id11984921 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

ªI ÎNFIINÞA ªT ÞIONALE ORIGINEA REA FRONTULUI RENA ERII NA

Radu Florian Bruja

þine familiei sistemelor autoritare din Europa Regimul carlist din anii 1938-1940 apar ârºitul anilor ’30. El a fost instituit printr ºi al sf -un abil joc de culise al regelui Carol al II-lea þilor sãi începând din 10 ã schimbarea guvernului Goga apropria -11 februarie 1938. Dup -Cuza cu ãsuri politice, economice, unul eteroclit, al patriarhului Miron Cristea, regele a luat o serie de m ºi a anula in þiile sistemului parlamentar. Dar România a fost legislative pentru a-l consolida stitu în care regimurile autoritare s ã unul din statele -au impus printre ultimele din Europa. Aceast ã prin lipsa de apetit a electoratului pentru miºcãrile extremiste. Pânã în stare de fapt se explic ºcarea Legionarã, nici Partidul Comunist n þinut un procent mai mare de 3% 1937, nici Mi -au ob în alegeri. Totodatã, în România au existat lideri politici democraþi care au ºtiut sã lupte împotriva tendinþelor autoritare; fiind bine cunoscutã activitatea lui Iuliu M în opoziþie. Nu aniu în ultimul rând, intelectualitatea ºi opinia publicã din România au fost, în esenþã, ataºate ã intelectualitatea interbelicã ar fi fost legionarã pentru principiilor democratice. Nu este exact c ã, cu câteva excepþii, aceasta nu a ader ºcare. Nu se justificã, prin scrierea unor articole c at la Mi ã caracterizare. Intelectualitatea româneascã interbelicã, în general, cu prolegionare, aceast þele funcþionãrii sistemului orientare de dreapta nu era adepta unui regim totalitar, dar acuza caren pluripartidist. În momentul instaurãrii regimului carlist opinia publicã manifesta o reþinere faþã de ºa cum funcþionaserã ele. De aceea, n þial, poziþie faþã de regimul partidele politice a -a luat, ini ã, acesta a luat mãsuri de ãrzii de Fier, în care vedea personal al regelui, pentru c reprimare a G ãu adversar. Succesul regelui se explicã prin creºterea influenþei Miºcãrii Legionare principalul s în rândul tineretului ºi prin procesul lent de fãrâmiþare a partidelor politice democratice. „a fost înlesnit de ambiþiile personale ale diverºilor fruntaºi, de lipsa Realizarea planului regelui þului politic ºi de fragilitatea suporturilor morale. Procesul de pulverizare a forþelor politice a sim în interior o stare de incoerenþã, care a destrãmat solidaritatea ã a naþiei, a creat sufleteasc întunecat perspectiva politicã a viitorului. Încât, la un moment dat, în dezordinea generalã, ã a fostului suveran a apãrut multora ca (...) salvatoare”1 dictatura personal . La lichidarea ºi repre þi ai marelui capital din þarã în frunte cu sistemului parlamentar au participat zentan ºi exponenþi ai cercurilor de afaceri anglo ã camarila din jurul regelui dar -franceze. Datorit ãderii pieþei de capital în urma guvernãrii Goga ºi ºi bancheri din þarã au c -Cuza, marii industria ºt þa regelui, probabil prin Nicolae Malaxa, cã situaþia politicã e gravã ºi cã se adus la cuno in 2 În acelaºi timp ºi cercurile industrial ãine erau impunea schimbarea regimului . -bancare str ºtite. Încã din ianuarie 1934, prin omul de casã al Elenei Lupescu, Ioan Pan nelini gal, regele a ãrile masonice din Franþa asupra problemei instaurãri unui regim autoritar în sondat grup ânia opus Gãrzii de Fier, primind un rãspuns favorabil3 ºi Rom . Mai mult, guvernele englez în þarã în þiile agravãrii situaþiei francez erau alarmate de ascensiunea extremei drepte condi þionale. Ministrul Marii Britanii la Bucureºti, Reginald Hoare, a informat Londra politice interna ã singura soluþie realistã era suspendarea vieþii parlamentare pentru a bara drumul lui Corneliu c ãrere cã „un guvern de tehnocraþi aflat sub Zelea Codreanu spre putere. Hoare era de p þia, considerând o dictaturã regalã preferabilã celei conducerea Regelui ar putea salva situa ”4 âniei au existat ºi din partea bastarde dezvoltate sub ultima guvernare . Presiuni la adresa Rom þat cu rechemarea ambasadorului sovietic dacã guvernul Uniunii Sovietice. Acestea au amenin Goga-Cuza ar fi continuat de unul condus de C.Z. Codreanu.5 ã în prima parte a „istoriei” sale s Succesul noului regim, mai cu seam -a datorat unor þie împotriva Miºcãrii Legionare, cu acceptul motive bine definite. Regimul s-a instaurat ca reac „Codrul Cosminului”, nr. 10, 2004, p. 231 -240 232 Radu-Florian Bruja ºi a Parisului sau Londrei. Instituirea noului regim s partidelor politice dar -a bucurat de aprecieri în cercurile conducãtoare din statele democratice. Presa engezã lãuda iniþiativa re gelui; ziare ca ” ºi ” ºi îºi manifestau ,,Daily Telegraph ,,Times au publicat articole favorabile la adresa acestuia încrederea în suveranul român.6 ºi þia în faþa ziaristului britanic Regele -a explicat pozi þia nu poate avea în Români ºi conotaþii ca în Anglia. Civilizaþia A.L.Esterman. ,,Democra a acelea ã este mai tânãrã. Þara dvs. are o îndelungatã istorie de tradiþie parlamentarã. Rolul noastr în România diferã de rolul altor monarhi. În celelalte þãri, regele trebuie sã se încline suveranului în faþa direct ºtrilor sãi. Aici, miniºtrii fac numai ce le spun eu. Asta din cauza ivelor mini ºi a politicii din România. Singurul element din stat, capabil sã þinã o limitã strictã partidelor între ele ºi astfel chiar stabilitatea regimului este suveranul”7

