STRATEGIA DE

DEZVOLTARE LOCALĂ

A ORA ULUI Ş

POTCOAVA

PENTRU PERIOADA

2014 - 2020

POTCOAVA, JUDETUL 2013

Cuprins Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020

I. Introducere pag. 1-8 1.1 1.2 – 1.3 Contextul elaborăriie strategiei Elaborarea strategiei principii generale utilizate II. EvaluareaMetodologi condiţiilor existente pag. 9-24 2.1 - - 2.2 - Profilul socio economic al regiunii Sud Vest Oltenia III. PrezentareaProfilul socio orașuluieconomic al judeţului Olt pag. 25-60 3.1 3.2 3.3 Prezentarea oraşului Potcoava 3.4 Date statistice Mobilitate urbană 3.6 Economie 3.73.5 Gastronomie Încadrarea biogeografică a oraşului Infrastructura de transport IV.3.8 AnalizaInfrastructura SWOT de mediu pag. 61-72

V. Viziunea privind dezvoltarea orașului Potcoava pag. 73-84

VI. Plan local acţiune pentru implementarea strategiei. pag. 85-100 Portofoliu de proiecte

Fişe de proiecte I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

1.1 Contextul elaborării strategiei

Una din componentele fundamentale ale politicilor Uniunii Europene o constituie d a politicilor în vi ezvoltarea teritorială durabilă,- concept care stă ela a baza României. elaborării documentelor strategice şi de planificare actuale, goare şi a principalelor linii directoare ale evoluţiei socio economice şi cultural s-

Conceptul de dezvoltare durabilă a cristalizat în timp, pe parcursul mairezultatul multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţio mediuluinal şi a căpătat valenţe politice precise în contextul globalizării, reprezentând iproc

dependente.unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi rec 2020 -

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu reprezintă o opţiune, ci singura perspectivă raţională de valorificare sustenabilă a potenţialului natural, economic şi uman.

pentru perioada 2014 Pentru a putea beneficia din plin de avantajele aderării, România are nevoie, -l strategia înaintede dezvoltare de orice, durabilă de un a portofoliu localit de proiecte capabile să atragă şi să utilizeze respective.eficient fondurile europene, cel mai potrivit portofoliu reprezentându

Potcoava ăţii, municipiului, microregiunii, zonei sau regiunii În perioada 1997-

1999 a fost elaborată pentru prima dată, cu asistenţa din partea Programului O.N.U pentru- Dezvoltare (PNUD), o Strategie Naţională pentru alDezvoltare Guvernului Durabilă, României. care a fost definitivată în urma unui număr mare de contribuţii asamblate într un cadru larg participativ şi adoptată ca document oficial Î Potcoava într-un momen europenen acest context, in perioada iniţiativa de programare Primăriei 2014- de a elabora Strategia de dezvoltare locală t extrem de oportun pentru actorii locali (alocarea fondurilor 2020), reprezintă unul din paşii cei mai Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului importanţi în procesul dezvoltării locale, clarificând pe termen mediu şi lung care

1

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

sunt direcţiile şi domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunităţii. Potcoava Obiectivul principal al elaborăriii Strategiei de Dezvoltare Locală a oraşului este de a corela în mod raţional ansamblul– politicilor şi programelor publice ale dezvoltării spaţiulu urban al oraşului cu direcţiile şi practicile dezvoltării durabile ale judeţului Olt, ale Regiunii Sud Vest Oltenia, ale României şi Uniunii Europene. dezvoltarea dura Zonele urbane joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru bilă. În ariile urbane, dimensiunea de mediu, ceaezvoltare economică și ceaa socială interfereazăPotcoava cuprinde cel mai puternic.o radiogr afie socio-economic Pornind de la situaţia existentă la nivel local, Strategia de D Localăile sunt oraşului ri ă a comunităţii şi o analiză sunt SWOT a acesteia: avantajele sunt concluziile utilizate specifice astfel încât din care oportunităţ reies direc iile de valorificate la maxim, iar ameninţă le sunt evitate, în vreme ce slăbiciunile

2020 dezvoltare ale ora . - corectate. Această analiză generează ţ şului - din Prezenta Strategie urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor socio economicendicatori ai şi culturale din spaţiul urban judeţul Olt, pentru- atingerea nivelului mediuii de dezvoltare al ţărilor Uniunii Europene, din prisma principalilor i pentru perioada 2014 planific i de p Potcoava dezvoltării ie durabile. a fondurilorPrin elaborareaeuropene la Strategiei, nivel loc s a vizat- creşterea capacităţ inov are ş arteneriat a membrilor oraşului şi întărirea capacităţii

Potcoava de . absorbţ identificarea si promovarea intereselor realeal, ale printr comunito abordareii; ativă cu obţinerea. promov urmăartoarelor rezultate: ii; ăţ . ea dialogului a actorilor social de şi l îmbunătăţireaa nivel local în comunicăriiprocesul deciz întreional toţi legat actorii de dezvoltării de la nivelul comunităţii; . implicarearirea capa activă Potcoava n calitatea de viitori viitorul dezvoltării comunităţ rame de dezvoltare întă cităţii membrilor comunităţii ,ilor î de dezvoltare de la nivelbeneficiari, de a prezenta prog i de a le implementalocală argumentate cu succes; şi . corelareacoerente, careini răspund proi strategiilorblemelor critice şi priorităţ ul comunităţiiional,; de a pregăti proiecte ş ţiativelor ş locale cu cele de la nivel judeţean, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului regional şi naţ

2

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

. actorii d anselor de accesare a fondurilor asumareaeuropene. responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între e la nivel local în vederea creşterii ş printr-un management orientat spre locuitorii Actorii implicaţi în implementarea Strategiei trebuie să devină garantul folosirii eficiente a resurselor publice, oraşului. Pe toată perioada de implementare a Strategiei se va promova pentrucolaborarea dezvoltarea între administraţie,Potcoava societate. civilă şi sectorul privat pentru o dezvoltare în parteneriat, pentru a fi mai hotărâţi, mai informaţi şi mai proactivi Valori oraşului

Abordarea actorilor implicați în implementarea Strategiei va avea ca referinţă o următoarele: o Responsabilitate; o Transparenţă; o Încredere; Profesionalism şi etică; 2020 eneriat; - o o Cooperare şi part Eficienţă. 1.2 Elaborarea strategiei – principii generale utilizate

pentru perioada 2014

Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei

Potcoava Potcoava pentru perioada 2014-2020 s- amplu de principii adoptate la nivelul În elaborarea Strategieidrept de dezvoltare urmare locală a oraşului , a ținut cont de un număr Uniunii Europene și, , și în elaborarea documentelor de politici Principiulpublice din central România. al strategiei este principiul dezvoltării durabile celor trei dim atingerea performa , cu respectarea ensiuni (ecologică, economică şi socială) cu toate implicațiile: nţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi de strategia naţională privind dezvoltarea durabilă, creşterea competitivităţii administraţiei judeţene şi a celor locale în scopul maximizării aportului lor Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului la accelerarea progresului economic şi social prin stabilirea de noi obiective şi

identificarea unor oportunităţi adaptate la noile condiţii şi exigenţe, pentru3

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

-

trecerea, într un interval de timp rezonabil şi realist, laie cumodelul mediul denatural. dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armon Olt

Toți reprezentanții administrației publice din județul , reprezentanțiementelor de ai Consiliului Județean, ai instituțiilor subordonate, ai deconcentratelor(principiul și ai responsabilităţii).autorităților publice locale, au lucrat împreună pentru identificarea el planificarea strategică cele mai adaptate pentru dezvoltarea județului

-a specificat pentru fiecare proiect nivelu Înfi implicat secțiunea în implementarea de operaționalizare acestora a Strategiei, (principiul Planul subsidiarității). de acțiuni și Portofoliul de proiecte, s l administrației publice care va Dezvoltarea sustenabilă a teritoriului judeţului.

urm

2020 dezvoltare eficient din punct de vedere de vedere - Provocarea pe care o oferă ătorul deceniu este aceea de a oferi un model de economic,ordare echitabil pentru perioada din punct 2014 - social şi sustenabil din punct de vedere al conservării mediului. Strategia de dezvoltare a judeţului Olt propune o nouă ab 2020, prin oferirea unei perspective realiste asupra problemelor şi oportunităţilor cu care se confruntă Oltul şi a modului în care acesta se poate redefini şi pune în pentru perioada 2014 valoare la nivel regional şi naţional. timp 2015Politicile-2020 publice- care se elaborează pe această bază, precum actuala Strategie

Potcoava Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (care acoperă orizontul de 2030), urmăresc restabilireate. şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între dezvoltarea economică şi integritatea mediului natural în forme înţelese şi acceptate de societa Cadrul strategic de dezvoltare pentru următorii 10 ani este definit de Strategia Europa 2020, care propune o nouă viziune pentru evoluţia economiei Europei, aceea a unei creşteri inteligente, sustenabile şi favorabile incluziunii, bazată pe cunoaştere şi inovare, mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive, cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială. Priorităţile europene, precum şi ţintele asumate de România, sunt prezentate mai jos.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

4

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

AXE PRIORITARE:

• Creştere economică inteligentă: economie bazată pe cunoaştere şi inovare; • Creştere economică durabilă: economie, competitivă, cu emisii scăzute de carecarbon va şi ge utilizare eficientă a resurselor; • Creşterea economică inclusivă: grad ridicat de ocupare a forţei de muncă, UE - nera coeziune socială şi teritorială. • 7 iniţiative pilot; • o uniune a inovării; • Tineretul în mişcare; • Agenda digitală pentru Europa; • Utilizare eficientă a resurselor, cu emisii scăzute de carbon; • Politica industrială adaptată pentru o creştere economică verde; • Noi competenţe şi locuri de muncă; • Platforma europeană împotriva sărăciei. 2020

- a. Strategia Europa 2020

1.Adoptatăcreșterea de inteligentă Consiliul Europei în martie 2010, Strategia Europa 2020 propune trei 2.priorităţicreșterea care durabilă se susţin reciproc:

pentru perioada 2014 : dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

3.creșterea favorabilă: promovarea incluziunii unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

Potcoava : promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

1.Comisia O Uniune Europeană a prezintă șapte inițiative emblematice- pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare: inovării pentru a îmbunătăți condițiile cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă. În acest spirit a fost creat și Clusterul TURINN, turism sustenabil- și inovativ, pentru a facilitaf la nivel regional ideile inovatoare în domeniul turismului, fiind European membru Observatoryfondator în Cluster crearea. Polului de Competitivitate pe Turism Oltenia, fiind membru

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului ondator al Asociației Clusterelor din România, fiind integrat în

5

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

2. în

3. TineretulO mișcare pentpentruru Europa a consolida pentru performanța a accelera dezvoltarea sistemelor deserviciilor educație de și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii; agendă digitală 4.internet O de mare viteză din șipunctul pentru de a vedere valorifica al beneficiile resurselo pe carer pentru le oferă a permite o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor; Europă eficientă utilizării decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecereapromova la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor 5.regenerabile O de energie, pentru a modernizaerei sectoruli transporturilor și a eficiența energetică; - politică industrială adaptată globalizări pentruvel amondial; îmbunătăți mediul de 6.afaceri, O în special pentru pentru noi co IMM uri, și a noi sprijini locuri dezvoltarea de unei pentru baze a industrialemoderniza solide și durabile în măsură să facă față concurenței la ni agendă mpetențe și muncă participarepiețele muncii pe și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea 2020

- competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de 7. Platforma piața muncii de și a unei mai a buneiei” corelări pentru a cereriia garanta și a coeziunea ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; europeană combatere sărăc socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie îndistribuite societate. echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea pentru perioada 2014 socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ b. Strategia UE pentru regiunea Dunării

Potcoava - Ţările membre ale regiunii au solicitat- Comisiei să propună un cadru prin care să se ofere soluţii eficiente la problemele cheie cu care se confruntă zonele din regiunea Dunării. Prin consultările extinse, s a vizat o gamă largă de idei şi preocupări. Aceste consultări au fost sprijinite de un proces online de consultare publică, în revedereagiune. asigurării unei abordări transparente care să identifice problemele, priorităţile şi să adopte soluţiile propuse de către şi pentru cei care locuiesc în

Cele patru priorităţi conturate, denumite „piloni”, sunt: conectarea regiunii Dunării;gia protecţia mediului în regiunea Dunării; asigurarea prosperităţii regiunii Dunării;

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului consolidarea regiunii Dunării. Fiind un cadru structurat în mod coerent, Strate reprezintă o nouă formă de cooperare pentru partenerii din zonă şi se axează pe 6

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

coordonarea politicilor şi a instrumentelor financiare existente, nu pe crearea Avândaltora şi în nici vedere pe înfiinţarea că 3 din cele de noi 5 jude instituţiițe componente sau de noi aleproceduri Regiunii birocratice. Sud-Vest Oltenia sunt traversate de Dunăre, aplicarea Strategiei ante-menționate pentru dezvoltarea turismului dunărean are o importanță crucială în asigurarea unei creșteri durabile și sustenabile a sectorului turismului în Regiunea Sud-Vest Oltenia, măsurile aplicate contribuind fundamental la progresul urmărit la nivelul turismului.

1.3 Metodologie

Potcoava

socioElaborarea- unei strategii de dezvoltare la nivelul oraşului reprezintă un demers construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe analiza coordonatelor 2020

- luareaeconomice marilor decizii la nivelcare o regional,privesc. judeţean si la nivelul comunităţii vizate, urmărind atât o finalitate managerială cât şi una de implicare a comunităţii în

Etapele1. Realizarea metodologice analizei principale preliminare ale elaborării a situației strategiei existente sunt următoarele: ii pentru perioada 2014

În vederea realizării acestei faze, au fost colectate informaţii (în principal informaţ statistice), privind domeniile şi activităţile luate în analiză. Informaţiilepropriu culese- în Potcoava saceastă etapă, au format setul de date şi informaţii necesar realizării fazei de analiză şi diagnostic, precum şi pentru faza următoare de elaborare zisă a trategiei2. Analiza de dezvoltare SWOT locală.

- . Evaluarea aspectelor Această etapă a avut drept scop realizarea, pe baza informaţiilor colectate în etapa anterioară, a diagnosticului socio economic al oraşului favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor asupra dezvoltării3. Stabilirea mediului viziunii urban asupraa fost dezvoltăriirealizată cu ajutorulstrategice Analizei a comunităţi SWOT. i

opor

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Pe baza resurselor existente şi potenţiale, a posibilităţilor de valorificare a tunităţilor identificate, a posibilităţilor de eliminare/diminuare/evitare a punctelor slabe şi posibilităţile de prevenire/contraatac a ameninţărilor, au fost7

I. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Introducere perioada 2014-2020

identificate viziunea strategică de dezvoltare sau direcţia principală de dezvoltare urbană, au fost stabilite obiectivele strategice şi au fost trasate politicile publice polaferente fiecărui obiectiv în parte.adoptate de principalele documente strategice Stabilirea viziunii şi a obiectivelor strategice au fost realizate în concordanţă cu iticile şi direcţiile generale judeţene,4. Întocmirea regionale, portofoliului naţionale şi europene. de proiecte din perspectiva perioadei de programare financiar 2014-2020 au fost propuse proiect din perspectiva perioadei de programare financiar 2014-2020 În cadrul politicilor publice, perioada de planificare. , ce vor putea fi evaluate pe baza unui sistem de indicatori şi rezultate şi pot beneficia de finanţare prin programele active în

2020 - pentru perioada 2014

Potcoava Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

8

II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

2.1 Profilul socio-economic al regiunii Sud – Vest Oltenia

- Î Regiunea Oltenia este situată în partea de sud vest a României şi cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. n mare coincide cu vechea regiune istorică Oltenia, în limitele sale naturale: fluviul Dunărea la Sud, râul Olt (al treilea ca mărime din ) la Est, Munții Carpați (Alpii Transilvaniei) la Nord și Vest. Cu o suprafață- de 29.212- kmp (locul 7 între regiunile României, 12,25% din suprafața totala a țării) Oltenia- formează un cadrilater aproximativ simetric, pe axele Nord Sud și Est Vest). Râul Jiu traversează regiunea de la Nord la Sud. Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia este formată din 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea. Din punct de vedere al numărului de judeineț e se află- pe

penultimul loc, fiind una dintre regiunile mici ale țării. Reorganizarea statistică a

2020 inclus Oltenia alături de regiuneaInstitutul Vest (regiunea Național cu de cele Stati maistică puț judeţe 4) în Macroregiunea 4. Conform datelor furnizate de , la 1 iulie 2010, Regiunea SV Oltenia are o populație de 2.238.643 locuitori, reprezentând to 10.44% din populația totală a României, dinamica în raport cu anul 2009 evidențiind o scădere cu 0.04%. La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluția populației tale continuă pentru perioada 2014 - trendul descendent manifestat după recensământul din martie 2002, în anul 2010 față de anul 2002 populația regiunii a scăzut cu 92.149 persoane, reprezentând 3.95 % din populația- la nivelul anului 2002. Potcoava Economia Regiunii SV Oltenia a înregistrat în ultimii ani o evoluție pozitivă, manifestată printr- o creștere economică continuă, de natură să asigure produs o reducere intern brutgraduală (PIB) a decalajelor total față de alte regiuni ale țării și față de țările Uniunii Europene.n Regiunea Sud Vest Oltenia înregistrează la finele anului 2009 un Valoarea investițiilorde 39953,8 străine milioane directe lei prețuri curente, în scădere cu 0,96% î raport cu anul 2008. în regiunea SV Oltenia în anul 2010 a fost Regiuneade 1928 mil. - Euro, reprezentând un procentâ de 3.7% din valoarea națională a investițiilorene străine directe. Sud Vest Oltenia, dispunea la sf rșitul anului 2012 de 8824 km drumuri județ și comunale (80,21% din totalul drumurilor publice din regiune). Dintre

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului acestea, 4681 km erau drumuri județ ene (42,55%) și 4143 km (37,66%) erau drumuri comunale, în vreme ce drumurile naționale reprezentau 19,79% din totalul drumurilor publice din regiune. 9 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Reţeaua de drumuri este slab dezvoltată şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu ţările din UE. Principalele probleme ale infrastructurii de transport o rutier secundare sunt: lipsa inelelor rutiere în majoritatea oraşelor şi comunelor ceea ce conduce la creşterea duratei de deplasare, creşterea consumurilor de combustibili, o a gradului de poluare şi implicit, a costurilor de transport; capacitatea portantă redusă, cu efecte imediate asupra gradului de atracţie a fluxului de mărfuri şi călători, transportaţi pe căile rutiere din cadrul o infrastructurii secundare; semnalizare insuficientă şi chiar, inadecvată, în multe cazuri, ceea ce conduce la apariţia unor mari perturbaţii în fluxul de trafic normal;

o pericolul de accidente rutiere este ridicat;

2020 procent ridicatsuprafața de drumuri agrico nemodernizate.lă -

În ceea ce privește , regiunea Sud Vest Oltenia- se află tot pe locul 7- între regiunile țării (1.799.230 ha) cu 12,- 29% din suprafața- agricolă națională. Cele mai mari suprafețe agricole le au regiunile Sud Muntenia (16,66%) și Sud Est (15,89%) urmate de regiunile Nord Est și Nord Vest cu 14,51%

pentru perioada 2014 - respectiv 14,14%, - suprafețe agricole apropiate de cea a regiunii Oltenia având regiunile Centru (12,99%) și Vest (12,79%) iar cea mai mică suprafață agricolă regiunea București Ilfov (0,72%). Potcoava

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

10 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

-

La finele anului 2010, producția agricolă totală în regiunea Sud Vest Oltenia, era asigurată în principal de județele Dolj (2.215.251mii lei prețuri curente) și Olt (1.875.620 mii leiCont prețuriributia judeţelor curente). la realizarea productiei agricole totale a regiunii Sud-Vest Oltenia, 2010 Dolj

15,02% 30,80% Gorj 26,08%

Mehedinţi 13,73% 14,37% Olt

Vâlcea

2020 -

În regiunea Sud Vest Oltenia producția de cereale pentru boabe este asigurată în principal de județele Dolj și Olt. La finele anului 2010, din totalul de 2.347.641 tone cereale produse în Oltenia, județul Dolj asigură 38,75% (909.754 tone) iar județul ProducțiaOlt 29,22% de (686.004 grâu tone). pentru perioada 2014 - În Oltenia, producțiaeste de realizatăovăz s- în proporție de 48,12% în județul Dolj și 30,65% înProducția județul Olt. de porumb pentru boabe Potcoava a realizat în principal în județul Olt (34,04%). în Oltenia, a fost de 1.189.394 tone din care 98,69% producție majoritar privată. Cel mai mare producător de porumb din Oltenia este județul Dolj. În Dolj se produceau la finele anului 2010, 363.491 tone porumb boabe (30,56% din producția regională) din care 349.066 (96,03%) era producție majoritar privată. Județul Olt producea 27,15% (322.872 tone) din producția de porumb boabe a regiunii. 99,74% din producția realizată în județul Olt Infrastructuraera majoritar privată. socială: - - În anul 2011, în reţeaua de ocrotire medico socială pentru persoanele cu handicap Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia funcţionau 68 unităţi (faţă de 63 unităţi în anul 2010) cu 2365 paturi (2076 paturi în anul 2010).

11 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Infrastructura de învățământ:

- - În anul şcolar/universitar- 2011/2012, au funcţionat, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia, 744 unităţi în scădere cu 36 unități față de anul scolar 2010/2011 respectiv, 96 grădiniţe, 476 şcoli primare şi gimnaziale, 160 licee,Potențial 8 şcoli de postliceale dezvoltare şi ade turismului maiştri şi 4 la instituţii nivel regional: de învăţământ superior.

Constituit, în principal, din prestaţii de servicii, turismul reprezintă astăzi una dintre componentele de bază din sectorul terţiar. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din trăsăturileta este sale definitorii ca, mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi din particularităţile produsului turistic, deoarece aces rezultatul unei armonioase combinări de servicii cărora le corespund trăsături

2020 specifice2.2 Profilul şi mecanisme socio-economic proprii de al utilizare. judeţului Olt

Judeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, având o suprafaţă de 5.498 kmp, ce reprezintă 2,30% din suprafaţa ţării. Industria judeţului reprezintă principalulul pentru perioada 2014 - sector de activitate în care activează 20% din populaţia activă a judeţului. Industria metalurgică este ramura industrială cea mai bine reprezentată, iar în cadr acesteia producerea şi prelucrarea aluminiului ocupă primul loc. Potcoava Exista o concentrare puternică a producţiei industriale în localităţile urbane ale judeţului, în timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol. Principalele ramuri ale economiei judeţului Olt sunt: o o metalurgie o construcţii maşini o construcţii o petrol o industria alimentară agricultură

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Economia județului are ca reprezentant de frunte industria metalurgică, respectiv cea a producerii aluminiului prin electroliza bauxitei și prelucrării acestuia în piese 12 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

și profile destinate diverselor întrebuințări industriale sau casnice. Datorită profilului industriei, Oltul este județul cu cel mai mare consum de energie electrică din regiune. Alte industrii: producerea de energie în hidrocentrale, fabricația de cabluri electrice, de țevi pentru industria petrolieră, exploatarea resurselor de petrol, fabricarea de produse cărbunoase (anozi, electrozi pentru cuptoare electrice), alimentară, textilă, mobilă. -Agricultura dispune de suprafață arabilă de foarte bună calitate și de aproape jumătate din populația ocupată dar, este un sector economic neperformant, practicându se o agricultură de subzistență cu tehnologii și utilaje învechite și neperformante. Specificul economiei județului Olt este industrial agrar, contribuția industriei la realizarea cifrei de afaceri realizată în județ fiind majoră, iar populația ocupată în agricultură este majoritară față de totalul populației ocupate. În raport cu județul Mehedinți, celălalt județ în care majoritatea populației

2020 este ocupată predominant în agricultură, există un număr mai ridicat de persoane ocupateJudeţul Oltîn industri e, în proporții apropiate de celelalte județe.

