Viaţa Naţiunii Şi Fapte Medicale În România La Sfârşitul Secolului Al Xix-Lea (După Însemnările Lui Constantin Bacalba

EDITORIAL 1

VIAŢA NAŢIUNII ŞI FAPTE MEDICALE ÎN ROMÂNIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA (DUPĂ ÎNSEMNĂRILE LUI CONSTANTIN BACALBAŞA) Life of the nation and the medical facts in Romania in the late nineteenth century

Dr. Grigore Buşoi

Motto: Nu-mi cerceta obârşa, ci ţine-n seamă soiul, Guşti fructul, nu tulpina, chiar aur de-ar părea... V. Voiculescu

Demersul de faţă pleacă de la citirea cărţii lui Apoi o altă conectare mirobolantă: V. Voiculescu Constantin Bacalbaşa, „Bucureştii de altădată“, vo- a devenit din Voicu, Voiculescu. În editorialul meu lumul II, 1885-1900, pe care dorim să-l înscriem în Istoria specialităţii de medicină generală/medicina tema generoasă Apă (fl uid vital), Viaţă (stea din familiei prin efi gia faptelor din „Revista Medicală Calea Lactee), Medicină (mantaua lui Hipocrate) a Română“ nr. 2/2014, scriam, la subcapitolul „Nota- Consfătuirii de la Buzău, din 5-7 septembrie 2014. ţii fi nale“: „Ca fi u al pământului strămoşesc eu în- Constantin Bacalbaşa a fost un vivace ziarist, cerc să fi u un ROMÂN-ESCU (în care E = educaţie, frate cu Anton şi Ion Bacalbaşa. S = sufl et, C = creaţie, U = unire; aceste repere de- Iar motto-ul l-am ales pentru că se întâlneşte cu vin pilonii românismului)“. o zburătură spirituală proprie: „Omul ca pom în Într-o imersie în limba lui Shakespeare, V.V. fi ind gră dină are timpul rădăcinii şi drumul tulpinii, iar very, very român, decompoziţia ESCU – educaţie, măsura vieţii lui rodul fl orilor şi perenitatea semin- sănătate, credinţă, umanism – reprezintă chiar for- ţelor“. mula lui de viaţă. Nu spunea Buzoianul nostru, ca Ne afl ăm sub patronajul spiritual al lui Vasile medic al neamului: „Simt nevoia de a face ceva pe Voi culescu (1884-1963), zveltul nostru poet naţio- lumea asta (...), ceva deosebit, mare chiar, măcar de nal şi fratele într-un zbucium profesional ca medic nu s-ar cunoaşte toată mărimea, decât după o sută generalist. El şi-a început activitatea ca medic de de ani...“. circumscripţie la Ocolu, în judeţul Gorj, în 4 iunie Plecând de la o izvodire populară, Viaţă, viaţă, 1910, sub gust de Cireşar, şi s-a perindat până îl legată cu aţă, pentru mine viaţa este o însăilare în găsim, în 1940, ca director al Centrului de Sănătate compunerea P.T.C. (promisiuni, trepidaţii, con ver- IV, Verde, al Capitalei, sub zodia Brumarului. sii), ea devenind în fi nal un sac peticit. Pentru V. Voiculescu viaţa a fost un dar, o ardere Din volumul amintit, parcurs pe apa timpului (apropo de mişcarea Rugul aprins), dar mai ales un (atenţie! Introducem trei paronime) care cură pe 350 dor. Să nu uităm că debutul său din 1912 din Con- de pagini şi cură, desprinde boabele (informaţiile) vorbiri literare a eclatat prin poezia „Dorul“ (Un de pe ştiuletele (ciocanul) statului român, afl at sub dor ciudat mă prinde; aş vrea să fi u o fl oare... ). E stare de veghe reportericească, spre a induce o ciudată întâlnirea în timp cu O paradigmă fl orală cură, ca terapie naţională necesară vieţii şi medi- numerologică a sănătăţii fi inţei, lucrare a autorului cinei din ţara noastră. acestor rânduri apărută în „Revista Medicală Ro- Ne-am propus să extragem din istoria României mână“, nr. 1, 2014. de la sfârşitul secolului al XIX-lea câteva elemente

Adresa de corespondenţă: CMI Dr. Grigore Buşoi, Str. Apusului Nr. 63, Bucureşti

