~ EVO CARI

DESPRE GENEALOGIA FAMILIEI BALŞ

MIHAI SORIN RĂDULESCU

Una dintre cele mai vechi familii boiere ş ti din Ţările Române printre strămoşii direcţi ai arhitectului Ştefan Balş. Conacele Bal­ î ş i are originea învăluită în mi ster. Despre obârşia s ud-dunăre a n ă, şilor există încă în Moldova, unul dintre cele mai cunoscute fiind legată de dinastia Balşicilor din Muntenegru şi, mai sus, de neamul cel de la Dumbrăve ni (jud. Botoşani), transformat în spital. Istorio­ nobililor de Baux din Provence (Franţa) s-a sc ri s mult de-a lungul grafia lit era r ă consemnează că pe acea moşie a fost administrator 1 timpului . Filiaţia sig ură a familiei urcă în veacul al XV1-lea, la tatăl lui Eminescu, căminarul Gheorghe Eminovici7. O altă ramură vornicul Cârstea Balş 2 . De-a lungul secolelor XVII-XVII1, urmaşii a Balş ii or a deţinut marea proprietate de la Broşteni (jud. Neamţ), s-au încuscrit cu toate marile familii boiereşt i din Moldova3 şi au care a intrat apoi în componenţa Domeniilor Coroanei. laşii 8 ocupat dregătorii înalte la Curtea domnească din Ia ş i. Este păstrează ş i astăzi câteva case foste ale membrilor acestei familii . interesant de remarcat faptul că în genealogia Brâncovenilor au Poate cea mai impunătoare este cea din spatele Teatrului Naţional existat două a lianţ e matrimoniale cu această familie din celălalt - în stil neocl as ic - care adăposteşte acum Conservatorul şi Filar­ principal: Aniţa Balş a fost soţia beizadelei Constantin, fiul cel monica. Casa a apat1inut ramurii din care descindea arhitectul Ştefan mare al domnitorului Constantin Brâncoveanu, iar Safta Balş - Balş şi este cunoscut faptul că . aici a conce1iat Liszt în anul 1846. ctitora Spitalului Brâncovenesc clin Bucureşti - a fost căsătorită . Dacă unii membri ai familiei din veacul al XIX-iea, precum cu marele ban Grigore Brâncoveanu (i" 1832), ultimul descendent caimacamul Toderiţă Balş şi Alecu Bal ş de la Broşteni , au av ut 4 pc linie b ărbătească al voievodului-ma1tir . convingeri antiunioniste, urmaşii lor au compensat aceste atitu­ Numeroase au fost ctitoriile Balşilor, dintre care fie amintite dini, prin însemnate merite culturale. Istoricul arhitecturii Geor­ aici - pentru reprezentativitatea lor-cel puţin două: Biserica Sf. ge Balş (1868- I 943), inginer cu studii la Politehnica clin Zllrich, 5 Dimitrie Balş din Iaşi , care păstrează şi astăzi impresionante a lăsat lucrări de referinţă despre bisericile medievale din Mol­ lespezi de mormânt ale familiei , decorate cu bla zonul său, ş i clova9. Frumoasa sa casă , aflată în Bucureşti, pe strada Bu zeş ti , 6 biserica de la Leţcani (jud. Iaşi , 1795 ) , bijuterie arhitecturală a în apropiere ele Piaţa Victoriei, a căzut pradă demolărilor de stilului neoclasic, construită de Constantin Balş şi de soţ ia sa Ana dinainte de 1989. Familia George şi Maria Balş (născută Ştirbei , n ăscută Catargi. Dup ă cum se poate vedea din lista de ascendenţi nepoată de fiu a domnitorului Barbu Ştirbei) a avut, de aseme­ clin articolul el e faţă (anexa I), Constantin şi Ana Balş se numără