Discursuri Parlamentare

TITU MAIORESCU

DISCURSURI PARLAMENTARE

PRiVIR ASUPRA DEZYOLTARII POLITICE ARomiNIEI

SUB DOMNIA LUI CAROL I

VOLUMUL V (1895 -1899)

.1ti; qMINERVA», BUCURE*TI 1915

TITU MAIORESCU-

DISCURSURI PARLAMENTARE

PRIVIRI ASUPRA OEZVOLTARII POLITICE A ROPIANIEI

BUB DOMNIA LUI CAROL I

VOLUMUL V (1895 -1899)

*MINERVA*, BUCUREVII 1915

ix.

SUB NOUL REGIM LIBERAL

PRIMUL MINISTER STURDZA SI MINISTERUL AURELIAN.

4 OCTOMVRIE 1895 - 31 MARTIE 1897.

Momentul, In care d. Dimitrie A. Sturdza se vede pentru IntAda data chemat sa. formeze guvernul, pare de o Insemnalate deosebitä nu numai pentru desvoltarea intern5 ci §i pentru cea extern& a regatului roman. Dupsa Indemnul §i prin declara,rile sta,ruitoare ale noului con- ducAtor, partidul national-liberal se InsArci- nase cu marile misiuni indicate, lasfargitul capitolului precedent :inpoliti caintern& cu repararea §i restabilirea pactului fundamental al Orli, pretins violat prin legea minelor d-lui Petre Carp ; in politica extern& cu Indreptarea situatiei RomAnilor din Ungaria printr'o stA- ruin tri. mai energicA (dad, nu prin interventie) pe langil guvernul statului vecin, fn deosebire

6 de atitudinea rezervath a fostului minister conservator. Cabinetul Sturdza se Infiinteazh la 4 Oc- tomvrie astfel compus : Dimitrie A. Sturdza, prezident §i externe ; Euctp eniu Sthtescu, justitie ;

Petru Poni, culte ; . General C. Budi§teanu, rhsboi ; Nicolae Fleva, interne; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante ; G. D. Pallade, dornenii ; C. I. Stoicescu, lucrhri publice. Cu o asemenea compunere guvernul erh o manifestare destul de puternich a partidului retntregit duph violenta desbinare dela 1888. Intrarea In minister a d-lor Fleva §i Pallade puteh trece drept semn al unirii desAvAr§ite, de§1 In deosebi cariera pripith1 a d-lui Pallade pricinuih oarecare surprindere, mai ales duph, impresia ce Meuse lupta sa In contra lui Ion Brhtianu asupra Camerei liberale dela 1887 (Vezi vol III, pag. 69). Portofoliul acordat d-lui Costich Stoicescu phrehIn lipsh, de alte meriterhsplata servi- ciului adus cu agitarea chestiei ofiterilor demisionati ; iar numirea d-lui G. C. Cantacuzino- Rifoveanu la finante erh menith: duph pre-

redentele admisesä-i dea, prilejul de po- cAint5, pentru necuviincioasa scrisoare adresat& Regelui prin Vointa Nationalat dela 8 Fe- vruarie 1892. (Vezi vol. IV, pag. 100 §i 102). Administrarea §coalelor se a§tepta, ssa fie data', d-lui Poni, de cAnd profesorul de chimie al universitAii din Ia§i ajutase pe d. Sturdza la combaterea legii invma,ntului propusg. Senatului de autorul acestei scrieri in Fevrua- vie 1891 §i cu toate ea, in acela§ an Meuse pe vre-o 5 luni parte din ministerul ultra-conservator Florescu-Catargi. Iar incredintarea ministerului de rAzboi in mainile generalului C. Budi§teanu se justifica,prin. faptul, c5,generalul lg,sase o bung, amintire din vremea a4zboiu1ui independentei §i trecea drept un ofiter superior cu oarecare cultur5, §i in afar& de speciahtatea militath. Nimeni nu putea, prevedea, lipsa de destoinicie parlamentaa, pe care noul ministrU a dovedit-o curand clup5, deschiclerea, Corpurilor legiuitoare. Ina, mai semnificativ5, in fata problemelor puse de d. Dimitrie Sturdza pe planul dintai era, propria sa trecere la ministerul de externe *i. pe de alta, parte numirea la justitie a d-lui Eugeniu Satescu, a chrui autoritate in partid era, foarte mare, de§i lipsa sa de activitate §i in-

8 trebuintarea justitiei Statului la interesele private ale advocatului nu vorbeau. ta favoarea sa. In curand tag, credinta, ea d. Dimitrie Stur- dza va tndeplinl sau cel putin va Incerca, sa, Indeplineasca la guvern ceea ce fagaduise cu atata solemnitate tn opozitie,, a fost sdrunci- nata, gi Inlocuita cu o amara desamagfre. De- parte ca numirea d-lui Statescu la justitie sa fi tnsemnat vreo preocupare pentru restabilirea «pactului fundamental», toata chestia legii minelor, care de altminteri In forma se tine& do ministerul d.omeniilor, nu vine la ordinea zilei decat de alai& la sfargitul legislaturei de patru ani, pe la Martie 1899, cand d. Statescu do mult nu mai e ministru gi cand guvernul nici nu mai are puterea sa, treaca noua reform ri, prin Camera. Iar d. Statescu In timpul de un an, cat sta, acum la departamentul justitiei, nu face decal sa atinga el Insug principiul constitutional al Curtii de casatie prin elimi, narea a doi membri inamovibili gi al admita cu prilejul judecarii Mitropolitului Ghenadio nigte procedari aga de arbitrare In violenta kr, tncat numai vremelnica retragere a guvernului gi revocarea tuturor masurilor relh- tive la acest conflict pot restabil1 ordinea tut- burata In Stat gi In Biserica.

Iar tn. «chestia nationara» d. Dim. Sturdza se grAbe§te s&-§i l&mureasc& pozitia ca §ef de guvern §i, la tntrunirea public& tinua in vechea capital& a Mold.ovei Vineri 13 Octomvrie 1895, Indat6, dup& formarea ministerului, declara, too- mai contrarul de ceea ce spusese In opozitie ; §i anume : «In chestiunea national& situatranea noastrA «este clar&§i neted`a. Avem sh' ne abtinem «cu totii dela orce act de agitatie In aface- «rile interioaro ale statelor vecine §i in special «ale monarldei austro-ungare... Monarhia aus- «tro-ungar& a§a cum este constithitä» (adicii, «In dualism, cu acea Incorporare a Transilva- «niei In Ungaria, In contra cAreia lupt a. comi- «tetul national din Sibiu Incurajat de cl. Stur- «dza) «este o necesitate de prima ordine pen- «tru echilibrul european ca §i pentru siguranta «Regatului nostru... Ne bucurgan de orce act, «care a§az& pe baze temeinice relatiunile noa- «stre cu Austro-Ungaria, lini§tind la noi spiri- < tele §1 tntaaind dincolo armonia ; ca.ci silintele «noastre trebue sa, tind& a men-tine Intro aman- «doua statele relatiuuile cele mai amicale», Retractarea se termin& cu o t&g&duire formal& : «S'a mai r&sp&ndit Inc& o verb& : a ne a-

10 «mestecam n afacerile interioare ale Rega- «tului ungar ;nici aceasta nu este exact». Va szica teoria despre o datorie nationala a guvernului roman de a lucra «ca un samsar onorabil» In relatiile dintre «Maghiarii §i Romanii din Ungaria» e acum. solemn des- mint'ita ; se Ogadue§te chiar orce amestec din partea §efului liberahlor, cu toate discursurile sale dela «Odell*§i din Senat §1 cu toata, scrisoarea «din ziva Inaltrtrei Domnului 1894», trimisa In taina prind. Delavrancea celor dati In judecata dela Cluj 1). Cuvintele, prin cares'a facut aceastA retractare §1 pe care le-am reprod.us mai sus textual dup5, «Vointa Nationaki» dela 19/31 Octomvrie 1895, trebue s. fi fost alcätuite In intelegere cu reprezentantul guvernului austro- maghiar din Bucure§ti. Ministru plenipontentiar al Austro-Ungariei era pe atunci contele R. Welsersheimb, iar prim-secretar d. Dumba, cari spre a accentua satisfactia dobandita, au tinut s1 comunice unor membri ai opozitiei continutul scuzelor d-lui Sturdza Inainte chiar de. a fi fost ros- titela Iai. Dovacla este facuta In §edinta

1) Vezi vo1 IV, pag. 91-94.

Camerei dela 17 Martie 1899, cand. d. Alex. Marghiloman, In prezenta d-lui ministru-prezident Dimitrie Sturdza, zice urmA,toarele : Toat4 lumea 1§i aduce aminte de i'nflgararea. discursurilor pronuntate de d. Sturdza in chestiunea na- t onalA. Fost-a desbatere, fost-a intrunire publicl, in care d. Sturdzasti. nu fi agitat chestiunea nationall? Nuli Aduce amitte+3. pre§edinte alconsiliului, a inteun discurs al Om a impins atacurile in contra unui Stat vecin Oa la insult4 ? Nuli aduce aminte cand a vorbit de barbariile «maghiarilorx.? Nu-§i aduce aminte a ne-a acuzat pe noi conservatorii de &Mare a intereselor nationale pentru a nu mijloceam ea esamsari cinstiti* peste Carpati ? Samsari cinstiti ! lin Stat peate fi samsar cinstit intre doul State ; dar n'a trecut prin capul nimänui, nici prin gfindul lui Bismarck, inven- tatorul acestei figuri, a un Stat poate fi samsar cinstit intro un Stat §i supu§ii säi... Si ea toate acestea d, Sturdza ne-a numit gnemernici* in plin Senat, pentrucg. nu voiam O. comitem acest act de nebunie! Vine in. fine autorul acestei mi§cAri la putere, in mijlocul at- mosferei incinse create de dânsul. Care i-a fost primul act ? Primul act i-a fost retractarea dela 14, amarnic cunoscut4 de toti. Sunt in istoria popoarelor exemple do oameni politici, cari au fost siliti s4 räscumpere o nesocotintl de limbagiu. Dar nu cred sA existe undeva un precedent de conditiunile in care cl. Sturdza a trebuit sit facA, retractarea sa.. Retractarea fdcutd de d. Sturdza nu a fost ceva spontaneu, ci a, fost ceva

12 convenit fi dictat. Repel qi mentin cuvintcle, convenit fi dictat. Vocr. Ar trebui sg. dovediti aceasta. D. ALEXANDRII MARGHILOMAN. Imi cere cinevasg. dovedesc. SA-mi cear5. aceasta d. prim-ministru, q.i voi face dovada 1Imi cere d. pre§edinte al consiliului sl dovedesc aceasta ? Vedeti cii. d. pre§edinte al consiliului nu-mi cere sg, dovedese aceasta. Eram cfitiva cari §tiam cum s'a petrecut lucrul. L-am ingropat in fundul inimei noastre ca o durere nationalA*. d. Dimitrie Sturdza de pe banca minis- terialtitace. Nici un cuvtint de intrerupere, nici un cuvant de rtispuns i) Celelalte punete atinse in discursuld-lui Sturdza dela Iali sunt obi§nuitele generalittiti far& folos, de care venise de mult timpul sil fiesctipat chiar .i partidul liberal dela noi: «domnia legilor, libertatea alegerilor, sttiru- inta ca institutiileStatuluisti, serveascti la scopul lor final,ridicarea triaAnimii din mizeria moral& §i material:6,v,§i alte asemenea «cli§euri». i pentru castise tntample§i acum, ceeace se Inttimpla, a§a de des, ca tocmai frazele cele mai btitatoare la ochi A, fie desmintite de realitate, d. Sturdza mai adaogti 1) Aceasta este a treia nmilire fata de Austro-Ungaria, la care guvernele liberale au expus- Statul roman. Despre cea dela 1868, vezi vol. I, pag. 19; despre a donacu. scuzele d-lui E. Statescu, vol. 111, pag. 28.

13 bine-venita fagaduiala'aqinfranariicheltue- More,pe cand tocmai tn aceasta prima legislatura de sub guvernarea sa se aduce finan.- telor Statului o primejdioasg, sdruncinare prin cea mai inoportuna sporire a multor alocatiuni bugetare, intre altele a sold.ei ofiterilor, a lefii profesorilor, 38 de milioane pentru lucrari publice cerute de d.Ionel BrAtianu §i votate in doua zile, 26 §i 30 Mai 1898, RA nici o prevedered.eacoperire. Aceste din urma milioane se §i 'revoaca peste un an §i jumatate, spre umilirea Orli,dupg, cererea bancherilor straini cu prilejul imprmuutului dela 1899 contractat de generalul- Manu, iar lefurile sporite intro 1897 §i 1899 sant reduse la 1901 tot sub liberali. Fire§te cd. Sturdza vorbe§te §1 de Biserica, despre care ziceca etrebue sa fie a§ezata in pozitiune de a mentine pe o cale sanatoasa viata moral& §i sufleteasca a poporului», pentru ca in cbrand sa,ajunga la incidentul sinodal cu pronuntarea §i apoi retractareaecaterisirli» Mitro- polituluiPrimat §i sa stAxneasca cea mai adAnca turburare tn«viata sufleteasca a poporului» evlavios din Capitals& De departe se vede,csa, toate acele fraze fusesera intercalate numai pentrua masa,

14 Inaintea Variicuvintele de scuza impuse de guvernul austro-maghiar, a caror rostire a fost adevAratul scop aldiscursului dela 13 Ou- tomvrie 1895. Marea desamagire produsa, prin schimbarea la fata a d-lui Sturdza nu puteà sa ramaio fara urmari. Para lel cu deprimarea Romanilor de poste Carpati merge Inasprirea masurilor de desnationalizare Incercate de ministerul unguresc, care se simte acum asigurat din partea d-lui Sturdza ;iar Inauntrul regatului roman falsa pozitie luata, de §eful guvernului national-liberal li §tirbe§te din capul locului autoritatea, introduce confuzia In sanul cabinetului §i provoaca peripetiile ce-1 bantue In tot decursul duratei sale. In §irul cronologic al faptelor trebue sa mentionam, a putine zile dupa instalarea sa guvernul Sturdza disolva Corpurile legiui- toara (24 Oct. 1995), face alegerile pe la Oar- §itul lui Noemvrie §ideschide prima sesiune ordinara a noului parlament liberal la 7 De- cemvrie 1895. Prezident al Senatului se alege «Beizadea Mitica,» Ghika, iar al Cainerei P. S. Aurelian. Insa§ operatia electoralii, se petrecedupiti vechiul obicei, cu §tiutele presiuni adminis-

15 trative, fie sub forma .directA' a f&gAduelelor §i amenintaxilor prefectorale,fie sub masca milli comitet electoral, care nu e deal o de- 1 ndent& a gu.vernului. Se constaa din nou, ca In aceasta privint& viata noastr& constitutional& nu. este Inc& Intemeiat&. AlegAtorii nu tnteleg folosul ce ar rezulth, pentru ei din formarea unei convingeri proprii §i din exprimarea ei prin vot, fiindc& nici guvernele nu au destula chibzuinca pentru a reduce puterea lor de presiune §i a Incepe macar de sus tn jos educatia corpului electoral. Si tocmai din alegerile dela Noemvrie 1895 pretinse mai libere sub ministerul de interne al d-lui Fleva ies acele unanimitAti In Camera §i Senat, care la prima vedere par un succes pentru guvern, dar care In fapt ti sunt primejdioase, de oarece In lipsa unei opozitii mai Insemnate, dfsci- plina partizanilor se destram& §i pretentiile lor cresc peste orce .putint& a satisfacerii. Cele ce se petrec In sanul thiar al acestei majorit&ti, d. e. cu alegerile§i demisiile de prezidenti §ivice-prezidenti §i de membri ai comisiei de r&spuns la mesagiul Tronului, de care vom vorbi mai jos, sant cea mai dras- tic& ilustrare a raului efect al unanimiatilor. Ca adversari deabia, p&trund In parlameu-

16 tul d-lui Sturdza dela 1895 trei senatori §i patru deputati, printre cari d. Germani, Mar- ghiloman §i autorul acestei scrieri, Lascar Ca- targi cade la Galati cu. 86 voturi contra unui Gregoriade Bonachi, pe care IIscoate prefectul cu 152 voturi ; Alexandra Lahovari r6.- mane la Giurgiu cu 47 partizani, iar d. Ale- xandra (Vulpache) Filipescu isbute§te cu 96 voturi ;d. Petre Carp cu 66 voturi e biruit la Boto§ani de tangrul Costica. Vernescu (170 voturi) ;generalul Manu in Capitalg, se vede reclus la 235 voturi, pe dad d. Nacu prime§te 1568 ;iar la Ia§i de toti respectatul Dimitrie G. Rosetti este de doll& ori intrecut de Andrei Vizanti, pe care nimeni nu-1 res- pecg. 1) Ce dovaa, mai mare, c5, numai de libertate n'a putut ii vorba in alegerile dela 1895. Dup5, mai bine de un an, in alegerile partiale facute sub ministerul Aurelian pe la inceputul anului1897 (cu Vasile Lascar la interne) se aleg L. Ca targi laIa§i, P. Carp la Vaslui §i Take Ionescu la Teleorman, dar

1) Vizanti gi fuge in cuand din tarit dupl descoperirea nnor malversatiuni. Ca tnationali-liberali) ai guvernului se aleg gi Grigorie Plu- cescu gi Constantin Esarcu, cari In lupta contra (junimigtilor . treceau de conservatorizelogi, lfiudati mai ales de generalul Menu.

17 lipsa lor din parlament and cu aplanarea conflictului mitropolitan In Decemvrie 189G se Asbunä Impotriva partidului liberal, precum vom arAth la locul sau. Deabiä la 1903, Iii al treilea cabinet al d-lui Sturdza, sub ministerul de interne al lui Vasile Lascar (rnultA, vreme du§mAnit de d. Sturdza) votulalega- torilor incepe sc`i fie mai independent de administratie In cabinetuld-luiSturdza dela 4 Octom- vrie 1895 se arata mndata, confuzia, de care am vorbit mai sus. Ce e drept generalul Bu- di§teanu Ii incepe activitatea ministeriara cu tin act de bunA energie disciplinará : prin decretul regal dela 9 Oct. 1895 pune pe generalul Jacob Lahovari, §eful statului major ge- nerai al armatei, in pozitie de disponibilitate «pentru rea purtare In incidentul delaSi- naia»2). Dar In decursul desbaterilor parlamen-

1) Liberalul Vasile Lascar are §i sinceritatea sspue Came- rei ca ministru de interne : (Nu e tarti, in lume unde sit fie ni§te agenti electorali de foqa agentilor no§tri poliienetii cite§te petitia unuia din ei, care se lauda ca. (la ultimele alegeri a vo- tAt de 17 ori In aceia§ zi cu cartile a diferi§i alegatori din ordin superior,. (Vezi V. Lascar, Disc. polit. pag. 609). 2) unde se palmuise In club pentru o cearta la joc de carti. Pedepsitul general n'a rams multa vreme In umbra. Cu re- -venirea conservatorilor la putere, sub ministerul George Gr. .Cantacuzino dela Aprilie 1899, d. Iacob Lahovari reintrat In

18 tare noul ininistru, din ura Impotriva fostei administratii conservatoare, se apuc5, A, bat- jocoreasca, arma pus`a In mAina soldatului de predecesorul sAu. In §edinta Camerei dela 18 Aprilie 1896 o nume§te «ciomag», In Senat ti zice «baston high-life». Se tntelege dela sine, eak dupg, o asemenea probA de tact tnsu§ partidul dela guverna§teaptiii cu nerAbdare momentul sa scape de acest neobi§nuit repro- zentant al armatei 1). Dar adevkata confuzie searat5, In rapor- turile ministrului-prezident cu colegul s'au do la interne, cu care nu poate lucrh, ImpreunA, nici timp de trei luni de zile, iar formele, sub care se desfkoarA, un conflict personal In sine ma de netnsemnat, ating §1 mai mult prestigiul noului regina §i coboara, nivelul, la care se tinuser5,ph.nri, acum manifestkile guvernamentale. Fie ea, d. Nicolae Fleva «tribunul poporului»prin inspectii improvizate §i prin deosebite primiri de prefecti se arAtase prea in- dependentd.ed.Sturdza,fieca, tam§ d. activitate, este din non ministru de risboi, se Inainteazit in gradul decoratiilor, etc. Vezi numeroase cazuri analoage la liberali, citate In vol. II, pag. 99, 108, 112 etc 1) V. mai jos discursul 116.

19 Sturdza erh, pe atunci prea dependent de ho- farari1e celui mai influent grup al partidului, de care se desbinase d. Fleva fi pe care 11 numea, «oculta» :in. cliiar organul oficios al guvernului incep nemai pomenite atacuri in contra oropsitului ministru, cu aluzii triviale la pretinsa lui origine etnid, '),§i. peste c&- teva, sAptgana,ni urmeaz5, in Camera interpelarea unui membru al majoritAii, dealtmin- ten putin serios, a Aposatului Iepurescu, care vorbe§te lati§ de o «contrabana, in paguba comunei Bucure§ti, In care prestigiul ministrului de interne este gray atins». La interpelarea anuntat5, in ziva de 9 Ianuarie 1896 d. Fleva cere s5, rgspunda. la 13 Ianuarie §i. fiindca tot nu. vrea s5, priceapa, a singurul aspuns ce se a§teapt5, dela d-sa este demisiunea, insu§ ministrul-prezident se insArci- neazil, in §edinta publid, a Camerei dela 12 Ianuarie, &á atace pe colegul s'Au dela interne §i A-1 acuze, cit-§i, atribue merite personale In efectuarea alegerilor din urm5, §i a umbra dupa «partizani Flevi§ti» In deosebire de «par- tizaniiSturdzi§ti» ;iar ministrul de interne rg,spunde tot de pe banca ministerial&

1) Vezi mai jos discursal 114.

20 acuzAnd «Directiunea ocult5,», care conduce partidul (compus5,,dupb," cum se zicea, din d-nii Eugeniu Carada, directorul Rana. Natio- tionale §i mentorul fiilor BrAtieni, M. Phere- kyde, Anton Carp, Tache Protopopescu, Sto- lojan, Nacu§. a.).Camera prime§te o motiune propussa de Vasilie Lascar, prin. care se aprobh' «explicarile» primului-lninistru. Acum Insfar§it d. Fleva se vede silit sa% iasa, din minister §i t§i anunt5, demisia In aceea§ §edintA dela 13 Ianuarie, In care ar fi trebuit A rAspundg, la penibila interpektre a depu- tatului Iepurescu. Scopul Rind atins, fire§te ca% interpelarea se retrage §i onorabilul Iepu- rescu declarg,, cg,«n'a pus nici odata la In- doiala. onorabilitatea d-lui Fleva».i poate nici nu eth In interesul thposatului interpelant §i al unor liberali mai influenti de a se face o discutie In parlament asupra contrabandelor §i a altor pAgybiri ale Statului §i comunelor prin tntreprinderile partizanilor. Interimatul ministerului de interne II. ia In primul moment d. Dimitrie Sturdza, iar la 3 Fevruarie 1896 se nume§te titular Anastasie Stolojan. Ca lucrare legislativ6, nu se produce mai

21 nimic In toata sesiunea. Incercarea de a paraliza, buna lege a jandarmeriei rurale, alc4- tuita de Lascar CatargiIncercare provenitit din reaua deprindere de a desface tot ce a facut partidul advers este mai tarziu pArasita, de Insu§ d. Sturdza, care se vede silit sA, resta- bileasa, §i. chiar sa, sporeasca acest organ trebuincios al administratiei rurale. Lancezeala parlamentark de care suferiserA mai ales cei din urma patru ani ai regirnului BrAtianu, pare a se continua §i. sub regimul Sturdza. 0 exceptie trebue facuta, In favoarea d-lui P. Poni, care ]a Martie 1896 Infiinteazil a§a numita Cas5, acoalelor (la Ianuarie 1902 se inaugureaza In acela§ spirit Casa Bise- ricei).Creatiunea, In esenta ei antiliberalit, este iar`a§ o imitare a mecanismului centra- lizArii, introdus In Franta de marele despot Napoleon I §i. pAstrat de democratia republi- canit. Prin. Casacoalelor §i a Bisericei s'a mai restrans §i pe alocurea s'a suprimat patina initiativA, §i activitate privatg, In crearea §i eonducerea mezamintelor dg culturk Noua institutie din administratia centrara tntrebuin- -teaza banii dati de commie pentru constructii vi alte tmbunatAtiri ale §coalelor, supravegheazit toate fondurile testate de donatori privati tn.

22 folosul Invg,tamantulnisupraveghere,care prim felurite procedeuri, mai ales prin energica st,A- ruint'a a lui Spiru Haret, a ajuns la rezultatul de a le aduce sub exclusiva administrare mi- nisterialg,. Dupg. 10 ani, Casa *coalelor are un activ de peste 8 milioans lei, sumg, lg,satg, multg, vreme ladispozitia ministrului Vara, control parlamentar. Ce e drept, titularii con- §tiincio§i ai acelui departament au adus fo- loase Invg,fam'antului prin construirea de lo- caluri pentru §coli §i dotarea lor cu cele trebuincioase, dar alti titulari au risipit fondurile In scopuri strgine de menirea institutiei. In afarA de aceastg, creatiune se mai voteazg, la sfAx§itul primei sesiuni o lege a lui Stglescu, prin care se introduce deodatg, pentru numirea magistratilor Curtii de casatie o noug, incompatibilitate din cauzg, de rudenie §1 StItescu In contra principiului inamovi- bilitätii membrilor acelei CurtiI§i aplicg, legea cu efect retroactiv, indepArteazg, pe Prodan §i Populeanu spre a numi In locul lor pe partizanii sAi politici ,M. Poenaru-Bordea §i Ciru Economu (clespre al cg,ror rol In lupta liberalilor contra, ministrului Alexandru Lahovari la 1875 vezi vol. II, pag. 44). Autorul scrierii .cle fata., care In §edinta, dela 10 Aprilie 1896

23 combate deplorabila lege1), preveste§te nea- pArata ei revocare, precum se§i Intampl& In. Decemvrie 1900 sub ministerul s&u de jus- ti tie. Sesiunea parlamentar& se Inchide la 30 A- p rilie1896. Ragazul l&sat acum guvernului spre a se ocupa de administratie Il tufburl el Insu§i prin provocarea unui conflict cu Mi- tropolitul Prirnat §i de§teapt& In Capital& o fr&mantare In adev&r primejdioas&. Faptul este a§a de extraordinar In Romania din zilele noastre, Incat merit& o explicare mai amAnuntia. Este §1 rar exemplul unui om de stat, care ca d. Dimitrie SturdzaA fi facut In par- lement atatea declar&ri de evlavie §i A ajunga. apoi tocmai el la v&t&marea simtimantului religios Inteo mare parte a tArii. De altminteri s'a dovedit cu acest prilej, ca. §i In societatea noasträ cultá, In aparent& pAtruns& de spiritul vechiului voltairianism §i noului pozitivism, biserica ortodox& a pAstrat rAdazini suflete§ti mult mai trainice decat se presupunea. Mitropolitul Primat Ghenadie, ales la 16 Mai 1893 sub ministerul de culte al d-lui Take Ionescu, caut5, Indat& dup& retragerea cabinetului Catargi-Carp s& se apropie de §eful guvernu- 1) Vezi mai jos discursul 115.

24 lui liberal. Cu acesta colaborase mai nainte ca episcop de Arge§ la publicarea ca,torva volume de documente istorice in anii1889-1892 (co e drept, colaborarea inaltului Prelat, care §1 figureazh pe coperta volumelor allituri de d. Sturdza, ne-o Inchipuim mai mult financiar6), dar prin alegerea sa de Mitropolit sub un guvern conservator Ii atrasese du§msania §efului national-liberal. Mijlocul de impäcare n'a fost greu de easit. D. Sturdza, cu 11-tzuinta sta- tornicA, de a Ina, parte la administrarea a cAt mai multor institutii bogate (Creditul fonciar rural, Academia RomanN, de ale earor alocatiuni sa, se poatA, folosi in favoarea partizanilor politici, dorea, sl intro §i in administratia a§ez5mintelor Brancovene§ti, conduse po atunci de descendentii familieictitorice§ti, Printii Gheorghe Bibescu §i Dimitrietirbei. Venind timpul ca sä se convoace de cgtro Mitropolit adunarea prevAzutg, in testamentul Saftei BrA,ncoveanu dela1835,in fata cAreia, s'a se cerceteze socotelile administratiei, Mi- tropolitul Prirnat Ghenadie invitde astA,-- data §i pe d. Dimitrie Sturdza, care prin citirea unui arbore genealogic inceard, Ali a- rate inrudirea cu familia ctitorilor §i dreptul. de a luh, parte la lucriiri (10 Decomvrie1895).,

25 Epitropii tusk §i mai cu deosebire Printul Gheorghe Bibescu, se Irnpotrivesc. Mitropoli- tul Primat Aspunde printr'un amestec neobi§nuit In aplicarea testamentului Brancove- nese; iscode§te tot felul de piedici §i Insfar§it refuzd aprobarea bugetului. Printul Bibescu, a earui corectitudine ca §i a Printului Dimitrie .tirbei erau de altminteri mai presus de In- doiala., simtind cum Intelegerea tntre Primatul Ghenadie §i ministrul prezident Sturdza arne- nintd, toatl independenta a§ez'amintelor Brtin- covene§ti, cere pentru Intaia oar& audientd la Palat §i se pune sub protectia Regelui. Regelo Carol, totdeauna Indemnat de prudenta sa politica de a ocroti familiile vechilor Domnitori ai tarii, va fi fost cu atat mai dispus sa. vie .In ajutorul Printului Gheorghe Bibescu, cu cat acest descendent domnesc, In deosebire do descendentii lui Vodatirbei, nu se aratase p5,n5, atunci Impácat cu noua stare de lucruri -dela 1866 §icitta.va vreme paruso chiar sa aiba aspiratii la Tron. Acum Regele Carol sfatue§te tam§ pe Mi- tropolitul Primat sA, lase In pace administra- -tia BrAncoveneasea. Acesta frisk cu ambitia de a se arath puternicul cap al Disericei or- todoxe, inspirat poate §i de sfaturilo rAposa-

26 tului profesor de teologie Nitulescu, diamia din studiile dela universitatea Lipscati. IA- naAseser5, cAte-va amintiri despre puterea pa- paili, de pe vremea lui Grigorie VII, Hilde- brand cu umilirea Impratului german 4-lei:t- rio IV la Canossa, se crede chemat A, re- ziste Regelui. Indat'a ce d. Dimitrie Sturdza este pus In cuno§tintA de noua laza, a chestiei, Intoarce foaia§i, grind dup5,obiceiul sa,u dintr'un extrem Intealtul, devine din noa cel mai aprig du§mau al Mitropolitului. Pg de altA parte Printul Bibescu luptii, cu activitatea safebrild. Impotriva celuice-i vat'a- mase amorul propriu, scruteazA, viata Ina ltu- lui Prelat, ii descopere multe metehne, unele inchipuite, altele reale, aleatue§te un volu- minos dosar cu acte fotografiate(in parte apocrife) §i §tietot-odat5, sh'-§iasigure concursul ministrului de justitieStAtescu; cazi noua democratie este u§or accesibilsa lingu§i- rilor vechei aristocratii. StAtescu incepe a se inspirA din dosarul Bibescu, Impinge §i magistratura in aceasta. directie §i, impreunit cu d. Sturdza §i cu nepriceputul In ale cultelor ministru Poni, lucreazA, la destituirea Mitro- politului Prinaat. Folosindu-se de cunoscuta lipsä de armo-

27 nie Intro arhiereii Sf. Sinod, guvernul Insce- neazii, f&r& multi& greutate o judecare biseri- ceascA, dupa, care la 20 Mai 1896 doisprezece membri ai Sinodului (Afthiereii Nifon Ploe§- teatml §i Dosoftei BotoOneanul se abtin) pro- nunt& urmiltoarea hot&rire: «Ina lt Prea Sfin- titul Mitropolit Ghenadie Petrescu sa fie lipsit §i caterisit de or-ceservire §ivrednicie arhiereasc& §i depktat dela Scaunul Mitro- poliei Ungro-Vlahiei §i sai fie §i s5, se numeasc& de acum Inainte p&n& la suflarea sa cea mai de pe urrn& Ghenadie 1VIonahul §i s& se agezo Intre Monahii simpli din MarAstirea. unde-§i are metania». (CAld&rugani) 1). Aceastá caterisire putea&Aliaib& tot efec- tut ei bisericesc ;dar cat pentru efectele civile §i politico trebuia introdusa o procedur& de intermediare Intro Sinod, guvern §i parlament. C&ci dupg, legea organic& a Sf. Sinod dela 14 Dec. 1872, Mitropolitii §i Episcopii no§tri nu sant o creatiune a Sinodului, ci sant alegi pe via ta. de un colegiu special, In care

1)Textul hotrtarei, dupit un precedent InUtroplat In Biserica noastrit la 1703, este redactat de arhiereul Atanasie (Mironescu) Craioveanul,profesor la facultatea de teologie, mai pe urmit ales Mitropolit Primat sub guvernul liberal In Fevruarie 1909, dar apoi dat §i el In judecata Sinodului §i demisionat In Iu- nie 1911.

28 deputatii §i senatorii formeazA majoritatea ho- aritoare, §i Ina ltii Pre lati functioneazA nurnai duph% inarirea prin decret §i cu Investitura regala, facand totdocclat5, parte de drept din Senatul politic. Este insA, un princip general. de organizare a Statului,cg, nu poate re- voa, de cat bine a numit, iar art. 15 §i 1G din citata lege organicii, dispun :«Deciziunilo in materii judiciare religioase se vor executA deadreptul de &Are Sf. Sinod. Aceste sentine se vor executh nurnai po cat timp pedepselo cuprinse intr'insele vor fi diseiplinare §i de im ordin curat religios. Pentru delicteordinar,, §i. politice Mitropolitii, Episcopii eparhioti ,i Arhiereii titulari se vor judech, de ca,tro inaltn. Curte de justitie §i casatie».iintro pun c- tele do acuzare recunoscute in hotAritrea sinodal& ca dovedite in contra Mitropolitului Ghenadie Ant dela No. 10 pan5, la No. 14 §i delicte de drept comun. Sinodul adAugit la srar§itul hotArarii sale : «Sa se comunice Inaltului guvern. hotiirAren spre executare». Este de necrezut cu cat a. u§u- rin t5. guvernul d-lui Sturdza se grne§te et. indeplineasa cerinta Sinodului. Un jurnal sim- plist al consiliului de mini§tri autorizA, pe rni- ni§trii de justitie, interne §i culte sI «executo

29 hotkarea Sf. Sinoel dela 20 Mai 1896», ministrul de justitie StAtescu trimite pe procurorul Curtii de casatie Ska,teanu, ministrul de interne Stolojan Ii adaug5, cativa agenti politiene§ti, ace§tia se due ImpreunA la Mitropo- litul Prirnat, Il pun cu brutalitate in teasur5, (era din tntamplare de fata, §i Lasear Catargi), II escorteath pan& la manästirea Caldku§ani §i-la§az5, acolo sub pazg,. Iar ministrul de culte d. Poni, tare la 17 Mai ceruse de la Rege un decret pentru. suspendarea «din treapta Ar- hieriei §i din administratiunea Mitropolitang, a I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Ghenadie Petrescu»,lm supune acurn Regelui nici un decret pentru revocarea lui definitivä ci numai pentru Inskeinarea data, fara lege, unui fel de triumvirat, compus din Mitropolitul Moldovei §i episcopii Dunkii de jos §i al Arge§ului ca «s a. continue a gira, afacerile Eparhiei mitropoliei Ungro-Vlahiei IAEA la fudeplinirea vacantei», vacant& a§a de putin legal stabilitá §i recunoscutA, Incat dupg, deschiderea parlamentului §i chiar 6 luni dup5, caterisire, prezidentul Dimitrie G-hica in §edinta Senatului dela 22 Noemvrie 1896 Incepe apelul nominal prin strigarea numelui Mitropolitului Primat

Ghenadie §i pe de alta parte bisericile or- todoxe din Värile vecine refuza de a intr.& fn. raport cu improvizatul triumvirat mitropolitan. Nu e de mirat, cfata, de o a§a nechibzuitg, actiune guvernamentala opinia public& dinarsfi fost zguduita §i opozitia publica sa se fi folosit de nea§teptatul prilej. 0 rea prevestire pentru d. Sturdza era mai Intai rib- sunetul de§teptat in chiar partidul national- liberal.Cativa membrii cu vaza., unii §i cu talent, ca d-nii Aurelian, Emil Costinescu, Vasile Lascar, Barbu Delavrancea, Dirnitrie Giani, Petro Giadi§teanu, Ern. Porumbaru §i altii, cari Ind, dela retractarea d.-lui Sturdza In chestia nationala rAmasesera nemultumiti, sant acurn Indoit de impresionati de nedibhcia guvernului §i se hotkasc a formà o grupare deosebitg, numitg, mai tarziu a «drapeli§tilor». Lor li se asociazit §i Iii curand Ii depke§te «tribunul» Fleva, a ca.rui agitare devine cu atat mai turbulentk cu. cat e inspiratl de dorinta de rasbunare pentru depArtarea sa din minister. El §i inaugureazA, o mi$care mai accen- tuata prin Intruniri publice anume convocato pentru chestia mitropolitank

yezi cuvintele senatoralui Esarcu din §edinta dela 28 Noem- yrie, care constatit faptul In fats. Senatului.

31 Indata dup5, pronuntarea hotararii sinodale de caterisire, partidul conservator, condus de cl.Lascar Catargi, Ini bratele caruia se arunca acum versatilul Mitropolit Ghenadie (fára a-§i slabl Insa legatura cu d. Fleva), Incepe §i el agitarea religioasa prin Intruniri publice §i tine iina n Capitala la 26 Mai 1896, alta tn Iai la 9 Iunie. Cu 4 zile Inaintea Intrunirii din Bucure§ti, Lascar Catargi vine la autorul acestei scrieri §i propune ca §i conservatorii grupati Injurul d-lui Petre Carp (a§a nurniii junirni§ti) sg, ia parte la agitarea planuita. D. Carp, care se aflà, la Tibane§ti, este chemat In Capitala §i, dupa o consfatuire tinuta cu amicii politici la clubul constitutional In char dimineata Intru- nirii publice dela 26 Mai, se hotarkte sa nu luam parte la agitärile biserice§ti, iar d. Carp comunica Indata, lui Lascar Catargi hotartrea luata. Cu. atat mai ,energic se deslapara agitarea celorlalti conservatori, mai ales prin neobosita activitate a d-lor Take Ionescu §i Nicu Fili- pescu. La acea prima Intrunire publica a lor, cei mai multi frunta§i conservatori tin discur- sun, chiar §i d. G. Gr. Cantacuzino, care iese de astadata din rezerva pastrata de vreo 20

32 de ani. Se pune la cale o adresil de omagiu a doamnelor romAne &are Mitropolitul caterisit (publicatg, in Timpul dela 9 Tunic 1896), care o in cura,nd acoperit g. de sernrAturi din toate treptele sociale, IncepAnd cu doamnele Eca- terina Cantacuzino, Eufrosina L. Catargi, A- ilastasia Filipescu, Printesa Alexandrina Ghica, Alexandrina Gh. Manu, Maria Blaremberg, Maria C. Olamescu §i sfar§ind cu doamnele Elena Victor Ionescu, Elena Wachrnan §i Sofia Mnäsescu. La 2 Iunie o noua, intrunire la «Dacia», con- vocatl iarà.§ de d. Fleva, dupA. sfax§itul cAreia o parte din cei adunati se duc la locuinta d-lui Sturdza din strada Mercur sub pretext de a-i inmâná rezolutiunea aclamaa la «Dacia», care cere retragerea gu.vernului, dar easesc acolo numai pe prefectul politiei cu vre-o 20 sergenti in curte ; atunci manifestantii se In- drepteaz5, spre locuinta d-lui Fleva din calea Dorobantilor §i, intalnind in c,31tul stradei Ro- man& pe d. Sturdza tnteo teasur5, cu co§ul ridicat, se reped asupra lui§i-1 insultä. D. Dirnitrie Sturdza, care la inceputul guvernkii sale Ii pierduse prestigiul nationalismului, i§i pierduse acumi prestigiul evlaviei. Cu ajutorul d-lui Fleva se mai insceneazgi

33 opelerinajuri» la manAstirea aild&ru§ani, unde fusese agezat «Monahul Ghenadie», dar unde lini§tea sufleteasc& Ii este mereu turburatä prin asemenea pelerinajuri, c&nd prin ofertele de servicii juridice din partea democratului Fleva, a conservatorului Dissescu§i a drapelistului MArzescu, cAnd prin cercefarile prefectului §i ale unui judec&tor de instructie. CAci actiunea guvernului nu se terminase cu executarea hotax&rii sinodale. Fata de a- d'anca fram'antare a opiniei publice, organul oficios al partidului guvernamental, tu. loc de a aveh o not5, Impsaciuitoare, tncepe dup& instructiile ministrului de justitie culese din dosarul Printului Dibescuun nou §ir de a- tacuri In contra Prelatului os&udit §i-1 acuz& de falsific&ri §i de complicitate cu UD. ocna§ MArgaritescu. Fostul Mitropolit dt In judecat& ziarul Vointa Nationald In persoana redacto- rului ei, d. Nicolae Ioanovici. Toate aceste agit&ri s&nt Ins& Intrerupte In timpul verii, cAnd lumea politic& lipse§te din Capitalit, §i nu reIncep decftt deabià, la sfar-

1) Pe atunci d. Dissescu Meek parte atAt din elubul constitutional cat §i din cel conservator ;din clubul constitutional a demisionat ()data cu intrarea sa In ministerul G. Gr. Oantacu- zino dela 11 Aprilie 1899. Relatia sa cn Mitropolitul Ghenadie er& contra atitudinii hotitrite de clubul constitutional.

34 §itul lui Septemvrie ; caci pe la mijlocul acestei luni opozitia ramane Inca In rezerva pentru a nu turbura, vizita Imparatului Francisc Iosif, care Insotit de contele Goluchowski, ministrul Au de externe, §i de §eful statului major Beck este oaspele Regelui nostru la Bucu- re§ti §i la Sinaia §i in zilele de 16, 17 §i 18 Septemvrie 1896. Semnificativa, a fost mai ales inspectarea forttiluiChitila, unde Imparatul §i §eful statului major al armatei austro-ungare au asistat In cupola la exercitii de tragere. Daca toata, vizita augustului oaspe a fost o dovada de pozitia la care ajunsese Romania §i de prestigiul personal al Regelui Carol, formele, sub care se petrece, Ti dau o deosebita Inseninatate politica §1 par a indica o Indru- mare pronuntata a Romaniei spre tripla a- lianta 1). Ou toate aceste vizita Imparatului a fost fascumparata de d. Sturdza cu prea multe

1) Ca la toate Imprejuriirile mai mari, nu lipsegte nici aici mica not& comicit. Prezident al Ligei Oulturale erit pe atunci Vasilie Alexandrescn Urechiii, potrivit prezident pentru trebuintele d-lni Sturdza. Ou prilejul pranzului solemn dat la Palat, a fost invitat gi prezentat Impitratului Francise Iosif gi d. Urechit, care mai Inainte se Indeletnicise en obignuitele ieftine declamitri In contra Austro-Ungarieii acum se arath foarte mligulit de ironica politett a Impitratului.

35 jertfe. E probabil a In. veclerea ei §i-a inceput ministerul cu scuzele dela Ia§i ;dar §i in chestii mult mai mici se vede preocuparea §efului national-liberal de a se pune bine cu austro-maghiarii. Cu mult inaintea vizitei Im- pAratului d. Sturdza §tiuse prin agenti introdu§i in conducerea Ligei Culturales5,-i fa,- bu§easca. toatä mi§carea. Da chiar la inceputul guvernarii mersese cu teama de efectul discursurilor sale anterioare in contra ungurilor a§a de departe, haat la un concert dat In sala Ateneului la 19 Decemvrie 1895 pen.- tru a seriph, pe pArintele Lucaci, unul din «ante- 1upt5,torii» transilväneni (el insu§ de altminteri de valoare controversaa), a pus sa, se inlo- cuiasea foile de program, in care figura, la N9. 6 al pártii II «Chntecul lui Ratiu», cu alto foi, In care acel cantec s'a tnlocuit cu o Rhapsodie Hongroise a lui Liszt. Dar s5, revenim la toamna anului 1896. In Octomvrie agitarea opozitiei reincepe cu indoita, putere. Din partea osanditului Mitropolit apare bro§ura Cum am fost judecat,_care sfar- §e§te prin a cere intervenirea Regelui. La 26 Octomvrie conservatorii tin o noua, intrunire publick in care d. Take Ionescu cite§te o petitie a locuitorilor bucure§teni cAtre Rege pen-

36 tru ca s5, se fad, dreptate Mitropolitului obij- duit ; In aceasea, Intrunire Alexandru Laho- vari tine ultimul §i poate Joel mai .remarcabil al s'audiscurs1). In acela§ timp §i1at5, de apropiata deschidere a parlamentului se al- calue§te o alt5, petitie a Mitropolitului Ghe- nadie tot pentru theptate, de astklatA atm Corpurile legiuitoare. In mijlocul acestei frAmantAri guvernul se Indárittuice§te pe calea apucatA. Pe cand mesagiul de deschidere al parlamentului nici nu pomene§te de InlAturarea Mitropolitului Pri- mat par'd, ar fi fost o chestie fara, Insemnä- tate, ministrul de justitie StAtescu autoriz a. o, flagrant5, Niolare a regulelor de procedurA, In materie de delict de presA, care nu-§i gase§te analogia decat In tsagada de dreptate facutI rAposatului I. A. Cantacuzino sub guvernul liberal dela 1876 (vezi vol. II, pag. 43 §i 44). In Inc ca actiunea de calomnie, Indreptatl precum am arAtat mai sus de fostul Mitro- polit In contra d-lui Ioanovici, redactorul Vointel Nationale, s'a fie simplu trimis5, la Curtea cm jurati, se apud, un judedtor de instructie

0 Dupit caleva luni, la 4 Martie 1897, Inceteazit din viati la. Paris. La 22 Aprilie 1897 moare §i Ion Ghica la mo§ia sa Gator- gani, uitat de toath lumea (vezi vol. I pag. 33 §i 34.)

37 (d. Vasiliu) sa, fad, el insu§ cercetgri asupra Invinuirilor publicate de Vointa Nationald §i, sub acest pretext, redacteazg un §ir de con- siderante pline de grele acuzgrinu in contra inculpatului Ioanovici, ci In contra fostului Mitropolit, iar pentru inculpat dg o ordonantg de neurmgrire. Vointa Nafionalei se grgbe§te sa publice In nunagrul sail dela 15 Noemvrie odatg cu deschiderea parlamentului nepil- duitul act judeeatoresc, iar d. Vasiliu se vede rgsplatit prin inaintarea la prezidenta inarnovi- bilg a tribunalului Valcea. E de necrezut ca un guvern, compus din oameni .cu oarecare experientai politicg, sg fi recurs la asemenea procedari in mijlocul unei .a§a fierberi a opiniei publice. Fire§te a noua nechibzuintg atata, focul §i mai tare. Sambg,t1 16 Noemvrie, a d.oua zi dupg deschiderea parlamentului d. Fleva convoac g. iarg§ o Intru.- mire la «Dacia» pentru a da citire acelei pe- titii alui Ghenadie cgtre Corpurile legiui- -Ware: Publicul dela intrunirea tinuth, exceptional la amiazi, Incearcg pe la ora 1 s5, meargg spre Dealul Mitropoliei la, Camerg, Ins& la podurile peste Dambovita este inapiedicat de agentii politiei. Se intampla, incgiergri, sant eapete sparte, foaia d-lui Fleva Dreptatea apare

38 incadrata, in negru cu inscriptia :«S'a varsat Angele cre§tinilor». In ziva urmatoare, duminica, o noua, §i foarte numeroasa Intrunire la «Dacia» ; a treia zi, Luni 18 Noemvrie age- menea, de asta data Ins& o parte a publicului navale§te prin stradele laterale spre Senat, uncle deabia, Incepuse §edinta. Politia cu a- gentii Ai, sergenti §i batau§i, se piegatise A impiedice manifestatia In drumul ei presupus spre Camera. ;caaad aude ca, lumea navale§te la Senat In Palatal Universitatii, se ia dupa, urma ei : batau§li se posteaza la intrarea din mijloc a universitatli, iar sergentii navalesc pe scarile Senatului, de uncle gonesc publicul In coridoarele de alaturi ;aici se afla, Ins& sa- lile cursurilor universitare ; politia e condusa cu atata nepricepere Incat agentii ei intl.& In chiar Able ocupate cle studenti intrebandu-i cine Ant, §i la raspunsul lor, ca, Ant studenti universitari,le observa «daca Anteti studenti, ce cautati aici»§i tabara asupra bor.') Multi studenti Ant loviti, curierul rectoratului, care se afla, la postul Au Inaintea cancelariei profesorilor, e mai greu ranit. Rectorul univer- 1) Prefect al politiei este un frate al ministrului StAtescu, tot a§a de putin capabil pentru aceastA, functie precum sAnt§i alti doi frati ai sAi inaintati In magistraturA.

39 sitAtii d.e atunci (autorul scrierii de fat5,) incepe indatg, o cercetare asupra celor intamplate in edificiul supus autoritAii sale §i trimite raportul oficial ministrului instructiei publice, care ins5, acum nu mai estecl. Petru Poni, ci Gheorghe Marzescu1). Caci fata, de cele intamplate In putinole zile dela cleschi- derea Corpurilor legiuitoare, cabinetul Sturdza se vede silit A, demisioneze impreunA cu prefectul politiei Paul Satescu, iar la 11 Noem- vrie 18,96 se formeazA, cu consinatimAntul In- tregului partid., un. minister din disidenta liberara, in care insAca semn de intelegere figureazA, §i d.oi din membrii fostului gu.vern. Noul minister este astfel compus : P. S. Aurelian, prozident §i domenii; Vasile Lasear, interne ; G.. Marzescu, culte ; General Anton Derindei, ra,sboi ; tefanendre, justitie ; Emanoil M. Porumbaru, lucthri publice ; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu) famâne la finante §i C. I. Stoicecu trece la externe. Ministerul Aurelian este mai intai de toate

1) In urma conflictului mitropolitan ci. P. Poni nici n'a mai putut face parte din vreun minister ulterior.

40 chemat sa, inlature conflictul mitropolitan §i. sl potoleascI agitarea publicA. Ouvintele, cu care Vineri 22 Noemvrie se introduce Inaintea Corpurilor legiuitoare, o spun lárA, Inconjur. Aceasta e §i singura explicare pentru admi- terea la ministerul cultelor a lui Gheorghe Marzescu, cu toate imputaxile anterioare ale d-lui Sturdza impotriva lui: Marzescu trecea, de mai priceput in cele biserice§ti. Dar dm& revocarea masurilor luato de guvernul precedent trebuih Mout . cat mai re- pede, nu se putea, face fa,r6, greutate §i fgra, umilirea partidului liberal §i a Sf. Sinod. Greu- tatea nu veneh, dela Sf. Sinod. Dupa, alcatuirea lui de atunci, Sinodul s'a putut plech destul de u§or cerintelor noului guvern §i, cu oarecare rezistent6 a archiereului Atanasie Craio- veanul, cele 12 voturi, care se gg,sisera, pentru osandirea Mitropolitului, s'au gh'sit §i pentru revocarea oshndei, de asta.datg, fire§te cu adaosul celor 2 prelati ce se abtinuserg la hotrt- rarea dintai. Greutatea veneh, dela aflarea modalitAii, cu care s5, se impace Mitropolitul caterisit, cara, de a ca,rui impAcare nu se putea, impAca, nici opinia public& Cum se Int'amplA de obicei in imprejuiarile politice,in. care o persoan'a

41 versati15, ajunge sl fie cheia unei situatii, Mi- tropolitul Ghenadie era.Intetit din diferite pg,rti cu ofertele de serviciu, de care am vorbit mai sus, §i fiindch una din conditiile apla- -nrtrii conflictuluiera,demisionarea tnaltului Prelat, dup.& ce va fi fost pentru un moment reintegrat In scaunul mitropolitan, chestia era,: In mama cui sa, fie data demisia, de care guvernul sa, fie sigur Inainte de a mijlocl revocarea osandei §i ta14turarea decretului de sus- -penclare (cki decret de destituire nu se fa- euse). Cateva zile de nehotartre pAreau a agrava situatia ;se propun multe pentru sa- tisfacerea condamnatului, acesta tnsu§ este ne- domirit fat5, de numeroasele ispite. In sfax§it se hotArkte A Incredinteze lui Lascar Ca- targi actul demisiunii '). Pe c&nd ministrul de culte Marzescu ala,- tue§te In mod prealabil cu membrii Sinodului noua hothere, care s'a desfiinteze pe cea dintai, ministrul prezident Aurelian, neputAndu-se pune In raport parlamentar normal cu mem-

I) Se pare tusk di. a dat §i d-lui Fleva o demisie. Vezi asd- pra acestei bicuraturi §i. asupra confuziei cu conditiile impl- aril. scrisoarea Aposatului Vaaile Lascar c5,tre d. Talie Ionescu dela 20 Aprilie 1900, publicata in biografia lui V. Lascar de M. Theodorian-Oarada. (Bucureiti, Tipografia profesionalk 1913, pag. 135 §i urm.).

42 brii opozitiei agitAtoare, fiindea alegerea lor fusese ImpiedicatA prin presiunile guvernamentale, se roaga, de Lascar Catargi sag primeasc5, la sine acasa. (Dumineea 1 Decemvrie) pentru a se tatelege asupra conditiilor remiterii actului de demisie, iar ministrul de interne Las- car. In bune relatii colegiale cu d. Take Io- nescu din cariera sa de advocat, II intrebuin- teaz5, §i pe acesta la inlesnirea situatiei. Astfel se stabilesc oarecari conditii.ale ImpAckii, Lascar Catargi remite demisia Mitropolitului primat Ghenadie In mainile Regelui, eatre care §1 este adresata, iar pe ziva de Mercuri 4 De- cemvrie sant Indeplinite numeroasele acte oficiale, pria care se Indrepteaz a. gre§ala comisá: noua hotárare a Sf. Sinod care «ridic A. de d'a- supra Mitropolitului Ungro-Vlahiei Ghenadie Petrescu hotIrtrea dela 20 Mai 1896», raportul ministrului de culte, jurnalul consiliului de mini§tri §i decretul regal pentru ridicarea sus- pendarii «I. P. S. Mitropolit Primat D. D. Ghenadie Petrescu», demisia acestuia, alt raport, jurnal §i decret pentru primirea acestei demisii §i gerarea afacerilor eparhiei prin «Vi- carul Sfintei Mitropolii»(nu prin nelegalul triumvirat introdus de fostul ministru Poni) «pan5, la alegerea noului Mitropolit Primat», un

43 al patrulea §i al cincilea raport, jurnal al consiliului §i decret regal pehtru convocarea Ma- rilor Colegii Electorale pe zilele de 5 §i de 6 Decemvrie spre alegerea unui Episcop al eparhiei Romanului la locul vacant §i apoi a Mi- tropolitului Primat. Propusul §i alesul. In aman- doud, cazurile era vrednicul §i de toti respectatul Iosif Gheorghian, care fusese Mitropolit Primat, I§i dase demisia §i acum nu putea fi reales Mi- tropolit decal dupA realegerea sa de Episcop, singura fat5, bisericeasca, In acele tnaprejurari, care mai putea. restabili tatru Cava prestigiul Scaunului Mitropolitan al Regatului Roman. Dumineca 8 Decemvrie 1896 se §1 face investitura Mitropolitului Primat Iosif Gheor- ghian cu o deosebita solemnitate, la care Re- gele invita de astAdatg, §i pe toti fo§tii mini§tri pentru a constata In alocutiunea ce o roste§te a «toti frunta§iitAriise intalnesc Intr'un singur gand, tntr'o singura voinVa, cand patria are nevoie de concursul tutulor fiilor s'ai». Atat formarea ministerului Aurelian, cat §1 aplanarea conflictului mitropolitanau fost anume recunoscute §i aprobate de d. Dimitrie Sturdza ; In deosebi pe cea din urma a numit-o in §edinta Senatului dela 11 Decemvrie 1896 «o solutiune bun& aclamata de toat5,

44 tara», §i d. Sturdza era, §eful partichilui na- -Vonal-liberal. Insh, situatia acestui partid, cu toath InlAturarea primejdei momentane, tot Incurcatä rhmanea, atal pentru Corpurile legiuitoare eat §i pentru guvern. Pe cleoparte parlamentul prin chiar faptul, eh un eveniment a§a, de insemnat ca restabilirea ORE in Bise- rich, a trebuit sh se petreach In afarh de el, duph Intelegeri oarecum private Intre mini§tri Aurelian §i Laschr cu d-nii L. Catargi §i Take Ionescu, t§i pierde Insu§irea esentialh, de a fi ade- vhrath reprezentare a t'Arei (ceeace se traduce §i prin trecerea sub thcere a Intregului eveniment in Adresele Corpurilor legiuitoare 1) ; pe de alta §1 autoritatea noului ministru prezident este push in joc prin chestia, care Incepe a se discuth de pe atunci cu aprindere, dach §ef al guvernului se cuvinesa, fie altcineva decat §eful partidului. Numai o deplinh armonie Intre d. Di- mitrie Sturdza §i P. Aurelian ar fi fäcut cu putinth activitatea normal& a noului cabinet. Ins& d. Dimitrie Sturdza era dintre acei oameni politici, cari I§i Inchipuesc ch piere taxa dad, nu sunt ei la guvern. Ammozitatea (Entre amicii shi §i aceia ai

1) V. mai jos discursul 116.

45 guvernului Aurelian devine de notoriatate pa- blica. Se zice a, d. Ionel Bratianu, inginer din corpul tehnic al cadlorferate, arata o foto- grafie a mesei ministrului de luceari publica Ernanoil Porumbaru, Incarcatg, cu maldarul de dosare nerezolvite de timidul gi In toate privirile nepotrivitulatitular al acelui departament. Se gi vorbegte de amenintarea unei greve la caile ferate. Prin. o asemena animozitate Intre liberali, care deabia du$ vreo patru ani va Inceta,,. se gi explica, atacul d-lui Emil Costinescu In contra d-lor Dimitrie Sturdza gi. Gogu Canta- cuzino, de care am vorbit In nota dela pag.. 101 a vol. 4, precum gi rgspunsul acestui din. urma, ca, el se gtie pe sine sarac, pe cand Il vede pe d. Costinescu devenit bogat. Dar cea mai curioasg din aceste manifestari de du§manie Intro cele doug, grupari liberale o va da Insug d. Dimitrie Sturdza tate() adunare electoralg tinutg la Craiova In Octom- vrie 1898 1),unde, desmintindu-gi aprobarea data In Senat, ataca, spre uimirea tutulor, guvernul Aurelian tocmai pentru deslegarea chestiei mitropolitane. Pe d. DiMitrie Sturdza.

1) V. mai jos discursul 120.

46 11 puteau u§or pune In mi§care oamenii, sub influenta cg,rora stAteh (§i totdeauna a stat sub influenta cuiva), Indara ce-i prezentau un obiect de ura, §i obiect de mg, Ii deveneh u§or or- cine ti. sth In drumul spre guvern. Atunci i se deslAntuia, pornirea fireascg, prin o nestitpa,- nitaviolenca de limbagiu. Pe vechiul minister conservator al lui Lascar Catargi dela 1875, In care araturid.e insu§ Vateanul §ef al partidului figurau Alexandru Lahovari, Gheorghe Gr. Cantacuzino §i. Teoclor Rosetti, Ii nume§te cea mai corupt5, camarilA. Insemnatul minister al aceluia§ Lascar Catargi dela 1894, in care figureaza, .iar5,§ Al. Laho- vari, Impreuna, cu d-nii P. P. Carp, Al. -Mar- ghilornan §i M. Germani, Ii nume§te nemernic. In discursul dela «Orfeu», In care calificA pe unguri de barbari, apostrofeazg, pe conservatori prin cuvintele «puterea pentru a teada, interesele nationale, aceasta e treaba boieri- lor ;§i lucrarea boerilor merge mai departe, eaci nu am sfk§it cu catalogul trAdArilor». Iar acum, In discursul dela Craiova, zice despre membrii partidului liberal, can i. nu i se su- puneau Intru toate : (Disidentii no§tri s'au unit cu conservatorii pentru ca s'a% ridice pe Ghe- nadie In sus, sa. Infunde legile§i morala §i

47 biserica In jos, §i pe spatele c&learilor de legi s& se suie In sus ca sa. ia guvernul tkii. Ei nu au ajuns la guvern prin tar& §i prin partid. Ca s& ajung& la putere, au umilit §i.parlamentul §i Sinodul §i legile t&rii§i au vitiat atmosfera moral& a tArii romane§ti». Dar fire§te, precum se Intampla, In asemenea cazuri, lungile discursuri ale d.-lui Sturdza sunt pline de sfaturi morale, filantropice §i nu mai departe decal la banchetul tinut tot In Craiova la 12 Noemvrie 1897 se exprim& astfel : «Ura §i pisma sunt lucruri rele ca §i minciima In lume. Adev&rul§i iubirea formeazg, baza In- tregii filocofii a tuturor natiunilor diu toate timpurile. AdevArul§iiubirea s& le tinem str&nse In inimile noastre, caci ele produc cetAteni valoro§i» 1). Tau§ conflictul Intre §eful partidului national-liberal §i ministerul ie§it din sanul a- celuia§ partid se poate consider& Inc& latent la Inceputul anului 1897, Intru cat nu se aratase pAn& atunci In nici o §edint5, public& a Corpurilor legiuitoare. Din actele guvernului Aurelian de pe vremea acelei aparente ar-

1) Vezi bropra (Programul partidului national-liberal §i dis- eursurile pre§edintelui consiliului de mini§trii D. A. Sturdza). Bueure§ti, Carol Grobl, 1897, pag. 118.

48 monii nu putern trece sub acere un anurne incident, care de altfrminteri se §i datore§te actiunii anterioare a d-lui Sturdza. E vorba de neobi§nuitul mod de celebrare al unei pretinse isbande In trafarile cu Turcia pentru admi- terea unui Mitropolit roman la Constantinopol, care ar fi consistat In. recunoa§terea unui c&- lugär cu numele Antim In aceast5, tnalta, demnitate, recunoa§tere care n'a existat niciodat& din partea Patriarhiei, nici din partea Sulta- nului In mod formal §i In lipsa c&reia obscurul c&lug&r, care nu §tià macar bine romAne§te, a §i disp&rut cu desavar§ire din lumina zilei. i totu§ improvizatul ministru de externe, d. Costic& Stoicescu, sustinut printr'un anume discurs de laud& al d-lui Sturdza ca leader al majoritátii, crede de cuviint& s& strige de pe banca ministerial& «TrAiasca Sultanu1 0 §i pro- voacA §i Senatul s& se asocieze la acest strign una din cele mai curioase scene care s'a petrecut In parlamentul nostru §i pe care nurnai patina ei seriozitate o scute§te de a fi prea umilitoare I).Ceea ce Ins& nu impiedic& pe d.. Sturdza st impute adversarilor conservatori

1) Din publicarea Desbaterilor Senatului in Monitorul Oficial dela 23 Noemvrie 1896 s'au §ters acele cuvinte ale ministrului de externe, dar a rg.mas discursul d-lui Sturdza, din care re-

49 c5, §i in politica extern& nu §tiu decal sa,' fad, plecAciuni in dreapta §i in stanga. (Vezi mai jos discursul 117). Aparenta armonie titre .guvern §i §eful partidului inceteaz1 la moartea Prin.tului Dimitrie Gliika, prezid.entul Senatului, intamplata, in ziva de 15 Fevruarie 1897, la varsta lui de 81 de ani. DupA oarecare §ovAire, national-liberalii se hotkasc s5, aleaga. In locul vacant pe insu§ §eful partidului. Contra-candidat ar fi fost vice- prezidentul d. Petre GrAdi§teanu, unul dintre intimii color dela guvern, precum la Camera In locul lui Aurelian se alesese amicul s'au politic Dimitrie Giani./Alegerea se face in Senat la 20. Fevruarie cu 85 voturi in favoarea d-lui Sturdza §i 15 buletine albe, iar d. Sturdza prime§te noua domnitate declarand. cá este o dovad5, de «solidaritatea §1 unitatea partidului national-liberal, ckuia apartine atat majoritatea Ciorpurilor legiuitoare, cat §i guvernulo. La observarea facut5, indat5, de d. Petre Gr5,- zultit c& au fost rostite. D. Sturdza poveste§tectt a mai /Qat parte la trei §edinte memorabile, care s'au terminat prin stri- gAtul

60 di§teanu, cIn urma acestei alegeri Aurelian trebue scedeze locul d-lui Sturdza, atat d. Sturdza cat §i ministrul de interne Lascar contest& aceasta urmare. Insa cuvintele d-lui Sturdza erau. una §i gandul trebp.e sfi fost alta. Caci nu mai departe decati dupa 8 zile t§i da demisia din prezidentia Senatului §i chiar din &haat, motivand-o cu varsta sa de 64 de ani. Fire§te Senatul i-o respinge (§edinta dela 1 Martie 1897), iar d. Sturdza,1 dup& o tntrunire a majorit&tii, In care Imbatranitul §1 mult vorbitorul Nicolae Ionescu 11 provoaca sa-§i retrag& d.emisia, saruta plangand pe acest Ionescu,k revine asupra hotArarii sale§i. la 5 Martie prezideaz& din nou §edinta Senatului. Dar Incurcatura merge mai departe,i fiindca Aurelian tot nu. vrea sa tntelea6 und.e bate d. Sturdza, se repet& ni§te manopere analoage cu cele descrise mai sus and cu eliminarea d-lui Fleva din minister. Abia tree 4 zile §i mini§trii sturdzi§ti Gogu. Cantacuzino §i Costica Stoicescu f§i dau demisia ;hacercarile de a-i face sa revie nu is- bgtesc ; la 13 Martie sant Inlocuiti ad-interim prin Aurelian §i. Lascar, cari cauta sa. se impace cu d. Sturdza, aratandu-se dispu§i a prim' In minister pe laugh', cei doi demisionati pe

51 Spiru. Haret in locul lui Gh. Maxzescu. Dar toate sant in zadar, §i. la 26 Martie Aurelian, dup5, ce a Mout s'a se voteze in pripa, intregul buget, anunfa Cam.erei demisia cabinetului. D. Dimitrie Sturdza e din nou Insaxcinat cu. formarea ministeralui, dar tree iarg,§ 5 zile, in care partidul se fra,mant5, ca sajungA, la o imp5i.care. Insg, toti amicii lui Aurelian refuzg, participarea la guvern gi noul minister e silit s5, se infa,tigeze la 31 Martie inaintea pada- mentului fa,r5, nici un drapelist in mijlocul s'au. Prin o asemenea revenire la ca,rma Orli regimul d-lui Sturdza a coborit intr'un grad. necunoscut mai nainte demnitatea guvernului gi a parlamentului, precum prin desmintirile proprii in chestia nationala, gi in cea mitropolitanA distrusese in generatia de astazi, mai ales in tinerime, credinta In cuvantul fie cal de solemn al unui om politic. Preziclent al Senatului se alege Eugeniu SCA- tescu, insA numai cu 54 voturi din 93, celelalte Rind. pentru d. Petre GrAdigteanu. Astfel se urea, cel mai heterogen reprezentant al nouei generatii liberate la locul, unde lumea politia era, deprinsa, svad5, pe printul Dimitrie Ghika, gi aceastI inlocuire face sA, se simtA gi mai

52 tare golul rasat prin disparitia unei figuri aà de caracteristice din viata noastr& politic& Fiul unui fost Domnitor al prii Romane§ti,, printul Dimibrie Ghika, «BeizadeaMitic , cum i sO zicea,d.eobicei, nu uita, niciodat& aceast& origine a sa. Deprins s& atrag& adeseori atentia publicului asupra sa §i Inchipuin- du-§i co atrage totdeauna, Beizadea, Milk& era, mai intai de toate, reprezentativ. Yascut la 1816, inalt la trup, larg de piept, oache§ §i rotund la fat& cu obrajii rumeni, tnrati§area, sa fizic, de§1 cam greoaie, era de o vad.it& elegant& militar& Adus prin pozitia sa social& s& prezideze tot felul de institutii §i. adun&ri, cand Eforia spitalelor civile, and o societate de asigurare, and o Intrunire publicä, and. mai ales Camera sau Senatul (§i In aceast& din urm& situatie §i-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale politice), Beizadea, Mitic se credea totdeauna le point de mire al adu- narilor §i In orce caz Ada' prilejul s& fie remarcat §i s5, se faa popular. Cand prezida la discutii parlamentare mai Insemnate, putea, deven1 incomod, fiinlcfntrerupea, din and In and po) orator pentru a rost1 cuvinte ce le credea de spirit, mai ales daa tribuna da- melor era, plin& De§1 de cateva, ori rninistru

53 §i prezident de consiliu, activitatea sa administrativa s'ar concentrat mai cu deosebire in numeroasele lucrki ale Eforiei spitalelor civile, de cari se credea, obligat sa se ingrijeasca prin traditie de familie, §i aici au ramas /nuke urme ale bun elor sale intentii. U§or accesibil la lingu§iri, precum erk in mai toate intre- prinderile acestea a fost sub influenta unor persoane sau putin competente sau putin scru- puloase, §i atat la construirea acelui spital §i a Bailor Eforiei din Bucure§ti, cat §i la exage- rarea cheltuelilor §i organizkii azilului «Elena Doamna», aflat la inceput sub administratia Eforiei, precum §1 la cele tntreprinse in Sinaia upa dorinta Regelui de a face acolo la munte un Me de petrecere §i de intremare pentru societatea bucure§teana, s'a simtit acest nea- juns al caracterului sau. Cu asemenea insu§iri printul Dinaitrie Ghika ar fi putut ramanea. fard, insemnatatepolitica, dad, nu s'ar fi deosebit printr'o anume ati- fudine in toata viata sa dela 1866 incoace. Precum. in divanul ad-hoc fusese partizan al ideei unui principe strain, a§6, din momentul sosirii Principelui Carol de Hohenzollern in Mai 1866 a pastrat cu religiozitate aceasta credinta, politica. Deosebindu-se astfel de multi

54 din contimporanii säi, cari In prima treime a domniei lui Carol I s'au aratat §ovAitori In simtimintele lor Ainastice, Beizadea Mitiel a. vroit ssa fie, a autat s5, se arate §i a §i fost In adevär cel mai leal §i credincios supus al noului Domnitor. Crezhndu-se prin originea sa mai presus de obi§nuitele partide, Intrebuin- tand adeseori cuvintele pompoase «Tara mea», Beizadeh Mitic& treceh far& mult& greutate dinteun partid In altul §i a prezidat en aceia§ Incredere In sine atat adun&ri conservatoare cht §i adunki liberale. C6ci In aceste vicisi- tudini el t§i 'Astra. pururea idea sa de chpe- tenie de a fi un sprijin al Dinastiei. Inc& In ultimul timp al vieti, child la o Intrunire public& fire§te liberal& un orator (d. M. Pile- rekyde), dup& r&ul obicei al exuberantelor noastre stilistice, pusese In joc persoana Re- gelui Intr'un mod putin cuviincios, Beizadea Mitic& a p&rasit prezidentia §i a protestat cu o derma& simplicitate In contra acestui abuz. (13 Fevr. 1894). Astfel coboratorul unui Domn pamantean. a Indeplinit In viata sa publica ma mai inalta, misiune ce i-o IngAduiau Insugirile sale personale, §i «Beizada, Mitica», prin statornica urmärire a unei juste conceptiuni,a putut deveni o figura istoricä.

