Oameni Cari Au Fost *
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
co lorga 'entru N.% oameni cari au fost *. d. O 1 U.0 -Ctil:TTYR V6EtiERKLIV.: 41.u` frk ] -; I44,4 4-;* tiblf 19 9.04o.; ; . 10 0" 0,1 '11 1 ; 0 , ;. -a& - Ilustratia copertei : P. Vulceinescu n. iorga oameni cari au fost * EDITIE iNGRIJITA, PREFATA 51 NOTE DE ION ROMAN 1 9 0 7 EDITURA PENTRU LITERATURA UN PROFESOR I SCRIITOR : N. IORGA S-au implinit acum un an doud decenitljumatate de la moartea, prin violentd, a lui Nicolae Iorga. In secolut unor magnif ice biruinte creatoare ale umanitätii, dar si al unor cumplite recrudescenfe ale fondului de bestiali- tate ceinctijigneste specia, istoricul a avut sfir§itul teribil al lui Mihai vodtii al lui Grigorie Ghica. Feipt0i ii cunogeau victimai giau destuld carte cit sit-0 seraneze numele de care, dacii s-ar da Ion ?I ciinii s-ar simti insultati. Dar haita, in ceasul de noapte cind tes dupe/ pradd fiarele pcidurii, nu s-a sfiit sä reipeaset vietii ci poporului românesc o minte genialrt, de o forret unica, cloborind la o margine de drum nu un septuagenar viguros, ci un tezaur al natiunii. In acea toamnd a anului 1940ccideauin Europaatitiamorti,incitomenirea ingrozitti nu mai avea timpsd-inumere. Patronii celui mai mare concern al ucideriisindirnitii /or puneau la cale crime 'Inca purl marlsi-sictiau complicitatea in aceea comisalaliziera pilduriiStrejnicul delingti Ploietti.Asasinarea savantului roman a trebuit sá treacd, cleat, ca un fapt divers. Istoria culturii noastre a mat inscris capitolul unei biografii sfircite in singe. Originar din Moldova lui Miron Costin, cel decapitat in drum spre Iasi, Nicolae 1orga ci-a gãsit odihna, dupla' o viatd färii odihnii, in pdmintul V patriei. Muntele operei ha, cu crestele,prtiptistiilesi pesterile sale, stti in feta noastrei, luminat de un soare nou. Din perspectiva sfertului de veac am inceput a-1 cerceta f i va trebui s-o facem pind vorn scoate /a ivealei din imensa cantitate de material, nu lipsitá de steril, toate diamantele si aurul pur. Eu imi aduc totu0 aminte mai intii de om. Poate di aceasta a fost prima imagine. Peitrunde dintr-o stradd lateralii, venind de-acasti, in Calea Vic- toriei. Foarte inalt,in, costumul de culoare inchisei 0, de o tdieturd vetustrt, atrage privirile prin atributele unice ale infeiti0frii sale : barba lungti, dreptunghiularti, care a fost neagrii, dar acum e incdruntitti, un umtir stiltat, altul ciizut, deformare profesionalti, consecintd a nenumáratelor ceasuri de invermnatei proptire in muchia rnesei de scris, ptiltiria amplei, umbre/a netipsitti, cind spacki care amenintet, cind anexti a gesticulatiei, servieta mare, do/dora de ciirti. Cu clirti obipuia sci-0 urnfle 0 buzunarele, dupti o raitti pe la case anticarilor. Peisefte grtibit, desi nici circulincl pe straclli nu pierde timpul, fiindcd isi compune o conferintd, o lectie, chiar o carte, pe care in foi scrise o va trimite la tipografie 0 dupti o noapte de lucru. Sti trap, clom' ministru!" il scauteisergentul destradti,incremenind cu minala chipiul cafeniu. Nu mai e de mult rninistru, dar titlul i-1 mai rostesc unii, dupti obicei, cu toatecd,intre celelcate, zeci, nu e eel mai important. Trecatorii nu au nevoie de sesizarea reprezentantufui ordinei pub/ice. eine nu-1 cunoaste ? Unii i$ i scot pilleiriile, altii il privesc cu o curiozitate sfioasti, ori