An. VII, nr. 5 (75) mai 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul VII, nr. 5 (75), mai 2018 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Dr. Aurelia Grosu, Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Dumitru Botar, dr. Jeana Pătru, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, col. (r.) Dumitru Matei, Vasile Radian. Planşele noastre Ilustrăm acest număr cu câteva imagini aflate în colecţiile S.J.A.N. Olt: 1. Judecătorul, epigramistul şi omul de cultură caracalean Ion P. Dacianu (1882-1954) în tinereţe; 2. Ion P. Dacianu în anii maturităţii (imaginile au aparţinut profesorului emerit Crăciun Pătru); 3. Sus: Şcoala din satul Izvoru (azi în comuna Găneasa) în anul 1939. Se văd în spate atelierele învăţătorului Ioan S. Dumitrescu (Memoria Oltului nr. 13/2013); Jos: Cultura ovăzului pe rânduri spre a fi prăşit (imagine din perioada interbelică de pe un lot experimental de la Izbiceni- Romanaţi); 4. Imagini surprinse în anul 1926 la Buzeşti-Corbu în judeţul Olt cu ocazia unui accident de automobil la trecerea peste pârâul din localitate. ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. VII, nr. 5 (75) mai 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cuprins 1. Ion Andreiţă- Semne de toamnă.........................................................................../3 2. Ion Lazu-Amintirile unui scriitor slătinean (XXI).............................................../5 3. Dumitru Botar-Oameni, fapte şi îmtâmplări din Romanaţul de altădată........./16 4. Cornel Manolescu- Prefecţii judeţului Olt (II).................................................../18 5. Paul Dogaru- Mirajul Afroditei (V)..................................................................../28 6. Victor Anestin- Haralamb G. Lecca autor dramatic (III)................................./41 7. Traian Diaconeasa- Oraşele noastre- Slatina...................................................../46 8. Ion D. Tîlvănoiu- Monumentul poetului Barbu Paris Mumuleanu................../50 9. Ion D. Tîlvănoiu- O mărturie despre ocuparea prefecturii din Caracal în februarie 1945......................................................................................................./54 10. Ilie Dumitru- Învăţătorul Petre Niţă- In memoriam........................................../58 11. Nicolae Chirca- Jurnal de front (I)...................................................................../64 12. Cornel Manolescu- Popescu R. Ilie- învăţător şi primar în comuna Morunglav............................................................................................................./68 13. Col. (r.) Dumitru Matei- Judeţul Romanaţi în timpul ocupaţiei germane (octombrie 1916-noiembrie 1918)......................................................................../73 14. Haralamb G. Lecca- Dincolo. Din Dunăre-n Balcani (III)............................../84 15. Corneliu Nedelciuc, Manuela Stroie- Personalităţi ale Unirii Basarabiei cu România în 1918.................................................................................................../87 16. D. C. Eftimescu- Caracal-Cairo. Impresii de călătorie (III)............................../97 17. Marin Petran-Vlădila- Din carnetul unui medic de plasă............................../105 18. Dumitru C. Nica- LEREGEUL- revista elevilor Liceului ,,Radu Greceanu” din Slatina (I).............................................................................................................107 19. Comandor (r.) Nicola Tudor- Memoriul preotului Emanoil C. Mărculescu din Regimentul 59 Infanterie Caracal...................................................................../111 20. Nicolae Scurtu- Inscripţii. Publicişti din Caracal şi ziarul ,,Neamul Românesc”........................................................................................................../113 Câteva însemnări despre Haralamb George Lecca................./116 Note despre o epistolă a lui Florin Dumitrana......................../118 21. Marin Petran-Vlădila- Eroii din comuna Vlădila din Primul Război Mondial (1916-1918)........................................................................................................./