cadran cultural Periodic al Ansamblului Folcloric „busuiocul“ din bacău • Anul II • Nr. 4 (8) • Iulie - august 2019 „Pe plaiul Tojanului“ Abia revenit în țară după un fructuos periplu belgian, prestigiosul colectiv al Ansamblului Folcloric „Busuiocul“ a fost pus în fața unei noi provocări, dând curs invitației or- ganizatorilor celei de a 52-a ediții a Festivalului Concurs „Pe plaiul To- janului“, una dintre cele mai longevi- ve și cunoscute manifestări folclorice nu doar vrâncene. Evoluând pe noua scenă de pe colinele Tojanului, artiștii băcă- uani au adus în fața publicului din co- muna Paltin și a celor veniți special Festivalul Național „Ion pentru această mare sărbătoare un program dens de cântece și dansuri Drăgoi“, ediția a XXVII-a de pe văile Bistriței și Siretului, răs- Ajuns la a XXVII-a ediție, că ne îndepărtăm de filonul folcloric plătit cu aplauze și al doilea premiu. Festivalul Național de Folclor „Ion autentic, întrucât această tentativă de Despre aceste reușite găsiți Drăgoi“ s-a desfășurat anul acesta pe a-l integra în contemporaneitate s-a parcursul unei singure zile și a avut transformat uneori în reprezentaţii detalii în interviul oferit de manage- o configurație aparte, sintetizată în de genul concert-spectacol, agreat de rul Petre Vlase, în pagina a 3-a. câteva cuvinte de către coregraful public, însă departe de ceea ce ne Petre Vlase, managerul Ansamblului doream de la cei ce urcau pe scenă. Zâmbiți cu... cIosu Folcloric „Busuiocul“: „Festivalul Punându-i în valoare pe interpreţii «Ion Drăgoi» şi-a obişnuit publicul din alte zone ale ţării, am dat, de cu invitaţi de marcă şi spectacole de fapt, mai puţine şanse de afirmare calitate, dar, aşa cum arătam încă de la ediţia din 2013, am avut de câteva cornel GAlbeN ori senzaţia că batem pasul pe loc şi ► Altar de suflet e iubirea Să facem cruci într-o clipită Cochetăriei prinsă-n noi, Altar de suflet e iubirea Unde doar noaptea e gravidă Şi mă închin la sânul ei Uitată-n vraja dintre ploi. Înfăşurat în amintirea Luminilor din ochii tăi. Altar de suflet e iubirea Şi mă închin la sânu-i sfânt, Pe buzele râvnind de doruri, Atâta cât nemărginirea Izvor de fragedă dorinţă, Mai lasă îngeri pe pământ! Las luna în ascunse storuri Cu braţul plin de romaniţă Marin Moscu

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural

artiştilor din arealul judeţului, aşa că de blicului băcăuan trează preț de aproape Române, Ansamblului Folcloric „Busu- data aceasta am revenit la spectacolul fol- patru ore, timp în care pe scena Teatrului iocul“ și domnului director Petrică Vlase, cloric de creaţie şi, pe urma memora- de Vară „Radu Beligan“ au evoluat, ală- care, alături de colaboratorii domniei bilelor reprezentaţii cu «Ia mai roata», turi de instrumentiștii și dansatorii ansam- sale, a creat acest eveniment. «Omule-Pomule», «Anul nou cu bu- blului, atât viitoarele vedete, cât și câțiva Prezent în cadrul festivalului atât curie», «La fântâna dorului», inspirate din interpreți consacrați din țară și din Repu- ca interpret, cât și ca secretar de stat în largul evantai al obiceiurilor de peste an, blica Moldova. cadrul Ministerului Culturii și Identității am decis să acordăm o atenţie sporită În prezentarea cunoscutei rea- Naționale, domnul Alexandru Pugna, a zonelor etno-folclorice băcăuane, precum lizatoare a emisiunii „Tezaur folcloric“, declarat, la rându-i: Folclorul ne reprezin- şi interpreţilor ce le reprezintă. Şi cum Gheorghița Nicolae, au evoluat, astfel, tă pe noi și, de fapt, sufletul unui neam, omagierea marelui violonist Ion Drăgoi rând pe rând, Mihaela Gurău, Alexandru pentru că în cântece moșii și strămoșii are loc în preajma solstiţiului de vară, am Pugna, Irina Miron, Georgiana Păduraru, noștri au așezat toate trăirile și amintirile readus în atenția publicului nostru con- Florin Popa, Florin Blaj, Paula Florescu, lor. Tot ce au gândit au pus în cântec și de stant obiceiurile de primăvară-vară, aşa Ana Maria Lungu, Georgiana Tănase, aceea cântecul este sufletul neamului. Și cum sunt cele cunoscute sub denumirea Ana Maria Dancă, Mihaela Farcaş, Maria acum ne-am bucurat să fim părtași, să ne de Drăgaică, SânPetru ori Sânziene în alte Neculcea, Dana Duma, Costică Lătăreţu, împărtășim cu toții din această zestre fără părţi. Dând gir pleiadei de tineri interpreţi Costel Babaşa, Grupul vocal „Flori de seamăn care este folclorul autentic româ- din judeţ, spectacolul nu a avut nimic de câmp“, Grupul vocal-instrumental „Ri- nesc. Alături de Ion Drăgoi, băcăuanii au pierdut, ci, dimpotrivă. Legătura cu inega- zea“, grupurile de suflători şi de violonişti multe personalități care au realizat lu- labilul Ion Drăgoi am făcut-o prin nepotul coordonaţi de violonistul Mihai Gherghe- cruri extraordinare pentru spiritualitatea său, violonistul Costică Babaşa, iar cea cu laş, Zinaida Bolboceanu (Republica Mol- neamului din care facem parte. Unul din- folclorul din țară prin la fel de preţiosul dova). tre ei este Petre Vlase, actualul director al foclorist, compozitor și dirijor Constantin A fost, cum spunea și distinsa Ansamblului Folcloric „Busuiocul“, un Arvinte, pe care ansamblul l-a omagiat, interpretă și om de televiziune, Un mo- om minunat, care de 50 de ani slujește cântându-i «Pe plaiul Bacăului». Jude- ment de bucurie, de reflecție, pentru că cultura populară, de aici, din Bacău. Îi când după apauze, deducem că publicul ceea ce s-a creat aici, la Bacău, timp de aducem acum, în fața dumneavoastră, un a fost încântat şi că, astfel, tradiţia poate 27 de ani, Festivalul Național de Folclor cald omagiu, mulțumirea și recunoștința continua.“ „Ion Drăgoi“, este un adevărat brand noastră acestui om minunat, care astăzi Organizat de către Ansamblul pentru folclorul românesc, dar și un prilej a primit însemnele de prețuire pentru în- „Busuiocul“, în parteneriat cu Consiliul de bucurie și de emoție pentru că ne-am treaga lui activitate. O activitate presti- Județean și cu Televiziunea Română, care întâlnit cu publicul nostru drag, cu artiști gioasă, prodigioasă și exemplară pe a preluat și înregistrat acest impresionant cu o deosebită sensibilitate sufletească și scena folclorului românesc, răsplătită de iureș al tinerilor interpreți de folclor, fes- cu calități artistice speciale. Pentru toate Ministerul Culturii și Identității Naționale tivalul închinat violonistului desăvârșit aceste frumoase întâlniri vreau să mulțu- cu cea mai mare distincție a sa, Diploma care a fost Ion Drăgoi a ținut atenția pu- mesc, în numele meu și al Televiziunii de Excelență. August 2019

2

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Artiștii băcăuani, mesagerii României în lume Interviu cu domnul PeTRe VlAse, managerul Ansamblului Folcloric „busuiocul“ - Domnule Petre Vlase, cea mai bună dovadă în acest sens la jumătatea lunii iulie ați avut este noua invitație adresată An- prilejul să fiți iarăși, împreună samblului Folcloric „Busuiocul” cu membrii Ansamblului Fol- de a participa și la edițiile viitoa- cloric „busuiocul“, pe care-l re. Am fost realmente emoționați conduceți în calitate de mana- nu atât de căldura și aplauzele cu ger, mesageri ai folclorului ro- care am fost întâmpinați de către mânesc peste hotare. cine v-a public, ci mai ales de gestul câ- invitat de această dată? torva dintre spectatorii de atunci, - Prestigiul de care se bu- mult mai în vârstă acum, care au cură Ansamblului Folcloric „Bu- venit și ne-au adus mai multe fo- suiocul“ din Bacău e unanim re- tografii și tăieturi din ziare cu ar- cunoscut nu doar de către pu- ticolele scrise și publicate în pre- blicul și specialiștii din țară, ci și sa belgiană în urmă cu aproape în străinătate, unde, nu de puține patru decenii. Aceasta i-a ambi- ori, am fost invitați să participăm ționat și mai mult pe toți membrii la competiții și concursuri inter- ansamblului, care s-au ridicat la naționale de folclor, așa cum au 12 minute, ne-am limitat strict la înălțimea așteptărilor și au repre- fost cele de la Santarem și Mo- folclorul din arealul băcăuan, ofe- zentat cu cinste România, întă- tosinhos (Portugalia), Hayange, rind prin rotație piese din tezaurul rind și consolidând faima unei Rennes și Dijon (Franța), Chem- etnografic al văilor Bistriței, Taz- culturi populare de o neasemuită nitz (Germania), Gorizia (Italia), lăului, Trotușului și Siretului, re- valoare și bogăție. De altfel, toți Schoten (Belgia), Minsk (Bela- numite pentru larga gamă de rit- cei prezenți au remarcat atât vari- rus) și Ronda (Spania). Turnee de muri și tempouri, de la „hora” etatea dansurilor și melodiilor de succes am întreprins însă și în lină, până la „bătutele” și „coră- joc băcăuane, cât și frumusețea afara competițiilor de gen, de care gheștile” rapide, specifice acestor aparte a costumelor populare din s-a bucurat publicul din Italia, locuri. În afara evoluției din pro- cele patru zone etnofolclorice, pe Grecia, Danemarca, Suedia, Nor- gramul fixat de organizatori, am tot parcursul paradei portului și în vegia și Republica Moldova, con- prezentat încă patru spectacole, timpul spectacolelor fiind filmați semnate elogios în paginile prin- de data aceasta de câte o oră, cei și înconjurați de zeci de oameni cipalelor cotidiene ce apar în a- mai încântați fiind bătrânii de la care doreau să se fotografieze cu ceste țări. Revenind la întrebare, cele două cămine vizitate. Aici, noi. între 12 și 19 iulie 2019 am fost alături de dansatori, și-au putut - cu alte cuvinte v-ați invitații organizatorilor celei de etala calitățile și componenții or- întors acasă cu o imagine și mai a 61-a ediție a Wereldfestival van chestrei dirijate de acordeonistul bună, demnă de palmaresul a- Folklore Schoten, la care am par- Victor Coman, precum și îndră- cestei prime jumătăți de veac ticipat alături de ansambluri fol- gita noastră interpretă de muzică de existență! clorice din Bolivia, Indonezia, populară Georgiana Păduraru, a- - Una însoțită de trofeul Slovacia, Africa de Sud și din țara plaudați la scenă deschisă. pe care ni l-au acordat organiza- gazdă. - care a fost reacția pu- torii și de cuvintele elogioase - cum a decurs turneul blicului la momentele prezen- rostite de directorul festivalului, și ce le-ați oferit de data aceasta tate de artiștii băcăuani? Marcel Vervoort, pe tot parcursul belgienilor și turiștilor sosiți de - Am rămas foarte sur- și la festivitatea de închidere a pretutindeni? prinși să constatăm că, deși de la acestuia. - Spre deosebire de cele- prima noastră participare la Fes- - Felicitări atât dumnea- lalte colective artistice invitate, tivalul de folclor de la Schoten au voastră, cât și mereu tânărului noi am avut câte o reprezentație trecut 37 ani, belgienii și-au adus Ansamblu Folcloric Busuiocul! August 2019 în fiecare zi, dar cum durata aces- și acum aminte de fulminanta teia a fost din start fixată la exact evoluție a colectivului nostru și G. c. sIMIoN 3

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Între dragostea de Țară și trădarea Țării (I) Nimic nu este mai scump rate acte de hiclenie alianțele, complo- militare din Iași, s-a citit sentința, iar pentru un nativ decât țara lui care-i turile și intrigile contra Domnului, colonelul Holban4 s-a apropiat de cel asigură identitatea. Prin raportarea la fuga din țară fără încuviințarea sa, degradat, i-a rupt epoleții, spunând: țară (patrie), „oamenii locului” devin însușirea de bani din vistieria țării, „nu ești demn să le porți”. Apoi, i-a sursa perenă a energiilor vitale care răscoala sau răzvrătirea organizată smuls steaua de general de la chipiu și asigură veșnicia națiunii în vatra sa de pentru înlocuirea Domnului, precum i-a scos sabia aruncând-o la pământ. viețuire. Existența fiecărei națiuni a și trădarea fățișă la vreme de război. Jandarmul din spatele condamnatului fost și este posibilă datorită dragostei Hiclenia era pedepsită cu a luat sabia, a rupt-o în trei bucăți și a față de țară, precum și fidelității oame- moartea prin spânzurare, dacă hi- depus-o la picioarele colonelului Hol- nilor și comunităților sociale față de cleanul era un om simplu, sau prin de- ban. După aceea, condamnatul a fost valorile, interesele și necesitățile aces- capitare ori tragere în țeapă, precum și introdus într-o dubă pentru a fi trans- teia. Iubirea țării a constituit sentimen- confiscarea averii, dacă acesta era portat la închisoare, iar mulțimea adu- tul cel mai înalt pentru fiecare om boier. nată acolo l-a huiduit și a aruncat cu conștient de sine. Pe fundamentul ei De asemenea, proprietarul de bulgări de zăpadă în duba respectivă. se clădește apărarea țării. „Apărân- pământ care refuza să-și facă datoria Generalul Vasile Zottu, șeful du-și țara, oamenii conștienți de sine de ostaș era acuzat de hiclenie, iar când Marelui Stat Major, a fost bănuit că a își apără neamul (națiunea), căci țara hicleanul reușea să fugă peste hotare, favorizat transmiterea către inamic a este legată organic de neam (națiu- din poruncă domnească, îi era confis- planului de campanie al Armatei Ro- ne)”1. cată averea. mâne din anul 1916; numele său a fost Adevărata dragoste de țară nu Începând din epoca modernă găsit pe așa-numita „listă a lui Gun- se declară prin cuvinte, ci se adeve- a istoriei noastre, este semnificativ ther”5 și, de teama opiniei publice, dar rește prin fapte. Oamenii sunt în ser- complotul prin care a fost trădat dom- și a Curții Marțiale, la 12 noiembrie viciul țării, potrivit competențelor și nitorul , la 11 1916, după dezastrul Armatei Româ- rolurilor sociale primite în cadrul februarie 1866. Printre complotiști ne de la Turtucaia, acesta s-a sinucis în organizațiilor sociale și instituțiilor s-a aflat și maiorul Dimitrie Lecca, co- locuința sa din București. Acestor ne- politico-statale. Acestea slujesc țara în mandantul gărzii Palatului, care a fost demne exemple li se adaugă abomi- virtutea asumării conștiente a aparte- dezavuat de întreaga oștire. Deși a de- nabila trădare săvârșită de colonelul nenței lor la națiune. În acest sens, fi- venit general și ministru al oștirii în Alexandru Sturdza împreună cu cei delitatea față de țară îmbracă forma timpul domniei lui Carol I, Dimitrie doi complici ai săi, locotenentul Con- respectului față de obligațiile ce ne Lecca a rămas în istoria și în conștiința stantin Wackmann și locotenent-co- revin, față de cuvântul dat și față de românilor ca trădător, nu ca demnitar. lonelul Constantin Crăiniceanu**. faptele de zi cu zi. Aceasta se opune În legătură cu acest moment istoric, În istoria participării Româ- fățărniciei, înșelătoriei, minciunii, per- sunt elocvente afirmațiile critice ale lui niei la Primul Război Mondial, de- fidiei și trădării. A fi infidel față de țară și este semnificativă zertarea și trădarea colonelului Ale- este tot una cu a fi infidel față de neam predicția lui Mihai Eminescu: „Vor xandru Sturdza constituie un caz a- și de strămoși. Astfel se explică dis- trece veacuri și nu va exista român parte atât prin notorietatea personaju- prețul oricărei națiuni față de trădători. căruia să nu-i crape obrazul de rușine lui implicat, cât și prin motivația care Expresiile trădători de țarăși de câte ori va răsfoi istoria neamului a stat la baza gestului său. „Trecerea la trădare de țarăsunt întâlnite cu aproa- său la pagina 11 februarie și stigmati- inamic a fiului fostului prim-ministru pe 500 de ani înainte de Hristos, la zarea acelei negre felonii va răsări pu- și lider timp de mai mulți ani al Par- poetul grec Eschil (525-456 îHr), cel ruri în memoria generațiilor, precum tidului Național Liberal, Dimitrie A. mai timpuriu dramaturg al Greciei an- în orice an răsare iarba lângă mormân- Sturdza, a șocat pe toată lumea de la tice, supranumit părintele tragediei tul vândutului Domn”3. sferele înalte ale clasei politice la sim- universale. Eschil a afirmat: „Am Din timpul Primului Război plii militari și cetățeni”6. Generalul învățat să urăsc trădătorii de țară și nu Mondial au rămas, de asemenea, în , viitorul mareșal, este boală pe care o condamn mai memoria socială, câteva fapte nedem- comandantul Armatei a II-a, care l-a mult decât trădarea de țară”2. ne săvârșite de militari, considerate ca avut subordonat direct în ultima parte În sistemul Dreptului me- acte de trădare de țară. a campaniei din anul 1916, considera dieval românesc, înalta trădare era Generalul Socec Alexandru a gestul drept „o pagină urâtă pentru numită hiclenie, aceasta fiind consi- fost condamnat la cinci ani muncă noi”. Pe aceeași linie, I. Gh. Duca, derată cea mai gravă infracțiune la silnică pentru „părăsirea de post în fața ministrul Instrucțiunii Publice și Cul- adresa țării. Hiclenia era actul de tră- inamicului” și degradat printr-o cere- telor, nota și el că „episodul trecerii la dare imputat unor boieri pentru încăl- monie desfășurată, la începutul lunii

August 2019 carea obligației de credință și loialitate martie 1917, pe platoul Regimentului General (r) conf. univ. dr. față de Domn – recunoscut ca repre- 7 Roșiori de pe Dealul Copou; în Vasile Jenică APosTol 4 zentant legitim al țării. Erau conside- careul format de trupe ale unor unități ►

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Între dragostea de Țară și trădarea Țării (I) inamic a fiului lui Mitiță Sturdza, un gențele necesare pe lângă Anglia în primea un concediu de trei ani pentru om care, în întreaga lui viață, fusese acest sens. Copia scrisorii a fost publi- a urma studiile militare în Germania. personificarea cinstei și corectitudinii cată într-un ziar londonez pe care îm- A rămas în Germania timp de doi- morale, reprezenta una dintre paginile păratul i l-a trimis lui Cuza împreună sprezece ani, urmând în acest timp de rușine ale epopeii întregirii neamu- cu o scrisoare de reproș. În aceste cursurile mai multor instituții de învă- lui.” împrejurări, Cuza, știind că de conți- țământ și efectuând stagii de practică Chiar dacă „încercarea crimi- nutul scrisorii nu avea cunoștință decât în unități și comandamente de diferite nală a lui Sturdza n-a reușit, mulțumită el și Sturdza, l-a chemat pe acesta, l-a arme. La 17 noiembrie 1891, a absol- cinstei și patriotismului simplilor sol- admonestat și chiar brutalizat, iar mai vit Școala militară din Hanovra și cu dați de care el a voit să se slujească” – târziu, când a vrut să-l pedepsească, nu aceeași dată a fost primit în Armata aprecia istoricul Constantin Kirițescu, l-a mai găsit, deoarece fugise la Giur- Română cu grad de sublocotenent, dar fapta sa a produs „o impresie depri- giu și a trecut Dunărea la protectorii a servit în continuare în Armata Ger- mantă în armată și în populație” și „a săi. În consecință, Dimitrie A. Sturdza mană până în toamna anului 1901, zdruncinat întrucâtva încrederea pe s-a implicat în conspirația cunoscută completându-și studiile la Academia care țara și armata o puneau în frun- drept „monstruoasa coaliție”, care l-a de Război. În această perioadă s-a în- tașii lor”. forțat pe Cuza să abdice. După venirea registrat și primul contact și conflict cu Alexandru D. Sturdza a făcut lui Carol I pe tronul României, a fost maiorul Alexandru Averescu, atașatul parte din marele neam al sturdzeștilor. de mai multe ori ministru și reprezen- militar al României la Berlin, care fu- Din această bogată familie au făcut tant al României la Istanbul. sese numit în această funcție la 28 au- parte domnitori (Ioniță Sandu Sturdza Deși a fost participant la acți- gust 1896. În această calitate, Averes- și Mihail Sturdza), demnitari de rang unile de răsturnare a domnitorului Ca- cu, avându-i în subordine pe militarii înalt (prim-miniștri și miniștri) precum rol, organizată de liberali în anul 1870, români care îndeplineau anumite mi- și personalități culturale, științifice și a devenit, după Răz- siuni în Germania, i-a cerut lui Alexan- artistice de prestigiu. Tatăl său, Dimi- boiul de Independență, un colaborator dru Sturdza o serie de informații „re- trie A. Sturdza a fost una dintre perso- fidel al regelui Carol I. În calitate de zervate”, respectiv câteva regulamente nalitățile politice și științifice emble- ministru de externe, el a fost cel care, ale Armatei Germane. Acesta a re- matice ale României în a doua jumă- la 18 octombrie 1883, a semnat la fuzat, reamintindu-i că se află sub ju- tate a secolului al XIX-lea și începutul Viena Tratatul de alianță cu Austro- rământul depus regelui Prusiei, iar ac- secolului XX. A făcut studii în Germa- Ungaria la care a aderat în aceeași zi țiunea ar putea fi catalogată drept spi- nia, rămânând atașat toată viața de Germania și, mai târziu, Italia (1888). onaj. Mai mult, l-a informat pe minis- această țară sub raport politic și cul- După moartea lui Ion C. Brătianu, în trul român la Berlin și i-a scris tatălui tural. Reîntors în Moldova, Dimitrie 1892, până în anul 1909, a îndeplinit său despre relația tensionată cu Ave- A. Sturdza a participat activ la proce- funcția de șef al Partidului Național rescu. În final, demersurile lui Alexan- sul unirii celor două principate ex- Liberal. În această perioadă, a fost de dru Sturdza au avut efect, ducând în tracarpatice, fiind secretarul Divanu- patru ori prim-ministru. În privința cele din urmă la rechemarea lui Ave- rilor Ad-hoc și apoi al Căimăcămiei de relațiilor cu armata, este cunoscut fap- rescu, ceea ce a constituit o surpriză trei. Pentru scurtă vreme a îndeplinit tul că, atunci când era prim-ministru și pentru cercurile militare de la Bucu- funcția de secretar particular al dom- ministru de război, nu a asigurat fon- rești, deoarece acesta nu epuizase pe- nitorului Alexandru Ioan Cuza, dar durile necesare pentru această institu- rioada de stagiu la Berlin. marile nepotriviri de caracter dintre ei ție fundamentală, declarând că „arma- Alexandru Sturdza, după re- i-au transformat în adversari înverșu- ta nu rentează”. venirea în țară, și-a continuat cariera nați. Un incident grav, cu consecințe Alexandru Sturdza a primit militară, îndeplinind succesiv anumite politice de importanță istorică pentru de timpuriu o educație aleasă, având funcții: comandant de companie, co- tânărul stat român, l-a constituit actul profesori germani și francezi, iar ma- mandant și instructor la Școala Mili- de trădare comis de Dimitrie A. Stur- ma i-a transmis marea pasiune pentru tară de Infanterie și Cavalerie, atașat dza față de țară și de prin muzică. A fost un copil precoce, învă- militar la Paris și Bruxelles, coman- faptul că a încredințat unor ambasa- țând să scrie și să citească în mai multe dant al Batalionului 6 Vânători, co- dori străini copia unei scrisori adresată limbi străine, de la o vârstă fragedă, iar mandant al Școlii Militare de Ofițeri în anul 1864 de împăratul Napoleon la trei ani și câteva luni i-a scris tatălui de Infanterie. În toată această perioadă, al III-lea lui Alexandru Ioan Cuza, prin său prima scrisoare în limba germană. numele său era frecvent pronunțat în care-i sugera să treacă la apărare pe Studiile gimnaziale și secundare le-a armată, îndeosebi din cauza nume- Dunăre cu cei 12.000 de oșteni ai ar- urmat la Jena și pe cele universitare la roaselor stări conflictuale pe care le matei și 12.000 de grăniceri și să de- Breslau, în Germania. La 9 martie crea și care de multe ori aveau ca efect clare independența față de Imperiul 1889, Alexandru Sturdza este înregis- participarea la unele dueluri în urma August 2019 Otoman. În aceeași scrisoare, împăra- trat ca soldat voluntar în Armata Ro- cărora renumele său se deteriora, mai tul îi promitea sprijinul Franței și dili- mână, dar la 16 noiembrie, același an, ► 5

