 1855-1857 in Moldova si Tara Romaneascd, In Studii", XII (1959), nr. 1 ; N. Ad:Iniloaie $i Matei D. Vlad, Rolul maselor populace to fdurirea Unirii (drilor romeine, In Studii", XII 1959), nr. 1.

www.dacoromanica.ro 3 LOCUL ISTORIC AL ADUNARILOR AD-HOC 25 mai arata el ... era totdeauna rostit cu dor, cuevlavie, cu inflacarata insufletire ..." 7. Participarea activa la lupta electorala se explica atit prin insemnatatea momentului de trecere pe care-1 traia societatea romaneasca in pragul dobindirii formei moderne a statuluii institutiilor sale, cit§i prin aceea ca, toate claselesipaturile sociale erau chemate desi intr-un sistem de reprezentare nejust sa-si spung, cuvintul prin intermediul viitoarelor adunari. Pentru toti Unirea reprezenta obiectivul central al straduintelor, al luptei iii, deseori, al jertfelor, dar totodata fiecare apara §iinterese proprii corespunzatoare cerintelor respectivei categorii sociale Unirea Principatelor se scria Inca la 28 iunie in Steaua Dunarii", sintetizindu-se dorintele taranimii se va striga de taranul plugar si din treapta in treapta va rasuna glasul TJnirii, din toate inimile patriotice, in toate unghiurile tarii"8. Orasenii din Rosiorii de Vede cereau insistent Inscrierea in listele electorale, deoarece scrim' ei, parte a natiei sintem si noi" 9iar locuitorii din Cerneti solicitau insistent, la rindul tor, sa is parte la alegeri impreuna cu orasenii din Turnu-Severin 10. Boierimea conservatoare insasi a fost silica sa iasa in arena publicsi sa-si apere- pozitiile primejduite ;fostul domnitor Gh. Bibescu a tinut discursuri litografiate :ii raspindite in toatCara 11, iar un grup de boieri conservatori a infatisat intr-un program public adeziunea sa la ideea Unirib, cu rezervele in chestiunea proprietatii" caracteristice acestei clase 12. De pe pozitii diferite, fiecare categoric socials a fost prezenta in larga dezbatere publics ce s-a dat in jurul problemelor organizarii viitorului stat national, dar, ceea ce este esential, unanimitatea ce se remarca in legatura. cu necesitatea de a se realiza Unirea era aproape perfecta. Cele citeva voci distonante nu afectau ansambluli miscarea unionist& a ajuns &a se con- funde cu insusi poporul roman. Lupta, electorall prilejuita de alegerile pentru Adunarile ad-hoc a fost deosebit de strinsa. Mijloacele diverse de propaganda si de tinere treaza a atentiei alegatorilor : presa, cluburile, adunarile publice, agitatia de la om la om, petitiile si, mai ales, protestele impotriva ingerintelo electorale din Moldova an fost caracteristice perioadei urmatoare intrarii In vigoare a firmanului electoral. Vointa poporului roman din Tara Roma- neasca si, mai ales, a celui din Moldova unde, datorita uneltirilor sepa- ratiste ale caimacamului Vogoride si ale clicii sale, lupta electorala a lost deosebit de inversunata a infrinat toate obstacolele $i a asigurat Adu- narilor ad-hoc o compozitie net unionista. Batalia electorala a fost un exemplu rar intilnit de solidaritate nationala. Masurile autoritatilor reac-

7 Radu Rosetti, Amintiri din copildrie, Bucurestl, 1925, p. 61 si 82. 8Steaua Dunarii", nr. 39 din 28 ionic 1856. Pentru larAininesilupla unionista, vezi N. Ad5niloaie, TOranimea si Unirea, In Studii privind Unirea Principatelor; Gti. Lingo - reanu, Taranimea din Moldova qi Unirea(Ardorromdne, In Revista arhivelor", 1959,nr. 1. 9 Documcn(e privind Unirea Principatelor, vol. I, Bueuresti, Editura Academiei R.P.R.. 1961, p. XIX, 379. . 1° Ibidem, p. XIX, 326. 1Ibidem, p. XX, 367-368 si 375-376. 12Acte$1documente, vol. IV, p. 172-176.

www.dacoromanica.ro 26 DAN BERINDE1 4 tionare impotriva manifestatiilor pricinuitoare de zgomot si amenintarea lini§tii ob§te§ti" 13, on hotarirea cinica a consulului rmperiului habsburgic de a folosi orice mijloace" 14 impotriva Unirii, au fost ineficiente in fata elanului patriotic general. Entuziasmul si curajul au caracterizat aceste momente. Orice folosea drept ocazie pentru puternice manifestari unioniste F$i la acestea participau largi paturi sociale. Tarani si oraseni simpli intelegeau sa participe direct la lupta pentru Unire. Semnificative erau petitiile de protest impotriva falsului electoral din Moldova, la care au aderat zeci de mii de oameni, ca §i actiunile de lupta solidara ale unionistilor din cele doua tari. Ideea principals, ideea care predomina intr-una si care ne insufletqte pe toti stria comitetul central al Unirii din Bucu- resti celui din Tali la 11/23 martie 1857 este aceea a Unirii ... este timpul sa ne Intindem mina unul altuia si sa conlucram impreuna cu toate puterile noastre unite pentru regeneratia patriei noastre comune ..." 15. De altfel, actiunile mi§carii unioniste au urmari nu numai pe plan intern, ci si international. Este evident ca rasunetul negativ atit de puternic pe care 1-au avut pe plan international uneltirile caimaeamului Vogoride §i falsul electoral din Moldova a fost rezultatul protestului unanim intern, al hotaritei opozitii interne pe care a manifestat-o fata de ele poporul roman, iar anularea electiunilor masluite a fost prin aceasta izbinda directs a mi§carii unioniste. Peste doua luni, la inceputul toamnei anului 1857, noile alegeri pentru Adunarea ad-hoc din Moldova si cele din Tara Romaneasca s- au desfa§urat cu o masiva participare la vot si intr-o atmosfera insufletita. Strigate entuziastice" intimpina pe deputatii not alesi 16, iar taranii moldoveni ca si cei munteni, de altfel merg la alegeri plini de bucurie strigind, potrivit marturiei lui Scarlat Virnav, Vivat Unirea, ea a reinviat natia romans !17". Rezultatul alegerilor evidentiaza Inca inainte de Intru- nirea Adunarilor ad-hoc izbinda miscarii unioniste. Compozitia celor douil adunari este net unioniste, ceea' ce va asigura o categorica afirmare in fata puterilor europene a dorintei de Unire a mandatarilor poporului roman. De asemenea merits sa fie subliniat faptul ca alegerile an indicat succesul categoric cu tot sistemul electoral uejust al elementelor inaintate. Alegerea cu majoritati masive a deputa,tilor situati pe pozitiile cele mai avansate, uneori (liar cu unanimitatea voturilor de pilda, la Giurgiu, Grigore Serurie a fost desemnat unanim de obstea intreaga, fare contestatie din partea nimanui" si tot astfel C.D. Aricescu la Cimpu- lung 18 , este semnificativa §i ea arata ca un sistem electoral proportional cu diferitele categorii sociale si nu favorizant marii mosierimi §i marii burghezii ar fi asigurat o cella radicalizare a lucrarilor celor doua adunari in privinta adoptarii propunerilor referitoare la organizarea statului modern. 13 Documente priuind Unirea Principatelor, vol. I, p. XXI, 41. 14 T. W. Riker, Cum s-a lnfaplait Romania, Bucurelti, 1944, p.137. 18 Acte si documente, vol. IV, p. 104 18 Documente priuind Unirea Principatelor, vol.I, p. XXXII, 198. 17 N. lorga, Studiiqidocumente cu privire la istoria romeinilor, vol. XVIII, BucureW, 1910, p. 6. 14Documente priuind Unirea Principatelor, vol.I, p. XXXV, 557-559.

www.dacoromanica.ro 5 LOCUL ISTORIC AL ADUNARILOR AD-HOC 27

La 7/19 si 9/21 octombrie 1857, Adunarile ad-hoc an adoptat intr-o atmosfera de avint patriotic programul unionist, exprirnind prin aceasta nAzuinta fierbinte spre unitate a poporului din Moldova si Tara Roma- neasca 19. Adunarea ad-hoc a Moldovei a pasit mai departe la analiza problemelor de organizare interns, in timp ce acea de la Bucuresti a aminat o dezbatere de acest fel in asteptarea hotaririi ce urmau s-o is puterile in problema fundamentals a Unirii. Direct sau indirect, problema agrara a fost prezenta in discutiile deputatilor din amindoud tarile, dar si intr-o adunare si in alta chiar elementele inaintate liberalii radicali munteni sau liberalul democrat Kogalniceanu si liberalul radical Anastase Panu in Moldova au determinat o aminare a dezbaterii problemei, pentru a mentine coeziunea miscarii unioniste. In ultima lima a anului, Adunarile ad-hoc au fost dizolvate printr-un firman, punindu-se astfel capat activitatii for 20. Adunarile ad-hoc reprezinta un moment esential in cadrul general de desfasurare al luptei pentru Unire. Pe plan intern ele au prilejuit manifestarea evidenta a coeziunii miscarii unioniste si au pus in relief forta sustinatorilor Unirii. Totodata, in perioada electorala s-a perfectat in amindoua tarile caracterul organizat al miscarii, concretizat in activitatea Partidei Nationale si a comitetelor unioniste. De asemenea, relatiile dintre unionistii munteni si cei moldoveni s-au intensificat, stabilindu-se un contact neintrerupt, schimburi de vizite actiuni combinate. Micile deosebiri mai mult de redactare ale programelor unioniste din cele doua tari sau unele deosebiri de tactics au fost neinsemnate fata de caracterul unitar, perfect inchegat, al miscarii unioniste din Principate in ansamblu. Este de relevat in aceasta privinta rolul pozitiv pe care 1-au avut ca element catalizator exilatii revolutionari din Tara Romaneasca reintorsi in patrie in vara anului 1857, care militeaza pentru a asigura organizarea unitary a miscarii unioniste din cele doua tari si pentru a-i da o orientare eel putin in perspective democrat burgheza. Pe plan extern, Adunarile ad-hoc au reprezentat prin rezultanta lucrarilor for un evident succes al cauzei Unirii si ele au spulberat prin in.susirea aproape unanima a programului unionist calomniile Austriei habsburgice, ale Turciei otomane, si, in parte, ale Angliei privind o pretinsa ostilitate a poporului roman fata de Unire. Europa a fost puss in fata unei exprimari categorice a dorintelor unui popor dornic de a-si consolida viata nationals prin intemeierea statului national. Ostilitatea pretinsiti a romanilor fata de Unire n-a mai putut fi invocata ca argument si dorinta evident% de unitate a romanilor n-a mai putut fi contestata. Natiunea romans declara C. Haralambie in Adunarea ad-hoc a Tarii Romanesti confor- mindu-se spiritului Tractatului de la Paris, prin mandatarii sai, pe temeiul suveranitatii sale, fiind libera si independents, respectind totodata si relatiunile ce o leaga cu Inalta Poarta, a decretat bazele reorganizarii sale. Asadar, crez, domnilor, ca si dumneavoastra, ca inaltele puteri garante care an luat initiative intr-aceasta cauza si care an socotit folosi-

19Aclei docamente, vol. VI, partea I, p. 6280 ; partea a II-a, p. 31 46. 30 Ibidem, vol. VII, p. 49 45 gi 52.

www.dacoromanica.ro 28 DAN BERINDEI 6 toare Unirea Principatelor atit pentru prosperitatea poporului roman, cit 17i pentru durabila tranchilitate a Europei, nu vor intirzia a sanctiona, vointa natii romane" 21. Dar Adunarile ad-hoc nu au fost importante doar prin contributia de seam& ce au dat-o in cadrul luptei pentru Unire, ci, totodata, prin dezbaterea in cadrul for a problematicii vaste legate de crearea statului national, prin punerea unei serii de probleme, care in cea mai mare parte si-au gasit rezolvarea in urmatoarea etap5, istoricai indeosebi in timpul domniei lui Alexandru Joan Cuza. In amindoua adunarile s-a evidentiat sustinerea de catre marea majoritate a deputatilor a unei organizari a statului dupa, Unire pe baze burgheze. Semnificative au fost in aceasta privinta rezolutiile succesive adoptate de Adunarea ad-hoc de la Iasi in problemele viitoarei organizari. Libertatea relatiilor comerciale cu alte state, egalitatea inaintea legii si a impozitelor, libertatile publice, abolirea jurisdictieiconsulare, responsabilitatea ministeriala,accesibilitatea in functiile statului, on reorganizarea armatei si a instructiunii publice an lost printre cele mai importante probleme asupra carora s-au pronuntat deputatii Adunarii ad-hoc de la Iasi. In masura in care aceste dorinte" nu contraziceau interesele puterilor, ele au fost adoptate in Conventia de la Paris din 7/19 august 1858 (egalitatea inaintea legii si a impozitelor, responsabilitateaministrilor,libertatile publice, accesibilitatea in functiile statului, reorganizarea armatei etc.)22. Hotaririle acestea au fost apreciate de deputatii din Bucuresti care n-au dezbatut insa in mod direct astfel de probleme ca justei ca intru totul utile in procesul de organizare a viitorului stat national. Noi sintem multumiti de lucrarile noastre scria la 25 octombrie/6 noiembrie 1857 Stefan Golescu unui moldovean sidata puterile binevoitoare vor starui in hotarirea for arbitrar5, si anti- logica de a face ele o constitutie si a ne-o trimite prin un hatiserif, not am fi fericiti chid ele ar primi drept bazele fundamentale ale constitutiei, cele propuse de voi"23. In Adunarea ad-hoc a T6rii Romanesti nu s-a dezbatut problematica interns 24, care a constituit subject de discutii la Iasi 25, dar indeosebi in ultimele doua luni de activitate ale adunarii s-a remarcat ostilitatea crescind5, dintre deputatii liberali radicali, alti citiva deputati liberali si deputatii tarani, de o parte, si deputatii conservatori moderati i conservatori, de alts parte, tocmai in jurul unei eventuale dezbateri de acest fel. Cei dintii an cautat 85, pastreze deschisa posibilitatea luarii in discutie a problemelor interne. Semnificativ in aceasta privinta a fost un proiect de rezolutie, prin care se propunea ca Adunarea sa nu intre deocamdatif, in alte luerari" s ;jar un alt document al Adunarii

21 Documente privind Unirea Principatelor, vol. I, p. 654655. 22 Acte si documente, vol. VII, p. 306-314. 23 Document din coleclia Aluzeul Unirii din Iasi. 24 Vezi Dan Berindei, Problema agrard in dezbaterea Divanului ad-hoc si a Adundrilor Torii Rorminesti (1857-1801), in Rudd", XI (1958), nr.1,siIniroducere la Documente privind Unirea Principatelor, vol.I, p. XXXVIXLIV. 25 Vezi Valerian Popovici, Probleme sociale in dezbaterile Divanului ad-hoc al Moldovci, In Studii si cercetari stiintifice", Istorie, Iasi, X (1959), fasc. 1-2. 28 Documente privind Unirea Principatelor, vol.I, p. 620.

www.dacoromanica.ro 7 LOCUL ISTORIC AL ADUNARILOR AD-HOC 29 sublinia chiar datoria acesteia de a-si implini si partea a doua a manda- tului, pronuntindu-se in problemele de organizare interns. Intr-adevgr, in proiectul de raport intocmit de C.A. Cretulescui reprezentind punctul de vedere al liberalilor radicali si al altor liberali de stinga, se propunea ca Adunarea ad-hoc sg se declare competentg. .. caindatg dupg darea unei otgriri de catre Congresul de la Paris, asupra dorintelor exprimate la 9 octombrie, sä asaze bazele flitoarei constitutii 17i sg, voteze legea electoral pentru aleatuirea unei adungri constituante care sg, elaboreze acea consti- tittle". Ea crede mai preciza el, referindu-se la Adunarea ad-hoc ea Cara asteaptg de la dinsa ca ea sit nu se despartg de-i va fi ertat, ping mai intii nu va implinii aceastg parte a misii sale" 27. Tocmai in vederea acestor viitoare dezbateri stinga Adungrii a cautat 85, prelungeasca lucrgrile acesteia in 1858, ceea ce firmanul de dizolvare al Portii a impiedicatsit se concretizeze practic. Mai merits sa fie subliniata tendinta evidentg a deputatilor inaintati din amindoug, Wile de a 15,rgi drepturile celor doug adungri, pe care ei refuzau sa le considere simple Divanuri ad-hoc consultative, ci le considerau Adunciri ad-hoc. Deputatii inaintati munteni au egutat chiar a transforms Adunarea ad-hoc intr-o Adunare legislative. Intr-un memoriu adresat deputatilor de un anume G. Atanasiu, se cerea, dealtfel,ca Adunarea numitg, Adunantg nationals"sg emits decrete, sg proclame Unireai legile organice, care vor avea de efect voinDa nationalg" 28. Dac5, Adungrile ad-hoc au evidentiat ca Unirea era 4 dorinta general i ca marea majoritate a mandatarilor roman doreau organizarea statului pe baze burgheze, ele au mai scos in relief faptul cg, problema restrue- turgrii relatiilor agrare, imperios cerutde intregul stadiu de dezvoltare al Orli si de Insusi procesul general de reorganizare a statului, producea divergente adinci. In Adunarea ad-hoc a Moldovei problema a fost dez- biltuta In mod direct si votul final a indicat cg in conditdile electorale date nu se putuse ajunge la un pullet de vedere comun 29. Aminarea a apgrut ca unica solutie chiar si deputatilor inaintati din cele doug Adungri. Targnimea nu si-a vgzut implinitg dorinta privind inlaturarea regimului each i impropriefarirea ei, dar ea a avut prilejul de a-si afirma raspicat pozitia si in fata Varii si in fata puterilor europene. Deputatii pontasi moldoveni au proclamat cu indrgzn.ealg cg, tgrgnimea purtase toate sarcinile cele mai grele", farg a se Indulci" din bunurile tgrii, in timp ce altii" posedantii desigur fgrg, sg fie supusi la nici o povarg, de toatg mana tarii s-au bucurat". Ei au cerut apoi, dupg descrierea abuzurilor, ca sgteanul sg fie si el pus in rindul oamenilor", ca bgtaia sg, fie interzisg cai beilicurile, havaleleqibirul pe cap , ca satele sg-si aibg propria for administratieqi,mai ales, ca boierescul (claca) sg fie inlgturati ca taranilor sg li se dea pgmint 30. Boierii, necunoscind indestul dorintelei pgsurile noastre, precum ni le cunoascem not cari

22 Documerde privind Unirea Principatelor, vol. I, p. 623. 28 Ibidem, p. 648. 29 Sedintele din 18i19 deceinbrie 1857. Acle fi documenle, vol.VI, parlea I, p. 342-425. 3° Ibidem, p. 342-346. www.dacoromanica.ro 30 DAN BERINDEI 8 suferim a declarat la rindul sau deputatul taran Gheorghe Lupescu in Adunarea ad-hoc de la Bucure§ti au faeut legi impovaratoare noua, cari an adus mari i multe nenorociri tarii" ; legilemai adaugase elnu mai erau facute de toate starile, ca sa, se multumeasca toata tara, ci numai de o seamy de boieri". Gh. Lupescu a cerut, in inch-ierea amendamentului sau, formarea unei Adunari ob8teti largi, alcatuita din infat,i§a,tori luati din toate Warne de oameni ai tariff, cari sa aiba, dreptul sa infati8eze toate pasurilesitrebuintele a tot norodului roman" 31.Spre sfirF$itul lucrarilor Adunarii ad-hoc a Tani! Romane§ti a mai avut loc o nouil interventie a deputatilor tarani, redactata, de data aceasta, de Tanase Constan- tin. in acest document se amintea nemarginitul §i durerosul §ir de sugru- matoare suferinti" ale taranimii §i se proclama dreptul netagaduit" al clasei tarane8ti d-a lua parte la viitoarele Adunari, care vor face consti- tutia tariii legiairile din nauntru"....Dace locul nostru, al romanilor tarani plugari, ne-ar fi spit din Adunarile viitoare se arata in incheierea interventiei noi, printr-aceasta, protestam dinaintei facem cunoseut de astazi ca mice legi s-ar face far' de noi vor fi privite de Ora ca nedrepte i impilatoare 8i nu vor fi primite de noi decit impuse en sila, caBRegu- lamentul Organic"32. Aceasta atitudine dirza, a taranimii a impus ca in Conventia de la Paris sa se introduca, recomandarea de a se solutiona, problema agrara §i totodata a obligat clasele dominante sa o is in dea- proape considerare. Totodata, in jurul tailor de solutionare ale acestei probleme s-au evidentiat pozitiile politicei s-au reliefat partidele de baza ale celor doua, clase dominante din perioada moderna a istoriei Romaniei. Semnificativa este in aceasta privinta observatia de mai tirziu a lui Mihail Kogalnieeanu, unul dintre filuritorii Unirii, ca in timpul discutiilor Adu- narilor ad-hoc se produsese despartirea partidelor pe tarimul chestiei rurale, formindu-se pentru intiia data atunci in mod definitiv, partidul liberal §i partidul conservator"33. Cu alte cuvinte, Kogalniceanu arata ca atunci avusese lot, fati8 sau nefati8, impartirea frunta§ilor politici in jurul problemei solutionarii chestiunii agrare, unii 8i chiar dintre cei care n-o sustinusera direct aparind ca partizani ai improprietaririi, iar altii marginindu-se sa se pronunte pentru desfiintarea clad!i pentru o statornicie" a taranilor pe o cantitate infima de pamint. In perspectiva istoriei, Adunarile ad-hoc apar ca avind o multilaterala insemnatate. Ele an fost departe de a fi simple adundri consultative, ci, dimpotriva, de la primele lor lucrari s-au transformat in tribune de la inaltimea carora reprezentantii poporului roman au exprimat in mod raspicat nazuintele acestuia. Prin activitatea lor, cariiprin agitatia electorala pe care a provocat-o in mod firesc convocarea lor, cauza Unirii s-a consolidat in Principatele Romane, iar pe plan extern puterile an putut sa constate, in urma sustinerii aproape unanime in cele doua adunari

al Sedintele din 18 si 19 decemble 1857. Acte qi documenle, vol. VI, partea a II-a, p. 81-85. 32 Documente privind Unirea Principatelor, vol. I, p. 657-659. 33 M. Kogiilniceanu, Dezrobirea I iganilor. Stergerea privilegiilor boieresti. Emanciparea faranilor..., in Scrieri alese, ed. Dan Simonescu, vol. II, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1955, p. 225226. www.dacoromanica.ro 9 I.00UL ISTORIC AL ADUNARILOR AD-HOC 31

a programului unionist, imensa popularitate ce o avea ideea Unirii atit in Moldova, cit si in Tara Romaneasca. Adunarile ad-hoc au fost si locul uncle s-au putut infrunta opiniile reprezentantilor diferitelor clasesi paturi sociale si s-au putut exprima nazuintele aproape generale pentru structurala modernizare a statului national unitar ce urma sa fie treat. Acut divergenta s-a dovedit a fi chestiunea agrara, care a scat la baza impartirii membrilor celor dourt adunari in doua, grupe opuse si care a provocat, totodata, organizarea asa-numitelor partide istorice".In ansamblu, Adunarile ad -hoc au dat prilej pentru exprimarea si consemnarea poziliilor si opiniilor din epoch si totodata ele ofera istoricului o sin' eza a problematicii din perioada Unirii, ca si posibilitatea de a studia prin prisma for insasi istoria unei etape deosebit de importante a luptei pentru faurirea statului national unitar roman.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro TARANIMEA CUZA VODA D1 N. ADANILOATE

La mijlocul veacului trecut,taranimea denumita de Mihail Kog'alniceanu clasa cea mai numeroas5, si cea mai importana a societatii",fiind cuprinsa in virtejul luptei pentru Unirea Principatelor Romane, si-a pus toatA, energia-i caracteristicA in slujba realizitrii acestui maret ideal national. Cu toate suferintele §i angaralele impuse de boieri §1 de stat, cu tot traiul de mizerie in care se zbatea tarAnimea, atunci cind campania unionists s-a raspindit prin judete, ea a participat cu insufletire, Hind miscAxii pentru Unirea Principatelor un adevArat caracter de mass. in conceptia taranimii, ideea ITnirii Principatelor avea un continut mult mai larg decit simpla unire politick si administrativg a Munteniei si Moldovei. Ea vedea in Unire, o data cu realizarea arzatoarei n'azuinte a fauririi statului national, un pas hofaritor spre implinirea aspiratiilor de dreptate socials. Varanii legau de Unire nklejdea for de a se elibera de sub jugul strivitor al each si de a redeveni stapini ai Omintului pe care -1 munceau si care le fusese rapit de boieri in decursul veacurilor. Documentele istorice arafa, ca" si unele elemente burgheze unioniste au cautat sa intareasca in mintea taranilor aceastit convingere. Astfel, li se spunea ca destul suferise tgranimea pins atunci, ca destul fusese calcata, ca puterile cele marl hotaxise ca a sosit vremea sa", fie si tiranii oameni...,csvremea boierilor trecuse, ca de acum cu totii, boieri sau Omni,erau tot una, au sä aibA aceleasi drepturi ca Varanii vor deveni stapini pe cite o bucat6 de pAmint"2. Fruntasii unionisti din tara, erau indemnati de emigrantii pasoptisti din strainatate sa spung, sateanului ca Unirea numai it va scapa pentru totdeauna... de ciocoi, de girbaciul dorobantului... $i de clack" 3. 1 Acte si documente relative la istoria renasterei Roma:lid, vol. VI, partea I, Bueure§ti, 1896, p. 410. 2 Radu Roselti, Pentru cc s-au rusculat Edranii, Bueure§ti, 1907, p. 282. 3 Al. Cretzianu, Din arliiva lui Dumitru Breitianu, vol.II, Bueure0.i, 1934, p. 194, smnit", tomul 19, nr. 1, p. 3339, 1966.

3 C. 3227 www.dacoromanica.ro 34 N. ADANILOAIE 2

In perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc, masurile severe, ordonate de administratia caimacamului reactionar Vogoride, prin care se urmarea ca taranimea din Moldova a fie izolata de misearea unionists gi tinuta departe de viata politica, pentru a nu intra in contact cu fruntasii unionisti din judete, au ramas zadarnice. Chemata pentru prima data, pe tale legala, la viata politica, ea era hotarita sa foloseasca din plin aeeasta ocazie. De aceea, protestind energic impotriva falsurilor electorale Eli a oamenilor impusi de guvernantii separatisti, taranii si-au ales ca deputati pe reprezentantii cei mai fermi si curajosi care a le poatA, apara drepturile in Divanul ad-hoc. Ca nu s-au inselat in privinta alegerii reprezentantilor lor, marturie stau cunoscutele jalbe prezentate de deputatii pontasi in Divanurile ad-hoc din Iasi si Bucuresti, in care, dupa ce Cu un realism zguduitor sint descrise suferintele elacasilor, se fac propuneri pentru imbunatalirea situatiei lor. Astfel, in jalba deputatilor pontasi din Moldova al carei prim semnatar este Ioan. Itoata se cerea ca pe viitor sateanul sa fie $i el pus in rindul oamenilor, sa nu mai fie ca ping, arum asemaluit cu dobitoacele necuvintatoare", iar bataia, havalelele, biruli boierescul ss fie inlaturate pentru totdeauna ; ...Vroim sa scapam, vroim sa ne fa's- cumparam din robia In care suntem..., a nu mai fim ai nimanui, sa fim numai ai tariigisa" avemi not o tars ", incheie patetic reprezentantii claeasilor moldoveni 4. Dupa Conferinta de la Paris, prin legea electorala anexata Conven- tiei, taranimea a fost oprita de a mai alegeitrimite reprezentantii sai in. Adunarile elective care aveau sa desemneze pe domnitorul Unirii. Cu toate acestea, ea, dorind sa fie ales un domn progresist care s-o ajute sa-si obtina revendiearile sale, a contribuit en un elan nestavilit alaturi de masele orasenesti la triumful cauzei nationale. De aceea, la 5 ianuarie 1859, chid Al. I. Cuza a fost ales pe tronul Moldovei, taranimea, venind in mare numar pe strazileleader, 9i -aexteriorizat aprobarea sa deplina. Manifestatii asemanatoare in favoarea lui Cuza au avut lot si in judete. In Tara Itomaneascg, de asemenea, in timpul luerarilor Adunarii elective din zilele de 22-24 ianuarie 1859, mii de tarani din judetele Ilfovi Dimbovita mobilizati de fostul deputat clacas Mircea Malderu si de alti tribuni popular! unionisti,in pofida interdictiei ordonate de CAdmacilmie, an venit in capitalssi,impreuna eu masele de orAseni, para- lizind manevrele deputatilor conservatori, au impus dubla alegere a lui Cuza, implicit Unirea Principatelor Romane 5. Alegerea lui Cuza si la Bucuresti a umplut de bucurie masele populare atesti. Ziarul IlomAnul", din 27 ianuarie 1859, comentind aceste explozii de bucurie, stria : Fratdi nostri tarani" care, Inca de la deschiderea Aduna'rii, asistasera in curtea

4 Acte;idocurnente. p. 345. 6 Vezi, In acest sens, D. Bcrindei, Framtntari politice si sociale to jitrul alegerii domnitorului Cuza In Tara Romdneascd, In Studii", 1955, nr. 2 ; acad. A. Otetea, Insemnittatea isloricd a Unirii, In Studii", 1959, nr. 1 ; N. Adaniloaie§iMatei D. Vlad, Rolul maselor populare to faurirea Unirii Tdrilor Romdne, In Studii", 1959, nr. 1 ;Const. C. Giurescu, Bucurestii si alegerea lui Alexandra Loan Cuza, In Studii privind Unirea Principatelor, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1960.

www.dacoromanica.ro 3 TARANIMEA $1 CUZA VODA 35 si imprejurul Mitropoliei, lipsindu-se de hrana zile intregi, in asteptarea realizarii dorintelor natiei, strigau acum din toata puterea energica a sufletului for : Sa traiasca Cuza ! Sa traiasca domnul nostru !" Toti se imbratisau de bucurie ca si cum toti in general ar fi scapat de jugul eel mai apasator" 6. Sperantele nutrite de clacasi, ca vor primi paminturi %data dupes Unire, au fost inselate de mosierime. Prin petitii numeroase, adresate domnitorului on administratiei, taranii isi exprimau nedumerirea si totodata nelinistea ca improprietarirea, promises de fruntasii unionisti si de inaltele puteri ale Europei", intirzia. In februarie 1859, intr-o petitie semnificativa a locuitorilor din satul Ciomggestii de Jos, judetul Olt, se arata ...Alegerea printului roman...Imparti nadejdea, astfel incit napastuitorul pierdu corajul, iar napastuitul se bucura laudind... lumina zilei cei fericite in care nascu dreptatea. Tarani sintem, romani adevarati si victime am fost ai veacurilor de urgie. Traiasca Unirea, traiasca printu nostru stapinitor, traiasca, ministrii ce vor dreptatea si adevarul. In numele dreptatii, al Unirii si al laudatului nostru print" cer satenii sa se is In consideratie plingerea" for intemeiata. In continuare se arata cum ei nadajduiau ca, dupes Unire, toate elementele de cruzime din tares vor fi izgonite cu urgie si tot dregatorul va veni la locul sau en printipuri de dreptate", dar s-au inselat. Cine poate iarasi crede se plingeau taranii in ce disperatie am cazut, cind chiar In acea zi, cind Unirea, dreptatea si alegerea printului proclama dreptatea si fericirea, Romaniei, sa ne vedem in lupta cu dl subadministrator, voind a apara, pe arendasi si a ne napastui pe not "'. Speranta taranimii In schimbarea ce trebuia s-o aduca Unirea se reliefeaza si din petitia locuitorilor de pe inosia Comanesti din tin.utuI Bacau. La 16/28 aprilie 1859, in jalba catre prefect, acesti locuitori scriu : ...Toti asupritii de felul nostru cred ca cu inaltarea unui down pe doua taxi roman, astazi s-au schimbat si tot sistemul trecutului si au murit si toate relele din tares. Asa credem, domnule, si asa crede tot poporul".. In incheiere ei arata cu mihnire ca situatia for de mizerie continua, ca, in vremea batrinei feudalitati" 8. Mai multi sateni din judetul Putna, in aprilie 1860, intr-o jalba catre prefect, aratau ea, deli guvernul mereu be fag5duieste binile", ei nu s-au invrednicit ping, acum a-1 videa" si o due totmai ran" 8. In 1859-1864, tergiversindu-se mereu reforma agrara, framintarile si nemultumirile taranimii se intensifica. In unele sate, aceste nemultumiri imbrac6 forma unor rascoale locale. Astfel de rascoale au izbucnit la Bezdead (Dimbovita), la Paltineni (Buzau), la Bailesti (Dolj) sau la, Cudalbi (Covurlui), unde taranii veniti din 40 de sate s-au impotrivit sa tragala, sorti pentru recrutarea la oaste, cerind sa li se dee parnint mai intii" 10,

6 Apud ActeSidocumenle..., vol. VIII, p. 689. 7 Arh. st. Buc., Min. Int. Div. adm., dos. 16/1859, f. 358 si 367. 8 Arh. st. Buc., Min. Int., Moldova, dos. 91/1859,f.45$i50. 9 Arh. st. Focsani, fond. Prefectura Putna, dos. 24/1860, f.16. 1° M. Kog5lniceanu, Discursuri parlamenlare din epocaUnirii,editie ingrijita de Vla dimir Diculescu, Bucuresti, Edit. stiintificri, 1959, p. 299-300.

www.dacoromanica.ro 36 N. ADANILOAIE 4

Din petitiile adresate lui Cuza in acesti ani se observa totodata ca locuitorii nu si-au pierdut totusi speranta ea alesul de la 5si 24 ianuarie ii va duce la limanul mintuirii". In anii de dupa, Unire, M. Kogalniceanu care declarase in Adunare, la 17 februarie 1861, ea atita vreme cit taranii vor avea incredere in guvern" si mai ales" in domnitor, revolutie de jos nu va fi"11 a luptat cu o energie neobosita alaturi de Cuza pentru infaptuirea reformei agrare pe care o asteptau atit de mult satenii clacasi. El a combatut cu vehementa in 1862 proiectul de lege al mosierimii conservatoare, care urmarea sa despoaie pe claeasi de drepturile ce le aveau asupra pamintu- rilor. Domnitorul Cuza, aratind ea aceasta, lege reactionara, votata de mosierimea conservatoare, nu corespunde la conditiunile de imbunatatire a soartei muncitorilor de pamint", a refuzat sanctionarea, iar in anul urmator i-a ineredintat puterea lui M. Kogalniceanu pentru a infaptui reforma agrara. Cind Cuza a inteles ca pe tale legala nu poate impune deputatilor conservatori 1mproprietarirea elacasilor, de comun acord cu primal sau ministru, a dat cunoscuta lovitura de stat din 2 mai 1864, dizolvind Adunarea reactionara, pentru ca apoi, dupa trei luni, sa poata decreta mult asteptata reforma agrara. Legea rurala decretata de Cuza la 14 august 1864 a fost difuzata, citita si explicata taranilor, prin judete, impreuna eu o proelamatie a domnitorului catre sateni. Proclamatia lui Cuza anunta pe tarani ca claca este desfiintatai ei ramin proprietari liberi" pe locurile ce le au in folosinta. In aceeasi zi, M. Kogalniceanu, cerind prefectilor ca legea sa fie explicata taranilor, opina sa nu se faca tedeumuri oficiale in biserica pentru aceasta zi frumoasa care emancipeaza un intreg popor, caci sunt sigur declara el ca la cea intli eitire a acestei legiuiri, cintari de multumire" se vor ridica din inima fiecarui sateani toti vor binecuvinta numele aceluia carele astazi rasplateste zilele de 5 0 24 ianuarie 1859, emancipind munca si proprietatea" 12. Intr-adevar, vestea deeretarii legii rurale care aducea reforma agrara a avut un mare ecou la sate, taranimea primind-o cu explozii de bucurie. Imediat, din multe comune rurale, au pornit scrisori de multumire si recunostinta catre guvern$i,in special, catre domnitorul Cuza, satenii glorificindu-1 pentru ca le-a dat pamint si libertate si le-a ridicat de pe umeri apasatorul jug al clacii. Astfel, la 25 august 1864, taranii din satele Bohotin, Duda, Isaia, Novaci, P1hnesti, Pogonesti, Raducanenii Risesti din judetulMehl, intr-o telegrams catre Al. I. Cuza, arata : Fapta... pe care Maria-Voastra ati ispravit slobozind neamul romanesc din boieresc, munca silica ce era mai reai decit robia, este atit de mare, cit nu o poate scrie niminea. Dumnezeul parintilor nostri pastreze zilele Mariei-Tale ferice nebintuite, it rugam sa is din zilele noastre $i a copiilor nostri si sa adauge pe ale Milriei-Voastre". In incheiere satenii scriu : Rugamu-te... da -ne voe ca

11 D. C. Sturdza-Selleeanu, Aclelegiairi priviloare la cheslia lartineasca, seria I, vol. II, Buctire511, 1907, p. 376. 12 Ibidcm, p. 905. www.dacoromanica.ro 5 TARANIMEA SI CUZA VODA 37 de acum inainte sa to numim parintele eel binevoitor si slobozitoriul neamului taranese"13. In judetul Bacau, locuitorii din toate comunele rurale" si-au trimis delegati la prefecture, rugindu-1 pe prefect sa transmita domnitorului bucuriaslirecunostinta lor pentru decretarea legii rurale 14. Un numar de 276 de locuitori din judetul Muscel telegrafiaza lui Cuza ca legea pentru improprietarirea thranilor clacasi" a produs in inimile lor si ale familiilor lor cel mai mare entuziasm". In continuare, taranii precizeaza, ca numele domnitorului si al ministrilor care 1-au ajutat in aceasta mare opera a dezrobirii" lor va fi pomenit cu respect si recunostinta" de copiiisiistranepotii lor. Ei isi exteriorizeaza totodatg dorinta ca familia Cuza sa domneasca din neam in neam asupra natiunii roman, ca sa poata deveni Romania tare, mare si fericita7 5. Prefectul de Muscel confirma si el cg orasuli comunele rurale sint in mare veselie, taranii mai cu seama shit entuziasmati pentru emanciparea lor, pe care o serbeazg cu mese si hore"16. Cele mai multe adrese de multumire recunostinta au venit Ins din satele judetului Prahova. La 28 august, taranii din satele liabudsi Brgtesti scriu domnitorului ca prin legea ruralg i-a &cut proprietari pe pamintul muncit... cu atitea sudori" de ei si de strabunii lor, ca la primirea vestii de improprietarire au ingenunchiat, cu sotiile si copiii, inaltind

77ruga,ciuni de multumire" pentru numele lui Cuza cel buni drept", nume care va ramine in veci tipgrit" in inimile lor si ale urmasilor. Inche- ierea scrisorii este de asemenea interesantg : Romania de astazi va fi tare Maria-Ta, tare caci not satenii vom avea sa aparam o patrie dreapta" ; taranii se angajeaza apoi sa apere oricind Cara la chemarea lui Cuza17. In aceeasi zi, o telegrama de multumire pentru desfiintarea clacii au trimis lui Cuzas3ilocuitorii satelor Bgtrini, Nucsoara, Rincezi, Starchiojd1i Valea Anii 18Impresionante, prin continutul lor, sint scrisorile satenilor din plasa Filipesti si din plaiul Teleajenului. In adresele de multumire taranii scriu : N-am cerut alta lege decit ceea ce ne -ai aratat in ziva de 14 august 1864, caci printr-insa ai dat fiilor Mariei-Tale avereai piinea lor... Bucurindu-ne de dragostea, dreptateasiputerea Mgriei-Tale, nu putem face alt decit a glorifica pe Alexandru Ion I in neam si in neamul romanesc". Taranii subliniind ca prin emancipareaeach"domnitorul a inaltat un popor impilat de suferinta" 11 numeau pe Cuza salvatorul i eliberatorul nostru, al intregii Romanii, de sub robin faraonilor, de legea aceea feudala, ce ne preggtea noun, ca natiune, peire rusinoasg" 19. Taranii din satele MargineniriMagureni scriau lui Cuza ca, mintuind pe sateni de abuzulcl&cii"ai liberat pe tot omul ce a suferit, ai inaltati ai dat vista poporului, ce era mort ping, ieri..., ai aratat ca esti pgrintele saracilor,

13 Bibl. Aeademiei, ms., fond. arh. Cuza, vol. XXXVI, f. 4. la Ibidem, vol. XXXV, f. 74. 15 Ibidem, f. 41. 16Ibidem, f. 43. 17 Ibidem, f. 64. 16Ibidem, 1. 65. 19Ibidem, vol. XII, f. 212-216.

www.dacoromanica.ro 38 N. ADANILOAIE 6 orfanului §-al vaduvii", §i astfel s-a convins lumea ca, esti liberatorul poporului" 20. La 30 august, cu ocazia zilei onomastice a domnitorului, orkenii si taranii din toate judetele, legind aceastg zi de abolirea, boierescului, au sarbatorit pe Cuza i i-au trimis telegrame in care, pe lingfelicitari si urari de sanatate, i-au marturisit recunostinta pentru decretarea reformei agrare. De pildg, locuitorii din Valenii de Munte, in telegrama lor, arata ca populatia tirgului si satele Invecinate a celebrat astazi ziva onomastics a Mariei-Voastre si sarbatoarea improprietaririi satenilor". Ei isi exprima cea mai vie recunostintg pentru dezrobirea clacasilor"i Si ureazg domnitorului ani multi, ca, urmas a lui Stefan eel Mare §i Mihai Viteazul, sa conduca Cara la ma'rire si independents ", strigind Traiasca Romania mare si in veci nedespartitg"21. Locuitorii din Gilesti, pgtrunsi de cea mai vie bucurie pentru improprietarirea lor", transmit domnitorului, prin intermediul consiliului comunal, omagiile lor de multumire si reeunostinta" 22. Consiliul municipal din Oltenita multumeste lui Cuza pentru legea rurala, precizind ca a spiratiile actelor de la 5 si 24 ianuarie 1859 sint astazi pe deplin indeplinite"23. Autoritgtile si locuitorii din Tecuci arata si ei, in telegrama lor, ca serbeaza ziva onomastics" a lui Cuza si ca zi memo- rabila a desfiintariielacii",exprimindu-si adinca recunostintg fats de domnitor pentru reforma agrara 24. Nu am mentionat decit citeva din numeroasele telegrame si seri- sori adresate lui Cuza de locuitorii din toate colturile tarii, in semn de multumire pentru decretarea legii rurale. Multimea lor denota ca domnitorul Al. I. Cuza, infaptuind reforma agrara, si-a cucerit nu numai simpatiile satenilor, ci si o mare popularitate in tars. Data fiind vertiginoasa crestere a popularitatii lui Cuza, nu e de mirare ca in luna septembrie 1864, chid domnitorul a plecat in Moldova, mii de tarani" an alergat in calea lui sa -si exteriorizeze bucuria la fiecare statie de posti, ca si in fiecare oral ". Apoi, clad Cuza a poposit eiteva zile la mosia sa de la Ruginoasa, s-au adunat acolo circa 6 000 de tgrani din nordul Moldovei. 0 data cu waffle, satenii i-au oferit o pline mare, purtata de case batrini, un berbec impodobit cu panglici de trei culori" si o scrisoare in care se arata ca, prin actul din 14 august, milioane de suflete care zaceau de secoli sub osinda boierescului si in desa- virsita, saracie azi sint eliberati si chemati la rindul oamenilor". Se sublinia in acea scrisoare ca domnitorul, ca un bun parinte al plugarulni roman", a rupt zapisul scraviei" si le-a facut dreptate taranilor, dindu-le pamint ; de aceea satenii u jury credinta, dragoste [si] recunostinta eterna". Cuza, venind in mijlocul taranilor adunati la Ruginoasa, le-a talmacit legea rurala pe intelesul lor$ii-a sfatuit sa fie oameni harnici si de bung rinduiala 25.

20 Bibl. Academiei, ms., fond. arh. Cuza, vol. XII, f. 214. 21 Ibidem, vol. XXXVI, f. 58. 22 Ibidem, vol. XXXV, f. 38. 23 Ibidem, f. 19. 24 Ibidem, vol. XXXVI, f. 56. 25 Petru R4canu, CuzaVodd,In Unirea 24 ianuarie 1850, Bucure5ti, 1909, 52-53.

www.dacoromanica.ro 7 TARANIMEA51CUZA VODA 39

De altfel §i M. Itogalniceanu, facind in a doua jumatate a lunii august 1864 o calatorie in Oltenia pentru a constata efectul ce 1-a produs legea rurala asupra masei poporului" s-a bucurat, peste tot, din partea taranilor, de o primire mai molt decit triumfala 26. Este cunoscut faptul ea taranii legau improprietarirea for de numele domnitorului ALI. Cuza. Pentru aceasta, ei, in toate petitfile §i recla- matiile lor, i§i exteriorizau un mare respect §i o simpatie inegalabila fata de domnitor. Cind se vedeau §icanati §1 nedreptatiti la delimitarea pa- minturilor, satenii nu uitau sa ameninte pe mo§ier sau pe subprefect ca se vor plinge domnitorului, §1 de multe on o faceau. Detronarea lui Cuza de catre monstruoasa coalitie la 11 februarie 1866, in imprejurarile eind nu toata taranimea reu§ise sa" intre in stapinirea pamintului prevazut in legea rurala, a treat o stare de confuzie, accentuind &Amin- tarile din lumea satelor. In aceasta greoaie atmosfera politica de care §i unele puteri strain vroiau sa profite a avut be in mai 1866 rascoala granicerilor, care a cuprins toata linia Dunarii de la Calafat la Braila. Rascoala fusese generata, printre altele,§i de nemultumirile tarane§ti provocate de aplicarea incorecta a legii rurale. In timpul acestei rascoale, multi tarani §i graniceri strigau : Nu vrem pe Carol, care 1-au pus ciocoii !", sau SA traiasca Cuza..., cad ne-a dat pu§tile §i pamintul" 27. Cuza, desfiintInd claca §i improprietarind pe tarani a devenit eel mai popular domnitor de la Stefan eel Mare income in rindurile maselor popularesate§ti. Amintirea lui a ramas vie in con§tiinta taranilor, lucru ce s-a vazut §i multi ani mai tirziu, eind Cuza nici nu mai era in viata. Chiar in timpul fascoalelordin 1888 taraniistrigau : Jos Carol !Traiasca Cuza !".

26 A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza l'ocla, vol. II, Ia0, 1903, p. 23. 27 V. Mihordea, Rascoala granicerilor de la1866, Bucure5ti, Edit. Acad. R.P.R., 1958, p. 38.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro CUZA VODA IN AMINTIREA POPORULUI ROMAN

DE CONSTANTIN C. GICTRESCIT

In noaptea de 13 spre 14 februarie 1866, Cuza Voda, plecind de la Cotroceni erau de fats membrii locotenentci domnesti si intregul guvern a rostit, inainte de a se sui in trasura care avea sa-1 duca peste hotar, urmatoarele cuvinte : V5, iert pe toti domnilor ; sa dea Dumnezeu sa mearga tarii mai bine fara mine decit cu mine. SA' traiasca, Romania !". Oficialitatea sustinuse, in sedinta extraordinary a Camerei care avusese loc cu doua zile mai inainte, in dupg-amiaza de 11 februarie, ca poporul intreg al capitalei a dorit, a cerut, a efectuat si a satutat" abdicarea lui Cuza. C.A.Rosetti, in stilul sau bombastic, califica cele intim- plate la 11 februarie drept act maret" si spectacol sublim". Adevarul este c.a., asa-zisul act maret" s-a petrecut noaptea, pe intuneric, iar poporul capitalei, in marea lui majoritate, n-a reaetionat asa cum se asteptasera complotistii. Dovada este cuvintul rostit de unul din membrii locotenentei domnesti, colonelul Haralambie, care, in dimineata zilei de 11 februarie, intilnindu -1 pe C.A.Rosetti, 1-a apostrofat : Uncle e poporul care promisesesi ca va veni sa is parte la rasturnarea lui Cuza Voda ?". De f apt, poporul roman, in marea lui majoritate, pa'stra lui Cuza o recunoscatoare amintire. Taranimea, care constituia mai bine de 80% din populatia tariff, stia ca fostul domn o improprietarise si desfiintase claca. Multi dintre orkeni capatasera drept do vot prin noua lege electorala, care insotise Statutul. Si in mintea tuturora plugarilor, ca si a orkenilor numele lui Cuza ramasese indisolubil legat de Unirea, Princi- patelor, prima etapa a integrarii nationale romanesti, si de secularizarea averilor manastiresti. Desigur, oficialitatea n-avea interes sa se pomeneasca numele aceluia pe care-1 daduse jos de pe tron. Aceeasi lipsa de interes era si din partea beneficiarului detronarii, adica a lui Carol I. Ea n-a putut insa impiedica o seams de manifestari caracteristice, care aratau ce gindea poporul despre Cuza Voda.

STUDII", tOMIli 19, nr. 1, p. 41-46, 1966. www.dacoromanica.ro 42 CONSTANTIN C. GIURESCU 2

Prima manifestare a fost petitia colectiva, a numerosi ofiteri ai armatei, in frunte cu generalii I. Em. Florescu si S. Manu, si numarind nu mai putin de 7 colonei, 7 locotenenti-colonei, 11 maiori, 38 de capitani, 39 de locotenenti si 38 de sublocotenenti, petitie adresata lui Carol I indata, dupe inscaunarea acestuia, prin care-i cer sa is in considerare grava chestiune a ofiterilor care an calcat in picioare onoarea militara si datoria lor, comitind actul de la 11 februarie ; acest act este o path asupra intregii armate, care insa nu vrea sa fie solidara cu faptasii lui proclama, prin petitia de fate, inocenta. Pus intr-o situatie grea i se cerea sa sanctioneze pe cei care, calcindu-si juramintul, contribuisera la inscaunarea sa ca domn , Carol eludeaza raspunsul normal, invocind discipline militara, si acopera astfel pe complotistiimilitaricare au facut toti cariera in timpul domniei lui. Un alt semn al starii de spirit din Cara a fost alegerea ca deputati a multora dintre fostii colaboratori ai lui Cuza, ei alcatuind in noua Camera, centrul. Informind despre acest succes pe fostul sau domn, Al. Papadopol-Calimah, ministru de externe in ultimele luni ale domniei, fi scrie, in primavara lui 1867, aratindu-i cum a fost ales in unanimitate, la Tecuci, la colegiul micilor proprietari, in timp ce contracandidatul sau, C. Racovit'a, unul din partasii la actul din 11 februarie, a cazut lamentabil. Ii arata, de asemenea cum, in noua Camera, seful dreptei, Manolache Costache, a fost tratat de sperjur de catre adeplii lui Cuza. Centrul, adauga Calimah, a acuzat ministerul ca n-a pregatit sarbatorirea zilei de 24 ianuarie si a propus o intreita aclamatie pentru ziva Unirii ; propunerea a fost accep- tata de stinga si votata cu 90 de voturi pentru si 30 ale dreptei contra. Starea de spirit din Cara rezulta, si din alte scrisori pe care le primeste Cuza. Astfel, la 30 august /11 septembrie 1867, ii scrie din Bucuresti generalul Florescu, aratindu-i ca raid este mai mare ca oricind, domneste anar- hie complete, iar principele Carol nu corespunde de loc situatiei. Dezno- damintul se apropie", conchide generalul, asigurind totodata pe Cuza de devotamentul sau si transmitindu-i respectuoasele omagii ale fratelui sau Alexandru. In repetate rinduri de ziva numelui in 1868 si 1869, precum si de Paste in 1870 ii scrie mitropolitul Moldovei Calinic Miclescu, din Iasi, asigurindu-1 de devotamentul si dragostea netarmurita, ce-i pastreaza. Citam, de asemenea, adresa pe care presedintele Societatii Aeademice Roman, August Treboniu Laurian, si secretarul ei general, Ion C. Massim, o trimit lui Cuza, la 4/16 noiembrie 1871, exprimindu-i profunda gratitudine a Societatii si anuntindu-1 ca, din procentele fondului de 1 000 de galbeni donat de Cuza, pe eind era domn, s-a decernat in sesiunea anului curent premiul de 150 de galbeni la doua din cele patru traduceri manuscrise primite ale operei lui Cezar De bello galico ; una din cele doua, traduceri premiate se va si tipari din veniturile aceluiasi fond, asa cum s-a facut si en traducerea operei complete a lui Tacit, pe care i-o trimite. Viitorul premiu, de 1 200 de lei noi, tot din procentele fondului Cuza, va fi decernat in 1873 pentru cea mai buna traducere a celeilalte opere a lui Cezar, De bello civili. Dar cea mai semnifieati,va ni se pare scrisoarea trimisa, la 12 ianuarie 1872, din Neapole de eatre Dimitrie Cariagdi, ultimul sau

www.dacoromanica.ro 3 CITZA VODA IN AMINTIREA POPORULUI ROMAN 43 ministru de justitie. El ii arata mai intii ca a gasit in orasul de linga Vezu- viu o intreaga colonie de romani printre care si pe faimosul Al. Candiano- Popescu, unul din complotistii cei mai activi de la 11 februarie, care i-a spus ca au venit la Firente [unde Cuza avea o vila] sa implore iertarea mariei-voastre". In tara continua Cariagdi lucrurile merg tot mai rau ; numai revenirea lui Cuza ar putea pune capat nenorocirii". Ca exista in tara un puternic curent pentru cel ce contribuise in chip esential la Unirea Principatelor, la secularizarea averilor manastiresti, la extinderea dreptului de vot si la improprietarirea taranilor o arata rezultatul unei alegeri partiale ce are loc in ianuarie 1870 in judetul Mehedinti la colegiul al IV-lea (al taranilor 1), unde Cuza, lipsd fund, este ales deputat. Votul se repeta peste trei luni, la 8/20 aprilie, cu acelasi rezultat ; mai mult chiar, Cuza este ales in acelasi an si senator, la colegiul al II-lea din Turnu- Severin. Chiar daca la aceasta tripla alegere a contribuit si un element de politica interns si anume tactica opozitiei liberal-radicale fats de Carol I spre a-1 sili, in felul acesta, s-o aduca la putere, nu e mai putin adevarat ca intreitul succes al lui Cuza n-ar fi Post cu putinta daca nu exista un puternic -curent in popor in favoarea lui. Dar Cuza nu a dat urmare acestor manifestari repetate si a continuat sa famina in strainatate pins la sfirsitul vietii sale. In mai 1873 el se afla la Heidelberg, in Germania. Starea sanatatii sale nu era de n.atura sa lase a se prevedea un sfirsit apropiat. Se produse insa, brusc, o boa,la de inima, ale carei efecte dupd marturia doamnei Elena, care, impreung cu cei doi copii adoptati, se afla ling el surprin- sera pe medicii cei mai experimentati". Toate ingrijirile fura, zadarnice: la unu si jumatate noaptea, la 15 ale lunii, inima sa, obosita, inceta sa mai bats. Pierea astfel, departe de tara", unul din cei mai mari fii ai ei, unul din cei care contribuisera mai mult la inalfarea si intarirea patriei, la ridicarea si luminarea poporului. Trupul imbalsamat al celui disparut fu adus la Ruginoasa. De-a lungul liniei ferate, de la intrarea in tall, se strinsesera zeci de mii de tarani, veniti unii de la marl departari, sa mai vada o data pe cel care le daduse pamint, facindu-i sa se simta oameni liberi si cetateni. Cind trenul mortuar se opri in gara Ruginoasa, o multime imensa era de fata. Sicriul de metal fu coborit din wagon de Base thrani, care, asezindu-1 pe o nasalie neagra, 11 purtara in biserica ; aici, la cele patru colturi ale catafalcului, facura de straja doi tarani si doi ostasi. Dupa slujba inmormintarii, rosti Mihail Kogalniceanu cuvintul de despartire. Aratind ca Alexandru Ioan Cuza a simbolizat renasterea Romaniei" si constiinta nationals ", ca si-a tinut intotdeauna cuvintul", ca era gataa -tisacrifica tronul, persoana sa, numai sa-si apere tara de orice pericol", ca numele lui este binecuvintat de trei milioane de locuitori pe care i-a racut cetateni", credinciosul sau sfetnic a afirmat, cu buna dreptate, ca nu gresalele lui 1-au rasturnat" pe Cuza, ci faptele [lui] cele mari". Aceste fapte mari sint nepieritoare" ; ele opresc chiar moartea". Alexandru Ioan I nu poate sa moara", o dovedese laerimile until popor Intreg, lacrimi ce se varsa de oriunde se vorbeste romaneste ..Vesnica lui amintire nu se va sterge din inimile noastre si ale fiilor nostri ;si cit va avea Cara aceasta o istorie Incheie Kogalniceanu , cea maifrumoasa" paging.. . va fi aceea, a lui Alexandru Joan I".

www.dacoromanica.ro 44 CONSTANTIN C. GIURESCU 4

Timpul, acest judecator inexorabil i drept, care maze pe fiecare la locul ce i se cuvine, nu in raport en pretentiile §i larma pe care a stirnit-o, ci cu opera pe care a creat-o i cu iubireai intelegerea pe care a avut-o fata de semenii sai, a dat dreptate lui Alexandru Joan Cuza. In perspectiva istoricg, slgbiciunile sale omene§ti se estompeaza ; rgmane opera sa, de maxi proportii, una din cele mai maxi din intreaga istorie a poporului roman. Domnul Unirii, al secularizarii averilor manastire§ti, al dreptului largit de vot, al desfiint'grii clacii§ial improprietaririi taranilor a fost reprezentativ pentru aspiratiile societatii noastre, pentru ceea ce a dorit §i a realizat poporul roman in vremea sa. De aceea chipul lui Cuza cre§te cu trecerea timpului, pe cind chipurile atitora din adversarii sai scad §i dispar. Cu toate ca cele doug partide de guverngmint, liberalii §i conservatorii, care se succedau la putere nu erau favorabile amintirii lui Cuza ei doar it indepartasera brutal de pe tron §i organizaserg dupg aceea conspiratia ta- cerii,gesturile care arata ca marele domn ramasese in inima poporului nu pot fi impiedicate ; ele se vor inmulli din ce in ce mai mult. Lucrarea de caracter memorialistic pe care Dimitrie Bolintineanu o consacrg -vietii .i operei fostului domn se bucura de o deosebita, egutare : in cinci ani din 1868 ping in 1873 apar cinci editii. Lumea cite§te cu nesat broprile populare in care se redau diferite episoade din viata lui Cuza, cum e acela cu mod Ion Roatg. Dar vor trebui sa treacg aproape patru decenii ping sa apara, in 1903, monumentul de §tiintg §i de afectiune care este opera lui Alexandru Xenopol, Domnia lui Cuza Vodci, in doug volume. In acela0 an se lua de cgtre un comitet de cetgteni, nu de oficiali- tate, initiativa ridica'rii in Ia§i a unui monument de bronz §i granit ; el s-a inaugurat in 1912, de data aceasta in prezenta oficialitaii ; el constituie azi, in piata admirabil amenajatg in ultimii ani, cu pavaj de marmora, granit §i mozaic, o podoabg a capitalei Moldovei. 0 alt5, statuie se ridicg la Craiova, cite un bust, inainte de 1909, in comunele Mgrg§e§ti, din judetul Putna, §i Grivita, din judetul Tutova. Dar in lumea satelor au loc §i altfel de manifestgri. Inceputul it fac insurateii improprietgriti pe mo§ia statului Scheuletul din judetul Roman, care hotgrase in ziva de 16 noiembrie 1878, cind primes° loturile respective, ca noua for wzare sa poarte numele de Comuna Cuza Vodg" ; faptul este adzes la cuno§tinta, printr-o adresa oficiala, doamnei Elena, care, adinc mi§cata, raspunde multumind ; a citit cu lacrimi in ochi aceasta adresa ce face onoare poporului roman. La constituirea consiliului comunal al noii comune, in. ziva de 24 ianuarie 1880, procesul verbal respectiv cuprinde §i o demonstratiune" sau motiune" de veneratiune", iubire §i respect fava de memoria marelui nostru %ea-tor de bine" i fate de sotia sa. Al doilea gest este acela al intemeietorilor societatii economice-comerciale din comuna Filioara, judetul Neamt de fapt o societate cooperative Ora- neasca , care dau institutieifor numele lui Cuza Vodg. Aducind faptul la cuno§tinta doamnei Elena §i trimitindu-i totdeodata statutele, ei o roagg sa patroneze §i sa, prezideze societatea. ligspunzindu-le la 25 mai st. n. 1880, doamna be arata c5, e foarte mi§cata de sentimentele lox. Bine an facut ca au dat societatii numele lui Cuza, care a emancipat pe taran §i i-a dat pgmint.

www.dacoromanica.ro 5 CUZA VODA IN AMINI"IREA POPORULUI ROMAN 43

El voia sa completeze opera sa, infiintind in fiecare judet cite o bancil populara, care sa acorde taranilor imprumuturi cu dobin.da mica, n-a avut insa timpul necesar s-o fach. Si ea si fiii ei devin membri ai societatii din Filioara ; le trimite contributia cuvenita, ; nu poate primi insa patronajul si presidentia societatii lor, deoarece locuieste in strainatate si duce o viata retrasa. In toamna aceluiasi an 1880, la inceputul lui septembrie, se is initiativa de catre institutorul St. Chimet si un grup de cetateni din Galati a construirii unei scoli primare in acest oral, scoala care sa poarte numele marelui domn si sa aiba, pe frontispiciu, bustul lui. In aprilie 1881 se asi- gurase terenul necesar, daruit de un prieten din tinerete al lui Cuza, anume Fanciotti, precum si suma de 20 000 de lei. Lucrarile incepurapiatra fundamentala fu push' la 8/20 iunie 1881 si, cu ajutorul primit grin sub- scriptie publica astfel, de pilda, Societatea de binefacere a meseriasilor din Iasi" trimise 200 de lei , ele fura duce la bun sfir§it ; inaugurarea noii §coli avu loc in toamna anului urmator, 1882 ; bustul lui Cuza, comandat si executat la Paris un dar al doamnei Elena fu asezat intr-o nisi a fatadeicladirii. In deceniile urmatoare, numarul satelornot sau vechi care adoptil, numele de Cuza Voda" este in continua crestere ; semnalam astfel satul non de linga Orlesti, in judetul Vilcea. In 1936, potrivit indicatiilor nomenclaturii oficiale, existau nu mai putin de 16 a§ezari rurale purtind numele marelui domn. In acelasi time, in diferite orase ale tarii, strazi, bulevarde sau piete sint numite Cuza Voda. Astazi, in Bucuresti, avem bulevardul Alexandru Ioan Cuza in raionul 30 Decembrie, nu mai putin de case strazi si o intrare numite Alexandru loan Cuza sau Cuza Vodil, in case raioane diferite, o strada Elena Cuza in raionul Nicolae Balcescu, precum si plata Unirii, denumita astfel in ziva de 24 ianuarie 1959, cind s-a comemorat intr-un mod impresionant, in capitala si in intreaga Cara, implinirea a 100 de ani de la Unire. A avut loc, in acea zi, o sedinta comemorativa a Marii Adunari Nationale, in prezenta forurilor conducatoare de partid si de stat, cuvintarea festiva Mad rostita de presedintele Consiliului de Ministri. Cele mai inaintate institutii culturale ale tarii au consacrat sesiuni stiintifice speciale acestui eveniment ;s-au tiparit numeroase studii, apoi culegeri de documente, scrisori si discursuri ; s-au fixat piaci comemorative pe cladirile unde au avut loc fapte de seama legate de aetul Unirii sau unde au trait personalitati care au contribuit la acest act. Judecata asupra vietii si operei lui Cuza Vod5, se poate face astazi in mod obiectiv, cu seninatate. A pierit ura celor loviti de marile reforme din timpul domniei lui ; s-au potolit patimile. Nu e nevoie nici de partinire, ca'ci faptele vorbese de la sine si-i proclama meritul. In 1881, la 25 mai st. v., Zoe Sturdza, sora lui Costache Negri, seriind la Paris fostului secretar domnesc Baligot de;Beyne, afirma: Principele Cuza va avea intoi deauna o paging stralucitoare in istoria tarii sale. Cad daca omul a avut slabiciuni inerente sarmanei noastre naturi umane, suveranul a fost intotdeauna in- tegru si patruns de eel mai mare patriotism". Ne insusim aceasta judecata §i adaugam ca patriotismul nu numai ca i-a aratat teoretic lui Cuza masurile ce

www.dacoromanica.ro 46 CONSTANTIN C.GIURESCU trebuiau luate sere ridicarea nivelului material, politici cultural al poporului, dar i-au dat §i puterea sufleteasca necesara pentru a decide §i pune in practica aceste masuri, luptind impotriva unei opozilii indirjite §i asu- riscurile unei asemenea actiuni. Cuza a fost un mare infliptuitor al poporului roman : el a urmarit statornic infaptuirea programului revolutiei din 1848 §i a contribuit in chip esential la realizarea unor puncte principale ale acestui program. A binemeritat astfel de la patrie ; numele lui va famine inscris cu litere de our in cartea istoriei poporului nostru, alaturi de numele marilor voievozi, dupa cum a ramas in inima poporului, fund cel mai iubit §i mai popular domn de la *tef an cel Mare incoace.

www.dacoromanica.ro ROMANIA PRIMUL COTIDIAN AL POPORULUI ROMAN DE VASILE NETEA

Deceniul al patrulea al secolului trecut, ca o consecinta a dezvolta,rii burgheziei, a constituit pentru tinara presa romana o perioada de viguroasI afirmare nationals si de variatei fecunde compartimentari in formele sale de manifestare. Intr-adeva,r, per iodicele de informatii intemeiate in deceniul precedent Curierul" si Albina romaneasca" au determinat in acest deceniu aparitia a numeroase alte publicatii cu caracter literar', artistic2, economic3 si stiintific 4, izbutind sä, atraga in sfera activitatii publicistice chiar8i unele orase de provincie 5. Ele an avut tin rol hotaritor si in infiintarea primelor publicatii romanesti din TransilvaniaFoaia, Duminicei" (1837), Foaia pentru minte, inilna si literaturA", Gazeta de Transilvania (1838) care vor deveni monitoarele constiintei nationale ale romanilor subjugati. In timp de numai eitiva ani tin'ara presa, romanease'a a izbutit sa se impuna in toate provinciile8i sacuprinda, aproape toate genurile de manifestare ale presei europene. In acelasi timp s-a formatsio pleiada, de publicisti, in frunte cu Joan Heliade Raduleseu, Gheorghe Asachi, Mihail Kogalniceanu, Cezar Bolliac, Aaron Florian, George Baritiu, remarcabili atit prin talentul literar cit¢iprin capacitatea de a aborda cele mai diverse probleme economice, politice,tiintifice, artisticesiliterare. Toate acestepubli- catii care se adresau deopotriva, in forme si limite distincte, atit boierimii cit 8iburgheziei1itaranimii, erau departe insa, din cauza earacterului for hebdo- madarrfmensual si a necontenitei dezvoltari a relatiilor internationale, de

1 Curierul de ambe secse", 1836 ; Alauta roinaneasca" (1837) ; Curiosul"(1836) ; PiimInteanul" (1839). 2 Gazeta Teatrului National" (1835). 3 Cantorul de avisaicomer(." (1837) ;Foaia sateasca a Principatului Moldova" (1839). )Muzeul national" (1836) ; Icoana lumii" (1839). 6 Mozaikul" (Craiova, 1838) ; Vestitorul bisericesc" (Buzau, 1838) ; Mercur" (Braila, 1839).

srumi", toinul 19, nr. 1, p. 47-58,www.dacoromanica.ro 1966. I8 VASILE NETEA 2

a satisface setea, de culturk si de noutati politice si economice a tuturor cititorilor roman. 0 bunk parte dintrei ei, si indeosebi cei din pktura orksenea- sea, ajunsesera, spre sfirsitul acestui deceniu, a nu se mai multumi numai cu reviste si ziare lunare, skptilmlnale sau chiar biskptkminale, cum ap'areau pink' atunci periodicele romanesti, tinzind spre o lecturk intr-adevkr jurna- listick, cotidiank. Progresul si intensitatea vietii economice, sociale, politice, stiintifice, literare si artistice, cu noutatile si cuceririle sale din zi in zi tot mai sur- prinzatoare si mai consistence, senzationale chiar, ca si multiplele aspecte ale vietii internationale, nu se mai puteau cuprinde si comenta numai din perspective hebdomadare, solicitind atentia §i aprecierea fiecarei zile. Vinzarile, cumparkrile si arendarile de mosii, ca §i importul si exportul de mkrfuri §i deschiderea de noi stabilimente comerciale si industriale, se tineau lant 6.colile si institutiile culturale §i artistice se inmulteau. Pre- facerile politice si administrative se accentuau, iar vizitele unor specialisti econorni§ti si observatori politici strkini deveneau tot mai dese. De altfel, prin prezenta la Bucuresti a consulilor Angliei, Austriei, Frantei, Prusiei, Rusiei si Sardiniei, capitala Tarii Romkne§ti era §i locul de desfk§urare a unor importante actiuni diplomatice. Problemele edilitare §i demografice ale Bucurestiului, legate de sporirea necontenita a populatiei, de construirea de noi edificii, de deschiderea de noi strkzi si sosele, se faceau si ele din zi in zi mai acute §i retineau atentia unui numar din ce in ce mai ridicat de ee- tateni. Innoirile se constatau pe o scary din ce in ce mai larga, iar per- spectivele for sporeau de la zi la zi. Necesitatea unui jurnal cotidian devenise astfel iminentk §i ea corespundea dorintei elementelor celor mai avansate ale sociefatii romanesti. Limba publicistick, sovkitoare la inceput si nesigura, mai ales in relatarea chestiunilor stiintifice si diplomatice, devenise si ea mai supra', si mai expre- , siva. Pe de altk parte, capacitatea de imprimare a tipografiilor bucures- tene, asa de insuficientk in primii ani de aparitie a Curierului", se mkrise §i ea in acest deceniu, asa incit conditiile materiale de infiintare a unui astfel de ziar ofereau si ele largi posibilitati de infaptuire. Initiatorul si realizatorul primului cotidian romanesc si eel care aveasa-idea numele atit de indrkznet si bogat in semnificatii, nume care va deveni programul Insusi al generatiei revolutionare pasoptiste, afirmind cu putere principiul unitatii nationale, a fost profesorul Florian. Aaron. Nilscut la Rod, linga. Sibiu, in 1805, Aaron se Meuse cunoscut, pe linga activitatea didactick de la Golesti, Craiova §i Bucuresti, prin activitatea publicistick de la Muzeul national" §i indeosebi prin manualul 0 idee repede de istoria Prineipatidui Tarii Ronidne$ti (1835). In acest manual, prin care s-au pus bazele didactice ale literaturii istorice nationale, capitolul eel mai amplu si mai insufletit, reprezentlnd o adevarata monografie, a fost consacrat lui Mihai Viteazul (t. II, p. 114 322), considerat de Aaron ca un Ahile romanesc", care a croit proiectul eel mai mare de a uni pe toti romanii Intr-o putere", vrednic de a-si. avea Omerul sau ". Homerul lui Mihai

Vezi pentru situatia industriald5icomerciald din aceasta perioadd Istoria Hanalei, vol. III, BucurWi, Edit. Acadeniiei R. P. R., 1964, p. 958-978. www.dacoromanica.ro 3 .,ROMANIA' PRIMUL COTIDIAN AL POPORULUI ROMAN 49

-Viteazul, peste 15 ani, avea sa fie insusi unul din elevii lui Aaron de la colegiul Sf. Sava, Nicolae Balcescu, care, Intrecindu-si maestrul, a daruit poporului roman o adevarata 'Hada: Istoriaromdnilor sub Mihai Vod4 Viteazul. Acelasi punct de orientare il va constitui manualul lui Aaron si pentru Cuvintul lui M. Kogalniceanu din 24 noiembrie 1843, opera istoricului de la Bucuresti fiind pusa, cu acest prilej la o remarcabila contribuDie 7. Ideea unitatii nationale nu-1 preocupa insa pe Aaron numai sub raportul fecunditatii sale politice, ci si prin aspectele ei literare, el fiind In 1836 unul dintre initiatorii societatii pentru unirea limbii" intre toti scriitorii romani 8, care a fost, dupa, aprecierea lui N. Iorga, o adeva'rata Academie"9 din care peste trei decenii se va naste Academia Romans propriu-zisa. Crescut In spiritul latinigtilor tran.silvaneni, Samuil Micu, Gheorghe incai si Petra Maior, care au pus la baza activitatii for istorice i filologice ideea unitatii teritorialesinationale a vechii Dacii, Florian Aaron, discipol si continuator al gindirii acestora si, in acelasi timp, al ideologiei si operei lui Gheorghe Lazar, a dat ziarului sau numele de Romania", sintetizind astfel intr-un singur cuvint o Intreaga ideologie national:a8ifixind prin aceasta hotarele unor nazuinte care nu se vor mai opri pins in momentul eliberarii si desavirsirii politice a unitatii nationale a poporului roman. De altfel, deceniul al 4-lea al secolului al XIX-lea cunoaste o puternica efervescenta a ideii de imitate nationals, ea fiind identificatayiapreciata atit de catre diplomatiii ziaristii aereditaDi la Bucuresti 10, eit si de catre reprezentanlii emigratiei polone. Dornici de recucerirea independentei patriei lor, acestia cautau o Intelegere cu partida nationala a lui I. Cimpi- neanu spre a incheia o alianta polono-romans, destinata sa lupte cu puteri unite pentru obtinerea libertatii si a unitatii politice a celor doug popoare 11. Presa francezasiengleza din aceasta perioadai indeosebi din anii 1836-1840 cuprinde numeroase informatii asupra unui nou stat al Daciei care s-ar putea proclama prin Unirea Principatelor mergindu-se, pe ruinele Imperiului otoman, chiar ping la o Injelegere dunareana alcatuita din romani, bulgarii sirbi 12. Yn aceasta efervescenta, provocata de noile relatii de productie ii de dezvoltarea, din ce In ce mai rapids a burgheziei nationale, elementele transilvan.ene stabilite fn Principate jucau un rol dintre cele mai dinamice. In 1838, cind se elabora la Bucuresti proiectul de intelegere dintre partida lui Cimpineanu si partida poloneza, Woronicz, agentul polon, stria, dupa relatarea lui P.P. Panaitescu, urmatoarele : Ardelenii care vin aici ca profesorii ca negustori sint cei mai vajnici propagatori ai ideii unitatii nationale. Ardealul strimtorat In dezvoltarea sa nationals, vine in intimpi- narea romanilor, care au o situatie ceva mai bung. Ardelenii persecutati de unguri si austrieci subliniaza. agentul polonez vin in Tara Roma- 7 Vezi M. KogIllniceanu, Opere, vol. I, ed. Andrei Otetea, Bucuresti, 1946, p. 640 si 652. 8 Cf. Vasile Netea, Timotei Cipariu si George Bari(iu cailalori prin Tara Romtlneasca la 1836, In Studii", 1951, nr. 1, p. 125. 9 N. Iorga, Istoria romdnilor, IX, p. 54. 10 Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 753 si urm. IICf. P. P. Panaitescu, Planurile lui 1. Cimpineanu pentru unitalea na(ionald a romanilor, In Anuarul Institutului de istorie nationals ", III, Cluj, 1926, p. 63-106. 12 N. Iorga, Istoria romanitor, IX, p. 739.

4 c. 3227 www.dacoromanica.ro 50 VASILE NETEA 4 neasca, unde in.riurirea for e foarte mare, gratie culturii for ceva mai alese §i spiritului for mai activ"13. Agentul francez, Felix Colson, unul din intimii si devotatii lui Cimpineanu, scria si el in 1839, ca Ardealul arde de dorinta Unirii" 14. Ideea Unirii, despre care Woronicz scria ca ocupa toate capetele" si ca devine o idee dominants ", isi gasea loc in insesi rapoartele consulului Frantei, Cochelet, care urmarea posibilitatile de viitor nu numai ale romanilor din Principate, ci §i ale celor din provinciile instrainate 15. Romania" lui Florian Aaron se inspira deci din ideologia patriotica a epocii, si nu e greu de stabilit, data nu o identitate de idei si o conlucrare directs en Cimpineanu, eel putin, in ceea ce priveste unitatea nationals, o similitudine de pozitii §i un paralelism care vorbesc de la sine. Pentru o asemenea constatare pledeaza de altminteri si legaturile mai vechi ale lui Aaron §i ale colaboratorilor sai cu I. Cimpineanu, in cadrul Societatii filarmonice" ale carei objective urmareau regenerarea politica si culturala a intregului popor roman 16. Florian Aaron, care va avea o la,rga participare si la revolutia din 1848, manifestindu-se ea revolutionar, nu numai in Tara Romaneasea, ci si in Transilvania 17, a fost unul dintre cei mai aprigi pionieri ai acestei marl si fecunde idei. Alaturi de Florian, ca redactor al Romaniei" apare si colegul sau de la Sf. Sava, Gheorghe Hill, profesor de Latina, autor, impreund cu Flo- rian si cu Petrache Poenaru, al unui Vocabular frantozo-romanesc, cunoscut §i el prin contributia avuta la Muzeul national". Editorul, tipograful si librarul Romaniei" a fost Frederic Walbaum, librarul Curtii domnesti, care §i-a unit iscusinta de mestesugar cu efortul celor doi redactori, pentru a da astfel romanilor eel dintli cotidian. instiintarea" de intemeiere a noului jurnal, semnata de Florian Aaron si G. Hill, s-a publicat in numarul de proba de la 20 decembrie 1837, urmind ca aparitia cotidiana sa inceapa la 1 ianuarie 1838 18. Cuvin- tele instiintarii sint dare, concludente si sugestive. Dupa inaintarea ce a facut duhul romanesc arata cei doi semnatari si dupa latirea gustului citirii in patria noastra, gazeta a ajuns a fi o trebuinta". Dar, se arata in continuare, numai o gazeta cotidiana, care sa iasa in toate zilele, poate sa multumeasca curiozitatea si nerabdarea tuturor acelora care doresc a cunoaste in grabs si neprecurmat cursul lumii, duhul vremii si intimplarile de la care atirna fericirea sau nenorocirea omenirii". Teama de insucces si de rise este marturisita si ea cu toata ingrijorarea « Romania » afirmd, redactorii este [ca jurnal cotidian] o intreprindere colosala in patria

13 Op. cit., p. 70. 14 Felix Colson, De l'etat present et de l'avenir des principautes de Moldavie et de Valachie, Paris, 1839. 15 N. Iorga, op. cit., p. 14. 16 Istoria Romdniei, III, p. 1 066. 17 Vezi N. Regleanu, Aaron Florian ca participant to revolutia din 1848 in Tara Rom& neasca, in Revista arhivelor", Bucure.ti, 1958, nr. 2, p. 32-50 ; SilviuDragoinir, Simla si documente privitoare la revolulia romdnilor din Transilvania in anii 1818-49, V, p. 172. 18 Vezi asupra acestei instiintari" si Ion Munte, Presa romaneasca colidiana are 119 ani, In Presa noastra", II (1957), nr. 1, p. 22-23.

www.dacoromanica.ro 5 ROMANIA' PRIMUL COTIDIAN AL POPORULU1 ROMAN 51 noastrg", iar izbutirea ei se razima" numai pe bungvointa publicului si pe ajutorul tuturor celor care pot contribui la folosul ce faggduieste. Ea cheamg si maga deci pe oricare roman literat cu Avila ca, prin articole potrivite cu planul sau, sa binevoiasca a lua parte la usurarea ostenelilor sale".

71Colosala" nu era numai intreprinderea in sine, prin care se Intrecea tot ceea ce realizaserg ping atunci Heliade §i Asachi, care nu indrgzniserg sg, depa§easeg periodicitatea saptaminalg, ci §i planul de redactare, care intentiona sa imbai§eze din punct de vedere politic intimplgrile cele mai noug §i mai interesante din patria noastrg §i din raffle streine", all- turi de care, pe line economics, urmau sa fie inregistrate aflgrile si nasco- cirile ce le face duhul omenesc spre imbungtatirea pamintului, desavirsirea meste§ugurilor, Intinderea negotului si altele". Aceea§i atentie se propunea sa fie acordatg si literaturii, prezentindu-se cartile cele noug, romanesti ce ies la lumina", spectacolele de teatru §i diferitele manifestatii ce se cuprind in sfera cea intinsg a literaturii", precum §i, la pagina varietatilor, care avea sa deving asa de scinteietoare §i de interesanta, novele scurte, anecdote §i intimplgri glumete, baggri de seama, asupra lucrurilor ce se intimp15, pe toata ziva", urmate de instiintgri de persoanele streine si de rang care vin sau care se duc din capitala noastra ". Programul se incheia cu promisiunea de a se comunica si tot felul de in§tiintgri de lucruri ce sint de vinzare sau se caut5, spre a se cumpgra", punindu-se astfel bazele rubricii care avea sa deving, in presa burghezg mai tirziu, rubrica micii publicitati". Romania", scrisg, la inceput cu litere chirilice, pentru a trece apoi la cele semichirilice, se indrepta, anticipind Dacia" lui M. Kogglniceanu, egtre toti care vorbesc si citesc limba ei, atit aici in patria sa, cit si in tarile vecine..., numele sau hind o dovadg de duhul ce o insuflete§te". Cu acest program, intr-un format de o jumatate de coalg (4,5 22 x 29), a pornit la drum intiiul cotidian al romanilor, bucurindu-se, in problemele economice, de colaborarea lui Petrache Poenaru, unul din cei mai culti oameni ai epocii, cu studii §i cglgtorii importante la Viena, Paris §i. Londra 19, ctitor al inviltginintului romanesc modern, iar pentru partea literary de contributiile lui Grigore Alexandrescu, poetul cel mai reprezentativ al perioadei prepasoptiste, rival §i detractor al lui Heliade, precum §i ale prozatorului de mai ingust rgsunet, Stefan Stoica. Grigore Alexandrescu a publicat in paginile acestui cotidian cunoscutele sale poezii Fericirea, Vulpea, calul si lupul, Ciinele sodatului 20 reproduse in editia din 1838, iar Stoica povestirile, uitate astazi, Neewooscuta, Steaua mea pentru MXXX, 0 amdgire §i altele 21. Ceea ce impresioneaza in primul rind la acest cotidian care, din nefericire, nu va avea o viata prea lungs, este larga sa informatie mondialg, in paginile Romaniei" aflindu-si ecou nu numai evenimentele politice

19 Cf. George Potra, Petrache Poenaru clilor at inveiltimintului in lara noastra*, Bueureti, 1963, p. 45 -58. 20 Romania", nr. 48 din 25 februarie, nr. 55 din 5 martie §i nr. 74 din 28 martie 1838. 21 Ibidem, nr. 274277 din 25 -29 noiembrie ;nr. 289292 din 14 16 decembrie §i nr. 294297 din 2023 decembrie 1838. www.dacoromanica.ro 52 VASILE NE rEA 6 europene, legate de viata Austriei, Angliei, Frantei, Germaniei, Greciei, Portugaliei, Rusiei, Serbiei, Spaniei sau Suediei, ci si cele petrecute in America, Asia si Africa, popularizind astfel printre romani denumiri geografice, personalitati, miscari iinstitutii de pretutindeni, deschizind astfel calea informatiei universale si a unor largi posibilitati de comparatie socialsi culturala.i data redactorii Romaniei" se entuziasmau pentru progresul social-economic si pentru libertatile democratice burgheze din State le Unite, ei subliniau cu uimire ciudatele legi din Japonia, care avea in 1838 o populatie de 40 000 000 de locuitori, tot atit de inaintati in cultura, cai chinezii, dar carora, din motive de ordin religios, li se interzicea, sub pedeapsa sanctiunii capitale, iesirea din patrie pentru a avea relatii cu persoane si state straine 22. Un comentar consacrat raportului explo- ratorului englez J. N. Alexander asupra calatoriei sale in Africa din anii 1836-1837, le oferea prilejul de all informa cititorii chiar§idespre Wile cele mai putin cunoscute de pe fata p5,mintului" 23. Cele mai multe dintre informatiile extern publicate de Romania" erau spicuite din marile ziare straine ca La France", Journal de Frank- fort", Times", Morning Herald" etc. si chiar din Gazeta sirbeasca" de la Belgrad. Interesante pentru istoria noastra, sint Inseonstatarilei Indemnu- rile pe care Romania" le facea tamarind viata politica, economics i culturala a tarilor roman, considerate, Inca de atunci, ca aleatuind o singura unitate economicsi spirituals, supuse acelorasi legi de dezvoltare si acelorasi impulsuri creatoare, subliniind simpatia ce uneste pe toti romanii, in orice locuri se alla ei lacuind". Comentind la 3 martie 1838 aparitiasi importanta foilor literare de la Brasov, Romania", prin pang lui Florian Aaron desigur, scria cu entuziasmi justificata mindrie :Literatura romaneasca inainteaza cu pasuri barbatesti. In toate provinciile unde sint romani se simte o miscare nobill de a scrie si de a citi. Productiile literare de tot felul, originale si traduceri, in proza,rlipoezie, imprastie o lumina mintuitoare, care goneste intunerecul. In acesti patruzeci de ani din urma continua cotidianul romanii din Tara Romaneasca, Moldova, Tran- silvania, Banat si Ungaria au scris mai mult decit in patru sute de ani trecuti, iar in acesti 4-5 ani din urma [in con.ditille destramarii feudalismului, precizamnoi]s-au tiparit mai multe carti decit in 40 de ani... In scurt conchide cotidianul, fa'cind apel la solidaritatea nationals romanii merg indrazneti Inaintea until veac stralucit .i se apropie de un viitor fericit. Acesta cu atit va fi mai aproape, cu cit toti romanii Iii vor uni silintele, cu cit se vor sprijini unii pe altii intre sine, si en tit vor lucra fiecare in parte pentru toata romanimea" 24. Astfel de cuvinte, cu tot entuziasmul si curajul vechilorpublici§ti, nu se mai scrisesera ping, atunci in periodicele romanesti, si ele subliniaza cu neintrecuta fermitate pozitia patriotica avansata pe care se situa primul nostru cotidian.

22 Romania", nr. 99 din 28 aprilie 1838. 22 Ibidem, nr. 53 din 3 martie. 24 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 7 ROMANIA" PRIMUL COTIDIAN AL POPORULUI ROMAN 53

Cu acelasi elan se imbratisa si progresul stiintific, urmh'rindu-se sincronizarea lui cu preocuphrile si realizarile europene ale timpului. La 22 noiembrie 1838 se relata astfel participarea medicului de la Iasi, Jacob Cihac, seful serviciului sanitar al armatei si autor al unui volum de Istorie naturalci, ca deputat din partea Moldovei" si a Societatii de stiinte naturale din Iasi la Congresul naturalistilor europeni de la Freiburg. La acest congres, tinut sub presedintia lui Alexandru Humboldt, reprezentantul Mol- dovei, care era in acelasi timp insusi reprezentantul stiintei romanesti, a facut o expunere despre inaintarile ce au facut moldovenii la invatatura, in cei din urm5, zece ani", subliniind importanta activithtii Societatii de stiinte naturale din Iasi. In scurtul timp de la infiintarea ei (1831), aceasta izbutise sa -si formeze o bibliotech de 2 500 de volume si, alaturi de remarcabile colectii de phsari (600), de animale si de pesti, sa dispunh de o colectie completh de minerale, indeosebi carbuni, precum si de o bogath colectie de Plante autohtone, cuprinzind 1 700 de specii. Sint incredintat afir- mase Cihac in incheierea expunerii sale cum eh dragostea ce an lacuitorii Printipaturilor pentru deshvirsirea stiintelor va spori din zi in zi si ea, in aceste thri peste putin se vor forma in stiinte si mestesuguri bhrbati vred- nici de a cultiva avutiile acestui pamint inch nou", neexplorat adich. Expu- nerea naturalistului roman a facut o excelenth impresie asupra tuturor membrilor congresului si mai multe societhti si-au exprimat dorinta de a intra in relatii si schimburi stiintifice Cu tinhra societate din capitala Mol- dovei 25. Cu un neobosit interes a urmarit Ins Romania" dezvoltarea invh- tamintului de toate gradele, cercethtorul istoric aflind in paginile sale nenumhrate si pretioase informatii despre scolile din orasele Bucuresti 26, Buzhu 27, Foesani 28, Ploesti 29, Cerneti3°, Caracal31, Craiova32, R. Vilcea33, Valenii de Munte 34 etc. culese cu prilejul examenelor de sfirsit de an din 1838 si despre activitatea unor profesori ca Petrache Poenaru, Ioan Maio- rescu 35, David Almhsianu.36, Gavril Munteanu37 si a altora. lath un fragment din corespondenta despre examenul tinut la seolile din Craiova la 3 iulie 1838 la care a luat cuvintul si eruditul Ioan Maiorescu. Aceia insa ce a adhugat mai mult la aceasta zi insemnata, scrie corespondentul Romaniei" a fort cuvintul domnului I. Maiorescu, inspectorul acestor Materia sa potrivith cu imprejura'rile, vrednicia si entuziasmul cu care 1-a zis, si iubirea, de inaintare a bin.elui obstesc ce stralueea pretutindeni, i-au indoit stima si dragostea ce si-a cistigat de cind petrece Cu

25"Romania", nr. 133 din 8 iunic 1838. 26 Ibidem, nr. 155. " Ibidem, nr. 162. 23Ibidem, nr. 157. 29 Ibidem,nr. 168. $° Ibidem, nr. 161. 31Ibidem, nr. 174. ssIbidem, nr. 175. 33Ibidem, nr. 181. 34Ibidem, nr. 273. 35Ibidem, nr. 175. 36Ibidem, nr. 273. 37Ibidem, nr. 288. www.dacoromanica.ro 54 VASILE NETEA not ". Aprecieri asemanatoare se puteau citi si in legatura cu activitatea profesorului David Alm4ianu de la Valenii de Munte, despre care, cu prilejul unei inspectii facute la 24 noiembrie 1838, cirmuitorul judetului Prahova stria urmatoarele : Am simtit o mare bucurie in sine-mi pentru toate cite mi s-au infati§at prin a dvs. laudabila mijlocire... drept care meritati in toata vremea §i in tot locul lauda"38. Elevii silitori, la rindul lor, au fost daruiti si ei cu cite un sfant. Cu malt zel si spirit de persuasiune se urmareau si problemele$i initiativele economice cu caracter burghez european, mai ales cele legate de dezvoltarea comertului §i a sistemului bancar. Pentru a stimula spiritul de initiativesiorganizare economics al burgheziei roman, atit de neajutorata Inca in ceea ce priveste posibilitatile de obtinere a creditelor necesare investitiilor comerciale §i industriale, Romania" fie in artieole ca Influenta beincilor asupra bogcltiei nationals 39, in care se da ca exem- pla Banca Scotiei " fie in scurte comentarii asupra unor initiative de ameasta nature luate in diferite taxi, insista cu tenacitate asupra importantei bancilor spre a se intelege folosul eel mare ce ar putea aduce asemenea asezaminturi §i in Cara noastra" 40. Exemplele de urmat nu erau selectionate insa numai din Wile occdeni- tale, care dispuneau de vechi institutii bancare, ci §i din Transilvania, precum ci din Virile vecine, Austria, Ungaria, care intraserai ele numai de curind in circuitul economiei capitaliste. La 9 martie 1838 se anunta astfel Infiin- tarea Bancii unguresti de negot" de la Pesta, cu un capital de 2 000 000 de florini, o intocmire nationals de la care se nadajduieste pentru industria Ungariei cea mai mare inaintare". La 15 martie se relata despre Ca- sele de economii" de la Brasov, Intemeiate cu doi ani mai Inainte, en afirmatia ca oriunde s-au intocmit piny acum asemenea case, ele s-au ariltat prea folositoare". tntr -o informatie ce va fi dat malt de gindit cititorilor Romaniei" se vorbea cu entuziasm despre cercetarile geologice si atingrttoare de mine" ale savantului german dr. Gustav Schueler, consilier al ducelui de Saxonia Weimar, care, invitat de domnitorul Alexandra Ghica si avind voie si de la stapinirea sa", in cadrul unei calatorii de studii fn rasriritul Europei, s-a preumblat dupg cum relateaza, cotidianul in anal 1837 prin toata, Tara Bomaneasca pentru a face cu de-amanuntul cercetari naturale §tiintifice in aceasta tare, care este asa de putin cunoscuta in felul acesta"41. Cercetarile mineralogice ale lui Schueler, care a Intocmitsio harts geognosticrt, precumi un raport asupra crapaturilor" provocate de cutremurul din 11 ianuarie 183842 si a executati uncle lucrari topografice §i ipsometrice, puneau astfel in discutie oportunitatea qi posibilitatea exploatarii minelor noastre, deli, deocamdata, din cauza relatiilor feudale si a lipsei mijloacelor tehnice, procesul de extractie al bogatiilor subsolu- lui romanesc avea sa mai intirzie.

