DOCSLIB.ORG

N. Iorga Erienoto"A Romania Cum Era Pima." La 1918 *

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
N. Iorga Erienoto 60.5 in ye 101'tpt n. iorga erienotO"A romania cum era pima." la 1918 * 4 I L 1 . II: r 4 4 a ti 1, "'If , i I 1 try k 4 1 I T II' I; 1 I Ilustratia copertei :Teodor Afo;arrt n. iorga romania cum era p'i'ns la 1918 1 ROMANIA MUNTEANA" EDITIE INGRIJITA, PREFATA I TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972 EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I Toate drepturile rezervate Editurii Minerva N. IORGA CALATOR PRIN TARA Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor este problema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut mai mic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte, ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toate generaliile succesite se pot forma si provenna." Cu aceasta lucidasirevelatoare reflectieiii incepe Pompiliu Constantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut in anul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de- cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re- gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cind facem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga, de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci de mii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu o vocalic unica si definitive ;cind cercetam presa vremii de pole- mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera- mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unui mare ideal national, de omul care-si iubea tarasiistoria ei cu o patiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie, de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintul romanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul- 1 Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan- tinescu, E.P.L., 1969, p. 253. V toasa cronica a naturii, sufletului,vietii,obiceiurilor, ocupatiilor, nazuintelor suferintelor poporului raspindit in str1techile pro- .% inciiale genezei sale ;de profesorul universitar a c5rui activi- tate prodigioasi 1-a impus distinct si autoritar in cultura timpului. Daca omul de gcniu a avutsisldbiciuni iinstabilitate, data a persistat in erori, daci crezul siu literar foarte transant nu a cistigat intotdeauna in disputele din domeniul atit de schimbitor si de di- ficil al artei, mai bine de patru decenii N. Iorga, acest urias pisc de eruditie, de putere de mind, de pasiune istorica, de simtire nationals a fost un stralucit exemplu de slujire a stiintei, a cultu- rii, un patriot admirabil, increzator in virtutile milenare ale po- porului sau, un seismograf tenace al miscarii literate romanesti, al drumului sau anevoios spre implinire. Nicolae Iorga este un coboritor din galeria marilor birbati inain- tali, neobositi militanti pentru propgsirea patriei, apIratori ai cultu- riisifruntariilor ei, care dorm astazi in. cripte red dupi o vista de necontenite peregrinari, de lupte si de zbucium, in care au fost partasi la mad acte justitiare ale istoriei obtinerea independen- tei si implinirea visului milenar al realizirii unit5tii statale. Acesti oameni de seams, pe care redescoperindu-i, sustr5gindu-i din arbi- trar,trebuie sa"-i vedem asa cum au fost,. chinuiti de marl con - tulsii vizionari generosi de pur5. descendents romantics, cer din partea noastra o noun intruchipare, o aderenta spirituals la ceea ce edificam astazi intr-un tibu mare Neac de cultura, de implinireciinsufletire nationa15. Dupa trei decenii de la moartea sa tragica, Nicolae Iorga amine pe acelasi inalt piedestal in istoria disciplinei sale de bath' si este o cinste(41entru generatiile contemporane, ca lipsite de daunlitoare prejudecati si false prudente, s-au interesat nu numai de opera sa istoricicisi de dramaturgia lui(atit cit s-a jucat), de tratatul excelent de istoria literaturii romane vechi si de istoria literatttri- lor romanice, retiparite, de paginile alese din publicistica sa re- elatoaresi de repovestirile sale istorice, care au aleatuit cite\ a editii, cautind sa le limpezeasca, sa inldture astfel acele confuzii create, cu un timp in urmi, de unii critici prey prudentisideci abuzil de susceptibilisau de citha literati" far5 harsifdrA VI derunitate, care an dezvaluit si injuriat in modul cel mai ncfellcit, tocmai acele laturi confuze sau