101 SUB REGIMUL LIBERAL AL DOILEA MINISTER STURDZA.

31 MA.RTIE 1897-30 MARTIE 1899.

In ministerul sAu d.ela 31 Martie 1897 d. Di- mitrie Sturdza admite pe tangrul Ionel I. C. BrAtianu la IncrArile publice tn. locul Aurelia- nistului Porumbaru. cel cu dosarele fotografiate. Astfel este SCOS fiul mai mare al lui Ion BrAtianu din corpul tehnic al cAilor ferate §i introdus pentru prima oarl in arena politick sub auspiciile d-lui Dimitrie Sturdza, cu concursul d-lor Mihail Pherekyde, Eugeniu Sea- tescu §i ascunsului in umbra, dar cu. atat mai influeutului Eugeniu Carada, a§a, dar sprijinit dela Inceput de puternicele institutii finantiare aflate la dispozitia partidului liberal :Creditul fonciar rural §i Banca nationallt. De indatA se

56 gi vorbegte de conducerea viitoare a partidnlui, gi din succesiunea la aceastg, conducere pare a se face o chestie de succesiune in familie. Departamentele noului minister sant ocupate in modul urmätor : Dimitrie A. Sturdza prezidentgi externe, Anastasie Stolojan d.omenii, Mihail Pherekyde interne, G. C. Cantacuzino (Rifoveanu) finante, General Berindeirazboi, Spiru Haret culte gi instructie publica Ion I.. C. Batianu lucrAri publice, Alexandru Djuvara justitie. In 0amer5, noul minister este indath, atacat de d. Fleva ca un «guvern de lupt5, gi de provocare», Vasilie LascAr tisk ales viceprezi dent In loculd-luiPherekyde, declark c membrii fostului cabinet Aurelian reintrA In ranclurile partidului «ca soldati credinciogi», gi ministrul Stolojan Aspuncle ca. (politica guvernului este silinlesnim gi sa% realizám concentrarea tutulor elementelor liberale intr'un minister tare». Corpurile legiuitoare se inchid la 3Airilie, incerearile afatate de Stolojan se fac cu In- doitstaruinta.,isbutesc ins& tot aga d.e putin ca mai nainte, gi la 10 Mai 1897 apare eel

57 dintai numär al ziarului disident Drape lul, care arat5, Intre membrii fundatori pe Aure- lian, Vasilie Lascar, G. Maxzescu,tefansen- die, Emanoil M. Porumbaru, Dimitrie Giani, Emil Costinescu, Petre GrAdi§teanu, general G. Angelescu, Barba Delavrancea, Vasilie Missir, Alexandra Micoianu, doctor G. Stoi- cescu, Q Costescu-Comgneanu, Nicolae Xe- nopol, V. A. Urechia, C. Dumitrescu-Ia§i, etc. Dup 5. numele ziarului toata, gruparea a thrum poreclith, a «drapeli§tilor». Dar pe cand liberalii fac incercArile lor de a readuce unitatea tn partid, §i conservatorii, mai ales fag, de revenirea d-lui Sturdza la guvern, cautA.sInlAture disidenta manifes- tatl prin continuarea clubului constitutional sub §efia d-lui Petre Carp chiar dup5, participarea acestuia la ministerul Lascar Catargi dela 1891-1895. In ziva de 20 Martie gene- Talul Jacob Lahovari, sosit pentru patine zile dela Paris ca sasiste la .thmormântarea fra- telui eau Alexandra, vine la autorul acestei scrieri, tn lipsa d-lui Carp, §i, zic&ndu-se autorizat de d-nii Lascar Catargi, Ion Lahovari, Take Ionescu §i N. Filipescu, propane unificarea partidului, fuziunea celor dou, cluburi, an nou comitet sub §efia lui Lascar Catargi

58 dar cu asigurarea succesiunii la §efie in persoana d-lui Petre Carp. Acesta, sosind dela TibAne§ti, refuzn, propunerea. Insn, pe la sfar§itul lui Aprilie 1897 aceste griji ale guvernu.lui §i ale celorlalti oameni politici tree pe al doilea plan :toatn, lumea e preocupatn, d.e boala mo§tenitorului Tronuldi Principele Ferdinand. Tifosul, de care fusese infectat, 'Area, la Inceputsi..iurmeze cursul normal, cand deodata% se ivesc simptome a§a de nelini§titoare incat in noaptea de 15 spre 16 Mai se respande§te In capitalA vorba,c6. bolnavul 4 pe moarte. Toatn, lumea aleargA la Cotroceni dupn, informatii, pretutindeni in tarn, se de§teaptn, Ingrijorki, d. Dimitrie Sturdza, care dela scena din Camera% cand cu impu§- carea u§ierului la 15 Martie 1888 (Vezi vol. III, pag. 79) nu mai vorbise cu cumnatul. sn,u. d. Petre Carp, roaga, acum pe amieii acestuia sa.-1 cherne la Bucure§ti;ci. Carp vine, §i. in tinda palatului dela Cotroceni cei doi oameni da Stat se InapacA. Dela 17 Mai Inainte starea Principelui Ferdinand incepe a se tabu- nAtati, dar convalescenta merge foarte Tiled giare multo intermitente, Doctorul Leyden, chemat dela Berlin pe Maga, doctorii din tarn, Buicliu, C. Cantacuzino §i Kremnitz, e silit

59 sg,amane mereu tntoarcerea sa inapoi, deabia, la 8 Iunie pArAse§te tara ;dup5, vreo 3 sap- Omani bolnavul poate fi transportat in «Foi- §orul* säu dela Sinaia, dar numai pe la tn- ceputul lui August se poate sculh din pat. Tin fapt de mare insemnAtate trebue scos la ivea15, cu acest prilej. Nu e nirnic mai greu decat a constata, ce se petrece in sufletul unui popor, nu al orkenilor cetitori §1 scriitori de gazete, nu al celor ce prin cluburi §i alte locuri de intrunire vânturá pArerile la ordinea zilei §i cred. crt reprezentg, cugetulärii, ci a marii multimi a oamenilor a§a zis earl niciodatA, sau deabià odat5, in viatb," au. prilejul de a-§i arAta, gAndul §i simtirea asupra cea ce este Inaltul interes al patriei. Mai toate discutiile din parlament, mai toate ar- ticolele de ziare cu violenta lor obi§nuira, mai toate vorbele dela intrunirile publice sAnt fr Insemn'atate pentru cugetarea reara a poporului, precum §i cele mai multe legi nu dan nici ma rezultat pentru mersul efectiv al unei t'ari. Dar din c'ancl in and, ca un fulger, strä- bate o raz5, de luminA in,intunerecul, care invalue sufletul poporului, gi din adAncaeti- cere de pAng, atunci se aude deodat5, glasul celor tácuti. Cine ar fi crezut la noi,cnrt-

60 zuinta patriotic& a frunta§ilor dela divanurile ad-hoc in favoarea unei Dinastii hereditare dintr'o Casa, suverang, a Europei §i Indeletni. eirea Regelui Carol pentru realizarea acestei nazuinte sfi patruns in popor §i sfi ramas instinctiv sinit& de el ca un element de siguranta, pentru Romania ?i totu§ in momentele, In care s'a aflat primejduirea vietei mo- §tenitorului Tronului, care 'Ana, atunci pArea, ea,trece neobservat in ochii mu1irnii,s'a aratat Math, grije,atata induio§are in toate paturile sociale, atata simpatie sincera cu nesfar§ite propuneri de leacuri §i cu nenuma- rate rugaciuni, bleat deodata poporul roman, cel cu aparenta de nepasare, s'a cloveditp"a- trims de un adânc simtimant omenesc §1 patriotic. Ministerul, scapat de aceasta grije, poate .intrebuinta, vacanta parlamentara, pentru pregatirea legilor ce au sa, fie supuse Camerei la toamna. Dar, de§1 lucrand sub prezidenta unuia din cei mai harnici oarneni ait&rii, putini mini§tri liberali pot produce ceva mai de seama,. Ce e drept, §1 harnicia d-lui Sturdza era de regula intrebuintata la lucrurile mici, la date statistice, la culegere §i publicare de documente §i la alto asemene amanunte. Lui

61 i se poate aplicà vorba citath, Intr'o scrisoare a Lordului Chesterfield despre Papa Alexandru VII Chigi : maximus in minimis et minims in. maximis. Lipba caracteristica, de oameni competenti In partidul liberal, In afarl de afacerile de Bänci gi de Credit, se simte gi de asta,- daa. Dela d. M. Pherekyde la interne, dela Gogu Cuntacuzino la finante, dela Al. Djuvara la justitie (de altminteri Inlocuit In Ianuarie 1898 cu Pallade) gi dela d. I. I. C. BrAtianu la lucrkile publice nici nu se agtepth cineva la vreo iftiiativ; iar Incercarea lui Stolojan cu naftalina pentru stArpirea filoxerei a rá- mas de pomin5,. Numai generalul Anton Be- rindei gi Spiru Ilaret se pun serios pe lucru, cel dintai la o reform& a organizárii arrnatei, care Ins5, provoacg, penibile manifestAri In- contra evreilor, celblalt la alcatuirea legii pentrii InvatAma,ntul secundar gi superior. In ceeace privegte Insa pe d. Sturdza, fa- talitatea, care 11 aduce din nou In capul ministerului de externe, II urrraregte §1In decursul acestei a doua guvernari: Regele Carol pentru a tnapoih, vizita Impkatului Francisc Iosif, se opregte cu Regina in Septernvrie 1897 la Budapesta, 'undo Impáratul se aflã pentru. sesiunea Delegatiunilor. Suveranii nogtri samt.

62 primii cu mare solemnitate ;dar pe Gaud. cu cateva zile mai nainte fu.sese primit la Buda- pesta §i Impkatul Germaniei, insotit de ministrul Au de externe precumi Imparatul, Francisc Iosif avea, pe lane& sine pe contele Goluchowski, d. Sturdza nu putuse insoti pe Regele Carol in capitala Ungariei din motive lesne de priceput §i Regele nostru nu avea, 1ang5, sine cleat pe ministrul säu dela Viena Emil Ghika. Printre decoratiile convenite cu.acest prilej intro cele dou'a guverne, ministrul prezident ungar Baronul Banffy strecoarA in ultimul moment §i una pentru Jeszensky, fostul procuror dela Cluj, care la pertractareaodio- suluiproces in contra memorandului insultase pe Romanii transilväneni §i acum, fiind in- naintat in administratia central& din Buda- pesta, tfecea de cel mai aprig du§man al kor. Marea decoratie smulsa, Regelui prin surprindere la o reprezentatie de gala in tea- tru (Regele probabil nici nu-§i mai amintea, eine e acel Jeszensky), de§teaptg, la noi In tarái printre Romanii din Austro-Ungaria atata indignare, in cat insu§contele Golu- chowski se vede indemnat sceara, scuze guvernului roman pentru distinctia, la care a

63 participat far& cuno§tinta d.e cauza, (raportul confidential al legatiunii noastre din Viena No. 1135 din 5/17 Noemvrie 1897). Dar totu§ d. Sturdza ca ministru de externe con- trasemneaza, la 12 Octomvrie 1897, In ajunul aniversarii scuzelor dela Ia§i, decretul, prin care se confere d-lui Jeszenski placa de Mare Ofiter al Coroanei. Ce raporturi trebue sá fi existat Intre ministrul-prezident roman §i ministrul-prezident ungur pentru ca Baronul Banffy sfi Indraznit a strecura cererea unei decoratii pentru Jeszenski, iard. Dimitrie Sturdza sa nu fi Indrasnit a-i retine cel putin decretul formal ! Se late lege ca, §i acest incident nu contri- bue sImblanzeasca relatiile cu disidenta din partidul national-liberal, §i cand la 15 Noem- vrie 1897 se deschide a treia,sesiune a legislaturei liberale, numeroa,se incidente supa- tatoare caracterizeaza starea precara creata tarii §i partidului prin situatia Indoioasa a d-lui Dimitrie Sturdza. Dar Inainte de expunerea lor se cuvines5, amintim, cRegele §i Regina ffara, Principe le de (Joroana, a carui convalescenta, nu Inga- duia Inca o asemenea oboseala) (se duc la Ia§i pentru inaugurarea noului edificiu al univer-

64 sitatii la 21 Octomvrie 1897. Suveranii no§tri sant primii en entusiasm. La sfe§tania slujita de Mitropolitul Moldo- v ei asista §i guvernatorul Basarabiei trimis de Imparatul Rusiei ca sa,salute pe Regele Carol. Aceasta, prezenta n acel loc §i cu acel prilej a trebuit sde§tepte In toti cunoscatorii istoriei noastre contimporane o amintire din cele mai caracteristice. Cu vreo 50 de ani in urma, tot la Ia§i §i tot la ceeace s'ar pa- tea num1 pentru acele vremuri o universitate, adica, la Academia Mihaileana fine Mihail Ko- gálniceami, de curancl sosit dela studii din Berlin, in ziva de 24 Noemvrie 1843 intaia sa lectie asupra istoriei nationale. Dar aceasta, lectie dintai a fost§i lectia din urma, caci dupa, staruinta sau de teama Consulului rusesc, speriat de idea unei istorii nationale romane, Mihalache .Sturza Voda a oprit continuarea cursului.i acum, la 1897, Ia§ii vad pe trimisul aceleimi Rusii asistand oficial la inaugurarea noului edificiu al universitatii din Romania libera, universitate chemata, mai ales s5,cultive studiul limbei §1 istoriei nationale, §i §i-au dat cu mandrie seam& de progresul ce 1-a facut Statul Roman dela Mihalache Sturdza Voda, 'Yana la Regele Carol I.

65 Ce deosebire tare acel moment 1n5,1tAtor §i cele ce se petrec in partidul dela guvern IndatA dup5, deschiderea Corpurilor legiuitoare la 15 Noemvrie 1897 !Prezident al Came- rei se alege tot Dimitrie Giani, Ins& nu mai e acela§ Giani, care fusese ales in ritndul trecut ca un amic al lui Aurelian, ci acum este ales fiindea pArgsise Drapelul §i devenise guvernamental ;vice-prezidenti se aleg drapeli§tii Vasile Lascar §i Stefan endre pe langl dd. C. Nacu §i C. I. Stoicescu, ca dovad5, a dorintei de unitate in partid; ins& unitatea nu se restabile§te, §i ceva mai tArziu, asupra u- nui incident de regulament, ceidoi drapeli§ti tj dau demisia (28 Fevruarie 1898) §i in locul lorse aleg B. Iepurescu §i C. Dimi- trescu-Ia§i, care §i acesta pArAsise disidenta §i trecuse in tabara guvernamentalA. La Senat se realege prezident Eugeniu SU- tescu, ins& refuz5, pe motivul sginAtätii sale sdruncinate §1 declarA derma hotArire de a se retrage in viata privata,», ceeace nu-1 tm- .piedec s devie iark prezident al Senatului dupA, 4 ani §i chiar ministru al justitiei In al treilea cabinet Sturdza. In locul lui ajunge d. Nicu Gane la prezidentä, iar vice-prezidenti se aleg iark, pe lânga, Al. Nicolaide

66 gi P. Orbescu,drapeligtii P. GrAdigteanu V. A. Urechia; dari acegtia dup5, exemplul celor Intamplate la Camera i§id.au mai tkziu demisia gi in locul lor sant alegi generalul C. Budigteanu gi N. CrAtunescu (2 Martie 1898). Mai curios ins& [deal aceste tribulatiuni prezidentiale este incidentul cu alegerea conaisiei pentru adresa de faspuns la mesagiul Tronului. Alegerea se face in gedinta dela 20 Noemvrie 1897 gi din urna ies dd. C. Nacu, Emil Costinescu, C. F. Robescu., Toma Stelian, M. Corbescu, C. Cociag gi G. D. Palade ;ins5, votanti fuseserA 113, biletele cu numele de mai sus erau. numai In numk de 56, pe cand. 57 bilete, adic5, majoritatea, erau albe. Atunci d. Sturdza -cere ca «asupra acestui punct sä se faca,bumble,gi B. Iepu- rescu propune o motiune de incredere, care intrunegte 97 de voturi, iar 27 de drapeligti voteazA contra. Cei geapte alegi in comisia ad.resei Ii dau totugdernisia ; ins& ea este respinsg, de CamerA, afarAde, a d-lui Cosa- nescu, care e primitA. 0 situatie mai incurcat4 pentru im guvern constitutional nici nu se putea. Inchipui,i acest incident pe lane, cele multe de mai nainte, dovedegte decadenta in care ajunsese partidul national-liberal sub noua

§efie. A§a se §i.explicA faptul, pAng, atunci nepomenit In desvoltarea noastr& politic& de la 1866 Incoace, ca.partidul conservator In- cepe 'a deveni popular §i ajunge In opinia public& a tine cumpän& partidului liberal, ba uneori a-I §i Intrece. Ace la§ semn de decadent& se ive§te§i. In cele ce se petrec cu prilejul unei dispozitii relative la evrei In proiectul de lege al ministrului de rAsboi. Evreii pAmanteni, nefiind considerati ca cet&teni romani, dac& n'au do- bandit naturalizarea, generalul Berindei vrea s5,-i exclud& §i dela serviciul militar al carii. Ins& contra acestei mAsuri se ridica, atat Epoca d-lui N.Filipescu,cal§itinerii evrei pA- manteni;ace§tidin urnal doresc ca prin supunerea lor la serviciul militar s5,-§i cktige dreptul. la; IncetAtenire. Astfel se introduce un nou ferment de turburare In situatia deja prea turbure a regimului liberal. Duminec& 16 Noembrie 1897 evreii tin o Intrunire public& la «Dacia» pentru a protest& contra proiectului Berindei, la Intrunire vin Ins& §i cativa studenti romani, cari vor sa, vorbeascA ; se face scandal, se Intampll 135,fai,studentii romani tree In procesiune prin strad.e cantand Doteaptei-te liondine,§i cand. ziarul socialist

Lumea Noucl descrie cele petrecute la «Dacia> . inteun mod, care nu convine studentilor agitatori, ace§tia se intrunesc in localul asocia- ieilorgenerale 0 anunta, o altintrunire public& la «Dacia» pe ziva de Durninea 23 Noemvrie, pentru care primesc §i adeziunea unor studenti din Ia§i. La sfar§itul acestei intruniri se produc spargeri de ferestre la cateva peavAlii evreie§ti §i incereari de atacuri in contra tipografieisocialiste. Scandalul pe strade tine doua ore tntregi far5, nici o intervenire a politiei. Prefect era Caton Lecca, el insu§ antisemit, acela care in Camera liberala dela 1887 se purtase a§a de necuviin- cios cu Ion BrAtianu (vezi vol. III, pag. 69), dar acum se impAcase pentru functia de prefect cu regimul liberal. D-1 Vasilie Mortun,. pe atunci in fruntea sociali§tilor, spre a apara tipografia Lumea .Nouei in contranAvAlirii studente§ti, cere intervenirea ministrului de interne. D-1 Pherekyde te1efoneaz5, politiei In acest sens. Modul, cum politia opre§teindath. agresiunea studenteasc6,, arAtat de d. Mortun in §edinta Camerei dela 25 Noernbrie, dovede§te coniventa politiei la cele intamplate§1. este un exemplu. mai mult pentru injosirea unei pArti a tinerimii universitare introdusl

In statele de sold5, ale politiei tristä urmare aceasta a situatiei ce§i-o creiase d. Di- mitrie Sturdza ').Iar cand In §edinta Sena- tului din aceea§ zi de 25 Noembrie d. P. P. Carp interpeleaza guvernul asupra proiectului generalului l3erindei §i a devastArilor de Du- minich", ministrul de interne ci. M. Pherekyde trateazproiectul generalului de «fictiune fiindcá n'ar fi trecut prin consiliul de mini§trii. Un asemenea easpuns dat de un ministru In privinta proiectului de lege al unui coleg al sAu, care proiect fusese Inca, §i anuntat prin mesagiul regal, e singur de ajuns pentru a caracteriza, starea guvernului §i partidului liberal din acel timp. 0 lege irnportant5, Ins, lucrat5, cu Sihfl cu bune intentii, se voteazg, §1 se promulg5, In decursul acestei sesiuni : este legea Inv5,- -tam&ntului secundar §i superior, aleatuith, de ministrul Spiru Haret In. colaborare cu d. C.

1)Prin amestecul studentilor pltii de.politie n mi§citrile tolegilor kr universitari prefectul vroisá Impiedice manife- stArile ostile in contra d-lui Sturdza ale celor ce mai nainte fuseserit excitati de Insug d-sa In chestia nationalL Vezii nota dela pagina 98 a vol. IV. In urma celor arlitate mai sus rectorul universiatii (autorul scrierii de fatii) Ii dg. demisia, motivând-o anume pe aces coniventa constatatit intre politiei studentii agitatori.

70 Dumitrescu-Ia§i, profesor de filozofie la universitatea din Bucure§ti. Conservatorii sani . destul de nepartinitori pentru a voth legea §i. a recunoa§te meritele ministrului liberal cu atat mai mult, cu cat pe atunci Spiru. Haret erh considerat numai ca omul §coalei §i nu. Incepuse Inca agitarile, cu care a turburat mai pe urma mintile InvAtatorilor sAte§ti. Critica ce se puteh face §i s'a facut In adevAr (vezi mai jos discursul 118) In contra unor dispozitii ale legii, priveh mai ales prea marea centralizare §i supunere a Invatamantului sub arbitrul ministrului, pe cand adevaratul liberalism are pretutindeni tenth)* de a In- curajh activitatea proprie a oamenilor §1 de a o emanciph din ce In ce mai mult de sub jugul guvernului. Deabih, Vasilie Lascar mai sustine In aceasta privinta, principiile liberale, §1 Inteun discursal sau ') se ridica foarte energic In contra prea marelui amestec ministerial In §colile private dupa legea lui Haret.«Art.23din Constitutie», observä Yasilie Lascar «zice lamurit :Invatamantul este liber ;§i art. 2 din proiectul guvernului zice ca nimeni nu poate Infiinth o §:coal& far&

1) Vezi Lascar, discursuri politics, pag. 384.

71 permisiunea gu.vernului. Ce libertate este a- ceasta ?.... Ce, voiti ca asemenea §colisa. nu se poata, infiinta, din cauz cvederile Into- meietorilor nu se vor potrivi cu calapodul stramt al mini§trilor ?» Dar dela colaboratorii de atunci ai d-lui Sturdza nici nu era de a§teptat vreo pricepere a esentei liberalismului. Pe langa aceasta critic& se cuvine sadau- gam, intr'un rezumat al istoriei noastre politice, ca legea lui Haret prin modulaplicIrif ei atat din partea administratiei centrale cat §i a profesorilor a fost departe de a da roadele a§teptate. Accesul la universitate nu numai pentru studenti, dar mai ales pentru profesori s'a arkat prea Inlesnit §1 a coborit Divehi].§i prestigiul Inaltului institut de cultura un exemplu mai mult perctru. vechia experienta, ca, nu legile pot aduce progresul, ci oamenii cari le aplicA. Cel dintai rector al universitatii din Bucure§ti, ales dupa, legea ceanoua, a fost §i cea dintai dovada pentru acest adevar (V. mai jos discursul 120). In timpul vacantei parlamentare din .vara anului 1898 Regele Carol, Insotit de Princi- pole Ferdinand,face o vizitImpkatului Nicolae II al Rusiei la Petersburg (17 §i.1f3 Iulie), uncle fire§te are o primire potrivia cu

72 autoritatea sa personal& §i cu situatia Roma, niei. De observat r&m&ne numai, c& de ast&- data Regele a luat cu sine §i pe ministrul ski de externe d. Dimitrie Sturdza. Dac& in anul trecut absenta d-lui Sturdza dela Buda- pesta cu prilejul vizitei Regelui Carol fusese interpetatA In contra sa ca o urmare a ati- tud.inii sale contrazicAtoare In chestia nationara, acum prezenta sa la Petersburg este -lath§interpretath, In contra sa §i tot ca o atitudine contrazicAtoare. Ca.ci d.-1Sturdza publicase o anume bro§urá In privinta relatiilor Rornaniei cu Rusia, In care atac& Imperiul dela Nord. cu obignuita sa asprime de stil, §i acum merge& la Petersburg cu aparenta de a face .scuze pentru manifestarea literar& a pArerilor Isa le din trecut 1). La sfax§itul lui Septemvrie ministrul de finante Cantacuzino-Rifoveanu este silit de starea s&nätAtii sale s& demisioneze §i la 9 Decem- vrie al aceluia§ an 1898 inceteaz5, din viatá. Dac& ne reamintim trecutul politic al acestui

Brogura e 1ntitulath (Europa, Rusiai Ronania. Stadia etnic 0 politic de Dim. A. Sturdza*, (Bucure0i, I. V. Socec 1890). Aeolo se zice Intro altele: eInvinsii de Turd la 1711, and Petra cel mare fu silit a subscrie tratatul ruginos dela Prut, Rusia a devenit en Incetul un pericol serios pentru. Europa* (pag. 11). etc., etc.

73 membru influent al partid.ului national-liberal dela necuviincioasa scrisoare deschisa catre Rege, publicata In Vointa Nationalei §i. dela In- capatanarea sa de a mai sustineA prin bro§uri bunatatea agiului, dupa ce himea Intreaga In- telesese primejdia etalonului de argint, 'Ana la administrarea sa finantiara cu Incloioasa convershme §i cu exagerata §i nelegala emitere a bonurilor de tezaur, dezastros sporito de urma§ul sau G. D. Pal lade, ajungem cu toata nepartinirea la rezultatul, ca reputatia sa printre liberali a fost uzurpata. De d. Dimitrie Sturdza Il va fi apropiat spiritul sau de sectar, la eei- lalti liberali I§i va fi ca§tigat vaz5, prin onestitatea §i desinteresarea sa In materie de bani. Das. nu ne pare afi spre onoarea unui partid politic, daca numai virtutea negativä de a nu abuza de o situatie public& spre propria Im- bogatire devine un titlu suficient pentru ce- lebritate. Inlocuirea raposatului G. C. Cantacuzino la ministerul de finante cu G. D. Pallade, pe .care o face d. Sturdza acum, surprinde §i mai mult lumea politica, care ramasese ned.umerita Inca, dela prima intrare a acestui ministru In cabinetul dela 4 Octomvrie 1895. G. D. Pal- lade, la Inceput ajutor de- advocaturti pe Maga

74 d. P. Gracli§teanu, apoi mult timp adversar inver§unat al lui Ioan Bratianu, iar in vremea din urma, alipit de d. Dimitrie Sturdza prin cele mai mnvapaiate discursuri In contra conservatorilor, era, a§a de lipsit de orce prega- tire pentru. greaua sarcina, a upui ministru. de finante in vremurile de atunci, incat numirea sa denota, crescanda tnstrainare a d-lui Sturdza de putinii oameni de valoare, cari mai ramasesera In partid.ul liberal. Incerckile reinnoite in decursul lunei Septemvrie 1898. prin mijlocifea lui Eugeniu Statescu de a a- junge la o Impacare cu drapeli§tii, raman tot a§a de zadarnice. Vasilie Lascar, d. Emil Cos- tinescu §i ceilalti pun ca prima conditie pentru unificarea partidului retragerea d-lui Dimitrie Sturdza din capul guvernului. Ceea ce prici- nue§te mai marea indarjire a drapeli§tilor in acel moment este o nou5, ingreuiare a sltuatiei d-lui Sturdza in chestia nationala, pacatul ori- ginar al venirii sale la guvern, pe care nu-1 va puteh, expiA decat prin &Mere. La sfanitul sesiunii trecute dupa, o interpelare a d.-lui Take Ion escu desvoltata la Ca- mera in ziva de 28 Aprilie 1898 se de§teptase din nou luarea aminte asupra relatiilor d-lui Sturdza cu guvernul unguresc. Era vorba in

75 acea interpelare de amenintarea adresat& Mi- tropolitului Miron din Sibiu de ministrul cultelor din cabinetul Baronului Banffy, d. Wlas- sici, In contra gcoalelor romane din Bragov, funded, aceste dupg, «probele documentate procurate de cAtre guvernul regesc au primit pe ascuns subventiune anualA», aga era. zis In adresa acelui ministru dela 18 Aprilie 1898. D. Take Ionescu mai afirmk c& gi cu caleva zile tnainte Mitropolitul ar fiprimit o a1t5, adresk n care se zice& ea*, «Biserica Sf. Ni- colae gi prin urmare liceul din Bragov primegte ajutoare din Romania, ba nu numai c& primegte, dar c& le cere cu insistentk gi aceasta plihtisevte unele gu.verne (adic& guvernul d-lui Sturdza) care nu vor sa dea». In desvoltarea interpel&rii d. Take Ionescu comite eroarea de a atribul aceasta mai veche adresA Insug ministrului Wlassici, pe cand ea pare a fi fost semnat& nu de un membru al guvernului, ci numai de un functionar al ministerului, ceea ce fuss& este cam acelag lucru.i mai comite eroarea de a interpret& gregit cuvintele din adresa dela 18 Aprilie «dup5, probele documentate procurate de eatre guvernul regesc», crezand c& guvernul regesc ar fi guvernul Romaniei, c& adic& acesta i-arfi procurat probele, pe

76 cand evident gu.vernul regesc din adresa In- semneaza, guvernul ungar, care §i-a procurat probele flea a spune de unde. Dar in fapt gre§itele interpretari ale d-lui Take Ionescu nu inlatura, intru nimic dreptatea atacului sau, caci in aceasta, privinta §i dupa rectificarea stabilit a. mai sus greutatea ce apasa, politica d-lui Sturdza ramane aproape aceea§. Numai ca, In asemenea cazuri micile erori devin o arma primejthoasa in contra celui ce le-a- comis, §i a§a d. Sturdza cu partizanii sai se agatä de ele pentru a acuza pe d. Take Io- nescu n.0 de o falsa interpretare, ci de un fals in acte publice. Iar spre a da o aparenta acestei acuzari, d. Sturdza nu se sfie§te sa ceara interventia ministrului plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucure§ti. (Nota d-lui Stur- dza catre baronul Aehrenthal din 10/22 Julie 1898 No. 15219), care in adevar li certifica oficial, ca, in citata adresa a lui Wlassici dela 18 Aprilie cguvernul regal» insemneaza guvernul regal ungar §i. nu roman, §i ca, In ceea ce prive§te ceailalta adresa, nici un document de acest fel nu a fost 1nvestit cu semnatura d-lui Wlassici sau a unui alt membru al gu.- vernului ungar (adresa Baronului Aehrenthal catre d. Sturdza din 7/19 Septemvrie 1898

77- No. 96). dar nu zice, ca nu a existat poate investita cu. iscMitura 'oficiala a vreunui alt functionar, Este nepilduit ca un ministru al tarii tate() luptO parlamentara interna, In care- este acuzat de coniventa cu un. guvern strain,. sa invoace ajutorul acestui guvern strain in contra unui membru al parlamentului roman. Procedarea ecu. atat mai stranie, cu cat in fapt, recunoscand cele doua erori de in-- terpretare explicate mai sus, acuzarea formulata de d. Take Ionescu, cum am zis, ramane intemeiata in partea ei esentiala. Modul de aprtrare ald-lui Sturdza§i al organelor sale cauta sa produca confuzie intre dou'a lucruri deosebite :intre subventiunea, care se da, ostensibil bisericei Sf. Nicolae §i §coalelor romane din Bra§or, oficial trecuta in bugetul Statului §i provenia din anume legi, §i intro ajutoarele bane§ti, pe care unii mini§tri, in deosebid. Take Ionescu, le mai cladeau pe sub mama pentru alte scopuri din Transil- vania.i acest al doilea fapt 1-a adus d. Sturdza la cuno§tinta Ungurilor citandIn. di9cursul sau dela «Orfeu» din 25 Sept. 1891 (Vezi vol. IV, pag. 94) numerele mandatelor discretionare, cu care s'au platit asemenea sume nemarturisite.

78 Enormitatea uneir asemenea denuntki nu se inlAtura nici cu invocarea cleclarkii ante- riore a contelui Kalnoky fAcuts5,in Delega- tiunea ungar5, dela 7/19 Septemvrie 1894, ca. §tie d.espre subventiunile distribuite §coalelor §1 bisericelor transilvänene din fondul budgetar al Romaniei, fiindcaceste subventiuni sant una §i sumele discretionare date de d. Take Ionescu §i denuntate de d. Sturdza la -cOrfeu» sant alta. Autorul scrierii de fat5, a desaprobat totdeauna acest lel de amestec al oamenilor no§tri politici In chestia transilvank§ila pagina 89 a vol. IV searat5,§i motivele desaprobkii. Dar ca Insu§ cl. Dimitrie Sturd- za, care era, cel mai amestecat In tribulatiu- nile transilv5,nene, sa intrebuinteze meationa- tele denuntki §1defaimAri in contra unui ministru al tkii, aceasta nu se va putea niciodatA, justifica pentru cei ce cunosc exact cele intamplate. DacA s'ar fi mArginit lucrurile numai aici, partizanii d-lui Sturdza ar fi putut continua mai departe cu denaturarea faptelor,§1 situatia ministrului-prezident s'arfi putut cel putin sustinea instarea precara e mai inainte. Dar urmkile neapkate ale modului

79 cum s'a urcat d. Sturdza la guvern, nu. se mai pot opri. Agravarea vine de astádath, d.e la chestia §coalelor romane din Bra§ov. Fag, de relatiile sale Indoioase cu guvernul din Budapesta d. Sturdza mi mai IndrAzne§te s& pl&teasa, bisericei Sf. Nicolae §i §coalelor din Bra§ov acea subventie legal:a, pe care dela Inceput o pl&tiserA toate ministerek, chiar §i slabul minister Aurelian; pe de alt& parte guvernul ungar pus In cuno§tinVa de acest refuz al d-lui Sturdza (lacare facealu.zie citata adresa c&tre Mitropolitul din Sibiu cu «plihtiseala» cererilor de bani) apas& asupra acelor §coale 0, folosindu-se de straratoarea lor financiark decreteaz1 sporirea tutulor le- furilor profesorale,ofer& subventiuni ungure§ti In schimbul unui mai mare amestec al Statului maghiar In planul lor de Inv&tam&nt §i. amenint& cu Inchiderea §coalelor In caz de neconformare. In zadar comitetul parohial al bisericei Sf. Nicolae din Bra§ov, prin care se prate& §i subventia §coalelor, startle de nenu- mkate ori pe lane& d. Sturdza pentru executarea acelei obligatii legale, a earei sum5, anual& de 38.500 lei devenise acum o chestie de existent& pentru acele §coli :d. Sturdza refuz& cu inclarjire sub cuvânt a trebue mai

80 Intai sg, lamureasca chestia cu guvernul ungar. Atunci comitetul parohial, cu autorizarea consistoriului mitropolitan din Sibiu§i dupa consfatuiriletinutedereprezentantullor Vlaicu acasa laautorul acesteiscrieri In seara .de 15 Octomvrie cu d. Emil Costinescu. §i la 16 Octomvrie cu d-nii Take Ionescu, C. Dissescu §i Vasilie Lascar, hotare§te intentarea unei actinni inainteatribunaluluiIlfov In contra Statului roman pentru plata subventiunii obligatorii, jar cu sustinerea procesului sant Insarcinati, pe langa autorul scrierii de fata, dnii V. Lascar§i C. Dissescu, cari subscriu petitia introductiva prezentata tribunalului Ilfov la 29 Octomvrie 1898. Pe deoparte introducerea procesului prin cei trei procuratori luati din diferite grupari politico vroia sa dovedeasca, ca, aici nu era o chestie de partid, ci de interes general ; pe de alta autorul scrierii de fata a cauta sa inlature confuzia produsa prin §ovairea d-lui Sturdza §i sa legitimeze plata acelei subventii ca o obligatie, pe care nici regatul maglaiar sa nu o poata contesta. Pentru acest scop a desvoltat In Senat interpelarea cuprinsiti mai jos In discursul 119 §i a avut In ziva de 16 Noemvrie

81 la d. Petre Carp o intalnire cu Baronul Aeh- renthal, cäruia i-aexplicat originea juridic& a subventiei §i a propus tot odat& ca cea mai nimerit& mAsurA, pentru a evit& orce greurati ulterioare, plata din partea Statului roman a unui capital, al arui venit s5, fie egal cu anuitatea de pAn& acum. Baronul Aehrenthal a lute lesdreptatea acestui mod de a vede& §i dup& c&teva zile, la 29 Noem- vrie, venind lad. Carp Ali ia ziva bun& (plec& prin Viena la Petersburg, unde fusese numit ambasador), a repetat d-lui Carp, ca procesul intentat de noi este cea mai cuminte solutie a chestiei pendinte, c5, a§a a §i spus-o Regelui in audienta de congediu §i c5,tot a§a. o va explic& la Pesta §1 la Viena. Pentru a termin& cu acest epizod din epoca ministerial& a d-lui Sturdza, anticipam cronologice§te rezultatulfinal. Dup& cateva amanari convenite Inaintea tribunalului de amandou& partile §i dupa caderea d-lui Sturdza dela. guvern,procesul s'a Inchis printr'o transactie admis& §1 de ministerul din Budapesta, prin care Statul roman a dat odata pentru totdeauna bisericei Sf. Nicolae§i §coalei romane din Brapv un capital de 962.500 lei in rent& de 4 Vo, producancl un venit anual

82 de 38.500 lei§i i-a pratit totdeodatá suma de 115.500 lei, anuitatea datoritg pe cei 3 ani din urmA, pe care d. Sturdza i-o refuzase. Legea pentru aceste credite s'a votat de Ca- mer'a la 29 Ianuarie 1900, §i toat5, alcatuirea s'a fácut sub ministerul conservator dela 11 Apiilie 1899 prin silintele d-lui Take Ionescu ca ministru de culte §i prin patriotica tenaci- tate a ministrului-prezident G.Gr. Canta- cuzino. Revenind la situatia politia, intern& In momentul intentArii acelui proces trebue A men- tiongan alegerile comunale din zilele de 1 §i. 3 Noemvrie 1898, care de astAdatA au o In- semng,tate deosebitá pentru directia viitoare a politicei liberale. Ministrul-prezident Sturdza, de teama unei Infrangeri fat5, de opozitia conservatoare Intaxith, prin desbinarea din propriul san partid, se lag, ademenit s. Incheie la Ia§i o aliant5, electorara cu grupul socialist, mic la numAr, dar primejdios prin fer- mentul de agitäri t5x5,ne§ti.i astfel apare pe lista oficia15, a candidatilor guvernamen- tali din Ia§i d. C. Stere Impreuna, cu un alt tovar4 §i este ales. Autorul acestei scrieri a atras dela Inceput printeo interpelare In Se- nat luarea aminte a oamenilor politici asupya

83 gravitAtii acestui compromis (vezi mai jos discursul 120 §i replica), in care vede §i astazi una din cauzele rascoalelor tarane§ti isbuc- nite In primavara anului 1907, ale caror pre- merghloare au fost mi§carile atatate in cateva districte din Muntenia prin cluburile socia- listedela sate imediat dupa alegerile dela No emvri e 1898. Cu un asemenea pret §i cu obi§nuitele violente §i nelegalitati (In urma carora alegerile din Bucure§ti, dupa, o contestare 8crisä de d. C. C. Arlon in numele «junimi§tilor», sant casate de insu§ ministrul de interne M. Phe- rekyde) guvernul obtine §tiutele rnajoritAti in mai toate comunele. Fata de acest rezultat unii din drapeli§ti devin mai dispu§i sa se apropie de d.Dimitrie Sturdza,§i chiar intelegerea cu sociali§tii din Ia§i se face prin mijlocirea lui Gheorghe Marzescu. Tau§ disidentii mai de valoare rsaanan recalcitranti, cu toate ketnnoitele stlruinte ale guvernului. Probabil ea,§1 indignarea produsA in urma procesului §coalelor romane din Bra§ov za.- dArnice§te restabilirea unirii. Paralel cu aceste nkuinte ale partidului national-liberal se retnnoiesc§1 in partidul conservator incerearile de impazare. Regele,

84 doritor de a vedea, mersul constitutional mai asigurat prin alternarea a numai doll& partide, aa numitele partide istorice, lar d.disidente gi fractionaxi inlauntrul lor, exprima% lui Las- car Catargi inteo audienta, la Sinaia oportu- nitatea unei intelegeri cu.d. Petre Carp, gi primind. apoi pe d. Carp la Bu.curegti tn ziva de 17 Noemvrie 1898, ti repet5, acelag sfat. A doua zi ci. Carp se duce la Lascar Catargi, care, dupa, o prealabira consfatuire cu clubul conservator, are Inteo sectie a Senatuluio lung& explicare cu d. Carp (27 Noemvrie). Programul politic al d-lui Carpcontinuarea lucrärilor Incepute sub ministerul dela 1891 p5,na, la 1895, stabilirea de noi impozite, un procent la succesiunile directe, reforma pa- tentelor, impozit asupra venitului mobiliar etc., 11 declarA Lascar Catargi acceptabil, dar cere sa, se mai adauge reprezentareami- norita,tilor,pentru care s'ar fi angajat comitetul conservator fat6.de Gheorghe Panu, Introdus dupa, stAruintad-lui Nicu Filipescu in comitetul acestui partid. D. Carp declara. pretentia lui Panu lipsit5, de seriozitate gi o respinge cu drept cuvânt. Un alt punct de nantelegere era, numArul junimigtilor, care s5, participe la un viitor minister al lui L. Catargi,

85 chestie de persoane, care n'ar fitrebuit sa. ailA, nici atunci nici mai tarziu insemnatatea ce i se da. in alcatuirile noastre ministeriale. Or cum va fi fost, d. Carp a interpretat convorbirea sa cu Lascar Catargi ca o za.darni- cire a intelegerii §i a comunicat-o astfel Re- gelui prin mijlocirea prefectului Palatului general VlAdescu. Nu putem mention& cerinta acelei repre- zentAri a minoritätilor, care a intervenit atunci ca un motiv sau ca un pretext pentru impiedicarea unificArii conservatoare, Med a ne opri putin la cel ce o introdusese in programul de atunci al partidului, la Ghoorghe Panu, a carui versatilitate este destul de caracieristicA pentru vremea, in care traim, spre a merit& cateva cuvinte. Era mai intai curioasa introducerea lui in comitetul partidului conservator dela 1898. Fost «junimist» intre anii 1874 1876, cand autorul acesteiscrieri face& parte din ministerul Lascar Catargi §i-1 tri- misese bursier la Paris pentru studiul istoilei, apoi dup5, caderea acestui minister trecancl la facultatea juridica, §i devenind 'in Bruxelles membru al Internationalei, apoi intorcandu-se In tara §1 cu aceasta recomandare numit §ef klecabinet al ministrului de interne C. A.

86 Rosetti, apoi primul procuror ocrotitor al sociali§tilor §i agentul guvernului liberal la Imi cu banii trirni§i de ministrul Vasilie Conta (o scrisoare Care Panu cu asemenea dovadi compromicatoare a fost publicat'a de Eminescu. in Timpul 1), apoi fu.ndatoruil ziarului radical

1) De aici §i lumina Indoioasi, In care se infAti§eazit toate a- mintirile publicate de Gheorghe Panu despre (Junimea* lite- rads din Imi, Indeosebi In ceeace prive§te pe Enainescu. In a- ducerea aminte a tutulor celor ce erau de fat& la Intrunirea

87 Lupta, condamnat pentru un atac Incontra ilegelui,sustrAgandu-se dela Inchisoare prin. fuga la Viena, mai pe urma ales deputat §i gratiat, adus de d. Nicu Filipescu ca redactor la Epoca, apoi devenit membru al chiar comitetului conservator cu perspectiva de a fi ministru, apoi, pierzandu-§i aceastA perspectiva% iluzorie, Intorsiarg,§ la partidul national-liberal, unde a eamas pan& la sfar§itulvietii, bine prima §i bine recompensat de d. Sturdza, cu toate cfusese unul din cei 22 de deputati, cari in Ianuarie 1889 cerusera Cam.erei darea in judecaa aluiI.C.Bfatianu : Gheorghe Panu era mai intli de toate un zia- rist de mcontestabil talent §i pe lane, aceasta, Meg sfi fost orator In acceptia proprie a cuvA,ntului, avea in discursurile sale parlamentare o 1ogicstrams5. a argumentaxii, care II. facea sa fie totdeauna ascultat. Dar lipsa sa de caracter 1-a purtat prin toate partidele §i 1-a %cut sg, slujeasea rand pe rand cauzele trerupe gistrigit cu un fel de aer procurorial :elflidiljduesccit poezia aceasta nu se va public& In Convorbiri ikrare. Rasul homeric trezit de aceastli corers 1-a fäcut pe Panu sit p6sitseascli. adunarea, §1 de atunci nici n'a mai asistat la vreo intrunire a (Junimilv Radicalii, cand ajung In functii de ale Statului, devin u§or despoti.

88 cele mai contradictorii cu acelag aparat de argumentare logica, omnia pro pecunia. AstAzi figura acestui om politic multicolor se vede turnata, In bronzi agezath In grhdina popular& a Cismegiului pentru edificarea trecato- rilor. Parlamentul fiind deschis gi trebuind sh, lucreze, d. Sturdza. se hothrhgte sh se ocupe In- sfargit de modificarea legii minelor, votat& de conservatori, despre care pretinsese cu patru ani In urmh ch a violat Constitutia.i Spiru Haret propune in priph o lege asupra Invh- camantului profesional. Ins& Inprejurhrile nu mai lash rhgaz guvernului sh se ocupe de a- semenea proiecte legislative. Mai Intai alianta cu socialigtiidela Iagi Ii are Indath, reper- cutarea In rhscoaleletheanegti,despre care am vorbit mai sus. Ministrul de interne e silit sh, ordone cercethri politienegti gi s& cearh instructii penale In contra instigatorilor din cluburile socialiste dela sate, gi lunile Ianuarie gi Fevruarie 1899 Ant ocupate cu aceasth, primejdioash desordine. Dar In acelag timp izbucnegte In parlamentul ungar cea mai violenth criz& de rezis- tenth In contra baronului Danffy, gi involuntar se stabilegte In tarh la noi un fel deco-

89 relatie Intre soarta celor doi mini§tri prezidenti Banffy si.Sturdza. Baronul Banffy e acuzat de opozitie, ca una spune §i alta face lucru mai putin tolerat In tarile apusene decat la noi, atacurile In contra lui devin tot mai Inver§unate,deputatiidin stanga ajung In curand la obstructionism, prezidentul Camerei Szilagy I§i a demisia ; de cateori se arata Banffy In Camera, e Intampinat cu strigatul «afara, mincinosub ;el mai cauta sa, se mentie prin tot felul de mijloace laterale, adunare de iscalituri prin cluburi In favoarea unei anticipate indemnitati §i alte asernenea ; dar dupä vreo §eapte saptamani de framan- tare parlamentara, nefiind In stare sa hiving& obstructiunea§i neajungand nici macar la alegerea biroului, se vede silitsa, se retraga (5/17 Fevruarie 1899), §i numai cand vine sa-§i anunte demisia, ise mai Ingaduie sa vorbeasca, In Camera. Dela aceastä epoca §i dateaza scenele de brutalitate petrecute In. chiar sala de §edinte a Camerei din Budapesta, care au desonorat parlamentarismul ungar. Dealtminteri baronul Banffy era, din capul locului o figura, politica de o insuficienta no- torie ;el se urcase la guvern. prin cateva suc- cese trecatoare, datorite numai unei deosebite

§iretenii ;cel mai mare merit al lui in ochii ungurilor era, legatura ce §tiuse .4 stabileasca cu d. Sturdza §i prin care ajunsese In primul moment la descurajarea aspiratiunilor cunoscute ale Romanilor transilvaneni ; dar §1 acesb merit Ii pierduse prin crescancla opozitie din Romania libera in contra d.-lui Sturdza §i In orce caz parea acum prea scump platit cu felul de administratie al medincrului baron. In acest timp guvernul Stardza estecel putin in stare Ali tread, prin Camera bugetul pe 1899-1900. Bugetul, alcatuit de ne- pregg,titul ministru de finante Pallade, e o patent& desmintire a infranariicheltuelelor, de care vorbise d. Sturdza in discursul-program rostit la Ia§i odata, cu inceputul guvernarii sale. Lipsa de autoritate a mini§trilor liberali §i in unele cazuri chiar lipsa de corectitudine in materie finantiara internationala slabe§te,creditul Statului pe pietele Eu- ropei. Se fac emisiuni de rent& pentru indes- tularea zilnicelor trebuinte, ca d.e. :imbra- camintea soldatilor, instruinente chirurgicale etc. Cu prilejul conversiunii dela 1898 (care In contra programului Sturdza dela 1892 prelungeh termenul de amortizare dela 40 la 60 de .ani), Casa de depuneri, in loc sa, pre-

91 zente ob/igatiunile de Stat la preschimbare cu rent& 4 0/0, le vinde pe nesimtite §i. le In- locue§te cu efecte fonciare 50/0. Se Incearca negotiarea uuui Imprumut la. Paris§i lucrucaracteristic guvernul Intrebuinteaza, un intermediar a§& de putin serios ca d. Jules Brun «publiciste», c&ruia la 1/13 Aprilie 1898 Ii.d'a, «le ministre desfi- nances G. Cantacuzène» (Rifoveanu) scrisori de acreditare §i i le confirm& urma§ul G. Pal- lade. Fire§te c& Incercarea nu isbute§te, iar ministrul Pallade, Incontra legii bugetare §i cu toate observ&rile acute In Camera de a autoritatefinantiaraca Menelas Germani, emite bonuri d.e tezaur pan& la sum.a de 60 de milioane, §i numai pentru anul 1899 se gasese contractate lucrari de peste 65 de milioane fara nici o prevedere a mijloacelor de- acoperire una din cauzele grelei crize finantiare, prin care a avut sa, treaca Statul roman. In toamna anului 1899, dupa retragerea dela guvern a d-lui Sturdza. Aceastl retragere Ins& nu se mai pute& In- l&tur& ;caci In mijlocul peripetiilor parlamentului din Budapesta, se mai produce acolo ua incident, care ne prive§tedirect pe noi§i precipiteaza catastrofa regimului inaugurat de-

4.Sturdza. In gedinta Camerei ungare de miercuri 10/22 Martie 1899 se ridia, deodatg, 4eputatul Geza POlonyi gi observk ea,este mult comentato brogur5, apArut5, sub titlul «Banffy Desiderius, Politica Nationalitg,tilor» 1), in care se vad Intrebuintate acte din cele maiconfidentiale, luate dela prezidenta de onsiliu, sectia informatiunilor ; noul ministru- prezident Szell faspunde evaziv ;deputatul Edmund Gajári zice InsA, c brogura cuprind.e mult adevg,r, iar Polonyi adaugk cg, e meri- tullui Banffy de a fi adus pe Sturdza la guvern. In adevAr brogura In chestie cuprinde titre multe altele gi urmAtoarele rAnduri: «Goluchowski gi Banffy au gtiut prea bine, -«ca chestia trangilvand, in Romania numai de «aceea arund, valuri agh, de man, fiindea e -«exp1oatat5, de Sturdza, adic5, de partidul li- «beral, ca o arm& pentru a pune mama pe «pUtere alunga,nd pe conservatori. Indatg, ce .«puterea ajunge In manile lui Sturdza O. ale «partidului s'au, chestia transilvan5, ajunge In -«hala vechiturilor... «Cumca, guvernul Romaniei gi politica sa ofi-

1)Banffy Dezso Nemzetiségi Politikija ; Budapest, 1899, Toldi Majos Kindisa.

93 «cial5, resping In mod.ul cel mai categoric «solidaritatea cuagitatiile daco-romane, a- «ceasta a fost lämurit §i mai mult prin. vizit& «In Budapesta a perechii regale romane §i qmai ales printr'un epizod. al acestei vizite, «prin decorarea consilierului ministerial Jes- «zenszky de eatre Regele Carol «Aceast5, decorare InsemnA, ea, Regele Carol «§i cu el Impreung, politica oficiara a Roma- «niei aprob5, politica de nationalitali pe care «a inaugurat-o Banffy §i al cArei prim cola- «borator a fost cond.ucgtorul sectiei nationa- «lita.tilorinfiintata de Banffy, anume Jes- «zenszky Sandor Banffy a crezut Aaeeasta, decorare ca absolut necesar5, din «punctul de ved.ere al limpezirii situatiei»1). Bro§ura e scris5, de Benedikt Jancso, profesor ungur, care colaborase mai nainte la. marea opera, colectivä Die osterreichisch-unga- risehe Monarchie in Wort und Bild, intreprinsbc sub auspiciile Archiducelui Rudolf, §i fusese apoi introdus de baronul Banffy In administratia central& la sectia informatiunilor ca un cunoscAtor al chestiei bisericilqr §i §coalelor

II Vezi citata broprii ungureascti pag. 14 §i 15. Olt pentru pretinsa aprobare a Regelui Carol, comparti cele zise mai sus la pagina 62, In privinta scnzelor contelui Groluchowski.

94 romane din Ungaria. El pare a fi fost §i sem- natarul adresei catre Mitropolitul roman din Si- biu, pomenita In interpelarea d-lui Take Io- rescu citata mai sus. Indata ce ajunge la noi In tara §tirea despre cele zise In Camera din Budapest& cu ocazia bro§urei lui Benedikt Janczo, se produce o adevarata revolt& sufleteasca, §i cel dintai end al oamenilor politici de toate.nuantele este de a gasi im remediu la aceasta umilire nationala. Dovada ca, discutia.din Ungaria a fost In adevar simtit5, la noi ca o umilire sant cuvintele, cu care liberalii disidenti Insotesd comunicarea ei. Organul lor Drapelul scrie In num'arul dela 14 Martie 1899 :«D. Sturdza n'a trAdat, de asta, santem siguri, dar a lucrat ca §i cum ar fi tradat,.. Banffy a intrigat §i a luptat In mod abil pentru venirea d-lui Sturdza la putere, socotindu-1 In stare sa treac5, dela discursurile dela «Orfew> la scuzele dela Ia§i §i 14 acela§ timp capabil, pentru a se mentine la putere, sloveasca In mi§carea de peste munti, minunata In timp de opozitie, jenantá laguvern... Astazi apologi§tiilui Banffy nu gasesc motive mai mari de laud& pentru dansul ca sdrobirea mi§earii nationale

95 a Romanilor cu ajutorul instrumentului ce se nume§te Dimitrie Sturdza». Pe cand Duminica 14 Martie se convoaca In graba o prima, tntrunire la «Dacia», In care se emotioneaza auditorul de discursurile d-lor Fleva, N. Filipescu §i mai ales de netntrecuta elocventa populara a d-lui Delavrancea, d-nii P. P. Carp, G. Gr. Cantacuzino §i Emil Co- stinescu cer audienta la Rege pentru. a-i aduc)) la cuno§tinta starea spiritelor§i. necesitatea de a degaja. Coroana de faptele d-lui Sturdza. Luni seara 15 Martie se aduna la autorul scrierii de fata d-nii Petre Carp, G. Gr. Canta- cuzino, Emil Costinescu, Al. Marghiloman, Take Ionescu §i N. Fleva pentru a daibzul, ce expresie parlamentara sa se doh gravei situatii. Dup5, propunerea d-lui Carp se hotärkte o declarare formala de obstructiune,al carei text se redacteaza in aceea§ sear& §i care este apoi citita §i bine comentata In Camera de d. Al. Marghiloman Mercuri 17 Martie. A doua zi Joi o cite§te G-. Gr. Cantacuzino In Senat, Insotind-o asemenea de un discurs. Iata textul acestei declarari : «In urma destEnuirilor din Camera magi:dal-5, asupra relatiilor politice dintre fostul ministru al Regatului ungar Banffy §i actualul ministru

9 6 prezident al Regatului RomAniei D. Sturdza : «subscri§ii deputati (senatori) consideth pre, zenta la guvern a d-lui Dirnitrie Alexandra Sturdza ca o atingere a demnità,tii nationale §i drept aceea, fAca,nd abstractie de orce deosebire de partid, se declara hot'arali a se opune pe toate cAile legale, in prima linie prin obstructionism parlamentar, la o mai departe functionare a actualului ministru-prezident al. Statului Roman*. Declararea poart5, semnfatura deputatilor Al. Marghilornan, N. Fleva, Take Ionescu, I. C. GrAdi§teanu, Lupu Kostache, N. Catargi, Dr- Scaly, Sculy Vasile, C. T. Grigorescu, G. A. Scortescu, D. T. Apostolu, G.C. Dobrescu. (Prahova), Ioan Buzdugan, G. I. Piti§teanu, M. Moisescu, Vasile M. KogAlniceanu, Canta- cuzino-Pa§canu, I. Mincu, Anton Anion, Teo- dor Buzdugan §i C. G. Politimos ;§i a senatorilor : L. Catargi, G. Gr. Cantacuzino, Ge- neral G. Manu, P. P. Carp, T. Maiorescu, G. Panu, I. Brabeteanu, D. Donici, Teleman §i Toma Chircu. Dup5, citirea declarkii Stefan *endre In Canier i V. A. Urechi5, n Senat anuntà,_c6, «gruparea dela Drapelul se abtine, pAstrAnd aceea§ atitudine fa ta. de guvernul Sturdzao.

Ins& d-nii Costinescui Delavrancea demisio- neazI din Cameth pe motivul «nenorocitei directiuni» data partidului "national-liberal. Se intelege dela sine, di, hotartrea opozitiei de a face obstructiune parlamentarA trebuia acum infaptuit'a cu toata, en.ergia, nu e vorba : pe cAile legale, dar pe toate cAile legale : lungi discursuri in parlament, cat mai multe interpe- lari, nesfar§ite articole prin ziare, numeroase intruniri publice, manifesta,ri pe stradä cu observarea competentelor ordonante politiene§ti, va sg.zicA, tn limitele formelor Ineaduite de Consti- tutie, dar panä la ultimele limite ale acestor forme. Aici s'au easit uniti toti menabrii opozitiei, in frunte cu Lascar Catargi, care, de§1 gray bolnav, imbArbitta, partidul sA,u in aceastA directie. Mad ins'a d. Fleva ne invitsg, luarn parte la o intrunire publicg, in sala «Dacia» pe DuminicA, 21 Martie, d. P. Carp refuzA, dar amicii sd politici impreuna cu toti ceilalti conservatori primesc. CAci dad, era vorba de o opozitie rnai b1and6 atu.nci nu trebuia sa, se fac5, declararea de obstructiune cu cea mai grava acuzare, aceea a atingerii demnitiltii nationale. Aici se aplica vorba cunoscutuhai istoric : o oaatiune(jertfe§te tot pentrua-§iapáravonoa- rea. Ce e drept, asupra mntrebirii, când este

atins5, onoarea natiunii, poate fi controvers5); dar in cazul de fatä pentru cei ce subscrisesea, declarareade obstructiunecontroversa In- cetase. Araturi de interpelkile gi discursurile ob- struotioniste din parlament (vezi la sfargitul volumului discursurile 122-125) se tin lant Intrunirile publice, prezidate de G. Gr. Can- -tacuzino, de d. Teod.or Rosetti gi de autorul acestei scrieri, iar discursurile tinute acolo In- f1a,careaz5, opinia publica, ceeaceera, gi intentia lor. Ca o notg, deosebitg, a Intregei mig- cAri trebue smentiongm, ea nu a fost rostitá -nici o vorb5, in contra Regelui ;constitutional corect persoana Capului Statului a fost res- -pectat5, In inviolabilitateaei,gi toath, lupta s'a dat numai Intre opozitia parlamentara,' gi guvern cu fireasca invocare a opiniei publice. Fat& de crescanda emotiune a tAxii guvernul cu. toate majorit'atile sale din Camerg gi Senat nu mai poate ajunge la o efectivg lucrare parlamentara, bacearca, gedinte d.e noapte, dar le contramandeaz5, de teama unei migari pe strade, mai tncearea DuminecA 21 Martie o gedintA a Senatului la 9 ore dimineata, dar fiindea In aceeag zi dupg amiazi este anun- tata, o Intrunire a opozitiei la «Dacia», Senatul

99 se arat5, foarte deprimat §i putin dispus pentru o lucrare mai Insemnata.. In atmosfera moral& ce Incunjur6 pe membrii majoriatii guverna- . mentale se gra,m5,desc acum amintirile tutulor incidentelor, cari au facut din gu.vernarea de aproape 4 ani a d-lui Dimitrie Sturdza una din paginele cele mai negre ale istoriei ro- inane contimporane. Dela agitarea produsit prin discursurile din sala «Orfeu» pAn5, la scuzele rostite la Intrunirile din vechia capitalA a, Moldovei, dela lauda ministerului Aureliain pentru ca. a scg,pat tara de conflictul mitropolitan pg,n5, la hulirea aceluia§ minister pentru ct ar fi ridicat pe Mitropolit In sus §i coborat morala In jos, dela denuntarea mandatelor discretionare pentru Romanii transilvAneni pAnA, la invocarea märturiei baronului Aehrenthal In contra unui deputat din tarA, dela decorare lui Jeszenszky pAn5, la hilocuirea pe afi§ul unui concert a cantecului lui Ratiu cu o rapsodie ungureasea, dela suprimarea subventiei §coalelor romAne din Bra§ov 'Ana, la destAinuirile din Camera dela Budapesta asupra coniventei Banffy-Sturdza : toate Impreung, se ridia,In fata, nefastului regim §1 paralizeazá -opintirilecalor ce-I sustin. Astfel, pe ca,nd Camera se afth, In discutarea

100 primelor articole modificatoarc ale legii minelor, iar Senatul se ocupa, de incidentele ob- structioniste, cari intrerupeau discutarea legii §coalelor profesionale, d. Sturdza cite§te deodata Mercuri 24 Martie mesagiul de inchidere a ultimei sesiuni a Corpurilor legiuitoare. Ei, §i acum? 0 lege de importanta celei ce se discuta, in acel moment la Camera% legea. minelor §i care se zicea menitsá ind.rep- teze violarea Constitutiei §1 sjustifice ie§irea din parlament a liberalilor dela 15 Aprilie 1895, ministerul Sturdza nu are putinta de a o trece prin Camera §i inchide parlamentul, capitu- land inaintea opozitiei. In bung, regula constitutionala,d. Sturdza era, in acel moment dator sau sh, ceara Coroanei dizolvarea parlamentului sausa-iprezinte demisia cabinetului, datorie cu atat mai indicatA personal_ pentru d-sa, cu cat avea astfel un inotiv constitutional intern, caruia i se putea da aparenta de a fi strAin de chestia nationala. D-sa tus nu face nici una, nici alta §i, nevoind. sa se desparta de putere, d situatiei o ultima agra- vare. Gad acum gu.vernarea sa devine o gu- vernare nurnai de fapt, in afar& de legalitatea constitutionala.i dupa ce nu. fusese in stare sa,-§i tread, legile prin parlament §i nici S.

101_ modifice regulamentul Camerei pentru a In- feange opozitia, ci Inchisese cu precipitare parlamentul, mai are a doua zi nechibzuinta s& convoace o adunare popular& la BAile Eforiei In aceea§ Dumined, de 28 Martie (adid deabi& 4 zile dupa, Inchideres; parlamentului), In care §i opozitia convocase o nou& Intrunire la «Dacia». Ce pute& 85, Insemneze o asemenea actiune a guvernului? Se Inchide f&rg, de veste reprezentanta legal& a taxii §i In locul ei se convoad Intruniri publice pentru. ca Inaintea unor oameni Mr& iaspundere s& se reguleze situatia t&rii ? *i. se pune acolo sg, vorbeasc& din partea guvernului un ministru cu porni- rile nestapanite ale rAposatului Pallade, pe dud In acela§ timp oratorii opozitiei tnflA- c&rau auditorul dela «Dacia»? Dar ce pute& fezulta din aceastä siMultaneitate combinat& de guvern? Vroi& guvernul sg, devie agent provocator? C&ci er& §tiut, cl publicul dela Intrunirea din sala «Dacia» ave& s& fac& o manifestare la cluburileopozitiei. In asemenea cazuri este o datorie elementar&,§i fusese pAna, atunci §1 lucru obi§nuit, ca politia pentru a evith orce conflict prin a- nume ordonantá s& hotkasc& stradele, prin care sg, se poat5, mi§d, multimea. La 8 Aprilie

102 1893 sub guvernul conservator, d. Sturdza, In capul studentilor, sub pretextul unui pelerinaj la mornaantul lui C. A. Rosetti, vroia, sa, treaca, din strada Clementii pe dinaintea Palatului Regal, cu toate a ordonanta politiei afi§ata, de mai nainte °prise aceast5, trecere §i indi- case strada Co ltii pentru mergerea manifestarii spre cimitir, §i atunci d. Sturdza a gAsit un procuror inaintea cordonului intru paza ordinii, s'a luat la cearta cu acest magistrat §i deabia dupa a treia somatiune reglethentara s'a retras. Iar acum, In vremuri a§a, de agitate §i pentru a§a grav5, chestie, politia nu public& nici o ordonanta. Eth lips& de prevedere2 San era o cursa pentru a Invinge cu triolenta, po- litieneasca o opozitie parlamentara, care nu fusese Invinsg cu regulamentul Camerii? La, un prefect de politie ca thposatul Ca ',ton Lecca §i sub un asemenea guvern amandou a. hipo- tezele sunt admisibile. In loc de ordonant5, politieneasa, prefectul pune jandarmi §i mi- litie ca sa pazeasca accesul din Ca lea Victoriei spre Palat, de§1 era spus anume de conduca- toni dela «Dacia*, ca nu aveau de gaud s5, treaca pe dinaintea Palatului, ci numai sa manifesteze inaintea cluburilor opozitioniste ; totodata politia opre§te §i trecerea prin strada

103

Co ltii (made erh, locuinta d-lui ministru Ionel BrAtianu),§1 pentru a Impea§tia, multimea, ordong, o §arjä de cavalerie pe bulevardul Aca- clemiei ; oamenii Ant astfel gránakliti tn strada Enii, unde Ina se va,d opriti de un alt cordon, militar §1 astfel, neputandu-se strecura, nicieri In drum liber, nAvsalesc sspargg, cordonul militar, §i multe lovituri §i rLniri sunt urinarea necesarA a regretabilei ciocniri. Rezultatul sangeroasei zile nu este Ins& cel a§teptat de guvern, ci acel cunoscut din toate momentele analoage ale istoriei noastre contimporane de sub domnia lui Carol : aderea regimului. A doua zi d. Dimitrie Sturdza e silit AliInainteze demisia §1 la 30 Martie 1899 Regele i-o prime§te. Se constat5, §i aici adaosul necesar la vechia vorba, a lui Sallust, aguvernele se mentin u§or, dar §i cad u§or prin acelea§i mijloace, prin care s'au n'ascut. Ins5, daa denanitatea nationalg §1 dreptatea istoria cereau deopotriva, retragerea ministrului-prezident Sturdza dela arma Orei pentru isp`a§ireh celor raptuite, o cugetare o- meneasa mai brand& nu se puteh oprl de a spera. pentru Inckuntitul om de Stat un prilej de reabilitare. Cci In afar a. de actele sale politice de and ajunsese conduatorul unui

104 partid §1 al unui guvern situatii, pentru care nu era, tnzestrat dela naturd cu tnsu§irile ce- ruted. Dimitrie Sturdza, prin neobosita sa activitate tn folosul culturei romane§ti, ajunsese a fi unul din oamenii cei mai Insemnati ai generatiei sale In aceasta, privintd, §i nici o tard,necurn a noastrd,nu este a§a de bogatd tn valori Incal spoatd, renunta, cu inima u§oard la vreuna din ele. A fost dar o binefacere a soartei, cd, vici- situdinile politicei §i favoarea Regelui au dat tn curand §efului partidului national-liberal putinta de a aduce fareiservicii destul de pretuite pentru a ids& mai In umbrd abera- tiunile din trecut.

DISCURSURI PARLAMENTARE 1895 1899

114. Contra adresei. «Minister personal*. Despre ie§irea din parlament. Pretinsele alegeri libere. Opozitia nimiciti. Violarea libertgttii presei. Batjocorirea ministrului de interne Fleva. Program de mistificare, in deosebi in chestia nationala.

Sedinta Senatului de la 21 Dec. 1895

MINISTERIIL DIN ACEL TIME : Dimitrie A. Sturdza, prezident §i externe, Eugenie Stätescu, justitie, Anastasie Stolojan, interne, Petru Poni, culte, General C. Budi§teanu, rAsboi, G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante, G. D. Pallade, domenii, C. I. Stoicescu, lucrgri publice.

106

Domnilor Senatori,

Am cerut cuvantul in contra proiectului de rAspuns la mesagiu, pentru a db, cel putin un glas omenese opozitiei,care In fntreg parlamentul actual, §i in deosebi in acest intreg Senat, este anihilaa, estenimicith, ca opozitie de partid. Trebue sl numim o opo- zitieanihilatä, nimicitáinteun parlament, and ea, prin numArul prea restrans al membrilor sAi, nu este in starenu zic de a-0 exprimh, in modul cel mai energic atitudinea deopozitie, prin o propunere de dare In judecatA, pentru care se cer 10 membri, dar nu este In stare nici sl provoace o ancheta, parlamentark pentru care se cer 7 membri, nici s5, propue un proiect de lege din ini- tiativA parlamentarA, pentru care se cer asemenea 7 membri, nu este nici macar in stare A prezinte un simplu amendament la cea mai simplib lege, pentru care regulamentul Senatului cere subscrierea a 5 membri. Noi santem In acest parlament numai 2, poate 3, §i prin urmare nu avem alt5, putinfd deat de a cere cuvantul la chestiile supuse desbaterilor d-voastrA, dacä ni-1 yeti acordh, §i

107 nu yeti Inchide discutia, §i de a face inter- pelari. De acest clrept, foarte redus, ne voru credo datorisa, uzam din cand in cand in momente mai importante, dupa, prtrerea noas- tea. Un asemenea moment important este cel de fata. D-lor senatori, momentul de fata are dupa noi urmatoarea special& importanta. Votul Senatului asupra proiectului de adresa care proiect titre altele cuprinde §1 intreaga d-voastra Increclere data, acestui guvern, votul d-voastra, zic, daca va fiobtinut, pentru aceasta, adresa, precum a fost obtinut ieri pentru adresa analoaga a Camerei, va face de, atunci Inainte pe actualul guvern ca sa fie un guvern constitutional In toata duplicitatea cerii*lor constitutionale. Rama, In acest moment, guvernul este tot constitutional, dar nu Inca intregit ;este guvernul MaiestAtii Sale, nu este guvernul expres aprobat de reprezentancii tarei. In adevar, d-lor, Intr'un mod foarte corect constitutional, Maiestatea Sa are dreptul §i datoria de a numi mini§tri, dar §titi a, pria buna interpretare a co.nstitutionalismului,a- ceasta numire a Maiestatii Sale trebuesa, fie aprobata, consfintita, de celalalt factor al

108 suveranitAtii, de tara legara, de tara repre- zentat5, In parlament. Foarte corect consiitu- tionali sunt mini§trii Maiesta,tii Sale phn5, astki ; vor fi Intregi mhine, child vor aveh §i aprobarea d-voastrA. D-lor, n'a§ fi insistat asupra acestui punct, dach, n'a§ fi dator s5, m'a felicit, Impreun g. cu dv. toti, de acest moment al vietei noastre constitutionale. Sper ea de acum Inainte falsa acuzare, pe care am auzit-o aducandu-se de organele din fosta opozitie, de organele partidului dv., a guvernele imediat precedente erau guverne personale, Va. disphrea, §i nu se va mai repeth nici In viitor, In luptele noastre politice 1). Aceast5, acuzare adush, de d-voastrh guvernului precedent, eth cu athA mai falsh, cu cat ea nu se puteh sustine nici miticar din punctul de vedere al celor ce o aduceau. Chci, d-lor, In privinta Intregimii constitu- -tionalithtii este o deosebire Intre primul minister dela 1888 §i Intro ministerul actual, §i deosebirea este In favoarea ministerului dela 1888. Ce este drept, la 1888, in Martie, damdu-§i

9 VeZi vol. 4, pag. 11 §i. pag. 111 gli 112.

109 demisia d. Than Bratianu, cu toata majoritatea ce o avea In parlament, cu a sa contra- semnatura, Maiestatea Sa Regele a numit cabinetul Teodor Rosetti ; In acel moment Insa era, deschis parlamentul, ma Inca a doua cerere pentru tntregirea until minister constitutional s'a putut Indeplini. Indatä. Lasa, ca acel parlament a mai fost deschisInca,10 zile dupa, numirea ministerului Theodor Ro- setti, §i ca, putea dar &Ali arate netncrederea In contra lui, dad, voia, ceeace n'a facut. Dar in rastimpul acelor putine 10 zile s'a petrecut un fapt de cea mai mare Insemnatate constitutionala, faptul care da cea mai sigura dovada, do tncredere :budgetul elaborat de comisia bugetara a acelei camere s'a prezentat spre votare de ministerul Theodor Ro- setti §i a fost votat de aproape unanimitatea deputatilor, votare, care implica, §i fondurile secrete, ituplich §i deschiderea de credite, implica, prin urmare constitutionalice§te §i idea. ca acel minister era chemat sa administreze tara In viitorul an budgetar. Va sa zica, In momentul, In care acea Ca- mera a votat cel mai important act constitutional al unei Camere, budgetul tarei, ministerul Theodor Rosetti era constitutional Inde-

110 plinitdupA, toate cerintele. De uncle a e§it atunci acuzarea de minister personal? Cum a putut comite cineva aceast& fundamental& eroare §i am&gire a opiniei publice ? In viata constitutional& se tntampl& multe momente In care, cand o -Parte, cand ceailaltá a suveranit&tii ia initiativa iadicrii unui minister. Se poate IntAmpl& ca un minister s& fie indicat dé parlament Int&i, §i apoi aprolpat de Rege ; dar se poate tot a§a de corect s fie Intai numit de Rege, §i apoi aprobat de parlament. Ana&ndou5, aceste proced&ri sunt foarte co- recte. Nicioda:t5, fraza de minister personal nu este justificat& Intr'un stat constitutional. aceast& eroare comis& de opozitia national-liberal& cu cuvintele de «minister personal» s'a r&zbunat ast&zi, cand avem inaintea noastr& ministerul d-lui Dimitrie Sturdza mai putin intregit decal ministerul dela 1888. Eu nu voi comite eroarea de a numi acest minister Sturdza un friinister personal, din contr& Ant dator s&-1 recunosc minister constitutionalco- red. RanAne numai ca sa. fie Intregit, maine, §i de votul d-trA. Am f&cut dar un progres, decare trebue elne felicit&m In aceste solemne desbateri,

111 daa, am tate les cu totii acest punct constitutional gi daca,"prin urmare va dispare fraza Incureatoaregifals5,de minister personal de acum inainte din discutiile noastre de partid. D-lor,este aga, de pracut lucru,cand. un membru al acestei infimeopozitii se poate felicitä cu d-voastrA ImpreunA de ceva, that Thai cer voie sa, adaog Inca un element de fe- licitare. Trebue A, ne felicitän3. toti aceia care tinem la desvoltarea bunsa a sistemului constitutional, de faptul petrecut acum caleva sap- amani, cand acest minister a venit Inaintea parlamentului trecut cu decretul de disolvare. Am fost gi eu fata, ;era, de datoria mea s'a ma, due acolo, era un act constitutional ne- ,cesar de facut gi era de datoria, cred, a fog- tilox deputati sa, asiste la citirea unui mesagiu, fie gi a unui mesagiu de disolvare. Am fost fericit sa, vád acolo pe mai multi -din fogtii mei colegi, cari Igi dedesera demisiunea colectivA cu cateva luni mai Inainte. 0 demisiune colectivA nu, gtiu daa, tmi er- tati aceasta% apretiare, o gAsesc totdeauna Intr'un stat unde nu sunt lupte de nationali- ati, Intfun stat unitar ca natiune cum e al nostru, o eisesc totdeauna o gregala, de pro-

112 cedare constitutionalt. Nu e bine st,se pue vreodatt In suspiciune legalitatea unui parlament ; dad, pe aceasta o sdruncintm, totul se platint In opinia publict. Rau a &cut, dupt pArerea mea (§i am zis-o §i In trecut In contra opozitiei unite and. a parasit parlamentul pentru a merge... unde? pe strada, ?), rtu a facut §1 In randul din urint opozitia d-voastrt dad a pa,rtsit parlamentul cu o demisiune en masse. is'a rtzbunat §i aceasta imediat, fiindd atunci, and a fost vorba A, se citeasa mesagiul de disolvare a fostului parlament, aceasta, opozitie, fatt, cu care majoritatea vechie a fost destul de cuminte casa-irespingt demisiunea, a fost o- b1igath sit profite de fapta cuminte a majori- tAtei §i sit reintre pentru acel moment In parlament. Prin demisiunea colectivt,opozitia d-voastrA, Meuse st attrne soarta ei parlamen- tart de bunt vointa adversarilor din majoritate, §i numai In urma bine-voitoarei respin- geri a demisiunii d-v. ati putut avea, multumirea st, vit aflati In parlament In momentul disolvtrii lui.j este foarte bine a v'ati a- flat acolo. De ce e bine §i important ? E important, fi-

113 ind-ca, astfel s'a dat Regelui nostru, al carui constitutionalism saaatem toti unanimi a-I recunoa§te §1 a-I llaudh,, putinta de-a fi in adevar corect constitutional, §1 atunci cand ministerul trecut §i-a prezentat demisia, de a da succesiunea unui minister al opozitiei din parlament §1 nu alopozitiei de pe strada. Intr'un Stat constitutional nu se iau ministerele de pe ulita, ci din parlament. De aceea sa, ne felicitam cu totii, ca, vechia majoritate parlamentara, nu v'a primit demisiunea §i ca, acea demisiunecolectiva e azi parca, n'ar fi fost. In fine sa, ne felicitam, d-lor, ca n'am mai trecut prillfaza cam copilareasca in viata constitutionala, a unui minister de tranzitie. E un fapt Imbucurator, ca §1 de astä data s'a putut face transmiterea guvernului dela partid la partid, §i ca, a disparut interregnul a- cela, in -care toga administratia tarii era Ian- ceda, ba chiar intrerupta. Sub aceste bune auspicii incepe pentru noi discutia proiectului de raspuns la mesagiu. D-lor, mesagiul de fata se distinge prin o mare sobrietate in privinta programului activitatii legislative. Sobrietateae un lucru foarte bun. Na§te numai Intrebarea, daca, este vorba

114 de opera acestei singure sesiuni, In care caz programul de lucrari poate fisuficient, sau de o Intreaga legislatura, in care caz programul este cam sarac. D. ministru-prezident daca nu ma In§el la Camera a zisca, este vorba numai de a- ceasta sesiune. Imi permit a relev& atunci, ca mesagiul nu este tocmai clar in exprimarea sa. El vorbe§te de Intreaga legislatura ;lasa ca, zice din capul locului «o nous& legislatura I§i ia astazi inceputul», dar la sfarsit, dupa ce a enumarat proiectele de legi, zice :«noua legislatura deschide d-v. un camp tntreg de activitate», §i are aerul redactional, ca, aceste proiecte d.e legi dupa planul guvernului sant tot ce va a- liment& activitatea d-v. parlamentara. Este un vegetarianism in aceasta alimentare, care poate fi foarte higienica, pentru starea de puteri a partidului, dar care nu §tiu, daca raspunde la importanta unui moment solemn. In acest moment partidul national-liberal este chiemat sa arate tarii, ce valoare a putut pastr& dupg, In- cetarea din viata a marilor sai fondatori Ion Bratianu §i C. A. Roseti, ce roade a dat activitatea acestora In a doua generatie, cu

115 ce avant §i cu ce perspectiva se prezinta partidul sub noua conducere a eruditului d. ministru-prezident Dimitrie Sturdza?i intr'un moment de o asemenea solemnitate, de re- grete pentru trecut, de sperante pentru viitor, guvernul d-stra, ne spune in primul sau mesagiu, ca se va face o indreptare la legea judecatoriilor de ocoale, o amplificare la domenii cu legea pescariilor, o organizare a mij- foacelor detransport, pe uscat §i pe apa, de §i sunt deja organizate prin retelele drumului de fier §1prin cate-va vapoare,§i oare-care schimb5rila legea invatamantului primar. Foarte bine ;fire§te, poate sä fie nevoie de ceva meremet la ceea-ce arhitectii din ministerul precedent au construit ;la fie-ce casa dupa 2-3 ani se cere ceva meremetiseala de zidari, foarte folositoare. In mijlocul acestei meremetiseli partiale, la care se margine§te programul guvernului, se arata deodata, planul unei mari constructii, descentralizarea administrativa sub forma de reforma legii comunale, a legii judetene §i a legii pentru serviciul exterior al ministerului de interne. Oh ! aceasta in adevar este o foarte grava, foarte importanta lucrare. Este o cestiune, care ea singura, daca va fi

116 bine resolvat5, de d-voastrA, poate salcsatu- iascA pentru o intreag5, legislaturA viata folositoare a unui partid. Numai, d-lor, nu §tiu cum se face : tocmai asupra acestei cestiuni, singura scuzati-ma, care in mesagiu rele- veaza, ceva nivelul noului guvern §i al vecbiu- lui partid, tocmai in aceasth, privintA se vede in opinia public& §i aci In parlament oarecare ezitare. Mai intai am citit ci s'a numit de vre-o cate-va sAptamani o comisiune care sä elaboreze descentralizarea. Excelenti bArbati teoretici in acea comisiune, dar aici nu e vorba de teorii. Daa, ideile d-voastra practice nu sant incA, elaborate din vremea opositiei, aa incat asupra unui lucru atat de fundamental, cmn e descentralizarea administrativa, aveti ideile a§ zice §i proiectele gata, §i deabia acum incepe a lucrã o comisiune, a- tunci mai va cu descentralizarea administrativa. A§a legi de descentralizare sant in multe Ori §i nu avem decal sA, le tradacem din. diferite earti. ; dar cestiunea cea grea este de a le adapth la noi. care oameni practici, fo§ti primari, fo§ti prefecti, fo§ti mini§tri sant in acea comisiune ca si cunoasea, p&surile tArei din experiencA,

117 §i SA avem Increderea ca. va e§1 dela ei un elaborat folositor? Sice e mai curios : tocmai la aceast5, ino- fensiv5,§ianodinA, indicare a mesagiului, care nu face alta decat a reproduce ceeace stá In ConAtitutie,c5, &lid, sa,se fac5, legi de descentralizare §i ninaic mai mult : tocmai acicomisiunead-voasträ de adresrt e co- prinsa, de un fel de scepticism, §i, nu §tiu de ce, In fata M. S. RPgelui," intr'o adresä de simpia parafrazA, pentru celelalte. enuntäri ale mesagiului, comisiunea Senatului se vede apu- catA, de ga,ndul matur al precautiunii pentru viitor §i-§i face rezervele sale exprese fat5, de d. ministru de interne. E ciudat acest eaz ! Fire§te, Senatul liberal va vota, cu Incredere legile de descentralizare, va cauta, Ins& sg, nu jicneasca unitatea admi- Mstrativ5, a Statului. Dar oare a zis ministrul a§a ceva? A indicat el, cg, vrea A jicneasca sau aveti vre un prepus cg, are s5, jicneascä unitatea administrativA, a Statului? Ministrul zice numai cg, are sii, prezinte o lege de descentralizare, casA, seconformeze Constitu- tiunii, §id-voastrg, Il Intampinati numai de cat cu o proptea de bAnuial* Nu e a§a ? E caracterisMc5, aceasta rezervg,.