88 Romania", nr. 273 din 1838. 3° Ibidem, nr. 279. 44Ibidem. 41 Ibidem, nr. 166 din 16 lune, 1838. 42 Ibidem, nr. 93 din 21 aprilie.

www.dacoromanica.ro 9 ROMANIA" PRIMUL COTIDIAN AL POPORULUI ROMAN 55 Si in aceasta directie cotidianul lui Florian Aaron juca deci rolul unui precursor lucid si clarvazator. Din Romania" nu lipseau ins/ nici articolele cu earacter teoretic, semnate de P. P. (Petrache Poenaru), dintre care remarcam indeosebi articolul despre Bogatia nationalc143, rAmas necunoscut biografilor lui Poenaru 44, prin care acesta, intr-o conceptie adinc progresista, antifeudala, urmarea sa infatiseze sistema dupa care natiile din ziva de astazi se sir- guesea-taiintemeia fericirea si puterea lor", precum si partea ce trebuie sa is guvernul la cresterea si inmultirea bogatiei nationale si la intrebuin- tarea ei". Indicind, ca izvoare ale bogatiei, natura cu toate bunurile sale" si lucrarea duhului omenesc care ajuta si sileste natura, spre a produce mai multe bunuri", economistul roman tinea sa precizeze ca amindoua aceste izvoare sint deschise pentru fiecare fiinta onaeneasca si pentru toate natiile" deopotriva. Drept conditii esentiale pentru stimularea si organizarea economics a puterilor omenesti, Poenaru, in primul rind, recunoaste lucrul, munca, osteneala si impartirea lor" si apoi creditul impru- mutat intre oameni si natii", urmat de cea mai mare si mai intinsa slobo- zenie de negot... Munca exclamilPoenaru este conditia lumii, fara dinsa nu numai ea nu se poate dobindi crestere de bogatie si de feri- cire, pentru un om sau o natie, dar nici chiar omul nu se poate face om decit numai prin desfasurarea puterilor sale, prin punerea for in lucrare ", urmind insa principiul diviziunii muncii. Conditiile politice in care aparea Romania" ca si situatia oficiala a lui Poenaru, care era directorul Eforiei seohlor,11 impiedicau insa de a trage si toate concluziile logice ale unui asemenea articol, concluzii care, in mod firesc, nu puteau ignora marea contradictie dintre cei care munceau in toate domeniile si cei care beneficiau de truda si de roadele muncii lor. Poenaru, insistind asupra notiunii de venit, sustinea totusi ca, dupa venitul lor, oamenii se imparteau in trei categorii : oameni cu stare, strimtorafi §i saraci. Cei cu stare traiau multumiti, fara a munci, si le mai raminea si un venit imens. Cei strimtorati erau cei care prin munca lor abia isi agoniseau cele necesare, fara a se imprirtasi de placerile acele care fac viata dulce si ticnita" si fara a le ramin.e nici un venit, iar cei saraci erau cei care prin munca si osteneala lor nu-si puteau dobindi nici macar cele necesare. Aparind in orasul Bucuresti, era firese ca Romania" sa imbratiseze cu caldura" si o bung parte din problemele edilitare si culturale ale acestuia, propunind rezolvarea lor in acelasi spirit modern aplicat tuturor chestiunilor urmarite. La 26 februarie 1838 gasim astfel un judicios articol al lui Petrache Poenaru, intitulat Chibzuire despre impcirtirea apelor in tot orasul, denuntindu-se insuficienta si insalubra distribuire a apei potabile ca si infee- Vile la care era expusil populatia si indeosebi locuitorii saraci. La 8 iunie se publica un articol despre infiintarea Bibliotecii Nationale de la Sf. Sava", iar la 3 noiembrie o lungs dare de seama, despre scoala military de garnizoana infiintata de Alexandru Ghica pentru ostasii analfabeti din cinurile

43 Romania", nr. 109-113. 44Ibidem.Vezi bibliografia scrierilor lui Petrache Poenaru, in George Potra, op. cit., p. 375-380. www.dacoromanica.ro 56 VASILE NETEA 10 de foc". Scopul urmgrit de scoala de garnizoang era sa creeze cadre de gra- dati §i subofiteri pentru militia nationalg infiintata prin Regulamentul Organic, prin care s-au pus bazele noii armate roman. Un subiect asupra caruia cotidianul a insistat cu multg mihnire a fost cutremurul de pamint de la 11 ianuarie 1838, cu prilejul caruia au fost dgrimate 36 de eladiri, inregistrindu-se totodatg 8 morti si 14 raniti. Tot orasulstria Romania" era intr-o stare de spaima farg de margini, din toate partile se auzeau striggri, tipete si vaete de oameni inspaimintati si de aceia care plingeau on dgrimarea caselor lor, sau pier- derea vietii vreunui prieten, rudg sau sot" 45. De o large atentie in paginile Romaniei" s-au bucurat apoi comu- nicatele administratiei de scat si solemnitgtile oficiale, ele marcind legg- turile redactiei cu guvernul lui Alexandru Ghica, precum si lucrgrileObi - cinuitei obstesti adungri, in leggturg cu care se fac unele modeste incercari de reportaj parlamentar46.Numeroase alte anunturi si comentarii ne oferg informatii pretioase despre spectacolele de teatru ale Societgtii filarmonice" si ale trupelor franceze si germane ambulante 47, despre cursurile de literature francezg, ale profesorului Repey48,despre lectiile de muzicg ale lui Eugen Hette 49, precum si despre cartile nou aparute, in frunte cu Poeziile lui Grigore Alexandrescu 50. Astfel de informatii nu se afra numai asupra vietii capitalei, ci ele se intind §i asupra oraselor de provincie, in care Romania" avea, mai ales printre profesori, devotati §i sirguinciosi corespondenti, dintre care citgm pe I. Rgdulescu de la Ploiesti, pe A. Popescu de la Slatina etc. Printre vestile din provincie publicate in acest timp de cgtre primul nostru cotidian se aflg si cea referitoare la descoperirea tezaurului de la Pietroasa, care avea sa provoace, prin avatarurile si importanta sa istoricg, o vilvg intr-adevgr senzationala. Timp de un an Romania" a fost, asadar, o adevaratg oglinda si tribung a -vietii politice si social-economice, stiintifice si culturale a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor si, in acelasi timp, un seismograf al tuturor fenomenelor si miscgrilor mondiale. Un alt merit al Romaniei" a fost acela cg, spre deosebire de .Albina", care se subintitula si Abeille moldave gazette politique et litteraire §i de Curierul", care vreme indelungatg, acesta din urmg chiar si in 1838, au aparut cu coloane bilingve, romano- franceze, cotidianul, chiar de la inceput, a fost redactat exclusiv in limba romans. Aparitia unui cotidian national, deli fireascg si dorita in stadiul de dezvoltare al societgtii romanesti contemporane, a fost totusi un act de indraznealg pe care pgtura de cititori ai anului 1838 nu 1-a putut ratifica si nu 1-a putut transforms intr-o publicatie durabila si indispensabila vietii noastre publice. Cu toate eforturile redactionale ale lui Florian Aaron

45Romania" nr. 11 §i 13 din 1838. 48Ibidem, nr. 109 din 10 mai. 47Ibidem, nr. 46 din 23 februarie ;nr. 49 din 25 februarie. 48Ibidem, nr. 73 din 26 martie. 4°Ibidern, nr. 74 din 28 martie. 5°Ibidem, nr. 298 din 24 decembrie. www.dacoromanica.ro 11 ROMANIA" PRIMUL COTIDIAN Al ,POPORULUI ROMAN 57

i ale lui G. Hill tii cu Coate sacrificiile editorului Walbaum, la 31 decembrie 1838, dupa 302 numere, care totalizau 1 007 pagini, Romania", din cauza fatalitatilor cum se arata in cuvintul de incheiere aparut in chenar de doliu care apasa multe lucruri omene§ti" era silita, sa-§i inceteze aparitia. Fatalitatile invocate de cei doi redactori erau in primul rind abonatii, care, atra§i la inceput de noutatea intreprin.derii §i a numelui ei, s-au grabit sa se prenumere" la cotidian, totusi, mai mult de jumatate din ei, nu §i-au achitat abonamentele, a§a incit Romania"dupa marturisirea redac- torilor neavind alt ajutor §i reazem decit merituli vrednicia ei", s-a gasit intr-un impas financiar imposibil de rezolvat. Anuntind disparitia ziarului, redactorii nu-§i puteau ascunde totusi satisfactia ca, in limitele unui an, oricit de grea §i de trudoasa" a fost sarcina pe care §i-au luat-o, ei au ispravit-o insa cu rabdarei staruinta". In seria fatalitatilor" trebuie mentionata insai severitatea .5i sus- piciunea cenzurii epocii Regulamentului Organic, care n-a ingaduit Ro- maniei" un ton mai indraznet §i nici abordarea unor probleme politice §i sociale care ar fi putut provoca in jurul ziarului un mai yin interessio mai accentuate solidaritate. Tar ce reprezenta aceasta cenzura pentru sigurantasilini§teauneipublicatii se vede clar din faptul cafoaia lui Bolliac, Curiosul", a fost suspendata in 1834 numai dupa trei numere, iar Dacia literara" §i Prop4irea" lui Kogalniceanu, dupa disparitia Romaniei", vor avea §i ele aceea§i soarta. De altfel, in 1838, a fost desfiintata din ordinul guvernului51 insai Societateafilarmonica" a carei activitate fusese adeseori elogiatI in coloanele Romaniei". Scurta aparitie a primului nostru cotidian, arata N. Iorga, face insa onoare epocei in care a aparut" §i multa vreme poporul roman nu mai era sa aiba o foaie in aceste conditii §i cu un material la alegerea caruia sa se fi cheltuit atita patrundere critics §i atita ingrijire morale" 52. Cercetatorii mai not au subliniat ti aportul lingvistic al Rom'aniei", aratind ca informatiile ziarului au deprins publicul en noutatile vocabu- laruluisicu bogatia stilului", format dupa nevoile unei comunicari corn- plexe", punind in circulatie nenumarate forme expresive not ", primul nostru cotidian putind fi considerat ca un indiciu al nivelului la care s-a ridicat stilul publicistic in primul deceniu de existents al presei romanWi 53. intr-adevar, prin larga ei informatie autohtona §i mondiala, prin afirmarea categorica a unitatii §i solidaritatii nationale, prin articolele culturale ale lui Floriani ale lui Hill, prin contributiile economice ale lui Poenaru §i prin poeziile lui Grigore Alexandrescu, ca §i prin limba in care a fost redactata §i prin orientarea ei progresista, Romania" reprezintri cea mai indrazneata §i cea mai viguroasa realizare a presei roman politice anterioare anului 1848. Un nou cotidian romanese, redactat de asta data de C. A. Rosetti, nu avea sa mai apara decit in 1859, intitulindu -se §i el tot atit de demon- 51 Vezi Istoria Romdniei, vol. III, p. 1 064. 52 N. Iorga, op. cit., p. 57-58. 53 Gh. BulgAr, 0 contribufie la dezuoltarea stilului publicistic : Romdniu", primul nostru cotidian, In Limba literaturti", vol. IV, Bucure§ti, 1960, p. 27-38. www.dacoromanica.ro 58 VASILE NETEA 12 strativ, Romanul", care, infiintat ca ziar bisaptaminal in 1857, va juca, alaturi de Romania literara" a lui V. Aleesandri (1855) si de Steaua Dunarii" a lui M. Kogalnieeanu, un rol esential in lupta pentru Unirea Principatelor gi sustinerea alegerii lui Alexandru Joan Cuza. Titlul ziarului lui Florian, Romania", avea sa fie reluat insa de B. P. HaAleu, care, la Iasi, in 1858, militind pentru aeeleasi idealuri, va infiinta o noua Romanie" cu o durata si mai seurta insa (18 noiembrie 1 deeembrie 1858). Cit despre Florian, dupa incetarea Romaniei", el avea sa-si conti- nuie activitatea publicistica indeosebi la Foaia pentru minte, inimasi literature" de la Brasov, iar in 1853, dupa expulzarea din Tara Romaneasca in urma participarii la revolutia din 1848, avea sa devie primul redactor al ziarului Telegraful roman", de la Sibiu, infiintat de Andrei Laguna. In 1857, revenit la Bueuresti,si-areluat activitatea la Sf. Sava", iar in 1864 a fost numit alaturi de Joan Maiorescu, care a primit catedra de istoria romanilor, profesor de istorie universals la Universitatea nou intemeiata. A murit la 12 iulie 1887. Principala opera a vietii sale ramine manualul de istorie a Tarii Romane.ti, publicat in 1835, si inflintarea primului cotidian al romanilor, Romania" 54. Sub numele ales de el avea sä se realizeze Unirea Principatelor in 1859 $i sh se desavirseasca unitatea nationals in 1918.

54 Vezi asupra vietii si activilatii lui Florian Aaron, Aron Puinnul, Lepturariu romdnesc, vol. IV, partea a II-a, 1865, p. 46, Telegraful roman", Sibiu, 1857, nr. 74, 75 ; N. Iorga, Isloria literaturii romane in veacul at XI X lea, vol. I, 1907, p. 138 ; N. Iorga, Cursul de isloria ronulnilor at lui Aaron Florian, In Revista istorica", 1927, nr. 7-8 ;I. Lupas, Epocele istorice ale ziaristicei romonesti transilvane, In Studii istorice", V, p. 308 ; Gh. Adamescu, Contribu- thine la bibliografia romdneascd, vol. I, p. 66-67 ; vol. II, p. 61 ; vol. III, p. 54 ;Onisifor Ghibu, 0 semi& de idealism .i nationalism, In Tribuna", Cluj, 1938, nr. 1 ; N. Regleanu, op. cit., p. 32 -50; Victor Popa, Cileva date in legii tura cu adoplarea numelui de Ronlnia, In Studia universitatis Babe§-Bolyai", Cluj, 1958, Series IV, fast. L, Historia, p. 81 -90; A. Oteteasi V. Netea, 0 said de ani de predare a isloriei universale la Universitalea din Bucuresti (1864- 1064), In AnaleleUniversilatiiBucuresli,Seria Stiinte sociale Istorie,an. XIII(1964), p. 23-49. www.dacoromanica.ro UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAILSTURDZA PENTRU ORGANIZAREAPRINCIPATELOR ROMANE

DE VASILE .MACIU

Majoritatea eercetatorilor mi, carii pentru Unirea Moldoveii Tarii Romanesti si-au indreptat atentia in mod firese asupra activitatii luptatorilor de pe pozitii mai molt sau mai putin avausate care militau atit pentru infaptuirea Unirii, cit ii pentru rasturnarea formatiunii social-economice feudalesigrabnica organizare a formatiunii burgheze. S-a dat o importanta mai mica sau au fost neglijate actiunile intreprinse in anii 1854-1859 de exponentii marii boierimi conservatoare in legatura cu Unirea si en trecerea la formatinnea capitalista, deli dialectica materialista impune, pentru cunoasterea completa a procesului istoric, cercetarea anibelor lui laturi. Si in privinta izvoarelor, situatia este aproape aceeasi. Daca an fost cercetate multe din lucrdrile publicate de militantii progresisti, precum tii multe din memoriile inaintate de ei marilor puteri1io bogata corespondenta a lor, in schimb sint mai putin cunoscute memoriile inaintate acelorasi puteri (in special Frantei, RusieiImperiului otoman) in anii 1856 1859 de exponentii marii boierimi conservatoare MihailSturdza, Gh. Bibescu, Barbu Stirbei, N. Roznovanu si Apostol Arsaki prin care cabinetele europene au lost influentate in sens negativ, nu atit in problem Unirii, cit in aceea a organizarii formatiunii burgheze In Principate. Dintre proieetele de reorganizare a Principatelor aleatuite de marii boieri conservatori, acela al lui Mihail Sturdza, fostul domn regulamentar al Moldovei in anii 1834-1819, depus sub forma unni memoriu in ambasada rusa din Paris in primavara anului 1857, ci.nd pregatirile pentru alegerea Adunarilor ad -hoc avansau, este, de buna seama, cel mai sistematicsi mai cuprinzator. In raportul sau din 30 iunie 1857 catre Gorceakov, cancelarul Rusiei, ambasadorul tarului la Paris, contele Pavel Kiselev, fosi ul presedinte plenipotentiar al diva nurilor Moldovei si Tarii Romanesti, in 1829-1831,

lomul 19.lir.1,p. 59www.dacoromanica.ro91, 1966. 60 VASILE MACIU 2 arata ca a primit in problema Unirii Principatelor numeroase memorii, dar distinge dintre ele numai doua care i-au parut a merita o atentie speciala"1, primul, datorit dr. A[rsaki], al doilea printului Mihail Sturdza, fost domn al Tarii Romanesti"2 [sic !]. Ambele meniorii an fost anexate raportului. Un memoriu, desigur identic, a depus Mihail Sturdza la 21 aprilie 1857 si la Ministerul. Afacerilor Straine al Frantei, semnalat de N. Corivan 3, care nu-i reproduce insa textul si nici nu-1 rezuma, fie cit de succint. Memoriul inaintat de Mihail Sturdza vechiului sau sprijinitor, contele Pavel Kiselev, intitulat Mentoire sur l'existence politique et la reorganisation des Prineipautes Danubiennes d'apres le traite de Paris §i datat 3/15 aprilie 1857, a fost evident alcatuit cu scopul de a pregati revenirea la Iron a autorului sau. Prin continut, memoriul este rezultatul experientei social-politice a lui Mihail Sturdza insusi si in general a marii boierimi conservatoare in anii 1848-1857, caci principiile pe care se bazeaza sint fundamental altele decit cele ale Regulamentului Organic, pe care mares boierime le aparase in 1848, contra revolutiei. inainte de a intra insa in analiza memoriului, cred ca se impune deci, pentru intelegerea evolutiei gindirii social-politice a lui Mihail Sturdza, o prezentare sumara a activitatii acestuia in anii postrevolutionari si in primii ani ai miscarii pentru Unire.

Desi inabusise miscarea revolutionary din martie 1848, Mihail Sturdza, n-a reusit, cu tot sprijinul armatei ruse, care ocupase Iasii la 20 iunie, sa si consolideze tronul. Ridicarea, impotriva lui nu numai a burgheziei si a boierimii liberale, ci si a unei parti a marii boierimi, a convins atit Poarta, cit si pe tarn' Rusiei de strimtimea bazei sale social-politice si, ca urmare, de necesitatea inlaturarii lui pentru a se pune stavila revolutiei ce putea sa izbucneasca. Conventia ruso-turc'a de la Balta-Liman din 19 aprilie/1 mai 1849 prevedea, in consecinta, avindu-se in vedere imprejurarile exceptionale aduse de ultimele evenimente"4, ca domnii celor doua provincii" sa fie numiti de data aceasta de sultan in intelegere cu tarul numai pe sapte ani 5. Chiar in aprilie 1849, comisarul rus din Principate, generalul A. Du- hamel, trimitea din Bucuresti lui Mihail Sturdza un agent sa-1 informeze ca insistase pe linga Curtea sa pentru ca el sa fie mentinut in postul sau ca singurul demn de a-1 ocupa si ca unicul om al momentului"6. Sprijinul generalului A. Duhamel n-a putut insa impiedica hotarirea luata de cele doua Curti. Rezignat, inabusitorul miscarii din martie 1848 se incredinta car insisi dusmanii revolutiei, tarul si sultanul, erau siliti de presiunea evenimentelor sa,-1 sacrifice. 1 Arhiva de politicei externi a Rusiei, Cancclaria, 1857, dos. 143, f. 138. 2 Ibidem. 3 N. Corivan, Din activitatea emigranlilor ronidni In Apus (1833 - 18.17). Scrisori publicate cu un studiu introductiv de..., Bucuresti, 1931, p. 13. 4 Dimitrie A. Sturdza si C. Colescu-Vartic, Acte si documente relative la istoria renasterit Romdniei, 1391-1841, vol. I, Bucuresti, 1900, p. 358. 5 Ibidem. 6 Memoires du prince Nicolas Soutzo Grand Logothele de Moldavie. 1798-1871. Publics par Panaloti Rizos, Vienne, 1899, p. 165. www.dacoromanica.ro 3 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 61

Temindu-se cg la anuntarea oficialg a inlgturgrii sale ar fi putut izbucni o rascoalg, Mihail Sturdza s-a hothrit sa plece din domnie mai Ina- inte. Contemporanul sau Manolaki Draghici, narind evenimentul, scrie el Mihail Sturdza s-au tras si din Iasi poprindu-se la Focsani in 13 mai, cu nume cg merge sa faces o revizie in Cara, de unde nu s-a mai intors, lasind ocirmuirea asupra Sfatului Extraordinar"7. Cu toata grija ca poporul sa nu afle despre indepartarea sa din domnie, plecarea lui Mihail Sturdza nu s-a %tut fgrg a fi fost insotita, de citeva huiduieli pornite din multime"°. La Focsani, fostul domn a ramas Inc, un timp in corespondents cu 13ucurestii, unde erau comisarii amindoi si cu Tarigradul... ping an vent veste oficialg comisarilor : ca s-au intarit domnii pomazukti."°, adicg Grigore Al. Ghica in Moldova si Barbu Stirbei in Tara Romaneascg. Avea intenia sa se stabileascg, deocamdatd, la Bucuresti. La 8 mai el stria din Focsani secretarului sau Petre Asaki, trimis la Bucuresti, cg dupes inlgturarea din domnie nu putea 'Amine in Moldova. Yi cerea sa spung generalului A. Duhamelgilui Omer Pasa cg nu sa cuvine a fi ieu aice asupra prifacerii"i cg, a hotgrit sa treacg in Tara Romaneasca 10. Intentiona sa cumpere aici mosia Breaza, apoi se va duce ca un particular la Bucuresti", unde Petre Asaki trebuiasa-igaseasca vreo cases incapgtoarei mobilari- sith, fie oricit de stumpy ", ca s-o inchirieze 11. N-a cumpgrat mosia Breaza, dar s-a stabilit la Bucuresti, unde se afla in septembrie 12. Aici primea grin Viena gazete franceze 13. in aprilie 1850 se afla Inca la Bucuresti 14, dar a plecat curind la Paris. Tot in 1850 a cumpgrat, pe numele sotiei sale, de la logofeteasa Anica CreDulescu, cu 16 500 de galbeni, mosia Pgtirlagele tii Tega 15 in judetul Buzau, semn ca voia sa aibg o leggturg mai strinsg sicu Tara Romaneascg. Stabilirea temporary a lui Mihail Sturdza in Bucuresti trebuie push', in leggturg cu actiunea intreprinsa de el pe linga cei doi comisari, generalul A. Duhamel si Fuad-Efendi, cu scopul de a-i convinge sg, impiedice urmg- rirea lui judiciary de numerosii sai dusmani, sprijiniti de noul domn, Grigore Al. Ghica, simpatizant al misca'rii revolutionare din martie 1848. Rezultatul intervenDiilor sale pe linga cei doi comisari n-a intirziat sa se vadg. La 6 septembrie 1849, generalul A. Duhamel i-a scris lui Grigore Al. Ghica la Iasi ca, in urma unui memorandum prezentat de Mihail Sturdza, comisarii au hotgrit ca, in considerarea indepgrtgrii sale fortate de Moldova, guvernul local sa tiny in suspensie ping la intoarcerea lui in

7 Post. Manolalci DrAghici, Istoriea Moldavei pe timp de 500 ani pina in :Ude noastre, t.I,Iasi, 1857, p. 219. 8 Memoires du prince Nicolas Souk°. p. 165-166. 9 Manolalci DrAgliici, op. cit., p. 220. 1° G. T. Kirileanu, Douai scrisori ale lui Voda Mihai Sturza din 1848 1849, In in amin- lirea lui Constantin Giurescu la doutizeci si cinci de ani de la moartea lui (1875 1918), Bucuregti, 1944, p. 303. 11 Ibidem. lzIbidem. 13 Ibidem, p. 305. 14 Ibidem, p. 301. 15 D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza. De (a conventia delaPetersburg (1834) la conventia de la Balla Liman (1849), Iasi, 1947., p. 190. www.dacoromanica.ro 62 VASILE MAC1U 4

Cara orice reclarnatie eventual5, care ar fi pus' in sarcina, sa" 18. Se arata ins5, ca se puteau face reclamatii contra lui Mihail Sturdza in urm'atoarele limite 1) relativ la fise, dreptul de revizie §i control nu poate sa, se in- tind5, decit la epoca de la 1 ianuarie 1848 pin' in ziva abdic5,rii printului Sturdza, epoca in timpul c5,reia Adunarea Generals ordinary n-a fost convocata ; 2) relativ la procesele civile sa nu se admit5, decit acelea care vor fi non intentate printului Sturdza in calitatea sa de proprietar qi de particular" 17. Grigore Al. Ghica persevera insa in intentia de a deschide un proses contra predecesorului sau, care putea deveni curind un concu- rent la tronul Moldovei. Raspunzind generalului A. Duhamel la 18 septembrie 1849,el arata c, erau doua categorii de procese intentate contra lui Mihail Sturdza : 1) procese intentate conform prevederilor legale, aria hien acuzatul trebuie sai trimita un imputernicit ; 2) procese intentate pe baza unor reclamatii ale proprietarilor deposedati de printul Sturdza in urma unor judecati formale" 18. Urmfirirea judiciary a lui Mihail Sturdza s-a izbit insa de opozitia Portiii a guvernului rus, a§a incit fostul domn al Moldovei, asigurindu-se impotriva vreunei urmariri, a plecat in 1850 la Paris, unde s-a stabilit. Nu s-a dus in Rusia, unde avea rudei protectori, ci in Franta, atras desigur de faptul e5, acolo putea valorifice mai bine uria§ele fonduri bane§ti de care dispunea 19. Opta prin urmare, pentru capitalism, ceea ce s-a reflectat §i in memoriuldin1857 privind organizarea viitoare a Prineipatelor Romane. Izbucnirea razboiului Crimeiii apoi perspectiva infringerii Rusiei tariste, principalul reazern al absolutismului feudal in Europa §i ap5,ratoa- rea sa, 1-au ingrijorat in vara anului 1854 pe Mihail Sturdza, cad adversarii sai puteau redeschide aetiunile judiciare initiate in 1849 contra lui. Pentru a inlatura o asemenea primejdie, pe dud Grigore Al. Ghica se afla Inca

16 Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, Sectia mss., arh. Grigore Ghica V. V., Acte, I, 133-275, anul 1849 din septembrie la fine nr. 104 17 Ibidem. 18 Ibidem, nr. 122 5 19 Prin tot felul de abuzuri, Mihail Sturdza acumulaseIn ceicincisprezece ani de domnie o aver° uriasa (N. Sutu, op. cit., p. 210si D. Ciurea, op. cit., p. 185). in afara fondurilor banesti depuse la diferite Vinci din Occident, el avea o avere imobiliara mare, Melt In 1852 Incasa nuinai de la mosiile sale din Moldova, Basarabia si Bucovina $i de Ia capitalul depus Ia bancherii din Tara Romaneasca un venit de 150 000 de galbeni (G. T. Kirileanu, op. cit., p. 302). In 1852 a cumparat la mezat, prin secretarul sau Petre Asaki, de la Gheorghe, Mihail }i Nicolac Canlacuzino, supusi ruli,$i de la vara acestora, Olga Giers, molia Hangu din Moldova pentru 142 000 de galbeni (D. Ciurea, op. cit., p. 190) ;in anul urmator (1853) a cumparat un palat la Baden-Baden, iar in 1857 un palat la Paris (rue Varennes, nr. 73), cu 1 100 000 de franci (ibidem, p. 193). Numai proprietalile din 1865 ale Smarandei, solia lui Mihail Sturdza, au fost evaluate (le comisia de experli la 3 130 000 de lei (Axial de estimafiune in procesul Sturdza 1801 ianauarie 1 5, Bucurelti, 1894, p. 5). Ion Ghica, aflindu-se la Paris in 1884 cu prilejul inmormintarii lui Mihail Sturdza, aprecia--evident cu exagerare la 100 000 000 de fraud averea pe care o lasa fostul domn al Moldovei (N.Georgescu-Tistu,. Inca o scrisoare a lid loan Ghica adresatd lui Vasile Alecsandri, In Arhiva romllneasca, torn. IX, Bucurelli, 1944, anexa,p.396).in 1888Grigore Sturdza aprecia insa averea lasata de WWI sau mai Mill la 112 063 501 franci, apoi la 122 914 904 franci (D. Ciurea, op. cit., p. 194). www.dacoromanica.ro 5 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 63 retras la Viena, el a trimis acolo pe secretarul sau, Petre Asaki, spre a-1 convinge pe adversarul sau eel mai serios sa renunte, dupa revenirea la tron, la orice urmarire contra lui. Strimtorat baneste, Grigore Al. Ghica a acceptat, prin mijlocirea unei indemnizatii", sa renunte la urmarirea, judiciary a predecesorului sau. Mai mult chiar, se angaja sa contribueze a pregati inlocarea sa la domnie prin luminatul beizadea Dimitrie, raporta Petre Asaki, fiul primoghenit a Inaltimei-Voastre, sub o masurata indem- nizatie, care sa ajute la plata datoriilor ce de istov atirna, pe Maria-Sa"2°. In felul acesta, prin mijlocirea banilor, Mihail Sturdza nu numai ea se asigura contra vreunei urmariri judiciare, dar 10 deschidea deocamdata pentru fiul sau, si calea revenirii la tron. In anii 1854 1857 situatia social-politica era mult schimbata fata, de anii dinaintea revolutiei din 1848. Formatiunea feudala facuse loc celei capitaliste in Prusia si in Austria, Franta redevenise din 1852 imperiu, sub Napoleon al III-lea, Rusia, principalul sprijin al reactiunii feudale, era invinsa in razboiul Crimeii. In Principate, deli revolutia fusese inabusita, spiritul revolutionar al maselor se ascutea si formatiunea feudala era in completa deruta, in timp ce miscarea pentru Unire in cadrul unui stat burghez devenea tot mai puternica. Pentru a stinge focarul revolutionar din Principate, Congresul de la Paris din 1856, dupd ce a inlocuit protectoratul Rusiei tariste prin garantarea autonomies celor douil tari de marile puteri europene, a discutat propunerea franceza de a se uni Principatele intr-un singur stat 21 §i a hotarit sy trimita la Bucuresti comisari spre a se informa despre dorintele populatiei Principatelor exprimate de Adunarile ad-hoc convocate in acest stop. Comisia de informare va revizui statutele si regulamentele in vigoare" si va trimite propuneri de reorganizare la, Paris, unde urma a se incheia intre puterile participan- te la congres o conventie privind statutul intern siinternational al Principatelor 22. Constituirea Comisiei de informare si inceperea discutiilor pentru elaborarea, firmanului de convocare a Adunarilor ad-hoc au determinat pe fostii domni (cu exceptia lui Grigore Al. Ghica) sa actioneze pentru obtinerea domniei, fie a Principatelor Unite, fie, dad, puterile nu acceptau Unirea, numai a unuia sau altuia din Principate. Ambitios, foarte bogat, cu rude influente la Poarta, si cu puternici sprijinitori la curtea tarului, Mihail Sturdza a inceput, curind dupit intelegerea cu Grigore Al. Ghica 23, sa actioneze pentru obtinerea domniei, scontind la inceput pe sprijinul Austriei, care tinea Principatele sub ocupatie armata ping, la incheierea pacii, apoi pe Franta, pe Rusia si pe Turcia. Pentru realizarea planurilor lui lucrau, intre altii, nu numai secretarul sau Petre Asaki, ci si fratele acestuia, Gheorghe Asaki, un vechi colaborator al sau. La 16/28 februarie 1856, Gheorghe Asaki 10 instiinta 20 Dan Berindei, Din unellirile lui Mihai Sturza (toamna anului 1851). Pe marginea a trei scrisori inedite (le in Petre Asaki, In Studii §i cercelciri quintifice, VIII (1957), fasc. 1, p. 245. 21 T. W. Riker, Cum s-ainfapluit Romania. Studiul uneiproblemeinternationale 1856 1866 (Bucuresti, f.a.), p. 67. 22 Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza si Dimitrie C. Sturd7a, Acle fi documente relative in istoria renaqterii Romdniei, vol. II, Bucure.ti, 1889, p. 1 020. 23 Dan Berindei, op. cit., p. 250. www.dacoromanica.ro 61 VASILE MACIU 6 fratele, la Paris, ea sosise de douh' zile, la Iasi, Alison, secretar al ambasadei britanice din Constantinopol, despre care relata ca a avut mai multe conferinte cu domnul si convorbiri" cu nenum'aratele fractii de sisteme politice"24. Soarta politica a Orli, afirma Alison, se va hotgri la Paris, dar pentru reforma din nauntru an a se alege aice XII [insi], carii vor conlucra la Constantinopol, sub ochii Portii si a aliatilor, Asezamintul eel nou !" 28. Gheorghe Asaki mai informs despre activitatea politica a colonelului Iacovachi si a lui Burgheli, partizani ai lui Mihail Sturdza, si despre pro- testul unei numeroase adunari de boieri contra hotAririlor conferintei din Constantinopol ,.In reforma administratiitariff,boerescu, dabila forestiera," 28 etc. La Londra, Mihail Sturdza era spijinit de Insusi ambasadorul otoman, C. Musurus, cumnatul sau §ff ginere al lui *tefanache Vogoride. in legatura cu manevrele lui C. Musurus, la 15 mai 1856, D. Bratianu scria lui C. A. Bosetti ca lordul Clarendon, Ministrul Afacerilor Externe al Angliei, i-a spus ca ambasadorul otoman voia separarea Principatelor §i pe Sturdza print in Moldova" 27.i la Poarta Mihail Sturdza era bine sustinut de tefanache Vogoride, socrul sau, eel putin pins la numirea fiului acestuia, in martie 1857, in postul de caimacam, in Moldova, caici la 18 septembrie 1856 Al. G. Golescu scria din Constantinopol varului sau N. Golescu : Dacl Poarta obtine alegerea Printului vom avea In capul afacerilor sau pe Sturdza (care are mart sanse) sau pe Stirbei, sau pe Bibescu, sau pe Ion Ghica" 28. In februarie 1857, relateaza Thouvenel, ambasadorul Frantei la Poarta, intr-un raport al sau care contele Walewski, Mihail Sturdza era asteptat sa via, la Constantinopol 29. Probabil ca §i noul caimacam, Nicolae Vogoride, alt cumnat al sau, avea in vedere readucerea la tronul Moldovei a fostului clomp. regulamentar, &ad numai asa se explica strinsa colaborare cu el, contra miscarii unioniste, a lui Gheorghe Asaki 30, devotatul lui Mihail Sturdza. Apropiindu-se alegerile pentru Adungrile ad-hoc8i,ca urmare, convocarea eonferintei de la Paris pentru fixarea statutului Principatelor, Mihail Sturdza, ca si alti exponent! ai marii boierimi, a elaborat si a inmi- nat, cum am aratat, unora dintre puteri memoriul sau privind reorganizarea interns a Principatelor. El urmarea, intre altele,sa" preintimpine revendic'arile democratice care puteau fi formulate de Adunarile ad-hoc i saofere puterilor, mai toate potrivnice democratiz'arii societatii romanesti, un protect de reorganizare burgheza a Principatelor, dar Rub un 24 Dan Berindci, 0 scrisoare a int Gh. Asachi din 185G, In Arhrna romdneascd, t. X, Bucuresti, 19451946, anexa, p. 370. 28 Ibidem, p. 370371. 26 Ibidem, p. 371. 27 Al. Cret7ianu, Din arhiva lui Dumilru Bredianu. Acte si scrisori din perioada 1840- 1870, publicate cu oschitabiograficil de ..., vol. II (Bucuresti), 1934, p. 87. 28 'bittern, p. 165. 29 Glicnadie Petrescu, Dimittie A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, Acte si documenle retaliv la isloria renasierii Romdniei, vol.III, Bucuresti, 1889, p.1 116. 30 Cf. scrisoarea din 29 mai 1857 a lui M. Kogalniceanu care I.I. Filipescu, In care se arat5 ca Gheorghe Asaki pusese la dispozitia lui Nicolae Vogoride nu numai publicatia Gazeta de Moldavia", dar5iimprimeria sa (Bibl. Academiei, Sectia mss., arh. M. Kogalniceanu, nr. 3 792/42). www.dacoromanica.ro 7 UN PROTECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL. STURDZA 65 regim politic conservator, care sit apere marea proprietate funciara impotriva revendicarilor taranimii si sa asigure puterile ea Principatele nu vor deveni un cuib de actiuni revolutionare indreptate contra celor trei imperii absolutiste vecine. Elaborind proiectul sau de reorganizare al Principatelor, Mihail Sturdza urmarea, cum am mentionat lainceputulacestui studiu, mai ales un stop personal : sa face dovada capacitatii sale politice spre a se face necesar ca domn al ambelor Principate sau numai al Moldovei. El proceda ca si in anii 1823 1834, cind, printr-o serie de memorii adresate guvernului tarist 31, isi evidentia priceperea administrative, cunostintele istorice si economice $i, mai ales, devotamentul pentru ordinea feudalo- absolutista stability in Europa centrals§iorientala de Sfinta Aliantd, intr-un timp cind, in urma miscarii revolutionare din 1821, ideile noi, liberale, incepusera sa framinte mintile boierimii mici si ale burgheziei.

Memoriul mentionat din 3/15 aprilie 1857 al lui Mihail Sturdza, intitulat Memoire sur l'existence politique et la reorganisation des Principau- tes Danubiennes, cuprinde doua parti : partea intii, cu titlul Condition de l'existence politique des Principautes Danubiennes d'apres le traite de Paris, §i partea a doua, intitulata Principes fondamentaux de l'organisation interieure. Prima parte constituie de fapt un preambul, in care autorul memoriului prezinta vederile sale privind statutul international al Principatelor si principalele probleme ale reorganizarii for interne. De la inceput se afirma c5, Principatele au intrat intr-o era nou5, care le-a deschis viitorul", pentru ca marile puteri au recunoscut in Congresul de la Paris ca existenta for politica" era necesara mentinerii echilibrului european. Felul cum vor fi organizate Principatele intereseaza nu numai populatia tor, ci gi linistea insasi a Europei, asa inch ref ormele politice si administrative trebuie sa corespunda asezarii geografice, moravurilor, trebuintelor§istarii particulare a civilizatiei" Principatelor 32. Primul i eel mai important interes al Principatelor era, dup5, autorul memoriului, ca puterile garante s5, be asigure mentinerea existentei

31 Vezi memoriul din 1 februarie 1823, din CernAuti, adresat viitorului consul general rus din Principate, Minciaki (Documente priviloare la istoria romdnilor. Urmare la colecliunea lui Eudoxiu de Hurmuzaki, Supliment I, vol. IV, 1802-1849. Documente adunate, coordonate gi publicate de D. A. Sturdza, D. C. Sturdza si Octavian Lugosianu, Bucuresti, 1891, doc. nr. V) ; meinoriul din 1825, intitulat Considerations sur la Moldavie el la Valarhie au commen- cement de 1825 (ibidem, doc. nr. XLVII) ; memoriul din 28 februarie 1829, intitulat Notions hisloriques concernant les deux Principautes de la Valachie et de Moldavie (ibidem,vol.V, 1822-1838, p. 23-29) ; meinoriul Organisation de la Principaute de Moldavie pendant in guerre, pour Meatier et simplifier in marche des affaires, ainsi que pour mettre de l'ordre et de In promptitude dans !'execution de tout ce qui serail necessaire au service de Vann& imperiale, en rapport avec les ressources du pays, le tout en observant le type primordial de l'Assemblee du divan de 1828 (Alexandre A. C. Sturdza, Regne de Michel Sturdza prince regnant de Moldavie 1834-1849 precede d'un expose historique des evenements de 1821 a 1834 et suivi d'un apperfu historique sur les evenements de 1834 a 1859, d'actes et documents diplomaliques inedites par..., Annexe V, doc. nr. 14, Paris, 1907) sau Memoire de Michel Sturdza sur Mat de la Moldavie en 1829, adresse au gouvernement imperial de Russie (ibidem, doc. nr. 18). 32 Arhiva de politicii externa a R usiei, Cancelaria, 1857, dos. 143, f. 149.

e. 3297 www.dacoromanica.ro 66 VASILE MAC1U 8 politice, sub suzeranitatea Portii,si neutralitatea teritoriului for ",in conditiile juridice internationale ale ElvetieisiBelgiei, exceptindu-se prerogativele Portii. Asigurindu-li-se stabilitatea, agricultura, industria si comertul, ele vor ajunge repede la inflorire, impiedicata ping atunci de nesiguranta viitorului 33. A doua revendicare a populatiei Principatelor este de a se asigura autonomia acestora, prerogative pe baza careia locuitorii s-au bucurat, chiar dupe recunoasterea suzeranitatii, de o administratie interne independenta" 34. Ca urmare, Cara are dreptul sa se ocupe de regimul organic si de legile dupa, care va fi guvernata" 35, dar Adunarile ad-hoc, convocate spre a exprima dorinte privind aceste principii fundamentale, n-ar fi fost in ma'sura sa improvizeze organizarea definitive a diferitelor ramutli ale serviciului public in toate detaliile for 3°. Numai dupe ce se vor stabili principiile fundamentale de organizare, guvernul definitiv", care, in intentia lui Mihail Sturdza, trebuia sa-i revina autorului memoriului, urma sa se treac'a la legiferare. 0 comisie compusa din specialisti trebuia sa alcatuiasca proiectele de legi, iar un Consiliu de Stat (prin urmare nu o Adunare aleasa !), compus din indigenii cei mai luminati si mai compe- tenti", va examina fiecare proiect in parte si-1 va converti" apoi in lege 37. Spre a se ajunge aici ar fi indispensabil" ca printul sä fie numit Indata dupe adoptarea principiilor fundamentale, pentru ea sub conducerea sa opera generala de reforma sa fie Indeplinita in eel mai scurt timp posibil" 38. Puterea, prin care se intelege conducerea statului, trebuie sa devina ereditarg,, pentru a se asigura stabilitatea §i spre a se inlatura toate competitiile care tulbura Cara, depraveaza constiinta publica si Impiedica actiunea unui guvern a carui proaspata numire §i al carui sfirsit prevazut ii slabesc mult prestigiul" 39. Urm'arind sa obtina el insusi domnia Principatelor, Mihail Sturdza combate numirea unui print strain, invocind doua serii de argumente. Prima serie se intemeiaza pe incompatibilitatea juridica a venirii unui print strain la conducerea tarii : 1) capitulatiile dintre Poarta §i Principate asigura acestora dreptul de a fi guvernate de principi autohtoni §i coreli- gionari ; 2) aceste acte autentice" nu permit Portii sa dea investirea unui print strain ; 3) printul strain ar tinde sa aduca intr-un timp mai mult sau mai putin apropiat, independenta Principatelor", ceea ce ar atinge suzeranitatea Portii asigurata de tratatul de la Paris 40. A doua serie de argumente cauta sa demonstreze ca si interesele Principatelor ar fi fost lovite prin numirea unui print strain: 1) independenta pe care printul strain ar sfirsi prin a o aduce tarii ar fi pentru aceasta, in conditiile actuale", o adevarata nenorocire, caci Principatele n-ar fi putut sa spere o existents

33Arhiva de politica externa a Rusici, Cancelaria, 1857, dos. 143, f.149. 34 Ibidem, f. 150. 38 Ibidem. 38 Ibidem. 37 Ibidem. 38 Ibidem. 38Ibidem, f. 151. 40 Ibidem. www.dacoromanica.ro 9 UN PROIECT DIN 1357 AL LUI MIHAII. STURDZA 67 politicproprie decit atit timp cit ele vor fi legate de chestiunea Orientu- lui ; 2) printul strain va veni cu idei, aliante, deprinderi nepotrivite exi- gentelor noii sale pozitii" ; 3) necunoscator al oamenilor sff moravurilor, al calitatilor sff defectelor claselor sociale, el ar veni intr-un moment gray si critic, cind ar trebui sa se ocupe cu reorganizarea tariff ..." 41 ; 4) venind inconjurat de conationali de incredere, amestecul acestora in afacerile statului va provoca nemultumirea indigenilor" si scandaluri mai grave, poate, decit acelea carora le -au dat nastere in Grecia cauze analoage" 42. Partea a doua a memoriului, intitulata Principes fondamentaux de l'organisation int4rieure, are caracterul unui proiect de constitutie. In preambul, autorul memoriului declares ca a incercat sa gaseasca principiile organice cele mai conforme cu traditffile, starea morala si pozitia Principatelor, cu scopul de a se preveni ciocniri de interese si conflicte totdeauna regretabile si de a face trecerea de la un regim la altul pe cit mai usor cu putinta" 43. Pentru a-si justifica teama de transformari revolutionare, el aduce in sprijinul sau pe omul politic englez Robert Peel, evoluat de la conservatorism la, liberalism, dupes care spiritul de reforme implica numai o cercetare atenta a institutiilor noastre, cercetare intreprinsa intr-o dispozitie binevoitoare sff pentru a ajunge, mentinind cu fermitate drepturile dobindite, la inlaturarea abuzurilor dovedite si a plingerilor reale" ". Capitolul Ial proiectului, intitulat Reprezentarea Nationala", incepe prin declaratia ca reprezentarea ar fi fost, evident din punctul de vedere al boierimii conservatoare, silita la concesiuni social-politice, una din chestiunile cele mai spinoase ale organizarii Principatelor. Nu este vorba deci scrie Mihail Sturdza decit de a se corija acele dispozitii ale regimului organic existent pe care experienta le-a demonst rat ca insuficiente sau periculoase" 45. Prin reprezentare nationala, se grabeste deci Mihail Sturdza sa' bata in retragere, nu s-ar intelege vreo forma oarecare de guvernare parlamentara, pentru ca aceasta ar fi fost inaplicabila unor tari fara starea a treia, Mfg, tens exact, unde principiile unei politici sanatoase" ar fi fost ma, de putin rtispindite si unde ideile subversive au patruns asa de repede in anumite clase", ci s-ar intelege numai conser- varea unui corp electiv care sa serveasca de friu pentru mffnffstrffff printului si care sa dea actelor for aceasta sanctiune moral& fail care ar putea sa para. arbitrari sau apasatori" 46. In consecinta, Mihail Sturdza cerea numai sa se corecteze dispozitiile regimului electoral al Regulamentului Organic, dovedite de experienta insuficiente sau periculoase. Cleml va trebui chemat in Adunare numai dud se vor vota proiecte de legi care-1 privesc. Trebuie sa se inlature privilegiile electorale ale boierimii (ceea ce marcheaza acceptarea formatiunii capitaliste), precum sff facultatea Adunarii de a face plingeri contra

41 Arli'va de political exler.15 a Ra3ici, Cawelaria, 1857, dos. 143, f.149. 42 Ibidem, f. 152. 43 Ibidem, f. 153. 44 Ibidem. 45 Ibidem, f. 154. " Ibidem, f. 153-154.

www.dacoromanica.ro 68 VASILE MACIU 10 printului, cdci ea ar fi un adevarat drept la insurectie, impreund cu care guvernul eel mai abil n-ar putea sa existe" 47. Dupa parerea lui Mihail Sturdza, dreptul Adunarii de a face plingeri contra printului ar fi devenit inutil, intrucit proiectul sau admitea responsabilitatea ministrilor. Adu- narea rezultatul increderii liber-exprimate a tarii" se va mdrgini deci sa voteze sau sa respinga, bugetul si proiectele de legi propose de guvern. Adunarea Tarii Romanesti urma sa aiba 52 de deputati, iar aceea a Moldovei 38, cite un deputat la mai putin de 50 000 de locuitori 48. Adunarea care nu mai este compusa din privilegiati feudali 49 trebuia sd cuprinda reprezentantii tuturor claselor societatii romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea, ached,' pe ai proprietarilor funciari, ai cultivatorilor tarani si ai comerciantilor", prin care se inteleg orasenii bogati, naci Mihail Sturdza nu recunoaste existenta burgheziei in Cara noastra. Intrucit insa nici la natiunile cele mai avansate inpractica regimului reprezentativ" taranii n-ar fi fost prezenti in Adunarile legislative, ei ar putea declara Mihail Sturdza, desigur nemultumit de prevederile firmanului electoral pentru convocareaAdunarilor ad-hoc cu atit mai putin sa fie admisi in Moldo-Valahia, pentru ca nu ar fi stint sa citeasca si sl scrie si nu s-ar fi priceput in chestiunile de guvernare. Deputatii tarani ar fi devenit astfel instrumente ale deputatilor altor clase : Tarani reprezentanti n-ar reprezenta nimic deck intrigile partidelor" 5°, stria Mihail Sturdza, gindindu-se la viitoarele partide burgheze. Singurul mod al reprezentarii taranilor admis de autorul memoriului era ca taranii sa-si aleaga prin intermediul unor delegati deputatii, nu dintre ei, ci din rindul mosierilor ! Fiecare sat trebuia sa trimita in resedinta plasii preotul si pe cei trei membri ai judecatoriei de pace a satulni ; delegatii satelor urmau sa aleaga pe cei trei electori ai plash, iar toti electorii plasilor aceluiasi district, intruniti in resedinta districtului, trebuiau sa aleaga un deputat dintre membrii intregului corp electoral al districtului, care reprezinta aci proprietatea" 51, adica marea proprietate funciard. Dupd, inlaturarea de fapt a reprezentarii taranimii,se prezintrt un adevarat proiect de lege electorala. Proprietarii funciari majori en proprietati de 300 de stinjeni latime in Tara Romaneascrt si de 500 de falcii in Moldova au drept sa participe la alegerea deputatilor proprietatii funciare, dar numai proprietarul funciar in virstd, de eel putin 30 de ani, cu o proprietate de 500 de stinjeni latime in Tara Bon:incased, sau de 1 000 de falcii in Moldova poate fi reprezentant al propriet:Itii teritoriale" 52. Fiecare district va alege cite un deputat al proprietatii teritoriale, orasul Iasi doi, si orasul Bucuresti trei. Articolul 5 al proiectului indica modul de reprezentare al trtranilor prezentat mai sus. Comerciantii"

47 Arhiva de politica externa a Rusk', Cancelaria, 1857, doe. 113, f.154. 4° Ibidem. 49 Ibidem. Privilegiile acordate boierismului se arata in memoriu sinl inca o dispozitie a regimului organic pe care e necesar de a o corija". 5° Ibidem, f. 155. 51 Ibidem. 52 Ibidem. www.dacoromanica.ro 11 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 69 vor alege in principalele orase ale Moldovei 10 deputati §i in Tara Roma- neasca 15 (nici cite unul de fiecare ora§ re§edinta de district !), dintre patentarii indigeni din prima class i in conformitate cu modul alegerii sfaturilor orasenesti. Burghezia, deli mult mai numeroasa, trimite deci mai putini deputati in Adunare decit mosierimea. Mitropolitii si episcopii eparhioti vor fi invitati de print sa, fats parte din Corpul legislativ, oricind va fi vorba de a se vota legi care privesc clerul" ". Presedintii colegiilor electorale se numesc de guvern, iar birourile electorale se aleg de alegatori. Inainte de a se incepe alegerile, presedintii colegiilor pronunta un discurs succint, pentru a explica programul guvernului si a recomanda candidatii ce li se vor parea cei mai nimeriti sa asigure rezultatul eel bun" 54!Candidatii an dreptul WA, caute favoarea alega'torilor, dar n -au voie sa recurga la promisiuni si la coruptie. Deputatii se aleg pe sase ani. In timpul sesiunii ei nu pot fi arestati decit cu aprobarea Adunarii sau in caz de flagrant delict. Deputatii care si-ar permite acte sau vorbe potrivnice religiei, moralei publice sau demnitatii guvernului vor fi, la cererea ministrilor, deferiti Adundrii, care va putea, eu majoritate de voturi,s&-iexcluda. Deputatii exclusi vor inceta de a fi eligibili. Desi a asigurat o Adunare disciplinata, Mihail Sturdza prevede ca ea, convocata numai de print, sa tiny o sesiune ordinary nu anual, ci o data la doi ani, intre 10 ianuarie §i sfir§itul lui martie ! Adunarea va putea fi insa convocata si in sesiuni extraordinare, daca printul va crede de euviinta 55. Adunarea va dezbate bugetul cheltuielilor si incasarilor pe baza actelor justificative, precum si proiectele de legi. Daca proiectul de buget a fost respins sau data Adunarea a fost dizolvata inainte de votarea lui, guvernul nu va putea depasi prevederile ultimului buget votat. Proiectele de legi respinse nu pot fi readuse in dezbaterea Adunarii in timpul aceleiasi sesiuni. Comunicarile guvernului adresate Adunarii vor fi examinate de o comisie insarcinata de aceasta, care va, putea cere ministrilor toate expli- catiile si documentele necesare. Raportul comisiei va fi citit in Adunare, care va proceda la vot fAra discutii. In fiecare sesiune printul va numi pe unul din deputati pre§edinte al Adunarii, care are insa, dreptul sa-si aleaga secretarii si chestorii. Printul poate proroga, suspenda sau dizolva Adu- narea. In cazul dizolvarii, printul va convoca, in intervalul dintre sesiuni, colegiile electorale pentru noile alegeri. Data noua Adunare se va opune proiectului de lege respins de Adunarea precedents, proiectul va fi retras si printul iii va modifica guvernul. Sedintele Adundrii nu vor fi publice. Proiectele de legi, initiate numai de guvern, vor fi publicate in ziarul oficial en zece zile inainte de lectura for in Adunare. Aceasta nu se va, putea adresa Portii sau puterilor garante spre a-si exprirna parerea asupra mersului guvernului 56. Proiectul de lege electorala se termina printr-o justificare stingace a continutului sau reactionar. Prin aceste dispozitii declara Mihail

53 Arhiva de politica externs a Rusiei, Cancelaria, 1857,dos. 143,f.155. 54 Ibidem, ss Ibidem, f. 156. 56 Ibidem, f. 157.

www.dacoromanica.ro 70 VASILE MAGRI 12

Sturdza , marea, mijlociasimica proprietate 57,satenii,comertul, precum si clerul, sint reprezentate. Daca legea poate sa para. a proteja o clash putin mai molt decit pe alta, diferenta este cu totul in favoarea elasei agricole si comerciale. Totusi 10 demasca autorul proiectului adevaratele motive ale reactionarismului sau , nu s-ar putea sa nu se recunoasca, ea starea morala in care se gasesc provinciile moldo-valahe dupa an-tea agitatii si tulburari nu se preteaza de loc la reforme menite sa actioneze pe baza regimului reprezentativ. Ele au nevoie, inainte de orice, de o autoritate puternic constituita pentru a introduce o noun organizare si pentru a preveni sau reprima relele tendinte si pasiunile dezordonate care ar putea sa compromita de la inceput opera binefaca- toare pe care si-o propun marile puteri" 58. Chiar si pe baza unei asemenea, legi electorale potrivnice maselor orkenesti si taranesti, numai dupa terminarea siaplicarea noilor legi organise insista Mihail Sturdza pentru a impiedica izbucnirea nemultumirilor s-ar putea proceda Vara pericol la alegerea si la convocarea Adunarii" 59. Acceptind formatiunea capitalists, Mihail Sturdza consimte nu numai la, reprezentarea tuturor claselor, ci si la introducerea unui sistem fiscal conform caruia toate clasele sociale urmau sa contribuie la sustinerea sarcinilor financiare ale statului. Cum insa el concepe inegal reprezentarea politica a claselor, favorizind pe marii proprietari funciari, tot asa repar- tizeaza inegal si sarcinile for fiscale, favorizind si in acest domeniu mosierimea, clasa din care facea si el parte. Capitolul al II-lea al proiectului de constitutie, intitulat Modificari de introdus in sistemul repartizarii, asezarii si perceperii impozitelor", apara capitatia, impozit regulamentar pe capii de familie tarani, sub pretextul ca ea a venit in spijinul taranimii. Polemizind cu revolutionarii de la 1848, care atacau capitatia, Mihail Sturdza admite totusi 6, introducerea reprezentarii nationale impunea inlaturarea acestui impozit, luindu-se ca bug, a impunerii fiscale cota-parte de pamint care va fi inchiriata de taran.i. Proprietarul pamintului va plat un impozit egal cu totalul contributiei cultivatorilor stabiliti pe proprietatea sa. In acest fel, deli nu erau proprietari, taranii stabiliti pe o mosie trebuiau sa achite jumatatea impozitului datorat de acea proprietate ! Sistemul e considerat necesar din cauza lipsei complete a unui eadastru si a imposibilitatii de a se stabili impozitul la, hectar. Se promitea ca aleatuirea cadastrului urma sa aduca si impozitul la hectar °. Pastrind, dar fara s-o spuna, o parte din privilegiile fiscale ale boierilor stapini de mosii, Mihail Sturdza scuteste proprietatile funciare de orice contributie sau taxe pentru cladiri, uzine si toate stabilimentele asezate pe aceste proprietati, ca si pentru vii si alte plantatii" 81. Proprietatile funciare nelocuite, proprietatile imobile neteritoriale, adicacele urbane, care apartineau burgheziei magazine, circiumi,

57 De rapt !mural marea proprietate funciara. 58 Arhiva de politica externa a Rusiei, Cancelaria, 1857, dos. 143,1. 157 158. 59 Ibidem, f. 158. 6° Ibidem, f. 159. 61 Ibidem. www.dacoromanica.ro 13 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 71 uzine, atelieresistabilimente vor fi impuse cu 5 % din chiria presupusa. Bancherii, comercian.tii §i meseria§ii vor fi supu§i la o patent& proportionala Cu veniturile lor. Prin noul sistem fiscal preconizat de el, Mihail Sturdza afirma ea veniturile statului din impozite se vor marl considerabil. Cu surplusurile bugetare statul va putea intreprinde lucrari indispensa- bile de utilitate publica, pentru a asana Cara, a incuraja agricultura §i a-i imprima o inirare rapida de progres, introducind industriile auxiliare pe care ea se sprijina" 62. Unul dintre autorii Regulamentului Organic, Mihail Sturdza, el insu§i mare mo§ier, a acordat o mare insemnatate stabilirii noilor raporturi libere dintre tarani §i proprietarii de pamint. in capitolul al III-lea, intitulat Relatiile satenilori proprietarilor", el porne§te de la teza ca in Principate originea marii proprietati funciare nu era feudala i ea" unica baza a acestei proprietati o constituiau tranzactiile de bona voie dintre vinzator §i cumparator. Orice moldovean sau muntean a avut de totdeauna,sicontrar de ce se practica aiurea, dreptul de a fi proprietar ; §i cel dintli boier §i eel din urma taran au fost, dintotdeauna, egali inaintea legii, din acest punct de vedere" 63. Cea mai mare parte a marilor proprietati nu e decit rezultatul mai multor eumparari intemeiate pe dreptul de preferinta in ealitate de ruda apropiata sau vecin"64. Falsificind realitatea, Mihail Sturdza merge §i mai departe, afirmind ca taranii i§i vindeau cu u§urinta pamintul odinioara, cind acesta nu ar fi reprezentat pentru ei decit un capital mort" 65. Numai cind munca ar fi devenit productive (dar cind n-a fost ?), taranii ar fi capatat dorinta de a deveni proprietari, cumptirind loturi de la unii mo§ieri. Aceasta modalitate de a-1 face pe taran proprietar este, dupa parerea lui Mihail Sturdza, mai justa §i mai rationala decit aceea la care s-a recurs in mod fortat aiurea. E mai justa, pentru ca nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate care, in Moldo-Valahia, se bazeaza pe o tranzactie purcivila ;e mai rationale, pentru ca se ajunge la scopul dorit fara a avea nevoie de masuri violente" 66. Aparind mo§ierimea, Regulamentul Organic §i apzamintele agrare din 1851, Mihail Sturdza afirma ca profitul pe care taranul 11 trage din terenul pe care-1 prime§te de la proprietar e superior benefieiului pe care proprietarul it prime§te din munca taranului" 67. Pentru a Inlatura 1nsa prilejul criticilor ce se aduceau sistemului de relatii feudale, Mihail Sturdza accepta principiul angajamentelor libere dintre proprietari§itarani 68. El este, cu toate acestea, impotriva platii in bani a rentei loturilor de pamint inchiriate de tarani, motivind ca renta in bani, data ar fi practica- bila, ar da de altfel o lovitura de moarte cultivarii generale a pamintului, eaci satenii scrie el Cu dispret fats de tarani nefiind in general

62 Arhiva de politica externa a fitv.iei, Cancelaria, 1857, dos. 143, f.160. 63Ibidem. 64 Ibidem. 65 Ibidem, f. 161. 66Ibidem. 67 Ibidem. 68 Ibidem.

www.dacoromanica.ro 72 VASILE MACIU 14 impinsi la munca decit de necesitatea de a-si satisface prima trebuinta, ar cultiva mult mai putin pamint daca 1-ar plAti in bani decit cultiva acum si e posibil ca cele doua, treimi ale mosiei sa ramin& in paraging" 69. Pentru a se evita, in sistemul aranjamentelor libere marile conflicte care ar putea s& rezulte", Mihail Sturdza consider& indispensabil& adoptarea unui contract normal", bazat pe sistemul dijmei din produse, urmat in Franta in multe provincii si in citeva alte tinuturi civilizate ale Europei" 79. In Principate, metoda ar intimpina totusi inconveniente, spune Mihail Sturdza far& sa, le arate, daca proprietarul ar imp6rti cu satenii produsele cimpurilor cultivate de ei" 71. Trebuie deci sa, se modifice sistemul dijmei din produse in asa fel, incit s&-1 faca, pe taran independent in ceea ce priveste economia sa agricola" 72.Taranul ar trebui sa cultive astfel pentru proprietar o cantitate de teren egata celei pe care o va primi de la acesta" 73, sistem de exploatare pe care Mihail Sturdza it cunostea foarte bine, deoareee era practicat in linii generale in Moldova, si care, in cadrul aranjamentelor libere de dup6 1864, se va numi dijma la tarla, eel mai apas6tor pentru tarani. Necesitatea imperioas&" a unor reguli fixe ale contractului normal" ar reiesi, dup& Mihail Sturdza, din faptul ca, altfel s-ar ajunge intre proprietari si tarani la conflicte care ar trebui sa, fie supuse deciziei arbitrare a autoritatilor locale chemate a le stinge" 74. Pe de altparte, aranjamentele din diferite localitati ar prezenta deosebiri sau chiar ano- malii de neimpacat, care ar produce efectele cele mai rele si chiar ar putea sa" aduca conflicte grave si periculoase" 76. Pentru a reglementa deci intr-un mod echitabil" viitoarele relatii dintre tarani si proprietari una din chestiunile cele mai grele ale organizarii Principatelor" 76 , autorul memoriului a elaborat un proiect de lege agrara intitulat Dispozilii regulamentare. Despre relatiile reciproce ale proprietarilor funciari si ale sittenilor sau cultivatorilor, compus din 12 articole si un contract normal". Conform acestui proiect de lege, care aminteste asezamintele agrare din 1851, toti satenii cultivatori erau liberi, far& exceptie, la fel cu ceilalti indivizi ai celorlalte clase 77. Satenii proprietari au aceleasi drepturi ca si proprietarii apartinind altor clase. Orice obligatie neconsimtia printr-un contract bilateral nu va putea fi impusa fie taranilor, fie proprietarilor 78. Contractele de arendare intre sateni si proprietari se incheie pe eel putin cincisprezece ani. Ele se pot incheia intre intreaga comun6 si proprietar sau intre fiecare cultivator in parte si proprietar. Data, taranii cultiva un pamint mosieresc fara, sa fi incheiat vreun contract, li se aplic& contractul normal. Se mentin avantajele din legislatia existent& pentru folosirea de tarani

69 Arhiva de politica externs a Rusiei, Cancelaria, 1857, dos. 143, f. 161. 79 Ibidem, f. 162. 71 lbidem. 72 Ibidem. Ibidem. 74 Ibidem. 75 Ibidem. 76 Ibidem. 77Ibidem, f. 163. 78Ibidem. www.dacoromanica.ro 15 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 73 a riurilor, viilor si gradinilor de legume. Pentru pa'duri, thranii vor face insa aranjamente speciale cu proprietarii. Diferendele dintre tarani si proprietari se rezolva de consiliul prefecturii, compus din prefect, subprefect si procurorul primei instance judecatoresti sumac si in sedinta, fara a se pleca din sedinta" 78. Contractul normal oblige pe Oran sa munceasca deplin proprieta- rului o suprafata de pamint egala cu aceea primita pentru propriile sale necesitati. 0 treime din pamintul primit de Wan trebuie sa rAminali- vada 80. Taranii care nu pot obtine suprafata de parnint necesara for sau au alte motive pot pleca in alts parte dupe ce au instiintat autoritatea competenta".i proprietarul poate indeparta pe satenii care nu slut necesari exploatarii sale. Pentru vite, fiecare taran va primi in plus, filra vreo obligatie, cite o falce de pasune. Proprietarul ii va da si 1/10 falce a carei recoltavafi inmagazinata in cosarul de rezerva pentru timp de foamete 81. Organizarea judiciary formeaza obiectulcapitoluluialIV-lea. Acceptind principial formatiunea capitalists, Mihail Sturdza propune adoptarea sistemului judiciar din Franta, ale carui ealitati au fost dovedit in special in rinduiala ierarhica a tribunalelor si curtilor sale de justitie. 0 lege va trebui sa reglementeze numirea si inaintarea membrilor corpului judecatoresc, pe baza cunostintelor de care ei vor da dovada in examen publice" 82, ceea ce ar face cu putinta cu timpul si introducereainamovibi- MAW. Ping,atunci, sa se prevada insa ca fiecare judecator va fi mentinut in functiile sale si chiar avansat atita timp cit nu va da ocazia vreunui blam sau vreunei cenzuri meritate" 83. Importanta se da si bisericii (in capitolul al V-lea Despre cler"). Intr-o scurta infroducere la acest -capitol se arata organizarea ierarhicaa bisericii moldo-muntene si situatia ei materials. Desi biserica Principate- lor, de rit ortodox, tine din punct de vedere dogmatic de patriarhul din Constantinopol 84, drepturile acestuia, se marginesc la sanctionarea cano- mica a mitropolitului, a carui numire ii e adusil la cunostinta printr-o scrisoare oficiala a printului, luso-kVA de o scrisoare a noului mitropolit. Trecerea averilor manastiresti si a celor diocezane in administrarea statului, in timpul regimului regulamentar, este apreciata ca o semiseculari- zare. Veniturile acestor averi, afirma, Mihail Sturdza, forrneaza Casa Centrals a Departamentului Cultelor, care intretine clerul, mandstirile, seminariile, invatAmintul public, institutiile de milostenie si binefacere 85. Chestiunea manastirilor zise streine, dar care sint tot asa de indigene ca si celelalte", pentru ca au fost fundate si dotate de moldo-munteni, deli an fost inchinate unor comunitati religioase din Imperiul otoman, este considerate spinoash" 88. Comunitatile, cu ajutorul principilor greci",

79 Arhiva de politica txterna a Rush], Cancelaria, 1857, dos. 14:3,f.163. 88 Ibidem, f. 161. 87 Ibidem. 82 Ibidem. 83 Ibidem, f. 165. 88 Ibidem. es Ibidem, f. 166. "Ibidem.

www.dacoromanica.ro 74 VASILE MACIU 16 au transformat dreptul conditionat intr-un drept absolut de proprietate", retinind beneficiile, fare a indeplini sarcinile prevazute de fondatorii manastirilor. Delegatii comunitatilor formeaza un stat in stat, o biserica in biserica, ceea ce nici o lege, nici eivila, nici politics, n-ar putea justifica"87. Mihail Sturdza propune ca administratia manastirilor inchinate WA, fie asimilata administratiei celorlalte manastiri, o parte din veniturile for sa fie cedata statului, conform prevederilor Regulamentului Organic. Repartizarea cea mai buns a veniturilor acestor manastiri ar fi ea o treime sa fie destinata intretinerii manastirilor inchinate, o treime sa fie luata de comunitatile carora le sint acestea inchinate, iar ultima parte sa fie Wad', finantelor tarn 88. In ultimul capitol, al VI-lea Atributiile printului" 89, se define te situatia printului. Acesta este capul suprem al statului", este irespon- sabilsiinviolabil, numWe functionarii de once fel ai statului, convoaca, proroga, suspends §i dizolva Adunarea legislative, propune proiectele de legi, sanctioneaza, promulgai apnea legile, poate proclama starea de a. sediu, el singur intretine relatii cu puterea suzerana, poate lna masuri pentru sanctionarea judecatorilor, este seful suprem al armatei, poate comuta pedepsele §i gratia in materie criminals. Numeste pe inaltii demnitari ai bisericii, face sa se alcatuiasca proiectul de buget de Consiliul de MiniOri si ii trimite Adunarii legislative pentru a fi adoptat, se bueura de Coate drepturile ce se cuvin tarn pe baza autonomiei fats de Poarta.

Memoriul lui Mihail Sturdza, ale carui elemente principale le-am prezentat, exprima pe larg interesele marii boierimi roman din deceniul al 6-lea al secolului al XIX-lea in problema, de o important- exceptio- nail, a trecerii de la orinduirea feudala la cea capitalists, motiv pentru care el constituie un izvor de prim ordin pentru cunoa,terea perioadei de formare a orinduirii capitaliste in Cara noastra. Cuprinsa de mai bine de un secol in angrenajul social-economic al destramarii feudalismului, marea boierime a ajuns, in urma lovitu- rilor primite in timpul revolutiei din 1848, la convingerea ea orinduirea feudala, in fruntea careia se afla, nu mai nutease -sicontinue existenta. In consecinta ea s-a vazut silita sa accepte noua orinduire capitalists, cu conditia ca trecerea de la un regim la altul sa se face sub conducerea ei, sub pretextul evitarii tulburarilor,§i ca proprietatile sale teritoriale" adicamosillest-irtimina in intregime, libere de once servilute fats de tarani, deveniti liberi. Ca exponent al marii boierimi, Mihail Sturdza impune insa Vara- nilor rdmasi pe proprietatile mo*iere0i contractul normal" intemeiat pe sistemul rentei in muned, cunoscut apoi sub numele de dijrna la tarla", care oferea moierimii posibilitatea de a intensifica exploatarea maselor taraneFti.

87 A.hiva depaliti-1eKt r 11 a 111,1d, Calcelaria, 1857, do;. 143, f.163. eaIbident, f. 167. n° lbident, f. 168.

www.dacoromanica.ro 17 UN PROTECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 75

Privilegiile boierestide care se bueura toata boierimea, nu numai aristocratiasint repudiate, dar se are grija sa se mentina intiietatea politica' a marilor proprietari teritoriali", precum si scutirea de impozite si taxe pentru cladirile, uzinele si stabilimentele industriale de once fel, ca si pentru viile si plantatiile de pe mosiile lor. Marea boierime nu accepta Inca sa imparts puterea in stat cu burghezia, adica nu intentiona sa ajunga la constituirea unui regim burghezo- mosieresc, ci voia sa-si "mentina dominatia si in eadrul noii orinduiri. Din aceasta cauza, Mihail Sturdza nu recunoaste ea in Principate ar fi existat starea a treia" prin care intelege burghezia, ci numai o orasenime comercia.la, deli. cind se ocupa de repartizarea sarcinilor fiseale, e nevoit sa mentioneze si existenta bancherilor si meseriasilor. Motivind ca in Principate n-ar exista burghezie, ceea ce nu corespundea realitatii, Mihail Sturdza se opune instaurarii until regim de control parlamentar si preconizeaza o cirmuire autoritard in numele mosierimii, singura capa- bird de a mentine marea proprietate teritoriala"in momentuleli- berarii" Vara parnint a taranilor. Dace in Adunarea legislativemajoritatea deputatilorapartine mogitrimil,iar burghezia constituie o minoritate, taranimea nu poate fi reprezentata prin deputati tarani,ci prin deputati alesi din rindurile proprietarilor teritoriali" ! In ipoteza Ca va continua sä ramind la conducerea statului, marea mosierime se arata favorabila, prin exponentul ei Mihail Sturdza, intaririi autonomiei tariff si recunomterii existentei politice" a Principatelor, in conditiile Delgiei si Elvetiei, dar cu recunoasterea suzeranitatii Portii. Ea de asemenea se declare pentru reducerea la o treime a ineasarilor Mate de comunitatile religioase din Imperial otoman din veniturile manastirilor romamsti inchinate. Pledind si pentru o cauza personala, autorul memoriului se opune printului strain, preferindu-i unul autohton,si revendica constituirea unui regim monarhic autoritar. Predat ambasadorului Rusiei, guvernului francez, poate si altor guverne europene, Area tirziu pentru a se tine seama de el pentru organizarea in spiritul sau a Adunarilor ad-hoe, memoriul lui Mihail Sturdza a gasit insa, de buns seama intelegere din partea unor guverne conservatoare cum erau acelea ale marilor puteri europene din deceniul al 6-lea al secolului al XIX-lea, atit in privinta inchiderii premature a luerarilor Adundrilor ad-hoc (conforms cu vederile exprimate in memoriu),eit si in elaborarea ulterioara de Conferinta de la Paris a stipulatiilor electorale anexate Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858, care dad cum se propune in memoriuo intiietate electorala precumpanitoare marilor proprietari si exclud de drept, nu numai de fapt, cum voia Mihail Sturdza, reprezentarea taranilor in Adunarile elective. Desi exprimau interesele marilor mosieri, carora Conv entia de la Paris le asigura intiietatea electorala, principiile social-politice expuse in mernoriul lui Mihail Sturdza n-au putut fi puse in aplicare. Dezvol- tarea ulterioara a societatii romAnesti, in care burghezia (negata de fostul

www.dacoromanica.ro 76 VASiLE MACH] 18 domn regulamentar)si-adovedit existenta real' ca factor social-politic conducator, a impiedicat aplicarea tor, irnpunind nu intiietatea, politica a marii mosierimi, ci impartirea puterii intre burghezie si intreaga mosierime, cu intiietatea burgheziei, dar cu sacrificarea taranimii. Memo- riul din 1857 al lui Mihail Sturdza este,astfel, numai unul din instru- mentele de lupta ale unei clase condamnate Inca de pe atunci de istorie.

ANEXA

MEMOIRE SUR L'EX1STENCE POLITIQUE ET LA RaM,GANISATION DES PRINCIPAUTES DANUBIENNES 1ERE PARTIE CONDITION DE L'EXISTE \CE POLITIQUE DES PRINCIPAL TES DANUDIENNES wArnts LE TRAITE DE PARIS

Les Principaules Donubiennes entrent clans tine nouvelle ere et l'avenir qui semblait leur etre ferme s'ouvre enfin pour elles. Les grandes puissances ont reconnu que ('existence politique de ces contrees est necessaire au maintien de l'equilibre sur lequel repose la paix generale. Le sort de ces provinces est done une des plus graves questions qu'aient soulevees la guerre d'Orient et dont la solution a ele l'objet des deliberations duCongres de Paris. Elle importe non seulement an bonheur de nombreuses et interessantes populations, mais a la tranquillite meme de ('Europe. La difficulle de cette question en Cgale l'importance ;les reformes que l'on se propose d'introduire dans le regime politique ou administratif du paylt doivent etre appropriees a sa position geographique, a ses mamrs, a ses besoins, a son slat particulier de civilisation. Le premier, le plus important. inleret des Principautes, c'est que les Puissances garantes leur assurent le maintien de leur existence politique, sous la suzerainete de la Porte, et la neutralite de leur tcrritoire.II est a desirer qu'elles soient placees, a cet egard, clans les memes conditions de droit public que la Suisse ou la Belgique, sauf la prerogative incontestee de la Sublime Porte. Si les Puissances veulent bien accorder direclement au pays la realisation de ce vceu, qu'est le plus cher et le plus important de tous ceux qu'ilpeut. former, la stabilite etant assures, on pent concevoir la juste esperance que l'agriculture,l'industrie et le commerce prendront un essor rapide. L'incertitude de l'avenir en a, jusqu'ici, paralyse le developpement. Tonle grandc affaire de commerce, d'industrie, d'agriculture, demande de longues annees pour donner ses fruits, et l'on ne peut en entreprendre de semblables dans un pays toujours incertain de sa destinee. Si l'avenir des Principautes est au contraire assure et fonds sur des garanties solides,le credit public prendra naissance et avec lui se developperont rapidement Wits les elements de progres et de prosperite que renferment des contrees qui ont ete ('objet des faveurs de la providence. L'autonomie du pays, consacree par les Capitulations primordiales et des traites solennels, est une prerogative a laquelie soot vivement attaches bus les habitans des Principaules. En vertu de cette prerogative, its ont joui, meme apres la reconnaissance de la suzerainete. d'une administration interieure independante. On ne saurait dottier que les Puissances ne soient

www.dacoromanica.ro 19 UN PROIFCT DIN 1857 AL LW MIHAIL STURDZA 77 clans ]'intention bienveillante de conserver a nos provinces leplus precieux de tous leurs hiens. Une consequence du principe, meme de l'autonomie, c'est qu'il appartient au pays de s'oecuper du regime organique et des lois d'apres lesquelles it sera gouverne. En appelant les Divans ad-hoc a emettre des vceux stir ces principes fondamentaux, on dolt bien reconnaitre qu'ils ne sont point en mesure d'improviser ]'organisation definitive des diverses branches du service public dans tous leurs details. La reforme de ce service comporte des questions tres complexes et une foule de reglements particuliers d'une etude minutieuse et difficile. Les Divans reunis pour un temps limite ne pourraient rien approfondir et seraient ex- poses a produire une oeuvre mat digeree, incomplete et inapplicable. Une fois les bases fondamentales etablies, le soin d'y conformer les divers details du service reviendra au gouvernement definitif, qui appellera des homilies speciaux pour former une Commission de projets. Ces projets passeraient a un Conseil d'Etat compose des indigenes les plus eclaires et les plus competents dans chaque partie du service public. L5, chaque projet serait examine, discute, approprie aux mceurs, aux besoins du pays, puis converti en loi, promulgue et mis a execution successivement. C'est l'ouvrage d'au moms un ou deux ans. On comprend qu'une pareille oeuvre, preparee a loisir, mfirement meditee et approfondie dans toutes ses parties, presenterait toutes les garanties desirables d'ordre et de stabilite. Tel est, suivant nous, le seul moyen de produire une oeuvre serieuse, que la pluseffi- cace de toutes les sanctions, celle du temps, rendra durable. Mais pour alleindre ce but, it serait indispensable que le prince Mt nomme immediatement apres l'adoption des bases fondamentales, afin que, sous sa direction et par ]'impulsion qu'il communiquerail a tous les travaux, Pceuvre generale de reforme fQ1 accomplie dans le plus court espace (le temps possible. Or, on ne pout attendre cette vive impulsion d'un gouvernement provisoire, faible, par consequent, sans avenir el d'ailleurs inleresse a maintenir le regime indecis et transiloire auquel son existence se trouve Dee. 11 est reconnu que sans stabilite, it n'y a point de progres possible et que sans here- dile, it n'y a point de stabilite. En consequence du principe invoque dans le premier article, celui de la stabilite,it est dune extreme importance que le pouvoir devienne horeditaire, comme it l'a ete anciennement. Outre les avantages materiels qui resulteraient de ]'admission de ce principe tutelaire, il en aurait un aulre tout. moral et bien important pour le pays : ce serait de metlre fin a toutes les competitions qui l'agilent, depravent la conscience publique et entravent ]'action d'un gouvernement dont une nomination recente et une fin prevue n'affai- blissent déjà que trop le prestige, On sail d'ailleurs que les rivalites ne sont pas particulieres aux Provinces Danubiennes. C'est le fleau de tous les Etats a gouvernements electifs ; seulement it est plus funesle encore dans les petits Etats, oil les ambitions personnelles atteignent directement toutes les classes et exercent une influence plus immediate. A propos de la reunion des deux Principautes, it a ete aussi question d'un prince &ranger. Mais on dolt se rappeler ici . 1) Que le trade du 30 mars reconnait formellement la validite des capitulations primordiales passees entre ces pays et les Sultans. Une des clauses fondamentales de ces actes solennels, c'est que les Principautes jouissent de. to prerogative d'être toujours gouvernees par des princes indigenes et coreligionnaires. 2) Ces actes authentiques imposent au gouvernement turc des obligations qu'il violerait en donnant ]'investiture a un prince &ranger, et en mane temps lui conferent une prerogative a laquelle on n'a pas le droll de le faire renoncer.

www.dacoromanica.ro 78 VASILE MACIU 20

3) CeLte innovation tendant a amener, dans un temps plus ou moins rapproche, Pit dependance des Principautes, porlerait une atteinte immediate aux droits de la suzerainete que l'on s'est engage a respecter dans SOS attributions par le traits de Paris. Ainsi, on ne saurail exiger du gouvernement Lure un semblable sacrifice et it ne pourrait lui-meme consentir sans manquer a ses obligations et sans abandonner ses droits. Quant a l'interet meme des Principautes, it serait lose de diverses manieres par l'adoption dune mesure semblable. 1. L'independance qu'elle finirait par amener tot ou tard, serait pour cites un veritable mallieur dans les conditions actuelles, carcitesne peuvent esperer d'existencepolitique qu'autant qu'etles seront rattachees a la question d'Orient. 2. Un prince stranger arriverait dans ces contrees, qui se trouvent dans des conditions tout a fait particulieres, avec des idees traditionnelles, des alliances, des habitudes qui, scion Joule apparence, se concilieraient mat avec les exigences de sa nouvelle position. 3.Il y arriverait dans un moment grave et critique, lorsqu'il s'agirait de reorganiser le pays et par consequent de travailler a une oeuvre aussi compliquee que difficile, et neanmoins, it strait clans une prcfonde ignorance des 113mmes et des ehoses, des niceurs, des qua- tiles et des Mauls des diverses classes de la population. 4. A peine debarque clans le pays, it se trouverait dans un isolement moral complet, it serail naturellernent amens a s'entourer d'hommes de sa nation et de sa confiance, lesquels ne seraient pas plus avances que leur prince dans la connaissancc des honunes auxquels its auraient affaire. I.a presence de ces strangers et leur ingerence directe et continue clans les affaires provoqueraient les jusles susceptibilites des indigenes et produiraient des scandales plus graves peut-elre que ceux auxquels ont donne naissance en Grece des causes analogues. 1.a plupart des considerations developpees jusqu'ici s'appliqucnt aussi Bien a la Valachie qu'A la Moldavie, et au cas oft ces provinces seraient reunies commie A celui oil elles conti- nueraient A rester separees.Toutefois,siIn reunion pourrait avoir lieu, une question se presenterait, colic de savoir si le prince serait elit par le pays ou choisi par les Puissances. Dans le premier ens, l'Assemblee electorate dolt etre unique pour les deux Principautes ; corn- posee de deputes moldaves et valaques, (*aux en nombre, elle serait reunie dans uric ville frontiere, en dehors de ('influence des deux capitales. On comprend sans peine les raisons qui justifient ces dispositions ;si les deputes de la Moldavie etaient inferieurs en nombre a ceux de In Valachie, l'element valaque predominant, les votes des deputes moldaves seraient annules. D'un attire cote, les partis qui ne nianqueraient pas de s'agiter autour des deputes dans les capitales pourraient exercer une pression facheuse.L'isolement de l'Assemblee est clone une garantie de l'independanee et de l'impartialite de ses votes. NIais si In Conference de Paris actmettait la reunion, it serait, sans contredit, plus sage et plus prudent qu'elle fit elle-menu le choix du prince national hereditaire appeld a gouverner ces contrees sous la stizerainete de l'Empire Ottoman. Cc moyen de regler la question est d'aulant plus praticahle que la Sublime Porte participe aux conferences etit n'entralne aucun des nombreux inconvenients inseparables d'une election. L'elat d'incertilude clans lequel Omit le pa) s depuis si longtemps a donne des forces aux partis nombreux qui le divisent et encourage leurs esporances. Les elections d'un prince seraient l'arene tumultueuse on s'agiteraient leurs passions, et le pays se ressentirait long-temps du trouble aa le plongeraient les hates ardentes qui en seraient la consequence. En s'attri- buant le choix du prince les Puissances previendraient ces graves inconvenients, qui feraient de nos provinces tin spectacle de scandales sur les frontieres de trois grands etats. Void donc, pour nous resumer, le point le plus important d'une bonne organisation politique des Principautes : www.dacoromanica.ro 21 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 7J

1) Garantie directement accordee au pays sur son existence politique, sous la suzerainete de la Porte. 2) Neutralite du territoire ; 3) Autonomic du pays, telle qu'elle est consacree par les capitulations et le traite du 30 mars, dont la consequence immediate est tine administration interieure independante. 4) Heredite de la Principaute. 5) Choix parmi les indigenes de deux ou d'un seul prince, immediatement apres l'admission du principe de la reunion ou du maintien de la separation des deux provinces.

2e PART .E

PIIINCIPES FONDAMENTAUX llE VORGANISATION INTEIIIEUHE

Dans les six chapitres qui suivent, on a essaye de trouver les principes organiques les plus conformes aux traditions, a retat moral et a la position des Principautes, de maniere A prevenir des froissements d'interets et des conflits toujours regret tables et A rendre la tran- sition d'un regime a l'autre aussi facile quo possible. 11 n'est pas hors de propos de titerA ce sujet les paroles d'un grand homme d'etat, reformateur aussi sage que hardi Si, par esprit de reforms, disait S. Robert Peel, dans tine adresse a ses elecleurs do Taimsorth, on entend que nous devons vivre clans un tourbillon d'agitations incessantes, que les hommes publics ne peuvent se soutenir dans ]'opinion publiquc qu'en eprouvant les impres- sions populaires de el-twine jour, en promeLtant de redresser immediaternent tout cc qui sera denonce comme on abus, en abandonnant cc grand appui du gauvernement, plus efficace quo la loi et la raison memo, le respect des droits anciens, et des autorites consacrees par to temps ; si c'est l'esprit de Monne, je n'essaierait meme pas do l'adopter ; mais si l'esprit de reforms implique seulement tin examen attentif de nos institutions, examen entrepris clans one disposition bienveillante et pour arriver, on maintenant fermement les droits acquis, au redresse- ment des abus prouves, et des griefs reels, je puis, dans cc cas,pour mes collegues et pour moi, m'engager a agir dans cotesprit of avec ette intention ..." Tels sont les principes quit nous ont guide clans le present travail.

ORA PITRE

RI- PRESENTATION NATIONALE

Une des plus epineuses questions de ]'organisation des Principautes est assurement colic de la representation. De pour de confusion, nous devons fixer tout de suite le sens que nous attachons a cette expression appliquee A ces provinces. On n'entend point ici par repro -, sentation nationale dans les Principautes telle ou telle forme de gouvernement parlementaire inapplicable a des pays sans tiers etat, sans cens regulier, on les principes dune same politique sont si peu repandus et on les idees subversives ont si rapidement penetre dans certaines classes ; mais on entend seulement la conservation d'un corps electif qui serve de frein aux ministres du prince et donne A leurs actes cette sanction morale sans laquelle ils pourraient paraitre arbitraires au oppressifs. Il ne s'agit done quo de corriger cellos des dispositions du regime organiquc existant, dont ]'experience a demontre I'insuffisance cm le danger. Telle est, a notre avis, l'admission www.dacoromanica.ro 80 VASILE MAC1U 22

du clerge, representant un Clement inamovible el permanent, dans tine Assembles elective. Toutefois, comme it represente un des grands interets de la societe, on n'est point d'avis de l'en exclure entiCremenl. On pourra l'appeler dans l'Assemblee toutes les fois s'agira de voter des lois qui le concernent. Les privileges accordes an hoyarisme sont encore une disposition du regime organique gull est nCcessaire de corriger ; on doit enfin enlever a l'Assemblee la faculte de doleances contre le prince, veritable droit d'insurrection, a cote duquel le gouvernement le plus habile ne saurail exister. En vertu de cette faculte, on faisait, a chaque session, comparaitre le chef de l'F.tat A la barre de l'Assemblee et on brisait ainsi toute autorite et tout principe hierarchique. D'ailleurs avec des ministres responsables, cette faculte de doleances serail un non sens. Ces inconvenients doivent disparaltre ; le corps electif doit etre le resultat de la confiance librement exprimee du pays.It. devra voter ou rejeler librement le budget. II aura la faculte de consentir ou non les lois proposees par le gouvernement. Mais la se borneront ses attributions, parce que la se hornent son instruction et les besoins du pays dont it rcpt.& senle les interets. Quartl au nombre des membres de l'Assemblee on propose, comme on le verra ci- apres, de le porter a 52 pour la Valachie et a 38 pour la Moldavie. C'est un depute pour moins de 50 000 habitans. Si Ion reflechit que la France republicaine de 1848, ne nommait qu'un depute pour 40 000 habitans et que la constitution des Cortes espagnotes n'en compte qu'un pour 70 000, on verra qu'en presence du peu d'instruclion politique repandue dans les Principautes, it n'est guere possible d'adopter une proportion plus large. Une bonne Assemblee dolt etre composes de maniere a reprCsenter les interets de toutes les classes de la societe, et loute societe se compose de trois grandes classes :celle des proprietaires, celle des cultivateurs et cello des commercants. Mais chez les nations, memes les plus avancees dans la pratique du regime representatif, on ne voit point figurer les paysans dans les assemblees lCgislatives, ce serait encore moins praticable en Moldo-Valachie, les paysans de ces contrees ne sachant ni lire ni ecrire, n'ayant aucune notion des questions de gouvernement, seraient incapables de donner stir aucune [question] on vote raisonne.Its devicndraient des instruments entre les mains des deputes des autres classes, lesquels abu- seraient de leur ignorance profonde, pour leur faire emettre des voles souvent les plus opposes aux interets de leurs commettants. Des paysans reprCsentants ne representeraientrien que les intrigues des partis. La faculte de se faire reprCsenter au moyen du mode suivant est tout. cc quc Ion pourrait admettre a cet egard. Chaque commune a son tribunal de paix, compose de trois villageois Clus par les chefs des families domiciliees dans la commune. Toutes les communes d'un meme arrondissement enverraient chactine au chef-lieu de cet arrondissement, le curd et les trois membres du tribunal de paix de chaque village. Dans cette reunion, presidee par tin fonctionnaire, ils choisiraient trois electeurs pour reprCsenter l'arrondissement. Les electeurs de tons les arrondissements du memo district se reuniraient au chef-lieu du district oil ils Cliraient un depute parmi les membres de tout le corps electoral du district, qui y represente la propriete.