nea, un conac la Plopeni (jud. Prahova). Unul dintre fiii lui Geor­ ge Balş , Matei ( 1905-1989), a devenit o figură de marcă a me­ 1 Chedomil Mijatovich, Ancestors o.f the f-louse o/Orange. A Genealogica{ dicinei româneşti, specialist în boli infecţioase 1 0 . Un alt fiu al lui St11c61ofth e French Famify Seigneurs Les Baux. V Les Ba11x o./Serbia, Albania George Balş , inginerul Alexandru Balş , căsătorit cu Dina născută and , în Th e Eastern and Western Review, voi. III , nr. 5, mai 1893 , p. 11 353-365. G. Noblcma irc, Histoire de fa Ma ison des Baux, Paris, 1913. B. P. Berindei , a murit în chinuri groaznice în închisoarea de la 12 Haşdeu, Etymofogicum Mi:ignum Romaniae, Bucureşti, B.P.T., 1970. Marcel Piteşti • Pasiunea lui George Balş pentru a1tă şi pentru monu­ Romanescu, „Între Balşici ~i Balş " , în Arhiva Gen ealog ică Român ă, Bucureşti , mentele istorice s-a transmis fiului său Ion, arhitect şi pictor, de 1944, p. 79-80. Ştefan Ştefănescu , „Elcmcnts nob ili ai res balkaniques etabi li s o deosebită exigenţă în aprecierea propriilor sale lucră ri. Prietenul cn Valachie t' la fin du xvcsicc lc", în Revue Roumaine d'Histoire, 5, 1969, p. 89 1-897. său, arhitech1l Paul Emil Miclescu, îl evoca astfel: „Vict imă a unei 2 Nicolae Stoiccscu, Di c ţionar al marilor dregă tori din Ţara Român e as c ă neînvinse modestii, a un ei austere sc rupulo z it ăţ i profesionale ş i ş i Moldova secolelor XIV-XVII, Bucureşti, 1971 , p. 34 1. a un ei neînduplecate probităţi artistice, el a dispărut astăzi şi o 3 Theodor Cornel, Dicţionarul contimporani/r)I; Bucureşti, 19 13, p. 154-1 59. Ştefan D. Grecianu, Genealogiile documentate alefamiilor boi e reşti, vo i. I, Bucu­ r eşti , 191 G, p. 410-416 + arborele genealogic. Gh. Gh ib ănescu, Biserica Sf 7 G. Călinescu, Via/a lui Mihai Eminescu, Bucureşti, cd. 1966, p. 11-15. Dimitrie (Bal~) . l aşi , 1934. Gh. G. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut 8 V. Panopol, Pe uliţele laşului , cd. îngrijită de Mihai Sorin Rădulescu , Bu­ şi Nistru, vo i. li, Bucureşti , 1943, p. 15- 16, 84-85. Maria Dogaru, Un armorial cureşti , 2000. românesc din 18 13. Spiţa de neam a familiei Balş dora t ă c11 steme, Bucureşti , 9 G.M. Cantacuzino, George Balş, în Idem, Izvoare ş i popasuri, antologie, 1981 . studiu introductiv, tabel cronologic, note şi bibliografie de Adrian Anghelescu, 4 Princesse Mm1he Bibesco, La Nymphe Europe, Pari s, 1960. Datorez aceast ă Bucureşti, 1977, p. 327-329. trimtere bibliografi că doa mn ei arhitect Alexandra Ch iliman-Juvara, căreia îi 111 P. E. Miclescu, Din Bucureştii trăsurilor de cai, Bucureşti, 1985, p. 11 6. mulţumesc ş i pe aceas t ă cale. 11 Dina Balş era autoarea câtorva interesante căqi de proză, vezi România 5 Nicolae Stoiccscu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi momunentefor literară, nr. 19 , 20-26 mai 1998, anul XXXI, p. 6 (necrolog). medievale din Moldova. Bucureşti , 1974, p. 461-462, 942-943. 12 T. loanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, voi. 111 , Bucureşti, 1992, 6 Ibidem, p. 536. p. 191-195.