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014 145 146 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014 de interes depănate de Constantin Bacalbaşa, pri to- Omul pe care Ion Brătianu l-a pregătit să urmeze cite de noi, cu bătaie lungă. la şefi a partidului a fost Ion Câmpineanu. El l-a tre- Mai întâi să prezentăm unele date generale de- cut prin diferite funcţii: primar al Capitalei, ministru spre bărbaţii politici ai neamului din perioada des- de fi nanţe, de justiţie, de externe, de interne şi gu- cusută. vernator al Băncii Naţionale. O boală cruntă însă îl Fruntaşii conservatori şi fruntaşii liberali erau atacă prematur şi-l scoate din cursa vieţii. oamenii aceleaşi epoci, ei aveau ca reprezentaţi de Al doilea bărbat important a fost Dimitrie Sturza. frunte pe Lascăr Catargiu, respectiv pe Ion Brătianu. Acesta era o fi re închisă, avea însă cultura bărbatului Lascăr Catargiu era un om de treabă destul de de Stat care apăra interesele ţării. Era un om cinstit modern, om care călca sănătos şi pe care te puteai şi care nu a urmărit îmbogăţirea din politică. rezema la nevoie. Dovada puterii sale a arătat-o în Sfetnicul lui Ion Brătianu a fost Eugeniu Carada. două împrejurări: El era şeful grupului din partid botezat „oculta“. 1. În 1866, când a fost detronat Cuza de „monstru- Eugeniu Carada a fost un caz unic în politică. Nu a oasa coaliţie“, el a fost desemnat locotenent iubit demnităţile, fastul şi zgomotul în jurul per- domnesc (ca reprezentant al conservatorilor şi al soanei sale. Moldovei), alături de generalul Nicolae Golescu „Partidul liberal are meritul de a fi pus bazele (reprezentant al liberalilor şi al Munteniei) şi de emancip ării economice a ţării si de a fi creat instituţii colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul economico-fi nanciare cu desăvârşire naţionale“. armatei). Ne propunem în continuare să punctăm din 2. În 11 martie 1871, când a fost însărcinat să facă fi ecare an trecut în revistă elemente relevante. guvernul, inducând ceea ce s-a numit „mare guvernare conservatoare“. EVOCĂRI ANUALE ŞI Să spunem câteva vorbe, creionate de C. Bacal- ILUSTRAŢII LINGVISTICE başa, despre celelalte personalităţi conservatoare din scena politică a vremiii. Anul 1885 • Generalul Florescu era pornit către teatralism Vasile Alecsandri a dat Teatrului Naţional noua politic, el fi ind mai mult un vanitos, decât un sa piesă, Ovidiu, şi a fost numit ministru pleni- ambiţios. potenţiar la Paris. • Petre Mavrogheni era un om cult, o capacitate Pe 7 aprilie 1885 s-a stins din viaţă C.A. Rosseti, fi nanciară, dar o fi re puţin combativă. cunoscutul om politic liberal şi ziarist, directorul • Dimitrie Ghica (Beizadea Mitică), „plin de ziarului Românul. Din testamentul său politic citim: persoana lui“, era un personaj fără convingeri „Am luptat cu putere pentru naţionalitate şi liber- politice. tate, dar fără un pic de ură pentru oricine (...). • Vasile Boierescu, deşi avea temperament de Recomand tuturor (...) să iubească poporul şi pe om politic, nu avea idei. ţărani şi de a lucra cu dragoste pentru fericirea tu- • Manolache Costache Epureanu avea scântei turor.“ democratice („populiste“), însă cu şovăism Înainte de a muri, a dăruit Muzeului naţional politic. tabloul lui Constantin Rosenthal, ce reprezintă Ro- Venirea liberalilor la cârma politică a ţării a sur- mânia de la 1848 sub trăsăturile unei ţărance care venit în 1876, ei fi ind purtătorii idealurilor înaintate. salvează în luptă drapelul revoluţiei, al libertăţii şi Acest spirit nou era dus de partidul liberal afl at al justiţiei. sub şefi a lui Ion Brătianu şi C.A. Rosetti. Ion Bră- Înmormântarea lui a fost impresionantă. Corte- tianu, pe lângă intuiţie politică, era şi un foarte bun giul funerar înşiruit pe străzi din Calea Dorobanţi psiholog. În tot timpul guvernării sale de 12 ani a până la Cimitirul Bellu a fost evaluat la 100.000 de fost sprijinit de regele Carol. Sub conducerea lui I. oameni. Sunt de reţinut cuvintele lui Bibicescu: Brătianu, ţara a trecut prin Războiul de Indepen- „Deşi mort, el va fi nemuritor“. denţă de la 1877, a câştigat Dobrogea, iar România a devenit regat (în 1881). Alături de Ion Brătianu Anul 1886 era C.A. Rosetti. Pentru marele public, I. Brătianu Anul 1886 debutează cu o ştire dureroasă pentru era geniul bun, iar C.A. Rosetti era omul răului. În- toţi românii: Doctorul Alexandru Marcovici, diag- suşi Eminescu în Scrisoarea III-a îl vedea pe Rosetti nosticianul fără pereche, moare în puterea vârstei la ca pe o „pocitură“. Brătianu apărea mai mult ca 50 de ani. Un ulcer i-a scurtat viaţa. „Defunctul era naţionalist, pe când Rosetti mai mult ca democrat. unul din luminile strălucitoare ale medicinei în REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014 147

