60.5 in ye 101'tpt n. iorga erienotO"A romania cum era pima." la 1918 * 4 I L 1 . II: r 4 4 a ti 1, "'If , i I 1 try k 4 1 I T II' I; 1 I Ilustratia copertei :Teodor Afo;arrt n. iorga romania cum era p'i'ns la 1918 1 ROMANIA MUNTEANA" EDITIE INGRIJITA, PREFATA I TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972 EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I Toate drepturile rezervate Editurii Minerva N. IORGA CALATOR PRIN TARA Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor este problema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut mai mic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte, ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toate generaliile succesite se pot forma si provenna." Cu aceasta lucidasirevelatoare reflectieiii incepe Pompiliu Constantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut in anul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de- cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re- gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cind facem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga, de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci de mii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu o vocalic unica si definitive ;cind cercetam presa vremii de pole- mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera- mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unui mare ideal national, de omul care-si iubea tarasiistoria ei cu o patiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie, de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintul romanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul- 1 Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan- tinescu, E.P.L., 1969, p. 253. V toasa cronica a naturii, sufletului,vietii,obiceiurilor, ocupatiilor, nazuintelor suferintelor poporului raspindit in str1techile pro- .% inciiale genezei sale ;de profesorul universitar a c5rui activi- tate prodigioasi 1-a impus distinct si autoritar in cultura timpului. Daca omul de gcniu a avutsisldbiciuni iinstabilitate, data a persistat in erori, daci crezul siu literar foarte transant nu a cistigat intotdeauna in disputele din domeniul atit de schimbitor si de di- ficil al artei, mai bine de patru decenii N. Iorga, acest urias pisc de eruditie, de putere de mind, de pasiune istorica, de simtire nationals a fost un stralucit exemplu de slujire a stiintei, a cultu- rii, un patriot admirabil, increzator in virtutile milenare ale po- porului sau, un seismograf tenace al miscarii literate romanesti, al drumului sau anevoios spre implinire. Nicolae Iorga este un coboritor din galeria marilor birbati inain- tali, neobositi militanti pentru propgsirea patriei, apIratori ai cultu- riisifruntariilor ei, care dorm astazi in. cripte red dupi o vista de necontenite peregrinari, de lupte si de zbucium, in care au fost partasi la mad acte justitiare ale istoriei obtinerea independen- tei si implinirea visului milenar al realizirii unit5tii statale. Acesti oameni de seams, pe care redescoperindu-i, sustr5gindu-i din arbi- trar,trebuie sa"-i vedem asa cum au fost,. chinuiti de marl con - tulsii vizionari generosi de pur5. descendents romantics, cer din partea noastra o noun intruchipare, o aderenta spirituals la ceea ce edificam astazi intr-un tibu mare Neac de cultura, de implinireciinsufletire nationa15. Dupa trei decenii de la moartea sa tragica, Nicolae Iorga amine pe acelasi inalt piedestal in istoria disciplinei sale de bath' si este o cinste(41entru generatiile contemporane, ca lipsite de daunlitoare prejudecati si false prudente, s-au interesat nu numai de opera sa istoricicisi de dramaturgia lui(atit cit s-a jucat), de tratatul excelent de istoria literaturii romane vechi si de istoria literatttri- lor romanice, retiparite, de paginile alese din publicistica sa re- elatoaresi de repovestirile sale istorice, care au aleatuit cite\ a editii, cautind sa le limpezeasca, sa inldture astfel acele confuzii create, cu un timp in urmi, de unii critici prey prudentisideci abuzil de susceptibilisau de citha literati" far5 harsifdrA VI derunitate, care an dezvaluit si injuriat in modul cel mai ncfellcit, tocmai acele laturi confuze sau fatal eronate aleietii marelut carturar, care trebuiau explicate atentsinicidecum folosite pen tru a-1 face ridicol 5i inoportun, intirziind alorificarea operci printr-o herborizare de defecte constituita rece, dogmatic, filistin. De fapt, ca sa respectam cu precautie ade%arul, Nicolas Iorga n a cucerit pe toga lumea nisi in timpul vielii, si-a facut un ma- nunchi de aliali de ocazie dar foarte multi dusmani in politics, in lumea literelor, artei si stiintei, cortegiul acesta numarind bra: osebire impostor; galagiosi, dusmani politici