DOCSLIB.ORG

Originea Şi Înfiinţarea Frontului Renaşterii

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Originea Şi Înfiinţarea Frontului Renaşterii id11984921 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com ªI ÎNFIINÞA ªT ÞIONALE ORIGINEA REA FRONTULUI RENA ERII NA Radu Florian Bruja þine familiei sistemelor autoritare din Europa Regimul carlist din anii 1938-1940 apar ârºitul anilor ’30. El a fost instituit printr ºi al sf -un abil joc de culise al regelui Carol al II-lea þilor sãi începând din 10 ã schimbarea guvernului Goga apropria -11 februarie 1938. Dup -Cuza cu ãsuri politice, economice, unul eteroclit, al patriarhului Miron Cristea, regele a luat o serie de m ºi a anula in þiile sistemului parlamentar. Dar România a fost legislative pentru a-l consolida stitu în care regimurile autoritare s ã unul din statele -au impus printre ultimele din Europa. Aceast ã prin lipsa de apetit a electoratului pentru miºcãrile extremiste. Pânã în stare de fapt se explic ºcarea Legionarã, nici Partidul Comunist n þinut un procent mai mare de 3% 1937, nici Mi -au ob în alegeri. Totodatã, în România au existat lideri politici democraþi care au ºtiut sã lupte împotriva tendinþelor autoritare; fiind bine cunoscutã activitatea lui Iuliu M în opoziþie. Nu aniu în ultimul rând, intelectualitatea ºi opinia publicã din România au fost, în esenþã, ataºate ã intelectualitatea interbelicã ar fi fost legionarã pentru principiilor democratice. Nu este exact c ã, cu câteva excepþii, aceasta nu a ader ºcare. Nu se justificã, prin scrierea unor articole c at la Mi ã caracterizare. Intelectualitatea româneascã interbelicã, în general, cu prolegionare, aceast þele funcþionãrii sistemului orientare de dreapta nu era adepta unui regim totalitar, dar acuza caren pluripartidist. În momentul instaurãrii regimului carlist opinia publicã manifesta o reþinere faþã de ºa cum funcþionaserã ele. De aceea, n þial, poziþie faþã de regimul partidele politice a -a luat, ini ã, acesta a luat mãsuri de ãrzii de Fier, în care vedea personal al regelui, pentru c reprimare a G ãu adversar. Succesul regelui se explicã prin creºterea influenþei Miºcãrii Legionare principalul s în rândul tineretului ºi prin procesul lent de fãrâmiþare a partidelor politice democratice. „a fost înlesnit de ambiþiile personale ale diverºilor fruntaºi, de lipsa Realizarea planului regelui þului politic ºi de fragilitatea suporturilor morale. Procesul de pulverizare a forþelor politice a sim în interior o stare de incoerenþã, care a destrãmat solidaritatea ã a naþiei, a creat sufleteasc întunecat perspectiva politicã a viitorului. Încât, la un moment dat, în dezordinea generalã, ã a fostului suveran a apãrut multora ca (...) salvatoare”1 dictatura personal . La lichidarea ºi repre þi ai marelui capital din þarã în frunte cu sistemului parlamentar au participat zentan ºi exponenþi ai cercurilor de afaceri anglo ã camarila din jurul regelui dar -franceze. Datorit ãderii pieþei de capital în urma guvernãrii Goga ºi ºi bancheri din þarã au c -Cuza, marii industria ºt þa regelui, probabil prin Nicolae Malaxa, cã situaþia politicã e gravã ºi cã se adus la cuno in 2 În acelaºi timp ºi cercurile industrial ãine erau impunea schimbarea regimului . -bancare str ºtite. Încã din ianuarie 1934, prin omul de casã al Elenei Lupescu, Ioan Pan nelini gal, regele a ãrile