Numerotarea Și Delimitarea Secțiilor De
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Sistemul Internaţional Şi Politica Puterilor Minore
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE TEZĂ DE DOCTORAT: SISTEMUL INTERNAŢIONAL ŞI POLITICA PUTERILOR MINORE. CAZUL ROMÂNIEI, 1913-1989 COORDONATOR: DOCTORAND: Prof. Univ. Dr. Mihail E. Ionescu Asist. Univ. Andrei Miroiu BUCUREŞTI, 2004 1 PARTEA I-A PUTERILE MINORE ÎN POLITICA INTERNAŢIONALĂ Această teză de doctorat reprezintă un demers realist de a înţelege comportamentul unei puteri minore, România, în raport cu propriul subsistem al relaţiilor internaţionale. Voi încerca, pe de o parte, să critic teoriile realiste actuale care tratează problematica puterilor minore şi să alcătuiesc o viziune contextualizată pentru principalul obiectiv al cercetării. Pe de altă parte, voi încerca să înţeleg comportamentul României ca actor internaţional axându-mă pe cele mai relevante teste din punctul de vedere al perspectivelor realiste: deciziile privind conflictul militar şi poziţia în sistemele de alianţe. Propria viziune asupra modului în care se structurează politica puterilor minore pornind de la constângerile sistemului internaţional, anunţată în prima parte a tezei, va fi testată în cele două părţi ale lucrării care vizează problematica românească. A doua parte a tezei va viza comportamentul României în momentele deciziilor esenţiale pentru supravieţuirea sau mărirea unui stat, cele privind acceptarea sau neacceptarea conflictului militar, din puctul de vedere al disputei teoretice legate de acţiunile de balansare şi de aliniere. A treia secţiune va încerca, bazându-se pe principiile analizei strategice şi ale analizei diplomatice să înţeleagă rolul României într-un cadru al hegemoniei de pace, determinat de plasarea în blocul estic între 1945 şi 1989-1991. Războiul interstatal a fost perceput în literatura clasică a relaţiilor internaţionale drept fenomenul central al oricărei investigaţii generatoare de teorii în 2 domeniul politicii mondiale1. -
Trials of the War Criminals
TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews. -
Quality Assessment of Raw Honey Issued from Eastern Romania
agriculture Article Quality Assessment of Raw Honey Issued from Eastern Romania Aida Albu, Cristina-Gabriela Radu-Rusu *, Ioan Mircea Pop *, Gabriela Frunza and Gherasim Nacu Animal Science Faculty, “Ion Ionescu de la Brad” University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 8 Mihail Sadoveanu Alley, 700489 Iasi, Romania; [email protected] (A.A.); [email protected] (G.F.); [email protected] (G.N.) * Correspondence: [email protected] (C.-G.R.-R.); [email protected] (I.M.P.) Abstract: Romania is known among the main European honey producers, due to the variety of landforms as well as the diversity of the flora. Thirty-four honey samples of the acacia, linden and multifloral types, produced in eastern Romania and collected during 2013–2018, were physico- chemically analyzed using methods provided by the national and EU standards. The results of water-insoluble solids, color and refractive index were found to be 0.023–0.131%, 0.3–76.4 mm Pfund and 1.485–1.499, respectively. The moisture content ranged between 15.20% and 20.77%, solid substances content ranged between 79.23% and 84.80% and total soluble substances content ranged between 77.83 ◦Brix and 83.26 ◦Brix. The obtained values of specific gravity were from 1.414 to 1.450 g/cm3, pH ranged from 3.673 to 5.503 and free acidity ranged between 2.4 meq and 50 meq kg−1. The ash content and the electrical conductivity varied between 0.030 and 0.543% and 130 and 679 µS cm−1, respectively. Pearson0s correlation analysis showed an intense association of the ash content with electrical conductivity (r = 0.81). -