D'apres ces considerations, on propose l'adoption des dispositions suivantes: Art. ler. Tout proprietaire fonder majeur jouissant des droits politiques et civils posse- danl une terre de 300 toises de largeur, pour la Valachie, el de 500 faltchas en surface pour In Moldavie, a la faculte de voter aux elections des deputes a l'Assemblee legislative. www.dacoromanica.ro 23 UN PROTECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 81

Art. 2. Tout proprietaire foncier age de 30 ans, jouissant des droits politiques et civils et possedant une terre de 500 toises de largeur pour la Valachie ou de 1000 faltschas en surface pour la Moldavie, peut etre representant de Ia propriete territoriale 1. Art. 3. Chaque district elira un depute representant la propriete territoriale ;la vile de Iassy deux et celle de Bucarest trois. Art. 4. Les electeurs ne pourront exercer leur droit de suffrage que dans les districts ou ils auront elu domicile. Its n'ont la faculte d'elire leur representant que parmi les eligibles qui ont une propriete dans le district. Art. 5. Les paysans seront representes de la maniere suivante : A. Toutes les communes du meme arrondissement enverront chacune au chef-lieu de l'arrondissement le cure et les trois membres du tribunal de paix de chaque village. B. Dans cette reunion, ils choisiront trois electeurs pour representer l'arrondissement. C. Les electeurs de tous les arrondissements du meme district se reuniront au chef-lieu du district, ou Hs eliront un depute parmi les membres de tout le corps electoral du district qui y represente la propriete territoriale. Art. 6. Le commerce choisira dans les principales villes en Moldavie, dix deputes, et en Valachie quinze, parmi les commergants indigenes payant patente de premiere classe et d'apres le meme mode qui est suivi dans l'election des membres des Conseils municipaux. D'apres ces dispositions, le corps legislatif de Valachie se composerait de 52 deputes et celui de Moldavie de 38. Art. 7. Le metropolitain et les eveques diocesains seront invites par le prince a faire partic du corps legislatif, toutes les fois qu'il s'agira de voter des lois qui concerneront le clerge. Art. 8. Le gouvernement nommera les presidents des colleges electoraux. Les bureaux seront choisis par les electeurs. Art. 9. Les presidents des colleges prononcent un discours succinct, pour expliquer le programme du gouvernement et recommander. les candidats qui leur paraitront les plus propres a assurer le meilleur resultat. Art. 10. Celui qui se porterait candidat a la deputation pourra rechercher la faveur des electeurs, mais it lui est defendu de recourir a des promesses et a la corruption, sous peine de perdre ses droits politiques. Art. 11. Les deputes seront elus pour six" ans. Art. 12. Pendant la duree de la session, les deputes ne pourront etre arretes qu'avec l'autorisation de l'Assemblee ou pour flagrant delft. Art. 13. Tout depute qui se permettrait des actes ou des propos attentatoires a la religion, a la morale publique ou a la dignite du gouvernement sera, sur la requisition des ministres, (Were a l'Assemblee, qui pourra, a la majorite [voter] son exclusion. Le depute exclu cessera d'être eligible et sera remplace avant l'ouverture de la session suivante.

1 Au lieu d'une base etablie sur tine certaine mesure de terre, on aurait adopte celle du cens, si l'on avail trouve Ia propriete imposee et le systeme financier d'autres gouvernements fonctionnant dans le pays. Toutefois, ce principe est implicitement compris dans le mode que nous avons choisi :car, d'apres l'art. 2 du Chapitre II, concernant la reorganisation des impdts, une terre de 500 faltchas d'etendue represente un cens approximatif de 500 francs et une terre de 1000 faltchas un cens de 1000 francs. Ainsi, l'on pourrait ajouter a ces dispositions que tout contribuable payant un cens de 500 a 1000 francs, peut etre electeur ou eligible meme sans posseder aucune propriete territoriale.

8 c. 8227 www.dacoromanica.ro 82 VASILE MACIll 24

Art. 14. La mise en accusation entralne la suspension du mandat et la condamnation en entratne la perte. Art. 15. L'Assemblee legislative sera convoquee par le prince. Elle siegera une fois tous tous les deux ans, et sa session pourra durer du 10 janvier a la fin de mars. Neanmoins, elle peut etre convoquee extraordinairement, ou sa session pourra etre prolong& par office princier, scion les exigences du service public. Art. 16. Le budget des depenses et des recettes lui sera soumis, avec tons les documen- ments justificatifs. Art. 17. Les projets de lois lui seront egalement soumis. Il est entendu que les ordonnances pour ]'execution des lois, pour la sarete publique et autres mesures administratives rentrent dans les attributions du prince. Art. 18. En cas de rejet du budget, de suppression ou de dissolution de l'Assemblee, le gouvernement ne pourra outrepasser les previsions du budget qui aura etc arrele dans la session precedents. Art. 19. En cas de rejet d'un projet de loi, ce projet ne pourra etre reproduit pendant le tours de la meme session. Art. 20. Pour toute communication du gouvernement, adress& a l'Assemblee, celle-ci nommera immediatement une commission chargee de l'examiner. Art. 21. Celle commission aura le droll de demander aux ministres tonics les explica- tions et les documents necessaires. Art. 22. Le rapport de la commission sera lu a l'Assemblee, qui procedera au vote sans discussion. Art. 23. L'Assemblee sera presidee par run des ses membres, que le prince designera pour la session. Art. 24. Les secretaires et questeurs seront choisis par l'Assemblee. Art. 25. L'Assemblee pent etre prorogee, suspendue ou dissoute par lc prince. Dans ces differents cas, elle se separera immediatement. Art. 26. En cas de dissolution, leprince convoquera, dans rintervalle legal d'une session a l'autre, les colleges electoraux, pour des nouvelles elections. Art. 27. Si la nouvelle Assemblee persistait dans ]'opposition manifest& par la precedente, le projet sera retire, et le prince modifiera son ministere. Art. 28. Les seances de l'Assemblee ne seront point publiques. Tonic proposition du gouvernement, a qui seul appartient l'initiative des lois, sera publiee dans le Journal of fi- ciel, dix fours avant sa lecture a l'Assemblee. Art. 29. L'Assemblee ne pourra s'adresser, soit a la Sublime Porte, soit aux Puissances garantes, pour exprimer son opinion sur la marche du gouvernement. Par ces dispositions, la grande, la moyenne, et la petite proprietes, les villageois, le commerce, ainsi que le clerge, se trouvent representes. Si la loi peut paraitre protiger tine classe un peu plus qu'une autre, la difference est tonic en faveur de la classe agricole et com- mereante. Cependant, on ne saurait se dispenser de reconnaitre que Fetal moral dans lequel se trouvent les Provinces Aloldo-Valaques, apres tant d'agitalion et de troubles, ne se prate nullement a des reformes operees par le regime representatif. Elles ont besoin,avant tout d'une autorite fortement constituee pour introduire une nouvelle organisation et pour prevenir ou reprimer les mauvaises tendances et les passions desordonnees qui pourraient compromettre des le debut l'ceuvre bienfaisante que se proposent les grandes Puissances. Ce n'est qu'apres rachevement et l'application des nouvelles lois organiques que l'on pourrait proceder sans danger a relection eta la convocation de l'Assemblee.

www.dacoromanica.ro 25 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 83

CHAPITRE II

MODIFICATIONS A INTRODUIRE DANS LE SYSTEME DE LA REPARTITION, DE L'ASSIETTE ET DE LA PERCEPTION DES IMPOTS

Avant ]'introduction du Reglement organique, l'impdt personnel etait le tyran du paysan. Tous les fruits de ses travaux et jusqu'A sa maigre pitance de mais etaient extorques par le fisc et ses agents. L'avidite des gouvernements aveugles qui se livraient a ces exactions tourna bientdt contre eux-memes. Le contribuable n'ayant plus aucun interet a travailler ne cultiva que le coin de terre strictement necessaire a sa subsistance ou emigra. Des epidemics, des disettes, l'abdtardissement des animaux domestiques, la degenerescence des fruits de la terre, furent les tristes consequences de cet absurde systeme, et lc revenu public fut taxi clans sa source. II n'elait pas possible de guerir tout d'un coup une plaie aussi profonde, ni de relever le pays d'une si triste situation.II ne suffisait pas cl'ecrire une bonne loi theorique pour recreer la fortune publique. Les revolutionnaires de 1848, dans la Principaute de Valachie, qui ont altaque in capitation sans se douter des motifs de son etablissement, sont-ils en etat de comprendre que les principes doivent, dans une certaine mesure, se plier aux faits? avec I'ancie systeme de fonder qui, en Valachie, donnait toute latitude aux agents du fisc, la matiere imposable avait disparu et par consequent, it n'y avait pas moyen d'etablir une echelle de proportion sur une chose qui n'existait pas. 11 fallait, avant tout, retablir la confiance, pour reorganiser le travail. La simplicite, l'uniformite de systeme et la modicite de l'impdt, tels etaient les caracteres essenliels et necessaires d'une loi nouvelle. L'arbitraire du mode de repartition devait surtout disparaitre. La capitationremplissait settle ces conditions. Sous l'administration eclair& et tutelaire du comte de Kisseleff* et sous celle du prince Michel Stourdza, en Moldavie, de 1834 a 1899, les previsions du legislateur se realiserent. Le paysan, delivre des exactions du fisc, connaissant le chiffre exact de l'impdt et le faisant percevoir par des gens choisis par lui-meme, retourna a la terre, et les progres du mouvement agricole prouverent d'une maniere incontestable ]'excellence relative de la capitation. Apres la convention de 13alta-Liman, en 1899, cette institution commenca a se discrediter, parce qu'elle perdit alors les caracteres qui la recommandaient :l'uniformite, la simplicite, la modicite et la repartition par les elus des villageois eux-memes. A force de dixierne additionnelle, de falsifications dans les Oats des caisses communales, de recensements -fictifs, l'impdt personnel s'eleva considerablement et les exactions des percepteurs reparurent. Ce n'etait point la le vice de la capitation, mais celui de l'administration qui, en calomniant le pays, avait reussi a faire suspendte la representation nationale, dont le frein la genait. Si I'on adinettrait clans les Principautes une representation nationale constitute d'apres le mode etabli dans le chapitre precedent, on proposelait les modifications suivantes au systeme de l'impdt : Art. 1. A la capitation, on substituerait, comme base de l'impdt, la quotite des terres affermees par les paysans, en divisant les fermages en trois categories ; chacune de ces categories paierait une somme proportionnelle, dont le taux sera determine par une loi speciale.

* Dans les deux Principaules, de 1829 a 1831.

www.dacoromanica.ro 84 VASILE MACIU 26

Art. 2. Le proprietaire foncier paierait un itnpot egal au total des contributions des cultivateurs etablis sur sa terre 1. Art. 3, Les proprietes ainsi imposees seraient exemptes (le toutes autres contributions ou taxes pour les batiments, usinos et tous les etablisseinents assis sur ces proprietes, ainsi que pour les vignes et autres plantations. Art. 4. Les proprietes non habitees, ainsi que les vignobles, sauf le cas prevu dans Fart. 3, paieraient 5 pr. % de leur revenu. Art. 5. La propriete immobiliere non territoriale, tels que maisons, magasins, cabarets, usines, ateliers et etablissements quelconques, non compris dans la categoric de l'art.3, serait tax& de 5 pr. % de sa location presumee. Art. 6. Les contras de nantissement ou d'hypotheques, les mutations par succession et autres transactions qui ont besoin judiciaire, pour etre valides, seraient soumis a un impet proportionnel et enregistres selon les lois franeaises sur la matiere. II est entendu que les villageois non proprietaires seraient exempts de cet impet jusqu'a l'epoque oiI leur avoir donnerait a ces sortes de transactions une importance qui permettrait de les imposer. Art. 7. Le droit de patente serait remanie. Tout banquier, negotiant, commereant ou artisan serait assujetti a la patente proportionnelle, sans pouvoir en etre affranchi a aucun titre. Ce droit serait mis en rapport de quotite avec l'augmentation des autres taxes. On ne saurait apprecier l'accroissement du revenu que produiraient, pour les deux Principautes, ces divers impets. D'abord, parce qu'il est subordonne a la quotite de l'impdt direct, qui varie suivant les besoins de l'Etat, determines par un budget equitable (Voir Chap. 1 art. 16), et ensuite parce qu'il depend de l'augmentation progressive des contributions indirectcs, laquelle sera la consequence des progres du mouvement commercial et de la prosperite publique. Tous les chiffres que l'on pourrait donner a cet egard, ne seraient que hypothetiques. Mais on peut assurer a priori que ce revenu serait augmente d'une maniere considerable, sans aucune charge rouvelle et peut-etre avec degrevement pour les villageois. L'Etat trouverait, dans cette augmentation de ressource, les moyens d'entreprendre des travaux indispensables d'uti- lite publique, d'assainir le pays, d'encourager ('agriculture et de lui imprimer un mouvement rapide de progres en introduisant les industries auxiliaires sur lesquelles elle s'appuie.

CHAPITRE Ilt

RELATIONS DES VILLAGEOIS ET DES PROPRIETAIRES

Cette question a etc examinee sous tous les points de vue possible, et en 1830, lorsqu'on institua le Reglement organique, et en 1849, avec les commissaires russe et turc, qui se trou- vaient alors dans les Principautes. 11 en resulte de cet examen et de ]'application des principes qui ont ele etablis a sa suite.

1 En ]'absence complete de cadastre et dans l'impossibilite par consequent d'etablir limpet par hectare ou par arpents on est forcement amene a adopter le mode propose dans ces deux articles. On reconnaitra facilement que la base qu'on a prise est la plus equitable. II est juste en effet que le proprietaire pale a lui seul autant que tous les villageois reunis, puisque l'etendue de terrain que les villageois travaillent pour lui est egale acellequ'ils cultivent pour leur propre compte (voir ChapitreIII, disposition de contrat normal). On a lieu de penser qu'apres la confection d'un cadastre, l'eLablissement mettle de limpet par arpent ou hectare reproduirait la meme proportion.

www.dacoromanica.ro 27 UN PROIECT DIN 1457 AL Lill NIIHAU STURDZA 85

Que l'origine en Moldo-Valachie de la propriete ne decoule d'aucun droit, d'aucun pri- vilege, d'aucun principe Modal ; Que des transactions faites de gre a gre entre le vendeur d'un cote et l'acheteur de l'autre, en constituent l'unique base ; Que tout moldo-valaque, sans distinction, a eu de tout temps, et contrairement a ce qui se pratiquait ailleurs, le droit d'être proprietaire ; Que le premier boyard et le dernier paysan ont ete, de tout temps, egaux devant la loi, sous ce rapport ; Que la propriete de l'un jouit des memes immunites que cello de l'autre, vis-a-vis du gouvernement, comme vis-a-vis des paysans qui vivent sur elle ; Que le dernier paysan exercait librement, comme le premier boyard, dans ses transactions, le droit de preference en qualite de proche parent ou de voisin ; Que la plus grande partie des grandes proprietes n'est que le resultat de plusieurs acquisitions faites de cette maniere et annexees l'une a l'autre ; Que si les proprietaires pad sans vendaient facilement leurs proprietes autrefois, lorsqu'elles ne representaient qu'un capital mort pour eux, il arrive tout le contraire depuis que la liberte du commerce est venue donner a ces proprietes une valeur toujours croissante ; Que le travail devenu productif, par suite de cette liberte meme, le bien-etre qui en est toujours le resultat, fit naitre d'une maniere remarquable parmi les paysans, le desir de devenir proprietaire ; Que plusieurs grands proprietaires, profitant de ce desir, partagerent leurs terres en petits lots, pour les mettre a la portee des acheteurs ; Que ces operations ont tenement reussi que le gouvernement a del intervenir en 1853, pour fixer a 10 pogons, le minimum de l'etendue quo dolt avoir un pareil lot pour suffire a l'entretien d'une famille aisee de paysan ; Que cette maniere de rendre le paysan proprietaire est plus juste et plus rationnelle que cello a laquelle on a ete force par les circonstances de recourir ailleurs ; Elle est plus juste, parce qu'elle n'apporte aucune atteinte au droit de propriete qui, en Moldo- Valachie, repose sur une transact ion purement civile ; Elle est plus rationnelle, parce qu'on arrive an but desire, sans avoir besoin de recourir a des mesures violentes. II restate enfin de l'examen attentif de cette question quo Ic profit quo le paysan tire du terrain qu'il recoit du proprietaire est superieur an benefice que Ic proprietaire recueille du travail du paysan ; Toutefois, pour couper court aux preventions dont le system actuellement en vigucur est l'objet, on admet volontiers le principe des arrangements de gre-a-gre entre les proprietaires et les villageois : de long-temps on ne pent esperer, dansles Principautes, des fermages en argent, parce que la comme partout ailleurs, le villageois prefere s'acquitter en travail plutot peen argent. Ce dernier mode, s'il etait praticable,porterait d'ailleurs un coup fatal a la culture generale du sol, car les villageois, dans les Principautes n'etant, en general, excites an travail que par In necessite de pourvoir a leur premier besoin, culliveraienL beaucoup moins de terrain s'ils payaient en argent, qu'ils n'en cultivent actuellement, et ii est positif que les deux tiers du sol resteraient en friche. L'agriculture, qui est la seule industrie des Moldo -Va- laques, et l'unique source de leur richesse, tomberait tout d'un coup, et la pauvrete, la misere s'ensuivraient immediatement, Avec lc principe des arrangements de gre-a-gre, it est indispensable, pour prevenir l'in- discretion de certains proprietaires et la mauvaise volonto de certains cultivateurs et eviter les grands conflits qui pourraient en resulter, d'adopter un contra! normal, base sur le systeme www.dacoromanica.ro 86 VASILE MACIU 28 dumelayage suivien France dans beaucoup de provinces et dans plusieurs .autres contrees civilisees de !'Europe. Cependant cette methode, telle qu'elle est pratiquee ailleurs, offrirait des inconvenients dans les Principautes, si, par exemple, le proprietaire partageait avec le villageois les produits des champs cultives par celui-ci, toute l'economie rurale du paysan, ses labours, ses semailles, ses recoltes se trouveraient assujetties aux caprices et A l'arbitraire du proprietaire ou de ses agents.IIest done necessaire de modifier le systeme du metayage, de facon A rendre le paysan independant, dans ce qui concerne son economie agricole. Pour arriverace resultat essentiel, it suffira de poser en principe que le villageois cultivera pour le compte du proprietaire une quantite de terrain egaleacelle recevra de lui. Pour peu qu'on reflechisse, on reconnaitra la neeessite imperieuse d'etablir les regles fixes d'un contrat normal. En l'absence d'un pareil contrat, les differends entre les proprietaires et les villageois qui ne pourraient ou ne voudraient pas s'arranger de gre-A-gre, se trouveraient soumis A la decision arbitraire des autorites locales appelees a les regler. Il en resul- terait que chaque localite presenterait des differences ou meme des anomalies inconciliables, qui produiraient les plus mauvais effets et meme pourraient amener des conflits graves et dangereux. Un contrat normal obvie is ces inconvenients ; par ses dispositions, tout serait prevu d'avance ; tous les differends y seraient apprecies d'une maniere uniforme et equitable. Toutes les questions, en un mot, s'y trouveraient reglees et rien ne serait abandonne au caprice ou A la partialite des decisions individuelles. D'apres ces considerations, on pense que les dispositions suivantes sont seules propres A concilier tous les interets et A assurer in prosperite progressive des villageois. C'est ainsi que se trouvera reglee d'une maniere equitable une des questions les plus difficiles de ]'organisation des Principautes.

DISPOSITIONS RtGLEMENTAIRES DES RELATIONS RftIPROQUES DES PROPRIETAIRES FONCIERS ET DES FONCIERS ET DES VILLAGEOIS OU CULTIVATEURS

Art. 1. Les dispositions qui reglent les (trollset les devoirs de proprietaire A cultiva- (curs etvice-versa,sont abolies. Art. 2. Tous les villageois cultivateurs sont libres, sans exceptions, de meme que les autres individus de toutes les classes, pour les Principautes de Moldavie ou de Valachie. Art. 3. Tous les villageois proprietaires jouissent des memes droits fonciers que les proprietaires appartenant aux autres classes, et ont la meme faculte d'acheter des terres. Art. 4. Aucuneobligation,A quelque titrequo ce soil, ne pourra desormaisetre imposee aux deux parties qu'autant qu'elle serait librement et de gro-A-gre consentie entr'elles et conforme aux principes qui regissent les contrats bilateraux. Art. 5. Les contrats de fermage que les cultivateurs habitant les villages ou les ban- tickles des villes passeront, de gre-A-gre avec la propriele, seront conclus an moins pour le terme dequince ans. Art. 6. Les contrats pourrout etre combo; de commune A proprietaire ou isolement par chaque eultivateur. Art. 7. Lorsque, soit le village, soit run ou plusieurs de ses habitants, cultiveront ou prendront A usage des terres, sans en avoir prealablement fixe les conditions de fermage avec le proprietaire, its seront [consideresi, avoir accepte les clauses du contrat normal qui suit, tt qu'ils seront terms d'executer litteralement. www.dacoromanica.ro 29 UN PROTECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 87

Art. 8. Les contrats passes de gre-a-gre ne pourront, sous aucun pretexte, depasser les clauses du contrat normal. Le cultivateur conservera en tout temps le droit de faire resilier les contrats qui seraient moins avantageux a ses interets que les conditions du contrat normal. Art. 9. Dans le cas on le proprietaire consentirait des baux a ferme, dont les clauses seraient moins avantageuses pour lui que celles du contrat normal, ces baux seront maintenus. Art. 10. Les mesures de police et de stlretegenerale interessant egalement les cultivateurs et les proprietaires, toutes les dispositions relatives a la conservation des communes seront applicables aux batiments de ferme, tels qu'usines, magasins et a. Bien entendu que les proprietaires contribueront pour une part egale a Ia totalite des charges imposees dans ce but A la commune. Art. 11. Les avantages assures par la legislation actuelle aux cultivateurs, pour l'usage des rivieres, des moulins, des vignes et des vergers, restent en vigueur comme par le passe. Quanthl'usage des forts, ils s'arrangeront de gre-a-gre avec les proprietaires. Art. 12. Le sousprefet de chaque arrondissement est charge de I'office de la defense, sans frais, des interets des cultivateurs qui seraient loses dans la conclusion ou l'execution des baux de fermage. Ces sortes de differends seront vides sommairement et seance tenante, sans desemparer, par le conseil de prefecture, compose du prefet du district, du procureur de premiere instance et du sousprefet de l'arrondissement.

DISPOSITIONS DU CONTRAT NORMAL

I. Tout villageois domicilie stir le terrain d'autrui recevra du proprietaire de ce terrain le nombre de faltchas necessaire a son entretien et a son commerce. II. Pour prix de fermage de la portion de terre ainsi affect& a son usage personnel, le villageois devra a la propriete la mise en culture d'un nombre egal de faltchas. III. Afin d'epargner an villageois comme au proprietaire toute cause de mesintelli- gence ou de lesion dans le travail relatif an fermage de la terre it est entendu qu'un tierce de la quotite allouee au villageois sera tenu sous prairie, et que le foin fauche par lui sera mis en meules soigneusement conditionnees. Quant aux deux tiers restants, ils seront, en au- tomne et au printemps, ensemences de toutes sortes de graines et d'autres productions utiles de la terre. La culture dc pomine de terre offrant plus de difficultes, sera born& a 10 pragines carrees, soit 1/8 de faltcha, et le proprietaire ne pourra exiger que cette iimite soit depassee. IV. Le proprietaire sera tenu de fournir les semences necessaires au terrain exploite pour son compte ; de sorte que le villageois n'aura qu'a ensemencer, a faire Ia recolte et a en serrer le produit dans le magasin construit sur la propriete, et ce, avec tout le soin reclame par reconomie rurale. V. Ceux des villageois qui ne pourraient obtenir toute retendue de terrain demandee par eux, ou que d'autres motifs determineralent a quitter la propriete qu'ils habitent, sont libres de s'etablir dans d'autres villages, apres en avoir donne avis a rautorite competente. Reciproquement, le proprietaire, moyennant l'accomplissement de la meme formalite, a le droit d'eloigner de sa propriete les villageois qui ne seraient pas necessaires a son exploitation. VI. En consideration de ce que les villageois etablis sur le terrain d'autrui doivent y employer leurs hetes de somme, pour le mettre en valour, it sera donne a chacun une faltcha www.dacoromanica.ro 88 VASILE MACIU 30 a titre de paturage gratuit, sans que le proprietaire puisse se prevaloir de cette concession pour exiger un surcrolt de travail. Il leur donnera de plus a chacun 1/10 de faltcha, dont la recolte sera emmagasinee dans le grenier de reserve, pour assurer, en cas de disette, la subsistance de la communaute.

CHAPITRE IV

ORDRE JUD IC IA IRE

On propose, pour l'ordre judiciaire, d'adopter le systeme qui est suivi en France et dont un demi-siecle d'experience a constate la sage organisation, dans ses diverses parties et particulierement dans l'ordre hierarchique de ses tribunaux et de ses cours de justices. Dans ce systeme, se trouverait comprise aussi l'institution du Ministere public, compose de pro- cureurs dans les diverses instances, sous la surveillance d'un procureur general. Pour mettre un terme a la confusion et a I'arbitraire qui regnent dans la nomination, ainsi que dans le renvoi des employes, meme de l'ordre judiciaire, it faudra qu'une lot regle desormais leur nomination et leur avancement, sur le degre de connaissances dont ils pourront faire preuve dans des examens publics. Ce sera le moyen de rendre possible, avec le temps, l'inamovibilite, condition necessaire de l'independance des juges. Mais comme it n'y a point en ce moment dans les Principautes, de corps representant la magistrature et qu'il n'y existe point de personnel possedant les connaissances, ]'experience, les traditions requises pour la formation d'une classe aussi importante, admettre, dans ces conditions, le principe de l'inamovibilite, se serait rendre inamovible l'ignorance et la corruption. Mais pour preparer autant que possible la vole a ]'introduction dans nos lois, de ce principe tutelaire, it sera etabli et publie que chaque juge sera maintenu dans ses fonctions et merne avance, tant qu'il ne donnera sujet a aucun blame, a aucune censure meritee. Puisqu'il est question d'hierarchie, it est a propos de dire quelques mots de l'institution des rangs en Moldo-Valachie. D'apres ce qui se pratique dans les pays dotes d'une institution rationnelle, les rangs ne sont maintenus que dans l'armee. Quanta l'ordre administratif ou judiciaire, tout fonctionnaire ou employe portera, pour tout le temps de son service, le titre attache aux fonctions qu'il occupe, comme ministre, prefet, dans In partie administrative ; president, conseiller ou assesseur dans les diverses instances judiciaires ; directeur d'un departement ministeriel, chef de section, et a. Une fois sorti de fonction, it rentre dans la vie privee sans garder desormais un titre qui, en dchors du service, ne represente rien. De cette facon, on fera cesser le grave incon- venient des titres abusifs et des privileges qui y sont attaches, titres honorifiques dispenses par favour a des individus qui les obtenaient sans avoir rendu aucun service au pays. Sous l'ancien regime, ces qualifications appartenaient, pour la plupart a des fonctions, a des emplois domestiques dans le palais ; ces fonctions n'existantplus, le titre, qui n'a plus de signification, doit cesser egalement. C'est ainsi qu'on guerira la plaie du boyarisme, lequel s'est forme non seulement par les anciennes families, mais aussi par une foule d'autres gens, a la favour de ces titres. Ce serait rendre un service reel a la societe moldo-valaque, que de la delivrcr de cc fleau et de toutes ses facheuses consequences. www.dacoromanica.ro 31 UN PROIECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 89

Apres cette reforme utile, it deviendra necessaire de donner au Gouvernement les moyens de recompenser les services rendus. Dans ce but, on fondera un ordre de chevalerie a l'exemple de ce qui se pratique ailleurs. Cet ordre serait divise en quatre classes et servirait A recompenser les services, tant dans le civil que dans le militaire.

CHAPITRE V

DU CLERGE

L'eglise moldo-valaque suit le rite grec. Elle releve par consequent, pour ce qui concerne la partie dogmatique, du patriarche de Constantinople. Mais les droits de cc dernier se bornent a donner la sanction canonique au metropolitain, dont la nomination est port& simplement A sa connaissance, moyennant une communication officielle du prince, a laquelle est jointe une lettre du nouveau metropolitain, dans laquelle celui-ci exprime sa soumission au St Siege de Constantinople et sa profession de foi. Les metropolitains sont les chefs supremes de l'eglise moldo-valaque, pour le spirituel. Its donnent la sanction canonique aux eveques diocesains. Its presentent A la confirmation du prince, conjointement avec le Ministre des Cultes, les proposes (hegumenes) des differents convents, conferent les ordres et nomment les cures de leur diocese, sur lesquels, comme sur la conduite du clerge en general, its exercent une surveillance tres active par l'organe de ses archiprelres, au nombre de deux par district. L'eglise possede de grands biens, en Moldo-Valachie, qu'elle administrait autrefois directement, sans aucun controle, ni par rapport a la maniere do les faire valoir, ni par rapport A l'emploi de leurs revenus. Mais les biens conventuels, depuis 1834, et ceux des dioceses, depuis 1847, passerent sous l'administration du Ministere des Cultes. Cette demi-secularisation des biens ecelesiastiques, A laquelle tout autre clerge aurait oppose une resistance insurmontable, s'est fait, en Moldo- Valachie, de la maniere la plus tranquille, la plus reguliere, dans une Assemblee oil le clerge avait ses representants et que le metropolitain presidait en personne. C'est encore une preuve que l'esprit national n'est point contraire aux reformes reconnues justes et necessaires. Cette mesure fit monter A une somme relativement considerable, les revenus de ces biens, qui forment la caisse connue dans le Department des Cultes sous le nom de Caisse centrale. Ces revenus permettent de pourvoir largement A l'entrctien du clerge, des convents, des sominaires et des autres institutions de cette nature ; cette caisse suffit encore A entretenir toils les etablissements de charite et de bienfaisance en Moldo-Valachie, ainsi quo l'instruc- t ion publiquc. Une question epineuse est cello des convents soi-disant strangers, mais qui sont tout aussi bien indigenes que les autres, parce qu'ils sont fondes par des Moldo-Valaques, dotes par eux et situes dans les deux provinces, oil its jouissent de toutes les prerogatives des convents en general. Si la veneration de leurs fondateurs pour telle ou lelle communaute sainte en Turquie, a legue A l'une ou A l'autre de ces communautes l'usufruit des terres dont ils les ont dotees, c'est toujours a condition d'entretenir les convents en bon etat, de remplir differents actes de bienfaisance dans le pays meme et de ne prendre pour dies que l'excedent. Les communautes transforznerent pen-A-pen, sous la protection des princes grecs, ce droll conditionnel -en un droit absolu de propriete, et finirent par garder les benefices, sans se soucier www.dacoromanica.ro 90 VASILE MACIU 32 des charges. Leurs delegues se conduisent dans le pays en independants et torment un Etat dans l'Etat, one eglise dans l'eglise, ce qu'aucune loi, ni civile ni politique ne saurait justifier. On demande que ('administration de ces convents soit soumise aux memes regles qui regissent cello des autres convents du pays, et qu'une part de leurs revenus soit abandonnee a l'Etat, en echange des conditions auxquelles les avaient sounds les intentions des fondateurs. On s'appuie, en faisant cette demande, sur l'article 363 du Reglement organique, confirms par la Sublime Porte, et sur tin droit que des antecedents nombreux rendent incon- testables. Les communautes, qui connaissent leur faiblesse a cet egard, veulent bien se sou- mettre a une contribution, mais a tine contribution en bloc et. qui n'aura aucun rapport avec les revenus ; car ceci suppose une connaissance exacte de ces derniers et c'est la justement ce que les communautes craignent, quoiqu'il soit tout aussi bien dans leur interet que dans celui (In gouvernement, de connaltre le veritable etat de ces convents, qu'elles ne connaissent aujourd'hui que par les rapports de leurs delegues, dont l'avantage est de le leur cacher. C'est dans eel etat de choses que se trouve cette question. Elle ne manque pas d'entretenir une irritation conlinuelle entre les deux parties, et la conference de Paris ferait bien de s'en emparer. D'apres le Reglement organique toutes les proprietes de cette categoric doivent etre affermees aux encheres publiques. L'n quart de revenu des fermages etait alloue aux finances du pays, pour servir a l'etablissement de seminaires et de caisses de bienfaisance. La plus juste proportion paralt etre la suivante : un tiers serait employe a l'entretien des convents dont il est ici question ; un tiers serait reparti proportionnellement entre les maisons saintes dont ces monasteres relevent, et le dernier tiers apparliendrail aux finances du pays, pour des destinations religicuses on de bienfaisance. De cette maniere, les intentions pieuses des fondateurs seraient remplies et tous les interets equitablement concilies.

ClIAPITII I: VI

ATTRIBUTIONS DU PRINCE

Art. 1. Le Prince est le chef supreme de l'Etat ;it est irrespousable et sa personae est inviolable. Art. 2. Les ministres seuls sont responsables. Art. 3.11 nomme les fonctionnaires publics, civils et militaires. Art. 4.II convoque, proroge, suspend et dissout le corps legislatif. Art. 5.Il convoque les colleges electoraux, et nomme des fonctionnaires pour les presider. Art. 6.II nomme le president de l'Assemblee Art. 7.II propose, sanctionne, promulge et fait executer les lois. Art. 8.II rend toutes les ordonnances qui out pour but d'assurer ]'execution des lois. Art. 9. Dans les circonstances qui mettraient en danger le maintien de l'ordre public, it a le droit de proclamer Feta de siege et de nommer des commissions militaires dont les sentences seraient executives, sans Mai, comme sans appel. Art. 10. Le prince settl entretient c'es relations avec la puissance suzeraine, comme seul representant legal et permanent du pays a l'exterieur. Art. 11. Le prince peut &placer les Juges en cas de flagrant dent ou pour condamnation afflictive. II exerce sur leur conduite, par les ministres, une constante surveillance et www.dacoromanica.ro 33 UN PROJECT DIN 1857 AL LUI MIHAIL STURDZA 91 ieur donne des avertissements, lour inflige le blame on la suspension, et en cas plus grave, les fait traduire devant la chambre disciplinaire, dont les arrets emportent destitution, sauf les mitres peines que leurs mefails comporteraient. Art, 12. Le princeestle chef supreme del'armee, qui lui doit obeissance passive. Art. 13. Le prince ne sanctionne ni n'infirme les jugements et arras des tribunaux. Neanmoins, it a le droit de commuer les peines et motile de faire grace entiere en matiere criminelle. Art. 14.II nonune les hauls dignitaires de reglise a tous les degres. Art. 15. Le prince fait arreter le budget en Conseil des Alinistres, et en renvoic I'adoption au corps legislatif. Art. 16. En cas de rejet du budget par l'Assernblee le prince ordonne la perception des revenus et ri gle les depenses d'apres le budget de la session precedents. Art. 17. La liste civile du prince est fix& pour toute la duree du regne. Art. 18. I e prince accorde les recompenses honorifiques et pecuniaires. Pour les pre- mieres, it adoptera le mode expose au Chapitre IN. II allouera les secondes, sur les fonds affecles a cette destination dans le budget. Enfin, le prince jouit de toils les droits que comporte Fautonomie garantie an Pays,

M. Stourdza Paris le 3/15 avril 1857

(Ailliva de peliticit externa a 1? Elf ICI. Cancelaria, 1857. lo3. 143. Melt 148168, crlginal, autoaran.

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro SOCIETATEA TRANSILVANIA" DIN BUCURESTI PENTRU SPRIJINIREA STUDENTILOR SI ELEVILOR MESERIASI ROMANI DIN AUSTRO-UNGARIA

DE V. CURTICAPEANU

Thabusirea revolutiei burghezo-democratice din 184811819 a insem- mat pentru romanii supusi monarhiei inceputul unci not perioade de emi- gfari in sudul si estul Carpatilor I. Thasprirea treptata a masurilor de reprimare in epoca absolutistg si mai ales in cea a dualismului austro- ungar, dupa 1867, a constituit principala calla, a revarsarii continue a transilvanenilor peste munti, unde an gasit teren liber pentru a-si desfasura activitatea privata sau public5. Cei care si-au cautat adapost in satele si orasele Tarii Romanesti si Moldovei an fost in primul rind oamenii politici,intelectualii, studentii sielevii 2. Bucurestiul a constituit principala atractie pentru transilv5nenii emigrati, date fiind mijloacele multiple de existents, viata politica si culturala intensa care se desfasura aid. Mai ales dupa ce a devenit Ca- pitala Orli, in urma Unirii de la 1859, Bucurestiul a insemnat simbolul unirii politice a tuturor romanilor de pe teritoriul vechii Dacii. In presa transilva'neana e mereu prezenta de acum inainte ideea exprimata atit de plastic in fraza lapidara Pentru ardeleni soarele rasare de la Bucuresti".

1 Contactul viu si permanent al populatiei din jurul Carpatilor e atestat In nuIrturiile secolului al XVIII-lea in primul rind ca un nestavilit curent de imigrare transilvaneana In sudulsirilsaritul Carpatilor, datoritii apasarii economice, politicesireligioase a romanilor de ctltre nobilimea maghiarA patronatii de regimul habsburgic. Documentele $i statisticile vremii confirms pe deplin acest fenornen amplusitemeinic demonstrat de prof. D. Prodan, In Teoria imigratiei romdnilor din Principalele Romane to Transilvania In veacul a! XVI II-lea, Sibiu, 1944. 2 Vezi Iuliu Moisil, Romdnii ardeleni din Vechiul Regat si activilatea for plod la rdthoiul tntregirii neamului in Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul, 19181928, lucrare de aminlire a zece ani de ctnd aceste provincii s-au alipit la Para mama, Bucuresti, 1929 ; Din isloria Transilvaniei, vol. II, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963, p. 543.

STUDII",tomul 19, nr. 1, p. 93-113, 1966. www.dacoromanica.ro 94 V. CURTICAPEANU 2

Exemplul lui Gheorghe Lazar din 1818, intemeietorul Invatamin- tului national in Tara Romaneasca, a constituit un indemn permanent pentru generatiile de intelectuali de duph revolutie, pe chile culturii. Aron Florian trecuse in 1826 din Transilvania pentru a pune temelia, unei seoli la Golesti, in apropiere de Bucuresti, unde sta citiva ani. In 1857, dupa o sedere de mai multi ani la Viena, emigrat dupa revolutia, din 1848, se inapoie din nou in Tara Romaneasch, la Bucuresti, profesor la eatedra de istorie de la colegiul Sf. Sava, apoi deveni profesor la Uni- versitate, unde desfasura o bogata, activitate didactica si stiintifica. Tot aici fusese chemat August Treboniu Laurian in 1840, om de adinch si multilateral/ culture, pe care-1 gasim publicind din 1845 impreuna cu N. Balcescu IVIagazinul istoric pentru Dacia". In 1858 e numit efor al scolilor din Bucuresti si profesor de literature clasica la Universitate. Director al eforiei scolilor la Bucuresti va fi cu un an mai tirziu Ion Maiorescu, venit din partile Blajului, dupd ee terminase studii inalte de istorie si filozofie la Pesta si Viena. Sirul carturarilor transilvaneni a continuat dupa, razboiul de independenta cu istoricul Nicolae Densusianu, trimis de Academia Roman/ la VienasiBudapesta pentru cercetari de arhive, apoi cu Ion Bianu, profesor la Universitatea din Bucuresti dupa 1887 si unul din cei mai mari animatori ai vietii stiintifice din Academia Roman /, Ovidin Densusianu, profesor si istoric al limbii si literaturii romane, chimistul Stefan Bogdan, profesor la Scoala de poduri si sosele din Bucuresti, slavistul Ion Bogdan, eel care dupa, 1891 a infiintat catedra de filologie slavh, Sextil Puscariu care a pus citiva ani mai tirziu bazele primului seminar de limba romana, la aceeasi Universitate, savantul de rename mondial, intemeietorul bac- teriologiei si serologiei moderne Victor Babes , trecut in Romania veche la 1887, apoi in 1905 Simion Mindrescu, doctor in filozofie, profesor universitar, banateanul Traian Laleseu, duph 1908 profesor la, scoala politehnica, s.a. Pe ling/ aceste figuri de prima, marline ale culturii romanesti, din Transilvania au emigrat in Bucuresti o serie de profesori secundari ea : Gavril Munteanu, profesor laSf. Sava, devenit apoi membru corespondent al Academiei Romane, Ion Riureanu, primal director de internat al lieeului Matei Basarab" din 1867, intemeietor al publicatiei Biblio- teca tinerimii de ambe sexe" si al fundatiei ce i-a purtat numele pentru burse, administrate de Astra" sibiana din 1904 ;istoricul si numis- matul de mai tirziu Constantin Moisil, membru al Academiei, la ineeput profesor la liceele Matei Basarab" si Spiru Flaret" ; Popa Lisseanu, profesor la liceul Gh. Lazar", autor de carti didactice, traducator, elasicist, membru corespondent al Academiei ;la acelaF4 liceu,profesorii Ion Scurtu, Nicolae Bran, Ion Clinciu s.a., la Sr. Sava" cunoscutul istoric al literaturii Gheorghe Adamescu, Ion Grama, 'Arnie Ciuca, Virgil Popescu, la liceulMihaiViteazul" Avram Aguletis.a. Orasele Moldovei au constituit de asemenea puncte de atractie pentru transilvanenii dornici de munch intelectualh in libertate, aeestia, avind chile deschise de doctorul Vasile Pop in 1820 si de juristul din Banat Damaschin Bojinch in 1833, care au Mviorat activitatea didactic/ do la

www.dacoromanica.ro 3 SOCIETATEA TRANSILVANIA' DIN BUCURESTI 95.

Seminarul de la koala si apoi de la Academia Mihaileana din Iasi. Re- volutionarul de la 1848 Simion Barnutiu fusese invitat la Iasi in 1854, unde a devenit profesor de drept public si privat la Facultatea juridica din Iasi, pledind in lectiile sale pentru o republica, romans. Cu un an mai tirziu, Al. Papiu-Ilarian e chemat de Grigore Ghica la catedra de drept penal sistatistica, §i in functia de jurisconsult al Moldovei, destasurind o intensa activitate didactics si jurnalistica in favoarea Unirii Principa- telor. August Treboniu Laurian, director si inspector al seolilor din Mol- dova, era cunoscut acum ca raspinditor al ideilor daeo-romanismului in presa ieseana. Dupa anii revolutiei incepuse sa" predea la Universitatea, din Iasi Cimpianu M. Petre, iar Ion Pop dupa, 1860 preda matematicile, Stefan Miele preda in aceeasi vreme fizico-chimice, Aron Densusianu istoria literaturii. Dupa 1875, Titu Maiorescu, cu studii facute la Brasov, Viena, Berlin, Paris, devine figura centrals a vietii stiintifiee si culturale iesene, profesor de filozofie si rector al Universitatii. tmpreuna cn moldovenii Jacob Negruzzi, Pogor, P.P. Carp, Th. Rosetti, intemeiani Con- vorbirile literare" si pone temelia soeietatii literare Junimea". La aceeasi Universitate s-au mai distins Sever Muresianu dupa 1886, eu studii la Academia de arte frumoase din Viena. Istoricii llie Mines, Ion Ursu, doctor in istorie la Berlin, medical Emil Puscariu, doctor in medicina la Budapesta, Viena, Paris, Cad.ere M. Petre, doctor in stiinte la Viena,s.R. In orasele moldovene si-au desfasurat activitatea transilvaneni ea : Popescu Ion, trecut dupg, 1848 din partile baimarene in Moldova, intemeietor al unui gimnaziu la Birlad (1858), eel care a infiintat primele scoli rurale la Tutova, profesor si animator al vietii culturale din nordul Moldovei ;Ion Pop Florantin, absolvent al universitatii vieneze in 1868, profesor in Botosani, Birlad si Iasi, autor de luerari filozoficesi colaborator al Convorbirilor literare", Solomon Halita, venit din partile Na- sa,udului dupg 1884, ajuns profesor la Birlad, Galati, Iasi si colaborator al lui Spiru Haret, cu eontributii Ia elaborarea legilor scolare si la dezvoltarea culturii in decurs de peste un sfert de veac, Vasile Mindreseu, autor de carti didactice, Ion Maza're, cu studii de inginerie la Miinchen, profesor la Tecuci dupa, 1878 apoi la Galati, etc. Calea, deschisa de Ion Maiorescu, trecut peste munti in 1836 pentru a intemeia o scoala primary la Cerneti (Mehedinti), apoi pentru a deveni in 1837 profesor si inspector la *coala centrals din Craiova, a fost urmata de numerosi dascali ea :Simion Mihali-Mihailescu, profesor de stiinte naturale la Craiova, de Mircea, Aurel si Mihai Strajanu tot aici. Nasau- deanul Tulin Moisil, dupa, studiile facute la Viena, devine in 1886 profesor la Tg.-Jiu, infiinteaza Muzeul Gorjului", apoi Revistatiuerimii ",initiaza intemeierea bancilor populare din Gorj si este unul din cei mai de seamy animatori ai vietii culturale din partile gorjene prin serbarile satesti, expozitlile etnografice, bibliotecile ruralesi asociatiile culturale Lumea satelor", Amicul poporului", organizate de el. La Craiova e chemat in 1893 banateanul Stefan Velovan, care facute studii pedagogice la Viena, pentru a organiza scoala de aplicatde.

www.dacoromanica.ro 06 V. CURTICAPEANU 4

0 serie de alte orase din sudul Carpatilor, ca Ploiesti, Buzau, Giur- girt, Slatina, Cala'rasi, Tulcea, Constanta etc., au constituit teren de activitate pentru intelectualii transilvaneni. Din numarul impresionant de mare de intelectuali care scapa sta- ff vremii, o buns parte s-au remareat prin activitatea, for in diverse domenii : 193 de profesori si invatatori, dintre care 40 de profesori universitari, apoi 33 de medici, 31 de farmacisti, 44 de ingineri si arhitecti, 16 juristi i i magistrati, 34 de scriitori si ziaristi, 10 botanisti, geologi, statisticieni, 12 artisti, tipografi, fotografi, numerosi librari etc., a caror simpla enumerare ar insemna zeci de pagini.Trecuti prin scolile din Brasov, Nasaud, Blaj, Beius, Gherla sau Arad, o bung parte din acestia avusesera prilejul sa invete la unele din universitatile europene, sa is contact cu ideilenotaletimpului. Rolul transilvanenilor in tara libera a crescut cu atit mai mult eu cit aici au gasit conditii favorabile de lupta nationals, in primal rind pe terenul culturii. Elevii si studentii, invatatorii, profesorii, juristii si alte categorii de intelectuali transilvaneni emigrati s-au inrolat astfel intr-o puternica, iridenta" a dezrobiriinationale. Ca fii de tarani si mestesugari supusi apasarii sociale si nationale, acestia nu puteau sa uite soarta fratilor si parintilor for ramasi in robia, nobilimii maghiare, ceea ce i-a facut sa desfasoare o lupta vie prin presa, scoala, prin manifestatii politice organizate cu prilejul aniversarii unor evenimente politice carascoala din 1784, adunarea nationala, de pe Cimpia Libertatii din 3/15 mai 1848 s.a.,si mai ales prin asociatii culturale, contribuind prin aceasta la intarirea spiritului de lupta nationals a intregului popor roman. In aceasta, actiune larga se inscrie activitatea Societatii Tran- silvania" din Bucuresti pentru ajutorul studentilor si elevilor meseriasi din Transilvania sipartileei 3. Intemeierea societatii. Ideea unei astfel de societati s-a nascut din necesitatea cresterii generatiilor de intelectuali transilvaneni, a caror lipsa era din ce in ce mai mult simtita in imprejurarile dezvoltarii stiintelor si literaturii la popoarele din Europa. Infaptuirea ei a devenit posibila indata dupa, crearea statului roman modern, prin Unirea Tarii Romanesti si Moldovei in 1859, cind stiinta si cultura romaneasca an pornit pe calea unui avint necunoscut ping, atunci. Promotorii societatii au fost marii dascali transilvaneni, fruntasi ai revolutiei din 1848-1849, trecuti in tara libera : Alexandra Papiu-Ila- rian, August Treboniu Laurian, Aron Florian, Ion Maiorescu s.a., care planuiau sa realizeze cu armele culturii ceea ce nu putusera infaptui cu lancea si cu sabia. Yn jurul ideii s-a strins tineretul universitar din Bucuresti, care, in 1867, cu ocazia aniversarii zilei de 3/15 mai 1848, a pus temeliile societatii. Alegerea momentului Intemeierii ei este cauzata in parte si de incheierea in acelasi an a pactului dualist austro-ungar, in urma canna

3 Cele case volume aleActelorSocielatii,precumiimaterialele informative din presa vremii, au ramas In cea mai mare parte ignorate sau pukin utilizate In literatura istorica. Singura lucrare despre societate a lost publicatd de IonClinciu,Dintrecutut soc ietatii Transilvania" (1867-1939),Bucuresti.

www.dacoromanica.ro 5 SOCIETATEA TRANSILVANIA" DIN BUCEIRESTI 97 soarta romanilor transilvaneni avea sa devina deosebit de grea. Primul comitet provizoriu, care avea menirea sa elaboreze statutele, fu aleatuit din I. V. Moldovanu, I. T. Cicitu, I. Corvin, C. Fortunatu, E. Crisianu, N. Preda, D. Precup, G. Stinghea i G. Comsia, iar societatea primi numele de Constanta", ceea ce sugera perseverenta si fermitate in lupta, pornind de la principiul mult subliniat de membrii ei ca perseverenta invinge toate greutatile, iar concordia mareste pins sicele mai microscopice lucruri, precum nestatornicia §i discordia rastoarna si pe cele mai marl" 4. Dupa mai multe adunari, la 23 iunie 1867, societatea si-a ales un comitet definitiv, compus din tineri studenti §1 intelectuali de la Uni- versitatea din Bucuresti, transilvaneni, munteni, moldoveni §i bucovineni. In fruntea eomitetului e ales Alexandru Papiu-Ilarianpresedinte ; PaulCernatescu siVasileAlexandrescuUrecheavicepresedinti ; D. Laurian §i I. Procopiusecretari ; I. Martinoviciu easier ; Gh. I. Bageru §i E. Crisianucontabili ; I.T. Cicitu, I. Corvin, A. Florian, C. Fortunatu, B. Gradi§teanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, M. Manculescu, D. Precup, A.F. Robescumembri. In dezbaterile din 27 si 30 iunie, tinute in localul liceului Matei Basarab" din Bucuresti, societatea si-a luat numele de Transilvania", adeevat pentru scopurile pe care le urmarea, si a stabilit programul sau de lupta in statutele definitivate si aprobate cu acelasi prilej 5. Programul si statutele. Potrivit art. 2 al statutelor, scopul final al Societatii Transilvania" era stringerea legamintelor de fratie intre junimea studioasa din toate partite Romaniei, venind In ajutorul studentilor roman din Transilvania si partite ei" 6. Intemeietorii societatii continuau pe aceasta linie preocuparile 1naintasilor de la sfirsitul secolu- Iui al XVIII-lea privind cultivarea intregului popor roman, ca o conditie esentiala a unirii sale. Societatea is drept moto al activitatii sale chemarea profetica pe care o adresa carturarul iluminist din Banat Dimitrie Cichindeal eontemporanilor sal, cu trei sferturi de veac mai devreme :

11Mintea, marita natie daco-romaneasca I in Banat, in Tara Roma% neased, in Moldova, I in Ardeal, in Tara ungureasca' ; mintea! /rind te vei lumina en invataturci, / cu luminatele fapte bune, te vei uni :/ mai aleasa natie pe pantint I nu va fi inaintea ta". Societatea 10 propunea sa ajute numai pe studentii de la academii 9iuniversitati lipsiti de mijloace" (art. III). In apelul pe care primul presedinte al societatii, Al. Papiu-Ilarian, 11 lansa publicului romanese pentru crearea de fonduri in acest stop se sublinia : Nicaierea in Europa, poporul taran, adevaratul popor, n-a produs din sinul sau propriu si prin mijloacele sale proprii barbati cu invatatura atit de numero§i si atit de meritati ca in Transilvania. Junimea studioasa a acestui popor merita respectul si ajutorul tuturor" 7.Societatea isi indrepta atentia spre acel tineret studios caruia ii erau inchise arum drumurile spre studii inalte. Initia- tiva societatii apare intr-un moment politic de grea incereare pentru 4 Cf. Adele Societtifii Transilvania pentru ajutorul studenfilor roinani din Transilvania st partite ei, cartea 1, Bucuresti, 1867, p. 5-7 (in continuare se va cita AdeleSocielcilii). 5 Cf. Adele Socieleilii,p. 5-7. 6Ibidem, p. 10. 7 Transilvania" (1868), nr. 15, p. 372373.

7 c. 3227 www.dacoromanica.ro 98 V. CURTICAPEANU 6 existenta nationara a romanilor supusi monarhiei, cind nevoia unei puternice paturi culte era o necesitate imperioas5,. In acest spirit, art. 4 al societatii precizeaza c5, dorinta societatii este ca cei ce vor studia cu ajutorul ei, duper terminarea studiilor, s5, continue a servi romanismului In partea locului". Preocuparea de capetenie a inv5,tatilor din fruntea societatii era asigurarea unei activitati national-culturale a generatiilor crescute de ea. Scopul nostrupreciza Al. Papiu-Ilarian in adunarea genera15, din 1868 este de a asigura Incasi mai mult vitalitatea acestor roman, nu numai ajutind cultura lor, dar dind acestei culturi directiunea cea adeva,rata nationaia,directiunea occidentals, in locul directiunii gotice si scitice in care i-au Impins imprejursarile fatale de astazi" 8. De la inceput, Societatea Transilvania" constituie o trainica punte de legatura intre actiunile culturale organizate de ea si Astra" sibiana, pe terenul luptei nationale. In sedintele ordinare din 12 mai si 9 iunie 1868, comitetul Astrei" examineaz5, printr-o comisie specials, programul de lupt5, al societatii si constatA ca Transilvania" din Bucuresti devine de cea mai mare insemna'tate pentru Asociatia transilvana din dou5, cauze, si anume : a) ea are aceeasi tints, care in parte este si problema Asociatiei transilvane :ajutorarea tinerimii romane studioase prin stipendii, si b) prin art. 40 din statutele sale, In cazul desfiintarii, numeste Asociatia transilvan5, drept unica mostenitoare a fondului ei. Membru al societatii putea deveni oricine, prin inscrierea in re- gistrele sale si achitarea ratelor lunare prevazute. Str5dnii inert, puteau deveni membri de onoare ai societatii. Organul suprem al societatii este adunarea care alege pe presedinte, numeste membrii de onoare, presedintii si vicepresedintii de onoare si decide asupra problemelor mari. Organul executiv este comitetul societatii, alc5,tuit din 15 membri : un presedinte, doi vicepresedinti, doi secretari, un easier si noua membri, care ingrijeste de averea societatii si o reprezintsa in fata organelor de stat. Fondurile societatii se realizeaz5, din taxele membrilor 12 sfanti pe an pentru membri, 2 galbeni pentru membri de onoare, 3 galbeni pentru vicepresedintii de onoare si 4 galbeni pentru presedintii de onoare, prin conferinte, publicatii literare, daruri, subventii, donatii etc. Duper recunoasterea oficia15, prin Decretul nr. 1 810 din 8 decembrie 1867 9, societatea a inceput s5, desfasoare o activitate larger, avind sprijinul si adeziunea maselor largi si, in acelasi timp, piedicile si greut5tile inerente unor astfel de scopuri, pe care le-a stint inratura cusucces. Statutele societatii, Insotite de un apel fierbinte semnat de presedintele ei, Al. Papiu-Ilarian, ant trimise ziarelor si revistelor din toate provin.ciile locuite de roman, pentru a fi publicate in coloanele lor, sere a-i face cunoscute scopurile. In foarte scurt timp cauza societatii a fost imbratisat5, cu simpatie de cercuri largi, iar organele de publicitate indemnau pe cititori 86, adere

Actele cartea a If-a, Bucuroti, 1868, p. 47. Monitorul oficial at Romanier, nr. 277 din 12/24 decembrie 1867.

www.dacoromanica.ro 7 SOCIETATEA TRANSILVANIA" DIN BUCURESTI 99

la scopurile ei. Ziarul Romanul" al lui C.A. Rosetti din 20 Wile 1868 scria : Recomandam publicului frumoasa, din toate punctele de privire, adresa ce ne trimite dl Papiu-Ilarianu, in privinta Societatii Transilvania"; aceasta asociatiune, ce nu este politica, ci numai nationale, curat ratio - nale, va fi primita cu iubire de care toti romanii, si adresad-luiPapiu, vor simti toti ca nu face decit a reproduce ceea ce simtim toti, ceea ce voim toti"10. Numarul membrilor societatii ajunge in iulie 1868 la cifra de 1 247, cel mai mare numar de membri fiind din districtul Ilfov si,in egala masura, din toate regiunile tarii, din districtele :Arges, Bacau, Bo- tosani,Braila, Buzau, Dimbovita,Dorohoi,Eakin, lalomita,Iasi, Mehedinti, Neamt, Prahova, Rimnicul-Sarat, Rimnicul-Vilcea, Roma- nati, Roman, Suceava, Tecuci, Teleorman, Vlasca, Vaslui etc. Printre cei mai activi membri ai sad gasim personalitati de seamy ale vietiistiin- tificesiculturale din toate provinciile romanesti si o serie de oameni cunoscuti din Viena, Graz s.a. Presedinti de onoare ca, : Ion Heliade-Ra- dulescu, Timotei Cipariu, D. Laurian, Andrei Laguna, Vasile Pop, presedinte al Astrei intre 1867 si 1875, Procopie Ivacicoviciu, presedinte at Asociatiei literare din .Arad, Gheorghe Hurmuzachi, pre,sedintele Societatii literare din Bucovina, an ridicat prestigiul societatii in fata publicului romanesc. Multi dintre membrii Academiei din Bucuresti si ai Astrei" din Sibiu an fost in acelasi time devotati membri ai Societatii Transil- vania,". Entuziasmul cu care era imbratisata cauza societatii era viu exprimat de adunarea sa generala din 25 februarie 1868: Toata roma- nimca va lua parte la aceasta societate eminamente nationala, la aceasta generoasa salutare frateasca, a romanilor din Dacia inferioara catre romanii din Dacia superioara. Toata romanimea va contribui la luminarea fratilor din centrul Carpatilor ping la Tisa ; luminarea for este luminarea noastra" 11. Cu acelasi elan sublinia rosturile societatii in discursul pe care-1 tinea la adunarea generala din 3 februarie 1868 savantul Bogdan Petriceicu IIasdeu : Cartea a fost sublimul instrument prin care provi- denta a perpetuat nationalitatea noastra in Transilvania, rezistind la toate loviturile inimicilor straini si la toate uneltirile tradatorilor... Cartea trebuie sa, fie si de acum inaintesublinia Hasdeupriucipala arma, a romanilor din Ardeal, in privinta careia sabia si pupa, joaca rolul secundar al unui efect in fata unei cauze. Societatea Transilvania, destinata, a ras- pinch invatatura printre fratii nostri de peste Carpati, este una din mani- festarileacestei trebuinte providentiale"12. Dar eel mai puternic rasunet 1-a avut societatea in rindurile tineretului din Transilvania, care, intrimit la Cluj in 15 august 1867, cu ocazia adunarii generale a Astrei", Si trimite o scrisoare de saint, numind-o 7/lumina, a sperantei de viitor mai dulce ce se iveste din adincul trecutelor nopti". Dupa entuziastul salutare tie Cara dulce, salutare vou'a frati din Romania libera" !, Junimea romana," din Cluj incheia scrisoarea sa astfel : Primiti mina de fratie si cea mai calduroasa, multumire pentru 10 AdeleSocielrilii,cartcaI, p. 8. 11 Ibidem, p. 23. 12 Ibidem, p. 2324.

www.dacoromanica.ro 100 V. CURTICAPEANU 8 nobila si marinimoasa voastra intreprindere, de a creste sperantele cla- sicei « Transilvania »" 13. Din primii ani ai existentei sale, Societatea Transilvania" a fost supusa adversitatilor unor cercuri politice din anturajulregalitatii. Aeeasta situatie se datoreste in primul rind curentului antidinastic infiripat acum in tail', ceea ce a dus la suspectari si chiar atacuri pornite impotriva societatii de catre unele oficialitati, printre care se gasea si generalul Tell, sub pretextul ca activitatea ei ar complica raporturile internationale cu Austro-Ungaria 14. Cel care trudea mai mult pentru aceasta intreprindere, Al. Papiu- Ilaria,n, constata eu mihnire ca societatea are adversari : Ni s-a imputat ca aceasta societate ar fi exclusivista, provincials, ca ea nu se ingrijeste decit de junimea unei parti de roman. Cu toate acestea, eu sustin ca nu e societate mai daco-romans, mai universal romans, decit aceasta". Refe- rindu-se la dusmanii din alai% spunea : Mai avem si alt gen de adversari, care ne acuza ea sintem o societate daco-romans, revolutionara, ca vrem sa ocupam Transilvania. Acestora sa le declaram pe fats ca intr-adeveir voim sa cucerim, Transilvania, dar nu cu tunul, ci cu armele stiinIei, cu armele culturii" 15. Al. Papiu-Ilarian sustinea eu fermitate ca societatea nu apartine nici unuia dintre partidele politice ale zilei, ea flind mai presus de partide, dar guvernul crede sau se face a crede ea e opera vreunui partid ca s-o poata asupri cMd pe fats, rind pe ascuns. Comitetul societatii avea ferma, credinta ca, in ciuda piedicilor ce i se puneau, ea va dura si va rodi pe terenul culturii nationale, cad cei ce i-au pus temelia sint juni, saraci in bani, dar bogati fn credinta tor, si sint crescuti in acea parte a Romaniei unde s-a pastrat de secole limba si sentimentul nationalitatii 16. Sub lozincile : Cultura va salva Roma- nia", Invatati carte romaneascasi-tifi mintuiti", Cultura nationala" etc., societatea a reusit sa cucereasca simpatia unor cercuri din ce in ce mai largi de patrioti, care an intelescontribuie in opera pe care o intreprindea. Fondurile societatii. Problema capitals a existentei societatii era acumularea de fonduri pentru a putea crea, burse si ajutoare. In afara de taxele membrilor, societatea a beneficiat de donatii ocazionale acordate de diverse persoane particulare sau institutii publice. In acest stop s-au Meat apeluri la consiliile judetene si municipale de a nu crea stipendii pentru studenti, ci de a prevedea in bugetele for sume certe, sub denumirea de ajutor pentru Societatea Transilvania", in scopul maririi fondurilor sale cu caracter permanent. Nu putin.e au fost persoanele care si-au pus activitatea in slujba societatii spre a acumula fonduri. Cel care a depus eel mai mare zel pentru marirea fondurilor a fost Alexandru Lupascu, presedinte de onoare al societatii in 1868, care a luat toiagul drumetiei si a plecat din oral In

18Adele Societe /ii,caitia I, p. 24 25. laTitu Maiorescu,Isloria contemporumi,p. 19-25. 15Adele Socieldlii, p. 10 (subl. ns.). le Ibidem,p. 5-7.

www.dacoromanica.ro 9 SOCIETATEA TRANSILVANIA DIN BUCURESTI 101 oras, din judet in judet si, en un zel rar intilnit, a Meat o insistenta propaganda, in favoarea societatii17. Initiativa adeziunii la seopurile societatii a fost Math', de orasul Galati, care, Inc h din iulie 1867, a prevazut suma de 8 000 de lei in bugetul pe anul In curs pentru ajutorarea studentilor din monarhie. N-au intirziat din primii ani sa-si manifesto adeziunea prin donatii la aceasta actiune numeroase persoane din diferite regiuni ale Orli 18, si mai ales o serie de consilii judetene, ca eel din Bucuresti, Ilfov, Craiova, Vilcea, Bacau, Birlad,Iasi,Dorohoi,Giurgiu, Romanati, Caracal,Rimnieul-Sarat, Covurlui s.a. 18, si de asemenea numeroase consilii comunale. Datorita interventiei lui Mihail Kogalniceanu, au fost prevazute in bugetul Minis- terului cultelor si instructiunii publice sume insemnate in aceleasi scopuri. La 15 mai 1868, societatea avea un capital de 40 000 de lei aur. Dobinzile la acest capital totalizau un vent din care societatea putea sä intretina tineri la studii universitare in Franta si Italia. Dupa doi ani, in 1870, fondul societatii a sporit la 90 000 de lei aur 20. Peste 10 ani, in 1880, capitalul s-a ridicat la importanta suma de 165 200 de lei, iar in anul declansarii primului razboi mondial dispunea de 251 000 de lei, care a ramas neschimbat pins in 1918. Sumele acumulate au fost capita- lizate, iar din procentele acumulate prin obligatii rurale si urbane, titluri de rents de stat si diferenta la efecte iesite din sorti etc. societatea a ereat burse si a acordat ajutoare pentru studenti si elevi, capitalul raminind neatins. Stipendiile. Dispunind de fonduri, societatea a trecut la crearea de burse si la reglementarea unui sistem pentru repartizarea lor. Yn adunarea din 14 mai 1868, comitetul a intocmit regulamentul de concurs la stipen- chile societatii aleatuit din opt articole, creind cu incepere de la 1 oetom- brie acelasi an trei burse a 150-200 de galbeni pe an pentru studii la una din universitatile din Franta si Italia. Potrivit .regulamentului, la aceste burse puteau concura tineri roman de peste Carpati, fie din Transilvania sau Bucovina, fie din tinutul iNiaramuresului on Satu-Mare, al Urbei-Mari (Oradea) sau Aradului,

17 In raportul sau dare Al. Papiu-Ilarian, A. Lupascu stria ca In Galati s-au strins 80 de galbeni, afara de cei 60 subscrisi deja, si spera ca intr-o hula sa mai trimitii eel putin 200, iar din partea jud. Vlasca 2 000 de galbeni. Adele Societalii, 1892, p. 100. 18 Cf. Adele Societaiii, cartea a III-a si a IV-a, 1868, p. 10-15. In 1886, familia Slroescu din Odesa a Intemeiat o fundatie d0 50 000 de lei In folosul Asociatiunii pentru sprijinirea invAtaceilor sisodalilor roman! din Brasov". Adunarea generalA proclama familia Eliza si :Mihail V. Stroescu membri de onoare ai societatii. 18 Cele mai insemnatc sume previlzute de consiliile judetene In bugetele for anualc au fost :consiliul judetean de Ilfov 8 002 lei ;consiliul judetean Covurlui 8 000 de lei ; consiliul judetean Neamt 8 000 de lei ;consiliul judetean Romanati 6 000 de lei ;consiliuljudetean Arges 4 000 de lei ;consiliul judetean Teleorman 2 500 de lei ; consiliul judetean Dolj 2 000 de lei ; consiliul judetean Vilcca 1 000 de lei ; consiliul judetean Prahova 1 000 de lei ; consiliul judetean Putna 4 000 de lei ; consiliul judetean Roman 2 000 de lei ; consiliul judetean Botosani 1 620 de lei ; de asemenea, consiliul comunal de Buzilu 200 de lei ;consiliul comunal de Botosani 740 de lei ;consiliul comunal de Roman 1 481 de lei. Cf. Adele Societafii, cartea a III-a si a IV-a, 1868, p. 10; ibidem, cartea a V-a si a VI-a, 1869, p.9. 20 Adele Societalii, 1892, p. 100-101. www.dacoromanica.ro 102 V. CURTICAPEANU 10 fie din Banat, care au terminat cel putin clasele gimnaziale si au trecut examenul de maturitate. Concurentii urmau sa, se adreseze mai intii uneia din cele trei societati literare de peste Carpati Astra" din Sibiu, Societatea pentru literatura romance din Bucovina", Asociatia nationals aradana pentru cultura §i conversarea poporului roman " cu actele tre- buincioase vi cu specificarea specialitatii spre care erau atrasi. Acestea urmau sa inainteze comitetului Societatii Transilvania" actele studentilor pe care-i considerau demni a fi trimisi pentru studii in strainatate,iaralegerea specialitatii §i a universitatii raminea pe seama lui. Cei alesi trebuiau WA se oblige in scris asupra conditiilor pe care le punea comitetul societatii, printre care cea mai importantA era prezentarea regulata, a certificatului de studii, fiind controlatisiindrumati in tot cursul specializarii. Comitetul societatii manifesta o preocupare permanents pentru viitorii oameni de cultura, si stiinta, pentru cresterea numarului acestora, pentru temeinica lor pregatire si inarmare cu cunostinte moderne, vazind in aceasta singura tale a inaintarii vi fericirii poporului roman. Imi pare rau spunea Al. Papiu-Ilarian in raportul tinut la 21 februarie 1871 in fata a,dunArii generale ca, nu avem mijloace mai maxi ca sa crestem un numar mai mare de studenti, caci am credinta ca studentii nostri vor fi ceea ce trebuie sa fie : buni fii ai natiunii lor, vor fi onoarea si min- giierea natiunii, iar nu rusinea si mihnirea ei... Ei vor aduce in tarn stiinta creatoare... ei vor fi incarnatiunea sentimentelor ce i-au produs, a aspiratiilor amaritului nostru popor roman, vor fi apostolii natiunii lor, identificati cu dinsa si impartind cu ea zilele bune vi cele rele. Ei vor pune stiinta in cauza patriei lor, iar nu in serviciul ucigasilor ei" 21. El isi exprima convingerea ca numai stiinta fortificata cu sentimentulnational, de iubire de tars, poate produce la noi, asa cum au produs alte popoare, un Colbert, un Cavour §i chiar la noi un §incai, un Lazar, un Balcescu si altii. Urmind aceste principii, Societatea Transilvania" si-a dezvoltat treptat activitatea, reusind sa mareasca, cu fiecare an fondurile de burse vi ajutoare pentru studentii merituosi vi lipsiti de mijloace materiale, care si-au desavirsit cunostintele la cele mai renumite universitAti din tarile europene :Paris, Anvers, Turin, Bruxelles, Gand, Liege, Viena, BcIlin, Jena, Miinchen, Graz, Zurich, Lipsca, Polla, Semnitz, Pesta, precum vi la Cernauti, Cluj (anexa I). Din 1867 ping in 1877, societatea a acordat burse la 10 studenti, dintre care vase si-au ineheiat studiile : Ion Lapedatu, stiintele si literele In Paris ; Ion Bozocea, stiintele tehnice la Bruxelles ; I.C. Dragescu, medicina la Turin ; Iosif Popescu, ingineria la Liege ; N. Fagarasanu, ingineria la Viena ; N. Gallea, ingineria la Gand. Tot in a-easta p..rioada, case tineri care studiau la Viena, Lipsca si Pasta an primit ajutoare anuale. Printre acestia se gasea si Victor Bairls, care in 1877 terminase Facultatea de medicina de la Budapesta

21 Adele Socielcilii pe anii 18711880, p. 11. www.dacoromanica.ro 11 SOCIETATEA TRANSILVANIA' DIN BUCURESTI 103

si dorea sa studieze chimia. La concursul pentru ajutor, presedintele societatii, August Treboniu Laurian 1-a preferat pe Babes, deli acesta isi incheiase studiile, motivind ca voiestea-siimbogati cunostintele in ramura stiintei chimice si promite a deveni o somitate in aceasta ramura" 22. Din 1871 pins in 1873 au fost stabilite cinci stipendii a cite 1 900 de lei, pentru studii de inginerie la Universitatile din Gaud, Liege, Viena si Turin. De aici inainte s-au creat cite 2-3 burse pe an la diverse facultati din apusul Europei, astfel incit in decursul celor 50 de ani de activitate, ping la prabusirea monarhiei austro-ungare,Societatea Tran- silvania" a acordat burse anuale la 45 de studenti pe intreaga durata a studiilor, in valoare de 191.096, 39 de lei. Totodata, a acordat ajutoare ocazionale la 121 de elevi si studenti lipsiti de mijloace materiale, pentru a si putea termina studiile medii si superioare, in valoare de 52 485,90 de lei. Cei peste 160 de tineri crescuti de societate s-au specializat in diverse ramuri alestiintelor si literaturii,ca matematici, inginerie, stiinte tehnice, arhitectura, stiintele naturii, medicina, stiinte politice, finante, stiinte comerciale, litere si filozofie, istorie, arte frumoase etc. In 1878 Societatea Transilvania" creeaza un stipendiu universitar intitulat Alexandru Papiu-Ilarian", care prevedea suma de 1 800 de lei anual si urma a fi acordat unui tinar pe intreaga perioada a studiilor in strainatate. La aceasta bursa an concurat zeci de tineri, intotdeauna fiind alesi cei mai talentati si mai lipsiti de mijloace materiale. Inca in primul an au concurat la bursa Al. Papiu-Ilarian" 12 elevi. Comisia a hotarit ca bursa sa, fie acordata tinarului Enea Hodos pe termen de cinci ani, pentru studii de medicina, pe care urma sa le fats la Viena 23. In 1884, adunarea generals a societatii acorda stipendiul Al. Papiu- Ilarian" tinarului George Barsan din Bec lean, jud. Fagaras. La acelasi concurs s-au prezentat 19 concurenti, el avind nota maxima la toate obiectele de studiu. Publicarea concursului s-a facut in mai multe ziare din capitals, cit si in provinciile de peste Carpati. In 1886, George Barsan a terminat cursurile scolii superioare de comert din Anvers, obtinind diploma academics cu cea mai bung not5 dintre toti colegii sai. Dupe terminare el a devenit profesor la liceul roman din Brasov 24. La concursul pentru locul vacant creat la aceeasi bursa din octombrie 1887 s-au prezentat 31 de concurenti. A fost admis Nicolae Dima, care a fost indrumat spre studii economice la scoala superioare de comert din Anvers 25. 0 discutie deosebit de interesanta are loc cu ocazia adunarii generale a societatii din 14 mai 1900, in ceea ce priveste situatia stipendiilor si a soartei intelectualilor formati din ajutoarele Societatii Transilva- nia". Septimiu Albini, membru marcant al comitetului, considera ca in imprejurarile date stipendiile universitare nu mai prezentau importanta de alts data, intrucit in Transilvania existau fundatii capabile sa acorde

22 Adele Socielalii... pe anii 18711880, p. 111. 22 Adele Socidafii, 1878, p. 163166. 24 Ibidem, 1880 1886, p. 145. 25 Ibidem, 18871907, p. 15.

www.dacoromanica.ro 104 V. CURTICAPEANU 12 astfel de stipendii, ca fundatia Gozsdu", cele ale mitropoliilor din Blaj, Sibiu etc. El atragea atentia totodatl ca intelectualii intorsi de la uni- verRitatile apusene nu mai gasese locuri de munca, acestea fiind deja ocupate si multi din ei sint siliti sa treacl in Romania, unde de asemenea locurile sint imputinate, astfel incit grin stipendii se ajunge la inmultirea proletariatului intelectual". De altfel, in cursul celor 51 de ani, comitetul societatii a primit nenum'arate cereri de la fostii sai bursieri, in care solicitau derogarea de la obligatiile prescrise de art. 4 al statutelor, ca dupa terminarea studiilor 0, continue a servi romanismul in partea locului", intrucit in monarhia austro-ungara, nu aveau posibilitatea sa -si exercite meseriile invatate, fiind siliti sa treaa muntii in vechea Romaine. El opineazl ca societateasa-9iindrepte atentia in alta, directie, anume spre instruirea femeii roman, pentru ajutorarea corurilor de plugari, a reuniunilor agricole, scolilor de fete 26. Adunarea, generaln-a renuntat ins' la principiile de baz6 ale societAtii, in schimb a hotgrit infiintarea unei loterii de 2 000 de bilete pentru ajutorul easel nationale din Sibiu" care urma a se cladi 27. Cu un an mai tirziu, comitetul societatii a luat in discutie starea gravy in care se gAseau romanii din Bucovina si a hot/At sa acorde 500 de lei pentru Infiintarea unei case nationale" in Cernauti, asemenea celei din Transilvania, pentru sprijinirea si propasirea culturii nationale 28. In 1892, an al marilor framintari politice la romanii din monarhia austro-ungarg, in imprejurgrile miscgrii memorandiste, Societatea Tran- silvania" isi intensifiel activitatea pe terenul acordarii de burse pentru studenti. In adunarea din 26 aprilie se accentua ca razboiul romanilor se poartl cu condeiul", ca e nevoie de un stat major de oameni de stiint6, oameni iesiti de pe 1)6nel le universitatilor, care, cunoscind starea poporului roman, vor putea purta razboiul cu apasatorii lui" 29. In 1905, activitatea societatii era de natura sa satisfacl pe membrii comitetului si isi propunea ca pe viitor sa villa in sprijinul junilor care se aplie6 la stiinte, comert, industrie si mestesugari. Numarul acestora este destul de mare, caci romanii de peste Carpati nu beneficiazl de la statul din care fac parte nici macar de un ban pentru dezvoltarea for intelectuala, deli suporta, toate sarcinile deopotriva, cu ceilalti cetateni ai for ci, din contra, se iau toate mlsurile spre a-i deznationaliza si mai virtos a-i maghiariza, maghiarizindu-le si scolile sustinute din sudoarea lor" 3°. Bursa Al. Papiu-Ilarian" a fost destinata, din 1904 studiului istoriei. Opinia comitetului in privinta bursei era ca eel ce va beneficia de ea va trebui sa faca, studii la Universitltile din Berlin si Paris, cite un an, pentru insusirea limbilor german/ si francezl, de mare trebuintg, tineretului transilvgnean la eongresele internationale si pentru inchegarea unor

26 Adele Societalii, 1892, p. 77. 27 Ibidem, cartea a XI-a, p. 55. 28 Ibidem, p. 56. 26 Ibidem, p. 66-67. 36 Adele Socieldjii pe anii 1901-1905, p. 1. www.dacoromanica.ro 13 SOCIETATEA TRANSiLVANIA" DIN BUCURE$TI 105 raporturi cu oamenii do stiinta, din apusul Europei, Comisia examina- toare a atribuit bursa tinarului Octavian Goga, considerind cad/ sperante mai mari in desvoltarea sa, ca unul ce se remarcase prin articole publicate in reviste si prin poezii. Primul an la urmat la Berlin in 1904/1905, iar in cel de-al doilea n-a mai putut continua studiile, raminind in functia de secretar al Astrei" 31. Avind in vedere principiul selectionarii studentilor pe baza aptitu- dinilor, Societatea Transilvania" a putut obtine rezultaie stralucite prin cresterea unor generatii de intelectuali si oameni de cultura, de seams, printre cari cei mai cunoscuti au fost : istoricul literar Gheorghe Bogdan- Duica, istoricii Ion Lupas, Ilie Minea, Iosif Schiopu, scriitorul Octavian Goga, I. U. Soricu, Aron Cotrus, naturalistul Alexandru Borza, savanti de renume mondial ca dr. Victor Babes, dr. Iuliu Hatieganu s. a. In preajma razboiului din 1914-1918, toti s-au inrolat in marea opera de ridi- care a poporului rondn pe tarimul stiint3i si cultui ii, pentru faurirea idealului national al poporului roman. Ajvtoare pentru elevii meseriasi. Dupa, 10 ani de la intemeiere, sfera preocuparilor societatii pentru cresterea tineretului din provinciile supuse monarhiei austro-ungare se extinde si la alto domenii decit cele cultural- stiintifice. fn dezbaterile adunarii din 1877 se constata ea, potrivit statutelor, tinerii care ar dori sa-si desavirseasca cunostintele in meserii, industrie sau comert, conform cerintelor timpului, nu puteau fi ajutati, cu Coate ch, aceasta ar fi de cel mai mare interes pentru natiune. Discutiile au subliniat necesitatea modificarii statutelor societatii in acest seas, iar adunarea din 12 februarie 1878 a hotarit modificarea art. 3 al statutelor, stabilind ca ajutoarele societatii WA, se extinda si asupra junilor aplicati la arte, industrie, comert si meserii" 32. Legat de aceasta, modificare, care, in fond, extindea sarcinile societatii, se modifica si cap.6al statutelor, precizind in noua forma ca scopul societatii este eminamente national" si pentru aceasta prevede capitalizarea in fieeare an a partii a 5-a din venitul anual, dimpreuna cu taxele membrilor, donatiunilor si veniturile extraordinare, asigurind in felul acesta durata existentei sale" 33 . fn scopul ajutorarii meseriasilor, societatea a stabilit un plan de masuri si s-a pus in legatura cu Astra" din Sibiu, cu Reuniunea sodalilor roman din Cluj" si cu Societatea pentru sprijinirea invataceilor si sodalilor roman din Brasov". Totodata, a facut demersurile necesare pe ling/ aceste institutii in vederea, infiintarii unui comitet din 3 persoane in districtul Bistrita-Nasaud, cu care sa poata tine corespondents, in acelasi stop. Cele patru institutii constituiau puncte de contact ale Socie- tatii Transilvania" in tinuturile din interiorul arculuicarpatic,care urmau sa puns sumele distribuite de ea la dispozitia tinerilor romani pentru a putea deveni meseriasi 34. 31 AdeleSocielafii...pe anii 19011905, p. 202. 32 Ibidem, 18701880, p. 112 §i 123125. Tot acum sediscutil necesilatea ridicarii unui bust de marmurd pentru Al. Papiu-Ilarian. in adunarea din 12 martie Ise ajunge la concluzia renuntdrii la aceasta propunere 0 se adopts hotdrirea ca sa se facd un portret In culori al lui Papiu-Ilarian, care urma a se raspindi la institutiile culturale din tars. 33 Ibidem, p. 125. 34Ibidem...pe anii 1880-1886, anexa, p. 20 ; anexcle IIfiIII, p. 110113.

www.dacoromanica.ro 106 V. CURTICAPEANU 14

In sedinta din 25 iunie, comitetul societatii a deeis crearea a 32 de ajutoare pentru meseriasi, cite 4 din urmatoarele meserii :dulgherie, fierarie, cojocarie, cismarie, palararie, curelarie, rotarie. Fiecarui elev ii era destinata o bursa de 50 de florini in valoare austriaca. Comitetele din tinuturile Transilvaniei urmau sa publice concurs, pentru a-i selec- tiona pe tineri si a-i aseza la mesterii cei mai buni pentru o perioada de 3-4 ani. Totodata trebuia sa urmareasea modul de comportare a elevilor si de insusire a meseriilor. Tot acestea aveau obligatia de a indatora pe maistri sa inzestreze pe elevi eu cunostintele teoretice si practice trebuin- cioase meseriilor la care urmau. Dupa mai multe corespondente cu comitetele mentionate, Societa- tea Transilvania" a decis la 12 noiembrie 1878 sa, puns anual la dispozitia fiecarui comitet cite 400 de florini, cu care sa, intretina eel putin cite opt elevi la meserii, iar celui din Brasov 480 de florini 35. In primul an, comitetul din Sibiu a ales 16 elevi la meserii, eel din Cluj 10, eel din Bistrita 4, iar eel din Brasov 9 36. De notat ca la Brasov a existat o preocupare mai mare pentru instruirea si cultivarea elevilor meseriasi, comitetul insistind pe linga profesorii de la scolile medii sa organizeze gratuit cursuri de cultura generals. Mai mutt, aici s-au organizat cursuri si lectii en teme privind viata socials si politics, muzica etc. pentru calfele si maistrii care aveau Cursurile terminate, procurau ziare, carti si erau indrumati spre cabinetele de lectura 37. Grija societatii pentru soarta meseriasilor dupa terminare a fost permanents, trimitindu-si periodic reprezentanti care intocmeau rapoarte amanuntite asupra activitatii si vietii celor crescuti din fondurile sale 38. In martie 1887, comitetul societatii a stabilit ca centrele de ajutorinfiin- tate nu trebuie sa se limiteze numai la Transilvania, ci trebuie sa recru- teze elevi pentru meserii din toate regiunile locuite de roman, din Tran- silvania sau Bucovina, fie din partile Ungariei 39. Pe aceeasi Male de preocupari, in 1887 se is in discutie problema infiintarii de not centre pentru

35 AdeleSocielatii...pe anii 1880-1886, anexa, p. 147. 36 Comitetul din Cluj a ales ocomisie din 3 persoane :dr. AureIsac, avocat, V. S. Pottoaba, preot, Teodor Varsatu,maistrurotar, care avea menirea de a Intocmi un regulament pentru administrarea simnel de 400 f I. pe care-i primea anual de la Societatea Transilvania" sisit se Ingrijeasca de cresterea elevilor In meserii. Cf. ibidem, p. 147. 37 Ibidem, p. 131152. 38 in 1890, potrivit raportului Intocmit de D. Battu In urma inspectiei Mettle,In Brasov exislact 193 de Invatacei In 28 de diverse meserii, din care 13 sustinuti de Societatea Transilvania" : 3 la Umplarie, 3 la cismarie finii, 21a croitorie, 1 la tinichigerie, 1 la comptuar, 1 la tipografie, 1 la lacatuserie si1 la armurarie. Numarul total al invataceilor crescuti de catre comitetul din Brasov din 1869 plat In 1890 erau de 348, din care 155 erau calificati si raspinditi prin diverse orase ale Transilvaniei. 0 parte din ci erau trccuti la Bucuresti, Ploiesti, Focsani, Buzau, Sinaia. Totodata, 6 erau trimisi cu stipendii la Pesta,Vienasi Paris. La Sibiu erau 16 invatacei. La Cluj, In 1879 societatea ajutase 88 de Invatacei, din care 50 erau calfe. La Nasaud, Bistritasi Prundul B/rgaului erau 8 invatacei, dintre care 4 ajunsesera maistri. CI. Raportul d-lui membru D. Ratio asupra inspeeliilor fdeule inTransil- man, In Adele Socielulii... pe anii 1887-1897, p. 51-52. 39 Adele Socieldlii .pe anii 1880-1886, p. 146. www.dacoromanica.ro 15 SOCIETATEA TRANSILVANIA" DIN BUCURESTI 107 elevii de meserii in partile banatene si nord-vestice ale Transilvaniei, la Lugoj, Timisoara, Arad, Oradea 40. Interesul pentru dezvoltarea continua a mestesugarilor n-a scAzut nici in 1895, cind in urma inspectiei intreprinse de comitetele societatii s-a constatat ca elevii raspinditi prin orasele si satele Transilvaniei se inmul- tesc si este de dorit sa sporeasca, peste toata suprafata pamintului romanese, pentru extinderea si intemeierea industriei roman" 41. In 1898, D.Ratiu, insarcinatul cu supravegherea invatamintului meseriasilor in Tran- silvania, aducea la cunostinta comitetului societatii dificultatile cauzate de guvernul maghiar de la Budapesta comitetelor insarcinate cu primirea sumelor si distribuirea for meseriasilor 42. Activitatea Societatii Transilvania" nu s-a limitat numai la sprijinirea studentilor si elevilor meseriasi. Cimpul sau de actiune s-a largit treptat, ca asezamint de promovare a culturii romanesti din provinciile supuse monarhiei. Incepind din 1877, cind starea sa materials a devenit mai prospers, a inceput sa distribuie ajutoare pentru diferite institutii de cultura transilvanene si bucovinene ca : ridicarea caselor rationale din Sibiu si Cernauti, cladirea de scoli sau infiintarea unor cluburi spor- tive, orfelinate, pentru intarirea activitatii unor societati culturale, ajutoare pentru refugiati transilvaneni si bucovineni sau pentru comitetul national roman in folosul suportarii de amenzi ale condamnatilor memorandisti. Societatea n-a precupetit ajutorul sau nici pentru unele asezaminte din Cara libera : pentru ranitii din Razboiul de independenta, pentru Societatea pentru invatatura poporului roman din Bucuresti, pentru cladirea Ateneului Roman sau pentru ridicarea unor monumente culturale etc. Prezenta peste tot a societatii e subliniata de savantul Grigore Tocilescu, in discursul tinut in 1892, en ocazia alegerii sale ca membru, cind spunea ca fondul de peste 200 000 de lei al acestui generos asezamint s-a resfirat prin toate colturile Daciei si va da roade" 43. Repartizarea fondurilor agonisite de societate a fost una din preo- cupitirile cele mai de seams, in funct.ie de scopurile sale culturale si politice. Hotaririle colective luate de catre comitetul sau se indreptau spre cele mai arzatoare cerinte ale romanilor asupriti. Un rol de prima importanta in aceasta actiune 1-au avut presedintii societatii : Alexandru Papiu- Ilarian (1867-1874), initiator si animus rector al societatii, urmat de profesorul universitar August Treboniu Laurian (1874-1881), indruma- tor perseverent al tinerelor forte intelectuale transilvanene spre centrele culturale europene. Din 1882 ping, in 1888, in fruntea societatii a fost marinimosul si neobositul general Ion Adrian, de origine ardeleana, care alargit considerabil fondurile acesteia prin donatii din propria sa avere. A urmat apoi P. Cernatescu (1891-1893), Gheorghe Missail (1893-1906) si Ion Bianu, ambii continuind cu fidelitate si harnicie opera inceputa cle inaintasii for in 1867.