România, în acelaşi timp era o inimă generoasă şi Asupra ţării căzuseră în acel an mari cantităţi de un dezinteresat practician“. zăpadă care îngreunau mult circulaţia. „Alegerile Doctorul Marcovici a fost medicul Palatului, el au trimis atunci în camere pe toţi şefi i opoziţiei de a avut o slăbiciune pentru Regina Elisabeta, fapt ce toate nuanţele: Lascăr Catargiu, Dumitru Brătianu, a determinat îndepărtarea sa din funcţie. Autopsia a Ion Lahovari, Take Ionescu, Alexandru şi Ion arătat un ulcer duodenal penetrant în pancreas, care Marghiloman, Petre Carp şi alţii“. a erodat artera pancreatico-dodenală şi a indus Încep răscoalele ţărăneşti, dar clasa conducătoare hemoragia fatală. nu înţelegea evenimentele, în realitate un puternic În public circula o anecdotă. Mitropolitul Calinic fenomen social care anunţa anul 1907. Miclescu infi rm, cu un an înainte de a muri, s-a dus C.A. Rosseti ceruse „revizuirea legii tocmelilor să facă o cură de apă la Căciulata. S-a oprit mai agricole, printr-o reformă binefăcătoare care ar întâi la Episcopie, la Râmnicu Vâlcea. Episcopul, impune desfi inţarea tuturor hrăpăreţilor, în cap cu care era paralitic, susţinut de doi călugări, îl întâm- zapcii“. pină de la etaj cu urarea: Căderea regimului liberal duce la descoperirea — Bine aţi venit sănătos, Prea fericite părinte! unor acte necinstite în administraţia publică, una Iar mitropolitul de jos îi răspunde: din cele mai importante fi ind scandalul de la Eforia — Bine v-am găsit sănătos, Înalt prea sfi nte! Spitalelor Civile, în care este implicat directorul La un banchet de la Galaţi, Gheorghe Resu a Simeon Mihăilescu, fost secretar general în Minis- rostit următoarele cuvinte: „Capul statului va trebui terul de interne şi fost prefect de poliţie al Capitalei. să se plece sau să plece.“ Se trăieşte într-o epocă în care escrocheriile şi Împricinatul a fost depus la Văcăreşti. afacerile celebre izvorăsc de pretutindeni. Astfel Anul 1889 avem afacerea cu „Apa de aur“: orice monedă care se introducea în această apă se tranforma în aur. La 10 ianuarie a murit, în vârstă de 71 de ani, Sunt larg mediatizate fraudele cu furniturile mili- popularul viorist Ludovic Wiest, profesor la Con- tare. servatorul de muzică, care a cântat la toate seratele Un medic român, Dr. George Asachi, devenise doamnei Oteteleşeanu. Artistul a avut 18 copii. foarte cunoscut în Franţa. Ion Brătianu a vrut să-l În ziua de 13 aprilie a sosit în ţară prinţul Fer- aducă în ţară şi să-l numească profesor la Facultatea dinand, moştenitorul tronului. de Medicină din Bucureşti. „La 16 iunie o mare durere pentru toţi românii: Pentru a întări învăţământul medical, Ion Brătia- a murit Mihai Eminescu. Parcă presimţindu-şi ursi- nu „ceru Camerelor să voteze o lege care numea ta, la sfârşitul Scrisorii a IV-a găsim scris: profesor de chirurgie pe Dr. George Asachi, pe Dr. Unde-s şirurile clare din viaţa-mi să le spun? Nicolae Kalenderu, profesor de clinică medicală şi pe Dr. Victor Babeş, profesor de patologie experi- Ah, organele-s sfărâmate şi maestrul e nebun. men tală şi cap al Institutului de Bacteriologie“. Serviciul funerar a fost ofi ciat la biserica Sfântul Doc torii bucureşteni, profesori la Facultatea de Gheorghe. La biserică a vorbit Grigore Ventura, re- Medicină, se revoltară. dactor la Adevărul, în faţa Universităţii D.A. Laurian, „În fruntea celor care protestau, cel mai furtunos directorul ziarului Constituţionalul şi studentul a fost Dr. Gr. Romniceanu.“ În 1889, după ce i s-a Calmuschi, iar la cimitir Dr. Neagoe, prieten din suprimat postul de la Spitalul Brîncovenesc, Dr. copilărie cu defunctul. Asachi părăseşte ţara şi se stabileşte în Franţa. El a Potrivit dorinţei sale, Eminescu a fost înmor- revenit în ţară în 1897, când a fost integrat în mântat sub o salcie pletoasă. „Aşa a fost închis în drepturi. O boală grea l-a răpit prematur ţării şi pământ acest genial poet“. ştiinţei. „În decembrie şi-a făcut apariţia cu o rară viru- lenţă «infl uenţa», boală care ataca pe toată lumea şi Anul 1888 a provocat multe decese. În timpul ei s-a constatat Ţara a intrat din nou în febra alegerilor generale. un fapt care nu şi-a găsit explicaţia; de cum şi-a „Regimul liberal era bătrân de 12 ani.