În program ãu, Carol al II în principal pe foºtii lideri democraþi: ul s -lea s-a sprijinit ãlinescu, Gheorghe Tãtãrãscu, , Alexandru Vaida Voevod, Armand C º.a. Partidele politice mari ºi liderii acestora ºi -au putut continua activitatea sub o ã mascatã, deºi erau desfiinþate oficial. Regimul s þinut pe linia alianþelor cu statele form -a men ºi cu Societatea Naþiunilor. Existau o anumitã libertate a ideilor cu condiþia sã nu fie democratice ºi sistemul, putând fi criticat g ãþii regelui nu atacat regele uvernul, de exemplu. Cultul personalit ºnuit; el a însoþit ºi pe Carol I sau pe Ferdinand, fiind doar exacerbat sub Carol al II era neobi -lea. ãutat sã lase impresia cã nu dorea puterea ci este obligat de împrejurãri ºi de Regele a c ã. El s incapacitatea partidelor politice s-o fac -a consultat cu principalii politicieni de la care a ãspuns favorabil. Liberalii lui C.I.C. Brãtianu au primit de la acesta acceptul de a face primit r þionalã, format din personalitãþ ºi din tehnicieni, chiar parte dintr-un guvern de uniune na i politice ã a drepturilor constituþionale.8 ãþi, cu suspendarea temporal . Nici nu a creat dificult ã participe la instaurarea noului regim9 Þ. s þat în dar a refuzat s . Conducerea P.N. -a pronun înlãturãrii guvernu însã avertiza cã modificarea Constituþiei sau a favoarea lui Goga-Cuza ã de stat10 þii, erau partizanii unei colaborãri sistemului parlamentar ar echivala cu o lovitur . Al ºi ºi þia, deschise cu regele. Constantin Argetoianu -au declarat satisfac ându þia unui regim de mânã forte. Nicolae Iorga a declarat chiar cã „în vremuri pun -se la dispozi ã are dreptul de a ºti tot ce se face în numele sãu, ci ºi de a ca ale noastre, un suveran nu numai c îndreptãri de care acesta trebuie sã þie seama ãci nu partidul guverneazã (...) ci el, da guvernului , c ”11 ãreanu cã lovitura datã guvernul, ca expresie a suveranului . Dar Iorga a aflat de la Ernest Urd ã etapã”, urmãrindu ãrã partide12 guvernului Goga-Cuza este ,,o prim -se instaurarea unui regim f . În aceste condiþii în opinia mass âneºti, „salvatorul” care era chemat regele a devenit, -media rom ã asigure ordinea, liniºtea ºi dezvoltarea þãrii. s În timp de zece luni, Carol al II þionalã a vechiului regim dar -lea a distrus baza constitu ºit sã creeze o alternativã nu a reu a puterii. Pe 11 februarie 1938 a introdus starea de asediu pe þãrii. Conform acestui Decret, autoritãþile militare erau împuternicite „de a cenzura tot cuprinsul ºi orice publicaþiuni, având dreptul de a împiedica apariþia oricãrui ziar sau publicaþie”13 presa . O ârziu a fost revocatã convocarea Parlamentului. Pe 20 martie a fost înlocuitã Constituþia zi mai t ã bazatã pe principii corporatiste ºi care concentra puterea în mâinile din 1923 cu o alta nou ºi a fost supusã unui plebiscit, Constituþi þiune ci invers, de la regelui. De a nu emana de la na ã. Nu s ã de revizuire a vechii Constituþii. puterea executiv -a respectat nici modalitatea legal þiei din 1923 a reprezentat în fapt denunþarea pactului fundamental14 Însã, Abrogarea Constitu . ãþile istorice s realit -au dovedit a fi peste cele juridice. Atitudinea regelui din februarie-martie þatã de mãsurile luate de acesta încã din prima jumãtate a deceniului patru. Carol 1938 a fost anun þionalã în favoarea unei implicãri active în viaþa po ã a þãrii. a abandonat postura constitu litic ºte actul fundamental al þãrii ca pe o danie a regelui ,,o cartã Propaganda noului regim redefine ã þãrii, în locul unui contract cu drepturi ºi îndatoriri”15 þiei, Iorga acordat . Despre votarea Constitu ºtit, solemn plebiscit care ã 4.000.000 de voturi noii constituþii. Se abþin ºefii nota: ,,Lini d þãrãniºti ºi gardiºti. În Ardeal multe voturi contra le adunã Moldovan la Nãdãud ºi dr. Dobrescu ãgãraº. În Banat, Bocu”16 înregistrat ºi la Tg. Jiu din partea þãrãniºtilor la F . Voturi negative s-au ºti, urmând exemplul liderului lor care a votat împotriva textului constituþional ºi s iuniani -a þa politicã, motivând cu ºubrezenia stãrii de sãnãtate17 ã retras din via . Presa vremii, supus ºi înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale Originea 233 ºi despre noul act cons þional în termeni laudativi, ca rigorilor cenzurii, scria despre plebiscit titu ãþii româneºti. Într ãcea rezultat al armoniei dintre diversele segmente ale societ -o lucrare care f þiei se trasau principalele idei care au stat la baza textului constituþional: ideea apologia Constitu þionalã, ideea s ãþii sociale, ideea întãririi unitãþii statului ºi a autoritãþii publice18 na olidarit . Multe ãrii unei încercãri de ideologie a partidului care va din prevederile ei vor sta la baza redact în perioada urmãtoare. Constituþia, se spunea ,,deschid ã epocã în viaþa seconda regimul e o nou ã a României în care solidaritatea socialã, munca, ca singur izvor de drepturi politice în politic ºi întãrirea unitãþii ºi autoritãþii vor lua locul individualismului divergent, politicianismului stat ãrii ºi carenþe ”19 þii regimului vor prelua aceste idei exagerat, dezbin i de autoritate . Apologe ºi crea o ideologie ce trebuia impregnatã în mintea românilor. pentru a justifica încercare a noului regim a reprezentat Piatra de -o dizolvarea partidelor politice, fapt ce îngrãdea definitiv þa democraticã a þãrii. „Când partidele au încercat sã întunece coroana, cea via ã replicã e aceasta”20 ãlinescu. Asupra acestei probleme, personalitãþile mai bun scria Armand C ãreri împãrþite. Regele s ãtat de la început pentru þarea din jurul regelui aveau p -a ar desfiin ãlinescu l ãrere cã trebui în locul lor acestora; Armand C -a secondat, dar era de p au create þii profesionale iar G.G. Mironescu s þat împotriva unei asemenea mãsuri. organiza -a pronun ãderi. Dar a le considera organizate d ãufãcãtori, asta nu. De altfel vor ,,Partidele au avut sc in r întuneric. Nu se pot dizolva”21 ã voci care susþin cã Ar. Cãlinescu intenþiona lucra la . Exist ã limitatã de timp, pânã la îndepãrtarea instaurarea unui regim autoritar doar pentru o perioad ã þie autenticã22 ºi de aceea, pericolului extremist, dup care ar fi reinstaurat o democra . Poate þate legal ºi partidele politice desfiin -au putut continuat activitatea subteran cu organele lor de ºi cu nucleele lor organizatorice, cu excepþia Gãrzii de Fier. Pe 30 martie, s conducere -a publicat ºi Decretul de constituire a Consiliului de Coroanã ca organism permanent, format din membrii þi ºi desemnaþi de rege. Deºi nu se menþiona scopul Consiliului de Coroanã, acesta era remunera ânduirii23 În perioad ãtoare s acoperirea actelor politice ale or . a urm -au constituit noi organisme ºi economice urmând paºii instaurãrii unui regim autoritar dupã model european. A fost de stat þionale, Consiliul reorganizat Consiliul Superior