MIHAIL POLIHRONIADE

, §i ALEXANDRU-CHRISTIAN TELL

0.1 Domnia lul Carol I

VOLUMUL I

. 1866- 1877

VREMEA

www.dacoromanica.ro " MIHAIL POLIHRONIADE ti ALEXANDRU-CHRISTIAN TELL

Domnia lui Carol I

VOLUMUL I 1866-1877

1937 VREMEA

www.dacoromanica.ro Desca lecarea

www.dacoromanica.ro I DE LA 11 FEBR1JARIE LA 10 MAI

Dupe.% reisfurnarea lu1 Cuza Confide de Fla ndra ales Damn Pro. blemele ce se puneau noului regim Afitudinea marilor puferi Confele de Flondra refuzei fronul Cum afl6 Briifianu ii guvernul provizoriu de Carol de Hohenzollern Vizifa lui Briifianu la Dussel- dorf Printul Carol accepfei in principiu Greufatile-interne 0 milcarea separafisfii din 3 April. Plebisciful Greuteitile infant- pinate din parfea puferilor Napoleon al Ill.lea 0 D-na Cornu Sfafurile lui Bismark Plecarea Printului Carol spre tari 10 Mai 1866

In noaptea de 10 spre 11 Februarie 1866, pe la ora 4 dimineata, conjuratii p5trunseserá in palatul domnesc si siliserA pe Domnitor sA semneze urmAtorul act de abdicare : Noi Alexandru loan I, conform dorintei natiunei intregi si angajamen- tului ce am luat la suirea pe tron, depui astazi 11/22 Februarie 1866, carma guvernului in mAnaunei locotenente domnesti si a ministeruluiales de popor". Locotenenta Idomneascä era astfel alcAtuitA: General N. Goles- eu, CoConel N. Haralamb si LascAr Catargi, iar panA la venirea boerululi idela GolAsei din Moldova, interimar D. A. Sturza. Guvernul provizoriu aveain fruntea sa pe: Ion Ghica presedinte al Consiliului si ministru de externe. Dimitrie Ghica ministru de Interne. Ion C. Cantacuzino ministru de justitie. Petra Mavrogheni ministru de finante. C. A. Rosetti ministru de culte si instructie Major D. Luca ministru de rasbof, Dimitrie A. Sturza. ministru de tucrari publice 1).

1) Monitorul Oficial No. 32 din 11 Februarie 1866 pag. 145.

7

www.dacoromanica.ro Noul regim nu intampina nici o impotrirvire la inscaUnarealui. In aceeasi zi, 11 Feb mark 1866, Camera si Senatul, intrunite impreuna in sala de sedinte a Adiuncirii Deputatilor sub presedintia Mitropolitului Prknat, in urma propunerii lui Ion Ghica, aleg prin adamati ca Doom stapanitor al Principatelor-Unite Roanane" pe ,,Alteva Sa Regala Filip Eugenio Ferdinand Maria Clement Balduin Leopold George, Comite de Flandra si Duce de Saxonia ,sub nu. mele de Filip I". Insfarsit peste dota seri (13/25 Februarie), Alexandru loan Gaza, Domnul primei Uniri, era pornitspre granita ungureasca, prin Predeal. Mare le Domnitor, careaavut fireste scaderi dar care n'a in- cetat o clipa de a fi un mare Roman, nu se va mai intoarceniciodata in tam sa pe care atat o iubise. El insusi ceruse sa fie trecut peste granita prin aceastä mi§ca- toare scrisoare adresata genettakilui Nicolae Golescu, membru al lo.. cotenentezi donmesti: Doninule Generaru, Astazi find ocArmuirea cons tituità, socotil Ca nu maiurmedza nevoia d'a se prelungi poprirea mea. D-ta scii, cà principiulü proclamatil de corpurile Statului aü foal si este telulil meu; cad numai unti principe steal- no,dupreamea pärere, p6te inchezesui viitoriulu României. Socotil de prisosii a mai addogi cà precumil ca Printü Domnitoril alü României am lucratil pururea pentru a realida acésta dorinf6, asemenea eica printu Romani:1 nu voi conteni unü minutil'de a face totil ce va atArna de la mine pentru acesta. Dorescil, d-le Generalti, dupe imprejurarile urinate a ma porni din farà cAtil mai Ingrabi. Se tediasci Românial A. 1. Cuza 1) 12/24 Februarie 1866, Rucuresti Dar daca lovitura reusise de minune, mai ttsor de cat se a§tep. tau conjuratii 1nsai, problemele ce se puneau noului regain erau foarte grele. Din punct de vedere al politicei interne rasturnerea lui Cuza redestepta poftelei ambitiile pretendentiaor la Donaniei ingaduia,

1) Vezi ,,Romanul" An. 10 din 13 Februarie 1866. Am transcris scrisoarea in savuroasa ortografie a timpului.

8

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro 1:,:cis --4", 4*

1

, *-- -i

' g'

'i k -.'., 1.1. (1-"-e: --..'t '''' #1

... !I --' . ' Ab.. -!.17..a

. h* ; ."& Dimitrie Chica C. A. Rosetti www.dacoromanica.ro mai ales in Moldova, o 'agitatie separatista serioasá care va culmina in sangeroasele incidente de la 3 Apri lie. Fireste ca marile puteri vecine, Austria si cu atat mai mult Turcia iRusia, incurajau isustineau agitatiunile separatiste. Marea prmejdie nu venea insa de ad. Incurcaturile externeI ati- tuclinea puterilor garaate puneau in joc insAiprindpiulunirei Principatelor. Inteadevar se stie ca Poarta nu recunosouse unirea de cat in persoana lu Cuza. Cox:term lui Alexandru Joan, ii va da prilejul ca, sustinuta de Rusiai Austria, sa incerce desfacerea unirei dobandita cu atata trudai atatea jertfe. Nu numai atat. In ultimata timp cauza romaneasca pierduse sprijinul econditionat al hii Napoleon al III-lea, ba chiar, la run moment dat (1865),acesta propusese Austriei sa cedeze Italiei Venetia si in schimb sa anexeze Principatele romane. Planul daduse gres in urma refuzului Austriei, si a opozitiei Angliei, dar el arata limpede sentimentele lui Napoleon fata de noi 1). Noul regim in., cercase sä puma din nou Europa in fata until fapt indepl:nit prin alegerea Contelui de Flandrai sa curme astfel tot deodata poftele siambitige dinlauntrud tarii. Astfel s'ar fi implinit dintr'odata, printeo lovitura indfazneata. ultima dorinta eltprimatA de Divanurile Ad-hoc, dinastia ereditara straina. De asta data !ma lucrurile nu vor mai merge atat de usorsi greutatinebanuite se vor ivi in calea vointeiconducatorilor Romaniei.

Indata ce se afla la Constantinopol de rasturnarea lui Gazai de alegerea Domnului strain, Turcia cere imediata convocare a con- ferintei celor septe puteri garante, semnatare ale conventiei din 1858 pentru organizarea Principatelor. Conferinta se intruni la 26 Februarie (10 Martie) si din prima

1) Veziln meat, sens: N. Iorga Corespondance diplomatique rou- maine sous le roi Charles I-er Gamber-Paris 1923 si Portica externi a Regelul Carol I" de acelas autor.

9

www.dacoromanica.ro §edinta ambasadorul Turciei ceru :1) sa placa Conferintei a a- dopta ca baza u deliberativaor sale Tractatul de Paris din 30 Melte 1856 §i toate actele ulterioere, care fac parte integranta din acest tractat,l privese mai in special Principatele Moldova Valachia; 2) sä fie inlaturata in mod definitiv din deliberarile Conferintei cestiunea numirei unui Principe strain sub orice forma sau denumire, precumi principiul ereditatii tronului §i al consul- tarii dorintielor rii eto.''P). Conferinta ramanand in continuare nu ia o hotarare definitivä dar insarcineaza pe reprezentantil puterilor din Bucure§ti sá infor.. meze guvernul provizoriu al Principatelor, .... ca are sa se obtie dela orice act, care ar prejudeca decisiunile Conferintei".

RefuzulContelui de Flandraingreuneaza §imai mult situatia. Alegerea Contelui de Flandra nernultumise nu numai Turcia, Rusia 0 Austria cii pe Napoleon al III.lea. Contele de Flandra find un nepot ad Regelui Ludovic Filip, deci inrudilt cu Casa de Orleans pretendenta la tronul Frantei,era privit ou neincredere de Napoleon al III-lea care ocupase prin lo.. vitura de stat acest tron. De altfel Contele insu§i nu avea tragere de inima pentruma- ree misiune ce.i revenea. Era un om potolit,lard ambitii politfce, iubnd o viata retrasa. Deaoeia la 18/30 Martie guvernul belgian camunica lui Vasile Boerescu, Ludovic Steegei Scarlet Falcoianu, delegatii guvertntlui provizoriu, ca Fillip de Flandranu poate primi coxoana ce Lse oferise Insfar§itt, le 23 Martie (4 Aprilie) conferinta puterilor ina .cincea sa §edbita, hotare§tein unanimitate a inmana guvernului

provlizoriu din Bucure§ti ummatoarea decizinine: Adunarea, care are sa se intruneasca la Bucure§ti, este che- meta a proceda la alegerea gospodarului. Alegereana va putea cadea de cat pe un pamantean, in termenii articolului 3 alconven.-

1) D. A. Sturdza ICI Mai 1866" comunicare fAcutà Academiei Ro- mane la 7 Mai 1899.

10

www.dacoromanica.ro tiunei din 19 August 1858. Daca majoritatea deputatilorMoldo- vend din Aduriare ar cere, ei vor avea faoultatea sA votezeseparat de Munteni. in cazul cand majoritatea moldoveneascase va pro- nunta in contra Unirii, acest vot ar avea de consecinta separatiu- nea ambelor Prindpate"1). Asadar puterile dusmane cauzei romanesti pAreaua-sifi atins Vnta. In rezolutiunea conferintei se vorbtea fAtis de posibilitatease- parArii Prinicipatelor abeta unite. Bine inteles Turcia, Rusia si Au- stria se bizuitau acum pe ambitiosii din Principatei pe separatistii moldoveni spre a schimba in fapte intentiile arAtate in deciziunea Conferintei.

Dar roata norocului romanesc se intoarce. Desi hotarareacon- frintei fusese luata cu unanimitate, totusi pe sub mama patru din cele sapte mad puteri ne erau sau favorabile sau erau neutre. Anglia, Italia, Prusiai Franta nu se na1fau de cat de forma Turciei, Ru. sieii Austriei. Itr clipa in care la Buouresti lumea politica incepea sA-si p'arda curnpAtul, cand un violent conflict izbucnise intre co- lonelul Hara lamb, membru al locotenentei domnesti, si Ion Ghica, presedintele consiliului de ministri2),sosi urmAtoarea telegram& trimisA de Iancu Balaceanu (14/26 Martie), agenbul nostru la Paris : ,,Le ministre des affaires etrangeres desire savoir quel serait le candidat agree par la Roumanie, je suis indirectement, ma's po- sitiveimient infarmé qu'ici on desire (numele era transmis indescifrabil) M'autorisez vous a nommer id ce candidat agree par l'Empereur et qui nous assurerait le concours de la France ?". Telegrama era fära indoiala interesantA, dar telegraful jucase o farsAi astfel toomai partea esentiala, numele candidatului, lipsea. Enervarea e la culme in Bucuresti. Ion Ghka telegrafiaza imediat lui BalAceanu sa repete numele, BalAceanu raspunde, si de ast& data numele e transmis intreg : Carol de Hohenzollern. 1nsfarsit soseste si o telegramA de la Ion Bratianu: Aici dis-

1) D. A. Sturdza 10 Mai 1866". 2) Vezi Convorbiri Literare" Nr. 10 din Octombrie 1914, pag. 975- 976 din Memoriile" Generaialui T. VAcirescu.

11

www.dacoromanica.ro pozitiuni bune. Anglia are de asemenea convingerea Ca un Principe strain e posibil. Candidatul Angliei e Hohenzollern".

Cum ajunsese Napoleon al III-lea la Carol de Hohenzollern si cum aflasera Bratians Balaceanu de el ? Carol de Hohenzollern-Sigmaringen era ruda cu Napoleon al III-lea care-I cunostea0-1aprecia, traisechiar scurta vieme la Curtea Frantei gi la un moment dat se vorbise de o casatorie intre el $ o altd protejatd a Imp5ratr.duli, Principesa Anne Murat. Dar asta n'ar fi fost ide ajuns. Am vazut mai sus ca. Napoleon al III-lea nu mai arata mare interes pentru cauza romaneasca, ca odinioara, iar pe de alta parte relatiile intime §i de familie ale Bibestilor cu personagii din Curtea imperiala ca Principe le Neygimaresalul Randon creease in jurul imparatului o atmosfera putin favorabida candidaturei unni Print strain" 1). Din fericire peintm noi Carol de Hohenzollerneraputernic sprijinit la Curtea Frantei. Celebra Hortense Cornu, sora de lapte a Imparatului, prietena lui din copilarie, camarada lui de jocuri care avea o mare inaurire asupra lrui, spriiinea acthr probabil chiar ca de la ea ponaise ideea candidatura lui Carol de Hohen- zollern. Al doilea sprijin era tot feniinin, baroneasa de Franque, arnica a familieide Hohenzollern $ i prietena din copilarie a doamnei Mathilda Drouyn de Lhuys, sotia ministrului de externe al Frantei gipre*edintele conferintei puterilor earante.Prinbaroneasade Franque candidatura Printu Li die Hohenzollerncapaltala.adar sprijinul doamnei Drouryn de Lhuys §i cum cc que femme veut..." sotul a fost *i el ca'.§tigiat. $i data cum intenesul pe care trei femei batrane 11 purtan unui thrfar de viitor- a avut o hotaratoare inraurireasupraistoriei noastre. Hasardul joaca mai mare rol in viata oamenilorgipopoa- relor decat ar voi sa recunoasca pedantii partizani ai determinis- mului istoric absolut.

1) Vezi Din scrierile si cuvântärile lui Ion C. Brätianu" pag. 582, Bucuresti, 1mprimeriile Independenta" 1921.

12

www.dacoromanica.ro IDe la Hortense Cornu si de la Drouyn de Lhuys aflasera pro- babil Balaceanui Bratianu de Carol de Hohenzollern si se gra- bisera sa promma candidatura aoesbuia gurvernuhti din Bucuresti9. De altfel aceasta candidatura prezenta pentru noi multiple a- vantagii. Printul Carol era simpatizat, personal, de Napoleonal III-lea si de Regele PrusieiWilhelm I-til,,iar familia de Hohen- zollern-Sigmaringen era strang legataatat de Curtea imperiala franceza cat si de Curtea regalS{prusiana. Asadar datorita candi- daturei lui Carol de Hohenzollern cauza romaneasca obtinea spriji- nul pe sub mana bine inteles Parisuluii Berlinuluii prin acestea o atitudine binevoitoare din partea Londrei. Partida era pe jumatate castigata.

Doi oameni o vor castiga in intregime: Ion Bratianui Printul Carol insusi. Dandu-si seama de dispozitiunile cercurilor politicefranceze. Bratianu pleca in graba la Dusseldorf, unde Principe le Carol-Anton de Hohenzollern, tatal Printului Carol, era guvernator al provinciei rename spre a capata consimtclonantul Printului. Ajunse la Dus- seldorf lVinerea patimilor, Ia 18/30 Martie 1866. in. villa in care Conte le de Flandra notificase oficW rektvul sau de a primi coroana PrinCipatelor. A doua zi dimineata, 19/31 Martie, flu primit intie ltmga andienta, de trei ore, de catre Prhntul Carol Anton de Ho- henzollorn. Bratianu fu invitat la masa. si ava astfel prilejral sa cunoasca pe Prinaipele Carol. La nrasa convorbiErea a fost foarte vie. S'a vothit mutt dtespre Romania. Dupa masa Bratianu vorbi mai mult cu printul Carol fara insa a-i face vre-o propunere precisa. Abea la ora 6 seara, solicitand Printului o convorbire particulara, ii o- feri coroana Principatelori ii orientaasupra situatiei interne si

1) In Din scrierile §i curvântarile lui Ion C. Brätianu" la pag.580 582 se aratà cà Bralianu auzise de Principii de Hohenzollern Incadin toam- na lui 1865 dela prietenii sii Galhau, prieteni arândul lor cit Conte- sa de Franque. BrAtianIu ar fi sugerat apcii candidatura lui Carolde Hohen- zollern vechiullui sAu cunoscut Drouyn de Lhuys §i ar fi aflat pe urma. dela d-na Cornu ci aceasti candidaturi e agreata de Napoleon al III-lea.

13

www.dacoromanica.ro externe a Romaniei. Bratianu Udell cea mai buna impresie asupra prinvului si a familiel princiare, atat din cauza exteriorului sau sim.. pattc cat si a insusirilor de om de Stat de clri daduse dovezi iii a- ceste conferinte" 2) Totusi, desi se arata dispus a primi coroana, Printul nu ram nici o declaratie care sa-1 lege, spunand ca nu poate lua vreo hotarire far& autorizatia Regehii Wilhelm.

Cu toate acestea, desi memorkile Regelui Carol arata cä el nu s'ar fi angajat la ntaic in prima conversatie avuta ca Bratianu, acesta telegrafiaza la 20 Martie (1 Aprilie) :Carol de Hohen- zollernprizneste Coroanafaià conditiuni.S'a pus in relatie cu Napoleon". Chiar dad' ntu s'a legat fata de Bratianu in orice caz propu- nerea delegatului roman pare a fi desteptat un mare interes atat la Prinpul Carol cat si la tatal san. La 24 Martie (5 Aprilie) Prin. tuli tatal sau se duc la Ramersdorf la castelul baronesei de Fran- quei o roaga sa capete informatiuni precise de la Paris asupra atituclinei Imparatuluij a guvennului francez. Printul Carol Anton intocmeste imediat run memorial despre propunerile lui Brat:arm o kisarcineaza pe colonelul de Rauch comandantul regimentadui 11 de husari sa-1 transmlita Regelui Wilhelm al Prusiei. Dar Regele caruia i se prezinta la 8 Aprilie (27 Mart lie)si Prinpul Carol in audienta nixatinge decat in treacat chestiunea romaneasca si nn da en raspuns hotarit.

Intre timp, la Bucuresti,inziva de 30 Martie (11 Apriiie) Locotenenta domneasea publica o proclamatie catre popor, reco- mandand alegerea prin plebiscit a Principelui Carol de Hohen- zollern ca Domnitor al Romanior" cu (kept de mostenire, care va domni sub numele Carol I" 2). La 2 Aprilie consiliul de ministri pu- blica o el o proclamatie in acelasi sew. Plebiscitul incepe la 2 ApdI1e ise inchide la 8 Agri lie.

1) Memoriile Regelui Carol I-ul. Vol. I pag. 20. Editura Universul". 2) Dimitrie Onciul: Alegerea Regelui Carol al Romfinier pag. 29.

14

www.dacoromanica.ro Carol I-ul implinea in aceasta zi 27 de ani. Rezultatul plebiscitului este: 685.969 voturi pentru, 224 voturi contra. Dar ina:mtea plebiscitului si in timpuluIi s'au petrecut o suma de lecruri care arata cat de serioam ajunsese tensiunea politica in Principate si la ce primejdii era expusa tam in cazul in care nesi gurainta s'ar fi pretutagit. Indata ce s'a conoscutlaBuouresti atitudinea nefavorabila noua a unora dintre marile puteri, lumea a pornit sa-si las& din fire. Cand insa incepura sa soseasca informatiuni preciseasupra intentiunilor contelui de Flandrai asupra hotkirei puterilor ga- rante de a nu primi lin Print stra:n, indburarea cuprinse pe autorii lovgarii dela 11 Februarieinsasi. Ion Gltica,presedintele de consiliu, se bucura de reputatia unui oin foarte inteligenti foarte capabil, dar despre caracterul sau parerile aiiu erau tot atat de bune. Luanea politica II privea ou neincredere, 11 credea in stare sa unefteasca in umbra si ii banuia mai ales ca intentOnat propusese candidatura contelui de Flandra deoarece stia Ca va intampina opozitiunea puterilori ca s'a inteles pe sub mina ou Poarta sa fie propus el (Da Dontn .parmantean.1) De eci violeinta ciocnire avuti cu colonelul Mara lamb care-I amenintase cu impuscarea. Dar oonflictul nu ramane nuntai in ca- drul Locotenentei Docinnesti, ci se pretungeste in Camera. Generalul Tell, care impreuna cu Ion Heliade Radulescu. Cezar Bo lilac si aIid, rupsese de mutt relatiile ou fractiunea C. A. Rosetti, fratti BrAtianu, N. Balcescu, e in Eruntea opozitiei din Camera. Generalul Tell dezaprobase categoric atitudineaItuIon Ghica n timpul exilului (cand aoceptase sa devina Bey de Samos) si nu-i ierta nici faptul ca in conflictul sau cu fraotiunea Rosetti- Bratianu sprijinise pe acestia din urma. Deaceea, desi la 11 Fe- bruarie luase cel dintAi cuvantul in Camera spie a declara ca gu- vernulj armata adica autorii loviturei de stat binemerita- sera dela natiune, se pune acum in capul opozitiei parlamentare

1) General T. Vácirescu Mernorii in Convorbirl Literare" Nr. 10, Octombrie 1914. Pag. 994.

15

www.dacoromanica.ro piincearca sa rastoarne cabinetul Ghicaincare nu mai avea incredere. In secligaCamerei dela 17 Martie o violenta,ciocnire, cu ameniptari reciproce, se produce intre generalul Cristian Tell de o parte si printul D. Ghica, Beizacka Mitica, aninistru de interne, de alta parte. Guvernul ne mai siantindu-se stapan pe Corpurile Le- giuitoare le dizolvai fixeaza nauile alegeri pentru Adonarea Con stituanta la 17 si 19 Aprilie. In starsit, trebue sa amintim cai candidatura Printului Carol nu incantase pe toata lumea la Bucuresti. Tineretul, atat conser- vator cat si liberal,credeacaaceastacandidaturasustinuta pe sub mana deFranta ascundea proiectedenegustorii pi samsarlacuripespinareatariinoastre-spunegene- ralul Vacarescu. Si tot creneralul Vacarescra tne arata cum a trebuit el si cu värul sau Gheorghe Manu1), care-§i facusera studille in Germania §i cunosteara din auzite sau chiar personal(Gheorghe Manu2) pe Printul Carol -- sa imprastie svonurile rauvoitoare ce circulau asupra viitorului Domn. In casa lui Gh. Gr. Cantacuzino, de fata fiind fratii N. si C. Blaremberg, Em. Costacopol, Dr. Iatropol (intimul de mai tar- ziu al famaliei &Warn), I. Falcoianu, P. Buescu, Vacarescupi Manu, au dat lamuririle trebraitoare asupra Casei de Hohenzodikjin- Sf en. Ulterior sosind in Bucuresti si Ion Bradenu toata lumea poli- tica a putut fi precis informata asupra rostului nouei candidaturi. Dar mult mai grave decal aceste ciocniri in cadrul Locotenen- tei si a Parlamentui j decat nedumeririle lucniii politke, au fost evenimentele petrecrite la Iasi in ziva de 3 Aprilie 1866. Se stie ca in Moldova agitatfaseparatistä era sustinuta cal hatarire mai ales de Rusia. Pe de alta parte Iasul, trecut pe al dot- lea plan, decazut din splendoorea lui de °diploma, avea temeinice motive de nemultumire. Aci se incerca deci lovitura, care fu gra- bita in unma anuntardi pleblscitului mendt sa aleaga pePrintul Carol.

1) *Viitorul generali prim-ministru. 2) Era coleg de regiment cu Principe le Carol.

16

www.dacoromanica.ro Miscarea separatista avea in fruntea ei pe Nicolae Rosetti- Rosnovanu, care mama sa fie proclamat D01111111 al Moldovei, pre- cum si pe fratii Moruzzi, pe fratii Litescu, pe cei doi Aslani, pe arnautul Inge Robert etc. In sffirsit insusi mitropolitul Moldovei, Ca link Miclescu, prezida comitetul separatist.(Radu Rosetti in Amintirile" sale da numeroase detalii asupra personagiilor dramei din 3 Aprilie 1866). Indata ce se alla La Bucuresti de pregkirile separatistilorse luarä rakSsuri grabthice. Prefect §i coraisar extraordinar era un om cu energ!ei autoritate,tefan Golesou. La fata loctili sosi si in- teleptul si hotaratul Lascar Catargi, locotenent domnesc. Deese- menea fu chemat in graba generalul print lancu Ghica, fiul fos- tului Domnitor sprijinitor al unioni§tilor Grigore Ghica. In starsit generalul doctor Davila alergase §i el la Iasi si se prusese la dis- pozftia autoriatilor. La 30 Aprilie 1866, Duminica, dup'a slujbfi, o mare multime de oomenl, avand in frunte pe mitropolit, imbrkatinsfitn,tele od.ajdiri,cu arja in m'anai mitra pe cap, porni spre palat, unde se aflau locotenentul domnesc §i autoriatile. In drum se scoteau pietrele pavajului iar multimea se inarma cu pari, furci, cAngi etc. Erau ins5i numerosi lefegii de ai kui Rosnovanu bine inarmati cu pusti si revolvere.Conduatorul mi- litar al expeditiei pare a fi fost Todirità Lätescul), care purta in mang un stindard pe care scria: Tralasc5 Moldova". In dreptul strazei Boston s'a inafilat o baricadacompusA din grilaje de fer rupte de Ia grklinaMitropolieisi sprijinite cu pietre, smulse din trotuare. In dosul baricadeit se in§drase puscasi cu diferite arme de foc printie care si cu pusti arn'autesti".2) 0 pita' de cavalerie executatä de un escadron compus din 60 de soldati n'avu nici un rezultat. Soldatii -- care primiserd con- semnul sa nii intrebuinteze armele de foc erau primi in pm. hoiu, dati jos de pe cai, lovi, sfasiati. 0 companie din Regimen- tul 5 de linie se avântase in urma lor, mai tArziu le veni in ajutor

1) Vezi descrierea unui martor ocular Grigore N. lonascu Miscarea separatista din Iasi". Braila, Tip. Pe§temalgioglu 1911. 2) Traian 1onascu: Miscdrea separatista din Iasi.

2 17

www.dacoromanica.ro gio campanile dejandarmi pedestri. Cu mare greutate armata se apropia de baricada. Fata de agravatiea situatieiLascgr Catargiu hotgra sa se faca somatiile legalei apoi sg se tra9g in plin. Pro- curorul general ordong atund sä se facg somatiilereglementare sisä se dea cele trei semnale cu goarna.Apoi, la drdinul Locote. nent-Colonelului Gherghel, s'a tras o salvg in aer si cummultimea se repezise cu si mai mare turbare asupraarmatei, s'au tras doug salve in plin. Dupa salve, infantelria printr'un atacla baionetä a cucerit baricada, a patruns in palatul Rosnovanu, a arestat ad pe N. Rosetti-Rosnovanu, pe Ceaur Asian si pe avocatulPanaite Cristea. Mitropolitul Calinic Miclescu, usor ranit, se ascunsese pare-se intr'o carciumg din stir. Sf. Vineri, imbrgcat afirmg generalul Vgcarescu in vestminte femeiesti. Ad fu arestatpi incarcerat apoi intr'o sal& a spitalugui Sf. Spiridon. Desi incgerg- rile au durat bung parte din zi in tot orasul, mai ales in maha- laua Tatgrasi, miscarea separatistg fusese relativ uot inalyusitg. Agitatia separatist:à in Mogdova ma%fginlitg de altfel la cativa boeri ambitiosi si la cativa targoveti net/1114=4/i va lua sfarsit. Plebiscitul se va desfasura peste tot in liniste. Petrioada de frgmantari interne premerggtoare venirei Prin- tului Carol in taxa poate fi socotitg ca incheiatg.

Sg ne intoarcem acum din nou in Germania. Regele Wilhelm sov5e multg vreme sdea Printugui Carol autorizatia de a accepta coroana Principatelor. Ii e teaniä mail ales ea' acest fapt ar sup'gra Rusia de a card bung vointg are acum, in preajma izbucnirei rgz- boiului cu Austria, mai mult de cat oricand nevoie. Din fericire d-1 de Bismark vedea altfel lucrurile. In ziva de 19 Aprilie (7 Aprilie) invitg pe Printul Carol s5 vie sa-1 vada ckoarece hind boinav nu putea pgräsi casa.Intleolunga convorbkilte sfatui pe Print sä in.. cerce tin fait accompli". lii spune ca n'avea nevoe de o aprobare dkecraa Regelui ci numai detin concediu in strainatate. Apoi Ii aràtà ca sprijinul lui Napoleon e hotäritori ca in fata unui fapt indeplinit puterile, chiax cele potrivnice, vor fisilitesg se incline. Insfarsit sfatui pe Print sg caute a castiga bungvointa Imparatului

18

www.dacoromanica.ro Alexandru al Rus1ei si Ii vorbi despre o casatorie posibila cu vre-o printesa rusa. Bine inteles at1tudinea si sfaturile unui om ca Bismark, desi nu ajunsese inca la gloria ce i_o vor :aduce razboaele din 1866 si 1870, facura o mare impresie asupra Printului. De acum, desi Re- gele Wilhelm nu-si va da incuviintarea deck la 6 Mai (24 Apri_ lie)lucruprile se precip1ta. De la doamna Cornu recte Napo- leon al III-lea soseste alt indemn la fait accompli- Printul de Coroand al Prusiei, viitorul ImparatFriederich,pricten bun al

Printului Carol e si el favarabil intreprinderii. Deaceia cand la 1 Mai (19 Aprilie) Bratianu, insotit .de Davilla, vine la Dusseldorf sagrAbeasca. plecarea Printul Ii comunica :-- la 2 Mai :7- ca e si ,e1 hotarit sa plece. Insfarsit la 6 Mai (24 Aprilie) vine si mult dorita autori±atie a Regelui :Prusiei. La 7 Mai (25 Aprilie) Bratianu--care intre timp se repezise pand la Paris.rev1ne insotit de Balaceanu pen_ tru a fixa..cu Printul itinerariul. A doua zi Brat1anu si Balaceanu se reintorc la Paris iar la 11 Mai (29 Aprilie) Printul pleaca spre noua lui. patrie.

. IFireste- 'conferintaputerilor garante cAutase din nou sü punü bete in roate. La 2 Mai (20 Aprilie) votase chiar urmatoarea re- zolutie: ,Guvernul provizoriu din Bucuresti,. provocand printr'un recent plebiscit numirea unui principe strain, s'a abatut de la con_ ventia din 19 Augu:st 1858, care prin articolul XIII cla Aduriarei

sarcina alegerei de DOmn. . Confer'inta,.referindu-se la hotararea sa. dela 4 a lunei trecute. decide cd grija de a rezoiva chestiunea mentinerei u:nirei trebue st

fie lasata Adunarei ce are a se intruni. . Daca majoritatea, fi.e a deputatilor moldovend fie a deptuatilor munteni, ar cere, si unii si altii vor avea facultatea de a vota se_ parat. In caz cand majoritataa, fie.moldoveneasca fie munteneasc6. -s'ar pronuno in contra unirei, acest vot ar avea de consecinta se_ paratiunea celor doua Principate. Aceasta chestinne ispravit5, Adunarea va proceda la alegerea de clomn, care, dupe termenii artlicolulai XIII a conventiunei, nu trebue sa se faca deck dintre pamanteni.

19

www.dacoromanica.ro Consulii sunt insarcinati a veghia in comun acord la libera exprimare a voturilor si a semnala dmediat conferinttei (mice atin- gene s'ar aduce acestei libertati". Dar hotarasile conferintei nu mai aveau acum decat o va- loare principiala. Francai Prusia sabotau pe sub mama ceiace votaserâ in sedinità publica iar Anglia si Italia priveau favorabil aceastä sabotare. Adunarea Constituanta, aleasa intre Cam), lucreaza cu multà dibacie supunandu.se formal rezolutiuniloi conferintei darratili. and la 1 (13) Mai 1866, cu 110 voturi si 6 abtineri din 116 de- putati prezenti, rezultatul plebiscituluii votand totdeodata legea pentru impamantenirea familiei princiare de Hohenzollern-Sigma_ ringen. Astfel nu fara. humor puteam raspunde EuropeicO ne-am ales drept Domn un pamantean".

1111 In ziva de 29 Aprilie (11 Mai) dimineata la ora 10 Printulil ia r5mas bun de la parinti, apoi de la frati si surori, Despartirea e gifea. Mama plange. Teal abea isi poate stapani lacramile. Prin Bonn, Mainz, Darmstadt, Freiburg ajunse a doua zi, 12 Mai, la Zurichi trage la hotelul La Sabie".Rana acifusese insotit de consiherul die cabinet d-11 de Werner, acii gSsi pe baronuI die Mayenfisch. A doua zi sosi de la 'Paris si locotenentul roman Lens cu scrisorii hartii trimise de Balaceanu. La 14 Mai (2 Mai) Printui §i cu dal' de Werner plecarä la St. Gallen si obtinura de la Landemann-ul Oepli vechi cunoscut al familial de Hohenzollern un pasaport elvetian pe numele de Karl Hettingen thlatorind la Odesa in afaceri"i avand urmatoarele semnalmente:ochi albastrii, par negru, nas vulturesc ager, mustatii barba mijinda pe obraji, staturksveltà" dupg dorinta Printului se inscfisese in paa . port, ca semn particular, o pereche de ochelari. In aceia0 zi por- nira mai depaite spre München. La 4 Mai (vom pastra de acum inainte numai stilul vechiu romanesc) e la Munchen, la 5 Mai e la Viena iar seara pe la ora cinci la Budapesta. La 6 Mai dimineata ajunge insfarsit la Bazias, ultima statie de cale ferata spre Ro- mania. Calatoria cu trenul fusesegrea. Pirintul voiajase cu d-1 de

20

www.dacoromanica.ro Werner in clasa ILa iar d-1 Mayenfisch, cu locotenentul Lens si cu cei doi servitori in clasa La. Cu toate precautiunile luate primej- dia de a fi recunoscuti era mare. Cu ajutorul lui Dumnezeu totul se gar* insä cu bine... pan% la Bazias. Ad 1 astepta insä o greutate neprev5zuta. Din cauzamobiliza- riitrupelor in vederea fazboiului cu Prusia vaporul care facea cursa Bazias-Turnu Severin nu putea pleca deck Duiminica 8 Mai. Printul si suita furà astfel siliti sa fa.mâna dota zile in Bazias. Bineinteles nobiltd domn Mayenfisch" se fAcea ea nu cunoaste pe negustorul" Karl Hettingen. DuminicA 8 Mai, dimineata, Printul se instalà pe vapor. La ora 9, pe neasteptate, sosi si Ion Bratianu care venea directde la Paris. Filieste cä nici Br5tianu n'a avut *raporturi cu Karl Hettin- gen". Vaporul porni La ora 10 dimineata (jar pe la ora 4 dupd amiazá se zki Turnu-Severin, primul oras domânesc. Abea acostä vaporul la ponton cheiu nu esta pe atunci la Turrtu-Severin i Printul Carol coborâ pe pamântul românesc. Asa dar, la 8 Mai 1866, pe la ore 5 dupà amiazá, Printul Carol de Hohenzollern, Domn al Principateloi Unite, debarca la Turnu- Severin. Indatáce puse piciorul ipe pgmant românesc Ion BrAtianu scoase pàlària, fku front in fata piintului Sdu §1..1 rug5 sà se urce in una din trásurile cari steteau gata. In acea clipa printul auzi pe cineva exclamând ind5ratulloisPe Dumnezeul meu daca àsta n'a lost printul de Hohenzollern!" Era capitanal vaporului care., din fericire, ii recunoscuse cu un minut prea tkziu".(Memoriile Regelui Carol I-ul.) Ajunsi la prefectufa, prefectul ramase ca si càzut din nori când Bratianu ii spuse cine era fangrul lArbat cu care sosise". Dupa o scurta plimbare prin oras dupáce locotenenta domneasca siguvernul provizoriu fuseserà instiintati telegrafic de sos;reaPrin- o träsurà deschisa trasä de opt cai, mânati de doi surugii porni cu Domnul si cu Br5tianu spre Bucoresti. Era era opt seara. La ora 4 dimineata, pe burAi pe frig, trecurd Jiul iar pe la 7 dimineata emu la Craiova. 0 lume nebung, un tura" care nu se mai sfArsea, o ploae de flori intampinar..5 pe Delimiter.

21

www.dacoromanica.ro La Slatina, uncle au ajuns pe la orapranzului si la Pitesti, uncle au ajuns pe la ora 6 dupa amiaza,scenele se repetara. La Pitesti se aruncau nu numai flori cii porumbei albi care falfaiau din aripi pe deasupra capului noului Domnitor. Noapteapi-opetrecu la Golesti uncle facu pentruprima oara ounostinta cu mandra boerime a pa Generalul Golescu, membru al locotenentei domnesti si prin. tul Ion (Mica, fostul bey de Samos cu maniere de diplomat turc-, noteaza printul Carol, ii iesirà in cale la Pitesti. La Galesti ii intampina venerabila mama a Golestilor impre- surata de nepotiii nepoatele -sale"printre care printul distinge chipuli privirea agera a doamneiDavila. Tot ad cunoscu pe Dimitrie Sturza, conu Mitita, credincio- sul sat' sfetnic de mai tarziu, in puterea varstei. A doua zi dimineata, pe la ora 8, Carol I-ul de Hohenzollern, Domn al Romaniei, porni spre Bucuresti. Era 10 Mai 1866. Dupace trecu pe la Ghergani, unde-1 intampina cu flori fa- milia lui Ion Ghicai pe la Ciocanesti unde-i iesi in cale printul Dimitrie Ghica, BeizadeaMiticao figura frumoasa, impunatoare, cu forme elegante si care vorbea tot atat de curgatoir frantuzeste cai nemteste" pe la ora 3 dupa amiaza ajunse la Baneasa. Ad Dimitrie Bratianu, primarul Capita lei,ii prezenta pe o perna de matase rosie cheile orasului. Multimea aclama frenetic pe Suveran care raspundecuo scurta cuvantare in frantuzeste. In acea clipa porni o ploaie toren- ;tall,cea dintaiu care stropeai racorea ogoarele Romaniei, us- cate de trei ltmi de secetr. Cerul iesise cu plin inaintea Domini Inn Apoi inteun landou de gala, deschis, avand langa el pe generalul Gokscu si pe Ion Ghica, inconjurat de un stat major straludt de oftiiteri calarind cai pur sange, porni spre mitropolie. Un ura neincetat, flori. florij iara§i flori, o multime in delid pada* la mitropolie. La portalul Mitropoliei ii astepta Nifon, Primatul Romaniei. ,,o figura respectabila de bateau, Cu barba alba si in haina bo- gat impodobitä cu aur, cu tiara pe cap si cu un toiag de argint in mane care Ij prezenta Evanghelia s'o sarute.

22

www.dacoromanica.ro Te Deum-ul s'a slujit de indata de fata fund locotenenta guvernul provizoriu. Dintre membrii locotenentei Domnul distinge figura lini§tita §i cinsbita a liii Lascar Catargi. Dupa Te- Deum, Domnul, insotit de Mitropolit, de inalbul cler, de locotenenta domneasca, de guvern, trecu pe jos la Camera spre a depune jufamantul. La intrare ii primi presedintele Camerei, Manolache Costache Epureanu si.l conduse la tronul princiar ridlcat pe tribund. Intr'o insufletire care nu voia sd se mai potoleasca, dupd o furtund de aclamatii ce nu se mai sfar§eau, o lini§te mormantala cobora asupra Mandril. Mitropolitul puse crucee §i Evanghelia pe masa a§ezata in fata tronului Si Invitá pe principe sa depund juramantad pe legile bard.Apoi colonelul Haralamb.membru al locotenentei domne§ti. citi formula de juramant romanesc care se comunicase printului §i in traducere frantazeasca: Jur de a pazi legile Romaniei, de a mentine drepturile sale §i integritatea teritoriului6".1) Printul Carol puse maim dreapta pe Evanghelie §i rosti cu voce ferma pe romane§te Jur!". Domnia lui Carol I-ul incepusei avea SA* dadnuiasca jumatate de veac.

1) Memorii".

23

www.dacoromanica.ro ,.-3.....0 sms.1.4

4

r-

°

7dt r--

I a., g r11 , , It' FN "IC pm A S. F I'

4? _ MAUR

10 www.dacoromanica.roMai 1866 :Juramantul Planfa IV

-ez Zf/yel -77zauoeeZ:e -e70." 49Z62ta,,!. -eiree-e/- --tee7/ .7v

.e:1-ed777,712/402.

17fir if4//07 122-4-4414& Textul jureimcintului

www.dacoromanica.ro II CINE ERA CAROL DE HOHENZOLLERN ?

lefötharea Pôrbitiil fratii Familia Hohenzollern, Murat si Beauharmals Copflàriai adolescenta Studille CaliitoriHe 0 dragoste eenoroeita Itasbohd Ideile. seniimentele si felul de a fi.

Cine era acest Carol de Hohenzollern ? Cum arAta ? Nu prea Inalt, de staturã mijlocie, dar svelt si bine legat. Avea ochiial- batrii, par negru, nasul vulturesc, mustatimijinde ibarbete. Privirea foarte agerA, miscArile sigurei vii. and a coborAt intAiaoath pe plmAntul tArii, la Turnu- Several :.... avea atarniatdle gAt o pereche de ochelari, iar peste umAr curelusa unei mici gente sau poate a unei cutii de binoclu; hainete ii erau de coloare marou-rosiatice (cum este postavul fácut de cAlugArite) iar pe mAnA un pled"ll

Carol de Hohenzollern era nAscut la Sigmaringen in ziva de 20 Aprilie 1839. Fiu al Printului Carol Anton de Hohenzollern si al josefinei, nAscutA Duces5 de Baden. Fratiii surorile lui erau: Leopold, näscut la 22 Septembrie 1835 si insurat la 12 Septembrie 1861 cu Dona Antonia, InfantA de Portugatia. 0 altA sorA mai mare era Stefania, nAscutA la 15 Iulie 1837, mAritatA la 29 Aprilie 1858 cu Don Pedro V. Regele Portugaliei,

1) Al. Resmerica: Actual 40 de ani". Capitolul Amintirile Sever-- nenilor".

25

www.dacoromanica.ro moartä la 17 Iu lie 1859. Un frate mai mic era Anton, nAscut la 7 Octombrie 1841, mort la 5 August 1866 in urma ränilor primite pe cAmpul de luptA de la Konigratz, la 3 Iu lie1866. Al doilea frate mai mic era Frederic, nAscut la 25 Iunie 1843, insurat la 29 Iunie 1879 cu Principesa Luisa de Thurn §i Taxis. InsfAr§it Maria nAscutä la 17 Noembrie 1845, mfiritatà la 25 Aprilie 1867 cu A. S. R. Principe le Filip, Conte de Flandra 1). Ea a fost mania viitorului Albert I-ul Rege al Belgiei. A§adar Carol I-ul era innudit cu casele de Braganza. §i de Coburg, fiind cumnatul Regelui Portugaliei §i unchiul viitorului Rege al Belgiei.

1111

Familia de Hohenzollern-Sigmaringen se trAgeadin una din cele mai vechi case domnitoare din Europa. Dupai traditie se spune cA familia de Hohenzollern ar fi o spitA ba afamiliei Co- lonna ,-- celebracasAnobiliarA italianA --ba a vechei familii loanbarde a Cantilor de Collalto, ba cA ar descinde din Carol cel Mare prin semintia suabianA a Burchardilar, ba cA cel mai vechi strAbun ar fi Contele Thassilo de Suabia care trAia pe la anul 800. Istorice§te se intAlnqte pentru IntAia oarA numele Contilor de Zaire pe la anul 1000, ei fiind mentionati in cronica lui Ber- thold, mort la 1088. Din aceastA strAveche spitA a Contilor de Zolre se trag atAt Markgrafii deBrandenburg,viitoriiregiai Prusiei §i ImpArati ai Germaniei cAt §i Hohenzollernii de Sig- maringen, intemeietori ai dinastiei romAne. DespArtirea familiei nu s'a produs deck la 1226 cAnd Conrad I-ul luA burgrafiatul de Niinabere *i celelalte posesinni de curAnd agonisite si care mai toate se aflau in Franconia,(linia franconianA, viitorii Regi ai Prusiei) iar fratele sAat Frederich II pAstrA cotmatatul genealogic (de zollern) precum §i celelalte bunuri ale familiei sale, toate situate in Suabia (linia suabianA, viitori Regi ai RomAniei).

1) Maior C. Negreanu' Majestatea Sa Regele Carol I", Foc5ani 1898. 2) L. Schmidt: Die ilteste Geschichte des erlauchten Gesamthau- sesderKoniglichenundFfirstlichen Hohenzollern.Tubingen. 1884 88. 3 vol.

26

www.dacoromanica.ro Intre cele dona linii franconianai suabiana au existat- intotdeauna stranse legaturi. Fireste primii au ajuns din ce in ce- mai puternici pe and suabienii pierdeau din insemnatate politica pe masura ce Germania evului mediu, afeudalitatii, facea loc Germaniei statetor moderne. Alte case germane luara inaintea easel de Hohenzollern Sigmaringen(Sigmaringen dupa numele castelului stramosesc) ca putere dar ca vechimeji ca noblete ea ii pastra rangul. Iarasi trebude sa amintim ca pe cand Hohetr zollernii Markgrafi de Brandenburg si viitori Regi ai Prusiei inr bratisauprotestantismul,Hohenzollernii-Sigmaringenramaneau_ credinciosi catolicismului.

Prin casatorii Hohenzollernii s'att aliat cu mai toate casele prin- darei nobiliare din Germania. La inceputul secclului al XIX.lea, in momentul epopeii napo- leoniene, r.jzn sange vanjos, plebeian., francez, se va amesteca cu stra- vechiul sange german al Hohenzollernilor. Intr'adevar Karl Anton Friederich Meinrad Fide lis, Principe de Hohenzollern,Sigmaringen tatal Printului Carol Anton si buniscul Regelui nostru.--se casatori cu PrIncipesa Antonia Marta Murat, flica fratelui lui roachian Murat, curanat al ku Napoleon LW, maresal al Franteii apoi Rege al Neapolului. Asadar tin sange. strain,proaspat, plebeu 1)improspataanticul sangeprinciar.. Dar si prin mama sa, Principesa Iosefina, aveariitorulnostru. Rege sange francez in vine si se lega de epopeia napoleonienasi de napoleonizi. Principesa Iosefina de Hohenzollern era fiica ma- relui Duce de Baden si a celebrei prin frumusete, spirit si nefe- ricire Stephanie de Bauharnalis. Louise Adrienne Stephanie de Beauhatrnais era filice Conte lid Claude de Beauharnais i nepoata lui Marie Anne Francoise Fanny contesa die Beauharnais si pe vremea ei (1738.1813) cunos- outa soriitoare. (A scris Melanges de poes!es fugitives et de prose sans consequence" (Paris 1772. 2 vol.) Lettres de Stephanie" (roman 1772) L'Abailard suppose" (roman 1780) etc.)

I) Familia Murat a fost inobilatà sub Iinperiu, tatfil celebrului boa- chim Muraf sialfratelui sau era hangiu.

27

www.dacoromanica.ro AceastA Stephanie de Beauhainais nAscutA la28 August 1789 era nepoatA de var al lui Alexandru Viconte die Beauhat- nais sotul Josefinei, viritoarea sotie a lui Napoleon. CAnd Napoleon ajunse Imparat, Ii riclica nu numai propirlile rude, cii ruclele soTiei sale care aveau si avantagiul de a fi de autentkA noblete. Nu numai atat, voind sA-si lege dinastia de cat mai multe dinastii legitime"i sa-sicreeze astfel o clientelA printre middle state germane, adopta pe tanara Stephanie de Beauharnais nepoata. prin aliem45 a sotdei sale $i varA de al doilea cu Hortense viEugene de Beauharnais decernAtitlulde Fine de France" si AiltetA ImperialA"i o cAsAtori la 8 Aprihe 1806 cu Karl Ludwig Friedrich, print mostimitor alMarelui Ducat de Baden. Casatoria af a fost fericia, primal mostenitori apoi (1811) Maire Duce, nu 0-a lubit niciodatA sotia cu cafe fusese silit sA se caisAtoreascA. Cei doi fii pe care Stephanie La avut cu Marele Duce muriseràscurttimp de la nastere in imprejurAri care au pArut nasterloase contemporanilor. Mai ales in epoca romanticA au dr- culiat o muItime de legende asupra mortii acestor doi copii. (Le- genda Kaspar Hause). Fiica ei Josefina, nAscratA la 21 Octombrie 1813 si cAsAtarit5 in 1834 cu Printul Carol Anton de Hohenzollern, avu in schimb parte din belistvg de fericiirea casnicA pe care mama ei n'o cunoscuse. Priincipesa Josefina era o femee buna,timidA pling de ceiace fifancezul numeste charme", foarte legatA de sot si de copii, admirabilA mama, adAnc credincioasA fArA a fi bigotA.

TatAlui, Printul Carol Anton de Hohenzollern,om de mAna intAL se cuvine sA-ti deckcam chtevia rAnduri deosebite. NAscut la 7 Septembrie 1811, devent Print de Hohenzollern.. Sigmaringen in lima abdicArii tatAlui sAu la 27 August 1848. Re- volutia de la 1848 nu cruta insA nici minusculul Principat de Ho- henzollern-Sigmaringen. Inurma ei, la 7 Decembfie 1849, Printul Carol Anton mare senior liberal convins de .anacronismul ye- chei Geimanii feuclale cedA coroanei prusiene drepturile sale de suveranitate asupra Principatukiide Hohenzollienn-Sigmaringen. Acest gest precursor modesral unitArtili gefmane avu lin mare

28

www.dacoromanica.ro rasunet in intreaga Germanie. Inrolat in armata prusiana Inca din 1831, General Comandant al diviziei a 14-a deveni la 5 Noembrie 1858, presedinte de consEiu al Piusiei8i totdeodata general coman- dant al Corpului 7 de Armata. Prieten cu Regentuli apoii viitorul Regei Imparat Wil- helm I-ul, era cunoscut pentru paierik sale liberale. Deaceia mi- nisterul sáu fu supianumdt ce resonanta junimista inainte de ju- nimism -- al erei nour. Dar dupa treianjijumatate de guvai- nare in spiritul erei noui" la 17 Martie 1862 in urmaconflic- tului dintre Regei Camera, pe tema bugetului armatei, cabinetul Hohenzollern se re6rasei,). Cancelarul de fifer. Bismark, va pune in curAnd capat erei noui"siva.intemeia Reichul" prin focsi sabie. Desi experienta sa nu reusise Printui Carol Anton pasta strAnse legaturi cu Regele Prusieii un mare prestigiu in ochii pa-- poculut.Posesor al unei insemnate averi, capata titlul de Alteta Regala"i fu numit Guvernator al RenaniaiiWestfaliei. La 1868 a parasit aceasta functie devenind presedinte al comisiunei pentru . apararea nationala. Personalitateimpresionanta, om de mare cultura, spirit po- litic ager, tot atAt debun parinte ca o sotia sa,a avut pang la sfArsitui vietii sale (2 Iunie 1885) o mare inaudire asupra Prin- tului Carol.

Cu o atare ascendenta, crescut intr'un Inediu familial exemplar,. micul print se dovedi curAnd Hohenzollern mai mult de cAt Murat sau Bearaharnais. Tot* sangele francez se cunostea -- mai ales in. tinerete prin vioiciuneaiinetaspiritukti. Copil delicat sti timid, era insa foarte sanatos. Primii ani ai vietii91.4petiecu sub priveghexea unei gurvernante franceze, Made- moiselle Picard. Deseori sedea .mai multa vreme fie la bunica sa dinspre tata, Princtipesa Antonia Maria, la castelul din Weinburg, in Elvetia, intre Rini lama Constanta, fie la bunka sa dinspre mama, Marea

1) Von Bernhardi: Die ersten Regierungsjahre König Wilhelms I" (Leipzig 1895).

29.

www.dacoromanica.ro Ducesa Stephanie, la Umkirch. La IVIanea Ducesa Stephanie, ye- nise deseori vara sa, fosta Regina Hortense cu fiul ei, viitorul Na- polleon al III-lea. Aci, singura curte care primea pe fosta regina, Napoleon al III-leai soma sa de lapte Hod:tense Lacroix (maritata cu pictorul Cornu), cunoscura de mid pe Josefina, viitoarea mama aDonmitondmi Carol. De ad stransele legatunii afectiunea lui Napoleon al III-lea pentru cei ce-1 piimisera in mile de restriste, afec4iune care se revairsa apod si &supra Printului Carol. Dupa ce iei din mainik domnisoarei Picard, tanärul print fu trimis impreuna cu. fratele sau mai mic sub supravegherea untri preceptor .-- la Dresda sa-si continue studille. Calitatile viitoruluiRege incepeausa apara la adolescent, Serios, muncittir, metodic, hotarit, manclru. Abea termina st?dgre -secund4i3fairldnliciVIErli§tal larlexhinerrkiPldFadePciesi in -ealifginaL PrififFar9InviiV ife4biPsil ,433!(5,15efrifanlinlitiff3eaftocineWiletFeh 8,011e64}11Niifianitg rfiEgaiss&MalidfiarOrtifiligi4iA612 iiii.c0-teiar4602D LIE414FgirSlii ki;fiRivgaiiHiriiti,ISPtanoikRAEcti* !Acu simpla mentiune bine"). .Alsnoilso ssaurLqs -c"cliCgaraVaffa) FkiteuskuceigulAYWillifsfaiffikaRAIIIRWITeCarol tRAtic41frinlissee Weilireiaaivgag zwilurrwilaitodtaRpttiRgiit -§q 1801111 giivreirRc4,6Cfaiirilrilhl;PIrginicq4ratie in Elvetiai apoi vizita Venetia, Milano, Genova, tot nbFarirlibei. Intdrs din calatorie fu mina, la 1 Ianuade, 1857, sublocote- ,riglellill1R4111Absittkartileartelleavarchlg4Bunirtaenatatunailitar, faillgtosnikvibtlikTA91411fi, 1.136142j§astlt4tIoareek fbarteb isteneSairdejim. 412TAttinlindin PsIdgauP*1441AiticamlicAtilolpinfl):11Alineslii:betlicatiai ce trebuia data Pnintmhi tclgolsprik pratina-§ioariaarti senemeutil 11PligiP§ind4t1 f.446Agtemmittliiichinwaiffiglati exterittatsoaisista IsilEAIISNMr§§1113,11A-na$042414031903114410144,11aqi daaclitiViitotAariletke militare, facand abstractie de toate prejudecatile liougyatllsom *gist 4i0fAvq,slari44,11iiug14 Al4fifffvs164913111iits141*Ilrlimbil ere- ,i#104.nr:?§$1fArfgOt 010 EflitinMckfinASIOngYtrAgithMi4tivill' E9A4144:1Wr/Iof17/?Ikt%aci4u4CinElkIlub'AilP*DcS13911aiabligIn?,Y1F.0 spre a obtine o Uinta Intotdeauna convenabilai modesta sd de a "1erthrtIrW ,To 4 suiwgrw,951 nizi9 sta :ibisfirma noV (1 1) Paul Lindenberg: Charles 1-er Roi de Roumanie" Pied itt3;s...1

.20

www.dacoromanica.ro intretine adevArata camaraderie. Contraponderea necesarà acestor calitAti consistä inteo eneirgrie bArbateascA, in credinila pAstratä propiiilor convingeri §i in afkmarea propniei sale individualititi", diva alte recomandAri sfalr§itul: Numele de Hohenzollern" este un nume glonlos, pe care va trebui sä-I poarteintotdeauna cu rezervai cu modestia potrivite cu mAretia sa". Anul 185711 sfArsi la Berlin urmAnd cursurile Scolii de artilerie sigeniu. In fiecare DuminicA lua masa cu familia regalA bucurAndu-se mai ales de afectiunea Printului Wilhelm (viitorul Rege al Prusiei) siimprietenindu-se cu Printul Friederich (viltorul Print mo§tenitor ImpArat alGeimaniel). Vara luase parte la manevrele diviziei 41 fusese bine natat de generalul de Moltke. Anul 1858 aduse pe Printul Carol Anton la Berlin in calitate de presedinte al consiliului de ministrii. Prinkui Carol, care in tim- pul liber era nedespArtit de tatal sAu, avu astfel prilejul sä cunoascA mai de aproape viata politicfii parlamentarA. Aceste-CIEWinte ii var fi de folos mai tArziu. 4rn-2 Lii B3rifiLq mop In 1861 insati pe fratelet ittPihthnmliii2PrplikniureehAid, IA Lisabona, cu °nazis ainbiPeiniiirnai IFthgfitbiktltEtWfia.''Mig anul 1861, in-Ntie firenvAgt&Iiill AgrgiesiasSatiulc[EYJIVi §istudia teilleibi6143rgiiirizaVit rififlifiiN flialhEg AfiblE °186fP4 imbatcA pentru o cAlatorthe mai lung5 inAlgeria. aoSticaii trecu prin Oran, Gibraltar, Sevillafoledo §i Madrid, unde fu foarte kin,EnikkiitsliDmidiMddriorlvplecigieste?PibinsDlabliara Isiasak .Abris9 9 b inogslb sb insmipsi ssrob is ni insnslopol aubs ,sartsb-oung-oiJaus iuIuioi ssainaudri u R8I lunA -hifeurtga3 dmpdidake Olt:tw0 initiettalgikluitakA iaildwittde Rife& -alliseMwdleoh à ginkhgtinplatdstailliptitialurplinktpix. ,tdriasIdietcutnoctiiiitlitzitfio& ktintittowimikatienI .30.3Ici La subg2 .Act ,inpoiglattivaietutiadieniii phina caPoquidtaPioasibia*MIPlukituub ilbraiftreqblinnpiati2 LIfitchteialt,EamaI1k1 85ititlfAVOtti de o strAluchaare veri§oará, tot o Murat, Pi i AinëL Mt& a et I -.cm; RAtiigatEstmlagorriiivitiv*Eitit StiliWanil 419 311rfiN akitaga din itiffin shore rt bier *alga Mitilictesar tilfrde listaitlie.ss)919 n9b I idsd LmssIDanliiimasiLzalnasisitiift En*: eclI Decilitbrit 11863 ireveni la Paris...5tikair co:Lula Pilitaeulzi)Cukititia3franeezkE0te isi

www.dacoromanica.ro continual in intimittatea &millet amperiale, la Compiegne. Dragostea e mai puternicA ca oricAnd. Sevorbeste insistent de reinoirea alian- tei intre Hohenzollernii Murat. Napoleon al III-lea Oriveste cu buna.vointa proectul. Se pare chiar cA la un moment dat a fost vorba de naturalizarea ca fran- cez a Printuluii stabilirea lui definitivA la Curtea Frantei. InsA frumoasa aventurd se teimina trist. Casa de Hohenzollern nu accepta legaturai nici Napoleon nu insistA. Paintarl trebuesä punA cap& visurilor de dragostei sä se intoarcA la datorie, la Berlin. Dar 0 aceastA aventurà romanticA, sfArsitä trist, Ii fu de mare folos. Napoleon al III-Ilea ii cunoscuse bine 0 se legase de el lar la Berlin, Regele Prusiei Wilhelm I-ul ii privea cu duiosie ruda. si el fusese indrAgostit in tinerete de frumoasa principesä Radzivill, 0 el fusese silit sä renunte la ea din motive dinastice. BAtrAnuI Rege privea cu milA la tAn'arul Print, 11 intelegea, II compAtianeai il st:mpatiza mai mult ca odinioarä. IatA cum o dragoste nefericità poate fi de folos nu numai unui Arint ci chiar Principatelor române, care vor folosij ele inaect, foarte pe departe, de pe urmaa duiosiei pe care doi puternki monarhi bAttrAni, o pastrau in fundul sufletului br, unui tin& print nenoro- cit in amor".

Asadar Printul Carol ii reluA serviciul militar la Berlin, ca locotenent in al doilea regiment ,dle dragoni de garcIA. Anul 1864 cu izbucnirea rázboiului austro-pruso-danez, aduse marl schinnbbri in viata Pointului. Dragonii gArziti au fuseseràtri- millpe front, dar Printul se ruga de tatAl sfiu 0 de Rege sä-i in- &Jae sA piece. InsfArsit invokrea Lu acordatà. Inainte de plecare, luAndu-0 Ames bun de la Rege, acesta Ii spuse cu dragoste, pa. rinteste : Ia seama, nu fii prea imprudent, gandestete la parintii: tAi 0 la Inca cineva I". Regele stia ce zace in inima tAnArului Print, 0-0 amintea pro- babil de tineretealui, de minunata Elsa Radzivill, de soarta celor ce sunt vitA de Domnitori 0 de renuntArile, pe care cel ce cuteazA sA stApaneascA pe altid trebue sApi-leimpunAsirs!.

32

www.dacoromanica.ro 1417,i,V)Ar., .1 '". 7"-". ' .0"

%

I.

fi4

Is:

-,Pt .. A I.` . I ' Jr1,,-r-- ". . .41-' ,./ ....car* -'C 'ti' ,.--!--.,44.1 f

V - 1840 1845 1854 Copilciria Printului Carol

www.dacoromanica.ro Planga Vi

4:

IP , I.

.

,

; MAUR . r Marea Ducesci 5tefania de Principesa Antoinetta de Baden Hohenxollern

415-1Pr7gr -21

MAtJR Principe le Carol Antonwww.dacoromanica.ro Principesa losefina Familia teincirtslui Print Ofiter de ordonanta a Kionprintului Friederich, prietenul protectorul sau, Frizitul Carol lua parte la asediuli asaltul cetatii Fredericia si la asaltul redutelor din Diippel. Astfel a cunoscuti razboiull Anul 1865 s'a scurs monoton iar in 1866, pe neasteptate, o tara de 5 milioane de oameni Ii oferi domnia.

La 27 de ani Printul Carol era un tanar sanatos, foarte serios, munoitor, ardonat, metodic, stapan pe el, bun militar, cu mult simt politic. Facuse studii solide, calatorise destul, cunoscuse lumeagi vista politica% traise la monotoma curte a Frusiei si la stralucita curte a Frantei, trecrise printeo mare Klesamagirei facuse razboitul. 0 mai bund scoala pentru un stapanitor de oameni nici nu se putea inchipui. Avea idei liberale liberalism]Iui fusese ran privit in me- diile militarei nobiliare piusiene temperate Irma de spiritul mili- tar si de un simt inascut al ierarhiei si al disciplimei. Fara sa fie genial si nici macar stralucitoravea toate calitätile necesare unui bun monarh, unui mare, foarte mare, Rege.

3 33

www.dacoromanica.ro Cea gasitCarol 1 in Romania

www.dacoromanica.ro III CONSIDERATIUNI ASUPRA PERIOADEI 1829-1866

Genera Midi nocesar. Prepasoptismal Revolutiiie pasopfiste Ce se Wogs arils pasoptism Crificile co 1-se adue Apararea loi Infaistuirile mai Carol II istoria moderna romaneasea.

Dupa cum intl.'s) piesä de teatru actiunea e esentialA darsi decorul in care se desfasoara e necesar, tot asa intio kicrare is- toricA desffisurarea faptelor nu poatefiinteleasA dacA nu. cu. noastem cadrul geografic, moral, institutional in care iau nastere. Deaceea am socotit folositor sA consacrAm mai multe capitole din lucrarea noastrA unei prezentAri a RomAniei din punct de ve- dere geografic. statal, politic, cultural in clipa descilearii lui Carol I. Si e firesc ca aceastä prezentare sá inceapä cu cateva con. sideratiuni generale asupra epocii ce a precedat pe aceea lui Carol I. Restabilireadomniilorpamantene i descatusareaecono- mica pe care ne-o acordA tratatul dela Adrianopole coincid cu influenta ideologiei revolutionare francezei cu rapida desvol- tare a capitalismului. 1)

1111 Epoca ocupatiei rusesti, (1829.-1834) a Regulamentului Or- ganic si a damniilar liii Mihail Sturza (1834-1849) in Moldova Alexandru Ghica (1834-1842)i Ghearghe Bibescu (1842.-1848) in Muntenia este o epocA de prefaceri radicale in toate domeniile. a) In economie regimul patriarhal dispare. Exportul de grane sicomertul de grane desvoltAndu-se vertiginos marii proprietari de

1) Vezi St. Zeletin Burghezia rontanrsiE. Lovinescu Istoria civilizatiei române moderne" (3 vol. Ed. Ancora").

37

www.dacoromanica.ro pamant incep sa produca pentru piata. Consecintadirecta este má . ritrea suprafetei cultivabile, perfectionareametodelor de luau si a utilajului, imbunatatirea calitatei produselor. Deasemeni deschiderea vechilor cai de comunicatie pe Du- n5rei pe Marea Neagra are (kept urmare o activarefoarte im- portanta a comervului, o dezvoltare anavigatiei si aporturilor. Giurgitul, Braila si Galetul de atunci Ij iau avantul. Isfarsit ba- nal incepe sä capete rol precumpanitnr. b) In dotneniul social transformarile economice au consecinte incalculabile.Disparitia devalmäsiei patriarhale dintretaranipi boeri face sa apara problema agreed. Boerul vrea sa.si transforme moiiIe, pe care le poseda din mosi stramosi In devalmasie cu taranii, inproprietati individuale quiritarei sa mareasca suprafetele cultivabile in dauna suprafe- telor necesare subzistentei itaranilor. De ad o inrautatire a situatiei taranilari cererea lor de a ii se da pamant, de a fi improprietariti. Iatä deci cum apare problema sociala in Romania. *i aceasta problema agrara, care constitue problema sociala a tatilor agricole, domini intreaga vieata romaneasca ;Ana la 1918. In al doilea wand dezvoltarea comentuluiL navigatiei, si pre- cumpanirea banului duc dezveltarea vietiioräsenesti si a bur- gheziei. Breslele de meseriasi, de negustori, precumi slujbasii sta- tului erau neinsemnati ca numar i ca importantä. Acum, in chip fi- wesc, prin dezvoltarea comertului, a meseriilox, a vietii de stat se creaza o adevarata burghezie. c) Noe& necesitati sociale au insa urmari periculoase din punct de vedere national. Inexistenta unei burghezii nationale romanesti face ca nouile functiuni sociale la fie acaparate de straini.Prin porturi Principatele, mai ales Muntenia, rimesc un nou flux de Greci. Navigatia pe Dunare, negoVul de grane e in buna parte in mane lor. Asa dar nu nuttnai aristocratia romaneasca 1) prin Cantacuzini, Mavrocordati, Mavrogheni, Suo, Caragea. Moruzzi, Rosetti, Cos- tache Negri etc. are min important aflux de sfingegrecesc ci si bur- ghezia comaneasca.

1) Mama lui Alexandru loan Cuza de pildi era grecoaicisi n'a 0iut ni.ciodati romfine0e.

38

www.dacoromanica.ro Fireste Grecii secolului al XIX-lea cai ianario0secolelor precedente se asimikazà, se amesteca prin legAturi de sange cu Ro.. mAnii, iar descendentii lor Costache Negri, Philippide, Ion Luca Caragiale, A. D. Xeimpol, D1._N. Iorga, Pa- nait Istrati, au si ange grecesc in ei. Totusinu e mai putin adevA- rat c5 aceastà burghezie impestritatk nu nuimaicu Greci cii cu Armeni, Germani, Erancezi, Italient etc.etc. nu e deck in parte reprezentativa pentru poporul roman. Transformarea economiei patriarhale inteo economie bäneas- cadA insA nastere unui fenomen mult mai gray din punct de vedere national : invazia jidoveascg. Evreii existaui inainte de aceastà epocA in Principate, insä in numAr mici cu o importan0 economicA foarte redusà. De in- data ce economia patriarhalA a inceput sa evolueze spre economie baneasca rostulj numArul lor a devenit covarsitor. In adevAr se stie ce rol au Evreii in dizolvarea economiilor pa.. triarhale, Werner Sombart 1-a infatisat magistral. Dat fiind ea, din anumite imprejurAri istorico-religioase, Evreii au monopolizat meseria de negustori de banii dat fiind cä extin- derea comertuluii rolul precumpAnitor al banului transforma eco. nomia patriarhala in economie capitalistä,in sfarsit, dat fiind ca Principatele sunt situate geograficeste Pang& marele rezervor judaic al Galitici, al Poloniei si al Llorainei era fireasca invazia semita. Evreii apar la noi, ca pretutindeni, inthi ca negustori de bani, za- rafii camAtari. Apoi cuceresc extrem de rapid, mai ales ca nu in- taiesc rezistenta unei burghezii nationale, cornertul, industria si a- jung la o dominatie financiaro-economica aproape exclusivA. De a. tunci !Ana* azi invazia semitA in tam romAneascaa continuat cu furiei s'a intins dela Nord Ja Sud, Sud-Vest. Din Moldova au trecut in Muntenia para la granita Olteniei. Si aceasta populatie, diferita ca rassä, ca religie, ca tractivii, ca spiritualitate, de popu. latia romaneasca,ramAne strAinä, nu se amestecA cupopulatia autohtond, refuzA sä se asimilezei nici nu poate fi asimilatà, pen- trucA asimilarea unui atAt de mare numAr de Evrei ar altera, prin numAr, insäsi fiinta etnicA romAneascA.

39

www.dacoromanica.ro cl) Politiceste schimbArile sunt tot atAt de in.semnate. Capita.. lismuli democratismul merg land in manA. Principatele romAnesti nu constituesc o exceptie de la regulA. La doi ani dupà tratatul de la Adrianopol (1831) sub ocupatia ruseascd, apare prima constitutie romAneascA, Regulamentul Orga- nic. Pentru prima oarA in istoria noastrA se incearcA stAvilirea arbi- / trariului domnesc. Boerimea capAtA anumite drepturipolitice de jure, nu numai de facto, cum le avea panA acum. Parlamentarismul ii face aparitia in vieata noastrA. Eviclent.cA Regulamentul Organic este mai mult rezultatul unor influenee ideologice care precedau transformarea social-econo.. mica --i unor interese po1itic., tendinta Rusiei de ai apropia boerimea. Ideologia revolutionarA francezA, care incepuse sA se in- filtreze Inca de la inceputul secotului, devine stApAnitoare in clasa boernL5i4or si in intreg tineretul boeresci burghez care se ridicA. Indivklualismul juridic si politic se desvoltA paralel ct individualis- mull social economic. Dar democratismul primar e de tip jacobin, a- che& aliat nationalismului primar. De aceea difuzarea ideologiei revolutionare franceze unitAcu influenta scoalei erdelene, uncle se trezise constilnta romanitkil, du- ce la desteptarea constiintei nationak românesti in mintea si in su- fletul tinerilor boerii intelectuali. Intreaga Europa era agitatA de problema nationalitAtilorsi de vreme ce RomAnia incepea sA faci parte din Europa era firesc ca aceastA agitalie sá i..se transmitA. Astfel se face el societAtile secretecare incep sA iaBiqa, francmesoneria, luptanu numai pentru democratie dar nu o concep decAt coexist:Andcu unitateaj cu independenta nationalà. e) Culturaliceste asistäm lao eflorescentA carecontrasteazi violent au secolul precedent desarrAcie, ridturalá. Influenta francezA este aci stApanitoare.

In aceasta situatie se dezlAntue seria de miscari revolutionare din anul 1848. Revolutia parizianA se transmite intregeiEurope. Rand pe rand incendiul izbucneste in Germania, in Italia, in Austria TaUngaria si in Principatele RomAnesti. Propriu zis noi avem trei

40

www.dacoromanica.ro revolutii:1) Una in Moldova. Tineretul revolutionar boeresc in frunte cu Mihail Koldlniceanu, Vasile Alexandri, Alexandru loan Cuza, Costache Negri, etc, se .intrune*te §i redacteaza un proect de reforme (Martie 1848) Vodä Sturza ii aresteaza iii surghiu- ne§te la mfirdstiri sau peste granitä. Si cu asta revolutia" moldoveard a luat sfar§it. Deci avem de a face mai .mult cu un proect de revolutie. 2) A doua revolutie este aceea din Muntenia. Ad Ioan He- liade-RMulescu, fratii Gole*ti, C. A. Rosetti,Nicolae Balcescu, Ioan Bdtianu, Coloneii Cristian Tell §i Masheru izbutesc sA pima maim pe Were, ard Regulamentul Organic §i elaboreaza un nou proect de constitutie. Armata lui Omer Pap pune capät acestei ac. tivitài revolutionare tare durase trei luni (9 Iunie--13 Septembrie, 1848). Aceste dold ,,cevolutii" auun caracter politic. 3) Revolutia din Ardeal are un caracter national §i social. Ro- mânii din Ardeal se scoalá, cum s'au sculat in atatea randuri, t131 potriva magnatilor lingua spre a..i afirma areptul la vieata. De asd dad Irma nu mai este o simpla edscoala täraneascg. Litre Horia §i. Avram Iancu au trecut aproape trei pltrare de veac. Rudimente dc ;burghezie romaneascA au luat na§tere. Preoti, .profesori, avocati, studenti, hegustori, meseria§i, ap putini câi sunt se aflà in fruntea Cairanitor. Ap se xplich ide ce revolutia incepe cu un fel de prolog pro. gramatic. Poporul e convocat in campia Blajului (3 Mai 1848) ca sä asculte discursul lui Simion Barnutiu in care sunt expuse reven- dicArilenaponalecomâneVi. Deci tin fel de .pendant" al procla- atiei de la Izlaz care se produce peste o luta (9 Iunie) in Tara Rornaneascl Iar and Ungurii incearci sä reprime dscoala cu forta se iz- besc de rezistenta inverpnad a unei armate de tarani bine condus6 *i,care §tie pentru ce luptä. lad dece valoarea nationalfi a revolutiei ardelene,peceduld cu suferintii cu sange, apace inifinit mai maredeck farsarevo- lutionarr din Moldova sau comedia din Tara Rondneasc5. In isto- ria Ardealului revolutia din 1848 inseamni difuzarea con§tiintei na- tionale rondne§ti Oa la cel mai umil Oran. Cu alte cuvinte se formeath' o con§tiintä InationalI in masse. Etapa instinctului natio-

41

www.dacoromanica.ro nal este astfel depa*ita de poporul ardelean gle aproape o sutade ani, pe cand taranimea Vechiului Regat §i a Basarabiei fliCiastazi n'a ajuns la o stare de deplina con§tiinta nationala.

Acestea sunt, cronologice§te vorbind, revoluVile pa*optiste. Insa cuvantul pasoptism are o cuprindere mult mai larga. In limbajul cu- rent parptismu1 insumeaza atat perioada pe care noi am numit-o prepapptista cat §i perioada posterioara revolutiei de la 1848. Pro- priu zis intreaga epoca de integrare a Principatelor in vieata occi- dentala poarta acest mime. Prin papptism se mai intelege o noted atitudine de vieata, pärasirea stilului de vieata romanesc traditio- nal, rupere de tradittie, tromantism, arealism,strainism,influenta francezas.a. m. d. Dealtifel pa§opti§tii insa§i pe care diferiti publiciqti ii cred complect lipsiti de spiritul autooritic cuno§teau foarte bine de- fectele operii br. E de mirare ca un pasagiu esentia1 din cuvanta- rile lui Ion C. &Mann a scapat criticilor antipasoptiSi. Iata ce spune Ion Bratianu : D-lor, noi tand ne-am,Vazut stipani pe destinele noastre, noi care priveam pot zice o jumfitate de secol dna nu mai mult, cu jind socie- tafile civilizate, cand ne-am vazut in pozifiune Si dispunem de destinele noastre, sa ne croimnoi viafa noastra socialä,cu ochii afintifi atata timp asupra societafilor civilizate, am voit indata sa ne ridicam la ni- velullor. In loc sa ne ducem si studiem pe ce cai acele societafi au mers Ca sa ajunga la un grad de prosperitate asa de mare, sa ajunga a avea un mecanism asa de perfect, noi am voit ca cu aparifiunea noastra pe a- ceasta noua cale, sä facem o trunä impresie celorlaltesocietafi civili- zate. Si ne-am apucat sa facem ca badaranul de la fara and crede cä are ceva banisi ne-am imbracat inni*te haine carinu erau de talia noastra. Eu D-lor, zic aceasta cu atat mai mult cit cati eu am fost unul din aceinenorocifi cari au impins aceasta fart spre epoca unde se afla. Noi ne-am facut, cum a zis d. Gridisteanu, educafia in societafile cele briliante ale occidentului si am crezut Ca putem deodata si mergem de frunte cu aceste societafi, Vara ca mai intaiu sa ne croimcaile de pro- ducfiune ce ile-au croit acele soc:etafii ca in urma incetul cu incetul si primim ihainele bor,i primindu-le sa ni le aplicam in condifunile de desvoltare in care se OM Ora noastra. Ne-a plicut si avem o admi-

42

www.dacoromanica.ro nistrafiune judecAtoreasci tocmai ca in Franfa, ne-a plAcut SA avem o administrafiune militari intocmai ca in Franfa, ialte asemenea, fãrã si negandimin ce mod trebuia sä linbunAtAfimagricultura noastri si sã vedem pe ce cii au ajuns Francezii la gradul acela de inflorire in care se gisesc, Wit sà ne gandim c'd ajutorul ce au g5sit ei in instituliunile lor de credit a fost principala cau zi, care a dat un asa de mare sbor intinsei lor industrii. Noi n'am Mut nimic nici pentru agriculturi, Mci pentru industrie, nici pentru comerf, cele trei mari mijloace de activi- tate socialä ne-a plAcut si cIdim fàrà sã punem baze; am ridicat niste stAlpi si am pus un acoperis minunat, fará sa negandimmai inainte la bazeleodificialui". Impotriva pasoptismului s'au adus critici aspre. De la Maio- rescui Eminesou Incoace putini au fost oamenii de cultura care in scrierile lor sa nu fi rupt vreo lance impotriva pasoptismului si a pa- soptistilor; ca sa nu vorbim de cei dinaintea lui Eminescu, oameni de partici, cuprinsi de o neiMpacata turaimpotriva celor care dupa socotinta lor le-au \ratan:tat intereselei le.aa stricat obi- ceiurile. Conservatorii de odinioaraj antidemocratii de astizi au cri- ticat icritica in pasoptisti pe creatorii sistemului politic roman modern. Acest parlamentarism pseudodemocrat, ipocrit, hibrid, im- portat. Se arata, cu drept cuvant, ca toate inovatiile politicei ju. ridice au ramas liter& moarta deoarece nu se potrirveau realitatii ro- manesti. Traditionalistii infatiseaza cat de falsa este aceasta vieata siaceasta caltura pasoptista care dainueste Inca. Fara nicio lega- tura organica cu trecutul, lath fond, fara seriozitate,Farasens. Vieata dc imprumuti cultura de imprumut, bonjurismi mitocanie in opozitie cm vieata organica, realista piing de sens a taranului. Cam acestea suint, in rezumat, criticile ce s'au adus sise aduc pa- soptismuhil.

Defectulacestorcritici,numaiinpartefundate,este lipsa de intelegeie istorica. Pasoptismul a introdus forme politice nepotrivite fondului national, a prodtvs o caltura artificialai un stil de vieata hibrid, dad nu din vina lui. Oamenii dela 1848 au facut ce se facea pe atunci. Pentruca nici la 1848 Romanii n'au fost liberi sa.si chiverniseascavieata dupa voiai intereselebr.

43

www.dacoromanica.ro Trebue sa ne patrundemfoarte bine de tin lucru, acela ca istoria romaneasca s'a desfasurat incontinuu sub presiunea extern& Poporul roman n'a avut posibilitatea, ca poporul francez de pilda, sa tralasca o vieata proprie. Abia dupa 1866 Romanii au inceput sa aiba posibilitatea teoretica de a duce o vieata independent& Nici pana astazi Irma n'au dus-o si tocmai acum incep sa se intre- zareasca zorile unei vieti autentice romanesti. , Lucrul acesta n'a Lost inteles deck foarte tarziu. Dupa 1829 Principatele au fost prinse in angrenajul capitalist. Zeletin a ara- iat cat de puternic si cat de dominant a Lost acest angrenaj.

. Ori, capitalismul i§i are un proces de dezvoltare propriu, o logic& a sa, o dialectica a sa.i dezvoltarea capitalismului s'a /S- cut in toata .lumea .dupa acelas calapod. Istoria capitalismului este o istorie standard. Dar capitalismul si democratia parlamentara. s'au nascut si au crescut Takla in mana. Democratia parlamentara individuailistai liberala este cel mai bun inrveli§ posibil al capita- lismului, cum spune Lenin. De vreme ce a aparut capitalismul tiebuia sa apara si demo- cratia parlamentara.Lucrul acestas'apetrecut in toate Odle. Din Anglia, patria capitalismului si a parlamentarismului, parla- mentarismul si ideologia liberalä s'au transmis in Franta, in Ger- mania, in Italia, in Austria, in Ungaria, in Romania, in Bulgaria, im Serbia, in Turcia, in Grecia si pana la Tokio. Nu este oare iz- bitor acest fenomen? Si nu e izbitor ca s'a petrecut in toate tanile enumarate, in acela§ secol? Cum putem pretinde pasoptistilor no§tri sa 'fi Lost altfeI decal pasoptistii intregei lumi? Ei au trait, au gandit, au activat in mo- mentul lor istoric, conform idealurilor acestui moment istoric. A- ceste idealuri romantice, vagi, afealiste, ne apar astazi fundamen- tal eronate, goale, periculoase. Dar noi judecam in momentul nos.. tru istoric, cu criterille noastre de apreciere.Fireste, au existat chiar in epoca actiunei pasoptiste critici acerbe impotriva pasop- tismului. Acestea veneau insa dela conservatori, dela paseisti, de la oamenii mull moment istoric dlepa.sit, care au fost invinsi, care trebuiau sa fie invinsi. Asa trebue push' chestiunea.i asa se explica de ce regimul politic instaurat de pasopti§ti, cu toatecriticilefundate ce i s'au

44

www.dacoromanica.ro adus, a trait fara crize grave pana astazi, Mich' pana in momen- tul in care criza structurala a capitalismului duce fatal, pretutin- deni, la distrugerea invelisului politic prielnic lui.Numai astazi putem nazui la schimbarea acestui sistem politic, penbiuca numai astazi angrenajul capitalismului mondial nu ne mai poate impune formele necesare intereselor lui. Asa dar dezvoltarea aceasta neor.. ganicA, iesita din fagasul istoriei romanesti, ne-a fost impusa de capitalism dupl. cum si inchircirea,incorsetareadintre 1500 si 1800 ne-a fost impusa de valul musulinan. Propriu zis de la 1500 nu mai exista o dezvoltare organic si autentic romaneasca. De altfel organizarea pe acelas calapod a tuturor natiunilor a dus retutindeni la artificialitate, la nepotrivire intre formasi fond, la framantäri dureroase.Singura Anglia a fost scutita de asemenea framantari, deoarece singurl ea se desvoltase pe linia istoriei sale. Parlamentarismul, individualismul, liberalismul erau elaboratul secolelor de istorie britanica. Fireste cdiscordanta dintre forma si fond e mai redusa in tarile Occidentub.ti european si ale Europei Centrale, uncle, Ina- inte de capitalism exista o vieata oraseneasca, o burghezie natio- nail, o cultura urbana, un echilibru organic si o Intrepatrunckre seculara intre vieata oraseneascai cea taraneasca. Deasemetni dezechilibrui e mai redus si la taritle vecine, Ser- biai Bulgaria, unde evolutia capitalista n'a Lost atat de rapida siatat de ampla ca la not Romania n'avea nici burghezie natio- nala, nici vieaita citadina, nici culturl urbana iar capitalismul, din cauza conditiilor economice dela noi, s'a desvoltat mult mai rwe- de si mult mai complect ca in Serbia sau in Bulgaria. Deaceea to- ft] a lost improvizat,sivieata OrAseneasca (de ad complecta se- paratie intre sat §i oras),i burghezia si cultura. Astfel se explicA de ce contradictiilei nepotrivirile apar mai evidente si mai cari- caturale la noi ca in alte pant In ceeace priveste cultura nu trebue sA uitAm cA legAtura cu trecutul nu se mai putea face si din cauza hiatusultri cultural pro- dus de epoca fanariota.Desteptati brusc la vieatA oraseneasca. pusi brusc in contact cu stralucita cultura occidentala, taxa lega- tura vie cu formele eulturei autohtone romanesti din faza patriar-

45

www.dacoromanica.ro halfi, era normal ca Rom Ana siimprumute cultura occidentalA, mai ales cea francezA,j s'o localizeze uneori cu o neindemfinare caraghioasa. Ace la§ lucrui cu stilul de vieatä.Imprumutat,neorganic, scilciat. Nu e nici o rusine s'o iecunoastem!Si alte popoare au trait aceasi aventura. SA ne gAndim la Romani, cuceritorii lumei, pusi in contact cu civilizatiai cu cultura greceascfi, devenindinii- tatorii stAngaci ai modelului elenj neizbutind sä armonizeze cle- at foarte *thrziu cultura lui Platon si a lui Sofocle cu rusticitatea sisobrietatea romanA. SA rye gandim la Germania secalelor XVII si XVIII imitAnd pAnd la ridical obiceiurilej cultura fran.cezA. Iata deci cuun trebue sà judecAm epoca pasoptistAsiopera pasoptistilor. Au Tacut ce au facut pentrucA nu puteau face altfel. 125mAne ca noi, cu alte posibilitAti si in altA situatie, sA infAptuim o vieatA organicA a poporului romanesc.

Dar daca pasivul pasoptismuluieexplicabili scuzabil nu putem sA trecem cu vederea activul sAu. Capitalismul a insemnat nu numai liberalism, romantism, rupere cu trecutul ci a insemnat si nationalism. Capitalism, democratism, nationalism asta a insemnat pasop- tismul.Pasoptistii au fost nationalisti si nationalismul kr a fost fecund. Ei au stiut sä profite de noul eahilibru al puterilor, de in- frangerea Rusiei la 1856 §i a Austriei pc cãmpiile lombarde slate a realiza unirea, 'dinastia, independenta. Mihail Kogalniceanu, Niculae BAlcescu, Ion BrAtianu, Vasile Alexandri, C. A. Rosseti, fratii Golesti, generalul Tell etc., sunt oameniicare au propovAduit si au prezidat larealizareaunirii, la aducerea dinastiei sträine, la rAzboiul independentei.Faptele acestea nu se pot uita. Ei au inceput s'A constritiasa, 'teritorial si politic, edificiul RomAniei Mari, edificiu terminat pe 'clinafarA care ramAne sä fie intocmit inguntru. Si in sArguinta kr au fost intelei, ajutati, condusi de cel, ce av ea sä fie Regele Carol I-ul. IatA dece sä nu criticAm far% simt si intelegere istoricA, ci sà ne facemi noi, in momentul nostru kstoric, datoria cu tot atAtea

46

www.dacoromanica.ro cezultate ca si oamenii ce si-au Inceput iviata ca vasali ai Turciei si si-au sffirsit-o ca cetAteni ai Regatului Romfiniei. Insffirsit sA nu fura materialisti dar nici sA nu inchidem ocbil in fata reakitAtilor materiel , dela pleiada clt oameni care au condus poporul romanesc intre anii1848,-1890 ne-arAmas mare parte din inzestrarea technicA a tfirii. CM ferate, sosele, po- duri, diguri, edificii publice le avem dela ei, aproape toate dela ei. tot dela ei .--, bun rail avem statul modern romAnesc indepen- dent, cum n'a mai fost de pe timpul lui *tefan cel Mare. Regele Carol, era si el un pasoptist. Avea si el iluzia progre- sului, a .5tiintei, a tehnicei. A insemnat oare acest lucru un rfiu pentru tarA? Nu! A in- semnat intfilnirea in spiritul timpului lor , a unui mare Domn cu cea mai dezinteresata, mai gata de jertffi, mai nobita, mai bine piegfitità, mai talentatA generatie a istoriei noastre, 'dela $tefan cel Mare pfin'a la generatia legionarfi.

47

www.dacoromanica.ro = - - _

_ ---_-_-_...-- .-,,..:- --, - .=--: _ . - 11_ -----z_.-_,.._=------z-zz.-----__ , ------. 1, ,-c._= =_--7,7- ----,':-.:--:-. --IT- --:.--1.,:_ . .. 7- .:.------"--- ,,. , i -+4 .. I _ , - VI- ,I f -.).- -0 -_ - , \ ....11.31,H 1\4:, . . 'oil .111 ,,, ..21, I 7 h;-71--. IIDEVEMUNI tOu. ", coIt '11' il _

t\ I...... ,..s.7

im! - apiv,---,r vL -.3:',,l'.. 1'4 "..17.,:g. .,_ l'A ot . tt, T'' .17:i'., . ' 11:.;&-.7--. ,...t 7....4 .5.1 L). ,,,,. ,.. eqo u '...0.1..Aaa \ 1,[1.

I'

- 8

gm 10 Mai 1866 :Intrareer Dornnitorului Carol innoua lui Capital& www.dacoromanica.ro Colectia Adrian Corby' www.dacoromanica.ro Dimitrie Bratianu IV TERITORIULI POPULATIA

Intinderea Românieä Populatia ei Plume sfriiinilor Sate!. sioraple Profesiunea locuitorilor BisericiI Manastiri.

Mica era tarai neinsemnat era poporul peste care avea sa domneasca Principe le Carol. Cu o suprafata de 120.973km. p. fata de 20.752.765 Km. p. cati cuprindea imperiul Rusescdin Nord-Es- tul card, fata de Intinderea de 6.225.060 Km. p. a dubleimonarhii Austro-Ungare din Nord-Vestul Ord, sau fata de 4.469.616Km. p., cati avea imparatia Semiluneidin Sudulrei,1) era atat de mica incAt parea strivita de revarsarea exageratá a celor trei imperil ce o inconjurau cu: vechea lordragoste ocrotitoare, gata s'o inabwe cu primul prilej. Era compusa dindoua provincii distincte, Mun- tenia cu Oltenia formand impreuna Tara Romaneasca sauVala hia, §i Moldova, cu cele trei judete din sudul Basarabiel ce ne fusesera retrocedate prin pacea dela Adrianopo1, formand impre- una principatul Moldovei. Din cuprinderea de 24.240.931 de po- goane, cAte avea intreaga tara, numai 12.636.618 pogoane eraute.. renuri cultivabile. Pádurile Insumau un total de 4.029.94.7 pogoa . ne iar terenurile necultivabile erau 7.574.366 pogoane.2)Aproa- pe o treime din intinderea tarii era necultivabilä; a sasea partedin cuprinsul ei era acoperita cu paduri.ju2natatea ce ramanea era cultivabila, ceeace nu Inseamnä ca se §i cultiva; in orke caz aceas . tA intindere era intrebuintata inteun fel sau intealtul. Avand in cuprinsul ei atat de ink munti inaiçi, acoperiti cu paduri de ode-

1) VmanachuI Gotha pe 1866. 2) Analele Statistice ale Rornaniei pc 1865, pag. 22-23.

4 49

www.dacoromanica.ro sime cunoscutA pana in departari, dealuri, de a caror tructe si vi.. nuri se mai pameneste si in zilele noastre, si campuri, care erau adeva.rate granare pentru intreaga Europa, pamantul acesta era menit sa adaposteasca un neam mai fericit decat sorocise istoria. II

Neamul ce-si adapostea zilelesi-si faurea soarta pe pa- mantul atat de daruit de Dumnezeu, era al nostru. Cuprinzand cu totul 4.424.691 de suflete el se intindea in mod inegal pe intinsul teritoriului, &and o medie. de 722 de locuitori de fiecare lephe. Partile cele mai populate erau cele din jurul oraselor mari ca Bu- curestii si Iasii. Tinuturile mo1dovenesti deasemenea aveau o po- pulatie mai deasa. Judetele dela munte erau si ele mult mai popu- late decal cele dela ses. In schimb intreaga regiune din sudul tatii .- dela malurile Dunarii ,- erafoarte putin populata; Mehedin- tul, Doljul, Romanatii, dar in special Ialomita si Braila, erau aproa- pe pustii. Iata aci tabloul din care se poate constata suprafata fie.. carui judet, populatia sa si numarul de locuitori de fiecare leghe pAtratA in judetul respectiv :

Pmroport J U D E T U LSuprafataPopulatiapopulatiei In leg he pe leghe

1 Ilfov 203.519 277.407 1.359 2 Roman 95.t05 119.864 1.248 3Putna 132.349 155.891 1.172 4 1 asi 178.460 205.648 1.149 5 Botosani 149.133 167.680 1.117 6Vaslui 110.429 122.264 1.101 7 VAicea 131.240 140.912 1.067 8 Gorj 143.884 145.937 1.013 9Tutova 115.291 117.463 1.012 10Muscel 81.050 78.255 954 11 Tecuci 133.619 127.063 948 12 FAlciu 169.705 99.595 905 13 Dorohoi 150.744 144.295 855 14Prahova 246.463 199.314 806 15 BacAu 243.928 193.250 792 16 Covurlui 134.582 104.830 776 17Neamt 202.297 157.599 776 18 DAmbovita 184.130 138.693 755 19 Teleorman 182.715 137.580 752 20Suceava 195 044 133.102 679

50

www.dacoromanica.ro 1-roportia JUDE TULSuprafataPopulajiapopulatiei 1n leghe pe leghe

21 Romanati 184.409 129.128 662 22 Dolj 321.103 212.718 660 23Mehedinti 277.731 185.631 654 24Arges 242.698 150.383 619 25Vlasca 193.738 113.759 586 26Olt 172.392 100.651 582 27 Buau 247.362 145.030 546 23 RAmnicu-SArat 165 535 87.643 528 29Ismail 281.513 132.049 471 30Cahul 196.444 45.958 233 31 BrAila 300.627 66.490 221 32lalomita 406.012 87.979 216 1) Repartit a populatiei pe sexe era destul de curioasA prin pre.. dominarea bkbatilor; din intregul populatiej 2.276.558 erau bar- bap iar 2.148.403 erau femei. 2)

Nu avem date precise asupra populatiei romAne§ti din acea vreme din punctul de vedere al nationalitatei.Vom folosiinsa pen- tru o aproximativa lAmurire statisticile care deosebesc locuitarii Principatelor dupà supu§enrile kr.LAmurireaeste aproximativA fiindcA incAodatA evreli ne vOr incurca socotelile; in acea vreme erau imprfi*tiati, ascunzAndu-se fie printre pamanteni, fie printre supu§ii diferitelor state europene, sub scutul carom 1j ulrmareau neturburati scopul.Dupà protectiuni locuitoriierau astfel im. Partit1

Supusenie austriacA 28.186

17 prusacA 3.658

11 greaa 9.545

PP englezA 2.823

PP ruseascA 2.706 If tura 2.631

JP francezA 1.142 italianA 167 .Suptiseniaaltor state 596

Total strAini.. 51.427 PAmAnteni 4.373.534

Totalul locuitorilor 4.424.9613)

1) Analele Statistice ale Romani& pe 1865, pag. 20-21. 2) idem. pag. 36-37. 3) idem. pag. 40-41. 51

www.dacoromanica.ro Pentru o mai buna intelegere a situatieidam tabloul reparti- tiei strainilor pe judete :

Numarul Totalul.portiaPr°- JUDETULstrainilor la suta

lifov 12.018 277.407 4,3 Braila 6.309 '66.490 9,6 Covurlui 5.288 104.830 5,0 lasi 4.61 7 205.643 2,3 lalomita 2.508 87.979 2,9 Prahova 1.771 199.314 0,9 Botosani 1.448 167.630 0,8 Tutova 1.538 117.463 1,3 Neamt 1.270 157.599 0,8 Bacau _1 180 193.250 0,6 Dorohoi 1.171 144.295 0,8 Vlasca 1.066 113.759 0,9 Buzau 994 145.030 0,7 Do lj 925 212.718 0,4 Putna 909 155.391 0,6 Roman 875 119.364 0,7 Ismail 859 132.949 0,6 Mehedhiti 832 185.631 0,5 Suceava . 810 133.102 0,6 Tecuciu 782 127.063 0,6 Dambovita 692 138.693 0,5 Muscel 532 78.255 0,7 Vaslui 495 122.264 0,4 Fálciu 493 99.595 0,5 R.-Sarat 436 87.643 0,5 Romanati 299 129 128 0,2 Cahul 271 45.958 0,5 Valcea 262 140.912 0,2 Gorj 235 145.937 0,2 Teleorman 235 137.580 0,2 150.3/13 0,1 Arge§ 216 1) Olt 91 100.651 0,1 Din cercetarea acestor dfre rezulta cateva constatari. In pri- mul rand numarul naic al strainilor. Deabia 1,2% ce se pierd In massa compacta a neamului nostru. Trebuie totu0facuta o obser- vatiune.In afara de ace0i straini, recunoscuti in mod ofidal in afara de sangele o sufletul nostru, mAi erau un numar destul de mare de straini celi ascundeau aspirartille §i intereselesub masca pamanteanului. Este vorba de evreii pe cafe i-am pomenit deja 0- asupra carora vom mai reveni. In al doilea rand se poate constata.

1) Analele statistice ale Romaniei pc 1865 pag. 40-41.

52

www.dacoromanica.ro din tablourile de mai sus locul de asezare al strAinilor. Cele donA mari orase din aceea vreme, Bucurestii si Iaii, capitalele Pen- cipatelor, aveau in mod natural un tnumAr mare de strAini prin in.. sasi functiunea bor. Porturile noastre, prin care se fAcea intreg co- mertul nostru cu strainatate, aveauj ele un insemnat numar de strAini.In fine, orasele din Moldova, in cari sub masca sfavanta- jele cetfiteniei straine se ascundeau evreii, eraui ele printre cen- trele populate de strAint Pentru o mai complecta intatisare a acestei probleme, a steal- nilor din Ora noastrA, sA folosim si statistica care impArtea pe pamAntului tnostru dopA credinta br. IatAi acest tablou : Pro- R E L. IGIA Populatiaportia la sutA 1. Crestini: Ortodoxi 4.198.862 94,9 Catolici 45.152 1 Protestanti 28.903 0,7 Armeni 8.178 0,2 Lipoveni 8.375 0,2 2. Necrestini: Israeliti 134.188 3 Mahomedani 1;323 1)

De data aceasta putem sa ne dam seama de ackvAratul numär al evreilor ce silasluiau printde noi. Indiferent de mesca protectiu- nei sub care se ascundeau, habottnicia Ii trade. Mai tArriu, and ne vom ocupa de aspectele nationale ale situatiei economice, vom delinnita aspectul real al problemei evreesti din acea vreme; de. ocamdata ne multuminn cu aceasta vaga conturare.

Popor profund credincios,neamulnostru acoperise intreg intinsul färii cu manästirii biserici ;fiecare judet avea cAteva sure de asemenea lAcasuri cafe, pe vremea .aceea, se umpleau Du- minicile cu credinciosii veniti a se inchine Domnului. Erau in total

1) Analele statistice 'ale RomAnIel pe 1865 pag. 38-39.

53

www.dacoromanica.ro 6.658 de biserici ortodoxe.Celelalte religiuni aveau mult mai pu- tine lacasuri de inchinare. Iata, in tabloul care urmeaza, numarulbisericilor in raport cu numarul credinciosilor fiecaruicult :

Nr. Nr. RELIGIA credin- biseri- ciosilor cilor Ortodoxi 4.198.8626.658 Israeliti 134.188 276 Catolici 45.152 63 Protestanti 28.903 12 Armeni 8.178 11 Lipoveni 8.375 7 Mahomedani 1.323 3

Total 4.424.9617.230 1)

Un alt aspect itateresant esteacela al asezarei populatiei la sate si la orase. Dintotalul de 4.424.961 al populatiei de pe in- tinsul tArei Romanesti, 3.643.782locuitori erau la sate si numai 781.179 la orase. 2) Aceste cifre ne dauadevarata infatisare a tA- rilor romanesti; paraanturi locuite in covarsitoaremajoritate de ta- 'rani. Taxi in care elementul cel mai nuraerosi cel mai interesant 51 forma patura taraneasca. Comtmelerurale ajungeau la numarul de 3.018 0 trebue sä tinem seamä ca fiecarecomuna rum% era compusa din mai multe sate si catune conditiunea esentiala a constituirei unei comune "wale fiind existenta a cel putin100 de familii sau 500 de locuitori. Comunele urbane 0 targurile ajun- geau la 125; mai toate alcatuiri mid, cu. un =marde locuitori ne- insemnati cu un aspect destul de primithr, cu exceptia cAtorva orase numai, ca Bucurestii,IauI,Botosanii,Galatii,Ploestii, Craiova, Braila si alte eateva. Iata numärul locuitorilor oraselor :

1) Analele statistice ale RomAniel pc 1865 pag. 47. 2) idem.

