DOCSLIB.ORG

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Serviciul Judeţean

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Serviciul Judeţean ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI Olt INVENTARALE ean COLECŢII PARTICULAREţ (1783 – 1985) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 753 Fond. nr. 750 ARHIVELE SLATINA 2016 ROMÂNIEI Olt ALE ţean IONALEJude Ţ NA Serviciul ARHIVELE PREFAŢĂ În epoca modernă s-au perindat mulţi cetăţeni de seamă ai fostelorROMÂNIEI judeţe Olt şi Romanaţi care au contribuit cu munca lor la propăşirea acestor judeţe şi nu numai. Unii dintre ei chiar dacă nu au fost persoane marcante, au fost totuşi cunoscuţi şi populari în vremea lor. Printre clerici, militari, dascăli, magistraţi şi avocaţi, oameni politici şi funcOltţionari se numără şi Dumitru Cezianu, G.I. Demetrian, Constantin Poroineanu,ALE Marin Popescu-Spineni, etc. Fiecare dintre aceştia au strâns documente rezultate în decursul vieţii lor. Aceste documente au fost clasate, arhivate în depozitele S.J.A.N. sub denumireaean de "Colec ţii particulare", reprezentând o parte a colecţiei, iar cea de-a doua fiind reprezentatţ ă de documentele donate de diferite persoane din cadrul judeţului şi contribuind astfel la dezvoltarea Fondului Arhivistic Naţional.. Colecţia, deşi nu este mare din punct de vedere cantitativ, cuprinde documente precum: diplome, contracte de vânzare-cumpărare, schiţe şi planuri ale moşiei Cezieni şi a vecinătăţii ei din anul 1900, cărţi de judecatIONALEă, zapise,Jude procese verbale, cererea unui grup de liberali care, prezentând situaţia în Ţcare se află ţara, îi cer lui Dimitrie Cezianu să accepte postul de prefect al judeţului Romanaţi, manuscrise, scrisori, cărţi poştale ilustrate, fotografii, etc, documente care reliefează activităţile desfăşurate de aceştia. NA Serviciul ARHIVELE 3 ROMÂNIEI Olt ALE ţean IONALEJude Ţ NA Serviciul ARHIVELE 4 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT INVENTAR I - COLECŢII PERSONALE Nr. Nr. Conţinutul pe scurt al dosarelor Anii Nr. Obs. crt. vechi extremiROMÂNIEI file 1. 2. 3. 4. 5. 6. I/1 Dimitrie Cezianu a. Documente personale ale creatorului Olt Diplomă de inginer în arte şi manufacturi, specialitateaALE 12 aug. franceză 1. constructor, eliberată de Şcoala Centrală de Arte şi 1876 1 Manufacturi din Paris, Franţa. ean Cerere de demisie, adresată d-lui Primar al Capitalei, dinţ 18 aug. 2. funcţia de şef de secţie al Alimentării cu apă a oraşului 1880 1 Bucureşti, post încredinţat în 15 aprilie. Act de donaţie şi procesul – verbal nr. 802 al Tribunalul 3. Romanaţi, prin care S. Cezianu îi dă fiului său Dimitrie 23 oct. 1 Cezianu proprietatea (moşia)IONALE Stănislăveşti,Jude din Districtul 1882 Oltul, plasa Ocolul. Ţ Declaraţii prin care Constantin, Ioan, Nicolae şi Elena 4. Lelia Cezianu nu au nicio pretenţie asupra titlului 20 mai 1 provizoriu nominalNA al Primei Societăţi Române de 1883 fabricarea hârtiei, în valoare de 5000 lei, nr. 53 ce s-a aflat în succesiunea răposatului părinte S. Cezianu, titlu ce îi revine fratelui lor Dimitrie Cezianu; declaraţie autentificată la Tribunalul Ilfov. Cererea unui grupServiciul de liberali care prezentând situaţii în 5. care se afla ţara îi cer lui Dimitrie Cezianu să accepte 30 martie 1 postul de prefect al judeţului Romanaţi, din dorinţa de-a 1888 distruge „gaşca din Caracal”. 