DOCSLIB.ORG

Mihail Polihroniade

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Mihail Polihroniade MIHAIL POLIHRONIADE , §i ALEXANDRU-CHRISTIAN TELL 0.1 Domnia lul Carol I VOLUMUL I . 1866- 1877 VREMEA www.dacoromanica.ro " MIHAIL POLIHRONIADE ti ALEXANDRU-CHRISTIAN TELL Domnia lui Carol I VOLUMUL I 1866-1877 1937 VREMEA www.dacoromanica.ro Desca lecarea www.dacoromanica.ro I DE LA 11 FEBR1JARIE LA 10 MAI Dupe.% reisfurnarea lu1 Cuza Confide de Fla ndra ales Damn Pro. blemele ce se puneau noului regim Afitudinea marilor puferi Confele de Flondra refuzei fronul Cum afl6 Briifianu ii guvernul provizoriu de Carol de Hohenzollern Vizifa lui Briifianu la Dussel- dorf Printul Carol accepfei in principiu Greufatile-interne 0 milcarea separafisfii din 3 April. Plebisciful Greuteitile infant- pinate din parfea puferilor Napoleon al Ill.lea 0 D-na Cornu Sfafurile lui Bismark Plecarea Printului Carol spre tari 10 Mai 1866 In noaptea de 10 spre 11 Februarie 1866, pe la ora 4 dimineata, conjuratii p5trunseserá in palatul domnesc si siliserA pe Domnitor sA semneze urmAtorul act de abdicare : Noi Alexandru loan I, conform dorintei natiunei intregi si angajamen- tului ce am luat la suirea pe tron, depui astazi 11/22 Februarie 1866, carma guvernului in mAnaunei locotenente domnesti si a ministeruluiales de popor". Locotenenta Idomneascä era astfel alcAtuitA: General N. Goles- eu, CoConel N. Haralamb si LascAr Catargi, iar panA la venirea boerululi idela GolAsei din Moldova, interimar D. A. Sturza. Guvernul provizoriu aveain fruntea sa pe: Ion Ghica presedinte al Consiliului si ministru de externe. Dimitrie Ghica ministru de Interne. Ion C. Cantacuzino ministru de justitie. Petra Mavrogheni ministru de finante. C. A. Rosetti ministru de culte si instructie Major D. Luca ministru de rasbof, Dimitrie A. Sturza. ministru de tucrari publice 1). 1) Monitorul Oficial No. 32 din 11 Februarie 1866 pag. 145. 7 www.dacoromanica.ro Noul regim nu intampina nici o impotrirvire la inscaUnarealui. In aceeasi zi, 11 Feb mark 1866, Camera si Senatul, intrunite impreuna in sala de sedinte a Adiuncirii Deputatilor sub presedintia Mitropolitului Prknat, in urma propunerii lui Ion Ghica, aleg prin adamati ca Doom stapanitor al Principatelor-Unite Roanane" pe ,,Alteva Sa Regala Filip Eugenio Ferdinand Maria Clement Balduin Leopold George, Comite de Flandra si Duce de Saxonia ,sub nu. mele de Filip I". Insfarsit peste dota seri (13/25 Februarie), Alexandru loan Gaza, Domnul primei Uniri, era pornitspre granita ungureasca, prin Predeal. Mare le Domnitor, careaavut fireste scaderi dar care n'a in- cetat o clipa de a fi un mare Roman, nu se va mai intoarceniciodata in tam sa pe care atat o iubise. El insusi ceruse sa fie trecut peste granita prin aceastä mi§ca- toare scrisoare adresata genettakilui Nicolae Golescu, membru al lo.. cotenentezi donmesti: Doninule Generaru, Astazi find ocArmuirea cons tituità, socotil Ca nu maiurmedza nevoia d'a se prelungi poprirea mea. D-ta scii, cà principiulü proclamatil de corpurile Statului aü foal si este telulil meu; cad numai unti principe steal- no,dupreamea pärere, p6te inchezesui viitoriulu României. Socotil de prisosii a mai addogi cà precumil ca Printü Domnitoril alü României am lucratil pururea pentru a realida acésta dorinf6, asemenea eica printu Romani:1 nu voi conteni unü minutil'de a face totil ce va atArna de la mine pentru acesta. Dorescil, d-le Generalti, dupe imprejurarile urinate a ma porni din farà cAtil mai Ingrabi. Se tediasci Românial A. 1. Cuza 1) 12/24 Februarie 1866, Rucuresti Dar daca lovitura reusise de minune, mai ttsor de cat se a§tep. tau conjuratii 1nsai, problemele ce se puneau noului regain erau foarte grele. Din punct de vedere al politicei interne rasturnerea lui Cuza redestepta poftelei ambitiile pretendentiaor la Donaniei ingaduia, 1) Vezi ,,Romanul" An. 10 din 13 Februarie 1866. Am transcris scrisoarea in savuroasa ortografie a timpului. 