O şcoal ă româneasc ă de tradi ţie - Colegiul Na ţional «I.L.Caragiale » Scurt ă prezentare la 115 ani de la înfiin ţare Director prof. Gabriela B ăncil ă Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în pagina inc ă alb ă pe care se va scrie viitorul ţă rii, condi ţiile de dup ă realizarea Unirii Ţă rilor nu o vom l ăsa în voia cânturilor, ci cu mâini Române şi cucerirea independen ţei de stat, ca părinte şti vom insemna pe ea, dinainte, printr-o urmare a evolu ţiei rapide a societ ăţ ii române şti educa ţie curat ă, na ţional ă, tot ceea ce poate spre capitalism, s-a dezvoltat o re ţea de şcoli asigura într-o zi prop ăş irea şi prosperitatea necesar ă preg ătirii de cadre didactice pentru patriei. « Sciinta si patrie » va fi devisa acestei înv ăţă mântul primar, secundar şi superior. şcoli. » Cerin ţele de emancipare ale noii societ ăti Directorul şcolii, domnul Ion Zalomit a burgheze au f ăcut posibil ă întemeierea de c ătre adresat elevilor câteva cuvinte, atr ăgându-le Ministerul Cultelor şi Instruc ţiunii Publice a dou ă aten ţia c ă « toate cheltuielile ce le face statul vor şcoli normale superioare: una la Bucure şti (pentru fi zadarnice dac ă ei nu vor lucra cu sensibilitate şi sec ţiunea literar ă) şi a uneia la Ia şi (pentru str ăduin ţa şi nu se vor recomanda printr-o sec ţiunea ştiintific ă). În Monitorul Oficial din 31 conduit ă exemplar ă ». decembrie 1880/12 ianuarie 1881 la pag. 8411 – Primul director al Şcolii Normale 8414 este publicat ă « Darea de seam ă a serb ării de Superioare din Bucure şti este Ion Zalomit, vechi deschidere a Şcolii Normale Superioare din profesor şi rector al Universit ăţ ii din Bucure şti, Bucure şti » în care se spune : care din august 1882 a devenit membru al « Joi, la 18 decembrie, a avut loc Consiliului Permanent al Instruc ţiunii, ulterior deschiderea Scolii Normale Superioare (………) a fiind vicepre şedinte al acestui consiliu (1885). asistat la festivitate directorul general al Prin decretul din 7 aprilie 1882 « Domnul Ministerului, rectorul Universit ătii, directorul Nicolae Chiriac Quintescu » membru al şcolii, subdirectorul, mae ştrii de conferin ţe şi Academiei Romane şi profesor la Facultatea de elevi. » litere din Bucuresti se nume şte în func ţiunea de al La serbare a rostit o cuvântare domnul Ion treilea maestru de conferin ţe la Şcoala Normal ă Cr ăciunescu, profesor la Universitate - Facultatea Superioar ă din Bucure şti, îns ărcinându-se în de Litere si totodata maestru de conferinte la SNS, acela şi timp cu direc ţiunea şcolii » (Monitorul unul din mae ştrii de conferinte, precum şi Oficial din 10/22 aprilie 1882 – pag.196). directorul general din Universitate, care a ar ătat Proiectul de lege pentru organizarea Şcolii scopul si importanta ce se da acestei scoli prin Normale Superioare din Bucure şti (Monitorul noua lege a instruc ţiunii publice, din care vor ie şi Oficial 31 octombrie/12 noiembrie 1881) directori de şcoli secundare, ce vor forma o nou ă precizeaz ă ca Şcolile Normale Superioare au clas ă de func ţionari administrativi, paralela clasei misiunea de a prepara profesori superiori şi înv ăţă torilor. În discursul inaugural al Şcolii profesori şi profesoare secundare pentru partea Normale Superioare(1881), prof.univ. liceal ş şi ştiin ţific ă, precum şi împiega ţi pentru dr.I.Cr ăciunescu enun ţă deviza viitoarei şcoli : administra ţiunea, controlul si inspec ţiunea « Cât despre noi (...) nu vom uita c ă tinerimea e şcolilor. 