masonice din Franþa asupra problemei instaurãri unui regim autoritar în sondat grup ânia opus Gãrzii de Fier, primind un rãspuns favorabil3 ºi Rom . Mai mult, guvernele englez în þarã în þiile agravãrii situaþiei francez erau alarmate de ascensiunea extremei drepte condi þionale. Ministrul Marii Britanii la Bucureºti, Reginald Hoare, a informat Londra politice interna ã singura soluþie realistã era suspendarea vieþii parlamentare pentru a bara drumul lui Corneliu c ãrere cã „un guvern de tehnocraþi aflat sub Zelea Codreanu spre putere. Hoare era de p þia, considerând o dictaturã regalã preferabilã celei conducerea Regelui ar putea salva situa ”4 âniei au existat ºi din partea bastarde dezvoltate sub ultima guvernare . Presiuni la adresa Rom þat cu rechemarea ambasadorului sovietic dacã guvernul Uniunii Sovietice. Acestea au amenin Goga-Cuza ar fi continuat de unul condus de C.Z. Codreanu.5 ã în prima parte a „istoriei” sale s Succesul noului regim, mai cu seam -a datorat unor þie împotriva Miºcãrii Legionare, cu acceptul motive bine definite. Regimul s-a instaurat ca reac „Codrul Cosminului”, nr. 10, 2004, p. 231 -240 232 Radu-Florian Bruja ºi a Parisului sau Londrei. Instituirea noului regim s partidelor politice dar -a bucurat de aprecieri în cercurile conducãtoare din statele democratice. Presa engezã lãuda iniþiativa re gelui; ziare ca ” ºi ” ºi îºi manifestau ,,Daily Telegraph ,,Times au publicat articole favorabile la adresa acestuia încrederea în suveranul român.6 ºi þia în faþa ziaristului britanic Regele -a explicat pozi þia nu poate avea în Români ºi conotaþii ca în Anglia. Civilizaþia A.L.Esterman. ,,Democra a acelea ã este mai tânãrã. Þara dvs. are o îndelungatã istorie de tradiþie parlamentarã. Rolul noastr în România diferã de rolul altor monarhi. În celelalte þãri, regele trebuie sã se încline suveranului în faþa direct ºtrilor sãi. Aici, miniºtrii fac numai ce le spun eu. Asta din cauza ivelor mini ºi a politicii din România. Singurul element din stat, capabil sã þinã o limitã strictã partidelor între ele ºi astfel chiar stabilitatea regimului este suveranul”7 În program ãu, Carol al II în principal pe foºtii lideri democraþi: ul s -lea s-a sprijinit ãlinescu, Gheorghe Tãtãrãscu, Constantin Argetoianu, Alexandru Vaida Voevod, Armand C º.a. Partidele politice mari ºi liderii acestora ºi Nicolae Iorga -au putut continua activitatea sub o ã mascatã, deºi erau desfiinþate oficial. Regimul s þinut pe linia alianþelor cu statele form -a men ºi cu Societatea Naþiunilor. Existau o anumitã libertate a ideilor cu condiþia sã nu fie democratice ºi sistemul, putând fi criticat g ãþii regelui nu atacat regele uvernul, de exemplu. Cultul personalit ºnuit; el a însoþit ºi pe Carol I sau pe Ferdinand, fiind doar exacerbat sub Carol al II era neobi -lea. ãutat sã lase impresia cã nu dorea puterea ci este obligat de împrejurãri ºi de Regele a c ã. El s incapacitatea partidelor politice s-o fac -a consultat cu principalii politicieni de la care a ãspuns favorabil. Liberalii lui C.I.C. Brãtianu au primit de la acesta acceptul de a face primit r þionalã, format din personalitãþ ºi din tehnicieni, chiar parte dintr-un guvern de uniune na i politice ã a drepturilor constituþionale.8 ãþi, cu suspendarea temporal . Nici Iuliu Maniu nu a creat dificult ã participe la instaurarea noului regim9 Þ. s þat în dar