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Între dragostea de Țară și trădarea Țării (I) ales că, de cele mai multe ori, era în- pe tot frontul, mai ales în aripa dreaptă. și s-a înapoiat cu un sul de manifeste! vins, pricinuindu-i totodată mari sufe- Brigada colonelului Sturdza dă con- 30 I 1917: „Am venit la Co- rințe tatălui său. În caz de mobilizare, tinuu înapoi”… țofănești; am interogat mai mulți din în conformitate cu dispozițiile în vi- 24 XII 1916: „Cea mai urâtă soldații care au adus manifestele lui goare, colonelul Alexandru Sturdza zi din cursul campaniei și poate din Sturdza. Mi-au descris primirea ce s-a era desemnat să comande o unitate de viață chiar! Colonelul Sturdza s-a re- făcut acestuia la Soveja de către ofițerii infanterie, la 14 august 1916 fiindu-i tras fără cauze aparente, precipitat și dușmani. Apoi cuvântarea ce a ținut repartizat Regimentul nr. 1 „Dolj” cu fără a mă preveni la timp, astfel că a soldaților noștri, alegând vreo 40 din- garnizoana la Craiova. A luat contact lăsat un gol între el și generalul Grigo- tre ei pentru a veni cu manifeste în lini- cu unitatea, după declanșarea mobili- rescu. Austro-germanii, după cum era ile noastre”. zării, iar episodul scurtei sale comenzi și firesc, au profitat. Patrulele lor sunt 30 I 1917: „Am fost seara la este relatat pe larg în „Jurnal”. În mo- deja la Pralea. Dacă nu parez repede Onești și am interogat pe locotenent- mentul când se familiariza cu unitatea lovitura, linia Trotușului este amenin- colonelul Crăiniceanu. Un adevărat și oamenii ei, a primit ordin să revină țată foarte serios. Am dispus să meargă inconștient. S-a încurcat în răspunsu- la București, unde i s-a încredințat co- la Pralea Divizia a I-a și prima Brigadă rile sale și când a văzut că nu mai manda Brigăzii 7 mixtă, o unitate care a Diviziei a 7-a, Brigada a 2-a va urma poate să-și justifice pasul nenorocit ce nu exista în organica armatei, ea ur- mâine.” a făcut, a căutat să mă înduioșeze spu- mând să se creeze ad-hoc în rezerva 27 XII 1916: „Colonelul nând că a fost o copilărie necugetată Marelui Cartier General până la data Sturdza este supărat că judec sever re- din partea lui și că eu aș putea, dacă aș de 15 septembrie 1916. Din cauza tragerea lui… Am scris generalului voi, să-l scap, nedând nici o urmare faptului că în a doua parte a lunii sep- Prezan să mi-l ia din Armată. Nu am afacerii!... Faptul este cert. A știut de tembrie 1916 trupele române au în- ce face cu astfel de înfumurați care, cu plecarea lui Sturdza în ajunul dezertă- ceput retragerea din Transilvania pe toate că au unele calități, sunt mai mult rii și era convenit a se întâlni în ziua de direcții divergente, iar între Armatele o încurcătură decât un ajutor. Prin 29. S-a dus la întâlnire și s-a întors cu 2 și 4 Române se crease o porțiune de noua ordine de bătaie, acest tactician manifestele.” front descoperită între văile Oituzului suisgeneris este numit comandant de 5 II 1917: „Am scris genera- și Buzăului, s-a luat hotărârea ca a- divizie. Sper să mă curăț de el.” lului Crăiniceanu7*** prin generalul ceasta să fie acoperită de Brigada 7 24 I 1917: „Am venit înainte Mărdărescu să vie la Bacău spre a mixtă. La 28 septembrie 1916, Marele de ora 11 la Târgu Frumos. Când am vorbi cu el despre afacerea fiului său. Cartier General a pus Brigada 7 mixtă trecut în cancelaria unde era regele și Cred că s-ar putea rezolva chestiunea la dispoziția Armatei a 2-a, fixându-i adjuncții, maiorul Ressel, generalul foarte simplu, dacă nenorocitul și-ar misiunea de a împiedica înaintarea Aslan și generalul Pretorian, mi s-a aplica singur pedeapsa de care sigur inamicului pe văile Putnei și Zăbalei. spus că de la Corpul II de Armată, nu poate să scape. La aceasta nu-l Ocuparea sectorului încredințat, care generalul Văitoianu comunică de pe poate hotărî decât părintele lui. Dar avea o lărgime de aproximativ 50 de front, că colonelul Sturdza, care tre- aveam de a face cu Crăiniceanu. Mi-a kilometri, s-a făcut în noaptea de 28 buia să părăsească frontul și să meargă răspuns că între patrie și fiul său nu spre 29 septembrie 1916. Până în luna în interior, a venit de la aripa dreaptă a ezită a-și face datoria față de patrie. Și decembrie 1916, Brigada 7 mixtă a în- Armatei la aripa stângă să vadă Bri- de aceea nu poate veni.” deplinit misiuni în cadrul dispozitivu- gada de Grăniceri și că acolo ar fi dis- Tot la data de 5 februarie lui operativ al Armatei a 4-a, ulterior părut cu locotenentul Wachmann. S-a 1917, generalul Averescu a înaintat intrând din nou în compunerea Ar- găsit cadavrul ordonanței lui Sturdza, regelui Ferdinand un raport detaliat cu matei a 2-a în cadrul grupului „Oituz- omorât de cine? Ce s-a întâmplat?” privire la actul de trădare al colonelului Vrancea” care avea în subordine și 27 I 1917: „Dispariția colone- Sturdza prin conținutul căruia prezintă Divizia 15 Infanterie comandată de lului Sturdza devine tot mai enigmati- principalele constatări și concluzii re- generalul . Brigada că. Generalul Văitoianu este convins zultate în urma cercetărilor personale. 7 mixtă apăra fâșia Vârful Clăbuc- că a trecut la inamic! Să fie așa??” Trecerea colonelului Sturdza Muntele Furu Mare. În timpul bătăliei 29 I 1917: „Oribil… Colone- la dușman a generat o stare de stupe- de la Cașin, apar deja primele suspi- lul Sturdza a trecut la inamic! Astăzi facție generală la nivelul întregii socie- ciuni cu privire la atitudinea colonelu- au fost prinși mai mulți soldați de ai tăți. Majoritatea liderilor politici aflați lui Alexandru Sturdza, iar cel care se- noștri prizonieri trimiși de Sturdza cu la Iași nu credea că fiul lui Mitiță Stur- sizează și consemnează pentru istorie manifeste prin care înseamnă trupele dza putea să treacă la inamic, să de- este generalul Alexandru Averescu, să treacă la dușman. zerteze ca orice simplu ostaș. Din pă- comandantul Armatei a 2-a. Astfel, în Locotenent-colonelul Crăini- cate, trădarea a fost confirmată, mai

August 2019 documentul „Notițe zilnice din războ- ceanu, comandantul Regimentului 25 ales că la ordonanța ucisă, caporalul iul 1916-1918” notează: Infanterie, a fost arestat pentru că a Marin Năstase, se găsiseră și docu- avut o întrevedere cu Sturdza între linii 6 20 XII 1916: „Situațiunea rea ►

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Între dragostea de Țară și trădarea Țării (I) mente care arătau că acțiunea fusese Soldați! să vă miște la asemenea pas, să faceți îndelung gândită și pregătită. Jurnalul O parte din voi stă de aproape la fel cu el acest mișelesc fapt, cu lui Alexandru Sturdza, care se găsea 6 luni sub ordinile mele, o altă parte credința că, cu cât mai mulți vor face, în una din cele două valize de lângă de un timp mai scurt; totuși fiecare din cu atâta mai bine pentru el. corpul neînsuflețit al ordonanței, a voi v-ați convins că am luat parte El vă cheamă ca să luptați ajuns pe masa regelui Ferdinand și împreună cu voi și la bucuriile voastre, alături de inamic și vă făgăduește cerul este lesne de înțeles reacția pe care a cât și la zilele voastre grele și pline de și pământul. avut-o suveranul la citirea aprecierilor griji, și că totdeauna v-am spus ade- Bravi soldați! Nu vă lăsați făcute de colonelul trădător la adresa vărul. amăgiți de vorbele unui criminal și sa. Ați fost deprinși prin ordinile trădător de țară. Nu uitați că ați jurat În amintirile sale, regina Ma- zilnice ce vi le-am dat și care le-am credință Majestății Sale Regelui, țărei ria a redat starea sufletească a suver- adus la cunoștința voastră, că lumea și drapelului. anului. „Azi dimineață”, nota regina întreagă a admirat capacitatea voastră Fiți și rămâneți credincioși la 12 februarie 1917, „a venit la mine și ați fost deprinși de a auzi dela mine jurământului vostru! Nando. Era galben la față și mi-a adus numai știri bune și îmbucurătoare. Făgăduelile care vi le face o veste grozavă: colonelul Alexandru Astăzi însă trebue cu sufletul acest criminal, nu pot fi împlinite. Pu- Sturdza (fiul bătrânului Dimitrie Stur- îndurerat să vă spun despre o faptă ternicii noștri aliați, Rusia, Franța, An- dza, șeful Partidului Național Liberal murdară, care a fost comisă de către glia, Italia, Belgia, Serbia, Muntenegru în timpul domniei unchiului), care de unul care până-n ziua de 24 Ianuarie a și noi, luptăm pentru dreptatea și li- câteva zile dispăruse în chip misterios, stat în mijlocul vostru, lipsit de rușine, bertatea popoarelor. ar fi fost un trădător de cea mai mize- și care, sub frumoasa uniformă româ- Germanii, Ungurii, Bulgarii rabilă speță. Crăiniceanu, fiul genera- nească, a ascuns un suflet străin și și Turcii luptă numai să ne stăpânească lului, a fost prins cu buzunarele pline murdar. și să ne înjosească. de manifeste iscălite de colonelul Stur- E vorba de un trădător, de România nu poate trăi lângă dza prin care se îndemna armata să se fostul Colonel A. D. Sturdza. acei cari îi sunt dușmani de secoli. Noi predea inamicului și să se unească cu Născut și crescut pe pământul nu putem lupta niciodată alături de prizonierii români de partea cealaltă românesc, cu avere, renume și îmbo- acei cari în țara noastră au făptuit lu- pentru a goni pe ruși din țară. Nando a gățit prin sudoarea muncei voastre, crurile cele mai îngrozitoare și iarăși fost aproape doborât de această veste a găsit de cale, tocmai acum, când nu putem lăsa nepedepsiți pe inamicii și nu este de mirare. Totuși nu știu de scumpa noastră țară se află în pericol, noștri, care au pustiit o parte din țara ce nu-mi pot închipui că Sturdza a să calce jurământul dat Regelui, dra- noastră, ne-au smuls pământul din putut păta astfel numele tatălui său”8. pelului și patriei, și să treacă în rân- mâna plugarului, ne-au ucis vitele și În ce privește atitudinea mili- durile inamicului. necinstit casele noastre. tarilor români este de subliniat faptul Fapta fostului Colonel Stur- Bravii mei soldați! Nu credeți că nimeni nu a dat curs invitației făcute dza este o crimă, comisă de un om fără unei făgădueli pe care vă face un de colonelul Alexandru Sturdza, ci, minte, de un nebun. trădător și un criminal, cum e fostul dimpotrivă, comandanții de la diferite Acest criminal însă nu se Colonel Sturdza. eșaloane au luat atitudine fermă pentru mulțumește să se vândă, nu se mulțu- Pentru el și toți de felul lui, a-și convinge subordonații că dragos- mește să trădeze planul nostru de răz- cari au căzut sau vor cădea în această tea de țară este mai presus de orice boi inamicului, ci intenționează ceva ispită, chiar spânzurătoarea – pe lângă sentiment. În acest sens, generalul mult mai mult: voiește, din soldații rușinea lumei și blestemul unei întregi Eremia Grigorescu a emis, în calitatea noștri ce se găsesc prizonieri la inamic națiuni – va fi prea mică. de comandant al Corpului IV Armată, și din dezertori, să formeze o nouă Acela care trece de partea un impresionant ordin pe care-l redăm armată, și cu aceasta să lupte contra inamicului, pierde dreptul de a trăi pe după traducerea în limba germană, voastră și astfel să stropească cu sân- pământul sfânt al țării sale, atât el, cât consemnat în cartea „Cazul fostului gele frățesc pământul nostru româ- și familia lui. colonel Alexandru Sturdza – un epi- nesc. Fiți la înălțimea credinței ce sod din Războiul Mondial 1914-1918 Voiește din lupta frățească să întotdeauna am pus-o în voi. pe frontul român”, scrisă de un martor aducă inamicului victorie. Victorie Ascultați cuvântul meu, care ocular al evenimentelor, baronul Va- pentru Germani, pentru Unguri, pen- până acum v-a dus numai la glorie și leriu Kapri, fost maior în cavaleria ar- tru Bulgari și pentru Turci, inamicii onoare. matei austro-ungare: noștri de astăzi, inamici de secoli. Cu credința în Dumnezeu și În rătăcirea lui, fostul Colonel în puterea voastră, înlăturați gândurile

„ordinul comandantului corpu- Sturdza caută pe pământul nostru și necurate, cari vor să se apropie de voi. August 2019 lui 4 Armată, Generalul Grigorescu prin manifeste aruncate din aeroplane, Ridicați sus fruntea cu (după traducere din limba germană) să vă sfătuiască ca să-l urmați; el vrea ► 7

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Între dragostea de Țară și trădarea Țării (I) conștiința curată și faceți ca până acum neața”), Ioan Slavici (ziarul „Mi- capete slabe, două treimi din teritoriul un zid cu pieptul vostru la frontiera nerva”), Tudor Arghezi, Gala Galac- ei s-a pierdut. Cealaltă treime este țărei. Răspundeți totuși îndemnurilor tion, Mateiu Caragiale, dar și șeful prădată de ruși; ei își bat joc de ofi- nerușinate, care vin dela un trădător și Marelui Stat Major, generalul Vasile țerii și soldații și de sărmanii locui- un vândut, cu arma și tun, cu care Zottu. tori; ei necinstesc nepedepsiți femei- ați cioplit numele vostru în stâncile le noastre; ei ne răpesc ultimele vite Carpaților și dovediți inamicilor voștri ** Locotenent-colonelul Constantin pe care le avem și ne-au împiedicat că bravura și cinstea voastră sunt lu- Crăiniceanu (1875-1917), fiu al să lucrăm pământul. Averea țării s-a cruri ce nu se pot precupeți. generalului Grigore Crăiniceanu și risipit și înstreinat; dacă nu ne hotă- al surorii generalului Constantin râm de pe acum, vom muri de foame Comandantul Corp. 4 Armată Prezan. Elev al Școlii de ofițeri în cu copii și nepoți. Ni se pregătește General Grigorescu anii 1894-1896, a devenit sublo- pribegia în străinătatea neagră; este cotenent la 1 iulie 1896. Succesiv, a vorba ca armata noastră să treacă bibliografie selectivă: obținut gradele militare de locote- Prutul, ca guvernul să fugă rușinos la Petre Otu, Maria Georgescu, nent, căpitan, maior și locotenent- Cherson, în Rusia, iar celor bogați să Radiografia unei trădări – cazul colo- colonel la 1 aprilie 1916. Ofițer de li se înlesnească așezarea în orașe nelului Alexandru D. Sturdza, Editura cavalerie, încadrat înainte de război depărtate rusești, robiți de legi asu- Militară, București, 2011; la Statul Major General; la 1 aprilie pritoare. Paul Ștefănescu, Enigme ale 1914 a fost numit atașat militar la Ați fost amăgiți de cei mari istoriei române, Editura Vestfala, Bu- Atena, unde a rămas până la intrarea prin cuvinte înșelătoare despre un curești, 2011; României în război. După mobi- ideal național; ați văzut cum acest Vitralii – lumini și umbre, lizare, a fost numit comandant al ideal s-a prăbușit din cauza ușurinței anul II, nr. 6, martie 2011; Regimentului 25 Vânători. și ticăloșiei lor. Treziți-vă și nu mai Baron Valeriu Kapri, Cazul 6 Petre Otu, Maria Georgescu, Radi- credeți minciunile ce vi le spun. Vic- fostului colonel Alexandru Sturdza, un ografia unei trădări, cazul colonelului toria rușilor nu vă va scăpa, căci ea nu episod din Războiul Mondial 1914- Alexandru D. Sturdza, Editura Mili- va putea fi. Disprețuiți pe acei ce se 1918, Tip. Soc. pe acțiuni Adolf Son- tară, București, 2011, pag. 5; încăpățânează a lega soarta noastră de nenfeld, Oradea, 1926; armate străine, căci nicăieri nu reușesc România 100, Băcăuani în 7 *** Grigore Crăiniceanu (1852- să fie învingătoare. Mai bine mergem Marele Război și la Marea Unire, 1935), general de divizie (1909), in- cu cei puțini, dar vrednici, cinstiți și proiect al Asociației Unilimited Co- spector general al geniului (1904- tari. nections, Bacău, 2018. 1909), șef al Marelui Stat Major lepădați-vă de acei ce v-au (1907-1909), ministru de război înșelat amarnic. Ați jurat credință (1909-1910), comandant al corpului II Țării, iar nu unor netrebnici care vă 1 Dr. Aurel V. David, Vitralii, umbre Armată, comandant al Armatei a II-a. conduc la pieire. și lumini, anul II (nr. 6)/martie 2011, Ulterior a fost numit inspector general Dacă aveți încredere în bra- pag. 19; de armată. țul nostru, în mintea și sfatul meu, 2 Ibidem, pag. 20; veniți îndată la mine. Vă aștept în 3 Ibidem, pag. 21; 27 Ianuarie 1917 munții Vrancei. Veți căpăta semne 4 A participat în anul 1919, având de la mine. Voi elibera pe prizonierii gradul de general, la campania îm- Chemare noștri. Totul este pregătit. Cu ei vom potriva armatelor sovieto-maghiare Eu, colonelul Alexandru D. forma o oaste nouă și, cu autorul lui ale lui Bela Kun. Pentru o scurtă Sturdza, cu care v-ați luptat cot la cot, Dumnezeu, vitejească, cu care vom perioadă a îndeplinit și funcția de vă trimit următoarea vorbă: recuceri ce s-a pierdut, vom reîn- comandant militar al Budapestei; În fruntea noastră vreau să fac tregi ce s-a stricat și vom da afară 5 Dr. Aurel V. David, Idem, pag. 21; o oștire nouă, bine înzestrată cu pe netrebnicii care ne-au adus în mașinile războiului și bine condusă de starea de azi. * În perioada neutralității României șefi inimoși. Cu ea vreau să scăpăm Treceți fără întârziere cu arme (1914-1916), a avut loc o puternică tot ce am pierdut, să alungăm din țară cu tot spre mine, să scăpăm România. luptă între cele două tabere adverse pe jefuitorul rus și să facem ca mai re- Dumnezeu va binecuvânta fapta pentru atragerea de partea lor, în pede să ne reîntoarcem la vetrele noas- voastră. schimbul unor sume considerabile, a tre. Ne vor ajuta la aceasta cei două Colonel A. D. Sturdza cât mai multor personalități. În acest sute de prizonieri români, pe care îi context, autoritățile de la București au vom scăpa. 8 Maria, Regina României Povestea anunțat descoperirea unui astfel de re- Repede trebuie să vă hotărâți, vieții mele, vol. III, traducere din limba August 2019 crutor german numit Gunther, pe lista căci iată cum stăm acum: engleză de Mărgărita Miller Verghi, căruia se aflau, printre alții, Constantin Țara noastră și oștirea a rătăcit Editura Eminescu, București, 1991, sub conducerea nepricepută a unor pag. 160. 8 Mille (ziarele „Adevărul” și „Dimi-