zimbitoare. E un monument in m4- care, mtiret 5 totusi foarte familiar. Ba chiar, in majestatea lui, 5 putin comic, fiincicil seanainii leit cu imaginile malitioase risipite atitea decenii in preset de caricaturistii generatiilor succesive. Caricature 5 anecdota alcdtuiesc mdrunta istorie curentii, dar se hreinesc din ce/ebritatea oamenilor mari. VI qi-1revad, desigur, la catedra, in amfiteatrul arhi- plin. Dupa o frazd, douti, in tema lectiei,profesorul aluneca intr-o digresiune asupra unei chestiuni la ordinea zilei. Monologul interior irumpe intr-o replica vehementd ee nu poate set nu fie rostitti.1.7n Jupiter tonans care vorbeste pe un ton inalt, graseind puternic. Chiar un curs despre vremuri vechi de citeva veacuri nu poate fi predat cu ferestrele inchise peste rumoarea strazii. Istorieul trebuie sa rcispundti celor ce se intimpla acum. $i raspunde. Dojeneste, condamnti, indeamnd i plinge. Da, p/inge. Cu citeva luni inaintea. asasinarii lui,se intreprinsese, printr-un dictat odios, tentativa de asasinat impotriva Romdniei. Sala inca nu stia nimic, se framinta din pricina unui motiv neinsemnat profesorul intirzia. Cind a intrat, avea infatisarea omului sub ochii caruia se sfirsise fiinta cea mai draga. Loc'al untie urmasä vorbeascá nu-1 uitase, trebuia sa-si rosteasca durerea. Obiectul conferintei ? Ce insemnatate Mai avea...$tsale, cutremurata, a aflat din prima frazd ceea ce se hotdrise intr-un laconsiliu de coroana. Iar lacrimi marl, rotunde se rostogolean. pe obrazul imbatrinit deodata si se ameste- cau in barba raviisita.Iclealul unitatii nationale care insufletise in trecut masele popu/arei pe care el insusi ii slujise cu elan intr-o tinerete aprinsti era din nou siluit. Lucritrile trebuiau reluate de la captit. Asa ceva era greu de suportat chiar pentru un temperament robust, calit in deceniile luptelor din for. Nicolae Iorga e un titan al culturii romtinesti, in succe- siunea glorioasa : Dimitrie Cantemir Heliade Radulescu B. P. Hasdeu pe care i-a continuat nu numai ca savant, cii ca prezenta activa in viata publica. Omul cartilor, al zecilor de mii citite si al unei biblioteci intregi pe care a scris-o, istorici filolog, istoric /iterar si critic, poet, pro- zatori dramaturg, memorialistli traductitor, ar fi trebuit, dupti masura timpului necesar si unei inteligente superi- oare si foarte productive, di clued o existentd circumscristi VII intre peretii arhivelorjiai camerei de lucru. Forte le lui lorga crau insei cu mult mai mari. De aceea a simtit nevoia sei fie om politic $ i orator, conferentiar $ i editor, publicist cu cel putin un articol pe zi. Mai mult decit once iin toate a fost pro fesor. Pe filele -lectii/or lui vom distinge desigurpasaje de umbrii. Deocamdatei inset' nottim treisti- tura esentialli a activiteitii sale. Iar profesorul a fost servit de talentul unui mare scriitor. Integrind in cultura noastrii socialistä partea perena, intinsii, a operei lui Nicolae Iorga, relevtim cu admiratieIi insusirile etice ale scrisuluihfiintei lui umane. Sint acele coloane de flaceirei vesnicd, pe care le numim patriotism, devotament in serviciu/ multimilor obijduite, htirnicie fiird reigaz in imbogatirea culturii nationa le, contopirea in- treagti, fárt nici o unlit/ de interes personal, in masa po- porului din care faci parte, pentru a-i reprezenta, cu pute- rile ce de la el iti yin, ideaturiig. Intr-o