Completau Programul Unio- Nist Abia Schitat, Dindu-I Un Continut Mai Bogati Conferindu-I in Acelasi Timp Un Plus De Exactitate
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
ACADEMIA ROMÁNA INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA" REVISTA ISTORICA fondator N.lorga tp IV ilyistiliiiili01311.1111111 I"' Serie nouä, 'tomtit 1, 1990 ° 1 lanuarie r EDITURA www.dacoromanica.roACADEMIEI .ROMANE ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" REVISTA ISTORICA" apare de 12 oil pe an. In Ora abonamentele se primesc la oficiile poltale si difuzoril de presä prin Intreprinderi 0 institutii. Pretul unui abonament este de 180 lei. Cititorli din strinatate se pot abona adresindu-se la ROMPRES- FILATELIA DepartamentulExport-Import,pressiP.O. Box 12-201. Telex 10 376 prsfi r - Bucuresti, Calea Grivitei nr. 64-66. COLECTIVUL DE REDACTIE ION APOSTOL- redactor pf adjunct MIHAI OPRITESCU NAGY PIENARU _ Manuscrisele, cartile 0 revistele pentru schimb precum 0 mice corespondentd se vor tr1mite peadresa Colectivultd deredactiealrevistei REVISTA I STOR ICA". A dresa Redactiei B-dul Aviatorilor nr. 1 71247 - Bucurelti, tel. 50 72 41 www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA SE IE NOUA TOM 1, NR. 1 - Ianuarie 1990 SIIMAR La ineeput de drum 3 SOCIETAT.i.A ROMANEASCA IN EPOCA UNIRII GRIGORE CHIRITA, Probleme ale rnodernizärii statuluisi socicttii rornanesti in dezbaterile Adunärilor ad-hoc (I) 7 PAUL CERNOVODEANU, Misiuni militare romanesti trimise peste holare in timpul domniei lui Alexandru loan Cuza 23 NICOLAE PERCIUN, Contributiilainceputuriletelegrafieisipostei moderne in Romania . ................ , . CONSTANTIN I. STAN, Aniversarea semicentenarului Unirii Principatelor Române (1909) . ...... .. ........ 61 FLORIAN ROATES, Interferente europene In gindirea istoricä româneascA de la 1848 73 DOCUMENTAR N ICOLAE DASCALU, Contributia. Biroului pentru Servicii strategice (0.S.S.) al S.U.A. la Victoria Natiunilor Unite (1941-1945) (I) 83 VIATA ST HNTIFICA A X-a sesiune stiintificä Valori bibliofile din patrimoniul cultural ,national-cerce, tare si valorificare" (Alexandi ina Eastern, Emil Nadler ); Stiri noi privind orga- nizarea provinciei Dacia (Constantin C.Petolescu ); Cillátorle de documentare in U.R.S.S. (Marian Stroia );Cronicä 89 RECENZII CONSTANTIN REZACHEVICI, Constantin Brâncoveanu - Zärnesti1690, Edit. Mi- Mara', Bucuresti, 1989, 258 p. -F 3 härji (Florin Constantiniu ) . 95 PAUL E. MICHELSON, Conflict and Crisis. Romanian Political Development, 1861 - 1871,Garland Publishing,Inc., New York and London, 1987, 327 p. (Ion Stanciu ) . 96 *** Elementa ad fontium editiones, vol. LXVIII Boca........ menta ex Archivo . ........ .Regiomontano ad Poloniam Spectantia, XXXV pars, edideruni Carolina Lanckoroska et Lucia- nus Olech, Réma, 1988, 185 p.(Antal Lukacs ) 99 YA SA R YUCEL, Anadolu beylikleri hakkindaarastirmalar. XI II -X V. yilzyillarda kuzeybali Anadolu tarihi. goban-ojullari begligi-Candar-gullari begligi(Cercetäri privind beyli- kurile din Anatolia. Istoria Anatoliei de nord-vest In veacurile XIII-XV. Beylikul oban-ogruHari - BeylikulCandar-obllarl),I,ed.ILTiirktarihkurumu basimevi, Ankara, 1988, 224 p. (Nagy Pienaru ) , 100 EUGEN WEBER, Une histoire de l'Europe. Hammes, cultures et sociétés de la Renais- sance et nos jours, vol.I, De la Renaissance auICI, I I le sicic, Fayard, Paris, 1986, 522 p. (Lucicn Cruceanu ) ... 