a refuzat s . Conducerea P.N. -a pronun înlãturãrii guvernu însã avertiza cã modificarea Constituþiei sau a favoarea lui Goga-Cuza ã de stat10 þii, erau partizanii unei colaborãri sistemului parlamentar ar echivala cu o lovitur . Al ºi Alexandru Averescu ºi þia, deschise cu regele. Constantin Argetoianu -au declarat satisfac ându þia unui regim de mânã forte. Nicolae Iorga a declarat chiar cã „în vremuri pun -se la dispozi ã are dreptul de a ºti tot ce se face în numele sãu, ci ºi de a ca ale noastre, un suveran nu numai c îndreptãri de care acesta trebuie sã þie seama ãci nu partidul guverneazã (...) ci el, da guvernului , c ”11 ãreanu cã lovitura datã guvernul, ca expresie a suveranului . Dar Iorga a aflat de la Ernest Urd ã etapã”, urmãrindu ãrã partide12 guvernului Goga-Cuza este ,,o prim -se instaurarea unui regim f . În aceste condiþii în opinia mass âneºti, „salvatorul” care era chemat regele a devenit, -media rom ã asigure ordinea, liniºtea ºi dezvoltarea þãrii. s În timp de zece luni, Carol al II þionalã a vechiului regim dar -lea a distrus baza constitu ºit sã creeze o alternativã nu a reu a puterii. Pe 11 februarie 1938 a introdus starea de asediu pe þãrii. Conform acestui Decret, autoritãþile militare erau împuternicite „de a cenzura tot cuprinsul ºi orice publicaþiuni, având dreptul de a împiedica apariþia oricãrui ziar sau publicaþie”13 presa . O ârziu a fost revocatã convocarea Parlamentului. Pe 20 martie a fost înlocuitã Constituþia zi mai t ã bazatã pe principii corporatiste ºi care concentra puterea în mâinile din 1923 cu o alta nou ºi a fost supusã unui plebiscit, Constituþi þiune ci invers, de la regelui. De a nu emana de la na ã. Nu s ã de revizuire a vechii Constituþii. puterea executiv -a respectat nici modalitatea legal þiei din 1923 a reprezentat în fapt denunþarea pactului fundamental14 Însã, Abrogarea Constitu . ãþile istorice s realit -au dovedit a fi peste cele juridice. Atitudinea regelui din februarie-martie þatã de mãsurile luate de acesta încã din prima jumãtate a deceniului patru. Carol 1938 a fost anun þionalã în favoarea unei implicãri active în viaþa po ã a þãrii. a abandonat postura constitu litic ºte actul fundamental al þãrii ca pe o danie a regelui ,,o cartã Propaganda noului regim redefine ã þãrii, în locul unui contract cu drepturi ºi îndatoriri”15 þiei, Iorga acordat . Despre votarea Constitu ºtit, solemn plebiscit care ã 4.000.000 de voturi noii constituþii. Se abþin ºefii nota: ,,Lini d þãrãniºti ºi gardiºti. În Ardeal multe voturi contra le adunã Moldovan la Nãdãud ºi dr. Dobrescu ãgãraº. În Banat, Bocu”16 înregistrat ºi la Tg. Jiu din partea þãrãniºtilor la F . Voturi negative s-au ºti, urmând exemplul liderului lor care a votat împotriva textului constituþional ºi s iuniani -a þa politicã, motivând cu ºubrezenia stãrii de sãnãtate17 ã retras din via . Presa vremii, supus ºi înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale Originea 233 ºi despre noul act cons þional în termeni laudativi, ca rigorilor cenzurii, scria despre plebiscit titu ãþii româneºti. Într ãcea rezultat al armoniei dintre diversele segmente ale societ -o lucrare care f þiei se trasau principalele idei care au stat la baza textului constituþional: ideea apologia Constitu þionalã, ideea s ãþii sociale, ideea întãririi unitãþii statului ºi a autoritãþii publice18 na olidarit .