118 De altminteri§i cu aceasta, rezerva raspunsul d.-voastra, la mesagiu este osimpla, dar cam lunga, parafrazare tn Intregimea sa cu o singura exceptie: alineatul dela Inceput. Intru cat adresa este o parafraza, n'amthmic- de zis ; dar In privinta frazelor dela Inceput sa-mi dati voie sfac cateva Intampinari. Aliniatul I-iu, cel principal, iata, ce zice pe la mijloc: «De asta,data practica libertatii electorale a fost o reahtate».

De asta, data numai? . Ce Insemneaza acest «de asta, data»? Dupa, onor. meu .preopinentd. Vergati, In foarte interesanta d-sale cuvantare, «de asta data,» ar Insemna o deosebire de epoca guvernului conservator imediat precedent. Insa «de asta, data» mai pe romane§te Insemneaza, acum, In. deosebire de tot ce a fost alta data, fie ca au fost la guvern conservatorii sau liberalii... 0 VOCE. Nu este exact, caci pe timpul liberalilor n'a fost chinorosul. D. MAIORESCU.. Nu §tiu,d-lor,daca,este autorizatä infimad-traopozitiesinterpre- teze gandul onor. comisiuni a raspunsului la mesaj, In sensul ca «de asta data» Insem- neaza de asta una §i singura data, §i ca prin urmare este vorba de o diferentiare atat de

119 guvernul imediat precedent cat §1 de guvernul liberal dela 1876 pana la 1888. Dad, aceasta ar fi §i interpretarea d-voastra, atunci observatiunile mele anume asupra cuvintelor ode asta data» ar putea, inceta. Daca, insa, ar fi intre noi o divergenta la pkerea aceasta, atunci sunt dator sv raspuncl cu an. singur §i foarte scurt citat, un citat, care nu este aela cel dintai venit, nu este o pkere räs- leata a unui membru nedisciplinat din partid, ci un citat al unui frunta§ de partid, al unuia din cei doi Intemeietori ai partidului national liberal; §i cred cg, yeti fi in totdeauna dori- tori sa ascultati cuvintele lui, macar c1 ele sant astazi reproduse de gura nedemna a unui opozant :este vorba de O. A. Rosetti! Raposatul Rosetti In §edinta Camerei dela 2 Aprilie 1884, in Camera cea mai importanta a regimului Bratianu, caci cea din urma de tot, cea dela Ianuarie §i pana la Martie 88, nu se prea socote§te, in acea dela 2 Aprilie 1884 zicea, : «Din aceasta Camera §i din cealalta. §i din «cele de mai nainte, foarte multi dintre noi «ne-am dus la d. ministru §i i-am zis : da-mi «un bilet sa ma aleaga,§i cei mai indepen- «denti sau cei mai dibaci (§titi ct aye& mult

120 «spirit raposatul C. A. Rosetti), cei mai di- «baci ziceau :d-le ministru, te rog scrie-i pre- efectului sa nu ma sustina, nici sma corn- «bata. Eu acuz, combat pe actualii mini§tri, «pe can ti stimez §i iubesc, cand vad ca se «fac asemenea lucruri, dar cel putin recu- «noa§teti cace§ti mini§tri §i primul nostril «ministru la 1881, daca nu ma tn§el, §i-a dat «demisia zicand ca nu mai poate administr& «cu acele cer§etorii ale acelora cari sunt ale§i «prin cer§etorii,. Din aeeasta Camera §i din celelalte de mai -nainte nu ati crede, d-lor, ca s'a zis a§h ceva de C. A. Rosetti. Pare ca o zice cine §tie ce opozitie sistematica! 0 zice Ins& chiar C. A. Rosetti, §i Inca adaoga : «Au zis numai ca se due tn mijlocul na- stiunii,dar eu nu am väzut pe nici unul st «se duca. Imi pare rau ca nu s'au dus §i-mi «pare §i mai rau ca nici unul din partidul «meu nu se duce, &cat numai cand sant ale- «geri, avand pe prefect la brat». Nu este a§à, d-lor, dupa aceasta ilustra, ca- racterizare a alegerilor sub regimul Bratianu, sant tn drept a interpret& ca In gandulco- misiunii d-v. «de astadata» Insemneaza de astd

121 singurd data, da D-zeu sit fie 0 de acum inainte, cd kind acum n'a fost niciodatoi. A !da, In orce caz s'a facut un progres, dar de astadatd, gra-tie bunei Ingrijiri in aceasta, privinta, a d-liii ministru de interne, n'ar mai fi putut zice reposatul C. A. Rosetti ca. merg cu prefectiilabras candidatii de d.eputati ; poate izolat prin unele locuri, dar desigur In generalitate nu. Au clisparut In mare parte presiunile prefectorale, §is'au Inlocuit prin presiunile comitetelor electorale. Dar, d-lor, pentruca `6, ne felicitam §i noi de aceasta §i ca sa% putem aproba. §i noi fraza «de astadata, practica libertateielectorale a fost ct realitate», ar trebui sa. mai fie Indeplinite cftteva. cerinte, cam multe, despre cari va fi poate de folos sa, seam la vorbá. Inspirati de bunul gInd al cl-v.de a va. felicith de libertatea alegerilor, avem §i noi speranta CI ne vom puteh Intelege asupra do. rintelor, ce dimpreuna, sa, le mai manifestam pentruca sa. devie o adevIrata, realitate ccea ce deabia a Inceput sa, fie o dorin0 de realitate. i., mai intai o Intrebare : SI fi fost In ade- vax realitatea libertatii alegerilor care a dat acest rezultat? SI fie autorizat d. raportor a

122 zice, ca§h, cum au dat alegerile rezultatul lor, tara «s'a arg,tat demn a. de legile cari o carmuiesc?» Nu cred, §i tocmai fiindea rezultatul nu-1 cred demn de legilecari ne cAr- muiesc, nu cred ct practica libertátii electorale A, fi fost ala de rea,15,,eaci preh, este deplorabil rezultatul acestei prime incerd,ri a d-voastr5,. Donmilor Senatori, §tiu ct tu multe vorbiri ale d-lui prim-ministru se releva, cu o dup5, pArerea mea uni1atera,15, povestire istorick §i in altevorbiri aled-sale numai prin un soide energie de limbagiu IAA multh, Is- torie, cnumai partidul national-liberal a f5,- cut lucruri importante in tar5, §1 cpartidul opus, conservatorii, nu au %cut nimic, ca, nu au incredere in natiane, c. vor sa, se sprijine numai pe strAini, §i celelalte obiectiuni fundamentale, cari fdeaduesc legitimitatea exis- tentei partidului conservator. dad, d. raportor al adresei se felicith, de rezultatul obtinut, care rezultat este conform cu ideile arMate de d. prim-ministru, dad, tara «demng, de legile noastre» a dat o aproape unanimitate de nationali-liberalii a anihilat partidul conservator in parlament, atunci vsa, Intreb, d-lor Senatori, ce mai in-

123. semneaza in tara asta sistemul constitutional?' Daca s'a putut zice in privinta Constitutiunii dela 1866, a aceea a fost un compromis intre particle, nu yeti puteh. tagaclui Ins& ca. Constitutiunea reformat& la 1884 a fost opera partidului national-liberal singur ;caci, de§1 erau cativa conservatori In acea Constituanta- - intre cari §i eu,noi ne-am opus la revi- zuire. Va szica, revizuirea din 1884 este- exclusiv opera d-v. de partid. Puteati atunci s&revizuiti legea fundamental& a -Wei cum credeati mai bine pentru aceast& tar& ; puteati sa nu admiteti idea de constitutionalism cu_ sistem parlamentar. Dar din momentul, in care ati pastrat in Con stitutiutte idea fundamental& :Regele in- violabil§i neresponsabil§i numai minitrii responsabili, din chiar aceasta rezulta ca trebue A, fie in jocul normal at Constitutiunii altcineva decal partidul propriu al unui minister, care sa poat& trage la raspundere pe mini§trii §i st exercite controlul. De aceea e de netagaduitul miez, e de esenta sistemului constitutional ca sa existe cel putin dou& partide ; sunt unii cari merg cu doctri- narismul papa a zice ca numai doua particle säexiste, nu cred ca aceasta este modern

124

exact, dar cel putin dou& partide trebue sg,existe. Dac& nu. existk putem am& un Cezarism democratic, dar sistem parlamentar nu avem. CA,nd dar frunta§ii Intemeietori ai partidului d-v. au zis, c& pentru aceast& tar& le convine sistemul constitutional §i parlam.entar, ei au zis, implicite, cA In aceast& tar& trebue A, fie cel putin doll& partide, In or-ce caz control serios de la partid la partid, §1 dacA aceasta au voit-o, §i aceasta este esenta constitutionalismului, atunci care Senat cuminte se va putea, felicità, fie eá ar fi conservator fie ca. ar fi national- liberal, de rezultatul unor alegeri, cari au ad.us In parlament anihilarea partidului opus? Ani- hilarea unui partid opus In partament este pentru timpul acestui parlament, anihilarea esentei constitutionale. *i. dac& tara hu a §tiut s& dea alt rezultat de cat acesta, atunci cu regret o spun, cg, nu s'a aratat demng, de legile fundamentale, cari Ii guvernA viata publicA. Atunci nu ne-ar rAmâneh de cat speranta unei Indreptäri In viitor §i datoria ca sh con- tribuim cu totii a cre§te tara spre o mai mare independent& a corpului electoral. Dar, d-lor, eu cred c& tara nu merit& aceast& imputare. Nu meritam noi sa, ni se spunk

125 dupg, 30 de ani de regim constitutional, ca santem a§a, de orientalice§te Inapoiati, Incat sa nu fi existat nici macar simtimantul elementar despre conditiile esentiale ale regirnului constitutional, despre necesitatea unui control efectiv In parlament din partea altui partid. Nu cred, d-lor, §i va, rog sa, nu ma lasati pe mine, un slab opozant,sa,fiu singur In cercetarea cauzelor acestui deplorabil rezultat al alegerilor din urma ; asociati-va en mine §i unii din d-voastra, mai ales din d-voastra ca liberali, pentru ea Impreung, sa ne dkm seama de cele petrecute §i sa, nu cadem In iluzia proiectului de adresa, care ne vorbe§te de realitatea liberratii alegerilor pare& ar fi In drept sa creada, cum zice francezul que c'est arriv6 pe cand In fapt nu e arria de loc, §i trebuesc din contra cautate cauzele raului In procedarile partidului d-voastra. D-lor, au lipsit unele In alegerile trecute §i au fost unele prea mult. Intelegeti, d-lor, ea, nu voi Injosi aceasta discutie cu analiza ca- zurilor indivicluale de presiuni or de neregu- laritkti locale. Ca s'aconstatat, Intr'un di- strict, la o alegere, o suveica, cazul este izolat. Este poate de regretat, fiindea, era, tocmai un

126 singur caz, cA nu s'a reprimat cu mai mult& energie din partea Camerei. Ar fi fost mai frumos, pentru unanimitatea parlamentaa, dacl se invalidau acele alegeri din Foc§ani constatate cu suveicA; Ins& chestia este prea izolatA pentru a cktig& mare importantA. Nu voi vorbi nici de fenomenul curios c`a acolo uncle s'au prezentat, nu reprezentati ai c in- famei reactiuni», ci nationali-liberali, Ins& disidenti, fatA cu comitetul national-liberal, chiar ace§tia n'au putut rAzbate contra comitetului. Nu voi vorbi nici de actiunea administrativA a multor comitete electorale ale partidului d.-voastrA. MA voi opri InsA putin asupra a douA fenomene locale, care m'au surprins, fiindc& stau in legAtur& cu alte fenomene anterioare din mai multe locuri. M'a surprins faptul, &A §i. la Foc§ani, §i-mi pare cA §i la Galati, s'a Incercat un fel de atentat In contra libertAtii presei. La Foc§ani a fost ImpedicatA o foaie de disident& liberal& sA iasA, §i la Galati s'a facut mizerii unuia, care asemenea voi& s& scoata, o astfel de foaie. §tiu, sAnt convins, c& d. ministru de interne ar fi reprimai aceste acte cu mare energie ; xn'a surprins tusk d.-lor, faptul In sine, flind-cA

127 st a. in leeasturA cu altele pe cari le semnalez In fata d-voastrA, cu speranta ca sä nu se mai produca, nieiodatIn viitor. Este o adevArata, contrazicere, o contrazicere uimitoare, ctocmai de cate ori este la putere regimul liberal, se intamp1 a. mici sau mafi atentatie In contra_ 1ibcrtii presei, cari atentate nu se intampla cand sunt conservatorii la putere. Cine §tie, §i cei istorice§te culti dintre d-voastrA, o §tiu, ce Insemneaza,, de ce absoluth, primA ordine pentru desvoltarea libereatii intr'un Stat este libertatea presei, acela va fi araturi cu mine ca szica,: ceeace trebuie mai intM de toate impiedicat, reprimat, mai ales din partea unui guvern national-liberal, este violarea li- bertAtii presei. D-lor, multe rele, dup5, pArerea d-voastrA, va fi fácut guvernul trecut, dela 1888 p5,n5, acum. S'a atins ins5, cineva de libertatea presei sub acel guvern ? Aceasta nu. In timfiul guvernului Ion Brtaianu, s'au M- out cateva atingeri la libertatea presei. Este in memoria tutulor brutalitAtile, vandalismul, cucare s'a devastat redactiile jurnalelor opozitiei, in deosebi redactia Epocei, §1 redactia Binelui Public, organul Vernescanilor, acum

128 prietenii d-voastth, §i incercarea de devastare a jurnalului L'Inderpendance-Roumaine.. E constatath, astki coniventa guvernului. Prefect de politie era atunci d. Moruzi, ministru de interne de fericitg, memorie, d. Radu Mihai. Ast'azi santera fncantati a vedea, ca ministru de interne po onor. d. Fleva, care §tie ca §i mine c5, era, de coniven0 politia de atunci, cu acele devastki. D. N. FLEVA, ministru de interne. Nu §tiu aceasta, protestez. Daa, a§ fi §tiut, a§ fi spus-o la inceput. Am strigat pe urm6,, dar nu pentru acest fapt. D. Trru MAIORESCII. Dior, eram atunci in opozitie, ca §i acum. Numai cA, eram atunci mult mai puternic in opozitie, nu din cauza slabelor mele puteri, dar fiinda, eram imputernicit de onor. d. Fleva, imputernicit anume sa fac o interpelare asu.pra devastkii redac- tiilor, in acea Camera. Interpelare, care a tinta avea : sá stabileasa coniventa guvernului, §i am stabilit-o In numele intregei opozitii. Sant convins ca' actualul d. ministru. de interne nu va tolera ma ceva.i, de§1 v54 per onor. d. Moruzi astki prefect la Dorohoi, dar nu §tiudacA, acolo la Dorohoi desvoltarea

129 presei este a§h, de importantg,, Incat sg, ne putem a§teptk cu oarecare temere, la vreun atentat asupra presei din Dorohoi. Astgzi seincearcg, un. atentat In contra presei la Foc§ani, se mai Incearcl la Galati. Curios aceasta, cand sunt liberalii la putere ! Apoi, d-lor, libertate nu tnseamng, ca sa, fii tu liber sg, faci ce vrei, aceasta o vrea §i orcare despot. Libertatea ,se aratg, cand la§i tu adversarul tau liber sa, facg, ce vrea, numai sa. rgmãe In limitele legilor. Nu e§ti tu liberal cand faci ce-ti place tie ;e§ti liberal cand la§i pe ceralalt sit facg, ce-i place lui In marginile legii. Partidul liberal nu searatrtputernic ca partid liberal Cand respectg, numai drepturile sale, cgci acestea §i le cauta, fiecine, ci atunci c&nd respectg, drepturile celuilalt. Onor. d. ministru de interne, despre care Inainte de a vorbl acum, márturisesc ea, eram mult mai sigur, dar care, dupg, Intreruperea ce mi-a facut aclineaori §i care are aerul de a contest& o parte a vietii sale trecute, m'a rasat mai putin sigur, dar insä tau§ cu care- care ra.mg§itg de sigurantg, onor. d. ministru de interne,zic, nu va tolerkdupg, c&te a pg,titatunci,nici un asemenea atentat In

130 contraliberth,tiipresei. SA-mi permit& s-i atrag atentia asupra noului prefect al capi- lei, numit de d-sa, a aceluia in mana ca,ruia in parte sth, siguranta elementath a noastrá, a celor din capitala, in genere §i In special a ziarigtilor, cari igi aduc aminte de pAtania de la Epoca gi Bine le public. Voci.i dela Adeveirul din anii trecuti. D. TITII MAIORESCII. D-lor, onor. d. P. SU- tescu, de ieri numit prefect al politiei capitalei, n'am onoare s`A-1 cunosc personal, il cunose numai dintr'un singur act al vietei d-sale politice, care e ma, de remarcabil, aga de in- eredibil,bleat meritä sa,fie adus gi la cu- nogtinta d-voastra, O. a d-lui ministru de in-. terne. Onor. d. StMeson a fost prefect de Tulcea acum, gi era, prefect la Tulcea gi sub guvernul Biatianu. Cand era,atunci prefect la Tulcea, in August 1888, afigaseurrnAtoarea ordonant`a pe care v'o prezent in original :

ORD ONANTA. eNoi, prefectuldistrictiilui Tulcea, pentru motive «de ordine publia, in virtuteaart. 29 din legea or- «ganisärei Dobrogei, dispunem ca de la publicarea 4ace§tia, toti proprietarii de tipografii dinacest dis- «trict, sl nu mai imprime nici un jurnal sau bropet

131

Icare sg, aibg, un caracter de politia militantg, ori in- «jurii, mai inainte de a ni se presenta asemenea scrieri spre cercetare. ePrin aceastg dispositiune insg,, nu se esclude drep- -«tul de a imprima denuntg.ri de abuzuri and ele vor fi semnath de autori va declara c. ia rgspunderea. «Contravenientului i se va aplica mg.sura de inchi- 4derea stabilimentului». Prefect, STATESCII Tutcea, 10 August, 1888. No. 4292. Iat& un prefect national-liberal, care infiin- teaz& cenzura prealabilä §i care impune jur- nali§tilor ssubscrie §1 s5, fie rAspunzAtori de ceeeace au scris,cAcialtfel 1i amenint& cu inchidereaadministrativ5, a stabilimentului. Ala de putin& cre§tere politic& liberal& pare a ave& acest inalt functionar al partidului national-liberal, IncAt nici nu-§i d'a seam& de enormitatea ordonantei ce a emis-o. Am citit §i eu art. 29 din legea organiz&- rei Dobrogei dela 1879, 1-am notat aci, §i in acest articol easesc, c& prefectul are dreptul ca toti prefectii, de a face ordonante pentru mentinerea ordinei publics, d. ex. pe strade, pentru atrupamente etc., Ins& legea organi- z&rei Dobrogei, la art. 6, zice : «Locuitorii din Dobrogea, Om& la promul- «garea legilor prev&zute la art. 4 (reprezen-

132 «tarea in parlament), se bucur5, de pe mum «de drepturile cetAtene§ti cuprinse la art. 5, «23, 25, 28 din Constitutie. Guvernul tns5 prin «decret domnesc, poate opri Intrunirile peri- «culoase ordinei publice». Iar Constitutia zice la art. 5 :Iltomanii se «bucura, de libertatea con§tiintei, de libertatea qtnvkamantului, de libertateapresei, de li- «bertatea Intrunirilor». Ala dar singura rezerv a. afar& de participarea la parlament, pe care o face legea or- ganizttrii Dobrogei, este a guvernul qprin decret domnesc» poate opri «Intrunirile pericu- loase ordinei publice»§i aceasta singur5, re- zerv5, d.ovede§te ca este ou atat mai mult ga- rAntatá libertatea presei ca una din binefa- cerile, cu cari liberalii din vechia patrie voiau s5, imbrati§eze pe locuitorii din provincia ali- pitg.i atunci un prefect liberal Infiinteazg, cenzura §i confiscarea teascurilor unui ziar ! Sant convins, ea d. ministru de interne va avea, destura autoritate asupra acestui inalt functionar, mai ales In ziva In care autoritatea d-sale va fi, ala de bine stabilia, fncat sa o vedem trecand §i la conducerea orga- nului principal al partidului, Vointa Nationald ; eaci trebue sa dorim ca sa, vedem nu numai

133 noi in opozitie, nu numai d-voastrA din unanimitate, dar mai ales ceilalti oameni din tark cg, inceteaz& at mai curãnd. necuviinta ca in mijlocul vietei noastre parlamentare, organul oficios sau oficial al unui partid, Ali bat& joc in modul cel mai nedemn de ministrul de interne al aceluia§ partid, s& intre in viata sa privat& §i s& ia in batjocur& o ocupatie foarte amabila", a d-sale ca muzica §i sa. mearg& cn necuviinta pan& acolo tncat la vorba «cazul ciudat», termen cunoscut din «Voevodul Ti- ganilor», s& faspund& cu vorba cabs ciudat, ca sA, aducA §i mai direct aminte de o anecdot& popular& In privinta Tiganilor. Este nepilduit, ca tocmai un organ liberal, in loc sa, se bucure, ea un om de talent, din orce origine §i din orce gint& incorporat& In .. um ar fifost, a §tiut s& se inalte§i s5, fie conduc&tor al partidului, sa. vie din contrg, s&-i aduc& aminte cu imputarea aceasta presupusa origine Intfun mod ma d.e trivial §i de bat- jocoritor. Lucrul e spre ru§inea situatiei actuale. Acest scandal ne mai pomenit triteun bauvern, din cate s'au succedat la noi, sper c& va inceta, pentru on.oarea vietei noastre publice intregi. Ar mai fi ceva de adáugat, d-lor, pentru

134 ca libertatea alegerilor sa fie in adevar o realitate ;ar mai fi de adaugat, ci atunci and se prepara, fie in lupta anterioara a opozitiei fie in chiar epoca electorala, partidele in luptl unele cu altele s, caute a fi sincere §i a nu Iiielà a§teptarile alegatorilor. Fiindca santem Inca, o tara nu. de tot pregatita pentru viata constitutionala, e tocmai datoria noastra, necum datoria conducatorilor de partid, necum datoria. mini§trilor M. Sale, de a lumina tara §i corpul electoral pentru. o conformitate deplia, intre sperantele de§teptate §1 hotararea unui partid de a le indeplini. Caci daca nu se face a§a,, atunci se produce o falsificare in spiritul alegerilor, aceasta trebue tot a§a de bine evitata, pe cat trebue§te evitata brutalitatea ma- teriala. Ei bine, toata, campania de opozitie a d-voastra in contra guvernului trecut a lost dusa pe trei cestiuni principale :pe legea maximului, care a pr9dus o mica rascoala in Bu- cure§ti §1 o rascoala de tarani la Bacau; a fost dusa pe neconstitutionalitatea legii minelor, care v'a dat §i pretextul de a demisiona colectiv din Camera §i a mai fost d.usa eram sä zic mai pre sus de toatepe inflacararea simtimintelor nationale in contra asupririi Ro-

135 manilor din partea Ungurilor, cum ne-o pre- sent& aci In Senat §eful partidului d-voastrA, unoratul d. Dimitrie Sturdza, ast&zi ministru- prezident. Sant exact in enumerarea aceasta a ideilor d-voastr& din opozitie? E adevArat c& aceste trei cestiuni erau cele mai principale, cu care agitati d-voastr& opinia public& in contra guvernului trecut? Dac& recunoa§teti cu toii, c& este adev&rat, ati mai trebui s& recu.noa§te0 ImpreunA cu mine urmAtoarea consecintä : Atunci and oamenii de seriozitatea, eruditiunea §i experienta d-lui ministru-prezidentf cu numele s&n istoric, vin §i spun t&rei :legea minelor e neconsti- tutionalk e o lovire a Constitutiunii las la o parte legea maximului ca prea putin important& fat& cu o lovire de Constitutiune §i cand acela§ §ef al partidului d-voastr& vine aici in Senat §i zice cguvernul conservator este nemernic, fiindc&inteocestiune vital& pentru noi, cum este cestiunea Transilvaniei, n'a facut ce pute& §i ce trebui& s& fac& 1111 guvern, adic& A. vie in ajutorul Romanilor de dincolo, s& intervie putem sa luám orce alt cuvant mai propriu slucreze ca un samsar cinstit pentru a se indrept& soarta

136 lor; ctuad dar astfel vorbe§te un §ef In numele partidului Au, partid care se prezinta, a§a de frumos inaintea poporului Cu numele atrA- gator de partid national §i liberal: Ant In drept A zic cIntreaga tar& dupA, alegeri se a§tept& ca cel putin aceste dou'a lueruri au A fie realizate de acest partid venit la putere. Da sau nu: primeaza, aceste cloud, lucruri pe toate celelalte? Cum se face atunci, ca tocmai aceste dou& cestiuni de cea mai mare impor- tantA, dup& ce au servit d-lui rninistru-prezident pentru agitarea Wei in vreme de opozitie, A nu mai figureze astAzi de loc in programul d-sale, dupa, ce a ajuns la guvern? Aceasta se nume§te, d-lor, o foarte finä, falsificare ideara intelectual5,, a alegerilor, o falsificare mai periculoasa, decat cea materialL SA mai insistAm ceva asupra acelor dou& cestiuni, fiindca prea sunt importante pentru actiunea d-voastr5, de pari-dd. DacA, in adevAr viata noastr& politic& este viata inteun stat constitutional, atunci un atac in contra Con- stitutiei trebue imediat respins, o violare a Constitutiei trebue imediat reparatA. Da,c6, in adevAr s'a violat, dup5, cum ziceati, Constitu- tiunea prin legea minelor, atunci ce fel de guvern sunteti, cand d-voastrA, care veniti cu

137 primul rn.esagiu nu ne vorbiti deal de meremetiseala legii inv4gmantu1ui primar, a legii judeeltoriilor de ocoale §i de organizarea pes- caritului, §i nu atingeti macar Intr'un cuvftnt reparatia Constitutiunii violate ? Dar este a ne bate joc de Constitutiune §i de viata noastth publicA, daca, acele vorbe mari nu insemnau nimic In cugetul d-voastth ;este a ne bate joc §i de tath, cand lu'am In guth asernenea cuvinte ca violarea de Constitutiune la Impre- juthri de opozitie, iar child venim la guvern, nu mai pomenim nimic de ele pare& nu s'a Intamplat nimic ! In fapt, e evident d-lor c5, nu s'a violat Constitutiunea. Gad dad, s'ar fi violat, partidul national-liberal trebuia, ca Inaintea or- earei alte legi sä caute sä repare Constitu- tiunea violath. ifiind-c5, n'a Mout aceasta, putem sä avem mangfterea c5, n'a fost violath, §ica,' vorbele din trecut nu erau deal o pre- gätire electoralA ! Acum thmane numai ca sl se felicite comisia adreseid-voastth de aceasth practicii, a liberta,tii electorale devenith o realitate? Eu nu mA, felicit de aceastá practick §i nu va. felicit nici pe d-voastth. In cestiunea nationata, d.ministru-prezi-

138 dent, In discursul d-sale program dela Ia§i, tinut intr'o zi nefastk Octomvrie in ziva de 13, se exprima astfel : «In cestiunea nationalk situatiunea noastra «este dm& §i neteda... «Monarhia austro-ungara, a§a cum e con- «stituitk este o necesitate de prima ordine «pentru echilibrul european ca §i pentru. si- fguranta Regatului nostru. In aceasta privinta «nu pot exist& cugetaxi deosebite §i nici nu «au existat... S'a mai raspandit Inca o vorbk «c51 ne amestecam in afacerile interioare ale «Regatului ungar. Nici aceasta nu este exact» (va szica nici ca samsar cinstit). «0 dorinta «bash' ne cuprinde pe toti : ca neintelegerile «§i vrajba dintre Romani §i Maghiari sin- c

139 mi§carea nationata politica, de dincolode Carpati, tocmai acea parte care pare& ca, este mai simpatica onor. d. Sturdza cand era, In opozitie, s'a ridicat. Va szica, superlativul priete§ugului relatiunilor celor mai amicale avems-1Intretinem noi Regatul Roman cu StatulVICiU,cu monarhia austro-maghiara, cu Imperiul austro-maghiar, a§a cum e constituit fara nici un arnestec In afacerile interioare ale regatului ungar. N'am decal sekprim felicitarile mele d-lui ministru prezident pentru limbagiul d-sale ca ministru de externe, felicitari ce le exprim cu atat mai sincer In privinta acestui limbagiu, cu cat el este identic cu limbagiul tMut de d. Lahovari §i de d. Carp. Daca vrea speleve d. ministru de externe §i ministru-prezident vre-o deosebire Intre aceste cuvinte ale d-sale dela Ia§i §i cuvintele fostului ministru de externe Lahovari, sant Indata, gata a retrage cuvaintul identic. Minded, d. ministru Sturdza nu releva nici o deosebire §1 nu va releva, nici una, ramane absolut neexplicat, pentru ce d-sa, cand era, In opozitie, aici In Senat, a numit guvernul din care face& parte d. Lahovari, nemernic,

140 §i nemernic anume din cauza acestei atitudini identice. Dac a.vorbese de identitate Intre actualul ministru Sturdza cu fostul ministru Lahovari. tate leg identitate ca idee fundamentala. Ca redactiune a cuvintelor a§ indrazni sa fac o mica observare ce o supun cw,,desavar- §ire apretierei d-lui ministru de externe. Dupa umila mea parere relatiunile internationale dintre State se Intretin de regula dela ministru de externe la ministru. de externe, sau dela ministru de externe la ministru plenipotentiar sau rezident. Aceasta este relatiunea Imperiul Austro-Ungar, politice§te, fata cu rile straine, are un singur ministru de externe la Viena, precum are §i un ministru plenipotentiar la Bucure§ti, regatul ungar nu are ministru de externe special, nici un ministru special la Bucure§ti. Noi avem un reprezentant comercial la Pesta, un consul general, dar ministru rezident sau plenipotentiar cu atributiunile lui politice nu exista In Pesta din partea nici unei tari. Al nostru e la Viena. Va sa zica regatul ungar, ca relatiuni politice internationale, nu este direct In raporturi cu noi, ci imperiul austro-ungar. Cred c5, este important pentru. Romani ca sa se §tie ca, este

111 imperiul austro-ungar, cu care avem relatiuni de Intretinut corect diplomatice§te. Cred ca, a§a s'ar fi exprimat d. Lahovari. Actualul d. ministru de externe Ins& nu se exprim& a§a, ci d-sa declar& c& intereselo re- ciproce cer ea s& intretinem relatiunile cele mai amicale cu superlativul Intre eine ? Intre regatul Roman §i regatul vecin, relatiuni cu regatul, cu guvernul din Buda-Pesta, peste capul ministrului de externe din Viena? Eu cred c& aceast& mica inadvertent& di- plomatic& nu arfifacut-o d. Lahovari,de altfel d. Lahovari subscrie pe deplin decla- ratiile d-lui ministru de externe Sturdza. Tree acum, d-lor, la exprimarea unei ultime dorinti in privinta libertAtii alegerilor. Aceasta este, ca In epoca electoral& mini§trii Maiestätii Sale mai ales, mini§trii Inca nu pe deplin corn- plectati prin Increderea tkei, card tin Intru- niri electorale publice, cum a tinut onor. d. ministru al domeniilor, Impreun& cu altii la Bklad §i In Bucure§ti la Mile Eforiei, A OA un limbagiu potrivit cu pozitia lor Inalt& §i care s& Invedereze tkei directia politic& de urmat. Ins& unul din elementele cari au mai jucat un rol principal In campania electo- ralA, a fost desantuirea urei de clas&, vechiul

142 cliche; care este un cli§euaci in parlament, inaintea oamenilor culti, dar care, din nenorocire, nu este un cli§eu,ci un excitant de- magogic la o Intrunire electoral& ; vorbese de deosebirea pretinsg, fundamental& intre boeri §i Intre o alt& clash, pe care s'o numesc bur- gheza,, tiers Oat, cAci noi nu avem in limba romaneasa nici ma,car o numire proprie pentru acest anacronism d'inainte de Constitutie. Constitutia dela 1866 nu mai cunoa§te §i nu recunomte boerii ; nici nu exist& boerie In Sta- tul nostru, exist& partide constitiftiouale, partid conservator, national-liberal, radical, socialist, dar nu exista, nu poate exist& un partid. boe- resc. Ce sens are dar a deslantui in Intruniri publice ura de clash in contra boerilor ?§i aceasta o face ministrul MaiestAtii Sale, d. ministru al dorneniilor, cand zice la bäile Efo- riei §i public& In foaia recunoscuta, a partidului cuvinte ca aceste : «Recunosc a §i boerii, adic& guvernul trecut, «au un rol in Romania, dar ei sant treintorii «Romaniei moderne». Apui adaog5, d-sa : «Eu, domnilor, poate c& am datorie, mai «mult decal orcare, sa, vin in mijlocul d-voastr& «sa, accentuez acest punct, eu, fiu de negustor

143 «din un mic ora§ al Moldovei, §tiu ce este 4säräcia, mi-am fácut cariera prin. bursa Sta;- «tului §i and lectiuni la mai bogati, §i. astfel 45,candu-mi datoria §i luancl pild a. dela luce- Aferii neamului nostru am putut ajunge aci». Atha uncle aci? La baile Eforiei? acolo putea, ajunge §i ca om privat ;aci, adica, pe banca ministeriara. . Apoi, d-lor, onor. d-nu ministru. al domeniilor este fiu de negustor §i a ajuns aci ; eu sunt fiu de profesor, dar tatal meu profesorul, era fiu de taxan, §i eu sant dar nepot de -tAran §i am ajuns de mult aci, nu sub un minister liberal-national, ci sub un minister conservator cum ati zice d-tra, de boeri trantori §i a ajuns tot sub boerii trantori d. B. Doe- rescu coleg §i cu d. pregedinte efectiv al nostru, principele Ghica, a ajuns §i' d. T. Ionescu §i C. Boerescu aci, sub ministere conservatoare, sau duS vorbad-tra,boere§ti. Tusk onor. cl-le Pallade, cl-tale §i mie, noud, cari suntem egiti din popor, nici nu ne sta. bine sa, ne speriem cA am ajuns aci, savem aerul,dup5, vorba romaneasa, de «dam, Doamne, ce n'am visat...» Cad in Statul modern putem ajunge fiecare, dupa, slabele noastre puteri, in toate functiile, §i odata. ajungi

144 aci, nu ne sta, bine nou5, sparasim orce rezerva, In privinta celor, cari au fost Inaintea noastra, din vechile familii ale tarei, noua, mai putin decat orcaruia. Am gasit nepotrivita, relevarea Insu§ a d-tra, ca fiu de negustor In momentul, card acuzati boerii de trantorie. Noug mai putin cleat altuia, ne sta ca aducem orunde ar fi, §i mai putin fntr'o In- trunire publica, §i mai putin cand ne prezentam ca mini§trii ai Maiestatii Sale, o asemenea defaimare In contra unei clase de oameni, ale caror familii stau Inscrise pe paginele istoriei noastre nationale §i cari din niciun plinct de vedere nu merita, aceasta, incredibila insulta ce le-o adresati, csunt tthntorii Romaniei moderne. Dar care sunt trantorii Romaniei moderne ? Dar nu este boer d. Dimitrie Sturdza?.., D. PREEDINTE AL CONSILIUM DE MINIVEI. Ell nu m'am suparat de acest lucru. D. TITU MAIORESCU....care §i-a stabilit chiar cleunazi, tate() adunare la spitalul Brâncove- n.esc, cu mare cuno§tinta genealogica, toga, descendenta ilustrului sau neam dela Safta Brancoveanu? D. PREEDINTE AL CONSILIUM DE MINI$TRI. Eu nicidecum nu m'am suparat de acest epitet, fiindca are fndreptatirea lui.

145

D. T. MAIORESCU. Vom veni indath, la in- dreptAiri §i la nesupaxarea d-voastra,. Boer este §i colegul 'iv., Cantacuzino, boer este §i pre§edintele Senatului nostru, principele Ghica. A! Dar ace§tia sunt boeri de-ai no§tri (ilaritate), §i tr'antori sunt nuinai boerii ceilalti, cari nu sunt ai no§tri. Apoi ce are aface boerii §i tramtorii cu partidele constitutionale ? D. PRIM-MINISTRU SI MINISTRU DE EXTERNE D. A. STURDZA. Va," voiu explica-o. D. T. MAIORESCU. Nu sAnt In toate partidele trântori? Numai burghezii sunt grozavi oameni de §tiintä §i de silinta ? Nu sunt lene§i §i printre ei? ParcA boerului Lascar Catargi... Doamne Dumnezeule, toate puteti zice in contra acestui om, dar nu-i puteti zice c5, este lene§, ca, este trantor. Nu puteti zice unui alt boer din fostul minister, rAposatului principe Al.tirbei, c5, a fost trântor, sau ca, boerul mai tânär Ni- colae Filipescu, fostul primar, este trantor, §1 a§a mai departe. Ce insemneaz5, cancl veniti §1 aruncati vorba trántor contra unor descendenti din familiile istorice ale t'arei in adunarea dela bäile E- foriei ?i apoi tot dv., d-le ministru al domeniilor, veniti pe urm5, §i v5, ridicati in a- cela§ discurs, este ma de curioas1 contrazi- in

146 cerea, tn contra celor ce vor s Impedice «tn- fratirea claselor». In aceasta, parte a discursului d-voastra aveati nevoie de Infratiroa claselor ca s. v ridicati In contra partidului taranesc, care nu va convine cu agitärile lui. Apoi daca este In adevar foarte rea agitarea, care vrea saasmuteasca sumanul taranului contra gherocului de la Barlad, este tot ma de rea §i asmutirea gherocului negustorului contra fra- cului boerului, §i cu aceasta demagogie a urei de clasa, nu se poath face nici odata, o bite- leapta mi§care electorala. Din contra, pe cand cel care voe§te sa, exploateze partidul Ora- nilor nu este de talie de a o face cu multa temere pentru noi, talia unui ministru al Ma- iestatii Sale este cu mult mai importanta, §i o agitare demagogica a du§maniei de clasa, aruncata de acolo, este cu mult mai grava, §i se cuvine cu atat mai putin sa fie facuta. Iata, d-lor, pentru ce noi doi sau trei din opozitie nu ne putem asocia, la acele expresii de bucurie asupra rezultatului alegerilor§i pentru ce credem, csantem tncdeparte de la ceeace nume§te d. raportor «libertatea alegerilor devenita o realitate». Terminand,dati-mivoie sv atrag atentia, de§1 o fac cu mu1tsfiaTh, asupra curioasei

147 formulari a primului aliniat al proiectului de acIressa, acela cu omagiul adus Coroanei. Mai ales pe dv. reprezentantii partidului national- liberal, va, rog sa cugetati putin asupra acestei redactii : «Trimis de Increderea Natiunii a inaugura o «noul legislatura, Senatul se simte fericit de a «aduce Maiestatii Voastre omagiul recuno§tin- «tei -Wei pentru 'Ina lta tntelepciime, cu care «ati pus Natiunea In situatia de a hotart In de- «plina libertate despre nevoile §i cerintele ei». Omagiul recun,o§tintei tarei, pentru ce? «Pentru Inalta Intelepciune cu care ati pus «Natiunea In situatia de a hdtart In deplina, «libertate despre nevoile §i cerintele ei». Cum vine aceasta, cl-lor? Regele este Inco- ronarea, personificarea suveranitatii; dar mai este o suveranitate, In ceailalta fat& a ei, suveranitatea tarei, §i aceasta f§i exprima, mai ales,suveranitatea ei ca lucrare constitutionala, cand I§i alege mandatarii In Senat §i In Camera.. Cum este Regele, In suveranitatea Sa, fata, cu suveranitatea tarei din parlpment ? Regele la noi, cum §titi, este de origine plebiscitara. El a fost Intai Domnitor, ales plebiscitar de noi, dela 2 pang, la 8 Aprilie 1866, §1 apoi venind. In tara la 10 Mai i s'a

148 prezentat Constitutiunea pe care a jurat. For- mula lui, prevazuta In Constitutiune, coprins& In fiecare Monitor, In care se afla un decret regal, este urmatoarea : «Carol I, Rege al României, prin gratia lui «Dumnezeu §i. vointa nationala». Adaosul de «vointa nationala», -face sa, se alature Indata pe langa, suveranitatea Regelui suveranitatea nationala. Fara suveranitatea a- cestei tari, far& suverana primire a natiunii, Regele nu era liberul ales Rege al ei. Pe cand dar Regele nostru este suveran atat din gratia lui Dumnezeu, cat §i din vointa nationara; Natiunea este din gratia lui Du.m- nezeu, este §i va fi, dar nu atarna de la bunavointa a cuiva de pe pamant. Cand aceste dolls& suveranit6ti ajung acum In contact constitutional, prin marea democratizare a noastra, Regele, suveran personificat, vine In parla- m4t, expresia suveranitätii tarei, nu noi mer- gem lael, cum se Intampla In G-ermania, unde Regele nu este prin vointa national& expresa, ci numai prin gratia lui Dumnezeu §i prin dreptul istoric medieval. Regele nostru ne cite§te In casa noastra mesagiul sau Inainteadelegatiunii suveranitatii nationale exprimate prin parlament.

149 Tar noi, parlamentul, ti faspundem prin a- dresa citita In casa Lui §i-i aducem omagiile noastre de fidelitate §i de dragoste. Dar ce se face acum in proiectul dv. de adresa? Aci nu se aduce acel bine-venit, totdenuna important §i obi§nuit omagiu de fid.elitate §i de dragoste, ci vine Suveranitatea delegata a tarei, Senatul «liberal», cum zice d. raportor, §i spune Regelui: Viu sa-ti aduc omagiile su- veranitätii pentru ca mi-ai pus Suveranitatea in situatie de a hotari In deplina libertate despre nevoile sale. Asta vrea s'o zica, partidul national-liberal? D-lor, eu, cu foarte netnsemnata mea viata -politica., monarhic §idinastic convins, totdeauna, §i in glad §i In scris, §i prin bro§uri §i prin gazete §1 in tar& §i strainatate, §i prin cuvantari in Intruniri politice §i in parlament, monarhic §1 dinastic fara §ovaire, ma, ridic In contra acestui curios pasagiu, cu care Incepe .adresa Senatului national-liberal. Sau, poate, Senatul multume§te Regelui ca a pus suveranitatea tarei in starea de-a§i exprima nevoile ei, chiemand acest minister la guvern? Dar daca ar fi chiemat Regele, cum era, klreptul sau de a o face, alt gu.vern, atunci

150 trebuisv exprimati nemultumirile fa tg. cu alegerea Maiestátii Sale? Suveranitatea tArei este a§a de puternica. §i e1ementar5., bleat ea n'are smultumeasa, ni- nfanui, nici celuilalt Suveran personificat, ca-i dSvoes5,-51exercite drepturile ei. Suverani- tatea nationall are acest Urept dela sine §i n'are s5, fie recunoscätoare nim'anuic5,-ida, dreptul de a fi §1 de a se mi§cA,. D-lor, poate nu §i-au dat seamad-niiredactori ai adresei, ce fac cu aceast5, fraea. Suveranitatea nationalä din parlam.ent are srt, aducA, omagii Regelui de iubire §i de fidelitate,da! Iar dacii voiti sd, exprimati d-voastra, multiimiri, coperatiunile electorale din urma% v'au pracut, vg, rog aducetimultumirileacestea ministerului, dela care atârns fie §i mai bine %cute. Dar Maiestatea Regelui RonA- niei n'are aface cu amgnuntele de administratie electorall pentru ca sl vie un. Senats5ri multumeasc g. pentru aceste amtinunte, faca,n- du-0 rezervatia mentall de a-1 atach atunci cand. nu i-ar conven1 asemenea amAnunte. 4.- ceasta este anticonstitutional. Iatsa, motivele pentru care voi voth, contra proiectului de faspuns la mesagiu.

115. in contra violttrii principiului inamovibilit&tii la Curtea de Casatie

&dinta Senatului dela 10 Aprilie 1896.

Ministrul de justitie StAtescu, precurn se aratA la capitolul IX al introducerii istorice din acest volum, pentru a face loc in Cur- tea de Casatie la doi partizani politici ai sAi (M. Poenaru-Bordea §i Ciru Oeconomu), love§te in inamovibilitatea inaltei magistra- turiai elimineazA, pe consilierii Prodan Populeanu .printr'un proiect de lege cn 3 mici modificAri- a organizArii judecAtore0i, dintre care insl uneia i se atribue, printr'un ne mai pomenit abuz, efect retroactiv. Iac a. textul acestei modificAri, ingsprite in sectiileSenatului, diva indemnul ministrului. «Rude le §i afinii Oa in al patrulea grad incluziv nu pot fi membri ai aceleea§i curti, tribunal sau judecAtoriiv.

152

«De asemeneai judeatorii cari tin in. cAsätorie doug surori.* «In cas &and o asemenea incompatibili- tates'arconstath cX exista in sAnul unei instante judectitoregti, ministrul justitiei o va face sN, inceteze, punând la retragere pe magistratul eel mai nou nurnit.*

Domnilor Senatori, Chnd am avut onoareas vorbesc pentru prima oath inaintea d-v., mi-am permis st arat rolul foarte marginit ce-1 poate aveh opozitia aici, de oarece, prin. numarul nostru restrans, nu santem nici macar In stare sa. prezentam un amendament la o lege. Prin urmare numai child ne-ar pare& ea, este o mare necesitate de a vorbi, ne vom Incerca,sh, ri- dicam gi glasul nostru firegte, neputhnd prezenth un amendament numai cu speranta cticele zise vor puteh cumva sgaseasca, Un thsunet In mijlocul d-v., din majoritate, gi numai dad, ar gasl un asemenea räsunet, vor puteh s1 aiba,oarecare succes. Cu atat mai mult este aplicabil aceasta In cazul do fata, cu cat este o lege de un efect foarte practic, care se discuta, acum, gi numai dad, gi d-v., yeti gas1 csingura dar dupri, mine esentiala indreptare ce trebue propusa la acest

153 proiect, meritA sA, fie introdusA, vorbirea mea va avea, un efect practic; daa, nu, v5, fac scuzele mele pentru timpul ce vi 1-am rApit. degeaba, fiindca, nu am deprinderea de a vorbi numai pentru ca vorba, sg, fie. D-lor, proiectul de lege actual nu este in dispozitiile lui pozitive de mare importantrt; e .o modificare In mici proportii a legii magistraturei§i mgrábesc a recunoa§te, in aceste limite este o imbunAtatire. Ca s5, so compuie altfel sectiunile Curtilor prin tragere la sorti, ca sä se alterneze astfel sectiunile la Curtea de casatie, in urma unei alto trageri la sorti, ca sA se ia oarecari garantii pentru o mai mare ,nepärtinire, acestea sunk mäsuri bune, de §1, cum ziceam, nu de mare impor- tantA. Dar, pa'ala, cand va ven1 actualuI gu- -vern cu legi mai importante decat cele de pAnä acum, noi s'antem datori sa, ne ocupám §i cu asemenea fragmente de tmbunakAtiri. Primesc ceeace spune d. raportor, sau ce spune mai bine expu.nerea de motive a d-lui ministru, In ceeace prive§te aceste mici mo- dificripozitive,le easesc §i eu folositoare §i voi vot& luarea in consideratie a legii, trig cu urmatoarea rezerva. daa rezerva aceasta nu o yeti primi, fire§te voi voth in contra,

154 ceeace n'are nici o insemnatate, dar preveid cei acea parte a legii, In privinta ceireia fac rezerva, va fi foarte provizoriei va trebut sei fie remodificatd de orce guvern de alt partid, care va vent dupdi d-voastrei. Ma opresc dar la partea, care m'a facut sa iau cuvantul in contra legii. In mijlocul unor mici§i prudente modificari, se introduce de odata In proiectul guvernului §i, spre marea mea mirare, se alas- pre§te Inca printr'un amehdament elaborat de comitetul delegatilor, o isbire radicala a independentei, a prestigiuhii, a sigurantei Inaltei Curti de casatie. Dispozifmnea, prin care se zice ca se exclud dela functionarea in aceea§ Curte certe grade de ruclenie§i de alianta, sa se aplice, cum zice in mod impropriu d. raportor, hic et nunc. Hic n'are sa se aplice, cila palatul de justitie,dar nunc, acum, indatä dupa promulgarea legii,adica sa, se puna la retragere magistratii mai nounumiti. Aceasta dispozitie, d-lor, o gasesc rea, este violarea unei legi superioare, §i o gasese.atin- gand esenta unui principiuconstitutional; §i pentru ca mai ales din acest punct de vedere trebue sa o combat, ma marginesc la Curtea de casatie.

155 D-lov, aplicatiunea legei acum, dad, se va promulga, a§a, ar Insemna, ca, doi rnagistrati dela Curtea de casatiesa,fie imaliat dati afara,',unul mai de curand numit, altul nurnit de vre-o 6 ani, numit sub legea anterioara, a§a cum fusese pAstrata,, Cara, aceasta, incompatibilitate nou inventatA, in tot timpul regimului liberal de 12 ani. D-lor, d. raportor zice : in Constitutiune nu este inscris principiul inamovibilitátii. Eu cred ca, se in§eala, d. raportor. In Con- stitutiune nu este inscris principiul inamovi- bilita,ti pentru celelalte trepte ale magistraturei, dar In ceeace prive§te Curtea de casatie, In Constitutiune este implicit mai mult decal inscris acest principiu, este de esenta alcaluirii Constitutiunii noastre, flindcl Cons- titutiunea prevede trei puteri in stat : puterea legiuitoarecu ea Incepe- democratica noastra, Constitutiune --, apoi puterea executiva,, cu Regele in cap, §i apoi, precum zice anume constitutiunea, puterea judeceitoreascei. Va sa, zica, trei puteri sunt in echilibrul statului nostru constitutional; cari stau part passu rang& o WO,. Ca un corolar al acestei dispozitii fundamentale sta, tot in Constitutiune, ca, a§a, de puternick de sine stäta,toare §i in-

156 dependentA este §i trebue sa,fie puterea ju- decAtoreasea, in cat mini§trii, reprezentantii puterii executive, sunt trimi§i in judecata Ourtii de casatie ;§i intelege orce om cuminte, car fio copirarie ca puterea aceea, care este chiematsjudece §is apretieze purtarea reprezentantilor puterii executive, s'a, fie numit5, numai dupg arbitrul mini§trilor ca simpli functionari administrativi. Cand Constitutia trimite pe reprezentantii puterii executive sfie judecati de Curtea de casatie, prin aceasta a inteles fundamental neatarnarea Curtii de casatie de simplul arbitru al puteriiexecutive in functionareaei. Va sa, zic5, a tnteles cel putin inamovibilitatea Curtii de casatie. De acolo, ce este drept, ca o deducere, ca un corolar,se aplicA,idea,c'6,tot a§a este bine sg, se intindA, inamovibilitatea §i la cele- lalto instante, D-lor, inamovibilitatea insemneaea cg, nu se poate Pas& nici la arbitrulputerii executive nici la arbitrul puterii legislative depArtarea persoanei numite ;codata, numirea facut5, conform legii, nu o mai _poti isbi personal. Ca sa. faci o lege modificatoare In amMunte, poti s'o faci ; dar orcum ai face-o,. trebuesit

157 respectezi Intr'Insa inamovibilitatea. Dar ca acum, sub pretext de reform&, sisbegti In cei ce exist& constitutiv dupA, lege ca membri ai acestei Curti, aceasta nu se poate. Se p6t lua,m&suri de sigurant& de acum Inainte, dar nu se pot isbl acei care sant tn virtutea legii functionand, far& ca sdegtepti impresia de a ,fifacut o lege personal& sau de partid gi fr s introduci In public sentimentul de nesigurant& fat& cu independenta justitieitaxii.

D-lor, din norocire_ intred-v sant multi (Ali nu sant advocati gi oameni de legi, prm multi advocatibate() 1ar5, nu e semn bun pentru starea economic& gi social& a tArii ; este o adevärat& fericire c& sant gi altii aici care reprezintI alte interese, poate mai man gi mai reale ale Orli ; pentru ace- §tia, care nu sant jurigti speciali, dati-mi voie saaduc mai aproape cestiuneai importanta marelui principiu c& nu se poate face retro- activei o lege. Voi Incerch explicarea printr'un caz analog, uncle poate ca sentimentul tutulor se va nidic tn contra retroactivitAtii dac& s'ar face acolo, cum se propune aci. Ordinea public6, zice d. raportor ! Dar ia sa% v& dau o alt& cestiune de ordine public& gi svedem, ce ar rezulth cand s'ar

158 aplicacolo principiul, cum se aplia aci, la Curtea de casatie. La ds'atorii s'a prevAzut In codul nostru civil unele concesiuni la cerintele Bisericeiortodoxe, d. e. poprirea ca,- sAtoriei din motivul foartesubtil §i numai canonic al rudeniei din sfântul botez, asemenea este poprith, cAsAtoria In linie colaterara p5,n5, la a patra spitäincluziv, §i Intre veri §i vere, §1 Intre cumnati §i cumnate. Dar Re- gele poatedispensA, pentru dsAtorii intre veri §i Intro cumnati. Sfântul Sinod, consecu- ent cu canoanele, nu Ose§te suficiente aceste popriri ale coduluicivil,elcere proprirea pAn5, la a cinceaspitA. 0 VOCE. MIA la a §eapteaspitä. D. TITU MAIORESCU. Vorbesc numai de a cincea spi1, fiindd prin o hotArare a Sf-lui Sinod, mi se pare d.ela 1881, dad, un preot tndrAz- ne§te scAsAtoreasc a. la a cincea spi5, preo- tul sa. se canoniseascA. Iat5, o nepotrivire Intre Biseria §i societateacivilA. Va," dau un exemplu, foartereal §1 acut. Cáci am vg,zut pe d. ministru-prezid.ent, reprezentantul partidului national-liberal, grozav de evlavios,§i totdeauna aplecat spre celebiserice§ti (nu §tiu cum Impad d-sa aceste pretentii de evlavie cu §efia partidului

159 liberal, care in toate p`artile se Arata, mai indiferent pentru unele cerinte ale Bisericei). Dar, find dat actualul d. ministru-pre§edinte cu evlavia d-salepronuntatA, poate va vol d-sa ssa, Impace statulcivil cu o propun.ere pentru ca sa, dispará acelconflict,§i prin care s5, ziea :este oprith, casa,toria §i tn codul civil pa'n'a la a cinceaspica, sau se abrog& dreptul Regelui de a da dispens5, la cAsAto- riile cumnatilor §i verilor, prin urmare asemenea c6sätorii rAman oprite, fära, dispensä. De altminteri§1 Regelui poate sI nu-i fie plkut acest drept de dispensa. Un Rege constitutional se cade A, fie mai bine In situatie de a acorda,decat de a refuza.Ins&daca, acorda, toate asemenea dispense, atinge simtimintele persoanelor biserice§ti; dacA, le re- fuzá, atinge simtimintele persoanelor civil4 In. chestie. Be poate dar foartebine, ca sub actualul ministru-prezident sa.vi se propuie un proiect de lege care sa, zicg, :sant absolut oprite casAtoriile Intre vax §i varä, Intre cumnat §i cumnat6. Foarte bine ! Dar In fata acestui proiect, va ven1 d. raportor Polizu Mic§unescu §i va zice : ordinea

160 public& cere aplicarea imediatA,orclinea public& hic et nunc, §iprin. urmare casätoriile asazi existente dup& legea vechie intre veri §i cumnati se revoacA. Oare simtimantul d-voastra, de dreptate nu s'ar revolth, cancl s'arface aceasta? Cand s'ar zice : a fost bunk easrttoria sub legea de psan& acum, nu mai e bun& de acurn inainte, sotii sunt acum in concubinagiu, copii devin bastarzi?! lac&o enormitate ! Ca de acum inainte s& se aplice legea, se poate. Dar ca ea s`a anu- leze ceea ce era, facut in deplin5, legalitate pan& acum, aceasta nu se poate. tot a§a nu se poate admite retroactivi- tatea la Casatie. Aici este adev&rata chestie de ordine public& superioarg,, care primeazI pe aceea a cumn&tiei.i cei ce sant mai putin deprin§i cu principiile generale, o vor simt1 indata, la aplicarea practic& asupra judecAtorilor dela casatie. Pentru mai mult& claritate, m& m&r- ginesc la cazul cel mai tare. lath. u.n membru al InalteiCurti de Justitie, fost judecator multi ani la instantele inferioare, membru la Curtea de apel,prezident al unei Curti de apel, numit de vre-o6 ani la Casatie in

161 toatä regula §i hi toateconclitiilelegii aa cum a fost la noi de când exista, Curtea de Casatie, §i fire§te, acum de sigur inamovibil, strAmutanduli easnicia la Bucure§ti, om In- surat, cu copii,sosit de dincolo de Milcov, cumpArandu-§icasl In Bucure§ti,§i veniti d-voastr5, §i ziceti;apoi e cumnat cu altul, Ii dati afarA §i Ii 16,sati pe drumuri, fiindea, a§a cere ordinea public& acum inventatA. D-lor Senatori, s6, judecArn §i noi cu toata. mintea sAna.toassa :se poate aceasta? bine este ? Nu e decat cazul unei persoane ;ce fnsem- neazg, o persoanä,doll& persoane mai mult sau mai putin In viata Statului !A§a este ; Insaceast5, lovire sdruncinA convingerea oamenilor despre neatArnarea §i siguranta In- tregei justitii Inaia. Cci, d-lor, sg, VA, spun IndatA o mai departe aplicare :daca, primim proiectul de faca,cu aceea§ proceduth se poate InlAturh,toatei inamovibilitateaCurtei de casatiune. Acum ati introduscumna,tiile §i verfile, iertai-msvrepet, e o mic eformA. Ca,nd cineva e a§a judeator, inc&t, pentru ca, e cumnat cu altul,sa-gischimbe pArerea, fie cA,' va fi fost la casatiune, fie ea, va fi fost la Curtea de apel, rAu judeeator 11

162 r,mãnei dac& nu seinsura,cu cumnata altui judecAtor. Dac& era, vorba sl se ia mai mune garantii pentru independenta judecAtorilor,cãte alte mAsuri nu erau, numai sa. se fi aplicat ! Ast- fel, una pe care a prevAzut-o cu oarecare revolt& din partea Camerei, un biet räposat deputat, care nu era, luat tocmai in serios, Nuc- §oreanu, care s'a ridicat in contra jocului de earti §i a vietii in club a multor magistrati. Scandal judiciar §i social in taxa, la noi, a- ceastá promiscuitateintreavocat, parte §i judeator la club §i la earti! Dar §tiuca. in aceastA privintá are aceia§ convingere §i d. ministru de justitie actual, §i era, §i este momentul, c& acea dispozitie din legea organic& sa, fie riguros aplicath, §i s& se simt&ca §i prestigiul§i demnitatea §i independenta magistratului e lovit& prin viata de cartofo- rie, care este lAtitg, atat in provincie cat §i in capital& !... D. MINISTRU AL JUSTITIEI, EUGENIE STATESCU. numit de preferinta, pe cunoscutri judec&tori de &Atli, i-ati racut inamovibili. D. MAIORESCU. VOiU veni indat& la argumentul acesta al d-voastrA, c& §i eeilaltiau fa,cut tot a§a.

163

D. MINISTRU AL JUSTITIEI, EUGENIE STATESCU. D-voastrA ati facut a§a, nu voi sg, numesc nume, nomina odiosa. D. MAIORESCU. SA termin mai Intai cu aplicarea mai departe a Incercärii proiectului de astäzi. D-lor, nu ar fi mai bine cajudedlorii s5, aibá mai multá experienta decal au? Cine poate s'a zia, altfel deal tda». Nu ar fi mai bine ca ei sa. aib5, §i mai mula cuno§tintä de drept, pentru a fi mai bine asigurat5, societatea? Cand ar veni cineva cu o propunere de ordine public& §i. ar cere ca cel putin judecAtorii dela Curtea de Casatie sl fie cloctori In legi, ca a§a sa, dea mai multe garantii prin studiile ce au facut, oare acesta nu ar fi bine, cine poate sa. zica, cg, nu este bine? Or s'a% zia, cA judeatorii trebue s'a, fie Intr'o varstsa §i mai maturA, de exemplu, pre§edintele de tribunal care este inamovibil, sau membrii dela Curtea de Casa- tiune, sa, fie de cel putin 40 de ani ca §i membrii acestui matur Corp al Senatului, cine ar puteh sa. afirme &á aceasta nu ar fi o garantie mai mare ?.. D. PETRE GBADMEANU. Acesta este programul partidului conservator? D. MAIORESCU. S'ar puteä dar foarte bine

164

Introduce o asemenea reform&.i atunci, dupa',. analogia proiectului d-voastrA, de ast&zi, s'ar adaoga,: judec&torii numiti inamovibili dupl legea de ph'n& acum, cari nu Indeplinesc con-- ditiilecele nou introduse, skit pu§i In retragere prin decret, adic& dati afarA. Apoi nu vedeti, ca, sub asemenea pretext de ordine public& se poate desfiinth, orce institutie inamovibil&?i am ajunge la pericolul. cel mai mare, la zdruncinarea celor niai temeinice alcatuiri. ale Statului, cu faimosul d.-voastrg, hie et nunet D-lor Senatori,dati-mivoie s& adaog In trea- cat, o a doua observare dintr'o alt& ordine de idei fatI cu aceastl chestie, svorbese do. principiile liberale. Senatul este astziJib.era1, cum zicea, colegul nostru d-nul Polizu-Mic§u- ne§ti In adresA, la care tot d-sa erh raportor. Ins& dup& Incetarea din viat& a lui Rosetti, Beatianu, fiei Dimitrie BrAtianu, §i a Gole§- tilor, nu §tiu dac& se mai poate face apefla via simtire a principiilor liberale In sanul partidului liberal, cum a r&mas acum. Nici chiar nu se mai pomene§te de ele ! Ce se face de caleva luni Incoace, numai liberal nu este. Cand a venit legea d-lui Poni,_ privitoare la administratiunea Casei §coalelor,_ lege de altfel care are multe dispozitii bune,.

165

§ia tntins centralizarea administrativ& pan& In contra institutiilor private, a f&cut o actiune anti-li b era la. Poate ca eth necesara, nici n'arn luat cuvhntul la ea, dar liberal& nu erh. In materie de magistratura este dogma liberala fundamental& In toatetgrile :cneathr- narea magistraturei de puterea executiva». Toate proiectele de lege care peste starea de astazi, cum este, da üaui ministru de justitie, fie §1 celui mai bun §i celui mai respectat §i se recunoa§te ca. este cel mai respectat de d-v. actualul ministru de justitieda putere arbi- trului lui de a se amestech §i mai mult In numirile de magistrati, mai ales la Casatie, toate aceste tendinte nu sant liberale. Dorul, ,graba cu care, fara a a§tepth stingerea prin vhrstä §i prin moarte, voiti, cum zice d. raportor, hie et num, SA mai deschideti doua. locuri la Casatie... D. P. GRADMEANII. Chiar far& lege ar aveh 15 mijloace sa numeasca 4, nu doua locuri. D. T. MAIORESCII. Cu atat mai eau, nu este tendinta 1iberalaceasta ;caci aduceti-va a- minte de adevarata tendinta liberala. S'a discutat chestiunea aceasta, chnd cu revizuirea Constitutiei facuta, de d-voastra. Pana acolo

166 mergeh Atunci sentimentul liberal §i ultra liberal pentru independenta magistraturei,in. cat C. A. Rosetti §i. avea atunci multi partizani cu onor. nostru coleg din Senat, D. Vulturescu, care a publicat un raport, voiau sá introduca chiar electivitatea magistraturei, ca sä nu mai fie amestecul puterii executive. Tendinta este justa, cred. cá mijlocul flu era bun, dar vreaus5,-1citez ca svedeti pana, unde voia sa se scoata, de sub arbitrul unui singur om din puterea executiva, numirea magistratilor. Tendinta de partid liberal ar fi sfaca ceea ce-mi pare /Au ca nu s'a facut sub ministerul trecut pentru a completh aceasta lege de in- tindere a inamovilitatii, sä fad, o mai stransa. lege de admisibilitate in magistratura, sa nu lase numirea in locurile vacante a tot puter- niciei §i arbitrariului unui ministru, care poate nume§te magistratii dup a. spiritul politic, poate dupA, rubedenie, etc. Sa% nu se mai tntample aceasta, nedomerire, aceast& impiedecare de a se intemeia sentimentul justitieiin tara, in opiniapublica, anumirile fn magistratura se fac dupa,po- litic5,.Sa, nu mai fie, daca-mi iertati un cuvant familiar, lozinca care o auzim din ne-

167 fericire in public, la palatul justitiei :o sectiune din Curtea de Casatie e liberara, alta junimistä sau conservatoare ! Aceasta zdruncina, in fundameit credinta tarei in justitie. Tendinta liberal& este sg, luati din mama ministrului prea marea latitucline in numiri, §i a§ fi alitturi in Camera ceailalt& cu d. V. BrAtianu, care a fa,cut o propunere in felul acesta. Este exorbitant dreptul dat in mana ministrului, trebuesc mai multe in- grädiri... D. MINISTRII DE J1JSTI7IE. D-voastr5, n'afi respectat nici ingr&dirile existente. D. TITII MAIORESCII. SAnt multumit s& fiu intrerupt, mai ales de d. ministru, dar am avut onoare sa, spun c5, voi veni mai tArziu §i la acest argument. Adic& dm& nu s'a respectat nici In trecut, acesta este motivul sa. facem tot a§a §i in vlitor ? Aceasta este misiunea partidului liberal? Va s'azicA, dad, se impune o reform& a magistraturei, iat& reforma cea In adevAr inaltl, nu crampeiul acesta de mici reparatiuni. Iat& marea reform& : modul cum s& se fac& numirile in magistratur& ;s& se ingr&deasc& arbitrarul personal al ministrului ;numai cu o asemenea reform& am puteh, sl sc&pani de

168 aceea ce s'a spus totdeauna In tar% In contra ministerelor trecute §1 de ceea ce se spune deja In contra ministerului actual. ln loc de aceasta, vine partidul liberal §i cu prilejul de a introduce caleva mici garantii de independentá, ca sl nu fie doi veri, sau doi cumnati, chiar prin aceasta isbe§te In inamovibilitatea Curtii de casatie numai pentru ca d. ministru de justitie sa. mai poat a. numl acolo pe eine va vrea! Acum, d-lor yin la argumentul «a§a s'a facut §i In trecut». Foarte eau, daca, s'a fitcut a§a. D.MINISTRII DEJUSTITIE. Nu In trecut ; d-voastr5, ! D. TIM MAIORESCII. Incliferent, dacA, noi sau altii. Ar fi o adevAratA nefericire, dacg, dela partid la partid, In schimbul obi§nuit al sistemului constitutional, nu am ajunge cel putin la aceasta, ca cei can i. yin dupg, altii §i au. Inteles gre§elile ion, sg,facA, ceva mai bine. Altfel, ce ne-ar folosi schimbarea guvernelor? Cd, sunt totdeauna multe neajunsuri In multe priviri §i In multe pArti ale administratiei publice, multe rele de Indreptat, o §tim cu totii. Prin urmare oamenii cu minte §i cu Ange rece trebue sg,se bucure adeseori, cand se

169 schimb'a un partid dela guvern, dup5, oarecare duratl, ca sfi avut guvernul timp sreali- zeze ceva ;pentrud, se poate presupune cu se va introduce In vreo parte a administratiei ceva mai bun. Eu. am recunoscut, in mijlocul partidului liberal, child eram atunci in camerA, in opozitie, ca bine a fost d, a daut cabinetul Lascar Catargi In 1876; nu se puteh face fazboiut deal cu partidul liberal; §i tot a§a cred cg, bine a fost,§i eram de aceea§ p5,- rere, ca s'a retras partidul conservator sau junimist-conservator la 1895 §i ati venit du m- neavoastra sa faceti vre-o imbungeatire, acolo undo se poate introduce; caci poate guvernul trecut ajunsese cu reformele sale la momentul de saturatie. Cu argumente ca acesta, d-le ministru, ca era rau §i ceralalt partid, nu inaintAin de loc ; cestiunpa este: cum e bine sa faceti d-voastra astazi? Acum, d-lor, dad, si.mtiti mai multi din d-v. impreuna cu mine, ea, nu e bun& aplicarea ce se Incearca prin proiectul de lege actual, ca nu este anume niciconstitutional admisibil s5, se rapeasca inamovibilitatea magistratilor dela Casatie §i s5, se elimineze cei

170 doi membrii care se au In vedere, atunci permiteti-mi a Intari acest simtämant §i aceasta, argumentare cu o a treia§i cea din -"Irma, reflectie. Ala este de adevarat ca, In State le constitutionale trebue sa,fie folositoare alternarea partidelor, Incat mi-a§ permites va, pun Inainte urmatoarea regulä pentru oamenii cu minte In politica,: ace& masura administrativa, sau legislativa, este buna care, de§1 facuta de un partid, este Insa, respectata.§1 mentinuta, de celalalt partid. Acea. lege §i ace& masura, este buna care a trecut prin douá focuri de partide, caci ce este folositor pentru tara, nu estece.eace ne desparte, ci este ceea ce ne une§te. Precum Antem fii aceleiasi taxi, ma §i interesul §i binele ob§tesc este acolo unde se recunoa§te de oamenii cuminti din toate partidele cerh, buna, legea. aerh, buna, legea d-lui Carp cu vânzarea loturilor mici, se dovede§te prin faptul ca este §i va fi respectata §i de d-v., cu toate parerile contrarii ale unora. Daca este bun& faimoasa lege a maximului poate cu ceva, modificari In taxe, ea va fi respectata, §i de d-y. §i cred, ca va fi respectata. Am fost fericit, cata, vreme am vazut pe

171 actualul d. ministru de justitie ca", respecteaz5, principiul inamovibilitätei. D. MINISTRU DE YE:WIVE, E. STATESC13. Dar 1-am tnscris Inainte de d-v. In proiectul de lege... D. T. MAIORESCII. Caci de§1 a crezut de cuviinfa§i s'a grAbit srevoace o numire, care is'a pArutdi, este contra legii, chiar aceasta se poate consider& ca un fel de omagiu ce 1-a adus legii inamovibilitAii. Iatä dar Inca o lege buna., legea cu Intinderea inamovibiligtii, care trece prin douA focuri de partici §i famane respectaa ca lege generala,. Tot astfel, acele legi ale d-v. sant bune, care vor trebui A, fie respectate §i de partici& opus. Suindu-m5, pe aceastscar, mAsurand la aceastA, mAsurk propunerea ce facetiastA-zi nu este bunA, pentrua, pe cat pot prevedea §i pe cat pot §ti va fi de onoarea §i de datoria unui ministru de justitie din alt partid, urmand dup5, d-v., srectifice neiertata lovire ce o dati principiuluiinamovibilit&tei, §i srevoace toate ma,surile prin care ati atins pe cei doi membri. Iat5, unde yeti ajunge 1).