54

www.dacoromanica.ro ' Nr. Nr. 0 R A $ II L locuito- 0 R A $ U L locuito- rilor rilor

Bucuresti 141.754Vaslui 6.547 Iasi 90.236 R.-SArat 5.698 Botosani . 37.594Caracal 5.638 Galati 36.107Tg. Frumos 5.641 Ploesti 26.468Targoviste 5.101 BrAila 25.767MihAileni 5.077 Craiova 21.521 HArll 4.825 Ismail 20.869 Suliscea 3.975 BArlad 18.251 5tirbei (CAlArasi) 3.947 Husi 17.697 Herta 3.831 Focsani 16.939Rosiorii de Niede 3.817 P.-Neamt 16.353SlAnic-Prahova 3.597 Roman 14.981 Odobesti 3.187 Bolgrad 13.937Zimnicea 3.183 FAlticeni 12.884RAmnicu-VAlcea 3.160 BacAu 12.440Mizil 3.098 Tg.-Ocna 11.356Turnu-MAgurele 2.975 thurgiu 10.557CernAuti 2.946 Neamt 10.069Severin 2.925 BazAu 9.027StefAnesti Botosani 2.924 Dorohoi 8.864Moinestt-Baclu 2.918 Alexandria 8.496Curtea de Arges 2.821 CAmpulung 8.283 VAleni 2.791 Tecuciu 8.003CAmpina 2.777 Chi lia 7.727TArguliu 2.661_ Pitesti 7.259 Oltenita 2.319 Reni 7.516Calafat 2.280 Cahul 6.906etc., etc., etc. I) CAteva constatari se desprind 0 din citirea cifrelor de mai sus. Mica diferenta dintre numarul locuitorilor Bucure0i1or 0 a Iaplui, intre care nu este o deosebire deck de 50.000 de suflete, este prima constatare.Capitala a tarii numai .de 6ani, Bucti- re*tiul nu absorbise Inca intreaga viata a Ramaniei, astfet cum o va face mai tarziu. Efectele centralizarei, care aveau sa aduca fos- ta capitala a Moldovei in praglid rubel, im incepusera Inca ia fie atAt de vadite, de0 erau dureros simtite de catre toti acei cari nu fusesera Inca atra0 de puterea centripeta a nouei capitale. Se ob- serva apoi superioritatea numerica a a§ezarilor ora§ene0i din MoL dova asupra celor muntene01; cu exceptia a cAtorva porturi, ca Braila 0 Giurgiu, sau a catoiva ora§e de mare importanta, ca Plo- e0ii 0 Craiova, ora§ele din Muntenia erau puitin populate. Targu-

1) Analele statistice ale RomAniei pe 1865 pag. 46.

55

www.dacoromanica.ro Jiul,Severinul, CAldra§ii, Turnu MAgurele, capitale de judete, erau Exult mai mici §i mai ,putin populate decAt ni§te simple tArguri din Moldova ca MihAileni, Herta, Suliscea, HArlAu sau Targu Frumos. In ceeace prive§te putina desvoltare pe care orasele romAne§ti o aveau in acea vreme, ea se explicA prin faptul cA ele nudadeau Inca posibilitatea de existentà cleat unui nunar restrAns de locuitori. Structura economicA din acea vreme a Principatelor fAcea ca in- treaga viatà romAneascA sA se desfAvare in special la sate. Ora- §ele nu erau locuite cleat de functionari, destul de multi e drept, de negustori §i de meseriasi, putini la numAr, si de boeri, §i mai pu- 'inf. Clasa burghezà, care constituie cea mai mare parte a orA§e.. nilor, era Inca nedesvoltatA in tArile noastre. AvAntul pe care tam ii va lua abia deacum inaintei intArireaburgheziei,rezultatà atAt din evolutia economicA normalA a tArii cat mai ales dn prote- jarea ei interesatA de catre partidele politice, vor face ca orasele sA capete o realA importantA si in consecintà o mare desvoltare. Even- tualitatea existentei mai usoarei posibilitatea ca§tigului mai mare vor exercita o puternicA fortA de atractie asupra tAranilor ci_i vor indemna sA se instaleze in orace, producand astfel o puternicA de-. plasare a elementului rural.

111

Intreaga aceasta populatie ce se intindea pe cuprinsul tärei trebuia sA-si gAseascA un mijloc de Iucru pentru a.i asigura exis.. steno. Era natural ca inteo tarA ,,eminamente agricola", cum era in mod obi§nuit caracterizatà RomAnia inainte de rAzboi,i cu o populatie in atAt de mare proportie acezata la tara,ca majoritatea locuitorilor sA fie agricultori. Ceeace este insA deun interes deosebit in conturarea, §i din acest punct de vedere, a fizionomiei lona- necti din epoca care ne intereseazà, este aflarea celorlalte profe- siuni imbraticate de locuitori, precumi stabilirea unei proportii in- tre divers; profesionisti. Din pgcate nu avemo statisticA exactá care sA ne lAmureascA definitiv. Singurele date pe care le-am putut gAsi se referA nu la locuitori ci la capii de familie; dn aceastA cauzA

nu putem avea cifre precise.Totusi pentru orientarea noastraAi pentru complectarea aspectului romanesc dinacea vreme_ ne vom

56

www.dacoromanica.ro folosi de aceste singure date existente. Iatà care era aspectul popo- rului roman din punct de vedere al meseriei :

No. capilor PROFESIA de familie

Agricultori 684.168 Meseriasi 59.869 Comercianti 30.417 Calfe 23.192 Functionari 22.811 Preoti 9.702 Profesori 6.066 CAlugari 4.672 CAlugArite 4.078 Bele-A rte 2.156 Advocati 318 Medici 272 Moase 204 Chirurgi 151 Spited 95 Alte profesiuni dintre care si servitori 125.815

Total 973.986 1)

In afarAdecovarsitorul numar al egricultorilor 648.168 din 973.986 mai sunt cateva observatiuni de fAcut. In restul de 289.818 capi de familie, care In fapt formeazA clasa burgheza, se remarcA marele numar de comercianti, meseriasii calfe cafe ajung ImpreunA la cifra de 113.478 capi de familie. Numdrul functiona- rilor este deasemenea indeajuns de ridicat (22.811) dacA tinem seama pe deoparte de putina desvoltare pe care aparatul de stat o luase in aceea vremei pe de aka' parte de faptul cä intre func- tionari nu fuseserfi trecuti nici militarii, nici profesorii, nici preotii. Mare le numar de preotii cAlugari, care ajungeau: la 18.452 este semnificativi ne arata sinful profund religios al poporului nos. tru. Dar poate cea mai interesanta concluzie se poate trage din nu- mdrul extrem de neinsemnat al profesionistilor liberi, avocati, ingineri, medici, care cu totii adunati la un loc nu ajungeau sA fie mai multi de 838. Chiar dacA cifra aceasta ridicolA nu cores- pundeintotul realitAtii sivom vedea mai tarziu cA liberii

1) Analele statistice ale RomArriei pe 1865 pag. 42-43.

57

www.dacoromanica.ro profesioni§ti erau ceva mai numero§i oricata aproximatie ar pu- tea intra in aceste calcule este totu§i suficient sa se punk alaturi numarul total de 973.968 al capilor de familie §i numarulde 838 al capilor de familie profesioni§ti pentru a-ti da seamade inexis- tenta acestei categorii in acea vreme. Este Inca o viedovada a pu- tinei desvoltari a burgheziei romane §i a primitivitatii vieteiroma- ne§ti din acea epock III Daca am incerca acum sfi tragem câteva concluzii generale din datele de mai sus ajungem la urmatoarele .constatari asupra populatiei romane§ti din acea vreme : Poporul roman forma o massa compacta §i unitara :elemen- tele de alt neam sau de aka religie erau Inca in infima minoritate §i putin periculoase, cu exceptia evreeasca. Populatia era destul de redusa fata de suprafata ocupata. A§ezata inteo proportie extrem de mare la sate fap de ora§e, târanii constituiau o covAr§itoare majoritate.Principala ocupatiune era agricultura. Burghezia in numar ink fata de restul populatiei, era formata in special din co- mercianti, meseria§i §i functionari; profesiunile libere erau aproape inexistente. Iata caracteristica poporului roman lasosirea noului Domn.

58

www.dacoromanica.ro V VIATA IN PRIN.CIPATE

Viatataranilor Aspectulsatelor Descriereadiferitelor orals din tar(' Cum apfireau Bum-esti' In ochii stridnilor Cum trams bucurettenii Close le socials.

Din datele precedentului capitol ne.am pututda seama de in- tindereai cuprinderea pamantului rominesc precum side compu. nereai asezarea neamului ce-Ilocuia. SA incercSm inpaginile acestea sA arAtAm felul de viatA al poporuluii asezarile lui. Cea mai insemnatà si cea mai numeroasa parte a populatiei romAnesti era alcAtuità din tArani. Lipsiti aproape in intregimede orice proprietate ei duceau o viatA de cumplitA sArAcie. Aceasta Ii fAceasA depindà deproprietariide mo§ii cucaretrebuiau sä se inteleagA pentrua-siputea procura un mijloc de existenta prin munca cAmpului apartinand raarei proprietAti.Putini erau acei din- tre tArani care aveau stApanirea vreunei bucAti de pAmAnt;adesea ori chiar locuintele din vatra satului, in care ii adAposteau ne- voile, nu le apartineau. AceastA situatiune Ii punea in complectà dependentä fa0 de proprietarii mosiilor si Ii tinea in mizerie. Prost imbrAcati, insuficient hrãniti, duceau o viata care uimea pe toti cei ce adanceau realitatea. 0 anchetà oficialA observa cA inGorj in 1862 douà din trei parti de locuitori stint lipsiti de nutriment si de imbrAcAminte si au locuinte ca animalele" 1), lax in Muscel Doctoru1 Felix constatase cA sätenii manAncA in cursul unui an in

(1) A. D. Xenopol. Domnia lui Cuza-VodA, vol. 11 pag. 201.

59

www.dacoromanica.ro medie un miel la 66 de locuitori, tun boula 53 de locuitori, un porc 'la 120, 2 pasari de locuitar §i 227 de drarauri de pastrama. 1) Hra- na obisnuita a taranilor eramamaliga sau diferite plante si buru- ieni; in schimb rachiul era consumat in cantitati ingrijoratoare. Este evident ca deed aceasta era situatia taranilor nici aseza_ rile lor nu puteau fi mai bune. Deed la munte uncleclimatul aspru ii oblige sa-§i construiasca locuinte care sa-i puiela adapost de greutatile iernei §i unde materialul lemnos se gäsea u§or lo- cuintele lor exau socotite ca bune pentrn animale, se poate usor imagine cu.m trebuie sa fi fost adaposturile taranc§ti dela §es, uncle materialul de lucru lipsea cu desavai§ire. Avem o descriere a unor asemenea sate ce se gaseau pe drumul dintre Giurgiu si Bucuresti. Tato: ,,Hartile area si sate. Sa nu credeti nimic. Este adevarat ca stint cateva colibe, cateva bordee unde se adaposteste po§ta. Mai sunt deasemenea cateva colibe joase, Fara nici o soliditate, aproape tot atat de §ubrede cai corturile arabe. Se mai gasesc deasemenea adaposturi *ate in pamant. and zapada i§i intinde suprafata alba peste aceste adevarate musuroaie de cartita, totul dispare ni. velandu-se. Ii trebuie un ochiu foarte ager pentru ca sa recunosti dupa fumul hornurilor aceste aproximative locuinte". 2) lea cum apareau, in ochii unui strain venit pentru prima oara prin partile noastre, satele romane§ti. Poate sa fie multa exagerare,datorita prea marei deosebiri dintre asezarile apusenei cele dela noi, in cele scrise de catre strainul calator. Totusi, chiara§a fiind, particica de adevar ce mai ramane este suficienta pentrua ne face sa ye- dem cum aratau satele noastrepe vremea aceea.

Nici orasele nu par sä fi fostcu mult mai civilizate, dupa im- presiile aceluia§i calator. Construite fàrA nicio socoteala, dupa voia intamplarii §i capriciile proprietarilor, lipsite deconstructii publice, cu locuinte patriarhale cu un singur cat, inconjurate de gradini far% de sfarsit, cu strazicare inconjurau proprietatile indreptan- du-§i cursul dupa neregularitatile curtilor,fArA canalizare si fara

(1) A. D. Xenopol. Domnia lui Cuza-Vocla, vol. 11 pag.201. (2) La Moldo-Valachie par G. Le Cler (Paris 1866) pag. 22.

60

www.dacoromanica.ro pavaj, orasele acestea hveau aspectul unor sate intinse. Dar sA lasam mai bine tot pe calAtorul strain, ofiter francez venit tocmai dela Paris sA ne reorganizeze armata, sa ne descrie cAteva din orasele prin care a trecut. Iatd Giurgiul, primul oras romAnesc in care strAinul a descins: Cateva grAmezi de cArAmidA cAzutd, cAteva ziduri prAbusite, cA- teva deschizAturi acoperite cu Lrunzisuri sau lAsate libere Inca dela 1829. Un arc cazut in ruinA §i vrAnd sA aibe aspectul unei porti. InAuntru orasului maldAre de gunoaie. CAteva strAzi pavate cu pietroaie imense depArtate unele dealtele,unele mai sus eltele mai jos. Case joase cu un singur etaj, tinde de lemn. GospodAriile murdare. In jurul locuintelor imense maidane, cete de caini va- gabonzi, de purcei, de gaste si bibilice. Toti cAlcAnd in noroi dea- valma. Acesta este satulevul pe care dictionarele ii numesc ores mare si port de miscare"1). Ploestiul, In schimb, este socotit cA are un aspect agreabil. Centru comercial de oarecare importantd pentru animale si pie- !axle,orasul ocupe suprafatA prea mare, se pare, pentru popu.. latiunea de 26.000 locuitori. Ceiace avea mai deosebit era pavajul mai putin prost cleat la Giurgiu si Bucuresti". 2) Braila este un ores frumos, conceput dupA un plan sistematic, destul de bine pavat si avandcladirimoderne care reaminteau orasele maritime din apus. Aceasta s'ar explica,dupAparerea aceluia§ cAlAtor francez, prin marele numar de negustori pe care comertul de grane ii atragea. Se pare, inteadevAr, cA peste 20.000 de straini erau stabiliti ad; in special greci iturci. In Braila exista o bursa precumi nenumArate magazii de grAne. Morile de vAnt, in numar de aproape 1.000, asezate la marginea orasului Ii dAdeau un aspect deosebit. 0 salA de teatru precum si o intreagg serie de cladiri fruanoase, &esti inteun ore§ comercial atAt de important, precum V un frumos bulevard si o grading publicA in- tregeau aspectul civilizat al orasului. Braila plAcuse asa de mult strainului, incat propunea mutarea capitalei aci. 3)

1) La Moldo-Valachie par, G. Le Cler, (pag. 19). 2) idem. pag. 54. 3) idem. pag. 6465.

61

www.dacoromanica.ro Ora§ul care a plAcut cel mai mult strAinului cAlAtor a fost Ia§ul. NenumAratele turle, casele albe presArate pe dealuri, colinele in . cArcate de gradinii vii, intre care apar case zugrAvite in culori aprinse, reamintesc cAlAtorului aspectul Algerului. StrAzile prin- cipale sunt pavate in cuburi de piaträi previzute cu trotuare. Ora- §ul hind a§ezat in pantA, apa de ploaie '11 face de o curatenie de- osebitA fatA de celelalte 2).

latA acumi impresiile cAlAtorului asupra capitalei. Du/A pa- rerea sa Bucure§tii erau un sat imens, construitla intAmplare, fArA nici o aliniere, Fara canalizare, fArA nici una din cele mai mici ame- najAri ce se vAd in orii§ice or4e1 din apus. BAItoace adanci um- pleau strAzile farA ca vreodatA sA fie uscate. Incercarile cle cu. ratenie erau zadarnice din cauza insuficientei mi1loacelor. Toate eforturile se reduceau pAnA la urmA in a trasporta murclAria din- tr'un loc in altul. Din aceastA cauzd cea mai mare parte a anului rat se putea circula pe jos; trAsurile erau absolut necesare. De- aceia se qi gaseau inteun numär nemaipamenit de mare, umplAnd strAzile §i piedle §i incurcAnd circulatia. Cei care totu§i erau obli- gad sA meargI pe jos incaltau cisme pe care le purtau chiarsi femeile. Intinderea Bucure§tilor era ark de mare Inc& ar fi putut u§or adAposti un milion de suflete; terenul neintrebuintat InsA era de douà ori mai mare deck cel dAdit. Cu excepda a dada strAzi; in care casele erau mai mult sau mai putin apropiate,locuintele erau izolatei inconjurate de mari intinderi ocupate ide grAdiniai curd. Fiecare familie avea casa sa, chiar cele mai sArace. Biseri- cile §i mAnAstirile, in =mar de cAteva sute, erau inconjurate de grAdini mari §i de dmitire nesfAr§ite. Cládirile erau construite fArA nici o socotealA; colibile invecinau palate. De teama cutremu. rilor, foarte dese, casele nu aveau deckun singur etaj; toate erau construite in carAmidA iar ornalnentatiile erau fAcute din ipsos, constructiunea in piatrá nefiind obipitä. Mai toate casele erau vopsite in culori vii, iar stilul lor era italienesc, din cauza originei zidarilor. Erauj cAteva clAdiri care reaminteau stilul arab. Sin.

1) La Moklo-Valachie par G. Le Om pag. 79-88.

62

www.dacoromanica.ro gura cladire monumentala a oiasului era Teatrul. copie a Scalei din Milano. Palatul Domnitorului era cu totul neinsemnat; cea mai mica dintre casele depe bulevardul Strassbourg din Paris depAsea locuinta mai mult decât modestà a Principelui. Alte cladiri despre care sA se poatá pomeni nu aveau Bucurestii. Bisericile insd erau nemaipomenit de frumoase; in special bisericile Sft. Spiridoni Sft. Gheorghe, cu arhitectura lor de-o Lard elegantài cu frescele de o valoare real& impresionasera pe strain. Vara insd orasul lua un aspect cu totul diferit; tot orasul era acoperit de verdeata, care astupatoate inurariilei ur5teniile. Arborii flu lAsau sä se vadä decãt din cand in and cfite o clopot- nita de biserica sau acoperisul vreunei case mai inalte; ai fi zis, privind din foisor sau depe vreun deal in apropiere, cà ai in fata ta o nesfarsità grading presdrat5 din cand in and cu chioscurigi pavilioane.1)

Daca astfelarátauBucurestiisub aspectul lorexterior, viata ce se scurgea intre zidurile sale era dintre cele mai vii si mai atrAgatoare. Case le boieresti, ark de putin ar5toase pe dinafara erau de un mare lux si aveau un numar imens de Inaperi. Mobile aduse din Paris si din.Viena, covoare de Smirna itapiterii de Aubusson, portelanuri de China si de Sevres, argintarie bogata, iatä ceeace descoperea cel ce calca pragul caselor boieresti. In- caperillenu se mai sfarseau; construite pe un teren care nu costa mai nimici trebuind sa adaposteasck pe langd stäpanii casei, o intreaga armatá de servitori, locuintele aveau atAtea odai, eamári §i caana.ru4e Inc& te pierdeai prin ele. In locuintele acestea balu- rile, meselej petrecerile se tineau lant. Orasul nu avea o viata prea desvoltata; cluburi nu existau, teatrele erau putine si nu prea frecventate, iar la cafenele mi prea obisnuia s5 se duc5hi- mea. Locuitorii frau deci obligati sà-si petreacl timpul liber si era mult timp liber pe vreinea aceea -- in casd si in familie. Dead si desvoltarea mare pe care viata =index-15 o luase in oras; vizitele, sindrofiilei balurile care aveau loc in casele particulare constituiau singura posibilitate de petrecere. Fiecare in clasa lui,

(1) La Moddo-Valachie par G. Le Cler, pag. 25-50.

63

www.dacoromanica.ro Bladedpe vremea aceea claselesociale nu se amestecaserA Inca; boerii nu vedeau cleat pe boerii burghezii nu puteau vedea decAt pe burghezi. DacA in viatapolitica se amestecaseth clasele intre ele, in cea mondenA granitele se pAzeau cu sfintenie; rareorisi cu muità greutate era admis vreuntrldintr'aclasA de jos in casele boieresti. Singurul loc de intAlnire si de amestecare aclaselor ii consti- tuiau balurilepublice dintimpul carnavalului,care aveau loc in sAlile teatrelor. De fapt balurile sereduceau la plimbAri in su- netul agreabil al valsurilor, polcelori mazurcilor, si la tachinArii siintrigi la adApostul dominourilor si almdstilor, cad nimeni nu dansa. Barbatii, asezati pe banchetele dimprejurulsAlei, asteptau sä fie acostati de mAstile ce se plimbau in grupuri prinmijloc. Incetul cu incetul conversatiile se legau,flirturile incepeaui grupurile se formau dupA cunostinte sau simpatii; apoi fiecare se ducea sA su- peze, fie pe la vreo cunostintAfie pe la vreun restaurant la moda, sfArsind astfel multumit seara inceputà. In afarA de aceste singure manifestAri ale vietii exterioare in timpul iernei altele nu mai erau. Vara, in schimb, odatA cu cal- durai timpul frumos, se schimbai felul de viatà. Lumea incepea sA iasà, dornicA de aer si de soare, dupA lunile nesfArsite de iarnA. Plimbäri in caleascA sau pe jos, particle de calarie sau excursiuni pela mAnAstiri sau moiile invecinate inlocuiau acum sindrofiile seratele. Fiecare, dupA mijloacelei situatia sa, se bucura de fru- musetea timpului. Soseaua Kiseleff era local de plimbare 0 de intAlnire al celor din protipendada; calestile plimbau timp de cA- teva ore in susul si in josul soselei frumusetile orasului. Cisrnigiur servea de loc de distractie celor care, neavAnd parale sä inchirieze un muscal care sl-i plimbe la sosea, se multumeau sA se invArteasa in jurul muzicei militare sau a tarafului de läutari. Mai eraupi grAdini in Bucuresti. Era Belevue, un fel de Mabille", sau Cha- teau des fleurs", uncle, in fiecare Joie 0 DuminicA seara, tineretulpi elegantele orasului se plimbau ascultAnd orchestra nemteasca, luau ate o zaharica, schimbau o privire sau fAceau putinA conversatie. Era Rasca, un fel de grAdina de varA uncle, cu lAutarii la ureche, Ii petreceau serile tinerii dornici de viatai amatorii de o mAncare bu- nA. Mai eraui cAteva grficlini, adevArate sail de dans in aer liber, in

64

www.dacoromanica.ro care intreaga colonie nemteascA, cu bunicii copii, Li petrecea Duminicile, de dupà amiazAi panA noaptea tArziu, jucAnd dansuri tiroleze, consumAnd halbe dupA halbei trAgAnd ditm pipa.Dam. baiiita era tranafonmatA intfun strand imens pe tot parcursul ei prin mijlocul orasului; dacA treceai pe marginea apei vedeai femei in cAmäsii copii in pielea goalA care, zApaciti de cAlduri, cAutau eisA se rficoreascA prin acest mijloc simplui primitiv.

Am vAzut .mai sus c5, societatea romAneascA din orase era impartita in mai multe clase. jos de tot meseriasii functionArasi: de provenientA modestA, cei mai multi fiind copii ai slugilor bole- resti protejati de stApAnii in curtea cAroracrmuserä, sau fil ai taranilor depe mosiile boieresti. Oameni trAind simplu si modest, fArá pretentiunii ffirA prea mad greutfiti, considerAndu-sei acum, and se gAseau oarecum de capul lor, atarnAtori de fostii kr sta.- pAni,pe care ii priveau ca protectori; alergand totdeauna la ei and aveau wet= hecaz §ti gata orkAnd sä serveascA and li:se cerea, Venea apoi clasa negustorilor mai insemnati, a functionarilor mai inaltii a profesionistilor mai rAsAritti. Casa ceconstituia adevArata burghezie: inchisa oarecum intre simtul sAti de demnitate care o oprea sA frecventeze pe mojicii de jos si intre posibilitatea de a spAtrunde in clasele boieresti, ea ducea o viata complect se. paratA de ceilalti. Totthsi, dorinta kr ascunsA de a patrunde in clasa boiereascA,Al/Audit-se astfel in erarhia socialk ii fAceasA-si impingA copii spre profesiunile libere, cu ajutorul cArora sA poatA intra, ei cel putin, acolo uncle pArintii nu reusiserA. Papt care avu drept consecinta pieiderea negotului din mainile noastre, slAbirea clasei negustorestiti prea marea afluent5 spre profesiunile intelec- tuale sau armatA, care deschideau toate uiIe1 ofereau toatepost- bilitAtile. Deasupra acestora, clasa marilor bogAtasi, mai top stApAni- tori de mii de fAlci sau pogoane si de mii de sullete. Urmasi al vechil boerimi romAnesti, in cea mai mare parte, dar nu toti. In orke caz amestecati in mare cantitate cu sange strain, 'in special grecesc. TrAind sub imperiul ofigineii mentalitAtei orieirtale, cu

5 65

www.dacoromanica.ro care fusesera obi§nuiti, §i subinfluenta occidentului, pe care il va- zusera putin intelesera prost, boierii adevarati dar mai ales cei ce se pretindeau astfel duceau o viata greude inteles. Nascuti §i crescuti fara grija zilei de maine, cei mai multi dintre ei nu prettiiau valoarea banului. Fara nid o ocupatie, putini erauaceiacare §tiau sa-§i administreze bogatiile. Barbatii ii imparteau vremea intre intrigile vrietii publicei jocurile de aloroc; femeile i§i ocupau timpul cu intrigile vietii private §i cu jocurile dragostei. De o ele- ganta vestita, imbracancluse dupa ultimele anodele aduse de croito. rii evrei din Viena §i Paris, fern:mile aveau o singura preocupare, sä nu le ajunga batranetea adica 30 de ani caci atunci erau ele considerate batrane fara ca intre timp SA nu fi facut sa se vorbeasca de ele in saloane, prin toalete, capricii §i aventuri. Eru §i altfel de femei, fara indoiala, §i multe dintre ele ar fi dorit poate o alta viata; mediul in care tea:au insa, cu mentalitatea orientalä ce desconsidera femeia, pe care se grefa o superficiala §i rea in- telegere a moravurilor apusene, Schimbase §i aci obiceiurile, su- cise mini1e itransformasesufletele.Barbatiilor,mo§teni- tori ai unor averiimense, neavand obligatiunea de a munci, ii umpleauviata culucruriupare,ca jocuriledenoroc, sau periculoa.se, ca politica. Averi intregi §i situatiuni ,importante fusesera naruite din cauza acestei indoite pasiuni. Lirpsa die preo. cupari serioase §i inexistenta contactului cu realitatile din taraii facea sa piarda pe fiecare zi irmportanta pe care averea lor §igreu- tatea situatiumei lorsociale le-o dadea.In umbra lor,profitand de banii pe care tot dela ei ii luau prin diverse mijloace,se ridicau de u§urinta §i de lipsa de seriozitate de care dadeau dovada §i alte clase, apareau alti oameni. Era burghezia,care profitand de desvoltarea economica, de sprijinul politicei §i de nepasarea boieri- lor, tua odtata cu aVerea §i klfluenia politica§i importainta sociala a vechei clase boiere§ti romane.Era clasa care incepuse de pe atunci sa se ridice dar care in tot timpul nouei domniiva precum- Orli in conducerea Orli.

66

www.dacoromanica.ro VI MIJLOACE DE COMUNICATIE

5co5e1 Postalioane si diligente Cum se adatorea Nem Ito. tea caner ferate.

Primul lucru care te facea a vezi, de indeed ce treceai gra- nita dinspre imperiul Austro-Ungar sprePrincipatele RomAnesti, -cateaflai, nu in altatarA dar in aka regiune europeanA era starea cailor de comunicatii.Inainte de a vedea satele sau de a intra in vreun oras, mijloacelede comunicatii te lamureau. In primul rand soselele. Numite astfel dinteo veche obis& nuinta, cea mai mare parte dintre ele erau drumuri naturale IA- tAtorite de carele tAranilor care mergeau dintiun loc intealtul. Starea kr este usor de inchipuit;iata totusi pentru definitiv5 lAmurire mArburia aceluiasi cal5tor strain care ne.a lAsat impresiile sale: 0Exista Intre Giurgiu si Bucuresti un drum in proect impo . dobit cu numele de sosea.Acest drum creeat de imaginatie este indicat in harti; sa nu v5 incredeti. Este adevarat ca existA un simulacru de traect indicat prin *Thrtia stAlpilor telegrafici si din and in cAnd ate tin morman de pietre, dar la atata se reduce soseaua." 1) Asemenea sosele, numite de altfel in chip modest de cAtre oficiali ,,sosele naturale", legau orasele cele mai importante intre ele, plecAnd evident din cele cloud capitale cAtre frontiere. Astfel din Bucuresti plecau patru sosele: prima, care lega orasul cu granio ungureascA la Orsova,prinGAesti,Pitesti,Slatina, Craiova, Turnu-Severin, VArciorova;a doua, care lega capitala

1) La Moldo-Valachie par G. Le Cler. a

www.dacoromanica.ro de Predeal prin Ploesti-Cimpina;a treia, care legaBucurestii cu Giurgiu; si a patra care uneacele doui capitale, prin Ploesti, Buziu, Focsani, &du, Raman. Din Iai plecaudoui dirumuri; unul care ajungea pani la Galati, Reni prin Vaslui,Bir lad, Te- cud, §i al doilea care ajungea pini la granita buoavineanidela Marmonita prin Botosani, Dorohoiht. In fari de acestea mai erau soseauadealungul Oltului,intreSlatinaiTurnu-Rosuprin Rimnicu-Vilcea,i drumul dintre RoinamFilticenii Cornu Lune&Deosebit de toate aceste drumuri mai importante, care constituiau mijloacele de comunicatie ale tirii cu stainatatea, mai erau o intreagi serie de drumuri ce legau intre elediferitele orase,. tirguri si sate. Reteaua ;de dumuri era cam aceeas ca in vremurile boastre; toatà strAdania anilor untnatori a fost de a transforma drumurile ficute cle intfimplarei nevoi in §osele construite de tehnica =demi.

Inventia balaurului cu foc" nefiindina adoptati in Ora noastrA, singurul mijloc de cAlAtorie era acela al diligentelor. For- mate in cea mai mare parte din trAsuri ce nu mai puteau fiDn. trebuintate in tfirile vecine, ele transportau dintr'un ora§ intr'altul alitori, bagajei corespondenti. Trase de mai multe perechi de cai piperniciçi, slabii prApAdii, ce te ficeau si te indoiesti de sfirsitul dxumului, diigeneIe transportau calitorii dela o statie la alta. Din distanti in distantA, existau hanuri de-ale postai unde- call erau schimbatii calitorii IAsati si se odihneasa. Conduse de surugii, in pocnetul biciului si in sgomotul chiuiturilor, dill- gentele porneau peste campuri, sireau peste gropi, urcau dealuri si traversau riuri. Din and In and hAturile se rupeau; cite o coati area, vreun cal se poticnea. Reparatia se faceaimediat, daa accidentul nu era prea gray, si diligenta pornea din nou cix teama unui nou accident si in speranta unui schimb apropiat; daa intimplarea era mai rea convoiul inopta pe loc in asteptarea unui alt transport care sA-1 scoati din nemiscare.i astfel, din post Ia post, din accident in accident si din suprizA in suprizA, cAlAtorii ajungeau in cele din urmA acolo unde nevoile ii trimiseseri. In ase-

68

www.dacoromanica.ro menea conditiuni nu puteai fi sigur, inmomentul plecarii, nici and ai sa ajungi, nici daca ai sa ajungivreodata la limanul calatoriei. Supus hazardului, de multe ori Weal, o saptamana pentru odis- taiga pe care aka data o parcurgeai intr'o zi. SupusniscuIui, ade- seori erai atacat de talhari sau de animalesalbatice. Mijlocul de calatorie era fara indoiala incomodi nesigur. In lipsa altuda insá el era intrebuintat de toata lumeacare ii lua inima in dinti, Ii facea cruce si se rasa in voia soartei lui si a capriciilor evenimen- telor.

Una din greutatile intampinatede cei ce se aventurau sa ca- latoreasca prin tara era trecerearaurilor,careseIkeafie prin vad, fie cu bacul, fie pepoduri de lemn. Daca lucrurile se petreceau normal si trecerea sefacea in conditiuni oarecum satis- facatoare atunci cand apele erau mici, and rata seumflai apele veneau mart dela munte..,in special primavara sau In. timpuri ploioase trecerea unui rau avea riscurile ei. Decele mai multe on podurile erau luatedje apa iar bacul era inghitit ou caruta cu tot. Trecerea fiind cu neputintacalatorii asteptau adeseaori zile intregi pana and apele, potolindu-se, le permiteau sacontinue drumul. Se pomeneste astfel de un Glagoveanu, boer craiovean, care se ducea la Bucuresti sa se insoare;apele Oltului fiind Rua prea mari pentru a le putea trece,el telegrafie la Bucuresti moti- vele care il intpiedecau sa soseasca la timp cu rugamintea de a nu se face nunta WI el. Daca acestea erau riscurilei neajunsurile transportului de calatori,sepoate usor intelege conditiunile in care se fficeau transporturile marfurilor. Incetineala drumurilori scumpirea pro.. dusa de mijloacele intrebuintate, precumi nesiguranta ajungerii Ia destinatie, faceau ca intreg comertul sa sufere. Cerealele stranse in centrul pig ajungeau prea scumpe, din cauza costului transpor- tului, la porturile de unde ar fi putut fi trimise peste granita si erau concurate de produsele rusesti.1)Marfurile venite din straina-

1) La Moldo-Viachie par G. L. Cler. pag. 204.

69

www.dacoromanica.ro tate pentru necesitatile populatiei se scumpeau siele peste ma- suit*.Intreg comertulsitoata populatia sufereau din aceasta cauza.tirile asupra celor intAmplate la Iasi ajungeau la Bucu.- resti mai repede prin intermediul gazetelor din Paris deckdi- rect dinfosta capitala a Moldovei.Este evident ca.intreaga activitate a tarei era paralizata de insuficienta mijloacelor de trans- port. Masuri trebuiau neapAratluatepentru remedierea aces- tui rAu.

MI

Se incercase in diverserAnduri sa se solutioneze aceasta problema.Domnitorii Barbu Stirbeyin MunteniasiGrigore Ghica in Moldova, dAndu-0 seama de necesitatea introducerii dru- mului de fier, se straduisera in tot timpul domnieilorpentru aceasta. Imprejurarile insA nefiind prielnice si fondurile necesare lipsind, ei nu putura realiza ceea ce-sipropusesera.Intimpul domniei lui Cuza s'au dat rand pe rand concesiuni lui Petre Ma- vrogheni si Leo Sapieha,pentru exploatareacailor ferate din Moldova si Principelui Grigore Bibescu Basarab BrAncovan pentru caile ferate din Muntenia. Aceste concesiuni neputand fi puse in aplicare din cauza lipsei de capital se incepura alte tratative si ur- mara alte concesiuni, date de data aceasta strainilor, care esuara si ele. Din cauza greutatilor intAmpinate si a lipsei fondurilor nece- sare, mult prea mari pentru veniturile tärii, se cautara alte solutii pentru imbunatatirea mijloacelor de comunicatie. Felurite propu- neri se facura ; dintre toate retinem pe acea a luiD. P. Martian, cunoscutul statistician si economist care, plecand de la constatarea cA cele mai costisitoare lucrari la drumul de fier sunt locomotiva si carbunii, propunea introducerea unor trenuri care sa circule pe sine, insA sa fie trase de cai. Cu alte cuvinte el propunea inlo- cuirea cAilor ferate cu tramvae cu cai ; propunerea desi atragA- toare in aparenta fiindcA rezolva pentru moment problema fara a cere prea mari sume de bani, nu fu totusi acceptata. PARA la urma dupa indelungate tratativese incheiara doua con- tracte; unul prin care se prevedea construireaunei cal ferate pe valea Siretului, dela Galati la frontiera Bucovinei, siun altul pen-

70

www.dacoromanica.ro tru construirea unui drum de fier intre Bucure§ti §i Giurgiu. Se mai fAcu deasemenea un contract pentru construirea a 19 poduri de fier peste rAurile mai importante, pentru a asigura astfel re- gularitatea comunicatiei pe §oselele existente. Toate aceste trei contracte insà, de§i incheiate in regulA §i. cu un inceput de exe- cutare pe teren, furà suspendate din cauza schimbArei de dom- nie, urmAnd ca abia dupà stabilizarea nouei situatiuni sA se rein- ceapà lucrArile. E

Aceasta era situatiunea transpoiturilor din Tara Rom &leas- ed la sosirea noului Domn; mijloace de comunicatie primitive, in- cete §i nesigure, care paralizau activitatea §i desvoltarea Ord. Dealtfel primul care se convinsese despre acest lucru era chiar noul Domnitor, care pentru a ajunge in capitalaPrincipatului salt fusese silit sA umble cu trAsura cu cai timp de douà zile pe §oselele noastre. Deaceia §i primele sale eforturi aveau sA se in- drepte in aceastA directiune §i grija sa de cApetenie in primii ani ai domniei va fi pentru inzestrarea nouei sale patrii cu acest mij- loc de comunicatie care o va a§eza in randul tärilor civilizate §i va da un real impuls vietei economice. Ani de-a andul aceastA problemd a cAilor de comunicatie va preocupa pe tAnArul Domnitor; ani de-a andul va suferi de pe urma acestei chinuitoare problerne care multà vreme va fi §i prilejul celei mai mari amArAciunii o- biectul celei mai indreptAtite mandril al tAnArului Print.

71

www.dacoromanica.ro Manta IX

Mk*

,

'61

" .". ' VI r

4 to-7011bollrl,

,L

,

7' . v!,41

r

Cum se ccilatorea pe vremuri:Tre cerea Buzaului. (desen de Raffet) www.dacoromanica.ro MesaX

1

P416.tv4i.;

, r ..,...,. .,

:r? a

-..1'.,.._., . . _ . - ***4 -4-- 4- , 'Ls -mrtet,4 e _.,...tati....., ma ..,, -!-.--." ''..1,-.., - L-,,-.,.t-- -- Cum se cedeitorea pe vremuri: Staticde pact&(desen de Raffet) www.dacoromanica.ro VII ORGANIZATIA STATULUI

Pozitia Romaniei Consecintele ayezeirei asupra el In desvoltarea statalui Congresul dela Paris Transformarile organiaatiel roma. nelti dela Unire tl Oita la Intronarea dinastiei strains Cadral constitutional roman Pater' le Doman lui Rolai redus al parka. mentului Cum era administrata tare Mentalitatea gasita de Domnitorni Carol.

Poporul romanesc , a carui infatigare gi mentalitate ne-am straduit s'o zugravim in paginile trecute , avea, din cauza age- zarei geografice gi imprejurarilor istorice, o organizatiune spe- ciala ce nu poate fi inteleasa Ma o prealabila lamurire. Deaceea, inainte de a arata modul de organizare a Principatelor, sa expli- cam 'imprejuarile care dusesera la aceasta situatiune. Principatele romanegti erau agezate intre trei mari puteri -- Rusia, Turcia gi Austria In perpetuu conflict din cauza ten- dintelor lor imperialiste. Turcia, care igi continua valul ei cotro- pitor, incerca SA* se intinda cat mai mult gi cat mai &lam in Eu- ropa, ce nu gtiuse sa-i reziste. Rusia, al carui unic fel inorientul Europei era ocuparea Constantinopolului, igi urmarea cu tenaci- tate planul, profitand de origice moment prielnic. Austria, a carei importanta inApus scadea, cauta a-0 refaci imperiul gi sa re- cagtige prestigiul prin succesele din Orient. Mu lt mai mic ca nu- mar gi mult mai slab ca forta; poporul roman, situat din voia in- tamplarii in acest punct de rascruce al celor trei puteri, trebuia sä sfargeasca prin a ceda fortei celei mai puternice gi mai ameninta-

73

www.dacoromanica.ro toare, acceptand la inceputsuzeranitatea turceasca si suportand mai tarziu stapanirea reala siefectiva a Portei. S'ar fi putut cre- de ca, in aceasta noua situatiune, Principatele aveausa se bucure de oarecare libertate si de o relativalini§te din partea puterilor vecine..Faptele insa nu se petrecura astfel;in aceasta noua si- tuatiune, cele doua Principate constituiau un punctde contact al imperiului musulman cu cele doua mad puteri vecine,Rusiasi Austria. De-aci o intreaga serie de consecinte.Astfel, pamantul romanesc era adesea ori teritoriul pe care sedadeau luptele din- tre acele puteri , in special in razboaieledintre Rusi si Turci , si se gaseau mai totdeauna sub ocupatie straina intimpul acelor räsboaie. Dar nu numai atat ;insa§i organizarea si stapanirea Principatelor in scurtele perioade de pace erau in functiunede rezultatele rasboaielor. Atat Austriacii, dar in special Rusii, sub pretextul apararei crestinilor, inventauobligatia pentru ei de a se amesteca in organizarea siconducerea Principatelor si o im- puneau ori de cate ori puteau.Nestabilitatea rezultati si deasa schimbare a puterei proteguitoare" erau cu atat mai daunatoare cu cat ele nu se faceau cleat in contraintereselor si aspiratiilor neamului nostru. Cele trei puteri vecine nu urmareau in realitate decal realizarea planului lor de expansiune; dar acest plan incepea in mod fatal prin cucerirea pamantului nostru.Pentru aceasta ele aveau interesul de a mentine natiunea romaneasca it stndiel primitiv in care se gasea. Deaceea puterile vecine, amestecandu-se, necontenit in viata Principatelor, impiedecauprin toate mijloa- cele incercarile de redesteptare a constiintei romane§ti r)i straduin- tele de creare a unui stat national romEn inaintat.Acesta era singurul punct in care erau de acord cele trei cabinete din Viena, Petersburg si Constantinopol.

111 Din toate acestea se desprinde concluzia cá intreaga orga- nizare interna a Principatelor era in functie de evenimentele din a fara si de voino puterilor straine. Nu noi eram aceia care ho- taram asupra sistemului de organizare al tarei; el era impus de catre puterile vecine, fie prin tratatele de pace care puneau ca- pat nesfarsitelor rasboaie dintre ele, fie prin masurile de organi- zare ce erau luate de trupele de ocupatiune. Zadarnice erau pro-

74

www.dacoromanica.ro testele noastre, dupa cum zadarnice erau §i incercarile de supu- nere; puterile vecine, profitand de forta lor, i§i urmareau'cu tena- citate planul derobire a poporuluinostru prinmentinerea lui in stare medievala. In lumina acestui adevar, intreaga desfa§urare a evenimentelor i§i gase§te explicatia. Atata timp cat conflictele se limitau la orientul Europei, hotararile privitoare la tara noes- tea erau luate de puterile ce n'aveau nici un interes sa ajute des- voltarea noastra ca natiune. Soarta ne era deci pecetluita;era indiferentpentrunoidaca ne gaseam sub stapanireturceas- Ca sau sub ocupatiunea ruseasca, din moment ce asupritorul ur- marea acela§ tel §i avea aceea§i atitudine fata de aspiratiile na- tionale. Trebuia ca, printr'o intamplare fericita, conflictul dintre puterile din orientul Europei sa se generalizeze pe intreg conti- nentul pentru ca poporul roman sa poatà spera inteo indreptare a starei sale nenorocite Ceeace s'a realizatcu ocaziarasboiuluiCrimeii; de data aceasta pacea nu mai avea sa fie hotarità de catre puterile veci- 'lie §i binevoitoare" noua, ci de catre toate marile puteri euro- pene, intrunite in congres la Paris. Era o ocazie unicA pentru noi de a incerca sa scapam de acest lant de bunavointi" ce ne su- foca. Toate sfortarile filth f acute de catre Romanii ce-§i dadu- sera seama de insemnatatea momentului §i de raritatea ocaziei; silintele lor nu fura zadarnice §i daca nu se obtinu tot ceeace as- piratiile nationale doreau, se castige in orice caz un punct boa- ritor pentru viitorul Mei. Cele §apte mari puteri europene luarA sub protectia lot Principatele dunArene, constituindu-se garante pentru existenta §i integritatea lot teritoriala. Din acel moment Mile romAne§ti incetau de-a mai forma obiect de compensatie intre Turci si Rusi, far existenta §i organizatia Tarilor nu mai de- pindeau de aranjamentele dintrePetersburg §i Constantinopol. Poporului roman i se recunoaste dreptul la o existentaaparte §i la o conducere proprie. 11 Dupa ce am aratat elementele §i imprejurarile care hotarau de organizarea statului nostru, socotim necesar ca, inainte de a ajunge la descriereamodului de organizare pe care Principa- teleil aveauin momentul sosirei DomnitoruluiCarol,sa ara-

75

www.dacoromanica.ro dm cum s'a ajuns la aceastA organizare,mentionand desfA§ura- rea evenimentelor §idescriind transformarea organizArei statului dela Congresul dela Paris ;Ana la debarcareadela Turnu-Seve- rin. De-o deosebitA importantA, aceastA expunere ne vaputea face sA intelegem atat evolutia statuluimodern roman cat mai ales greutatea situatiei in care se gAsea neamul nostrula incepu- tul nouei domnii. IntreagA aceastA perioadA dela1856 panA la 1866 se caracterizeazA prin incercArile noastrede a smulge, ince- tul cu incetul -- cand pe cale papicA, cand prinsistemulfaptu- lui indeplinit ,--. tipa ate una, mAsurile care in ansamblulkr con- sfinteau existenta Romanilor ca natiune §i. recumnteau organiza- rea natiunei Romaneintr'un stat autonom. Congresul intrunit la Paris, pentru lichidarea rAsboiului Cri- ineii §i incheierea pAcii generale, avea sA se ocupe, incadrul nouei organizAri a Europei, 0 de Principatele dunArene.DouA teze cAutau sA se impuna. Prima, a puterilor invecinate,care, cereau mentinerea situatiei anterioare in vederea realizArei planuluilor imperial. A doua, a Romanilor, cari nAzuiau sAii asigure existentA aparte §i conducere proprie. HotArarea nu era uparA ; puterile nu aveau dreptate §i dreptatea nu avea putere.In cele din urmA se a- junse la un compromis. Constatandu-se ca, Principatele, in momen- tul acceptArii suzeranitAtei turce§ti, i§i rezervaserA intreaga autono- mie interioarA §i cA numai in decursul timpului acest drept al Principatelor fusee in fapt complectredus,transformandu-se cele-douA Principate aproape in provincii turce§ti, Congresul ho- tAti reinstalarea vechei situatii. In consecintA Principatele urmau sA rAmanA sub suzeranitatea Sultanului, insA ele aveau sA se bu- cure, conform vechilor capitulatiuni, de oadministratiune inde- pendentA si nationala precum §i de deplina libertate de cult, de legislatie, de comert §i de navigatie".1) Pentru garantarea aces- tor libertAti ale poporului roman, marild puteri europene il luau sub protectia lor, devenind garante ale drepturilor romane§ti. A- cesta este cel mai important punct ca§tigat de Romani la congre- sul dela Paris: de-acum inainte Romanii nu mai erau nici la che- remul capriciilor ruse§ti §i nu mai depindeaunici de bunavointa

1) Tratatul dela Paris. Art. 23.

76

www.dacoromanica.ro turceascA. Ei se gAseau sub protectiai garantia Europei. Dupl ce stabilegte aceste principil pentru viitoarea guvernare aPrin- cipatelor, Congresul, considerAnd cA noua situatiune creiatA Prin- cipatelor necesitA o complectA revizuire a situatieii legilor exis- tente in acel moment, hotArAgte a este necesar sA se incheie o conventiune aparte intre PoartAi Puterile garante, urmAnd ca apoi Poarta sA dea tin Hatti-Scheriff, conform stipulatiunilor a- celei conventiuni, care va constitui legea de organizare a Princi- patelor Române.

Pentru a ajunge insA la o organizare cat mai apropiatAde po- sibilitAtile momentuluii cat mai corespunzAtoare cu dorintele pA- mAntenilor, tratatul prevedeacA aceastAconventiuneseparatA dintre PoartA gi Puterile garante nu va fi incheiatAcleat dui:4 ce se va fi luat act de cererilereprezentantilor legali ai Romani- lori dupA ce se va fi cercetat situatia la fata locului.Pentru a cunoagte dorintele locuitorilor celor douA Principate,tratatul pre- vedea convocarea imediatA, in fiecare din cele douA tari, a ate unui Divan ad-hoc, compus in aga fel back sA constitue repre- zentarea cea mai exactaaintereselor tuturor claselor sociale. Aceste Divanuri aveau sA exprime dorintele populatiunilor res- pective in ceeace privegte organizatiunea definitivA a Principate- lor.In Scopul informArei proprii a Puterilor garante, Congresul trimise la Bucuregti o comisiune care avea sA examineze starea Principatelori sA propue bazele viitoarei lor organizatiuni. Co- misiunea trebuia, dupA ce va fi verificat.dorintele exprimate de cAtre cele douA Divanuri prin prisma cercetArilor personale, sA inainteze Conferintei dela Paris propunerile lor pentru noua orga- nizare a Principatelor. Urma ca dupA aceasta, cele gapte Puteri garante sA incheie cu Poarta conventiunea definitivA. Se urmA intocmai. Divanurile ad-hoc, dupA o serie de perturbatiuni pro- vocate de incercArile puterilor vecine de a falsifica reprezentarea exacta a curentelor din tara, votarA in ambele Principate aceleagi puncte care exprimau dorintele Romani lor din cele dota pArti ale Milcovului, dorinti ce se puteau rezuma in: Unirea celor douA Principate intim singur stat gi sub un singur guvern.

77

www.dacoromanica.ro Autonomia tärei si neutralitatea teritoriului. Principe strain cu drept de rnostenire a tronului. Guvern constitutionalreprezentativsi incredinorea puterei legislative unei AdunAri obstesti care sa reprezinteinteresele gene, rale ale populatiei. gi

Puterile garante, semnatarealetratatului din 30 Martie 1856, s'au intrunit din nou in conferintA , in 19 sedinte . de la 10 Maiu pang la 7 August 1858,redactAnd si iscalind Con- ventiunea pentru organizarea definitivA a Principatelor Romane. AceastA Conventiune era departe de a realiza toate dorintele exprimate de reprezentantii legali ai Romanilor. Era insA primul pas in calea realizArilor acestordorinte.Dispozitiunile Convex', tiunei erau destul de curioase. CAutand sd acomodeze dorintele de viatA proprie ale Roraanilor cu tendintele puterilor vecine de pAstrare a influentei in Principate s'a ajuns , ca in orice corn- promis -- la solutiuni bizare si inaplicabile care supArautoate pArtile interesate si nu multurneau pe nimeni. Cele douA Princi- pate se intruneau sub denumirea de Principate Unite Moldavia si Valahia. Ele constituiau deci in drept un singur principat. Faptul eraconfirtnatprin existenta unei armate cu organi- zare cornunA ambelor Principate. Prin infiinorea unei Comisiuni centrale care avea sA pregateascA legiuirile comune ambelor pro- vincii.PrindispozitiaprecisAcA locuitorii celor dolt& Princi- pate vor fi primiti in functiunile publice indiferent de origina bor. Moldoveni putand fi numiti in Valahia si Muntenii in Moldova, Prin infiintarea unei Curti de Casa tie si Justitie comuna ambelor Principate. Prin faptul ca cele douA drapele ale Principatelor, desi distincte, aveau sa poarte in viitor o banderola de culoare albas- trA, pentru a le da caracter coraun. Totusi cele douA tad aveau fiecare Hospodarul lor, cum numea Conventiunea pe dornn. Fie- care tarA avea guvernul ei separat. Fiecare Ora avea adunarea ei electivA,

TM

78

www.dacoromanica.ro In fata acestei situatiuni Românii hotdrirà id' aleaga pe ace- las domn in ambele Principate §i astfel Alexandru lin Cuza fu ales la 5 Ianuarie 1859 Domn al Moldovei §i la 24 lanuarie 1859 Domn al Valahiei. Aceasta dubla alegere nu era contrarie literei Conventiunei. Este cert ins& cd nu la aceasta situatiune vroisela sa ajunga semnatarii Conventiunei dela Paris. Totuqi toate opu- nerile puterilorinteresatesfar§iserà prin a fi infrante, §i la 25 August 6 Septembrie 1859 Puterile semnatare al Conventiu- nei dela Paris hotdrira ca in mod exceptional Colonelul Cuza sA fie recunoscut ca Domn al Moldovei §i Valahiei. Investitura pe care urma sa o dea Sultanul avea sa fie data sub forma a dotia firmane, pentru fiecare Principat eke unul, pentru ca astfelsd ramana bine stabilit principiulseparatiunei celor cloud tari.Se mentinea administratiunea separata§i distinctA pentru fiecare principat in parte iar la viitoarele alegeri de domni, trebuiau sa se aleaga Cate un domn separat in fiecare tara. In caz de calcare a clauzelor Conventiunei, Curtea suveranA va putea cere, prin . tr'un comisar ad-hoc insotit de delegatii puterilor semnatare, ca aceasta säfie respectata urmand ca in caz de refuzsa se avi- zeze la intrebuintarea de masuri colective.1) Prin aceasta prima modificare a ConventiuneidelaParis, ciudatenia situatiei se accentul. Ace la§ domn lucra cu cloud' gu- Verne, conducea cu dotia adrninistratii, legif eracu douA parla- mente sanctiona cloud' feluri de legi, comanda dota armate.

ill

Era evident cA situatiunea nu putea sa dainueascd. Mai de vreme sau mai thrziu, puterile vecine , singurele care se opu- neau la desdvarairea Unirei trebuiau sA sfar§eascd prin a ceda. In urma tratativelor duse cu Poarta se obtine, la 24 Noem- brie 1861, tin .firman pentru organizarea administrativA a Princi- ,

1)Protocolul conferintei din Paris din 25.VIII/6.1X.1859 in D. A. Sturdza: InsemnAtatea dorintelor rostite de divanul Ad Hoc. (Buc. 1912) pag. 119-120. ,

79

www.dacoromanica.ro patelor Unite, Moldova §i Valahia. Inpreambul se constatA cA sistemul administratiunei fiecAruiadinPrincipate de cAtre un Hospodar separat formeazA baza organizAreiactuale a Moldovei §i Valahiei. Intrunirea exceptionalA acelor douA hospodarate in persoana PrincipeluiCuzatrebue sA tragA dupA sine oarecare modificAri ale sistemului administratiunei.Aceste modificAri , consecintA a recunoa§tereiexceptionale a intrunirii celor doua Principate sub domnia lui Cuza §i numai in timpul acestei domnii, aveau §i ele aceea§i naturA exceptionalA §ivremelnicA. In consecintA s'au luat urmAtoarele dispozitiuni: I. Cat timp amAndouà hospodoratele vor rAmAne intrunite in persoana Principelui Cuza, dAnsul va guvernaPrincipatele cu ajutorul unui singur minister pentru ambele tAri. 2. AdunArile elective ale Moldovei §i Valahiei se vor intruni intr'una singurA. Prezidarea acestei adunfiri se va face in mod alternativ de cAtre Mitropolitul Moldovei §i. Mitropolitul Vala. hiei. 3. Atributiunile Comisiunei centrale dela Foc§ani rAmAneau suspendate pe tot timpul duratei guvernului comun. 4. Frontiera dintre cele douA Principate rimanea intacti in viitoarea impärtire administrativA, 5. Se instituia un Consiliu provincial pentru fiecare Princi- pat, ce trebuiasa fie consultat asupra tuturor legilor §i regula- mentelor de interes special al fiecArui Principat. 6. La cea dintAi vacanta a tronului dispozitiunile Conventiu. nei dela Paris, modificate prin acest firman, vor reintra in vi- goare, puterea acestor dispozitiuni modificatoare incetAnd deplin drept. Adunarea comunA a ambelor Principate va fi imediat di- solvatà. Se va purcede imediat la efectuareaalegerilorpentru cele douA adunAri care se vor intruni din nou separat §i vor ale- ge fiecare pe domnitorul el. 7. Toate dispozitiunile ConventiuneidelaParis, afarà de acelea care s'au modificat in mod vremelnic, rAmAn in vigoare. Protocolul din 25 August 1859 cu privire la recunoa§terea Dom. nitorul Cuza ca domn al ambelorPrincipaterämAnea dease- menea in vigoare. Schimbärile introduse prin acest finnan nu

.90

www.dacoromanica.ro aveau valoare deck pe timpul reunireicelor douA Principate in persoana Principelui Cuza.2)

1111 Este interesant de observat atitudinea Puterilor garante fata de aceastA noui modificare a Conventiunei dela Paris. Din cele §ase puteri garante, Franta, Anglia,Prusia §i Italia nu numai cä au acceptat fArA nici b rezervAmodificArile din Noembrie- 1861, dar gestul acestor puteri, intr'o forma diferia, a avut un fond co- munsperanta cA aceastA unire vremelnicA se va transforma ki- te() unire definitivA in cazul in care rezultatele ar fi multumitoare. Numai Austria §i Rusia au fAcut rezerve.Austria, neacceptAnd unirea vremelnicA deck pe timpul domniei lui Cuzai exprimAn- duii in mod categoric punctul au de vedere, cl aceastA unire va trebui sA inceteze odatA cu disparitia lui Cuza ;amenintand chiar, intr'un limbaj diplomatic dar suficient de clar, cA intelege sA facA sä inceteze Unirea in acel moment prin presiunea armatei. Rusia, refuzAnd direct sA accepte situatiunea creatA prin modifica- rea conventiuneii rezervAndu-§i aderarea dupA ce va vedea rezul- tatele unirei provizorii. Guvernul rus preciza deasemenea cA in caz de vacantA a tronului, situatia va trebui din nou examinat5 de cAtre marile puteri. Atitudinea celor doui tAn vecine este ex- plicabilA. Unirea le tAia orice posibilitate de manevrare. Porta pe care noul stat o putea obtine le incurca calculele §i le adArnicea planurile. Era deci normal ca sA nu accepte situatia cu uprintA, a.,a cum fAcuserA puterile apuene, ce nu aveau nimic de pierdut. In fata acceptArei de cAtre PoartA a nouei situatiuni n'au inteles sA reziste.ConsiderAnd aceastAsituatiecaprovizorie§i-au rezervat insA atitudinea in momentul in care acest provizorat va inceta. Firmanul intrA in vigoarei noua §ituatiune fu consacratA In Principate prin instituirea primului guvern comun, sub prezi- dentia lui BarbuCatargiu, i prinintrunirea la un loc a celor douA AdunAri in Bucure§ti, noua capitall a tArei.

1) Firmanul pentru aranjarea administrajiei Principatelor Unite din 24.X1/7.X11.1861 in InsemnAtatea dorinjelor rostite de Divanal Ad. Hoc de D. A. Sturdza pag. 121-124.

6 81

www.dacoromanica.ro Nu trecurA nici trei ani dela aceastA ultimA modifieare a Con. ventiunei si in urma tratativelor duse intre Sub lima Poarta si gu., vernul roman o nouA modificarc avu kc, prin Protocolul din 16/28 Iunie 1864 dela Constantinopol. In realitate acest proto. col nu face cleat sA accepte dispozitiunile prevAzute in Statutul din 2 Maiu 1864 dat cu ocazia loviturei de stat.De fapt toate modificarile sunt de ordin politic intern neavand nici o dispozi. time privitoare la pozitiunea internationala a Principatelor sau de desAvarsirea unirei. Prin acest protocol : I. Se intAreste putetea Domnuluicare are singur initiativa legislativa. 2. Se infiinteazA un Senat numit de catre Domn 3. Se infiinteatA Consiliul de Stat 4. Se da o nouA baza electoralA AdunArii legislative, prin Mr-. girea ei Interesant este faptul ca, spre deosebire de primele doua ma- dificari, aceasta de a treia nu mai pomeneste nici de existenta acestor dispozitiuni numai pe timpul Domnitorului Cuza, nici de suspendarea lor in momentul schimbärei Domnitorului. Nici Pute- rea suzeranA , in protocoluldin 16 Iunie 1864 , nici Puterile garante in declaraliile lot de aceeptqe , numai mentioneaz4 vremelnicia acestor modificArisi punerea lorin functie de pre- zenta Principelui Cuza pe tron. Aceasta era evolutia transformarilor organizatiunei Principa- telor: delhibrida combinatie a douA state cu organizatiune go- munA si cu administratiune separata, se ajunsese incetul cu ince- tul la constituirea unui stat unitar, cu conducere,organizatie si administratie unica.Este greu pentru cei din zilele noastre sä, realizeze insemnatatea nouei situatiuni. Numai cei ce traiserà in epoca de sclavie turco-rusAputeau saii dea inteadevAr seama de libertatea in care trAiau si sA se bucure de ea. I SA cercetam acum care era organizarea statului roman in clipa sosirei Domnitorului Carol. Din punctul de vedere al pozitiei sale internationale Roma-

82

www.dacoromanica.ro nia forma un stat pus sub suzeranitatea Sultanului §i. sub pro- tectia Puterilor garante. LegAturilede suzeranitate erau stabilite in virtutea capitulatiunilor incheiate de cAtre cele data Principate cu Sultanii Baiazet I. Mahomed-II, Selim I§i So liman II,a 4i a Hattt-Scheriffelor ce au consfintit aceste capitulatiuni pre- cum §i articolelor 22 *i 23 din Tratatuldela Paris din 30 Martie 1856. Obligatiunile Principatelor §i drepturileCurtei suzerane, re- zultand din aceste legAturi de suzeranitate erau urmAtoarele : Investitura Domnitorilor trebuia sa fie data de care Sultan ; Principatele trebuiau sa plAteasea Curtii suzerane un tribut anual, fixat la suma de. 1.500.000 leivechi pentruMoldova §i 2.500.000 lei vechi pentru Muntenia ;- Tratatele internationale, ce se incheiau de cAtre Curtea sum.: rana cu puterile strAine, erau aplicabile Principatelor in tot ceeace nu atingea imunitAtile lor ; Masud le de apArare a tArilor, in caz de atac din afark tre- buiau luate in intelegere cu Puterea suzerani : In caz de turburare a ordinei inAuntru TArei Curtea suzeranA putea lua, in intelegerea cu Puterile garante mAsurile necesare pen. tru restabilrea ordinei ; Armata nu putea .fi mArifa cu mai mult de o trehne peste ci. frele fixate de regulamentele organice Mr& prealabila autoriza- tie a Portei: Organizarea Principatelor trebuia sA fie fAcutfi in conformi. tate cu dispozitiunile Conventiunei dela Parisdin 185'8, sau a eventualelor ei ntodificari. In schimly Principatele aveau urmAtoarele drepturi : Complecta libertate de cult, de legislatie, de comert si de rm.. vigatie ; Complecta libertate in administratie, in afarA de orice amestee al Portei ; Dreptul de a fi reprezentati pe langACurtea suzeranA prin agenti de originA *i protecpe romAnA ; Dreptul de a se bucura de privilegiile si imunitAple de care sunt in posesie ; Dreptul de a reclama Puterilor garante, prin reprezentanPi lor

83

www.dacoromanica.ro 'dela Constantinopol, in cazul cAlcArei acestorimunitAti, dupA o prealabilA plAngere fAcutA puterii suzerane. Aceasta era pozitia internationalA a Principatelori situatia lor fatA de Curtea suzeranA §i de puterile garante; legAturide va- salitate ce se reduceau la o simplA recunoa§tere a unei suzerani- tAti formale, puse sub garantia puterilor europene.Rind sub su- zeranitatea Sultanului, RomAnia nu avea in mod oficialrelatiuni directe cu celelalte state; necesitAtile de informare reciprocA insá 'fAcuserA sA se adopte sistemul agentilor consulari care fAceau le- gAtura dintre statul nostruti puterile europene. Noi nu aveam de cAt trei agenti consulari; la Constantinopol, la Belgrad §i la Pa- ris, Turin §i Londra. Puterile striine aveau reprezentanti diplo- matici fie sub forma agentilor politici ca Austria, Frano, Italia, Anglia §i Prusia, fie sub forma consulilor generali pe care ii aveau celelalte tari.

SA trecem acum la descrierea cadrului constitutional si a orga- nizArii statului, astfel cum se gAseau ele la inceputul nouei domnii. Prevederile Conventiunei dela Paris, care impreunA cu actele, modificatoare din 1859, 1861 §i 1864 constituiau in totalitatea lor ansamblul dispozitiunilorconstitutionaleromAne§ti,prevedeau principiul cu totul nou in tara noastrA al egalitAtii. RomAnii erau egali inaintea legii; deasemenea nu mai exista nici o deosebire intre ei in ceeace prive§te contributiilei admisibilitatea lor in functiile publice. Romanii de nit cre§tin se bucurau in chip egal de dreptu- rile politice. Privilegiile, scutirile sau monopolurile, care impArteau pe Romani in clase privilegiatei creeau nedreptAti, fuseserA des- fiintate. Se garanta libertatea individualA nimeni neputAnd fi arestat decAt in conformitate cu legea precumiproprietatea neputAndu-se face nici o expropriere decAt pentru pricinA de interes public" §i cudespAgubirea proprietarului.Acestea erau drepturilei garantiile de care Se bucurau pAmAntenfi. Deosebirea fatA de vechiul regim era vAditA; dintr'un sistem, incare categorii intregi de cetateni aveau privilegii politice sau socialei beneficiau de scutirii monopoluri, se trecea dintiodatA la deplinA egalitate §i la o complectA. libertate Cu o singurA restrictie, aceia a Taman-

84

www.dacoromanica.ro tenilor de aka credinta, care nu se bucurau de drepturi politice §i nu aveau dreptul sa stapaneasca imobile rurale.

R

Puterile publice erau exercitate de catre Domnitor impreuna cu guvernul sail, care constituia puterea executiva, §i de catre Adu- narea electiva §i Corpul ponderator, careformau puterea legi- slativa. Domnitorul 'era ales pe viata; pentru a fi ales el trebuia sa fie nascut din tata nascut roman, a aiba 35 de ani Impliniti,, sa fi ocupat functiuni publice sau sa.fi facut parte din Adunarile le- giuitoare timp de cel putin 10 ani §i sa dovedeasca un venit fun- ciar de 3.000 de galbeni. Odata ales Domnitorul, Hospodarul cum i-se spunea pe vremea aceea, avea drepturi foarte mari. El sin- gur avea initiativa legislativa, parlamentul neputanddiscuta deck proectele ce i se trimeteau spre votare de catre Domnitor. Intarea §i promulga legile, putand refuza sanctionarea lor. Intocmea regu- lamentele necesare pentru explicarea §i executarea legilor far In timpul vacantelor parlamentare avea chiar dreptul de-alegif era prin decrete, ce trebuiau apoi ratificate de parlament. Numea Se- natul, aproape in intregime, dui:4 anumite criterii fixate de statut: numea pe prezidentul Camerei precum §i pe unul din ceidoi vice- prezidenti ai Senatului, Intocmea regulamentele dupa care ie con- duceau desbaterile parlamentare. Putea dizolva Camera, cu obli- gatia de a face noi alegeri In termen de trei luni. Avea dreptul de gratiere, precum §i. acela de a micrra pedeps'ele in materii cri- minale. Numea pe episcopi, ce nu se mai alegeau ca pana atunci. Numea §i destituia pe mini§tri. Toate aceste drepturi erau exerci- tate de 'catre Domnitor impreuna cu mini§trii numiti de dansul, formand in complectul lor atributiunile puterei executive. Mini§trii trebuiau sa contra-semneze actele Domnitorului, fiind räspunzatori e violarea legilor §i de risipa banilor publici §i justitiabili Inaintea Inaltei Curti de Justitie si de Casatie. Drepturile Domnului O. ale puterii executive erau foarte intinse. Nu fusese astfel la inceputul regimului Conventiunii care acordase mult mai putine puteri Hos- podarului §i guvernului sail. Se constata Insa repede a drepturile

83

www.dacoromanica.ro pima intinse ce se dAduserà puterei leguitoare paralizau mersul lu- crurilor dAunAnd tarii, §1 prin Statutul din 1864 s'a acordat mai multA putere Domnitorului,restrAngfindu-sedrepturileparla- mentului.

Puterea legiuitoare apartinea Donanului, AdunArei elective §i Senatului. Domnitorul exercita puterea legislativa in primul rand prin faptul ca numai el avea dreptul de initiativA pentru legiferare, el fiind singurul care hotara asupra proectelor de legi ce erau sA fie discutatei votate .de parlament. Deasemenea dânsul avea, in afarA de posibilitatea refuzului sanctionarii legilor votate de parla- ment §i posibilitatea de a legifera In timpul vacaniei parlamentare bineinteles sub _rezerva ratificArei ulterioare.Adunarea electivA §i Senatul aveau un rol redus in conducerea statului; -prin restrAnge- rea dreptului de initiativA "legislativA In mAinile puterei executive cAmpul de activitate parlamentarA era redug,fiind in functiune de vointa Domnitorului §i a guvernului. Corpurile legiuitciare nu aveau decAt posibilitatea de respingere saumodificare a legilor propuse de guvern; chiar §i dreptuldemodificareera supus cenzurei sanctiunei Domnitorului. Modul de recrutare §i de corn- punere al Senatului, a cArui covfir§itoare majoritate era numitA de cAtre Domnitor, reducea deasemenea puterileparlamentului, dat fiind cA mice lege pentru a putea fi promulgatA trebuia fi votatA de amAndouA adunArile. Drepturile parlamentului erau stAnjenite §i prin faptul cA regulamentele lor interloare, de care depindeau atfit drepturile parlamentarilor cat §i modul de lucru al adunäri- lor, erau intocmite de cAtre guvern precumi prin faptul cA con- ducerea desbaterilor era fAcutA de cAtre oamenii numiti de Dom- nitor. Sub directa influentA a Domnitorului §i. Inteo complectä de- pendentA fatà de dAnsul, Senatul, in loc de a fi o institutiune, de- venise un instrument. Parlamentul, compus dintr'o adunarece putea fi oricAncl dizolvatA, §i dintr'un Senat, organ al puterei exe- cutive, devenise o fictiune.

Adunarea electivA, cum i se spunea Camerei pe vremea aceea fiindcA alegea pe Domnitor, era compusl din 160 dedeputati,

86

www.dacoromanica.ro alesi in cloud colegii, a oraselor si al judetelor, pe eke 7 ani. Co- legiile nu erau impartite dupa clase sociale ci dupa criteriul te- ritorial; locuitorii oraselor si tel ai judetelor, intruniti in colegii separate, alegeau fiecare pe deputatii bor. Locuitorii judetelor ale- geau Cate doi deputati de judet iar cei ai oraselor alegeau ate doi deputati de hecare capitalli de judet cu exceptia Bucurestilor, care alegea 6 deputati si a tasului cart alegea 4 , si ate un de- putat pentru orasele si targurile mai mid din cuprinsul judetului. Erau cu totul 94 de dekutati Ai oraselot si 66 deputati ai judete- bor. Am piecizat mai bus cariteriul claselor sociale si al averei nu era tinut in seamg in alcatuirea colegiilor; el era insa intre- buintat in alegerile dinguntrul fiecgrui colegiu, care sefaceau in cloud grade. Top tel ce Aveati drept de vot la colegiul teritorial respectiv si care erau numip alegatori primari, se intruneau si ale- geau cate un delegat de fiecare 50 de alegatori, numit aleggtor di- rect; totalitatea alegatorilor directi din circumscriptia respectiva alegeau pe deputati. Pentru a putea fi alegator primar trebuia sg indeplinesti anumite conditiuni de cens, mai usoare; pentru a pu- tea fi ales aleggtor direct trebuia sa indeplinesticondipuni de cens mai grele iar pentru a fi ales deputat conditiunile ce tre- buiau sa indeptinesti erau si mai grele. Astfel aleggtorii primari in colegiul judetelor erau top Romanii care plateau o dare de 48 de lei anual iar in colegiul oraselor erau top cei ce plateau un im- pozit de 80 de lei in orasele pang la 50.000 de locuitori si un im- pozit de 110 lei in orasele ce depaseau acest numar; in afarg de acestea mai erau aleggtori primari comerciantii, industriasii sau profesionistii care plateau un impozit de patent& pang la a cincea clasg. Contributiunea de 48 de lei ce se cerea locuitorilor dela sate pentru a fi aleggtori primari, era compusg din contributiunea per- sonalg de 36 de lei si darea de poduri si sosele de 12 lei, impo- zite obligatorii pentru orice locuitor, indiferent de starea lui Ina- terialg. Contribupunea cerutá la orase pentru a face parte dintre aleggtorii primari era compusg, inafarg de impozitul obligatoriu de 48 de lei, dintr'o contributiune funciarg de 32 de lei in ora- sele pang la 15.000 de locuitori si de 62 de lei in orasele ce de- paseau acest num5r. De unde rezultà ca" Ia sate absolut top lo- cutorii erau aleggtori primari; la orase insg pentru a fi alegator

87

www.dacoromanica.ro primar trebuia sä ai un venit funciar de 800. de lei anual 1) in ora- §ele sub 15.000 de locuitori §i de 1.550 de lei anual in ora§ele mai mari, sau sa fad parte dintre negustori, industria0 sau profesio- ni§ti. Pentru a fi ales alegator direct, atat in colegiul ora§elor cat §i. al judetelor trebuia si.ai un venit de 100 galbeni anual sau sa fii intelectual sau pensionar al statului.Pentru a fi ales deputat trebuia sa ai un venit de cel putin 200 de galbeni anual, cu excep- tia intelectualilor §i a fo§tilor ofiteri superiori sau functionarii In- semnati. Se vede din toate acestea dublul criteriu care a prezidat infaptuirea legei de compunere §i alegere a Camerei: participarea unei masse cat mai mad de alegatori §i. selectionarea lor prin gra- 'cre sucasive de alegere §i prin conditiuni din ce In ce mai grele care prezentau o garantie de seriozitate. li Senatul insa era compus cu totul dupa alte criterii; el nu avea decal membrii de drept §i membrii numiti. Mitropolitii §i Episco- pit Orli, Primul Pre§edinte al Curtii de Casatie §i cel mai vechiu general in activitate erau membrii de drept. Membrii numiti erau de doua categorii; o prima categorie de 32 de senatori era nu- mita direct de catre Domn dintrepersoanelecare au exercitat functiuni inalte in stat sauaveau un venit de 800 degalbeni anual. 0 a doua categorie de 32 de senatori era numita de catre Domn dintre membrii consiliilor judetene, ate unul de fiecare judet, dintr'o lista de trei membrii ale§i in acest scop decatre consiliile judetene respective. Mandatul senatorilor numiti era de doi ani. Prezidentul de drept al Senatului era mitropolitul primat; unul dintre vice-pre§edinti era numit de cAtre Domnitor far cela- lalt era ales de catre adunare. ii SA cercetam acum cun2 era organizatA puterea executivA. In- fruntea ei se gasea guvernul, compus din §apte ministere--.in- terne, externe, finante, justitie, rasboiu, culte §i instructie publi- ca. In timpul domniei luiCuza,din motive de economie, inter- nele fusesera contopite cu lucrarile publice §i ministerul justitiei cu cel al cultelor §i instructiei publice; sub guvernul Locotenentei

1) Impozitul financier era de 4%.

88

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro Ty E§rtiEfj Plana. XII

VU *1.ffif5 -b.?: ,

-040- Vit ti

t4,461,",- MAI LIF,-.1014,k.441/41SSI& Palatul dornnesc la so:irea Domnitorului Carol (Colectia AcademieiRomine)

Teatrul National la 1866. www.dacoromanica.ro (Colectia Academiei Romine) domnesti, insà, ministerele se desfacurà din nou, revenindu-se la vechea formatie de sapte departamente. Atributiunile fiecdrui mi- nister erau in linii generaleaceleasi ca si in timpurile noastre. Cu cAteva exceptiuni; astfel ministerul de lucrári publice avea in atri- butiile sale, pe langd comunicatiile si lucrdrilepublice, industria, comertul si agricultura, ministerul cultelor avea in sarcina sa in- grijirea domeniilor statului iar ministerul de interne supraveghe- rea teatrelor. Administratia tarei era exercitatà de catre prefecti, ajutati de consiliul judetean, in judete si de catre primari, ajutati de consi- liul comunal, in orase si sate. Intregul teritoriu era impartit in 33 de judete compuse din 164 de plási care aveau in cuprinderea lor 62 de comune urbane §i 3.018 de comune rurale. Delimitarea ju- detelor, precum si capitalele lor, au ramas, cu neinsemnate modi- ficdri, pand astdzi.

ME

Comunele erau clasificate in urbane si rurale de cdtre guvern. Comunele rurale erau formate din sate si catune; pentru ca o co- muna rurala s'à se poatà constitui trebuia sd fie compusadin cel pu- tin 100 de famiIii sau 500 de locuitori, in afard decazul când sate cu numarul de locuitori mai miccredeau cd pot sustine singure sarcinile impuse de lege. Comunele aveau o intreagA serie de obli- gatiuni, ca aceea de a intretine bisericile si de a plAti pe preotisi pe slujitorii bisericilor, de a intretinescoalele, de a ingriji de ne- putinciosi si de copii gasiti, de a avea tauri pentru reproductie si alte obligatii mai marunte. Ele aveau in schimb dreptul de a infiin- ta impozite speciale, ca acela pentru intretinereabisericei, obliga- torii insal numai pentru cei din religia acelei biserici. Comunele erau conduse de catre consiliul comunal, compusdin 5 !Dana la 17 membri, si de c5tre un primar. Membrii consiliilor comunale erau alesi de catre locuitorii comunelor.Primarii, in comunele rurale, erau alesi de catre locuitori si confirmati de catreprefect, iar in comunele urbane erau numiti de catre guvern dintre acei consi- lieri ce obtinuserà cele mai multe voturi. Primarii erau sub directa autoritate a guvernului, care-i putea

89

www.dacoromanica.ro suspenda sau revoca; ca semn distinctiv al functiunei lor ei purtau o esarfa tricolora la cingatoare.

Judetele erau conduse de catre consiliul judetean, compus din zece membri, comitetul permanent compusdin treiconsilieri, prefectul judetului. Consiliul judetean, ales de catre aceeasi ale- gatori ca si ai comunelor si ai Camerii, nu se intrunea decat odata pe an intfo sesiune ce dura numai trei saptamani;prelungirea ei sau convocarea unei sesiuni extraordinare trebuiau facute prinde- cret domnesc. De aceea adevarata administratiei conducere a ju- detului se facea de catre comitetul permanent, ales de catre consi- liul judetean din sanul sau, si de catre prefect. Acesta era numit de guvern iconsiderat ca un comisar al sau in judet. Sarcinile judetelor erau destul de mari; ele trebuiau sa intretie tribunalele, cazarma de jandarmi, inchisorile, spitalelei asezamintele de bine- facere, sa construiascai sa intretie soselele Si caile de comuni- catie, sa organizezei sa intretie serviciul de posta si de scrisori in cuprinsul judetului. Pentru a putea face fata tuturor acestor cheltuieli, judetele aveau drept ca, in afara de subventiile statu- lui, sa impue pe locuitori la contributiuni speciale.

Plasele erau conduse de care subprefecti care erau sub di- recta supraveghere si conducere a prefectului judetului; ei aveau si atributiuni judecatoresti pana la infiintarea judecatoriilor rurale, subprefectii fiind acei cari judecau toate pricinile dateacestor juridictiuni de prima instanta prin lege. In orase, unde autoritatea prefectilor inceta, ordinea era men- tinuta de catre politai; acestia aveaui ei dreptul de a judeca in circuniscriptia lor ;Dana la infiin tarea judecatoriilor urbane.Cele douacapital,Iasi si Bucuresti, aveau Cate un prefect de politie. La Bucuresti prefectura de politie avea cinci comisariate, cate unul pentru cele cinci culori in care era impartita capitala, rosu, albas- tru, galben, verde siaegru.

Aceasta era organizltia administratiei romanesti; un sistem in care initiativa si propril administrare cer.tPneascI erau supuse nu

90

www.dacoromanica.ro numai unui sever control din partea guvernului dar chiar execu- tate de catre reprezentantii sai. Puterea mare pe care prefectul si primarul o aveau in conducere,faceau ca influenta puterei executive sa predomine si in administratie. Sintetizand situatiunea constitutionala si administrativa a sta- tului roman in momentul sosirei Principelui Carol putem sd o caracterizam astf el : drepturi largi si puteri intinse concentrate in mana puterei executive, drepturi limitate si puteri reduse lasate poporului si repre- zentantilor lor. Aceasta era situatia formala; astfel fusese si in realitate in ultimii ani ai domniei lui Cuza.Detronarea sa infaptuita in special pentru schimbarea acestei stari de lucruri adusese dupa sine o complecta transformare. Nu inca in texte. In fapte insZ:. Astfel Senatul, care reprezenta amestecul domnitorului in pute- rea legislativa si reamintea regimul de autoritate, fusese dizolvat la cateva saptamani dupa detronarea lui Cuza, nemai fiind reinoit si desi Statutul prevedea existenta a doua corpuri legiuitoare Prin- cipele Carol nu gasi decat unul singur: Camera. Semnificativa era in special atmosf era pe care o gasi Principe le Carol. Oamenii facusera o experienta si nu voiau s'o mai repete. Tari pe situatia lor derevolutionarivictoriosi,constientide puterea lor politica, dornici de o viata pe care o intrezariserä in anii de exil, Romanii intelegeau sa pastreze ceeace o noapte plina de riscuri si luni pline de sbucium le castigasera. Consecintele se vedea in constitutia ce se va vota peste cateva luni, in care pre- rogrativele Domnitorului vor fi restranse, iar drepturile parlamen- tului mult largite. Epoca ce va urma va fi caracteristica prin exis- tenta unei reale vieti parlamentare. Acesta era situatiunea constitutionala a tarei pe care a gasit-o Principe le Carol. Situatiune care va adauga greutatile ei la cele dejaaratate, si se va incolona impreundcucele ce vorurma formand impreuna acel lantdedificultatipecarePrincipe le trebuia sa le infrangá pentru ca sa poatàr.Amâne in noualui patrie.

91

www.dacoromanica.ro VIII JUSTITIA

Cea mg inapoiata din toate organizalinnile statulni Necesi- tatea unificfirii legislative Noi le leginiri Organizarea cea nonfi Influentele politfcei sociale Inflinterea corpului de advocati.

Justiciafusesealcatuireaceamainapastuita intimpul domniei lui Cuza. Nu atat din rea intenciune, sau din neglijenca, cat din cauza imprejurarilor; preocuparile politice fusesera acelea ce cerusera intreaga atentie §i toata puterea de munca a condu- catorilor. Dealtfel organizarea justiCiei nu era chiar atat de usoara; modificarea unei legi nu era suficienta pentru schimbarea unui sis- tern. Trebuiau in special modificate moravurile §i indreptaci oame- nii. Trebuiau creeate conditiuni care sa garanteze judecatorilor in- dependenCa faca de puterea executiva §i care sa le dea posibilita- tea sa judece dupa cum i-i indemna constiinca. Mai trebuiau de- asemenea modificate legiuirile ce nu mai corespundeau cu nevoile timpului. Erau atatea lucruri de indreptat infelul de a imparci dreptatea incat simple reforme parciale ar fi fost insuficiente; totul trebuia facut din nou.

111 Cea mai urgenta dintre aceste masuri era aceea a organizarei. justitia era orânduita prin Regulamentele Organice a celor doua Principate care prevedeau trei instance de judecata. Prima instan- ta era compusa din judecatori de impaciuire, la sate, Judecatorii de intaia cercetare, in oraFle capitale de judece si o Judecatorie de

93

www.dacoromanica.ro p 11,1in capita15. Judecatoriile de impAciuiredela sate aveau me- n rea sa incerce inpricinele mai mici sd impace pe oameni, pentru a nu-i mai face sd meargap5n5 la oras pentru orisice pricind; cei ce judecau aceste neintelegeri erautaranii alesi de cdtre consAtenii lor, in asa fel incAt sä fie repreznetate toatecategoriile, dela cei mai bogati pAnA la cei mai saraci.Judecatorii de intaia cercetare se ocupau cu toatepricinile, de orice natura, din judetul respectiv; judecatorii erau de meserie de data aceasta. Ei erau numitinumai pe trei ani, putAnd fischimbati sau lasati sa judece mai departe, la expirarea termenului. In capitala tärii se prevAzuse ojudecko- rie speciala de politie sub privighereaAgii" a cärei competenta se rezuma la scandalurile sineregulile intamplate in oras. A doua instanta era alcatuita din Divanuri judeatoresti, care judecau cu apelatie" pricinile civile icriminalicesti, itreiTri- bunale de comert care judecau in apel pricinile de negor. Inaltele Divane constituiau cea de a treia instanta; ele erau prezidate de Care Domnitor in Moldova si de catre marele Ban in Tara Rom5neasc5i erau compuse din cdte 6 boeri; rolul lor era de a supraveghea modul in care s'au judecat pricinele la instantele prime si cate odatà chiar de a judeca din nou pricina. Aceastd organizare judec5toreascA prevAzutd prin regulamen- tele organice a fost mentinutà pana aproape de sfiirsitul domniei lui Cuza, adic5 0115 la 4 Iu lie 1865 cand a intrat in vigoare noua lege de organizare judecatoreasca. Cu o singurà deosebire, a Di- iianurilor Domnesti cari au fost inlocuite prin Conventiunea dela Paris prin Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Prin noua lege de organizare judecAtoreasca Judecátoriile de impaciuire dela sate au fost desfiintate, fund inlocuite cu Judeca- torii de plasa sau ocoale; acestea ins5, spre deosebire de vechile judecatorii satesti, aveau caracter contencios pentru toate pricine- le trarunte din circumscriptia respectivd. Judecatoriile deintaia cercetare din capitalele judetelor au fost transformate in Tribunale, care, judecau in prima instant5 toate pricinele din judet si in apel toate procesele ce veneau dela judec5toriile de ocoalei plase. Di- anurile judecatoresti au fost transformate in Curti de Apel, care

(4

www.dacoromanica.ro &au in narz5r de patru in intreaga lard,i anume la Bucuresti, Iacd, Cpiovai Fqcsani. Curtea de Casatie, cu sediul Ia. Bucuresti, a fost mentinutà ca si mai inainte, Prin noua lege se infiintara patru Curti de jurati, pentru crime si delicte de presk cAte una pe lang5. fiecare Curtedrapel. Cum inainte. de votarea. acesti legi judeckoriile de ocoale plAsa nu existau, se hot:lase ca pAnd la infiintarea acestor instan- te, pricinile ce ar fi trebuit sà.. le fie infatisate, sd fie judecate de atre subprefecti in plasei politai la orase., Divorturile nu se mai judecau de atre Tribunalele speciale, eparhiale, ca p'and atunci, ci fuseserà date incompetenta tri- bunalelor.

111 Judecaiorii erau cu totii de meserie, cu exceptia judeekorilor comerciali care erau alesi dintre negutkori. Se pästrase si in noua organizare vechiul sistem ca pricinele comerciale sa fie judecate de catre Tribpnale mixte cqmpuse din judecgtori de carierdi jude- catori comercianti,. alesi in mod deosebit dupd cum Tribunalul res- pFtkv avea sau nu sectiune comerciald aparte. La Tribunalele care aveau sectiuni comerciale judeatorii comercianti erau alesi pe timp de dpi ani de cátre negutkorii domiciliati in acele orase; tribune,- lele care aveau sectiuni comerciale,i unde deci aveau loc asemenea, alegeri4 erau numa cele din Bucurestia Iasi Or Galati.. La celelalte tribunale din tard judeatorii comercianti erau luati in mod obliga- toriu &ILIA lista de mai inainte intocinitA, in ordineatabloului; functiunea lor era obligatoriei onorifica ffind insá limitatä la du- rata unui sing= procest, Judec4torii nu mai erau numiti ca !Ana acuma pe un termgn fix; cum ins4 inamovibilitatea nu exista.deCat sub forma unui desi- derat,i erau supusi fluctuatiunilcl politicei caprigiilorputerei executive care, sub diverse pretexte, inlocuia pe cei ce nu plecau. Gradelei functiunile judeckoresti erau aceleasi ca in zilele noastre, cu exceptia Curtilor de apel care aveau in compunerea lor flmembrii supleanti. In principiu inaintärilei numirile in funciu- niIsuperioarese faceau in ordine erarhick tree4nds din grad in grad si din functie in functie; totusi acest principiu nu era respec- tat si adeseaori se faceau numiri direct la Curtea de Apel.

95

www.dacoromanica.ro 0 caracteristicA a organizdrii judeckore§ti din acea vreme o constituia cornplecta separatiune dintreCurtea de Casa Ve §i cele- lalte instante judecatore§ti; membrii Curcei de Casa4ie nu erau re- crutaci dintre judecAtorii instantelor de fond ca in zilele noastre. Pentru a fi numit membru al Curtei era suficient s5 fi implinit vArsta de 30 ani §i sd fi practicat §tiintele juridice timp de 7 ani, fie ca advocat, fie ca judeckor, fie ca profesor universitar. In ase- menea conditiuni onoarea de a fi consilier al Curtei numai repre- zenta rasplata unei vieti de muncA inchinat5 dreptkei ci era con- secinta poziciunii sociale, a legaturilor de rudenie sau a inf1uez14ei politice.

Din punctul de vedere al legislat,.iunei, Principatele-Unite se g5.- seat?, in aceea,% sitpatiune in care 60 de ani mai tarziu avea sa se gAseasc5 Regatul reintregit prin alipirea nouidor provincli. Fiecare din cele dou5 principate avea legislatiunea sa special5; Muntenia era guvernatA de codul Caragea iar Moldova de codul Calimachi. In afarA de aceste cloud legi fundamentale, fiecare provincie avea o serie intreag5 de alte legi speciale. Opera de unificare, anevoioas5, se fAcu treptat in masura urgentei nevoilor. Se incepu astfel cu le- giuirile de unificare financiarA,politica §i administrativd.Uni- ficarea codurilorse fAcu mai tkziu;Codul de comertnu fu unificat de cat la 7 Decemlyrie 1863, prin extinderea in toata tara a Condicei de comert muntenqti din 1850. Codul §i procedura pe- nalà furd un'ficate, priniul la 22 Decembrie 1864 §i al doilea la 11 Noembrie 1864.Eleinsä nu furàpuse in aplicare deck cu inceperedela22Aprilie1865.Codulcivilfupromul- gatla4Decembrie1864,iarcoduldeproceduracivi- lala 11 Septembrie 1865 1).Punerealorin aplicare fu in- s5 amAnatd pAnd la 1 Decembrie 1865. Spre deosebire insd de codu/ comerdal, codurile civili penal precumi procedurile kr nn fur5 unificate prin extinderea in restul Oriil a unei legi vechi ci luAndu-se ca (model pentru cel civil, codul Napoleon §i pentru cel penal, Codul italian, se intocmirA legi noi. Greutatea care mai r5- mAnea, acum dup5 infaptuirea unifickii legislative, consta in adap-

l) Ion M. Bujoreanu. Colectie de legiuirile Rornâniei (Buc. 1873).

96

www.dacoromanica.ro flan, XIII

t:-

r

, V06rt. -

/.1 OA: k -

44. F

......

1 41,:,....-,,,--7: ''''' , 3 " _ .. :-e.--77-s-4-: ,ON_ _77 .--. - ::::::::-. ---:...... ,,,,,+,,,,, ...._,(4...N...... --:-...... , --_ ...------,---- ....7-1.--.-----"-:=-- .7----=-7-=------M 414r4g4;91;in. ------zdi------__-- ft: ;,------_.. . ---,f---,----: ------..---:r.._-,-;-i-.1,-_ .-.=_.--:-..-_,-,..7,--zs-z-.-,.,;_ ...,.. _ ----._ ____70.,----,-. _ ..._:-.--.-,_4-__--k-_ ---#f , --.- - ..._- - -=',--,.v.4,__-----,----Ar.,.._,_-,_:..-,__ _,.4,--..,-,;.;_ _ Cant calatorea Domnitorul Carol www.dacoromanica.ro Colectia Adrian Corbu "Jima's AlY Domnitorul Carol inprimii www.dacoromanica.ro Domnitoral Carol in prima ani ai domniei sale ani ai domniei sale tarea realitatei la node prindpidt i acomodarea noilot ieg la tea. !Mtge vieUi. Ramanea cu ake curvinte de infaptuit contopireadin- tretendintele de progres, concretizate prin noile legi, cu interesele materiale §i sociale ale timpului.

it Orgaalzarea judecatoreasca find stabikaj -unificareale- gislativa realizata, mai rimanea in preocuparea conducatorilor for- marea i transionmarea elemental oomenesc care avea sa tiea alma infat4are justitiei ramaine§ti. Importanta elemental uman aparea acum in adevatata ei 1umina4 Oni ce institutitunei ori.i ce legiuire este in functiune de oamenii care o aplica §i de mentali- tatea care o suporta.Daca acesta esteadevarat pentrutoate institutiunile in general, evidenta ei este netagaduita in justitie. Rad mare pe care capacitatea, vinsteai independenta celni ce ju- deca, iinfluentapecaremecli,? cuobiceiurile§imen- talitatea sa o au asupra corpului magistratilor, fac ca justitia sa nu depindade legile care oguverneaza ci de oameniicare o *Ica §i de medial care o itallatenteama. Din acest punct ide vedere impartirea dreptatei era deficienta. In primul rand lipsa de pregi. tire a oamenilor facea ca magistratii sa se prezinte insuficient sub aspectul capacitatet existenta unni titIn juridic eratux dezidenat, isr nu o conditiame. Este ackvarat ca legea cie organizaze Judea- toceasca conditicea intrarea in randul anagistratilor de posedarea unei diplame superioare. Nu tort magistratii insa existent la acea data aveau asemenea titluri, jar numarul celor ce posedau aseme. nea diplonae erainsuficientpentru complectarea necesitatilori De aceia legea din 1864, despre admisibilitateai inaintarea in func- tiunile judecatore§ti, prevedea indispozitiunile sale tranzitorii, e drept, dar nu mai putin creatoare de drepturii confirmatoare de re.- alkali,cA:persoanele fara diploma care la promulgarea acestei legi se Nor fi gasit ocupand sau vor fi acceptat functitual juctecatorelti ca directori, capi de sectiune in Ministerul Justiei, peegedinte de Tri. bunal, membrii i procurori §i care vor putea justifica un serviciu de cetputin de 4 ani se vor putea numi sau inainta ca membrii, su- pleanti sau procurori la curti. Acei care au servit in Ministerul Jus-

7 97

www.dacoromanica.ro titiei ca, cap de mash' sau grefieri vor putea fi numiti membrii, pro- curori sau pre5edinti de tribunal-. 1) Inaldoilea rand lipsadeori 5i cesigurantain pos. turileceleocupau precum5imarea influent5 pe care pu- tereaexecutiva,inspecial,5ipolitica,ingeneral, o aveau asupra intreguilui organism al statului faceau ca magistratii 55 fie partinitori. Inamovibilitateanu exista in acea vreme de cat sub forma unui principiu prev5zut in lege dar a carui aplicare era ama- natä 0115 la votarea unei legi speciale 2). Presiunile $ i influentele erau cu atat mai puternice cu cat judecatorii erau mai slabi prega- titi 5i mai prost aparati. Din aceastä cauza pu4ii:1i erau magistratii care rAmâneau in cariera. Prea multe presiuni erau de suportat. Prea multe interese trebuitan menajate. Prea cle multe ori ochil tre- buiau inohi5i 5i prea de a:nuke ord urechile trebudeu plecate la papte. Caracterele se revoltau,inteligentele se refuzau.Capacitatile se derobau. Si astfel, cu rara exceptie aoamenilor ce prinpozitia lor nu aveau sa se teama, nu ramaneau sa oficieze in altarul drep- tatei deckcel mai slabi pregatiti, cei mai räu dotati §i cei mai putini demni.Iar templluilclrerptateisebransformaade- seoni in taraba in care inteiesele precumpaneau asupra drepta- tei 5i ordinele inlocuiera legile. In. asemenea condifiuni destituini ale unui intreg tribunal, ca cel de Neamt sau a unei Curti in to- talitatea ei cea criminala de la Ia5i 5i cea civil:à de la Bucure5ti , destituire facuti de Ministrul de Justitie Verneku in1865, i5i capal explicatie.2) Totu5i printre magistratii dinacea epoch' figureaz5totali.. tatea numelor ce au lasat o tiara in paginile neamului. Titu Maio- rescu a fost magistnat. Vasile Boerescu, Theodor Rosetti, Pere Graidi5teanu, M. Blaremberg deasemenea. Iar in zilele acestea de sfar5it 5i inceput de domnie, Anastase Stolojan, viitor ministru, era procuror la Curtea din Craiova, N. Gane, scriitorul, era membru la Curtea din Ia5i, Gheorghe Cretlanu, poetul, era pre5edinte la

1) Ion M. Bajoreanu. Colectie de Legiuirile României, pag. 765-766 2) Legea pentru organizarea judecatorseased(Buc. 1865) art. 103 pag. 19. 3) C. Prodan. Gh. Vernescu, In Gazeta Tribunalelor" din 20 III 1936 pag. 3.

98

www.dacoromanica.ro Curtea din Bucuresti, iat Ludovic Steege si N. D. Racovita, fosti si viitori ministri, erau membrii ai Curtii de Casatie 1). Rand pe rand insa ei aveau sa paraseasca cariera in care caracterul si inteligenta ii impiedicau sa inainteze. il Aceeas grije pentru pregatirea elementului uman au avut-o conducatorii si pentru ceilalti factori determinati in impartirea drep. tatii, advocatii. Si in randurile acestora diplomele erau rare. Cei mai multi dcintre cei ce apareau la bara erau dintre stela care inlo. cuiau stiinta legilor cu practica tribunalelor. Pentru a se Curma cu aceasta se promulga la 4 Decembrie 1864 o lege pentru constitui- rea Corpului de avocati. r) Se stabileste prindepozitiile ei obliga- tiunea diplomei pentru practicarea avocaturei;totusi din aceleasi considerente ca si pentru judecatori, dispozitiunile tranzitorii per. mit inscrierea printre avocati, fara examen, a practicantilor fara titluri si fara stagiu. Apoi se organizara barourile in toate capita- lele de judete dupa listele intocmite pana la 6 Iu lie 1865. Astfel Bucutestii aveau 45 de titrati. 11 stagiari si 159 de prac- ticanti, Craiova 3 titrati 1 stagiar 0 26 de practicanti. In celelalte judete din Muntenia, singurele a caror Lista este cunoscuta, avert' 17 advocall la Arges, 6 la Muscat 11 la Darrabovita, 25 la Prahova, 11 la Buzau, 11 la Ramnicu &drat, 9 la Braila, 5 la Ialomita, 12 la Vlasca, 8 la Teleorman, 3 la Oh, 8 la Mehedinti, 4 la Gorj, 9 la Val:ea, 4 la Romanall, ceace ar face un total tde 388 de advocati pentru Muntenia. 3)Proportia practicantilor fata de titrati este sdrobitoare. Printre advocatii titrati din Bucuresti se gaseau Ver. meson, Pantazi Ghica, Aristide Pascal, printuldecan, Gheorghe Costaforu, C. Boziann, Vasi le Boerescu, C. &VW% Stefan Fere. Alexandru Lahovary, care mai tarziuavea sa fie

1) Almanahul Roman pe 1866 (Buc. 1865). 2) Ion M. Bujoreanu, Colectie de Legiuirile Romaniei, pag. 782-784. 3) C. Prodan. Trecutul Baroulitsi Romanesc (Buc. 1934) pag. 16.

99

www.dacoromanica.ro gionaa partidului conservator §i unul din cell mai mari oratoci ai no.,tri era titrat stagier. Epoca era pentru advocati plinA de glorie gi de foloase. Dupà cum in perioada postbelicA am avut o erA de mare prosperitatep. influentA inginereascA, tot astfel in perioada aceia am avut o epoca. de influentA advocatialA..PutinAtateacelor titrati,care nu-§i puteauobtine diplomele de cat instrAinAtateisuperioritatea decurgand din contactul lor cu cultura apuseanA fl fAcuse sA fie stapAni absoluti atAt asupra vieteri juridice cati asupra vietei pu- bike. Este ubmitor sA vezi varsta celor care stälplinean, bana jtus tieii tribuna parlamentului: GunA Vernescu care fusese deja Mi- nistru §i era unul din cei mai mari advocati n'avea decAt 37 de .ani, Ardstide Pascal primal diecan nu avea deck 36 de ani. Vaal. le BoerescugAsisetimp pAnA la 36 ani sA fie §i ministrui pre- §edinte al consiliului de stat. Petre GrAdi§teanui Tache Gianni la 28 de ani erau in plinA carierA. Singurii mai in vArstA eratt Bo- zianu §i Mihail KogAlniceanu.

Astfel se InfAti§a justitia romAneascA la acest inceput de dom- nie. Cu o legislatie dintre cele mai inaintate insA cu organizatie ce sub aparentelei formele progresului ascundea viciile vechei men- talitAtii defectele lipsei de independentA fatfi de nAravurii mora vuri. In aceastA directie, a scoaterei magistraturei de sub influenta politicei, trebuiau indreptate toate eforturile. Fapt ce din nenoro- tire nu s'a realizat IncA pAnA in zilele noastre.