“ Opoziţia făcut apariţia infl uenţa, ciorile au dispărut din conservatoare ceru libertatea alegerilor şi a trimis Bucureşti, de îndată ce boala a încetat, ciorile au la Palat o delegaţie în acest sens. Regele a făcut o revenit. Oamenii de ştiinţă să se pronunţe.“ declaraţie categorică, cum că doreşte ca alegerile să fi e libere. Răspunsul său invariabil era: „Vom ve- Anul 1890 ghea“. Bineînţeles că „sentinela regală nu a vegheat În luna februarie lumina electrică îşi face apariţia decât de formă“. pe străzile Bucureştiului. 148 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014

În acest an se instalează telefonul în Bucureşti şi acasă, a făcut un masaj într-o cameră neîncălzită. apare direcţia PTT (Direcţia poştelor, telegrafului Datele acestea sunt relatate de Dr. D. Danielopolu, şi telefoanelor). unul dintre medicii săi. În 1890 este votată legea etalonului în aur a La 10 mai s-a sărbătorit jubileul de 25 de ani al leului. suirii pe tron a lui Carol I de Hohenzollern. Cu Corina Urechea, fi ica fostului ministru V.A. acest prilej, regele înfi inţează stabilimentul Funda- Urechea, se căsătoreşte cu Dr. Rizu din Iaşi. ţia Universitară Carol I. Dorinţa exprimată de fa- La afl area veştii, Alexandru Macedonski îi adre- milia regală era „ca această fundaţie să contribuie a sează un epitalam: consolida sentimentul de frăţie în sânul tinerimii Corina, inimă-nsemnează universitare şi să întreţie sentimentul patriotic care În dulcea limbă a lui Petrarca înalţă sufl etul“. E pentru veci căsătoria „O ştire tristă vine de la Paris. Marele Mihail Când inima conduce barca. Kogălniceanu a murit în capitala Franţei, unde se du sese ca să fi e operat de o peatră la băşică“. El a La 22 august o ştire dureroasă străbate ţara: ma- murit în timpul operaţiei sub cloroform. rele poet Vasile Alecsandri, în vârstă de 69 de ani, a Odată cu Kogălniceanu dispare cel de-al doilea murit la moşia sa de la Mirceşti. mare bărbat de Stat al României. Fără a fi critic, C. Bacalbaşa face o comparaţie Principele moştenitor s-a îndrăgostit de Elena interesantă: după poezia lui Eminescu cugeţi, după poezia lui Alecsandri iubeşti. Văcărescu, domnişoară de onoare a reginei Elisa- La 1 noiembrie 1890 s-a inaugurat la Turnu Se- beta. Dragostea lor a fost încurajată de familia re- verin serviciul fl uvial român pe Dunăre. Acest ser- gală. Regina Carmen Sylva a spus regelui: „Rasa viciu a fost înfi inţat prin munca patriotică şi stă- pu ţin degenerată a Hohenzollernilor, fi indcă e ruitoare a lui Grigore Manu, directorul general al veche, regenerată cu vlăstar dintr-o rasă mai tânără Regiei Monopolurilor Statului. şi vi guroasă, va da urmaşi plini de viaţă dinastiei“. Un curent politic naţionalist încălzeşte tineretul Clasa politică s-a împotrivit. Fiind consultat, şi pătura cultă. Acum se pun bazele acelei Ligi Lascăr Catargiu a răspuns: culturale care a ajutat atât de mult la marea izbândă — Maiestate, aiasta nu se poate! a neamului. Pe la mijlocul lui decembrie se alege Lovită în mândria ei, regina a suferit şi o lovitură primul comitet al Ligii pentru unitatea culturală a fi zică. Ea a plecat în Italia. Doctorul Teodori, care o românilor. Alegerile au fost foarte aprinse şi au însoţea, a precizat în comunicatul dat că regina su- ţinut până la ora 5 dimineaţa. feră de congestiune spinală şi nu de paralizie, cum Într-un arc peste timp, amintim că actualul pre- se răspândise vestea. Starea de sănătate se înrăută- şedinte al Ligii culturale al românilor este profesorul ţeşte întrucât regina prezenta şi atonia inimii. universitar Victor Crăciun, autoritate de primă mărime a vieţii spirituale româneşti, cel care a scris Anul 1892 Introducerea la cartea Gânduri albe, ce prezintă Pe 22 mai, prim-ministrul Lascăr Catargiu face opera lui Vasile Voiculescu. următoarea declaraţie: „Guvernul este fericit să anunţe logodna A.S.R. Prinţul moştenitor al Ro- Anul 1891 mâniei, cu A.S.R. Principesa Maria-Alexandra- Pe 4 mai, Ion Brătianu, în vârstă de 70 de ani, Victoria de Edinburg, fi ica ducelui de Edinburg şi a murea la Florica. Simţindu-şi sfârşitul, reputatul marei ducese Alexandrovska a Rusiei.