Serviciul Istoric al Armatei CALENDARUL TRADIŢIILOR MILITARE 2014

Anul V/2013

CALENDARUL TRADIŢIILOR MILITARE 2014

Periodic de istorie şi cultură militară editat de Serviciul Istoric al Armatei Număr special dedicat împlinirii a 155 de ani de la constituirea Statului Major General

Editura Centrului tehnic-editorial al armatei Bucureşti, 2014 EDITOR: Serviciul Istoric al Armatei DOCUMENTARIŞTI: Luminiţa GAVRA CONSILIUL EDITORIAL: Mihaela CĂLIN General-maior Dr. Gabriel GABOR Colonel (r) Dr. Petre OTU PROCESARE TEXTE: Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU Nicoleta CHIRIACESCU Colonel Dr. Petrişor FLOREA Mirela CONSTANDA Dr. Cornel ŢUCĂ Eleonora DIMA Constantina OARNĂ DIRECTOR FONDATOR

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU RESPONSABIL DE NUMĂR: Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU COLEGIUL DE REDACŢIE:

Redactor-şef DTP: Tudora NECOARĂ Dr. Luminiţa GIURGIU CORECTURĂ: Redactori: Jenica NICOLAE Dr. Veronica BONDAR Eleonora DINCĂ Dr. Iulian BOŢOGHINĂ Lucian DRĂGHICI Dr. Teodora GIURGIU Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU Locotenent Dr. Irina-Alexandra SIMION Dr. Leontin STOICA

Coperta 1: L’Armé de la Roumanie, carte poştală, Künzli frères, Zürich, Déposé nr. 654. Colecţia Gabriel-Octavian Nicolae, Constanţa. Coperta 4: Armata Română (cromolitografie de Carol Popp de Szathmary and capitain D. Gherghe), c. 1879-1880. Colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Fotografiile provin din fototecile Serviciului Istoric al Armatei, Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“, Bibliotecii Naţionale a României şi din colecţiile autorilor.

ISSN 2066-9402

Editură recunoscută de către C.N.C.S./C.N.A.T.D.C.U. – Panel 4 – „Domeniul ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică“. Orice reproducere din „Calendarul Tradiţiilor Militare 2014“ este interzisă fără aprobarea prealabilă. SUMAR PERFECŢIONARE, OPTIMIZARE ŞI CONSECVENŢĂ – general-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ ...... 7 Capitolul I – MILITARUL ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ...... 9 OFIŢERUL – comandor Dr. Marian MOŞNEAGU ...... 10 Capitolul II – NIHIL SINE DEO ...... 13 DOUĂ DECENII DE ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ ÎN ARMATA ROMÂNIEI – Preot Dr. Constantin ŢANU ...... 14 Capitolul III – EROICA ...... 23 MONUMENTUL INFANTERIEI – DESTINUL EFEMER AL UNEI CAPODOPERE COMEMORATIVE – comandor Dr. Marian MOŞNEAGU...... 24 SĂPÂNŢA, SPIRITUL ETERNITĂŢII – locotenent psiholog Dr. Irina-Alexandra SIMION ...... 29 IN MEMORIAM ...... 32 Capitolul IV – CULTURA MILITARĂ ...... 37 „GÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ“, PUBLICAŢIA REPREZENTATIVĂ A STATULUI MAJOR GENERAL – colonel Dr. Mircea TĂNASE, Alina PAPOI ...... 38 SPRE 75 DE ANI DE RADIOFONIE MILITARĂ! – general de brigadă Dr. Răduţ BÎLBÎIE ...... 45 UN ARTIZAN AL „ROMÂNIEI MARI“: COLONELUL ALEXANDRU GHIMUŞ – colonel Dan GÎJU ...... 51 Capitolul V – CAMARAZI DE ELITĂ ...... 55 GENERALUL DE ARTILERIE NICOLAE Z. VASILIU (1880-1961) – Dr. Luminiţa GIURGIU...... 56 NEAMUL LUI ION CREANGĂ ŞI CARIERA MILITARĂ – comandor (r) Gheorghe VARTIC ...... 59 PRINŢESA-AVIATOARE MARINA ŞTIRBEY-BRÂNCOVEANU – muzeograf Sorin TURTURICĂ ...... 71 Capitolul VI – ISTORICI ÎN UNIFORMĂ ...... 77 PROF. UNIV. DR. GHEORGHE DUMITRAŞCU – Dr. Veronica BONDAR ...... 78 CIVILUL IREMEDIABIL, IREMEDIABIL ÎNDRĂGOSTIT DE ARME ŞI ARMATĂ – căpitan (r) Gheorghe DUMITRAŞCU ...... 81 Capitolul VII – TRADIŢII ...... 89 APELUL SOLEMN – Dr. Cornel ŢUCĂ...... 90 RETRAGEREA CU TORŢE – Dr. Cornel ŢUCĂ ...... 93 GRADELE MILITARE ÎN ARMATA ROMÂNIEI – locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU ...... 95 Capitolul VIII – CTITORI ÎN UNIFORMĂ ...... 115 „TRANSFĂGĂRĂŞANUL, AŞA CUM A FOST“ – colonel Ion BRATU ...... 116 CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ – 30 DE ANI DE LA INAUGURARE – Dr. Gelu DAE ...... 123 Capitolul IX – MILITARIA ...... 129 UN ICAR AL LITERATURII ROMÂNE – GENERALUL DE FLOTILĂ AERIANĂ RADU THEODORU – comandor Dr. Marian MOŞNEAGU ...... 130 DE-ALE CADEŢILOR AVIATORI – general de flotilă aeriană veteran de război Radu THEODORU ...... 133 ASOCIAŢIA „6 DOROBANŢI”, ACASĂ ŞI ÎN LUMEA LARGĂ – Dr. Adrian-Silvan IONESCU ...... 137 Capitolul X – EFEMERIDE ...... 145 STATUL MAJOR GENERAL. REPERE CRONOLOGICE – Lucian DRĂGHICI...... 146 Capitolul XI – SĂRBĂTORI MILITARE – Dr. Luminiţa GIURGIU ...... 155 Capitolul XII – MINIŞTRII APĂRĂRII NAŢIONALE ...... 161 Capitolul XIII – ŞEFII STATULUI MAJOR GENERAL ...... 175 Capitolul XIV – ANIVERSĂRI ...... 183 ARTILERIA ROMÂNĂ LA SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ DIN ANUL 1902 – colonel prof. univ. Dr. Adrian STROEA, colonel (r) Marin GHINOIU ...... 184 O LEGENDĂ ITINERANTĂ – NAVA-ŞCOALĂ „MIRCEA” – comandor Dr. Marian MOŞNEAGU ...... 197 Capitolul XV – VEDETE PRINTRE MILITARI ...... 207 ÎN CADENŢA CELEBRITĂŢII – comandor Dr. Marian MOŞNEAGU ...... 208 Capitolul XVI – MODA ARMY, ÎNTRE MANIERE ŞI ELEGANŢĂ ...... 213 IERARHIA ELEGANŢEI – locotenent psiholog Dr. Irina-Alexandra SIMION ...... 214 CALENDAR 2014 ...... 223