înregistra la nivelul anului 2010 un numar de 18 de întreprinderi mari, dintre care 13 activau în industria prelucrătoare. Similar cu situaţia întâlnită în celelalte judeţe ale regiunii, se observă că o mare parte din principalele produse

pentru perioada 2014 - -industriale ale judeţului se regasesc în domeniul de activitate al întreprinderilor -cheie din judeţ: - aluminiu şi aliaje primare (Alro SA),

Potcoava - producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule (Altur SA), - fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), - ţevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), - pantaloni pentru barbati (Romanita SA). Sectorul primar este reprezentat de industria extractivă Schela Ciureşti. Sectorul secundar este reprezentat de holdingul SC ALRO SA Slatina. Sectorul terţiar este reprezentat de SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BALS. Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate fiind reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea şi prelucrarea aluminiului. În industria metalurgică Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului societăţile reprezentative sunt holdingul SC ALRO SA, unic producător de aluminiu

primar din România şi prelucrător aluminiu prin deformare plastică, producând 13 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu şi aliaje de aluminiu, benzi, folii. Industria mică şi medie: industria textilă si a confecţiilor textile. În acest sector lucrează majoritatea femeilor din zonă. ÎnIndustria judeţul alimentară Olt este reprezentata de firme care produc şi comercializează produse specifice. sunt dezvoltate toate ramurile sectorului agricol: cultura- mare, horticultura, creşterea animalelor. Din cele 1.799.230 hectare suprafaţă agricolă cât are regiunea Sud Vest Oltenia, 32,54% (585.469 hectare) aparţin judeţului Dolj urmat de judeţul Olt (434.442 hectare) care deţine 24,15% din suprafaţa agricolă a Olteniei. Aceste două judeţe au ponderea cea mai mare a suprafeţelor agricole în totalul fondului funciar judeţean. Repartizarea suprafeţei agricole a Regiunii Sud - Vest Oltenia 2020

14,00% 33,00% 13,00% Dolj 33%

16,00% Olt 24% pentru perioada 2014 - 24,00% Mehedinţi 16%

Potcoava Gorj 13%

Vâlcea 14%

Beneficiind de soluri fertile, judeţul Olt are un potenţial uriaş pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ca această ramură a economiei judeţului să se dezvolte, sunt necesare investiţii mari în modernizarea şi reorganizarea fermelor, precum şi în reconversia anumitor suprafeţe, cu scopul de a produce alte culturi decât în prezent. Politica locală prevede stimularea marilor exploataţii agricole şi

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului încurajarea. unei agriculturi– performante. Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 438.821 ha ( date 2006) din care: plantaţii viticole 7595 ha; 14 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

. – . – . plantaţii pomicole– 6389 ha; . păşuni – 31.142 ha; suprafaţă arabilă 390.838 ha; fâneţe 542 ha. Suprafata agricolă pe categorii de folosintă: Regiunea Vii şi pepiniere dezvoltare Arabil Păşuni Fâneţe viticole /judeţul % % % % - 1.251.229 13,3 379.026 11,52 87.511 5,72 39.424 18,47 4 5 6 2 Sud Vest Oltenia 5,2 2,08 0,19 8,12 Pozitia regiunii 1,05 2,69 2,71 1,96 Dolj 488.820 2,00 68.506 2,45 2.952 0,72 17.334 3,05 Gorj 98.353 88.494 41.504 4.193 Olt 4,13 0,97 0,03 3,58 Mehedinţi 188.141 0,93 80.661 3,33 10.988 2,06 6.502 1,76 2020 388.079 31.784 529 7.634 Vâlcea 87.836 109.581 31.538 3.761

Producţia agricolă (date statistice 2006) la nivelul judeţului Olt a fost de 1.321.319 mii lei, din care producţia vegetală 2.169.267 mii lei, producţia animală 982.217 mii lei, -servicii agricole 3.547 mii lei. pentru perioada 2014 - Din punct de vedere al structurii potenţialului agricol se evidenţiază: - potenţial viticol important în comunele Cîrlogani, , ,-a lungul Vitomireşti, Strejeşti, Mărunţei; Potcoava potenţial legumicol important în localităţile din lunca Dunării şi de râurilor Olt- şi Olteţ - - Calitatea bună a terenurilor agricole şi cultivarea unor produse specifice zonei (cereale, floarea soarelui, soia, plante tehnice, viţă de vie, legume) reprezintă un Înpotenţial judeţul ce Olt trebuie exploatat.

, deşi marea majoritate a localităţilor au suprafeţe agricole cuprinse între 3.251ha şi 6.200 ha, ponderea suprafeţei agricole în totalul suprafeţei localităţii. este diferită. Astfel: - - 24% dintre comunele judeţului Olt deţin ponderi însemnate de teren agricol Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului (peste -89%), fiind repartizate relativ compact în partea de sud est şi de sud vest a judeţului: comunele şi Vâlcele înregistrează cele mai ridicate valori peste 95%; 15 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

. - - comunele cu ponderi ale terenului agricol mai mici de 55% sunt localizate cu precădere în partea de nord est şi nord vest a judeţului: cu numai 35,12%, comuna Morunglav Ape si Balti; se situează la limitaTerenuri inferioară a scalei. 18,39; 3,34% neproductive; Judeţul Olt 36,824; 6,70% Paduri; 60,172; 10,94% Pomi si pepiniere pomicole; 6,416; 1,17%

Vii si pepiniere viticole; 7,634; 1,39%

Fanete; 0,529; 0,10% Arabil; Pasuni; 31,784; 5,78% 388,079; 70,58%

2020

Aceste valori ponderale descriu harta oportunităţilor economice, în funcţie de resursa principală a economiei rurale şi anume, suprafaţa agricolă. În cazul judeţului Olt, tipul de dezvoltare rurală se poate fundamentă pe agricultură. pentru perioada 2014 - Repartizarea terenului arabil în Regiunea Sud - Vest Oltenia

7,02% 7,86% 39,07% Dolj 39,07% Potcoava 15,04% Olt 31,02% 31,02% Mehedinţi 15,04% Gorj 7,86%

Vâlcea 7,02%

În judeţul Olt - comunele care detin ponderi mai mari de 94% teren arabil- estîn totalsunt agricol sunt localizate în partea de sud şi sud est a judeţului: comunele , Vlădila şi Grădinari detin ponderi de peste 95%. În partea de– nord şi nord Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului localizate comunele care au ponderi mai reduse ale terenului arabil: comuna Sâmbureşti detine cea mai redusă pondere a terenului arabil 41,64%. 16 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Ponderea suprafetei arabile în total suprafata agricolă indică vocatia sursa : agricolăPAJT Olt a unor localităti rurale şi indică potentialul natural favorabil dezvoltării activitătilor agricole: există areale rurale în care valorile ponderale sunt deosebit de ridicate semnificând o posibila dezvoltare agricolă. Terenul arabil ocupă, la sfârşitul anului 2010, 70,58% din suprafaţa totală a judeţului. Ca pondere în totalul regional al categoriei acesta reprezintă 31,02%. În suprafaţa totală de teren arabil a României, judeţul Olt detine 4,13%. În judeţul Olt cerealele ocupă suprafete importante (241.589 hectare) în agricultura judeţului : ponderea lor a fost de 71,71% în totalul suprafetei cultivate în anul 2010. În judeţul Olt, în anul 2010, grâul a fost cultivat pe 143.087 hectare (59,22% din suprafataObiective cultivatăturistice cuale cereale județului a judeţului). includ:

o Ruinele cetăţii Sucidava 2020

Ruinele acestei cetăţi au fost găsite pe teritoriul fostului sat Celeiu (în prezent, este un cartier al oraşului ) şi se pare că sunt urmele unei aşezări din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului

pentru perioada 2014 - şi aparţine Culturii- Coţofeni. - În jurul acestei aşezări, cu numele Sucidava, în perioada-au războaielor daco romane, s a construit un castru de

Potcoava pământ, iar după cucerirea Daciei, în jurul castrului s aşezat primii colonişti romani, formând un- 'vicus' (sat). Aşezarea a devenit un important- centru militar, economic-au şi portuar, iar în anul 250 d. Hr. a devenit oraş. În perioada 306 337, fiind- distrusă de huni, cetatea-a instalat a fost o refăcută şi transformată într o bază militară, în care s construit cazărmi, grajduri, un pod peste Dunăre şi un fort. În secolul al XIV lea, peste aceste ruine s aşezare românească de bordeie. o Vestigiile oraşului roman „Romula” -

Vestigiile acestei aşezări geto dacice Malavia, a fost ridicată în timpul lui Adrian, şi apoi în timpul împăratului Septimiu Sever la rangul de „”.În prezent, se pot vedea ruinele clădirilor, templelor. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

17 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

o Mânăstirea Brâncoveni - - - Mânăstirea Brâncoveni a fost ridicată în secolul al XVI lea, având prima atestare documentară între anii 1582 1583. Între anii 1634 1640, mânăstirea a fost refăcută şi fortificată de Matei Basarab, iar în 1699 de către Constantin Brâncoveanu. - Tot atunci a fost refăcută integral şi Biserica Mare, ce purta hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” şi s a construit o bolniţă cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şia Elena”, ambele fiind pictate în 1702. Datorită cutremurului- din 1838, mânăstirea a -fost puternic- avariată şi refăcută abia în 1842. Însă în 1959, aşezământul monahal fost desfiinţat, mânăstirea fiind transformată într un azil de bătrâni. În perioada 1973 o Mânăstirea Călui 1975 s au făcut noi renovări, redevenind mânăstire. -

Această mânăstire de călugări a fost întemeiată în 1516 1521 de boierii

2020 Craioveşti, fiind terminată definitiv în 1588, de fraţii Buzeşti. Biserica-au amenajat a fost realizată după un plan treflat, cu zidurile construite integral din cărămidă. Altarul bisericii avea nişte adâncituri în pereţii laterali, în care s proscomidia şi mai diaconicul, iar turla care încununează naosul are dimensiuni neobişnuite pentru- o construcţie de mărimea celei de la Călui, reprezentând totodată şi cel dominant element al edificiului. Din cauza restaurărilor multiple, o Mânăstirea Hotărani

pentru perioada 2014 - monumentul şi a pierdut din înfăţişarea originală.

Mânăstirea este situată în satul Hotărani din comuna Fărcaşele. A fost ctitorită în

Potcoava 1588 de vornicul Mitrea şi- jupâniţa Neaga. Biserica mânăstirii poartă hramul „Sfinţii Voievozi”, şi păstrează unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid. Turnul clopotniţa a fost construit în 1707 1708, iar picturile murale interioare au fost executate în o Rezervaţia de Dropii „Boianu” 1840. Otis torda În s- În trecut, dropiile ( ) constituiau un vânat foarte căutat şi apreciat. prezent, numărul lor a redus foarte mult, fiind necesară ocrotirea lor în rezervaţii. o Pădurea Topana Câmpia Boianului este teritoriul cel mai populat de dropii. Quercus cerris Quercus frainetto Rezervaţie forestieră situată în apropierea comunei Topana, este alcatuită predominant din cer ( ) şi garniţă ( ), arborii depăşind vârsta de 90 de ani şi având dimensiuni impresionante. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

18 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Turismul de vânătoare și de pescuit:

Pe toată suprafaţa judeţului, Direcţia-li - Silvică Slatina gestionează- 13 fonduri de vânătoare cu o suprafaţă totală de 111.391 hectare, din care productivă cinegetic 107.296 hectare, vânătorilor oferindu se posibilitatea de a şi încerca măiestria la cerb comun, cerb lopătar, căprior, mistreţ, vulpi, iepuri, fazan, potârnichi, vânat de pasaj şi de baltă, în păduri şi rezervaţii pentru vânătoare ca pădurea Reşca, Seaca, , Teslui, Sarului. Vânătorilor li se oferă şi posibilitatea cazării în cabanele de vânătoare Reşca şi Seaca. Fondul piscicol oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunăre (unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca, caracuda, roşioara, bibanul), destul de numeroase în judeţ: Giucov, TurismSâiu, Potolu, istoric: Clocociov, Piscani şi Rusciov. 2020 la nivelu La .nivelul județului Olt există -o serie de vestigii istorice cu o importanță deosebită . l regiunii și care constituie obiective- turistice unice și extraordinare:– Așezarea fortificată geto dacică de la Sprâncenata; . Zidurile cetății bizantine Celei Corabia cu Fântâna Secretă monument unic

pentru perioada 2014 - . al arhitecturii romane bizatine; . Turnul de pază mediaval de la Hotăreni; . Fortăreața de la Câmpu Mare;

Potcoava Casa memorială a haiducului Iancu Jianu din Caracal; TurismulCentrul ecumenic: memorial Nicolae Titulescu în satul cu același nume.

- -au Edificiile religioase sunt obiective turistice cu o răspândire generalizată în toate localitățile, densități mai ridicate constatându se acolo unde societățile umane s consolidat mai timpuriu și au avut o creativitate pe toate planurile, mai bogată. În general,. Mănăstirea aceste edificii Brâncoveni sunt bine – sec. conservate. XVI; Printre acestea amintim: . Mănăstirea Clocociov – începutul sec. XVI; . Mănăstirea Streharet.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

19 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Ecoturismul:

Este un sector al turismului încă nepromovat și în consecință neexploatat dar cu potențial. Rezervația de dezvoltare de dropii având ”Boianu” în vedere – situată existența lângă mai localitățilemultor rezervații Nicolae naturale Titulescu, și arii protejateVăleni și la Seaca; nivelul județului Olt, precum: . Pădurea Topana – Rezervație forestieră cu arbori de dimensiuni impresionante; . Pădurea Geaca – Opatsani – Rezervație forestieră.

Itinerarii specifice: I. Slatina – Brâncoveni – Caracal – Corabia – – Slatina II. Slatina – Teslui – – Făgeţelu – – Tătuleşti – Slatina III. Slatina – Nicolae Titulescu – Văleni – Stoicăneşti – Drăgăneşti-Olt - Slatina

2020 IV. Slatina – Pârşcoveni – Balş – Călui – Iancu-Jianu – Slatina

Infrastructura de transport:

pentru perioada 2014 - Reţeaua de transport a judeţului– Olt a fost analizată în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.- Judeţul Olt face parte din Regiunea Sud Vest Oltenia, componentă a Macroregiunii patru. Din

Potcoava analiza celor 8 regiuni de dezvoltare rezultă că Regiunea Sud Vest Oltenia, în ceea ce priveşte lungimea totală a reţelei rutiere, ocupă locul şase şi locul şapte, în ceea ce priveşte lungimea totală a reţelei feroviare.

Astfel, drumurile– publice au o lungime de 10675 km reprezentând 13,1% din total drumuri pe ţară, deţinând locul şase, în ceea ce priveşte lungimea – de drumuri naţionale 2117 km reprezentând 12,8% din total drumuri naţionale şi locul cinci în ceea ce priveşte lungimea de drumuri judeţene şi comunale 8558 km reprezentând 13,1% din total drumuri judeţene şi comunale pe ţară. Densitatea drumurilor publice pe regiune2 este de 36, 6 km/ 100 km2 , fiind peste densitatea pe ţară (34,2 km/ 100 km ). Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Reţeaua de căi ferate are o lungime de 988 km reprezentând 9,2% din total căi

ferate pe ţară şi o lungime a liniilor electrificate de 507 km, ocupând locul patru 20 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

reprezentând 12,8% din totalul căilor ferate electrificate pe ţară. Densitatea reţelei de căi ferate pe regiune este de 33,9 km/ 1000 km2, fiind sub densitatea pe ţară (45,3 km/ 1000 km2).

În context regional, judeţul Olt este relativ bine echipat din- punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de- comunicaţie şi accesibilitatea- spre porturile de la Dunăre. Municipiului Slatina are o poziţie bună, poziţionându se la intersecţia unor axe majore de circulaţie : Craiova Pitesti şi Râmnicu Vâlcea Corabia.

drumurile judeţene Conform datelor statistice, situaţia se prezintă astfel: a. 22% (1024 km) din ale regiunii sunt localizate în judeţul Olt, acestea având o pondere de 47,06% din totalul de 2176 km drumuri al regiunii.

2020 Starea actuală a infrastructurii influenţează negativ politica de dezvoltare regională, astfel că dezvoltarea infrastructurii fizice reprezintă o prioritate pentru judeţ. Drumuri judeţene Oltenia

pentru perioada 2014 - DJ Vâlcea; 967 km DJ Dolj; 1114 km Potcoava

DJ Olt; 1024 km DJ Gorj; 864 km

DJ Mehedinţi; 712 km Drumuri Judeţene km, Oltenia Sursa; Anuarul statistic al României, 2012

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

21 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

drumurile comunale

b. 21% (851km) din ale regiunii sunt localizate în Olt,

acestea avand o pondere de 39,11% din totalul de 2176 km drumuri al judeţului. Drumuri comunale Oltenia

DC Vâlcea; DC Dolj; 765 km; 18% 832 km; 20%

DC Olt; DC Gorj; 851 km; 21% 984 km; 24%

DC Mehedinţi; 711 km; 17% 2020 Drumuri Comunale km, Oltenia Sursa; Anuarul statistic al României, 2012

Disfuncţionalităţile la nivel regional sunt

pentru perioada 2014 - : o o inexistența unei autostrăzi- în regiune;

Potcoava o zone montane care rămân izolate pe timpul iernii; o - în sudul regiunii, de a lungul Dunării, zone cu o reţea de drumuri precară zona de câmpie de a lungul Dunării şi zona deluroasă dintre Târgu o Cărbuneşti şi Ocnele Mari nu beneficiază de reţea de cale ferată o leg cea mai mică densitatea a căilor ferate din ţară o ături feroviare transfrontaliere inexistente cu Bulgaria o mnu există puncte de trecere a frontierei la Calafat şi Corabia prin porturile fluviale nu se poate asigura un transport optim de călători şi o - Roarfă porturile dunărene sunt slab echipate, fără posibilitatea de transbordare Ro o şi containere

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului aeroportul Craiova nu asigura un transport de calatori şi marfă la standarde europene.

22 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Dificultățile în materie de transport vin din starea foarte proastă a infrastructurii, degradată constant sau foarte învechită în raport cu noile standarde, în unele cazuri inexistentă chiar. re Situaţiaţelei de infrastructurii căi feroviare estesursa: consideratăPATJ Olt faza1 principala – Studiu deproblemă fundamentare care provoacă transporturi disfuncționalități – Halcrow Romania) ale sistemului de transport. Disfuncționalități la nivelul ( : o neamenajate o este mult mai ât treceri la nivel ale restţelei rutiere cu calea ferat ă ; viteza de circulaţie pe calea ferată scazută dec standardele o europene datorită ării avansate de uzură a reţelei feroviare; o i transportul feroviar înregistrează un declin în favoarea transportului rutier; staslaba dezvoltare ş întreţinere a infrastructurii de protecţie a reţelelor de

o transport faţă de riscurile naturale; o â

2020 ţii CF cu o stare tehnică nesatisfăcătoare; o lipsa reţelei feroviare în zone de c mpie de la sudul Dunării; o lipsa legăturii rutiere şi feroviare de la Corabia spre Bulgaria; Judeţulcapacitate Olt diminuată a transportului de pasageri şi marfă.

are avantajul de a fi situat pe cursul navigabil al Dunării, fiind astfel

pentru perioada 2014 - racordat la reţeaua de căile navigabile naţională şi europeană. Infrastructura Portulportuară Co esterabia asigurată doar în oraşul Corabia care deţine un port amenajat. -

Potcoava dispune de un front de acostare la Dunăre de 1126 m şi de 15 dane de acostare şi operare. În urma refacerii digului s a oprit erodarea malului stâng al Dunării. Funcționarea- acestui port este sensibil redusă datorită stării precare a fronturilor de acostare a navelor fluviale, precum şi a platformelor portuare Disfunctionalitatiadiacente existente lade nivelula lungul portului acestor fronturi. Corabia sursa: PATJ Olt faza1 – Studiu de fundamentare transporturi – Halcrow Romania ( ): o - o lipsa legăturii rutiere şi feroviare de la oraşul port Corabia spre Bulgaria; o o capacitate diminuată a transportului de pasageri şi marfă; o - necesitatea unor lucrări pentru reabilitarea infrastructurii portuare; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului porturile dunărene sunt slab echipate, fără posibilitatea de transbordare Ro

Ro şi containere. 23 II. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Evaluarea perioada 2014-2020 condiţiilor existente

Puncte de trecere a frontierei :

În prezent pe teritoriul judeţului, la Corabia funcţionează un punct de trece a frontierei portuar. Prin HG 445/2002 acest punct de trecere este deschis traficului internațional. - Priorităţile de dezvoltare ale reţelei de transport în judeţul Olt se îndreaptă spre rezolvarea disfuncţionalităţilor existente şi spre sprijinirea dezvoltării sociole economice a teritoriului prin asigurarea accesibilităţii sporite la nivel regional, naţional şi european. Dezvoltarea transporturilor se va integra în strategii naţionale şi regionale specifice.

În acest sens se propun următoarele priorităţi de dezvoltare: o - 2020 modernizarea axelor de comunicaţie nord sud şi a celor două axe diagonale o i pentru creşterea conectivităţii şi accesibilităţii; o construcţia de autostrăzi ş drumuri expres prevăzute; o lucrări de reabilitare a drumurilor naţionale; o lucrări de modernizare a reţelei locale de drumuri judeţene şi comunale; o pentru perioada 2014 - realizarea inelelor de centură a municipiilor şi oraşelor din judeţul Olt; construcţia de drumuri agricole, dispuse în imediata vecinatate a drumurilor naţionale, cu scopul reducerii riscului producerii de accidente de circulaţie,

Potcoava o datorate vehiculelor lente şi a acceselor necorespunzatoare; rezolvarea accesibilităţii în zonele de la sudul judeţului lipsite de sisteme de o transport rutier; o modernizarea reţelei feroviare prin lucrări la infrastructura existentă; o reabilitarea şi modernizarea staţiilor CF; realizarea unui pod peste Dunăre şi amenajarea punctului de trece a o frontierei de la Corabia; modernizarea portului de la Corabia pentru creşterea capacităţii de transport pasageri şi marfă. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

24 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

3.1 Prezentarea oraşului Potcoava

3.1.1 Localizare: Potcoava

este un oraş situat în estul judeţului Olt de o parte şi de alta a râului Plapcea, afluent pe partea dreapta a râului Vedea, la aproximativ 30 km distanţă faţă de Municipiul Slatina. 2

Oraşul. Potcoava- se întinde pe o suprafaţă de 85 km şi are în componenţa sa patru sate. arondate: . Potcoava Fălcoeni

. Valea Merilor Trufineşti 2020 Sineşti. - - Oraşul Potcoava– se învecinează la nord cu satele Bălţaţi şi Bircii, la est cu comuna Optaşi Măgura, la sud cu satul Ciureşti, la sud est cu comuna Corbu, la sud cu , la sud vest cu Movileni şi la vest cu localităţile Bălteni, Mierleşti şi Perieţi.

pentru perioada 2014 - • - Căi de comunicare: • Drumul național DN65 Pitești Craiova se află la aproximativ 10 km de centrul

Potcoava localității; Drumul județean- DJ703C, care face legătura între localitățile Scornicești şi Icoana, parcurge întreaga localitate pe o distanţă de aproximativ 10 km intersectându se cu 2 drumuri judeţene,- respectiv DJ657D- (drum care face • legătura cu comuna- Negreni) şi DJ546B (drum care face legătura dintre Potcoava si Movileni, bifurcându se în DJ546C Potcoava Perieți); 3.1.2 CadrulCalea ferată natural: Craiova Pitești; există două gări: Potcoava si Sinești.