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Tudor Ghideanu despre filosofia lui eminescu (I) Motto: moderne”, vol. I – de la Kant la gică. De aceea Tudor Ghideanu, prin „Există o coerenţă imanentă Nietzsche, Ed. Junimea, Iaşi, 2000; investigaţia sa, permisă de noul con- a operei eminesciene care răzbate şi „Odysseea conştiinţei filosofice con- text social-politic, face un act de mare adună obsesiv toate temele majore, temporane”, vol. II – de la Pragma- reparaţie culturală, deschizând noi toate schiţele de explicaţie, toate tism la Husserl (Fenomenologie), Ed. perspective atât eminescologiei, cât şi opţiunile metafizice, toate proiectele Junimea, Iaşi, 2000; „Odysseea con- spiritualităţii româneşti, în general. de soluţie, într-un spectru problematic ştiinţei filosofice contemporane”, vol. În ce-l priveşte pe Tudor Ghi- inconfundabil. Lepădând orice fel de III – de la Heidegger la Postomoder- deanu, textul capitolului „Mihai Emi- prejudecată, ni se impune cu toată nism, Ed. Junimea, Iaşi, 2000. nescu”, din tratatul de „Istoria filoso- evidenţa adevărul că opera lui Emi- Ca titular al cursului de „Is- fiei româneşti”, dezvoltat, restructurat, nescu revelează deplin un eidos numai toria filosofiei româneşti”, dar şi ca iu- revăzut şi mult reorientat, în confor- al său, un tot esenţial de idei, teme şi bitor de literatură, Tudor Ghideanu, în mitate cu noua viziune a autorului de structuri care-i constituie osatura filo- mod firesc, s-a aplecat şi asupra crea- după decembrie 1989, va deveni, pes- sofică, acel spaţiu natural de trecere – ţiei eminesciene. Dar n-a făcut-o doar te câteva decenii, o lucrare de sine uneori schiţat numai, dar real – către de pe poziţia profesorului universitar, stătătoare (Tudor Ghideanu, „Filoso- o structură teoretică invariantă (con- ci şi cu dăruirea unui om pasionat. Era fia lui Eminescu”, Editura Cronica, stantă) a sa şi numai a sa”. foarte prezent în presa de specialitate Iaşi, 2014). Aşa se face că întâlnim (Tudor Ghideanu) cu articole şi studii care produceau plusuri şi minusuri, de interpretare, atât ecou, în acest domeniu. Fiindu-i stu- în textul iniţial (1985), cât şi în lucrarea Filosoful ieşean Tudor Ghi- dent, între anii 1976-1980, îmi amin- care a urmat (2014). De aceea, va tre- deanu, spirit profund, spontan şi pre- tesc de emoţia cu care aşteptam să bui să folosim ambele surse, pentru a dispus la polemică, s-a născut la 30 vină profesorul şi să ne vorbească des- nu jigni nici memoria lui Eminescu, martie 1938, în localitatea Cordun din pre filosofia lui Eminescu. Ulterior am dar şi pentru a evidenţia meritele de judeţul Neamţ. A urmat clasele şcolare aflat că filosoful ieşean Tudor Ghi- înţelegere ale lui Tudor Ghideanu, cu primare în această localitate, iar stu- deanu a fost cooptat în colectivul de- privire la filosofia poetului-cugetător. diile gimnaziale la Roman. Tot la semnat de către „Institutul de Filoso- Lucrarea „Filosofia lui Emi- Roman frecventează cursurile şcolare fie” al Academiei Române, pentru a nescu” este organizată pe cinci părţi, medii, la Liceul „Roman-Vodă”. Stu- redacta cea de-a doua ediţie a tratatului astfel: 1. „Deschidere a deschisului”; diile superioare le parcurge la Univer- de „Istoria filosofiei româneşti”. Şi că, 2. „Steaua singurătăţii. Singurătatea sitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. În anul în primul volum al acestui proiect, T. sfinţeniei”; 3. „Răul Ontologic şi Lo- 1963 devine absolvent al Facultăţii de Ghideanu a contribuit cu un studiu re- gosul”; 4. „Teoreticul sociologico- Filosofie, ca şef de promoţie, şi îşi în- marcabil intitulat „Mihai Eminescu”. economic”; 5. „O închidere care se cepe cariera de cadru didactic în („Istoria filosofiei româneşti”, vol. I, deschide”. această prestigioasă instituţie. În anul ediţia a II-a, Editura Academiei Repu- 1972 susţine doctoratul în filosofie cu blicii Socialiste România, 1985, p. 1. calea către metafizică teza „Curentul fenomenologic în filo- 574-618). sofia franceză contemporană”. Se Capitolul „Mihai Eminescu” Prima parte a lucrării „Filo- specializează ca profesor de „Istoria din „Istoria filosofiei româneşti” (45 sofia lui Eminescu” debutează cu un filosofiei contemporane” şi de „Isto- de pagini, format academic), este capitol intitulat „Calea către metafi- ria filosofiei româneşti”. Pe plan pu- structurat pe trei subcapitole, respectiv: zică”. Aici, autorul vorbeşte introduc- blicistic a elaborat multiple articole şi 1. „Teme şi idei fundamentale”; 2. tiv, mai întâi, despre valoarea creaţiei studii în revistele de cultură. În 1983 a „Filosofia istoriei şi filosofia politică” eminesciene, în general. Sunt gânduri participat la Congresul de filosofie de şi 3. „Filosofia culturii, filosofia artei pe care profesorul Tudor Ghideanu la Jena. şi a limbajului”. Pentru a înţelege le-a rostit cu pasiune în faţa studenţilor S-a dovedit foarte prezent şi importanţa acestui demers, trebuie să săi, gânduri care au fost scrise şi în tra- sub aspect editorial. Dintre lucrările reamintim faptul că, în prima ediţie tatul de „Istoria filosofiei româneşti” editate amintesc doar câteva: „Per- a tratatului „Istoria filosofiei româ- şi care sunt scrise, cu aceeaşi pasiune, cepţie şi morală în fenomenologia neşti”, elaborat sub egida Institutului şi în această carte. franceză”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclope- de Filozofie al Academiei Române, un În primul rând, intenţia pro- dică, Bucureşti, 1979; „Conştiinţa fi- asemenea capitol nu exista. Ceea ce fesorului Ghideanu este aceea de a losofică de la Husserl la Teilhard de reflectă faptul că celui mai curajos pune în evidenţă integralitatea creaţiei Chardin”, Ed. Junimea, Iaşi, 1981; gânditor român din secolul al XIX-lea, eminesciene. „Este un adevăr unanim „Anamnesis sau Treptele aducerii poetul-filosof Mihai Eminescu, nu îi împărtăşit astăzi că Eminescu a fost aminte”, Ed. Junimea, Iaşi, 1987;„Te- erau recunoscute, în nici un chip, original, genial, nu doar în poezia sa, meiuri critice ale creaţiei”, Ed. Ştiin- performanţele profund spirituale. El ci şi în celelalte componente ale extra- August 2019 ţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, trebuia să rămână doar poet, pentru că ordinarei sale opere. El s-a identificat 1988; „Odysseea conştiinţei filosofice aşa îl consacrase tradiţia eminescolo- ► 9

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Tudor Ghideanu despre filosofia lui eminescu (I) valoric-exponenţial cu însăşi perenita- nea modalităţi de abordare? „Tot ceea trivă, autorul nuanţează pornind de la tea neamului nostru, mărturie stând ce au putut admite unii interpreţi a fost realitate. „Ceea ce înseamnă că, în plu- rotunjimea, monumentalitatea inte- doar justapunerea eclectică de teme şi ralul erudiţiei filosofice eminesciene gratoare a operei sale” (Mihai Emi- structuri sau filosofeme, preluate din vom putea găsi, deopotrivă, înţelep- nescu, în „Istoria filosofiei româ- alte concepţii, de la Vedanta şi până la ciune veche indiană (Kalidasa, budis- neşti”, vol. I, Ediţia a II-a, Editura Schopenhauer. Alţii, cu asemănătoare mul, Vedele etc.), înţelepciune preso- Academiei R. S. R., Bucureşti, 1985, şanse metodologice, s-au situat la an- cratică şi platoniciană, misticism creş- p. 574). Chiar dacă acest adevăr nu tipozi, anume de a surprinde numai în tin medieval, criticism, hegelianism este tocmai „unanim” acceptat, el îşi fragmentele manuscriselor o «lume». etc. Dar, ca o exigenţă permanentă, are valoarea sa în conştiinţa românilor. Alţii, mai rău, au redus totul la cuge- rămâne încă de surprins eidos-ul, „Eminescu este infinitul adevărat de tarea implicită a poeziei şi prozei emi- esenţialitatea originală a cugetării emi- simţire şi de gând al întregului neam nesciene, ignorând deliberat filosofia nesciene, care va fi de căutat, desigur, românesc. El este o valoare culturală explicită, fie că este vorba despre me- nu în aria diversităţii eclectice, ci în absolută către care îndreptăm ierarhiile tafizica monistă a unor texte teoretice, acea unică forţă sintetizatoare care noastre de adevăr, de bine şi de fru- fie că este vorba despre gândirea so- consacră gestul metafizic eminescian, mos, la întâlnirea căreia ne înveşmân- cial-politică, în care geniul nostru na- dominanta vieţii sale de creaţie teore- tăm în mantia unei totale primeniri. ţional a elaborat, cu întreagă responsa- tică” (Idem, p. 11). În acelaşi sens, au- Aceasta pentru că Eminescu s-a iden- bilitate istorică şi patriotică, teorii ori- torul adaugă: „Desigur, pot şi trebuie tificat valoric-exponenţial cu însăşi pe- ginale de universală valoare cognitivă să fie admise, la Eminescu, influenţe renitatea de fiinţare a poporului româ- şi interpretativă” (Idem, p. 10). kantiene şi schopenhaueriene, după nesc, mărturie stându-i rotunjimea, Acum, să vedem cum gân- cum se pot admite influenţe indice, monumentalitatea integratoare, lipsită deşte profesorul Ghideanu remedierea rousseauiste, dar reducţionismul iden- de fisuri, a operei ca viaţă şi a vieţii sale situaţiei: „Viciul esenţial al acestor tificării «surselor» - care neglijează ca operă” („Filosofia lui Eminescu”, judecăţi de valoare constă în faptul de ceea ce Călinescu numea metodologia p. 9). a eluda întregul operei eminesciene, «identităţii» - s-a înfundat în contra- Argumentele lui Tudor Ghi- singurul care poate avea valoare sem- dicţia de principiu, de a nu putea ex- deanu, în sprijinul afirmaţiilor ante- nificativă în desluşirea şi preţuirea plica (decât ilogic) fuziunea dintre rioare, sunt imbatabile: „Imensa flacă- adecvată a părţilor şi nivelelor. Toto- o «metafizică pesimistă şi nihilistă ră creatoare a lui Eminescu a sintetizat, dată, ele mai păcătuiesc fundamental (schopenhaeriană» şi vitalitatea opti- în chip unic în cultura noastră: inega- prin neluarea în seamă a teoreticului mistă a încrederii lui Eminescu în pro- labilul poetic, adâncimea gândului, in- din opera lui Eminescu şi, mai ales, a gresul real al umanităţii şi al patriei” tuirea realului şi sinceritatea responsa- intenţiei pregnante a poetului de a-şi (Idem, p. 11). bilă… Faptul însuşi a fost posibil pen- elabora viziunea teoretică asupra lu- Tudor Ghideanu a intuit, a tru că, în Eminescu au fuzionat, ca în mii, asupra societăţii, asupra istoriei avut curajul să caute, apoi a descoperit nimeni altul: integralitatea creaţiei po- patriei. Căci, la urma urmei despre că, la Eminescu, filosofia este peste tot, pulare, totalitatea fiinţei istorice româ- aceasta şi este vorba: despre constitu- atât în creaţia poetică, precum şi în neşti, filosofia timpurilor şi unicitatea irea conştientă a filosofiei proprii, a vi- creaţia teoretică. Astfel că, având în genială a simţirii poetice” (Idem, p. ziunii capabile să deznoade, în mod vedere şi opinia lui Mihai Ciurdariu, 10). personal, marile probleme ale ontolo- el declară: „Împotriva nerealizării sale Asemenea altor eminesco- giei, epistemologiei, culturii, limbii, is- academice, cu titluri şi diplome, Emi- logi, din ultimele decenii, Tudor Ghi- toriei, religiei” (Idem, p. 10). Toate nescu a intenţionat închegarea unui deanu îşi manifestă dezacordul faţă de sunt obiective ale investigaţiei lui sistem propriu de gândire, distinct, cu metoda detectării izvoarelor străine în Tudor Ghideanu. Cert este că profe- adevărat, atât de eclectismul maiores- analiza operei eminesciene. „Faţă de sorul ieşean are următoarea convin- cian, cât şi de materialismul lui Vasile Eminescu, metodologia cea mai des gere: „Lepădând orice fel de prejude- Conta” (Idem, p. 12). Autorul aduce şi utilizată a fost aceea a detectării izvoa- cată, ni se impune cu toată evidenţa lămuriri suplimentare: „Dacă influenţa relor străine, a urmăririi unei filiaţii adevărul că opera lui Eminescu rea- lui Kant şi Schopenhauer asupra lui «necesare» din alţii şi cu alţii, iar lizează deplin un eidos numai al său, Eminescu nu poate fi contestată, se va uneori şi mai rău, de a reduce întregul un tot esenţial de idei, teme şi structuri vedea că ea ţine de nivelul unei lecturi gândirii eminesciene la acestea. Meri- care-i constituie osatura filosofică, acel din copilăria filosofică şi că sub raport tele incontestabile ale metodei filiaţiei spaţiu natural de trecere – uneori schi- strict metafizic, Eminescu face parte au fost de cele mai multe ori contra- ţat numai, dar real – către o structură dintr-o familie spirituală care îi adună balansate de concluzii unilaterale sau teoretică invariantă (constantă) a sa şi împreună pe Aristotel, Bruno şi Schel- chiar absurde, sintetizate de afirmaţia numai a sa” (Idem, p. 10-11). ling, pe fondul problematic al şcolii ro-

August 2019 generică «Eminescu n-a fost un filo- Nu trebuie să credem că Tu- mantice literare germane, cu fraţii sof!» (G. Călinescu)” (Idem, p. 10). dor Ghideanu respinge orice influenţă Schlegel, Novalis şi Tieck” (Idem, p. 10 Care au fost consecinţele unor aseme- asupra creaţiei eminesciene. Dimpo- ►

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural p. 12). Nu sunt uitate nici achiziţiile din domeniul ştiinţelor, fizică, ma- Încă o ediție test tematică, biologie, pe care Emi- nat pe unii să părăsească sala cu nescu le cunoştea şi de care se folo- mult înainte de final. sea pentru a-şi justifica propriile Mai aproape de spiritul sale viziuni. Bardului au fost elevii băcăuani și cei din Republica Moldova, care, Pe scurt, profesorul Ghi- împreună cu studenții de la Univer- deanu propune o metodologie a sitatea „V. Alecsandri“, au prezentat coerenţei, prin care să „surprindă ei- câteva reușite momente „De la detic invariantul, propriul cugetării Miorița, la Andrii Popa“. Li s-au eminesciene, atât în sfera implicită alăturat participanții la simpozionul a creaţiei poetice, dar în primul cu tema „Vasile Alecsandri – poli- morfismul vieții și operei“, găzduit rând, în sfera explicită a explicaţiei de Biblioteca Universității băcăua- teoretice” (Idem, p. 12). Pentru a- ne, printre cei „minimum cinci ra- ceasta, autorul se preocupă să clari- portori“, înscriși cu această formulă fice chestiunea privind stilul de a La început de cireșar, Bacă- în program, numărându-se, alături filosofa al lui Eminescu, despre care ul a devenit iar un punct de atracție de Dumitru Brăneanu și Ioan Dăni- crede că nu coincide cu interogaţia – și nu doar pentru oamenii de lă, amfitrionii reuniunii, criticii lite- rari Liviu Chiscop, Grigore Codres- filosofiei tradiţionale şi, tocmai de cultură –, cea de a treia ediție a Re- uniunilor Culturale Alexandriada cu, Petre Isachi, Adrian Dinu Ra- aceea, poate aduce lămuriri supli- antrenând, deopotrivă, scriitori, ac- chieru și Ioan Holban, îngrijitorul mentare asupra metafizicii poetului- tori, muzicieni, muzeografi, gaze- de ediții Mircea Coloșenco, criticul cugetător. Interesantă este şi ierarhia tari, dar și un public avid de cunoaș- de teatru Carmen Mihalache, poeții susţinută cu privire la nivelele emi- tere, format îndeosebi din elevi și Petruș Andrei, Elena Bostan și Ce- nesciene de gândire. „Căci, este cu studenți. cilia Moldovan, prozatoarea Doina totul fără rost a ne îndoi că, din Suita activităților a debutat Cernica, profesoara Elena Simio- cu antrenantul spectacol de teatru nescu, epigramistul Vasile Larco și punctul de vedere al judecăţii isto- Vârciorova. Carantină de Matei publicistul Florentin Popescu. rico-filosofice, trebuie să distingem, Millo și Vasile Alecsandri, regizat Laureații actualei ediții sunt la Eminescu, două nivele ale gân- de Alexandru Dabija, cel ce l-a gân- Alex Ştefănescu (Premiul Opera dului, pe care le găsim în istoria cul- dit ca „o aprofundare a vodevilului, Omnia), Adi Cristi (poezie), Dan turii noastre şi la un Dimitrie Can- o formă de distracție populară, mult Perşa (proză), Adrian Dinu Rachie- temir: gânduri-instrument şi gân- mai onestă și cinstită decât show-ul ru (critică) și Flavius Lucăcel (tea- de televiziune“, dar care, în inter- tru), cu diplome, medalii și premii duri-sens. Ceea ce înseamnă că nu pretarea actorilor Teatrului Muni- speciale mai fiind răsplătiți Doina toate valorile cugetării eminesciene cipal Bacovia, ca și acestea, s-a Cernica, Vasile Proca, Mara Paras- stau pe acelaşi plan al importanţei, transformat pe parcurs într-o „pros- chiv şi Constantin Th. Ciobanu, re- ci, se manifestă în ele, în chip hotă- tie mare cu cântece răgușite și co- vistele Convorbiri literare, Bucureș- rât, o unitate ierarhic-funcţională în ruri zbierate“ și în vulgare scene cu tiul literar și artistic și 13 Plus, Lice- care, ca într-un superb Argument, se conotație sexuală, ce i-au determi- ul „Vasile Alecsandri“ din Chişinău. edifică, într-o deplină coerenţă sem- nificativă: nivelul unei metafizici generale, nivelul filosofiei istoriei şi a cugetării populare, nivelul filoso- fiei culturii şi religiei, al filosofiei limbii şi creaţiei artistice şi, în sfâr- şit, nivelul filosofiei politice” (I- dem, p. 13). Acestea sunt alinia- mentele întregii cercetări eminesco- logice pe care a întreprins-o univer- sitarul ieşean. Rezultatele le vom August 2019 afla pe parcurs. Ştefan MuNTeANu 11

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural centenar Paul borcea N. 10 iulie 1919, în Piatra 1951. Pe 6 decembrie 1949 e încadrat în îl sprijină într-o primă fază, aprobând Neamț - m. 23 septembrie 1992, la Iași. postul de asistent la Laboratorul de Zoo- înființarea unui Vivarium în Parcul Expo- Profesor universitar, botanist, zoolog, logia Nevertebratelor al Facultăţii de ziției din Copou. Oficialitățile n-au agreat entomolog-malariolog, publicist. Primii Ştiinţe Naturale, iar în ziua de 11 februarie însă această variantă, astfel că micul parc ani ai copilăriei îi petrece în pitoreasca 1960 e numit în postul de conferenţiar ti- zoologic a primit un perimetru insuficient așezare nemțeană, alături de părinții Eca- tular provizoriu la Catedra de Zoologie a pentru necesitățile animalelor, în zona Bu- terina, casnică, și Panait Borcea, econo- Facultății de Ştiinţe Naturale-Geografie. cium, acolo unde profesorul reușise să mist, dar cursurile școlii primare le începe Un an mai târziu a fost numit director al adune câteva zeci de lupi, vulpi, mistreți, la Buzău (1926-1930), unde tatăl său con- Staţiunii Zoologice Marine „Prof. Ioan păsări, maimuțe și o pereche de struți, ducea, în calitate de director, Sucursala Borcea“ de la Agigea şi, concomitent, în- unică în zona Moldovei. Obligat nu de Băncii Naționale. La 11 ani rămâne însă cepând cu 5 august 1961, a fost delegat ca puține ori să apeleze la bugetul propriu orfan și e luat în îngrijire de familia un- director al Institutului Pedagogic de 3 ani pentru a le procura hrana, cel ce câștigase chiului, renumitul zoolog și profesor uni- din Constanţa. Numit inițial profesor su- încrederea vietăților și-a văzut în cele din versitar Ioan Borcea, locuind alternativ la plinitor, la 1 octombrie 1963 devine pro- urmă toată strădania risipită, o parte dintre Bacău și Racova, unde își continuă și stu- fesor titular la disciplina Zoologie din ele murind iar altele fiind trimise spre alte diile gimnaziale. Sprijinit de acesta, în cadrul Catedrei de Ştiinţe naturale şi parcuri din țară. A continuat însă cercetă- 1934 ajunge la Iași, unde devine, grație cunoştinţe agricole și apoi rector, desfă- rile, după ieșirea la pensie, în 1981, vor- rezultatelor la învățătură, bursier al Liceu- șurând în ambele instituții o bogată și bind despre viața și psihologia animalelor lui Internat (1934-1938) și are șansa să fie susținută activitate științifică și de cerce- ascultătorilor Postului de Radio Iași, unde îndrumat de o pleiadă de profesori renu- tare, axată îndeosebi pe studii de sistema- a susținut rubrica săptămânală Omul și miți, așa cum au fost Theodor Bădărău, tică și fiziologie a insectelor, de fenologie Natura până în ultima clipă a vieții. Mem- Mihai Carp, Ioan Lupu, August Scriban și zoogeografie. Valorificând experiența bru al Societății Române de Științe Natu- ș.a. Îndrăgind încă de mic natura, în mij- de malariolog din Moldova, a continuat rale și Geografie, al Societății Naționale locul căreia se simțea în largul său, dar și și aici să studieze evoluția țânțarilor tran- pentru Ocrotirea Naturii și al The National fascinat de îndeletnicirea distinsului men- smițători de malarie, găsind metode noi Geografic Society din Washington tor, după absolvire se îndreaptă spre Fa- de combatere a acestora și făcându-le cu- (S.U.A.), a lăsat în paginile Analelor cultatea de Științe a Universității Mihăi- noscute în Analele științifice ale Univer- Universității „Al. I. Cuza“ și ale revistelor lene (1938-1945), dovedind și aici că nu sității „Al. I. Cuza“ și în paginile publi- o suită de studii ce ar merita adunate în- se teme de muncă și obținând rezultate de cațiilor de specialitate. Preocupat cu pre- tr-o carte, între care amintim Bionomia și excepție, care au condus atât la amânarea ponderență de insecte, a studiat Homop- economia raselor locale de „Anophieles serviciului militar, în 1940, cât și la înca- terele și Heteropterele întâlnite în arealul Maculeipennis“, Contribuțiuni la fauna drarea ca preparator, de la 1 ianuarie 1943, românesc, descriind peste 50 de varietăți Odonatelor din Moldova, Contribuțiuni în postul rămas vacant în cadrul Labora- și specii de Coreidae, Diptere și Mallop- la fauna Odonatelor din Maramureș, torului de Fiziologie Vegetală. După obți- hage. Pe lângă fauna și flora marină stu- Contribuții la studiul preferințelor de nerea licenței, în 1945, cu Magna cum diată la Agigea, în Dobrogea a fost atras hrană ale diferitelor specii din grupul laude, a urcat toate treptele ierarhiei di- și de cunoașterea lumii animale, sens în „Maculeipennis“, Contribuții la studiul dactice, la 20 iunie 1946 fiind numit în care a colectat și examinat mai multe ani- Malefagelor, păsărilor domestice și de postul de asistent (şef de cultură la Gră- male și păsări exotice, de la cameleoni și vânat, Malaria ș.a. În manuscris au dina Botanică), de pe lângă Facultatea de papagali la maimuțe, cu care a constituit rămas, de asemenea, aproape 550 de do- Ştiinţe a Universității „Cuza Vodă“, apoi, primul Laborator de cercetare a psiholo- cumente, între cele mai valoroase numă- în funcție și de toanele diriguitorilor co- giei animale din cadrul Institutului Peda- rându-se amplul Dicţionar orientativ de muniști, în cele de lector (1954), confe- gogic din Constanța. Dedicându-se în biologie. Taxonomie. Numiri de specii, rențiar (1958) și profesor universitar exclusivitate învățământului, la 20 no- tipuri şi colectivităţi, un Dicţionar ger- (1963), la Iași, Constanța și București. În iembrie 1963 a fost eliberat, la cerere, din man-român de termeni din domeniul cei 35 de ani scurși de la absolvire și până funcția de director al Stațiunii Zoologice, biologiei şi zoologiei, un Dicţionar spa- la pensionare a avut, astfel, și alte atribuții, iar la 30 septembrie 1970 și din cea de niol-român de biologie (pentru traducă- la 23 decembrie 1947 fiind numit supli- rector al Institutului Pedagogic, de la 1 oc- tori), studiile Acţiunea DDT în corpus- nitor la catedra de Ştiinţe Naturale de la tombrie transferându-se, inclusiv cu La- culul lui Golgi, Combaterea larvelor de Seminarul „Veniamin Costachi“, la 22 boratorul de cercetare, la Universitatea cărăbuşi în pepiniere şi plantaţii, Hete- mai 1948 a fost trimis ca entomolog la București, unde va activa ca profesor ti- roptere din Moldova, Manipularea ma- Staţiunea de Malarie din cadrul Serviciul tular cu sarcini de cercetare ştiinţifică. miferelor sălbatice şi consecinţele sale Sanitar al judeţului Covurlui, în ianuarie Cum visul său a fost acela de a pune ba- fiziopatologice, Metodica şi tehnica cer- 1949 a revenit la Iași, pe același post, la zele unui parc zoologic, scop în care se cetărilor ichtiopatologice, Păsările răpi- Staţiunea de Malarie de pe lângă Institutul documentase direct la parcurile zoologice toare din Dobrogea şi situaţia lor actua- August 2019 de Igienă şi Sănătate Publică, iar din 19 din Berlin, Dresda, Hamburg, Paris, Praga lă, Regimul alimentar ideal pentru o via- aprilie 1949, la secţia Malarie şi parazito- și Varșovia, după doar trei ani petrecuți în ţă mai lungă, o bogată corespondență. 12 logie, unde va lucra până la 30 aprilie Capitală revine la Iași, unde Universitatea ►

