DOCSLIB.ORG

Discursuri Parlamentare

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

TITU MAIORESCU DISCURSURI PARLAMENTARE (' PRiVIR ASUPRA DEZYOLTARII POLITICE ARomiNIEI SUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) .1ti; qMINERVA», BUCURE*TI 1915 TITU MAIORESCU- DISCURSURI PARLAMENTARE CU PRIVIRI ASUPRA OEZVOLTARII POLITICE A ROPIANIEI BUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) *MINERVA*, BUCUREVII 1915 ix. SUB NOUL REGIM LIBERAL PRIMUL MINISTER STURDZA SI MINISTERUL AURELIAN. 4 OCTOMVRIE 1895 - 31 MARTIE 1897. Momentul, In care d. Dimitrie A. Sturdza se vede pentru IntAda data chemat sa. formeze guvernul, pare de o Insemnalate deosebitä nu numai pentru desvoltarea intern5 ci §i pentru cea extern& a regatului roman. Dupsa Indemnul §i prin declara,rile sta,ruitoare ale noului con- ducAtor, partidul national-liberal se InsArci- nase cu marile misiuni indicate, lasfargitul capitolului precedent :inpoliti caintern& cu repararea §i restabilirea pactului fundamental al Orli, pretins violat prin legea minelor d-lui Petre Carp ; in politica extern& cu Indreptarea situatiei RomAnilor din Ungaria printr'o stA- ruin tri. mai energicA (dad, nu prin interventie) pe langil guvernul statului vecin, fn deosebire 6 de atitudinea rezervath a fostului minister con- servator. Cabinetul Sturdza se Infiinteazh la 4 Oc- tomvrie astfel compus : Dimitrie A. Sturdza, prezident §i externe ; Euctp eniu Sthtescu, justitie ; Petru Poni, culte ; . General C. Budi§teanu, rhsboi ; Nicolae Fleva, interne; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante ; G. D. Pallade, dornenii ; C. I. Stoicescu, lucrhri publice. Cu o asemenea compunere guvernul erh o manifestare destul de puternich a partidului retntregit duph violenta desbinare dela 1888. Intrarea In minister a d-lor Fleva §i Pallade puteh trece drept semn al unirii desAvAr§ite, de§1 In deosebi cariera pripith1 a d-lui Pallade pricinuih oarecare surprindere, mai ales duph, impresia ce Meuse lupta sa In contra lui Ion Brhtianu asupra Camerei liberale dela 1887 (Vezi vol III, pag. 69). Portofoliul acordat d-lui Costich Stoicescu phrehIn lipsh, de alte meriterhsplata servi- ciului adus cu agitarea chestiei ofiterilor de- misionati ; iar numirea d-lui G. C. Cantacuzino- Rifoveanu la finante erh menith: duph pre- redentele admisesä-i dea, prilejul de po- cAint5, pentru necuviincioasa scrisoare adre- sat& Regelui prin Vointa Nationalat dela 8 Fe- vruarie 1892. (Vezi vol. IV, pag. 100 §i 102). Administrarea §coalelor se a§tepta, ssa fie data', d-lui Poni, de cAnd profesorul de chimie al universitAii din Ia§i ajutase pe d. Sturdza la combaterea legii invma,ntului propusg. Senatului de autorul acestei scrieri in Fevrua- vie 1891 §i cu toate ea, in acela§ an Meuse pe vre-o 5 luni parte din ministerul ultra-conser- vator Florescu-Catargi. Iar incredintarea mi- nisterului de rAzboi in mainile generalului C. Budi§teanu se justifica,prin. faptul, c5,ge- neralul lg,sase o bung, amintire din vremea a4zboiu1ui independentei §i trecea drept un ofiter superior cu oarecare cultur5, §i in afar& de speciahtatea militath. Nimeni nu putea, pre- vedea, lipsa de destoinicie parlamentaa, pe care noul ministrU a dovedit-o curand clup5, deschiclerea, Corpurilor legiuitoare. Ina, mai semnificativ5, in fata problemelor puse de d. Dimitrie