100

www.dacoromanica.ro IX ARMATA

Armata Realm inflitivire a otfrii Camels Reintfintarea armatei national. Cele doui spool Perioada Regulamentulni Organic al influents' rasa -4 Perioada Conventiei dela Paris fi inikumja francezd Organizarea armatel; armata permanenti, militiile tit gloatele Efectivele principiale §i reale Modal da recrutare Mentalftatea trapei Uniform. ei Meted

Intreaga organizatiune de statse baza pearmatA,Starea ei insl eraIncadepartedea§teptAri.Explicatiuneaacestel situatiiera simpM; cele douATAri RomAnefuseserAimpiedi- Gate sA4i constitue o fortA armetA care ar fi putut sA le pue vre- ociatA in situatiunea de a-§i spars teritoewl. Primaipatele nu mai aveau armate nationale Ve peste cloud secole;ele n'au fast rein- Ilk:gate decat in unma Tratatului cle 4a. Adrianopole din 1829. Prin acest tratat se pneveicllea cA4 ,..guvernele celor 'cloud Principate bu- curAnduose, de toatep riv i leg fileuneiadabinistrationiinterioare independente vor putea in deplinA libertate sA stabueascA cordoane sanitare §t clementine in kingul Dunariiiiaiurea InAnntnul tarei uncle va fi trebtanta, farA ca strAinii ce vor dntra, musuilmand sau cre§tini, sA poatA fi scutiti de observareastrict& a regulamentelor sanitare, Pentru serviaiul cemantinelor, pentru paza sigturenteifron- tierelor, pentru tinerea bunei ordine in erase §i la sate, pentru ob- servarea legilori regulamentelor,pentru toate acestescopuri. fie care Principat va putea intretine tin numAr de paznici strict ne- cesar NumAruli intretinerea acestei nap va fi hotarit de Domni-

101

www.dacoromanica.ro tori (hospodari) In unire cu divanurile lor respective observandu-se vechile exeznple". 2) Acesta este actul de na§tere al armatei romane modemne. Principlite de organizare ale noiloc niilif ii fara statorni- cite prin Regulamentul Organic, ce fu pus in aplicare In 1831. Dis- pozitiilenoueiorganizarieraufoarteinteresante §1 extrem de importante pentru viitoarea desvoltare a o§tirei. In primul rand se stabilea principiul ca aceste militii sa fie compuse numaidin pa- manteni. Se &dee, cu alte cuvinte acestor formatiuni caracterul de armate nationale. Fapt deosebit de insemnat daca tinem seama pe de o parte de situatiunea de pana atunci a Principatelor lasate la voia intamplarii §i la discretiunea armatelor ruse§ti §i daca ne reamintim pe de alt.& parte exceptionala situatiune a Principa- telor ce se gaseau sub suzeranitatea in drept a Turciei §i sub ocu- patiunea in fapt a Rusiei. In al doilea rand se stabileau Indatoririle §i atributiunile militiilor. Acestea erau limitate la: paza granitelor, carantinelor, a vamilor, cordonul sanitar, serviciul dinauntru, servi- ciul politiei ora§elor §i al judetelor, ajutorarea pentruimplinirea därilor". 2) Din aceasta enumerare se desprinde caracterul acestor militii care aveau mai mult aspectul unei politii armate de cat a unei adevarate o§tiri: Miliie nationala cu caracter politienesc §i cuas- pect militar, iatä cele trei caracteristce ale nouilor armate ro- mane§ti.

De la 1831 datareinfiintärei armatelornationalei !Dana la 1866, data sosirei Principelui Carol, Armata Romana a avut dous perioade. Ptrirma perioada, de la 1831 pang la 1858 in care a functionat in cadrul Regulamentului Organic; a doua perioada de la 1859 pana la 1866, incare afostguvernatfi de Conven- tiimea de la Paris. Am analizat mai sus origina, menirea §i carac- teristicilearmatelor romane§tidin prima perioada, a Regula- mentului Organic. Mai ne ramane numai o observatiune de facut. Intreaga perioada a fost sub covar§itoarea influentaa armatei ru- se§ti; atat modul de organizare, cat §i instructiunea militara pre- cum §i uniformele §i deneanirile gradelor erau influentate, daca

I) 'Organizarea Armatei Române de maior Ion Popovici, vol. 1 pag.10. 2) idem pag. 15.

102

www.dacoromanica.ro nu chiar copiate dupA cele ale armatei ruse. Era §i firesc si fie asa. Lii acele vrenturi Principatele, ablate subt ocupatiime ruseascA,ii reorganizaserAintregulaparat destat,evidentdup&chipul piasemaaarea celor care stapanean in fapt. Astfel se explkAui- fluenta ruseascA asupra tinerei armate romlnesti in plinA forma- Wm. Acestei influente i datorau de altfel cele dora armate as. pectul lor occidental si caractenthl br modern.

AceastA perioadA luA sfArsit odatA cu terminarearAzboiului Crimeei. Rusia InfrAntA trebui sà renunte la ocuparea Principatelor. Marile puteri intrunite la Paris stabilirA, mai intai prin Tratatul de la 1856 si apoi prin Conventiunea de la 1858, noile conditiuni de existent& ale Principatelor RomAne. Aceste noi conditiuni au avut in mod fatal tepercuskunile lori asupra armatelor romAne: auto. nomia pe care Principatele o obtinuserA in afarA si libertatea de conducere ce li se reconoscuse inAuntru au schimbat meniffea ce. lor douA artmate,, transform:And:1de din simple unitAti de polite administrativA in organisme menite sa* impue pe calea armelor exis- tenta statulut si respectul graniitelor. In aceastA perioadA -- a doua de la infi:ntarea sa armata a avut douà obiective de atins. Primul, contopirea definitivA a celor douà armate a Principatelor intr'una singurA. Al doilea, transfor- marea milifiei polifienesti inteo adevaratä anmatA; modernizarea si punerea ei la pullet cu, progresele realizate in arta& otganizarea =Mart.AceastA perioadA se caracterizeazA prin influenta armatei franceze, explicabilA prin influentaFrantei asupra intregeitad, prin puternicul sprijin al hvi Napoleon al III.leai prin gloriaal reputatia la care armata francezA ajunsese In urma unor serii de rAzboae fericite. Misiuni de ofiteri francezi sosesc in farä.Tintri ofiiteri romfini sunt tritmisi In Brenta. Schimbui acesta de ofiteri mecumi influenta misiunidor franceze sosite in tall aitfficut ca, dup.& cum in prima perioadA armata romanä era copia celei rusesti, in aceasta a doua perioadA, ea sA devie copia armatei franceze. Mo- dul de orgalmizace, iinstructia militarà, tuniformek,fegile organice, toate ifurA luate dupd modehil de Ia Paris.

112

103

www.dacoromanica.ro SA cercet5w. wow modul d.n care o§tirea era organizatà, tru- pele din care se compunea efectivul armatei §imodul ei de re-

p-art:Me. - Oitirea era impartitA in trei eletnente 1 Armata permanentA, trupele de militie §i gloatele. Armata permanentA forma ostirea propriu zisA. Ea era com- pusA din trupele de Artileriet Infanterie, Cavalerie, Geniu, Jan- darmerie. Trupele de militii erau compuse din Dorobanti *i GrAniceri. Ele aveau caractegul vechei Armate de politie din timpul Regula- mentului Organic; Folul lor era de pazA a frontierelor fAcutà de GrAniceri §i de mentinerea ordinei in interior fAcuta de Dorobanti. Instructia lor avea totu§i un caracter militar, ele fiind menite ca in caz de razboi sA se alAture armatei permanente. Gloatele erau formate din toti Jocuitorii intre 17 §i 50 de ani. In einclui acestora intrau Etat cei ce fAcuserS, anmata cat §ii acei ce nu fuseserA recrutati din lips& dg locuri. Acestia faceam o SUMara instructiune in fiecare DuminicA pentru a se familiariza cu notiu- nile militer F. si a putea fi astfel utilizalti in caz de nevoe.Pentru Mewrirta existentei ecestei formatunt trebue sa se §tie ca nu toti locuitorii fkeau servkiu1 arilitar ca In tikinpurile noastre. Numand total al trupelor ce ni se ingfidnise era limitat.Din aceasta catiza numai o parte din tinerii ce implineau varsta de recrutare erau luati in armatA.Ceilati thmAneauliberi.Penthu. a se remedia =est rlu gi ipentru a putea totuqi atiliza la caz de nevoe §i pe cei ce n'au fAcut stagiul anilitar s'a linstituit aceasta unitate a gloatei. Pe de altA parte, instituirea rezervei, astfel cum este reglementata astAzi, nu era cunoscutA pe acea vreme. Osta§ul de indatA ce ter- mina serviciul =Altar inceta die-a mai avea vre-o legStura cu milL tArda. Organizarea gloatelor era amanita pentnu a le mentine spiri. tul militar §i a-1 putea astfel utiliza la nevoe. Gloatele ar putea fi comparate cu rezerva de astAzi. it

Servidul militar dura§ase ani. Din acestia, 4 anfin activitate gi 2 ani in rezervä. Dorobantii insä aveau un sistem special ; astfel dacA'§i aduceau caii lor, fAceau numai 2 ani in activitate §i 4 ani in

104

www.dacoromanica.ro rezerva. Servidul Dorobantilor era de 10 zile pe lunl, restul de 20 zile rämâneau la vaträ; pentru acest motiv li se spunea Dorobanti -cu schimbul. Recrutarea se facea prin tragere la sorti ; durata prea mare a servicitthd miditar, carre-i rupea 6 ani de acasa, §i faptul ci nu toti locuitorii prestad serviciul militar facea ca incorparat'ea si nu lie privitä cu prea mult entiusiasm, mai ales cl oamenii folosind moravurile timputut gasiserà mijloodl de a ajuta sortii infolosul unara sad aitora. II 0§tirea româneasci era compusä la inceputul anului 1866 din urmätoarele unitati :

Armata permanenta

Infanterie : 7 Regimente de linie: I-iul la Bucure§ti, 2-lea la Craiova, 3-lea la Bucuresti §i Ploesti,4-lea la Galati §i Braila, 5-lea la Ia§i, 6-lea la Is- mail, 7-lea la Bucure§ti. Fiecare regiment era compus din dota batalioa- ne a ate 4 companii fiecare, cu un efectiv total de 50 de ofiteri, 1.515 soldati §1 12 cai. 1 Batalion de valtori, la Bucure§ti, compus din 8 companii, cu un efectiv total de 32 ofiteri §i 854 soldati.

Cavalerie : 2 Regimente de läncieri: 1-iul la Bucure§ti, 2-lea la Ia§i, compus fiecare, din 4 escadroane cu un efectiv total de 86 ofiteri §i 1.626 soldati, 1.404 cai.

Artilerie : I Regiment, la Bucure§ti, compus din 3 divizioa- fiecare cu 2 baterii, cu un efectiv total de ne? 49 ofiteri 1.188 264 cai cu §ea, 480 cai de ham §i 36 de tunuri.

105

www.dacoromanica.ro Geniu s 1 Batalionla Bucure§ti, compus din 4 companii, 3 de sapAtori,una de pontonieri, cu un efectiv total de 20 ofiteri, 560 soldati. Jandarmi s 1 Divizion, campus din 6 escadroane de jandarmi calAri §i 2 companii de jandarmi pede§tri, re- partizat astfel: 2 escadroane §i 1 companie la Bucure§ti, 1 escadron §i o companie la Ia§i,1 escadron la Ismail, 1 escadron la Cahul, 1 es- cadron la Bolgrad. Pompieri : 1 Batalion la Bucure§ti, compus din 6 companii cu un efectiv total de 28 ofiteri §i 735 soldati. 1 Divizion la Ia§i, compus din 2 companii cu un efectiv total de 9 ofiteri §i 220 soldati. Administratie : 1 Companie, la Bucure§ti. Marina : 1 vapor §i 3 plupe.

Trupele de militii

Dorobanti : 3 Inspectorate: 1-iul la Bucurqti, 2-lea la Craio- va, 3-lea la Igi, cuprinzand un total de 7divizioane §i 30 de es- cadroane ate unul din fiecare judet, cu exceptia judetetor din Basarabia, Ismaill Cahul. Fiecare escadron avea ca efectiv trei ofiteri §i aproxima- tiv 300 soldati; efectivul total era de 40 ofiteri §i. aproximativ 9.300 oameni. Graniceri : 4 Inspectorate :1-iul al liniei DunArei, 2-lea al

106

www.dacoromanica.ro liniei uscate,3-lea al liniei Rusiei,4-lea al frontierei dinspre Bucovina si Transilvania. Inspectorate le erau impartite in batalioane si ba- talioanele in companii. Erau in total 10 batalioane si 38 de companii. In afari de aceasta mai erau : Stabilimente de Artilerie : Arsenalul de constructie, la Bucuresti Fabrica de prat, la Bucuresti Manufactura de arme, la Bucure§ti Pirotechnia, la Bucure§ii Fonderia de tunuri, la Targovi§te

,coale Militare : .coala de of iteri, la Bucuresti $coala de scrimil, gimnasticg 0 a copiilor de trupg la Iasi. Spitale Militare : 1 Spital de 500 paturi, la Bucuresti 1 Spital de 200 paturi, la Iasi 1 Spital de 40 paturi, la Craiova 1 Spital de 40 paturi, la Galati Corpul medical era compus din ofiteri medici, ofi- teri farmaciqti, ofiteri veterinari, pusi sub condu-. cerea unui inspector general Carol DaviIa.

Intendenfa Militarfi s 4 Circumscriptii :1-a la Bucuresti, 2-a la Iasi, 3-a la Galati, 4-a la Craiova. justitie Militari : Comisiuni corectionale ale corpurilor,la fiecare Regiment. Comisiuni ostäfeqti, criminale,la sediul fieckei Divizii. Comisiunea de revizie, la I3ucuresti.

107

www.dacoromanica.ro Aceasta insa nu corespundea intotdeauna cu realitatea, efecti- vele erau mai mici, urmarud ca ele sa fie complectate ou, tianpul. in masura posibilitatilor. Iata tabloul efectivului total real al armatei romane la iftcepu- tul aaridui 1866 dstiat ditpa AlmairahulRoman pe1866" (Tip. Mi. nisterulmi deRazboi, pag. 189.-190):

OAMEN1 CA I '0al

UNITATEA . Pune- de de T.' 0 tionariTrupe 0= .I. 0 &an oflteritrupa

A. STAT-MAJOARE

Ministerul de RAsboi 23 29 - 10 - .111. St at-majorul Princiar 16 - 44 - ...x1 Stat-majorul General 15 6 - 36 - Stat-majorul de Geniu 7 4 - 15 - Stat-majorul Pietelor 3 2 - 3 - Intendenta 13 21 - 23 - f' Corpul ofiterilor de intendeng 13 7 1. - Justitia militarA 12 4 -- Serviciul sanitar vi spitale 84 13 .1.I. 4 - e. B. ARMATA I. Infanteria 7 regimente de linie 385 1410598 84 - 1Bata lionde vânAtori 33 I 857 4 Y.- - 1 Companie de disciplini 3 24 _ -- 1 Corp al ofiterilor dq ad-tie 6 4 604 _ - 1 Companie sanitarl 5 350 -- 2. Cavaleria

2 Regimente de lAncieri 90 41390 102 1030 ... 3. Artileria

1 Regiment de Artilerie 52 21047 61 792 36 1 Divizie de Artilerie 14 30 303 23 60 4. Geniu

1Bata lionde geniu 29 2 697 4 -- 5. Jandarmeria 6 escadroane cAlAri 2 companii terestre 29 - 980 31 630 -

108

www.dacoromanica.ro , 10Batalioanedegraniceri rimi anumiteunitati.GarnizoanaI3ucure§ti Acestea erausingureleora§edere§edintAaletrupelorpermanente. lea rand,vi-apoiurmauCraiova,Ploe§ti,Galati,Braila§iIsmail. revtii aveaugarnizoanaceamainumeroasi;Ia§iiveneauinaldoi- permanenta erainstalatAnumaiincAte-vaora§emaimari.Bucu- GrAniceri erauraspanditeprinora§eledinsprefrontiere,iararmata cauza functiunilaradministrativepeoareleindeplineau.Trupelede Dorobanti aveaucateocompanieinfiecarecapitalidejudet,din. ora§ segAse§tecateounitate.. Inaceavremenumaitrupelede lor pe toata intinderea tArei ca In timpurile noastre, cAnd in fiecare darmi, unbatakon&pampieri, lerie, unbataliondegenial,clonAescadroane 2 regimentedeinfanterie,1regimentcavalerfe§1unularti- $coala militarideofiteri 30 escadroane dedorobanli 3 1 $coala descrimivigimnastica 1 Divizionde2Escadroane 2 1 va1upe canoniere vapor vi Batalion devasecompanii Companii UNITATEA Efectivul redus el trupelor nxi &idea posibilitatea raspAndirei Unele regimenteInsäaveaudetaqate§iinora§eledinimpreju., 9. Flotila 8. $coale T. Trenul 6. Pompieri 10. Militii www.dacoromanica.ro Ofiteri 1210 106 184 O AMENI 82 28 17 13 15 10 5 o companiedeadmiaistratie, tfonarl Func- civili 287 92 14 27 6 3 43558 16618 Trupe 7930 370 310 220 735 1E0 35 i ocompaniedejan- era ofiteri 665 de 112 54 25 ---: 17 13 C AI compusA I trupi 10937 7930 370 100 de , --7 85 0 4- '5 8 Ta 0.3 112 , 12 din 109 4 Guri de foc 1 companie de dorobanci, o Foe% militara, patru stabilimente de era- leriei un spital. Ia§ii nu aveau deck un regiment de infanterie, un regiment de cavaderie, iun escadron, o companie & jandarmi, o §coall railitarii un spital. Cele lathe garnhoene adaposteau restul unitAtilar. Arraata era impArtitA din punct de vedere teritorial in Lei divizii ; una cuprinzand cele cinci judete ale Olteniei cu re§edinta la Caiova, o a doua, cuprinzand judetele din Muntenia cu re§e-. dinca la Bucure§ti §1 o a treia, cuprinzand judetele dill Moldova §it Basarabia cu re§edinta la Ia§i. a Aceasta era organizarea armatei romane la sfar§itua domniei lui VoclA Cuza §i la inceputul domniel Principelui Carol. Cele doua obiective din aceastA perioada fusesera atinse. Unificarea armate- lor se fAcuse; cele doua o§tiri se contopiseräinteunai singura armata romanä.Organizarea armatei progresase;unitAtile poli- tiene§ti se transformaserà intr'un organism militar.Totu§i starea armatei rasa Inca de dorit. Cauzele erau multiple. In primull. rand timpul mult prea scurt;trecuserA numai §apteani de lanoua directie ce fusese imprimata armatei. In al doilea rand greaua si- tuatiune financiarA: tare in plinA transformare §i reorganizare nece- site fonduri pe care nu le avea. In al treilea rand insuficientaele- nientuhvi omenesc; ne mai avand traditia osta§eascA oamenii tre- buiau reeducati. Toate acestea facusera ca tinuta generalA a arma- tei sà lase de dorit. Echipamentul era pretentiosiincarcat, fiind mai de graba conceput pentru defilki deck pentru Wale. Co- piat dupe' uniformele armatelor strAine, el se caracteriza prin opu- neri de culori vii albastru cu portocaliu la uniforma generalilor, pantaloni nevi cu jambiere albe la vankori, tunicA ro§ie cu pan- taloni albi la cavalerie, prin fireturi §"I zorzoane de diverse forme culori diferite, prin pompoanei egrete, prin tricoarnei palarii de diferite forme. Echipament scump §1 greu de intretinut, ceee- ce facea ca tinuta trupei sA aibe un aspect desordonat. Discipline nu era Inca infiltratA in rigoaLrea el absoluta. OEierii sprijinindu- se, fie pe situatia lor materialA sau sociala, fie pe influencepoli- ticàerau greu de condus. Multi dintre ei, multumindu-se cu aspeo.

110

www.dacoromanica.ro tele exterioare alecarierei, toatg greutatergmanea Si fie dusg de putini ofiteri constiinciosi,dar maiales de trupa.Acestea, desi prost timste, desi neobisnuite cu exigentek militare, dgdeau 'ling dovadg prin felul cum I* indeplineau serviciul de caliatile militare4ale poporului. Cel care ducea tot greul era soldatul, care, cu toad uniforma ce o purta, ramanea tot Ormuz] resemnat sa su- porte si sg feed totul. Din nefericire bgtaia era dacg nu singurul, principalulanetod de educatie militara. Politica I*intinsesezona ei deinfluentgsiaci.Ade- seorinumirilesiinaintgrilesefaceaudupgcalculepo- litice si nu dupg considerente militare. Ofiterilor li se rezervase dreptul de vot si ei il exercitau intrand astfeir in pasiunea luptelor politice. Onestitatea, meg si in alte domenii,selazadoritg si ad. Reaua manuire a banitor obligase conducerea sg plgteascg di- rect soldatilor hrana in bani pentru a avea astfel siguranta lira- nirei trupelor, funded sistemul prepargreihraneilaregimente avusese drept Tezultat imbogatirea sefilorsi slabirea soldatilor. Economiile realizate prin aceastä originalg metodä fura cea mai bunä dovada de felul cum se concepea pe acea vreme manuirea fondurilor publice.1) Lipsa de tinutg generalg a armatei impusese pang si reglementarea portului parului. Astfel toate gradele din armata permanenta trebuiau a poarte numai mustati si imperiale pe cand gradele din trupele de militii erau obligate sa poarte barba de 5 centimetri. 2) WI ordinul : 1. Parul se va purta de toate gradele scurt, mai mare dinainte de cat dinapoi si astfel ca nici odata sa nu poata face bucle. 2.Toate gradurile din armata regulata va purta musteti si imperiale .care Incepe sub buza inferioara, pe o largime nu mai mare de 3 cm, se va cobora pang la jumatatea barbiei, iar lungimea famine nedeterminata. 3. Toate gradele din militia Wei, grfinicerii si dorobantii, vor purta barba intreaga care Insä nu va fi mai lunga de 5 cm.

1) La Moldo-Valachie par G. Le Cler, Paris 1866, pag. 225-242. 2) Vezi Maior R. Dinulesoul Evolutia organizarii infanteriei romane -de la 1830-1930" In Revista Infanteriei" No. 350 An. XXXV. Aprilie 1931.

III

www.dacoromanica.ro 4. Corpul medical va purta favorite, nu Irma' si imperiale. Se cuviinteazi" Alexandru loan 1. Ministru de rbboiu a Florescu. Totwi cu itoata aceasta stare de spirit putin incurajatoare nu se putea tAgaclui a armata Meuse progrese.Sub directa su- praveghere a domnitorualui Cuza, cu sprijinul misiunilor railitare franceze, dar mai cu seama gratie muncei de fiecare zi a Genera- lului Florescu, armata se transformase. Daci pentru ochiul critic de ()filer german al Principe lid Carol, care in necunoqtinta situa- tiunilor din tarA judeca totul prin primaapuseanului,armata constituia o deceptie, pentru cei ce cuno§teau evolutia o§tirei-- dar mai ales greuatile acestei evolutii .-- armata eraun organism in plM progres.

112

www.dacoromanica.ro 4111*

iairrei; "1:"

4. 3 l..."C41

Domnitorul Carol in noua-i uniformd de ofiterroman www.dacoromanica.ro Minya XVI

"

A ...10 41.

4),5. ,;'1 .41?

'

d : / : /7 . f"-.7'., 74141:4 jC r° t.' ti Le:

'Idt-

rsI

--4** t.

'

`1,$ 1. /90 - - j;/(04:.; ! P' T.- 4:44-

-1111

www.dacoromanica.ro Theodor Rosati P. P. Carp

4 a. .4 X.

CULTURA

Culture trace pe al doilea plan--Militia invillimentulul ,, *coalele primers--Lice° la ai Saingrarlile ticoalele partku- Imre--*meek specials Universitijilo romeneatt Umbel literara Teat= at spactscole Mures gi Millets&

, Mai interesanta gi mai semnificativA pentru intelegereagi caracterizarea starii generale de lucruri din Principate este stu. dierea starei culturale a poporului nostru. Mai ugor ne putem da seama despre importanta acestei cercetari claca ne reamintim de rolul mare pe care aspAndirea culturii l-a avut in transformarea sociala gi politica a tarilor noastre. Nicaeri poate ca la noi inya.- tatura nu a avut roade atat de puternice. gi de rapide. Intreaga perioada a primilor treizeci de ani ai secolului al notasprezece. lea, cu revolutiile ei nationale gi cu transformarile ei sociale,a fost rezultatul credintelor gi invataturilor propovaduite de das- cAlii Ardealului, descalecati la noi. Perioada urmatoare, cu !up- tele, comploturile,revolutiile gi exilurile ei, era rezultatul inva-. taturei franceze a RomAnilor plecati peste hotare ca sa devie gi ei oameni in andul oamenilor. Intr'o vreme in care propaganda politica era dintr'un inceput opritA, singurul mod de raspandire a ideilor de libertate nationala gi de egalitate sociala era cel cultu- ral; piese de teatru,poezii, nuvele, satire gi fabule sau studii istorice, fusesera folosite pentru aspandirea nouilor idei. Rede-- teptarea simtamAntului national,cutoate consecintele asupra cursului istoric al evenimentelor, se datoreazaacestorincercari

8 113

www.dacoromanica.ro culturale ale tinerilor de curand sositi din strainatate.Data a cesta a fost rolul culturei in perioada de transformare a principa- telorpanalaunire,dupa infaptuireaacesteia, rolulei a scazut. In perioada de framantari politice 0 sociale §i de trans- formare aformei 0 asubstratuluinouei alcatuiri dintimpul domniei lui Cuza, preocuparea culturala a cedat pasul simtaman- tului politic. In statul liber ce se intemeiase politica nu mai avea nevoe de masa, iar momentele prin care taratrecea erau prea grave §i sguduirile prea puternice pentru ca cineva sa se mai poata distrage dela preocuparile politice. Evenimentele nu perzni- teau reculegerea necesara Operei culturaleiarimprejurarile nu mai necesitau mascarea scopurilor politice sub infati§are cultu- ral& In asemenea conditiuni starea cultural& a Wei aved sa stag- neze data nu chiar sa den fnapoi.

111

Singura preocUpare de ordin t ultural ce se mai vedea era aceea a organizarei §i difuzarei Invatamantului, in tadrul gene- ral ar reorganitareicomplecte a nouluistat. ad preocuparile culturale de care am vorbit mai sus, oi care aveau in fond scab purl politice -0 sociale, nu Mfluentasera ?ft mare Inagua organi- urea Invattimantului. StoaleIe erau putine la numAr,far oameliii pregAtiti pentru a invAta pe altii, sl mai putini; numai nevoile erau marl. In asemenea situatie se incepu o adevarata ofensivA cultu- ral&coale primare fura fondate, gimnatti FilIitee furA create, Universitati oi ocoale superioare fura Infiintate. In toate ora§ele si In toate comunele era o adevAratA intrecere pentru tfifiintarea de noui a§etaminte §colare. Rezultatele se vAzurA curAnd In mai rele numAr de scoale si asezAminte culturale non infiintate. FArA indoiall a nti toate aceste scoale torespundeaucerintelor.In aceastA lupt& pentru reta§tigarea timpului pierdut ceeace interesa in primul rand era crearea agezcimantului §colar. Data personalul didacticeraluatlaIntamplare, dataclidirileerauinsufi- ciente 0 data materialul didactic era inexistent, aceastanu im- piedica Noala sa flinteze, safunctioneze §1 sa fie tinuta Insea- ma in statisticele timpului. Transformari 0 Imbunatatiriaveau sa

114

www.dacoromanica.ro se facA mai tArziu; ceea ce interesa deocamdatA era ca scoala sA fie infiintatA. CAtA apropiere si n domeniul acesta al culturei cai in multe alte domenii intre epoca urmAtoare primei uniri cu aceea urmatoare a unirei celei maridintimpurile noastre. TrAim in aceeasi febrA de organizare si. de construire a noului stat, suferim de aceleasilipsurii ne plangem de aceleasi tele. DacA tow* o diferentA se simtei rezultatele diferá, este poste pentruci sufletele nu mai stint atAt de cinstite, mintile nu mai aunt atAt de dare si intentiunile atat de curate.Dar4sk revenim la scoalele din vremurile vechii sA vedemtabloul lor la sfArsitul anului scolar 1864.,48659

..FELUL$COALE1 Nr. scoa-Nr. pro Nr. elevi-

, . lelor sorilor lor

$coale primare rurale 1.988 1.988 61.977 $coale primare urbane de biefi 95 300 16.252 coale primate urbane de fete 70 216 6.308 coale particulare tie bAeti 31 95 1.811 1coale particulare de fete 38 131 1.536 $coale secundare de bAeti 27 281 3.042 $coale secundare de fete 4 34 354 Wale confesionale de bileti 24 50 1.522 $coale confesionale de fete 7 17 409 Universitilii 2 37 209 - Total 2286 3.149 93.420 a

InvAtAmAntulerafmpAlit, cai in zilele noastre, itrei clase:rimar, secundar si superior. InvAtAmAntul primar se compunea din scoale comune la larA scoale separate de bleti si de fete la orase; cursurile durau la arä si la orase eke trei ani.Mater&ce se predau in toate scoa. lele primare erau: citireai scrierea, catechismul, notiuni de Iii- giena. gramaticA, geografia. istoria 9idreptul administrativ al cele patru lucari de aritmetici, precumi sistema legal& a

1) V. A. Ureche. Anuarul general al Ministerului de instruciie Pu- Mica' pe 1864-1865. "5

www.dacoromanica.ro mAsurilor si greutAtilor.1) La atAta se reduceau cunostintele so- cotite trebuincioase in viata celor ce-si terminau instructia la in- ceputul ei.

A doua treaptA a invAtAmantului, cursul secundar, era com- pus din mai multe feluri de scoale: erau gimnazii silicee pentru bAeti, scoale secundare de fete, scoale reale, seminarii, scoale de bele-arte, conservatorii si scoale de medicinA.Cursulsecundar pentru bAeti se preda in licee si gimnazii; liceele aveau o durata de 7 ani iar gimnaziile numai de 4. Anul scolar tinea dela 1 Oc- tombrie 0 pAnfi la 15 August; la sffirsitul anului se &dee ate un examen. In toatA tare ..nu erau deck 5 licee, . Sf. Savasi Matei Basarab la Bucuresti si ate unu la Iasi, Craiova si BArlad . si 4 gimnazii Gheorghe LazAr la Bucuresti, Alexandru cel Bun la Iasi si ate unu la Botosani si Ploesti. Cele mai multe din ele erau de curand infiintate, cu exceptia Liceului Sf. Sava infiintat la 1817. a Liceului din Craiova care exista din 1826 si a Liceului din Iasi care data din 1830. Cursul secundar de fete se preda in 4 scoale,2la Iasi si cAte una la Bucuresti si la Craiova. Cursurile durau cinci ani; spre deosebire de liceele de bAeti materiile ce se predau nu erau fixate prin lege ci rAmAneau sA fie hotArite de cAtre consiliul per- manent dupA posibilitAti si necesitAti. La toate scoalele de fete nu erau insctise deck un numAr mic 'de eleve, inproportie cu nurnfirullocuitorilor tArii; estedrept insi a multe fete urmaucursurile scoalelorparticulare,unde predarea limbilor strAine si a dexteritatilor, care impreunA formau culture necesarA unei fetede societate, se fAcea cumai multA atentie. ) Legiuitorul prevAzuse sVormarea unor scoale reale unde sA se dea invAtatura trebuincioasA pentru exercitarea unei arti sau profesiuni" 2). In acest scop se prevAzuse, prin Legeaasupra ins- tructiunei, infiintarea a trei scoale de agriculturA cu ferme model pentru initiative practicA a agriculturii", a sapte scoale de Indus-

1) Legea asupra Instructiunei a Principatelor-Unite RomAne (Buc.) 1865). Art. 32.. 2) Legea asurira instructiwnei. (Art. 199).

116

www.dacoromanica.ro trie, la Bucuresti, Iasi, Galati, BrAila, Craiova, Ploesti si Turnu Severin si a sapte scoale de comert in aceleasi orase. Acest intreg program de infiintare a unui invatamant practic nu se realizase deck in parte. Numai 3 scoale fusesera infiintate, ate una la Bucuresti, Galati §i BrAila. Cu un numAr de 127 de elevi §i cu 20 de profesori, aceastA ramurA a invAtAmIntului secundar era in plia formatiune. Seminariile erau si ele considerate ca fAand parte din invAtA- mAntul secundar: infiintate pe lAnga episcopiile existente, ele erau in numAr de 8: la Ia§i, Bucure§ti, Ran:Ink. Buzau, Arge§, Hu§i, Ro- man §i Ismail. In afarA de aceste seminarii ortodoxe, la Ia§i se mai gAsea §i un seminar catolic. Seminariile, pe vremuri aproape singu- rele §coale din tara, erau dintre cele mai vechi asezAminte culturale ale tOrii; Seminarul Socola din Ia§i era infiintat din 1803, cel 'din Bucure§ti din 1834, iar cele din RAmnic §i Buzau din 1836. Semi- nariile erau de donA grade: cele de gradul I aveau 4 clase §i cele de gradul II aveau 7 clase. Seminariile de gradul I erau destinate sA pregAteascA pe preotii de OrA; obiectele ce se predau erau in directA legAturA cu viitoarea lor misiune. Seminariile aveau o populatiune §colar5 destul de numeroasA, cuprinzAnd un total de 818 elevi. .Starea acestor §coale din cursul secundar, dacA nu era perfecta era in orice caz, pentru timpurile acelea §i posibilitatile existente, multumitoare. Profesorii in special erau de o clasA ridicatA; Titu Maiorescu, indreptfitorul literaturei §i limbei romAnesti, era director §i profesor de pedagogie §i gramaticA la Institutul preparandal din Iasi, Grigore CobAlcescu si Petre Poni erau profesori la Liceul din acela§ ora§. Ion I. Zalomit, profesor universitar, preda filozofia la liceul Sf. Sava din Bucuresti, iar Francudi, profesor la Universita- tea din Bucure§ti, preda limba greacA la Liceul Matei Basarab. Pic- tori renumiti ca Teodor Aman, G. TAtArfiscu §i Carol Storch erau profesori la Scoala de bele-arte din Bucuresti, Matei Milo, Flech- tenmacher si Wachmann predau cursuri la Conservatorul nou in- fiintat in Capita la tArii. Doctorii Carol Davila si Capsa, Turnescu. Felix §i Emanoel Bacaloglu §i Exarcu, erau profesori la Scoala de Medicia Farmacie si VeterinArie. ii

117

www.dacoromanica.ro invAtAmantul superior era compus din Universitatile din Ia§i§1 Bucure§ti; ele erau formate din transformarea claselor speciale ce fiintau pe langa liceele din cele doua capitale, transformare facuta in chip lent §i intr'un timp indelungat, mai intai incoale speciale §i mai tarzi*In Facultati. Universitatea din Ia§i, infiintata la26Octombrie1860,avea 3 Facultati: de Drept, detiinte §i de Litere. Durata cursurilor era 'de 3 ani. CatedreleI profesorii erau urmatorii:

CATEDRA PROFESORUL . . . I) Facultatea de drept Drept Roman Petre Suciu Drept Penal Octavi Teodori Pandecte Petre Suciu Drept Comercial si l'rocedurA Civiii lacob Negruzzi Drept Civil Gheorghe MArzescu Drept Public Ad-tiv Niculae Mandrea Economie PoliticA A. I. Gheorghiu MedicinA Legall I. Ciurea 2) Facultatea de Litere Filozofia Titu Maiorescu Istoria Universall Niculae lonescu 3j Facultatea de 8llinfe AlgebrA superioarA N. Ciuleanu Geometrie S. Emilian Geometrie analiticA I. Pop FizicAsimatematici StefanMicle Mecanica analiticA D.Melic I) Numarul studentilor in anul §colar.1864-1865 singurul pentru care avem date precise--era de 42 studenti la Drept,25 la §tiinte,22la Litere; in total82de studenti pentru intreaga Facul- tate. Rana in acel an Universitatea 'din Ia§i nu eliberase nici o di- ploma de licenta; deabia mai tarziu se va intampla aceasta. Printre profesorii Facultatii erau un grup depersonalitati care aveau sA joace un rol insemnat fie in cultura, fie in politica romaneasca; Titu

1) V. A. Ureche. Anuartg general al Ministerului de Cultei Instruc- fia PublicA pe 1864-1865, pag. 238-239.

118

www.dacoromanica.ro Maiorescu, marele critic, reprezentantul cel mai strAlucit al Juni- mismului, Nicolae Ionescu, socotit ca cel mai mare orator al timpu- lui, Iacob Negruzzi, unul din dtAlpii Junimei §i cel caruia Convorbiri. le Literare ii datoresc existenta §i regulata aparitie, Gheorghe Mar- zescu, advocatul §i omul politic liberal. Universitatea din Bucure§ti se infiinteaza la 4 Iulie 1864 .prin reunirea a trei §coale superioare deja existente: Facultatea de Drep- turi, infiintata in toamna anului 1859,coala Superioara detiinte, infiintata la 8 Octombrie 1863 §icoala Superioara de Litere, infiin- tad la 10 Octornbrie 1863. Noua Universitate aveai ea la rifindul ei trei Facultäti: de Drept4tiinte i Literej Filozofie: Catedrele§i profesorii universitMii erau:

CATEDR.A PROFESORUL

I) Facultatea de drept Drept Roman C. Bozianu Drept Civil Gheorghe Cestaforu Drept Comercial Vasile Boerescu Drept Constitutional ei Administrativ D. P. Vioreanu Drept Civil Constantin Boerescu Drept Civil Aristide Pascal Drept Roman Gheorghe Danielopol Economie Politica AL Vericeanu Drept Penal Gheorghe Cantilli 2) Facultatea de $litnfe . Geometrie Descriptiva Al. Orascu Geometrie Ana Mica ei Astronomie D. Petrescu Fizica Emanoil Bacaloglu Chimie Alexe Marin Zoologie ei Botanica Constantin Exarcu Geo logie ei Mineralogie Grigore $tefinescu Algebra Super,oara Ilie Anghelescu 3) Facultatea de Litere # Filozofie Literatura Latina Aug. T. Laurian istoria Universe la criticaAron Florian Istoria Filozofiei Ion ZaIomit Literature franceza Ulysse Marsilliac Istoria qi Literature Ro- manilor V. A Ureche Literature Mini Epaminonda Francudi 1)

1) V. A. Urechi. Anuarul general al Ministeruhd de Cultei instruc- fia Publica 1864-1865. 119

www.dacoromanica.ro Universitatea din Bucure§ti era mult mai complecta §i mai im- portanta ca cea din Ia§i; nu numai numarul catedrelor era mai mare, dar §1 personalitatea pro fesorilor era mai proeminenta. Pe langa oa- meni de §tiinta, ca Grigore Stefanescu, Emanoil Bacaloglu, Alexan- dru Orascu, erau literati §i istorici ca Aron Florian, V. A. Ureche aiTreboniu Laurian precumi advocati straluciti ca Aristide Pas- cal, Danielopol, Bozianu, fratii Boere§ti §i G. Costaforu; mai toti ace4tia fusesera sau aveau sa devie mini§tri, fiind personalitati de prima mana inpolitica romaneasca.RectorulUniversitatiiera Gheorghe Costaforu, iar Decani: la Filozofiei Litere August Tre- boniu Laurian, Alexandru Orascu la Stiinte §i Constantin Bozianu la Drept. Numarul studentilor in anul 1864-4865era de 96 la Drept, 2 la Stiinte §i 12 la Litere, in total 120. Spre deosebire de cea din Ia§i, Universitatea din Bucure.,ti avea deja un licentiat: era Stefan M. Soimescu, proclamat licentiat al Facultátii de Drept in Februarie 1865.

Pe langa invatamantul public cu cele trei grade ale sale de care am vorbit pana acum, mai exista in Principatei un insem- nat invätamant particular. Insemnat nu atat prin calitatea invata- turii ce se preda cat prin numarul §coalelor. Format din doua mari categorii, prima, aceea a Foalelor particulare tinute mai cu seama de catre francezii germani, in care copiii de boerii burghezi in- vatau limbile strainei bunele maniere ci o a doua categorie, for- mata din Foale confesionale, in care strainiistabiliti la noi, in special evrei, grecii armeni, i§i primeau invfitatura in limba ma- terna ci conform datinelori religiei fiecaruia. Instructiunea capa- tata in ccoalele particulare era aproape nula; se insista in special asupra limbilor straine care formau obiectele principale de studiu. Cunoctintele generale §i speciale menite sa formezefundamentul culturei elevilor erau complect neglijate. Nici nu se putea intampla altfel fiindca mai toti profesorii nu aveau decat cativa ani de curs secundar, cand ii aveaui pe ace§tia. In aceste ccoale particularel§i faceau educatia fetele din 'Malta societate, care se multumeau sa se poata exprima in cateva limbi strainei spoata descifra la plan ultima romanta la moda. Despre seriozitateai utilitatea unor ast-

120

www.dacoromanica.ro Planfa XVII

4th4,-tleare- le-ora,soeser 743/ter,ZEPEIir,/".itGOTZ44,4- efrae,e94.'eAG 6:5f tret, ,a,,S4z.v4/seeaco.ie,e=.4.-"ler-or4t.egow.,...X:: , .eelf 700 ,e eZzoez-teid.ege_e4e4,-zea /e-De.Z-Ae.-,,,ze;:-rwr 4 t-Os*/to c.440. OM Vtagr..1.,.+4 A eew, pr Xxctiet,ecc;es,ze-ece or, _ . , 7-e-04 .eAcaeoe4--e..z.le,eu,"

,30-0;e0e

fr/ cv 1-A-Z,VoZ. Proectul de infiintare a Academiei Romeme : Bugetul

www.dacoromanica.ro Bosianu

. 1 \\vv, ...... -1\-E1,1,5;i.7 . , td4), ., -'' , ..' ,..,.:.....r..a 17%. .4. 7- -4 '--...--...... , ,tilliS'Alf: 'g',!';ti' II' ar. .k;.,* Constantin ' ii,..,...... , ., , 1; ... r... , . .. ,

,14 . t..-- -. z . ' ra - st4ifitik- .7 ,., ., 8 , .11,..?: : ,...: LIF77, . K, ,N kw ;,.,;, tt: te. 0°V -...e. -,..10 ' ,t

Fiona

Nicufae

XVIII www.dacoromanica.ro

Plan, fel de institutiuni este inutil sl mai vorbim; ele nu fAceau altceva- cleat sA dea pAmAntenilor acea aparentA de civilizatie, atat de in- selAtoare pentru strAinii in trecere pe la noi, §i sA le accentueze ten- dinta naturalA spre superficialitate, atAt de dAunAtoare vietei ro- nfAnesti. Aceasta era configuratia invAtAmAntului la acea epocA. In pli- nA formatiune si organizare, cu un personal didactic, putin pregA- tit in cursul inferior si strAlucit in InvAtAmAntul superior, cu un ma- terial didactic complect insuficient, cu o populatie scolarA redusA, dar cu foarte multi bunAvointA si cu un enorm entuziasmcare urn- pleau lipsurile si creau acea atmosferA de Irenezie atat de necesarA propAsirei in orisice domeniu, cu atat mai mult in cel cultural. a DacA privim acum situatia culturalA generala a Orli, va trebui sä constatAm in primul rand starea inapoiatA a masei populare; cei ce stiau sä scrie §i sA citeascA erau destul de putini. Multi nu cu. nosteau deck literele chirilice. Alfabetul latin era atat de putin cu- -noscut fuck din multe parti se cerea ca publicatiile oficiale, pentru care se adoptaserà literile latine, sA continue sA fie tipArite cu chi- rilice. Dintre cei cu invAtAturA, putini erau care treceau peste stiin- la scrisului si a cititului; cam la atAt se reducea cultura celor mai multi. Clasele conducAtoare ins& formate din boieri si burghezi bo- gati, aveau adeseaori o foarte frumoasA culturA, cApAtatA in scoalele si UniversitAtile din Occident. Copii lor erau adeseaori trimisi in strAinAtate, ceeace avea ca rezultat o formatiune culturalA a clasei conducAtoare complect strAinA. Intreaga pAturA de sus era sub in- fluenta culturii frauceze in special; este cunoscut faptul cA mai toti se exprimau in mod obisnuit si scriau in mod curent frantuzeste. Acest fel de crestere avu drept rezultat indepArtarea clasei culte de manifestatiunile romfinesti. Entuziasmul pe caregeneratia lui KogAlniceanu si Alexandri II arAtase pentru teatrul, istoria si limba romAneascA furA inlocuite cu admiratia pentru tot ce estestrAin. AceastA admiratie se simtea in toate domeniile. Limba literarA, ca si cea intrebuintatA pentru vorbirea de toate zilele, era plinA de frantuzisme, traduse mai mult prost decAt bine

121

www.dacoromanica.ro si intrebuintate si cu rost si fara rost,Reactiunea ardelenilor si adeptilor lor, care intrebuintau latinisme cu tot atat de putin rost ca si ceilalii, facuse ca frumusetea graiului romanesc sä sepiarda complect in aceasta amestecatura de cuvinte straine de structura, graiului nostru; adeseaori aveai nevoie de dictionar pentru a inte- lege ceeace fratele tau de sange vroia sa-ti spuna. Literatura suferea si ea de aceasta pocire a graiului. Dar criza literaturii nu era numai pur formala; treceam deasemenea si prin. tit) mare criza de creatie. Niculae Balcescu xnurise, Vasile Alexan- dri se dedicase politicei, Kogalniceanu incetase de mult de a mai avea vreo preocupare culturala. Dimitrie Bolintineanu era intr'o cumplita scadere iar Heliade Radulescu imbatranise prea mult. In locul lor o serie nesfarsita de scriitorasi care isi incordau lirele la fiecare pretext dar nu reuseau deck sa inegreasca hartia. Genera- tile noi, cu Eminescu, Hasdeu, Maiorescu, Odobescu, deabia acum se ridicau ; in plina evolutie spirituala ele aveau sa insemne pagi- pile de glorie ale epocei ce se va deschide deacuma inainte. Presa la randul ei era intr'o cumplita scadere. Timpurile in care revistele si ziarele romanesti erau adevarate focare culturale trecusera; problemele istorice, educative, literare si artistice dispa- rusera din coloanele lor. Politica, politica si numai politica; asta era tot ce puteai sä mai gasesti in ziarele timpului. Romanul" lui C. A Rosseti, Trompeta Carpatilor" si Buciumul" lui Cezar Boliac, ,Tribuna Romanier a lui Niculae Ionescu, Reforma" lui Valen- tineanu, ziarele ce apareau in acea vreme, nu aveau timp si loc de cat pentru evenimentele politice. 1)

Teatrul la randul lui, suferea si el depe urma acestei pasiuni generale pentru politica ;el mai suferea '1=4 si din cauza indiferen- tei bogatasilor pentru productiile nationale. Teatrul cel mare, astazi Teatrul National era arendat lui Millo, cel care ramasese celebru din creatiile ce le facuse in cantonetele lui Alexandri si in special in Barbu Lautaru". Imbatranise insa si Milo, dupa cum imbatrani-

1) N. lorga. lstoria Presei Românesti, Bac. 1922, pag. 117-131.

122

www.dacoromanica.ro se §i repertoriul care fAcuse gloria tineretii lui §i publicul se sAturase §i de piese §i de interpreti. Deaceea, poate, iala Teatrului cel mare nu prea era plinA §i la cassA nu se prea vedea ImbulzealA. Cu toafa subventia guvernului §i cu toate avantajele obtinute, teatrul mergea prost. Mai ales deand un grup dintre cei mai buni arti§ti, in frunte cu Pascali neintrecutul interpret a lui Hamlet iipArAsisera pe Mil lo §i formaserA o Societate dramatia" mutAndu-sevis-a-vis, la sala Bosel. Lupta dintre cele douA trupe era sprig& §i trecea depe scenA in coloanele gazetelor, unde lungi scrisori §i articole de incriminAri apAreau mai in fiecare zL AmandouA teatrele aveau ac- tori buni; Costache Caragiale, Mil lo, Pascali,Costache Deme- triade, Eufrosina Popescu, Matilda Pascali, Maria Constantinescu, Frosa Popescu, Stefan Velescuialtii tot atilt de buni, se strAdu- iau in fiecare searl sA adua public §i sA atragA spectatori. Ce folos ins& cAd piesele jucate erau slabe. SugrumAtorii din India sau RAsboiul Englezilor", piesA de mare spectacol In 5 acte §i 7 tablouri, tradusA din frantuze§te, Hotia l Onoarea" sau Ochiul lui Dum- nezeu", drama in 5 acte, tradusA din frantuze§te, Blestemul unui pArinte", Eva sau Omorul", Hotii de codru §i Hotii de ora§e", ,,Pianul Bertei",Unpahar de ceai", Curierul din Lion", ,,Cele trel orfeline", iatA ateva titluri din repertoriul celor douA teatre. 1) Rareori se juca Dama cu camelii", Hamlet", IntrigA §1 Amor". Repertoriul era compus numai din melodrame sau din comedii, iar and nici ele nu mai plAceau publicului cAte o revistA venea sl um- ple sAlile §i sA astupe golurile. Concurenta cea mai mare a celor douA teatre o facea Opera Italian& cu antAreti destul de buniai cu un repertoriu destul de variat pentru ca sA maple Wile; atunci and venea cAte o celebritate strAinA reprezentatia se transforma intio manifestatie monden5 §i nu era cucoanA care sA tie la rangul ei sA lipseasci dela spectacol. Sala Dacia, unde jucau deobiceiu irupele strAine venite in turneu, era neincApAtoare pentru toti cei ce veneau sA vadA dar mai cu seamA sA fie vAzuti. Vara, Bucure§tiul avea douA grAdini unde actorii cAutausa-sia§tige pAinea, distrand pe cei ce rAmAseserA in oras. GrAdina Orfeu, vis-a-vis de Teatrul National §i grAdina Union, pe locul unde astAzi este hotelulSim-

I) Teatrul la Romani, de C. Olineseu-Ascanio.

123

www.dacoromanica.ro plon, in coltul strazii ampineanu,i unde Bucure0enii Il petre- ceau serile.i Ia§ul avea dealtfel trupa lui de Opera Ita liana per- manenta, singura care rezista in mijlocul indiferentei celor ce Inca nu se mutasera, cu casa cu tot, la BucureVi.

111

Artele plastice erau in plina desvoltare. Theodor Aman, rein- tors de patru ani dinstrainatate, se 0 impuseseprintalen- tul sau§i-§iimpartea activitatea intre *coala de bele-arte, al carei director 0 profesor era, 0 atelierul din care rand pe rand aveau sa iasa schitele I compozitiile lui. Carol Stork renuntase sa mai faca pe gravorul in bijuteria lui Resch 0 se dedicase sculpturei in lemn 0 in piatra.Satmary, 0 elprofesor, incepuseacea serie de desene a costumelori obiceiurilor romane§ti. Grigorescu, intors din strainatate deabia de doi ani, se gasea Inca sub influenta §coa- lei dela Barbizon 0, in lipsa unui post de profesor la §coala de bele-arte, colinda taxa 0-0 ineca amaraciunea in picturi care mai tarziu aveau sa-1 rasbune de toate suferintele. in

Eraui o serie de gezaminte de cultura in Tara.Nu prea multe, dar suficiente pentru a constitui un bun inceput. Doua bi- blioteci publice, una la Ia0i alta la Bucure§ti;din aceasta din urma se va forma mai tarziu Biblioteca Academiei Romane de as- tazi. Nu erau prea numeroase aline; deabia 29.468 de volume la Bucurgti 0 16.259 la Ia0. Grija statului pentru complectarea lor §ientuziasmul particularilor Ikea insä ca numarul volumelor sa creasca destul de repede. In 1864.-1865 biblioteca din Ia0 sporise cu 1.641 de volume iar cea din BucureVi cu 2.217. Cifre care fata de necesitatile tim- puluii posibilitatile momentului erau destul de insemnate. Este interesant, cred, de cercetat cati ce se citea in acea epoca. Infor- matiuni asupra acestui punct nu avem decal pentru perioada Apri- lie--Decembrie 1865, and s'a inceput sa se insemne numarul ci- titorilor. 1.581 de cititori au citit in aceste 9 luni ale anului 1865 in Biblioteca din Bucure§ti:

124

www.dacoromanica.ro CATEGOR1A CARTE! Num Arul lor

1. CArti de istorie 277 2. Ziare si periodice 170 3. Jurisprudente 170 4. CArp Filozofice 140 5. Dictionare 133 6. Roma* si Biografli 131 7. Literaturk AnticA si ModernA 90 8. Poezii 74 9. CArti de Agricultura 48 10. Pedagogie 39 1 i. Piese de Teatru 37 12. Gramatici 34 13. Diverse 33 14. Politice 30 15. LucrAri Matenultice 22 16. Istorie Naturall 22 17. RetoricA 20 18. Fizica si Chimie 18 19. Carp Teologice 18 20. Economie PoliticA 17 21. Voiajuri 14 22. MedicinA 12 23. (leografie 11 24 Tehnologie 9 1 ) Se mai gAseau In Bucureqti un muzeu de a. ntichitAti, -- con- stituit din donatiunile generalului Mavros, socrul lui Ion Ghica, care adusese tocmai din Egipt o mumie ce se mai poate vedea §i astAzi in Muzeul din fosta casA Macca -- §i care fusese inaugurat de ckeva luni numai, precum gi un muzeu detiinte Naturale. GrA- dina BotanicA, fusese deja Infiintata. Institutiunea care avea sA in- semne atat de mult pentru cultura dar mai cu seamA pentru istoria nationall, Academia RomAnA,fusese instituitfi de.cAtre C. A. Rosseti, ministrul de Instructie al Locotenentei Domne§ti; in plinfi perioadA de organizare, InsA, ea nu va insemna ceva pentru cultura romAneascA deck dupA Inceputul noii domnii. Notarea ei ad nu are alt rost deck acela de a insemna momentul in care cultura roma. neascA va intra pe noi faga§uri, prin activitatea atat de rodnica §i de plinA de urmAri a acestei institutiuni In prima ei perioadä.

IN

1) V, A. Ureche. Anuarul Ministerului de Instructie pe 1864-65.

125

www.dacoromanica.ro Cam aceasta era configuratia culturala a Orel noastre la in- ceputul nouei domnii. Tara in plina formatiune spirituall, cu o mas- 85 aproape complect inculta, cu o patura superioara, culta dar res. transa, formata in strainatate §i tributara culturii occidentale, oi cu o Intreaga serie de institutiuni pi organizatii cari corespundeau mai" mult iluziel de stat civilizat deck nevoiei simtite a neamului.

126

www.dacoromanica.ro V"

XI FINANTELE STATULUI

Dezastrul financier Cauze 0 fecte Gramm molten!'" Si:- tem! Imprumuturilor Cum emu awes impozitele --. Proem% administratie Rezu Rotel..

Dintre toate situatiunile verificate cu ocazia schimbarei dela 11 Februarig, cea care a ingrijorat cel mai mult guvernul locote- nentei domnesti _era a finantelor statului. Datoria publici ajunsese sa covarseasca posibilithtile de plata.. Veniturile era putine si rau incasate. pondprile necesare pentru cheltuielile curente erau ine- xistente, Modul de eliberare a $tatului de obligatiunile sale, era emiterea de bonuri de tezaur cu scadente scurte, Bonurile, nefiind niciodata achitate, ajunsesera sa invadeze piata si sa scada si mai inult creditul Statului. Pentru aceasta situatiune financiath ;Ku- zatiuni patimaN §i incriminAri violente furs facute fostului Domni- tor si guvernelor sale. Totusi daca situatiunea, astfel cum iusese gasità, era de netägaduit. vina nu qpurtau athta oamenir cat Imprejuthrile. Lk complex intreg de fapte adusese tara in aceasta grava pozitiune.

In primul rand bugetele deficitare si datoria publica fusesera mo§tenire. Astfel bugetul Muntenia'. avusese In ultimii ani, ante., riori inscaunarii lui Cuza, urmatoarele cleficite:in anul 18571 5.507.097,13 lei vechi iar in anul 1858 ;5.030.442,34 lei vechi. In Moldova deficitul anului 1857 era de 1.135.127,27 lei vechi., 1)

1) IstoriculDatoriei Pub lice a Românieide Gh. Dobrovici -(Buc. 1913) pag. 68 ti 76.

Y27

www.dacoromanica.ro Datoria publica a Munteniei la 1 Ianuarie 1859 era de 20.474.088,13 lei vechi iar a Moldovei de 8.490.028,34 lei vechi 1). Din adunarea deficitelor ambelor principate ne putem da sea- ma de situatiunea exacta gasita la Inceputul anului 1859 de ca- tre Prindpele Cuza la urcarea sa pe tron. Totalul datoriei pu- blicepentru amandouatarileera,la 1Ianuarie1859, de 28.964.116,47 lei vechi, pe and. veniturile kr nu insumau cleat 17.895.869 leivechi,iar deficiteleadunate pentruambele principate erau de 11.673.266,74 lei vechi. Aceasta era mo§tenirea pe care o primise noul regim: datorie publica covar§itoare, bugete deficitare. Dintr'un inceput, deci, cele doua principate pornisera In noua kr a§ezare cu o rea situatiune financiarA, care avea sA apese asupra viitoarelor bugete.

IN Pe de alta parte, realizarea nea§teptata a unitatii nationale chiar sub forma fragmentara, §i obtinerea autonomiei, chiar sub forma aproximativa, nascuse in conducatori dorinta de a trans- forma cat mai repede cele doul principate intr'un stat modern. Necesitatile realitatii §i aspiratiunile oamenilor faceau sa se caute In toate domenitle Infaptuirea a ceeace pana atunci imprejurarile impiedecasera §i oamenii neglijadera. Totul trebuia din nou facut. Multe erau domeniile in care de-abia acum se puneau temeliile unei noi a§ezari.In asemenea conditiuni bugetele nu puteau fi echilibrate cleat renuntand la ori- §ice incercare de transformare sau recurgand la capitalul particu- lar. Prima alternativA era greu de acceptat; entuziasmul celor ce-§i vazusera infaptuit idealul era prea mare. Dorixita kr de a infaptui, ceeace ani de zile constituise sprijinul moral necesar luptatorului era prea puternica. AstAzi, and la bAtranete I§i puteau realiza vi- sul tineretii, prudenta nu mai putea sa InvingA dorinole iar elanul numai putea lasa pasul judecatei. Pe de aka parte realitatile erau de aqa natura incat se impuneau hotararii omene§ti. Armata tre- buia reorganizata; drumurile trebuiau refacute; administratia tre- buia transformata;§coalele trebuiau infiintate;taranii trebuiau

1) Istoricul Datoriei Publice a României, de Oh. Dobravici pag. 36 068.

128

www.dacoromanica.ro ImproprietAriti gi grecii isgoniti din manAstiri. Toate acestea se ce- reau infAptuite gi toate inffiptuirile cereau bani, Imediata consecintA a fost urcarea bruscA a cifrei bugetului. Astfel, de unde totalul bugetului era in 1859 de 62.000.000 lei, el se urcA in 1860 la 118.000.000 lei 1862 124.000.000 1863 127.000.000 ,, .1864.,204.000.000 1865,,158.000.000 Bugetul gcoalelor din Moldova seurcA in mod bruscdela 1.700.000 lei in 1859 la 18.000.0.00 in 1860 1). a

RAmanea a doua alternativa. Imprumuturile. Pentru a putea fi folositoare ek trebuiau sa fie facute pe termene lungi gi in con- ditiuni favorabile. Criza financiarA Lisa gi mai ales nestabilitatea politica nu ofereau nici o garantie. Greu se puteau gAsi in asemenea conditiuni banii trebuinciogi pentru realizarea visurilor gi pentru sa- tisfacerea necesitAtilor. Nenumaratele incercAri quark far putinele care reugirA, obtinute pe termene extrem de scurte , 1 an sau chiar numai cateva luni erau facute sA incurce gi mai mult si- tuatia. Incercarile de a gasi sumele trebuincioase fura nenumArate. Mai toate insA dAdurA greg. Astfel in 1859, in chiar momentul suirii pe tron a lui Alexandru-Cuza, simtindu-se nevoia de a se Osi sumele de bani necesare pentru nevoile urgente alestatului, se facu apel la particulari pentru realizarea cate unui imprumut de 8.000.000 lei in fiecare principat. Subscrierile insA nu atinserA de cat sUma de 3.151.924,27 lei vechi in Muntenia gi 415.136.64 lei vechi in Moldova 2). In acelag an un imprumut de 200.000 galbeni lansat in tara pentru ajutorarea comertului, precum gi un imprumut de 60.000.000

1) A. D. Xenopol. Domnia lui Cuza-Vodi vol. II pag. 185 §i 191. 2) DaltoriiaNiblick a României de Oh, Dobrovici paginile 78-79 §i 68 - 71.

9 129

www.dacoromanica.ro lei pentru creearea unor Band tle scout .qi tirculatie, ce trebuia con- tractat in strAinAtate, nu putua fi realizate megasindu-se banii ne- cesari. 9 In 1860 un imprumut .de 5.000.000 lansat in Muntenia pentru inzestrarea armatei kfu .acoperit numai ii'n parte 2)iar in Moldova imprumutul, necesar pentru plata ratelor a imprumutu- rilor anterioare qi pentru conversiunea lor, fu realizat numai pen- tru 2.645.000 lei 8). In 1861 incercarea de a se gasi o sumA de 4.000.000 in Muntenia, necesarA pentru platile curente, nu putu fi realizata, far in Moldova apelul facut pentru gäsirea unei sume de 7.000.000, necesarA aceluiaqi scop de acopedrea nevoilor zilni- ce, nu realizA decAt 2.000.000cetrebuiau insA plAtite in cinci- sprezece luni.4)Situatia continua sa fie tot aqa de grea qi dupA contopirea celor doua guverne a principatelor qi realizarea unei singure administratiuni pe tot cuprinsul tärii. Imprumuturile ne- dAnd rezultatele dorite qicheltuelile trebuind sA fieachitate, se recurse la diverse expediente. Se incepu cu confiscarea tuturor su- melor depuse la tribunal, in special pentru minori, care furA con- siderate ca imprumutate statului qi imediat cheltuite.. Se continuA cu emiterea de bonuri de tezaur. InsfArqit, cum nici acestea nu furA suficiente, se recurse la contractarea unui imprumut extern, impru- mutul Sternv in valoare nominalA de lei 61.372.000 lei vechi, din care statul a incasat in mod real 48.142.767 lei vechi sau lei noi 17.797.921.635 5 ).Acest imprumut a fost intrebuintat pentruaco- perirea deficitelor bugetare qi plata diverselor datoril. Se maicon- tractarA Inca douA imprumuturi in strAinAtate,care insA spre deo- sebire de celelalte furl incheiate pentru construireaunor poduri de fier qi constructia cAii ferate dintre Bucureqtiqi Giurgiu. Din cercetarea tuturor acestor imprumuturi. fie & celor reuqite fie a celor equate se poate constata cA, cu exceptia ultimilor douA,

I) Datoria PublicA a RomAniei de Gh. Dobrovicipag. 71-72. 2) idem pag. 72-73. 3) idem pag. 80-81. 4) idem tag. 73-75 §i 42-83. 5) idem pag. 87-49.

130

www.dacoromanica.ro facute cu scop constructiv,toate celelalte imprumuturi fusesera necesare pentru cheltuelile normale ale statului.

Aceasta nu se datora numai tandintei de transformare a 1.4- rei si de punere a ei In pasul celor apusene, sau numai proastei situatiuni financiare mostenite.Una din principalele cauze era insuficienta veniturilor provocata atat de defectuosul mod xle aye.- zare a impozitelor cat sl de prostul metod de a se realiza venitm- rile statului. Sistemul impozitelor era ilogic. Impunerile erau egale pentru toti locuitorii iar nu proportionale cu averea fiecaruia. Aceasta situatiune era considerata ca un mare progres si dal- nuia numai de cativa ani. Pana in 1859 nu erau impuse dealt clasele de jos. Boerii cu ranguri civilei militare si Liii kr, boerii de neam si fillkr, postelniciii fiii kr si asidotii nu plateau nici o dare, hind considerati ca privilegiati. Deabia in cursul anului 1589 cele dona guverne hotarira impunerea tutulor locuitorilor, ceeace se admise de Catre adunarile legiuitoare. Este semnificativ faptul ca aceasta impunere a clasei privile- giatilor nu se facu din motive financiare ci din consideratiuni po- litice, pentru ca astfel, prin egala impunere, sa se concretileze prin. cipiul egalitatii absolute, inscris in conventiunea dela Paris?) To- tusi nu a fost usor ca scutitii sa fie convinsi sa renunte la acest aspect al privilegiului. Domnitorul Insusi, In mesajul de deschidere al adunärii Moldovei din 1861, marturisecteea'greutatea cea mai mare a fost de a se initia tara la un sistem de &An, bazat pe egalitate, pe cand pana acum era bazat pe privilegiu." 2) Posibili- tatea ca un privilegiat sa fie impus parea Elsa de extraordinara in cat un boer din Roman, Theodor, declara, sub propria iscalitura, ca. .,pref era sa fie spanzurat dealt sa plateasca birul".3)

1) Final* le Rominiei dela Regulamentul Organic /Atli astAzi, 1831 1905, de Th. Asian (Buc. 1905) pag. 86. 2) A. D. Xenopol. Domnia lui Cuza-Vocli vol. II Vag. 188. 3) klem.

131

www.dacoromanica.ro In asemenea conditiuni §i cu o astfel de mentalitate era na- tural ca veniturile statului provenite din impozitele directe sa fie mult mai mid decat ar fi fost posibil cu o a§ezare logica a acestor impuneri. Cinci erau impozitele directe din acea vreme.Primul, impozitul personal, in suma de 36 lei anual, pe care ii plateau toti locuitorii statorniciti In sate, targuri §i ora§e, fara exceptie de cbn- ditie sociali sau de profesie, claca aveau varsta de 25 ani §i de- plinatatea facultatilor fizice. Al doilea impozit, numit pentru po- dud §i §osele, era de 12 lei anual §i era platit de aceia§i, Al treilea impozit,. fonciar, era de 4% asupra venitului net al oricarei pro- prietati nemi§catoare, fara nici o exceptiune. Al patrulea impozit . patentele, privea pe negustori §i profesioni§ti: aceasta impunere se Impfirtea in doua categorii. Negustorii erauimpu§i in mod proportional,dupa negotul pe care 11 faceau§idupa numarul populatiei din ora§ul unde-§i exercitau negotul. Profesioni§tii se impuneau proportional cu cag- tigul, Astfel advocatii, arhitectii, medicii, inginerii, actorii erau 1131-. pu§i cu o suma de 10% din chiria ce o plateau pentru locuinta. Arenda§ii se impuneau cu 20% din arenda. In afara de acestea mai exista al cincilea impozit, numit de transmisiune, prin care se impuneau cu Inca 10% asupra venitului net, toate proprietatile de mana moarta care prin imposibilitatea de a fi trecute din mana in. mana adticeau statului daca nu o pierdere, un minus de venit.1) Se poate u§or vedea din cele de mai sus defectuozitatea sistemulut de impunere. Aceea§i contributie personala platita §i de catrene. voia§ul mahalalei §i de catre advocatul milionar. Aceea§i impunere de 4% asupra venitului §i asupra pogonului laranului din fundul satului §i asupra zecilor de mii de hectare ale bogata§ului sap& nitor. Dotta consecinte decurgeau din aceasta: greul impunerilor era suportat de catre saracime, iar Statul nu obtinea suficiente ve- nituri. Acest din =ma fapt, in special,era de natura sa ingreuneze situatiunea financiara §i se adauga §i el la cauzelecare aduseserA statul intr'o criza atat de gray&

1) Condica de contribuliuni directe Buc. 1863.

132

www.dacoromanica.ro Dar statul nu percepea numai impozite directed Veniturile se compuneau si dintr'o intreagA serie de impozite indirecte ca: taxele de import-export, accizele sau taxele asupra tutunului 0 bäutu- rilor spirtoase, taxele asupra proceselor si vanzarei de imobile §i mobile, taxele postale si de timbru, exploatarea sArii, etc. Aci nu mai era vorba atata de modul de fixare a impozitelor cat mai ales de modul de administrare. Cu aceasta atingem adevArata rani. Finantele erau prost ad- ministrate.Ca 0 intreg restul fail.Astfel, pentru a da atteva exemple, salinele care erau in exploatarea statului au costat in 1860 1.171.120 lei iar in 1861 3.972.471 lei.Sporul de venituri in acest an Mud numai de 995.000 lei, a rezultat un deficit in ex- ploatarea salinelor in anul 1861 de 1.895.451 lei. Si astfel exploa- tarea unui monopol de stat, in loc sl aducA beneficii, producea pa- gube.1) Proasta administratie nu se vedea insA numai in insufici- entul mod de percepere a veniturilor sau de administrare a-bunud. rilor. Chiar in lucrArile fAcute de stat ea apArea in mod evident. In 1862 costul unui metru de gosea, lucrat In regie de catre stat, costa 899 lei. In 1863 el se urca la 1133 lei, continua mersul as- cendent in 1864 la 1706 lei, pentru a ajunge in 1865 la 3145 /ei.2) In patru ani pretul se i'mpfitrise aproape. Lipsa de prevedere se adAugase si ea. Astfel legea de pensii ce se yotase avea conditiuni atAt de bizare incht nimic nu te mai poate mira. In Muntenia, civihi dupA opt ani si militarii dupA sase ani puteau esila pensie cu jumätate de leaM, iar dupA douäzeci si patru de ani, civilii, si dupA optsprezece ani, militarii, puteau esi la pensie cu Ieafa intreaga. 8)Proasta administratie se invedera deci sub cele trei aspecte ale ei :lipsi de prevedere, inexistenta controlului, rea manuire a fondurilor. il In asemenea conditiuni rezultatele erau de prevAzut. Cuo si- tuatiune deficitarA --w ea cea mostenita, -- cu necesitAtile de cheltu. eli ale statului in Oa formatie, cu proastaasezare a impunerilor--

I) A. Xenopof. Domnia lui Cuza-Vocla vol. II pag. 187. 2) idem pag. 193. 3) ideal pag. 193.

133

www.dacoromanica.ro datoritA menajamentelor ci aranjamentelor cu reaua adminis- tratie consecinta. a imprejurarilor §i a oamenilor §i cu lipsa de credit rezultata a tuturor celor de mai sus era logic ca situatiunea si se inräutfiteascil, criza si se agraveze qi panica sã aparä.Deficitele se adunara cu alte deficite. Datoria publicfi se adAuga la altA datorie publica.i astf el la 11 Februarie 1866, Sta.. tul se gAsea cu o datorie publica de 34.133.249 lei,din care 20.625.535 lei, imediat exigibili. lata care era situatia financiarà a Statului romAn in aceste zile de Inceput de domnie.

134

www.dacoromanica.ro XII SITUATIA ECONOMICA

Agrkultaro. fundamental. econondei roman's* ...... Alta MOO: oaf- motel 01 parfarfla Inexistento inclustrki eatfonale Importal gi xports! Nostra Mi ;carom fn porting.

Prin natura ei situatia economicA este fAcutA sA lAmureascA aspectele cele mai felurite ale unui popor. Sunt atAtea lucruri pe care le pop descifra dintio citire mai atent5 a cifrelor anoste §i searbede, in§irate in chip atAt de exasperant de regulat in coloa- nele acetea drepte ce para nu mai au nici un sfAr§it, Inat In- cepi sA intelegi cum oameni atAt de simpatici §i de agreabili pot sA impace caracterul lor cu ocupatia atAt de antipaticA de economist. Cite lucruri nu pop afla dacA cauti sA intri in miezul lor §i daci ceri cifrelor ceeace ele las& sA se inteleag5 §i nu ceeace ele repre- zinta. Din obiectele ce un popor consum& ip pop da seama de gradtd sAu de civilizatie. Din ceeace produce pop descoperi bogi- pa lui. Din modul cum produce poti vedea propl§irea lui.Din produsele ce import& pop sl-i constati lipsurile §i necesitätile. Din repartitia bunurilor pop si ghice§ti situatia sa socialA. Din fortele care stApAnesc economia pop sl rea/izezi pozipunea sa nationalA. Nu vom intra ins& in toate detaliile. Ne vom multumi ca in rAnclu- rile ce urnieazA s& desprindem, din nialdArul de cif re §i de date pe -care sArguinta altora le-a fabricat §i curiozitatea noastrA le-a descoperit, cele strictnecesare pentru a lamuri douAprobleme pe cad le-am socotit necesare pentru intelegerea situatiunei econo- mice §i sociale a tfirilor noastre in acea epoca. Si anume:

13i

www.dacoromanica.ro Starea §i natura productiek romAne§ti; Situatiuneanationalä, rezultAnd dinsituatiunea economic&

Tara cu un sol extrem de fertil, care dAdea locuitorilor posi- bilitatea unei vieti lini§tite, fArA epuizarea efortului continuu ci cu iluzia unel oarecari independente , cel putin fatA de lucruri dacl nu de oameni la care se adauga inclinarea de peste tot §1 de totdeauna a primitivului de a nu se lega nici sufletecte nici mate- rialicecte deck de pAmAnt, RomAnia era ceeace se numecte o tarA agricoll Agricultura forma in tArile romAnesti nu numal prind- pala ocupatiune a locuitorilor si cea mai insemnatä sursA de ve- nituri d Insasi fundamentul economic al tArii. Din 24.240.931 de pogoane, ate cuprindea intreaga tar& 16.693.565 de pogoane re- prezentau terenurile cultivate cu cereale, grAdinile §i viile, pAdu- rile §i izlazurile. Din acestea, 4.442.924 pogoaneerauarAturi, 5.845.135 de pogoane erat,t intrebuintate ca izlaz de pacune; fA- netele se intindeau pe 1,848.775 de pogoane, grAdinile pe 308.477 de pogoane, vile pe 191.307 pogoane,iarpAdurile cuprindeau 4.029.947 de pogoane.1) Starea agriculturii era primitivä. Modul de cultivare era din cele mai rudimentare. PAmAntul era atAt de fertil inat nu cerea nici un efort de muncA sau de iingrijire specialä.IngrA§Amintele se ardeau si, din lipsA de fntrebuintare, bAlegarul, in loc sA pro- ducA prin vinderea lui pentru ingrA§Aminte, costa, deoarece trebuia sA se plAteascA oameni care sA-I transporte §i. sA-I svArle. In pa- mAnturile virgine cultivarea graului era imposibilA, DupA spusele lui Ion Ghica, trebuia sA se cultive mai intAit timp de cel putin trei - ani, porumb, pentru ca sA mai sece din puterea pamantului;altfel tulpina crescutA prea Malta' s'ar indoi sub greutateaei si spicul n'ar putea sA coacA. 2)

1) Analele statistice ale României pe 1865pag. 22-23. 2) La Moldo-Valachie par. G. Le Cler.

136

www.dacoromanica.ro Planga XIX

,-, ,

Sapeur Cepa-mai/4ra www.dacoromanica.roMajor Tambur Major Tobogar Infanteria in 1873 Planfa XX

f

Ar Agu.laff".5.. rret

A.,0^ : : -

Soldat Sargent www.dacoromanica.roSub-locotenent Clipitan Jandarmii pedegtri in 1873 un tabloucarenevaedifica MAIasupracantitatilorcultivatein terna. Dintreplante,fasolea se cultivaumultmaiputin,depasindcuputinconsurnatiunea in- acestea formau nu eraudecat804intoat,aOra. 338.869 decaresi150.510 din agricultura.684.168detaranihicraucampulcu1.200.000 o dovadainplusaceastane-ofacestatisticaputerilorlucratoare 1865 catsiasupra cantitatilorrealizate incursulaceluian: animale detractiune.Einuaveaucainstrumentemuncadecat ploatArii agricole,seexplicadelasine. plecta lipsadenecesitatiataranului,primitivitateaasezariisiex- Cerealele celemaimultcultivateeraugraul Cu conditiuniatAtdewaretrai SEMANATURA Rachiu de Raehiu de Vin Tutun In Canepa Faso le,linte firiscA Ov Az Rapiti Secara Mei Orz Gr Au Porumb CearA Miere SAmanq de Gogo§i de Fan Cartofi mAtase viermi de mAtase cereale prune i principalabazaaexportului.Celelaltecereale www.dacoromanica.ro 1.096.473 pogoane 268.127 313.731 1b0.253 1NT1NDEREA 48.773 SEMANATA 89.412 stupi 10.811 12.315 _ .-- i linteaeraucelemaicultivate. lath* pluguri, .... MUNTENIA , , , , , 1 iar i dacamaieranevoede 6.882.038 3.036.166 vedre 5.157.222 ocale 1.091.670 chile CANTITATEA 198.740 ocale 653.962 carede 299.431 733.154 409.171 200.560 275.560 344.343 736.803 PRODUSA 33.225 i cuoaproapecom- 44.274 89.860 masini perfectionate 8.469 ocale 7.688 9.631 1.351 166 dramuri 6 mAsurat si ,, , CANTITATEA

., PRODUSA I porumbul: t ms0"4-nnoll R gg.Vg., !,, 137 O .6 0 4 Q 8 SP: 1:tt , q . II @ g 81 Zhau . llrgsl ' §: 8 1 .. 44 :En 4g 191 s' s sd t gg INT1NDEREA 1 CANTITATEA SEMNATURA SEMANATA PRODUSA

MOLDOVA Porumb 235.315 fAlci 291.636 chile Grau 193.799 252.125 Orz 64.061 65.409 SecarA 26.226 26.580 Ovaz 25.715 33.931 Mei 14.156 9.415 Rapig 1.580 336,, Hri§ci 2.272ocale Faso le, linte 1.103.256 Canepl 668.309 In 286.881 Tutun 127.517 Cartofi 4.541.768 ocale Vin 1.307.109 vedre Rachiu de

prune 147.327 1 Rachiu de cereale 355.434 Fan 461.840 care de mAsurat (iogost de mitase 539 ocale SAmang de viermi de mAtase 128 dramuri Miere 61.771 ocale Ceara 16.074 1) DupA ce se indestulau necesitatile interne surplusul de cerea. le era exportat, constituind principalul articol de export. latA cAteva date al exportului de cereale pe perioada 1861, 1865, in comparatie cu totalul exportului.

EXPORTUL 1 TOTALUL ANU L DE CEREALE EXPORTULUI

1861 195.612.873 273.603.607,53 1862 219.894.090 307.777.386,20 1863 236.841.569 326.475.924 1864 304.884.984 401.005.807 1865 213.566.144 301.236.116

1861-65 1.170.799.660 1.610.098.840,73

1) Analele statistce ale Romaniei pe 1865 pag. 226-238. 1) Analele statistice ale RomAnie 1 pe 1865 pag. 26-27, pag. 139. 138

www.dacoromanica.ro 0 alfa mare bogatie a Orli o constituiau animalele, ingloband un num5r total de 9.903.226, din care aproape jumatate erau oi. Cirezile de boi §i turmele de oi erau vestite pana in departiri iar p5§unatu1 era una din ocupatlunile principale ale pranului. A cincea parte din teritoriul faril era izlaz de Opine; din totalul de 24.240.931 de pogoane, 5,845.135 pogoane eraudestinate pa- §unatului. Numärul animalelor in 1865 era:

DENUMIREA ANIMALELOR NUMARUL LOR

Boi 1.0r8.970 Vad 863.216 Gonitori mAnzati sl vitei 517.303 Tauri 200.600 Bivoli si bivolite 91.079 Cai, iepe si mAnzi 506.104 Asint si catAri 7.635 Oi 4.824.900 Capre 424.077 Porci 1.088.737

Totalul animalelor ... 9.602.389 1)

Din acestea s'au Mat 99.642 boi, 125.924 vaci, 10.658 vitei, 262.660 berbeci §i oi, 606.972 miei oi iezi, 100.508 tapi §i capre, 324.707 ram5tori.2) Cea mai mare parte din animale se consumau in taa. il Din numarul acesta o mare parte se exporta. Astf el exportul animalelor vii sau taiate precum 13i a produselor 9i fabricatelor de animale era urmätorul :

1) Vtzi la pag. 138. 2) Analele statistice ale RomAniei pe 1865 pag. 250.'

139

www.dacoromanica.ro EXPORT TOTAL ANUL DE ANIMALE EXPORT

1861 62.669.471 273.603.607,53 1862 66.360.173,71 307.777.386,20 1863 65.674.242 326.475.924 1854 65.445.712 401.005.807 1865 60.083.573 301.236.116

1861-65 320.233.171,71 1.610.098.840.73

0 altA mare bogAtie o formau pAdurile. Din exploatarea lor rezulta lemnul de foc,intrebuintat mai ales in tarA;exportul in strAinatate era redus, prezentand urmAtoarele cifre :

Export de lemne ANUL § i fabricate Total export

1861 3.871.198,37 273.603 607,53 1862 3.145.020,36 307.777.386,20 1863 3.172.060 326.475.924 1864 5.009.903 40 i .005.807 1865 6.141.587 301.236.116

1861-65 21.339.768,73 1.610.098 840,73 II Tara agricolA, Ora' producAtoare de materii prime,. Romania ar fi trebuit sA devinA §1 o tarA industrialä. Având materii prime din abundentA §i pe un pret foarte scAzut, avand manA de lucru suficientA §i iefting, era natural ca industria sA se desvolte la noi. Lipsa de fier §i cArbune, lipsa de capital , de care carile noastre au suferit §i suferä Inca , §i conditiile politice . cu nesiguranta pentru ori§ice a§ezfimant care isvora din acestea fAcuserA ca industria sA fie inexistentA in Principate. Un inceput se gäsea totu§1 in tarA. Dupl statisticile oficiale am fi ajuns la 12.867 de stabilimente industriale in 1863. DacA cercetAm insA natura acestor instalatiuni, capacitatea lor produc- tivA §1 fortele lor motrice ne dam u§or seama cA toate aceste sta., bilimente fuseserA trecute ca industrii, numai din pasiunea omului pentru incadrAri §i din mania clasificArii. Majoritatea acestor a§a zise stabilimente industriale nu erau decât ateliere pentru confec-

140

www.dacoromanica.ro tionarea lucrurilor trebuincioasepfitureitarAne§tii institutiuni pentru fabricarea alimentelor necesare intregei populatiuni.Din totalul de 12.867 de instalatiuni industriale erau: NumArul FELUL INDUSTRIEI stabili- mentelor 1. Mori 6.771 2. Poverne 1.687 3. Olarii 622 4. FerAstrae 608 5. VArArii 463 6. Pive qi dArste 417 7. Brutarii 378 8. TAbAcAril 233 9. CArAmidArii 226 10. BrAnzArii 220 11. CovrigArii 212 12. LumAnArii §i sapunarii 145 13. Bragagerii 100 14. Zalhanale 78 15. Fabrici de bere 72 16. Fabrici de gaz si ulei 58 17. Tipografii §i litografii 27 18. PetrArii 23 19. Fabrici ale statului 14 20. Fabrici de postav 4 21. Diferite industrii 509

Total 12.867 1)

MI

AdevAratul aspect al industriei reese in mod evident din ta- bloul de mai sus, FormatA din ateliere §31 mid instalatiuni menite sa producA obiectele strict necesare modestelor pretentii ale vietii tAräne§ti sau sA furnizeze alimentele necesare vietii de toate zilele, aceasta incercare de inceput de industrie este de fapt o industrie casnicA. Despre caracterul modest al acestui inceput de industrie ne putem da seamai dupa numArullucrAtorilorintrebuintati, Care se ridica la toetlul de 28.352, ceeace dAdea o medie de doi lucrätori de fiecare intreprindere industrialà".Un alt criteriu care ne poate complecta adevArata infAti§are a industriei este§i

1) Analele statistice pe 1863 pag. 94-137.

141

www.dacoromanica.ro natura fortei =trice cu care acele instalatiunifunctionau:din totalul de 12.867 stabilimente industriale 5.126 erau puse In mi§- care de apa, 2.105 de \rant, 496 de cai,118 de boi §i 171 de aburi; 4.867 insta1atiuni aveau cuptoare §i 668 aveau hornuri 1). Instal.- 9it pentru a complecta §i a lamuri in chip definitiv exacta situa- thine a industriei dam mai jos un tablou, din care sa se vada va- loarea rnaterialului brut, lucrat de fiecare industrie in parte §i Va. loarea productiunel rezultate :

INDUSTRIA Valoarea materia-Valoarea fabrican- lului brut lucrat tului produs

1 Mod 109.733.923 152.432.952 2 Poverne 16.382.199 24.490.095 3 Brut Arii 15.573.926 23.316.400 4 Zalhanale 5 LumAnarii §i 5.902.181 7.567.290 sApunArii 5.808.892 7.607.810 6 Diferite iniustrii 3.766.103 6.623.932 7 TabAcArii 1.905.108 2.493.186 8 Pive si clArste 1.617.947 2.308.929 9 Fabrici ale statului 1.350.012 1.977.050 10 CovrigAdi 1.329.276 1.979.830 11 Fabrici de gaz IA ulei 1.323.730 2.089.553 12 FerAstrae 1.037.713 2.298.459 13 BrAnzArii 951.877 1.054.249 14 Fabrici de bere 882.292 2.158.567 15 Fabrici de postav 540.000 1.346.600 16 Tipografii il litografii 485.618 856.730 17 CArAmidArn 301.667 1.688.076 18 Bragagerii 186.415 513.619 19 VArarii 139.911 377.802 20 OlArii 87.019 384.758 21 PetrArii 38.665 182.925

TOTALUL.., 169.344.474 243.748.848 1)

Cu o astfel de industrie este evident cagintreaga ,consumatie interna era departe de d fi satisfacuta. Paca patura rurala putea sail. &eased aproape toate cele necesare intre produsele fabri- cate in tar& poptdatia ora§eneasca avea nevoie pentru indestula

1) Analele statistice ale RomAniei pe 1863 peg. 136-137.

142

www.dacoromanica.ro rea ei de o intreagl serie de obiectece nu se giseau deck dincolo de hotarele noastre. Toate aceste obiecte erau importate, consti- tuindu-ne pe noi tributari strAinAtAtiipentru sume importante. IatA ce obiecte s'au importat in anul 1865 la noi :

Marfa importatA Valoarea I Marfa importatA Valoarea fn lei In lei

1. ObiectestrAine 1. Materii de atA 32. PA1Arii, bune 860.280 §i bumbac 25.313.451 33. Halide 685.954 2. Zahk 10.883.132 34. Ciorapi 682.807 3. Bumbac netors8.888.264 35. CeprazArie 663.933 4. FierArii 8.166.610 36. Staf ide 636.073 5. Haine buin.e 8.126.787 37. Instrumente 623.942 6. Metale 6.941.580 38. Ceaiu 615.540 7. Piei 5.439.995 39. Chibrituri 595.484 8. MAtasuri felurite5.435.681 40. BrAnzA 555.354 9. Materii felurite5.234.490 41. Bari§e 555.066 10. Postav 4.632.909 42. ApA minerala 534.101 11. Incaltaminte 3.759.530 43. Rachiu de lux 517.852 12. Stidàirij felurite3.681.973 44. PAlkii ordinate 496.336 13. lint die lemn 2.625.884 45. Man:1,5i 488.113 14. SforArie 2.583.450 46. Aron:ate 480.447 15. Oxez 2.582.838 47. LAmAii 477.163 16. Marsanderii 2.114.895 48. Carp de citit 450.712 17. TrAsuri 1.953.272 49. Vin de lux 437.405 18. Cafea 1.846356 50. Path:meta 413.703 19. VApseli 1.565.392 51. SApu.n 411.928 20. Pape de mare 1.482.989 52. CAmasi ordinate405.466 21. BumbAcel 1.428.503 53. /VA 396.041 22. Hartie de scris" 54. Oglinzi 376.955 sitipar 1.486.578 55. Ceasornice 355.651 23. Mobile 1.188.248 56. Cama§i bune 328.124 24. Masini 1.137.123 57. Poxtocale 285.436 25. Bijutexii felurite 1.081.765 58. Mmaina 277.680 26. Cojockie subtire984.464 59. Smochine 274.546 27. Masline 931.577 60, Migdale 263.448 28. CurelArie 928.718 61. Obiecte de librArie257.135 29. Minerale 928.305 62. Argintkii 245.970 30. Rom 921.581 63. Saluri 217.451 31. Portelaue 900.838 64. N.asturi 214.349

143

www.dacoromanica.ro Valoare I Marfa importatA Marfa importatA Valoarea in leiI In lei

65. Halva 186.803 78. Tigari de havana73.069 66. Covoare 179.464 79. Tutun 73.053 67. Icoane 178.395 80. Evantaiuri 66.021 68. Perii 174.092 81. Umbrelute 59.549 69. Jucarii 170.005 82. Cezneala 54.777 140.274 70. Pomada 83. CArti de joc 32.691 71. Crinoline 138.275 84. Ciocolata 31.645 72. Butonii 135.177 73. Pepteni 117.913 85. Vanaturi 27.921 74. Umbrele de ploaie 111.940 86. Flori artificiale 10.560 75. Lampi 108.890 87. Cacao 9.423 76. Bastoane 80.159 88.Creioanz 6.630 77. Penucherie 78.371 89. Mecialii 3.075 II. Obiecte de care produce §i tara 1. Grau 12.454.250 10. Legume 404.011 2. Animale 6.851.704 11. Vase de pAmant 330.125 3. Lanarie feluritA3.347.798 12. FAinA iti*oarà 327.725 4. Cearä galbenA1.559.487 13. Uleiu 293.960 5. Lumanari de ste- 14. Icre oii 261.512 arina 1.027.368 15. Scrobealà 187.035 6. Cojocarie groasa 673.088 16. Carbuni de pamant 143.099 7. Vase de lemn 556.580 17. Nowa 78.025 8. lore negne 495.757 18. Samara 65.663 9. Var 432.916 19. Lumanari de seu 18.720 1)

In schimbul tuturor acestor marfuri importate, tara romaneas- caexporta imense cantitAti, care intreceau cu mult importul. Structura economica a tarli lasa sa se intrevada upr care va fi caracteristica exportului nostru. Este evident ca nu puteam exporta cleat materii prime, deoarece numai aceasta produceam.. Cerealelef animalele formau baza exportului nostru. Dam mai

(1) Analele statisticeale Roananiei pe 1866 pag. 62-70

144

www.dacoromanica.ro jos o lista a obiectelor pe care le exportam in 1865, impreunA cu valoarea marfurilor exportate r

fValoareaI 1 Valoarea Marfa exportata 1 Marfa exportata In lei In lei I. Obiecte produse de tarA 1. Grau 120.261.200115. Faso le 1.647.003 2. Porumb 72.501.600 16. &manta* 'de in 1.427.614 3. LanA 21.872.343 17.) Gaz 1.334.636 4. Anima le 18.884.720 18. PacuirA 1.325.740 5. Orz §i avAz 14.641.704 19, Lint dg vaci to- 6. Piei de animale6.767.478 pit 1.112.700 7. Seca.rA 5.114.080 20. Meiu 1.047.060 8. Lemnarii 4.454.212 21. Prude 588.124 9. Sere 3.761.897 22. Gov.% de matase , 10. Sem 3.598.802 cu gandaci 476.325 11. Cervi§ 2.205.626 23. RapitA 344.793 12. FainA de grau 24. Miere 454.237 subtire 1.801.596 25. Vin vechiu 236.740 13. Rachiu spirt 1.877320 26. Vin nou 215.565 14. Fabricatii de 27. Legume 127.808 lpirnmairg 1.687.375 28. Hri§ca 500 II. Obiecte stritine si fabricatil indigene 1. Materii de MA 2. Fructe orientale 529.338 §i bumbac 649.8531 3. Materii de !Ana385.446 / I) Intensul comert cu strAinAtatea, -, care se f Acea atAt prin im- portareaobiectelor de care aveam nevoe in consumatia noastra. zilnica, cat §i prin exportarea surplusului de materii prime dupA satisfacerea consumatiei interne,--se facea in special prin porturile noastre. Drumuri de fier nu existau pe vremea aceea; §oselele erau prea proaste §i distanta era prea lungA pentru ca sA se in- cerce transporturi pe uscat. Cu exceptia tarilor imediat apropiate, ca Austria §i Rusia.

1) Analele statistice ale României pe 1866 pag. 48-59.

10 145

www.dacoromanica.ro In 1865 intrasera In porturile noastre Giurgiu, CAlAra§i, Br *Alla, Ga1ai, Reni, China §i Ismail un numAr de 3.063de vapoare cu o capacitatetotalfi de 539.638 de tone. Numärul vase- lor e§ite in acela§ an din porturile noastre era de 1064, cu o capa- citate totali de 534.937 de tone. Ceeace reda adevAratul aspectal comertului nostru maritim cu strAinitateaesteindicatialocului de uncle veneau§iunde se duceau aceste vapoare. Veniau de pe malurile Dunfirii 589 de vapoare, din porturile MArii Ne- gre 879, de pe malurile Bosforului 1.073 vapoare, din insulele Arhipelagului119 vapoare, din MArile, Adriatici §1Mediterang 285 de vapoare §i din depfirtarile oceanului 118. Plecau in schimb din porturile noastre pentru a se opri pe Dunke chiar, 772 de vapoare, mergeau pAnA in Marea NeagrA 548, iar spre Bosfor se indreptau 649 de vapoare.Arhipelagul primea 136 de vapoare, Adriatica §i Mediterana 763 de vapoare, iar oceanul 196.1)

Bilantul exportului §i al importului ne era favorabil nota; produceam prea mult §i necesiatile noastre erau Inca destul de mici, pentruca cumpArAturile din afara granitelor sA intreaca valoa- rea cantitAtilor exportate. Din tabloul de mai jos se poate vedea balanta favorabilA a comertului nostru cu strAiniitatea pe o peri- oadA de 5 ani :

ANUL EXPORT IMPORT EXCEDENT

1861 273.603.607.53 179.290.715 94.312.894,53 1862 307.777.386,20 174.923.849 132.853.573,20 1863 326.475.924 194.775.167 131.700.757. 1864 401.005.807 212.711.566 188.294.241 1855 301.236.116 183.705.504 117.530.612

1861-651.610.098.840,73 945.406.801 664.692.039,73

Pentru o mai bunfi lAmurirea comertului nostru cu strAinA- tatea dam mai jos o serie de tablouri dincare se poate vedea im- portul §i exportul nostrucu diferite tari europene, pe o perioadi

1 tft 1)Analele statistice ale României pe 1866 pag. 172-173.

146

www.dacoromanica.ro de 5 anii apoi un bilant al acestui comert intr'un tablou recapi- tulativ.Iata-le: EXPORT

TARA 1861 1862 1863 1864 1865

Turcia 88.897.039,27117.509.479,16137.292.864183.273.401237.319.472 A ust a 64.290.257,1968.859.383,0455.726.677 64.504.00455.479.730 Rusia 6.306 090,076.832.619,16 5.384.537 4.379.712 4.588.466 Franf a 39.690.876,37.813.418,2855.290.507 59.395.479 2.670.574 Italia 11.309.627,10.100.208,2021.156.934 37.692.590 367.827 Anglia 38.961.474,23.306.457,3637.672.161 32.817.315 704.861 Alte fad24.148.235,43 355.821,13.952.244 18.943.306 105.186 Total 273.603.607,53307.777.386,20326.475.924401.005.807301.236.116I)

IMPORT

I TARA 1861 1862 1863 1864 1865

Turcia 21.322.578 27.836.900 36.319.685 31.600.236 18.681.965 Austria 78.975.039 89.646.957 101.141.008 108.337.15478.070.908 Rusia 5.989.738 5.390.317 8.163.457 13.312.905 17.842.574 Franf a 18.328.440 20.527389 21.437.289 28.816.470 30.132.548 Italia 1.998.539 802317 761.734 559.699 1.777.963 Anglia 44.096.458 27.190.722 24.334.084 27.545.33734.082.612 Alte fari 8.579.923 3.529.247 2.617.910 2.539.765 3.116.934 Total 179.290.715174.923.849 194.775.167212.711.566 183.705.5041)

BALANTA IMPORTULUI $1 EXPORTULUI

TARA Total import Total exportExcedent import Excedent export 1

Turcia 135.761.364 761.292.255,43 628.530.891,43 Austria 456.171.066 308.860.051,23147.311.014,77 . Rusia 50 698.991 27.491.433,23 23.207.557,77 Fr anfa 119.242.136 194.860.854,28 75.618.717,28 Italia 5.900.252 80.627.186,20 74.726.934,20 Anglia 157.249.213 133.462 268.36 23.786.944,64 Alte On 20.383.779 100.504.792 80.121.013 1)

1) Analele 'statistice ale RomAniei pe 1861-1866. 14r

www.dacoromanica.ro Ajungi la capAtul expunerei noastre, sA conchidem. Economia romAneascA din acea vreme, oglindA fidelA a societAtei primitive, se gAsea incA in faza patriar141A. Agricultura forma nu numai fun- damentul economic al fail dar aproape unicul mijloc de existentA. Industria, redusA la cele mai apropiate gi elementare transformAri absolut necesare vietei, se rezuma la cAteva instalatiuni lipsite de .origice InsemnAtate. Comertul, silit sA se adapteze gi el imprejurA- rilor gi mediului in care se desvolta, se caracteriza prinintensul schimb international ce-I fAcea intre materiile prime,produse de Ora, gi obiectele fabricate, aduse de peste granitA. Acesta era aspectul economiei romAnegti din punctul de vedere al productiei sale; sA cercetAm, in paginile ce urmeazA, aspectul na- tional al economiei noastre. -

.148

www.dacoromanica.ro XIII PROBLEMA NATIONALA

Acapararea monomial romanerti de eatre strain! Eyre% pericol national Namara! ler Modal kr do alezare Cueerlrea o- rapier remanefti Cum precede. Strigate In past!.

CercetAnd situatiunea economicA a Orli RomAnegti sub as- pectul national, vom avea surprize. Ar fi fost natural, fatA de imfima proportie a strAinilor ce se gäseau pe meleagurile noastre, in raport cu populatia tArii gi fatA de faptul a marea bogAtie a tArii gi fundamentul ei economic in acelag timp, agricultura, se gA.- sea in mainile pAmAntenilor,ca gi intreaga economie romAneascA sA le apartie. Economia romAneascA era insA, Inca de pe vremea aceea, in mAini sträine de interesele gi aspiratiile noastre. DacA agricultura propriu zisA, adicA cultivarea pAmantului, era Inca ifi mAini romAnegti , gratie legilor care interziceau stApAnirea de catre strAinii de alta religie a pAmAnturilor .rurale comertul era insA in intregime in mAini strAine. Elementul romanesc, indrumat pe alte cAi, neavAnd capita- luri, cu ideia ruginei comertului inrAdAcinatA gi lipsit de legi pro- tectoare, era sdrobit in lupta liberA a comertului de cAtre strAini. Faptul era explicabil. In primul rind, in treapta evolutivi in care

149

www.dacoromanica.ro se &ea, el nu ajunsese Ina SAaibi toate acele calitati pe care comertul ti-le cere. Negustoria fusese consideratA din toate timpu- rile o meserie ruqinoasA. Romanul era agricultor sau functionar. Tendinta fiecAruia de a deveni boer, in sensul ora§anului, cu o via- tA comodA, §i lipsitA de risc, a fAcut ca mai toti sA devie functio- nari. Credinta RomAnului era a cine invatà carte, trebuie sä fie functionar, §i visul sAu, indata ce se apuca de invätAturà era func- tiunea, cu hotArarea de a intrebuinta toate mijloacele spre a inain- ta, a se boeri §1 a se chivernisi. A fi lipcan, postAvar, peptAnar, bancher, tAbAcar, tamplar, ferar, curelar, era privit, daa nu ca o desonorare, dar ca un ce foarte sazut, foarte umil, de atre biuro- crati §i de clagele inalte ale societatii". 2) Lipsiti de calitäti inascute, eau indrumati §i slab apArati, pa- mantenii nu puteau in lupta liberA §i plina de riscuri pe care o prezenta comertul, sA tie piept elementelor strAine.Lupta a/Area cu atat mai grea, and §tim a ei aveau de infruntat dibAcia §i spi- ritul negustoresc, pretutindeni recunoscut, al grecilor, armenilor §i ovreilor. CAci ace§tia erau cei ce stApaneau comertul romanesc. Primejdia pe care o prezenta acapararea comertului de atre strAini nu era numai acela al pierderei unui element atat de im- portant al economiei nationale din mainile pAmantenilor. Primej- dia se agrava prin specularea acestora de cAtre strainii stApani ai comertului nostru.Profitand deadeväratul monopol ce-1 insti- tuiserfi asupra acestei ramuri a economiei, strAinii de neam §i de religie autau prin toate mijloacele sA stoarci cat puteau mai mult §i, profitand de superioritatea lor, speculau pe nationali. Am arAtat mai sus cA strainii cari detineau puterea econo- mica erau fie Greci, fie Armeni, fie Evrei. Dintre aceste trei natii, Grecii §i Armenii star§iau mai totdeauna prina se asimila §i a se integra in marea massA a pAmantenilor. NumArul lor mic if facea sA se piardA §i, rand pe rand, prin legAturi de familie §i grape in. fluentei mediului, ei sfar§iau prina se confunda cu bäsina§ii, con- siderandu-se §i purtandu-seca Romani. Nu acela§ lucru se pe- trecea cu Evreit cari, atat dincauza a§earii lor in masse com- pacte cat §i din cauza prea marei deosebiri de fire, religie §i obi-

1) A. D. Xenopol. Domnia lui Cuza-Vocli vol. IIpag. 183.