Load more

Recommended publications
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century
    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
    [Show full text]
  • CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES on HIS LIFE Elena
    CONSTANTIN ARGETOIANU GLIMPSES ON HIS LIFE Elena-Mirela Ciuchea Rezumat: Autoarea – pornind de la cercetarea unor informaţii inedite din arhivele craiovene ale familiei Argetoianu, de la memoriile omului politic şi de la ceea ce s-a scris până la această dată – reconstituie principalele momente şi componente ale formării şi afirmării lui Constantin Argetoianu. Anii de studiu, mediul familial, prietenii, aptitudinile, posibilităţile şi disponibilităţile intelectuale, trăsăturile de caracter, interesul pentru studiu şi pasiunea pentru limbile străine, intrarea şi afirmarea în viaţa politică, contextul mai larg al epocii interbelice etc. sunt câteva din aspectele semnificative, decisive ale vieţii, activităţii şi personalităţii sale, pe care le rezumă acest articol. The interwar period in Romania had its political men presented either as “martyrs” of the nation or like some common thieves, forgetting that when it comes to Mother Nature, only few things keep their white or black nuance, everything maintaining rich varied grey nuances … because otherwise the world would be bored, isn’t it? Maniu hasn’t been too nice. Why? His Jesuit face made many people stay aside…still the same “sobriety” didn’t prevent him from washing his hands in a Pillatian way from things on which his whole life philosophy was based on. A lot more likable, but extremely controversial was Constantin Argetoianu, the chameleon of the interwar Romanian politics, the man that managed to show how easy it was to pass from bitter hatred to friendship and admiration, all depending on the interest. This Oltenian boyar, loved and admired by many, hated and sworn by more, tried with the use of some delicious “Memories” to exculpate him in front of history and time.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian Academy, EDITOR IN CHIEF: Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Aristia Institute for Research in Social Studies and Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France); Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People’s Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Methodius University of VelikoTurnovo, Institute for Research in Social Studies and Bulgaria); Humanities, Craiova, Romania); Anatol PETRENCU (Moldova State University, Roxana RADU (University of Craiova, Romania) Chişinău, Moldova); Virgiliu BÎRLĂDEANU (Institute of Social ROMANIAN ACADEMY PUBLISHING History, Chişinău, Moldova) HOUSE EDITORS: Mihaela IAMANDEI Monica STANCIU ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucharest, 2017 Editura Academiei Române, 2017.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga
    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
    [Show full text]
  • Nicolae Filipescu Şi Idealul Naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada Cea
    III.PERSONALITĂŢI BUCUREŞTENE Reflecţii asupra vieţii lui Nioclae Filipescu - Nicolae Filipescu şi idealul naţional Stefan Silviu Ciobanu Perioada cea mai importantă din cariera politică a lui Nicolae Filipescu o reprezintă fără îndoială aceea în care acţiunile· sale s-au îndreptat spre realizarea idealului naţional. Visul său era acela ca cel puţin Transilvania să se alăture Vechiului Regat şi să cuprindă astfel între graniţele aceluiaşi stat pe românii care până atunci fuseseră obligaţi să trăiască sub organizarea administrativă a altor state, fără să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau ca cetăţeni ai acelor state. Privirea sa va fi cu precădere îndreptată spre Transilvania, legăturile sale cu elita românească de acolo fiind unele foarte bune. O personalitate importantă a elitei româneşti transilvănene din această perioadă cu care Nicolae Filipescu avea legături strânse era Octavian Goga, cel pe care Nicolae Filipescu îl va sprijini în demersurile sale atât material cât şi spiritual, lucru ce îl va face pe Octavian Goga să afirme despre el la un moment dat că „ a întrupat însuşirile rezumative ale unei rase". 136 La data atentatului de la Sarajevo, care a fost de altfel picătura care a umplut paharul, evenimentul care a aruncat în aer ordinea din relaţiile internaţionale declanşând războiul, Nicolae Filipescu se afla în străinătate. În timpul petrecut în străinătate a vizitat şi Germania, mai mult el avusese şansa de a vedea armata germană. Ajuns în ţară îi mărturiseşte lui Constantin Argetoianu la Sinaia: „ mi-e frică de un nou '70: armata asta nu poate fi bătută„.Ce ne facem?" Sub pretext de fost ministru de război al României el se plimbase prin toată Germania de la Baden Baden la Berlin şi de la Berlin la Viena ca să vadă cum se făcea mobilizarea şi să ia contact cu armata Kaizerului.