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Harry bar-shalom - 80 N. 28 august 1939, în Ba- care include texte aparţinând perioa- Carmel, Haiffa, aprilie 1981), acti- cău. scriitor, pictor. Este fiul familiei dei româneşti de creaţie (ciclul Po- vând în cadrul Grupului „Kalayn“ Fany (n. Edelstein), casnică, și Saul vestiri de demult, Cursa, Corbul, de la „Café Zavit“, cu care a verni- Şulem Abramovici, funcţionar la Țara corbilor, Trenul Morţii, El sat mai multe expoziții. Chiar dacă U.R.C.M. Bacău. Copilăria şi-o pe- Conquistador, Anghelache, Ploaia), nu a obținut doctoratul în științe, trece în oraşul natal, unde îşi desăvâr- dar şi Povestiri de departe, scrise în s-a impus și ca specialist, atât în şeşte studiile gimnaziale şi liceale, noua patrie. În acelaşi an publică vo- producție (ca inginer de asigurare a urmând cursurile Școlii Nr. 1 (1945- lumul de versuri, în limba franceză, calităţii producţiei, Institutul de 1952) și ale Liceului Nr. 1 de Băieți Les cloches d’Ein Kerem (Editura Standardizare Israelian, Ramat- (1952-1955, actualul Colegiu Națio- Cristhofor, Bucureşti), reeditat la Edi- Aviv; șef al Secţiei Inginerie Indus- nal „Ferdinand I“). Timp de doi ani e tura Papyrus (Tel Aviv, 1999), în trei trială, firma „Lime&Stone Ltd.“, student merituos al Facultății de In- limbi. Tot la Tel Aviv îi apar, în ebra- Haiffa; șef al Departamentului de dustrie Ușoară din cadrul Politehnicii ică, Ha-meroz, traducerea schițelor și Asigurare a Calităţii Producţiei, uzi- din Iaşi, dar în 1958 e exmatriculat ca nuvelelor din Cursa (Editura Uniunii nele I.S.C.A.R., Naharia; consilier urmare a solicitării dreptului de a Scriitorilor din Israel, 1999), roma- tehnic, firma „Lime& Stone Ltd.“; emigra în Israel. După ce, în 1961, nele Când o Planetă-Diamant trece director la Societatea „H. S. Engi- face Alia, urmează și absolvă, în deasupra morii părăsite (Editura neering Ltd.“, Haiffa), cât și în 1966, cursurile Facultății de Inginerie „Ghevanim“, 2005) și Migrarea flu- învățământ (conferenţiar la Institu- și Management a Technion Haiffa, turilor(Editura Sifriat Poalim, 2012), tul „Shinkar“ de Inginerie Textilă - B.Sc., peste alți trei ani obținând, tot iar la Ghivataim, un alt roman, Spre Ramat-Gan, conferenţiar la Şcoala aici, titlul de M.Sc. La același institut al şaptelea cer (Editura Massada, Naţională de Handasaym - Tech- urmează apoi și studiile doctorale, fi- 1998). Acestora li se adaugă, în limba nion Haiffa, precum şi la alte câteva nalizate în 1992, dar fără a-și mai română, romanul Adulter (Editura College-uri Tehnice). Membru al susține teza de absolvire. Aidoma Ariadna ’98, 2001), subintitulat Din cenaclurilor „Menora“, „Pro și altor conaţionali, luptă în armata isra- caietele unui războinic telavivian, în Contra“ și al Asociaţiei Scriitorilor eliană, atât în războiul din 1967, cât care evocă războiul cu Libanul din Israelieni de Limba Română, Aso- şi în cel din 1975, trăirile transfe- anii 1982-1985, volumul de schițe și ciaţiei Scriitorilor de Limbă Fran- rându-le în pagini de carte. Scriind cu nuvele Lung e drumul până-n Ori- ceză, Asociaţiei Scriitorilor de Lim- uşurinţă în română, franceză şi ebrai- entul Apropiat (2008, 2014), roma- bă Ebraică, Uniunii Asociaţiilor de că, publică povestiri şi fragmente de nele Clopotele Ierusalimului (2012), Scriitori din Israel, Uniunii Scriito- roman atât în revistele literare din Soarele de după curcubeu (2013) și rilor din România, Asociaţiei de noua patrie, cât și din Canada, Ger- Sfârşitul migrării fluturilor (2017), Poezie Terpsichore (Franţa) şi al mania, Franța și România (Apirion, apărute la Editura Hasefer din Bucu- Asociaţiei Internaţionale P.E.N. de balada, cronica, Izvoare, Facla, reşti și volumul de versuri O viaţă de scriitori, a fost distins cu Premiul Magazin, Maximum, Minimum, om (Editura Papyrus, 1998). A fost Fondului Tel Aviv pentru Literatură Mooznaim, orient expres, Reali- inclus, de asemenea, cu poezie și pro- şi Artă (1986) şi, la Haiffa, cu Pre- tatea evreiască, Revista Familiei, ză în antologiile alcătuite de George miul Fundaţiei „Haim şi Sara Ian- România, liberă în viitor, semna- Bălăiță (Scriitori Israelieni de Limba culovici“ (1992). Hitahdut Olei lul, Terpsichore, Tribuna, Viața Română: Proză, Teatru, Eseu, Edi- (HOR) şi Asociaţia Scrii- noastră ş.a.), debutând cu schița tura Hasefer), Valeriu Stancu (Meta- torilor Israelieni de Limba Română Zaitz Gezunt în paginile publicației fore Româneşti din Israel, Editura l-au omagiat, la rându-le, în cadrul de limba română Revista mea (1962), Cronica) și Marie Balbastre (Les unor seri literare moderate de poetul iar editorial, în 1986, când îi apare, tot Presses Litteraires), la care se alătură Shaul Carmel, în care creaţia sa a la Tel Aviv, romanul în ebraică Muzi- antologiile israeliene Izvoare (Aso- fost evocată, între alţii, de scriitorii canţii au părăsit oraşul (Editura Si- ciaţia Scriitorilor de Limbă Română), Andrei Strihan şi Sonia Palty. Par- friat Poalim). Remarcat de către Mi- Continuum (Asociaţia Scriitorilor ticipanții la acestea și cititorii săi fi- nisterul Educaţiei şi Culturii din Is- de Limbă Franceză), Aviv Ekroni deli vor avea, în curând, șansa să rael, romanul a fost inclus pe lista (P.E.N.), Mooznaym (Asociaţia citească, în limba română, volumul cărţilor propuse în cadrul bacalaurea- Scriitorilor de Limbă Ebraică), Api- Hazliu (schiţe şi nuvele, predat Edi- tului de literatură, bucurându-se de o rion(Publicaţia Scriitorilor Meditera- turii „Familia“, Rishon le Tzion, Is- a doua ediție, în 1990, și de o tradu- neeni) ș.a. Majoritatea copertelor și a rael) și, în viitor, romanul la care cere în limba română (Editura Ariad- ilustrațiilor le-a realizat apelând la încă lucrează, Cum io Bulă n-am na ’98, Bucureşti, 2001).Peste aproa- propriile creații picturale (desene în muncit în Câmpul Muncii pân’

pe un deceniu revine cu volumul de cărbune, uleiuri și acrilice), la înce- ce-am devenit Ministru şi nici August 2019 proză scurtă Cursa (Editura Cartea putul anilor ’80 remarcându-se și ca măcar atunci... Românească, Bucureşti, 1995), în artist plastic (debut, Sala Auditoriului ► 13

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural G. Gheorghiță - 75 N. 24 iulie 1944, în comuna de suferit atât în facultate, cât și în institu- II (ambele, 1976), Romanul românesc Săucești, județul Bacău. Este fiul Elenei țiile unde și-a desfășurat activitatea. După interbelic de Pompiliu Constantinescu (n. Moise), profesoară, fostă directoare a absolvire a fost repartizat ca profesor la (1977) și încheind cu Ciocoii vechi şi noi actualului Colegiu Național „Vasile Alec- Turnu Măgurele, ceea ce l-a determinat să sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă sandri“, și al funcționarului Gheorghe intre într-o „perioadă de amărăciune și de- de Nicolae Filimon (1977). Tot aici a în- Gheorghiță, „un fanatic al purității și un presiune“. La sugestia unei colege, în tocmit tabelul cronologic la cele două vo- Saint-Just de provincie“. A copilărit mai toamnă și-a încercat norocul la Radiodi- lume de Critice de Eugen Lovinescu mult în casa bunicului Constantin Moise, fuziunea Română și, cu sprijinul gazeta- (1979) și a îngrijit edițiile Jupânul care fost primar al comunei, care i-a rămas în rilor Victor Crăciun și Ioan Grigorescu, făcea aur. Proză poetică (1975) și Ver- memorie, odată cu „ograda, fânarul, po- care-i cunoșteau opiniile de critic literar, suride Adrian Maniu (1979). Deși a avut dul, grajdul și grădina din vale spre baltă, aceștia i-au găsit un loc în Redacția Cultu- o activitate bogată în calitate de critic, co- cu pruni, gutui, peri, sălcii, bujori, regina rală. A trudit aici un lustru, considerat de laborând cu revistele Amfiteatru, Ate- nopții, nuferi etc.“, percepute încă de la el „perioada unei tinereți furtunoase și ai neu, contemporanul, Gazeta literară, început ca „o mitologie“. Prima amintire unei maturizări violente și dificile. Cu suc- Ramuri, România literarăși săptămâ- este legată însă de „o șosea, de aceea ce cese și insuccese, cu situații critice și mici na, cu ziarele scînteia, scînteia tinere- duce de la Bacău, prin Șerbănești, până la satisfacții profesionale, cu rateuri și iz- tului ș.a., singurul volum semnat cu dealul în vârful căruia se despart două bânzi.“ Șansa i-a surâs totuși, întrucât lu- numele său este monografia Sburătorul. drumuri: unul spre comuna Bogdan-Vodă crând la Revista literară radio a avut Revista și cenaclul (București, Editura (...), celălalt spre Săucești“ și pe care va posibilitatea să cunoască și să intre în in- Minerva, 1976), o cercetare riguroasă și evada spre oraș, pentru a urma cursurile timitatea unor personalități de talia lui utilă încă celor interesați de istoria literară. Școlii Nr. 1 din Bacău (1951-1957) și, Emil Botta, Dinu Pillat, Eugen Barbu, Ni- Aceasta a fost și tema tezei de doctorat, apoi, pe cele ale Școlii Medii de Băieți (în colae Balotă, Gabriela Melinescu, Romul rămas însă în suspensie, întrucât în 1979, prezent, Colegiul Național „Ferdinand I“), Munteanu, Ovidiu Papadima, Ion Biberi, sătul de șicanele din redacție, de relațiile absolvit în 1962. După trei ani de studiu Adela Mărculescu, Ion Caramitru, Ion tensionate cu partidul și indignat că „ideo- al limbii ruse, în liceu a optat pentru limba Marinescu, Silviu Stănculescu, Doru Po- logul Ornea“ găsise ideea de a-l „surghiu- germană și nu atât pentru că profesor îi va povici, Vladimir Streinu, Eugen Barbu, ni“ la Academia „Ștefan Gheorghiu“, dar fi Mișu Sachter, cunoscutul poet și dra- Tașcu Gheorghiu, Șerban Cioculescu, H. și că „ciracii protocroniști“ îi desființaseră, maturg Mihail Sabin, ci pentru că fata de Y. Stahl, Ștefan Augustin Doinaș, Matei la comandă, cartea în paginile Scînteii, a care se îndrăgostise în clasa a VII-a a optat Călinescu, Octavian Paler. Intrat în con- decis să evadeze din lagărul socialist. pentru germană. Cu sprijinul profesorului flict cu secretarul de partid al redacției, Obținând aprobările pentru o excursie în Ioan Grigoriu avea să învețe însă și limba precum și cu vicepreședintele Radioului, Italia, a plecat de aici în Germania, unde, franceză, ambele ajutându-l ulterior să cel ce i-a interzis două luni dreptul de la 5 octombrie 1979, ajuns în Kassel, a răzbată în viață și să traducă din autori semnătură pentru că avusese îndrăzneala cerut azil politic. Statutul de transfug i-a precum Joachim Schlichte, Gunter Grass, să introducă într-o ediție a Dicționarului tulburat și mai mult existența, abia în 1981 Alain-Fournier, Françoise Sagan ș.a. de literatură universală, de care se ocupa, reușind să obțină, prin concurs, un post de Dacă în primii ani ai copilăriei visa să „numele lui Céline“, în 1972 decide să redactor la Repertoarul Internațional al ajungă în Grecia, în liceu a descoperit lec- părăsească instituția, mai ales că reușise Surselor Muzicale (RISM), un institut tura și, incitat că nu putea ajunge la cărțile la concursul organizat de Editura Mi- atașat Bibliotecii Universității „J. W. intenzise de politrucii vremii, a început nerva. Aici a fost repartizat la secția litera- Goethe“ din Frankfurt am Main, unde a încet-încet să le sustragă din încăperile pe tură contemporană, apoi la redacția Arca- activat până în 2009, când s-a pensionat. unde fuseseră dosite, citind în acest fel de și deși se integrase în colectiv, fiind Simțindu-se „printre nemți ca Ovidiu la Platon, Plutarh, Călinescu, Lovinescu, apreciat de directorul Aurel Martin și de Pontul Euxin“, după evenimentele din Noica, Eliade, dar și „Aventurile subma- ceilalți lectori, în cele din urmă a intrat în 1989 a revenit în țară ori de câte ori a rinului Dox“. Fascinat de dialogurile cu conflict cu redactorul-șef Teodor Vârgo- avut prilejul, la îndemnul criticului tatăl său, care luase parte la seminariile lici, după ce a refuzat să semneze un text Constantin Călin reluând și activitatea călinesciene, a optat pentru admiterea la polemic scris de acesta, devenind în acest scriitoricească, publicând traduceri, Facultatea de Filologie a Universității fel „un trădător, un dușman, un ciumat“. poezie, proză, articole și fragmente de București (1962-1967), pe care o va ab- Explicându-i că nu are „vocație de mer- jurnal (Arta fugii, Scrisori din Cetatea solvi cu media 9. Având „o înzestrare cenar“, s-a achitat cu osârdie de onorarea Nimicului, Cărțile și viața) în cotidianul normală pentru literatură“, după cum atribuțiilor de serviciu, iar roadele nu au Monitorul de bacău, suplimentul sin- însuși mărturisește, a fost remarcat încă întârziat să apară. A alcătuit, astfel, repe- teze, revistele Ateneu și cadran cul- din primul an de studenție și invitat de rele istorico-literare la o serie de cărți tural. Parte din acestea vor figura în George Ivașcu ca să publice în revista apărute sub edida editurii bucureștene, în- cartea memorialistică pregătită pentru contemporanul, în paginile căreia a de- cepând cu Viaţa la ţară. Tănase Scatiu tipar, care speră să-l readucă definitiv și butat. Scăpând de atmosfera căminului de (1974), Momente, în viața literară. Un prim semn în acest studențesc, începând cu noul an de curs a schiţe, notiţe critice de I. L. Caragiale sens este includerea opiniilor sale critice fost primit în ambientul familiei universi- (1974), Letopiseţul Ţării Moldoveide Ion în sumarul volumului Dinu Pillat - Mo- tarului Al. Piru, unde a avut parte de ra- Neculce (1975), continuând cu Fecioa- zaic istoric-literar: secolul XX (Bucu- porturi „calme, normale, civilizate, fără rele despletite; Concert din muzică de rești, Editura Humanitas, 2013), dar August 2019 sentimentalisme, fără stridențe“. Fiind un Bach; Drumul ascuns de Hortensia Pa- numeroase altele își așteaptă rândul să „fanatic al adevărului“ și neiubind impos- padat Bengescu (1975), Opera lui Mihai fie adunate în pagini de carte. 14 tura, mediocritatea și lipsa de talent, a avut Eminescude G. Călinescu, volumele I și ►

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Remember Mureș covataru Pe 18 ianuarie s-au împlinit Îşi înteţeşte colaborarea la După 1969 a reintrat în învă- 16 ani de când ne-a părăsit scriitorul a presa locală şi centrală şi la revistele ţământ, ca profesor de limba română cărui bonomie încă o resimţim, ai- literare, publicând articole şi reportaje la Liceul Economic Bacău, lucrând doma replicilor sale sclipitoare şi crea- în ziarele steagul roşu, scînteia tine- până în 1991, când a fost pensionat. toare de bună dispoziţie. retului şi România liberă, versuri şi Consacrându-se şcolii, legăturile cu Născut la 13 august 1929, în proză în Iaşul literar şi Gazeta lite- viaţa scriitoricească a fost sporadică în comuna Boroaia, judeţul Suceava, fiul rară. În 1956 e numit director al Casei această perioadă, dar s-a intensificat picherului Dumitru Covatariu şi al Eu- Regionale a Creaţiei Populare Bacău, după 1990, când a fost cooptat în co- frosinei (n. Moldoveanu), agricultoare, pe care o organizează şi o propulsează lectivele de redacţie ale revistelor a urmat cursurile Şcolii nr. 1 din loca- în elita culturală a ţării, completân- convorbiri didactice, unde a publi- litate (1936-1940), unde l-a avut ca du-şi totodată studiile, în cadrul secţiei cat peste 50 de articole şi studii pe di- învăţător pe Vasile Tomegea, un fel de română-istorie a Facultăţii de Istorie- ferite teme legate de istoria literaturii „Domnu’ Trandafir“ al zonei, care l-a filozofie de la Universitatea „Al. I. române, şi 13 Plus, unde a publicat în- sprijinit foarte mult mai ales după ab- Cuza“ Iaşi (1959-1964). deosebi articole de teorie teatrală. solvire, când s-a angajat să suporte Publică proză, peste 50 de În 1998 a debutat editorial, cu toate cheltuielile legate de şcolarizare, povestiri şi nuvele, din ciclul „Băiatu’ volumul de povestiri Amintiri despre până la întoarcerea din război a tatălui. Dilasaca“ în culegerile Plaiurile bis- mine şi despre alţii de la Saca (Edi- În 1941 a fost admis - cu o triţei, Pagini literare, Itinerarii lite- tura Corgal Press, Bacău), prefaţat de medie ce i-a dat dreptul la bursă - la rare ş.a., editate pe plan local, parte Vlad Sorianu şi postfaţat de Petre Şcoala Normală din Bacău, până la din aceste texte apărând mai târziu şi Isachi, iar în 1999 a predat Teatrului absolvire, în 1949, reuşind nu numai în revistele Ateneuşi cronica. Mem- pentru Copii şi Tineret „Vasile Alec- să se pregătească pentru profesia de bru al „grupării de la Ateneu“, ca unul sandri“ şi Teatrului Bacovia o adaptare dascăl, ci şi să se afirme pe plan literar ce a militat, alături de Radu Cârneci, pentru păpuşi şi marionete a spectaco- şi artistic. A debutat, în 1947, cu o George Bălăiţă, Vasile Sporici, Sergiu lului Măria sa Păcalăşi, respectiv, co- scurtă povestire şi cu epigramă în re- Adam, Mihail Sabin ş.a., pentru înfiin- media Gaşca. Comedia absurdă în- vista liceului, luminiţe băcăoane, ţarea revistei şi a organizat o vestită tr-un act Ce haină să îmbrac? i-a coordonată de profesorii Dumitru conferinţă a cercurilor şi cenaclurilor apărut la sfârşitul aceluiaşi an în Ate- Alistar şi Ioan Abramiuc. din Moldova, de pe urma căreia a avut neu, în vreme ce revista bucureşteană La terminarea studiilor liceale şi de suferit, s-a afirmat şi în drama- Amurg sentimental l-a publicat cu a fost repartizat pentru învăţământul turgie, fiindu-i publicate şi premiate proză scurtă. superior, dar din lipsa banilor a fost ne- piesele Meleşteanca, Pontaşii, Cre- Cu câteva luni înainte de a voit să intre în învăţământ, mai întâi ca dinţa lui Cuza. trece în lumea umbrelor, Teatrul „Sică învăţător în satul Bocicael, lângă Si- Pe scena profesionistă a de- Alexandrescu” din Braşov i-a pus în ghetul Marmaţiei (trei luni), apoi ca di- butat la 4 februarie 1961, cu dramati- scenă Măria sa Păcală, spectacol care rector al Şcolii de 7 ani din comuna zarea Măria sa Păcală, pusă în scenă s-a bucurat, ca şi la Bacău, în urmă cu Ieud, judeţul Maramureş. Într-un me- la Teatrul de Stat Bacău de regizorul jumătate de secol, de o foarte bună pri- diu ostil, a încercat să asigure un învă- Nic. Moldovanu. Reluat cu un alt co- mire din partea publicului. ţământ de calitate şi să desfăşoare o lectiv în 1964, spectacolul a cunoscut Deşi nu a fost dat cu totul activitate de culturalizare specifică peste 400 de reprezentaţii, deţinând şi uitării, Eugen Budău incluzându-l în epocii. acum recordul de longevitate şi de monumentalul tom Bacăul literar, la Încorporat în noiembrie ieşiri la public stabilit de o piesă mon- un deceniu și jumătatea scurs de la 1950, a ajuns la Divizia 89 Infanterie tată pe scena teatrului băcăuan. Tot în dispariţia sa, în manuscris îşi aşteaptă Călăraşi, unde, după zilele de instruc- acei ani a realizat, împreună cu drama- încă rândul spre a fi publicate sau ju- ţie, a lucrat ca şef al departamentului turgul şi poetul Mihail Sabin, specta- cate, romanul Gogu şi piesele Faptul de învăţământ, cultură şi alfabetizare, colul de estradă Şi-o să fie nuntă ma- divers, Strigătul, Ce mai călăreşti, ocupându-se de organizarea formelor re…, în vreme ce Melodii, melodii… omule?, Joia sinceră. de învăţământ şi a activităţilor cultu- a fost scos la rampă de elevii Şcolii În contextul acestei aniver- ral-artistice din marea unitate. În peri- Populare de Artă din Bacău, în regia sări, se impune ca propunerile înain- oada stagiului a publicat versuri şi lui I. G. Russu. În 1968 a retras de la tate celor două teatre băcăuane de proză la ziarul Glasul Armatei, pe Teatrul de Stat Bacău piesa Joia sin- regretatul dramaturg să fie reanalizate, care le-a semnat C. Mureş ori Cov- ceră, care urma să fie montată, încre- iar comedia Gaşca şi adaptarea după mur. Abia lăsat la vatră, în aprilie 1952, dinţând-o actorilor amatori de la Casa Măria sa Păcală să fie incluse în re- a fost din nou concentrat, până în oc- de Cultură a Sindicatelor Bacău, care pertoriu, spre deliciul noii generaţii de tombrie, când s-a reîntors la Bacău, au obţinut în acelaşi an premiul al II- spectatori. August 2019 fiind numit inspector şcolar la Secţia lea la Festivalul de Teatru „I. L. Cara- de Învăţământ a regiunii. giale“. cornel GAlbeN 15