6. Adresa nr. 1973 a Prefecturii judeţului Romanaţi prin care 16 martie 4 d-nul Cezianu cerere d-lui ministru să-i accepte demisia 1889 ARHIVELEdin postul de prefect al judeţului Romanaţi. 7. Adresa Ministrului de Interne nr. 4442 prin care se 24 martie 1 acceptă demisia din postul de prefect al judeţului 1889 Romanaţi şi a lui D. Cesianu. Copie de pe telegrama nr. 4937 a Ministrului de Interne, 8. adresată d-lui D. Cezianu prin care îl înştiinţează că nu a 03 aprilie 1 acceptat demisia sa din postul de Prefect al judeţului 1889 Romanaţi, ce a fost numit prin decretul regal nr. 634 din 30 martie 1888. 5 9. Diplomă de membru activ al Societăţii Geografice 26 feb. 1 Române din Bucureşti. 1890 b. documente rezultate din administrarea proprietăților Act de realizare încheiat între Petru Stoicescu – 1. reprezentant al Primei Societăţi de Credit Funciar Român 30 iunie 2 din Bucureşti şi Dimitrie St. Cezianu, Elena Lelia St. 1883 Cezianu pentru un împrumut la care se ipotechează moşia Cezieni numită altădată şi Corlăteşti. Cererea şi sentinţa judeţului Romanaţi din 8 dec. 1884 2. privind confirmarea planului şi hotărniciei moşiei Aug. 1884- 18 Grozăveşti ce se învecinează cu moşia Cezieni fostă 8 dec. 1884 Corlăteşti a lui Dimitrie Cezianu şi d-ra Elena Cezianu (cuprinde cartea de hotărnicie şi diviziune a moşiei, precum şi planul moşiei realizat în 30 oct. 1883). Carte de judecată nr. 270 a Judecătoriei Ocolului I Caracal 3. privind reclamaţia lui Dimitrie Cezianu de a primi de la 2 Nicolae Dinică Predoi suma de lei 130 bani 10, ce îi datorează. 4. Proces – verbal întocmit de Comisia Comunală din 10ROMÂNIEI ian. 1 Cezieni privind taxa datorată de Cezianu pe suprafaţa de 1888 300 pogoane de pădure deţinute. Olt Contract prin care Daniel Neuhoff a fost angajat ca 5. maşinist la D-nu Cezianu pe proprietatea Cezieni,ALE pe 18 martie 1 perioada 24.03. – 26.10.1888, având salariul de 1400 lei 1888 pe întreaga perioadă. ean 6. Contract de vânzare – cumpărare a recoltei anului 1887ţ de 19 aprilie 1 porumb încheiat între cumpărător M. Koln şi vânzător D. 1888 Cezianu. 7. Adresa nr. 2742 a Primăriei Caracal prin care aduce la 18 mai 1 cunoştinţă domnului Cezianu de raportul inginerului 1888 arhitect al urbei, din careIONALE rezultă vechimeaJude caselor deţinute în suburbia Sf. NicolaeŢ ce ameninţa cu căderea. 8. Contract prin care M. Koln a cumpărat de la Cezianu toată 18 iunie 1 recolta de rapiţă a anului 1888. 1888 Adresa nr. 3896 NAa Primăriei Caracal prin care mulţumea 9. d-lui Cezianu pentru donaţia făcută constând în cărţi ce au 6 iulie 1888 1 fost folosite ca premii oferite elevilor şi elevelor ce au frecventat şcolile din oraş. 10. Poliţe de asigurare la Societatea Generală de asigurare 12 iulie – 2 „Dacia – România”Serviciul din Bucureşti a recoltei moşiilor 18 iulie Cezieni şi Bondrea din comuna Cezieni. 1888 Sentinţa nr. 315 a Judecătoriei Ocolului I Caracal prin 11. care se recunoaşte dreptul de proprietate pe apa Tesluiului 1 aug. 1 a lui Cezianu, locuitorii comunei fiind nevoiţi a respecta 1888 acest lucru. 12. ARHIVELE Adresa nr. 21258 a Administraţiei Tehnice din Direcţia 26 1 Generală a Telegrafelor şi poştelor prin care autorizează noiembrie instalarea a trei staţii (posturi) telefonice în Caracal, 1888 Cezieni şi Bondrea. 13. Poliţa de asigurare a morii deţinute în comuna Cezieni. 