Doc 1 2010 Tipar.Indd
studii/documente MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL CU OCAZIA SĂRBĂTORIRII ZILEI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI iua Serviciului Istoric al Armatei, sărbătorită în fi ecare an la 17 martie, constituie pentru comunitatea Z militară şi civilă deopotrivă prilejul de a-i omagia pe toţi cei care, de peste paisprezece decenii, au contribuit la conservarea şi valorifi carea pe plan ştiinţifi c a testimoniilor arhivistice ale Armatei României, tezaur spiritual destinat să păstreze pentru posteritate mărturiile documentare privind rolul şi locul în societatea românească, evoluţia şi tradiţiile organismului militar naţional, precum şi faptele de arme, bravura şi spiritul de jertfă ale militarilor români. În urmă cu 143 de ani, Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867 a consfinţit înfiinţarea „Depozitului General al Războiului”, cu statut de direcţie a Ministerului de Război, care avea în compunere Secţia Lucrări istorice. Această structură indispensabilă, cu atribuţii privind clasarea și conservarea arhivelor militare, studierea documentelor de arhivă, elaborarea de lucrări referitoare la istoria Armatei României, coordonarea activităţii bibliotecilor militare și studierea organizării armatelor străine a constituit nucleul unei instituţii cu responsabilităţi și sarcini specifice în gestionarea tradiţiilor militare, care se regăsește în structura tuturor armatelor statelor membre NATO. De-a lungul timpului, Serviciul Istoric al Armatei României a asigurat un management efi cient al zecilor de mii de unităţi arhivistice care s-au acumulat în depozitele specializate, concomitent cu derularea unui proces salutar de valorifi care a lecţiilor trecutului prin elaborarea de lucrări ştiinţifi ce – culegeri de documente, cronologii, monografi i, dicţionare, albume şi enciclopedii – care refl ectă cu acurateţe şi obiectivitate un parcurs glorios şi o evoluţie constant ascendentă a organismului militar românesc. -
Simpozion 2012.Pdf
Simpozion 1 SIMPOZION COMUNICÃRILE CELUI DE AL XXI-LEA SIMPOZION AL CERCETÃTORILOR ROMÂNI DIN UNGARIA (BUDAPESTA, 26–27 NOIEMBRIE 2011) GIULA, 2012 2 Simpozion Simpozion 3 Publicaþie a CUPRINS Institutului de Cercetãri al Românilor din Ungaria Cuvînt de deschidere .................................................................... 5 Ioan Bolovan, Florin Popescu: Statisticã ºi ideologie la românii din Redactor ºi editor responsabil Transilvaniaîn epoca modernã ................................................ 9 Maria Berényi Cornel Sigmirean: ASTRA ºi formarea elitei româneºti .............. 29 Maria Berényi: Membri distinºi ai Reprezentanþei „Fundaþiei Gojdu” (1870–1918) ................................................................. 37 Elena Csobai: Comunitatea româneascã din Jaca ....................... 86 Elena Rodica Colta Lector : Reþeaua de rudenie a intelighenþiilor Tiberiu Herdean româneºti – o formã de întãrire a identitãþii naþionale în imperiu ....................................................................................... 93 Mihaela Bucin: Familii româneºti din Partium ºi Ungaria ........ 107 Vasile Dobrescu: Un intelectual de provincie cu aspiraþii naþiona- le: Ioan Iosif .............................................................................. 117 Gabriel Moisa: Iulian Cune. Un bihorean ºi opþiunile sale central europene .................................................................................... 131 Tibor Hergyán: Momentul estetic ºi momentul fizic – Garabet Ibrãileanu ................................................................................. -