1 Created by trial version, http://www.pdf-convert.com În anul 1887 / 1888 în Şcolile Normale Superioare Credin ţă Majest ăţ ii sale Regelui României Carol I din Bucure şti erau 24 de elevi care studiau ştiin ţe şi Constitu ţiunii ţă rii. matematice, ştiin ţe fizico-chimice, ştiin ţe naturale De a îndeplini cu sfin ţenie datoriile ce-mi impune (la diviziunea ştiin ţifică) şi filologie - limbi func ţia mea. clasice, istorie, filosofie (la diviziunea literar ă) . De a aplica legile şi de a m ă conforma legilor Programa pentru concursul de admitere la Şcolile întru toate şi pentru to ţi, f ără pasiune, f ără ur ă, Normale Superioare (Monitorul Oficial 27 august fără fasoane, f ără considera ţiune de persoan ă, 1892 – pag. 3556 – 3563 ) precizeaz ă c ă pe lâng ă fără nici un interes direct sau indirect . probele de admitere specifice fiec ărei diviziuni, Aşa s ă-mi ajute Dumnezeu. » elevii au de sus ţinut examene şi la geografie, Începând cu anul 1899, Şcoala Normal ă cosmografie, limbile francez ă şi german ă. Se Superioar ă se transform ă în Seminar Pedagogic. înfiin ţeaz ă totodat ă şi ore pentru exerci ţii de De-a lungul timpului Seminarul Pedagogic desen, muzic ă instrumental ă şi vocal ă, gimnastic ă, Universitar num ăra drept profesori personalit ăţ i scrim ă. marcante ale vremii : Constantin Dumitrescu- Primele cadre didactice care au funcţionat Ia şi (director), Mihail Dragomirescu (istorie, la Şcolile Normale Superioare erau profesori latin ă), Constantin R ădulescu-Motru (român ă, universitari cu studii f ăcute în str ăinatate : Bonn, francez ă), George Valsan (geografie), Elena Berlin, Paris. Amintim câteva nume : Nicolae Rădulescu-Pogoneanu , Nicolae Cartojan ( litere Chiriac Quintescu - doctor in filosofie (1867) si – filosofie ), Şerban Cioculescu (scriitor – profesor de latin ă la Universitatea din Ia şi şi francez ă), Constantin Giurescu (istorie), Emil Bucureşti, membru al Academiei Române, Panaitescu (istorie), Gheorghe Titeica membru în Consiliul Instruc ţiunii Publice din (matematica), G.G.Longinescu (fizico-chimice). 1886, Ion Craciunescu - profesor universitar de În anul 1926, la propunerea directorului pedagogie, Epaminonda Francudi - profesor Seminarului Pedagogic - R ădulescu Pogoneanu – universitar de limb ă elin ă şi decan al Faculta ţii de şcoala prime şte numele de « Titu Maiorescu ». litere si filosofie, Nicolae Chiriac Quintescu – Pe proprietatea Ministerului Instruc ţiunii maestru conferen ţiar pentru latin ă, Epaminonda Publice, de pe calea Doroban ţilor, in acelasi an se Francudi - maestru conferen ţiar pentru elin ă, pune funda ţia unei noi cl ădiri, în care, din 1931, Ion Craciunescu - maestru conferen ţiar pentru va func ţiona liceul « Titu Maiorescu ». filosofie, Emil Bacaloglu - maestru conferenţiar În anul 1938, în timpul dictaturii regale, in matematic ă, Constantin Gog u - maestru Seminarul Pedagogic este redenumit Şcoala conferen ţiar pentru fizic ă – matematic ă, Normal ă Superioar ă, iar în anul 1940 cap ătă Constantin Branza - maestru conferen ţiar numele de Academie Pedagogic ă. pentru ştiin ţe naturale, M. Becaru - profesor de Liceul « Titu Maiorescu » a func ţionat ca limba german ă. scoal