Economic, a fost creat Ministerul Economiei Na ã de îndrumare, încurajare ºi organizare a exportului de Superior de Control, Comisia special Înzestrãrii Armatei º.a. Statul încerca prin aceste organisme sã preia controlul cereale, Ministerul întregii societãþi ºi, mai ales, asupra sectoarelor sale vitale. asupra ã 11 februarie ºi noua organizare administrativ Ca mai toate reformele adoptate dup ã a þãrii, decretatã în 14 august 1938, a venit tot din iniþiativa lui Ar. Cãlinescu. Prin teritorial ãra introducerea a douã noi unitãþi administrative: þinutul ºi pla noul Decret se hot sa. Reforma ã a þinut cont de împãrþirea fiecãrei categorii profesionale. Astfel, în fiecare unitate administrativ ã s âte o breaslã (pentru Þinut) ºi câte o secþiune de breaslã (pentru administrativ -a constituit c þ ºi sector al Capitalei). Organizaþia ã a acestor filiale o forma Uniunea breslelor24 jude superioar . ã s ãrât ca prefecþii judeþelor sã desemneze câte trei cetãþeni ,,fãrã Prin legea administrativ -a hot ã” din care sã se aleagã primarii. Totodatã, în fruntea þinuturilor erau numite culoare politic ãþi care întruneau condiþiile stabilite de Cãlinescu: sã nu fi fãcut politicã activã ºi sã fie personalit ã ºi cu autoritate25 ºi s þinuturi mari, conduse de câte un o personalitate cunoscut . De -au creat zece þãrii lãsa sã se în ã un lucru nou. Nici unul din cele zece rezident regal, noua organizare a trevad þinuturi nu acoperea perfect o provincie istoricã. De exemplu, Þinutul Bucegi cuprindea judeþele ºi Teleorman dar ºi Trei Scaune ºi Braºov. Þinutul Marea, alãturi de judeþele din Dobrogea, Ilfov ºi Ial þa lãsând Tulcea în afarã. Þinutul Suceava acoperea întreaga Bucovinã dar avea includea omi ºi judeþele Hotin din Basarabia sau Dorohoi din Moldova26 în sprijinul ideii cã . Faptul vine încerca o uniformizare artificialã a þãrii, o împãrþire nu pe provincii is ãþi regele torice ci pe unit ãrea ameliorarea imaginii reale a þãrii confruntatã cu administrative sau economice. Se urm ãþilor etnice ºi ale revizionismului. La 12 octombrie 1938 s probleme ale minorit -a decretat o ã lege a breslelor care abroga vechea legislaþ ã din 1921 asigurând supravegherea nou ie sindical ãþii lucrãtorilor industriali, dizolvarea organizaþiilor sindicale, închiderea statului asupra activit þaþi de propaganda cluburilor acestora, confiscarea arhivelor, arestarea muncitorilor influen ângi27 extremei st . 234 Radu-Florian Bruja

Anul 1938 a fost unul al victoriilor regimului impus de Carol al II-lea. El se sprijinea pe ã a locuitorilor, în interior, ºi pe cel al democraþiilor occidentale, în exterior. Exista în marea mas ã un curent împotriva partidelor politice aºa cum fu þionaserã ele, dupã cum o dovedesc epoc nc þarã. Documentele vremii ilustreazã o stare de numeroasele semnale primite de Carol al II-lea din ã unei implicãri mai active a regelui în guvernarea þãrii chiar ºi în condiþiile spirit favorabil ãrii unui regim n ºi încã din 1930 instaur edemocratic. Fostul ministru N.D. Chimulescu -a precizat þia considerând cã partidele politice împiedicã dezvoltarea þãrii ºi cerea suveranului sã ia pozi þã de aceastã situaþie28 ãnãtor a fost redactat de un anum ªtefan atitudine fa . Un memoriu asem e ãcea un aspru rechizitoriu partidelor politice ºi activitãþii lor pe care le considera Antim care f ãunãtoare29 þie similarã o manifesta ºi fostul secretar general al comisariatului d . O pozi într în care considera dez ã activitatea partidelor Basarabiei din 1918, -un memoriu astruoas 30 ºtean ªtefan Ioanid a trimis regelui o scrisoare prin care îºi arãta politice . Colonelul bucure þia faþã de noua Constituþie ºi faþã de ,,eliminarea definitivã a vechilor partide ºi a satisfac 31 Într vechilor politicieni . -un memoriul adresat suveranului de juristconsultul N.N. Lunguceanu ºi de avocatul Eraclie Gujdu, se exprima speranþa cã, guvernul va avea iniþiativa propunerii ând astfel rolul legislativ 32 Încã de la sfârºitul anului 1937, fostul d legilor, invers -executiv . eputat ãdulescu îl sfãtuia pe rege sã adopte ,,ceva nou, prin care va putea lucra craiovean G.G. R -Livezi âinile libere de presiunea cluburilor politice, pentru un timp de unu ânã când cu m -doi ani, p ºa noilor situaþiuni”33 Într ã mãsurile regelui nu au pãrut partidele se vor ata . -o astfel de atmosfer ãrâtoare pentru viitorul politic al þãrii. Secretarul personal al regelui, Eugeniu Buhman, nota hot ã, un imens numãr de telegrame sosite din toate colþurile þãrii îi urau Regelui fericire ºi c ”34 în co ã internaþionalã, se întrevede prin mãsurile adoptate ºi noroc . Dar, njunctura politic încercarea de balans a lui Carol, poziþia statelor revizioniste fiind tot mai puternicã pe continent. ã internã avea funcþia de „a ºi Mussolini sã creadã ã România avea Noua politic -i face pe Hitler c þãrilor lor”35 un sistem social politic aidoma . ãsa impresia de improvizat ºi superficial. Coroana rãmãsese Cu toate acestea, regimul l ã. Pentru a da un suport politic ºi un program care sã atragã masele, regele practic descoperit ã întreprindã ceva nou. De aceastã stare de lucruri era conºtient ºi Armand Cãlinescu trebuia s ând constata: „Am ajuns oarecum la un punct mort. Guvernul nu era constituit decât cu un c ãºi la al doilea obiectiv precis, care a fost atins. El nu are dinamism, nici omogenitate spre a p ã lucru e în sentimentul public, care aºteaptã o schimbare”36 Încã de la 20 obiectiv. Se pare c . într ºedinþã de guvern prezidatã de rege, Armand Cãlinescu a prezentat o notã martie 1938, -o întemeierea unei largi ºcãri politice de masã37 raport prin care propunea mi . Ideea unui partid ã în România acelor ani38 ºi nici mãcar nu era originalã. Constantin politic unic nu era nou încã din anii '20. Un deceniu mai târziu apropierea sa de Argetoianu vorbea de un partid unic ã. În 1936, declara cã nãzuinþele sale mergeau spre ,,o organizaþie acest concept este evident ã ºi cinstitã a statului” dar fãrã sã elimine partidele politice. În 1938 el era unul din autoritar ã soluþia de a împiedica