102 JACQUES HEERS, Machiavel, Librairie Arthme....... Fayard, Paris, 1985, 459 p. (Eugen Denize ) 103 ),11evista istoricä", tom 1, nr. 1, p. 1-106, 1990 www.dacoromanica.ro REVISTA ISTORICA NOUVELLE St RIE TOME 1, N° 1 danvier 1990 SOMMAIRE Prélim Wakes LA SOCIÉTÉ ROUMAINE A L'ÉPOQUE DE L'UNION GRIGORE CHIR1TA, Problèmes de la modernisation de l'État et de la société roumaine dans les débats des assemblées ad-hoc (I) .. ... ... 7' PAUL CERNOVODEANU, Missions militaires roumaines envoyées â l'étranger sous le règne d'Alexandru loan Cuza .. ....... .. ..... ..... 23 NICOLAE PERCIUN, Les débuts de la télégraphie et de la poste moderneroumaines 41 CONSTANTIN I. STAN, L'anniversaire d'un demi-siècle depuis l'Union des Princi- pautésroumaines(1909) 61 FLORIAN ROATES, Interférences européennes dans la pensée historique roumaine de 1848 73 DOCUMENTA IRE NICOLAE DA SCALU, La contribution du Bureau pour les Services stratégiques (0.S.S.) des États-Unis a la victoire des Nations Unies (1941-1945) (1) 83: LA VIE SCIENTIFIQUE La Xe session scientifique Valeurs bibliophilesdans le patrimoine culturel national - recherches et valorisation" (Alexandrina Bostan, Emil Nadler ); Informations ré- centes concernant l'organisation de la Dade (Constantin C. Petolescu); Voyage d'études en U.R.S.S. (Marian Stroia);Chronique 894 COMPTES RENDUS CONSTANTIN REZACHEVICI, Constantin Brâncoveanu -Zörnesli 1690, Ed. Militard, Bucuresti, 1989, 258 p. -I- 3 cartes (Florin Constantiniu) . 95. PAUL E. MICHELSON, Conflict and Crisis.Romanian Political Development, 1861- 1811,Garland Publishing,Inc., New York and London, 1987, 327 p. (Ion Stanciu ) . .. .... 96 * * * Elementa ad fontium......... editiones, vol.. LXVIII.. .......... Documenta ex Archivo. Regiomontano ad Poloniam Spectantia, XXXV pars, ediderunt Carolina Lanckormiska et Lu- cianus Olech, Roma, 1988, 185 p. (Antal Lukacs ) 991 YASAR VICEL,Anadolu beglikleri hakkinda arastirmalar. XI II -X V .gdzyillardakuzeg-bati Anadolu tarihi. goban-o# ullari begli begliji(Recherches concernant les beyliks d'Anatolie. Histoire de l'Anatolie aux XILIe -XVe siècles. L eb eylik paban -ogullari -L e b eylik Candar-ogullari),I, ne éd., Türk tarih kurumu ba- simevi, Ankara, 1988, 224 p. (Nagy Pienaru ) 100 EU GEN WEBER, Une histoire de l'Europe. Hommes, cultures et socials de la Renais- sance etnos jours, vol.I, De la Renaissance au XVIIIC sitcle, Fayard, Paris, 1986, 522 p. (Lucian Cruceanu ) . ....... 6 .... 102. JACQUES HEEHS, Machiavel,Librairie Arthème Fayard, Paris, 1985, 459 p. (Eu- ' gen Denize ) 1 103 Revista istorica", tom 1, nr. 1, p. 1-106, 1990 www.dacoromanica.ro LA ÎNCEPUT DE DRUM Decembrie 1989 va intra in cartea de aur a istoriei Romäniei ala- turi de alte mari momente ale luptei pentru libertatei Intregire natio- nalä, 1848, 1877, 1918. Dadt revendicAm acel moment din trecutul nea- mului - 1848 -nu o facem acum mamai pentru cprinaele semne ale biruintei afost anuntate de imnul inälfätori eroie totodatá Des- -teaptä-te române", dar pentru eäla fel ea si atunci tineretul a fost su- fletul revolutiei, virful ei de lance. Pornit la luptä cu miinileli piepturile ;vale, doar