Oraşul Potcoava se află de o parte – şi de alta a Câmpiei Boianului, relieful prezentând caracteristicile câmpiei înalte cu câmpuri prelungi şi netede, separate

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului de văi puţin adânci orientate spre sud est şi cu o înclinaţie uşoară între 218 m la nord şi la 145 m la sud. Zona este ușor vălurită, teritoriul fiind străbătut de pârâul

Plapcea, afluent al râului Vedea. 25 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Mediul geografic al oraşului Potcoava este definit de terenuri bune pentru agricultură, apă suficientă, păduri întinse şi a oferit condiţii favorabile pentru stabilireaSolul şi dezvoltarea aşezărilor, a desfăşurării activităţilor omului pe teritoriul zonei Câmpia Boianului.-

Rocile pe care s au format solurile sunt prezentate prin argile și argile gonflate în ceaReţeaua mai mare hidrografică parte a teritoriului, depozite și pietrișuri fluviatile pe valea Plapcei și văile sale afluente mai importante. - -

Localitatea Potcoava este străbătută în partea nord vest spre sud est râul Plapcea, care are un debit redus, mai ales vara. Râul colectează apa din o serie de văi cu caracter intermitent, mai ales pe partea stângă, din are cele mai importante sunt:

Negrișoara, Dragomirul, Osiceaua, Șoimul și Osica. La vest de Plapcea, teritoriul este străbătut de râurile Florișoru şi Vedița, care 2020 delimitează Potcoava- de Perieți. - ResurseAprovizionarea cu apă de băut se realizează din fântâni, din sursă captată de profunzime, de la 10 12 m, respectiv 21 30 m. ţiţei gaze - - Potcoava este cunoscută şi prin zăcămintele de şi . Cercetările geologice au fost începute în anii 1942 1943 de societatea- Astra Română si Româno pentru perioada 2014 - Americană9 Optași prin măsurători seismice.- Cu această ocazie, a fost stabilită şi existenţasonda 2 unorCiurești zăcăminte de petrol pe aliniamentul- Balș Optași. Prima sondă săpată a fostÎn sonda . Continuându se cercetările seismice spre sud, a fost săpată Potcoava - în anul 1958, undesondele s ade descoperitla Potcoava ţiţei-Ciurești din Sarmațian la 1000 m. – continuare, s a Icoanaextins săparea- Bădești sondelor - în suprafață şi în adâncime, astfel că în anul 1960– au fost delimitate (Structura Ciurești Nord Vest) şi de la (Structura Ciurești Sud), la adâncime de 1950 2050 m. O întreprindere legată de extracția de ţiţei este SNP Petrom, 3.1.3societate Repere cu sediul istorice: în Pitești. Secția Potcoava a luat ființă în anul 1960. -

Potcoava Olt este o localitate veche, fiind atestată documentar de aproape 600 de ani. Despre originea numelui acesteia circulă mai multe legende, potrivit cărora denumirea ar veni de la fosta configurație, ce avea formă de potcoavă, sau de la Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului primul locuitor, un vârstnic pe care îl chema Potcoavă.

26 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

IIO -altă legendă spune că, în urmă cu câteva sute de ani, pe teritoriul orașului de azi existau cei mai renumiți potcovari din zonă, iar o alta afirmă- că domnitorul Dan al lea Basarab, în 1423, avea în armata- sa un căpitan cu puteri neobișnuite, care putea să îndoaie o potcoavă cu mâna. Așa cum reiese dintr un hrisov dat la Curtea de Argeș, la 7 iunie 1423 de Dan al II lea Basarab, domnitor cu unele întreruperi al Țării Românești între august 1420 și iunie 1431, așezarea Potcoava exista sub acest nume încă din această perioadă. Textul a fost scris în limba slavonă pe piele de viţel şi„ Cartetranscris de alegeriîn limba română de istoricul Ioan C. Filitti, astfel: A hotarelor moşiei Potcoava pe apa Plapcei, judeţului Oltului, a moşnenilor de baştină ce se zic Fratesti, Maielaţi şi Oneşti. Hotarul moşiei lor de la miazănoapte este hotarul Mărginenilor, la miază-zi este drumul de hotar ce se zice Brazda. La răsărit este Valea Osica şi la apus Valea Vediţa. Aceste moşii mari au a stăpâni ohabnic ei şi cetaşilor lor între aceste hotare,

nesupăraţi de nimeni. 2020 Dat în Curtea noastră de Argeş la 6931, iulie 7. Dan V-tori Gaspod”

- Deci, cu 580 de ani în urmă, exista aici o aşezare – omenească destul de mare, pentru perioada 2014 - Potcoava , iar pământul era împărţit pe moşii, formându se sate distincte. Cel mai vechi sat atestat documentar este Sinești Valea Merilor, cunoscut în vechime și sub numele de Osica, luat de la pârâul ce curge în apropiere. Satul este Potcoava amintit în 22 ianuarie 1590 în porunca prin care Mihnea Voievod întăreşte lui Tatomir stăpânirea asupra satului Osica. Însă, indiferent A de fost unde declarat provine oraș îndenumirea, anul 2004 așezarea a cunoscut o perioadă deosebită până în 1965, când era reședință de plasă și apoi de raion (înființat- la 1 ianuarie 1956). . Oraşul Potcoava a dat ţării la 1877 1878 unul din fruntaşii Războiului de Independenta. Este vorba de Ştefan Fălcoianu, al cărui nume îl poartă satul Fălcoeni.- Un frate al lui Ştefan a fost secretar al Adunării Naționale din 24 ianuarie 1859, care l a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor şi al Ţării- Românești. Participând în timpul primului război mondial la luptele de la Mărăşeşti, la

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului cele din Dobrogea şi de pe Jiu, locuitorii Potcoavei şi au adus contribuția la înfăptuirea marelui act de la 1 Decembrie 1918. În al doilea război mondial,

27 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

-au

ostaşii din Potcoava au luptat pe cele două fronturi şi mulți dintre ei nu s mai3.1.4 întors Radiografia acasă. localităţii:

 Educaţia

- - Pe teritoriul oraşului- Potcoava funcționează 8 unităţi de învăţământ: Liceul „Ştefan Diaconescu”, 3 şcoli (Şcoala cu cls. I VIII Sineşti, Şcoala cu cls. I IV Fălcoeni şi Școala cu clasele I VIII Potcoava), precum şi 4 grădiniţe (1 grădiniţă cu program prelungit şi 3 grădiniţe cu program normal). O şcoală veche a existat pe lângă biserica Vărgăteşti din satul Mijlocu, comuna Potcoava. La această- şcoală, a fost învăţător până în anul 1813 preotul Ilie Vărgatu.

LiceulExistenţa „Ştefan acestei Diaconescu” şcoli este confirmată Potcoava prina oficiul domnesc al lui Ion Gheorghe Caragea (1812 1818) din anul 1813. 2020 fost înființat în anul 1961 şi a însemnat pentru copiii de atunci drumul spre un viitor mai bun. În trecut, liceul a avut diferite profiluri, iar astăzi funcționează ca liceu cu profil teoretic (8 clase) şi profil pentru perioada 2014 - tehnic (4 clase). În anul 2002, prin înființarea Centrului-a de Documentare şi Informatizare Ia Potcoava Liceul „Ştefan Diaconescu” tr Potcoava,- s oferit şansa profesorilor să desfășoare cu elevii activităţi diverse în un- spațiu neconvențional, unde pot beneficia de mijloace variate de instruire. Începând cu anul şcolar 2012 2013, Liceul „Ştefan Diaconescu” Potcoava este partener- în cadrul proiectului multilateral Comenius „A Choral Song”, proiect finanţat de Uniunea Europeană până– în 2014. – Dintr un document elaborat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt, intitulat „Starea învăţământului, judeţul Olt an şcolar 2012 2013”, rezultă faptul că Liceul „Ştefan Diaconescu” Potcoava se află pe lista primelor 15 licee din judeţ în funcţie de procentul de promovabilitate la proba scrisă de limba şi literatura română, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului astfel:

28 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

1. Nr. 2.crt. Liceul Promovabilitate 3. C.N. I. Minulescu Slatina 98,87% 4. C.N.R. Greceanu Slatina 98,71% 5. C.N.V. N. Titulescu Slatina 98,30% 6. C.N.I. Asan Caracal 97,58% 7. Liceul Teoretic Mihai Viteazu Caracal 96,92% 8. C.N.A.I. Cuza Corabia - 96,17% 9. Liceul Teoretic P. Pandrea Balş 96,16% 10. Liceul Teoretic T. Vladimirescu Drăgăneşti Olt 95,06% 11. Liceul Teoretic I. GH. Roşca 93,33% 12. Liceul „Ştefan Diaconescu” Potcoava 76,31% 13. C.E. P.S. Aurelian Slatina 72,90% 14. C.T. Balş 72,10% 15. Liceul Teoretic Văleni 67,39%

C.T. Danubius Corabia 63,23%

2020 Liceul Vitomireşti 60,86%

Localitatea dispune de o modernă sală de sport cu 150 de locuri, în care pot fi practicate Sănătatea următoarele sporturi: baschet, volei, handbal, tenis, fotbal în sală.

pentru perioada 2014 - Ocrotirea• sănătăţii populației reprezintă o coordonată esenţială în dezvoltarea localităţii. Aceasta este asigurată de: un dispensar medical în centrul oraşului, în cadrul căruia îşi desfăşoară Potcoava activitatea 3 medici şi 3 asistenţi medicali; unitatea sanitară dispune de o • ambulanţă pentru transportul bolnavilor la Unitatea de Primiri Urgenţe din • Slatina; • 3 cabinete medicale individuale (de familie); • 2 cabinete stomatologice- individuale proprietate publică; 3 farmacii umane; o farmacie sanitar veterinară. De asemenea, în oraş există şi un centru de permanentă, care încă nu este funcţional Biserica datorită lipsei aparaturii de specialitate. 7 biserici ortodoxe . „ – Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului În localitatea Potcoava există : Biserica Sfântul Dumitru” Trufineşti; 29 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

. ” – . – . Biserica „Sfântul Nicolae Fălcoeni;– . Biserica “Adormirea Maicii Domnului”– Valea Merilor; . Biserica “Sfânta Paraschiva” Valea Merilor; – . Biserica “Sfinţii Mihail si Gavril” – Potcoava; Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Sineşti; Biserica „Sfânta Parascheva” Sineşti. Biserica parohială cu hramul Sfânta Cuvioasa Parascheva este aşezată în satul Sinești, cătunul Găgiuleşti, pe partea dreaptă a şoselei comunale Ciurești şi pe partea stângă a pârâului Plapcea. Biserica parohială din Găgiuleşti a fost începută din temelie la data de 22 aprilie 1898. Biserica actuală

este construită alături- de vechea biserică care a fost construită din lemn, datând din anul 1801 şi până în 2020 anul 1890, cândbiserica s a năruit baptistă.

În oraşul Potcoava, a luat fiinţă în anul 1951 , care a funcţionat în casa unei familii din Sinești. Ulterior, credincioşii au strâns fonduri şi au construit în curtea săteanului Popa Marin biserica din Fălcoeni, dată în folosinţă în anul 1970. Cultura pentru perioada 2014 - bibliotecă orăşenească

În localitatea Potcoava, există o dotată cu un număr Potcoava Evenimenteimpresionant locale de volume din toate domeniile de activitate. Eveniment Da a ora u Pot oa 2 au ust Ziu șul i c va 1 mai T s t n În u Bâlci 15 g

ârg ăp ămâ al fiecare d minică Personalități Constantin Dumitrache -

(eseist, publicist, critic şi istoric literar) s a născut la 15 februarie 1948, în comuna Potcoava, judeţul Olt. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului A urmat studiile şcolii elementare şi liceale în localitatea natală (1966), apoi Facultatea de Filologie la Universitatea din Craiova (1971). În timpul studiilor 30 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

- -

universitare, a fost redactor şef al revistei studenţeşti „Cadran universitar” (1969 1971) care apărea la Craiova, şi membru în colectivul de redacţie al revistei „Amfiteatru” din Bucureşti. După absolvirea facultăţii,- a ocupat prin repartiţie guvernamentală, un post de redactor la Studioul de Radio din capitala Olteniei, unde a lucrat până la 1 martie 1980, remarcându se, în special, prin realizarea emisiunii „Agora literară”. Angajat de Marin Sorescu la revista „Ramuri”, în 1980 devine titularul- rubricii „Sentimentul timpului” şi figurează în caseta redacţională alături de Romulus Diaconescu, Mihai Duţescu, Ştefan Tunsoiu şi George Niţă. Între 1985 1989, când Studioul Teritorial de Radio Craiova este închis de autorităţile comuniste, se retrage în judeţul Olt şi lucrează ca metodist cultural la- Slatina. Revine la Studioul de Radio Craiova după decembrie- 1989 (sub directoratul lui-

Florin Stama), ca realizator de emisiuni, remarcându se, în special, prin emisiunea „Lumea- creştină”. Concomitent, este redactor şef al publicaţiei „Agora literar 2020 artistică” şi director al revistei şi al editurii „Excelsior”. S a stins din viaţă la 21 noiembrie 2001, în plină putere creatoare, lăsând în urmă o operă care, în timp, are şi valoare de document. A fost înmormântat în cimitirul din satul său natal. A colaborat la următoarele publicaţii: „Ramuri”, „România literară”, „Înainte”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Familia”, „Cuvântul pentru perioada 2014 - libertăţii” etc. Volume- publicate: „Conştiinţa artistică prin operă”, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1979; „Prinţii Cumanilor”, Editura „Vlad & Vlad”, Craiova, 1995; „Brâncuşi Potcoava par lui męme”, Editura „Fundaţia Constantin Brânucşi”, Tg. Jiu, 1996; „Rugulura nestins”, Editura „Scribul”, Slatina, 1998; „Obsesia veşniciei”, Editura „Fundaţia Scrisul Românesc”, 2000; „Întâlniri mirabile cu Mitropolitul Nestor”, Edit „M.J.M.”, Craiova, 2001; „Philippide, mon amour”, Editura „Spirit românesc”, Craiova, 2002 (ediţie postumă, îngrijită de Doina Drăguţ). Ediţii Asocieri, îngrijite: parteneriate N. Iorga, „Românii de peste Nistru”, Editura „Excelsior”, Slatina, 1991.Grupul de Acţiune Locală (GAL) “Dîrjov - Plapcea - Vedea” Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară În asociere cu comunele: Icoana, Perieți, “OLTUL” Bălteni, Valea Mare şi Stejeşti În asociere cu orașele şi comunele de pe raza Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară județului Olt Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului “OLT-ECO” În asociere cu orașele şi comunele de pe raza județului Olt 31 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

3.1.5 Evoluţia demografică:

Populația stabilă după domiciliu și sexe la 01.01.2012, conform Direcției Județene de Statistică Olt, a fost 5.534 locuitori, din care populaţie masculină 2.742 şi populaţie feminină 2.792. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Potcoava se ridică la 5.534 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.111 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,65%), cu o minoritate de rromi (7,23%). Pentru 5,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

2020

pentru perioada 2014 -

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,47%). Potcoava Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

32 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

În localitate, persoanele care au plecat cu domiciliu față de cei stabiliți cu domiciliu este mai mare, după cum urmează:

2020

În anul 2009, au fost finalizate 24 de locuințe din fonduri publice, prin construirea unui bloc ANL, iar din fonduri private au fost finalizate doar 2 locuințe, deoarece criza -economică a afectat finalizarea- acestora. Conform graficului de mai jos, se observă o ușoară creștere cu 2 unități în anii 2009 2010 faţă de anii 2007 2008, a numărului de locuințe și în procent de 97% pentru perioada 2014 - fiind deținute de către persoane private: Potcoava

e Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Nu se întrevăd evoluţii deosebite pe termen scurt – şi mediu la acest capitol. Singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cel legate de activităţile economice şi de echiparea tehnico edilitară. 33 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

3.2 Date statistice

Teritoriu, locuințe, utilităţi publice

Locuințe existente 2447 Locuințe în proprietate majoritară de stat 65 Locuințe în proprietate majoritar privată 2382 Suprafața locuibilă 88798 mp Suprafața locuibilă proprietate majoritară de stat 2902 mp Suprafața locuibilă proprietate majoritar privată 85896 mp Suprafaţa intravilan a municipiilor şi oraşelor 453 ha Suprafaţa spaţiilor verzi a municipiilor şi oraşelor 3 ha

Lungimea străzilor orăşeneşti 32 km 2020 Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate 4 km Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile 3,4 km Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile - 600 mc/zi Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor 34 mii mc Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor uz casnic 21 mii mc Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 0,9 km pentru perioada 2014 - PopulațiaConductele oraşului de distribuție a gazelor 21,2 km

Potcoava Populația stabilă 5534 Populaţie masculină 2742 SănătatePopulaţie feminină 2792

2 Cabinete medicale individuale (de familie) 3 Cabinete stomatologice individuale proprietate publică Dispensar medical 1 Farmacii umane 3 Farmacii veterinare- – 1 Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Cabinete medicale şcolare 1 Unităţi prim ajutor ambulanţa 1

34 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Agricultură

Suprafața totală 6527 ha Suprafața agricolă după modul de folosință total 5245 ha Suprafața arabilă 4756 ha Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole 21ha Suprafața cu vii si pepiniere viticole 60 ha Suprafața păşunilor 408 ha Suprafața cu terenuri neagricole 1282 ha Suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 744 ha Suprafața cu ape și bălti 143 ha Suprafața ocupată cu construcții 274 ha Suprafața căi de comunicații și căi ferate 135 ha

Suprafața cu terenuri degradate si neproductive 38 ha 2020 Suprafața totală proprietate privată 5989 ha Suprafața agricolă proprietate privată – 5207 ha Suprafața arabilă proprietate privată– 4725 ha Suprafaţa cu livezi şi– pepiniere pomicole proprietate privată 21 ha Suprafața cu vii si pepiniere viticole– proprietate privată 60 ha Suprafața păşunilor proprietate privată 401 ha

pentru perioada 2014 - – Suprafața cu terenuri neagricole proprietate privată 782 ha Suprafața cu păduri și alte– terenuri cu vegetație forestieră 453 ha

Potcoava proprietate privată – Suprafața cu ape și bălti proprietate privată– 19 ha Suprafața ocupată cu construcții proprietate privată– 212 ha Suprafața căi de comunicații și căi ferate proprietate privată 60 ha ConstrucțiiSuprafața cu terenuri degradate si neproductive proprietate 38 ha privată 2 Locuințe terminate 26 Locuințe terminate din fonduri private Locuințe terminate din fondurile populației 24 Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale 5 Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului (exclusiv pentru colectivități) Autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale 621 mp

35 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Forță de muncă

Salariați total 421 Număr mediu salariați în industria extractivă 27 Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare 47 Număr mediu salariați în distribuția apei, salubritate, 27 gestionarea deșeurilor Număr mediu salariați în construcţii 10 Număr mediu salariați în comerț cu ridicata și cu amănuntul, 116 repararea autovehiculelor și motocicletelor Număr mediu salariați în activităţi bancare 4 Număr mediu salariați în transport şi depozitare 16 Număr mediu salariați în informaţii şi comunicaţii 5

2020 Număr mediu salariaţi în producţia şi furnizarea de energie 13 electrică şi termică, gaze, apă caldă Număr mediu salariați în administrație publică și apărare, 36 asigurări sociale din sistemul public Număr mediu salariați în învățământ 84 Număr mediu salariați în sănătate și asistență socială 31 pentru perioada 2014 - Număr mediu salariați în activități de spectacole, culturale și 5 Învățământrecreative

Potcoava

Unități de învățământ 8 Şcoli din învățământul primar și gimnazial 3 Licee 1 Grădiniţe 4 Copii înscriși în grădinițe 138 Elevi înscriși 575 Elevi înscriși în învățământ primar şi gimnazial 236 Elevi înscriși în învățământ liceal 339 Personal didactic 63

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Săli de clasă 24 Laboratoare școlare 5 Terenuri de sport 1 36 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

3.3 Mobilitate urbană

La nivelul Uniunii Europene, există o Carte Albă a Transportului Urban. Documentul cuprinde un set orientativ de reguli şi principii care ar trebui să guverneze orice plan de mobilitate urbană. Pentru orașul Potcoava, va fi utilă realizarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă care va descrie orașul drept un loc al comunităților și relațiilor între oameni, pornind de la modificările legislative incluse în Legea nr.190/26.06.2013 . Înainte de toate, procesul de planificare trebuie să fie unul la care participă toate persoanele ori entitățile din cadrul comunității. Orice intervenție urbană trebuie să respecte principiul participării publice, pentru că orașul este un spațiu public, deci responsabilitatea administrării lui revine fiecăruia dintre cetățeni. Etapa de

consultare publică legitimează public orice intervenție urbană și responsabilizează cetățenii în raport cu spațiul pe care îl ocupă. 2020 Planificarea trebuie să fie făcută cu un angajament ferm pentru dezvoltare durabilă în sensul dezvoltării economice echilibrate, echităţii sociale și bunei credințe față de mediu. Transportul și mobilitatea trebuie gândite în termenii mult mai largi ai echității sociale și ai accesului egal la infrastructură și resurse, în termenii criteriilor politice, administrative și de mediu. - Pentru ca planificarea să fie relevantă, este necesară o viziune clară, un plan pentru perioada 2014 - concret, cu obiective măsurabile și integrate într o amplă strategie de dezvoltare durabilă a comunităților. Planificarea mobilității urbane trebuie să cuprindă toate

Potcoava formele de deplasare (pietoni, biciclete, motociclete, autoturisme, transport în comun), cât și staționările (parcarea). Pentru toate acestea trebuie gândit un sistem integrat și etapizat, astfel încât să poată fi urmărit progresul și măsurate obiectivele atinse. Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate este imperios necesară pentru a determina eficiența și utilitatea planificării inițiale. Pe tot parcursul planificării și implementării strategiei, trebuie să existe un proces de evaluare în termeni de beneficii și costuri. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă urmărește să pună un semn de egalitate între calitatea vieții şi spațiul public, acestea având un impact imediat asupra esteticii și accesibilității orașului. Chiar şi un oraş care pare sortit traficului rutier poate fi reconfigurat, prin încurajarea transportului alternativ şi transformarea unor zone Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului foarte circulate în pasaje pietonale. Efectele nu vor întârzia să apară în calitatea aerului şi sănătăţii locuitorilor. 37 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Impactul asupra comunităților este major și cu beneficii atât pentru cetățeni, cât și pentru administrație. Configurarea unor spații pentru oameni are potențialul de a închega comunități autentice, caracterizate prin contacte directe între locuitorii aceluiași oraș. Mai mult, un plan de mobilitate bine aplicat poate consolida semnificativ dimensiunea identitară. În ceea ce privește raportul dintre autorități și cetățeni, procesele participative care aduc laolaltă toți actorii urbani vor genera efectul de susținere a deciziilor administrației publice locale. Aşadar, administraţia nu va mai fi doar în ipostaza de furnizor de decizii pentru cetăţeni. Pur şi simplu, va- fi alături de cetăţeni. În termeni politici, avant ajele sunt nemăsurabile deoarece, odată angajaţi în procesul de luare a deciziilor, locuitorii oraşelor vor contesta într o mai mică măsură planurile administraţiei. Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă sunt o alternativă inteligentă pentru toate

orașele. Administrația publică din orașul Potcoava se pregătește pentru acest moment prin înțelegerea acestui concept și exemplificarea cu modele deja existente 2020 Realizareadin Europa. acestui plan porneşte de la identificarea unor priorităţi:

1. RECUPERARE Recuperarea unei identităţi urbane pentru zonele cu destinație de recreere și a clădirilor cu vechime istorică pentru perioada 2014 -

Orașul Potcoava trebuie să se identifice cu clădirile cu vechime istorică, creând o

Potcoava atmosferă unică în spațiul urban și să valorifice potențialul acestora prin proiecte de renovare și reamenajare arhitectonică. Spațiile de recreere din oraș trebuie integrate în zona istorică pentru a căpăta 2.identitate CIRCULAȚIE urbană proprie. a). Străzile din zona centrală Arterele din centru trebuie tratate ca străzi cu caracter local trebuie să aibă un rol în susţinerea vieţii urbane şi nu pentru tranzit. , care să susţină activităţi comerciale, culturale şi de loisir, caracteristicile esenţiale ale unui centru urban european. Planul de Mobilitate Urbană va propune tratarea arterelor din zona centrală ca străzi cu caracter local care sprijină viaţa urbană şi introduce o serie de proiecte de reconfigurare de străzi din zona centrală, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului prioritizând pietonii şi bicicliştii şi reprezentând astfel un prim pas pentru a oferi un nou model, sustenabil, de mobilitate urbană. 38 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

b). Locurile de parcare.