5 SUMMARY

PERFORMANCE, OPTIMIZATION AND CONSISTENTLY – Lieutenant General Ştefan DĂNILĂ, Ph.D...... 7 Chapter I – SOLDIER IN ROMANIAN SOCIETY ...... 9 THE OFFICER – Captain (N.) Marian MOŞNEAGU, Ph.D...... 10 Chapter II – NIHIL SINE DEO ...... 13 20 YEARS OF RELIGIOUS CONGREGATION IN ROMANIA’S ARMY – Priest Constantin ŢANU, Ph.D...... 14 Chapter III – EROICA ...... 23 INFANTRY MONUMENT – EPHEMERAL DESTINY OF A MEMORIAL MASTERPIECE – Captain (N.) Marian MOŞNEAGU...... 24 SĂPÂNŢA, THE ETERNITY SPIRIT – Lieutenant Psychologist Irina-Alexandra SIMION, Ph.D...... 29 IN MEMORIAM ...... 32 Chapter IV – MILITARY CULTURE ...... 37 “ROMANIAN MILITARY THINKING”, REPRESENTATIVE PUBLICATION OF GENERAL STAFF – Colonel Mircea TĂNASE, Ph.D., Alina PAPOI ...... 38 ALMOST 75 YEARS OF MILITARY RADIOPHONY – Brigade General Răduţ BÎLBÎIE, Ph.D...... 45 AN ARTISAN OF “GREAT ROMANIA”: COLONEL ALEXANDRU GHIMUŞ – Colonel Dan GÎJU ...... 51 Chapter V – ELITE COMRADES ...... 55 ARTILLERY GENERAL NICOLAE Z. VASILIU (1880-1961) – Luminiţa GIURGIU, Ph.D...... 56 THE FAMILY OF ION CREANGĂ AND THE MILITARY CAREER – Commander (r) Gheorghe VARTIC ...... 59 PILOT-PRINCESS MARINA ŞTIRBEY-BRÂNCOVEANU – Specialist in museography Sorin TURTURICĂ ...... 71 Chapter VI – HISTORIANS IN UNIFORM ...... 77 PROF. UNIV. GHEORGHE DUMITRAŞCU, PH.D – Veronica BONDAR Ph.D...... 78 THE CIVILIAN IRREMEDIABLE, IRREMEDIABLE FOND OF WEAPONS AND ARMY – captain (r) Gheorghe DUMITRAŞCU, Ph.D...... 81 Chapter VII – TRADITIONS ...... 89 SOLEMN CALL – Cornel ŢUCĂ, Ph.D...... 90 THE WITHDRAWAL WITH TORCHES – Cornel ŢUCĂ, Ph.D...... 93 MILITARY RANKS IN ROMANIA’S ARMY – Lieutenant-colonel Gabriel PĂTRAŞCU...... 95 Chapter VIII – FOUNDERS IN UNIFORM ...... 115 “TRANSFĂGĂRĂŞANUL – AS IT WAS” – Colonel Ion BRATU ...... 116 DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ CANAL – 30 YEARS FROM THE INAUGURATION – Gelu DAE, Ph.D...... 123 Chapter IX – MILITARIA ...... 129 AIR FLOTILLA GENERAL RADU THEODORU – Captain (N.) Marian MOŞNEAGU ...... 130 OF PILOT CADETS – Air Flotilla General, war veteran Radu THEODORU ...... 133 “6 FOOT SOLDIERS” ASSOCIATION, HOME AND IN THE WORLD – Adrian-Silvan IONESCU, Ph.D...... 137 Chapter X – EPHEMERA ...... 145 GENERAL STAFF. CHRONOLOGY – Lucian DRĂGHICI ...... 146 Chapter XI – MILITARY HOLIDAYS – Luminiţa GIURGIU, Ph.D...... 155 Chapter XII – MINISTERS OF NATIONAL DEFENSE ...... 161 Chapter XIII – CHIEFS OF GENERAL STAFF ...... 175 Chapter XIV – ANNIVERSARIES...... 183 ROMANIAN ARTILLERY AT THE NATIONAL FESTIVITY IN 1902 – Colonel prof. univ. Adrian STROEA, Ph.D., Colonel (r) Marin GHINOIU...... 184 AN ITINERANT LEGEND – TRAINING SHIP “MIRCEA” – Captain (N.) Marian MOŞNEAGU ...... 197 Chapter XV – STARS AMONG MILITARIES ...... 207 IN THE CADENCE OF CELEBRITY – Captain (N.) Marian MOŞNEAGU ...... 208 Chapter XVI – MILITARY FASHION BETWEEN ELEGANCE AND GOOD MANNERS ...... 213 HIERARCHY OF ELEGANCE – Lieutenant Psychologist Irina-Alexandra SIMION, Ph.D ...... 214 CALENDAR 2014 ...... 223