6 feb. 1889 1 14. Înscris (contract) prin care Dimitrie D. Rădulescu este 12 martie 2 dator lui Dimitrie Cezianu. 1889 15. Chitanţa prin care Dimitrie Rădulescu este dator cu 110 lei 12 martie 2 lui Dimitrie Cezianu. 1889 6 16. Contract încheiat cu A. Manatidi pentru transportul unor 29 mai 1 cereale la Brăila cu vaporul. 1889 Proces – verbal încheiat cu ocazia deplasării primarului 17. comunei Cezieni – Barbu Dănescu la Filip M. Temelie, 10 sept. 1 Dumitru Temelie, Chirea Deaconu şi Ion Ion Deaconu 1889 spre a le-înmâna cartea de judecată nr. 313/88 a judeţului Caracal. Act de vânzare prin care Iorgu Rada din Dealu Mare, 18. comuna Fruntişani vinde toate casele situate în Bucureşti 4 sept. 2 şi terenul pe care se află din Calea Victoriei nr. 188 cu 1892 suma de 95.000 lei noi. 19. Somaţia nr. 1819 a Corpului Portăreilor Tribunalului 1 mai 1861 1 Romanaţi prin care îi cere lui Cezianu să achite datoria de 2555 lei, plus taxele lui M. Berendei din comuna Oboga. Sentinţa civilă nr. 460 a Tribunalului judeţului Romanaţi 20. privind confirmarea planului şi cartea de hotărnicie a 4 sept. 2 moşiei Liiceni de Jos, proprietatea lui Ştefan Prejbeanu şi 1892 Iancu Bancu ce se află în vecinătatea moşiei Cezieni, proprietatea lui Dimitrie Cezianu şi Lelia Cezianu ROMÂNIEI (căsătorită cu Iancu Otetelişeanu). Raportul Comisiei de preţuire a Primei Societăţi de Credit 21. Funciar Român din Bucureşti privind împrumutul solicitat 1 dec.Olt 8 de Dimitrie Cezianu, precum şi actul de împrumutALE cu o 1892 moşie deja ipotecată şi anume moşia Cezieni. Convenţie încheiată între Maria Nicole Julian, Contesa Genevieva Strargenka, Helena D. Cezianu şi Ecaterina D.ean 22. Bibescu cu ocazia succesiunii defunctei principese Zoeţ 5 dec. 2 Brâncoveanu se obligă a plăti minorilor principelui 1895 Grigore Brâncoveanu, 2 milioane bani împrumutaţi de la tatăl acestor. Ofertă prin care SebastianoIONALE Uberti – Judeantreprenor din 23. Ploieşti – se obligă a executa toate lucrările de terasament 26 iulie 1 şi împietruire pentru construireaŢ şoselei necesare pe moşia 1896 inginerului Cesianu din Buşteni. 24. Anunţ pentru vânzarea unor terenuri parcelate de pe moşia 1 aug. 1 Buşteni – deţinutăNA de Cezianu – cu condiţia ca pe aceste 1896 terenuri cumpărătorii să construiască în cel mult 4 ani, vile cu cel puţin 3 încăperi. 25. Liste cu numele persoanelor care au cumpărat locuri puse 16 aug. 14 în vânzare din moşia Buşteni, proprietatea lui D. Cezianu 1896-23 şi loturi rămase Serviciulnevândute. mai 1898 Ofertă prin care domnul Sebastiano Uberti va executa 26. lucrările la construcţia drumului şi a canalelor de pe 15 aug. 1 proprietatea d-lui Cezianu din Buşteni, conform 1896 planurilor, schiţelor şi preţurilor arătate. ARHIVELE Hotărârea Tribunalului Ilfov, Secţia I.C.C. nr. 2710 prin 27. care autorizează pe Clara Elena Cezianu de a intenta 6 martie 1 acţiune contra soţului său pentru a se declara nulă clauza 1897 de constituire a averii sale proprii ca dotă ce s-a făcut de părintele său. Autorizaţia – copie nr. 3646 a Tribunalului Ilfov, secţia II 28. C.C. (în două exemplare) şi actul de schimb a moşiei 28 apr. 12 Clăbucetul - Baiului, jud. Prahova, proprietatea d-nei 1897 – Clara Elena Cezianu – cu casele d-lui Dimitrie Cezianu, 3 mai 1897 7 situate în Calea Victoriei nr. 188 (în 4 exemplare).
