MIHAIL POLIHRONIADE , §i ALEXANDRU-CHRISTIAN TELL 0.1 Domnia lul Carol I VOLUMUL I . 1866- 1877 VREMEA www.dacoromanica.ro " MIHAIL POLIHRONIADE ti ALEXANDRU-CHRISTIAN TELL Domnia lui Carol I VOLUMUL I 1866-1877 1937 VREMEA www.dacoromanica.ro Desca lecarea www.dacoromanica.ro I DE LA 11 FEBR1JARIE LA 10 MAI Dupe.% reisfurnarea lu1 Cuza Confide de Fla ndra ales Damn Pro. blemele ce se puneau noului regim Afitudinea marilor puferi Confele de Flondra refuzei fronul Cum afl6 Briifianu ii guvernul provizoriu de Carol de Hohenzollern Vizifa lui Briifianu la Dussel- dorf Printul Carol accepfei in principiu Greufatile-interne 0 milcarea separafisfii din 3 April. Plebisciful Greuteitile infant- pinate din parfea puferilor Napoleon al Ill.lea 0 D-na Cornu Sfafurile lui Bismark Plecarea Printului Carol spre tari 10 Mai 1866 In noaptea de 10 spre 11 Februarie 1866, pe la ora 4 dimineata, conjuratii p5trunseserá in palatul domnesc si siliserA pe Domnitor sA semneze urmAtorul act de abdicare : Noi Alexandru loan I, conform dorintei natiunei intregi si angajamen- tului ce am luat la suirea pe tron, depui astazi 11/22 Februarie 1866, carma guvernului in mAnaunei locotenente domnesti si a ministeruluiales de popor". Locotenenta Idomneascä era astfel alcAtuitA: General N. Goles- eu, CoConel N. Haralamb si LascAr Catargi, iar panA la venirea boerululi idela GolAsei din Moldova, interimar D. A. Sturza. Guvernul provizoriu aveain fruntea sa pe: Ion Ghica presedinte al Consiliului si ministru de externe. Dimitrie Ghica ministru de Interne. Ion C. Cantacuzino ministru de justitie. Petra Mavrogheni ministru de finante. C. A. Rosetti ministru de culte si instructie Major D. Luca ministru de rasbof, Dimitrie A. Sturza. ministru de tucrari publice 1). 1) Monitorul Oficial No. 32 din 11 Februarie 1866 pag. 145. 7 www.dacoromanica.ro Noul regim nu intampina nici o impotrirvire la inscaUnarealui. In aceeasi zi, 11 Feb mark 1866, Camera si Senatul, intrunite impreuna in sala de sedinte a Adiuncirii Deputatilor sub presedintia Mitropolitului Prknat, in urma propunerii lui Ion Ghica, aleg prin adamati ca Doom stapanitor al Principatelor-Unite Roanane" pe ,,Alteva Sa Regala Filip Eugenio Ferdinand Maria Clement Balduin Leopold George, Comite de Flandra si Duce de Saxonia ,sub nu. mele de Filip I". Insfarsit peste dota seri (13/25 Februarie), Alexandru loan Gaza, Domnul primei Uniri, era pornitspre granita ungureasca, prin Predeal. Mare le Domnitor, careaavut fireste scaderi dar care n'a in- cetat o clipa de a fi un mare Roman, nu se va mai intoarceniciodata in tam sa pe care atat o iubise. El insusi ceruse sa fie trecut peste granita prin aceastä mi§ca- toare scrisoare adresata genettakilui Nicolae Golescu, membru al lo.. cotenentezi donmesti: Doninule Generaru, Astazi find ocArmuirea cons tituità, socotil Ca nu maiurmedza nevoia d'a se prelungi poprirea mea. D-ta scii, cà principiulü proclamatil de corpurile Statului aü foal si este telulil meu; cad numai unti principe steal- no,dupreamea pärere, p6te inchezesui viitoriulu României. Socotil de prisosii a mai addogi cà precumil ca Printü Domnitoril alü României am lucratil pururea pentru a realida acésta dorinf6, asemenea eica printu Romani:1 nu voi conteni unü minutil'de a face totil ce va atArna de la mine pentru acesta. Dorescil, d-le Generalti, dupe imprejurarile urinate a ma porni din farà cAtil mai Ingrabi. Se tediasci Românial A. 1. Cuza 1) 12/24 Februarie 1866, Rucuresti Dar daca lovitura reusise de minune, mai ttsor de cat se a§tep. tau conjuratii 1nsai, problemele ce se puneau noului regain erau foarte grele. Din punct de vedere al politicei interne rasturnerea lui Cuza redestepta poftelei ambitiile pretendentiaor la Donaniei ingaduia, 1) Vezi ,,Romanul" An. 10 din 13 Februarie 1866. Am transcris scrisoarea in savuroasa ortografie a timpului. 8 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 1:,:cis --4", 4* 1 , *-- -i ' g' 'i k -.'., 1.1. (1-"-e: --..'t '''' #1 ... !I --' . ' Ab.. -!.17..a . h* ; ."& Dimitrie Chica C. A. Rosetti www.dacoromanica.ro mai ales in Moldova, o 'agitatie separatista serioasá care va culmina in sangeroasele incidente de la 3 Apri lie. Fireste ca marile puteri vecine, Austria si cu atat mai mult Turcia iRusia, incurajau isustineau agitatiunile separatiste. Marea prmejdie nu venea insa de ad. Incurcaturile externeI ati- tuclinea puterilor garaate puneau in joc insAiprindpiulunirei Principatelor. Inteadevar se stie ca Poarta nu recunosouse unirea de cat in persoana lu Cuza. Cox:term lui Alexandru Joan, ii va da prilejul ca, sustinuta de Rusiai Austria, sa incerce desfacerea unirei dobandita cu atata trudai atatea jertfe. Nu numai atat. In ultimata timp cauza romaneasca pierduse sprijinul econditionat al hii Napoleon al III-lea, ba chiar, la run moment dat (1865),acesta propusese Austriei sa cedeze Italiei Venetia si in schimb sa anexeze Principatele romane. Planul daduse gres in urma refuzului Austriei, si a opozitiei Angliei, dar el arata limpede sentimentele lui Napoleon fata de noi 1). Noul regim in., cercase sä puma din nou Europa in fata until fapt indepl:nit prin alegerea Contelui de Flandrai sa curme astfel tot deodata poftele siambitige dinlauntrud tarii. Astfel s'ar fi implinit dintr'odata, printeo lovitura indfazneata. ultima dorinta eltprimatA de Divanurile Ad-hoc, dinastia ereditara straina. De asta data !ma lucrurile nu vor mai merge atat de usorsi greutatinebanuite se vor ivi in calea vointeiconducatorilor Romaniei. Indata ce se afla la Constantinopol de rasturnarea lui Gazai de alegerea Domnului strain, Turcia cere imediata convocare a con- ferintei celor septe puteri garante, semnatare ale conventiei din 1858 pentru organizarea Principatelor. Conferinta se intruni la 26 Februarie (10 Martie) si din prima 1) Veziln meat, sens: N. Iorga Corespondance diplomatique rou- maine sous le roi Charles I-er Gamber-Paris 1923 si Portica externi a Regelul Carol I" de acelas autor. 9 www.dacoromanica.ro §edinta ambasadorul Turciei ceru :1) sa placa Conferintei a a- dopta ca baza u deliberativaor sale Tractatul de Paris din 30 Melte 1856 §i toate actele ulterioere, care fac parte integranta din acest tractat,l privese mai in special Principatele Moldova Valachia; 2) sä fie inlaturata in mod definitiv din deliberarile Conferintei cestiunea numirei unui Principe strain sub orice forma sau denumire, precumi principiul ereditatii tronului §i al consul- tarii dorintielor rii eto.''P). Conferinta ramanand in continuare nu ia o hotarare definitivä dar insarcineaza pe reprezentantil puterilor din Bucure§ti sá infor.. meze guvernul provizoriu al Principatelor, .... ca are sa se obtie dela orice act, care ar prejudeca decisiunile Conferintei". RefuzulContelui de Flandraingreuneaza §imai mult situatia. Alegerea Contelui de Flandra nernultumise nu numai Turcia, Rusia 0 Austria cii pe Napoleon al III.lea. Contele de Flandra find un nepot ad Regelui Ludovic Filip, deci inrudilt cu Casa de Orleans pretendenta la tronul Frantei,era privit ou neincredere de Napoleon al III-lea care ocupase prin lo.. vitura de stat acest tron. De altfel Contele insu§i nu avea tragere de inima pentruma- ree misiune ce.i revenea. Era un om potolit,lard ambitii politfce, iubnd o viata retrasa. Deaoeia la 18/30 Martie guvernul belgian camunica lui Vasile Boerescu, Ludovic Steegei Scarlet Falcoianu, delegatii guvertntlui provizoriu, ca Fillip de Flandranu poate primi coxoana ce Lse oferise Insfar§itt, le 23 Martie (4 Aprilie) conferinta puterilor ina .cincea sa §edbita, hotare§tein unanimitate a inmana guvernului provlizoriu din Bucure§ti ummatoarea decizinine: Adunarea, care are sa se intruneasca la Bucure§ti, este che- meta a proceda la alegerea gospodarului. Alegereana va putea cadea de cat pe un pamantean, in termenii articolului 3 alconven.- 1) D. A. Sturdza ICI Mai 1866" comunicare fAcutà Academiei Ro- mane la 7 Mai 1899. 10 www.dacoromanica.ro tiunei din 19 August 1858. Daca majoritatea deputatilorMoldo- vend din Aduriare ar cere, ei vor avea faoultatea sA votezeseparat de Munteni. in cazul cand majoritatea moldoveneascase va pro- nunta in contra Unirii, acest vot ar avea de consecinta separatiu- nea ambelor Prindpate"1). Asadar puterile dusmane cauzei romanesti pAreaua-sifi atins Vnta. In rezolutiunea conferintei se vorbtea fAtis de posibilitatease- parArii Prinicipatelor abeta unite. Bine inteles Turcia, Rusia si Au- stria se bizuitau acum pe ambitiosii din Principatei pe separatistii moldoveni spre a schimba in fapte intentiile arAtate in deciziunea Conferintei. Dar roata norocului romanesc se intoarce. Desi hotarareacon- frintei fusese luata cu unanimitate, totusi pe sub mama patru din cele sapte mad puteri ne erau sau favorabile sau erau neutre. Anglia, Italia, Prusiai Franta nu se na1fau de cat de forma Turciei, Ru. sieii Austriei. Itr clipa in care la Buouresti lumea politica incepea sA-si p'arda curnpAtul, cand un violent conflict izbucnise intre co- lonelul Hara lamb, membru al locotenentei domnesti, si Ion Ghica, presedintele consiliului de ministri2),sosi urmAtoarea telegram& trimisA de Iancu Balaceanu (14/26 Martie), agenbul nostru la Paris : ,,Le ministre des affaires etrangeres desire savoir quel serait le candidat agree par la Roumanie, je suis indirectement, ma's po- sitiveimient infarmé qu'ici on desire (numele era transmis indescifrabil) M'autorisez vous a nommer id ce candidat agree par l'Empereur et qui nous assurerait le concours de la France ?". Telegrama era fära indoiala interesantA, dar telegraful jucase o farsAi astfel toomai partea esentiala, numele candidatului, lipsea. Enervarea