6 PERFECŢIONARE, OPTIMIZARE ŞI CONSECVENŢĂ

erioada istorică în care trăim este Pdefinită de două coordonate majore. Pe de-o parte trăim în secolul vitezei, într-o eră a evoluţiei accelerate pe toate planurile şi în toate domeniile. Pe de altă parte, traversăm cea mai severă recesiune economică a ultimilor aproape o sută de ani. În acest context se înscriu eforturile Statului Major General de a defini strategii şi a planifica dezvoltarea forţelor care trebuie să răspundă viitoarelor ameninţări. Mai mult de atât, aceste deziderate trebuie atinse având la dispoziţie echipamente uzate fizic şi moral, greu de înlocuit, dar şi mai greu de menţinut operabil. Cu toate acestea, palmaresul de realizări al Statului Major General, atât la nivel conceptual, cât şi la nivelul practic al misiunilor îndeplinite, este impresionant. Am reuşit să extragem cetăţeni români din zone periculoase sau din zone calamitate în urma unor evenimente tragice, am participat şi participăm la operaţii importante pentru asigurarea securităţii în lume şi pentru General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ, democraţie, din Irak până în Mali. Am intervenit ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL şi vom interveni în sprijinul populaţiei ori de câte ori e nevoie, cu resursele de care dispunem şi cu determinarea de a fi în slujba cetăţenilor ţării. Suntem activi în structurile internaţionale şi am consolidat cooperarea militară internaţională pentru menţinerea unui nivel ridicat de securitate naţională. Personalul din Statul Major General are voinţa, determinarea şi expertiza necesare succesului, are capacitatea de a se remodela după nevoile misiunii, de a se transforma şi de a conduce transformarea Armatei României, conform cerinţelor şi provocărilor viitorului, în limita resurselor disponibile şi alocate.

7 Realizările predecesorilor şi provocările participăm activ în toate structurile de conducere viitorului impun exigenţă, perfecţionare, eficienţă colectivă, la nivel militar, de la Comitetul Militar şi optimizare. Cu optimism, încredere, implicarea al NATO, Comitetul Militar al Uniunii Europene, şi dedicarea fiecărui om din compunerea Statului până la comandamente şi agenţii. Pentru a face Major General, nimic nu e imposibil de înfăptuit, posibilă implicarea întregii experienţe naţionale iar ţelurile propuse sunt realizabile. la deciziile comune, exigenţele privind pregătirea Statul Major General răspunde de şi selecţia personalului din aceste structuri au participarea militarilor români în misiunile crescut semnificativ. externe asumate de statul român, de plani- În prezent, Statul Major General este o ficarea strategică, de executarea serviciului de structură de conducere întrunită, responsabilă luptă şi de participarea la intervenţii în cu reglementarea şi coordonarea situaţii de urgenţă. De asemenea, activităţilor militare în domeniul ca lider al structurii de forţe a instrucţiei şi exerciţiilor, cu un rol Ministerului Apărării Naţionale important în managementul are rolul de a elabora şi revizui personalului, care elaborează actele normative specifice în planurile strategice, doctri- domeniul instrucţiei, logisticii nele şi actele normative cu şi conducerii operaţiilor. caracter general, planifică Rolul Statului Major structura de forţe şi propune General creşte în importanţă înzestrarea armatei în funcţie în situaţia unei agresiuni de necesarul de capabilităţi. armate, când constituie, La împlinirea a 155 de ani conform legii, Centrul Naţional de existenţă, mulţumesc tuturor Militar de Comandă, împreună celor care fac parte din Statul Major cu reprezentanţii celorlalte instituţii General pentru loialitatea şi respectul din sistemul de securitate naţională. faţă de structura pe care o reprezintă şi Concomitent, conduce operaţiile militare, pentru profesionalismul, spiritul de sacrificiu şi coordonează acţiunile cu comandamentele dăruirea în îndeplinirea misiunilor încredinţate. De operaţionale ale Alianţei şi facilitează sprijinul asemenea, doresc să îi felicit pentru contribuţia naţiunii-gazdă. Nu în ultimul rând, Statul Major adusă de fiecare la reuşitele Statului Major General trebuie să asigure expertiza militară General. pentru fundamentarea deciziei la nivel politico- Am convingerea că amplificarea eforturilor militar în domeniul apărării naţionale. şi perseverenţa noastră, a tuturor celor care Statutul de membru al Alianţei Nord- ne desfăşurăm activitatea în Statul Major Atlantice, precum şi cel de stat membru al Uniunii General, vor asigura consolidarea încrederii Europene implică noi obligaţii şi răspunderi şi a respectului pe care cetăţenii le au faţă de pentru Statul Major General. La nivel aliat Armata României.