pulverizarea forþelor pol într partizanii partidului unic, ca singur itice, -un în care regimurile autoritare se arãtau a fi un model mult mai viabil decât democraþiile. moment þii democratice nu l ãrãsit pe Argetoianu niciodatã39 În 1937, Cu toate acestea, unele concep -au p þinea ideea monismului politic , marele teoretician al corporatismului sus ãþii naþiunilor”40 ºi doctrine ,,simbol al unit . Dar din anii '30 Mihail Manoilescu dezvolta teorii ºi unipartidiste în lucrãri ca corporatiste ,,Le siecle du corporatism. Doctrine du corporatism ” ºi în ” 41 þinea cauza partidului integral et pur (1934) ,,Le parti unicque (1937) . Manoilescu sus ºi în organul legionar ã Piatrã” þie contemporanã unic ,,Sfarm astfel: ,,Partidul unic este o institu ã în toate þãrile printr ºi concepþiune de stat care este caracterizat -o aceea . Partidul unic n-are ã nouã, el are, de ã nouã în organizarea sa”. Elogiind regimurile numai o etic asemenea, o tehnic ºte ºi de trãsãturile originale ale partidului unipartidiste din Germania, Italia, Portugalia, el vorbe ºeful sãu. Conducãtorul e acela care realizeazã unic. ,,Prima originalitate a partidului unic e ºi stat ºi supraveghezã coordonatele superioare a tuturor eforturilor de fuziunea dintre partid ”. În acelaºi timp ,,membrii partidului sunt soldaþi” care salutã ,,superiorul politic”, ideal stat ul 42 ãinã nici Miºcãrii Legionare. Despre necesitatea politic . Ideea unipartidismului nu era str ºi înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale Originea 235 ãrii la putere a unui partid unic care sã elimine ,,pletora de policaºtrii în slujba coteriilor instaur ãceau parte”43 þiona sã scrie ºi Vasile Ma în proiectata lucrare ,, din care f inten rin Idei barbare ãboj politic”. în opinia sa partidul trebuia sã se impunã de jos în sus prin crearea crestate pe r Dar þii de tineri politicieni strãini de concepþiile politice ale vremii44 þi politicieni nu unei genera . Al ã þi pentru o nouã formulã de guvernare. Gheorghe Tãtãrescu, rãspunzându erau preg ti -i lui Iuliu în acelaºi an 1937, spunea ,,în þara noastrã numai proºtii ºi nebunii s ândi la Maniu, -ar putea g ã” explicându ºi poziþia prin lipsa de popularitate a unei astfel în rândurile dictatur - de idei 45 ã atitudine politicã. Deºi a fost criticat pentru P.N.L. . Peste doar un an va avea o cu totul alt în guvernele regimului autoritar al regelui, Miron Cristea nutrea de mult concepþii intrarea sa þionalist ºi politice apropiate. El era un monarhist convins, respingea politicianismul, era na þiuni pentru a accepta postul de preºedinte al Consiliului de Miniºtri. anticomunist, suficiente ra Într ântare spunea cã ,,autoritatea categoricã a Coroanei este singurul leac pentru -o cuv îndreptarea þãrii”46 înlocuirii partidelor politice cu un nou organism, Armand . De posibilitatea ãlinescu vorbea în aprilie 1938: „În viitor, regele spune cã trebuie încercat mai întâi o C þie profesionalã ºi apoi partid unic”47 ãrii unui astfel de par în opinia organiza . Ideea cre tid era, ã. O lunã mai târziu, Cãlinescu îl informa pe primului sfetnic al regimului o necesitate stringent ãmas dupã desfiinþarea partidelor, mai ales cã apãruserã rege de necesitatea umplerii golului r înviere a acþiunilor pol 48 „Nu se poate imobiliza sufletul mult timp. Se unele fenomene de re itice . ãrii unui organism”49 În acest sens, au existat trei produce un vid. De aici venea necesitatea cre . ºtilor, care au cerut reluarea activitãþii legate de cãtre grupãrile politice variante: una a vaidi ânduirii; a doua formulã preconiza instituirea unui sistem bipartid cu P.N.Þ, condus favorabile or ãlinescu ºi P.N.L, condus de Gheorghe Tãtãrescu, la propunerea ultimului. Câºtig de Armand C ã a avut însã ideea lui Armand Cãlinescu. El a sugerat regelui de cauz constituirea unei þiuni politice noi ca structurã ºi program politic50 ãtat forma . Alexandru Vaida Voevod nu s-a ar împotriva partidului unic, însã s îndoit de viabilitatea unei astfel de alternative politice. ,,Carol -a însufleþit de instituþiile Marii ”, credea politicianul ardelean, dar ,,cu þara reziduurilor era Britanii ºi de administraþie turceascã ºi maimuþãrind fluºturatic bizantine, a metodelor de guvernare ºi defectele þile Franþei þã anglo ã s obiceiurile - nu virtu - ce omogenitate de esen -saxon -ar putea ºte?”51 na . În memoriul prezentat regelui pe 20 octombrie 1938, Armand Cãlinescu a stabilit ãrii partidului, structura sa organizatoricã, atribuþiile sale principale. Astfel, dupã obiectivele cre ã ,,orice revenire a sistemului vechilor par ” pe ce sublinia c tide ar fi dezastruos ntru regimul ãlinescu atrãgea atenþia cã guvernul nu mai reuºea sã domine multã vreme carlist, Armand C þia dacã avea sã rãmânã un cabinet de simpli funcþionari”: “Pentru ce? se întreba Cãlinescu. situa ã el nu are o bazã popularã, pentru cã el n ãutat o bazã popularã. Guvernul stã pe Pentru c -a c ã ºi lucreazã. Cetãþenii stau în bãnci ºi aplaudã uneori. Dar nu participã la aceastã acþiune scen …) Aceasta poate avea ca rezultat izolarea treptatã a guvernului, iar opinia publicã ar rãmâne ( ã pentru oric ã sau falsã. Prin urmare, sufletul naþiunii se va dezvolta disponibil e canalizare ocult ºi se va manifesta în afarã de acþiunea guvernului (…) Lipsa unui instrument þine câmpul deschis În alegeri, ele, rãmânând singure, ar obþine succesul în mod nat ªi chiar vechilor partide. ural. ã ar avea în frunte oameni de încredere, ar aluneca repede spre vechile deprinderi. Prin dac ã ºi formeze un instrument politic din timp organizat urmare, este indispensabil ca noul regim s - …) Dupã pãrerea mea, a sosit momentul sã se iniþ ºcare popularã. Nu poate fi vorba de ( ieze o mi în sensul vechi; nu poate fi vorba nici de preocupãri electorale. Ea ar fi o crearea unui partid ºcare intelectualã, o miºcare sufleteascã, o miºcare ce ar oferi opiniei publice un ideal, o mi …) Aceastã miºcare ar avea pecetea unei miºcãri de generaþii: generaþia preocupare de viitor ( ãriei Sale. Ea ar da imediat un suport ideologic ºi social noului