    [Show full text]
  • Revista De Stiinte Politice Nr.47
    UNIVERSITY OF CRAIOVA FACULTY OF LAW AND SOCIAL SCIENCES POLITICAL SCIENCES SPECIALIZATION & CENTER OF POST- COMMUNIST POLITICAL STUDIES (CESPO - CEPOS) REVISTA DE ŞTIINȚE POLITICE. REVUE DES SCIENCES POLITIQUES NO. 47 • 2015 1 UNIVERSITY OF CRAIOVA FACULTY OF LAW AND SOCIAL SCIENCES POLITICAL SCIENCES SPECIALIZATION & CENTER OF POST - COMMUNIST POLITICAL STUDIES (CESPO - CEPOS) Revista de Ştiinţe Politice. Revue des Sciences Politiques No. 47 • 2015 - EDITORIAL BOARD - Editor in chief: ANCA PARMENA OLIMID Deputy editor in chief: CĂTĂLINA MARIA GEORGESCU Managing editor: COSMIN LUCIAN GHERGHE Regular members: IONUȚ ȘERBAN, GEORGE GÎRLEȘTEANU, DANIEL GHIȚĂ, AUREL PIŢURCĂ, CEZAR AVRAM, VLADIMIR OSIAC, MIRON ROMAN, DAN VALERIU VOINEA, MIHAI COSTESCU, MIHAI GHIȚULESCU, MIHAELA BĂRBIERU, MIHAELA CAMELIA ILIE Technical and online assistance: SPERANȚA PREDOI - INTERNATIONAL ADVISO R Y B O A R D - DAN CLAUDIU DĂNIŞOR JONUZ ABDULLAI Professor, University of Craiova, Faculty of Law and Professor , South East European Social Sciences, Romania University, Tetovo, Macedonia (Chairman of the International Advisory Board) SONJA BUNČIČ MIHAI CIMPOI Professor ,University Union, Faculty of President of the Academy of the Republic of Law, Belgrade, Serbia Moldavia, Moldova HARUN ARIKAN YOHANAN MANOR Professor , Cukurova University, Professor, University of Jerusalem, Israel , Adana,Turkey President , Center for Monitoring the Impact of ALI PAJAZITI Peace (CMIP) Professor , South East European JOZE PIRJEVEC University, Tetovo, Macedonia Professor, University
    [Show full text]
  • Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)
    Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 2 (2014): pp. 147-167 OMANIAN DIPLOMATS IN THE SCANDINAVIAN COUNTRIES R (1916-1947) Adrian Vițalaru ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iassy, Faculty of History, E-mail: [email protected] Acknowledgements This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014. This work was cofinaced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/140863, Competitive Researchers in Europe in the Field of Humanities and Socio-Economic Sciences. A Multi-regional Research Network. Abstract: The main object of the present paper is to introduce the diplomats sent to represent the Romanian state in Stockholm, Copenhagen, Helsinki and Oslo, as heads of diplomatic missions. Did they have professional or human connections with the Nordic states? Were they moved from one legation in the Scandinavian world to another? In other words, were they specialists in Scandinavian matters? Were the Nordic states a professional attraction /a trampoline in the career of Romanian diplomats or were they `quiet` diplomatic missions, marginal in importance, less attractive to diplomats? In my attempt to provide an answer to these questions I found that most of those who took turns as head of legation in the Scandinavian countries had not previously been trained at the same missions.
