Alexandru Averescu - 150 De Ani De La Naştere
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
studii/documente ALEXANDRU AVERESCU - 150 DE ANI DE LA NAŞTERE Dr. PETRE OTU PREćEDINTELE COMISIEI ROMÂNE DE ISTORIE MILITARÕ S-au împlinit în aceastĆ primĆvarĆ un secol üi jumĆtate de la naüterea uneia dintre cele mai importante personalitĆĦi ale istoriei naĦionale- mareüalul Alexandru Averescu. Aniversarea nu a reprezentat un eveniment mediatic de prim plan, societatea româneascĆ în post-tranziĦie üi în post-modernism fi ind ocupatĆ, am spune fi resc, de cu totul alte probleme. Cu toate acestea, ea nu a trecut neobservatĆ în mediile ütiinĦifi ce üi culturale. Biblioteca NaĦionalĆ a României a organizat, în ziua de 5 martie, la sediul sĆu de la Serviciul ColecĦii Speciale (AüezĆmintele „Ion I.C. BrĆtianu”), un simpozion în cadrul cĆruia a fost evocatĆ personalitatea lui Alexandru Averescu. Cu acest prilej s-a vernisat üi o expoziĦie cu interesante fotografi i üi documente referitoare la viaĦa üi activitatea mareüalului. De asemenea, FundaĦia „ Mareüal Alexandru Averescu”, înfi inĦatĆ de cadre active üi de rezervĆ din municipiul BuzĆu üi care funcĦioneazĆ pe lângĆ Comandamentul 2 OperaĦional, „Mareüal Alexandru Averescu” din aceiaüi localitate, a organizat, pe 9 martie, o conferinĦĆ consacratĆ acestui eveniment. Reuniunea a fost onoratĆ de academicianul ûerban Papacostea, care l-a cunoscut pe Alexandru Averescu, tatĆl domniei sale, Petre Papacostea, fi ind secretarul particular al mareüalului üi unul dintre cei mai fi deli colaboratori ai acestuia. ComunicĆrile prezentate au fost publicate în numĆrul special al revistei fundaĦiei mai sus amintite - „StrĆjer în calea furtunilor”. Dr. Petre Otu IatĆ, cĆüi Serviciul Istoric al Armatei vine cu o iniĦiativĆ lĆudabilĆ, dedicând un numĆr al revistei „Document” personalitĆĦii mareüalului üi epocii în care el üi-a desfĆüurat activitatea. * * * Alexandru Averescu s-a nĆscut la 9 martie 1859, în satul Babele, de lângĆ Ismail, în sudul Basarabiei, teritoriu retrocedat Moldovei prin Tratatul de pace de la Paris (1856) ce punea capĆt rĆzboiului Crimeii (1853-1856). DupĆ studii în localitatea natalĆüi Bucureüti, el s-a înscris ca voluntar în RĆzboiul de IndependenĦĆ (1877/1878), dar calitĆĦile üi performanĦele sale pe câmpul de luptĆ au fost cu totul modeste, astfel cĆ la sfârüitul ostilitĆĦilor, el a hotĆrât sĆ renunĦe la haina militarĆ. În cele din urmĆ, s-a angajat ca subofiĦer, dar nici în aceastĆ posturĆ, nu a ieüit în evidenĦĆ. În anii 1879-1881 a urmat ûcoala divizionarĆ pentru subofiĦeri la MĆnĆstirea Dealu, pe care a terminat-o ca üef de promoĦie. Nevoia de cadre a determinat ca autoritĆĦile de atunci, în baza unei legi speciale, sĆ acorde gradul de sublocotenent absolvenĦilor acestei ücoli. Acest detaliu biografi c, altminteri nesemnifi cativ, a fost, nu odatĆ, speculat de adversari, invidioüi pe succesele în cariera militarĆ, care Ħineau sĆ reaminteascĆ faptul cĆ, la origini, Averescu era subofiĦer. La 15 iulie 1881, Alexandru Averescu a fost repartizat la Regimentul 1 Roüiori din ConstanĦa, dupĆ care a fost mutat la Regimentul 6 CĆlĆraüi din Focüani. Timp de doi ani de zile (1884-1886) a urmat cursurile ûcolii Superioare din RĆzboi din Torino, obĦinând rezultate foarte bune. În Italia a cunoscut-o pe Clotilda Caligaris, care i-a devenit, ulterior, o devotatĆüi discretĆ soĦie. Reîntors de la studii, Alexandru Averescu a