125

http://patrimoniu.gov.ro Revista Monumentelor Istorice + 2001-2003

dată cu dânsul şi opera lui, lipsind patrimoniul nostru artistic de 30. Scarlat Sl ătineanu (ţ 1808), mare logofăt creaţii plastice fără îndoială valoroase, ba poate chiar nepreţuite 31. Catinca Filipescu şi , totodată , cronologia artei noastre contemporane de amintirea VI. 13 numelui unui sincer şi valoros slujitor al ei" . 32. Lupu Balş , mare logofăt Vărul său primar, arhitectul Ştefa n B a lş - fiul magistratului 33. Safta Cantacuzino Matei Bal ş (frate cu istoricul de arhitectură) şi al soţiei sale Zoe, 34. Ilie Catargi născută Manu - s-a numărat printre cei mai remarcabili şi mai 35. „ . 14 prolifici restauratori de monumente istorice • Creativitatea mem­ 36. Sandu Sturdza (ţ 1765), spătar brilor familei Balş a continuat să . se manifeste şi în condiţii isto­ 3 7. Maria Bogdan rice vitrege. De bisericile restaurate de Ştefan Balş - între care 38. Nicolae Rosetti-Roznovanu (cca 1725-1 805/6), mare logofăt bisericile bucureştene Kretzulescu şi Sf. Gheorghe Nou, Mănăsti­ 39. Smaranda Hrisoscoleu 15 rea Gura Motrului, Mănăstirea Neamţ şi multe, multe altele - 40. Ioan Sturdza, mare logofăt ne bucurăm cu toţii astăzi. 41. Eudoxia Caliarbi-Florescu 42. Teodor Balş, clucer (menţionat 1779) 43 . Maria Cantacuzino Strămoşii arh. Ştefan Balş* 44. Sandu Sturdza (ţ 1831), caimacam 45. EcaterinaMoruzi (1757-1835) I. 46. Constantin Cantacuzino-Paşcanu , mare logofăt 1. Ştefan Balş (27.1O .1902, Bucureşti - 22.02.1993, Bucureşti) , 4 7. Maria Vlasto arhitect 48. Gheorghe Manu ( 1726-1777) II. 49. Ruxandra Şuţu 2. Matei Balş (26.10.1873, Geneva - 1927), magistrat, consilier 50. Constantin Văcărescu la Curtea de Casaţie 51 . Safta Creţulescu 3. Zoe Mami (1878) 52. Scarlat Ghica, mare ban III. 53 . Maria Dudescu 54. Radu Năsturel-Herescu (ţ 1804), mare paharnic 4. Alexandru Balş , senator 55. Aniţa Filipescu 5. Ruxandra Sturdza (Miclăuşeni), (1842-1878) 56. Ioan Cantacuzino (ţl 749), mare paharnic 6. Gheorghe Manu (1833-1911 ), general, prim-ministru conservator 57. Maria Bozianu 7. Alexandrina Cantacuzino (1835-1916) 58. Ştefan Pârşcoveanu (ţ 1792), mare vomic IV. 59. Stanca Ştirbei 8. Alexandru Balş , mare lo gofăt 60. Radu Slătineanu 9. Domniţa Elena Sturdza 61. Sultana Creţulescu 10. Alexandru Sturdza (Miclăuşeni), (1803-1848) 62. Constantin Filipescu (ţ 1817), mare ban 11 . Catinca Sturdza (Ruginoasa), (ţ 1865) 63. Zoe Ghica 12. Ioan Manu (1803-1874), caimacam al Ţării Româneşti VII. 13 . Anica Ghica (1810-1872) 64. Ioan Balş (ţ 1738), mare vornic 14. Constantin Cantacuzino ( 1791-1877), caimacam al Ţării Ro­ 65. Safta Ursachi mâneşti 66. Iordache Cantacuzino (i' 1789), mare s pătar 15 . Zoe Slătineanu 67. Ecaterina Paladi V. 68. Apostolache Catargi, pârcălab de Soroca 16. Constantin Balş 69. Catinca Moream1 17. Ana Catargi 70. „. 18 . Ioan Sandu Sturdza, domnitor al Moldovei (între 1822-1828) 71. „ . 19. Ecaterina Rosetti-Roznovanu (1764-1847) 72. Vasile Sturdza (t 1750), mare stolnic ( menţionat 1735) 20. (Miclăuşeni) , (menţionat 1846), mare logofăt 73 . Ileana Costachi 21 . Elena Bal ş 74. Ion Bogdan (ţ 1764), mare logofăt 22. Constantin Sturdza (1777-1857), mare logofăt, ministru 75. Bălaşa Racoviţă 23 . Elena Cantacuzino-Paşcanu 76. Andrei Rosetti-Roznovanu (ţ după 1761 ), mare logofăt 24. Mihail Manu (1762-1835), caimacam al Craiovei 77. Maria Sandu Sturdza 25 . Smaranda Văcărescu (1774-1859) 78. Aristarh Hrisoscoleu 26. Alexandru Ghica zis „ Barbă roşie" , mare vornic 79. Bălaşa Cantacuzino-Deleanu 27. Ecaterina Nă s turel-Herescu 80. Sandu Sturdza, mare logofăt 28. Iordache Cantacuzino, mare clucer 81 . Safta Paladi 29. Maria P ârşcoveanu 82. Antonache Calihari, mare ban 83 . Ancuţa Florescu 13 P. E. Miclescu, op. cit„ p. 11 7, nota 13. 84. Lupu Balş, mare logofăt 14 Ştiin/ă ş i pasiune, convorbire cu arhitectul Ştefan Balş consemnată de Mihai 85. Safta Cantacuzino-Paşcanu S. Rădu l escu , în Magazin istoric, nr. 9/1990, p. 58. Interviu cu Ştefan Ba l ş reali zat 86. Pârvu Cantacuzino (ţ 1769), mare vornic de arhitecta Marina Balş-Agarici , publicat în Cămin ul românesc, anul 13 , nr. 1 A. (49), Thonex (E lv eţ ia) , martie 1994. 87. Maria Palada 1s Şt. Bal ş, „Restamation des monastcres fo rtifies en Moldavie, de 1960 f 88. Ştefan Sturdza, mare vomic 1977", în revista Monuments historiques, nr. 169, Paris, iunie-iulie 1990, p. 75- 89. Ruxandra Mamo na 79. 90. Constantin Moruzi (ţ 1785), domnitor al Moldovei *Am fo losit sistemul de numerotare „Sosa-Stradonitz", confonn căruia perso­ najul cu num ă rul curent „n· ' este fiul (sau fiica) personajelor „2n" şi al lui „2n 91 . Smaranda Sulgearoglu + l ". Cifra indic ă num ă rul ge n e r aţ i e i respective. 92. Iordache Cantacu z ino-Paşcanu , mare spătar