“ om politic a spus celor din jurul său: „Din Ardeal vin ştiri rele. Ungurii s-au pus cu „Să aveţii ochii asupra regelui căci prea l-am temeiul pe lucru ca să deznaţionalizeze pe români. făcut mare.“ Studenţii şi liberalii se agită. Apare un ziar ocazional Ion Brătianu şi-a grăbit moartea fi indcă nu a Turda.“ Alexandru Orăscu, rectorul Universităţii vrut să asculte de un sfat al medicului. Întors acasă din Bucureşti adresează studenţilor cuvinte profe- era foarte năduşit, iar când a schimbat cămaşa tice: „Cât despre voi, mergeţi pe calea pe care aţi fereastra era deschisă. Atunci a răcit. intrat căci este apropriată ziua în care steaua româ- Semnalăm o ciudată repetare a faptelor. Fiul său, nismului va lumina în toată strălucirea ei. Războiul Ion I.C. Brătianu, şeful de guvern din 1927, a murit a început iar victoria va fi a voastră.“ aproape în aceleaşi condiţii. Deşi răcit, cu dureri în În lumea teatrului două doliuri: Grigore Mano- gât, Ion I.C. Brătianu nu a vrut să asculte sfatul lescu şi apoi Ştefan Iulian. medicului şi să stea în casă. A ieşit pentru a participa Marţi, 10 ianuarie, stil nou, s-a celebrat la Sig- la o solemnitate a Societăţii Crucii Roşii. Întors ma ringen căsătoria Prinţului moştenitor Ferdinand REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014 149 cu Principesa Maria de Edinburg. Proaspeţii căsăto- La 14 mai, la Bucureşti s-a organizat cursa riţi au venit în ţară, iar pe 24 ianuarie s-au făcut 32 pedestră Bucureşti-Piteşti-Bucureşti. Cursa de 215 de căsătorii în 32 de biserici din Bucureşti. Căsăto- km, care a durat 42 de ore, a fost câştigată de Ilie riţii, îmbrăcaţi în costume naţionale, proveneau din Gheorghe, căruia i s-a acordat şi un premiu de 400 cele 32 de judeţe româneşti. de lei. În primăvară, ploi potopitoare au căzut asupra Mitropolitul primat Gheorghe Petrescu este întregii ţări. Pe 26 aprilie apele Dâmboviţei inundă suprimat din funcţie pentru că, în calitate de efor al în întregime cartierele Grozăveşti, Cărămidari şi Aşezărilor Brâncoveneşti, a luat cristelniţa bisericii Cotroceni, distrugând şi Grădina botanică. Domniţa Bălaşa şi a dăruit-o regelui Carol cu Alexandru Beldiman, directorul ziarului Adevă- prilejul botezului prinţului Carol. Cristelniţa era rul, fostul prefect de poliţie al lui Vodă Cuza în donată de Nicolae Bibescu şi era un apreciat obiect noaptea tragică a lui 11 februarie 1866, ajuns repu- de artă. În locul ei mitropolitul a pus o copie ne- blican, îl atacă înverşunat pe rege. Ca motto al demnă. La percheziţia făcută în lăzile mitropolitului ziarului apăreau cuvintele: „Să te fereşti române, de s-a găsit un tablou obscen cu Suzana nudă în cui străin în casă“. momentul în care doi judecători voiau să atenteze Holera intră în România, ajungând până în Bu- la cinstea ei. Ghenade, ajuns la mănăstirea Căldă- cureşti. Doctorul Babeş, ca măsură de profi laxie, ruşani, s-a împăcat repede cu situaţia lui. recomandă baterea apei cu piatră acră. „Caragiale era obsedat de spaima holerei. În Anul 1897 drum spre casă, afl at într-o birjă, de la hotel Union În ţară începe campania în favoarea votului este scos spre a fi dus la morgă un om care murise. universal. Caragiale a intrat într-un plâns cu hohote şi sughiţuri Alexandru Lahovari moare la Paris de un atac ce cu greu a putut fi oprit.