8 www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 1:,:cis --4", 4* 1 , *-- -i ' g' 'i k -.'., 1.1. (1-"-e: --..'t '''' #1 ... !I --' . ' Ab.. -!.17..a . h* ; ."& Dimitrie Chica C. A. Rosetti www.dacoromanica.ro mai ales in Moldova, o 'agitatie separatista serioasá care va culmina in sangeroasele incidente de la 3 Apri lie. Fireste ca marile puteri vecine, Austria si cu atat mai mult Turcia iRusia, incurajau isustineau agitatiunile separatiste. Marea prmejdie nu venea insa de ad. Incurcaturile externeI ati- tuclinea puterilor garaate puneau in joc insAiprindpiulunirei Principatelor. Inteadevar se stie ca Poarta nu recunosouse unirea de cat in persoana lu Cuza. Cox:term lui Alexandru Joan, ii va da prilejul ca, sustinuta de Rusiai Austria, sa incerce desfacerea unirei dobandita cu atata trudai atatea jertfe. Nu numai atat. In ultimata timp cauza romaneasca pierduse sprijinul econditionat al hii Napoleon al III-lea, ba chiar, la run moment dat (1865),acesta propusese Austriei sa cedeze Italiei Venetia si in schimb sa anexeze Principatele romane. Planul daduse gres in urma refuzului Austriei, si a opozitiei Angliei, dar el arata limpede sentimentele lui Napoleon fata de noi 1). Noul regim in., cercase sä puma din nou Europa in fata until fapt indepl:nit prin alegerea Contelui de Flandrai sa curme astfel tot deodata poftele siambitige dinlauntrud tarii. Astfel s'ar fi implinit dintr'odata, printeo lovitura indfazneata. ultima dorinta eltprimatA de Divanurile Ad-hoc, dinastia ereditara straina. De asta data !ma lucrurile nu vor mai merge atat de usorsi greutatinebanuite se vor ivi in calea vointeiconducatorilor Romaniei. Indata ce se afla la Constantinopol de rasturnarea lui Gazai de alegerea Domnului strain, Turcia cere imediata convocare a con- ferintei celor septe puteri garante, semnatare ale conventiei din 1858 pentru organizarea Principatelor. Conferinta se intruni la 26 Februarie (10 Martie) si din prima 1) Veziln meat, sens: N. Iorga Corespondance diplomatique rou- maine sous le roi Charles I-er Gamber-Paris 1923 si Portica externi a Regelul Carol I" de acelas autor. 9 www.dacoromanica.ro §edinta ambasadorul Turciei ceru :1) sa placa Conferintei a a- dopta ca baza u deliberativaor sale Tractatul de Paris din 30 Melte 1856 §i toate actele ulterioere, care fac parte integranta din acest tractat,l privese mai in special Principatele Moldova Valachia; 2) sä fie inlaturata in mod definitiv din deliberarile Conferintei cestiunea numirei unui Principe strain sub orice forma sau denumire, precumi principiul ereditatii tronului §i al consul- tarii dorintielor rii eto.''P). Conferinta ramanand in continuare nu ia o hotarare definitivä dar insarcineaza pe reprezentantil puterilor din Bucure§ti sá infor.. meze guvernul provizoriu al Principatelor, .... ca are sa se obtie dela orice act, care ar prejudeca decisiunile Conferintei". RefuzulContelui de Flandraingreuneaza §imai mult situatia. Alegerea Contelui de Flandra nernultumise nu numai Turcia, Rusia 0 Austria cii pe Napoleon al III.lea. Contele de Flandra find un nepot ad Regelui Ludovic Filip, deci inrudilt cu Casa de Orleans pretendenta la tronul Frantei,era privit ou neincredere de Napoleon al III-lea care ocupase prin lo.. vitura de stat acest tron. De altfel Contele insu§i nu avea tragere de inima pentruma- ree misiune ce.i revenea. Era un om potolit,lard ambitii politfce, iubnd o viata retrasa. Deaoeia la 18/30 Martie guvernul belgian camunica lui Vasile Boerescu, Ludovic Steegei Scarlet Falcoianu, delegatii guvertntlui provizoriu, ca Fillip de Flandranu poate primi coxoana ce Lse oferise Insfar§itt, le 23 Martie (4 Aprilie) conferinta puterilor ina .cincea sa §edbita, hotare§tein unanimitate a inmana guvernului provlizoriu din Bucure§ti ummatoarea decizinine: Adunarea, care are sa se intruneasca la Bucure§ti, este che- meta a proceda la alegerea gospodarului. Alegereana va putea cadea de cat pe un pamantean, in termenii articolului 3 alconven.