126

http://patrimoniu.gov.ro Revista Monumentelor Istorice • 2001-2003

93 . Eca terin a Paladi 11 6. Ş t efan Pârscovea nu , mare vorni c 94 . Grigo re Vlasto 11 7. Z o i ţa Golescu sau Tlinca 95. D o mni ţa B ăla şa Cantacuzino (fi ica domni to rului Ş e rb a n Ca n­ 11 8. Constantin Ş tirbe i , mare stolni c tacuzin o) 11 9. Dumitrana Strâmbeanu 96. Mih ail Manu (i" 175 4), mare l ogofăt al Pat ri arhi ei ecumeni ce 120 . Ja ne S l ă tin ea nu , caimacam 97. Smaranda 121. Stanca Leurdeanu 98 . Dimitrie C. Ş u ţ u , mare l ogofă t 122 . Toma C r eţ u lesc u , mare ban 99. Co n s t a n ţa Caradj a 123 . Safta Costin ( d esce nd entă din croni ca rul Miron Costin) I 00. Radu V ăcă r esc u , mare vorni c 124. P a n ă Filipescu, mare ban I OI . A n c uţ a B ă l eanu 125. Ana Câmpineanu 102. Constantin C r eţul esc u , mare ban (descendent din domnitorul 126. Dumitrache Ghi ca (1 7 18-1 808), mare ban (= 104) Constantin Brâncoveanu) 127. Mari a V ăcă r esc u (= 105) 103. Smara nda Ca li arhi- Florcscu 104. Dumitrache Ghi ca (17 18-1 808), mare ban (= 126) 105. Mari a Văcă r esc u (= 127) Bibliografia listei de s trămo ş i 106 . Nicolae Dudescu, marc ban - Constantin George Mano, Documente din secolele al X VI-iea - al XJX­ J 07. A ni ţa Ş ti r b e i lea privitoare la familia Mano, B u c ureşt i , 1907; l 08. Constantin Năst ur e l- He r esc u (i" 1765) - Alexa ndra A.C. Stourdza, l e rcgne de Michel Stourdza, Prince regnant 109. Smara nda B ă l ea nu (i" 1751 ) de Moldavie, Pari s, 1907; 110. Co nstantin Filipescu, stolnic - Şte fa n D. Grecianu, Genealogiile documentate alefamiliilor bo i e reş t i , 11 l . Mari a Obedeanu vo i. I, Bu c ureş ti , 19 13; l 12. Pârvu Cantac uzino, mare stolnic - Ioan C. Fili tti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bu c ureş ti , 1919; 11 3. P ăun a Tigveanu - Generalul R. Rosetti, Familia Rosetti, vo i. I, Bu c ur eşti , 1938 ; 11 4. Nicolae Bozianu , serdar - Mi hai So rin M ă r c ul esc u , Genealogia român ească . istoric şi biblio- 115 . Anastas ia grafie, B r ă il a, 2000.