Load more

Recommended publications
  • Diagnosticul Domeniului Mediu Natural
    DIAGNOSTICUL DOMENIULUI MEDIU NATURAL 1 Cadrul natural - relieful, clim ă, resursele de ap ă Teritoriul ce face obiectul de studiu al Planului de Amenajare al Teritoriului Jude ţean Olt apar ţine mai multor unit ăţ i geomorfologice, la nivelul c ărora structura geologic ă impune tipurile şi formele de relief, precum şi procesele geomorfologice actuale şi care sub ac ţiunea de factorului climatic determin ă tipul de peisaj. Unit ăţ ile de relief din jude ţul Olt se grupeaz ă astfel: câmpii, dealuri subcarpatice şi culoare de vale, care se disting prin morfometrie, morfologie şi morfodinamic ă. Unitatea de câmpie: este reprezentat ă de Câmpia Burnasului mai înalt ă decât unit ăţ ile de relief din jur; câmpia Caracalului cu aspect v ălurit şi prezen ţa gorganelor şi a iazurilor; câmpia Boianului se prezint ă că o prelungire a platformei Cotmeana şi se caracterizeaz ă prin interfluvii cu crovuri. - caracteristicile morfometrice ale unit ăţ ii de campie reflect ă sc ăderea în altitudine de la nord la sud; valorile altitudinale sunt de 70-100 m - caracteristicile morfologice cuprind aspecte ale malurilor şi versan ţilor, precum şi profilul longitudinal şi transversal specific spa ţiului şi, proceselor de modelare actuale. - morfodinamica actual ă cuprinde cu prec ădere procesele geomorfologice de acumulare, dar şi alunec ările, tas ări, sufoziuni, etc. Deosebit de active sunt procesele de toren ţialitate cu realizarea formelor de tip oga ş, raven ă, torent şi a bazinelor toren ţiale. Morfodinamica suprafe ţelor plane şi cvasiorizontale care se manifest ă în special în zona interfluviilor şi teraselor. - relieful petrografic este specific depozitelor de roci cu puternic caracter modelator, care se eviden ţiaz ă bine în peisaj cum ar fi cel de dune de nisip în zona Obâr şia - Potelu sau de crovuri în Câmpia Boianului - relieful antropic reflect ă ac ţiunea omului asupra mediului şi este corelat cu exploatarea z ăcămintelor şi a altor elemente naturale.
    [Show full text]
  • Hotararea Nr. 01 Din 28.04.2009
    ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ „OLT - ECO” ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAŢIE * HOTĂRÂREA Nr. 1/ 28.04.2009 ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAŢI El Având în vedere : - prevederile art. 15 şi art. 16 alin. 2 lit. c), f), h), j), k) din Statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ,,OLT - ECO”; - prevederile art. 21 alin. 2 lit. f din OG nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Se numeşte în funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ,,OLT - ECO” şi al Consiliului Director al acesteia - dl. CIUGULEA IOAN care va îndeplini atriBuţiile prevăzute în Statutul Asociaţiei şi va reprezenta asociaţia în raporturile cu terţii. Art. 2. Se aproBă cuantumul cotizaţiei datorate de memBrii asociaţiei pentru anul 2009, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre şi s-a staBilit ca plata acesteia să se facă trimestrial în tranşe egale. Pentru anul 2009 cotizaţia se datorează începând cu data de 01.05.2009. Art. 3. Se aproBă primirea de noi memBri în asociaţie după cum urmează : Municipiul Slatina, reprezentat prin Consiliul Local Slatina Oraşul Balş, reprezentat prin Consiliul Local Balş Oraşul Drăgăneşti-Olt, reprezentat prin Consiliul Local Drăgăneşti-Olt Comuna Bălteni, reprezentată prin Consiliul Local Bălteni Comuna Bărăşti, reprezentată prin Consiliul Local Bărăşti Comuna Cezieni, reprezentată prin Consiliul Local Cezieni Comuna Cîrlogani, reprezentată prin Consiliul Local Cîrlogani Comuna CorBu, reprezentată prin Consiliul Local CorBu Comuna DoBrun, reprezentată prin Consiliul Local DoBrun
    [Show full text]
  • Administratia Financiara a Jud Olt
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI Olt INVENTAR ALE ean ADMINISTRAłIA FINANCIARĂ A JUDEłULUIţ OLT (1922 – 1949) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 18 Fond. nr. 17 ARHIVELE SLATINA 2006 1 PREFAŢĂ Instituite pe întreg teritoriul României, după desăvârşirea unităţii statale a acesteia, administraţiile financiare judeţene se înscriau în rândul instituţiilor menite să asigure un sistem unitar de administrare a finanţelor statului român. Actul normativ care a oferit o structură amplă şi diversificată acestei instituţii a fost legea pentru organizarea finanţelor statului din 10 martie 1912, ea prevăzând faptul că administraţiile financiare judeţene aveau menirea de a executa toate lucrările referitoare la constatarea, urmărirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi a celorlalte venituri ale statului. Pe plan central fiecare administraţie financiară judeţeană era subordonată Ministerului Finanţelor, iar pe plan local aveau în subordine percepţiile existente pe raza lor de activitate. Îndeplinindu-şi atribuţiile conferite de legislaţie, administraţiile financiare judeţene îşi vor desfăşura activitatea până în luna aprilie 1949, când au fost desfiinţate, iar soluţionarea problemelor bugetare şi financiare a fost atribuită Secţiilor financiare create în cadrul Comitetelor Provizorii Judeţene. Pe teritoriul judeţului Olt această instituţie financiară şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1920 – 1949, având sediul în oraşul Slatina. La începutul deceniului II al secoluluiROMÂNIEI XX judeţul Olt era împărţit din punct de vedere financiar în 8 circumscripţii. În anul 1936, după reorganizare, Administraţia Financiară Olt funcţiona pe două direcţii principale: OltAdministraţia de Constatare (Circa de constatare Slatina, Circa de ControlALE Drăgăne şti, Circa de constatare Potcoava, Circa de constatare Spineni) şi Administraţia de Încasări şi plăţi formată dintr-o percepţie urbană la Slatina şi patru percepţii rurale (Drăgăeanneşti, Potcoava, Dumitreşti, Spineni).