fatal eronate aleietii marelut carturar, care trebuiau explicate atentsinicidecum folosite pen tru a-1 face ridicol 5i inoportun, intirziind alorificarea operci printr-o herborizare de defecte constituita rece, dogmatic, filistin. De fapt, ca sa respectam cu precautie ade%arul, Nicolas Iorga n a cucerit pe toga lumea nisi in timpul vielii, si-a facut un ma- nunchi de aliali de ocazie dar foarte multi dusmani in politics, in lumea literelor, artei si stiintei, cortegiul acesta numarind bra: osebire impostor; galagiosi, dusmani politici neiertatori si meschini, tinericonfrati mediocrisiarivisti,calomniatoriplatiti,ziartsti negloriosi ai fetidei prese de scandal de altadata. Iorga a pole- mizat violent cu ei,a fost Ion it Lira crutare,contestat, sicanat, defaimat. Omul, istoricul, scriitorul, politicianul, deli con5rient ci este vulnerabil,si-aanalizat rareori erorile,in schimb a intors loiturile fara crutare, 5i-a aparat fanatic ideile §i atitudinile sale nu de putine on derutante. Indirlirea is a avut intotdeauna un cople5itorsentiment omenesc, pe carerap rtindu 1la fizionon is epocii II intelegem destul de bine. Nu de putine on N. Iorga s-a plins ca este un scriitor necitit, intirnpinat cu injurii sau cu o tacere °sari de clasele exploata toare indiferente la Nalorile culturii nationale, judecat nedrept de contemporani, si in aceasta prisinta instinctul sau nu I iniela. Cell/ mai male om de litese al teat-dui nJil11", cum 1 -a de- Calinescu nu i-a fast cunoscuta cu adex arat opera. Unii, cart iitiau doar articolele din press, it -au arogat, cu acre de su- perioritate, dreptulsi-1judece numai dupa aceste sumareele- mente retinind docil ii superficial ca, muck carturar era fie tin antijunimist, fie un nationalist, ca fraza sa e fungi" si nu sa- Nanta, de mare stilist, ca in forta sa titanica de lucru se intilneau destule curiozit.iti. Au fost astfel strarnutate fari onestitate, adese- ori dintr-unteritoriu personal, privat, lucruri carora trebuia sii le raspundi o constiinta literary51idealogica limpedesinicidecum obtuzitatea celui interesat doar de o anecdotica ieftin5.. Fara a polcmiza cu cineva, trebuie sa" recunoaltem ca personali- tatea lui Nicolae Iorga sty Inca sub un strat apreciabil de con- VII fuziisiinterpretari inexpresive,rebuie sa recunoastem La gene- ratiile mai tinere, cu tot aerul for de orgolioasa independents, nu-i pot cunoase, fatalmente, harta psihica, jurnalul formatieispiti- tualea marelui carturar,spiritulardentsivolubil,acticitatea laborioasa nimbata de ocupatii multiple, eruditia sa uluitoare, in egalata de altcineva, granitele sensibilitatii sale, valorile limbii, di- mensiunile scrisului sau ale literaturii artistice, confesiunile o icoana generoasasicategorica despre sine procesele de con- stiinta in momentele de cumpana sau de atingere a unor inalte culmi, caci existenta marelui carturar se implete5te cu tot ce s a petrecut mai de seamy in viata si scena politick' si culturala a tarii pe care a dominat-o efectiv ani de-a rindul, primind onorurile cele mai inalte. De aceea, data am srea sa reconstituim miniatural efigia omu- luisi operei printre contemporanii sai am urmari un desen cu adevarat extraordinar, fascinant, nelinistit, punctat de caderi umili- toare, de infringeri polijice, dar si de ascensiuni remarcabile, de recunoasterea valorii sale pe plan international, in culmi succe- sive si definitive. Am nota acum numai faptul ca N. lorga, ne- obositul calltor, a intrat aproape oricind a vrut in cabinetele mari- lor oameni politiciaivremii, in palatele monarhilor europeni, stralucitor si grandios ambasador cultural al unei tari mici nedrep- tatita adeseori de meandrele istoriei. Poate ca deceniul acesta, in care am pasit, va da o sentinta de- finitive in marele sau proces, caci Thrga, orgoliosul, inegalui, pad- masul patriot, marele animator, genialul istoric, fermecatorul ora- tok, fulgeratorul polemist, neobositul gazetar, ignoratul scriitor, ne- intrecutul colectionar de vestigii, sensibilul si notoriul calator pe meridianele lumii, cere editorului sa descifreze mil de scrieri, din primii ani de tinerete pink' la crepuscul, sa caute tot atitea ecouri, puncte de plecare, puncte de contrast, sa identifice filiatii, sa rea- biliteze psihologia omului sau sa explice idealul sau artistic, data va socoti necesar, sa-1 incununeze cu lauri pentru acele valori