Lista Cercetătorilor Acreditaţi
Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud. -
Romania Redivivus
alexander clapp ROMANIA REDIVIVUS nce the badlands of neoliberal Europe, Romania has become its bustling frontier. A post-communist mafia state that was cast to the bottom of the European heap by opinion- makers sixteen years ago is now billed as the success story Oof eu expansion.1 Its growth rate at nearly 6 per cent is the highest on the continent, albeit boosted by fiscal largesse.2 In Bucharest more politicians have been put in jail for corruption over the past decade than have been convicted in the rest of Eastern Europe put together. Romania causes Brussels and Berlin almost none of the headaches inflicted by the Visegrád Group—Czechia, Hungary, Poland, Slovakia— which in 1993 declined to accept Romania as a peer and collectively entered the European Union three years before it. Romanians con- sistently rank among the most Europhile people in the Union.3 An anti-eu party has never appeared on a Romanian ballot, much less in the parliament. Scattered political appeals to unsavoury interwar traditions—Legionnairism, Greater Romanianism—attract fewer voters than do far-right movements across most of Western Europe. The two million Magyars of Transylvania, one of Europe’s largest minorities, have become a model for inter-ethnic relations after a time when the park benches of Cluj were gilded in the Romanian tricolore to remind every- one where they were. Indeed, perhaps the aptest symbol of Romania’s place in Europe today is the man who sits in the Presidential Palace of Cotroceni in Bucharest. Klaus Iohannis—a former physics teacher at a high school in Sibiu, once Hermannstadt—is an ethnic German head- ing a state that, a generation ago, was shipping hundreds of thousands of its ‘Saxons’ ‘back’ to Bonn at 4,000–10,000 Deutschmarks a head. -
Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova
Nomenclatorul Străzilor Municipiului Craiova Nr.crt DENUMIRE STRADĂ . 1. Ale.1 ABATORULUI 2. Ale.1 ALBINELOR 3. Ale.1 ALEXANDRU CEL BUN 4. Ale.1 ALUNULUI 5. Ale.1 ANA IPĂTESCU 6. Ale.1 BANUL STEPAN 7. Ale.1 BARIERA VÂLCII 8. Ale.1 BECHET 9. Ale.1 BÎLTENI 10. Ale.1 BRESTEI 11. Ale.1 BUCEGI 12. Ale.1 CĂLIMĂNEŞTI 13. Ale.1 CĂLUŞARI 14. Ale.1 CANTONULUI 15. Ale.1 CĂPŞUNILOR 16. Ale.1 CARACAL 17. Ale.1 CASTANILOR 18. Ale.1 CERNELE 19. Ale.1 CÎMPIA ISLAZ 20. Ale.1 COCORULUI 21. Ale.1 CORNELIU COPOSU 22. Ale.1 CRINULUI 23. Ale.1 DEPOULUI 24. Ale.1 DOICEŞTI 25. Ale.1 DRUMUL APELOR 26. Ale.1 DRUMUL FABRICII 27. Ale.1 DRUMUL INDUSTRIILOR 28. Ale.1 DRUMUL MUNTENILOR 29. Ale.1 DRUMUL UNGURENILOR 30. Ale.1 FRAGILOR 31. Ale.1 FULGER 32. Ale.1 GENIŞTILOR 33. Ale.1 GHEORGHE DONICI (fostă Aleea 1 Podari) 34. Ale.1 IZVORUL RECE 35. Ale.1 LĂCRĂMIOAREI 36. Ale.1 MAI (Ale.MAREŞAL ION ANTONESCU) 37. Ale.1 MARIA ROSETTI 38. Ale.1 MĂLINULUI 39. Ale.1 MERIŞORULUI 40. Ale.1 MIERLEI 41. Ale.1 MOTRU 42. Ale.1 NICOLAE ROMANESCU 43. Ale.1 ODESA 44. Ale.1 PĂLTINIŞ 45. Ale.1 PARÎNGULUI 46. Ale.1 PIATRA CRAIULUI 47. Ale.1 PLAIUL VULCĂNEŞTI 48. Ale.1 PLOPULUI 49. Ale.1 POLIGONULUI 50. Ale.1 POPOVA 51. Ale.1 POTELU 52. Ale.1 PRIMĂVERII Author: Daniela Nadolu 5/7/2019 53. Ale.1 RAMURI 54. Ale.1 RÎULUI 55. Ale.1 ROVINE 56. -
Fundaţii, Fonduri, Societăţi De Lectură, Donaţii Şi Testamente În Biserica Ortodoxă Română Oglindite În Presă (1865-1873)