4° Adele Societafii...pe anii 18801886, p. 150. 41 Ibidem... pe anii 18871897, p. 160. 42 Ibidem... pe anii 18871897, p. 29. 43 Ibidem, pe anii 18871894, p. 77.

www.dacoromanica.ro 108 V. CURTICAPEANU 16

Societatea Transilvania" si-a continuat activitateai dupe 1918, dar, o data cu desavirsirea unitatii nationale a poporului roman, ea a incheiat un capitol de lupta care ramine conturat cu trasaturile sale specifice in istoria culturiimoderne romanesti. CONCLUZII Prin programul sau de lupta, cai prin infaptuirile sale, Societatea Transilvania" reprezinta sinteza unei puternice miseari national-culturale, pornita, din Transilvania si desfasurata pe scare larga, in tot cuprinsul vechii Dacii, timp de peste o jumatate de secol. Izvorita din ideile revolutiei din 1848-1849, ea s-a dovedit a fi o viguroasa manifestare de lupta a burgheziei romanestiinascensiune. Promotorii§isustinatorii ei au fost animati de idealul infaptuirii unitatii nationale a intregului popor roman. Pentru atingerea acestui maret stop, promotorii ei an ales calea emanciparii romanilor transilvaneni, In primul rind a generatiilor tinere, prin stiinta§iculture, prin mestesuguri, comerti industrie, sperind astfel in posibilitatea transformarii societatii romanesti, care urma a indeplini functii economice, sociale si mai ales politice de la care romanii erau inlaturati secole de-a rindul. Protagonistii Societatii Transilvania" erau convinsi ca ceea ce lipsea, in primul rind romanilor transilvaneni era o patura puternica de intelectuali, bine inarmati cu cunostinte stiintif ice, cultivatii instruiti la universitatile apusene, care, cunoscind starea poporului roman, sa, poata alcatui asa-numitul stat major" al natiei romanesti supuse monarhiei, capabil sa poata purta razboi en asupri- torii lui. Experienta din 1848-1849 oferise multe invataminte generatiei din epoca dualismului, dar aceasta nu mai mergea pe calea revolutiei pe care o apucase in acei furtunosi ani. Burghezia romaneasca transilvaneana, nu putea intelege mecanismul dezvoltarii societatii din vremea eii nici nu-si putea fauri o alts strategie de lupta decit aceea a razboiului cu condeiul". In jurul acestui crez ea a sadit ysi dezvoltat ideea Societatii Tran- silvania" in capitala vechii Romanii, stringind laolalta studentii si intelectualii animati de dorinta fierbinte a realizarii idealului national. Astfel, Transilvania", fundatai sustinuta de ardeleni, moldoveni, munteni, banateni, era in miniature simbolul marii noastre patrii", cum se exprima in 1897 Gheorghe Missail, presedintele societatii. Generatiile de intelectualii meseriasi crescuti de Transilvania" in provinciile supuse monarhiei austro-ungare au amplificat treptat mijloacele de lupta ale societatii, care a constituit unul din eele mai trai- nice puncte de sprijin ale Astrei" in sudul¢iestul Carpatilor. Ele s-au intilnit si au colaborat pe aeelasi teren de lupta, cuprinzind mase largi, intr-o miscare cultural-politica unitara, cu ecouri peste hotare. ineepind din 1891, Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor gasea un teren fertil de lupta atit in Cara libera, prin activitatea desfasurata, de Societatea Transilvania", citsi in monarhia, austro- ungara, datorita Astrei", ei revenindu-i rolul de a generaliza triumful miscarii national-culturale romanesti, ale careiefecte aveau sa aducl ziva de 1 decembrie 1918. www.dacoromanica.ro 109

Tabc la (1) privind bursele aeordate deSoe elates ,.Transilianla" pentru student!' roman' din Austro-lngaria care trecientauuniversitatile din pale apusene. in perloada 1867-1918. Suma cheltuita Anii in cu ficcare Nr. Universi-care i s-au crt. Numele si pronumele Studiile urinate tatea din : acordat

stipendii lei 1 b

1 Ion Dragescu medicina Turin 1868 1871 6257,50 2 Ion Lepildat stiinte si litere Paris 1868 1871 6879,96 3 Ion Bozocea stiinte tehnice Paris Bruxelles1868-1873 9 844,96 4 Ion Botezan stiinte tehnice Pt 1868 1 356,91

5 Ion Fo lea stiinte tehnice 29 1868 1 356,91

6 Dumitru Sill5jean stiinte tehnice PP 1868 956,91

7 Ion I. Cernescu stiinte tehnice PP 1868 956,91 8 Nicolae Oncu dreptul , - 1868 1 481,48 9 Octavian Sorescu dreptul _ 1868 1 481,48 10 Nicolae Gal lea ingineria Gand 1871 10 890,69 11 Iosif Popescu montanistica Liege 1871 13 183,50 12 Theofil Olinescu montanistica Liege 1871 9 735 13 Nicolae F5glir5sanu politehnica Viena 18711877 9 830 14 Anderca Homorodeanu medicina Turin 1871 11 631 15 Ion Piposiu filozofie Viena 1876-1880 6 490,69 16 Ion Corvin stiinte juridic°t Lipsca 1876 2 110 17 Enea Hodos medicina Viena 18781882 7 693,59 18 Aurel Cupsa inst. poll lehnic Pola, Viena 1880-1884 7 899,25 19 Dumitru S. Birsan stiinte cornerciale Anvers 18841887 4 085,05 20 Dumitrn Axente medicina Viena 18851889 6 431,80 21 Nicolae Dinia stiinte coniercialeAnvers 18871890 3 950 22 George Candrea lit erele Lipsca, Viena, Granz Stras- sburg 1889-1894 9 745,75 23 Ion Slrbu literele Viena 1889 3 500 24 George Moroianu stiinte politico Paris 1892 1894 5 504,25 25 Liviu Pandrea dreptul Cluj 18951898 3 403,75 26 Iustin Pop dreptul Cluj 18951898 3 403,75 27 Stefan Rosian dreptul . Cluj 1895 1898 3 403,75 28 Nerva Mold ova n medicina Cluj 1895-1896 803,75 Buda- 29 Ion I. Lepaclat stiinte financiare pesta 1898-1904 1 412,30 30 Ion Borcea filologia Lipsca 1898 3 112,70 31 Ion Scurtu stiinte si litere - 1899 801,40 32 Octavian Florea medicina Cluj 1900 4 200 33 Romul Icnta montanistica Semnitz1900-1904 2 401,40 34 Ion Giurgiu limbi neolatine Paris 1903 1905 3 150 35 Octavian Goga litere Berlin 1904 2 250 36 Iu liu Hategan medicina Cluj 1904-1910 1 000 37 Vasile Chindris stiinte de slat 1906 38 Andrei Timhus stiinte naturale 1906

www.dacoromanica.ro 110

Tabela I (conlinuare)

Suma clieltuita Nr. Universi-Anii in care cu fiecare Numelcgipronumele Studiilc urmate tatea din :s-au acordat crt. stipend ii lei 1 bani

39 Such Petru Isloria Munchen, Berlin, Leipzig 1910 1911 1 800 40 Iuliu Enescu credit popular Darm- stadt 1910-1911 1 800 41 Adrian Ot oiu credit popular Darm- stadt 1910-1911 2 700 42 Aurel Esca credit popular Gratz 1911 4 700 43 Emil Maximilian bellearte 1913 3 000 44 Alexandru Borza stiinte naturale Buda- pesta, 1913 2 700 Breslau, Berlin 43 Petru Hetcou filologia Buda- 1913 1 800 pe.t a Total 191 096,39

Tabela (II) Fltind subientii c e'cvi.or meserLO roman! din 4u,1ro-Ung Iris penlru invaprca unor me.rrii in Emil 1819 1914

Numartil Anii Numartil Suma acordata Anii Suma acordata mescriasilor anual meseriasilor alma' lei

1879 12 2 450,06 1895 32 3 659 1880 52 4 120,10 1896 53 3 082.65 1897 101 5 771,95 1881 66 4 300,75 1898 88 3 818,50 1882 66 3 662,83 1899 88 3 992,80 1883 81 3 595,45 1900 56 3 873,15 1884 3 624,05 1901 72 2 835 1885 1902 61 3 000 4 000,45 1903 66 3 000 1886 52 3 729,79 1904 73 2 800 1887 34 3 259,91 1905 76 3 200 1888 44 3 571,75 1906 73 3 600 1907 76 3 000 1889 51 3 715,45 1908 112 3 400 1890 48 3 797,75 1909 3 400 1891 37 3 827,35 1910 3 600 1892 52 3 834,35 1911 :3 600 1912 3 500 1893 52 3 648,11 1913 3 500 1894 52 3 648.15 1914 3 400 70.033,05

www.dacoromanica.ro 111 Tabloul (III) prIlind ajutoarele orazionale acordate unor student' sleel'roniiini din monarkie de efitre Socletatca Transilaniapins la 1914., Anul in Suma cheltuita Nr. liniversi-care i s-a cu fiecare crt. Numele si pronumele Studiile urmate tatea din acordat stipendiul lei b

1 2 3 4 5 6 7

1 G. Toma dreptul Viena 1877 500 2 A. Dobes medicina Pesta 1 015

3 Oct. Blasian ,, Viena 1 1 000 4 I. Panfi lie politehnica Pf 1 200 5 Is. Iesan dreptul Cernauti 1882 400 6 Em. Popovici politehnica Viena 1883 325,10 7 Sofronic Comsa medicina Graz 1884 500

8 fon Pop 70 Viena 1 000,45 9 Nicolae Popescu artele Liege ,, 150 10 Lazar Vicol filosofia Cerniin ti 90 400 11 Alexandru Pop medicina Viena Pt 500

12 I.T. Mera 99 01 1885 400 13 George Barsan 90 250 14 Gh. Bogdan Duica litcrele Jena 1891 1 000 15 Florian Munteanu Budapesta1893,1895 500 16 Brindusan 1893 112 17 Iu lian Nestor 1894 150 18 Lazar Triteanu Brasov 1894,1895 351,50 19 Liviu Pandrea Cluj 1895 200 20 Alexandru Fodor medicina Viena , 400 21 George Moroianu sliinte poiitice ., 825,35 22 losif Schiopu Munchen 1896 750 23 Aurel Pop ingineria Zurich ., 350 24 D. Corvin ., Lipsca 300 23 Oct. Til lea politehnica Viena ., 300 26 Aurel Man u 7, 249,15 27 Lucian Borcea dreptul 99 28 Virgil Tacit IP 252,50 29 Florc a Bogdan in ginel ia 1897 312,85 30 Toma Cornea 412,85 31 Gh. Noaghea 4. 400 32 Em. Moceanu 1898 200 33 N. Maxim 77 100 31 G. Ocasianu 9, 300 35 Rom. Radu ,, 200 36 D. Zarnoveanu 1898 200

37 Gh. Moian PP 200 38 Em. Haticgan dreptul 90 200 39 Ion Comaniciu ingineria 1901 875 40 Letitia Rosca 1899 150 41 I.Giurgitt IP 300 42 Gh. Voda 100 43 Adrian Cristea ,, 700 44 Em. Surdu Pt 300 45 Ion Scurtu , 200 46 Al. I. Petrie 100 47 St. Bfirbuceanu ,, 600 48 Oct. Cernea 525 49 Domide Anton literele IP 200 50 Cosma Rusu 300 51 Ion Lupas iitorie 1905 250

www.dacoromanica.ro 112

(continuare) Anul In Suma cheltuitil Nr. Universi- care i s-a cu fiecare crt. Numele si pronumele Studiile urinate tatea din acordat stipendiul lei b

1 2 3 4 5 6 7

52 G. Al. Viciu 1905 550 53 Iuliu Dragon ,, 200 54 Die Minea 77 800 55 F. Nenciu 77 100 56 Ion Cristea ,, 79 57 Oct. Florea 77 340 58 Agnes L. Nastasi 77 1 200 59 Ion Soricu 1904 200 60 Ion Gavirus 77 475 61 Romulus Icma 77 200 62 Aurel Gheoja PP 300 63 Eug. Til lea 1903 400 64 Silviu Brinzeanu ,, 200 65 loan Binig 77 250 66 Al. Ganda le ,f 19 67 Paul Herteg 77 600 68 Ion Brtnzeu 9 9 400 69 Al. Bodea 1902 275 70 N. Cristea , 200 71 St. Gianu PP 100 72 Ana L. Bobora 1906 300 73 Rom. Millea ,. 150 74 Titu Crisan ,, 1 050 75 Emil Folea dreptul 1907 150 76 Iustin Iuga dreptul 77 150 77 V. Chindris ,. 325 78 Mircea Rusu Sirianu literele PP 500 79 Ioachim Tolciu dreptul PP 1 100 80 Maria Popea PP 200 81 Simion Ursu 1908 1 500 82 Coridan Stefan dreptul 800 83 Al. Munteanu 77 400 84 Aurel Muresanu ,9 600 85 Voicu Nitescu 77 150 86 Ioachim Sociu 77 1 900 87 Onisifor Ghibu literele PP 300 88 Emil Giurgiu PP 200 89 Al. Mcelaru 200 90 II. Noaghea 77 150 91 Victor Toma 77 60 92 I. Hatiegan medirina 1910 100 93 A. Timbus PP 94 A. Esca II 400 95 T. Hodos PP 600 96 I. Giurgiu PP 300 97 0. Popa Radu 77 ,. 98 Stoica Vasile ,, 1 200 99 Dan Popa Radu 1911 300 100 Petre Suciu 1912 900 101 Ulpiu Stefan 500 102 Nic. Comsa t7 300

www.dacoromanica.ro 113

(continuare) Anul in Suma cheltuita Nr. Universi- care i s-a Cu fiecare crt. Numele .i pronumele Studiile inmate tatea din acordat stipendiul lei b

1 2 3 4 5 6 7

103 Petre Vlad medicina 1912 600 104 Emilian Giurgiu ,, 300 105 Andrei Murean ,, ,, 106 Andrei Barcian ff f t

107 Adrian Otoiu t P 175 108 I. Popa Radu f 7 900

109 Emil Maximilian 97 800 110 Aron Cotrit clev f 7 300 111 roan Pruna 97 600 112 Tulin T. Savu 77 300 113 Vasile Dezmireanu 0 900 114 loan Metea 1913 500 115 E. Giurgiu 79 300

116 Ion Steer ,9 500 117 Eugen Cripn 77 550 118 T. Priwu ,, 150 119 Ilariu Reit 1914 1 000 120 M. Stefan ,, 300 121 Alexandru Pop 77 100 122 Alexandru Borza ,t. naturale 91 200 123 M. Blaga 300 Total 52 485,90

8 '. 3221 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro MESA JUL LUI V. I. LENIN CATRE MUNCITORII SI POPOARELE DIN AUSTRO-UNGARIA-2/3 NOIEM BRIE 1918

DE MIRON CONSTANTINESCU

Toarnna anului 1918 frontul intern al tarilor beligerante din cursul primului rdzboi mondial incepuse sd se prdbuseasca din cauza foa- metei a suferintelor nenumarate provocate de razboiul imperialist si sub impulsul ideilor si exemplului dat de Marea Revolutie Socialists din Octombrie. Criza generald a capitalismului izbucnise. Lupta maselor populare din tarile europene pentru a pune capat rAzboiului se intensified in torte tarile angajate in rdzboi si mai cu seams in tabara Puterilor Cen- trale. Intr-adevdr, la sfirsitul lui septembrie (22 septembrie 2 octom- brie1918)are loc rdscoala din Bulgaria, care a dus la, semnarea armistitiului dintre Bulgaria si Antantd, laSalonic. La 7 octombrie se desfasoaraConferinta din intreaga Germanie a gruparii revolutionare proletare Spartacus", care ia hotdriri importante privitoare la mersul miscdrii revolutionare din Germania. La 14 octombrie incepe greva generals politicd din Cehia si Moravia, care, pe lingd cererile economice, ridicd si revendicarea alcdtuirii unei Republici Cehoslovace ; la28octombrie, statul Cehoslovac ia fiintd prin procla,matia Comitetului national, iar la 30 octombrie Slovacia se uneste cu acest scat. Concomitent, se intensified si lupta slavilor din sud. In acelasi an, in ianuarie si iunie1918,an avut be sub conducerea elementelor revolutionare ale miscdrii muncitorestidoud greve generale in Austro-Ungaria, iar in februarie1918 rdscoala eroich a flotei militare din Adriaticd (Rotor). La27-29octombrie se produce rascoala flotei militare austro- ungare din Marea Adriaticd, (Pola) ; concomitent incepe demonstratia osta- silor croati din Rieka (Fiume), care se transformd intr-o mare rascoald a intregii populatii. La29octombrie Adunarea Nationals din Zagreb proclamd separarea de Austro-Ungaria si infiintarea statului independent al slove- STUD!' tOMUI 19, nr.1, p. 115-127,www.dacoromanica.ro 1955. 116 MIRON CONSTANT1NESCU 2

nilor, croatilor §i sirbilor, care se va uni la 1 decembrie 1918 cu Serbia. Concomitent, in 1917-1918, ia avint miscarea de eliberare si unificare nationals a romanilor din Transilvania, care se desfasoara tot mai amplu in toamna anului 1918 si atinge punctul culminant la 18 XI/1 XII 1918 prin Adunarea de la Alba-Iulia ce proclamd unirea cu Romania. La 30 31 octombrie se desfasoara lupte importante ale muncitorilor, atit la Viena, cit si la Budapesta ; demonstratiile revolutionare ale maselor due la prabusirea monarhiei austro-ungare ; apar (se nasc) sfaturile muncitorilor, taranilor si soldatilor (care se numesc in Austria Rate, iar in Un- garia Tandes). Guvernele Austriei si Ungariei, care la 28 octombrie se de- clarasera gata sd se supund, in orice conditii, semneaza la 4 si 13 noiembrie 1918 capitularea in fata Antantei. Se formeaza not guverne, atit in Austria, cit si in Ungaria. In acela§i Limp, la 29 octombrie, flota germane refuza sa iasa, in mare, iar la inceputul lui noiembrie 1918 bleep° revolutia in Germania, al carei semnal 1-a dat rascoala marinarilor din Kiel ; se formeaza soviete la Kiel, Bremen, Hamburg, Essen, KOln, Munchen, Cuxhaven, Ltibek, Rostok, Braunschweig, Schwerin, Dresda, Leipzig (intre 3 si 8 noiembrie 1918) ; in Bavaria este fasturnata monarhia si proclamata, republica (7-8 noiembrie 1918) ;la 7-8 noiembrie, gruparea revolutionare proletara Spartacus" cheama la rasturnarea monarhiei in Germania si la proclamarea republicii socialiste. La 9 noiembrie, in Germania este inlaturata monarhia si se instau- reaza republica burgheza ;la 12 noiembrie seinfiinteaza Republica Austria, iar la 16 noiembrie Republica Ungard. Noiembrie 1918 are o insemnatate deosebita si din punctul de vedere al aparitiei partidelor comuniste in aceste tari ; in aceasta luna ia nastere Partidul Comunist din Austria (3 noiembrie), se transforms gruparea Spartacus" in Uniunea Spartacus", premerghtoare aparitiei Partidului Comunist din Germania, si ia fiinta Partidul Comunist din Ungaria (20 noiembrie). Se fauresc astfel, in focul luptelor de class, state majore ale proletariatului revolutionar, care vor conduce in perioada urmatoare mirarile revolutionare in aceste republici ale Europei Centrale. * Situatia Romaniei in 1917-1918 era cit se poate de grea. Din cauza politicii guvernului Bratianu, care impinsese Romania in razboiul imperialist, edleind neutralitatea pe care o proclamase intre 1914 si 1916, precum si din cauza lipsei unor pregatiri economice si militare in aceasta privinta, peste 2/3 din teritoriul tarii era cotropit de armatele germane, austro- ungare si bulgare (intreaga Muntenie, Oltenie, Dobrogea si o parte din Moldova si Bucovina). insasi capitala tarii fusese cucerita in decembrie 1916 si se afla sub stdpinirea inamicului. Repercusiunea acestei situatii catastrofale in Transilvania a fost deosebit de grave. Contele Tisza, primul ministru al Ungariei, indata dupe ocuparea Bucurestilor a cerut condu- cerii Partidului National Roman din Transilvania, precum si altor fruntasi ai vietii politice romanesti, semnarea unei declaratii de complete capitu- lare politica in fata regimului austro-ungar. Militanti de seam& ai P.N.R. www.dacoromanica.ro 3 MESAJUL LUI V.I. LENIN DIN 2/3 NOIEMBRIE 1918 117 din Arad (V. Goldi§), Oradea (A. Lazar) §i Lugoj (V. Branisce) an refuzat sa semneze aceasta declaratie ru0noasa. In schimb, un numar de reprezentanti ai burgheziei §i mo0erimii ardelene, dintre care mentionam pe Theodor Mihali, Vasile Mangra, Ilie (Miron) Cristea, §i-au pus semnatura pe acest act josnic. Este necesar sa subliniem aid ea Partidul National Roman sau conducerea sa, ca organizafie, nu a fost angajata pe acest document ; chiar Theodor Mihali, fostul sprijinitor al planurilor grossosterreich- iste, autor al declaratiei din 30 iulie 1914 (declaratia de sprijinire a razboiului imperialist), n-a indraznit sa semneze adresa din ianuarie 1917 decit in numele sail personal, fara a mentiona titlul de pre§edinte al P.N.R. Aceasta exprima teama lui fata de opinia publica romaneasea, care, profund indurerata de participarea romanilor transilvaneni in razboi de partea Puterilor Centrale, ca §i de infringerea militara, a Romaniei, nu inceta sa spere intr-o reunire a tuturor romanilor intr-un stat national unit, In eliberarea §i unificarea romanilor. Dupa greva minerilor din Valea Jiului (mai-iulie 1916), care a dat semnalul luptei revolutionare din Transilvaniagreva eroica,i de mare rasunet in conditiile razboiului,dupa demonstratiile muncitore§ti de la 1 mai 1917, care an avut be in toate centrele industriale, dupa, demonstratia femeilor din Omorumic (cercul Deta, comitatul Timi0ilui) din iunie 1917, dupa a doua greva, generala a minerilor din Valea Jiului, care a avut loc in vara aeeluia0 an, mirarea muncitoreasca §i taraneasea is o amploare deosebita, in 1918 in Transilvania :greva muncitorilor din Banat i din regiunile miniere ale Transilvaniei (20 ianuarie) ; grevele muncitorilor de la Reita (21 ianuarie §i 29-30 ianuarie) ; greva generala a muncitorilor din Valea Jiului 0 Banat (iunie) ; grevele muncitorilor din Arad §i Oradea (31 octombrie) ; greva gencraliti din Timisoara (31 octombrie) ;rascoala taranilor din Ghertaniq §i Gataia-Timi§ Torontal (1 2 noiembrie) ; rascoale tarane§ti in comitatele Arad, Cojoena, Alba de Jos (3 noiembrie) ;mi§cari tarane§ti in 40 de comune din Cara§-Severin (intre 1i 7 noiembrie) ;rascoala a 180 de tarani din comuna Bircea Mare-Hunedoara (1decembrie). In toate eomitatelese organizeaza consilii rationale romane0iiconsilii ale muncitorilor. Sint ocupate anumite cazarmi §i depozite de munitii. In acela0 timp, pe teritoriul Romaniei se desfapira atit in zona ocupata de puterile centrale, cit §i in zona controlata de guvernul din Ia0, un proses de radicalizare a maselor. Agresiunea germana fusese oprita prin rezistenta eroica a osta0lor roman pe linia Oituz-Mara 0i-Maramti in vara lui 1917. Suferintele populatiei, provocate nu numai de lipsurile alimentare, de foamete, de lipsa de locuinte pentru cei in refugiu, ci 0 de bolile care secerau mii de oameni, an dus la radicalizarea maselor, la in- tensificarea luptei impotriva razboiului imperialist, pentru pace, libertate i pamint. Muncitorii s-au situat in fruntea luptei maselor prin greva ceferi§tilor din Moldova, qi a muncitorilor de la Arsenalul din Ia0 (decembrie 1917) ; greva generala a ceferi§tilor din Moldova (16 martie 1918) ; greva muncitorilor din intreprinderile militare din Moldova 0 a minerilor din Comane0i (2 aprilie 1918) ; o noua greva a ceferi§tilor din Moldova, a muncitorilor de la Arsenal §i Pirotehniei a muncitorilor din Bacausi

www.dacoromanica.ro 118 MIRON CONSTANTINESCU 4

Imprejurimi (4 mai 1918) ; in iunie si iulie continua lupta ceferistilor, a muncitorilor din Bacau, a tipografilor din Iasi, care culmineaza cu greva generals a ceferistilor din Iasi-Pascani-Birlad si cu miscari ale taranilor din nordul Moldovei. Chiar in zona ocupata a Romaniei, care se afla in puterea pum- nului de fier german", au Inc miscari si lupte, in care detasamentele avansate ale proletariatului si ale taranimii muncitoare an dat dovad'a de un deosebit curaj si barbatie. Astfel, la 26 martie 1917 se desfasoara o puternica demonstratie a femeilor muncitoare din Bucuresti, organizata de gru- parile revolutionare proletare ; la citeva zile dupe ce guvernul burghezo- mosierese al lui Al. Marghiloman a semnat pacea de la Bucuresti, care a fost un adevarat Diktat german, au fost impuscati la Giurgiu 100 de tarani revoltati impotriva trupelor de ocupatie germane. La 1 Mai 1918 an Inc demonstratii ale muncitorilor in Bucuresti si alte orase din zona ocupata, urmate de arestari ale manifestantilor. Ca protest, muncitorii din Bucuresti organizeaza la 17 iunie o demonstratie pentru eliberarea celor arestati eu prilejul zilei de 1 Mai; urmeaza in iulie grevele muncitorilor din portul Galati si ale petrolistilor din Valea Prahovei, iar in septembrie greva ceferistilor si metalurgistilor din Bucuresti. Grevele muncitorilor si luptele taranilor iau o amploare tot mai mare in lunile octombrie- noiembrie, culminind cu greva muncitorilor de la Regie-Bucuresti si cu actiunile taranilor care ataca depozitele de provizie ale nemtilor. La sfirsitul anului 1917 si in cursul anului 1918, elementele cele mai inaintate ale Partidulni Social-Democrat din Bucuresti, Ploiesti si alte centre, organizate in grupuri revolutionare, tree tot mai molt pe pozitii leniniste si se transforms in grupuri comuniste. In aeelasi timp, o parte a conducatorilor soeialisti de stinga au infiintat la Odesa un comitet de actiune social-democrat roman, care indruma activitatea comitetelor revolutionare ale muncitorilor si marinarilor roman evaeuati impreuna, cu intreprinderile in care lucrau la Odesa si Chilia Nona, sau care se aflau pe vasele din flota Dunarii si din flota Marii .Negre ; de asemenea, au luat legatura cu organizatiile P. C. (b) din Rusia. In ianuarie 1918, marinarii au inlaturat ofiterii reactionari de pe vase, an ales soviete si an trecut de partea revolutiei socialiste. Tot atunci se infiinteaza si un comitet militar revolutionar, in fruntea caruia se aflau Mihai Gheorghiu Bujor,Gheorghe Stroici din Galati si alti militanti revolutionari. Ziarul muncitoresc Lupta", condus de acestia, care aparea la Odesa, stria: ...Intreaga flota a Romaniei se alatura luptei revolutionare incepute... Asupra marinarilor nostri va ramine de-a pururi gloria de a fi facut primul pas spre o viatanoun ". De teama misearii revolutionare muncitor( sti si taran(sti din t Ara, euprinsi de ura fats de statul sovietic, guvernautii Romaniei au capitulat in primavara anului 1918 in fata imperialismului german si austro-ungar, semnind rusinosul tratat de la Buftea-Bucuresti (martie-mai 1918), In conditii cind se produsese o oarecare redresare a frontuIui romanesc, iar fenmnenele de descompunere incepusera sa apara in sinul armatei austro- ungare si cedeaza inamicului linia Carpatilor si Dobrogea, o mare parte

www.dacoromanica.ro 5 MESAJUL LUIV.I.LENINdin 2 3 NOIEMBRIE 1918 119 din produetia industrialdsi agricold a Romaniei, inspecial petrolul, cerealele, lemnul si altele. Clasele dominante ale Romaniei explicasera politica for din perioada 1916 1918 sustinind teza eliberarii Transilvaniei prin participarea Romaniei la razboiul imperialist. T_Tn irea Transilvaniei en veehea R wank, era o necesitate obiectivh dar nu cu inevitabilitate pe calea unui astfel de rhzboi, pdrasind deci calea reeomandata de Balcescu prin scrisoarea sa din 4 martie 1850: Cette revolution realiseel, it nous restait deux autres revolutions h faire : une revolution d'unitee rationale et, plus tard, d' independence rationale pour faire rentrer de cette maniere la nation dans la plenitude de ses droits nature's. Il est done evident, pour tons ceux qui comprennent quelque chose an progres et au developpement historique, que la revolution a venir ne se bornera pas h etre democratique et sociale, mais que, selon les tendances actuelles des idees dans toute 1'Europe et surtout parmi les Romans, elle se fera dans une des Unites nationales" 2. Deci cu peste jumatate de veac in urmd, eel mai de seamy dintre revolutionarii demoerati din Cara noastfa aratase calea revolutionarh democratied pe care era posibild si necesard. unificarea nationals. Burghezia romans din vechiul regat, devenith class dominanth, si reactionary, aliath cu marea mosierime retrograde, a pcir 'dsit aceasta' tale revolutionary demo- craticit a feiuririi unit eitii national,- pentru ca in momentul decisiv, de teama revolutiei socialiste, ss capituleze in fata imperialismului german si austro-ungar, semnind pacea" de la Buftea-Bueuresti. Doar o mare parte a burgheziei romane din Transilvania, ca urmare a situatiei sale specifice de clash exploatatoare, dar nu dontinantei (limitath in dezvoltarea, sa), a ramas mai multa vreme progresista' inainte de 1918 ; desi, prin pozitia sa de clasd, participa la exploatarea maselor, burghezia romans din aceastd parte a Orli, lovitdsi comprimatd de aristocratia si burghezia austriacilsi ungard, pdstrase uncle traditii burghezo-democratice. Adunarea de la Alba-Iulia la care an participat uriase mase de muncitori si thrani a rezolvat pentru totdeauna chestiunea Unirii Transilvaniei. Toamna anului 1918 in rasdritul Europei a insemnat o incordare puternic5, a fortelor revolutionare In lupta impotriva imperialismului, atit impotriva interventiei germane In Republica Sovietica, cit si a interventiei Antantei. La 2 septembrie 1918, Rusia Sovietied a fost declarath, prin hothrirea Comitetului Executiv Central al Sovietelor, tabhra military ; Armata Rosie, care se nhscuse in februarie, ajunsese In toamnd sa aibh aproape 1 000 000 de ostasi ; trecind la ofensivh, pe frontul de est (care era principalul front militar in acea perioadh), a zdrobit fortele unite ale legionarilor cehoslovaci si ale alb-gardistilor, orasele Kazau- Simbirsk si Samara an fost eliberate In septembrie-octombrie. In aeelasi timp, pe teritoriul ocupat de armatele germane Ucraina, Bielorusia, tinuturile baltice si Transcaucazia oamenii muncii in frunte cu eomunistii intensificau 1 N. Balcescu se refers la revolutia democratica din 1818-1849. 2 N. Balcescu, Oprre,vol. IV, Corespondente, Bucureti, Edit.Acad. R.P.R., 1963, p. 277-278.

www.dacoromanica.ro 120 MIRON CONSTANTINESCU f. actiunile de partizani, luptau pentru izgonirea interventionistilor germani. Comandamentul german era astfel nevoit sa trimit6 Impotriva partizanilor din raarit trupe pe care be retragea de pe frontul din vest ; acesta sl'abea mereu, deoarece intrase intr-un proces de disolutie internmultilaterara, ceea ce a permis armatelor Angliei, Frantei si S.U.A. sa Infringa, armata germang. ; guvernul german a fost silit sa ceara pace, iar la 11 noiembrie in padurea din Compiegne s-a semnat armistitiul intre Antanta, si Germania. Semnarea armistitiului a permis Antanteisa-siconcentreze fortele impotriva primului stat socialist al muncitorilori taranilor, impotriva Rusiei Sovietice. La 13 noiembrie 1918, Comitetul Executiv Central din Rusia a, declarat anulate toate stipulatiile tratatului de la Brest-Litovsk, confir- mindu-se astfel previziunea lui V. I. Lenin cg, tratatul de jaficotropire de la Brest-Litovsk era de scurtA duratA,. Anularea acestui tratat91prAbu- sirea ocupatiei germane a contribuit la un nou avint al luptei maselor ; $i -au Inceput activitatea guvernele sovietice din Ucraina, Bielorusia, Estonia, Letoniai Lituania. In acest Limp, sub loviturile date de Armata Rosie si de partizani, fortele militare germane si austriece au fost silite sa pafaseasca, Ucraina, Bielorusia¢1 TarileBaltice. Au fost zdrobitesidetasamentele contrarevolutionare uerainene, care fuseserg, organizate de cotropitori. La Inceputul lunii noiembrie 1918 si-a desfasurat lucrarile al VI-lea, Congres extraordinar pe intreaga Rusie al Sovietelor, care s-a adresat din nou guvernelor ce duceau razboilmpotriva Rusiei Sovietice, propunin- du-le a Inceala tratative de pace ; dar Antanta a respins aceste propuneri, intensificind interventia antisovietia91sprijinind in Siberia pe amiralul Kolceak, iar In sud pe Denikin. In fata acestei primejdii, Lenin a pus sarcina dezvoltarii Armatei Rosii piny la 3 000 000 de ostasi, iar la 30 noiembrie 1918 a fost treat Consiliul apararii muncitoresti-Varanesti. Sub conducerea Partidului Co- munist si a Consiliului Apararii, prin lupte grele desfasurate in tot cursul anilor 1918, 1919 .si 1920, interven.tionistiii contrarevolutia interna au fost Infrinti. Statul sovietic al muncitorilorsitaranilor a zdrobit astfel toate tentativele imperialistilor de a-1 sugruma si a iesit biruitor din aceastil grea Incercare. in aceste imprejurciri internationale este publicat la 3 noiembrie 1918 in Pravda" mesajul Comitetului Executiv Central din intreaga Rusie, at Consiliului comisarilor poporului Si at Sovietului din Illoscova care poporul muncitor at statului austro-ungar, mesaj de solidaritate internationala mun- citoreasclt semnat de V. I. Lenin, Iacov Sverdlov si L. Hamenev. Dam aici textul integral al acestui document pufin cunoscut : Chemarea Comitetului executiv central pe intreaga Rusie, a consiliului comisarilor poporului ci a sovietului de la iIoscova Mire poporut muncitor at statului austro-ungar Noi, rauncitorii, Varaniigisoldatii Rusiei, care ne preettim pentru arbalorirea primei aniverari a victoriei asupra mosierilor, capitalistilor, generalilor¢ibirocralilor, va trimitem salutul nostru featesc, dumnea-

www.dacoromanica.ro 7 MESAJUL LUI V. I. LENIN DIN 2/S NOIEMBRIE 1918 121 voastra, muncitorilor, taranilor zii soldatilor fostei monarhii austro-ungare, cu prilejul victoriei dobindite impotriva asupritorilor. Ne bate inima mai puternic aflind ca ati luat in mina cauza pacii, ca ati pa§it pe calea care duce la nimicirea vechii birocratii imperiale §i la alungarea lui Karol Habsburg, ea proelamati republica socialistsi infiintati consilii (soviete) ale deputatilor, muncitorilor §i soldatilor. Salutam aceste consilii care vor define mane puterea. Va, salutam pe dumneavoastra, care ati scuturat jugul oprimarii nationale. Trimitem salutul nostru popoarelor fostei monarhii austro-ungare cu prilejul eliberarii for de sub birocratia imperials §i regala, neagra-galbena, austriaca. Sintem profund convin§i ca muncitorii, soldatiisitaranii Ungariei nu s-au eliberat de sub puterea birocratiei §i a capitalismului din Viena pentru a se rasa exploatati de mo§ierii, bancherii §i eapitali tii maghiari. Avem convingerea ferma, ca muncitorii §i taranii maghiari se vor rafui cu capitali§tii maghiari §i guvernul maghiar va fi guvernul muncitorilor, soldatilor .i taranilor maghiari. Sintem ferm convini ca curajoii§icinstitii muncitori cehi nu au scuturat jugul Imparatului din Viena pentru a se rasa inelati de burghezia ceha, condusa de Kramarj, §i ca politica for sa, fie condusasimai departe de bancheri, in frunte en Preiss. Credem in mod ferm ca muncitorii ,i soldatii germani ai Austriei nu au rasturnat tronul Habsburgilor, Imparatii Austro-Ungariei, pentru a se supune imparatului Germaniei, familiei Hohenzollern §i nu s-au ridicat la lupta ca in locul vechii puteri sa accepte pe grumazul for pe alde Weisskirchner, Wolffi alti reprezentanti ai burgheziei austriece. Avem profunda convingere ca taranii roman, care au scuturat jugul magnatilor maghiari, nu vor deveni servitorii boierilor, avocatilor §i popilor rusini 3[ruteni]. Avem profunda, convingere ca in cazul chid muncitorii, soldatii §i taranii germani, cehi, croati, unguri, sloveni vor lua puterea in mlinile forgi vor duce piny la capat opera de eliberare nationals, ei vor incheia atunci alianta frateasca a popoarelor libere §i cu forte unite id vor Invinge pe capitali§ti. Muncitorii Infometati din Viena vor primi pline din partea taranilor maghiari, carora le vor da produsul muncii lor. Muncitorii cehi vor vedea in curind ea mo§ierii §i chiaburii nu refuza piinea numai muncitorilor germani, cii muncitorilor cehi ; ei vor intelege ea, chez4ia victoriei nu consta in alianta cu propria for burghezie nationals, ci In alianta cu proletariatul tuturor natiunilor care traiese in Austria. Pentru ca victoria sa fie defi- nitivkmuncitorii tuturor prior trebuie s5, se uneasca in vederea luptei comune, impotriva capitalismului mondial. Muncitorii, taranii Eli soldatii Austro-Ungariei nu vor tolera ca burghezia forst -iinhame la carul capitalului anglo-american. Burghezia ceha, maghiara, germana, care ieri se caciulea Inc 5, in fata Habsburgilor, care ieri se tira In fata Hohenzol- lernilor, acum striga : Traiasca Wilson !" Capitalul american, pentru a

3 Yn textul rus jenpernat cooemozoit anacntu, vol. III, Moscova, Edit. politica, 1964, p. 505, nu e romani", ca In traclucerea maghiara, ci rusini" (ruteni"). Este probabil ca mesajul sa se refere In special la situatia romanilor din Maramures 1i mai ales din Bucovina.

www.dacoromanica.ro 122 MIRON CONSTANTINESCU 8 ajuta aceasta inselatorie, va promite piine, not Insspunem muncitorilor, taranilor si soldatilor germani, cehi, maghiari, croati si sloveni : Capitalul american, francez, englez este in aeeeasi masura dusman al clasei muncitoare, ca si capitalul german. In cazul cind capitalul american, englez, francez va fi victorios in razboi, vá va constringe nu numai la plata datoriilor de razboi contractate de burghezie, ci Ira va impune si despa- guiri uriase. Capitalul american, englez, francez duce in prezent un razboi vinovat, criminal impotriva muncitorilor si taranilor din Rusia, pentru a-i constringe sa plateasca datoriile de razboi ale burgheziei ruse si ale tar ismului. Acesta este ajutorul dat de capitalul american in locul piinii promise. Capitalul american n-a putut oferi piine muncitorilor italieni nici atunci ein 1 i-a pus sa-si verse singele pentru interesele sale proprii. Numai muncitorii rusi va pot acorda ajutor si piine, muncitorii rusi care au luat puterea in miinile for si care, dupa o lupta de un an, an infiintat Armata Rosie, care a alungat banditii alb-gardisti din regiunile bogate in grille. Munci- torii rusi vor avea piine si pentru ei si pentru dumneavoastra, in cazul cind cu puteri unite vom impiedeca victoria capitalului anglo-american. Avem convingerea ferma :proletarii austrieci si maghiari inteleg ca nu se pot increde in fabricantii, bancherii, generalii din nici o tara, si ea masele muncitoare se pot elibera numai pe calea revolutiei proletare internationale. Revolutia proletara a si invins in Rusia si se apropie de victorie in Austria. Va chemam sa va uniti cu muncitorii, soldatii si taranii rusi. La alianta noastra vor adera muncitorii din toate tarile si cu puteri unite vom asigura victoria maselor muncitoare asupra capitalului minjit de singele celor saraci. Muncitorii, soldatii si taranii Rusiei au aparat timp de un an singuri, prin lupte grele, puterea proletariatului. Ei asteapta ajutor din partea fratilor for din Europa occidentals si acest ajutor va veni. Voi ati pasit pe calea revolutiei. Continuati sa merge ti en curaj pe acest drum, spre victorie. Traiased libertatea popoarelor Austriei,a maghiarilor,cehilor, slovenilor si rutenilor ! Traiased sovietele de deputati ai muncitorilor, soldatilor si taranilor din Amstro-Ungaria ! Tritiasea alianta dintre sovietele Austro-Ungariei, traiasca alianta de lupta dintre sovietele Austro-Ungariei si Sovietele Rusiei ! 4. In numele consiliului comisarilor poporului, V. Ulianov (Lenin) In numele comitetului executiv central pe intreaga Rusie, I. Sverdlov In numele Comitetului Executiv al Sovietului din Moscova, L. Kamenev" Mesajul lui Lenin a fost transmis si prin radiograms ; in felul acesta socialistii de stinga, care se numeau in Ungaria socialisti revolutionari, an luat eunostinta de acest mesaj si an cerut publicarea lui printr-un 4 Textul este tradus initial din Lenin Magyarorszagrol, Budapesta, 1954, p. 41-46, §i colational cu textul ills din jetzpembs cooemcnoil macmu, vol.III, Moscova, 1964.

www.dacoromanica.ro 9 MESAJUL LUI V. I. LENIN DIN 2/3 NOIEMBRIE 1918 123 manifest adresat muncitorilor, soldatilor §i tuturor cetatenilor. Social4tii revolutionari5 demasca guvernul Karolyi, care, de§i afirma ca a inlaturat diplomatia secrets, nu publicase textul mesajului. Pretindem sa fie de indatei adus la cunostinta opiniei publice in textul sau integral ! Sa se termine cu combinatiile secrete. Vrem sa ne hotarim singuri soarta ! Vrem o societate socialistd". Cu aceasta se incheie manifestul socialitilor revolutionari maghiari din 16 noiembrie 1918 6. Patru zile mai tirziu, la 20 noiembrie 1918, Nepszava",ziarulsocialist,comunica, telegrama guvernului sovietic-rus catre popoarele Austro-Ungariei, insotind-o de o scurta prezentare cu precizari din partea guvernului maghiar : intr-adevar, in 10 sau 11 noiembrie a sosit o telegrama fulger cu caracter propagandistic sub semnatura Comitetului Executiv al Sovietelor Muncitorilor, Taranilor §i Soldatilor ru0". In continuare, guvernul Se seuza ci,ffind ocupat cu multe alte probleme, nu a facut public continutul telegramei ; in realitate nu numai partidele burgheze din guvern, dar chiar conducerea Partidului Social-Democrat a retinut gi impiedicat publicarea telegramei. Weltner Jakab, in lucrarea sa Revolutie, bolsevism, emigratie, aparuta la Budapesta in 1929, recunoa§te : N-am voit sa comunic telegrama prin «Nepszava », pentru ca §tiam ce influents tulburatoare va avea data muncitorii chinuiti in aceste timpuri de criza o vor citi" 7. Sub presiunea maselor populare;,;ia socialiktilor revolutionari, guvernul, prin agentia sa politica de press, publiek textul mesajului, afirmind ca redd textul integral. In aeela§i timp se anunta ca, la cererea Guvernului Sovitic textul a fost transmis mai departe la Zagreb §i Praga. Comparind versiunea publicata de Nepszava" (guvernul maghiar) cu tea originals publicata de Pravda", eonstatam anumite diferente. Unele provin din simple parafrazari, altele lima au o semnificatie ideologies *i politica. Formularea precisa din mesajul publicat in Pravda" privitoare la muncitorii germanii cehi ei vor intelege ea chezas,da victoriei nu consta in alianta cu propria for burghezie nationals, ci in alianta en proletariatul tuturor natiunilor care traiesc in Austria" nu este redata exact in comunicatul guvernului maghiar, ci printr-o parafrazare cu greu de inteles §i defeetuoasa. Muneitorii tuturor natiunilor din Austria vor trai experienta de a vedea ea toti capitali§tii natiunilor din Austria se vor uni impotriva fori vor intelege ca asigurarea victoriei for consta nu in aliante sporadice cu burghezia, ci in unirea muncitorilor tuturor natiunilor din Austria" ; s-a introdus aici c}lvintul Szorvcingos, care inseamna spo- radic-razlet", ceea ce diminueaza preeiziaf,isensul textului soviet-ie. In fraza uncle se vorbe§te despre razboiul pe care capitali§tii englezi, francezi §i americani 11 due impotriva Rusiei Sovietice, lipse0e caracteri- zarea razboiului ca Winos nedrept, grqit, vinovat.

5 Revai Iozsef, Korvin Olio, Sallai Imre, Masolygo Antal si al(ii ; social-dcmocrati de stinga erau Landler Jeno, Szanto Bela, Nislor Ulicorghe, Kunfi Zsigmond etc. Documental305 din 16 noiembrie 1918, publicat In vol. V, A magyar Munkitsmozgalom Itirlinelelekvalogalottdolcumentumai (Documente alesedinistoriamisc6riirnuncitoresti maghiare), p. 345. 7 Ibidem, p. 347.

www.dacoromanica.ro 124 MIRON CONSTANTINESCU 10

In schimb, in textul comunicat de Nepszava" sint o seams de adau- giri, dintre care amintim pe cele care au o anumita semnificatie. In dou'a locuri s-a adaugat, alaturi de Austria, si Ungaria, spre pilda in pasajul Revolutia proletard a si invins in Rusia si se apropie de victorie in Austria si Ungaria". In trei locuri unde se vorbeste de popoarele exploatate au fost adau- gati si romanii ; este mai semnificativ pasajul sintem convinsi ca dace muncitorii, soldatii si taranii germani, maghiari, cehi, roman, polonezi si sloveni vor lua puterea in mlinile lor, data se vor afla aici liberi de orice asuprire, atunci vor gasi calea si modalitatea sa incheie alianta frateasca a maselor muncitoare pentru a dobori cu forte unite capitalismul". Intere- sant e faptul ca apare cuvintul itt, care inseamna aici". La sfirsitul mesajului, formularea Traiasea libertatea popoarelor Austriei, a maghiarilor, cehilor, slovenilor si rutenilor" a fost inlocuita cu lozinca Traiasca popoarele Ungariei, Cehiei, Austriei germane, slovacii, Romaniei si slavii de Sud". Cu toata neconcordanta gramaticala, aceasta lozinca se refers atit la popoarele unor tari (Ungaria, Cehia, Austria germane, Romania), cit si la popoare ca slovacii sau slavii de sud, denumite direct. Lipsesc insa rutenii (ucrainienii). Este interesant faptul ea a fost adaugata in text Romania, dar lipseste Serbia. In fine, s-au introdus la sfirsit doua, lozinci care nu exists in textul sovietic : Traiasca, revolutia mondiala !", Traiasca, Republica Sovietica mondiala !". Adaugarea acestor lozinci la incheierea mesajului urmarea probabilsa subliniezecaracterul asa-zispropagandistic"al mesajului carein general are un ton destul de sobru. Am mentionat aceste diferente pentru ca ele exprima uncle opinii sau tendinte care se manifestau in simil guvernului maghiar in legatura Cu acest mesaj. Ziarul socialist Nepszava" din 20 noiembrie, care publics acest mesaj in versiunea data de guvernul maghiar, it insoteste de un scurt comentariu, din care rezulta, sprijinul pe care-1 da guvernul Karolyi Mihaly, intrucit in imprejurarile date nu considers necesar si viabil un guvern muncito- rese-taranesc. In fond, se observe aid adversitatea social-democratilor de dreapta, care au inspirat comentariul, fall de ideea dictaturii proletariatului. Textul german al documentului este publicat de Eva Priester 8, dupe Pravda", deci dupe versiunea originals sovietic6, dar en uncle mici lacuue. Nu este cazul sa-1 analizam aici pentru ea textul este o redare aproape fidela a celui in limbaroot.

In legatura cu acest mesaj al lei Lenin se poarta astazi* uncle discutii ; de aceea mi se pare necesara o analiza exacta a continutului ideologic si politic al documentului. Dupe cum rezulta din lectura documentului, acesta 8 Eva Priester, Karze Geschichle Osterreichs, Viena, 1949, p. 589-591. * 1964.

www.dacoromanica.ro it MESAJUL LUI V.I. LENIN DIN 2/3 NOIEMBRIE 1918 125

Incepe printr-un inflacarat saint din partea, muncitorilor, taranilor si soldatilor Rusiei care muncitorii, taranii si soldatii fostei monarhii austro- ungare, cu prilejul victories dobindite impotriva asupritorilor:dinastia Habsburgilor, birocratia imperials si regala. In acelasi time, mesajul saluta infiintarea consiliilor muncitoresti, taranesti si soldatesti, exprimindu-se increderea ca. acestea vor sti sa preiaputerea si sa instaureze republica socialists. Dupa consemnarea acestor mars rezultate ale revolutiei, mesajul se refers in patru alineate la situatia din Ungaria, Cehia, Austria germana si Transilvania, prevenind pe muncitorii, taranii si soldatii din Ungaria sa nu se lase exploatati de mosierii, bancherii si capitalistii maghiari ; pe cura- josii si cinstitii muncitori cehi sa nu se lase inselati de burghezia ceha condusa de Kramarj si Preiss ; pe muncitorii si soldatii germani ai Austriei sa nu accepte jugul bancherilor si al capitalistilor ; pe taranii romani din Transilvania care au scuturat jugul magnatilor maghiari sa nu devina slu- gile boierilor, popilor si avocatilor ruteni. Referindu-se apoi la muncitorii, taranii si soldatii germani, cehi, croati, unguri, sloveni, se arata in continuare ea avem profunda convingere ea in cazul cind muncitorii, taranii si soldatii, germani, cehi, croati, unguri, sloveni vor lua puterea in miinile for si vor duce pins la capat opera de eliberare nationald (subl. ns. 31.C.), ei vor incheia atunci aliantaIra- teasca, a popoarelor libere si cu forte unite vor invinge pe capitalist". Deci aceste cinci pasaje evidentiaza, urmatoarele idei : a) necesitatea continuarii revolutiei si trecerii de la sarcinile des'avirsirii revolutiei burghezo-democratice lasarcinile revolutiei socialiste ; b) necesitatea preluarii puterii de care muncitori, soldati si tarani si ducerii pink la capat a operei de eliberare nationals ; c) dupa ce aceasta opera va fi infaptuita, se va putea incheia alianta frateasca a popoarelor libere, care sa duck lupta cu capitalismul. Mesajul nu precizeaza forma acestei aliante ; cl) In enumerarea natiunilor din ultimul pasaj (germani, cehi, croati, unguri si sloveni), sint in mod premeditat lasati deoparte sirbii, romanii, rutenii si italienii ; aici nu poate fi vorba de o scapare sau de o lacuna. Singura explicate valabila nu poate fi decit aceea ca italienii, romanii, ucrainienii si sirbii aveau in afara granitelor fostei monarhii state rationale la care puteau adera. Ne referim la Italia, Romania, Serbia, Rusia Sovietica, iar in curind urma sk-si inceapa activitatea guvernul Ucrainei sovietice. Respectind dreptul de autodeterminare a natiunilor piny la separarea de stat, drept formulat de Lenin, mesajul n-a vrut sa anticipeze solutio- narea problemei unificarii nationale a acestor popoare. In continuare, mesajul dezvolta aceste idei si sustine necesitatea infratirii muncitorilor germani si muncitorilor cehi si subliniaza necesitatea unirii muncitorilor tuturor tarilor in lupta comuna impotriva capitalismului. Pasajul burgheziile ceha, maghiara, germana, care ieri se caciuleau Inca in fata Habsburgilor, care ieri se tirau Inca in fata Hohenzollernilor, acum striga« Traiasca Wilson ! »(Versiunea guvernului maghiar a arlawfat « Traiasca LloydGeorge !Traiasca Clemenceau ! »)"este www.dacoromanica.ro 126 M I RON CONSTANTINESCU 12 valabil gi pentru o bung, parte a burgheziei romanesti, care mula vreme s-a ploconit in fata Habsburgilor si Hohenzollernilor, iar in 1918 striga prin numeroasele sale organe de presg, Traiasca Wilson !". In mod repetat, mesajul demasca rolul inselator al capitalismului tOrilor din Antant6,, american, englez, francez, care, promitind pline celor infometati (pe care n-o poate da nici propriilor aliati italieni), urmareste organizarea unei interventii a cit mai multe state impotriva Rusiei Sovietice. In opozitie cu aceasta, documentul subliniaza rolul muncitorilor rusi care au luat puterea in miinile fori rolul Armatei Rosii care izgoneste pe eotro- pitori : Avem convingerea ferma :proletarii austrieci si maghiari inteleg Ca nu se pot increde in fabricantii, bancherii, generalii din nici o tarsqi cs masele muncitoare se pot elibera numai pe calea revolutiei proletare internationale. Revolutia proletarO, a si invins in Rusia si se apropie de vietorie in Austria. VO", chemam ss vg, uniti cu muncitorii, soldatiii taranii rusi". Se subliniaza" faptul ca muncitorii, soldatiii taranii Rusiei au apA- rat timp de un an singuri dictatura, proletariatului si ca ei asteapta acum (1918) sprijinul fratilor for din restul Europei. Mentionam, de asemenea, concluzia mesajului : Ali pasit pe calea revolutiei, continuati sa mergeti cu curaj pe acest drum, spre vietorie". Analiza minutioasa a acestui document din 2/3 noiembrie 1918 duce la concluzia, c6 el nu tontine nici un pasaj care sg, facg obiectii la intemeierea sau des5,virsirea statelor nationale din Europa Centrala, sau de sud-est, nici o recomandare de a iraiinta pe ruinele Imperiului habsburgic vreun stat federativ, nici macar o federatie de state. Dimpotrivg, o grija deose- bitA pentru respectarea dreptului de autodeterminare al natiunilor, pentru preluarea puterii in fieeare stat national de catre proletariat in alianta en ti fanimea muncitoare, pentru solidaritatea internationalA a celor ce muncesc, pentru alianta statelor socialiste si democratice.

0 ultima problems : cum se explica faptul ea in nici una din editiile operelor lui Lenin nu figureaza acest mesaj ? Raspunsul autorizat la aceasta intrebare poate fi dat de Institutul de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. din Moscova. Noi putem formula aici o ipoteza : mesajul este semnat de Lenin in numele Consiliului Comisarilor Poporului si de Sverd- lov in numele Comitetului Executiv Central pe intreaga Rusie, deci este un document oficial al Puterii Sovietice. Este posibil ca elsA,fifost intocmit de un colectiv, pe baza unor indicatii ale lui V. I.Lenin, si sa fi fost supus spre semnare conducatorilor StatuluiSovietic. Iata ce ne spune in aceasta privint5, rubrics Date din vista si activitatea lui V. I. Lenin" 9 din ultimo, editie aOperelor complete : La 2 noiembrie Lenin prezideaza Consiliul Comisarilor Poporului ;is cuvintul in legaturA cu

9 V. 1. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 37 (iulie 1918 martie 1919), Moscova, 1963, p. 704. www.dacoromanica.ro 13 MESAJUL LUI V.1. LENIN DIN 2/3 NOIEMBRIE 1918 127 chemarea extraordinara, a Comitetului Executiv Centralsia Consiliului Comisarilor Poporului eatre oamenii muncii din Austro-Ungaria" ;nu se arata mai arnanuntit in ce a constat cuvintarea. De asemenea, in recent aparuta culegere Decretele pitterii sovietice (vol. III), se precizeaza : La §edinta Consiliului Comisarilor Poporului din 2 noiembrie V. I. Lenin a prezentat o propunere extraordinary (in afara de ordinea de zi) de a trimite o chemare (un apel) in numele Comitetului Executiv Central §i al Consiliului Comisarilor Poporului catre muneitorii austrieci ; s-ahart- rit sa fie insarcinat V. I. Lenin sa semneze chemarea in numele Consiliului Comisarilor Poporului"10. Initiativa>1i Elulsint Clare ; nu putein preciza Inc a pe redactorul sau reda ctorii documentului. Mesajul are, cu Coate acestea, o insemnatate deosebita pentru istoria mi§carii muncitore0i internationale, pentru istoria tarilor din Europa Centrala, inclusiv Cara noastra, §i pentru cunoa§terea politicii externe a statului sovietic din 1918-1919.

10 jespenzbe coeemcnoti macinu, vol. III,p. 306. www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro VIA T A T IIN T IF IC A

AL XII-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE STIINTE ISTORICE Viena, 29 august 5 septembrie 1965

La fiecare cinci ani, istoricii obisnuiesc sa treaca In revistd, In cadrul unui congres international, stadiul cercetarilor lor. Ultimul dintre acestea (Stockholm, 1960) a hotarlt sitse acorde orasului Viena cinstea de a fi gazda celui de-al XII-lea Congres. De buna pregatire a acestui congres a avut a se ocupa Biroul comitetului international de stiinte istorice, condus de regretatul istoric H. F. Schmid (Austria), jar dupa moartea acestuia de catre A. A. Guber (U. R. S. S.), Impreuna cu secretarul general M. Francois (Franta). Biroul C. I. S. H. a stabilit Inca din 1963, dupa consultarea tuturor comitetelor nationale, temele ce urmau a fi dezbatute la congres sj Impartirea for pe sectii, desemnlnd totodata pe raportori si coraportori. Astfel, s-a decis Impartirea lucrarilor congresului In patru sectii, sj anume : sectia I Marile teme", sectia a II-a Istoria continentelor", sectia a III-a Organisme internationale afiliate si comisii" sj sectia a IV-a Metodologie si istorie cronologica". Pentru usurarea clezbaterilor, s-a hotarlt ca rapoartele sj corapoartele sa nu se citeasca la congres, ci sa fie tiparite cu ajutorul financiar al U. N. E. S. C. 0. In patru volume (cite unul de sectie) ; acestea urmau a fi trimise tuturor istoricilor care achitasera taxele de Inscriere. Dupd congres, rezumatele tuturor interventiilor delegatilor vor aparea Intr-un al cincilea volum. Pentru consolidarea colaborarii Internationale a istoricilor, Biroul comitetului international de stiinte istorice a recoman- dat ca unele rapoarte sa fie elaborate de specialisti din diferite tart. Este regretabil lnsa ca bunele intentii ale Biroului C. I. S. H. nu s-au putut totdeauna realiza. Int/rzierea In predarea unor rapoarte a facut ca volumele sä parvina delegatilor doar cu o luna Inainte de congres, sau Inajunul deschiderii lucrarilor. Unele rapoarte n-au ajuns In timp util pentru a fi tiparite caz mai free- vent In cadrul sectiei a III-a, unde textele rapoartelor sj corapoarlelor au Post deseori citite In sedintele de lucru. De asemenea, din motive fie subjective, fie obiective, nu totdeauna raportorul a tinut seama de materialele complementare trimise de alti istorici, desemnati pentru a colabora la reali7area rapoartelor sj corapoartelor. Tematica celor patru volume actele congresului a oglindit intentia organizatorilor tie a aborda o sfera cit mai larga de probleme. Este suficient sa amintim ca aria for mergea de la problemele coloni7arii miceniene la cele ale civilizatiei mezo-americane sj -de la istoriografia mongols la problemele luptei de eliberare a popoarelor de sub [jugul colonial. Ceea ce se remarcd Insa imediat, dind nota caracteristica acestui congres, este atentia acordata problemelor legate de actualitate si de gindirea istorica, care pasioneaza pe cercetatori (Acculturatia", Decoloni-

ST UDII, 10I71111 19, DT.1, p. 129www.dacoromanica.ro154, 1966. 9 c. 3227 130 VIATA STIINTIFICA 2 zarea", Nationalism si internationalism", Federalism $i state federale In istorie", Prohlemele politice ale primului$icelui de-al doilea razboi mondial" etc.). Desigur eh stabilirea celor sase mari teme" hotarlte de B. C. I. S. H. este poate, in unele cazuri, discutabila. Ne putem astfel intreba daca Toleranta religioashsiereziile In epoca moderna" se situeazh chiar printre primele sase probleme ale istoriografiei mondiale, mai ales daca avem In vcdereInse1iunele teme deosebit de interesante dezbatute In cadrul celorlalte sectii ale congresului. Comitetul national al istoricilor romani a urmarit indeaproape pregatirea celui de-al XII-lea Congres. Sarcinile trasate istoricilor romani de B. C. I. S. H. s-au realizat la timpul cuvenit, si anume : raportul Mi1cleri fdroneVi fn cenlrultisud-estul Europei din secolul at XV-lea pfna In secolul at XX-lea a fost intocmit de Stefan Pascu In colaborare cu istoricii sovietici V. V. Mavrodin, B. F. Porsnev,I.G. Antelava ;Constantin Daicoviciu, Andrei Oteteasi Emil Petrovici au participat la tema Geneza statelor medievale In Europa centrala, al carei raportor a fost Frantitek Graus (Cehoslovacia) ; totodata, Emil Condurachi a elaborat un coraport la problema Accultu- ratiei, Victor Cherestesiu la terra Nationalism $i internationalism, Dimitrie D. Rocca, la Evolulie qi revolu fie In istoria universald, Petre Constantinescu-IasiLadislau Banyai Ia Parliciparea claselor populare (mdse ,i cadre) la mi§cdrile nationale de independen(d In Orient qi Occident. De asemenea s-au mai trimis secretariatului general al congresului4unor raportori o serie de materiale documentare referitoare la istoria tariff noastre. Raportul si corapoartele au fost publicate fie in actele congresului, fie In Nouvelles Etudes d'Histoire" sau in Revue Roumaine d'Histoire". Comitetul national al istoricilor din Romania a hotarit sa se editeze pentru acest congres un volum special, Nouvelles Etudes d'Histoire (III) §i un numar din Revue Roumaine d'Histoire" (nr. 3,1965), care sh cuprinda rezultatele cele mai de seama doblndite de istoriografia romaneasca intre Congresul de la Stockholm $i cel de la Viena. Aceste lucrAri au fost editate la timp si au putut fi oferite congresistilor de la Viena datorita grijii$iperseverentei unei comisii speciale numite de Sectia de stiinte istorice a Academiei 1i a aparatului redactional de la Revue Rou- maine d'Histoire". Prin grija Editurii Academiei, s-a trimis de asemenea la Viena un numar important de publicatii de specialitate, care au alcatuit standul roil-II:Mese la expozitia cartli de istorie, deschisa In cladirea Universitatii unde s-a tinut congresul. Pe tot timpul functionarii sale, standul nostru s-a bucurat de atentia4interesul unui mare numar de congresisti. La Incheierea congresului, cartile an fost oferite institutiilor de specialitate din tara gazda. Pentru a face fath sarcinilor multiple pe care le punea un astfel de congres, Academia Re- publicii Socialiste Romania, Ministerul InvAlAmIntului $i Institutul de istorie a partidului au hothrit sa trimita la Viena o delegatie de 32 de persoane, la care s-au adaugat 18 cercetatori ple- cati pe cont propriu si care au participat In majoritate la discutiile congresului ;aceasta a reprezentat cea mai importanta delegatie trimish vreodata de statul nostru la un congres stiintific international. La Viena s-au Intrunit 2 500 de participantl, delegati din 42 de tari. Este cea mai !argil participare de pins; acum Ia un congres international de istorie. Delegatiile cele mai numeroase le-au avut : Franta, 325 de persoane ; Anglia si Italia cite 300 ; istoricii germani din R. F. G. si R. D. G., 350 ; S. U. A., 130. Delegatii numeroase au avut de asemenea Cehoslovacia, Ungaria, U. R. S. S., Polonia, nemaivorbind, binelnteles, de tara gazda. In ajunul deschiderii congresului, la 28 august, a avut loc prima sedinth a AdunArii Gene- rale a C. I. S. H., care reprezinta comitetul de conducere al acestei asociatii internationale, format din cite un delegat titular si unul supleant al fiecarui membru component al C. I. S. H. S-au ascultat darile de searna ale secretarului general Michel Francois 1i ale trezorierului L. Junod ;

www.dacoromanica.ro 3 VIATA STIINTIFICA 131

s-a aprobat noul birou, alegindu-se un nou presedinte si doi not membri ai biroului ; s-a admix intrarea In C. I. S. H. a comitetului istoricilor din Cuba si a Asociatiei de studii sud-est europene. Sedinta inaugurals a Congresului a avut loc la Opera din Viena. Congresistii au fost salu- tati de presedintele Congresului, F. Engel-Janosi, care a fost, conform traditiei, presedintele comitetului national al tarii gazde, de reprezentantul U. N. E. S. C. 0., de primarul orasului Viena, de ministrul instructiunii publice, iar Presedintele Republicii, Franz Jonas, a rostit cuvintul de deschidere a congresului. In cadru] sedintei inaugurale din 29 august, unii sefi de delegatii au prezentat lucrarile elaborate in mod special pentru congres. Alaturi de reprezentanlii din Bulgaria, Franta, Italia, Iugoslavia, Japonia si Ungaria, Petre Constantinescu-Iasi, presedintele Comitetului national al istoricilor din Romania, a prezentat lucrarile pregatite de istoricii romani. A doua zi, congresulsi-ainceput lucrarile in salile Universitatii din Viena, care tocmai isi sarbatorise 600 de ani de existents.

Cele case marl teme puse in discutia celui de-al X II-lea Congres international de stiinte istorice au stirnit interesul deosebit al congresistilor. Tema privitoare la acculturatie" a Mut obiectul unui raport si al mai multor corapoarte si a suscitat discutii vii si interesante. Conceptul de acculturatie" si metodologia sa s-au raspindit mai intens In unele cercuri antropologice si sociologice, indeosebi dupa cel de-al doilea razboi mondial. Potrivit conceptiei si metodologiei acestei scoli, acculturatia" ar reprezenta influenta si efectul exercitat in domeniul culturii de t Arne dezvoltate, exportatoare de cultura acculturante", asupra tarilor mai putin dezvoltate, importatoare de culturil, acculturate". Intentia adeptilor acestei scoli de a cerceta raporturile culturale dintre popoare de-a lungul istoriei din acest unghi de vedere au fost comhatute, de pe pozitii ideologice si cu intensitati deosebite, de istoricii care au luat in discu tie problemele de acculturatie", si in primul rind de raportori si coraportori. Astfel, Alphonse Dupront, in raportul De l'acculturation Isi exprima dezacordul fats de pecetea neocolonialists" si caracterul abstract al studiilor de acculturatie, iar Henri van Effen- terre, in coraportul Acculturation et Hisloire ancienne, face rezerve in ceea ce privestc posibilitatca aplicarii la relatiile de cultura din antichitate a ideilor privitoare la acculturatie, careia ii si prefers notiunea, oglindind o interactiune culturala, de osmoza culturala". La fel si David B. Quinn, in coraportul Exploration and the expansion of Europe, prefers termenul de explorare" in domeniul relatiilor culturale, privit insa din unghiul de vedere al superioritatii europene. Si ceilalti coraportori au scos In evidcnta chiar daca unii din ei au pornit de in notiunea de acculturatie, Inteleasa Insa ca un contact cultural In sens Iarg ca de-a lungul istoriei raporturile In domeniul cultural Intre diferite tad si popoare trebuie analizate si apreciatc, ca forme de manifestare si consecinte, in functie de conditiile istorice concrete. Astfel, Emil Condurachi, in coraportul La Mer Noire carrefour des civilisations dans l' Antiquite, a subliniat caracterul bi- valent al civilizatiilor pontice antice, Intelese ca o sinteza profunda si originals, rezultata din Intrepatrunderea vechilor traditii locale cu influentele asiaticegrecestl, romane sau bizantine. De asemenea, Enver Ziya Karal, in coraportul L'accuituration : Orient et Occident apres l'appuri- lion de l' Islam, §i Claude Callen, In coraportul Problemes d'acculturation dans le domaine de l' Islam, au scos In evidenta Intrepatrunderea si influenta reciproca a civilizatiilor mai vechi locale, islamice si occidentale In secolele VIXX. In sfirsit, Georges Balandier a dezvaluit in coraportul salt Le royaume de Congo et l'acculturation ratee ca patrunderea civilizatiei europene in Congo s-a facut pe calea violentei si a abuzurilor din timpul ocuparii si colonizarii acestei tari. In cursul dezbaterilor, deosebit de animate, delegatii romani au adus precizari si puncle de vedere cu privire la conceptul si metodologia acculturatiei" si la problema contactelor intre

www.dacoromanica.ro 132 VIATA STI1NTIFICA 4 popoare In domeniul culturii. Astfel Constantin Daicoviciu a subliniat caracterul impropriu al termenului de acculturatie", iar Ion Nestor a propus intelegerea lui in sens de contactegi transmisii culturale. Totodata, C. Daicoviciu a aratat ca fenomenul acculturatiei nu -li gaseste aplicarea la conditiile antichitatii. Emil Condurachi a reliefat necesitatea de a se studia receptarea giconsecintele influentelor culturale in functie de dezvoltarea fortelor de productie din mediul In care are loc Intrepatrunderea culturale. Rolul important al arheologiei $i totodata realizarile arheologiei romanestipentru cunoalterea raporturilor dintre dezvoltarea economico- socialasisuprastructura ideologica au fost prezentate de Emil Condurachi si Ion Nestor. Mai multi dintre delegatii romani au Infatisat aspectele esentiale ale influentei grecesti romane exercitate in mijlocul populatiei daco-getice si ale raporturilor dintre daco-romani si slavi (Con- stantin Daicoviciu, Emil Condurachi, Ion Nestor, M. Macrea). La tema La tolerance religieuse et les heresies a l'epoque moderne", dupe o Introduction, apartinind lui E. G. Rupp, au fost prezentate urmatoarele rapoarte : Der englische Kongregatio- nalismus (Independentismus) und das radikale deutsche Tiluferium,de Martin Schmidt ;Die englischen Independenten und die deutschen Sekten in der 2. Halite des 17 Jahrhunderts, de Gerhard Schilfert ; Der Toleranzbegriff in der osterreichischen Kirchenpolitik, de Erika Weinzierl-Fischer ; Minorias israelitas en el Occidenle europeo durante la edad moderna de J. Caro Baroja ; La riforma cattolica nell' Italia moderna prima del Sillabo, de Mario Themelly ; The English reformation and religious tolerance, de A. G. Dickens. Rapoartele prezentate, deli nu au fost consacrate unora dintre cele mai importante aspecte ale temei, au vadit o tendinta mai pronuntata de a lua In discutie, paralel cu analiza conceptului de toleranta $i a aplicarii lui,bazele economico-sociale generatoare ale unor atare curente, pozitie evidenta In raportul lui G. Schilfert gi, in parte, in cel al lui M. Themelly. Dintre delegatii romani Carol Giillner a prezentat o interventie comuna cu $t. Pascu la raportul lui E. \Veinzierl- Fischer, aducind importante precizari in ceea ce priveste definirea politicii religioase duse de Habsburgi In Transilvania in secolele XVI XIX : folosirea oricaror mijloace pentru a asigura predominanta confesiunii catolice si, In functie de considerente tactice, toleranta" fats de celelalte confesiuni recunoscute" :calvina, luteranaslunitarians, din rindul carora a ramas exclus, ca si mai inainte, ortodoxismul, confesiunea romanilor, care reprezentau majoritatea absolute a populatiei Transilvaniei. Amplul raport at prof. Hans Kohn, Nationalism and Internationalism in the nineteenth and twentieth centuries caruia Ii erau alaturate don& corapoarte cel al lui Leo Valiani Le correnti poliliche italiane e la dissoluzione dell' Austria-Ungheria (1914 - 1918), §i cel al lui Victor Cheres- tesiu Die internazionale Bedeutung der Revolution des Jahns 1848 , a constituit una din temele principale ale congresului, viu discutata In prezenta a citorva sute de congresisti. Autorul raportului a Incercat sa abordeze tema atit din punctul de vedere al evolutiei istorice a celor doua notiuni nationalism si internationalism , cit $i din punctul de vedere al unei interpretari generalizante. Dace In cea dintii privinta raportul principal a reulit sa elaboreze o lucrare interesanta$idocumentata, In privinta interpretarii, raportul prezenta deficienteinsuficienta con- sistentasilintifica. Data Bind Insemnatatea problemei, a fost firesc sa se inregistreze un mare numar de interventii, acestea cifrindu-se la citeva zeci. Cei ce au luat cuvIntul s-au referit Indeosebi la raportul lui Hans Kohn, altii insa au dezbatut problemele ridicate de cele (Iona corapoarte : destramarea Austro-Ungariei irevolutia din 1848 In Europa. Istoricii romani au facut patru interventii orate si au depus In scris alte doua. Semnalind calitatile, dar totodata constatind deficientele raportului principal izvorite mai ales din pozitia ideologica idealists a autorului sau , interventiile romanesti au adus contributii teoretice, casiuncle date concrete ce nu fusesera Mate in considerare de raportori sau coraportori. Ion Popescu-Puturi a discutat notiunile de patriotism

www.dacoromanica.ro 5 VIATA $T11NTIFICA 133 socialist $i internationalism socialist, ca $i trasaturile natiunii socialiste, prilej de a reliefa cuceririle din ultimele decenii ale poporului roman. Miron Constantinescu a analizat continutul notiu- nilor de nationalism $i internationalism, a staruit asupra cauzelor $i a momentului de aparitie a natiunii moderne caasupra problemei componentei de clash inegale a natiunilor ; totodata a prezentat corelatia dintre lupta de eliberare nationalagirevolutia burghezo-democratica. Aspec- tele evolutive ale nationalismului, importanta $1 locul luptei de eliberare national - colonials in epoca actuala au lost laturi ale temei abordate Indeosebi de Ladislau Banyai. Alte interventii ale istoricilor romani s-au referit la formarea natiunii romane $i la dezvoltarea ideii nationale In Romania in cursul perioadei de ascensiune a capitalismului (Dan Berindei), ca $i la unele probleme legate de corapoartele privind revolutia burghezo-democraticd din 1848 (Valerian Popovici), on curentele politice din Romania $i aspecte ale luptei poporului roman pentru desavirsirea unitatii sale nationale in perioada primului razboi mondial (Ion GheorghiusiVasile Netea). Viu dezbatuta a fost3itema Les classes dirigeantes de l'Antiquite aux temps modernes", In cadrul careia s-au prezentat o serie de rapoartegicorapoarte : Roberto Andreotti, Introduzione; Franz Kiechle, Eunornia and Oligarchie; Roberto Andreotti, La nobilitas" come centro della scoria romana; Gerd Tellenbach, Einleitung ; Gerd Tellenbach, Zur Erforschung des hoclunittelal- terlichen Adels (9-12 Jahrhundert) ; K. B. Mc. Farlane, The English Nobility in the later Middle Ages; Albert Goodwin, Introduction. General problems and the diversity of European nobilites in the modern period; Luigi Bulferetti, Nobilta subalpina e patriziato genovese net sec. XV II ; Albert Goodwin, The social structure and economic and political attitudes of the French Nobility in the eighteenth century ; Albert Goodwin, The landed aristocracy as a governing class in XIX century Britain; Branislav Djurdjev : Stdnde, Klassen and die Revolution in der Geschichte. Printre interventii s-au Inregistrat cele ale istoricilor romani Emil Condurachi31Eugen Stanescu. Cel dintli a pus In discutie rolul nobilimii italice inainte de cucerirea romans, a insistat asupra raporturilor dintre latifundiariinobletea aulica In primele veacuri ale primului mileniu al e. n.sia explicat evolutia spre formele caracteristice evului mediu prin transformarile petrecute In economia latifundiilor, proces Intirziat doar de noile elemente etnice, mai ales germane, patrun- se In provinciile occidentale ale imperiului. Eugen Stanescu a dezbatut problema notiunii de clase-stari" definite in mod just ca o realitate istorica concrete $i nu doar ca un instrument operational de sortare $i clasificare" $i a cautat sa elucideze raportul dintre clase81stari in lune- tie de perioada istorica $i de spatiul geografic, insistlnd in mod deosebit asupra sud-estului Europei. 0 tema interesanta a fost cea intitulata Structures sociales et litteratures aux XIXe el. XXe siecles". In $edinta au fost dezbatute doua rapoarte, cel al istoricilor sovietici L. V. Cerepnin $i P. V. Palievskipcel al istoricului francez Fr. Furet, primul intitulat Structure de la societe et questions du developpement de la litterature russe-au XIX' et au XXe siecles $i al doilea Litteralure et sociele en France au XVIII' siecle ; La Librairie du Royaume de France an XVIII' siecle. Tema a prilejuit o analiza large a problemei puse In discutie, la care au participat istorici din diferite taxi. Dintre istoricii romani a facut o interventie Dan Berindei. In interventie s-a abordat problema corelatiei dintre literaturagiviata socials, s-a analizat valoarea operelor literare considerate drept cele mai umane" izvoare istorice s-a subliniat faptul ca In momentele de tranzitie de la o orinduire la alta literatura este legate intr-un mod mai strins de problemele sociale, exemplificindu-se aceasta prin literatura romaneascil din perioada de tranzitie de la mijlocul secolului trecut. Pentru a aniversa 150 de ani de la Congresul de la Viena, organizatorii an stabilit ca una din marile teme sa fie Bilan du Monde en 1815". Tema a fost incredintata istoricilor francezi, care prin cinci rapoarte au analizat urmatoarele aspecte ale revolutiei franceze $i ale perioadei napoleoniene : Marcel Reinhard, Bilan demographique de l'Europe 1789-1815; Ernest Labrousse, Elements d'un bilan economique: la croissance dans la guerre; Jacques Gode

www.dacoromanica.ro 134 VIATA STIINTIFICA 6

chot, Bilan polilique et institutionel; Albert Soboul, Esquisse d'un bilan social (Jalons pour un programme de recherche); Louis Trenard, Bilan ideologique. Fresca prezentata de istoricii francezi a provocat, desigur, numeroase interventii si a dat nastere uneia dintre cele mai fructuoase dezbateri a congresului. Dacd unii istorici au apreciat ca se exagerase influenta ideilor franceze asupra culturii mondiale in 1815, altii au reprosat rapor- torilor o insuficienta analiza a aspectelor politico-sociale ale razboaielor napoleoniene. In cadrul interventiilor delegatilor romani, Andrei Otetea a reliefat lnalta tinuta stiintifica a rapoartelor prezentate, alit prin forma for deosebit de atragatoare, cit mai ales prin vastitatea faptelor cercetate si prezentate. In acelasi timp, la discutia raportului lui Louis Trenard, A. Otetea a contestat teza acestuia ca In jurul anului 1815 fortele care In Imperiul otoman aveau un cuvint de spus ar fi fost dominate de probleme religioase. Ca un exemplu, istoricul roman a aratat ca deli Eteria a Imbracat aparent si o haina religioasa, ea a Post de fapt o miscare politica Indreptata impotriva dominatiei otomane. Pe de alts parte, A. Otetea a aratat ca, deli Principatele dunarene n-au avut un contact direct cu armatele republicane st napoleoniene, purtatoare ale ideologiei revolutiei franceze, aceasta a avut un puternic rasunet In aceste tars, numeroase documente, memorii, proiecte de constitutii etc. fiind marturia incontestabila ca principiile de libertate, egalitate si de suveranitate nationals au rascolit profund viata politica si au Intarit din punct de vedere ideologic miscarea nationals. La rindul sau, $t. Pascu a adus unele completari si corectari utile la raportul demografic al lui Marcel Reinhard, dezbatind Indeosebi situatia din principatul autonom al Transilvaniei si problemele specifice populatiei romanesti din aceasta tars, In perioada analizata. Intervenind la raportul lui E. Labrousse, Camil Muresan a aratat, printre altele, ca razboaiele napoleoniene si Indeosebi blocusul continental au stimulat In Transilvania comertul, mai ales cel de tranzit, si au dus la crearea unei not ramuri industriale : cea a zaharului, intr-o perioada In care ponderea industrial devenea tot mai importanta In economia acestei tars. La rindul sau, discutind rapoartele lui A. Soboul si J. Godeehot, 'Vladimir Hanga s-a referit la influenta ideilor revolutiei franceze si a epocii napoleoniene in tarile romane. Delegatul roman a exemplificat aceasta teza prin diverse memorii-program si proiecte de organizare de stat ale epocii : proclamatia lui Tudor Vladimirescu de la Pades, memoriul carbunarilor, redactat In 1822, conjuratia confederative" a lui Leonte Radu din 1839 etc. Istoria continentelor a reprezentat o preocupare de seams a congresului, care a dezbatut In aceasta privinta In sectia a II-a §ase rapoarte referitoare la : relatiile religioase ale Europei, Asici si Africii in evul mediu ; Extremul Orient ; izvoarele istoriei Africii negre ; vechile civilizatii americans ; structura politico - administrative spaniola si nationalitatile din America Centrals si de Sud si problema deosebit de importanta a decolonizarii. La aceasta din urma tema, istoricii sovietici A. G. Guber si A. F. Miller au prezentat un raport intitulat Changements poliliques et economiques dans les pays d' Asie et d'Afrique au XXe siecle. In cadrul discutiilor, foarte animate, n-au Iipsit voci care au lncercat sa reabiliteze fortele coloniale, cautind sa gaseasca inerite" acestora In stabilirea hazel culturale sau chiar economice a acestor tari. Dar aceste Incercari au ramas cu totul izolate in ansamblul interventiilor care au aratat cit de indreptatita este lupta de eliberare a popoarelor coloniale. Miron Constantinescu a intervenit in cadrul dezbaterilor reliefind ideile not ale raportului, Indeosebi cu privire la periodizare si la rolul hotarltor al Marii Revolutii Socialiste din Rusia. Totodata, a cerut ca rolul atribuit revolutiei chineze in procesul de eliberare si de lupta impotriva colonialismului sa fie accentuat, data fiind importanta deosebita a smulgerii Chinei din lagarul imperialist. In continuare, a dezbatut problema diferentei calitative dintre diversele forme de lupta anticoloniala si a subliniat Indeosebi insemnatatea pe care o are lupta armata, In cadrul procesului general de decolonizare.

www.dacoromanica.ro 7 VIATA STIINTIFICA 135

Activitatea comisiilor si organismelor internationale ale eftror dezbateri s-au tinut pentru prima oath In cadrul congresului a atras atentia unanima a congresistilor si a fost deosebit de fructuoasa, atit in privinta rezultatului discutillor,cit si a stringerii legaturilor istoricilor din diferite taxi In cadrul unor preocupari specializate. La lucrarile Asociatiei Internationale de studii bizantine, In cadrul temei Bizantul In gindirea istorica europeana Incepind cu secolul al XVII-lea", au fost prezentate rapoartele de istoriografie : Le siecle de l'erudition, de A. Pertusi ; Le siecle des lumieres, de A. Guillou ; Le XI Xe siecle du romantisme au nalionalisme, de D. Zakythinos ; Bizanz im europiiischen Geschichtsdenken des XX. Jahrhunderts, de H. Hunger ; Le point de vue des Slaves du Nord, de D. Obolensky ; Le point de vue des Slaves du Sud, de I. Dujcev ; Le point de vue des epigones, de D. Zakythinos. Participind la discutii, delegatul roman Alexandru Elian, referindu-se indeosebi la raportul lui Zakythinos privitor la istoriografia din secolul al XIX-lea, a adus not puncte de vedere in ceea ce priveste evolutia bizantinisticii si raporturile ei cu istoria medievala generals In secolul al XIX-lea si la Inceputul secolului al XX-lea si a relevat totodata contributia adusd in bizantinis- tica de marele istoric roman Nicolae lorga. Rodica Ciocan-Ivanescu a adus unele completari la raportul sau Les debuts des recherches byzantines en France a repogue du Grand Dessin (1598-1609) a carui discutare nu a mai avut loc, In urma modifithrii ordinii de zi a lucrarilor asociatiei. In cadrul Comisiei internationale de istorie economics, istorice Jacques Le Goff si Ruggiero Romano au Infalisat in raportul for Paysages et peuplement rural en Europe apres le XI-eme siecle, elementele constitutive care stau la baza neincetatei transformari a peisajului si populatiei rurale migratiunile de populatii, Indeosebi de la sat la oral, ducind la o pronuntata depopulare rurala, actinnea omului si a mijloacelor tehnice asupra satului in vederea ridicarii productiei agricole, influenta mestesugurilor si industriei urbane si a comertului din tre sat si oral asupra satului, raporturile dintre proprietarii funciari si tarani ca si metodele folosite de autori In cercetarile for. Participantii la dezbateri au remarcat unanim originalitatea metodei si complexitatea viziunii istorice a autorilor. Dintre delegatii roma ni, Stefan Steffinescu a informat despre metodologia cercetarilor romanesti privitoare la cunoasterea peisajului rural medieval din tilrile romane, iar Samuel Goldenberg a pus in discutie unele probleme referitoare la raporturile dintre sat si oral si in asa-zisa.criza a feudalismului din secolul al X IV-lea, urrnarite pe plan european. La lucrarile Federatiei internationale a societatilor si institutelor pentru studiul Renal- terii au fost prezentate referatele : Humanisme et reformation, de A. Dufour ; Genus vitae and Vocatio: Ideas of Work and Vocation in Humanist and Protestant Usage, de R. M. Douglas ; Zur Problemalik humanistischer Erziehungsschriften. Textforschung and Menschenbild, de Otto Her- ding: La pedagogie de Jean Sturm et son inspiration evangeligue (1507 1589), de Pierre Mesnard. Rapoartele, interesante prin problemele luate in discutie dar cercetate aproape numai prin prisma cornponen telor for spirituals, Indeosebi intelectuale si religioase, si insuficient legate de conditiile social-economice care le-au generat, au fost urmate de dezbateri fructuoase. Dintre participanti, delegatii romani au contribuit activ in discutiiFrancisc Pall s-a referit la problemele umanismului si reformei pe plan european, reliefind, de pilda, rolul aristocratiei si burgheziei italiene, strins legate prin interese de biserica catolica, si al dominatiei spaniole In crearea unor conditii nefavorabile raspindirii refortnei In Italia. De asemenea, Fr. Pall, precum si Carol &Miner, au infatisat aspecte caracteristice ale raspindirii umanismului si ref ormei iu Transilvania. In cadrul Comisiei pentru istoria adunarilor de stari, s-a dezba'tut raportul lui Emile Lousse Assemblees representatives et Taxation. Litre alti vorbitori, a luat cuvintul si Damaschin Mioc, care a prezentat rezultatele cercetarilor sale referitoare la atributiile de natura fiscala ale adunarilor de stari din Principatele Romane ; totodata, a dat informatii comisiei privind compozitia, convocarea, functionarea si indeplinirea hotaririlor adunarilor de stari din Tara Romaneasca si Moldova.

www.dacoromanica.ro 1 36 VIATA STIINTIFICA 8

Comisia internationald a istoriei misedrilor sociale:si a structurilor sociale a dezbatut raportul-sintezd al Denisel FauvelRouif, La participation des classes populaires (masses et cadres) aux mouvements nationaux d' independence en Orient et en Occident, la alcatuirea caruia a contribuit si Romania, printr-un raport Intocmit de Petre Constantinescu-Iasi si L. Banyai. Discutiile In jurul raportului s-au desfasurat pe continente, la fiecare continent prezentindu -se, In prealabil, un coraport. Tematica raportului sintezei a fost mull prea larga pentru a putea fi dezbAtutd Intr-o singurd zi. Ultima din cele cinci subteme, deli cea mai amplA, cu referire la Europa, a fost dezbd- tutii In mai putin de o ord si jumatate, din care expunerea referatului, fAcutd In limba francezd si In limba englezd, a consumat jumdtate din timp. Drept urmare, nu s-a dat cuvintul declt unui singur delegat din fiecare Ord reprezentatd. Din partea delegatiei romane a luat cuvintul P. Con- stantinescu-Iasi, iar D. Berindei$i -adepus interventia In scris. In cuvintul sat', P. Constanti- nescu-Iasi a stdruit asupra momentelor decisive ale formdrii si desavirsirii statului national roman independent : 1859 si 1918. Interventia a dat prilej autorului ei sa prezinte comisiei fortele sociale si evenimentele esenliale ale celor doud momente istorice amintite si sd sublinieze rolul de seam* pe care 1-au avut In Imprejurarile mentionate masele populace. Aceeasi comisie a consacrat o sedinta speciald discutdrii raportului lui A. Soboul, Descrip- tion et mesure dans rhistoire. Cu acest prilej, a luat cuvintul M. Constantinescu, care a semnalat folosirea metodelor sondajelor si analizelor cantitative In studiile de istorie sociald elaborate in Romania Incd Inaintea celui de-al doilea rdzboi mondial. Vorbitorul a mai ardtat cd dupd rdzboi, in conditiile not si In lumina conceptiei materialismului istoric, aceste metode au fost utilizate In mod variat si cu o tehnicd Imbogatitd. La lucrdrile Comisiei internationale de istorie ecleziasticd comparata an fost prezentate rapoartele Das religiose Leben im deutschen Sprachgebiet am Ende des 15. and am Ende des 16. Jahrhunderts, de Bernd Moeller, si La vie religieuse dans les pays de langue francaise a la fin du XV' et a la fin du XV le siecle, de Leon E. Halkin, In care insd transformArile suferite In viata religioasd au fost exclusiv explicate prin dezvoltarea spirituald-religioasd si intelectuald si prin schimbdrile care au avut loc In organizarea si structura bisericilor catolice si reformate. In inter - ventia sa, delegatul roman Ludovic Demeny, a ardtat, referindu-se la raportul prezentat de B. Moeller, ca fenomenele vietii religioase sint conditionate de nivelul diferit al dezvoltdrii economice, de ponderea sociald a claselor sau categoriilor sociale, de interesele si contradictiile for de claw si de particularitatile istorice concrete. Comisia internationald de istorie maritimd a dezbdtut urmatoarele rapoarte : Liaisons et concurrences des voles marilimes et des voles terrestres dans le commerce international depuis la fin du Mogen Age jusqu'au XI Xe siecle, coordonat de Jacques Heers, pe baza contributiilor lui J. C. Anene, W. E. Cheong, A. Jara, H. Kellenbenz, R. Manny, D. C. North, tratare a problemei pe plan istoric universal, La Revision du glossaire naulique de Jal, de Christiane Villain- Gandossi, Bibliographic de l'histoire des grandes routes maritimes, de Ch. Verlinden. Delegatii romani participant' la discutii au idea completdri interesante, In parte bazate pc materiale inedite, privitoare la interactiunea tailor comerciale terestre si maritime In comertul international din centrul si sud-estul Europei In secolele XIV XVII, cu speciald privire asupra r olului jucat de Virile rornane (Radii Manolescu, S. Goldenberg, Octavian Iliescu). Totodata, 0. Iliescu a sugerat editarea unui corpus al tuturor documentelor privitoare la traficul comercial de la gurile Dundrii din secolul al X III-lea pind in 1500, iar Nicolae Fotino, de asemenea, a propus si acest lucru a fost acceptat ca istoricii romani sa participe la elaborarea importantei lucrdri de sub Ingrijirea lui Ch. Verlinden, Bibliographic de l'histoire des grandes routes marilimes. Comisia inlernationald de istoria presei axat discultile pe raportul lui Giuliano Gaeta, L' influence des moyens de diffusion colective sur les evenements hisloriques et sur revolution politique,

www.dacoromanica.ro 9 VIATA STIINTIFICA 137 precumgipe doud comunicdri prezentate In sedintd : cea dintli a lui P. Th. Luykx, despre presa belgiand in 1848, si a doua a lui J. Godechot, despre scrisorile manuscrise de informatie politica. Dintre delegatii romani a participat la lucrarile comisiei D. Berindei, care a luat cuvintul la raportul general $i la cele cloud comunicari. In interventiile sale a analizat rolul social-politic al presei Inaintate in momentele de renasteri nationale", atribuind acesteia un rol de Indrumare si nu numai unul de informare. Totodatd, a prezentat presa din tarile romane de la mijlocul secolului al XIX-leatlndeosebi din 1848. Vorbitorul a mai semnalat scrisorile de informatie politicil adresate de cavalerul de Gentz lui Caragea si Gr. Ghica. La Comisia internationala de studii slave a fost discutatd tema Locul istoriei lumii slave $i a Europei orientate, in cadrul istoriei universale", pe baza comunicarilor prezentate de 0. Halecki, J. Macurek si Tvetkov, In care s-a subliniat necesitatea atit a cercetarii istoriei slavilor si a Europei rasaritene In strInsa legatura cu istoria universala, cit si a folosirit metodei comparate In istorie. In cadrul dezbaterilor, I. Nestor a subliniat necesitatea de a se deosebi In studierea istoriei slavilor diferitele etape istorice ale dezvoltarii tor, iar In privinta ariei for de raspindire, regiunile In care shit autohtoni, de cele In care an migrat mai tirziu si au intrat in contact cu alte populatii. In legatura cu problema continuitatii slavilor si a altor popoare rds- punzind prin aceastaiafirmatiei lui 0. Halecki caistoriografia romaneascd ar fi exagerat In problema continuitatii romanilor vorbitorul a subliniat caracterul stiintific al tezei privitoare a continuitatea romanilor la nord de Dunare, folosind date arheologiceistorice mai vechi $i ecente. La discutiile organizatorice ale comisiei a participat si St. Steranescu. Comisia internationald de demografie istorica si-a axat lucrarile pc dezbaterea raportului rui J. Krause Some economic consequances or migration, 1660 1850. In cadrul acestei comisii la luat cuvintul St. Pascu, care a prezentat In interventia sa problemele migratiunii interne Inauntrul granitelor semnallnd consecintele de ordin economic, social-politic $i cultural al lacestui tip de migratiuni ; totodata, intervenientul a expus caracteristicile migratiunilor peste hotare prin exemplificari din istoria Europei de est si sud-est. In Incheiere, St. Pascu a discutat problema vlrstei emigrantilortiIn legaturd cu ea, a cotei cresterii naturale In tarile unde acebtia migreaza. La lucrarile Asociatiei internationale de istoria dreptuluibiinstitutiilor au Post prezentate rapoartele L'organisation judiciaire et la justice administrative clans les royaumes hellenistiques et dans rEnipire romain, de H. Wolff ; Juges et savants en Europe, X II XV le siecles, de Mgr. Lefebvre ; Juges professionels et element populaire dans l'organisation judiciaire des Etats moderne depuis 1750, de B. Lesnodorsky ; Les facteurs de revolution de l'organisation judiciaire dans les pays de !'Extreme- Orient, de R. Ishii. La lucrarile acestei asociatii, din partea Romaniei a lual parte VI. Hanga. Comisia internatIonald penlru istoria Universitatilor a dezbAlut referatul Les Universites at les pouvoirs publics au Mayen Age at a la Renaissance, de Jacques Le Goff, cu o problematica complexasioriginals; iar In cadrul Institutului panamerican de geografie81istorie, a Post prezentat raportul The Emancipation of Latin America, de R. A. Humphreys si John Lynch. Tot in cadrul congresului si-au mai tinut de asemenea lucriirilesiComiletul international de stlinte onomastice, Comisia internationald de numismatics la care din partea Romanic; a participat 0. Iliescu Comisia internationala de iconografie, Istoricii pridurilorgiComisia internationald de istorie military comparatd.