    [Show full text]
  • Memoriu General
    MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei Denumirea lucrării : PLAN URBANISTIC GENERAL şi REGULAMENT LOCAL de URBANISM al COMUNEI OSICA DE JOS, JUD. OLT Beneficiar : COMUNA OSICA DE JOS , JUD. OLT Proiectant : S.C. JOC ART S.R.L. – Rm. Vâlcea Şef proiect : arh. Doina Negoiţă Colaboratori : Primăria COMUNEI OSICA DE JOS Consiliul Judeţean – Direcţia Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Proiect nr. : 1312 /05. 05. 2015 Data elaborării : 2015 -2017 1 2 1.2. Obiectul lucrării Solicitări ale temei program Comanda pentru elaborarea documentației de urbanism a fost întocmită de inițiatorul lucrării , respectiv Comuna Osica de Jos , Județ Olt și s-a ținut cont de capabilitatea , experiența în domeniu și oferta financiară a elaboratorului. Tema program va ține cont de metodologia de elaborare și conținutul cadru al reglementărilor tehnice. Planul Urbanistic General (PUG ) şi Regulamentul Local Aferent RLU stabilesc raporturi favorabile între nevoile umane şi potenţialul natural şi antropic , în condiţiile protejării , reabilitării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului natural şi construit existent. La fundamentarea şi elaborarea PUG se urmăreşte respectarea principiilor, orientărilor , obiectivelor şi prevederilor documentelor internaţionale şi conţinutul cadru specificat în reglementarea tehnică. Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile care stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pe o perioadă determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente. Ele orientează aplicarea unor politici în scopul construirii şi amenajării teritoriului localităţilor, politici ce îşi propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate şi statuarea unor noi relaţii socio- economice în perioada de tranziţie spre economia de piaţă. Dintre principalele acte legislative specifice sau complementare domeniului, cu implicaţii asupra dezvoltării urbanistice, amintim : - Legea nr.
    [Show full text]
  • CERBUL LOPĂTAR (DAMA DAMA) ÎN JUDEŢUL OLT: ZOOGEOGRAFIE ŞI DINAMICĂ POPULAŢIONALĂ Sorin GEACU∗
    CERBUL LOPĂTAR (DAMA DAMA) ÎN JUDEŢUL OLT: ZOOGEOGRAFIE ŞI DINAMICĂ POPULAŢIONALĂ Sorin GEACU∗ Key words: Rower buck, zoogeography, effective evolution Introducere Acest mamifer a fost introdus în trei locuri (fig. 1) atât în zona de câmpie cât şi în cea a Piemontului Getic. În ordine cronologică, colonizarea s-a efectuat mai întâi în zona Reşca din Câmpia Romanaţilor, apoi în zona Seaca din Piemontul Cotmenei şi în al treilea rând în zona Bistriţa-Izvoru din Piemontul Olteţului. Specimenele de origine ale populaţiilor actuale de cerb lopătar din Olt provin din judeţele Timiş şi Suceava. Efectivele existente azi nu au legătură între ele. COLONIZAREA ÎN CÂMPIA ROMANAŢILOR Condiţii naturale Primele exemplare de cerb lopătar din Oltenia au fost aduse în pădurea Reşca (numită şi Reşca-Hotărani, după satele apropiate) din centrul judeţului Olt. Ea se află în nord-estul Câmpiei Romanaţilor la altitudini cuprinse între 72 m în sud şi 94 m în nord-vest (95% din suprafaţa pădurii se află la 73-80 m). Partea de vest/nord-vest este traversată, pe o lungime de 3,5 km, de calea ferată Caracal-Piatra Olt (în unii ani, exemplare de cerb lopătar au fost accidentate de tren, ca de exemplu în martie 1977, etc.). Această linie ferată traversează pe 1,5 km şi pădurea Bistriţa-Potopinu. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C, iar cantitatea de precipitaţii este de 620 mm/an. Viscolele din lunile februarie 1956, ianuarie 1966, martie 1973, noiembrie 1975, noiembrie 1995, noiembrie 1998 au afectat populaţia de cerb lopătar. De asemeni şi gerul puternic din ianuarie 1963 (atunci la Craiova s-au atins -35,5°C în ziua de 25) ori ploile torenţiale din luna iulie 1970 (pe 8 iulie au căzut la Caracal 118,2 mm).