- 1) D. A. Sturdza ICI Mai 1866" comunicare fAcutà Academiei Ro- mane la 7 Mai 1899. 10 www.dacoromanica.ro tiunei din 19 August 1858. Daca majoritatea deputatilorMoldo- vend din Aduriare ar cere, ei vor avea faoultatea sA votezeseparat de Munteni. in cazul cand majoritatea moldoveneascase va pro- nunta in contra Unirii, acest vot ar avea de consecinta separatiu- nea ambelor Prindpate"1). Asadar puterile dusmane cauzei romanesti pAreaua-sifi atins Vnta. In rezolutiunea conferintei se vorbtea fAtis de posibilitatease- parArii Prinicipatelor abeta unite. Bine inteles Turcia, Rusia si Au- stria se bizuitau acum pe ambitiosii din Principatei pe separatistii moldoveni spre a schimba in fapte intentiile arAtate in deciziunea Conferintei. Dar roata norocului romanesc se intoarce. Desi hotarareacon- frintei fusese luata cu unanimitate, totusi pe sub mama patru din cele sapte mad puteri ne erau sau favorabile sau erau neutre. Anglia, Italia, Prusiai Franta nu se na1fau de cat de forma Turciei, Ru. sieii Austriei. Itr clipa in care la Buouresti lumea politica incepea sA-si p'arda curnpAtul, cand un violent conflict izbucnise intre co- lonelul Hara lamb, membru al locotenentei domnesti, si Ion Ghica, presedintele consiliului de ministri2),sosi urmAtoarea telegram& trimisA de Iancu Balaceanu (14/26 Martie), agenbul nostru la Paris : ,,Le ministre des affaires etrangeres desire savoir quel serait le candidat agree par la Roumanie, je suis indirectement, ma's po- sitiveimient infarmé qu'ici on desire (numele era transmis indescifrabil) M'autorisez vous a nommer id ce candidat agree par l'Empereur et qui nous assurerait le concours de la France ?". Telegrama era fära indoiala interesantA, dar telegraful jucase o farsAi astfel toomai partea esentiala, numele candidatului, lipsea. Enervarea
Load more

Recommended publications
  • Mareşalul Alexandru Averescu, Un Om Pentru Istorie
    Magazin al Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea Cadranfurtunilor militar buzoian Anul III, nr. 5, 9 martie 2009 Mareşalul 150 de ani de la naştere Alexandru Averescu, un om pentru istorie http://www.jointophq.ro ------------------- Străjer în calea furtunilor Magazin trimestrial Numai generalii care fac jertfe folositoare pătrund în Adresa: Buzău, str. Independenţei nr. 24 sufletul maselor. Tel. 0238.717.113 www.jointophq.ro Director : gl. bg. Dan Ghica-Radu COLECTIVUL DE REDACŢIE Redactor-şef: Redactor-şef adjunct: mr. Romeo Feraru Secretar de redacţie: col. (r) Constantin Dinu Redactori: - col (r) Mihai Goia - col. (r) Mihail Pîrlog - preot militar Alexandru Tudose - Emil Niculescu - Viorel Frîncu Departament economie: lt. col. (r) Gherghina Oprişan Departament difuzare: plt. adj. Dan Tinca Tipar: ISSN: 1843-4045 Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine exclusiv autorilor, conform art. 205- 206 Cod penal. Reproducerea textelor şi fotografiilor este permisă numai în condiţiile prevăzute de lege. Manuscrisele nu se înapoiază. Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. Numărul curent al revistei se găseşte pe site-ul fundaţiei, în format pdf. Revista se difuzează- 2 la - toate structurile militare din judeţul Buzău, la asociaţiile şi fundaţiile militare locale, precum şi la instituţiile civile interesate de conţinutul său. ------------------- Străjer în calea furtunilor Pro domo Numai generalii Evocarea unor personalităţi ale istoriei naţionale, rescrierea biografiei lor, radiografierea epocii şi, mai ales, a faptelor săvârşite de ei, precum care fac jertfe şi consemnarea acestor întâmplări în documente, jurnale, memorii şi iconografie, contribuie, esenţial, la o mai atentă evaluare a ceea ce am folositoare reprezentat şi, încă, mai reprezentăm în această parte a Europei.