Prezenţa în zona centrală a unui număr important de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu sistem de parcare integrat a străzilor, de parcări inclusiv zonelor de trotuar dedicate pietonilor, ceea ce creează disconfort tuturor. Se propune analiza posibilității realizării unui de dimensiunii medii sau mici (sub 100 de locuri),c). Încurajarea ce sunt conectatemodalităţilor la reţeaua de transport de artere durabile. cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti. -

Oraşele europene (şi mai nou şi cele nord americane) pun accentul pe noi politici de transport în care nu maşinile private sunt favorizate, ci transportul în comun, cu bicicleta şi pietonal. Propunem studii privind prioritizarea mersului pe jos şi

folosirea bicicletelor, modalităţi de transport ecologice şi convenabile, cu investitiţii minimale în infrastructură. Economia locală beneficiază de trecerea 2020 continuă a pietonilor şi a bicicliştilor, prin încurajarea realizarea activităţii unuicomerciale sistem a integratmagazinelor, de infrastrrestauranteloructură şi rutieră, a serviciilor. În consecinţă, Planul de Mobilitate Urbană vizează parcări, spaţii prioritare pentru pietoni şi infrastructura3. SPAŢII PUBLICE pentru biciclete. a). Valoarea şi atractivitatea unui oraş este susţinută de calitatea şi pentru perioada 2014 - diversitatea spaţiilor publice ale acestuia -

Potcoava . Orașul trebuie să recupereze mai mult spaţiul public pe care să l redea cetățenilor sau turiștilor, plimbării, relaxării, sau chiar jocului copiilor, după modelul recuperării "oraşelor invadate" de trafic în oraşe la scară umană, cu un spaţiu b).public Străzi prietenos şi pieţe şi ca dinamicspaţii publice care promoveazăprietenoase o înaltă calitate a vieţii şi a experienţei urbane.

Spaţiile publice actualmente deficitar amenajate, devenite spaţii parcări de spontane, socializare spaţii şi relaxareinaccesibile sau cu un mobilier urban redundant au un potenţial subutilizat la ora actuală. Reabilitarea lor ar duce atât la apariția unor pentru locuitorii zonei şi vizitatori deopotrivă.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

39 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

4. COMPETITIVITATE plan strategic pe termen mediu şi lung O planificare şi o prioritizare parteneriate a investiţiilor public - private având la bază un , flexibil şi ce poate oferi variante diferite- de finanţare, de la fonduri europene –la - (cu mare impact public) poate asigura o folosire mai eficientă a bugetului primăriei într o perioadă în care fondurile publice banii contribuabililor trebuie investite cu scopul final de a Proiectecreşte calitatea propuse vieţii în oraş şi în acelaşi timp de a face oraşul mai atractiv pentru business şi investiţii . portofoliu de proiecte - Strategia de dezvoltare propune un , cu precizarea că lista acţiunilor propuse pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2014 2020 va

fi definitivată după consultarea cu Primăria, în funcţie de priorităţile, obiectivele şi politicile urbane existente.

2020 3.4 Economie

Dinamica investiţiilor în oraş şi comparaţie cu celelalte oraşe ale regiunii.

-

Valoarea investițiilor străine directe în regiunea S V Oltenia în anul 2010 a fost de pentru perioada 2014 - 1.928 mil. euro, reprezentând un procent de 3,7% din valoarea- națională a investițiilor străine directe. Analiza în dinamica structurii pe regiuni indică o

Potcoava scădere a ponderii investiților străine directe în regiunea S V Oltenia în totalul investițiilor realizate la nivel naţional (de la 4,1% în 2009 la 3,7% în 2010), fapt ce denotă menținerea unei atractivităţi regionale foarte scăzute din punct de vedere- investițional. are a Principalul obstacol în calea atragerii investițiilor străine directe în Regiunea S V Oltenia este gradul de atractivitate scăzut- al acesteia, datorat stării prec dotărilor infrastructurale de bază şi a calităţii slabe a mediului de afaceri (mediul politic şi administrativ), sectorul privat dezvoltarea antreprenorială regională se află în 2010 pe ultimul loc între regiunile României, atât ca densitate (număr de unităţi locale active),cât şi ca cifră de afaceri, în toate sectoarele industriei construcții, comerț şi servicii de piaţă. La nivelul anului 2010, valoarea totală a investițiilor brute în regiunea Oltenia a

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului fost de 7.524 mil. lei, reprezentând o scădere cu 2,6 % faţă de anul 2009, (7.720 mil. lei preţuri curente în anul 2009) şi tot în creștere cu 93,72% faţă de anul 2005. 40 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Distribuţia investițiilor brute pe județe este următoarea: în anul 2010,- valoarea investițiilor brute în judeţul Dolj este de 2.504 mil.lei, în Mehedinți de 1.203 mil.lei şi în Olt de 800 mil. lei în scădere cu 39,2% faţă de anul 2009 (județul Olt valoarea investițiilor brute fiind de 1.316 mil.lei), iar în județul Gorj în anul 2009 valoarea investițiilor brute este de 1.465 mil.lei, fiind în scădere faţă de anul 2008 cu 11,3%; județul Vâlcea înregistrează o valoare de 1.040 mil.lei a investițiilor brute în anul 2009 în scădere faţă de anul 2008 (1.315 mil.lei) cu 20,9%. În raport cu activitățile economiei naționale, industria a înregistrat atât în anul 2009, cât şi în anul 2010, aproape 50% din totalul cifrei de afaceri din regiune, astfel: 44,51% în anul 2009 şi 45,26% în anul 2010 din totalul cifrei de afaceri din regiune. Pe ramuri ale industriei, în anul 2010, cea mai mare cifră de afaceri a fost realizată

în comerţ de 18.463 milioane lei (17.984 milioane lei în anul 2009), urmată de industria prelucrătoare cu 14.826 mil. lei (13.501 mil. lei în anul 2009), producția şi 2020 furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat cu 5.792 mil.lei (6.572 mil.lei în anul 2009). Cifra de afaceri realizată din activitatea de comerț cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale a fost realizată în proporție de 75,2 % de către unitățile mici şi micro în anul 2010 (72,3% în anul 2009). pentru perioada 2014 - În teritoriu, la nivelul județului Dolj, în anul- 2010 a fost realizată o cifră de afaceri de 19.983 mil.lei. În județul Gorj, în anul 2009, cifra de afaceri a fost de- 7.798 mil.lei comparativ cu anul 2008 (8.947 mil lei) în scădere cu 12,8%; județul Mehedinți a Potcoava u înregistrat în anul 2010 o cifră de afaceri de 4.771. mil lei; județul Olt 9.553 mil.lei, în creștere faţă de anul 2009 cu 11,5%, iar județul Vâlcea semnalează o scădere c 17,9% în anul 2009 faţă de anul 2008 (9.316 mil.lei în 2009 şi o cifră de afaceri de Cadrul11.355 mil.leieconomic în anul al Oraşului2008). Potcoava

- mare parte din suprafața Agricultură - predomină cultura mare agricolă este arendata de câteva societăţi cu profil agricol - -

Industrie - activitate de foraj extracție - schela de petrol Ciurești gaze si petrol Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului cu activitate preponderent pentru societăţi de confecții textile export în sistem lohn

41 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

- -

comerț cu amănuntul de mărfuri - prin magazinele răspândite în toată alimentare şi nealimentare - Comerţ - localitatea comerț cu diverse produse desfășurat în fiecare duminică dimineața agricole (cereale, legume fructe, în Târgul săptămânal din localitate la care animale si păsări vii, cherestea, participa, cetățeni din comunele articole de uz casnic şi învecinate- gospodăresc s.a.) Turism - atracţiile turistice sunt reprezentate de practicarea vânătorii și a pescuitului în turism de vânătoare şi pescuit apropiere, zona dispunând de un bogat potențial în această privință.

Agricultură

2020 Localitatea Potcoava dispune de o suprafaţă totala de 6527 ha, din care 5381 ha constituie suprafaţă agricolă şi 638 ha intravilan. Dacă înainte de anul 1989 localitatea se putea lăuda cu o bogată activitate în domeniul agriculturii, în prezent aceasta se practică în gospodării și mai puțin la nivel macro pe o suprafaţă totală de 6527 ha. - La obținerea unor producţii remarcabile contribuie şi dotarea agriculturii cu pentru perioada 2014 - un număr mare de utilaje. Creşterea animalelor este reprezentată printr un număr important de bovine, ovine, caprine, porcine si cabaline. De remarcat este şi numărul mare de păsări şi familii de albine.agricol societățile Potcoava Specificul localităţii fiind preponderent , prezentăm cu acest specific: - A TRU TI RL Nr. societăţi agricole - R IA RD - SC ARMAN CAONAS C ON S SC ENE G VE E SRL

SC B BOI C S BLANCA SRL Suprafaţa lucrată de - ste so et au n aren este 2 a teren asociaţiile agricole ara ace ci ăţi î dă p 000 h bil Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

42 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

1. SC ARMAN CONSTRUCTION SRL

a fost înfiinţată în anul 2005 şi are ca activitate principală cultura de cereale. Societatea lucrează aproape 2000 de ha de pământ, majoritatea în zona oraşului Potcoava, în cea mai mare parte în sistem de arendă. În anul 2013 a avut loc inaugurarea Staţiei de Biogaz a SC Arman Construction SRL în comuna Tufeni, producţia de electricitate prin staţia de biogaz fiind un proiect nou. SC ARMAN CONSTRUCTION SRL, împreună cu SC Eurospaţial , îşi desfăşoară activitate sub forma unui sistem integrat, astfel: SC Eurospaţial, prin ferma de porci asigură materia primă, sub formă de dejecţii porcine, pentru Staţia de Biogaz pe care o deţine SC Arman Construction, prin procesarea dejecţiilor. În urma procesării dejecţiilor, se obţine gazul metan care asigură funcţionarea unităţilor de cogenerare. Dejecţiile sunt epurate şi îmbunătăţite din punct de vedere organic,

urmând apoi să fie folosite ca îngrăşământ natural, cu impact scăzut asupra mediului înconjurător, pentru culturile ce produc materiile prime necesare hrănirii 2020 porcilor. Din punct de vedere al impactului social, aceste două firme, SC Eurospaţial şi SC Arman Construction au împreună 80 de salariaţi, din Slatina, Potcoava şi Tufeni, SC Eurospaţial fiind astfel, cel mai mare angajator de pe raza comunei Tufeni. Acest proiect îşi propune promovarea conceptului de Economie Verde şi implementarea unor modele de proiecte asemănătoare în România. Staţia de pentru perioada 2014 - biogaz se doreşte a fi utilizată ca o locaţie pentru demonstraţii şi training cu implicarea Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră în parteneriat cu un grup de firme, activităţi ce se vor desfăşura în scopul promovării Economiei Verzi în ţara Potcoava 2.noastră. SC BABOI CASABLANCA SRL - agriculturii ecologicea fost (bio)înfiinţată în anul 2000, în primă fază având ca activitate cultivarea şi comercializarea de flori ornamentale.- Ulterior, s a trecut la practicarea în principal pentru culturile de grâu, sorg şi fenicul (plantă medicinală). Pentru anul 2013 s au înfiinţat 18 hectare de fenicul, 20 ha de grâu, 17 hectare- de sorg şi 20 hectare orzoaică de primăvară. Cerealele produse, de exemplu grâul ecologic reprezintă hrană pentru fermele de găini care fac ouă ecologice foarte căutate pe piaţa de produse alimentare. Feniculul ca şi plantă medicinală este foarte căutată atât de firmele bio din România, cât şi de firmele bio din Europa şi America. Piaţa de desfacere e Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului reprezentată aşadar atât de firme autohtone, cât şi de firme străine.

43 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

În ceea ce priveşte proprietăţile plantei, feniculul este o excelentă sursă de fibre, carbohidraţi sănătoşi, minerale şi vitamine. În 100 de grame de plantă sunt circa 34 de calorii, 2,7 grame de fibre, dar şi 2,33% din necesarul zilnic de vitamina A şi circa 7% din necesarul de vitamine din grupul B. Feniculul este o bună sursă de Producţiavitamina C, vegetală în 100 de grame fiind 175 din necesarul zilnic.

Culturile practicate la nivelul oraşului Potcoava sunt reflectate în următorul tabel: Culturi Suprafaţa agricolă cultivată/ha

Grâu Porumb Orz 900 ha Rapiţă 1000 ha 200 ha Floarea soarelui 50 ha 2020 200 ha pentru perioada 2014 - Potcoava

Livezi şi pepiniere pomicole

Sectorul pomicol este dezvoltat în principal în gospodăriile proprii, cum ar fi: livezi Viticulturade măr, păr, cireş, piersic.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Sectorul viticol este bine aspectat.

44 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Legumicultura

- Pe raza orașului legumicultura este slab dezvoltată, se regăseşte pe o suprafaţă de 20 ha cartof, restul legumelor cultivându se doar în gospodăriile localnicilor pentru consuZootehniam propriu. –

Creşterea animalelor efective se face în gospodării proprii, reprezentată astfel:

Bovine 670 Ovine şi Caprine 1700 Cabaline 207 Porcine 1300 Păsări 15000

Familii de albine 400 2020 Industria

Petrolul

este o resursă epuizabilă, fiind o rocă sedimentară caustobiolitică. El se prezintă ca un amestec complex de hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate în pentru perioada 2014 - hidrocarburi lichide. Sub influenţa presiunilor mari, petrolul începe să migreze din zonele de formare spre suprafaţă. Din punct de vedere tectonic, zăcămintele petroliere se pot găsi în anticlinale şi domuri. Condițiile formării hidrocarburilor şi Potcoava structura geologică au permis determinarea cu suficientă exactitate a limitelor rezervelor exploatabile. Din rezervele mondiale, 3% deţine Australia, 4% Europa, 5% America Latina, 6% America de Nord, 10% Africa, 17% C.S.I. şi alte state din Asia, iar Orientul Apropiat, circa 55%, având cele mai mari rezerve în Peninsula GazeleArabică. de sondă (petroliere) su

nt legate de perimetrul zăcămintelor de petrol, fiind semnalate în zona subcarpatică a Moldovei (Pârjol, Tazlău Balcani, Secuieni); în Podișul Moldovei (Găiceanca,Ciurești Glăvăneşti); în Subcarpații Curburii (Gura Ocniței, Câmpina, Buștenari); în Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic la Ţicleni, Bustuchini, Poiana Lacului, Vata, ; în Câmpia Română (Valea Plopilor, Urziceni, Ianca, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Oprișenești, Jugureanu); în Câmpia de Vest (Dudeștii Vechi, Satchinez, Variaș, Orțișoara, Biled); în depresiunea Brașovului la Ghelința şi Comandău.

45 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

3 Producția de 3gaze naturale în 1938 a fost de 311 mld. m , cea de gaze de sonda de 1820 mld. m . Consumul3 mare de gaze naturale a dus la creşterea3 producţiei în 1989 de 37.807 mld. m , scăzând apoi, în 1991, la 24.807 mld. m . - Localitatea Potcoava este cunoscută pentru zăcămintele de țiței și gaze, datorită cărora s a dezvoltat industria petrolieră. În teritoriu, își desfășoară activitatea Schela Ciurești și Petrom Service Potcoava.

Proiectul de Modernizare a Tehnologiei în gaura de sondă, dezvoltat de Petrom, este în plină desfăşurare. Testul pilot efectuat cu succes asupra zăcământului de ţiţei de la Ciurești a indicat o reducere a frecvenţei intervenţiilor de la o medie de

20 la 2,5 intervenţii/sondă/an. În prezent, au fost finalizate 603 sonde. 5.000 de sonde au fost finalizate, determinând creșterea producției, scăderea cheltuielilor 2020 de mentenanţă şi a perioadelor de revizie. -

În concordanţă cu strategia de explorare a Petromu ului, în S1/07 au fost continuate cu succes programele de seismică 3D. Patru noi programe de seismică 3D au fost inițiate în T2/07. Ca parte a programului de foraj având la bază noua tehnologie (inclusiv informaţia seismică 3D), în S1/07 au fost adăugate 15 sonde. pentru perioada 2014 - În prezent, programul de foraj de explorare este în curs de derulare, având rezultate promiţătoare. Potcoava Investițiile din E&P ale Petrom în România au însumat 879 mil RON, mai mult decât dublu faţă de nivelul înregistrat în S1/06. Creșterea susținută a investițiilor demonstrează angajamentul Petrom atât în activităţile de forare, cât şi în programele de modernizare şi eficientizare. Deși a crescut ritmul activităților de forare, acesta trebuie accelerat în continuare. În S1/07, au fost forate 75 de sonde de producție, cu 23 mai mult decât în S1/06.

Se va continua dezvoltarea programelor de forare şi a celor de modernizare şi eficientizare. Programul de modernizare a tehnologiei în gaura de sondă, programul Anti Coroziune şi proiectul Sisteme de Suprafață de Optimizare a Producției (OSPS) vor fi accelerate în viitor. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

46 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Comerţ - Agenţii economici

Structura pe ramura a agenţilor economici privaţi este determinată de activităţile comerciale. În localitatea există posibilitatea ca aceste servicii sa se îndrepte mai mult spre producţie şi servicii. Activităţile terţiare sunt reprezentate prin cele elementare dar necesare pentru viaţa socială a unei comunităţi. Celelalte tipuri de servicii (administraţie, poştă) sunt corespunzător deservite de capacităţile existente.

Dintre întreprinzătorii Denumire ce îşi desfăşoară activitatea Domeniu pede razaactivit localităţiiate se găsesc: I RIA LUX L Pr ese eta

2020 R LUX RL on are t ter an SC V STO TYL RSRL onoducție epi m lice SC TE MO S Confecțione â mplărie mop SC G.H.I B.LLI S E S RL C fecentțiia t x tile SC CĂMINULTI AR SRLRL C fecerții ut axtile SC M NE ARC OMRL S Alimer uție apublică SC OFLC RCI I S R RL Comerț c mr ănuntul nea entare pentru perioada 2014 - SC BENRZM S L Comon ț c e mănuntul SC O N CTOI MARLKET S Comerț cu ap oduse lim SC MA OSSY MODETRU TSRII RL Constfecruții t xtile Potcoava SC CONSTAN N SRA L CTomra ț crt r măenuntulr u SC B&B CONI FSAR C LS CFar a cții eter ar SC ANDAR & GEOL T NS SR A nspo uti mărf ri SC ANDAPR M I M RSRL Intemr ceie ver rin ă erse SC MA GEOL SR PR RL Prcvacultu ră a rea SC OTEXCH M S m di i p oduse div SC SOHODO OD COM2 bănciS oducția şi comerci liza cărnii 3 societăți de asigurări - În Potcoava funcționează , CEC BANK, BANCA COOPERATISTĂ ALBINA şiTurism (ASTRA, ASIROM, DESTINE broker de asigurare).

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Turismul românesc se confruntă cu o criză puternică în ceea ce priveşte aspectele tehnice, financiare şi educaţionale, situaţie care impune adoptarea unor măsuri de

47 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

susţinere şi impulsionare a dezvoltării sectorului, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. La nivelul orașului Potcoava, atracţiile turistice sunt reprezentate de practicarea vânătorii și a pescuitului în apropiere, zona dispunând de un bogat potențial în această privință. - Pădurile din apropierea oraşului Potcoava adăpostesc un bogat fond cinegetic, oferă largi posibilităţi vânătorilor de a şi încerca măiestria la cerbi lopătari, căprioare, mistreţi, fazani şi iepuri. De asemenea, pe teritoriul localităţii Potcoava se găsește o importantă acumulare de apă la granița cu comuna Perieți, în suprafaţă de aprox. 30 ha, de unde pot fi 3.5pescuite Gastronomie mai multe specii de pești, cum ar fi: crap, caras, somn, știucă, şalău.

- 2020 În judeţul Olt sau păstrat multe obiceiuri, produse şi chiar tehnologii specifice regiunii, cum ar fi tehnica pregătirii bucatelor “la ţăst” în oale de pământ sau pregătirea saramurii de pui, care aici este o supă cu carne de pui prăjită la grătar. Când vorbim de bucătăria oltenească nu putem să nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, saramura de peşte şi renumiţii cârnăciori olteneşti. pentru perioada 2014 - În bucătăria oltenească se prepară foarte multe ciorbe de pui, legume, praz, lobodă, se foloseşte adesea carnea de porc sau peşte şi mai rar carnea de vită şi vânatul.

Potcoava Sunt apreciate ciorbele acrite cu zeamă de varză sau suc de roşii, iar verdeţurile folosite cu predilecţie sunt pătrunjelul şi leuşteanul. Ciorba de burtă este preferată aici cu hrean şi oţet, fără usturoi. Preparate specifice bucătăriei olteneşti: ciulama de pui cu mămăliguţă, roşiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, cârnăciori olteneşti, Gastronomiemititei, sarmale, oltenească purcel la t -avă, Reţete pomana locale porcului, saramură de peşte. 1. Mâncare de praz 2 – : • 3 fire de praz • 2 cepe • 3 roşii Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului • 200 gr. orez • 100 ml. ulei 48 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Se toacă ceapa şi se pune la călit. Când este gata, se adaugă prazul- tăiat rondele, se înăbuşă şi el câteva minute, apoi se pun roşiile tocate mărunt. Se mai lasă câteva minute apoi se pune apă, cât să le cuprindă bine, adăugându se şi un praf de sare. Se lasă să fiarbă până se înmoaie legumele, apoi se pune orezul spălat. Se lasă să fiarbă până se umflă orezul, apoi se pune verdeaţa. Se consumă2. Raci la cald cuptor sau rece, cu mămăligă de asemenea caldă sau rece, dar şi cu pâine.

: • 10 cepe • 20 ardei (raci) • 2 căni făină • 2 pahare ulei

• pastă tomate • 2cimbru, morcovi 2020 • 2 căni orez • căni apă. Mod de preparare: Se pregătesc ardeii de raci (se taie cotoarele, se scot seminţele şi se pun în apă caldă). Se toacă ceapa mărunt, se căleşte, se adaugă o lingură de pastă de tomate, sare, şi făină se toarnă apa în clocot, se amestecă bine şi după ce se răceşte se pentru perioada 2014 - umplu- ardeii. Ulterior, ardeii se spală,- se opăresc şi se umplu cu amestecul de mai sus, se pun într o tavă de pământ, pe un pat din următoarea compoziţie: ceapă călită tocată Potcoava mărunt, peste care s a pus o ceaşcă de orez şi două ceşti de apă. Se bagă tava la cuptor sau sub „ţăst“ aproximativ 30 de minute, după care se scoate şi se ornează cu pătrunjel verde. Se servesc3. Zacuscă: calzi sau reci.