neiertatori si meschini, tinericonfrati mediocrisiarivisti,calomniatoriplatiti,ziartsti negloriosi ai fetidei prese de scandal de altadata. Iorga a pole- mizat violent cu ei,a fost Ion it Lira crutare,contestat, sicanat, defaimat. Omul, istoricul, scriitorul, politicianul, deli con5rient ci este vulnerabil,si-aanalizat rareori erorile,in schimb a intors loiturile fara crutare, 5i-a aparat fanatic ideile §i atitudinile sale nu de putine on derutante. Indirlirea is a avut intotdeauna un cople5itorsentiment omenesc, pe carerap rtindu 1la fizionon is epocii II intelegem destul de bine. Nu de putine on N. Iorga s-a plins ca este un scriitor necitit, intirnpinat cu injurii sau cu o tacere °sari de clasele exploata toare indiferente la Nalorile culturii nationale, judecat nedrept de contemporani, si in aceasta prisinta instinctul sau nu I iniela. Cell/ mai male om de litese al teat-dui nJil11", cum 1 -a de- Calinescu nu i-a fast cunoscuta cu adex arat opera. Unii, cart iitiau doar articolele din press, it -au arogat, cu acre de su- perioritate, dreptulsi-1judece numai dupa aceste sumareele- mente retinind docil ii superficial ca, muck carturar era fie tin antijunimist, fie un nationalist, ca fraza sa e fungi" si nu sa- Nanta, de mare stilist, ca in forta sa titanica de lucru se intilneau destule curiozit.iti. Au fost astfel strarnutate fari onestitate, adese- ori dintr-unteritoriu personal, privat, lucruri carora trebuia sii le raspundi o constiinta literary51idealogica limpedesinicidecum obtuzitatea celui interesat doar de o anecdotica ieftin5.. Fara a polcmiza cu cineva, trebuie sa" recunoaltem ca personali- tatea lui Nicolae Iorga sty Inca sub un strat apreciabil de con- VII fuziisiinterpretari inexpresive,rebuie sa recunoastem La gene- ratiile mai tinere, cu tot aerul for de orgolioasa independents, nu-i pot cunoase, fatalmente, harta psihica, jurnalul formatieispiti- tualea marelui carturar,spiritulardentsivolubil,acticitatea laborioasa nimbata de ocupatii multiple, eruditia sa uluitoare, in egalata de altcineva, granitele sensibilitatii sale, valorile limbii, di- mensiunile scrisului sau ale literaturii artistice, confesiunile o icoana generoasasicategorica despre sine procesele de con- stiinta in momentele de cumpana sau de atingere a unor inalte culmi, caci existenta marelui carturar se implete5te cu tot ce s a petrecut mai de seamy in viata si scena politick' si culturala a tarii pe care a dominat-o efectiv ani de-a rindul, primind onorurile cele mai inalte. De aceea, data am srea sa reconstituim miniatural efigia omu- luisi operei printre contemporanii sai am urmari un desen cu adevarat extraordinar, fascinant, nelinistit, punctat de caderi umili- toare, de infringeri polijice, dar si de ascensiuni remarcabile, de recunoasterea valorii sale pe plan international, in culmi succe- sive si definitive. Am nota acum numai faptul ca N. lorga, ne- obositul calltor, a intrat aproape oricind a vrut in cabinetele mari- lor oameni politiciaivremii, in palatele monarhilor europeni, stralucitor si grandios ambasador cultural al unei tari mici nedrep- tatita adeseori de meandrele istoriei. Poate ca deceniul acesta, in care am pasit, va da o sentinta de- finitive in marele sau proces, caci Thrga, orgoliosul, inegalui, pad- masul patriot, marele animator, genialul istoric, fermecatorul ora- tok, fulgeratorul polemist, neobositul gazetar, ignoratul scriitor, ne- intrecutul colectionar de vestigii, sensibilul si notoriul calator pe meridianele lumii, cere editorului sa descifreze mil de scrieri, din primii ani de tinerete pink' la crepuscul, sa caute tot atitea ecouri, puncte de plecare, puncte de contrast, sa identifice filiatii, sa rea- biliteze psihologia omului sau sa explice idealul sau artistic, data va socoti necesar, sa-1 incununeze cu lauri pentru acele valori care au trecut definitiv in posteritate izolind, cupereti rezistenti, tribu- latiile neclare, scrierile inexpresive, grabite, aride, fare o valoare intrinseca, toate impuritatile -fatalmente posibile. VIII Si sint, desigur, in opera unui scriitorinevitabile partiatit de interes confidential cit si parti moarte, pe care sentimentul distan- teile face mai evidente. Criticul siistoricul literar din trecut a lncercat el Insusi, data a fost obiecti\, rascolind zecile de tomuri cu pietate sau cu simpatie, sa faca un act critic necesar. De fapt imensa can titate de scrieri, poligrafia sa aproape miraculoasa, suc- cesiunea impresionanta a volumelor incit nu ()data s-a spus mall- tios ca Iorga e autorut atitor carti Incit de multe va fi uitat el insusi a lefiscris cindva, i-a fost intrucits a defavorabila, cad acest ritm inimaginabil a alterat informatia, redactarea, deteriorind edificii ale caror functii nu fusesera In nici un caz