id11984921 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com ªI ÎNFIINÞA ªT ÞIONALE ORIGINEA REA FRONTULUI RENA ERII NA Radu Florian Bruja þine familiei sistemelor autoritare din Europa Regimul carlist din anii 1938-1940 apar ârºitul anilor ’30. El a fost instituit printr ºi al sf -un abil joc de culise al regelui Carol al II-lea þilor sãi începând din 10 ã schimbarea guvernului Goga apropria -11 februarie 1938. Dup -Cuza cu ãsuri politice, economice, unul eteroclit, al patriarhului Miron Cristea, regele a luat o serie de m ºi a anula in þiile sistemului parlamentar. Dar România a fost legislative pentru a-l consolida stitu în care regimurile autoritare s ã unul din statele -au impus printre ultimele din Europa. Aceast ã prin lipsa de apetit a electoratului pentru miºcãrile extremiste. Pânã în stare de fapt se explic ºcarea Legionarã, nici Partidul Comunist n þinut un procent mai mare de 3% 1937, nici Mi -au ob în alegeri. Totodatã, în România au existat lideri politici democraþi care au ºtiut sã lupte împotriva tendinþelor autoritare; fiind bine cunoscutã activitatea lui Iuliu M în opoziþie. Nu aniu în ultimul rând, intelectualitatea ºi opinia publicã din România au fost, în esenþã, ataºate ã intelectualitatea interbelicã ar fi fost legionarã pentru principiilor democratice. Nu este exact c ã, cu câteva excepþii, aceasta nu a ader ºcare. Nu se justificã, prin scrierea unor articole c at la Mi ã caracterizare. Intelectualitatea româneascã interbelicã, în general, cu prolegionare, aceast þele funcþionãrii sistemului orientare de dreapta nu era adepta unui regim totalitar, dar acuza caren pluripartidist. În momentul instaurãrii regimului carlist opinia publicã manifesta o reþinere faþã de ºa cum funcþionaserã ele. De aceea, n þial, poziþie faþã de regimul partidele politice a -a luat, ini ã, acesta a luat mãsuri de ãrzii de Fier, în care vedea personal al regelui, pentru c reprimare a G ãu adversar. Succesul regelui se explicã prin creºterea influenþei Miºcãrii Legionare principalul s în rândul tineretului ºi prin procesul lent de fãrâmiþare a partidelor politice democratice. „a fost înlesnit de ambiþiile personale ale diverºilor fruntaºi, de lipsa Realizarea planului regelui þului politic ºi de fragilitatea suporturilor morale. Procesul de pulverizare a forþelor politice a sim în interior o stare de incoerenþã, care a destrãmat solidaritatea ã a naþiei, a creat sufleteasc întunecat perspectiva politicã a viitorului. Încât, la un moment dat, în dezordinea generalã, ã a fostului suveran a apãrut multora ca (...) salvatoare”1 dictatura personal . La lichidarea ºi repre þi ai marelui capital din þarã în frunte cu sistemului parlamentar au participat zentan ºi exponenþi ai cercurilor de afaceri anglo ã camarila din jurul regelui dar -franceze. Datorit ãderii pieþei de capital în urma guvernãrii Goga ºi ºi bancheri din þarã au c -Cuza, marii industria ºt þa regelui, probabil prin Nicolae Malaxa, cã situaþia politicã e gravã ºi cã se adus la cuno in 2 În acelaºi timp ºi cercurile industrial ãine erau impunea schimbarea regimului . -bancare str ºtite. Încã din ianuarie 1934, prin omul de casã al Elenei Lupescu, Ioan Pan nelini gal, regele a ãrile masonice din Franþa asupra problemei instaurãri unui regim autoritar în sondat grup ânia opus Gãrzii de Fier, primind un rãspuns favorabil3 ºi Rom . Mai mult, guvernele englez în þarã în þiile agravãrii situaþiei francez erau alarmate de ascensiunea extremei drepte condi þionale. Ministrul Marii Britanii la Bucureºti, Reginald Hoare, a informat Londra politice interna ã singura soluþie realistã era suspendarea vieþii parlamentare pentru a bara drumul lui Corneliu c ãrere cã „un guvern de tehnocraþi aflat sub Zelea Codreanu spre putere. Hoare era de p þia, considerând o dictaturã regalã preferabilã celei conducerea Regelui ar putea salva situa ”4 âniei au existat ºi din partea bastarde dezvoltate sub ultima guvernare . Presiuni la adresa Rom þat cu rechemarea ambasadorului sovietic dacã guvernul Uniunii Sovietice. Acestea au amenin Goga-Cuza ar fi continuat de unul condus de C.Z. Codreanu.5 ã în prima parte a „istoriei” sale s Succesul noului regim, mai cu seam -a datorat unor þie împotriva Miºcãrii Legionare, cu acceptul motive bine definite. Regimul s-a instaurat ca reac „Codrul Cosminului”, nr. 10, 2004, p. 231 -240 232 Radu-Florian Bruja ºi a Parisului sau Londrei. Instituirea noului regim s partidelor politice dar -a bucurat de aprecieri în cercurile conducãtoare din statele democratice. Presa engezã lãuda iniþiativa re gelui; ziare ca ” ºi ” ºi îºi manifestau ,,Daily Telegraph ,,Times au publicat articole favorabile la adresa acestuia încrederea în suveranul român.6 ºi þia în faþa ziaristului britanic Regele -a explicat pozi þia nu poate avea în Români ºi conotaþii ca în Anglia. Civilizaþia A.L.Esterman. ,,Democra a acelea ã este mai tânãrã. Þara dvs. are o îndelungatã istorie de tradiþie parlamentarã. Rolul noastr