8 1 Militarul în societatea românească OFIŢERUL

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU

oezia cu acest titlu, publicată de revista Nu e mai puţin adevărat că şi ofiţerii, cei Pde literatură şi artă „Viaţa militară”, mai mulţi dintre ei, prin conduita şi modul în nr. 1 din ianuarie 1954, mi-a atras atenţia care au ştiut să respecte uniforma militară, prin atitudinea discriminatorie a semnatarului şi prin implicarea în viaţa socială, au câştigat acesteia, recte poetul Alexandru Andriţoiu. încrederea contemporanilor, încât foarte mulţi Butada la adresa ofiţerilor Armatei Regale era, concetăţeni doreau ca fiii lor să urmeze cariera evident, dictată de comandamentele epocii: armelor şi să acceadă la acea onoare militară „Hei, ofiţerii ţării de-altădată/Cu ochii reci, cu atât de des invocată în epocă. mutra încruntată./ Cravaşa ne-o treceau peste Ca urmare, încă de la începutul secolului spinare,/ Ne suduiau de dumnezei şi soare./ Hei, trecut, ofiţerii români ajunseseră să reprezinte ofiţer barbar, în câte carceri/ A fost, pentru nimic, un etalon, atât instituţional, al rangului social cât să ne încarceri./ Ca tu să mergi mai ţanţoş la şi ca aspect vestimentar ireproşabil. În general, paradă,/ Cu pinteni noi şi faţa de pomadă./ Hei, ofiţerii Armatei Române aveau o conduită ofiţeri de-atunci de viţă-aleasă/ V’aţi dus ca apa elegantă, bazată pe raţionamentul potrivit căruia, şi ca pleava deasă,/ Şi în zadar visaţi c’o să mai înainate de a-şi etala aptitudinile de combatant vie/ Amara vreme când în cătănie/ Vă preumblaţi pe câmpul de luptă, lumea îi judeca, în timp de privirile de gâde/ Şi aruncaţi înjurături urâte...”. pace şi fără drept de apel, exclusiv după felul în Mesajul liric contrastează flagrant cu ceea care ştiau să se poarte şi să se arate în societate. ce a însemnat ofiţerimea română încă de la Militarii români de carieră aveau o înfăţişare constituirea Oştirii. În „Introducere” la lucrarea plăcută şi datorită uniformei militare, curată şi sa „Ofiţerul în societate”, aprobată de Marele regulamentară în toate împrejurările, precum Stat Major cu Ordinul nr. 3393 din 22 august şi conduitei în societatea aristrocratică a 1931, colonelul Vasile Mitrea, comandantul începutului de secol XX. Regimentului 36 Obuziere, sublinia: „Corpul Ţinuta militară, a cărei croială, stofă şi ofiţeresc a făcut întotdeauna parte din «elita culoare erau conform regulamentelor, era societăţii» şi tocmai această admitere tradiţională a ofiţerilor în societatea cea mai bună, cere din semnul exterior cel mai vizibil al carierei şi poziţiei partea lor foarte multe şi delicate obligaţiuni ofiţerului. Haina militară - pe care, evident, sociale. […] Astăzi când curentele defetiste au străluceau şi decoraţii militare - era suficientă ajuns aşa departe, se înţelege că rolul corpului pentru a acorda ofiţerilor rangul şi demnitatea ofiţeresc e mult mai mare ca în trecut. El are cuvenite, punându-i în postura ca pretutindeni datoria să pătrundă în toate manifestările vieţii să li se acorde o atenţie pe măsură. sociale şi să vină în contact cu toate slăbiciunile Încă de la terminarea şcolii militare, ofiţerul ei – nu pentru a cădea – ci pentru a le cunoaşte era obligat să-şi procure cel puţin trei rânduri şi îndrepta la vreme”. de unforme militare, respectiv pentru cazarmă, Încă de la cumpăna veacurilor XIX-XX, pentru oraş şi vizite şi cel de-al treilea, pentru ofiţerii se bucurau de un prestigiu recunoscut ceremonie, paradă, baluri, nunţi, serate etc. Era în toate mediile. Poziţia lor era consolidată total contraindicat ca un ofiţer să se deplaseze atât de pildele de eroism ale antecesorilor, cât în oraş în ţinuta de instrucţie şi mai ales să facă şi de vestimentaţia şi manierele inspirate din vizite astfel. Pentru ofiţerii din orice armă, ţinuta societatea europeană modernă, în care mulţi de oraş era cu pantaloni lungi şi cu ghete perfect dintre ei se instruiseră în prestigioase academii lustruite, cizmele fiind folosite doar la instrucţie militare, şcoli de aplicaţie şi universităţi civile. şi călărie.

10 Militarul în societatea românească Calendarul tradiţiilor militare 2014

Mănuşile erau obligatorii la orice ţinută, clasificându-se şi ele tot în trei categorii. La bal, vizită de ceremonie sau în orice reuniune aleasă, mănuşile trebuiau să fie dintre cele mai noi pe care le avea ofiţerul, să nu fie rupte sau cutate şi mai ales, să nu miroase a benzină de la curăţitul acestora. În societate, ofiţerul trebuia să poarte întotdeauna manşete de culoare albă, drepte sau rotunde, preferate fiind în epocă cele mici, care depăşeau cu cel mult un centimentru mâneca tunicii. Gulerul se purta obligatoriu cu cravată de mătase neagră, cusută la 3 mm de marginea lui de sus. Gulerul şi manşetele trebuiau „călcate la lustru” şi schimbate zilnic, chiar de două ori pe zi când era vorba de vizită, bal sau orice altă reuniune selectă. În afara serviciului, batista era un accesoriu obligatoriu pentru ofiţer. Aceasta trebuia să fie de culoare albă, de bună calitate şi trebuia schimbată zilinic. Batista se purta doar în buzunar, fiind interzis a fi ţinută în manşetă. Pe stradă, ofiţerul trebuia să poarte totdeauna sabia în cârlig, pentru a nu lovi caldarâmul. Mâinile, pentru care mănuşile erau obligatorii, trebuiau să fie totdeauna libere şi niciodată aşezate la spate. În trăsură, ofiţerul nu se urca decât în împrejurări bine justificate, mai ales atunci când era îmbrăcat în ţinuta de ceremonie şi îi era interzis mersul cu tramvaiul, mijlocul de transport cel mai ieftin al epocii. tunică, să-şi scoată cravata şi ghetele sau să Imaginea ofiţerului călare era destul de doarmă pe banchetă. obişnuită la începutul secolului al XX-lea. În restaurant, ofiţerul trebuia să se descopere, Atitudinea, ţinuta calului şi a călăreţului trebuiau după aşezarea la masă fiindu-i interzis să scoată să fie fără cusur. La călărie, mănuşile şi pintenii cravata, să se descheie la gât sau măcar la un erau obligatorii. nasture de la tunică. De asemenea, sabia trebuia Pe timpul călătoriilor, cel mai frecvent cu păstrată, fiind aşezată în cârlig şi pusă pe lângă trenul, ofiţerilor vremii le era interzis să poarte corp, sub masă. Chelnerului i se dădeau doar orice fel de bagaj, mâinile trebuind să fie mantaua sau pelerina, chipiul şi mănuşile pentru totdeauna libere. Problema cumpărării bile- a le pune la cuier, urmând a le cere tot de la telor şi a transportului bagajelor, indiferent de acesta la plecare. mărime, revenea soldatului de ordonanţă al Pe timpul vizitelor de etichetă, ofiţerul ofiţerului, precum şi hamalilor din gară la urcarea cobora din trăsură şi intrând în casă, trebuia sau coborîrea din tren. să-şi lase la uşa antreului galoşii, care erau La intrarea în compar timent, după salutul de purtaţi întotdeauna pe timp de ploaie, zăpadă rigoare adresat celorlalţi călători, ofiţerul putea sau noroi. Dădea servitoarei mantaua sau să-şi dea jos mantaua, sabia şi chipiul, dar îi era pelerina şi, după o scurtă aranjare a cutelor interzis să-şi dea jos haina, să se descheie la tunicii, mustăţii şi părului în oglinda din antreu,