    [Show full text]
  • Lista Fondurilor Şi Colecłiilor Arhivistice Date În
    LISTA FONDURILOR ŞI COLECłIILOR ARHIVISTICE DATE ÎN CERCETARE DE CĂTRE S.J.A.N. OLT Nr. inventar Denumirea fondului Anii extremi ADMINISTRA ŢIE 73; 74 ARHIVELE STATULUI OLT 1953 – 1987 1007 DIREC ŢIA JUDE ŢEAN Ă DE STATISTIC Ă OLT 1968 – 1987 949 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI BAL Ş 1942 – 1968 950 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI CARACAL 1947 – 1968 948 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI CORABIA 1951 – 1967 953 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI COSTE ŞTI 1956 – 1965 947 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI DR ĂGĂNE ŞTI-OLT 1951 – 1968 954 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI DR ĂGĂŞ ANI 1956 – 1967 951 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI PITE ŞTI 1956 – 1970 945 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI POTCOAVA 1938 – 1960 944 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI SLATINA 1947 – 1967 946 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI TURNU M ĂGURELE 1956 – 1970 952 INSPECTORATUL STATISTIC AL RAIONULUI VEDEA 1956 – 1965 861 ÎNTREPRINDEREA DE ALIMENTA ŢIE PUBLIC Ă-CORABIA 1955 – 1959 65 LEGIUNEA DE JANDARMI OLT 1920 – 1950 574 LEGIUNEA DE JANDARMI ROMANA ŢI 1831 – 1949 68 PENITENCIARUL OLT 1907 – 1945 221 POLI ŢIA ORA ŞULUI CARACAL 1831 – 1945 575 POLI ŢIA ORA ŞULUI CORABIA 1906 – 1945 64 POLI ŢIA ORA ŞULUI SLATINA 1831 – 1949 1045 POSTUL DE JANDARMI ALBE ŞTI 1947 – 1948 1131 POSTUL DE JANDARMI ALIM ĂNE ŞTI 1935 – 1944 67 POSTUL DE JANDARMI ALUNI ŞU 1940 – 1948 493 POSTUL DE JANDARMI ARCE ŞTI 1920 – 1921 494 POSTUL DE JANDARMI BACEA 1934 1104 POSTUL DE JANDARMI B ĂLĂNE ŞTI 1947 – 1949 495 POSTUL DE JANDARMI B ĂLTENI 1943 – 1949 496 POSTUL DE JANDARMI B ĂRC ĂNE ŞTI 1930 – 1948 497 POSTUL DE JANDARMI BREBENI 1940 – 1948 498 POSTUL DE JANDARMI BUZE ŞTI 1925 – 1949 2 Nr.