Sturdza pe planul dintai era, propria sa trecere la ministerul de externe *i. pe de alta, parte numirea la justitie a d-lui Eugeniu Satescu, a chrui autoritate in partid era, foarte mare, de§i lipsa sa de activitate §i in- 8 trebuintarea justitiei Statului la interesele pri- vate ale advocatului nu vorbeau. ta favoarea sa. In curand tag, credinta, ea d. Dimitrie Stur- dza va tndeplinl sau cel putin va Incerca, sa, Indeplineasca la guvern ceea ce fagaduise cu atata solemnitate tn opozitie,, a fost sdrunci- nata, gi Inlocuita cu o amara desamagfre. De- parte ca numirea d-lui Statescu la justitie sa fi tnsemnat vreo preocupare pentru restabilirea «pactului fundamental», toata chestia legii mi- nelor, care de altminteri In forma se tine& do ministerul d.omeniilor, nu vine la ordinea zilei decat de alai& la sfargitul legislaturei de patru ani, pe la Martie 1899, cand d. Statescu do mult nu mai e ministru gi cand guvernul nici nu mai are puterea sa, treaca noua reform ri, prin Camera. Iar d. Statescu In timpul de un an, cat sta, acum la departamentul justitiei, nu face decal sa atinga el Insug principiul constitutional al Curtii de casatie prin elimi, narea a doi membri inamovibili gi al admita cu prilejul judecarii Mitropolitului Ghenadio nigte procedari aga de arbitrare In violenta kr, tncat numai vremelnica retragere a gu- vernului gi revocarea tuturor masurilor relh- tive la acest conflict pot restabil1 ordinea tut- burata In Stat gi In Biserica. 9 Iar tn. «chestia nationara» d. Dim. Sturdza se grAbe§te s&-§i l&mureasc& pozitia ca §ef de guvern §i, la tntrunirea public& tinua in vechea capital& a Mold.ovei Vineri 13 Octomvrie 1895, Indat6, dup& formarea ministerului, declara, too- mai contrarul de ceea ce spusese In opozitie ; §i anume : «In chestiunea national& situatranea noastrA «este clar&§i neted`a. Avem sh' ne abtinem «cu totii dela orce act de agitatie In aface- «rile interioaro ale statelor vecine §i in special «ale monarldei austro-ungare... Monarhia aus- «tro-ungar& a§a cum este constithitä» (adicii, «In dualism, cu acea Incorporare a Transilva- «niei In Ungaria, In contra cAreia lupt a. comi- «tetul national din Sibiu Incurajat de cl. Stur- «dza) «este o necesitate de prima ordine pen- «tru echilibrul european ca §i pentru siguranta «Regatului nostru... Ne bucurgan de orce act, «care a§az& pe baze temeinice relatiunile noa- «stre cu Austro-Ungaria, lini§tind la noi spiri- < tele §1 tntaaind dincolo armonia ; ca.ci silintele «noastre trebue sa, tind& a men-tine Intro aman- «doua statele relatiuuile cele mai amicale», Retractarea se termin& cu o t&g&duire for- mal& : «S'a mai r&sp&ndit Inc& o verb& : a ne a- 10 «mestecam n afacerile interioare ale Rega- «tului ungar ;nici aceasta nu este exact». Va szica teoria despre o datorie natio- nala a guvernului roman de a lucra «ca un samsar onorabil» In relatiile dintre «Maghiarii §i Romanii din Ungaria» e acum. solemn des- mint'ita ; se Ogadue§te chiar orce amestec din partea §efului liberahlor, cu toate discursurile sale dela «Odell*§i din Senat §1 cu toata, scrisoarea «din ziva Inaltrtrei Domnului 1894», trimisa In taina prind. Delavrancea celor dati In judecata dela Cluj 1). Cuvintele, prin cares'a facut aceastA re- tractare §1 pe care le-am reprod.us mai sus textual dup5, «Vointa Nationaki» dela 19/31 Octomvrie 1895, trebue s. fi fost alcätuite In intelegere cu reprezentantul guvernului austro- maghiar din Bucure§ti. Ministru plenipontentiar al Austro-Ungariei era pe atunci contele R. Welsersheimb, iar prim-secretar d. Dumba, cari spre a accentua satisfactia dobandita, au tinut s1 comunice unor membri ai opozitiei continutul scuzelor d-lui Sturdza Inainte chiar de. a fi fost ros- titela Iai. Dovacla este facuta In §edinta 1) Vezi vo1 IV, pag. 91-94. 