11 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militarul în societatea românească intra în camera indicată de servitoare, fără a-şi scoate mănuşile sau a-şi da jos sabia. Cu chipiul în mâna stângă, cu care ţinea şi sabia pentru a nu face zgomot, ofiţerul aştepta, dacă gazda nu se afla în încăpere, fiind gata în orice moment să meargă în întâmpinarea gazdei. La invitaţia acesteia sau dacă vizita se prelungea, îşi putea scoate sabia, deşi nu se făcea frecvent acest lucru. Prima vizită pe care o făcea un tânăr ofiţer, de curând sosit într-o garnizoană, era adresată şefului direct, fiind o vizită oficială (de etichetă). La teatru, ţinuta de prezentare era cea de bal, mantaua sau pelerina şi galoşii lăsându-se obligatoriu la garderobă. Chipiul, aşezat pe mână, se păstra împreună cu mănuşile şi sabia. Întreaga ţinută trebuia să fie impecabilă. La nunţi, baluri şi serate, ofiţerul trebuia să aibă o ţinută extrem de îngrijită, fiind îmbrăcat cu una din uniformele cele mai bune, având guler şi manşete noi, batistă curată, ghete de lac în perfectă stare şi mănuşi glacé. Pieptănat şi bărbierit cu îngrijire, cu mustaţa bine potrivită şi „îndrăzneaţă”, parfumat cu moderaţie, ofiţerul treebuia să vină obilgatoriu cu trăsura, pentru a nu sosi plin de praf sau de noroi. De altfel, barba şi mustaţa au făcut multă vreme carieră în armată, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului trecut. În timpul dansului ofiţerul trebuia să poarte mănuşi. La căsătorie, tributară şi ea regulamentelor şi rigorile militare ale epocii, ofiţerul mergea, de asemenea, în uniformă de gală. Însuşi reprezentanţii Casei Regale a României şi înalţi demnitari ai statului român au purtat uniforma militară în cele mai diverse ocazii. Pasiunile Principelui Carol, viitor rege al României, se împărţeau între cărţi şi uniforma militară. De altfel, în 1902 a urmat cursurile Şcolii Militare de la Iaşi, pe 3 octombrie 1909, la numai 16 ani, fiind avansat la gradul de sublocotenent şi repartizat la Regimentul 1 Vânători din Craiova, Batalionul 1 Vânători. În anul 1912 Carol fusese avansat la gradul de locotenent, iar în anul 1913, conform tradiţiei din familia Hohenzollern, şi-a completat educaţia militară la Academia Militară din Potsdam-Germania, „la regimentul tatălui său”. Ideea fusese inspirată de Principesa Maria, viitorului rege plăcându-i viaţa cazonă, printre soldaţi. Regina Maria îşi amintea despre fiul său cel mare: „Carol era adorat de ofiţeri şi de trupă şi primea în dar un număr nesfârşit de mici uniforme din partea regimentelor. Când le îmbrăca umbla falnic de colo-colo, comandând oşti imaginare şi imitând nemaipomenit de bine glasurile celor ce comandau (...)”. Chiar dacă, în 1957, la Editura Militară apăreau „Indicaţii asupra modului de comportare a ofiţerului în diferite împrejurări”, suntem convinşi că ofiţerul a fost, este şi, cu siguranţă, va fi întotdeauna un elitist.

12 2 Nihil Sine Deo DOUĂ DECENII DE ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ ÎN ARMATA ROMÂNIEI