    [Show full text]
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century
    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian Academy, EDITOR IN CHIEF: Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Aristia Institute for Research in Social Studies and Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France); Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People’s Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Methodius University of VelikoTurnovo, Institute for Research in Social Studies and Bulgaria); Humanities, Craiova, Romania); Anatol PETRENCU (Moldova State University, Roxana RADU (University of Craiova, Romania) Chişinău, Moldova); Virgiliu BÎRLĂDEANU (Institute of Social ROMANIAN ACADEMY PUBLISHING History, Chişinău, Moldova) HOUSE EDITORS: Mihaela IAMANDEI Monica STANCIU ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucharest, 2017 Editura Academiei Române, 2017.
    [Show full text]
  • Atitudini Februarie Interior.Cdr
    Numărul 2 (143), Februarie 2019, An XVII Nicolae Br eban ’ 85 Atitudini februarie 2019 Editorial Te iubesc, Chișinău! – din jurnalul meu în care îmi notez doar impresiile despre zilele excepționale de Gelu Nicolae Ionescu C h i ș i n ă u , d e ș i î m i Le-am dăruit și materiale propusesem de multe ori o informative despre programele călătorie pe plaiul românesc de noastre culturale, le-am oferit dincolo de Prut. Oportunitatea de informații despre patrimoniul a le vorbi participanților la Târgul cultural ploieștean și prahovean. Internațional de Turism TURISM. La fel de important este, însă, Este timpul ca secolul XXI să L E I S U R E . H OT E L S d e l a faptul că am comunicat, am râs își intre în drepturi! Moldoexpo Chișinău, 7-10 împreună, am legat o prietenie pe S c r i u a c e s t e r â n d u r i februarie 2019 despre oferta care unii o vor ruptă. Ne-am asumându-mi riscul de-a stârni cultură a orașului nostru, de a le plimbat, am făcut atelier de mânia oricărui dușman, oricât de prezenta și dărui cărți editate de teatru, ne-am privit, pentru o puternic ar fi acesta! Niciodată nu Casa de Cultură „Ion Luca clipă, senini, uitând de apăsarea voi eluda adevărul, nu-mi voi Caragiale” a Municipiului Ploiești vremii... surghiuni sufletul în neantul am considerat-o un dar divin. M-a impresionat până la minciunii, pentru a trăi bine Am plecat într-o delegație din lacrimi povestea fraților mei de f ă c â n d f r u m o s l a v r e u n care au mai făcut parte: domnul peste Prut și am avut sufletul preapotent mondial.