EVOCARE-100 DE ANI DE LA NAŞTEREA ARHITECTULUI ŞTEFAN BALŞ (27 octombrie 1902-12 februarie 1994)

SANDA IGNAT

Din câte ş tiu , este pentru prima o ar ă când o sesiune a Direcţi e i doritor de fapte concrete, aşa încât a completat-o prin urm ă ri rea Monumentelor Istori ce este d e dic at ă (chiar în subtitlu) memori ei unor şa nti e re de restamare din Italia pentrn a descifra „ş tiin ţa cerce­ unui practician al r es t aurări i monumentelor istorice ş i arh . Ş tefan tă rii monumentelor" ş i op ţ iunil e posibile pentru restaurare în ideea B a l ş m e rit ă di n plin această onoare. Cari era sa profes i o n a l ă se r e s p ec t ăr ii etapelor istori ce. Afi rm ă to tu ş i (în ace l aş i interviu) c ă co n fund ă cu în ceputurile ac ti v it ăţii CMI, chiar d acă , în interviul principiile r estaură ri i istori ce s-au generali zat în opera de restau­ pe care l-am publicat în BCMJ nr. 4/ l 99 1, el c it ea z ă cu modestie rare din Români a, prin tinerii a rhitecţ i care au studi at la Roma ac ti vitatea unei elite (arh. Al. B ăco i anu , N. Gabrielescu, Al. Za­ în cepând cu anul 1928. go ri ţ , I. Traianescu, N. Ghika -Bud eşt i ş i ing. Gr. Cerchez) care A urmat o lun gă p erio ad ă de activitate în Serviciul Tehnic înl ocuise treptat co nce p ţ iil e r es t aurării stilistice promovate de arh . al CMI - condus pe atunci de arh. N. G hika-Bud eş ti ş i istori cul Lecomte du Nouy cu cele ale r esta ură rii istorice. V. Drăgiceanu - compus din patru a rhitecţ i (trei dintre ei form aţ i Ştefa n B a lş a fost printre primii benefici ari ai burselor oferite la şc o a l a de la Roma). A ceşt i a care făceau d e opotri vă activitatea de CMI pentru specializare în restaurare la Şcoa l a Ro m â n ă din de proiectare ş i mun ca de teren - s u pu să apoi aprob ă rii CMI. Co­ Roma, imedi at dup ă ob ţ in erea di plomei de arhitec t (iulie 1929). misiunea avea drept preşe dinte pe N. Iorga ş i cuprindea o serie P regăt i rea t eo r e ti că la Facultatea de Arhi tec tură din Rom a, de mari p e rs on a lităţ i , ca de exemplu: Al. Lapedatu, Gh. B a l ş, Petre d eş i co ndu să de s p ec i a li ş ti de presti giu - printre care Gustavo Antonescu ş i a l ţ i i . Aceş ti a au fos t mentorii arh . Şt efa n B a l ş. O Giovannoni - i s-a p ărut in s u fic i e ntă pentru formarea unui arhitect m en ţ iun e s p e ci a l ă trebuie făc u tă pentru arh . Hori a Teodoru , pe

127

http://patrimoniu.gov.ro