Compoziţie: • 250 ml. oţet • 300 gr. zahăr • 5 linguri de sare • 2 litri apă Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului • 3 kg. gogoşar tăiat în patru • 3 kg. vinete curăţate de coajă şi tăiate rondele. 49 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Vinetele şi ardeiul se opăresc- în compoziţia de mai sus şi se scot pe un prosop, se lasă- până a doua zi, se dau prin maşina de tocat. Se pune puţin ulei într o cratiţă, se pun vinetele şi ardeiul tocat şi se mestecă pe foc într un singur sens, timp în care se adaugă din cinci în cinci minute 1 litru de ulei. Se serveşte4. Saramură rece pe de timpul găina: iernii.

Compoziţia : • carne de găină • usturoi • bulion • sare, apă

Se fierb bucăţile de carne de găină, iar apoi se prăjesc în ulei. - 2020 Separat se căleşte un pic de bulion în ulei, iar mai apoi se adaugă apă şi se fierbe în clocot. Se adaugă bucăţile prăjite în această apă, adăugându se după gust „mujdei“ de usturoi şi sare. Se serve5. Ciorbăşte caldă de raci: cu mămăliguţă.

pentru perioada 2014 - Ingrediente : • raci • morcovi Potcoava • ceapă • salicilat • zeamă de varză • bulion • făină • vegeta • sare, piper, cimbru, pătrunjel, apă Se taie două cepe „fideluţă” şi doi morcovi rondele, apoi se pun la fiert. Când zarzavatul este fiert de jumătate se adaugă salicilat (combinaţie de roşii tăiate, conservant, legume). După ce compoziţia a fiert la temperatură maximă se adaugă zeamă de varză. Compoziţia rezultată poate fi îmbunătăţită după gustul fiecăruia, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului adăugând sare, oţet, piper, vegeta etc.

50 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Separat, se pregăteşte compoziţia de raci : se căleşte ceapa dată prin răzătoare, cu ulei, se adaugă din nou sare şi piper după gust şi bulion. Se adaugă făină până când compoziţia ajunge în stare groasă (îngroşată). „Racii“ („pâstăi” de ardei) se spală, se crestează puţin şi se umplu cu compoziţia de mai sus. Când zeama din oală a ajuns în stare de fierbere avansată se adaugă racii. Se serveşte6. Friptură de regulă de raci caldă. cu praz: – -

Pentru friptura de „raci“ ardei uscaţi, nu prea iuţi ai nevoie de următoarele ingrediente: – • 4 fire de praz • 10 20 raci fără seminţe

• 2 cepe • 1 morcov 2020 • 1 ardei gras • 21 –cană cu ulei • 1 ceaşcă orez • 2 – 3 cartofi • ½– litru suc de roşii • 3 linguri pastă tomate pentru perioada 2014 - • 5 6 linguri fă ină • condimente: sare, piper, mărar, cimbru. – Mod de preparare: Potcoava Se trece prazul prin maşina-u de tocat carne şi se obţine o pastă în care se adaugă 5 6 linguri făină. Coca astfel obţinută se condimentează după gust, apoi se umplu ardeii şi se - aşează într n castron mare de lut. Printre ardei se pun rondele de cartofi. Separat într o tigaie se prăjeşte ceapa, apoi se adaugă morcovul, dat pe răzătoare, ardeiul tăiat mărunt, orezul, sucul de roşii, pasta de tomate, sare, piper. Acest sos se toarnă peste ardeii din castron. Se mai adaugă apă dacă este nevoie, sare sau piper. Se introduce la cuptor timp de o oră, iar la sfârşit se presară pe deasupra mărar şi pătrunjel.7. Ciorbă de roșii

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Ceapă, ardei, morcov, călite în ulei. Se pun apoi roşii tăiate felii mai mari, o creangă de mărar şi se căleşte în continuare. Se pune apoi apă, sare după gust, şi se fierbe în 51 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

te – oală de pământ, la foc mic din coceni de boabe. Când totul este fiert, se acreş ciorba cu corcoduşe verzi, se pune verdeaţă multă şi doi trei ardei iuţi copţi, sau ne iuţi. Se serveşte cu azimă caldă, din strachină de pământ, cu ardeiul iute copt şi cu o ceaşcă8. Pâine de ţuică. de „ţăst”

Frământată obişnuit, dospită,- apoi frământată din nou, odihnită pe cârpător şi împinsă în „ţăstul“ ars, răspândea o aromă de ţi gâdila nările. Uneori, se foloseau turte de mălai în loc de drojdie, astfel, pâinea rămânea proaspătă mult mai mult timp. Ca

să fie mai „boierească“, mai ales la zile mari, pâinea se ungea cu ou, se înţepa cu furculiţa, se însemna cu 2020 floarea pâinii. Turtele de mălai se preparau amestecând cu mălai drojdia strânsă de la putina în care fierbeau prunele, corcoduşele pentru ţuică, apoi se uscau la soare, acoperite, mai multe zile la rând.9. Fasole Se păstrau bătută în săculeţi de pânză. pentru perioada 2014 -

Se alege fasolea, se spală în mai multe ape,- se pune la foc, până dă în fiert. Se aruncă prima apă. Se umple din nou cu apă şi se pune la foc cu ceapă tocată mărunt şi în Potcoava cantitate mai mare. Când a fiert bine şi s au spart o parte din boabe, i se adaugă prăjeala compusă din: • ulei sau untură • ceapă– • foi de dafin • 4 5 căţei de usturoi • bulion dulce • pătrunjel tocat. Se serveşte10. caldă,Ciorbă sau de chiar praz rece. -

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Se pun trei litri de apă într o oală de pământ şi se pune la fiert la foc de paie. Separat se taie prazul în rondele potrivite iar după ce apa a dat în clocot se 52 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

-

introduce şi prazul tăiat, se lasă la fiert adăugându se din când în când zeamă de varză după gust. După ce a fiert, se serveşte caldă sau rece cu mămăliguţă şi ardei iute11. din strachinăCiorbă de de pământ. „pâstăi” de ardei

Se culege ardeiul, se înşiră pe o aţă şi se lasă la uscat, după care se ia ardeiul uscat, se curăţă de cotor şi de seminţe, apoi se spală iar la vârful ardeiului se face o tăietură mică, pentru a se putea introduce conţinutul. Se toacă ceapa şi se căleşte la foc, se amestecă cu făină şi puţină apă, şi se formează o cocă pe care o introducem în tecile de ardei. Se pune o oală la foc, se pune zeamă de varză combinată cu apa să nu iasă acră, se mai adaugă o ceapă tocată mărunt şi se fierbe, şi apoi se introduce în oală tecile de

ardei12. umplute Piure şi se de fierb urzici până cu când hrean se umflă compoziţia din teci.

2020 - Pentru a prepara acest piure, avem nevoie de un kilogram de urzici, 2 linguri de făină, 4 5 linguri de ulei de măsline sau de floarea soarelui, 2 căţei de usturoi, apă şi sare. Urzicile -curăţate se spală în câteva ape. Se pune pe foc o oală cu apă, iar când dă în fiert se adaugă urzicile. Se mai ţin urzicile aproximativ 10 minute, apoi se scot şi se pentru perioada 2014 - pun într o sită.- Când se răcesc,- le stoarcem foarte bine şi le tocăm foarte fin. Se pot, de asemenea, toca la robot. Punem într o tigaie cele 4 5 linguri de ulei de măsline şi, când se încinge uleiul, Potcoava adăugăm 2 linguri de făină. Se amestecă repede cu o lingură de lemn circa 2 minute, după care se adaugă un polonic din apa în care au fiert urzicile. Se amestecă în continuare până ce tot lichidul- e absorbit, apoi se adaugă un nou polonic de zeamă. În total, se adaugă 4 polonice, iar sosul rezultat va semăna cu o smântână. Se adaugă apoi urzicile şi 2 3 căţei de usturoi tocaţi foarte fin. Dacă mai este nevoie, mai3.6 adăugăm Încadrarea câteva biogeografică polonice din a apaorașului urzicilor. Se serveşte cu hrean proaspăt ras.

Județul Olt - -

în speță, orașul Potcoava se află încadrat în Regiunea Biogeografică Continentală. Această regiune acoperă o suprafață întinsă din teritoriul României, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului ca de altfel și din cel al Europei Centrale și de Est. În România, această regiune biogeografică acoperă 53% din suprafața țării. Mare parte din această arie a fost 53 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

ocupată în trecut de păduri de foioase, care treptat au fost înlocuite de terenuri agricole. Bioregiunea continentală însumează specii și habitate caracteristice câmpiilor și dealurilor. - Regiunea Continentală acoperă peste un sfert din teritoriul Uniunii Europene și se întinde pe o fâșie largă de la vest la est, pornind din centrul Franței și îndreptându se către granița estică a Poloniei, în partea de nord și a României, în partea de sud. Dincolo de teritoriul Uniunii Europene, regiunea se întinde până la Munții Ural, la granița cu Asia. În sud, regiunea este împărțită în două lanțuri muntoase înalte din zona alpină și de zonele de stepă din Câmpia Panonică. Regiunea Biogeografică Continentală include și părți din zona litorală a Mării Adriatice și a Mării Baltice. Regiunea este printre cele mai întinse din Uniunea Europeană cuprinzând zone importante din Franța, Germania, Italia, Polonia, Cehia și Bulgaria, precum și părți

semnificative din Danemarca, Belgia, Austria, Slovenia și România. – 2020 Clima - Clima este temperat continentală. Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 10,7°C, destul de aspră iarna cu temperaturi ce scad sub 10°C și cu veri călduroase, în care temperaturile ating valori de peste de 21,2°C. Prima ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima zăpada către sfârșitul lunii martie. Media anuală a precipitaţiilor este de 650 mm care sunt pentru perioada 2014 - inegal repartizate în decursul anului. Diferențe climatice se înregistrează în lunca Plapcei la adăpost de vânturi, fiind mai

Potcoava cald vara și cu multă rouă dimineața.

Floră şi fauna Flora şi fauna respectă zonalitatea geografică impusă de latitudine. Vegetaţia naturală este fragmentată de vegetaţia de cultură şi pajişti de stepă. În zonă, flora prezintă variaţii şi elemente specifice pentru tipul de relief, câmpie, care a dezvoltat o vegetaţie caracteristică stepei şi silvostepei. În stepă, vegetaţia a fost modificată de om şi înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepţia islazurilor, văilor şi sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase şi, mai puţin, cu pomi fructiferi şi viţă de vie. Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniţa, pălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia, scaietele, spinul,- brusturul. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Prin şi pe lângă terenurile cultivate cresc şi plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea, muşeţelul, păpădia, codiţa şoricelului, unele dintre ele având 54 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

virtuţi terapeutice. Foarte răspândite sunt loboda şi traista ciobanului. În stepă, vegetaţia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi arbuşti ca măceşul. În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri limitate la arii mai restrânse, rămăşiţe ale codrilor de altădată. Fauna din zona oraşului Potcoava este specifică zonei de câmpie. Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se numără o serie de moluşte, insecte, arahnide diverse, printre care o menţiune aparte o merită scorpionul carpatic. Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca brună de pământ, salamandra, brotăcelul), reptile (şopârla cenuşie, guşterul), păsări (vrabia, bufniţa, cucuveaua, şoimul, grangurul, gaiţa, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, mierla, forfecuţa, mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtiţa, liliacul,

şoarecele de câmp, iepurele). În apele curgătoare şi în lacuri sunt multe specii de viermi, moluşte, crustacee, amfibieni şi peşti (caras, crap, biban şi chiar păstrăv 2020 şi lipan). În zonă există și păduri de stejerete, care ocupă podurile interfluviale şi câteva areale din zona dealurilor piemontane unde apar şi amestecuri. Inserţiile în pădurile de stejar cu alte foioase sunt reprezentate de paltin, carpen, tei ulm. Zona forestieră este populată cu căprioara, mistreţul, vulpea, la care se adaugă veveriţa. Păsările semnificative sunt: fazan, potârniche, prepeliță, gârliță, raţe, pentru perioada 2014 - porumbel sălbatic, turturică, nagâţ, ciocârlie, etc. În acumulare de apă existentă în zonă, care se află la granița cu comuna Perieți fiind în suprafaţă de aprox. 30 ha vieţuiesc mai multe specii de peşti cum ar fi: crap, Potcoava caras,3.7 somn,Infrastruc ştiuca,tura şalău. de transport

A. Infrastructura de comunicaţii şi transport -

Oraşul Potcoava se situează în apropierea drumului naţional DN65 65 Piteşti Craiova. Distanţele faţă de oraşele apropiate şi oraşele mari, port, aeroport, benzinărie, gară, sunt următoarele:Denumirea Nr. de km. Oraş apropiat

Oraş apropiat Scornicești 15 Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Slatina 35

55 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

Oraş apropiat

Aeroport Pitești 50

Port Craiova 80

Benzinărie Corabia 100

Jitaru 10 Gară Gara Potcoava 1 - Autostradă Gara Sineşti 5 - Drum naţional A1 Piteşti București 50 - Drum european DN65 Pitești Craiova 10 E574 Pitești Craiova 10

• -

Căi de comunicare: • Drumul național DN65 Pitești Craiova se află la aproximativ 10 km de centrul 2020 localității; Drumul județean- DJ703C, care face legătura între localitățile Scornicești şi Icoana, parcurge întreaga localitate pe o distanţă de aproximativ 10 km intersectându se cu 2 drumuri judeţene,- respectiv DJ657D- (drum care face • legătura cu comuna- Negreni) şi DJ546B (drum care face legătura dintre Potcoava si Movileni, bifurcându se în DJ546C Potcoava Perieți); pentru perioada 2014 - Calea ferată Craiova Pitești; există două gări: Potcoava si Sinești.

Potcoava Un dezavantaj al oraşului îl constituie lipsa transportului în comun; se compensează, însă, cu cele 2 gări existente iar, în plus, locuitorii oraşului beneficiază de transportul oferit de operatorii privați.

Lungimea străzilor orășeneștiAn se prezintă astfel: 2007 2008 2009 2010 Lungimea străzilor orăşeneşti - total - km Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - total - km 32 32 32 32 3 3 3 4

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

56 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

B. Infrastructură de utilităţi

– Comentarii/se precizează din ce InfrastructurăCategorie utilităţi descriereProcent situaţie curentă:fonduri s-a realizat şi denumirea programului -

Serviciul de salubrizare S a înființat o societate specializată pentru salubrizare în 80 % asociere cu orașul Scornicești, comunele Electricitate Tătulești, Optași şi Colonești din fonduri Phare. Iluminatul public 99 % -Se fac demersuri pentru electrificarea tuturor gospodăriilor Internet 80 %

2020 20 % Există rețea Romtelecom şi prin Telefonie mobilă societatea de televiziune prin cablu Akta Cei trei operatori de telefonie mobilă: 80 % Telefonie fixă Orange, Vodafone şi Cosmote acoperă aproape întreaga localitate 60 % Romtelecom pentru perioada 2014 -

Electricitatea, serviciul de salubrizare, iluminatul public și telefonia mobilă se Potcoava regăsesc în procent de peste 80%.

Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile se regăsește în 3,4 km, iar capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile este de 600 mc/zi.

Cantitatea de apă potabilăAn distribuită consumatorilor2007 este2008 de: 2009 2010 total - mii mc uz casnic - mii mc 79 89 34 34

57 68 21 21

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

57 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

-

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare se regăsește într un procent foarte mic și se întinde pe 0,9 km, din 2007 având aceeași lungime. Conductele de distribuție a gazelor se întind pe o lungime de 21,2 km, gazele naturale fiind distribuiteAn astfel: 2007 2008 2009 2010

total - mii mc

uz casnic - mii mc 1076 1198 1079 1059

688 834 767 795

3.8 Infrastructura de mediu

2020 -se Depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate dă un aspect dezolant, adăugându toxicitatea unora din materialele aruncate. Intervenţia omului are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de eroziune, surpări, prăbuşiri, prin defrişarea vegetaţiei

pentru perioada 2014 - subarboricole şi erbacee, cât şi prin săpăturile făcute pentru a folosi material în construcţii.

Potcoava Orașul PotcoavaExtinderea a beneficiat şi de reabilitarea fonduri sistemelor de apă şi apă uzată în judeţuleuropene Olt” nerambursabile în cadrul - proiectului „ , finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 2013. - - În cadrul acestui proiect a fost încheiat contractul de execuţie lucrări la sursele de apă, stațiile de tratare apă din Scorniceşti, Drăgăneşti Olt, Piatra Olt și Potcoava, lucrările la infrastructura de apă și apă uzată din orașul Potcoava fiind în prezent finalizate. La nivelul orașului exista un sistem centralizat de alimentare cu apa şi canalizare administrat de SC Compania de Apă Olt SA. -Alimentarea cu apă- este realizată pentru un număr de aprox. 1050 utilizatori Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului repartizați după cum urmează : în satul Potcoava 500 utilizatori 58 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

- - - - în satul Fălcoeni 300 utilizatori în• satul Trufineşti 250 utilizatori • Tariful practicat pentru alimentarea cu apa este de 3,27 lei / mc. Sistemul de canalizare este realizat numai in centrul localității Potcoava , la • acesta fiind racordați în prezent un număr de 220 utilizatori (persoane fizice şi instituții publice). • Tariful practicat pentru prestarea serviciului de canalizare este de 0,56 lei/mc.a La nivelul localității există o stație de epurare a apelor uzate de tip Decantor, • dministrată tot de SC Compania de Apa Olt SA, tariful practicat pentru acest serviciu fiind de 0,76 lei/mc.

În ultimii 5 ani nu au fost semnalate cazuri de poluare accidentală a apei.

2020 CALITATEA AERULUI

În ultimii 5 ani nu au fost semnalate cazuri de poluare accidentală a aerului. După tipul• combustibililor utilizați la încălzirea rezidențiala în anul 2009, raportat la numărul• total de gospodarii din localitatea Potcoava, avem următoarea situație: pentru perioada 2014 - • 60 % din gospodării au utilizat combustibil solid; 30 % din gospodării au utilizat gaze naturale sau GPL; 10 % din gospodării au utilizat energie electrica sau alte surse. Potcoava CALITATEA SOLULUI

Bonitarea terenurilor Clasele de bonitate ale terenurilor agricole sunt utilizate în vederea impozitării terenurilor aflate în extravilanul localităţilor. Bonitarea se realizează pe baza unui studiu pedologic realizat de Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrotehnice.• Studiul pedologic constă în delimitarea, inventarierea şi evaluarea solurilor în vederea utilizării terenurilor pentru producţia agricolă. Detaliaţi- suprafeţele pe fiecare tip de teren funcţie de clasa de bonitate a terenurilor- agricole (extravilan):

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului - Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bună; Clasa II: solurile cu fertilitate bună; Clasa III: solurile cu fertilitate mijlocie; 59 III. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Prezentarea perioada 2014-2020 oraşului

- • Clasa IV: solurile cu fertilitate slabă. -a Suprafaţa medie totală a terenurilor agricole la nivel de localitate nefolosite în ultimul an este de aproximativ 80 ha. (pârloagă, terenuri de pe care nu s realizat venit agricol, incluzând şi viile, livezile).

DEŞEURI•

La nivelul localității este implementat sistemul de colectare selectiva a • deșeurilor organizat de Asociația „SORTIS” Scornicești din care orașul Potcoava face parte. În acest scop a fost înființată societatea comercială „Salubrizare SORTIS COM • SRL Scornicești„ ce are ca scop colectarea selectivă a deşeurilor de pe raza

oraşelor Scornicești şi Potcoava şi a comunelor Tătulești, Optași, Colonești. Tariful, începând cu anul 2013 a fost stabilit la valoarea de 2,03 lei/pers/lună 2020 • pentru persoane fizice şi respectiv 24 lei/mc pentru persoane juridice. • Populația deservită este de 5800 persoane ce trebuie să plătească fiecare cate 1 leu/pers/lună, restul fiind suportat din bugetul Primăriei. Există în toată localitatea- amenajate- 25 de puncte de colectare dotate cu 2 • sau 3 europubele a câte un mc. fiecare inscripționate corespunzător astfel:

pentru perioada 2014 - gunoi menajer, sticla plastic, hârtie carton. • Pentru transportul deșeurilor se folosește o mașină specială de colectare şi transport gunoi.

Potcoava Nu există instalații de compostare individuală a deșeurilor menajere pe raza localității. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

60

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • • •

• Distribuție relativ echilibrată pe sexe a Descreștere naturală a populației ; populației orașului; • Insuficienta corelare a ofertei 2020 - • Omogenitate relativă a populaţiei în ceea profesionale cu piața muncii; ce priveşte componenţa etnică; • Corelare slabă între piața muncii și Nu există diferențe majore între sistemul de învățământ ; • tendințele ocupaționale pentru bărbați și • Orientare și consiliere profesională/ femei; . vocațională ineficientă; Lipsa disparităților în privința accesului la Pondere relativ ridicată a populaţiei educație între femei și bărbați ocupate în agricultură şi o rentabilitate scăzută a activităţilor agricole datorată • fărâmiţării terenurilor, unităţilor productive mici, mecanizării reduse; • Pondere ridicată a populației ocupate în agricultura de subzistență; • Slaba inserție pe piața muncii a populației tinere din mediul periurban al orașului; • Sărăcia afectează posibilitățile de acces la sănătate și educație; • Abandon temporar al copiilor cu părinți plecați în străinătate; • Insuficiența serviciilor sociale la nivelul orașului; Nivel scăzut de educație și formare • profesională al populației– ocupate în agricultură ; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 Munca „la negru” fenomen foarte larg răspândit.

61

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Oportunități Amenințări • • Mi

Dezvoltarea sectorului serviciilor în grarea masivă a tineretului, atât pentru

mediul periurban al orașelor ca urmare a • școlarizare/specializare, cât și a finanțărilor europene nerambursabile va populației tinere active;

2020 oferi oportunități pentru crearea de noi Migrarea populației active ocupate, înalt - • • locuri de muncă; calificată către alte țări cu potențial ; ( Fonduri relativ mari alocate de către UE Creșterea decalajului educațional între • pentru dezvoltarea resurselor umane și • mediul urban și cel rural zone serviciilor sociale; . periurbane); Fonduri alocate de UE pentru corelarea Salarii mici în sectorul bugetar, având ca ofertei de învățământ cu piața muncii efect criza pregătirii în domeniul învățământului preuniversitar, respectiv insuficiența personalului medical și din • educație in orașele mici și în zonele periurbane; Precarizarea/subevaluarea forței de muncă autohtone pe piața europeană a muncii.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014

62

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • •

2020 - • Condiții geografice favorabile dezvoltării • Lipsa unui plan de amenajare a zonei • sustenabile; periurbane; • Localizare în apropierea capitalei județului Olt; Necorelarea infrastructurii de transport Acces la căile rutiere importante; • din zona periurbană cu cea din zona • Localizare în apropierea aeroportului Craiova urbană; (45 km); . • Dezvoltare- insuficientă a infrastructurii de Asigurare acces la infrastructura de bază (apă, canal, epurare); telecomunicații și iluminat public (100 %) • Sărăcia un obstacol în calea investiţiilor pentru diversificarea economiei locale; Oportunităţi Oportunităţi Ameninţări reduse de angajare în alte • • sectoare decât agricultură.

• Oportunităţi de finanţare din fonduri europene • Migrarea populaţiei tinere către zonele pentru îmbunătăţirea infrastructurii de bază; urbane; • Posibilitatea asocierii în structuri tip CLLD, GAL Creşterea competiţiei pentru produsele pentru a promova proiecte de dezvoltare locală; agricole, în zona europeană poate • Politici urbane şi instrumente de planificare • defavoriza unele sectoare tradiţionale, în inovative; prezent competitive la export; Dezvoltarea policentrică, care are ca rezultat Fenomenul de globalizare. corelarea nevoilor de dezvoltare a municipiilor

şi oraşelor cu necesitatea dezvoltării localităţilor din imediata vecinătate a acestora.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014

63

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • • • Densitate bună a drumurilor publice; Infrastructură de transport insuficient

• Asigurare acces facil către rețeaua de • dezvoltată și necorelată cu necesitățile • drumuri județene și naționale; – din zona periurbană a orașului; 2020 - Infrastructură telecomunicații și iluminat; Infrastructură de utilităţi şi mediu slab Infrastructura de sport, agrement bază • dezvoltată (apă, canalizare, epurare, sportivă. • managementul deşeurilor);

Rețea de gaz slab dezvoltată;

• Insuficientă dotare a sistemelor de intervenții în situații de urgență; Calitate scăzută a infrastructurii de • sănătate, lipsa dotării cu aparatură medicală performantă; Producerea de energie- din resurse regenerabile (solară, eoliană, biomasă • și cogenerare) într o proporție foarte mică; Oportunităţi Calitate scăzutăAmeninţări a infrastructurii • • Csociale și de educație.