care au trecut definitiv in posteritate izolind, cupereti rezistenti, tribu- latiile neclare, scrierile inexpresive, grabite, aride, fare o valoare intrinseca, toate impuritatile -fatalmente posibile. VIII Si sint, desigur, in opera unui scriitorinevitabile partiatit de interes confidential cit si parti moarte, pe care sentimentul distan- teile face mai evidente. Criticul siistoricul literar din trecut a lncercat el Insusi, data a fost obiecti\, rascolind zecile de tomuri cu pietate sau cu simpatie, sa faca un act critic necesar. De fapt imensa can titate de scrieri, poligrafia sa aproape miraculoasa, suc- cesiunea impresionanta a volumelor incit nu ()data s-a spus mall- tios ca Iorga e autorut atitor carti Incit de multe va fi uitat el insusi a lefiscris cindva, i-a fost intrucits a defavorabila, cad acest ritm inimaginabil a alterat informatia, redactarea, deteriorind edificii ale caror functii nu fusesera In nici un caz
Load more

Recommended publications
  • EMINESCU and ROMANIAN NATION VASILE CÂNDEA This Is The
    EMINESCU AND ROMANIAN NATION VASILE CÂNDEA Abstract. This opening speech emphasizes the plurality of preoccupations of a complex Romanian personality, the Romanian national poet, journalist, philosopher and publicist, and among these the manner of conceiving the evolution of Romanian nationality in relation to the western European civilisation of the time. Eminescu meditated at the status of the Romanian nation and at the Romanian civilisation, with attention for the affirmation of the national values, for the consolidation of the cultural unity of all Romanians and for the accomplishment of the Romanian national state, within its ethnical borders. Key words: Eminescu, Romanian nation, Romanian civilisation. This is the opening of the symposium on Eminescu of the Department of Philosophy, Theology, Psychology and Journalism of the Academy of Romanian Scientists at the occasion of the commemoration of 122 years since the death of the “unpaired poet” another great poet, Nichita Stănescu titled him. For me, of an entirely different trade, seems an impiety to express authorised opinions concerning the work of this giant of the Romanian literature and culture. Eminescu’s work was the subject of numerous studies, commentaries, analyses and interpretations signed by various personalities with resonance in the history of Romanian culture such as: Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Perpessicius, I. Negoiţescu, Petru Creţia, Acad. Dan Berindei, Acad. Alexandru Surdu, Ilie Bădescu, Svetlana Paleologu-Matta, C. Schifirneţ, etc. It seems that once he was labelled as a “genius poet”, the rest of his work slipped into the shadows, as it happened for instance with his journalistic work, expressing a manner of thinking and understanding the world through particular ideas and visions, entirely original.
    [Show full text]
  • Reflections of Roman Imperialisms
    Reflections of Roman Imperialisms Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović Reflections of Roman Imperialisms Edited by Marko A. Janković and Vladimir D. Mihajlović This book first published 2018 Cambridge Scholars Publishing Lady Stephenson Library, Newcastle upon Tyne, NE6 2PA, UK British Library Cataloguing in Publication Data A catalogue record for this book is available from the British Library Copyright © 2018 by Marko A. Janković, Vladimir D. Mihajlović and contributors All rights for this book reserved. No part of this book may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the prior permission of the copyright owner. ISBN (10): 1-5275-0625-8 ISBN (13): 978-1-5275-0625-1 TABLE OF CONTENTS List of Illustrations .................................................................................... vii List of Tables ............................................................................................... x Reflecting Roman Imperialisms .................................................................. 1 Vladimir D. Mihajlović & Marko A. Janković Lost and (re)found? The Biography of Some Apparently Roman Artefacts in Ireland .................................................................................... 30 Michael Ann Bevivino Rural Society on the Edge of Empire: Copper Alloy Vessels in Roman Britain Reported through the Portable Antiquities Scheme ......................