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural în oraş de unul singur

în ultima vreme cearcănele mele sunt de neoprit mai ales noaptea când ferestrele flutură a furtună Manuscris înăuntrul meu este altcineva - o oglindă lichidă cu cicatrici și vânătăi, până pe la ora 6 dimineața sunt sinceră după aceea întuneric tăcut

străzile mușcă noaptea orașul de piatră străzile mușcă noaptea, claxoane și faruri orașul mă cheamă deasupra încercuiesc cartierele guri de trandafiri înghit hăurile dintre noi întotdeauna toamna sunt înnegrită de gânduri, ,,Fii cuminte, inimă, fii cuminte“ în ochiul stâng am o griblură de trandafiri uscați și primăvara îmi bate în ochi într-un fel anume cu ochiul drept înghit păsări, la colțul ochilor desene de miere scuip câini simt durerea mesteacănului sub coaste timpul bate din ce în ce mai moale, care se luptă cu ploaia în seara aceasta fantomele răscolesc culori de mai luna trece ușor blurată prin insomnia mea, la vârsta a treia greieri vintage ecouri de noiembrie nu mai adie nicio culoare pe străzi ultima frunză se stinge ecouri de noiembrie pe hol se umplu țevile de urlete mov cine a suflat fum de pere în cartierul meu absent? platanii umblă pe sârme greieri vintage îmi urlă sub unghii când strâng de gât e timpul să îmi cos insomniile nesomnul să îmi smulg unghiile pielea de pe gânduri, parcă ar fâlfâi în mine o pasăre să pândesc ultima frunză cum învinge gravitația care nu-şi mai poate lua zborul lânga mine trandafirii latră a ploaie

zile uitate octombrie în giratoriu

zile de mâl de fiere se înghesuie unele în altele octombrie - un poster întins între pereții copacilor în lupta secundelor sunt prinsă în fiecare toamnă lacrimile mele se pietrifică de mult nu-mi mai aparțin în locul fluturilor apar întâmplări, oameni, saci de cunoscuții trec cu răzuitoarea peste timpul fum mintea, viața mea în cartier se învârte deja viața în sens invers liniștea din tomberoane îmi acoperă urmele crude cu atacuri de panică stațiile cad din copaci se aude soarele viu cum împrăștie semințe de octombrie ultramarin în giratoriu primăvară începuturi de primăvară străzi iarba strălucește ca zăpada după o primăvară de păcat rămân mai beată sunt atinsă de liniște și totuși gata de zbor decât harnașamentele în care sunt prinşi trandafirii în burta caldă a luminii ascult gândurile mele se preling peste ale tale cum Dumnezeu pocnește din degete ca de pe gâtul unei sticle pe partea unde stau s-a dezbrăcat de primăvară

August 2019 în Parcul Catedralei sub tavanul albastru aprilie se rostogolește spre sud-vest Florentina sTANcIu 16

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural sunt verde

Mi-e primăvară şi mi-e verde, Sângele mi-e mai rubiniu ca oricând Şi nici măcar nu mai sufăr de extremităţi reci, Sub masca aceasta din altă generaţie Manuscris Eu clipesc nefiresc de vie, Încă port rochiţe roz Şi clămiţe cu Minnie Mouse, Sunt topită după Scooby-Doo, şi citesc cu nesaţ „Romanul adolescentului miop“ Şi rămân şocată când, Miza Într-o discuţie, ca între tineri, Doar eu îmi amintesc de „Mihaela“, N-am ştiut niciodată Desenul acela animat. dorinţă să-mi pun; doar când ochii tăi Vine o vreme… s-au apropiat de ai mei şi au devenit unul singur, Vine o vreme când îţi ajunge! atunci am ştiut. Te-ai săturat să fii pe plac, să ajuţi, să fii cumpătat, cuvinte pentru tine regreţi acele momente când puteai să fi fost răutăcios, E timpul... să fi răspuns obraznic, Ţi-am spus că voi scrie să le fi spus pe şleau, O altă poezie, când era cât pe ce De fiecare dată cuvinte să fi rămas împreună Să laud cu marea ta dragoste, Iubirea de acum. să fi păstrat primul copil. Și când ne vom revedea, Vine o vreme când 1 şi cu 1 Aminteşte-mi să-ţi povestesc nu fac nicicum doi, Despre cuvinte cu dublu înţeles, când toată logica studiată Să-ţi spun despre misterul face zero bani Kimonoului ascuns în şifonier şi perfuzia cu maturitate Şi despre celelalte cuvinte specifică vârstei Care se înmulţesc pe care te-ai săturat să o tot ascunzi Din ce în ce. nu mai ajută la nimic. Profil incomplet Accept Atârn de idei neterminate Şi da, mi-e dor! ca o umbră a trăirilor neconcretizate, Te port cu mine în bagajul de mână celebrele mele sclipiri adolescentine La clasa întâi, se întrevăd rar şi tot mai rar, Eşti pixul care-mi completează rebusul pe chipul meu inert la emoţii pozitive Şi-mi scrie epopeea noii vieţi, arabescurile din colţul ochilor Eşti ideea care mă animă nu le mai pot numi linii de expresie, Şi dă sens scenariului iar săgeata câtorva neîmpliniri majore

Deunăzi imprevizibil, mă străpunge fix în călcâiul lui Ahile. August 2019 Eşti actorul meu principal fără de care Nu mai pot face nici o regie. Mihaela bĂbuȘANu 17

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural umbra din parc venit, majestate! Te aștept de multă Mâhnită, umbra a întors vreme. Vreau să-mi împart viața și oglinda. Pe partea cealaltă, o mulțime averea cu tine. de copaci priveau cu capetele plecate Înainte de a răspunde, umbra spre un Crist răstignit pe o cruce din și-a țuguiat buzele, a bătut din palme lemn de plop. Dintre toți, numai pro- și zeci de nimfe i s-au aplecat la pi- prietarul lemnului nu și-a plecat capul, cioare gata să-i îndeplinească rugile. ascunzând între ramurile sale un Iuda - Vreau să călătorim, să mer- spânzurat și pungile sale zornăitoare. gem spre începuturi, înainte ca acest Frunzele au început să se legene, pre- biet plop să se fi născut. cum copii fără părinți, la cea mai - Prea bine, i-au răspuns nim- ușoară adiere de vânt, să foșnească și fele. Nu trebuie să ne depărtăm prea să îngâne cântecele lui Orfeu însoțind mult. Privește în această oglindă cu mortul pe drumul către lumea cealaltă. Umbra a alunecat ușor pe multe fațete și vei afla tot ce vrei. Ca o nălucă, duhul s-a des- panta de la intrarea în parcul dendro- Umbra, plină de curiozitate, prins dintre ramurile ce îl țineau pri- logic înconjurat ca o cazemată de s-a întors către cea care o conducea zonier. S-a repezit către soare și l-a zidurile gri ale blocurilor mohorâte. într-o lume veche, de poveste. Un- îmbrobodit cu o năframă neagră aco- Privirea mea s-a strecurat tiptil pe deva, într-o țara mărginită de ape și perindu-i fruntea, ochii, gura, fața în- urmele sale. A trecut prin labirintul ar- învăluită în colb, un băiat cu picioarele treagă. borilor de tuia, cu un vârf mai înalți goale și cămașa zdrențuită se cățăra Surle și tobe trâmbițau zvon decât anul trecut, și s-a oprit o clipă în din pom în pom și strica cuiburile de război, în timp ce armate de nori locul în care doi bulgări de lumină se păsărilor. Pe o altă față, în zi de sărbă- plumburii asediau parcul. rostogoleau veseli în iarba arsă de toare, același puști chinuia câinii, le Bubuituri de tun au deschis soare sub ochii de statuie ai mamei lega tinichele de coadă și apoi îi alunga porțile pământului și ferestrele cerului. pisici, cu blana în aceleași nuanțe de cu pietre. Ghemurile portocalii și mama lor s-au alb și portocaliu ca ale puilor săi. În fața bisericii, o bătrână, în adăpostit lângă tulpina înaltă cu ramuri Mirele parcului, plopul cu trup de atlet haine cernite, cu broboadă albă pe cap, nenumărate și flori galbene verzui de argintiu își vântura bănuții sclipitori îl oprește și îi vorbește despre bunătate Umbra Iepurelui. momind umbra ce se oprise pe banca și înțelepciune. Acela, în loc s-o as- Copacul cu frunze în formă de sub teiul ce lăcrima după parfumul culte, îi răspunde cu obrăznicie. de inimă a început să tremure cuprins ce-i fusese furat și vândut la tarabă de - Lasă-mă în pace, babă afuri- de frisoane. S-a întors, plin de speran- stăpânul cireșelor. sită, uitată de Dumnezeu pe pământ. ță, spre umbrela cu spițele rupte pe - Vino, ce mai aștepți? Nu Nu am ce să învăț de la tine. care un trecător grăbit o aruncase vrei să te îmbogățești? Sfânta și-a scos bagheta de lângă un coș de gunoi. Un balaur cu Un salt a fost de ajuns. Um- sub broboadă, a desenat spirale prin armură de argint a coborât din corabia bra, răspunzând îndemnului, s-a înco- aer și i-a spus cu părere de rău. agățată de coastele norilor, s-a repezit lăcit ca o anacondă pe trupul tânăr și - Bine zici, uitată de Domnul spre plop și l-a înveșmântat în foc. lucios al copacului cu buzunarele dol- pe pământ. Am crezut că te aduc pe Atletul cu flacăra olimpică deasupra dora de monezi verzi. S-a oprit ca o calea cea bună și că te fac om de ome- creștetului a înconjurat rondul din mi- regină pe trepiedul ce-i ținea loc de nie. Dacă n-ai știut să te folosești de jlocul parcului împrăștiindu-și pe jos cap, sfidând sălciile de pe partea cea- bunătatea mea, atunci să te ajungă bănuții verzi. În cele din urmă, s-a laltă a străzii, care, proaspăt coafate cu blestemul cântătoarelor pe care le-ai prăbușit la pământ ca un maratonist pești Zuru în pletele ondulate, țipau în lăsat fără cuib și cel al câinilor pe care învins. Sălciile de pe trotuar și-au as- ritm de cancan ridicându-și poalele. i-ai chinuit! Să te transformi într-un cuns chipurile zâmbitoare sub pletele - Nu-ți risipi averea pe o sim- copac singuratic cu inima rece ca dese schimbând zulufii în lacrimi de plă fantomă. Mai bine petrece-ți viața gheața, care să nu facă flori sau rod și curcubeu. cu noi și n-o să-ți pară rău. în care nici o pasăre să nu-și găsească La ieșirea din parcul den- - Nu mă însoțesc cu voi. adăpost! drologic, privirea mi s-a împiedicat Sunteți frigide și ucigașe de fii nenăs- Băiatul a încercat să fugă, dar de un ciot cu scoarță albă ocrotit de

August 2019 cuți, le-a respins plopul întorcându-le a simțit cum picioarele i-au prins o umbră. spatele și cuprinzând de mijloc himera rădăcini, iar sângele i-a înghețat în ce se așezase în brațele sale. Bine ai vene. Nina elena PloPeANu 18

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural casa singuratică Motto: versalitatea, spiritul național...“ Ne-nțeles rămâne gândul - Abia aștept, a spus colega, Ce-ți străbate cânturile, să reluăm lecțiile despre genul liric, în Zboară vecinic îngânându-l clasa a XII-a, acum avem lecturi mai Valurile, vânturile. bogate, bibliotecile „cresc la toți”! Dintre sute de catarge, - Elena, urmezi liceul la M. Eminescu „Alecsandri“? Spune drept, îl cunoști pe Dan? Știam că mergea mereu să Orașul mare, în care trăiam, vadă fete, să le ofere poezii scrise de avea, ca multe alte târguri de provin- el. cie, o stradă principală, pe unde în zi- - Da, îl cunosc, ne întâlnim la lele de sărbătoare ne plimbam și noi, același cenaclu, îmi place cum scrie, elevele modeste, de la Liceul de Fete. mai ales pagini în proză, din care a citit A doua zi, înainte de ore ne împărtă- și l-au apreciat toți. șeam bucuriile serilor trecute, felul - Mă bucur, dacă-l întâlnesc, cum ne integram și noi între cei ce se îi voi spune că este lăudat de fete și-i aliniau pe dreapta, sfătuind cu familia privind uimiți cursul ei rapid, cu valuri voi cere niște copii până la debut. Ca sau prietenii, cu pași mici, până în mici și apă curată. Podul era impună- să-l încurajez îi voi da o strofă din dreptul unui cinematograf plin de tor. La începutul lui, pe partea stângă Eminescu: anunțuri, fotomontaje, cu titluri mari, se înălța o casă cu etaj, construită din „Criticilor mei“: scrise colorat. Apoi se întorceau toți pe cărămidă roșie. Cineva a spus tare: aici „Multe flori sunt, dar puține partea stângă până la „Grădina Publi- locuiește familia lui Dan, un coleg Rod în lume o să poarte, că“, unde ritmurile fanfarei erau tot simpatic, tare la literatură, i-a publicat Toate bat la poarta vieții, mai vesele. În partea cealaltă se înălța, domnul nostru câteva poezii în ziarul Dar se scutur multe moarte.“ maiestuoasă, prima catedrală a orașu- orașului. Ce zici? Mă va înțelege sau se va lui, Sfântul Nicolae, unde adesea ve- - Nu mai spune, domnule, supăra? Eu aș vrea să-l ambiționez, neau Principele Ferdinand și mai mulți citește mult? pentru a scrie cât mai bine. elevi de la Liceul ce-i purta numele. - Așa știam în clasele mici, - Nu cred că se va supăra, e În piață, care părea mare dar a plecat de la noi, cred că e la altă deștept, răspunse Elena. atunci, se organizau adesea întruniri școală. importante, la care regele vorbea cu o De fapt nu-i prea plăcea, * voce calmă, cuceritoare, despre condi- găsea mereu greșeli tuturor, chiar și țiile vieții noastre, ca români vrednici, dirigintei. L-am întâlnit într-o zi, în Cei doi elevi au devenit pri- preocupați de realizarea gospodăriilor parc, avea un caiet în mână, hotărât eteni, Elena și Ioan, nume celebre în și lucrarea pământului nostru roditor. să citească la un cenaclu din poeziile BIblie, ambii iubeau literatura și do- Pe tineri îi îndemna să-și facă o cultură lui. reau sincer ca Dan, colegul ce trăia bună, să învețe istoria patriei noastre - Și-a ales vreun pseudonim? pe malul Bistriței să devină scriitor. atât de zbuciumată, să nu uite că rolul Îl știam foarte mândru... Au mers la cenaclul din oraș și l-au lor este important, că pot contribui la - Nu, a rămas la Dan Vul- ascultat cu bucurie. Când Ioan i-a dat obținerea libertății depline, la constru- pescu, îi plăcea. Vezi doar că termi- strofa din Eminescu pe o fișă s-a bu- irea unor clădiri necesare vieții com- nația „-escu“ ne e specifică nouă, curat mult, dar i-a spus că el nu va plexe: industrie, agricultură, cultură... românilor. S-au impus critici mari: insista, dacă vede că poezia îi iese Acest mare rege, urmașul lui Maiorescu, Călinescu, Lovinescu... și slabă sau pagina în proză, nu va mai Carol I, va fi în centrul luptei pentru alții. scrie. Dar speră să fie la înălțime, unirea celor trei țări române: Munte- - Chiar Eminescu, a interve- poate îl vor sprijini criticii literari din nia, Moldova, Ardealul! Sprijinit atât nit o colegă mai timidă, a fost fericit Bacău. de bine și discret de Regina Maria va când Iosif Vulcan i-a publicat primele A doua zi, ieșind din clădirea coordona toate momentele războiului poezii în revista „Familia“, schimbând Liceului, Elena și mai multe fete au și va intra în Alba-Iulia mândru, în numele lui din „Eminovici“ în „Emi- văzut pe marginea străzii tineri mo- 1918, devenind pentru toți „întregito- nescu“. derni, eleganți, între care se distingea rul“. - E adevărat. Și nu uităm că Dan, poetul apreciat de ea și de ceilalți Uneori întâlneam colegi cu- mulți eminescologi spun adesea în pa- membri ai cenaclului. Mergând gră- noscuți de la alte licee și mai multe co- ginile lor, când prezintă marea poezie bită spre casă, a auzit cum cineva o lege vesele, vorbărețe. Toți voiam o românească... doar simplu, Eminescu, striga... era vocea cunoscută de la ce- August 2019 plimbare mai lungă și o porneam pe și oricine înțelege semnificațiile sim- naclu... Îl prețuia pe Dan ca „scriitor“ bulevardul ce ducea spre apa Bistriței, bolului: „evoluția noastră poetică, uni- ► 19

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural casa singuratică începător, dar altceva n-o atrăgea la el. banii și vorbele aruncate le vei uita, te Într-o sâmbătă și-a rugat pă- Îl cunoscuse pe Ioan, modest și serios, rog. E aroganța și obrăznicia unui băiat rinții să meargă la bunici, voia să gata să prețuiască pe cei ce dovedeau mândru. vadă orașul, casa singuratică de pe talent sau pregătire temeinică la lecții. Toate au îndemnat-o să mear- malul Bistriței unde au copilărit ei. Dan s-a dovedit a fi altfel. A gă la ore, să uite, iar pentru a doua zi Au adus-o cu plăcere, spre bucuria insistat să meargă cu el la plimbare, hotărăsc să iasă pe altă cale, ca să n-o bunicilor și a mătușii, ea îi privea cu descriindu-i o încăpere în care a adunat mai vadă dumnealui. „Dacă-i aflăm dragoste iar noaptea a scris până târ- ce-a scris și spunându-i că vrea să-i școala, putem da un telefon la director, ziu mai multe poeme. Citindu-le, arate tot. Elena a mers fără plăcere, în- îți promit eu“, a spus fata ce povestise. mama a rămas pe gânduri, a trăit un trucât voia să se ducă acasă, unde pă- Încet, s-au retras spre clasă. sentiment de neliniște, intuind în rân- rinții o așteptau cu masa. Poetul a in- durile și imaginile fiicei sale o încli- sistat, așa că au ajuns pe o scară șu- * nație spre singurătate, visare... Ceva bredă, unde el se chinui să deschidă o parcă îi întuneca gândirea, îi domina ușă... Totu-i părea urât... scârțâia lem- Dan n-a mai apărut cu grupul sufletul... nul. Speriată, ea a aruncat toate cărțile lui la sfârșitul orelor și fetele au plecat Era hotărâtă să plece cu ea din geantă și a fugit, strigând că trebuie acasă fericite. Una dintre ele știa de într-o excursie, poate împreună cu o să adune foile desprinse, pentru că are casa singuratică. Trăiau acolo părinții vecină și fiica ei, mai mare cu un an mare nevoie de ele. Neputând des- și o soră a lui. S-a aflat că a plecat la decât Mithra. Totul s-a pregătit cu bu- chide, băiatul s-a înfuriat, a vrut să București, unde și-a făcut familie cu o curie, fata a fost parcă veselă, dar seara fugă după ea, dar n-o mai prinde. tânără foarte serioasă, cercetătoare la a stat până târziu, a scris... Părinții Începea să se însereze. Elena un centru cultural. Că a dat examene adormiseră când ea s-a oprit și... spu- ajunge acasă și-și motivează întârzie- la Filologie și acum colaborează la un nea vecina, că a văzut-o pe terasă, rea printr-o ședință cu diriginta. Părin- ziar mare. După cununie, destul de re- rezemată de zid, visătoare. Ar fi vrut ții o știu serioasă și o înțeleg, dar a pede s-a născut fiica lor, căreia i-au dat s-o strige, să-i transmită că are nevoie doua zi mama îi cere să nu mai întâr- un nume rar, Mithra, purtat de o „di- de odihnă. zie, deoarece s-a micșorat ziua și se vinitate adorată în vechea Rusie și - Mă voi duce îndată, a răs- poate întâlni cu străini răi. India... zeu al luminii cerești, al soare- puns ea cu un zâmbet plăcut, întuin- La școală totul părea normal, lui, al purității...“ Se spune că acest du-i gândul și făcându-i din mână. dar în pauza mare fetele nu pot ieși din cult, „mitraism“-ul, s-a răspândit pe tot Dar n-a reușit să adoarmă clasă, un grup de tineri blocând ușa pe teritoriul Imperiului Roman. și-a auzit un zgomot care a speriat-o... care Dan înainta spre banca ei. S-a Fetița creștea repede, spre bu- A ieșit repede, fata nu se mai vedea... apropiat cu un pumn plin de monezi, curia familiei. Atrasă de literatură, ea Jos, pe ciment era o moviliță... Un pe care le varsă zgomotos sub ochii ei, verifică dicționarele și află sensurile vecin bătrân ajunsese înaintea ei. zicând aspru: „Te plătesc, femeie!“, cuvântului ce i-a dat numele. Devine - Doamne! e fiica vecinilor, apoi plecă în grabă cu prietenii după tot mai sobră, visătoare, oricât încer- eu i-am spus să se culce... și ea... uite el, izbind ușa. Fata a rămas înmărmu- cau părinții s-o îmbie și la jocuri, ce a făcut! Ce să crezi? rită, și, văzând ce uimite o privesc co- plimbări, glume pentru care Dan, tatăl- - Privește, fii tare, vin părin- legele, fuge plângând afară și se o- ziarist cunoscut acum avea înclinație. ții... s-au trezit! prește între copacii din parc. Câteva Mama îi alegea cărți potrivite pentru Cei doi au căzut ca trăzniți colege, mai mature, se sfătuiesc re- vârsta ei, o atrăgea la dialoguri plăcute, lângă Mithra... Unica lor fiică... venită pede și fug după ea, speriate să nu facă specifice anilor de liceu și apoi de fa- cu bucurie, dăruind fericire, acum un gest necugetat. O găsesc lângă un cultate. stătea rece, cu o carte de poezii în copac cu ramuri aplecate, tristă, cu Totul o impresiona plăcut, fo- mână, parcă spunând: AD VITAM lacrimi în ochi, înroșită de plâns. losea ideile aflate în pagini profunde, AETERNAM! Acceptă în liniște venirea lor plăcute lecturii celor din jur. Dacă scria și începe să le povestească despre Dan versuri impresiona prin lirism, iar în * Vulpescu și poeziile lui, despre apre- proză mergea spre mitologie, legende cierea făcută la cenaclu... Fetele o rare, pentru care colegele o admirau Din ziua aceea Dan și blânda liniștesc și toate rămân uimite când sincer. Acestea o rugau să meargă cu lui soție aveau un singur drum de una dintre ele le povestește despre gru- ele la plimbare, un băiat se oferea străbătut... spre cimitir! Pașii lor por- pul de tineri ce le așteaptă la ieșirea din mereu să le însoțească, privind cu nos- neau singuri, încet și trist! Au rămas școală: „Ne privesc atent, observă care talgie spre fata cu nume atât de rar. paginile ei, citite în multe biblioteci! le place și apoi ne chinuie cu vorbe și Mithra tăcea, vorbea puțin, Dan se întreba trist: Oare gre- August 2019 îndemnuri necugetate.“ scria tot mai bine, spre fericirea tatălui, șelile mele au adus nenorocirea?! - Nu trebuie să suferi, Elena, pe care prietenii îl felicitau pentru că 20 bine c-ai fugit la timp, gestul stupid cu are un așa copil. Mariana VelIsAR-coDRescu