1)Aya s'ai IntImplat dupit 4 ani, insug autorul scrierii de fag fiind ministru de justitie a abrogat printr'o lege din Dec. 1900 arbitrarele masuri combittute in discursul de mai sus.

116. Contra adresei un anahronism. Raul unanimit&- -tilor. Parlamentul liberal nu mai reprezinta tara, -aplanarea conflictului mitropolitan s'a f&cut In afar& de el

&dinta Senatului dela 13 Dec. 1896.

MITISTERUL DIN ACEL TIME: P. S. Aurelian, prezident §i domenii, Vasilie Lascar, interne, G. Marzescu, culte, General Anton Berindei, rkboi, tefanendre, justitie, Emanoil M. Porumbaru, lucrAri publice, G. C. Cantacuzino (Rifoveann) rgmane la finante 0 C. I. Stoicescu trece la externe.

173

Domnilor Senator I, Dac'a proiectul de adresI ce ni se infäti- §eazA, s'ar mArgin1 la forma englezeasck cum ziceau mai toti onor. mei preopinenti,§i ar culminh numai In expresia solemn& a oma- giului ce-1 aducem Coroanei, nu ar ramAne decal s5, ne asociem toti la aceasta. expresie. Ins a. proectul de adres1 face ceva, mai mult. El, parafrazaad mesagiul, care intre altele- vorbe§te Corpurilor legiuitoare§i de evenimentele mai importante petrecute dela inchiderea sesiunii trecute pan'a la deschiderea se:- sesiunii actuale, mentioneaz1 §i el aceste evenimente :vizita Imp6xatului Austro-Ungariei, a Regelui Serbiei, vizita Regelui nostru la Por- tile de fier, la poAul Constanta, etc., §i apoi trece la proiectele de legi ce ni se anunta, pentru viitor. Dad, din ziva, In care s'a redeschis parlamentul, 15 Noemvrie, p&na, astki, cand dis- cutAm Aspunsul la mesagiul de desehidere, nu ar mai fi intervenit alte evenimente, care- - odat5, ce se enumerit unele evenimente in adres6, ne silesc la intrebarea, dad, nu merg- §i ele in importanta lor part passu cu cele-

174

enumerate :atunci aga, numita desbatere a adresei se putea1 margini la simpla lectura,gi la simpla votare a proiectului de raspuns. Dar fiindca, prin o coincidenta neprevazuta nici de cei ce au contrasemnat mesagiul, nici de membrii comisiunii de adresIn momentul cand au fost alegi, au intervenit alte evenimente de mare Insemnatate :proiectul de raspuns, ma cum este redactatgi cum vine, pentru nefericirealui,astrtzi In desbaterea noastra, a devenit un anahronism i constitue o anomalie ; anomalie atat prin cateva, cuvinte ce le cuprinde, cat mai ales prin cuvintele ce nu le cuprinde, gi In fine gi ca emanarea unei Inalte institutii reprezentative, In privinta careia Imi voi permite sá examinez In. li- nigte, tnaintea d-voastragi pe cat se poate Impreuna cu d-voastra, Intrebarea totdeauna delicata, :pan& uncle acest matur corp mai poate ficonsiderat astazi ca reprezentand adevarata opinie a tarei? Proiectul de raspuns constitue, ziceam, un anahronism gi o anomalie, Intai prin cateva, cuvinte, cari astazi nu mai au sensul lor primitiv. Aceste cuvinte sunt cele de pe la sfargit :«guvernul Maiestatii Voastre va aye& tot sprijinul nostru pentru realizarea acestor reforme».

175

Care guvern, d-lor senatori? Camd ni se cite§te mesagiul §i noi venim sA-1 discutam, noi nu-1 discuthan, fiindc5,poarth, semnAtura Ca- rol, deoarece Regele este indiscutabil. Noi 1'1 discutam, fiindcA dupg, semnätura Carol vin numele mini§trilor cari, contrasemn'and acest act, devin prin aceasta faspunzAtori Inaintea noastrá.i aceast5, raspundere, luatA prin contrasemnarea mesagiului, este o easpundere personara, prin anume lege declaratA personara. Prin urmare cAnd proiectul d-vstrA de thspuns la mesagiu vorbe§te de guvernul MaiestAii Sale, el nu poate Intelege tn mod. normal decat guvernul semnat In mesagiu, &lid, pe nume : guvernul Dimitrie Sturdza, StAtescu, Stolojan, Poni §i ceilalti. Deodata, acest Inteles al cuva,ntului «guvern», care ar fi singurul Inteles normal In ocazia prezentk s'a schimbat §i a luat alta, Infáti§are. Guvernul, Inaintea &Anna diocuam raspunsul nostru, nu mai e guvernul, care a contrasemnat mesagiul. i easpunsul Senatului la mesagiul Tronu- lui trece peste aceast5, schimbare, peste acest eveniment, par'ca, n'ar fifost §i n'ar merit& relevare ? Dati-mi voie s5, consider o asemenea procedare ca elementar incorect6. Dar proiectul adresei mai constitue o ano-

176 malie prin enumerarea evenimentelor (ar fi putut snu se fack dar s'a frtcut enumerarea evenimentelor) intAmplate dela inchiderea sesiunii trecute phnA, la deschiderea sesiunii pre- zente, §i anume prin faptul, crl, in aceastI enumerare trece sub acere un alt eveniment asemenea important, petrecut in acela§ interval al sesiunilor, §1 care stg, in strAns'aleg5,- turA,cu schimbarea de gu.vern, de care am vorbit. iar mesagiul tace asupra evenimentului. In chestie. Dar mesagiul putea, stac5: asupra lui.C'aci fostul guvern aye& modul s'Au deosebit de a vedeb, acel eveniment. Pentru fostul guvern evenimentul (pe care nu vreau_ s5,-1 precisez mai de aproape :11 cunoa§teti cu. totii ') a fost faptul unui alt corp constituit 'al Statului. S'a petrecut conform suveranitsafti acelui corp§1, duprt cum credeh guvernul trecut, In limiteleacestei snveranitAi. Co- roana nu aye& ce s. caute acolo ;guvernul. ca guvern laic nu aye& decat s`d, se conform& acelei deciziuni suverane, fArA a lub, raspunderea ei. Prin urmare n'aveh, de ce so men-

1) Destituirea, reintegrarea ci apoi renuntarea Mitropolitului- Primat G-henadie.

177 tioneze mesagiul ; foarte consecvent din punctul de vedere al fostului guvern. Dar ceeace s'a Intamplat de atunci Incoace, dovede§te ca actualul guvern a para.sit acel punct de ye- dere, §i Senatul a aprobat procedarea noului guvern. Noul guvern a Mout din acel fapt §i cred, ca, a facut bine un fapt politic, precUm §i era, §i schimband modul de a vedea, al guvernului trecut, a mai Infäptuit cu aceasta, ocazie unul din acele precedente, de care se felicita, toti ca de bun augur pentru desvoltarea noastra, nationala mai departe. Cum dar sa. poata, trece Senatul peste acest eveniment, cand enumg,ra, pe celelalte ? Acest eveniment, care a avut de rezultat cAderea unui guvern §i a dat guvernului urmAtor §i partidelor ocazia de a manifest& unirea cuge- telor, cand e vorba de o chestie nationala ? A§ vrea sA.§tiu, cu ce argumente valabile s'ar mai putea combate propunerea de eri a d-luiPetre Gradi§teanu, vice-prezidentul a- cestui Senat, care cu justul simtimant al ne- cesitMilor parlarnentare v'a cerut sa introduceti in adresa, un alineat asupra schimbarii de guvern? Ca d. Dimitrie Sturdza, fostul

178 ministru prezident §i presupusul Inc& §ef al partidului national liberal... Voci. Este chiar, nu e presupus. D. T. MAIORESCII. Nu §tiu pentru at timp ; fiindc& vom examinh ad Impreunl §i o alt& consecintl neapArath., netnlAturabilA, care rezult& din situatie. D. Dim. Sturdza v'a spus eri in Senat, OA ar dor1 sä nu se mentioneze schimbarea guvernului. Explicabith, dorint5, !Cine t§i mentioneaz5, Cu placere c&derea dela guvern?*i. foarte politicos d. ministru prezident actual, fat& cu dorinta fostului ministru prezident, a consimtit ca s& nu se mentioneze acest eveniment. Fi- re§te ;d-sa e pe banca ministerialä, e purtat de Increderea majoritAtii d-voastre, d-sale ti e indiferent dac5, se mentioneaz& sau nu schimbarea ministerului. Dar noi, parlamentul§i ad scuzati-m6, c& zic : noinoi parlamentul, majoritate §i infim& minoritate, noi parlamentul, ce suntem noi ? 0 simplä dependent& a unei dorinte de poli- te-0, a ministrului-prezident? Noi, cand enu- meräm relatianile cu 0-recia§i equiibrarea budgetului gi Inceperea lucearilor dela Con- stanta ca evenimente, trebue sa, trecem sub tacere evenimentul lini§tirii bisericei §i socie-

179 tätii prin infeatirea tutulor ? Dar atunci ce parlament mai santem noi? Mai santem expresia opiniei tArii in acest moment ? Poate fiinteresul parlamentului dea puneun. zid intre valurile mi§cate ale opiniei publice din afar& §1 ceeace se petrece tnäuntru? D-lor, e imposibil !Mcerea adresei asupra acestui punct e anahronism §1 anomalie ! *i. daca, ar fi numai atat ! Dar e ceva mai greu intoata, nelilmurireasituatieiparla- mentare §1 guvernamentale de ast5zi. S'a retras guvernul trecut §i a venit guvernul actual. Eu nu impartä§esc in aceastä privintA parerea onor. meu preopinent, d. Brabeteanu. Eu cred. §1 recunosc, &A s'a explicat guvernul de ce a venit, §i, dac5, mi s'au raportat exact cuvintele zise eri de onorabilul Inca §ef al partidului nAional-liboral, d. Dimitrie Sturdza, s'a explicat §i din partea cl-sale de ce s'a retras. Din primele cuvinte zise de d. ministru prezident Aurelian, c5, a venit sg, dea o solutiune papicei cestiunilor mzente, ati inteles misiunea sa politick §1 din cuvintele zise eri de d. Sturdza, ca. erh, o agitare a opiniunii publice, pentru imblânzirea cAreia a-sa trebui& s5, se retragk ati tnteles §i cauza retragerii.

180 In adevg,r, fat& cu agitarea din primele zile. dupg redeschiderea parlamentului, ILIA§ persoana celui ce erh In capul guvernului deve- Dise prea iritantg :chci acea agitare ajunsese- sg, se traducg §i prin o rni§care pe stracta ; iar politia, chnd mi§carea, condush de un deputat, luase directia spre Camerg, a crezutca trebue sopreascg manifestarea. Eth In drept politia sg, ordone mgsurile de lini§te peMitt;dar greu veneh fostului ministru prezident sreziste bnei asemenea ma- nifestaxi pe stradg. Chci nu mai departe de cht acum trei ani, chnd un numgr oarecare de stuclenti e§ind dintr'o curte din strada Cle- mentii cu steagul lor In frunte, se ducehIn masg, ca sg, manifesteze la mormhntul lui C. A. Rosetti, politia,tot In dreptulei, a tn- §tiintat mai tnainte pe manifestanti sg. nu tread,. prin calea Victoriei. Poate eth teama--§i dach erh aceasth, teamg, a avut cu atht mai multh dreptate sg. opreascg, C studentii in- stigati, trechnd pe dinaintea palatului, sg, nu strige «jos guvernul !»i intelegeti bine, ch politia erh datoare sh, opreasea asemenea ma- nifesthri §i a fost cuminte, cg, a ordonatsa treacg, procesiunea pe strada Coltei sau pe altg strada, spre a merge la cimihr, dar nu pe

181 calea Victoriei. Aceasta ordonanta era tot a§a, -de legala, ca §1 ordonanta politiei de a oprl manifestarea condusa spre Camera. Ordonanta de acum 3 ani s'a §i executat in mod corect, s'a oprit comunicatiunea dela strada Clementei spre calea Victoriei §i s'a pus chiar un procuror In frunte pentru a veghia la pazirea tutulor formelor legale, Dar ce s'a Intamplat atunci ? Orgauele autoritatii legale au fost intampinate de onor. d. Dim. Sturdza, care s'a pus Insu§ in capul studentilor (pe care noi, autoritatile universitare, ne dam toate silintele ca sa,4 lini§tim -§isa,-idisciplinam) §is'au pus cu totii tm- preuna sa, strige In contra procurorului §i sa insulte ordinea legala ! A§a s'a Intamplat acum 3 ani ').iastfel nu e de mirat, daca, acum 3 Ape-Amami, cand un deputat voia sa mearga cu cetatenii la Ca- mera ca sä dea opetitie, ministrul prezident d. Dim. Sturdza nu mai avea autoritatea sa opreasca o asemenea manifestare. In aceste 1mprejurari §i dupa precedentul din strada Clementei chiar fiinta d-sale la minister era iritanta, §i a trebuit sa, se retr.aga.

') Vezi vol. IV, pag. 96.

182 Autoritatea a putut-o avea actualul guvern ; nu o aveh cel trecut. AO dar d. Dim. Sturdza a chzut In mod. natural, constitutional, dela guvern. In prima zi cand am intrat acl in Senat la Inceputul sesiunii acesteia, ni s'a distribuit o bro§urh, elegant imprimath, a d-lui Dimitrie Sturdza (§i pe mine lucrhrile literare ale orlon d-lui Sturdza mh intereseazh totdeauna), cu. titlul cam funebru «La morminte de eroi». Nu era deabunh, Inceperea sesiunii cu asernenea cuvinte !(Ilaritate). Eroi nu §tiu dach, au mai fost, dar mormi ate au mai fost cateva de la 15 Noemvrie incoace. (Ilaritate). Dar sh revenim la chestie. Duph cele zise cred ch, ni s'a explicat Indestul, pentru ce a chzut guvernul trecut, ni s'a explicat de asemenea, pentru ce a venit guvernul actual.. nr5, a mai insist& asupra tutulor celor petrecute cu ocaziunea acelei manifestari pe stradh ; larh, a mai examina, cine opera din partea ma- nifestantilor§i, din nenorocire, §i din partea organelor ordinei legale ;§i fara a mai aminti ch s'au petrecut ni§te scene cari parch ne fac sh zicem ch nu este destul de Inalt Balcanul,. care ne desparte de barbaria drientului ;färl a mai releva, ch aceste scene sepetreceau..

183 chiar Inaintea. palatului de justitie §i ea, pri- veau la ele, de acolo dela ferestre, procurorii §i judecgtorii de instructie §i cg, niciunul din ei nu a avut simtimAntul elementar al omului de lege, cg era ad un flagrant delict §i ea ei erau datori sg intervie ;farg a mai trage coucluzia asupra stgrii, In care se vede cg a ajuns juna magistraturg sub ministrul Stg- tescu :sa. ne multimim cu declaratia actualului ministru de interne, ea va cerceta, cele petrecute cu aceasta. ocaziune §i va pedepsi pe cei culpabili, §i sg-i dorim aria de a face ceeace zice,casa,Inceapä odatg era mai cuviin- cioasg a hiptelor noastre politice, sg, Inceteze odatä sgabgticiile do acest soi pentru toate partidele, spre binele vietei noastre publice. (Aprobgri). Da, 'Aug ad s'au cam lgmurit lucrurile. Dar ce rgmane Incg, neramurit este chiar for- matiunea actualului guvern. Cg, partidul national-liberal a fost In stare ca (gdin rInunchii sai» sg, mai scoatg, un minister, este un semn de mare tgrie. Vocr. Mai scoatem noi §1 alte rninistere. D. MAiortEscu. CA acest minister este purtat asemenea de increderea d-v., ca §i cel trecut, este un semn de mare generozitate.

184

0 VOCE. De convingere. D. MAIORESCII. De generozitate, ctici blue- derea data guvernului trecut §i exprimatti prin rtispunsul la mesagiu, se poate care transmite a§a, simplu parcti, s'ar intelege dela sine, asupra actualului guvern? Dar acest guvern are evident o altti, directie de cat acel guvern. Pe acel guvern, cel trecut, Ii vedeti deja din mesagiu, unde enumerti legileviitoare. La cele mai multe nu la reforma magistra- turii, unde nu rtimtine do fticut decal continuarea celor incepute de diferitele partide pentru crescanda independenta §i inabuntit5,- tire a rnagistraturii dar la celelalte legi se exprima tot in sistemul cunoscut al fostului prezident al consiliului §i actual §ef al partidului d-nul Sturdza, sistemul de a urmari cu ura sa, parcti aceasta ar fi adevkatul sau element politic tot ce face alt partid deal partidul, la care din intA,m- plare se gase§te raliat d-sa. (Gad au fost dm- puri, in care d.Sturdza a fost inalte' partide ; acum de mai mult timp, se anti, in partidul liberal-national ; dar In orce partid se aflti, d-sa urnake§te cu ura sa pe partidul advers). Aceasta ura se aratti prin. toate punc-

185 tele din mesagiu, unde se vorbe§te de viitoarele legi, pare& activitatea partidului sub conducerea d-sale nu ar avea alt .scop decal de a distruge, de a daramh, ceeace au facut ceilalti. Iat5, o directie pronuntat& In tot mesagiul. Ce zice din contrA guvernul de azi? D. ministru de interne declafa formal tn Camera, : nu este bine ca sa, venim cu idea de a As- turn& tot ce au facut cei1aIi, fiecare partid poate lucra, In partea sa spre bine, datoria noastra% este de a continuL Evident, d-lor, o altá directie ! Tot a§& cu cestia cealaltA, de care v& vorbeam la Inceput. Fostul guvern o consider& ca o simplexecutare de sentint& a unui alt corp suveran data dup& competenta sa. G-u- vernul actual din contr& a Inceput prin a retrage acel jurnal al consiliului de mini§tri §1 a pune altul In loc pentru impazarea spiritelor §i pentru prestigiul bisericei. Mad un minister vine §i retrage un jurnal de mare importanta al precedentului minister, aceasta Insemneaz& c& este alt minister, e§it din sanul partidului liberal. precurn ati purtat cu Increderea d-v. directiunea Sturdza-Statescu, yeti ave& genero-

186 sitatea sä v5, schimbati drumul increderii §1 sa,v5,orientatispredirectiunea Aurelian- Last Ar, diferia de cea precedentL DacA ar fi numai atata, v'ar privi exclusiv pe d-voastrA. RAmane trig,altceva, neexpli- cabil §i ad parch ar fi o nousa, anomalie in formarea actual& a ministerului.Jurnalul acela al consiliului de mini§tri,cel vechiu, desfiintat de actualul, era semnat §i de onor. d. ministru de finante actual, era semnat §i de onor. d. ministru de externe actual, atunci ministru al lucraxilor publice, §1 de fostul ministru de rAzboi, d. general Budi§teanu. S'ar putea zice ca odata, ce se revine asupra acelui jurnal, numai mini§trii principali, cari erau irnplicati In aleatuirea lui, adecg, pre§edintele consiliului, ministrul de culte,ministrul de interne §i cel de justitie, numai acegti patru au trebuit sA se retrag& iar ceilalti trei aveau resorturi prea speciale §ifr5, nicio legatur5, cu acea cestiune, in cat lor nu li se impunea, retragerea. In adev5,r, ce aveà, sa caute faz- boiul, luced,rile publice §i mai ales ce aveau sa,' caute finantele inteo chestie bisericeascV Acegti trei minigtri, prea competenti in resortul lor special gi prea incompeteati In ce-

18T Malt resort, puteau sg, r&mfte, aded, dela d.. Sturdza s& tread, dincolo la d. Aurelian. Fie §i a§A, ! Dar tot r&m&ne o nedomirirer n'au trecut toti.iatunci se na§te intrebarea parlamentar& : de ce se va fi retras d. ministru de rázboi cu aceast& ocaziune ? Poated-sa, mai susceptibil la faptul foarte curios pentru un om public de a puue Int&i semnatura sa pe un act important §i de a §i-o pune pe urm& araturi cu alii pe desfiintarea acestui act, poate d-sa, mai delicat, n'a vrut aceasta. Aci sA,fie oare explicarea retragerii d-sale? aci evident, retragerea nu poate provenl din cele dou& cuvinte, prin care a rAmas eelebru in memoria politic& a tuturor, cuvintele de ciomag §i baston, care s&-1 fi ilustrat a§h, de tare, Indt s& numai IncapA ilustratiunea d-sale pe- Ingustul fotoliu ministerial. Aceasta nu se poate,. fiindc& ce1doucuvinte s'a rostit In plin. parlament §i d-str& unanimitatea din sesiunea trecutA n'ati g&sit niciun glas ca s& protesteze In contra bor... Am Indräzneala a spune, c& protesteaza. toatA armata contra lor §i c actualul ministru de rázboi nu §i le va Insu§l. Dar dad, aceasta ar fi cauza retragerii, c&- derea ministrului trebuia, sa. se Inthmpledo

188 atunci ;ins& nu s'a Intamplat, cid-v.,disci- plinatii membri ai partiduluinational-liberal, ati urmat pe fostul ministru de razboi §i dup5, ciomag §i dupa baston. Atunci de ce s'a retras d-sa? Asupra unei oestiuni de pu§ca, nu se retrage Ministrul de razboi, §i se retrage asupra unei cestiuni de Biserica? Nu ramane dar ca explicatiune de cat susceptibilitatea mai mare, care este spre onoarea d-sale, de a nu-§i §terge tam§ iscalitura sa. Dar remarcati, domnilor, ca era Inca o so- 1utiune a crizei, poate mai constitutional corecta. Dupa ce se recunoscuse cceeace a facut ministerul d-lui Sturdza In absentad-v., a fost eau facut §i ceeace declarau organele oficioase pe toate tonurile cera o cestiune Inchisa, nu era, o cestiune inchisa :solutiunea normal& ar fifost ca s zica partidul: In constituirea noastra la 1895, dupa atatea ma- ture chibzuiri, ne-am ales de §ef, urma§ al liii Ion Bratianu, pe d-1 Diraitrie Sturdza, §1 alaturi cu d-sa am pus, ca aproape tot §ef, pe d-1 Statescu §1 am pus alaturi pe In majoritate frunta§i ai vechiului partid, §i le-am adaogat §i pe d-1 Fleva §i pe c1-1 Pal- lade ;ei, Increderea noastra au avut-o pan&

189 ultima zi a sesiunii trecute, iar In lipsa noastrl ace§ti frunta§i au lucrat cum s'au priceput, dar s'au In§elat In privinta apretieriiopi- ninii publice, InsA dupA vorba §efului nostru Sturdza : errare humanum est, perseverare diabo- licum, sA ne retragern cu totii dela guvernIi sA lAsAm partidului opus sarcina de a potoll agitatia. IatA o solutiune foarte consecventA. Dar inteleg, §i. Inteleg nu numai ca un sentiment de abnegatiune cre§tineascA din partea d-voastrA, dar §i. ca un sentiment de patriotism, Inteleg cA v'ati zis :dacA conducAtorii no§tri s'au in§elat cand au de§teptat o asemenea cestiune, tot noi santem chemati a a deslega., ca nu In urma noastrl sA se zicA cA a rAmas o asemenea agitare, pe care n'am fi vrut sau n'am fi putut sA o lini§tim. 0 Inteleg §i Inteleg venirea actualului guvern. Incontestabil. In mornentul, cand a contribuit acest guvern la buna rezolvare a acelei cestiuni, misiunea sa §i a partidului, care il sustine, era. dark §i pentru cei mai multi patrioticA.i eu cred, ca membru al infimei opozitii, cA bine a fA- cut partidul d-voastrA. Dar acum mai departe? Aici e aici !i vedeti,. cA acum se nasc cele mai felurite intrebAri. SA reviu deocamdatA la Intrebarea din urmA

190 cum s'a ne explicAm prezenta pe acea bane& a celor doi mini§tri luati din guvernul trecut? Cel de-al treilea, dela un resort strein de materia cu complicatia,d.general Budi§teanu,s'a Tetras. D. ministru. de finante 1ns5, a persistat. Hai sä zicem, fiinda, e la finante. Finante le sãnt finante, obiective, impersonale. Dar altul din cei cari ocupau un loc In fostul minister, .§i el de o specialitate necompetenth, in materie complicata, cel dela lucArile publice, a trecut deodatg, In noul minister la alta, cornpetinta,, la externe. Mica, noul .ministru. al afacerilor stthine, important membru al partidului §i al parlamentului, foarte simpatic in prezentarea sa,foarte dulce In vorbirea sa, ne 6, acum urmatorul spectacol : pe cnd colegul s'au dela rkboi se retrage pentru a nu-§i desminti o iscMitura, dat5 d-sa trece la alt5, competinta §it§iretrage vechea isealiturg. Oare acesta este titlul de recomandare, pe care il pune inainte in Regatul Romaniei la anul 1896 marele partid national-liberal peutru ca sa, califice pe cineva la ministerul de externe? La ministerul de externe, unde vorba ministrului, necum iscalitura lui, e vorba ta. rei, Increderea tArei! N'arn Inteles, poate ni se va explica,. Ar fi

191 foarte comod cand am put eh, zice n regimul constitutional: un an au fost unii, hai spu- nein acum a1ii in loc! Parc& lucrurile s'ar petrece numai In families Lucrurile se petrec Intara, ge petrec in Europa! Ce e drept, junele rninistru de externe ne-a Inveselit la prima sa aparitiune in aceasta calitate, prin strigatul: sá traiasca, Maiestatea Sa Sultanul! Sa traiasca Sultanul daca,voiti. d-lor senatori, §i Dumnezeul lui Mahometsl-i de& zile destule pentru ca sfaca,de acum Inainte ceeace d. ministru de externe (mi-o teama, cam precipitat) o §i luase drept lucru facut. lackd-lor, Incao anomalie a situatiei. Dar acum trebue sä fiti obositi de lunga discutie,dati-mivoie a termin& cu cea din urma anomalie, care ma face mai ales s vvor- bose §is votezin.contra proiectului de adresä. D-lor, pe mine unul, va marturisesc, m'a surprins cum de nu s'a relevat, In concertul de multumiri generale asupra impacarii ces- tiunii din urma, urmatorul fapt straniu, care trebui& sa ne pue pe noi, Senatul intreg, In cea mai completa nedomirire. Ministerul a- cesta care nu ne-a coutrasemnat mesagiul,

192 dar asista la desbaterile noastre asupra raspunsului la mesagiul altora, ne-a facut Insa un altfel de mesagiu. Dumineca trecuta am asistat la Palat noi toti, Senat, Camera, Inane le corpuri §i prin, tr'o speciala Invitare a M. S. Regelui, au a- sistat §i fo§tii mini§trii din toate partidele, la solemnitatea Investiturei noului Mitropolit PH- mat. Cu aceasta ocazie, dupa ce s'au citit actele oficiale de mult stabilite ca precedent, de astadata, ca nealtadata, M. S. Regele a adaogat un discurs. Precum ziceam, ca nu. semnatura Regelui pe un mesagiu ne face sa, discutam mesagiul, caci Regele este indiscutabil, ci numai contra-semnatura mini§trilor,. tot a§h nu faptul ca Regele a rostit acel foarte- important discurs, m'ar autorizh sa-1 discut Inaintea d-voastre. Dar nu erau cuvintele M. S. oarecum personale. Ci acel discurs a fost. citit de pe un act scris, care se af1:1 In pas- traread-lui ministru prezident. VA aduceti aminte, ca Inaintea noastra d. ministru-prezident a prezentat actul M. S. Regelui spre- cetire, este dar u.n act de guvern, §ica act. de guvern pot sa vorbesc de el. In acest act. iata cum se califica, momentul acestei Inves- tituri :

193 «Investitura Mitropolitilor §i a Episcopilor este un act totdeauna Inconjurat de o mare solemnitate ;de astadat5, tnsg, aceast5, cere- monie, dobande§te o deosebita, InsemnAtate, cAci ea s'a sa,vA,r§it nu numai In fata S-tului Sinod, a Corpurilor legiuitoare §i a autoritrt,- tilorconstituite, ci§ia tutulor frunta§ilor tarei,cari au Inchinat puterile §i r'avna lor la ridicarea §i Intkirea Regatului. Aceasta este o scump`a marturisire, ctoti se Inta,lnesc In- tr'un singnr gand.,Intio singuth voint6,, de cate ori se prezinta, mari cestiuni nationale, cand Patria are nevoe de concursul tutulor fiilor Privesc dar cu dep1in5, Incredere In viitor, sigur fiiind cprin unire vom Infrunth dea- pururea toate greutátile, vom Inlsatura, toate primej diile ». Este dar o cestiune nationaTh, de mare In- semnAtate, care a, prilej Regelui§iguver- nului de a Intemeih pe aceasta, unire a frunta§ilor tArei Increderea In bunul mers al Ro- maniei In viitor. Nu se poate mai solemn5, afirmare. Dar curios s'a petrecut acest act. D. Sturdza In ziva cu «s5, trAiasc5, Sultanul», nu In ziva cu demisiunea d-lui Dimitrie Ghica din prezidenta Senatului §i cand se prevedeh c§eful 13

194 partidului liberal-national nu va putea fi ales prezident al acestui Senat... Vocr. De ce anticipati? D. T. MAIORESCII. Ne dam tntalnire asupra acestui fapt cu d-voastre §i atunci vom vedea greutatile §i disidenta. Curios s'a petrecut acel act solemn. Onor. d. D. Sturdza, 'Dana acum Inca, §ef al parti-. dului liberal §i cred ca viitor prezident al Senatului... 0 VOCE. Aceasta este treaba noastra. D. T. MAIORESCII. Dar este§iclarificarea situatiei politice. AO dar, onor. d. Sturdza va arnintea, ce minunat este d. Sturdza In cercetarile sale istorice §i in silintele sale a- cademice ; mare merit are In aceasta, parte a activitatii sale neobosite, o recunosc In toata sinceritatea §i o vor recunoa§te§itimpurile viitoare cl. Sturdza va amintea ca d-sa ca om Invechit In trebile tarei, a asistat la ma- retele acte istorice din trecut : la proclamarea Printului Cuza, la proclamarea Printului Ca- rol in 1866, Impreuna, cu d-sa am asistat §i noi multi la proclamarea Regatului; toate aceste acte, ca §i actul de Duniineca trecutá, sant acte nationale, trepte pe cafi s'a urcat Statul roman, la situatia lui de astazi. Aceste

195 acte au fost faptuite prin conlucrarea tutulor partidelor. Dar unde este deosebirea? La Voda, Cuza In 1859, la Printul Carol In 1866, la Rega- tul din 1881, fiindca, avem sistemul constitutional, Camera §i Senatul oglindeau exact p- pinia §i sinatimântul tarei reale §i_ prin urmare acea conlucrare a tutulor partidelor se efectuh In parlament. Va, athiceti aminte cand s'a proclamat Re- gatul, a venit In numele particlului opus d. A. Lahovari In Camera §i. In Senat d. G. Gr. Cantacuzino, §i au aclamat acest act, In unire cu guvernul §i cu majoritatile liberale. S'a zis atunci : noi care samtem In minoritate dam acestui act frumoasele cuvinte ale d-lui Lahovari un element pretios pentru Intreaga lui valoare, Ii dam unanimitatea voturilor In parlament. Dar Dumineca trecuta cum se petrec lucrurile ? Vorbe§te M. S. prin. actul ce I-1 a prezentat d. ministru prezident§i Dumineca trecuta, de unanimitatea tutulor partidelor ; dar vorbe§te In Palatul Regal, care este deasupra partidelor. In parlament n'ar fi putut vorb1 a§h, fiindca astazi toti capii partidelor opuse

196 d-voastre, cei mai multi frunta§i ai t&rei sunt afar& din parlament.i atunci ce mai reprezint& parlamentul astäzi? Cestiunea fundamental& a zilelor din urm&, asupra bAreia Re- gele §i actualul guvern ne atrag atentia ca fiind o mare fapta nationalA, care ne tmbAr- b&teazA pentru viitorul t&rei, cum s'a rezolvit? Ministrul prezident a luat Intai asentimentul d-voastrA, majorit&tii, foarte bine. G-uvernul s'a adresat §i la opozitia din parlament. Mi- au facut onoarecloidin mini§trii sA vorbeasc& §i cu mine, infimA minoritate aici In parlament, asemenea bine. Dar pentru casit f&ptuiasc& actul Insu§, sl-§i tie linia de con- duit& pa§nia, §i patriotic& Intru. lini§tirea so- ciet&tii §i a bisericei,d. ministru prezident cu un picior s'a sprijinit f)e parlament §i cu cel&lalt a trebuit s& alunece In ulita bisericei Amza, In casa privatA a d-lui Lascar Catargi, §i dinteo cas& privat& a cules o parte hot&- ritoare pentru Intregirea §i s'av&r§irea actului national! acum v& tntreb : Ce mai tnsemneaz& parlamentul ? Santem. sau nu rekprezentarea real& §i Intreag& a opiniei publice din tar&? Sau santem numai un. fragment, care la actul cel mai insemnat al

197 momentului actual a trebuit sa se comple- teze de aiurea? Eu unul §i cei uniti cu mine In aceea§ directie, nu am. contestat nicioduta, legalitatea parlamentului. Nu am facut ca altii, nu am imitat nici pe unii prieteni din partidul conservator, nici pe adversarii din partidul national-liberal, de a paräsi vreodata ostentativ, parlamentul, sau de a ma asocia, la acele ef- tine critice dupá alegeri, carri contestau legitimitatea majoritatii alese din partidul opus. Orce Camera si Senat, oclata, validate, sunt expresiunea legala a tArii. Necontestabil ati. fost §i d-voastra expresiunea legala a tarii, cand ati venit acum un an la Inceputul legislaturii. Santeti §i astazi o expresiune legal-a, tag, cu Intrebarea de con§tiinta, daca, dupa cele petrecute, mai santeti expresiunea real& a opiniunii publice In momentul de fata? Grea Intrebare, o recunosc. (Murmure). Dar, d-lor, va rog, aduceti-va, aminte, ca disolvarile de Camera §i de Senat nu se In- tampla Intotdeauna In urma unui conflict cu guvernul. Se Intamp la, ce e drept, adeseori, dupa un conflict, un vot de neIncredere dat unui minister pune pe Coroana sa aleaga In- tre minister §i parlament §i sau sa pastreze

198 parlamentul §i scongalieze ministerul, sau stpAstreze ministerul §i sfaa, un nou apel la tar5,. Da.. Dar se intAmp15, disolvAri de Camera. gi.de Senat Mr& conflict, atunci and intervin dup& momentul alegerii acelei Camere §1 Se- nat, evenimente neprevAzute §i destul de importante pentruca in con§tiinta oamenilor politici sa, se pung, intrebarea : mai reprezint6, fat& cu schimbarea Imprejurarilor, actuala re- prezentan0 legala, opinia reaM, a tArii? Astfel, and sub ministerul Beatianu parlamentul ales, reprezentanta lega15, a tsarii, a- vand toga, Increderea in minister, a vazutcl, s'a intamplat un mare eveniment -neprevazut In momentul alegerilor §i InAuntru celor patru_ ani ai legislaturii obicinuite, cs'a intamplat rkboiul contra Turciei, cin urma partici- párii noastre victorioase la acel razboiu. mai ales aclamath, de tot parlamentul, a venit necesitatea de a ne pronunta, asupra tractatului dela Berlin §i a anexarii Dobrogei (cestiuni de cari nici nu se pute& vish macar in timpul and s'a facut alegerile), evident ca, a trebuit sä intervina o disolvare a Corpurilor legiuitoare §i o intreaga reform& constitutionala, §i aceasta In buna intelegere. Pentru ce? Pen-

199 trucg, tn bung, Intelegere Intre guvern §i majoritate s'a constatat cg, a intervenitr un eveniment neprevazut §1 destul de important ca sg, necesiteze apelul la targ,. Nu e a§a,? Apoi, d-lor senatori, evenimentul important §i neprevazut pe care 1-a provocat §eful partidului d-voastra In trecut, a sdruncinat opinia public& a Orli, a§h, bleat lucrarea ministerului actual de a fi ridicat greutatea §i. de a fi lini§tit opinia publica, a devenit o faptg, national&§ia produs al doilea eveniment important. Cad modul cuii actualul guvern a rezolvit cestiunea, §i eu cred cg, a rezolvit-o bine a necesitat consimtirea tuturor partidelor ; Ins& pentru. aceasta d. ministru prezident a trebuit sg, se ducg, afar& din parlament §isg. intre Inteo casa privatg, :numai prin conlucrarea d-lui Lascar Catargi, a de d-voastra urgisitu- lui d. Take Ionescu§i a altor frunta§i afar& din parlament, s'a putut Inraptul actul, pe care d-voastra In§i-vg, II numiti un eveniment na- 'ional. Nu aprobati procedarea extraparlamentarg, a actualului guvern ? Atunci dati an vot de blam ca sa, se retragg,. Aprobati procedarea guvernului precum ati

200 aprobat-o ? Atunci nu puteti Inratura, Indoiala, dad, parlaraentul mai este astazi exacta §i completa reprezentare a vointei nationale. Urmarea neapAratA a situatiei, In care v'ati pus, este sau clisolvarea parlamentului sau retragerea guvernului. D. M. SCHWA. Pozitiv. D. T. MAIORESCII. A ! D-lor, §tiu cg, un corp odatA, pus In mi§care, poate continua Catva. Limp mi§carea, §i numai prin inertia lucrului, far& alta% fort5. Dar cred cg este isbit& la ea- d'acin5, increderea ce o mai poate aveh tara in parlamentul actual. Vom mai duce o viatA ofilita§i s1äbitpan5, la istovire ; dar nu vom mai putea, aveh vigoarea, care se Intemeiaza, numai pe sinTtimAntul §i pe siguranta CL santem adevaxatg, reprezentare a opiniunii publice. N'ati fost reprezentantii opiniunii publice In actul cel mai solemn al acestor zile, ce mai puteti fi deacum Inainte ! Pentru Cateva, repara.ri de legi sociale, a- ceasta se poate §i nici nu se Intreab`a, dar nu mai santeti In raporturi normale cu tara. Este o anomalie acest fel de functionare a unui corp reprezentativ, §i este o anomalie §i adresa 1a Tron a acestui corp.i dacä in a- nul trecut, cu aceea§ ocazie solemnA, am in-

201 ceput prin a constath anihilarea In mijlocul d-voastre ainfimeiopozitii, Imi pare eau cOtrebue sg,sfar§esc In anul acesta prin a constath anihilarea unanimitg,tilor parlamentare. Deaceea votez In contra proiectului de adres'a.

117. Contra adresei. Sinitimintul dinastic in popor. Atitudinea d-lui Sturdza In chestia nationala. Care cuvinte ale Regelui se pot discuta, ? Släbirea au- toritAtii d-lui Sturdza

.?edinta Senatului dela 4 Dec. 1897

MINISTERUL DIN ACEL TIMP :

Dimitrie A. Sturdza, prezident si externe, Anastasie Stolojan, domenii, Mihail Pherekyde, interne, G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante, General Berindei, räzboi, Spirt." Haret, culte si instructie publica, Ion I. C. Brätianu, lucräri publice, Alexandru Djuvara, justitie.

203

Domnilor Senatori, Intelegeti bine cA nu un membru al opozitiei va interveni. In discutia de§teptat5, Intre onor. d. Costescu-ComAneanu §i onor. d. Constan- tinesCu. Vom Ms& d-nului Costescu-Comrweanu rolul de a califich, de «deceptiune» activitatea des- voltatA, In prima sesiune a d-v. sizb ministerul (Hui Sturdza, §i vom lash d-lui Constantinescu rolul de a calificã, de un fel de «thpaos do- minical» activitatea pe care ati desvoltat-o In a doua sesiune sub ministerul d-nului Aurelian. (Ilaritate). 1111 voiu mkgini srt. vorbesc de obiectul propriu. al discutiei noastre, care este proiectul de adresa. D-lor senatori, dati-mi voie sl Incep putinele mele observki asupra acestui proiect printr'o observare literarA. Pentru un om, care din cand In cand -tine§i. el condeiul In mang., tentatiunea la observatii literare In Impreju- rkile de fata ale Senatului este a,O, de mare Incat nu poate scApa, de ea. In adevk, acest, Inalt corp legislativ al Regatului roman are prin vicisitudinea Intamplkilor politice rara

204 favoare de a fi astazi prezidat de un cunoscut §i recunoscut autor roman, de un reprezentant al literaturei novelistice, §i-mi. aduc aminte cu fericire de serile din «,Tunimea» dela Ia§i,cand eminentul nostru prezident ne-a cititprim.elescrierialecl-sale «Fluerul lui *tefan» §i «Privighetoarea Socolei»,i cand. societatea noastra, a primacum sa zic ? un fel de asigurare nationalacg, literatura po- ve§tilor se va desvolta, de acum inainte mai cu temei §i la noi. Cu un asern.eneaprezident in fruntea noastrA, iar in fruntea Nina ministeriale cu un prezident al consiliului, al carui merit principal, dupa, mine, este de a fi secretar general al Academiei romane, cum voiti ca un om de litere sä nu fie tentat la o observatie literara ? Observarea este urmatoarea. Inteo adresa, care In intentia noastra a tutulor vreas. fie o adresä de omagiu, este neobignuit ca sá tnceapa fraza cu un cuvant neplacut, cu un cavant sinistru. Proiectul de adresa incepe cu cuvantul «ingrijirea». Ce este drept, cateva aliniate mai tarziu tot in primul pa-

1) Prezident al Senatului era, d. Nicu Gane, in acela§ timp agentul pentru Ia§i al societatii de asigurare

205 sacrb iu zice :«cele dintai dar cuvinte ale Se- «natului vor fi cuvinte de multumire catre «Cel a tot puternic a a trd&turat dela noi «durerea grelelor incerc&ri». Da, a§h se cuveneh sa, Inceapg, in adevär adresa, §i numai dupg, asemenea cuvinte de multumire c&tre Cel a tot puternic se puteh pune §i ingrijirea. A incepe o adresä de o- magiu cu cuvhntul «Ingrijire» este o nepotrivire literaea. De altmintrelea, cu aceast& modificare, ne asociem cu totiila pasagiul intreg, fiindc& d-lor, cu ocaziunea grelelor imprejurg,ri, pe care le aminte§te d.raportor, s'a manifestat In taxa aceasta un fapt de cea mai mare In- semng,tate. 0 §tiam cu totii, cg, Regele Insu§ este In- eadacinat In targ,, §i cg, mai ales in urma /Az- boiului,§i in parte §i gratie prudentei con- duceri a afacerilor publice prin d. Ioan Bra- tianu, care §tiuse sg, fac& din partidul d-voastrA, milled. vreme Indoios; un partid de guverna.- mant monathic, Trim§ Monarhul actual erh identificat cu tot viitorul, cu toat& siguranta acestei taxi. Dar nu este numai Monarhie, ci este Monarhie ereditar& la noi. Tar dac& idea ae ereditate dinasticg, erh recunoscutg, numai

206 de oamenii politici, sau dad, era, simtitä §i de popor, aceast5, siguranta, nu o aveam Inca, §i nu o puteam Inc& avea,, fiindcg simtimAntul popular nu avusese prilejul de a se manifesth. Spre onoarea maturitAtii politice a poporului s'avAzut cu prilejulgrelei ImbolnAviri a Principelui Mo§tenitor §i a Ingrijirilor ce au cuprins familia rega15, §i pe toti oamenii no§tri politici In primAvara §i vara aceasta, s'a Vazut CA, §i poporul In toate straturile lui pa,n5, la cel din urma om din mahala,§i. la cel din -firma, om din sat, simte pericolul §i durerea §i de astAdatA s'a manifestat cu putere, ca, nu este identificat cu poporul numai Monarhul de acum, ci este Ineadácinat5, In inima poporului §i idea Monarhiei ereditare In persoana Mo§- tenitorului Coroanei. Foarte bine dar face d. raportor, cand pune In proiectul de adresrt acele cuvinte de adâncsa multumire, la care ne a- sociem cu totii. Dacg, totu§ d. raportor a Inceput redactarea d-sale cu cuvantul Ingrijire, se vede cg, a lacut-o involuntar, §i simtimantul inteligentului nostru raportor este explicabil. Literarice§te nu vine bine, dar poate In situatia poliiiid, a Senatului veneh, foarte fire§te cuvantul Ingri- jire mai Intai de toate.

207

Ca, trebue sd, fie Ingrijire, se vede, d-lor, §i dinteun fel de disproportie a adresei. Un mare paragraf, ca räspuns lacel clintAi paragraf al mesagiului, despre InsAnAto§irea Printului mo§tenitor. Foarte bine. Apoi un mare paragraf ca raspuns la tot a§a, de lungul paragraf din mesagiu, In privinta relatiunilor exterioare. Foarte bine. Dar apoi, când mesagiul ne 'von be§te mai ales §i. chiar In trei sferturi ale lui despre cliferitele proiecte de legi interne, prin o neobi§nuitA scurtime, care merge pan& la 1ips5, de politetk raportorul d-v. despre aceste trei sferturi din mesagiu vorbe§te numai In eateva cuvinte aruncate cu de-asila In trei randuri de tipar, §i.tracteaza, en gros toate acele proiecte cu vorbele :vorn lult asemenea in deaproape cercetare proiectele care proiecte T nici nu mai vorbe§te de mesagiu proiecte ce guvernul Majestatii Voastre va supune deliberdrii Corpurilor legiuitoare. Ba bine 6, nu ! Fire§te o5,, dacA guvernul supune Corpurilor legiuitoare ceva proiecte, trebue sa trecem In sec- -tiuni §i sg, le luam de bine, de rau, In cercetare. Nu era vorba de aceasta. Erb, vorba de proiectele anuntate In. mesagiu, dacg, ráspun- dem la mesagiu. Dar aici are o scuz5, legitima, onoratul §i.

208 inteligentul raportor. Ce eth &A vorbeasc5, d-sa de proiectele de mesagiu, and, inainte de a-§i fi racut raportul, d. ministru de interne le desfiintase cu un singur cuv'ant. Eu credeam c5, a fost numai o .cApare de vorbA din partea d-lui ministru de interne, dar fiindcá vAd c5, inteligentul nostru raportor se intemeiaz5, pe aceasta §i nici nu mai vorbe§te de toate proiectele din mesagiu, inteleg ea este un sistem. Care e precedentul ce binevoe§te actualul guvern liberalsa.-1introducg, In moravurile noastre parlamentare ? D. Pherehyde, care e un admirabil ministru pentruopozitie,deschis la vorbA, de o minunat5, sinceritate, spuin- du-ne tot ce-i trece prin adancul inimei, vorbind de toate, de duel, de Infranarea presei cu ocaziunea duelului, de influentaaliantei israelite cu ocaziunea devastárilor, de cererea de credite pentru despagubiri cu ocaziunea proiectului de lege al d-lui general Berindei, ne-a destAinuit iark inima d-sale §i ne-a spus ca% proiectul generalului Berendei este o «fictiune». care este atunci precedentul ? In mesagiu s'a anuntat acest proiect de

209 lege ; mesagiul e subscris de tuti mini§trii §i se pune in gura Suveranului, ca el insu§i venind In mijlocul nostru in Parlament sa ros- teased, ceeace ati pregatit d-voastra §i anun- tati taprii ca un program legislativ. isub ministeriald-voastra se poate intamplh, ca Maiestatea Sa Regelesa, vie-A, ne anunte nous& in mod solemn di, facand parte din programul legislativ un proiect, pe care ministrul il trimesese chiar inainte de a vorbi Regele deputatilor §i senatorilor, pe care apoi ministrul de interne, cand vine incidental vorba de el intr'ointerpelare, iltracteaza de fictiune, fiinde a. n'ar fa trecut Inca, prin consiliul de mini§tri ? Va sä zica in mesagiul contrasemnat de guvernul liberal de astazi, se tree proiecte de legi cari nici n'au trecut prin consiliul de mini§tri ? Se pun In rnesagiu ditevh, rânduri din partea unui ministru, catevh altele din partea altui ministru, §i prezidentul consiliului nu §tie ce cuprind aceste proiecte?i un coleg al d.-lui ministru de razboi pune pe ministrul de razboi insituatia penibila de a auzi zican- du-i-se di, proiectul sail de lege este ofic- Vune ? Acesta este precedentul d-voastra constitutional? Daca, este cu aprobarea majoritatii 14

210 d-v., sa. fie bine §Ciut cnoi, opozitia, ne in- scrim In contra acestui precedent, pe care nu-1 easim nici d.e demnitatea Regelui, nici de demnitatea guvernului, nici de demnitatea parlamentului. Precedentul corect este, ca un proiect de lege anuntat prin mesagiu sA, fie un proiect de lege trecut sau presupus trecut prin consiliul de mini§tri §i Insu§it de ministerul Intreg. Orce alt5, procedare este o erezie parlamentara. Inte leg Inscfat6, cu asemenea declaratiuni ministeriale, raportorul d-voastrs nn mai poata, vorbl de proiectele de legi anuntate In mesagiu §i sa, le treacit sub eacere In acele anodine randuri din adresA. Domnilor, &A, suprimAin dar din discutiunea noastr5, trei sferturi din mesagiu, precum ne invitd. raportor ; dm& ne asociem cu totii la partea Intai, la omagiul adus Dinastiei, ce mai rama,ne In acest proiect de adres`a?RA- mane numai paragraful relativ la politica ex- ternä, §ieste lucru curios,ca, de astaklat5, adresa, a§t cum este conceputA de raportorul majoritátii, ne impune ca singur subject discutabil politica externA, a gu.vernuluiac- tual. Am asistat la deschiderea solema, a par-

211.

lamentului, sunt acum 10 zile. Este totcleauna un act Insemnat, cand vine §eful statului acasa, la noi, In parlament, §i se pune In contact personal §i imediat cu reprezentanta legala a tarii. Este prima atmosferizare politica, cand Su- veranul, Inconjurat de mini§triisai, In fata mini§trilor straini, In fata capilor administra- Vunii interne, In mijlocul nostru, ia atingere cu mandatarii natiunii. Dar ce se poate vedea, In aceasta, atingere ? Maiestatea Sa cite§te, d-v. ascultati,§i unde seincalze§teparlamentul,acolod-voastra aplaudati, §i din caldura aplauselor se simte uneori momentul politic. A fost foarte cald aplaudat pasagiul relativ la insanato§irea Principelui mo§tenitor, §i cand d. raportor Il parafrazeaz6 In proiectul de raspuns, tot Senatul se va asocia, la aceasta, parte a ad.resei. A mai fost cald aplaudat urmatorul paragraf din rnesagiu : «Nu pot sa nu amintesc cu recuno§tiinta, «gratioasa atentiune a Majestatii Sale Imp-- «ratului Rusiei, care a binevoit a Ma saluth, «prin un trimis extraordinar In a doua Mea «capitala».

212 *i. aici ne vom asociâ cu totii la parafraza din proiectul de adresk Sicum A, nu ne asociarn,cl-lorsenatori, cand acel trimis eltraordinar al. Imparatului Rusiei 1-aM vazut §i eu la solemnitatea dela, Ia§i a asistat acolo, In mijlocul nostru, la serviciul divin celebrat pentru sfintirea palatului Universitatii, salutand astfel edificiul unui institut de liber Invätamant In acela§ ora§, unde cu de abia vreo 50 de ani In urma Mihail Kogalniceanu (§i el ham§ dupa legile naturei ar mai fi putut fi acolo Intre noi) la 24 Noem- vrie 1843, de curand venit dela studii din Ber- lin, tinuse prima sa lectiune asupra istoriei nationale In Academia Mihaileank dar uncle fie dupa insistentele, fie numai de .teama consulului rusesc da atunci, speriat de idea unei istorii nationale, Mihalache Sturdza Vocla a oprit continuarea cursului, a§a1 tncat acea lectiune de introducere a fost prima §i ultima lectiune de istorie nationala, pe care a tinut-o Kogal- niceanu la Ia§L Aceasta s'a petrecut la 1843, §i acum, la 1897, vedem pe trimisul acelea§i Rusii salutand noul edificiu al liberei Universitäti rom&ne chiemate mai ales sa.cultive studiul limbei ,i istoriei nationale, §i ne dam cu mandrie seama de progresul facut de statul ro-

213 lam dela Mihalache Sturdza VodA pan& sub domnia Regelui Carol I. (Aplause). IacA, de ce aplaudgm cu aceia§ cAldurA pasagiul din easpunsul adresei la acel alineat din mesagiu.. Dar, d-lor, dacA aceste douá explozii de aplause au fost semnificative, trebue svg, aduceti aminte, d-voastrk care ati fost fat& la deschiderea sesiunii, §i de momentul, in care M. S. Regele ne-a cetit urmAtoarele cuvinte din mesagiu : «Am tinut sretnoesc In anul acesta ex- «presiunea simtimintelor mele de prietenie §i «de veneratiune ce am avut totdeauna pentru «Maiestatea Sa Impäratul §i Regele Francisc «Iosif» (ImpArat §i Rege, care cu patine luni mai Inainte fusese In mijlocul nosuru, salutat cuveneratiune de toti cetAtenii Capitalei §i la a cgrui amintire prin urmare ar fi fost natural s'a se incalzeased parlamentul). <

214

Niciunul din majoritatea d-voastrA, d-le prezident al consiliului, n'a ava curagiul s5, aplaude. Acum d. raportor parafrazeazg, cu aceia§ cäldura, acest pasagiu ;dar fatä cu eacerea mormA,ntal5, a parlamentului eu In5, Iamb : ce insemueaz5, nemaipomenitel incident ? *i, fiindcA, politica extera, e singura parte politica In proiectul d-v. de adresa% §1 fiinda, tocmai aici s'a semnalat din primul moment, In care Regele a avut contact cu reprezentantii tkii, atmosfera majoritätii prin acere : sant silit s'a,vorbesc §i eu de situatia d-lui ministru-prezident in privinta politicei externe §1 sä caut a explich ceeace pare a§h, de straniu §i de extraordinar In acel penibil moment al cetirii mesagiului. D-lor, lath, explicarea ce o pot da §i pe care o pun sub controlul cl-v.,§i voi fi multumit, cand voi fi Intrerupt de cineva, din majoritate §1 rectificat. Eu voi retrage imediat orce cuvant, care va fi contestat de cineva, din maj oritate. Trebue sg,fie o situatie Indoioasä, In care se af15, actualul ministru prezident §i ministru de externe fat'a cu o parte a politicei externe. D. MINISTRU-PREZIDENT Drm. A. STURDZA. V5, Intrerup din capul. locului ; nu este absolut nici

215 o situatiune IndoioasA. Prin urmare premisa d-v. dela Inceput este gre§ita.. D. TITII MAionEscu. Retrag cuvantul indoios In aplicarea generaM, §i-1 märginesc zicand : trebue s5, fie o parte care, deocam.datä pentru mine numai,esteIndoioasa. In situatia d.-lui ministru de externe, §i va thmanea srt, vedem dup a. catevh minute, dac5, aceasth, indoialg, va fi ImpArta,§ith, §i de ceilalti membri ai Sena- tului, de chiar membrii majoriatii (eaci de unanimitatea dela Inceputul legislaturei nu se mai poate vorbi asedzi In partidul national- liberal). Indoioasä zic eu de ocamdat5, numai pentru. mine, fiindca, la acea primire stralucitä, de care ne vorbe§te §i domnul raportor cl ar fi fost In capitala TJngariei, se mai adaogA o stthlucire, de care nu vorbe§te d. raportor. Pe cand cu catevh, zile mai Inainte a mai fost o primire a ImpAratului Germaniei la Buda- Pesta §1 acest Impärat eth insotit de ministrul sau de externe, precum §i ImpAratul Austriei eth insotit de ministrul s'au de externe, §i pe Cand la primirea Regelui nostru Carol Imp5,- ratul Austriei era asemenea Insotit de ministrul sAu de externe, contele G-oluchowski: la aceasta.

216 din urmg, primire a Regelui nostru strálucea, ministrul nostru de externe prin ahsenta sa. D. COLONEL BUDMEANU. i bine a facut. D. MAIORESCII. Apoi fire§te ! Eu am. zis strei- luce6, mai bine cum s'ocalific ?(Ilaritate). Aceasta nu este o contrazicere. (Ilaritate). Dad, am zis stralucea, eu, care nu am pg,- trunderea acelui onor. domn care in'a intrerupt, cu slabele mele mijloace de a pricepe lucrurile, am gAsit tau§ in aceastg, absentg, ceva, neobi§nuit §i, cum sunt opozantii eurio§i, m'am intrebat : ce poate fi la mijloc ?i dupg, ce am mai constatat §i tkerea d-v.la15 Noemvrie cand cu citirea mesagiului, atunci mi-am zis :este o datorie politicg, sg. ne dgan cu toti seamg,, ce poate fi la mijloc. Eu, d-lor, cred cg, este aceasta : Partidulnational-liberal,Indatg, ce §i-a ales §ef pe actualul ministru-prezident, a vg,zut actiunea astfel improspAtatului partid Ince- p&nd printr'o atitudine foarte pronuntatg, §i foarte importantä a acestui conducgtor al d-voastrg, in ceeace se nume§te chestia na- tionalA. Desbaterile Senatului, cari pitnA atunci erau ca toate desbaterile noastreobi§nuite,an chltigat deodat&un thsunet puternic in tara

217 Intreag5,, lin thsunet care a trecut peste limitele t'arii, un Asunet adanc dincolo de Carpati, §i toti aveam simtimantul, cä o mare chestie a fostridicatä de d. Dimitrie Alexandru Sturdza, o chestie In adevk care,dacd. se putea, conduce mai departe a§h, cum o ridi- case d-sa, explich pentru toti pentru. ce d-v. vä numiti, nu ca mai Inainte partid liberal, ci partid national-liberal. Cel mai important act al unui partid, ca partid politic, se comitea, atunci prin atitudinea §efului d-v. *i. poate cel mai important moment In viata d-sale politica, a fost acela, In care a ridicat In Senat chestia Transilvaná. Cu ce cuvinte ? Cred cä yeti fi multumiti sa. auziti din mul- tele cuvinte ce le a zis d-sa atunci, pe catevA, care le estrag din bro§ura ce a publicat-o §i rAspAndit-o d-sa. Fire§te, discursul erh pentru d-sa destul de important ca A se läteasea In toate pArtile pAmãntului unde este suflare de RomAn, care §tie s5, citeasa. Titlul broprei este Discursul d-lui Dimitrie A. Sturdza in odinta Senatului -dela 9 0 10 Decemvrie 1894. i cu un an mai Inainte, deabia ales d-sa §ef al d-v., de§teptase chestia In Senat la 1893,

218

§i ministerul care era atunci, ministerul Lascar Catargi-Carp-Lahovari, fusese tractat de d-sa, de nemernic, fiindcin chestia national& nu se calauzea, de vederiled-sale«patriotice», care ca program de actiune politica cereau : trebue intervenit In Statul vecin, sub forma unui samsar cinstit, ca Sa imblanzeasd, rela- t,iunile Ungurilor cu Romanii. Poate ins& ca, la 1893 era numai un avant de opozitie trecatoare, precum. a §i citat d-sa cuvintele lui Ion Bratianu : multe se zic in opozitie, care nu trec la guvern. Poate ! De§i, d-lor, la chestia nationala, la o chestie care infierbanta capetele inimile tinerimii intregi, la o chestie care face sa se cutremure toed Romanimea de dincolo de Carpati, nu cred cs'ar cuveni vorba : in opozitie zici una §i la guvern faci alta. cand §eful unui partid in opozitie, atinge nu. zic agita o asemenea chestie, a§ dor1 sa-mi spun& vreunul macar din reprezentanta actualei majoritati din Senat, dad, anume aceasta chestie se cuvine sa fie printre acelea, care sa, le atingi in opozitie pentru a le ignora, child e§ti la guvern ? Constat cá suntem unanimi a zice nu ; chestia nationala, nu. Orcum ar fi, in anul urmator, tot cu aceasta

219 ocazie solemna, a diseutiei adresei, §eful partidului national-liberal, onor. d. ministru de externe de azi, revine, §i acum revine pe larg. Numai de acest discurs dela 1894 ma, voiu ocuph, fiindca, era, cel din urma, la rand, fiindca era, tinut 9 luni §i jumatate Inainte de a veni d-sa la gu.vern, a§a, dar era ultima forma a convingerii d-sale politice ca §ef de partid. WA ce zice onor.d. senator de atunci Sturdza la pagina 114 In bro§ura cu discursul 114, vedeti cat este de lune, cuvantarea ! : «Cred ca, este de datoria noastra, sa, nu evitam «chestiunea nationalä, sa, ne uitam drept In «fata ei §i A ajutam ca sa nu se rezolve In «contra Romanilor. Maghiarii neaga Roma- «nilor toate drepturile cetatene§ti §i toata exis- «tenta lor ca natiune. Maghiarii persecuta pe «Romani In §coala §i In biserica. Maghiarii «Inchid Romanilor toate caile de traiu. Ma- «ghiarii persecuta pe Romani In interesele lor «particulare prin administratie §1 justitie. Ma- qghiarii darama casele Romanilor, cum au «daramat casa lui dr. Ratiu. Cei cari au daramat casa, au fost laudati, poate §i platiti. «Maghiarii asvarl pe Romani In temnita, pentru. «nimicuri. Ati auzit de procesul ridicol contra «unor domnipare cari au purtat panglici tri-

220

«colore cu colorile Transilvaniei,§icontra «carora s'a cerut Intemnitarea pan& la §ease «luni. Dar procesul Memorandului InceputA «froid, cum zice francezul, dupa, doi ani, §i «judecat numai de jurati maghiari ! Dar arun- «carea a atator Romani In ternnita, cu toate «c5, dup5, Memorandum Romanii au fostlint- qtiti§i nu au Intreprins niciun act distru- «gator Regatului Ungariei, niciun act da,una- «tor monarchiei Austro-Ungare ! Maghiarii ai «facut legi speciale de desnationalizare §i de «maghiarizare pe cari le aplica cu o stra§nicio «salbatica. Maghiarii pun pe Romani afar& din «lege. Mita, faptele ! MI5, status causae. Exista', «chestiunea de mult, dar acum ea a devenit «acuta, din cauza legilor de desnationalizare, «§i din cauza furiei cu care ele sunt aplicate. «Maghiarii se asvarl asupra Romanilor ca si-i «desfiinteze. A niers guvernul unguresc paria Aacolo de a ridicat doctorului Ratiu dreptul «sau de advocat, cu toate ca, nu a facut nici «un fapt criminal, gi ea, e numai un condamnat. «politic, precum a lost §i Kossuth altadata. «Prezintarea Memorandului la Imparatul-Rege «este crima. Nu este aceasta o nedreptato «strigatoare la cer, a lua unui om, parinte de damilie,painea sa §i a copiilor sai».

221 i Intr'un rezumat mai scurt, la pagina 103 §i 104 : «Se sugrumA, dincolo o treime a neamului «nostru. «Iat& cestiunea national5,. «Aceast& treime a neamului nostru, care «se sugrumk strigA la cer de durere §i de «Ingrijire. Ea striga, pa,n& la cer : nu se poate : «Nu vrem s5, fim sugrumati ! vrem sä rAma,- «nem Rom&ni. «Iat& cestiunea nationall. Glasul Rom&ni- «lor In pericol trece peste Carpati In valea «Dund.rei§i n.e Infioreaz& pe toti. Iat& ces- «tiunea national& ! «i noi s5, ne Inchidem ochii ? Sa, ne Inchi- «dem urechile ? SA ne Inchidem inimile? SA, «ne Inchidem cuget&rile ? SA devenim o bu- «cat& de piatfa neIntelegAtoare? «Iat& cestiunea nationalk Puteti d-voastrA «A o InlAturati numai cu fraze diplomatice ? «Nu puteti ! «Atunci e de datories5, spuneti clar ma- «ghiarilor cum stau lucrurile». D-lor, aceasta era atitudinea §efului partidului national-liberal, c&nd? Acum 30 de ani? Acum 20 de ani? Acum 10 ani?

222 .Parca nu va vine sa credeti :era acum abia 3 ani ! A, d-lor ! Fire§te, omul Inainteaza In varsta, se cuminte§te §i se schimba In multe priviri, §ieine ar putea imputh cuiva, daca revine mai tarziu, cand este mai copt la cugetare, asupra erorilortineretii ? S'au vazut multi oameni politici,cari In copilaria lor erau anarhi§ti§irevolutionari, §1 ajungand la varsta matura, au devenit oameni de ordine, §i chiar mini§tri eminenti, s'a vazut contele Andrassy, dupa revolutia dela 1848-49 span- zurat In effigie, ajungand ministru de externe, sub acelas Imparat Francisc Iosif. S'a vazut. Dar cel putin au trecut ani la mijloc, a trecut experienta, a trecut diferinta de Imprejurari la mijloc. Dar ad? Acl nou alesul §ef al partidului national-liberal, roste§te In Senat deabia acum 3 ani (Imprejurarile Intre Romania §1 Ungaria fund identice atunci ca§i acum) asemenea cuvinte In contra mini§trilor tarii de atunci, In contra d-lor Lahovary §i Carp, cari raspundeau: nu poate intervenl un Stat In afacerile interne ale altui Stat. AO, ziceau conservatorii atunci la guvern, ash au zis §1 acum In opozitie, §i cred cti ex-

223 prim, exact cugetarea d-lui Carp ; de altmintrelea v'a indicat §i d. Lascar Catargi eri, ch aceasta este atitudinea lor §i astAzi in opozitie. D. Sturdza atimci trath simpatiile mini§- trilor pentru toti Romhnii de platonice, §i im- put& guvernului nemerniciacg,sunt numai platonice, cereh nici mai mult nici mai putin deal o interventie de guvern In afacerile un gure§ti. Alte state mult mai puternice nu au fh- cut-o ! Chci este dreptul strict international, este convenienta, este siguranta elementarei de pace fi de existentd, mai ales pentru statele mici, ca sh se phzeasca, principiul neintervenirii. Nu poti intervenl tu guvern inafacerile interne ale altui Stat ! Nu trebue sh o faci, este un fel de crimh de trädare in contra sigurantei statului Chu dad, o faci.i pe mini§trii no- mhni, care phzeau aceastä regula,, acest principiu international,Ii.trath §eful partidului liberal de nemernici! Rusia Incearch pe fath a desnationalizh, germanii din Curlanda. Nici- odath puternicul Bismarck nu §i-a permis sh fach observatiuni Rusiei. InAustria de asthzi, 10 milioane de germani strigh In contra cehizArii lor, §i nunmi slavizarea germanilor austro-ungari nu poate

224 sh fieIn interesul Germaniei. A indrhsnit totug un ministru de externe dela Berlin sh zich un cuvant despre aceasta, necum sa, intervie in Austria ? Agh ag fi vorbit gi ieri, dach mi-ar fi venit randul svorbesc, bash fhed, a da, un docu: ment. Dar asthzi citest in depegele gazetelor de asearh,c s'a facut interpelare anume asupra acestui punt, in parlamentul german, gi d. de Biilow a rhspuns nu mai departe de cftt alalthieri : nu se poate interveni In afacerile interne ale altui Stat, orce chestie ar fi la mijloc, mai ales nu, chnd acel Stat este In re1aii amicale cu noi. Iach regula fundamentalä in relatiile internationale. Nu o gtih aceasta d. Sturdza la 1894? Dar dachd.Sturdza, vorbesc acum ca un simplu observator al lumei noastre politico are o autoritate, nu numai In mijlocul d-voastre, dar gi In mijlocul altora, gi al nostru, o are tocmai fiindch este in adevhr un cunos- chfor al istoriei, un cunoschtor al actelor di-. plomatice, unul din patinii oameni in tara noastra, care-gi d'a perfect seama ce este 'politica in G-ermania, in Austria, In Ungaria, in Rusia.

225 Când d. Sturdza, cu aceastä autoritate fa mijlocul d-voastre,§i, iertati-m&s& o spun: singurul cu aceast& autoritateinmijlocul d-voastre(fiindca,de !d-lor, a fost dat Re- gatului roinan, svad& ca ministru de externe§i pe d.Costic& Stoicescu),a§& dar (lac& vorbim de cunoseatori de istorie §i de relatiuni cliplomatice, cand d. Sturdza,sin- gurultitred-voastrecareareautoritate, cand acestd. Dimitrie Alexandra Sturdza, In privinta cArnia vorbe& d. Costescu-Com&- neanu de un comitet de control, dar la aceasta nu o sä-1 poat& control& nimeni dintre d-voastre, cand d-sa vine In Senat §i v. spune d-voastre asemenea cuvinte §i atac& un gu.- vern al t`arii cu vorba nemernic, a§h de ne- parlamentarA, dar cu atal mai caracteristica In energia ei brutata, ce trebuih s& ziceti d-voastre? Ce trebui& s& zicA tinerimea? ce trebuiau s& ziel Romanii din Transilvania ? Trebuiau s& zic& : Se poate dar face o asemenea politic& nationalal Pe Lahovaryti tratatide fanariotIndiscursul acela ;§i Carp§i Lascar Catargi nu §tiau ce fac, nu aveau inimromanea sea. Se poate face o alt1 politic& ;exci o spune d. Sturdza! Care saflare romaneascii, sitnu-§i fi zis :so poate 15

226 face intervenire puternicA in chestia natio- nalA. D. Sturdza e omul partidului national- liberal, merge In fruntea aspirArilor §i idea- lurilornationale ;d.Sturdza ospune,§i trebue sA fie a§a, cAcicl. Sturdza e cunos- eAtorul de lucruri istorice §i. diplomatice. ca sä nu fie indoialA, ca nu cumva sA se creadA cu vorbele d-lui Sturdza despre intervenirea internationalA sant numai vorbe scApate In opozitie, ci sant vorbe meditate, iatA curioasele cuvinte ce le mai adaogA In acela§ discurs din Senat (pag. 105): «SA luAm aminte la o imprejurare foarte «importantA, care se desfA§urA in cursul ches- «tiunei nationale. Se vorbe§te despre uzurile «parlamentare, amestecul in afacerile inte- «rioare alealtora. Nevoile oamenilor, ideile esecolului sunt mai mari decat toate datinile, cdecat toate obiceiurile. Acestea au valoarea «lor deplinA §i ne§tirbita, carol lucrurile stau «In lini§te §i ordine, dar cand situatiunile ies «din calea normal:a, atunci acele nevoi anor- «male i§i deschid calea. Astfel stl in circum- gstantele de kVA». Remarcati importanta vorbei? Va sA zicA ceeace credeam noi cA e vechia sigurantA international& de raporturi, vine d. Sturdza

227 §i ne spune :nu e adevarat, s'au schimbat lucrurile ! Acum, §iIn aceasta Imprejurare anormala, nu mai poate fi vorba de vechiul adagiu: nu te amesteca in afacerile interne ale altui Stat I Marturisesc,d.-lor, ca deja atunci Imi ziceam: daca o spune d. Sturdza, trebuesa, §tieceva, cu aceastä schimbare. Nu o§tiu eu; dar daca, nu o §tiu eu, o va fi§tiind d-sa, mai experimentat de o mie de ori de cat mine, cu alte relatiuni decal mine. Poate sa. nu o §tiu d-nii Carp §i Lahovary; dar tot bine ca o §tie d-sa. Cum ar fiafirmat un om ca d-sa una ca aceasta, daca, nu o §tia cu siguranta. Nu era In varsta, de 20 ani cancl a zis-o, era, slava, Dornnului de 60 de ani, In toga, maturi- tatea d-sale intelectuala. Dar chiar a§a, fiind, eu tot eram nedomi- nit. Caci §i daca s'ar fi schimbat regula aceea de intervenire, despre care de mult auzisern ca e nestramutata, tot Imi pare& primejdios ca sa, Incepem tocmai noi sa, accentuam o asemenea schimbare. Se poate declama, foarte frumos asupra chestiilor nationale, §i ce frumos este stilizat pasagiul d-lui Sturdza ce vi 1-am citit. Dar

228 avem §i noi cativb unguri in tark ciangaii dela Roman, avem bulgari in Dobrogea. Cand d. ministru de culte face un regulament pentru §coalele bulgare§ti din Dobrogea, a§ vrek, sit vacl pe guvernul bulgar Indrásnind sa inter- vizi& ca wl samsar cinstit In aceasta, chestie internk pe care o regulam noi pe teritoriul nostru cum credem ce mai bine!i cand impime d. ministru Haret limba roman& In §coalele ciangailor dela Roman, a§ vrea,sa, fad pe guvernul din Budapesta indrasnind. sa, se amestece in modul cum crodem noisa, administram §coalele de pe teritoriul nostru, zicand ca este pentru el chestie nationaM dupa teoria cea nou a. a d-lui Sturdza, ca, are drept sintervina! Dar, d-lor, poate sa se inventeze §ichiar sa fie alte chestii importante, cans dea, drept altor State sa intervink dupa teoria d-lui Sturdza. Iata, de exemplu, doll& cuvinte, cari adesea sunt asociate : nationalitate §1 religiune! Când ar fi in chestie religia ortodoxa? 0 Incurca- tura mitropolitana?i cand se §tie ca.este un Stat foarte puternic, care-§i atribue misiunea de a veghea, asupra ortodoxiei, noi, Stat mic, noi szicem cun Stat are drep-

229 tulSA. intervina In afacerile interioare ale altui Stat? Ar fi foarte periculos ! i,d-lor, ca sa nu ramana, cea mai mica umbra de indoiall, ca ad nu era tn vederile d-lui Sturdza dela 1894 chestie numai de opozitie, ei chestie de guvern, va, citesc dela pag. 100 urmatoarele de necrezut cuvinte, rostite atunci de d-sa: «Daca chestiunea national& departeaza dela «putere pe partidul national-liberal, a§ dori «sa §tiu cum acest partid face din chestiunea «nationala o arma de partici? Atata minte «avern §i noi ace§tia din partidul national- «liberal, cat §i d-nii Lahovary cu ai &Ai, ca «sa alegem acele arme cari ne pot aduce la «putere, iar nu pe acele cari ne departeaza «de puterev. E clar, d-lor? Chestia nationala, ridicata astfel de §eful partidului national-liberal In contra guvernului dela 1894 care nu primea acest mod de a vedea, chestia national& pe temeiul necesitatii patriotice §i internationale de a interveni In afacerile interne ale Unga- riei, este chestia sub drapelul careia Intelege §eful partidului national-liberal sa vina §i sa se mentina la putere.