    [Show full text]
  • Iiistoire Des
    IIISTOIRE DES ET DE LA ROMANITÉ ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADEMIE ROUMAINE VOL. x LES REALISATEURS DE L'UNITE NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVE- NEMENTS DES TROIS REGNES (1866-.1940 13UC AR ES T ''945 HISTOIRE ROU.-NiAINS ET DE LA ROMANITE ORIENTALE PAR N. IORGA PUBLIÉE PAR L'ACADÉMIE ROUMAINE VOL. x LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE SUIVI D'UN TABLEAU CHRONOLOGIQUE DES EVÉ- NEMENTS DES TROIS RÈGNES(1866-1940 PAR N. A. CONSTANTINESCU BUC A R ES T 1 9 4 5 N. Iorga VOLUME X LES RÉALISATEURS DE L'UNITÉ NATIONALE LIVRE PREMIER L'EFFORT POUR L'INDAPENDANCE CHAPITRE I LE CONFLIT AVEC LES PUISSANCES GARANTES En février 1866, les con.suls, qui voulaient se donner des airs de surveillants et de conseillers préts aux remontrances, furent surpris, malgré toutes leurs prévisions répétées, par le coup d'Etat contre Alexandre Jean I-er, que les Puis- sances considéraient alors comme le seul pouvant gouverner cette Roumanie d'où leur étaient venus tant de soucis. Alors que, devant la proclamation rédigée dans un style gonflé jusqu'au ridicule, le public de Bucarest, qui plus d'une fois par ses marchands et ses corporations s'était incliné de- vant le premier prince de la Roumanie unie, et maintenant restait impassible devant le violent changement, accompli par des hommes sans autre popularité que celle du clubrouge », on voyait s'installer unelieutenance » avec le général Go- lescu, qu'on avait presque oublié pendant les dernières an- nées, le colonel Hai alambie, qui ne s'était jamais distingué en rien, et, comme représentant de la Moldavie, Lascar Ca- targiu, un étranger à Bucarest.
    [Show full text]
  • Sursa: Biroul Electoral Central 1 Colegiul Economic "V
    Sursa: Biroul Electoral Central 1 Colegiul Economic "V. Madgearu", Bd. Dacia Nr. 32 2 Colegiul Economic "V. Madgearu", Bd. Dacia Nr. 32 3 Academia de Stiinte Economice, Str. Piata Romana Nr.6 (fosta Caderea Bastiliei Nr.4-6) 4 Academia de Stiinte Economice, Str. Piata Romana Nr.6 (fosta Caderea Bastiliei Nr.4-6) 5 Universitatea de arhitectura si urbanism "Ion Mincu", Str. Academiei Nr.18-20 6 Universitatea de arhitectura si urbanism "Ion Mincu", Str. Academiei Nr.18-20 7 Scoala Nr. 5 "Corneliu M. Popescu", Calea Victoriei Nr.114 8 Scoala Nr. 5 "Corneliu M. Popescu", Calea Victoriei Nr.114 9 Liceul de Muzica "George Enescu", Str. Gheorghe Manu Nr.30 (fost Lt. D-tru Lemnea) 10 Liceul de Muzica "George Enescu", Str. Gheorghe Manu Nr.30 (fost Lt. D-tru Lemnea) 11 Coleg. Tehnic de Arhitectura si Lucrari Publice "I.N. Socolescu", Str. Occidentului Nr.12 12 Colegiul National "Sf. Sava", Str. G-ral Berthelot Nr.23 (fosta Nuferilor) 13 Colegiul National "Sf. Sava", Str. G-ral Berthelot Nr.23 (fosta Nuferilor) 14 Colegiul National "Sf. Sava", Str. G-ral Berthelot Nr.23 (fosta Nuferilor) 15 Colegiul National "Sf. Sava", Str. G-ral Berthelot Nr.23 (fosta Nuferilor) 16 Academia de Muzica, Str. Stirbei Voda Nr.33 17 Academia de Muzica, Str. Stirbei Voda Nr.33 18 Liceul de Arte Plastice "N. Tonitza", Str. G-ral Berthlot nr.56-58 (fosta Nuferilor) 19 Liceul Bilingv Teoretic "Miguel de Cervantes", Calea Plevnei Nr. 38-40 20 Liceul Bilingv Teoretic "Miguel de Cervantes", Calea Plevnei Nr. 38-40 21 Scoala Nr.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Emanoil Chinezu Om Politic, Avocat Şi Istoric 2
    COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC 2 COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC EDITURA SITECH CRAIOVA, 2009 3 Coperta: Constantin Crăiţoiu Coperta 4: 1857, Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova, pictură pe pânză © 2009 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2009 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHERGHE, COSMIN LUCIAN Emanoil Chinezu - om politic, avocat şi istoric/ Cosmin Lucian Gherghe. - Craiova : Sitech, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-530-315-7 94(498) Editura SITECH Craiova Str. Romul, Bloc T1, Parter Tel/fax: 0251/414003 www.sitech.ro, [email protected] ISBN 978-606-530-315-7 4 Emanoil Chinezu (1817 – 1878) 5 6 CUPRINS ABREVIERI ............................................................................. 9 INTRODUCERE .................................................................... 11 O VIAŢĂ DE OM ÎN PAS CU RITMURILE EVOLUŢIEI ISTORICE ROMÂNEŞTI DIN SECOLUL AL XIX-LEA... 20 EMANOIL CHINEZU ŞI SPIRITUL REVOLUŢIONAR AL NAŢIUNII ROMÂNE, DE LA 1821 LA 1848...............