150

www.dacoromanica.ro ceiuri, se socoteau §i se comportau ca straini. Deaceia ei erau §i ramaneau o masa distinctA in mijlocul poporului nostru. Proble- ma Evreilor dela noi din tarA este insA mult prea importantA pen-, tru a nu ne opri asupra ei, macar in treacAt. Ne vom intalni de atatea ori, in paginile care urmeazA, cu nemultumirile provocate in sanul poporului de existenta §i activitatea lor §1 cu greutOle cau- zate desta§hrarei politice, de incercarile lor de consolidare a situa- tiunei lor interne prin imixtiunea puterilor straine, incat este mai bine sA lfimurim dela inceput datele problemei, aratand adevA- rata situatiune. Pericolul evreesc avea un dublu aspect.Primul rezulta din marele numAr al celor ce se gAseau printre noi §i mai ales din cau- za a§ezArei lor compacte, care facea ca anumite tinuturi ale Orel sa fie in complecta lor stApanire.Al doilea aspect al problemei evree§ti la noi in tarà era acela al stApanirei economice. SA le cer. cetam pe rand.

Am vazut, in capitolul inchinat populatiei §i teritoriului OHL cfi populatia evreiascA era cea mai numeroasä dintre cele straine de pamantul neamului nostru. Totalul evreilor din Tara Romaneasca se urca la 134.188 din totalul celor 4.424.961 de locuitori, ceeace reprezinta o proportie de 3%. Ceeace insA agrava aceastA propor. tie era modul repartitiei lor, absolut inegala pe cuprinsul teritoriului, §i a a§ezarei lor in mase compacte. Instalati in special in Moldova, ei erau aproape necunoscuti in Muntenia, unde nu patrunserA Inca. Bineinteles cu exceptia Bucure§tilor care, servind de capitalà, atrA- gea pe toti cei ce vroiau sä facA afaceri; deci in primul rand pe Evrei. Disproportia a§ezarei era a§a de mare incat, de uncle in unele judete ale Moldovei, ca Ia§ul de pildA, ei erau in numar de 36.348 &and o proportie de 17,7% la o populatie de 205.648, in Romanati, ei erau numai de 17 la o populatie de 129.128 de locuitori. IatA mai jos cateva date statistice asupra repartitiei Evreilor pe judete, in comparatie cu totalul locuitorilor, precum §i proportia tor fatA de totalul locuitorilor judetelor §i proportia Evreilor stabiliti la orge :

151

www.dacoromanica.ro 152 majoritatea oamenilorpoliticimunten frelor demaisusexplicatia rabili celputinindiferentifetadeproblemaevreiascA. Inluminaci- opiniunile lorpolitice,antisemiti numär ingrijorátor, putiniinMuntenia siaproape deloc in Oltenia. noastrA; ceamaimarepartedineirepartizatiIn Moldova, intr'un De undemaitotioameniipoliticimoldovenierau, indiferentde maselor Ji inspecial a oamenilor politici £ upde .aceastä problemä. , 32. Romanati 31. Muscel 30. (iod 29 Olt 28. Teleorman 27. DAmbovita 2,i. VAlcea 25. lalomita 24. Arge? 23. BuzAu 22. Mehedinti 21. RAmniculMild 20. V1a§ca 16. Tecuciu 19. Dolj 18. Prahova 17. BrAila 15. Cahul 14. Vaslui 13. Tutova 12. Putna 11. FAiciu 10. Ismail 9. Covurlui 5. Suceava 2. Botopni 8. Roman 7. llfov 6. Baclu 4. Neamt 3. Dorohoiu 1. Ia§i AceastA repartitie a Evreilor explica dealtfel Din acestedatesepoatevedeausorasezareaEvreilor intare JUDETUL 1) Analele statisticealeRomAnieipe1865pag.38-39. _ , Nr. Evreilor www.dacoromanica.ro 21.187 36.348 11.052 3.211 4.224 4.305 8.529 9.309 1.095 1.485 1.721 3.229 3.428 3.879 5.651 5.944 7.309 103 224 235 505 618 106 116 e simpla.InMoldovapericolulevreilor 21 33 48 58 76 78 17 19 4 Nr. Locui 129.128 137.580 145.937 100.651 138.693 140.912 150.383 145.030 185.631 113.759 212.718 127.063 277.407 205.648 199.314 122.264 117.463 155.891 132.949 104.830 119.864 193.250 133.102 157.599 144.295 167.680 78.255 l'ilOr 87.979 87.643 66.490 45.958 99.595 cu i oltenierau,dacAnufavo- exceptia IuiPetreCarp-- , 1 udetlasutA proportia in 12,6 17,7 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,3 0,2 0,3 0,4 3,7 2,2 3,2 4,2 5,9 7,6 1,7 2,7 2,8 3,9 4,7 2,2 3,8 6,4 , i atitudinea oraqe lasutA Proportia la - - - - - 31 11 18 32 15 13 18 32 25 55 50 39 36 10 1 1 I 1 2 4 1 2 I 2 2 4 8 5 1) WA.NtIts.14b,,00b.)URWCOODONC.7.7.31..0f.C.g) NUIWCPC.JCip www.dacoromanica.ro PIanqa XXII

vs i 0'05 a a 1

4j,, '''I. ,,..' , , ,...... rvP ..1''1 a ...... ° ;:'' -C f' '' K ,-,

;_;,:::;;'(. ,./ -i. ; m.:-....,/ \\-- /._...",:,-.. , , -,,,,, _ I:\'I i .. ,- ,:k k I ,, I r, , '.1. 1.: '. t' ' . . i

s

www.dacoromanica.ro &San Goleseu Nicola. Golerca

a % w a G.1 aC 01 r:A. era a§a de mare !nal, indiferent de convingerile politice care ii separau, oamenii se gAseau aläturi pentru salvarea neamului. In Muntenia, unde pericolul evreiesc nu exista incA, realitatea nu obliga credintele qi elanurilesuflete§ti sA tinA seamA de ea. Atat de adevArat este aceasta Inc& in decursul intregei istoril romane§ti atitudinea organizatiunilor politice va fi in functiune, nu de convingerile lor ci de locul de originA §i de conditiile localnice ale punctului de plecare. Se mai poate vedea, in tabloul de mai sus, proportia Evreilor a§ezati la ora§e. Cu aceasta atingem o aka fateta a want' evreie§ti in tArile noastre. Evreii sunt instalati mai totdeauna §i in marea lor majoritate in ora§e. In aceste a§ezAri pot ei mai u§or sA-§i cA§tige existenta qi sa speculeze pe pAmAnteni. Din tabloul de mai jos se poate vedea numArul Evreilor a§ezati la ora§e fatA de totalul Evrei- lor din judetul respectiv in Moldova :

Evrei asezati JUDETUL Totalul evre-in capitala ilor din ude( ud etului 1. Dorohoiu 11.052 8.700 2. Botosani 21.187 19.400 3. Suceava 8.529 6.800 4. Neamt 9.309 7.500 5. Iasi 36.348 34.300 6. Roman 5.651 4.200 7. Vaslui 3.211 2.300 9. BacAu 7.309 5.400 9. FAlciu 3.879 3.100 10. Tutova 3.229 2.500 11. Tecuciu 1.485 800 12. Putna 3.428 2.500 13. Covurlui 4.305 2.600 Total 121.922 100.100 1)

DacA tinem seamA §i de faptul a pe langa ora§ele capitate de judet se mai gAseau in fiecare district ate un targ, dot:A, In care Evreii erau a§ezati deasemenea in numAr mare, vedem cA mai toatA populatiunea evreiascA era a§ezatA in ora§e. IatA numArul Evreilor a§ezati in ora§ele Moldovei fatA de cre§tini :

1) Din liticrarile statistice ale Moldovei. Populatia pe 1859-60.

153

www.dacoromanica.ro DRAWL EVRE CREFrINI

1. laqi 34.300 40.200 2. Botosani 19.480 19.200 3. Dorohoiu 8.700 7.200 4. Piatra 7.500 13.600 5. FAlticeni 6.800 4 300 6. Bac Au 5.400 15.600 7. Roman 4.200 8.400 8. Husi 3.100 12.300 9. Galati 2.600 20.300 10. Birlad 2.500 12.900 11. Focsani 2.500 15.500 12. Vaslui 2.300 4.900 13. Tecuciu 800 8.500 1)

De§i datele nu sunt dec.& din 1859-60, nemai corespunzAnd situatiunei din 1865-66 tare ne intereseazA in mod special, sunt totu§i suficiente pentru a ne inspäimAnta §i pentru a ne face A' infelegem cà pericolul evreiesc nu este o gogoritA, exploatatA de agitatori interesati, ci o tristA realitate menitä sa deschidA ochii §i celor mai orbi dintre orbi. Ia§ii, vechea capitalA a Moldovei cre§- tine, avea aproape acela§ numAr de Evrei §i de Cre§tini. Dintr'o statisticA a tinerilor inscri§i la recrutare reese cA in anul 1860 se gAseau la Ia§i 1.488 de cre§tini §i 1.375 de evrei apti de a face serviciul militar.1) Ora§ele din nordul Moldovei erau adevArate ci- tadele evreie§ti: la Dorohoiu, Boto§ani §i FAlticeni, romanii cre§tini erau minoritari. Primejdia evreiascA insA nu data de prea multa vreme ;Evreii n'au inceput sA se instaleze in finuturile noastre dealt dela inceputul secolului XIX-lea. Deatunci insä gratie inva, ziunei continue §i a rapidei inmultiri, caracteristicA acestui neam, numärul lor a crescut uimitor de repede, ajungand la situatiunea ingrijorAtoare din epoca care ne preocupä. Nu avem date precise asupra mersului invaziunei evreie§ti in Ora noastri cleat pentru judefele moldovenesi ; numai cei ce se simfeau amenintatise in-- grijeau sA strfing5 date pentru a arAta pericolul ce-i ameninta.Vom da deci §i noi acest tablou numai cu privire la fara Moldovei,soco-

1) Din lucrArile statistice ale Moldovei (populatia pe 1859-60) pa- gina 109.

154

www.dacoromanica.ro tindu-1 suficientdeexplicitprinelinsusipentruamaifinevoe nomul Eftimie,Starostele Trasneasialticativa;incolototjidani carciumile erauevreiesti. LaFAlticeniin1859,scriaSteauaDu- in complexulei,formeazaviataeconomicAaunei tad.Intregne- reusiserfi säconducAsisAsefoloseascadeintreagaactivitatecare, Mai erasiacelaaldominAriivietiieconomice.EistApaneauintrea- sub aspectuleinumeric. sA insistam: deauna, pentruca,pedeoparte,sälecumpere tau delipsacapital careclaseleromanestiausuferittot- zati carciumari lasatesibancheri negustorilaoraseeiprofi- muntenesti situatia eraidentica. toate oraselesitargurile moldovenestisiinmultedin si iarjidani".2) nArii", peulitamareladeal numairämäseseRomanideckEco- gotul erainmainilelor.InorasetoateprAvaliile silasatetoate ga economieaOrli.DacAnudirect,inmicecazprincaideturnate, Pericolul evreiescnuseprezintainsAnumaisubacestaspect. Aceasta erasituatiaproblemeievreiestidinTaraRomaneascA 2) A.D.Xenopol.DomnialuiCuza-Vodiinvol.11pag.173. I) A.C.Cuza.Studiieconomke-politice.Bucuresti1930, pag.244. Total . 13. Covurlui 12. Putna 11. Tecuci 10. Tutova 9. FAlciu 7. Vaslui 6. Roman 5. lasi 4. Neamt 3. Suceava JUDETELE 8. BacAu 2. Botosani 1. Dorohoiu Aceasta nusepetreceanumai laFalticeni. . . . www.dacoromanica.ro 1803 .6 11.056 1.962 117 606 135 166 624 150 30 56 29 11 15 18 5 III Sistemul lor erasimplu.Ase- - al = -4 a) .-.0.,....0.-. 4.226 1.9 5 1.197 1849 0 3.229 238 3.879 288 204 219 504 269 562 634 670 110 1859-1860 124.867 36.348 21.187 11.0E2 4.305 3.428 7.309 3.211 5.651 9.309 8.529 1.485 ieftin produsele ., 1) orasele 155 In munceii sA le vanda scump marfuri de speculatie, iar, pe de alta parte, sa-i imprumute cu dobanzi impovaratoare. Astfel prin soco- telile pe care qtiu sa le incurcei mai ales sa le incarce, star§iau prin a ruina rand pe rand pe cre§tinii cari din naivitate sau din nevoie intrau in contact cu ei. Lipitorile satului" Ii botezase Vasi- le Alexandri, inteun moment de indignare. Lipitori, Fara indoiala, dar nu numai ale Sate lor, ale tuturor oamenilor. Evreii care au pus manai pe meseriii pe comert au aservit toate valorileptoate clasele societatii, dela cei mai bogati proprietari pana la cei mai siraci tarani. Un Moldovean nu poate sa se limed, sa traiasca sau sä moara, fArä ca ei sà nu aiba vreun profit oarecare. Num& rul Evreilor care traesc dupa urma munceii productiei noastre, este intr'o proportie inspäimantatoare fata de populatia indigena. Un nor de lacuste pare ca s'a asvarlitpecampiile noastre infloritoarei pe recoltele noastre bogate. Suntem mai exploatati decal sunt impreuna Chineziii Indienii".2)Exploatand tot ata- ta de crud §i pe bogata§i cai pe cei saracii pe boieri ca gi pe golani, Evreii nu aveau in acel moment decat un singur tel: acela al Imbogatirei. Gasisera o tara &mita' de Dumnezeu, ni§te locui- tori ce se lasau u§or jumulitii conditiuni de trai mult mai avan- tagioase ca in tarile invecinate. Si in Rusia populatiunea putea fi upr exploatata; acolo lined organizatiunea de stat era mai con- §tientai poporul mai putin rabdator. In Austria, uncle imperiul avea o atitudine mai binevoitoare, locurile erau ocupatei econo- mia era in stapanirea popoarelor indigene. Aci ei gaseau totul; bogatii de acaparat, oameni de exploatat,i o conducere care pu- tea fi intimidata,atunci and nu se rasacorupta.Pozitiunea socialal situatiunea politica nu-i interesaupevremea aceea. Primul obiectiv era imbogatirea. Prima lor cerere era sa fie la- sati in pace, pentru ca la adapostul imunitatei straine sa-i sara- ceascä pe ceilaltii sä se imbogâteasca (MILO. Eforturilei stra- duintele lor se indreptau spre. garantarea unei libertati de fapt, iar nu spre obtinerea unei egalitati de drept. Dealtfel nici nu in- semna mare lucru pe vremea aceea cetatenia roman& pentru stra. iniice se considerau ei in§i§i in afara de legilei datinile Taman-

1) P. A. M. Progrès et libérte (1861), pag. 123.

156

www.dacoromanica.ro tului.Din contra.Mai toti preferau sa ramanA cu cetateniile gratie carora trecusera granita, pentru ca la adapostul lor saii poata ajunge mai u§or scopurile. Deabia mai tarziu, cAnd tara a luat un avant nebanuit-§icAnd verificarea traditionalei indul- gente romAne§ti le-a dat siguranta pe care pAna atunci o cautau peste hotare, au inceput Evreii sa se agite pentru legalizarea si- tuatiei lor, cerAnd de data aceasta sa fie considerati ca Romani. Ca §i cum ar fi suficienta -o schimbare de punct de vedere, pentru a modifica credintele, pentru a inlatura apucaturile §i a transfor. ma rassa.

157

www.dacoromanica.ro XIV VIATA POLITICA

Scarta explicare a situatiei politica Particle! ational--Cele doe& carente: liberalli conservator Po PieceIn fimpel dontealal Casa Coalitia monstraoasa !del. sentiment. ci eradiate--Si- tuatia politica la 10 Mai 1866 -- Miscarea separatista Fractianea libera si independenta iriitoarea grew* a ramerilor politic..

, Ne mai rfinane acum, pentru intregirea tabloului ce nl l-am propus, sA arAtAm InfAti§area vietii politice din acea epoch'. Viata publicA romAneascfi, sub aspectul ei social §i politic, fusese vre- me indelungatá in stApAnirea unei singure clase; aceea a boieri- kr, care --, fiind in acela§ timp §i stäpAnii efectivi ai pamAnturi- kr §i ale sufletelor de pe moqiile lor §i detinAnd in acela§ timp §i toate dregAtoriile , aveau in mAinile lor §i toate bogatiile §i intreaga conducere.Este drept ca situatia aceasta era atenuati prin dependenta noastràdesuzeranitateaturceastä§iprin pozitianoastrAsupusäcapriciilorruse§ti.Totu§i,inmar- ginile incaresituatiuneanoastrAinternationalA §ipozi- tiuneanoastrAgeograficAle-opermiteau,boierii stApA- nitoridepfimanturi§ide tara guvernau, pe mo§iile lor §i in tele douA capitale, conform intereselor lor de clasA. In con- tra acestei atotputernicii,ideilerevolutiei franceze incepurA sA lupte, prin glasul celor ce cunoscuserA, in anii de studiu din tarile civilizate, binefacerile libertAtii, §i cu sprijinul tuturor celor ce in- cepuserA sfi-§i Ilea seama de anomalia situatiei. Si astfel se crea o mi§care liberalA dusA de boierna§i §i de burghezi §i sprijinitA de

159

www.dacoromanica.ro acei dintre marii boieri care, ametiti de frumusetea ideilor, uita- sera cA printre primii loviti vor fiiei.Se n5scuser5 deci cele doui curente. Acel al novatorilor .-- care vroiau sa schimbe situa- tia din tiara dupä chipul gi asemänarea celei din apus, transfor- mand astfel Principatele Române intio Belgie a Orientului pe care II vom numi liberal. Si acel al pästr5torilor care delinând gi bog5tii1e gi putefea diutau a-0 mentie mogiile, pentru a putea continua s5-§i exercite aceeagi influent.5 politick gi sä pastreze puterea politicà, pentru ca sä fie siguri ea' nu li se iau mogiile pe care II vom numi conservator. Dou5 erau problemele careii desp5rteau;pentru solutionarea lor se dadeau luptele.Prima, aceea a proprietätii rurale. A doua, a democratizarei vietiipubli- ce. Ar fi fost natural ca cele dou5 curente sä se cristalizeze in partide §i afinitatile de interese sA se inchege in tovärägii politi- ce. Fapt care n'a avut loc; partidele politice au apArut la noi in tara cu mult mai tArziu. Fenomenul igi are explicatia lui. Pe Ian- g5 lipsa spiritului civic, nu trebuegte uitat ca toate aceste reforme nu aveau sA fie inffiptuite de cAtre organele noastre de stat,ci ele urmau sa fie hot5rite l admise de catre puterile str5ine care hotäreau asupra agezärei noastre. In asemenea conditiuni, crearea unui partid care sä lupte gi si conving5 inauntrul tärii era inutilk din moment ce aproape toate hotkirile veniau din afara hotare- lor. Dar ins5§i aceast5 situatiune exceptionala avea drept consecin- tA trecerea celor dou5 probleme mai sus pomenite pe un plan secun- dar, atentiunea tuturor fiind indreptata in directia, daca nu chiar a unei complecte independente nationale, in orice caz a unei re- cunoa§teri a dreptului de existentA §i de proprie guvernare a nea- mului, in cadrul gi in marginile vechilor capitulatiuni.In jurul acestei idei s'a strâns mai toaa suflarea româneasck dela marii proprietari st5p5nitori a sute de naii de falci, pânä la micii burghezi, lefegii sau negustori. CUM atat problema proprietfitil rurale cat gi aceea a l5rgirei vietii politice erau menite saducä desbinari gi s5 provoace rupturi, interesul pe care cu totii ii aveau de a se prezenta uniti gi solidari in cererile lor faca' de cantle str5i- ne, Ii f5cuse pe cei mai aprigi radicali sA amane discutarea aces- tor puncte spinoase panA dupa definitiva rezolvgre a problemei nationale.Aga se explicl unanimitatileobtinute in Divanurile

160

www.dacoromanica.ro Adhoc; astfel se lamureste dubla alegerealui Alexandru Ion Cuza. Prin obtinerea reformelor acordate de catre Conventia dela Paris, aranjate dupa nevoile Orli prin fortata lor interpretare, se putea crede cà menirea partidei nationale era sfarsitai ca de-a- cum inainte, cele doua cauze de desbinare, de solutionarea carora depindeadesvoltarea insasi a statului, vor fi din nou luate in discutie, partidul national desfacandu-se din nou, pe problemele sociale in cele cloud ramuri ale sale, liberalai conservatoare.1) Asa s'ai intamplat. Odata Unirea, in mod provizoriu dar efectiv, fa- cuta, legea agrara i legea electorala hied puse in discutie si pro- vocara desbinari care mersera panalascandalurii agitatiuni care dusera pana la atentat. Cele doua curente luara pozitiuni fatise unul contra altuia, infruntandu-se la tribuna Camerei, in- sultandu-se in coloanele ziarelori incaerandu-se pe strazile Ca- pitalei. Pozitiunile extreme in care cele cloud curente se fixaser5 faceau imposibila prezenta lor in conducerea tarii, ceeace obliga pe Domnitorul Cuza, pe deoparte, sa solutioneze cele cloud pro- bleme singur, iar pe de alta parte, sa-si aleaga oamenii de guver- namânt dintre moderatii care intelegeau ca nu se guverneaza du- pa rigiditatea ideilor ci dupa realitatea faptelor. Aceasta insa ex- cludea dela conducere atat curentul liberal cati cel conservator, care se vedeau sortite sa devina din actori, spectatori si din condu- catori, condusi. Cum cele cloud probleme care separasera pana atunci cele doua curente potrivnice, incetasera de a mai fi un punct de discutie intre ele, prin solutionarea lor fortata cu ocazia lovitu- rei de stat dela 2 Mai 1864, ne mai avand nici un motiv de des- binarei gasindu-se amandoua curentele in aceeasi disgratie, uni- rea lor din nou era fatala. Dar cum o problema de interes natio- nal, ca acel al Unirei, nu se mai putea pune, ele ii mascara ura contra Domnitorului Cuza,sub dorinta de realizare a ultimului punct din cererile Divanului Ad-Hoc, ce nu fusese Inca implinit : dinastia straina.i iata cum, exasperati de guvernarea personala a lui Cuza ce se accentua din ce in ce mai mult si de igno- rarea lor in conducerea t5rii ce se vadea din zi in zi partiza- nii celor douà curente refacura partidul national si dadura lovi-

1) A. Xenoipol. Istoria Partidelor Politice pag. 550-570.

11 161

www.dacoromanica.ro tura de stat din 11 Februarie 1866, inlocuind dinastia nationalä cu cea straina. II

In aceasta situatie gasi Domnitorul Carol viata politica ro- maneasca la sosirea sa. Deoparte, victorioasa §i atotstapanitoare coalitia monstru- oasa", cum fusese numita unirea celor doua curente in lupta lor contra lui Cuza. Formata din radicali extremi§ti ca Ion Bra- tianu §i C. A. Rosseti -, din liberali moderati -, ca fratii Go- lescu, Ion Ghica §i Dimitrie Sturza, din conservatori mode- rati ca Ion Cantacuzino, Costache Epureanu §i din conservatori extremi --, ca Dimitrie Ghica,Lascar Catargiu §i Petre Mavro- gheni , ea cuprindea aproape totalitatea oamenilor politici din acea vreme. . De aka parte. distru§i, inexistenti,temandu-se sa apara §i impiedecati sa participe, la viata publica, fo§tii colaboratoriai Domnitorului demis: Kogalniceanu, Kretulescu, Generalul Florescu.

iii

Mai exista un curent, in Moldova, care profitand de rastur- narea lui Cuza §i de punerea in discutie a eventualitatei desfa- cerei unirei prin alegerea din nou a unui Domn separat la fiecare din cele dotia tronuri, cauta sa speculeze nemultumirile moldo- vene§ti provocate de excesiva centralizare care incepuse Inca de pe vremea aceea §i care avusese drept consecinta decaderea Ia§u- lui §i trecerea pe planul al doilea a Moldovenilor. Curentul, ini- tiat de ambitia bolnavicioasa a unui Rosseti Rasnovanu care se vroia Domn §i. puternic sustinut de agentii §i. fondurile ruse§ti --, al caror interes de desfacere a Unirei era evident, profitand de starea de nemultumire a Moldovenilor ce secredeau paräsiti in doleantele lor §i de starea turbure a tare, ce se credea inFlata in aspiratiile ei ,-. Incercase chiar o rascoala populara care sa proclame desfacerea Unirei. Inabu§irea ei in sange facu sa ince- teze imediat §i. miçcarea insa§i: curentul insa continua multa vre- me, intretinut de o infima minoritate ce-§i canaliza nemultumirile

162

www.dacoromanica.ro pentru normala decadere a provinciei lor in acest mod. Acest cu- rent va agita spectrul separatismului ori de cate ori va avea re- vendecari de satisfacut,ca un mijloc de presiune fata de guver- nul din Bucure§ti care uita prea repede sacrificiile §i nevoile Mol- dovei.1)

Tot la Ia§i exista Fractiunea libera §i independentr, singura organizatie politica constituita ca atare. Compusa din adepti ai invatatului transilvanean Simion Barnutiu ea pornea dela ideile acestuia, care susftinea ca poporul romanesc nu este numai cobo- ritor din Romani dar un continuator al stralucitului popor Ro- man. Consecintele pe care Barnut le trageadin aceasta premiza erau extrem de interesante; astfel el sustinea ca guvernul consti- tutional nu este potrivit pentru romani, care trebuesc sd se con- stitue intr'o republica cu functionari ale§i. Barnut mai sustinea cã rezolvarea problemei rurale trebue§te facuta dupa legea agra- fa* a Grahilor. Deasemenea el sustinea ca. Romanii au dreptul de a da afara pe strainii care le-ar impiedica interesele agricole, in- dustriale sau comerciale.Acesteaerau teoriile politice ele lui Barnut; in politica practica insa Fractiunea libera §i independentr s'a remarcat prin antisemitismul ei §i prin categorica opunere la alegerea Domnitorului strain. Cele mai multe din voturile care s'au dat in contra ratificarii plebiscitului ce proclama pePrinci- pele Carol de Hohenzollern ca Domn al Romaniei, au fost acelea ale Fractiunei dela Ia§i 2).

Acesta este tabloul situatiei politice la sosirea Domnitorului Carol. Imensa majoritate a oamenilor politici luand parte activa sau aproband intru totul actiunea coalitiei monstruoase, care du- sese la schimbarea tronului §i la rasturnarea situatiei politice. In umbra o infima minoritate, compusadin fostii colaboratoriai Domnitorului, dinpartizanii separatismului moldovean §i din adeptii ultra romani ai lui Barnut ;toate trei gruparile,separate una de alta §i in conceptii §i ca sentimente §i ca actiune.

1) A. Xenopol. Istoria Partidelor litice pag. 482-500. 2) idem pag. 504-506.

163

www.dacoromanica.ro Era evident insa ca aceasta situatiune nu putea sa dainuias- Ca; Coalitia Monstroasà, odata scopul ajuns, prin detronarea Dom- nitorului Cuza §i inscaunarea Principelui Carol, trebuia sa se des- fad din nou, astfel dupa cum partidul national -- format in pri- pa de cateori nevoia o cerea -- se desfacea imediat ce perico- lul trecuse sau ideia ce-1 unise fusese realizata. Fiecare din corn- ponentii sai urma sa reia pozitiile pecare nu le parasisedecat temporar. Pentru a ne da seama deci de evolutia oamenilor po- litici, din momentul procesului de lichidare, §i de modul in care ideile§i sentimentele politice se vor cristalizainorganizatiuni constituite,trebue sa cercetam care era situatiunea sociala§i stadiul politic al Principatelor in acel moment.

Doleantele de ordin national fusesera rand pe rand §i in chip. nesperat realizate; mai ramanea numai sa se obtierecunoa§terea suirei pe tron a Principelui Carol din partea puterilorinteresate. Mari le probleme de ordin social §i politic chestiunea rurala §i le- gea electorala fusesera solutionate de doi ani §i oricare ar fi fost sentimentele oamenilor politici fata de aceste infaptuiri, ele nu mai puteau fi modificate. Ceeace se daduse, cu forta sau de build voie, era bun dat. Dar nu numai atata. Rezolvarea problemelor rurala §i electorala, fusese astf el facuta de carre Cuza §i Kogal- niceanu, incat multavreme Inca ele vor fi scoase delaordinea zilei populatia multumindu-se cu reformele obtinute, care pen- tru timpurile in care fusesera date §i pentru conceptiile din acea epoca pareau o victorie nesperata. Deci nici pe taram national, nici in domeniul social, nici in campul politic nu mai exista pu- tinta de deosebire intre oamenii politici, nernai fiind posibil pen- tru acele vremuri sa se mai ceara vreo reforma care sa poata fi socotitasuficientapentruainjghebaun organismpolitic. Liberaliii§i daduseraseama deacestlucru Inca dintimpul domniei lui Cuza, cand prin realizarea reformelor dela 1864 tot programul lor politic, §i deci toata platforma lor electorala, fusese realizat prin lovitura de stat. Deaceea ei, legandu-se de modul in care aceste reforme au fost facute §i de tendinta Dornnitorulur inspre un regim din ce in ce mai personal, scoasera inainte prin- cipiul practicei democratice §i al guvernarii parlarnentare,pe care

164

www.dacoromanica.ro ii intemeiarà§i-§ijustificard fata de opinia publica' atitudinea de darza opozitie i pozitiunea de comp1otisti. Este ceeace se nu- meste in zilele noastre lupta pentruprincipiileconstitutionale; Coalitia Monstroasä dela 1866 se gasea,indiferent de resenti- mentele personale si de interesele de clica",pe aceeasi linie cu Frontul Constitutional din zilele noastre. Ideia care däduse posi- bilitatea liberalilor de a fi totusi in opozitie atunci and guver- nul le realiza programul, aceea a practicei politice, le va da si de data aceasta posibilitatea sa' se desfaca"din acea uniune natio- nala in care se gSseau.i astfel cele dou'a curente potrivnice, ce se ga'seau din nou unite in momentul de fatA, se vor separa din nou. De data aceasta nu pe motive de diferentS programatica ci pe cauze de eficacitate practicä. Aceeasi ideie, aceeasi lege poate fi aplicata in chipuri diferite dupa' ideilefundamentalei dupd sentimentele permanente care impreuna" constituesc conceptia per- sonaldi definesc atitudinea politica' a celui ce guverneazá.Pe aceasta deosebire de conceptie generala se vor desface din nou cei ce se unisera" temporar; pe aceastá afinitate de atitudine po- litica se vor uni in mod definitiv cei cu aceleasi ideii cu ace- leasi sentimente. Aceasta va constitui fundamentul nouilorpar- tide politice; in lipsa ideilor deosebite, sentimentelei practicele di- ferite.

Cu aceastá premizá ca§tigata% u§or vom putea de pe acum descifra drumurile pe care vor apuca oamenii nostri politici.Di- mitrie Ghica, Petre Mavrogheni,Lasear Catargiu,Generalul Florescu, oameni ce socoteau cA reformele deja infaptuite re- prezentau prea mult pentru mentalitatea iobiceiurile din acea vreme si cad cAutau in practica guvernamentaldi un mod de corijare a teformelo'r prea inaintatei un mod de educare a ma- sselor vor forma cadrele partidului conservator. Ion Bratianu, C. A. Rosseti, fratii Golesti oameni ce credeau Ca reformele schimbä fata lucrurilor prin insg§i aplicarea lor, indiferent de sta- rea de inapoiere sau de inaintare a poporului si care traiau Inca in utopia realiza'rei brusce a Republicei Franceze pe malurile Du- -narei aveau sä formeze bazele partidului liberal. Intre aceste

165

www.dacoromanica.ro doua grupuri de personalitati, intre aceste doua culturi de microbi politiciextremi, se plasau toti cei pe care cumintenia firei sa,. raspunderea guvernarei ii facuse ca, incetul cu incetul, sa lapede extremismul ideilor pentru mijlocia faptelor. Ace§tia erau mode- ratii: Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Vasile Alexandri, Gene- ralul Tell, Niculae Kretulescu, Vasile Boerescu, Gheorghe Cos- taforu, Dimitrie Sturza §i atatia altii cari, sau se vor alipi vreu- neia din cele dotia grupari mai sus amintite, sau se vor anexa vreuneia din personalitatile care ii vor subjugai lega, sau vor evolua intre cele dotiagrupuri dupa necesitatilemomentului §i capriciile caracterului. Si pe langa ace§ti moderati vor mai suferi puterea de atractie a celor douà grupari §i curentele oarecum con- stituiteca celseparatist Moldovean §i cel franctionistBarnu- tian. §i aceste:a, rand pe rand, in bloc sau fiecare separat, vor sfar§i prin a se integra in cele doua mari curente ce se vor con- stitui in puternice partide de guvernamant. Rana atunci insa va mai trece timp §i politica romaneasca se va caracteriza Inca multi ani prin confuzia de idei, prin ameste- cul de persoane §i -- in lipsa de altceva,prin ridicarea senti- mentelor la inaltimea unei doctrine.

la Caracterizand in cateva cuvinte viatapolitica dela inceputul domniei Principelui Carol, vom spune Ca toate fortele politice se- rioase din intreaga tara erau unite, fie prin participarea activa, fie numai prin acceptareaaprobativa,invederea sthimbarei Domnului §i definitivareidinastiei.Fortele politice,momentan unite, se vor redesface iara§iincele doua clasicecurente . liberal §i conservator . deosebindu-se insa, nu printr'o diferenta programatica ci printeo deosebire deatitudine.Cele cloud cu- rente vor sfar§i prin a se constitui in doua partide de guverna- mant, atragand §i ingloband in ele atat personalitatile izolate cat §i slabele forte organizate.

166

www.dacoromanica.ro XV ...1 CATIVA OAMENI Frajit Brättenj Costache Rosetti Cal het Go lesti Ion Ghica, Bey-ul de Samos Mitiji Sturdza Dreapta Remit- neasci: Lascir Catargin, Beizadea Dimitrie Ghica, Petro Mavro- ghent, Genera lul Tell Un izolat: Mihail Rogitlniceanu

Am arätat in capitolele precedente care era situatia tare la sosirea Domnitorului Carol; din cuprinsul lor se desprind greuta. tile pe care avea id le intampine. In incercarile sale de indreptare a situatiei gi de punere a. statului pe fagagul cel bun, Domnul avea IA se sprijine pe o intreagfi serie de oameni. In special bärbatii politici erau acei care aveau sa joace un rol hotärâtor in viitoarea evolutie a statului. De modul cum avea sfi se inteleaga Domnitorul cu ei gi de chipul cum avea sà-i intrebuinteze, depindea in mare parte reugita intreprinderei sale. Cum la tot pasul, in paginile care urmeaza ne vom intalni cu acegti oameni, este bine sä gtim din- trrun inceput gandurile, faptele gi sentimentele lor;deaceea in rândurile care urmeaia vom aräta in putine cuvinte activitatea pu- blicl a catorva din fruntagii vietii romanegti.

MI Incepem cu Ion Beatianu ;nu atat pentru rolul jucat 'Ana acuma, ci mai cu seam5 pentruimportanta pe caredeacuma inainte o va capfita in politica romaneascA. Nacut la 2 Iunie 1821 la Pitegti dintr'o familie de boernaO din Argeg, primele cunoSinte le primi dela dascalii francezi 0 greci pe care tatäl lui ii adusese in casä pentru instructia copiilor aga cum se obignuia pe acea

167

www.dacoromanica.ro vreme. Trecu dupà aceea la §coala romfinAdeschisA in Pite§ti de cAtre Simonide, elevul lui Lazar; ad impreund cu tovarA§ii sAi de §coalà, fratii BAlce§ti, isi forma credintele romAne§ti care aveau sd-i serveascA mai tArziu drept bazd in tot ce avea sä intreprindd. In 1835, in vArstä de abia 14 ani, el trebui sA se supund obiceiului timpului §i sh intre in armatá fiind incorporat ca iunkAr; curAnd insA fu inaltat la gradul de prapurcic, cum erau denumiti sublo- cotenentii, dupA numirile ruse§ti sub a cArei influentA se gAsea armata pe vremea aceea. Armata insd nu-1 atrAgea. Si lit fiind,se fAcuse ofiter cu gAndul de a se rasa cu primul prilej de aceastd carierA, pentru care nu simtea nici o vocatie. In 1839 reu§i sl in- duplece pe tatAl sAu §i päräsind armata se duse la Paris sA stu- 'dieze; aci el urmA cursurile §coalei politechnice precum §i cursurile marilor invAtati de la College de France §i strAnse legAturi de prietenie cu ceilalti Rom Ani veniti la studii. Firea sa insA il impin- gea spre politica, ce avea sa-i prindd intreaga viatA §i activitatea sa se indreptä in special in aceastA directie. IntrAnd impreunA cu Rosseti in lojile francmasonice ei reu§irà sAintereseze pentru cauza României mar& personalitAti franceze care luptau pentru isbAnda ideilor democratice. In acela§ timp el strAnse legáturile cu tinerii Romani veniti in cetatea lumind pentru studii §i reu§i sA formeze impreunA cu ceilalti Munteni §i Moldoveni un grup hotArAt sä lupte la intoarcerea sa in tará pentru cauza nationalá. In 1848, and toatA Europa incerca sA se descAtu§eze, se intoarse in tara §i luA parte la pregAtirea §i infAptuirea revolutiei munte- ne§ti. Dui:A sfAr§itul celor cAteva luni de iluzie a unor vremuri mai bune, exilat dupà pAmantul pentru care luptase, se intoarce la Paris §i-§i reia activitatea sa, intrAnd in contact cu oamenii zi- lei, scriind memorii §i publicfind articole, intrAnd in societAti secre- te; luptând prin toate mijloacele §i pe toate caile, impreunA cu toti ceilalti compatrioti, pentru acela§ ideal comun, descAtu§area neamului de sub suzeranitatea turceasc5 §i protectia Ru§ilor. A. mestecat inteun complot de l'Hipodrome et de l'Opera comi- que" fu condamnat la 16 Ianuarie 1854 la 3 luni inchisoare pen- tru complicitate in atentatul luiOrsini contra luiNapoleon al III-lea. Inchis in casa de sAndtatea doctorului Blanche, pentru a sapa de efectuarea pedepsei, el fu eliberat in 1856. Permitan-

168

www.dacoromanica.ro du-li-se in fine, dupa 9 ani de zadarnice incercari, exilatilor sa se intoarca in tara, Ion Bratianu ajunse pe pamantul, pentru care nu incetase sa lupte §i sa sufere, la 8 Iu lie 1857. Ad el gasea rascoli- rea produsa de hotarirea Congresului dela Paris de a intreba Principatele asupra viitoarei lor organizari. Impreuna cu ceilalti exilati, care intelegeau ca §i el insemnatatea momentului, luptara cu totii cot la cot in tara §i in Divanurile Ad-hoc §i sfar*ira prin a realiza minunea autonomiei, consfintita prin Conventia dela Pa- ris, §i a unirei, realizata prin indoita alegere a lui Alexandru Ion Cuza. La inceputul nouei domnii fu iara§ pe primul plan, fiind chiar ininistru; curand insa se facu spartura dintre Cuza §i stanga, in fruntea careia se gasea Bratianu. Puternica opozitie manifestata prin discursuri aprige in adunare §i articole violente in Romanul 4i consfintita prin arestarea fruntaOlor §i suspendareaziarului, sfar0 prin inchegarea coalitiei monstruoase". Bratianu era unul din frunta§i. El fu trimes in toamna anului 1865 in apus pentru a pregati terenul debarcarei lui Cuza §i aducerii unuiPrincipe strain. El fu acela care convinse §*1 determina pe Principele Carol, dupa sugestia Imparatului Napoleon, sa acceptetronul ce ise oferea. El fu acela care il aduse in Ora pe noul Domnitor, inqe- land privegherea austriaca. El fu acela care il saluta primul pe Principe, ca Domnitor al tarii Romane§ti, in momentul debarcarei sale la Turnu Severin. Activitatea sa . insemnata §i !Ana acu- ma -- va lua insa curand o atat de mare importanta incat va de- termina in intregul ei desvoltarea §i orientarea Romaniei; dar des- pre aceasta vom vorbi mai tarziu §i mai pe larg, in cuprinsul volu- mului.

Mai mare cu trei ani ca fratele sau, Dumitru Bratianu, nas- cut in 1818, avea sa joace un rol mai §ters dar nu mai putin fru- mos deck al fratelui sau mai mic. Incepandu-§i studiile in casa §i continuandu-le la colegiul Sf. Sava, el plead la Paris in toam- na anului 1835, in varsta de 17 ani pentru a studia dreptul. Timp de 12 ani el locuie§te la Paris unde studiaza, comploteaza §i vi- seaza, impreuna cu ceilalti Romani, faurirea in patria lor a unei stari de lucruri pe care numai inflacararea adolescentei §i naivita- tea tineretei o poate imagina. Framantarile europene ale anului

169

www.dacoromanica.ro 1848 il aduc si pe el in tara pentru pregatirearevolutiei la care lua parte.Reactiunea ilexila sipe el ca si pe toticeilalti re- volutionari; plecat in apusul primitor, noua patrie a revolutionari- lor din intreaga lume, dupa un scurt popas la Paris, se instaleaza la Londra unde isi indeplineste rolul de misionar al durerilor ro- mane. Intors in tara odata cu toti ceilalti exilati in 1857 ia parte intensa la desbaterile Divanurilor Ad-hoc; trimes impreuna cu Niculae Golescu la Paris spre a explica si sustine hotararile Di- vanului fata de puterile intrunite la Paris sa hotarasca de soarta Principatelor, desfasura o activitate din cele mai rodnice. Intors in tara pentru a lua parte la votul -dela 24 Ianuarie 1859, care realiza pe cale deturnata dorintele pentru care el luptase in apus, Dimitrie Bratianu este unul din sustinatoriiDomnuluiCuza la inceputul domniei sale. Ministru de externe in primul guvern a lui Cuza si ministru de interne in scurtul guvern de 40 zile a lui Niculae Golescu din 27 Maiu 1860, trece si el impreunä cu stan- ga din care facea parte in opozitie acerba contra Domnitorului. Ca si fratele sau face parte din coalitia monstruoasr si noul gu- vern instaurat in zorii zilei de 11 Februarie ii incredinteaza Pri- maria capitalei. Demnitate in care, cu cheile orasului pe perna de matase rosie, avea sa intampine la Baneasa pe noulDomnitor spunandu-i: Fa' din aceasta frumoasa tara sentinela inaintata a libertatilor moderne, bulevardul nebiruit al civilizatiei occidenta- le". Cuvintele nu reprezinta numai exprimarealiterara a unor urari de circumstanta ci marturisirea , cu atat mai sincera cu cat momentul era mai solemn -- a gandurilor sale intime si a nä- zuintelor sale permanente; libertatea si civilizarea neamului sail sunt ideile pentru care avea sa militeze intreaga-i viata. Gandu- rile lui intime, marl si generoase, precum si modul sau de expri- mare grandiloquent si bombasticcaracterizeaza omul; ofiinta Wanda 01)5 la iertare si cinstità pana la naivitate crezand in in- dreptarea relelor pamantesti prin bunatatea firei omenesti.

M Strain legat de ei, dar mai ales de Ion Bratianu, era Costache Rosetti; intr'atata, incat erau socotiti ca adevarati frati siamezi, cele doua capete ale hidrei colectiviste. Nascut in 1816 la Bucu-

170

www.dacoromanica.ro re§ti, Rosetti era §i el, ca mai toti cei de care ne ocupam astazi, boer. Spre deosebire de ceilalti insa era sarac. Dupa ce-§i termini studiile la Sf. Sava, intra in 1833, la varsta de 17 ani, in armata ce deabia fusese infiintata. Nici Rosetti insa, ca §i prietenul sau Ion Bratianu, nu era facut pentru cariera armelor; Byron, La- martine si Voltaire il preocupau mai mult decat regulamentele mi- litare §i instructia recrutilor. Demisiona deci din armata §i se dadu cu totul literaturei. Setea de cultivare §i dorinta de per fectiune care aveau sa-1 caracterizeze pana la batanete, il facura sa renunte §i la postul de Politai al Pite§tilor §i la acela de Procuror in Bucu- re§ti §i inteo buna zi i§i Ilia §i el sborul spre ora§ul care ii atragea pe Romanii din toate partile §i din toate clasele, dupa cum lumina prea puternica atrage insectele. Lumina pentru mintea §i pentru sufletul lui cauta Rosetti la Paris. Lumina pentru mintealui o gasi la cursurile §i in studiile pe care le facu; lumina pentru su- fletul lui gasi in intelegerea §i dragostea ce se legal intre el §i cei- lalti Romani. In propaganda facuta de studentii romani in favoa- rea cauzei noastre, Rosetti era unul din cele mai active elemente. Ca§tigaoameni caEdgar Quinet§i Michelet, convingepe masoni sa se ocupe de cauza noastrd; intrebuintand toate mijloa- cele, prin articole,prin discursuri, prin discutii,prinnesfar§ite pledoarii, luptä si invinge. Pana in ziva in care, banii sfar§indu- se, trebuie sa ia inapoi drumul spre tara.Functiile il a§teptau aici; inrudit tu toti mai marii ai zilei, in stranse legaturi cu in- treaga protipendada, ar fi putut u§or ocupa orice slujba inalta la care intagenta, cultura, puterea de munca §i situatia sociala 1-ar fi indrituit.El numaiintelegea insa acest fel de a servi tara. Vroia sa imparta§easca §i el la randul lui celor de aici frumusetile care il transformasera. Se facu deci -- in rasul lumii §i spre ru§i- nea familiei--- negustor. Deschide o Iibrarie la care adauga o tipografie §i pe care le complecteaza cu un cabinet de lectura. Ad in tovär5§ia lui Winterhalter, propagaelideile de libertate, in afara §i inauntru, a poporului roman. Ad in tovara§ia celorlalti tineri, dornici de o viata §i de o lume nota, pregati revolutia dela 48. Odata cu isbucnirea ei, adevarata menire a lui Rosetti aparu; el scoase gazeta revolutiei numita Pruncul Roman". Exilatla randul &Au se instaleaza la Paris, unde desfa§oara o puternica

171

www.dacoromanica.ro activitate publicistica; Romania Viitoare", Republica Romana Apelul la toate partidele", Epistole care Domnitorul Stirbey" altele asemenea, vazurà lumina tiparului §i impra§tiara adeva- rul. Anul 1857 aduce cu el sfar§itul exilului §i reintoarcerea in tara. Un nou camp de activitate §i o noua posibilitate de chel- tuire a fortelor §i de raspandire a credintelor sale incepea pentru Rosetti. El fu acela care, in fiecare zi prin pana lui, infiecare seara prin verbul lui §i in fiecare clipa prin fiinta lui intreaga, se cheltui pentru isbandirea visuluilordin tinerete.Romanul", dupa cum i§i intitulase atat de simbolic ziarul, era tribuna dela -care se raspandeau ideile de redesteptare nationala. Entuziasmul sat' nu mai cunoa§te margini in momentul alegerei lui Cuza; mi- nistru timp de 40 de zile in guvernul dela 27 Maiu 1860 al lui Nicuae Golescu, el trece curand dupa parasirea guvernuluiin opozitia stangei contra Domnului. Pe primul plan in toata aceasta perioada, prin articolele din Romanul" §i prin discursurile din Camera,eleste cel care sufera cel mai mult.Romanul" este suspendat; celelalte ziare pe care le scoate in loc, au rand pe rand aceea§i soarta. El insu§i este de cateva ori arestat; masuri care in loc sa-1 domoleasca II indarjesc. In coalitia monstruoa- sà" este unul din factorii hotaritori. In complotul detronarei este unul din frunta§i. In noaptea deciziunii este cel care juca in su- netul muzicei, menita sa ascunda sgomotul ma§inelor ce imprimau manifestul comploti§tilor. In guvernul revolutionar este ministrul care urmare§te cu tenacitate lichidarea trecutuluiI inceputul unor vremuri noui; in aceasta calitate §i intr'o astfel de atitudine II gasi Domnitorul Carol pe C. A. Rosetti la sosirea sa in Ora.

Din acela§ grup de prieteni, cunoscuti pe vremea aceea sub numele de ro§ii, faceau parte §i cei trei Goleqti.tefan §i Niculae erau fiii marelui logofat Dinu Golescu iar Alexandru era var cu cei doi frati. Dintre ei Stefan Golescu era cel mai mare. Nascut in 1809 la Catnpu-Lung, dupa ce-§i facu studiile in Elvetia, sau Svitzera cum i se spunea pe atunci, incepu prin a fi §i el ofiter in proaspata armata romana, ocupand apoi diverse functiuni publi- ce. Ia parte la Revolutia dela 48§i urmeaza §i el in exil soarta

172

www.dacoromanica.ro prietenilor sai politici; se intoarce in Ora' odata cu ceilalti 0 lupta alaturi de ei atat la realizarea aspiratiilor nationale prin Unirea Principatelor, cat 0 la detronarea lui Cuza 0 aducerea Domni- torului strain.Strans legat prin legaturi de prietenie 0 prin co- munitate de idei de Bratieni 0 Rosetti, el trebue§te incadrat, ca 0 ceilalti doi Gole§ti, dealtminteri, in aceea§i categorie de luptatori. a Fratele sau Niculae Golescu, nascut tot la Campu-Lung in 1810 urmeaza §i el aceea§i cale;incepe prin a face studiilein Elvetia §i intra apoi in armata.Curand insd pArase§te Wirea, pentru a fi numit in 1839 Prefect al Politiei Bucure§tilor §i apoi ministru de externe, Procuror General la Curtea de Apel §i mai tarziu Director in Ministerul de interne. Membru al Locotenentei Domne§ti, impreuna cu Eliade 0 Tell, in revolutia dela48,este exilat impreuna cu ceilaltirevolutionari 0 se stabile§te laParis, uncle lucreaza pentru cauza romaneasca. Reintors in tara ia parte impreuna cu ceilalti la toate evenimentele politice care au dus la alegerea lui Cuza. Pre§edinte al guvernului de40de zile din27 Maiu 1860, el trece, impreunA cu intreaga stang5, in opozitia a cárui sfdr§it va fi noaptea de 11 Februarie. Membru al Locote- nentei Domne§ti, impreuna cu Lascar Catargiu 0 colonelul Hara- lamb, dela 11 Februarie pana la 10 Maiu, el fu cel care conduse pe Principe le Carol sa depuna juramantul de Domn. il Värul lor Alexandru Golescu, nascut in 1818,i§i face stu- diile la colegiul Sf. Sava 0 urmeaza apoi timp de trei ani cursurile 5coalei Centrale din Paris, de uncle se intoarce in Ora in1840. Parta§ al Revolutiei dela48,al carei secretar 0 agent la Paris a fost, este exilat 0 fortat sa raraâie in sträinState pand in.1857, cand se intoarce §i impreuna cu verii lui lucreaza pentru realiza- rea idealului comun. al Din acela§ grup, de§i mai retras din cauza personalitatii sale mai puternice §i a caracterului sau mai curios, facea parte 0 /on Ghica. Nascut in1814 i§iface primele studii in tara 0 pleaca apoi

173

www.dacoromanica.ro la Paris unde urmeaza cursurile Scoalei Centrale. Intors in tara la 1841, desi muntean, este numit profesor la Academia Mihai- leanu din Iasi, unde functioneaza pada' la 1843; este primul mun- tean ce ocupa un post important in Moldova si in aceasta situatie el se imprieteneste cu tinerii moldoveni, cu care mai tarziu avea sa se regaseasca alaturi in lupta nationall In 1843 se reintoarce in Bucuresti unde prin scrierilei prin activitatea sa ajuta la difu- zarea ideilor inaintatei pregatea spiritele pentru evenimentele ce aveau sa urmeze. Reprezentant al revolutiei dela 48 pe langa Su- blima Poarta si exilat, la randul lui, el reuseste sa castige intea- tat increderea Turcilor Inc& in 1852 este numit Bey de Samos, Oka guvernator al acestei insule. Intors in tara, dupa ridicarea inter- dictiei, Ghica, caruia caimacania ii interzisese exercitarea dreptu- rilor cetatenesti sub pretextul ca-si pierduse calitatea de roman prin acceptarea postului dela Samos', apare pe primul plan al po- liticei dupa alegerea lui Cuza. Prim-ministru al noului Domnitor atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca, pe vremea guverne- lor separatedinainte de 1862, el sfarsi prin a se ralia opozitiei contra Domnitorului si a intra in complotul care avea sa sfarsea- sca cu detronarea sa. Noul regim ii instala ca Prim-ministru si ministru de externe,situatie in care avea sa joace un mare rol ducand toate tratativele, prin intermediul reprezentantilor extra- ordinari ai Ord, cu puterile straine in vederea acceptarei alegerei Domnitorului Carol. De o intinsa cultura si cu un real talent lite- rar, puse in serviciul unei inteligente putin obisnuite, Ion Ghica era temut atat pentru calitatile lui cati pentru firea sa pe care unii dintre prieteni o gasCau pe cat de nehotarita pe atat de as- cunsai nesigura.

Dimitrie Sturdza se apropiasi eldin ce in ce mai mult de acelas grup, prin admiratia lui netarmurita fata de Ion Ghica .51 prin neimpacata ura ce o purta Domnitorului Cuza.Nascut la Miclauseni la 10 Martie 1832 el isi face studiile in Germania, cu acea meticulozitatei pedanterie care avea sa-i caracterizezein- treaga viata. In viata publica intra la 24 de ani, in 1857, ca mem- bru al Divanului Ad-hoc din Moldova care, ghicindu-i calitatile

174

www.dacoromanica.ro sibanuindu-i maniile, Ii alege seCretar al sal, delegandu-1 cu re- dactarea proceselor verbale. Secretar al lui Cuzai rud5 al lui, el indeplineste catva amp functiunea de ministru de culte in gu- vernul Moldovean a lui Ion Ghica, dela 5 Martie 1859 'Ana la 26 Aprilie a aceluiasi an. Arestat pentru cloud articole scrise in contra guvernului, este condamnati inchis la man5stire;dupd câteva s5pt5mani insd este iertat de pedeapsdi liberat. Dela 17 lanuarie pana la 22 Maiu 1861 este din nou ministru, al lucr5rilor publice de data aceasta. Ruptura dintre el si Cuza este definitivd ins6 acumi omul mare in lucruri micii mic in lucruri mari", dupd cum il caracterizaseMaiorescu, va urmari cu ura lui neier- tkoare pe fostul Domnitor pandi dincolo de mormant. Naas al complotului dela 11 Februarieeleste numit in noul guvern ministru de lucrari publicei timp de o zi Locotenent Domnesc ad-interim pAna la sosirea lui Lascar Catargiu dela Golasei. ei Boierul dela Go lasei, cum i sespunea luiLascar Catargiu era nascut la Iasi in 1823. Prefect de judet ins5 din vremea dom- niei lui Sturdza, el fusese propus pentru calitatile lui si pen- tru propaganda ce o facuse in vederea Unirei, candidat la Tro- nul Moldovei in 1859. Renuntà insd in favoarea lui Cuza, care putu astf el intruni majoritatile necesare. In timpul domniei aces- tuia se tinu in rezervd, primind numai demnitati ca aceea de a prezidaadunarea.F5cAndparte din coalitia care r5sturnd pe Cuza el fu unul din Locotenentii Domnesti care tinu frânele Sta- tului paria la sosirea noului Domn;inaceasta calitate reprim5 miscarea separatistà din Aprilie dela Iasi, cand nu se dete in là- turi s5 inàbuse in sànge o miscare ce o socotea periculoas5 Orli. Caracterizeaza aceastà actiune intreagasa fire;putincultivat, aproape incult chiar, insd cu un bun sirat putin obisnuit, de o pu- tere de munc5 rarà si de o energie nebanuità la omul cu inf5tisa- rea atAt de blânclà si de patriarhalà.

11 I Din aceeasi clas5 a marilor boieri fácea partesi Principe le Dimitrie Ghica. Fiu al Domnitorului Grigore Ghica, dincare cau-

175

www.dacoromanica.ro za. i se spunea beizadeaua" cki astf el erau numiti fiii Dom- nitorului in tkile noastre, titlul de Principe neexistând el era ascut la 31 Maiu 1816. Trimes in Germania, unde fku studii foarte serioase, la intoarcere intrà ca ofiter de cavalerie in garda imperial& rusà, unde nu stStu ins'a mult& vreme.Pkasi Curtea Taruluii intreprinse o lunga alkorie in Europa ;Ana in 1846, and se intoarse in mod definitiv in tark In 1854 fu numit mem- bru al Curtii de Apel i apoi Prefect de politie; in 1857 este ales primar al orasului Bucurestii membru al Divanului Ad-hoc unde luptà pentru realizarea dorintelor tkii. Dupa alegerea lui Cuza este din nou numit membru al Curtii de Apel si din nou ales pri- mar al Bucurestiuluii deputat in adunare. In timpul guvernelor separate el fu de mai multe ori ministrui timp de un an prese- dinte al consiliului. Intrà apoi in opozitia puternia ce se formase in contra lui Cuza, in calitatea lui de reprezentant autentici in- transigent al dreptei conservatoare,impreura cu Lasck Catar- giu,i ia parte, la detronarea lui Cuza. Influentat de anii din ti- nerete, petrecuti la Curtea Rusiei, el reprezenta in politica ronf&- neasa curentul intelegerei cu Rusiai sustinea cu toatá tkia Ca- racterului skii cu autoritatea situatiunei sale exceptionale, ideile conservatoare.

Bil Tot din grupul dreptei fkea parte §i Petre Mavrogheni, nas- cut in 1819. Studiile si le face ca mai toti Românii la Paris; intors in Moldova pe and domnea Ina Mihai Sturdza, ocupà mai multe functii la stat. In 1849 este numit prefect la Galati; dup.& aceea i se incredinteazá ministerul de finante, iar sub domnia lui Grigore Ghica este ministru de externei lucrki publice. In timpul Diva- nelor el lupt& alkuri de ceilalti unionisti care-i propun chiar can- didatura la domnie. Dup.& alegerea lui Cuza se retrage din viata politick ocupandu-se cu finantele i sträduindu-se sd introdua aile ferate in tark Intrd in complotul pentru rasturnarea Domni- torului si este numit ministru de finance al guvernului dela 11 Fe- bruarie 1866. Financiar de mari resurse, om politic cu frumoase insu5iri,Mavrogheni este cel ckuia Ii incumba totdeauna rolul de. a pune ordine in finantele Statului.

176

www.dacoromanica.ro Tot printre conservatori trebuie§te socotit §i generalul Tell. Nascut la 12 Ianuarie 1808, el urmeaza cursurile sub directa su- praveghere a lui Gheorghe Lazar, care a locuit un timp in casa parintelui sau. Ia parte ca nacialnic in rasboiulRuso-Turc din 1828 iar la infiintarea armatei permanente romane§ti, intra in ran- durile ei. Infiinteaza impreuna cu Balcescu §i Ion Ghica, Societa- tea Dreptate Fratie-, in care se organizeaza revolutia dela 48; cu batalionul ce-1 avea sub comanda sa, proclama la Islaz revolutia, fiind numit ministru de rasboi §i apoi Locotenent Domnesc, im- preung cu Golescu §i Eliade. Exilat, impreuna cu ceilalti revo- lutionari, lucreaza in strainatate pentru cauza romaneasca §i in- cearca in timpul rasboiului Crimeiei sa creeze o armata rordaneas- ca, care alaturi de aliati, sà lupte contra Rusiei, sperand astfel ca pe aceasta cale sa se poata obtine o imbunatatire a Tarilor Roma- ne§ti la conferinta pacii. Este ceeace Ceho-Slovacii au realizat mai tarziu in ultimul räsboi european; din nefericire incercarea a quat. Intors in tara in 1857 ia parte alaturi de ceilalti nationali§ti la luptele pentru unire. Ministru de instructie publica in 1863 §i spri- jinitor a lui Cuza cu ocazia loviturei de stat din 1864, trece §i el in curand in opozitie. Nefacand parte din complotul pentru detro- narea lui Cuza, el il aproba §i-§i da asentimentul &au, continuand totu§i a se tine in rezerva fata de noul regim, fiind contra Dom- nitorului strain. In aceasta postura il gase§te sosirea Domnitoru- lui Carol. a In aceea§i situatie de rezerva fata de noul regim, de§i retras de doi ani de zile dela conducerea statului, se gasea Mihail Ka- galniceanu, caruia invingatorii nu-i iertau lovitura de stat. Nas- cut la Ia§i la 6 Septembrie 1817, el i§i facu studiile mai intaiu la la§i §i apoi in Franca, pe socoteala Domnitorului Mihail Sturdza. In 1835, Sturdza il trimite la Berlin, unde Kogálniceanu public;i o serie de studii asupra istoriei si literaturei romane§ti. In 1838 el se intoarse la Ia§i, unde lua parte intensa la mi§carea culturala. La 1843 este numit prof esor de istorie nationala la Academia Mi- haileana, unde pronunta discursul de inaugurare din 26 Noembrie, in urma caruia cursul este suspendat. Ia parte la revolutia dela 48 a Moldovci §i dupa quarea ei i§i indreapta din nou activitatea

12 177

www.dacoromanica.ro spre istorie. In Divanurile Ad-hocpersonalitatea lui se reliefeaza in asemenea masura incat ii depaseste pe toti; lupta lui pentru unire se incununeaza cu alegerea lui Cuza. In timpul domniei aces- tuia, Kogalniceanu devine primul sfetnic si realizatorul tuturor ma- rilor infaptuiri, fruct al unirei celor doi oameni. Secularizarea ave- rilor mânAstire§ti §i improprietärirea taranilor sunt cel putin in aceeasi masura, opera lui Kogalniceanu cat sunt a lui Cuza. Pre- sedinte al Consiliului de Ministri dela 11 Octombrie 1863 pana la 26 Ianuarie 1865, Kogalniceanu inceteaza la aceasta data cola- borarea lui cu Domnitorul si amarat, izolat intre supgrarea Dom- nului si ura opozitiei, el stà la o parte, uitandu-se cum se naruiesc toate in jurul lui. In aceasta pozitie de izolare l'a gasit inceputul nouei domnii. Nepriceput de unii, ignorat de altii, urat de mai toti, el ispäsea pacatul de a-si fi iubit prea mult tam.

111

Acestia erau cativa dintre oamenii din primul plan, in mo- mentul sosirei Domnitorului Carol. Trecutul, ideile si simtimintele le-am aratat; in paginile ce urmeaza rand pe rand, ii vom analiza si pe ceilalti oameni ce-si vor face aparitia in cursul timpului.

178

www.dacoromanica.ro Anii lurkuri

www.dacoromanica.ro XVI PRIVIRE GENERALA ASUPRA EPOCEI 1866-1871

Singura epocd de parlamentarism In istoria romaneasca Ce se In- telege prin parlamentarism Parlamentarismul §i regimulpanicle. lor Instabilitatea ministeriald Interpelarl,chestluni prealabile, discursuri interminabile Emfaza epocel Rolul Printulul Carol In linfaptuirila acestei perioade.

Cei cinci ani care se scurg de la rasturnarea lui Cuza 11 Februarie 1866 --i pada la insc6unarea guvernului Lascar Ca- targi, in 11 Martie 1871, constituesc una din epocile cele mai inte- resantej cele mai putin cettetate ale istoriei moderne romAnesti. Epoca nebuloasa, contradictorie, frarnantata, dar avand totusi o fizionomie caracteristica. E singura perioada parlamentara, sin- gura perioada de parlamentarism put, din istoria politica roma- neasca. Fireste parlament a existati inadute de 1866 si dupa 1871 si mai fiinteaza chiar in zilele noastre, avand la baza astazi votul universal, de care era atat de departe atunci. Totusi numai atunci, intre 1866,-1871, parlamentul romanesc a avut o viatà autonona5 *i a constituit cu adevarat supremul facto de putere politica in Romania. S'a intamplat in acesti ani un fenomen curios, un fenomen care precede parlamentanismul francez din timpul celei de a treia re- ma:did,fenomenul atotputeiniciei parlamentului. Cum s'a ajans Ia aceasta situatiune?

181

www.dacoromanica.ro In prinnd rand trebue sA avem in vedere structura sociala a adunanilor elective ce s'au succedat intre amid 1866-1871. Marea majoritate a membrilar parlamentului sunt boeri1)carora iis'au adaogat cativa liber profesionisti care au asimilat repede ceiace Mihail Kogalniceanu numea: boerismul". Ori aristocratiile fie de sange fie de funcliuni -- au pretutindeni aceleasi caracteristici : rassa, curaj, demnitate, simt al onoarei &airsiindivitckialism anar- hic, spirit de intriga, oportunism de ambitie si de itnterese. Deaceea aristocratiile afara de rani dar stralucite exceptii, ca la Roma, la Venetia, in Anglia, unde traditiilei institutiunile na- tionale au lost mai puternice caindivizii nu-si dau masura in bine, cle cat acolo uncle sunt strunite de o puternica dinastie. La noi, repet, ca pretutindeni, boerimea in decursul istoriei s'a batutsi ai-avarsat din belsug sangele pentru tara dar a intrigat, a complotat, a rasturnat Domni, a nedreptatit pe tarani. In porni.- rile ei, era insa opritä de autoritatea absolutaaDomnului. Ori iata ca, in ultimii ani, puterea Domnului nu mai e absoluta. Liberta- tile si garantiile politice moderne o ingradesc. Cine se foloseste in primul rand de aceste ingradiri? Taranimea ? Nicidecum! Ea nici nu stie sa se foloseasca de noile dreptUrii nioi nu poate, deoarece mizeria materiala nu-i ingadue sa se miste. In schimb, se va folosi din plin boerimea i, mai tarziudupa 1877.burghezia ce se ridica. Iata deci boerimea bogata, cult& obisnuita cu manuirea treburilor publice pusa la adapoSt de arbitrailul domnesc. Nimeni n'o mai tae, nimeni n'o mai surghiuneste, nimeni nu-i mai poate lua cu sila averile. 5i aceasta boetime capata o institutiune care-i apartine la in- ceput cu desavarsire: adunarea legiuifoare. Legile electorale fac ca parlamentul SA fie o adunare compusa aproape exclusiv din boeri. Adunarea compusa din oamenii cei mai avuti, mai bine pregatiti, mai cu vaza ai Orli, devine astfel in mod firesc, factorul decisiv de putere Dar boerimea e ambitioasà, intriganta, individualist& De aci

1) Boeri nu in infelesul unei aristocrafii de sange ci mai alesin sensul de aristocratie de funcfiuni. Pappti§fii ca ioamenii de la1866 erau mai toti fii de cciftdniti.

182

www.dacoromanica.ro nesfarsite combinatid icontracombrinatii, schimbari de ministere, dizolvari de adurfari. Numai in momentele cand interesele ei directe sunt in joc, boerimea e unitarà. Astfel boerimea rezistà cu hotkire tututor incercardloft fAcute de Cuza-Kogálniceanru pentru a da pàniânt tAraniflor. Rana la urmA, Cuza e silit sa ajungA la 2 Mai, sA dea o loviturA de stat, sä instaureze din nou absolutismul domnesc, pentru a putea infaptui ceva. Mange infaptuiri ale domniei luii Cuza se fac astfel dupä 2 Mai. Dar boerimea, infrantà o clipA, 11 rastoarnA la 11Februarie. SA nu ne inselAm. 11 Februarie, cu toatà frazeologia democraticA, cu toatà sinceritatea lui C. A. Rosetti, cu toate cuvintele mari§i pompoase care I-au inconjurat, se incadreafd in realitate, perfect, in lungul §ir de rásturnári de ciam.r.ii inf.iptuite de boerirne. In aceastA situatie vine Carol I-ul. Ce putere avea sA aibá Carol I-ul in fata parlamentului boe- resc? El nici mu voiaL nici nu putea sd repete un 2 Mad. Sentiment dinastic nu exista in Ora 1). Traditie de stabilitate domneascA ia- ea% nu. Pentru taranimei popor era cu totul un necunoscut. Prin urmare era absolut dezarmat la inceput in fata atotputernicied parlamentului. El nu se putea sprijini i vom vedea cu. ORA abilitate o va face in clipele grele deck pe prestigiul numelui Casei de Hohen- zollern. Dar parlamentul nu (Sra numai atotputernic ci aveao viata autonona. Dela Domwtor nr putea primi idnpulsuri iar partidele erau abia in curs de formatiune. IatA un fapt de o importantà capitala. Partidul liberal, partidul cop cum i se spunea atunci, abia incepea sA se infiripe in jurul lui BrAtianu si al lui Rosetti. Existau insA o multime de personaldfati si de fractium liberale indepen_ dente. Cat despIre boerimea conservatoare nici macar embrianul d partid ce se formase la liberali nu se arata incA. AceastA lipsa de disciplinA colectiva, de organizatie, de sef, de idei directoare, dA

1) Titu Maiorescu Istoria contimporanA a Roman:6" Bucuresti Socec 1925 pag. 14.

183

www.dacoromanica.ro vieii parlamentare un caracter cu totul autonom. In parlament sunt indivizi, personalitati, cu ideile, ambitiile,interesele lor.Fireste unii sunt partizanii moderatiunei, a evolutieilente, a privilegiilor averii, altii sunt inflacarati, vor toate drepturile, tinta lor e sa se ajunga cat mai curand la republica si la vot universal. Aceste deo-. sebiri sunt insa foarte vagi, pe idei atat de largi incat fiecare le cla infatisarea pe care o vrea. Mai tarziu, cand partidele vor lua cu adevarat flint& aceasta autonomie a vietii parlamentare va dispare treptat. Parlamentarii vor urma directivele particielor, vor asculta de sefi ichiar de ordine. Deocamdata insa avem in Principate o viata parlamentara cum o vom intalni apod in istoria celei de a treia republici. In Franta pana astazi, partidele afara de cele de stanga -- nu s'au puitut inchega teineindc. De aci un joc de combinatiliindli- viduale, o nestabilitate ministeriala uimitoare, osuccesiunede prize, o framantore sterila.Parlamentul duce o viata proprie. rastoarna ministere, interpeleaza, agita. Iat5 caracterul epocei 1866-4871, s'ngura epoca de parla- mentarism pur, in istona Romaniei. Dupa 1871 va incepe regimul partidelor, parlamentarii ca atare inceteaza de a fi atotputernici siindependenti, parlamentarismul romanesc pur a luat sfarsit.

Ceiace sare in ochi de la prima privire in perioada 1866. 1871, este instabilitatea ministerial:a% In cinci arni s'an schimbat nu mai putin de 10rninistere i s'au 1izolvat 'de 6 offcorpu- rfle legiuitoare. Desbaterille parlamentare erau mult mai dramatice, mai pline de pitoresc si de neprevazut ca astazi, actorii ii luau rolul in serios.Chestiuni prealabile, interpelari, chestiuni personale, vo . turi de Warn date mindsterellar, discursurti interminabile, majo tatea pline de emfazai bombastice. Guvernul Lascar Catargiu, de la 1871, a trebuit sa raspuncla in 19 sedinte la 30 de interpelard1).Iar Petde Carp caracteriza astfel, in memorabila sedinta de la 15 Martie 1871, parlamentul romanesc :

1) George D. Nicolescu. Parlamentuil roman. 1866-1901pag. X.

184

www.dacoromanica.ro Planga XXIII

-

'

o-

Prima fotografie a Domnitorului facia& in Tara*

Fotografie trimisa de Dornnitorul Carol Doamnei Zinca Golescu tn 1866in amintirea primei noptiparcelledpe teritoriul romeiresc la Cotefti. In posesiaD-nei Perticari-Davilla.

www.dacoromanica.ro Plan§a XXIV

;10

r 6°Voii.ift 1, 1,12,k,alx rzietri , Q"tainQrLdiA v ye' ti: DesbrAi." qe:v\ www.dacoromanica.ro Ion C. Brcitianu Caricaturi ale timpului C. A. Rosetti Dacd vom studia putin istona parlamentulud Romaniei, 4 putea zbce, desi marturisirea este intristatoare, c5 depfinderea dis- cuitriunilor serioase nu am avut-o niciodatà. Daca ne trit5ma ce- iace s'a petrecut in aceastà sacrosanctä bncintA, cum zice d. Nd- colae Ionescu, nu vedem de cat o declare perpetuA la niste Era- mantari fard rezultate, la niste vociferdri fara temedu si la r5stur- nari reciproce de ministere...- Incidentele caragialesti sunt foarte numeroase, astfel de pild5 chesti:a c1o,pote1ului care a contribuit sa producd o crizd de guvern.Reproducem din lucrarea lui G. D. NicolescuParla mentul Roman" scena petrecutd in sedinta din 26 Ianuarie 1870: S'a iscat urmätorul incident: Camera a hatärat prelungirea sedintei dupà orele5,pentrud oratorul care vorbea s5 nu fie intrerupt in nrijlocul discursului sau a inte1es permanenta sedintei pa,n5 la termirnafea intregei discutduni? Gr. B5lanescu a fost de parerea ultimei ipoteze iar I. Vaca- rescu, contra. Presedintele a cerut caAdunaiea sä lämtvreasca, dar sgamotul reincepe. Voci cer riddcarea sedintei, pe motivulca Adtmar'ea n'ar mai fi in numär. In acel moment, mtrlti deputati au p5r5Sit incintai minitrü i-au inatat. Presedintele Camerei, constatand plecarea ministr11or,de- clara ridicat5 sedinta, in mijlocul aplauselori sgomatului. Deodatá insd, presedintele consiliului reintrA in sald,1)se urc5 repede la tribundj luand clopotelul din mana presedinteltti spune tare: ,,nu infra in obiceiurile mele s5 dosesc de la postul meu". In fata acestui fapt, Pnesedintele Adunked az)is:S5 fie con- Statat, D4or, c5 Presedintele Consilidlud a luat clopoteluldin mana Presedintelud Adunarii; maine voiu consulta Adunareaa- supra acestui caz (sgomot mare). A dotta zi, 27 Ianuarie, dup5 desohiderea sedintei, presedintele a declarat ca. in urma atenta- tulnif produs eri, biuroul intreg nu mai poate functionai c5 pri- veste acest atentat ca facut demnitätii Caunerei. Imediat mem- brilbittrouluiau p5r5sit locurile kr". Au urmat expI1icaii, ccal- traexplicatii,scuze, m4uni, contra motiuni si la sfarsitul sedin-

1) Presedintele Consilitilui era printul Dirnitrie Ghica, Beizadea

185

www.dacoromanica.ro tei ministerul a declarat ca si-a inaintat demisia, Suveranului, care i-a primit-o. Alt incident caracteristic atmosferei parlamentare de atunci : scrisoarea de demisie din Camera dela 1869, a lui C. A. Rosetti Berlicoco cum il botezasera adversarii. Iata cateva pasagii: Am spus, D-le Presedinte,in spus intre altele, alegatorilor mei din Braila si ei au raspuns ea ne unim in credintele noastre, ca ale- guile de la Martie 1869 sunt drama jucata la Forlimpopoli de catre II Passatore". Am zis ca primesc a fi reprezentantul bar in fata natiunei si a Europei dar nu in fata majoritatei actuale a Camereisia ministridor Iui Papa Tache". Sefisoarea urmeaza pe ace1as ton. Dupa citirea ei, Grigore M. Sturdza a depus urmatoarea mo- thine: Propunem SA se invite guvernul a da d-101 Rosetti tin loc la Balamuc sau la Go lia". De altfe1 acest ton si aceasta emfaza era caracteristitä intre- gei epoce. Nkalae Fleva putea spune, fara sa radaamend:sugruma- tori ai poporului., plecati capul, &CA nu voiti, ca leul desteptat sä vi-1 sfarame"1). Dar adevarata culme a emfazei a atins'o Dumitru Bratianu, in prodamatia data ceatoenilor bucuresteni cu ocazia plebiscitu- lui de la 1866. Reproducem ad parti din aceasta proclamatie:

RomAni,2) In mai pufin de cloud luni afi trait mai mult de doi secoli... Voi näscuff numai ieri la viaf a libertAfii, afi devenit frivAfAtorii lumii civilizate. De sute de ani batrana Europa se framAntA ca sä gAseascA mAsura libertAfii ce se cuvine popoarelor si voi acuma i-afi aratat cA numai libertatea deplina, in- treaga, poate da ordlinea, tAriai fecu nditatea unui popor. Frumoasa noastrA revolufiune a sforfat admirafiunea lumii. Europa oimita de infelepciunea patriotismului vostru, a suspens cursul lucrArilor sale si asteaptA tot dela voi si numai de la voi, de la voi singuri, astAzi poporul mesia al intregii omeniri gemAnde de nedrept ipAlpAinde de speranfe." Si mai departe: Români, voi mai cu samA Buturesteni, arAtafi-vA ceiace s'Antefi, inainte mergitori ai popoarelod voi, care prin a voastrA unanimitate afi uimit Eu-

1) Nicolae Fleva ApArarea f Acutà celor 41 acuzafi" Bucuresti, 1871.. 2) Radu Rosetti Amintirl din prima tinerefe" pag. 7-8.

186

www.dacoromanica.ro ropa, voi care prin credinfa voastrà afi deschis bolfile ceriului; nu ingaduifi ca soarele sã apvie inainte de a fi savársiti opera voastra; devansafi astAzi pasurile sale si soarele libertalii in veci nu va mai apune pe pantantui Românier.

Fireste sunt §f oameni care in vorba §i in scrisul lor izbutesc SA se dezbare in mare parte de emfaza epocei.Cuvantarile §i scrierile unui Barbu Catargiu, Mihail Kogalniceanu, Ion Bratianu, sunt minunate. Totusi epoca e bombastica, emfatica si confuza. Parlamentul atotstapanitor se joaca, se pierde in framantari sterile, rastoarna guverne, iar lumea politicä, obistruita cu schim- barile de Domni, e gatandttrimita peste gramita si pe Card de Hohenzollern.In aceasta sieuatieapare ca un salvator Lascar Catargiu si inaugureaza era cabinetelor lungi, a autoritatii guver- namentale, a regimului partidelor.

SA nu se creada insa cà in acesti cind ani nu s'au facutpi uncle llocruni temeinice pentru tarà. In primul rand, s'a dobandit recunoasterea de catre Euiopa a dinastici sträine, piatra de temelie a Romaniei moderne. In al doilea rand,s'a inaugurat, prin constructia cailor fe- rate, seria de mari lucrari publice cari vor caracteriza timpul Jul Carol I-ul. In al treilea rand, s'a pa§it la o solida organizarei inarmare a o§tirei. Dar toate infaptuirile acestea aunt datoritein buna parte impulsului, stáruintei si hotarirei Domnitorului. Lumea politica si parlamentara va pune in ace§ti cinoi ani o multime de piedid in calea vointei lui de realizare. Lipsit de putere politica, lipsit de prestigiu personal, folosind numai autoritaibea numelui sau, Printul Carol i§i va impune punc- tul sau de vedere riscandu-§i tronul. Pada la sfar§it va invritnge I SA intram acum in studiul mai amanuntit al anilor turburi". incepand prin a vedea cum au recunoscut puterilefaptulinde- pbinit".

187

www.dacoromanica.ro XVII PUTERILE RECUNOSC FAPTUL INDEPLINIT

Bismark a avid' dreptate Amenintarile Turciei §I hotararea con- ferintei puferilor garante Jocul d-luideBismark De ce ne-a sprijinit Napoleon ? Londra 0 Italia accept(' fapful indeplinit Viena e prinsa In razboiul cu Prusia Indignare la Petrograd. totu0 pana la urma Rusia fi schimba atitudinea Razboiul pruso-austriac Si sperantele noastre Negocierilecu Poarta. propuneri 0 contra propuneri Revolta din Crete'. fierberea din Serbia fi afitudinea guvernuini tureAcordul romano- turcivizitaPrintului Carol la Constantinopol Puterile recunosc oficial pe noul Domnitor.

Sfatul dat de Bismark Printului Carol s'a dovedift a fi bun. Faptul indeplinit", sprijinit pe sub mana de Prusia si de Franca, produce confuzie la Viena, Petrograd si Constantinopol, pe cam! Anglia si Italtia Ii acceptà fka" nici un fel de greutate. Princul Carol, prin venirrea sa nea§teptafa in Prinoilpate, pu- nea puterile dusmarre notta in mare incuraturä. Inteadevdr pentru asi impune voinca Turcia, Rusia si Au- stria ar fi trebuit acum sà ocupe militareste Rrincipatele. LucrW era greu,aproapeimposibilderealizat.Austria prinsa in conflictul cu Prusia, nu se putea miica. Rusia nu-si via- decase Inca ranile capatate in rkboiul Crimeiii nu pornea la o acCiune care, pe lattga opozirtia puteritor occidentale, atrageasi pe aceia a Berlimului. Fireste, amândoud vor protesta §O vox im- pinge Turcia la fapte decisive der ele nu vor pune in mlscare a- paratul lor miliitar.

189

www.dacoromanica.ro Turcia, putere suzerana, avand drepturi istorice recunoscute de puterile garante asupia Principatelor, nestanjenita in mriscarile sale ca Austria si Rusia, bucurandu-se chilar pana la o anumit5 limita -- de bunavointa Arngtei si a Frantei, va adopta o atitu- dine mult mai energica fata de gestul Printului Carol. A doua zi dup5 intrarea solemn5 a Printului in Bucuresti la 11 Mai, in consiliul deministri se citeste depesa reprezentantu- lui Romaniei la Constantinopol, Alexandru Golescu. Golescura. porteaza cà Poarta e foarte iritat5, ca e decisa sä ocupe mili- tareste Principatele si cá va face un demers in acest sens pe langa Conferinta de la Paris 1). Situatia pare atat de serioasa incat consiliul de ministri ho- tareste mobilizamea imediat5 a trupelor romanesti. Reprezentanttil Romaniei la Paris, I. Balaceanu, primeste ordinul sa aduc5 la cu- nostinta Imparatului mobilizarea amnia:tea si sä arate ca. Turcia nu poate ocupa Principatele fara aprobarea tuturormarilor puteri pinumai in urma Anre-unor tulburari. Hotarirea Turciei era serioas5 cki la 13 (25) Mai, Savfet Pasa, reprezentantull turc, protesteaza la conferintä impotriva cuparii tronului romanesc de catre Printul Carol de Hohenzollern piarata ca Inalta Poart5 nu vede alt mijlocde cat interventia militara spre a ohlijga Principatele sa mespecte drepturile puterei suzeranei hotararile Conferintei. Puterile garante refuz5 insä, in unanimitate,sã recunoasca. dreptul Turciei de a ocupa militareste Principatele si se mArgi- nesc sà prescrie consulilor la Bucuresti sä nu aiba nki o relatie oficiala cu guvernul Printului Carol.In fond deci Conferinta, de vreme ce nu qua nici o masura de constrangere, accepta faptul in- deplinit. Bismark avusese dreptate. Totusi la Bucuresti situatia continua a ft consideratà ca se- rioasà. Consiliul de ministri, prezidat deDoran la 16 Mai, ho- tareste concentrarea batalioanellor de gräniceri idarobantipi deschide un credit de 8 milioanespre a pune armata pe picior de eizbal. Incordarea va cläinui taatä vara.La 25 Mai Dumitru Bra-

1) Memoriile Regelui Carol I" Vol. I pag. 73.

190

www.dacoromanica.ro tianu e trimis in Serbia spre a sonda terenul" in eventualitatea unei agresiuni turcesti si a tumpara pulberei munitiuni.Insfãr- it la 30 Mai &vele parasesc Capita la si iau pozitie la circa 30 de km. de Bucuresti, in lagarul de pe Sabar, pentru a fi gata de lupta.

111

Sa revenim acum la atitudinea celarlalte puteri si in primul rand la Bismark. Am vazut ca in buna parte Cancelarul de Fier afost acela care a desteptat in Print vointa de a pnimi cu mice pret Coroana Romaneascá si tot el a fost acela care i-a sugerat tactica faptului indeplinit. Fineste ca nu numai simpatia pentru un tanarde viitaigi atasamentui fata de Casa de Hohenzollern au determinat pe rea- listul Bismark sa impenga pe Printul Carol la fait accompli". Razboiul intre Prusia si Austria era gata sa izbucneasca Bismarck ii tesea cu dibacie reteaua politica si diplomatica. Se intelesese cu Italia, tratase cu anumiti emisari unguri care vor venii pela noi, insfaisit izbutise sa adoarma vigilenta lui Napoleon al III-lea si sa capete mana libera din partea Rusiei. Prezenta unui Print de Hohenzollern, in preziva razboiului, la Bucuresti, creia noui ingrijarari Austriei. Ea putea O. se teama de o incursinne romaneasca in Ardeali deci tnebuia sa distraga trupe de pe front si sa le lase in Transilvantia. Pe de alta parte, cunoscand secretul Imparatului Franteii sentimentele Iubine- voitoare fata de Print, Bismark nu numai ca nu intalnea opozitia Parisului e dimpotniva se lega cu el in acest moment hotara, tor pentru Prusia spre a duce la bun sfarsit intreprinderea in- drazneata a Rrintului Carol. Asadar, sprijinind pe Carol de Hohenzollern,Cancelarul de Fier nelinistea seriosAustria si gasea un nou punct decontact cu politica napoleoniana. Iata motivele, imediate, care dictau ati- tudinea lui Bismark, fara sa mai vorbim de prestigiul adaogat Casei de Hobenzollein si de perspectivele ce se deschideau in viitor politicei sale.

191

www.dacoromanica.ro Dar die ce sustinea Napoleon al III-lea cauza UflUj Hohen- zollern ? Motivele personale, simpatia ce o purta Printulu& influenta doamnei Cornu le-am aratat la inceputul acestei lucrari.Ele insa nu explica totul, edei au existati cauze politice. Politica Frantei sub Napoleon al III-lea, mergand mana in mana cu a Angliei in problema Orientului, avusese drept tinta sà puna stavila piogreselor Rusfei spre Constantinopol. Ori iatà ca trecusera zece ani de la razboiul CrimeiI, Rusia ii revenise de pe urma infrangerii,veleitatile eiin: Peninsula Balcanied incepeau sa apara din nou,cu atat mai mult cu cat Austria si Prusia se gaseau In conflict si deci in imtposibilitate de a se ocupa de problemaOrkntului. 0 Romanie unita, puternica, la gurile Dunkin, putea &à fie un pion die manevra folositor in manta pcoliticei franceze. Se stie ca una din cauzele pentru care Franta lasase pe Cuza sa cada era politica de apropiere fata die Rusia, pe care o dusese in ultilmul an. In afara de aceasta,in conflictul pruso-austriacNapoleon socotea ea victoria va fi de partea Austriei sau Ca, in cel mai bun caz pentru Berlin, razbolul va fi lung si nedecis. In aceastä ipoteza Napoleon ii propunea sa intervina ca mediator si nadajduia ca, avand un Hohenzollern in coasta, Austria va fi mai maleabild. Pe de altd parte Napoleon voia sa fie agreabili Casei de Hohenzollern, pentruca astfel fructuoasa mecliatiunevisatasá meat'ga mai usor. In al patrulea rand, nereusind propunerea facutd Vienei de a renunta la Venetia in schimbul Principatelor, Napoleon reve- nise la politica nationalitatilor, draga inimei sale, 0-0 reluase ro- lul de protector al Romaniei. Insfarsit imperi-ul intrase in faza sa liberalai Imparatul nu putea sa se opuna dorintelor liber expri- mate de un popor latin. Acesta e complexul de motive politicecare,adaogandu-se celor personale, a adus pe Napoleon al III-lea sa dea un ajutor atat de hotarator Printului Carol 0 implicit cauzei romanesti. Deaceia, cand vestea intrarii triumfale a noului Domnitor in Bucuresti a sesit la Paris, Napoleon al III-lea daca ne luam

192

www.dacoromanica.ro dupa telegrama lui Balaceanuprimita de guvernul roman la 11 Mai -- a fost multumit, inschimb Drouyn de Lhuys s'a aratat foarte suparat. Caci Napoleon al III-lea Ii avea adesea politica lui personala, de care ministrii sai nu erau intotdeauna informati. Drouyn de Lhuys stia de aprobarea principiala pe care candida- tura lui Carol de Hohenzollern o avea din partea imparatului, dar nu stia nimic de tactica faptului indeplinit, socotind-o ca o ofensa adusa puterilor garante. Bietul ministru de externe al Frantei e pus intr'o pozitie peni- bill In ziva die 10 (22) Mai, and toate puterile fusesera infor- mate de plecarea Printului din Germania fara sd cunoasca Incà intrarea lui in Bucuresti, Drouyn de Lhuys telegrafiaza amba- sadorului Frantei la Petersburg, de la Tour d'Auvergne, Vous pouvez affirmer hautement que le prince est parti a notre insu". In sahimb Imparatul, caruia d-na Cornu ii aduce la cunostinta sosirea Prdntului la Bucuresti, are alta atitudine. Emile 011ivier povesteste scena in monumentalul sat! Empire liberal" vol. VIII pag. 84: Dés qu'elle fut informée de son entrée a Bucarest, elle se rendit aux Tuilleries. Avant meme qu'ellefutassise, l'Em- pereur s'écria Eh bien, l'af fakedeCharles? Commentcela s'est il passé? J'ai été bien étonné et l'on m'a miscela sur le dos" Elle lui raconta ce qu'elle savait. C'est fait,dit-il,Charles accepte la souveraineté, respere que les choses s'arrangeront".

Anglia, fara O. se preocupe prea mult de Principatele noa- stre, privea cu simpatie ultimele evenimente. Imperiul britanica, yea mari interese pe Dunarei aparitia Rusiei la gurile ei le-ar fi stanjenit considerabg. Deaceia consolidarea statudni roman era socotita ca favorizand interesele comerciale britanice.Apoi, la Londra, mai mult ea la Paris, opinia publica simpatizacuun Print liber ales si deci nu putea sa nu aprobefapta lui indraz- neata. Presa britanica ne-a fost de la inceputbinevoitoare1). Italia trecuse prea de curand prin situatii similareRomaniei ca

1) Memoriile Regelui Carol I", Vol. Ipag. 87.

13 193

www.dacoromanica.ro sa nu le inteleaga. In al doilea rand, dusmana a Austrieii aliata a Prusiei in razboiul gata sa se dezlarutuiasca, castigai ea de pe urma greutartilor resimtite de Austriaprininstalareaunui Hohenzollern in coasta ei.

Bine inteles Vienai Petrogradul aveau alte pareri. Austria a considerat intrarea Printultd in, Bucurestica un act comis impotriva ei.Mobilizarea trupelor romane ise pare indreptata mai mult contra ei de cat contra Turciei.Cabinetul austriac a facut observatii in acest sens la Bucuresti. Ingrijorarile Vienei erau in buna parte intemeiate. In sufle- tul pasoptistilor trAia Inca vie ideia unirei celei mari si multi se gande.au ci Prdncipatele romanesti ar putea folosi razboiul pruso- austriac spre a dobandi alipirea Transilvaniei si a Banatului sau cel putin autonomia lor.(RaduRosettiAmintiri"Vol. III). Probabil ca.i Printul Carol nu indeparta cu totul aceste ganduri din mintea sa. . Pasoptistii mai nutieaui vechile iluzii ale lui Balcescu pri- vitoare la o intelegerei o actiune comuna intre Romani si Un- guri. Asa se explica dece C. A. Rosetti prilejueste Printului, intr'o gradina, o intrevedere secretacugeneralulmaghiar'Tarr1). (7 Iu lie 1866). Ti.irr, recomandat de personagii influente din Pa- ris si Berlin, unde Vazuse inainte de izbucnirea razboiului pe Bis- mark,2) 4uptase toatä viata impotriva Austrieii acum pregAtea o räscoala in Ungaria. El voia sa vada daca nu s'ar fi putut inte- lege cu poporul vecin roman". In memoriile sale, Printul spune CA n'a putut sal refuze ministrilor sal aceasta intalnire, care tre- buia sa ramana secreta, dar cu atat mai rezervat a fost fata de generalul Tiirr. Cu toata redactarea volt confuzá e dar cA intentiunile au existati e sernnifkativ ca C. A. Rosetti, membru ar1 cabinetului doctrinarul pasoptismului radical, a fost acela care a prezentat pe generalul

1) Memor'ile Regelui Carol I" Vol. I pag. 114. 2) Jehan de Witte Quinze ans d'histoire".

194

www.dacoromanica.ro La 21 Julie, (2 August) un nou general ungur, Eber, vine cu aceleasi intentiuni la Print. Ce s'ar fi intamplat daca razboiul intre Austria si Prusia ar fi durat mai multa vreme e greu de spus.Armata noastra era intr'o stare de plans, finantele de asemenea. Problema nu s'a pu- tut insa pune seriosdeoarece, chiar in timpulconversatiilor se- crete cu generalii maghiari, armistitiul dintre Prusienii Austriaci se incheiasei curand urm5 pacea. Austria, care in timpul razboiului fusese silita sa se dezinte- reseze de Principate, nu putea acum,dupa infrangere, sà pro,- voace noui complicatiuni in Orient. Pana la sfarsit va accept& deci si ea faptul indeplinit. El

Petrogradul a ajuns la aceiasi concluzie, desi la inceput parea ca va reactionacu hotarire. Un colaborator al luiGorceacov, Printul Mestcherski,spune in memoriile sale (Vol. II pag. 52) ca ministrul rug i-a declarat categoric: Mon-cher, nous sommes a la veille d'une guerre". Influenta lui Bismark era insa prea puternica la Petersburg unde fusese ambasador al Prusiei irelatiile Tarului cu Regele Prusiei p.rea cordiale pentruca Rusia sa nu fie stanjenita in veleitatile ei de rezistent5. De altfel Bismark sfatuise pe Print sa incerce cu orice pret o apropiere de Rusia. In sfarsit. eprobabll ca Bismark lasage sa se inteleaga la Petersburg ca noul regim va fi foarte prevenitor fata de Ru- sia. Iata dece, cu toat5 neincrederea, Rusia nu va face o opunere prea simtita. In Conferinta puterilor de la 13 (25) Mai voteaza si ea rezolutia prin care se contesta Turciei dreptul de a ocupa militareste Principatele. Abea la 4 Iunie delegatul rus incearca in Conferino Puterilor o manevra ostila Romaniei propunand ca Ina lta Poarta sa trimeata un comisar in principatele dunarene, iar puterile garante sa-i alature un delegat din partea lor". Turcia declara, ca primeste orice propunere, cu scopul de a indeparta din Principate pe Printul de Hohenzollern. Dar Franita, Prusia, Anglia si Italia o resping.

195

www.dacoromanica.ro Aceasta-i ultima manevra vizibila a Rusiei impotriva noastra. Mai tarziu ne va sprijini chiar la Constantinopol.

Vazand ca nu poate intrebuino foro, Poarta stie Ca, mai tu- rand sau mai tarziu, va trebui si ea sa recunoasca noul regim din Romania. Imediat ce sosise in tara, Printul scrisese Sultanului o scrisoare in care-I asigura Ca va mentine legaturile seculare dintre Turcia AiRomania. Conducatorii politicei turcesti stiau insa bine ce se as- cunde sub aceste formuleAi-Aidadeau seama cà, daca dinastia stra- ina prinde radacini, Romania nu va intarzia sa devina indepen- denta. Neputand sà izgoneasca pe Carol de Hohenzollein Turcii amanau recunoasterea, in speranta cvor gasi mai tarziu un prilej favorabil. Ion Ghica, trimis sal negocieze recunoasterea, se intoarce la 3 (15) Iu lie cu un proect scris al conditiunilor in care Turcia ar fi dispusa sa primeasca noul regim. Pioectul turc cuprindea o serie de dispozitii defavorabile, mai ales conditiunea de a mentine numele Principatele Unite ale Va- lachieii Moldovei", (art 2), aceia ca principial alegerii Domnu lthi sa ramana in pkioare (art. 4), armata sa nu poata fi sporita peste numarul fixat prin conventiunea de la Paris (art. 5), interdictia dea decerna decoratiuni romanesti si de a bate moneda (art. 12), in- sfarsit expresiunea: provinciicare fac parte integrantadin im- perial sau" (al sultanului). Consiliul de ministrii declara insa inacceptabile conditiunile turcesti si redacteaza contra-propuneri prin care se cere numele de Romania sau Principatele Unite Romane,se accentueaza principiul ereditatii, se da o redactare mai putin categorica articolului pfivitor la sporirea armatei, se supriana complect inteidictia dea conferi de- coratiuni sau a bate moneda, insfarsit se evità expresiunea pafte integranta". Cantrapropunerile iromanesti sant la randul lor decla- rate inacceptabile de catre Poarta. Tensiunea turco-romana persista toatavarai negocierile asu- pra conditiunilor recunoasterii sufera. Intre timp, producandu-seo

196

www.dacoromanica.ro criza ministerialA, Ion Ghica devine din nou presedinte de consiliu, la 13 Iu lie, ca cel mai capabil de a duce le bun sfarsit tratativele cu Turcia, datorità relatiilori trecerii personale pe care o avea la Constantinopol.

Dar pozitia guvernului turc slabeste pe fiecare zi. Presiunile lui Napoleon al III-lea la Constantinopol se inmultesc. La 29 Au- gust (10 Septembrie) Dumitru BrAtianu, ce fusese trimis in misiune la Paris, raporteaza ca Napoleon al III-lea i-a spus: La Turquie doit reconnaitre le prince sans conditions". Cu cateva zile inainte Drouyn de Lhuys fusese inlocuit la ministerul de externefrancez cu Marchizul de Moustier, pana atunci ambasador al Frantei la Constantinopol, bun cunoscAtor al problemei Orientului si bine- voitor cauzei romane§ti, cel pultin la inceput. Marea Britanie seconda si ea discret sforCarile Frantei. Aus- tria, inyinsa, nu mai conta pentru moment. La Petrograd victoria Prusiei, asigurarile Principelui Carol, influenta lui Bismark duse- sera la schimbarea politicei agresive inteuna conciliantA. Generalul Conte Ignatieff celebruli influentul ambasador la PoartA ne sprijinea activ si declara lui Dim. Sturdza, trimis dupa Ion Ghica la Canstantinopol: 0Poarta trebue sà implineascA toate dorintele Principatelor dunArene §i sA inceteze cu copilAriile §i depanarile de vorbe, Linda evenimentele din Creta ii cresc peste cap". Evenimentele din Creta, la care fAcea aluzie Conte le Ignatieff, au jucat un rol important in recunoa§terea noului regim roman. Pe la mijlocul lui Iu lie, Cretanii se rdsculasera iinpotriva sta.- panirii turce§ti cerand alipirea la Grecia sau autonomia. Rascoala, sustinutd de Grecia si probabil pe sub mana de Ru- sia, luase un aspect gray. Trupele turcesti trimise spre a o inabusi erau rand pe rand respinse. Efervescenta cuprinde toate popoarele balcanice. Serbia se mi§ca si la 21 Septembrie pretinde Turciei sA retragA ultimele ger- nizoane turce§ti. In Bulgaria spiritele incep sä fie agitate. Fire§te mana Rusiei e peSte tot. Dupg zece ani de la rAzboiul Crimeii, in urma infrangerei in cloud rAzboae consecutive a Aus-

197

www.dacoromanica.ro triei, in preziva unui conflict pruso-francez, .având mana 1iber5 din partea lui Bismark, simte a se apropie mornentul and va putea parrd din nou spre Constantinopol. Probabil a si deaceia cAuta sA-si apropie Romania, poartA de intrare in Balcani. Printul Carol si guvernul roman seziseazA indatA impartanta revolutiei din Cieta pentru mersul tratativelor recunoasterei. Printul scrie in memoriile sale la 21 August: Si mai insem. natd pentru recunoasterea din partea Turciei poate sA ajungA re. voluftia din Greta: Candiotii, sprijiniti de Grecia au bani, arme si voluntari, au proclamat unirea lor cu aceasta tarà..." Fireste cA aceasta inourcAturd stinghereste foarte milli Poarta, care e incA inconflict cu RomAnia.Printuastie safoloseasca bine aceasta imprejurare. Primeste pe printul Ipsilanti, rrimisul grec la Paris, &A impresia a ar putea trata cu el; las5 sA se stranga bani de la Grecii din Romania pentiu rAsculatii din Creta si face ca aceasta sa se stie la Constantinopol 1), comunicA Poi-0 in cazul cAnd rAscoalele crestinilor s'ar intinde in Turcia, lui, ca domnitor al unui stat crestin, i-ar veni foarte greu sa se mai dua la Constanti- nopol; deaceea ar trebui sA se grabeasca si mai mult sfarsirea chestiei recunoasterei-. InsfArsit, dupA ce Marchizul de Moustier su- gerase sä nu se foloseasa forma rigidA a unui tratat ci aceia mai maleabilä a unui schimb de scrisori, la 8 Octombrie 1866, cinci lurli dela intrarea Printului in tarA, acordulcu Turcia e incleiat.