regim. Prin aceastã miºcare M ã, iar regimul actual se va consolida”52 vechile partide primesc lovitura definitiv . ârºitul memoriului, Armand Cãlinescu propunea regelui ca lansarea partidului Spre sf ã se facã în urmãtoarele etape: a) membrii guvernului ºi un grup de circa 50 unic s -60 de ãþi cu autoritate din aceeaºi generaþie, din toate partidele vechi, ar man personalit ifesta public o þiune de credinþã ºi ar face apologia regimului, dându ã ar comunica -i o justificare; b) presa oficial 236 Radu-Florian Bruja întreprinde o mare campanie care ar avea semnificaþia unui fapt nou. Ea va consta în îndrumarea þiei noi pe liniile creatoare; c) cu ãrii noii reforme administrative, posturile de genera prilejul aplic ã ar fi preluate de exponenþii noii miºcãri, care ar deveni pânã la ultimul sat elemente comand þinere a regimului53 þiile politice ale lui Cãlinescu, rezumate în acest proiec active de sus . Concep t împrumuturi doctrinare de la miºcãrile fasciste europene ºi excluderea conceptului de priveau ã. Anticomunismul era o trãsãturã comunã multor politicieni români din epocã iar concepþiile clas ãreau subordonarea Miºcãrii Legionare ºi elitiste de dreapta urm cointeresarea intereselor þinând statului54 ãratul creator al Frontului Renaºterii Naþionale a fost individuale celor apar . Adev ãlinescu, omul în care regele avea deplinã încredere. Chiar ºi adversarii acestuia i Armand C -au ãþile însã trecer subliniat calit ea sa de partea unui regim nedemocratic i-a atras multe critici, nu ºtilor colegi de partid. Primele informaþii despre crearea unui partid unic au numai din partea fo ãsuflat încã de la începutul lunii noiembrie. Pe 3 noiembrie, Iuliu Maniu ºi þii r -a informat apropia înfiinþarea unui partid unic ºi la care lucra o comisie despre un decret prin care se discuta despre ã din Armand Cãlinescu, ºi Ernest Urdãreanu55 format . ãlinescu ºi ºi al lui Armand C -a asigurat sprijinul lui Constantin Argetoianu Ernest ãreanu, apropiaþi de rege, influenþându þia. Primii membrii ai noului partid, Urd -i acestuia pozi ãturi de cei trei, au fost Victor Iamandi, Constantin C. Giurescu, Mihail Ralea ºi Mihai al þi acasã, întrebaþi dacã vor sã p Ghelmegeanu. Ei au fost suna articipe la organizarea noului partid ºi invitaþi sã se consulte cu ministrul de justiþie, Victor Iamandi56 În momentul în care a aflat, . þul Nicolae, cã regele a aprobat un proiect de lege pentru înfiinþarea unui partid probabil de la prin þã ãnist Iuliu Maniu a trimis un memoriu suveranului prin care îi cerea sã lichideze unic, liderul r ã ºi sã formeze un guvern de uniune naþionalã57 ªi fruntaºul þãrãnist Romus regimul de dictatur . ã a trimis regelui un Memorandum al românilor din Transilvania în care ce ºi Boil rea acelea ãþi pe care le revendica Maniu în documentele sale58 ãspunsul regelui a venit peste douã libert . R ând a fost anunþatã înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale. Astfel, la 15 decembrie zile c ãrã nici o pregãtire propagandisticã a fost dat (oficial din 16 decembrie), aproape f Decretul-lege înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale ºterii Naþionale pentru . Denumirea de Front al Rena „voia sã indice acel caracter de miºcare largã la care se referise insistent Armand Cãlinescu”59 . În momentul în ca ânzul cu un re decretul a fost transmis la radio, regele Carol al II-lea lua pr „Acum avem o dictaturã. Vei fi învinuit pentru tot ce se va vechi prieten, colonelul Filitti. întâmpla de acum înainte” ºi ãtat punctul de vedere colonelul. „Eºti unul din c ã -a ar ei care cred c ºa cum sunt ele acum. Simt de multã vreme cã nu mã pot aºtepta la nimic lucrurile pot continua a ândesc decât cum sã ºi satisfacã propriile bun din partea partidelor politice. Politicienii nu se g - ºi ambiþii care nu au nimic comun cu þãrii” a replicat regele60 interese interesele . ºterii Naþionale a fost decretat drept „unicã organizaþie politicã în stat” Frontul Rena „orice altã activitate politicã decât acea a F.R.N. fiind socotitã clandestinã, iar autorii (Art. 1) þi” (Art. 7). Scopu „mobilizarea conºtiinþei naþionale în vederea întreprinderii pedepsi l F.R.N era þiuni solidare ºi unitare româneºti de apãrare ºi propãºire a patriei ºi de consolidare a unei ac ” (Art. 2). Autorizaþia de funcþionare era acordatã de ministrul justiþiei la ã a statului cererea scris ã fie foºti miniºtri sau subsecretari de stat (Art. 3). În F.R.N 25 de persoane, din care 20 trebuiau s înscriºi automat consilierii regali (Art. 4). Pe lângã ei se puteau înscrie toþi românii peste 21 erau þia militarilor ºi m þilor (Art. 5). Numai F.R.N avea dreptul de a depune ani, cu excep agistra în alegeri (Art. 6). Ultimul articol stipula cã un regulament special ,,fãcând parte candidaturi ã din prezenta lege va determina condiþiunile de organizare ºi funcþionare a F.R.N”61 În integrant . încercarea de a justifica impunerea unui organism politic unic, printr în jos, -un decret lege de sus ºcare de sus în jos noi o aºteptãm de 100 de ani În noua un ideolog al regimului spunea: ,,o mi . ã istoricã – ºi autor – ºcare în sus este bunã pentru muzeul conjunctur continua acela o mi de jos ”. Dupã introducerea noii constituþii ,,nevoia de mobilizare a conºtiinþei romantismului politic þionale nu putea veni decât din partea unui front politic unic”62 ªi în expunerea de motive se na . ã: ,,ideea mon ãpâneºte din ce în ce mai mult viaþa statelor moderne consemna c ismului politic st îl impun drept singurul criteriu de acþiune ºi de biruinþã”63 (...) iar vremurile de azi ºi înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale Originea 237 ãratul scop al Frontului Renaºterii Naþionale era eliminarea vidului de putere Adev ãrut în u þãrii partidelor ºi grupãrilor politice ºi înregimentãrii tuturor forþelor ap rma desfiin ºi de decizie din þarã (inclusiv Garda de Fier). De asemenea se urmãrea constituirea unui politice în ãmânând loc suport social politic regimului personal al regelui Carol al II-lea, lipsa acestuia r ºterii Naþionale gãseau cã partidul s liber propagandei gardiste. Adversarii Frontului Rena -a ãscut ca „instrumentul politic” al regimului, „formã originalã riscantã ºi îndrãzneaþã, fãrã nici o n ãturã cu tradiþia modernã de g ”64 ã copieze leg uvernare a poporului nostru . Frontul trebuia s ºi gardismului þiile paramilitare, uniforme, salutul formele exterioare ale fascismului - organiza þionalistã roman, mistica tradi - cu scopul de a atrage elementele legionare de partea politicii În realitate F.R.N. nu avea nimic comun cu esenþa ideologiei lui C. Z. Codreanu ºi nu carliste. ã înlocuiascã în rândul tineretului atracþia pe care o exercita Legiunea65 þia din jurul putea s . Opozi ãsit formule diverse pentru a defini partidul re ãilor ºi lui Maniu a g gelui, de la ,,Frontul R ”, la ,,Frontul Ruºinii Naþionale”66 Încã de la înfiinþare, liderii P.N.