    [Show full text]
  • Revista Monumentelor Istorice, 2001-2003, Numarul 1, Anul LXXII
    ~ EVO CARI DESPRE GENEALOGIA FAMILIEI BALŞ MIHAI SORIN RĂDULESCU Una dintre cele mai vechi familii boiere ş ti din Ţările Române printre strămoşii direcţi ai arhitectului Ştefan Balş. Conacele Bal­ î ş i are originea învăluită în mi ster. Despre obârşia s ud-dunăre a n ă, şilor există încă în Moldova, unul dintre cele mai cunoscute fiind legată de dinastia Balşicilor din Muntenegru şi, mai sus, de neamul cel de la Dumbrăve ni (jud. Botoşani), transformat în spital. Istorio­ nobililor de Baux din Provence (Franţa) s-a sc ri s mult de-a lungul grafia lit era r ă consemnează că pe acea moşie a fost administrator 1 timpului . Filiaţia sig ură a familiei urcă în veacul al XV1-lea, la tatăl lui Eminescu, căminarul Gheorghe Eminovici7. O altă ramură vornicul Cârstea Balş 2 . De-a lungul secolelor XVII-XVII1, urmaşii a Balş ii or a deţinut marea proprietate de la Broşteni (jud. Neamţ), s-au încuscrit cu toate marile familii boiereşt i din Moldova3 şi au care a intrat apoi în componenţa Domeniilor Coroanei. laşii 8 ocupat dregătorii înalte la Curtea domnească din Ia ş i. Este păstrează ş i astăzi câteva case foste ale membrilor acestei familii . interesant de remarcat faptul că în genealogia Brâncovenilor au Poate cea mai impunătoare este cea din spatele Teatrului Naţional existat două a lianţ e matrimoniale cu această familie din celălalt - în stil neocl as ic - care adăposteşte acum Conservatorul şi Filar­ principal: Aniţa Balş a fost soţia beizadelei Constantin, fiul cel monica. Casa a apat1inut ramurii din care descindea arhitectul Ştefan mare al domnitorului Constantin Brâncoveanu, iar Safta Balş - Balş şi este cunoscut faptul că .
    [Show full text]
  • Port Cities of the Western Black Sea Coast and the Danube
    Black Sea Project Working Papers vol. Ι PORT CITIES OF THE WESTERN BLACK SEA COAST AND THE DANUBE ECONOMIC AND SOCIAL DEVELOPMENT IN THE LONG NINETEENTH CENTURY edited by Constantin Ardeleanu & Andreas Lyberatos Corfu 2016 Thales programme. Reinforcement of the Interdisciplinary and/or inter-institutional Research and Innovation Ionian University: “Black Sea and Port Cities from the 18th to the 20th centuries. Development, Convergence and Interconnections to the World Economy” ISBN: 978-960-7260-56-7 volume 1b.indd 1 30/11/2016 1:01:40 μμ Black Sea Project Working Papers Series 1. Constantin Ardeleanu and Andreas Lyberatos (eds), Port-Cities of the Wes tern Shore of the Black Sea: Economic and Social Development, 18th – Early 20th Centuries, Black Sea Working Papers, vol. 1. 2. Evrydiki Sifneos, Oksana Iurkova and Valentina Shandra (eds), Port-Cities of the Northern Shore of the Black Sea: Institutional, Economic and Social De- velopment, 18th – Early 20th Centuries, Black Sea Working Papers, vol. 2. 3. Gelina Harlaftis, Victoria Konstantinova and Igor Lyman (eds), The Port-Cities of the Eastern Coast of the Black Sea, Late 18th – Early 20th Centuries, Black Sea Working Papers, vol. 3. 4. Mikhail Davidov, Gelina Harlaftis, Vladimir Kulikov and Vladimir Mo- rozan, The Economic Development of the Port-Cities of the Northern and Southern Black Sea Coast, 19th – Beginning of the 20th Century. Trans- port, Industry and Finance, Black Sea Working Papers, vol. 4. 5. Edhem Eldem, Vangelis Kechriotis, Sophia Laiou (eds), The Economic and Social Development of the Port–Cities of the Southern Black Sea Coast, Late 18th – Beginning of the 20th Century, Black Sea Working Papers, vol.