230 Nu e ? Acesta este tntelesul cuvantarii dela Decemvrie 1894, §i nu poate fi altul. Ei bine, a venit la putere tn Octomvrie 1895. Ar fi crezut toata suflarea cinstita din tarsi romaneasca, cacum se face intervenire de samsar cinstit pentru drepturile Romanilor din Transilvania. Toed suflarea cinstita din Ro- mania §i Transilvania era convinsaca,daca, bona fide s'a in§elat cumva, senatorul Dimitrie Sturdza, acum ministru prezident ;daca tn inflacaratul sail patriotism bona fide a vazut o posibilitate acolo unde, venind la guvern, s'a isbit de o imposibilitate ;atunci nu d-sa va conduce guvernul national-liberal, ci d-sa personal va ramane ca un mare patriot istoric in retragere, ca un punct luminos de a- mintire in idealul tinerimii, dar conducerea oficiala §i ministerul de externe Ii va avea. cineva, din partid, care nu se angajase a§a de solemn tnainteatarii. Sau m in§el ? Sau aproM acest onor. Se- nat, inaintea caruia vorbese, colegii din ma- joritale aproba procedarea ca §eful d-voastra sa va,vorbeasca, cum a vorbit in chestia nationala, cu gandul d'indarat, ca sä faca altfel de cum a vorbit, and va veni la guvern ?

231

Niciunul nu poate aproba, ! Niciunul,d.-le ministru prezid.ent, nu vg. aprobA. Ei, §i pentruca s5, steh, la guvern (§i daa, voia, s5, continue bunele raporturi cu statele vecine, cari raporturi erau de interesul tArii A, fie continuate,nici nu puteh fi altfel), a trebuit sh.retracteze afirmArile din Senat, §i le-a retractat la Ia§i prin urmätoarele cuvinte rostite In public ca program de guvdrn : «In special, In chestiunea national a. situatiu- «nea noastrg, este clara,§i netedA. Avem A «ne abtinem en totii dela orce act de agita- «tie In afacerile interioare alestatelor ve- «eine, §i In special ale monarchiei austru-un- «ab are». Me§te§ugul, e ad In vorba «agitatie». Fi- re§te, de agitatii sa, ne abtinem ;d. ministru prezident poate interpreth,c5,nici mai Ina- inte nu vorbea, de agitatii, ci numai de «intervenire». Dar vine Indatg, retractarea clarA§i pre- Gish' : «S'a mai raspandit Inca o vorbá, ca ne a- «mestecam In afacerile interioare ale regatu- «lui ungar. Nici aceasta nu este exact». Dar ce trebue sa va mai citez cuvintele de retractare ale d-lui ministru prezident, cari

232 poate ti erau impuse ? D-voastra, In§i-va, d-lor senatori, faceti astazi o patenta marturisire asupra faptelor In contra d-lui Sturdza. Tata, ce zice raportorul d-voastra, In proiectul de adresa«Aceastei fericitei situatiune a re- «latiunilor noastre exterioare se datoresc politicei «siprevederilor urmate cu sta-ruintd de toate gu- qvernele». canclvorbe§te raportorul Senatului de politica prudenta, In relatiunile noastre exterioare cu Puterile, este evident ca, nu bitelege mai ales relatiunile noastre cu Spania, Italia, Republica Franceza, cari sunt Indepartate, ci tntelege In deosebi relatiunile noastre exterioare cu Austria, Ungaria, Rusia, Statele Bal- canice. Daca, dar raportorul d-voastra, zice cit relatiunile de buna, politica, au fost mentinute de toate guvernele, aceasta Insemneazaca, ti guvernul d-lui Sturdza urmeaza, absolut aceea§ politica, pe care a urmat-o In externe guvernul d-lor Lascar Catargi-Lahovary-Carp ;§1 a- atunci cum rama.ne cuvantul de nemernic, a- runcat aci de ci. Dimitrie Sturdza la 1894 In contra guvernului conservator ? Rev enind acum la cuvântul «Indoios*, de unde ne-a tnceput discutia cu ci. ministru prezident §i ministru de externe, conchid d-lor,

233 cg, este in adevar indoioasii situatiunea d-lui ministru.e externe de astazi. M.contrazice cineva afar& de basil§ d-sa? lath% raspunsul Senatului, d-le pre§edinte al consiliului! D. PREZIDENT AL CONSILIUM, DIMITRIE A. STURDZA. Absolut D.11. D. TITU MAIORESCU. i acum, d-lor senatori, sarelevam un alt inconvenient al acestui lucru. Este slabitei autoritatea actualului ministru de externe al. regatului roman. Ce autoritate poate sa. mai aiba inrelatiu- nile externe, d. Sturdza, cand in chestia nationala la 1894 vorbea cum v'am citit, §i la anul 1895 se retract& cum v'a cititisaiSs, §i acum la 1897 zice Insa§ majoritatea d-sale- din Senat, di, politica d-sale externa este iden- tica aceea§ cu a d-lor Lahovary §i. Carp. D.ILARIU ISVOBANU. De sigur ca politica externa a fost totdeauna o continuatiune a politicei lui I. BrAtianu. D. TITU IVIAroBEscu. Multumesc d-lui Isvoranu ca ma, Intrerupe. Dad, acea politica externa a fest initiata de basil§ Bratianu, ar fi de discutat, dar nu importa acum. Pentru ce importa acum, ne putem intelege u§or cu d. Isvo- voranu, ca politica d-lor Carp §i Lahovary este

234 o continuatiune a politicei lui Biatianu In privinta externeIor sunt de acord. Insä ce ne fo- lose§te,d-leIsvoranu, acordul Intre d-voastrI §i mine, and. rämane celalt desacord, adic5, : pentru ce §eful partidului national-liberal de astAzi a tratat de nemernici pe oamenii cari au urmat aceea§ politic& ? Aceasta trebuia. sa-miexplicati d-voastrA. (Aplauze tate() parte). lath' pentru ce nu are autoritate d. Sturdza, nu are autoritatea care am dori-o s'o aib& ministrul de externe al Regatului Roman In Impre- jurArile de fata. In adevAr, ce o sä creada reprezentantii rilor strAine de un asemenea ministru de externe ? El ast&zi de pe banca ministerial& ne spune cg, urmeazA aceia§ politic& de netntex- venire, pe care a urmat-o §i d-nii Carp-Laho- vary. Mai §tii ce va zice maine, cand va fi In opozitie !? Ce temei se mai poate pune pe asigur&rile d-sale ? tirbita autoritate a d-sale In cele externe este diminuath, §i prin cele interne. D-lor, In privinta celor interne, In cele cateva, minute pe cari vi le mai rApe§te cuvantarea mea, mavoi cAlAuzi, pentru a le judech, de chiar modul cum §eful partidului national-liberal voia, s5, fie judecate actele ministerului advers.

235

Pentru aceasta d-sa mntrebuinta, douA criterii. In aceia§ cuvAntare dela 1894 ziceh (la pagina 92) : 4Politica guvernului (conservator) se rezumA, «In patine cuvinte : InchinAciune In dreapta, «InchinAciune in stAnga, InchinAciune la toti, «fiecAruia sA-i faca, dupA, plac >. Un criteriu.i-§i incepeA discursul d-sale cu alt criteria : «D-lor senatori», spunea d-sa, «Majestatea «Sa Regele, bate() cuvAntare de anul nou, la «1891, zicea : Doresc din tot suflatul ca in anul «acesta sei fie linige, pace 0, concordie. «Nu se poate o dorintA mai Inaltá §i mai «frumos exprimatA. Ea este un adevArat pro- «gram de guvernAmAnt. SA examinAm, dac,1 «guvernul MajestAtii Sale a Inteles aceastl «dorintA, §i s'a conformat ei». MIA al doilea criteriu. Imi fac numai rezervele mele In privinta cuvintelor citate de §eful partidului national-liberal dintr'o cuvAntare a Regelui. Intrucat Maiestatea Sa Regele a zis aceste cuvinte Intr'o cuvAntare de anul nou, fax& contrasemnarea vreunui ministru, eu nu le pot in- voca, inteo discutie parlamentarA. NeavAncl dreptul de a lecritich, nu vreau sA-mi dau

236 dreptul de a le aduce o ieftina lingu§ire. Dad'', le citez, este numai fiindca §i le-a insu§it actualul ministru. prezident §i ea u.n eriteriu al ministrului, nu al Maiestatii Sale Regelui, ma sprijin §i eu pe ele. Dar sa, incepem cu primal criteriu. «Inchinaciune in dreapta, inchinaciune in stazga !0 AO faceau conservatorii, dup5, opinia d-lui Sturdza. D-lor, astea sunt vorbe. Este ceva curios In discutiilenoastre ! Cu a§h, vorbe ne putem atach unii pe altii pa,n5, la nesfar§it farg, nici un rezultat. Daca este sa avem vreun folos din discutiile noastre, el nu poate rezulth, decat din acele vorbe, fiezise de opozitie, fie zise de d-voastra, cari au un fasunet in chiar cugetul d-voastra. Toate vorbele mele Cate n'au gäsit un echo in convigerea d-voastra, au fost rAu zise §i a§ dori sa, le §terg. Eu nu vroi sa pun nici un temei decal pe vorbele cari afla o aprobare in. eonvingerea d-voastra intima. cInchinaciune !0 Ce inchinaciune a facut guvernul Lascar Catargi In afarA, ? Eu cred ca niciuna, d. Sturdza crede a multe. Aceasta controversg, nu se va termina. niciodata §i. nu va fi folositoare, fiindca fara argumente §i fara

23'T fapte nu se poate produce nicio convingere. De aceea, dacA-mi permit A, revin la acest fel de criteriu, o fac numai tntrucat pot speth sI. aflu un resunet in convingerea d-voastra, priii faptele ce le voi amintl. D-lor, de ce ati strigat anul trecut «SI, tth- iasea, Majestatea Sa Sultanul?# Pentru. beratul mitropolitului din Macedonia ? Apoi beratut n'a venit nici pana.astazi. Pe române§te- aceasta se chiamä inchineiciune.SA zicla. dreapta ? Hai la dreapta. Anul acesta ministerul de externe al Rusiei §i ministerul de externe al Austriei ne-a trimis o not& de laudA, §i d. ministru. de externe al, nostru s'a gthbit sa.-i deh chitan ta. de bun& primire. S5, ` o numim inchineiciune la stanga ? Acum VI felicitati de buna primire la Buda- Pesta. SI o numim inchinAciune la Apus ! Vedeti, cum cuvIntul de «Inchinäciune» se räzbunä peste 3 ani ? Dar sg, trecem la criteriul al doilea §i sI sfar§fin cu el :«Pace, lini§te§i concordie*, dupil acestea voiA, d. Sturdza A, se judecer valoarea unui minister. Foarte bine !Cum stati d-voastriti In tele- din n'auntru, cu pacea, lini§tea §i concordia ?- Sesiunea dintE a fost foarte scurta,,deabia.

238 budgetele §i. acea mare munck pe care a relevat-o cu at'at talent d. Constantinescu. Dar pared era §i ceva nelini§te §i ceva lips& de concordie ? Eliminarea d-lui Fleva ? Dacl era 86,4 eliminati tndatk dece 1-ati mai luat in guvern ? Onorabilul d. ministru Sturdza, in discursul d-sale.... imi pare cel din urma,, dela Craiova ?... Eu ma, cam incurc in discursurile d-sale ; in deosebire de Ion Brätianu, care era,foarte prudent §ifoarte econom la vorbire§i la scriere, actualul §ef al partidului national-liberal vorbe§te inteuna, ba la inmormantAri, ba la banchete, §i a vorbit la atatea banchete Theta nu mai §tiu bine, la care banchet, dar imi pare la cel dela Craiova, zicea, :ca, programul d-sale este iubire §i adevdr. Nu e vorbk inteun alt discurs numise pe d. Fleva fiul pieirei vorba, biblica, ! Dar asta nu face nimic. Iubirea tot iubire eama,ne. Iubirea d.-lui Sturdza. Cine se indoie§te ? VA aduceti aminte de Br-- tianu, dernn §i simpatic. Dar daca, e vorba de demnitate §ide simpatie, apoi de sigur d. Sturdza este cel mai bun urma§ al lui Brätianu! D. Fleva este fiul pieirei exceptional, ceilalti sunt fii iubirei. Dar pe vark dupa, inchiderea primei sesiuni, s'a mai turburat iark iubirea d-lui Sturdza,

239 s'a ntiscut chestia mitropolitan. Ei, aceea a fost nelini§tea. A cazut guvernul Sturdzai a venit din rtirunchii partidului alt guvern, presupun cu buna primire a §efului d.-voastre, cu iubire §i concordie. Dar trebue sfi avut mare greutate acei mini§tri Aureliani§ti, cu iubirea §i concordia d-lui Sturdza, &ad nu au putut-o duce ; nu §tiu ce s'o fi petrecut, a fost printre culise, dar trebue sti fi fost ceva, &ad nu vtid astäzi altituri de d. Sturdza pe mciunul din cei cari au stat altituri de d. Aurelian. Nu face nimic : iubire §i concordie ! ilini§te !Lini§tea arp vtizut-o §i mai Dumineca trecutti. Am terminat, d-lor, conchid cautoritatea d-lui Sturdza, sdruncinatti In afarti, este mic- §oratti,§i. Intiuntru. Partidul national-liberal sub conducerea actualului ministru-prezident nu mai este ceeace erti acum doi ani ctind a venit la guvern. De aceea, d-lor, pentru c5, am Inceput cu observarea, a nu este literarice§te potrivit cuvtintul «Ingrijire» In fruntea adresei, dati-mi voie sa,recunosc la sfax§it,s fac amenda onorabilti d-lui raportor :Ii gasesc foarte potrivit politice§te. (Aplause).

118. Asupra legii Inv&tam&ntului secundar gi superior prezentat& de ministrul Spiru Haret. Impedicarea unei discutii folositoare In Senat. Dorinta de mai multa descentralizare gi independent&

,Fedinfa Senatului dela 17 Martie 1898.

Domnilor Senatori, Am cerut cuvAntal §i mi se d5, foarte tarziu spre a vorbl pentru luarea In considerare a proiectului de lege ce ni se prezentA (aplause). Noi §i aci pot vorbi In numele amicilor mei politici, foarte putini la numAr In acest onorabil Senat noi privim un proiect de lege numai din punctul de vedere al interesului general, abstractie facand de persoana §i de par-

241 tidul ministrului care-I prezintä, cu atat mai mult and e vorba de un proiect de lege, ca cel de fata, relativ la reforma InTafamantului secunclar §i superior. Voi cauth, dar sa, examinez legea §1 voi aye& onoarea sa va prezent cateva observatii asupra ei cu toata, nepartinirea omene§te posibila,. indiferent dad, proiectul poarta semnatura d-lui Haret, sau ar fi purtat-o pe acea a d-lui Poni, sau a d-lui Take Ionescu. Aceasta, atitudine de nepartinire ne este cu atat mai inlesnita In cazul de fafa, cu cat proiectul de lege al l-lui Haret coprinde cateva idei principale, cari erau coprinse §i In proiectele anterioare, §i rezuma, a§a dar In mare parte ceeAce au gandit diferitii cunoscatori ai trebuintelor §co- lilor din diferitele particle. Conform acestui punct de vedere sant pentru luarea In considerare a legii de fata. In prima linie, fiindca ea tnapline§te o lacuna lasata In legea din 1864, adech prevede organizarea In- vatamantului real In intelesul actual al cuvantului. In al doilea rand proiectul introduce, precum §1 este necesar pentru a apropia §coalele noastre secundare de nivelul celor occi- dentale, o mai mare adancire a Invatamantului liceal prin. Intinderea lui la cel putin opt ani.

242 El inlátur& totdeodat& vechea form& a baca- laureatului §i o tnlocue§te prin forma mai potrivia a unui exameu final la chiar liceul uncle a studiat §colarul. El introduce o convenabin, serie de m&suri disciplinare pentru corpul profesoral. El Inläturl greutatea, care pan& astazi paralizA o mai bun& recrutare a corpului profesoral secundar, adec& greutatea unui nenu- mArat §i nerealizabil §ir de concursuri sub forma legii dela 1879, §i propune o alta, procedurk ni§te examene colective dinaintea unor comisiuni permanente, in definitiv tot un fel de concurs cu note valabile pe doi ani. Proiectul calif& in sfar§it (i aceasta va fi una din masurile cele mai incizive pentru imbunat&tirea inv&camAntului secundar) sa impedice nefericita specializare a profesorilor de gimnazii §i licee, care a reclamat un prea mare numar de profesori la aceea§ §coala cu o prea mare diversitate in propunerea obiecteloi, a§a in cat s'a nimicit armonizarea §i unitatea instructiunii liceale §i s'a produs In capetele mijlociei §colarilor acea confuzie §i insuficien0 a judec&tii, care s'a constatat din ce in ce mai mult in rezultatele examenelar de bacalaureat. lath, d-lor lucrurile principale, ideile de reform& mai importante, can l. ne fac s& privim

243 acest proiect de lege ca bine venit ;§i cred. ca majoritatea celor ce se intereseaza de in- vatamantu1 public va fi multumita sg,vada, astfel o asemenea lege votata, fire§te cu ceva Imbunatatiri in amanunte. Ceeace mai vine In favoarea proiectului, este §i imprejurarea ca actualul ministru al instructiunii publice este unul din cunoscatorii §coalelor noastre §i se bucura in corpul profesoral de mare consideratie. Din partea unui adversar politic 11 rog sa primeasca aceasta recunoa§tere. Daca ar fi numai pentru atat, d-lor, a§ putea, terrninh aci vorbirea mea §i va marturisesc ca a§ dor s'o pot terminA, aci. Dar ma aflu intr'o pozitie exceptionala, exceptionala prin Con- stitutia noastra. Cum §titi, pentru compunerea Senatului Constitutia cere neaparat ca sa fie In sa,nu1 lui reprezentate anume cele doua UM- versitati ale tarii,§i. fiindca In momentul de fata cel ce va vorbe§te e chiemat sa reprezinte Universitatea din Bucure§ti, intelegeti bine, ca daca vreodata aceasta reprezentare se cuvine sa se traduca printeo participare efectiva la desbateri, este atunci, când aveti in discutie tocmai un proieet de reforma al InvatamAntului secundar, care are sa pregateasca pe studenti pentru Universitate.

244 Din acest punct de vedere sant dator sa va, vorbesc ceva mai mult asupra acestei legi, §i nu am decal s5,-mi exprim pArerea de ra,u d, d. Poni, colegul meu dela Universitatea din Ia§i, lipse§te -din mijlocul nostru. Cand am aflat despre alegerea delegatilor d-voastrA §i despre constituirea comitetului lor sub prezidenta d-lui Urechia, mi-am permis din consideratiile acum aratatesa." cer dela d-sa §i dela d. ministru, ca prin adresa formal:a sa cheme pe cei doi reprezentanti ai Universitatilor spre a asista la desbateri. Comitetul delegatilor a primit a- ceasta propunere ; am fost invitati §i d. Poni a rAspuns insa d nu poate vent. Mi-am permis mai mult : cand a ajuns dis- catia la invAtamantul superior, am. cerut comisiunii ca sa% invite ultinaa manifestare elec- tiva, a Univertalii din Bucure§ti, pe nou alesul rector al acestei Universitäti, onorab. d. Gri- gore *tefanescu, deoarece este din Intamplare §i membru al Senatului. Comisiunea n'a easit cu cale ca 85,tilde- plineascA aceasta, cerere. Dar, d-lor, dad, ramane astfel, in absenta d-lui Poni, numai asupra mea sarcina de a indeplini ceeace cred ca% este o datorie copsti- tutionala pentru proiectul de fatä, permiteti-mi,

245 in mod prealabil, s5, discut cu d-voastrg, o In- trebare, dela care atarna, tot ,folosul acestot desbateri §i, indiasnesc s5, adaog, chiar demnitatea Senatului, §i In orce caz demnitatea acelora, ean l. vorbesc asupra proiectului de faVi. Intrebarea este urna5,toarea :se mai pot introduce amendamente, fie cat de putine, In acest project? Cáci dad, nu se pot, vorbim de geaba. Iar a vorbi de geaba, cu de mai nainte §tiinta ca, e de geaba, atinge demnitatea celor ce vorbesc §i a Senatului intreg. Nu putem vorbi In mod cuviincios sub impresia, sub atmosfera, ca. orce am vorbi noi, amendamente tot nu se vor introduce. Cand, dupg, Constitutie, anume In Senat trebuie A fie cei doi reprezentanti ai UniversitItilor tArii, §i cand vine in dezbaterea Senatului ce ? legea de reformA a chiar UniversitAilor tArii, voiti ca anume In, aceasta, lege, tocmai Senathl, tocmai corpul legislativ astfel compus dupA, Constitutia noastrA, sA, fie un birou de bare- gistrare al celor votate in Camera de jos ? Dad, ar fi de Intelesdar nici atunci n'ar fi bineea o desbatere serioasAsa, se fad, numai In unul din cele dou5, corpuri legislative, iar in cel5,1alt A, se tread, numai a§a pro forma, Inca s'ar mai putea, tntelege ca o lege de re-

246 forma a Invatamantului superior sh% treaca, In- tai prin Senat §i de acolo sa, villa, la Camera, cu presumptiunea &á a fost destul de bine exa- minata dupa compete)* anume ceruta de Con- stitutie. Dar sa treaca o asemenea lege tntai In Camera, sa fie acolo in comitetul delegatilor lung desbatuta, §i amendata peste ceeace propusese comitetul delegatilor, iar cand vine la Senat, sa, se produca deodata, simtimantul Indaratul culiselor, ca nu se vor mai primi amendamente, fiindca, nu le vreh, guvernul : aceasta, d-lor, este lips& de cuviinta, o lipsa de corectitudine constitutionala. Onor. meu preopinent, d. Valerian Urseanu, §e lini§tise cu vorba d-lui ministru de culte, a, daca vor fi amendamente justificate, se vor primi. Ba bine ca nu, onorate coleg ! A§ vrea sa vad pe un ministru, care sá zica,fati§ unui membru din Senat, ca, nu va prim" nici um amendament. Dar este mod de a zice una §i de a lash, sa se fad, alta. *i. eri, In nefericita, penibila discutiune de eri, foarte corect d. ministru de culte ne spuse; orce va hotart Senatul pentru memoria mult regretatului §i noua tuturor simpaticului coleg Tzoni va fi prima de guvern. Dar venise o

247 propunere -din partea unui coleg al nostru, despre care santem obi§nuiti A, §tim a el cam exprima% dorintele guvernului ;§i atunci a Inceput tocmeala asupra ono/Aril raposatului,s'a fAcut acel sinistru vot cu bile, §i §titi care a fost rezultatul... 1). Ceeace ma pune pe ganduri In privinta soartei amendamentelor la legea de fatsa, cu toate ca, opozitia la Senat nu face din aceasta, lege o chestie de partid, sant doua impreju- rani foarte curioase. Este mai Intai felul desbaterior, daca, desbateri se mai pot numl, In comitetul delegar. tilor. V5, spuneam ca am asistat la discutia din comitet, fire§te Inteun mod foarte dis- cret ;nu aveam nici un dreptsa prbpun vre-un amendament, eu eram numai dator sa asist§i sa prezint comitetului cel putin un imprimat al FacultAtii de §tiinte din Bucu- re§ti, unde se aratau observarile Faculatii laacest proiect,observariprovocatede chiar ministrul cultelor. Am citit, d-lor delegati, la fiecare articol propunerile FacultAtii

1) S'a respins la sfax§it, sub prezidenta lui P. Orbescu, ridicarea §edintei propusit In semn de doliu, dupit ce guverna- mentalul Zligrtnescu ceruse nunlai Intrerupere de 1/2 orit. Tzoni era liberal mai independent.

248 de §tiinte. Ma a§teptam sa. vad In comitetul delegatilor vre-o mi§care In sensul aratarilor Facultätii, nimic !S'a trecut peste mai toate lara,discutie. inici In§iidelegatii nu au propus amendamente, cu o singura exceptie. Un amendament, unul singur, s'a propus de d. Urechia pentru §coalele normale superioare,. §i d. Urechia care ne-a vorbit aci doua zile, la comitetul delegatilor n'a vorbit nici doug minute, amenclamentul s'a respins §i aci s'a Incheiat tot ! Iar onor,(1. raportor ne spune cu mare sinceritate, ca dezbaterile au fost §i upare §i nu prea lungi (ilaritate). 0 asemenea procedura nu §tiu sa, fi mai existat la un proiect de importanta. 0 lege de vre-o 114 articole, o lege ca a- ceasta de Invat'amant, made In Senat sunt reprezentanti oficiali ai Universitatii, sa nu re- dame cea mai mica, modificare ? Dar a§a de perfect& este legea ? Dar n'ati auzit vorbind despre ea pe mult regetatul Tzoni, un partizan Infocat al guvernului, n'ati auzit cate observari a facut In contra ei ? Nici un amendament ! Dar mai este o a doua Imprejurare cu- rioasA, §i aici am vazut ceva iar fara, precedent. Desbaterile In Camera, acelea cari au

249 ne lumineze In mod mai practic asupra legii, amendamentele primite In Camera §i motivarile lor, obiectiunile pentru §i contra, care yin la noi ca la o a clout, instanta ca sa vedem ce s'a petrecut la Int'aia, acele desbateri nu s'au publicat Inca In Monitorul Ofi- cial. Nu v'a surprins faptul? Monitorul Oficial parcg §i-a Intrerupt activitatea pentru publicarea desbaterilor parlamentare asupra legii instructiuniipublice.Monitorul decata-va vreme publica toatedesbaterile Senatului, dar nici o desbatere a Camerei; azi abia da un crampei de_ desbateri. Monitorul Oficial de astazi, care ne publicg desbaterile Senatului dela 10 Martie §i poarta data proprie de 17 Martie, ne dit In sfar§itdesbaterile Camerei dela 7 Fevruarie 1898, cu o luna §i 10 zile In urma. Dar ce este aceasta ? Lasa ca nu este aici discutia pe articole a legii instructiunii, dar nu este nici discutia generala In- treaga, nici cuvantarea d-lui ministru nu este Inca publicata, §i noi santem la sfar§itul discutiei generale, §i dacg, nu se Intarnpla incidentul cu motiunea prematura In contra alegerii d-lui Pauli,- pardon, incidentul cu alegerea dela Hu§i, poate eram la discutia pe articole, §i In Monitorul Oficial nu a aparut

250 nici Intreaga discutie general& a Camerei termina& de vr'o 39 de zile! Inte leg foarte bine ch. epigonilor de azi le este greu spoarte sarcina condu.cerii partidului liberal cum. 1-au conclus antecesoriilor. Dar dacA le este greu sa, concluc& partidul In lucrurile cele mari, cel putin In cele mici ar fi fost cu atat mai necesar s& p&streze cateva obiceiuri bune. V& aduceti aminte cu totii, Imi aduc §1 eu aminte ca membru al opozitiei, cum un ilustruprezident al Camerei liberale, C. A. Rosetti, introdusese obiceiul de a publich dezbaterile parlamentare chiar a doua zi. Ce este cheltuialaImprimeriei Sta- tului, ce este administrarea Monitosrului Ofi- ciali serviciul din cancelaria Camerei, dac& nu Ant In stare s& dea publicithii In timp util cea mai important& manifestare a vietei politice Intr'un Stat constitutional, adicA desbaterile parlamentare7! Aceast& cerintA elementar& a vietei noastre publice a Inteles-o C. A. Rosetti §i a inaugurat publicarea desbaterilor Camerei Ia chiar numärul de a doua zi a MonitoruluiOficial. Prezidentii urmatori n'au mai avut energia lui, dar tau§ au mentinut In parte importanta Imbunát&tire, §i de vre-o 20 de ani In-

251 coace desbaterile parlamentare se public& de urgenta, uneori dupa 3 zile, cel mai tarziu dup5, 8. Insa, ala ceva ca In momentul de fata, (1 a§a Int&rziere de o luna§i 10zile asupra unei legi, care este acum In discutie §i agith. npinia publica, eel putin pe mimero§ii profesori, cari urmaresc cu atentie incordata desbaterea ei, ala ceva nu s'a mai Intaanplat de (And avem regim parlamentar. tiu, ea unii deputati Intarzie cu corecta- rea notelor stenografice ;dar dac& lipse§te discursul cutare, se continua publicarea mai departe, mentionandu-se lipsa acelui discurs. Nu cumva nici unul din deputatii majoritatii nu-§i mai da discursul la oMonitoro? Ce majoritate e aceasta, ce liberalism e acesta ? Regretatul nostru coleg d-nul Tzoni ne spuneä, Inca Sambata, ca partidul liberal se inspira de opinia publica. Apoi opinia public& se hrane§te cu discutiile din Camera. Ce hrana poate sa aiba astazi, c&nd nu §tie ce s'a petrecut In Camera cu legea tnvata- m&ntului ? Este o foarte regretabila procedura, care se inaugureaza acum, §i cred ca trebue A protestam cu totii, mai ales A, protestati d-v.

252 partidul liberal In contra acestui ocultism al discutiilor din parlament. aveti svedeti tnclata, fiindca, vorbim de discutiile, din Camer& §i de amendamente In Senat, pan& la ce mici lucruri se intinde necesitatea de amendamente §i cum se simte lipsa publicArii desbaterilor. V& vorbese acurn mai Intai de cate-va mici defecte din acest proiect, dar tocmai micimea kr o sv& facsá Intelegeti, cat de curios ar fi, cand nici asemenea gre§eli nu ar fiIn- 1Iturate prin amendamentele Senatului. Una sa relevat§i In comitetul de delegati, dar comitetul a trecut peste eafArA amendament. La art. 35 a ramas In lege un lapsus. In proiectul, a§a cum II.aveti In Senat, este o absurditate de redactie. In proiectul primitiv al guvernului, la salariile profesorilor secundari de altminteri eu nu ma, voiu ocupa de kc de chiar cifrele salariilor profesorale ; chestia material& acor- pului didactic este pentru reprezentantii acestui corp mai indiferenta decal pentru orcare alt corp al Statului, afar& de Inaltul cler.i clerul §i InvAtatorii au mai Inainte de toateo misiune ideal& de Indeplinit.

253. Dar vreau sg, vorbesc numai de o gre§ala, In textul proiectului ca redactie aduara. In proiectul guvernului se fAcea, o deosebire la profesorii secundari titre salariile profesorilor definitivi, a celor provizorii §i a suplinitorilor. Printeo inovatiune, se opre& dela profesorii provizorii 10 Vo, iar dela suplinitori 200/0. Co- mitetul de delegati. al Camerei a suprimat acea retinere dela profesorii provizorii§i i-a tratat In privinta salariilor ca pe cei definitivi, pAstrand numai 200/0 reducere la suplinitori.AO, a hotkit§i Camera. Dar din gre§a15, a votat dou 6.alineate aleart.35 rarA acea rectificare, §i In. proiectul, pe care II aveti acum In desbatere, cititi : «80 lei pe lunri pentru. profe8orii definitivi «de religiune pentru fiecare 4 ore de curs «pe s'aptsama,n5,. «70lei pelunA, pentru mae§trii definitivi etc.» A§a este far5, Inteles §i are aerulc5,profesorii provizorii de religiune §i mae§trii provizorii au rAmas ILA nici o fixare a salariului In lege ;s'ar crede ea. li se poate dã orce salar prin budget. Va sziccuvAntul definitiv trebue §ters de aci ;a§a,dar un amendament pentru §tergerea acestui cuvAnt.

251

Vocr. S'a. §i §ters. D. T. MAIORESCU. 115,rä amendament ? II MINISTRU AL INSTRUCTIUNII. Este o eroare de tipar. D. Trru MAroREscu. Nii pot controlà far5, publicarea desbaterilor Camerei. Un alt lucru, nici acesta de mare importanfa In sine,dar foarte important pentru cbiar legalitatea§i corectitudinea procederilor noastre. La art. 49, acela despre care a vorbit d. V. Ursianu, Intre persoanele, care pot da avertismente unui profesor secundar, nu universitar,stg,aici ministrul sau un inspector-general. Iata Ins& ce citesc In Dreptatea d-lui Fleva : D. ViCE-PRESEDINTE P. ORBESCU. Sunt cinci ore ;consult Senatul asupra prelungirii §e- dintei. Senatul incuviinteazn prelungirea §edintei pfinA ce va terminh d. Maiorescu. D. TITU MAIORESCU. Donmilor Senatori, In orce caz nu-mi voi permite sa, v5, ocup aten- Via §i sa% v5, obosesc rabdarea de cat panA, la timpul obi§nuit .pentru o §edinta prelungitA. Dreptatea zice urnAtoarele : «Caud a venit proectul d-lui Haret In des- «baterile Camerei, articolul 49 prevedeh cA «ministrul §i inspectorul general pot pronunta,

255 «pedeapsa prevazuta la articolul 48 sub ari- «niatul a, adica, avertismentul». «D. Fleva a combatut atuncicu.energie «tendinta centralizatoare §i. reaeti.onara a a- «cestei dispozitiuni§i a propus un amenda- «ment, dupa, care se ia inspectorului dreptul «de a aplich pedeapsa disciplinara prevazuta, «la aliniatul a art. 48». Va, marturisesc ca nu Imparta§esc cu desavar§ire aceasta emfasa de expresiune In contra aliniatului a,dar In fine, d-nul Fleva un ilustru membru al particlului liberal,fost ministru de interne al d-voastra, a§a s'a exprimat In Camera §i era In dreptul sau de-a se exprima a§a. Dreptatea continua, : «Cu toate ca, a fost cornba,tut de d. Dumi- «trescu-Ia§i, raportorul legei, amendamentul «d-lui Fleva a fost acceptat de Camera.» «Aceasta se poate vedea In toate darile «de seama, ale ziarelof dela 14 Fevruarie. «WA, ce scrie chiar Vointa Nationald: «La art. 49, N. Fleva se ridica, contra dis- «pozitiunei,care d'a dreptul inspectorului §i «ministrului de a aplica ni§te pedepse, care A erau pana acum de cornpetinta juriului pro- «fesoral. «D-sa propune ca sa se ridice dreptul inspec-

152 «torului de a da pedepse, §i ministrului pe «acela de a aplich pedepse prevhzute la al. «b §i c de cat cu consimthmantul consiliului «permanent. «D. raportor sustine cinspectorii trebuesc «Investiti cu o autoritate oarecare. «Comitetul delegatilor admite modifichrile «urmaloare : pedepsele dela al. a se dau de mi- «nistru, cele dela b §i c cu consimthmhntul «consiliului permanent. «Camera votemh art. 49 astfel modificat. «Ei bine amendamentuld-luiFleva, primitin Camerei» zice d. Fleva, scuzati-mh, In foaia d-sale, «a fost subtilizat de guvern ;el nu fi-

257 drept d. Fleva sau n'a inteles bine ce a fost acolo §i nici Vointa Nationala n'a tate lesce s'a fäcut la Cameia? D. MINISTRII AL CULTELOR I NSTRUCTIIINII PUBLICE SP. HARM. Nimic nu este adevkat. D. T. MAIORESCIT. Cu atat mai regretabilg, este nepublicarea desbaterilor, §i aceasta este destul pentru a legitimh critica. . In asemenea Imprejurg,ri este cu atat mai necesar s5, se afirme dreptul Senatului la libera§i intreaga sa actiunelegislativá,§i trebue s§tim d.e mai Inainte csa, orce amendament vg. va pgreh d-v. ea, este cuminte §i ca, nu este de naturä a rästurna, economia legii intregi, se va primi §i se va aduce a- cestei legi importante toatA indreptarea cei se poate aduce In Senat. Din acest punct de vedere, d-lor senatori, s'a-mipermiteti a face cateva observgri asupra proiectului, foaite putine §i numai in treacät, pentru a nu depki. limitele unei discutii general e. Am avut onoare sVA spun ca, titre dis- pozitillecele mai Insemnate ale proiectului gasesc pe aceea, prin care se inlaturg, prea marea diversitate de cuno§tinte introduse lara. nici o unificare In capul §colarilor secundari, 17

258 cliversitatea §1 confusiunea provenita, din mul- tiplicitatea prea mare a profesorilor §idin faptul, cfiecare este special pentru un obiect §i nu poate conlucra, destul de bine la armonizarea celorlalte. Prin acest abus de specializare liceele noastre au ajuns sa, aib g. o can- titate §i o diversitate de profesori precum_ nu le are nici un liceu din statele de culturk pe care voim sA, le imitam. Proiectul, ca55, isbeascg, in aceasta, cere dela candidatii de profesorats5,se prezinte la examen pentru cel putin 2 specialit`4, dac a. nu pentru 3. Astfel de acum Inainte nu va mai fi un profesor numai de latine§te exclusiv, va trebui sa, fie capabil spredeà In liceu, §i ministrul trebue s5,-1 fad, 85, predek §i alte lectiuni conform examenului s'au de capacitate,d.e.§ide limba roma,n5,, sau §i de istorie sau de limba greack dup5, cum se va mai fi pregAtit. Este o foarte bunA mAsur5,, la care tinde astfel proiectul de lege ;cred. Ins5, cl nu este a§a de u§or de realizat prin clispoziii1e lui actuale ; trebue sa, mai introduca, §i altele §i f_n orce caz st nu scape cea mai bung, ocazie ce i se prezintá de a realiza, tndata, exce- lenta idee, chiar cu o parte din actualii profesori. La mAsurile transitorii se zice pentru

259 profesorii astazi tn functiuile, cei vor puteh, fi obligati sa, aiba pana, la 12 ore pe sapta- man& §1 vor putea cere o adaogire a orelor §i prin urmare o sporire a salarului numai tu specialitatea lor (art. 101 §1 103), va sä zica tot cu nefericita specializare de pan'acum. Ce e drept, art. 102 le da, dreptul sa adauge §i o adoua materie pentru lectiunile lor §i prin urmare sa. aiba, mai curancl o sporire de ore §i de salariu, Insa numai dad, se vor supune de acum Inainte la un examen de capacitate pentru noua materie. Impresia ce o am tocmai dela cei mai buni din vechii profesori de liceu gi de gimnaziu este, ca. legitima autoritate ce o au deja dobandita §i legitimul lor -amor propriu Ii va Impedeca de a se supune uneinoi examinki dinaintea unor comisiuni pana, acum Inca neIncercate In tara noastra. Gasesc dar masura transitorie gregita; cred ce,ar trebui sä fie aplicatä aceasta, Impreu- nare de doua, sau trei specialitati cu o mai iarga cugetare la profesorii cei astazi In functiune. D-nul ministru sgaseasca, un mijloc (Imi permit sa-i indic eu unul, fara, pretentiune ca sa,fie numai decal acesta,fie §ialtul) ca sa-gi realizeze reforma d-salede Indatai §1 cu multi din vechii profesori, caci tocmai

260 acum e ocaziunea, Or se face acum, or atunci nu se mai face aceastA reformA decal peste 15 sau 16 ani §i foarte cu greu. Se prescrie in proiect, §1 inteligentul raportor al Camerei o re1evA ca una din masurile pedagogice §i igienice cele mai importante, ca &A, nu fie in nici o clasA secundar5, numA- rul §colarilor mai. mare de 50. Precum §tiu. pe actualul ministru un exact aplicator de lege, nici nu putem presupune altfel decAt cA. atunck cand d-sa cere ca la 1 Septemvrie a acestui an sa, se aplice legea, d-sa la 1 Sep- temvrie va §i aplicA mAsura ca In fiecare clasA. secundarä sA nu fie mai mult de 50 §colari. Ia sA vedem momentul acesta dela 1 Sep- temvrie 1898.i sA ne dAm de pe acum seamA, cu toatA preciziunea,de cele ce vor trebul sA se Int Ample atunci. (Imi aduc aminte din trecutul actualului ministru de culte, de pe vremea cAnd d-sa erA director al ministerului §i titular era, d. Dimitrie Sturdza, cum se In- cercase tot pe la 1 Septemvrie o pripitA aplicare a unei mAsuri pentru examenele §colarilor privati §i cum atunci pArintii umblau zApAciti cu copiii lor pe uIie1e Bucure§tilor dela o §coalA la alta §i se formase o revoltA. intreagA contra d-lui Sturdza). SA vedem ce

261. va fi la 1 Septemvrie a 'acestui an cu importanta §i buna mAsur5, a resteangerii claselor la numai ate 50 de §colari. iaici nici nu. insist asupra inscrierilor celor nouna, cu toate ca §i in privinta lor mäsura va fi foarte crud& la 1 Septemvrie 1898. Este sigur ea vor fi mult mai multe cereri de in- scriere pentru clasa I secundara decal sunt la toate gimnaziile §i liceele noastre locuri disponibile, marginind clasa la 50 de §colari. Fire§te se vor priml mai tntai romanii §i vor fi lasati la opartesträinii, §i dintre romani se vor prim1 in fiecare clasa I cei mai buni 50 dupa atestatele primare. Dar cu ceilalti ce se va face? §i vor fi foarte numero§i. Aceasta preocupA §i pe d. raportor, pe inteligentul raportor (e vorba de raportorul Camerei). Tata ee zice cl-sa la pag. XV : «Evident ca marginind locurile_ unei clase, «aceste locuri vor fi rezervate §colarilor mai «buni, cei slabi in directia culturei teoretice «vor puteh, gag o indrumare mai buna in «§coalele profesionale, pe care Statul va tre- «bul sa se Ingrijeasca a le organizà. Acest «invatamant al micilor profesiuni va formh, «obiectul unei legi, care va trebui s5, fie pre-

262 «zentata, Corpurilor legiuitoare, Indatä ce pro- «iectul de fatá va deveni lege». SlabA maneaere! Parc& putern noi sa, pre- judedan soarta politic`a a Imprejurkilor ? Pu- tem noi prevedea,, ca, Indatb% la aplicarea acestei legi va veni In cercetarea parlamentului (carui parlament? §i sub care guvern ?) o and. lege, foarte grea de alatuit §i de trecut prin desbateri, pentru noua organizare a Inv45,- mantului profesional? Acestea sunt pia desideria. Ar fi fost de dorit ca legea pentru. §colile profesionalest fie deja promulgatA pentru ca la 1 Septem- vrie anul acesta, la suma de Meti, care vor veni din Invat'amantul primar pentru clasa I-a secundark s'a le poti zice cu temei :nu VA, mai pot priml In gimnaziu, n'am lee, duceti-v5, la §coalele profesidnale. Dar a§h, cum stau lucrurileastazi, ministrul va zice numero§flor p`drinti din Bucure§ti, din Craiova, din Ploe§ti : nu mai pot sg.v`a, admit copiii In gimnasiu.CAutati-vk..ce? autati-vg, Inva,tAmântul profesional, care va trebui sg, fie prezentat Corpurilor legiuitoare, IndatA dup5, proiectul de fatA. Aceasta este teorie, nu chibzuinta practia! Dar, d-lor, nu mai vorbesc de aceasta ;nu.

263 vorbesc de §colarii, cari vor sh se inscrie pentru prima oar& tn gimnaziu la 1 Septemvrie viitor. Vreau mai ales sa, vorbesc de alte inconveniente ce vor fi atunci, acele §i mai mari §i cari nu se pot InlAturh cu perspectiva altor legi viitoare. Pe elevii de astAzi, pe cei primiti dejh in gimnazii §i licee, pe aceia nu-i mai poti dä. afarh, aceia sunt bine primiti. Cum vorn face cu ace§tia la 1 Septemvrie viitor, dm& tree peste tiumhrul de 50 pe clash disponibilh ? Avem ad. statistica Invalhmantului public pe anul 1895-97. In aceasth privinfa, d-lor senatori, santem astäzi mult mai thaintati, de cat acum 20 de ani ;asthzi avem o statistic& a §colarilor. Sub guvernul d-lui Dimitrie Sturdza asemenea lucruri se ingrijesc cu multa scru- pulozitate. Nu §tiu care va fi judecata asupra d-lui Sturdza ca om de stat, dar ca om de statistic& va rhmanea bine notat. (flaritate).. Iath ce constathm din aceasth statistic& : In liceul Matei-Basarab din Bucure§ti erau (nu Inscri§i numai la Inceput, ci prezenti la examenul final) 94 §colari in clasa I ordinarh, §i 88 In clasa I divisionara, 123 In clasa II ordinarh, etc. Cam tot a§h In primele clase la

264 celelalte 3 licee §i 2 gimnasii din Bucure§ti. La Craiova, unde e un singur liceu, numarul §colarilor prezenti la examen In clasa I or- dinar5, e de 108, In cea divizionara de 153, in clasa II ordinara. de 110, In cea divizio- narg. de 109. Vedeti, cu cat numArul §colarilor trece fn toate aceste clase peste cifra normalä de 50. V'am fAcut o mica soco- teal& numai pentru primele 3 clase gimna- ziale din Bucure§ti. DupA regula de 50 §colari clask ar fi trebuit fn anul trecut sco§i din clasele existente cel putin 700 §colari, iar pentru singurul liceu existent In Craiova ar fi trebuit sco§i din toate 7 clasele 442 §colari. Zic sco§i din clase, dar nu dati afarA din gim-, nazii, fiindc5, ace§ti §colari sant odatA primiti §i. dad, au tnvAtat §i s'au purtat bine, nu pot li dati afark Vasazica, ce ? 700 §colari prea mult In Bucure§ti, numai pentru trei clase, cate 50 de clasA, Insenmeaz5, cel putin 14 clue noi de tnfiintat. La CraioVa, cu acel inadmisibil plus de 442 §colari, tnsemneaza cel putin 9 clase create din nou la 1 Sep- temvrie 1898, afarä de clasele de creat pentru cei ce se Inseriu din nou. Dar s'a ne rnärgi- nim la Bucure§ti: Va s'a, zick cel putin 14 clase nou5, de creat. Cu ce fel de profesori ? Iar s5,

265 incepem mizeria cu supliffitorii, numai cate doi pe o clasa divizionara7 V-a aratat regretatul Tzoni, ca astazi sunt vreo 140 de suplinitori, cari nu §i-au terrninat nici macar studiile la facultate. 'lath, momentul In care se impune, dupa legea d-v., necesitatea de a creh atatea clase divizionare, de a pune atatia profesori ca sä deb, tnvatamantul In acela§ mod. .cum se da In clasele principale de licee, caci nu pentru cuvantul ca se numesc divizionare, are sa fie Invatatura acolo mai rea decat In cele principale. Ne vor trebu1 dar la 1 Septemvrie 1898 numai In Bucure§ti cel putin alte 14 clase divizionare cu cel putin 336 ore de lectiuni pe. saptanaana la toate 14. MI5, momentul de a aplich justa d-v. idee ca un profesor secund.ar sa sib& cel putin 12 ore pe saptamn,na, §i sa poata avea, pa,na la18, fie§i la 24 --- d-1 Poni ziceh, 20 sau In termen de mijloc 18. Nu umblati, domnule ministru, In acest moment de prima aplicare a combinarii mai multor materii sub un singur profesor, dupa rezultatele prea Indepartate §i precare ale vii- toarelor examene de capacitate-§i cu atat mai putin clupa improvizarea atator suplinitori ne- pregatiti. Din contra, adresati-va la vedaii

266 profesori, astazi In functiune. Profesorii ac- tualis5,fie obligati de a indeplini aceast5, nou5, sarcin5, §co1ar5, pana la completarea orelor lor minimale dupa% noua lege, §i dad, tree peste 12 ore, s'a atinei §i acel plus de salariu. care le va fi binevenit,§i atunci "nl5,turati grozavul inconvenient care v5, a§teapt5, la 1 Septemvrie 1898. De ce n'ati face aceasta? Cum? Pe toti profesorii cari sunt azi,sA,-i declarAm incapabili de a aveh,dou'a specialiati ? Din cpnträ, relativ multi dinei vor fi foarte capabili sau cel putin tot a§a. de capabili pentru noua materie de predat precum erau pentru cea veche. SA nu ne facem o ideie exageratii de valoarea ftiintificei ce trebue s5, o ceafa Statul dela profesorii secundari. Atat mai bine dad, profesorul de gimnaziu este un «savant» ; dar Statul nu-i cere lui s5, fie «savant» : Statul ti cere cuno§tinte solide In câteva obiecte de cultura, ti cere mai ales o bun& metodä de predare §i ar trebui si-i cear5, mai presus de toate tragere de inima, pentru InvAtAmant §i §coala, care Indepline§te dela sine multe la- cune. Aceasa tragere de inima,, acest drag pentru §coal5, §i pentru §colari nu putem presupune ea rezult5, din viitoarele examene teo-

267 retice de capacitate. Dar 11 putem constatA la vevhii profesorii,la profesorii astAzi in functiune, acolo made existA. Reputatia profesorului printre pArinti gi gcolari, opinia colegilor sunt bine fixate in aceastA privinfa. *i prea multe pretentii nu putem aye& deo- datA. Aceasta e taxa noastrA, acegtia sunt profesorii. Altfel de fiinte n'avem sA inventAm noi. Dece sA nu indeplineascA ei aceastA sar- cinA, dece nu le dati lor acest plus? Nu dup'a arbitrul ministrului gi dupA protectia cutArui inspector sau cuarui om influent ;ci consiliul profesoral al fiecArui liceu sA hotArascA bide- plinirea orelor, sA spun& ministrului cutare din colegii nogtri este bun gicapabil,dati-i lin acest nou obiect in plus, atatea ore mai mult si acest plus de salariu. SA nu fie in stare d. e., profesorii cari sunt azi de filozofie, sA propunA istoria? sau pe profesorul de limba latinA II. yeti declarh, in- capabil de a propune limba romanl ? Un profesor, dacA a invatat limbagreceascA, nu poate sA propunA gi limba latinA? Profe- sorul de fizicA in liceu sA nu poatA propune gi matematica in gimnaziu? Dar ce i se cere lui? s'afie inventator in gtiinte ? DacA gtie sA-gi propuna bine limba lui latina, puteti fi

268 siguri a va fi bun ca s5, propunA §i. limba romanA, iar dac5, ar fi au aici, era au §i acolo §i In toate. Prin urmare, acea dispozitietransitorie, care limiteazg pe profe_soriLactuak numaLla... a lor specialitate, aveti ocaziunea sl o fa- dreptati, &And profesorilor de astäzi sarcina, onoarea §i folosul de a propune tot ei obiectele de invAtämant in multe clase divizionare dela 1 Septemvrie 1898, dupg, alegerea §i de- cisiunea profesorilor, In mijlocul earora func- fioneazA. lath, o obioctiune de adus la proiect, o propunere de amendament, al eareia interes §i a earei Insemn'atate practicA sper cg. le-atiIn- teles cu totii. Mai am un al doilea punct de relevat, voi trece apoi la un al treilea, §i voi fi terminat. Al doilea : sl presupunem ca. este vorba numai d.e viitor, §is5, lAsArn la o parte greaua §i lunga transitie. Pe viitor, dela Septemvrie Inainte, proiectulcere, pentru a ficineva profesor secundar, un examen de capacitate. iaci cred c'd o modificare, un amendament se impune. Articolul 24 din proiect zice : «Examenul de capacitate va avea, de obiect «sa, probeze cuno§tintele necesare pentru a

269 «pred& cel putin douh' specialiati §i cel mult. «trei. «...Examenul trecut pentru o singurg, specialitate nu este valabil §i .nu confere niciun «drept pan& nu se va trece -cu succes §i eel_ «putin a doua specialitate». Iatä mäsura principara, care isbe§te gre§ita,. specializare a profesorului secundar. Foarte bine,o admit. Cel care se prezinea cu asemenea examen, trebue s5, aiba, diplom6 de licentiat sau doctor. Foarte bine. Dar cum re- guleazg, proiectul cele dou6 sau trei specialiati, ce trebue sA le cunoasca. unul §i acela§ candidat de profesurg. licealh? Articolul 24 zice : «Una din aceste specialitati, pentru care «candidatul trebue sa. poseadl diploma cores- «punzItoare de licentiat sau doctor, va fi spe- «cialitatea principal& ;celelalte vor fi secun- «dare». Ce este aceasta principara §i secundare ? i aci va rog, d-le ministru, fa rog in interesul §coalelor, suprimati aceas ta.deosebire primejdioasa, pentru prestigiul viitorului profesor §i viitorului InvAtAmAnt. Un candidat de profesurA se prezintá «principal» pentru limba latinA, dar ti mai trebue o specialitate, cel putin una. Se va prezenta.

270 §i pentru predarea istoriei sau pentru predarea limbei romane. Ce este, ce poate fi aci «secundar» ?Vreai s& realizezi aceastl im- preunare de studii la acela§ profesor? Atunci nu Incape secundar aci. Profesorul are sa. dea lectiuni de latin& §i de roman& sau §i de istorie, dar lectiuni in toall valoarea. Nu putern. szicem, ca la vagoanele de drum de fer, c& vor fi lectiuni de clasa I, lectiuni de clasa II-a, mai r&u mobilate, §i poate lectiuni de clasa §i mai r&u Inzestrate. Nu se poate aceasta la un InvAtAmant serios. Va zick examenul de capacitate are sA-1 dea candidatul asupra a dou& sau trei specialitáti, cu o ega15, importantk Dar ministrul zice : asupra specialit&tiiprin- cipale are s5,fie examinat Intr'un fel, wild, din toate obiectele dela licenta universitark iar asupra specialitii, pe care o nume§te d-sa secundark va fi examinat nurnai pentru cuno§tintele de liceu,§i dup& o program& care se va alc&tul, negre§it mai redusk mai slab& dec&t ceailaltk Va s& zic& avem un fel d.e degradare pentru celelalte obiecte.i aici estetabloul de capacitate, care se tine la minister. Ce fel de tablou? Pentru examenul, care 11 numiti de specialitate principalk va

271 fi un tablou, In care se tree cei mai merit* cu randul. Dar pentru examenul, pe care Il numiti de specialitate secundarci? Alt tablou, cäci, dac a. e acela§, e nedrept ; va fi deci alt tablou. Ei, acum practica! pe hartie se prezint a.lucrurile u§or, dar ia s51le realizAm. Este concurentä :un candidat trece examenul de specialitate principal& pentru limba latink are un numAr pe tabloul acela ; mai trece .examenul secundar asupra limbei romane, are un numAr §i pe acest tablou secundar de limba roma.n6.. Vine In acela§ timp un alt candidat§i trece examenul principal din limba latina, ;el ya fi pe un tablou ca principal de romana, pe alt tablou. ca secundar de latinA. Cum realizati acum acea bunil mäsurA, de a aveh dou5, specialiati ? Se deschide un loc de limba latinkintr.&princi- palul de limb5, latinA; se mai deschide un loc de limba rornanA, vine sä-1 ocupe tot el, el cu examenul secundar. Dar acela care e§ise cel mai tare pentru limba roman& ? Acela e Inraturat. A§a zice proiectul : cand va fi ocupat mai 1ntai de acei ce sunt deja profesori; va s5, zia va fi InlAturatcelalt. Cum pre- zentati atunci pe noul profesor 1naintea No- larilor §i colegilor sai ? El va ocupa, catedra

-272 noua de limba romAng, ce i se a pe temeiul unui examen de mai putinA, valoare,§i va eliminit pe cel ce trecuse examenul principal cu mai multg, valoare. Se isbe§te autoritatea profesorului, se isbe§te sentimentul de dreptate, se isbe§to prestigiul invacamantului. De ce dar aceasta complicatie cu secundar §i principal? Are ssa treacA fiecare examen de aceea§ tärie, din ambele lui specialitAti, §i atunci nu vom aveh numiri incompatibile cu autoritatea profesorului. Trec la o a treia observare, pe care o voi legh §i cu observIrile asupra docentilor dela universitate, tn aceea§ ordine de Mei. D-le ministru, permiteti-mi sg,zic (§i dad,. o zic eu, un membru al partidului conservator, ar trebui sä fie de zece ori mai tare zisA de membrii partidului liberal): Introduceti prea multe immixtiuni, prea multg, tnantuire ministeriara §i administrativá in inv4amant. Mai rasati in unele lucruri amestecul d-voastr5, la o parte, §i pentru u§urarea lucearilor d-v.,§i. pentru prestigiul corpului profesoral, §i pentru. sfantadreptate. Prea inearcatiministerul, acolo uncle s'ar puteh rash vorba d-lui Fleva mai multA descentralizare in spiritul Consti- tutiunii, in spiritul timpului §ial indepen--

273 dentei oamenilor. VA, rog, intindeti ceva descentralizare la inva,thmantul public, aplicati-o acolo, unde se poate far& inconveniente disciplinare §i numai spre binele institutiunilor. Iath cateva cazuri duph noul proiect de lege. Un profesor secundar are sh aibh ca impunere din partea legii (§i o impune ministrul, cancl va face programn1) cel putin 12 ore pe shpth- manh, §i va mai puteh sa, aibh inch alte 12 ore,§i anume In fractiuni de ale 4 ore. Pentru fiecare 4 ore (sau fractiune de 4 ore) peste cele 12 ore pe shpthman a. va priml ale 120 lei pe lunh mai mult, Incht cu modul acesta sh poata, ajunge parksa la 720 lei pe lunh, ceea ce cu gradatiunea ar mai face un onorariu de peste 900lei pe lunä, adich aproape cat al membrilor inamovibili dela Curtea de apel. Foarte bine, nu discut cifrele. Dar pentru ca sh poath ajunge profesorul la acest plus de ore §i de salar (§i proiectul pare a vedeh in acest plus de salar o Imbol- dire suficienth pentru realizarea dubrarii §1 triplhrii obiectelor), el nu-§i poate restrange perspectiva viitorului in singura specialitate, pentru care a ajuns odath profesor, ci va chuth sh se naentie pe tabloul unei a doua, poate §i unei a treia specialit4, spre a aveh mai 18

274 multi sorti la ocuparea locurilor §i orelor ce vor deveni disponibile. Dar nu uitati, ch, dupa, lege tabloul de capacitate este numai pe 2 ani valabil, §i. dach, In doi, ani nu s'a M,cut vacanth, profesorul trebue sh deh un nou examen. pentru a fi din nou pus pe tablou, apoi duph 2 ani un altreilea examen etc. tiacht un profesor, unde nu sant adesea catedre vaeante, ca sh aibh, speranta acelui plus de ore §1 de salar, va trebui sh, deh 2, 3, sau §i mai multe examene de capacitate cu toate ch este profesor definitiv. Ce sdru.ncinare va fi aceasta lash pentru el, dar mai ales In., dauna §colarilor lui, In dauna cursului pe care II face tn materia, pentru care este deja numit ! SA presupunem tau§ ch, a mai dat omul acesta alto 2 sau 3 examene din doi In doi ani §i ch In sfar§it, duph athtea examene, devine un loc vacant In ceailalthspecialitate, pentru care este pe tablou. El va fi acum numit duph meritul lui, duph autoritatea ch§tigath In apretiarea colegilor §i elevilor shi ? Nu! Va fi preferit sau respins duph, apretiarea ministrului gi a inspectorilor, care atarnh, numai de ministru. A§a preved.e art. 32 al legii. Nu este bine aceasta,d.-leminiStru! A dat athtea examene acest profesor, este pe tabloul de

275 capacitate,laSaticonsiliuluiprofesoi:al din gimnazii §i licee, saleaga, intre cei .3-4 cum sa.-i numese ? petitionari, pe care s5,-1 numiti la noua catedra,, fie §i cu avizul inspectorului. aci, d-lor senatori, sfacem o observare general& : Cum credeti a se va intamplh cu asemenea numiri, daea le 15sati numai pe mAina ministrului §i a inspectorilor s'ai? Fi- re§te iclealul ar fi cg, ministrul, el dela sine, sa,aleag a. pe cel mai bun profesor numai dupg, valoarea lui pentru §coalä, fa,r5, privire la alte interese, carl cedarea la insistente, la protectii, Tot a§a ar trebui sproceadl §i inspectorii. Dar ce credeti d-voastrA, a§a vs, fi in practicA? Cad noi facem legea aceasta pentru taxa, in care trgim, §i care este a§a cum este, ()mate dispozitii am lua, noi pe hartie §i orale fraze am intrebuinta, pentru a acoperi lucrurile. In alt5, ramuia, in magistraturk chiar la juclecAtori, care dupa, toath, Intocmirea Statu- lui modern trebue sfie cei mai independent'', cei mai nebAnuiti, cei mai dep`artati de or-ce interes de partici politic,aveti d-voastrg impresia, cmini§trii din tara noastrg, fac numirile §itnaintArile mai ales dupA dreptate sau adese ori din alte consid.eeari? De exemplu,

276 ce impresie aveti dv. Cand cutare judecator am ovibil dela Bucure§ti a fost de odata, Ina- intat de actualul ministru al justitiei prezident inamovibil in provincie ? A cktigat cel inaintat in autoritatea lui de magistrat in ochii no§tri ? Este pentru el presumtie §i prestigiul printre noi, cá anume el a fost cel mai drept §i mai meritos, saueste In taxa noastra presumtia ca, a fost cel mai supus ?Ea cred cimpresia ramane,ca,estecel mai supus, §i or-ce inaintare, care se face prin. simplul arbitru ministerial, atinge prestigiul, in. tara la noi.i cand zic In tar& la noi, inteleg §i ceea ce se netrece in partidul dv. §i ceeace se petrece in partidul nostru. De, aceea pentiu magistratura se reclamä imediat o lege de admisibilitate, care sa inlature arbitrul ministrului la numiri §i. inaintari. In profesura cel putin erh, pang, acum mai putin loc pentru favoritism. Feriti-va de a-1 introduce prin noul proiect. Nu aruncati %supra viitorului profesor secundar iertati-mi expresiaponosul, cg, este favorit ministerial. i inalte chestii prevaszute in acest proiect de legese vede introdusa oprisosinta, de amestec ministerial. Este de exemplu _vorba de examenul final pentru gruparile de inva-

277 -tAnfant. La gimnasiile de 4 clase un absolutoriu ; la liceele de 8 clase alt absolutoriu! Foarte bine. Aceste examene de absolvire se dau in chiar acele gimnazii §i licee dinaintea unei cornisii compuse din profesorii Mr, sub prezidenta unui delegat ministerial. Del ega- rea ministeriala, e bunl pentru prezident. Dar .cine sA,fieceilalti membri aicomisiunii ? Legea dela 1864 zicea,: profesorii clasei din -um& Foarte cuminte. Noul proiect al d-lui Ilaret zice altfel. El prevede ate 4 profesori, dar numiti de ministru in fie-care cas ad-hoc dintre profesorii §coalei. Dar de ce, domnule ministru, de ce ? Nu §titi ce incurcátura% este in acea epocg, a exa- menelor la minister ? Toti cei ce am trecut pe acolo, §tim aceasta. Mid se face examenul? Dela 20--25 Iunie,dupa, proiectul d-voastrA. Avem 44 gimnazii §i 17 licee, §i ministrul 'are a§a dar s5, numeasa, in comi- siunile de examen 244 de profesori, in afar& de delegatii Ai speciali,§i toate aceste in zWaceala catorva zile inainte de 20Iunie. Se tntamplA ca unul din ale§is5, fie bolnav, se te1egrafiaz5, ministrului. Ministrul trebue sä aleag5, un altul §i s5, comunice aceasta te- legrafic, timpul e scurt, lucrarea exactA se

278

zadarnice§te.i aceasta pentru fie-care gimnaziu din -tars& ! Care e norma, dupa care ale- geti pe cei 4 profesori din mijlocul colegilor kr ? Adica, puneti pe ace§ti 4 sa, examineza pe colegii kr ? !Nu vedeti ce simtimant ne- trebuincios puneti Intre colegi? Ce staruinte, ce vAtAmAri putati starn1? Lasati aceste examene in atributilleconsiliului profesoralal fiecarei §coli, sau puneti sa tie examenul pa profesorii clasei din urnaa, cati sant subt pri- vegherea unui profesor universitar, §i eu cred ca, trebue s5, adaogati §1 pe inspectori,cati sant §1 made pot sa. se dud,. 0 ultimg, observare,d-lor senatori, §i am terminat.Docentiid.ela Universitate. Dacl. docentii vor putea, sá existe fara salariu sau. nu, se va vedek in practiea. Poate ea da, caci sunt prev5,zutealte mijloace ce se pot dk de ministru, §i poate sa se &ease& destui oameni cu tragere de inimg,peiatru Inv5,- tämant, In cat, pentru onoarea de a fi pe a catedra universitara, sA se decidA a face cursuri gratuite. Dar Incercarea a ceeace nume§te d. ministru curs liber in universitate, meritä sa fie exa- minata mai de aproape. MI5) ce zice proiectul la art. 63 :

279

«Docentii fac In Universitate cursuri«libere §i gratuite». Minunat cuvant :cursuri liberel D-lor Se- natori, ce Intelegeti dv. cand auziti spunan- du-se : cursuri libere? Ce este libertate in asemenea cazuri? Grosso modo §i In mod practic libertatea Insemneaza, mai tntai scAparea de fraul administratiei. Am libertatea de a tine o Intrunire public& tntr'o sala, Insemneaz5, ca% n'am nevoie de permisiunea politiei. Am libertate sdeschid un jurnal, n'am nevoie sg, cer autorizarea ministrului de interne. Tot a§a §i cu cursuri libere. Aceasta Insemneaza ca, pot tine cursuri fara, s5, am nevoie de aprobarea ministrului. Inteleg un curs liber, caresai fie aprobat do Universitate ;fiind-caaici suntem intre colegi. Dar, pentru casA'Tpoti tine, sá mai ai §i aprobarea ministrului, un asemenea curs nu mai este liber !Cu. toate aceste proiectul prescrie :«Cursul facut de un docent nu se «poate deschide de cat cu Invoirea senatului «Universitatii.§icu aprobarea ministrului». Apoi atunci cursul nu se poate numi liber. A, Inteleg !Cursul poate prezenta, vre-un pericol? Atunci ministrul sag suprime, hand §i. avizul senatului universitar. Dar cat pentru.

280 libera deschiclere a unui curs gratuit §1 ne- obligatoriu, lasati-otn.hotarIrea consiliului facultatii §i a senatului universitar. Nici atata incredere nu aveti in Universitatile Varii §i In libertatea §tiintei ? Dar aceasta este Inca cea mai mica atin- gero a libertatii. Vine In proiect una mult mai curioasa, mult mai nepriceputa. Proiectul cere, pentru. ca cine-va sa. se prezinte ca liber docent al Universitatii, Med nici un onorar, urmatoarele conditii : «Numarul docentilor dela Universitate nu «este limitat. Pentru ca cine-va sa fie admis «docent universitar, trebue sa, poseada, diploma «de doctor pentru specialitatea respectiva, §i «sa treaca inainteaei un examen de abi- «litare». Inteleg aceasta, masura §1 formele care urmeaza peutru examenul de abilitare, o lucrare originala tiparita, un colloquium etc. Dar ce nu Inteleg,este urmatoarea dispozitie din proiect : «Candidatul prezinta, facultatii la care voe§te «sa, se abiliteze cererea sa, Insotita, de un me- «moriu asupra studiilor acute §i a lucearilor «sale §tiintifice. Facultatea apretiind cererea

281 Icandidatului,o va supune aprobarii mini- astrului*. Apoi sh,mh, iertati, domnule ministru, a- ceasta este prea mult, §i VA rog sh, sup rim.ati din proiectul d-voastrh aceasth, exorbitant& ingerinta, ministerialh. Ca cine-va, nu pentru a fi numit, ci pentru a se prezenth macar la un colloquium, la un examen de abilitare sa, aibh Invoirea ministrului, sh se cear& autorizarea administrativ& central& pentru simpla posibilitate gratuith de a-§i afata capacitatea pentru un viitor curs liber §i pentru cariera universitarh, aceasta tntrece toate marginile unei subjughri administrative. Cum santem la noi in tará, or-ce asemenea supunere duce la Incercarea de prozelitism politic. Poate nu v& dati seamh phrth, unde merge acest prozelitism In atingerea demnithtii omului, chiar pentrii aspirantii la profesura,. Vh voi cith un caz care-1 §tiu de chte-va zile, fire§te fárh a vh,cith, nume. Este un Max care §i-a terminat acum studiile universitare cu mare succes. E vorba de cariera lui pro- fesoralh. Un coleg al meu .dela Universitate Il mangtde cu vorba :Ch,th, vreme va fi guvernul liberal, poti fi sigur. Un alt coleg uni- versitartizicede-a dreptul :Du-te lacl.

282

Sturdza. TA,narul raspunde :dar ce am en aface cu d. Sturdza? Profesorul continua : Ar fi o fericire pentru partidul liberal sit numere In rA,ndurile sale tineri distin§i ca d.-ta. Tânarul intampina : Dar, d-le, nici nu m'am gam:lit la partid politic pan a. acum,nici nu ma pot gandl deocamdata. Eu sunt om de studii. Draga, e§ti naiv, Inchee profesorul. Cariera nu se face fara plecare la puternicul zilei. Va fi suficienta aceasta Intamplare reala §i recenta, ca 'sacaracterizezespiritul ce dom- ne§te Intr'o parte chiar a oamenilorcult!. d-voastra voiti s. alunecam §i mai departe pe acest povarni§? Sä punem la inceputul. unui examen pentru a vedea, cine e capabil, §i cine nu ca s1 tie un curs liber la Univer- sitate, aprobarea guvernului? La ce trebue sa tindem cu totii ? Am dont cu totii, toti bine-voitorii pentru aceasta tar5s. avem mai muita independenta, mai multa g- guranta de atitudinea cetateneasca, In toate privirile.AcI e idealul. Odata cu Intarirea sentimentului national sa ajunga tinerimea noastra cea culta §i la tntarirea judecatei §i la iudependenta caracterului. Dar cum voiti sad datithria de cugetare §i independenta ?

28a Aci demnitatea profesorului, felul cum se pricepe in public rolul lui,situatia lui §1 meritul lui aruncrt o inf1uent5, hotknoare asupra, -pArintilor §i asupra §colarilor. Ia puneti un docent la Universitate, care a trebuit s5, se ploconeasca, (pentru a Intre- buinth o expresie fami1iar6) ca sA ajung& mg,- car la un examen,§iapoi Inchipuiti-vä ce efect va aveh asupra studentilor lui. Ia pu- neli tin profesor secundar, pentru ca s'a aibl. Tin plus de leafk sg, se IngrijeascA numai de buna primire a d-lui ministru §i nu a colegilor Ai din Inv4aanant, §i yeti vedeh ce influent& va aveh asupra caracterului copiilor din §coala lui. Este deja ceva grozav Intre noi, când ye- dem c5, sant unii studenti 1naintati §i prefe- riti, flind-a, au adus servicii nepermise dife- ritelor particle, nu vorbesc numai de partidul d-v. Cunosc eu §i §tim cu to-V.1, ca, din cãnd In cand unii studenti fac escese fn contra politiei.i sit zicem c5,acestea sunt u§urinte studente§ti. Dar cand acei, cari au faput asemenea escese In contra politiei unui guvern §i sagt mustrati sau pedepsiti pentru aceasta, 1i vezi distin§i de catre partidul opus §i, caind acesta vine la guvern, Ii vezi sco§i la ivealk.

284 numiti in functiuni care bat la ochii tuturor, numiti primari prin Dobrogea, numiti In ministerul de finante In functiuni la care nu se a§teptau : aceasta desfa§urg, un drapel de co- ruptiune a cugetArilor tinerimii,a intregei tinerimi §colare. Cum voiti sg, mai vorbim noi, profesorii, de disciplinA, cand guvernele dau asemenea exemple ? $i asemenea exemple A, le incepem acum d.ela intrarea viitorilor docenti in Universitate ? ! Aceasta nu se poate. Eu am sperantl, cSenatul liberal (indas- nesc a aveh speranta., cg, mai existI un Senat liberal), Indeasnesc a aveh sperauta cinsu§ ministrul de astAzi va primi cu chibzuinta, cate-va amendamente, care s5, remedieze cel putin la unele din inconvenientele ce am avut onoare a va arAth. In aceasta sperantä votez din toga convingerea §i. cu toatá inima pentru luarea inconsicleratie a proiectului de lege (aplause).