Modernizarea - rețelei de transport rutier • reșterea disparităților între zonele prin atragerea fondurilor europene în periurbane și mediul urban; perioada 2014 2020 vor duce la Insuficiența facilităților de cercetare intensificarea schimburilor și la creșterea poate împiedica progresul către

• capacității de atragere a investițiilor străine • operații industriale cu valoare în unități productive ; adăugată ridicată; • Finanțarea rețelelor de utilități publice din Criterii de eligibilitate pentru Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 zonele periurbane; atragerea fondurilor europene Atragerea investițiilor și dezvoltarea restrictive pentru orașele mici.

orașului. 64

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • • - Investiții în infrastructura de mediu în cadrul • Dificultăți în implementarea normelor UE; • POS MEDIU 2013 2017 (proiect ADI 2020

- Investiții insuficiente în facilități de • infrastructură apă și apă uzată); Calitatea aerului ; • tratare a apelor uzate și reciclarea deșeurilor solide; • Creșterea interesului față de domeniul mediului; • Interes scăzut față de separarea, colectarea și reutilizarea deșeurilor; • Existența unui important cadru natural nepoluat; Grad scăzut de educare a cetățenilor în probleme de mediu. Existența specializării Oportunităţipe probleme legate de Ameninţări mediu în sistemul de învățământ. • • • Îmbunătățirea- calității mediului; Prioritățile privind mediul- în conflict • UE alocă fonduri substanțiale în perioada • cu interesele sectoarelor industriale (producția, hidro și termo electrică); 2014 2020 pentru protecția mediului; Dezvoltare zone și spații verzi în oraș. Degradarea continuă a ariilor

protejate datorită exploatării neraționale a resurselor și turismului neecologic.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014

65

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • • • • Existența potențialului de producție bio; • Infrastructura de afaceri insuficient Piața de consum relativ extinsă; dezvoltată; 2020 - Potențial resurse materiale de construcții. • Economia zonei în scădere sub

• aspectul indicatorilor economici; Sector IMM nedezvoltat; Resurse financiare la nivel local • insuficiente pentru susținerea • investițiilor; Lipsa facilități investitori; Capacitate scăzută de atragere a investițiilor străine directe, rețea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltată, Oportunităţi Ameninţări capacitate slabă de consultanță. • • - • Promovare investiții în sistem- Lipsa atractivității orașului din cauza concesiune/parteneriat public privat; • unei infrastructuri de bază insuficient • UE alocă fonduri în perioada 2014 2020 • dezvoltată; pentru dezvoltarea mediului de afaceri; Migrația forței de muncă; Resurse locale (situri, pădure, terenuri) ce Parteneriat încă ineficient între pot fi valorificate. autoritățile publice locale și investitori (de exemplu cu privire la identificarea de resurse umane, consiliere privind aspecte legislative, dezvoltarea • • infrastructurii de transport);

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 Legislație fiscală instabilă;

Fiscalitate excesivă privind forța de muncă. 66

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • •

• Resurse pentru turismul pentru vânătoare și Capacitatea limitată și standardul pescuit; calitativ scăzut al infrastructurii

2020 - • Folclor și tradiții, gastronomie bazată pe • turistice și de agrement, inexistența • produse naturale locale; serviciilor de cazare ; Resurse pentru turismul ecologic; • Număr redus de turiști străini care

• Poluare redusă în majoritatea zonelor vizitează zona; periurbane; Accesul cu mijloacele de transport în Existența vestigiilor culturale și istorice în • comun spre majoritatea ariilor apropierea orașului. protejate majore este limitat; • Transportul public către obiectivele turistice este slab organizat și promovat Inexistența investițiilor de capital • orientate spre turismul pentru • populația cu venituri mici; Promovarea insuficientă; • Infrastructura de acces către obiectivele turistice este slab dezvoltată; Insuficienta cooperare între diferiții operatori . din turism şi asociaţiile Oportunităţi profesionale Ameninţări (de tipul ANTREC, ANAT, • • AJT, AER) m Existența unui potențial turistic favorabil • Continuarea procesului de migrare a • dezvoltării unui turism ecologic și angajaților calificați din turis ; agroturism; • Calamități naturale (inundații, alunecări Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 • Existența infrastructurii specifice derulării • de teren, secete); unui turism de afaceri/congrese/conferințe; Creșterea ratei șomajului; Dezvoltarea infrastructurii de acces, a Migrația masivă a tineretului din cauza 67

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

infrastructurii de cazare și de servicii conexe, lipsei locurilor de muncă. • în acord cu specificul arhitectural și cu respect față de mediu;

Valorificarea surselor de finanțare pentru

2020 dezvoltarea resurselor umane din domeniu, - la nivel liceal, universitar și la nivelul formării profesionale

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014

68

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe • •

• Resurse naturale propice pentru o • Productivitate scăzută a muncii în

agricultură performantă; • sectorul agricol; • Terenurile agricole ocupă o mare suprafață Dotare tehnică insuficientă;

2020 - din totalul terenurilor la nivel județean; • Reticență la înființarea grupurilor de • Potențial ridicat pentru dezvoltarea producători; culturilor cerealiere și plantelor textile; Inexistența centrelor de informare și

• Potențial ridicat pentru dezvoltarea de monitorizare a evoluției culturilor

activități zootehnice ; • (consultant de la însămânțare la Potenţial crescut pentru agricultură ecologică recoltare); şi agroturism. • Nivel scăzut al energiei din surse regenerabile în agricultură; • Pondere importantă a persoanelor vârstnice care lucrează în agricultură; • Existența diferențelor între titlurile de proprietate emise și loturile existente ; • Fragmentarea proprietăților și menținerea exploatațiilor mici; Venituri scăzute ale producătorilor piețeloragricoli datoratede gros; lipsei sistemelor de • colectare a produselor agricole, a . • Insuficiente capacități de stocare (siloz, depozit frigorific, terminale, etc ); • Insuficiente unități de procesare a produselor primare agricole; Produse agricole neetichetate și Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 necertificate.

69

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

Oportunităţi Ameninţări • •

• Investițiile în agricultură și practicarea • Calitatea solului este grav afectată de

agriculturii moderne, de mare productivitate; • deşeuri/reziduuri; Existența unor finanțări- europene • Concurența produselor similare din UE;

2020 importante pentru agricultură și dezvoltarea Lipsa de încredere a consumatorilor;

- • rurală prin PAC 2014 2020, țintite pe Barierele legislative, lipsa de corelare categorii specifice; între instituțiile implicate în domeniul • Creşterea valorii adăugate a produselor agriculturii și dezvoltării rurale. • primare din agricultură; • Dezvoltarea agriculturii bio şi eco; Utilizarea surselor alternative de energie; Retehnologizarea, eficientizarea sistemelor • de irigații, inclusiv prin identificarea de surse alternative- de energie pentru acestea; • Dezvoltarea unui cadru normativ special • pentru bio economie; Gestionarea resurselor de apă; Asocierea între fermieri pentru a împărți costurile de producție și a crește profitabilitatea în agricultură. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014

70

IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Analiza SWOT

2020 -

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014

71 IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Analiza SWOT perioada 2014-2020

Concluzii: aspecte cheie de management

Din analiza SWOT prezentată anterior, rezultă o serie de aspecte definitorii pentru managementul comunei, care ţin atât de punctele tari, de punctele slabe, cât şi de oportunităţile şi pericolele de dezvoltare. Problematica acestor aspecte de management va conduce, în cadrul strategiei, la formularea politicilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare.

A) Conectarea la reţeaua europeană de transport: Localizarea geografică, în partea de est a județului Olt, pe drumul judeţean DJ 703C.

B) Competitivitatea economiei locale: Poziţia favorabilă şi reputaţia sa agricolă face ca localitatea să devină o destinaţie atractivă pentru investiţii importante. Profilul acestor investiţii va trebui să susţină

reorientarea activităţilor economice către cunoaştere şi inovare, către calificarea forţei

2020 de muncă şi un plus de valoare. Poziţionarea localităţii pe piaţa regională ca locaţie pentru activităţile agricole existente conduce pe termen lung la creşterea competitivităţii economiei locale.

C) Disparităţile teritoriale: Problema echipării cu infrastructura de utilităţi şi servicii publice apare tot mai pregnantă pe măsură ce se diversifică cererea populaţiei şi cresc standardele de calitate a serviciilor.

D) Efectul riscurilor naturale: Măsurile necesare pentru protejarea mediului natural vizează atât consolidarea digurilor de apărare a malurilor cât şi îmbunătăţirea utilităţilor publice cu efect asupra mediului, dar şi protejarea faţă de riscurile naturale.

E) Imaginea şi stilul în competiţia culturală: Repoziţionarea economică a oraşului pe piaţa judeţeană şi regională înseamnă repoziţionarea acesteia în competiţia culturală. Valoarea adăugată a creşterii economice se regăseşte în manifestarea unor noi personalităţi şi unei noi imagini ce Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

71 IV. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Analiza SWOT perioada 2014-2020

trebuie construite. Revitalizarea tradiţiilor culturale împreună cu activităţi de recreere în spaţii publice şi evenimente pot crea o nouă imagine.

F) Complexitatea managementului public: Problematica deosebit de complexă a coordonării activităţilor de investiţii publice, a parteneriatelor, cu sectorul privat sau cu alte localităţi ale sistemului regional şi răspunsul faţă de cetăţenii comunei, reclamă întărirea capacităţii de management a primăriei Potcoava.

2020 Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

72 V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Viziunea privind perioada 2014-2020 dezvoltarea oraşului Potcoava

Viziunea Orașului POTCOAVA pentru perioada de programare 2014-2020

- Definirea strategiei de dezvoltare a orașului se întemeiază pe analiza aprofundată a situației economico sociale existente, a nevoilor și a potențialului de dezvoltare, ținând cont totodată de oportunitățile și provocările- din mediul intern si extern.

Ca urmare a detalierii situaţiei economico sociale existente, pe baza voltarea analizei corelate a nevoilor, a a potențialului de dezvoltare și ţinând cont de direcţiile de orientare strategică europeană, viziunea strategiei trebuie să asigure dez durabilă si echilibrată orașului Potcoava .

2020 Viziunea pe termen lung conduce la concluzia că orașul Potcoava dispune în primul rând de un avantaj comparativ care poate deveni și competitiv prin ecologizare în domeniulan agriculturii, în sensul larg al noțiunii: culturi agricole, pomicultură, zootehnie, silvicultură, incluzând activitățile de prelucrare, localizate în zona periurb ă, în concept de dezvoltare rurală, cu atât mai mult cu cât populația rurală deține cea mai mare parte din populația orașului, neluând în considerare faptul că și o parte crescândă din populația urbană își desfășoară activitatea parțial în mediul rural.

O astfel de prioritizare nu exclude opțiunea dezvoltării industriale, ci o ranforsează prin agroindustrie și, în mod necesar, prin întreaga gamă de producții industriale- de tractoare, mașini agricole, autovehicule utilitare, produse chimice, produse bazate pe prelucrarea petrolului și multe altele legate de agricultura propriu zisă.

iAdăugate - la pilonii industriali deja existenți, sector energetic, industrie ușoară, astfel de activități industriale legate de agricultură ar prefigura orașul ca o zonă ndustial agrară sau agroindustrială puternică, bazată pe complementaritate de activitățiObiectivul și pe general competitivitate. al strategiei îl reprezintă dezvoltarea durabilă şi echilibrată a zonei în scopul creşterii nivelului de trai al cetățenilor, prin valorificarea resurselor locale existente şi identificarea de noi surse.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

73 V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Viziunea privind perioada 2014-2020 dezvoltarea oraşului Potcoava

Obiective specifice, corelate cu prioritățile de finanțare: o ii Creșterea atractivității orașului şi dezvoltarea durabilă a acestuia prin o i îmbunătăţirea infrastructur şi valorificarea potențialului agricol; Dezvoltarea/ economică ş creșterea competitivității orașului prin sprijinirea micilor investitori, dezvoltarea infrastructurii specifice o cercetării inovării şi calificarea resurselor umane; Protecția şi îmbunătăţirea mediului prin creșterea calităţii infrastructurii Domeniide majore mediu de şi creşacţiuneterea în eficientei cadrul strategiei energetice de. dezvoltare: o o ti DezvoltareDezvoltarea urbană integrată şi durabilă ;

o Îmbunătăţirea reţelei de drumuri locale şi străzi orăşeneş ; o

2020 rețelelor de utilităţi; o Investiţii pentru protecţia- mediuluit ; Sprijinirea investitorilor prin acordarea de facilitați şi încurajarea o ii parteneriatului public priva ; Dezvoltareaiilor serviciilor publice şi eficientizarea activităţ administraţiei publice locale din oraş prin dezvoltarea tehnologiei informației şi a o Bio- comunicaţ ; o Sprijinirea dezvoltării agriculturii cu accent pe agricultură; o A - Creșterea calității și accesului la servicii publice; E-guvernareaccentuarea rolului e guvernării.

implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică Eregândirea-guvernarea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice- să fie livrate mai eficient. permite cetăţenilor şi organizaţiilor publice să şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

74 V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Viziunea privind perioada 2014-2020 dezvoltarea oraşului Potcoava

Domenii prioritare ale dezvoltării locale în orașul Potcoava în perioada 2014 - 2020

1. Dezvoltare urbană durabilă; 2. Creșterea competitivității economice a oraşului; 3. Dezvoltarea infrastructurii locale de bază (căi rutiere, utilităţi); 4. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale (sănătate, educaţie, servicii sociale); 5. Dezvoltarea agroturismului, valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice; 6. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi a incluziunii sociale;

7. Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice.

2020 Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă

Oraşele reprezintă principalii piloni în economia regiunii iar amenajarea zonelor urbane poate contribui în mod semnificativ la crearea şi dezvoltarea unor areale urbane durabile şi echilibrate din punct de vedere economic, social, cultural şi teritorial. Oraşele din România, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Bucureşti, se confruntă cu probleme legate de degradarea spaţiului construit, o calitate a vieţii Domeniunu întotdeaunal de in terven la standardeleţie 1.1: Dezvo sau aşteptărileltarea infrastructurii majorităţii cetăţenilor de bază în şi oraş problemee legate de calitatea mediului. a ora Dezvoltarea infrastructurii urbane constituie o condiţie necesară pentru funcţionarea optimă şelor: crearea de noi locuri de muncă, atractivitatea Domeniumediului del de afaceri, intervenţ dezvoltie 1.2:area Dezvoltarea turismului, etc economică., toate fiind a orainfluenţateşelor de existenţa Toateşi calitatea ora eleinfrastructurii edilitare. ii nevoilor de fi ş europene, se confruntă cu provocarea de a menține o calitate a vieţ ridicat, ă în fațaa sociale crescute cauzate anumite procese , cum ar îmbătrânirea migrația, și creșterea șomajului în rândul tinerilor ne- . În același

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - timp criza demonstrat că multe din locurile de muncă slab plătite, de slabă productivitate create în anii de boom economic au fost sustenabile pe termen lung. Astfel, raportat la mediul de afaceri, investiţiile trebuie să vizeze în 75 V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Viziunea privind perioada 2014-2020 dezvoltarea oraşului Potcoava

tere a

primulDomeniu rândl de modalităţi intervenție de 1.3:încura Dezvoltareajare a creării mediului de locuri social de muncă al orașelor şi de creş veniturilor. i i Principiuldin regenerării urbane integrate a fost consolidat prin Tratatul de la Lisabona ș Declarația de la Toledo ș rămâne în centrul atenției ca parte Strategia Europa 2020. La rădăcina acestei abordări a este credința că problemele cu care se confruntăi cartierele de defavorizate pot afecta orașe, întregidevenind. Procesul o de îmbătrânirea grea rapidă a Astfel populației crescut în mod dramatic costul social ș economic îngrijire a persoanelorde vârstnice zi i povară tot mai pentru familie. , se face apel pentru un mai mare sprijin public pentru familiile în sarcinile lor îngrijire de zi cu

Prioritateaș în reconcilierea 2. Creșterea vieții profesionalecompetitivitățiiși de economiceîngrijire. a orașului

2020 Prioritatea 3. Dezvoltarea infrastructurii locale o i de dezvoltare ale Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă condiție necesară pentru implementarea cu- succes a celorlalte priorităţ oraşului, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea zonei cu reţeaua trans europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport locale si județene. O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice, Defacilitează integrarea în economian infra europeană şi permite dezvoltarea de noi activităţii pe piaţa internă. i n asemenea,, investițiile î structura de transport determină a creșterea gradului de la mobilitate nevoile a persoanelor de ş a bunurilor , iar corelarea cu investițiile î sănătate educație şi servicii sociale va determina o creștere adaptabilității Prioritateapopulației 4. Modernizareapieței forței şi dezvoltareamuncă de la nivel infrastructurii local/județean sociale. ( ,

sănătate educație, servicii sociale)

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale presupune crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea

obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea 76 V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru Viziunea privind perioada 2014-2020 dezvoltarea oraşului Potcoava

Domeniuinfrastructuriil de intervențieserviciilor de 4.1: sănătate, Infrastructura educaţie, socialede sănătate şi pentru şi pentru siguranţă situații publică de urgenţăîn situaţii de urgenţă. a ilor Serviciile de sănătate se confrunt ă cu probleme operaționale şi ca urmare Domeniuechipamentelorl de intervenție şi utilităţ 4.2:depășite Infrastructuratehnic şi moraleducațională, acestea fiind mai vechi de 25 aniCalitatea în majoritatea cazurilor. , de i de a educației şi a reformeiele educaționale sunt afectate de infrastructura insuficient ăevidente,motivația personalului (salarii foarte mici) -şse situația materială slabă populației. Discrepanţ aeducaționale între mediul rural şi mediuln urban

sunt încă şcoala în mediul rural confruntându în mod special cu

2020 probleme grave: starea precară clădirilor, lipsa cadrelor didactice î multe din zonele rurale, distanţe mari până la şcoală, dificultăţi în a participa la formele Prioritateasecundare de 5.învăţămâ Dezvoltareant, plasate agroturismului, predominant la oraș valor. ificarea patrimoniului natural şi a moștenirii cultural-istorice

Prioritatea 6 . Dezvoltarea resurse umane în sprijinul unei ocupări durabile şi a incluziunii sociale , i ara ne, de Ocupareaase forței de muncă coeziunea socială ş educația ar trebui din să rămână principalele preocupări pentru ţ noastră . Reducerea sărăciei rămâ menea, o prioritate foarte importantă şi o parte considerabilă resursele Prioritateadisponibile ar 7. trebuiProtecția dedicată mediuluipromovării şi creşincluziuniiterea eficientei active. energetice Gestionarea a

rațională şi eficienţ resurselor naturale, în special a energiei, reprezintă o provocare critic ă de mediu, sănătate şi competitivitate. Acestea constituie, de asemenea, un potențial important pentru creșterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

77

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă Domeniul de intervenţie 1.1: Dezvoltarea infrastructurii de bază în oraşe - Dezvoltarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii de transport urban şi periurban: străzi orăşeneşti, căi de 2020 rulare, mijloace de transport ecologic; - Dezvoltarea durabilă a mijloacelor de transport public, precum şi a unor moduri de transport prietenoase mediului (mersul pe jos, ciclism); - Reabilitarea şi modernizarea şistemului de iluminat public; -Eficienţa energetică a clădirilor şi utilităţilor publice (iluminat, transport, etc); - Dezvoltarea reţelelor de utilităţi publice şi aşigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la aceasta infrastructură: reţele de apă-canal, gaze, electricitate, inclusiv în spaţiul periurban; - Managementul integrat al deşeurilor - Protejarea şi amenajarea zonelor verzi; - Elaborarea PAT, PIDU, PUZ-uri; Domeniul de intervenţie 1.2: Dezvoltarea economică a oraşelor - Dezvoltarea diferitelor infrastructuri de sprijinire a mediului de afaceri; - Dezvoltarea antreprenorialului local şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii; - Finalizare/revalorificare/ amenajare a clădirilor abandonate sau terenurilor nefolosite şi pregătirea lor pentru noi activităţi; Domeniul de intervenţie 1.3: Dezvoltarea mediului social al oraşelor - Construcţia/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale (centre de îngrijire a copiilor, centre pentru persoane vârstnice, centre de aşistenţă pentru persoanele cu deficienţe, centre pentru tineret, persoane aflate în dificultate) şi dotarea acestora cu echipamente specifice; - Renovarea şi/sau schimbarea folosinţei clădirilor existente deţinute de autorităţile publice pentru asigurarea unor locuinţe sociale de calitate; - Sprijinirea antreprenorialului; - Organizarea de cursuri de calificare/recalificare în vederea inserţiei/reinserţiei; - Furnizarea de servicii de orientare, consiliere, îndrumare; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - - Creşterea siguranţei publice;

78

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

2020 Prioritatea 2. Creşterea competitivităţii economice a oraşului

Domeniul de intervenţie 2.1: Dezvoltarea infrastructurii de afaceri, inclusiv infrastrucrura specifică cercetarii şi inovării - Dezvoltarea (crearea, modernizarea/extinderea) incubatoarelor de afaceri, clusterelor, pieţe de gros; - Stimularea cooperării şi realizării de reţele de tip cluster; - Sprijin pentru dezvoltarea activităţii economice în cadrul infrastructurii specifice inovării şi cercetării;

Domeniul de interventie 2.2: Sprijninirea activităţii IMM-urilor şi micilor investitori - Sprijinirea activităţii IMM-urilor, în special a microîntreprinderilor şi a start-up-urilor; - Dezvoltarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

79

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

2020 Prioritatea 3. Dezvoltarea infrastructurii locale

Domeniul de interventie 3.1: Reabilitarea infrastructurii locale de transport rutier - Modernizarea reţelei de drumuri locale/străzi orăşeneşti care asigură conectivitatea cu reţeaua judeţeană şi naţională; - Dezvoltarea transportului intermodal şi a logisticii aferente; - Modernizarea şi dezvoltarea transportului feroviar in vederea îmbunătăţirii accesibilităţii

Domeniul de intervenţie 3.2: Reabilitarea infrastructurii locale de bază (utilităţi şi investiţii pentru creşterea calităţii vieţii) - Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice din spaţiul urban şi periurban: reţele alimentare cu apă, canalizare, staţii de epurare; - Dezvoltare steme gestionare deşeuri; - Dezvoltare centre civice rurale, infrastructură de recreere şi sport Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

80

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

2020 Prioritatea 4. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale (sănătate, educaţie, servicii sociale)

Domeniul de intervenţie 4.1: Infrastructura de sănătate şi pentru situaţii de urgenţă - Construirea/modernizarea de dispensare, centre de prevenţie/permanentă; - Dotarea cu echipamente specifice a unităţilor sanitare şi formare profesională; - Infrastructura pentru situaţii de urgenţă;

Domeniul de interventie 4.2: Infrastructura educaţională - Reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de învăţământ preuniversitar (inclusiv grădinițe) şi creşe; - Dotarea cu echipamente specifice; - Reabilitarea/modernizarea centrelor de formare profesională continuă, inclusiv dotarea cu echipamente specifice;