Preot Dr. Constantin ŢANU promoţii. Aceste activităţi de asistenţă religioasă, organizate îndeosebi din iniţiativă locală, au fost, în general, bine receptate de către personalul entru prima dată, după mai bine de unităţilor militare. În paralel, sărbătorile religioase Ppatru decenii de despărţire forţată de mai importante au putut fi ţinute de către militari, hotărârile arbitrare ale conducerii vremelnice a care au primit permisii sau învoiri de Paşti şi de ţării, Armata şi Biserica s-au regăsit alături pentru Crăciun. Toate acestea au venit ca ceva normal, a comemora eroii Revoluţiei române, pe cei ce ca o întoarcere la firescul lucrurilor, ca o dovadă şi-au jertfit cel mai de preţ dar - viaţa - pentru că militarii, în pofida îndoctrinării vremii, au rămas ca noi să ne redobândim starea de normalitate: aceiaşi credincioşi în uniformă ca întotdeauna. libertatea. Dintre aceştia mulţi erau ostaşi care Pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor şi-au respectat jurământul militar, făcându-şi exprimate de cadrele militare, bibliotecile din datoria faţă de ţara şi neamul lor. A urmat Ziua unităţi au început achiziţionarea unui fond Eroilor, reaşezată de înălţarea Domnului pentru religios de carte. În acest sens, a fost demnă de a înnoda o veche tradiţie şi care este acum remarcat iniţiativa Bibliotecii Militare Naţionale sărbătorită în fiecare an prin slujbe şi onoruri care a găsit resurse să cumpere, cu sprijinul militare. Din ce în ce mai des, comandanţii de Secţiei Asistenţă Religioasă, un număr mare de unităţi au solicitat prezenţa preoţilor la momentele astfel de cărţi, care se adaugă celor păstrate, cu mai importante din viaţa militarilor: depunerea nenumărate riscuri, din perioada interbelică. jurământului militar, primirea drapelelor de luptă, Întâlnirile la vârf dintre conducerile Ziua Armatei şi zilele armelor, aniversarea unui Ministerului Apărării Naţionale şi Bisericii anumit număr de ani de activitate, iar instituţiile Ortodoxe Române, cu diferite prilejuri, au de învăţământ, la absolvirea cursurilor de noi

20 iulie 1903, sărbătorirea Sfântului Ilie, patronul Regimentului 2 de artilerie de cetate, într-unul din forturile oraşului Bucureşti

14 Nihil Sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2014

1933, Predeal. Drapelul Batalionului 4 de vânători de munte A.S.R. Principele Nicolae, la ceremonia religioasă prilejuită adus îmbunătăţiri, pe baza propunerilor primite de festivitatea depunerii jurământului de la diferite eşaloane ale Armatei şi din partea Patriarhiei Române. evidenţiat, însă, necesitatea creării unui cadru O altă măsură deosebit de importantă a legal pentru organizarea şi desfăşurarea constituit-o înfiinţarea la 1 ianuarie 1994, prin activităţii de asistenţă religioasă în mediul militar. decizia conducerii Ministerului Apărării Naţionale, A fost luată hotărârea creării unui comitet mixt, a Compartimentului de Asistenţă Religioasă, în format din reprezentanţi ai Armatei şi Bisericii, cadrul Direcţiei de Cultură, încadrat cu un ofiţer care să redacteze un proiect de lege în acest şi doi preoţi, profesori universitari, recomandaţi sens. de Biserică pentru pregătirea tuturor celor Pe baza Legii clerului militar din 1921, necesare reluării asistenţei religioase cu republicată în 1937 şi a Regulamentului din 1934, caracter permanent în armată. Activitatea şi ţinând seama de actuala organizare a armatei, acestui compartiment s-a desfăşurat pe mai ca şi de experienţa altor ţări în acest domeniu, în multe direcţii, potrivit cu cerinţele multiple ale anul 1992 a fost elaborat un anteproiect al Legii începutului de drum. Concomitent cu cercetarea clerului militar şi a asistenţei religioase în armată tradiţiilor din domeniul asistenţei religioase şi un regulament de aplicare a legii. Ulterior s-au militare, pe baza arhivelor, documentelor şi

15 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Nihil Sine Deo

metodologii de desfăşurare a serviciului religios în diferite situaţii. Astfel au fost elaborate şi aprobate hotărârea de guvern şi apoi a Legea nr. 195/2000, Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 149/2000 şi hotărârile de guvern nr. 674/2001 şi 774/2004, care au completat cadrul legislativ necesar acestui domeniu. Trebuie amintit faptul că realităţile cu care se confruntă în prezent armata noastră au făcut ca modificarea unora dintre aceste acte normative să devină o necesitate, lucru care a fost obiectelor păstrate la Muzeul Militar Naţional şi deja demarat. la Biblioteca Militară Naţională, au fost iniţiate În componenţa Secţiei Asistenţă Religioasă şi legături cu capelanatele altor armate. Au fost au intrat preoţi ortodocşi, ofiţeri de stat major primite materiale despre modul de organizare şi reprezentanţi ai Bisericii Romano- Catolice şi funcţionare a clerului militar în armatele altor şi ai Alianţei Evanghelice, căutându-se astfel ţări şi au fost efectuate schimburi de vizite pe soluţionarea tuturor aspectelor pe care le această linie. Membrii Compartimentului de presupunea reintroducerea asistenţei religioase Asistenţă Religioasă au participat la conferinţele în armată. internaţionale ale şefilor capelanilor militari, Imediat după semnarea Protocolului, la data făcând cunoscut demersul întreprins de Armata de 11 octombrie 1995, a avut loc primul examen României şi perspectivele imediate în acest de selecţie, în urma căruia au fost încadraţi 24 domeniu. de preoţi militari. Aceştia au participat la primele În vederea unei cât mai bune pregătiri a cursuri de pregătire organizate la Academia mediilor militare pentru receptarea fenomenului, de Înalte Studii Militare - actuala Universitate au fost elaborate documente privind motivele Naţională de Apărare, Carol I - şi au fost şi scopul reintroducerii asistenţei religioase, instalaţi, nu întâmplător, la unităţile militare în precum şi unele date generale despre viaţa data de 23 aprilie 1996, de ziua Sfântului Mare religioasă. Astfel, au fost organizate două Mucenic Gheorghe, ocrotitorul Forţelor Terestre. simpozioane, cu participare internaţională, în Această primă promoţie de preoţi militari, 1994 şi 1995, cel de-al doilea, cu tema „Biserica care a primit denumirea „Episcop general de şi Armata, tradiţie şi actualitate”, constituind o brigadă (r) dr. Partenie Ciopron”, s-a străduit premieră în domeniu. şi a reuşit să împlinească ceea ce P.F. Părinte O altă acţiune cu deosebită rezonanţă a Patriarh Teoctist, le recomanda la ceremonia reprezentat-o itinerarea în 12 garnizoane a unei de absolvire: „Armata Română va avea, din fotoexpoziţii privind tradiţia asistenţei religioase nou, preoţii ei, trimişii lui Hristos, trimişii sfinţilor în Armata României, însoţită de reeditarea Bisericii noastre ortodoxe strămoşeşti. De acum celui de-al doilea simpozion. Întâlnirea cu încolo, se va şti că acolo, în mijlocul ostaşilor, numeroase cadre militare din conducerea există şi lucrează trimişii lui Hristos... Sunteţi unităţilor, garnizoanelor sau comandamentelor chemaţi, aşadar. Frăţiile voastre, să înscrieţi în teritoriale, cât şi cu militari de toate gradele, a răbojul inimilor dumneavoastră ca pe o mare reprezentat o posibilitate de dialog ce avea, în onoare, dar şi mare responsabilitate, gândul că principal, menirea de a asigura cadrul pentru Armata ţării, atât de încercată, care a dat eroi şi elaborarea unor proiecte de acte normative a păstrat integritatea neamului nostru, aşteaptă şi reglementări până la conceperea unei acum prezenţa şi harul preoţesc în sânul ei. „