    [Show full text]
  • Consiliul Județean Olt Strategia De Dezvoltare a Judeţului Olt Pentru Perioada 2014
    CONSILIUL JUDEȚEAN OLT STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI OLT PENTRU PERIOADA 2014 - 2020 Strategia de Dezvoltare a Județului OLT pentru perioada 2014-2020 Capitolul I - Principii utilizate în elaborarea Strategiei de dezvoltare Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei În elaborarea Strategiei de dezvoltare a judeţului Olt pentru perioada 2014-2020s-a ținut cont de un număr amplu de principii, adoptate la nivelul Uniunii Europene și, drept urmare, și în elaborarea documentelor de politici publice din România. Principiul central al strategiei este principiul dezvoltării durabile, cu respectarea celor trei dimensiuni (ecologică, economică şi socială) cu toate implicațiile: atingerea performanţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi de strategia naţională privind dezvoltarea durabilă, creşterea competitivităţii administraţiei judeţene şi a celor locale în scopul maximizării aportului lor la accelerarea progresului economic şi social prin stabilirea de noi obiective şi identificarea unor oportunităţi adaptate la noile condiţii şi exigenţe, pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Toți reprezentanții administrației publice din județul Olt, reprezentanți ai Consiliului Județean, ai instituțiilor subordonate, ai deconcentratelor și ai autorităților publice locale, au lucrat împreună pentru identificarea elementelor de
    [Show full text]
  • Camera Agricola a Jud Olt 1910-1949 Inv 31
    ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN OLT ROMÂNIEI Olt INVENTAR ALE ean CAMERA AGRICOLĂ A JUDEłULUIţ OLT (1910 – 1949) IONALEJude Ţ NA Serviciul Inv. nr. 31 Fond. nr. 30 ARHIVELE SLATINA 2005 1 PREFAŢĂ În anul 1925, prin legea din 13 aprilie, s-au înființat în fiecare județ ”Camerele Agricole”, instituții publice al căror scop era să reprezinte și să ocrotească interesele agriculturii, zootehniei și silviculturii, precum și să contribuie la creșterea producției tuturor ramurilor agricole, zootehnice și silvice. Acestea erau organe consultative și administrative ale Ministerului Agriculturii. Camera Agricolă a Județului Olt s-a înființat și ea în baza aceleiași legi, având ca Director pe agronomul Gh. Vodă. În luna iulie a anului 1925, se instalează primul Consiliu de Administrație pe lângă Camera Agricolă având următoarea componență: președinte I. Gh. Massu, vicepreședinți Gh.Gh. Caracostea și Costică I. Popescu. La Camera Agricolă trece și Comisia Zootehnică de ROMÂNIEIpe lângă Prefectură. Consilieratul Agricol, înființat în 1919, se contopeste în 1930 cu Camera Agricolă, iar în anul 1928 se dizolvă consiliul de administrație al Camerei Agricole, numindu-se o Comisie Interimară care a condus Camera agricolă până în anul 1936. În anul 1936,Olt Camera agricolă este înglobată ”ca secție a județului Olt”în Camera AgricolăALE de la Craiova, ulterior revenindu- se asupra acestei măsuri. Camera Agricolă a județului Olt se desființează în anul 1949/1950, atribuțiile sale fiind preluate de Secțiile agricole din cadrul Sfaturilorean Populare regionale și raionale. ţ Documentele aparținând acestui fond conțin informații referitoare la aplicarea reformei agrare, la situația fermelor din județ, la măsurile luate pentru dezvoltarea agriculturii (achiziționarea de utilaje agricole, însămânțări, recoltări), la activitatea desfășurată de Camera Agricolă în domeniul zootehnicIONALE (combatereaJude bolilor, achiziționarea unor reproducători de rasă), la împroprietăŢriri.
    [Show full text]
  • AVIZ DE MEDIU Nr...Din ...2017
    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt AVIZ DE MEDIU Nr. .......din ..........2017 Ca urmare a notificării adresate de OCOLUL SILVIC SLATINA din Slatina, str. Tudor Vladimirescu, nr. 154, județul Olt, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt cu nr. 3977/19.04.2016, - în urma analizării documentelor transmise şi a verificării; - în urma parcurgerii integrale a etapelor procedurale prevăzute de H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; Şi în baza: - H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia; - H.G. nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor; - O.U.G. nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia Mediului, cu modificările şi completările ulterioare, Se emite: AVIZ DE MEDIU pentru AMENAJAMENTUL SILVIC promovat de: OCOLUL SILVIC SLATINA cu sediul în SLATINA, str. Tudor Vladimirescu, nr. 154, județul Olt. Din punct de vedere administrativ, Ocolul silvic SLATINA se întinde pe teritoriul următoarelor comune (oraşe): Cârlogani, Strejești, Morunglav, Oporelu, Teslui, Valea Mare, Corbu, Bâlteni-Perieți, Potcoava, Scornicești, Tătulești, Brâncoveni, Piatra-Olt, Slătioara, Pleșoiu, Milcov, Slatina, Curtișoara, Găneasa, Priseaca, Sârbii-Măgura, Verguleasa, Cungrea, Leleasca, Poboru, Spineni, Bărăști, Colonești, Făgețelu și Optași-Măgura din judeţul Olt și comuna Vedea din județul Argeș. U.P.- urile care fac parte din Ocolul Silvic Slatina sunt: U.P. I Cârlogani, U.P. IV Oporelu, U.P. V Seaca, U.P. VI Spineni. Din punct de vedere geografic pădurile Ocolului Silvic Slatina sunt situate în partea de sud a Piemontului Cotmenei (U.P.