11 Camerei dela 17 Martie 1899, cand. d. Alex. Marghiloman, In prezenta d-lui ministru-pre- zident Dimitrie Sturdza, zice urmA,toarele : Toat4 lumea 1§i aduce aminte de i'nflgararea. dis- cursurilor pronuntate de d. Sturdza in chestiunea na- t onalA. Fost-a desbatere, fost-a intrunire publicl, in care d. Sturdzasti. nu fi agitat chestiunea nationall? Nuli Aduce amitte+3. pre§edinte alconsiliului, a inteun discurs al Om a impins atacurile in contra unui Stat vecin Oa la insult4 ? Nuli aduce aminte cand a vorbit de barbariile «maghiarilorx.? Nu-§i aduce aminte a ne-a acuzat pe noi conservatorii de &Mare a inte- reselor nationale pentru a nu mijloceam ea esamsari cinstiti* peste Carpati ? Samsari cinstiti ! lin Stat peate fi samsar cinstit intre doul State ; dar n'a trecut prin capul nimänui, nici prin gfindul lui Bismarck, inven- tatorul acestei figuri, a un Stat poate fi samsar cinstit intro un Stat §i supu§ii säi... Si ea toate acestea d, Sturdza ne-a numit gnemernici* in plin Senat, pentrucg. nu voiam O. comitem acest act de nebunie! Vine in. fine autorul acestei mi§cAri la putere, in mijlocul at- mosferei incinse create de dânsul. Care i-a fost primul act ? Primul act i-a fost retractarea dela 14, amarnic cunoscut4 de toti. Sunt in istoria popoarelor exemple do oameni politici, cari au fost siliti s4 räscumpere o nesocotintl de limbagiu. Dar nu cred sA existe undeva un precedent de conditiunile in care cl. Sturdza a tre- buit sit facA, retractarea sa.. Retractarea fdcutd de d. Sturdza nu a fost ceva spontaneu, ci a, fost ceva 12 convenit fi dictat. Repel qi mentin cuvintcle, convenit fi dictat. Vocr. Ar trebui sg. dovediti aceasta. D. ALEXANDRII MARGHILOMAN. Imi cere cinevasg. dovedesc. SA-mi cear5. aceasta d. prim-ministru, q.i voi face dovada 1Imi cere d. pre§edinte al consiliului sl dovedesc aceasta ? Vedeti cii. d. pre§edinte al consiliului nu-mi cere sg, dovedese aceasta. Eram cfitiva cari §tiam cum s'a petrecut lucrul. L-am ingropat in fundul inimei noastre ca o durere nationalA*. d. Dimitrie Sturdza de pe banca minis- terialtitace. Nici un cuvtint de intrerupere, nici un cuvant de rtispuns i) Celelalte punete atinse in discursuld-lui Sturdza dela Iali sunt obi§nuitele generalittiti far& folos, de care venise de mult timpul sil fiesctipat chiar .i partidul liberal dela noi: «domnia legilor, libertatea alegerilor, sttiru- inta ca institutiileStatuluisti, serveascti la scopul lor final,ridicarea triaAnimii din mi- zeria moral& §i material:6,v,§i alte asemenea «cli§euri». i pentru castise tntample§i acum, ceeace se Inttimpla, a§a de des, ca toc- mai frazele cele mai btitatoare la ochi A, fie desmintite de realitate, d. Sturdza mai adaogti 1) Aceasta este a treia nmilire fata de Austro-Ungaria, la care guvernele liberale au expus- Statul roman. Despre cea dela 1868, vezi vol.
Recommended publications
  • Romanian Foreign Policy (1878-1914)