“ de anghină de piept. Acest conservator mândru a fost al doilea om politic după Dimitrie Sturza „care Anul 1894 practica pupătura mânei regelui“. La 24 aprilie, în ajunul începerii la Cluj a proce- sului românilor-ardeleni, 25 la număr, procesul Anul 1898 Memorandului, Liga culturală a ţinut o mare întru- Moare Alexandru Flechtenmacher, muzician de nire de protest. valoare, director al Conservatorului din Bucureşti, autor al melodiei Hora Unirii şi mare admirator al Anul 1895 muzicii populare româneşti. El sfârşeşte într-o adân- Pe când între cele două partide de guvernământ că sărăcie. se dă o luptă surdă, C. Dobrescu-Argeş, învăţător Între 1887 şi 1898, timp de 11 ani, partidul libe- din comuna Muşeteşti, pune la cale înfi inţarea par- ral a pierdut un mănunchi puternic de oameni de tidului ţărănesc. El este susţinut printre alţii şi de valoare: Take Ionescu, Barbu Delavrancea, Vasile reputatul deputat de Gorj, Dincă Schileru. Lascăr şi mulţi alţii. În aceste împrejurări, în parti- Dacă Dobrescu-Argeş nu s-ar fi compromis ire- dul liberal intră foştii socialişti care purtau numele mediabil într-o afacere necinstită cu bani, partidul de „tinerii generoşi“. Dintre aceştia cităm pe Ion ţărănesc ar fi devenit încă din 1895 o mare putere Nădejde, V.G. Morţun, Dr. G. Radovici, Dr. I. Can- politică. tacuzino. Constantin Exarcu, cel care a dăruit Capitalei şi Anul 1896 ţării Ateneul, moare. El şi-a găsit sfârşitul la Govora, O ştire tristă vine la Craiova: poetul Traian De- unde se dusese pentru cura anuală. În testamentul me trescu a murit de tuberculoză pulmonară. său, redactat de către Take Ionescu, Exarcu şi-a La Budapesta au început sărbătorile Mileniului lăsat toată averea Ateneului. (fondarea statului maghiar). „În ziua de 11 iunie se serbează cu mare desfă- La Bucureşti, 10.000 de oameni s-au organizat şurare pompoasă aniversarea a 50 de ani a Revoluţiei într-un marş cu două muzici în frunte care cântau: de la 1848.“ „Deşteaptă-te, Române“ şi „Marseieza“. Pe drapele Anul 1899 se citeau inscripţiile: Jos mileniul! Umbrele martirilor cer răzbunare! În ziua de 1 februarie a murit de tuberculoză Calea dreptăţii duce la Victorie! Trăiască apărătorii pul monară, în spitalul Brâncovenesc, pictorul şi românismului! Unirea face tăria! etc. car icaturistul C. Jiquidi. 150 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014

Partidul Conservator a fost minat din rivalitatea 2. Să ne îmbăiem în apa curgătoare a istoriei. Ea pentru şefi e dintre Alexandru Marghiloman, Take ne predă o viaţă cunoscătoare, cu şansa de a fi Ionescu şi Nicolae Filipescu. Anunţul că la şefi a mai curaţi sufl eteşte şi mai tonici spiritualiceşte. partidului va veni George Gr. Cantacuzino – Conul 3. Avându-se în vedere formularea poetului „anii Iorgu – a produs o emoţie atât de puternică asupra trec ca apa“, la întrebarea „În ce ape te scalzi?“ lui Lascăr Catargiu încât acesta a murit. La autopsia răspunsul posibil primit „Între ape!“, adică făcută de Dr. Minovici, s-a constatat că Lascăr plutesc, poate fi considerat mulţumitor. Catargiu suferea de stenoza aortei. 4. Omul care vrea să descrie viaţa Bucureştiului Anul 1899 a rămas în amintirea tuturor ca anul din ultimul sfert al secolului al XIX-lea nu poate cel mai secetos de când îşi aducea lumea aminte. vorbi decât de o cavalcadă neîntreruptă a poli- Primăvara nu căzuse nici o picătură de ploaie, iar ticii de partid care absorbea totul. Pe când în cer- vara câmpurile erau arse de soare. curile politice era o activitate febrilă, lumea aris- „Doctorul Asaki, născut în 1855, moare în puterea tocratică, franţu zită, petrecea pe capete. Pe lista vârstei, la 44 de ani. Era fi ul colonelului Asaki şi de bucate numai Cotnarul era românesc. nepotul marelui scriitor moldovean. Dr. Asaki su- 5. Cred că e interesant să amintim primarii care ferea de o afecţiune a aortei, complicată cu alta a s-au perindat în acele vremi la conducerea rinichilor. El a fost răpus de uremie.“ Ne putem Bucureş tiului: Ion Câmpineanu, Nicolae Pleva, pune întrebarea dacă nu a fost vorba de o hiperten- Nae Manolescu, Pake Protopopescu („cel mai siune arterială de tip malign. capabil şi muncitor primar din câţi a avut Capitala României“), Dimitrie Orbescu, Gri- Anul 1900 gore Triandafi l, Nicolae Filipescu, Barbu Dela- Evreii încep să emigreze în masă. Iniţiatorul vrancea. sionismului este doctorul Theodor Herzl, redactor 6. „Viaţa pentru cine o înţelege era o permanentă la „Neue Freie Presse“ din Viena. El era autorul luptă în care biruie nu numai cei mai tari, ci cei unei broşuri intitulată „Der Judenstaat“ (Statul care par a fi cei mai tari“. evreu). 