    [Show full text]
  • Romanian Cultural Centres from Europe
    “Mircea cel Batran” Naval Academy Scientific Bulletin, Volume XVIII – 2015 – Issue 2 Published by “Mircea cel Batran” Naval Academy Press, Constanta, Romania // The journal is indexed in: PROQUEST SciTech Journals, PROQUEST Engineering Journals, PROQUEST Illustrata: Technology, PROQUEST Technology Journals, PROQUEST Military Collection PROQUEST Advanced Technologies & Aerospace ROMANIAN CULTURAL CENTRES FROM EUROPE Tanase BUJDUVEANU1 1Prof. PhD, „CAROL I” Commercial College, CONSTANTA Abstract: The Romanian Spiritual Values have always been into Europeans’ public eye because of the documentary researches. In the same time the Romanian Cultural World would have liked to be recognized in Europe bringing its contribution to achieving some cultural centers in the period between wars. It is the period when Romania expressed itself strongly from the political and civilization point of view establishing its stability role in the South-East of Europe. The intellectuals consider that Romania should be recognized from the cultural point of view in order to support the information changes and European harmony. In 1911, an initiative is taken to open a Culture Institute at Bucharest dedicated to the south-east european issues. Those who took the initiative were Nicolae Iorga, Vasile Pârvan and G. Murgoci, in 1914 and their goal was to study this part of Europe taking into account the old traditions and Romanian present interests. The Romanian Researchers have considered an important connection to Italy because of both countries’ latin root. The first attempt of establishing such institution took place in 1914, but because of the war, the idea was abandoned. There were new attempts in 1917and 1918. In 1920, Nicolae Iorga, as a deputy, proposed a law to found Romanian Superior Schools: one of Archeological Studies and the other of History and Filology and Belle Arte at Rome and Paris.
    [Show full text]
  • Aspects of the Hungarian-Wallachian Matrimonial Relations of the Fourteenth and Fifteenth Centuries
    MIHAI FLORIN HASAN ASPECTS OF THE HUNGARIAN-WALLACHIAN MATRIMONIAL RELATIONS OF THE FOURTEENTH AND FIFTEENTH CENTURIES Abstract: In this study my aim was to demonstrate without doubts the fact that even in the case ofîransylvanian nobility, from the end of 13th century and all along the 14th century, a pattem is present in naming the offspring of nobles. This model of giving name of the father to one of the sons, or from the grandfather to one of the grandson, or from an uncie to a nephew was identified by French and Italian scholars at the middle of the 90's, as existing in medieval world of nobles, studying the primary sources [documents from chapters, convents etc.]. In this case I tried to demonstrate with the help of 18 th genealogica! tables, drawn from published collections of documents, the fact that, in part, an unspecified amount of Transylvanian nobles knew this rule and tried it in the century proposed for investigation. The main idea it's that the rule of name giving doesn't represent afirm rule for Transylvanian nobility, but, with a retard, is tending to impose itselfin some major clans but noi only, at the halfofthe 14th century. Keywords: Dynasty, Hungarian wives, royal marriage, genealogy, intemational relations. The genealogy of the ruling House of Basarab, as well as ofthe House of Muşat, has stirred the interest of Romanian historiography since the late nineteenth century1 and, so far, the studies examining this issue have been quite numerous. An aspect that is not insignificant as regards the genealogica! evolution of our ruling houses is that of the voivodesses or princesses consort,2 and thus far, there are considerable gaps and ambiguities in this niche.