Sectia a IV-a Metodologie0iistorie cronologica a dezbatut un complex de teme interesante, unele la nivelul marilor teme". www.dacoromanica.ro 138 VIATA STIINTIFICA 10

Raportul lui Louis Gottschalk, Projects and concepts of World History in the XX"' Century, a prilejuit autorului sau o trecere In revista a lucrarilor de acest fel $i o analiza a punctelor de vedere ale celor care 1-au Intocmit. Mihail Berza a prezentat, cu prilejul dezbaterii raportului, eforturilesirealizarile lui Nicolae Iorga In domeniul elaborarii istoriilor universale. Semnalind alentlei cele patru volume ale lucrarii lui N. Iorga Essai de synthese de l'histoire de l'humanite, M. Berza a staruit apoi Indeosebi asupra Istoriologiei umane, vasla opera pe care a inceput s-o Intreprinda N. Iorga in ultima parte a vietii sale. Vorbitorul a analizat conceptia pe care a avut-o In aceasta ultima lucrare a sa marele istoric roman. In interventia pe care a tinut-o la acelas raport, Florin Constantiniu a cerut sa se dea mai multa atentie contextului istoric in care lucrarile de istorie universals au fost elaborate, a analizat tipurile acestora, a semnalat importanta cres- cinda care se da in istoriile universale de pretutindeni studiului economiei si al claselor sociale, dupa cum a cerut renuntarea la punctul de vedere occidental-centrist In scrierea istoriei europene. Tema Evolutie $i revolutie In istoria universals" a fost prezentata atit In raportul lui Ernst Engelberg, Fragen der Evolution and Revolution in der Wellgeschichte, cit §i In coraportul lui D. D. Roca, Hegel ella revolution bourgeoise de France (1789-1791). In coraportul sau, delegatul roman a analizat evolutia contradictorie a conceptiilor filozofului german de in primirea Cu entuziasm a veltilor despre izbucnirea revolutiei franceze, chid el s-a silual pe pozitiile Inaintate, pozitive desigur In limitele idealismului german , la trecerea treptata pepozitiile conservatoare, reactionare, care au mers pina la repudierea de catre el a revolutiei. Yn cadrul dezbaterilor, istoricii romani Damian Hurezeanu si Vladimir Zaharescu au relevat claritatea cu care raportorul a descris trasaturile generale ale revolutiei si evolutiei In societate si au exemplificat trasaturile particulare ale revolutiei prin descrierea caracteristicilor speci- ficului revolutiei burghezo-democratice si ale revolutiei democrat-populare In Romania. Intr-o interventie depusa anterior In scris la secretariatul congresului, M. Cons tantinescu a abordat problema deosebirilor dintre revolutia burghezo-democratica din tarile romane si cele din alte taxi, dezvoltind teza ca aceste deosebiri slut de exemplificat In functie de structura diferila de class a natiunilor, de caracterul inegal al dezvoltarii tor, ceea ce duce la diferentlerea altor caractere secundare ; aceste conditii diferite, a aratat delegatul roman, determine aparitia particularitatilor istorice ale miscarii nationale 1i ale procesului de formare a natiunilor burgheze. La aceeasi tema, Gh. Zane a trimis secretariatului congresului interventia scrisa Concepfia istorica a lui N. Bat- cescu. Raportul lui Robert A. Kann, Federalism and the federal Stale in history, a prilejuit o vie dezbatere, desfasurata In prezenta unui mare numar de congresisti. Discutiile au fost orientate atit In directia teoriei, cit si In aceea a prezentarii datelor concrete referitoare la tema luata In dezbatere. In interventia sa, delegatul roman M. Conslantinescu a precizat adevaratul sens istoric al federalismului, a prezentat, analizindu-le critic, proiecte de federatii ale unor tari din sud-estul Europei In secolele al XIX-lea $i al XX-lea 1i a staruit in mod deosebit asupra proiectului Austriei Mari al lui Aurel C. Popovici. La rindul sau, D. Berindei a prezentat evolutia pro- Memel in acelasi spatiu geografic In prima jumatale a secolultd al XIX-lea 1i a supus analizei proiectul lui I. Maiorescu si cal at lui N. Balcescu. Raportul istoricilor sovietici M. V. Necikina, V. T. Pasuto $i E. B. Cernyak, Evolution of historical thought in the middle of the XXIh century, a slirnit un interes deosebit In rindurile participantilor la congres, dat fiind ca In raport se abordau probleme de filozofie a istoriei. Lulnd cuvintul, C. Daicoviciu a pledat pentru gasirea unui limbaj comun Intre istorici si a aratat ca numai interpretarea materialists a dezvoltarii societatii omenelti poate oferi istoricilor de pretu- t indeni un teren prielnic muncii ]or. In continuarea interventiei, C. Daicoviciu a cerut elaborarea unui limbaj istoric comun, ca $i a unei periodizari unaniin acceptate, fare a se cadea Insa in gre- seala uniformizarii si a nediferentierii. De asemenea a sustinut, in incheierea cuvintului sau, ideea

www.dacoromanica.ro 11 VIATA STIINTIFICA 139 colabordrii multilaterale a istoricilor din toate tarile, In vederea rezolvdrii problemelor celor mai complexe ale istoriei umanitdtii. In interventia pe care a facut-o la acelasi raport, E. Stanescu a discutat problema relativitatii cunoasterii istorice, pe care a raportat-o la mijloacele de informare. Vorbitorul a cerut o reexaminare a problemei clasificArii izvoarelor istorice si a propus im- pArtirea izvoarelor istorice in cloud marl clase :cea a izvoarelor istorice spontanesicea a izvoarelor istorice volitionale. Raportul Antiguite el Christianisme, prezentat de Jean-Remy Palanque, care, din complexe- le probleme ale temei, a pus In discutie numai clteva raspindirea crestinismului, relatiile dintre Occident si Orient, raporturile dintre statul roman 1i biserica crestind , a dat naltere unor dezbateri interesante, la care delegatii romani au adus contributii Insemnate. Pornind de la uncle constatari discutabile ale raportului, Em. Condurachi a argumentat convingAtor cd deosebirile religioase dintre Occident $i Orient se datoresc, in esentd, accentudrii inegalitatii dezvoltdrii economicesisociale dintre partite apusenerasAritene ale imperiului. In ceea ce priveste punerea in discutie a rolului avut de creltinisin in declinul $i prdbusirea Imperiului roman de apus, atit C. Daicoviciu, cit si Em. Condurachi au aratat cd acest proces nu se datorelte crestinismului, care, din secolul al IV-lea, devenind religie oficiala, avea, dimpotriva, menirea de a consolida statul, ci unor profunde cauze social-economiceIipolitico-militare. Totodatd, C. Daicoviciu si M. Macrea au facut cunoscute noile realizdrisipuncte de vedere ale istoriografiei romanesti din ultimii ani In privinta rdspindirii crestinismului in fosta provincie Dacia roman(' in secolele IVVI. Deosebit de important a fost referatul Les debuts des Etats du Mogen Age en Europe Cen- Irate, coordonat de FranlAek Graus pe baza materialelor redactate de C. Daicoviciu, G. Labuda, A. OteteasiEm. Petrovici, in care s-au schitat etapele formariiottrdsaturile caracteristice ale statelor feudale din Europa Centrald (Polonia, Cehia, Austria, Ungaria, tarile romane), proces la baza cdruia a stat cristalizarea relatiilor feudale. Raportul a fost completat, in vederea preci- zdrii si detalierii unor probleme expuse prea succint, prin cloud corapoarte ale istoricilor romani. In coraportul La formation du peuple roumain et de sa langue, prezentat de C. Daicoviciu si Em. Petrovici, s-a subliniat cd poporulsiIhnba romans s-au format in ultimele secole ale mileniului I e.n., In spatiul de la nord de Dundrea de Jos, avind ca teritoriu-nucleu regiunile de coline si de munte ale vechii provincii Dacia. Coraportul La formation des Etats liodaux roumains, prezentat de A. Otetea, a infatisat procesul formarii statelor feudale in cele trei tari romane ca un proces unitar, desfdsurat pe intregul teritoriu al tdrii noastre, in strinsd legiiturd cu dezvoltarea relatiilor feudale in secolele X XIV. La dezbateri, referindu-se la uncle afirmatii facute In cursul discutiilor privitoare la coral- nuitatea unor populatii din Europa Centrald, I. Nestor a aratat, In lumina unor not descoperiri arheologice, cd nu se poate sustine existenta unei continuitati a hunilor, avarilor si maghiarilor sau a unor populatii slave in bazinul Dundrii mijlocii. Expunerile privitoare la formarea statelor feudale din Europa Central(' au provocat interventia polemic(' a lui 0. Halecki, care a sustinut cu argumente neconvingatoare cd acest proces n-ar fi o urmare a aparitiei relatiilor feudale, ci a rdspindirii crestinistnului, prezentat ca factor determinant al formarii noilor state. La referatul Moglichkeiten der Weiterenentivicklung der Diplomatik im Rahmen der histori- schen Medidoistik, de Jindfick Sebanek, a luat cuvintul, printre alti participanti, si Fr. Pall, care a scos in evident(' caracterul triplu al dezvoltbrii scrisului medieval pe teritoriul tarii noastre latin, chirilic $i grec realizdrile obtinute In domeniul editdrii corpusului de documente privind istoria Romaniei si al studiilor, aferente lui, de stiinte auxiliare ale istoriei. Tema Bazele economice $i sociale ale absolutisinului" a fdcut obiectul mai multor rapoarte. In raportul general Les fondements economigues et sociaux de l'absolutisme de Erik Molnar, autorul, luind ca exemplu Franta In secolele XV XVIII, a definit absolutismul ca un regim politic www.dacoromanica.ro 140 VIATA STIINTIFICA 12

In care, In conditiile echilibrului relativ dintre nobilime1iburghezie, puterea politica este exer- citatd efectiv de care suveran, In principal In interesul nobilimii1iIn parte al burgheziei. Alte rapoarte s-au referit la unele aspecte particulare ale bazelor economice si sociale si ale politicii economice a absolutismului (rapoartele Probleme der Merkantilismusforschung, de Hermann Kellenhenz, $i Die Anfange der Industrie und der Staatsfinanzen Osterreichs im 18. Jahrhundert, de Hanns Leo Mikoletzky) sau la posibilitatea influentarii absolutismului european de catre eel otoman (raportul Das Problem der Vorbildhaftigkeit des liirkischen Staatswesens im 16. und 17. Jahrhundert und sein Einfluss auf den europaischen Absolutismus, de Hans Sturmberger). Printre delegatii romani participanti la dezbateri, Dumitru BerlescusiL. Demeny au adus contributii intercsante la problema unei mai bune cunoasteri a absolutismului In privinta trasaturilor sale generale, subliniind totodata necesitatea cercetarii, In perspectiva evolutiei istorice, a politicii economice a absolutismului de sprijinire a dezvoltarii manufacturilor, ceea ce adus, In chip obiectiv, la intarirea burgheziei, ca si a problemei contradictiilor dintre nobilime si burghezie $i din sinul nobilimii. Fr. Pall a discutat posibilitatea redusa a influentarii absolutismului european de catre despotismul otoman, datorita conditiilor istorice deosebite In care s-a dezvoltat fiecare41posibilitatea largirii bazei documentare a problemei prin folosirea, 'rare altele, a lucrarilor hibliografice romanesti privitoare Ia turd In secolul al XVI-lea. In referatul colectiv Mouvements paysans dans le Centre et le Sud-Est de l'Europe du XV -au XX siecle, redactat de St. Pascu, In colaborare cu V. V. Mavrodin, B. F. Porsnev, I. G. Antelava, s-au sintetizat organic, Intr-o viziune de ansamblu, trasaturile generale si aspectele particulare ale problemei gi s-a prezentat printr-o rezolvare judicioasa, din punct de vedere teritorial 1i cro- nologic, imensul material documentar privitor Ia miscarile taranesti din Wile romane, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Rusia europeana, fugoslavia, Bulgaria, Albania, GreciaIiTurcia europeana In perioada cuprinsa intre izbucnirea razboiului taranesc husit din 1419 si primul razboi mondial. Numerosi participanti la dezbateri an remarcat meritele referatului si au adus completari, indeosebi privitoare la miscarile taranesti din tam de provenienta a vorbitorilor. Dintre delegatii romani s-au Inscris la discutii Ion Ardeleanu, Constantin Corbu, S. Gol- denberg si Gheorghe Matei, carora nu li s-a acordat cuvintul, invocindu -se de catre presedintele sedintei atilt marele numar de Inscrisi, tit si motivul discutabil ca raportorul fiind roman, in raport fusesera cuprinse punctele de vedere esentiale ale istoriografiei romanesti. In consecinta, toti cei patru participanti romani $i -au depus interventtile, cuprinzind completari privitoare la problema agrara $i la ecourile internationale ale miscarii taranesti din Romania la sfIrsitul secolului al XIX-lea si la Inceputul secolului al XX-lea, In scris. Raportul lui D. Djordjevie Les mouvements pour l' independance nationale et economigue des Balkans au X I Xe et X Xe siecle (jusqu'a 1914) prezinta tezele fundamentale din cartea sa difuzata congresistilor, Revolutions nationales des peuples Balkaniques 1804 -1914, uncle se incearca prin metoda istorici comparate sa se arate aportul fiecarui stat halcanic la lupta pentru independenta.Complexitatea luptei de eliberare In Balcani, diversitatea formelor specifice ale acestei lupte In fiecare Carasiponderea acordata de autor In aprecierea unor evenimente de prima importanta an provocat, cum era si firesc, numeroase interventii..Majoritatea vorbitorilor au evidentiat efortul remarcabil de sinteza al istoricului iugoslav, dar i-au reprosat totodata prezentarea evenimentelor intr-o masura prea mare prin prisma literaturii de specialitate din R. S. F. Iugoslavia. Andrei Otetea a atras atentia asupra faptului ca prezentarea elementelor comune ale luptei de emancipare a popoarelor din Balcani nu este suficient de bine conturata In raport. Astfel, insurectia din 1821 este prezentata ca o miscare greaca, cind in realitate Eteria concepuse rascoalacaoactiunegeneralsatuturor popoarelorcrestinedinTurciaeuropeana. Andrei Otetea a insistat, In continuare, asupra planurilor Eteriei, asupra planurilor tarului cu www.dacoromanica.ro 13 VIATA STIINTIFICA 141 privire la aceasta societate, explicind greselile lui Al.Ipsilanti in aprecierea evenimentelor politice$9,totodata, subliniind caracterul miscarii revolutionare din Tara Romaneascatorolul jucat in aceste evenimente de Tudor Vladimirescu. Vasile Maciu a sustinut ca delimitarea Balcanii, Peninsula Balcanica, state balcanice nu reuseste sa cuprinda aria problematicii tratate de raportor, propunind In schimb notiunea Inuit mai cuprinzatoare, indicata de N. lorga acum 50 de ani, a spatiului sud-est european. Istoricul roman a criticat raportul pentru faptul ca n-a aratat rolul important al miicarii revolutionare conduse de Tudor Vladimirescu in desfasurarea evenimentelor din sud-estul Europei In 1821, precumftpentru modul in care este prezentat razboiul din 1877-1878, insistind asupra importantei efortului militar al Romaniei in lupta pentru independenta sa nationals. Vladimir Diculescu a exemplificat caracterul de Intr- ajutorare a popoarelor balcanice in lupta de eliberare, prin ajutorul pe care 1-au gasit In tara noastra fruntalii revolutionari bulgari, far N. Fotino a criticat insuficienta subliniere a unor probleme balcanice care, prin importanta tor, sint de fapt probleme europene, cum este lupta dusa de popoarele din Balcani pentru apararea suvera- nitalii for nationale, lupta atit de pregnant reliefata, Intre altele, In conferintele internationale pentru reglementarea problemei Dunarii. Intr-o interventie depusa in scris, Nicolae Corivan a reprosat raportorului ca nu a tinut stificient seama de factorul social In analiza sa$ica, pe de alts parte, a despa'rtit In mod nejustificat lupta de eliberare a croatilorsislovenilor din Imperiul austriac de cea purtata de sirbii din Imperiul otoman. Patru rapoarte au fost consacrate problemelor politiceSieconomice ale primuluiftcelui de-al doilea razboi mondial: Gerhard Ritter, Die politische Rolle Bethmann Hollwegs weihrend des Ersten Weltkriges ;Friederich Engel-Janosi, Die Friedensbemiihungen Kaiser Karts mit beson- derer Beriicksichtigung der Besprechungen des Grafen Revertera mit Comte Armand ; A. L. Sidorov, V. I. Bovikin si P. V. Volobuiev, Problemes economiques et sociaux de la Premiere guerre mondiale ; Gordon A. Kraig, The impact of the German Military on the Political and Social Life of Germany during World War II. Raportul lui G. Ritter a adus in dezbaterea congresului una dintre cele mai violente pole - mici ale istoriografiei germane din ultima vreme. Aceasta polemics a izbucnit cu ocazia aparitiei in 1961 a cartii lui Fritz Fischer din Hamburg, Griff nach der Wellmacht. Die Kriegsziel- politik des Kaiserlichen Deutschland 1914 -1918, lucrare In care autorul a cautat sa dovedeasca pe baza de not documente Ca Intre cancelarul Germaniei B. Hollweg, Kaiser si conducatorii armatei germane nu exista nici o deosebire esentiala In privinta scopurilor anexioniste, imperia" liste. Lucrarea lui Fischer a zdruncinat serios mitul creat In jurul lui B. Hollweg de unii istoric' vest-germani, care-1 prezentau ca pe un politician intelept, ponderat, devenit victims a intri- gilor, din nenorocire pentru Germania, de la Curtea imperials marele stat-major german. Criticile violente din raportul lui G. Ritter aduse lucrarii lui Fischer au Post sustinute de unii istorici vest-germani, dar in ansamblu ele n-au reusit sa se impuna. Istoricii sovietici, bulgari sialtiiau relevat importanta lucrarii lui Fischer in lamurirea problemelor politice ale primului razboi mondial. Istoricii roman! Augustin DeacIiTitu Georgescu s-au ridicat la rindul for Impotriva interpretarii date de raportorii vest-germanisiamericani, care au incercat sa dimi- nueze pozitia anexionista, imperialists a cancelarului Germaniei B. Hollweg in primul razboi mondial $i a generalilor germani din al doilea razboi mondial.Delegatii romani au completat in interventia for raportul lui A. L. Sidorov $i al colaboratorilor sal cu date concrete asupra marilor pierderi umanemateriale suferite de poporul roman in timpul primului razboi mondial. De asemenea, In prima zi a congresului a avut loc in marele amfiteatru al Universitalii un colocviu despre Istoria rezislentei In Europa". La acest colocviu, I. Popescu-Pu(uri, Intr -o interventie care a stirnit un interes deosebit, a scos in evidenta amploarea rezistentei impotriva fascismului in tara noastra, milcare in care au Post antrenate toate paturile sociale sub condu-

www.dacoromanica.ro 142 VIATA STIINTIFICA 14 cerea P. C. R. Delegatia romans a distribuit cu acest prilej textul largit al comunicarii, tiparit In mai matte limbi internationale. Solicitarea acestui text de catre un mare numar de participanti a fost o dovadd In plus a interesului suscitat de comunicare. Tot In cadrul sectiei Metodologiesiistorie cronologica a fost discutat raportul lui F. Ver- caideren Conceptions et methodes de l'histoire des utiles medievales au cours du dernier demi-siecle, In care autorul a fAcut un bilant al realizarilor in domeniul istorlografiei urbane.Intervenind In discutii, D. Berindei a propus elaborarea unei bibliografii mondiale $i a unor sinteze pe tart a istoriei oralelor si a prezentat realizarile istoriografiei romanesti In domeniul analizat, staruind Indeosebi asupra cuceririlor stiintifice istorice romanesti din ultimele cloud decenii. in cadrul sectiei a IV-a au mai fost prezentatesidiscutate si alte rapoarte, cuprinzind teme variate de istoriografie $i de istorie veche gi medie,sianume : Die Zwischenstaallichen Beziehungen der griechischenSttidle im klassischen Zeitalter,de Hermann Bengtson ;The Mycenaean origins of the Cypriote culture, de Vassos Karageorghis ; Das Bild des Themis- lokles in der antiken Geschichtsschreibung, de Fr. Schachermeyr ; Zum Problem der Schlichtung von Streitigkeiten tin Milletaller, de Josef Engel ; Rechtstradition in Papslurkunden, de Harald Zimmermann ; Mongolian Historiography, de S. Bira.

Dupa terminarea congresului a avut loc a doua sedinta a Adunarli generale a C. I. S. H., cu care prilej a fost ales noul presedinte, Paul Harsin (Belgia), cunoscut specialist in problemele etc istorie demografica. Au fost de asemenea cooptati in biroul C. I. S. H., A. Giejsztor (Polonia) si G. Tadie (Iugoslavia). Totodata, s-a mai stabilit ca toate comitetele nationale sa trimita observatiile for privitoare la mersul lucrarilor congresului. Ca reprezentanti ai istoricilor romani fac parte din Adunarea generala acad. P. Constantinescu-Iasi (presedintele Comitetului national al istoricilor din Republica Socialists Romania) si acad. Em. Condurachi, ca reprezentant al Asociatiei internationale de studii sud-est europene. in incheierea lucrarilor B. C. I.S. H. a hotarlt ca al XIII-lea Congres, care va urma In 1970, sa aiba loc la Moscova, iar urmatoarea adunare generala a C. I. S. H. sa se tins la Roma in 1967. Majoritatea asociatiilorsicomisiilor internationale au tinut sedinte de reorganizare, alegeri sau completari ale forurilor conducatoare. Cu aceste prilejuri, istoricii romani au fost ale.i, cooptati in asociatii internationale sau au fost desemnati sa participe ca raportori la viitoarelc reuniuni stiintifice ale comisiilor respective. Ma, de pilda,I. Nestor a fost ales in Comisia de studii slave, St. Pascu in cea de istorie dernografica, D. Mioc la Comisia adunarilor de stars si fiscalitate etc. Asociatia de studii bizantine a cerut istoricului roman Al. Elian sa elaboreze pentru Congresul de la Oxford din 1966 raportul Relafiile romdno-bizantine In evul media §i sa prezinte o comunicare la Conferinta de bizantologie ce va avea loc In insula Greta, tot in 1966. Henri Michel, redactor-sef la Revue de la deuxieme guerre mondiale", a propus lui I. Popes cu- Puturi ca istoricii romani sa redacteze un numar Intreg al acestei reviste. Comitctul international al repertoriului izvoarelor medievale a tinut ski multumeasca In mod public istoricilor romani pentru rodnica for colaborare, reinnoind invitatia Ca reprezentantul permanent al Romaniei, M. Berza, sa participe la sedinta comitetului de redactie, care va avea toe In acest an la Roma. Isloricii romani vor participa si la elaborarea unor lucrari Internationale cum ar fi, de exempt'', Bibliografia istoricd a marilor drumuri maritime, Bibliografia istoriei mondiale a dreptului etc. Yn concluzie se poate remarca efortul deosebit facut de catre organizatori pentru a putea asigura o desfasurare optima lucrarilor congresului. Desigur ca, Intr-un congres de o asemenea amploare, cu un numar alit de mare de participantl, nu se poate sa nu se manifeste uncle deficiente. Astfel, absenta oricarui efort de a se asigura o traducere simultana in ccl putin doua- trei limbi internationale a interventiilor a fAcut ca o band' parte din auditoria sa ramina in afara problemelor discutate (interventiile s-au facut de obicei in limbile germana, francezasi www.dacoromanica.ro 15 VIATA STIINTIFICA 143 engleza). Este regretabil ca nici in marele amfiteatru al Universitatii, unde an avut loc dezbaterile principalelor teme, nu s-a fAcut traducerea simultana la cases. Apoi n-a existat un cri- teriu bine stabilit In acordarea cuvintului de catre presedintii de sectii. Astfel, daca unii presedinti an acordat cuvintul tuturor celorlnscrisi,indiferent de nationalitatea vorbitorului, altii au refuzat acest lucru celor care erau de aceeasi nationalitate cu raportorul, atitudine dupa parerea noastra profund nejusta, intrucit persoanele care interveneau In dezbateri puteau ataca alte laturi ale problemei decit cele Infatisate de raportor. Pe linga aceste lipsuri, la congres s-au simlit unele absente, mai ales in cadrul sectiei a II-a, la Istoria continentelor : a delegatiei Chinei si a celor din Wile Africii negre. Cu toate greutatile si lipsurile, unele poate inerente In organizarea unor dezbateri de mare amploare, congresistii au beneficiat de conditii optime de lucru si au ramas impresionati de deosehita cordialitate cu care organizatorii Intimpinau once deziderat. S-a facut de asemenea remarcata stradania colectiva de a asigura dezbaterilor atmosfera de colegialitate si respect reciproc, care a permis sa se desfasoare In bune conditii vii si pasio- nante discutii stiintifice, In care fermitatea ideologica cea mai intransigents era exprimata In forma cea mai academics. Rare le provocAri sau iesirt violence au esuat in tacerea dezaprobatoare a celor prezenti. Al XII-lea Congres a mai relevat aportul mereu crescind al istoricilor marxisti, fie din terile socialiste, fie din celelalte pH, la rezolvarea principalelor probleme care se pun frontului istoric universal. Unele probleme, Indeosebi de istorie contemporana si de filozofie a istoriei, an provocat discutii vii, marcind diferentele fundamentale dintre istoricii marxisti si cei nemarxisti In interpretarea fenomenului istoric. Revelatoare pentru toti eel care an participat si la congresele anterioare a fost evidenta crestere a influentei exercitate de istoriografia marxista. Ea s-a concretizat atit In tematica congresului, care a abordat probleme fundamentale de filozofie a istoriei, de orientare a cercetarii istorice sf de istorie contemporana, cit si In faptul ea un numar din ce In ce mai mare de istorici sint preocupati in cercetarile for de metodologia marxista si de problematica sa. Delegatia romans, prin rapoarte, corapoarte si prin cele peste 50 de interventii, care adese- oH an fost apreciate de preseclintii de sectii sau de raportori, a contribuit In mod substantial In eresterea pc plan mondial a prestigiului istoriografiei marxiste, fScind cunoscute totodata proble- mete de baza ale istoriografiei romanesti. Congresistii pastreaza un sentiment de gratitudine Biroului C.I.S. H., pentru uriasul efort depus In organizarea acestui congres, Comitetului national at istoricilor austrieci, care s-au straduit, printre alltea allele, sa facS cunoscute prin mici excursii comorile de arts ale alit de frumoasei capitate a Austriei, clt si ospitalierei populatii a Vienei. Cercetatorii romSni au avut prilejul de a-si imbogatl cunostintele nu numai in muzee, dar si In uncle expozitii, cum au fost acelea organizate special pentru congresisti, ca : Le Congres de Vienne 150 ans, expozitie de documente si ohiecte de arta referitoare la epoca finals a perioadei napoleoniene. Deosebit de interesanta si instructiva a fost de asemenea expozitia cartii istorice, organizata in localul Universitatii, care a permis delegatiilor sa facil un tur de orizont al publicatiilor de specialitate aparute In ultima vreme si at conditiilor grafice In care skit imprimate. Numeroasele caLaloage puse la dispozitie de zeci de edituri au fost de asemenea un prilej de informare asupra lucrarilor aparute si mai ales asupra acelora In curs de aparitie. Trebuie sa mentionam aici succesul de care s-a bucurat standul romanesc la aceasta expozitie numeroase cercri de comenzi facute si, totodata, regretul exprintat de multi dintre congresisti ca n-au gasit mai multe lucrari romanesti marl, monografice, In limbi de circulatie universals.

www.dacoromanica.ro 144 VIATA $TI1NTIFICA 16

Delegatii romani au mai avut prilejul In timpul acestei scurte lederi la Viena de a vizita marile biblioteci ale orasuluifIarhivele nationale. Ei au constatat o data in plus ce imens izvor de materiale documentare de prima importanta pentru istoria Romaniei se gaseste la Viena. Congresul al X II-lea de stiinte istorice, prilej de intilnire a istoricilor din lntreaga lume, a reliefat problemele fundament ale ce se pun istoriografiei Ii a evidentiat rolul pozitiv al con- t actelor dintre oamenii de stiinta de pretutindeni.

Dan Berindei, Nicolae Folino I Radu Manolescu

ANIVERSAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMAINE

Anul acesta, Ia 24 ianuarie, s-au implinit 107 ani de la Unirea Principatelor Romane, ev eni- ment care a incununat evolutia fireasca a unui proces istoric secular, cu consecinte de o excep- tionala Insemnatate in istoria poporului roman, etapa hotaritoare In lupta pentru inchegarea$i desavirsirea unitatii nationale. Pretuind la justa Iui semnificatie acest eveniment, intregul popor roman 1-a aniversat intr-un mod impresionant ; cu acest prilej au avut loc sesiuni stiintificeal simpozioane, s-au deschis expozitii, au aparut numeroase studii $i articole in presagipublicat iiie periodice. Tocmai consemnarii celor mai importante dintre aceste manifestari Ii sint consacrate paginile ce urmeaza, compartimentate, din necesitati de sistematizare a informatiei, In citeva sectiuni.

I. SESIUNI $1 SIMPOZIOANE

La 22 ianuarie a. c. Academia Republicii Socialiste Romania si Universitatea din Bucuresti au organizat, In aula Academiei, o sesiune stiintifica la care au participat academicieni, membri corespondenti ai Academiei, cadre didactice din Invatamintul superior, cercetatoristiintifich oameni de eultura si arta. Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. Me Murgulescu, Prese- dintele Academiei Republicii Socialiste Romania. Au urmat comunicarile :acad. A. Otete a, UnireaPrincipatelor Romdne ; prof. V. Maciu, membru corespondent al Academiei, Pozifia claselor sociale raid de Unirea Principatelor Romane; Cornelia Bodea, cercetator principal, Momente din lupta revolufionard pentru unitatea nafionatd a romdnilor bare 1835 §i 1848 ; D. Berin- dei, cercetator principal, Locul istoric al Adundrilor ad-hoc ; prof. G. Zane, membru corespondent al Academiei, Problemele economice ale Unirii io lumina mesajului dirt G decembrie 1859 at lui Alexandra loan Cuza ; N. Adaniloaie, 1ef de sector, Tara nimea §i Cuza Vodd ; conf. Al. Piru, Literatura romdnd to epoca Unirii ; prof. Constantin C. Giurescu ; Cuza Vodd in amintirea poporului romdn ; R. Pantazi, doctor In filozofie, Unirea reflectald to ideologia epocii. Tot Ia 22 ianuarie a. c., filiala Iasi a Academiei Republicii Socialiste Romania in colaborare cu Universitatea Al. I. Cuza" au organizat In aula M. Eminescu" a Universitatii un simpozion la care au luat cuvintul : prof. D. Berlescu, prorector al Universitatii, Premisele Unirii Princi- patelor Romdne ; prof. C. Cihodaru, Condifiile istorice interne qi rolul maselor populate In trifilp- tuirea Unirii ; L. Boicu, cercetator, Condifiile internafionale ale realizdrii Unirii ; prof. C. Cio- praga, Lupta pentru Unite reflectald to literatura timpului ; lector univ. V. Adascalitei, Unirea oglindild In folclor.

www.dacoromanica.ro 1 7 VIATA STIINTIFICA 145

De asemenea, In perioada 5-24 ianuarie a. c. s-au tinut in Intreaga tarnatilt la sate, cit si In orase numeroase simpozioane, conferinte, seri culturale, In cadrul carora au fost evocate momente principale ale luptei pentru Unire, subliniindu-se semnificatia si insemnatatea exceptionald a acestui eveniment.

II. EXPOZITIL PL Ac I COMEMORATIVE

La 21 ianuarie a. c., In localul Muzeului Arhivelor statului din Bucuresti, a fost deschisd expozitia Marturii despre Unire, cuprinzind documente originale referitoare la evenimentele care au dus la realizarea marelui act de la 24 ianuarie 1859. La muzeul Gb. Tatarescu" din Bucuresti s-a deschis Ia 13 ianuarie a. c. o expozitie care grupeaza In jurul cunoscutului tablou Renasterea Romdniei o serie de documente, fotografii, litografii, medalii atestind lupta pentru unire. Tot In Bucuresti, In holul Bibliotecii centrale de stat s-a amenajat o expozitie cuprinzind documente originale legate de Unire, corespondents provenita de la fruntasii unionisti etc. In provincie, Ia Tg.-Mures, la 22 ianuarie a. c. s-a deschis o expozitie cu peste 150 de documente In original si fotocopii, litografii, stampe. Printre acestea se remarch un document original In limba latina din 1600, prin care Mihai Viteazul, domn al Tarii Romanesti, Moldovei si Transil- vaniei, Intareste contractul incheiat intre orasul Tg.-Mures si satul Cornesti privind vin7area unui loc de trecere peste Mures. Expozitii speciale privitoare la lupta pentru Unire s-au mai deschis la Ploiesti, Brasov, Timisoara, Tirgoviste, Rm.-Sdrat, Vdlenii de Munte etc. Toate aceste expozitii, precum si Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Muzeul militar central din Bucuresti, Muzeul Unirii din Iasi care cuprind numeroase materiale privitoare la Unirea Principatelor , au fost vizitate de zeci de mii de cetateni. La Brasov, pe fatada casei In care a locuit Al. I. Cuza dupd detronare, s-a dezvelit, la 22 ianuarie a. c., o plats comemorativa cu urmatorul continut : In aceasta casd a locuit Intre 26 februarie si 4 martie 1866, In drum spre exil, dupa detronarea de catre reactiunea burghezo- mosiereascd, Alexandru loan Cuza, domnitorul Principatelor Romane".

III. PUBL ICAT II PER IOD ICE ST IINT IF ICE

L up t a de c I a s h", nr. 1 din 1966, a publicat, sub semnatura lui N. Adaniloaie, articolul Unirea Principatelor Romdne. In Analele Institutului de istorie a par tidului", nr. 1 din 1966 la rubrica Aniversarea Unirii Principatelor romdne" an fost inclusematerialele : Miscarea munciloreasca si Unirea prilor romdne, de A. Deac ;Documente ale miscarii muncitoresti privind Unirea Principatelor sidesavirsirea unildfii nafionale a Romdniei ; Cinstirea Unirii de Mire miscarea muncitoreascd la inceputul veacului XX, de I. Felea, precum si o cronicd despre manifestari le prilejuite de aniversarea Unirii. R evue roumaine d'histoir e" a consacrat prima parte rubrica Studii" din nr. 1 pe 1966 problemelor Unirii. Alaturi de cuvintul de deschidere al acad. Ilie Murgulescu si de comunicarile prezentate de acad. A. Otetea, G. Zane, Const. C. Giurescu, C. Bodea, N. Add- niloaie la sesiuziea stiintifica a Academiei si Universithlii din 22 ianuarie, an mai fost incluse stu - diile :lndotta alegere a domnitorului Cuza to lumina corespondenfei diplomatice austriace, de D. Berindei si E. Cojocaru ; Romdnii din Transilvania si Unirea Principatelor, de V. Netea ;

io C. 322? www.dacoromanica.ro 146 VIATA STIINTIFICA 18

Presa muncitoreasca din Romania despre Unire, de N. Copoiu si D. Hurezeanu ;Participarea lui Gh. Coslaforu la lup(a pentru Unirea Principatelor, de V. Maciu. In nr. 1 din 1966 a1 R evistei de f i i oz of e" iau apArut, Intr-o forma revazutagi largita, comunicarile prezentate de V. Maciu si R. Pantazi la sesiunea stiintifica din 22 ianuarie a.c. Revista P robleme economic e" a publicat, In nr. 1 din 1966, articolul semnat (le M. A. Lupu, intitulat Importanfa istorica,stsocial economics a Unirii Principatelor Romdne.

IV. PRESA CENTRALA

In coloanele presei centrale au apdrut numeroase articole scrise in cea mai mare parte de specialisti, pe baza ultimelor concluzii la care a ajuns istoriografia noastrA, au fost reproduse fragmente din documentele epocii, marturii ale personalitatilor care au luptat pentru Unire, materiale ilustrative etc, din toate acestea desprinzlndu -se o imagine amplyconsistenta a luptei poporului roman pentru Unire. Ziarul S c I n t e i a" din 13 ianuarie, la rubrica 107 ani de la Unirea Principatelor Romane" rubrica ce s-a mentinut si In numerate viitoare , a publicat articolul Unirea aspi- ralie seculard a poporului roman, de Stefan Stefanescu, doctor in istorie. In nr. din 15 ianuarie au fost reproduse fragmente despre Unire din operele Iui N. Balcescu, M. Kogainiceanu, C. Negri, N. Grigorescu, N. Gane, articolul din 1934 al lui M. Sadoveanu, Unirea de la 1859, poezii semnate (le V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu. Articolul Poporul lnsusi a jaunt Unirea, de N. AdAniloaie, ca si spicuiri din presd, memorii si lucrari din epoca Unirii, au aparut In nr. din 18 ianuarie. Radu Pantazi, doctor in filozofie, semneazd articolul Unirea idee centrals to gindirea progresista a vremii (nr. din 21 ianuarie), iar scriitorul Tudor Soimaru a publicat In numarul din 22 ianuarie, sub titlul Gintece,sf focuri, un fragment din romanul (In curs de elaborare) cu acelali titlu, consacrat Unirii. Ecoul Unirii In arta plastics este Infatisat de Dan Haulica, In articolul Atunci am vazut ce va sa zica bucuria unui popor (numarul din 23 ianuarie). Pe prima pagind a numarului din 24 ianuarie, sub titlul Azi se tmplinesc 107 ani de la Unirea Principatelor Ro- mane eveniment crucial in istoria poporului nostru, an aparut articolele inaestrului Tudor Arghezi 24 ianuarie si al Iui Zaharia Stancu, Marele, nepieritorul sentiment at poporului. Tot In acest numar s-a publicat articolul semnat de Tr. Lungu, Insemnatatea Unirii io dezuoltarea economics, socials si politica a Romdniei, precum si o Cronica a Unirii, In care au fost reproduse proclamatia lui Al. I. Cuza cu prilejul recunoasterii Unirii, articolele Se ridicasera suflelele, de I. L. Ca- ragiale, Domnitorul norodului, de M. Sadoveanu, poezii, fragmente din operele lui D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, N. T. Orasanu s. a. In numarul din 25 ianuarie, ziarul cuprinde o relatare despre spectacolul festiv prezentat In seara de 24 ianuarie, cu prilejul Unirii Principatelor, la care au luat parte conducatorii de partid si de stat. In R o m a n i a lib e r 11", Incepind cu numarul din 9 ianuariesipiny la 25 ianuarie la rubrica permanentd Calendarul Unirii Principatelor", au aparut spicuiri din presa vremii despre evenimentele zilnice desfasurate in urma cu 107 ani. In cadrul unei alte rubrici, intitulata Luptatori pentru unire", In numarul din 12 ianuarie, V. Netea semneaza articolul Nicolae Balcescu, un mare precursor al Unirii Principatelor, iar N. Adaniloaie, In numarul din 14 ianuarie, se oprelte asupra lui M. Kogalniceanu. Sub titlul Din scrierile Unirii", In numarul din 16 ianuarie se reproduc cloud corespondente din Bucuresti, aparute In Steaua Dunarii", despre alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Tdrii Romanesti, poezii, un fragment dintr-o scriere a Iui N. Fili- mon despre Intrarea domnitorului to Bucuresti s. a. Vin la Milcov cu grabire". La Focsani dupe 107 ani de la Unirea Principatelor este titlul articolului apArut In numarul din 18 ianuarie, semnat de C. Sirbu. Despre Presa, militants activa a Unirii scrie C. Antip in numarul din 19 ianuarie

www.dacoromanica.ro 19 VIATA $T11NTIFICA 147

La rubrica Luptkori pentru Unire", Rodica Florea 11 prezinta pe Alecu Russo (numarul din 19 ianuarie), T. Virgolici pe Cezar Bolliac $i Cornelia Bodea pe V asile Boerescu (in numarul din 20 ianuarie). Acad. C. Daicoviciu semneaza articolul Un eveniment de mare insemnatate istoricd in via /a poporului nostru in numarul din 21 ianuarie. Tot In acelasi numar au fost inserate articolul Amintirea lui Cuza de Ion Pas, Peste 50 de ani, un fragment din amintirile lui I. L. Caragiale sialte materiale. Articolul Miscarea culturald fn slujba Unirii, de Stancu Ilin, precum $i evocari despre Mos Ion Roatd (nesemnata)siMircea Mdlderu (de Al. I. Gonta) au aparut in numarul din 22 ianuarie. Numeroase materiale au fost incluse In numarul din 23 ianuarie :articolele Poporul roman fauritorul Unirii, de conf. D. Almas, Alexandru Loan Cuza, personalitate de seamd a Unirii, de V. Netea, fragmente din scrierile luptatorilor unionisti, poezii, precumsiun document inedit din 2/14 mai 1849, prezentat de Gh. Potra, potrivit caruia toti emigratii aflati la Con- stantinopol se angajau sa lupte organizat pentru Unire, sef al emigratiei fiind ales C. Negri, iar ca membri In cornitet N. Balcescu, V. Alecsandri, Al. Gh. Golescu s. a. In ziarul M u n c a", la rubrica devenita permanents Unirea Moldovei cu Tara Roma- neasca, etapa importanta in faurirea statului national roman", au aparut articoleleLocuri istorice care evocd Unirea, de Liviu Stefanescu (numarul din 13 ianuarie) ; Concordia" (1857) ziar militant unionist, de Pavel Anghel (numarul din 14 ianuarie) ; Documenle din 1857 despre Adunarile ad-hoc, de Maria Huminic (numarul din 15 ianuarie) ; Mihail Kogdlniceanu, luptdtor unionist, de V. Craciun (numarul din 16 ianuarie) ; Aspecte ale oglindirii Unirii Principatelor in literatura romdnd, de T. Virgolici (numarul din 17 ianuarie) ; Unirea, nafiunea a facut-o...", de C. Florea (numarul din 18 ianuarie) ; Unirea rezullat at luptei poporului, de N. Adaniloaie (numarul din 20 ianuarie) ; Documente numismaticedin perioada 1859-1864 , de Octavian Iliescu si Vin' la Milcov cu grabire SdI -I secdm dintr-o sorbire...", despre literatura din epoca Unirii, de C. Stefan (numarul din 21 ianuarie) ; In satul lui Mof loan Roatd, de Petru Ignat (numarul din 22 ianuarie) ; 24 ianuarie 1859, de prof. Ion lonascu ; Comunitatea de limbd, de Gh. Poalelungi ; Comunitatea de interese economice, de N. Ceachir (toate In numarul din 23 ianuarie). De asemenea, In paginile ziarului Munca" au aparut numeroase poezii, fragmente din operele scriitorilor romani despre Unire s.a. S cln t e i at in e r e tulu i" din 11 ianuarie, la rubrica Unirea Principatelor o pagina luminoasa din istoria patriei" publica articolul Premergdtori ai Unirii, de M. Ungheanu. In acelasi numar, casiin cel din 13 ianuarie, au fost reproduse fragmente din amintirile unor contemporani ai Unirii (Radu Rosetti, Lupu Costache, N. Gane)sipoezii scrise de V. Alecsandri, M. Eminescu s. a. Sub titlul Istorici romdni despre Unire, In numarul din 14 ianuarie au fost reunite aprecieri din scrierile lui N. Balcescu, M. Kogalniceanu, A. D. Xenopol, N. Iorga, C. Giu- rescu. C. R. Constantinescu semneaza articolul Imagini simbolice in artele plastice, In numarul din 15 ianuarie. Despre Unirea, opera a fntregului popor, scrie prof. Stefan Pascu, iar la rubrica Militanji ai Unirii" sint prezentati M. Kogdlniceanu, de V. AracheliansiCezar Bolliac, de I. Pa- padima (numarul din 16 ianuarie). Sub semnatura lui V. Arachelian si C. Stanescu, In numarul din 18 ianuarie a aparut materialul Cronicari ai Unirii. Reportaj din reportajele vremii. In nume- rele d in 19 si 21 ianuarie stilt prezentati : Alexandru loan Cuza, de M. Uhgheanu ; D. Bolintineanu de V. Arachelian ; Mircea Mdlderu, de Dan Berindei. Tot in numarul din 21 ianuarie se publica siarticolul Premise ale Unirii, de I. Negoiu. Fragmente din scrierile lui Heliade-Radulescu, losif Vulcan, V. Alecsandri, C. Bolliac, M. Eminescu, M. Sadoveanu au aparut In numarul din 22 ianuarie. Ziva Unirii este titlul articolului semnat de prof. Gh. Stefan, membru corespondent al Academiei, publicat In numarul din 23 ianuarie. In acelasi numar au mai fost incluse articolele Pasi fn limp, de V. Arachelian si C. Stanescu, Rdsunet amplu (al Unirii In Transilvania), de M. Ungheanu, evocarile V. Alecsandri, de S. Constantin, $i C. Negri, de A. Vartan, iar in cadrul rubricii Unirea, temelie a progresului" sint reunite articolele Reforma agrard (din 1864) de www.dacoromanica.ro 148 VIATA STIINTIFICA 20 prof. N. N. Constanlinescu, Legea instructiunii (din 1864) de A. Vasilescu ; Legea electorald (din 1864) de G. Florescu. In I n f or m at i a Bucurest lulu i" au apArut pe linga o serie de fragmente din scrierile unionistilor si marturii documentare ale aceleiasi perioade, articolele : La Muzeul militar central, popas In sala Unirii, de L. Dumitrescu (numarul din 13 ianuarie) ; Monedele §i medaliile !al Alexandru loan Gaza, de G. Buzdugan (numarul din 15 lanuarie); Episod bucurestean din epoca Unirii (relatare despre evenimentele din 22-24 ianuarie), de. V. Nicolae si M. Badea (numarul din 19 ianuarie) ; 0 antologie despre Unire : Ctntare Romdniei ", de Mihai Gafita, si Expo- nate la muzeul de istorie a orasului Bucuresti (numarul din 20 ianuarie); 0 cronicd originald a Unirii Principatelor (dare de seams asupra expozitiei Marturii despre Unire"), de D. Ganciu, O pagind glorioasd din istoria Romdniei, de D. Almas (numarul din 22 ianuarie) ; 24 ianuarie eveniment de lnsemndlate istoricd to viala poporului roman (nesemnat); Cronicd de 3 zile (22-24 ianuarie 1859), de $t. Ionescu ; Reporter 1859, de A. Sandu ; Din corespondenfa lui V. Alecsandri de N. Liu ; Vials unui ctntec (despre melodia Horei Unirii), de Viorel Cozma, toate In numarul din 24 ianuarie).

Yn ziarul E I o r e"s-au publicat urmatoarele materiale mai importante;articolul Din jurnalul zilelor istorice (despre semnificatia Unirii, de Radu Albala (numarul din 16 ianuarie) ; Unirea Principatelor Romdne rod at luptei maselor populare, de L. Demeny (numarul din 18 ianuarie) ; sub titlul Ideile Unirii In presa vremii au fost reunite extrase din presa unionists (numarul din 19 ianuarie) ; schita In ajunul Unirii. Holetul Concordia", de Iosif 1116s (numArui din 20 ianuarie) ; articolul lanuarie 1859 In Bucuresti, de Maria Totu (numarul din 21 ianuarie) ; articolul Unirea si cultura, de Dan Berindei (numarul din 22 ianuarie) ; editorialul Dramal glorios at Unirii, articolele Unirea oglinditS In artd, de Ion Frunzetti si un amplu articol despre Unirea reflectatd In literaturd, de Carol Engel (numarul din 23 ianuarie). De asemenea, In coloanele ziarului au apArut numeroase materiale ilustrative. In N e u e r \V e g" consemnilm dintre cele mai semnificative materiale urmAtoarele articolul Bucureqti, ianuarie 1859. Documentele povestesc. 0 vizild la muzeul de istorie a orasului Bucuresti, de Hans Fink (numarul din 14 ianuarie) ;articolul din 1934 al lui M. Sadoveanu, Unirea de la 1859 (numarul din 18 ianuarie) ;Unirea un vis secular at poporului roman, de Stefan StefAnescu (numarul din 19 ianuarie) ;Participare si solidaritate. Atmosfera din Transit- vania In timpul Unirii, de C. &Miner (numarul din 20 ianuarie) ; Steaua Dundrii":Rolulziarului Pn Unirea Principatelor, de 0. Papadima (numarul din 21 ianuarie) ; Docurnentele Unirii. 0 expozi(ie la Arhivele Slatului, de Hans Fink (numarul din 22 ianuarie) ; 24 ianuarie 18.59, de E. Cimponeriu ; Cu vioara prin lard. Alexandru Flechtenmacher, compozitorul Horei Unirii", de Mugrea Mandan ; fragmente din scrierile unionistilor si din presa vremii etc. (numarul din 23 ianuarie). In intreaga presa centralA, adeseori in cadrul unor rubrici speciale,au apArut stiri despre numeroase si variate actiuni cultural-stiintifice consacrate Unirii.

V. FUBLICATII POLITICE, ECONOMICE, CULTURALE SI LITERARE SAPTAMINALE SI LUNARE

Cele mai importante aspecte ale procesului istoric al Unirii Principatelor Romane au fost amplu tratatc siIn paginile publicatiilor social-culturale. Astfel, In nr. 1 din 1966, V i a t a romaneasc A" a publicat intr-o rubrics specials un grup de materiale : editorialul 24 ianuarie 1859 ; Aspecte ale unitdlit culturii romanesti Inainte

www.dacoromanica.ro 21 VIATA STIINTIFICA 149

de Unire, de D. Zamfirescu ; Cristalizarea ideii na /ionale : refleclii si disocieri, de Horia Bratu ; Letopisef (versuri), de Florenta Albu ; Vasile Alecsandri si Unirea, de Serban Cioculescu ; Mihail Kogdlniceanu si Unirea, de Paul Georgescu ; Romdnii din Transilvania si actul Unirii Princi- patelor, de V. Netea ; Un portret rolcloric al lui Cuza, de Pavel Ruxandoiu ; Piese contemporane dedicate unui eveniment istoric, de N. Tertulian. Revista C on t em p o r an u 1", In numarul din 14 ianuarie, a publicat articolele Cultura si idealul unitafii nalionale, de Ion Roman ; Cuza domn, de N. Popescu-Bogdanesti ; Ecourile alegerii din 5 ianuarie 1859, de V. Netea. In numarul din 21 ianuarie, consacrat in Intregime Unirii, au aparut articolele :Unirea, de George Ivascu ; Unirea Principatelor, de V. Maciu, membru corespondent at Academiei ; Literatura Unirii, de Adrian Marino ; Pe scena romdnd In acele zile, de Valentin Silvestru ; Alexandru loan Cuza si Invafdmintul, de prof. Const. C. Giurescu ;versuri inspirate din lupta pentru Unire etc. Revista de politica externs L u m e a" a inserat In numarul din 20 ianuarie articolul lui Virgil Candea, Unirea Principatelor si ecoul ei internafional. V i a t ae con o m lc a", in numarul din 14 ianuarie, a publicat articolele :Insemndri despre Unire, de C. Prisnea ; lanuarie 1859 In Bucuresti, de Maria Totu ; Participari transilvdnene, de V. Netea. Alaturi de editorialul 24 ianuarie, In numarul din 21 ianuarie au mai aparut art icolele Comunitatea de viald economics a poporului romdn, de prof. N. Alarm ; Ideea Unirii dupd 1848, de Dan Berindei, precum si fragmente din scrierile unionistilor si din presa vremii. Comunicarea prof. G. Zane, prezentata la sesiunea stiintifica din 22 ianuarie, a fost inclusa In numarul din 28 ianuarie. In G a z e t a lit e r a r a", numarul din 13 ianuarie, acad. A. Otetea semneaza articolul Unirea Principatelor Romdne. Consacrat integral Unirii, numarul din 20 ianuarie cuprinde articoleleLiteratura si ideea units /ii nafionale, de Zoe Dumitrescu-Busulenga ; Biruil-a gindul" (evocare a factorilor care au dus la Unire), de I. D. Balan ;Relleclii asupra Unirii, de Miron Constantinescu ; Unitalea In idealuri (a unionistilor), de Aurel Martin ; Prezenla artei (In lupta pentru Unire), de V. Ripeanu ; Caricatura to epoca Unirii, de Amelia Pavel ; Poezia popular(' prefigurare a Unirii, de 0. Papadima ; Trei zile decisive (22-24 ianuarie 1859), de D. Zamfirescu ; Alecsandri istoria unei misiuni diplomatice, de M. Mihalas ; Rdsunetul Unirii to Italia, de M. Tarangul ; schita Prietenii lui Vodd Cuza, semnata de M. Porumbacu, precum si versuri, dintre care se ranared Balada Unirii, a macstrului Tudor Arghezi, dalata 14 ianuarie 1966. La rubrica Scriitori unionisti", revista publicil in acelasi numar evocari despre V. Alec- sandri, de R. Munteanu ; M. Kogdlniceanu, de M. Rotaru ; B. P. Ilasdeu, de Al. Piru ; D. Bo- lintineanu, de V. Craciun ; G. Bari /iu, de V. Naca ;I. Ghica, de N. Manotescu ; D. Ballet, de P. Cornea ;C. Negri, de A. Marino, s.a. In T r i b u n a" din 20 ianuarie, acad. C. Daicoviciu semneazil articolul 24 ianuarie. Tot In acelasi numar au aparut articolele : Temeiurile istorice ale Unirii, de prof. Stefan Pascu ; Pasoptismul ardelean si unilatea natio:mid, de Pompiliu Teodor ; Biruit-a glndul ..." (Unirii), de Mircea Zaciu ; Un istoric american despre Unite (despre T. NV. Riker), de Keith Ilitchins de la Rice University Houston, Texas ;Unitatea Italiei si idealul Unirii, de V. Vasa. Sapta'ininaltil literar Luce a fr u I"din 15 ianuarie a publicat la rubrica Dinstinguo", sub semnatura scriitorului VI. Streinu articolul Meditalie asupraunitdliiromdnilor. In numarul urmalor, din 22 ianuarie, Inchinat In Intregime Unirii, au fost incluse articoleleDrumul glorios al Unirii, de Ion Lancrajan ; evocarca Romanul Unirii, de Eugen Barbu ;Momenlul 1859, de Valeriu Ripeanu ; Unirea si independenfa, de VI. Streinu ; Cuza Vodd apardtor al drepturilor si demnitdfii nafionale, de prof. Const. C. Giurescu ;Sentimentele si ideea undo nafionale ((sward nestinsa a istoriei, de C. Chirita ; Rolul limbii literate In afirmarea si realizarea units /ii nafionale, de Boris Cazacu ; Unirea si literatura vremii, de T. Vlrgolici ; Militantismul unionist

www.dacoromanica.ro 150 VIATA ST1INTIFICA 99

In literaturd, de Al. Dima ; Elemental etnografic marturie a unui mod de uia(d comun to Ro- mdnia, de T. Banateanu ; Glasuri din Transilvania pentru Unire, de V. Netea ; extrase din scricrile unionistilor, versuri Revista U t u n k", In numarul din 21 ianuarie, a publicat articolele :Unirea Princi- patelor Romdne, de prof. Victor Cherestesiu ; Rolul literaturii to slujba Unirii naliunii romane, de L. lordaky, precum $i fragmente din N. T. Oraseanu, versuri ale hit V. Alecsandri etc. K o r u n k", nr. 1 din 1966, a aparut Cu editorialul Unirea Principatelor Romdne, In aeelasi numar fiind inserate articoleleIdeile Unirii In literaturd, de Mircea Ioanidgi fancso Elemer, Premisele economice ale Unirii, de Berk) i Adam Toader Ionescu. Yn N eue I. it e r a t u r", nr. 1 din 1966, au aparut trei articole semnate de C. Giillner, Glasuri transilvdnene despre Unirea Principatelor Romdne; Gh. Catanii, Unirea oglinditd to presa sdseascd din Transilvania; Adolf Ambruster, Memorii moldovene din timpulUnirii. In numarul din ianuarie al revistei lunare F a m ili a" de la Oradea au aparut articolele : Unirea, de I. Bratu,siMarturii fardnesti despre domnilorul Al. I. Cuza, de Eugen Tanase. Revista R am u r i"de la Craiova, in numarul din ianuarie, a publicat articolele : Unirea, de C. C. Giurescu ; Viziunea pasoptistd a Unirii, de Dan Berindei ; Marile puteri europene $i Unirea Moldovei cu Tara Romdneascd, de prof. V. Maciu ; 0 scrisoare inedild a lui Alexandra loan Cuza (din 31 octombrie 1844, de la Galati, adresata Ecaterinei Catinca Negri la Minjina), de Aurel H. Golimas ; Romdnii din Transilvania si Unirea Principatelor, de V. Netea ; Poezia epocii (Unirii), de M. Zamfir ; Unirea $i miscarea muncitoreascd $i socialistd din a doua jumdtate a secolului at X IX-lea, de conf. Titu Georgescu ;Unirea $i Oltenia, de V. Chelaru. A ten e u", revista de cultura ce apare la Bacau, a cuprins In numarul din ianuarie articolele :infaptuirea unui ideal national, de Tr. Cantemir ; Documente din arlzivele statului (despre Unire), de Gh. Ungureanu ; Poezia Unirii, poezie de auangardd, de Tr. Valeriu ;In finutul Bacdului $i In finutul Pietrei (evocari ale luptei pentru Unire), de M. Rachieru $i, respectiv, Gh. Platon ;poezii etc.

Din simpla consemnare a manifestarilor $i a materialelor aparute in cele mai importante publicatiitiperiodice reiese amploarea deosebita a aniversarii a 107 ani de la UnireaPrinci- patelor, sentimentul de dragoste fierbinteSirecunostinta pe care Intregul popor II poarta celor ce prin lupta au faurit Romania units independents, pretuirea larga de care se bucura cele mai luminoase traditii din istoria patriei noastre din partea constructorilor de astazi ai socialismului.

CALATORIE DE STUDII IN REPUBLICA POPULARA. BULGARIA

In cadrul schimburilor $tiintifice, incepind de la 17 septembrie plat la 2 octombrie 1965, am facut o calatorie de studii In Republica Populara Bulgaria, menita sa contribuie la extinderea colaborarii romdno- bulgare In domeniul cercetArilor istorico-juridice. Scopul principal at acestei calatorii de studii a fost colaborarea cu profesorul Mihail Andreev pentru a studia compilatia bizantina' Cartea judecdfit lui Justinian to versiunile bulgard, romtlndsistrbd din secolul al XV I l-lea. Examinind In anii precedenti manuserisul romanesc nr. 3 093 din Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, am constatat ca el cuprinde

www.dacoromanica.ro 23 VIATA STIINTIFICA 151 traducerea romaneasca a unei culegeri de texte bizantine. Aceleasi texte au fost traduse cam In aceeasi vreme $i In limba bulgara si in limba strba. Am gasit la Biblioteca nationals din Sofia manuscrisul nr. 293, cuprinzlnd versiunea bulgara a compilatiei bizantine. Dupa primele cercetari, concludente In ceea ce priveste identitatea continutului versiu- nilor bulgara, romans1islrba, ne-am propus Impreund cu Mihail Andreev sa pregiitim o editie critics a pravilei Cartea judecdfii lui Justinian, care reflects In mod convingator fondul comun al culturii popoarelor balcanice din secolul al XVIII-lea. Yn ziva de 25 septembrie a.c., am prezen tat la Institutul de istorie din Sofia comunicarea intitulata Dezvoltarea cercetarilor privitoare la istoria statului qi dreptului In Romania. Comunicarea a suscitat interes, fiind audiata de membri ai institutelor de istorie, de studii balcanice si de stiinte juridice, precum si de atasatul cultural al Ainbasadei romane din Sofia. Redactorul-sef al revistei Istoriceski Pregled" ne-a cerut pentru publicare rezumatul comunicarii. In ziva de 20 septembrie am vizitat Institutul de istorie din Sofia. Exprimind satisfactia istoricilor bulgari cu privire la progresul cooperarii stiintifice romano-bulgare, acad. Hristo Hristov, directorul acestui institut, a relevat importanta pe care o acordd Academia Bulgara de Stiinte problemelor istorice privitoare la lupta solidard a bulgarilorsiromanilor pentru pastrarea fiintei for etnice1ipentru independenta for nationals. In planul de cercetari al acestui institut figureaza ca teme permanente atilt pregatirea editiilor de izvoare latinesti, grecestisiturcesti ale istoriei Bulgariei, cit1istudiul relatiilor poporului bulgar cu popoarele Invecinate in cursul veacurilor. Cercetarile privitoare la istoria statuluiIIdreptului bulgar se fac, In Institutul de stiinte juridice, de catre Sectia de istorie a dreptului bulgar. Vizitind acest institut In ziva de 22 septembrie, in-am bucurat de o atenta primire din partea directorului, acad. L. Vasiliev, care cunoaste progresul cercetarilor romanesti privitoare la istoria dreptului si care recomanda prega- Urea unor studii in colaborare referitoare la textele juridice bizantine care au fost deopotrivd surse ale vechiului drept romanesc $i ale vechiului drept bulgar. In ziva de 24 septembrie am vizitat Institutul de studii balcanice. Membrii acestui institut publics valoroase studii istorice privitoare la relatiile poporului bulgar cu bizantinii Ci cu turcii, precumsicu privire la dezvoltarea politica si culturala a popoarelor din Peninsula Balcanicd $i din bazinul rasdritean al Mediteranei. Profesorul N. Todorov,directorul institutului, a exprimat aprecieri elogioase asupra activitatii stiintifice pe care o desfasoara Institutul de studii sud-est europene din Bucuresti. Multe dintre noile luerari istorice romanesti sint apreciate pentru temeinicia lor stiintifica gicitate in studiilesiarticolele autorilor bulgari. ativa tineri cercetatori bulgari studiaza limba romans. Aspiranta Antonina Kuzmanova din Institutul de studii balcanice cerceteaza fara dificultati izvoarele romanesti pentru lucrarea sa privitoare la Activitalea diplomaticd a lui N icolae Titulescu In legatura cu tdrile balcanice. Pentru partea din cursul sau universitar referitoare la istoria medie a poporului roman, profesorul Dimitar Anghelov foloseste efectiv izvoarele Iilucritrile istorice romanesti. Borislav Primov, din Institutul de istorie, utilizeaza cu deosebit interes bibliografia romaneasca privitoare la problema viahilor balcanici, demonstrind pe baza unui nou material documentar caracterul etnic distinct al acestei populatii cu remarcabil rol istoric In Peninsula Balcanica. Sofia prezinta vizitatorilor imaginea istorica a unui ores cu monumente an tice, medievale, modernesicontemporane. Denumirea romans Serdica are la origine numele tribului tracilor Serdes". Inperioadaprimului statbulgar,orasuls-anumitSredet.Din1376, dinvremeataruluiSisman,capitalaBulgarieisenumesteSofia. Urmeleroman; bizantinelbturcesti sint vizibile In muzeeleyimonumentele orasului. Anii constructici socialiste au dat Insa capitalei bulgare o Inflorire impresionantii. Am vizitat galeria de pictura

www.dacoromanica.ro 152 VIATA $T1INTIFICA 24 muzeele de arheologie, de etnografie, de istorie naturals. Remarcabil monument de arta bizantina este Biserica Sf. Sofia, construita In secolul al VI-lea de Imparatul Justinian. Se pastreaza si o moschee din 1576. Cel mai impozant edificiu este Catedrala Alexandru Nevski, construita ca ,imbol de recunostinta pentru ostasii rust cazuti In lupta pentru eliberarea Bulgariei de sub stapinirea turceasca. Am vizitat casele memoriale Slaveikov si Iavorov, care pastreaza amintirea scriitorilor respectivi, luptatori deopotriva pentru progresul culturii bulgare si pentru independenta tariff tor. Am vizitat expozitii de pictura si sculptura, remarcind temele sociale ale artistilor bulgari de ast5zi, dar si inclinarea for spre abstractionism. Impreuna cu un grup de intelectuali straini, in excursia organizata la 26 septembrie de Academia Bulgara, am vizitat manastirea Rita din apropierea Sofiei, monument al Nechii culturi bulgare cu influents bizantine. Am descoperit in aceasta manastire, pc una din usile altarului, stemele Moldovei si Valahiei alaturi de stemele Bulgariei, Rusiei si Serbiei, adica ale tarilor care au sprijinit efeetiv operele de cultura religioasa din evul mediu, in lupta popoarelor balcanice pentru apararea for impotriva asupririi otomane. Am lucrat timp de sapte zile in Biblioteca nationals si in Biblioteca Universitatii din Sofia, unde mi s-au acordat toate Inlesnirile neccsare pentru cercetarile pe care le-am intreprins In colaborare cu profesorul Mihail Andreev. Lipsesc din aceste biblioteci multe din lucrarile de istorie editate de Academia Republicii Socialiste Romania. Se gasesc insa numeroase carti si colectii recent aparute In Wile din Europa Occidentals. In zilele de 27 si 28 septembrie am vizitat orasul Plovdiv, situat pe malurile riului Marita, in cimpia Traciei. Dominat succesiv de traci, de macedoneni, de romani, 'de bizantini si apoi de turci, acest oral poseda multe monumente ale istoriei sale milenare. Sint elocvente Insesi denumirile pe care le-a purtat In trecutul indepartat. Oratul s-a numit Filipopolis, apoi Flavia, Trimontium, Metropolis, Neokor, Ulpia, pentru a deveni in sfirsit Plovdiv. In prezent este al doilea mare oral al Bulgariei, important centru economic, administrativ si cultural, avind o populatie de aproape 200 000 de locuitori. La Plovdiv functioneaza o universitate cu trei facultati, institutii stiintifice si mai multe biblioteci publice. Muzeul arheologic are 15 000 de exponate, marturii ale asezarilor omenesti primitive, antice si medievale. P. Abagiov, directorul muzeului, mi-a relevat cu interes stiintifie stravechea cultura a tracilor din sudul Dunarii, asemanatoare en a tracilor Daciei noastre. Nici un vizitator nu poate uita Muzeul etnografic din Plovdiv : este prezentarea reusita a uncltelor, mestesugurilor casnice si folclorului poporului bulgar din veacurile trecute. Am vizitat In acest oral ruinele cetatilor romane, moscheea Djumaia, Muzeul de istorie naturals, Galeria de pictura si vechea casa In care a locuit poctul francez Lamartine In 1833, d ups calatoria sa In Orient. Locuitorii Plovdivului cinstesc In mod deosebit memoria lui Dimitar Blagoev, Intemeietorul miscarii socialiste din Bulgaria, care si-a Inceput activitatca In acest or assi care Impreuna cu Gheorghi Dimitrov, a stabilit legaturisi cu fruntasiimiscarii m uncitoresti din Romania. La Plovdiv a trait si marele scriitor Ivan Vazov, pe care poporul b ulgar II pretuieste ca pe ccl mai reprezentativ autor al drarnaturgiei progresiste anterioare revolu tiei socialiste. Trecutul este peste tot prezent In acest oral istoric, care se modernizeaza grandios Inanii de Inflorireai constructieisocialiste. La 20 km sud-est de Plovdiv se afla orasul Assenovgrad, asezare ce pastreaza vestigiile ist mice ale Asanestilor. Trecind prin acest oral, pe lIngil fortareata lui Joan Assan din secolul al XIII-lea, am vizitat In apropierea Muntilor Rodope manastirea Bacikovo. Construita In se colul al XI -lea de georgianul Bakuriani, aceasta manastire ce conserta stilul bizantin in ar hitectura si in picturile sale murale, este un remarcabil monument al culturii medievale si at rage ca atare atentia vizitatorilor straini. Gheorghe Cronf

www.dacoromanica.ro 25 VIATA $11INTIFICA 153

CRON I C A In septembrie 1965, s-a tinut la New York col de-al VII -lea Congres at Comisiei Interna- tionale a muzeelor care functioneaza In cadrul U.N.E.S.C.O. La acest congres Romania a lost reprezentata printr-o delegatie formatil din acad. C. Daicoviciu, rectorul Universitatii din Cluj, Mihai Bacescu, membru corespondent at Academiei Republicii Socialiste Romania, directorul muzeului Grigore Antipa" si presedinte al Consiliului muzeelor si Mircea Popescu, director adjunct al Institutului de istoria artei at Academiei. Delegatia romand a avut o larga participare la dezbateri, iar activitatea muzeologica ce se clesfasoara In Cara noastra a fost apreciata in mod elogios. La propunerea delegatiilor franceza, belgiana si olandeza Mihai Bacescu a fost ales vice- presedinte al I.C.M. si presedinte al sectiei de stiinte naturale. Acad. C. Daicoviciu a fost ales membru al sectiei de istorie, iar Mircea Popescu al celei de arta. * La Institutul de istorie N. Iorga" at Academiei Republicii Socialiste Romania, Michel Francois, profesor la Sorbona, serretarul Comitetului international at isloricilor, a tinut in ziva de 7 octombrie 1965 conferinta : Images d'une societe de quelques temoignages des leltres francaises sur la France du XV I-e siecle. Au participat profesori si cercetatori din Institutul de istorie.

Clteva 7eci de incunabule (carti imprimate Intre 1440 o data cu descoperirea tiparului de catre Gutenberg si 1500), alese din teraurul de cart! rare ale Bibliotecii Academiei, au lost prezentate In expozitia deschisa la 13 octombrie 1965, la Muzeul de arta feudala Dim. Minovici" at Academiei Republicii Socialiste Romania. Volumele expuse lucrilri cu valoare istorica si artistica au acelasi loc de origine : Venetia. Una dintre cele mai importante lucrari expuse este Vim/ lui Poliphil, atribuita lui Colonna Francesco, considerate si astazi de bibliofili si critici drept una din cele mai perfecto opere care au iesit vreodata dintr-o tipografie. * fnziva de 19 octombrie 1965 a avut loc In aula mare a Universitatii din Lyon feslivitatea decernarii diplomei de doctor honoris causa unor personalitati din viata stiintifica internationala. Printre cei distinsi se numara prof. D. Pippidi, membru corespondent al Academiei Re- publicii Socialiste Romania. Prof. universitar Pauilloux a subliniat, in prezentarea facula, valoarea operei si personalitatii stiintifice a profesorului D. Pippidi. Et a reamintit cu acest prilej despre marele istoric roman Nicolae Iorga, fost membru de onoare at Universitatii din Lyon, care a fost ucis miseleste de fascisti.

In ziva de 21 octombrie 1965, In sala de festivitati a Muzeului de istorie a P.C.R., a avut loc un simpozion consacrat aniversarii a 20 de ani de la Conferinta Nallonala a P.C.R. din octombrie 1945, organizat de Institutul de istoric a partidului de pe linga C.C. al P.C.R. si Scoala superioara de partid Stefan Gheorghiu". Dupa cuvintul introductiv rostit de Ion Popescu-Puturi, director al Institutului de istorie a partidului, au fost prezentate comunicarileRolul Conferinfei Nationale a P.C.R. fn desdvIr- §irea revoluflei burghezo-democratice§i trecerea la revolufia socialistd, de Paraschiva Nichita si 51

www.dacoromanica.ro 154 VIATA STIINTIFICA 26

Fatu ; Polilica P.C.R., program de lupla a poporului nostru pentru transformarea reuolutionard a Wit, de E. Hutira $i F. Balaure ; Industrializarea socialistd a Mrii ueriga centrald a politicii economice a parlidului, de prof. I. Rachmuth, membru corespondent at Academiei, siI. Dinu ; Ridicarea alian(ei muncitoresti-fardne§ti pe o treapta superioard fn elapa actuald de dezuoltare a Wit noastre, de C. Petre si M. Popescu ; Victoria deplind qi der initiud a socialismului fn Romdnia. Congresul al IX-lea at P.C.R. despre conlinuarea pe o treapla superioard a proCesului de desautrfire a construcliei socialiste, de Gr. Comartin, rectorul Scat superioare de partid Stefan Gheorghiu". Au participat activisti de partid si de stat, cadre didactice si doctoranzi ai Scat superioare de pallid, cercetatori ai Institutului de istorie a partidului $i ai institutelor Academiei Republicii Socialiste Romania.

www.dacoromanica.ro R E C E N Z 1 I

Acad. ANDREI OTETEA, Renasterea, Bucurclti, Edit. stiintificd, 1964, 470 p.+100 ilustratii

In 1941 profesorul Andrei Otetea publica,particularealeRenasterii, prin largireasi dupa lndelungisifructuoasecercetari,o Imbogatirea problematiciisiprin adaugirea monografie asupra Renasterii 1, care constituia, ilustratiel Rod al unei cercetari de intensitate dupa marturisireaautorului, o Incercare variabila,darniciodataintreruptil,care temerara de a da o noua interpretare despredepaseste 4 decenii, lucrarea acad. Andrei epoca Renasterii". Pornind de la teza mate- rialist- dialectics potrivit careia conditiile de Otetea, constituie o sinteza ample si originala, existents not au creat o noua constiinta, nu orealizareremarcabild astiinteiistorice invers", autorul conchidea Inca de atunci ca marxiste din tara noastra, care, totodata, Renasterea si Reforma stiltexpresianoii reprezintaceamaivaloroasacontributie societati pe care a produs-o capitalismul Ia romaneasca In domeniul istoriografiei univer- Inceputurile sale" gi, drept urmare, explica de sale asupra Renasterii. ce expunerea propriu-zisa Incepe cu Renas- Ideea centrals a carpi, expusa lapidar in terea economics, adica cu aparitia capitalis- Introducers" Renasterea este expresia mului, care a conditionat celelalte a Renas- noii societati pe care a produs-o Ia inceputurile teri»,politics,socials,literara,stiintifica, artistica si religioasa" 2. sale capitalismul", marcind astfel o etapa hotaritoare In procesul de trecere de la evul Lucrarea recent aparuta a acad. Andrei mediu la epoca moderns, adica de la feudalism Otetea nu este, dupa cum precizeaza in pre fata autorul, o reeditare a vechii monografii" ; la capitalism" se oglindeste In structura pa'strIndu-$i, In ansamblul sau, ideile calau- cartii $i este demonstrate pe parcurs printr-o zitoaresistructura, lucrarea reprezinta, de expunere rigurosstiintifica. fapt, o opera noua, prin adincirea interpretarii Aparitia relatiilor capitalistesiformarea gi analizei marxist-leniniste a fenomenelorsi burgheziei, mai Intl! In Italia, iar apoisiin operelor, prin folosirea critics a rezultatelor alte taxi ale Europeisiconstituirea statelor obtinute In ultimul sfert de veac de istoricii centralizate au creat premisele social-econo- care s-au ocupat de problemele generale sau mice $i politice ale profundelor prefaceri inte- lectualesiartistice petrecute In epoca Re- 1 Rena#erea si &forma, Bucuresti, 1941, nasterii,oglinditeInlargireapreocuparii 360 p. pentru cercetareasireprezentarea naturiisi 2 Ibidem, p. 11, si 18-19. omului, In asezarea ratiunii si experientei mai