FUNDAŢII, FONDURI, SOCIETĂŢI DE LECTURĂ, DONAŢII ŞI TESTAMENTE ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ OGLINDITE ÎN PRESĂ (1865-1873) Mihaela Bedecean* Cuvinte cheie: Biserica Ortodoxă Română, presă, fonduri, fundaţii, societăţi de lectură, donaţii, testamente Keywords: Romanian Orthodox Church, Press, Foundations, Funds, Reading Societies, Donations, Wills A doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o deschidere mediatică spre acţiunile caritabile, astfel încât, în ciuda dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat comunităţile ambelor confesiuni, disponibilitatea creştinească înspre ajutorarea semenilor a fost surprinsă de toate ziarele vremii. În această categorie se înscriu fundaţiile şi fondurile bisericeşti, Societăţile de lectură ale tinerilor studioşi, alături de donaţiile şi testamentele făcute în favoarea instituţiilor aflate sub patronajul ambelor confesiuni. Pe lângă publicitatea făcută activităţii caritabile, presa a fost folosită şi ca un mijloc de reclamă pentru donatori, binevoitori cărora situaţia financiară le-a permis să ofere sprijin, încercându-se astfel cultivarea unor modele ce trebuiau urmate. Atunci când li s-au oferit informaţii, redacţiile gazetăreşti au publicat statistici referitoare la starea financiară a fondurilor şi fundaţiilor bisericeşti. Relatările proveneau din mediile bisericeşti, doar ierarhia ecleziastică sau cei implicaţi direct în organizarea acestor acţiuni fiind în măsură să ofere detalii exacte. Fondurile create în cadrul bisericilor româneşti şi fundaţiile prin intermediul cărora s-au oferit stipendii tinerilor români au contribuit la formarea intelectualităţii în Transilvania. Şansa a fost fructificată încă din secolele XVIII- * Institutul de Istorie George Bariţiu Cluj-Napoca, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14, e- mail: [email protected] 266 XIX, când tinerii ardeleni s-au bucurat de bursele acordate pentru studii în universităţile din ţară şi străinătate1. -
IOAN SLAVICI Scriitor, Istoric, Pedagog, Gazetar, Dramaturg
IOAN SLAVICI scriitor, istoric, pedagog, gazetar, dramaturg 170 de ani de la naştere (18 ianuarie 1848 - 17 august 1925) „Considerat primul mare scriitor al Transilvaniei, creator complex, excepţional nuvelist, romancier, Ioan Slavici întregeşte în chip fericit peisajul literar din a doua jumătate a sec. XIX-lea, alături de marii clasici ai literaturii române precum Eminescu, Caragiale, Creangă. Cunoscut în literatura română, mai întâi prin nuvelele sale, scriitorul aduce o viziune realistă asupra satului transilvănean, într-un stil sobru, personaje memorabile, teme universale…” SLAVICI, Ioan. Opere alese. Constanţa : Steaua Nordului, 2007. 607 p. TABEL CRONOLOGIC • 1848 18 ianuarie – la Șiria, lângă Arad, se naște Ioan Slavici, fiu al lui Savu Slavici, „maiestru“ cojocar, și al Elenei, născută Borlea. • 1854 - 1858 – urmează școala primară în satul natal, având ca dascăl pe Dimitrie Voștinari, figură luminoasă de cărturar, evocat în Amintirile scriitorului. • 1860 - 1865 – elev la liceul din Arad, clasele I – V • 1865 - 1867 – urmează la Liceul piarist din Timișoara clasele VI — VII • 1867 - 1868 – ca „privatist“, urmează clasa a VIII-a la Liceul maghiar din Arad. • 1868 august – trece examenul de bacalaureat la Satu Mare. • 1868 octombrie – se înscrie la Facultatea de Drept și Științe a Universității din Budapesta. • 1869 aprilie – se înscrie la Facultatea de Drept din Viena. • 1869 septembrie – este încorporat ca „voluntar“ (cu termen redus) la un regiment din Viena. Paralel cu stagiul militar își continuă studiile universitare. La Viena cunoaște pe Eminescu, cel care îi va rămâne toată viața „prieten și sfătuitor“. • 1870 mai – susține examenul de stat, obligatoriu pentru toți studenții după frecventarea a patru semestre. • 1871 martie – debutează în Convorbiri literare cu „Fata de birău” (comedie). -