    [Show full text]
  • Planul De Analiză Şi Acoperire a Riscurilor – Judeţul Olt
    PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR – JUDEŢUL OLT MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NESECRET DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr. 3012448 INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Slatina, 11.04.2016 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ,,MATEI BASARAB” AL JUDEŢULUI OLT PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR OLT - 2016- Pag. 1 din126 NESECRET Slatina,Str.Tipografului,nr.7,jud.OLT Tel.0249/432211,fax.0249/432288,[email protected], cod postal 230002 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR – JUDEŢUL OLT Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE - Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Olt, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopurile planului sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, specific fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele planului sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
    [Show full text]
  • Tabel Pieţe, Târguri Şi Oboare
    CALENDARUL Pieţelor, Târgurilor şi Bâlciurilor programate în Judeţul Olt în anul 2018 Nr Localitatea Piaţă agro-alimentară Săptămânal mixt Date calendaristice ale târgurilor şi bâlciurilor 1 Slatina Zilnic Joi - 2 Caracal Zilnic Sâmbătă Bâlci anual de Rusalii - 27 mai 3 Balş Zilnic Sâmbătă Bâlci anual în data de 07 – 08 septembrie 4 Corabia Zilnic Vineri Bâlci anual în data de 14 octombrie 5 Drăgăneşti-Olt Zilnic Sâmbătă Bâlci anual în data de - 27 iulie 6 Potcoava - Duminică Bâlci în data de 21 mai 7 Băbiciu - Duminică Bâlci 20 iulie (Sf. Ilie), 26 octombrie (Sf. Dumitru), „Sărbătoarea Teiului” - 10 iunie 8 Bărăşti -- Bâlci a doua zi de Pate i în ziua de Sf. Maria - 15 august 9 Bobiceşti -- Bâlci anual în data de 20 iulie 10 Brastavăţu - Joi Bâlci anual 29 iunie (Sf. Petru i Pavel) i 20 iulie (SF. Ilie) 11 Bucinişu - Sâmbătă „Sărbătoarea Cireului” - 03 iunie 12 Cezieni - - „Sărbătoarea Iilor” - 24 iunie 13 Cilieni Zilnic Sâmbătă Bâlci în data de 26 august 14 Cîrlogani - Duminică Ziua Comunei -15 august 15 Coloneti - Sâmbătă Festivalul Călueresc „Ilie Martin” - 20 iulie 16 Corbu - Sâmbătă - 17 Coteana -- - Târgul de fete de la Cotenița -15 august 18 Crâmpoia - Duminică Bâlci anual în zilele de Rusalii i 15 august, Ziua Comunei - 21 mai 19 Cungrea - Vineri Bâlci în data de 15 august 20 Curtioara -- „Sărbătoarea Nucului” - 7 octombrie 21 Dobrețu -- Bâlci în data de 17 mai 22 Dobrosloveni - - Festivalul Național de Folclor „Plai de Romanați” - 1-2 septembrie 23 Dobroteasa - Duminică Bâlci 9 martie, 25 martie i în ziua de Rusalii 24 Fărcaele
    [Show full text]
  • CAIET DE OBIECTIVE Pentru Depunerea Unui Nou Proiect De Management De Către Managerul Școlii Populare De Arte Și Meserii
    Anexa nr.2 la APROB Dispoziția nr.87/06.04.2016 PREȘEDINTE, Paul STĂNESCU CAIET DE OBIECTIVE pentru depunerea unui nou proiect de management de către managerul Școlii Populare de Arte și Meserii Perioada de management este de 3 ani, începând cu data încheierii contractului de management. I. Tipul instituţiei publice de cultură, denumită în continuare instituţia: aşezământ cultural. În temeiul prevederilor din Hotărârea Consiliului Județean Olt nr.6/19.02.2004 cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Școlii Populare de Arte și Meserii, Școala Populară de Arte și Meserii din Slatina funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Olt ca instituție publică de cultură, cu personalitate juridică. Finanţarea Școlii Populare de Arte și Meserii se realizează din venituri proprii şi/sau subvenţii din bugetul de stat/local, prin bugetul Consiliului Județean Olt1. Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Olt nr.176/17.12.2015 cu privire la aprobare număr de personal, organigramă, stat de funcții, Plan de școlarizare pentru anul școlar 2015-2016 și Regulament de Organizare și Funcționare pentru Școala Populară de Arte și Meserii, obiectivele instituţiei sunt următoarele: a) oferă produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi participare a cetăţenilor la viaţa culturală; b) conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial;
    [Show full text]