    Romanian Foreign Policy (1878-1914)

    World Wide Journal of Multidisciplinary Research and Development WWJMRD 2017; 3(11): 69-74 www.wwjmrd.com International Journal Peer Reviewed Journal Romanian foreign policy (1878-1914) Refereed Journal Indexed Journal UGC Approved Journal Dragos Ionut ONESCU Impact Factor MJIF: 4.25 e-ISSN: 2454-6615 Abstract Prior to independence, Romania has conducted foreign policy actions aimed at achieving this Dragos Ionut ONESCU objective (see trade convention with Austria-Hungary in 1875) and after 1878 was sought to ensure Strasbourg University/Babes- Bolyai University Cluj- security through political alliances with neighboring countries and powers. One of the main foreign Napoca, Romania policy issues, with important consequences and the territorial integrity of the Romanian Principalities and then was the status of the Danube. In the present paper I analyzed the Romanian foreign policy between 1878 and 1914. Keywords: Romanian Foreign Policy, International Relations, Security, Foreign Policy Introduction The first time the issue is considered Danube is the Treaty of Bucharest between Russia and Turkey, signed on May 28, 1812, which ended the Russo-Turkish war took place between 1806 and 1812. The Clashes of interest between the major European powers were put on the agenda the need to solve the problem of freedom of navigation on international rivers and its consecration in an international act. Used the occasion to ensuring this was the Peace Congress in Vienna, met after the first abdication of Napoleon. The Final Act 1815 states in Articles 108-118, fundamental principles of river. Under Article 109, navigation on international rivers was free for all states without distinction between riparian and non-riparian states; is accurate but that freedom of navigation applies only to commercial navigation, not for the war.
  • Doc 1 2010 Tipar.Indd

    Doc 1 2010 Tipar.Indd

    studii/documente MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL CU OCAZIA SĂRBĂTORIRII ZILEI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI iua Serviciului Istoric al Armatei, sărbătorită în fi ecare an la 17 martie, constituie pentru comunitatea Z militară şi civilă deopotrivă prilejul de a-i omagia pe toţi cei care, de peste paisprezece decenii, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a testimoniilor arhivistice ale Armatei României, tezaur spiritual destinat să păstreze pentru posteritate mărturiile documentare privind rolul şi locul în societatea românească, evoluţia şi tradiţiile organismului militar naţional, precum şi faptele de arme, bravura şi spiritul de jertfă ale militarilor români. În urmă cu 143 de ani, Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867 a consfinţit înfiinţarea „Depozitului General al Războiului”, cu statut de direcţie a Ministerului de Război, care avea în compunere Secţia Lucrări istorice. Această structură indispensabilă, cu atribuţii privind clasarea și conservarea arhivelor militare, studierea documentelor de arhivă, elaborarea de lucrări referitoare la istoria Armatei României, coordonarea activităţii bibliotecilor militare și studierea organizării armatelor străine a constituit nucleul unei instituţii cu responsabilităţi și sarcini specifice în gestionarea tradiţiilor militare, care se regăsește în structura tuturor armatelor statelor membre NATO. De-a lungul timpului, Serviciul Istoric al Armatei României a asigurat un management efi cient al zecilor de mii de unităţi arhivistice care s-au acumulat în depozitele specializate, concomitent cu derularea unui proces salutar de valorifi care a lecţiilor trecutului prin elaborarea de lucrări ştiinţifi ce – culegeri de documente, cronologii, monografi i, dicţionare, albume şi enciclopedii – care refl ectă cu acurateţe şi obiectivitate un parcurs glorios şi o evoluţie constant ascendentă a organismului militar românesc.
  • The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century