RI

A doua zi, la 9 Octombrie, Printul pleacA prin Giurgiu-Rus- ciuc-Varna la Constantinopol,spre a primifirmanul de investi- turA din mAna Sultanului. Dar inainte de a parAsi Bucurestii,pela ora cloud dupá a- miazA, are satisfactia de a vedea la palat, intr'o audientA colectivA pe consulii strAini care vin, in mare tinutA, sA-1 felicite arAtAnd ast- fel, oficial, cA intreaga EuropArecunoaste dinastia strAinA. CAlAtoria o face pe iachtul sultanului, Issedin-,trimis inadins

1) Memoriile Regelui Carol I" vol. II pag. 62.

198

www.dacoromanica.ro la Varna. Pe tot teritoriul imperiului e primit cu respect iar la Constantinopol cu stralucire. Jmbinand cu dibaciecalitatea de Damn al Principatelor Romane cu acea de membru al Casei de Hohenzollern, care capatase de curand o nona glorie, Printul Ca.. rol stie sa ocoleasca toate formalitatile suparatoaie si sa apara mai mult ca Print suveran deck ca vasal. E primit de Sultan, se fac parazi in cinstea lui, insusi fiul Sul- tanului Printul Iusuf Issedin,e pus sa-si prezintebatalionul lui Carol de Hohenzollern, ministrii turd ii arata unprevenitor res- pect. Cutn se intaace roata istoriei! Cat trebue sa se fi bucurat in raclele lor Voevozii care odinioara erau siliçi sa se prosterne in fata Radisahulruii sa-i tie haul cand incaleca. Deaceia nu-i de mirare ca populatia cretin:a a Constantinopolulud 1-a privit ca un adevarat Basileu si, cu ocazia vizitei sale la patriarhie, 1-a intampinat cu stri- gate de zito, zito"1) ce nu voiau sa se mai starseasca. Peste dotia saptdrnani, la 22 Octombrie, intois la Bucuresti, Carol de Hohenzollern putea fi multumit de primele cinci luni ale dominiei sale.

1) Sa traiasca, sa traiasca" pe greceste.

199

www.dacoromanica.ro la ilf a XXV

5'

.

4.;

,F!..',1

www.dacoromanica.ro lInfa. XXVI

-QAt c -12-'t-Wt-4(4 aez

www.dacoromanica.ro XVIII GUVERNELE LASCAR CATARGIU SI ION GHICA

Polifica externa si politica interne' Formarea cabinetului Catargiu Camera Constituanta inversunarea Impotriva cuxisfilor in- validarea lui Mihail Kogalniceanu Situatia militara si financiara Framanfarile pe fema nouei Constitutiuni Agifatia ankisemita Guvernul ion Ghica Sarcina nouel formatiuni ministerial. ca- latoriaPrintului in Moldova Alcsgerile pentru Camera din Octombrie 1866 Viata si moarfea ministerului Ghica Politica externa Guvernele Lascar Catargiu si ion Ghica.

Am aratat in capitolul precedent cum s'a ajuns la obtinerea recunoasterei puterilor si s'a Vazut rolul important pe care 1-a ju- cat personal Printul in atingerea acestui rezultat. Lucrul trebue retinut, deoarece constitue una din caracteris- ticele intregei domnii al lui Carol 1-ul: Domnul si mai apoi Regele va avea cuvant hotarator in conducerea politicaexterna a tarii; deasemenea in ceiace priveste armata. Faptul e explicabil. Parlamentul, desi atotputernic, ldsa !nand libera Printutui in aceste domenii. Se stia cat de mare insemnatate avusese persoana Printuhii, numele si relatiunile lui la infaptuirea ultidnei dorinti a divanurilor adhoc: dinastia stiaina. Numele si relatiunile personale pe care le avea Printul consti- tuiau si de aoum inainte un capital pretios Reran', politica externa a tarii. Asa se explica cuvantul hotarator pe care 1-a capatat dela inceput Printul in aceastá materie. Ace las lucru se poate spune si clespie politica militara. Printul era soldat, Meuse razboiul, apantinuse unei armate admirable ca spirit militar si odganizare. Avea deci un prestigiu militar care s'a vadit imediat si pe care nimeni nu i 1-a contestat.

201

www.dacoromanica.ro Insfarsit chestSunile militarej externe erau in ochii Domn.ului atat de insemnate incat n'ar fi vrut in ruptul capului sa renunte la stapanirea bar. Cu totul altul era rolul Suverarrului, mult mai redus, in politica interna. Aci nici mi cunostea oame.niii situatia, nici n'avea prestigiu popularitate, nici nu avea camp liber fiincica se izbea de ambi- tiile, interesele, ideile lumei politice. Deaceea la inceput mai ales rolul salt in politica interna e foarte sters. Se margineste sa inregistrezei sa prezideze; abea tarziu, mult mai tarziu, impulsurile vor porni si dela el.

Chiar in seara intrarii noului Domn in Bucuresti, la ora 10, se adunara la palat fostii Locotenenti domnestii membrii guvernului. Ion Ghica prezinta damisia cabinettdui spre a ingadui Domnitorului sa-Lsi alcatuiasca intaiul sau guvern. Dupa trei ore de sfat consiliul a durat pana la ora unu noaptea noul minister era astfel constituit : L a scdr Catargiu Presedinte al Consiliului (Moldovean, Conservator). si Ministru de Interne Ion C. Brätiann Ministru de Finante. (Muntean, liberal). Petra Mavrogheni Ministru de Externe. (Moldovean, conservator). C. A. Rosetti Ministru de Culte iInstructie. (Muntean, stanga extrema). Ion Cantacuzino Ministru de Justitie. (Muntean, centru). General Ion Gr. Ghica Ministru de Ilasboiu. (Moldovean,dreapta moderata). Dimitrie A. Sturdza Ministru de Lucrari Publice 1). (Moldovean, centru). Am reprodus calificarile din memoriile Regelui deoarece ele redau corect fizionomia politica a noului guvern. In definitivel reprezenta aceeasi formulapolitica ce dusese la11 Februarie : coalitia albilor §i a ro§ilor. Aceasta coalitie se impunea la 10 Mai

1) Decret 809 din 11 Mai 1866. Monitarttl Oficial No. 103 din 12 Mai 1866, Vag. 455.

202

www.dacoromanica.ro cand trebuia sa se obtina recunoasterea noului regim si sa se vo- teze Constitutia tot atat de mult ca la 11 Februarie. Bine inteles compozitia ministerului reflecta in parte si struc- tura Camerei Constituante.Camera Constituanta,aleasaintre 9-1 7 Aprilie, se intrunise pentru prima oath la 28 Aprilie. Ea avea o coloratura net conservatoare. Faptul se vadeste clar din rezultatul votului pentru alegerea presedintelui. Votarea a avut loc la 9 Mai. Din 120 de votanti Manolache Costache Epureanu , conservator , a intrunit74 de voturi iar Ion C. Bratianu 46. Sentimentele Camerii erau expresiacredincioasa al lui11 Februarie: voino de a aduce cat maidegraba printul strain pe tronul romanesc. Deaceea cand, la1 Mai, . spre a satisface hotarirea con- ferintei puterilor Camera a fost chemata sa se pronunte asu- pra unirei si a Printului strain, a fost cu 109 voturi fata de 6 ab- tined pentru unire si print strain,desi impotriva acestuia vor- bisera Nicolae Ionescu si Dimitrie Tacu,( fractionistii modoveni) Ioan Lecca si celebrul Ioan Heliade-Radulescu. El Un alt sentiment bine definitalCamerii era inversunarea impotriva cuzistilor. Imediat dupà 11 Februarie, in urma votului dat de Camera si Senat, se incepuse urmarirea ultimului guvern al lui Cuza, mi- nisterul dela 14 Iunie 1865, compus din: Nicolae Kretulescu, Ge- neral Ion E. Florescu, Nicolae Rosetti-Balanescu,General Sa- vel Manu si Dimitrie Cariagdis, pentru violari de Constitutiune si de legi si pentru risipa de bani publici." In urma amnistierei de catre Printul Carol a fostilor ministri discutiunea e reluata si in Constituanta, la 11 Iunie 1866, cand se voteaza numirea unei comisiuni parlamentare de ancheta cu aceeasi misiune, de a cerceta violarile de legi si risipirile de bani. Dar mult mai semnificativa e indoita invalidare a lui Mihail Kogalniceanu; marele scriitor, orator si om de stat fusese ales de judetul Falciu. Insa un numeros grup de deputati, in frunte cu Nicolae Blaremberg, propusese urmatoarea motiune in sedinta din 30 Aprilie :

203

www.dacoromanica.ro Consider And cà Mihail Kogalniceanu, ca ministru la 2 Mai prin lovitura de stat, s'a gasit culpabil de un sperjursiun aten- tat in contra legilor, subscrisii, propunem ca Adunarea Romaniei, fara a mai cerceta titlurile alesului, in interesul demnitatei aces- tui corp si al moralitatei publice sà-I resping& din sanul sae. Nicolae Blaremberg,1) sustinandu-si motiunea, spune urm&- toarele: D-lor nu e trebuinta sa va spun eu, cine e omul care vine sa bata astazi la usa Adunarii. Numele sail, care si astazi rasuna dureros in inima fiecaruia, are sa fie inregistrat de histo- rie (sic) si historia impartial& va repeta negresit, cu noi, va zice cai motiunea noastra, ca omul acesta a intins mana lui sacrile- gie, asupra legilor tarei, asupra libertatilor publice. Cu toata apararea Generalului Tell si cu tot apelul lui Ion Ghica, dupa numirea unei comisiuni de ancheta, la 4 Mai, Camera voteaza cu 71 voturi contra 42 invalidarea lui Mihail Kogalniceanu pentru cauza de imoralitate publica recunoscuta de tam intreaga." Ales din nou de catre colegiul orasenesc din Galati, Mihail Kogalniceanu e pentru a doua oara invalidat de Camera Consti- tuanta. Acestea erau sentimentele Camerii in momentul venirei nou- lui Domnitor. SA parasim acum pentru o clipa lumea politica si sa vedem, pe scurt, care era situatia militar&i financiar& a tarii.

111

Cititorii stiu din partea a doua a acestei lucrari (Ce a gäsit Carol I-ul in Romania") cat de putin pregatiti eram militärestesi financiarmente, spre a sustine o criza serioasa. Totusi ameninta-

1) Nicolae Blaremberg, ziarist, avocat, om politic va juca un rol insemnat in viaf a publica romaneasca sub Carol I-ul. Descendent al unei familii nobile de origine flamanda Van Blaremberg ajurisa apoi in serviciul Rusiei, tatal lui Nic. Blaremberg, ofifer de geniu in armata rusa venise cu trupele Tarului in Romania, se insurase ad cu o Romanca sora domnului Alexandru Ghica devenise Romanj avusese drept fiu pe Ni- coiae Blaremberg, nascut la 1837. In Camera Constituanta, Blaremberg era deputat de Braila si s'a irnpus repede ca leader". Om cimtit,cult,ta- lentat, dar turbulent gi vesnic nemulfumit, va fi un pernetuu opozant. (Vezi Christodul I. Sulliotis. Nicolae Blarernberg". Braila 1894).

204

www.dacoromanica.ro rile turce§ti puteau oricand sa se preschimbe in fapt. Am aratat ca se votase un credit de 8 milioane destinat armatei §i cá se or- donase naobilizarea trupelor.Insa nu numai organizarea mate- riala a o§tirei era defectuoasa ci §i moralul foarte slab. Inteadevar la 20 Mai (1 Iunie) Printul noteaza urmatoarele in jurnalul sau: Batalioanele de graniceri d'alungul Dunkii se razvratesc §i nu vor sa inainteze.Ele a firma ca guvernul nu poate sa le intrebuinteze la altceva deck la paza judetelor§ia hotarelor lor-. Fenomen gray, ce din nenorocire i§i gasea cores- pondentul in adresa colectiva a ofiterilor (22 Mai) prin care se cerea noului Domn sa scoata din o§tire pe ofiterii ce participase- ra la rasturnarea lui Cuza. Deci razyratire jos, demersuri colec- tive cu caracter cominatoriu sus. Adresa ofiterilor mai arata pe langa aceasta §i sentimentele armatei, in plus creia o serioasa tensiune cu guvernul §i Camerile compuse din oamenii hii 11 Februarie. Printul Carol izbute§te sa potoleasca agitatia ofiterilor con- vocandu-i la Pa lat §i tinandu-le o cuyantare prin care, dupa ce declara ca §tie sa aprecieze sentimentul ce a dat na§tere merrn- riului lor, le arata ca o rugare colectiva dobande§te u§or apa- renta unei presiuni morale- §i sfar§ea cu cuvintele: ...nu uitati cã am venit ca sa creiez un viitor §i nu sa-mi intemeiez activita- tea pe un trecut pe care nu-1 cunosc §i nici nu vreau sa-1 cunosc-, Totu§i de§i agitatia se potole§te, fara ca ofiteriisaobtina satisfactie, fenomenul indica o stare de spirit vecina cu un ince- put de anarhie militara.

Situatia financiara continua a fidisperata. Imprumutul in- tern lansat de Mavrogheni, dupa 11 Februarie, daduse rezultate foarte slabe; abia se obtinusera 6.249.332 in loc de treizeci de mi- lioane cat se ceruse. 2). Brkianu venit la Finante in cabinetul Catargiu, se gande§te la un moment dat sa faca fata nevoilor tezaurului prin emiterea de !lathe moneda. Proectul se depune la Camera, dar in fata opo-

1) Mesagiul Locotenentei Domnesti sial guvernuluiadresat Ca- merii Constituante la 28 Aprilie 1866. Monit. Oficial No. 93/1866.

205

www.dacoromanica.ro zitiei ce o intampina Bratianu e silit sa-1 retraga. I§i da si demi- sia asupra careia revine insa a doua zi (31 Mai). Guvernul tre- bue sa emita bonuri de tezaur, care se plaseaza greu, sa reduca salariile si sa ia masuri aspre pentru strangerea impozitelor. Ca- mera voteaza un proect de lege prin care emolumentele si diur- nele de verice categorie ale tuturor pensionarilor §i functionari- kr statului vor fi supuse, dela 1Iu lie §i pada' la 31 Decembrie 1866, peste retinerea de 10% privitoare la pensiuni, la o reduce- re de 20%, dela 300 lei inclusiv in sus".Taxele de import se ridica dela 5% la 72/0; insfarsit, prin legea dela 15 Iuliei 1866, guvernul este autorizat sa vanza pana la concureno sumei de 27 milioane lei, bunuri mici de ale statului, care nu aveau un ye- nit mai mare de 500 de galbeni..." 1)Bine inteles aceste masuri produc nemultumiri si nu usureaza, imediat, tezaurul statului. Goana dupa imprumut reincepe. De asta data se duc trata- tive in strainatate. Negocierile imprumutului, purtate de Balaceanu, merg greu. Printul intr'o scrisoare personala face apel la Napoleon rugan- du-1 sa sprijine un imprumut romanesc pe piata Parisului. Inapfi- ratul raspunde insa ca pana dupa recunoa§terea noului regim de catre Turcia nu poate fi vorba de imprumut. In sfarsit, in Octombrie, dupá ce tratase cu casele Lefevre din Londra si Erlanger, care puseseraconditiunifoarte grele, Balaceanu incheia un imprumut cu casa Oppenheim din Paris.'

161 Intre timp Camera incepuse discutia nouei Constitutiuni. Pe aceasta tema armonia guvernamentala se stria. Prima chestiune pe care se ciocnesc albii cu rosii este aceia a Senatului. 2) C. A. Rosetti vrea o singura Adunare legiuitoare iar in Camera N. Io- nescu si P. Cernatescu sustin acest punct de vederepe care-1 combat N. Blaremberg, Aristid Pascal, Manolache Costache E- pureanu, Al. Golescu. Domnitorul staruind si el a se admite sis-

1) lstoricul partidului nafional-liberal de la 1848 $i 0115 astazi". Bucu- resti 1923. pag. 75. 2) Vezi G. G. Meitani. Studii asupra Constitufiunii Romani lor. Bucu- re$ti. Tipografia Miulescu.

206

www.dacoromanica.ro temul bicameral, liberalii cedeaza, ins& cu conditiunea ca votarea budgetului sa fie rezervata exclusiv Camerei.Mare controversa iarasi pe tema dreptului de veto al Domnitorului; majoritatea Ca- merei ar fi dorit sa nu se acorde capului statului de cat dreptul de veto suspensiv pe cand Printul si majoritatea ministrilor, cer drep- tul de veto absolut. Camera acorda, dupa multe framantari, veto absolut. Alta controversa pe chestiacolegiilorelectorale.Proectul prevedea patru colegii. Nicolae Ionescu propune numai cloud, unul urban si altul rural. Camera mentine cele patru colegii. Dar chestiunea care deslantue cea mai mare patima este aceia a drepturilor Evreilor. Infiltratiunea evreiasca incepuse in Moldova de pe timpul lui Mihai Sturdza. Acum Evreii acaparasera deja comertul si mese- riile. Pe fiecare zi invazia evreiasca sporea si plaga incepea sd se intincla spre Moldova de Jos si Muntenia. Evreii insa , potrivit obiceiurilor stravechi si a legilor in vigoare, ce nu permiteau im- pamantenirea de cat crestinilor , n'aveau drepturi politice, nici nu puteau intra in profesiunile libere, nici nu puteau dobandi bu- nuri rurale. De aci stradania lor de a capata posibilitatea imp& mantenirii.Pasoptistii munteni le fagaduisera de multegalitatea de drepturi. In proclamatia din 9 lunie 1848 si anume in punctul 21 se spunea categoric: Emancipatia Israelitilor si drepturi poll- tice pentru orice compatrioti de alta credinta".1) Acum in preajma statornicirei noului regimconstitutional, Evreii se pun in miscare. Fondatorul Aliantei Israelite- Cremieux, vine din Paris, viziteaza pe Print (2 Iunie) si-si pune in joc toata influenta spre a obtine ca prin noua Constitutie Evreii sa nu mai fie exclusi de la impamantenire. Printul, necunoscand situatia tarii, liberal convins, e de acord. Ministrii, in special Rosetti si Bratianu, deasemenea. Guvernul propune in Camera urmatorul text constitutional: Confesiunea nu e o piedica pentru impamantenire in Romania. In

1) Din scrierile $i cuvântArile lui Ion C. Britianu. Vol.1, pag. 7. Bucuresti. Carol Gbbr. 1903.

207

www.dacoromanica.ro ce prive0e pe israeliti o lege speciala varegula treptata lor admi- tere la naturalizare". lin strigat de groaza trece prin Moldova" exclama Printul in notele sale dui:A ce relatase proectul guvernului. Proectul intampina o inver§unata opozitie in Camera. Dar agitatia in tara e mai mare. Trompeta Carpatilor", gazeta lui Ce- zar Boliac, foarte raspandita, duce o violenta campanie antisemita. Capita la e 0 ea cuprinsa de indignare. In ziva de 18 lunie, pe and Camera discuta art. 7, o mare multime se aduna in fata Par- larnentului protestand cu vehementa impotriva proectului guverna- mental. Fata de rezistenta Camerii 0 mai ales speriat de violenta mi§carii de strada, Ion Bratianu declara cá retrage articolul 7. Ca- mera il ovationeaza dar multimea infuriata coboara dealul Mi- tropoliei, se raspande0e in ora, ataca pe Jidani 0 distruge 'Ana in temelii sinagoga mare, de curand construita. La 21 Iunie, opinia publica dobande0e satisfactie.Camera inlocue0e vechea redactare a art. 7 cu urmatoarea: InsuOrea de Roman se dobande0e, se conserva 0 se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Nutnai sträinii de rituri crestine pot dobandi impärnântenirea-. Cremieux fusese invins, dar vom vedea Ca se va razbuna in curand §i ca. Romania va avea imens de suferit de pe urma pre- siunilor evree0i. Insfar0t la 29 Iunie discutiile asupraConstitutiunei luand sfar0t Camera voteaza in unanimitate -- cu 91 de voturi . noua Constitutie. 1) A doua zi Domnitorul depune -- cu mare solemnitate ,. ju- ramantul pe Constitutie. Noul pact fundamental dota Romania cu cele mai liberale institutiuni din intreaga Europa. Drepturile monarhului reduse la minimum; libertatile indivi- duale, de presa, de intruniri garantate; doua Camere cu drepturi foarte mari; pedeapsa cu moartea abolita, juriul pentru crime 0 delicte in contra persoanelor §i a statului §i pentru procese de presa.

1) Constitutiunea 5i Legea Electotard. Editie oficialà. 1867. Pag. 7.

208

www.dacoromanica.ro In schimb legea electoral& reducea foarte mult tara legala". Alegkorii erau impartiti in patru colegii. In colegiul 1 nu votau deck acei cari au venit fonciar de trei sute de galbeni inclusiv in sus" (art. 3). Art. 4 Fac parte din al doilea colegiu, aceia care au tin ye- nit fonciar de trei sute de galbeni in josu pan& la 100 inclusiv". Colegiul al III-lea cuprindea pe comerciantii §iindustrigii care platesc cdtre stat o dare anuald de 80 lei" plus profesioni0ii liberi, functionarii, pensionarii toti scutiti de cens. (art. 5) Infk§it gloata Ikaneasc& forma colegiul al IV-lea. Acest co- legiu nu alegea direct--ca cele trei precedente . ci prin dele- gati, un delegat la 50 de locuitori. 1), Alegkorii pentru Senat erau impartiti in cloud colegii. Cole- giul I-ul era rezervat celor cu un venit funciar rural de minimum 300 galbeni. Colegiul al II-lea al proprietarilor urbani cu un venit dela 300 galbeni in jos.Deci massele nu contribuiau cu nimic la alegerea Senatului. i Astfel de pildá, inteo alegere partial& pentru Senat din 1867, gasim urmatorul raport de validare: 2) DOMNILOR SENATOR!, Comisiunea D-voastrA insArcinatä cu verificarea titlurilor D-Ior sena- tori din nou alesi, intrunindu-se la 3 Aprilie 1867 in majoritate de 4 membri, a luat in cercetare dosarul privitor la alegerea facuti de colegiul IIal judetuturi Covurlui in persoana D-lui Stefan Pherikyde. Subsemnatul rapor- tor, are onoare a supune la cunoscinfa D-voastä resultatul deliberatiunilor ei. Din dosar s'a vazut CA acest colegiu s'a intrunit la ora si ziva fixed de lege, din 71 alegAtori ce se vaid in lista oficialä nIumai 16 a luat parte la vot, si acesti alegatori au ales cu unanimitatea voturilor pe D. Stefan Pherikyde". Raportul conchide la validare. A§adar cu 16 voturi din 71 de votanti devenea cineva repre- zentant al colegiului. ii Constituanta indeplininduii menirea e dizolvatá la 6 Iu lie. Nici guvernul nu o mai duce mult. Intre Lascár Catargiu 0

1) Legea ElectoralA, promatlgati la 28 lulie 1866. 2) Monitorul Oficial pag. 696 sedinfa din 3 Aprilie 1866.

14 209

www.dacoromanica.ro Bratianu-Rosetti intelegerea e din ce in ce mai grea. Albiii rayii nu se mai impacd. Lupta fractiunilor partidepropriu zise nu existau Inca -- se intrevede inver§unata, Criza ministeriala izbuc- ne§te la 13 Julie iar la 15 Iu lie Ion Ghica formeaza noul guvern. Cabinetul Ion Ghica e astfel alcatuit: Ion Ghica Presedinte al Considiului si Ministru de Interne Petra Mavroghenl Ministru de Finante. Ion C. Cantacnzino. Ministru de Justitie. George 4tirbey Ministru de Externe. General Ion Gr. Gh lea Ministru de 116.sboi. Dimitrie A. Sturdza Ministru de Lucr5.6 Pub lice si interim Ministru de Culte si Instructie. La 19 Iu lie Ion Strat se nume§te la Culte, 2) interimatul lui Sturdza incetand. Noua formatiune ministerial& prin plecarea simultana a lui Catargiu-Bratianu-Rosetti, are un caracter mult mai neutru. Sarcina nouei echipe este in primul rand de a obtine recu- noasterea. Deaceia §i fusese ales Ion Ghica. Fostul Bey de Samos avea relatii pretioase la Constantinopol, mai ales cu ministrul de externe, Ah Pa§a. Apoi, datorita aspectului sau neutnt, guvernul Ghica trebuia sa prezideze alegerile. Insfarsit s5 contracteze un imprumutsi sa faca fat& in masura posibilului, grelei situatiuni financiare.

Putin timp dupa formarea ministerului, la 9 August, Printul intreprindeolunga calatorie in Moldova. Ad eraucei mai credincio§i partizani ai fostului regim iar separatismul era inch de temut. Calatorul trece prin Buzau, Ramnicul-Sarat, Foc§ani, Adjud, Caiuti, One§ti, Tg. Ocna, Slanic, Bacau, Roman, Piatra, Varatec, Agapia, Neamtu, Falticeni, Boto§ani, Cotnari, lau, Tg. Fru- mos, Podul Iloaei, Ia§i, Hu§i, Vaslui, Bar lad §i inapoi prin Foc- §aniUrziceni.Calatoria a durat 17 zile, Printul a cunoscut 11

1) Decret No. 1151 si 1152 din 15 lulie 1866. Monitor -No. 155 din 16 Julie /1866. 2) Decret No. 1162 din 19 Iu lie. Monitor158 din 20 lulie pag. 717.

210

www.dacoromanica.ro judete din cele 14 ale Moldovei de atunci; s'au parcurs cu trAsura circa 1500 Kilometri §i s'au folosit vre-o 3000 cai de po§t5.1), Aceastd lungä vizitA, culminAnd cu §ederea de o sAptAmAnA la Ia§i, a cA§tigat Printului multe inimi. Nu atAt in popor, care 1-a cunoscut numai din goana cailor, ci in boerime, &lied in cate- goria socialA a tArii cea mai interesantà politice§te. De la Adjud, unde petrece noaptea in casa lui H. A. Bal§ §i a sofiei sale nás- cutd Sturdza, trage la toate curtile boere§ti insemnate. La CAiuti e musafirul lui RAducanu-Rosetti §i a sotieisale, fiica fostului domnitor Ghica. 2) De ad a trecut la Tg. Ocna la Costache Negri. Vizità politicA de deosebitA importantä. Costa- che Negri fusese prieten §i. sfAtuitor al lui Cuza §i-i rämAsese cre- dincios. ZAvore§tii printului Moruzi il primesc ca oaspe. InsfAr§it la Ia0 Domnul trage in palatul Mavrogheni. E inconjurat, sArbA- torit de intreaga boerime moldoveneascd. Singurà familia Rozno- vanu a avut prostul gust sA nu se prezinte §i sa nu-§i ilumineze mAreata casd din fata Mitropoliei". Mai tArziu insA lucrurile se vor schimba, §1 Domnul, cand va veni la Ia§i, va trage statornic in palatul ce ramAsese intunecat la prima lui vizitä. Dar cAlátoria in Moldova a avut darul sä-1 familiarizeze, de visu, pe Print cu o problemA care-i va creia de multe ori serioase incurcAturi in decursul lungei sale domnii. Cunoa§te insfAr§it populatia jidoveascA a Moldovei. Mare le senior liberal care .- la 18 Iu lie -- nu intelegea pornirile bar- bare" ale supu§ilor sAi, incepe sA le priceapA. Foc§anii ii dau prilejul sä-§i intAlneascA pentru intAia oarA supu§ii de rit mozaic" §i in Memorii" (vol. II pag. 19), consem- neazA despre ei primele impresii: Ace§ti neplAcuti conlocuitori ai Moldovei se infAti§eazd aci intAia oarà Printului, §i el incepe a intelege cum a putut ajunge atAt de puternicfi antipatia locuitori- lor Orli impotriva acestui neam strain". La pag. 21(vol. II din Memorii") Domnul revine: Pe lAngA pacostea din acest ana recoltei proaste. Moldovenii insä mai au §i una constantA in sa- tele lor: evreul; numai el e cArciumar §i bAcan, imbiepe tArani

1) Memorii" Vol. II pag. 46. 2) Vezi in Radu Roseti Amintiri" Vol. 29 Primirea Domnului.

211

www.dacoromanica.ro sA-i bea rachiul falsificati e totdeauna gata sA dea avansuri, ca sO prinzA apoi cu totul in mAinile sale pe datornici".La Iasi, Dom- nul strain intelege dintr'o ochire toatà jalea bOtranei capitale cad: Evreii locuesc o mahala separatO din partea de jos a orasului, dar se intind tot mai sus si se inmultesc grozav, pe and populatia romineasoi scade".

Intre timp guvernul Ghica cautasa-siduca sarcina la bun sfArsit. Tratativele cu Poarta am vazut cà s'au terminat cu bine. Negocierile pentru imprumut se vor incheiai ele cu un succes, aroneros. In politica intern5 insA lucrurile se complicO. Campania elec- toralA prezintO unele aspecte curioase. Desi cabinetul are o nuantA mai mult de cat moderata, totusi se pare a rosii, la Bucuresti,si fractionistii, la Iasi, se bucurA de o tolerantO prea partinitoare. A fOcut Ion Ghica jocul rosiilor? A fost numai lipsit de au- toritate? E greu de spus! In orice caz trebue sa constatam ca ori de ate ori a avut puterea in mama Ion Ghica a izbutit sd lase a indoiald asupra purtOrii sale. Reputatia de om abil nu i-a folosit. DimpotrivA. In politicd supreina abilitate e sá pari naiv. Ori si in Februarie 1866, si in Octombrie 1866, si in Mantle 1871 dup5 cum vom vedea -- Ion Ghica a 15sat impresia de a fi jucat tin joc dublu. Partidul rosu incearc5 sA prinda temeinic teren in Muntenia sidaca se poate sá monopolizeze Capita la. Bandele de bdtAusi, in frunte cu vestitul Mircea Málderul, condus din umbra de cunos- cutii electori liberali Gr. Seruriei CiocArlan, intrA in functiune cu lozinca sä dea in ciocoi". 1) Insfarsit alegerile se fac in zilele de 29, 30, 31 Octombriesi 7 Noembrie pentru Camera iar la Senat in zilele de 3, 4, 5 No- embrie. Domnul dorise aceste alegeri cat de libere, scrisese la 23 Oc- tombrie lui Ion Ghica o scrisoare princare cerea sä nu se exercite asupra alegAtorilor nici o umbra macar de influentO administra-

1) Gazeta ,,Ordinea" supliment la No. 37 din 1866.

2;2

www.dacoromanica.ro tiva". Rezultatele alegerilor vor fi insa o surpriza neplacutd. Gu- vernamentalii conservatori si moderati --, iau o treime din lo- curi, liberalii o aka treime iar cuzistii si separatistii ultima treime. Semnificativa era mai ales persistenta cuzismului. Cuza ra- masese in sufletul taranimii. Radu Rosetti ne povesteste in Amin- tirile" sale (vol. III pag. 5 si 6) cum s'a facut plebiscitul:.... s'au strans (taranii) la primarie si au silit pe notar sa scrie urmatorul text oficial modificat: Noi subsemnatii locuitori ai comunei Caiu- tul, nu alegem ca Domnitor al Romanilor pePrincipe le Carol- Ludowic de Hohenzolern, care va domni sub numele de Carol I", sub care text si-au pus degetele pe crucea insemnata de notar in dreptul numelui fiecaruia. Intrebati asupra motivelor hotararii lor, au raspuns ca nu au avut nici un temeiu de nemultamire impotriva lui Cuza care li-a dat paznanturile si i-a scapat de boeresc si nu vor sa aleaga pe Hopântol, un Neamt pe care nu-1 cunoaste nimene". Si Rosetti adauga ca are serioase temeiuri sa creada ea in multe sate s'a in- tamplat la fel, iar administratia ori n'a tinut voturile negative in seania ori pur si simplu a schimbat pe nu in da. Aceasta fiind starea de spirit, era firesc ca parti=anii fostului Domn sa patrunda atat de numerosi in Camera. Kogalniceanu este ales in trei locuri. In cursul acestei legisla- turf va avea ocazia sa fie arbitrul situatiei politice. Confuzia lumei politice e la culme.Domnul, conservatorii, liberalii, sunt egal de nemultumiti. Totusi de o dizolvare a Camerii si de noui alegerinu poate fi vorba. Deaceia guvernul Ghica ramane la putere incercand sa treaca bugetul. Parlamentul se deschide la 15 Noembrie. Printul citeste me- sagiul, in frantuzeste, indemnand pe deputati la conlucrare, Ca- mera alege apoi drept presedinte pe Lascar Catargiu, dar acest vot nu constitue propriu zis o indicatie politica, ci exprimarea in- crederii in autoritatea boerului de la Golasei. Dezbaterile Camerii iau de la inceput un caracter violent si pasionat. Bine inteles Blaremberg , impreuna cu V. Mares, Alex. Lahovari, Aristide Pascal, A. Sihleanu , in urma sfidarei pe care

213

www.dacoromanica.ro le-o arunca Mihail Kogalniceanu 2) cere din nou invalidarea lui pe temeiul Ca datoritA celor douà voturi de invalidare pentru nedemnitate" voturi date de ConstituantA, ar exista autoritatea lucrului judecat". 2) Discursul lui Blaremberg, interesant ca argumentare eruditä sprijinitA pe precedente istorice, terming plin de enifaza ridicolA: .,D-le Kogalnicene, poporul roman a incetat de a fi nnit,si el ne strigAdesemnandu-te: iatà ucigasul libertatilor noastre pu- blicer Dupà discursurile lui Costa-Foru, Boerescu,8) Petre Gra- disteanu, N. lonescu vine replica lui Kogalniceanui insfarsit vo- tul de validare. Situatia politica e tot mai tulbure. Lipsa de autoritate a lui Ghica se face simtita. Insusi Bratianu, intr'o audienta comunA pe care o au la Domnitor in ziva de 19 Decembrie, reproseaza lui Ghica lipsa de energie. A doua zi Ion Ghica ii dà demisia iar la 21 Decembrie anunta retragerea sa, Camerii. Criza de guvern e lungA. Nimeni nu vrea sl ia sarcina unui nou minister, urmand sa guverneze cu o Camera in care nu se poate forma o majoritate stabilà. Astfel a Ion Ghica e silit sa-si retragA demisia iar la 28 De- cembrie anunta Camerii: Domnilor, dupà cum VA fAcusem cu- noscut in sedinta trecutA, noi ne dedesem demisiunea; ieri Maria Sa ne-a invitat sA ne reluAm portofoliul; noi ne-am socotit datori a ne conforma cu aceastA dorinta a MAriei Sale". Dupà vacantA se reia la Camera discutiabugetuluii cu aceastA ocazie imprumutul Oppenheim, incheiat in Octombrie, e supus unor violente critici. Balaceanu ii incheiase Fara a avea o imputernicire in perfecta reguala (Memorii" vol. IIIpag. 3.4) iar conditiunile lui eratt oneroase. Pentru 18 milioane, cat incasam efectiv, ne obligam sà platim in 23 de ani 34 de milioane.

1) Monitorul Oficial . Sedinta din 25 Noembrie 1866. 2) Monitorul Oficial No. 26 Noembrie 1866. 3) Discursig lui Boerescu a remarcabil. Clar, cumpanit, logic. Vezi, B. Boerescu Discursuri Politice" Vol. 1 Socec 1910 pag. 98-107.

214

www.dacoromanica.ro In urma unor violente discutiuni si serioase framantari Ca- mera voteaza totusi inscrierea in buget a anuitatilor imprumutului. Intretimp situatia politica interna mergea spre clarificare. Ro- sii duceau tratative cu maistii". 1)Peste putin se inchee intre Kogalniceanu , capul maistiilor" si Rosetti-Bratianu pactul de la Concordia". 2). Bratianu, activ sustinut de Domnitor, avand posibilitatea unei majoritati parlamentare, in urma pactului de la Concordia, se pregateste sa ia puterea. Guvernul de tranzitie Ion Ghica nu mai are rost. La 20 Fe- bruarie Petre Gradisteanu ataca ministerul si la sfarsit propune: ...a se da domnilor ministrii un vot de neincredere". Dezbaterile sunt violente. Ion Ghica se apara fara convin- gere aratand ca criza ministeriala e latenta Inca dela deschidera Cam erilor. La 21 Februarie Camera, cu 59 de voturi contra 56 din 115 votanti, da vot de blam ministerului.

Inainte de a urma mai departe firul politicei noastre interne sa aruncam o scurta privire asupra politicei ex terne de la recu- noastere (Octombrie 1866) si pana la caderea lui Ghica. Victoria Prusiei va avea, indirect, insemnaterepercursiuni asupra pozitiei Romaniei. La Paris ostilitatea impotriva a tot ceiace-i prusian si Ho- henzolern devine din ce in ce mai evidenta. Opinia publica fran- ceza incepe sa se mire ca Napoleon a putut ajuta un Hohenzol- lern sa ocupe tronul romanesc. 8), Pe de alta parte Printul e prusian, e Hohenzollern, vrea sa reformeze armata pe tipul prusian. Deaceia cere la Berlin sa se trimita cativa ofiteri prusieni care sa instruiasca trupele romane, desi aci era o misiune militara franceza. Mare suparare la Paris. Fireste deocamdata sunt numaifrecusuri pe care Printul cauta sa le aplaneze cat de repede.

1) Aceasta era porecla data cuzirstilor, deoarece fusesera autorii lo- viturei de stat de la 2 Mai 1864. 2) Dupi numele hotelului unde se negociase. 3) Vezi Revue des Deux-mondes" din 15 bunie 1866. Cronica sem- natd Eugene Forcade.

215

www.dacoromanica.ro Napoleon scrie la 18 Decembrie liii Carol I-iul oscrisoare prieteneasca. Baronul d'Avril , reprezentantul Frantei folo- seste, primul dintre diplomatii straini, expresia Romania". Totusi iritarea Parisului creste, spre a deveni in curand pe- riculoasa tanarului Domnitor. Rana' si casatoria surorei sale cu contele de Flandra .-- fostul ales al Camerilor romane dupa 11 Februarie , se resfrange rat' in opinia publica franceza asupra sa. In acela§ timp se redeschide problema Orientului.Rusia sondeaza diplomaticesteterenul in Europa in vederea unei noui ofensive spre Constantinopol. Grecii, tot prin Ipsilanti, incearca sa realizeze o apropiere intre Ro- mania si Grecia pentru reinoirea rascoalei din Creta". Printul respinge, momentan, propunerile grecesti, dar sub- scrie la colecta facuta de Ipsilanti pentru Cretani. In orice caz problema Orientului preocupà in cel mai inalt grad pe Print. Deaceia il vom vedea trimitand in Ianuarie pe Bala- ceanu la Atena sa sondeze terenul in vederea unei confederatiuni a statelor balcanice. Cantacuzino, agentul nostru la Belgrad, pri- meste aceleasi instructiuni plus misiunea de a se duce si la Cetinge spre a atrage -Montenegro-ul in combinatie. Sugestiile romane§ti sunt pretutindeni bine primite. La Atena Trikupis acorda o deosebita importanta propunerilor lui Balaceanu. Asadar se schiteaza o politica balcanica indrazneata, Roma- nia asezandu-se in fruntea micilor state crestine. 1) Aceasta actiune diplomatica va aduce insa siea unele nepla- ceri Printului. Le vom studia la timpul lor.

I) Vezi N. lorga Politica Extern'a a Regelui Carol I":

216

www.dacoromanica.ro Mama XXVII

) 0

CA\101.,I. DOMNO ALLO RpMANIL,010'J

www.dacoromanica.ro Plana XXVIII .1 ' , j,k/, Gheorghe Mdrzesca 1.-r. / . . , ' rt't 2..:'\:';),:t '2119°1 i- , .' .4" '=:== 1 .11 C. ,', 1., .% : IA, % ' 7' f , ' --.-*?' www.dacoromanica.ro '.-P,,- -- rt. . 0 1:11 7 , ' 1 Nicolcie lonescu Nicolae Ionescu XIX INTAIA GUVERNARE A LUI ION BRATIANU

1 Martie 1867 16 Noembrie 1868 Persona Peep lui Ion Bra- liana Parer; le Domnitorului despre el Puterile li Ion Bratianu 0 mare guvernare Armata 0 Calle ferate Greatatile parla- mentare $1 nolle alegeri Problema Orientului §i soarta Transit- vaniel Problema evreiasea §i nehorocirile ce le aduce pe capul tarii Presiunea puterilor determina caderea lui Bratiana,

La 1 Martie 1867, dupd o criza ministeriald complicatà, se formeaza guvernul Cretulescu, astfel alcatuit:

C. Al. Cretulescu presedinte al consillului si ministru de justitie telan Golescu minfstru de externe. Ion C. Br Minim ministru de interne Dumitru BrAtianu ministru de culte si instructie si interimar ministru de lucräri publice Al. Väsescu ministru de finante General T. Gherghel ministru de rasboi1)

Se incercase, in urma demisiei lui Ion Ghica, realizarea unui guvern de concentrare, in care conservatorii sd dea sprijin majo . ritdtii liberale. Combinatia nu reusise ins5 din cauza refuzului con. servatorilor. Constantin Al. Cretulescu, conservator moderat, mare boer,

1) Decret No. 275 din 1 Martie 1867. Monitor Oficial No. 49 din 2 .Martie 1867. 'mg. 343.

217

www.dacoromanica.ro era o personalitate §tearsa, WA activitate politica, menita sa slu- jeasca drept paravan lui Ion Bratianu. Acesta era in realitate sufletul ministerului" 1)§i conduc5- torul lui, dar nu aparea singur pe arena ca sa nu sperie Europa". Intre 1 Martie 1867 §i 16 Noembrie 1868, sub guvernele Cre- tulescu, Stefan Golescu §i Nicolae Golescu,se poate spune ca adevaratul cap al ministerelor, adevaratul conducator, a fost Ion Bratianu. Era prima guvernare a omului care mai tarziu va fi nu- mit, cu oarecare dreptate, Bismark-ul Romania". Intiadevar Bratianu mai fusese ministru, jucase in ultimii ani un rol insemnat in politica Orli, pentru intaia data insa, in com- plect acord cu capul statului, Stapanea efectiv guvernul 0-0 putea da masura ca realizator. in In plina maturitate fizica *II spirituala, dupa dotazeci de ani de viata politica, Ion Bratianu prelua conducerea tarii. Soarta il f5cuse sa treaca prin multe §coli. Fusese rand pe rand: ideolog, agitator, conspirator, revolutionar, exilat, inchis, pro- pagandist, parlamentar, ministru, colaborator la o lovitura de stat, diplomat, §ef de partid. 0 §coala politica mai complecta nici ca se putea inchipui. Acum, trecut de patruzeci §i cinci de ani, }Astra Inca cel mai frumos stigmat pe care-1 poate purta un om politic: stigmatul ideii. A ideii pentru care luptase .,i suferise. Dar papp- tismul sau nu avea rigiditatea ce o intalnim la Rosetti. Varsta, viata, temperamentul, raspunderea guvernarei, vor transforma pe ideolog in om politic. Nu-§i reneaga ideile dar nici nu se inchide in turnul kr de filde§. Inteligenta lui vie, supra, nuantata .--, ce minunata ni se releva ea in discursurile lui din aceea vreme capata pe zi ce trece un sens realist mai accentuat.RealismuI acesta II va invata ca spre a infaptui trebue s5 stapane§ti iar ca sa stapane§ti trebue sa ai in jurul tau oameni disciplinati, organi- zati, incadrati. Sectarismul ski de partid, scaderile guvernarilor lui, din acest realism deriva.

1) Expresia e a prinfului Carol.

218

www.dacoromanica.ro Inteligenta sa realista, vointa puternica, autoritateai ambi- tia, se vor imbina la el cu un uimitor spirit de organizare, cu o pu- tere de mune& cu o grip' a detaliului,care vor lipsi fiului sau Ionel Bratianu. Insfar§it, temperamentul sau stapanitor se unea cu un farmec, un magnetism personal, simtit de toti cei ce I-au apropiat. 0 mare personalitate politica, avand §i ultima caracteristica a oamenilor de stat, acea favorizare a soartei, acel joc propice a imponderabililor ., de care facea atata caz Bismark, acel dram de noroc fara de care inteligenta, vointa, ambitie nu duc la nimic.

III

Ion Bratianu, poseda pe atunci---cum n'o va mai avea poate niciodata --. deplina incredere a Suveranului eau. El fusese primul dintre Romani care-1 apropiase, el avusese un rol hotarator la venirea Printului in tard, cu el vorbise intaia oara despre oamenii §i imprejurarile de la noi. Parerile Printului despre Bratianu, consemnate in Memorii", stint interesante de cunoscut. Ele arunca o lumina vie nu numai asupra epocei ce o studiem acum ci §i asupraguvernariiliberale dintre 1876 -- 1888...... I. Bratianu, acum ca §i mai inainte, ii este cel mai simpatic din toti barbatii de stat ai Orli §i in care se increde mai mult ca in oricare altul" (Memorii" vol. III pag. 46). Dintio convorbire cu un trimis al lui Napoleon, Desjardins, banuitor fata de Bratianu: Dupa convingerea sa intima", (a Prin- tului) Bratianue unul din cei mai capabilibarbati de stat ai Romaniei, care se sprijine§te pe clasa de mijloc §i pemica pro- prietate, dar nu linguse§tenicidecum instinctelerele alemulti- mei" (Memorii" vol. III pag. 77). Acelea§i pareri le avea un foarte bun judecator, cunoscator de oameni, cu multa experienta politica, admirabil sfatuitor, cum ni sarata in corespondenta schimbata cu Printul Carol, tatal s5u, printul Carol-Anton de Hohenzollern. In Memorii" (vol. III pag. 113) fiul rezumand o scrisoare a tatalui, scrie: Bratianu i s'a parut §i de astaclata barbat de mare talent, de o adevarata.

219

www.dacoromanica.ro cultura a inimei si de o inteligenta agera, si are convingerea ca e cu adevarat devotat Domnitorului&Au".

Stapan pe sine, avand increderea domnitorului, conducator al singurei fractiuni politice pe cale de organizare, secondat de cel mai de temut agitator si gazetar al epocei-- C. A. Rosetti, dispunand, peste cateva luni, de o majoritate parlamentara corn. pacta, Ion Bratianu pornea la o mare guvernare. 5i desi a durat putin, desi a cazut inainte de vreme, desi a facut greseli, guvernarea lui Ion Bratianu a fost mare. Mare prin realizarile ei, mare prin problemele pe care le.a rascolit,mare prin anticiparile ei. Din nenorocire, puterile nu aveau despreIon Bratianu bu- nele pared ale Printului Carol. Pentru Napoleon, Bratianu ramasese un mazzinist incorigi- bil. ce fusese amestecat odinioara inteuncomplot indreptat im. potriva vietii sale. Pentru Austria era seful unui partid care nutrea veleitati asu- pra Ardealului. Pentru restul Europei era un rose, conducatorul uneia din cele mai radicale organizatii politice din Europa, omul revolutiei permanente. Iata dece cabinetul Cretulescu a fost primit cu neincredere de puterile garante. Aceasta neincredere, pe care diferite imprejurari o vor accentua, se va schimba la sfarsit intr'o presiune puternica; ea va determina caderea lui Bratianu.

Fireste, realizarile mai bine zis marileinceputuri de infap. tuiri s'au facut numai datorita, stransei conlucrari intre capul sta. tuluii seful guvernului. Organizarea si inarmarea ostirei, initierea retelei de cal ferate, se datoresc impulsuluii staruintei domnesti, unite cu puterea de infaptuire, cu abilitatea politica a lui Bratianu. De cum venise in Ora, Printul se preocupase de starea ostirei. Am vazut cä nu era deloc infloritoare. Putina, prost inarmata, cu moralul scazut, astfel se infatisa armata la venirea Printului Ca-

220

www.dacoromanica.ro rol. In schimb, ceiace sarea in ochi si izbise neplacut pe noul Dom- nitor, era luxul lipsit de gust, auraria uniformelor ofiteresti. Actiunea Printului Carol, bine secondat de Bratianu care va fi o bucata de vreme ministru de razboi, se va exercita in cinci directiuni: numarul ostasilor si a unitatilor, armele,capacitatea corpului ofiteresc, moralul, aspectul exterior. In toate aceste directiuni se va face simtit un nou spirit, o noua metoda. De la inceputul nouei guvernari se prezinta Camerii un proect de organizare a armatei. Potrivit acestui proect armata permanenta numara 20.000 de oameni si 10.000 rezervisti. Militia (dorobarnii si granicerii)vre-o 30.000 de oameni. Gloatele circa 50.000 de oameni. I) Numarul unitatilor creste si el considerabil intr'un an. Fiecare regiment de infanterie capdtd un batalion in plus -- al treilea. Se formeaza un regiment de infanterie nou (al 8-lea. La 6 August 1868). Se mai alcatuesc 33 de batalioane noui de militie (dorobanti si graniceri). 2) Spre a implini lipsa de ofiteri se inainteaza 150 de subofiteri la gradul de ofiteri". Curand apoi, la 21 August 1868, se infiinteaza un al doilea regiment de artilerie, un batalion de geniu, un batalion de tren. Mai tarziu se vor adaoga doua noui regimente de cavalerie. Dar nu numai din punct de vedere al numarului si al unita- tilor creste armata romana. Inarmarea ei continua cufebrilitate. In Martie 1867 se comanda la Krupp doua baterii de artile- rie. Armata nu avea insa nici pusti moderne. Ostirea noastra nu poseda pe atunci de cat 15.000 de pusti Minié, restul erau arme vechi de diferite calibre si sisteme .Munitia este atat de putink incat aproape s'ar putea zice Ca nici nu exista". Deaceia, in Sep- tembrie 1867, se comanda in Prusia pusti cu ac ,dupa sistemul cel mai modern. Peste un an va sosi, prin Rusia si vom vedea cu ce peripetii, primul transport de pusti cu ac, al doilea va veni si el curand. In total 20.000 de arme moderne. Pe urma vom mai aduce si arme amiericame Peabody".

1) Memorii" Vol. III pag. 52 5i vol. IV pag. 52-53. 2) Memorii" Vol. IV pag. 71, 74, 78.

221'

www.dacoromanica.ro 0 aka chestiune care preocupa permanent pe Suveran este capacitatea profesionala a corpului ofiteresc. Inspectiile pe care le face, arata Printului Carolea trupele nu sunt obi§nuitecu mi§cari tactice §i ofiterii nu pricep comanda". Misiunea militara franceza, ce se mai afla Inca in Romania, de§i compusa din ofiteri destoinici, nu facuse mare lucru. Ofiterii francezi se plansesera de la inceput Printului Carol ea se face prea putin uz de serviciile lor". Printul n'avea insa increclere in misiunea franceza. Cu toate greutatileimense intampinate, el va aduce ofiteri prusieni von Krenski, von Sanden spre a reor- ganiza o§tirea. La 2 §i 3 Octombrie 1867 au loc primele manevre regulate ale armatei romane. Manevreaza, pe campul Cotrocenilor,doua regimente de infanterie, un regiment de cavalerie, un batalion de vanatori, trei baterii cu eke patru tunuri. Se constata mari lipsuri dari progresele facute. La sfar§itul manevrei ofiterii sunt chemati la critice. Moralul armatei cata a fi §i el ridicat. Printul incearca sa dez- bare o§tirea de orice spirit de partid, e aspru dar drept, pastreaza un contact strans cu corpul ofiteresc, pretinde o disciplina severa. Insfar§it, aspectul exterior al armatei e §i el schimbat. Noile uniforme sunt cu mult mai simple deck cele vechi, bogatelefi- returi de aur pentru ofiteri sunt desfiinote, infanteria prime§te bluze albastre, pantaloni §i mantale sure; cavaleria,care pana acum era echipata ca ulanii, prime§te uniforme de husari; artileria bluze cafenii, pantaloni §i mantale sure". 2) Incet, incet, noua armata romana se formeaza. Pe zice trece, mai numeroasa, mai bine inarmata, mai bine comandata, mai incre- zkoare in fortele ei, o§tirea se pregke§tesa-§i joace rolul hota- atm- pentru Romania moderna, in fata Plevnei. In aceasta epoca suveranul e inteles, ajutat, secondat admira- bil de Bratianu. Seful partiduluiro§u va fi chiar, in ultimele luni ale guvernkii sale (6 August 16 Noembrie 1868) ministru de rázboi. Si Printul comenteaza inteun chip extraordinar de elogios trecerea luiBrkianu la nainisterulde razboi:(Memorii.Vol.

1) Memorii" Vol. IV pag. 5.

222

www.dacoromanica.ro IV, pag. 74-75) ...prin trecerea la noul sau post Bratianu do- bandeste un camp de activitate care-i va ocupa toata energiasi marele sau talent de organizatie". Iar apoi, vorbind de faptul ca e civil, arata Ca lucrul acesta s'a petrecut si in alte tad cand s'au facut reforme insemnate in armata,i da drept pilda pe Arago in Francai pe Cavour in Italia. Apropierile sunt mai mult de cat magulitoare pentru Bratianul

Tot in timpul guvernarei lui Ion Bratianu s'a facuti incepu- tul in materie de cai ferate. Aparitia cailor ferate schimbase aspectul Europei. Formida- bila ascensiune economica ce caracterizeaza veacul al nouaspreze- celea, nu se poate concepe macar fara cai ferate. Toate statele Europei apusenei centrale se acoperisera de o retea de cal ferate. Bine inteles importanta lor nu scapase nici conducatorilor Ro- maniei. Inca de la 1862 se incepusera negocieri cudiferite case straine pentru constructia de linii ferate in Romania. Dar crizele politice, penuria financiara, lipsa de perseverenta impiedecasera in- faptuirea acestui mare proect. Sub Cuza se concesionase lui Iohn Trevor Barkley si Iohn Staniforth numai constructia liniei Giurgiu-Bucuresti. Lucrarile incepute se impotmolisera insa din lipsa de credite. Deaceea s'a facut o noua concesiune in 1867, dupa venirea lui Bra- tianu la putere. Odata cu venirea lui Carol de Hohenzollern, lucrurile se schim- bainsa cu totul. Printul e hotarat sa doteze cat mai curand noua sa patrie cu o retea de cai ferate. Bratianu are aceleasi pareri. Se fac sondagii in Occident si se primesc trei oferte: a fratilor Waring din Lon- dra, a austriacului Of fenheim si a unui consortiu german, condus de dr. Bethel Henri Strusberg. Conditiunile oferite, acorduriIe in- cheiate, partea lor tehnicai financiara le vom expune atunci cand vom studia celebra afacere Strusberg". Deocamdata e de ajuns s5 stimcaportiunea de cale ferata Suceava-Iasi-Roman a fost

223

www.dacoromanica.ro atribuita consortiului Of fenheim iar linia Bucure§ti-Ploe§ti-BuzAu- Braila-Galati-Tecuci-Romanilinia Bucure§ti-Pite§ti-Slatina-Cra- iova-Turnu-Severin, deci aproape intreaga retea de cale feratá, a fost concesionatA consortiului Strusberg. Dupà furtunoase discutii, in urma unei violente opozitii, dup.& ce s'a dovedit de vajnicii oratori §i prin presa cA tara nu-i incA coaptA spre a se avAnta in asemenea colosale intreprinderi, cA ar fi mai bine sA se construiascA §osele deck cAi ferate, cA fali- mentul ne amenintA in urma acestei nebune§ti aventuri, Camera a votat in ansamblu proectele de concesiune la 27 Mai 1868 cu 79 de voturi contra 23, din 107 votanti, fiindi 5abtineri,, printre care Petre Mavrogheni, George Vernescu §i pre§edintele AdunArei, A. FAtu". 1) La Senat discutiile au inceput abia la 17 Septembrie a ace- luiaO an. Nicolae lonescu celebrul Nicolae lonescu caruia Ma- iorescu ii va aplica o meritatA lectie inOratori, retori §i hrn- butii".are grip' sd interpeleze cabinetul cu o zi inainte de ince- perea discutiei generale. Oratorul i§i exprimA temerea cA introdu- cerea cAilor ferate ar putea sA dAuneze creditului public, perfecOo- nArei agriculturei, dezvoltArei comerluluii chiar... progresului mo- ral §i intelectual al tArii. Ion BrAtianu ii raspunde pe loc, intr'un discurs plin de bun simt, de ironie, de verva. 1) Proectul se voteazA cu 39 voturi din 44 de votanti. Legea apare in Monitorul Oficial No. 214, din 22 Septembrie 1868, iar concesiunile -- Of fenheim §i Strusberg in Monito- rul Oficial No. 216 din 25 Septembrie. Un mare act in istoria RomAniei moderne I Fire§te caile ferate vor da prilej strAinilor sA ne fure, sA ne escrocheze, sa ne calomnieze. Afacerea Strusberg va invenina un decesniq politica tArii. Dinastia insA§i va fi periclitatii.Dar peste cAtiva ani cea mai mare parte a retelei noastre de cal ferate va fi construitA.

1) George D. Nicoiescu, 1866-1901. Parlamentul Roman pag. 42. 1) Monitorul Oficial No. 216 din 25 Septembrie 1868 reprodus si in Din scrierile si cuvantarile lui Ion C. Bratianu", vol.I. pag. 473-842.

224

www.dacoromanica.ro Cine i§i mai aduce ast5zi aminte de fr5mfintarile de atunci ? Calle ferate insa ne slujesc §i astazi I

El SA nu se creadd ca marile infäptuiri reorganizarea o§tirei §i cAile ferate . s'au facut inteo epocd de calm politic. Dimpotri- vA, anii1867.-1868sunt printre cei mai sbuciumati ai istoriei noas- tre contemporane. Am vázut in capitolul precedent cd ro§ii" ajunseserà la un acord cu mai§tii". Camerile au putut a§adar sä lucreze votand: concesiunea eau ferate Giurgiu-Bucure§ti, legea pentru organizarea armatei etc. Apoi, la 13 Aprilie1867,Bratianu s'a grabit sä inchi- &à parlamentul pana in toamn5, spre a avea lini§te. Dar n'a avut lini§te, pentruca mäsurile luate spre astávili adeváratainvazie evreiascd in Moldova, provoaca o violentfi campanie a presei evre- e§ti in intreaga lume §i interventia finantei semite pe langd xnarile puteri. Presiunile combinate ale Frantei, Austriei §i Angliei, silesc pe Suveran sa se despartà temporar de Bratianu.La sfAr§itul lui Iu lie(28)BrAtianu demisioneaz5. Intregul guvern il urmeaza la 5 August. Printul incearcá formarea unui nou guvern subpre§identia lui Bozianu, care nu prime§te. Criza dureaz5 aproape dota s5ptd- mâni si abia la17August se alcatue§te §ubredul minister *tefan Golescu 1) cu :

Stefan Golescu presedinte al consiliului si ministru de interne Ludovic Steege ministru de finante Al. Teriachin ministru de externe Colonel Gh. Adrian ministru de rdsboi Anton I. Anion ministru de justitie Dimitrie Brätianu ministru de lucrilri pubbice

Ministerul suferd o serie intreag5 de remanieri. Demisioneazä Steege, Anton Anion, Teriachiu; intrà ca noi mini§trii Dim. Gusty Grigore Arghiropol.

1) Decret 1186 din 17 August 1867.MonitortilOf. No. 185 din 18 August pag. 987. ,

15 225

www.dacoromanica.ro In 27 Octombrie insa, socotind ca satisfaccia data marilor pu- teri a fost suficienta, Princul recheama pe Bratianu la finance. Gu- vernul, care §i pada' acum lucra sub sugestia sa, intra din nou in deplina sa stapanire. Corpurile legiuitoare se intrunisera la 25 Octombrie §i de in- data criza izbucne§te. In §edinta din 31 Octombrie 1867 Manola- che Costache Epureanu pune chestiunea relatiilor dintre Camera §i minister intreband pe ce formatie parlamentara se sprijina ca- binetul. Camera nu se pronuncadeocamdata ci trece la ordinea zilei, dar Bratianu, §tiind ce-1 Weapta, o ia inainte. Stapan pe gu- vern, avand increderea coroanei, vrea sa aiba §i o Camera docila. Inteun lung jurnal al Consiliului de mini§triiargumenteaza ca, data fiind impartirea Camerei in 3 fraqiuni, nici o majoritate nu se poate forma §i sfatue§te pe Domn sa dizolve Corpurile Le- giuitoare. Domnitorul aproba jurnalul Consiliului de mini§tri §i di- zolva Camerile la 1 Noembrie. Noile alegeri s'au facut in Decembrie iar Corpurile legiuitoare s'au intrunit la 3 Ianuarie 1868. Alegerile au prilejuit un mare succes partidului ro§u. El are acum majoritatea in Camera §i majoritatea in Senat. S'ar 'Area ca. era guvernarilor omogene de partid poate incepe. Evolutia politica va fi insa alta. Dizolvarea Camerilor §i modul cum s'au facutalegerile , alegerile influencei morale" cum le numea Bratianu, 1) a influen- tei imorale" cum le poreclisera adversarii exasperasera opozi- Va. Manolache Costache Epureanu. Aristide Pascal, generalul Florescu, Cezar Bo Iliac 2) au suferitmolestari.Conservatorii §i liberalii moderati lupta impreuna impotriva ro§iilor. Se intemeiaza atunci gazetele Terra- §i Pays Roumain" ca sa Vona piept Ro- manului". Redactorii lor sunt Nicolae Blaremberg, Aristid Pascal §i Petre Carp. Campaniile de presa devin extraordinar de violente §i nu cruca nici pe Domn. Dar adversarii din afarasunt mult mai periculo§i de cat cei dinauntru. Chestia ovreiasca persista§i se complica acum cu aceia a bandelor bulgare.

1) Frederic Dame Histoire dela Roumanie conteinporaine" pag. 185 2) Christodul I. Suliotis Nicolae Blaremberg" pag. 267.

226

www.dacoromanica.ro tefan Golescu aparandu-se impotriva acuzatiilor guvernului austriac, acesta se declara ofensat §i pretinde satisfactie. tefan Go- lescu e silit sa demisioneze la 1 Mai. Locul &au e luat de genera- lul N. Golescu iar guvernul ia formatia : General N. Goleseu presedinte al consiliului si ministru de externs Ion C. Brätiann ministru de interne si interim ininistru de finante Colonel Gh. Adrian rninistru de rg,sboi Dimitrie Gusty ministrudecultesiinstructie Anton I. Arion ministru de justitie Panait Donici ministru de lucrlri publice Intre timp Senatul inceteaza de a mai fi docil lui Bratianu. Campaniile de presä, nemultumirea puterilor,i-au produs efectul asupra maturului corp. 0 prima ciocnire intre guvern §i Senat se produce pe tema unor declaratiuni a ministrului de justitie cu privire la modul cum intelege Curtea de Casatie sa-§i indeplineasca datoria. Cu 25 de voturi contra 22 Senatul voteaza o motiune al lui Costaforu, ostila ministrului de justitie. A doua zi Camera se solidarizeaza cu ministrul de justitie §i dá un vot de incredere guvernului, care -- multumit cu aCata nu se retrage nici nu dizolvA Senatul. Insa daca guvernul n'are nimic cu Senatul, Senatul are ce are cu guvernul. La 31 Mai, pe o temA absurcia, Senatul cu 32 voturi contra 8 §i 14 abtineri da vot de blam cabinetului. Ministerul depune demisia in manaDomnitorului.Camera da insä un nou vot de incredere cabinetului cu 70 de voturi con- tra 20 §i 15 abtineri. Atunci Domnitorul acordá dizolvarea Sena- tului. In toamn'a noul Senat e muk mai favorabil cabinetului. Pre- siunea puterilor e insa irezistibila 0 Bratianu se retrage Id 16 No- embrie 1868.

13

1) Decret 668 din 1 Mai 1868. Monitor 98 din 2 Mai 1868 pag, 613,

227

www.dacoromanica.ro Mai multe erau cauzele de nemultumire ale marilor puteri,ele pot fi totusi impartite in doua categorii:politica externa 0 ches- stiunea evreiasca. La inceputul acestui capitol am aratat cã trecutul lui Bratianu inspaimanta puterile. Trebue sa ne dam seama Ca guvernul liberalera pe atuncia unul din cele mai ro§ii din lume. Rusia, Austria, Turcia erau mo- narhii absolute, la Berlin tronaBismark, laParis Napoleon al III-lea inaugura cu timiditate imperiul liberal. Presupusul mazzinism al lui Bratianu supara mai ales Austria devenita acum monarhie dualista. Une le exuberante de limbaj a Romanului" precum si nationalismulverbos al rosiilortrezeau suspiciuni la Viena si Budapesta. Sa nu uitam ca tocmai in aceste momente Ungurii .--, impacandu-se cu Viena capatau curent ho- tarator in monarhie. Cancelarul de Beust ne era dusman neimpacat iar Austria se bucura de sprijinul total al lui Napoleon. 1) Intr'adevar dupa raz- boiul din 1866 apropierea dintre Paris si Viena devenea din zi in zi mai stransä. Pe de alta parte Parisul avea si motive directe de nemultu- mire. Staruinta printului Carol, sustinut de Bratianu, de a aduce ofiteri prusieni supara enorm. Guvernul francez crede, cu oarecare dreptate, ca influenta lui inceteaza de a mai fi hotaratoare la Bu- curesti. Marchizul de Monstier spune categoric ambasadorului pru- sian la Paris, d-lui deGoltz: Maisvous voulez done nous supplanter en Roumanier. Dikerite nedibácii, ca de pilda o declaratie stangace a minis- trului de razboi Gherghel .-- care-si va da demisia , asupra mi- siuneimilitare, starnesc si maimult nemultumireacabinetului francez. Dar ceiace va irita nu numai Austria 0 Franta ci Anglia si Turcia, va fi politica romaneasca in chestia Orientului. Se socotea pe atunci, si la noi si aiurea, caun razboi de elibe- rare a popoarelor crestine de sub jugul peninsulei va izbucni in curand.

1) N. lorga Politica externa a Regelui Carol I" pag. 59.

228

www.dacoromanica.ro Evenimentele ce s'au desfasurat abia in 1877 erau asteptate cu aproape zece ani inainte. Si nu numai Rusia era banuita cá va dezlantui razboiul ci §i micile popoare crestine. Balcanul fierbea. Creta era in plina rascoala, armatele turce§ti se dovedeau neputincioase, Grecia cu greu se stapanea, Munte- negrul era gata de lupta. La Belgrad, printul Mihai, o mare per- sonalitate politica, 1) isi tinea poporul incordat in vederea fazbo- iului de eliberare. Grecii, Sarbii, Muntenegriniisondau incontinuuterenul la Bucure§ti, ne solicitau sa particip5m la lupta impotriva inamicului secular spre a ne dobandi neatarnarea. Am vazut ca Ipsilanti fusese pe la noi, Balkeanu se dusese la Atena, Cantacuzino ajunsese pada la Cetinge. Ipsilanti vine din nou la Bucuresti iar la 1 Aprilie 1867 insusi printul Mihai al Ser- biei e primit solemn in Capita 11 Printul Mihai discuta foarte des- chis cu printul Carol, aratand interesul pe care 1-ar avea atat Ro- mania cat §i Serbia de a rupe legaturile de vasalitate fata de Tur- cia. Printul Carol e de acord, insal declara ca deocamdata nu e gata. Relatiile cu Serbia, cu Muntenegrul, cu Grecia continua a fi ultra cordiale. Mai mult, la 20 Ianuarie 1868 se incheie un tratat cu Serbia, e drept WA* stipulatiuni precise, dar din a carui patru articole reese stransa prietenie dintre cele doua state. Si mai mult. De la Berlin yin sfaturi insistente pentru o apropiere de Rusia.2) De vreme ce printul Carol §i Bratianu credeau in dezlantuirea unor evenimentehotaratoare in Orient, data fund si violenta ostilitate austriaca, fireste ca o apropiere de Rusia li se 'Area necesara. Ru- sia, in urma insistente1or Berlinului, ingaduise ca pu§tile prusiene sa treacà pe teritoriul ei spre Romania. In Ianuarie 1868 o misiune romaneasca formata din Ion Cantacuzino §i episcopul Melchise- dec pleaca in Rusia, uncle vad pe Tar §i pc Godteacov, aunt foarte bine primiti §i asigurà pe Ru§i de sentimentele binevoitoare §i re- cunosckoare ale Domnului si poporului roman. Insfarsit Inca din 1867 incep miscari insurectionale in Bul- garia. Romania adaposteste multi Bulgari; bande bulgare se for-

.,. 1) N lorga Politica extern6 a Regelui Carol 1" pag. 66-67. 2) Scrisoarea lui Birmark din 27 Februarie 1868.

229

www.dacoromanica.ro meaza pe teritoriul roman si trec Dunarea in Ora lor, care insa e o provincie turceasca. Autoritatile romanestiinchid ochii. i) Poarta prinde imediat de veste. Reclamatii la Bucuresti, cir- culari catre marile puteri, cereri de ancheta. Anglia, protectoarea imperiului otoman,temandu-se de orice tulburare care ar putea favoriza inaintarea Rusilor spre Constan- tinopol protesteaza violent. Austria nu lasa sa-i scape prilejul de a ne ataca din nou. Franca, solidara cu Anglia si Austria in ches- tia Orientului, protectoare a Turciei, ostila Rusiei care coche- teaza cu Berlinul , trimite note foarte aspre. In acela§ timp campanie violenta de presa si parlamentara a opozitiei. Petre Carp isi face debutul in Camera .-- la 1 Februarie 1868 -- interpeland guvernul in chestiunea bandelor bulgare. Carp e categoric -- ...politica ce urmeaza guvernul e periculoasa, con- stituind un act de inalta orbire...- 2) Degeaba se va apara Bratianu negand faptele. Puterile sunt bine informate. Evident politica hotarata, activa, pe care o duc printul Carol cu Bratianu, anticipeaza pe cea de la 1876-1877.Deocamdata insa le poate frange gatul. In tara politica aceasta poate fi atacata ca nebuneasca, filo-rusa, pansilavistd3), lucrul n'are prea mare im- portanta. Puterile au insa forta de a ne impune punctul de lor vedere. Caci: activitatea in Balcani, inarmarea contele Beust spu- nea ca Romania a devenit unarsenal -- apropiereade Rusia, chestiunea bandelor bulgare scoteau din sariteTurcia, Austria, Franta si Anglia. i cine erau eroii acestei perturbari europeene, cine amenin- tau sa deschida problema Orientului, cine tulburau, pacea Turciei si a Austriei ? Niste tnazzinisti incorigibili, niste radicali neastam- parati, niste conspiratori permanenti, d-nii Rosetti-Bratianu. Iata primul motiv de supararea marilor puteri. 13

1) Memorii" Vol. IV pag. 19. 2) C. Gane. P. P. Carp", Vol. I. pag. 119. 3) Vezi Sava N. Soimescu brosurile foarte vioaie Chestiunea 0- rientului 1868" si Politica d-lui Rosetto-Bfatianu."

290

www.dacoromanica.ro Al doilea este chestiunea evreiasca. Ne amintim tulburarile antisemite care se produsesera in mo- mentul votarii Constitutiei. Evreii nu dobandisera drepturi dar in- filtrarea lor, extrem de nurneroasà, in Moldova continua. Nemultumirea Moldovenilor cre§tea iar fractiunea liberasi independenta", mi§carea liberalo-antisemita de la Ia§i a elevilor lui Barnutiu, devenea puternica. Alegerile din Noembrie 1866 ii confirmau puterea. Ori Bratianu venind la guvern in Martie 1867 n'are majoritatea in Camera. Se aliaza deci cumai§tii" §i cu fractioni§tir. Era firesc insa ca intovar4indu-se cu fractionistii sa asculte unele din plangerile lor. Asta nu explica in totul,cum o face Maiorescu in introducerea la discursurile sale (vol. I. pag. 19) politica antisemita a lui Bratianu. Adevarul este ca invazia evreiasca in Moldova luase atari proportii incat un om de guvern cu sirntul raspunderii trebuia sa incerce macar s'o stavileasca. La 23 Aprilie, Bratianu, in calitate de ministru de interne, publica o circulara catre prefecti, prin Monitorul Oficial" cerându-lesa ia masuri pentru a opri inundarea" Romaniei, prin toate granitele ei, de vagabonzi". Cuvantul Jidan" nu e pronuntat dar evreimea din intreaga lume se mi§ca, campaniile in presa straina impotriva persecutiilor" din Romania pornesc, interventiile finantei evree§ti pe 1anga guvernele marilor puteri, deasemenea, Circulara punandu-se in aplicare, presiunile puterilor incep. Franta, Anglia §i Austria fac observatii la Bucure§ti. Campania ga- zetelor ovree§ti §i interventiile Aliantei Israelite" determina pe Napoleon al III-lea insu§i sa trimita, la 14 Mai, urmatoarea depe- §ä: Je ne dois pas laisser ignorer a S. A., combien ropinionpu- blique s'emeut ici des persecutions dont on dit les israelites victi- mes en Moldavie. Je ne puis croire que le gouvernement éclairé de Votre Altesse autorise des mesures §i contraires a rhurnanite et a la civilisation". Printul raspunde ca nu e vorba de nici o persecutie Les me- sures que la gouvernement a cru devoir prendre n'ont rien d'ex- ceptionnel et rentrent dans le droit commun". 1). Bratianu se apara viguros publicand in Monitor toate dispo-

I) Memorii" Vol. III pag. 74-75.

231

www.dacoromanica.ro zitiunile, neabrogate,ale legilor moldovene§ticare nu dau voe ovreilor sa arendeze panaanturi §i cArciumi. El aratd cã n'a facut decat sa reaminteasca prefectilor aceste dispozitiuni legale. La Paris campania antiromaneasca continua cu furie. Ziarul Patrie" pubhca o scrisoare a lui Cremieux pre§e- dintele Aliantei Israelite" .. atacand cu violenta guvernul ro- man. Acuzatiile de persecutie",medievalism",obscurantism", progrom" revin impotriva celor ce nu faceau decat sa-§i apere Ora de o navalire straina. Doamna Cornu, alarmata, scrie §i ea Printului, punând in le- gatura mäsurile antisemite cu apropierea de Rusia §i prezice o ca- tastrofa. Sugereaza cã numai demisia ministerului ar putea calma opinia europeana. Printul i§i sustine ministrul §i campania presei evree§ti continua. Le Siecle" care ne aparase la inceput, cumpa- rat de Evrei, publica o nou'a scrisoare al lui Cremieux §i o depe§a a comunitatei israelite din Ia§i, care spune ca. persecutiile" pe fata au incetat dar pe sub ascuns continua §i Evreii de la Ia§i se mira a pot fi tratati de vagabonzi", and stramo§ii lor sunt pe aceste meleaguri de pe vremea lui Titus 1), adica inaintea Romani lor. Napoleon, intio nouà scrisoare adresata printului Carol, la 20 lunie 1867, scrie iara§i L'affaire des israelites a vivement im- pressionne le public, parce gull a vu dans cette persecution, digne d'un autre age, le desir de flatter les mauvais instincts de la foule". Ingrijorat de campaniile presei, de dispozitiile puterilor, prin- tul Carol-Anton se duce la Paris §i are o convorbire intima cu Na- poleon. Se convinge cà acesta vrea retragerea lui Bratianu. Prin- 01 Carol-Anton scrie fiuluisateE o necesitate de inalta politica a se supune imprejurarilor care nu se pot stapfini". i printul adauga Chestia evreiasca a scos din sarite intreg Parisul. Presa e stäpanita prin bani evree§ti §i nu lasa sa iasa la ivealà nimic ce ar prezinta chestiunea intr'o altà §i mai buna lumina". (Memorii" vol. III, pag. 93). Presiunile concomitente din partea Angliei §i Austriei dove- desc printului Carol gravitatea situatiei. Bratianu trebue sase re- traga, la 28 Iu lie i§i da demisia.

1) Aceastà tezA a fost de multe ori sustinutd, ullima oard de Benco- vitz fiul bancherului falit siastazi reprezentantul României in Palestina.

232

www.dacoromanica.ro Peste Cateva zile sose§te la Bucure§ti un inspector al umani- tktii" in persoana baronetului Moise Montefiori, introdus oficial de consulul general englez. E prima de Domnitor §i trebue sa mar- turiseascá ca, dupa cele ce a putut afla, n'au fost nici un fel de persecutiuni in lard". De altfel cu aceleai päreri plecase din tarà tin alt inspec- tor" Desjardins, trimis de Napoleon cu o misiune savantà dar §i cu aceia de a vedea ce se petrece. Desjardins §i-a publicat impre- siile §i iata ce spune intre altele: Les juifs sont des étrangers sur le sol roumain, non seulement par la langue et les moeurs, mais mEme par l'esprit. Ils tiennent .e rester des etrangers. Ils n'envo- lent pas leurs enfants a l'école roumaine, qui leur est ouverte gra- tuitement: tout le petit commerce est entre leurs mains: le lait, la viande, les fruits, l'eau-de-vie surtout dontils ne boivent pas et gulls frelatent avec du vitriol, trompant les Roumains, empoiso- nant du meme coup la vile et la campagne... Dans la Moldavie, le Juif est aussi tailleur, cordonnier, horloger, ferblantier; mais sur- tout usurier. Ii prend jusqu'a 50 pour 100 d'interet par mois. Ce peuple ne vewt ni servir, ni s'instruire, ni cuiltiver, ni payer; il ne veut paa4tiCa,per a aucune charge, ne fait aucun sacrifice, ne se sou- met meme pas aux lois de police, aux reglements d'hygiene, et, avec ses 800.000 bras, ne saisit ni la pioche,ni la charrue, ni le fusil: mais l'argent". Dupa 3 luni, la 27 Octombrie, Suveranulsocotind_ cà agi- tatia puterilor s'a calmat, recheama pe Bratianu ,- care intre timp fusese la Paris unde incercase sà rec4tigeincrederea cercurilor guvernamentale franceze oferindu-i ministerul de finante. Alegerile influentei morale" au loc in Noembrie, fractionivii inregistreazi un nou succes. Pre§edinte al Camerei e ales un frac- tionist Fatu, de la Ia§i. Presa evreiasca reincepe campania. In Martie, 31 de deputati moldoveni, in frunte cu pre§edintele Camerii, propun un proect de lege prin care: a) Evreii nu se pot stabili in oraF decât cu autorizarea consiliului comunal iar in sate de loc; b) li se interzice cumpfirarea de imobile rurale sau urbane; c) sunt opriti de a lua in arenda moii, hanuri, mod, cãrciumiai nu vor putea vinde mâncare sau b5utur5 de cat coreligionarilor. 0 notia explozie a presei mondiale evreigti.

233

www.dacoromanica.ro Printul Carol-Anton alarmat scrie iarasi fiului sau: Acum chestia evreiasca e iar la ordinea zilei. Aceasta chestie e un noli me tangere", caci Evreii au bani si presaintreage. La inceputul lui Aprilie 25 de familii de evrei austriaci sunt expulzate. Consulii generali, englez, francez, austriac, prusian, protestea- za sustinand ca s'au petrecut barbaric'. *tefan Golescu, ministru de externe, adreseaza o circulara re- prezentantilor puterilor aratand ca n'a fost nici un progrom" si ca stirile sistematic dusmanoase guvernului romanemana de la consulatul austriac din Iasi. Austria socoteste scrisoarea lui Golescu ca o of ensa si cere imediata reparatié. Toate puterile sprijina Austria. *tefan Golescu trebue sa demisioneze.Inlocuitorulski, generalul Golescu, cere scuze cabinetului austro-ungar pentru pretinsele of ense. Dar Evreii vor capul lui Bratianu si-I vor avea ! Marchizul de Moustier, ministrul de externe al Frantei, su- gereaza insistent demisia ministerului fiindca nu mai are incre- derea Frantei". Printul Carol raspunde foarte demn ca Bratianu are increde- rea sa. Printul Carol-Anton trimite noi sfaturi fiului sail caracterizand admirabil situatia: Chestia evreiasca a intrat intr'un stadiu care a desteptat cea mai incordata atentiune a Europei intregi. Am mai aratat mai inainte ca toate afacerile evreiesti sunt un noli me tan- gere. Acest fapt e un simptom bolnavicios al Europei, dar trebue primit ca fapt, caci nu poate fi schimbat intru nimica, pentruca intreaga presd europeana e stApanità de finanta evreiasca. Cu un cuvant plutocratia evreiasca e o mare putere, a carei favoare poate avea efecte foarte avantagioase, a carei disgratie insa e primej- dioasa !" Anglia trimite si ea o nota aproape insultatoare pe tema jert- felor fanatismului roman". Nota acuza pe BrAtianu *i intreg ministerul pentru excesele" de la Bacau. Printul e facut si el responsabil pentru violarea articolului 46 din tratatul de la Paris" in care se garanta egali- tatea tuturor cetatenilor WA deosebire de rass6 §i de religie.

234

www.dacoromanica.ro Opozitia folose§te prilejul spre a ataca guvernul. Carp la Ca- mera §i N. Ionescu la Senat. La 26 Aprilie 1868 Carp i§i face de- butul ca filosemit, atitudine pe care va pastra-o pana la sfar§itul vietii, cand--dupa cate spune biograful sari dl. C. Gane, fata de f elul cum s'au purtat Evreii in timpul ocupatieigermane.--,§i-a revizuit parerile favorabile despre ei. In aceia§i §edinta Bratianu raspunde lui Carp 1): Onorabi- lul dl. Carp a adaos ca inaintea venirii mele la putere, chestiunea aceasta nu exista in Romania. Numai acei ce nu traesc cu inima sicu sufletul in Romania, numai aceia pot zice asemenea cuvinte. Petre Carp n'a trait nici odata cu inima, cu sufletul, cu in- stinctul ci numai cu minunata dar seaca lui ratiune. Deaceia su- perba lui inteligenta §i caracterul sàu tAiat in bronz n'au dat toate roadele pentru tam lui, pe care atat a iubit-o. le Toamna aduce o agravare a situatiei; campanie in presa fran- ceza, in cea austriaca, in cea germana; discursuri in Camera Co- munelor. Acum incep sa vinà sugestii pentru demiterea lui Bratianu §i de la Berlin. Contele Keyserling consulul general prusian la Bucure§ti preocupat probabilde sanatatea lui Bratianu arata cà ar putea fi trimis intr'o calatorie de recreatie. Sugestiile prusiene se repeta in cloud randuri, ultima oara in- teo forma foarte presantd. Tot acum Austria public& o carte ro§ie cu notele diplomatice schimbate pe tema Romaniei. (Coresponden- zen des K. K. gemeinsamen Ministeriums des Aeusseren.1868) Romania e foarte prost infati§ata. Printul simte cà iritarea puterilor pe tema politicei externei a chestiunei evregti nu mai poate fi calmata fara retragerea mi- nisterului. Presiunile Prusiei mai ales au izbutit sa-I impresioneze. Timp de un an jumatate a facut totur spre a§i mentine la putere pe ornul in care are increderei stima. A fost tenace, a fost abil, a fost loial, a fost cu adevarat Dornn.

1) Din scrierile icuvântdrile luiIon C. Bratianu" Vol.I. pag. 433-446.

235

www.dacoromanica.ro Vom vedea ca. Bratianu din nenorocire nu-i va plati cu aceia§i moneda. DespArtirea intre Printul Carol §i Bratianu e prietenoasa, de§i cu anumite umbre §i reticente din partea §efului ro§iilor.Bratianu promite sprijinul sau noului guvern Ghica-Kogalniceanu; astfel nu va fi nevoe de dizolvarea Camerilor Textul demisiunei e semnificativ: Am fost mandri §i fericiti de increderea cu care Alteta Voas- tra, chemAndu-ne la minister, a bine-voit a ne da ocaziunea de a pune devotamentul nostru in serviciul Patriei §i Tronului. Acest devotament insa ne face a crede, Maria Ta, cA este in interesul Patriei §i al Tronului sä dam ocaziunea mai multor barbati de Stat eminenti, sa inconjure Tronul mai de aproapei sa poata, prin luminile, experienta §i patriotismul lor, conduce natiunea cu puteri noua, spre destinurile sale, d'aceea depunem in mainile Ma- riei Tale, demisiunile noastre-. El In ziva de 16 Noembrie 1868 guvernarea lui Ion Bratianu ia sfar§it. Realizari insemnate a nunfarat aceastaguvernare, intentii mari deasemenea. Nu le-a putut duce pe toate la capat, ba chiar a dat natere datorita lor unei agitatii periculoase arji. Totu§i cand n'a in faptuit a anticipat sau a pus probleme mari Romaniei. Abia dupa opt ani, la 1876, Bratianu va reveni la putere spre a duce la bun sfar§it unele din anticiparile primei guvernari. Dar nu pe toate. Chestia evreiasca mai staruei astazi! . DeocamdatA, mi*cati printr'un inexorabil destin istoric,cei doi oameni care se cunoscusera, se intelesesera,se pretuiserá Domnul §i Ion BrAtianu--se vor ciocni cu violenta. Ro§ii vor incerca sa darame ceiace contribuisera sa cladeasca: dinastia.

236

www.dacoromanica.ro XX

ASALTUL IMPOTRIVA DINASTIEI

Noul guvern Sprifinul pe care 1-1 acordii resit Satisfaclia puterilor Aproplerea de Turcia si Austria--Liberalli pornesc la atac Dualitatea RosettiBriltianu Dizolvarea Camerei si ameninfArie rosiflor CalAtoria prinfului Carol In Rusin, la Viena si Paris CAsAtoria Prinfului Disensianiledintre Rogalniceanui Boerescu lica externA elite ferate Inversunarea Impotriva Doninitorulut Retragerea cabinetului. Ghica1 formarea guvernului A. Golescu SlAbiciunea cabine- tutu' Golescu ,,Closca cu pui" RAzboiul franco-gernihnSi repercusiunille lui In politica romfineascA Republica" Aloes. teanA Prinful vrea sA abdice CAderea guvernului Manolache Costache Epureanu Ministerul Ion Ghica Afacerea Strus- berg Scrisoare cAtre ,,Augs burgerAllgemeine Zeitung" Campania antidinasticA atinge apogeul Incidentele dela sale SlAtineanu LascAr Catargiu preia puterea

In ziva de 16 Noembrie 1868 demisioneazá guvernul genera- lului N. Golescui ia hi/10 ministerul Dimitrie Ghica astfel a1catuit: Dimitrie Ghica Proedinte al Consiliului Ministru de Externe si interimMinistru de Lucrári Pub lice. M. RogAlniceana Ministru de Interne. Alex. G Gelescu Ministru de Finante. Vasile Boerescu Ministru de Justlitie. Colonel A Duca Ministru de R5sboi. M. Papadopol-Calimachi Ministru de Cultei Instruetie.

1) Decret No. 1814 din 16 Noembrie 1868. Mon. Of. 259 din 17 No- embrie 1868, pag. 2273.

237

www.dacoromanica.ro Cabinetul se formase repede avandsprijinul lui Bratianu care-si &idea seama ca nu poate rezista indefinit presiunilor coali- zate ale tuturor puterilor. Probabil insa ca socotea retragerea lui temporara, asa cum fu- sese in Iu lie1867, deoarece aveaincrederea Domnului sima- joritatea in ambele corpuri legiuitoare. Intelegere deplina domneste la inceput intre Bratianu si Ghi- ca-Kogalniceanu. Faptul se vadeste clar cu ocazia discutiei la me- saj. Bratianu, ales presedinte al Camerii, rosteste un mare discurs prin care apara guvernarea sa de atacuri, explica politica dusa si cere sa se sustina guvernul Ghica-Kogalniceanu. El declara cate- goric: Negresit ea, daca vom intelege cum trebue sa ne aratam in fata lumei, atunci niciodata nu ne vom lua la luptà inutila si in- dividuala, ci din contra vom veni si vom da tot concursul rzostru, fará rezerva, [Ara nici o rezervg, guvernului de astäzi...- (Discurs rostit in Camera la 29 Noembrie 1868). Kogalniceanu raspunde in numele guvernului si dupa ce co- pleseste cu laude cuvantarea lui Bratianu, face cateva declaratiuni menite sa asigure puterile dar in acelas timp mentine unele puncte de vedere ale predecesorilor. De pilda vorbind de Unguri spune: Vecinii nostril Unguri sa nu-mi ceara sa am mai putina simpatie pentru fratii nostri de acelas sange, pentru Romanii de dincolo de Carpati, decat am avut in 1860 pentru Unguri". Vorbind apoi de problema evreiasca declara: Domnilor, constitutia noastra opreste colonizarea ;aril noastre de catre straini, chiar crestini. Sper ca nu ni se va cere ca tam noastra sa fie populata de colonii evreiesti".

Puterile sunt foarte multumite de plecarea lui Bratianu. Na- poleon nu-si ascunde deloc sentimentele si scrie printului Carol la 5 Martie 1869 intre altele: j'avoue a Votre Altesse que tant que M. Bratiano a été chef de votre cabinet, nous avons crairnt qu'il n'engageat votre gouvernement dans des aventures qui auraient pu troubler la paix de l'Europe". Iar lui Strat, agentul nostru la Paris, imparatul ii declara, in Februarie 1869. Que le gouveinement en- tre dans la voie conservatrice, qui est la seule bonne pour les inte-

238

www.dacoromanica.ro rets de la Roumanie, et nos sympathies lui seront acquises..." 1) Mare bucurie iard§i la Constantinopol. Dimitrie Sturdza, tri- mis ca reprezentant al Romaniei la Poarta, stabile§terelatii mai bune cu Turcii. De altfel Printul schitase o apropiere dePoarta Inca sub Bratianu, dar Turcii ramaseserà rezervati, n'aveau incre- dere in §eful ro§ilor. Acum, mai folosind §iobiceiuri turce§ti", cum spune Printul, adica bac§i§uri, Poarta consimte saelibereze praful de pu§ca pe care ni-1 sechestrase .Fi pe urma va rasa sa trea- ca.§i. pu§tile Peabody. Aceia§i satisfactie la Londra §i la Berlin de unde Bismark dd- duse lovitura decisivd lui Brátianu. Insfar§it Viena ernultumita, ministerul rop, visul r5u al Cancelarului Beust, e la pamant. Romania, tot in urma sfaturilor lui Bismark pe care trebue sa' subliniem ca. Printul Carol le urmárea cu o docilitate de elev, va incepe sa se apropie de Austria. M Dar abia se instalase cabinetul Ghica-Kogälniceanu, abia se stinsese ecoul cuvintelor rostite de Brdtianu la 29 Noembrie, §i roii trec la atac impotriva guvernului. Pentru a intelege mai bine actiunea ro§iilor, in toatà epoca aceasta, s'a ne oprim o clipd asupra dualitatii Rosetti-Bratianu. Brdtianu era numai unul din conducAtorii partidului, Rosetti era celalalt. Ba chiar in ochii lumii multa vreme Rosetti a trecut drept adevaratul §ef. El era considerat ca doctrinarul,strategul, capul ganditor al partidului iar Brdtianu executantul, tacticianul, reflexul lui C. A. Rosetti. Aceastd parere o impart5.§e§te chiar Domnitorul cand vorbe§te in Memoriile" sale de Rosetti, adevaratul cap al liberalilor." Rosetti mai era gazetarul partidului, agitatorul pratidului, or- ganizatorul tuturor comitiilor §i comitetelor" din oraele marl. i daca Brátianu, in fond, era un realist, gata sä accepte im- prejurArile de neinláturat, deci dispus sd negocieze, sd a§tepte, sa temporizeze, Rosetti era un doctrinar, un vizionar mai bine zis, in- transigent pand la fanatism, incapabil sd se abatà cu o iota macar de la drumul fixat.

1) N. lorga Correspondence diplomatique', pag. 36.

239

www.dacoromanica.ro .1kadar când presiunea puterilor sile§te pe Domn sa se des- parta de el, Bratianu intelege 0 e gata sa-0 a§tepte din nou ceasul. Rosetti insa nu intelege. Pentru el situatia e imposibila". Ra- tionamentul lui e simplu, clar: se bucura Romania de autonomie 0 tinde spre independenta? Au ro0i majoritati inCorpurile legiui- toare? Atunci demiterea ministerului rop inseamnd totdeodata o sacrificare a drepturilor Romaniei §i o violare a suveranitatii na- tionale. Ori aceste bunuri Rosetti le socote0e esentiale, pe tema lor nu intelege nici tranzactie, nici weptare. Iata dece Rosetti in- cepe sa atace cabinetul Ghica-Kogalniceanu in Romanul". Insfar0t trebue sa ne mai dam seama ea intre Rosetti-Bratia- nu exista o prietenie stransa, o adevarata fratie, de mai bine de douazeci de ani. Deci nu se putea ca intransigentul, pasionatul, to- tal dezinteresatul Rosetti sa nu aiba o influenta mare asupra prie- tenului ski, mai ales cand il imboldea pe calea ambitiei. Ministerul Dimitrie Ghica se constituise la 16 Noembrie. Bra- tianu declarase ca-1 va sustine farä rezerva" la 29 Noembrie; din primele zile ale lui Decembrie incep insa hartuelile in Camera. Pe de alta parte atacului ro0ilor se raliaza Tara" 0 Le Pays Rou- main", grupul Blaremberg-Aristid Pascal-Carp care n'au incredere in Kogalniceanu, omul dela 2 Mai". Carp interpeleaza pe aceastã tema in Camera exprimându-0 nemultumirea ea Mihail Kogalni- ceanu a revenit pe banca ministeriala. Rosetti gäse§te unfoarte bun teren de lupta:lovind pe deasupra capului guvernului, in Dom- nitor: se prusianizeaza tara". Prezenta lui Krensky §i plecarea misiunei militarefranceze sunt un pretext admirabil. Domnitorul se mird -- in naivitatea lui -- de aceste lovituri deoarece sub Bratianu s'a inceput organizarea armatei pe calapodul prusian, sub Bratianu a fost chemat Krensky. Campania insa continua din ce in ce mai inver§unata. La 8 Ianuarie 1869 Rosetti organizeaza un mare banchet al Cetatenilor Capita lei" in cinstea lui Bratianu.Serostescdis- cursuri care glorified pe Bratianu 0 inteapa pe Print pentruca 0-a sacrificat ministrul presiunilor straine". Domnul incepe sa-0 piarda rabdarea. Cheama la el pe §eful ro0ilor §i-i face amare imputari. Bratianu ii raspunde ca el a pas-

240

www.dacoromanica.ro trat Suveranului ski devotamentul intreg dar nu toti partizanii sal au acelea§i sentimente §i cA deci ar trebui menajati" 1). Evenimentele se precipitd. DupA vacanta CrAciunului atacu- rile in Camera pe tema misiunei franceze devin atAt de pAtima§e incAt Dimitrie Ghica i§i dà demisia la 24 Ianuarie 1869. Domnito- rul respinge demisia iar a doua zi Dirnitrie Ghicacere Camerii: ...va rog sA bine-voiti a ne declara dacA voiti a inlesni mersul lu- crArilor noastre.... DacA D-voasträ nu voiti a ne da acest concurs, vA rugAm sã bine-voiti a ne declara inteun chip categoric cA nu avem increderea D-voastrr. Uncle se mai pomene§te un asemenea limbaj in zilele noastre cAnd parlamentul este o emanatie a sufragiului universal ?" Camera, adicA ro§ii, nu vor sA rAstoarne ministerul deocam- data, §i-i acordA un vot de incredere. Dar peste trei zile, guvernul rechemAnd in activitate pe gene- ralul Macedonski fiincicA amenintArile ro§iilor impuneau un om si- gur la comanda garnizoanei Bucure§ti, Camera se pronuntA ostil guvernului, cu 66 voturicontra 42, cerandu-i a revoca pe Ma- c edonski. Acum situatia e dark Printul Carol ori recheamA pe ro§ii ori dizolvA Camera. BrAtianu se repede la Palati intr'o lungA audienta, ce durea- zA cinci ore, inceard a indupleca pe Domnitor sA nu dizolve Ca- mera. VAzAnd cA nu reu§e§te, §eful ro§iilor trece la intimidAri §i prezice o catastrofA. Lovitura n'a fost insd bine calculata. Printul Carol jicnit, insultat zilnic, amenintat, are con§tiinta valorii sale §i mai ales mAndria numelui pe care-1 poartà, deaceia räspunde sec: Nu ma tern de nimic. Un Hohenzollern nu se lasd a§a u§or rAs- turnat ca un Print parvenit". La 29 Ianuarie 1869 Camera e dizolvatà. RAzboiul intre Dom- nitor §i ro§ii e declarat.

Noile alegeri se desfA§oarA la 22, 24, 26 §i 28 Martie. Rezul- tatul lor inseamnA o victorie categoricA pentru guvern. Bine inteles

1) Memorii", Vol. V. pag. 16.

16 241

www.dacoromanica.ro acum e randul liberalilor sa se plangade exceselereteveistilor", de calcarea libertatii alegerilor. Dusmanii rosiilor pornesc la randul lor la un atac impotriva gestiunei financiare a lui Bratianu. Mano- lache Costache Epureanu, Cesar Boliac,Ion Heliade Radulescu sunt cei mai inversunati. Senatul insa nu fusese dizolvat si adapostea o majoritate libe- rala. Spre a-1 dizolva guvernul incurajeazaminoritatea sa demi sioneze. Inceputul il fac generalul Tell si G. Costa-Foru, apoi mai demisioneaza alti opt membrii ai minoritatii. In ziva de 9 Iunie Senatul e dizolvat. Alegerile senatoriale dau o majoritate favorabila cabinetului. Inversunarea opozitiei creste. Eternii conspiratori se gandesc la o noua rasturnare de Domn. Un candidat eventual ar fi Nicolae Bibescu, fiul fostului Domnitor. De altfel ganduri de rasturnare a Printului de Hohenzollern pornesc si de la diplomatii francezi. Duce le de Grammont, ambasador al Frantei la Viena, are o intrevedere cu fostul Domnitor, Cuza, si-i spune fatis, intre altele: nous en avons assez du Prince Char- les, bien assez". Cuza ii raspunde insa: Quoiqu'il puissearriver, je ne consentirai jamais a rentrer en Roumanie par une intervention étrangere" 1). Vom vedea ca Gra mmont va repeta manevrele sale impotriva Printului Carol. ii Totusi Domnul socoteste situatia interna destul de sigura pen- tru a putea lipsi mai multa vreme din tara. La 2/12 August 1869 pleaca spre Livadia, in Crimeea, spre a face o vizita Tarului. Foar- te bine primit de curtea imperiala, Domnul se intoarce in Bucuresti la 13 August. Asista la manevre de care pentru prima oara , se declara multumit, si la 26 August porneste spre Occident. Vizita in Rusia trebuia contrabalansata printr'una in Occident, cad altfel Parisul si Viena ar fi socotit ca se continua linia politica din anul precedent. Dar nu numai motive politice indemnaupe Print sa plece in strAinState, ci si motive personale, dinastice. Problema consolidarei dinastieise pusese de la inceputul veni- rii lui in România. Printul voia sáse casátoreascd. De aproape doi

1) Vezi T. Maiorescu, introducerea la Discursuri Parlamentare" si N. lorga Politica externia Regelui Carol I."

242

www.dacoromanica.ro ani familia ii cAuta o logodnicA. Fusese vorba o clipd de o cdsdtorie cu o printesd rusA. Planul acesta fusese pgrdsit in urma concluziilor politice la care ar fi dat na§tere. Acum vechiul sdu protector §i prie- ten, Printul mo§tenitor al Prusiei, i-a gásit o logodnica, pe Elisabeta de Wied. Viitorul Imp drat al Germaniei descrie pe Elisabeta de Wied ca o femee exceptionala, care ar putea ferici pe Domnitorul nostru §i care ar avea, ca §i el, con§tiinta unei mari misiuni de in- deplinit. La 26 August Printul pArdse§te Bucure§tiul cu primul tren ce a circulat in RomAnia, pe linia Filaret-Giurgiu. De la Giurgiu se imbarcd pe vaporul romAnesc 4tefan cel Mare- §i porne§te pe Du- ndre in sus spre Bazia§. 0 misiune sArbeascd ii salutd la Bazia§ cerAndu-i ca la intoarcere sd se opreascd in Serbia. A doua zi seara e la Viena. E primit prietenos1 cu toatd deferenta cuvenità de cd- tre Franz-Iosef. Are prilejul sd vadd pe neimpacatul inamic al Ro- mdniei Conte le Beusti sa-i afirme cd politica romdneascd nu ur- mdre§te agitatii in Transilvania. In ziva de 2 Septembrie pArdse§te Viena pentruca prin Salzburg, München, sd ajungd la Weinburg. Aci i§i revede pdrintii, fratii, prietenii. Tot ad are prilejul sd cu- noascd pe Don Eusebio di Salazar venit ssondeze terenul in ve- derea alegerii lui Leopold de Hohenzollern ca Rege al Spaniei. Peste cloud sAptdmAni, 16 Septembrie, pleacd din Weinburg la Bruxelles ca sd-§i vadd sora casStorità cu contele de Flandra. In- sfAr§it la 22 Septembrie intAlne§te la Baden pe Kroprint, pe Regele §i pe Regina Prusiei. Ad se stabile§te definitiv proectul asAto- riei cu Elisabeta de Wied. La 24 Septembrie Printul Carol e la Paris unde vede in mai multe rdnduri pe Napoleon. Acesta 11 prime§te cu vechea simpatie dar nu uitA sa-i atragd atentia asupra pericolului rusesc. Bine inte- les la Paris, ca §i la Viena, trebue sd asculte reclamatiile unei de- legatii evreie§ti in frunte cu Crémieux care se plange de persecu- tarea coreligionarilor sal". Peste altd s'Aptdmand la Co Ionia, vorbe§te cu Elisabeta de Wied. Printul se hotdre§te imediat cu toate sfaturile de reflexiune mai lungA ce i-le cid Strat. Pentruce sd mai reflecteze §i sd mai chibzuiascd? Imaginea tinerei, drAgutei §i inteligenteiprintese a produs a§upra lui o impresie atAt de vie §i puternicd incAt nu mai

243

www.dacoromanica.ro vrea s'auclã nici o obiectiune.1) In aceia§i dupà amiazd Printul, obi§nuit cu tactica faptului implinit, ii cere mana. Peste o lunä, la 3 Noembrie, se celebreazd la Neuwied cásatoria. -Inarzierea s'a datorat Papei care nemultumit ca un Print catolic se casátore§te cu o protestanta §i mai nemultumit a potrivitConstitutiei Rona-. ne§ti copii vor fi botezati in religia ortodoxa , n'a vrut sä acorde cuvenita dispensà. Para la urma Printul s'a lipsit de dispensa papala iar un preot militar, Dr. Kaiser, i-a dat totu§i binecuvântarea catolica. TO suveranii Europei au fostreprezentati la askorie iar Regina Augusta a Prusiei a participat personal. La 6 Noembrie tAnka pereche pleac5 spre tara. Se opresc o zi la Viena §i o zi la Budapesta unde primirea e deosebit de pre- venitoare. Ace la§ drum pe la Bazia§ apoi pe Dunare in jos p'ana la Giurgiu. Intrarea in Bucure§ti se face la 12/24 Noembrie 1869.. Entusiasm popular, aclamatii, discursuri.