avansat în grad (cĆpitan - 1889; maior - 1894; locotenent-colonel - 1898; colonel - 1901), ocupând diverse funcĦii în Marele Stat Major sau în unitĆĦi militare. Cea mai e d i t o r a l document20092(44) 1 studii/documente importantĆ dintre ele a teritoriale, devenite anacronice. Dar, el a devenit incomod fost cea de comandant pentru noul lider al Partidului Liberal, Ion I.C. BrĆtianu, (director) al ûcolii care l-a înlocuit pe D.A. Sturdza. În consecinĦĆ, Averescu Superioare de a fost debarcat fĆrĆ menajamente de la conducerea RĆzboi (1894 - Ministerului de RĆzboi. Procedeul era unul neobiünuit 1896), instituĦie chiar üi pentru viaĦa politicĆ româneascĆ renumitĆ pentru de învĆĦĆmânt versatilitatea üi „originalitatea” sa. Primul ministru a superior creatĆ procedat la o remaniere guvernamentalĆ, în fapt a fost în 1889. Stagiul o demisie a întregului cabinet, în care singurul titular aici l-a propulsat schimbat a fost cel de la Departamentul de RĆzboi. ataüat militar RelaĦiile proaste cu liderul liberal au afectat, aüa cum la Berlin (1896 vom arĆta, cariera militarĆ a lui Alexandru Averescu, mai - 1898), post ales în vremea Marelui RĆzboi din anii 1916 - 1918. Dar, important, venirea conservatorilor la putere, de care se apropiase, întrucât România l-a propulsat în funcĦia de üef al Marelui Stat Major, pe era membrĆ, din care a exercitat-o în perioada 1911 - 1913. În aceastĆ 1883, a Triplei calitate, el a organizat campania armatei române la AlianĦe, formatĆ din sud de DunĆre (1913), prin care s-a pus capĆt celui de la Germania, Austro Doilea RĆzboi Balcanic. Din aceastĆ campanie, care a - Ungaria üi Italia. evidenĦiat numeroase neajunsuri ale sistemului militar Revenit în ĦarĆ a fost numit la comanda Regimentului 4 românesc Averescu a tras trei concluzii. Prima dintre ele Roüiori, unitate afl atĆ în proprietatea principesei Maria, era cĆ postura de üef al Marelui Stat Major i se potrivea viitoare reginĆ a României, üi, apoi, a BrigĆzii 1 Roüiori. cel mai bine, el fĆcând, în anii urmĆtori, eforturi pentru La 10 mai 1906, în anul când s-au sĆrbĆtorit patru a reveni în fruntea acestei instituĦii. În al doilea rând, a decenii de domnie ai regelui Carol I, Alexandru Averescu pĆstrat convingerea cĆ într-un viitor rĆzboi, România, a fost avansat general de brigadĆ, ceea ce a reprezentat o prin aüezarea sa geografi cĆ, potenĦialul militar de care recunoaütere a valorii lui militare. MeritĆ consemnat üi dispunea üi calitatea viitorului adversar (Bulgaria), va faptul cĆ regele Carol I avea o bunĆ pĆrere despre Averescu, trebui sĆ acĦioneze tot la sud de DunĆre. În al treilea rând, pusĆ în evidenĦĆ üi de un amĆnunt semnifi cativ. În timpul relaĦia cu principele moütenitor Ferdinand, comandant rĆzboiului ruso-japonez din anii 1904 - 1905, Alexandru suprem al armatei în campania din 1913, a fost rece, Averescu a apreciat cĆ Rusia va fi învinsĆ, lucru care a temperamentele üi caracterele celor doi fi ind diferite. stârnit mirarea suveranului, convins în superioritatea Acest fapt a avut repercursiuni importante asupra carierei ruüilor. S-a interesat mai îndeaproape de personalitatea militare a generalului Alexandru Averescu, dupĆ ce acestui ofiĦer care avea opinii contrare majoritĆĦii üi a Ferdinand a ocupat tronul. Revenirea liberalilor la putere la sfârüitul anului 1913 ajuns sĆ-l aprecieze. a determinat plecarea lui Averescu din fruntea Marelui În februarie 1907 au izbucnit, în nordul