Domeniul de intervenţie 4.3: Modernizarea infrastructurii sociale - Crearea, reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii sociale, inclusiv dotarea cu echipamente specifice; - Construcţia/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziţiei de la asistenta instituțională la cea de proximitate; - Promovarea unor programe de prevenție în domeniul serviciilor sociale; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

81

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

2020 Prioritatea 5. Dezvoltarea agroturismului, valorificarea patrimoniului natural şi a mostenirii cultural-istorice

Domeniul de intervenţie 5.1: Îmbunătăţirea accesibilităţii şi valorificării patrimoniului cultural al orasului - Restaurarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural în vederea creşterii accesului publicului şi a numărului vizitatorilor; - Creşterea accesului la obiectivele de patrimoniu cultural; - Sprijin pentru iniţiativele de valorificare a specificului etnografic şi etnic;

Domeniul de intervenţie 5.2: Crearea/modernizarea infrastructurii de turism în vederea creşterii atractivităţii oraşului - Dezvoltarea economică locală prin valorificarea specificului turistic local; - Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea structurilor de cazare, alimentaţie şi agrement; - Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate publică; - Dezvoltarea infrastructurii de turism de utilitate privată (terenuri de sport, parcuri de distracții, spaţii agrement, bazine de înot, etc); - Investiţii publice locale pentru infrastructura de acces şi servicii publice la locurile cub potential turistic; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

82

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

2020 Prioritatea 6. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi a incluziunii sociale

Domeniul de intervenţie: 6.1 Investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii - Măsuri pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii şi promovarea accesului egal la învăţământ; - Dezvoltarea sistemului de educaţie (preuniversitar şi universitar) şi formare profesională iniţială şi facilitarea tranziţiei de la şcoală la piaţa muncii; - Dezvoltarea şi stemului de formare profesională continuă (FPC), creşterea accesului şi participării la învăţarea pe întreg parcursul vieţii; - Cresterea adaptabilitatii fortei de munca şi a intreprinderilor la nevoile pietei muncii;

Domeniul de intervenţie 6.2: Ocupare şi mobilitate pe piaţa forţei de muncă - Stimularea activităţilor independente şi a spiritului antreprenorial; - Activităţi de informare/consiliere/mediere în vederea creşterii gradului de coeziune şi consens la nivelul comunităţii; - Măsuri active pe piaţa forţei de muncă şi instruire în special pentru someri şi grupuri dezavantajate; - Accesul la angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, persoanele inactive, etc

Domeniul de intervenţie 6.3: Incluziune socială şi combaterea sărăciei - Promovarea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale; - Planuri integrate în care locuinţele sociale sunt însoţite în special de intervenţii în educaţie, sănătate şi ocupare; - Dezvoltarea serviciilor sociale şi de voluntariat în sprijinul cetăţenilor; - Consolidarea capacităţii instituţionale; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

83

V. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 Viziunea privind dezvoltarea oraşului Potcoava

2020 Prioritatea 7. Protectia mediului şi creşterea eficienţei energetice

Domeniul de interventie: 7.1 Îmbunataţirea eficienţei energetice în sectorul public şi privat - Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu caldură pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere, prin folosirea panourilor solare sau a altor elemente inovative; - Modernizarea echipamentelor de producere a utilităţilor termice; - Intervenţii la nivelul elementelor de construcţie exterioare; - Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public;

Domeniul de intervenţie 7.2: Modernizarea infrastructurii de mediu - Reabilitarea/extinderea reţelelor de apă şi canalizare la nivel local ( inclusiv în localităţiile periurbane); - Managementul integrat al deşeurilor, calitatea apei şi biodivesitatea; - Extinderea utilizării sistemelor de tratare a apelor uzate; - Gestionarea apei şi a apelor uzate; - Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate;

Domeniul de interventie 7.3: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor - Eficientizarea consumului de energie şi promovarea surselor regenerabile de energie; - Sprijin pentru investiţii de prevenire a riscurilor şi măsuri de gestionare a riscurilor (gestionarea inundaţiilor, prevenirea incendiilor forestiere, regenerarea pădurilor); - Acţiuni de constientizare; Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

84

VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

Planul de acţiune

Pentru implementarea strategiei de dezvoltare a orașului Potcoava instrumentul utilizat este planul local de acțiune. Planul local de acțiune cuprinde lista proiectelor prioritare, inclusiv sursele de finanțare, identificate sau estimate, precum şi perioada de implementare a proiectelor . Planul Local de Actiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a orasului Potcoava

reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel Managementulca durabilitatea implementăriisă devină punctul strategiei forte al acesteia. de dezvoltare a orașului

2020 Descrierea structurii care asigură managementul implementării strategiei:

Implementarea strategiei se va efectua de către o echipa constituită la nivelul primăriei, din care vor face parte reprezentanți ai compartimentului urbanism, investiții, contabilitate, achiziții publice. Echipa va avea ca scop asigurarea condiţiilor implementării proiectelor cuprinse în plan şi a coordonării conţinutului planului cu documentaţiile de urbanism, cu Pentruprogramele a realiza de investiţiiun managemen de capital şi cu bugetul disponibil sau cu sursele de finanțare identificate t unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât proceselePlanul de necesaredezvoltare atingerii al Planului obiectivelor Local desă poatăAcţiune fi bine coordonate: (planificare activităţi) Planul de executare al Planului Local de Acţiune (implementarea activităţilor) Planul de monitorizare al Planului Local de Acţiune (evaluarea activităţilor)

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

85 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

otcoava suportul necesar

Pentru. a asigura o dezvoltare coerentă a oraşului P - trebuie să fie asigurat de către: Administratiacomplex necesar Locală Planului (primaria) Local de Actiune; şi Consiliului Local, care trebuie să şi . replanifice dezvoltarea- institutională pentru acordarea unui suport logistic

. Comunitatea Localăeri - cetăţeni şi organizaţii, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă; Mediul de afac firme şi instituţii finanţatoare, drept suport financiar şi c logistic (informaţii şi tehnologii moderne). Echipa propusăotcoava este responsabilă de dezvoltarea şi implementarea de proiecte, are în cadrul strategiei de dezvoltare sunt implementate de către primăria oraşului P . Potcoava

2020 Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de dezvoltare comune ale tuturor zonelor componente ale oraşului . Zonele componente împreună cu primăria dezvoltă proiecte, completează fişele de proiect şi redactează cererile de finanţare. Echipa îndeplineşte rolul de asistenţă tehnică. Asta înseamnă: Îndrumare, consultanţă şi sprijin direct în elaborarea proiectului, a cererii de finanţare precum şi la elaborarea şi pregătirea documentelor necesare. Propunerile de proiect sunt înaintate consiliului local, verificate din punct de vedere al plauzibilităţii şi din punct de vedere al parametrilor tehnici iar apoi vor fi promovate pentru finanțare. După ce proiectele au fost aprobate, cererile de finanţare sunt transmisele de Organismelor Intermediare (OI), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul OI, zonele încheie contractele aferente cu Autorităţi RelațiileManagement operaționale: (AM), respectiv cu ministerele.

otcoava

Prin structura operaţională a primăriei orașului P implementareaşi a echipei propriu cu rol- strategic vor fi asigurate– două funcţii : a) asistenţă privind elaborarea cererilor– de finanţare şi zisă a proiectelor prin structura de implementare.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - b) monitorizarea implementării PIDU prin structura de monitorizare. Acest lucru presupune centralizarea informaţiilor privind proiectele aflate în derulare

sau în pregătire şi asigurarea corelării acestora în graficul de implementare al 86 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

strategiei de dezvoltare. De asemenea structura de monitorizare are sarcina de a anticipa eventualele blocaje în implementarea proiectelor şi de a găsi soluţii pentruMonitorizarea eliminarea implementării acestora. strategiei:

Structura de monitorizare

Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării urbane integrate este necesară, pentru a urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un deziderat nou, rategianici în celelaltede dezvoltare state membresi Planul alede UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această direcţie. Necesitatea şi

2020 eficienţa acestui tip de instrumente, cum este St acțiune , sunt adesea subestimate, nu sunt cooptate în planificările informale iar armonizarea cu celelalte procese de dezvoltare urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de monitorizare de succes să fie .de la bun început controlate în mod strict:

Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul . derulării, luării deciziilor şi al planificării;

Întocmirea- unui concept solid integrat de dezvoltare orienta t către obiective, spre exemplu cu o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor . workshop uri cu specific de grup, focalizate pe obiectiv;- strategiei de dezvoltare; Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor ţintă în diferitele faze ale . - strategiei;Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi de prevederile obiectiv ale conceptului integrat de acţiune al . -investive;

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare atât pentru măsurile de investiţie cât şi pentru cele non

87 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

.

Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi . de comunicare ale participanţilor la strategia de dezvoltare;i programului;

. Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluări utile pentru scopurile de evaluare; Întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt .

Utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului, . spre ex. prin iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului;

Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum

2020 şi pentru utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat, la intervale scurte, către cei implicaţi în proiect cu privire la . rezultatele evaluării;

Culegere de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor . (observaţii, recensăminte, sondaje);

Instituirea unei competenţe metodice pentru autoevaluare şi evaluarea datelor prin intermediul unor experţi şi a unor instituţii specializate.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

88 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

Schema de monitorizare a implementării Strategiei de dezvoltare

AUTORITATE DE

MANAGEMENT -

(CADRU STRATEGIC 2014 2020)

Organisme intermediare

Actori locali Aparat de Consiliul local 2020 Servicii specialitate al

primăriei

ECHIPA CU ROL STRATEGIC

STRUCTURA IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE A STRATEGIEI Sarcini:. Controlare proces de implementare . . Evaluarea proiectelor din punct de vedere al modului de Respectareai al termenelor rezultatelor . drul procesului de implementarederulare ş . Semnalarea problemelor apărute în ca . Realizarea indicatorilor Raportare

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

89 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

PRINCIPII DE MONITORIZARE

: o Sistemul de monitorizare internă prevede 3 nivele o Managementul Proiectul (acţiunile) o

InstrumenteRezultate de monitorizareşi impact –

internă: echipa cu rol strategic mod de funcţionare: Obiectivelesprijin pentru proiectului management, în termeni legitimitate măsurabili pentru rezultate – CCT: Cantitate, Calitate, Timp

2020 RAPORTARE:

Instrumentele Şedinţe folosite sunt:

A) : o Scopul acestor şedinţe este: monitorizarea progreselor realizate vizavi de proiect şi raportarea lor la o discutarea modului de realizare a etapelor urmatoare; implicaţii; o o informarea continuă a membrilor echipei; Rapoartelecoordonarea interferenţelor cu alte programe sau domenii.

B) : Acestea vor ajuta la formarea unei baze solide pentru analiza tendinţelor şi trendurilor şi analiza strategiilor şi vor fi de folos în mod special atunci când apar schimbări în cadrul structurii personalului, a echipei de conducere şi a factorilor de decizie. Se va întocmi cel putin un raport trimestrial care sa fie conceput astfel încât

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - resursele, activitatile şi rezultatele să fie monitorizate prin raportarea la obiectivele

imediate şi la cele generale, comparând realitatea cu activitaţile programate, timpul

90 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

estimat, costurile şi calitatea, deviaţiile faţă de plan, impactul şi problemele determinate de acestea, precum şi recomandări pentru acţiunile viitoare Controlul timpului. proiectului urmăreste observarea oricaror abateri de la planificare, investighează cauzele, apreciază consecinţele şi introduce corecturile necesare. Problemele de implementare ce ţin de timp se manifestă prin: nerespectarea termenilor pentru acţiuni, prea multe sarcini „aproape introducerea gata”, prea de multe „actiuni prioritare pe listă”. Principalele cauze ale nerespectarii planificării în timp apar prin schimbări necontrolate care întârzie implementarea sau prin subestimarea efectelor pschimbărilor necesare aduse proiectului. Efectele principale ale-o nerespectăriimonitorizare planificării în timp se concretizează în creşterea costurilor sau reducerea erfomanţei proiectului, aceste probleme putând fi rezolvate printr

2020 Controlulminutioasă resurselor şi acţiune la umane. timpul potrivit. use printr-

Ca şi problemele de timp, acestea pot fi red o planificare bine gândită şi flexibilă la schimbaări însoţită de planuri de contingentă şi de selectare a unui numar de voluntari flexibil. o Modul de planificare şi de control al resurselor umane va consta în: o alegerea corectă a responsabilităţilor; o numărul de ore de muncă; monitorizarea respectării fişelor de post pentru fiecare membru şi evaluarea o performanţei lor; Controlulpregătirea costului. continuă în cadrul centrului prin practică.

Folosirea corectă a banilor şi respectarea bugetului alocat sunt responsabilităţi majore ale managerului de proiect. o Aceasta presupune: o planificare riguroasă; monitorizare continuă a bugetului pe parcursul proiectului prin ţinerea unei o evidente la zi şi luarea de măsuri la timp pentru a se evita depăşirea bugetului; evaluarea raportului dintre efort, efect şi rezultat.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

91 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

Capacitatea operaţională, tehnică şi financiară a orașului Potcoava de a implementa Strategia de dezvoltare locală.

Primaria, fiind o interfaţă între cetaţean şi instituţiile statului, trebuie să elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale realeActivitatea şi consolidarea publică locală cadrului va institutional.fi orientată spre: o

Sprijinirea dezvoltarii comunitatii în scopul rezolvării tuturor problemelor o zonei oraşului;

o Susţinerea dezvoltării infrastructurii prioritare pentru comunitate;

2020 Sporirea responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere pentru depăşirea limitelor stabilite de cheltuieli şi utilizarea neeconomică a o alocaţiilor bugetare; o Controlarea strictă a bugetului local şi distribuirea lui în mod eficient; Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitaţile reale de Eficientizareaacumulare gestionării a veniturilor mijloacelor la buget. publice, prin: o

Organizarea de licitaţii pentru achizitionarea de bunuri, lucrări şi servicii o pentru necesitaţile instituţiilor bugetare din banii publici; Reducerea creşterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea o numărului de personal angajat în instituţiile bugetare, acolo unde este cazul; Reevaluarea întregului sistem de servicii publice şi transmiterea unor Consolidareaactivităţi finanţelor către sfera publice: privată. o

Măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii şi menţinerea o interesechilibrului local; bugetar; Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de o

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului ca motor de creştere a economiei de piaţă.

92 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

Stabilirea şi promovarea parteneriatului: o o Participarea la proiecte Sprijinirea organizaţiilor nonguvernamentale; investiţionale comune cu sectorul economic în Consolidareadomeniile managementului social, cultural şi administraţieide mediu. publice locale constă în

a. Dezvoltarea managementul resurselor umane: : . otcoava

b. DezvoltareaPreocuparea nivelului primă deriei pregătire oraşului profesională: P pentru pregătirea continuă a . funcţionarilor publici pe domeniile prioritare dezvoltării oraşului. . . Stabilirea necesităţilor şi oportunităţilor de instruire;

2020 c. FolosireaCorelarea eficientă necesităţilor a resurselor cu potentialul umane: uman existent; . Stabilirea unui sistem de training adecvat.

. Stabilirea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului şi a d. Creşterearegulamentului responsabilităţii de ordine şiinterioară; a independenţei profesionale: . Personalul trebuie să lucreze în domenii de activitate bine definite. legale; . Responsabilitatea funcţionarilor publici în conformitate cu prevederile . . Constientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat; Transparenţa functionării sistemului instituţional pentru fiecare angajat; e. SchimbareaAcordarea de de fond stimulente a raportului financiare dintre în administraţiefuncţie de eficienţa şi cetăţean: şi competivitatea . activităţilor depuse. eanului; . economici;Serviciul public trebuie să fie orientat în folosul cetăţ . Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii decizional; . Întărirea şi extinderea cadrului de participare a societăţii civile la procesul . Imp f. RealizareaCrearea unui unei sistemstrategii de de monitorizare comunicare operativă a calităţii cu serviciilor cetăţenii; publice:

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - . lementarea unui sistem de management al calităţii.

Administrarea eficientă a banilor publici; 93 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

.

. Dezvoltarea oraşului prin atragerea de proiecte şi programe cu finantare g. Dezvoltareanerambursabilă; managementul informaţiilor: . Cheltuirea eficientă a veniturilor. . Corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie; InformareAnalizarea şi consultare nevoilor publicăîn domeniul în procesul software. elaborării planului de acţiune:

Pentru realizarea Planului ului Potcoava ca autoritate pu - nivelele de de Local de Acţiune, primăria oraş blică locală, trebuie să şi întărească capacitatea instituţională la toate cizie şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse

2020 alocarefinanciare a suficiente şi lor mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului administrativ de responsabilități . Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care administraţias publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicalăotcoava a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei. În acest sen o principală preocupare a primăriei oraşului P a fost de procesarmonizare de consultare a procedurilor a opiniei administrative cu cele ale Uniunii Europene. În ceea ce prive- şte relaţia cu cetăţeanul, primăria oraşului a demarat un amplu cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din Descriereaperioada 2014 metodelor2020. de informare:

serie de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană trebuie să reflecte o abordată integrată a problemelor economice, sociale şi de mediu rezolvând simultan o probleme între care există relaţii de interdependenţă. Pentru aceasta, în elaborarea planurilor trebuie consultaţi şi informaţi toţi factorii responsabili din oraş din aceste domenii. Prin urmare, consultarea şi informarea tuturor actorilor locali implicaţi în

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 - dezvoltarea oraşului este foarte importantă pentru elaborarea documentelor programatice .

94 VI. Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava Plan local acţiune pentru perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

- local site- - Campania de informare s a realizat prin intermediul articolelor de presă în ziare Descriereae şi prin metodelor intermediul de consultare:ului oficial al primăriei www.potcoava olt.ro/.

Consultarea s-

Potcoava a realizat pe mai multe planuri: 1. Politic, prin consultarea şi informarea consilierilor locali, primarului orașului şi 2. Administrativ, cu instituţiile publice din oraş 3. Civic, cu cetăţenii oraşului. Prima şedinţă de informare a avut loc în data de 10.07.2013, la care au participat: echipa de management, reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului,

2020 mediul educațional şi mediul de afaceri.

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014 -

95

VI. Plan local acţiune pentru Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

Lista proiectelor individuale

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare locală a orașului Potcoava 2014-2020

2020

- Perioada de Buget proiect implementare Nr. Denumire proiect Solicitant Obiectiv şi activităţi propuse Valoare crt. Anul Anul Contribuţie nerambursabilă Total (lei) începerii finalizării proprie (lei) solicitată (lei)

Modernizarea reţelei de drumuri pentru perioada 2014

locale cu efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare a Modernizarea oraşului prin conectarea diferitelor sistemului rutier UAT 1 zone la drumurile locale, 2016 Potcoava – în centrul Potcoava îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu orașului -localităţile învecinate şi cu satele 2018 1.764.000 36.000 1.800.000 -componente. - Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări - Realizare lucrări asfaltare pe lungime 2,18 km Recepţie lucrări Modernizarea reţelei de drumuri locale cu efecte benefice asupra Modernizare dezvoltării economice viitoare a străzilor o UAT 2 oraşului prin conectarea diferitelor 2016 lungime de Potcoava zone la drumurile locale, 20 km îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu 2018 13.230.000 270.000 13.500.000

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului localităţile- învecinate şi cu satele componente.- -Elaborare documentaţii tehnice Organizare licitaţie execuţie lucrări Realizare lucrări asfaltare pe

96

VI. Plan local acţiune pentru Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

- lungime 20 km

2020 Recepţie lucrări - Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi 3 Realizare de alei UAT -agenţilor economici la infrastructura 2016 pietonale Potcoava -de bază - ElaborareRea documentații tehnice 2018 4.410.000 90.000 4.500.000 - Organizare licitatie execuție lucrări lizare lucrări Recepție lucrări pentru perioada 2014 Construcție pod -Asigurarea tranzitului cetăţenilor peste pârâul UAT între localităţi. - 2016 Plapcea, în satul Potcoava Elaborare documentații tehnice

Potcoava Organizare licitație execuție 4 Sineşti - 2018 661.500 13.500 675.000 lucrări - Realizare lucrări asfaltare pe lungime 3,385 km Recepție lucrări -Utilizare eficientă a energiei și Anveloparea UAT -reducerea consumului energetic blocurilor de Potcoava Elaborare documentații tehnice locuinţe Organizare licitație execuție 5 - 2015 2017 22.050.000 450.000 22.500.000 lucrări - Realizare lucrări reabilitare termică Construire parc - Recepție lucrări UAT 6 panouri solare - -Utilizare resurse regenerabile 2016 Potcoava Elaborare documentații tehnice Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului fotovoltaice - - Organizare licitație execuție 2018 6.615.000 135.000 6.750.000 Reabilitarea UAT Realizare lucrări 2016 drumurilor Potcoava Recepție lucrări Modernizarea rețelei de drumuri de 7 2018 4.410.000 90.000 4.500.000 exploatare agricolă. 97

VI. Plan local acţiune pentru Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

agricole -

- Elaborare documentații tehnice

2020 - Organizare licitație execuție - - lucrări Realizare lucrări asfaltare Recepție lucrări Crearea unui Îmbunătăţirea fluxului rutier şi al sistem de siguranţei cetăţeanului prin supraveghere UAT implementarea unui sistem cu control modern pentru 2016 20 Potcoava -adaptiv de management al traficului și

pentru perioada 2014 creşterea -supraveghere video. 8 siguranţei 18 132.300 2700 135.000 Elaborare documentații tehnice cetăţenilor - Organizare licitație execuție - lucrări Potcoava Realizare lucrări Recepție lucrări Regularizarea Îmbunătăţirea calităţii mediului prin pârâului Plapcea UAT regularizarea cursului de apă pârâul 9 - 2016 pe o lungime de Potcoava -Plapcea pe o lungime de 10 km: Elaborare documentații tehnice 10 km 2018 4.410.000 90.000 4.500.000 - Organizare licitație execuție - lucrări regularizare Realizare lucrări Închiderea şi Recepție lucrări - ecologizarea UAT 10 -Dezvoltarea Sistemului de salubrizare. 2016 gropilor de gunoi Potcoava - Elaborare documen tații tehnice existente - Organizare licitație execuție 2018 5.292.000 108.000 5.400.000

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Realizare lucrări Modernizarea UAT Recepție lucrări 11 reţelei de 2016 Potcoava -Utilizare eficientă a resurselor e iluminat public energetice. - 2017 198.450 4.050 202.500 Elaborare documentații tehnic Organizare licitație execuție 98

VI. Plan local acţiune pentru Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

-

-

Realizare lucrări Amenajare şi

2020 - Recepție lucrări - modernizare UAT 12 -Modernizare infrastructură afaceri. 2016 târg săptămânal Potcoava - Elaborare documentații tehnice Potcoava - Organizare licitație execuție 2017 1.323.000 27.000 1.350.000 Realizare lucrări Recepție lucrări - UAT 13 Parc industrial -Creare infrastructură afaceri. 2016

pentru perioada 2014 Potcoava - Elaborare documentații tehnice - Organizare licitație execuție 2017 6.615.000 135.000 6.750.000 Realizare lucrări Construcţia unei Recepție lucrări Potcoava săli de sport și a unei baze Modernizare infrastructură sportive în UAT - 2016 cadrul liceului Potcoava -educațională. Elaborare documentații tehnice 14 “Ștefan - 2017 8.820.000 180.000 9.000.000 Diaconescu” din - Organizare licitaț ie execuție Potcoava Realizare lucrări Recepție lucrări Crearea - UAT centrului -Creare infrastructură culturală. 2016 Potcoava cultural - Elaborare documentații tehnice 15 - Organizare licitație execuție 2017 5.292.000 108.000 5.400.000 Realizare lucrări Recepție lucrări Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului

99

VI. Plan local acţiune pentru Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Potcoava pentru perioada 2014-2020 implementarea strategiei. Portofoliu de proiecte

Amenajarea bazei sportive UAT -Creare infrastructură activități

2020 16 2016 - din centrul Potcoava -sportive și de agrement. Elaborare documentații tehnice orașului - 2017 4.410.000 90.000 4.500.000 - Organizare licitație execuție Realizare lucrări Recepție lucrări Reabilitarea şi dotarea UAT Modernizare infrastructurii de - 2016 dispensarului Potcoava -sănătate. pentru perioada 2014

Elaborare documentații tehnice 17 uman Potcoava - 2018 4.851.000 99.000 4.950.000 - Organizare licitație execuție Realizare lucrări Amenajarea și Recepți e lucrări Potcoava dotarea unui UAT -Crearea infrastructurii destinate centru pentru 2016 Potcoava -tinerilor. tineret - Elaborare documentații tehnice 18 2018 7.056.000 144.000 7.200.000 - Organizare licitație execuție Realizare lucrări Recepție lucrări Amenajare UAT -Crearea infrastructurii destinate 19 Complex 2016 Potcoava -agrementului. agrement Elaborare documentații tehnice - 2018 5.488.000 112.000 5.600.000 - Organizare licitație execuție Realizare lucrări Total BUGET PROIECTE Recepție lucrări Costuri implementare Plan integrat 109.212.500 TOTAL 109.237.500

Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului 25.000

100

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului.

proiectului) REALIZAREA ALEILOR PIETONALE (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. Potcoava, Olt

județul 3. Bene(localitate/localitătificiarul proiectului/Parteneri. şi judeţe) UAT POTCOAVA

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan 2014- integrat? Detaliați. 2020. ProiectulStrategia de dezvoltare locală

urmăreşte îmbunătăţirea POTENaccesuluiŢIALI populaţiei BENEFICIARI şi agenţilor: -economici la infrastructura de bază - - locuitorii zonei potenţialii investitori - participanţii la traficul rutier care tranziteazăRezultate: orașul agenţii economici

Consolidarea terenurilor afectate. de 5. Domeniu. Infrastructuraalunecări de transport - • rt, Modernizarea căilor de acces (de exemplu: i rutiere. Infrastructura de transpo infrastructura de comunicație și (infrastructurai fera de comunicație și transport: că transport: căi rutiere,; căi navigabile, • că te, transport public urban, străzi locale, etc.) , Infrastructura de utilități (apă tepotabilă,); canalizare/apă menajeră • Infragaze naturale, energie electrică și rmică , centre structura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență; • sociale); • Infrastructura educațională Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii sociale; Agricultură și dezvoltare rurală;

• i patrimoniu cultural; • Infrastructura de; turism ș • Dezvoltare; urbană • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; ie; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuț • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă este cazul) I. activități) Activități preliminare semnării contractului. de finanțare: ÎPregătire documentație + ie cerere. finanțare , depunere contrantocmire P.T. + detalii execuț II. - Activități după semnarea ctului( de finanțare: organizare . implementare) - echipă de proiect, metodologie, etcuire contracte organizare proceduriri achiziție - publică atrib - servicii/lucrări - execuție lucrări asfaltare recepțieproie lucră . 9. Buget total. 4.500.000asigurare lei realizare indicatori ct + durabilitate proiect 10. Sursa de finanțare preconizată.