N Printul lipsise douã luni §i jumatate din tarA. Intre timp ata- curile opozitiei continuaserd furioase dar Fara mare eficacitate. Mi- nisterul stApan pe parlament, având increderea Printului, benefi- ciind de o atitudinebinevoitoare dinpartea puterilor,putea fi lini§tit. Din nenorocire in sAnul guvernului nu exista armonie. Kogd1- niceanu se ciocnea continuu cu Boerescu. Mare le rol pe care-1 ju- case in viata publicä, increderea pe care o avea in el, siguranta cd dispune de majoritati parlamentare imboldeau pe Kogalniceanu sa pretinda conducerea cabinetului. Mai tank, fàrd meritele culturale §i politice ale lui Kogalni- ceanu, dar inteligent, cult, bun orator, foarte vioi, Boerescu soco- tea, dat fiindcA se bucura §i de simpatia vadità a palatului, a ro- lul de mentor al guvernului i-se cuvine. Beizadea MiticS, §eful ministerului, cu greu putea stäpani por- nirile celor doi colaboratori.

1) Memorii" Vol. V. pag. 48.Vezi in ceeace priveVe ciskoria §i Gen. Vackescu Casatoria lui Vara' Carol" In Convorbiri Literare.".

244

www.dacoromanica.ro Trei saptamani dupa intoarcerea Domnitorului, Kogalniceanu, voind sa-§i intareasca pozitia, se plange Ca e singurul moldovean in minister. I-se acorda satisfactia ceruta oferindu-se un portofoliu lui Calimachi-Catargi. Kogalniceanu cere insaintrarea unui nou moldovean in minister. Dupa framantari, cu toata opozitia lui Bo- erescu, Gh. Marzescu devine ministru al instructiuneipublice in locul lui Al. Cretescu. Vacanta de Craciun e urmata de o sesiune furtunoasa a Ca- merii. Gestiunea financiara a lui Bratianu fiind din nou pusa in discutiune. Ion Bratianu impreuna cu Anton Aniondemisioneaza din Camera. C. A. Rosetti, ales de colegiul al 3-lea din Braila, re- fuza mandatul scriind celebra scrisoare cu Forlimpopoli" de care am vorbit mai inainte. Campania violent antidinastica a ziarelor Romanul", Tara", Le Pays Roumain" continua. In Ianuarie izbucne§te scandalul pe tema dotatiunei Printesei. Din initiativa parlamentara se propune un proect de lege pentru votarea unei dotatiuni de 300.000 lei pe an Printesei Elisabeta. Proectul a fost scris insd de mana lui Boerescu. Opozitia prin- de de veste. Presa ei pretinde ea' dotatia Doamnei inseamnd un furt in averea statului, ca. prusienii" au venit sa se imbogateasca je- fuind poporul roman. La 21 Ianuarie Boerescu spre a lini§ti furtuna i§i da demisia. A doua zi demisioneaza §i Kogalniceanu. El spera ca descomplec- tand ministerul Ghica il va sili sa se retraga iar apoi, dispunand de majoritatea Camerii, va forma el noul cabinet.Peste patru zile Ghica hartuit la Camera atunci are loc chestia clopotelului" de care ne-am mai ocupat --, dupa demisia mini§trilor Al. Golescu, Calimachi-Catargi, Cantacuzino, se retrage. La 28 Ianuarie, Bratianu vine iar la palat. Dec lard ca nu mai e stapan pe partid. Prevede iara§i catastrofe. Printul ii raspunde ca-1 considera totu§i raspunzAtor pentru faptelepartizanilor sal. Bratianu se convinge Catoate incercarilede intimidare a Domnitorului n'au reu§it. Sa aruneam o privire inapoi spre a vedea cum a facut fata mai departe problemelor lasate de guvernarea Bratianu, ministerul Ghica-Kogalniceanu.

245

www.dacoromanica.ro In chestiunea evreiascA, dupd presiunea puterilor, Kogalnicea- nu trebuise sa dea inapoi. ImigrareaEvreilor din Galitia §i Po Ionia RuseascA devine foarte puternicA. Fraccioni§tii interpeleazA in Camera asupra nAvalei evreie§ti, KogAlniceanu recunoa§te cA nu o poate impiectica. Simpla interpelare a lui Codrescu pune in mi§care presa evre- iascA, iar se vorbe§te de perspectiva progromurilor- in Romania. Strat raporteazA dela Paris cd in urma interpeldrii luiCodrescu pre§edintele Aliantei Israelite- Crémieux homme d'une eloquence entrainante- va interpela §i el in Camera francezA. Toate sforOrile fractioni§tilor §i a tuturor antisemicilor pana in zilele noastre vor fi insA zadarnice. Actiuni de epurare , chiar inutile , ca acelea incercate de BrAtianu, aliatul fractioni§tilor, in prima lui guvernare nu se vor mai repeta. Infiltratia evreiascA va fi consideratA ca un rat inevitabil de care e periculos sA te atingi.

13 In schimb constructia cAilor ferate continua cu vigoare sub cabinetul Ghica-Kogalniceanu. La sfar§itul lui Octombrie 1869 liniaBucure§ti-Giurgiu . prima linie de cale feratA din Romania , e data circulatiei. La sfAr§itul anului sunt gata, pe langA cei 67 km. ai liniei Bucure§ti- Giurgiu, cei 102 km. ai liniei Suceava-Roman §i cei 72 km. ai li- niei Pa§cani-Ia§i. 0 opera inteadevAr imensA! SA ne gandim cA in douazeci de ani Romania Mare n'a fost in stare sA construiascA atatia kilometri de cale feratA chIi s'au construit in Romania dinainte de 1877 in- tr'un singur an.

E drept cA pe atunci domnea Carol I! Tot in 1868,-1869 s'au sfar§it 208 kilometri de§osea. Inzes- trarea tehnicA a tarii era a§adar in plin mers §i va continua,aproa- pe in acela§ ritm, timp de jumatate de secol.

in

1) N. lorga. Correspondence diplomatique" pag. 53.

246

www.dacoromanica.ro Armata continua si ea a fi inzestrata i instruita. Dupa retra- gerea auvervului Bratianu, Poarta autorizase transitul celor 25.000 de pusti Peabody cumparate in Statele-Unite; deasemenea ridicase sechestrul de pe o insemnata cantitate de pulbere ce ne venea din strainatate. Instructia in cazarmi urma sistematica, uniformele simple fu- seserà introdusei dadeau trupei o tinuta militara, manevrele din toamna anului 1869 multumisera pe Domnitor.Deaceia in Iulie 1870 and a fost vorba la un moment dat ca Romania sa intre in- teo coalitie alaturi de Austria si Frano impotriva unui eventual bloc ruso-prusac, guvernul roman a putut anunta celui francez ca Putem dispune de 30 mii soldati bine inarmati-. Poate ea' in grija pe care Domnitorul o arata ostirei intrai o nota de politica personala. Bismark ii scrisese categoric: Intarirea autoritatii princiare inlauntru sta., in prima linie, in existenta unei trupe de cateva inii de oameni, trupa de o fidelitate pusa la area incercare si care sa fie in masura a lucra cu energie pre- tutindeni unde va fi chemata sa impuna supunere-. Vom vedea ca si de astadata Cancelarul de Fier avusese dreptate. In orice caz maOpe Ianga apararea dinastiei, embrionul de ostire moderna ce incepea sa se formeze ne va daGrivio, Plevnai independenta.

In politica externa cabinetul Ghica-Kogalniceanu nu urmase linia indrasneata a lui Bratianu. De altfel impulsul pentru o politi- ca de prudenta pornea tot de la Domnitor, care sub presiunea pu- terilor si sub influenta tatalui sail, a Contelui Bismark si a mar- chizului Pepoli, Se convinsese ca o politica de mare anvergura asa cum incercase s'o duca impreunä cu Bratianu e prea riscata. Deaceia noul guvern incearca o dubla apropiere de Viena si de Constantinopol sub obladuirea Frantei. Prusia staruise spre o orientare a politicei romanesti in aceiasi directiei aratase hotarat Printului ca desi ii sfatuise sä fie in excelente relatiuni cu Tarul totusi agitatiile in Transilvania sunt neingaduite.

1) Memorii" Vol. V. pag. 22.

247

www.dacoromanica.ro Motive le nouei atitudini prusiene sunt lesne de inteles. Bis- mark, preocupat exclusiv de interesele Prusiei, pregAteardzboiul cu Franta. Pentru aceastá eventualitate avea fireste nevoe de ne- utralitatea binevoitoare a Rusiei dar incerca sA neutralizeze in ace- las timp Austria. Cum? Printr'o stransd apropiere de Ungaria lui Andrassy. Dar Ungurii erausperiati de agitatiileromAnesti in 'I ransilvania deci . spre a fi agreabil Budapestei Bismark im- pinge Bucurestiul la o intelegere cu Maghiarii. Asadar, printr'o paradoxalA conjuctura, Parisul si Berlinul ne impingeau in aceiasi directie. Primul ca sA castige sprijinul Vienei, al doilea ca sa obtinA increderea Budapestei. Totusi la inceput Domnitorul rezistas'it defineste foarte clar, in faspunsul adresat marchizului Pepoli, pozitia lui fata .de proble- ma Ardealului: Nu atArnA de mine" scrie Printul, , a inlAtura simpatiile firesti care existA intre populatiile de aceiasi limbd de din- coace si de dincolo de munti. Am asadar dreptul de a astepta ca guvernul unguresc sá facd din parte-i tot ce se cuvine spre a sa- tisface plangerile celor douà pada' la trei milioane de romfini cari locuesc in Transilvania si in Banat." 1) Ungurii nu fac nici o con- cesie de fond dar contele Andrassy stie sA se poarte intr'un fel prietenos care inantA chiar pe cei mai incercati bärbati de stat ronani. Kogalniceanu in calatoria de informatii ce o face in strA- inAtate (Iunie-Iulie 1869) considerA si el pe Andrassy cabine- voitor RomAniei. La aceiasi destindere se ajunge si cu Poarta undeDimitrie Sturdza, elev al lui Ion Ghica, stie sa cAstige increderea guvernan- tilor turd. Cu toate acestea, bunele relatii cu Rusia continuA. Am arAtat primirea de care s'a bucurat Printul cu ocazia cAIA- toriei in Crimeea. Mai mult, Rusia consimte sa-si supunA nationalii jurisdictiunei tribunalelor romAnesti renuntand la tribunalele con- sulare. -. -I Franca se aratA binevoitoare dar urmAreste cu neicredere fap- tele Printului de Hohenzollern. InsfArsit Prusia poate fi multumia de situatia preponderenta pe careodetine in politicaRomAniei.

1) Memorii" Vol. V. pag. 8.

248

www.dacoromanica.ro Pianos XXIX

1

711 A:

o'

Tinerii citsaoriti

www.dacoromanica.ro Plan§a X X X

.52et

. .

-."

1

41;

'L

L www.dacoromanica.roDoamna Elisabeta La sosire Mama A§adar guvernul Ghica-Kogglniceanu, fArd sä urmareascanici un gand mare, ducand o politicA de zi la zi, izbute§tesa se mentind in termeni buni cu toate puterile garante §i sa pund capát tensiunei läsatá de cabinetul Brätianu. Esteun moment de pauzd in politica noastra externA, pauzá binevenità pa-nä laun anumit punct. il

La 2 Februarie 1870 sub preOdentia lui Alex. G. Golescuse formeazd urmdtorul guvern. 1) Alex. G. Golesen Presedinte al Consiliului Ministru de Interne si interim Ministru de Externe. Colonel Gheorghe Mann Ministru de Fittsbol. Ion Cantacnzino Mimistru de Finante. D. P. Vioreann Ministru de Justitie. Gh. Marzesen Ministru de Culte si Instructie. Dim. Cozadini Ministru de Agricultura,, Cornell si Luceiri Pub lice. Noul cabinet nemultume§te pe toatá lumea. Pe ro§ii care pre- tindeau ca puterea li se cuvenea lor, pe Kogalniceanu care se a§- tepta sa formeze el ministerul, grupulBlaremberg-Carp-Al. La- hovary etc. Kogalniceanu care odinioarà avusese cele mai bune páreri des- pre Print 2) declarA acum: Dinastia aceasta nu mai e de sustinut" §i, ceiace-i mai gray, fostul pre§edinte de consiliu, Beizadea Mitic5, atfit de corect in raporturile sale cu Domnul, repetS spusele lui Ko- galniceanu. Ministerul se prezintä Camerii la 3 Februarie §i Senatului la 4. Al. Lahovary §i George Brkianu ataca guvernul; Boerescu, Di- mitrie Ghica, generalul Ion Em. Florescu il apàrà. Camera ii da un vot de incredere cu 61 de voci contra 37. Situatia riu-i insd deloc clarificatà. Ro§ii duc o campanie de pres5 §i de intruniri ce se dis- tinge prin nemaipomenite violente la adresa Coroanei.

1) Decret No. 171 si 172 din 2 Febr. 1870.Monitor No. 25 din 4 Fehr. 1870. 2) Vezi N. Iorga, Mihail Kogäl niceanu pag. 177. Ed. Socec.

249

www.dacoromanica.ro Intre timp, tot ca o demonstratie impotriva Domnitorului, co- legiul al IV-lea taranesc din Mehedinti alesese pe Alexandru Ion Cuza ca deputat §i Camera validase alegerea. La 7 Februarie, deputatii liberali A. C. Golescu, George Chitu, Anastase Stolojan, P. Opran, Al. Vilner, C. T. Grigoregcu, S. Mihalescu, B. Radian §1 Matache Nicolau i§i dau demisia din Camera explicand-o astfel: Reprezentanti ai natiunei, ale§i prin liberul vot al comitentilor no§tri, Inca de la inceputul sesiunilor a- cestei legislaturi, am suferit ca membrii ai partidei nationale-libe- rale, cele mai aspre §i injuste atacuri din partea majoritátii Came- rii". Apoi scrisoarea de demisie arata ea nu mai pot suporta in- sultele §i ofensele- §i lasa Natiunea- sa judece intre atacati §i atacatori". 1) La Ploe§ti izbucnesc turburari in ziva de 26 Martieiar la 8/20 Aprilie fostul Domnitor Cuza, care-§i (Muse demisia dupa prima sa alegere, e reales de acela§ colegiu mehedintean. *i. de asta data cu o eleganta §i o lealitate demne de admirat .--, Cuza refuza mandatul §i nici nu se intoarce in tara de§i Printul Carol ,--, rivalizand in eleganta --. ii scrisese sa revina in patrie. Svonuri de atentate §i conspiratii circula prin Ora. Domnitorul insu§i considera situatia serioasa §i cauta un spri- jin In armata. La 23 Februarie inspecteaza reg. 1 infanterie §i de- juneaza la cazarma cu ofiterii: la 27 Februarie scena se repeta la reg. 6 infanterie, la 11 Martie e la reg. 8 infanterie, la 12 Martie dejuneaza cu geni§tii §i vanatorii, la 18 Martie e la vanatorii calari. Ministerul Al. Golescu e insa cel mai slab din toate guver- nele lui Carol I-ul. La 24 Martie o prima sincopa, Senatul respin- ge proectul pentru sporirea impozitului funciar.Urmeaza nego- deri cu leaderii" din Camera §i Senat apoi cabinetul i§i prezinta demisia. Criza dureaza doua saptamani, !Ana la 8 Aprilie, and -- neputand gasi un pre§edinte de consiliu care sacorespunda conjucturei politice obtinand majoritatea in Camera , Domnul in- Sarcineaza din nou pe Alexandru Golescu cu formarea ministeru- lui. Dar Golescu nu poate alcatui un al doilea cabinet. La 20 Apri- lie urmeaza demisia definitiva. In 1) George D. Nicolescu. Parlamentul Roman. 1866-1901, pag. 67.

250

www.dacoromanica.ro Domnitorul s'arfi putut adresa acum fie rosiilor,fie con- seirvatorilor nuanta Catargiu-Mavrogheni, fie uneia din persona- litatile de centru, liberali moderati sau conservatori moderati. Pe rosii Printul nu-i putea aduce atat din motive de politica interna, cad ar fi insemnat o capitulare, cati, se pare, din mo- tive de politica externa. Razboiul franco-prusian se prepara§i Hohenzollern-ul vrea un cabinet sigur care, sa nu-1 duca in ta- bara dusmana patriei sale. Fata de Catargiu-Mavrogheni, Domnitorulavea stima dar ii socotea retrograzii fara popularitate. Deaceea alegerea Printului se opreste asupra lui Manolache Costache Epureanu. La20Aprilie Manolache Epureanu alcatueste urmatoruf guvern :1) Manolache Costache Epureann Presedinte al Consiliuluj 1}1. Ministru de Interne. Colonel Gheorghe Mann Ministru de Rdsboi. George Gr. Cantacuzlno Ministru de Lucriiri Pub lice. Genet. GrAd14teann Ministru de Finante. Petra P. Carp Jr Ministru de Externe. Al. Lahovary Ministru de Justitie. Vasile Pogor Ministru de Culte si Instructie. Vasile Pogor refuza Ministerul de Culte, al carei titular fu- sese numit fárá consimtamantul sau; Petre Carp este cel care ia interimatul acestui departament pana la sfarsitul guvernului. Noul cabinet botezat closca cu pui" se caracteriza prin ti- neretea membrilor sai.Mai toti abia trecuserapragul celor 30 de ani, singur Manolache Costache avea un mare trecut politic. Dar puii" lui Manolache Costache vor stapani apoi, timp de aproa pe o junidtate de veac,viata politica a tarii.Dintre toti sa ne oprim putin asupra lui Petre Carp. Intrat din 1866 in politica, o clipa diplomat la Paris, se afir- mase ca un debatter" parlamentar periculos, fusese apoi co-re- dactor la Tara" si la Pays Roumain" ale luiN. Blaremberg sidusese violente campanii anticlinastice. Acum iata-1 ministru.

1) Decret 665 si 666 din 20 Aprilie 1870.MonitorNo. 86din 21 Aprilie, pag. 521.

251

www.dacoromanica.ro Printul Carol Anton exprima foarte bine sentimentul general in- tio scrisoare adresata fiului &au :Trebue sa te fi costat foarte mult vazand ca i s'a dat lui Carp un loc in cabinet; dar, la urma urmelor. e poate foarte bine ca partidul dela Pays Roumain- a fost dezarmat .... Decretul de dizolvare a Corpurilor Legiuitoare e citit la1 Mai 1870 iar nouile alegeri s'au facut la 25, 27, 29 §"i 31 Mai pen- tru Camera, la 2, 4 §i 6 Iunie pentru Senat. La 15 Iunie Camerile au fost convocate in sesiune extraordinara. si Guvernul obtine o foarte precara majoritate in Parlament. La Ploe§ti s'au produs noui tulburari, la Piteqti o incaerare mai gra- va in care trupa a facut uz de arma.Dar acum agitatia politica obi§nuita trece pe al doilea plan in fata evenimentelor ce se des- farara in Europa Occidentall Razboiul franco-prusianseapropie cu pa§i repezi §i reper- cursiunile lui vor fi foarte puternice in Romania. Sentimentelehotarit filo-franceze ale opiniei publice vor fi exploatate de opozitie impotriva Primului de Hohenzollern. Pe de alta parte politica franceza /a pozitie hotarita impotri- va Domnitorului. Ducele de Gramont, ministrul de externe fran- cez, cel care fiind ambasador la Viena avusese cunoscuta conver- satie cu Al. I. Cuza, declara categoric agentului nostru la Paris, Strat: Du moment que votre souverain conspire contre les inté- retsfrançais, il est de bonneguerre que nous fassionsnotre possible pour le renverser, et que nous commencions méme par la dans le cas d'un conflit avec la Prusse, afin de donner une certaine satisfaction a l'opinionpublique, qui a maintes fois reprochéa l'Empereur d'avoir mis un Hohenzollern sur le Danube." La Bucure§ti spiritele se infierbantadin ce in ce mai mult. Domnul nu e numai prusian, nu e numai Hohenzollern, cichiar fratele lui Leopold de Hohenzollern, a carui candidatura la tro- nul Spaniei va deslantui razboiul. In §edinta Camerii dela 1Iulie Blaremberg intreaba guver- nul: Daca in eventualitatea unui conflict intre Franca §i Prusia, conflict care pare a se arata deja la orizont, guvernul este hotarit, precum e §i dator, a urma o politica intemeiata pe simpatiile noas-

252

www.dacoromanica.ro tre de Oita, sau din contra, o politica intemeiata exclusiv pe in- terese si conventiuni egoiste si personale." Presedintele-de consiliuraspundecasimpatiile Romaniei merg catre Franca. . Nesimtindu-se stapanpemajoritati Manolache Costache vrea sa se retraga pretextand ea' si-a indeplint misiunea, aceia de a prezida la alegera noilor corpuri legiuitoare.Domnitorul ii cere Irma sa MI:aria la postul sau.Presedintele Camerii,Costa-Foru explica situatia Camerii si arata ca Maria Sa a adaogat ca e de- cis a nu se departa cu o linie dela conduita ce i se va trage de catre aceastä Camera". Limbaj caracteristic al epocei de omnipotent& parlamentara! 0 nouà discutie asupra politicei externe, provocata de inter- pelarea deputatului Al. Gheorghiu, discutiune lacare iau parte Fleva si Ion Bratianu, prilejueste lui Carp urmatoarea declaratie: Acolo unde sunt gintele latine, acolo va fisi inima Romaniei". Situatia continua sa se complice. Strat depeseaza de la Paris aratand ca. guvernul francez nu se multumeste cu asigurari de sim- patie ci vrea sa stie daca Romania e dispusa sa lupte alaturi de Franta si Austria impotriva Rusiei, in cazul cand aceasta s'ar alipi Prusiei. 2) Guvernul roman autoriza pe Strat sa inchee tratatul la nevoe. Ministrii staruesc sa se ajunga neintarziat la o intelegere cu Fran- ta in vederea complicatiunilor posibile in Orient pe cand Printul . sigur de victoria Prusiei . se opune. a La inceputul lui August se produc pe frontul apusean primele ciocniri Serioase. Toata lumea asteapta cu nerabdare decisive vic- torii franceze. Pozitia Domnitorului devine pe zi ce trece mai grea. Presa opozitionista il ataca cu inver§unare, partidul rosu aqteaptá prima victorie franceza ca sa-1 rastoarne. Ploestiul, puternica citadela rosie, da semnalul in noaptea de 7.-8 August 1870. Deputatul Candiano Popescu , fost militar. in capul rosiilor ploesteni, pune stapanire pe cazarma dorobanti- lor si pe edificiile publice, anunta ca Printul a Lost detronat si pro-

1) La Paris s'a sperat incontinuu in intervenlia Austriei. Bismark a stilut insA sä localizeze conflictul. 253

www.dacoromanica.ro Llama pe generalul Golescu Locotenent Domnesc iar pe Ion Bra- tianu ministru de razboi. Dar vanatorii maiorului Gorjan trimi§i din Bucure§ti pun repede capat rascoalei. In 24 de ore totul reintra in ordine, capii rascoalei sunt ares- tati §i §efii partidului rop, in frunte cu generalul Golescu §i Ion Bratianu, deasemenea. Ce s'a intamplat in realitate? De ce s'a rasculat Candiano- Popescu la 8 August? dinteo gre§ita interpretare a unei telegra- me? Dintr'o graba neserioasa? E greu de spus. Documentele lip- sesc. Dovada de neinlaturat a legaturilor dintre Candiano-Popescu §i §efii partidului ro§u nu s'a putut face. Totu§i in urma luptei fa- t* dintre Domnitor si ro§ii, in urma campaniilor duse, judecand dupa trecut, pare neindoios ca deputatul ro§u Candiano-Popescu n'a lucrat fárá §tirea lui Rosetti-Bratianu. De§i nereu§ita revolta Ploe§tiului a izbutit totu§i sA impresio- neze profund pe Domnitor. Gandul abdicarii, care-i venise de mai multe ori fugitiv in minte in urma violentelor campanii ale ro§iilor, se instapane§te definitiv in cugetul lui. Felul in care lumea politica piopinia publica 1§i manifesta sentimentele franco-file ii jicnesc pana in adancul sufletului. Printul Carol Anton il sfatue§te sa ab- dice cad Convingerea ca o izbancla a Frantei ar fi fost urmata de detronarea ta ar fi trebuit sa te scarbeasca de mult de situatia ta. Nu-i o cheza§ie pentru viitor faptul de a fi sustinut de biruinte germane, aci rádäcinile guvernärii tale trebue sä se gäseasa in România.- Hotkirea de a abdica e intarita de achitarea rasculatilor ploe§teni de catre juratii din Targovi§te. Domnitorul scrie in Memoriile" sale ca. inainte dea abdica .... vrea s'aduca la cuno§tinta puterilor garante piedicele ce se opun la regenerarea Romaniei..." Deaceiaconcepei expediaza o serie de scrisori adresate puterilor garante incare i§i arata teama de a nu mai putea stapani patimile partidelor politice ce domnesc in Ro- maniai propune ca soarta Orli sa fie regulata de congresul in perspectivA". A§adar crezand ca va trebui sa abdice Printul se adreseaza marilor puteri aratandu-le greutatea situatiei interne, imposibilita- tea de a guverna cu a§ezaminte atat de liberale §i cerandu-le in

254

www.dacoromanica.ro definitiv interventia lor pentru o modificare a Constitutiei in sens autoritar. E greu de judecat dad acest demers al Domnului era sau nu justificat. In orice caz el putea sa ingadue puterilor garante un nou amestec in politica interna a Principatelor. Ca atare gestul Prin- tului apare §i nepolitic §i lipsit de dragoste pentru tara, buna sau rea, pe care o guverna Md. Din fericire demersul Printului va ra- mane fad consecinte. Pe de o parte pentruca marile puteri pre- ocupate de razboiul franco-german nu se vor incurca in treburile romane§ti §i vor fi foarte fericite ca abdicareaDomnitorului sfr devina fapt indeplinit, pe de alta parte pentruca abdicarea nu se va produce. La inceputul lui Decembrie 1870 Strusberg anunta Ica nu va Wad tcuponul obligatiunilor tailor ferate ce scade la 1Ianuarie 1871. 0 adevarata lovitura de traznet care va deslantui afacerea Strusberg"i va hotari pe Domnitor moralmente atat de anga- jat in chestiunea cailor ferate ca pima cand nu va fi lamurit situatiai sfarsit toata aceasta afacere- sa nu abdice.

Se §tie ca sub guvernarea liberala din 1867.-1868 s'au vo- tat concesiunile cailor ferate. Construirea caii ferate Suceava-I41- Roman a fost atribuita consortiului austriac Of fenheim, portiunea cea maiimportantaRoman-Tecuci-Galati-Braila-Budu-Ploqti- Bucure§ti-Pite§ti-Slatina-Craiova-Turnu-Severin a fost datain constructiune consortiului Strusberg. Pretul global pentru kilometrul de cale ferata era de 270.000 franci (art. 7), cu 20.000 franci de km. mai mult ca pretul plata consortiului Offenheim. Pentru finantarea uria§ei Intreprinderi circa 400 miiloane lei concesionarii puteau emite obligatiuni ce purtau o dobanda de 71/9. (art. 8) Dobanda obligatiunilor urma sa fie platita de concesionari, pana la receptionareai punerea in functiune a liniilor cand statul roman incepea sa plateasca el do- banzile obligatiunilor. Concesionarii nu puteau insa emite obligatiunile deodat2i, ci pe masura ce constructia inainta §i asta numai pe baza certifica-

255

www.dacoromanica.ro telor de kilometrii construiti, eliberate de inginerul sef al lucrArilor si verificate la Berlin de un comisar al guvernului roman, care apoi aproba sau nu emiterea obligatiunilor. (art. 9) Surnele rezultate din vanzarea obligatiunilor formau un de- pozit si nu se eliberau concesionarilor decat numai cu permisiunea comisarului Statului si sub aceleasi conditiuni sub care dispunea de obligatiunile vandute". (art. 9) IatA, sumar, economia generala a legii de concesiune. SA ve- dem acum ce s'a intamplat. Consortiul Strusberg a inceput construirea liniilor. 0 prima serie de nemultumiri au luat nastere de pe urma impertinentei, bru- talitatei, cinismului tehnicienilor si inginerilorgermani yeniti sa execute lucrArile. Bietii tdrani §i muncitori romani erau tratati ca indigenii din colonii. A doua serie de nemultumiri s'a produs din cauza prostului material si proastei executAri a lucrArilor. Al treilea aspect al afacerii" constA in faptul OS , spre a radii costul global al liniilor , concesionarii cautau, pretextand pe nedrept dificultatile terenului, sa scumpeasca traseul executand ocoluri sau lucrAri de arta' nejustificate. In al patrulea rand s'a constatat cd certificatele emise de in- ginerul §ef al lucrdrilor, un oarecare Brand, nu corespundeau re- aliatii. and s'a facut o verificare pe teren (Septembrie 1870) s'a constatat cA lucrArile efectuatefuseserd evaluate cu.7.409.000 franci mai mult. Tot in Septembrie 1870, la o verificare facutA la Berlin, se constatà cd depozitul de circa 35 milioane franci rezultand din van- zarea obligatiunilor fusese plasat de comisarul guvernului roman Ambronn, hind de convenienta cu Strusberg, la banca Iosef Jac- ques care convertise depozitul in actiuni fArA valoare. Insfarsit in Decembrie 1870, in urma greutatilor financiare prin care trecea, Strusberg -- desi constructia liniilor nu fusese Inca receptionatA de statul roman,pretinde CA nu mai e obligat sA plAteasca cuponul scadent la 1 Ianuarie 1871 si cd aceastàsarcinA revinestatului

nostru. , lata cele cinci aspecte ale afacerii" Strusberg. Fire§te sug-

256

www.dacoromanica.ro PlanaXXXI

, _

Guvernul Ion Ghica ( 11 Februarie -10 Mai 1866) www.dacoromanica.ro Plan*a XXXII

r

.9

www.dacoromanica.ro Alexandru Loh ovary Lase& Catargiu pendarea platii cuponului arunca panica in randurile detentorilor de obligatiuni in majoritate germani. Guvernul german ia in mana interesele supusilor saii cere ca Romania sa plateasca cuponul. In Romania, afacerea Strusberg complka si mai malto situa- tie destul de grea. Romania se vedea expusa presiunilor detentorilor de obliga- tiuni sustinuti de guvernele lori nici macar n'avea la dispozitie reteaua de cale feratà. Sa trecem acum la considerarea chestiuneiin concret"la persoaneila aspectele politice ale problemei.

Mai intai cine era StrUsberg ? Unul din cei mai mari oameni de afaceri excroci aven- turieri ai veacului al nouasprezecelea. Bineinteles jidan, pe adeva- ratul sàu nume Baruch Hirsch Strausberg, s'a nascut la 21 No- embrie 1823 intr'un ghetto din Prusia Orientala. La 12 ani Baruch Hirsch Strausberg ajunge la Londra langa un unchiu al sau care avea o afacere de carbuni. Peste cativa ani ii gasimreporter la Times", apoi redactor la The Merchants Magazine", pe urma director la o intreprindere de constructiuni. Trece la crestinismpi se transforma concomitent din Baruch Hirsch Strousberg in Bethel Henry Strousberg Esquire. Catva timp isk inceanca norocul si in America dar revine curand la Londra. De asta data norocul ii su- rade caci e numit reprezentant general al societatii de asigurare Waterloo" la Berlin. Aci obtine pentru un grup de capitalisti englezi concesiunea construirei caii ferate Tilsit-Iusterburg. Afacerea reuseste si Be- thel Henry Strousberg"devineconcesionar-constructor de cai ferate pe cont propriu. Construeste liniile: Berlin-Görlitz, \Warburg Marburg, Hanovra-Akenbetl, 1inia Oderului etc.E un feI de rege al cailor ferate". 1) Lui ii concesioneaza statul roman con- structia celei mai mari parti a cailor feratei exploatarea lor pe timp de 95 de ani.

1) Friedrich vorn Rhein. Enthullungen tiber Dr. Strousberg."

IT 257

www.dacoromanica.ro Dar ca toti marii speculatori intr'o zi intrà in dificulati finan- dare §i apoi urmeazA dezastrul.

and afacerea Strusberg a izbucnit in presd 0 in parlament s'au pus in evidentA o sumd de lucruri curioase. Concesiunea nu era insotitá de un caet de sarcini ci prevedea doar CA constructia se va executa astf el precum este usitatA la cAile ferate din Prusia-. (art. 4). S'a constatat apoi cA constructia a inceput inainte chiar ca Se- natul sA fi ratificat concesiunea votata de Camera §i aceasta in te-

meiul unui vot al Camerii dat la 4 Iunie 1868 motivAndeh: "ConsiderAnd cA concesiunea drumurilor de fier este votatA de Camera deputatilor; CA acest act este obligatoriu pentru dAn0i; CA pAnd la convocarea noului Senat poate trece un termen indestul de lung Aduna- rea deputatilor autoriza pe minister a se in- telege cu concesionarii spre a se putea incepe indatA lucrArile pre- gAtitoare pentru cAile ferate concedate- 1). Pe baza acestei rezolutiuni. a Camerei, guvernulincheie o conventiune aditionala, secretA, prin careintre altele inart. 3 spune : Guvernul se obliga a pune staruinta spre a se vota de Senat 0 a se sanctiona de cAtre M. S. Domnul concesiunea votata. deja de Camera legiuitoare, precum 0 a interpreta prin un act aditional articolele care ar da loc la gre0te interpretArr. 2) Fire0e aceastd grabg, aceastA procedare alAturea de spiritul Constitutiei, aceste angajamente inelegante guvernul va stArui pentru a obtine votul Senatuluii sanctiunea Domnitorului vor trezi suspiciuni. Guvernul Golescu-BrAtianu, sub care se votase §isemnase concesiunea, va fi a§adar violent atacat. Ion BrAtianu va fi acuzat in tarA §i in strAinAtate, cA s'a lAsat corupt de Strousberg.

1) V. Boerescu. Discursuri politice. Vol. I.Bucuresti.Socec 1910. Flag. 353. 2) Ibidem. pag. 357.

258

www.dacoromanica.ro Dar guvernarii Golescu-Bratianu i-a urmat cabinetul Ghica- Kogalniceanu. Acesta a aplicat conventiile. De ad alte atacuri si acuzari impotriva lui Dimitrie Ghica, Kogalniceanu §i Donici , fost ministru al lucrarilor publice. Cum in afara de vechii conservatori, de grupul Blaremberg §i de fractioni§ti restul lumii politice dela Ion Bratianu, la Kogal- niceanu, Boerescu, Manolache Costache Epureanu, Carp se succedase la guvern si deci de aproape sau de departe fusese ames- tecat in afacere", acuzarile reciproce, ofensele. campaniile de pre- sa se tineau lant. Dar fireste cel mai atacat era Domnul. El staruise pentru in- cheerea concesiund Strusberg. El, la cererea lui Strusberg, numise pe Ambronn, consilier al familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, co- misar al statului roman insarcinat cusupraveghereaexecutaril constructiunilor, a emiterii obligatiunilor, a pastrarii depozitului §i Ambronn fusese de coniventa cu Strusberg. El i§i asumase de mai multe ori, public, raspunderea pentru uriasa opera aconstruirei retelei de cai ferate. Era natural deci sa fie banuit. sa nu fie cru- tat, chiar in imprejurari normale. Cu atat mai mult n'a fost crutat in clipa gravei tensiuni care opunea o miscare dinamica, majori- tatea presei, o buna parte a lumii politice si a opiniei publice ,-- dinastiei. ii Au fost interesati Domnul, Ion Bratianu,BeizadeaMitica Ghica, Mihail Kogalniceanu, Vasile Boerescu si ceilalti ? Pot fi ei oare banuiti ca s'au lasat corupti ? E greu de raspuns. Probele lipsesc si pentru a-i apara si pen- tru a-i acuza. De altfel asa s'a intamplat intotdeauna, in ,toate marile afa- ceri politico-financiare care s'au perindat de atatea ori pe ecranul istoriei. Dela Cesar la Clemenceau, care om politic si cati conduca- tori de popoare n'au fost acuzati de coruptiune? S'a dovedit in vre-un caz alb pe negru vinovatia sau nevinovatia? Nu! Sa ne gandim de pilda la afacerea Skoda, sau la afacerea Sta- visky, vom sti noi oare vre-odata cine a fost mituit si cine nu? Mi- tuitul nu cla chitanta §i mituitorul nu se tradeaza. Deaceia scanda-

259

www.dacoromanica.ro lurile politico-financiare.--extrem de frequente in decursul isto- riei..lasa in urma lor banueli §i noroi, probe nu. Cand insa punem in cumpana vieti exemplare ca aRegelui Carol, ca a lui Ion Bratianu, ca a lui Beizadea Miticd Ghica, cu banueli, deductiuni, presumtiuni,logice poate,dar niciodata dovedite alb pe negru, atunci par'ca ne vine sa credem mai mult in neglijente, gre§eli: neprevederi deck in coruptiune. De altfel a§a se apara Domnitorul in Memoriile" sale (vol. VI, pag. 27) cand vorbind de atacurile ce i-se aduceau in Ca- mera scrie: Nici unul dintre mini§tri nu se incumeteaza sa spue ce tre- bue spre a-1 desvinovati: Printul insu§i e mai mi§cat de cat oricine de trista situatie in care nelealitatea §i neglijenta au adus intre- prinderea cailor ferate. Intr'adevar, el nu putea avea cuno§tintele §i amAnuntele cerute pentru astfel de conventii.Unicul lucru ce i-se poate imputa pe drept, §-1 pentru care el e cel dintai care i§i face aspre imputari, e ca in lealitatea sa de tank a avut incredere prea mare in Strusberg §i Ambronn §i ca a cAutat numai &A pro- cure cat mai curand posibil tarii sale binefacereacailor ferate-.

111

SA reluam acum firul expunerii cronologice. In mijlocul framantarilor provocate de razboiul franco-german *i de inceputul chestiunei Strusbergviatacabinetului Epureanu se scurge de azi pe maine, searbada, firava.Cea mai insemnata infaptuireinregistratasub guvernul Epureanu, trebue socotita tot terminarea unei retele de aproape 700 km. de cale ferata. Cu unele mici intreruperi §i liniile Ia§i-Bucure§ti §i Braila sunt gata. Din punct de vedere extern, evenimentul anului..in ceeace prive§te chestiunea Orientului. ilconstitue Faraindoiala nota rusa din Noembrie 1870 prin care imperiul tarist denunta--pro- Nand de razboiul occidental--dauzele Tratatului dela Paris pri- vitoare la neutralizarea Marii Negre. Rusia, refacutA dupa razbo- iul Crimeii, arAta astfel ca e gata sa reia mar§u1 spre Constanti- nopol. Pe noi lucrul ne interesa in primul rand dar fire§te n'aveam nici vointa, nici puterea, nici dreptul de a ne spune cuvantul in- tr'o chestiune pe care marile puteri o considerau de competinta lor.

260

www.dacoromanica.ro Indata dupa deschiderea Camerilor, dezbaterile iauo intorsd- tura gravA. Domnul e incontinuu atacat. Adresa de raspuns lamesajul tronului e de o indraznealA neinchipuitA. Vorbind de rAscoala de la Ploesti, Camera spune categoric : Evenimentele de la Ploesti, nu au putut, Maria Ta, de cat sa ne intristeze. Remediul insA este in satisfacerea legitimelorce- rinte ale poporului si in aplicarea stricta a legilor si inrespectul bor". Iar cei ce inimanau adresa Princtului stint-- wriciile sarttz- lui . tocmai sefii rAscoalei. Toatà lumea simte ca tensiunea dintre rosii si Print a ajuns la maximum de incordare si cá desnodAman- tul, intr'un fel sau intr'altul, se apropie. La 12 Decembrie, pe tema urgentei legilor financiare, Camera da vot de blam guvernului Manolache Costache Epureanucu 62 voturi fata de 49. ni Epureanu da Printului sfatul de a se adresa majoritAtii Ca- merei, majoritate evidentiata cu ocazia rasturnArii lui, spre a-i de- semna un prim ministru. Domnul, hotarat sA abdice, accepta sfatul, consultà Camera si aceasta ii desemneazA pe Ion Ghica, liberal moderat dar avand relatii prietenesti cu Rosetti-BrAtianu. La 18 Decembrie 1870 fostul bey de Samos alcatueste urnfa- torul minister:

Ion Mica Presedinte al Consiliuluf qi Minfstru de Interne. Dimitrie Starza Ministru de Finante. Dem. Cartagdi Minfstru de Justitie. N. Gr. Racovitä Ministru de Culte 0 Instructfe N. Calimachi-Catergi Ministru de Externe. Dent. Berludel Minfstru de Lucrari Publice. Colonel E. PencovIci Ministru de Razboi. Noul guvern are de la inceput o atitudine dubioasà. Numeste in toate functiunile partizani ai rosiilor, dizolvA consiliul comunal bucurestean prilejuind prin nouile alegeri un succes complect ro- siilor, depune pe biroul Camerii tot dosarul Strusberg &and astfel o imensA bazA de atac impotriva Domnitorului.

261

www.dacoromanica.ro Dar Domnul nu mai luptA deck cu intermitente; a0eapta sá lichideze cum o putea chestiunea Strusbergi sà plece. Puterile garante ii rAspunseserA toate, politicos, dar arAtAn- du-i clar cA nu inteleg sa se amestece in treburile romAne§ti §ilà- sãndu-1 sA se descurce singur. La Viena, la Constantinopol, la Petrograd, se wepta pleca- rea Printului, turburAri §i desfacerea unirei. Cu gAndul la plecare. Printul incerca sà pregAteascA opinia publicA europeanA; deaceea trimite unui destinatar fictiv, la 10 De- cembrie 1870, urmAtoarea scrisoare care trebuia sA aparA intr'o mare gazetA gerinanA. Bucuresti, 10 (22) Decembrie 1870. PREA ONORATE PRIETEN, Am lntarziat prea mult de a va da din nou semn de viata. Dar asi voi ca sa fiti numai un ceas In locul meu spre a va Ineredinta cat de mult mi-e timpul disputati absorbit de lucru, gnui desa- magiri! Se vor Implini In curand cinci ani de cand am Indraznit sa mit hotarrtsc de a veni In calm& acestei taxi, atat de bogat Inmestrata de natur& pe de o part% sri totusi atat de sAraca pe de anat. Daca arunc o privire asupra acestui rastimp, neInsemnat In viata unui popor, dar lung In viata unui om care lupta pururea, trebue sa mar- turisesc cit n'am putut aduce decal putine servicii acestel frumoas3 tari! Ma Intreb adesea a cui e vina? ,,Amea oare, ca n'am cunoscut firea acestui popor, sau chiar aacestui popor care nu vrea sa, se lase a fi condus sth nu 5,;tie sa Sc calauzeasc& el Insusi? Prin numeroasele mele calatorii in toate paturile sociale, cred cit am ajuns la neclintita convingere ca imputarea nu ma poate atinge In deosebi nici pe mine, rifej Intregul popor, ci mai curand pe aceia cari s'au erijat ei Insisi ea diriguitorii acestei tari In care s'au nascut! Intradevar, aoesti oameni, cari cei mai multi s'au dus sa-si caute Intreaga lor cultura intelectuala F,;i politica In strainatate, au uitat apoi prea mult hicrurile tarid si n'au anti. tinta deck de a trans- planta In patria br,, pregentate sub o forma utopica.t far& expe- rien4itideilleee domnesc aeolosi de care sunt Inflacarati. Astfel aceasta nenorocita tar&, care a tost totdeauna sub jugul cel mai aspru, se pomeneste trecand far& tramitie de la un regim despotic la o Con- stitutie atat de liberal& Incat nticj un popor din Europa Ware alta la fel. ,,Dupa experienta facuta, tin aceasta drept o nenorocire cu atat

262

www.dacoromanica.ro mai mare cu cat Romanii nu se pot maguli ca au vreuna din virtu- tilecivieeceapartinacestui fel de Constitutie a statelor quasi- republicane. ,,Daca n'asi fi tinut atilt de mult la aceasta rnitreata tart, careia In alto imprejurari i s'ar putea prooroci cel mai bogat viitor, fi pierdut de mutt rabdarea. Dar am facut acurn o ultima incercare care in ochii partidelor si a principaiilor conducatori poltitici romani trebue sA m'arate ca lipsit de orice iubire pentru tara, pe citnd eu am lasat dimpotrivit, la o parte mice gaud ascuns si mi-am jertfit poate cu totul popularitatea mea. Ar fi fost totusi o lips& neertatit de la datoriile mete dact asi mai fi ascuns rain si asi fi lasat fara vointil viitorul tarei agitatiilor partidelor. In tot cazul aceluia care intr`o situatie data are curajul sit spue adevarul si de a spune lucrurile pe numele lor, cele mai adesea ori nu i se da dreptate si tot asa va fi si cu mine; totusi cu aceasta deosebire, cA, admit cu recunostinta ca mbe ingaduit sa ma intore ca sa traesc liber de griA independent In mijlocul fericirii casnice,in scumpa patrie al carei puternic magnet n'a Incetat o clip& sa m'atraga din nou in orele grele ce am trebuit sit le petrecl Regret doar din tot suflatul cit buna mea vointa a fost atilt de mult nesocotita si rasplatita cu nerecunostinta. Dar fancied aceasta soarta o are cea mai mare parte din muritori, voiu sti sit ma mangai si de aceasta si sit uit incetul cu incetul In raporturi intelectuale insu- fletite, niai ales In mijlocul cercului dv. ceea ce am suferit odinioara. Primesc maine adresa Camerei care e un capo-d'opera de vi- clenie fanariota. 0 yeti gasi In ziare. Primirea unui astfel de docu- ment, In care Corpul legluitor indrazneste sa vorbeasca, suveranului sail de devotament conditional, nu se poate justifica din partea mea decat prim greaua situatie financiara a tarii amenintata de bancruta. Dupa cum in viata obisnuita, (xiosul unei fapte cade totdeauna asu- pra autorului ei, In cazul, de fata raspunderea recade asupra acelora cari nu stiu sit respecte peprintul) lor liber ales.Te desonorezi pe tine insuti cand nu stii sa respecti ceeace ai creat tu insuti ! Primiti, etc. C"

La 15/27 lanuarie 1871 scrisoarea apare in Augsburger All- gemeine Zeitung". Senzatia in lumea noastrA politica eimensA. Printul i§i spunea fait inconjur pArerile §i arata clar responsabili- tAtile in cazul abdicArei sale. 0 violentA discutiune se incinge in Camera la 30 lanuarie 1871.1)N. Blaremberg intreabA guvernul

1) Vezi Monitorul Oficial No. 26 din 5 Februarie 1871.

263

www.dacoromanica.ro de ce n'a declarat apocrifa scrisoarea Domnitorului si inteo cu- vantare foarte violenta spune intre altele vorbind de intentiunea abdicarii: .... ar fi un act de desertare, un act de Malta tradare...- Ion Ghica apara foarte slab pe Print spunand ca scrisoarea pare a fi fost scrisa inteun moment de mare depresiunesufleteas- cá si termina aratand ca astazi, avem toate cuvintele a crede ca., idei care ar putea sa ne pue in neliniste, nu exista-. Intre limp, pang la caderea cabinetului Ghica, afacerea Strus- berg revine continuu in discutiunea Camerii si din ce in ce atacu- rile ce se aduc Domnitorului sunt mai violente. Blaremberg e iarasi de o indrazneala fail pereche, in discursul din 28 Februarie 1871 1) vorbeste de protectorul lui Strusbere, de carta sau nota de plait a regimului personal-,de virusul care se cheama prusianism §i absolutism-. Camera-1 aclama. Chiar Ion Bratianu, atat de amestecat in afacerea Strusberg, tine un limbaj de o violenta extrema: ...sper ca Ilustrul srputer- nicul Hohenzollern din Berlin, nu ya permite guvernului sail sa protege pe un escroc, ca sa despoae statul roman, pe ate vrenze acesta are, in capul sail, pe tin alt Hohenzollern-. Dar claca, dom- nilor, din nenorocire, puterea guvernului din Berlin va fi mai mare de cat aceia a Capului Statului si ne va impune cu forta sa platim cuponul, ei bine, atunci sa se stie ca nu platim o datorie, ci pia- tim... platim rechisitiunea simpatiilor ce am avut si avernpentru natiunea franceza... (aplauze) Vom plati, domnilor, insä, chiar in saracie, chiar in sdrente, chiar sdrobiti, simpatiile noastre pentru Franta nu vorslabi, din contra ele vor creste mai mutt-. Iata pe ce plan perfid, foarte periculos pentru Domnitor, se punea in parlament chestiunea Strusberg. Iar in ziva cand armatele prusiene intra in Paris, la 17 Februarie-1 Martie 1871, Romanul" apare indoliat fiindca tir- dele tetvtone (-aka sacrul pamant adapat cu sangele atator lupta- tori ai libeitatii.- Daca la toate acestea adapgam ca starea finantelor care niciodata, cum am vazut mai inainte, nu fusese buna era dis-

1) Monitorul Oficial No. 55 din 1871.

264

www.dacoromanica.ro peratà, cd toata viata economicA era adAnc tulburatá de rAzboiul occidental, cA salariile erau neplátite, intelegem gravitateasitua- Vei. Un desnociAmAnt trebuia sA se produca !

El se produce in noaptea de 10-11 Martie 1871. E vorba de celebrul incident dela sala SlAtineanu. Wilhelm I. ImpAratul Ger- maniei ii sArbAtorea ziva de nastere. Colonia germangi consulul general von Radovitz au gAsit cu cale, cu o lipsd de tact germa- nicA, sA sArbAtoreascA acest eveniment, in incordarea ce domnea atunci, printr'un banchet in sala SlAtineanu. (Capsa de astazi). E drept cã oamenii intrebaserd clacd banchetul n'ar fi inoportun din cauza sentimentelor ostile Germaniei" dar prefectul politiei si primul ministru au garantat pAstrarea ordinei". Totusi abia se asezaserà comesenii, in frunte cu reprezentantul noultii imperiu, la mash'i o ploaie de pietre lovi geamurile sAlii in care se desfAsura banchetul. Sute de oameni se strAnseserd in stradA huiduindi svArlind cu pietre. Politia nu-i nicderi, comesenii sunt blocati in sala SlAti- neanui bombardati cu pietre. La 81 Printul and ce se petrece. Trimite dupa primul ministru, dupd prefectul politiei, dar nu pot fi gasiti. Tumultul se intinde, mii de oameni s'au straits in stracIA, fe- linarele au fost stinse, clopotele bisericilor sund, glasuri incep sá strige TrAiascA Republica", La Palat". Era evident cA rosii do- reau sd forteze pe Print sA abdice imediat. Prefectul politiei Si- mion Mihdlescui probabil chiar Ion Ghica erau intelesi curo§ii, le inlesneau jocul. Totusi complotul nu reuseste. Generalul Solo- mon, comandantul garnizoanei Bucuresti, scoate trupa. Acum a- pare si Ion Ghica, dar numai ca sA impiedice pe generalul Solo- mon de a ocupa strAzile ce duc la Palat ca sA nu se producA vArsAri de sAnge". Generalul Ii raspunde insd scurt: Demoralizati trupa prin sovAirea d-voasträ." Armata ocupa strazile. La prima somatie multimea se inApras- tie. Printul a trimis dupd Dimitrie Ghica i1-a insArcinat sA for- meze guvernul. Beizadea MiticA refuzA pentrucA a fost prea atacat pe tema Strusberg.

265

www.dacoromanica.ro Insfar§it la ora 1 noaptea apare la Palat §i Ion Ghica. Printul pretinde in Memoriile" sale a ui-ar fi mentinut sangele rece, ca s'ar fi convins ca Ghica fusese numai slab §i ca prefectul po- litiei singur era inteles cu ro§ii, cá i-ar fi cerut calm demisia. Altii povestesc insa cä scena ar fi fost mult mai dramatica. Ion Ghica si-ar fi prezentat demisia iar Printul i-ar fi spus :Je n'accepte pas votre demision. Je vous chasse". Fapt e ca, cu tot trecutul sat!, cu toate calitatile sale, cu toata considerabila sa situatie politicã Ion Ghica n'a mai fost ministru sub Voda Carol I-ul, cad Vocia a ramas.

Pe strade fierberea tine toata noaptea.La palat Domnul e hotarit sa abdice imediat.Dupa toate cele ce patimise, ofensa adusa vechii sale patrii, irnparatului Wilhelm, numelui de Ho- henzollern, ofensa calculata spre a-1 jigni pana'n fundul sufletului, ii sdrobise puterea de rezistenta. A doua zi dimineata, la ora 10, Printul trimite dupà D. Sturza §i-1 insarcineaza sa convoacela palat locotenenta princiara de la 1866". La 11 §i jum. sunt anun- tati Lascar Catargi §i N. Golescu. Al treilea membru al fostei loco- tenenta, colonelul Haralamb, nu se afla in Bucure§ti". 0 a doua scena dramatica. Domnul declara cá vrea sa abdice §i sa depue in mainile lor guvernul ce l'a primit acum aproape cinci ani. Ei ii conjura sa re- nunte la aceasta hotarire. Catargi ii arata nenorocirile ce ar dez- lantui asupra Romaniei prin abdicarea sa". Dupa un ceas de discutie Domnul se lasa convins sa nu ab- dice imediat. Cere insa alcatuirea unui guvern tare, capabilsa mentina ordinea §i sa treaca bugetul. Agitatia pe strazi continua dar armata stapane,te situatia. edinta Camerii se deschide la ora 1. Ion Ghica i§i anunta de- misia. Catargi §i Golescu sosesc la Camera §i invita Camera sa se intruneasca in §edinta secret-A. Catargi comunica apoi convor- birea cu Domnul. Discutiunea, cu obi§nuitele grandiloquence ver- bale §i invective, dureaza patru ore. Nu se ajunge la nici un rezultat. Catargi, Golescu §i Sturza se intorc pe la 7 seara la Palat,

. 266

www.dacoromanica.ro comunica Printu1ui surescitarea Casnerii dar si do,rinta ei de a vedea constituit un nou minister. Fierberea pe strazi e din ce in ce mai mare; reprezentantii puterilor garante vin la palat spre a fi langa print in ceasul pri- meidiei.- Dar la miezul noptii, Lascar Catargiu anunta Domnitoru- lui ca a izbutit sa formeze un guvern si ca preia prezidentia lui. Enfin Malherbe vint I". Boerul de la Goläsei va respinge atacul ro§iilor, va guverna cinci ani, va lasa dinastia consolidata si va deschide o noua era in istoria moderna romaneasca, era guvernelor de durata, a parla- mentarismului disciplinat, a muncii constructive. Mari le calitati de ctitor ale lui Carol I se vor putea desfasura in voe. La 11 Martie 1871 Lascar Catargiu poate fi salutat ca deschizatorul de drum al istoriei contemporane romanesti.

www.dacoromanica.ro Inseninarea

www.dacoromanica.ro XXI MARELE GUVERN LASCAR CATARGIU

Formareaguvernului LasearCatargin Rosil fncearciun ultim asalt contra Dinastief Furtunoasele sedinfe ale Ca- meral Atmosfera pre-revolulionarädineras Dizolvarea Camerei Linistea se restabileste CMAtoria Principilor in Moldova Domnitorul reining definitiv la idols abdickei Node alegei Infangerea rosilor Greaua situalie financiara Imprnmutul domenial Node impozite Afacerea Strus- berg Consecinfele externe ale framantarilor interne Re- ladile eu Poarta Infiiniarea Credftultd Funciar Moartea Principesef Panrioara Guvernul oboseste Concentrarea opo- zitiei Coalifiadela Nfazar-Pasa AlegerileConventia co- merciala cu Austro-Ungaria Votul de blam al Senatului Dizolvarea lid Infrfingerea guvernului in alegerilesenate- riale Demisia Ministerului.

Prin hotArirea de abdicare Principe le se recuno§tea invins. NeslAr§itele lupte politice, insultele aduse neamuluii familiei sale, insinuArile fAcute contra cinstei lui ii sdruncinaserd credinta in mi- siunea sa. De multd vreme incA incoltise in mintea lui ideia plecA- rei. Avusese chiar timp sA se obipuiascA cu eai sA accepte cu se- ninAtate consecintele unei situatii pe care se strAduise din toate pu- terile s'o inlAture. Insinuatiunilei atacurile fat* ii fAcuserA situa- tiunea imposibilA; dacA totu§i rezistase atAta vreme §i dacA acuma cedase insistentelor lui LascAr Catargiu, era pentrucA ar fi vrut ca inainte de plecare sA fi clarificat chestiunea Strusbergi sd fi re- zolvat criza financiarA. PArAsirea tronului in asemenea clipe ar fi putut fi interpretatA de rdu voitori ca o dezertare. Principe le, cu fi- rea lui, cu educatia care o primisei cu caracterul ce-ui f Aurise, nu putea dezerta.

27/

www.dacoromanica.ro Deaceea acceptà sã facA aceastA ultimA incercareincredin- tand lui Lasck Catargiu forrnarea guvernului. Boerul de la GolAsei, cu bunul lui simt §i cu vechea lui expe- rientA, intelesese din primul moment ce putea_sA insemne plecarea Principelui in acele momente si in asemenea conditiuni. Deaceea se strkluise el, in dramatica intrevedere cu Domnitorul,sä-Iconvin- gA sA renunte la planul lui de abdicare. Deaceea se strAduise el, in turburAtoarele sedinte ale Adunkei, sã deschidA ochii celor ce se orbiserA singuri. Totul Irma' fusese zadarnic. Agitatia era prea mare, spiritele erau prea infierbAntate §i patimile prea deslantuite pentru a-i putea face sd inteleaga. FatA de imposibilitatea de a rasa pe Domnitor sã piece §i in fata inconstientei---sau poate a rAutkei prea constiente a politicienilor, Lasck Catargiu acceptA intrea- ga laspundere. DAndusi seama cA sentimentele poporului nu cores- pundeau cu patimile Adunkei si cà interesul neamului nu era in- dentic cu interesele celor ce vorbeau in numele lui, forma' guvernul. Domnitorul avea nevoie de oameni hotkiti cu care sA poata lucra. El ceruse lui Lasck Catargiu sA nu incredinteze portofolii deck unor bArbati energici, f Ara a se opri la consideratii insuflate de compozitia Camerei sau a partidelor". 1) In cAteva ore Catar- giu constitui guvernul. In miezul noptii de 11 Martie Domnitorul acceptà formatia propusA iar a doua zi la orele 11 dimineata noii mini§tri depuseserA jurAmAntul. Principe le i§i exprimA speranta sä ajungA, cu ajutorul unor bArbati atAt de hotArki, a domina actuala situatiune ale cArei greutki nu li le ascunde". Apoi incredinteaza Primului Ministru decretul de dizolvare al Camerei pentru caz de nevoie. Noul guvern avea urmAtoarea formatie: Lascir Catargin Presedinte al Consiliului *IMinistru de Interne General Christian Tell Ministru de liasboi Gheorghe G. Costa-Fora Ministru de Externe 0interim.Ministru de Culte si Instructie Petro Mavregheni Ministru tie Einante Nicolas Itrefulesen Ministru de Justitie si interimMinistru de LuerAri Pub lice

1) Memoriiie Regelui Carol, Vol. 6 pag. 33.

272

www.dacoromanica.ro Planga YYY Trir

Ger eral Ion Emanoil Florescu www.dacoromanica.ro General Cristian Tell PlanfaX XXIV

X94'5-,:12,/?e,',..e. .494- ...... ,..../4/...c....,,,,,,,z....-67, t%* Aovet' 4 A9..4.f.:. 4-'..e....te/A--Z e, ix...... ;4'.: , ,c..._..c. '4--,7....--:x. ""e--t-:..1/4:

Qt / 2 e t,e....0-7;:o #-,!-- - . ..4 ,k .01( e...e.,,i-,:,.,,.z/d,-revecd.." ok-fc,

I.e.---I 9,:4-./e....e...4-7.c.r.-e'a4 e...... 5.19r.."-(7,,,..7e e,.., ..9.e..... 0-20....e.c---,,X* :71-

.4,2 e.....2. A ,c...... ;,,,,, e.....-7- 4.es

---/efr..4,,Ok-c- e eta>.-7., .24-of,-, 0x-a 4' /.9,/.., 7 4.,-/,,--: .2.-eit,s e a. 1dr.--o,90.4,-.7-ot-:tt/r--- '-%d:4-.0e--4-e.2-1 Go !%'ke- !a 1 e-,,, . 4,...... " ./..egto;A9If.A.72. (-71:2-46:1%1 ,.Y411 e acrfect,e4e-i./:

/-; G.4-1...L.it- 0c4:;;),...e.-cr er Ak....4.;:s X.e.,...,..,47.e.92.

/"Yee C at ZZ-g-'4.-.. /70'41 c 4A. ,!'ek c ;

0-4.:,Xa.."Wk.e--7.74-e 9c .c.c_e (-ee-7-1-,Afe.....4 - . .4 t e .s, fee 9e. . a-j7:*. ..)e.-7-4.Ve14-e4 -- .. e ssi-2ei./7 X,/e..4-... .2..4./ eat 4.,___,. e est./Lede'di 1 e

--.. .** a.14;..1-/0 I A./e> ---e-e-4- 11 1c.c.s...,all-C".----.

,4. Le ...e.---C f ..c.e...., Ce.-... .---...

4/ 2 r

Fragment dintr`o scrisoare a lui Ion Ghica

www.dacoromanica.ro Cu formarea noului guvern situatia gray&prin care trecea Tara nu se limpezise Inca. DacA primejdia plecArii Domnitorului fusese ocolitA . cel putin pentru moment mai rAmAneau douA probleme ce trebuiau rezolvate: lini0irea atmosferei turburate pada la anarhie 0 randuirea finantelor statului.

111

Noul guvern hotArA sd se prezinte Camerelor, incercAnd sA obtie concursul kr. Ar fi fost mai simplu s'a" inceapd cu imediata dizolvare a parlamentului, astfel cum se obipuie§te in zilele noas- tre. Noul guvern socoti insA CA acest fel de procedare ar fi fost interpretat ca o desconsiderare adusd reprezentantilor poporului suveran" 0 ar fi constituit tin nou motiv de atâtare a spiritelor. Oamenii politici din acea vreme erau atAt de gelo0 de drepturile ce rezultau din situatia lor de mandatari ai natiunei Inca nu ar fi suportat tin atare procedeu. Situatia era atAt de gravA incAt minis- terul vroia sd incerce toate mijloacele inainte de a recurge la ma- suri definitive. In orice caz el vroia sA arate, putinilor de bund cre- dintà ce mai rAmaseserA, cd nu el era acela care refuza sd colabo- reze cu opozitia. Imediat deci dupd depunerea jurAmAntului,noul guvern se infAti§d Camerei. Aci el gAsi atmosf era extrem de incarcatà. Dis- dedimineata trupele ocupaserd dealul Mitropoliei 0 poporul", rás- colit de agitatorii cArora noul guvern nu le convenea, se vAzuse im- piedecat sA patrunda in curtea AdunArei. Ciocniri avurd kc intre trupa care se strAduia sa pAstreze ordinea 0 multimea , care incerca sd pAtrundA in localul AdunArei. InvAlmA§elile pro- duse dAdeau aspectul revolutiei in plinA desfA§urare. Nici inAuntru atmosfera nu era mai calmA.Reprezentantii poporului" veniti 0 ei la rAndul lor -IA ocupe cealaltä inAltime --, a conducerei statului , Osiserà true zle conservatoare,apAratoare ale ordinei §i a continuitAtei Dinastiei, instalate. In aceastà atmosfera de dezordine, in afarA, §i de turburare, inAuntru, se prezentà noul guvern Camerei, vestind formarea mi- nisterului 0 citind urmAtoarea declaratiune ministerialà: Maria Sa Domnitorul a bine-voit a ne incredinta cArma tà-

18 273

www.dacoromanica.ro rii. Cunoa§teti situatiunea in care ne-am gásit datori a primi asu- pr5-ne aceastà grea sarcin5. Suntem convin§iDomnilor Deputati, ca ne yetiacorda tot concursul, fiind-ca punem a noastrà confientà in amorul de patrie care ne inspirà pe toti. Vom aplica Constitutiunea cu toatà sinceritatea, in litera §i spiritul ei. Faptele noastre vor fi supuse controlului D-voastrà §i nu ne vom abate un singur moment din calea legilor §i a liberatii garan- tatà prin buna ordine". Aceast5 declaratie era o adevAratd pro fesiune de credint5 a celor ce-§i asumaserd o raspundere atat de grea in vremuri atat de turburi cu oameni atat de putin intelegatori. Ministerul, luându-§i angajamentul de a aplica cu rigurozitate prevederile constitutionale §i de a respecta in totul prerogativele Parlamentului, cerea Adu- nairei concursul necesar pentru a scoate tam din impasul in care se gäsea. Inconjurarea Adunarei cu armatà, exasperase insA pe opozi- tioni§ti care . dupa ce i§i vAzuserà incurcate toate socotelile prin formarea noului guvern aveau impresia cd li se forteaz5 mana prin presiunea armatei de afarà. Ca raspuns la cererea de colabo- rare opozitia porni o serie de atacuri pe motivul neconstitutionalità- tei constituirei guvernului §i a incalcarei prerogativelor Parlamen- tului prin aducerea armatei. Zadarnic Generalul Tell aratà ca, nu- mit abea de o or5, nu avea nici o rAspundere, deoarece nu el luase aceastà masurd, declarfindu-se gata sa ordone retragerea armatei. Zadarnic guvernul explic5 , prin glasul lui LascAr Catargiu §i a lui Costa-Foru Ca gravitatea momentelor prin care trecea tara ce- rea sA se lase la oparte neintelegerile personale §i disensiunile con- stitutionale. Zadarnic ceru Lasear Catargiususpendarea §edintei pentru ca guvernul sa se poatà prezenta Senatului. Opozitia vrea s5 discute. Si discutia incepu; Nicolae Fleva fu cel ce deschise focul. El ceru continuarea §edintei pentru ca sa se explice cauzele care au pricinuit cAderea guvernului Ion Ghica pre- cum §i motivele care au dus la ocuparea dealului Mitropoliei de catre forta armatà. Pe aceastd chestiune in special a prezentei trupelor dis-

274

www.dacoromanica.ro c ursurile cele mai pAtimase, acuzatiunile cele mai violente si incri- mindrile cele mai grele, se rostird de cdtre fruntasfi opozitiei spu- megand de furie. IatA cAteva mostre: ....In interesul ordinei si al desvoltdrii institutiilor noastre li- berale sA nu discutati un moment macar, cu un minister care, in momentul cAnd a zis ca va respecta Constitutiunea, a cAlcat-o in modul cel mai revoltAtor si mai scandalos"... Sau: ....Venirea d-lui Catargiu la minister are sä se insemneze si astä-zi prin ceeace s'a insemnat aladatà, cand d-sa in o epocA atat de gravA ca cea de astAzi, a vArsat sAnge pe ulitele Iasilor. Titlu- _rile d-lui Catargiu sunt si astd-zi pe zidurile Mitropoliei din Iasi, stropite de sAngele ce s'a vArsat. Domnule Presedinte, eu \rad un pericol pentru Constitutiunea noastrà in cabinetul actual care nu-mi inspird incredere, nici de bund ordine, nici de constituOonalism"... Discutiunea amenintand sd nu se mai sfarseascA, LascAr Ca- targiu se vAzu silit sa ceard un rAgaz de 24 de ore pentru ca gu- vernul sa poatA lua cunostinta de situatia Tarei. Cererea fu un nou prilej de discursuri si teorii constitutionale; insfArsit dupA mai mul- te exercitii oratorice Adunarea acordd . cu 59 de voturi contra 54 , ragazul cerut. Astfel se terminA prima zi a desbaterilor parlamentare.

(91

A doua zi, 13 Martie, discutiunile reincepurA. La cererea gu- vernului de a se lua in considerare legile financiare, opozitia rAs- punde reluand chestiunea constituOonalá. ..."Nu se poate trece la legile financiare si la toatecelelalte chestiuni para. nu se va rezolva chestia drepturilor parlamentului si situatiunea ministerului, in fata imprejurArilor care au provocat aderea ministerului trecut. Prezenta acestui minister este o vio- lentA cAlcare a drepturilor AdunArii si a Constitutiunii noastre"... Spunea iarAsi Fleva, care pare sd fi fost in aceste sedinte pur- tdtorul de cuvAnt a celor ce , sub masca excesivei griji fatA de practicele constitutionale isi ascundea furia infrAngerei. Ion Codrescu, unul din deputatii care vorbise cel mai mult in aceste zile spune CA nu este vorba de simpla schimbare a unui cabinet prin altul, de ducerea unor persoane si venirea altora, ci

275

www.dacoromanica.ro despre acele influente, despre acele presiuni, cari au adus aceasta schimbare 0 care o ridica la inaltimea unui fapt politic de cea mai mare gravitate pentru Statul nostru: rasturnarea unui minister par- lamentar. D-sa intreaba pe ministri, in mijlocul aplauzelor sgomo- toase: de unde au luat portofoliurile, prin ce influenta?" 1) Discutiunea continua, luand parte la ea Lascar Catargiu . care justifica formarea guvernului prin graveleimprejurari prin care trecea tara -- apoi Petre Gradi0eanu si Manolache Costache Epureanu. Un deputat declarand la un moment dat ca lupta din- tre guvern si opozitie este lupta intre tara §i Strusberg, este lup- ta intre tara 0 acei care au adus pe Strusberg", 2) se na§te un astfel de tumult incat Pre§edintelese vede nevoit sasuspende §edinta. La redeschidere Fleva propune urmatoarea motiune de ne- incredere in guvern:

Camera In fata retragerei ministerului din 18 Decembrie care avea in crederea adunarei; In fata noului minister, format sub presiunea exercitata de actualul Prim Ministru care in con ferinta secreta a adunarei din 11 curent in fata amenintarii de abdicare a M. Sale Domnitorului pre- tinse de a se vota in cateva zile bugetele 0 legile financiare. Considerand ca Adunarea in aceea conferinta n'a tinut seamd de acele conditiuni ca contrarii demnitatei ei 0 usurpatoare drep- turilor constitutionale ale Adunarei; Considerand Ca cu toate acestea, ministerul acela s'a format sub presedintia D-lui Lascar Catargiu §i cuprinde in sine persoane, cari in Adunare, au propus votarea bugetelor in bloc pe doi ani,. cea ce este in contra Constitutiunei, §i cari in desbaterea chestitinei Strusberg s'au pronunot in favoarea pretentiunilor exorbitante ale concesionarilor de a se plati de Statul Roman cuponul Fara a avea drumuri de fer, cea ce este contrariu clauselor positive ale legii de

1) Parlamentul Roman de Niculescu, pag. 2) Monitorul Oficial.

276

www.dacoromanica.ro concesiune; Camera declara cã nu se poate avea incredere in acest minister si trece la ordinea zilei." 1) Motiunea nu era numai o ocazie de a-si exprima neincrederea in guvern dari un minunat prilej pentru a ataca direct pe Dom- nitor. In urma consfatuirilor tinute in timpul suspenclarei sedintei, Fleva accepta sa modifice motiunea, stergand pasagiile ce se re- f ereau la Principe. Discutiunile reincepura, de data aceasta asu- pra motiunei lui Fleva, ocupand restul sedjntei pada la ora pre- vazuta de regulament pentru inchiderea Adunarei. Discutiunea se amana deci pentru 15 Martie. Astfel se sfarsi a doua zi a luptei parlamentare. tin

A treia zi debuta prin cuvantarea Presedintelui consiliului care ceru cu staruinta sa se sfarseasca cu chestiunea constitutionalitatii ministerului, aratand ca atat situatia interna cat siimprejurarile externe sunt grave si necesita masurigrabnice. i hotarate.In- teadevar incidentul din sala Slatineanu produsese o puternica emo- tiune printre reprezentantii puterilor garante aflatori la Constan- tinopol. Raportul agentului roman de pe langa Poarta fu comuni- cat Comisiunii parlamentarepentru cercetarea actelordiplo- matice". Nici aceste stiri nu putura schimba atitudinea opozitiei. Tre- cand cu usurinta peste raportul Comisiunei parlamentare, ea con- tinua discutarea motiunei Fleva. Cerandu-se de catre o parte din membrii Adunarei inchiderea discutiei, Lascar Catargiu,dan- du-si seama ca nu era nici un motiv ca sa termine vreodata aceas- ta zadarnica vorbarie,ceru sa se procedeze la votarea acestei ce- reri, declarand cà nevotarea inchiderei discutiei o ia ca un vot de neincredere". Nou prilej de discutiune pe chestia de regulament. Nota oca- zie de profesiune de credinta. Nou pretext pentru turburarea ape- lor prin insinuari perfidei atacuri patimase.Nou motiv pentru declaratiuni platonice facute acestei divinitati, oarba, surda si mu- ta a timpurilor noi: Constitutia.

1) Românnul 14 III 1871.

277

www.dacoromanica.ro Dar totul are un sfOrsit. Si astf el se ajunse la vot; inchiderea discutiei fu respinsd cu 66 de voturi contra 57. Dupd trei zile de discursuri zadarnice lucrurile se clarificarg.Adunarea refuza sa lucreze cu noul minister. Astfel se termind a treia zi a luptelor parlantentare.

El In acest fastimp atmosf era din afara Camerei era tot atAt de räsboinicd.Agentii rosilor cutreerau mahalalele agitândpleava care in fiecare zi se strângea pe dealul Mitropoliei,manifestand prin urlete si sbierate , pentru Constitutia sacra' si inviolabilr. Romanul", ziarul lui Rosetti §i Brdtianu, intretinea atmosfera prin atacuri piezi§e §i alarme false asupra unor primejdii inchipuite. Iatà câteva extrase din articolele Romanului": ....Capula Statului cere caadunarea se-i acordebugetele, conforma propunerii D-lui Mavrogheni si se-i de unit ministeria cu care se pótä aye elé personale incredere.Cu alte cuvinte Ca- mera trebue s'acorde putere discretionaria, sd consfinteascd ea in- säsi la intronarea regimului personale.Sacrifica-va ea interesele tarei, Regime le parlamentariu, libertatile §i drepturile garantate de Constitutiune? Cu alte cuvinte trada-va ea datoriile sele?" 1) Iar in alt articol: Maine Sambätà adunarea va ave se declare déca intelege a se inclina Anaintea unei puteri care vre sd ne silescd asatisface tote cererile Stousbergilorfi de orice gradu ce au jefuitil tera penal deund di si vorii a o jefui si d'astà-di inainte". 2) Cu astfel de mijloace intrebuintate era natural ca atmosf era din ora§ sã fie turburatà. Mahalalele, instigate prin agenti provoca- tori 0 zSpilcite prin articole alarmiste, ieseau in stradd §i prelungeau prin discutii nesfarsite agitatiile din incinta parlamentului. Aceste câteva zile in care guvernul incercase o ultima intelegere cu opo- zitia, flied adevarate momente pre-revolutionare. il

1) Romanul din 12 III 1871. 2) Românul din 13 III 1871.

278

www.dacoromanica.ro La distanta de cateva deceniidela care privimframantarile idelor lui Mart" ele ni-se par inexplicabile. Este mat de curioasa aceasta framantare, atat de bizara aceasta orbire, atat de inexpli- cabila aceasta neintelegere a situatiei, incat deslantuirea patimelor nu este suficienta pentru a justifica cele intamplate. Adevarul este ca toate atacurile, toate manifestatiilei toate discursurile, nu aveau deck un singur tel: exasperarea Domnito- rului. Sperau rosii cà prin atitudinea kr il vor sili pe Principe sa paraseasca tara. In urmarirea acestui scop toate armele fusesera fo- losite; aluziunile stravezii se transformasera in atacuri fat* iar perfidele insinuatiuni facusera kc afirmatiunilor categorice. Diver- gentele de principii erau simple pretexte iar controversele constitu- tionale erau paravanul in dosul carora se urzeau intrigile menite sa indeparteze pe acela care prin simpla lui prezenta impiedica realizarea ambitiilori oprea satisfacerea vanitatilor. Intreaga atitudine a oamenilor politici ce pretindeau ea con- stituiese clasa conducatoare si a ulitei" ce vroia sa dea impre- sia ea reprezinta poporul nu mai lasau nici o indoiala cu privire la sentimentele ce purtau Domnitorului. In furia provocata de intorsatura lucrurilor, ei Ii tradasera§i sentimentelei intentiile. Guvernul nu era deck cel care primea palmele". Obiectivul era mai sus. Atitudinea ostila contra Domnitorului se tradase de altfel§i cu prilejul unei intamplatoare intalniri dintre Principe, care se plimbacalareinoras i un important grup de deputati ce ieseau dela sedinta Camerei, dupa votul de neincredere ce-1 da- duserà guvernului. Cea mai mare parte din ei, desi se a flau la cativa pasi numai de Domnitor nu-1 salutarai numai de rusinea privirei ce le-o arunca Printul si a demonstratiilor de simpatie ale multimei, ei se vazura siliti--in contra vointei lor sa-si impli- neasca elementara datorie fata de Capul Tarei ai earei deputati erau inca. III 'Daca am insistat atat de mult asupra turburarilor din aceste cateva zile de inceput de primávara, este pentruca ele reprezentau momentul culminant al asaltului contra dinastiei. Prin votul de neincredere dat de Camera situatia se lamurise.

279

www.dacoromanica.ro Domnitorul avea sa aleaga intre perfidia cuvintelor frumoase si curajul realitatei. Alegerea o facuse el chiar din momentul consti- tuirii noului guvern; incercarea de conlucrare cu vechea Camera' nu fusese altceva deck epuizarea ultimului mijloc. Ambele adu- hari fura dizolvate in clupa amiaza zilei de Marti 16 Martie in strigatele semnificative de: Traiasca Romania, traiasca Consti- tutiunea". Prin dizolvarea parlamentului agitatiile se potolira. Incet, in- cet spiritele se calmara, dovedind astfel ea guvernul avea dreptate cand sustinea ea intreaga agitatie nu era deck de suprafata si ea Principe le nu trebuia sa tie seama de ea. Focarul de infectie fusese distrus.

15 Acum cand primejdia trecuse toti cei care'si pierdusera min- tile aveau timpul si linistea necesara pentru a realiza ceeace era sa se intample, pentru a-si da seama de ceeace abdicarea Domnitoru- lui Carol ar fi insemnat. Punerea in discutiune de catre puterile interesate a existentei Unirei. Primejdia misckilor separatiste. Tri- bulatiunile nesfarsite prin intreaga Europa in cautarea unui alt Principe care sa riste din nou experienta ce o facuse Domnitorul Carol. Pierderea definitiva a unei posibilitati de sprijin din partea Germaniei si certitudinea castigkei unui nou dusman in dinastia de Hohenzollern, tocmai in momentul in care imperiul german se proclamase la Versailles si avea sa capete o mare influenta in poli- tica europeand. Lasarea Tarei fara nici un sprijin Franta invinsa fiind prea ocupata cu refacerea ei proprie, Anglia fiind prea depar- te si Italia inca prea slaba -- in viitorul conflict Ruso-Turc ce se desemna ca inevitabil Inca depe acum. Pierderea oricarei continui- tati §i stabilitati induntru tarei, uncle adolescenta noasträ consti- tutionala §i inflackarea temperamentului latin aveau mai mult ca oricand nevoie de un punct fix in jurul caruia sa se stranga inaun- tru si de un punct de reazem pe care sa se sprijine in afara. Iata ce ar fi insemnat pentru Romania abdicarea Domnitoru- lui Carol in Martie 1871. Din fericire se mai gasisera, in vartejul acela de patirni care luasera mintile tuturora, si cativa oameni al ckor caracter sa aiba curajul de a infaptui ceeaceexperienta lor

280

www.dacoromanica.ro de oameni batrani si dragostea lor de tara le-o impunea ca o da- torie de con§tiinta. II

Pentru a-si da seama de adevaratelesentimente ale Tarei Printul hotari sa viziteze tinuturile moldovenesti. Insotita de staid' si de ministrul Costa-Foru, perechea princiara pleca in dimineata zi- lei de 8 Aprilie inspre Iasi tinta finala a calatoriei. Dupa o cal- duroasa manifestatie facuta la gara, Principii se imbarcara in trenul care-i va duce in seara aceleasi zile la Buzau.Primirea facuta in tot lungul drumului -- dar in special la Ploesti si Buzau -- este o meritata reconfortare dupa saptamanile de griji ce i le pricinuise- ra ultimele evenimente. A doua zi, 9 Aprilie, calatoria urmeaza prin Braila !Dana la Galati, unde perechea princiara se opreste 24 de ore. Dela Galati la Bacau, trece , prin Roman la Iasi capatul calatoriei, unde perechea princiara ajunge la 12 Aprilie fiind pri- mita sarbatoreste. Aci Principii raman timp de 9 zile; serbari, petre- ceri, receptii si picnicuri, ceaiuri, baluri se organizeaza in fiecare zi de catre autoritatile §1 societatea ieseana, dornice sa arate tocmai in aceste momente turburi dragostea si credinta lor in caracterul Principelui. Este cu atat mai semnificativa aceasta calduroasa pri- mire, cand ne reamintim ca. Iasii erau centrul miscarei separatiste si fieful politic al Fractiunei libere §1 independente-, cea care vo- tase in 1866 contra Domnitorului strain. Dupa acest lung popas in capitala Moldovei Principii se reintorc la Bucuresti. Calatoria de intoarcere se face cu trenul pana la Marasesti, iar deaci prin Focsani pana la Buzau, in trasura trasa de 8 cai si escortata din sat in sat de tarani calari, imbracati in costum national. Dela Buzau perechea princiara calatoreste cu trenul pana in Bucuresti, unde este organizata o primire solemna, lacare ia parte 0 mare multime. Calduroasa primire facuta perechei princiare in tot timpul ca- latoriei si sentimentele aratate de popor cu aceasta ocaziune facu- sera un mare bine Printului schimbandu-i ideile si intarindu-i in- crederea. 1)

1) Memoriile Regelui Carol, vol. 6 pag. 41-44.

281

www.dacoromanica.ro Rezultatele binefacatoare ale acesteicalatorii se vorsimti imediat. 111

In tragica noapte de 11 Martie cand Printul se lasase con- vins de Lascar Catargiu sa mai facet o ultima incercare, el nu re- nuntase definitiv la ideia abdicarei; amanase numai executarea ei pana la o clarificare a situatiei. Incetul cu incetul Principe le se convinse de realitatea sentimentelor ce poporul ii purtai renunta definitiv la orice gand de parásire a tronului. Inca dela 1 Aprilie el scrisese lui Ali Pa§a: Dorinta mea e sa ajung a pune capat agitatiilor sterpe in care se sbate Romaniai a intemeia o stare de lucruri regulata pe temelii tani trainice. Nu ma voiu retrage fata de greutatile sar- cinei mele de cat in cazul cand, vazandu-ma lipsit de concursul binevoitor al Sublimei Porti §i al puterilor garante, ele mi se vor parea de neinvins!" 1) Contactul direct cu poporulprin desele preumbläriivizite, precumi entuziasta primire facuta in tot timpulcalatoriei sale prin Moldova il facura sa spuna la plecarea sa din Ia§i: Primirea frumôsa §i caldurósa ce a doua capitala a Romaniei Ne-a facut, precum §i in Liata caletoria Ncistra, M'a convins ca. Adunarea tre- cuta n'a fost expresiunea sincera a tErii §i ca sentimentele natiunii sunt cu totul alt-fel. Am luat acum din noi:i curagiul a lucra cu inima §i energie la frumósamisiune care Mi-aincredintat na- tiunea". 2) La intoarcerea sa Printul declara mini§trilor ca s'a lasat de ideile de abdicare, fiindca s'a putut incredinta in timpul calatoriei sale prin Moldova ca tam tine cu tarie la dinastia ei liber aleasà, ca desaproba agitatiile revolutionare §i apreciaza cum secuvine sfortarile Printului pentru binele tarii".3) Domnitorul intelesese ca §i de data aceasta ca aproape totdeauna dealul Mitropoliei nu reprezenta adevaratele simti-

1) Memoriile Regelui Carol, Vol. 6 rpag. 41. 2) 30 de ani de dorrynie ai Regelui Carol I. CurvântAri §i acte. Vol. 1 pag. 245. 3) Memoriile Regelui Carol, Vol. 6 pag. 44.

282

www.dacoromanica.ro minte ale neamului nostru. Cu aceasta mare invatatura pe care a trasese din evenimentele petrecute in ultimele luni, Domnitorul va schimba in curand principiul sail de guvernare. Dandu-si seama ca. in Ora nu exist& decat cloud permanenteicloud'realitati poporuli dinastia va trata deacum inainte pe cei ce se inter- puneau intre el si popor, ca pe adevarati intermediari de care se folosea rand pe rand. Aceasta noua conceptie a Printului corespundea cu noul sis- tern de guvernare ce avea sa-1 inaugureze: guverne lungi care-si alegeau ele singure pariamentele si care avand garan;ia stabi- litatei prin increderea dinasticai linistea necesara prin docihtatea parlamentului puteau sa lase la o parte controversele constitu- tionalei discutiunile regulamentare,i sa se ocupe de gospodaria aitreburile tarei.

111

Primul minister care avea sa se bucure de aceasta stabilitate, era a lui Lascar Catargiu. Remaniat intre timp prin numirea ge- neralului Florescu ca Ministru de rasboii trecereageneralului Tell dela Ministerul de rasboi la cel al cultelori instructiei pu- blice, el se prezenta intr' o forrnatiune ce merita cu prisosinta in- crederea princiara. In momentul formarei rninisterului Domnitorul ceruse un gu- vern hotarati constient cu care sd poatil lucra. Despre caracterul oamenilor care in momentelegrele ale lunei Martie.isiasuma- sera raspunderea, Printul era convins. El stia Ca Lascar Catargiu fusese acel care inabusise in sange miscarea separatista a Iasului in 1866, fiindca asa cereau interesele prei. 5tia ca. generalul Tell era numit omul de bronz- din cauza vointei sale neinduplecatear caracterului sàu inflexibil. Stia ca generalul Florescu se remarcase prin credintai energia cu care servise pe Cuza. Stia taria firei lui Neculae Kretulescui cunostea capacitatea lui Mavrogheni. Apre- cia talentul oratoric a lui Costa-Forui cunostintele lui de juris- consult. Mai toti acesti oameni ii fusesera aratati ca adepti ai lui Cuza si din aceasta cauza, cu exceptia lui Catargiu si a lui Mavrogheni.

283

www.dacoromanica.ro fuseserd tinuti departe de rAspunderi. Deabia acum isi dAdea Prin- ,cipele seama de valoarea elementelor pe cari, prin intrigile rAuvoi- torilor, le tinuse departe de tron. Dar sa lAsAm pe Principe sA vorbeascA: Cabinetul actual reuneste elementele conservatoare ale celor douA nuante, aceia cari erail pentru §i aceia cari erafi contra lui 11 Februarie. LascAr Catargiu §i. Mavrogheni sunt bArbati foarte cins- titi si sinceri totdeodatA, cari m'au povAtuit totdeauna bine in acesti din urm5. ani. Costaforu si Tell au ie§it din popor; cel din urmA a luat parte la miscarea de la 1848 si s'a pronuntat contra printului strAin la 1866, fiindcA era de pArere cá acest print n'ar invata nici odatal sal cunoascA temeinic tara si n'ar avea nici limba, nici re- ligia ei. Azi el e ministrul meu de culte si and a intrat in minister mi-a declarat cd nici un alt print n'a cunoscut Tara atAt de aproape ca mine, nici n'a respectat mai mult Biserica. Dacd ai cunoa§te ca- racterul acestui bArbat, ai pune si mai mare pret pe declaratia lui. Tell isi spune totdeauna gAndul pe fatA nu suferd nici o contrazi- -cere si are o vointA de neinduplecat. MA tem numai cd nu va sta mult in minister, cAci o simplA deosebire de pAreri il poate face sA se retragA. N. Kretulescu, actualul meu ministru de justitie §i ad-interim de lucrAri publice, e un bArbat foarte onorabil; el a fost arestat in -noaptea de 11 Februarie 1866 ca prim-ministru al lui Cuza. De atunci s'a retras cu totul din viata politica; dar cAnd a vAzut totusi cA ma gAndeam serios sa abdic, a akrgat la mine spre a ma ruga sA mA las de aceste gAnduri §i se puse cu totul la dispozitia mea. El n'a primit un portofoliu decal pe atAta vreme cAt va fi primejdie si mi-a oferit demisia cum a fost indepArtat acest pericol; dar, dupd cererea mea, a rAmas provizoriu la minister. Actualul ministru de rAzboiu, generalul I. Florescu, era *Inca de pe timpul lui Cuza §i mai ales dupA 11 Februarie tinta partidu- lui rosu, care I-a ponegrit in toate chipurile. In organizarea armatei, el a inceput prin gresala de a croi totul dupA modelul francez, dar azi s'a lAsat de aceastA manie. Nu pot sA spui altceva decAt cA sunt foarte multumit de el si cA sprijinA toate dorintele mele". Ce deosebire intre acest minister si acela din iarna trecutA!

284

www.dacoromanica.ro Azi am barbati cari duc cu energie §i curaj carma Statului; atunci aveam mini§trii pe cari'l zguduiau discursurile fiecArui deputat-.. Fiecare membru al ministerului meu e om cu greutate care a mai jucat rol in politica. Cu totii sunt oameni de caracter care au dovedit in cazurile grele cd pun adevaratele interese ale tarii mai presus de o popularitate de§artà. E vrednic de observat ca majo- ritatea dintr'an§ii erau cei mai credincio0 partizani ai lui Cuza, ce- eace mi-a fost arAtat pe vremuri ca o crimA de cAtre adversarii bor.. Acum se dovede§te ca aceia, cari erau devotati predecesorului meu, imi sunt devotati 0 mie; ei dovedesc astfel cã sunt luptAtorii prin- cipiului monarhic 0 cA n'au voit sA dea ajutor la rAsturnarea mea printio revolutie precum n'au aderatodinioara la caderealui Cuza-. 1) Iatá care erau parerile Printului despre guvernul ski, pAreri sincere 0 adevarate, fiind imparta§ite, inteo scrisoare intimA, celui care ii era in acela§ timp 0 pArinte, 0 prieten §i sfAtuitor: Princi- pele Carol Anton de Hohenzollern. X

Si avea dece sa fie multumit Principe le Carol de guvernul sau.. Trei, puncte constituiau misiunea acestui minister: consolidarea Di- nastiei §i lini§tirea atmosferei din tara, indreptarea situatiei finan- ciare 0 lichidarea a facerei Strusberg. Consolidarea Dinastiei o realizase guvernulimpiedecand pe- Principe sa pardseasca tara, aratandu-i respectul cuvenit unui Dom- nitor §i facandu-1 s'A simta prin vizitele §i cAlatoriile din Ora ade- vAratele sentimente ale poporului. Reu§ise astfel ca in numai cateva luni Principe le sA tread dela o extrema la alta, fiind tot atat de hotarat sa ramanA acum pe cat era de hotArat sa piece in Martie. Lini§tirea atmosferei din tara o realizase guvernul prin hotà- rata dizolvare a parlamentului 0 prin energicele mAsuri de ordine- pe care le luase. Poporul urma guvernul in aceastA atitudine, fapt ce se constatA cu prilejul alegerilor. Cei ce &Aura' semnalul furA tot bcuure§teniicare la 19 Apri- lie cu prilejul alegerilor comunale respinserà toate candida-

1) Memoriile Regelui Carol, Vol. 6 pag. 50-52.

285

www.dacoromanica.ro turile rosilor. Deceptia fu atat de mare in randurile celor cari -- dupa ce se vazusera indepartati dela putere de Tron, se vedeau respinsi acum in alegeri de popor -- incat C. A. Rosetti anunta prin Romanul" sau ea are de gand sa paraseasca tara aceasta ne- recunoscatoare si sa infiinteze unpensionat de baiep insudul Frantei. 1) Dar alegerile comunale nu constituisera decat un preludiu al alegerilor generale si nu fusesera deck unavertisment dat celor ce, prin intrigile si ambitiile lor, adusesera tara in pragul prapastiei. Alegerile pentru noul parlament avura loc la inceputul lunei Mai si constituira un real succes pentru noul guvern, ce-si vedea aprobata atitudinea sa politica prin majoritati zdrobitoare. In Ca- mera nu intrard deck 10 opozitionisti printre care Niculae Blarem- berg, Aristid Pascal, G. Vernescu, Niculae Ionescu, Mihail Ko- galniceanu si *tefan Golescu. Nici Rosetti si nici Bratianu nu in- trara in noua Adunare. Amandoi se vor retragepentru catava vreme unul la Paris si altul la Florica meditand asupra celor trecute si faurind noui planuri pentru viitor. Rezultatul alegerilor era semnificativ; orase ca Galati si Foc- sani care ani de zile alesesera deputati anti-dinastici ce lucrau din rasputeri la caderea Domnitorului trimesesera de data a, ceasta in Camera deputati cunoscuti prin atitudinea lor dinastica si prin sprijinul cel dadusera Principelui Carol in cele mai grele momente. it Cu prilejul acestor alegeri se petrecu un fapt ale carei reper- cursiuni se vor simti deabia mai tarziu: intrarea junimistilor in po- litica. Junimea era o societate literara constituità la Iasi din necesi- tatea unui grup de intelectuali , ca Titu Maiorescu, Petre Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor-- de a se intruni si de a-si creea un mediu propice formatiunei lor spirituale, in mij- locul Iasilor provinciali si fractionisti. Incetul cu incetul grupul se marise si stransese in jurul acelui sambure tot ceeace Iasul avea mai reprezentativ si mai bun. Junimea nu facea politica; discutiu-

1) Memoriile Regelui Carol, Vol. 6 pag. 42.

286

www.dacoromanica.ro nile pe aceasta tema sfarsindu-se totdeauna cu certuri ce stricau unitatea grupului se hotarase ca politica sa fie interzisa la intruni- rile societatei. Ceeace nu insemna ca nu erau junimisti care faceau politica; Petre Carp, Pogor si Rosetti, erau militanti. Carp fusese deja ministru si in momentele actuale era agent diplomatic in strai- natate. Pogor fusese deputat si ministru Fara voie". De Maiorescu chiar fusese vorba la un moment dat sa intre in ministerul Mano- lache-Costache-Epureanu. Fiecare din ei insa erau luati ca indi- vidualitati stralucite de care tara nu se putea lipsi. Pentru prima oara se adresa insa junimei invitatia de a intra in politica ca un grup. Propunerea fusese facuta de catre Costa-Foru, ministru de externe al guvernului Lascar Catargiu, care insotea pe Domnitorul Carol in calatoria facuta de acesta in Moldova. In convorbirea avu- ta cu Titu Maiorescu, socotit ca seful nenumit dar de toti recunos- cut al acestei societati, Costa-Foru arata situatiunea prin care tre- cea ora si datoria ce incumba fieckui cetatean de a nu se izola in turnul de fildes al preocuparilor spirituale ci de a descinde in are- na politica lasata 'Ana acuma prada tuturor nechematilor tocmai din cauza acestei izolari a celor mai bune elemente. Costa-Foru slat* lunga lui staruinta cu aceste cuvinte: La ce folos literatura daca prin pasivitatea oamenilor de ordine se pericliteaza tronul si prin urmare tam". Propunerea lui Costa-Foru si in special apelul lui la simtul de datorie cetateneasca al junimistilor, ii facu pe acestia sa analizeze situatiunea politica a tarei. Plecand delaconsideratia ca politica romaneasca trebuia indreptata in sensul realizarei definitive si efec- tive a punctelor fundamentale formulate de catre Divanurile Ad- Hoc in 1857, junimistii cercetand situatia din acel moment ajun- sera la concluzia cã realizarile acelor puncte erau periclitate prin actiunea rosilor si ca guvernul Catargiu era pe linia cea dreapta. In consecinta ei hotarara sa dea sprijinul lor guvernului siaccep- tath candidaturile ce li-se propusesera. Titu Maiorescu,Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Niculae Gane §i G. Racovitit,se alesera ca deputati guvernamentali. Mai tarziu Petre Carp si Theodor Rosetti -- care erau trimesi in strainatate ca agenti ai guvernului in- trara §i ei in Camera intregind astfel grupul junimist. 1)

I) Titu Maiorescu, Istoria contimporand a României pag. 38-47.

287

www.dacoromanica.ro Intrarea junimistilor in randurile majoritateiguvernamentale nu insemna insd si regimentarea lor in randurile conservatorilor, care nu existau Inca deck ca o grupare.i conservatorismul si li- beralismul nu reprezentau pe vremea aceea o conceptiune politica; nu putea fi deci vorba de o indentitate de idei care ar fi putut uni pe conservatori cu junimisti. Albii cum erau numiti conservato- rii.si rosii cum erau numiti liberalii -- se diferentiau prin ati- tudinea politica, iar atitudinea politica aconservatorilor era mai apropiatA de sensul moral si de conceptiile de viata pe care le prac- ticau junimistii. Mai tarziu se va vedea ca atunci cand se vor pune chestiuni de principii, junimistii se vor separa si de conservatori, o insulA izo- lata in marasmul politicei romAnesti. In DupA ce consolidase Dinastia si redase tArei linistea si incre- derea in ea, guvernul Lascar Cataargiu porni la implinirea celei de a doua misiune a sa: asanarea finantelor. Petre Mavrogheni gAsise la instalarea sa la Ministerul de fi- nante o situatie dezastruasà. In cassa statului nu era nici un ban. Lista civilA aPrintului nu fusese plAtità.Datoria flotantàde. 57.431.589,30 lei.Anuitatiledatorieipublice in suma delei 29.102.923. 1) Proasta situatie financiarà se datora atat marilor cheltueli ne- cesitate de progreselecontinuie ale tArei cat siadministratiei ce lAsa de dorit. Cheltuielile fácute in special cu construirea callor fe- rate, imperios necesare, incArcase bugetul. Rezultatul se putea vedea in bilar4u1 bugetelor din ace§ti cinci ani ai domniei Principelui Carol. Singurul buget care se soldase. cu excedent fusese cel din 1867,care se inchisesecu un plus de 4.649.640,13 lei. Toate celelalte bugete fuseserà deficitare. Buge- tul din 1866 avea un deficit de9.232.949,62 lei, cel din1868 15.108.626,05, cel din1869 , 9.324.817,23,cel din1870 -- 10.108.626,05. Bugetele celor cinci ani prezentau deci un minus to- tal de 39.711.800.11 lei. 2)

1) Istoricul datoriei publice a Rornâniei deG. Dobrovici pag. 133. 2) Final* le Românieidela Regulamentui Organic parà astAzi de Th. C. Asian, pag. 147 .

