Diagnosticul Domeniului Mediu Natural
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
DIAGNOSTICUL DOMENIULUI MEDIU NATURAL 1 Cadrul natural - relieful, clim ă, resursele de ap ă Teritoriul ce face obiectul de studiu al Planului de Amenajare al Teritoriului Jude ţean Olt apar ţine mai multor unit ăţ i geomorfologice, la nivelul c ărora structura geologic ă impune tipurile şi formele de relief, precum şi procesele geomorfologice actuale şi care sub ac ţiunea de factorului climatic determin ă tipul de peisaj. Unit ăţ ile de relief din jude ţul Olt se grupeaz ă astfel: câmpii, dealuri subcarpatice şi culoare de vale, care se disting prin morfometrie, morfologie şi morfodinamic ă. Unitatea de câmpie: este reprezentat ă de Câmpia Burnasului mai înalt ă decât unit ăţ ile de relief din jur; câmpia Caracalului cu aspect v ălurit şi prezen ţa gorganelor şi a iazurilor; câmpia Boianului se prezint ă că o prelungire a platformei Cotmeana şi se caracterizeaz ă prin interfluvii cu crovuri. - caracteristicile morfometrice ale unit ăţ ii de campie reflect ă sc ăderea în altitudine de la nord la sud; valorile altitudinale sunt de 70-100 m - caracteristicile morfologice cuprind aspecte ale malurilor şi versan ţilor, precum şi profilul longitudinal şi transversal specific spa ţiului şi, proceselor de modelare actuale. - morfodinamica actual ă cuprinde cu prec ădere procesele geomorfologice de acumulare, dar şi alunec ările, tas ări, sufoziuni, etc. Deosebit de active sunt procesele de toren ţialitate cu realizarea formelor de tip oga ş, raven ă, torent şi a bazinelor toren ţiale. Morfodinamica suprafe ţelor plane şi cvasiorizontale care se manifest ă în special în zona interfluviilor şi teraselor. - relieful petrografic este specific depozitelor de roci cu puternic caracter modelator, care se eviden ţiaz ă bine în peisaj cum ar fi cel de dune de nisip în zona Obâr şia - Potelu sau de crovuri în Câmpia Boianului - relieful antropic reflect ă ac ţiunea omului asupra mediului şi este corelat cu exploatarea z ăcămintelor şi a altor elemente naturale. În jude ţul Olt formele reliefului antropic cele mai r ăspândite sunt: reprezentat de forme de acumulare (movile, depozite de materiale), de excavare şi de nivelare, etc. Unitatea culoarelor de vale: - este reprezentat ă de culoarele de vale cu lunci şi terase specifice marilor artere hidrografice; - culoarul de vale al Dun ării este orientat vest-est, în profil transversal are un caracter asimetric; lăţ imea albiei este de 1-1,5 km iar lunca 8-9 km în dreptul localit ăţ ii Potelu; caracteristicile morfologice se reflect ă în formele de relief fluviatil reprezentat de terase cea mai dezvoltat ă fiind terasa de 15-20m numit ă Corabia; - culoarul de vale al Oltului prezint ă o asimetrie morfologic ă versantul stâng fiind abrupt iar cel drept fiind prelung; specifice acestui culoar de vale sunt meandrarile putenice, despletirea în bra ţe, formele de relief fluvial de câmpie ostroave, albii p ărăsite, belciuge; terasele sunt bine dezvoltate - culoarul de vale al Olte ţului se dezvolt ă atât în zona colinar ă din partea de nord a jude ţului Olt cât şi în cea de câmpie unde se l ărge şte şi prezint ă terase. - culoarul de vale al Vedei se gaseste pe teritoriul judetului cu un segment mic in care insa fenomenele de modelare fluviatila sunt intense. - culoarul de vale al Tesluiului se desfasoara paralel cu cel al Oltetului şi se caracterizeaza printr-o albie minora meandrata şi terase joase bine dezvoltate la Hotarani - morfodinamica actual ă este legat ă de procesele de eroziune fluviatil ă şi de cele acumulare la nivelul albiilor, precum şi la nivelul malurilor. Unitatea dealurilor subcarpatice: - este reprezentat ă de partea sudica a piemontului Cotmeana. - aceast ă unitate de relief este dezvoltat ă pe forma ţiuni mio-pliocene monoclinale, acoperite local forma ţiuni piemontane. - sub aspect petrografic depozitele sedimentare din alc ătuirea acestei unit ăţ i de relief sunt marnele, nisipurile, pietri şuri. - subunit ăţ ile de relief individualizate sunt: dealurile scunde au poduri interfluviale extinse şi se afl ă la 150-200m - sub aspect morfologic specifice sunt versan ţii de diferite forme, interfluvii largi sau rotunjite, luncile şi terasele slab dezvoltate. Fragmentar apar suprafeţele de nivelare şi frun ţi de cueste. - morfodinamica actual ă este legat ă de procesele de versant cu predominarea alunec ărilor, sp ălărilor în suprafa ţă , dezvoltarea bazinelor toren ţiale, conuri de dejectie. 