cu dreptatea cauzei sale, tineretul a fost cel care a Infruntat, peste tot eumplita form represivä a dietaturii. Atit la Timisoara cit si la Bucuresti, la Universitate, in Piata Palatului, la Televiziune nu s-a dat inapoi. Deviza pasnia nril violentä" s-a transformat rapid in Murim dar nu plecAm" ! Armata al c6rui contingent de tineri era majoritar s-a infrätit cu semenii lor studenti, muncitori, Mrani veniti din toatg tara in Capita lg, hotkind in strinsg Imitate soarta tiraniei. Apoi in zilelesi noptile incle§tkii cu fortele intunericului 0 ale buncgrelor, tineretul, im- preung cu intregul popor, a apgrat tinära revolutie. Revolutia a demonstrat cit de puternic este sentitnentul de liber- tate la români. Secolele de luptä necurmatg pentru apgrarea gliei strg- mo§e§ti au fäcut din libertate una din virtutile spiritului romanesc. In urmg cuasedecenii, marele tribun al neamului românesa Nicolae Iorga sublinia cu tkie in prelegerile sale universitare consacrate evolutiei ideii de libertate, recent reeditate, insemngtatea exceptionalg pentru prezentuli viitorul umanitgtii a problemei libertItii sub in- treitul ei aspect : libertatea muncii, libertatea politicg, libertatea gin- dului". Prin revolutia din decembrie poporul roman aducea o noug 0 ma- jorI contributie la istoria civilizatiei europene a secolului XX, secol care in numele ideii de libertate cunoscuse doug cumplite cataclisme mondiale; Libertatea ci§tigatsä in decembrie cu arma in mîiiá trebuie apgratá in continuare in viata politicá, economicg, culturalg, in gindire. Revolutia a pus carat acelei elimingri a României din Europa, a redat poporului sentimentul demnitätii, a pus capgt distrugeriisis- tematice a valorilor spiritualei materiale ale neamului românesc, a in- laturat diletantismuli impostura in *tiintg, culturgi artg. Eliberate de dogmä s,i de ingerintele politicului, aceste componente ale spiritualitätii române0i vor redeverd acele punti de leggturä cu civüizaia europeang atit de brutal estompate dupg 1944. In perioada interbelicá culturasi tiina romäneascä au dat spirite de dimensiuni universale :N.Iorga, Lucian Blaga, M.Eliade, Gh.Bratianu, Enescu, Brincu0, ks.a integrindu- se mariIor curente de &direi expresie artisticg ale timpului. ,,Revista isioricV, tom 1, nr. 1, p. 3-5, 1990 www.dacoromanica.ro 4 LA ThICEPUT DE DRUM 2 Ins60 Academia Românä, acest panteon al culturii române0i pierdut independenta, alegerea membrilor sM thud hotkitá de alte foruri §i nu odatä in flagrantä contradictie cu spiritul Dup5, rázboi, mutilatá de revolutia cultural-stiintificâ" spiritu- alitatea româneascá a fost in mare mäsurá silitä sä se expatriezei sä asigure in diaspora continuitatea vietii cultural spirituale române§ti ; ultimii ani ai dictaturii au determinat o nouá migratie in masä a elitei literelor, artei §i Olin* spre libertate. 0 retrospectivá asupra culturii române0i conduce la aprecierea c, impotriva poporului ronahn s-a incercat in ultima jumätate de secol un genocid cultural 0 spiritual. Distrugerea trecutului, a momunentelor sale, acele unice cronici in piatrâ" ale rieamului românesc a foyt, corelatâ cu actiuni de anvergurá care au vizat leagânul neamului românesc" -sa- tul - seva multisecular5, a, românilor - täränimea, urmäi indu-se sä se taie rkläcinile