    [Show full text]
  • Arc Peste Timp - 465 De Ani De La Moartea Lui Vlaicu Piscanul
    MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ARGESIS, STUDII ŞI COMUNICĂRI, seria ISTORIE, TOM XVIII, 2009 ARC PESTE TIMP - 465 DE ANI DE LA MOARTEA LUI VLAICU PISCANUL TEODOR DINA* Sfârşitul domniei lui Neagoe Basarab, la 15 septembrie 1521, a marcat începutul unor îndârjite lupte pentru domnie, sprijinite de mai multe fracţiuni (partide!) boiereşti care căutau, fie să se menţină la putere, fie să înscăuneze un domn favorabil intereselor lor**. Nevârstnicul fiu al voievodului ctitor al mânăstirii Argeşului, Teodosie, un copil de numai 13-14 ani, a fost proclamat domn în locul tatălui său, sub regenţa mamei sale, Doamna Despina, şi a unchiului său, Preda Craiovescu, dar boierii potrivnici, mai ales pribegii din Moldova, socotind momentul prielnic au venit în ţară, şi cu ajutorul altor boieri din părţile Buzăului, îl alungă şi înscăunează domn pe Dragomir Călugărul. Boierii Craioveşti, care sprijineau pe Teodosie voievod, cheamă în ajutor pe Mehmet beg, paşa de Nicopole, răstoarnă situaţia şi restabileşte calmul pentru scurt timp. Dragomir Călugărul este luat prizonier de către turci, trecut peste Dunăre şi, la stăruinţele comisului Bădica (unchiul lui Teodosie) este ucis. Victoria de la Târgovişte împotriva lui Dragomir Călugărul, fiind efemeră, Teodosie vodă, ca şi alţi înaintaşi ai săi, este nevoi să ,,ia drumul Stambului” pentru confirmare de către sultan. Din păcate, copilul-domn nu s-a mai întors din capitala imperiului otoman. Având o constituţie şubredă, ar fi murit acolo de ciumă. ,,Întru aceste tulburări, ce erau între boierii ţării – cităm din cronica lui Radu Popescu – Mehmet beg a scris la Poartă de a cerut domnia ţării, zicând că-l pofteşte ţara să ia domnia.
    [Show full text]
  • Vama Romană De La Capidava
    VAMA ROMANĂ DE LA CAPIDAVA 1 AUTORI: Două inscripții cunoscute de mai multă vreme Cunoaștem însă alte câteva stationes atestate unui nou birou de vamă la vărsarea râului Axios în cetății, pe latura de N-V, deasupra temeliei, reutilizată menționează un birou vamal (statio portorii) și implicit expressis verbis pe cale epigrafică pentru Moesia Dunăre. În sfârșit, un birou vamal a funcționat cu ca material de construcție într-o epocă mai târzie. Ioan Carol Opriș Universitatea din București un important punct comercial la Capidava pentru sec. Inferior, în afara celei de la Capidava. Urcând pe cursul siguranță la Tyras, iar relațiile cu locuitorii cetății nu IMAGINEA 2 . Monumentul a fost ridicat cândva în ultima Alexandru Raţiu II-III p.Chr. Acest birou se afla în responsabilitatea unui Dunării, existența lor este asigurată în vecinătatea au fost dintre cele mai fericite în secolul al II-lea, parte a domniei împăratului Antoninus Pius (cca 155- Muzeul Național de Istorie conductor, iar mai apoi cea a unui procurator, pentru lagărului legionar la Durostorum și, iarăși, la Dimum, necesitând intervenția repetată a legaților provinciali 161). Personajul în cinstea căruia se ridică monumentul a României ultimii ani de domnie ai lui Antoninus Pius, respectiv Oescus, Ostrovo. Foarte probabil unul funcționa și la ai Moesiei Inferior. este unul de mare notorietate în întreaga regiune, T. din timpul sau chiar după Marcus Aurelius (ISM V 10; 12 Novae, iar în interiorul provinciei alte câteva epigrafe Iulius Saturninus. El ocupă în această vreme poziția = Capidava I, 12; 8). Ambele piese au fost descoperite pot indica birouri vamale și la Nicopolis ad Istrum, ori Prima epigrafă este un altar onorific din calcar (ISM conductor al unei părți din marele district vamal, pe de către Grigore Florescu, la începutul cercetărilor Montana IMAGINEA 1 .