119. Interpelare in chestia gcoalelor romilne din Bragov gi replica

$edinfa Senatului dela 23 Noemvrie 1898

Textul interpenxii : «Am onoare a inter- upela pe d. ministru-prezidenti pe d. mi- Anistru de mike i instruetiune publia asu- «pra refuzului d-lor de a platl bisericei Sf. «Nicolaei gimnaziului roman din Brarpv «anuitatea de 38.500 lei prevKzuta in doua «legi speciale ale Statului Roman,.

D-lor Senatori, Cea din man& §edinta, a onor. Senat in sesiunea prelungia- a fost la 15 Mai al acestui an. In acea ultinfa §edint5, s'a desvoltat inter-

286 pelarea d-lui senator Brabeteanu despre §coalele romane din Dra§ov, §i dupa, Intampinarea d-sale asupra raspunsului d-lui ministru-prezident, s'a cerut cuva,ntul de mai multi colegi ai no§tri. 'Am cerut cuvantul §i. eu. Am cerut cuvantul in urma declaraxiid-lui ministru- prezident, ca. bisericei Sf. Nicolae din Brapv gi gcoalelor romane de acolo d-sa In amandou'a ministerele d-sale nu le-a dat nici un ban. Insa, discutia mai departe asupra acestor cuvinte a fost ina,bugitä in acest onor. Senat. Un membru al biuroului, dela secretariat, onor. d. Viigoreanu, a spus c5, indata, ce faspunde interpelatorul, discutia trebue sA fie inchisA,, daa, voteazA Senatul Inthiderea,fa,r 5. ca sa, se mai dea, cuvantul, cum se dä la toate ce- rerile de inchidere de discutie, unuia pentru gi unuia cpntra inchiclerii. Atunci, gi vrt citesc acl procesul-verbal publicat in Monitor, am zis eu :«Cer cuvantul In chestie de regulament, gi tot deodath, In contra inchiderii discutiei». Nici acest cuvant nu mi s'a dat.

'1,dupa, pa,rerea mea, printr'o neliberalg, interpretare a regulamentului in acest onor. Senat cu o majoritate liberala,, s'a inchis discutia cu o brutaTh, votare, iar nu cu consul- tare. Aga s'a hotartt.

287 Insk cl-lor Senatori, sunt chestiuni cari nu se pot InAbu§i cu interpretarea de regulament a onor. nostru secretar Vii§oreanu. *i, precum vedeti, la prima §edinta, dup5, redeschiderea Senatului In sesiunea ordinath, In chiar ziva In care a fost cpnstituit §i s'a putut anunth o interpelare, am fost dator sa. anunt interpelarea do fatä. Astfel voi relua, chestia de acolo, de unde a fost l'asatg, la 15 Mai §i cand, dup5, pArerea mea, erh bine sa. se continue§is5, se sfax- §eascA tot atunci. Era bine s5, se continue §i s6, se sfar§easca tot atunci, fiindea poate ar fi fost mai putin Inasprita, de atunci Incoace. Poate d. ministru- prezident, clad, ar fi auzit §i o aka, pArere, umila mea pArere, pArerea imui om care din Intamplare s'a ocupat de chestia bisericei §i §coalelor din Bra§ov In mai multe amAnunte §i care nu este dintre oratorii violenti §i care In orce caz, In asemenea chestii, nici n'am facut vreodatk nici n'a§i fi &cut atunci, nici nu voi face acurn chestie de partid politic. Poate, zic, ne lamureamreciproc, din aceast5, desbatere §i puteam Inraturh, un fel de agra- vare a situatiei. Ceeace pentru mine acum, dupg, aceasea, In-

288 tarziere, face chestia mai grea, este un alt fapt de natur& nepolitic& : ráspunsul d-lui ministru-prezident din §edinta dela 15 Mai, cA nu d& nici un ban §coalelor, Mr& nici o perspec- tiv& de imbunAt&tire, a indemnat autoritatea competent& reprezentant& a bisericii Sf. Ni- colae §i. a gimnaziului din Bra§ov ca s5, m& ins&rcineze pe mine, pe d.-nii Lascar §i Dis- sescu, ca Impreun& sa, intentAm proces ministerului cultelor §i instructiunii publice pentru plata alocatiunii budgetare legale, fire§te cu procur& in regula.1). D-lor, aceasta ar pute& s&-mi ingreueze oarecum situatia parlamentarA. Dar nu o va face, fiindc& eu nu g&sesc cuviincios ca sa. se amestece in discutia parlamentului chestia unui proces pendent, §i prin urmare de acest proces pendent voi face cu des&var§ire abstractie. Voi vorbi de obiectul interpelarii parc& a4 fi vorbit la 15 Mai, cand nu erh, Inca idee de un. asemenea proces, afar& numai dad, in raspunsul ce ar binevoi s&-mi de& vreunii din reprezentantii guvernului, guvernul va intr& insu§i in chestia de proces. Atunci va ram&-

1) Politia Oapitalei afi§ase pe strade placate cu declararea a. procura ar fi falsit, §i aceastg. necuviinta o strecuraserit agentii gavernului §i prin ziarele strMne.

289 nea, la Intampinare, sa, examinez, pang, unde ma, poate dezlega o asemenea provocare de regula bunei cuviinte de a nu amesteca in discutia parlamentului procese pendente la tribunal. E dar o discutie politica, de legalitate oil- rat politica, pe care o aduc Inaintea d-voastra. Din acest punct de vedere trni cer voie sa, va, dau urmatoarele deslu§iri asupra obli- gatiunii legale a guvernului de a fi platit deja §i de a plati. Inviitor renta in.scrisa in buget pentru biserica Sf. Nicolae §i gimnaziul roman din Bra§ov. D-lor, sa nu va, para rau de minutele ce vi le voi rap1 cu explicarea cauzei ; mi-a pärut din cateva incidente, de unul din ele voi vorbi anume In decursul interpelarii,ca aceasta, cauza, nu e a§h, de cunoscuta, pe cat ar trebul sa fie §i va fi bine sa, fim cu totii lamuriti in privinta ei. D-lor, pentru mine cunoa§terea raporturilor finantiare Intre ministerul nostru de culte §i biserica Sf. Nicolae din Bra§ov dateaza dela cele ce mi-a aratat raposatul meu tan', §i de la cele ce am gasit documentate In scriptele ramase clupa, moartea lui. Sant cu atat mai mi§cat §i multumit de a putea incepe expli-

290 darea mea cu o scrisoare a lui, cu cat aceasta scrisoare dateaz& din Iulie 1860, este un act privat, facut far& nici o privire la vreo greutate politia, juridic& or de alt fel; §i cu cat este mai incidental& §i IntamplAtoare scrisoarea, cu atat este mai de bona fide, mai caracteristica pentru tot Inceputul chestiei de astAzi. Este oscrisoare adresath, luiVasile Boerescu, pe atunci directorul Eforiei §coalelor din Bucure§ti,alc&ror director In anul urmätor a fost Insu§ tatAl meu. Iata, ce scria, Ioan Maiorescu :

Domnule Boerescu,

«titi bine cii, eu in virtutea a doua, chrisoave, date +(de doi Domni ai Moldovei bisericii Sf. Nicolae din Bra- «§ov, §i in urma unei adrese a reprezentantilor co- traunei romane de acolo, am tratat rugaciunea Bra vo- «venilor pe cale oficialä, catre ministerul de aici, care qinsa gasi de cuviintil, a o recomanda ministerului din «Ia§i. Aud ga Camera Moldovei ar fi votat o subven- gtiune pentru biserica §i gipanaziul roman din Brapv. g Te rog binevoe§te a-mi insemna in douä randuri, daca gin adevar s'a facut ceva pentru fratii no§tri*. Al D-tale supus

I. MAIORESOII. 12 hale 1860.

291 *i. am scrisoarea aici ; pe chiar acea scri- scare a Insemnat Boerescu rAspunsul, am astfel §i Aspunsul lui V. Boerescu :

Domnul meu, (Cu adevArat Camera dela Iagi a votat 500 galb,eni pentru «gcoala din Brasov». Poate sä se fact gi aici tot sigh cu ocaziunea discutiunei budgetare». Amicul d-tale B. BOERESCU. D-le ministru prezident, In vrernurile din urma, s'a vitiat a§a, de tare atmosfera morard, a acestei t'ari, fie cum ziceti d-v.din cadza disidentelor, fie cum zic disidentii din cauza d-v., fie cum credem noi opozantii din amân- dou5, cauzele, Incat te sfie§ti sil mai produkci un act In mod. convenabil. CAVA vreme erh Mut cinstit al acestei tári, era, destul sa, aduc o a§a scrisoare veche casg,fie bine adusA Inaintea tuturor. Dar de cand ati turburat atmosfera V5,rii cu atatea false acuza,ri de fals, sAnt silit sg, documentez acest act ea, este a- devArat. Din IntAmplare §i din norocire, Intre scrisorile ramase dela tat'al 'nen am gAsit §i scrisori ale d-voasta, domnule mihistru prezident, scrisori dela 1858, cand lucrati d- voa-

292 stra, In comitetul national din Ia§i. Una din aceste scrisori este un raspuns, pe cat se vgde la o scrisoare a tatalui meu catre d-voastrra. Va sa, zica, d. D. Sturdza a fost la 1858 tin corespondenta cu tatal meu, §ifiindca,scrisoarea adresata, lui Vasile Boerescu este numai cu doi ani mai tarziu, adeca dela 1860, va recunoa§te, sper, §i iscalitura §i scrierea, §i va fi dar constatat, ca este adevArata,seri- soarea ce v'am citit. Pe langa, aceasta, sant multi, cari cunosc scrierea §isubscrierea lui Vasile Boerescu, care se afl d. pe aceea§ scrisoare. Va sa zica, este o scrisoare incontestabil adevarata. Ce zice aceasta scrisoare ? Primul ouvant al scrisorii este, ca in virtutea a doug hrisoave date de Domnii Moklovei biserica sf.Nicolae §i §coalele din Bra§ov vin §i cer alocatiune budgetara. Din capul locului nu esto vorba de danie, nu este vorba de favoare, ci este vorba de un drept rezultand din dout hrisoave do mne§ti. In adevar, din arhiva foarte vechie a bisericei sf. Nicolae din Bra§ov, care nici nu era Inca inventariata, §i nu se simtise pe atunci necesitatea de a se face inventariul exact al acelei arhive, precum s'a sinatit mai

293 pe urma din o prima §i fugitiva privire s'a fazut cl sant acele hrisoave vechi dela domnii Moldovei. Mai pe urma, cand s'a regulat toata arhiva Ior, s'a constatat ca pe langa acele 2 hrisoave mai sant §i multe altele documente vechi §i autentice de diferite spete, dar toate dovedind drepturi dobandite aici In tara. Ace le 2 hrisoave, lacarise referaseri- soarea tatalui meu, sant probabil hrisovul lui Aron-Voda al Moldovei din 1594, pe care-I are biserica In original, care da preotilor bisericei sf. Nicolae din Scheiu Dragov un ajutor de 12.000 aspri pe an, §i un alt hrisov al lui Mihail Racovita, voevod al Moldovei dela 1731, prin care pe IMO cg, scute§te oile §1 vitele preotilor biericei sf. Nicolae din Bragov., dar scute§te §i .de vama, vinurile din viile bisericei din Moldovaprima urma de proprie- tate imobiliara a acelei biserici In Moldova. Din alt hrisov se vede, ca §i In Valahia biserica sf. Nicolae avea, aceea§ subventionare In aspri ; dar avek §i mogia Budigtenii «cu camp, pklure, vie §i apa §i vad de moar5, la Co- troceni». Actul e dela 1748.i mai e in arhiva lor, a bisericei sf. Nicolae, un act dela 1782, vrea sa zica dupa trecere de 34 ani, cu numirea unui Ion Christau ca vechil Ia.

294 mo§ia Budi§teni. Vrea s& zica% ei administrau. mo§ia aceasta in toat& regula. *i. mai au Intre altele, ca ultim act, o in.cheere a Divanului -Vdrei romane§ti, dela 1790, care, intarind hri- soavele bisericei din Scheiu, spune ca. s& se p&zeasc& privilegiile pogoanelor lor in vii din Sch' enii pe valea Greciu. V& citez aceste cate-va acte numai pentru. ca s& vedeti ca, acea vorbire din scrisoarea incidental& era, in adev6r documentat& ;§i c& 'dar Inceputul chestiei e un inceput de reclamare a unui drept din vechime. Fire§te, d-lor senatori, reclamarea unui drept din veohime cu gand fr&tesc, in spirit de pace §i dragoste. Cine se gAnde& in acele vremuri la reclamare de ceartA, la reclamare de proces, la reclamare contestat& de cine-va ? GA- siser& oamenii ace§tia documente de drepturi vechi din -tar& §i se adresau cu inima calda, do romani, la conationalii lor, ca sA, le spue : Voi care, seculariz&nd chiar mlnAstirile gre- ce§ti, le-ati oferit o despAgubire in bani, and vedeti c& §i biserica noastr& a avut mo§li In tara aceasta §i privilegii §i scutiri, dati-ne un ecvivalent pentru acestea, eaci avem o §coall de intretinut. Ast-fel s'a nAscut prima alocatiune buge-

295 taxa in bugetul Moldovei la1860.Cum §titi pe atunci erau Camerele §i ministerele Inca separate in Moldova §i in Valahia. Dar, dupa cum spunek Boerescu, era sa se inscrie §1 in Valahia o suma, pentru biserica §i §coala din Bra§ov, §i in adevar s'a inscris chiar pe anul1861. Nu am gasit ad in arhiva bugetul pe1861, dar se dovede§te ca s'a inscris, caci am, tot din scripteleraposatuisui meu tatk o adres5, catre el dela 30 Martie1861din anul ur- mätor, iscalita de «Eforii §coalelor rornane räsaritene din Bra§ov», §i. anume :Ion Po- pazu, protopop, unchiul meu, mai pe urma Episcop la Caransebe§, acela care a fost ales Mitropolit la moartea luiaguna, dar nu a fost confirmat de gu.vernul ungar, tot odata acela, care a stAruit mai mult pentru edificarea gimnaziului roman ;mai sant iscaliti Damian Datcu,erban Popovici Barcian, Ni- colae Voinescu §i I. G. Ioan. Iaca ce zice adresa : Prea onoratulul domn loan Malorescu, Direc- torul Eforiei lnstrucflunei Publice, Bucure#L «Prea onorate Domnule, 4Din adresa inaltului minister al cultelor §i instruc- «tiunei publice al Vrei ronatine§ti adato 15 Martie

296

4861 No. 3388 pe care avurati bunatatea a ne-o co- graunica prin onorata d-voastra adresa adato 17 Martie «1861 No. 139 vazuram cu o rail mangaiere sufleteasca «ca inalta Camera legislativa a principatului Romaniei, 4cmicicata de simt national, bine-voi a vota pentru sus- etinerea gimnaziului alipit bisericei sf. Nicolae din Brapv gsubventiunea anuala de 15.750 lei dupa -cursul mono- «delor din tara rom.

«Prea onorate Domnule, 4( Din Baffle prea Onorat Domniei-Voastre, ce avu- grafi bunatate a ni le comunica, ne-am convins pe de- « plin, di d-voastra n'ati crutat nici o osteneala ,i ati cfntrebuintat toate mediile posibile intru sprijinirea g§coalei noastre ce se legana pe marginile caderei, «spre inlaturarea acelei rt*ni ne mai auzite ce cu ca- ederea ei ar fi trebuit sa sufere intreaga noastra na- ttiune* etc. etc.

AO cugetau oamenii ace§tia§isimteau acolo la 1861 asupra pericolului ce ameninta existenta §coalelor romane din Bra§ov la 61, cand nu era. Inca, dualismul Austro-Maghiar stabilit, la 61 pe vremea Inca a guvernului centralizator, cum se zicea, In Austria, unde Transilvania era, mare principat deosebit, recunoscut Intre gruparile aceluistat, necon- fundat In "Ungaria, atunci cand natiunea romana §i limba romanl ca atari erau pari passu

297 recunoscute ca natiune §i ca limb& In poli- glota Austrie, cand la ministerul Justitiei din Viena era anume un, biurou pentru legife- rarea In limba roman& ; chiar pe atunci, cand tra lupta mai Imblanzita In contra Sa§ilor §i In contra Ungurilor, sau mai bine era o con- curenta de cultura, chiar pe atunci era con- siderata o slabire a §coalelor romane ca o ru- §ino nationara.i vedeti, a acei oameni nu §tiau cum sa multumeasca, acelora, cari le veneau In ajutor! A§a s'a urmat atunci dela, Inceput §i a§a s'a urmat §i dupa ce s'a facut In Romania unirea de fapt la 1862, In Ianuarie. In primul budget colectiv, care s'a facut pentru vechea Moldova §i vechea tara Roma, neasca Impreunate, acea subventie tot a§a este trecut`a. V5, prezint aici budgetul pe 1863, cand era ministru de culte generalul Tell ; gasiti la cap. 9, art. 6, sumele adunate dela cele doua Vari :«Subventiune anuala la biserica Sf. Ni- colae din Bra§ov (lei vechi) 36.400». In budgetul pe 1865, cand era ministru de culte d. N. Cretzulescu, vedeti asemenea la cap. XVII, No. 6- «Subventiane anuala gimnaziului §i bisericei Sf. Nicolae din Bra§ov 36.400». Dupa venirea Principelui Carol, In primul

298 budget pe anul 1867, carol era ministru de culte Ioan Strat, gasiti la capitolul VIII, art. 540, aceea§ cifra de 36.400 lei ca «Subventie a gimnaziului §i bisericei Sf. Nicolae din Bra- §ovo . Acum, d-lor, la 1867 se Meuse In imperiul vecin a§a numitul dualism ;deja, In Fevruarie, 1867 se §i numise priraul minister deosebit In Ungaria sub contele Andrassy, iar pe la dal"- §itul lui 1868 se promulgasera definitiv toate actele de Stat relative la acest dualism, cu. inglobarea Transilvaniei Intregi In Ungaria. Tocmai In acest an 1868, fie din simtimantui ea de acum Inainte §coalele vor aye& un rolsi mai Insemnat In sustinerea lega15, a intereselor legitirne ale nationalitatilor In noul Regat ungar, fie din trebuintele crescande ale gimnaziului roman din Bra§ov, biserica Sf. Nicolae revine din nou cu cererea unei mai bune eva- luari a drepturilor ce le avea. mai 'nainte In Romania ;fire§te, dupa cum vä spuneam, provocarea la proprietatile vechi din tärile Ro- rnane§ti se facea prietene§te, §i nici unul din mini§trii de pe atunci, cari aveau sa se ocupe de aceasta chestie, nu tagsaduia1 acest drept al bisericei. *i astfel, pe vremea aceea, vecleti de odata

299

erh la guvern un minister liberal (pAn5, acum mini§trii ce vi citat, erau conservatori) era,ministerul Generalului Nicolae Golescu, cu Ioan Brhtianu la finante, iar la culte cu Dimitrie Gusti scuzati, dach vt amintesc la justitie §i ad-interim la interne erh d. Anton Ariontocmai atunci, la 1868, vine ministrul cultelor Gusti §i face sh se voteze (se voteazrt In unanimitate §i fhra discutie) urnahtoarea lege : «Se acordh Eforiei *coalelor centrale roma,ne odin Bra§ov subventiune anualh de lei noi» (se promulgase tn Aprilie 1868 legea care tnlocuia, leii vechi cu franci) «23.500. Aceasth cifra, se «va trece In budgetul ministerului instructii pu- «blice §i al cultelor». Legeae promulgath In Monitorul Oficial No. 165 dela 20 Iulie 1868. De acum Inainte vedeti In bugetele noastre, §i mai Inthi In eel alchtuit pe anul 1869 de Insu§ rhposatul Dimitrie Gusti, aceasta, aloca- tiunefixath,trecuth cu mentiunea expresh «lege specialh», iar nu ca o tifrh variabilh, care A, se poath Inscrie sau §terge la fiecare votare de budget. Am aici un exemplar oficial al acestui budget pe 1869 §i vh" arht la pag. 6, art. 27 :

300 «subventiune idem §coalelor romane din Bra- «vv., dup5, legea speciala... 23.500». D-lor, a§a cum s'a votat legea la 1868 fara discntie, tn unanimitate, evident ca nu a fost vreun studiu juridic, vreo transactiune desbatuta de amandoug, partile, vre-o preocupare anume, dad, §coala, dad, biserica, dad, drept vechiu sau nu ; subventiunea aceasta, care tn- nainte se trecea, numai fn. budget bate() tifra mai mica sub rubrica «biserica §i §coala», este acum urcata, ex aequo et bono la Indoit, la tifra de 2.000 galbeni,sub titlul «subventiuneD. Fire§te, subventiune s'a numit, -dar era In- temeiata pe o obligatiune. Noi nici nu avem alt termen budgetar, fie ca ar fi fost o gratie, fie ca era un drept. Noi nu cunoa§tem In budget alt termen, d. e. redevantä. Astfel alocatiunea de 23.500 lei noi continua cu mentiunea expresa de lege specialä a fi trecuta la fiecare budget al tarii. In anul1871, sub ministerul conservator Lascar Catargi, ministru de culte este generalul Tell, vedeti. aici In exemplarul oficial al budgetului la pag. 10, art. 34: «idem §coalelor «romane din Bra§ov, dupa legea spec. 23.500». Dar mai gasiti tot aici, la art. 53 al aceluia§ budget, o noua sporire a alocatiunii budgetare :

301 «idem gimnasiului §i bisericei Sf. Nicolae dirk «Bra§ov 13.481». Dupa ce In Ungaria se aplicase dualismul, se Meuse constituirea Bisericei autonome greco- orientale Romdne din Ungariai Transilvania, dupg, un statut organic, aldtuit de Mitropolitul aguna ;§i Intarit la 16/28 Mai 1869 de Im- paratul Francisc Iosef I ; dupa acest statut scoalele, romane din Transilvania, fiind §coale confesionale, sant puse sub ocrotirea Bisericei. Insa de acum Inainte guvernul maghiar In- cepe a cere, sub forma de Imbunatätiri pentru instructiune, din ce In ce mai mult §coalelor din Ungaria §i Transilvania, In deosebi §i gimnaziului din Dra§ov (§i era In dreptul sau sa o fad, statul maghiar), cere cabinete de fi- ica, §i chimie, fonduri de pensiuni, sporire de salarii etc. Aceasta sfortare finantiara, a institutiunilor §colare In curand a trecut peste mijloacele lor pecuniare. Ave& biserica Sf. Ni- colae din Bra§ov ceva, are §i azi doua mo§ii In taxa romaneasca, Meteleu §1 Suditu din ju- detul BuzAu, da, biserica tot ce putea pentru gimnaziul §i. §coalele dependente de ea, Dar u§or se depa§a, limita pentru oamenii säraci de acolo, Hind fara subventiune delastatul maghiar, pe care nu o primeau §i nu o pri-

302 mese (§i pe ei ii prive§te, pentru ce mu o primesc). Atunci intrebarea devine iara§ acuta §i ei ne zic din nou :este un drept ai nostru pe care 1-am avut dincolo in Romania ca sta- panire imobiliara §i ea imunitati, care valorau mult ;ati fost foarte buni pentru noi, conationalii vo§tri, la prima ccrere ati inscris 1000 galbeni, apoi 2000 galbeni,ati mai inscris 13.481 lei, dar cel putin pe aceasta alocatiune budgetara trebue sa, putem conta cu siguranta §i ar trebui sä avem §i mai mult. Nu este de o camdata, vorba a face transactiuni sub forma, legala, nu exista, vre un diferend, eitot ex aequoet bono, o tntelegere, §i a§a stand lu- erurile, dupa, ce la 1871 sub rninisterul Lagcar Catargi vedeti adaogata, numai ca o noua, in- scriptie budgetara suma de 13.500 lei, vine din initiativa parlamentara a cam ereiconserva- toare de atunci o propunere subscrisa,tntre altii, de d-nii general Manu §i de mine ca deputati (mai erau. subscri§i Kogalniceanu, Ver- nescu, Vladimir Ghica, A. Bal§), ca sa, fixeze prin o a doua lege un. mic plus de alocatiune budgetara, in favoarea bisericeiSf. Nicolae §i gimnaziului roman din Bra§ov, in cifra de 15.000 lei noi pe an.

303 Acest proiect de lege trece prin Camera, din initiativa parlamentara de §i Generalul Tell nu se prea ostenea sa-1 treack dar ne oAenearn noi. itine de pela 1872, vre'o 2 ani, patla vine In Senat. Atunci se Intampliti sá fiu eu ministru alcultelor §i instructiunii publice In ministerul prezidat de d. Lascar Catargi. Acurn fire§te proiectul ie§it din initiativa parlamentara, la care eram §1 euiscalit, tnainteaza spre votare In Senat. Dar pe cand la 1868, cu.m v'am spus, sub ministerul Gusti, pentru legea de 23,500 lei nu a fost nici o obiectiune In parlament §1 pe cand §i pentru noua lege de 15,000 lei s'a Impedicat In Camera conservatoare orce obiectiune a opozitieili- berale, multumita, mai ales energicei staruinte a lui Kogalniceanu,InSenat opozitia dela 1875 este mai dificila. Ia cuvantul In numele ei raposatul De§liu, cand vine noul proiect de lege In cliscutia Senatului (§i acum sant fericit §i bine cuvintez mernoria acelui De§liu, de §i atunci ma mira foarte mult acest fel de contestare), §1 ataca proiectul cu violentA In §edinta Senatului dela 6 Martie 1875. Ra- posatul De§liu vorbe§te §i de pericolele ungure§ti, cite§te gazete ungure§ti, care nu ar vedea cu ochi buni ce facem noi pentru Romanii de

304 dincolo.i atunci iat5, rhspunsul ce-1 (15, guvernul nostru. prin organulmeu ca ministru al cultelor In privinta interpretArii sensului acestei legi. «D-lor senatori, bisericaSf. Nic9lae din cBragov o vedem totdeauna subventionat5, tn «budgetul Itomftniei de cand s'a Inceput a se «face budget la noi, gi.totdeodat5, se mai pre- «vede In budget o sum5, gi pentru gimnaziul «din Bragov. V'ag ruga, mai Irani, d-lor, sa, nu «confundati aceasta, sum5, ce vi se cere prin «proiectul ce este astAzi In discutie, cu sums, ece este deja prin o alt5, lege tnscris5, In bud- «get pentru gimnaziul din Bragov, suma de '23,500. CAci biserica Sf. Nicolae aveh,o movie «in RomAnia, gi o parte din ea era afectag, «pentru tntretinerea unei monastiri,giale& «parte pentru biserica sau gcoala din Bragov. q1. De0iu. Cum se numegte mogia aceea ? «Ministrul cultelor 0 instructiunii publice. «Nu-mi aduc aminte numele mogiei, gi m'ag «fi pregAtit de aceasta, dad, ag fi gtiut ca «onor. d. Degliu cu ocazia unei legi ce se «discutk cere detaliuri asupra altei legi ce e «de mult votata. Imi va face Ins& onoarea «onor. d. Degliu a nu se Indol un moment de «ceea ce ti spun, p'ana la. proba contrara».

305

Mogia v'am citat-o astazi exact, era Budigtenii, dar mai erau gi dela Pitegti Topoloveniigi altele, dupa actele ce le are biserica Sf. Nico- lae din Bragov In toata regula). «Afirm dar «ca Intre altelegi din motivul relatiunilor «pecuniare ce derivau dela o mogie pretinsa, «de biserica Sf. Nicolae din Bragov gi situath, «In Romania, Camera Roman& de mult timp ce'a vazut datoare a Inscrje o sums& pentru, ogimnaziul gi biserica Sf. Nicolae din Bragov, «gi s'a regulat prin urmare a se prevedea In «budgetul fiecarui an doll& mii galbeni. Ceai- «laltasubventie ces'a prevazut iarägIn «budgetul taxii pentru ginmaziul Sf. Nicolae «din Bragov, a fost data- tot din acele motive, «tnsá adeseori variabila ; a fost gi 13.000 lei «gi 10.000 lei, In budgetul pe 74 s'a prevAzut «15.000 gi aceasta cifra s'a mentinut gi In bud- «getul pe 75 gi 76». D-lor senatori, Intre alte motive era dar gi obligatiunea civild. Mai era, un alt motiv; era, chestia de cultufa. Iaca ce zice ministrul cultelor tot atunci : «Viu la cele zise despre unele foi stfaine «gi mai cu seam5, de foile ungare. Le-am citit «gi eu ;dar dati-mi voie sa va spun, cum «guvernul este convins ea, nu este cea mai

2 0

306 «mica umbra de politica In acest proiect de «lege. Sant lucruri elementare de cultura, de «instructiune §i de arta, in privinta carora «din fericire se pot intalni toate statele§i «toate popoarele fara alta gelozie decht gelozia «de a se intrece unele pe altele in lupta pa§- «nica a civilizatiei». Atunci cand s'au zis aceste cuvinte, cand aceasta lege se justifich intai ca obligatiune §1 al doilea ca subventiune culturala, nu existh Inca In Ungaria nici odispozitie care sa opreasca subventiunile benevole dela State le straine. Pe urma, dupa ce s'a votat legea aici, a venit nu o lege Inca, ci deocamdata o dispozitie administrativa ungara, prin care se opre§te primirea subventiunilor dela State le straine, §i la 1883 a venit o lege formalá, prin care se opresc institutiunilor lor de cultura din Ungaria or-cari ar fi,lpiserici, §coli, etc., subventiunile dela State le straine, subventiuni de gratie, subventiuni de favoare. Insa plata unei creante, asta nu a trecut prin mintea guvernului vre-unui Stat constituit sa o opreasca la alt Stat. intelegeti bine, d-lor Senatori, ca, daca noi, in lipsa de un cuvant anurne, Inscriam in budgetul Statului nostru alocatiunea bud-

307 getar5, pentru .biserica §i §coalele din Bra§ov sub titlu«Subventiune» cAci ce erasA, zicem? e necunoscut cuvantul redevantA, §i nu puteam invent& alte neologisme , din momentul tn care interpretarea autentied 0 oficiald s'a &cut in Senat la legea din 1875, ea, adid, aceste sume sunt renta obligatoare 'In locul mo§iilor ce §tim ea le-a avut biserica Sf. Nicolae aici In tar& §i cA, i s'au luat sa- movolnic :din acest moment Intelegeti cg, explicarea adevAratä stabilita. prin 4cea scrisoare din 1860, pe care v'am citat-o dela 0,01 meu, sustinuta, §i la 1875 aici In Senat, fnainte de a fi exigtat vre-o dispozitie sau o lege un- garA, care s5, opreascA subventiunile, prin urmare fara," nici o posibilitate de a se interpret& acum ca ceva inventat ad-hoc,din acest moment este cert §i incontestabil, ea, ceea ce a dat §i trebue sg, dea Statul roman bisericei Sf. Nicolae din Bra§ov §i §coalelor dependente de ea, este o clara §i o adevIrata. obligatie, §i prin urmare nu pute& §i nu poate sa, cadA, sub acea dispozitie administrati v A,dela 1875 a gu.vernului ungar sau sub acea lege dela 1883 a aceluia§ guvern, care opresc subventiunile de gratie, de milA, de bunAvointa dela statele strAine.

308

De aceea s& NT& §i explicati un lucru : Cand s'a votat la 1875 acea lege pentru sporul de 15.000 lei de Senatul conservator, precum se votase §i de Camera conservatoare, s'a trecut In budgetul, alcátuit atunci de mine Insu-mi ca ministru, pe anul 1876 fati§, fär& nici o ascundere, In perfect& bunä-cuviint& interna- tionara, amandou& alocatiunile astfel (vi le citesc aici din exemplarul oficiaT al budgetului pe 1876, pag. 6 §i :7): «art. 30, litera i) Idem §coalelor romane din Bra§ov (legea special&) 23.500 lei». «Art. 44. litera [4) gimnaziului §i bisericei «Sf. Nicolae din Bra§ov (lege special&) 15,000 lei». Iat& istoria celor dou& legi speciale, a cAror alocatiune anualA Insurneaza, Impreun5, 38.500 lei. Sä v& explicati tot a§a, d-lor, cum dela 1875 §i mai tntai In timpul ministerului meu nu am aflat un cuvant despre vre-o dificultate sau obiectiune din partea guvernului austro- maghiar In aceastg, privintg. Dela 1877 panA la 1888 sub ministerul Ion BrAtianu §i de atunci Incoace (afar& de acurn trei ani) sub toate ministerele :liberal, junimist, concentrat, conservator §i chiar In ultimul

309 minister liberal-disident Aurelian, s'aplatit aceasta alocatiune bugetara far& nici q greu.- tate. Nu §tiu, claca d. ministru prezident actual, in timpul ministerului d.-sale de culte sub ministerul Bratianu 1885 1 Martie 1888 a avut vre-o greutate cu aceastä alocatiune budgetara, dar §tiu,eh§i d-sa a platit-o atunci. Cat am fost noi iark la guvern dela 1888 incoace §tiu ca n'a fost nici o greutate §i am platit totdeauna ;§inici nu putea fi vre-o greutate de a se platl o inscriptiune in virtutea a doua legi,la originea carorar AA, in mod privat scrisoarea hotaratoare dela 1860 ce v'am citit-o, cele dou'a hrisoave,§i. la explicarea carora autentica §i oficiala din Senat sta, cuvantul ministrului cultelor dela 1875, ca esteobligatiune§i nu favoareceeace platim. De aceea, d-lor, va spuneam dela inceput, ca este bine sa, ne explicam o data.tiu ca, d. Sturdza este unul din cunoscatorii istoriei noastre. *tiu ca d-sa este unul din aceia, care adunä date §i acte §i nu vorbe§te a§a, in ne- ouno§tinta de cauza. De aceea am fost foarte mirat, cand 1-am vazut pe d-sa insistand §i discutand aci in Senat, cum de d-1 Lascar a

310 declarat pe fatä, ca a platit acea alocatiune budgetara, cum de d-1 Take Ionescu a marturisit §id-sa ca a plata acea alocatiune budgetara. Am fost foarte mirat,zic,sa vad pe d. Sturdza avand aerul de a se bucura ca «s'au prins» d-nii Lascar §i Ionescu, fiindca au facut asemenea marturisiri. Dati-mi voie sa «ma prind» §i eu. i eu v& marturisesc, ea am platit totdeauna acea alocatiune budgetar& §i dati-mi voie sä mai marturisesc ca mi-ar fi ru§ine sa nu o fi platit vre-o data §i m'a§ credo delic- tuos §i nu numai politice§te criminal, dar §i penal in sensul legii de raspundere ministeriala, cand n'a§ fi executat o lege votat& a Statului meu (aplause), §i a§ vrea sa vad guvernul strain, care ar veni sa zica unui ministru roman :nu executh legile tarei tale, aceesta a§ vrea sa o vad ! Legea tarei mele trebue sa o pazesc, eu, ministru roman sau simplu cetatean roman. Ah 1 sunt legi grave, trecute din atmosf era posibilitatii ; atunci trebue modificate tot pe cale legala. Dar pang, cand sunt legi, trebue sa le executi.i daca a§fiastazi ministru. de culte,a§ plati-o imediat, fiinda, §tiu ca nu poate sa fiegreutate international& din

311 aceasta executare de lege. Eu o Oiu aceasta 1), §i eine§i-acreat o greutate internationala, §i-a creat-o prin altd atitudine grevita, dar nu prin budgetul tarei legal alcatuit. Dar cum voiti, d-lor, sa, se tagaduiasca de vre-un ministru sau fost ministrual Orei aceasta, alocatiune ? Dar nu este inscrisa In budgetul tärei ? Dar nu sta budgetul in Mo- nitor ? Dar nu este publicata, in Monitorul Ofi- cial§1 legea speciaM, dela 1868§ivotarea legii dela 1875 pentru biserica sf. Nicolae din Bra§ov, §i cand aceste acte §i desbateri sant publicate in Monitor, se poate ascunde unui ministru strain, ca se da aceasta, alocatiune bisericei §i §coalelor din Bra§ov ? D-lor, este curioasä aceasta necuno§tinta de cauza, §i mai ales este curioasa schimbarea de atmosfera in aceasta privinta intre timpul de astazi, cand d. Sturdza este la guvern, §i timpul de acum de-abia 4 ani, band era d. Sturdza In opozitie. Vedeti, santem la1898, §1cand va vorbesc acum In aceasta, chestie, fara Indoiala ma ascultati, vad ca, ma ascultati chiar cu bunä- vointa, fiindca acea chestie a §coalelor inte-

1) Vezi mai sus, la cap. X, convorbirea cu ministrul austro-ungar Aehrenthal.

312 reseaz a. pe tot românul, dar m, ascultati nu §tiu de ce-mi face impresia cu ml fel de descurajare, in deosehire de ceeace erh, mai tnainte. Mai Inainte, acum 4 ani, pe tema acestei chestii a alocatiunii budgetare a bisericei §i a §coalelor din Bra§ov ce sescria. In organele d-v. liberale? Erh vremea, and d. Dimitrie Sturdza In opozitie acuzh ministerul conservator, a este nemernic, pentru a nu inter- vine In Statul ungar. In. acea vreme tocmai la 8 Octomvrie 1894, cam pe vremea discursului dela Orfeu, gasesc in Vointa Nationald, isalit5, de «un bAtran» liberal urmAtoarea notitA asupra chestiunii noastre :«Tot atunci, «la inceputul constitutionalismului romhnesc. «s'a tntamplat §i alt fapt. lazand c§coalele «române§ti din Bra§ov cele mai vechi §coale «romane§ti erau lipsite de mijloacele ma- «teriale, guvernul Romaniei inscrise pentru «ole, In budgetulárei, o subventiune. «Ungurii protestarA, dar li se raspunsea «n'au ei dreptul d'a opri pe romaM sg, ajute «alti roma,ni». Nu e aclevArat, a au protestat atunci ; dar a§a, era, ordin s, se vorbeasea, acum 4 ani in

313 foaia autorizata a partidului care e astazi la

IDauvern. «Ungurii ceruth atunci ca ajutoarele sa se «deh prin mijlocirea guvernului unguresc ; dar «li se raspunse ca §i ei, prin mijlocirea gu- «vernului: romanesc, sa deh ajutoarele cese « triraeteau ciangailor.. Ce maret vorbek, V ointa Nationald, cand eth d. Sturdza ta opozitie ! «Stran§i astfel, Ungurii tacura §i biserica «O. Nicolae din Bra§ov t§i prim1 ajutoarele -«pentru §coale din budgetul Statului roman, «fara control unguresc ! «Erà ministru atunci C. A. Rosseti, un mi- «nistru care a fost onoarea §i podoaba nea- «mului sau». Nu e exact ;ministru erh Gusti, §1 va voi spune Indata, care alt ministru al d-v. a fost o curioasA podoaba a neamului sau! «AstAzi e ministru d. Take Ionescu, care «§i-a renegat pang, §i pe tatA-sau, §i mini§trii «ungure§ti cer §i primesc socoteala despre «cum se aplica budgetul Statului roman, so- «cotealA, cum nu cere nici Curtea de comp- a

314

Nu §tirn,ce se cere astki de nu se mai pláte§te. «Deosebirea intre atunci §i acnm este per- «petua deosebire intreliberalism§iconser-

315 ciala in Senat §i am documentat-o §i am pus- toata chestia pe adevaratul ei taram legal,. eu, fiul lui Ioan Maiorescu eu sa fi §ters subventia §cdalelor romane din Bra§ov §i sa o reInfiinteze altii! Dar cu ce fel de neadeva- ruri, cu ce fel de falsuri hraneati d-stra mintea. cetitorilor d-stra, la 1894? ! *titi, eine estecel dintai, care a incercat. sa, suprirne acea subventie legalä? A incercat sa o suprime Alexandru Orascu la caderea nomtra, din minister ;a fost el 3 saptamani ministru al Cultelor, indata la Aprilie 1876, tocmai dupa ce trecusem in budget, cum ati vazut-o, acea mentiune expres5 despre a doua lege speciala. Atunci Orascu, ministru dela 4- Omit la 26 Aprilie 1876, In acest scurt ;interval de 3 saptamani, propune anularea legii mele, §i suspendarea subventiunii legii vechi de 23.500 lei.Este raportul sau Care consiliul de mini§tri No. 3334 dela 22 Aprilie 1876 in dosarul ministerului Cultelor, divizia 9coa1e1or No. 220 dela 1876. Din norocire cade Orascu §i vine un ministru mai inteligent la Culte, Chitu, care sfa§ie acel raport, §i astfel se continua darea subventiei ;§i in tot decursul de 12 ani al ministerului Bratianu §i sub toti mini§trii conservatori dupa 1888.

316 p5,n5, la venirea la guvern a d-lui Dimitrie Sturdza. D-lor,fire§toeg, se revolt& cine-va cand vede a§a, Intoarcere a adeva.rului In foile pu- Nice !Dar revolta nu este un sinatimant de prudenta. politick§i nu se cuvine, nu Imi acord dreptuls'a-idau aicitoata,expresia. Nici nu este bine ea sa% acuzArn vre-un partid sau altul In aceastA chestie :toti oamenii cu minte din toate partidele nu au putut de cat A, lucreze In acela§ sens ! *i. precum vedeti, a Gusti a racut la 1868 o lege pentru sporirea alocatiunii budgetare, noi conservatorii am fAcut alta la 1875, §i toti mini§trii, afar& de cati-va rata.citi, de cate-va deplora- bileexceptii,au continuat cu Indeplinirea acestei obligatii legale pg,na, mai acurn catva ti mp. Trebue sA, mai adaog o .explicare pentru Intreaga ladnurire a chestiei. Tocmai acurn mi s'a adus din arhiva Senatului, budgetele din anii 1886-87 §i 1887-88, cand era ministru al cultelor, sub DrAtianu, actualul ministru- prezident, d. Dimitrie Sturdza. Pe cand In ultimul budget al nostru al conservatorilor dela 1876 stau subventiunile relevate ca dou'd legi speciale, easese In budgetele d-lui Sturdza

317 alocatiunea budgetarti, pentru gimnaziul §i biserica Sf. Nicolae din Bra§ov, inväluitd, nu suprimaa, dar invaluita, In urmalorul titlu sau articol colectiv :qcoalele fi bisericile romdne din strdindtate (toate ale ar fi)lei 144 500. (Budgetul cultelor pe 1886-1887 pag. 120, pe 1887-1888 pag. 136). Ce este aceasta, d-lor ? Poate a fost o simpla, acomodare budgetark cAci este evident ca, nu o lege se poate schimba, prin modul inscriptiunii In budget ! De exemplu, la profesorii universitari, sunt cativa profesori hate() situatie excep-Vonala, la noi : cu legi speciale au fost adu§i dd. Babe§ §i Assaky, §i prin legi speciale li s'a prevAzut o anume surd, anualsa! InsA in budgetul nostru nu se relevä *anume legile speciale pentru Assaky §i. Babe§ §i se trece numai cifra intreaga% la Uni- versitäti. Dar din acest fapt, Ca sunt cuprin§i in aceste sume totale in budget, nu rezu1ts5, ca, este abrogat5, legea lor specialL Este numai o simplificare la votarea budget elor, ca s5, nn fie prea multe articole de votat. Va s'a, zick din faptul,cg. alocathmea budgetar5, iertati-rni expresia familiar& : este trecuta," cu top- tanul, nu este desfiintat5, vre-o lege speciara, ssi din cifra de 144,500, de §i.s'au inglobat

-318 aici toate bisericele §i §colile din strAinAtate, prin urmare §i biserica Sf. Nicolae §i §coala din Bra§ov, nu se poate deduce, a este o släbire sau o anulare a legilor speciale, cci legile nu se pot desfiinta, decat tot prin legi §i nu prin budget. A§a Rind istoria acestei chestii, ma Rind tot firul acestei alocatiuni bugetare, vrog sitIncercam acum a ne explica, cuvintele din urma,, zise tn acea §edinta, a noastra, dela 15 Mai anul corent de d. ministru prezident, acele cuvinte, cari m'au facut atunci scer cuvantul §i m'au Indemnat acum satlresez iuterpelarea de fata.. Iata, ce spunea, d. ministru-prezident : «In 4 Martie, onor. d. Lascar ziceh : Nu am «mers Insa, ma de departe incat sa, refuzaan «§coalelor din Bra§ov sumele cari sunt Inscrise «In bugetul Statului nostru, fiind cacele «sume reprezinta, veniturile bunurilor cari au «apartinut bisericei din Bra§ov, pe care le-a «luat Statul Roman. «Iar d. Take Ionescu Ii intrerupe astfel : «D. Sturdza a oprit din nou a se mai liberà «aceastAsumA. «A§a dar d. Lascar In 4 Martie a afirmat, «nu In ascuns, nu pe sub mana, ci deschis,

319 «In parlament, c5, d-sa, In timpul ministerului «Aurelian, a dat subventie §coalelor din Bra- «§ov §i m'a acuzat pe mine c5, eu nu ain «dat-o. *i. la asertiunea d-lui Vasile Lascar «s'a asociat §i d. Take Ionescu, confirmAnd «cele zise de d. Lascar... D. Brabeteanu m'a «Intrebat: dacg, am dat vre-o sumg, §coalelor «din Dra§ov. RAspund clar, di, nu am dal nici .«o para, nici la -intaiul nici la al doilea mi- «nister. «1115i Intreabg, de ce nu am dat? laspund «clar §i neted :fiindcii, cuno§team rescriptul «guvernului ungar din 1875 §i legea ungar5, «din 1883, cari interzic, sub pedeaps5, de a fi «Inchise, ca §coalele romane§ti de dincolo s'a «primeasca, subventiuni dela guverne strAine «§i fiindcA, nu era clarificat, ea, ceea ce se d'ci, «la Bra§ov nu e o subventiune, ci o renta «pentru bunuri ce s'a ridicat din proprietatea «bisericei S-tului Nicolae». AstAzi dupä ce la 1875, la discutarea legis- 1ativ6, a lucrului, erh clarificat, dupA, ce deja la 1860, cum ati vAzut din scrisoarea tatAlui meu, era clarificat, d. Sturdza nu e clarificat. «Acestea le-am expus §i cu ocaziunea ras- «punsului la interpelarea d-lui Petre Grádi§- «teanu. Ce am zis atunci? Atunci am spus

320 «ca nu am dat nimic nici intAia§ data, nici «a doua oark D. Brabeteanu mai aveh, Inca «un mijloc de convingere. SA citeasca euvintele «d-lor Vasile Lascar, §i Take Ionescu, ca sa, «se convinga ca in adevar nu am dat nimie. «Nu am erezut de cuviinta ea sa dau renta «datoritk ea sa nu se inraiascA situatiunea». A§a e in Monitor. Pe romAne§te ar fi mai bine «sa nu se inrciutetteascei situatiunea», cAci. «sa se inrcieasccb suna mit (ilaritate). Apoi bine, D-le Ministru Preziaent, legea acea ungará dela 1883, necum rescriptul administrativ dela 1875, erau lueratoare la 1884. De ce ati dat la 1884, 1885, 1886, 1887, 1888 fiind D-stra Ministru? Cum de am dat eu la 1888 §i 1889, au dat urma§ii mei dela 1889 la 1895, a dat chiar d-nu MArzescu sub ministerul Aurelian? Se inrAutAte§te situatiunea ? Dar a cui situatiune se inrautate§te ? situatiunea bisericei dedincolo ? D-le Ministru Prezident, aceasta este treaba ei. Daca biserica de dincolo, dacá consistoriul arhidiecesian de dincolo, aceia cari au biserica lor autonomk trimit oamenii lor aci, ea in virtutea celor doul legi, cu plenipotentA in regulk sa primeasca acea alocatiune budgetark se vede ca ei inteleg ca aceasta nu le inrautAte§te situa-

321 tiunea §i cpentru existenta §coalelor lor acea suta de mii de lei care le-ati refuzat-o de 3 ani, era o chestie importanta ca sa poata, exista.i D-voastra, le-o refuzati ? Dar eu scuzati-ma daca v'o spun, nu a§ voi slipsese de elementara modestie §i Cu- viin ce v. datoresc eu nu admit, nu cred ca, este bine sa se admita, ca un ministru de aici sa se amestece §i Ssputa' celor de din-

colo, cum trebue sa fie_ situatiunea kr, buna sau rea, fat& de guvernul unguresc. Nu este treaba d-voastra, de a spune bisericei din Bra- §ov:tu trebue st flu a§a sau almintrelea, and vine sa ceara, ceeace crede ea ca este drept. Aceasta este un amestec prejuditiabil al Sta- tului nostru In afacerile de dincolo, §i daca se continua, poate legitima, ceeace vor sä faca Ungurii; este o stare intolerabila ce se creaza. In toate chestiile trebue sä ne ferim de amestecul nostru politic printre Romanii de peste Carpati. Citesc prin gazete, ca dincolo este acum o alegere de mitropolit.SA, fereasca D-zeu ca un partid politic de aci sá aiba candidatul sau dincolO ').Ce am zicenoi,

1) Se zicea ca episcopul Popea era dupa Indemnul unui d. Brote candidatul d-lui Sturdza ;dar ales a fost episcopul Metian. 21

322 clac5, la o alegere de mitropolit al nostru In Bucure§ti §i-ar permite cineva s6, pun& un caudidat unguresc sau rusesc ? ! L'am sfa,§ia! SA fie un candidat de .partid politic dela noi in tara ungureasca ! Dar voitisasibAgati in foc pe oamenii aceia ? Nici un amestec de politic& militant& dincolo iatA singura regul&sle procedare. Câncl vine de clincolo, conform legii noastre de din- coace, reprezentantul §coalei §i bisericei diu Bra§ov §i v& cere, trebue spl.tii ce este scris in budgetul t%ri, trebuiest pliititi!aril amestec la ce fac ei, fara. sv& faceti d-voastrA jud.ec&tor, dac& se inr&ut&te§te situatia lor sau ba. Dar poate ccuvantul «se inr&utAte§te situatia» nu se intelege cA se InrautAte§te situatia bisericei din Brapv, ci poate se InrAuth,te§te ,situatia personal& a d-lui Dimitrie Sturdza ea ministru prezident in Bucuresti. Aceasta se poate. Dar dup5, declar&rile violente ea clrept public, inadmisibile ca teorie de stat, indis- eutabil. de eronate, ce leati facut ca §ef nE partidului liberal in sala Orfeu la 1,894, poate cä situatia d-voastr5, sA fie ast&zi a§a depe- nibilll'tfat& de guvernul unguresc, Inct sA, nu mai indr&zniti sfaceti nici aceea ce au In-_

323 drAznit toti mini§trii romani s5, bc d. inaintea d-voastrA, adecA sa, execute legea tärii kr in tara kr. Aceasta se poate. Dar aceasta este atunci calamitatea guvernului de fata. §i a partidului care-I sustine, §i poate cá au simtit-o toti in momentul de fatA. Dar in definitive calamitate este vorb5, vagA. Ing este aci ceva mai gray, fiindcA e mai precis. D-voastrA, partid liberal, ati fAcut legea de responsabi- litate ministeria15,, ati promnlgat-o la Mai 1879 §1 ati inscris acolo un art. 3 care roste§te : «Se va pedepsi cu interdictiunea dela 3 ani «pan5, la maximum that& viata de a mai ocupa. «functiuni publice, ministrul care va fi semnat -«sau contrasemnat decrete sau va fi luat dis- «pozitiuni,earl violeazá un text expres al «unei legi existente». Textul expres a doug, legi existente vg, prescrie :pratiti 38500 lei bisericei Sf. Nicolae §i. §coalelor Romane din Bra§ov. Conform earui ilrept ati luat dispozitia c5,ci de aceea mi-am permis sa adresez interpelarea d-lui ministru prezident atiluatdispozitiaca colegul d-voastrA dela Calle §i instructiune publicA s'a nu prateasa, nici un ban, adic5, sa, nu execute acele legi? Se poate ca o lege 86,aibii, inconveniente, dar atunci aveti ctiragial.§i.

824 venitisa.$ cereti modificarea legii, §i svedern atunci o majoritate liberal& In Camera §i Senat retragand acea subventie. Sau veniti cel putin cu. un bil de indemnitate, §is vedem majoritatea liberal& a Senatului §i Camerei dA,nd bil de indemnitate, ctrei ani de-a randul ati refuzat §coalelor RomA,ne din Bra§ov renta legala. Dar nici bil de indemnitate, nici con- tralege votata, din contra cu doua legi pozitive hi dreptul nostru, §tiute §i executate de toti, dela 1868 una.§i dela 1875 a doua, pazite de toti, pan& §i de slabul minister Aurelian, sä veniti §i, fiindca aveti puterea de fapt,sa spuneti Inaintea Senatului :nu dau nici un ban, de§i legea ma% obliga sa dauaceasta:fn- telegeti d-voastra prin. respectul legilor? Acea- sta e pregatirea la respectul legalitatii In partidul liberal, de când cu. §efia d-v. 7 Acest respect al legii sa-1 invete acei tineri ce ne asculta Imprejur dela tribun& ca fiind, formula de progres §i de cultura a partidului national- liberal 7 Noi nu sAntem partizani ai acuzitrilor ministeriale,§i am dovedit-o candonacuzarea contra d-lui Bratianu. N'a§ clod sa fie vre-o acuzare nlinisteriala nici, In contra ministrului prezident actual. Dar, d-lor, de §i oamenii cu

325 minte recunosc cg, gre§elile politice nu_ se pe- d.epsesc,cise IndrepteazA,recunoa§teti§i d-voastrg, cä se pun con§tiintele noastre ale tuturora In cea mai grea Incercare prin actualul guvern. nti§ele inexactitgti, fati§ele rgsturnAride adevAruri publice§iinterna- tionale, fati§ele declaratiuni de cuvinte frumoase §i alg,turea dezmintirea lor prin faptele cele mai revolatoare, fati§amg,rturisirea- ministrului prezident : nu execut legea romanei In cestiunea roalelor, tgicerea Senatului liberal tn majoritatea lui, sugrumarea discutiunii cand am cerut cuvântul la 15 Mai, macar In chestia regulamentului ca sg, mg, lgsati sg, explic ne- dumerirea cu §coalele dela Bra§ov, sg, nu rg,mAe strecuratg, idea primejdioasA,sa. nu se dea arm g. du§manilor ca sg, se zicg, cg, e fndoialg, la noi, dacä e subventiune sau obligatie recunoscutg cand interpretarea legara e In ade- far ca, e drept ca,§tigat :dupg, toate acestea. d-lor,acoperite de d-voastrg,, nu vA mirati dacä, de cand e partidul liberal In noua for- mare la guvern, s'a introdus scepticismul §i descurajarea In toga, suflarea romaneascá. Partidul care va veni, or clue va veni la guvern dupg, aceastg, nefericitg, formatiune libe- ralá, va avea, mai tntai de toate sg, redeh ro-

326 rnnimii Increderea In dreptatea, In legalitatea §i In viitorul tarii acesteia! (aplause).

Dupl dezvoltarea interpelArii, rgspunde ministrul-prezident, d. Dimitrie Sturdza. Apoi, conform regulamentului Senatului, se a din nou cuvantul d-lui Maiorescu pentru replicL

REPLICA D-LIJI MAIORESCIL D-lor senatori,dati-rnivoie st las la '13 parte; In replica mea, toate chestiile personale ri- dicate de d. ministru prezident. bate leg foarte bine a, d. ministru-prezident. a fost mi§cat In con§tiinta d-sale, c precum ne-a spus se examineaza In fiecare zi §i vede ca este clar cu sine §i lini§titfat& en Regele §i fata, cu Statul. Nu ma Indoiesc de aceasta. Fiecare ministru-prezident In taxa romaneasca va 11 fost cu eon§tiinta Impacata de modul cum a lucrat, §i ar fi o neiertata necuviinta, dad, ar pune cineva la Indoiala pa- triotismul sau con§tiinta cuiva. Tot a§a d. Lascar Catargi va poate zice c, In tot ceea, ce a lucrat, a lucrat dupa, con§tiinta sa, a§a cum intelege sa fad, bine Orli §i Regelui, tot, a§a Than Bratianu, tot a§a orcare alt ministru. Pe taramul con§tiintei Impacate personale a fiecaruia nu ma pot pune. Dacaar fi numai

327 pe tmpkarea con§tiintei, pe ideile personale de patriotism §i onestitate, oarecum individuale, atunci n'ar mai fi nici o 1upt5, politich",, dzi toti mini§trii prezidenti sant tmpsacati In con§tiinta bor. Dar chestia este, dad, lucrand dupa' a lor con§tiintä, ne ofera nou a. dreptul la critici justificate :numai de aceasta este vorba. D-Mr, in ceeace spune d. ministru prezident dad, recunoa§te Impreun5, du mine, d, acea anuitate care se da bisericii §i §coalelor din Bra§ov, provine din o obligatiune a§a cum este zis la 1875, santem perfect de acord, §i aceast5, declarare este bine ca A, fie reOnut5, de aceste desbateri... PRIM MINISTRI3 D. STURDZA. Este retinut de asta, primAvarg,. TITIT MAIORESCI7. Mi-ati facut atatea laude, Incat rasa tndreptAiti sa. zic, d, nu sant en ma de märginit In cat sa, nu disting ce este clar. Dad, ar fi fost clar, nu ceream cuvantul la 15 Mai. Am cerut cuvantul ctind dv. ati zis urmätoarele cuvinte : «,si fiindd, nu era clari- «ficat, d ceeace se da% la Bra§ov nu e o sub- «ventie, ci o renta, pentru bunuri ce s'au ridicat «din proprietatea bisericei Sf. Nicolae». De aceea ati suprimat...

328

PRIM-MINISTRU D. STURDZA. NU. T. MAIORESCU. A !este rau reprodus in Mo- nitor? PRIM-MINISTRU D. STURDZA. Intelegeti pe dos. T. MAIORESCU. Eu Intaleg romanegte. Mad onu este elarificat» ceeace se d5, la Bragov, In- semneaza ca este o Indoiala. Dad, ziceti Insa acum, ca, nu este tndoiala, atunci sAntem de acord,s'a Inteles pe dos,ca, ar fi Indoiala ; este din contra o datorie clara. Foarte bine ! Vedeti, cu toata congtiinta Impacata, acum Incepe deosebirea noastra politica. Raspunsul dv. de astazi trei sferturi s'a referit la d. Take Ionescu. D. Take Ionescu este deputat §i presupun ca, va releva, ce s'a zis aci. Eu nu easesc cuviincios sa, se discute In Senat cu un deputat din Camera. Eu ma marginese la discutia din Senat gi zic, este o obligatiune a Statului gi aga a fost pusa aceastä alocatiune budgetara dela, Inceput. De ce atisuprimat plata ei? Fiindca, raspund.e d. ministru prezident, daca o plateam, mi-era, teama, ca se vor Inchide gcoalele. D-le ministru prezident, va rog, dad, mai aveti timp, explicati urmatorul lucru : cum se face ca, de gi legea ungureasca este dela 1883, aceea care opregte subventiunile, s'au strecurat

329 5 ani de minister liberal §i 7 ani de minister conservator, §i totdeaunas'aplAtitaceasta, rent& ca o anuitate obligatorie §i nu a fost nici o dificultate or amenintare din partea guvernului maghiar ?i, cum se IntamplA, cA, In- data ce veniti cl-voastrii, ca §eful nationalilor liberali In capul guvernului, la 1895, ne spuneti ast'azi ea, v'a Intrebat ministrul austro-maghiar :de ce dati, cum dati acea suma%? De unde misterul acesta ? Acesta este rezultatul actiunii d-voastrA, tna- tionale» §i internationale? Vi 'se Intamplg, numai d-voasträ o Intrebare §i o strangere cu u§a, care nu s'a mai Intamplat sub toate guvernele anterioare? *i. dacA ne comunicati, cA, vi s'a spus anume d-voasträ din partea le- gatirmii austro-maghiare aceasta, cum se face cá sub ministerul Aurelian sa, se pläteascä iara",§ renta, §i cA, nu s'au InrantAtit relatiunile mai departe ? i cine era, ministru de externe In ministerul Aurelian? D. Stoicescu, colegul d-voastra, de astazi. *i era, acolo d. Cantacuzino, reprezentantul d-voastrA, §i acest. minister prate§te §i nu i se Intamplä nimic, nu se na%rue lumea, nu se Inohid §coalele, §i numai d-voastra, vi se Intampra, piedica ? Nu vA pare curios 7 Dar

330 d-lor, cei de dincolo, toate comitetele parohiale, toate consistoriile arhidecesane nu §tiu ele ce sant interesele lor ?i cand ele vin §i v cer alocatiunea bugetara, voiti d-voastra, sa, le luati sub tutela §i sä le ziceti ; nu vreau sv dau, fiindca mi-e teama pentru voi? Apoi ei nu cred csant periclitati prin aceasta. Pe ei ti pericliteaza, din contra osa-i strangeti dv. de gat, nedandu-le subventia de astazi. D-voastra veniti aci §i spuneti : nu le dau baniis ie §coala, fiindca mi-e frica sa nu le-o inchida. Dar lasati grija asupra lor !... §i nu-i lasati fr banii ce sant in drept svi-i reclame.i cand ai o lege a Statului nostru, care spune categoric s5, le dai subventia §i and ei yin §i v'o cer, chiar de s'ar intampla ca sa se inchida, §coalele, eine are sa creada, csanteti dv. de Nina prin respectarea legilor ? Dar and se Intampla pentru prima oarii, sub al. d-voastra minister ca sa se facaase- menea greutati, in cat sa nu gase§ti aka, sca- pare decat suprimarea unei rente datorite dupti, lege, aceasta insemneaza, o nota, rea pentru conducerea din partea d-voastra a afacerilor Statului, cu toata con§tiinta impacata,a dv. Inca o obiectiune la ceea cene-aticitit din partea baronului d'Aerenthal: ca datorie se

331 poate plati, ca subventiune nu se poate 0511, dupa, legea ungarsa. Nu e vorbä, teoria inter- nationalk &A adic a. nu se dau subvenVi de culturA, in genere dela un Stat in alte State, nu ser poate sustine. Vedeti chiar in budgetul dv. curent e anume zis (las& csä sant biserici §i §coli straine puse inteun mare paragraf, 46), dar iad, la art. 116 al budgetului curent pe 1898-1899. «Subventiunea bisericii Sf. Gheor- ghe din Suceava (Bucovina) 6000 lei* MIA ca sa. reclame guvernul austriac. Mai dam o subventie institutului Weigand din Lipsca fa%ra, casa,reclame guvernul german. Ati auzit de asemenea ca, archiepiscopul catolic de aci, in discursul francez tinut Vinerea trecutA la solemnul Te-Deum pentru aniversarea de 50 de ani, a multumit Imp&ratului Francisc Iosif pentru rnunificenta Sa fata, de §coalele §i bisericile catolice din taxa noastrA, §i noi n'avem nimic de obiectat In privinta aceasta. Dar guvernul ungar a crezut ca, trebue sä opreasca, subventiunile de 'cultura% dela alte State, de§i sant admise in alte State. DA Franta §coalei de arheologie dela Atena, dilm noi institutului lui Weigand. Nimeni pa% IA acum nu s'a formalizat. Statul ungar ins& opre§te ;e in dreptul lui sa, opreasca,, daca' vreA. Ins&nu

332 putea, fi In d.rept sne opreasca de a plati o datorie. Sidad, e a§a, apoi, d-le ministru de externe, trei ani dureaza ministerul -dv. §1 In trei ani n'ati ajuns s, lAmuriti chestia aceasta? incepand. so lanauriti, ati inceput prin a refuza, plata?i produceti impresia, Inainte de a deslegh chestia, ce deja defavorabila §i riscata §i periculoasa, ? Toti mini§tri anteriori au platit, §i contele Kalnoky pe caretl citati, dad a aflat, ce se prate§te §i cum se plate§te, nu a avut nici o obiectiune de facut in Delegatii, precum o spune pe fata. Cum veniti dar numai dv. §i santeti a§a de intimidat In cat suprimati renta? Binevoiti a explica aceasta, caci atunci ne-am 1amur1 indata pentru ce con§tiinta dv. impacata nu ne e suficienta pentru impacarea noastra. St.incerc eu a da Senatului cheia explicarii pentru atitudinea d-voastra. In urma exceselor dv. dela Orfeu pentru cuvantarea din 1894 v'ati facut pozitia a§a de grea, in cat acum, ca un contre-coup, ca o re- verberare grozava a acelor excese, nu mai a- yeti autoritatea ca ssustineti drepturile Sta- tului roman cum trebue sa. fie sustinute (apl.).

333

Pentru aceasta am facut interpelarea §i aceasta e bine sa se §tie in fara. Un ministru roman are dreptul §i datoria de a-§i plt1 obligatiunile sale de Stat, niciun. Stat strain nu poate deslega guvernul roman de o obligatie privata, de a plata o renta §i orce §ovaire este un fals politic §i contra Statului roman §i contra nationalitatil §i contra Sta- tului ungar !G-re§ala dv. politica este, ca ati §ovait trei ani de zile fara spTh1tii §i ctrei ani de zile stati intimidat la discutie pentru un drept clar ca lumina zilei, care era de o- noarea §i demnitatea noastra, national& casa MI fie tncurcata ala cum ati facut-o (aplause).

120. Interpelare asupra directiei nelini§titoare a politicei guvernului Sturdza gi replica despre intimi- tatea cu guvernul austro-maghiar.

&dinta Senatului dela 15 Fevruarie 1899

Textul interpellrii: «Am onoare a inter- epela pe d. ministru-prezident asupra lipsei Ede directie in politica guvernului, care a Eparalizat orce actiune serioas6 §i a produs cnumai nelini§te in tarä». Domnilor Senatori, In deosebire de Qamera Deputatilor, care dupii, chiar Indenmul Constitutiunii, are dou'a anume ocaziuni de a se ocupa, de politica gene- ralri, a gu.vernului : easpunsul la mesagiul Tro- nului §i. discutiunea generara asupra budgetului,

335 noi senatorii cari n'avem sg, ne ocupám de budget, daca, dupg, desbaterile adresei ne mai credem datori sg, vorbim de politica generalg, a guvernului, trebue sg, dutgm oaltg, cale regulamentarg, calea interpelgrii. Sper cä veti 0,81 astfel justificat; daa un membru al opozitiei. exercitand dreptul san de control, acum spre sfar§itul legislaturii §i in perspectiva alegerilor generale din acest an, a anuntat d-lui ministru-prezident o interpelare, pentruca impreung cu dv. sg,-§i dea, seama de directia politid, a guvernului actual in decursul celor 4 sesiuni §i de rezultatele acestei politici. D-lor, sant aproape patru ani, de c'and par- tidal national-liberal, sub conducerea d-lui Di- mitrie Alexandra Sturdza, a venit la guvern. La cMerea lui Ioan Brgtianu, In Martie 1888, vg, aduceti arainte ca era, cea mai adanca desbinare in partidul d-voastrg. Ba,rbati liberali ca C. A. Rosetti, ca insu§ fratele Dim. Bratianu, Kogalniceanu, Fleva,Marzescu, Tzoni §i altii mai mici ca d. Pal lade, Caton Lecca, etc., eran in flagranta opozitie cu fractiunea din partid, care era, la guvern sub Ioan Bra- tianu. In Octomvrie 1895 insa partidul liberal a revenit la putere impacat §i intrunit, iar ca

336 un semn al acestei reuniri, Inprimul minister format de d. Dim. A. Sturdza figurau ca mini§tri d.-nii Flevai Pallade. Sub d. Fleva ca ministru de interne s'au facut alegerile,din care a e§it acest onor. Senat. Dv. ziceti, ati afirmat de atatea orc acele alegeri au fost din cele mai libere. Eu am oarecare tiadoiala asupra diferentierii acestei libertati,credct alegerile au_ fost cam tot a§a, de libere sau nelibere cum sant toate alegerile la noi. Dar d-v. ziceti ea au fost deosebit de libere, §i a§a. siie fie ! Daca au fost deosebit de libere, atunci meritul este mai alesal ministrului de interne de atunci, al d-lui Fleva.i de aceea §i vedeti, ca. In primul mesagiu pentru lucrarile parlamentare In cea dintai sesiune a d-v. s'a pus accentul pe o foarte tnsemnata chestie, care era, anume de resortul ministrului de Interne §i caracteriza *deosebita Insemnatate a acelui ministru. Se ziceh In primul mesagiu. contrasemnat de guvernul d-voastra :«Des- ecentralizarea administrativa flind. o cerinta «expresa a Constitutiunii, iar a§ezarea admi- «nistratiunii pe o cale temeinica fiind o ne- «cesitate adanc simtita de toti, guvernul Men «va prezenta, deliberarii Domniilor-voastre re- «formarea legii .comunale, etc.*

337 Mare chestie,foarte important& chestie ! Guvernul precedent elaborase §i el lin intreg project de lege comunal& §1-1 publicase. Foarte- natural erh, dar, ca partidul liberal revenind la guvern acolo s&-§i pun& acceutul, §icele intamplate in Apt&manile din urm& v& arat& necesitatea ce ar fi fost ca s& se infiinteze o lege practic& pentru o mai bun& administratie, mai ales a comunei rurale. Dup& ce cu aceastl chestie important& se prezint& rein- trtritul partid national-liberal inaintea tarii, care nu a fost inirarea noastrA, cand tocmai ministrul de interne, sub a c&rui r&spundere se pronuntase anume aceast& parte a mesagiului, se g&se§te deodat& atacat de organul principal al partidului §i peste c&tev& zile, dup& o mica ceart& intre d-sa §i d. ministru- prezident de pe chiar banca ministerial& Ina- intea Camerii pentru lucruri de nimic, ni§te vizite de prefecti, la unul §i nu la altul, se vede eliminat. Va sa,zic`a,cea mai important& lucrare anuntat& in primul d-voastr& mesagiu era anuntat& far& seriozitate ?i tn adev&r, nici nu a mai atins-o vreun mini stru urmalor, nici nu a mai avut parlamentul s& se ocupe de a§?1, cevh, rea prevestire pentru activitatea 22

338 legis1ativ5, sub nclua conducere at d-lui Dimi- trie A. Sturdza! In loc de aceasta, Senatul §i Camera au fost ocupate de o mica, foarte mica refoima care atingeä Curtea de casatie §1 Curti le de apel. A fost vorba sa se puna printre magistratii inamovibili ativa. membrii In locul altor inembrii, In special la Curtea de apel din Galati un frate al d-lui ministru de justitie, fostul advocat dela Ploe§ti, domnul StAtescu. D-lor, aceastä atingere a inamovibilitAtii a In- ceput sä produea nelini§te In tara, dupa impresia mea. Csaci s'a de§teptat teama de introducerea In magistratura inamovibilg, a unor partizani politici. N'a§ fi Indraznit sá Intrebu- intez fa t5. cu magistratura inamovibilacuvân- tub de partizan politic, daca nu l-a§ fi Intalnit in gura actualului ministru de justitie, cu ocaziunea tamormantarii mult regretatului membru dela Curtea de casatie Poenaru.-Bordea. D. ministru de justitie, printeun discurs, caruia i-a facut nemeritata onoare de a-I publich prin Monitorul Oficial, roste§te acum-ci- tevazile urmatoarele cuvinte: «Dar Mihail Poenaru-Bordea n'a fost numai «un magistrat superior ; n'a fost numai un ju- qrisconsult eminent ;el a fost §i un patriot

339

«distins, un membru nestrdmutat al partidului liberal*. Cum aceasta ? Un membru al Curtii de casatie er& membru al partidului liberal? Uncle ? In ce ? Votul la alegeri este secret ; dac& la alegeri prezideaz& magistrati, ei sant impar- tiali §i Mr& partid ; manifestatiuni politico nu pot s& fac& ; In parlament nu pot fi ale§i i ba Inca cei dela Casatie sant chemaV sa judece pe mini§tri din orce partid ; prin urmare din momentul, In care un jurisconsult intra In magistratura, mai ales In cea inaMovibil& §i mai ales la Curtea de casatie, orce deo. sebire de partici a Incetat pentru el. Este o erezie constitutional& ca un ministru de justitie sa afirme partizaneria politic& a unui membru al Curtii de casatie ! Dar, d-lor, sa nu exagerám importanta vor- belor actualului ministru al justitieil). Dup& istoria cu acea materie vulcanica, care se In- trebuinteaza In loc de ciment la portul Con- stanta §i care are un nume urIt pentru Ro- mani, din vremea c&nd d: Stoicescu a trecut pe la lucrarile publice, §i dup& celebra excla- mare «sa traiasca Sultanul», dup& ce acela§

1) Constantin Stoicescu.

340 d. ministru a trecut pe la ministerul de externe ca un om indispensabil pentru actualul guvern, acum, cand d-sa a trecut la ministerul de justitie, nu trebue sit insistam prea mult asupra manifestärilor d-sale. Aud a acest in- teresant personagiu po.litic se ocupa §i de o mai departe atingere a Curtii de casatie §i vrea sa-§i concentreze conceptiunile d-sale In- tr'un proiect de lege. Dupa, acele precedente va, puteti Inchipul marea Incredere §i lini§te, on care a§teapta, tara lucrarae onor. d. ministru de justitie actual. D-kr, In aceea§ prima sesiune a parlamentului dela 1895, la administratia rasboiului, tara a ramas Incremenita, de o vorba a fostului ministru de razboi;d.general Budi§- teanu, sub a caruia prezidentl am onoaresa. vorbesc In acest moment. Tocmai pe atunci era mare nelini§te 'In Orient, ne aflam In ajunul isbucnirii razboiului greco-turcesc, a carui repercurtare asupra Macedoniei §1 Bulgariei era va,ditä,§iposibilitatea unei repercuthri pana, la noi nu era exclusa, §i In acel moment vine ministrul de razboi al partidului national- liberal §i zice In Camera,: arma militaruluiro- man este numai uu ciomag. .i ca sa, nu se creaza, ca, era un lapsus linguae, repeta, In

341.