16 Nihil Sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2014

La dataa de 23 aprilie 1996 lala În acest fel, asistenţa religioasreligi ă a reuşit Sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, să facă mai bine şi mai repedereped cunoscută Purtătorul de Biruinţă, preoţii primeiprimei Armata Română şi să contribuiecon într-o promoţii au fost instalaţi în funcţii prinprin manieră proprie la propulsareapropulsarea ţării noastre ceremonial religios şi militar.militar. pe traseul integrării în Alianţă. Un izvoror firav care în Invitată să paparticipe la dife- următorii anini avea să rite reuniuni, conferinţe şi devină un râuâu de credincredinţă manifestări internai ţionale, în mijlocul oştirii.tirii. AcestorAcestor SecSecţia a făcutc cunoscută 23 de deschizschizătoritori dede din punct de vedere drum li s-auau adăugatugat înîn spiritual ArmataArmata Română, a fiecare an alalţi preoţi astfel, atras simpatia, respectulrespect şi sprijinul încât în prezentezent în forurilorforurilo de con du- structurile arma-arma- cere religioasă şi tei funcţi oneaznează militar ta ă ale struc- circa 100 de turiitur Alianţei preoţi mili tari.ri. Nord-Atlantice,N O carac-- contribuindc teristică esene ţial la pentru acti vi-i- recunoare ş terea tatea acestortor interint naţională a vrednici sluji-sluji- vocavocaţiei creştine tori ai Bisese ricii şi europenee a o consti tuiee dă ru - acesteia.acesteia. irea şi ab negaeggaţia cu care, slujindu-l CredinCredinţa în Dumnezeu,Dumn dorinţa pe Hristos s-au integrat în de a slujisluji uneiunei cauze nobile comunităţilee militare. este, fără îndoialîndo ă, un suport r militari le-au Preoţilor militari le-au trainictrainic al uneiun colaborări stat alături comandacomandannţii şi rodnice în slujbaslu idealurilor personalul unităăţţiilorlor în carcaree supreme ale umanitum ăţii. au fost încadraadraţi, şi aceastaceastaa RespectulRespectul pe care şi l-a dobândit explică de ce în numai câcâţiva ani s-a reuşit restaurarea,estaurarea, reconstrucţiaia SecSecţia Asistenţă ReligioasRe ă este şi construccţia unor lăcaşe de cultcult ilustrat nu numainumai prinprin numărul mare înfruntându-se-se piedici considerabile, maimai al manifestărilor şi acţiuniunilor la care a ales de ordin financiar.fi i paparticipat,rticipat ci şi prprinin vviabilitateaiabilit soluţiilor Pentru râvna cu care s-au implicat în bunul găsite în ceea ce priveşte organizarea şi mers al asistenţei religioase, numeroase cadre funcţionarea asistenţei religioase în armată în militare au fost onorate cu „Crucea patriarhală”, acord cu tradiţiile Bisericii noastre şi cu cerinţele cea mai înaltă distincţie acordată mirenilor, iar deplinei compatibilităţi cu structurile similare din unor preoţi le-a fost conferit titlul de „iconom Alianţa politico-militară a Atlanticului de Nord. stavrofor” cea mai înaltă distincţie acordată Dar acesta a fost doar începutul, deloc uşor, preoţilor de mir. având în vedere cei cinci ani trecuţi de la semnarea Astfel au fost identificate principiile Protocolului până la aprobarea Legii clerului militar, şi modalităţile concrete de asigurare a interoperabilităţii cu structurile asistenţei reli- ani de tatonări, de negocieri, de documentări, gioase din ţările membre NATO, asigurându-se de încercări în vederea elaborării celei mai o participare reprezentativă la reuniunile bune forme a acestei legi esenţiale desfăşurării internaţionale şi la celelalte manifestări asistenţei religioase în armată. S-a spus chiar, că organizate de capelanatul militar al acestui această lege a avut aproape tot atâtea variante cât organism. Mioriţa, afirmaţia nefiind prea departe de adevăr.