    [Show full text]
  • Commagenorum
    CASTELUL DE LA CAPUT STENARUM ŞI COHORS I FLAVIA COMMAGENORUM Cristian SCHUSTER* Fortificaţia de la Boiţa/Caput Stenarum Înainte de a părăsi Transilvania, Oltul face un unghi de aproape 90 de grade, pornind apoi spre sud, prin Carpaţii Meridionali, devenind ulterior „graniţa” dintre Oltenia şi Muntenia. Chiar în dreptul respectivului cot, pe malul drept al râului, investigaţiile arheologice au permis descoperirea resturilor unei fortificaţii romane. Acestea, aflate în punctul cunoscut sub denumirea În Rude (fig. 1), se găsesc astăzi pe teritoriul satului Boiţa (oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu)1. Aşa cum se ştie, cei mai mulţi dintre specialişti consideră că în acest sat trebuie localizat ceea ce Tabula Peutingeriana indică a fi Caput Stenarum2. Prezenţa urmelor romane a fost semnalată încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea - începutul celui următor3. Primele cercetări arheologice s-au derulat în 19574, fiind continuate în 19585, 19736, 19797 şi, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Filologie-Istorie din Sibiu, în vara anului 19818. Fortificaţiei, prin dimensiunile sale reduse – „de 46 x 47 m, fiind, deci, aproape pătrată”9, i se potriveşte mai degrabă termenul de castellum decât cel de castrum. Cu privire la momentul ridicării fortificaţiei din piatră, dar şi a „termelor cu palestrele, tabulariului vămii şi construcţiile cu caracter gospodăresc” s-a emis ipoteza că ele au fost realizate „după anii 167-169 e.n., când s-a operat reorganizarea administrativă şi militară de către Marcus Aurelius”10. Spre această concluzie * Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” - Centrul de Tracologie, Bucureşti; e-mail: [email protected]. 1 Ghinea 1998. Despre denumirea În Rude a punctului, vezi: Albescu 1938, p.
    [Show full text]
  • Bram Stoker's Vampire Trap : Vlad the Impaler and His Nameless Double
    BRAM STOKER’S VAMPIRE TRAP VLAD THE IMPALER AND HIS NAMELEss DOUBLE BY HANS CORNEEL DE ROOS, MA MUNICH EMAIL: [email protected] HOMEPAGE: WWW.HANSDEROOS.COM PUBLISHED BY LINKÖPING UNIVERSITY ELECTRONIC PREss S-581 83 LINKÖPING, SWEDEN IN THE SERIES: LINKÖPING ELECTRONIC ARTICLES IN COMPUTER AND INFORMATION SCIENCE SERIES EDITOR: PROF. ERIK SANDEWALL AbsTRACT Since Bacil Kirtley in 1958 proposed that Bram Stoker’s Count Dracula, the best known literary character ever, shared his historical past with the Wallachian Voivode Vlad III Dracula, an intense debate about this connection has developed and other candidates have been suggested, like the Hungarian General János Hunyadi – a proposal resurfacing in the most recent annotated Dracula edition by Leslie Klinger (2008). By close-reading Stoker’s sources, his research notes and the novel, I will demonstrate that Stoker’s narrative initially links his Count to the person of Vlad III indeed, not Hunyadi, although the novelist neither knew the ruler’s first name, nor his father’s name, nor his epithet “the Impaler”, nor the cruelties attributed to him. Still – or maybe for this very reason – Stoker did not wish to uphold this traceable identity: In Chapter 25, shortly before the decisive chase, he removes this link again, by way of silent substitution, cloaked by Professor van Helsing’s clownish distractions. Like the Vampire Lord Ruthven, disappearing through the “vampire trap” constructed by James R. Planché for his play The Brides of the Isles in the English Opera House, later renamed to Lyceum Theatre and run by Stoker, the historical Voivode Vlad III Dracula is suddenly removed from the stage: In the final chapters, the Vampire Hunters pursue a nameless double.