STUDII", tomul 19, nr. 1, p. 155www.dacoromanica.ro 184, 1966. 156 RECENZII 2

presus de credinta, de traditie si de autoritatea precis si mai nuantat rolul capitalismului in spirituald a bisericii ; laicizate, stiinta, litera- geneza Renasterii. tura si arta sint puse in slujba satisfaccrii Dezvoltind ideea centralA a luerdrii intereselor si nevoilor de confort si rafinament Renasterea, manifestare in domeniul ideologiei ale clasei burgheze in ascensiune, fiMd menite a aparitiei capitalismului autorul a con- a-i justifica si proslavi bogatia, felul de viata sacrattransformilrilorsocial-economice pe- si telurile, sub forma unei ideologii rationale trecute in secolele X IV-XV Idou'd capitole sirealiste, de un Malt nivel intelectualsi ample :capitolul al II-lea : Renasterea eco- artistic. nomic:.Inceputurile capitalismului"sica- pitolul al III-lea : Descoperirile geografice si inceputul expansiunii europene". Yncapitolul1,,,Problema Renasterii", Relatiile capitaliste au aptirut, in secolul autorulface o analizacriticAa evolutiei al XIV-lea in Italia, iar in secolele XV-XVI conceptiilor despre Renastere, incepind cu si in alte tdri ale Europei apusene, prin con- epoca Renasterii si piny In vremea noastril, centrarea mijloacelor de productie in mina subliniind ca aprecierea pozitivd sau negativi . posesorilor de capitaluri, indeosebi comerciale dat5 de istorici Renasterii oglindeste pozitia si camataresti, care au Post investite in in- respectiv progresistd sau reactionary a aces- dustrie si prin aparitia fortei de mulled ca tora. Asa se explicd de ce umanistii din secolele marfA.In aceasta etapa, productia capita- al XV-lea si al XV I-lea, punind In corelatielistd era organizata sub forma manufacturilor notiunea de Renastere cu cea de ev mediu, au concentrate si dispersate, indeosebi in ramu- considerat epoca ]or ca o perioada de rein- rile industriei textile, tipografice si miniere. noire, de reinflorire sau renastere a stiintei si Totodata,activitateacomercialdsi a artei, trezite din letargia feudalismului. La manufacturilor capitaliste a avut ca urmare mijloculsecoluluialXIX-lea,elvetianul cresterea rolului !Anchor, indeosebi italiene Jacob Burckhardt a definit mai precis Re- in secolele XIII-XV si germane insecolele nasterea, ca o perioada culturala si artistica XV -XVI. unitard si bine delimitatO, caracterizata prin Cercetarea crilicil a studiilor monografice individualismul omului Renasterii,dar nu consacrate nivelului de dezvoltare economics i avdzut rudacinilcsocial-economicesia din vremea Renasterii 1-a dus pe autor la limitat-o la Italia. In cpoca imperialismului,concluzia ca aparitia relatiilor capitaliste in caracterizald printr-o ofensivil impotriva pro- secolele XIV-XV a avut loc in conditiile unei gresului social, s-a produs o reactie si impotriva depresiuni economice, manifestata prin res- Renaslerii, cdreia i s-a conlestat originalitatea. tringerea suprafetelor agricole, scdderea pro- hind consideratd ca o simply prelungire a ductiei, curba descendenla a volumului co- evului mediu, si chiar aportul in dezvoltarea mertului si operatiilor bancare si Insolita de cullurii si artei ;uniiistork+sovini germani scadereapopulatiei,deerestereamizeriei au incercat s5 explice Renasterea prin prisma masclor si de criza feudalitdtii lathe si ecle- Mellor rasiste, sustinind ca ea se datoreste ziastice. Aceste fenomcne reprezintd o ma- afluxului de singe german pdtruns in Italia nifcstare a crizei orinduirii feudale, procesul in cpoca migratiunii popoarclor. 0 mentiune de trecere de la feudalismul in declin la ca. apartesecuvine recentului curent istoric pitalismul in ascensiune avind loc in conditiile denumit business historu, care, concentrIndu-si unor profunde prefaceri economice si zguduiri atentiaasupra intocmirii unor monografii sociale,acOrorintensitatesiconsecinte detaliate de Intreprinderi capitaliste indus- continua a constitui obiectul studiilor si des- triale, comerciale sau bancare a dat posibili- baterilor istoricilor. tatca acumuldrii unui material inforrnativ Aparitia intreprinderilor industriale,co- Naloros, pc a cOrui baza se poate cerceta mai merciale si bancare capitaliste, bazate pe o

www.dacoromanica.ro 3 RECENZII 157 activitate complexa a avut ca urmare formarea realizat unificarea si centralizarea, deoarece, unor not procedee comercialesibancare, In primul rind, nu s-a format un centru Intemeiate pecalcul contabilitateaIn economic dominant, care saunifice toate partida dubla, cambia, viramentul, lombardare centrele economice independente si divergente si nasterea spiritului capitalist", al carui ce luasera fiinta pe teritoriul acestor tari. In mobil setea de clstig a determinat alte tari din centrul si rasaritul Europei, ca formarea felului de viatitsia mentalitatii Ungaria, Polonia sau Rusia, lupta monarhiilor burgheziei In ascensiune din epoca Renasterii. pentru centralizare a Imbracat forme specifice, Descoperirile geografice din secolele XV- desfasurindu-seIn conditiileexistentei unei XVI si Inceputul expansiunii europene repre- feudalitati puternice si orasenimi slabe si ale zinta uncledintreevenimentelecele mai necesitatiiaparariiImpotrivaprimejdiilor insemnate careau marcat Inceputulerei externe. Prin constituirea statelor unificate moderneprinconsecinteleforeconomice si centralizate din apusul Europei, s-au ereat (largirea domeniului comercial si deplasarea conditiileprielnicepentrudezvoltareain axei comerciale a Iumii pe tarmurile Atlanti- continuare a relatiilor capitaliste, a burgheziei cului, afluxul de metale pretioase in Europa si a ideologiei burgheze, si impulsul dat dezvoltarii relatiilor capita- Razboaiele pentru suprematia asupra Italiei liste), politice (ridicarea unor puternice state de la sfirsitul secolului al XV-lea si din prima coloniale) sistiintifice(cunoastereamai jumatate a secolului al XVI-lea au demonstrat aprofundata aInfatisarii reale a planetei). ca si In domeniul relatiilor externe se oglindeau Conditiilor politice din secolele X IV-XVI sfirsitulevului mediusiInceputulepocii ale aparitiei si dezvoltarii Renasterii autorul moderne. Rezultatul for finala consacrat Ic -aconsacrat doua capitoleIntinse :capi- esecul iremediabil al idealului medieval perimat tolulalIV-lea, Formarea statelor mo- al monarhiei universale sub forma Imperiului derne"sicapitolulalV-lea,Formarea lui Carol Quintul si triumful statelor nationale sistemului politic italian in cursul razboaielor moderne sub forma monarhiilorabsolute. pentrusuprematiaasupraItaliei(1494 Totodatasestabilescnotprincipiisi 1559)". procedee politice internationale, care, inau- In secolul al XV-lea, cele cloud institutii gurateIncadrulrelatiilorpoliticedintre universalealeEuropei papalitateasi statele italiene din a doua jumatate a secolului imperial care isi disputasera Intlietatea In al XV-lea, au fost extinse la relatiile dintre lume, trebuiesacedezeiremediabillocul slatele europene si au stat la baza relatiilor monarhiilor nationale unificate si centralizate, internationalepinaInvremearevolutiei In care regalitatea, sprijinita de burghezia In franceze. Astfel, politicii perimate a monarhiei ascensiune si de biserica, pune capat anarhiei universale i-a fost opusit politica sistemului feudale, drepturilor polilice ale nobilimii si echilibrului dintre statele nationale, ratiunea autonomiilorlocale,transformsadunarile de stat devine legea supremil a politicii, starilor in instrumente docile de guvernamint nemaitinlnd seama de consideratiile religioase siisiimpuneautoritateadeplinaasupra sau de alts natura ilustrativil este In acest tuturor supusilor. Spre sfirsitul secolului alsens alianta regelui prea crestin" Francisc I XV-lea, In Franta, AngliasiSpania s-au cu sultanul Soliman cel Maret si cu principii constituit state unificate §i centralizate, uni- protestanti Impotriva sefului laic at crestina- ficarea si centralizarea politica desfasurindu-se tatiioccidentale, Imparatul CarolQuintul, in strinsa legatura cu formarea unitatii eco- care, la rindul situ, nu ezitasesa foloseasca nomice si constituirea pietei interne. In schimb, impotriva papei mercenariluterani iar in Germania si in Italia, deli factorii constitu- diplomatia ajunge o institutie permanents. tivi ai formarii statului national, Indeosebi Dupa analiza bazeieconomico-sociale a relatiile capitaliste, aparusera, totusi nu s-aRenasterii si a conditiilor politice in care a www.dacoromanica.ro 158 RECENZII 4 aparut$is-adezvoltat,autorul consacra ultimul poet al evului mediu si cel dintli poet Renasteriiintelectuale si artisticepatru al erei moderne", Petrarca Si Boccaccio. capitole ample : capitolul al V I -lea, Renas- Epoca deplinei dezvoltari a umanismului terea intelectuale. Umanismul", capitolul al Italian apartine secolului al XV-Iea. Bazindu-se V II-lea,Umanismul inrestulEuropei", pe operele umanistilor contemporani gi pe o capitolul al VIII-lea : Renasterea artistica. serie de studii recente, autorul a aratat Ca Arhitecturasisculptura", capitolul al IX-lea luptavictorioasapurtatadeFlorentala Renasterea artistica. Pictura". sfirlitul secolului al XIV-lea $i in primele trei Umanismul s-a nascut mai intii in Italia , decenii ale secolului al XV-lea pentru apararea unde au aparut mai devreme capitalismul $i independentei sale politice 1i a libertatilor sale burghezia, devenind forma de constiinta a cetatenestiamenintatedetendintelede burgheziei". Aparut ca o miscare de protest a anexiunealeducilor Milanului, precum burgheziei In ascensiune impotriva ideologiei existenta aid, in cursul secolului al XV-lea, feudalo-clericale, umanismul exprima interesele auneilibertaticetatenesti"care,desi sinazuinteleburghezieiInspecial$i ale limitata la burghezia oraseneasca cu drepturi claselor5ipaturilor purtatoare ale progresului politice depline a poporului gras", era mai social In general, prin faurirea unui nou ideal large decit In oricare alt slat italian, au treat de viata, de esenta laica, In care preocuparea conditiideosebitdeprielnicedezvoltarii centrals o constituie natura giomul. multilaterale a culturii, astfel incit Florenta Referindu-se la antecedentele umanismu- a devenit centrul stiintific, literar $i artistic lui, autorul combate parerile istoricilorcare al Renasterii italiene. In timpul luptei purtate considers umanismul Renasterii ca o simpla de Florenta impotriva ducilor de Milano a prelungire a celui medieval, aratind ca uma- luat naltere umanismul civic, al carui prin- nismul evului mediu este esential diferit de cipiu politic de baza a fost sintetizat in lozinca cel al Renasterii. Umanistii medievali, deli libertate Rand", prin care umanistiisioa- menii de slat florentini intelegeau pastrarea an cunoscut antichitatea greco-romana, nu independentei politice si a libertatilor civice an reusit totusi sa-i patrunda originalitatea ti ale republicilor italiene. In aceiasi ani in anii valoarea, deoarece an cunoscut operele anti- 5i de ragaz care au urmat, la Florenta a luat chitatii fragmentarsiadesea denaturate de nastere un sistem de educatte umanist, pre- copii si traduceri defectuoase, iar cercetarea conizatdeColuccioSalutati,PierPaolo for era subordonata fie tendintei de a refine Vergerio, Leon Battista Alberti sau Angelo numal ceea ce era necesar teologiei, fie incer- Poliziano,timenit sa formeze cetateni capabili carii, scolastice ca metoda si sterile ca efect, de a sluji en pricepere si devotament interesele de a realiza acordul dintre stiinta credint.a, burgheziei si ale republicii florentine. Idealul in special prin Incorporarea sistemului aristo- de om liber1iactiv si de cetacean constient, telic In dogma bisericii crestine. Si deli uma- izvorit, in esenta, din realitatileSinecesitatile nismul Renasterii a preheat o serie de realizari societatiiflorentine,afostimbogatitti ale filozofilor medievali ca Abelard, Bacon sau conturat mai precisprinstudiuloperelor Oresme, filozofia moderns s-aconstituit in antichitatii clasice, care au oferit umaniltilor epoca Renasterii. Un rol mai mare In forma- numeroase exemple deeroiinzestraticu rea umanismului Renasterii 1-a jucat aparitia virtutile civice 1i morale trebuitoare burgheziei literaturii culte In limbile populare, care, in $i republicii florentine. secolele X II-XIV,si-aluat ca subiecte de Trezireain teresului Si intelegereamai inspiratieraporturiledintrenatura,om, profunda aoriginalitatii5ivalorii creatiei societate, dragoste, ca in poezia provensala antichitatii s-a manifestat prin cautareagi dinsecolulalX II-leasau ca in operele colectionarea pasionata a manuscriselor precursorilor Renasterii :Dante, totodata an tice, prin reconstituirea textului original, www.dacoromanica.ro 5 RECENZII 159 prin elaborarea criticii filologicesi istorice, punzator, inclusiv cunoasterea limbilor clasice, care au dat nastere umanismului erudit sile (Mclean posibilitatea sa-si realizeze aspi- critic. Restaurarea si analiza critica a operelor ratiile spre o cultura superioard. antichitatii, ilustrate Indeosebi de Laurentiu ConsideramelIncapitolulconsacrat Val la si Pico della Mirandola, s-au indreptat Renasterii intelectuale ar fi fost utile, pentru nu numai asupra operelor latine, pe care evul formarea unei imagini de ansamblu cit mai mediu nu le ignorase de altfel niciodata, ci complete asupra umanismului italian si Infa- si asupra celor grecesti si ebraice, realizindu-se tisareacreatieiliterarecontemporanein astfel o cunoastere mai build, in ansamblulsdu, versuri si proza si mentionarea aparitlei si a creatiei antichitatii. Analiza critica a redac- raspindirii scrierii umaniste, care sts la baza tarilor ebraica, greats si latina ale Bibliei a dat scrierii moderne. totodata posibilitatea umanistilor sä constate Si incelelalte tari europene umanismul ca dogme importante ale bisericii catolice se s-a nascut in conditiile generale de aparitia bazau pe texte traduse gresit, ceea ce a pro- relatiilor capitalistesia burgheziei, carora curat Reformei arme redutabile In lupta pe li s-a adaugat o sensibila influents a umanis- care a dus-o impotriva bisericiioficiale in mului italian ;nasterea sa mai tirzie decit secolul al XV I-lea. Principiile si metodele de In Italia, cu Incepere din a doua jumatate cercetare ale umanismului civic It erudit an a secolului al XV-lea, se datoreste, In esenta, stat la baza inceputurilor istoriografiei mo- aparitiei mai tirzii a relatiilor capitaliste si derne, menite a da o noua interpretare, In aburghezieisiunor Imprejurariistorice spiritumanist,evenimentelortrecutesi proprii fiecarei tail. In Franta, ca urmare a contemporane. Folosirea izvoarelor si a ex- nevoiicrescindedejuristisifunctionari perientei politice personale, ruperea cu con- pentru statul absolutist, umanismul a luat ceptia clericals asupra istoriei prin eliminarea in special un caracter juridic, In legatura cu supranaturaluluisistradania de astabili care s-a dezvoltat si critica filologica a texte- legatura cauzala a evenimentelor, ordonarea lor juridice sau literare, In care an excelat materialului dupa un plan rational, tratarea mai ales Guillaume Budd si Etienne Dolet. istoriei locale si a unei tali in legatura cu Subinfluentaumanismuluis-aurelnnoit istoria universals au facut din operele lui literatura si filozofia, reprezentate de Francois LeonardoBruni,FlavioBiondo,Niccolb Rabelais, Pierre Ronsard si Michel de Mon- Machiavelli sau Francesco Guicciardini mo- taigne.In Germania, umanismul a luat o dele ale istoriografiei umaniste si ale gindirii forma pedagogics, avind menirea de a In- politice. locui metodele scolastice ale Invatamintului Cu toale Ca, arata autorul, umanismul universitar cu metode mat rationale si mai Fienasterii a reprezentat o etapa importanta eficiente instruirii. Contributii stlintifice rein dezvoltarea gindirii umane, iar cunoas- marcabile an adus astronomul Regiomon- terea realizilrilor sale a fost usurata de rela- tanus,filologulebraistJohannReuchlin, tiile tot mai strinse dintre umanisti, de inte- mineralogul Georg Agricola si Indeosebi cel meiereaacademiilorsibibliotecilorside mai stralucit reprezentant al umanismului, inventia tiparului,totusi,in esenta,el a Erasm de Rotterdam, ale carui numeroase Postlimitat,deoareceexpriinainteresele sivariatescrierisint dominate de ideea burgheziei, care, deli istoriceste progresista, rolului educativsiinnoitor alculturii.In era o class exploataloare. Totodata, idealulAnglia, studiile umaniste, ilustrate de John de desavirsire a personalitatii umane prin Coletsi Thomas Morus, au avut ca stop studiul antichitatii clasice era accesibil numai IndeosebireformareaInvatamintuluisia acelor elemente, provenite mai ales din rin- bisericii ; spiritul critic a luat forme deosebit durile burgheziei si nobilimii, ale caror mij- de ascutite in celebra Ulopie a lui Morus, loace materiale, ragaz si nivel cultural cores- biciuirenecrutatoareaviciilorsocietati www.dacoromanica.ro 160 RECENZII 6

engine contemporane$iinfatisare utopica pilda. Drept urmare, Florenta, Roma, Milano a societatii viitoare. Cu toate ca In tarile dinsi Venetia devin principalele centre artistice centrulsirasaritul Europei nu au apdrut italiene, alaturi de care joaca un rol important In epoca Renasterii relatii capitaliste, totusi, Mantova, Urbino, Ferrara, Perugia, Bologna incepind cu mijloculsecoluluialXV-lea, sau Napoli, diviziunea politica a Italiei favo- influenta umanismului s-a facut simtita, da- rizind constituirea mai multor Icoli artistice. torita activitatii unor umanisti de valoare In functie de noile conditiisiidealuri loan Vit.& In Ungaria, Nicolae Copernic $i de viata aleRenasterii,continutul, forma poetul Kochanowski In Polonia, Jan Amos $idestinatia arteisisituatia artistuluiin Komensky $i Jan Blahoslav in Cehia, Vas-societate se schimbd radical. Arta se laici- sian Patrikcev in Rusia sau prin Infiintarea zeaza,centrulpreocuparilorconstituindu-1 unor institutii cu caracter umanist : biblioteci, naturasiomul, care sint redate nu numai scoala latina dela Cotnari, Infiintata deprin teme pur profane, cisiprin opere in Jacob Heraclide Despot etc. care tema religioasa apare numai ca un Cercetarea critics, aplicata initial de uma- cadru, ca un pretext, in care se desfasoara nisti operelor antichitatiisitextelor religioase, scenedin viata reala.Laicizindu-se,arta at Post treptat extinsilsiasupra fenomenelor devine tot mai realists, Infatilind omulsi naturii, dind naltere ltiintei pozitive. Stiinta raporturilesalecu natura prin persoane, inceteaza de a mai fi o acumulare de date, evenimentesipeisaje care oglindesc cit m ai stabilite o data pentru totdeaunasisprijinite fidelrealitateainconjuratoare.Artiltiise pe autoritateaBiblieisau a operelorantichi- remarca printr-o pregatire umanista $iar- latii,sisetransforms Intr-unsistemde tistica deosebita, iar importanta for socials cunostinte, dohindite prin observatie, calcul crelte. siexperienta.EforlullnlocuiriiInstiinta Fundamentindu -liobservatiilesicarac- a principiului autoritatii cu principiul Iiherei terizarile pe o perfecta cunoastere a color cercelari, bazat pe ratiune$i experienta, a mai reprezentative opere artisticeale Re- lost Incununat Insecolele XV XVI de nasterii,autorul a trasatliniiledirectoare realizarile remarcabile obtinute in astronomie ale dezvoltarii arhitecturii, sculpturii 1i pic- deNicolaeCopernic,JohannKepler$i turii In epoca Renasterii In Italia 1i in cele- GalileoGalilei,inanatomiesimecanica lalte tad ale Europei. de Leonardo da Vinci, in medicinal de Para- In domeniul arhitecturii, trecerea de la celsus, Andre Vesale, Ambroise Pare si Michel arhitectura medievala gotica la cea a Rena - Servet. lterii s-a facet In Italia intr-un timp scurt, Deosebirea dintre evul mediu$iepoca deoareceaicitraditia antica s-a mentinut Benasterii este si mai evidenta In domeniul mai vie decit in alto tari, iar arta gotica nu a artei.In evul mediu, arta, fiindin slujba exercitat o influenta decisiva.Caracteristic bisericii,este cu precadere religioasa prineste faptul ca arhitectura civila depaseste continutul ei ideologic $i prin destinatia sa. in insemnatate In epoca Renallerii arhitec- In epoca Renasterii, burghezia italiana, Im- turareligioasa.Inovatiilearhitecturii Re- bogatitasirafinata, constitute mediul social nasterii, la care li -au dat contributia artilti col mai prielnic dezvoltarii artei, prin pre-ca Filippo Brunelleschi, Leon Battista Al- tentiilesalede confort, elegantasilux, bertisau Donato Bramante,constau,in care fac din bancheri, din proprietarii deraport cu arhitectura gotica,ininlocuirea manufacturi 1i din marii negustori, mecenatii liniei verticale a constructiilor cu linia orizon- i clientiipermanentiaiartiltilor.Clerul tala, a boltei cu nervuri prin cea semicilin- Malt, In frunte cu papalitatea, principiisi drica, a ogivei prin arcul rotunjit, In rein- marea nobilime, tot mai patrunsi de idea- troducereaordineloranticesiacupolei ; lurile de viataaleRenasterii,le urmeaza Inansamblulsau,arhitecturaRenasterii www.dacoromanica.ro 7 RECENZII 161 tindesarealizezeefectulartistic pe tale luminii, compozitiei $i raporturilor dintre om rationala, prin echilibrul maselor $i armonia $i naturit In schimb, pictoriiscoliivenetiene, proporpor. ilustrata de fratii Bellini, Giorgione, Tiziano In epoca Rena$terii, sculptura se desprinde Vecellio, Veronese, Tintoretto sau Correggio, de sub dominatia arhitecturii, transformindu- au fost preocupatt mai ales de problemele lu- se 11th-tin element de sine statator, menit ininii coloritului. Dintrereprezentantii sa reprezinte independent omul, In grupuri $coliiromane, Rafael loSanzioaexcelat sau Indeosebi individual, portretul, sub forma in redarea tipului frumusetii feminine,iar bustului sau statuii pedestre sau ecvestre, Michelangelo, prin zbuciumul care framint5 reprezentind un gen tot mai raspindit. Tot- personajele tablourilor sale, poateficonsi- °data, sculptura Rena$terii a atins perfec-derat parintele barocului" In pictura. tiunea In opere datorate lui Lorenzo Ghiberti, Yn Franta $i in Germania, ca $i In tarile Donate llo,Andrea Verrocchio sauMichel- din centrul rasaritul Europei, Renasterea angelo, artistul suprem trimis de providentaartistica a aparut In conditiile persistentei, pe pamInt'(Giorgio Vasari), dar intli detenace a arteigotice,respectiv bizantine, Coatesculptor,prinarmoniamatematica $i a receptarii influentei artistice italiene. 0 a proportillor$i redarea profunzimii vietii originalitateputernicaaumanifestat,In interioare, exprimata prin mi$carea corpului redarea expresiei caracteristice a individuali- $i prin fizionomie. tatii figurii umane, precum $i In problemele Pictura reprezinte arta cea mai specifics compozitiei coloritului,pictorii german i a Rena$terii, In care artistii $i-au putut expri- Hans Holbein eel Thuir, Albrecht Diirer $i ma mai complet$i mai direct conceptiileLucas Cranach, portretistii francezi Jean $i $i pozitia. Inovatia capitals, care constituie Francois Clouetripictorul spaniol El Greco. demarcatia Intre pictura medievala cea a Rena$terii,esterealizareaceleide-a treia Yr dimensiuni, menita a reda volumul $i perspectiva corpului uman $i ale spatiului !neon- Cartea acad. Andrei Oteteareprezinta, jurator $i a permite organizarea rationala aprin conceptia $i structura sa, o sinteza origi- spatiului In care sint plasate personajele.In nate,In care fenomenul Rena$terii0Umanis- cadrul acestei Innoiri, o preocupare de cape- mului este Infatisat $i explicat profund mate- tenie a pictorilor a fost reprezentarea cor- rialist-dialectic,pornind de larenasterea" pului uman Indeosebi ca nud, redat cit mai economics, socials $i politics $1sfir$ind cu corect din punctul de vedere al structurii renasterea" intelectuala $i artistica. Regre- corpului, al proportiilor $i al mi$carii. Rezol- tind lipsa unui capitol consacrat renasterii" varea problemelor pe care le ridica pictura religioase, Reforma, datorata, casiRenaste- in epoca Rena$terii a cerut arti$tilor eforturi rea intelectuala $i artistica, tot aparitiei capi- intelectuale Indelungate, legate mai ales de talismuluisiburgheziei, speram ca o noun cunoasterea geometrieianatomiei, ceea ce II editie a lucrarii sau o carte noun despre Refor- Indreptatea pe Leonardo da Vinci sit spuna mil va umple acest gol din istoriografia marxis- c5 Parte e cosa mentale". In rezolvarea lor, un ta romaneasca. rol de seams a jucat $coala florentina, repre- Ilustratia bogata11selectata cu o deose- 7entata mai ales prin Giotto de Bondone, bita grija, indicele1,executia grafica ireprosa- Pisanello, Masaccio sau Ghirlandajo, $i $colile bilaIsiaduc contributia la intregirea $i pre- (tin nordul Italiei, ilustrate Indeosebi prin Pierro zentarea acestei lucrari de prestigiu a istorio- della Francesca, Andrea Mantegnasimarele grafiei noastre. Leonardo da Vinci, care a dat solutii notori- ginateproblemelorperspectivei,reliefului, Radii Manolescu

11 e. 2227 www.dacoromanica.ro 162 RECENZII 8

* Jliscarea mum- itoreasca din .Rolnovia. 18931900 Bucuresti, Edit. politica, 19d5, 459 p. (Institutul de istorie a partidului de pe linga C. C. al P. C. R.)

ElaborareaInaniidezvollariinoastre informatiile de bazS asupra structurii politice socialiste a unui numar Insemnat de studii a tarii noastre, constituie principala trasatura gi articole privind inceputurile miscarii mun- a acestui capitol. Aprecierile privind dezvol- citoresti din Romania, cercetarea cu precadere tareaapitalismului in agriculture Romaniei, a variatelor conditii economice9social-police reprezinta de fapt concluziile la care autorul lice In care s-au plamadit primate organizatii a ajuns in alte studii ale sale, vin sa in tregeasca politice ale proletariatului roman impuneau cu tabloul acestui sfirsit de secol.l'nloc impor- necesitate aparitia unei lucrari de mai mare tant in economia capitolului 11 ocupa procesul ainploare, consacrata color din tli manifestari de aparitie9dezvoltare a clasei muncitoare, politice organizate alemuncitorimii noastre. Imprejurarile care au facut ca acest proces Recenta publicare a lucrarii Miscarea munci- sa alba loc ceva mai tirziu dealt in tarile euro- loreascd din Romania. 1893-1900, sub egida pene mai dezvoltate subraport economic. lnstitutului de istorie a partidului de pe linga Mal putin convingatoare ni s-au Omit C. C. al P. C. R., vine sa complete7e litera- partile referitoare la evolutia vietii politice din tura de specialitatesisa satisfaca totodata tam noastra, deli asupra acestui aspect se re- nevoia devenita aproape fireasca gisetea vine mai pe larg in alts parte si, dupe cum vom de a cunoaste a unui numar crescind de oa- arata,0acolo insuficient In raport cu impor- meni ai muncii, de activisti sau de cursanti tanta problemei. Autorul a zabovit prea pu- ai Invatamintului de partid. tin asupra intelegerii procesului istoric care a Cercetarea sub diferite laturi a activitatii dus la consolidarea pozitiei color doua princi- desfasurate de P.S.D.M.R. de-a lungul color pale partide politica de guvernamint din Cara mai bine de case ani de existents, varietatea noastra, in ciuda numeroaselor fractiuni tematicii In egala masura, folosirea aproapc disidente desprinse de-a lungul anilor din exhaustive a materialului documentar cunos-acestea. Prezentarea prea sumara avietii cut pins acum shit clteva din elementele carepolitice, atit din vechea Romanic, cit si din confers lucrariio note distincta. Dacd se Transilvania, Ingreuiazaintelegerea ansam- adauga cercetarea In profunzime a procesului blului general de dezvoltare at tarii, caracterul care a facut ca P.S.D.M.R. sa se afirme In si continutul luptei de eliberare nationala si viata publics prin prezenta active a membrilor socials a romanilor de peste munilsi,In final, sal la activitatea generals politica, socialssi Insusiprocesullupteipentrudesavirsirea economica, avem un tablou aproape complet unitatii nationale. alprincipalelor calitalialeacestei lucrari, Crearea P.S.D.M.R. devenise la Inceputul Intr-o prezentare sintetica, bine conceputa, ultimului deceniualsecoluluial XIX-lea D. Hurezeanu, autorulcapitoluluiSilualia o necesitate obiectiva pentru clasa munci- economicd §isocial-politicaa Romaniala toaredin Romania. Actiunile grevisteale sllrsilul secolului at X1X-lea, dovedeste temei- proletariatului, prin numarulsicontinutul nice cunostinte, privind dczvoltarea econo-revendicarilor de ordin economic $i politic, mica si social-politicA a Romaniei la sfirsitul aratau cresterea constiintei de clasa a munci- secolului al XIX-lea. Impletirea armonioasA torimiigianuntau ca iminenta crearea pri- a concluziilor clasicilor marxism-leninismului mului partidal proletariatului din vechea privindcaractcristicileprimuluistadiual Romania. Imprejurarile care an dus la pune- capitalismului cu datele statistice legate de rea bazelor P.S.D.M.R., pregatirealdesfa- evolutia economicasisocial-politica0cu surarea congresului, cagiprogramul noului www.dacoromanica.ro 9 RECENZII 163 partid, sint tratate in capitolul Lupla clasei P.S.D.\I.R. de a Indrepta miscarea pe calea munciloare pentru crearea Partidului Social- reformelor, sin t subliniatede-alungul Democrat al Aluncilorilor din Romania. Con- intregului capitol. gresul de constituire a parlidului de V. Rata. In opozitie cu atitudinea unora din into- Reline atentia cursivitatea expunerii, prezen- lectualii burghezi aflati in Consiliul general, tarea corecta a evenimentelor si indeosebi incer- este scos in evidenta rolul jucat de muncitorii carea de a da o interpretare mai larga faptelor inaintati din conducerea partidului, printre istorice care au dus la crearea partidului prole- acestia un loc de frunte fiind detinut de Al. tariatului. Cu toate acestea, capitolul ramine lonescu,I. T. Banghereanu siI. C. Frimu. deficitar sub aspectul documentarii, care se re- Framintarile care au subminal partidul In duce la cele citeva organe de presd cunoscute si perioadaurmatoareCongrcsului alIII-lea folosite mai in toate studiile aparute pins acum. sint ilustrate cu exemple potrivite si convinga- Efortul de a gasi not surse de informatie si toare. Dar o analiza mai profunda a rolului de a largi astfel baza documentary privindjucat de elementele dizolvante in acesti ani, aceasta problema ne-ar fi adus, poate, satis- ar fi putut permite si mai bine intelegerea factia unor date importante privind acest imprejurarilor care au dus la actul dezorgani- deosebit eveniment din trecutul de luptd al zarii partidului din 1899. Acest act, cunos- clasei muncitoare din Romania. Din aceste cut sub numele de tradarea generosilor", motive ni se par oarecum stereotipe si oricum are radacini social-politice mutt mai profunde insuficiente aprecierile privind pozitia elemen- si numai o studiere atenta si multilaterala a telor oportuniste burghezo- liberale din condu- pozitiei intelectualitatii burghezo-liberale din cerea P.S.D.M.R. Este, credem, timpul ca conducereaP.S.D.NI.R.In diferite ocazii ar aceasta problema sa fie analizata mai pro- putea explica in mod stiintific trecerea aces- fund, pentru ca astfel sa putem aprecia in mod tora in rindurile partidelor deguvernamint. corespunzator rolul jucat de viitorii generosi Organizafille profesionale munciloreqti din In smut miscarii muncitoresti din tara noastra Romania In perioada 18931899,capitolul Oita lasfirsitul secolului lrecut. Judecatile at IV-lea at lucrarii, elahoral deI.Iacos si de valoarc emise fora o analiza stiintificil pro- V. Petrisor, se caracterizeaza printr-o documen- funda pot crea confuzii si o intelegere defor- tare ampla, fiind o Incercare izbutild de a mata a faptelor. I rage uncle concluzii cu privire la rola! organi- Capitolul at III-lea, Lup la pentru Inlcirirea zatiilor profesionale muncitoresti In dezvol- organizalorica a P.S.D. M . R.(18931899) de tarea constiintei de clasa a proletariatului. A. Deac,consacratorganizariiinternea SUM Ingrijit si variat oferd o lecture placuta P.S.D.M.R., urmareste prezentarea structurit si situeaza capitolul alaturi de cele mai izbu- noului partid treat,reflectatainstatutul titepartialelucrarii. Autoriisubliniaza adoptat de Congresul de constituire din 1893 sprijinul arordat de organizatiile profesionale si In hotarlrile ulterioare ale Consiliului gene- miscarii grevistea muncitorimii,alcartti ral. Un loc important In capitol 11 ocupa dina- principal obiectiv era satisfacerea revendica- mica cresterii si consoliclarii parlidului sub rilor economice si politice proprii proletaria- raportul numeric si calitativ prin afilierea a tului roman In etapa respective de dezvoltare. numeroase cluburi socialiste existente anterior Analiza citorva dintre statutele cercetate a anului 1893 si a celor create in diferite centre permis autorilorsafaceaprecierea este (WO aceasta data. Schimbarile de natura adevaratnutocmaicategorica potrivit organizatorica adoptate de congresele urma- carcia multe din organizatiile profesionale pot toare ale partidului, care reflectau, pc de o fi considerate ca primelc sindicate din Roma- parte, experienta capatata In procesul activi- nia. Faptul ca statutele unora dinaceste tatii politice si, pe de alta, tendintele elemen- asociatii aveau la baza principtul luptei de clasa telor burghezo-libcrale din conducerea ni se pare decisiv in stabilirea datei crearil

www.dacoromanica.ro 164 RECENZII 10 primelor sindicate in vechea Romanic dincolo de acontribuiladezvoltareanivelului de pragul secolului nostru. De altfel, crearea generalculturalalmuncitorimii. Aparitia unui organ central al organizatiilor profesio- unor articole referiloare la momente impor- nale sub numele de Consiliu permanent altante ale trecutului de hipta al poporului Uniunii sindicatului breslelor, ai carui conduca- nostru cum an lost cele consacrate semi- Lori recunosteau lupta dintre clase"sireco- centenarului revolutiei din 1848 sau discu- mandau Intarirearezistentei muncitorilor tiile purtate pe marginea luptei de eliberare Impotriva apasarii antreprenorilor 1i capita - a romanilor transilvaneni, alaturi de tradu- liltilor ", este un argument greu de combittut ceri ale operelor clasicilor literaturii univer- care vine in sprijinul acestei teze, emisa de sale an contribuit in masura corespunzatoare not cu un deceniu In urma. la mentinerea treaza a conitiintei revolutio- Amp lu, documentat, imbratisInd un cerc nare, la sustinerea luptei Impotriva jugului larg de probleme, capitolul Activitatea de pro- austro-maghiar desfasurate de patriotii ro- paganda si agitafie a P.S.D.M.R. to rtndurile mani transilvaneni, la formarea gustului pen- muncitorilor de Gh. Dobre contribuie la intre- tru frumossila innobilarea spirituals a prole- girea lucrarii cu un aspect lard de care istoria tariatului nostru. Ni se pare de asemenea miscarii muncitoresti nu poate fitratata : nepotrivit ca intr-un capitol consacrat pro- caile de propagare a ideilor socialiste In rin- blemelor de propaganda sa lipseasca, macar durile muncitorimii, agitatia desfasurata in intr-o mentiune, activitatea desfasuratala mijlocul maselor proletare de la orate. Tra- sate In perioada 1897-1899. Aceasta lipsa tarea separata a editor de propaganda si agi- nu este justifieata niei macar de capitolul tatie desfasurate prin press, prin conferinte special rezervat cluburilor socialiste la sate, In cadrul cluburilor sau prin brosuri arata care Iii gaseste o tratare ampla in lucrare. mijloacele de raspIndire a ideilor socialiste In sfirsit, consideram insuficiente sublinierile In etapa de Inceput a creariisiorganizarii asupra uneia dintre cele mai frumoase ini- P.S.D.M.R., orientarea partidului spre cercuri tiativedesfasuratedeP.S.D.M.R.dupa largide oameni aimuncii. Dar difuzareainfiintarea sa, aceea a crearii Ligii votului ideilor Inaintate ale vremii nu era lipsita de universal, In urma careia un numar apreciabil greutati. Alaturi de opozitia cercurilor guver- de oameni politici si-au anuntat adeziunea la namentale, care impiedicau adesea prin mijloa- lupla pentru obtinerea acestui drept. ce brulale diferitele manifestatii cu caracter l'nul dintre capitolele cele mai Intinse ale democratic, se situa subminarea din inlerioi luci trateaza Actinnile muncitoresti fntre a miscarii de catre cei interesali In abaterea 1 S:13 -1900 si este realizat de un grup de patru tiunilo: revolutionare pe caeca reformeior. autori :G. Tudoran,I. Felea,M. Iosasi Impotriva celor cloud tendinte s-au ridicat ele- M. Rusenescu. Alaturi de miscarile greviste, mentele inainlale din conducerea P.S.D.M.R., desfasuratede-a lungul a pestecaseani cie au reulit In numeroase rinduri sa demaste impotriva abuzurilorsisilniciilor patronale, atit actiunile samavolnice ale claselor domi- shit prezentateactiunilemuncitorestiini- nante, cit si tendintele reformiste ale viitorilor tiate in scopul obtinerii unor revendicari cu generosi. continut general-democratic (repausul dumi- Aprecierile privind desfasurarea propagan- nical, ziva de lucru de 8 ore etc.), manifesta- dei nu an totdeauna In vedere elementele tiile legate de sarbatorirea zilei de 1 Mai, de careanridicat aceastaactivitatela un aniversarea Comunei din Paris, de campania nivel demn de luatInseams. De pilda, antunilitarista sau de cea antimonarhica. articolul nu aminteste deeducatia patrio- Grupata pe ramuri de productie, prezen- tica desfasurata In coloanele organului cen- tareaactiunilor greviste reusestesaofere tral al P.S.D.M.R., dupa cum tot absenle un tablou generalalcelor mai cunoscute shitsiIncercarilefacutepeaceeasicale luple ale muncitorilor din principalele sec-

www.dacoromanica.ro 11 RECENZII 165 toare ale vietii economice. Acest mod de abor- dintarevolutionara,imbratisata de repre- dare duce insa la estomparea actiunilor de zentantii fideli ai clasei muncitoare. Diver- solidarizare ale muncitorilor din alte ramuri gentele dintre cele doua curente, maiifes- economice, cu alte cuvinte impiedica urma- tate pe un plan mai larg aproape in toate rirea dinamicii grevelor. problemele, se intilneau Indeosebi in secto- Avind o tematica prea larga fata de posi-rul vietii politice, unde punctele de vedere bilitatile de realizare Intr-un cadru relativ diferitese ciocneau mai direct. In functie restrins, capitolul nu reuseste sa raspunda de aceste doua tendinte s-a desfasurat Intreaga tuturor problemelor ridicate si de aceea nu activitateelectoratesiapoi parlamentara satisface exigentele pe care actualul nivel al desfasuratadereprezentantiiP.S.D.M.R. cercetarilor le cere. Astfel pentru o problema Capitolul discuta pe larg problemele alian- de importanta luptei pentru obtinerea repau- telor electorate urmarite de socialisti, partici- suluiduminicalsintrezervate doar doud parealui V. G. Mortun, singurul deputat pagini si tot atitea pentru campania antimi- socialistdupa 1893,ladezbaterileparla- litarista. Numai intr-o paginasi jumatate mentare, precum si atitudinea reprezentan- este tratata aniversarea Comunei din Paris tilorclaselordominante MO de prezenta sau lupta antimonarhica, iar pentru lupta socialistilor in parlament. Multe din proble- desfasurata In vederea obtinerii drepturilormele care framintau viata politica In aceasta egale pentru femei ceva mai mult de o juma- perioada sint doar amintite, ele avind o tratate de pagina. In asemenea conditii, era si tare mai larga In alte capitole, altele sint firesc ca problemele sa nu poata fi tratateprezentate mai pe larg. Opinam pentru acest corespunzator, la nivelul general al lucrarii. fel de a aborda problemele, cu o singura Tendinta de a aborda cit mai multe probleme rezerva : se discuta prea putin asupra pozitiei intr-un numar de pagini limitat duce la rezol- P.S.D.M.R. fata de divergentele neantago- vari unilaterale, simpliste, care nu aduc nici niste existente Intre cele doua principale par- un serviciu stiintei noastre istorice. tide de guvernamint sau Intredisidentele Realizarea principalelor revendicari eco- aceluiasi partid, ca si fata de una din cele nomice, socialesi politice ale clasei munci- mai importante chestiuni dezbatute la sfIrsi- toare au fost urmarite deP.S.D.M.R.pe dife- tul secolului trecut, aceea a luptei romanilor rite cal : greve, manifestatti de strada, cam- transilvaneni pentru eliberare socials si natio- pani i de press si prin activitatea parlamentara. nals. Indeosebi aceasta din urma problema Acest din urma mijloc folosit de partidul ar fi trebuit dezvoltatil ceva mai larg, chiar clasei muncitoare din Romania era recoman- data punctul de vedere socialist nu a fost dat tuturor parlidelor socialiste prin hotari- totdeauna foarte bine conturat. rile Internationalei a II-a. P.S.D.M.R. qi problema agrard. Cluburile Activitatea electoral - parlamentara a socialiste la sate de D. Hurezeanu, este, dupa P.S.D.M.R. este tratata In capitolul al VIII - opinia noastra, cel mai reusit capitol al lu- lea,Activitateaeleclorald parlamentarda crarii. Desi a fost conceput ca un studiu P.S.D.M.R. In anti 1893-1899 de N. Copoiu, independent, capitolul se incadreaza totusi care urmareste atit participarea la alegerile perfect In ansamblul hicrarii st permite adin- parlamentare si comunale, cit si pozitia lide- cirea unora dintre cele mai framintate pro- rilor socialisti fata de principalele probleme bleme ale trecutului nostru istoric. ale vietii publice. Autorul a reusit sa face o Sumara prezentare a preocuphrii cercu- substantiala analiza a celor doua tendinte rilor socialiste premarxiste fatil de chestiunea existenteInconducerea P.S.D.M.R. :ten- taraneasca, pe linga faptul ca aduce puncte de dintaproliberala,preconizatadecuplul vedere noi, constituie un pretext pentru abor- V. G. Mortun I. Nadejde st sustinuta de darea teoretica a problemei agrare si pentru celelalte elemente burghezo-liberale,siten- discutareadiferitelorcurenteexistente in www.dacoromanica.ro 166 RECFN7II 12 slnul misc.ril socialiste internationals cu pri- cap.ta con tururinoi, progresiste, cu toate vire In accasta complex. laturii a intelegerii abaterile principiale, adeseaad i le, ale unora teorieimarxiste. Analizindpozitiileadop- (Hare reprezentantii acestor genuriliterare. tate de cercurile socialiste fata de rAscoala Autorul subliniaz. cu pricepere si nu rare- taranilor din1888, capitolul face totodats ori cu verve stilistica aportul publicatiilor trecerea spre Intelegerea programului agrar socialiste la dezvoltarea literaturii noastre. stabilitde congresul de constituire al Literature si stiinta", elemera continuatoare P.S.D.M.R. din 1893. a traditiilor contemporaneene (nu apare decit Analiza atenta a acestui program, bilan- In dour' semestre ale anilor 1890-1894), a tul activitatii practice si teoretice desf.surate reusit, dupe disparitia Contemporanului", In jurul problemei agrare de titre miscarea sastring. pentru putin. vreme In jurul ci majo- socialist.", cum II numeste autorul, permite ritatea penelorilustrealeepocii. Event- acestuiasaevidentieze principalele slabiciuni meant literar ",careaparespresfirsitul ale misciirii socialiste din Ora noastra si sr' anului 1893 la lash si apoi la Bucuresti, unde gaseasca adeviiratele cauze ale greselilor sd- dispare pentru a face loc suplimentului lite- viirsite fat. de fr.mintarile tfirAnimii pentrurar al ziarului Lumea 'loud", public. articole pamInt sio vial. mai bun.. de orientare critic., de informatie literar., Hotfiririle adoptate de Congresul al II-lea proza si poezie, bucurindu-se de colaborarea al P.S.D.M.R. au marcat o sensibila preocu- scriitorilorsocialistisinesocialistiaflati pare a partidului fat. detariinitne,ajungin- In imediata apropiere a lui C. Dobrogeanu- du-se astfel la constituirea primelor cluburi Gherea. 1n orientarea revistci se fac simtite socialiste la sate. Activitatea socialislilor in trei directii ideologice Leoria sociabilitatit rindul tArAnimii, succesele obtinute In mijlocul acestora pe linie organizatoric. si pro- deasupra claselor, poporanismulsisocialis- mul care coexist. de-a lungul intregii sal. pagandistic. ocupa un loc important in ca- aparitii. Lumea not'a literarrt si stlintifica", pitol. Beferindu-ne In aceasta parte, putem face afirmatia eft este eel mai complet sludiu suplimentul literar al gazelei socialiste Lu- apArtit pin. acum In literatura noastra de spe- meanoua",apare, cu uncle modificari de titlu cialitate, legal de crearea si activitatea du- care uneori se reflect. si in continut, din noiern- burilorsocialistelasate. brie1894pin.Indecembrie1896.Cele Cu acesta apreciere, ne exprimilm dorinta trei reviste amintite,Inpoficlagreutatilor de a cili cil mai des asemenea studii caracte- ivite In disputa ideologic. cu publicatiite de rizate prin bogiltie de informare, sobrietate ally orientare ale vremii, contribuie la pro- ininterpretareafaptelorsialesecalitAtt pagaea pe aceastfi cale a mesajului de idei stilistice. socialiste, cele mai inaintate ale vremii. Ca o complelare fireasca a unei lucrari Capitolul iiIiscaea munciloreascd din T ran- cu tematica celei de fat., Intr-un capitol de siloanitiinullimul deceniualsecoluluia! amploare, intitulat Contribulia miscarii socia- X I X-lea de A. Deac, care tontine, de fapt, lisle la de:voltaea literaturii in ullimul deceniu intr o forma concentrate principalele concluzii al veacultti al X IX lea (189.3 1900), elaborat ale autorului, expose intr-o lucrare mai male de I. Vitaer se analizeazd dezvoltarea lite- aparuta aniitrecutila Editura stiintific., raturiiInsliritul secolului trecut sub in-constituie o izbutitsihteza a ceea ce a fost iuirea miycarii socialiste. Gruparea direc- luptapent rucreareaprimelororganizatii tiilor de clez 01tare aleliteraturii In jurul muncitoresti pe teritoriul roninesc de peste celor mai cunoscute publicatii de orientare Carpati, aflat in stapinirea monarhiei austro- socialist,' ale vremii permite urinfiirea atento ungare, activitatea desfAsurata de organiza- a evolutiei poeziei. pi ozei sun criticii lit erare, tiilelocalealePartiduluiSocial-Democrat care, sub in. luenta ideilor inaintate ale vremii, dupe crearea sr'. pe linia organizArit politice www.dacoromanica.ro 13 RECENZII 1b7

si profesionale a clasei muncitoare si eforturile citoreasca internalionula de A. Deac si Nora pentru restabilirea unitatii miscarii muncito- Munteanu. Prima parte a capitolului, consa resti. crata legaturilor pe care Fr. Engels, marele con Pentru a se incadra tematicii adoptate ducator alproletariatului international, le a In lucrare, capilolulisi propune urmarirea avut cu miscarea noastra muncitoreasca, folo- principaleloraspecteale dezvoltarii miscariisind exhaustiv documentele cunoscute ping muncitoresti din Transilvania. Dupa o scurta aeum alaturi de citeva informatii inedite, pune incursiune In inceputurile miscarii socialiste in lumina atit interesul pe care acesta 1-a aratat si muncitoresti de dincolo de arcul carpatic, propagarii ideilor socialiste In diferite tart ale este analizat Inceputul miscarii sindicale din Europei, citsi nevoia militantilor socialisti Transilvania, primele forme de lupta organi- de a se consulta cu Engels fie personal, fie zata ale proletariatului lmpotriva patronilor,prin scris. Aprecierile sale fata de Romania, care, data s-au soldat adesea doar cu midi si facute adesea in cuvinte calde, totdeauna Insa temporare concesii, au avut consecinte mult cu profund interes, bucuria exprimata dupa mai profunde, intre care cresterea constiin-Incercarea partial reusita de a cunoaste limba tei de class a muncitorilor se situeaza pe pri-romans, relatiile dintre EngelssiGherea, mal plan. 0 data constiente de forta pe care ca si interesul stirnit de publicarea unor arti- o constituiau, organizatiile muncitoresti din cole sau studii ale lui EngelsIn revistele Transilvania au desffisurat o rodnicii si multi- romanesti, toate laolalta ofera un material laterala activitate pe linia dezvaluirii carac-atractiv, bogat In idei. terului nedrept, asupritor al orinduirii capita- Participarea socialistilor romanila con- lisle,a formularii revendicarilor cu continut greseleinternationale(congreseleInterna- democratic In vederea imbunatatirii situatiei tionalei a If-a de la Paris, Bruxelles, Zurich proletariatului si concretizarea acestora prin si Londra), adoptarea propunerilor facute de ei greve, a problemelor privind dezbaterile legate In cadrul celui mai Malt for al miscarii munci- de raspinclirea socialismului stiintific, a organi- torestiinternationale (cum au fostacelea zarii muncitorimiisiafirmariiacesteiaiii privind necesilatea discutarii problemei agrare viata politica a tarii. sau a luptei impotriva anarhistilor) sau parti- Succint, poate prea succint fal.a de impor- ciparea la congresele internationale ale orga- tantaproblemei,esteprezentatapozitia nizatiilor profesionale muncitoresti,alestau miscarii muncitoresti din Transilvania fata crestereaprestigiuluimiscariimuncitoresti de taranime si crearea cercurilor socialiste la din Romania pe plan international. sate, sprijinirea luptelor tnranesti de catre Nu mai putin interesanta este prezenta- organizatiile Partidului Social-Democrat etc. rea legaturilor dintre P.S.D.M.R. si parLiclelt Valoroase si interesante sint paragrafele socialiste din alte lari, ca, de pilda, Rusia, referitoarelapozitia miscarii muncitoresti Germania, Franta, Italia, Belgia, Anglia si din Fransilvania fata de problema nationala Austro-Ungaria, dupd cum nu shitlipsite si la legaturile dintre miscarea muncitoreasca de importanta nici manifestarile internatio- de pe cele dotal versante ale Carpal' lor. Ar fi naliste ale proletariatului roman MLA de lupta lrezit inheres prezentarea mai larga a pozitlei muncitorimii de pretutindeni. Daca adaugan P.S.D. si P.M.S.D. fata de miscarea memo- la problemele enumerate forma aleasa a ek- randista, precum si actiunile individuate ale punerii, atribut necesar oricarei literati, pre- socialistilor romani in sprijinirea luptei de eli- cum si punerea in ciicuitulstiintifica uno berare nationalasisocialsdesfasuratacfe informatii not, valoroase,avem un capito romaniitransit\ aneni. car° corespunde sub multiple aspecte actua- Interesant prin inedit si prin maniera de lelor exigente. abordareaproblemelorestesicapitolul Lucrarea se incheie cu un capitol real Legdturi aleP.S.D.31.R.cu miscarea man- zat de asemenea Innivelul cerintelor actu

www.dacoromanica.ro 168 RECENZII 14

ale,intitulatDezorganizareavremelnieda de specialisti In problemele miscarii muneilo- P.S.D.M.R. (1899) al carui autor este N. Co- resti, nu reusesc sit constituie un tot, care sa poiu. Autorul a reusit sa dea o explicatie dea lucrarii caracterul de monografie. large cauzelor care an facilitat generosilor Istoria miscarii muncitoresti din Romania ocuparea unor pozitii-cheieInconducerea nu poate fi inteleasa lard o prezentare cit miscarii muncitoresti din Tara noastra si sa de sumara a activitatii desfasurate de prima prezinte imprejurarile care an grabit trecerea socialisti din Tara noastra. Este greu de trecut Inrindurile partidului national-liberal. Ati- cu vederea aportul lui Nicolae Codreanu, al tudinea conseeventa a elementelor muncito- doctorului Russel sau al lui C. Dobrogeanu- restidinconducerea partiduluireiesecu Gherea la raspindirea ideilor socialiste in Ro- claritatedinanalizaprincipalelorarticole mania, contributia primelor reviste socialiste aparute In presa socialiste a timpului, pre-la cunoasterea ideilor Inaintate ale vremii. cum si din manifestarile impetuoase ale mun- Chiar dace autorii si-au propus sa se opreasca citorimiiInperioadaimediaturmatoare asupraperioadeicare a urmatcrearii dezorganizarii partidului, care Impreuna dove- P.S.D.M.R., o asemenea lucrare nu poate si deau asa cum se exprima destul de plastic nu trebuie sa fie lipsita macar de un capitol unul dintre fruntasii socialisti Ca miscarea care sa trateze problemele amintite mai sus. muncitoreasca nu moare". Ca o ultima apreciere, relevani, cu exceptia doar a doug sau trei capitole, saracia de informatii documentare din arhive, care ar fi dat Aprecierile privind fiecare capitol ne oblige lucrarii un continut mai larg si ar fi prezentat sa tragem citeva concluzii care privesc Intrea- cititorului not surse privind acest important ga lucrare. eveniment dinviatapoliticaa Romaniei Conceputa ca un studiu de amploare pri- moderne. vind crearea primului partid al clasei munci- Cu toate aceste deficiente, lucrarea consti- toare din Tara noastra, lucrarea nu a reusit tuie un pas important Inainte, un pretios izvor sa depaseasca stadiul unei culegeri tematice de informare pentru istorici sau neistorici, de articole reusita ca realizare, dace stu- un efort de a prezenta prin prisma cerintelor diile sint privite separat si sa atinga nivelul actuate o oglinda a dezvoltarii primului par- unei monografii, a Orel lipsa este asa de tid al proletariatului din Romania, P.S.D.M.R. mutt simtitil de istoriografia noastra marxista. Capitolele acestei lucrari, deli sint elaborate Tr. Lungu

H. H. STAHL, Contributii la studiul satelordevalmase romanesti, vol. III, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.B., 1965, 957p.+11 fig.

Al treilea volum din seria consacrata satelor ale aservirii comunitatilor satesti, se trece la devalmase romanesti este rezervat problemei prezentarea etapelor si formelor de constituire procesului de aservire feudala a acestor sate, a proprietatii feudale asupra satelordeval- proces de o importanta capitala pentru is-male, apoi la studiul satelor devalmase bole- toria noastra sociala si fara a caret cunoastere resti ca formatiuni specifice de exploatare a nu se poate da o explicatie stiintifica formarii comunitatilor aservite, la dezvoltarea gospo- si dezvoltariifeudalismuluiromanesc. dariei boieresti insinul satului devalmasIi, Cartea cuprinde cinci mart diviziuni. Dupe In sfirsit, la procesul de trecere de la domeniul o prima parte, consacrata aspectelor generale feudal la mosia lucrata In sistemul clacii. www.dacoromanica.ro 15 RECENZII 169

Utilizind, ca si in volumele anterioare, doua sistemul jacerelor.Ca atare, este deci logic tehnici de lucru anchete sociale constind din sa admitem existenta In veacurile trecute a observatii directe pe teren asupra unei reali- unui Dreifelderivirtschaft, si nici macar a unui tap inca vii si exegeza de documente istorice sistem de asolamente bienale, clar constituit si luind ca baza principiul ca prezentul indoua tarlale, de vreme ce acestea, In evo- si trecutul nu reprezinta decit cloud mom ente lutia lor, duc la forme de Koppelwirlschaft, ale unui aceluiasi fenomen social in dezvoltare, nicidecum la jacere. Prezentul ne obliga a un singur fenomen unitarsocietatea umand concepe trecutul in asa fel, Incit Intre aceste si o singura metoda :dialectica materialista" cloud faze aleaceluiasi proces evolutiv sa (p. 421), autorul recurge la asa-numita ar- existe o trecere posibila. Admitem deci exis- heologie sociala", pe care a utilizat-ocu tenta In trecut a unei tehnici agricole Inca si succes siinalte Imprejurari 1. In folosireamai inferioare decit cea a jacerei, si anume acestei metodologii, se precizeaza din capul a acelei tehnici itinerante, singura care s-a locului ca nu e vorha de a proiecta spre trecutputut transforma In «jaceray, tehnica pe care imaginea faptelor de astazi, bine stint fiind de altfel o constatam etnografic in ramasitele faptul ealegea suprema aoricareivieti sale si o confirmam prin documentele scrise" sociale este necontenita ei dezvoltare ci,dim - (p. 423-424). potriva, afirmarea hotarita a faptillui ca pre- Pe baza acestor principii metodologice, zentul nu este decit capOlul final al unei dezvol. III aduce o serie de puncte de vedere not voltari trecute, astfel ca intelegerea unui pro- In problemele de baz5 ale feudalismului rom5- ces de dezvoltare social nu este cu putinta nese,sianume cuprivire la formarea domeniu- decit data se tine seama de el In totalitatea lui feudal, aspectele rentei feudale, imunitatile lui, adica deopotriva atit de inceputurile lui feudale, organizarea exploatarii de catre clasa indepartate, cit si de stadiul actual de ajun-dominant5, sensul judeciilor gemelare, pro- gere" (p. 423)2. cesul desprinderii producatorilor directide Punind in practica acest principiu meto-pamint si trecerea de la domeniul feudal la dologic, H. H. Stahl arat5, de pilda, ca cer- mosia capitalists, In sfirsit sensul si rolul tier- cetarea satelor de pe mosiile boieresti din sajului la not in tariff. Solujionarea teoreticA veacul al XX-lea dovedeste ca tehnica agri-noun a acestor probleme fundamentale per- cola folositAaiciera aceea a jacerelor", mite autorului si o original5 privire de ansam- practicate sub conducerea boiereasca, dar cu blu a feudalismului din tarile romane, In uni- uneltele si forta de munca a satenilor, ceea ce tatea si diversitatea sa, In trasalurile sale spe- face cu totul imposibila existenta In trecutcifice, care ii marcheazil local sau bine defi- aunorsistemeagricolelacarenuse nitInistoriauniversa15. poate vedea felul In care s-au transformat in Folosind ca argument situatiaIntilnita concret in Vrancea uncle un boier care is 1 H. H. Stahl,Vatra satului Cornova, In In proprietate un sat liber se marginesle o Arhiva pentru stiinta$ireforma sociala", buns bucata de vreme sa Incaseze doar dijma an.F,nr. 1-4 ; idem, Prefata" la Nerej, un din toate procesele de productie organizate aillaye d'une region archaique, Bucuresti, 1939 ; Mein,Arheologia sociala, In Contemporanul", de catre tarani, formindu-si de-abia mai tirziu 1965, 8 ianuarie. o gospodarie proprie, instalindu-si exploalatii, 2 Vezi K. Marx, Contribufii la critica eco- rupind legaturile dintre tarani si obstea lor si Timid politice, in K. Marx si Fr. Engels, Opere, transformindu-i din bastinasi" cu drepturi vdl. 13, Buctiresti, Edit. politic5, 1962, p. 679. In privinta aplicatiilor metodei regresive",In simpli chiriasi" ai mosieilor,carorali gezi si M. Bloch, Les caracteres originaux de se da pamint cu tocmeala",autorul arata (histoire rurale frangaise, Paris, 1931 ; V. Si- jaiski, La cite populaire, Riga, 1924; A. Mon- in privinta formdrii domeniului feudal si a gait, L'archeologie en U.R.S.S., Moscova, 1954. rentei feudale ca si In trecut, intr-o perioada www.dacoromanica.ro 170 RrCENZII 10 incipienta, boierii ar fi avut aceea5i situatie, forme gospodaria lui de consum Intr-o exploa- fiind mai mull heneficiari ai rentei In produse tatie producatoare de marfa3. Boierul a ince- decil agricultori pe cont propriu si neavind put prin a pretinde o autorizare prealabila penin acele prime timpuri o rezerva" a tor, adica tru once initiative agricola si a sfirsit prin a tin teren scos din rulajul tehnicii devalmase impune distribuirea de catre el lust's' a tere- a satin'', agrimensual deosebit de terenurile nurilor anual necesaretaranilor,terenurile folosite de sateni si pus In lucrare cu alte mij- de folosinta mai indelungata (case, planlatii loace tehnice decit cele ale satenilor. Dupe etc.) fiind transformate in embaticuri. In felul parerea sa, documentele arala ca o astfel de acesta, satenii, din membri cu drepturi ai rezervil" boiereasca nu apare decll foarte colectivitatii, au fost transformati In simpli thziu, boierii organizindu-si la inceput propria locuitoriai satelor,drepturile for de uz fiind din for gospoclarie de consum prin integrare in ce In ce mai restrinse, pins la disparitia for telmica devalmasa a satului, conform acelo- totala. rasi procedee itinerante", In cuprinsul unor Acest proces, precizeaza autorul, nu s-a stapiniri locuresti, intocmai ca si satenii tor, facut la noi prin trecerea la un nivel tehnic iar nicidecum In cadrul unei rezerve" terito- superior, prin introducerea unor noi metode de riale. De aici concluzia teoretica deosebit de cultura(desfiintareatarlalelor.comasare, importanta ca nu a e.rislal deci la noi la ince- interzicereaizlajiriietc.),prinschimbarea pulurilefeudalismuluioasemenearezerva, radicala a structurii teritoriale satesti, ci in adied un leren slapinesc corespunzalor cu ceea cadrul integral pastraL al satuluidevalmas, ceera «terraindominicala»infeudalismul s-a trecut la o sporire a cantitatilor de produse cu obir#a in!alit-arida sclavagiste, si nici cu cerealieresi animalieredestinatepietei, ceea ce era rezerva senioriald in faille de la esl sporire obtinuta prin inasprirea conditiilor de de Elba, unde in urma unor operaiii de izgo- aservire traditionale : mai multe zile de munch nire a ldranilor (Ablegung) se creeazd aFolwar- obligatorie, mai restrinse suprafete folosite kurile» superior muncile din mind de vedere de Oran', mai aspre executiifiscale, mai sal- tehnic agricol, Irechula-se aci de la sislemul batice Mari in stapinire a insasi persoanei Dreifelderwiischaft-uterilacelal Kappel- fizice a taranilor, o reducere a acestora si a wirtschall-ului" (p.425). familiilor for la conditii vecinc cu robia. infelulacesta formareasidezvoltarea Ynfelul acesta, arata autorul In conti- feudalismului la noi in taro iau, in conceptia nuare,transfonnareamoduluideorgani- aulorului, urmatorulaspect ;satele aservite, sane a proceselor de productie de la formula intocmai ca cele libere, au lost la inceput for- sat bazat pe tehnica de productie deval- mate din taani organizati In grupeInchise, masa" la formula mosie muncita in dada" legate intre die prin relatii de consanguinitale ; a avutlocprinaservireaunorsate InVirileromAne Ifiranit dependenti nu provin devillmase,folosindu-semijloacepotrivite deci din fosticolc'ni sau fosti sclavi, ci din pentrusatedevalmase, mijloacespecifice, cultivatori liberi. Feudalul nu avea la inceput allele decit cele care ar fi fost necesare (Ian o proprictate &TAW a solului, ci doar dreptul ar fi avut de-a face cu o taranimedr mkt de a cere taranilor predarea unei renle de pro - duse si uncle prestari de scrviciu, in cadrul 3Vezi, in legatura cu formele pe care le is unei modeste gospoclarii de consum, cu o agri renta feudala la noi in taro,St.Stefanescu, Epoltifiu pudale inTara Round cultura pi acticata tot in telinica itinerantA. neasca pins in sec. al XV 1I -lea,In Studli, pe termini anual mutatoare. Pentru ca feu an. XI (1958), nr. 1 ; D. Alioc, Ii. Chirca si $t. dalul sa se ttansforme in proprietar deplin al Stefanescu, L'evolulion de la renle feodale,l terenului a trebuit sa inters ina o dezvoltare Valachie et en dloldavie du XI 1' -e an XV IIIe siecle,inIN oltedies eludes d'hisloire..., impettioasA a schimbultii pe piata interne si II.Bucuresti.Edit.Acad.R.P.R..19b). eNterna, ceea ce a Indenmat pe feudal sa trans- p. 221252.

www.dacoromanica.ro 17 RECENZII 171 agrictilloriindependenti,sianume rupind pastreze drepturile asupra libereifolosiri a legfituradintre Oransiobsteasa,atlicil terenurilor satesti si pentru Inbradirca cotro- anulind calitatea de bastinas" a sateanului, pirii hoieresti a terenurilor 5i a fortei de munca confisclndu i delnita" semnsiuneori Adrane§ti. 0 untold etapil a acestei lupte, mdstna a drepturilor lui devAlmase , anu- tratatd pe larg in ultimele capitole, a aN ut lind apoi drepturile de folosintd a trupului loc In cadrul operatiilor de liersaj, deitn- de mosie, transformind In embaticurisill- pdrtire a pdmintului in cloud treimi rezer- pinirile de lungd duratd ale tiiranilor 5i pind vate folosului tardnesc (pdminturi de dijma) laormd procedindladelimitarea" unei sio treime rezervata boierului (paminturi rezerve proprii.In ansamblul sat', intregul de claca), sistem care, precizeaza autorul, a procesistoric,careeste de fapt procesulfost mai intli folosit ca mod clereglemenlare ruperii producdtoroluiruraldemijloacele a relatiilor feudalesipinala urma,prin deproductie,oglindind esentaacumuldrii legea rurala din 1864, ca sistem de lichidare primitive a capitalului In acest domeniu, ne a acestor relatii, tdranii fiind socotiti pro- arata o masa de sale devalmase, sparte cuprietari pe cloud treimi din teren find obli violenfa, distruse prin operatiuni deu rumlnire», gatiide dijmd(clacafiindrdscumparata transformate apoi pe cafe de « locmeli agricole», In bani), iar boierul proprietar pc o treime la Inceput spontane, apoi reglementche urbarial, fart obligatii de a distribuianual terenuri In mosii boieresli muncite In clarc." (p. 427) 4. tdranilor. Deosebit de interesanta,inacela5i do- Problema tiersajului, precum si procesul amnia al acumularii primit.ve, este 5i preci- indelungat dedespartirea producatorului zarea ca boierul,anulitaldrepturile vechi direct de delnita, de purgare a proprietatii aletdranilor,Iisites! esitdefri5ezeanual feudale de sarcinile ce o grevau si de transfor- hnense suprafete de teren, pose in culturamare a ei In proprielate absoluta de tip bur- an dupa an, in sistemul pradalnic al jacerei, gbez, transformarea doineniului feudal in mosie istovind fertililateapilmIntului,facindcu sia boierului In mosier deci mai Intli neptitinta cresterea vitelor 5i distrugind In tin proces de luare Inproprietatefeudala acest fel \ echiul echilibro de caracter arhaic a unor sate devtilmase lihere si apoi de trans al agriculturii itinerante si al cresterii de vite.formare a satelor devalmase bazate pe o Dc aici perspectiva degraddrii totale a popu- tehnicdde productiedevAlmasilInmosii latiei stItesti si a degradarii totale a terenuluiboieresti muncite In claca"(p. 420) slut agricol,fapt care explicit o serie Intreagd astfel tratate Intr-o constructie logicdInche- de deficiente ale economiei rurale de la not gata si convingilloare, permitind o intelegere din lard in cpoca modernd. mai adincitd a caracteristicilor feudalismului Tardnimea a luptat pc Coate cane de la not In lard si a particularitatilor formarii la NO si pind la revolte deschise casfit-5, relatiilor de productie capitalist 5. 4 Cf. siIsloria liornaniei, vol. III, Bucu 5 In vol. III din Isloria Bomaniei se arata : reti, Edit. Acad. R.P.R., 1964, p. 535 siarm. in stadiul actual al cercetarilor noastre, o Vezi5iN. Corisan, Mijloacele de colropire a serie de probleme nu pot dobindi incd cvolutii ftdminturilor jaranilor liberi din Moldova in pe deplin satisfacatoare. Astfel, tehnica agri- secolut al XVII lea si formele de asociere a lard cold, struclura domenitilui feudal, ... acumu nirnii moldovene in secolul al XVII lea si ince- larea primiti\ dacapitalului una dinti e putul secoluluial XI:III-lea, in Studii si problemele majore ale perioadei de trecere d CC) c tari stiintifice", Istorie, Iasi, 1956, fa c. la feudalism la capitalism nu au fost coin- 1 2.Cf.pentruTransilvania M. Holban, plet elucidate" (p. X\ I). Luctari aparute ul- Deposeddri si judecali in lialeg pe vretnea An terior an confirmat punctele deedere prezen gevinilor, In Studii" , XIII (1960), nr. 5 ; Bake) tate in Iticral ea prof. H. I-I. Stahl. Vezi, d Geza, Evolutia sociala si econornica a secuilor exemplu, pentru procesul de purgare al pro in secolele XIII XV, In Sludii si articolede prietatii feudale, V. Al. Georgescu, Preemftu- istorie, vol. II, Bucuresti, 1957. nea In isloriadreplutui romanesc, Bortire,;ti,

www.dacoromanica.ro 172 RECENZ1I 18

Contributii deosebit de valoroase aduce care adesea decad, victime ale unui proces de lucrareasiinaltedomeniialeorinduirii saracie. Dupa parerea autorului,familiile feudale,ca, de pilda,,,.iudeciilegemelare", care saracesc slut acelea care pastreaza vechile problems ramasa pin/; acum nesolutionata forme de familie largita 7, ajungind a forma rn literatura de specialilate. Dupa cum Sc colectivitatiseniorale,cestapinescfeudal stie,In Moldova cnejiisijuzii apar foartecolectivitati taranesti aservite dupa norme des gemelar", adica cite doi In acelasi sat, mult asemanatoare, formal, celor folosite de iarsatelesintsieledictomice, avindu-si cfitre colectivitatile taranesti studiate de H.H. trupul de mosie scindat In doua parti, denumite Stahl in volumul alIf-lea. Explicatia este una de sus", alta de jos". Autorul arata gasita in faptul ca orice mod de exploatare ca dualitatea teritoriala a trupurilor de mosie a unui proces de produclie se adapteaza carac- satesti,side aicisidualitatea cnejilor", terelor acestuia. Se naste astfel in sinul gru- ne pun pe urma unor ramasite din perioadcpului familial al celui ce exploateaza o indi- anterioare ale istoriei sociale a acestor sate, viziune pe cote-parti, de caracter genealogic, cind caracterul for gentilic era Inca a reali- de forma identica cu sistemul genealogic tara- tate 6. Faptul arunca o lumina noun asupra neSC, dar avind alt continut sialte functii particularitatilorformariistatuluimoldo- sociale ;indiviziunea genealogica taraneasca vean, satele de aici fiind angrenate In viata serveste drept mod de organizare a unei pro- unui slat autohton Intr-un stadiuarhaic, ductii agric "le pe un teritoriu comun, pe chid pe care satele din celelalte regiuni ale ta'rii indiviziunea genealogica a grupului seniorilor it depasise! a de mutt. feudali serveste uentru exploatarea colectivi- Tot in legatura cu cele mai vechi forme de tatilor taranesti 8. organizare a satelor aservite feudal sint luate Punctedevedei-originate desiInca in discutie sinumelepe care acestea le poarta. discutabile aducelt,^rareasiin privinta Concluzia la care ajunge autorul este ca aceste formdrii proprieldfii feudale,autorul facind o nume slut Intotdeauna socionime" puse ladeosebire dupa cum e vcrba de domeniile plural, referindu-se adica la fenomenul social nianastiresti sau de cele boinresti. Dupa pa- de baza al colectivitatilor de oameni ca grup rerea sa, drepturile patrimoniaie ale manasti- familial, &sit formind un sat. rilor sint rezultatul unei actiuni pe care statul In legatura cu procesele sociale care au o duce in vederea crearii unor senioril feudale loc Insinul clasei boieresti care se scin-ecleziastice, puternic inzestrate cu un patri- deaza din ce In ce mai clar in doua categoriimoniu producator de venituri. Ca atare, ele distincte este studiata sionomastica bole- nu deriva din vechi drepturi de caps tenie a reused ;uncle familii pornesc spre latifundie,colectivitatii satesti sau din calilatea le pro- avind deci a soarta individuals alta decitprietarealeunui domeniufeudal,cidin cea a restului familiilor din acelasi neam, acte de substituire In drepturi de stat, benevol

Edit. Academiei Republicii Socialiste Roma- 7 Cf. si discutiile privind cetele de neam nia, 1965 ; pentru aplicarea tiersajului In Do- ale nobililor din Mazovia reluate mai recent de brogea la trecerea de la proprietatea feudala K. Tymieniecki,Genlyzm (ustroj rodowy), czy la cea burgheza, L. P. Marcu,Some aspects of feadalizm?,In Przeglad Hystoryczny",ad. the laicisation of the moslem family in Dobru- LXX, (1961), nr. 3, si S. Russocki,Mazovieckte djad (end of the XI X-th centuryfirst decades ofroily gniazdowe. Kilka 'may w sprawie,ibidem, the XX-th century,In Revue des etudes sud- nr. 1. est curopeennes", an. III (1965), nr. 1-2, p. 8 Cu privire la situatia din sudul Moldovei, 191-228. 6 Cf., de exemplu, pentru siluatia similara vezi si C. Cihodaru,Citcvaconsfaidri inlegaturd la comunitatile teritoriale arabe, A. I.Persil., cu proprietatea feudald si situafia feirdnimit din llepeacaitinayaabitoftopran itaattu it B Moldova in a doua jumdtate a secolului al poAoniemetinoil eTpytrype, in Cone'rc Ran XV-lea, in Studii sicercetari stlintifice", rnorpa(Intn", 1958, nr. 3. Istorie, Iasi, 1961, fasc. 1. www.dacoromanica.ro 19 RECLNZI I 173

cedate de Care acesta.In ceea ce privestc de catre maramureseni a Aloldovei a avut mai pe boieri, dupa parerea autorului, drepturile mull caracterul unei unificari, a reunirii, prin for patrimoniale slut dezvoltarea fireasca, inactiuni militare, a unor formatiuni sociale conditii noi, a vechilor drepturi ale dipete-putin diferentiate intre ele, sub o conducere niilor, profesionalizate militar, a satelorsi units. confederarilor de sate din epoca antestatala. Dcosebirile nu poarta, dupd p5rerea auto Ca atare, fats de boieri, statul nu a practical rului asupra procesului general de dezvoltare, luarea In subzistenta asa cum. o face pentru careraminecomun, constindintrecerea mandstiri sinici nu le acorda decit excep- graduald la formatiunile voieoodale, de caracler tionalul scutiri", tezd care aduce un punct arhaic comunitar, la feudalism ci apoi la capi- de vedere nou in problema mult discutata a talism, dar afecteaza totusi in mod substan- imunildfilor feudale In noi In tail 9. tialcdilesiformele acestui proces istoric In sfirsit, o problemd deosebit de intere-gradul de dezvoltare asatelor devalmase Infiintariistatelor, santa este si aceea a particularilcililor formdrii anterioare modurile do Infiinl,are a acestor state, caracterul tor, bazele si dezooltdrii feudalismului In cele treitiIri economice si puterea efectiva a clasei boieresti, romane. relatiile interne din sinul clasei feudale, condi- Dupil parerea autorului,inTransilvania, tiileaserviriisatelor,supravietuireaunor statul maghiar, cu misiunea sa apostolicd de regiuni de sate libere, procesul de decadere a cruciadil impotriva nu numai a paginilor", unei boierimi marunte in rindurile tardnimii dar si a ereticilor ortodocsi", cucereste seria libere, modul de formare a latifundhlor si de formatiuni confederate locale (cnezate si a doineniului domnesc etc. Concluzia care se voievodate), suprapunind un feudalism destul desprinde de aicieste nu numai existenfa de asemanator cu feudalismul de tip apusean, unui feudalism de tiprasdrilean allut dec.!l In formele luate de acesta in expansiunea sa cel apusean, nu numai cd, in cadrul feudalis- cdtre rilsaritul Europei. In Tara Romaneasca mului de lip rdsdritean, feudalismul romdnesc aven, de-a face cu o claw boiereasca bastinasa, are trasdiuri proprii, care 11 constituie ca un reusind sa-si pdstreze independenta fatd de tip de sine stdtator, dar mai mull Pucci : ne afhim statul maghiar, dupd retragereafinalda tofafa a trei variante distincle de feudalism cumanilorsitatarilor.In Moldova,clasa romdnesc", cu caracler local si trdsdluri sped- boiereasc5, care poarta razboitil de recucerire fice, intre Transilvania, Moldova si Tara Roma- a teritoriuluide substdpinireatatarilor, neascd existind, peste ceea ce le este comun, venita din Alaramuresul transilvanean, !Astra condiliiparticulare de dezuoltare sociale, ceea puternice urme ale organizarii in obste pe ce face din studiul for un cimp vast de cerce- tariviitoare,In care analizele si sintezele se haze comunitare, fapt pentru care eliberarea pot Inlantui in asa fel, incit sa aduca o contributie originals in tezaurul stiintei univer- 9 Cf. V.Costachel, Les immunites dans sale. les Principautes Roumaines aux XI Ve et X Ye siecles, Bucuresti, 1947 ; idem, In vol. colectiv Aportul stiintei romAnesli pe acest tSrlin Viala feudald in Tara Romdneascd fi Moldova este cu alit mai mare, cu cat, precizeazd autorul, (sec. XIVXVII), Bucuresti, 1957, p. 298 IncercarilefacuteIn aceastaprivint,ade 318. Vezi, mai recent, VI. Hanga, Contributii catre cercetatorii altor Sri se izbeau de o difi- la problemaintuiting;feudale peteritoriul patriei noastre, in Stadia Universitatis Babes- cultate aproape de neinvins :in unele taxi Bolyai" (1960), stria a III-a, fast.2, Juris- satele arhaice existau doar in regiuni de ca- prudentia, p. 29-52, care, pe linga preciz5rile racler « etnografic», iar In ladle impropriu interesante pe care le fac cu privire la sensul numite « istorice» nu aveau sale devalmase. formularilor din acte, subliniaza de asemenea slaba dezvoltare a institutiei,Inspecial in A lega laolalta informatia etnografica dintr-o Moldova. tarn cu informatia istorica din and tarn era

www.dacoromanica.ro 174 RECENZII 2)

un procedeu pe care nu toll cercetatoriiit Bazata pe o vasta elocumentare, pe o rigu- acceptau drept legitim. In Occident, de pilda, roasa argumentare giodemonstratie prin istorici ca Fustel de Coulanges, constatind excelentastiintifica,lucrarea de fata ea ca din textele pe care le aveau la Indemina $i volumele anterioare constituie o contribu- nu rezulta existenta unor comunitati vicinale, tiede seams In istoria socials romaneasca negau insasi existenta for de fapt ; $i nu numai si aduce lumini noi intr-o serie de probleme din istoria Frantei, ci In general din istoria de baza, constituind un temeinic punct de ple- oricarei alte tad e istorice», iar nu a etnogra- care pentru aprofundarea aspectelor multiple fice », Lira a istorie», deci fora loc In istoria ale orinduirii feudale pe teritoriul tarii noastre. universals" (p. 422). L. P. illarcu

* Melavgcs Georges Osirogolshy, I-11, In Reeved de travaux de l'Institut d'etudcs byzantives,Slip,2, redactor Franjo Bal igie. Belg.ad. 19631964, vol.I, 308 p., vol. II, 495 p.

Profesorul G. Ostrogorsky, care si-a In- atit de influentata de institutiilesicultura ceput activitatea stiintifica In urma cu patru bizantina. decenii, a tratat in lucrarile sale cele mai di- Un loc destul de insemnat in cadrul celor verse probleme si, In acelaii timp, cele mai dotta volume itocupa studiile de critics a importante ale istoriei bizantine : viata tara- textelor si editarile eritice ale unor documente. nimii, problemele feudalitatii in Bizant, fisca- Oprindu-se asupra pastrarii in manuscrise a litatea, istoria economics sau istoria culturii. legislatiei imparatilor macedoneni, N. Svo- Cea mai importanta contributie a sa este ronos (Remarques stir la tradition du texte de Istoria slalului bi:antin, aparuta in mai multe to novelle de Basile II concernant les puissants) traduceriIieditii, mereu Imbunatatite, uncle urmareste transmitereagischimbarea textului se face o sinteza, in care complexitatea pro- tmeia dintre cele mai interesante novele ale blemelor istorici bizantine Isi gaseste un cadru lui \'asile al II-lea. Sludiul ski este interesant si o expunereytiintifica,Bizantul fiind consi- $iprin uncle indicatii si referiri la situatia deratdreptun slat unde transformarile socials a Bizantului in perioada de apogeu. socialeseafla Intotdeauna pe prim plan. I.iteratura retorica completeaza In mod sub- I.ucrareaprofesoruluiOstrogorsky,mereu stantial imaginea pc care ne-o dau istoricii deschizatoare de noi drumuri de cercetare, si cronicarii despre societatea bizantina din este astazi indispensabila oricarui cercetatorvremea tor. Cea compusa nu In Constanti- al problemclor de istorie bizantina sau de evnopol, ci la periferiile imperiului, constituie mediu In general. in foarte multe cazuri tea mai importanta, Cinslind In mod unanhn indelungatasi (tacit nu unica sursa de informatii. Pornind rodnica-i activitale, bizantinisti de cele mai delaacesteconsideratii,H.Katiad,in diferite orientrtriSitendinte, intro care grupul studiul sat] Korespondencija Teofilakta Ohrid- eel mai numeros este cel al cercetatorilor iu- skog kao izvor zahistorijusrednovjekovne goslavi, aduc omagiul for profesorului Ostro- Makedonije (Corespondenta lui Teofilact din gorsky prin sludiile cuprinse in aceste doua Ohrida izvor pentru istoria medievala a volume, prezenlate in conditii grafice optime. Macedoniei), fixcaza locul, precum si impor- Studiile trateaza o serie de probleme gcnerale tanta, operei Invatatului arhiepiscop In cadrul sau specifice, de amanunt, nu numai ale isto- literaturii istorice bizantine, subliniind impe- ricibizantine,ciIn general ale sud-estului rioasa necesitate a unei editii critice. Pretioase european, In specialaleSerbiei medievale, contrihulii, mergind mai ales pe linia stabilirii

www.dacoromanica.ro 21 RECENZII 175

exacte a datelor cronologice din corespondenta necesitatca Intretinerii armatei, spre care se luiTeofilactdin Ohrida, aduce prof.Fr. indrepta grija permanents a generalului ajuns Bar Me intr-un studiu deosebit de temeinicpe tronulbizantin.Prin baterea monedei intitulat Dun greka natpisa iz Monastirai sale,Phocas raspundeanevoilormilitare, Struga (Dona inscriptii grecesti de la Monastir cautind sa asigure solda unui mai mare numar si Struga), care trateaza de altfel1to serie de ostasi,9iputea recruta mai departe merce- de alte interesante aspecte ale istoriei veacului nari straini, oprind intr-o anumita masurd al XI-lea. scurgereaauruluibizantinpostegranite. Istoria interns,$iin special cea social- Aceasta reform's urmarea de asemenea sa economica, preocupare permanents a bizanti- favorizezesiactivitatea comerciala. Rezultatul nisticii marxiste, mai ales in ultimii ani, con- imediat a fost Insa tezaurizarea monedei bone, tinua sa atraga interesul tot mai multor bi- crelterea preturilor si o nemultumire generals, zantinisti, care-si indreapta atentia spre cerce- constituind astfel una dintre cauzele inlaturarii tarea transformarilor economice sociale. acestui imparat, ale carui masuri de reforma Z. V. Udaltova este cunoscuta prin numeroa- in domeniul economic, fiscal $i militar au fost sele sale studii privind istoria bizantina In deosebit de impOrtante. Pornind de la cunos- veaculalVI-lea.In noua sacontribulie, cutul studiu al prof. G. Ostrogorsky despre Hetzonto pbte uusenenusaenonomunecno.n pronoie 2,I.Boiie (I'roniariielcapita)gi no.loarcen uu pa6oe a Bueaumuu VIa (no B. Krekie,inPrilog proueavaniju pronije dag esah.-ono0ametbenzea 10cmunuana) au- u srednovekovnoj Srbiji (Contributie la studiul toarea subliniaza ideea ca unadin cele mai pronoiei in Serbia medievala), aduc elemente complexe si mai controversate probleme este oiprecizari noi, care intregesc tabloul ce ni-1 aceea a destramarii sclavagismului si a treceriiInfatiseaza aceasta importanta institutie feu- la orinduirea feudala. Legislatia imparatului dala in cadrul istoriei balcanice a veacului Iustinian, pe lings tendinta generals de a al XV-Iea. contribui la intarirea modului de productie Numeroase studii trateazil istoria politica sclavagist,inregistreazaIn acelali timpsi a Peninsulei Balcanice in timpul milenarei tendinta noilor relatii de a-si face un loc tot existente a statului bizantin. Problema pa - mai mareIn viatasocietatii.Schimbalrile trunderii slavilor In Peninsula Balcanica con- incepusera cu mutt InainteSiprimeau acorn o tinua a fi In central atentiei istoricilor.In formulare juridica. In ceea ce priveste sclavii, rezolvarea aceslei spinoase probleme de cea se urmarea crelterea autonomiei for economice mai mare insemnatate este justa folosire $i $i, Inacelasi timp, o intensificare a muncii lor. interpretare a putinelor surse existente.In Baterea In timpul lui Nicephor Phocas a ultimul timp, de aceasta problems s-au ocupat unei noi monede de our tetarteron cu o I. Nestor 3 §i V. Tapkova Zaimova 4, In lucra- valoare foarte putin inferioara nomismei, arile carora poate figasitapcea mai noua stirnit vii discutii, unit bizantinisti vazInd In bibliografie a probleinei. P. Lemerle, In studiul aceasta un semn al crizei economice. Pornind sau A propos de la chroniqtze de Monemvasie de la textele lui Cedrenos (Bonn, II, 369) si el de quelques. taxies apparentes, se ocupa de Zonaras (Bonn, III, 506-507), H. Ahrweiller- 2 Pronija, prilog istoriju feudalizma u V i- Glykatzi, In studiul Nouvelle hypothese surlantiju i u iuinoslovenskim zendjama, Belgrad, letetarteron d'oret la politique monetaire de 1951 (Pour Phistoire de la feodalite byzantine, N icephore Phocas1, emite ipoteza, care ni se Bruxelles, 1954). pare deosebit de interesanta In acelasi timp 3 La penetration des slaves dans in Penin- sule Balkanique et la Grece continentale, Revue foarte probabila, ca explicatia ar consta In des etudes sud -cst europeennes", I, 1963. 4Sur quelques aspects de la colonisation 1 Vezi In Studii", an. XVIII, 1964, nr. 3, slave en Macedoine et en Grece, Etudes balka- Insemnare de E. Frances. niques", Sofia, I, 1964.

www.dacoromanica.ro 176 RL CLNZI1 22 continutul gi imporLanta celei mai Insemnate in masa in imperiu. Alte schimbari foarte surseprivindknvaziaslavilorinBalcani. importante care au avut locstiltaparitia Prima problems care se pune In studiul acestei loturilormilitare$idezvoltarea sistemului cronici, impropriu denumita a NIonemvasiei, temelor,atcarui inceput Lrebuie legal de deci mai este stabilirea pill mai vechi domnia lui Heraclius. Studierea istoriei urbane importante, ceea ce de altfel autorul 1i face, unwind aceasta parte Cronica peloponesiand, a Bizantului si-o propun Sp.Vryonis,in publicata de altfel tot de el intr-o editie cri- An Attic Hoard ofByzantine Gold Coins Heil, uncle sint reluate si adincite ideile din (008-741) fromtheThomasWhittemore aceststudiu 6.Aceastacronica,redactata Collection and thenumismatic evidencefor dup5 clt se pare la mitropolia din Patras, a the urban history of Byzantium,SiI. Ferluga, servit ca surse scholiei lui Aretas din Cezareea, In DaleSiDraelca Oblast pred kraj X i poiietkom si nu rovers, ea fiind scrisa lntre 806 si 932, XI veka (Durazzosiregiunea sa la sfirsituI probabil spre incepulul acestei perioade. Greu- veaculuiatX-lea inceputulveaculuial tati ridica insusi textul cu o valoare istorica XI-lea). CombatInd teza lui A. P. Kajdan, incontestabila, redactat pe baza a o multime argumentata$iprin folosirea surselor numis- de surse, dintre care un loc important Il ocupit matice, el In Bizant In secolele VII -IX se traditia locala. Lemerle conclude ca noi nu observe un declin urban si economic, o redu- slim cum a fost invadat Peloponesul $i de cereaactivitatiicomerciale,Sp.Vryonis rind se poate vorbi de o adevarata ocupare arats ca descoperirea unor importante tezaure (slava R.Th.siGh. Z.)". Yn acelasi timp nu monetare ne ()fell tabloul unei vii circulatii a sepot punelaIndoialtiniciconsecintele aurului. Secolele VI I-IX cunosc o intense activi- acestor evenimente, nici, incepind cu secolul tate comerciala in toate provinciile Imperiului al IX-lea, reocuparea bizantina, repopularea bizantin. I. Ferluga analizeaza situatia oralului greaca, reorganizarea administrative. Textele Durazzo, situat la periferia imperiului, stahi- tardive nu transmit declt o traditie hagio- lind rolul sau de baza strategics, importanta grafica, alteratit o data ell trecerea secolelorsa deosebita in cadrul comertului, autonomia si nu sint importante in dezbaterea acestei sa locala, precumIiaparitia gi continuitatea probleme fundamentale a istoriei bizantine. In functiile de conducere din acest oras a FramIntata perioada a veacului al VII-lea a unor puternice familii locale. Dintre articolele dat naltere unor vii discutii In istoriografia privind istoria politica tnai mentionam citeva bizantina. P. Charanis, in studiul salt Some ca meritind un interes aparte. Uncle se refers remarks on the changes in Byzantium in the la problemele relatiilor dintre slrbi$iImperiul seventh century, (WO ce face o scurta privire bizantin, cum sint cele ale lui T. Wasilewski : asupra parerilor recente In aceasta privinta, Le theme byzantin de Sirmium-Serbie au XI' conclude ca, Intre schimbarile care au avut el XII' siecle; B. Radojeid : Prilog prouevaniu loc In secolul al VII-lea, pe prim plan se si- vasalnih odnosa Srbije prema Vizantiji, petde- tueaza cresterea numerics a taranimii libere ; setihi §estdeselih godina X If veka (Contri- cauza acestei cresteri autorul o vede InsaIn butie la studiul relatiilor de vasalitate ale mod gresit exclusiv in transferarile de popu- Serbiei fate de Bizant In deceniile VI $i VII latie efectuate de Imparatii bizantini ; or, un ale secolului at XII-lea), siI. Papadriamg : rol de prima importante 1-au jucat In aparitia ManoiloPaleolog,vizantijskiposlaniku obltii satesti libere slavii, care au patruns Srbiji1451 godina (Manuel Paleolog, amba- sador bizantin In Serbia in anul 1451). Prima perioada a istoriei statului de la Thessalonik 5 La chronique improprement dile de 2Ionem- esteanalizataIntr un studiudeosebitde vasie, le contexte historique et legendaire, Re- vue des etudes byzantines", XXI, 1963, vezi riguros de catre B. Ferjan66 : Proceei solunske si Studii", XVII (1964), nr. 2, p. 409. craljevine (1204 1209) (Inceputurile regatului www.dacoromanica.ro 23 RECENZII 177

din Salonic). Numeroase surse li permit lui cunoasca din ce In ce mai bine. Discutind un G. C. Soulis, In studiul sau The Thessaliancapitol artistic dintre cele mai insemnate, Vlachia, sa defineasca Intinderea, precumsi portretul, E. Kitzinger (Some Reflections on granitele regiunii din Thessalia care, In veacu- Portraiture in Byzantine Art) face o intere- rile XIXII, apare In textele bizantine santa paralela fntre dezvoltarea conceptiei strainesubnumeledeVlahia(B)vxxia). bizantine asupra deosebirii dintre secular" si Interesind istoriaromaniiordin secolul al religios"cievolu(ia portretisticii. Studiind NI-lea prin stabilirea cronologiei exacte a comparat chipurile personajelor seculare, isto- invaziei pecenege la sud de Dunare, amintim rice" am spune, din bisericile bizantine si cele studiul lui A. P. Kajdan, Hoak Mae ponoa alepersonajelorsfinte,autorulajungela nemeneeu u pyccRue e cepeaune X le. concluzia unei permanente deosebiri Intre cele Studiile de iconografie, cele Inchinate dife- doua categorii de reprezentari. Yn secolul al ritelor ramuri de arta arhitectura, sculp- V-lea In inozaicuri din Milano, in secolul al tura, pictura murals, de icoane sau de ma- VI-lea In cele de la Roma si Parenzo, in secolul nuscrise-,articolele privind poezia, proza sau al VIII-lea la Salonicfipe monedele Impara- muzica liturgics bizantina formeaza o partetului Iustinian alII-lea se observe o mai considerabild a celor doua volume Ia care ne realistsredareachipurilorpersonajelor referim. istorice" Imparati,episcopi,sausfinti Necesitatea unui limbajcomun Indiscu- locali. Interesanta este detectarea unor moduri tarea problemelor de cultura, a delimitarii deosebite de tratare a fetei lui lisus pe aversul influentelorsiasublinieriitraditiilorIn monedelor din acest veac ; unul, apropiat de fiecare zonasiepoca a istoriei bizantine fac chipul imperial de pe aceleasi monede, voind actuald succinta discutieaprofesorului G. a evoca aspectul uman al divinitatii Intr-o Bogkovie, Surlavalorisationde('heritage vreme de neostoite lupteInjurul acestei culture! byzantin et byzantino-oriental. Remar- probleme de dogma, celalalt, menit a face cind caracterul dinamic contradictoriu pro- cariera In arta bizantina, de traditie elenis- priu dezvoltariiculturaleaBizantului, tica,reprezentlndidealizataceeasifigura. G. Bogkovie seopresteasupradeosebirii Interesul studiului lui Kitzinger sta si In aceea existente Intre factorul de cultura bizantina ca poate Impinge la unele analize de acest gen propriu-zis corespunzator teritoriilor deIn cadrul picturii de traditie bizantina, fiind limbagreaca sieelbizantino-oriental, cunoscut faptul ca In pictura din ultima cea termeninsuficient de cuprinzator, credem, mai influents perioada artistica, cea a Paleo- alunci clnd se refers la zonele de influents logilor, deosebirea Ia care se refers permanent culturala bizantina: Peninsula Balcanica, Asia specialistul american era foarte evidenta. Mica, Caucazul, Orientul apropiat,nordul Intre studiile Inehinate uneia sau alteia Africii, Italia. Invatatul iugosav insists cu dintre ramurile artistice, citeva atrag atentia dreptateasupra nevoiiceluiceopereaza In mod particular. Asa, de pilda, problemele de cu termenii de mai sus si cu continutul tor, arhitectura shit abordate In doua sludii remar- de a gasi elementele de similitudine, ca $i pe cabile de catre G. Strieevie (I monumenti dell' cele deosebitoare, In cuprinsul unei culturi arte paleobizantina inraporto conla tradi- milenare.Ideologiafeudaliicomuna,tra- zione antica ed all'arte medioevale nelle regioni ditiilegreco- romane, pe de o parte, aportul centrali dei Balcani) si V. Korad (Sur la nature populatiilor nou aparute pe scena istoriei du renouvellement eldes voies de developpe- (arabi, slavi etc.), pe de alta, au variat de la ment de l'architecture du haul moyen age des regiunelaregiune,determinlndrecom- regions orientatesetoccidenlales detoYou- punerea regionalssietnica a ansambluluigoslavie). Primul discuta spinoasa chestiune sfereide influents hizantlno-orientald", a paslrarii traditiilor anticesibizantine tim- proces pe care istoricul culturii trebuie sa-1 purii In arhitectura medievala din Serbia $i

12 c. 3227 www.dacoromanica.ro 178 RECENZII 24

Macedonia,subliniind permanent elementele late a secolului al X I I-lea in Ratka in varianle de continuitate, cu concluzii deosebit de valo- nascute sub influentsbizantina caplan, roase. Analizind transformarea bazilicilor din structura si forme, incadrindu-se intr-o arta' secolul al V lea (Stahl)sistructura celor din care mai mult decit celelalte din Balcani s-a eacul urmator aflate sub influenta tipului aflat permanent intre Orient si Occident. constantinopolitan cu cupola si ajungind la De acelasi secolside aceeasi ramurit de bisericile cimiteriale cu abside laterale din ace- arta, sculptura, se ocupa, in moduri diferite, Iasi Limp (Doljani, Klisura, Cariein Grad), dou5studiisernnatedecatrecunoscutul Strieevie remarca faptul caacelasiplan fusese bizantinist D. Talbot Rice (The Ivory of the specific, In aceleasi regiuni, unor monumente Forty Martyrs at Berlin and the Artof the funerare din secolele al III lea si al IV-lea. Twelfth Century)tide catreI.Nikolaevie Mai mutt decit alit, observindca tipultri- (La sculpture ornementale au XIP siecle en conc si mai ales cel bazilical vor reapare in Bosnie eten Herzegovine). Scopul primului regiunea central-balcanica in secolele IX Xl depaseste insa cadrul ramurii de arta in care ca o relntoarcere la formule arhaice, aban-se inglobeaza obiectul discutat, eaci, plecind donate deja In Bizantul macedonenilor,el de la noua datare, in prima jumalate a seco- trage concluzia unei continuitati nu con- lului al XIII-lea, pe care a propune pentru structive, ci de conceptie din epoca paleo- fildesulsculptat berlinez,profesoruldela bizantina Oita in vremea primului slat bulgar, Edinburg are prilejul a comenta caracteristicile sub Boris Mihai. In adoptarea tipurilor de stilului format in cursut secolului al XII-lea, constructie din secoleleIII \' Iautorul vede o a carui note particulars o constituie eleganta latura a conceptiei polilice a unuia dintre cei i rafinamentul intilnite si in icoane, in fres- mai insernnati cirmuilori bulgari ai secolului cele din Serbia, In mozaicurile din sudul lta- al IX-lea, care se voia mottenitor al traditiilor liei$i,in cazul de fats, in filde1uri. antice. Demonstrarea unei ideologii politice Referindu-se la o regiune restrinsa, insa prin rnijloace artistice monumentale nu con- plinade interferente culturale,articolul stituie un fapl nou o Meuse lustiniansio eercelatoarei iugoslave este rezultatul unui realizase Carol cel Mare prin imitarea unor studio comparat $i stilistic aprofundat. Plecind monumente romane ,dar in acest cadru, de la fragmente de sculptura monumentala balcanic, concluziile lui Striecvie au un interes provenite din Bosnia veacului alX II-lea,ea deosebit si dublu : de istorie politica si de istorie stabilette interesante analogii cu piece similare artistica 6. mincesicu uncle din Italia contemporana, Referindu-se la probleme aproape similare, ajungind la concluzia unei circulatii de artitti V. Korad insists mai molt asupra influen- $i de influente intre Bosnia 1i peninsula vecina. lelor pe care le-au avut asupra monumentelor In domeniul picturii, contributiile specia- din Macedonia 1i Serbia, din secolul al IX-lea listilorvizeazaaproape exclusiv pe aceca pina in secolele X I-XII, arhitectura constan- sirbeasca din secolele XIII XIV, studiata tinopolitana si cea din Satanic, casiasupra comparativ cu creatia bizantina paleologa, fie onalogiilor dintre uncle monumente dalmate ea murals (V. J. Djuri6, Istorijske kompozicije cicele italiene din romanicul timpuriu.In u srpskom slikanstvu srednjeg vekai njihove mod creator, arhitectura acestor grupe regio- knejezevneparalele(Compozitiaistoricain nale avea sa fie continuata dintr-a claim junta- pictura sirbeasca a evului mediusiparalela ci culturala)), de icoane (V. N. Lazarev, /tea 6 Ideea adopt.arii, cu aceleasi teltiri, a inlay noebIX no3s2ntittom ciitaliN080ltascueonucu 'entente artistice, tehnice si constructive no- ila.teoncwoernetmo.ru) sau de manu- inane in vremea primului slat bulgar o rein- scrise (M. Harisiadis, Fronti.spice du Paterikon ! ilnim exprimata recent de catre M. Tonceva (Lrc traditions de fart ancien bulgare, in La serbe de la Bibliothegue Nationale de Vienne). culture medievale buleare, 1964, p. 127). Aici, autorii subliniaza rind pe rind caractertil

www.dacoromanica.ro 25 RECFNZII 179 narativ istoricaltutor scene inspirate din semnate de A. Dostal (Die datation de l'ac- viata intemeietorului dinastieisirbe a Na- Hyde de St. .11.4thode en Grande Moravie) §i de manizilor,originalitateapicluriideicoane R. Jacobson (Tatma,t cayarc6a Rouzmu rue sirbe5ti, mai libera si mai plina de viata decit Ou,toco0a u daabueinuee pcuounzue cmapo- aceea academics" bizantina, sau intilnirea caaeauniai 110.3CU1L), ambele dedicate acti- elementelor de arta paleologa si sirbeasca in vitatii cultural-literare a vestitilor frati misio cursul veaculuial X IV-leainpictura de nari bizantini Chiril 5i Sletodiu in secolul al manuscrise. IX-lea in centrul Europei. In sfirsit, capitolul alit de important al Cele citeva articole privind muzica bizan- iconografiei este 5iel abordat fie In scopul tina telmice, dar pline de sugestii de istoria clarificarii unor detalii, a tinui sens sau a unei culturii dovedesc larga extindere a princi- evolutii cumsintstudiulspecialistei piilor componistice si a artei interpretative bi- sovietice A. Bank 7 asupra unei camee de la zantine in muzica evului mediu european. Imi- Ermitaj, cel al lui A. Xyngopoulos 8 si cel al tate in imnurile religioase din Occidentul latin luiS. Der Nersessian 9, ambele consacrate (dupe cum o demonstreaza 0. Strunk 10), pa- unei scene mistic- simbolice ce apare in frescele trunse in tarile balcanice prin cliferiti compozi- bisericii Sf. Clement din Ohrida , fie pentru tori si cintareti bisericesti (amintiti In studiul explicitarea unei situatiiistorice, cum este lui M..Velimirovie 11) sau prin mijlocirea unor cazul arlicolului cercetatoarei J. Maksimovic:, tratateteoretice(asa cum o dovedesteJ. intitulatIconography and the Program of Milojkovie-Djuri6 12),regulilemuzicalebi- Mosaics at Poree (Parenzo), unde se demon- zantine au lost 5i ele sortite a avea o lunge streaza legatura dintre luptele religioase ale existents,reprezentindosupravietuire de \ eaculuial V I-leasianumitescenesim- seamy a culturii Bizantului piny in vremurile holicesiistorice", saucelalcontrihutiei moderne. lui AndreGrahar privindaparitia temei Imbratisind deopotriva peste 70 de studii bisericii ant ocefaleiniconografiabizantina de sinteza si contributii in care se elucideaza (Deu temoignages archeologigues sur l'auto- probleme de detaliu referitoare la viatapolitica, cephalie dune eglise :Prespael Ochrid). economics, religioasa si culturala din Bizant, Comparativ cuarteleplastice,atentia cele doua volume prin care lumea stiintifica acordataincelecloudvolumeomagiale internationals 1-a sarbatorit pe until dintre problemelor de literature si de muzica este cei mai marl bizantinisti in viata vor fi primite, sensibil mai mica, referindu-se aproape numai sintem convinsi, si de catre specialistei romani la probleme de ainanunt. Printre ele amintim ale caror preocupari merg spre problemele de studiulseriosalcercetatoareiitalieneE. istorie bizantina siin general de istorie a Follieri (Le poesie di Crisloforo Mitilineo come sud-estului european cu interesul pe care-I fonteslorica),evocindimportantaoperei merits once evenimentstiintificmenita unuia dintre cei mai cunoscuti poeti bizantini spori cunostintele noastre despre complcxa dinsecolululal N I-leapentru intelegerea si framintata evolutie milenara a Bizantului. realitatilor contemporane, a vietii cotidiene si a celor mai diferite tipuri sociale, sau cele R.7'heodorescu§i Gh. Zbuchea

.I3tHanitiatickast nauen e u.3oopadtee- 10 The Latin Antiphons for the Octave of the Epiphany. nem X puma ua mpone. 11 8 _4u sujet dune fresgue de lYglise Saint lamtEiy. 7r.PJXocperuzvmuxx C'301.CECrTGOc ESpliCX;. Clement a Ochrid. 12Papadika in theNetunatic Manuscr'p' 8 Le lit de Salomon. 311 from Chilandar.

www.dacoromanica.ro 180 RECENZI1 26

MANTRAN ROBERT, Istanbul dans la seconde moitie du XVIIe sieele. Essai d'histoire institutionnelle, economique et sociale..., Paris, 1962, IX + XI + 734 p. + 7 pl.si 15 h.