Þ. au exprimat Netrebnicilor . ã Frontul ,,este ceva ridicol” în care nu se poate avea încredere ºi care nu are viitor67 opinia c . ã apariþia Decretul Dup ui-lege, pe 17 decembrie 1938, s-a constituit primul nucleu al ãþi, în frunte cu C. Rãdulescu Motru au semnat cererea de autorizare, F.R.N. 53 personalit ã imediat de ministrul justiþiei. Petiþia de creare a Frontului era semnatã de personalitãþi aprobat ãri politice ºi diverse categorii socio reunind diverse orient -profesionale din toate provinciile. ãturi în Front naþionalii liberali diniºti sau georgiºti: , Mircea Erau al þã Constantinescu, Victor Iamandi, Victor Slãvescu, D ãniºteanu, Constantin Cancicov, Miti . Alim þional þãrãniºtii: Armand Cãlinescu, , , Mihail C. Giurescu; na þionali þii iorghiºti: Ionescu ºti, Anibal Teodorescu, Vasilescu Karpen, V. Ralea; na -democra -Sise Þoni; naþional ºtinii cuziºti ºi gog ºti: ªtefan Ghiþescu, N. Miclescu, Alexandru Hodoº; D. -cre hi þii: George Grigorovici, E. Gherman, Ioan Flueraº, agrarianul Constantin social-democra ºul ºi Ion Bujoiu, vaidiºtii Gr. Perieþeanu, S. Bornemisa, Viorel V. Garoflid; industria ºi I. Sichitiu; scriitori ºi Tilea, generalii R. Samsonovici, Gh. Rusescu, Gh. Manu, N. O Rujinschi ã: Constantin Rãdulescu þieganu, oameni de cultur -Motru, Lucian Blaga, , Iuliu Ha âlcovici º.a. Conform decretului þi membri fondatori a V. V -lege erau considera i F.R.N. consilierii ºalii Alexandru Averescu ºi Constantin Prezan; generalii Artur regali Miron Cristea, mare ãitoianu ºi Ernest Baliff; foºtii premieri: G.G. Mironescu, Nicolae Iorga, Gheorghe Tãtãrãscu, V 68 ºi din partea susþinãtorilor proiectului, care nu Constantin Argetoianu . Acest fapt a atras critici ã adune vechi politicieni, cu orientãri atât de vedeau cu ochi buni un monolit politic care s ã fie renaºtere trebuie sã fi murit ceva. Ce a murit? Când toþi vechi politicieni sunt diferite. ,,Ca s ºii Frontului” se întreba Vaida Voevod69 ºi mai tranºant spunând cã azi frunta . Argetoianu era ãtrâne”70 ã de Frontul era ,,un bordel nou cu curve b . Scopul pentru care au aderat la F.R.N., difer þii. Unii au aderat din dorinþa de a putea acþiona conform la unii la al convingerilor politice vechi, în cadrul noii formaþiuni; alþii, fãrã sã accepte definitivã dispariþia pluripartidismului, vedeau în þie trecãtoare. Pamfil ªeicaru aprecia ºi dupã 20 de ani cã regele „nu acorda F.R.N. o organiza þ ã realitate decât aceea acordatã de opinia publicã; a fost o mãsurã acestui front o mai substan ial ãtoare”71 în Germania, în momentul instaurãrii nazismului nu se credea cã el se va trec . Nici þional de guvernare dupã rezolvarea consolida decisiv, ci se va reveni la modul constitu þãrii72 þii au cãutat sã facã opoziþie regelui alãturi de vechii adversari dar cu care problemelor . Al împãrtãºeau acum aceleaºi crezuri. Mulþi au aderat din politicianism, din oportunism, pentru a þii de fricã sã nu ºi pi ã slujbele ºi funcþiile. Puþini au fãcut putea participa la guvernare, iar al - ard -o ãvescu, la propunerea lui Mitiþã Constantinescu, a semnat printre primii din convingere. Victor Sl þumindu ã activeze doar în sectorul economic, fãrã sã facã adeziunea la F.R.N. dar mul -se s ã militantã. El sp ã a semnat ,,cu mâna lui” dar ,,cu mare îngrijorare”73 ºi politic unea c . Au fost þie. Iuliu Maniu a declarat Decretul nr. 4321/1938, prin voci care au criticat vehement noua situa înfiinþa F.R.N. ca „neconstituþional ºi toate mãsurile ce se întemeiazã pe a care se cest decret, ”. El aprecia cã „partidul unic decretat suferã de un viciu organic fundamental: lipsa unui ilegale ãtor ºi a unor cadre formate în luptã ºi însufleþite de acelaºi crez (...). Formaþiunea conduc ã impusã de sus a partidului unic se va ãbuºi fiindcã pe trãdare ºi servilism nu se poate artificial pr 238 Radu-Florian Bruja

întemeia o renaºtere”74 ãtianu, dupã ce rezuma textul decretului, considera cã cei . C.I.C. Br þi la conducerea acestui partid nu aveau nimic comun cu masele populare ºi cã le vor deveni numi 75 ªi a refuzat sã semneze considerând soluþia partidului profund antipatici . ã” optând pentru un guvern de uniune naþionalã alcãtuit din personalitãþile unic drept ,,una pripit þãrãniste76 în timpul cursului politice liberale sau . Nicolae Iorga a afirmat de istorie ã de la Facultatea de Litere cã: „noi copiem pe italieni ºi pe germani, însã la noi n contemporan -o ã prindã, întrucât noi am creat prin stat banda, pe câtã vreme acolo banda a creat statul”77 s . Un ã F.R.N însemnat în conducerea politician abil ca Argetoianu a sesizat c . nu poate juca un rol þãrile dictatoriale. ,,Crearea unui spirit nou ºi realizarea statului copiind modelele partidelor din ãrate renaºteri naþionale nu se putea realiza ãrere cunoscutul politician unei adev - era de p - cu þi în viaþa politicã, cu ariviºti ºi aventurieri politici”78 oameni uza . Nici vechii legionari nu au ãzut în plasa regelui: ,,Carol ºi ai sãi credeau cã amãgeau pe Hitler ºi pe Mussolini organizând c ºterii Naþionale, dupã modelul partidelor þional ºi fascist, partidul unic Frontul Rena na -socialist îmbrãcând pânã ºi pe Iorga ºi Argetoianu în uniforme de uºier de hotel de primã categorie, ãcându ã salute ”79 f -i s a la roumaine .