    [Show full text]
  • Studia Antiqua Et Archaeologica Xvii (2011)
    UNIVERSITÉ „AL. I. CUZA” I A Ş I FACULTÉ D’HISTOIRE SÉMINAIRE ET CHAIRE D’HISTOIRE ANCIENNE ET D’ARCHÉOLOGIE CENTRE INTERDISCIPLINAIRE DʹÉTUDES ARCHÉOHISTORIQUES STUDIA ANTIQUA ET ARCHAEOLOGICA XVII (2011) EDITURA UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI ‐ 2011 COMITÉ SCIENTIFIQUE: Lucrețiu Mihailescu‐Bîrliba (rédacteur en chef) (Iaşi) Acad. Prof. Mircea Petrescu‐Dîmbovița (Iaşi) Acad. Victor Spinei (Iaşi) Nicolae Ursulescu (Iaşi) Attila László (Iaşi) Svend Hansen (Berlin) Martin Hose (München) Christoph Schäfer (Trier) Wolfgang Schuller (Konstanz) Olivier Weller (Paris) Gocha R. Tsetskhladze (Melbourne) Alexader Falileyev (Aberystwyth) Ion Sandu (Iaşi) Alexander Rubel (Iaşi) Adrian Poruciuc (Iaşi) COMITÉ DE RÉDACTION Roxana‐Gabriela Curcă (secrétariat de rédaction) Marius Alexianu, Neculai Bolohan, Octavian Bounegru, Iulia Dumitrache (membres). La responsabilité du contenu scientifique et sur la forme des articles revient intégralement aux auteurs. Les manuscrits, les livres et les revues proposés en échange et pour comptes‐rendus, ainsi que toute la correspondance seront adressés à la Redaction: Universitatea “Al.I. Cuza”, Facultatea de Istorie, Catedra de Istorie Veche şi Arheologie, Bulevardul Carol I, no.11, 700506 – Iaşi, Roumanie. Tel. 032/201614; Fax. 0040.32.201201; 0040.32.201156 E‐mail: sem‐[email protected] ISSN 1224‐2284 SOMMAIRE‐CONTENTS Geophysical Prospecting Techniques Used in Archaeology. Magnetometry ANDREI ASĂNDULESEI ……………………………………………….. 5 Aşezarea din perioada bronzului târziu de la Negrileşti, jud. Galați ADRIAN ADAMESCU, COSTEL ILIE …………………………..….… 19 Documents officiels concernant les prix et les taxes des produits romains à base de poisson IULIA DUMITRACHE …………………………………………….…… 49 Building God’s Dwelling Place. Synagogues And Houses Of Prayer In Anatolia And Eastern Europe During The Roman Period IULIAN MOGA ......................................................................................... 65 La cité romaine du Haut‐Empire D’Ibida (Mésie Inférieure).
    [Show full text]
  • Roman Defence Sites on the Danube River and Environmental Changes
    Structural Studies, Repairs and Maintenance of Heritage Architecture XIII 563 Roman defence sites on the Danube River and environmental changes D. Constantinescu Faculty Material’s Science and Engineering, University Politehnica of Bucharest, Romania Abstract There are many things to learn from the past regarding ancient settlements, the ancient organization of cities, the structures of the buildings and concerning the everyday life of our ancestors. There are numerous sites along the Danube River which were once included in the economic and defensive system of the Roman Empire. Many of them are not well known today or studies are in their very early stages. Sucidava is an example of a Daco-Roman historical defence site, situated on the north bank of the Danube. The ancient heritage site covers more than two hectares; comprising the Roman-Byzantine basilica of the 4th century, the oldest place of worship north of the Danube, the building containing the hypocaust dates from the late 6th century AD, Constantine the Great portal bridge, to span the Danube river, the gates linking the bridge and city, a Roman fountain dating from the 2nd century AD. This entire defensive and communication system stands as a testimony to the complexity of an historical conception. However, how was it possible that such sophisticated structures have been partially or totally destroyed? Certainly not only economic and military aspects might be a likely explanation. The present article considers the evolution of the sites from cultural ecology point of view, as well as taking into consideration environmental and climatic changes. Doubtless, the overall evolution of this site is not singular.