7. „Masele susţin şi adoră pe cei care luptă şi dau O replică a lui Caragiale la o interpelare inter- piept cu duşmanul, niciodată un soldat care venită la Ateneu: fuge nu va fi gura într-o apoteoză.“ — Nu, mă, în România nu trebuie să fi i om de 8. Partidul Conservator a avut norocul de a da doi litere! Eu dacă aş avea 12 copii, i-aş face pe toţi înalţi funcţionari cu totul superiori: unul a fost oa meni politici. Numai asta produce! Pake Protopopescu, primarul Capitalei, celă- La 2 august moare bolnav şi sărac artistul I.D. lalt, Grigore Manu, directorul general al Regiei Ionescu, cel mai însemnat cântăreţ şi cupletist Monopolurilor Statului. român. Cântecele: „Cu un picior foarte uşor şi cu o „Grigore Manu a fost unul dintre funcţionarii botină de cea mai fi nă“, „Apa trece, pietrele rămân“, su periori, distinşi din toate punctele de vedere: „Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti“ erau mun citor, cult, cinstit şi plin de nobila patimă a fredonate de toată lumea. binelui. Şi, cu toate acestea, unde este răsplata La Expoziţia universală din Paris de la 1878, acestui om care, retras în modestie şi în neobo- cântând printre altele şi „Barbu Lăutaru“, a obţinut sită muncă, a lăsat ţării o mândrie naţională? un mare succes. Oamenii care nu au lăsat nimic în urma lor au În câteva judeţe, printre care şi Buzău, izbucnesc primit onorurile nemuririi în marmură sau în răscoale ţărăneşti. În comuna Pârscov se intervine bronz, numai pentru că au fost membri infl uenţi cu armata, un ţăran cade mort şi alţi doi sunt grav ai unui partid politic, iar Grigore Manu, fi indcă răniţi. nu a făcut politică de răspântie şi nu a împărţit Anul se termină cu răsturnarea guvernului Carp, partizanilor fondurile instituţiei pe care a iar în anul 1901 îşi începe activitatea regimul libe- diriguit-o şi a înălţat-o a rămas fără popularitate ral, sub conducerea lui Dimitrie Sturza. şi amintire. Îmi îndeplinesc o indatorie de om cinstit, încredinţând istoriei pe acest slujbaş, NOTAŢII FINALE mândrie a onestităţii şi fruntaş al nea mului românesc.“ 1. Trinomul ontologic ales pentru consfătuirea de 9. Personalitatea lui Ion Brătianu trebuie scoasă la Buzău – Apa, Viaţa, Medicina – în relaţie cu în evidenţă: sur sa bibliografi că „Bucureştii de altădată“ e „Fireşte, Ion Brătianu făcuse greşeli, acele gre- dătător de idei benefi ce pentru omul refl exiv. şeli legate indisolubil de o lungă guvernare REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014 151

care ipertrofi ază vanitatea şi predispoziţia la fel, în ziua de 3 mai 1898 s-au aniversat 50 de autoputer nicie, dar omul acesta săvârşise şi fap- ani de la Adunarea de pe Câmpia Libertăţii, te mari. El prezidase aproape tot ce se înfăptuise când peste 40.000 de români s-au întâlnit la în ultima jumătate de secol pentru înălţarea Blaj pentru a-şi exprima drepturile naţionale. patriei, el repre zentase, ca întâiul între fruntaşi, Cu acest prilej, ziarele au publicat testamentul sufl etul naţional în avânt de propăşire.“ lui Avram Iancu, intitulat: După cum se ştie, în ultimul an din viaţă, Ion Brătianu, participând la alegeri în Colegiul I de Ultima mea voinţă. la Ilfov, a fost înfrânt. „Amărăciunea atâtor lovituri şi acuzări, insul- Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea tele zilnice cu care-l adăpau adversarii pentru mea fericită, pentru care după puteri, am şi a-l răsplăti de toate faptele mari ce făcuse, îi lucrat până acum, cu durere fără mult succes, scurtau defi nitiv zilele.“ ba tocmai acum cu întristare văd că speranţele „Dar omul cădea, fi indcă fi ziceşte nu mai era mele şi jertfa adusă se prefac în nimic. vulturul de altădată, nemaifi ind soarele zilei de Nu ştiu câte zile mai pot avea; un fel de presim- mâine, admiratorii şi adoratorii tuturor răsări- ţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este ne- telor făceau loc gol în jurul său.