ésumé R

’instauration du ré Les causes de l gime de Charles II sont multiples. On peut mentioner, ’é en ce sens, le processus d miettement des partis politiques, les ambitions personnelles des ’ascension de l’extrêmism ’inclination du roi Charles II vers divers chef de partis, l es de droite, l ’autoritarisme. Aux conditions internes, on doit ajouter l’a l ggravation constante de la situation ’instauration des ré politique internationale, l gimes dictatorials de droite sur le continents, ainsi è que le jeu duplicitaire des grandes pouvoirs. Le mod le fasciste italien semblait le plus viable et été é a choisi pour instaurrer le r gime du parti unique.

NOTE:

1. Gheorghe I. Bodea, Regele Carol al II-lea. Destinul unui pribeag. Cluj Napoca, 2000, p. 320; þie Dinu C. Giurescu, Bucureºti, 2000, p. 261; 2. Constantin C. Giurescu, Amintiri, edi ânilor în timpul celor patru regi (1866 3. Ioan Scurtu, Istoria rom -1947). Vol. III, Carol al ºti, 2001, p. II-lea, Bucure 171; ºterea fascismului ºi antisemitismului în bazinul Dunãrii 4. Bela Vago, Umbra svasticii. Na ºti, (1936-1939), Bucure 2003; doc. 74, p. 52; ânia în perioada revoluþiilor naþionale din Europa (1919 5. Michele Rallo, Rom -1945). ºcarea legionarã ºti, 1999, p. Mi , Bucure 72; ºcalãu, ânia ºi Marea Britanie. Relaþii politico 6. Gheorghe Pa Rom -diplomatice. 1933-1939, ºti, 2001, p. Bucure 96-97; ânia, âniei ºti, 1991, p. 7. Paul de Rom Carol al II-lea Rege al Rom , Bucure 178-179; ânia (1866 ºti, 1997, p. 8. Keith Hitchins, Rom -1947), Bucure 448; 9. Ioan Scurtu, op. cit., p. 225; ãlinescu ºti, 2001, p. 10. Romus, Dima, Armand C , Bucure 254; Þurlea, între dictatura regalã ºi dictatura legionarã ºti, 11. Petre Nicolae Iorga , Bucure 2001, p. 22; ºti, 1939, p. 12. Nicolae Iorga, Memorii, vol. VII, Sinuciderea partidelor, Bucure 456; ârcea, 13. Ioan Scurtu (coord.), Constantin Mocanu, Doina Sm Documente privind istoria âni între anii 1918 Rom ei -1944, 1995, p. 439; ºãneanu, þionalã a României (1859 ºti, Editura 14. Eleodor Foc Istoria constitu -1991). Bucure Humanitas, 1998, p. 75; ºi înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale Originea 239 þie”, ,,Coroanã” ºi ,,þarã”. Constituþionalism ºi monarhie 15. Ioan Stanomir, ,,Constitu ã î în ” autoritar n intervalul 1938-1940, ,,Romanian Political Science Review. Studia Politica , vol. III., nr. ºti, 2003, p. 1, Bucure 86-87; ã al votãrii Constituþiei Radu Rosetti 16. Nicolae Iorga, op. cit., p.456; despre caracterul de fars þionarii sunt aduºi pe cãprãrii cu liste nominale, toþi care au nevoie de guvern – ºi cine nu are? nota ,,Func – þaþi într ãþenilor – þaþi sunt amenin -un fel sau altul. Pentru a face presiuni asupra restului cet sunt amenin ã nu vin la vot. Când am spus ,,nu” ºi la mirarea f þionarului am repetat acest ,,nu”, sala cu amenzi dac unc întors spre mine. Atât de nepregãtiþi au fost ca cineva sã spunã ,,nu”, încât nu gãseau lista pe care se s-a înscriau cei care votau ,,nu”. Mi s ãcut”; vezi Radu Rosetti, -a cerut a semna ceea ce am f Pagini de jurnal, þie de Cristian Popiºteanu, Bucureºti, Editura Adevãrul, 1993, p. edi 42; ºcu, Þãrãnesc Radical– în istoria 17. Gheorghe Dumitra Locul Partidului âniei (1932 ºti, 2000, p. Rom -1940), Bucure 211; ãsi în majoritatea d ºterii 18. Aceste idei se vor reg iscursurilor diriguitorilor Frontului Rena þionale ºi vor fi punctele de plecare ale ideologiei partidului unic; vezi Aurelian R. Ionaºcu, Na þiunea Regele Carol al II âneascã”, Cluj Napoca, 1939, p.22; un alt Constitu -lea, Tipografia ,,Cartea Rom þionale care au stat la baza creãrii viitoarei doctrine: crearea ideolog formula alte opt principii constitu þional; clarificarea ºi stabilirea drepturilor ºi datoriilor cetãþenilor; întãrirea independenþei statului na ãrii tuturor în Parlament; interzicerea pentru funcþionarii guvernului; asigurarea reprezent profesiunilor ã; consfiinþirea dreptului la proprietate a þãrãnimii; stabilirea de noi norme de publici de a face politic þelor publice; acordarea egalitãþii drepturilor minoritãþilor, vezi ªt ãrescu control a finan efan Mor - Înfãptuiri ºti, 1939, p. Baldomir, Epoca domniei M.S. Regelui Carol al II-lea. , Bucure 106; 19. Ibidem, p. 1; ãlinescu, Însemnãri politice 1916 þie de Al. Gh. Savu), Bucureºti, 1990, 20. Armand C -1939. (edi p. 373; 21. Romus Dima, op. cit. p. 265; 22. Ibidem, p. 225; ã ºti, 1997, p. 165; 23. Ion Mamina, Consilii de Coroan , Bucure º, N.G. Munteanu, V. Petriºor, ºcarea sindicalã din România 24. Florea Dragne, I. Iaco