119 www.memoriaoltului.ro 2 An. VII, nr. 5 (75) mai 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Scrisori natale Semne de toamnă ION ANDREIŢĂ Toată noaptea s-au zbătut în geam ciocârliile. Soarele s-a ascuns în gutuile din fereastră. Este iremediabil toamnă. Dintre plopii casei părinteşti apar albe năluci, peste care ochii ard rotund şi intens. Într-o ciudată decantare, se conturează în fereastra memoriei chipuri de prieteni depărtaţi şi îndrăgiţi, aşa cum îi ştiu eu rămaşi, sub Cornul Caprei, încopciaţi în cele patru puncte cardinale, care acolo se cheamă Pitulata şi Balomiru şi Coada Oblegului şi Vediţa. Chipuri peste care timpul n-a putut cerne praf de uitare stăruie în fereastră… … La dumneavoastră, gospodari ai oraşului, s-au deschis mustăriile. Pastrama fuge ca argintul viu printre mese, cu mirosul împleticit în paşii ospătarilor rumeniţi peste noapte în obraji. În căni de lut, mustul îşi împuţinează tăria, amestecat cu nu ştiu ce substanţe ca să-l oblige să rămână imberb. Şi pentru ca decorul să fie perfect, pereţii cârciumii au fost pavoazaţi cu fân şi trestie, şi-o fetişcană care până ieri cânta Ceao ragazza, acum, încotoşmănată în ie şi catrinţă, se opinteşte în Ionel, băiatule şi în Bun îi vinul ghiurghiuliu. Iar dumneavoastră aplaudaţi zgomotos, având ce povesti o iarnă întreagă lângă calorifer, despre această nemaipomenită petrecere de toamnă. Nu, gospodari ai oraşului, nu-i cel mai nimerit lucru. Faceţi mai bine un drum până în satul cu viile şi lăsaţi-vă sufletul să se odihnească lângă o noapte a storsului de struguri, când din fiecare boabă cade o lacrimă, pentru ca să renască împuternicită în ulcica smălţuită a ogrezenilor. … Dar nu despre aceasta voiam să vă povestesc, mai întâi. Pentru că înainte de acest ritual sunt nişte nopţi risipite cu fete şi flăcăi şi fete prin vii; se cheamă timp de păzit la vie, care de mult nu mai înseamnă aşa ceva, ci doar un prilej de petrecere, când se îmbată luna de struguri şi-ţi coboară pe piept, şi joarde de viţă de vie te cuprind de după umeri şi-ţi pun coroană de frunze pe frunte, şi tu treci ca un tânăr voievod prin moşie. Toate acestea se petrec începând cu Sfânta Mărie Mare; adică atunci când soarele stă cruce pe amiaza lui august. … Ne adunam aşa seară de seară pe dealul cu viile, alegând un loc din care să privim roată, şi încingeam foc în ciuda stelelor, rotunjind în juru-i porumbi la copt. Era şi acesta un dichis, alesul porumbilor, şi nimeni nu era mai meşteşugit ca Ionel al lui Codănău, care ştia să-i aleagă nici cu lapte, nici să-ţi pocâlteşti dintele în boabă; numai ce punea deştiul pe drugă (fără s-o dezghioace, cum făceam noi) şi-ţi spunea la precizie ce şi cum. Şi se lăfăiau porumbi la foc la fel ca purceii, şi noi îi învârteam cu beţe anume alese, de zarzăr roşu; şi aici trebuia meşteşug ca să iasă porumbul bine rumenit, şi cu boabe neplesnite. Şi dacă al lui Leasă mai da o fugă până la fântâna lui Dinică, unde era cea mai bună apă de pe toată valea, şi aducea un ulcior- asta însemna că noaptea putea să curgă în voie şi Cateriţa Evuţii să-şi joace veveriţele din ochi şi să dezlege cântecul. … Ei, deci, aşa cum vă spuneam, prieteni, abia după ce strugurii erau păziţi aşa, www.memoriaoltului.ro 3 An. VII, nr. 5 (75) mai 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR până se împuternicea peste lume septembrie, viile erau coborâte în ogrăzi – şi venea Lupu de la Bacea cu storcătorul, şi din fiecare curte se auzea o noapte nesomnul stors în must, lângă clanareta lui Ghencea. Nesomnul strugurilor se prelingea, apoi, mult mai târziu, în bolboroseala fierberii vinului, cu aparate anume făcute, ca să-i uşureze durerea zborului – până se limpezea, şi boaba era din nou lacrimă, lacrima putere şi curaj. … Când vinul începe să cânte pe fluierele butoaielor, se petrec clăcile: de curăţat de porumb, de băgat pământ în casă ori de tors la cânepă. Aveau însă şi ele tipicul lor – şi nu începeau aşa, oricum. Mai întâi, erau flăcăii care, după cină, hălăduiau grupuri- grupuri pe uliţa mare a satului, cuprinşi de umeri sau de brăcinare. Tonul trebuia să-l dea unul anume. Cu Ion Andreiţă la Slatina Şi dacă auzeai un glas ca o Cu Ion Andreiţă viitură de ape, trebuia să ştii că acesta este Costel al lui Căţea. De răzbătea gâlceavă de caval dinspre Diaconeşti, précis că era grupul lui Ducai; iar când se întâlneau Gibică şi Dură al lui Ghiburici, satul era tot un cântec, de la un capăt la altul, şi curgea sfânt pe valea dintre dealul Cosmeştilor şi-al Codoimanilor, de ieşeau oamenii în pridvor minunându-se şi fetele strecurau priviri de după perdele, ascunse de ochiul iscoditor al mamei. Şi-abai, dadă, Comuna Bacea de Sus, Şi-abai, dadă, Şapte păduri mi-a distrus, măi, Şi-abai, dadă, Plânge boierul cu jale, Şi-abai, dadă, De pădurea lui cea mare. www.memoriaoltului.ro 4 An. VII, nr. 5 (75) mai 2018 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Amintirile unui scriitor slătinean (XXI) Ion Lazu O altă zi pentru identificarea adresei poetei Mariana Marin, dincolo de Barajul Dunării, căci spre marginea urbei există şi o alee Barajul Bistriţei, precum şi un bloc de la sfârşitul alfabetului: Y7, cu 10 etaje, vezi bine, ca să încapă aici toți cei care n-au mai încăput în Bucureşti...; soare printre norişori, printre copaci deja înfrunziţi, inclusiv castanii, nu şi plopii, mai e