Cercetarea diverselor aspecte ale istoriei revista a problemelor legatede :urmarile imperiilor de altd data reclamd, fara Indoiald, cAderii Constantinopolului, cauzele raminerii nu numai elaborarea unor studii mai mutt in urma a Imperiului otoman, aprovizionarea sau mai putin generale, ci si Intocmirea unor populatiei din Istanbul, momentele decaderii monografiicutemalicispeciale.Dacdo puteriiturcesti,scotindu-setotodatdin lucrare de acest caracter va ImbrAtisa epocievidenta si necesitatea aprofundarii studiilor sau fenomene sociale deosebit de caracteristice, asupra tuturor categoriilor sociale care intrau aceasta va fidesigur si mai bine. in componenta capitalei otomane. Autorul In ce priveste istoria Imperiului otoman, atrage Insd atentia si asupra dificultatilor pe cu atit mai mutt se simte nevoiastudiilor care le tidied cercetarea unuia sau altuia dintre monografice, cu clt ele sint deosebit de rar aspectele vietii constantinopolitane. Din aceste Intilnite in literatura istoricd universalit De motive, el considers monografia sa doar o aceea ne exprimdm convingerea ca monografia bazd de plecare pentru studii mai bune si mai de doctorat aistoricului Robert Mantran comprehensive despre lumea otomand, putin reprezintil o contributie de seams la cercetarea cunoscutd pind acum. unor aspecte bine definite din istoria statului Luind In discutie prezentarea generald a feudal otoman, insusi titlul lucrdrii sugerind orasului Istanbul Incele case capitole din ideea ca este vorba, in fond, de un Intreg carteaI,autorulIncearcasareconstituie imperiu in miniature. Faptul In sine devine atmosfera epocii cu referiri speciale la asezarea sitmai semnificativ dacd avem In vedere geografica, la clima sau la diviziunea naturald scopul autorului de a-si fi propus Si! intocmeas- a capitalei otomane, la Impartirea Constanti- cd o istorieinstitutionald, economics sinopolului pe cartiere, la densitatea si evolutia sociald" privind cel mai mare centre politic populatiei pe ani sau pe secole, la elementele al lumii musulinane limp de mai multe secole, componente ale populatiei din Istanbul sau cum a Post Constanlinopolul. la activitatea comerciald din port, la societatea Monografia pe care o analizam aici cuprinde stamboliota si Indeosebi la structura sociald a un cuvtnt tnainte (prefatd), o introducere, dupd orasului, care era de fapt o imagine redusd a care urmeazil trei parti numite cdr(i (livres) imperiului", precum si la organizarea muni- divizate In mai multe capitole si subpuncle. cipald, analizindu -se aici mai cu seams pre- Lucrarea se incheie cu scurte concluzii, urmate rogativele marelui vizirsiale subalternilor de o bibliografie destul de vasta si bine siste- sdi,problemele judiciaresiadministrative, matizatd. Anexele de la sfirsitul unor capitole serviciile politienesti,intendenteleorasului, ca sihdrtile,diferitele feluri de diagrame, ca si sistemul de administrare a fundatiilor tabelelesialleelemente auxiliarefacca pioase(vakuf)dinIstanbululveaculuial lucrarea sa devind interesanta prin varietatea XVII-lea. aspectelor pe care le imbriltiseazd din trecutul Deosebitilimportantaprezintdpartea capitalei otomane. privitoare la Maki economicd (cartea a II-a), Autorul porneste de la constatarea ca un ea imbriitisind probleme mai putin cercetate oral ca Istanbulul a suscitat un nunadr redus din istoria Imperiului otoman in general si din de cercetdri si studii. De aici, el li propune sa trecutul orasului Istanbul In special. Impdrtita confrunte diverse izvoare din secolul al XVII- insaptecapitole,autorulcerceteazdIn lea, Indeosebi pe cele turcesti, frantuzesti si aceasta parte a monografiei elementele generale venetiene. Introducerea cuprinde o trecere in alevietiieconornice, insistind In mod deosebit

www.dacoromanica.ro 27 RECENZI I 181 asupra particularitatilor orasului Istanbul ca tiilor (esnaf), care au reprezentat un factor centrude consum, asupracategoriilorde deosebit de important In viala economics a produse (cereale, carnet legume, bauturi etc.) Imperiului otoman ingeneral.Inaceasta cu care se aproviziona resedinta sultanilor privinta se Incearca evaluarea corporatiilor, turci, casiasupra interferentei marfurilor sesubliniazacontributiaforIneconomia orientale si occidentale. Acest lucre facea din locals, se analizeaza rolul factorilor religiosi, acest oral un centru de procurare si repartizare al sectelor religioase In formarea grupurilor de marfuri, fara sä fi avut conditiile necesare breslase In Imperiul otoman, dupa cum se fac uneidezvoltariindustrialeproprii.Ince investigatii si asupra organizarii for (ierarhie, priveste problemele financiare, care se con- recrutarega.).Autorulsestraduiestesa fundau in genere cu tezaurul imparatiei, slut patrunda In intimitatea vietii interne a corpo- studiate monedele aflate in circulatie pe plata ratiilor otomane, insistind si asupra raportului stamboliota, categoriile de monede, sublini- dintre bresle si armata. indu-se totodata si conditiile sau momentele Un capitol special este consacrat industriei devalorizarii monedelor otomane, precum si5i arlizanalului, autorul ocupindu -se aici de dificultatilefinanciarecare,!neer:dud cu a atelierele care functionau In contul statului, doua jumatate a secoluluial XVI-lea, au ca si de formele de activitate ale sectorului capatat un caracter cronic. Referindu-se pe privat. Fara indoiala, este improprie denumi- scurt la consecintele grave ale circulatiei unor rea de fabrics" atribuita de autor acestor monede depreciate asupra vietii cotidiene a atelieremestcsugaresti,specificesocietatii populatiei, autorul se straduieste sa analizezeotomane din secolul al XVII-lea. Interesanta mai departe salariile si prefurile pe anumite pare insa Incercarea de a preciza numarul perioade, dar recunoaste imposibilitatea de- fabricilor" apartinind statului, ca si efortul terminarii evolutiei acestora, datorita dezor- de a stabili numarul corporatiilor. Aceeasi dinii administrative sifinanciare, mai ales importanta prezinta de asemenea si conside- din a doua jumatate a veacului al XVII-lea, raVile autorului asupra particularitatilor aces- din cauza razboaielor care luasera un caractertor fabrici", asupra numaruluiaproxitna- permanent. tiv de oameni care puteau lucra la unul sau Un interns deosebit prezinta discutareala altul din cele doua sectoare de activitate oryanismelor locale ale vietii economise si a s.a. Discutlndu-se conditiile dezvoltarii Indus- trasaturilor caracteristice ale orasului Istanbul triei si artizanatului, se constata ca In ceea care au preocupat Intotdeauna cercurile supe- ce priveste mina de lucru ea putea fi recrut ata rioare ale aparatului de stat, In privinta asigu-dintre inusulmani, straini sisclavi,iar ciL rarii capitalei cu mijloace de subzistenta. Sub- priveste tehnica se face o distinctieIntro liniind caracterul diriguitor" al administra- secolul al XV I -lea, caracterizat de autor ea tiei otomane, precum si domnia unei economii un veac In care geniul creator s-a manifestat controlate", autorul stabileste locul guvernului din plin", si secolul al XVII-lea, clnd a pre- central In administratia municipala si anali- dominat stagnarea sirepetarca procedeelor zeaza responsabilitatea principalilor demnitari anterioare, ca si invazia de produse straine. din Istanbul, cum erau marele vizir, judecato- In ordinea fireasca a procesului de produc- rul orasului (kadi), 5eful politiei (mahlesib) si tie, autorul se ocupa si de problemele comer- agcntii lui etc.Se insists totodata asupra tului sub diversele sale aspecte. Se precizeaza conditiilor de aplicare a regulei preturilor ca In capitala otomana se praclica mai mull maximale (nark), anexindu-se si citeva regu-un comert de trafic, elementele productive lamente referitoare la preturi sau la penalitati. si creatoare interne fiind relativ limilate In Cercetareaclementelorlocalealeviefii raport cu numarul de peste 600 000 700 000 economise I -a determinat pe autor sa-si In- de locuitori ai Constantinopolului. De aseme drepte atentia in primul rind asupra corpora- nea, se apreciaza ca exportul de martini era

www.dacoromanica.ro 182 RECCINIZII 2S mai redus fata de import, la Istanbul preva- (francezi, olandezi, englezi), care au impws lind In genere un comert de consurnatie. In treptat aplicarea in cazul for a slat titultii privi- acelasi Limp, autorul analizeaza $i diferitele legiat al supusilor otomani. In aceasta pri- genuri de coiner( placticat de marii negustori vinta, autorul se refera in mod special $i1.1 sau angrosisti, ca $i de negutalorii mici sau austrieci, polonezisiru$i, scotind In evidenta de artizani, producatori directi, reliefind$i rolul acestora m Intperiul otoman, in functie rolul comertului de scat pentru seraiul sulta- de evolutia raporturilor politico. De asemenea nilor sau pentru activitatea santierelor navale slut analizate conditiile comertului internatio- s.a. Tot aici se insistasiasupra participarii nal la Istanbul, autorul referindu-se aici la elementelor nenzusulmane la activitatea co- conditiile generale ale comertului, la inijloacele merciala,reliefindu-sefaptulcaanumite practice de schimb (navigatie $.a.),la orga- negoturiconstituiatichiarapanajul unoranizarea comertului exterior in Imperiut oto- dintre minorilatile din Istanbul. man, ca $i la dificultatile sau la formalitatile Stabilind cartierele comerciale ale capitalei locale, precum$iladiferiteleprodusede otomane, autorul analizeaza mai departesi schimb, incheind cu sublinierea importantei conditiile de vinzare a produselor indigene rolului strainilor din Constantinopol in linpe- sau importate, modul de repartizare a marfu- riul otoman din pullet de vedere politic $i rilor, care erau preluate de agentii organelor economic. de slat $i de capeteniile breslelor specializate. Scurtele concluzii, care reflectii oarccum De asemenea, se scoate in evidenta loculsiim- tangential diversitateasicomplexitalea pro- portanta ConstantinopoluluiIn piata interna blemelor analizate in cuprinsul monografiei, otomana, subliniindu-se totodatasifaptul ca slat urinate de o bibliografie impresionanta, acest oras avea deschise caile comerciale din impartita peizvoarenarative(cronici)$i toate directiile, fie de pe uscat, fie de pe mare. documentare,operegenerale(enciclopedii) In capitolul despre alle meserii autorul se $i opere de detaliu turcelti, franceze sau in referaladiferile profesiuni legate de ac- alte limbi. Atrage atentia indeosehi explorarea tivitatealiterary$i artistica,deinstitutii diverselor fonduri de arhiva, ccea ce imboga- religioase(medrese)sau de alte preocupari (este continutul lucrarii. Indexul de cuvinte (baiesi, barcagil $.a.). turcesti $i de termeni tehnici, fotocopiile $i Cartea a III-a cuprinde consideratii asupra numeroasele hart' speciale cu privire la un strainilor din Istanbul $i contributia for la aspect sau altul din treculut oralului, casi desfasurarea vietii din capitala otomana sub diferitele diagrame, reflectiud variatiile mo- raport economic $ipolitic.Referindu-se la nedelor otomane in raport cu cele straine, roluloraluluiConstantinopolIncomertul sau diverse alte tabele ti scheme de preturi dintre Orient si Occident, un adevaratanire- etc.completeazainformatiilecuprinseIn pozil, autorul analizeaza In aceasta parte a monografie. lucrarii sale patrunderea timpurie a negustorilor straini care au impus astfel instituirea asa-ziselor capiluiafii, incepind cu venetienii Din cele expuse mai sus cu privireIs $i continuind apoi prin acordarea unor privi-continutul acestei lucrari rezultii ca autorul legii speciale francezilor, englezilor, olandezi- a depus un efort remarcabil pentru a aduce lorsialtor popoare europene. Dintre vechile cit mai multe date cu privire la Constantino- colonii straine, autorul reliefeaza rolul italie- point veaculuialN.V simonografia nilor (pisani, florentini, raguzanisigenovezi) cuprindeIntr adevarunmaterialfoarte in comertul otoman, facindsiun scurf isloric at bogat $i deosebit de variat. In aceasta privinta asezarii for la Constantinopol. Ace lasi lucru se cuvine sa relevantsio serie de mentiuni Incearcaautorul$iIncazulvenetienilor, referitoare la Virile romanealit ht ceea ce trecind apoi la analiza rolului noilor veniti prive$Le furnizarea de diverse produse cerea-

www.dacoromanica.ro 2J RECENZ(I 183 lieresau animaliere catre Poartaotomana Tocmai acest fapt 1 a deterininat pe autor In perioada studiata de autor, cit si in legaturase refeie adeseorisila prima jumatate a cu prezenta elementelor romanestila Con- eacului al XVII-lea, depasind limitele crono- stantinopol. Numeroasele referiri din text, ca logice anuntate prin titluloperei (a doua sitabelelecuprinzind materiile prime sau jumatate). Excesul in aceasla privinta a dus produsele finite sosite la Istanbul, demonstreaza la cresterea volumului monografiei, ca sila pc deplin acest fapt. Se vorbeste, de pilda, de oanumit5diluare, mai cuseama acolo asezarea unor locuitori din Tara Romaneasca untie nu s-a putut face o distinctie nets Intro linga Poarta Silivri" din Istanbul de Care cele doua parti ale secolului analizat, pe baza sultanul Baiazid al II-lea (p. 43). De asemenea informatiilor ute la indemina. Este nein- se mentioneaza, printrealteminoritati,si doielnic faptul Ca sublinierea diferentei de prezentaelementelormoldo-valahe"ca nivel dintre prima si a doua jumatate a vea- producatori de brinzeturi sau ca vinzatori de cului al XV II-lea din trecutul orasului Istanbul afumaturi, cum era pastrama (p.64). Ele ar fi putut sa ne dea o imagine si mai clara intrau, de fapt, in categoria marilor negustoriasupra etapelor principale ale evolutiei capi- de oi si de vite, purtind denumirea dedeb- talei otomane sub cele mai diverse aspecte ke.gm(p.195, 428429).In legatura eu in perioada studiatii de autor. comertul de cereale in general si de grin in Pe de alts parte, in lucrare se gasesc uncle special, autorul insists asupra politicii puterii ipoteze care necesita cercetari speciale, atit in centrale otomane in vederea aprovizionariiceea ce priveste organizarea economics sau Constantinopolului,interzicindu-seexport tit institutionala, cit si sub raportul vietii sociale de grin din anumite regiuni ale imperiului si politice a orasului Istanbul. De asemenea, o (p. 182). Se fac aprecieri si asupra aprovizio- serie de institutii sint recluse la activitatea narii orasului Istanbul cu peste si oi din diverse unor persoane, Lira sa se fi insistat asupra regiuni ale Peninsulei Baleanice, inclusiv tarile analizei structuriiforinterne. Din lectura romane, iar cazul, sarea, mierea, prccum si monografiei se mai constata ca se atribuie ceara si pieile din Moldova si Tara Roma-un rol covirsitor elementelor straine, venite neasca, se scurgeau de asemenea in cantitilti din afara, In viata economics si politica din apreciabile spre capitala otomana (p.201, Istanbul, mai ales In cursul veacului al XV II- 203, 211 s.a.). lea, autorul ducind aprecierile sale in acest Tinind scama de aceste mentiuni, mono- sens ping la absolutizare. De asemenea s-ar grafialuiRobert Mantranintereseazasi fi putut evita uncle reveniri In expunerea istoriografia romaneasca, istoricii putind gasi diferitelor probleme, legatefiede aspecte inea uneledate, indeosebi cu privirela institutionale, fie social-economice. to aceeasi relatiileeconomicealetarilor romane cu masura ar fi fost posibila, si totodata Imperiul otoman In general si en resedinta aprofundarea analizei structurii sociale, ca si sultanilor in special. a istoriei politice si militare a Constantino Desigur ea, in ansamblul ei, lucrarea ar fi polului In secolul cercetat de autor, nu mai avut de clstigat si mai must sub raportul putin a rascoalelor oslasesti sau breslase din valorii stiintifice daca expunerea ar fifost capitala otomana. De asemenea, viata lute- mai concentratil si daca o serie de informatiilectuala este foarte putin oglindita in mono- pretioase si-ar fi gasit motivarea In trimiteri grafie, afirmatia ea secolul al XVII-lea ar la paginile respective, pentru a facilita astfel orientarea cilitorului.Indicatii se dau doarfi fostLirastralucire inlelectuala" (p. 634) in cazul unor lucruri, dar mai ales in legatura In raport cu veacul al XVI-lea fiind, desigur, cu opera Seyahalnarne a calatorului Evliyainsuficienta penlru a earacteriza totalitatca Celebi, care constitute de allfel izvorul pc care manifeslarilor intelectuale dintr-un secol intreg se axeaza Intreaga arhilectura a monografiei. sau chiar dinlr-o jumatate de veac.

www.dacoromanica.ro 184 RECENZII 30

Cu toate aceste observatii, monografia re- mite despreIstanbul, prinea oferindu-se prezinta o contribu4ie importanta la cercetarea specialistilor o istorie economics, institutionala unui complex de probleme legate de o anumita $i socials a acestui oram, care, In linii generale, perioadd din istoria capitalei unui imperiu, poate fi considerat, ama cum o si face autorul, cum a fost cel ototnan. Din acest punct de imagines redusd a imperiului otoman". vedere,lucrarealuiRobert7.11antranse Inscrie printre monografiile de seams Intoc- M. Mehmet

www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR

Horan ii HoBetituag ileroplin", Moncsa, Atcagemmu Hap CCCP, Mic TirryarlicToplill, 1963, nr. I 6, 1 140 p ;1964, nr. 1 6, 1 160 p.

Tematica revistei Honast IItioneitinaFt iugoslav au luptat armatele U.R.S.S., precum VICTOplifi" pe anii1963-1964 vadesteo si ale Bulgariei si Romaniei. Opera(iile militare accentuate orientare spre problemele foarte ale frontului al IV-lea pe teritoriul Celloslo- recente ale istoriei,cu precaderecele din vaciei sintInfatisateInarticolulUllimele ultimeletreidecenii,precumsiefortul saplarnini ale rdzboiului (1963, nr. 1), repre- de a cuprinde In sfera de cercetare aspectezentind o parte a amintirilor naaresalului ale istoriei din cit mai multe tari. Uniunii Sovietice A. I. Eremenko. Problemelc Pe linga preocuparile pentru istoria Fran-legate de istoria celui de-al doilea front sint. tei,Angliei si Germaniei, care continua sä fie analizateInarticolul luiI.N. Undaslnov bine reprezentate in paginile revistei, se poate (1964, nr. 3). Autorul mentioneaza principalele desprinde cresterea ponderii in comparatie puncte de vedere ale istoriografiei americane cu anii precedenti a materialelor consacrate si engleze In legatura cu geneza si organizarea istoriei tarilor socialiste din Europa. Un numar celuide-aldoileafront.El1stIndreapla de 18 articole si comunicari sint consacrate atentia in special asupra istoriei diplomatice problemelor istoriei Americii latine si S.U.A. a celui de-al doilea front. In articolul intilulat Privite sub aspectul profilului si al carac- Despre rolul U.R.S.S. in elapa (Maki a raz- teruluitor, pc linga articolele de cercetare boiului din Oceanul Pacific (1964, nr. 5), A. istorica, in paginile revistei slnt larg reprezentate materialele de interes politic actual. M. Dubinski releva importanta contributtei pe care fortele armate ale Uniunii Sovieticea Studierea celui de-al doilea razboi mondial adus-olazdrobireaJaponiei si a miscarii de rezistenta a popoarelor Impo- militarists. Autorul arata ca intrarea Uniunii Sovietice triva fascismului lsi gaseste expresie In articole semnate de ccmandanti de unitati militare din In rilzboi lmpotriva Japoniei era dietatilde timpul razboittlui, precum si de cercetatori. necesitatea asigurarii granitelor sovietice din S. S. Biriuzov, maresal al Uniunii Sovietice, Extremul Orient. Jertfele pe care popoarele Infa (iv aza In articolul Eliberarea Belgradului Asiei le-au adus In urma agresiunii militaris (1963, nr. 1) principalele evenimente legate de mului japonez nu puteau, de asemenea, lasa operatia din 1944 In vederea eliberfirii teri- indiferent poporul sovietic. Unele mentjuni cu toriului Iugoslaviei. Autorul arata ca Impotriva privire la actiunile armatei a 8-a populare dusmanului comun, alaturi de armata popu- revolutionareaChineipurtateImpotriva ara de el berare a Iugoslaviei, pe pamIntulfortelor militare japoneze ne permit se des- smolt", tomul 19, nr.1, p. 185-195,www.dacoromanica.ro 1966. 18 RE ISTAR VISTELOR 2

prindememit, ibutiapoporuluichinezIt I si rola( eiin istoria m*utii muncitoresti infringerea agresorului japonez. n and tale (1964, nr. 5), necesitatea cercetarii Activizarea cercetarilor in jurul probleme- traditiilorglorioasealemiscariiproletare lor pe care le ridica miscatea de rezistenta a internationale.Activitateamultilaterala a popoarelor se reflecta siIn paginilt revistei lui K. Marx si F. Engels, desfasurata in cadrul pe care o discutain.I.S. Iiiselhof dezvaluie Internationalei I este infatisata in mai multe formele de actiunesimetodele folosite de articole. Astfel, V. E. Kunina, inarticolul PartidulComunist Francezpentruunirea Lupla lui K. Marx si F. Engels In cadrul fortelor miscarii franceze de rezistenta (1963. Internationalei I tmpolz ion anarhismului sector nr. 6). 0 premisii important.1 a concentrarii si a reforrnisrnului 18711872 (1964, nr. 4), fortelor naliunii impotriva ocupatiei hitleriste, arata ca Intemeietorii socialismului stiintific arata autorul, afost strmgerea legaturilor au sustinut si dezvoltat principiile organiza- partiduluicomunistcumasele.Articolul torice ale partidului proletar in lupta impo- subliniaza Ca principala forma organizatorica triva tendintelor sectare mic-burgheze bacu- prin care s-a dezvoltat miscarea de rezistenta niniste, precum si impotriva ideologiei refor- de masa a lost Erman] national de lupta misteacurentelorsocialistepatrunsede pentru independenta Frantei. Apropiat ea spiritulcolaborariideclasa.Inarticolul tematica de articolul luiI.S. I

www.dacoromanica.ro 3 RI VISTA REV1STELOR 187

0 importantil deosebita pentru adincirea deosebit prezinta publicareaa r ia ntei unui operei de cercetare a Internationalei Io are pqragraf inclus ulterior in s 01.I al lucrarii in publicarea in paginile reNistel, (1964, nr. 5 si 6, mai multe volume Isloria P.C. U.S. In articolul si 1965, nr. 1)a unor scrisori tritniselui Lupla lui Lenin cu reformWii in cadrul Biro- K. Marx si F. Engels de catre militanti de frunte 'duisocialistinternational(1963,nr.4), ai Internationalei I. Scrisorile se afla depuse G. G. Kuranov arata ca Lenin a reprezentat la Institutul de mar%ism-Leninism de pe linga partidul in organul conduciitor al Internatio- C.C. al P.C.U. S. si apartin unor fruntasi ai nalei a II-a intre 1905 si 1912. Lenin a folosit miscarii muncitoresti internationale din pe- prezenta sainB.S.".inlupta impotrii a rioada respective, ca Paul si Laura Laiargue, revizionistilor si pentru atragerea elementelor Eugen Dupon, Johann Georg Ekkarius, secre- de stinga din partidelesocialistein jurul tar al Consiliului General al Internationalei I, bolsevicilor. Wilhelm Licbknecht, prieten si colaborator al Unul dintre evenimentele istorice remar- lui Marx si Engels, Cesar de Paepe, militant cabile de la inceputul secolului al NIX-lea 11 al miscarii muncitoresti din Belgia, Friedrich constituieeliberareaGermanieisiaaltor Adolf Sorge, unul din organizatorii seetiilor popoare de sub dominatia napoleoniana, in Internationalei I din America, Vitale Pedgis, urma bataliei din 1813 delaLeipzig.In revolutionar italiansi participant la eveni- articolul Insemnatalea istorica a balatiei din menteleComuneidinParis,membrual 1813 de in Leip:ig, P. A. Jilin arata ca aceasta Consiliului generalalInternationalei, Lud- lupta a popoarelor"a avut o amploare wighNeimeier, social-democrataustriac, grandioasa, la ea participind peste 500 000 de membru al InternationaleiI. oameni, si s-a terminat cu InfrIngerea cate Cercetarea islorieiInternationalei a II-a goricaa armatei napoleoniene, ducindla a intrat intr-o masura mai mica in atentia eliberarea Germaniei si a altor tari ale Europei. revistei. L.I. Zubok se opreste in articolul L. A. Zak rnentioneaza in articolul intitulat Linde probleme aleisloriei Internationalei a Relatiile angto-austrieceto lirnpul II-a (1964, nr. 4) asupra unor aspecte rnajore de eliberare a Germaniei de sub domino /ia na- ale activitatli Internationalei a II-a, menite poleoniand (1963, nr. 4) ca sludierea relatiilor, sa contribuie la intelegerea rolului *i semnifi- din aceasta perioada, dintre cele doua tari catiei sale istorice. Autorul considers ca In permite sasedezvaluie anumite trasaturi istoria Internationalei a II-a se contureaza caracteristice ale politicii engleze si austriece. aproximativ doua perioade. Prima perioada Complexulrelatiilorexternedinperioada cuprinde intervalul dintre 1889 si 1904, iar afinals a razboaielor napoleoniene evidentiaza, doua perioada,marcatadeintensificarea pe de o parte, tendinta traditionala a diplo- luptei de class, se !Mimic intre 1905 si 1914. matiei engleze de a se folosi de alto miini" in Ascutirea divergentelor dintre tendintele re- lupta pentru interesele Angliei, iar pe de alta volutionaresicelereformistedincadrul trasaturile politicii austriece de manevrare si iniscarii muncitoresti internationale, cresterea espectativa, in scopul intrarii In razhoi in influentei oportunismului, formarea unui bloc momentul cel mai favorahil pentru Austria. cuprinzind pe centristi si pe reformistii deschisi, F. A. Malok arata, intr-un material consacrat Coate acestea au avut loc,potrivit parerii ecoului pe care 1-a avut In Cehoslovacia raz- autorului, mai ales dupe 1908. boittl de aparare a Rusiei din 1812 si razboitd Cu prilejul aniversarii a 60 de ani de la con- de eliberare din 1813 impolriva lui Napoleon gresul la care s-au pus bazele partidului bolse- (1963, nr. 4), ca acesle evenimente au inri- vic (1903), ,,l-loaan Firionefiman itcTopira" urit desteplarea consliintei nationale a po- (1963, nr. 4) a publicat un grup de materialepoarelor cch sislovac, pe care le asuprea dezvaluind mai ales semnificatia internatio- Imperiul habsburgic. Yn afara de organele de nala a aparitieibolsevismultti. Un interespress, victoria armatei ruse asupra lui Na-

www.dacoromanica.ro 188 12,,VISTAREVISTELOR 4 poleon a fost reflectata In literatura $i poezia necesitatii (le a se acorda un ajutor real popo- ceha. rului grec in lupta sa pentru libertate erau Yn cadrul evenimentelor majore ale istoriei in primul rind elementele revolutionare, ca de europene la Inceputul secolului al XIX-lea se pilda decembriltii. Este semnificativ modal inscrie$imiscarea de eliberare de sub domina- In care a reactionat marele poet A. S. Puskin, tiaotomanaapopoarelordin sud-estul aflat In surghiun la Chisinau, la evenimentele Europei.RevistaHonan s Honeftman miscarii de eliberare a poporului grec. El tteToptin " publics un grup de articole pri-scria ca In aceasta perioada nimic nu era lejuit de aniversarca a 150 de ani de la crearea atitde popular cum eracauza greaca". organizatiei patriotilor greci Philike Hetairia Numerosi alti oameni de cultura din Rusia (Eteria). T. Vurnas (Grecia) infatiseaza In priveau cu simpatie lupta poporului grec. G. modsintetic,Intr-unarticol,principalele L. Ars face o incercare interesanta de a dez- aspecte ale activitatii acestei organizatii. El valui unele probleme ale istoriografiei Eteriei arata ca la hotarul dintre secolul al XVIII-Iea (1964, nr. 3). El urmareste lucrarile publicate $ial XIX-lea erau caracteristice, mai ales, In Grecia si peste hotare In decurs de aproape douA forme de lupta folosite de poporul grec 130 de ant. Autorul este preocupat In special impotriva dominatiei otomane miscarea unor de analiza lucrarilor mai recente, consacrate detasamente Inarmate formate mai ales din urmatoarelor probleme :1) geneza Philik4 farani (in genul haiducilor si al pandurilor Hetairia" ; 2) bazasocials a acestei organizatii din Balcani)5raspindirea unor organizatii si contradictiile sale interne :3) activitatea politice secrete eterii atit In Grecia, cit eteristilor in Rusialegaturile for cu miscarea $ipestehotare.Autorul mentioneazaca revolutionareruse.Inarticolsespecifics patriotii care au impus ideea crearii unei faptul ca studiul lui Nestor Camariano,Despre organizatiirevolutionarepentrueliberarea organizarea si actiritalea EterieitoRusia (;reciei proveneau din mediul mic-burghez. tnainle de rascoala din 1821,publicat inStudii Aceltia au cautatsastabileascAcontacte 4i materiale de istorie moderna,1960, vol. II, st rinse cu reprezentantii altor popoare inrobite p. 76-104, reprezintil una din cele mai solide din Balcani. In articol se subliniaza ca eroul cercetari ale problemei respective. national roman Tudor Viadimirescu, condo- Un sector al cercetarii istorice canna i s-a catortil pandurilor romani, mentinea contacte acordatatentiesporitadecatrerevista cu eteristit Farmaki yi Olimpiolul". Jertfirea prezentatil In 1963 $i 1964 este acela al isto- luiTudor ViadimirescuesteapreciataIn riografiei. Dupe profilul for, materialele cu fehil urmillor : Omortrea lui Viadimirescu a caracter istoriografic cuprinse In revista se Post un act ostil fats de poporul trate, popor- Impart in doua categorii : din prima categoric aliat. Aceasta a dus la dezbinarea fortelor fac parte prezentarile unor revistc $i rublicatii reolutionare grecesticiromane $i a contribuit din strainatate consacrate istoriei modernesi In Infringerea rascoalei". Interesante remarci contemporanesauavIndcontingentecu confine articolul asupra curentelor existenceaceasta. Din a doua categoric fac parte arti- In cadrul Eterieisi a planurilor activitatii colele de analiza a vederilor unor istorici acesteia. A. V. Fadeev analizeaza, In articolul rcprezentativi, precumIiarticolele In care se 111i4carea de eliberare na(ionald din Greciasi expune istoriografia unor probleme si event- socielalea rusa In primele decenii ale secolului mentc importantealeistoriei modernesi al X1 X-lea,factorii care au contribuit la contemporane.Suscitainteres,deOkla, declansarea avintului national de eliberare articolul lui A. S. MilnikovRolul Insemna- din Grecia. Autorul aduce date noi, care pun latea democra(ilor radicall cehi in istoriografia inevidentainteresulintelectualitatiiruse ceha a secolului alXIX -lea(1964, nr.2). fats de cultura greaca $i de cauza eliberarii Autorul a pus la baza articolului sau cercetarea acesteia. El releva faptul ca purtatorii ideii luerarilor celormaide seams reprezentanti al www.dacoromanica.ro 5 lz VISTA REVISTELOR 189 gruparii radical-democrate, ca E. Arnold si I. The Communist Conspiracy inthe Spanish V. Fri5. El subliniaza ca modul In care demo- Civil War,Londra, 1961, in care activitatea cratii radicali cehi trateaza problemele istoriei Partidului Comunist Spaniol este prezentata a fort influentatde filozoful hegelian ceh intr-o lumina falsa. M. S. Alperovici, in co- A. Smetana. De asemenea, autorul argumen- municareaNoi lucrariprivind rdzboiul de teaza interesul radicalilor cehi pentru istoria eliberare din 1810-7820 in America spaniold traditiilor de luptii ale poporului ceh, in special (1964, nr. 4), subliniaza ca lucrarile consacrate pentru miscarea husit5. Un articol istoriografic razboiuluideindependents al coloniilor de sinteza, inclus intr-o forma prelucrata si spaniole octipa un loc de seamy in literatura inrnanualul corespunzator deistoriografie istorica contemporana. In articol se mentio- moderna pentru uzul universitar, este con- neaza ca lucrarile autorilor burghezi se limi- s acrat de catre A. V. Guliga conceptiilorteazd mai ales la expunerea mersului eveni- istorice ale iluministilor germani din secolul mentelor, a operatiilor militare, a complexi- al XVIII-lea. Autorul Infatiseaza conditiile Lath luptei politice. Cercetdrii premiselor, a istorice ale aparitiei miscariiSturm und Drang caracterului si aspectelor social-economice ale §ireleva interesul iluministilor germani pentru miscarii de eliberare i se acordd mai pulina problemele istorieiculturii.Inarticol esteatentie. Dupd aldoilea razboi mondial se prezentata activitatea istoriografica sau numai observacrestereaputernicaa interesului ideileasupraprocesuluiistoriccruisede pentru problemele razboiului de independents asemenea personalitati ale trecutului cultural a Americii latine din partea istoricilor marxisli. german ca :J.J. Winkelmann, J. M6ser, Printre lucrArile prezentate, de altfel foarte G.E.Lessing,I.G.Herder,I.Kant, succint, se numara :I. Delgodo,La indepen- F. Schiller,J. W. Goethe, C. \V. Frolich etc. dencia hispano-americana, Madrid,1960: In cadrul materialelor documentare menite R. Konetzke,Die Revolution und die Unabhan- sa infatiseze noile realizari istoriografice con- gigkeitskiimpfe in Lateinamerika,Berna, 1960: sact ateunorevenimentcimportantedin E. de Gandia, Laindependenciaamericana, istoria moderna sicontemporana se poate Buenos Aires, 1961etc.Contributii docu- releva articolul lui D. P. Pritker,Noi lucrari mentare istoriografice aduc V.G.Polia- privind istoria razboiului narional-revolulionar kov, in materialul intitulatIsloria premerga- din Spania(1963, nr. 6). Autorul trecein Imreceluide-aldoileardzboi mondialIn revista lucrarile recent aparute, Intocmite de lucrarile mai recenlealeautoritorburghezi catreconducdtoriaiPartiduluiComunist (1964, nr. 6), si V. I. Salov, in materialulCu Spaniol, precum silucrarile scrise de catre privire la unii propagatori ai revansismului autori sovictici sau amintirile unor participanti (1963, nr. 2). V. G. Poliakov trece in revista la rfizboird impotriva fascismului In Spania. principalele lucrari aparute In Anglia, Franta De asemenea,elprezintalucrarileunor si S.U.A. intre 1960 si 1963 relativ la eveni- autori nemarxisti care se preocupa de razboiul mentele care au premers izbucnirii celui de-al national-revolutionar din Spania. Dintre cer- doilea riizboi mondial. V. I. Salov semnaleaza cetaile nemarxiste, cea mai interesanta este, tendintele revansarde si felul in care acestea se dupd parereaautorului,ceaintocmita de manifests In istoriografia vest germani din istoricul laburist H. ThomasThe Spanish ultimii ani. Autorul arata ca partizanii ideilor Civil War,Londra, 1961. H. Thomas a folosit revansarde din Germania apuseanaIsiexpun documente inedite si a sintetizat un material deschisconceptiile,maialesinlucrarile faptic vast. 0 alts lucrare analizata in articol voluminoase, pe cind In luerilrile care vizeaza este aceea intocmita de P. Brou6 si E. T6mine, un cerc mai larg de cititori ei procedeaza la La revolution ella guerre d'Espagne,Paris, estomparea laturilor agresive si revansarde ale 1961.Inarticolsecombate de asemenea militarismului german. Date importante asu- iucrarea lui B. Bolloten, TheGrand Camouflage, pra inodului In care se reflects In istoriografia

www.dacoromanica.ro 190 REV1STA REV1STELOR 6 burghezauneleprobleme indistoria roman in decurs de aproape cloud decenii. tarilor socialiste aduce I.I. Or (1963, nr. Autoarea argumenteazd in special teza impor- 4). Autorul subliniaza eft istoricii reactionari apuseniignoreparticipareamaselorlargi tanta potriit careia reforma agrard din 1945 populare la revolutiile popular democrate. Ei a Post primul pas necesar pe calea menita a neaga de asemenea iolul conducator al parti duce la cooperativizarea agriculturii In tara delor comuniste in lupta cntifascista. Demas- noastra. dud acesteversiuni.Inarticolseaduce cxemplul situatiei din Romania, uncle partidul Pc lingd rubricile permanente do articole, comunist a elahorat planul politico militar al comunicari sicele cu caracter istoriografic, insurectiei armate Inca in 1913. revista contine, in perioada pe care o prezen- In paginile revistei Hou En it noneiiman tam, $i alte rubrici nepermanente, ca Amin- itTopnn" au Post publicate unele articole tiri", Publicalii de docurnente", In ajutorul $i comunicari consacrate in mod special istoriei profesorului de istorie modern5 $i contempo- Romaniei.In articolulVictoria socialismului rand"etc.Slaterialele publicate in cadrul in Republica Populard Roman('(1963, nr. 2), acestor rubrici suscit5 un real interes, rele- E. D.Karpescenko infilliseazaun amplu vindu-se cu deosebire amintirile puhlicate de labloualrealiz5rilor lath noastre pe calea personalitfitialevietiipolilice$iculturale dezvoltariiconstructieisocialiste.Autorul din C.R.S.S. si de peste hotare. Foarte bogata subliniazd modul creatorin care P.C.R. a gi variata este partea critics bibliograficS a aplicat principiilegeneralealeconstruc(iei revistei. Uncle recenzii reprezint5 adevarate socialistelaconditiileconcretealetdrii interventiicriticeanaliticepemarginea noastre. El releva politica justeaP.C.R. problemelor de istorie ridicate in lucrari. Tn de industrializaresocialiste atarii,factor generalrose,recenziileindeplinescfunctia determinantin creareahazeltehnice-ma- prezentarli lucrarilor terialeasocialismului.Deasemenea,in si mai putin accea a articolsintexposesucceseleob(inutede analizelor critice. Cara noastraintransformareasocialistea Privitinansamblu, eontinutulrevistei agriculturiiSicresterea productiei agricole. Hogan a noaeilwan ticToptin" pe 1963 si Comunicarea publicata de T. A. Pokivailova 1964 vadeste o activitate stlintificd laborioasil in nr. 4 din 1964 al revistei, sub titlul De to a specialistilor sovietici, de nature sa suscite reforma agrard din 194J pind la transformarea interes si pentru specialislii din tam noastra, socialiste a agriculturii in Romania,iiipropune precum si pentru alte categorii de cititori. sa infaliteze uncle probleme de bazil privind transformarilepetrecute inviatasatului D.Hui ezeonu

By zantion 01. XXXII (1962), 638 p.; XXXIII (1963), 526 p. si vql. XXXIV (1964), 68S p.

Ca siInanii precedenti, fiecare volum din Palermo, cu o bogata activitate alit in este dedicat unui bizantinolog conlemporan domenitil studiului literaturii grecesti clasice, de mare autoritate. Astfel. volumul din 1962 cit $i acelei mediogrecesti. Volumul din 1964 este inchinat savantulul belgian Paul van den este omagiul adus defunclului savant Silvio Ven, bine cunoscut pentru numeroasele sale Giuseppe Mercati, autor a numeroase sludii studii de palii3tiei 5i hagiografiesi pentru despre literatura bizantina si editor de texte editarea unor textehagiografice. Volumul din bogata hiblioteca a Vaticanului.Aclivi - urmator este dedicatlui Bruno Lavagnini, tatea fiecartda este prezentata de care un profesor de literature greac5 la Universitatea colaborator apropiat5i,incele mai multe

www.dacoromanica.ro 7 REVISTA ALVISTELOR 191 cazuri, este urmata de bibliografia operelor editorului cadastrului, N. Svoronos,siale sale. prof. P. Lemerle, care considerd ca nu exists Aceste volume, cagicele anterioare, au nici un fel de indicatie cd in Bizant arfi un caracter destul de rniscelaneu ;sint studii existat relatii feudale la sfir5itul secolului al care privesc cele mai variate aspecte ale istoriei X I -lea. 5i culturii Bizantuluisi,alaturi de acestea, M. Canard (La prised'lleraeleeellee apar clteodat5gialtele, care au prea putind relations entre lidrun ar-Rasidd el l'empereur contingentd cu Bizantul. tit once caz, studiile Nicephore l-er, vol. 32, p. 345-379) supune de istorie sint din ce in ce mai putine. uneianalizecriticeinformatiileistoricilor Printre acestea din urmd, de o important: bizantini Theophanes, George Jlonahul, Sky- deosebita este contributia savanlului iugoslav litzes-Cedrenos1ia lui Mihail Sirianul, in G. Ostrogorski la stabilirea principalelor etape raport cu ale unor autori arabi caMas'udi, ale evolutiei relatiilor agrare in Bizant, peTabari 5i Ahul Farad, pentru relatiile arabo- care cauta sa le desprindd din cercetarea a bizantine din primii ani ai secolului al IX-lea trei izvoare :legea agrara, tratatul fiscal si $i, mai ales,fetidIn care apare cucerirea cadastruldinTeba (La Commune ruraleHeracleei de catre arabi la toti acesti autori. byzantine. Loi agraire Trade fiscal Ca- In timp ce istoricii bizantini o considerd ca un dastre de Thebes, vol. 32, p. 139-166). Datoritd episod neinsemnat al luptei cu arabii, deoarece marilor friimintdripolitice prin care trece I leracleea era situata la o extemitate a im- Bizantul in prima jumdtate a secolului al periului, pentru arabi a fort un eveniment VII-lea $i coloniz5rii slave an loc mari trans- important, sarbatorit printr o intrecere intre formdriinrelatiileagrare.Acesteasint poetiidelacurteacalifului,iarpoeziile reflectate de legea agrard apdrutd la sfirlitulcompuse atunci ar sta la baza relaldrilor de secoluluial VII-lea saula inceputul celui mai tlrziuale scriitorilor arabi. urindtor. Marii proprietari de pamint dispar In La politique des Isauriens et la naissanee 5i in locul for apare o paturd de mica proprie- de ('Europe (vol. 33, p. 191221), F. Masai tari independenti. Autorul respinge ideea unei sustine o tez5, astazi aproape unanim admisd, proprietati colective a pdmintului In Bizantca masurile iconoclaste au lost dictate din ca urmare a colonizariislave. Potrivit con- ratiuni de ordin politic-economic, 5i nu religios. ceptiei sale, expritnate in alte studii5isinte- Bizantul, pentru a pulea rezista presiunii ara- tizate in acest articol, comunitatea sateascabe, a trebuit sa intdreascd armata, si aceasta bizantina arfio unitate de administratie a reclamat o sporire a veniturilor statulti. fiscald, fiindca membrii ei sint legati numai De aceea Leon al III-lea a supus unor impo- prinsolidaritateapltl iiimpozitului. Dupd zite suplimentare intinsele proprietAti bise- pdrerea sa, proprietatea de pilmint a Post chiar ricesti. Pe lingd aceasta, pentru a-si asigura sub regimul legii agrare, individuals si eredi- loialitatea si combativitatea armateirecru- tard. tate in cea mai mare parte din pro\ inciile mien Tratatul fiscal apdrut la sfir5itulsecolului tale ale imperiului, ostile culturii icoanclor, al X-lea aratd proprietatea rurala in plind Leon al III-lea a declansat campania icono- criza. Tdranii Sint into liberi. dar inegalitatea clasth. Credem cu 5i alte rat iuni au stat la baza be avere din comunitdtile satesti a crescut si mdsurilor luate de imparatii isaurleni. Pentru weep sii apard marii proprielari de pamint. a consolida economic casta military, care s a l'rocesul de feudalizare se accentueazd in formatinvremea isaurienilor,ace5tiaau secolul al NI-lea, cind comunitatea sateascd deposedat mAnastirile. Lupta impotriva - devine dint -un sat de oameni liberi unul de hismului era impush 1i de nevoia de a impiedica taraniaservit,i,ata dupd coin rezulta din Ca numerosilocuitoriaiimperiuluisdsc cadastrul din Teba, careeste supus unei sustragd obligatiilor militant si fiscale devenind minutioase analize. Autorul combate parerile clerici.In mice caz, concluzia autorului cd www.dacoromanica.ro 192 REVISTA REVISTELOR 8 energiadesfilsuralddeisaurieniInlupta de la Inceputul anului 923 si pind la sfirsi tut ImpotrivaarabilorexplicapozitiaforIn anului 925. problemele religioaseni'se pareIndreptd- Pentru problemele de istorie administra- WA, tiva semnaldm studiul lui R. Guilland Etudes Autorul se ocupa si de relatiile lui Leon sur l'histoire administrative de ['empire byzan- atIII-lea cu papalitatea. Papa Grigore altin, Le comte des murs (vol. 34, p. 17.-25). II-lea a reactionat Impotriva mAsurilor fiscale Savantul francez, care a dat atitea valoroase ale lui Leon al III-lea, refuzlnd sa plateasca lucrdriinaceasta problems, se ocupd de impozitele,si atunci Imparatul a confiscat organizarea administrativil a regiunii dintre veniturile papalitdtii din imperiu. De aceeazidurile lungi din jurul Constantinopolului autorul considerd ca cedarea de catre Pepin si oras. La inceput, acest, teritoriu a lost condus cel Scurt a teritoriului viitorului stat pontifical de doi vicari, apoi, in vremea luiIustinian, era inteleasA de cancelaria papala drept o de un pretor, iar in timpul lui Leon al III-lea ,,restituire" catre Bizant, pe care o primea de un arhonte (diRcav Toi5 LZE00). In Carlea insa papalitatea ca o compensatie pentru ceremoniilor, functia apare sub diferite demi- confiscdrile!acutedeisaurieni.ActulIsi miri, printre care si aceea de comis at zidurilor, pilstra caracterul de donatie numai In rapor- denumire pe care o pastreazd Wind in secolul turile dintre regii Iranci si papa. La crearea alXIV-lea.Ingrijasaeraintretinerea statului papal acontribuit, dupe parerea zidurilor capitalei si apararea zidurilor lungi. autorului, si sentimentul patriotic roman, abil In continuare stilt men tionate citeva nume cullivat de papa. Citiva ani mai tirziu, notarii pdstrate de izvoare ale unor comiti ai zidurilor, Latranului,pentruaintdrifundamental Ca si modul In care era organizat personalul juridic al noului stat, au pldsmuit acel pretins fn subordinea acestora. act de donatie din partea lui Constantin. D. Mandid in Dalmatia in the exarchate of Concluzia,evidentfortataaautorului, Ravenna (vol.34,p.347-374), folosii d este ca Europa (se are In vedere Europanumeroasele scrisori ale papeiGrigore I, occidentalii)isitrage originea din opozitia stabileste ca Dalmatia a fdcut parte integrantd papalitAti fatd de politica fiscald isauriand, din exarhatul Ravennei, delaInfiintarea determinate de lupta Impotriva arabilor, si accstuia (circa 555) si pind In anul 751, cind ca astfel Islamul a avut rolul sdu In crea- Ravenna este ocupata de longobarzi. PSrerea rea acestei not Europe. sa se deosebeste astfel de a lui Sgic si Hart- In Viala Sfintului Petre, episcop de Argos, mann, care socoteau ca Dalmatia intra in se pomeneste despre o invazie a barbarilor" compunerea prefecturii Illyricum. In Pelopones timp de trci ani. P. Orgels, In Uncle articole cautd sa stabileascadata En marge d'un texle hagiographique (Vie de unor evenimente istorice deoe importanta S. Pierre d'Argos,19) :La derniere invasion minors. Astfel, Ph. GriersonsiR.J.H. slave dans le Peloponnese (vol. 34, p. 271 Jenkins (The date of Constantine VIPs coro- 285), din confruntarea acestor informatii cunation, vol. 32, p. 131-138) considerd ca celealevietii Sfintului Luc cel Uttar, dar data de 9 iunie 911, acceplatd de majoritatea mai ales cu De adminisirando imperio (ed. istoricilor (G. Ostrogorski, E. Stein) pentru Moravcsik-Jenkins, p. 234), ajunge la concluzia Incoronarea lui Constantin al VII-lea Porphy- eS invadatorii erau slavi din grupul traco- rogenetul ca imparat, trebuierectificatii In macedonian. Acestia au profital de sldbiciunea 15 mai 908. N. A. Oikonomides (On the date imperiultd, greu incercat in urma victoriilor of JohnV III'sletter to Suridja Bea, vol. 34, larului Simeon, casidatoritticonflictelor p. 105-109) dovedeste cd scrisoarea adresatd locale dintre partizanii impAratului Roman de ImpAratul Ioan al VIII -leavizirului lui Lecapenossiailui Constantin al VII-lea Murad, Saridja Bee, a Post scrisd inaprilie Porphirogenetul, pentru a invada Peloponesul 1432, In timp ce Babinger si Dolger o considerd www.dacoromanica.ro REVISTA REVISTELOR 193

ca fiind din 1447. In sfirsit, P. Karlin-Hayter tine (vol. 32, p. 261-310 si 489-547), care (La date de Plotin, archeveque de Thessalonique, face o prezentare organizata a unor elemente vol.32,p.129-130) stabileiteInceputul importante din arhitectura paleocrestina*i arhiepiscopatului lui Plotin la Tessalonic Intre bizantinadespreatrium,absidafolosind 31 iulie 904 si 26 octombrie 905. rezultatele recente ale cercetarilor arheologice. Dintre studiile despre cultura bizantina se A. Frolow (Le Christ de la Chalce, vol. 33, cuvine In primul rind sa fie mentionat cel al p.107-120) cautasareconstituie, dupa lui R. Browning, The Patriarchal School atversurile patriarbului Metodie de la sflriitul Constantinopole in the twelfth century (vol. 32, primei jumatati a secolului al IX-lea, mozaicul p. 167-202 si vol. 33, p. 11-40). Dupa cereprezentind peGristcaredecora poarta autorul se ocupa de diferitelelocaluriale intrarii principale a marelui palat din Con- scolii, fiindca In afara de eel de la biserica Sf. stantinopol, iar J. Croquison (L' iconographie Sophia scoala mai avea $i altele Inclteva chretienne a Rome d'apres le Liber Pontificalis, bisericidinConstantinopol,sedattnote vol. 34, p. 535-606) mentioneaza argintarii, biografice despre vistasibibliografia operelor picturisitesaturi pomenite in Liber Pontifi- fiecaruia dintre profesorii scolii din secolul al calls. X II-lea. Scoala patriarhala din Cons tantinopol Cercetarile arheologice shit de asemenea se afla in secolul al XII-lea In centrul culturii reprezentate in coloanele revistei prin citeva bizantinepi printre dascalii sai s-au numarat studii.Astfel,G. Agnello(11 ritrovamento personalitatide seama CaEustatiosdin subacqueo di una basilica bizantina prefabri- Tessalonic, ConstantinStilbes, Nicetas din cala,vol.33, p.1 9) descrie mai multe Serves. Autorul crede ca $i reprezentantul de blocuri de marmura modelate si ornamentate seama al boemei bizantine din acest veac, gasite sub apa la o adincime de 4-10 m linga Teodor Prodromos, a fhcut parte un timp capul Passero. Aces tea fusesera transportate dintre profesorii scold. pe un vas care a naufragiat81erau destinate B. Hemmerdinger, In La culture grecquepentru construirea unei biserici probabil la classique du V I 1-e au I X-e siecle (vol. 34, Siracuza. Autorul le dateaza din secolul al p. 125133), pornind de la afirmatia istoricu- VIII -lea sau din prima jumatate a secolului lui sovielic al artei bizantine V. N. Lazarev at IX-lea. ea o data cu venirea la putere a dinastici macedonene (867) autoritatea centrals, deve- J.Lafontaine-Dosogne(Nouvellesnotes Mnd puternica, impune artei un stil unit cappadociennes, vol. 33, p. 121-183) a con- (HcTopun BltaanTuitcHott autnonitcu,vol. tinuat cercetarile Incepute de Jerphanion In I., Moscova, 1947, p.74 si um.), considers Cappadocia $i descrie biserici, fresce si inscrip- ca Inca imediat dupd anul 813 Constantinopolul tii gasite in calatoriile de studii din 1960 $i ajunge sa delina un adevarat monopol inte- 1962. Un numar de 23 de plane Insotesc lectual. aceasta prezentare. VechilemanuscriseseconcentreazaIn. S.Eyice(Alexis Apocauqueell'eglise capitals $i studiile filozofice cunosc o mare byzantine de Selymbria, vol. 34, p. 77-104), inflorire,dupa marturiacalatoruluisirian dupa ce face o scurta istorie a orasului Se- Hunain Ibn Ishaq, care a vizitat Bizantul limbria (azi Silivri) In perioada bizantina si intre 823 $i 825. Aceste constatari shit menite turca, incearca sa reconstituie planul unei sa revizuiasca parerea multora ea perioadabiserici devenite apoi moscheia Fatih din iconoclastil a Insemnat pentru Bizant o epoca acest ora', darlmata pe la mijlocut secolului de decadere culturala. trecut. Capitelurile provenite de la aceasta In domeniul studiilor despre arta bizan-biserica se and la muzeul din Istanbul. Ele tina mention:1m pe acela al lui Ch. Delvoye, poarta monograma lui Alexis -Apocaucos ca Etudes d'archilecture paleochritienne et byzan- fondator, cunoscut personaj din timpullur-

13 c3227 www.dacoromanica.ro 194 REVISTA REVISTELOR 10

lelor civile care au avut loc la Bizant. Intre cronaca dei Tocco, vol. 32, p. 203 250) der Ana de Savoia si loan Cantacuzen. amanunte despre cele doua manuscrise (Vat, R. Guilland continua seria studiilor sale gr. 1 383 si Vat. gr 2 214) si despre continutul topografice despre marele palat din Constan- cronicii familiei Tocco. Cronica cuprinde stiri tinopol si se ocupa de aster data despre Poarta importanteprivindistoriaEpiruluiIntre de fildes $iGaleria Daphnes (Eludessur 1375 si 1426 si vine sa rectifice multe en:6 le grand patois de Constantinople,vol. 34, filcute de Ch. Hopf. p. 329-346), tar P. Wirth cauta sa stabileasca Pentru o viitoare editare a opereilui pozitia cartierulul Karbonaria din Constan- Romanossintimportanteobservatiilelui tinopol (Zur Lokalisierung desStadtvierlels G. Zuntz din Probleme des Romanos-Textes Karbonaria zu Konstantinopel,vol. 34, (vol. 34, p. 469-534). p. 121-123). Yn revistaaufosteditateInconditii J. Desanges publics un studiu de geografie sliintifice sinumeroase texte inedite sau care, bizantina Un temoignage peu connu de Procope datorita defectuoasei editdri anterioare, nece sur la Numidie vandale et byzantine (vol. 33, sitau o noun publicare. Toate aceste texte p. 41-69), In care, duper ce supune unei not sint precedate de introcluceri In care se face lecturisiunui comentariu De aedificiis, cartea descrierea externs a manuscrisului si se dau VI, cap. VII, par. 1-11 a lui Procopiu, editia explicatii asupra evenimentelor istorice la care H. B. Dewing, der o serie de amanunte despre se refers. De cele mai multe ori, documentele Numidia bizantina si cauta sa identifice unele sint insotite de traducerea for Intr-o limber regiunisilocalitati. moderns. Studiile de literaturasieditari de texte Astfel, P. Karlin-Hayter a publicat din literare destul de numeroase nu se limiteaza lucrarilesicorespondentaluiAretasdin numai la Bizant. Uncle au In vedere literatura Cezareea, care cuprind unele referiri la eve- greaca clasica,altele literatura greaca din nimentele de la inceputul secolului al X-lea, Italia. Printre studiile de literatura bizantina In special despre a patra casatorie a lui Leon mentionam pe eel al lui V. Christides, An al VI-lea (vol. 32, p. 117-127 si 387 -487; arabo-byzanline novel` Umar b. Al-Nu'-man vol. 33, p. 49-67). R. Browning se ocupa de comparedwithDigenesAkritas(vol.32, continutul inedit al Cod. Oxon. Barocci 50 p. 549-604), care stabileste unele influente in (An unpublished Corpus of Byzantine Poems, poemul epic bizantin Digenes Akritas provenite vol. 33, p. 289-316). din istoria lui 'Umar b. Al-NW-man, aparuta In prima parte (fol. 1-321) acesta cuprinde prin secolele VII-VIII. material gramaticalsilexicografic, tar parka G. Spadaro (Note critiche ed esegetiche at a doua (fol. 322-386), mult mai compozild, testo greco di Florio e Plaziaflora", vol. 33, este formate din lucrdri de stiinte naturale, p. 449-472) aduce unele corectari editiei scrisori,operaBat rachomyomachia,poeme romanuluicavalerescbizantinFlorias§i iambicecusubjectreligiosetc.Autorul Plaziaflora, publicata de Kriaras la Atena, considers ca materialul a apartinut lui Aretas In 1955, si clteva interpretAri pentru stabilirea din Cezareea. Poemele (fol. 381-386), care sensului exact al unor termeni grecesti din prezintaunoarecareinteresliterar gj aceasta opera. lingvistic, shit publicate cu un comentariu Alice Leroy-Mollinghen analizeaza diferi- cu privire la limbssiprozodie. tele manuscrise ale operei Philotheus (Religiosa E. Follieri publics textul inedit al unei Historia) de Teodoret din Cyr (Les Manus- poezii liturgice aflate In Biblioteca Vaticanului crits de l'Histoire Phi lothee de Theodoret de (cod.gr.2 008), Inchinata unor prizonicri Cyr, vol. 34, p. 27-47), sursa importanta bizantini luati de Crum In Campania din 813 pentru cunoalterca monahismului din Siria, siapoi marlirizati (Un' acolutia inedita per i tarG.Schirb (Strutturae conlenulodella martini di Bulgaria dell' anno 813, vol. 33,

www.dacoromanica.ro 11 REVISTA REVISTELOR 195 p. 71-106). Savantul bulgar I. Duji;ev insote- Accezioni particolari deiverbizopo(3atiL e ste textul cu un comentariu al evenimentelor axivo(3ctsrg) in alcuni autori bizantini, vol. 33, istorice la care se refers poezia. p. 231-239) ; de istorie a bisericii (Ch. San- P. Canart (La deuxieme lettre a Thomas demagne, La persecution de Dece en Afrique, S. Maxime le Confesseur, vol. 34, p. 415- d'apres la correspondance de S. Cyprien, vol. 445) publicil o scrisoare a lui Maxim Conte- 32, p. 1-29) si de sigilografie (A. V. Solo- sorulaflataincloudmanuscrise(Codex viev, Marie, fille de Constantin IX Monoma- Cantabrigiensis Colegii S. Trinitatis 0.348 $i que, vol. 33, p. 241248). Vat. gr. 1 809) si F. M. Pontani o scrisoare 0 cronica substantiala despre ultimele ineclita a literatului Mihail Ermodoros Lis- lucrariindomeniuldreptuluibizantine tarchos (circa 1500-1577) din Zante, gasita semnata de J. de Malafosse (vol. 32, p. 605 inBiblioteca Capitolare din Verona (Una 619) $i o alta, ampla cu o deosebita compe- lettera inedita di Listarchos, vol. 33, p. 427- tenta pentru arheologie, de Ch. Delvoye (vol. 447). 34, p. 135-266). Studiile de hagiografie se bucura de o larga Un toe deosebit in cronica arheologica ospitalitateincoloanelerevistei.Printre este acordat catalogului expozitiei de arta acestea, G. Garitte semnaleaza existenta unui bizantina care a avut loc la Atena intre alt manuscris grec al Vielui Grigore din 1 aprilie si 15 iunie 1964. Printre Virile care Armenia §i care difera in mai multe locuri de au expus a fostsitara noastra, ale carei ex po- versiunea cunoseuta ping astazi (Une nouvelle nate, arata autorul (p. 199), au fost deosebit Vie grecque de S. Gregoire d'Armenie, vol. 32, de apreciate. Printre obiectele de arta din p. 63-79). catalog autorul se opreste la poarla de lemn Alice Leroy-Molinghen se ocupd de un de la manastirea Snagov (catalog nr. 130) si la fragment din Filoteus a lui Teodoret din Cyr, tetraevanghelnldelamandstireaPutna in care este vorba de viata lui Simeon SUMO(catalog nr. 331). (Cod.Parisinus1454). Autoarea crede ca Rubrica de dari de seamy pentru cal-0 aceasta parte din Filoteus a fost refacuta recent aparute este destul de redusa, in schimb ulterior de o alta persoana (A propos de la se fac numeroase semnalari de articole de Vie" de Simeon Stylile, vol. 34, p. 375-384). specialitate dinaltopublicatii,Insotite de In citeva articole se studiaza probleme de observatii critice interesanteSidocumentate, filologie mediogreaca (H. Gregoire, Hellenica et Byzantina, vol. 32, p. 31 -52; V. Rotolo, E. Frances

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro I N S E M N A R I

ISTORIA ROMANIEI

,Momente din istoria poporului roman, ascendents a societatii romanesti, nehaft- Bucuresti, Edit. politica, 1965, 159 p. liseaza, ca o consecinta a dezvoltarii interne a relatiilor feudale, aparitia primelor formatiuni Volumul Momente dinistoria poporului roman, editat de Editura politics, reuneste stataleromanesti,sianume voievodatul Transilvaniei, statul feudal independent Tara patru studii aparute anterior in brosuri, sub si feudal independent aceeasi egida. Lucrarea trezeste un interesRomaneasca statul Moldova. deosehit, intrucit cuprinde, intr-o forma larg Culegerea cuprinde apoi studiul privind accesibila si la un nivel stiintific corespunza-lupta poporului roman impotriva exploatarii tor, cele mai glorioase pagini din trecutul desi asupririi sociale si nationale, pentru inde- lupta al poporului nostru. Cititoruluiise pendents (secolul al XIV-lea Inceputul seco- ()fell astfel o imagine de ansamblu asupra lului al XIX-lea 1821), elaborat de conf. univ. intregii istorii a poporului roman. E. Stanescu si $t. Stefanescu. Subliniind rolul Primulstudiuelaboratdeprof. univ. hotaritor al maselor, autorii prezinta episoa- Gh. Stefan, membru corespondent al Aca- dele cele mai semnificative ale luptei poporu- Socialiste Romania, tra- demiei Republicii lui roman In timpul orinduirii feudale.Sint teaza despre unul din capitolele fundamentale tratate astfel marile rascoale taranesti de la ale istoriei patriei noastre, si anume formarea Bobllna (1437-1438), razboiul taranesc din limbii si a poporului roman, aparitia primelor 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja, state feudale pe teritoriul tarii noastre. Pe rascoala din Transilvania de sub conducerea baza unui vast material arheologic, scos la luiHoria,CloscasiCrisan (1784). Se iveala prin sapaturile efectuate in anit regi- subliniazafaptul ca rascoalamaselor mului democrat-popular, si a numeroaselor popularedin1821 a pus capat regimului studii existente privind aceasta problems, turco-fanariot, turcii fiind nevoiti sa numeasca autorul prezinta intr-un tot unitar procesul in Muntenia si Moldova domni paminteni In formarii poporului roman si a limbii romane. loculdomnilorfanarioti.Luptamaselor In lumina conceptiei marxist-leniniste, autorul populare Impotriva exploatarii din interiorul dezvolta in mod stiintific, cu argumente istorice si lingvistice si, mai ales, cu dovezi arheo- tarii In timpul orinduirii feudale s-a impletit logice, justetea tezei continuitiltii populatiei strins cu lupta Impotriva asupritorilor straini. daco-romane pe teritoriul patriei noastre si Autorii infatiseaza si figurile marilor conducil- rolul primordial al daco-romanilor in formarea tori de osti, ca Mircea cel Batrin, Vlad Tepes, limbii si poporului roman. In ultima parte Stefan cel Mare, Miha i Viteazul si altii, care au astudiului,autorul, subliniind dezvoltarea luptat pentru cistigarea si apararea indepen- srunii", tomul 19, nr. 1, p. 197-222, 1966. www.dacoromanica.ro 198 INSEMNARI 2 dentei poporului roman. Luptcic duse pentru cu cea mai mare energiesiconsecventa pentru independents decatre Tara Romaneasca, Infriptuirea Unirii, pe care o legau de implini- Moldova $i Transilvania in perioada tratata de rea aspiratiiior for sociale. Ideii Unirii i s-au autori au Inscris adinc In constiinta poporului alaturat o serie de elemente inaintate ale vre- roman simtamintul demnitatii, libertatiigi mii, carturarisipublicisti cu dragoste de tars, unitatiisale. Ca Mihail Kogalniceanu, V. Alecsandri, Al. I. Conf. univ. Gh. Georgescu-Buzau si prof. Cuza,C. Negri,C. A. Rosetti,D. Bolinti- univ. V. Cheresteliuprezintaanulrevolu- neanu, C. Bolliac, N. T. Oraseanu8.8.Autorii tionar 1848 In tarile romane. Autorii tufa-prezinta evenimentele istorice care au avut tiscazil pe larg conditiile sociale, economicesi loc In 1858-1859 sicare au culminat cu politice In care a fost pregatitaals-a desfasu- realizarea maretului act de la 24 ianuarie rat revolutia burghezo-democratica din 1848 1859, cind s-a Infaptuit Unirea Moldovei cu In cele trei tari romane. Revolutiile de pe cele Tara Romaneasca. doua versante ale Carpatilor s-au desfasurat Autorii Infatiseaza razboiul din 1877-1878, pe fondul general al miscarilor revolutionare din subliniind ca acest eveniment istoric, cuce- 1848 din Intreaga Europa, dar generate derirea independentei de stat a Romaniei, are o cauze interne, specifice tarilor romane. Cau-mare importanta Indezvoltarea Romaniei zele revolutiei burghezo-democratice din 1848 moderne, creindu-se conditii favorabile progre- din tarile romane se arata in studiu se gasesc suluisocial-economicaltarii.Sint Infati- In conditiile de dezvoltare economics, socials sate si inceputurile miscarii muncitoretti din si politica a acestor tari. Masele populare de tarn noastrasiframintarile taranesti care au aici sufereau apasarea grea a jugului feudal" culminat cu marea rascoala a taranilor din (p. 65). Programele elaborate, fortele sociale 1907. Se trateazil apoi un alt eveniment din care au participat atesta caracterul burghezo- istoria poporului roman,sianume Unirea democratic al revolutiei. Revolutiile din 1848, Transilvanieicu Romania. Unirea Transil- se subliniaza in studiu, au demonstrat necesi- vaniei cu Romania a fost rodul luptei revolu- tatea formarii statului national roman. Dorin- tionare a maselor populare de pe Intregul ta de unire a celor trei tari romane s-a mani- teritoriu al tarii, ea constituind o necesitate festat cu tarie In timpul revolutiei. Nicolae istorica imperioasa In dezvoltarea poporului Bdlcescu, G. Baritiu, M. Kogalniceanu si alti roman, in desavirsirea statului sau national. revolutionari legau ideea unirii tarilor romane Partea a doua a studiului este consacrata de lupta pentru scuturarea jugului otomangi luptei maselor populare sub conducerea P.C.R. habsburgic, In vederea obtinerii independen- pentru apararea intereselor vitale ale poporu- tei nationale si a rezolvarii revendicarilor so- lui roman, pentru progres social. In anii care ciale ale maselor. an urmat primului razboi mondial, luptele Culegerea se incheie cu studiul intitulat revolutionare au cunoscut o amploare deose- Formarea statului national roman. Lupta po- bad, proletariatul doblndind o experienta bo. porului roman pentru independenla nationala si gatasiIntelegind necesitatea organizarii sale pentru progres social, elaborat de N. Adani- pe plan superior. 0 etapa noua in lupta prole- loaie §i A. Petric. In prima parte a studiului, tariatului, a maselor muncitoare din tam noa- autorii arata ca, In procesul de descompunere stra, a Inceput o data cu crearea, In mai 1921, a feudalismului si de dezvoltare a capitalismu- a Partidului Comunist din Romania. Tnfati- lui, ideea unitatii nationale, a unitatii de neam sind dezvoltarea economicssocial's, precumgi si de limbs s-a conturat tot mai limpede In evenimentele politice petrecute In Romania constiinta poporului roman situat de o parte burghezo-mosiereasca Intreceledoud raz- si de altaa Carpatilor. Purtatorii cei mai boaie mondiale, autorii prezinta stmarile hotariti ai ideii Unirii au fost masele populare, batalii de class desfasurate de masele munci- ele constituind forts socials care a actionat toare sub conducerea P.C.R., ca eroicele lupte

www.dacoromanica.ro 3 INSEMNARI 199 alemuncitorilorceferi$tisipetrolisti din Unul din manic merite ale lucrarii for este ianuarie-februarie 1933. acela de a nu se fi limitat strict la cadrul In partea a treia a studiului, autorii tra- juridic al Unirii. Nepierzind nici o clipa din teaza despre insurectia armata din augustvedere faptul ca aceasta este tema studiului, 1944, cotitura radicala In istoria poporului ei au $tiut totusi sa o incadreze In mediul isto- nostru. Descatu$1ndenergiilecreatoareale ric concret, sa o cerceteze legata de ansamblul maselor populare, insurectia armata a dat un evenimentelor vremii, realizind astfel o lu- puternic impuls luptei pentru objective tot crare unitara, armonioasasiinteresanta nu mai Ina lte ale progresului social, spre desavir- numai pentru juristi $i istorici, dar in genere $ireatransformarilorburghezo-democratice, pentru toti oamenii de cultura. $i trecerea la instaurarea puterii democrat- Izvoarele folosite sint numeroase $i variate ; populare, la Infaptuirea sarcinilor revolutieiIn primul rind, Insesi actele fundamentale $i socialiste. Autorii evoca apoi transformarile constitutionale, apoinumeroasele studii ale revolutionare, cuceririle istorice obtinute de istoriografiei romane, mai ales ale celei con - poporul nostru sub conducerea Inte leapta a temporane, $i, In sfirsit, diferitele colectii de P.C.R. documente. Subliniem ca un merit deosebit Aparitla Intr-un singur volum a unor ase- punerea In circulatie $tiintifica a unor docu- inenea studii privind momentele cele mai mente inediteaflateIn arhivele romanesti. importante din trecutul de lupta al poporului Inainte de a trece la tratarea propriu- nostru constituie un fapt binevenit. Orice citi- zisa a temei, autorii fac o ampla introducere torgase$te evocate aici cele mai glorioase asupra starii economice,socialesipolitice pagini din cartea de our a istoriel Romaniei. a Principatelor Romane de la sfir$itul veacului alXVIII-lea $i pina la revolutia din 1848. M. R. Se afirma in general lucrurile cunoscute; accentuareadezvoltarit economiei roinane$ti dupA 1774, dar mai ales dupa Tralatul de in I. VINTU $iG.G. FLORESCU, Unirra Principatelor to luminaacttlor funda- Adrianopol (1829), schimbarea In mod cores- rnentalesiconstitutionale,Bucuresti, punzator a raporlului de forte pe plan social, 1965, 327 p. accentuarea procesului de formare a natiunii romane moderne, ca urmare a acestor modi- In urma cu citivaani, poporul roman a ficari social-econom ice. sarbatorit centenarul Infaptuirii unitatii sale Pe plan politic 1i juridic, autorii arata ca nationale. Cu acestprilej, numeroase studii dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi, regimul au venit sa arunce not lumini asupra acelor devasalitate impusPrincipatelorafost probleme legate de artul Unirii Inca insuficient mereu ingradit, mic$orat, creindu -se conditii clarificate. Rind pe rind, istoricii,economi$- prielnice pentru formarea statului national tii,istoriciiliterari$i de arta,cercetatorii unitar roman. gindiriisiai ideilor si-au adus contributia la Ajunglnd astfella tema propriu-zisa a desavir$irea imaginii pe care o avem astazilucrarii, autorii se ocupa de evolutia regimului asupra unuia din cele mai Insemnale momente politic $i juridic al Principatelor In urma noilor ale istoriei noastre nationale. acte internationale de dupa razboiul Crimeii. Complexitatea problemei a facut Insaca I. Vintu $i G. G. Florescuapreciazaca numeroase laturi sa fie tratate Infuga sau intre 1855 $i1858 aceste acte nu modifica uneori chiar aproape de loc ; este cazul aspec- statutul politico-juridic al Principatelor, dar tului juridic al actului UniriiPrincipatelor. ca ele ajuta totti$i la crearea unuicadru I. Vintu$iG. G. Florescu$i -auasumat, juridic european favorabil Unirii. cu multa competenta, misiunea dificilade La baza Intregii for cercetari, autorii au a lmplini aceasta omisiune. asezat ideea ca Unirea Principatelor este In

www.dacoromanica.ro 200 INSEMNARI 4 primul rind rezultatul luptei hotarlte a romani- din 2 mai 1864, pe care protocolul de la Con- lor, in limp ce diferitele acte Internationale stantinopol (iunie 1864) 1-a acceptat cu mici reprezinta doar jumatall de masura mult depar- modificari, reprezinta, din punct de vedere tate de aspiratiilesiprogramele unionistilor juridic, definitivarea victoriei fortelor unioniste muntenisimoldoveni. De aceea ei acorda o siincununarea cu succes a luptei active a specialsatentieacteloradunarilor ad-hocpoporului roman pentru realizarea statului care consacra principiile dezvoltariisiorgani- sau national. El a stabilit principiile si nor- zariistatului burghez roman. La capatul mele organizarii nouluistat,reprezen- unei argumentatii bine documentatesiorigi- tind in acelasi timp o baza de realizare a refor- nate, autorii afirma caracterul de organe demelor democratice. Pe plan extern, statutul statreprezentativealadunarilorad-hoc reprezinta victoria definitive in lupta pentru Si definesc actele for ca acte de stat cu valoare afirmarea internationala a statului roman. constitutionala, al caror continut depaseste cu Prin recunoalterea internationala a statu- mult prevederile tratatelor Internationale. tului, vechile prevederi ale conventiei de la Conventia de la Paris (1858), de exemplu, Paris si actele ulterioare ui -au pierdut valabili- a indeplinit numai o parte a cererilor adunarilor tatea. In acelasi timp, recunoscind statutul, ad-hoc, $i nu pe cele mai insemnate. Cu toate marile puteri au recunoscut implicitsiUnirea acestea, ea a creat un cadru juridic interna- deplinasidefinitive realizata pe tale interns. tional mai favorabil, pe care partida unionists In incheierea lucrarii,autorii ajungla 1-a putut folosi in vederea realizarii Unirii concluzia intemeiata ca prin natura lui juridica, celor doua Principate. De asemenea, cu toate prin continutul sau, casiprin baza sa de ma- limitele tor, uncle reglementari cuprinse in sa, statutul este un act de valoaresiforts actele internationale au creat posibilitateajuridica de constitutie, reprezentind prima dobindirii treptate a atributelor de suverani- Constitutie a statului national Romania. tate si au grabit procesul de integrare a Prin- cipatelor in sistemul modern de relatii inter- V. G. nationale. Un exemplu al felului in care lupta poporului roman a dus la realizarea unor acte care. Diclionar enciclopedic roman, vol. III, depaseau prevederile tratatelor internationale K P,Bucuresti, Edit. politica, 1965, a fost Unirea personala, realizata la 24 ianuarie 911 p.+48 pl. 1859, prin dubla alegere a domnitorului Ale- xandruI. Cuza. Acteleconstitutionaledin In paginile noului volum al Dicfionarului 5 $i 24 ianuarie au trebuit sa fie recunoscute in enciclopedic cititorii vor gasi informatii pre- cele din urma si pe plan extern, chiar $i de pu- tioase privind cele mai variate aspecte ale terile cele mai ostile Unirii. Aceasta Unire stiintelor naturii, tehnice gi sociale in limi- personala nu a insemnat insa declt o primatele literelor K P prezentate de pe pozi- laza, tranzitorie, in lupta pentru unirea deplina tiile marxism-leninismului, in conformitate cu si definitive. ultimele rezultate ale cercetarii stiintifice In Aceasta a fost declarata prin proclamatia fiecare domeniu de specialitate. din 11 decembrie 1861, care reprezinta actul Ca si In primele douil volume, autorii intern de consacrare a Unirii politice $i care colectivul redactional an tinut seama, in selec- are valoareasiforta juridica a unui act con- tionareadiferitilortermeni,deproportiile stitutional. care trebuie acordate fiecarui articol, In functic Dupe aceasta data, problernele principale de importanta si semnificatia notiunii tratate, care urmau a fi rezolvate erau legate de desa- precum $i de o justa pondere intre latura infor- Nirsirea unificarii politice, de adoptarea unui mative sau factologica si cea interpretative program ]arg de reforme democratice. Statutul a materialului prezentat.

www.dacoromanica.ro 5 INSEMNARI 201

Se pot gasi in noul volum articole documen- mare dezvoltare mestesugurile, comertul si tate despre geografia fizica si economica, isto- indeosebi viata culturala, au fost figuri proe- ria unor tari si popoare, informatii geograf ice, minente ale evului mediu romanesc, alaturi de istorice si artistice, despre marl orate ale lumii. altele, tratateInacelasi volum. Diferitele ramuri st subramuri ale stiinte- Remarcam tot In paginile dictionarului lor naturii si tehnice au capatat o pondere prezentarea unor fruntasi politici, eIemente mai mare, iar In cadrul tor, pe baza celor mai inaintate In cadrul evenimentelor din istoria noi. cuceriri, se acorda atentie alit laturii for moderns ca : GIL'Magheru, general si om poli- practice, citsicelei teoretice, mentionindu-se tic, unul din revolutionarii de la 18 48, M. corelatia tot mai strinsa dintre stiintele na- Kogalniceanu, democrat-burghez, istoric care turii sistiintele sociale. a avut un rol deosebit In problema Improprie- Volumul al III-lea consacra ample mate- tartriitaranilorsiaconstituiriistatului riale, de un real folos pentru istorici, unor cate- national roman. gorii gi notiuni ale filozofiei, economiei politice Mentionam, de aseinenea, meritul volumu- si altor stiinte sociale, legate in mod direct lui in ceea ce priveste unele articole referi- de conceptiamarxist-leninista, materialism toare la istoriografia noastra, incepind de la dialecticsiistoric, prezentarea unor opere cronicarul Ion Neculce si trecind la D. On- fundamentale ca :.Manifestul Parlidului Co- ciul, care s-a ocupat pe larg de formarea state- munist, Originea familiei, a propriela fii private lor feudale romanesti, si V. Parvan, mare isto- §i a statnlui, Materialism si empiriocrilicism ric si arheolog roman, care a pus bazele noii articole dedicate unor insemnate figuri scoliromanesti de arheologie. din istoria gindirii filozofice ca Imm. Kant, Un larg spatiu a fost rezervat In Diego- Leibniz, Locke, Montesquieu, Platon etc. In nar figurilor unor conducatori ai luptei pentru aceeasi ordine de idei apar materiale substan- eliberarea socialssinationals a poporului tiate, consacrate unor figuri remarcabile ale in epoca moderns si contemporana a Roma- artei si literaturit universale. niei. Panait NIusoiu, socialist roman, until In clomeniul istoriei patriei, volumul al din cei mai activi raspinditori de literature III-leaalDic/ionaruluienciclopedic roman socials" din Romania, the Pintilie, militant trateaza in numeroase articole traditiile dede seamsinmiscareamuncitoreascadin lupta ale poporului roman In lumina ultime- Romania. StefanPlavat,eroualmiscarii lor rezultate lacare aajuns istoriografia muncitoresti din Romania. noastra. Sint prezentate personalitati istorice Organizatiilor muncitoresti si democratice, de seams, ca Mircea eel Baffin, mare coman- presei din aceasta perioada, momentelor revo- dant de osti, care Inca de la inceputul domniei lutionare de mare insemnatate Inscrisein a urmarit apararea independentei tarii,s-a istoria tariff, cum shit luptele tipografilor din ingrijit de dezvoltarea economic:1 si de !lila- 1918, greva muncitorilor de la Lupeni din rireaputeriicentrale,limitindfarimitarea 1929, eroicele lupte ale ceferistilor si petrolis- feudale, manifestindu-se si ca un sustinatortilor din februarie 1933, care ,.au deschis o al artelor. Mihai Viteazul, care a dus o luptapagind noun In viata partiduluisi a Orli" neintrerupta pentru Intarirea puterii centrale (p. 181), li s-au dedicat materiale substantiate. a donmultd, a realizat prima unire politica Inamplularticolconsacralpartidului a celor trei taxi romane la 1600, ceea ce a avut nostru sint oglindite principalele momente din un rol covirsitor in transformarea ideii uni- istoria sa glorioasiL incepind de la crearea sa, tfilii de neam si de limbs a poporului roman continuind cu lupta Impotrivaexploathrii, intr-o idee militants si active" (p. 362). Petru pentru eliberarea social'ssi nationala,pe care Rarer, care a urmarit reluarea politicii anti- P.C.R. a deshisurat-o si pentru construirea si otornane a tatalui sau Stefan cel Mare,si desavIrsirea socialismului. Probleme de istorie Matei Basarab, In timpul caruia au luato mai noun a patriei sipartiduluisegilsesc

www.dacoromanica.ro 202 INSEMNAR, 6 inserale in volum si Inalto articole, referi- ArticoleledinDic(ionarulenciclopedic, loare la orase, sate, monumente istorice si de scrise lntr -un stil viu si colorat, atit In privinta aria, care contin cite un scurt istoric sau tratarii problemelor de istorie a patriei sau releva interesante stiri istorice. universale, cit si In celelalte domenii de acli- De altfel, preocuparea pentru reliefareavitate, la un nivel stiintific superior, de Inaltd realitatilor romdnesli, a istoriei patriei si a con- tinutd ideologica, au un rol important in tributiei ei la dezvoltarea culturii universale munca specialistilor, cif si In informarea mare- a constiluit o sarcina de prim ordin a colecti- lui public. velor de istorici si ceilalti specialist' care au Conditiile grafice bune In care s-a tipdrit conlacrat la elaborarea acestui volum. acest volum, intregul material ilustrativ folosit, tabele, reproduceri, portrete etc., dau un spor In domeniul istoriei universale,cititorii gasesc In volumul al III-lea numeroase date, de interes care marcheazd un nou succes in termeni, momente si nolluni de o certd va- elaborarea acestei opere de importantii nati- loare informative si stiintifica. Din numeroa- onals. sele articole consacrate personalitatitor care I. A. si-au inscris numele In istoria culturii mondiale,a conducatorilor de popoare, retinind ceea ce s-a impus ca progresist si valoros, V. POPEANGA, E. GAVANESCU siV. remarcilin In primul rind cele dedicate genia- TIRCOVNICU, Preparandiadin Arad, lilordascaliaiproletariatului K. Marxsi Bucuresti, Edit. didactics si pedagogicd, V. I. Lenin, care au fost In acelasi timp ti- 1965, 288 p. taut ai gindirii universale, intemeietorii con- ccptieistiintificenotmaterialist-dialectice, In ultimii ani, ca o consecinta a dezvoltdrii fandamentul ideologic al clasei muncitoare. cercetdrilor istoricesi a initiativei de a se Un articol deproportii este dedicat Marii alcdtuiIn cadrul Institutului de pedagogie BevolutiiSocialistedin Octombrie, primaun tratat consacrat istoriei invdtdmintului revolutieproletardvictorioasddinistoria romanesc, lucr5rile de istoriedidacticdall onienirii. luat un avint din ce In ce mai accentuat. Au In cadrul istorici vechi, mcdii, moderne aparutstudiiimportantedespreetitorii invaldmintului romanesc Glworghe Lazdr sicontemporaneaomeniriiInD:c f io- (1957),Gheorghe Asachi(1957),Petrache na rut enciclopedic romdn, volumul al III-lea, Poenaru (1963) etc. o monografie a Univer- apar numeroase personalitdti politice,mili- sitatii din Iasi (1964) si diferite alte expuneri tare, conducatori de state si tad de-a lungul asupra miscarilorsirealizarilor pedagogice veacurilor ;un scurt istoric la fiecare lard, romanesti. organizatii, curente, ordine etc. Activitatea Din seria acestor lucrari, destinate 55 con- principalci forte politice a contemporaneitatii, stituie o large baza documentary pentru vii- miscarea comunista si muncitoreasca interna- torul tratat, face parte si monografia intitu- tionald, este reflectatd in articole substantiatelata Preparandia din Arad, semnata de V. Popeanga, profesor emerit, E. Gavanescu si despre organizatii muncitoresti, despre mili- V. Tircovnicu. tant' de seams ai acestei miscilri, Mao Tze- Autoriimonografiei,profesoriaiscolii Dun, A. Novotny, Luigi Longos.a. pedagogice din Arad, care a luat locul vechii In paginile lucrarii se gasesc date intere- preparandii infiintate In 1811, sub imputsul sante despre organizatiiInternationale,ca implinirii a 150 de ani de neintreruptd exis- Liga Natiunilor, O.N.U., U.N.E.S.C.O. tenta a acestei scoli, au luat initiativa de a-i in care este relevata si contributia adusa destudia trecutul In lumina principiilor mar- Cara noastra la activitatea acestora. xist-leniniste si a-i aprecia rezultatele obti- www.dacoromanica.ro 7 INSEMNARI 203

note. Bazindu-se pc un bogat material ine- altora, constituic o indicatie pentru spiritul dit, descoperit in arhivele Aradului,giutili- careacalauzitpreparandia dela Arad zind Intreaga literature consacrata pine acum al activitateaInvatatorilorpregatitide acesteiinstitutii, $iIndeosebimonografia ea.Prinluptaforpentruintroducerea lui T. Botis scrisa cu prilejul centenarului alfabetuluilatin,pentrucultivarealimbii (Istoria scoalei normale din Arad, 1922), romane$ipentru introducerea In programa semnatarii noii lucrari au izbutit sa Infati- analitica a uror discipline laice, ca geografia, seze In mod concludent Imprejurarile in care matematica,geometria,fizicasistiintele a luat naltere preparandia din Arad, contri- naturale, precumppentru tendinta for de a butia ei la dezvoltarea culturii poporului ro- emancipapreparandiadesubdomingia man din TransilvaniasiBanat, legaturile bisericii, ei au Post considerati ca reprezen- cu Tara Romaneasca si Moldova, personali- tanti ai unei noi doctrine §i siliti, pentru apa- tatea si seri erile profesorilor, precumsilupta rarea ideologiei tor, sa dea o grea lupta cu einecontenitapentrucultivarea limbii autoritatile clericale5ifeudale. Fabulele lui romane si pentru organizarea unui inviltamint Tichindeal, tradusesiprelucrate dupe Dositei stiintific realist. Obradovici (1814), Gramaticaromoneasca (1822) Incadrind Infiintarea activitatea pre- si Epistolarul romdnesc (1841) ale lui C. Diaco- parandiei In dezvoltarea social-istorica a seco- novici-Loga,Algebra si arlimelica rafionald Minial XIX-leasiInceputul secoluluial §iGeografia matematica,fizicasipolitics XX-lea, autorii au reulit sa face din aceasta (1815-1817) ale lui Iosif Iorgovici,aceasta monografie nu numai o amply expunere cul- din urma utilizalaInstare de manuscris, tural-didactica, ci tolodata gi un important cagiactivitatea culturalaa Iui Al. Gavra studiu asupra condittilor politice ale timpului, $i A. $andor, reflecta cu vigoare ideile noi ale a luptelor burghezici romane pentru Interne- epociisilupta pentru popularizarea ierea si sustinerea unui Invatamint in limba Joe.In 1834, Gavra a Incercat sa Intemeieze nationala gi pentru desiivirsirea unitatii poli- o Ortdcie (tovarasie) pentru tiparireacarti- tice a poporului roman. lor romanesti si o revista intitulata ,,Ateneul Celecincicapitoleale monografiei roman", ca sa abalemgicatre romani un iz- Preparandia din Arad in perioada destramarii vor literar". Stapinirea habsburgica a Impie- feudalismului si inceputurile capitalismului" ; cheat Insarealizarea ambelor initiative. Datorita acestor profesorisilegaturilor Inc invatamintul poporalSi Preparandia din Arad la mijlocul secolului al X IX-lea" ;Inva- cu George Baritiu se difuzeazasiIn panne jamIntul Ii gindirea pedagogics in Preparan- de vest ale TransilvanieisiIn Banat Maga- dia aradana Mire anii 1898 si 1918" ; Scoala zinul istoric pentru Dacia" editat de N. Bal- pedagogics din Arad intro cele doua razboaie cescu $i A. Tr. Laurian, Albina" lui Asachi mondiale" :Scoala pedagogics din Arad In siCurierul" lui Heliade, precumtoBaladele anii puterii populare" oferalargi posibi- lui Alecsandri siCtnlecele lui Bolintineanu. Matt pentru cunoasterea $i aprecierea pro- In 1846 Magazinul" avea In aceste parti gresuluisocial,culturalsipoliticrealizat peste 80 de abonati. Cititorii scriitorii de In Transilvania In epocile studiate si scot la peste munti solicits gi ei la 'India' for cartile lumina un remarcabil numar de profesori, si manualele profesorilor de la Arad, dlndu-se de scrieri $i de actiuni care merits a fi relevate. astfel, prin relattile schimburile reciproce, De altfel, Inseli numele primilor profesori o puternica dovada a unitatli nationale roma- 1848 ai acestei preparandii,sicu deosebire al lui nesti,carela se va manifesta cu Dimitrie Tichindeal gull de aur" din Epi-atitaInsufletire de o parte$ide altaa gonii lui Eminescu, care a lost primul ei di- Carpatilor. rector, ale lui Diaconovici-Loga, Iosif Iorgovici, In a dotra jumatate a secolului al XIX-lea, Alexandru Gavra, Atanasie $andor siale paralel cu accentuarea tendintelor de maghia-

www.dacoromanica.ro 204 INSEMNARI 8 rizare, apare o noua generatie de profesori, patru, este servita de not cadre didactice care, pe o treapta superioara, continua activi- tinere, In fruntea carora stilt citati Avram tatea sl orientarea predecesorilor. Preocupd- Sadeanu si Victor Stanciu, care se dedica rile for stiintificesisociale sint mai largi, cercetarilor de istorie literara si stiintelor natu- lucrarile mai bogate, apropierea de gindirearale. Paralel cu infatisarea etapelor de dez- materialists mai accentuata. voltare a preparandiei si a procesului de Inva- Noii protagonisti ai Preparandiei de latamint, autorii mouografiei urmaresc si acti- Arad In aceasta perioada sint Lazar Petrovici, vitatea culturala, economics si politica a inva- Teodor Ceontea, Gheorghe Vuia, Ion Petrariu, tatorimii din vestul Transilvaniei si Indeosebi Petre Pipos si Ion Vidu, datorita carora iau legaturile reuniunilor invatatoresti cu mis- o mare dezvoltare studiile de pedagogie, de carea muncitoreasca. In 1897 a circulat In geografie, de matematica, de igiena si de mu- regiunea Aradului un manifest elaborat de zica. Compendial de pedagogie, scris de L. Pe- mai multi invatatori, prin care se propunea o trovici (1880), Compendiul de geografie uni- adunare pentru a se discuta problema organ i- versala(1880) si Artimetica generald ,ci spe- zarii socialist a Invatatorilor. In anul ma- ciald (1884), semnate de T. Ceontea, manna- tor, profesorul Ion Coste a tinut In cadrul lid de Igiend poporald cu privire la sdleanul Asociatieiculturalearadeneoconferint roman (1884), scris de Gh. Vuia, ca si manna- despre socialism, ariltind ca acesta promo - tele de gramatica ale lui Ion Petrariu si celeveaza adevarul si dreptatea socials. Fara a *se de istoria pedagogiei, de psihologie, de meto- ajunge la o colaborare mai strinsa cu mis- died si de didactics ale lui Petre Pipos, comple- carea muncitoreasca, reuniunea Invatatorilor teaza numeroase goluri in literatura didactics aradeni a dus o puternica lupta pentru ridi- si contribute la formarea unor bine pregatite cadre pentru Invatamintul primar. carea nivelului material al cadrelor dida etice si al taranimii sarace. Pe lInga aceste manuale, scrise de pe avan- In 1918, vechea preparandie s-a transfor- sate pozitii stiintifice, profesorii preparandiei mat Intr-o scoala normala cu opt clase, pentru scriu siimportantestudiisocial-politice, abordind uncle din cele -mai Insemnate pro- ca apoi, In 1923, pe baza noii legi a Inviltamin- bleme ale timpului. Ceontea publics astfel tului normal, durata scolarizarii normalisti- tin studio despre Industria ci foloasele sale cu lor sa fie redusa la case. respect la poporul roman (1878), indemnind Yn anii puterii populare, caracterul scolii la Infiintarea de fabrici mecanizate si la culti- a fost reprofilat si amplificat, crelndu-se o varea meseriilor,iarPetre Pipos studiaza scoala pedagogica de educatoare de case ani, Elemental national to eauffilie (1892), lulnd o scoala pedagogics de invatatori de Base ani, atitudine Impotriva sovinismului si a cosmo- politismului. Sovinismul, stria Pipos, trebuie si un institut pedagogic de doi ani. considerat ca o procedare contra destinatiei Drumul strabatut de scoala pedagogica din cc are de realizat geniul omenesc", iar cosmo- Arad in cei 150 de ani de existenta arata au- politul, arata Pipos In continuare, se nume.s- toriiininchcierea monografiei oglindeste te pe sine fiu al ornenirii intregi si, dispretu- drumul luptei pentru cultura a maselor popu- ind sentimentul national, crede ca sta cu un lare sub influenta ideilor progresiste, gen,- cap mai sus decit ceilalti oameni, pc clndrate la rindul for de dezvoltarea economica- intr-adevar dinsul e cu o inima mai inferioara sociala". (leciloricarealtul dintre conationalii sal". Fara a fi lipsita de anumite insuficiente In anii din preajma izbucnirii primului raz- si imprecizii, mai ales In ceea ce priveste boi mondial, preparandia, ai carei ani de studii organizarea sf prezentarea vastului material se ridicasera, de la doi citi avea In 1870, la adunat, fapt care da nastere la nit* insis-

www.dacoromanica.ro 9 INSEMNARI 205 tente inutile si la unele repetitii care se puteau nografii didactice aparute Inultimii anisi evita, lucrarea prof. Popeanga, Gavanescusf constituieInaceastadirectie un lndemn Tircovnicu, prindocumenteleinediteuti- pentru toate cadrele didactice. lizatesiprin forma stiintifica de expunere, reprezinta una dintre cele mai viguroase mo- V. N.