Mi , ºti, 1981, p. Bucure 523; 25. Romus Dima, op. cit. p. 285; ârcea, 26. Pentru textul legii vezi Ioan Scurtu (coord.), Constantin Mocanu, Doina Sm op. cit., p. 454-458; º, N.G. Munteanu, V. Petriºor, 27. Florea Dragne, I. Iaco op. cit. p. 521; þional ºi naþionalism în viaþa politicã româneascã interbelicã (1918 28. Cristian Sandache, Na - ºi, 2001, p. 1940), Ia 101; 29. Ibidem p. 102; 30. Ibidem p. 103; 31. Ibidem, p. 108-109; 32. Ibidem, p. 109; 33. Ibidem 34. Eugeniu Buhman, Jurnal, apud Paul D. Quinlan, Regele playboy. Carol al II-lea al âniei, ºti, 2001, p. Rom Bucure 260; ân ºti, 1998, p. 35. Sorin Alexandrescu, Paradoxul rom . Bucure 128; ãlinescu, 36. Armand C op. cit., p. 386; 37. Romus Dima, op. cit. p. 303; Încã de la sfârºitul primului rãzboi mondial scriitorul Alexandru Vlahuþã anunþa, prevestitor, 38. înfiinþãrii uni par în spiritul vremii ºi având drept deziderat refacerea necesitatea tid unic ca fiind þionalã. Articolul sãu, din 28 decembrie 1918, apãrut în ” în ânia” na ,,Dacia , a fost republicat ,,Rom , din ãta, cu 20 de ani mai devreme, tarele politiciani ºi credea cã 12 martie 1940. Scriitorul ar smului antebelic âneºti ci ºi o unire politicã în noile vremuri; a sosit momentul unirii nu numai a provinciilor rom ºtrii României Mari. Ideile politice ºti, 1991, p. 39. Marin Nedelea, Prim mini , Bucure 168; 40. Cristian Sandache, op. cit. p. 100; ã româneascã ºti, 1995, p. 41. , Anii treizeci. Extrema dreapt , Bucure 264; 42. Ibidem, p. 49; þie, ºti, 1993, p. 43. Vasile Marin, Crez de genera Bucure 122; 44. Ibidem, p. 15; 240 Radu-Florian Bruja ãtãrescu, ãrturisiri pentru istorie, þie de ãtãrescu 45. Gheorghe T M edi Sanda T -Negropontes, ºti, 1996, p. Bucure 216; 46. Marin Nedelea, op. cit. p. 150-151; ãlinescu, 47. Armand C op. cit. p. 388; 48. Romus Dima, op. cit. p. 303; ãlinescu, 49. Armand C op. cit. p. 400; ânia (1919 ºti, Editura 50. Al. Gh. Savu, Sistemul partidelor politice din Rom -1940). Bucure ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1976, p. 154 -155; þie de Alexandru ªerban, Cluj Napoca, 51. Alexandru Vaida Voevod, Memorii, vol. III, edi 1997, p. 154; ãlinescu, Însemnãri în jurnalul publicat 52. Armand C . Apud Al. Gh. Savu, op. cit .p. 156-157; ãlinescu lipsesc paginile memoriului acestuia adresat regelui la de Al. Gh. Savu din memorialistica lui C ãseºte în lucrarea citatã; 20 octombrie 1938 privind proiectul de partid unic. Acesta se reg 53. Ibidem, p. 158; 54. Marin Nedelea, op. cit. p. 159; þã, – þie de Dan Berindei, 55. Ioan Hudi Jurnal politic. 16 septembrie 1938 30 aprilie 1939, edi ºi, 1998, p.84; Ia 56. Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 269; þã, 57. Ioan Hudi op. cit. p. 142; 58. Ioan Stanomir, op. cit., p. 106-112; 59. Al.Gh. Savu, op. cit., p. 159; 60. Eugeniu Buhman, Jurnal, apud Paul D. Quinlan, op. cit., p. 274; ârcea, 61. Ioan Scurtu (coord.), Constantin Mocanu, Doina Sm op. cit., p. 466; ªtefan Morãrescu ºti, 1939, p 62. -Baldomir, op. cit., Bucure . 5; þie la dictatura regalã. Din viaþa politicãa României (1930 63. Florea Nedelcu, De la restaura - 1938), Cluj Napoca, 1981, p. 421-422; 64. Gheorghe I. Bodea, op. cit., p. 320; 65. Michele Rallo, op. cit. p. 82; þã, 66. Ioan Hudi op. cit. p. 163; 67. Ibidem, p. 204; ânia în vâltoarea anului 1939 ºti, 1985, p. 68. Livia Dandara, Rom , Bucure 90-91; ãvescu, ºi însemnãri zilnice 69. Victor Sl Note , vol. II, ( 2 noieembrie 1938-31 decembrie 1939), þie de Georgeta Panelea ºti, 1996 edi -Filitti, Bucure , p. 345; ªtefan Palaghiþã, învierea României ºti, 1993, p. 70. Garda de Fier spre re , Bucure 102; ªeicaru, þional, Þãrãnist ºi Naþional Þãrãnist þia 71. Pamfil Istoria Partidelor Na - , edi Victor ã, Bucureºti, 2000, p. 404; Frunz ºti, 1992, p. 72. Jeliu Jelev, Fascismul, Bucure 235; ãvescu, 73. Victor Sl op. cit., p. 327; þionale Istorice Centrale, Fond F.R.N. în continuare A.N.I.C.); 74. Arhivele Na 27/1938, f. 2 ( ºi Ioan Scurtu, þa politicã a României (1926 vezi Din via -1947). Studiu critic privind istoria Partidului þional Þãrãnesc ºti, 1983, p. Na , Bucure 414; ãtianu, în “Magazin istoric”, nr. 11, noiembrie 1990, p. 75; 75. Constantin I.C. Br Amintiri, ãvescu, 76. Victor Sl op. cit. p. 336; Þurlea, 77. Petre op. cit., p. 50; Însemnãr þie de Stelian 78. Constantin Argetoianu, i zilnice, vol.VI, 1 ianuarie-30 iunie 1939, edi ºti, 2003, p. Neagoe, Bucure 51; ânia ºi sfârºitul Europei. Amintiri din þara pierdutã 79. Mihail Sturdza, Rom , Rio de Janeiro, Madrid, 1966, p. 140;