evocare a istoricului german Mommsen, lorga feicea constatarea c in vremea sa rostu/ material,' al unei vieti de savant se incheie in cuvinte putine, biografii bo- gate avind aventurierii. Fraza s-ar putea aplica propriei tui biografii. De aceea nici nu vom incerca a o reconstitui, Wind pe seama tabelului cronologic jalonarea ci cu datele obisnuite. Altrainteri, ar trebuisárepettim ceea ce nottim acolo : niste anigiun verb care, in fond, rezumet totul a pub/icat, a publicat, a publicat. A fosthministru ? Vai, a fost chiarItpresedinte de consiliu. 0 perioadet tulbure, scurtei, in arena unui politicianism sterp, in mizga ceiruia apostolul" rena.sterii nationale", cum I-au socotit multi si i-a pUicut pi itti sii creacl4 di este, n-a reusit set arunce de- cit stiminta unor realizeiri minore, in orice caz nevrednice de dimensiunile intentiilorItpersonaliteitii omului. Ca o reizbunare naivii, va scrie mai tirziu o frazii cu un epitet injurios la adresa criticilor sat despre scurta trecerc VIII clozastruoask cum o tiu toti idiotii, la Instructie..." Fraza ne evocd un text menit sti demonstreze cd a existat totusi un om politic Iorga, cu functii de stat deputat, senator, ministru 0 cu un partid propriu. Cartea 1 abundd in observatii pdtrunzdtoare, aduce in paginile ei un 'it/m(1r de portrete vii, reconstituie in cuno0intil de emaá momente de rdscruce din istoria Romdniei moderne i realizeazd in ansamblu o prezentare criticd a vietii politice, indeosebi de dupä primul rdzboi mondial. Expunerea e corosivii, foarte personald clesigur, dari foarte adevdratcl In esenta ei. Insd, sub aspectul demonstratiei pro domo, nu convinge. Sä nu-si fi dat seama de asta, cu gentala lui inteligentd, #eroul epopeii? Autorul tabloului rea/ist al politicianis- mula din Romdnia nu a remit sit, adinceascd analiza acti- vitatii sale politice, cinstite, pind la dezvdluirea fatalei erori fundamentale. A aruncat vina in circa catora care erau, fireste, foarte vinovati, dar de greselile lor, nu de ale lui. A fticut reprositri amare cotaboratorilor i partizanilor. Oameni mcirunti, intr-adevdr. In preajma lui, stejarul nici nu tolereazd vegetatie robust& A invinovdtit miasmele vieii noastre publice. Da., aceste miasme erau sufocante. Existau totu# zone largi, cele mai largi, proaspete, sand- toasel puternice pe tot intinsul rotund al Romdniei noi si intregite, zone fertile care asteptau cuvintia ca transforme in faptd. Erau masele muncitoare, de la orase si sate. Cuvintul, conceptia, ideologia capabile sit le m obi- lizeze la /uptd trebuiau set fie rostite cu fata spre viitor. Asa au si fost rostite chiar atunci cind lorga, Mai inainte de prdbusirea ndprasnicd a fiintei sale umane, constata cu intristare neintelegere cdderea in neant a conceptiilor sale social-politice. 0 cddere tragicd#aceea apostolul", care 0ia bine cci istoria e o miscare inainte 0 in sits, vor- bise multimilor cu fata intoarsd spre un trecut, glorios IRotndnia contemporand de la 1904 la 1930. Supt trei mot. Istoria unei lupte pentru ttn Ideal morali national. Bueureti, 1832. Ix desigur, dar in lacra diruia nu putea fi geisitti cheia de aur pentru deschiderea portilor inalte ale vremurilor noi. T.In studiu introductiv la una din multele opere ale lui Iorga nu-si poate propune sti se transforme intr-o cerce- tare monograficil asupra acestei personalittiti atit de com- plexe.