“ 10. Mihail Kogălniceanu, afl ând despre moartea sigur. Voiesc dar şi hotărât dispun ca după vechiului tovarăş de luptă, a telegrafi at văduvei moar tea mea, toată averea mea mişcătoare şi lui Ion Brătianu: nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii pen- Bolnav eu însumi, nu pot decât să plâng (...) şi tru ajutor la drepturi (Facultatea de drept); nu pot să vă dau altă mângâiere decât aceea de tare crezând că luptătorii cu arma legei vor a purta numele celui dintâi cetăţean al Româ- pu tea scoate drepturile naţiunii mele. niei. Dreptatea posterităţii începe cu ziua de Câmpeni, 20 decembrie 1850. azi pentru Ion Brătianu. 11. Prin moartea lui Mihail Kogălniceanu dispare Iar în ziua de 24 ianuarie 1899, cu ocazia sărbă- cel de-al doilea mare bărbat de Stat al României. toririi Unirii Principatelor, se publică textul „Kogălniceanu a fost cel mai ager, mai inteli- Proclamaţiei scrise de către însuşi Domnitorul gent şi mai strălucit orator parlamentar şi om Cuza. de guvern al României. Mai cult şi mai talentat decât Ion Brătianu. Toate cuvântările şi toate Românilor, paginile scrise de el pot fi luate şi astăzi ca Unirea este îndeplinită. model de elocinţă, de factură literară impe- Naţiunea română este întemeiată. cabilă, de energie în expresie şi de valoare sub- Acest fapt măreţ dorit de generaţiile trecute stanţială. Mintea lui ageră pătrunde toate pro- (...) s-a înscris în datinile naţiunilor. Dumnezeul blemele. În vorba lui la tribună era tot deauna părinţilor Noştri a fost cu ţara, a fost cu Noi. ceva eroic şi impunător.“ El a întărit silinţele Noastre prin înţelepciunea 12. Autoritatea unui om politic, în viziunea lui P.P. Poporului şi a condus naţiunea către un falnic Carp, transpare din corectitudinea în viaţa pri- viitor (...). vată şi dezinteresul pentru cele lumeşti în viaţa publică; când eşti la putere să te gândeşti la Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie! interesele ţării, iar în opoziţie să dovedeşti că ai Vă iubiţi patria, veţi şti dar a o întări! minte. Să trăiască România! 13. Abordând gestionarea problemei naţionale, Dimi trie Sturza spunea: „Orice guvern care la Dat în Iaşi, la 11 decembrie 1861 noi n-ar ţine seama de chestiunea naţională, trebuie să cadă de la putere.“ 17. „Suntem datori să spunem că partidele la noi 14. Faptul că junimiştii Petre Carp şi Titu Maio- nu sunt partide de principii, ci de interese rescu erau oameni culţi şi politicieni de talent personale, care calcă făgăduielile făcute naţiei, i-a impus simpatiei publice. în ajunul alegerilor (...).“ 15. „Speranţele aduc popularitate celor care le (M. Eminescu, Opere, vol. 9, pag. 465) emit, faptele realizate nu aduc decât înscrierea în istorie.“ 18. „La noi, apariţia unei opere de categorie spiri- 16. Aniversările unor evenimente de interes naţio- tuală nu e un eveniment decât pentru autor.“ nal erau sărbătorite cu multă determinare. Ast- (V. Voiculescu, „Gânduri albe“, pag. 141) 152 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOLUMUL LXI, NR. 3, An 2014

19. „Viaţa e multidimensională. La cele două laturi sensul vieţii, este preocupat ca acţiunile lui să de jos pământeşti le-aş zice dimensiuni pasio- nu fi e lipsite de scop (...), ele să se poată legitima nale – bucuria şi durerea –, la care se limitează prin adecvarea la un ţel demn (...).“ materialismul, trebuie să adăugăm o a treia, (T. Kotarbinski, Meditaţie despre viaţa demnă, înălţimea, dimensiunea spiritualităţii (...) şi Ed. Ştiinţifi că, Bucureşti, 1970, pag. 42). transfi gurându-ne să trecem în a patra dimen- siune, metafi zică, în extaz şi sfi nţenie.“ 21. Preluând o aşchie de la V.V., în splendoarea (V. Voiculescu, „Gânduri albe“, pag. 458) lumii amestec şi eu un gând: Pune un reper personalizat la temelia naţiunii pentru a rezista 20. În problema sensului vieţii reţinem punctul de la procesul deznaţionalizării din cadrul globa- vedere al lui Tadeusz Kotarbinski: „Cine caută litei şi globalozei.