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Pe margini de cuvinte (II) „banii nu aduc învăţătură, dar avut cum să răspund: „da“! învăţătura aduce bani“ A zice „Nu mai interesează pe nimeni“ mi se pare o lipsă de În cartea în care l-am găsit modestie, o exacerbare a autorităţii se precizează că acesta-i un „pro- personale, un gest de negativism, verb românesc“. Neîndoielnic, unul cinic şi dispreţuitor; o şicană la mai vechi, valabil în secolul al adresa anumitor contemporani, un XIX-lea. Acum e greu să fii de „moft“ critic. Cel ce face o atare acord chiar şi cu prima lui parte. afirmaţie riscă să fie taxat drept Transformaţi în taxe şcolare, banii arogant şi neserios, întrucît, la o – cel puţin teoretic – aduc învă- adică, poate fi contrazis cu nu- a citării barem, dacă nu şi a comen- ţătură. Cu bani, chiar fără a fi stră- meroase exemple. Cursurile recep- tării, deşi, la legiunile de eseişti ce lucit, poţi ajunge mai lesne în „uni- tărilor şi valorizărilor sînt imprevi- străbat şi frămîntă toate domeniile, versităţi de top“. Acasă, cu bani zibile. Nimic nu-i mai inconstant ca nici această posibilitate nu trebuie poţi cumpăra teze de licenţă, de „interesul“. Ce e spectacular dimi- exclusă. masterat, de doctorat. Partea fra- neaţa devine, nu o dată, banal seara, pant inactuală a proverbului e că şi ceea ce n-a fost băgat în seamă „Mie ce-mi iese?“ „învăţătura aduce bani“. Se verifică ea în legile salarizării emanate în Zigzaguri Întrebarea a devenit, pentru ultimii 27 de ani? Învăţătura profe- foarte mulţi, un reflex. Aproape ni- sorilor, de pildă, e mai mică decît a acum are şanse să fie apreciat mîi- meni nu-ți dă o informaţie, nu-ţi militarilor? Învăţătura medicilor e ne-poimîine. Istoria literaturilor şi sugerează o soluţie, nu întoarce o mai mică decît a juriştilor? Învăţă- cea a artelor e plină de „metamor- hîrtie dacă nu-i „iese“ şi lui ceva. tura cercetătorilor e mai mică decît foze“ şi „revizuiri“. Sute de „mar- Ba nici la „Bună ziua!“ nu-ţi răs- a „oamenilor de sport“? Discrepan- ginali“ au fost proclamaţi, în poste- punde. Îl saluţi, îl priveşti cu în- ţele între aceste categorii nu doar ritate, învingători, iar unii din cei de credere, dar în timp ce-i expui „pro- contrariază, ci şi ultragiază. Deşi (o odinioară „importanţi“, „eminenţi“, blema“, ochii îi fug către geanta spun fără să mă înfoi) am adunat şi „iluştri“, prezenţe sufocante, cu sau, cînd îţi scoţi buletinul, către eu un strop de învăţătură, ea nu mi-a maximă „notorietate“, au fost mă- portofelul tău. Degeaba speri în le- adus bani nici cît unui instalator. Ca turaţi de pe socluri. Să mai amin- galitate, în corectitudine, în respect să-i plătesc numai „consultaţia“ tesc aci, oare, hecatombele din faţă de persoana ta şi în solicitu- (auzi vorbă!) nu-mi ajunge ce iau politică? dine. În locul unui om al datoriei, pe trei serii de articole. Repet: Nu m-am hazardat nicio- întîlneşti un hulpav de „foloase ne- numai „consultaţia“! Să fie clar: nu dată să spun „Nu mai interesează cuvenite“, vulgar, care nici nu se proverbul mă enervează, ci reali- pe nimeni“ (fie autor, fie temă, as- mai încurcă în aluzii, ci merge di- tatea românească urîtă, cu „inver- pect) pentru că – n-am cum să uit – rect la ţintă: lui ce-i „iese“, dacă siuni“ şi manipulări de toate felu- peste tot în lume sînt muzee, bi- răspunde cererii tale? Funcţionar, rile. blioteci cu secţii documentare, co- poliţist, profesor, medic etc., româ- lecţionari, asociaţii de „prieteni“ ai nul contemporan a devenit – zice „Nu mai interesează pe nimeni“ scriitorilor, pictorilor (chiar şi ai el, mîndru – „pragmatic“, chiar celor mărunţi), savanţilor etc., care dacă uneori habar n-are ce înseam- M-am ferit mereu să spun descopăr, compară, omologhează, nă aceasta. Orice relaţie trebuie să aşa ceva, indiferent despre ce sau cataloghează, conservă. Periodic se fie deci o „combinaţie“. Comisi- despre cine era vorba. Presupun că produc resemnificăiri, puneri în onul, șperțul, mita, „şpaga“ par prima reacţie a celui care m-ar fi discuţie, „întoarceri“ şi „reveniri“ – inevitabile. Etica afacerilor (şi nu auzit ar fi fost să întrebe: eşti soci- „surprinzătoare“, dar acceptate –, numai ea) a fost deformată. Nor- olog absolut şi futurolog? Pe ce te ca într-un fel de corsi e ricorsi. malitatea e cea care naşte acum bazezi cînd „decretezi“ asta? Cu- Ocheanul cu care e privit trecutul suspiciuni. S-a ajuns la un senti- noşti, tu, amploarea şi motivele cu- are, în cele mai multe cazuri, clari- ment al trocului generalizat. Mora- August 2019 riozităţii tuturor celor de azi şi ale tăţi nebănuite. Întotdeauna, deci, la solidarităţii, a cinstei în toate unanimităţii celor de mîine? N-aş fi există şanse pentru „a doua viaţă“: ► 21

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural circumstanţele, a întrajutorării riale“, care ar trebui să pălească ime- (tocmai fusese ales membru în co- umane e valabilă doar pentru cîţiva diat, dacă ar cunoaște à fond soarta mitetul central al ardelenilor și bu- nepervertiţi de ravagiile egoismului, ținutului admirat. E „țara“ mea nata- covinenilor) în linia întîi a evenimen- care pun abnegaţia deasupra lui do lă, despre care am strîns fișe pentru telor. ut des. proiectate evocări. Majoritatea sînt însă despre lucruri dureroase, rele- Temă de bilanț „ca mutu la icoană“ vate de martori în momente de presantă necesitate de a spune ade- Dacă ar trebui să răspund la „Mă pomenesc adesea rî- vărul. Ele contrazic viziunea buco- o anchetă ca aceea a lui Gaston Pi- zînd așa, prostește, ca mutu la icoa- lică de loc vesel. Din contra, arată că card, din anii ’30, cu tema: „Ați fost nă“ (v. Delavarona [Mircea Dami- au fost momente cînd pe „plaiul cu vreodată bun în viață?“, ce-aș spu- an], „Strada Dacia“, în Zări senine, flori“ s-a suferit mai mult decît oriun- ne? N-aș face o enumerare, n-aș 2, nr. 12, decembrie 1927, p. 62). de. De pildă, în timpul Primului Răz- alege cîteva situații. Orice exemple Mi-i greu să găsesc o expresie mai boi Mondial, pe care încă îl come- aș da, ar părea meschine. Nici un sugestivă decît aceasta pentru a de- morăm. „Patru ani de-a rîndul – arăta gest n-a fost precedat sau urmat de fini cazurile de inadecvare. „Mutu“ un publicist demn de încredere – Bu- tapaj. De fiecare dată l-am ținut la rîde – ar fi una din explicații – de- covina a fost țara jalei și a durerii. Pe distanță pe cel ce a vrut să-mi mulțu- oarece confundă icoana cu un obiect cîmpiile ei altădată pline de flori și mească, iar celor ingrați nu le-am profan, care îi evocă lucruri fără nici cîntece se ridicau spînzurătorile bătut obrazul. Unii reduc bunătatea o legătură cu ea. Ceea ce frapează în colonelului Eduard Fischer pentru la daruri. „Lefegiu“ mereu subfinan- rîsul lui e lipsa de noimă. Pricina «trădătorii valahi» și vai, cine nu era țat, n-am făcut figură de ins care nu-i icoana, ci o imagine trezită în trădător în ochii colonelului Fischer aruncă, la modul fanfaron, pumni de mintea sa. Ca tip de comportare ciu- și a[i] agenților săi – iar pe drumurile galbeni. Am dat însă, fără comen- dată, „mutu“ există în mii de exem- țării se întîleanu convoiuri de «tră- tarii, de-o pîine celor ce mi-au cerut. plare. E prezent în rîndurile celor ce dători» care mergeau să înfunde Principala dovadă a bunătății nu-i, nu știu să privească, să asculte, să temnițele ungurești sau se uscau de totuși, caritatea, ci atenția acordată înțeleagă. El perturbă fără să-i pese foame în lagărele de «confianți» de celorlalți. Am manifestat solicitu- un concert simfonic, se foiește ener- unde mulți nu s-au mai întors. Floa- dine, chiar în detrimentul meu. Con- vant la un spectacol de teatru, se rea neamului nostru se prăpădea în tabilizat riguros, timpul consumat în amuză scandalos la cinema, comen- cîmpiile pustii ale Galiției și pe pis- profitul altora ar depăși un lustru. tează grotesc în sălile de expoziție, curile de gheață ale Alpilor, iar acasă Sfaturile, îndrumările, informațiile face crize de nerăbdare la o confe- văduvele și copiii orfani luptând cu comunicate n-au și ele un preț? Am rință, gîndește alăturea de tema dez- foamea erau batjocorîte și maltratate livrat cunoștințe fără speranța unei bătută ori rămîne suspendat în zîmbet de jandarmi și de străini pripășiți prin reciprocități. În fine, absența răutății ore sau zile în șir după auzirea unei țară. Se luptau cu îndîrjire flăcăii Bu- nu înseamnă bunătate? Analizîn- glume. Pe scurt, reacționează mereu covinei pentru «cinstea împăratului du-mă, îmi descopăr sumedenie de diferit decît inșii normali. N-are frîne și a împărăției» cu toate că, de aproa- greșeli, nu și vreo intenție expresă psihice și intelectuale. Rîde la icoană pe o sută cincizeci de ani, această de a face rău. Deși aș fi avut motive, (ca să mă întorc la exemplu de la împărăție și acest împărat le-a răsplă- nu mi-am programat niciodată răz- care am pornit), deși aceasta impune tit credința cu acte de asuprire, prigo- bunări. Polemicile pe care le-am smerenie. Nesănătos, rîsul lui e pros- nire și nedreptate. Nici o țară de pe purtat au fost declanșate de adver- tie și impertinență. Poate și boală: lume din cele cuprinse de pîrjolul sari. De regulă, m-am limitat la iro- ceva de genul monomaniei. războiului mondial n-a primit mai nie și sarcasm. Nu m-am zborșit, grele lovituri ca Bucovina“ (v. Geor- n-am pornit iuruș, n-am ținut să „bucovină, plai cu flori“ ge Tofan, „Bucovina sub stăpînirea ofensez. Bunătatea – îmi dau seama austriacă“, în România nouă, 2, nr. însă – e uneori un handicap în Larg răspîndit și foarte rezis- 199, 26 noiembrie 1918, p. 1).Ul- relațiile cu ceilalți. O spun, nu ca tent, clișeul despre Bucovina „mîn- tima afirmație poate părea exagerată. observator, ci ca victimă: victima dră grădină“, de care e „vinovat“ Lovituri grele au primit și Serbia, faptului de a nu fi suportat ca Alecsandri, a limitat adesea la peisaj Muntenegru, Belgia, Franța, Româ- „aproapele“ să sufere. De aci – e curiozitatea de această provincie și a nia în primele șase luni de la intrarea drept, rar – anumite mefiențe și

August 2019 îndulcit istoria dramatică a locuito- în război. Autorul vorbea însă din gînduri de mizantropie. rilor ei. Unii o laudă exclusiv în ter- perspectiva tragică a refugiatului și 22 meni turistici și au nostalgii „impe- cu retorica militantului, unul aflat constantin cĂlIN

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural cântec de prieten Măgura Ocnei, unde, pe-aproape, a după „vrăvuiala“ din „obzeşinouă“, căzut şi el, printre cei aproape două închipuind cu ele un paraclis mo- mii de camarazi întorşi cu faţa spre dest, udat cu focul lacrimii din Cer şi strigând, cu frânte puteri, cu- amintiri bătrâne... Mai apoi, s-au vântul „mamă!“, într-un dureros limpezit anii la chip şi-am sperat solilocviu, cuibărit, parcă-ntr-un într-o minune! Visam cu toţii la semn de-ntrebare: „Aici odihneşte Vechile hotare, cu jertfe rostuite în robul lui Dumnezeu plt. Ioan C. calapod de Ţară nouă… Însoţit de Tălpău, căzut în luptele de la bunul meu prieten dr. Costin Ţin- Cireşoaia. 1916-1918“. Se născuse taru – nepotul bravului Elisei Ursac, în comuna Buhalniţa, judeţul cel ce stătea la rege-n ospeţie –, am Neamţ, devenit, fără voie, drept străbătut, la pas, zbuciumatele ocini proprietar al oaselor adumbrite sub ale sacrificiului pentru Neam şi Se dedică Oşteanului-Ţăran veşnica povară, de-aici înainte, al pentru Ţară şi i-am aflat mormântul Ioan C. Tălpău câtorva roabe de pământ vânzolit şi bravului oştean Tălpău, pângărit fără identitate, în inima unui ţintirim şi-nsingurat la margini de uitare. Ce încă-şi mai caută odihna închipuit ad-hoc la „porţile de foc Însemnele tombale jeleau, de zeci cea mare, pe deplin meritată, în ale Târgului Ocna“, în zile de au- de ani, doar umbra unei amintiri ce lutul veşnic creştin al Patriei recu- gust , anul duhnind amar a praf de s-a topit, ca-ntr-o baladă, în spectrul noscătoare… puşcă: 1917!… Îşi dormea, desă- mioritic al unei guri de rai rostind vârşit, himera eternităţii, când stă- iluzia că-n lumea asta de crucificaţi, „Cruce albă de mesteacăn, pânii vremelniciei impuse de la alegoria e, doar, o „moarte cu chip Răsărită peste creste, Răsărit, fără sens şi arbitrar, au de cununii“. Aveam, aşadar, dovada Cine te cunoaşte-n lume, hotărât distrugerea locului de veci că Sfântul cu praznicul uitat în pu- Cruce fără de poveste?...“ şi nivelarea mormintelor, ameste- ţinătatea recunoştinţei omeneşti fu- (Artur Enăşescu) când, în brazde triste, teren de sport, sese ucis şi-a doua oară! Lunecă, de joacă şi de agrement. Cu bul- mai apoi, timpul prin pridvoarele de „Culorile morţii sunt mâi- dozerul, cu duşmănie şi cu rânjet. suflet ale ţării şi trupul dogit de nile mele/ năpădite de şoareci flă- Mânăstirea din preajmă a fost fă- suferinţă Hristică al ţăranului român mânzi/ Pe coate se umflă şi cresc/ cută una cu pământul şi pe locul ei chemat sub drapel şi devenit cătană alături de foame/ mânjitele broaşte, (chiar şi-n chilii!) au întronat ta- fără vârstă, fără chip şi fără nume, din oul spurcat/ urzit în gunoaie,/ vernă şi hotel. Abia au apucat creş- împins în silnicia carnagiului mon- cioplit în patria sabiei / şi-n luciul tinii de prin împrejurimi să mai dial, rămâne, pentru mereu, o per- afetului-crimă./ Oştean sau păstor salveze nescareva icoane din amin- manenţă a palmelor bătătorite-n astrucat,/ putrezesc de-atâtea răz- tirea unui celebru loc de-nchină- clătinări de coasă şi de plug: „Ve- boaie,/ scormonind sub cetăţi,/ duş- ciune… Le-au readus, mai apoi, deţi, oameni buni, mireasmă de mănind sau ucis pe corăbii./ Cava- carne turtită,/ de rău peste rău/ şi leri ai sfinţilor ciocli,/ batem ora foc peste foc,/ În umbletul strâmb al caldă, plină de rugină/ şi sângele proştilor stârci,/ De-au uitat şi nă- putred împarte vedenii…/ Iarba fia- pârcile pacea/ Şi-odrasla de-un stat relor se cheamă / c-au păscut-o, cu ascultă ispită…“ În hronicul de saţ, vârcolacii;/ Vaca domnului în- sânge al veşniciei valahe convulsiile chină/ în doruri de lună pustie,/ Timpului ne rostuiesc destrămarea vărsată în bietele hârci,/ verzui de şi renaşterea, după datină, răsărind, nesomn…“ neostoit, Lumina şi mângâind o Nimic altceva decât înscri- lacrimă de mamă cu care s-ar putea August 2019 sul pe crucea sa risipită pe Muntele ►

23

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural cântec de prieten tristeţea zilei de astăzi – începutul de martie înlăcrimat în albul ghio- ceilor ce încă n-au mai învăţat să moară, preotul Cătălin Ilie care mă însoţea şi două monahii clătinate sufleteşte la aflarea crudului ade- văr… Efigia bravurii eroului nostru e acum dispărută definitiv şi ei, Zilele bibliotecii „c. sturdza“ martirii, ştiuţi şi neştiuţi, împuşcaţi În cadrul Zilelor Bibliotecii Jude- țene „Costache Sturdza“ din Bacău, desfă- a treia oară! Uitarea colectivă îi șurate la final de cireșar, au fost sărbătoriți va-mpuşca mereu şi ei vor adormi 126 de ani de la înființarea primei biblioteci publice din județul Bacău și 100 de ani de la mereu… primul regulament de organizare și funcţio- închide şi rănile, de veacuri… Măcar o „cruce albă de nare a unei biblioteci publice băcăuane, odată cu înființarea, în 1919, a bibliotecii Pământul! Pământul din care-au mesteacăn“, dreptmăritorilor creş- Societății Casa de Sfat și Citire „Vasile Alec- ieşit şi-n care vor să dăinuiască până sandri“. tini, să ridicaţi pe Măgura Ocnei, în Evenimentul, de o elevată ținută la stingerea pomenirii, Pământul lor loc sfânt de odihnă şi de reculegere, intelectuală, a beneficiat de sprijinul finan- ciar al Consiliului Județean Bacău și a inclus şi-al nostru pe care, triumfătoare, întru amintirea acestor nefericiţi cu în program o suită de conferințe, expoziții, biruie hora, Pământul pe care huruie nume uitate, cândva izvorâte din lansări de carte și concerte bine primite de public. La sărbătoarea bibliotecarilor băcă- căruţa în vremea secetei şi care poamele bucuriei şi din floarea nă- uani a participat și doamna Carmen Mihaiu, marchează, precis, uliţa tuturor co- dejdii spre Mâine, care-au murit şi director general interimar al Bibliotecii Nați- onale a României, din cuvântul căreia spi- pilăriilor din România Dodoloaţă… pentru noi, în vremuri de urgie, ur- cuim următoarele: Mă bucur că sunt alături Pământul acesta tăcut şi milos în când la Domnul pe Sfânta Magis- de dumneavoastră și că aniversăm împreu- nă împlinirea a 126 de ani de când Soci- care ne-am îngropat cu nesaţ răs- trală sisific străbătută cu-ngenun- etatea Cultura a înființat prima bibliotecă tignirea destinică, până la încăpăţâ- chere de EROI. Şi-atât să încrustaţi publică din Bacău, bibliotecă din care își trage seva actuala Bibliotecă Județeană. nare şi-n care stau înfipte, cu temei, pe chipul ei imaculat: Vreau să aduc, în acest sens, un omagiu colonadele de suflet ale unui neam „AICI DOARME acelor oameni care și-au donat propriile biblioteci comunităților în care și-au dus de plugari ciopliţi în cremenea Car- FERICIT ÎNTRU DOMNUL traiul, punând astfel bazele primelor bibli- paţilor tutelari, dătători de statornică OSTAŞUL NECUNOSCUT!...“ oteci publice din România, așa cum s-a în- tâmplat la Bacău cu fondul de carte Costa- vatră!... Eu îmi închin floarea recu- che Sturdza. De-a lungul timpului, bibliote- Şi iată-ne că, după aproape noştinţei pe altarul celor cu rouă pe cile și-au diversificat rolul în comunitățile în care activează, pe lângă cel tradițional de trei decenii de ode şi de ritmuri di- braţ şi-mi rostuiesc bătăile inimii în păstrătoare ale patrimoniului scris, deve- nind, de asemenea, un loc de întâlnire, un tirambice dedicate Centenarului şi cânt purtat pe aripi de păun urzit din partener în educație, un promotor al culturii bunăstării pântecului nostru, ne smalţuri de luceferi: „Înmărmurit, în toate formele ei. Un exemplu concludent pentru această paradigmă este chiar eveni- regăsim/păşim pe-aceleaşi locuri Antares mai ascultă/ din pribegiile mentul la care suntem astăzi martori, melanj triste şi pe aceleaşi poteci de istorie înguste, dalbe,/ la marginea lui Când între carte, muzică, dans, toate împreună sărbătorind o bibliotecă. Aş menţiona, de suferindă şi alungată aproape de- şi Cum./ O neclintire oarbă ne soar- asemenea, binecunoscutul Festival Naţional finitiv din calendarul conştiinţei be din prăpăstii,/ La sfat am mas cu „George Bacovia“, organizat de dumnea- voastră, o excelentă oportunitate de a reuni noastre. Dezamăgiţi, descumpăniţi plinele genuni,/ Dintru obştescul fir oameni ai literelor, o parte dintre ei cu o şi sceptici! Nu regăsesc însemnele de fum/ Din loc în loc aprins/ ca experienţă îndelungată în literatură, alţii, la începutul carierei. Mi-aș dori ca, pe viitor, potopului cazon, nu văd altar de pi- robul ultimei minuni./ Vor dăinui Biblioteca Națională să se implice mult mai oasă reculegere, nu simt nimic din doar sorţii noştri / Când unii-ţi lasă activ în dezvoltarea de proiecte comune cu bibliotecile județene și, astfel, împreună să tot ce s-ar opune iertării şi uitării… drept strânsuri/ Ciopor de mioare şi devenim mai puternici, să ne susținem rolul Doar un rest de cruce sfărâmată prunci,/ o lacrimă-n pâini, o frunte în fața factorilor de decizie, îndeplinindu-ne din ce în ce mai bine misiunea pe care o şi-adunată cu grijă monastică de pe amară,/ livezi sau fântâni, izvoare – avem față de utilizatorii noștri. Nu în ultimul toboganul vremelniciei dublate de frânturi;/ Sortiţii bărbaţi – doar rând, vreau să vă invit să vă alăturați pro- gramului BiblioExpo, prin care Biblioteca nepăsarea viitorimii, depus ofrandă pline redute/ Cu veghe de inimi şi Națională dă posibilitatea bibliotecilor din August 2019 la temelii de paraclis contempo- țară să-și prezinte, în cadrul spațiilor sale ziceri de Ţară!“ expoziționale, colecțiile și proiectele cu care ran… Martori fără de cuvinte la Dan sANDu 24 se mândresc, beneficiind astfel de expunere.