    [Show full text]
  • Politics and Education During Charles I
    Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letter and Social Science Series, Supplement 2/2016 POLITICS AND EDUCATION DURING CHARLES I Iulian PÎNIŞOARĂ ABSTRACT: This study does not aim to analize the evolution of educational system in Romania late XIX-th century and early XX-th century, instead the study aims to examine the way in which the political elite was formed intellectually speaking. My personal point of view, puts it that the period I mentioned above is the only when the colocation ”political elite” can be properly used. KEYWORDS: prime minister, Catargiu, politics, government, king, Charles, university, law school. În urmă cu peste o sută de ani, membrii elitei intelectuale erau participanţi activi în viaţa politică, aceştia considerând prezenţa lor în spaţiul public drept o datorie faţă de restul populaţiei ţării. Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu, Spiru Haret, Constantin Dissescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, sunt doar câteva dintre personalităţile care au deţinut unele dintre cele mai importante funcţii în politica românească1. În afara acestor, să zicem, intelectuali de carieră, majoritatea oamenilor politici de la noi aveau studii universitare atestate de diplome emise de cele mai prestigioase universităţi ale Europei. Chiar dacă, aparent, studiile superioare erau o condiţie sine-qua-nonă pentru accederea la cele mai înalte demnităţi ale ţării, legislaţia electorală din acea vreme nu impunea decât condiţii minimale pentru dobândirea şi exercitarea drepturilor politice (erau excluşi doar cei care nu plăteau nici un fel de impozit precum şi analfabeţii), aproape toţi oamenii politici de mai mare sau mai mica anvergură aveau studii universitare.
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu Against King Carol
    Reluctant Allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania Introduction Iuliu Maniu is today regarded as the principle upholder of democratic and constitutional propriety in interwar Romania. As leader of the Romanian National Peasant Party throughout much of the interwar period and the Second World War, he is generally considered to have tried to steer Romania away from dictatorship and towards democracy. Nevertheless, in 1947 Maniu was arrested and tried for treason together with other leaders of the National Peasant Party by the communist authorities. The charges brought against Maniu included having links to the ‘terrorist’ and fascist Romanian Legionary movement (also known as the Iron Guard). The prosecutors drew attention not only to the entry of former legionaries into National Peasant Party organizations in the autumn of 1944, but also to Maniu’s electoral non- aggression pact of 1937 with the Legionary movement’s leader, Corneliu Zelea Codreanu. The pact had been drawn up to prevent the incumbent National Liberal government manipulating the elections of December 1937. Maniu had subsequently acted as defence a witness at Codreanu’s trial in 1938. 1 Since the legionaries were regarded by the communists as the agents of Nazism in Romania, Maniu was accordingly accused of having encouraged the growth of German influence and fascism in Romania.2 Maniu was sentenced to life imprisonment and died in Sighet prison in 1953. Possibly no single act of Maniu’s interwar career was more condemned within Romanian communist historiography than his electoral pact with the allegedly Nazi- 1 Marcel-Dumitru Ciucă (ed.), Procesul lui Iuliu Maniu, Documentele procesului conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc, 3 volumes, Bucharest, 2001, vol.
    [Show full text]
  • No. 15 TRONDHEIM STUDIES on EAST EUROPEAN CULTURES