288

www.dacoromanica.ro Pentru lichidarea datoriilor statului Petre Mavrogheni realiza un imprumut numit domeniar deoarece dadea ca garantie apia- tel sumelor imprumutate ipotecd asupra tuturor domeniilor statu- lui. Imprumutul, in valoare nominald de 78.000.000 consta in 78.000 obligatiuni a eke 1.000 lei fiecare. Cursul la care s'a facut subscrie- rea era de 75suta, a§a ca sumarealizata nu a fost cleatde 58.500.000 lei, ce s'a intrebuintat pentru plata datoriei interne, re- alizandu-se astfel o mare uqurare pe piata. Interesant este faptul cd acest imprumut a fost lansat §i realizat in intregime in tara; dovada a increderei ce incepuse sa domneasca in puterile tarii dupa schim- barea lucrurilor prin venirea noului guvern. Cu acest imprumut ins& nu se lichida cleat trecutul; trebuiau gasite noui resurse care sa mareasca venitul statului, dandu-i po- sibilitatea sa Lea' fata cheltuielilor tot mai mari pe care desvoltarea din ce in ce mai puternica a tarii le cereau. Se incepu cu marirea impozitului funciar care fu ridicat dela 4 la 6%. Se infiintara apoi trei noui impozite: monopolul tutunului, timbrul 0 inregistrarea §i licenta bauturilor spirtoase. Se spera ca aceste nouiimpozite sa aduca statului un spor de venituri de 24.000.000 lei anual. Acestea furd primele masuri financiare luate care avura drept efect lichidarea vechilor datorii §i. creearea de noi venituri, imbu- natatind astfel simtitor situatia financiard. ill Mai famanea guvernului cea de a treia misiune de indeplinit: lichidarea afacerei Strusberg. Cititorii i§i reamintesc care era si- tuatiunea acestei triste chestiuni la preluarea puterei de catre gu- vernul Lascar Catargiu. Constructiunea tailor ferate nu fusese Inca terminata iar Strusberg nu mai avea fondurile necesare. Depozitul, care constituia garantia statului roman, fusese transformat in ac- tiuni lard valoare, nemai &and statului posibilitatea sa se despa- gubeasca. Strusberg declara cà nu mai poate plati cuponul obliga- tiunilor emise. Puterile straine,profitand de situatia in care ne aflam, vroiau sd oblige statul sa pLateasca el in locul lui Strusberg cupoanele ajunse la scadenta. Statul roman se vedea deci silit sa plateasca integral pretul total ce ar fi trebuit sa coste constructia cailor ferate, fall ca acestea sa fi fost terminate §i fara sa aiba po- sibilitatea de a se despagubi.

19 289

www.dacoromanica.ro Cum aceasta chestiune ne creia serioase dificultati externe prin amenintarile si interventiile pe langa Poarta ale Germaniei precum si grave turburari interne -- prin aluziile contraDomnito- rului si atacurile dintre oamenii politici .-- era absolut necesar ca guvernul a gaseasca o solutie pentru lichidarea cat mai grabnica a acestei triste chestiuni. In vederea acestei lichidari guvernul propuse la 1lulie 1871 un proect de lege in care se propunea urmatoarea tranzactiune cu concesionarii Concesionarii se obligau sa termine in mod complect liniile de la Roman la Pitesti, adica 646 de kilometri; Ei renuntau la toate drepturile acordate lor princoncesiune; Concesionarii se mai obligau la plata sumei de 4.000.000 ta- leri, in curs de trei ani, reprezentand platacupoanelor peanul curent; Cai le ferate deveneau imediat proprietatea statului; Obligatiunile emise de concesionari se converteau, statul ro- man luandu-si angajamentul de a plati, in privinta liniilor ce ph- /neat detentorilor de obligatiuni un procent de 5% in kc de TM, care cu un amortisment de 1%, urma a se stinge in 49 de ani; Mai erau deasemenea prevazute prin acest proiect de conven- tiune si garantiile, date in ipoteci si polite, pe care concesionarii le ofereau pentru indeplinirea noilor angajamente ce-si luau. Camera ceru in afara de toate aceste conditiuni,garantia unei case straine serioase, pentru suma de 8.000.000 lei necesari pentru terminarea lucrarilor, garantie pe care nu voia s'o ia nici o casa serioasa. Un numar de 62 de deputati, in frunte cu Stefan Golescu, Gheorghe Vernescu, N. Blarenberg, G. Bratianu, Aristid Pascal, Niculae Ionescu,A. Stolojan, propusera insa oaka sohqie cu urmatorul cuprins: Respingerea conventiunei cu Strusberg; Rezilierea concesiunei, se va calcula valoarea materialului si a lucrarilor executate, iar statul se va recunoaste dator catre detina- torii de obligatiuni cu aceasta suma pe care o va plati, atat in ceea- ce priveste dobanda cat si capitalul, in conditiunile cuprinse in vechea concesiune;

290

www.dacoromanica.ro Detindtorii de obligatiuni vor putea sa se constitue intr'o so- cietate pe actiuni pentru a continua lucrdrile, intrdnd in toate drep- turilei indatoririle concesionarilor; Rezervarea, pentru stat, a dreptului de a urmari pe cale civilá §ipenald pe Strusberg §i tovara*ii sdi pentru toate pagubele pri- cinuite precum §i pentru cele ce eventual ar mai putea surveni din cauza violdrei concesiunei. In urma discutiunilor facute in jurul acestei propuneri se voteazd de cdtre parlament urmdtoarea lege: Art. I. Guvernul va urmdri resilierea concesiunei din 21 Noem- brie (3 Desembrie) 1868, acordata ducilor de Ujest §i de Ratibor, comitetului Lehndorf f§*1 doctorului Strusberg, inaintea tribunalu- lui arbitral, prevazut prin aceea§i concesiune, fdra a intrerupe cur- sul actiunilor civild §i penald, deja deschise la Berlin. Art. II. Dupd resilierea concesiunei, guvernul, ca másura. con .servatoare, va ingriji de calea feratà neexploatabild §i va exploata calea feratà in partileexploatabile,pundndu-o subdirectiunea unui Consiliu de administratiune, §i fárd ca aceasta sd angajeze ast-fel responsabilitatea Statului. Art. III. Aceste mdsuri este autorisat guvernul a le lua §i in casul când, in timpul duratei procesului de resiliare, doctorul Strus- berg §i consortium vor abandona exploatarea cdilor ferate. Art. IV Posesorii de obligatiuni vor fiincuno§tiintati,prin thate inijloacele de publicitate cd sunt imediat pu§i in intfirziere (mis en demeure) de a se constitui in Societate de actionari in- data dupd resilirea concesiunei, conform art. 14 din aceastd con- cesiune. Aceastá Societate din momentul constituirii sale §i ludrii dru- mului ferat in exploatare, i§i ia asupra-i printiaceasta chiar toate drepturile ca §i toate indatoririle concesionarilor primitivi. Art. V. Dupd resilierea acestei concesiunii in cas când po- sesorii de obligatiuni nu se vor constitui in Societate de actionari in interval de 30 zile dupd sentinta de resiliere a concesiunei pri- mitive, cdrei sentinte se va da cea mai intinsd publicitate, atunci -guvernul va proceda in modul prevAzut de articolul urmátor. Art. VI. Guvernul, indatd dupd resilierea concesiunei, fdcând o justá §i largd estimatiune a lucrárilor §i a materialului existent in

291

www.dacoromanica.ro Ora, va despagubi pe toti detentorii de obligatiuni cu suma ce va e§i din aceasta estimatiune. Art. VII. Guvernul, dupa resilierea concesiunei sau in timpul abandonarii liniei ferate de catre doctorul Strusberg §i compania. este autorisat sa faca toate cheltuielile necesare pentru conserva- rea §i intretinerea liniei Ora la tifra de 5 milioane lei, pe cari ii' va lua prin compt curent din tifra de 9 milioane de la Casa de- Depuneri §i Consemnatiuni. Proectul votat de ambele adunari la 7 Iu lie n'a putut insa fi sanctionat din cauza refuzului Domnitorului. Afland insa ca. Principe leBismark s'aadresatPortei, pentru a interveni in aceasta chestiune in calitate de putere suzerana, Principe le Carol sanctioneaza la 17 Iu lie aceasta lege,ca un raspuns la interven- tiunea germana. , Constituindu-se societatea detentorilor de obligatiuni, in con- formitate cu dispozitiunile legei de mai sug trebuia gasita formula unui aranjament intre stat §i noua societate. Guvernul prezenta in Decembrie 1871 un proect prin care noua societate era substituita in toate drepturile §iindatoririleconcesionarilor cailorferate.. Dupa mai multe discutiuni care durara mai multe zile se ajunse la urmatoarea formula tranzactionala: Societatea acitonarilor formata pe baza legii din 17 Iu lie 1871, va construi §i termina liniileferateprevazuteprinconcesiunea acordata in 1868 consortiului reprezentat prin D-nul Strusberg in tenienele §i conditiunile anume specificate prin lege; Societatea este datoare a converti in actiuni noii obligatiunile emise de vechii concesionari in valoare de lei 244.170.000 §i a_ inapoia statului aceste obligatiuni; Societatea are dreptul de a face ofice operatiune financiara va gasi de cuviinta, insa numai in numele, pe riscul §i perico- lul sail ; Garantia datorata de statul roman pentru linia Roman-Var- ciorova §i ramurile sale nu va intrece suma de 18.609.750 lei ; Guvernul garanteaza, conform concesiunei, o dobanda neta_ de 20.250 lei pe kilometru patrat ; Drepturile statului roman contra vechilor concesionari, rezul-

292

www.dacoromanica.ro tand din legea dela 17 Iu lie 1871 se trec nouei societki cu toate in- datoririle ce rezulta ; Re§edinta consiliului de administratie 0 a directiunei de ex- ploatare va fi la Bucure§ti ; Guvernul i§i rezerva dreptul de control asupra lucrarilor. Acesta este proectul care solutiona in chip provizoriu afacerea Strusberg. Vom mai reveni mai tarziu asupra discutiunilor 0 fra- inantarilor la care a dat loc aceasta chestiune.

MI

Dar afacerea Strusberg 0 incidentul de la sala Slatineanu nu au avut numai consecinte interne; repercusiunile externe ale aces- tor incidente au ingreunat la randul kr pozitiunea atat de §ubreda a Romaniei. Cele petrecute in noaptea de 10 Martie, cu ocazia banchetu- lui coloniei germane, au jignit cu drept cuvant noul imperiu pro- clamat la Versailles, care ceru guvernului roman satisfactie . ce de altfel ii fu imediat acordata, Lase& Catargiu exprimandu-§i in chip oficial regretu-i pentru cele petrecute. Aceste regrete oficiale nu puteau insa §terge nici faptul pe- trecut, nici mai ales sentimentele vadite cu aceasta ocazie fata de poporul german, producand o puternica raceala intre relatiile din- tre cele doua state. Afacerea Strusberg fu 0 ea un nou prilej de inveninare a re- latiilor dintre cele cloud tari. Germania, aparand interesele supu- §ilor ei, cerea ,, in momentul falimentului lui Strusberg -- ca sta- tul roman, ce se constituise garant al obligatiunilor emise,sa pla- teasca in locul concesionarului falit, cuponul 0 valoarea obligatiu- nilor. Romania, care se vazuse frustata de catre Strusberg, gasin- du-se in situatiunea de-a fi obligata sa plateasca in intregime cos- tul lucrarei, -- Fara a fi avut deck o mica parte din ea .--. intele- gea sa plateasca contra valoarea lucrarilor efectuate, iar nu costul intreg al lucrkilor neexecutate. Din aceasta lupta noi frictiuni se produsera, slabind aproape complect legaturile dintre cele cloud state. Ceea ce inveninase insa cel mai mult relatiunile politice ro- mano-germane, fusese faptul ca imperiul amenintase in mod cate-

293

www.dacoromanica.ro goric in amandoua cazurile, ea daca nu li se vorsatisface cererile se va adresa Portei pentru a lua masuriin calitatea ei de putere suzerana. , Aceasta amenintare, executata de altf el, fusese lucrul ce ener- vase cel mai mult pe Romani si jigniseprofund pe Domnitor. El in special nu putea uita aceasta atingere adusa demnitatii sale de Principe si mandriei lui de Hohenzollern, tocmai de catre guver- nul Orli lui de origina.Iatacauzele pentru care catava vreme vom avea in situatia internationala a Romaniei acestspectacol cu- rios: ora de origine a Principelui si omul care-1 indemnase sa ac- cepte tronul, ingreunand situatia tarei si prin aceasta pozitia chiar a Domnitorului. ? Puterea care a profitat de aceasta schimbare a situatiei a fost imperiul Austro-ungar. Inlocuirea Cancelarului Beust prin Andrassy aduse o complecta schimbare in politica imperiului fata de Ro- mania. Andrassy era partizan al unei politici deintelegere cu noi, pentruca Romania reprezenta o poarta de intrare inBalcani iar aproprierea noastra de ei era in acelasi timp conditionata de aban- donarea iridentismului rornanesc asupra Transilvaniei. Deci dublu folos pentru monarhie. El ha deci in nenorocita afacere Strusberg rolul de impaciuitor, cautand sa gaseasca o solutiesatisfacatoare pentru toata lumea, si nu scapa nici un prilej pentru a-si manifesta dorinta sa de apropiere cu statul Roman. Era natural ca Romania lipsità dintiodata de slabul sprijin pe care pana atunci il acor- dase Germania sa accepte cu bucurie noua atitudine a Vienei. In- cercarile de apropiere vor fi din ce in ce mai numeroase din ambele parti si vor aduce o stransa legatura intre cele doua tari. Franta, care-sit vedeainfluenta,Atat de puternica altadata, scazand cu fie care zi care trecea O. care nu vedea cu ochi buni sentimentele romanesti de recunostinta catre Napoleon al III-lea de curand detronat, devenea dince in ce mai indiferenta fata de fosta ei pupila. De altfel framantarile interne princare trecea si de- zastrul militar din care abia iesise, Liaiseca importanta ei euro- peana si influenta ei internationala sa slabeasca. Fata de Anglia, situatia noastra era si mai critica.Prof unda ei simpatie si marile interese pe care le avea in imperiul turcesc,

294

www.dacoromanica.ro precum si influenta cercurilor evreesti schimbarà atitudinea An- gliei fata de noi pand la ostilitate. Ea mersese in aceastA simpatie pentru Evrei pand a propune puterilor garante un demers colectiv contra Romaniei spre a sili guvernul Roman sA execute articolul 47 din tratatul dela Paris si sd dea drepturi politice Evreilor. Rusia cAuta prin atitudinea ei sà se apropie cat mai mult de Romania. Planurile eiin peninsulaBalcanicAsi inOrientul apropiat pentru care cApdtase complectà deslegare din partea Germaniei . indicau necesitatea unei politici de intelegere cu Ro- mania.Ea va sprijinideci statulroman apropiindu-se tot mai mult de el.

112

Relatiunile cele mai incordate le aveaRomania cu Poarta, care nu scApa nici un prilej pentru a se amesteca in afacerile in- terne ale tArii, ranind astfel susceptibilitatea neamului nostru. Cu ocazia evenimentelor din Martie 1871, Turcia fAcuse cunoscut cà trupele sale vor navali in Romania in caz de turburAri, iar Ali Pap telegrafiase la 21 Martie: Sub lima Poartà a aflat cu mare parere de rat' incidentul de la 21 Martie; M. S. Sultanul, direct interesat sA vadà domnind ordinea si linistea in Principatele Unite ma insarcineath sa rog pe A. V. I. sA nu se mai repete astfel de scene, pe care Poarta le de- zaprobA, si ea nu va privi cu nepAsare orke fapt ce tinde sa com- promità pacea si siguranta publicA; ea va fi deci silità sa recurgA la mijloacele ce i-le rezervA tratatele pentru astfel de cazuri". Evident aceastA situatiune nu putea conveni nici guvernului si nici Domnitorului; ei cAutau prin toate mijloacele sA-si manifeste tendinta lor de independentl Principe le in special era foarte pre- ocupat de aceastä chestiune; rand pe rand el cAuta sa convinga oamenii politici despre necesitatea lichidArei acestei situatiuni pe- nibile atat pentru stat cat si pentru el personal. ImprejurArile nefiind Inca prielnice, membrii guvernului sfa- tuirà pe Print sA intarzie od si ce hotArare in asteptarea unui mo- ment favorabil. Ceea ce fAcea situatia mai grea era ins5 faptul cA puterile strAine profitau de aceastà pozitie specialà a Tarii pentru a ame-

295

www.dacoromanica.ro ninta guvernul ca vor cere interventia puterii Suzerane, ori de eke ori ele nu erau satisfacute. Astfel proced5 Germania in afacerea Strusberg; la fel se com- port& Anglia cu ocazia incidentelor evree§ti; o atitudine identicd avu Franta cu prilejul unor neintelegeri cu un supus francez. Fara' indoiala situacia nu era u§or de suportat. Riscurile insa prea mari cereau mult5 prudentà §i deosebit5 dibacie. Deaceea, in imposibilitatea unui gest fati§, se adopt5 tactica evolutiei lente, cu mai multi sorti de reu§ità in acele momente. Se trimitagenti diplomatici pelanga mai toateputerile straine, cautandu-se ca incetul cu incetul ei sa fierecunoscuti §i admi§i ca reprezentanti ai statului roman in chip oficial. Se refuza de catre Domnitor scrisorile oficiale ce i le trime- tea marele vizir, care prin acest sistem avea aerul ca lucreaza in calitate de §ef al guvernului puterei suzerane direct cu Principe le .. pus pe picior de egalitate cu ori ce- alt guvernator al unei pro- vincii turce§ti. Domnitorul inapoie, prin agentul ski la Constanti- nopol, o asemenea scrisoare, declarand a nu va mai primi de la Poart5 nici tin fel de comunicare; daca guvernul turcesc are de facut vre-o comunicare statului roman, nu are deck sa se adreseze fie agentului roman la Constantinopol, fie direct primului ininistru. Se profit5 de ori §i ce ocazie pentru a se face deosebirea din- tre imperiul otoman §i statul roman. Comunicarile curtilor straine sunt un minunat prilejfolosit de Print in acest scop; de fiecare data Domnitorul prime§te pe trimi§ii speciali, insarcinati cu prezentarea acestor notificki, cu o solemnitate deosebità, menità sd facd in mod clar demarcatia intre statul roman si imperiul otoman. Se incearcA incheerea de tratate comercialecu statele euro- pene, prin care cu neajunsul unor desavantaje economice se urmare§te consfintirea unei independence politice. Fie care ocazie §i ori si ce mijloc sunt folosite pentruca ince- tul cu incetul legaturile de suzeranitate s5 slabeasca *i idea exis- tentei separate a statului roman sa prinda tot mai mult teren.

Printre operele infaptuite de guvern era si infiintarea Credi- tului Funciar, care mai tarziu avea sa capete o deosebità impor-

296

www.dacoromanica.ro tanta in politica romaneasca. Infiintarea acestei institutiuni a dat loc la un sir nesfarsit de discutiuni; proectul initial prevedea in- faptuirea creditului cu ajutorul capitalului strain. Ion Bratianu, care isi dadea seama cd fortei economice si sociale a conservato- Tibor mari latifundiari, trebuia sa-i opue o alta forta economicd -- faurise deja planul injghebarei unei burghezii pe care sa-si sprijine actiunea sa politica. Creditul funciar era prima institutiune de care Ion Bratianu voia sa se foloseasca in planurile sale. Crearea Creditului funciar cu capitalstrain era de natura sa-i zadarniceascd planul. Deaceia, sub masca ideei nationale, el se opusese ori de Cate ori se facusera asemenea incercari. De data aceasta Bratianu nu se multumi sd impiedice infiintarea Creditului cu ajutorul capitalului strain; manevra in asa fel in cat se infiintd Creditul Funciar cu capital romanesc. Pentru moment importanta acestui institut scapa mai tuturor oamenilor politici. Mai tarziu insa cand Creditul Funciar va fi intrebuintat impreund cu toate celelalte institutiuni financiare de catre liberali, ca un mijloc de creere a unei noi clase sociale si de sprijin al partidului, isi vor da seama ceilalti de ceace le scapase din maini. Este de asemeni semnificativa opozitia facuta de catre Ion Bratianu proectului lui Mavrogheni pentru infiintarea unei Band Nationale. Crearea unei asemenea band cu un guvern conserva- tor la putere ar fi insemnat pierderea acestei institutiuni din mai- nile liberale. De aceia campanii violente de presà, si atacuri pu- ternice in parlament izbucnira, reusind sd impiedice votarea proec-

tului de lege. , Pentru prima oard Ion Bratianu si partidul liberal isi schi- teaza planul economic gratie caruia aveau sd cucereasca si sa sta.- paneasca tara timp de cateva decenii. Deaceiaam si relevat faptul; pentru a semnalatendinta care curand va schimba intreaga infatisare politica si sociala. In In mijlocul framantarilor si grijilor politice perechea princiara primi o puternica lovitura: pierderea unicului lor copil, Principesa Marioara incetatd din viata la 28 Martie 1874. Mika Principesa avea 3 ani si 9 luni, fiind nascuta la 25 Iunie 1870. Durerea pa-

297

www.dacoromanica.ro rintilor fu mare. Pierderea suferita atat de Domnitor cat si de Principesa Elisabeta nu poate fi descrisa. In aceste imprejurari triste pentru parintii indurerati. Romanii din toate clasele socialexi din toate colturile tarii fura alaturi de ei incercãndsa-iconsoleze. Tristul eveniment fu o noua ocazie pentru Domnitor ca sd-si dea seama de sentimentele poporuluisau. Dac5 am mai fi avut nevoe de-o noug dovadd de dragoste din partea Tarii, aceasta dragoste n'ar fi putut sa se infatiseze in alt chip, in aceste zile pline de durere, zile in care simtimantul sin- cerei participari a celorlalti la suferinta noastra ne-a fost singura mangaiere. In aceste triste imprejurari simt nevoia de a spune Tarii mele cL precum ea m'a sprijinit cu afectiune-ai in clipele cele mai grele ale vietei mele, ma voi sili cai eu sa inapoiez cu darnicie aceasta buna vointa." spunea Domnitorul in scrisoarea-i de mul- tumire catre Tara.

Intre timp situatia guvernului se schimbase. Remaniat incon- tinuu el nu mai continea dintre primii lui membri decat pe Lascar Catarghti pe generalul Florescu. Manolache-Costache-Epureanu demisionase dela 31Martie 1873 dela Ministerul Justitiei, fiind inlocuit dupa un lung inte- rimatalgeneralului Tell -- la 25 Octombrie 1873 de catre Alexandru Lahovary. Gheorghe Costa-Foru demisioneaza la 27 Aprilie 1873 dela ministerul de externe, fiind inlocuit de Vasile Boerescu care la randul lui demisiona la 7 Noembrie 1875 fiind inlocuit prin Ion Balaceanu la 30 Ianuarie 1876. Nicolae Kretu- lescu demisioneaza la 16 Decembrie 1873 fluid inlocuit de Gheor- ghe Gr. Cantacuzino, care trecand la 7 lanuarie 1875 la departa- mentul finantelor este inlocuit la randul lui cu Theodor Rosetti.. Generalul Christian Tell demisioneaza la 9 Ianuarie 1874 dela mi- nisterul de culte iinstructie publica, fiind inlocuit la 7 Aprilie 1874 dupà interimatul lui Vasile Boerescu cu Titu Maio- rescu; acesta la randul lui demisioneaza la 30 Ianuarie 1876, in urma unui vot de blam al Senatului, ffind inlocuit cu bunul lui prieten Petre Carp. Petre Mavrogheni demisioneaza la 7 Ianuarie 1875, din cauza amestecului sau in a facerea Openheim, fiind in-

298

www.dacoromanica.ro locuit de Gheorghe Gr. Cantacuzino; la 30 Ianuarie 1876 demisio- nand si Nababul, cAci el era, este inlocuit cu Ion Strat. Fiecare din acestia demisionaserA pentru motive diferite. Ma- nolache Costache Epureanu se retrage din guvern pe tema credi- tului rural; sprijinitor al participarei covar§itoare a capitalului strain §i al concesionArii Creditului unui consortiu de financiari apuseni, el trase consecintele, in momentul infrangerei punctului sAu de ye- dere si pArAsi guvernul. Gheorghe Costa-Foru demisioneazd din cauza sanatatii saIe subrede, continandu-si insA rodnica-i activitate, in calitate de agent diplomatic al Romaniei la Viena, unde contribui prin inteligeno si talentul lui la strAngerea legAturilor dintre poporul roman §i con- glomeratul vecin. , Niculae Kreolescu, care vroia sa se retraga demult, socotind cd prezeno lui nu mai era necesard dupà linistirea atmosferei de la inceputul anului 1871, paraseste guvernul fiind numit agent di- plomatic la Berlin. Generalul Tell demisioneazA fiindcA nu putuse sA impue in- terdictia pentru profesori de a face politic5; consecvent ideilor sale, el prefera sa' plece decAt sA renunte la proectul lui. Petre Mavrogheni pArAseste guvernul din cauza amestecArii numelui sAu in procesul Concesiunei Openheim, pentru a-si putea apdra mai bine cinstea personala. Vasile Boerescu renunt5 la situatia de ministru pentru a pu- tea infiinta o bancA; colegii s5i din guvern hind de pArere cA un ministru nu poate sA accepte un loc in consiliul de administratie aI unei band, el pArAsi ministerul. Titu Maiorescu fu silit sA demisioneze in urma interpelArilor adresate in Senat in privino suprimArii catedrelor dela Universi- tatea din Iasi si in urma.motiunei de neincredere a Senatului, adop- tatA cu 31 de voturi contra 21 si primita cu aplauze sgomotoase §i cu strigate de bravo, bravo". Gheorghe Cantacuzino (Nababul) paraseste ministerul de fi- nante ne-mai aflAndu-se la ináltimea situatiei". Multele si desele schimbAri petrecuteinsAnulcabinetului, schimbaserA complect fizionomia guvernului LascAr Catargiu; de unde la inceput el era compus din bAtrAnii reprezentanti ai conser-

299

www.dacoromanica.ro Natorismului el va sfArsi prin a se sprijini, in ultimele sale zile pe tânára dreaptr care acuma incefie sd-si facd dovezile de capaci- tate si devotament. a Desi toate aceste demisiunii transformki ministeriale au fost adesea ori rezultatul unei chestiuni personale, ele trädau insä sio stare de spirit, usor explicabilA cu mentalitateadin acea vreme. Partidul conservator obosise de prea lungA guvernare. Pericolul acare-I adusese la guvern dispAruse cu totul, dinastia fund com- plecti definitiv consolidatd. Primejdia trecAnd, boala de care au suferit totdeauna conservatorii,--aceea a luptelor intestine intre personalitkilecare faceaugloria partidului darconstituiausi cauzele slAbiciunei sale -- reapAru. 5i astfel inainte ca opozitia sa fi avut timp sá se refacA de lovitura primit5 in 1871 si sã reastige terenul pierdut, partidul dAdea semne de descompunere. Fostii membri ai ministerului atacau acum guvernul; raerabrii majoritatei ii fAceau dificultati. Semnele oboselii erau din ce in ce mai pu- ternice. III

DacA cei ce guvernau se plictisiserà, se poate usor intelege starea sufleteascA a celor ce se gdseau in opozitie de atAtia ani de zile. Faptul existentei unui guvern de o asa lungA duratà, era unic in istoria romAneascA. Guvernul LascAr Catargiu stàpânise frânele tarei maimult decktoate celelalteguverne ale Donmitorului Carol la un loc. Incet incet fruntasii opozitiei, andu-si seama cA at-61a timp cat vor fi separati nu vor putea dobora guvernul, se unit% cu totii inteo coalitie--numità dela Mazar Pasa" dupA locul unde se constituise. 1) FAceau parte din aceastà coalitie aproa- pe toate nuantele politice dela ultra albi pAnA la infra rosii; Mano- lache-Costache-Epureanu, Gheorghe Vernescu, Mihail KogAlni- ceanu, Ion Ghica,Dimitrie Sturdza, fratii BrAtianu,Gheorghe Mfirzescu, C. A. Rosetti, Golescu, Niculae Fleva,erau in fruntea

1) Coalizatii se intruneau intr`o casä cpe strada Biserica Enei care aparjinea englezului Lackeman ce ser viseinarmata turd cu titkut de Mazar Pap".

300

www.dacoromanica.ro ei. Campania inauntru 0 in afara parlamentului atinse violence neobipuite Inca. Toate ocaziile Lea intrebuincate de catre opo- zicia coalizatä pentru cucerirea puterei. Se scrisera articole violente in Romanul" 0 Alegatorul Roman"; se rostira discursuri atata- toare; se intrebuinta demisia magistracilor indignati de Fara de legile regimului"; se recurse la parasirea parlamentului; se in- jghebara manifestatiuni" populare; in sfar0t, ca ultim §i suprem mijloc, se folosi vechiul sistem al atacurilor contra dinastiei. I Mandatul Camerei se terminase; la 16 Martie 1875 parlamen- tul fu inchis 0 corpul electoral convocat pentru noi alegeri. ce avura loc la sfar0tul lunei Aprilie 0 inceputul lunei Mai a anulue 1875. Era pentru prima oath' cand Adunarea Deputatilor ajunsese la capatul mandatului ei. Faptul insa ea' Domnitorul in loc sa considere incheiata §i mi- siunea guvernului Lascar Catargiu, odata cu sfar0tu1 mandatului Camerei,ii dadu onotiadovadade incredereacordandu-i dreptul de a face noile alegeri, exaspera opozitia coalizata. Atmosfera era extrem de incordata. Guvernul se simtea slab 0 din aceasta cauza vroia sa apara cat mai tare; opozitia se cre- dea nedreptatita 0 recurgea la actiuni violente. Alegerile desfa§urate in primavara anului 1875 hied din aceste motive de o violenta Fara pereche. Alegerile durau doua zile; era deci posibil pentru cei ce constituiau biroul electoral--care era compus din alegatori iar nu din magistrati ca astazi sa aran- jeze urnele" in noaptea dintre cele cloud zile de vot. Pentru ocu- parea birourilor electorale se dadura lupte ce lasara morti 0 raniti. Agentii electorali ca Popa Tache, Ilie Geambapl 0 Temelie Tranca Lea stapanii capitalei timp de cateva zile. Ciomegele, boxurile 0 aruncareaardeiuluiin ochiiadversarilor,erau armele intre- buintate. In special in Bucure0i alegerile depa0ra tot ceeace se vazuse !Ana atunci. Actiunea bandelor de batau0 tinu sub teroare ca- pitala cateva zile. Orapl 'Area in plin razboi civil iar localurile de vot erau asediate ca ni§te adevarate cetaci. In incaerarile ce avura loc cu ocazia alegerilor, faimo0i Ilie

301

www.dacoromanica.ro Gemba§ul §i Temelie TrancA, agenti electorali cu o faima bine sta- bilitA, furd asaltati intio cArciumAdin culoarea de ro§uloviti, cAlcati in picioare §i omorAti, in strigatele de bucurie ale multimei. Pentru lamurirea unor asemenea gesturi trebue sa se §tie cA pe vremea aceea agentii electorali erau constituiti in bande ce terori- zau mahalalele nu numai cu ocazia alegirilor dar in tot timpul anu- lui. Nu exista dorinta pe care un asemenea §ef de bandd sA nu .§i-o fi satisfacut. Case le erau devastate, femeile necinstite, fetele rapite, oamenii schingiuiti §i omorati. Impunitatea de care se bu- curau ii faceasä se considere ca adevArati stApani ai cartierului respectiv iar neputinta de a se apara acumula in sufletul celor ce sufereau, ura . ce din cAnd in cAnd rabufnea. Guvernul invinge in alegeri; turburArile pricinuite insA §i at- mosfera rezultatà hug de naturA a-i pierde §i restul de autoritate ce mai pastrase Inca. , 0 serie intreagA de magistrati, in frunte cuCiru Economu, C. Nacu, Anton Carp, I. Creteanu, I. Procop Dumitrescu, demi- sionara din magistraturA. Opozitia le organiza banchete §i sarba- toriri, noi prilejuri de a ataca guvernul §i de a intretine agitatia. Este semnificativA motivarea acestor demisii; deaceea o dam in intregime: Domnule ministru, Faptele petrecute in ziva de eri 27 Aprilie 1875 cu ocazia ale- gerilor, batAile, presiunile §i violentele de tot felul comise asupra celor ce veniau sa exercite drepturile lor de cetateni §i la care am asistat ca martori oculari, fiind nu numai intristatoare pentru orice om care mai conserva in sufletul sau un respect pentru legalitate dar Inca §i injositoare pentru roagistratii insarcinati cu apararea §i aplicarea legei, vA rugam domnule ministru, sa primiti demisiunea noastra din posturile ce ocupam. $ Conventia incheiata de guvern cu Austro-Ungaria fu un mi- nunat prilej pentru opozitie de a inteti atacurile. Prin aceastA con- ventie, ce setrata de cativaani de zile, sefacea unaranja- ment comercial cu Austro-Ungaria, ce in mod firesc era avantajos puterei vecine. Mare le intereg al RomAniei de a incheia o asemenea

.302

www.dacoromanica.ro conventie consta in consecintele politice ale ei. Se recuno§tea prin incheierea conventiei in mod implicit dreptul Romaniei la asemenea acte; importanta politica a incheierii unei asemenea conventiuni era atat de mare Inc& Domnitorul -- care urmarea cu discretie §i tena- citate ideia sa de realizare a neatarnarei --. era sustinatorul ei cel mai convins. Opozitia insa, facandu-se ca nu intelege telurile Domnitorului, deslantui campania. Deputatii parasira parlamentul prin urmatoa- rea scrisoare de demisie: Domnule Pre§edinte, In fata celor urmate cu ocaziunea ultimelor alegeri ale Ca- merei legiuitoare ; In fata celor urmate cu ocaziunea votarei concesiunei pentru construirea liniei ferate Ploe§ti-Predeal §i Adjud-Tg.-Ocna: In fata celor urmate cu ocaziunea discutarei §i a votarei con- ventiunei de comert §i navigatiune, incheiata cu guvernul imperial al Austro-Ungariei, subscri§ii, deputati ai opozitiunei, avem onoare sa Vaducem la cuno§tinta ea' con§tiinta noastra de mandatari ai natiunei nu ne permite de a mai lua parte la lucrarile Onor. Adu- nari. Depunem dara, o data cu aceasta, mandatele noastre. Primiti, D-le Pre§edinte, expresiuneaosebiteinoastrecon- siderari." Manolache Costache, Kogalniceanu, Vernescu, Ion Bratianu, Stolojan, Chitu, Candiano, A. G. Golescu, C. Fusea, Furculescu.1) Cu toate acesfe demisii . respinse §i reinoite.-.. conventia fu votata de ambele adunari. Romanul" scoate un numar indoliat in capul caruia se poate citi pe intaia coloana urmatoarele : Eri 29 Iunie s'a infipt cutitul pana in mailer in pantecele Romaniei: corpul ei palpitand Inca fu imbrancit la picioarele con- telui Andrassy. In ziva de 29 Iulie 1866 Camera a facut cel mai mare act de autonomie: a dat tarei Constitutiunea. In ziva de 25 Iunie 1875 Camera a votat actul prin care se da domnului Andrassy in posesiune comertul Ord§i industria

1) Parlamentul Roman de G. Nicolescu pag. 179.

303

www.dacoromanica.ro Ord, Dunarea cu carmurile ei, ora§ele cu satele Ord, vamile §i" chiar dreptul Ord de'a legifera. In zilele de la 29 la 30 Iunie 1866, natiunea toata s'a inves- mantat in haine de serbare qi din inima a strigat: Tralasca Carol I, Domnul constitutional al liberei §i autono- mei Romanii. In zilele de 29 §i 30 Iunie 1875 toti Romanii cre§tini §i chiar israiliti pamanteni, dad au simtiminte romane§ti trebuie sa puie- vesminte de doliu §i sa suspine. Conte le Andrassy este domn suveran absolut al robitei Ro- raanii".1) Ceeace nu va impiedica pe Ro§ii ca, odata veniti la guvern sa ratifice conventia cu Austria. A§a sunt luptele politice; aplici totdeauna cand e§ti la guvern ceeace ai considerat o crima §i o nenorocire pe cand te aflai pe bancile opozitiei. El Toate aceste sisteme ne aducand rezultatul dorit de catre opo- zitia unita se recurse la vechea metoda: atacurile contra dinastiei.. Romanul" reincepu insinuarile §i aluziunile in contra Dom- nitorului. Alegatorul liber" §i Ghimpele" ii tineau isonul. Ne- multumiticu atata coalizatiipublicara chiarbrosuri.Dimitrie Sturdza i§i stranse subt titlul Germania, Romania, §i Principe le Carol de Hohenzollern" o serie de articole, pe care le publicase, in Politik" din Praga, subt pseudonimul Erdmann von Hahn. Gheorghe Marzescu publica §i el subt pseudominul Iordache Vulpescu, o bro§ura intitulata Spionul Prusiansau Principele Carol de Hohenzollern Domn al Romaniei". Iatacate-va fragmente dinaceste brosuri §ipublicatii: Principe le Carol imbrance§te Romania in prada lacomului vultur german".

De s'ar imputa Romanilor cat de mult pe drept sau nedrept, trebue sa li se recunoasca ca nu ei singuri sunt vinovati de trista lor situatie, ci mai mult sunt responsabile relele apucaturi ale Prin- cipelui Carol in prima linie".

,-

1) C. Baca 1ba5a, BucureViul, de adtà data pag. 151-152. 304

www.dacoromanica.ro ^

s . , N.,, 21,-.1t)2:\ )\ . )1

0.1&::L.::::::.7z;F: .1.111 r

D'us ,_

. - -

ler( 'c,r D ea. tkOrnr -I D 4nlei . rou're.O.na-"*""a\ Vi tj-Kr,itirilor de ReAel,...fitcliiar ad eiztecim. ? Caricaturi ale timpului

www.dacoromanica.ro IPLA JC TC X VI

^

AUMWMPH% /SAWA

a

- - -

_

SI . Li:trupA.. 10 at I - . IP' atUit h . , . . - r ' (-44 0 PUticnirepolaexte-T1V Caricaturi ale ampulla www.dacoromanica.ro Lipsa aceasta de caracter, neomeniea acestui Principe au adus in desperare pada si pe oamenii cei mai pacienti si indelung rab- datori. Nu este om de inima, de inteligentia si de valoare care sa nu-si fi dat mana contra violarei ce sa face sistematiceste dreptu- rilor cetatienesti. Mariea Sa Carol are aerul de a sfida Tieara. Bi- zuindu-sé pe evenimentele esterioare si pe sprijinul tierei sale na- tale, el crede ca Romania il va suferi pina in sfarsit sa faca din ea tot ce el vroeste. Ilia ca nu tunul tiene pe regi in scaunul Dom- niei, ci afectiunea poporului-, 1) .. lata si concluzia: latâ pentru ce oameni Domniea paminteana va reveni pe tapet. Cat pentru Principe le Carol, &cã a mai ramas in el vreo umbra cat de imperceptibila din nobletia sangelui sau princiariu, daca tiene sa nu i se duca numai ciolanele si oasele in pamentul seu natal, atunce ar face bine si pentru dEnsul si pentru Tieara care din nenorocire l'a fost adoptat sa-si iee socia si sa plece, zi- and Romaniei macar in ultimul seu adieu, urmatoarele: Recunosc bunii mei romani, binefacatori cà nu m-a facut D-zeu vrednic de o Domnie in care au stralucit un Mihai Bravul 0 un Stefan cel Mare. Multiemesc cu venerare Tierei Voastre, acariea paine si sare le-am mancat timp de noue ani si acariea galbanasi i-am luat si. i-am pus in sigurantia la Bancile din streinatate. Ramaneti sada- tosi bravi romani bine-cuventati de D-zeu. Buda si manoasa vi mai este Tieara! Cautati se ve serveasca de lectiune esperientia ce ati facut cu mine, strain de sangele, si religiunea si neamul vostru. Nu ye mai incredeti pe viitoriu in straini! Alegeti dintre voi pe unul carele se domneasca. Iar, Eu, acum la plecare, plin de mustrare de cuget pentru sperjurul ce am comis, si recunoscand gresialele si calcarile de lege ce am facut, ye cer iertare ca de la niste buni si adiverati crestini. Facia cu o asemine marturisire si declarare sincera si leala, noi iti vom respunde :

1) Spionul Prussian sau Principe le Carol de Hohenzollern Domn al Romániei de lordache Vulpescu, pag. 32-33.

20 305

www.dacoromanica.ro Mergi sanAtos, Principe, in Tieara ta. Bucure-te acolo §i te vesele§te. Tieneti cu mandrie rangul na§terei tale, cAci banii ti-am dat in deajuns spre aceasta. D-zeu se te aibl in a sa santa pazA, se fii fericit, tu, soda ta, dimpreund cu tot neamul §i familia de Hohenzollern. Pleacá lini§tit, Maria Ta, caci copii copiilor no§tri neam de neamul nostru, vor pomeni de cand Domnia lui Carol de Hohenzollern, §i vor multiemi zi §i noapte Dumnezeului pa- rintilor nostril cA, in fine te-a luminat de-ai pArAsit Romania, le- pädand la cea din urmA podoabele strAlucite, vrem sA zicem, tripla haing de ipocrit, de sperjur si de spion prusian cu care ai domnit in ea 1 2) Se pare de alt fel ca opozitia nu se multumise cu aceastá ati- tudine criticA; ea se preocupase §i de idea rAsturnarei Domnitoru- lui §i gasise chiar inlocuitorul in colonelul Dabija, fata de care Di- mitrie Sturdza acela care mai tarziu va impinge dinasticismul sail panA a sAruta mana Regelui Carol -- se comporta ca un supus inaintea Suveranului, adresandu-i-se cu formula: Maria Ta" chiar in fata strAinilor. Domnitorul insA nu se sperie de aceastA reinoire a atacurilor in contra sa. El se obi§nuise deja cu ele §i acuma, dupà experienta ce-o capdtase, §tia cA fiecare pe rand, sau cu toti la olaltä, se vor lepAda din nou de asemenea ganduri §i se vor lua la intrecere pentru ca sa serveascA Tronul §i Tara". all In mijlocul atmosferei de descompunere a guvernului, realiza- tà prin intrigd §i obosearA, de exasperare a opozitiei, exteriorizatá prin intruniri §i manifeste, §i de nelini§te a poporului, exprimatà prin violente §i scandaluri, era necesara o bombA pentru ca totul sa. ex- ploadeze. Acea bombA o procurA Senatul. De multà vreme Inca Senatul luase o atitudine ostilA fata de ministrul cultelor, Titu Maiorescu. Interpelarea adresatà de Ion De§liu, asupra activitatii ministeriale a lui Titu Maiorescu, fu un nou prilej pentru Senat, de a-§i arAta sentimentele sale fata de ministru. ,

2) Idem (Nag. 41-42.

306

www.dacoromanica.ro De§liu fu foarte violent in interpelarea sa; dar ceeace agravA si* tuatia fu faptul a doi vice-pre§edinti ai inaturului corp, C. Bozianu §i Al. OrAscu, luarA §i ei cuvAntul pentru a ataca activitatea mi- nistrului. Alexandru Ordscu propuse chiar motiunea de neincre- dere care avea urmátorul cuprins: Senatul, ascultAnd pe domnul ministru, §i avAnd in vedere abaterile §i cAlcarea legei instructiunei publice declarA neincrederea sa in d-1 ministru al Instructiunei publice §i trece la ordinea zilei". Atmosfera era atAt de ostild ministrului hick interventia pu- blicA a lui LascAr Catargiu, pre§edintele Consiliului, pe l'AngA A- lexandru Ordscu, vice-pre§edinte al Senatului, de a-§i retrage mo- tiunea fu zadarnicA. Mai mult chiar cu tot apelul fAcut decAtre LascAr Catargiu pe lângd membrii majoritatii din Senat de a nu vota aceastd motiune, ea fu primitA cu 31 de voturi contra 21, in aplauze sgomotoase §i cu strigAte de bravo. In aceea§i seard guvernul i§i prezinta demisia. In criza ce se deschide prin aceastd solutie data de LascAr Catargiu situatiunei provocatà de votul Senatului, maturul corp revine §i precizAnd a votul nu era indreptat cleat contra lui Titu Maiorescu personal voteazd, cu unanimitatea de 33 voturi, urmAtoarea motiune: Senatul &And votul de eri dupa interpelarea d-lui De§liu, a- dresatà domnului ministru de Instructiune publicA, a inteles cA nu aduce nici un blam celorlalti membri ai cabinetului actual de sub pre§edintia d-lui Catargiu, precum nici d-lui pre§edinte al cabi- netului". Totu§i Lascar Catargiu persistand in demisia sa recomandA Coroanei pe Dimitrie Ghica, pre§edintele Camerei pentru formarea noului guvern. Acesta, neputand obtine concursul lui Petre Ma- vrogheni, declind insArcinarea §i Domnitorul apeleazA din nou la Lascar Catargiu. Inainte de a accepta noua insArcinare, boerul dela GolA§ei convoacA o cons fAtuire intimä a majoritatii conservatoare din A- dunarea deputatilor, care reinoe§te increderea cu 66 de voturi con- tra 11. In urma acestui vot LascAr Catargiu acceptà sarcina noului guvern; cum insA demisiunea vechiului guvern nu fusese inregistra- CA oficial, aceastà crizA ministerialà se rezolvA numai sub aparenta

307

www.dacoromanica.ro unor schimbAri de mini§tri. Titu Maiorescu, in urma votului de blam al Senatului si Gheorghe Cantacuzino in urma insuficientei sale de a face fata grelei situatii finandare, sunt Inlocuiti. Ion Strat este numit ministru de finante, Ion BAlAceanu ministru de externe si Petre Carp ministru de culte §i instructie. La 31 Ianuarie 1876 guvernul se prezintd Camerei in noua sa formatie si ia parte la discutia provocatA de schimbarea ministerialA.

IN

Noua dovadd de incredere pe care Domnitorul o acordase lui Lased'. Catargiu InsArcinAndu-1 sl formeze noul guvern, dupä a- i tAtea alte mari dovezi pe care i le dAduse panA atunci, nu fu Ina de naturd sA consalideze situatia guvernului. DificultAtile §i atacurile reincepurd. Ceeace caracterizeazA mo- mentul este faptul ca toate aceste atacuri, in Parlament, veneau din partea majoritatii parlamentare, caci opozitia demisionase de mult pe tema conventiunei cu Austro-Ungaria. Dupä o nota serie de interpeldri si propuneri de motiuni de neincredere, de data aceasta respinse, o noua bombA isbucni. Dimitrie Ghica, presedintele Camerei, inspAimantat de cere- rea unui imprumut de 30.000.000, necesar acoperirei dificitelor bu- getare ce p5n5. atunci fuseserà ascunse cu grije, i§i dA demisia de la presidentia Adunärei pentru a degaja persoana sa de actele gu- vernului". Apelul adresat de Lase AL. Catargiu lui Dimitrie Ghica de a reveni asupra demisiei sale, rAmAne Lath rezultat, si in urma reinoirei demisiei, Camera o primeste. Fiind totu§i un puternic curent pentru realegerea lui Dimitrie Ghica ca presedinte al Camerei, LascAr Catargiu se vede silit in sedinta din 18 Februarie, s5 fac5 cunoscut adunArei c5 in cazul realegerei lui Dimitrie Ghica, care a declarat CA nu mai &A con- cursul sau guvernului, ministerul se va retrage. Cu toatA aceastä declaratie Dimitrie Ghica intruneste 37 de voturi fata de cele 68 obtinute de C. N. BrAiloiu, candidatul guvernului. Aceste 37 de voturi erau conservatoare si dovedeau subreda pozitie a guvernu. lui. In acela§ timp Vasile Boerescu isi &A demisia din calitatea de vice-presedinte al Camerei iar Alexandru OrAscu dinaceea de vice-presedinte al Senatului.

308

www.dacoromanica.ro Este interesantA in special motivarea demisiei lui Alexandru OrAscu: Motivul este cA in urma blamului ce onor. Senat a dat mi-, nistrului cultelor §i instructiei publice, inlocuirea sa este continuarea sistemului. Blamul nu s'a dat persoanei ci sistemului. Prin bisericA ne-am salvat nationalitatea, prin instructiune ne vom conserva li- bertAtile publice. Aceasta fiind nesocotità, eu, ca reprezentant in acest Corp, din partea instructiunei, protestez §i rog pe onor. Senat a-mi primi demisiunea". Dar ceeace este mai interesant este respingerea acestei demisii de catre Senat, ceeace implica oarecum o aprobare din partea ma- turului corp a motivelor demisiei.

- MI

Dar frAmAntárile nu se vor termina Inca. Proectele financiare, prin care se cAuta sa se echilibreze prin un nou imprumut bugetele deficitare, dAdurAloc la o serie de aprige discutiuni. Dupl cinci zile de dezbateri Camera sfAr§i totu§i prin a vota proectele depuse. Senatul insA se arAtä din nou rebel. In §edinta de la 1 Martie 1867 Ion Strat,ministrul de finante,infAti§A proectelevotate de Camera cerAnd urgenta. Viu combAtutA de cAtre frunta§ii adu- nArei, urgenta fu respinsA cu 29 de voturi contra 25. Pentru a doua oath Senatul da un vot de blam ministerului. Se dovedea de data aceasta spiritul de opozitie de care era stApA- nit maturul corp. I In fata acestei situatii Lascar Catargiu ceru Domnitorului di- zolvarea Senatului. Iatä motivele pe care se baza pre§edintele Con- siliului pentru a cere dizolvarea : Guvernul Máriei Tale nu fuge niciodatA de controlul Cor- purilor Legiuitoare, nici de od ce discutiune menitA a lumina pe mandatarii natiunei §i a-i pune in positiunea de a vota sau a res- pinge in cuno§tiintà de cauza, tot ce li se supune de Puterea Exe- cutivA; nu este mai putin adevArat insà, cA sunt situatiuni, unde un spirit manifest de ostilitate se ascunde subt aparentele unui control

309

www.dacoromanica.ro constitutional, §i in asemenea imprejurari nu este in interesul terei de a prelungi o pozitiune fal§e in care raporturile intre guvern §i intre un Corp Legiuitor nu sunt destul de tran§ate pentru a provo- ca un vot de neincredere, dar nici destul dearmonice pentru a face posibila acea unitate de vederi §i de actiune,care sin gura poate inlesni mersul regulat al unui guvern. In ori-ce alte imprejurari de cat cele actuale, guvernul Ma- riei Tale nu ar fi esitat un moment de a rasa Ca Senatul sa se ros- teasca prin un vot public asupra proectelor financiare, ce-i sunt supuse §i sa avizeze in urma la ceace ar fi de facut: in momentul de fata insa, Mini§trii Mariei Tale sunt de parere ca Tara nu trebuie expusa eventualitatei unei respingeri a mijloacelor ce i-a dat Camera pentru a face fata situatiimei, §i din acest punct de vedere, ei respectuos supun Mariei Tale parerea lor, care este de a face un nou apel la Tara §i a'i cere, prin noui alegeri de Se- natori, verdictul sincer §i definitiv asupra legilor de cari guvernul are trebuinta, §i pe care Camera le-a votat dupg o discutiune, care a probat pana la evidenta atit utilitatea, cat §i oportunitatea lor".

111 Dizolvarea fu acordata §i noile alegeri fixate pentru 26, 28 §i 30 Martie.i de data aceasta alegerile fura destul de violente. Nu insa din cauza teroarei exercitata de guvern sau a reactiunei opo- zitiei. Spre deosebire de alegerile generale facute cu un an inainte guvernul nu mai lupta cu aceia§i hotarata vointa de ainvinge, §tiind ca in orice caz nu va mai avea mult de trait; el provocase lupta tocmai in vederea solutionarii mai grabnice a acestei chestiuni. Opozitia, nici ea nu mai avea motive sa se sbata prea tare; victoria se apropia chiar fära acest ultim efort. Violenta insa in care s'au desfa§urat alegerile era in aer; spi- ritele erau prea inflacarate O. nervii prea incordati in aceasta at- mosfera de lupta care dura de doi ani de zile. Rezultatul alegerilor fu cel a§teptat de toata lumea, §i poate, 'dorit de top factorii politici. Opozitia invinse obtinandmajoritatea viitorului Senat. De indata ce rezultatul fu cunoscut, guvernul 1§i prezenta de-

310

www.dacoromanica.ro misia. Domnitorul se vAzu silit cu mare parere de reu" sA se des- pada de credinciosul §i energicul sau colaborator, cAruia ii datora prezenta sa pe Tronul Tarei. IN Caderea guvernului era de atata vreme a§teptatà de toata lu- mea in cat ea nu surprinse pe nimeni. Motive le acestei acted sunt multiple: oboseala mini§trilor ce guvernaserA prea mult; exasperarea opozitiei, ce a§tepta de prea multà vreme; nevoia de a se calma spiritele mult prea agitate; ne- cesitatea de a avea forte noi §i odihnite in momentele grele ce se anuntau.Dar mai ales nevoia schimbdrei pe care o simtea toatA lumea: §i guvernanti §i opozitioni§ti, §i pasionati §i indiferenti. Toa- te acestea se pot rezuma inteo singurd cauzd: guvernul Lase Ar Ca- targiu guvernase prea mult, §i fatà de mentalitatea din acele vre- muri, O. fatà de posibilitAtile oamenilor de pe atunci. Insfar§it trebue sA mai mentionam --, de§i Domnul n'o spune in Memoriile" sale CA pe tema politicei externe par sA fi exis- tat divergente de pAreri intre guvern §i Suveran. Criza Orientului declan§atA in 1875 punea acut problema atitudinei RomAniei. Su- veranul voia o politica interventionista care s5 ducA la dobAndirea neatArnArei noastre pe cAnd cabinetul conservator preconiza ne- utralitatea absolutA. DI Atmosf era turbure a sfAr§itului regimului LascAr Catargiu nu trebue§te sd ne inducA in eroare. Este adevArat cA guvernul LascAr Catargiu guvernase prea mult; este adevArat O. guvernul LascAr Catargiu se arAtase insuficient in fata actiunei concertate a opo- zitiei unite; este adevArat cA guvernul LascAr Catargiu f Acuse gre- §eli spre sfAr§itul lui. Dar nu trebuie sA uitAm nici o clipA marile servicii aduse Orli de acest minister. Consolidarea dinastiei, nor- malizarea vietii politice, aranjarea afacerei Strusberg, organizarea armatei §i aparatului de stat, erau titlurile de glorie cu cad bArbati ca Generalul Florescu, Petre Mavrogheni, Gheorghe Costa Foru, Generalul Tell, Niculae Kretulescu, Vasile Boerescu §ialtii, in frunte cu batrAnul LascAr Catargiu se prezentau inaintea impar- tialitAtei istoriei. Ei se puteau infAti§a cu con§tiinta ImpAcatA de a fi consolidat dinastia §i de a fi salvat tam

311

www.dacoromanica.ro P anga XXXVII

afrAtaica.z21,,, kize: hesx

70.17k.47.Z...7-Z2e.c, a.k4;dpt_ 6 tip_ (rti. 4,%4A- FA Orkto-tteer

1/L,g/L4'if4

dA,11 Zd- 27) 121 c2" 2/7/41:1 al/4g fli2-7-v?

Cdteva autografe $tefan Golescu www.dacoromanica.roLascr Catargiu M. Kogalniceanu Plan,. XXX VIII

rr:

,

o

f

1:1

r

, t.

www.dacoromanica.ro Gheorghe Costaforu Petre Mavrogheni In preziva Rdsboiniui tieIlleaifirnare

www.dacoromanica.ro XXII MINISTERELE FLORESCU SI EPUREANU

Dupa retragerea lut Lasax Catargin Vernescu nn reumte sA alcAtuiascA un guvern Domnul rezistA opozitiei unite Cabinetul general Plorescu Demisia lui Florescu gi formarea guvernului Manolache Costache Epureann Manevre In sfinul coalitiei guvernamentale None alegeri gi triumful ro§iilor Adresa de räspuns la mesajul tronului Punerea sub acuzare a foOilor ministri conservatori Epureanudemisioneazi Politica ezterná dusk' de Mihail Hogalniceann §1. ratificarea tra- tatuluf de comert cu Austria

Am cercetat in capitolul precedent imprejurarile care constran- sesera pe Lascar Catargiu sa se retraga dela carma statului. Coa- litia de la Mazar-Pa§a era gata sä preia puterea. Printul, dupa ce se sfatue§te cu generalul Florescu, cu pre§edintele Camerei Brailoiu §i cu Petre Mavrogheni pe a carui parere arata in Memoriile" sale ca pune mare pret -- chiama pe Gh. Vernescu §i-1 insarcinea- za , la 31 Martie . sa formeze noul guvern.Vernescu arata ea nu poate accepta misiunea inainte de a se consfatui cu ceilalti fruntasi ai coalitiei. La 2 Aprilie Vernescu revine la palat declarand ca e gata sa alcatuiasca ministerul si prezentand Domnului urmatoarea lista mi- nisteriala : Vernescu, prezident si interne; Ion Bratianu, razboi; Ion Ghica, justitie; Dimitrie Sturdza, finante; Epureanu, lucrari pu- blice ; Mihail Kogalniceanu, externe ; Eugen Stätescu, instructiune. Se intampla insa un incident caracteristic care dovedeste cat de mult crescuse influenta Domnului si cat de stapan pe situatie se simtea. Printul nu accepta lista ministeriala prezentata. Vrea un militar la razboi, propune deci trecerea lui Bratianu la finance §i

315

www.dacoromanica.ro desi n'o spune in Memoriile" sale se pare cA nu e incAntat nici de Ghica, nici de Sturdza. Primul din cauza atitudinei sale la 11 Martie 1871, cel de al doilea pentrucA atacase cu inversunare Co- roana in cursul ultimilor ani. Dupà ce ia cunostinttà de dorintele Domnului, Vernescu se re- trage spre a le supune colegilor sAi din opozitia-unita. Coalizatii se simt insd tari si nu vor sA cedeze. Vernescu aduce in cursul dupA amiezii acest faspuns Domnului. Atunci se intAmplA un lucru la care coalitia nu se astepta. Prin- tul nu se supune, rupe negocierile cu Vernescu si insgrcineazá pe generalul Florescu sA formeze un nou cabinet conservator.

La 4 Aprilie generalul Florescu Ili formeazA astfel ministerul: General I. Em. Floresen Presediinte al Consifliului. Ministru de Rasboi si Ministru de Interne. General Christina Tell Ministru de Finante. D. P. Vioreann , Ministru de Justitie. Alex Orasen Ministru de Instructie. D. Cornea Ministru de Externe. General T. Gherghel Ministru de Lucrlri Pub lice. Opozitia prismeste cum indignare cabinetul de generali" pe care ,,Deutsche Zeitung" il porecleste spiritual Säbel Ministerium",. Chiar conservatorii sunt nemultumiti. Ei nu vor ca ideia con- servatoare sA fie reprezentatA la guvern in afarà de cadrele par- tidului. In dezbaterea ce se incinge la Camera, in ziva 19 Aprilie dupà vacanta de Paste, asupra cabinetului Florescu, Carp spunea ca- tegoric :....guvernul actual nu reprezinth nici unul din partide care se numesc dreapta sau stAnga si care sunt stalpii pe care se reazAma intregul edificiu constitutional".2)Generalul Manu si Alexandru Lahovari, fArA a fi atat de ostili guvernului ca Petre Carp, nu-i sunt totusi favorabili. Numai Vasile Boerescu si Cesar Boliac apgra ministerul care obtine increderea cu 58 de voturi con-

1) Decret No. 578, 579 din 4 Aprilie 1876.Monitor No. 77 din 5 Aprilie 1876 pag. 2049. 2) C. Gane. P. P. Carp". Vol. 1. pag. 189.

.316

www.dacoromanica.ro tra 27. Dar partida cea grea urma sA se joace la Senat care era. in majoritate opozitionist. La 20 Aprilie Senatul i§i alege ca vice- pre§edinti pe Gheorghe Vernescu cu 34 de voturi 0 pe Manolache Costache Epureanu cu 33 de voturi din 58 de votanti. Astfel Sena- tul 10 definea categoric caracterul sAu opozitionist. Generalul Florescu cere Domnului dizolvarea Senatului. Ce- rerea nu i-se admite §1 la 24 Aprilie cabinetul Flroescu demisio- neazA. i. In aceia§i sear& apare Manolache Costache Epureanula Palat 0 prezintA o lista care cuprinde numele unor persoane ce nu s'au sfiit de a ataca personal pe print in chipul cel mai violent" ( Memorii"). Domnul nu aprobá lista. Epureanu declarà ca nu poate al- catui o aka lista. Printul räspunde ca in acest caz va acorda lui Florescu dizolvarea Senatului. In fata acestei amenintari Epureanu se retrage sA se consulte cu ceilalti frunta§i ai coalitiunei. In aceia§i searA Epureanu intorcandu-se la Cotroceni se declarà gata sa ac- cepte modificarile propuse de Print. Ca atare i-se incredinteaza sar- cina de a forma guvernul. Manevra cu generalul Florescu reu4ise pe deplin. Cu toate frazele ei pompoase opozitia fusese intimidata. Ea primea acum conditiile monarhului caci §tia Ca nu-1 mai poate nici speria, nici rAsturna. Printul de altfel mai cuno§tea §1 rivalitatile din coalitia dela Mazar Pa§a, rivalitati care vor da muk de lucru lui Manolache Costache. Abea peste douti zile Epureanuconstitue urmAtorul minister : M. Costache Epureann Presedinte al Consiliului si Ministru de Lucraxi Publice. Mihail Rogalniceann Ministru de Externe. Gh. Vernescn Ministru de Interne. Ion BrAtiann Ministru de Finante. Mihail Pherekide Ministru de Justftle. Gh. Chiln Ministru de Instructie. Colonel (h. SlAniceann Ministru de Rgsboi.

1) Decret No. 714 5i 715 din 27 Aprilie 1876. Monit. No. 93 din20- Apr. 176, pag. 23 37.

3171

www.dacoromanica.ro Asadar coalitia de la Mazar Pasa fusese silitd sA accepte con- ditiile Domnitorului. Ion Ghica si Mitita Sturdza nu intraserA in minister.Vor lua in schimb locul lui Vernescu si Epureanu ca vicepresedinti ai Senatului, presedinte ffind Mitropolitul Primat. Moderatia la care era tinut noul cabinet se vede si din de- claratia ministerialA citità Camerii la 28 Aprilie. Subliniem acest semnificativ pasagiu: Venim la guvern lArA recriminatiuni, MLA spirit de rAzbunare...". La 30 Aprilie, majoritatea conserva- toare a Camerii a rAspuns guvernului in acelas ton primind la cererea presedintelui consiliului si dupà discursurile pline de curtenie ale lui Dimitre Ghica, Alexandru Lahovari, V. Boerescu, Aristid Pascal sAii amAne sedintele pentru a da timp Senatului A. termine cu discutia legilor financiare. La 3 Mai Camera a fost dizolvatà fixAndu-se noile alegeri pentru 3, 5, 7 si 9 Iunie. Intre timp combinatiile si lucraturile in sAnul coalitiei guverna- mentale se tineau lant. Rosetti, stapAn pe singund partid inthe- gat in sAnul coalitiei, lucra cu pasiunea si indemnarea cunoscutA spre asi crea majoritati absolute in Camera. Peste tot rosii for- meazA comitete electorale si desfAsoarA o vie propagandaelec- toralA. Cel care incearcA sA le tinA piept e ministrul de interne Gh. Vernescu. Prefectii, functionarii, politistii sunt pretutindeni inlo- cuiti cu oameni ce-i sunt devotati. Pake Protopopescu, mAna lui dreaptA, e numit prefect al politiei Capita lei. Dar toate savantele combinatii vernescane nu duc la nimic. Partidul rosu obtine o sdrobitoare majoritate in alegeri. Timpul" -- oficios conservator -- scrie la 15 Iunie cA noua CamerA va nu- mAra circa 65.67 rosii,36 partizani ai lui KogAlniceanu,26 fractionisti,7 partizani ai lui Manolache Costake Epureanu, 5 partizani ai lui Ion Ghica, 3 vernescani si 6-7 conservatori.1) In realitate majoritatea rosie era mai tare. Epureanu n'avea decAt 2 partizani in CamerA. Camerile sunt convocate la 20 Iunie in sesiune extraordi- tiara*. Operatiunile de validare incepute la 22 Iunie s'au stArsit la 24 iar in ziva de 25 s'a purees la alegerea presedintelui. Moderatii

1) Ion C. BrAtianu. Discursuri, scrieri, actei documente, pag. 48.

318

www.dacoromanica.ro §i-au dat voturile lui Dumitru Bratianu sperand astfel sä mai rupa .si din rosii. Insa din 111 voturi C. A. Rosetti obtine 70 de voturi iar Dumitru Bratianu numai 41. Dovada s'a facut. Majoritatea Camerii e in mana rosiilor. a Acum se schimba si tonul dezbaterilorparlamentare si at- mosfera politica. Stapan pe majoritatea Camerei Rosetti devine in- transigent, darz, violent la nevoe. Schimbarea situatiei se vadeste imediat cu ocazia discutiilor la adresa. Raportorul comisiunei ce avea sa redacteze raspunsul la mesaj fusese numit eternul Nicolae Blaremberg.Desi nu facea parte din grupul rosiilor fusese ales de ei tocmai pentru limbajul nestapanit si indrazneala-icunoscuta.Raspunsul redactat de Blaremberg e lung, pretentios, plin de violente atacuri la adresa fostului guvern si da lectii de constitutionalism Domnitorului. Pre- 4edintele consiliului facand unele observatiuni cu privire la modul polemic, neobisnuit, in care a fost redactata adresa de raspuns isi atrage o lunga replica din partea lui Blaremberg. Camera vo- teaza apoi adresa in unanimitate, ministrii abtinandu-se dela vot.1) Actul al doilea e insa mai semnificativ. La 10 Iu lie Nicolae Fleva depusese pe biroul Camerii urmatoarea propunere semnata de 60 de deputati. Pentru satisfacerea imediata a legilor, a justitiei si a mora- litatii publice, Propunem : Punerea in acuzatiune : 1) Pentru violarea Constitutiunei si a libertatilor publice ; 2) pentru risipa de bani publici; 3) pentru abuz de putere, a urma- toarelor persoane, caH au luat parte in ministerul trecut si anume: D.D. Lascar Catargi, Petru Mavrogheni, General Ion Flo- rescu, Titu Maiorescu, G. Costa-Foru, A. Lahovari, G. Cantacu- zino, B. Boerescu, Teodor Rosetti, P. P. Carp, Christian Tell, Ni- colae Kretulescu". Propunerea e trimisa imediat in sectiuni, discutata si primita de toate sectiunile. Raportul comitetului delegatilor e luat apoi in

1) Monit. Of. No. 156 din 16/28 lulie 1876, pag. 3825i 3828.

319

www.dacoromanica.ro considerare in §edinta din 19 Iu lie cu 98 de voturi contra 1 §i 6 abtineri. Se abtinuserA de la vot Manolache Costache Epu- reanu, George Vernescu, Mihail Ferechide, Colonel SlAniceanu.. A§adar pre§edintele consiliului §i alti trei mini§tri,dincei mai importanti, erau contra procedeuluiro*iilor.Printul era furios. Voise destinderea in politica internA pentruca toate fortele nati- unii sA fie incordate in vederea hotAtAtoarelor evenimente ex- terne. Ori propunerea de dare in judecatA impingea pe conserva- tori la o du§mAnie ireductiffilA fatA de noul regim. Pre§edintele consiliului incearcA sd atenueze pasiunile dar nu izbute§te. Camera -- in care dupà expresia lui e ca un copil or- fan" --. il ascultA cu deferentA dar nu-i urineazA sfaturile. Domnitorul e atk de ingrijorat de atitudinearo§ilor Mat- acordà lui Manolache Costache disolvarea Camerei.Dar Epu- reanu, intelept, nu prime§te. Ii e teama ea ro§ii ar fi impin§i la o luptà pe viatà §i pe moarte. Deaceea preferá sA se retragA.La 23 Iu lie i§i cite§te demisia in Lao Camerei. A doua zi Ion Bra- tianu preia guvernarea fariipecare, cu o intermitenp, n'o va mai lasa din mAnA doisprezece ani.

WI

Evenimentele politice interne vor trece insä curand pe al doi- lea plan fatA de complicatiile problemei Orientului §i de rAzboiul care batea la 110. Am vAzut in capitolul precedent cá pozitia guvernului con- servator era aceea a neutralitAtiiabsolute in cazul unei confla- gratiuni in peninsula balcanicA. Cum putea fi pAstratà neutrali- tatea absolutà dacA Rusia intra in rAsboi and RomAnia consti- tuia poarta de intrare in Balcani, iatà ceeace nu s'a lAmurit pe deplin nici pada astazi. Totu§i, pe nesimtite, chiar sub guvernuI conservator, incepuse sä se facA tranzitie dela neutralitatea ab- solutA spre o neutralitate armatA,maifavorabilAasculatilor cre§tini deck Turciei. In acest seng nota lui Boerescu din 4/16 lanuarie 1876 e revelatoare. CAderea guvernului Catargiu coin- cide cu agravarea situatiei. Din zi in zi se a§teaptà ca Serbia §i. Muntenegrul sA deslantue rAsboiul impotriva Turciei.Cabinetul Florescu reinoiwe, in declaratia sa ministerialA, asigurarea cAi

320

www.dacoromanica.ro Plan*a XXXIX

Stefan Golescu Al. G. Golescu C. A. Rosetti D. Bratianu P. P. Carp

Gr. Serurie N. Kretzulescu

Dimitrie Ghica Chr. Tell www.dacoromanica.ro Plan,a XL

9.%.e

Tinez,e..4) recf-ct

V. A. Ureche C. Boliac

T. Maiorescu C. D. Aricescu

B. Boerescuwww.dacoromanica.ro C. Costatoru va urma o politica de neutralitate. Acelea§i declaratii de neutra- litate le repeta atat in fata Camerii conservatoare cat 0 in fata Camerii ro§ii noui alese, cabinetul Epureanu. Ministru de externe e acum Mihai Kogalniceanu.Mare le om de stat -- nu ramane insa multa vreme la aceasta pozitie. In vederea rasboiului sarbo-turc Romania intervine la Constantino- pol pentru neutralizarea Dunarii de sus. Cererea noastra e spri- jinità de toate Puterile garante. Turcia admite ca monitoarele ei sa nu urce pe Dunare in sus spre a ataca pe Sarbi, ne cere insa in schimb sa aprovizionamgarnizoanaturceasca de pe insula Adakale. La sfar§itul lui Iunie intr'o nota adresataluiSavfet-Pap, Kogalniceanu formuleaza cu indrázneala pretentiunile Romaniei in §apte puncte : 1) Recunoa§terea individualitatii statului roman §i a nume- lui sail istoric Romania; 2) Admiterea reprezentantilor Romaniei in corpul diplomatic; 3) Regularea conditiunei supu§ilor romani care traesc in Turcia §i admitereajurisdictieiconsulare roma- ne§ti asupra lor; 4) recunoa§terea inviolabilitatii teritoriului ro- man 0 delimitarea granite cu privire la insulele dunarene; 5) in- cheerea de tratate de extradare§icomert, de conventiuni po-- tale §i telegrafice intre Turcia 0 Romania; 6) recunoa§terea pa- §apoartelor noastre;7) fixarea talvegului ca hotar intre Roma- nia 0 Turcia la gurile Dunarii. Aceste cereri, prezentate Turciei inteun moment greu pen- tru ea, insemnau ca Romania pretindea, pe cale pa§nica, admi- terea in fapt a independentei ei.i nota adaoga cã in cazul ne- admiterii acestor cereri, bunele noastre raporturi cu Turcia ar putea sa sufere. Marile puteri primesc cu neplacere nota. Ele o considera ca fiind in masura sa complice 0 mai mult situatia balcanica 0 apoi tonul de independenta le displace.Savf et-Pa§a raspunde tarziu; gase§te demersul nostru cu totul intempestiv0 nu crede ca Poarta va putea sa se ocupedeelinainte de sfar§itul razbo- iului".1)

1) N. lorga. Politica Externd a Regelui Carol I., pag. 146.

21 321

www.dacoromanica.ro Demersul lui Kogalniceanu contribue la tranzitia dela neu- tralitatea absoluta la o atitudine usor ostila Turciei. La inceputul lui Iu lie razboiul se deslantue. Serbia si Mun- tenegrul intra in lupta. Situatia noastra e din ce in ce mai grea. Simpatiile sunt pentru fratii nostri crestini care lupta impotriva semilunei,neutralitatea noastra ramaneinsärelativcorecta. Oprim, pe cat se poate, tranzitul de arme si de munitiuni spre Serbia; in schimb lásam libera trecerea voluntarilor Rusi. Dar fata de atitudinea Turciei, de acord cu Domnitorul, Ko- galniceanu prepara o nouà circulara, pe care o expediaza la 20 Iu lie. Acest ultim act diplomatic caci peste trei zile va cadea impreuna cu Manolache Costache e nu numai frumos si im- presionant, ci inseamna o data in preparatia psihologica si poli- tica a viitoarei interventii romanesti. Dupà ce incepe prin a arataca.Romania nu intelege sa joace un rol provocator" 1) continua : Tout en n'ayant aucune intention hostile a regard de la Turquie. a nous est, neanmoins, impossible de rester indifferents aux cris de douleur qui partent dela rive droite du Danube. En vous comuniquent les impressions douloureusesqui nous domi- nent tous en Roumanie, gouvernement et opinionpublique,ii nous serait impossible de ne pas nous faireladouloureuse de- mande: Eh quoi; l'Europe civiliseeetchretienne n'a-t-elle une voix a élever qu'en faveur des Juifs?En effet,rappelez-vous les coleres de l'Europe, qui tomberent sur la Roumanie en 1867, lorsque quelques Juifs, qui avaient été condamnés parnos tribu- naux comme vagabonds et qui. n'ayant pas appele de leur sentence avaient eté dirigessurGalatz, pour etre exportes en Turquie, ayant éte transféres de rautre cote du Danube, ces Juifs ont ete repoussés par les Turcs, jetés dans la fleuve et sauvespar les agents roumains, sauf deux qui se sont noyes. Ces meines coleres ne nous ont pas été épargnees, ii y .a quelques annees, parceque dans un coin isolé de notrepays la population roumaine s'était portéea des voies de fait sur tro!s ou quatresIsraelitesqui avaient commis un sacrilege dans la cathedraled'Ismail, sacri-

N. lorga. Politica Externd a Regati Carol I. pag. 148.

322

www.dacoromanica.ro lege dament constaté par les autorités comrpetentens, etaujour- d'hui lorsque des milliers de Bulgaresetmême de Roumains, lorsque des milliers de chretiens sont tués, lorsque les atrocités les plus grandes se commetent en Bulgarie au grand joud, l'Europe .chretienne ne trouve dans sa force, dans les rigles de la civilisa- tion, dans les lois de l'humanit, d'autres moyens pour venir en .aide a ces malheureuses populations qu'un insultent silence T' *i-apoi, dupa ce arata agitatia opiniei publice, agitatiaar- rnatei romane insasi, conchide cerand ca Europa sa puna capat .cu un ceas mai de vreme atrocitatilor turcesti. Iata situatia politica, diplomatica§ipsihologica lasata de Kogalniceanu cand parasea ministerul de externe, pe care-I con- dusese timp de trei luni. Insfarsit trebue sa mai mentionam ca noul parlament ratifi- case tratatul de comert cu Austria. Era un act inevitabil si Bra- tianu isbutind sa-1 treaca prin Camera isi castiga noi merite in ,ochii Domnitorului.

323

www.dacoromanica.ro XXIII POLITICA INTERNA DE LA 24 IULIE 1876 LA 30 APRILIE 1877

Guvernul Ion C. BrAtianu Tensiuneainternii Instructia fAcutA de comisiunea Camerei Raportul comisiunei Trimi- terea in judecatà a fostilor m1n4tri. conservatori Situatlunea financiarà Remanieri ministerale Dizolvarea Sennaiului Raporturile dintre Domn si Ion BrAtlanu

Intaiul guvern condus nu numai efectiv ci §i nominal de Ion Bthtianu se alcatue§te astfel : Ion C. BrAtianu 1) preseclinte al consiliului si ministru de finante Dim. A. Sturdza ministrul lucarilor putillice. Col. Gh. SlAniceanu ministru de razboi. Gh. Chilli ministrul cultelor si instructinnei Nic. Ionescu ministru de externe Eugen StAtescu ministru de justitie. Gh. Vernescu ministru de interne. Din vechea coalitie de la Mazar Pa§a nu famasese in afarà de ro§ii -- decal Gh. Vernescu. Alt viitor orfan,ca Manolache Costache. In schimb dintre partizanii sectari ai grupului Rosetti-Bra- tianu intrase in guvern Eugen Stätescu. Fusese unul din cei

1) Decret No. 1426 si 1427 din 24 lulie 1876. Monitor No. 163 din 25 lulie 1876.

325

www.dacoromanica.ro ce luptaserA aprig pentru darea in judecatà a minigtrilor conserva- tori. Prezenta lui la justitie, in locul lui Mihail Ferechide ce pa.- rAsise guvernul tocmai pentrucA nu aprobase procedura Camerei, era semnificativd. Ea dovedea cA rogii intelegeau sd ducA energic acuzarea impotriva conservatorilor. Tensiunea politicA internA tre- buia deci sA creascA. DupA impAcarea cu Domnul, impAcare ce prilejuise explicatii neplAcute pentru Conu Mitita, Dimitrie Sturdza intra in minister la lucrAri publice. Antidinasticismul sAii se va topi total iar Conu Mitita va de- veni in viitor un prea plecat adulator al Regelui Carol. InsfArgit, la externe fusese adusgeful fractionigtilor moldo- veni, Nitcolae lonescu. Era o alegere ce se putea explica prin necesitatea guvernului de a avea reprezentanti populari din Moldova dar care, date ffind insugirile omului, pArea foarte putin nemeritA in momentul gra- velor complicatiuni externe. Dar in fapt conducAtorii politicei ex- terne romAnegti, peste capul bietului N. lonescu, sunt Domnul gi cu Ion BrAtianu. il De la constituirea guvernului BrAtianu (24 Iu lie 1876) gi 'Ana la declararea rAzboiului intre. Turcia gi RomAnia, faptul politic dominant in situatiunea internA este urmArirea pornitA impotriva guvernului conservator. Am vAzut cA parlamentul, Camera, prin voturile date in ge- dintele de la 20, 21, 22 Iu lie, trimisese in judecatA pe 11 fogti mi- nigtrii gi anume: LascAr Catargiu, Petre Mavrogheni, I. Em, Flo- rescu, B. Boerescu, P. Carp, Al. Lahovari, N. Kretzulescu, G. Cos- taforu, Titu Maiorescu, G. Gr. Cantacuzino gi Teodor Rosetti. In gedintele din 24 gi 25 Iu lie, Camera alege o comisiune par- lamentarA prezidatA de Dumitru BrAtianu gi avAnd drept membrii pe N. Voinov, Anastase Stolojan, Niculae Fleva, D. Giani, Em. Costinescu gi G. Misail. Acestei comisiuni i se dA nu numai o competintA politicA ci gi una judiciarg. Ea capAtA dreptul de a face instructia judiciark de a face descinderi, a emite mandate de aducere, a ordona arestAri, a califica delictele.

326

www.dacoromanica.ro Pe aceasta tema se na§te o marediscutie de principii. Fe- rechide, Kogalniceanu, Manolache Costache Epureanu, pretind ca. in lipsa legii responsabilitatii ministerialepromulgata abia la 2 Mai 1879 . conform art. 101 §i 102 din Constitutie, Curtea de Casatie urmand sa judece pe mini§trii, tot ea trebue sa feed ins- tructia judiciara.Comisiaparlamentara are numai inenirea sustineau ei sa stranga material informativ, sa stabileasca ele- mentele politice §i materiale ale culpei, sa concretizeze toate a. cestea intr'un raport pe care sa-1 predea apoi Casatiei spre a sluji ca piesa de acuzare. Camera neadmitand acest punct de vedere, Ferechide §i Ko- galniceanu i§i dau demisia iar Manolache Costache plecand im-. preuna cu ei, se produce criza de guvern.

12

Acesta-i stadiul chestiunei in momentul formarii cabinetului Bratianu. Comisiunea Camerii, careia Eugen Statescu ii subordoneaza aparatul judiciar, se pune serios pe lucru. Descinderi, perchezitii, studieri de dosare, audieri de martori, se succed in toata tara. Dar acuzatii, citati in fata Comisiunei, se retran§eaza in spatele prin- cipiilor §i refuza sa se prezinte inaintea unui for neconstitutional iar cand sunt adu§i prin mandate de aducere, refuza orke raspuns. E u§or deinteles cat de mult a inveninatatmosfera, ce cam- panii de press& ce incordare au produs lucrarile acestei comisiuni care au durat opt luni. Cad, cu toate complicatiile externe, cu toate interventiile Domnitorului,care-§i manifesta permanent ne- multumirea pentru urraárirea intreprinsaimpotriva fo§tilor sai sfetnici, cu toate ca Printul invita pe generalul Florescu §i pe Boerescu la un dejun de gala la palat, a§ezandu-i ca mai ba- trani . 1) inaintea mini§trilor in functiune, ceiace produce indig- nare in randurile ro§ilor. Comisiunea de acuzare i§i continua opera. La 10 Martie se depun primele 3 volume din enormul raport al Comisiunei de acuzare iar la 15 Martie, al 4-lea. Raportul conchide la scoaterea de sub acuzare al lui Costaforu, mort intre timp, P.

1) Memorii".

327

www.dacoromanica.ro Carp §i N. Kretzulescu, fiindca n'au nici o vina, In ceeace prive§te pe G. Gr. Cantacuzino, Teodor Rosetti §i Vasile Boerescu, comi- siunea de§i le arunca in sarcina o suma de acuzatiuni ingerinte in alegeri, calcarea Constitutiunei, falsificarea bugetului" -- lasa tri- miterea kr in judecata la aprederea Camerii. Camera printre acu- zati, retine insa pe Boerescu. Impotriva lui Catargiu, Mavrogheni, I. Em. Golescu, Al. Lahovari §i. Maiorescu, se mentin toate acuza- rile §i se cere trimiterea kr in judecata. Cu aceasta faza serioasa a urmarirei a luat sfar§it. Camera se margine§te sa voteze afi§area acuzarilor in toate comunele din tara lovitura politica menità sa discrediteze pe conservatori O... atat. Lipsa de temeinicie a invinuirilor, evenimentele externe, intra- rea Romaniei in razboiu, fac ca acuzarea sa fie parasita tacit. Comisiunea de acuzare se descomplecteaza prin demisiunea lui Dumitru Bratianu, Fleva, E. Costinescu, Misail. Camera aleg in locul kr, pe Eugen Statescu, G. Vernescu -- ie§iti din guvern -- Danielopolu §i realege pe Fleva §i Misail.Acuzatorii declara din nou ca nu mai primesc mandatul. Camera ii realege dar rea- legerea ramane o simpla formalitate. Acuzarea nu se mai sustine. Razboiul aduce pe primul plan, preocupari mult mai grave iar la 26 Ianuarie 1878,Bratianu cere Cameriisa sfar,easca odata cu aceasta nenorocita chestiune". Cu 55 de voturi contra 6, Ca- meravoteaza retragereaacuzarii impotriva fo.5ti1ormembrii ai guvernului conservator.

MI SS aruncam acum o clipa ochii asupra situatiuneifinanciare. Necesitatea finantarei cailor ferate §i a inzestrarii armatei produ- sesera mari goluri in ultimele bugete. Cu toate reformele §*1 abili- tatea lui Mavrogheni, veniturile nu puteau acoperi cheltuelile. Dupa retragerea lui din cabinetul conservator, 1875, fire§te ca mediocrii succesori vor fi mult maiputin in masura sadominesituatia financiara. Revoltele din Bosnia *i Hertegovina, razboiul ce ameninta sa izbucneasca in Orient, razboiu ce nu se §tia daca nu va deveni eu- ropean, stanjenesc afacerile, seamana neincredere, duc la o serioa- sa criza economica in intreg continentul. Exportul nostru de ce- reale e paralizat §i cu el toata viata economica a tarii.

328

www.dacoromanica.ro Repercursiunile asupratezaurului sunt, fire0e,dezastroase. Ion Bratianu luand ministerul de finance,porne0e, conform ietetei clasice, la o serie de economii drastice.Totu0 cheltuelile pentru armata continua sa creasca. Pe de altaparte, tensiunea po- litica interna §i razboiulcare bate la u§a, impiedlica parlamentul sa se ocupe la timp de noul buget. Timp de trei saptamani, 27 Ianuarie-21 Februarie 1877 . trece 0 Conul Mitica" la Finance §ivrea sa faca reduceri masive chiar in bugetul armatei. Din fericire,se opun Domnul §i Bratianu. Abia in Februarie 1877 bugetule gata, cu81.004.284la venituri 0 87.666.905la cheltueli, deci un deficitrecunoscut de6.662.621lei. Greaua situacie a trezorerieiva pricinui fire0e imense difi- cultaci tot timpul crizei externe0 mai ales in momentul razboiului. Deaceia, in Aprilie 1877,pentru a face faCa situatiei, vom fi silici sa cerem un imprumut de 5 milioaneRusiei.

II Guvernarea ro0ilor se consolideaza pe zi ce trece. Majorita- tea compacta pe care o are in Camera, increderea Domnitorului, da posibilitatea lui Bratianu sa lucreze netulburat. Senatul insa ii face dificultaci. Ne amintim cá fusese ales sub Lascar Catargiu 0 càmajoritatea liberala era destul deredusa. Opozitia Senatului se manifesta atat la cererea de ridicare a imunitatii parlamentare a fo0ilor mini0rii conservatori, membrii ai Maturului Corp, cat §i in toate dezbaterile cu privire la politica ex- terna 0 mai ales in dezbaterile financiare. Fire 0e, guvernul obtine totu0 voturi favorabile dar dupa lungi dezbateri, care ingreuneaza imens guvernarea inteun timp cand se cereau mai ales masuri repezi. Deaceia Bratianu cere in mai multe randuri, Inca din Februa- rie 1877, Domnitorului, decretul de dizolvare a Senatului. Princul e de acord in principiu, pretinde insa sa fie votate mai intai legile financiare. Dizolvarea ceruta bine inceles 0 din motive de partid spre a consolida guvernarea liberala se acorda abia la 23 Mar- tie 1877, in urma unui raport motivat pe larg, care,intre altele, spune :

329

www.dacoromanica.ro Din 150 zile implinite dela deschiderea Corpurilor Legiui- toare, Senatul n'a tinut deck 62 de §edinte. Din aceste 62 §edinte, 35 au fost mai in intregul lor consuma- te in interpelari, in cafi pasiunile personale au jucat un rol atat de mare inc.& chiar cestiunile de politica exterioara au fost agitate numai ca o arma contra guvernului... Dizolvarea Senatului love§te serios opozitia, Ii ia o platforma de lupta. Manolache Costache, Kogalniceanu,Beizadea Mitica Ghica incearca sa determine pe Domnitor sa nu acorde dizolvarea. Hotarkea Printului, acordand decretul de dizolvare, ne apare to- tu§i astazi noua ca justificata deoarecerazboiul ce se pregatea trebuia sä gaseasca un guvern deplin stapan pe situatie, nestanje- nit in actiunea lui de o opozitie puternica. Alegerile pentru Senat se fixeaza pentru 21, 23 §i 25 Apri- lie 1877. El Alt fenomen politic demn de relevat este remanierea cabine- tului. La 27 Ianuarie 1877 demisioneaza Gh. Vernescu--ultimul leader" din coalitia de la Mazar Pasa,--§i Eugen Statescu. Ast- fel partidul ro§u §tiuse sa monopolizeze roadele victoriei dobandite de coalitie. Faptul e demn de retinut pentruca se va mai repeta in istoria partidului liberal. Eugen Stkescu reintra in umbra, datorita poate influentei mo- deratoare a Printului care voia o slabire a tensiunei politice. Ori Stkescu era prea amestecat in urmArirea mini§trilor conservatori ca sa mai poata da inapoi. Locul lui Statescu 2) lIla Ion Campineanu vehement orator antidinasticde la 1871 iar locul lui Vernescu la justitie ii ia Ion Bratianu. Dimitrie Sturdza, care demisionase dinguvern la 5 Ianuarie, reintra la finante iar Ion Docar devine ministru al lucra- rilor publice. Colonelul Slaniceanu, N. Ienescu §i Gh. Chitu iimentin portofoliile. ii 1) Decret No. 164 din 27 lanuarie 1877. Monitor No. 21 din 28 lantsarie 1877 pag. 653.

330

www.dacoromanica.ro Insfarsit, inainte de a termina acest capitol, se cuvine sa ne oprim o clipa asupra raporturilor dintre Domn si Ion C. Bratianu. Am vazut cata stima avea Princul Carol pentru calitatile de om politic ale lui Bratianu. Imprejurarile, pasiunea de partid, unele scaderi ale lui Bratianu, influenta lui Rosetti, impinsesera pe acesti doi oameni, intre anii 1869.-1876, la un antagonism ce parea ire- ductibil. Dupa cateva succese rasunatoare, repurtate de Bratianu, ce culminasera cu incidentele din sala Slatineanu si cu pregatirile de abdicare, Lascar Catargiu, paladin al dinastiei, silise pe Bra- tianu sa bata in retragere. In Aprilie 1876 Bratianu, ce e drept, revenise invingator la carma statului dar biruinta lui era numai aparenta. Domnul avea acum o pozitie de nesdruncinat si silise coalicia de la Mazar Pasa sa-i accepte conditiunile. Guvernarea apropie din nou pe cei doi oameni. Identitatea de vederi ce o au in materie de politica externa ii solidarizeaza. Prin- tul Carol si Ion Bratianu se regasesc. Vor colabora de acum inainte doisprezece ani,vor infaptui impreuna lucruri mari, vor da Romaniei independenta si regatul. Inscaunarea definitiva a dinastiei Hohenzolern, realizata de Lascar Catargiu, va sta la temelia Romaniei moderne. Domnitorul putea sa vesteasca plin de o legitima mandrie pa- rintelui sau, in Martie 1877, Intre fruntasii politici nu mai am acum nici un adversar de principii, ceeace e un rezultat bun dupa o domnie de 11 ani". Cu o dinastie consolidatä, cu un guvern tare, se poate spune ca Romania era bine pregatita politiceste spre a infrunta incercarea razboiului, grava criza de la Congresul din Berlin si rapirea Ba- sarabiei.

331

www.dacoromanica.ro XXIV POLITICA EXTERNA DE LA 24 IULIE 1876 LA 30 APRILIE1877

Problema Orientului dupa razboiul Crimea Revoltele din Bosniaj Herfegovina Pozifia puterilor Politica Austriel sit Rusiei Tarots noua Razboiul sarbo-turci atrocitafile din Bulgaria Acordul austro-rus Stares de spirit din Rusia Desfasurarea adzei din toam.na 1876 pana la intrarea Rusfel In razbof Neutralitatea romãueasci greutafile el Ce gandeau Veda j Bratianu Dela Sibiu la Livadia Romania core si ise garanteze neutralftatea Concentrarile de trupe Atitu- dinea opozifieii dezbatmile parlamentare Constitutia oto- =anti Ce face Romania? Tratativele cu Rusia Trecerea Rusilor pe la noi Statue lemut Bismarkl asigurarile lui Andrassy Colaborareamilitari ruso-romfina Conflictul ruso-turc e inevitabil Consiliul de Coroana Kogalniceanu mtnistru de esterne Tratatul cu EWA Trnpele ruse intra In Romania Proolamalla marelui Duce Notele turcesti Supararea lui Andrassy Desbaterile Corpurilor legiuitoare Primele loviturf de tun Europa nu ne e favorabila Coope- rarea ruso-romana Romania se considera In rasboi cu Turcia

De la Caterina II-a, de când reluasepoliticade expansiune- Thspre Constantinopol,Rusia cunoscuse numai succese !Ana' la razboiul Crimeii. Unind abilitatea fortei, politica ruseasca ajunse- se sd capete cuvânt hotdrator in Principate, in Peninsula Balcanica §ichiar la Stambul. Interventia marilor puteri occidentale, razboiul Crimeii, rapesc Rusiei rezultatele sfo45rilor unei jumät5ti de veac. Imperiul cari-

www.dacoromanica.ro lor pierde nu numai cele treijudetedin sudul Basarabiei, ci si protectoratul asupra RomAniei, dreptul de a avea flotA in Marea Neagra, influenta hotAritoare la Constantinopol si in Balcani. Paralizia Rusiei ingAdue Principatelor sA inaiptuiascA Unirea §i sA-si realizeze aspiratiile. Dar fireste cA Rusia nu putea accepla pentru eternitate situa- tia creatà prin rázboiul Crimeii. Oameni politici, diplomati, militari pregkesc revansa. Gorceacovincepe Incadin 1860 sA prepare terenul in vederea reluArii expansiuneirusesti.Sprijinind pe Na- poleon al III-leainchestiunea Savoiei,Gorceacov reaminteste Frantei pierderile suferite prin Tratatul dela Paris si vorbeste de cele trei judete basarabene 1). ImprejurArile sunt favorabile Rusiei. Austria invinsA in douA rAzboaie (1859 si 1866) pierde din putereaei, Franta batutà in 1870 trece printr'o lungA eclipsä. Bismark e arbitrul Europei; ex- pansiunea rusA in Orient nu-1 supArlChiar are anumite anga- jamente in aceast5 privintà fata de Rusicare 1-au sprijinit si in 1866 si in 1870-71. Ca atare influenta si maim.Rusiei reapar in BalcaniInca din 1866. Ambasadorul ei la Constantinopol,contele Ignatiev, clobAndeste iarasi o pozitie dominantà. . Profiand de rAzboiul din 1870 Rusia denuntá clauzele Tra- tatului din Paris privitoare la neutralizarea M5rii Negre si printre motivele pe care le (15 spre 4 dovedi temeinicia sustinerilor sale sunt si unele care se referA la seria de revolutii",contravenind Tratatului de la Paris, ce le infAptuiserg,Moldova si Muntenia. DupA r5zboiul franco-german geniullui Bismark reusete s5 inichege celebra intelegere a celor trei Imparati. In Austria, Beust e inlocuit cu Andrassy,asta insemna c5 Viena parAsea veleitatile de rezistentA anti-prusianA in Germania si primea sugestiile bismarkiene de a se desp5gubi in Balcani. Rusia si Austria trebuiau asadar sa-si imparta sferele de in- fluenta si eventual:A expansiune in Balcani sub privegherea pArin- teasca a noului imperiu german.

I)G.I.Braziann: Le probleme des frontieres russo-roumaines" pag. 7.

334

www.dacoromanica.ro Fata de blocul Puterilor Nordului", a§a erau numite pe vremea aceia, Rusia, Germania §i Austria celelalte mari puteri sunt dezorientate. Franca nu s'a recules Inca dupa dezastrul dela 1870, Italia e un fel de cenu§areasa in concertuleuropean iar An- glia e §i ea stanjenitain miFarileei de fortablocului germano- austro-rus. ii Ac-easta-i situatia politica a Europei cfind räscoalele din Bos- nia §i Hertegovina redeschid, violent, problema Orientului. Deja din 1866 popoarele balcanice supuse Inca semilunei erau in fierbere. Rascoale in Creta, in Bulgaria, tensiune in Serbia, in Muntenegru. Era in intreg Bakanul un sbucium, un clocot, o nemul- tumire ce trebuia sã ia sfarOt printr'o izbucnire. Inca de la inceputul anului 1875 se produsesera mici rascoale in Hertegovina. In Iu lie izbuene§te insa o mi§care de revolta gene- rata.; la 31 Iu lie 1871 rasculatii cer tuturor cre§tinilor, printr'o pro- clamatie, sa ia armele. Revolta se propaga in Bosnia.In August, ambele provincii sunt-in flacari. Turcii raspund cu masagre, cu bar- barii infioratoare. Fierberea se transmite in Serbia §i Muntenegru,cele douà mici state cre§tine nu pot privi impasibile la macelarirea fratilor din provinciile subjugate. Acum intervin puterile.Cea mai activa eAustro-Ungaria. Andrassy in politica lui balcanied socotea cà trebue sa apard po- poarelor cre§tine tot atat de bine voitor ca Rusia, pentru a putea domina Balcanul apusean. De aci o intrecere intre cei doi aliati. De altfel s'a spus, pe drept euvant, ca in buna parte revolta bos- niaca se datore§te atatarilor austriace. Dl. Iorga in pagini eloc- vente din cartea sa Politica externa a Regelui Carol I" documen- teaza aceasta teza. Nota Andrassy" remisa Portii de contele Zichy la 31 Ianua- rie 1876 -- e sprijinita de toate puterile. Se cereau Portii reforme in favoarea crqtinilor, Re§id-Pa§araspunde in numele Imperiu- lui Otoman la 20 Februarie cu obi§nuitele fagadueli, niciodata ur- mate de fapte. Dar nici rasculatii nu erau multumiti cu nota An- .drassy; ei pretindeau- independenta §i adresau un nou apel popoa-

335

www.dacoromanica.ro relor cre§tine §i mai ales Rusiei aceastA mare §iglorioasd na- tiune". Acum intrà in joc Bulgarii. RApirea unei fete dà loc la tur- burAri sAngeroase. Consulii Frantei §i ai Germaniei la Sa Ionic Molins §i Abbot -- intervenind in favoarea cre§tinilor sunt asasi- nati in palatul guvernatorului. Emotia e generald in toatà Europa. Germania §i. Frano trimit escadre la Salonic, revolta se intinde in intreaga Bulgarie. Fata de agravarea situatiei Puterile Nordului" se intrunesc la Berlin. ImpAratul Alexandru al Rusiei vine insotit de Gorcea- cov, Andrassy reprezintA Austria. Se ia hotArAre sd se Wraith Por- tii o nouà notA--Memorandum-ul de la Berlin" -- pretinzAnd satisfacerea imediatà a cererilor din nota Andrassy §i. amenintAnd. cu masuri eficace". Nota, redactatA de Gorceacov, e aprobatá de. Franca §i Italia dar Disraeli o respinge categoric (19 Mai 1876) obiecand cA Turcia n'a avut cand sà aducA la indeplinire nota Andrassy. Anglia concentreazA flota in MediteranA, intAre§teMal- ta, ia o atitudine provocator anti-rusä. Turcii, siguri pe atotputernicul sprijin britanic, pornesc la o represiune inspAimantAtoare in Bulgaria. Sute de sate sunt rase de pe suprafata pamAntului, bAtrAni, femei, copii, macelariti dupd torturi ingrozitoare. Intre timp exaltarea rAzboinicA in Serbia cre§te pefiece zi. Printul Milan e silit sA cedeze vointei populare, Ristici revine la putere (Aprilie 1876) §i pregAte§te rázboiul Se inchee aliantà cu Muntenegrul iar generalul rus Cernaief e numit comandant al armatei sArbe. Razboiul sArbo-turc izbucne§te in Julie. Bine inteles CA toate aceste evenimente avuseserà un larg rá- sunet in Rusia. Panslavismul nAscut la Praga era acum in floare la Moscova. Acsacof §i Katcof aveau o imensá inrAurire asupra opiniei publice ruse. Ceea ce retinea Inca Rusia era faptul cA pregAtirea militarA nu era gata §i dorinta diplomatiei ruse§ti de a avea mAinile libere

din partea Europei. . Imperiul slay cautA sfi se inteleagA direct cu Austria. De ad intrevederea de la Reichstadt (26 Iunie 1876 -- 8 Iulie st. n.) in-

336

www.dacoromanica.ro Planoa XLI

Mihail Kogalniceanu www.dacoromanica.ro C.) www.dacoromanica.ro tre Franz-Iosef §i Alexandru al II-lea. La Reichstadt s'a ajuns la o intelegere, fire§te pe spinarea popoarelor cre§tine: Austria capáta din partea Rusiei dreptul de a ocupa Bosnia iar Rusia i§i rezerva dreptul de a ne rapi cele trei judete din Basarabia. Razboiul e dezastruos pentru Sarbi. Milan cere puterilor sa intervina. Dar Turcii pun conditii inacceptabile. Razboiul reincepe. &Arbil sunt iara§ batuti cu toata interventia masiva' a banilor, voluntarilor §i armelor ruse§ti. Cucerirea Alexina- tului de catre Turci §i perspectiva ca Serbia sa fie nimicità de pu- hoiul Ba§ibuzucilor determina Rusia la o atitudine energica.Un ultimatum porne§te de la Livadia(18 Octombrie st. n.)cerand Portii un armistitiu imediat §i amenintand cu ruperea relatiilor di- plomatice. Speriata Poarta se supune (21 Octombrie st. n.) Tarul vorbe§te deschis cu lord Loftus ambasadorul brita- nic la Petersburg , despre probabilitatea unui conflict iar in Su- dul Rusiei §ase corpuri de armata sunt mobilizate. 1) Acum intervine Anglia §i de teama unui conflict, propune in; trunirea unei conferinte la Constantinopol. La 11/23 Decembrie conferinta se intrune§te sub pre§identia lui Savfet-Pa§a. Puterile erau astfel reprezentate: Anglia prin lord Salisbury §i Sir Henry Elliot, Franta prin de Chaudordy §i Bour- going, Austria prin contele Zichy §i baronul Ca lice, Rusia prin contele Ignatiev, Italia prin contele Corti §i Germania prin baro- nul Werther. 2) In aceia§i zi Poarta promulga noua sa constitutie, foarte libe- raid pentru Turcia, sperand ca astfel va putea manevra puterile, exhiband noua sa dovadä de liberalism". Proectele puterilor . pace cu Serbia acordandu-i chiar noi teritorii, deasemeni cu Muntenegru, autonomia Bosniei §i Hertego- vinei §i a Bulgariei, garantii acordate cre§tinilor, . sunt respinse de Poarta.