    The Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19Th Century

    Silvana Rachieru ISSN 0353-295X (Tisak) 1849-0344 (Online) UDK 94(560.118=135.1)“18“(091) Radovi - Zavod za hrvatsku povijest Izvorni znanstveni rad Vol. 51, br. 1, Zagreb 2019 Primljeno: 20. 11. 2019. Prihvaćeno: 21. 12. 2019. DOI: 10.17234/RadoviZHP.51.4 Between the King and the Sultan: the Romanian Colony in Constantinople at the End of the 19th Century The article focuses on certain results of a long-term research project which addresses a very specific aspect concerning Romanian-Ottoman relations after 1878: Romanian subjects, residents of the Ottoman Empire, perceived as a community under the pro- tection of the diplomatic and consular missions of Romania. The present contribution accords particular attention to the definition of this community and the legal status of the members of the colony registered with Romanian consulates in the imperial capital. A brief discussion of their ethno-religious profile and socio-economic char- acteristics is also included in the analysis. This is the first attempt to analyse several aspects concerning the Romanian multiethnic colony in Constantinople from different perspectives, such as occupations, nationality papers or the major problems which in- fluenced their status as foreign residents in the Ottoman Empire. The primary sources of data are the consular registers and correspondence between representatives of the Romanian state and the Ministry of the Foreign Affairs, with a special focus on the analysis of an unpublished volume of documents, no. 422, “Registration,” and dated 1867-1916, from the Romanian Diplomatic Archives, Constantinople fonds. Other alternative sources were also used, such as censuses, newspapers and memoirs, in order to reconstruct an image of the Romanian colony in Constantinople up to 1900.
  • Political, Diplomatic and Military Aspects of Romania's Participation in the First World War

    Political, Diplomatic and Military Aspects of Romania's Participation in the First World War

    Volume XXI 2018 ISSUE no.2 MBNA Publishing House Constanta 2018 SBNA PAPER OPEN ACCESS Political, diplomatic and military aspects of romania's participation in the first world war To cite this article: M. Zidaru, Scientific Bulletin of Naval Academy, Vol. XXI 2018, pg. 202-212. Available online at www.anmb.ro ISSN: 2392-8956; ISSN-L: 1454-864X doi: 10.21279/1454-864X-18-I2-026 SBNA© 2018. This work is licensed under the CC BY-NC-SA 4.0 License Political, diplomatic and military aspects of romania's participation in the first world war M. Zidaru1 1Romanian Society of Historian. Constanta Branch Abstract: Although linked to the Austro-Hungarian Empire by a secret alliance treaty in 1883, Romania chose to declare itself neutral at the outbreak of hostilities in July 1914, relying on the interpretation of the "casus foederis" clauses. The army was in 1914 -1915 completely unprepared for such a war, public opinion, although pro-Entente in most of it, was not ready for this kind of war, and Ion I. C. Bratianu was convinced that he had to obtain a written assurance from the Russian Empire in view of his father's unpleasant experience from 1877-1878. This article analyze the political and military decisions after Romania entry in Great War. Although linked to the Austro-Hungarian Empire by a secret alliance treaty in 1883, Romania chose to declare itself neutral at the outbreak of hostilities in July 1914, relying on the interpretation of the "casus foederis" clauses. In the south, Romania has three major strategic interests in this region: - defense of the long Danubian border and the land border between the Danube and the Black Sea; - the keep open of the Bosphorus and Dardanelles, through which 90% of the Romanian trade were made; - avoiding the isolation or political encirclement of Romania by keeping open the Thessaloniki-Nis- Danube communication, preventing its blocking as a result of local conflicts or taking over under strict control by one of the great powers in the region[1].
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi

    Lista Cercetătorilor Acreditaţi

    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
  • Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd

    Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd

    SUMAR • Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918? – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Motivaţie .............................. 1 – NEAGU DJUVARA ...................................................................................... 3 – LUCIAN DRĂGHICI .................................................................................. 7 – Prof. univ. dr. MARIA GEORGESCU ......................................................... 10 REVISTA DE ISTORIE – Colonel (r) prof. univ. dr. ION GIURCĂ .................................................... 14 MILITAR~ – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 22 – SERGIU IOSIPESCU ................................................................................. 27 Publicaţia este editată de – Prof. univ. dr. GHEORGHE NICOLESCU .................................................. 39 Ministerul Apărării Naţionale, prin – Colonel (r) PETRE OTU ............................................................................ 49 Institutul pentru Studii Politice – ADRIAN PANDEA ...................................................................................... 55 de Apărare şi Istorie Militară, – Colonel (r) dr. VASILE POPA .................................................................... 58 membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Istorie militară şi lingvistică pentru Studii de Securitate din – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-)roman asupra cadrul Parteneriatului pentru limbii române (II)
  • Evidenta Strazi Sector 1.Xlsx

    Evidenta Strazi Sector 1.Xlsx

    Evidenţa străzilor din sectorul 1 Nr crt Tip Denumire Administrare 1 Strada 16 Februarie Primaria Sectorului 1 2Strada Abrud Primaria Sectorului 1 3Strada Abus Primaria Sectorului 1 4 Strada Academiei Primaria Sectorului 1 5Strada Acetilenei Primaria Sectorului 1 6 Strada Aciliu Primaria Sectorului 1 7Strada Acordeonului Primaria Sectorului 1 8Strada Acordului Primaria Sectorului 1 9 Strada Acumulatorului Primaria Sectorului 1 10 Strada Adalin Primaria Sectorului 1 11Strada Slt. Adrian Patru Primaria Sectorului 1 12 Strada Ady Endre Primaria Sectorului 1 13 Bulevardul Aerogarii Administratia Strazilor(între Sos. Bucuresti - Ploiesti şi Bd. Ficusului) 14Strada Aeromodelului Primaria Sectorului 1 15 Intrarea Aeronavei Primaria Sectorului 1 16 Strada Aeroportului Primaria Sectorului 1 17 Strada Afanata Primaria Sectorului 1 18 Strada Afluentului Primaria Sectorului 1 19 Strada Agapia Primaria Sectorului 1 20 Drumul Agatului Primaria Sectorului 1 21 Bulevard Agronomiei Administratia Strazilor (între Pta. Horticultorilor şi Pta. Aurel Popoviciu) 22Strada Aiud Primaria Sectorului 1 23 Strada Albac Primaria Sectorului 1 24 Strada Aldeni Primaria Sectorului 1 25 Aleea Aleea Alexandru Primaria Sectorului 1 26 Aleea Aleea Modrogan Primaria Sectorului 1 27 Strada Aleksandr Sergheevici Puskin Primaria Sectorului 1 28Strada Alexandrina Primaria Sectorului 1 29 Bulevardul Maresal Alexandru Averescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 30 Strada Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 31 Intrarea Maior Alexandru Campeanu Primaria Sectorului 1 32 Strada General Alexandru Cernat Primaria Sectorului 1 33 Strada Alexandru Constantinescu Administratia Strazilor (între Bd. Ion Mihalache şi Sos. Kiseleff) 34Strada Alexandru Deparateanu Primaria Sectorului 1 35Strada Erou Alexandru Faclie Primaria Sectorului 1 36 Bulevard Alexandru Furtunescu Administratia Strazilor (între Bd.
  • Nicolae Iorga

    Nicolae Iorga

    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
  • Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică

    Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică

    CENTENARUL MARII UNIRI PRESA PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918–1930. SCHIŢĂ ISTORICĂ MARIAN PETCU∗ ABSTRACT THE PRESS OF POLITICAL PARTIES IN ROMANIA IN THE PERIOD 1918–1930. A HISTORICAL SKETCH In the present study, I bring forward a synthetic view of the progress made by the media of the parties in Romania. This is neither a history of political ideas, nor a full inventory of serial publications edited by political entities, especially as many publications were not politically assumed. Usually, the „patronage” could be identified in the subtitles and in various descriptors related to the content (often, the authors’ signatures) which allow us to qualify a periodical publication as being political or not. In this case, we had taken into account the information found in the subtitle, in order to establish partisanship. Limits of this approach are related both to the very large volume of newspapers and magazines and to the variety of parties, alliances and so on, which had forced us to make a selection. The present research aims at filling the gap of the sectorial radiographies which were of equal interest to the history of communication, political and economic history, as well as social history on the Romanian territory. Keywords: political parties, political press, Romania, history. ∗ Professor, University of Bucharest; e-mail: [email protected]. „Revista română de sociologie”, serie nouă, anul XXX, nr. 1–2, p. 135–153, Bucureşti, 2019 Creative Commons License Attribution-NoDerivs CC BY-ND 2 136 Marian Petcu INTRODUCERE Naşterea ideilor politice în societatea românească este relativ târzie, prin comparaţie cu alte culturi, şi datorează mult răspândirii cărţilor, presei, dezvoltării şcolilor, teatrului, diverselor asociaţii de tip societăţi culturale / de lectură, apărute în oraşe.
  • Rim Cop2-3 Nr.1-2-11 Martie 2010.Pmd

    Rim Cop2-3 Nr.1-2-11 Martie 2010.Pmd

    SUMAR • Studii pontice – Închiderea Mării Negre sub otomani (I) – SERGIU IOSIPESCU ............................................................................................ 1 REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ • Formarea statului român modern Publicaţia este editată de – Unirea Principatelor şi Înalta Poartă în viziunea diplomaţiei europene Ministerul Apărării Naţionale, prin – MIRCEA SOREANU .......................................................................................... 8 Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Primul Război Mondial pentru Studii de Securitate din – Relaţii româno-germane în anul 1914 – CARMEN PATRICIA RENETI .......... 30 cadrul Parteneriatului pentru – Un document inedit despre apărarea Portului Constanţa în anul 1916 Pace, coordonator naţional al – CORNEL POPESCU ............................................................................................ 40 Proiectului de Istorie Paralelă: NATO – Tratatul de la Varşovia •Al Doilea Război Mondial COLEGIUL DE REDAC}IE – The Call of Duty? German Soldiers, POWs and Women in the Last Year of the Second World War – JOHN ZIMMERMANN, Germany ........................... 47 • General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, directorul Institu- tului pentru Studii Politice de • Diplomaţie şi apărare Apărare şi Istorie Militară -- Lumini şi umbre ale relaţiilor româno-polone în perioada interbelică (II) • Academician DINU C. – Prof. dr. NICOLAE MAREŞ ..............................................................................
  • Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879

    Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879

    www.ssoar.info Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924) Bîgiu Răzvan, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Bîgiu Răzvan, C. (2007). Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924). Annals of the University of Bucharest / Political science series, 9, 19-44. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-387433 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de MISIUNILE DIPLOMATICE ALE LUI TRANDAFIR G. DJUVARA (1879-1924) RĂZVAN CRISTIAN BÎGIU Introducere După o seamă de autori, Bucureştiul devenise, în perioada de sfârşit a secolului al XIX-lea, un centru cu o bogată activitate diplomatică, „o veritabilă trambulină pentru ambasadori”1. Un astfel, de ambasador lansat în această perioadă înfloritoare a diplomaţiei româneşti este şi Trandafir G. Djuvara, căruia îi este dedicat acest articol, şi care şi-a desfăşurat activitatea diplomatică între ultimele şi primele două decenii ale secolelor XIX-XX, perioadă în care, în relaţiile internaţionale, tânărul stat român a reuşit, prin reprezentanţii săi, să se afirme ca un partener serios şi demn de a fi primit în cele mai înalte cercuri diplomatice. Diplomaţia românească de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a jucat un rol deosebit de important în consolidarea statului român modern, în afirmarea României ca factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar Trandafir G.
  • Şcoala Diplomatică Romană

    Şcoala Diplomatică Romană

    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.