ISTORIA UNIVERSALA

E.I.INDOVA, jeopuoeoexoesacineo e votcina.Proportiileteritorialealemosiilor Poccuune peas nosoeuua XVIII eena, Moc- tariste ajung In aceasta perioada la dimen- Rna, Atiagemun Hayti CCCP, IIHCTIITyT IICTOp1411, 1934, 351 p. -r 1 h. siuni nebanuite. E. I. Indova leintilne}te in 109 judete, asezate lntre tarmurile Slarii Baltice, Dvina de nord, Kama si cursul mij- Dupa mai bine de zece ani de cercetari, lociu al Donului. Numarul mare al mosiilor cercetatoarea sovietica E. I. Indovapublics tariste, in creltere incomparatie cu perioa- rezultatele munch sale in interesanta mono- dele anterioare, iti are explicatia in masivele grafie asupra structurii economiceSIsociale a confiscari de sate facute pe seama boierirnii, inosiilorcare apartineau taruluistfamiliei dar sint $i un rezultatal infiintaril de sate acestuia, cunoscute sub numele de gospo-noi. Dupa o statistics din 1738 rezulta ea din daria Curtii". Limitele cronologice ale lucrarii totalul taranilor rusi din 8 gubernii (4 279 890), prima jumatate a secolului al XV III-lea 13,5% se gaseau pcmosiiletariste, restul de n-aufostaleseintimplator.inistoria 71,2 % pe mobile boierelti, iar 15,3% pe cele gospodariei Curtii, aceasta perioada reprezinta manastiresti. o importanta cotitura prin elementele noi Autoarea ajunge de asemenea is concluria structurale care contribuie la decaderea ei. ca In perioada cercetata gospodaria Curti i, Lucrarea este precedata de o introduccre cu toate multiplele sale ramuri de productie. unde se face cu destula competenta o trecere si-a pastrat unitatea. Ea a avut o conducere in revista a literaturii istorice ruse si sovie-unica, un buget unic, o politica economics tice consacrate acestei probleme, dupa care unitara. Pe aceste mosii tariste, pe linga cul- urineaza prezentarea analitica a principalelor tura cerealelor, se practica cretterea vitelor, fonduri de arhiva din Moscova, Leningrad se extinsese cultivarea legumelor, mestestigul si Sverdlovsk utilizate in lucrare. domenial. Din punct de vederesocial, Ora- in cele cinci capitole care urmeaza, autoa- nimea care muncea pe aceste mosii nu era rea studiaza rind pe rind :caracterulsocial mai privilegiata decd aceea asezata pe mobile al gospodariei Curtii sial gospodariei Ora- boierestisimanastiresti, cum s-asustinut nesti,teritoriul si populatia gospodariei Curtii, pins acum. Desi purtau denumiri diferite, politica economics tarista, structura econo- dupa ocupatiile pe care le aveau (grajdari, mics a gospodariei Curtiisiorganizarea admi- vacari, plugari, gradinari etc.),ei erau tot nistrative a acesteia. tarani iobagi,cuobligatiiin inunca siIn Studiind aceasta problems pe baza unui nature care decurgeau din aceasta situatie. bogat material de arhiva, autoarea ajunge la "Taranii Curtii" flume sub care sint cunos- concluzii noi, referitoare la gospodariaCurtii. cutl aflati multi vreme subascultarca Inprimul rind, ea slabileste ca prin regimul sau epistatilor sau vatafilor, sint ulterior transfe- social-economic si prin structura sa economics rati pe timp limitat (10 ani), o data cu mosiile, gospodariaCurtii face partedincategoria arendasilor. Aceasta are locin perioada in mosiilorfeudalecunoscute sub numele de care exploatarea mosiilor tariste nu mai era www.dacoromanica.ro 206 INSEMNARI 10 rentabilii prin administratie proprie si cind Bogaci 4, care au socotit Ca a existat un renta In muncd si In natura este tot mai muttnuvelist basarabean cu un asemenea nume. Inlocuila prin renta In bani. Astfel, autoarea In realitate, dupd cum stabileste autoarea sovieticaajur.gela concluzia ca studiereaIn mod clar, acesta e un pseudonim al lui gospoddriei Curtii i-a permis sa stabileasca A. F. \Veltman, cunoscut povestitor despre evolutia marilor domenii feudale In conditiile intimplari din Tara Romaneasca. Pentru a formdrii pietei intregii Busii, sub influenta nu-si repeta numele In acelasi numar al Al- dem °Wall relatiilor marfa-bani si sa scoata manahului", unde iscalise povestirea Slincile In evidenta caracterul de clasil al autocratiei de InCostesti, A. F. Weltman si-a alcatuit rusein perioada instaurfiriiabsolutismului. pseudonimul printr-un joc de cuvinte de la Pc linga numeroasele tabele care ilustreazd expresia ruseasca rad curalesit" (doritor de diferitele probleme ridicate In cuprinsul celor boinareald), care a dat numele Radu Cura- 3capitole, lucrarea este insotitd de citeva lescu. anexe, din care mentionam in special instruc- Nuvela lui Weltman despre Tunsu a fost tiuniledin 1728alecancelarieicentrale areprodusa si in romaneste, apoi imitata (13 Curtii, trimise vdtafilor de pe mosii pentru diversi autori. stringerea dijmei. Lucrarca aduce reald contributie la istoria S.I. votcinei si tdrdnimii ruse in perioadastIrsi- epocii feudale. C. .$. F. M. BARTOS, Husitskd revoluce. I. Doba Zi:kova, 1415-1426 (Revolutia husita. I. Perioada lui Zi2ka, 1415-1426), Praha, Nakladatelstvi 6eskoslovenske Akademie F. DVOICENCO-MARCOVA,Ifmo manod ved, 1965, 240 p. Pady.z Hypaa6cno, aionop eatidyquoii no- eecviu Tyudaa" (fine este Radu Cura- lescu, autorul nuvelci despre haiducul Tunsu?), Pyce Haft attrepaTypa.1/1cTo- \lonografia lui BartoK face parte dintr-un pn Ho-ou'reparypithitin(ypitan", 1963, ciclu de lucrari organizate Inca din 1912, care nr. 4, Heiintirpait, 113a. Aka Amin tlayi; urmau sa acopere istoria Cehiei, incepind cu CCCP, p. 154 155 cele mai vechi timpuri ping In 1464. Accstei epoci i-au fost consacrate nu mai putin de 16 In aceastd nolu scurta si bine documen- lucrari voluminoase, apdrute toate pind In luta 1,autoarea cunosculd cerceldloare a prezent, cu exceptia a douil, care au formal relatiilorliterare ruso-romane, rezolvSdefi- obiectul preocuparilor luiBarto§. Acestuia nitiv problema numelui Radu Curalescu, cu i-a revenit perioada dintre 1378, adica antil care a fost semnata prima povestire despre haiducul Tunsu, publicatd In OgeccHill anb- mortii lui Carol al IV-lea, piny In 1437, data maitax" (1840). lichidaril ultimelor detasamente taborite, In Rdmas enigmatic pind astiizi, acest nume frunte cu Jan Rohde' z Dube. Din aceastil epoca a produs o serie de confuzii, evidente mai cu Bartc§ a publicat In 1947 o cuprinzatoare seams laI. Nistor 2,Al. Donici 3§iG. F. monografie, In care trateazil istoria Cehiei din

1 Nota este publicata siIn Iiyabrypa 4 G. F. Bogaci, Flynn-am H monx(ancHuil MonAonen", 1964, nr.12, p.2. (Doni.H.nop, In cartea IlyuninH Ha lore, Chi- 2 Junimea literary ", 1962, nr. 11 si 12, sindu, 1958Vezi siS. lancovici, llfateriale p. 241-216. priviloare la haiducia lui Tunsu ,ci Grozea. In 3 Propasirea", 1844, nr. 25, 26, 31, 41 Studiisimateriale deistorie modernd, vol. si 42. II, Bucuresti, 1960, p. 106. www.dacoromanica.ro 11 INSEMNARI 207

timpul lui Jan Hus ((cchy v dobt Husove, trivareactiuniiinterne,maialescontra 1378-1415, Praga, 1947). Lucrarea pe care o Ljniunii panilor cehi. semnalam aici constituie primul volum din Is In capitolul al III-lea (Prima expeditie lievolujia husiia, careiaBerta§Iiconsacra cruciata") sint tralate primele lupte cu cru- douil volume. Ultimul dintre ele se afla Inca ciatii curiei papale pentru cucerirea Pragai, In faza de pregatire. in timpul carora Zilka 11i pune In aplicare Expunerea lui Bartc§ Incepe cu mistuirea experienta cistigatd in Polonia, in luptele cu lui Jan Hus pe rugul de la Constanta, In 1415, ordinul cavalerilor teutoni. Sistemul fortifica- sicurasunetul pe careacesteveniment tiilor, preconizat de 2iika, gi interventia Itti istoric 1-a avut in constiinta contemporanilor personals In momentul cel mai critic al bata- din Virile cehe. El urmarelte apoi pas cu pas, liei, in vara anului 1420, salveaza Praga de la aproape zi de zi, toate intImplarile declansate asediu. Ceea ce trebuie sa mai retinem din (le moartea lui Hus. Desi lucrarea se subinti- acest capitol este sistemul carclor de luptii, tuleazaPerioudatuiZi kn, ceea cene-ar care nu era desigur nou, clan pe care 2iika indritui sa credem ca personalitatea acestui II organizeaza, adaptindu-I la conditiile Ti pro capitan deoltiformeaza pivotulintregii cedeele de luptd din Cehia. Deli Infringerea lucrari, totusi 2iikaisiface aparitia in virtejul crueiatilor laportIlePragai a conslituit o evenimentelor dinaintea razboaielor husite abia mare victorie pen trufortelerevolutionare dupd patru ani de la moartea lui Hits (1419).husite, totusi ele nu se puteau culca pe lauri. El devenise !ma adept al miscarii husite inainte DuTmanul nu fusese zdrobit pretutindeni si de aceasta data, mai precis dupa Intoarcerea un nou atac putea surveni dintr-un moment lui din Polonia, pe cind se afla Ca slujitor IaIn altul. Trebuiau luate deci masuri care sa Curtea lui Vac lavalIV-lea. Deciprimul asigure victoria Ti sa Impiedice eventualitatea capitol din lucrare, in care autorulse ocupa unor not atacuri. De aceea praghezii pun din de Tulburarile din 1415 si lupta In jurul poti-nou problema monarliiei. Le trebuia un rege rului", ca Ii cea mai mare parte din capitolul siei hotarasc sa trimita in acest sears o solie urmator (In ajunulrevolutiei"),trateaza Ia regele Poloniei. Insa taboritii se open si probleme care nu au contingents cu activi- sustin Infiintarea republicii. Din aceasta cauza, tatea revolutionara a lui Jan Z. iika. tare Praga si Tabor se ivesc divergente care In spiritul acestei revolutii" medievale, due, pins la urma, la ruperea relatiilor dintre denumire la care, dupa cum se vede, Barto§ eele doua cetati. Pe drept cuvint, neintelege- nu lute lege sa renunte In favoarea celeilalte, rile acestea formeaza problema principals din demiscarerevolutionaril" caracterizare capitolulalIV-lea,intitulatDespartirea facuta de istoriografia cella marxista , eldintre Praga si Tabor,Incercaridea se defineste pozitiile dogmaticesipoliticeale restabili unitatea husitismului". diferitelor personalitati ecleziasticesigrupari Consecvent unei metode personale, In rare social° fats de ideile religioasc ale timpului. atentia cade deopotriva atit pe evenimentele 2iika1siface aparitia abia la 30 iulie 1419, In externe, cat Ti pe cele interne, Bartot acorda mijlocul unei multimi care se pregatea sa is o egala pretuire tuturor prefacerilorsiclocni- cuasaltprimaria Orasului Nou" (Nove rilor care au loc In sinul miscarii husite. Cum Mesta) din Praga. Dupil cum se Itie, s-a pro- era 1i firesc, In aceasta impresionanta confrun dus atunci prima defenestrare dinistoria tare de forte antifeudale s-au produs fisuri Celtiei :burgmeisterul, Impreuna cu plrgarii sivrasmasiri, Impinse uneori pang la supri- orasului, au fost aruncati pe fereastrasi marea adversarului,create,In general,de Dupe aceea, 11 vom Intilni pe 2iika organizind interesele diferitelor grupuri Ti paturi sociale dctasamente taboritesiluptlnd In fruntea aflate In lupta. Dind o importanta mai mica for pins la moarte (11 octombrie 1424), atit fcnomenelor sociale, Bartot aduce In schimb Impotriva dusmanilor din afara, catsiImpo- not precizari in evolutia $i caracterul acestor

www.dacoromanica.ro 208 INSEMNARI 12

framlnlariinterne.Astfel,In capitoleleal renunte, in feint acesta, la ajutorul acordat V-lea si al VI-lea autorul ne prezinta, de pilda, cavalerilor teutoni, dusmani ai coroanei po- a doua Infringere a cruciatilor la 2atec, in lono-lituane. Deci Koribut a fost o figura de cursul anului 1421, alaturi de o serie de eveni- salt, o unealta In calculele politice ale viclea- mente a caror importanta locale e sporita de nului Vitold. Dovada o constitute faptul ca perspectiva 'storied pe care autorulo creeaza de Indata ce s-a ajuns la o intelegere cu Sigis- pc calecomparative.Printreallele,s-ar mund (acordul de la Ke2mark, martie 1423), putea citaaici :criza picarzilor si inabusirea Koribut a parasit Cehia, fiind rechemat de ei de catre Zilka, aparitia neasteptata a luiVitold. In schimb, in tratat se afirma ca, de Prokop Veliky pe scenabat aliilorhusite, dicta teama curiei papale, Vladislav si Vitold au de la Caslav din iunie 1421 ale caret hota- informat pe papa Martin al \ -lea ea misiunea rlri shit socotite ca o mare victorie a fortelor lui Koribut este o initiative personals, cu care democratice revolutionare expeditiile lui ei nu aveau nici un amestec. 2i3.ka in sudul Cehiei si stirpirea adamitilor, Problema este interesanta, insit destul de dicta de la Kutna Hora s.a. complicattl, st nu este Iocul s-o dezbatem aici. Din capitolele al VII -lea si al VIII -lea, in Am staruit mai mullasupra momentului careBartcgseocupadesituatia mereu Koribut, fiindea acest principe, nu lipsit de tulbure dinauntrul tarii, retinem totusi apelul calitati, s-a aflat de clteva on In mistunile la un print strain care sa restaureze regali- luialdturi de romani.La o vIrsta foarte tatea.Initiativa era luata de aripa dreapta'Mara (13-15 ani), Koributa condus, In a husitismului, In special de orasenime. Marea batalia de la Grunwald (1410), douil steaguri nobilime, care nutrea iluzia redobindirii drep- lituane, luptind alaluri de calaretii lui Alexan- turilor In eventualitatea restabilirii monarhiei, dra eel Bun, tar in 1414 a fost trimis In misiune Isi daduse adeziunea. Privirile erau indreptate la voievodul roman In Bessearabia", spume catre marelestatpolono-lituan,de unde un act aflatIn arhivele liovene (N.Iorga, naclajduiau se primeasca un sprijin puternic Studii documente, XXIII, p. 293). N. Iorga pentru restahilirea pact'. Dupe tratative hide- crede ca e vorba de o vizita a acestuia la lungate, marele cneaz al Lituaniei, Vitold, cu domnulTariffRomanesti,laMircea, care asentimentul tacit al lui Vladislav Jagelonul, stapinea la data aceea si partite tataresti" se hotaraste sa trimita la cehi pe nepotul tor, (cf. Istoria romdnilor, vol. III, p. 332). Sigismund Koribut.Barto§arata Impreju- Insfirsit,In ultimul capitol,alIX-lea, rarile 59, mai ales, dificultatile de ordin po- intitulatDespremostenirealui2iika", litic care au concurat la esuarea acestui plan. Bartol trateaza evenimentele interne,Ince- S-a creat mire' In istoria Cehiei, sau mai Nine pind de la moartea acestuia pins In 1426. zis In istoria miscarii revolutionare husite, 0 scurta expunere despre originea siviata un moment Ko,ibut foarte important, alit lui Ziika completeaza, insubsidiar, aceasta pentru cunoasterea orientarit ideologice a dife- lucrare interesanta si instructive. rilelor grupuri sociale din Cehia, elt si pentru Tr. /. N. precizarearelattilorpoliticedintrestatele din Europa centrals, In aceasta vreme. !riskspre deosebire de interpretarea con- G. OSTROGORSKY,izantijai Juini Slo- semnata In tratatul de istorie a Cehoslovaciei, vent, In Jugostovenski istorijski easopis", Barto§ emite, In legatura cu misiunea lui 1963, nr. 1, p. 3-13 Sigismund Koribut in Cehia, o ipoteza care ni se pare mull mai plauzibila. El admite ca Prof. G. Ostrogorsky analizeaza in lucra- prezenta acestuia in mijlocul cehilor a fost rile sale multiplele aspecte pe care leridiea un simplu mijloc de presiune asupra lui Sigis- nu numai istoria Bizantului, ci si istoria p opoa- mund de Luxemburg, pentru a-I obliga sa relor sud-slave. Problemele legate de influenta www.dacoromanica.ro 13 INSEMNARI 209

Bizantului asupra lumii din jur, Ca $i de cea transformindu-seInformatiunipoliticede a slavilor asupra Bizantului, au fost tratate sine statatoare. In ultimele secole ale mile- In numeroase lucrari 1. Prof. G. Ostrogorsky niului trecut, Bi7antul exercita o puternica Isi propune in acest studiu sa dezbata numai influenta asupra populatiei de pe actualele evolutiarelatiilorpoliticedintreImperiul teritorii ale Iugoslaviei5iBulgariei, fsra ca bizantin9islavii din sud. Criticlnd paradoxala acestea sa se afle sub stapinirea bizantina teza a lui F allmereyer, autorul subliniaza ea directs. Refacerea deplina a autoritatii sale atit izvoarele literare, citsiizvoarele lingvis- In Peninsula Balcanica a fost Infaptuita abia tice sau arheologice demonstreaza existenta la Inceputul secolului al XI-lea, In timpul unei dominatii slaveIn Intreaga Peninsula domniei lui Vasile alII-lea Macedoneanul, Balcanica timp de peste doua veacuri. Ase- Atunci au aparut, alaturi de tema Dalmatiei, zarea masiva a slavilor a dus Ia Inceputul putin anterioara, Bulgaria, Sirmium $i Paris- veacului al VII -lea la prabulirea dominatiei trion (Paradunavon). Alte teritorii sud-slave bizantine In Balcani, autoritatea military $i seaflauin relatiide vasalitate saulupta administrative bizantina fiind Inlaturata de Impotriva Bizantului :Croatia, Bosnia, Duk- la Dunare$ipind la extremitatea sudica a lija, Zetasi,mai ales, Ralka, al carei teritoriu Greciei. Sub autoritatea imperials au ramasse mareste si care devine Ia sfIrsitul secolului doar citeva centre urbane pe malul Marl al XI-lea un centru de rezistenta antibizan- Adriatice, precumSiTesalonicul. tina. In cursul veacului al XII-lea, Raika ne In Peninsula Balcanica, Incepind din se- °fell o imagine tipica a unei formatiuni statale colul al V II-lea, nu exista o autoritate reala ceseaflaIn starede vasalitate fatsde a Bizantului,siacest fapt este demonstrat Bizant si este profund legata $i influentata deinexistenta temelor.Primele teme care de acesta. apar shit cele din Asia Mica In timpul domniei Relatiile dintre bizantini slavii sudici lui Heraclios. Organizarea sistemului temelor au lost variate prin natura for deosebite In Peninsula Balcanied a inceput mai tirziu prin intensitate. $iel reflects procesul restabilirii autoritatii Desi G. Ostrogorsky nu se ocupa de pro- bizantine asupra teritoriilor ocupale de slavi. blema influentei politice a Bizantului asupra In ultimele doua decenii ale secolului al VII -lea romanilor, studiul sau da o serie Intreaga a fost organizata, In apropierea imediata a de idei deosebit de interesante si de utile 1i Constantinopolului, tema Tesalonicului, pre-pentru studierea raporturilor dintre istoria cum si Elada In Grecia centrals. Pentru o romanilorsiistoriabizantina,cunoscuta perioada destul de mare de timp, autoritateafiind marea influenta exereitata de Bizant bizantina s-a extins doar asupra aeestor doua asupra istoriei noastre medievale, regiuni. La sfirsitul veacului al V III-leasi Porta influentei bizantine, atit de diferita inceputul veacului al IX-lea s-au organizat Sivariata, a depins de condit.iile istorice, de temele Macedonia, Cefalonia, Pelopones, situatia politics concrete, de trainicia relatiilor Dirachium $i Strimon. cu Bizantul, de calk dezvoltarit politice in- Aparitia temelor arata ca slaviniile auterne aletariirespective.Prin preciziirile, disparut, uncle fiind absorbite In cadrul orga-prin adincirea unor probleme, prin directiile nizariiadministrativebizantine,iaraltele de cercetare pecareleindica,studiul lui G. Ostrogorsky este deosebit de interesant 1 G. Ostrogorsky,Uticajslovenana pentru toticereetatoriiistorieipoliticesi dru§tveni preobraiajVizantije,InIstoriski culturale a Balcanilor sau Europei orientate. glasnik", 1948 ;bibliografie vezi la I. Duicev, Les slaves el Byzances, in Etudes historiques ", vol. I, Sofia, 1960. Gh. Z.

14 C. 3 227 www.dacoromanica.ro 210 INSEMNARI 14

YVES RENOUARD, Ilistoirede Florence, Machiaveli. Urmeaza apoi 10 capitole, care Paris, Presses Universitaires de France, sint de faptsio Incercare de periodizare a 1964, 127 p. istorieiFlorentei,facutaIn mod exclusiv pe baza cronologieievenimentelor politice, incepind cu perioadastapinirii romane$i Problemele ridicate de lucrarile de popu- terminind cu 1963. Mai mult de jumatate din larizarestiintifica, mai ales a celor de pro- intreaga lucrare, capitolele III V, trateaza portii reduse, cum este specificul colectieiproblemele istoriei secolelor X IIIXV. Que sais-je, din care face parte si lucrarea pe care o prezentain,shit deosebit de corn- Y. Renouard acorda o mare atentie situa- tieieconomicea orasului, pe care o considers plexesicu rezultate din cele mai diferite. In cazul lui Yves Renouard, fost profesor la ca fiind baza lntregii sale istorii. Este urmarita Sorbona, datorita atit vastelor cunostinte ale evolutia structurii sociale, cu precadere insa autorului a carui munca s-a Indreptat a paturilor avute, aceasta fiind legata de organizarea administrative. Scurta privire asupra Inspre problemele istoriei comertuluisicre- ditului In Italia medievala 1 citsiputerii perioadei romane $i a invaziilor barbare este sale de sinteza, Intilnim o succinta, dar foarte urmata de consemnarea celor mai importante interesanta privire asupra celor mai impor- momente din istoria Florentei, mai ales dupa tante aspecte ale istoriei florentine.Istoria avintulactivitatiicomercialeIncepindcu Florentei dat fiind rolul extrem de impor- veacul al X-lea. Acest avint economic, casi tant jucat de aceasta In istoria Italiei In spe- expansiunea demografica, duc la cresterea ne- cial, rol cu adinci implicatii In Intreaga istorie incetata a Florentei. Secolul al XII-lea mar- medievala a Europei occidentale, de numele cheaza o perioada deosebit de importanta eifiind legati primiigermeni airelattilor pentru evolutia sa ulterioara. Motorul expan- capitaliste aatras Inca de mult timp siunii comunitatii florentine II constituie marele atenlia a numerosicercetatori,cares-au comertsi,mai ales, o intense productie meste- oprit mai ales asupra istoriei economicesi sugareasca, in primul rind de tesaturi. Bogatii culturale insecolele XIII XVI. Meritul Insemnate realizau negustorii florentini gi in lucrariiluiYves Renouard este de afi urma operatiilor bancare, in special din Impru- prezentat pe scurt,Intr -oforma clara si muturi. Necesitatile comertului an impus o Intr-unstil atragator, in mod unitar, rolul politica de aparare a drumurilor comerciale, diversilor factori economici, sociali, politici, de obtinere a privilegiilor de expansiune teri- spirituali In evolutia Florentei In cadrul unei toriala. Treptat, Florenta a cucerit suprematia zbuciumate istorii de peste un mileniu, aceasta In Toscana.SecolulalXIII-lea inseamna istorie gasindu-si un cadru firesc In ansamblul transformarea sa intr-un centru economic de istoriei medievale a Italiei. insemnatate internationals, cu o productie In introducere autorul schiteaza tabloul mestesugareasca foarte importanta, cu intinse aparitiei In general a oraselor medievale In relatiicomerciale bancare. Afirmindu-si Italia, legata de existenta diocezelor, dife- si putcrea stabilitatea economica, Florenta renta dintre acestea oraselor antice, oprin- si si bate o moneda de aur, cu importanta generala du-se asupra loculuisirolului Florentei, a carei putere economica sipolitica a facutpentru Intregul comert european din evul mediu. La sfirsitul secolului al X II-leasito posibildsinecesara In secolele XIII XVI Renasterea, ilustratdaci grin nume celebre cursul secolului al XIII-lea, o deosebita In- ca Dante, Michelangelo, Leonardo da Vinci, semnatate o au framIntiirile sociale, luptele politice interne In cadrul general al furtunoa- I Les hommes d'affaires ilaliens au moyen selor evenimente din intreaga Italie. 0 struc- dye, Paris, 1949 s.a. tura socials nook cu institulti politice cores- www.dacoromanica.ro 15 INSEMNARI 211 punzatoare, s-a definit lasfirsitul veaculuidoar in secolele XII XV, insistindu-se mai al XIII-lea. putin asupra productiei mestesugiiresti, mai Secolele XIV XV reprezintaapogeul mult asupra n egotului si activitatii bancare. puterii economice, comerciale si financiare a Istoria agrara nu este tratata de loc. Tratarea statului,perioada aparitiei, precum si a unei evenimentelor politice ocupa o parte precum- relative dezvoltari, a relatiilor capitaliste. Pe panitoare,in ansamblullucrdriigasindu-si baza aceasta economics a luat un mare avint prea putin be evenimentele sociale interne. dezvoltarea culturii.In aceasta perioadd a Istoria culturii florentine nu este suficient aparut si s-a dezvoltat eel mai intens umanis- legata de baza economics si socials care a mul, Florenta fiMd centrul eel mai insemnat at gcnerat-o si deterrninat -o. Renasterii 2. Retinem din aceasta parte a Luata In ansamblu, lucrarea lui Yves Re- lucrdrii lui Renouard paginile despre structura nouard constitute un pretios ghid, o introducere economics, productia mestesugareasca, orga- utila in studierea istoriei orasului Florenta, nizarea comertmlui si a activitatii bancilor, focar medieval al unui comert Intim , care prezinta un tablou de ansamblu deosebit cetate privilegiatd a inteligentei si libertatii..., de viu si veridic at istoriei florentine si carepatria umanismului si a oamenilor universali, sint paginile cele mai interesante din intreaga at caror geniu nu cunoaste frontiere". lucrare. Formarea unor puternice state centralizate, Gh. Z. descoperirile geografice, evenimentele politice din Italia la Inceputul veacului al XVI-lea au o mare importanta in decaderea Florentei, a card cauza fundamentald trebuie insa cauta- ADELINE DAUMARD, La Bourgeoisie parisienne de 1815 a 1848, Paris, S.E.V.P.E.N., tapeplan intern, mai ales In disparitia productiei mestesugaresti. Aceasta decadere este col. Demographie et Societe ", t.8, 1963, urmarita de autor In timpul dominatiei fami- XXXVII + 661 p. liei Medici. In perioada moderns, Florenta are un rol mai insemnat doar In timpul unifi- Problema burgheziei a fost abordata in c5rii Italiei, intre 1865 si 1870 fiMd capitala istoriografiaeuropeanddin momentulIn Italian.In perioada moderns, noului stat care noua clasd sociald a inlocuit pe tale revo- aceasta continuindu-se si in perioada contem- lutionary nobilimea la conducerea societatii. porand, Florenta este eel mai important centru In ultimii ani frisk cercetarea istorica din cultural si artistic at Italiei. Franta s-a concentrat asupra acestei probleme, Lucrarea se incheie cu o bibliografie sumara cdutind ca prin metode si conceptii not sa stabi- a surselor si a principalelor lucrari generale leased o imagine cit mai reala a burgheziei de istorie economics si culturala. nationale. In acest sens trebuie privity lu- Istoria Florentet, asa cum o prezinta Yves crarea cercetatoarei franceze Adeline Dau- Renouard, are o serie de lipsuri, dintre care mard,consacratdburghezieiparizieneIn unele sint mai insemnate si decurg din ideali- perioada monarhiei constitutionale, care, pe zarea pe care o face istoriei florentine si, In linga caracterul ei de istorie locals, are meritul ansamblu, din conceptia sa idealists. In lega- de a cuprinde elementele esentiale necesare tura cu aceasta trebuie aratat In primul rind intocmirii unei istorii a burgheziei franceze. ca istoria economics a Florentei este urmarita Lucrarea cuprinde trei parti, fiecare avind un numar mare de capitole. In partea I, au- 2 De aceasta problemd s-aocupat pe larg In ultimul timp acad. A. Otetea, In toarea prezinta odescriereastructurilor lucrarea Renasterea, Bucuresti, Edit.stiin- burgheze pariziene, pe baza datelor puse la tilled, 1964. dispozitie de diferitele categorii de izvoare de www.dacoromanica.ro 212 INSEMNARI to arhivadocumente fiscale,listeelectorate, face cariera, mlnate de ambitii pentru a urca acte de notariat etc., care-i permite sa stain- treptele scarii sociale. In acest fel, Parisul ne leased coinponenta corpului electoral pari-apare ca un imens creuzet, In care erau topite zian, valoarea averilor burgheze, nivelul de toate aceste forte sociale, care ulterior, prin viata at burgheziei, diferitele paturi compo- posibilitatile tor, vor contribui la ridicarea eco- nente ale burgheziei. De un deosebit interes nomica a capitalei si a Intregii tad, iar prin sint rezultatele cercetbrii relativ la repartitia diferitelor paturi ale burgheziei In cartierele actiunilefor politicela schimbari structu- Parisului, ilustrata prin planuri si diagrame rale In viata statului. alcatuite pe epoci si categorii sociale. Conclu- In ultima parte, autoarea priveste cele patru ziile la care ajunge autoarea sint extrem de grupe componente ale burgheziei In partici- interesante. Astfel, ea stabileste ca din totalul parea for la viata colectiva a marelui oral pe populatieicapitaleiFranteila acea epoca planeconomic,administrativ,prliticetc. numai 15 % poate fi considerata ca facind Adeline Daumard extrage din documentele parte din rindurile burgheziei, asadar o slabs cercetate date importante relativ la contribu- minoritate numerics. In acelasi tiny. burghezia In ascensiune nu avea o forma omogena, tia burgheziei pariziene la expansiunea econo- ea fiind tinpartita In patru grupe principale : mica a capitalei Frantei. Mai putin reusit ni se 1) la haute bourgeoisie ; 2) la bonne bourgeoisie; pare capitolul In care se trateaza raporturile 3)la moyenne bourgeoisie ;4) la bourgeoisie burgheziei cu masele populare, inainte st dupd populaire, cea mai Insemnatb dintre ele fiind revolutia din iulie. Din acest punct de vedere la moyenne bourgeoisie, ant prin numbr, cit exists o disproportie in ansamblul aceleiasi siprinfortasocials sfeconomicb.Cit WO chid shit abordate problemele economice, priveste La hautebourgeoisie,earepre- tratate mai pe larg, st cele sociale, cu mai zenta autocratia financiarb careseintegra putine amanunte. Autoarea sesizeazb contra- intereselor noiiclase, dupa cum labonne bourgeoisie era constituitb din notabili, frun- dictiile dintre burghezia pariziana st masele tasii oraselor propriu-zisi, atasati de capitald popularesisemnaleazapoliticadeclasa prin ocupatiile for (negustori, liber-profesio- a burgheziei. nisti etc.). Priii la bourgeoisie populaire, au- Dacd conceptia despre notiunea termenului toarea intelege acea parte a burgheziei care de burghezie siunele concluzii generalela nu se deosebeste de plebea oraselor decit care ajunge autoarea sint discutabile, totusi, prin functiile sale economice st sociale, mem- in ceea ce priveste metoda de cercetare, con- brii accstei grupe Hind mici negustori, meste- sideram Ca lucrarea de fata este un exemplu sugari, functionari comunali, agenti ai admi- In acest sens. Imensul material statistic, pre- nistratiei centrale etc. Deli aparent burghezia lucrarea lui, Intoemirea de grafice, diagrame pariziana nu avea o forma omogena, totusi si tabele pentru cele mai diferite aspecte ale autoarea constant' legaturi strinse intre cele palm grupe componente, in continua crestere, problemei st interpretarea for dovedesc va- atita timp cit aceastb clash sociald Inca nu loarea metodei statistice demografice in cerce- era Indeajuns de puternica. tarea istorica. De aceea consideram ca lucrarea Problema conditiilor istorice ale formbriide fata poate fi un Indrep tar pretios, In special burgheziei st intaririi ei continue este tratani In Ca metoda, in cercetarileistoricilornostri partea a doua. Aici autoarea surprinde modul pentru studierea conditiilor istorice ale for- In care se efectueaza recrutarea membrilor bur- marii burgheziei romhne. gheziei din elemente provenite din provincie, atrase din toate partite de marele oral pentru a C.$. www.dacoromanica.ro 17 INSEMNARI 213

CHARLES HIGOUNET, avec la collaboration cu o economie retractata" care si-a pus am- de J. GARDELLES et J. LAFAURIE,Bor- prenta si asupra vietii sociale. deaux pendant le haul moyen age,Bordeaux, 1963, 340 p. Secolulat XI-lea a insemnat inceputul renasterii economice pentru Bordeaux. Insta- urarea ducatului aquitan, cresterea populatiei, Cartea prof. Charles Higounet de la Uni- acestde-aldoilea factor fiind caracteristic versitatea din Bordeaux si a celor doi cola - pentru toata Europa din secoleleal XI-lea horatori ai sai face parte dintr-o colectie de siat XII-lea, au constituit premisele unei lucrdri care trateazl istoria marelui centruputernice inviorlri a vietii urbane, redusl urban dela gura Garonnei, dincele mai aproape la minim In secolele at IX-lea si at vechi timpuri pill in zilele noastre. X-lea. Totusi, atrag atentia autorii, Bordeaux Autorii Isi incep tucrarea cu invaziile van- din secolele XI XII era incl departe de dalilorsivizigotilor in regiunea Bordeaux. situatia sa de important centru at comertului Se ocupil apoi de perioadele merovingiand si maritim din perioada anterioara secolului at carolingiana din istoria orasului, de epoca de VIII-lea.Intreagaactivitateeconomicsa marl framintilri pricinuile (le atacurile nor- orasului era strins legata si determinata de mande din secolul al IX-lea si de instituirea regiunea girondinl, cu agricultura si mai ales autoritltii ducilor de Gastonia si de Aquitania cu viticultura ei in plina dezvoltare. La mij- asupra orasului Bordeaux. Capitolul privind locul secolului at XII-lea, Bordeaux era prin- istoria politica a Bordeaux-ului in evul mediu cipalul centru In care se efectuau schimburile timpuriu se incheie cu trecerea orasului sub de produse intre locuitorii burgurilor populate dominatia statului plantagenet. care II inconjurau.Dar tot in aceasta perioada, Un capitol special este consacral isloriei Bordeaux a inceput sa practice comertul cu social-economice si istoriei inslitutiilor urbane yin, comert care In secolele urmilloare va lux ale Bordeaux-ului din secolul al V-lea pill in o mare extindere, ajungind sa ocupe un loc secolul at XII-lea. Autorii subliniazl di in important in traficul maritim ce avea ca pofida prabusirii Imperiului roman de apes punct de plecare gura Garonnei. si a penetratiei de cele mai multe on vio- Paragrafe inseratc la sfirsitul cArtii se ocupa lentd-a triburilor gernmnice, Bordeaux a do aparitia institutiilor urbane de tip medieval continual Inca o perioada de trei secole sa alba In Bordeaux. In orasul in Oita dezvoltare o vials economics destul de acliva, caracte- unde vin imigranti din toate pArtile, unde Sc rizata prin mentinerea leglturilor cu hinter- organizeaza un mare tirg, unde se ridica not landul suu agrar si printr-un comert maritim faubourg-uri, se simte tot mai stringent necesi terestru de un orizont relativ larg. Secolul sitatea crearii unor institutii care sa rlspunda at VII -lea a marcat chiar o perioada de ascen- aspiratiilorsidoleantelor uneiaglomeriiri siune a orasului, cu toata situatia politics umane attt de diverse. Dupa o scrie de tulbu- confuza cc caracteriza ultimele deceniiale riiri, care au tinut pcste o jumatate de secol, regatului merovingian. In 1206 seconstituie comuna" Bordeaux Dupa autori, pentru Bordeaux, perioadasi apar primele institutii ale municipalitatil de trecere spre evul mediu se plaseaza In se- feudale. Cu proclamarea comunei" se Incheie colul al VIII-lea. In timpul carolingienilor, perioada feudalismului timpuriu din istoria frecventele incursiuni musulmane si normandc orasului Bordeaux si 1ncepe perioada feudalis- au anulat eforturile de dezvoltare ale orasului mului dezvoltat, In timpul cilreia orasul va din secolele precedente, au In5busit activilatea deveni cel mai mare centru economic din sud- saeconomics,determinInd In ultima instants vestul Frantei. o totall repliere a vietii urbane In interiorul Cartea prof. Ch. Higounet si a colaborato- zidurilor de aparare. In aceasta vreme plina rilor sill se citeste cu interes, deoarece pune In de pericole si de nesigura nts avem de-a fact lumina aspecte mai putin cunoscute ale istoriei www.dacoromanica.ro 214 INSEMNARI 18

orasului Bordeaux. Totodata, cartea constituie idei Henric al VIII-lea mai este considerat sio contributie lastudiul oraluluifeudal de autor ca un stralucitor print al Renasterii, timpuriu in general, studiu care necesita, In cu preocupari foarte variatepoezie, muzica, mod permanent, completari bazate pe cerce- arhitectura, pictura.In timpul domniei sale tari monografice de orate. Textul cartii este s-au construit cele mai multe monumente de Insotit de mai multe harp71planuri (27 la arta din Intreaga perioada a istoriei moderne numar) ale oralului Bordeaux $i ale imprejuri- a Angliei $i, de asemenea, s-a manifestat un rnilor, preeum Si ale locurilor continind vestigii interes deosebit pentru inviltamint. arheologice $i numismatice. Se adauga si un 0 interpretare oarecum aparte este data numar de 20 de plane fotografice cu imagini procesului de patrundere a reformeiin de monede, de monumente si de documente Anglia. Dupa John Bowie, atit istoricii dreptei mai importante din istoria feudala timpurie catolice,citNistoricii apartinind doctrinei a oralului Bordeaux. socialistedetipfabian au supraestimat, S. C. Intr-un mod cu totul lipsit de simtulrealitatii, desfiintarea manastirilor. John Bowie sustine ca In primele decenii ale secolului al XVI-lea JOHN BOWLE, Henry VIII, London, George manastirile engleze se gaseau Intr-o mare strim- Allen and Unclwin, 1964, 316 p.+9 torare economics, care nu constituia decit o mica parte a starii generale de criza. Aceasta criza generala$i,implicit, situatia economics Autorul foartei recente monografii asupra precara a asezamintelor religioasebritanice lui Henric al VIII -lea Tudor este un cunoscut era agravata de inflatia care domnea atunci in istoric britanic, care a tinut cursuri In diferite Europa ca urmare a fluxului permanent de institute de Invatamint superior dintarile argint din lumea nowt John Bowle se declara anglo-saxone, printre care mentionam Uni- de acord cu A. G. Dickens, autor al unei mo- versitatea din Oxford si Universitatea Colum- nografii asupra reformei engleze, care sustine bia din New York. Monografia de fats In- ca minele de argint din Peru au distrus cu cearea sa completeze opera mai veche a lui anticipatielegendeleextremiste"lansate A. F. Pollard, publicata prima oars In 1902, atit de ideologii fabieni, cit si de cei catolici. carte care ramine totusi lucrarea de cfipetenie Mai mutt, John Bowle sustine la rindul sau privind domnia celui care a separat biserica ea populatia rurala engleza din secolulal engleza de Roma. XVI-lea nu a fost izgonita de pe paminturile Pentru J. Bowie, Henric al V III-lea Tudor ei de catre fermierii capitalisti crescatori de are meritul de a fi Inlaturat suprematia papala of In masura In care a fost izgonita in secolul In Anglia, de a ficnnsolidat suveranitatea al XVIII-lea. Sistemul enclosures din secolul statului si de a fi asigurat ,dinastiei Tudorilor al XVI-lea nu a avut nici pe departe extin- succesiunea regulata la tronul Angliei.In derea pe care o va lua In secolul al XVIII-lea. acelali timp, tatal Elisabetei I este considerat Conceptia ca in secolul al XVI-lea s-a produs ca cel mai dur91totodata cel mai abil dintreo foarte masiva izgonire a taranilor de pe toti regii Angliei. Astfel, lntr -o mare masura, paminturile muncite de ei a fost preluata de cartea lui John Bowle este $i o opera de reabi- istoricii ostili reformei de la acei predicatori lilare a lui Henric al VIII-lea. Comparind pe care condamnau politica regelui in materie Henric al V III-lea cu unii dintre suveranii religioasa. Credem ca o atare opinie ar fi meri- contemporani cu el, John Bowie aratil totusitat o mai ampla argumentare, bazata pe folo- ca monarhi ca Soliman cel Maret al Turciei,sirea unui material documentar mult mai salmi Abbas al Persiei sau Carol al IX -]ea al bogat decit cel folosit de autor. Frantei au lost mull mai liranici $i mai cruzi Pagini pline de inleres sint consacrate apoi decit Henric al VIII -lea.In alts ordine de acelor forte sociale care au sprijinit pe Henric www.dacoromanica.ro 19 INSEMNARI 215 al VIII-lea In materie de legislatie, de admi- In colectia editata de William L. Langen, The nistratie, de politica comerciala $i in rdzboi.rise of modern Europe". Principaliireprezentantiaiacestorforte In afara introducerii, a prefetei, a indica- sociale au provenit din rindurile acelor pro- tiilorbibliografice cuprinse Intr-uncapitol fesiuni interesate In transformarea capitalists separat si a indexului alfahetic de nume si a Angliei. De exemplu, Herbert-ii fuseserdteme abordate In cadrul lucrarii, volumul cu- gentry, Russell-ii negustori de yinsimembri ai prinde,pe capitole,urmatoareleprobleme parlamentului,Paget-iimicidregatoriIn principale :cap. I Aspectul politic $i eco- City, iar Thomas Cromwell, principalul mi- nomic al perioadei studiate (Europa in 1610 nistru al lui Henric al VIII-lea, se tragea populatie, comer(, finante, industrie, agri- dintr-o familie de mestesugari. Urmasii tu- culture etc.). Conceptiile filozoficesijuridice turor acestora, odata ajunsi pe treptele cele ale epocii (Thomas Hobbes, Grotius, Milton, mai Inalte aleierarhieisociale, au format Harrington) ;cap. IIBarocul, o noua for- mareaaristocratiedinperioadadinastiei mula estetica (poezia, literatura In genere In Tudorilor, din rindurile carora monarhul Ili Anglia, Spania, Franta si Germania) ;cap. recruta legiuitorii, ministrii si comandantii de III Barocul In arhitectura, sculpture, pic- armata5iflotil. Analizind aceste forte sociale, tura $i muzica ; cap. IV Biserica occidentala J. Bowie tine sa sublinieze Inca o data realis- (protestantism, catolicism, anglicanism), ltiinta mul lui Henric of VIII-lea, atit in materie si filozofia (Galileo, Kepler, Harvey, Descartes, de economic, citsiIn materie de politica. Pascal) ; cap. V Ascensiunea Olandei ; cap. Henric al VIII-lea este astfel eel care a creat VI Dezvoltarea statelor modernesideza- premisele marii expansiuni comerciale $i ma- gregarea ideii de imperiu de tip medieval ; ritime a Angliei, Inceputa In timpul domniei cap VII Statele moderne de tip absolu- fiicei sale, Elisabeta I. tist :Franta in timpul lui Richelieu si Ma- Continind multe pareri care se preteaza lazarin ; cap. VIII Puterea politica gi casele discutii ample, cartea lui John Bowie ridica domnitoare In rasaritul Europei (Habsburg, problema unei reluari mai largi $i mai aprofun- Romanov, Hohenzollern $i Vasa) ; cap. IX date a investigatiilor legate de istoria Angliei, Dezvoltarea vietii parlamentare In Europa In prima jumatate a secoluluial XVI-lea, occidentala, razboiul civil si revolutia engleza. investigatii care vor permite, desigur, Imboga- In linii marl, asa cum rezulta de altfelsi tirea concluziilorripunctelor de vedere ela- din temele indicate mai sus, lucrarea reuneste borate pinit In prezent asupra acestei perioade. majoritatea problemelor privind cu precadere structura politica si ideologica a primei juma- S. C. tati a secolului al XVII-lea. Analiza structurii economice, a relatiilor not sociale, formate FRIEDRICH, CARL J., The age of the baroque. In preajma primeirevolutiiburghezedin 1610 1660 (Colectia The rise of modern Europa occidentala, exceptlnd cele clteva refe- Europe), New York Evanston, Harper rinte cuprinse In cadrul primului capitol, este Torchbooks, 1962, XV4-368p. credeininsuficient prezentataIn economia generals a lucrarii. Ar fi trebuit, pe de alta Lucrarea sinteza originals a unei juma- parte, acordat un spatiu mai larg problemelor tali de veac de istoric economica, politica $i sidatelor legate de prezentarea revolutiei culturala aPostpublicataInprima sa engleze si a premiselor ci, evenimentul incon- editie in 1952. Apreciata de critica istorio- testabil eel mai important al epocii studiate. grafica occidentala ca una dintre lucrarile Caracterul revolutiei engleze, asa cum stria fundamentale pentru perioada studiata, pc-K. Marx In 1848 In Nona gazeta renana" rioada denumitil de autor relativ improritt referindu-se la importanta ei, este de a fi fos, perioada baroca, lucrarea s-a retiparit recent o revolutie de anvergura europeana, depasint www.dacoromanica.ro 216 INSEMNARI 20 astfel cadrul strimtalhotarelor unde s-a LOUIS DERMIGNY, La Chine et !'Occident. produs. Ea nu a reprezentat numai victoria Le commerce aCanton au X VII lesaele. 1719 1833, Paris, Imprimerie Nationale, unei anumite clase a societatii asupra vechii 1964, 3 vol., 1 625 p. orhuluiri politice ; ea a fost prima proclamatie a noii orinduiri politice, a societatii de tip capitalist. Ftevolutia engleza din secolulal Vasta lucrare a lui L. Dermigny asupra XVII-lea a fost, asa cum se stie, prima revo- afacerilorcomercialeefectuatelaCanton lutie (dace nu linem seama de revolutia din intre China si Occident este rezultatul unei Virile de Jos din secolul al XVI-lea, care a laborioase activitati de peste 20 de ani. In avut o importanta mai limitata) care a procla- primele pagini, autorul explica de ce a fixal mat principiile societatii si ale statului burghez ca hunite cronologice ale temei tratate anii sia instaurat orinduirea burghezh In una 1719 si 1833. 1719 este anul infiintarii Com- dintre cele mai marl tari europene. paniei franceze a Indiilor, iar 1833 este anti! Revolutia engleza din secolul al XVII-lea aboliriiprivilegiilorCompanieienglezea este considerate ca delimitare a evului mediu Indiilor de rasarit, celebra East India Com- de timpurile moderne. 0 analiza mai sustinutii pany". L. Dermigny adauga cain1722 apremiselor razboiului civilsi a revolutiei 1732, 1769-1775 si 1785 au fort rind pe rind burgheze din Anglia, prin prezentarca dezvol- Infiintate diferite companii europene pentru tarii capitalismului In aceasta tarn in secolul comertul cu China. Privilegii comerciale au al XVI-Iea si In prima jumatate a secolului fost acordate de guvernul chinez negustorilor al XV II-lea, subliniindu-se contradictiile dintre slraini de diferite nationalitati. Dar, atrage structura noua economics In ascensiunesi atentia autorul, paralel cu acordarea aceslor feudalismul dominant, ar fifacilitat Intele- privilegii, apare si se dezvolta tot mai mult gerea intregii evolutii politice din prima pe- opozitia de interese dintre negustorii grupati rioada a domniei Stuartilor (Iacob I (1603 in companii sicei actionind individual. In 1625) si Carol I (1625-1649). felul acesta, comertul strain din China devine Autorul, in spiritul conceptiei istoriografici obiectul unei aspre rivalitati. In acelasi timp occidentals, considers !ma, referindu-sela incepe sa se manifeste si o alts opozitie, de revolutia engleza, ca Inceputul revolutiei araster data intre occidentali si autoritfitile chi- fifost delerminat de asa-numitul conflictneze. Acestea, pentru a impiedicacit.mai constitutional" dintre parlament si rege. Ccea milt influenta apuseana, au Unital sit limiteze cc este insa important In acest proces social-raporturile custrainii numai la domeniul politic este faptul citinitiativa conflictuluicomercial, lasind doar o singura poarta !are- nu a pornit din parlament, ci din puternicadeschisa spre lumea din afara : aceea a Can- miscare revolutionary din tare, rezultat direct t onului. De unde si explicatia limitarii geogra- al noilor realitati economise si politice. fice a sectorului In care L. Dermigny trateaza Dna referintele autorului privitoarein raporturile comerciale dintre China siOcci- noua structure economics si la noile relatti dent. economise, care au generat Intregul proces Primul volum prezinta Indeosebi prei- revolutionar din Anglia si Europa occidentals sele care au stat la baza comertului occidental In secolul al XVII-lea, sint in genere insufi- cu China : contacte cu China datorita primilor ciente,In schimbreferinteledocumentare misionari si negustori, modul in care China privitoare la structura ideologica (literature, a privit pe noii vcniti din apusul conlinentu- arta, filozofie, politics, conceptii juridice) din lui european, situatia economiei chinezesi aceasta perioadd sint prezentate pe tin spatiu atractia pe care aceasta o exercita asupra largal volumului, Cu interesante concluzii. comertuluioccidental. Ample capitoleslnt consacrate activitatii primelor companii in P. S. China, negustorilor care se Indreptau spre

www.dacoromanica.ro 21 INSENINARI 217

China, drumurilor maritime si conditiilor de accentua pe viitor, reglementare care vizeazd navigatie, conditiilor c6mertului la Canton,Ingradirea occidentalilor intr-unspatiu re principalelor mdrfuri achizitionate de negus- dus pe Coasta Perlelor"si intlrzierea oricd- torii strdini. rei legaturi Intre ei si orasul Canton propriu-zis. Volumul al II-lea al lucrdrii se ocupa de Revenindlaevolutiacomertuluivest- perioada 1760-1784, care constitute, dupaeuropean in China, Dermigny arald ea East L. Dermigny, o faz5 esentiala In istoria rapor- India Company" spre jumatatea secolului turilor comerciale dintre China si Europa. al XVIII-lea, era in curs de a stabili o cale Relatiile cu China in 1760-1784 sint domi-comerciala terestrd Mire BengalsiChina, nate de o caracteristicd contradictorie : pe de traversind podisul tibetan. Inaceastitrri- o parte, comertul progreseaza fdrii incetare,vintd este de notat cd pe mdsuril ce se lntind tar re de ally parte conditia juridica si diplo- posesiunile sale din India, Anglia mild si si maticd" a negustorilor europeni suferit din dezvoltccomertulla Canton. Dc LIMA. partea chinez5 ingrfidiri tot mai accentuate. incepind din jurul anului 1760, englezii inceppit Den oltarea comertului cu China in 1760 se distanteze tot mai mull de concurentii Ion. 1785 esteredatS de L. Dermigny cu aju- PinS in 1743, comertul for nu depdsea pe acela torn! a mullet case tabele privind atit nurnd- alfrancezilor sauolandezilor. East India rut crescind al negustorilor ajunsi la Canton, Company" to profitainsftde rilzboitilde citst cantitalea mdrfurilor traficate. Astfel, succesiune al Austriei si de rdzboiul de sapte numdrul navelor ce transportau mdrfuri creste ani, care au paralizat pentru mai multi ani operatiile Companiei comerciale franceze de cu 35 40°0in17701780. Cnregres tcn'porar s-a inregisti al doar in perioada rdz- rasdrit. Dupd 1762, cind turtle vest-europene boitilui de sapte ani. In ce priveste col umul reiau in mod activ comertul cu China, negus- irdrfurilorimportatedinChina,autorul torii englezi vor fi aceia care vor inregistra avansul cel mai spectaculos. Avem de-a face. subliniazdeftacestaainregistra)cresteri deosebit (le marl (la ceai, de pildd, de la 28 000 subliniazd Dermigny, cu 0 preponderentd (le piculil pe an In 17301740 la 172 000 in englezd" asupra continenlablor", legald in 17801785). Dermigny atrage ins5atentia mod evident. de comertul cu ceai. Dar cres- upra faptului cd in 1760 1785 comertul tereatraficuluienglezin China inseamnd din Canton alunecd treptat sub dependenta in acelasi limp cil el se imbind cu cel anglo- indian. Din aceste operatii comerciale englezit negustoriloroccidentali. Indeosebibaniisi credilulfurnizatnegustorilorchinezisint slut de &parte cei mai marl beneficiari, mai factori care activeaza afacerile ;cu alte cu- ales dupd ce an incepul sit exploateze In mod tinto, curopenii sint In acelasi timp si expor- intensbogataprovinciea Bengalului. In talori de marfuri si comanditari de intreprin- felul acesta, Intre 1771 si 1780, numarul vaselor deri comerciale. Dc aceca politica sa va con-venite de la Bombay sau Calcutta va depasi sta In a limita cit mai molt posihil legatura cu pe acela al vaselor trimise de la Londra spre strdinii,adica a face ca aceste legaturi sd re-Canton de East India Company". Dermigny intre in modul eel mai strict In cadrul tradi-arata CS acest mare numilr de vase aducea In tional. In acelasi timp, Insa arata Dermigny, China o noun marfii : bumbacul indian. Negus- autoritatile chineze nu uita nici venilurile care torii englezi din Bengal realizau clstiguri con- pot fi obtinute de pe urma comertului chino- siderabile de pe urma acestui nou tip de comert. european, venituri care trebuie sa fie cit mai In acelasi timp negustorii englezi devenisera marl. Acesta este sensul reglement5rii pro- si principalii creditori ai guvernului chinez. mulgate in 1760 si a carei severitate se va Sub presiunea tor, in 1779 a Post trimisfi la Canton nava de razboi Sea Horse", care a 1Piculul,unitatc de greutate chincz5, amenintat orasul cu bombardarea, in caz cit echivalind cu aproximativ 60,500 kg. autoritatile chineze nu dau garantii privind www.dacoromanica.ro 218 INSEMNARI 22 plata datoriilor, garantii care in fond mascau comertului la Canton si criza interns a Impe- cererea de not privilegii comerciale. Era de riului chinez, care-1 pune In situatia de a nu subliniat Inca5iimportanta anului 1779, careputea opune decit o slabs rezistenta presiunii marca Inceputul a ceea ce istoria a cunoscutnegustorilor straini. sub numele de diplomatia canonierelor", Inceprivestedezvoltarea propriu-zisa prin care statele capitaliste din Occident cdu- a afacerilor comerciale din aceasta ultimd tau sd smulgil concesii economice cit mai marl. perioada, Dermigny prezinta numeroase date Volumul al III-lea al lucrarii se acupd cu sitabelesemnificative. ullimii 48 de ani (17851833) din perioada Dar, In afard de comertul oficial, in regiu- tratata de aulor. Dupd Dermigny, aceasta nea Cantonului avea loc un intens comert de constituie o perioadd de aur" a comertului contrabands. Principala marfatraficatilin cantonez. Yn acelasi titnp, legaturile comer- cadrul acestui comert era opiumul. Nu shi- elate dintre China ,ci Occident incep, datoritil tem, de altfel, departe de rdzboiul declantat exLinderii tor, sit se efectueze $i In alte porturi, din cauza comertului cu acest produs nociv, ca Fu-Cen, Ning-po, Shang-hai, porturi care razboi in care statele capitaliste vest-europene, foarte curind vor incepe sa concureze Can- sub prelextul apdrarii principiului libertatii tonul. Aceasta perioadd coincide cu o ultitna comertului, au aparat interesele traficantilor in florireacomertuluidetipmonopolist deopium. Inconcluzie,aratilDermigny, exercitat de companii. De altfel, sfirsitul ei dezvoltarea comertului occidental la Canton, este strins begat de abolirea privilegiilor lui atit al celui oficial, cit ti al celui clandestin, East India Company", singurele care Inch coincide cu dezvoltarea unei crize interne a mai existau la Inceputul secolului al XIX-lea. statului chinez, criza care, pe de alts parte, Abolirea privilegiilor celorlalte companii euro- nu face declt sit faciliteze expansiunea acestui pene avusese loc treptat, Inainte de 1833. comert. Autorul precizeazd ca abolirea acestor privile- Volumele lui Dermigny contin numeroase gii nu a insemnatsio eliberare a Chine! de sub tabele care ilustreazit sugestiv evolutia corner- influenta economics, a Apusului, ci o largire tului vest-european In China anilor 1719 a comertului, deoarece nemaiexistind siste- 1833. Toate acestea se intemeiazd pe cerce- mul de monopol potrivit caruia numai compa- tarea unui imens material de arhiva din An- niile puteau face comert, o multime de negus- glia, Franta. Germania,U.R. S. S.,Elvetia. tori individuali europeni au Inceput sa pa- Remarcam de asemenea,giexistenta unei trunda In porturile chineze. Dermigny subli- vaste bibliografii, pe care autorul o claseazd niaza ca, In aceste not conditii economice, pe probleme. Cele trci volume sint insotlte perioada 1785-1833 prezinta treicaracte- de o anexa cu harti geografice, drumuri mari- ristici majoreo considerabila expansiune time, harti meteorologice, la care se adauga a traficului, un necontestat primat comercial un numar de grafice $i diagrame care sinte- englez, intovardsit de o apriga lupta intre tizeazadateledintabeleleanaliticecare East India Company" ,ci negustorii individu- insotesc textul. ali ; un pronuntat contrast Intre dezvoltarea A. I. B1ZANTIN0L0GIE

P. GOUBERT, Byzance avant! 'Islam. Byzance tat. Pentru a inlatura aceasta lacund, P. Goe- et['Occident (Rome, Byzance et Carthage), Paris, 1965, 267 p., 3 harti si 20 pl. bert a inceput din 1951 publicarea unei vaste Istoria Bizantului in timpul domniei lui lucrdri In trei pilrti :in prima parte sint pre- Mauriciu (582602) nu a facut pind In pre- zentateintr-un volumrelatiileBizantului zent obiectul unui studiu monografic clezvol- cu Orientul, in a doua parte cu Occidentul,

www.dacoromanica.ro 23 INSEMNARI 219 din care un volum consacrat relatiilor cu Competenta exarhului inmaterie civila francii, un altul relatiilor cu Roma si Carta-si militara este stability dintr-o serie de docu- ginasiun al treilea raporturilor cu popoarele mente : era comandantul armaLei, organ su- de in Dunare. Viat a bizantinapartea a III-a prem In materie, de finante, justitiegilu- va forma obiectul a patru volume : Curtea si crari publice, avea initiative in materie diplo- administratia, viata religioasit, literatura $i maticagireligioasa. Administratia bizantina In arta si, In sfirsit, armatagirevolutia din anul vremea lui Mauriciu capata astfel un caracter 602. Asa cum este conceputa aceasta intinsiicentralizat, spre deosebire de ceea ce a fost lucrare, ea fraginenteaza istoria celor 10 ani in timpul lui Iustinian. Autorul se ocupa In de domnie a lui Mauriciu pe zone geografice, continuare de administratia civila centrals Impiedicind o vedere de ansamblu. Apoi, uncle si localti a exarhatului $i de organizarea mili- capitole trateaza pe larg teme cu o contin-tart a acestuia. Armata capala un caracter gents destul de periferica fata deistoria tot mai local. Bizantului, ceea ce in parte explicit marea In- Analiza schimbarilor sociale este destul de tindere a lucrarii. In volumul despre Bizant sumara ;aristocratiaitalianasebizantini- si regatta franc, discutia in jurul scrisorilor zeaza, lncadrindu -seinierarhiade functii austrasiene ocupa mai mult de jumatate din imperiale, in timp ce functionarii veniti din carte. In volumul de fatil se da o mare extin- Bizant se asimileaza treptat, dobindesc, pro- dere analizei corespondentei papei Grigore cel prietati funciare inItalia prin deposedarea Mare cu imparatul, cu membrii familiei impe- localnicilorsiastfelfunctionariibizantini riale$i cu diferiti demnitari sau actiunilor giaristocratia italiana,legati prin interese sale de caritategiimixtiunilor in adminis- economice, devin o class omogena. Paturile tratiaItalieigiCartaginei,Toateacestea mijlocii dispar treptal, iar taranii liberi sint dauneazii economiei intregii lucrari. transformati In coloni legati de pilmint. In prima parte a volumului de fata sint Dupa ce expune conditiile crearii exarha- schitate luptele Bizantului pentru a opri Ina- tului,limitelesalegeografice,atributiile intarealongobardaintimpullmparatilor exarhuluisiorganelor in subordine, autorul Justinal II-leasiTiberiusiactiunile diplo-trece la relatarea istoriei politice a exarhatului. matice intreprinse la Curtea franca pentru In vremea lui Mauriciu, politica bizantina a determina o alianta cu Bizantul. In vederea s-a caracterizat printr-un eforL continuu pentru organizarii unei apartri eficiente Impotriva stavilireaInaintariilongobardeIn Italia. longobarzilor, autorul considers ca Mauriciu In schimb, ca salt atraga simpatiile popu- a creat exarhatul In primii ani ai domniei sale latiei, Bizantul a manifestat o atitudine tole- ca o functie permanents, care sit reuneasca In ranta fata de schisma episcopilor din Istria. miinileaceleialipersoaneatitconducerea Aceasta a dus adeseori la tensiune In raportu- militant, citsiaceea civila a provinciilor din rile cu papa Grigore, care dorea sit se ajungit Italia. Cu alte cuvinte, P. Goubert nu se la pace cu longobarzii si la lichidarea schismei Indeparteaza de constatarile lui Ch. Diehl' chiarsiprin mijloace violente. Exarhul Sma- in ceea ce privelte data, cauzele si continutulragdus, care a urmat o linie politica apro- noii functii de exarh. In continuare, autorul plata de vederile papalitatii, ar fi fost inlocuit stabileste limitele geografice ale exarhatului. din aceasta cauza cu Romanus. Focas, suc- Acesta Ingloba, pe linga ceea ce mai rainasese cesorul lui Mauriciu, urmareste restabilirea bizantin din Italia, resturile din fostele dioceze pacii In Italia,si,probabil din aceasta cauzii, IliriasiDalmatia. readuce pe Smaragdus ca exarh al Ravennei. In partea a doua este expusa, dupa acelayi 1 Etudes sur l'administration byzantine duns I'exarhat des Ravenne, Paris,1888, p. plan, istoria exarhatului Cartaginei In vremea 6 22 si 168184. lui Mauriciu. Necesitati de regrupare a for www.dacoromanica.ro 220 INSEMNARI 24 telor bizantine sub un comandament unic jus- DIM. S. GHINIS, Zup.xataoyutic ix ttetcceu- Utica crearea acestui exarhat. Bizantul are rcorri.v&iv vop.i.x6v xeLgveav (Semnificatille de infruntat in nordul Africii pe mauri, care, unor termeni din textele juridice postbi- sub regele for Garmul, oblin uncle victorii zantine), extras dinrevista AC)IINA", In vremea lni Iustin al II-lea. Inlimpidlui torn. LXVII (1964), p. 370-376. Tiberiat el sint Infrinti, dar la inceputul domniei lui Mauriciu are loc o recrudescentil a Autorul, cunoscut prin studiile sale privi- laptelor.Dunaautor, exarhul a inlocuit pe toare In izvoarele istorice bizantine si postbi- makister militum Africae si nu pc prefeclul zantine, a extras din vechile texte juridice pt.( toriului, cum credea Bury. Deli magisterun numfir de termeni cu semnificatii rare si militumera subordonat prefectuluipreto- cuvinte ce si-au pastrat in uncle cazuri intele- riului,o data cu creareaexarhatuluinurnai pri- surile primitive din limba greacil veche. ma functie dispare, In timp ce prefeclul pre- Intre cele 25 de cuvinte pe care le anati- toriului supravietuieste in calitate de condu- zeazil, se 015 si uncle care figureazi in textele calor at justitieisifinantelor. grecesti ale izvoarelor istorico-juridice utili- ExarhatulCart agineiapare intre 585 si zate de care societalea feudal5 romilneasc5, 591, adiciI dupii crearea exarhatulai Ravennei. ca Exabiblul lui Armenopol, Vac! iria11 Noma- Primal exab a fo,t Gennadius, Invingatorill canonal lui Teofil al Campaniei. inatirilor. Autorul face citeva incursiuniin Autorul aratil astfel ca termenul ciatx'oc, istoria adm.nistratiei centrale si a pros inci- caresemnific5nedreptate",figureazain ilor care intrati In comporienta exarhatuluiExabiblul lui Armenopol cu Intelesul special yia insulelor Sardinia, Corsica si arhipelagul de sustragere". Cuvintul avizt..oc, care semni- Pal. ire. In vremea cxarhului Gennadius si, ficA in general nenorocire", este utilizat in in special, a lui Heraclius, Africa de Not d en- XornocanorialluiTeofilalCampaniei cu no-ste o perioadn de prosperitale economics, semnificatia de silvisirea unei crime", iar coo.ecinta 1 oliticii de pace fatii de mauri si de cuvintul ip7r.i:oa.ocr., care in general inseamgii eonatisti.Dal oritasucceselorobtinutein hicrez",figureazA inl'actiria eafigelesti I 1)10'4(11dereligioase, racorturile exarhilor ca deal"'saubr5zdez". papa Grigore sint bane, accsta din armil intervenind chiar si In administratia exarhatului. Gh. C. Desigui, scriind acest loluin, sarcina auto- mini nu a Post usoaril ;el trelmia su aduca Iticrari noi in probleme cercelate in amilnante ANDREAS XIGOPOULOS, "Epeavca etcTi de un savant.Ca Gh. Diehl In douil masive 6OZ:OCVTLVCitEl.vo.E!ot v iv Zeppcliv (Cercetari si magistrate monografii. Apoi istoria Ilaliei asupra monumentelor bizantine din Serres), In aceasta perioada a lost cercetal5 de alti Salonic, 1965, 87 p. ('o; valorosiistorici :Hodgkin si Hartmann. In aceste conditii, P. Goubert acilutat s5 In lucrarea de fatil Andreas Xigopoulos, valorifice rezultatele unor descoperiri arheo- profesor la Universitatea dinSalonic, pre- logice recente din Africa si sa punt la punct zinla principalele monumente bizantine ale probleme In care Inaintasii sat aveau pareri orasului Serres. deosebite, aducind argumente noi In favoarea in prefatil autorul arata eft deli s-au pls- uneia salt alteia dintre tezele predecesoritor. trat putine monumente medievale In oralul Utilizarea unor (late noi, ca si organizarea mate Serres, etc nu au fost studiate sistematic si rialului cunoscut, face din acest volum o istorie sint putin cunoscute" (In afar5 de turnul lui completaa exarhatelorRavennci si Cartaginei Oreste de pe Acropole). In primal capitol, In primal' for deceniu de existents. intitulat Zidurileorasuluisi al Acropolei", E. Fr. autorul reconstituie planul topografic al ora-

www.dacoromanica.ro 25 INSEMNARI 221 sului. Deoarece s-a pastrat numai o parte din s-au pastrat, Xigopoulos presupune ca biserica zidul ce inconjura Acropola Serresului, Xigo- a fost construita In veacul al XI-lea. poulos foloseste descrierile izvoarelor bizan- In ultimul capitol, autorul prezinta bise- tine (Ioannis Kameniatis, Akropolitas) si mai rica Sf. Gheorghe Krianeritis, situate la est tirzii(Evlia Celebi). In citeva subcapitole,de Serres, la o mica distanta de oras. Primul autorul prezinta zidul ce Inconjura orasul, eel act care mentioneaza existenta acestei biserici care Inconjura Acropola, turnul lui Oreste, poarta data de 1298. In decursul prezentarii inscriptiilepastrateetc. Xigopoulos consi-monumentelor, autorul ilustreaza cu schite, ders ca zidul ce Inconjura Acropola este eel fragmente de fresca, inscriptii etc. mai vechi si mai important monument din Cele patru capitole sint urmate de un indice Serres. de nume51locuri. La sfirsitul cartti sint ada- In capitolul urma tor, Biserica Sf. Nico-ugate 12 fotografit ale monumentelor des- lae de pe Acropole", autorul descrie arhitec- crise. tura, sculpturaflpictura bisericii. Structura Andreas Xigopoulos, autor a numeroase arhitectonica a bisericii, precumpstilul pic- lucrari asupra monumentelor istorice (la sfir- turii de pe fragmentele de fresca ce s-au pas- situl carpi este data o lista a lucrarilor autoru- trat, au permis autorului sa dateze construe- lui referitoare la monumentele istorice ale Ma- tia in prima jumatate a veacului al XIV-lea, cedoniei), considers ca lucrarea de fats nu inainte de luarea orasului de catre sirbi (1345). epuizeaza cercetarea monumentelor istorice Yn capitolul al III-lea, autorul prezinta Rut- din Serres, ci constituie un Indemn pentru noi nele bisericiiSf. Nicolae delinga vechea cercetari necesare in viitoarele studii asupra metropola'Prin constructia foarte simply is toriei orasului. $i maniera In care au fost pictate icoanele ce 0. C.

BIBLIOGRAFIE, ARIIIVISTICA, AlUZEOGRAFIE

* He 113tieCTHIA IlaMFITH 11 Weft -10- ment, In timpul primului ra'zboi mondial, a r o nci-cyccnia.OrIbIT BOCCTaHOBaCil 1451 fost Illcllis intr-un self aflat la loc umed si a (1)patigy,iclioro aereHaapitsi XIII Beim, Moc tam sileutturpag-lilaTtaTeg.bcTno Ai a- mucegait, iar pe urma, in 1922, a fost pus la gemun Hayti CCCP, 1963, 103 p. uscat la o temperature prea inalta. Astfel, cleiul pergamentului s-a topit, filele nu numai Ca Mai mull de 30 de ani a slat in atentia s-au lipit, dars-au Intrepatrunssi manu- specialistilor de la J.aboratorul de restaurare scrisul,in1959 cind am avut ocazia sa-1 $i conservare a documentelor din Leningrad vedem, arata ca un bloc de caramida. un manuscris care a Inceput sa-si descopere Primele incercari de restaurare a manu- tainele abia in ultimul timp. Asupra muncii scrisului s-au facut Inca In 1930, dar !Ana la staruitoare depuse de un colectiv de specia- urma lucrarea a fost abandonata din cauza listi se face o dare de seams in lucrarea la caredificultatilor de restaurare pe care le pre- ne referim, editata sub redactia prof. Vladi- zenta. Abia in 1959 lucrarile de restaurare mir Sergheevici Liublinski, directorul labo- a manuscrisului s-au reluatsitimp de doi ani ratoruluipomenit. Lucrareacuprindemai multe studii. Ea va atrage atentia specialis- ceva au fost desfacute filele valorosului tilor restauratori, dat fiind ca ofera informatii legendar In limba franceza de la Inceputul valoroase asupra unor metodeCiprocedee de secolului al XIII -lea. 0 dare de seams intere- restaurare noi aplicate cu mult succes de catre santa despre lucrarile de restaurare a manu- colectivul respectiv. Un manuscris de perga-scrisului se face in articolul lui T. M. Subbo-

www.dacoromanica.ro 222 INSEMNARI 96 tina, intitulat Starea manuscrisului §i mersulIntocmit. Manuscrisul este foarte bogat ilus- lucrdrilor de restaurare a lui, publicat In cule- tratsi,printre altele, tontine o serie de scene gerea de fat5. de mare interes privind viata cotidianasi D. P. Erastov, leful laboratorului foto- ocupatiile. grafic din institutia amintita, face o foarte Analiza multilaterala, paleografica, diplo- intcresanta dare de seams despre Cercetarea matted, iconograficasilingvistica a manu- optico-folografica a manuscrisului. scrisului i-a permis lui V. S. Liublinski sa Para lel cu lucrarile de restaurare, se des-traga o serie de concluzii de mare interes sä fasurasimunca de studiere a manuscrisului puns o serie de probleme care vor trebui lasi Concluziile preliminare de studiere a manu-murite pia la editarea integrala a textului. scrisului slut prezentate de studiul amplusi Pe linia adincirii constatarilor lui V. S. Liu- de mare interes al profesorului V. S. Liub- blinski cu privire la limba textului manuscri- linski. sului, G. M. Scerba se ocupd cu aceasta pro- Pe baza studiului comparativ, V. S. Liu-blems Instudiul sauUnele particularitaii blinski stabileste ca este vorba de o lucrare de limba ale legendarului Trancez. Cu reproduce- hagiografica scrisa In limba franceza pe la rea unor pasaje ale textului original se Incheie InceputulsecoluluialXIII-lea. Manuscri- aceasta interesanta culegere,care, In urma sul este necunoscut literaturii de specialitate, faptului ca are si un rezumat in limba fran- legendarul In discutie prezentind particula- ceza, devine accesibila unui cerc de specialisti ritati caret] deosebesc de toate celelalte scrieri si mai larg. hagiografice franceze din epoca In care s-a L. D.

Rubrica Insemnari" a fost Intocmita de : M. Rusenescu, Vlad Georgescu, I. Apostol, V. Netea,C. 5erban,S. Iancovici, Tr. Ionescu-Niscov, Gh. Zbuchea,S.Columbeanu, P. Simionescu, A. Ioachiin, E. Frances, Gh. Grout, 0. Cicanci, L. Demeny.

www.dacoromanica.ro REVISTE PUBLICATE IN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

STUDII - REVISTA DE ISTORIE REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE STUDII SI CERCETARI DE ISTORIE VECHE DACIA. REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNE REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPENNES ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE - CLUJ ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE - IASI STUDII SI CERCETARI DE ISTORIA ARTEI - SERIA ARTA PLASTICA - SERIA TEATRU - MUZICA - CINEMATOGRAFIE REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART STUDII CLASICE

www.dacoromanica.ro Sludii, revistil de istorie, publica to prima parte studii, note si cornuniedri originate, de nivel stiintific superior, din domeniile istorici medii, moderne si contemporane, universate si a Roindniei. In partea a (Iona a revistei de informare stiintificd sumartil este completat cu rubricile :Probleme ale isloriografiei conlemporane (studii documentare), Discujii, Violagliinlific0,1?ecenzii,flevisla revislelor, insemmiri, Incare sepublicd materiale priviloare la manifestari stiintifice din tard si six:dm-date si sint prezentate cele niai recente lucrdri si reviste de specialitale apdrute In tard si peste hotare.

NOTA. CATRE AUTORI

Autorii shit rugati sil trimita sttubile, notele si comunicdrile, prccum si materialele cc se Ineadreazd In celelalle rubriei, dactilografiate la (loud rtnduri, trimiterile infrapaginale fiind numerolate In continuare. De asemenea documentele vor fi dactilografiale, iar pentru cele In timid sirdine se va anexa lraducerea. Ilustratille vor fi plasate in sfirsitul textului. Nume le authrilor va fi precedat de initia15. Ti revislelor clinic In bibliografie vorfiprescurtate conform uzantelor inlet nationale. Autorii au dreptul la un nunidr de 5)) de exlrase gratuit. Responsabilitalea asupra continutului malerialelor revine in exclusivitale autorilor. Corespondenta privind inanuscrisele,s..hinibulde publien etc. se va lrimite pe adresa Comilelului de reclactie, B-dul Avialorilor or.1, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro MICRA111 IPAINTE IN EDITURA. ACID-MEI REPUBLICII sOUILISTE 11011iNf

* Istoria nottinniel, I, 1960,-891 p. 190 fig. + 16 p1., 45 let ; 1962, 1 159 p.+20 1)1., 15 lei ;vol. III, 1963.'1 250 p. It pl., 45 lei; vol. IV, 1964, 863 p. -4- 16 pl., 45 lei, Din istoria Transilvaniei, vol. 1, d. a 3-a, :156 p. -H 15 pl.. vol. II, ed. a 2-a, 552 p. -1- 1pl., 1963, 65,60 lei. *. Die Aurarfraue in der iisterielehiselt-unuarlsehen Monarchie 1900- 1918. Mitteilungen. au( der Konterenz der Geschiehtswissensehaffler,Budapest' 4. 9. Mai1964, 1965, 311p.,2:1 In * Die Fraue des Finn zkapItillS in der iisterreiehiselt-ungarisehen Monarchic 1900-1918. Alitte111111flen auf der Konterenz der Geseltiehtwissenschaller, Budapest.4.-9.Atid. 1964, 1965, 88 p., 17,50 lei, Sub reihictlaC. 1/.1.ICOVrcru si AkIKON(:ONS"rANriNsscu,1/estriintarettInottitritiei auStrti-ttuart;,Bibliollteen Hi. arica Romaniae 17, 19(14, 263p.,9,23 lei:- 1). NI, PIPNI)I D. 131 KC CU,Dinistoria Dohroutd, vol. t, BibliotliecalIistorica 1965, 3-14 p., 13 pl., 20 lei. *, Breve histoire do la Transylvanie, Bibliotheca IlisloricaRinianiac.MottografiiI',, 1965, 468 p., 38 lei. * Corpus Vasortmt. Antigttortuu.Iogrijit de Stizana Dimitritt si Petre Alexandresett; ett eolaborarea lui Vladimir Dumitresett. Prefata de Hin. Gtooltiraelti, 1965. 50: p., 45 pl., in maps carlonatii, 44 lei. VAI,ENTIN :AL: (11;:011G1-4SCU, Preeinfinnen iii istoria drcptului maltase. Ilrepttg de Droll- mists in *Fara Bouttlnetisedi11,11tiovit, oolt.e1ia Biblioteett istorica X11"e4:1965, 418 p., fr 23 lei. r D.TUDOR, Tabula Imperil Romani. 11robeta, Romula, Sucidava, 1965, 27 p_1. harts, 2,50, lei.. * V011VelleS etittlosr4Phistoire,- vol. EEL, puttliees it roeettsion do XI& Color& ties sciences li1storlques, \White 508 p., 29 lei. * 1,:ronitut Istoria.Moldovei intre anti 111951754, editie ingrijiti1 de Nestor (;tititat*inosiAritnina .Camariano-Cioran, coleetitt. 1:conietle inedievale ale AotnitititiV17, test greeeSc Insotit tie'lradocerett romititeit.seit eti prefatA, introducere, glosar 0 indict., 1965, 809 p., 38 lei. (111. DIACONU, 'rigour. Neeropolit dinsiteolele III --EV/cm:,1965. 332 p; --1- 2 pl., '40 lei., f.DAIgOVICI.U, E. f, 1111. r411:17A.N,131.Cormation Alit 'peuple3'ountain ,et. de" sit Iittilltitt;4963,I3tbltotltecu Historica Romaniae", 1,67 p.4-I pl., 3,3 `lei. ION POPESCU-61I TIIIII et collitb.,La Roitinanie pendant It(1.1ii!tiento !warm nutiidiaii 131hliotheett Historica Romanian 2"; 1961, 113 p5,25' lei,' EM.CONO rountaine ait X V siintle,13ibliothein,t-iistoried Roma Mac 3", 1963, 104 it 18.pl., 7,25 lei. A. PET/10100'3H .11.jr CII, L'insItturationel.laconsolidi;i(ondu rfaiginiedeittoeratitpli". liopulaire en lloutnanie, 196i, iiibliolltectiHistorica liontante 4 ",139 p., ..a.,23 lei. VASILL M.1(411.5 et collab ,'ittiroditetiou x l'historiodraphie minutiae jusqu'en 19111. 1.111010- thecaiSlOriett Rota urine 5", 1161 p., 3,75 lei. G.ZANE, Le went Pill revolutiouttaire de III'd1,,1'relutle de la revolutionrouttiaine.ile..111111'; ,;11ililiotheettfisloeica llootanMe 6", 1117 p41ei. *TEPANP41.SCO; La'revulte popultdre de fralt*ylvani.e des annees 1437 -14311, ,13ibliol Iteca Historica Romanitte 7.", 1961, 118 p 1,50 lei. I: 1'01313"'SCp-etycli111 it collab:, l,a contribution dela 11011111.1titie it In vletoirestir le faseisme, iibliopleckfisturic;r1 Romaniae 8". 1965, 160 p., rii iii. 1.1.:X.A.R141-113.GitAlilt,. La routrafflefinrottutain, Bibliollteca Historica Rom:Inlay W', 38p.,4,75 lei. CONsT_XNTIN G. GIVItESCAT, Isforia poseuituliti siaph(Clealturiiittlimn:110a, vol. f, 1961; :191.p. 1pl., 3:1: lei. 7 t.Iultura mohlovencascii in limpid lui `$tefan. eel Attire, 11161, 681 p., 62 lei. P. 1'. PANAITESt:U, Olostea taritneastal in Tara Romaneaseit sl _Moldova. Orinditirettotln1:;, 1964, 28-1 p., 12,50 lei., ROMULUS VUIA, Tipttri de pitsturit Iu totalled, '1961, 252 p., 13 lei. ' -4, * lzvoltra prkvludistorla Romititiel, tout. I. Sub redactia lui Gh. 11.i..fan, 1964, 792.P., 27lei