3 Clima jude ţului Olt este temperat continental ă cu nuan ţe mediteraneene, generate de masele de aer tropicale in sezonul cald, de origine africana. Precipita ţiile atmosferice pe teritoriul jude ţului Olt variaz ă de la nord la sud, datorit ă configura ţiei reliefului precum şi lunar şi sezonier. Aici, cantit ăţile medii de precipita ţii variaz ă este de cca. 500 mm/an cu minime la V ădastra 453mm şi maxime la Oporelu 600 mm. Circula ţia maselor de aer este predominant vestic ă determin ă parametri climatici reprezenta ţi de temperatur ă, precipita ţii, insola ţie etc. Valorile temperaturii înregistreaz ă fluctua ţii lunare, sezoniere şi anuale. Poten ţialul natural al solului şi subsolului Pe teritoriul jude ţului Olt se disting mai multe tipuri de soluri, grupate în urm ătoarele clase: molisoluri, argiluvisoluri, spodosoluri, soluri neevoluate. Solurile se caracterizeaz ă printr-un con ţinut ridicat de humus şi mai mic de argil ă, cu fertilitate ridicat ă. Solurile cernoziomuri 40%, aluvisol 9, preluvosol 13, luvosol 12, vertisol 17, planosol 1.4%, soloneturi, erodisoluri, psamosol, regosol. Solurile hidromorfe apar ţin categoriei solurilor intrazonale şi se caracterizeaz ă prin exces de umiditate datorat nivelului freatic ridicat. Dintre solurile neevoluate de remarcat sunt solurile aluviale din luncile văilor mari. Rocile utile, numite roci de construc ţie sunt exploatate nisipurile şi pietri şuri se exploateaz ă cu prec ădere din albia râurilor Olt, Oltet şi Vedea. Zăcămintele de combustibil sunt arealele cu zacaminte petrolifere şi gazeifere localizate pe teritoriul jude ţului Olt sunt cele de la Bal ş, Ote şti, Ciure şti, Spineni. Re ţeaua hidrografic ă Hidrografia zonei cuprinde o re ţea hidrografic ă major ă, din care fac parte Dunarea, Oltul şi Vedea, sistemele lacustre şi apele freatice şi de adâncime. Scurgerea apelor de suprafa ţă este de tip continental pentru râurile cu obâr şiile în zone geografice diferite, cu alimentare pluvio-nival ă, şi pluviala specific ă râurilor autohtone. Densitatea re ţelei hidrografice variaz ă între 0,6 şi 0,8 km/km2. În jude ţul Olt dou ă artere hidrografice sunt mai importante: Dun ărea care are o lungime de 51 km şi o lăţ ime ce variaz ă intre 1—1,5 km; Oltul artera majora hidrografica ce str ăbate jude ţul pe direc ţia nord- sud pe o lungime de 140 km, pe care sunt amenajate 8 lacuri de acumulare; raul Vedea cu lungimea de 87 km pe teritoriul jude ţului Olt. Olte ţul, C ălm ăţ uiul sunt alte râuri ale c ăror izvoare se g ăsesc pe teritoriul jude ţului Olt. Scurgerea solida este importanta datorita faptului ca contribuie la procesele de acumulare şi constituie uneori factor favorizant al inunda ţiilor. Apele freatice apar în diferite forma ţiuni geologice, care le determin ă caracteristicile: în structurile piemontane sunt insuficiente, iar la câmpie ceva mai bogate. Lacurile au origine diferit ă, majoritatea celor naturale fiind formate in crovuri. Pe teritoriul jude ţului Olt se afla 62 lacuri de acumulare. Dintre lacurile antropice, utilizate în scopuri variate, reprezentative sunt acumularea Strejeni, Izbiceni etc. 2 Peisajele Peisajele sunt unit ăţ i teritoriale complexe şi dinamice, care s-au format ca rezultat al interacţiunii şi leg ăturilor reciproce dintre componentele mediului natural (roc ă, ap ă, aer, sol şi vegeta ţie) şi a condi ţiilor de relief şi clim ă, dar sub influen ţa activit ăţ ilor social-economice. Peisajele se caracterizeaz ă prin condi ţii naturale relativ omogene şi, de şi sunt alc ătuite din acelea şi componente se deosebesc prin con ţinutul cantitativ şi calitativ, având structuri diferite. O influen ţă puternic ă, direct ă sau indirect ă asupra structurii şi dinamicii peisajelor este exercitat ă de către om prin culturi agricole, defri şă ri, p ăş unat, amplasarea a şez ărilor şi a diferitelor construc ţii. Modificarea antropic ă a peisajului prezint ă aspecte foarte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare s-a ţinut seama de intensitatea presiunii antropice şi de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modific ări în complexul teritorial, punându-se astfel accentul pe modific ările antropice. 4 În func ţie de aceste modific ări se pot identifica la nivelul jude ţului Olt mai multe categorii de peisaje: peisaj de podi ş piemontan, cu p ăduri de cer şi gârni ţă , cu alte elemente termofile, paji şti stepizate cu elemente sudice şi terenuri agricole, sub influen ţa climatului submediteraneean. peisaj de podi ş piemontan cu p ăduri de gorun, gorun cu carpen, gorun cu cer şi gârni ţă , paji şti şi terenuri agricole sub influen ţa climatului continental. peisaj de câmpii cu depozite loessoide fragmentate, cu terenuri agricole pâlcuri de p ăduri de cer şi gârni ţă şi paji şti stepizate cu elemente sudice, sub influen ţa climatului continental peisaj de câmpii cu depozite loessoide, cu terenuri agricole, petice de paji şti stepizate cu elemente sudice puternic modificate şi p ăduri de stejar brum ăriu, stejar pufos, cer şi gârni ţă sub influen ţa climatului mediteraneean. peisaj de câmpii de terase, cu terenuri agricole, pâlcuri de stejar pufos, stejar brum ăriu şi paji şti stepizate elemente sudice puternic modificate sub influen ţa climatului submediteranean. peisaj de câmpii de terase, acoperite cu dune, cu terenuri agricole, pâlcuri de salcâm şi vegeta ţie arenicol ă, sub influen ţa climatului submediteranean. 3 Zone expuse la riscuri naturale Risc geomorfologic Principalul factor natural limitativ al calit ăţ ii solului în zona studiat ă îl constituie eroziunea datorat ă factorilor naturali sau antropici.