României, Stat Major, el fi ind numit marile rĆscoale ĦĆrĆneüti, un adevĆrat „rĆzboi civil” în comandant al Corpului istoria României. În acel moment la putere se afl a Partidul 1 Armat , ce avea Conservator, condus de Gheorghe Gr. Cantacuzino, cu Ć sediul la Craiova, generalul Gheorghe Manu la Ministerul de RĆzboi. funcĦie pe care a DepĆüiĦi, conservatorii au cedat locul unui guvern îndeplinit-o în liberal, în frunte cu D.A. Sturdza, la interne fi ind Ion timpul celor I.C. BrĆtianu. În aceastĆ formulĆ guvernamentalĆ, doi ani de generalul Alexandru Averescu a fost impus de regele Carol neutralitate. I ca ministru de rĆzboi. Numirea sa a generat uimire üi În aceastĆ surprizĆ în rândul clasei politice româneüti üi a corpului perioadĆ ofiĦeresc, ütiut fi ind cĆ Averescu era un general avansat Alexandru de curând üi, prin urmare, mai puĦin cunoscut. Averescu a Cu spiritul sĆu metodic üi fĆrĆ a recurge la violenĦe urmĆ rit cu inutile, Averescu a reuüit sĆ redreseze lucrurile, fapt ce atenĦie mersul i-a adus o primĆüi importantĆ recunoaütere naĦionalĆ, evenimentelor el fi ind considerat de mulĦi, ca salvator al patriei üi al pe diverse dinastiei, ambele trecând printr-un moment foarte greu. teatre de Dar, în acelaüi timp, postura de reprimator al marii operaĦ ii, rĆscoale ĦĆrĆneüti i-a adus destule reproüuri în cariera elaborând un militarĆ, în activitatea politicĆ de dupĆ rĆzboi üi acuze studiu „exclusiv în posteritate. militar”, dupĆ cum Trebuie remarcat cĆ în timpul mandatul sĆu, generalul îl caracteriza, pe care Averescu a fost üi un reformator militar, el reuüind sĆ l-a publicat iniĦieze üi sĆ promoveze, în anul 1908, o lege de organizare sub forma a armatei, prin care s-a redus serviciul militar üi, fapt unor articole important, s-a renunĦat, în mare parte, la structurile 2 2(44)2009 document studii/documente au fost dispuse pe aliniamentul CarpaĦilor. Alexandru Averescu üi Constantin Prezan au preluat comanda Armatei a 2-a üi respectiv de Nord, Armata 1-a fi ind condusĆ de generalul Ioan Culcer. Armata a 3-a, ce avea în frunte pe generalul Mihail Aslan, a fost dislocatĆ pe linia DunĆrii üi pe frontiera româno - bulgarĆ din Cadrilater. Misiunea celor trei armate care operau pe sectorul nord-vestic üi nordic era de a dezvolta ofensiva în Transilvania üi Banat, de a da bĆtĆlia generalĆ în zona Ciucea (nord) üi Caransebeü (sud), de a debuüa, prin cele douĆ „porĦi”, a Someüului üi a Mureüului, în câmpia Tisei, a ocupa Budapesta, obiectiv ce urma a fi atins în a 29-a zi de la decretarea mobilizĆrii üi declanüarea ostilitĆĦilor. În primele zile ale rĆzboiului cele trei armate române au obĦinut importante succese, dar înfrângerea severĆ de la Turtucaia a bulversat planurile iniĦiale. Pentru evaluarea situaĦiei militare üi gĆsirea soluĦiilor de redresare a fost convocat, la Periü (2/15 septembrie 1916), sediul Marelui Cartier General, un Consiliu de RĆzboi la care au participat regele Ferdinand, primul ministru Ion I. C. BrĆtianu, generalul Dumitru Iliescu, üeful Marelui Cartier General üi cei trei comandanĦi de armatĆ-generalii Ioan Culcer, Alexandru Averescu, Constantin Prezan (generalul Mihail Aslan fusese, între timp, demis, datoritĆ eüecului de la Turtucaia). Reuniunea, prima de acest fel din cursul rĆzboiului, a fost dominatĆ de disputa dintre Averescu üi Prezan, care au avut opinii opuse asupra Mareșalul Averescu în timpul manevrelor situaĦiei strategice a României.