în România diferã de rolul altor monarhi. În celelalte þãri, regele trebuie sã se încline suveranului în faþa direct ºtrilor sãi. Aici, miniºtrii fac numai ce le spun eu. Asta din cauza ivelor mini ºi a politicii din România. Singurul element din stat, capabil sã þinã o limitã strictã partidelor între ele ºi astfel chiar stabilitatea regimului este suveranul”7 În program ãu, Carol al II în principal pe foºtii lideri democraþi: ul s -lea s-a sprijinit ãlinescu, Gheorghe Tãtãrãscu, Constantin Argetoianu, Alexandru Vaida Voevod, Armand C º.a. Partidele politice mari ºi liderii acestora ºi Nicolae Iorga -au putut continua activitatea sub o ã mascatã, deºi erau desfiinþate oficial. Regimul s þinut pe linia alianþelor cu statele form -a men ºi cu Societatea Naþiunilor. Existau o anumitã libertate a ideilor cu condiþia sã nu fie democratice ºi sistemul, putând fi criticat g ãþii regelui nu atacat regele uvernul, de exemplu. Cultul personalit ºnuit; el a însoþit ºi pe Carol I sau pe Ferdinand, fiind doar exacerbat sub Carol al II era neobi -lea. ãutat sã lase impresia cã nu dorea puterea ci este obligat de împrejurãri ºi de Regele a c ã. El s incapacitatea partidelor politice s-o fac -a consultat cu principalii politicieni de la care a ãspuns favorabil. Liberalii lui C.I.C. Brãtianu au primit de la acesta acceptul de a face primit r þionalã, format din personalitãþ ºi din tehnicieni, chiar parte dintr-un guvern de uniune na i politice ã a drepturilor constituþionale.8 ãþi, cu suspendarea temporal . Nici Iuliu Maniu nu a creat dificult ã participe la instaurarea noului regim9 Þ. s þat în dar a refuzat s . Conducerea P.N. -a pronun înlãturãrii guvernu însã avertiza cã modificarea Constituþiei sau a favoarea lui Goga-Cuza ã de stat10 þii, erau partizanii unei colaborãri sistemului parlamentar ar echivala cu o lovitur . Al ºi Alexandru Averescu ºi þia, deschise cu regele. Constantin Argetoianu -au declarat satisfac ându þia unui regim de mânã forte. Nicolae Iorga a declarat chiar cã „în vremuri pun -se la dispozi ã are dreptul de a ºti tot ce se face în numele sãu, ci ºi de a ca ale noastre, un suveran nu numai c îndreptãri de care acesta trebuie sã þie seama ãci nu partidul guverneazã (...) ci el, da guvernului , c ”11 ãreanu cã lovitura datã guvernul, ca expresie a suveranului . Dar Iorga a aflat de la Ernest Urd ã etapã”, urmãrindu ãrã partide12 guvernului Goga-Cuza este ,,o prim -se instaurarea unui regim f . În aceste condiþii în opinia mass âneºti, „salvatorul” care era chemat regele a devenit, -media rom ã asigure ordinea, liniºtea ºi dezvoltarea þãrii. s În timp de zece luni, Carol al II þionalã a vechiului regim dar -lea a distrus baza constitu ºit sã creeze o alternativã nu a reu a puterii. Pe 11 februarie 1938 a introdus starea de asediu pe þãrii. Conform acestui Decret, autoritãþile militare erau împuternicite „de a cenzura tot cuprinsul ºi orice publicaþiuni, având dreptul de a împiedica apariþia oricãrui ziar sau publicaþie”13 presa . O ârziu a fost revocatã convocarea Parlamentului. Pe 20 martie a fost înlocuitã Constituþia zi mai t ã bazatã pe principii corporatiste ºi care concentra puterea în mâinile din 1923 cu o alta nou ºi a fost supusã unui plebiscit, Constituþi þiune ci invers, de la regelui. De a nu emana de la na ã. Nu s ã de revizuire a vechii Constituþii. puterea executiv -a respectat nici modalitatea legal þiei din 1923 a reprezentat în fapt denunþarea pactului fundamental14 Însã, Abrogarea Constitu . ãþile istorice s realit -au dovedit a fi peste cele juridice. Atitudinea regelui din februarie-martie þatã de mãsurile luate de acesta încã din prima jumãtate a deceniului patru. Carol 1938 a fost anun þionalã în favoarea unei implicãri active în viaþa po ã a þãrii. a abandonat postura constitu litic ºte actul fundamental al þãrii ca pe o danie a regelui ,,o cartã Propaganda noului regim redefine ã þãrii, în locul unui contract cu drepturi ºi îndatoriri”15 þiei, Iorga acordat . Despre votarea Constitu ºtit, solemn plebiscit care ã 4.000.000 de voturi noii constituþii. Se abþin ºefii nota: ,,Lini d þãrãniºti ºi gardiºti. În Ardeal multe voturi contra le adunã Moldovan la Nãdãud ºi dr. Dobrescu ãgãraº. În Banat, Bocu”16 înregistrat ºi la Tg. Jiu din partea þãrãniºtilor la F . Voturi negative s-au ºti, urmând exemplul liderului lor care a votat împotriva textului constituþional ºi s iuniani -a þa politicã, motivând cu ºubrezenia stãrii de sãnãtate17 ã retras din via . Presa vremii, supus ºi înfiinþarea Frontului Renaºterii Naþionale Originea 233 ºi despre noul act cons þional în termeni laudativi, ca rigorilor cenzurii, scria despre plebiscit titu ãþii româneºti. Într ãcea rezultat al armoniei dintre diversele segmente ale societ -o lucrare care f þiei se trasau principalele idei care au stat la baza textului constituþional: ideea apologia Constitu þionalã, ideea s ãþii sociale, ideea întãririi unitãþii statului ºi a autoritãþii publice18 na olidarit .