    No. 15 TRONDHEIM STUDIES ON EAST EUROPEAN CULTURES & SOCIETIES Constantin Iordachi CHARISMA, POLITICS AND VIOLENCE: THE LEGION OF THE “ARCHANGEL MICHAEL” IN INTER-WAR ROMANIA December 2004 Constantin Iordachi is Assistant Professor of Comparative History at the Central (XURSHDQ8QLYHUVLW\ &(8 %XGDSHVW+HJUDGXDWHGIURPWKH8QLYHUVLW\RI %XFKDUHVW %$ DQGWKH,QVWLWXWHRI,QWHUQDWLRQDO6WXGLHV8QLYHUVLW\RI/HHGV 0$ DQGKDVHDUQHGKLV3K'LQKLVWRU\DWWKH&(8,RUGDFKLLVVSHFLDOL]LQJ in the comparative social and institutional history of Central and Southeastern Europe, with an emphasis on citizenship studies, fascism and the history of historiography. He published numerous articles in various scholarly journals and edited books, mainly in Romanian, Hungarian and English. His book The Making of Citizenship in Southeastern Europe during the Long Nineteenth Ceuntry: The Case of Romania, is forthcoming with the CEU Press. ISSN 1501-6684 ISBN 82-995792-3-6 © 2004 Constantin Iordachi and the Program on East European Culture and Societies, a program of the faculty of Arts. Norwegian University of science and Technology. Trondheim studies on East European Cultures and Societies Editor: György Péteri Editorial board: Trond Berge, Tanja Ellingsen, Knut Andreas Grimstad, Arne Halvorsen, Sabrina P. Ramet We encourage submission to the Trondheim Studies on East European Culture and Societies. Inconclusion in the series will be based on anonymous review. Manuscripts are expected to be in English (exception is made for Norwegian 0DVWHUCVDQG3K'WKHVLV DQGQRWH[FHHGGRXEOHVSDFHGSDJHV3RVWDODGGUHVV
    [Show full text]
  • Institutul De Studii Istorice Si Social
    NR. INVENTAR: 3229 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE BIROUL ARHIVE CONTEMPORANE FOND INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE FOTOTECA – Portrete INVENTAR 3414 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ 1. Istoricul creatorului fondului - Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice (I.S.I.S.P.) a devenit funcţional la 26 martie 1951, sub denumirea de Institut de Istorie a Partidului, având ca principal scop cercetarea şi (re)scrierea istoriei mişcării muncitoreşti, socialiste (social-democrate) şi comuniste din România şi din lume în conformitate cu propaganda oficială şi linia politico-ideologică a P.M.R./P.C.R. Relaţia Institutului cu Partidul Comunist este demonstrată prin directa tutelare a acestuia de către Comitetul Central al Partidului. Problema înfiinţării unui asemenea institut s-a discutat încă din anul 1950, când prin Hotărârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr.2/1950 s-a decis organizarea Institutului de Istorie a Partidului, însă noua instituţie şi-a început oficial activitatea un an mai târziu, la data de 8 mai 1951. Comitetul Politic Executiv al P.C.R. a hotărât la 22 martie 1966 transformarea Institutului de Istorie a Partidului în Institutul de Studii Istorice şi Social- Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. Institutul era condus de un consiliu ştiinţific din care iniţial făceau parte şi unii dintre principalii lideri comunişti români: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Ion Niculi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Gheorghe Stoica, Sorin Toma, A.
    [Show full text]
  • Viaţa Naţiunii Şi Fapte Medicale În România La Sfârşitul Secolului Al Xix-Lea (După Însemnările Lui Constantin Bacalba
    EDITORIAL 1 VIAŢA NAŢIUNII ŞI FAPTE MEDICALE ÎN ROMÂNIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA (DUPĂ ÎNSEMNĂRILE LUI CONSTANTIN BACALBAŞA) Life of the nation and the medical facts in Romania in the late nineteenth century Dr. Grigore Buşoi Motto: Nu-mi cerceta obârşa, ci ţine-n seamă soiul, Guşti fructul, nu tulpina, chiar aur de-ar părea... V. Voiculescu Demersul de faţă pleacă de la citirea cărţii lui Apoi o altă conectare mirobolantă: V. Voiculescu Constantin Bacalbaşa, „Bucureştii de altădată“, vo- a devenit din Voicu, Voiculescu. În editorialul meu lumul II, 1885-1900, pe care dorim să-l înscriem în Istoria specialităţii de medicină generală/medicina tema generoasă Apă (fl uid vital), Viaţă (stea din familiei prin efi gia faptelor din „Revista Medicală Calea Lactee), Medicină (mantaua lui Hipocrate) a Română“ nr. 2/2014, scriam, la subcapitolul „Nota- Consfătuirii de la Buzău, din 5-7 septembrie 2014. ţii fi nale“: „Ca fi u al pământului strămoşesc eu în- Constantin Bacalbaşa a fost un vivace ziarist, cerc să fi u un ROMÂN-ESCU (în care E = educaţie, frate cu Anton şi Ion Bacalbaşa. S = sufl et, C = creaţie, U = unire; aceste repere de- Iar motto-ul l-am ales pentru că se întâlneşte cu vin pilonii românismului)“. o zburătură spirituală proprie: „Omul ca pom în Într-o imersie în limba lui Shakespeare, V.V. fi ind gră dină are timpul rădăcinii şi drumul tulpinii, iar very, very român, decompoziţia ESCU – educaţie, măsura vieţii lui rodul fl orilor şi perenitatea se min- sănătate, credinţă, umanism – reprezintă chiar for- ţelor“. mula lui de viaţă.
    [Show full text]