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. ANVELOPAREA BLOCURILOR DE proiectului) LOCUINȚE (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. Potcoava

, judetul Olt 3. Beneficiarul(localitate/localităti proiectului/Parteneri şi judeţe) . UAT zul) POTCOAVA 4. Proiectul(dacă este dvs.ca face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv reabilitarea

î . POTENŢIALItermică şi reabilitarea BENEFICIARI sistemului: de ncălzit- locatarii a blocurilor blocurilor de locuințe REZULTATE : - ialului energetic - valorificareac superioară a potenț - creareaterea unor locuri noi de muncă ie 5. Domeniu. Dezvoltarereș urban gradului de • rt, civilizaț (de exemplu: i ă. tInfrastructuraran de transpo (infrastructurai fera de comunicație ș zisport: locale, căi etc.) rutiere, căi navigabile, • că te, transport public urban, stră , Infrastructura de utilități (apă potabilă,) canalizare/apa menajeră • gaze naturale, energie electrică și termică , centre Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; i Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism ș patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană;

• Prot

• Altele.ecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică maturitate; al proiectului.

• - Studiu de fezabilitate. Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activitățiorganizare după implementare semnarea contractului de finanțare:

- (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 22asigurare.500.000 realizare lei indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. AMENAJAREA BAZEI SPORTIVE proiectului) DIN CENTRUL ORAȘULUI (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. POTCOAVA ,

judetul Olt 3. Bene(localitate/localitătificiarul proiectului/Parteneri. şi judeţe) UAT POTCOAVA

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020

. POTENŢIALIProiectul are BENEFICIARI: ca obiectiv realizarea infrastructurii- tinerii sportive îni oraș - comunităţi Rezultate:locuitorii orașului și ai comunelor învecinate.

Crearea unei baze sportive care să asigure. condiții optime pentru activitățile din domeniul tineret și 5. Domeniu. sport • (de exemplu: t Dezvoltare urbană. Infrastructura de transport, (infrastructurai fera de comunica ie și transport: căi rutiere,; căi navigabile, • că te, transport public urban, străzi locale, etc.) , gaInfrastructura de utilități (apă potabilă,); canalizare/apa menajeră • ze naturale, energie electrica și (termică , centre Infrastructura de sănătate și socială • spitale, situații de urgență; • sociale); • Infrastructura educațională Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; i patrimoniuAgricultură cultural;și dezvoltare rurală; • Infrastructura ; de turism ș

Dezvoltare urbană

• ; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; ie; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuț • studii de piată; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect (Principalele(dacă activitățeste cazul)i) I. ii

Activități preliminare semnăr contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - or(echipă de proiect, metodologie, etc.) ganizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 4asigurare.500.000 realizarelei. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului.

proiectului) CREAREA CENTRULUI CULTURAL (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. POTCOAVA ul Olt

, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităti proiectului/Parteneri şi judeţe) . UAT POTCOAVA

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020

unui centru cultural. POTENŢIALIProiectul are BENEFICIARI: ca obiectiv înființarea - învecinate - tineriilocuitorii din oraș și comunele. REZULTATE: - orașului ru petrecerea cadrutimpului adecvatliber și mediu - prietenos pent or

organizareacative festivităţil - şcolare și activităților concerteedu . 5. Domeniu. organizarea de spectacole, • (infra(de exemplu: Dezvoltare urbană. Infrastructura de transport, i ferastructura de comunicație și transport: căi rutiere,; căi navigabile, • că te, transport public urban, străzi locale, etc.) , Infrastructura de utilități (apă potabilă,); canalizare/apa menajeră • gaze naturale, energie electrică și termică , centre Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență; • sociale); • Infrastructura educațională Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii sociale; Agricultură și dezvoltare rurală;

• i patrimoniu cultural; • Infrastructura ; de turism ș • Dezvoltare; urbană • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; ie; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuț • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total 5asigurare.400.000 realizarelei. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. AMENAJAREA ȘI DOTAREA UNUI proiectului) CENTRU PENTRU TINERET (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. POTCOAVA ul Olt

, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT POTCOAVA

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020

Proiectul are ca obiectiv înființarea. POTENŢIAunui centruLI BENEFICIARI: destinat activităților organizate- tinerii de și pentru tineri învecinate - din oraș și comunele - REZULTATElocuitorii : orașului - tinerii întreprinzători

Activităţi de consiliere în problemeledomeniul tinerilor educaţiei. pentru - Csănătate, privind cariera şi ONG- onsultanţă pentru înfiinţarea europenede uri / sau guvernamentale organizaţii de tineret dar şi pentru. programe - I adresate tinerilor nformaţii despre . ateliere de 5. Domeniu. creaţie artistică şi populară, • activităţi culturale (detructu exemplu: Dezvoltare urbană. Infrastructura de transport, (infrasi fera ra de comunicație și transport: căi rutiere,; căi navigabile, • că te, transport public urban, străzi locale, etc.) , Infrastructura de utilități (apă potabilă,); canalizare/apa menajeră • gaze naturale, energie electrică și termică , centre Infrastructura de sănătate și socială (spitale, situații de urgență

• ; • sociale); • Infrastructura educațională Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; i patrimoniuAgricultură cultural;și dezvoltare rurală; • Infrastructura ; de turism ș • Dezvoltare; urbană • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • proiectstudiu de tehnic pre fezabilitate; ie; • studiu de fezabilitate; • și detalii de execuț • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor. 8. Descriere proiect. (Principalele activități) I. ii (dacă este cazul) Activități preliminare semnăr contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - or(echipă de proiect, metodologie, etc.) ganizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 7.2asigurare00.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. Fo .

11. Alte informații. nduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. proiectului) AMENAJARE COMPLEX AGREMENT (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. POTCOAVA,

judetul Olt 3. Bene(localitate/localitățficiarul proiectului/Parteneri.i şi judeţe) UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv crearea unui pentru copii, relaxarespațiu destinat. agrementului POTENŢIALIcare să BEN ofereEFICIARI: posibilitatea de - comunelor învecinate REZULTATElocuitorii: orașului și ai

Complex agrement . cu dotare 5. Domeniu. necesară pentru desfășurarea • activităților recreative i (de exemplu: patrimoniuDezvoltare urbană.cultural. Infrastructura de transport, Infrastructura de turism ș (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; Protecția mediului și eficiență

• Altele. 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenta• unor studii preliminare: • proiectstudiu de te pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • hnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: proiect, organizare implementare - (echipă de metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 5asigurare.600.000 realizarelei. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. REABILITAREA ȘI DOTAREA proiectului) DISPENSARULUI UMAN POTCOAVA (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. ul Olt

Potcoava, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv

. POTENŢIALImodernizarea BENEFICIARI infrastructurii: de sănătate- locuitorii din oraș . REZULTATE OBŢINUTE:orașului și ai - localităților învecinate - dispensar modernizat dotarea cu aparatură. necesară 5. Domeniu. diagnosticării și tratării • pacienţilor oraşului de exemplu: Infrastructura de sănătate și socială. Infrastructura de transport, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; Protecția mediului și eficiență

• Altele. 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect (Principalele(dacă activitățeste cazul)i) I. rii

Activități preliminare semnă contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - o(echipă de proiect, metodologie, etc.) rganizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 4asigurare.950.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată.

11. Alte informații. Fonduri europene. Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. REABILITAREA DRUMURILOR proiectului) AGRICOLE (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. ul Olt

Potcoava, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv reabilitarea

rețelei de drumuri de exploatare . POTENŢIALIagricolă pentru BENEFICIARI a se îmbunătăți: accesul- pe drumurile agricole - . REZULTATElocuitorii : orașului - agenţii economici

- drumuri de exploatare agricolă reabilitate. 5. Domeniu. Infrastructurainfrastructură de detransport transport - • dezvoltată de exemplu: i rutiere. trInfrastructura de transport, infrastructura de comunicație și (infrastructura de comunicație și transport: că ansport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană;

• Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenta• unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 4.asigurare500.000 lei. realizare indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului MODERNIZAREA REŢELEI DE proiectului) ILUMINAT PUBLIC (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului POTCOAVA ul Olt

, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava cazul)

4. Proiectul(dacă este dvs. face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv iluminat public, în modernizarea rețeleii . de POTENŢIALIspecial BENEFICIARI iluminatul :stradal cu precădere- în intersecţi - locuitoriilocalitate orașului REZULTATEcetățeni : aflați în tranzit în -

infrastructură de . iluminat 5. Domeniu. • public, extinsă şi modernizatăi • (pe teritoriul orașului ). de exemplu: Infrastructura de utilităț Infrastructura de transport, energie electrică și termică (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană;

• Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activitățiorganizare dupăimplementare semnarea contractului de finanțare:

- (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 202.500asigurare lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. ÎNCHIDEREA ŞI ECOLOGIZAREA proiectului) GROPILOR DE GUNOI EXISTENTE (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. POTCOAVA ul Olt

, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Parteni şi judeţe) eri. UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv . POTENŢIALI BENEFICIARI: îmbunătățirea- condițiilor de mediu REZULTATE : - locuitorii orașului

Platformaconform normelor de depozitare europene a - Diminuareadeşeurilor solide, impactului amenajată

negativ aș depozitelor de - Cdeşeuri neconforme asupra mediului . reșterea nivelului de 5. Domeniu. Protecțprotecţieia mediului a mediului. • de exemplu: Infrastructura de transport, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apăi potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică ș termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii sociale; Agricultură și dezvoltare rurală;

• Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total . 5asigurare.400.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. CONSTRUIREA UNEI SĂLI DE proiectului) SPORT ȘI A UNEI BAZE SPORTIVE (Denumirea generică a ÎN CADRUL LICEULUI “ŞTEFAN DIACONESCU”

2. Localizarea proiectului. t

POTCOAVA , judetul Ol 3. Bene(localitate/localităficiarul proiectului/Parteneri.ți şi judeţe) UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv crearea unei lui t . POTENŢIALIbaze sportive BENEFICIARI: în cadrul Liceu Ș efan- Diaconescutinerii liceului - care studiază. în cadrul REZULTATE: - locuitorii orașului

Bază sportivă. modernă cu 5. Domeniu. Infrastructuraaccesorii educaț și ional echipamenteă. • adecvate de exemplu: Infrastructura de transport, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; Infrastructura de turism și

• • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă este activităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare etc.) implementare - (echipă de proiect, metodologie, organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 9asigurare.000.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. . . 11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. CONSTRUIRE PARC PANOURI proiectului) SOLARE-FOTOVOLTAICE (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. P ul Olt

OTCOAVA, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava este cazul)

4. Proiectul(dacă dvs. face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv valorificarea

superioara a enpotenţialului energetic valorificeprin generarea resursele unei energetice zone de regenerabileproducere a . ergiei electrice, care să POTENŢIALI BENEFICIARI: - - REZULTATElocuitorii : orașului - angajaţii instituţiilor publice

- valorificarea superioară a potențialului energetic - atragereacrearea unor capitalului locuri privat noi deîn muncă

localeacțiuni ce vizează satisfacerea - unor nevoi ale comunităților ie. 5. Domeniu. ridicarea graduluii de • civilizaț de exemplu: Protecția mediului ș eficiența Infrastructura de transport, energetică. (infrastructuraferate, transport de comunicație public urban, și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială (spitale, situații de urgență, centre sociale);

• I • • nfrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • AltProtecțiaele. mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului fezabilitate.

• - Studiu de Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsond de aje;proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect (Principalele(dacă activitățeste cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activitățiorganizare după implementare semnarea contractului de finanțare:

- (echipă de proiect, metodologie, etc.)uire contracte organizare proceduri achiziție - publică atrib - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 6.75asigurare0.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. proiectului) PARC INDUSTRIAL (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului P ul Olt

OTCOAVA, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv crearea

. POTENȚIALIinfrastructurii BENEFICIARI: de afaceri pentru atragerea- investitorilor în orașMM-uri, antreprenori. REZULTATE:agenți economici, I -

Existența unui facilitarea spațiu amenajat, cu asigurarea. 5. Domeniu. Competitivitateutilităților economică pentru . • accesului investitorilor de exemplu: Infrastructura de navigabile, transport, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); entre Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, c • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; Protecția mediului și eficiență

• Altele. 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) contract I. Activități preliminare semnării ului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 6.75asigurare0.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. pene.

11. Alte informații. Fonduri euro Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. CONSTRUCȚIE POD PESTE PÂRÂUL proiectului) PLAPCEA, ÎN SATUL SINEŞTI (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului P ul Olt

OTCOAVA, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Parteneri şi judeţe) i. UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv . POTENȚIALI BENEFICIARIasigurarea: accesului- între localități - locuitoriicare orașului REZULTATE:participanţii la traficul rutier tranzitează zona . 5. Domeniu. InfrastructuraRealizarea căii de de transport acces între - • localități pentru tranzitarea zonei de exemplu: i rutiere. Infrastructura de transport,vigabile, infrastructura de comunicație și (infrastructura de comunicație și transport: că transport: căi rutiere, căi na • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); re Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, cent • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență energetică;

6. Grad de maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezab ilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect (Principalele(dacă activitățeste cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 675asigurare.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. REGULARIZAREA PÂRÂULUI proiectului) PLAPCEA PE O LUNGIME DE 10 KM (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului POTCOAVA ul Olt

, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv îm prin pârâul Plapceabunătăţirea , pr calităţii mediului impregularizarea cursului de apă . ecum și elaborarea şi POTENŢIALIlementarea BENEFICIARI unui : plan de inundaţii- REZULTATE OBŢINUTE: - locuitorii orașului

- coborâreac pânzei freatice din zonă - urăţarea pârâului de deşeuri, șicrearea nămol unui riscî scăzut la inundaţii - mediucuitul sănătoagricols şia mbunătăţirea calităţii. apei 5. Domeniu. Protecțredareaia mediului în cir. • terenurilor inundate de exemplu: Infrastructura de transport, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI;

• Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: ÎntocmPregătire documentație + cerere finanțare , depunere. ire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 4.5asigurare00.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. CREAREA UNUI SISTEM DE proiectului) SUPRAVEGHERE MODERN PENTRU (Denumirea generică a CREȘTEREA SIGURANŢEI CETĂŢENILOR

2. Localizarea proiectului P ul Olt

OTCOAVA, județ 3. Benef(localitate/localitățiciarul proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv îmbun nului prin ătăţirea fluxului rutier şi al siguranţei cetăţea implementarea unui sistem. cu POTENŢIALIcontrol adaptiv BENEFICIARI de management: al traficului- şi supraveghere video REZULTATE : - locuitorii orașului prin respectarea condiţiilor legale de deplasare în trafic limitate impunerea unei p vitezrincipalee de - deplasare constante şi implementareasuperior pe străzile unui siguranţa cetăţeanului. prin 5. Domeniu. sistem de • supraveghere video de exemplu: Dezvoltare urbană. Infrastructura de transport,bile, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi naviga • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială (spitale, situații de urgență, centre

• • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor. 8. Descriere proiect. (Principalele activități) I. (dacă este cazul) Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.) organizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 135.000asigurare lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. . Contr 11. Alte informații. Fonduri europene ibuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. MODERNIZAREA SISTEMULUI proiectului) RUTIER –ÎN CENTRUL ORAȘULUI (Denumirea generică a POTCOAVA

2. Localizarea proiectului Potcoava ul Olt

, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectuluii şi judeţe)/Parteneri. UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv

alemodernizarea locu sistemului rutier pentru satisfacerea nevoilor curente itorilor şi încurajarea activităţilortor . economice fară să POTENŢIALIafecteze BENEFICIARI: starea mediului înconjură- - - locuitorii orașului potenţialii investitori - participanţii la traficul rutier REZULTATEcare tranzitează : zona - Fluiagenţii economici - dizarea circulaţiei - Modernizarea reţelei de transport rutier Fluidizarea transportului de teritorialemărfuri cuechilibrate impact direct - asupra dezvoltării economice

Accesul populaţiei la locuri de etcmuncă,.; servicii medicale, - educaţie, cultură, . recreere, 5. Domeniu. Infrastructura de transport - • Siguranța circulaţiei i de exemplu: . Infrastructura de transport, infrastructura de comunicație ș (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, străzi locale transport: căi rutiere, căi navigabile,

• căi ferate, transport public urban, potabilstrăzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă ă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; patrimoniuAgricultură cultural;și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; ie; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuț • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsonda de proprietateje; asupra DA terenuriloraltele sau(specifica clădirilorț .

8. Descriere proiect. (Principalele(dacă esteactivităț cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, buireetc.) contracte organizare proceduri achiziție publică atri servicii/lucrări

- - execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 1asigurare.800.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. MODERNIZARE STRĂZILOR O proiectului) LUNGIME DE 20 KM (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. Potcoava ti

, județul Olt , sat Enoșeș 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Parti şi judeţe) eneri. UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv m

odernizarea a străzilor cu efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare oraşului prin conectarea diferitelor zone la drumurile locale, componenteîmbunătăţirea. legăturilor rutiere cu POTENŢIALIlocalităţile învecinate BENEFICIARI: şi cu satele - - - locuitorii orașului potenţialiicar investitori - participanţii la traficul rutier REZULTATEe tranzitează : orașul - agenţii economici din zonă.

- Reabilitarea şi consolidarea reţelei de străzi locale; le, Accesul populaţiei la locuri de - muncă, servicii medica educaţie, cultură, recreere; ect Fluidizarea transportului de teritorialemărfuri cuechilibrate impact. dir 5. Domeniu. Infrastructuraasupra dezvoltării de transport economice - • i de exemplu: . Infrastructura de transport, infrastructura de comunicație ș (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, străzi locale transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră,

• gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii • sociale; Agricultură și dezvoltare rurală; • Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje de proprietate; asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect (Principalele(dacă activitățeste cazul)i) I.

Activități preliminare semnării contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - (echipă de proiect, metodologie, etc.)e contracte organizare proceduri achiziție - publică atribuir - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări asigurare realizare indicatori proiect + durabilitate proiect.

9. Buget total. 13.500.000 lei.

10. Sursa de finanțare preconizată. .

11. Alte informații. Fonduri europene Contribuție locală.

FIȘĂ DE PROIECT

1. Titlul proiectului. AMENAJARE ȘI MODERNIZARE proiectului) TÂRG SĂPTĂMÂNAL POTCOAVA (Denumirea generică a 2. Localizarea proiectului. P ul Olt

OTCOAVA, județ 3. Beneficiarul(localitate/localităț proiectului/Partenerii şi judeţe) . UAT Potcoava

4. Proiectul(dacă este dvs.cazul) face parte dintr-un plan Strategia de dezvoltare locală integrat? Detaliați. 2014-2020 Proiectul are ca obiectiv crearea unui

. POTENŢIALIspațiu adecvat BENEFICIAR comercializăriiI: produselor- agricole - comunitateaREZULTATE locală : - producătorii independenţi

Îmbunătățirea condițiilor localepentru schimburileîntr- comerciale și prezentarea. produselor un spațiu special 5. Domeniu. amenajat • de exemplu: Dezvoltare urbană. Infrastructura de transport, (infrastructura de comunicație și transport: căi rutiere, căi navigabile, • căi ferate, transport public urban, străzi locale, etc.); Infrastructura de utilități (apă potabilă, canalizare/apa menajeră, • gaze naturale, energie electrică și termică); Infrastructura de sănătate și socială • (spitale, situații de urgență, centre • sociale); • Infrastructura educațională; Competitivitate economică, CDI; • Resurse umane, piața muncii, servicii sociale; Agricultură și dezvoltare rurală;

• Infrastructura de turism și • patrimoniu cultural; Dezvoltare urbană; • Altele.Protecția mediului și eficiență 6. Grad deenergetică; maturitate al proiectului. .

• - Studiu de fezabilitate Existenț• a unor studii preliminare: • studiu de pre fezabilitate; • studiu de fezabilitate; • proiect tehnic și detalii de execuție; • studii de piață; • studii de marketing;i). 7. Dreptulsondaje; de proprietate asupra DA terenuriloraltele sau(specificaț clădirilor.

8. Descriere proiect (Principalele(dacă activitățeste cazul)i) I. ii

Activități preliminare semnăr contractului de finanțare: Pregătire documentație + cerere finanțare , depunere. Întocmire P.T. + detalii execuție. II. - Activități după semnarea contractului de finanțare: organizare implementare - or(echipă de proiect, metodologie, etc.) ganizare proceduri achiziție - publică atribuire contracte - servicii/lucrări execuție lucrări asfaltare recepție lucrări 9. Buget total. 1asigurare.350.000 lei realizare. indicatori proiect + durabilitate proiect. 10. Sursa de finanțare preconizată. F .

11. Alte informații. onduri europene Contribuție locală.