    [Show full text]
  • Anuarul Institutului De Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” “C.S
    ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 FOUNDING EDITOR: EDITORIAL BOARD: Vladimir OSIAC (University of Craiova, Acad. Dan BERINDEI (Romanian Academy, Romania) Romania); Acad. Dinu C. GIURESCU (Romanian Academy, EDITOR IN CHIEF: Romania); Cezar Gabriel AVRAM (C.S. Nicolăescu- Acad. Victor SPINEI (Romanian Academy, Plopşor Institute for Research in Social Studies Romania); and Humanities, Craiova, Romania) Nicolae PANEA (University of Craiova, DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Romania); Mihaela BĂRBIERU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Lucian DINDIRICĂ (The Alexandru and Aristia Institute for Research in Social Studies and Aman County Library, Romania); Humanities, Craiova, Romania) Simona LAZĂR (C.S. Nicolăescu-Plopşor Institute for Research in Social Studies and INTERNATIONAL ADVISORY BOARD: Humanities, Craiova, Romania); Patrick CHARLOT (University of Bourgogne, Nicolae MIHAI (C.S. Nicolăescu-Plopşor France); Institute for Research in Social Studies and Shpakovskaya Marina ANATOLIEVNA Humanities, Craiova, Romania); (People’s Friendship University of Russia); Ion MILITARU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Karina Paulina MARCZUK (University of Institute for Research in Social Studies and Warsaw, Poland); Humanities, Craiova, Romania); Teodora KALEYNSKA (Sf. Cyril and Sf. Şerban PĂTRAŞCU (C.S. Nicolăescu-Plopşor Methodius University of VelikoTurnovo, Institute for Research in Social Studies and Bulgaria); Humanities, Craiova, Romania); Anatol PETRENCU (Moldova State University, Roxana RADU (University of Craiova, Romania) Chişinău, Moldova); Virgiliu BÎRLĂDEANU (Institute of Social ROMANIAN ACADEMY PUBLISHING History, Chişinău, Moldova) HOUSE EDITORS: Mihaela IAMANDEI Monica STANCIU ACADEMIA ROMÂNĂ ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE „C. S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” “C.S. NICOLĂESCU-PLOPŞOR” INSTITUTE FOR RESEARCH IN SOCIAL STUDIES AND HUMANITIES YEARBOOK XVIII/2017 EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucharest, 2017 Editura Academiei Române, 2017.
    [Show full text]
  • Dimitar Ignatov Project Coordinator CEO Iwalk.Bg Euroregion Pleven-Olt Association Area: 4 333 Km² Population: 269 760 11 Municipalities Art
    Digitization of historical sites in Bulgaria Patra, 17/03/2018 Svetlana Dimitrova-Sotirova Expert: Dimitar Ignatov Project Coordinator CEO iwalk.bg Euroregion Pleven-Olt Association Area: 4 333 km² Population: 269 760 11 Municipalities Art. 1 of EUROPEAN CONVENTION for preservation of archaeological heritage defines the term „archaeological heritage” –collection of "all remains and objects, as well as other traces of mankind from past epochs", whose preservation and exploration supports "the tracking of the history of mankind and its relation to the natural environment”. The main sources of information are "excavations or finds, as well as other methods for the study of mankind and the related environment". Archaeological Heritage "includes structures, buildings, groups of buildings, objects, movable and other monuments, and their context, whether on land or under water." Bulgaria owns treasures so deeply hidden even for the most enthusiastic tourists or historians. Such an example is Ulpia Oescus – forgotten ancient Romanian town, central town of the Roman province Moesia Inferior, which remains were found near village of Gigen, District of Pleven. Ulpia Oescus one of the largest and significant towns in the Lower Danube region during the Roman era (II–IV AD), which nowadays is part of the world cultural and historical heritage. The News from 01.09.2016 „Fire burned the ancient town Ulpia Oescus near village of Gigen. According to the head of archeological research, part of the damages can not be restored.“ 3D laser scanning of part of Ulipa Ouescus 3D Interactive Map What is IWALK BG? Idea Vision Innovation 1 2 3D graphics with underlined tale 3 Unified multimedia platform offering: The platform gathers together all the information that tourists need for a style and practically unlimited .
    [Show full text]