    [Show full text]
  • Viaţa Naţiunii Şi Fapte Medicale În România La Sfârşitul Secolului Al Xix-Lea (După Însemnările Lui Constantin Bacalba
    EDITORIAL 1 VIAŢA NAŢIUNII ŞI FAPTE MEDICALE ÎN ROMÂNIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA (DUPĂ ÎNSEMNĂRILE LUI CONSTANTIN BACALBAŞA) Life of the nation and the medical facts in Romania in the late nineteenth century Dr. Grigore Buşoi Motto: Nu-mi cerceta obârşa, ci ţine-n seamă soiul, Guşti fructul, nu tulpina, chiar aur de-ar părea... V. Voiculescu Demersul de faţă pleacă de la citirea cărţii lui Apoi o altă conectare mirobolantă: V. Voiculescu Constantin Bacalbaşa, „Bucureştii de altădată“, vo- a devenit din Voicu, Voiculescu. În editorialul meu lumul II, 1885-1900, pe care dorim să-l înscriem în Istoria specialităţii de medicină generală/medicina tema generoasă Apă (fl uid vital), Viaţă (stea din familiei prin efi gia faptelor din „Revista Medicală Calea Lactee), Medicină (mantaua lui Hipocrate) a Română“ nr. 2/2014, scriam, la subcapitolul „Nota- Consfătuirii de la Buzău, din 5-7 septembrie 2014. ţii fi nale“: „Ca fi u al pământului strămoşesc eu în- Constantin Bacalbaşa a fost un vivace ziarist, cerc să fi u un ROMÂN-ESCU (în care E = educaţie, frate cu Anton şi Ion Bacalbaşa. S = sufl et, C = creaţie, U = unire; aceste repere de- Iar motto-ul l-am ales pentru că se întâlneşte cu vin pilonii românismului)“. o zburătură spirituală proprie: „Omul ca pom în Într-o imersie în limba lui Shakespeare, V.V. fi ind gră dină are timpul rădăcinii şi drumul tulpinii, iar very, very român, decompoziţia ESCU – educaţie, măsura vieţii lui rodul fl orilor şi perenitatea se min- sănătate, credinţă, umanism – reprezintă chiar for- ţelor“. mula lui de viaţă.
    [Show full text]
  • Sclavie-Si-Libertate
    RROMII. SCLAVIE ȘI LIBERTATE Constituirea şi emanciparea unei noi categorii etnice şi sociale la nord de Dunăre 1370 - 1914 1 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………3 Capitolul I. Privire istorică asupra rromilor, istoriografie………………………..13 Capitolul II. Migraţia rromilor la nord de Dunăre. Căderea în sclavie………….30 Capitolul III. Sistemul juridic şi economic al sclaviei…………………………… ..63 Capitolul IV. Sclavia - realitate cotidiană a societăţii româneşti la începutul secolului al XIX-lea. Abolirea sclaviei……………………………………………. .101 Capitolul V. Circulaţie, supraveghere şi control în a doua jumătate a secolului al XIX-lea……………………………………………………………………………...156 Capitolul VI. Rromii între două migrații…………………………………………..199 Încheiere…………………………………………………………………………… 215 Bibliografie………………………………………………………………………….222 2 Introducere Abordarea istoriei rromilor ridică de fiecare dată numeroase controverse. Întrebările și prejudecățile legate de rromi generează dezbateri, dezbinări, clivaje ce depăşesc uşor cadrul ştiinţific şi alunecă pe terenuri încă şi mai nesigure, care nu duc nicăieri. Lipsa interesului acordat acestui subiect, în principal de către istorici, alimentează luări de poziţie greşite, abordări subiective, concluzii cel puţin tendenţioase, când nu derivă în rasism. Poate cel mai mult face polemică întrebarea: De ce spunem rromi şi nu ţigani?, întrebare ce conține în ea însăși răspunsul; pentru că este corect, din punct de vedere istoric, să folosești oricare din cei doi termeni. O a doua interogație vizează motivația istoricului și revelează,
    [Show full text]