Maria Berényi Personalităţi Marcante În Istoria Şi Cultura Românilor Din Ungaria (Secolul XIX)
Maria Berényi Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) 1 Publicaţia Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria Coperta Emilia Nagy Editor responsabil Maria Berényi Apariţia volumului a fost sprijinită de către: Ministerul Resurselor Umane © Maria Berényi ISBN 978-615-5369-02-5 2 Maria Berényi Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) Studii Giula, 2013 3 4 Părinţilor mei, Ioan şi Maria 5 6 CUPRINS Argument . 9 Petru Maior censor la Tipografia Universităţii din Buda . 11 Familia Grabovsky din Pesta . 21 150 de ani de la inaugurarea podului cu lanţuri – Rolul familiei Sina în spaţiul cultural şi financiar ungar – . 37 Artistul şi mecenatul Ioan Naco – Nákó János (1814–1889) . 49 Moise Nicoară (1784–1861) . 65 Dascălul Moise Bota (1789–1873) . 81 Eftimie Murgu (1805–1870) . 87 Gheorghe Pomuţ (1818–1882) . 109 Andrei Şaguna (1808–1873) . 112 Emanuil Gojdu: Originea şi familia . 132 Membri distinşi ai Reprezentanţei „Fundaţiei Gojdu” (1870–1918) . 145 Activitatea unor femei celebre pentru întărirea ortodoxiei româneşti din Transilvania şi Ungaria secolului al XIX-lea . 178 Vincenţiu Babeş (1821–1907) . 200 Alexandru Mocioni (1841–1909) . 213 Gheorghe Ioanovici, secretar de stat şi colaborator al lui Andrei Şaguna . 229 Rolul filantropilor şi mecenaţilor în formarea vieţii naţional-culturale a românilor din Ungaria în secolul al XIX-lea . 236 Medici şi farmacişti români din Budapesta în secolul al XIX-lea . 261 Iuliu Todorescu – un bibliofil român din Budapesta . 290 Ion Luca Caragiale şi Budapesta . 294 Memorandistul Aurel Suciu (1853–1898), originar din Chitighaz . 309 Doine despre personalităţi istorice . 322 Activitatea folcloristică şi etnografică a lui Atanasie Marian Marienescu (1830–1915) . -
Corpses, Dead Body Politics and Agency in Human Geography: Following the Corpse of Dr Petru Groza
Corpses, dead body politics and agency in human geography: following the corpse of Dr Petru Groza This paper follows the mobilities of the dead body of Dr Petru Groza (1884-1958), a significant political figure in post-World War II socialist Romania, to explore the implications for human geography of engaging with the dead. Although there has been a considerable interest in ‘geographies of the body’ and ‘deathscapes’ human geography has had relatively little to say about dead bodies. The paper draws on literatures from death studies, memory studies, history, anthropology, law and dead body politics to develop an interdisciplinary approach to understanding the role of the corpse in society, and argues that human geography should do more to consider how dead bodies contribute to the formation of contemporary geographies. To illustrate these points the analysis first explores how the treatment of Groza’s corpse and the ‘deathwork’ associated with it is an example of ‘dead body politics’. Second, the analysis draws out the agency of the corpse and its role in a variety of ‘deathscapes’. The conclusion considers the implications for human geography of engaging with dead bodies more generally. key words corpses dead body politics mobility agency Death Studies Romania 1 Corpses, dead body politics and agency in human geography: following the corpse of Dr Petru Groza Introduction This paper follows the mobilities of the corpse of Dr. Petru Groza (1884-1958) to explore the implications for human geography of engaging with the dead. Petru Groza lead the first post- War Romanian Communist government, was Prime Minister 1945-52, and titular Head of State 1952-58.