Pe ce se bizuia Poarta cand respingea propunerile Europei? Fara indoiala in primul rand pe speranta ca Anglia nu va permite Rusiei desmembrarea Imperiului Otoman.

1) N. Iorga. Polities externi a Regelai Carol I. pag. 171. 2) A. Potel: Apergu historique des affaires d'Orient", pag. 133.

22 337

www.dacoromanica.ro Fireste atitudinea guvernului Disraeli putea sl ingadue ase- menea sperante. Totu§i guvernul conservator nu eradeplin liber pe miscArile sale. AtrocitAtile dinBulgaria revoltaserA opinia pu- blicA britanicA.Gladstone dusese o foarte popularA campanie prin presS si intruniri..in favoarea victimelor barbariei turcesti. Deaceia la sfArsit Disraeli va lása Turcia sA se batA singurA. Dar in afarA de sperante diplomatice erau si cauze interne care determinau atitudinea TurcieL Mai intAi gAndurile si sentimentele conducãtorilor ei, a pa- soptistilor" ei, càci pasoptismul" n'a fost numai un fenomen ro- MAnesc. VAntul reformelor suflase si in Turcia. Oamenii Tanzi- matului" (N. Iorga) voiau sa. transforme Imperiul Otoman intr'un stat modern. 1) (Tanzimat" inseamnA in arAbeste orAnduiri" si se refers la hatiseriful Sultanului Abdul Mesid (1844) prin care se introduceau anumite reforme). 0 intreagA pleiadd de pa§ale crescute in acest spirit -- Aali, Fuad, Resid incercaserA sA transforme Imperiul Otoman din- tr'un amalgam de provincii inteun stat modern. Generatia care le succeda era si mai hotArAtA ca ei sä faca. din Turcia un stat puternic mentinAndu-i, bine inteles, toate po- sesiunile. Seful acestei generatii si seful miscArei TAnAra Turcie", Midhat-Pa§a, care guvernase cu atAta strasnicie vilaietul Dun Aril si spAnzurase atAtia Bulgari, era acum stApAnul Turciei. Revolta Softalelor 1)11 impusese la Vizirat si curand (Mai 1876) detronase pe Abdul-Asis si pusese in locul lui pe Murad. Apoi (August 1876) detronase si pe Murad inlocuindu-1 cu Ab- dul-Hamid. Asadar stApAnii Turciei nu erau dispusi sa cedeze. Armata turcA era bunA, mai bunA decAt i§i inchipuia 'Europa. InsfArsit, abstractie fAcAnd de conducAtori, revoltele crestini- lor si biruintele Turcilor atatasera la culme fanatismul musulman. DacA cedau cerintelor Europei, probabil cã ministriiar fi fost ma- sacrati.

1) N. lorga: Geschichte des osmanisohen Reiches". 1) Sof ta era numele ce se dAdea studentilor musulmani in teologiesi indrept.

338

www.dacoromanica.ro lata complexul de cauze ce determinau pe Midhat §-i pe Say- let sl reziste- Europei. a

Refuzul Porcii permite lui Ignatiev sA-i azvarle de la inceput sesponsabilitatea nenorocirilor eventuale". Diplomatia Ina intrA in functiune. La 1 Februarie 1877 Gor- -ceacov trimite o circularA tuturor ambasadorilor salarAtand cA refuzul guvernului turc atinge demnitateaEuropei" §icerAnd mAsuri coercitive, Ignatiev plead pe urmele circulArii laViena, Berlin §i Londra sperand sä capete pentru Rusia dad nu un man- dat european cel putin o dezlegare europeanA. Dar nici Londra §i nici Viena nu sunt dispuse sa dea manA liberA Rusiei. Anglia propune o notha conferintA a puterilor, la Londra. La 19/31 Martie 187.7 se ajunge la incheerea unui protocol. Dar Tur- cia respinge iara§i sugestiile Europei, pe motiv ca nefiind invitatA la Londra nu poate accepta hotArarile unei conferix4e unde nu §i-a putut apara interesele. Savfet declarA chiarprotocolul tin pro- -cede d'intimidation" §i rAspunde puterilor La Turquie sait qu'elle lutte aujour d'hui pour son existence. Elle est decidee A conserver 'dans le monde la place que la Providence lui a destinée". Razboiul ruso-turc devenea inevitabil.

SA analizam acum pozitia Romaniei in aceasta nouà crizA a Orientului. Rdzboiul ruso-turc bAtea la u§A. El prezenta pentru noi o nesfar§itA serie deprimejdii. Pericolul ca Ora noastrà sA devinA teatrul rAzboiului, ca ora§ele §i satele noastre sa incapA pe mana cazacilor sau a ba§ibuzucilor, ca tot ce se cladise in ultimiidouA- zeci de ani de pace sa fie distrus.Pe de akà parte, rezultatele rAz- boiului puteau fi iarA§i foarte primejdioase. In cazde victorie a Turcilor la care nimeni nu se gandea de§i desfa§urarea rAzbo- iului a dovedit ca o asemenea eventualitaten'ar fi fost imposibilA .--. am fi avut de suportat onouA avalan§A de umiliri, noui incercAri de §tirbire a autonomieinoastre, cat despreindependenta ea ar fi fost intarziatA cu ani sau decenii. Ce seintampla in ipoteza ca. Ru- ia era biruitoare? Pierdeamprobabil cele trei judete basarabene

339

www.dacoromanica.ro 0 ceeace era mai gray --- riscam ca Rusia redevenind stapani- toare in Balcani, inconjurandu-ne cu state slave supuse directive- lor ei, sa voiasca a relua la Bucure§ti rolul de protectoare" jucat inainte de rAzboiul Crimeii. Ei bine ce trebuia sa faca Romania? Cum putea sa se strecoare mai bine printre greutAtile ce se ingramadeau in calea ei? Parerile erau impartite. Aproape unanimitatea lumii politice voia neutrali- tatea, neutralitatea absoluta. Lascar Catargiu,Vasile Boerescu. Petre Carp, Manolache Costache Epureanu, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza, Dimitrie Ghica, cu deosebiri de nuante, voiau neutralitatea. Argumentarea lot era urmatoarea : n'avem foro necesara de a rezista Turciei sau Rusiei, conflictul de altfel nu ne prive§te. victoria Rusiei ameninta fiinta noastra nationala, deci sa procla- mam sus 0 tare neutralitatea noastra, sa lAsAm pe Turd sau pe Ru0 sa treaca pe teritoriul nostru, sa nu ne legam de nimeni, insfar- Ot sa ne bizuim pe Tratatul din Paris 0 pe garantia puterilor. Era o politica in litera tratatelbr, intemeiata pe Europa §i pe neincrederea in propriile forte. Ba chiar unii din neutra14ti" cre- deau cA ar fi bine sa cerem ca Austriacii sA ne ocupe tara spre a Irnpiedeca trecerea Turcilor sau Ru0lor. (Dimitrie Ghica 0 Ale- xandru Golescu). Altii (N. Blaremberg),pretindeau, tot spre a indeplini stipulatiunile Tratatului de la Paris,sa cerem ajutorul Turciei, luptand alaturi de ea impotriva Ru0lor, in cazul and ace-- tia ne-ar viola teritoriul. 2) Europa, garantia colectiva a puterilor, Tratatul de la Paris vor fi leitniotivele" argumentarii neutraliste. Dar puterile nu ne garantau de loc iar Tratatul de la Paris . acela§ feti0sm al tratatelor domina spiritele atunci ca 0 astazi , era in multe din clauzele lui caduc. Noi II violasem in repetate ran- duri iar Rusia denuntase Inca din 1870 neutralitatea Marl Negre. Din fericire altele erau parerile Domnului, de acord cu Bra- tianu. Amandoi credeau in superioritatea actiunii asupra neutra- litatii iar actiunea nu se putea desfäpra deck pentrua ne doban- di independeno. Independenta trebuia dobandità cu armele in ma-

1) Cristodul I. Suliotis: Nicolae Blaremberg",pag.628,discurs pronuntat in Camera la 25 Noembrie 1876.

340

www.dacoromanica.ro ma, spre a dovedi Europei vitalitatea nouei Rom Anil si a da popo- rului nostru increderea in viitorul sdu, fAcAndu-1 sA treacA prinsu- premul examen al istoriei, proba focului. Pe cale de consecintà trebuia sa ne intelegemcu Rusii si dat fiind CA nu ne puteam opune trecerii lor,era mai bine SA' avem un tratat cu ei prin care sA ni se garanteze solemn, de la stat la stat, integrita tea teritoriului. Iatd pozitia RomAniei, sentimentele, gandurile, intentiilecon- ducAtorilor ei. El

SA reluAm acum firul expunerii cronologice .Ne amintim ca inainte de a pleca de la externe, Kogalniceanu trimisese faimoasa circularà pe tema atrociatilor turcesti, arAtAnd revolta ce clocotea pana si in rAndurile armatei romAnesti si cerand grabnica inter- ventie a Europei. Noul ministru de externe, N. Ionescu, gAseste circulara prea indrAzneatà, Manolache Costache deasemenea seleapAdA de ea, declarAnd in scris CA Mihail Kogalniceanu a trimis-o fArA sà-I in- trebe. 'roma lumea e speriatA cA am pAräsit atat de neasteptat po- zitia strict neutralA. La 29 Iu lie, N. Ionescu retrage circulara. Declaratia ministe- rului Brätianu, cititA la 25 Iu lie in Adunarea Deputatilor, reinoia de altf el asigurarea de neutralitate: In cat priveste relatiunile noastre exterioare, o strictá neutralitate mentinuta prin vegherea neadormità asupra securitAtei publice si a fruntariilor, va fi obiectul constantei noastre preocupAri". 1) Pe deasupra capului lui N. lonescu, politica externA o duc insd Domnul si BrAtianu. La 28 August, BrAtianu si cu Eugen StAtescu sunt trimisi la Sibiu pentru a saluta pe Franz-Iosef care venise la marginea imparatiei sale. Era un act de curtoazie, dar si un act politic. In ultimii ani, mai ales dupa 1871 de la venirea lui An- drassy la cfirma dublei monarhii. RomAnia se orientase permanent dupA indicatiile austriace. BrAtianu se ducea asadar la Sibiu SA ca-

1) Ion C. Brätianu:Discursuri, scrieri, acte si docutnente. Vol.I, pag. 170.

341

www.dacoromanica.ro pete informatiuni mai exacte asupra atitudinei Austro-Ungariei in. criza Orientului, mai ales cä venisera laurechile noastre unele ecouri, foarte vagi, asupra hotararilor de la Reichstadt. Delegatii no§trii nu afla mare lucru. Franz-Iosef se margine§te- sa-§i exprime multumirea pentru atitudinea Romaniei in criza 0- rientala. Totu§i Ion Bratianu se intoarce de la Sibiu' cu impresia justa ca Austro-Ungaria nu se va pune in calea Rusiei. De aide'. cam in acela§ timp Balaceanu telegrafiaza de la Viena ca parerea lui Andrassy e sa inchidem ochii asupra voluntarilor ru§i care tree spre Serbia. Cu multa abilitate, Brätianu cere avizul intregului corp diplomatic asupra acestei probleme §i chiar Anglia ii recomanda sa nu bage de seam& Tot in Septembrie Ru§ii sondeaza terenul la Bucure§ti spre a vedea care ar fi atitudinea Romaniei in cazul unui conflict ruso- turc. Raspunsul evasiv al Romaniei irita Petersburgul. 1) In acela§ timp insa guvernul folosind pretextulmanevrelor concentreaza rezervele. Bratianu e Inca in faza informativa. Trimite pe Rosetti la Pa- ris, pe Ghica la Londra,spre a capata informatii cat mai exacte asupra atitudinei puterilor occidentale iar el, impreuna cu ministrul de razboi Colonelul Slaniceanu, pleaca la Livadia unde sosise Ta- rul cu Gorceacov, Ingatiev §i ministrul de razboi, Miliutin. De le- gatii no§trii, plecati la 25 Septembrie din Bucure§ti, ajung in seara de Marti 28 Septembrie la lalta. A doua zi Gorceacov prime§te pe Bra tianu. Intrevederea e dramatica. Conversatia incepe calm, Gorcea- cov anunta ca e probabil un razboi ruso-turc in. toamna sau la pri- mavara §i arata ca se a§teapta la o atitudine amicala din partea Romaniei. Bratianu fi raspunde asigurandu-1 ca simpatiile noastre sunt pentru cauza cre§tinatatii, cã vrem a ne intelegem cu Rusia in privinta trecerii trupelor ruse§ti §i sa incheemun tratat formal cu ea. Dar Gorceacov, enervat, respinge ideia tratatului. El vrea o conventie militara pentru trecerea trupelor, atat §i nimic mai milt, §i amentnta ca, in virtutea tratatelor, va considera Romaniaca un

1) Cartea Verde pag. 36.

342

www.dacoromanica.ro stat vasal Turciei 0 va trece Prutul fara nici o formalitate. Bra- tianu raspunzandu-i ea in acest caz wirea noastra va rezista in- vaziei, Gorceacov, enervat la culme, striga: .... va vom sdrobi!" I) Se pare ca delegatul roman nu 0-a pierdut cumpatul deoarece i-a raspuns ca un razboi intreprins pentru eliberarea fratilor cre§tini de sub jugul necredincio0Ior nu ar incepe in conditiuni favorabile prin sdrobirea unei alte armate cre§tine.." Era o replica bine chib- zuita cad intiadevar Rusia s'ar fi pus, in fata Europei, inteo lu- mina oribila procedand cu brutalitate impotriva Romaniei.Dupa acest mic duel, Gorceacov intrerupe convorbirea. Ion Bratianu se plange lui Ignatiev de cuvintele cancelarului dar contele il sfatue§te cinic sa nu-I ia in serios 0 starue pentru o intelegere. Inapáratul e amabil, binevoitor, dar distant. 0 noud intreve- dere cu Gorceacov e mai putin furtunoasa. Bratianu expune cere- rile Romaniei: 1) Tratat de la stat la stat, deci recunoa§terea im- plidta a independentei romaneqti; 2) conventiune precisa cu privi- re la modalitatea trecerii trupelor ruse§ti prin Romania; 3) garan- tarea teritoriului Romaniei. Chestiunea Basarabiei se discuta fati§. Bratianu cere cancelarului sa-i lamureascaintentiile cu pri- vire la cele trei judete. Gorceacov dedara insa ca Basarabia e con- sacrata prin tratate 0-0 exprima mirarea ca Romania crede ca nu se vor respecta tratatele. Convorbirea se termina cu vorbele lui Gorceacov de va fi razboi, vom §ti sä ne intelegem, Romania nu va avea deck sa ca§- tige". La 30 Septembrie, delegatii romani plecau spre BucureSi. Intrevederile dela Livadia aratasera clar 0 intentiile suspecte ale lui Gorceacov dar 0 dorinta Rusiei de a ajunge la un aranja- ment cu Romania. Probabil ca nici Domnul, nici Bratianu nu se a§teptau la mai mult. Totu0 o u§oara dezihizie starue 0 la palat §i la pre0dentia consiliului. Atitudinea lui Gorceacov ne rasa sa intelegem ca vom inregistra multe surprize. Romania n'avea insa altä politica de fa-

1) Ion I. C. BrMianu Romania si ghestiunea Orientului" In volumul Razhoiul neatarnirei".

343

www.dacoromanica.ro cut. Trebuia sa se inteleaga cu Rusia caci altfel, vorba lui Gorcea- coy, ar fi fost sdrobita. 12

Urmeaza acum, intre Septembrie si lanuarie, o noua faza a politicei romanesti caracterizata prin trei elemente: concentrari de trupe, cereri repetate adresate tuturor puterilor de a ni se garanta neutralitatea, negocieri secrete cu Rusia. Pregatirile militare continua febril.Corpurile Legiuitoare se deschid la 21 Octombrie, peste cloud zile li se cere un credit de 4 milioane pentru armament, 400.000 lei pentru concentrari si autori- zarea de a mentine rezervele sub arme peste termen. Era o sforta- re considerabila, mai ales' din punct de vedere financiar. La 26 Noembrie se infiinteaza 8 noui regimente de dorobanti. Armamentul de care dispuneam era insa putin. Aveem abia 25.000 pusti Peabody si putine pusti cu ac, cele aduse in perioada 1867-- 1868. Deaceia Eugeniu Carada fusese trimis la Paris sa trateze un imprumut si sa cumpere arme. In Decembrie telegrafiaza ca i se ofera 12 milioane lei cu 10 la suta dobanda, 5 la suta comision. cu garantia monopoluluitutunului,rambursabile in 9-42 luni. A gasit si pusti Chassepots, tunuri de otel ghintuite 4 livre- 2).

11

Diplomaticeste, ne mentinem, oficial, pe terenul neutralitatei. MeSagiul domnesc citit Camerii si Senatului la 21 Octombrie a- firma din nou: - Din partea tuturor Puterilor Garante suntem incurajati intru mentinerea atitudinei noastre neutrale, pe care guvernul Meu a a- doptat-o Inca dela inceputul luptelor ce se urmeaza in Peninsula Balcanica.- si apoi asa, multumita directiuneiprudente si ferme ce reprezentantii natiunei au imprimat guvernului Men, avem te- riei de a spera ca atunci cand pericole mai presus de fortele noa- stre ar ameninta Statul Roman, puternicul scut al Europei garante

1) 1. C. Brfitianu: Discursuiti, scrieri, actesidocumeate VoLII. pag. 247. .

344

www.dacoromanica.ro nu ne va lipsi intru apararea integritatei teritoriului §i a drepturi- lor noastre nationale-. Romania desfa§oara o intensa actiunediplomatica pentru a obtine garantarea neutralitatii sale. La 22 Octombrie pleaca de la ministerul nostru de externe o circulara care toti agentii no§trii, cerandu-le sa sondezepute- rile asupra sanctiunei de garantie- §i a unei garantii speciale, a- cordataprintr'un act international,in cazul unui rázboiruso- turc. Dumitru Bratianu, trimis in misiunespeciala la Constanti- nopol, cu ocazia conferintei puterilor, prime§te acelea§i instructiuni sa ceara o garantie speciala pentru respectareadrepturilor,a neutralitatei §i a integritatei teritoriului Romanier'. Dar puterile nu sunt dispuse sa ne satisfaca cererile.Salis- bury raspunde categoric ca singura garantie eficace ar fi ca pu- terile sa faca un casus belli- din orke atingere a neutralitatii ro- mane§ti ceea ce nu se poate. Cam acela§i limbaj 1-au tinut §i ce- lelalte puteri. Singure, Franca §i Italia ni s'au aratat favorabile dar WA consecinte.Neutralitatea Romaneasca nici n'a fost discutata la conferinta. Totu§i aceasta actiune diplomatica era foarte abila. Pe de o parte, punea Europa in situatia ca 'refuzandu-ne garantia sa auda din partea noastra argumentarea am fostsilitisa ne intelegem cu Ru§ii deoarece nu ne-ati garantat, lasandu-ne la chetemul lor" iar pe de alta, inchidea gura neutrali§tilor, cu orice pret dovedin- du-le ca nu ne ptiteam bizui pe Europa- §i peTractatul dela Paris-. MI . Intre timp insä, Bratianu trata insecret cu d. deNelidov, consilier de ambasada la Constantinopol. Nelidov sosise in Bu- curesti la 15 Noembrie insotit de Colonelul print Cantacuzino :), din statul major al Marelui Duce Nicolae.. Nelidov venise cu o simpla scrisoare a conteluiIgnatiev Care Bratianu. Se ascundea sub numele de Alexandrescu, proprietar din Basarabia-.

1) Exist5 §i o ramura rusal a celebrei familii bizantine.

345

www.dacoromanica.ro Intrevederile cu Bratianu aveauloc la ministerul de finance siintio casa la sosea 2). Bine inteles Bratianu a ridicat imediatchestiuneaplenipo- tentei, pe care Nelidov n'o avea, declarand reprezentantului rus cà intelege un tratat, de la stat la stat. Discutiile au continuat apoi si au fost foarte vii in legatura cu problema basarabeana. Bratianu cerea caRusia sa garanteze integritatea teritoriala a Romaniei. Nelidov incerca sa se eschiveze dar ;Ana la urma, fata de cererilecategorice aleluiBratianu care refuza sa inchee altfel vreo conventiune, Nelidov a fost silit sa cedeze. S'a ajuns asadar la un acord general. Romania accepta sa lase libera trecerea armatelor rusesti in conditiuni precis de- terminate iar Rusia garanta integritateateritoriala a Ora noastre. S'a redactati proectul de conventiune care insa n'a fost semnat, nici parafat fiindca Nelidov n'avea plenipotenta necesara. Romania, spre asi mentine libertatea de actiune, va taragAni semnarea pana la 4 Aprilie 1877. In orice caz, principial, eram deja angajati cu Rusia.

Cam odatá cu Nelidov sosise la Bucurestii un reprezentant al Turciei, Ali Bey, ca sa trateze o intelegere turco-romana inca., zul in care Rusii ar trece Prutul. Bineinteles, nimeni nu se On- deste la un acord militar cu Turcia. Solul turc e.dus cu vorba. Intre timp, la 11/23 Decembrie 1876 se promulga Constitutia turcA. Art. 1 din aceastä constitutie are urmatorul cuprins: Im- periul Otoman. cuprinde regiunilei posesiunile actuale precumsi provinciile privilegiate...- iar prin art. 7 se declara ca Sultanul cla investitura capilor provinciilorprivilegiate. Guvernul roman cere imediat explicatii asupra sensului acestor articole. Savf et raspunde linistit cài Romania e cuprinsa printre provinciile privilegiate-. Indignarea Printului,a guvernuluisi a opiniei publice e fi- reasca in fata jicnirei ce ni se aducea. Inainte de a raspunde cum se cuvine, ministerul convoaca Senatul si Camera la 21 Decembrie

2) T. Nelidov: Souvenirs d'avant et d'apres la guerre de 1877-78" In Revue des Deux Mondes" 1915.

346

www.dacoromanica.ro in sedinte secrete, separate, iar la 22 Decembrie in sedint5 secreta comun5. La Camera, sedinta incepe printr'o interpelare al lui G. Mi- sail membru al majoritätii .--,asupra art. 7 si 8 din Constitutia Otoman5. Rispunde N. Ioneicu, ministrul de externe, apoi iau cuvAntul deputatii Poenaru Bordea si N. Blaremberg care aduce in:.rinuiri guvernului fiindc5 a cerut 15muriri la Constantinopol cu privire la Constitutia turcA, desi tratatele- arAtau clar CA noi nu puteam fi considerati ca o provincie privilegiatà.Urmeaz5 un r5spuns ma- gistral din partea lui Ion Bratianu spunAnd intre altele... nici sa- bia lung5 a lui Baiazet si Mohamet n'a putut patrunde pAn5 in Muntii RomAniei, unde cuteaz5 s5 stràbat5 Midhat Pasa cu cons- titutiunea lui...- Mai vorbeste Manolache Costache Epureanu, sus- Orland cd trebuesc duse discutii calme cu Turcia deoarece Consti- tutiunea otomanä nu poate produce efecte reale asupranoastrA. Insfarsit, dup5 un nou rAspuns al lui BrAtianu, se voteaz5 cu_ 79 de voturi si 9 abtineri, urmAtoarea motiune: In urma r5spunsu- lui dat de guvern prin care explica linia sade conduitA in fata promulgarei Constitutiunei sublimei porti: Camera pe cleplin sa- tisf5cutá si convinsA cA guvernul va protesta cu energie c5tre pu- terile garante si catre Ina lta PoartA, contra c51c5rilor drepturilor incontestabile ale RomAniei, trece la ordinea ziler. In Senat dezbaterilesunt mai grele. Aci majoritatea nu e compactA ca la Camera. 0 motiune propus5 de Bozianu cere ca guvernul, sit aibA a "procedare demna si neprovocatoare". Ion Ghica si Lascar Catargiu sprijinA motiunea lui Bozianu. BrAtianu se opune la aceast5 propunere care-i stAnjeneste mis- c5rile si arunca un blam asupra politicei dusa pAn5 atunci. InsfAr- sit, motiunea lui Bozianu e modificatA prin stergerea cuvAntului neprovocatoare sivotatA cu 27 de bile albe contra 12 negre. Protestul energic al guvernului romAn e sustinut la Constan- tinopol de toate puterile. Singura Anglia se abtine. Savfet da oarecum inapoi declarfind ca.: Poarta n'a avut in- tentia nici direct nici indirect &A ating5 situatia Principatelor-Unite, astfel cum reiese din tratate. Constitutia nu este un act interna-

347

www.dacoromanica.ro tional care sa modifice tratatele, nici sa modifice conditiile de exis- -tenta politica a vreunei tari care face parte integranta din Impe- riul Otoman." 1) Lui Dumitru Bratianu, Savfet ii arata ca ar fi dis- pus sa declare ca. Romania nu-i atinsa de Constitutia Otomana dar numai daca ne-am retrage protestul si mentinand expresia de par- te integranta din Imperiul Otoman". La 29 Decembrie (stil vechi) Romania raspunzand notei lui Savfet, cere o declaratie formula ca. Romania nu este cuprinsa intre provinciile otomane, de cari vorbeste Constitutia, si cà lega- turile ce unesc Romania cu Turcia tin de vechile capitulatii inche- iate de printii romani cu Sultanii si consacrate de tratatele de cu- rand facute intre Turcia si puteri, cari au luat sub garantia lor colectiva, statul politic roman". Desi Poarta nu ne-a dat satisfactie totusi chestiunea Consti- tutiei turcesti fusese binevenitä. Ea ne oferise prilejul de a afirma raspicat drepturile noestre de stat suveran, afirmare aprobata de toate marik puteri. Pe de alta parte, prin indignarea ce o trezise, mestesugit ex- ploatata de Romanul" lui Rosetti, partizanii obedientei rabdatoa- re feta de Turcia erau pusi in inferioritate iar opinia publica ince- pea sa se desmeticeasca. Astazi razboiul pentru independenta ne apare ca ceva firesc. Pe atunci nu era asa. In afara de Doran, de Bratianu si de Ro- setti, toti oamenii politici cu autoritate erau impotriva unei politici .,de aventurr. Lascar Catargiu, Carp, Manolache Costache Epu- reanu, C. Bozianu, Vasile Boerescu, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza, Dimitrie Ghica, N. Blaremberg, N. Ionescu.-- ministrul de externe in functiune si chiar Mihail Kogalniceanu care nu va fi con- vertit de cat mai tarziu. Prin urmare nu numaiconservatorii ci si liberaliimoderati Ion Ghica, Sturdza.--, nu voiau sa aucla de o ruptura cu Tur- cia urmata de o intelegere cu Rusii. Deaceia situatia guvernului era grea. El trebuia sa se strecoa- re nu numai prin imense dificultati externe ci sa Vila piept neinte . legerii, opozitiei, criticilor din lanntrul tarii. NI 1) Cartea Verde" pag. 65.

348

www.dacoromanica.ro Pe masura ce riscurile de razboi sporeau,problema raportu- rilor romano-ruse devenea mai acuta. Trupele rusesti erau concentrate in Basarabia. Cornandantul lor, Mare le Duce Nicolae, se instalase la Chisinau, asteptand ordi- nul de a trece Prutul. De la Chisinau va sosi inainte de Craciun un ofiter de stat major, colonelul Bobrikov, cu misiunea de a dis- cuta modatatile trecerii trupelor rusesti. Lui Bobrikov i s'a reco- mandat sa trateze direct cu Printul. Dar Domnul evita orice intra- re in amanunte, asteptand rezultatele conferintei de la Constan- tinopol. La 16/28 Ianuarie Printul Carol primeste din partea Mare- lui Duce Nicolae o scrisoare in care, dupa fagaduiala ca trupele de sub comanda sa vor respecta independenta,autoritatea si buna stare a Romaniei, propune o invoire practica din punct de vedere pur militar, Bra nici un caracter politic". Era tocmai teza contra- la celei romanesti care voia tratat politic int5i. Deaceia Domnul raspunde foarte prietenos dar azcentuand ne- cesitatea unui tratat politic incheiat intre guvernul rus si cel ro- man". Se adauga apoi ca o asemenea conventiune nu se poate in- cheia de cat dupace Rusia va notifica puterilor intentiunea ei cad altfel Rusii ar viola neutralitatea. Aceasta de altfel era si parerea lui Bismark, oracolul politic al Europei, pe care Domnul il consulta intotdeauna, in ocaziile mari. Cancelarul de Fier, intelegand perfect situatia Romaniei, declarase ca e mai bine ca trupele rusesti sa in- tre in Ora in virtutea unui tratat. Ideile Printului Carol erau Inca de la inceputul lui Ianuarie 1877 foarte dare. El scria tatalui s'au: Barbatii politici de ad sunt mult mai ingrijati de cat mine asupra urmarilor unui conflict ruso- turc si asupra viitorului Romaniei, pe care eu mi l'am schiot de la inceput: A incheia o conventiune militara cu Rusia si, de va fi ne- voe, a ne bate cu Rusii contra Turcilor".

INI

Totusi se cunosteau riscurile aliantei cu Rusia. Intentiile ru- sesti asupra Basarabiei sunt presimtite. Kogalniceanu avusese in- formatii, necomplecte, asupra acordului dela Reichstadt,Bratianu ghicise la Livadia gandurile lui Gorceacov. Necesitatea ne impin-

349

www.dacoromanica.ro lea la o intelegere cu Rusia dar in acelas timp cAutam contra asi- surAri. Austria lui Andrassy avusese influentàprecumpAnitoare la Bucuresti in ultimii ani. La ea cAutam sprijin, socotind a Viena nu poate tolera o asezare a Rusilor la Dun Are. I. BAlAceanu, cel mai destoinic, mai fin, mai cu greutate diplo- mat roman pe vremea aceia, intrebAnd pe Andrassy ce atitudine va lua Austro-Ungaria, primea la 20 Martie, vechiul rAspuns cA nu se va opune la trecerea Ru§ilor prin Romania dar nu va tolera ca Ru- sia sA se atingA de o portiune, oricAt de mica, din teritoriul roman. Andrassy mintea constient, fiindcA la Reichstadt, Franz-Iosef acceptase anexarea de cAtre Rusia a celor trei judete din Basa- rabia.

Intre timp, pe la 20 Martie, Bobrikov revenise si de astA datA Printul discutA mai in amAnunt cu el. Se cere Rusilor sA aseze tor- pile pe Dun Are si Siret pentru a impiedeca bombagdarea podului de la Barbosi de cAtre monitoarele turce§ti. OdatA cu Bobrikov so- sise si generalul Katalef ca sA studieze situatia cAilor ferate si sA se inteleagA cu administratia lor in vederea marilor transporturi de trupe si munitiuni ce urmau sA se efectueze. Dar toate tratativele erau stAnjenite de lipsa convenOunei politice. Acum Rusia stAruia sA se semneze. Consulul rus, baronul Stuart, presa in fiecare zi ca- binetul roman in acest sens. Noi insA voiam sA intArziem pAnA la -ultimul minut semnarea conventiunei spre a vedea cum se intorc lucrurile si a putea sustine ca am cedat necesiatii. Discutiile cu Bobrikov si cu cApitanul Popov, aghiotant al Ma- Telui Duce Nicolae, continuA. Ei expun Printului, liniile mari ale pla- nului de mars rusesc prin Romania si statue pentru cooperarea ar- matei române cu cea ruseasca. 1) Domnul, desi e partizan al aces- tei colaborAri, nu se angajeazd. InsArcineazA numai pe of4erii ru§i sA comunice Marelui Duce dorinca sa ca armata romAnA sA ia po- zitiuni dincolo de Olt, asa ca ea sA formeze intrucAtva, aripa dreap- tA a armatei rusesti" 2). AratA deasemeni lui Bobrikov si Popov

1) Memorille Regellui Vol. IX pag. 46. 2) Ibidem. ,.

350

www.dacoromanica.ro znàsurile luate la Barboqi, Oltenka, Giurgiu si Calafat. Pentru a mencine contactul cu cartierul general rusesc, Printul trimite la Chi- sinau pe colonelul Barozzi. t li Dar si Turcii se pregOteau de rAzboi. Orasele bulgaresti de pe malul Dun Aril sunt fortificate, trupele turcesti se concentreath in Bulgaria, numArul lor e evaluat la 140.000 de oameni cu 170 de tunuri. Extrema dreaptä din Dobrogea e slabd; in schimb extrema stAngA, la Vidin, e foarte puternicA. EvaluArile variazA intre 40.000 si 75.000 de oameni. Acest dispozitiv pare a indica intentia de a ocupa Calafatul si a nAvAli in Oltenia. Situatia militarA a Turciei se mai imbunAtAtise prin scoaterea definitivA din joc a Serbiei. In Februarie, Belgradul fusese silit sa inchee pace, multumit cA Stam- bulul ii acordA statu-quo ante. Cu Muntenegrul ostilitAtile inceta- sera de mult dar micul principat nu cAzuse inch* la pace. In situatia politicd interna. interveniserA mari schimbAri. Mid- hat-Pasa dispAruse brusc de .pe scenA. Atotputernicul Vizir, om cu autoritate, prestigiu si capacitate, fusese arestat (Ianuarie 1877) in palatul Sultanului si demis din functiunile sale.Abdul-Hamid incepea sA-si arate ghiarele. Edhem-Pasa luase locul lui Midhat.

ill

Rdzboiul se apropia. Romania lua si ea mAsurile necesare. Cri- za financiarA ne pricinuia imensedificult4i. Oamenii concentrati in toamnA fuseserA trimisi la vatrA. Batalioanele noastreaveau efective de 300 de oameni. Cerusem deaceia la Petersburg sA fim anuntati cu minimum 14 zile inainte de incepereaostilitatilor spre a putea proceda la mobilizare.Int ArimCalafatul si concentrAm trupe acolo deoarece voim sA ne opunem nAvAlirei turcesti.La 31 Martie, Consiliul de ministri hotAreste mobilizarea armatei. In ace- las timp insA cerem Vienei sa intervinA la Constantinopol pentru ca Turcii sA nu treacA Dun Area. Cu Stuart se mai discutA problema monedei cu care Rusii vor face plAtile. BrAtianu pretinde ca toate platile sA se facA in aur. Dupd unele tAragAneli Petersburgul admite. Acum venea momentul semnArii acordului cu Rusia.

351

www.dacoromanica.ro Ministrul de externe, N. Ionescu, demisioneaza din minister pentruca e in contra lui. Interimatul externelor ii detine cateva zile 'Ion CAmpineanu. La 1 Aprilie, Voda convoaca un consiliu de Coroana. Fire§te Catargiu, Mavrogheni, Carp, Boerescu, Inca sub acuzare, nu pot asista. Sunt insa de fata pe lAnga membrii ministerului: C. Bo- Many,Manolache Costache Epureanu, D. Ghica, Kogalniceanu, Ion Ghica, Alexandru G. Golescu, toti fo§ti pre§edinti de consi- lin, C. A. Rosetti. Parerile exprimate sunt confuzei contradictorii. Bozianu, intrebat primul, e pentru neutralitate absoluta. E de parere ca Ru§iii Turcii sa poata trece liberi prin Romania. La in- trebarea daca nu e mai bine ca Ru§ii sà intre, in virtutea unui tra- tat, se declara de acord. Manolache Costache admite o intelegere cu Ruqii dar e con- tra oricarei cooperari militare sau a rezistentei impotriva Turcilor. Dimitrie Ghica regreta ca guvernul n'a cerut Austro-Ungariei, la nevoe n'a pretins, sa ocupe Romania pentru a opri astf el intra- rea oricarei armate straine. Admite sa se inchee o conventie de tre- cere cu Ru§ii. Mihail Kogalniceanu arata cA Rusia va lua Basarabia in caz- de victorie. E contra aliantei sau a cooperarei militare cu Ru§ii dar in cazul in care Turcii ar voi sa stramute teatrul razboiului la noi atunci n'avem de ales. Admite §i el necesitatea tratatului cu Rusia. Ion Ghica nu se sperie de intrarea Turcilor in tara. Vrea ne- utralitat e absoluta. Alexandra Golescu e de parere ca o conventie cu Rusia ar ff contra tratatelor desfiintAnd baza noastra politica". Se raliaza la opinia lui D. Ghica de a cere Austriei sä impiedice intrarea atAt a Turcilor cat O. a Rucilor. C. A. Rosetti, .precedinte al Camerii, arata necesitatea de a ne opune unei navaliri turcecti. De vreme ce Rucii garanteaza in- tegritatea teritoriala a RomAniei, e pentru semnarea conventiei de trecere. Insfarcit se mai discuta despre necesitatea schimbarii terme- nului, prea indepartat, al alegerilor senatoriale.

352

www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro langa XLIV

' N. Kretzulescu

- 4-4

EdwatitArteapoiitici.abolui Bei zade patriot 4i popu.ta.r. Caricaturi a timpului reprezentand pe Ion Brätianu,www.dacoromanica.ro Dim. Ghicafit C. A. Rosetti La 2 Aprilie Colonelul Slaniceanu parasind ministerul de raz- boi trece in fruntea marelui stat major. Generalul Cernat ii ia lo- cul. La 3 Aprilie, dupa insistentele Domnului §i a lui Bratianu, Mi- hail Kogalniceanu consimte sa preia conducerea ministerului de ex- terne. Mare le om de stat va juca alaturi de Bratianu un rol ho- tarator in evenimentele ce vor urma. In vederea razboiului alegerile senatoriale sunt fixate la 9 §i 13 Aprilie. Insfar§it, la 4 Aprilie se semneaza conventia cu Rusia, con- ventie avand urmatorul continut: Lucrand de acord cu celelalte marl puteri, pentru a ameliora conditiunile de existent& ale cre§tinilor, supu§i dominatiunei Sulta- nului, guvernul imperial al Rusiei a atras atentiunea cabinetelor garante asupra necesitatei de a asigura, in mod eficace, executarea reformelor cerute de la Poarta. Pentruca excitarea musulmanilor §i slabiciuneainvederata a guvernului otoman nu lasa a se spera masuri serioase de executa- re din partea autoritatilor turce, o interventiune militara din a fara poate deveni necesara. In cazul and dezvoltarea ulterioard a afa- cerilor politice in Orient ar sili pe Rusia a asuma aceasta sarcina §i a dirige armata sa in partea Turciei din Europa, guvernul impe- rial, dorind a respecta inviolabilitatea teritoriala a statului roman, a convenit a incheia cu guvernul Altetei Sale, Domnului Carol I, o conventiune speciala relativa la trecerea trupelor ruse prin Ro- mania. Prin urmare, au fost designati ca plenipotentiari, din partea Majestatei Sale Imperatoruluituturor Ru§ilor, BaronulDimitri Stuart, consilier de stat, agent diplomatic §i consul general al Ru- siei in Romania, cavaler al ordinului St. Vladimir clasa III, al St. Anei clasa II §i al ordinelor straine: Leul §i soarele, clasa IIcu pla- ca, Medgidie clasa III, Muntenegru clasa II cu placa §i al Crucei de ofiter al Mantuitorului. / Din partea altetei Sale Domnul Romaniei, d. M. Kogalnicea- nu, ministrul sau al afacerilor straine, mare Cruce al ordinului St. Ana clasa I, al Coroanei de fer clasa I, al Vulturului Ro§iu clasa I, al Medgidiei clasa I, etc., cani.dup5 ce §i-au preschimbat deplinele lor puteri, gasite in buna §i regulata forma, s'au invoit asupra ar- ticolelor urm5toare:

23 353

www.dacoromanica.ro Art. 1. Guvernul Altetei Sale Domnului Romaniei Carol I asi- gura armatei ruse care va fi chemata a merge in Turcia, libera tre- cere prin teritoriul romani tratamentul reservat armatelor amice. Toate cheltuelile cari ar putea fi ocazionate de trebuintele armatei ruse, de transportul säu precumi pentru satisfacerea tuturor tre- buintelor sale, cad naturalmente in sarcina guvernului imperial. Art. 2. --- Pentru ca nici un inconvenient sau pericol sa nu re- zulte pentru Romania din faptul trecerei trupelor ruse pe terito- riul sau, guvernul M. S. Imperatorul tuturor Rusi lor se obliga a men tine si a face a se respecta drepturile politice ale Statului Roman, astfel cum resulta din legile interioarei tratatele existente, pre- cum si a apara integritatea actuala a Romaniei. Toate detaliurile relative la trecerea trupelor ruse, la relatiu- nile lor cu autoritatile locale, precumi toate invoelile cari ar tre- bui sa fie luate pentru acest sfarsit, vor fi consemnate intr'o con- ventiune speciala, care va fi incheiata de delegatii ambelor guverne siratificata in acelasi timp cai cea de fatafi va intra in lucrare de odata. Art. 4. Guvernul Altetei Sale Domnului Romaniei se obliga a obtine pentru conventiunea de Lap precumi pentru cea men- tionata la art. precedent ratificarea ceruta de legile romane 0a face imediat executorii stipulatiunile coprinse inteinsa. Drept aceea, plenipotentiarii respectivi aupus pe conventiu- nea de fata semnaturile lori sigiliul armelor lor. Facut in Bucuresti, la 4 (16) Aprilie, anul gratieiuna mie opt sute seapte zeciieapte. Baron D. Stuart Agent diplomatic si consul general al Rusiei in Romania

M. Kogälniceanu Ministrul afacerilor straine al Romaniei

Urmeaza apoi conventiunea tehnica, care determina modul in care se va efectua trecerea trupelor ruse. Prin art. 18 al acestei conventiuni se stipuleaza expres, ca in Bucuresti nu vor fi trupe ruse".

354

www.dacoromanica.ro Semnarea tratatului cu Rusia inseamnä o data in istoria mo- clerna romaneasca. Diplomatia romaneasca i§i atinsese scopul. hnperiul tarilor, ale carui trupe navalisera de atatea ori fara nici o forma in oropsita noastrà tara, incheia cu mica Romania un acord de la stat la stat. Era o recunoastere implicita a independentii noastre. *i. acest acord nu-1 cer§isem. Dimpotriva Bratianu vorbise cu demnitate, la Liva- dia iar apoi, din Noembrie pana in Aprilie, refuzasem sa ne anga- jam definitiv. Fireste, conventiunea de trecere avea sa ne duca de- parte, la interventie militara, la fapte de arme glorioase dar §i la pierderea Basarabiei. Puteam face altfel? Nu! Acordul cu Turcia insemna trans- formarea automata a Romaniei in teatru al razboiului. Ocuparea Romaniei de catre Austriaci era nu numai o imposibilitate dar si o nedemnitate. Iar cum Rush tot ar fi trecut pe teritoriul nostru, atunci era mai bine sa treacd in virtutea unui tratat --- si am vazut mai sus ce avantagii ne aducea acest tratat -- de cat in virtutea bunului lor plac, intr'o tara vasala Turciei. Tratatul nu era perfect? Avea anumite stangacii? Cuprindea pericolul unei reservatio mentalis- cum spune Maiorescu? Fireste conventiunea nu era perfecta din punct de vedere al redactarii. Dar trebue sd tinem seama ca wick ar fi fost Rusia de dornica sà aiba raporturi amicale cu noi, in momentul acela, n'ar fi admis niciodata o clauza in care sä se vorbeasca de garantarea Basarabiei. S'a vazut cat de tenace rezistase Nelidov cererilor lui Bratianu. Mai mult nu se putea obtine. Puteam noi intinde prea tare coarda cu Rusia? Insfarsit crede cineva Ca un tratat constitue vre- °data o garantie inatacabilasiea ream credinta unita fortei se impiedeca in argumente juridice? Iata dece nu putem aduce imputdri lui BrAtianu. Lucrand !liana in mand cu Suveranul sau nu a primejduit nici o posibilitate prin nerabdare si n'a pierdut nici un prilej prin nehotSrare" kip ii ca- racteriza actiunea, peste o jumatate de veac, fiul sau lonel Bra- tianu. 1) II

1) Ion I. C. BrAtianu RomAniai ehestiunea Orientului" mg. 8 din vohimul f(Aztmiul NeatArnArei".

355

www.dacoromanica.ro Semnarea conventiunei cu Rusia nu face totti0 caactiunea diplomatica a Romaniei sa stagneze. Kogalniceanu trimite circu- lari peste circulari, cautand sä dovedeasca perfecta neutralitate a OM. Toata diplomatia noastra incearca acum sa obtina asigurari din partea Turcilor cã nu vor trece Dunarea. Se fac demersuri con- tinue, staruitoare laViena, pentrucaAndrassy sa capete de la Turd aceasta fagaduiala. Austro-Ungaria se arata binevoitoare, noi suntem doar protejatii" ei, dar Poarta refuza sa se angajeze. Mare le Vizir 0 Savfet-Pap declara ca aceasta chestiune de- pinde exclusiv de comandamentul militar. Slid alarmante vin de pretutindeni. Se pretinde ca Turcii vor debarca la Calafat, vor distruge Giurgiu, Oltenita 0 podul de la Barbo0. Populatia de pe malurile Dunarii fuge din sate de teama in- cursiunilor turce0i. Domnul ne des/ainuie0e in Memoriile" sale ca panica e mare 0 la Bucure0i. Singur Balaceanu cla ve0i lini0itoare.Turcii n'ar avea pe Dunare de cat 100.000 de oameni trupe regulate 0 30.000 nere- gulate. Organizarea lor ar fi defectuoasa, moralul slab.Osman Pa§a va dovedi la Plevna cã informatiile lui Balaceanu nu erau tocmai juste. Guvernul nu §tie sigur ce atitudine sa ia pana la venirea Ru- Olor. Ba ar vrea sa apere tam de incurisunile turce0i, ba se gan- de0e sa nu se opuna 0 evacueaza Calafatul. Kogalniceanu telegrafiaza aceasta 0ire lui Balaceanucare raspunde furios lui Bratianu: In numele sangelui romanesc care ne-a mai ramas in vine 0 pentru consideratiunea fata de celelalte popoare, incercati de a inspira nitel sange rece lui Kogalniceanu, caruia frica de Cerchezi a atins proportii ingrijitoare. Daca acest sentiment este imparta0t de intreaga turd, dezarmatiimediat 0 puneti-va sub protectia Ru0lor, daca nu, perseverati barbate0e in calea pe care noi am ales-o liber. De ceeace trebue sane temem mai mult decat de Cerchezi, este: ridicolur.1) Aceasta drastica chemare la ordine, aruncao vie lumina asu-

1) Ion C. Bratianu Discursutri, Scrieri, Actei Documente. Vol. 11 pag. 590.

356

www.dacoromanica.ro pra nehotarArei ce domnea , in ceiace prive§te masurile practice imediate -- in cercurile conducatoare. In fond, in afara de Domn, de Bratianu, de Rosetti, nici un om politic, nici chiar marele Kogalniceanu, n'avea incredere in pu. terile noastre, in armata noastra. De la Constantinopol ne vine injonctiunea, telegrafiata de Ma- rele Vizir direct Donanitorului, ca unui §ef de provincie privilegia- tr, ca, in baza tratatelor §i tinAnd seama de concentrarea trupelor rusgti pe Prut, sa ne intelegem cu Poarta in vedereamasurilor militare de luat. - Kogalniceanu raspunde Marelui VizirEdhem-Pa§a a doua zi, 11/23 Aprilie 1877, ca numai parlamentul, convocat in sesiune extraordinara la 14/P6 Aprilie, poate decide asupra atitudinei Ro- mAniei. Minteam §i noi ca toata lumeal In mijlocul acestor preocupari cade ca un traznet, la 11 noap- tea in seara de 11 April, vestea ca. Ru,ii au trecut Prutul. Guyer- nul nostru nu fusese anunot ca trupele ruse§ti vor intra in tara iar conventia nu era inca ratificata de parlament. Cabinetul publica in Monitorul Oficial" a doua zi, 12 Apri- lie, un comunicat prin care arata ca trecerea Prutului s'a efectuat inainte ca parlamentul romanesc sa se fi pronunot asupra atitudi- nei Ronfaniei. In fata acestei situatiuni ministerul declara ca: 1) a ordonat trupelor romane de la fruntarii sa se retraga in interiorul farii (Domnul se opusese zadarnic acestei masuri) 2) prefectii nu vor lua contact cu trupele ruse§ti in calitate politica ci ca aim- ph functionari politiene§ti" 3) populatiunile de-alungul Dun Arei au fost de§teptate de a§i retrage familiile §i averea in comune mai departate de fruntarie". Nu era insa singura surpriza dezagreabila ce ne-o faceau de la inceput Ru§ii. Mare le Duce Nicolae adreseaza oproclamatie directd poporului. Incepe cu .Locuitori ai Romanier §i sfar§e§te: RomAni! Stramo§ii no§tri §i-au varsat sangele pentru libertatea voastra; cred deci ca avem dreptul de a va cere concursul vostru pentru armata care traverseaza ora voastra, cu singurul scop de a proteja pe nenorocitii cre§tini ai Tumid..." Nici un cuvAnt de Domnul RomAniei, de guvernul ei, de con- ventia incheiata de la stat la stat".

357

www.dacoromanica.ro Era nu numai o impertinentà, o ofensä, era ceva maigray.. Rusia afecta acum sA ne trateze ca vasali ai Portei, ca o tarA semi- coloniala cu ai carui locuitori vorbesti direct in limba lor, fAra m- termediul Domnului si guvernului ei, considerati ca simple autori- ati politienesti. Domnul a protestat, baronul Stuart a dat explicatii absolut in- suficiente, cu care a trebuit &A ne multumim cad n'aveam ce face.. Bine inteles, in aceiasi zi, Mare le Vizir telegrafia, tot direct, Donmului, anuntandu-1 cd Rusia a declarat räzboi Turciei si ca sper5 s5 poatà conta ca guvernul princiar va lucra in conformitate cu obligatiile ce decurg din legAturile unind RomAnia cu Poarta. a Intre timp, de la 9-43 Aprilie, aveau loc alegerile senatoriale. Ministerul dobandea majoritäti puternice dar fruntasii conservatori Lascar Catargiu, Petre Carp, Vasile Boerescu, G. Gr. Cantacuzino patrundeau in maturul Corp! La 14 Aprilie Corpurile Legiuitoare se deschid prin urmatorul mesaj domnesc : Domnilor Senatori, Domnilor Deputati, Grelele imprejurAri prin care trece Tara noastrA M'au facut s5 vá convoc in sesiune extra-ordinara. Razboiul a izbucnit: sta.- ruintele Noastre pe langa Ina lta Poarta. si Puterile Garante, ca ne- utralitatea noastrà, pentru a cAreia mentinere ,in decurs de un an, am fAcut atatea sacrificii, si care de cAtre insasi cabinetele strAine Ni se cere ca o datorie, stAruintele Noastre, ca aceastA neutralitate sd ni se recunoascA si ca un drept, au famas fArä succes.Ina lta PoartA a refuzat chiar de a introduce aceastacerere in sanul Con- ferintei din Constantinopol. Inteoasemenea situatiune, Romania abandonatA de sprijinul altora,nu mai are sA compteze de cat pe sine. Vom invoca dar ocrotirea Dumnezeului parintilor nostri care in ora pericolului nu ne-a lipsit nici odata. Consultand interesele natiunei,povAtuindu-ne de traditiunile

358

www.dacoromanica.ro stramose§ti, ne vom razima pe patriotismul tuturor Romanilor, §i la caz de nevoie vom recurge chiar la bratul fiilor tarei. Domnilor mei, daca astazi nu mai putem a ne bucura de ne- utralitatea pamantului nostru, ca nerecunoscuta de nimeni, datoria noastra este ca, cu orice pret, cu orice sacrificiu, sa ferim ca Ro- mania sa devie teatrul razboiului, ea ora§ele §i satele noastre sa fie prefacute in cenu§e, ca populatiunile noastre sa fie masacrate, ca avutiile noastre, fructul muncei in timp de douazeci de ani de pace, sa se nimiceasca in mijlocul unui razboi pe care nu 1-am voit, pe care nu 1-am provocat prin vina noastra". Dupa aceasta foarte exacta caracterizare a pozitiei Romaniei, mesagiul continua prin a arata ch. Intrarea armatelor ruse este un eveniment european, in contra caruia nu §tim ca Puterile Garante sa fi protestat". Insfar§it, se expunea ca Ru§ii nu se vor atinge de institutiunile noastre. Dezbaterea asupra conventiunei cu Rusia incepe la Camera In ziva de 16 Aprilie. Eternul N. Blaremberg deschide focul prin- tr'un violent rechizitoriu impotriva Conventiunei §i a politicei gu- vernului. Raspunde magistral Mihail Kogalniceanu, facand apel la patriotismul Camerii. Dupa o interventie a lui G. Misail §i una a lui Danielopol, care argumenteaza juridice§te, aratand ca prin tratatul cu Rusia am substituit garantiei colective a celor 7 puteri garantia uneia singure, ia cuvantul, ultimul, Bratianu. Pre§edintele Consiliului i§i incepe discursul printr'o declaratie categorica:.... eu sunt raspunzator de acest act" §i cere votarea conventiunei. Cu 85 de bile albe contra 26 negre, Camera voteaza Conventia. La Senat, unde sunt concentrati toti frunta§ii opozitiei, atacul e pornit de Dimitrie Sturdza caredezvoltä perspectivelegrave pentru Ora ce vor decurge din conventiune. Dimpotriva, Beizadea Mitica arata ca Romania n'avea de ales. li urmeaza la tribuna Pe- tre Carp, taios ca intotdeauna. Tine un scurt discursimpotriva tratatului cu Rusia din care desprindemurmatorul pasagiu, sinteza a argumentelor ce seaduceau contra politicei guvernului: Sa ye- dem, D-lor, ce obtinem noi prin nea§teptarea noastra,cand noi, inainte de vreme, am parasit singurul tarim pe care puteamsa ne punem, §i am zis: Nelepadam de Tratatul de Paris §i cerem ca Rusia sa inlocuiasca ea singura garantia carene-o da pana azi

359

www.dacoromanica.ro sapte putari?" Cine va garanteath insd in contra Rusiei? Absolut nimeni! *i. nu inteleg ce speranta poate intemeia cineva pe aceastd conventiune, când disproportiunea de putere este asa de mare, in cit ori cite s'ar zice, nici odata nu am fi pe un picior de egalitate- 1) Intervine Kogalniceanu invocAnd traditia politica a tdrii si do- vedind cA RomAnia n'a renuntat la garantia Europei cAnd necesi- tatea i-a impus apropierea de Rusia. Manolache Costache Epureanu e si el contra politicei aven- turoase" a cabinetului. Inteun lung discurs, in care obisnuita-i ver- vA si luciditate pare intunecatA, B. Boerescu propune o solutie ce ne pare azi puerild: VA indemnAm dar, D-lor, IncAodatA, ca s5 declarAin cu totii mentinerea neutralitAtii noastre mai inainte de a se vota conventiunile. Cu modul acesta vom conserva lucrurile pre- zentului, vom feri statul nostru de imensul pericol la care poate sA fie supus prin o hotArire precipitatA si necugetatA" 2) BrAtianu, vorbind ultimul, terminA astfel: Ei d-lor, and ImpAratul Alexandru vine printeun act solemn inaintea Europei si zice cA va respecta institutiunile tArii, cA va asi- gura integritatea teritoriului nostru, ar fi ca ImpAratul Alexandru sA desmintA toat5 viata sa, ca sA nu respecte angajamentul pe care 1-a luat." 5i apoi, Intel) exprimare naivA: DacA odatA am parola ImpA- ratului Alexandru, dad. odatA Statul este asigurat, vom putea mai bine sA trecem prin acele situatiuni nerorocite prin care am trecut de mai multe ori" a) Senatul voteazA conventia cu 41 bile albe contra 10 negre. Rusia ratificA si ea conventia, la 24 Aprilie. In instrumentele 'de ratificare se pot citi Sub semnAtura Tarului Alexandru al II-lea insusi, urmAtoarele categorice cuvinte: Avant agréé et confirmé, après mur examen, les conventions et articles susmentionnés, nous avons autorisé Son Altesse Sérénissime le Prince Alexandre Gort- -

1) P. P. Carp.Discursuri.Vol. 1. 1868-1888.pag.131.Ed. Socec 1907. 2) Ion C. BrAtianu; Discursuri, Scrieri, Actei Documente Vol. 11 pag. 622. 3) B. Boerescu Discursuri Politice" Vol. II.1874-1883 pag. 685, Ed. Socec. 1910.

360

www.dacoromanica.ro chakow, Notre Chancelier de l'Empire,a signer ladeclaration concernant lainviolableobservation et execution desstipulations consignees dans ces conventions et articles additionels". 1)

111

Indata ce tratatul cu Rusia a fost votat de parlament, Savfet Paqa trimite, la 20 Aprilie, o lunga circulara de protest puterilor in care arata ca Principatele" n'au respectat tratatul de la Parissi continua astfel: La Sublime Porte a laconscience d'avoirscrupuleusement rempli ses devoirs de gouvernement suzerain envers les Principa- utes-Unies. 11 apartient maintenant aux grandes puissances amies d'aprécier si enpresencedesentreprises de la Russie,contre lesquelles la Sublime Porte proteste les armes a la main, l'attitude que le gouvernement du prince Charles a gardee dans ces circon- stances est vraiement conforme aux obligations qui lui incombaient. Tandis que la Sublime Porte offrait a ce gouvernement les moyens de defendre le pays contre l'invasion de l'ennemi, les ministres de Bucarest traitaient secretement avec la Russie, et concluaient, des le 4/16 Avril,laconvention qui vient d'etre communiquee aux chambres et par laquelle toutes les ressources du pays Etaient mi- ses d'avance a la disposition de l'envahisseur.La publication de cette convention a révélé une situation que la Sublime Porte etait loin de sonpconner, et qui fait peser la plus lourde responsabilite sur un gouvernement qui, oublieux de tous sed devoirs,n'a pas hésite a contracter avec l'etranger des arrangements inavouables, ayant pour but de faciliter l'envahissment de l'empire, trahissant en meme temps les intérets du pays, la confiance du gouvernement suzerain et les espérances que toute l'Europe avait fondees sur les institutions des Principautés-Unies"2)

1),Acte si documente din corespondenta diplomatic'd a lui Mihail Koaniceanu" Vol. U. Fasc. I pag. 22. 2) Documentele Kogalniceanu Vol. II fasc. I. pag. 56-58.

361

www.dacoromanica.ro Kogalniceanu cautase sã preintampine imputarile turcestiprin. tr'o circulara trimisa cu trei zile inainte de cea alui Savfet, imediat dupa ce Camera votase conventiunea, la 17Aprilie. Kogalniceanu sustinea privitor la conventiune:Ces conven- tions n'ont aucun autre caractere politique quecelui de nous faire garantir, pendant la guerre notre statu quopolitique actuel. Ii n'y a ni independence vis-avisde la Turquie, ni résiliation d'aucun des liens actuels avec cette Puissance; aucune cooperationde l'armee roumaine avec les armees russes; aucune alliancecontre la Tur- quie"1) Am vazut ca Turcii nu luasera lucrurile chiar asa de usor si nici celelalte puteri. La Londra era nemultumire si la Viena indignare. Andrassy ne acuza de duplicitate. Ungurii fierbeau. Se credea cà avemi o conventie militara cu Rusiai cá vom trece impreuna cu armatele ei, Dunarea. Cu tot acordul de la Reichstadt, Austro-Ungaria privea cu dusmanie intrarea Rusilor in Romania si marsul ce parea Ca va fi triumfal spre Constantinopol. Fara tutela lui Bismark nu se stie daca Viena nu intra in conflict fatis cu Petersburgul. Intre timp armata rusa inainta spre Dunare. Prima coloana luase drumul Ungheni, Iasi,Roman, Bacau,Focsani,Buzau, Ploesti spre a ajunge la Copaceni pe Arges. A doua urma ruta Ungheni, Iai, Vaslui, Bar lad, Tecuci,Focsani, Buzau,Ploesti spre Baneasa-Bucuresti. (Trupele nu vor intra insa in Bucuresti). A treia coloana patrunzand pe laBestimac in Basarabiacobori Prutul apoi .trecu pe ruta GaIai, Braila spre Slobozia Ialomita. Dar inainte ca ostile Tarului sa ajunga pe Dunare, Turcii des- chid ostilitatile. Poarta comunica agentului nostru la Constantinopole ca, con- sidera functiunile ca suspendate". A doua zi, dupa nota lui Sav- fet, la 21 Aprilie, monitoarele turcesti bombardeaza Braila. La 24 si 26 Aprilie, BrAila, Galatiii Reni sunt iar4i bombardate. Tot de la 20 Aprilie au inceput incursiunile peste Dunäre ale bandelor de Cerchezii Ba§ibuzuci. La *oimu, la Chiselet, la VA- resti, la Socariciu bandele pradasera, masacraserai daduserà foc.

1) Documente Kogalniceanu" Vol. II. Fasc. I. pag. 70--71.

362

www.dacoromanica.ro Insfarsit la .Gura Jiului, la Bechet, la Corabia, la Zimnicea, la Giur- giu, slepuri si vase sub pavilion romanesc fusesera luate si duse in porturile de peste Dunare sau incendiate. Fata de aceasta situacie problema apararii noastredevenea acuta. Mobilizarea armatei romane, hotarata in consiliul deministrii, fusese decretata de Domn la 6/18 Aprilie siva fi terminata la 25 Aprilie. 1) Armata numara peste 50.000 oamenicu 180 tunuri si era im- partith in doua corpuri de armata. Domnul ordonase trupelor la 25 Aprilie saocupe urmatoarele pozitiuni: Corpul I de armata de la Calafat la Bechet,cu misiunea de a impiedeca trecerea Dunarii de catre Turci. Corpul II asezat pe linia Giurgiu-Oltenicaavea misiunea de a acoperi Capita la. Insfarsit ca rezerva, in Bucuresti, ramaneaure- gimentele: 13 si 14 de dorobanti si 2 de rosiori.

iiii La Calafat oastea noastra are prilejul sasuf ere botezul fo- cului in ziva de 26 Aprilie la ora 21/, dupa amiaza. Bateriile turcesti deschid focul asupra Calafatului. Bateriile romanesti ridica drapelul tricolor, lath pe Turci sa traga 6 lovituri, spre a fi deplin constatat Ca ei sunt agresorii si la a 7-a loviturá, tunurile romanesti din bateria .tefan cel Mare --- ce nume predes- tinat -- raspund. Pentru prima oath de doua secole auzea lumea glasul tunu- lui romanesc. Ziva de 27 Aprilie 1877 este adevarata zi a neatarnarei si a mandriei romanesti. Puterea razboinica, puterea sufletului si a bra- tuIui inarmat sta la temelia statelor.Afirmarea armatei romanesti pe campul de lupta si biruinta eivor insemnamai mult pentru neamul acesta decat toate suferincele, de cat toate lacrimile, decat teeth' sfanta lui dreptate. La 26 Aprilie 1877 Romania reintra prin usa cea larga a isto- riei ca factor de sine statator pe scena europeana.

1) In acest volurn nu dam &cat date sumare asupra problemelor nu- litare ele urmand a fi expuse pe larg in volumul II.

363

www.dacoromanica.ro Pornit pe calea rázboiului, guvernul, indemnat s'i de Domni- tor, nu mai poate da inapoi. Agresiunea turceascl, mai ales mar- ginità la jafuri si bombardAri de orase deschise, ne slujea de minu- ne. Ea ingAduia sa ne infatisAm ca victimA in fata puterilor si sã preparAm astfel proclamarea independentei noastre. In acest scop, BrAtianu si KogAlniceanusocotesc necesar &A provoace o dezbatere in parlament, menitA a ne permite sa punem problema in tot complexul ei. In sedinta din 30 Aprilie 1877 Anas- tase Stolojan e pus sA interpeleze guvernul asupra actelor de dus- mAnie turcesti. Ii raspunde, intiun lung discurs,Mihail KogAlniceanu. Mi- nistrul nostru de externe incepe prin a zugravi toatA seria de gre- utAti, de umilinte, de sicane ce ne-a facut-o Turcia in ultimii ani. Aratd apoi atitudinea corectA a Romaniei in criza Orientului, desi trebuia sA-si cake pe inima rAmanand impasibilA in fata ororilor lará nume, ce le sufereau fratii ei crestini din Balcani.Pe urmA face istoricul sfortarilor spre a ni se garanta neutralitatea. Dove- deste apoi ca parasiti de toata lumea -- a trebuit sA ne intele- gem cu Rusia fArA ca prin aceasta sä fi pArAsit atitudinea corectä fata de Turcia. Insfarsit enumerá si protesteazA impotriva agresiu- nilor turcesti din ultimele zile. Lui Kogalniceanu ii urmeazA la tribunA Ion Ghica. El e con- tra ruperii relatiilor cu Turcia. N. Ionescu, fostul ministru de ex- terne, e impotriva amestecului Romaniei intr'un rAzboi intre gi- " ganti. Tuturor le raspunde Ion BrAtianu. Apoi, cu 59 bile albe, 29 negre si 5 abtineri, Camera voteazd urmAtoarea motiune: AdunArile pe deplin satistacute de explicArile d-lui ministru de externe, considerand ca Turcia prin declaratiunile si actele sale de agresiune in contraRomaniei, a rupt singurA vechilelegAturi ce ne uneau cu dansa si s'a pus in stare de räzboi cu statul roman. Luand act de declaratiunile guvernului, cA tunul romanesc a rAspuns deja la declararea de rAzboiu fAcutA de Turcia. Adunarea nationalA recunoaste starea de rAzboiuce este creata. Romaniei prin insusi guvernul otoman. AprobA atitudinea guvernului fatà de agresiunea straina, se

364

www.dacoromanica.ro reazima pe sentimentul de dreptate al marilor puteri garante, care dela tratatul de la Paris au luat sub scutul lor desvoltarea indivi- dualitatii politice romanqti. Avand deplina incredere in energia 0 patriotismul guvernu- lui, ii da autorizarea ca, cu toate greutatile sa puie toata staruinta 0 sa ia toate masurile spre a apara 0 asigura existentaStatului Roman, astfel ca la viitoarea pace, Romania sa iasa cu o pozitiu- ne politica bine definita 0 natiunea de sine statatoare sa poata implini misiunea sa istorka." P4adar se constata in fata Europei existenta starii de razboi, intre Romania 0 Turcia.

De-acum inainte lucrurile se vor inlantui repede. Peste zece zile Romania se va proclama independenta, peste patru luni o-- tile romane vor lupta la Grivita. Tara noastra va cunowe razboiul. Betia lui, gloria lui, greu- tatile lui, durerile lui, bucuria biruintei 0 amaraciunile infrange- rii. Un popor intreg va trai luni de zile cu gandul 0 cu tot su- fletul lui la Plevna.Sidincolo de granitele micei Romanii de atunci, intreaga romanimeimpr4tiata sub stapaniristraine, va simti 0 ea ca la Plevna i se faurqte un nou viitor. Apoi vor veni deziluziile Oa. Congresul dela Berlin. Rapirea Basarabiei. Domnia lui Carol I 10 va depana mai departe lungul §ir de zirrunele mai bune, altelemai rele, dar toateintarincl legatura aintre Damn si Tara.

(Sfirqitul volumului I.)

365

www.dacoromanica.ro INDEX BIBLIOGRAFIC C. D. ARICESCU : Politica D-lui Ion Ghica Ex-bey de Samosu. Bucuresti, Tip. loan Weiss, 1870. T11. ASLAN : Finantele Romiiniei dela Regulamentul organic peinii asteizi 1831-1906. Bucursti, Tip. Carol G61)1, 1905. C. BACALBAPI : Bucureytii de dt5 data. Bucuresti, Ed. Universul, 1927. C. I. BA1COIANU ; Istoria politicei noastre monetare yi a Beincii Natiorale. Bucuresti, Tip. Cartes Romiineascl, 1927. R. BALCEANU : Cine a fost Ion Brilliant:. Bucuresti, Tip. Patria", 1916. GR1GORE A. BASARABEANU : Proprietatea ruralii in Romeinia. Bucuresti, Tip. Universals, 1904. G. BENGESCU : Alexandri patriot. Bucuresti, Ed. Soceic, 1910. BERNHARD!, VON : Die ersten Regierungsjohre K5nig Wiehelms I Leipzig, 1895. B. BOERESCU : Discursuri politice 1874-1883. Bucuresti, Ed. Socec, 1910. CONSTANTIN BOERESCU : Discursuri politice 1868-1891. Bucuresti, Ed. Socec, 1903. VASILE BOERESCU : Codicele Rona:hie. Bucuresti, 1865. Aplicarea conventiunei relativlaorganizarea Principatelor. Bucursti, 1858. La Roumanie aprZs le traits de Paris. Paris, 1856.

366

www.dacoromanica.ro ION B. BOBESCU (Wangi) : Din viata lui Mihail Kogalniceanu. In revista Literatura gi arta Romani". G. BOGDAN-DUICA : Romanii pi Ovreii. Bocurecti, Tip. Romaneasca, 1913. Vasile Alexandri. Bucuregti, Cultura Nationala, 1926. N. A. BOGDAN : Orapul &pi. Monografie istorica pi social& laci, 1913-1915. RAOUL BOSSY : Politica externa in timpul domniei lui Alexandra loan Cuza. In volumul Alexandru loan Cuza". Bucuregti, Cartes Romaneasca, 1932. Politica externa a Romaniei intre anii 1873-1880 Bucuregti, Tip. Cultura Nationala, 1928. ION I. C. BRATIANU : Romania pi chestiunea orientului. In volumul Razboiul neatfirnarei". Bucuregti, Cartea Romaneasca, 1932. ION C. BRATIANU : Scrieri pi cuvantari, 1821-1891 (6 volume). Bucuregti. G. I. BRATIANU : La probleme des frontieres Russo-Roumaines. VINTILA BATIANU : Situatia interna in care se desfapoara rasboiul neatarnarei. In volumul ,,R1sboiul neatarnarei". Bucuregti, Cartea Romaneasca, 1927. RADU BUD1.5TEANU : P. P. Carp. Bucuregti, Ed. Socec, 1933. ION N. BUJOREANU : Colectiune de legiuirile Romaniei vechi pi noi cate s'au promulgat Ora la finele anului 1870. Bucuregti, Tip. Laboratorilor Romani, 1873. SABINA CANTACUZINO : Din viata familiei I. C. Bratianu. Bucuregti, Tip. Universul, 1933.

367

www.dacoromanica.ro CAROL I ; Notes cur la vie du roi Charles de Roumanie par un temoin oculaire. Bucuregti, Impr.L'IndependanceRoumaine, 1894. 1). Memoriile Regelui Carol (traducere). Bucuresti, Universul. Cuaintari ci scrisori (3 volume). Bucuresti, Tip. C. Gab), 1909. P. P. CARP : Discursuri. Bucuresti, Ed. Socec, 1907. ION CHIRIAC : Plangerea raseeilor de Varecti catre Inalta Loco- tenenta Domneascii. Bucuresti, Tip. Lucritorilor asociati 1866. GEORGE CHITU: Discursuri parlamer.tare. Bucurecti, Tip. Universalii, 1904. LILIO CIALDEA : La politica estera della Romania. Bologna, Ed. I. Cappelli. 1932. LOCOT. COMANDOR C. CIUCHI : Istoria marinei Roman.: in curs de 18 secole. Constants, Tip. Ovidiu", 1906. G. LE CLER : La Moldo-Valachie. Paris, Ed. E. Dentu, 1866. L. C. CORDESCU : Cotropirea jidoveasca in Romania. Bucuresti,NouaTip. a Laboratorilorromini, 1870. THEODOR CORNEL : Figuri contimporane din Romania. Dictionar biografic. Bucuresti. MIHAIL COSTEA : Ion C. Bratianu fi Franta. Bucurecti, Tip. Irits'Aritul" 1927. AL. CRETINESCU : Comentariu al legii electorate. Bucure§ti, Impr. Statului, 1866. 1) Desi studiul s'a field dug', originalul german si dup l. tradu- cerea francezii, toate trimeterile se ref eri la testy/ romfin mai usor FIC- cesibil cititorului.

368

www.dacoromanica.ro AL. CRETZIANU: Din arhiva lui pamitra Brctitiams. (2 volume). Bacuresti, Impr. Independenta, 1933. A. C. CUZA : Studii economice politica. Bucuresti, 1930. FREDERIC DAME : Histoire dela Roumania contemporaine. Paris, Ed. Felix Mean, 1900. ERNEST DESJARDINS Les Juifs de Moldavia. Paris, Ed. E. Dentu 1867. C. D. DIMITRIU : Pentru reforma electoral& Bucurefti, Impr. Independenta", 1912. MAJOR N. DINULESCU : Evolutiaorganizareiinfanterieiroman. dela 1830-1930. In Revista Infanteriei" Aprilie 1935. C. DOBROGEANU-GHEREA ; Neoiobeigia. Bucurepti, Ed. Sacec, 1910. GIL M. DOBROVICI : Istoricul datoriei pablice a Romaniei. Bucuregti, Tip. Albert Baer, 1913. RADU DRAGNEA : Mihail Kogalniceanu. Bucure§ti, 1926. M. COSTAKI EPUREANU : Despre pretinsa reiscampoirare a ciii/or ferate. Bucurefti, Tip. Thiel gi Weiss, 1879. ALBERT FERME : Bratianu conspirator. Bacuresti, Cartea Medical. lOAN C. FILITTI : Domniile RornanesubRegulamental Organic 1834-1848. Bacuresti, Academia Romani*, 1915. Isvoarele Constitufiei de la 1866. Bucuregti, Tip. Universal, 1934. N. FLEVA : Apararea facuta celor 41 de acuzafi nproceed lui 8 August 1870. Bucurefti, Tip. Galli, 1871.

24 369

www.dacoromanica.ro C. CANE : P. P. Carp (2 volume). Bucuresti, Ed. Universul, 1936. MARIA DR. GAVRILESCU : Marelui Mihail Kogalniceanu pioase amintiri. Iasi, Tip. Nationalii, 1911. MAIOR D. I. GEORGESCU : Istoria armatei ROITIckefia rasboaielor poporu- lui romanesc. Bucuresti, Tip. Geniului, 1929. N. GEORGESCU-TISTU : Ion Ghica, scriitorul. Bucuresti, hnpr. Nationali., 1935. ION GHICA :: Opere complecte (4 volume). Bucuresti, Ed. Minerva, 1914. C. HAMANGIU : Codul general al Romaniei. Bucuresti, Alcalay. PAUL HENRY : L'abdication du Prince Cuza et l'avenement de la dynastic deHohenzollernau trone de Roumanie. Paris, Alcan, 1930. N. N. HERJEU : Istoria partidului national liberal.Dela origine pail in zilele noastre. Bucuretti, Speranta, 1915. EMIL IOACHIMOVICI : 0 pagina din istoria politica a Romaniei: Mono- /ache Costache Epureanu. Bucuresti, Tip. Profesionali, 1913. GRIGORE N. IONESCU : Mifcarea separatista din lafi. Briila, Tip. P estemalgio glu, 1911. N. fORGA :: Corespondancediplomatiqueroumaine sous le roi Charles l-er. 1866=1880. Paris, Ed. Camber, 1923. Mihail Kogalniceanu,Scriitorul, omul politic ri Romanul. Bucuresti, Ed. Fundatiei, 1. V. Socec. Politica externa a Regelui Carol I. Bucuresti, Ed. Carol Gal, 1916.

370

www.dacoromanica.ro .N. IORGA : Razboiul pentru independenta Rom/Mid. Bucurepti, Ed. Cultura, Nationali 1927. Geschichte des osmanicherReich... Istoria comertului Romanesc. (2 volume). Bucuresti. lstoria armatei Romanefti, (2 volume). Bueuresti, 1929-1930. Activitatea politica fi literara a lui Ion C. Bra- tiame. Bucuresti, Academia Romani, 1922. Dumitru Bratianu fi opera lui. Bucuresti, 1934. Despre Mihail Kogalniceanu. Bucuresti, Cartea Romiineascri, 1922. Istoria presei romanesti. Bucuresti, 1922. Relations latines de la famine royale roumaine. lassy, 1917. La Russie en Orient de 1875 d 1878. Bucaret, 1916. DR. CONSTANTIN I.!STRATI: Activitatea ftiintifica a lui Ion Ghica. Bucuresti, Tip. Carol Gobl., 1902. J. KALINDERU : Memoriu asupra transferarei scaunului societatei actionarilor editor ferate Romane din Berlin in Bucurefti, 1881. VASILE M. KOGALNICEANU : Chestiunea taraneasca. Bucuresti, Tip. Gutenberg, 1906. Acte fi document. din corespondenta diploma. tica a lui Mihail Kogalniceanu. EMMANUEL KREZZULESCO : Les Israelites en Roumanie. Paris, Ed. Dentu, 1879. N. KRETULESCU : Capacitatile Tarei. Bucuresti, 1867. _MITE KREMNITZ: Regele Carol al Romaniei. Bucuresti, Tip. Cirtilor bisericesti, 1904. ALEXANDRU LAHOVARY : Discursuri parlamentare 1868-1872. Bucuresti, Tip. Dor P. Cucu.

371

www.dacoromanica.ro GEORGES EM. LAHOVARY : Histoired'anefiction.Le goavernement.des partia. Bncarest, Tip, L'independance Roumaine, 1897. AL. LEPADATU.: Viata politica interra in timpul domniei lid Casa. In volumul Alezandru loan Cuza". Bucurefti, Carte& Romineasci, 1930. Antecedentele istorice ale independentei Romane. In volumul Riisboiului neatiirnirei". BucureOis Cartea Romineascii, 1927. GH. N. LEON : Politica economica a partidalui nationalliberal.. Bucuresti, Cartea Romineascii, 1932. PAUL LINDENBERG : Charles I-er. roi de Roan:aline. Paris, LibrarieLa Soudier, 1913. E. LOVINESCU : Istoria civilizafiei romeine moderns. 3 vol. Ancara. DR. GEORGE MAIOR : Politica agrara la Romani. Buguresti, Tip. Carol GM, 1906. T. MAIORESCU : Istoria contimporana a Romaniei 1866-1900. Bucureoi, Ed. Socec, 1935. Discursuri parlamentare, (volumul I 1866-1876). Bucuresti, Ed. Socec, 7897. CONSTANTIN MANESCU : Istoricul Cailor fierate din Romania, (2 volume). Bucuresti, Socec, 1906. EMANOIL AL. MANOLIU : 0 privire retrospectiva asupraTeatrului Moldo- venesc. Din primele inceputuri f i pard in. anal 1924. Iasi, Tip. Goldner, 1926. GENERAL GHEORGHE MANU : Discursuri, 1871-1906. Bucuresti, 1906. C. S. MARCOVICI : Disa rescuperare a Cailor ferate Romane. Bucuresti, Tip. Moderns, 1879. G. MARINESCU t Desvoltarea culturala intre 1848-1866. In volumul Alexandru loan Cuza". Bucureoi, Cartea Romineascii, 1930. 372

www.dacoromanica.ro MINISTERUL AFACERILOR STRA INE ; Documente Oficide. Bucuresti Impr. Statului, 1876. Documente of iciale din corespondenta diploma- tic& Bucuresti, Tip. Nationali, 1880. MINISTERE DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE ET DES CULTES : L'Enseignement publique en Roumanie. Bucarest, 1900. P. A. MORUZI : Progres et filbert& Comerce-Finance-Agricalture,dansles Princi- pautes Unites. Galati, Tip. Frederic Thiel, 1861. Encore quelques mots our la question rurale dans les Principautes-Unies-Roumaines. Galati, Tip. Frederic Theil, 1864. G. G. MEITANI : Studii asapra Constitutiunii Romdnilor. Bucuresti, Tip. Miulescu. LT. COLONEL V. NADEJDE : Centenarul renafterei armatei Romano. Iasi, Tip. ,,Cultura Romaneasci", 1930. MAIOR C. NEGREANU : Majestatea Sa Regele Carol I. Focsani, Tip. Moderna, 1900. T. NELIDOV ; Souvenirsd'avantetcraprislaguerrede 1877-78-778. In Revue des deux mon- des 1915. GEORGE D. NICOLESCU : Parlamentul Roman 1866-1901. Bucuresti, Ed. Socec, 1903. ILIE NICOLESCU : Originea impozitului Patenta. 0 paginadin Is- toricul legislatiunii fiscale in Tara Roma- neasca. In revista ,,Literaturi f i area Romani". D. ONCIUL : Alegerea Regelui Carol Ial Romaniei. Bucuresti, Ed. Socec, 1906. Mihail Kogalniceanu. Bucuresti, Tip. Carol Gabl, 1918. D. OLANESCU : Teatral la Romani. Academia Romani Bucuresti, 1897-98. 373

www.dacoromanica.ro G. PANU : Portrete gi tipuri parlamentare. Bucuresti, Tip. ,,Lupta", 1893. Cercetari asupra starei taraniforinveacurilr trecute, (2 volume). Bucuresti, Tip. Eminescu, 1910. Amintiri dela Junimea" dinIasi. Bucuresti, Ed. Adeviirul, 1908. ALEXANDRU PENCOVIC1 : Desbaterile adundrei constituante din anul 1866 asupra Constitutionei gi legei electorale dirt Romeinia. Bucuresti, Tip. Cartea Serban-Voclii, 1883. N. PETRESCU : Vasile Alexandri. Bucuregti, Tip. Bucovina. ION PETROVICI : Titu Maiorescu. Bucuresti, Tip. Bucovina. PROF. I. POPA-BURCA : Romania 1866-1906. Bucuresti, Tip. Socec, 1907. MARIN POPESCU-SPINENI : Contributiuni la istoriainviitlimiintului superior- Bucuretti, Tip. Cultura NationaIii, 1928. A. POTEL : Aperçu historique des affaires d'Orient. CONSTANTIN PRODAN : Constantin Bozianu. In gazeta Tribunalelor, din 20 lanuarie, 1936. Petre Grddigteanu. In gazeta Tribunalelor, din 20 lulie, 1936. Vasile Boerescu. In gazeta Tribunalelor, din 20 Maiu, 1936, George Vernescu. In gazeta Tribunalelor, din 20 Martie, 1936. Aristide Pascal. In gazeta Tribunalelor, din 20 Noembrie, 1935- Trecutul Baroului Romeinesc 1934. DUMITRU PRUNCU ; Studiu asupra convenfiuneiincheiate intre *tes- ta Roman gi societatea actiorarilor Cclifor ferate Romeine. Bucuregti, F. COM, 1879.

374

www.dacoromanica.ro MAIOR ION POPOVICI : Organizarea Armatei Romane. EMANOIL QUINEZU : Adevarulu asupra cadereiministerului Bratiants sau liberalismula gi historia lui in Romania. Bucuresti. ANDREI RADULESCU : Organizarea statului in timpul domniei lai Cuza. In volurnul Alexandru loan Cuza". Bucuresti, Cartea Romiureascii, 1930. Cultura juridica Romazeascainultimul secol. Bucuresti, Academia Romitnii, 1923. PETRE RASCANU : Istoricul invagamantului secundar. Iasi, Tip. Nationalii, 1906. N. RERMERITA : Essai &economic roumaine moderne 1831-1931. Paris,1932. AL. REZMERITA : Acum 40 de ani; povestiri despre sosirea Regelui Carol pe piimantul Romaniei. Bucuresti, Minerva, 1906. DIMITRIE R. ROSETTI : Dicgionarul contimporcizilor dinRomania 1800- 1898. Bucuresti, Tip. Populara", 1898. RADU ROSETTI : Amintiri. lagi, Tip. Viata Romiineascii". RADU ROSETTI : Acte gi legiuiriprivitoarela legea garaneasea sub domnia Regelui Carol (8 volume). D. ROSETTI TEZCANO : La Roumanie et le juif devant ['Europe. Bacitu, Impr. L'Independance, 1878. FREDERICH VON REIN : Enthallungen uber Dr. Stousberg und sein Ru- manisches Eisenbahn Unternehmen. Berlin, Tip. Eugen Groffer, 1871. ING1NERUL EDUARD SAVA : Economia industrieitransporturiorgi evolugia agriculturii, industrieigi comergului in Ro-

.- mania. Bucuresti, Tip. Lizaireanu, 1904.

375

www.dacoromanica.ro GABRIEL SCHAFFER: Istoricul problemei evreeyti din Romania. Bucuresti, Culture Romaneasca. DR. E. SCHWARTZFELD : Din istoria evreilor, Impopularea, reimpopalarea iintemeierea tlirgurilori airgugoarefor in Moldova. Bucuresti, Ed. Uniunii Evreilor pamanteni, 1914. SILVER : Alexandra Lahovary. In revista, Literatura fi arta Romani". SOVEJA : Titu Maiorescu. Bucuresti, Cartea Romaneasca. NICOLAE SOUTZO : Memoires. Vienne, Gerold, 1899. DIM1TRIE A. STURDZA : Zece Main. Cuviintare rostitei la 12 Maiu 1900. Bucuresti, Tip. Carol Gobl, 1900. InsemmitateaEuropeand a realizdrei definitive . a dorintelor rostitede Divanurile Ad-Hoc in 7119 tti 9/21 Octombrie 1857 qi autori- tatea faptului indeplinit executat fr 1866 de cei indreptdtiti. Bucuresti, Academia Romani, Tip. Carol GSM, 1912. Trei zeci de ani de domnie ai Regelui Carol I. 1866-1896 (2 volume). Bucuresti, Ed. Carol Gab!, 1897. Serbare la implinirea varstei de 70 de ani. Bucuresti, Tip. Carol Gab!, 1903. 10 Maiu 1866. Academia Romani Bucuresti, 1899. Acte qi documente relative la istoriarenagterei Romiiniei (11 volume). Academia Romani Bucuresti, Carol UM, 1899. D. C. STURDZA-SCHEIANU : Acte fi le.giuiri privitoare la chestiafaraneascii ;mina' ta 1866. Bucuresti, Ed. Socec 1907, (3 volume). CHRISTODUL I. SULIOTIS ; Nicolae Blaremberg (2 volume). Braila, Tip. Pericles M. Pestemalgioglu,1894.

376

www.dacoromanica.ro cCONSTANT1N TANASESCU ci $TEFAN GRIGORESCU : Toentelile agricole sub diferite legiuiri inaintefi dupa Regulamentul Organic. Bucureoi, Tip. Clemente", 1905. D. TELEOR : Eugenia Carada, (1836-1910). Bucuresti, Tip. G. Ionescn, 1910. .51. THEODORIAN-CARADA : Efemeridele. Bucuresti, Tip. Capitalei, 1930. Eugeniu Carada. Bucuresti, Tip. Gutenberg, 1922. V. A. URECHE : AnuarulgeneralalInstructiunei publice pe 1863-1864 ;a 1864-1865. Bucuresti. VERAX : La Roumanie et les Juifs. Bucarest, Tip. Socec, 1903. GENERAL TEODOR VACARESCU: Memorii. In revista, Convorbiri Liteeeee", 1914-1916. DR. ALEXANDRU N. V1TZU : Stadia asupra invatamarotalui secundar din Ro- mania. Bucuresti, Tip. Curtii Regale, 1888. BARON JEHAN DE WITTE : Quinze ans d'hstoire, 1866-1881. Paris, Plon 1905. A. D. XENOPOL : Istoria partidelor politic. in Romania. Bucuresti, Albert Baer Tip., 1910. Domnia lui Caza-Voda, Vol. I-11. Iasi, Ed. Dacia", 1903. Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912. Bucuresti, Ed. Socec, 1912. Michail Kogalniceams. Bucuresti, Tip. Carol GObl, 1895. Nicolae Kretzulescu, Viata fi faptele ha. 1812-1900. Bucuresti, Ed. Socec, 1915. Discursurile generalului G. Manu. In revista Literaturii si artii romanii".

377

www.dacoromanica.ro N. ZAHAR1A: Vasile Alexandri, Vkrta gi opera lui. Bucureoi, Ed. Al. Stlinciulescu, 1919. ST. ZELETIN: Burghezia Remand. K. TH. ZINGELER : Principele CarolAntondeHohenzolern Sig- maringen, tateil Regelui Carol d Romtiniei- Bucurecti, Universul 1912.

CARTI FARA AUTOR, REVISTEI ZIARE : Andete statistice qi economice ale Ronuiniei pe anii 1860-1866. Bilantul anului dela 11 Februarie 1866 piinei la 11 Februarie 1867. Repro- ductiune dupe ziarul Trompetta Carpatilor. Bucuresti, Tip. Theo. doru Michaescu, 1867. Biografia maretui om de stat al Rontriniei Ion C. Briitianu. Bucuresti, Tip. Carol Göbl, 1902. Cestiurea neaaimildrei ovreilor. Bucuresti, Tip. Tiparul", 1900. Cestiunea Israe1iior tratatel inaintea Curtei de Apelu dn laqi, sectiunea II. Iasi, Tip. Junimea, 1867. Comentariu asupra legii electorate din 1866. Bucuresti, Ed. Socec, 1878. Concesiunea Ctlitoru ferate depe Valea Siretutui. Bucuresti, Impr. Statului, 1864. Concesiunea cdilor ferate concedate companiei Strusberg. Bucuresti, lmpr. Statului, 1870. Condica cortributiunioru coprenztind legea contributiunei personde, legea contributiunei pentru orasele qi poduri, legea contributiunei foncia- re, legea faced de transmitere qi reglementele pentru aplicarea a- cestoru legi. Bucuresti, Impr. Statului, 1863. Constitutiunea qi legea electorald. Bucuresti, Impr. Statului, 1866. Conventiunile incheiate irtre Rusia qi Romania. Buc., lmpr. Statului, 1877. Conuentianea cornercialii cu Austro-Ungaria. Bucuresti, Tip. Laboratorilor Romani, 1875. Conventiunea incheiatti intre Statul Roman qi Societatea Actionarior Cdi- br ferate romiire, 1879. Cuza-Votlii tri Mihail Kogiilniceanu, in chestia evreiascii.Bucureoi, Tip. Horia Carp. Deabaterile parlamentare pe arsii 1860-1914. Din lucriirile statistice ale Moldovei. Din scrierite qi euvrintarile lui Ion C. Brilitianu. Lupta pentru redeldeptarea nationala. Pagini de istorie Contimporancl. Bucuresti, Impr. Independents.", 1921. Drepturile teranior. 1864. Drumuri de fer in Romtinia. ^

378

www.dacoromanica.ro Expunerea situatiei Romaniei dela inchiderea corpurilor legiuitoarea anu- lui 1866. Bucuresti, hnpr. Statului, 1866. Istoricul partidului national liberal dela 1848 fi pana astaZi. Bucuresti, Tip. Independenta, 1923. Junctiunea cailor ferate ale Romaniei, cu ale Ungariei si Transilvaniei. Bucuresti-Brasov, Tip. I. Gin, 1871. La question des israelites en Roumanie. Paris, Franck, 1869. Lege asupra instructiunei a Principateloru Unite Romane. Bucuresti, lmpr. Statului, 1865. Lettre d'un paysan du Danube, adre&ie au redacteur du jurnal. Bucuresti, Impr. de la cour, 1876. Lucrarile relative la affacerea Strusberg. Buc., Tip. Statului 1871. Mesajul de deschidere al Adunarei elective din 28 Aprilie 1866, prezen- tat de Locotenenta Domneasca f i guvernul Ion Ghica. Bucuresti, lmpr. Statului, 1866. Note de M. le Ministre de l'interieur de Roumanie, adressie a son ColUi- gue, M. le Ministre des Affaires itrangeres en reponse a la Note du Juin, de M. ['Agent et Consul ganard de France, a Bucarest Procesul de la Ismail inaintea juratilor din Buzau. Bucuresti, Tip. Thiel 9i Weiss, 1872. Programele partidului national liberal dela 1848 pan& astazi. Publicate in Buletinul cercului de studii al partidului national liberal Nr.. 2 din Octombrie 1911. Reunion en faveur des israelites de l'orient. Paris, Tip. Marechal, 1876. RumanischeEisenbahn-Actien-Gesellsdaaftund die Retrocessiosfrage. Berlin, 1880 Tip. Herman Pears. Schita istorica a transformarilor in organizarea armatei dela 1866 parni la 1906 in Romania militara", Maiu 1906. Tages-Ordnung der neunten (ordentlichen)General-Versammlung der Actionare der Lemberg-Czernouwitz-lassy Eisenbahn-Gesellschaft am 29 April 1872. Viena, Druck und papier von L Sommer 1872... Tocmelile agrieole in Romania. Bucuresti, Tip. Carol Gab], 1907. Ziarul Romanul".

679b

www.dacoromanica.ro EXPLICATIA PLANgLOR

_Planta I. Locotenenta Domneascai guvernulcare a condus Romania dela 11 Februarie--la 10 Mai 1866. Planta If. Portretele lui Dimitrie Ghica oi C. A.Rosetti. Planta III.Depunerea juramantului, de carePrincipele Carol la 10 Mai 1866. (Desen de Theodor Aman). Planta IV. Textul juramantului, impreuniicuiscalitura Domnitorului Caroli a membrilor guvernului. MartaV. Trei fotografiidincopilaria Printului Carol. (1840-1845- 1854). PlantaVI. Familia Principelui Carol; Principesa Antoaneta de Hohen- zollern, Marea ducesa Stefanie din Baden, Principele Carol Anton de Hohenzollern gi Principesa losefina de Hohenzollern. PlantaVII.Intrarea Domnitorului Carol in noua lui Capita la. Colectia Adrian Corbu. PlantaVIII. Portretele lui Dimitrie Sturdza qi Dimitrie Bratianu. PlantaIX. Trecerea Buzaului. (Gravura dupa un desen de Raf fat). PlantaX. Statie de posta. (Gravura dupa un desen de Raf f et). PlantaXl. Harta Romaniei la sosirea Principelui Carol. (Cu cele trei judete din Basarahia). PlantaXII. Palatul Domnesc la sosirea Domnitorului Carol. Teatrul Na- tional la 1866. Doua gravuri din colectia Academiei Romane ex- trase din: Bucure# tii vechi, documente iconografice strange #i re- produse de Adrian Corbu. _PlantaXIII. Cum calatorea Domnitorul Carol. Colectia Adrian Corbu. PlantaXIV. Principele Carol in primii ani ai domniei sale. (Trei foto- grafii din anii 1866-1867). PlantaVX. Domnitorul Carol in noua-i uniforma de ofiter roman. PlantaXVI. Portretele lui Theodor Rosetti #i a lui Petre P. Carp. PlantaXVII. Extras dinteun proect de infiintare a Academiei Romane in 1860 intocmit de o comisiune compusa din: A. T. Laurian, Ion Maiorescu, Aron Florian, G. Sion, P. Carnatescu, 1 C. Bratianu, Al. Odobescu. Proectul de buget al societatii. (Inedit). PlantaXVIII. Portretele lui Niculae Flevai Constantin Bozianu.

-380

www.dacoromanica.ro Planga, XIX. Infanteria la 1873. .,(Uniforme de maior, cape) maistru,, . sapeur, tambur major si tobogar). Extras din Albumul Armatei Romano 1873. Planfa XX. Jandarmii pedectri in 1873. (Uniforme de cipitan, subloco- tenant,sergenti soldat). Extras din Albumul Armatei Rom& ne 1873. Planta XXI. Cavaleria in 1873. (Uniformede colonel,maior, sergent gi brigadier). Extras din Albumul Armatei Romine 1873. PlangaXXII.Portretele lui Stefan gi Nicu lae Golescu. Planga XXIII. Prima fotografie a Domnitorului Carol ficuti intari. Trimisit in Julie 1866 Doamnei Zinc& Golescu in amintirea primei nopti petrecute pe teritoriul rominesc la Golegti. Fotografie ce apartineprinmostenire D-nei Elena Perticari- Davila. Planga XXIV. Doui caricaturi ale timpuki reprezentind pe Ion C. Bri- tianu si C. A. Rosetti. (ExtrasdincalendarulScriinciobului pe anul1869). Mama XXV. Portretul lui Ion Ghica cu semnitura lui. Planga XXVI. Portretuli urinitorul autograf inedit a lui B. Boerescu: Spre suvenire gi stimiamicului meu GeneralChr. Tell. B. Boerescu". Planga XXVII. Portretul mi Carol I Domnu allu Rominiloru". Plangcs XXVIII. Portretele lui Gheorghe Mitrzescu gi Niculae lonescu. Planga XXIX. Fotografia Principelui Carol gi a PrincipeseiElisabeta, curind dupi cisittoria kr. Planga XXX. Doui fatografii ale Principesei Elisabeta: la sosire ci ca mamii impreunit cu Principesa Maria. P/anga XXXI. Guvernul Ion Ghica (11 Februarie 10 Mai 1866). Manila XXXI. Portretele tel Alexandru Lahovaryi Lascir Catarigu. Planga XXXIII. Portretul generalului Ion Emanoil Florescu gi al gene- ralului Christian Tell. Plano: XXXIV. Fragment dintr'o scrisoare inediti a lui Ion Ghica. Planga XXXV. Caricaturi ale timpului: ,,Fericirea Rominiei progres na- tional".(Aluzie la afacerea Strusberg).Visul ministrilor de resbel fie chiar ad-interim". (Aluzie la sentimentele republicane ale luiBritianui Rosetti. C. A. Rosetti este reprezentat ca dia- vol ce Il indeamni pe Britianu as viseze la republici).Extras din calendarul Scriinciobului pe anul 1869. Planga XXXVI. Caricaturi ale timpului: O trupit de saltimbanci" (re- prezentand pe liberali: Ion Briltianu jongliind cu ,,bandele bul- gare" chestia evreilor cconspiratia Austro-Maghiarii, iar C. A. Rosetti ficind echilibristici ci cumpinind ciile f erate gi pe evrei).- 0 poticnire politici externi" (reprezentind pe Ion BrOtianu ce vrea za calareascii gi care este thud cu sfori de Germani gi de Rugi). Extrase din Calendarul Strinciobului 1869).

38r

www.dacoromanica.ro Planfa XXXVII. Trei autografe inedite: ,,Amicului Cristo Tell la 6/18 Mai 1858, Stefan Goleseu". Onerabilei Doamne Tarsita Tell ca semn de amicilie. 1895 Fevruar 5 Bucureoi. L. Catargiu". ,,Ge- neralului Tell, neintelegerile mici se uitii; cele din tinerete revin la bitrinete and in mijlocul in aceleas principii si aceas 'mop. M. Kogilniceanu." Plansa XXXVIII. Portretele lui Gheorghe Costa Foru fi Petre Mavrogheni. Planpa XXXIX. Isciilituri de oameni politici: Stefan Golescu, C. A. Ro- setti, Gr. Serurie, Dimitrie Ghia, Al. G. Golescu, D. Bratianu, P. P. Carp, N. Kretulescu, Chr. Tell. Planfla XL. Iscilituri de oameni politici: V. A. Ureche, T. Mitiorescu, B. Boerescu, C. Bo Hee, C. D. Aricescu, G. Costaforu. PIonfo XLI. Portretul lui Mihail Koglilniceanu. Plow XLII.Portretele lui Titu Maiorescu si Manolache-Costache-Epu- reanu. Planfa XLIII. Portretul si isalitura lui Ion C. Britianu. Pianos XLIV. Portretul lui N. Kretzulescu. Carkatua reprezentind pe I. C. Britianu, Dimitrie Ghia O C. A. Rosetti. (Extras din Ca len- darul Scanciobului pe 1869. Toate fotografiile, desenurile, scrisorileeicaricaturile, a aror proprietate nu a fast indicatii mai sus, aparlin D-Iui Alexandru Christian Tell, fiand parte din colettiunea D-sale.

382

www.dacoromanica.ro CUPRINSUL

1Cuvant inainte 3 DESCALECAREA.

I. Dela 11 Februarie /a 10 Mai 7 II. Ciao era Carol de Hohenzollern ? 3 CE A GASIT CAROL I IN ROMANIA.

111. Considerafiuni asupra Perioadei1829-1866 37 IV. Teritoriul si populatia 49 V. Vista in Principate 59 VI. Mijloace de comunicatie 67 VII. Organizafia Statului 73 VIII. Justitia 93 IX. Armata 101 X. Cultura 113 XI. Finantele Statului 127 XII. Situatia economicil 135 XIII. Problema nationali 149 XIV. Viata politiat 159 XV. .4i citiva oameni 167 ANII TURBURI. XVI. Privire generali asupra epocei 1866-1871 181 XVII. Puterile recunosc faptul indeplinit 189 XVIII. Guvernele Lascar Catargiu si Ion Ghica 201 XIX. Intila guvernare a lui Ion Br'itianu 217 XX. Asaltul impotriva dinastiei 237

" INSENINAREA. XXI. Marele guvern Lascar Catargiu 271 IN PREAJMA RASBOIULUI DE NEATARNARE. XXII. Ministerele Florescu si Epureanu 315 XXIII. Politica intern'el dela 24 lulie 1876 la 30 Aprilie 1877 325 XXIV. Politica externi dela 24 lulie 1876 la 30 Aprilie 1877 333 Index bibliografic 366 Explicatia planselor 380

283

www.dacoromanica.ro 1253

www.dacoromanica.ro t

I IL q-A

.

t,

4

.3 )

13

Lei 180

www.dacoromanica.ro

MN