Senat, ca. arma soldatului nostru este un baston high-life. Nu insist mai mult, fiinda din norocire a venit in cuand actualul ministru de räzboi §i a mai lini§tit lumea, a rectificat nepilduita vorbA aruncatti atunci Intará. Cu aceasta, d-lor,sesfax§e§te prima sesiune parlamentarä. In intervalul de timp pAnä la deschiderea.sesiunii a doua se des- fl§ur5, aotiunea guvernamentalA in contra fostului Mitropolit Primat. Cu evlavia cunoscutg ministrului-prezident, cu finetea juridid, a ministrului de justitie de atunci, cu §tiinta canonicA a profesorului de chimie §i ministrului cultelor d. Poni, chestia mitropolitana1 a fost adus5, In situatia pe care o cunoa§teti, Atata nelini§te s'a produs In. tarA,§i poate eth chiar temere de o complicatie sträinä, In et primul minister al d-nului Sturdza a trebuit s'a se retragA. Dar Inainte de a se retrage, tot acel guvern, cu deosebire numai a, In locul d-lui Fleva trecuse d-nul Stolojan la ministerul de interne, iar la domenii eth ad-interim mnsu§ actualul ministru prezident, contra-semneazä al doilea mesagiu pentru des- ohiderea sesiunii dela 15 Noemvrie 1896. Sub rAspunderea specialA a onor. D. Sturdza, ca..

342 ministru al domeniilor, gAsim In acel mesagiu urmAtoarele cuvinte : 0Instituirea unei case rurale va Inlesni van- «zarea proprietAilor marl In loturi midi, ve- gnind astfel In ajutor atat proprietarilor de «mosii,cari nu easesc cump5Atori, cat §1 sA,- «tenilor ca,rora le lipse§te capitalul». Uprinta, cu care la noi se stabilesc legende inexacte, este surprinzatoare. Casa rurala, trece astazi drept o idee distinctiv5, a aureliani§- tilor; nu esteexact. Casa rural& este pus& drept obiect de program legislativ de Insu§ d. Sturdza ca ministru al domeniilor. Ce s'a Intamplat cu aceasta, parte a programului d-sale §1 al d-voastr5, ? Ce e pentru d-voastrl, un program legislativ ? Ce este un. mesagiu pentru cl-voastra,? D-lor senatori, aduceti-va, aminte, In ce Im- prejurAri cAzuse Bratianu la 1888. Intremiii- tele motive de nemultumire, care erau rostite pe atunci de membrii disidenti, ai partidului liberal, era, §i. lancezirea activitätii parlamentare. Era, critica adese formulatA, el nu e nici un program legislativ, ca, nu se mai fac mesagii seJioase, ca s§tie Camera §i Senatul de ce s'a se ocupe, cnu e nici o indicare do idei,fie liberale, fie alt-cum, care sg. ali-

343 menteze interesul public, §i. astfelse ataca lancezirea din ultimii 4 ani ai ministerului Bratianu. A ramas un cuvant admis de toti : mai bine era, §i pentru memoria lui Than Bra- tianu §i pentru valoarea partidului liberal, daca Bratianu se retragea cu cati-va anitnainte, ca sa nu se tntample acea epoca de decadent& a parlamentului liberal. In contra dum- neavoastra rostise Insu§ Costache Rosetti, la 1884, vorba de ergofobie. Prin urmare, cand In noile mesagii ale partidului d-voastra, revenit la guvern cu aparenta de puteri Improspatate, se mentionau la 1895 §i la 1896 cate-va proiecte legislative de mare Insemnatate, aceasta ca§tiga o In- doita importanta prin cele petrecute Inainte de 1888. Caci nu. era vorba sa revie partidul liberal la guvern pentru a continua, ce ? ultimii 4 ani de slabiciune de sub ministerul Bratianu, sa tnadeasca Inca 4 ani dela 1895 Incoace cu acei 4 ani Inainte de 1888 §i sa aveti astfel dela Inceput acea fata hipocra- tic& §isenila, parca nu ati mai avea alte puteri de cat acele sleite deja la 1888, cand a cazut Bratianu. Toata valoarealucrarii pentru tara, necum pentru d-voastra ca partid, atarna dela con§tiintiositatea programului

344 le.gislativ din mesagii §i dela onestitatea in- d.eplinirii celor promise In mesagii. *i. sub a§a, imprejurki, du$ ce a fost in- la,turat'a descentralizarea administrativa, a d-lui Fleva, se pune chestia casei rurale de eatre Insu§ §eful partidului national liberal.i la 7 Martie al anului urmittor vine ministrul de interne d. Lascar §1 cere sa, se ocupe Senatul de aceast5, chestie. Cine za,darnice§te acum lucrarea in sectii? Insu§ §eful partidului national-liberal,acela§ d. Sturdza, care o propusese in mesagiu. Casa rurara e o chestie foarte controver- satA. Sant multi clintre colegii no§tri o §tiu din conversatiile d-lor precum e d. Gala, d. P. Gradigteanu, care o cred de cel mai mare folos ;sant altii, intre cari §ieu, care o cred foarte periculoas'a. Dar toti santem de acord ca s5, zicem: o p,semenea chestie, daca o pui, trebue sa, o §i resolvi Inteun fel sau In altul. Intr'o tara, ca a noastrA intrebkile agrare ca§tiga, o gravitate exceptionara. Nu poti A, arunci casa rural& ca o bomba in parlament, §i pe urma sa, faci ca §i cand nu ai fi zis nimic §1 sa, räivae sabia suspendata, deasupra Senatului. Or §tii ce faci, cand o pui in mesagiu, §i atunci nu o eadarnici; or nu.

345 §tii ce faci, §i atunci dovede§ti- lipsa de directie In politica ta. Dar se §tie acum, ce este acest sistem sau mai exact aceastA lips& de sistem. Este continuarea slabiciunii din ultimii 4 ani ai ministerului BrItianu. Atunci, ca §i adum, mesagiul devenise un simplu exercitiu de stil, nu mai continea, Intr'Insul nimic serios pentru. legislatia interng. Cu. un asemenea mesagiu dar se prezintI guvernul d-lui Sturdza la 15 Noemvrie 1896 pentru a cloua oarI, dar In fata agitArii publice se retrage dupii, cate-va zile §i vine, tot din earunchii partidului, ministerul Aurelian dela 21 Noemvrie 1896. MI voi oprl mai mult asupra acestui minister, fiMd-ca cele ce s'au petrecut In privinta lui, m'au Indemnat mai ales sa anunt aceastI interpelare. Dar mai Inainte vreau s'a termin cu ultimele doula, mesagii ale acestei legislaturi. Cand revine la guvern d. Sturdza, In mesagiul dela a 3-a sesiune, propune o altá chestie mare pentru lucrarea legislativa. Descentrali- tarea era, uitata, pare a n'ar fi fost ;casa rurala eth tnmormantata In sectiuni, pare &I nu ar fi avut nici odata onoarea de a fi propus& da guvern. Acum vine In al 3-lea rand

346 inamovibilitatea magistraturei, pe care guvernul precedent o introdusese la Curti le de Apel §i pe care guvernul liberal promite soIA- tease& mai departe. In partidul liberal mai ales erau de mult glasuri, cari ziceau cä, dacsa. este vorba de a sustrage pe magistrati dela influenta guvernelor de partide, apoi judec&- torul de instructie trebue A, fie In prima linia inamovibil. Conform acestor g&ndiri liberale, vedem In al 3-lea mesagiu tot sub prezidentia d-lui Dim. Sturdza intercarandu-se urm'atorul pasagiu: «Asigurarea unei justitii bine distribuite «cere ca pozitiunea independent& a magistra- «tilor sa, fie Int&ria. Se va ajunge la, acest «scop modific&ndu-se articole din legea orga- cnizArii judec&tore§ti». Ministru de justitie pe atunci este d. Alex Djuvara. Dar §i acest mesagiu al 3-lea er& un simplu exercitiu de stil. Guvernul d-lui Sturdza nu se gande& serios tiepromisiuneafit- cua. Dupä cate-va Aptgm'ani, d. Djuvara e eliminat din minister ; nimeni nu §tie In mod parlamentar pentru ce, §i chestia famane tot ca mai Inainte. In al 4-lea mesagiu nu se mai promite nimic nou. Guvernul se multume§te s& zica, :

347 «Lucrarile sesiuniiactuale vor privi mai vales rezolvarea proectelor de lege ramase din «sesiunea trecuta». Apoi, -claca, se sustrage casa rumJi ina- rn o vi bili tatea, ce a ramas din trecut nu este de mare importanta. Un lucru tnsa s'a facut In ace§ti 4 ani,§i ar fi nedrept din partea opoziiunii, daca nu ar recunoa§te-o pe fa. S'a facut reformaIn- vmântu1ui secundar §i superior. S'ar puteh zice multe In aceasta privinta. Facuse §i d. Take Ionescu sub ministerul Catargi reforma Invatamantului primar ;e probabil, cdaca mai sta la guvern, faceit In acele Imprejurari favorabile §i reforma Invatamantului secundar §i superior,caciproiectele de legi asupra acestei reforme erau numeroase §i mult des- batute din anii anteriori. Dar or cum ar fi, nu s'a fäcut sub ministerul Catargi, s'a facut sub ministerul d-lui Dim. Sturdza, §i ramftne un indiscutabil merit al partidului liberal ca a fost destul de clisciplinat sindeplineascit aceasta opera. De §i nu este o opera politica de partid, este !ma o lucrare organica importanta pe care, dupa cum §titi, §i opozitiunea a primit-o ; luarea In consideratie s'a votat In unanimitate. Ce e drept, unii §i alii dintre

348 noi, rectorul universitatii de atunci, ci. Ste- fanescu, §i eu, reprezentantul universitatii fn Senat, ceream ceva modificari ;tnsai guvernul a insistat sa nu se faca nici o modificare,sit treaca proiectul a§a cum a venit dela Camera', §i in pripa, s'a §i trecut aà numai ca sa peata, fi aplicat cat mai curand, adica, dela 1 Sep- temvrie anul trecut. Cu atat mai mare este interesul, cu care privirn la aceasta, singurA lucrare de valoare a legislaturii d-voastra, de 4 ani, §i yeti ga,s1 poate natural, ca reprezentantul universitätii din Bucure§ti sa vatraga atentia asupra a doll& puncte, earl ne dau un fel de presim- tire despre directia, In care se arata, grabita aplicare conceputa a reformei invatamantului superior din partea guvernului actual. Cand s'a apropiat ziva de 1 Septemvrie 1898, corpul profesoral universitar a fost surprins printr'o adresa, a d-lui ministru de culte, care zicea, :cRectorii ale§i trebue sä se supuna, la, o noua alegere». De ce ?Articolul, care prevede alegerea rectorilor e neschimbat In legea cea nourt. : corpul profesoral alege 3 membri, §1 de pe aceasta, lista, de 3 membri ministrul supune confirmarii Regelui pe unul. A era, In legea

349 veche dela 1864, a§a, a rmas §1 In legea nou'd. La Ia§i se Meuse, din Intamplare, cu cate-va luni tnainte o nouä alegere de rector, §1 e§ise cu mai multe voturi §1 se confirmase aceea§ persoan'a, care de 20 de ani era,rector, d. Nicolae Culianu. La Bucure§ti, In urma demisiunii mele, se alesese cu cele mai multe votUri §1 se confirmase cu 8 luni Inainte d. Grigorie Steranescu, colegul nostru din Senat. *i. unul §i altul puteau sg,functioneze mai departe, §1 conform nouei legi. Nu, ministrul zice :alto alegeri ! Ce o fi lost asta ? 0 fi lost,poate, o corectitudine prea matematia In aplicarea legii? Lege nousa, alegeri noi, eaci Inainte rec- torii erau pe 4 ani, acum sunt pe 3 ani. Foarte bine ! Dar va, puteati a§tepta, la rezultatul fi- resc. La noile alegeri, facute dupa un scurt interval, s'au ales cu majoritatea voturilor acela§. Culianu la Ia§i §1 doi altii cu mai putine voturi, iar la Bucure§ti, cu cea mai mare majoritate de voturi, acela§ Steanescu §i doi alti pro-forma cu mult mai putine voturi. Atat de pro-forma erau ace§ti doi cu voturile cele putine, In cat- chiar eu, care Imi d'adusem demisia §i declarasem anume §i prin gazete, cit nu 'sant candidat §1 nu voi primi s5, fiu rector,

350 chiar daca al fi ales §i confirmat, prin urmare eram afara din cauza, chiar eu am avut tot atAtea voturi, vre-o 16, ca §i. d. C. Dimitrescu, pe card d-nu *tefänescu a avut veo 44 voturi din 58 votanti. Vine ace'asta, lista, de trei §i. chiar de 4 ale§i la d-nu ministru de culte,§i. d-sa nume§te pe d. C. Dimitrescu, cel care a avut cele mai patine voturi. Dar bine, daca sunt trei membri pe o lista, n'are ministrul dreptul formal de a alege din acei trei pe cine credo ca este mai nemerit? Da, are acest drept formal. Dar ad nu e chestia de drept formal, ci de justa aplicare a acestui drept, mai ales In momentul inau- gurarii practice a reformei tnvatamantului superior, care sä ne prevesteasca spiritul nouei -legi. De cand exista universitatile noastre, de and este vechia lege a instructiunii, d.ela 1864, §i 'Ana asta-zi, In 34 de ani nici o data nu s'a propus confirmarii Domnitorilor alt rector, de cat acela din cei trei profesori care a avut cele mai multe voturi. Cáci autoritatea rectorului este mai ales Intemeiata pe Incred.erea colegilor sai, §i la un corp Ina lt, cum sant profesorii universitari, inamovibili §i independenti, favoritismul guvernului nu da autoritate, ci mai curand, din contra, o

3'51 srabe§te. Autoritatea adevAraa o d5, numai Increderea majoritAtii colegilor ;§i de aceea, cu just simtimant, toti mini§trii cati s'au pe- rindat pe acele bAnci dela 1864 Incoace, an confirmat totd.eauna pe acela, care a avut cele mai multe. voturi. Dar atunci, ce mai Insemneaz5, acel articoi cu lista de trei canclidati, care s'a pastrat §1 In legea cea nousa, ? Este Un articol de pru- dent5,, de prevedere pentru certe cazuri. Un corp inamovibil, cum sunt profesorii universitari, cari la. 1864 erau, pe MO Curtea de Casatie, numai ei inamovibili In organismul Statului nostru, trebuiau sa,aib5, In administratia universitAtii lor o mAsurä de garan- tare pentru buna ordine in fata orcArui guvern, ca sa, nu se Intoara, o alegere de rector la o manifestare de desordine politicA,dacii, ar fi fost o singuth persoang, impuia, ministrului pentru numirea de rector. De pildá, sub ministerul instructiunii d-lui Sturdza, sub guvernul lui Brätianu din ultimii 4 ani, la 1887, d-nul Sturza dase In judecara pe doi profesori universitari dela Ia§i, pe d. larzescu §i pe rAposatul Tzoni,§i ti dase In judecath, sub acuzarea cA, §i-au compromis pozitia de profesori prin cAlcarea jurAmantulni de credint5,

352 &are Domnitor. Ia Inchipuiti-v5 cum era lumea agitat& pe atunci, In valvoarea opozitiei- unite, s& se fi Int&mplat o alegere de rector la universitatea din Ia§.1, §i. legea s'a fi indicat numai o singur& persoanA pentru alegerea §i confirmarea de rector ; se putea Int&mpla atunci foarte u§or, ca profesorii din Ia§i s& aleag& rector In asemenea momente pe d. Tzoni sau pe d. .31ftrzescu, §i Intelegeti situatia unni ministru de culte In astfel de stare a spiritelor, dac& ar fi fost dup& lege un. singur nume pe list&. Pentru asemenea cazuri, pentru evi- tarea unei a§a dezordine In disciplina §colark foarte prudent prevede legea instractiei sa, fie 3 nume pe lista,. Dar cand nu e a0, ceva, fn. chestie, &and sunt Imprejarki normale, cum au fost la alegerile de rector dela 1864 pan& acum, §i de pe lista cu trei membri unul dim ei are majoritatea la Bucure§ti, chiar imensa majoritate a colegilor sai, §i cand acest membru este dar ce s& vorbim de politic& la, rectorat ? dar din Intamplare este §i un membru al partidului liberal, ca d.tef&nescu, ce e drept mai independent, s& nu-1 confirmi. §i s& confirmi pe cel cu minoritatea, care mai este §i membru al partidului liberal, care drapelist cateva Aptámani, scriitor la Drapelul

353 caleva Aptamani f§i paräse§te drapelul §i trece la fractiunea dela guvern dup'a alte sp- t5.mA..ni, §i amenintA poate c5, va retrece iar la Drapelul, dad, nu va fi rector, A confirmi tocmai pe acesta cu o infim5, minoritate de voturi §i cu o astfel d.e atitudine politic& ? Ce directie este aceasta, care se introduce odata. cu noua lege a instructiunii In universitatea noastra ? Dar bine, pang, acum nu s'a pomenit In corpul universitar clisensiune de politica pentru rectorat. Cand mi-au facut mie onoarea A m5, aleagA colegii mei din Bucure§ti, nu a fost vorba de partid politic, §i §tiu c5,§i. unii membri devotati ai partidului liberal au votat pentru mine, §i tocmai voturile lor, precum au fost pentru mine o deosebitä onoare, au §i fost cele mai caracteristice pentru buna Intelegere a unei alegeri de rector. Aici nu este chestie de partid politic, ci de administratie, de autoritatea §i de disciplina §colath. AO a fost tradi-tia noastra cea buna, de cand s'a facut legea instructiei la 1864 IAA1 astazi, cand a venit noua lege a d-lui Haret.i tocmai aceasta, noult lege A strice buna traditie, A rástoarne majoritatea, sá provoace nelini§te §i turbursari Intre profesori, sh", ticluiasea rector cu favoarea guvernamentalá pe acela care nu 23

354 are autoritatea Inaintea colegilor Ai ? Acesta este un deplorabil Inceput al, nouei legi a instructiunii publice In privinta administrArii universit&tii. Ati §i auzit ce s'a Intamplat la Ia§i -- la banchetul profesorilor pentru vechiul rector, care nu a fost confirmat, de§l a avut majoritatea voturilor §i fusese tot ales §i confirmat de vreo 20 de ani, dar, ce e drept, nu e membru al partidului liberal,§i. votul de blara exprimat astfel In contra noului rector, care a avut mai putine voturi, care e membru al partidului liberal, dar care este acuzat chiar de colegi ai Ai din partidul liberal, ca, a fäcut intrigi ca sä obtin& §i acel num`ar mai mic de voturi, fiindc& a spus colegilor ea se pune numai proforma, §i tocmai pe acesta Il confirm'a guvernul !1) Dar In Bucure0i, pentru ce nu s'a confirmat d.tefa,nescu §i s'a confirmat d. Dumi- trescu ? Oare pentru cä d.tefa'nescu §i-a permis, la discutia legiiinstructiei publice, In mod convenabil, A, exprime chteva alte p&reri, cum erau dealtminteri hot&r&te In consiliul facult&tii de §tiinte, din care d-sa face parte? Mei mAcar at&ta independent& de judecatA

1) Domnul A. D. Xenopol, pe atunci liberal.

355 nu mai este tolerata, la un membru al partidului liberal ad In Senat ?i pentru aceasta -trebue pedeapsa ? Caci, d-lor, este o isbire a -omului, cand a fost ales cu atata majoritate -0.mai tnainte administrase 8 luni universitatea. In, mod corect, sa, fie aruncat de ministru §i Inlocuit prin eel cu minoritatea, fiindca acesta trebue rasplatit pentru parasirea gru- parii politice a drapeli§tilor §i fiindca, adusese serviciu guvernului ca raportor al legii instructiei, In Camera. (Raportor este un substantiv neologist, care vine dela verbul a raporth, ra- porteaza). Este foarte penibil,d-lor. pentru mine ca reprezentant al universitatii din Bucure§ti In Senat, svä vorbese de aceasta, chestie, care are aerul de chestie personala, Insa, personal, ...shut In cele mai bune relatiioficiale cu d. Dimitrescu; d-sa este un om foarte inteligent, este un om de bun sfat, este un coleg foarte placut ; nu vorbesc de aceasta fiintare a d-sale personala, vorbesc de figura publica a d-sale, §i de figura publica am dreptul s m preo- cup, fie cu orcata parere de rail, atunci cand vad aici un deplorabil precedent pentru corpul universitar §i pentru toata valoarea universitatii noastre. Caci, d-lor, nu s'a rnarginit

356 lucrul in cele aratate p`ana acum, ci trebue A, v5, atrag atentia asuprh unui al doirea fapt, §i mai gray, intamplat la prima aplicare a Douai legi. Nu mi-a§ fi permis A, vorbes% in parenteza, de explicatia cuvantului raportor «raporteazAo>, dach nu s'ar fi agravat situatia acestui curios rector printr'o cumulare de im- prejufari, cari constitue un scandal in administratia publica. Chnd a venit legea instructiunii cea noug, a§a pripith in Senat §i child ziceam noish, mai modifichm cevh ca A, se aleatuiasca, mai prudent (cAci o lege a instructiunii esto un organism a§a de inciziv, Incat trebue sa fie oglindith in budgetul tArei, §i inainte de a §ti cum stai cu budgetul in anul acesta, nu poti vorbi de buna aplicare a legii instructiunii in acest an), d. ministru al instructiunii publice, unul din cei mai buni mini§tri, foarte activ §i inzestrat cu cele mai bune intentii, ne-a zorit sa, o votilin MIA schimbare ca s'a o poata, aplich indath la inceputul acestui an §colar. Sh vedem acum, in ce fel §i in ce directie a aplicat-o cat pentru studiile universitare. Pentru. infiintarea de catedre, noua lege in- franeaza, arbitrul ministrului §i al comisiei budgetare ;ea cere prealabilul avis al facultittii

357 respective, cere apoi trecerea acestui avis prin aprobarea senatului universitar §i apoi mini- strut poate numai prin lege A infiinteze o catedra noua astfel ceruta, de Insa,§ universitatea. Sa-mi dati voie sa, va vorbesc In deosebi de facultatea, din care fac eu parte, de cea de litere. Pentru buna aplicare a nouei legi, d. ministru a Intrebat facultatea de litere : ce are de propus ? aceasta din Octomvrie trecut, la Inceputul anului §colar, Inainte de a fi alcatuit budgetul. Noi am raspuns la 11 Decemvrie, pentru ca sa, fie timp de a se prevedeh In budget Infiintarea catorva agregatii in.dispensabile pentru Inaltarea studiului universitar §i chiar numai pentru simpla functionare a facultatii de litere In vederea cerintelor profesoratului dela licee. D-lor senatori,la Sofia, in Bulgaria, s'au Infiintat de curand 3 facultati. Bulgarii Inca Incepatori nici n'au curajul A nurneasca a- cele facultati. universitate. Dar la facultatea lor de litere, oam.eni practici cum sAnt, au pus dela Inceput o catedra pentru. studiile bizantine, pentru Invatatura istoriei balcanice, precum §i pentru. studiul dreptului consuetu- dinal, al datinilor bulgare ; asemenea o cate-. dra pentru geografie, ca sa-§i cunoasca tam,

358 o altA pentru folclor, o altA catedrA, de limba, francezA, §i. de limba germanA. VA inchipuiti, d-lor senatori, c`a noi In Bucure§ti, u.nde pan& acum veneau. Arbil §i bulgarii ca s`a, Inv*, nu avem la universitate o catedrA de limb& franceA ! Nu avem nici catedrA d.e geografie, necum de studiile bizantine, or de limba ger- manA. Imi veti zice InsA cA prin reforma ces'a adus acum InvAramantului secundar, este tocmai vorba de a se da o directie mai practicA. Foarte bine. S'a §i facut la facultatea noastrA de litere o sectie pentru limbile moderne ; ea functioneazA de 2 ani, dar n'are cleat un singur profesor, de§1 sant Inscri§i ca la 200 de studenti anume la aceastA sectiune. Cum sA-§i tread, ei licenta cu un singur profesor ? El bine,la11 decemvrie consiliul facultAtii a cerut tnfiintarea acestor 4 catedre :geografia, studii bizantine, limba francezA §i limba ger- manA, §i cu institutia agregatilor cari nu se platese deal cu 500 lei pe lunA, ar fi fost o cheltuialA In total de 2000 lei pe lunA. Ce s'a fAcut prin noul budget dela 1 Aprilie? Nimic. S'a admis, ce e drept, sporirea lefei profesorilor vechi. cu 50 lei pe lunA, §i comisia budgetarA se aude Ca vreit, sA le sporeasd,

359 leafa cu 100 lei, a§a. cum sta tn lege ca dispozitie tranzitorie. Dar daca este a§A, greutate budgetara, era preferabil sa, se Infiinteze indata agregatiile cele mug, pentru completarea indispensabila a studiilor universitare, decal sa se sporeasca lefurilecele vechi, care mai puteau a§tepta un an. Dar nu e aici adevaratul punct In discutie. E In alte alocatiuni budgetare nou Introduse. Motivul de economie budgetara se invoaca Yu contra sporirii studiilor necesare, dar el Ince- teaza de a fi valabil pentru guvern, cand e vorba de gratificarea favoritilor. Celor doi rectori noi confirmati li se spore§te indata diurna la 500 lei pe luna.. D. Culianu a fost 20 de ani rectorul uni- versitatei din Ia§i cu minimala alocatiune de 185 lei. A, dar cand s'au pus 500, s'a confirmat rector d. Xenopol ! D. Gr. Stefanescu a putut servl 8 luni cu acea mica diurna, dar cand sant 500 lei, trebue sa, devie rector d. C. Durnitrescu din minoritate. Nu gase§te proiectul budgetului §coalelor cei 2000 lei pe luna, fie §i numai 1000, pentru agregatiile in- dispensabile la facultatea de litere, dar dupa, ce a gasit sporul diurnelor noilor rectori, mai gase§te de unde sa prevada, §i o superfetatie,

360 nepregAtia, care stA In vant. Citesc In statul No. 98 al noului budget :«Seminarul pedagogic», inovatiune neregulamentat&. «Un ma- c estru de conferinte Ins&rcinat §i cu directiunea cseminarului, diurnA 800 lei».i eine func- tioneazA deja In acest post ? Tot d. Dimitrescu, noul rector al universitAtii ! D. C. Dimitrescu are sarcina mare, ca rector, de a forma.. §i reform& regulamentul universitar. Mai e §1 deputat cu diurn`a, mai e §i membru In consiliul permanent cu jetoane de prezentk mai e O. directorul bibliotecei centrale cu alti 500 lei pe lunA, (cand o fi avand vreme sa, se dua, 0. pe acolo ?),§i acum i se mai dau §i alti 800 lei pe lunA, plus loouint&§i serviciu, la faimosul institut pedagogic. Ce tnsemneazA. aceasta ? Aceasta insemneaza, c& odatä cu aplicarea nouei legi a InvAtAman- tului superior, singurul d-voastra, titlu de glorie, se tnaltä pe palatul universitAtii din Bu- cure§ti stindardul cumulardului ! Aceasta e noua directie a tnvAta,mantului superior ? Este evident, ca, noul rector al universit&tii nu poate fi totodatA §i directorul institutului pedagogic §imaestru de conferinte §i profesorul cursuluis'au §i membru al consiliului

361

permanent §i directorul bibliotecei §i deputatul aprig al majoritatii. Cel putin doua din aceste functii budgetare sant sinecure, §i figura pe care o puneti astazi In capul universitatii, e un celebru cumulard, care a trecut dela drapeli§ti la fractiunea dela guvern ! Care va este idealul, care-I puneti astfel In vederea tinerimii universitare ?Idealul este : de pulpana guvernului,i la budget, eopit, I Acea- sta e degradarea universitatii romane ! Sper ctinerimea, care ma asculta sau ma va citl, are destula generozitate In con§tiinta ca sa, nu se ia dupa asemeuea exemple ;iar cei ce asista aci,s vacla cel putin mirarea Intregului Senat, ca§h, ceva, se poate Intampla sub auspiciile nouei legi a InvatAinantului public ! Dar, d-lor, aceasta e o chestie care nelini§- te§te numai pe cativa. Pericolul unei asemenea directii II pricep putini. Se vede numai deosebirea Intro vorbele dela Camera ale d-lui prim-ministru, care pare ca, acurn T§i ia rolul de a face jalea, pe cand rolul d-sale e de a aduce Indreptarea, duioasele vorbe, cu care spuneh, mai alaltaeri In Camera :ce rau merge tara aceasta! hatarul do mne§te, interesele personale sant puse deasupra interesului general,

362 etc., etc. Ba bine ca nu, dup& exemplul citat cu d. Dimitrescu! Dar aceast& critica e numai pentru cativa, cari vad mai departe ; qmarile» chestii politice sant celelalte. .i, a§a dar, sa. venim la ministerul Aurelian. D-lor. eu cred ca ceeace s'a intamplat cu ministerul Aurelian, e una din cauzele nelini§tei §i netncrederii, de care e cuprinsa taxa fata cu conducerea politic& din partea actualului d. ministru prezident. De &Tea va rog sa-mi mai acordati atentia d-voastra, ca sa ne 15,- murim odata aci in Senat asupra chestiei. Se retrage la 25 Noemvrie 1896 d. Dimitrie Sturdza din cauza agitärilor produse prin nechibzuita procedare in contra fostului Mitro- polit Primat. Se mai cla o faimoasa ordonanta de urmarire de catre un judecator de instructie, care e ins& spulberat& de autoritat.ea superioara competent& ; dar acel judec&tor de instructie este inaintat, pentru acest serviciu guvernamental, la rangul de prezident inamovibil (este poate singurul care s'a ales cu ceva folos din incurcatura mitropolitana). Vine ministerul Aurelian. Cum vine ministerul Aurelian, d-lor senatori? Noi eram in Senat cu totii, §i ne putem aduce aminte de cele ce s'au petrecut.

De altfel, mi-am permis s a, aduc aci volumul

363 desbaterilor Senatului, in care gasim consem- nate, in mod autentic, explicitrile ce s'au dat in acel moment. D. Sturdza nu mai eth acum ministru, dar thmasese §ef al partidului na- Vonal-liberal §i leader al majoriatei. Iata cum saluta, d. Sturdza pe d. Aurelian prim-ministru : «D-lor senatori, Imi yeti permite ca in nu- «mele majoritatii, a§ puteä zice aproape una- «nimitatii Senatului, A saint cu iubire §i cu. «caldura pe primul-ministru Aurelian§i.pe «colegii &Ai». Cand omul politic, d. Dim. Sturdza vorbe§te de «iubire» §i de «cal.dura», eu maul stau pe ganduri §i ma intreb, ce are sit vie? d. Sturdza continua : 1E§it din sanul acestui parlament, ales priu- «tr'o explozie a simtimintelor liber exprimate «a imensei majorit4 a poporului roman, e§it «din sanul acestui parlament, care e expresia «vie §i energica a partidului celui mai puternic «din taxa (aplause), partidului celui mai de- «votat §i credincios tarii (aplause), ministerul «Aurelian nu poate fi salutat de noi decat cu «increderea cea mai deplina, cu iubirea cea «mai siucera». Insa, d. ministru-prezident actual poate sa zicA : apoi bine, iubire atunei; dar e §i iubire

364 §i urti, In lume ; nu §tiam atunci ce o sa. fad, ministerul Aurelian cu chestia Mitropolitului. Nu e vorba, ci. Aurelian anuntase aci In Senat a a venit sei impaciuiascei.Ceeace nu §tiam bash', era mod.ul cum avea, sä fac5, aceasta% Im- pasciuire. Ar putea fi §i a§a ;pasn'a aci s'ar putea, In- chipul o asemenea scuzA pentru d. Sturdza. Dar d-sa a mai ada,ogat §i alte declarAri In Senat, cari nu admit nici o indoialas.Sas ur- mArim dar chestia mai departe. Cateva zile dupA venirea la guvern a d-lui Aurelian §i Imbeati§area cu iubire a d-lui Sturdza s'a §i ImpAciuit conflictul mitropolitan prin noul ministru de culte, onor. d. MArzescu, amicul de atunci al d-lui Aurelian, amicul de acum... G. MARzEscu.i al d-lui Sturdza. T1TU MAIORESCII. Apoi tocmai aceasta eram sas zic §i eu. Voiam sg, constat cgs inima dv. este a§a de largA In cats imbeati§azI,cu. un egal devotament, §i pe d. Aurelian cand este la gu.vern, §i pe d. Sturdza cand este la guvern. (Ilaritate). Sf. Sinod, foarte cre§tine§te, a tinut seam& de nelini§tea taxa, a fmblilnzib situatia, a Lies- fiintat prima sentintg, §i, spre norocirea Bise- ricei §i a tArii, a revenit In capul bisericii halt

365 Prea Sfintia Sa actualul Mitropolit Primat, pentru care toat5, suflarea româneasc5, are veneratiune. (AprobAri). S'a rezolvat chestia ma de bine, In Cat Majestatea Sa Regele Inteo soleinnA ocaziune la palat a milltumit tutulor frunta§ilor tArii pentru concursul ce l'au dat la aceastg, ImpAcare, concurs care constitue- un deosebit merit al d-lui Lascar Catargi. A !dar se poate ca d. Dimitrie Sturdz& sa. fi fost nemultumit de modul cum s'a rezolvat conflictul. *i. eu, ca membru al opozitiei, v'am spus d-voastr5, atunci In Senat, la discutia adresei, a s'a §tirbit autoritatea partidnlui liberal, prin faptul. A n'a putut sa, dreaga. singur ceeace singur a stricat, ci s'a adresat la concursul d-lui Lascar Catargi. A§a dar atunci m'a§ fi IntAlnit In aceemi p`arere cu d. Dim.. Sturdza. Dar nu este a§a ; nu ne-am Intalnit In pg,rerinici atunci ;cAci tot aci In. Senat, dupa, ce s'a rezolvat conflictul mitropolitan §i dupa ce Regele a consfintit aceastä lucrare, dupat toate acesteadeclar5, d. Sturdza In Senat,_ asupra unor cuvinte aled-lui Petre Grad* teanu, In §edinta dela 12 Decemvrie : qMinisterul pe care am avut onoare a-1 pre- zidh, s'a retras pentru o cauzA foarte simpra : pentru ca. el doreh ca &á se potoleasa o agi-

366 tatiune care era, In pflblie Cred §i eu, ca dv. ca, acea cestiune a capatat o solutie bnnai..» Buna, este clar roma/1*e? Bunk, adica §eful partidului aproba, solutiuhea data, d.e d. Aurelian. sSimai cred», continua d. Sturdza, «ca solutiunea data a fost aclamata de toata taxa. Am avut onoarea sa o declar In nurnele partidului, nu numai ca nu este mci o deosebire de vederi tare noi, precum se Intampla In alte partide, In cari mini§triicarivin, fac mini§trilorcarisedue,Inmormantari de clasa I...» 0 ! Doamne, d-lor, fiezis Intre noi : adica ce ar fi fost daca printre d-voastra s'ar fi In- tamplat sa i se faca In adevar cuiva, .0 Inmor- mantare de clasa I-a? Ar fi scäpat partidul liberal! (Ilaritate)... «...dare vorba de o conluerare frateasca Intre noi toti. Cred, d-lor, cá dupa ace8te putine explicari, lucrul este larnurit. Desbinari nu exista, exista Intelegere sincera!» Eu, cand and dela omul politic Sturdza vorba «sincer», stau pe gandurii m tntreb : ce are sä vie? Ce are sa vie? Vedeti Indata-ce era, sa, vie. Dupa Incetarea din viata a pre§edintelui Se-

367 natului, principele Dim. Ghica, Senatul national-liberal, tot sub mini.sternt Aurelian, alege la 20 Fevruarie 1897 pe §eful partiduiui, pe d. Dim. Sturdza, de pre§edinte al säu, §i a- tunci noul pre§edinte al Senatului, declarg, In aceea§ §edint'a, : «Sunt con§tient de semnificarea politicA a acestei alegeri ;cazi ea dovede§te solidaritatea §i unitatea partidului national-liberal, ca,ruia apartine atãt majoritatea Corpurilor legiuitoare, cat §i guvernul». Solidari dupd solutiunea chestiei rnitropoli- tane, solutiune declaratA de bund de d-sa, a§h am Inteles totiIn cinstita limb& roma,- .neasc5, ! Dar atunci vined.P. Gra,di§teanu, care este un istet §i vechiuparlamentar, §i trAgAnd imediatg, consecinta, a alegerii, zice tn plin Senat d-lui Aurelian : «Ce cauti pe acele bAnci? Retrage-te ca sä vin5, d. Sturdza*. Atunci ia din nou cuvantul d. Sturdza In contra unor chestii indiscrete §ideclar5, din nou : «Am zis §i eu ca, alegerea mea are o sera- nificare po1itic6,, dar n'am putut sä gandesc §i s'a cugeto (m5, mir ce deosebire este Intro a cugeth §i a gandi.?),«il'am putut A gam-

368

desci scuget macar, ea, alegerea mea a putut fi semnul unui rázboi In partid, ci the- mai am crezut ca, ea arata unitatea intregului partici». Foarte clar !Iata un senator, care recon- firmaceeace a zis :solidaritate, unitate cu guvernul Aurelian. Aceasta la 20 fevruarie 1897. Nu tree opt zile, §i la F Martie se ved.e nu pricepuse d. Aurelian invitarea d-lui Gra- di§teanu, ci se increzuse pe vorba romaneasca. a d-lui Sturdza :iubire, solidaritate, unitate... ce naiv este d. Aurelian !... La 1 Martie n.e trezim In Senat cu urmatoarea adresa a prezidentului nostru : cImplinind vaxsta de 64 de ani, doresc sa-mi petrec restul zilelor mele in pace §i lini§te sufleteasca», §i-mi dau demisia §i din prezidentie §i din Senat. Eu cand aud dela omul politic Dim. Sturdza, vorba de pace §i lini§tesufleteasca, stau pe ganduri §i m intreb :ce are sa vie ? S'a vazut indata, ce era, sa, vie. Fire§te, Se- natul a respins demisiunea, §i la 13 Martie vedem pe d. Sturdza preziclAnd iara§ Senatul. Cred ca dela 1 Martie, cand era, de 64 ani, §i din cauza batrânetei voia, sa, se retraga, din Senat, §i pa,na, la 13 Martie, cand a revenit

369 In Senat, Vatranete le nu i s'au Imputinat. De ce dar a demisionat d. Sturdza la 1 Martie §i de ce a revenit dup5, 13 zile ? S'a väzut de ce, dupg a:lte 13 zile : la 26 Martie a ra,s- turnat ministerul Aurelian, iar d. Aurehan declarA in Senat :«din tmprejurAri cad. VA, «sunt cunoscute, sant nevoit s5,ma, retrag». Poate va sant cunoscute d-voastra Indaratul culiselor ;insai parlamentului ca parlament, nu i s'a adus la cuno§tintA. Astfel revine d. Sturdza la guvern In ziva de 31 Martie 1897. Daca cel putin s'ar fi incheiat lucrul aici, dar nu s'a Incheiat cu atat. Deodata, d-lor, la ultimele alegeri comunale din toamna anu- Jui trecut, la Craiova, cand era. Inmormantata d.e mult cearta pentru vechiul Mitropolit Pri- mat, deodata, din cer senin, se roste§te din partea d-lui ministru-prezident, care merge 'in persoana la acele alegeri comunale §i din pa- cate se pune pe discursuri, deodata roste§te d-sa nu din improvizatie,cidupa, notite scrise §i meditate de mai nainte urmatoarea declarare, pe care o reproduc din Vointa Nationala" dela 17 Octomvrie 1898: «Ghenadie reprezinta, In cel mai inalt grad

S70 etoate relele obiceiuri ale Inaltului Intreg cler «dela noi... «Disidentii no§tri (adicA, Aureliani§tii) s'au «unit cu conservatorii, pentru ca sridice pe «Ghenadie fn sus, sl Infunde legile §i morala «§i .Biserica In jos, §i pe spatele cAlca,rilor de «legi, al alca,rilor de canoane, s'a se suie In «sus, ca sia guvernul rii.Disidentii no§- «tri s'au impus, pentru un moment tArii, prin «Ghenadie §i prin aliatii lor conservatori ;ei «nu au ajuns la guvern prin tarA, §i prin par- «tid. Ei au lucrat sa se ridice, ridicAnd tot «odatA, sus pe Un om stricat. Ca sl ajungA «la putere, au umiliti parlamentul, §i Sino- «dul, §i legiletrii, §i au viciat atmosfera mo- «rala, a taxii roma,ne§ti». D-lor Senatori, dad a vorbit adevkul d. Dimitrie Alexandru Sturdza? Atunci la Senat sau acum la Craiova? CAci In una din aceste dati...cum s'a rnA, exprim parlamentar ? szic : a vorbit neadefarul? Este cam greu s'o zki, o poti gãndl, dar este greu so zici parlamentar. ifiindcvd cd. pre§edinte nu ma, Intrerupe,sa-miretrag eu singur cuvantul. D. VICE-PREDINTE GENERAL BUDMEANU. Nu 1-atizis. TITU MAIORESCII. Fire§te, aide, nu I-am zis !

371

§i, prin urmare, srt-izic acum altfel : a vorbit adevkul §i In Senat, a vorbit adevkul §is la Craiova. Numai ca, aceste dou5, adevkuri se bat. In cap. Vedeti, d-lor, cu adevkuri cari se bat In cap, nu mai este nimeni sigur de directia politia, a guvernului actual. *i nu ne poate lini§ti In aceastA, confuzie fundamentara, In aceastá lips& de Incredere In cuvantul ministrului prezident, nu ne poate 1ini§t1 faptul ce ni l-a spus d-sa, a In toate diminetile I§i scruteaz1 con§tiinta d-sale. Delicata, con§tiint5, ! Foarte interesantg, pentru trebuintele private ale d-sale ! Dar pentru tark pentru. viata publick ca,nd I§i scru- teaz5, un om public con§tiinta sa Inaintea tkei, §i gAse§te In. Senat, ca. bine a facut d. Aure- lian, cum a, Impkat conflictul mitropolitan, §1 calla. I§i scurteazg, tot a d-salecon§tiinta peste catAva vrème la Craiova §i gase§te, ca ran. a Mout d,. Aurelian, ca n'a lucrat ca un membru al partidului, ci cu intriga a conservatorilor a vitiat atmosfera moralá a tkii, atunci se IntrealA tara :ce fel d.e con§tiintA este aceasta ? Poate nurnai o con§tiinta de po- caire ? Poate ca de atunci, dela Senat Oa, la Craiova, s'a rasgandit d. Sturdza §i s'a pocait ? D-lor senatori, pocainta este o virtute

372 cre§tineasek numai s'a nu fie prea mult& ocazie do poch'int& la un ministru.-prezident4 fiindc& atunci virtutea cre§tineasei rAmAne important& numai pentru alug&rie, dar pentru taxa politic& produce cea mai adanc& nelini§te. A§a dar camd a Inceput d. Sturdza actiunea contra fostului raitropolit, a Inceput-o nechibzuit §i s'a pocAit. A venit d. Aurelian §i-a indreptat-o cu aprobarea d-sale. Dar la Craiova d. Sturdza a revenit, §i a insultat pe d. Aurelian §i pe fostul Mitropolit §i Sinodul §i asfel s'a poc&it din nou pentru poc&inta cu aprobarea. Dar acum? Acum mi-e team& c& se pocsae§te de poc&inta pocairii dela Craiova, fiindc& dac& este vorba ssa. retnceap5, tratativele cuaure- liani§tii,trebue s& dispar& vorbele dela Craiova. D-lor, aceasta a produs des&var§ita neincredere a t&rii In directia politic& dela guvern. FAA% cu a§a situatie, toat a. taxa t§i zice : mi-e team5, de ce are s& mai fie. (titi vorba eau- tacioasá a d-lui Carp : nu atat meritele noastre, cat gre§elele d-lui Sturdza o sä ne readuc& la guvern). iIn adevAr, are tot dreptul tara sa," se teama. Ce mai puteh veui dup& gre§ala dela Craiova ? Mai putea1 veni. ceva din partea d-lui Sturdza? A mai venit ceva :s'au f&cut alegerile comu-

373 male dela 1 Noemvrie, carora mai Intai d. ministru-prezident, §i noi In urma d-sale, le-am. dat significare politica.i nu numai atat, dar prin discursurile dela Ia§i §i prin depeOle administrative trirnise d-sale personal dela Ia§i s'a dat alegerilor comunale dela 1 Noemvrie 1898 significarea recunoa§torii personale a §e- fiei d-sale In partidul national-liberal. Siacum sa. ne Intrebam : cum au e§it alegerile dela 1 Noemvrie? La camera, d. ministru.-prezident a zis ca alegerile au e§itnetn- doios spre Intarireal §efiei d-sale §i a partidului. Cred ca, nu este a§a. Cred ca pe cat puteau sa ias4 alegerile comunale la noi In tara, au e§it, In partea importanta, §i significativa a lor, In contra d-lui Sturdza. 0 VOCE. E cam greu de sustinut aceasta. T. MAIORESCII. Fire§te ca d-voastra yetifi de alta, parere ;Insa, permiteti-misa justific pe a mea. La noi In tar& nimeni nu se a§- tepth ca alegerile sa fie o Intreaga manifestare de independenta, a corpului electoral. Alte taxi mai Invechite In culturk cum este Anglia, s'au luptat sute de ani 'Ana sa, ajunga la independenta corpuluielectoral. A§a ceva nu se putea, a§tepth la noi. Nimeni nu se a§teptà, ea sa ia,s5, in alegerile comunale 0 majoritate

374 pentru partidul opus. Prin urmare, de ce putea, fi vorba in aceste alegeri? De un sernu carac- teristic, care A arate, ca, partea inteligenta, a taxii nu este in favoarea d-lui prim-ministru §i a fractiunii din partid, care este la guvern.*i. unde se putea vedea aceasta in prima linie? La Bucure§ti §1 la Ia§i. Ce s'a Intamplat la Bucu- re§ti? La Bucure§ti, colegiul electoral care in trecut era unul din cele mai slabe ca putere politick s'a trezit de asta data din amortire §i pentru prima oar& a dat dovada de independent& : s'a pronuntat in favoarea . partidului conservator. La noi nu este ca in alte taxi, uncle ca- pitalele, precum sant cele mai inteligente corpuri electorale, Ant §i cele mai independente de guvern. Capitala Romaniei a fost totdeauna, pang la ultimele alegeri, cea mai slab& din punctul de vedere electoral. La Bucure§ti s'a intamplat In trecut acea scandaloasa alegere, in care Ion Bratianu a cazut fata de Zerlendi sub un guvern conservator, §1 tot la Bucure§ti s'a Intamplat, sub un guvern liberal, ca un ilustru orn politic, raposatul Bosianu, A cada fata de d. doctor din Constantinopol, Severin, §i deabia A fie ales din gratia guvernului la col. IV de Arge§. Dar in ultimele alegeri comunale capitala tarii s'a trezit pentru prima oara,

375 §1 pot afirma a, daca lucrurile se petreceau In regura pana la sfar§it, majoritatea la colegiul I comunal din Bucure§ti ar fi fost a partidului conservator. Insit alegerea nu s'a petrecut In regula, §i d. ministru de interne §titi ca, s'a vazut silit sa caseze alegerea facuta sub ochii cl-sale. Nu am sa va, vorbesc de batau§i §i. de batai, ma marginesc a atinge cele doua punc.te, care le-a relevat Insu§ d. ministru de interne. D-sa. a casat alegerea pentru violarea secretului votului §1 pentru violarea legii cu orele10. E foarte curios ca din aceasta pareca-§iface un merit partidul liberal ;vedeti ce sinceritate pentru respectul votului :noi, Indata ce am vazut o. violare de lege, am §i. infirmat ! D-lor senatori, cred ca daca alegerile, cum s'au facut In Capitala la 1 Noemvrie 1898, sant o pata pentru partidul liberal, modul cum. bauvernul a cautat sa Indrepteze aceasta gre- pia, nu a Inlaturat pata ci a Ingrekiiat-o§i. mai mult. E clar, ca. Inteo tara ca a noastra, principiile nu au putere Inaintea multimii La noi trebue sa vedem ceva palpabil, fiinta, persoanele. Numai ceeace se vede, are putere ; principiul ca principiu nu are efect. Nu e vorba de violare de lege §i de respect de lege ca

376 principiu ;e vorba de acela, care violeazg. logea §i de acela care o respecta, ca persoanA. La orce violare de lege §i la orce falsificare de alegere trebue sa, fie un violator de lege §i un falsificator de alegere.i dac5, s'a falsificat votul la alegerea dela 1 Noemvrie din Bucu- re§ti, dac6 s'a violat legea In privinta orelor 10, cine a fost falsificatorul votului §i violatorul legii ? Cine a putut falsifich buletiuul §i plicul electoral, tn cAt A, fie ma subtiri §i stra,- vezii, §i eine a ticluit urnele cu acea deschi- zätura, stramta,, ca sa se distinga Indat a. voturile guvernamentale de acele ale opozitiei, adid, sl fie votul pe fata, contra prescriptiunilor legii? Cine? In scriptele comunei trebue A fie mica cheltuial5, pentru. urnele ad hoc,. coman- date de un ajutor com.unal, §i tipAritura acelor buletine trebue sä fie ticluitA de primar sau de un organ administrativ. Aceste persoane sant dar violatorii secretului votului §i falsi- ficatorii tegii.i fiindc& In tarä la noi principiul nu se simte, dar persoanele se -Ad, nu-mi importrt ce declamA In Monitor ca frumos principiu d. ministru de interne. Dac& violare de lege a fost, ce faci violatorului? Dad, falsificare a fost, ce face falsificatoruluir Iaca, toatá

377 intrebarea practica pentru onesta aplicare a unui principiu. Falsificatori? Primarul e violatorul §ifal- sificatorul,ajutorul de primar e ticluitorul acelei urne, pe care d. ministru de interne o declara o falsificare a votului ;dar ace§tia continua sa fie in fruntea partidului national liberal pe lista noilor ale§i. -Ei sant §i astazi In fruntea capitalei, -§i aceasta fiintare a doi violatori de lege Insenmeaza ca vorba cu respectul legilor este o ironie §i o ipocrizie. Fiintarea acelor doua figuri, care din deciziunea de disolvare a d-lui ministru de interne sunt stigmatizate ca violatori de lege, este o sfidare data intregului principiu de legalitate. Prin urmare, la Bucure§ti, alegerea colegiului I este o dovada in contra guvernului de astazi. Dar la Ia0 ? La Ia§i, guvernul a facut ce a1 facut, dar e mare discutie asupra cuvintelor : s'a aliat, ba nu s'a aliat ;s'a contopit, ba nu s'a contopit. Dar aici nu e vorba de cuvinte. Faptul este, ca a conlucrat cu sociali§tii ca sa, obtina succekul la col. I. Apoi, d-lor senatori, ca un guvern, care are stapanirea de fapt, poate sa obtina succes la alegeri, aceasta b §tim cu totii. Intrebarea este : cu ce pret? Daca este cu dispretul tuturor principiilor,

378

dad, este cu dispretul ordinei de Stat, dac. este cu orce pret, fire§teca. are sa,ai.b5, majoritate. Dad, vine un guvern monarhic constitutional§i face Intelegere pentru Im- preun5,-1ucrare cu sociali§tii, apoi fire§te cit o s5, aibä majoritate. Dac& Ins& nu a avut tre- buint5, de acea conlucrare laIa§i ce abera- tiune este aceasta, ca s5, se ralieze sau A conlucreze cu sociali§tii? G. MA.RzEseu. Cer cuvAntul. TIM MAIORESCIT. i dad, a avut trebuintk atunci alegerea colegiului I dela Ia§ieste patatit, §i ce a e§it la Ia§i, este In contra actualului guvern. Dar, d-lor, pentru cg, chestiunea are lega,tua In momentul de fatk cu nelini§tea care este la sate, a§ vol sg, o clarificAm Intro noi. Cum s'a petreout Impreun a. lucrarea guvernului cu sociali§tiilaIa§i?Fusese d. ministrupre- zident In persoan5, acolo, primise depe0 de adesiune din task tinuse un discurs sub prezidenta onor. d. Marzescu, cäruia i se uitase c.onlucrarea cu d. Aurelian la chestia Mitro- politului. Aceasta o presupuu, fiindcg In acela§ timp,In care d. Sturdza ziceh,la.Cra- iova cA aureliani§tii au viciat atmosfera moran, a tArei, pentru d. Marzescu faceh, exceptie ;

37R numai d-sa nu era cuprins Intre acei mini§tri aureliani§ti, cari au viciat atmosferamoralä. a tarei. A§a se explica, cum, sub prezidenta onor. (1. Marzescu, se tin la Ia§i intrunirile politice, la c'are vorbe§te d. ministru-prezident. Onor. d. Marzescu a Infiintat o gazeta pentru alegeri, Propaganda, foaia partidului national liberal din Ia§i. In aceast a. propaganda citesc deodata §ieu am §1 semnalat-o In foil& opozitiunii, urmatoarele randuri Inaintea. zilei de alegeri : «Voim Inss atingem mai de aproape o «alta,cestiune§i anume :primirea de a fi-

380

«conlucrare s. A poarte nurnirea de alianth. «Sociali§tii se vor bucura, de cea mai deplinh «libertate de ghndire §i actiune>>. Apoi da, de aceea se mira oamenii acum ch nu le rasati actiunea. «Ei vor puteh emite orce phrere, propune «orce mhsuri». Bine, d-lor, In ce tarh shntem ? Apoi sociali§tii, IntFo tara, cu libertatea presei, ca a noastrh,§i-au spus foartei clar, cari sunt vederile lor.Adeveirul, de exemplu, o foaie foarte consecuenth §i foarte rhspandith, este In mod deschis o foaie anti-monarhick anti- dinastich. D. Radovici din Ploe§ti Inteo vreme §i-a bAtut joc 1n modul cel mai insolent de religia ortodoxh, de Sf. Troith, de Pa§ti. So- ciali§tii shut din principiu anti-monarhici, shnt din principiu anti-religio§i, dar mai ales anti- militari, §i ei vor chuth totdeauna srilsvrA- teascA pe soldatii de jos In contra ofiterilor. Mcq-Teacei §i alte foi de aceasth natuia shnt Aspandite §i se rhspandesc. In limita liberthtilor publice, sociali§tii pot sh lucreze, shnt liberish-§i exprirne convingerile lor In presa, §i In parlament, cat nu vin In conflict cu legile ; iar dach vin In conflict cu legile, sh fietrirni§i In judecata in-

381 stantelor competente. Aceasta e foarte clar. Din partea sociali§tilor nu ma mira ;ei sant consecinti en eccnvingerile bor. Dar care guvern monarhic, fa ta.cu Ull partid care este MO§ anti-monarhic,anti-religios,anti-militar, va priml pe ace§ti oameni ca asociati In politica, In administratiune, 1i va pune pe lista con- siliilor comunale §i-i va admite In aceste consilii.Care? Nici unul §inicaieri, afar& de guvernul d-lui Sturdza In Romania. Pentru prima oara s'a Intarnplat la noi, pentru. prima oar& s'a vazut un guvern constituit Inteun Stat monarhic, sa puna pe sociali§ti ca sociali§ti, cu aceasta declarare a foaieid-lui Marzescu, pe lista guvernamentala la alegerile comunale §i apoi ca ajutoare In consiliile comunale. D-lor senatori, se poate zice s'a Incercat sa se zica, ca In ormele mari, la Ia§i, este numai lupta, de idei, fara pericol, oamenii fiind. acolo mai inteligenti. D-nii Crupenski, Stere, Radovici sant «tineri genero§iD, cum zicea cI Sturdza (nu §tiu cum Ii numea d.Vizanti),baeti. buni §ifiiai liberalilor, cum 1i numea, alt ora4or guvernamental la Boto§ani ; oameni de viitor, cum ti numea un biet profesor la Bu- cure§ti. Daca 1i prime§ti pe cativa din ei In

382 consiliile comunale, ce pericol este acesta! A! la sate ar fi altceva, Dar in ora§ se poate asimite. Nu e vorbA, In Comuna dela Paris s'a cam §ters linia de demarcare Intre sociali§ti §ianarhi§ti, cu ineendiile dela 1871. Dar cunosc o poezie a unui actual functionar guvernamental, care Indeamn5, pe romani A celebreze ziva Infiintrii Comunei dela Paris In 1871. Dar bine, d-lor, daa, pericolul propagandei acesteia este mai ales la sate ca chestie agrark nu uitati cfiul Ateanului este §i militar, §i aici aveti a doua adevArata, primejdie. In ora§e, laIa§i §i in Galati, Ant comandamentele militare,ii de tIrani Ant acolo concentrati in cazarm? ;ei, daa, n'au §tiut A citeasa,§.1 sa,scrie, Inv*, In decursul militriei. Mad Inaintea soldatului din Ia§i, pe cazarma dela Copou falraie .stindardul tricolor al .tgrei §i al Regelui, jos pe ospelul comunal din ora§ fAlfAe stindardul d-lui Stere ca ajutor de primar §i stindardul de jos zice celui de sus : urmeaza.-msd, pe mine in idei §i actiuni ! Aceasta este o perturbare a ordinei elementare ; aceasta nu poate A izbuteasc a. decat undo a izbutit: la rAscoala ta,räneasc5, pe- care o vedeti. Fire§te, ce face acum d-nul ministru de in- torno ? Vine In CamerA §i trebue A se pro-

383 nunte Incontra acestor mi§cari, trebue st ziccn'a fost alianta din partea sa cu sociali§tii, trebue sacopere nechibzuita lucrare din alegeri. Eu am relevat aceasta, monstruo zitate, dar la Inceput mi s'a raspuns din partea acelora earl sustin guvernul : este bine sa se fad, ma, sant tineri de progres. Azi din contra vrea &I, se faca parch n'a fost nici o lntelegere cu guvernul. Dar Intelegere §i conlucrare a fost,cel putin cu o parte din sociali§ti,§i a fost o north, gre§a16 care s'a comis, iar acurn este o nouh, pocainta. lath, d-lor, ce insernneaza nelini§tea in privinta politicei nechibzuite a guvernului. Sant atatea fapte,care sant Incepute de guvern, §i care peste cate-va luui trebue sfie recti- ficate de acela§ guvern, In cat toath, increderea In guvern estedisparuth, din aceasta ta'rh, §i toath, activitateael-trh,este zadarni- cita. Duph, ce se Meuse gre§ala ciMitropo- litul, ati avut multä vreme de tntrebuintat ca sh se rectifice. Duph, ce s'a reinceput gre§ala la Craiova, trebue sh, pierdeti atata timp cu tratativele, prin care sh, Imphcati pe Aurelia- ni§ti §1 sa se reetifice eroarea dela Oraiova. Duph, ce guvernul a facut gre§ala cu Incura- jarea sociali§tilor in alegerile comunale, tre.

384 bue Ati consume puterea cu repararea acestei gre§eli. Cu asemenea rectific&ri de perpetue gre§eli ale unui ministru prezidont e evident, anu se poate de§tepth nici o activitate serioas& Intr'un partid. De aceea m'am crezut tn drept a anunth interpelarea aceasta, §i a m5, plange de lipsadedirectiepolitic& a actualului guvern.

Dupt desvoltarea interpelärii reproduse mai sus, rgspunde ministrnl-prezident Di- mitrie A. Sturdza. Apoi se dg. din nou eu- vtintul d-lui Maioreseu.

REPLICA D-LIII MAIORESCII. Domnilor Senatori. Inte leg c& Inteo discutie politic& A se atingä In toate fazele ei persoana §i activitatea politica a cui-va. Maxtu- risesc tusk c& .nu-mi dau bine seam5, de folosul card ar rezult& pentru viata publick dac& s'ar atinge viata prima sau credintele individuale ale cui-va, cand nu Ant manifes- Vari politice. D. ministru-prezident, la o discutie politick curat politick Imi r&spunde mai Inainte de toate personal §i personal privat, ce credint& religioasá am eu §i ce activitate ameu co,

385 advocat. Ce are a face ad in Senat credinta mea personalA? Eu nu m'A sfiesc§i. nu m'am sfiit nici ca ministru sA spun §i inaintea Inal- tilor Pre lati§i inaintea unui Senat conservator, necum inaintea unui Senat liberal, c1 sunt liber cugetAtor, dar am, am avut §i am profesat totdeauna cel mai mare respect pentru religiunea constituitA a Statului, am arAtat, am dovedit §i am pAstrat totdeauna relatiuni respectuoase cu Sinodul. Ce are a face scru- tarea con§tiintei mele individuale ? Ce,credeti ea, are .sA-mi fie teamA de convingerea mea ? Credeti cA se poate la, in nume de rAu, de un Senat liberal, and ar afirmh, cine-va libera lui cugetare? Dar de cand partidul liberal este eclesiastic? dar de cãnd este un titlu pentru d-v., ca sA scrutati credinta reli- gioasil ? Vedeti §eful partidului liberal de azi! Advocat ! Doamne, d-lor, §i de aceasta mA IntreabA un §ef liberal? Eu. sant fiul unui profesor de universitate, tatAl meu nu mi-a läsat nici U1a ban mo§tenire, eu sant fiul muncei mele personale. SA fi fost nAscut din familia boereascA Sturdza, sa, fi avut mo§tenire dela tatAl meu mo§ii, sA fi avut timp sA mA ocup. exclusiv de politick poate o fAceam §i en. 26

386 pe META literatura. Dad, am fost nascut A,- rac, aceasta mi-o imputa, In Senat §eful partidului liberal? Daca. am studiat a§a, in cat sa-mi agonisese mijloacele de existenta cum pot, aceasta este un lucru care mi-1 relevati ca un demerit ? Apoi aceasta este dela Regulamentul organic, aceasta este dela 1838, aceasta e reactionar. Liberala mea profesiune ca advocat VA intereseaza, bate() discutie politica? Am venit en licenta in drept §i am tinut-o mult timp In sertar fara, sa, uzez de ea, am profesat §tiintrt, cum am putut, am facut literatura, cum m'am priceput fara, a face politica, 'Ana cand mi ministru conservator, raposatul Costaforu, m'a indemnat sa. intru §i in politica. Se inta,rn- plase scandalul din sala Slatineanu, erati pe atunci la minister cu Ion Ghica. Atunci voia sa, abdice Principele-Domnitor§i1-a impedicat d. Lascar Catargi§iastfel a scapat tara de primejdie. Atunci s'a adresat Costa- foru §i mi-a zis : ce faceti cu. literatura, daea taxa e In pericol? M'a convins§i am intrat in politica. In urmA a venit generalul Tell §i a zis ea, nu pot sa, fiu §i la Ia.i profesor §i deputat la Bucure§ti, §i am crezut ca. nu este de demnitatea mea ea pentru leafa de pro-

387 lesor sa nu viu ca deputat la Bucure§ti, dupa ce am intrat odata In politica. Am venit la Camera, §i generalul Tell m'a considerat demisionat. *i am stat 13 ani dat afar& din pro- fesorat §i afar& din or-ce functie budgetara, cu rezerva a doi ani de minister.i ce era sa fac? Aveam §1 eu familie,sa, pierim de loame? Treaba mea. Am preferit sa. nu pierim de foame §i m'am agatat de acea meserie §i m'am sustinut ca advocat.*i.aceasta Imi imputati mie, a mi-am ca§tigat viata din oste- melile mele, din profesiunea mea? Eu va, felicit pentru §eful ce-1 aveti §i pentru pareroa care transpira, din vorbele sale. GENERAL CATARGI. 1-1 respectamiIl ve- .neram. TITU MAIORESCU. D-le General, recunosc ca este foarte disciplinat partidul liberal In majoritatea sa din Senat, §i este o justa expresie a acestei discipline, daca acel care o pil- ze§te In contra opozitiunii este un general ca 4-voastra ce e drept, din armata sarbeasca, dar general. GENERAL CATARGI. Nu are a face, sant ceta- -Wan roman §i am drept de a vorbi 4C1. TITU MAIORESCU. Nu e vorba aici de disciplina militara, aici e vorba de libera parere,

388 gi a mea este democratic& gi liberal& p&rere, In contra reactionarei pAreri a actualului gef al partidului liberal. GENERAL CATARGI. Majoritatea protesteazA. TITU MAIORESCIT. ProtesteazA, numai condu- c&torul disciplinei majoriatii. Dar chestia nu ne era,d-lor,pentru. netnsemnata mea per- soanl privat1, nici pentru advocatura mea, nici pentru intima mea credint& religioas&. Chestia era : guvernuf ce directie t&rii ca sinspire Incredere In momentele grave de fat&? Ce sigurantar ne dpentru mersul lucrurilor publice?i ad din toat5, prea lunga mea vorbire de adineaori,o idee sper c& a fost destul de famurit exprimat& :Intre vorba unui gef de guvern, care are s& inspire lucre- derea tärii In conducerea partidului, gi Intre actiunileluitrebue sfie conformitate. cand Intre vorbe gi Intre fapte, sau chiar In- tre vorbA gi Intre vorM, este o aga contra- dictie tncat se bat Incap, nu asupra unor chestii de a doua manA, ci asupra unor chestii de important& capitalä, atunci lipsegte In- crederea tarii In acest carmaciu gi tara merge gov&incl. m'am Incercat s& dovedesc c& este deosebire patre sensul -gi sensul lui, necum Intro

389 vorbele §i faptele lui, nu asupra unor chestii indiferente, ci asupra unor chestiicapitale. Este lucru capital, and §eful unui partid, fn momentul cand devine §ef, afirm5, la Orfeu, ea trebue s'a ne amestecAm in contra barba- riilor ungure§ti, §i cand vine la guvern zice c5, nu trebue s'a, ne amestecam §i face scuze. Este capital& chestia, cand vine un §ef de partid §i zice :a§a trebue s5, se lini§teasca, Si- nodul §i Biserica §i taxa In conflictul mitropolitan, §i dup5, ce a afirmat a§a. In Senat §i a lAudat pe d. Aurelian, vine §i spune, tot tnaintea tärii, cg, s'a Injosit Sinodul §1 Biserica §i d. Aurelian a viciat atmosfera moralA, a t'arii. Cand vine acela§ §ef de guvern §i prezintA, aci legea Casei rurale §i tot d-sa o zActarni- ce§te In sectii. Asemenea este o periculoasA, contrazicere cand prime§te In administratia comunei Ia§i pe sociali§ti §i acum vine §i ne vorbe§te ca. sociali§tii ca sociali§ti nu sant buni, ci numai dacA sant convertiti, daa tree In partidul national-liberal. Nici n'am Inteles comparatia ce face d-sa cu radicalii In partea conservatorilor. Ce are aface? D. Panu, pAn'a acum catva timp radical In rnanifestArile sale, recunoa§te ca% convingerile acestea nu sant astAzi opor-

390 tune pentru taxa noastrh, le lash laoparte §i intrh tn partid.ul conservator ca conservator '). Puteti est a este din partea d-lui Panu o prea mare sinceritate or slabiciune,i ca, mai mai bine ar fi fost, dad, n'ar fi fost mai Ina- inte radical pentru ca pe urinh sdevinh conservator ; dar partidul conservator care prime§te pe un om de talent cand vine §i zice : eu sant conservator, nu-iputeti repro§h nimic, absolut nimic, precum nu se poate repro§h nimic dach d. Macri, fost radical, a ph- rhsit radicalismul §i a intrat tn partidul liberal. Aceasta este foarte bine pentru partidul liberal.i inch permiteti-mi sfac o mica deosebire :parch sth mai bine cand un fost radical ca d. Panu intrh intr'un partid din opozitie, decal cand. un fost radical, ca d. Macri intr5, intr'un partid, care este la guvern ; chci, de ! la guvern ademenirile sant mai mari.. Dar oare sociali§tii§i-au phrh' sit ideile kr socialiste luptand alhturi cu d-voastrh ? A declarat d. Stere : eu phrasesc pe sociali§ti pentru a mh face national-liberal? Dach ar fi declarat a§h, n'a§ aveh nimic de zis ; dar cand lupth sociali§tii ca sociali§ti Impreuna, cu un

1) Dar pe urma a trecat iar la liberali.

391. guvern monarhic, este o confuzie care aduce rAtAcire... G. MARZESCIT. Ad. v5, In§elati, va voi do- vedi maine c5, aci vg, In§elati. TITIT MAIORESCIT. A§tept dovada dela d. Stere §i delaceilalti pe carii-ati primit pe lista d-voastra, a§tept dovada dela capii partidului socialist ca sa vinA §1 sa, zicA cum a zis-o d. Panu aci ;§i child v or veni sociali§tii §i vor zise : am parasit ideile noastre §i ne-am In- rolat in partidul national-liberal, voi felicith partidul national-liberal. Dar pand, nu va fi a§b ramane aceasta ca o procedare mai mult pentru a arunch nisip in ochii oamenilor. V-a strans cu u§a situatia, gre§elele d-voastra se rasbuna, acum prin mi§carile tArane§ti, §i acum nu mai aveti ce face, trebue sg,fiti pana la oarecare punct in contra lor ; in contra §1 nu prea. Poate voitisä, ramâna cevh, sam'anSa, pentru viitoarele alegeri. Daca le faceti d-v., aveti sa striviti pe sociali§ti ; dad, cumva, le face d. L. Catargi, atunci sa mai puteti con- lucrt cu ei. D-lor senatori, mare chestie e chestia ones- titatii politice ! Noi adeseori ne uitam la desvoltarea statelor mai inaintate in culturtt §i ne uitam §1 la desvoltarea altor state, mai ales

392 a celor vecine cu noi. Statul cel mai vecin ne e statul ungar cu ministerul sAu, un minister arnic al guvernului de asazi, tn special alcl-luiministru-prezident Sturdza. Zic in special, fiincla. s'a IntAmplat aci, In Senat, sa. tie citeasca, d-sa o adres5, trirnis% de d-sa baronului Aerenthal pentru guvernul din Pesta. In aceastA adressa spunoa,d. prim-ministru : d. Take Ionescu, deputat In Gainers& a citit 2 acte din Ungaria, vA, rog sA-mi dati lamu- riri asupra acestor 2 acte. Pang, aci foarte bine, d-sa aveh dreptul sA, cear5, aceste Mmu- riri, Ins5, mai deliarte adaugd, :«aceste .acte «au servit de bazA, la un sistern de acuzatiuni «Indreptat In contra persoanei mele ca mi- «nistru-prezident. Este dar util,In. interesul «bunelor relatiuni dintre amândouá guvernele», s5, aflu ce este cu actele acestea. Ministrul nostru de externe nu cere dar numai lamu- riri, dupA cum avea, dreptulsilu,dar spune bate() adres6 oficiara : am sit m6, folosesc de rAspunsul d-voastia, fiindcA opozitia din Mun- trul tArii ina, atm& pe mine personal §i fiindcg, interesul bunelor relatiuni dintre d-voastrri, §i mine ata,rnA dela modul cum pot easpunde opozitiei din tara% cu ajutorul lamuririlor d-v., de aceea ea-mi spuueti cum stA, cu actele.

393 S'a mai pomenit una ca aceasta, ca pentru luptele noastre interne A villa ministrul de externe §i A ceara dela un ministru strain sa-i dea acte §i sa-i spue ca, este pentru a se intarl personal in contra adversarilor lui politici ? Dar A trecem, d-lor, peste aceasta. Acel guvern strain §i amic al d-lui Sturdza era, prezidat pe atunci de baronul Banffy. In acest moment insa §titi ca, baronul Banffy a cazut. De ce a cazut ? Urmarim §i noi desvoltarea parlamentara din alte parti, §if ea este foarte interesanta in cazul de fatk Am aflat din gazetele austro-ungare ca baronului Banffy ii imputh opozitia ca, lipsise dela cuvantul Au, ca se aratasc ca una a spus §i alta a lucrat ; a§a, pretindea opozitia ;§i de 7 Apar/Ani nu putea, baronul Banffy A intre macar In parlament la o§edinta, regulata. Cum intrk Ti strigh, opozitia, : afard mincinosul! Mare cuvant, care ne-a incremenit pe toti, §i cu afarei mincinosul a stat 7 saptarnani parlamentul fara, A poata rnacar Ali constitue biuroul ;tot prezidentul de varsta e tinut papa asazi. i5i nurnai atunci i s'a iertat baronului Banffy sa mai vorbeasca In parlamentul ungar, acurn o Apar/lank cand a venit sa anunte :

394 mi-am dat d.emisia.i a rasuflat opozitia cat pentru Increderea ce se cuvine cuvantului primului-ministru. Ei, e violent& lupta politic& dincolo. Noi santem mai moderati ; noi imbräc&rn o interpelare, e§it& din tot simtimântul de indignare al unui opozant, in forma parlamentar& : am onoare a interpela, pe d. prim-ministru asupra lipsei de... directie In politica d-sale.

121.

Rhspuns d-lor: general Catargi, general Budi§teanu §i general Marzescu in chestie personal&

Sedinta Senatului la 10 Fevruarie 1899

Domnule Proedinte, Este reguta de buna-cuvlinta, parlamentarA ca atunci, cand in urma discursului unui membru al parlamentuhii, colegi de ai sAi se cred silitis5, facA chestii personale, oratorul dint& A, se explice in privinta kr. Voi fi foarte scurt in aceste explicAri, nu este in obiceiul men de a face chestii personale. Incep cu d. general Catargi, in privinta ca,- ruia, dupl ate a zis cl-sa, discutia poate fi u§or terminata',. Un orator parlamentar, mai

396 ales unul din opozitie, este pus sub scutul. pre§edintelui. Cara vreme pre§edintele nu ma tntreru.pe, nu ma, chiama, la ordine, sant In drept sá m cred In limitele parlanaentaris- nuilui. and vine un alt senator ca In cazul de fata,§i anume un chestor, ca d. general Catargi, §1 mIntrerupe, trebue sari observ dupa, strictul reglement, ca, nu este tn dreptul sau. S ia Intru aceasta un exemplu dela primul-ministru, care, cum. ati vazut, nu admite nici o Intrerupere, §i este reglementar sa, nu fie Intrerupere. GENERAL CATARGI. Aveti. dreptate. TITIT MAIGRESCIT. Am dreptate. D-v. santeti chestor, pazitorul ordinii, §i nu d.v. trebuia,si faceti o desordine regulamentará. Daca, totu§ o faceti, eu personal nu ma, plang :eu sant tncantat dad m Intrerupe cineva. Dad, eu nu mil plang de Intreruperea dv., nu trebue sa vb.%plangeti nici dv. de raspunsul men. Un orator riposteaza, cum poate la o tntrerupere far de veste : or e mai viu, or e mai slab, or mai piparat, dup a. cum ti vine la Indemana In acea c1ipi. .Cine este prea susceptibil la riposte, sa, bine-voiasca, a nu tntrerupe, caci altfel se va expune totdeauna la asemenea incidente.