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural lecturi aleatorii Proiect de istorie a culturii băcăuane „bacăul cultural. File de is- dcescoperiri. Scrupulos, exigent și ta- la pragul exagerării. „Dintre tipografi- torie. Partea a I-a. origine – denu- lentat el se dovedește abil în comuni- ile menționate mai sus, doar două – mire – personalități – aspecte ine- carea ideilor, în construcția frazelor, cea de la Lwow și cea dce la Kiev – dite – probleme controversate”. În notabil pe plan stilistic și având arta au avut, în secolul al XVII-lea, relații redactare, autorul, Liviu Chiscop, este respectată cu acribie a cercetării, luând directe cu Moldova. Să vedem deci secondat de doi consultanți științifici, drept bază surse documentare atent care era situația fiecăreia dintre ele”. profesorii Eugen Șendrea și Relu verificate. Curajos, infirmă prejude- Urmează câteva pagini demne de Leoveanu, prefața este semnată de căți curente. Respinge aserțiunea că pana lui P. P. Panaitescu sau cea a lui prof. univ. dr. doc. Constantin Mari- nu lumina izvoarelor ar fi decisivă ci Dan Simonescu (istoric literar și bi- nescu iar postfața de conf. univ. dr. capacitatea de a comenta: „Fără o bliograf român). Se adaugă o surprin- Ioan Dănilă. Când iei în mână un do- judicioasă evidență a surselor, comen- zătoare stăpânire a termenilor de stric- cument astfel etichetat, trăiești din sen- tariul n-are cum opera, rămâne sus- tă specialitate („letrine ornate, vignete timentul plăcut al întâlnirii cu o istorie pendat în gol”. El combate opinia fleuron și vignete cui – de - lampe”), culturală a Bacăului, ordonată crono- încetățenită conform căreia orice le- amintind de acribia lui Al. Piru sau de logic, împletire de factologie și legen- gendă conține un sâmbure de adevăr, nonșalanța cu care Șerban Cioculescu dă, virtuozități de interpretare, sumă de arătând că există legende inventate risipea mirobolant o abundență de inedite și confirmări, într-o lectură anume pentru a explica un toponim, informații. instructivă și, de ce nu, confortabilă. O produse pur fanteziste, în contradicție În a doua jumătate a secolului calmă și atractivă fluență menită să cu adevărul istoric sau lingvistic. al XIX-lea Bacăul deținea unica fabri- demonstreze că – vorba lui Adrian Trecând la fapte , Liviu Chis- că de hârtie din România. Dar, curio- Cioroianu, „istoria este cea mai fru- cop face un veritabil tur de forță com- zitate șocantă, până în 1950, orașul n-a moasă poveste”. bătând etinomul „bako” („călău”) posedat o veritabilă Bibliotecă Publi- Dar, parcurgând cartea, ești pentru toponimul „Bacău”, o demon- că. Explicațiile socio-economice oferi- invadat de o ușoară dezamăgire con- strație de obiectivitate și probitate în te de Liviu Chiscop sunt insuficiente. statând că este vorba de o colecție de actul cercetării științifice. Chiar și pro- A lipsit omul dedicat plenar unei ase- studii, articole, recenzii, note pe cele pria sa opinie este comunicată prin menea intreprinderi. Clădirea pusă la mai diverse paliere: evocarea unor verbe la moduri verbale „Bacău” ar dispoziție de autoritățile comuniste, personalități, aprofundat (Grigore însemna, prin părțile Năsăudului, „un vechea primărie, era impropie. Chiar Tabacaru) ori expeditiv (Iulian An- fel de opaiț”. Un pârcălab lăsat de și sediul actual pare a fi, conform tonescu), a unor momente însemnate Dragoș Vodă să stăpânească cetatea de ilustrației de la pagina 109, proprie- privind publicistica sau învățământul, la confluența Bistriței cu Siretul se va tatea Muzeului de Științe Naturale. dar și elemente de biblioteconomie fi numit Bacău. Mai puțin convingător Biblioteca Județeană are un fond de sau folclor. Amănunte, opinii, frag- este cercetătorul atunci când încearcă carte impresionant – 180 000 de vo- mente, uneori pagini întregi se repetă să explice prin prisma acestui sens ex- lume din care 20 000 de volume alcă- jenant, lipsind puterea „de a topi” ma- presia „mi-am găsit Bacăul”, deși tuiesc un fond special destinat cercetă- terialul în așa fel încât să se obțină efortul este considerabil. torilor din domeniul istoriei, literatu- cursivitatea proprie unei lucrări uni- rii, lingvisticii, bibliofiliei. Se adaugă tare dorite de cititor. Așteptările sunt bacăul – reper cultural românesc 5000 de colecții însumând periodice cu atât mai mari cu cât Liviu Chiscop, românești și străine. Poate nimeni din- unul dintre cei mai valoroși profesori În cuvântul introductiv au- tre băcăuani nu a dedicat pentru două pe care îi are Bacăul, poate fi văzut torul precizează că, aflat la al șaptelea personalități, Grigore Tabacaru și Ion aproape zilnic la Biblioteca Județeană, veac de existență urbană, Bacăul este Luca un efort considerabil precum cel total cufundat în documente, publica- frate geamăn cu Iașii, dar mai bătrân depus de Liviu Chiscop. Grigore Ta- ții, broșuri, pliante, volume. Răscolește decât însăși capitala țării. Știind cursul bacaru ilustrează categoria intelectu- cu trudă și patimă adevărați „munți de domol al Bistriței zăgăzuite, vom citi alilor autentici, cu potențial nativ și informații”, căutând explicații, delimi- cu surprindere că, la 1646, episcopul perfecționare prin obsesia studiului tări, similitudini între evenimente. De Marco Bandini remarcă localitatea aprofundat, privați însă de șansă ori peste 40 de ani Liviu Chiscop răspân- „scăldată la răsărit de râul Bistrița, care căzuți pradă unor nefaste conjuncturi. dește în presa românească studii și ar- se revarsă cu violență din munții Ar- August 2019 ticole ce evocă trecutul „cetății baco- dealului”. Etapa medievală se bucură Aristotel PIlIPĂuȚeANu viene” și informează despre ultimele de cercetări aprofundate, uneori duse ► 25

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural Tabacaru ratează o carieră univer- sitară din cauza unui incident minor PoeRoZe: Violeta Preda - (legat de administrarea căminelor studențești). Ion Luca intră pentru „cu gleznele întoarse” câteva decenii în uitare, datorită tristeţe calmă, o plăcere specială pen- calității sale de teolog, considerat tru ludic, pentru ipotezele neortodoxe automat de ploretcultiști adept al rezolvate liric în texte care incită şi neliniştesc, sunt atuurile ei incontesta- misticismului și al clericalismului, bile. fiind anatemizat cu prezumția de vi- Autoarea ar dori să fixeze novăție. Un scriitor ciudat, cu destin ceea ce prin definiţie e instabil, incon- dramatic, generat prin aversiunea trolabil, fiindcă ţine de fenomen şi ine- față de duplicitatea morală. Își alege fabil. Prin poerozele (sau, la rigoare, o carieră eclesiastică, deși simțea cu prozemele) ei se străvede drama colec- ţionarului care nu poate avea frumuse- acuitate vocația scrisului; ulterior ţea vie, exuberantă a fluturelui decât re-nunță la viața monahală pentru a împăiată, îmbălsămată, ţeapănă, (în- se dedica dramaturgiei dar conjun- spăimântătoare chiar şi pusă sub sticlă ctura îi zădărnicește demersul. Fu- „Eu sunt omul «uite ce fain la păstrare). Când colecţionarul de flu- gind de canoanele și dogmele bise- e...» // Când îmi e rău spun: / «Nu sunt turi a străpuns cu oarecare voluptate ricești se lovește de cele sociale. bine.»// Îmi place să dorm mult fragilele vietăţi cu acul, s-a pus capăt Structura sa morală nu admite obiș- dimineaţa / Şi să fiu sărutată mult ziua. nu numai unui vis exuberant al culo- // Statisticile spun că am aceleaşi de- rilor în zbor liber, ci şi unei deveniri. nuitele aranjamente din viața cultu- fecte ale tatălui meu / deşi nu am locuit Va fi obţinut o colecţie, poate valoroa- rală, percepția de caz accentuân- în aceeaşi casă. // Beau multă cafea. / să ştiinţific, dar cu preţul curmării unui du-se. Autor a patruzeci de piese, Mă înroşesc repede. // Când îmi e rău joc secund, cel al artei. Poeta e conşti- premiat de Societatea Scriitorilor spun: / «Sunt tristă.» // M-am născut entă de acest risc şi de aceea se stră- Români, jucat, în 1947, simultan la toamna târziu / Foarte târziu. // Înţeleg duie să-l micşoreze. trei teatre bucureștene, Ion Luca că mâine va fi mai rău. Şi eu nu pot Violeta Preda scrie şi poezii şi intră pe nedrept într-un prelungit face nimic să îţi fie mai bine. / Perse- proze, dar şi prozeme sau poeroze, verez însă. / Aşa ştiu eu să fiu puter- cum afirmam mai sus. Unele cu struc- anonimat. nică. // Când răcesc iau Saridon. / turi bine închegate în jurul unor nuclee În lucrarea sa, Liviu Chis- Întotdeauna îmi trece cu el. // Când pulsatile puternice, dar şi proiecte în cop evocă o multitudine de mo- eram mică nu ştiam să îmi cer iertare. care poezia e surprinsă în stare năs- mente semnificative pe plan cul- Acum sunt la nivelul expert. // Îmi cândă, într-un joc copilăresc îndrăzneţ tural. Apariția revistei „Ateneu”, aleg hainele după lungime şi lărgime şi retractil totodată. Indecizia e marca în 1964, a revigorat spiritualitatea / Să fâlfâie în jurul meu. / Când vreu acestor texte De aceea sintaxa prozo - poetică din aceste texte e labilă, jucău- băcăuană, declanșând, printre al- eu. // Gesticulez mult. / Să fie lucrurile clare. // De câte ori îi spun lui: «mă şă; enunţurile se mulează după respira- tele, bloom-ul exegetic privind doare inima», / el spune: «Nu are cum. ţie, după intensitatea emoţiei ori tăria scrierile lui Grigore Tabacaru și Tu nu ai.»/ Probabil glumeşte.” (De- gândului. De aici se naşte o puternică ale lui George Bacovia. Eveni- claraţie) impresie de prospeţime a emoţiilor; mentele din Decembrie 1989 sunt Poeta Violeta Preda a sur- freamătul existenţial e prezent peste relatate din perspectiva partici- prins chiar de la prima ei carte de tot. Flashurile luate dintr-o viaţă care pantului direct, având girul auten- poeme şi prozeme sau, la rigoare, po- nu curge deloc liniştit şi egal nu sunt eroze, combinaţie postmodernistă de simple instantanee fotografice, plate şi ticității. poezie şi proză. Prospeţimea imagi- reci, ci dimpotrivă, holograme poetice Cercetător avizat și ambi- nilor, ineditul asociaţiilor, structurile în care se păstrează palpitul existenţial țios Liviu Chiscop și-ar face (și graţioase şi fragile ale poemelor, o vi- mult timp după ce ai închis cartea. E ne-ar face) un serviciu dacă ar ziune prevertian-kafkiană asupra lumii aici, deşi deocamdată nu se poate şti sintetiza toate aceste studii, arti- o recomandă ca pe o scriitoare care are cât de riguroasă şi de programatică, o cole, comunicări, note și notițe, ceva tulburător şi personal de spus. O ştiinţă a inefabilului – cum zicea cri- ticul – de a salva de la neantizare chiar multe lovite de redundanță, în- delicateţe primejdioasă de felină, o fragilitate de plantă răsărită prea de- şi ceea ce pare şi este dintru început tr-un serios tratat de istorie cul- destinat ei: irizarea, în concretul feno- August 2019 vreme în pământ ostil, o sensibilitate turală cu autoritate prioritară în rănită, dar ţinută în frâu, o uimire care menal, a frumuseţii eterne: „Privesc bibliografia de specialitate. nu pare deloc „lucrată” sau „jucată”, o ► 26

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural roţile feliilor de lămâie / din ceaiul „«Ieftin e scump» mi-a spus oamenii de pe stradă. // Noaptea îmi mereu pentru tine / şi miros ce vine din o săsoaică bătrână odată. Puţin e place să mă furişez lângă ea. / S-o iau prăjitorul de pâine / când aştept zgo- mult. 5 minute cu cineva, în fiecare în palmă. S-o miros. / S-o simt caldă motul surd să se întâmple... «poc» // zi. Puţin în fiecare zi e mult./ «De ce şi numai dacă vreau eu.../...şi numai Îmi amintesc mişcarea degetului ară- ai venit? Ca să tulburi apele? Iar?» dacă o întreb...//...să îmi spună de ziua tător / de astă noapte / ca un ştergător auzeam vocea mamei la uşă, de după ei cu soare./ Ca un bărbat îndrăgostit de parbriz / de la dreapte la stânga / de o uşă închisă. A camerei mele. / de femeia lui seara. // Totul are o la stânga la dreapta.../ pe pilota din Ştiam că venise el. El – după luni de explicaţie, nu am inventat nimic. / Îmi dormitor.// Şi zâmbesc.// Unde e tava? zile. După un an, după nişte ani. provine din copilărie. / De când ie- / Ce bine ar fi dacă tu încă ai dormi Ştiam că uitasem. Că reuşisem să uit. şeam noaptea în grădină şi rupeam o / acum. (Dimineaţa)”. „Tu ai putea fi Să-l uit. Minţeam. Inventam poveşti roşie. / Mă aşezam cu ea pe o bancă, / bobul meu de soare / şi în tine aş fi / despre dispariţiile lui lungi. A plecat o ţineam în palmă lung. / Uitându-mă sămânţa ta veselă. / Ţi-aş ieşi pe ure- în război şi nu s-a mai întors. Poate a la lună. / Era tare caldă. / Dar vezi? chi, / te-aş gâdila în nas, / unghiile de murit. În război sau într-o rezervă de Acum am o roşie întelectuală. / De la la degetele mele mari / se vor închide spital de o boală cumplită. Da. Mă in- oraş.” (Nu o să îţi vină să crezi). peste ochii tăi. // Noaptea...? // Ai tran- teresau bolile cumplite. Cum mori în Alternarea persoanelor ver- spira. / Te-aş gusta. / Mmmmm...// Şi chinuri şi fără să poată să te ajute ni- bale, a perspectivelor narative sau ştii tu oare de unde am ieşit eu? / Stai, meni? Holeră, malarie. Dizinterie? A poetice caracterizează aproape toate stai... moment... am început prost.../ fugit în străinătate. Normal că nu textele: când eu, când tu, când el/ea, Voiam să spun: / aş vrea să îmi fii un avem voie să vorbim despre rudele când eu devenit tu, la vârste diferite, bol cu lumină / şi eu să te susur / din din străinătate, nici despre faptul că în situaţii neaşteptate sau obişnuite, linguriţa mică-mică / hap-hap / pap- bunicul ascultă Europa Liberă sau pe paliere existenţiale diferite. pup.// Asta a fost varianta corectă.” Vocea Americii. Seara./ Intra după un Flash-uri, iluminări într-o existenţă (Discuţie ipotetică) timp în camera mea. Cu un cadou /.../ cu iţe tare încurcate, cu experienţe Poerozele-prozemele acestea Atunci am învăţat că oamenii mari îşi care se-ntretaie, se întrepătrund, se au, unele, moliciuni de catifea – când închipuie că banii rezolvă mult, anulează reciproc, într-o luptă acerbă enunţurile par că se pisicesc în soare, multe, tot. Ce copii! Şi acum cred la pentru un loc în memorie, în inimă, se-ntind leneşe în pagină şi cer mângâ- fel. Şi acum sunt copil. / Puţin e mult. în lumea ficţiunii. Structurile unor iere, altele au asprimi ariceşti, de şmir- /.../ (Puţin). texte ca Asta, Grijă mare, Dacă ai ghel pornit viforos să înlăture asperită- Unele evenimente devenite citit spune ş.a., curg capricios, prous- ţile sufleteşti ori, din contră, să dezve- deja texte se resorb în vis, în ficţio- tian: multe nu reuşesc să se fixeze lească răni ce păreau închise. În ul- nări gratuite; altele, ca texte, terori- deloc în jurul unui nucleu dătător de timul caz enunţurile au verbe care se zează eul prin avalanşă de amănunte. sens. aglomerează, se ciocnesc ori izbesc în Pedeapsa de a nu putea uita transfor- Cartea are o structură atipi- substantive şi adjective cu oarecare mă memoria dintr-un spaţiu al încân- că, bizară: după un ciclu de povestiri mânie. Sunt astfel gândite încât să tării într-unul al durerii, al proliferării care nu prea sunt povestiri (un text şteargă, pe de o parte, amprentele du- răului. Atât prozemele-poerozele cât cum e Nu o să îţi vină să crezi e, de reroase ale unui real stresant, pe de altă şi poeziile Violetei Preda par să con- fapt, un poem, şi încă unul frumos, parte, să edifice un spaţiu securizant figureze imaginea unei copilării-cap- şi nu se ştie de ce autoarea l-a inclus pentru o fiinţă extrem de vulnerabilă, cană-ascunzătoare-spaţiu securizant, aici!), urmează un ciclu de poeme sensibilă, mereu în alertă, care este eul dar şi spaţiu al pedepsei; refugiu sal- între care însă autoarea strecoară poetic. Sunt în poerozele-prozemele ei vator, dar şi carceră. Viaţă-capcană scenete, desfăşurări epice dialogate întretăieri de planuri poetice şi nara- pentru tot felul de texte care rănesc cu statut imprecis. Incheie cartea o tive, jocuri de oglinzi în care fiinţa mai şi înstrăinează, dar şi text-capcană secţiune intitulată Şi restul, de fapt degrabă se pierde şi îşi uită identitatea pentru tot felul de vieţi trăite sau texte rezultate din încrucişări contra decât şi-o afirmă construind-o. Apoi imaginate de un eu vulnerabil care naturii: asta e şi pricina pentru care sunt voci care vin din off, traversează nu vrea să uite. am folosit termenul de prozeme sau scena, lasă urme adânci în aer, în scân- Totuşi prozemele (sau po- poeroze… De ce le-a pus autoarea dura scenei, răscolesc şi dispar; altele erozele) Violetei Preda nu sunt toate împreună? Un posibil răspuns ar fi se instalează în prim-plan şi spun câte încruntate; desfăşurări de scene dan- că structura cărţii urmează structura o frântură dintr-o poveste tare compli- teşti nici atât, deşi multe dintre ele sunt existenţei înseşi, care îi apare mozai- cată şi contradictorie. Atunci răsar, străbătute de dâre de sânge şi suferinţă. cată, ca un video-clip care se autoge- dintr-o memorie aproape fabuloasă, în O undă de umor jucăuş, de ironie să- nerează mereu în alte ipostaze; un care uitarea nu mai lucrează, tot felul nătoasă inundă textele când te aştepţi uriaş puzzle multicolor dar cu piese de chipuri, voci, evenimente, cele mai mai puţin: „Îmi place să las câteodată lipsă în locul cărora trebuie să lu- multe asociate cu traume psihice, cu o roşie pe pervazul/ ferestrei pe post creze imaginaţia. August 2019 spaime nevindecabile, cu urâtul, răul, de pisică curioasă. / De dimineaţă până disconfortul existenţial. la apus. / S-o las singură să se uite la Ion Tudor IoVIAN 27

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural bacăul real şi bacăul artiştilor spune: iată oraşul? Oferă mai mulţi oameni aceeaşi impresie? Dacă da, atunci oraşul are o personalitate a sa, se defineşte faţă de toţi oamenii lui la fel. Ce-am scris despre Franţa lui Ce- line şi-a lui Vollard? Impresiile lor oferă aceeaşi sugestie. Să sari de la Că o imagine face cât o mie un oraş la o ţară, nu-i mare lucru. de cuvinte au spus-o alții și o spun acum și autorii albumului Între De aceea problema se poate oglinzi paralele. o istorie ilustrată pune şi altfel. Avem noi, românii, o a bacăului (Bacău, Editura Bibli- identitate suficient de bine definită, otecii „C. Sturdza“, 2018), Mihai încât să fie observabil un spirit al nos- Ceucă și Adrian Jicu, cei care s-au tru de mai mulţi observatori indepen- gândit să valorifice un tezaur docu- Ce are Bacăul numai al lui? denţi? Şi aidoma: au băcăuanii o mentar impresionant, constând în principal într-o suită de cărți poștale identitate a lor? Întrebarea pare re- Ce are un oraş numai al lui? Probabil ilustrate, grupate în așa fel încât să re- numele şi geografia. Dar şi amintirile torică. Nu, nu au. Dar Dublinul lui flecte ultimul veac de existență a oamenilor. Însă de-ar fi să scriu o Joyce? Cred că Joyce i-a inventat urbei bacoviene. poveste de dragoste din zilele noastre, identitatea. Bacăul lui Petre Cimpo- Împărțită în 12 capitole, ma- unde s-ar petrece ea, dacă nu într-un eşu din „Christina domestica…” este teria celor 240 de pagini e însoțită de mall? Şi mall are fiecare oraş. Ce Bacăul doar cu numele, un Bacoville. câte o poveste pentru fiecare în parte, N-are nimic de recunoscut din el comprimată sugestiv în titlurile care amintiri am eu legate de Bacău şi vorbesc de la sine despre metamor- care sunt amintirile oraşului? Amin- cineva care trăieşte aici. Dar faptul că foza acestei așezări multiseculare: tirile copilăriei. Adolescenţa mi-a fost am scris la ziar despre „obiectivele” Bacăul panoramic; De la comună indecisă. Copilăria nu. Am la degetul oraşului, ca Parcul Cancicov sau Par- urbană la municipiu; Ulițe, străzi și mic cartierul CFR, dealurile de la cul Trandafirilor, despre statuia lui bulevarde. „Ciorbă“, pietriș și as- Luizi Călugăra cu derdeluşuri, unde Ştefan sau despre Catedrala Ortodo- falt; Casa Morțun. Povestea unor înstrăinări: Primăria, Biblioteca și mergeam cu sania, sau ştrandul Tine- xă, despre Observatorul Astronomic Starea Civilă; Palatul Administrativ retului, unde ne coceam vara la soare. „Victor Anestin”, sau despre hotelu- – ambiția urbanizării; O „struțo- Hoţii şi vardiştii pe străzi, mutilările rile sale – îl face mai palpabil, oferă cămilă“ dispărută: Ateneul cultural; „jucate” pe casele şi turnurile de apă, ceva din identitatea lui? Ce defineşte Palatul Mărăști/Athenée Palace – tenisul cu piciorul, „golanii” cartieru- de fapt oraşul? Poate câţiva dintre oa- orgoliul modernității; Grădina pu- lui, bătăile şi presupunerile despre menii săi. Cu siguranţă Bacovia. Poa- blică de altădată; Școlile Bacăului; sex. Nu-mi scapă nici o amintire. Dar te Ilie Boca şi şcoala sa de pictură. Sub semnul divinității: biserici, cate- drale și sinagogi; Un târg de negus- adolescenţa, vârsta iubirilor… ea a Poate Ovidiu Genaru sau poate Petru tori. Aspecte economice și Toate fost cu totul altceva, din cauza timi- Cimpoeşu cu personalitatea sa aparte. drumurile duc la... gară. dităţii. E ştearsă. Nici un loc imprimat Poate George Bălăiţă (dintre cei ce au Flancate de o prefață apar- definitiv, ca strada iubitei, casa în care fost şi rămân ai oraşului). Sau pitores- ținând criticului literar de la revista locuia, parcurile prin care ne-am cul Sergiu Adam, care şi el a făcut Ateneu și de o postfață semnată de plimbat, băncile pe care am stat prin- ceva istorie culturală aici. Sau, de ce invidiatul colecționar băcăuan, a- ceastă impresionantă carte-album e tre statui. N-am făcut lucruri nebu- nu, vizitele lui Bogdan Hanu în Ba- însoțită de o iconografie, o bibli- neşti, ca să am amintiri grozave… cău, unde vine să-şi încarce pilele po- ografie și un colofon, din paragrafele Dar ce este al Bacăului din toate etice. Şi iată o temă. Ce-ar fi să scrie căruia aflăm că ea a fost tipărită „cu astea? Cred că mai nimic. Concluzia scriitorii Bacăului pe o temă? Cum ocazia Conferinței Naționale a Bibli- este că un oraş se inventează, nu se văd ei Bacăul! Să scrie despre el otecilor din România și a Centenaru- descrie. Pe de altă parte, un oraş este Genaru, Boca, Cimpoeşu, Hanu, Eu- lui Marii Uniri, ca mărturie a deve- nirii Bacăului peste secole“. O ini- o impresie. Dacă mai mulţi scriu gen Uricaru … şi tinerii. August 2019 țiativă meritorie, utilă tuturor celor despre el în aceeaşi epocă, recunoşti interesați de aceste meleaguri. (c.G.) Dan PeRȘA 28 acelaşi oraş în scrierile lor şi poţi