ă de aplica ţie pentru Seminarul Pedagogic În documentele ce privesc elevii normali şti Universitar pân ă în anul 1948, când, dup ă reforma din 1888 sunt men ţiona ţi ca reu şiţi la concurs inv ăţă mântului, a devenit şcoal ă medie de 11 şi nume care mai târziu au influen ţat puternic cultura apoi de 10 ani. În mai 1949, printr-un Decret al român ă : Nicolae Moisescu – sec ţia ştiin ţe, Simion Prezidiului Marii Adun ării Na ţionale, Seminarul Mehedin ţi – sec ţia literar ă. Pedagogic Universitar î şi înceteaz ă activitatea. In 1891 reg ăsim în documente un nou În anii ‘50, în local func ţiona un întreg director al Şcolii Normale Superioare din complex şcolar – gr ădini ţa de copii , curs Bucure şti – Alexandru Odobescu , care depunând elementar, ciclul al doilea, mediu şi un curs seral. jur ământul la 1 octombrie spune : Ast ăzi, în acela şi local func ţioneaz ă « Jur în numele lui Dumnezeu şi declar pe Colegiul Na ţional « I.L.Caragiale » cu un num ăr onoarea şi con ştiin ţa mea : 2 Created by trial version, http://www.pdf-convert.com de aproape 1400 elevi ce studiaz ă pe perioada a Colegiul National «I.L.Caragiale » are titulatura celor dou ă cicluri liceale – inferior clasa (a IX-a – de Scoal ă European ă, func ţionând câte a X-a) şi superior ( clasa a XI-a – a XII-a ). o clas ă (cu excep ţia clasei a XI-a unde sunt dou ă ) Printre elevii ultimelor genera ţii, ale c ăror UNESCO la specializarea filologie. La finalizarea nume au o rezonan ţă deosebit ă, se num ără Daniel ciclului liceal, fiecare elev al acestor clase ob ţine Daianu, Ilie Şerb ănescu, Bogdan Marinescu, atestat profesional – operator pe calculator Ilinca Tomoroveanu, Andrei Blaier, Lauren ţiu precum si o diplom ă de absolvire a clasei Profeta, Cornel Todea, Radu Varia, Cornel Otelea, UNESCO. Dinu Patriciu, Stefan Banica jr., Andrei Chiliman, Colegiul dispune de un spa ţiu de Nicki Atanasiu, Maria Dragomiroiu, Matei înv ăţă mânt generos : 25 s ăli de clas ă, 10 Călinescu. laboratoare, 15 cabinete, o bibliotec ă (cu sal ă de Vechiului local restaurat al Colegiului lectur ă), 2 s ăli pentru educa ţie fizic ă şi sport, Na ţional « I.L.Caragiale » i s-au ad ăugat în anii cărora li se adaug ă terenuri de baschet şi fotbal 1970 – 1980 alte dou ă corpuri de cl ădire, în unul aflate în aer liber. dintre ele func ţionând ast ăzi şcoala « Titu Realizarea de parteneriate cu alte ţă ri (prin Maiorescu ». schimburi de elevi) – Germania, Polonia, Elevii colegiului ob ţin an de an rezultate Slovacia, Bulgaria (editarea unor mini–ghiduri deosebite la olimpiadele şi concursurile şcolare, turistice în român ă, bulgar ă, german ă, englez ă), a iar diversitatea specializ ărilor şi baza material ă unor programe şi proiecte europene – Socrates, bun ă a colegiului reprezint ă premise pentru o Comenius 1,Comenius 3, BNSS-re ţeaua liceelor dezvoltare armonioas ă şi în viitor a acestora. balcanice, cât şi a activit ăţ ilor realizate aproape La nivelul specializ ării matematic ă – permanent cu ambasadele str ăine din Bucure şti informatic ă sunt organizate, la nivelul ciclului (Ambasada Germaniei, a Marii Britanii, a Fran ţei, inferior, clase cu profilul intensiv informatic ă, a Suediei etc.) constituie punctul de plecare pentru deoarece în ultimii anii cerin ţa elevilor pentru activit ăţ i culturale, ştiin ţifice de ţinut ă.