397 Tree la d. general Budi§teanu, care a prezidat ieri cAnd vorbeam, §i am sa-i aduc mai Inti omagiile mele pentru impartialitatea, cu care a prezidat. Ca membru al opozitiei m'am aflat In curAncl mai sigur in vorbirea mea simtind o prezidare sigurk Dar d. general Bu- di§teanu mi-a facut azi o chestie personal& pentru cele zise in contra d-sale ca fost ministru de razboi, &Tic& In contra nepotrivite- loisd-salecuvinte de atunci. D-le general, aveti mare dreptate in ceeace ati zis azi despre ignoranta mea in materie de arme. 0 recunosc, sant cu. desavax§ire igno- rant in ale armelor.i daca, dupa cum ziceti, va vine greu dv. sá v& pogoriti pan& Ia mine eat pentrii tehnica unei arme, mie imi este o adevarata multumire s& m inalt pan& la dv. §i sv& r&spund politice§te, caci nurnai politice§te am relevat acele cuvinte ale dv. §i le voi mai relevk §i sant in dreptul meu de a le relevh. Eu nu pricep nimic in tehnica armei ;. dar cred c& §i dv. pricepeti prea putin in politick Ins& ministrul de rasboi nu este act in parlament pentru tehnica arm elor, ci pentru situatia sa politick §i ma mir cum de nu ati priceput dv. aceasta, odata ce santeti in Senat. Minis-

398 trul de razboi este inaintea noastra pentru raspund.erea sa politic. Atat pricep eu, ca om politic, tocmai eu, care nu ma pricep in ale armei. Eu, omul _politic, eu, simplul cetatean al tarei, a§tept dela ministrul de rAsboi al tarei, ca sa-mi dea incredere in armata Orei, gi orce cuvant al ministrului, care slabegtea- ceast& incredere in mine, cetatean civil, este un cuvant gregit. Este mai mult decal atat. Ciomag sau baston? ! Trebue sa fie tara noastra pentru ca sa treac& un agà cuvant. Un aga cuvant In parlamentul francez, in parlamentul german, zis de un ministru de rasboi, 1-ar fi spulberat imediat d.e pe banca ministeriala ca pe un ministru nevrednic de a sta acolo. D. PRWDINTE AL CONSILIUM, DIM. A. STUR- DZA. Nu sant cuvinte parlamentare acestea. D. VICE-PRWDINTE, P. ORBESCU. D-v. d-le Maiorescu, cunoagteti cuvintele parlamentare gi vorbiti astfel ?! TITU MAIORESCU. D-le prezident, eu sant un parlamentar disciplinat, gi recunosc totdeauna dreptul prezidentului de a ma conduce in desbaterile, la taxi iau parte gi, dupa ce am adus prezidentului omagiile mele in privinta desbaterilor de ieri, cä au fost concluse cu im-

399 partialitate, nu a§ puteh aduce acelea§ omagii astazi, dar na5, supun. Retrag orce cuvAnt care, In Ina lta dv. experientg, parlamentark va% pare c5, a trecut peste limitele cuviintei. P. P. CARP. Voim §i. noi sa, §tim, care cuvinte nu au fost parlamentare? ST. PERIETZEANII-BUZAII. Cuvantul nevrednic. TITII MAIORESCII. Retrag orce cuvant, pe care 11 crede neparlamentar d. prezident. P. P. CARP. Retrage «nevrednic» §i pune «nemernic». TITII MAIORESCII. Clivamtlil «nemernic» 1-a. tntrebuintat d. Sturdza in contra fostului guvern, In chestia transilvank §i nu 1-a retras. Daa, 1-a§i gAsi parlamentar, 1-a§ Intrebuinth. Dar nu-1 gäsesc parlamentar §i nu vreau sa nal iau dup5, exemplul d-lui Sturdza. Cu onor. d. Aarzescu va ,fi§i mai u§oarA explicarea. Chestia sociali§tilor ? Apoi, onor. d-le Mar- zescu, am citit exact din Propaganda dv. cum spuneati cA, s'a fAcut aceastA conlucrare elec- toralk AdicA sociali§tii, spuneati dv., cu ale lor idei, farä a sil fi fuzionat cu partidul national-liberal, au fost prirniti pe lista,. De aceasta m'am prams.Sociali§tii,f5,r5,sA fi aratat ca s'au schimbat, au fost introdu§i hi consiliul

400 comunal din Ia§i. De aceasta mg, pla,ng, ca de o nechibzuitg, politicA a partidului guvernamental. A§ fifelicitat pe guvern, §i am spus-o aceasta, dach socia1itii ar fi declarat ctrenuntg, la ideile kr resturnAtoare pentru statul de astAzi §i intr.& In partidul d-voastea. Aceasta ar fi un progres de ordine. Ce Imi thspundeti d-voastr& aici, ca ches- tiepersonalg,? Chad zic eu,cg,sociali§tii sant In contra religiunii, 'In contra dinastiei §i In contra armatei, d-voastra. Intampinati : iatg, un discurs al d-lui Steie, In care acesta s'apronuntat pentru Rege Apoi atunci d. Stere nu mai este socialist'? Cu atat mai bine ! Numai ca, aceasta nu mai e o chestie personal& a d-voasträ, d-le Marzescu, ci a d-lui Stere §i declararea, cii, d. Stere a Incetat sg, fie socialist, ar trebui sg, fie data de film§ d. Stere. Caci numai cu explicarea d-tale, d-le Marzescu, lucrul tot rAmane Incurcat. In chiar kaia d-tale, Propaganda, am citit zilele acestea ca d-lui Stere i s'a cerut demisia din consiliul comunal de Ia§i §1 cg, §i-a trimis-o §i ca. n'a rezolvat-o Inc& d. ministru Pherekyde. Dar de cell dg, demisia d. Stere, dac& acuma a intrat In partidul national-liberal? Cum vedeti, cu chestia personal& a d-lui Marzescu flu s'a lamurit

401 lucrul §i rii,mftne aceea§ invalmkeara, cu sociali§tii ca §i mai nainte de alegeri. A doua chestie personal& a d-lui MArzesca e re1ativ5, la conflictul mitropolitan. Sca-mi permit& mai intai onor. meu coleg, pentru corectitudinea parlamentark srelevez caleva din cuvintele zise de d-sa cu aceast5, ocazie. Gasesc c5, este tm precedent, care nu poate fi admis, ca un senator, fost ministru, sa vie §1 sa spue in parlament, far5, autorizare specialä, ce a vorbit intre patru ochi cu Re- gele, atunci cand a fost in minister. Ce a vorbit un ministru cu Regele intre patru ochi, nu se cade s'afie divulgat,§1 rau ati facutcit ati adus in parlament notitele d-voastre personale despre ceeace v'a zis Regele. G. MiatzEsur. Cer cuvantul in chestie per- sonalti. TITII MAIORESCII.i dad, aceasta nu vorbe§te in favoarea d-voastrii, ca om politic, vorbe§te ins& cu desavax§ire in onoarea Regelui, caci cuvintele pe cari vi le-a zis : chestia Mitropo- litului trebue impacata cu asentimentul tutulor partidelor, erau foarte intelepte. Dar, onor. d-le Marzescu, de ce faceti chestie personala In contra cuvintelor mele ? D-v. pretindeti acum, citati rezolvat chestia fos- 26

402 tului mitropolit far& ajutorul gi participarea partidului conservator. Voiti adic& srectificati o legenclá, care s'ar fi acreditat gi pe care ag fi inth'xit-o eu cu vorbele mele. , Nu este exact, ea am intaxit-o eu prin vorbele mele ;sensul discursului meu a fostcA, clacg ati aranjat d-voastr& cum ati putut chestia mitropolitului, de ce d. ministru prezident care a zis acI in Senat ea bine s'a facut, a zis mai pe urmA la Craiova cthu s'a facut, cu ajutorul conservatorilor,gi cati vitiat atmosfera moral& a Varei? Aceasta o zice d. ministru prezident, eu repet numai cuvintele d-sale, §i d-ta rmi faci chestie personal& mie? Apoi explic&-te cu amicul d-tale d. Sturdza gi spune d-hii Sturdza ca nu este adevárat, ca, ai fi rezolvat conflictul cu ajutorul conservatorilor, ci 1-ai rezolvat prin cl-ta singur. atunci mir&-te, ImpreunA cu mine, cum de nu gtie aceasta onor. d. Sturdza'? gi dm& o gtie, cum de spune contrariul de ceeace gtie? Aceasta este chestia, gi ea nu trebue indreptat& la adresa mea, ci la adresa d-lui Sturdza.

122. Contra inchiderii discuiunii. Explicarea obstructionismului

&dinta Senatului dela 20 Martie 1899

La 17 Martie cite§te d. Alex. Marghiloman declaratia de obstructionism, de care se vorbe§te in cap. X al introducerii istoricela volumul de fatl, §i la 18 Martie o cite§te G. Gr. Cantacuzino la,Senat. Cu prilejul vor- birii in contra inchiderii discutiunii se da urmMoarea explicare a acestei atitudinia opozitiei parlamentare. ELlor Senatori, VSrog sä nu inchideti -discutiunea, fiindc In tanAra noastr5, viat5, parlamentara evenime- tul acesta al unei declathri de obstructionism

404 se intampla pentru inthia data, §i in tmpre- jurarile actuale, ma cum atitudinea eea noul ne-a fost dictata de adanca noastra convingere, lucrul cred ca merit& mai multa explicare §i deplina, lamurire. D-lor, pentrn un stat constitutional in ceea ce se discuta In Camera §i in Senat, fie uneori numai o chestiede regulament, se tese o parte a istoriei Orli. Tot ce facem aci, are In orce caz importanta sa. Este o piatra mai mult, fie cAt de mica, la cladirea intreaga a viitorului tarii ; poate fi totdeauna un precedent la care se vor provoca generatiile viitoare : de aceea sta insemnat in Monitorul Oficial§i se patreaza in arhiva Tarii : Aci este un act istoric. CA,nd tine astazi onor. d. Marzescu §i ne nurne§te razvratitori, d-sa uita din scurta declarare cititä de d. Cantacuzino cuvintele : «subscri§ii senatori santem hotarati pe toatecdite legale, §i in prima linie prin obstructionism, sa ne impotrivim la o mai departe functionare a d-lui Dumitru Alexanclru Sturdza ca prim- ministru.» Cum poate d-sa cu acest text in maul sa, vorbeasca de o declarare de rasvra- tire 7 Nu stau In declarare cuvintele Mile legale? Dar, zice d-sa, faptul este ilegal,contrar

405 regulamentului. Ce este contra regularnettului ? A so pune pe toate ci1e legale ? Dar cari sant aoele eãi legale? Intre altele §i in prima linie : peizireai intrebuintarea strictd a regulamentului Senatului. D-lor, trebue saiba cineva prea putina ex- perionta §iscuzati-ma prea putina pricepere a spiritului parlamentar, dad, nu §i-a dat searria 'Ana acum, ca la drept vorbind nici odata chestiile importante, earl se hotarasc intr.un parlament, nu sant chestii de majoritate In contra minoritatii, ci sant un fel de transactiune, fie tacuta. fie pe fata, Intre majoritate §i minoritate. In toate chestiile, orcat ar fi de aprinse desbaterile noastre aci, In toate chestiile, cari nu ating pang In ultimul punct Tr4duva con§tiintii cuiva, cari nu ating de ec- semplu sentimentul national, In toate aceste chestii este un fel de transactie intro noi toti. Cu te>tii ne simtim fii aceleimi tari §i In tim- purl normale facem o lucrare comunä. Foarte adeseori s'au Intamplat treceri peste regulament ; foarte adeseori s'a intamplat §i sub con- iervatori ca sa se zica tate() sectie :«legea aceasta, nu o mai citim. Avem incredere. Nu- mim indata un delegat». Foarte adese s'a In- tamplat ca sa se prezinte o lege astazi §i tot,

406 astAzi s5, se ia in discutie. A§a este. Dar atunci s'a intamplat astfel, pentru a in aceasta tram- sactie, despre care vorbeam, in acel sentiment comun dintre majoritate §i minoritate se läsa, cu un fel de Inga.cluialA ca s5, se faa lucrarea, s'a se grAbeasa o lege pe care majoritatea o crede folositoare, iar minoritatea nu o crede ma de gravA inat sa, i se impo- triveasea din toate puterile ei. Numai fa aceste limite lucrarea prin majoritAti are inteles valabil, dar mai departe nu. A venit §i Banffy, ca §i d. Warzescu, cu teoria absolut5, a majoritgtii in Camera ungar& §i a autat sä o ducä pka la acea idee absurdA, a tara poate sä fie inaugitg, chiar and este vorb5, de onoarea ei, prin brutalitatea votului cu bile (Aplause din partea minorit'atii). Dar aceast5, teorie a simplei adunki §i sa- deri de voturi, care are valoare pentru Lnate- maticii numksatori (ilaritate), nu poate fi con- siderat5, ca adevkatul spirit constitutional. *i. in zadar Banffy se adresh Impkatului zicand : unde o sa. ajungem, and minoritatea va invinge majoritatea! El n'a putut impedich pe minoritate A. Astoarne pe Banffy strigandu-i : afar& mincinosul !

407 Sant dar chestii, unde este o ru§ine de a face apel numai la votu.1 brutal al numarului. Cu teoria majoritatilor nu puteti veal in toate chestiile, puteti venl numai in chestiile obi§- nuite. Eu, care va, vorbesc aci, d. Cantacuzino care v'a citit declaratia, d. Carp care a semnat-o, nici unul din noi n'am facut parte din opozitia unita, de acum 12 ani §1 n'am parásit parlamentul. Ai fäcut d-ta parte din ea, d-le Marzescu, a facut parte d. Pallade, d-ta ziceai in contra lui Ioan Bratianu : regimul coruptiei §1 al teroarei !Eu nu ma asociam atunci la acest fel de lupta, ;caci in con§tiinta mea ca §i in a d-lui Cantacuzino §i a d-lui Carp, a- cestea eraiu di sensiuni poate legitime, dar numai in chestii interioare. Dar cand e vorba de chestii, cari dupa cum credem noi atin demnitatea nationala in strainatate, atunci trebue sIn- ceteze forma mai b1ndi a ingaduintelor parlamentare cu tertipurile de sirupla numarare de voturi. fiindca noi santem oameni de ordine, am zis c noi obstructionismul Ii Intelegem pe toate caile legale. Iar daca cl. MA,rzescui onorabilul d. ministru de culte ne intreaba, : ce insemneaza, aceasta ? noi le raspundem urmatoarele : toate

408

regulamentele unei adunari legiuitoare,orcare ar fi, dach se interpreteaza de opozitie conform dreptuluistrict, pot paraliza lucrarea unei adunari legiuitoare. Ce, credeti ca, obstructionismul din Camera vieneza, din camera ungara, din Camera en- gleza, s'a facut afar& din ordinea regulamen- tara? Voct. Acestea nu sant contra Inclaiderii. ALTE "COM Veniti la chestie. ALTE voci. Lasati pe unguri. BRABETEANII. D-le pregedinte, de ce nu uzati de dreptul dv. de a chema la ordine pe In- trerupatori ? VICE-PEWDINTE CRATIINESCII. Credeti c5, este In chestie, cand se ataca Constitutia? BEZABETEANU. Atunci de ce nu-i luati cuvantul ? VIL5OREANtr. SA, vie la chestie. T. MAIORESCII. Intro regulele parlamentare, cu earl sant obignuit, este §iaceasta, ca, en nu pot sä fiu chemat la respectarea regulamentului decal de d. prezident, iar nu. de d. Viigoreanu. Peste vorbele d-lui Viigorean.0 tree ca gi cum n'ar fi vorbite. Ma supun Insa totdeauna la observatiile d-lui prezident. Aga dar pentru a explica, ce este pentru. noi calea legara, de aceea cer prelungirea dis-

409 cutii. Ca lea legala insemneaza intre altele §i observatia strict& a regulamentului, a§a a In- semnat la Londra -§i la Pesta §i la Viena. VERGATI. Nu mai vorbiti de Pesta, ma re- voltati când aud. Ziceti ca la noi. VICE-PRWDINTE CRITIINESCIT. Nu intrerupeti, d-le Vergati. T. MAIORESCII. Credeam s, fac cel mai placut omagiu d-lui prim-ministru care este ab- sent, daca, Ii aduc aminte de Budapesta. A§a s'a inceput obstructiunea §i la Londra, In Anglia, patria constitutionalismului. Dec la- rarea noastra insemneaza a§a dar, epana acum am trait cu oarecare ingaduinta, intro opozitie §i majoritate, §i astfel s'a putut legi- ferh mai u§or. Cu strictaaplicare a regulamentului de acum fnainte, nu se mai poate. Toate regulamentele Corpurilor legiuitoare pre- -vad un fel de mers incet §i prudent pentru toate luerarile, mai ales pentru proiectele de lege. A§a, and in regulamentul nostru sta ca in sectiuni trebue citit intai un proiect d.e lege, se poate ca o sectie sa treaca peste a- ceasta dispozitie, cand toti membri prezenti se invoiesc la aceasta. Dar cand unul singur nu se invoie§te, nu se poate calch regulamentul, proiectul trebue citit.

410 Pupa cum ne-a marturisit d. Mârzescu in sectia d-sale, d-nii general Manu §i Gh. Panu au cerut citirea proiectului de lege asupra in- vkamantului profesional, insa majoritatea sec- tiunii s'a impotrivit §i a numit tadatg, un delegat, fara a se fi citit macar legea. Atunci majoritatea a pa,rasit calea legara, §i noi santem in drept sa constatam, ca in aceasta situatie incordata violarea regulamentului a inceput din partea dv. AtAt aveam de zis.

123. Observäri asupra sumarului §i asupra regala- mentului. (Discurs obstructionist)

&dinta Senatulai dela 21 Martie 1899

D. secretar, AL Vii§oreanu, d'a,citiresu- marului §edintei precedente. TITIT MAIORESCIT (asupra sumarului) :D-le prezident, In sumarul §edintei de ieri, ma cum ni 1-a citit onor. membru al biuroului, nu vg,d trecutA Insemnarea, daca. prelungirea §edintei dela 5 ore mai departe s'a fácut cu majoritate de doug, treimi, conform art. 16 al regulamentului, care zice : «edintele so Inchid la 5 ore seara, afard ednd cloud treimi din membril prezenfi vor cere prelungirea §edintei».

412

Prelungirea §edintei nu se poate face decal constatându-se numeric, cA sunt dou5, treimi din senatorii prezenti, cari admit a§a, ceva. Dad, se face fafa o aa constatare, se violeaz5, regulamentul. Deocamdath, procesul-verbal ce ni s'a citit, violeazA regulamentul In aceasth, privintk §i tanuesc cA, nu numai nu s'a constatat numeric, ea sant dou'a treimi, din care cauza, nici nu s'a trecut In sumar, dar cIn acel moment nici nu era, numárul regulamentar al senatorilor prezenti, pentru a tine §edinta, §i a lua, o deciziune. Cu atat mai mult am insistat asupra acestui punct, cu cat odatg, ce In un asemenea mod nelegal s'a continuat §edinta ieri, §edintä faia, fiin legalk s'a mai luat o deciziune cu totul extraordinark nu voi sIntrebuintez cuvaatul nepotrivit al d-lui Maxzescu «extra-1ega15,>>. N. CitkrincEscu. Dar era, potrivit. T. MAIORESCII.S'a luat deciziunea extraordinara, de a se tine, ca ne altdata In tara aceasta, §edintä Duminid, dimineata, unde ? In Senat, In acea corporatiune legislativk care are onoare st numere Intre membrii si po tnaii prelati ai bisericei statului. 0 VOQE. D-ta e§ti liber-cugetalor.

413

T. MAIOBESCII. Aceastá extraordinará deciziune cum s'a luat ? Voim sa. stabilim prece- clentul care-1 creaz5, Senatul liberal ca sa," lucreze. Art. 16 din regulament zice : «Inceputul §edintei este hcratrit pentru ora unu dupe amiazi, Ania,nand deplinA facultate Senatului (le a hothrt alte ore mai de diminewtä sau mai ta.rziu. Guvernul va fi incuno§tintat din vreme despre o asemenea schimbare a orei» .i. in sumarul §edifftei §i-a luat ins&rcinarea d. redactor al acelui sumar de a spune anume cä guvernul a fost in§tiintat, grije ce n'a luat pentru a spune c5, §edinta s'a prelungit cu 2/3 ; In adevAr, nou'a,senatorilor ne import& ca sa au fie surprins guvernul cu lucearile ! Iar legitimarea lucraxilor prin constatarea votului a 2/8 nu ne imporra! Este o not5, carac- teristid, pentru Intelegerea biuroului asupra relatiilor dintre Senat §i guvern in deosebire de relatia dintre lucrärile Senatului §i regulamentul s'au. A§ intrebh biuroul, daca,, pentru ca o §e- dintA, care dupa regulament are s'ci, Inceap`d, la unu§i noi am hotarit A, Inceap5, la 2 in imprejuthri normale s5, se continue peste 5 ore se cere votul a 2/3, dac`a zic pentru a se lila, o masurä cu totul extraordinarA de

414 a se incepe §edinta dimineata la 9 ore, far& a se spune pánA cand sA, continue, nu se cere tot votul a 2/3 ? Care ar fi idea legiuitorului pentru continuare... D. PEEZIDENT, N. GANE. V rog, spunati ce observatiune aveti de facut asupra sumarului. T. MATORESCII. Prea bine, este prima che- mare la cestiune ce-mi faceti, iau act §i voi continua. Cred dar cä, pentru ca sg, se faca% o §edinta la alta, ora decal cele previlzute de regulament, ce cere votul a 2/ §i atunci este ilegara §e- dinta noastrA de astAzi Dumined, dimineata. Astfel s'ar comite absurditatea de interpretare, ca sa, se tnceapa o §edinta la 9 ore fara a se cere 2/3, §i s5, se sfargeasca la 5 ore §i deabia, atunci, adea dupe desbatere de 8 ore, sse cearA, 2/3 pentru prelungire pe Cand in textul regulamentului deja dup5, 4 ore de desbateri se cer 2/3 pentru o mai departe continuare a Mr. Prin urmare §edinta noasträ din acest moment este nelegara. InsA, aci majoritatea are s.decidA. Daca', d-voastr5, santeti de pArere ea se poate degide farA a se trece in procesul- verbal, di cu 2 treimi s'a prelungit gedinta gi ca se poate lua o hotartre, ca cea de ieri, cu

415 or cati membri au fost la §edinra, ea s5, se fad, §edint5, dimineata In afar5, de regulament, foarte bine. Vreau s5, se_ tintuiasa, acest precedent al Senatului liberal. Va veni §i alt Senat, care s5, se foloseasc a. de el.

124 Propunere de amitnare. (Discursobstructionist)

Sedinta Senatului dela 21 Martie 1899

D. PREZIDENT N. GANE. IntrAIII acum In ordinea zilei ; discutiunea generalg, este deschisä asupra proiectului de lege al inveiffimântului profesional. T. MAIORESCIT. Cer cuvântul pentru a propune o amtmare. D. prezident N. GANE. Aveti cuvantul. T. MAIORESCII (dela tribuna,). D-lor senatori, am cerut cuvântul pentru a va, propune sa, amtmati discutiunea asupra proiectului de lege pentru Invacamantul profesional. (Intreruperi). Vocr. Trebuia, s'o faceti de ieri. T. MAIORESCII.V5, fac aceastä propunere,

417 d-lor senatori, astazi,duph ce am citit raportul onor. nostru coleg, care insote§te pentru Senat proiectul de lege. atm §titi, biuroul ni 1-a distribuit deabih ieri §i d-voastre ati ama- nat discutia pe asthzi,tocmai pentru ca cel putin sh putemcit1 raportul. In ce ma, prive§te, tuno§team proiectul de lege §i cuno- §team §i tendenta lui, mai ales din lunga vorbire a d-lui Stolojan in Camerh §i din exce- lenta vorbire a d-lui Take Ionescu, tot acolo ; dar tocmai rapartul Senatului m5, indeamn5, sh vii, cer amhnarea discutiunii, fiind-ch acest raport dovede§te ch nu este pe deplin Ihmu- rita legea in partea ei esentialk nici mAcar in capul d-lui raportor. D-lor, onor. Senat a mai decis in anul trecut, ca sa ia cu toath iuteala in desbatere legea invAtamhntului secundar §isuperior ; dar atunci cel putin In sectii am putut-o discuth, §i. d. ministru al cultelor §tie cg, legea s'a urmarit in sectii articol cu articol §i am dobhndit cel putin atht, ch se recunoa§teh §i se simteh chiar de unii din majoritatea dumnea- voastre, ch legea are defecte §i ca va trebui in- dreptath In viitor, §i ch numai pentru aplicarea mai grabith a ei, la 1 Septemvrie al anului trecut, s'a votat indath fara modifickiri, iar noi

2 7

418 am luat-ocu.,totii n considerare. Eu nu fin- parta§eaut modul acesta de a lasa, o lege imperfeCta, §1 recunoscuta de imperfect& fatre noi, dar majoritatea a decis-o. Or-cum, d-lor, itn lucru era, In anul trecut ca§tigat (aidel tot mecanismul parlamentar cu desbaterea legilor tn sectii se reduce la nefiinta), lucrul ca§tigat era, cnoi desbatusem In sectii legea, §1 acei, earl, se intereseaza mai de aproape de asemenea materii, ne patrunsesem de foloasele §i de neajunsurile ei ;prin urmare era, speranta legitimá ca, or-cum §i or-cand s'ar aplich legea, o sumg, de cuno§tinte asupra ei patrun- seser& In diferiti membrii ai parlamentului, a§a, In cat modificarea ei viitoare sa fie fate- leasa, §1 posibila de facut cu folos pentru scoala. Dar acum ce se face ? Iata pentru a doua eara, In chestia cea mai Inseninarat ca importanta politica §1 de prestigiu pentru actualele majoritati parlamentare, kite()chestie a In- vatamantului public sub d-voastre, care va läudati cati facut legea Invatarnantului secundar §i superior (§i este singgra lege ice- portanta pe cari ati facut-o) i se da Senatului prea, patina considerare §i i se cere pentru a doua oara sa voteze legea profesionala iar

419 lara, modificare §i In mult mai mare pripa,. Cel putin legea InvAVA,mAntului secundar§i. superior s'a discutat tu sectii, legea de astki nici maear nu s'a citit in sectii. o asemenea procedare o Intrebuintati- -undo ? In Senat, care are anume reprezentantii celor doll& universitgti din tarA, ceeace Insemneaza, cA, in Senat chestiile de invAta- mant au o important5, deosebia dup5, chiar Constitutiune. DupA, ce ati fäcut-o odata., voiti s'o faceti §i a doua oarg?i a dou5, oara, o faceti cu Imprejurarea n'a§xrea,s'e," intre- buintez un cuvant neparlamentar, nu §tiu eumsa-1gbesc mai bine cu Imprejurarea odioasel c4 nu s'acitit macar In sectii legea -InValAmantului profesional. D. Maxzescu ne zicea, eri:a§a,este, dad d-voastrA, faceti obstructionism. Dar d-voastra, majoritatea, dad noi facem obstructionism, ne Aspundeti printr'olipsA de considerate pentru seriozitatea lucearilor 41-voastr5,7 Dad, cel putin aceasth, procedare pripit5, s'ar justifid prin marea mund, a Se- natului p,nä acum, tot a§ mai intelep-o. Par In con§tiintele d-voasted, cand yeti 11 chemati, In curand Inaintea Varei sá dati seam5, de modul cum ati Indeplinit mandatul. d-voasta,

420 ce ati puteh zice ? Oare fost-a atala mimc5, rodnicg, In Senat, hien specializat fiecare din noi, dupa", cuno§tintele sale, §i d. ex. :In materie de Inv4amant s'a ocupat numai doi treii ceilalti le-au dat tncrederea,i In. alte materii s'au ocupat ali doi,trei§iceilalti le-au dat Increderea, flinda am avut atata, lucrare serioasa prin legile guvernului, In cal n'am avut timpul material s5, ne ocupAtn to-i de toate? Departe de a§a, ceva §titi bine, cum de atatea ori se la, vacante de Vineri pana. Marti, cum In atatea §edinte (s'ar pute a. constata, statistice§te) Senatul s'a ocupat numai cu indigenate sau cu nirnicuri,i acum vine guvernul, In ultimele momente, laspartul ta,rgulni, §izice : nu mai avem vreme, acum In aceste treizile.trebue shoariti In privinta legii InvAganantului profesional Mr& studiu §i modificare. Aceasta InsemneazA, d-lor, din partea guvernului,lips'a,de prevedere, lipsA de hotaxtre, lips a. de program bine stabilit. Cu legea profesionalrt guvernul trebuiã. st fi venit atunci and Senatul nu aye& de lucru, calAd I§i lace& mereu vacante, pentru c5, nu avea, nimic alta de facut. D-voastril §titi, ca. multi dintre noi ziceam sh,tinem §edinta, numai de doua, ori pe s'ap-

421 tamana ca sa nu venim degeaba la Senat §i sa ne ducem pe acasa, dupa o jumatate de or& Acesta era simtimantul tutulor,§i cu acest simtimant al nostru nu nise da in studiare legea cea noua, ci sa da Intai la Camera, se discuta acolo pe larg, §i apoi se aduce la Senat In ultimele 3zile§i ni se cere sa o votam fära a ofi citit macar In toate sectiile. 'Majoritatea o Ira vota, cu sugrumarea discutiei, §i aceasta va fi ultimul act al unei majprit'ati pretinse liberale, In legislatura de 4 ani. Daca cel putin, a§a, fiind, ati putea, zice: raportorul nostru. e un om de Incredere In ale Invatärnantului §iIi dam noi, cari santem mai putin competenti, Increderea conform autoritatii sale. Treaca, mearga! Raul tot ramane, dar haide! Lisa iata Senatul, iatit majoritateaaceleifractiuni liberale,orcat cle Insemnatä ar fi, care sustine pe d. Sturdza In-contra altor liberali... N. CRATUNEscu. Marea majoritate, nu fractiune. Irati pus sa faceti rechizitoriu §i sa mic§orati totul, dar realitatea va desminte. T. MAIORESCII. Asupra cantitatii nu are sa fie mare greutate Intro noi.

422

N. ORATUNESCU,Calitateae chestiune de apreciere. T. MAIORESCU.Primesc toate tntreruperile cu placere, dar m supui numai, autoritätii d-lui prezident. Daca ar fi fost, ziceam, raportorul d-voastre un coleg al nostru, despre care A puteti zice :. «e o autoritate ; pe Increclerea ce i-o dam lui, votam legea». Dar, d-lor, tn acest onor. Senat, In aceasta majoritate, marea majoritate care sustine marea fractiune a partidului 1ibera.1, care sustine pe guvernul d-lui Sturdza In contra altor liberali, In aceasta, majoritate libera, unde Ant attcti profesori competenti, se alege onor. domn.... A ma scuze d. prezident al consiliului, daca-1 numesc advocat, un advocat al creditului funciar, onor. d. advocat Constan- tinescu. Acest onorabil advocat va face ra- porta care A va. lumineze, ce e In acest pripit proiect al legii tnvatama,utului prof e- sional.i e ala de absolut incompetent In materie onor. d. Constantinescu, tncat Incepe cu urmatoarea enormitate. Ne distoria, invatamantului profesional §i vorbe§te de vechea lege dela 1864, care aveh, pentru p.oi cel putin acel respect al trecutului de afi fost cea dintai lege a instructiunii, care a traitAta-

423 tia ani in tarA la noi.i iatä ce zice d. raportor : «.A.§a numitele§c.o1i reale mentionate de legea din 1864, tn cari se predau cuno§tintele. trebuincioase pentru exercitarea unei arte sau profesiuni, prin planul lor de organizare, in mod fatal, nu puteau da roadele dorite. Limi- tate la numár, cu ufl caracter teoretic, asemAnat liceelor, dansele nu erau menite dar de a da tinerilor cuno§tintele practice necesare pentru exercitarea unei arte sau profesiuniD. coalele reale dela 1864 cu. un caracter teoretic ? Dar ce era legea §coalelor reale aela 1864, pentru a da u.n asemenea rezultat?i, cl-lor,cand vine d.Constantinescu, tocmai fiinda, este advocat §i se amestecA tate() ma- teriestthing, de ocupatiunilesale,singurul lucru pe care ease§te necesar sa%-1 mentioneze este acesta ? Dar pentru ce nu. a citit macar legea, pe care vrea sa. o indrepteze, A o am- plifice, s5, o reformeze ? Pentru ce nu a citit partea acea din lege,referitoare la §coalele reale ? D. raportor se multume§te numai in a critic& legea din,1864 in raportul Senatului, Meg, A aiba, habar de ea. S'a vedem noi ce zice legea dela 1864 in aceast5, privint5, :

424 Art. 199. «coalele reale au d.e scop a da «Inv Katura trebuincioasA pentru exercitarea «unei arte sau profesiuni» ;i art. 206 adaog5, oUn regulament special va 'prevede mai pe «larg cele relative la aceste §coale». AtAt sta, In legea dela 1864. Foarte cuminte aceastA lege ziceh :este o materie grea : nu s'a experimentat In tar& ; pun numai existenta §coalelor reale In lege, iar desvoltarea mai departe o las pe cale reglementar5, ; sg, incercb guvernele a aplicA In deplinA, latitudine In- ceputurile unor asemenea §coli, §i dup6, ce vom vedea, ce roade dau n diferiteledirec- tiuni,atunci va, fi momentul a legifera,.Iat'a ce zicea legea dela 1864. De Intelesul ei nu vg.puteti tndoI,cci v'am citit cele doua, articole hotärkoare. Ce zice cu toate acestea d. raportor ? «A§a, numitele §coli reale,rnentionate de «legea din 1864. In cari se predau cuno§tin- «tele trebuincioase pentru exercitarea unei «arte sau profesiuni, prin planul lor de orga-- «nizare, In mod fatal, nu puteau dh roadele «dorite». Dar de ce nu puteau dà roadele dorite ? De ce, cAnd orgamzarea lor nu exista In lege, ci erh lsatá reglementului, prin aju.torul'di,-

425 ruia se puteau da orce directii s'ar fi crezut trebuincioase ? Erau aceste §coli, cum mai zice d. raportor, limitate in num& ! ? Nu e adevA- rat. Aveau ele un earacter teoretie? I Absolut fals ! legea D.11 le da nici un caracter, rash, ca totul s'a se reguleze pe cale de reglement. Erau asentanateliceelor ? ! Absurditate ! Cuvantn1 pare ca nu e tocmai parlarnentar ;sa, zicem dar, d-lor, este o iluzie, o nAscocire- a d-lui raportor, un cuvant scos din vant ; nu exista. ase- mAnare cu licee in legea dela 1864. Un asemenea raport, un asemenea raportor (bine ch, lipse§te. astlzi de ad.) are s5,lumineze onorabilul Senat asupra unei legi, din care partidul guvernamental vrea. Ali facri, un titlu de glorie pentru activitatea sa le- gislativh, !? V'am semnalat lucrul prin aceste putine cuvinte. VA rog, pentru demnitatea legislaturei rorrane, va rog amanati discutia, pentru ca sa. fie mai bine studiaa legea Invh,tamân- tului profesional §i de sectii §i de un viitor raportor. Santeti la sfkr§itu1 legislaturei ! Nu va, terminati cariera parlamentath cu o asemenea violentare a legiferArii §i o asemenea atingere a demniatii Senatului ! In acest an se terming. legislatura. Sau vii-

426 toarele alegeri vor da iara,§ o majoritateli- beral& In Camera §1 In Senat, §i atunci aveti timpul de a legifera, cu mai mult temei ; sou viitoarele alegeri vor da o majoritate conger- vatoare, §i atunci cel dintai act al acelei majoritati va fi de a revoca, aceasta lege, care nu vine pe o cale corecta In desbaterile Se- natului.

125.

Interpelare asupra Istoriei rointIne (Cuza-Vocla) §i replica In contra sectarilor

6edinfa Senatului dela 23 Martie 1899

Textul interpelarii :«Inlerpelez pe d. mi.- «nistru-prezident §i pe d. ministru de culte «§i instructiune publicl asupra autorilor in- «Arcinati de guvern O. scrie o Istorie Ro- «mân g. pentru expozitia dela Paris». D-lor Senatori, Obiectul interpelarii mele este urmatorul : guvernul, pentru expozitiadela Paris din anul viitor, a luat hotartrea sa, pregateasca o istorie romana Intreaga,elaborata, de oco- misiune de mai multi autori, care istorie A,

428

fie scrisg, In romA,ne§te, tradusrt In frantuze§te, tradusA §i in nemte§te, tipArita, In mii de exem- plare §i distribuith, In lume: pentru ca s5. se cunoascA, mai mult §i mai bine istoria noastra, MAsura, a§h conceputA, cred cpoate fi a- probata. Dar multe idei par frumoase ca idei. Este vorba de realizare. La cine 1111 guvern s'ar puteh adresh pentru confectionarea unei asemenea opere ? Gandul cel mai natural este : la acei oameni competent'', pe care 1i cunoa§te tara.i dacg, nu arfialtii ompetenti, eel putin la aceia cari au fost Insärcinati, in urma studiilor sau concursurile lor, de a predh invAtAmantul istoric in §coalele noastre, mai intal in §coalele superioare, in universitrtti. Din norocire astäzi avem la celedoug, uni- versitäti profesori competenti in ale istoriei. Ministerul s'a §i adresat pentru catevh pArti ale acestei istorii la asemenea oameni corn- petenti. entru istoria veche a Romttnilor, pentru istoria medievalrt, pentru istoria noastrA pan& la jumAtatea secolului prezent, s'a adresat la d. Onciu, profesor la universitatea din Bucu- re§ti, la d. Iorga, asemenea profesor la universitatea din Bucure§ti, la d. Xenopol, profesor de istorie la universitatea dinIa§i, la

42 9 d. Bogd.an, care de§1 e profesord.elimbile slavice la universitake, dar e profesor de aceste limbi mai ales pentru studiarea documentelor noastre istorice. Am fi mai avut, cunoscut de d-trA, toti, pe 41.Tocilescu, am mai fi avut pentru cercetri istorice pe d. Hasdeu, sau pe un bun profesor de dincolo de Milcov, pe d.. ga§canu, de§1 acesta este acum inspector scolar. Mai erau dar puteri disponibile, cAci a face iute§ibine, In fata lumii, o istorie Intreaga,, nu e lucru u§or.i, orcum, nu poate fi fa,cutg, In a§a, scurt timp decal de oamenii do mai nainte cunoscAtori In. materie. Cum vA, spuneam, din aceste puteri disponibile, ministerul s'a adresat .1a cei dintai patru numiti pentru istoria romana pAnA, la ju- mAkatea secolului nostru. Dar e vorba ca istoria aceasta sA, cuprindA, §i istoria modernA, smeargA cu desvoltarea noastA istorid, tocmai p5,na, lasfAx§itul secolului acestuia, pentru expozitia dela Pa- ris ;§i toti simtiti, d-lor senatori., cpartea cea mai delicatA, este partea istorieicontim- porane, fie dela 1848, fie dela 1857, fie dela 1866 Incoace. CAnd aveam aceste elemente de competenta, recunoscua In functionarea InagmAntului

430 nostru oficial, pe.cine credeti ch 1-a InsArcinat guvernul cu elaborarea prii celei mai deli-, cate a istoriei,a celeicontimporane, cand. pentru istoria cea veche au fost InsArcinati profesorii cunoscuti §i recunoscuti, pe cari vi i-am citat ? S'a insArcinat pentru partea lite- rath d. Bian.u, iar pentru parteaistorico-politice,un necunoscut, pe cat aflu un redactor dela Voinp Nationaki, d. ColesculVartic !VLt puteti Inchipul ca', la auzul acestui fapt, care sant convins cva psarea1 monstruos orcärui membru din acest Senat, cand Ii aude acum enuntat de mine, cei patru profesori insArci- nati cu partea istoricA cea mai putindeli- catá§i-auzis :cum merge asta ? Au tnteles ei,poate au §ispus-o, cci. Colescu- Vartio e acolo numai o figuth interpus6, poate numai ca un scriitor n sensul material al cuvantului ;§i.ca, IndärAtul lui e Un alt om, a- cela In adevAr cunoscAtor al istoriei contimporane sau, dup5, cum afirnal d-sa en propriul sa,u termen, «amestecat In int'amplgrile c-elo mari ala istoriei contimporaneb, atunci cei patru profesori au cerut ca d. D. Sturdza &á is- caleascá sub al sAu nume aceasta, parte a istoriei, ca sg,ia raspunderea Inaintea lumii, dar Ii s'a refuzat. 0 Inteleg,nu-i. convenek

431 d-lui prim-ministru, ca prim-ministru, sa subscrie Insu§ o parte din istoria contimporana, care va figurh la o expozitie, §i au Inteles-o §i ceilalti membri ai comisiunii ; atunci ei au erut ca cel putin, clan aceasta nu se poate, sa treaca prin cercetarea celorlalti patru membri ai comisiunii, haide §i 5, cu d. Bianu, tot ce va aveh sa, publice onor. d. Colescu-Vartic ; dar §i aceasta s'a refuzat. Eu va, marturisesc ca atunci mi-ar fi parut mai indicat ca ceilalti patru profesori sa se retraga, dela o a§a Insarcinare ; dar Inteleg iara§ ca, §i-au zis : tot este o lucrare folositoare de facut.i atunci s'a hotarIt expedientul urmator : nu se prezinta aceasta carte ca o singura opera, scrisaIn- tr'un singur spiritistoric, ci se prezinta, In fragmente dupa epoci ;fiecare din autori semneaza numai partea lucrata, de el §1 declarit ea nu are raspundere decal pentru partea lucrata de el. Astfel vom aveh, la expozitie o istorie, In care pentru o parte avern raspunderea unei autoritati ca d. Onciu §i va fi va- labilit, o parte sub raspunderea d-lui Xenopol §1 va fi cunoscuta ca un rezumat din istoria d-sale publicata in mulbe volume, o parte a d-lui Bogdan, §i una a d-lui Iorga, competenti istorici, o parte a d-lui Bianu, foarte puti a

432 competent literat in ale poeziei,§i o parte care va purth semnkura §iautoritatea istoric& a unuia din scriitorii Vointei Nationale, a, d-lui Colescu-Vartic.i se .prezint& Romania Inaintea lumii la expotitia dela Paris cu partea cea mai ginga§e a desvoltkii noastre politica sub auspiciiled-luiColescu-Vartic ! dar aceasta este numai 1gnoranta mea ; -nu cuno§team de loc autoritatea istoric& a acestui domn, §1 ca roman ckuia Ii pas& §ilui,ca fieckuia din noi, cum ne vom prezenta In. vileagul Europei cu cultura istorich, m'am in- format cand am aflat aceastA curioas& stare de lucruri, despre tendinta, felul de a fi al Vointei Nationale serise §i de d-sa, dup& cate nfl s'au spus, ca, s&-i vkl acolo opera. Eu sant un vechiu abonat al Vointei Nationale ;este foaia oficioas& a guvernuluigieste datoria mea s& ma. tin in curent. Dar v& mkturisesc c5, pa& tineam pn acum In curent numaicu situatiile zilnice politice ; acum Ins& am re- lUat colectia ziarulm de cativa ani incoace din punct de vedere istoric. Am cApAtat urm&toarea impresie :Vointa Nationalei a avut timpuri de important& zia- risticA. Se simte, daca iai colectia din trecut, o epoc& de inflorire, iar azi o decadent& ; se

433 simte, ca la Romeinul, diferenta epocii cand seri& Co§tache Rosetti,§i. a epocii cand c5,- zuse Románul de nici n'a mai pututexista,. D-lor, fiecare din noi are interes la desvoltarea ziaristicei unui partid,.§i chiar adversarii politici ai Vointei aveau un fel de mandrie, cand vedeau mi§carea ziaristia din Ro- mbira adusg la o valoare oarecare.i astfel de§i adversar, recunosc c5, erh, tnainte la Vo- inta Nationalei o directie In adevär politick so vedeau oameni hoariti, oameni de principii, oameni inteligenti. Presupun ca% e timpul in eare o redact& rAposatul Cantacuzino, §1 in care Kra d. Delavrancea, 1111 recunoscut scriitor roman. Nu §tiu prin ce calamitate a soartei tocmai in vremeadin urmk VointaNationalei a Incput prin m'anile unui domn i-am citit numele sub ni§te declaratiuni curioase Ia- novici, cel care 'pretinde c5, a primit cu limb& de moarte ideile politice ale Aposatului Can- tacuzino (o fi primit ceva cu limb5, de m.oarte, dar viata ideilor n'a primit'o), a mai incAput pe manile d-luiColescu-Vartic ;§i.in mAna acestorscriitoriredactoriVointa Nationalei este ma deosebitä de ceea ce erh, mai nainte, Incat azi trece intre gazetele cele mai rail

2 8

431 scrise, ru informate §1 lipsite de o adevarata directie politick Acestui d. Colescu-Vartic, In aceste Impre- jurari §i dupa aceasta practica In viata politica,ise da acum confectionarea istoriei

6ontimporane rornane§ti! Nu v'a§ fi vorbit cu toate acestea de noua m'asura, a guvernului, dad, nu se intamplA, tocmai In legatura cu istoria noastra contimporana, un alt §ir de fapte, cari pentru mine dau Intregei chestii un felde gravitate,§i dad, nu mi-ar fi teama, ct o istorie oficiala scrisa de ni§te oameni de calibrul d-lui Co- lescu-Vartic are sa starneasca o furtunaIn. con§tiinta poporului roman. Iata de ce e vorba, §i sant dator s, aduc astazi In desbaterea Senatului o chestie, care ramasese pang, acum Intr'un cerc mai restrans de oameni speciali. Academia roman& luase hotararea de a public& pentru aniversara de 25 ani a domniei regelui Carol o colectiune documentark In care toate mesagiile, toate alocutiunile Domnito- mininostrilsa fie a§ezate In ordine cronolo- gica §1 publicate In onoarea lui §i In onoarea noastra. Buna a fost hotartrea,§i prin activitatea

435 fara preget a d-lui Dinaitria Sturdza, prin colaborarea oamenilor s,i, s'a §i executat.Aici este partea cea buna a staruintelord-luiSturdza, partea activitatii sale academice, §i tntrucat ramane curat academica, vorbe§te In favoarea d-sale. Din nenorocire nu ramane totdeauna curat academica. Imi pare eau si-o spun : d. Sturdza §1 In ale Academiei, unde desbina- rile politica n.0 au ce cauth, amesteca uneori pasiunile sale de sectar politic. 0 yeti vedeh Indatca. S'au publicat dar in n.umele Academiei romane doua importante volume in quarto ; am aci unul in vederea d-voastra, frumos executat, bine alcatuit, un repertoriu in care s5, se ga- seasca cuvantarea Domnitorului nostru. dela 1866 pana cand a implinit 25 ani de domnie. Sunt intercalate aci pe langa vorbirile Regelui §i cateva date relative la evenimentele mai importante ale istoriei contimporane. Toate schimbarile de minister, toate mesagiile le gasiti adunate la un loc. E o carte ce nu poate lipsi din biblioteca unui orn politic, necum a unui istoric roman. Insa, d-lor, nici aici nu s'a putut lash d. Sturdza de obiceiurile sale politice, de pasi- unea sa politicá. D-sa insote§te importanta

436 publicare academic& cu o introducere, al carei text nu s'a citit §i nu s'a aprobat de Academie, dar care este semnata de d. Dim. Sturdza, ca secretar general al Academiei, §i poart& data, de 10 mai 1897. Este o lung& introducre de 31 pagine in quarto. Este aceasta o introducere facuta, dup& cum s'ar a§tepth orce om cu bun simt, pentru a explica la o solemna aniversara, de 25 de aui importantalucrarii,. pentru a incalz1 neamul românesc tn privinta acestei In adevar glorioase epoci ? Nu. Este G introducere, In care cele mai multe pagini servesc pentru a varsh d. Sturdza ura sa par- ticular& In contra lui Cuza-Voda A. VIZANTI. Ce are aface cu interpelarea? (D. prezident N. gane, care -sta In bancl, face semne de desaprobare). T. MAIORESCIT. Onor. d. prezident da din cap. A citit d-sa lucrarea ? Eu am citit-o §i am adus-o aci. Veti vedea Indata cum se leaga cu interpelarea. tii ce coprinde introducerea In cele mai multe pagini ? coprinde actul clecuzare al adrninistratiei lui Cuza, care a fost citit In Camera Indata dup5, detronarea lui 'la Fev- ruarie 1866 §1 In care se critic& In stil violent, cu amaraciunea momentului, administra-

437

ia interng, In adevAr deplorabilA a lui Cuza! Ce cauth, acest pamflet, permiteti-mi a-I numi ast-fel, al luptelor trecute de atunci bate() operA -destinatA, a eternizh, cuvintele Regelui Carol? Cum se poate ca inteo oper5,d.e glorificare a, epocei noastre rnoderne si se atace memoria lui Cuza-Vodg, ? Dar pe lâng5, acest fapt in- calificabil se mai adaogit In chiar textul d-lui Sturdza, la pagina XIII, urmAtoarele randuri In contra lui Cuza-Vodrt, : «Mai intai se ivia indoeli dad, Vod5,-Cuza urmaxe§te cu seriozitate Unirea. Dup5, proclamarea acesteia In 1862, se intAri convinctiunea ct Vod5,-Cuza nu se mai gandea, la Intronarea Dinastiei ereditare a unui principe ales dinteo farnilie domnitoare a Europei, §1 c. declara- Vunile §i demersurile sale in aceast5, privire nu erau nici sincere, nici serioase. Aceastg, convinctiune se generalizA mai ales din momentul in care Vod5,-Cuzatnfi,,in Iunie 1864 §i. Noemvre 1865, doi copii farsa de parinti §i se 15,s5, a fi condus de lingu§itori, cari 11faceau szambeascl la idea fondarii unei Dinastii personale a sa, la idea fondarii Casei aclomnitoare Cuza>. Pentru prima oar& aud afirmandu-se aceast5, enormitate ca un adevär istoric. De eine ?'

438

De acela, care are acum sg, inspire §i85, ti- cluiasa,istoria contimporanA a d-lui Colescu- Vartic pentru expozitia universal& dela Paris! De ce era vorba sub domnia lui Vod5,-Cuza? Carl au fost actele lui ? E lucru cunoscut In Ora aceasta. Mai sant §i In Senat oameni din aceastI epoca ! D. Obedeanu, d. Nicolae lonescu, aid prezenti. COLONEL V. OBEDEASEr. tiu toate acestea! Eu swat- o istorie vie. T.M;poREscu. Ce erg in fapt ?i din fericire se pot dove& faptele, se pot dovediti mod incontestabil. La deschiderea ultimei Ca- mere cuziste in 5 Decemvrie 1865, dou& luni deabia inaintea: detronkii, saus o numim cum a prima el s& fie numitk inaintea abdicarii lui Cuza-Vodk abdicare pe care a consfintit-o el §i a recunoscut-o de valabila cat a mai tr⁢ a§a dar deabia dou luni inainte de Fevruarie 1866, la redeschiderea parlamentului dela 5 Decemvrie 1865, ce zicea Cuza ? Anunth, parlamentului hotkirea sa de a abdich, §i este clar anpntat4 aceast& hotkire prin urm&toarele memorabile cuvinte din acel ultim mesagiu : ck-`ie In capul tkei, fie al&turea cu voi,

439 Eu voi fi In totdeauna cu taxa pentru tam, far& altA tinth.decht vointa nationara §1 marile interese ale Romhniei. Eu voiesc sh fie bine §tiut &á niciodaa persoana mea nu va fi o Impiedecare la orce eveniment care ar permite de a consolidh edificiul politic, la a chrui arzare am fost fericit a contribul. «In Alexandra Ion I, domn al Romhnilor, Rol/Anil vor gAsl totdeauna pe colonelul Cuza, pe acel colonel Cuza care a proclamat In adunarea ad-hoc §i Camera electivh'din Moldova marile principii ale regeneratianii Romaniei §i care, fiind domn al Moldovei, declath ofi- cialmente inaltelor puteri garante, chnd prime& si coroana Valachiei, cg, el prime§te aceasth Indoith alegere ca expresiunea neindoelnich §i statornicA a vointei nationale pentru unire, Ins5, numai ca un deposit sacra». Pentru ce ca «an deposit sacra» numai §1 pentru ce «persoana sa» sh nu fie o piedich? Pentruch, cum §titi,In programul divanului adhoc... COLONEL V. OBEDEANII. Nici nu puteh face altmintrelea, fiindch subscrisese dou'a acte chnd se alesese domn. T. MAIORESCU. In programul divanului ad- hoe-, la care a colaborat §iel Impreunh cu

440 d-nii Lascar Catargi, Mavrogheni §i a1ii, se hothrfse, pentru ca sschphin tara, de pericolul competitiunilor la domnie, ca sa. fie pe tronul Romhniei-Unite u.n principe strain din o cash suveranh a Europei. Ar fi dorit toti Romanii ca aceasta sh se indeplineasch inch d.ela 1859 §i in tara munteneasch,i Cuza insu§, patriot inspirat de acelea§i tendinte, facut la 1862 Unirea de fapt, a mai rhea actele cele mari politice pe care le §titi, legea ruralrt dela 1864 §i curagioasa secularizarea monastirilor'inchinate. acest om, care... Doarnne, d-lor, istoria are dreptul sh se ocupe de un om pus a§a de sus, cum este Domnitorul unei taxi, in toate amhnuntele. Se va ocuph §1 de viata privath a lui Cuza, §i de administratia lui, §i de actele lui nationale, §i va ghs1 la el, ca, la toti muritorii,§i phrti bu.ne §i párti rele, §i va aveh multe d.e zis, chnd va intra. In a§a anahnunte. Deplorabilh, a fost administratia inter)* foarte adevaxat !Nephshtor in multe era, Cuza-Vodh, nu se poate contesth. Dar pentru Romhnia, pentru programul national dela 1857, el a fAcut chtiva pa§i inainte in consolidarea Statului nostru, §i ca abnegatiuno persona1a1 este un mare act al Lui, ch la 1863

441 vrea sa, se retragh spre a Indeplinl cu deshva,r- ire cerintele programului national dela 1857. *i. acum sh yin& d.. Sturdza In numele Aca- demiei române, menith de a intruni cugetelo Romani lor din toate thrile, §i. sh arunce asupra acestui om vorba eh: nu trebue crezut ta ceea ce spunea, a nu erh sincer, ch el umbla, dupa o Dinastie a sa proprie. Dar esto o dovadei cA, vorba odioash a d.-lui Sturdza nu so potrive§te cu realitatea, din In- thmplare o dovadh, ma de sigurh pe cht est e omene§te posibil, ca sh fie ceva sigur. A abdicat Cuza la 11 Fevruarie 1866, s'a

442

str&in. Sperantele noastre nu se putur& hide- plini atunci, Mai tarziu, in 1859, voturile una- nime ale ambelor Adunilri trni deter& indoita Coroan& a Romaniei. In<at pe acest Tron, ce nu ambitionasern, am declarat indata. §i solemn, c5,voi pune onoarea §i gloria mea In. ,rindeplinirea dorintelor poporului roman. Fiecine §tie in Romania. c& nu am hesitat de a formula acest angajament inteo scrisoare -adresatä, a doua zi chiar dup& alegerea mea, cAtre Sublima Poart& §i Puterile garante. In- cerearile mele nu izbutirä atunci §i am trebuit A, a§tept un tilnp mai favorabil. Cel putin am avut multumirea de a realiza Unirea Principatelor, a face din trei milioane de cl5,-

ca§i trei milioane de proprietari, a inapoTh. tArei a cincea parte din pamantul s'au uzur- pat de clerul grec al locurilor sfinte, a da tuturor Romanilor, Mr& exceptiune, drepturile electorale, ae care era, lipsith. pe nedrept marea majoritate a natiunii, a constitul puternic egalitatea civil& §ipolitic& §i in fine a traduce in fapte mai toate dorintele divanurilor ad-hoc din 1857. :Cu toate acestea, sarcina mea nu avea sä. fie indeplinit& in ochii mei decal in ziva cand a§ 11 putut ceda tronul unui Principe ie§it

443 dintr'o iamilie domnitoare in Europa. Inalti- mea Voastrei a putut urmarl in hartille mele 0- rul acestei constante preocupari. Turburarile din 3 (15) August 1865 er& o prob& ea preten- dentii indigeni nu abdicasera tried, ; crezui a- tunci momentul de a lucr& §i, dupa, §apte ani, de a satisface dorintele poporului roman contra acestor incercari antinationale. Aveti in mand, Maria Ta, scrisoarea ce adresam dela 1 Octomvrie acelq an, Impeiratului Napoleon, ca Suveranului care in toate imprejurarile aratase cele mai calduroase §1 mai folositoare simpatii, atht Itomanilor c&t §i Romaniei. Ma- ria Ta cunoa§teti dar foarte bine ca impär- ta§am Majestatei Sale Imperiale intentiunea mea prea hotarita de a abdic& §1 a ced& tronul unui Principe care mi-ar fi dat garantii serioase pentru viitorul tarii mele. Aveam o- noarea de a solicit& binevoitoarele consilii ale Imparatului pentru alegerea acestui Principe... «Astazi, Maria Ta, toate dorintele mele s'au implinit. Depozitul sacru (care mi-a fost in- credintat la 1859), a fost pus in mainele Voa- stre de Romanii in§i§i, §i singura mea parere de rail este ca n'am avut timp sa vi-1 ofer eu in numele lor. Aceasta ar fi fost pentru

444 mine cea mai frumoasa rasplata gi adevarata Incoronare a domniei mele». Pentruca Voda-Cuza, dorind sit vina, In tart, sit scrie Domnitorului actual Carol acele cuvinte giea-Ispun& : ai hartiile mele din noaptea de 11 Fevruarie In mama, din ele gtii, cit lu- cram pentru aducerea unui domnitor strain : ce dovada, mai mare voiticit ap a lucrat in adeveir Cuza §1 ca prin. urmare afirmarea contrarie a d-lui Sturdza e o nascocire. Hartiile lui Cuza! M'am adresat d-lui D. Sturdza, aici In Senat, acum doi ani, ca sit vad gi eu hartiile luate In noaptea de 11 Fe- bruarie, acelea la cari se provoaca Cu.za, Iii scrisoarea catre Rege. Voda, Cuza cunoscuse bine pe d. Dimitrie Sturdza de cand Ii fusese catva timp secretar intim; Si era, gi ruda, ; dar 1-a Indepartat deIa sine,cine cunoagte Im- prejurarile, §tie pentru ce ; dar nu gtia Cuza, ca acelag Dimitrie Sturdza a pus mama pc, hartiile lui, ci presupunea ca, sant In mainilo Regelui ; de aceea Ii scrie :le-ai g4sit, ai veizut ce este in ele. M'am adresat dar d-lui Sturdza gi i-am spus : mit ocup de istoria tarei noastre, vreau sit vad. acum istoricegte ce sta, In hartiile lui Cuza ; Insa d. Sturdza mi-a raspuns : nu se poate deoeamdata.

445

Dar ce sunt hartiile acestea? Unde fiinteaza".? La arhiva ministerului de externe ? La arhiva Statului ? Nu l La Rege ? Nu ! Ca Domnitorul, care a venit pe urm6 sa, le aiba. El hartiile pred.ecesorului, se poate intelege. Dar nu! har- Cite lui. Cnza fiinteaza, la d. SturdZa ; de ce? i dad, fiinteaz5, la d-lui, de ce ref uzA, unui scriitor contimporan s5,vazA, ce este in ele? §i cand refuz5, citirea lor, s5, vie d. Sturdza, §i s5, scrie in contra lui Cuza, d, nu era, sincer, ca' vrea s6.-§i fach dinastia lui ! E o neiertatei ponegrire a ultimului Domn national, in contra direia se revoltd sufletul cinstit al orceirui Roman ! Dar in fine,d-lor, o nedreptate istoria, o pa'rere istorid, a d-lui Sturdza, ce cautA in Senat ? Iat5, : Sant un §ir de imprejura,ri, cari au s5, v5, releve o atmosferl morala, pe care trebue sa. o indic §i nu nan sfiesc sa% o indic. S'a dat, o reprezentare acum la Teatrul Na- tional, de oarecare oficialitate, or d, a fost pratitg, de directia genera15, a teatrului, or d, a fost isvorit5, din laudabila tendinta,' ce are actualul ministru. d.e culte de a 141 la di- feriteocazii o mai mare cuno§tinca, istorid, §io insnfletire a sentimentului patriotic in §colari §i public. Foarte bine. S'a dat o re-

446 visa a istoriek ro-mAne de 100 de ani, desvol- tareAmstrg,, las& d.e acum. o sutg, de ani, (Tar mai ales desvoltarea noastrl dela 1848 Incoace, de cand a mers progresAind.. Si ce lipse§te din aceasth, revista, Inaintea publiculur din Bucure§ti ? Cei §apte ani ai Domniei lui Cuza-Voda. ! ice a dzut publicul dinBu- cureti mai ales In aceasta, revistk care de altminteri a fost consideratit literalice§te ca medioca, ce a strAlucit mai mult din ea? A grAlucit absents, lui Cuza-VodA; aceasta a fost simtith, de toat6,- lumea. Alt simptorn :s'a tinut o Intrunire public& la Dacia Dumineca trecutg, §i s'a citat acolo istorice§te de un orator, de d. Take Ionescu, numele lui Cuza-Voda, ; a isbucnit sala In a§a aplause de cateva minute, Meat mi-am zis : acest sentiment al tArii trebue considerat cu cea mai Incordata, atentie, mai alesIn Irn- prejurArile de fan. La divanul ad-hoc dela 1857 a fost hotArtt programul cel mare al rena§terii noastre nationale, care precum §titi.s'a rezumat In. unirea cu. sensul de independenta, In gu.ver- narearii ca stat constitutional de un. Dom- Ditor dintr.o casg, suverana strainá. Tot ce a contribuit laaceasta, acontri-

447 buit la zidirea edificiului national. Precum ar fi nedrept, neadevArat istorice§te §i nechibzuit politice§te, ca sa, isbim in bkbatii dela 1857, cari ne-an formulat programul desvolarii noastre nationale, tot a§a de nedrept §i de nechibzuit politice§te este de a isbi in oamenii, cari au lacut primii pa§i de realizare a marelui program national. Intre ace§ti oameni a fost la locul de frunte Cuza-Voda., nu un domn treator, ci un In- temeator In parte al edificiului Statului nostru modern. A voit soarta favorabila a RomAnilor, ca la 1866, cand a abdicat Cuza,SA,fi putut alege noi, intru indeplinirea ultimei cerinte a Divanului ad-hoc, pe un Principe dinteo cas4 suveran'a a Europei, care Principe s'a nu fi fost numai a§a un principe ca multi principi straini, ci un om de o deosebith, valoare, un om foarte intelept, care s'a putut identifich cu aQuiratiunile Romanilor §i care a putut intfun rAsboi glorios A, ne rede§tepte vechia mandrie §i sa, ne redeh independenta cuceritrb cu arma in mftna, §i nu milogia cu diplomatia. Onoare Lui, o spunem ca Romani ;onoare T.Jui,fiindca, a indeplinit edificiul national ; onoare Lui, fiindcA a fost El infiiptuitorul final

448 al aspiratiunilor frunta§ilor no§tri dela 1857 ineoronatorul operei pe care a inceput-o Cuza

Voda,! Regele Carol va tealIn memoria timpu rilor Impreuna cu Voda-Cuza, §i este un sa crilegiu nationali un atentat sufletesc de ap. pune pe regele Carol In contrast cu Cuza- Voda! Nu se poate Intamplà o mai mare primejdie Dinastiel noastre, decat a se vede& trecuta in opozitie cu sentimentul nationalI 0 sin:44i aceasta, d-lor, senatori ? Poate pentru Carol, pentru victoriosul Carol dela Plevna, o umbra, macar de multumire ca vada, ponegrit pe predecesorul sau Cuza-Vod4 Se poate prezentà, aceasta. Dinastie, precum prezenta. d. Sturdza, fa ochii threi, In ochu no§tri ca fund In antagonism §i in lupta, cu memoria mi Cuza-Voda? Aceasta este un st crilegiu §i o nechibzuinta,,. §i o imprudenta politica ! Aceasta este un spirit antidinastie D-lor, e absolut neInsemnata persoaname- CA,nd vvorbeh, dupa o interpelare ce mi-a permis a o desvolth aci zilele treeute, d. prir ministru §i opunea meritele d-sale lipseif tale de merite ale mele, nu am avut §i n nu am nici o obiectiune de %cut. Ca d-sa releva meritele proprii, aceasta e treaba §i4

449 tul.d-sale, eu nu am merite ale mele de relevat, §i dad, le-a§i avek m-a§i sfil s5, le re- levez, fiindd, de ! lauda lie sine..., nu e a§a,? Dar din inUmplare am fost §i eu, fie ca deputat, fie ca scriitor, fie ca ministru, un organ de comunicare a catorva idei §i tendinte §i sant In drept a va, spune c. printre aceste idei §i tendinte, al aror simplu reprezentant am putut fi §i eu, una mai ales este cunos- cut5, in tarA :ca," noi am. fost neclintiti monarhici §i dinastici. Nu. a ie§it din gura mea, nu a trecut prin gandul meu nici odatg, nici o vorbA, nici o gandire, nici, un act care sa. fie indreptat contra intemeerii Monarhiei §i Dinastiei. SA,nt §1 am fost eel mai convins monarhic §i dinastic ;aceasta e mo§tenirea ce am primit-o dela conduatorii nationali din 1857, ce am primit-o §i dela tatIl meu din 1848. Eu nu pot fi ba.nuit c`a, am vre-un gand, care sA, fie contra tntemeerii Dinastiei §i. Mo- Anarhiei actuale. i.Dar dacg, Ii doresc un lucru acestei Dinas- III,pe care Antem mandri csa o avem, e set fereaseci D-zeu0acumfi,in viitor,de lin- witoriicu cddelnifa bizantind I A§i inchipul c`a, poti saduci un omagiu tegelui Carol prin ceeace scrii f5,r5, adevk 29

450 contra lui Cuza, e cea mai mare gre§alg, cea mai mare neclreptate, cea mai nechibzuitg §i periculoasg lingu§ire ce se poate comite ! Siam venit sg spun aceasta In Senat §i ter- mingnd, sper cg, d. ministru al cultelor va luk mgsuri sg nu figureze Un sectar politic, care se inspirg dela asemenea pasiuni ale d-lui Stur- dza, la lucrarea istoriei contimporane a taxei noastre pentru expozitia dela Paris !

REP L IC A Numai cakeva cuvinte am A, rgspuud d-lui ministru de culte. Misname clar constatat, cg, autorul Insarcinat de minister pentru partea politico-istorica, contimporang, a acelui corn, pencliu de istorie, care se va raspgndl In lume cu ocazia expozitiei dela Paris, este d. Colescui Vartic. Nefericitg alegere. Nu erà, discutia acolo unde o puneti d.-voastrá, cg, d. Sturdza nu arO dreptul saibg, parerea sa despre o parte 4 istoriei, precum §i eu am dreptul sg, atznp5,- rerea mea. De ce faceti o schimbare akibiecr tului In discutie ? Nu §titi cK 0, pot tntoarce argumentul ? Nu este In discutie aceasta, regret ca, d. ministru denatureazg obiectul discutiei. Obiectul discutiei este acesta : Nu d.

451

Sturdza ca persoan5, privdtA, nu eu ca om privat, ei oficialitatea publicatiunii n numelerii este in chestie. Mad ar fi venit un guvern conservator §i pentru istoria tArei in strAin5late ar fi insär- cinat pe un redactor al Epocei, absurd guvern ar fi fost atunci, §i eu cel dintai 1-a§ fi atacat. Dar sant sigur a n'ar fi trecut prin capul nici unuia din amicii politici pe care Ii cunose, s5, fie a§a de sectari In at s5, tisk- cineze pe un redactor dela Epoca cu aseme- n ea misiune. Regret cd. ministru a ins'arcinat pe un sectar politic §i n'a primit cel putin pArerea ca profesorii din comisie s. revizuiasca% istoria d-lui Vartic. Regret, aci se va face istorie sub aspectul sectarismului.i na5, tern &á dac5, va fi a§h, atunci in. loc sg, ne aduceti onoare in stAingitate, o sg. rede§teptati recri- mingri din partea altor RonAni, §i precum ati introdus sfkieri dincolo de Carpati, tot ma Veti aduce inaintea lumii intregi sfkierile de dinceme de Carpati. Iai,sensul ce-I are interpelarea mea tnaintea Senatului, §i sper c, aceasta interpelare va aveh folos. Sper a nu va lucra, aceasta

452 parte gingme a istoriei Varii d. Colescu-Var- tic§1 a yeti avea, cumintenia casri,nu rasatiistoria national&s5,fie opera unui sectar. Acesta va fi rezultatul interperarii mele.

TABLA DE MATER1I

Pug.

Introducer. istorica, . .. . . 5-104 IX. Sub noul regiM. liberal. Primul minister Sturdza *i ministerul Aurelian 5

Retractarea in «chestia nationa15d> 9

Alegerile din Noemvrie 1895 . .. . 14

Conflictui cu. d-} N. Fleva . . . 18 Casacoa1e1or 21 E. Statescu love§te inamovibilitatea Curtii de casatie 22 Conflictul m1tropolitan 23 . Caterisirea Mitropolitului-Primat Ghe- nadie 27 Agitarea In public 30

Vizita Imparatului Francisc Tosif . 34 , Actiunea Mitropolitului-Primat contra Vointei Nationale 36 *

454

Par, Cre§terea agithrii 37 Po litia la universitate 38 Retragerea Cabin etului Sturdza §i formarea Cabinetului Aurelian .. 39 Aplanarea conflictului mitropolitan cu ajutorul conservatorilor 41 Du§mAnie IntreSturdzi§ti§i Aure- liani§ti 44 Atacul d-lui Sturdza contra Aurelia- ni§tilor 45 «Traiascä Sultanub. . . . . 48 Alegeread-luiSturdza de prezident al Senatului 49 CAderea Cabin etului Aurelian . .. 51 Beizadea Mitica Ghika...... 52 X. Tot sub regimul liberal. Al doilea Minister Sturdza . . . 55

Intrarea d-lui Ione]. BrAtianu In minister.55 Formarea noului minister Sturdza . 56 Disidentii §i Drapelul 57 InbolnAvirea Principelului Mo§tenitor Ferdinand 58 Regele Carol la Budapesta 61 Decorarea lui Jeszenszky . . 62

455

Pag Inaugurarea edificiului universita.tii diu Ia§i 63 Incidente tn Camera §i Senat... 65 Demonstratii contra evreilor §i a sociali§tilor 67 Legea Invhfamântului secundar §i superior 69 Regele Carol cu d-1 Sturdza la Pe- tersburg 71 Moartea lui Cantacuzino Rifoveanu 72 G. D. Pallade la finante 73 Interpelaread-lui Take Ionescu ta chestia transilvanA 74 D-1 Sturdza refuz5, plata subventiunii §coalelor romane din Bra§ov . .. 79 Se intenteazg, proces pentru aceasta. 80 Transactiunea relativA la subventiunea §coalelor romame din Bra§ov.. , 81 Alegerile comunale dela No emvrie 1898

§i tntelegerea cu sociali§tii din Ia§i 82. Incereari de tmpAcare tn partidul conservator 83 Gheorghe Panu 85 Criza din parlamentul ungar §i eaderea baronului Banffy 88

456

Pag. Final* le Statului sub G. D. Pa Halle 9G 0 bro§ursadespre Banffy-Sturdza in Cam era din Budapesta 92 Impresia la noi In OA 94 Opozitiadeclar5,obstructiune parla- mentar5, 95 Agitare in parlament §1 prin intruniri publice 96 D. Sturdza Inchide parlamentul. . 100 Intrunirlle publice simultane dela 28 Martie §i conflictul intre public §i armatA in strada Enei 101 CAderea ministerului Sturdza.. . 103

Discursul 114 (21 Decemvrie 1895). Contra adresei.«Minister personal». Despre e§irea din parlament. Pre- tinsele alegeri libere. Opozitia nimi- citA. Violarea libertätii presei. Batjo- corirea ministrului de interne Fleva Program de mistificare, in deosebi in chestia national5, 105

Discursul 115 (10 Apriie 1896). In contra violAriiinamovibiliatii la Curtea de ceisitie 1,51

457

Pag. Discursul 116 (13 Decemvrie 1896). Contra Adreseiun anahronism. RAul unanimit&filor. Parlamentul liberal nu mai reprezintA taxa, eaci aplanarea conflictului mitropolitan s'a fäcut In afar& de el 172

Discursul 117 (4 Decemvrie 1897). Contra Adresei. Sinitim&ntul dinastic In popor. Atitudinea d-lui Sturdza In chestia national1. Care cuvinte ale Regelui se pot discuth? Slairea autoritätii d-lui Sturdza 202

Discursul 118 (17 Martie 1898). Asupra legii Inv&famantului secundar §i superior prezentat5, de ministru Spiru Haret, Impiedicarea unei dis cutii folositoare In Senat. Dorinta de mai mult& descentralizare §1 independent&. 240

Discursul 119 (23 Noemvrie 1898). Interpelare In chestia §coalelor romane

din Bra§ov §i. replica.. . . t 4 j. 285

458

Pag. Discursul 120 (15 Fevruarie 1899). Interpelare asupra lipsei de directie In politica guvernului, care a produs nelinigte In tarä. Cumularzii la universitate. Alegerile comunale §i alianta guvernului cu socialigtii.Re- plic& 334

Distuisul 121 (16 Fevruarie 1899). Raspun's 'd-lor general Catargi, general. Budi§teanu §i Gheorghe Mar- zescu In chestie personal&.. ... 395

Discursul 122 (20 Martie 1899). Contra Inchiderii discuiunii. Explica- rea obstructionismului 403

Discursul 123 (21 Martie 1899). 'Observari asupra sumarului §i asupra regulamentului. (Discurs obstructionist) 411

Discursul 121 (21 Martie 1899). Propunerea de amanare. (Discurs obstructionist) 416

459

Pag Discursul 125 (23 Martie 1899). Interpelare In contra scrierii unei istorii, In deosebi a lui Cuza-VodA, din ordin guvernamental §i cu spirit de sectarism politic. Replica. 427

ERRATA

La pag. 395 rand 3 cite§te Gheorghe in loc de general. La, 0 0 4 0 16 Fevrnarie in loc de 10.