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural caleidoscop muzical noapte până la răsărit, prin pădure, pe Corist și dirijor de cor foarte lângă pârâu și cascadă, în ceață și activ, cu un master în compoziție, Pas- furtună spre o senină dimineață. Sim- cal Germain-Berardi studiază dirijat fonia datează din perioada 1914-1915, de orchestră la Universitatea din Mon- a fost dedicată lui Nicolaus von See- treal. bach și Orchestrei din Dresda. De ar Născută în Zimbabue și stabi- Închiderea stagiunii muzicale fi să ne gândim numai la aceste lită în Florida, Nyasha Brice a început opus-uri din creația lui Richard Strauss studiul pianului la 6 ani. Actualmente Dirijorul permanent al Filar- – ce au beneficiat de o interpretare studiază dirijat la master în Asuza Pa- monicii „M. Jora“, Ovidiu Bălan, a corespunzătoare stilistic – am putea cific University. condus orchestra în concertul de înțelege de ce acesta afirma că muzica Toma Holovatskyy s-a năs- închidere al celei de a 63-a stagiuni ce este o artă sublimă. cut la Lvov, într-o familie de muzi- s-a ținut la Sala Ateneu, cu un Festival cieni, a absolvit, în 2014, Academia Richard Strauss. Ovidiu Bălan lasă în cursurile Internaționale de Dirijat (oboi) și studiază dirijat la Philadel- urmă 51 din cele 63 de stagiuni ale or- phia. chestrei, sezoane în care a dirijat multe Cei 10 participanți din acest Drew Crane a fost asistent la lucrări în primă audiție din repertoriul an la Cursurile Internaționale de Diri- Universitatea și Orchestra din Tulsa. universal și românesc, a realizat inte- jat, ACA (Advanced Conducting Aca- Face un dublu masterat de pian și diri- grale, cum ar fi cea a simfoniilor de demy) au venit din S.U.A, Canada, jat orchestră la UMKC Conservatorul Ludwig van Beethoven, Johannes Hong Kong, Ucraina și România pen- din Kansas City Missouri. Brahms, de Anton Bruckner și Gustav tru a se perfecționa în arta dirijatului și Dirijor, contrabasist, violon- Mahler, lucrări ale lui Igor Stravinski, a fi acompaniați de orchestra Filar- celist, administrator artistic, Lee Yik Richard Strauss ș.a. Colaborarea ma- monicii „Mihail Jora“ din Bacău. Chung creează, în 2013, Hong Kong estrului cu Oxana Corjos s-a materi- Ediția a XVI-a s-a desfășurat Community Philharmonic Orches- alizat în numeroase concerte, pianista în perioada 16-29 iunie. Ea a debutat tra. fiind o împătimită a muzicilor lui cu Concertul profesorilor - Charles Eytan Wurman lucrează la Brahms și Strauss, căreia Burlescai se Gambetta, din S.U.A, și Ovidiu Bălan Cambridge Public Schools din Mas- potrivește mănușă. Oxana a cântat sub - ce a avut în program Concertul pen- sachusetts. A studiat dirijat la Orches- bagheta lui Jin Wang, Ilarion Ionescu tru oboi și orchestră de Richard tra din Haifa cu Zubin Mehta. Galați, Misha Katz, Cristian Mandeal, Strauss – solist Nicușor Mărdărescu și Din Shanghai, Gan Xiong a Petre Sbârcea, Emil Simon, Corneliu Simfonia „Din Lumea Nouă“ de An- absolvit la Thorton Academy din Sa- Dumbrăveanu, Cem Mansur, Nicolae tonín Leopold Dvořák. Robert Gutter, co, Maine. Studiază canto, pian și diri- Moldoveanu și, în anul 1992, a câști- care a inițiat alături de ceilalți doi jat la Cleveland, Ohio. gat Premiul Cella Delavrancea. Bur- Cursurile de dirijat, sub directoratul Radu Oțel a studiat dirijat or- lesca lui Richard Strauss a fost ascul- lui Pavel Ionescu, a murit la începutul chestră cu Octav Calleya și, în 2013, tată în primă audiție în interpretarea lunii mai 2017, la 79 de ani. Fiind a absolvit dirijat orchestră la Univer- pianistului Sviatoslav Richter, dirijat născut în zi de 16 iunie, era mereu sitatea de Arte „G. Enescu“ Iaşi. de George Georgescu. Memorabile sărbătorit de muzicieni și de publicul Din Ohio, Janine Schmelzer versiuni straussiene a creat Emanuel băcăuan. Bock a studiat și a obținut licența la Elenescu, îndrăgostit de muzica ger- Cele două săptămâni de lucru trombon și tubă. Foarte activă ca solist manului care începuse să studieze intens s-au finalizat, ca de obicei, cu și profesor, are o reală preocupare pen- muzica, asemeni lui Mozart, la 4 ani. patru concerte. În fața orchestrei s-au tru studiul dirijatului. Urmează 81 de ani de muzică. Ri- prezentat și au evoluat: David Colella Cu toții au fost apreciați, după chard Strauss a trăit intre anii 1864- (SUA), Pascal Germain-Berardi (Ca- evoluțiile în lucrări aparținând com- 1949 și a fost socotit ultimul mare nada), Nyasha Brice (SUA), Toma pozitorilor: Wolfgang Amadeus Mo- romantic al artei muzicale. Primul său Holovatskyy (Ucraina), Drew Crane zart, Ludwig van Beethoven, Felix opus, „Marșul festiv”, a deschis seara. (SUA), Lee Yik Chung (Hong Kong), Mendelssohn – Bartholdy, Piotr Ilici Până să împlinească 25 de ani, Strauss Eytan Wurman (SUA), Gan Xiong Ceaikovski, Gustav Mahler, Johann compusese 3 poeme simfonice – (China), Radu Oțel (România), Janine Strauss Jr., Hector Berlioz, Johannes Macbeth, Don Juan, Moarte și tran- Schmelzer Bock (SUA). Brahms, Igor Stravinski, Georges sfigurație. Simfonia Alpilor, ce a David Colella este licențiat în Bizet, Modest Musorgski, Antonin încheiat programul din 13 iunie, este muzică (2015) și a obținut în acest Dvořák și Dmitri Șostakovici. August 2019 structurată în 22 de momente descrip- an masteratul în dirijat simfonic la tive, ce surprind o zi pe munte, din Youngstown State University, Ohio. ozana KAlMusKI ZAReA 29

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural un Ion creangă pictural Îmi revine plăcuta și onoranta marea regretatului Gheorghe Velea și misiune de a spune câteva cuvinte des- mai ales de amprenta tutelară a maes- pre expoziția lui Ioan Maric, vernisată trului Ilie Boca, artist dăruit, care a recent, în cadrul manifestărilor legate construit un demers consecvent de de Zilele Bibliotecii „C. Sturdza“. maximă originalitate estetică, valori- Arta naivă și-a facut apariția ficând plastic arhaismele și arhetipu- la sfârșitul secolului al XIX-lea și rile culturale naționale. constă în creațiile unor pictori care nu Geografia afectivă devine și au frecventat școli de artă, dar au reușit Cu pensula și culorile Ioan una spirituală, pentru că Ioan Maric își să-și constituie, pe cont propriu, o vizi- Maric se definește ca un narator au- așează talanții creatori sub semnul une estetică exprimată foarte original, tentic, un soi de Anton Pann sau Ion credinței și al iubirii, ceea ce îl ajută să cu o prospețime creatoare irepresibilă. Creangă pictural. Fiecare tablou con- rodească pe deplin. Arta naivă este deosebită de tutela ține o poveste sau mai bine zis o Nu doresc să mai dezvolt im- standardelor folclorice, dar și de arta snoavă și adeseori o fantasmagorie, presionanta listă a distincțiilor națio- amatorilor care se subsumează aproxi- pentru că fantezia sa plină de umor nale și internaționale primite. Putem mațiilor profesionalismului. depășește granițele realului. Vedem să ne mândrim că opera sa și a Catin- Primii reprezentanți de seamă oameni, animale și acareturi zburând căi Popescu așeaza Bacăul într-o pozi- ai artei naive sunt francezul Henri într-o replică ideatică la lucrările lui ție exponențială și în domeniul artei Rousseau Le Douanier, cel care s-a în- Marc Chagall. Poeziei diafane a tablo- naive și că premiile primite răsplatesc scris cu autoritate printre pictorii cu- urilor acestuia, Ioan Maric îi opune o binefacătoarea armonie și tenacitate rentelor de avangardă ale începutului vitalitate autohtonă, originală și crea- care îl animă. Mai trebuie spus că la o de secol XX și georgianul Niko Piros- tivă. vârstă înaintată, artistul și-a desăvârșit mani. Apropiindu-ne de personaje, studiile pentru a se îngriji de perpetu- Mai aproape de noi trebuie putem observa o ambiguitate personi- area lecțiilor sale în generațiile care amintită remarcabila școală a primi- ficatoare prin care trăsăturile umane și vin. tivilor croați cu Ivan Generalic, pre- cele zoomorfe se întrepătrund. Artistul Este expresia unui caracter cum și o pleiadă de pictori sârbi și de are în vedere relația foarte apropiată nobil, dăruit cu virtuți generoase, atât alte naționalități. dintre om și animal prin care omul artistice, cât și umane. În Romania s-a facut cunos- beneficia și de aportul locomotor și de Expozitia Bădiței Măric aug- cut Stan Pătraș, autorul sculpturilor din hrana necesară, așa încât cea mai pre- mentează fericit valențele culturale ale Cimitirul Vesel de la Săpânța. În a- sus îngrijire era dăruită prietenilor Zilelor Bibliotecii. Va invit să o par- ceastă descendență fericită se înca- necuvântători. curgeți pe îndelete, pentru a descoperi drează și picturile Bădiței Măric, operă Trăsăturile caricaturizate con- o multitudine de sugestii care nu au desăvârșită cu talent și tenacitate pe tribuie la definirea caracteriologică a fost prinse în aceasta sumara prezen- parcursul multor decenii. personajelor, precum și a locului și tare. Ca să conchidem, putem afirma Dacă în literatură Gabriel rolului lor în comunitate și esențiali- că, deși disimulează o naivitate hâtră, Garcia Marquez a instituit un Ma- zeaza umorul artistului, care dă o de- Ioan Maric este un pictor complex și condo, un spațiu referențial, legendar finiție magistrală: „umor care lovește, complet, pe deplin stăpân al mijloa- și etern, putem spune – păstrând pro- dar nu rănește“. În fond suntem în celor de expresie artistică, prin care porțiile – că și Ioan Măric posedă pro- țara lui Păcală și Tândală, în care reînvie o matrice deopotrivă geogra- pensiunea tematică de a defini un uni- doza de umor ne salvează din orice fică și spirituală a lumii românești. vers personal și recognoscibil din lu- situație. Fără a depinde de mode și curente, el mea satului arhetipal, autentic, care Îmi vin în minte celebrul afo- creează o Opera cu majusculă, re- nu a fost afectat de demonii moder- rism al lui Constantin Brâncuși: „Când prezentativă pentru artele vizuale de nității. nu mai ești copil, ai murit demult“ sau pretutindeni. Ni-l reamintim din copilăria ideea lui Picasso, care susținea aparte- de la bunici; satul cu ulițele colbuite nența harului artistic la copii, har care Radu cIobANu vara sau cu zăpezile bogate de altă- riscă să se piardă odată cu maturizarea. dată; satul purtătorilor de opinci sau Ioan Măric reușește să-și păstreze catrințe, cu bâlciuri și hore și datini de nealterată percepția ingenua, jubilato- sărbători, cu Jieni, capre și ursari, cu rie a copilului care se joacă dăruind bisericile ce cheamă la reculegere. bucurie. Bucuria exprimată cromatic Harul pictural al artistului în tonuri vii precum și cu o știință August 2019 conferă satului de baștină, Luncani, compozițională proprie, de mare ver- toate prerogativele esențiale ale lumii vă și fantezie. 30 rurale românești. Pictorul a beneficiat de îndru-

https://biblioteca-digitala.ro cadran cultural La invitaţia Ansamblului Artistic „Constantin Arvinte“ al Consiliului Județean Iași, Ansamblul Folcloric „Busuiocul“ al Con- siliului Județean Bacău a participat, în perioada 12-15 iunie 2019, la prima ediție a Festivalului Național de Folclor „Constantin Arvinte“, alături de alte 10 ansambluri din întreaga țară, printre care amintim „Drăgan Muntean“ - Deva, „Țara Vrancei“ – Focșani, „Cununa Carpaților“ - Bu- curești, „Crișana“ – Oradea, „Burnasul“ - Ale- xandria ș.a. Evoluția băcăuanilor a fost răsplătită cu Diploma de Excelență.

Reviste moldovalahe Poetul ovidiu Genarua fost dis- tins recent cu Premiul pentru Poezie al Uni- unii Scriitorilor (2018), prilej cu care a rostit următorul discurs: Ilustre feţe, Recunosc, sunt un provincial sa- dea. Puţin speriat. Un izolat rătăcit în Ro- mânia profundă, acolo unde, cum bine spu- nea vecinul meu de palier, un distins avocat, «mulţimea anonimă se va avea în vedere». Aş mai spune, dar nu este impor- tant, că sunt un flueră vânt printre stiluri şi generaţii literare, neafiliat vreuneia. Aşa că pentru unul ca mine este o mare onoare şi un privilegiu să fiu luat în seamă de elita scriitoricească de la Bucu- reşti. Bucureşti – capitala lumii la români. Cărţi am mai scris, dar roata norocului, capricioasă, s-a abătut rar pe la Bacău. Cam odată la 50 de ani. Eu am mai primit odată această distincţie, hăăăt! în mileniul trecut, în 1974, pe când, mă au- Fondată în 2013 de profesoara Ma- Intrat în cel de-al XV-lea an de tocitez, «Miţa Biciclista de provincie făcea riana Bendou, revista internațională de educa- apariție, buletinul de informare misionar- ultima cursă cu trupul ei de davincie». ție, cultură și civilizație Anotimpurile expre- pastorală și culturală fondat de preotul Pentru A fost, la Bacău, la Bacău într-o siei Ideii este cunoscută îndeosebi în mediul Roncea dovedește că și pe Valea Trotușului se mahala/ o mare dandana cu şampanie şi on-line, dar are și o variantă tipărită, ce se pot face lucruri temeinice și cu folos duhov- frigărui. De data asta va fi cu apă plată, bucură de aprecierea cititorilor. Cel de-al 6-lea nicesc. Sumarul celui de-al 58-lea număr (a- iaurt şi valeriană. număr (martie-aprilie-mai 2019) e dedicat „în prilie-iunie) este subsumat în bună parte Anu- Între cele două evenimente s-a principal anotimpului și sărbătorilor de primă- lui omagial al satului românesc (al preoților, aşternut un «hău istoric» în care tot scriind, vară, Mărțișorului, Zilei Mondiale a Scriitoru- învățătorilor și primarilor gospodari), remar- scriind şi aşteptând, am îmbătrânit. Dar lui, Zilei Internaționale a Femeii, Zilei Interna- cabile în acest sens fiind profilul consacrat nu-i bai. Premiul de astăzi arată că şi la 85 ționale a Francofoniei, Zilei Internaționale a memoriei teologului mărturisitor care a fost de ani se poate să fii antum. În formă. Nu Poeziei, Zilei Mondiale a Teatrului, Zilei Inter- prof. univ. dr Nicolae Achimescu, trecut la integral. Cam 80 la sută. Restul până la naționale a Cărții pentru Copii, Zilei Mondiale Domnul în seara de 27 mai 2019, medalioa- 100% este reumatism şi cardiologie. a Pământului, Sărbătorilor Pascale, Zilei Inde- nele dedicate clericilor slujitori ai Bisericii Pe scurt, poezia a fost pentru pendenței României“. Între colaboratori se strămoșești din satele comunei Poduri (Con- mine drogul care a făcut să-mi bată inima, numără poeții Laurențiu Tătaru, Corina Matei stantin Crișan, Costachi Nemțanu, Dionisie chiar şi duminica. Gherman, Radu Iorgulescu, Carolina Bâldea, Șova, Nicolae Teodoriu), preoților ajutători, la Aşadar, mulţumesc poeziei şi slu- Ileana Cornelia Neaga, Maria Ruscanu Bălă- Slănic, în timpul parohiatului părintelui Ilie jitorilor ei de aleasă stirpe, aici de faţă. cianu, Mihai Coandă, Marilena Ion-Cristea, Mircea (David Isache, Gheorghe Aniculoaie, Mulţumesc distinsului juriu care a scanat Ștefania Burnea, Michaela Boancăș (Italia), Nicolae Romică Enoiu), cântecul de prieten provincia, mulţumesc Domnului preşedinte Petru Grădinaru, Al. Florin Țene, Renata Ve- scris de poetul Dan Sandu „Întru Eternitatea Nicolae Manolescu, mulţumesc Editurii Ju- rejanu, prozatorii Maria Tomiță Corini (Italia), Profesorului Gheorghe Drăgan“. Bogată e și nimea, mulţumesc Cartea Românească, Mariana Bendou, criticii Vasile Rușeți, Vasile tematica pur religioasă, ce dă publicației sa- mulţumesc criticilor care au avut plăcerea Bele, traducătoarea Elena Buzatu (S.U.A.) ș.a. rea pământului o aură aparte. (csG) să scrie despre mine, mulţumesc România Vă semnalăm pri- • Marin Moscu - Foșnetul în spațiu (idem, 2017) și Literară, mulţumesc soţiei mele, Cristina, mirea spre lectură a următoa- eternității (Râmnicu Sărat, Jurnal de creație și eseuri care îmi dăruieşte zilnic din tinereţea ei, vă relor volume: Editura Rafet, 2006); critice (idem, 2017); mulţumesc tuturor fiindcă m-aţi acompaniat • Roxana Medvețki - Amin- • Vasile Didoacă Dojană - • Paul Spirescu - Trepte (Cluj în aceste clipe de graţie. tiri din gimnaziu (Bacău, - Napoca, Editura Grinta, Care au şi trecut. Editura Rovimed Publishers, semnal 2017); Într-o lume avidă de incultură, închei cu un vers-memento: «Popoarele

2016); chemarea infinitului (Târ- • Constantin Țăranu, Petre August 2019 • Mircea Constantin Jurebie - goviște, Editura Bibliotheca, Colăcel - Două vieți într-o fără poezie sunt sortite frigului.» Rondeluri (Bacău, Editura 2019); carte (Roman, Editura Mu- Vă mulţumesc! Ateneul Scriitorilor, 2016); • Vasile Bardan - o viziune șatina, 2017). Felicitări, distinse Maestre! 31

https://biblioteca-digitala.ro Meridiane românești

camelia (Iosub) THoMAs (s.u.A.)

CAPCANĂ RAVEN

M-am scufundat cu gleznele-n păcat You crushed, white raven with heavy wings

Supusă sub aliura ta de zeu. In the death of the sunrise with heavy, fiery teeth,

Cu-atâta trup, de suflet am uitat You crushed in my dreams, because the world…

Şi astăzi mor de dor de Dumnezeu. The world is too small and you don’t fit in it.

Cu dinţii muşc din mărul interzis, Your feathers are black, but your flight's white as light,

Căci pielea ta ca mărul are gust. You exist in two different worlds.

Realitatea ta îmi pare vis Flying so high might make you so sick

Şi infinitul meu este îngust. But your freedom is sacred, that’s why I want so badly

To hide and get lost in your crushed wings. Mă pierd în lumea ce mi-o dăruieşti,

Căci rătăcită eu am fost mereu. MĂ-NTREB DE ŞTIU SĂ IUBESC Nici nu mai vreau să ştiu de mă iubeşti,

Că azi nu mă iubeşte Dumnezeu... Mă-ntreb ades de ştiu cum să iubesc,

Căci toamnă am iubit şi-am ofilit-o. TRAP Prin frunze moarte astăzi rătăcesc Şi goliciunea-n suflet mi-am pitit-o. Under your power as a God I sink my ankles in transgression. Mă-ntreb ades de ştiu cum să iubesc My body is alive, but my soul got forgotten. Căci cerul l-am iubit şi astăzi plânge. And today I miss God so much… Ochii-n pământ mă-ndeamnă să privesc Şi inima în picuri mi se frânge. I take a taste of the forbidden apple Because your skin tastes like the apple sin. Mă-ntreb ades de ştiu cum să iubesc Your reality seems to be a dream to me Căci te-am iubit şi iată, ai plecat. And this narrow, small place is my infinity… Iubiri zidite-n azuriu ceresc Îmi lasă trupul gol, întunecat... I get lost in this world you give me, Actually, I have always been lost. I WONDER IF I KNOW HOW TO LOVE It doesn't even matter if you still love me, Because God has no love and no lust. I often wonder if I know how to love, Because I loved the fall and I wrinkled it. CORB I now wander through the withered leaves And I hide my empty soul… Te-ai prăbuşit, tu, corb cu aripi grele În moartea răsăritului cu dinţii grei de foc. I often wonder if I know how to love Te-ai prăbuşit în visurile mele Because I loved the ski and I made it cry. Că lumea e prea mică... prea mică şi n-ai loc. I hide my glance in this shadow of guilt, Because my heart is broken now. Îndoliat în pene, dar alb în zborul tău Te-ai descompus în lumi atât de diferite. I often wonder if I know how to love Prea liberă-nălţimea ca să nu-ţi vină rău, Because I loved you and you left me. Prea sacră libertatea, ca-n penele-ţi zdrobite My way of loving may be deep, may be strange Să nu mă pierd, să nu mă-ngrop şi eu... But the truth is it leaves me empty and dark. cadran cultural Periodic editat sub egida consiliului Județean bacău Director: Petre Vlase Redactor-șef: cornel Galben colectivul de redacție: Vasile Apostol, Ioan Dănilă, Anișoara Macor, Dan sandu Redacția: Ansamblul Folcloric „busuiocul”, 600266 bacău, str. Trotuș 6A Tel./fax: 0234523357, 0740467908, 0740370665 e-mail: [email protected] IssN 2601-5781, IssN-l 2601-5781

https://biblioteca-digitala.ro