17 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Nihil Sine Deo

După acea primă promoţie de preoţi militari, care Niculae Constantin, în perioada 1996-2000, au făcut ca astăzi numărul acestora să se apropie Ionel Barbărasă, în perioada 2000-2005 şi de 80. Creşterea nu a fost doar numerică. Au Dr. Constantin Ţanu, din 2005 până în prezent. crescut realizările dar şi aşteptările. Statutul actual al clerului militar din Armata Trebuie menţionat faptul că de-a lungul României se datorează strădaniei acestor preoţi timpului, Secţia Asistenţă Religioasă a avut la militari care au reluat o tradiţie a spiritualităţii militare româneşti, au adaptat-o realităţii cârma sa trei preoţi, recomandaţi de Patriarhia actuale şi au făcut ca să fie iarăşi recunoscută Română şi numiţi în această funcţie - cea de şi apreciată ca în perioada ei de glorie, când inspector general şi şef al Secţiei Asistenţă clerul militar era organizat ca Episcopie militară. Religioasă - de către ministrul Apărării Naţi- Strădania tuturor preoţilor militari a ridicat onale. Fiecare a fost chemat să rezolve pro- nivelul vieţii spirituale a militarilor români, modul blemele specifice perioadei în care a condus diversificat în care aceştia au înţeles să-şi destinele clerului militar. Aceştia au fost preoţii desfăşoare activitatea a transformat unităţile

18 Nihil Sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2014

militare în adevărate familii şi chiar parohii Încercând să detaliem fiecare tip de militare. La majoritatea momentelor importante activitate, vom vedea că în timp relativ scurt, de din viaţa fiecăruia, dar şi a unităţii, preotul militar aproape 20 de ani, clerul militar actual - slujitor a devenit un element intrinsec, organic, care deopotrivă al Armatei şi al Bisericii - a reuşit înplineşte fiecare moment cu aportul specific să estompeze până aproape la netezire hăul misiunii pe care este chemat să o îndeplinească. artificial creat între aceste instituţii fundamentale Astfel, am putea despărţi, scolastic, româneşti. Şi pentru că nu mai stăteau în activitatea preoţilor militari în activitate de ctitorie picioare decât două din cele construite înainte de locaşuri, activitate de ctitorie de suflete, de 1948, noii preoţi militari au pornit cu toată activitate de păstor-apărător al sufletelor. râvna de care erau capabili la construirea unora

19 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Nihil Sine Deo

noi, reprezentative pentru Armata Română ce a capacităţii multora de a se adapta, de a lăsa în pornea pe un drum nou. urmă mentalitatea impusă şi de a se întoarce la Prima capelă construită după reluarea normalitatea lucrurilor. asistenţei religioase cu caracter permanent, Capela militară din piaţa 700 din Timişoara, a fost cea de la Sfântu Gheorghe, ca rod construită pe vremea când exista garnizoană al conlucrării între un preot vrednic şi un austro-ungară în oraş, rămasă capelă militară comandant credincios ce considera starea a Armatei Române, transformată în depozit de morală a oamenilor din unitate foarte importantă legume şi fructe pentru magazinul din piaţa agro- pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate. alimentară, a fost redată proprietarului de drept Au urmat altele şi altele. Se crease parcă o - armata - a redevenit locaş de închinăciune atât competiţie între preoţii militari, la care participau pentru militari, cât şi pentru trecătorii prin piaţă. şi comandanţii acestora bucuroşi că pot să-şi La fel, capela militară de la Câmpulung manifeste deschis credinţa în slujba celor pe Muscel, una dintre cele rămase din perioada care-i conduc. interbelică, cea în care au fost cuminecaţi militarii S-a scris istorie, s-au deschis drumuri, s-a români la plecarea pe front, cea în care cei ce mers de multe ori înaintea timpului, a legislaţiei, s-au întors au participat la slujbele de pomenire

20 Nihil Sine Deo Calendarul tradiţiilor militare 2014

săvârşite pentru cei ce şi-au pus osemintele la temelia neamului, a fost restaurată şi redată cultului divin după ce fusese transformată în magazie de obiecte de propagandă. Au fost construite peste 40 de capele până în prezent şi încă pe atâtea au fost amenajate în spaţii existente, acolo unde nu s-au putut Dar preoţii militari nu au fost doar ctitori construi. Acestea se încadrează în peisajul de ziduri, ci şi ctitori de suflete. Cum spuneam local, unele ca bijuterii arhitectonice, altele anterior, preotul a redevenit catalizatorul vieţii ca adevărate catedrale, dar toate ca puncte spiritual-culturale a familiei militare, fiind prezent nevralgice ale vieţii spirituale ale unităţilor şi la bine şi la greu, povăţuind, alinând, îndrumând garnizoanelor militare, locuri unde militarii, ori de câte ori era nevoie. Este menirea preotului dar şi întreg personalul, vin să-şi regăsească să facă toate acestea, ca urmaş al lui Hristos, liniştea şi pacea interioară pentru a putea face ca propovăduitor al Evangheliei Lui. Nu poate faţă solicitărilor impuse de activitatea în mediul fi altfel. Nu puţine sunt cazurile în care, şi prin militar, locuri unde se adună spre a-şi comemora strădania preotului militar, mulţimea de familii ale înaintaşii, spre a fi împreună la momentele militarilor au devenit familia militară a unităţii sau importante din viaţa personală sau a unităţii. a garnizoanei.

21 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Nihil Sine Deo

dintr-o dată, în care totul se repetă dar nimic nu e la fel, în care rutina tinde să se instaleze pentru a toci instinctele, sfânta Liturghie de Duminică reprezintă revenirea la normalitate, ruperea de cotidian şi încărcarea „bateriilor” pentru a putea face faţă săptămânii ce urmează. Nu de puţine ori am constatat că, deşi cuvintele liturgice fuseseră rostite de nenumărate ori, acolo căpătau semnificaţii nebănuite, mai profunde, mai rupte din realitatea pe care o trăiam, decât oricând. Şi camarazii au mărturisit aceleaşi lucruri. Au fost cazuri de militari care de-abia acolo L-au descoperit pe Dumnezeu, L-au scos la iveală de prin cotloanele sufletului. Pentru mulţi dintre aceştia, El le-a rămas aproape, sau mai bine zis, ei s-au păstrat lângă El şi după întoarcerea acasă. Parte din „realizările” acestea spirituale nu s-ar fi înfăptuit fără prezenţa preotului militar. Modul în care se întorc acasă băieţii noştri se datorează şi „oamenilor lui Dumnezeu” prezenţi în mijlocul lor. Pentru ca lucrurile să fie conforme vorbei Nu poţi merge mai departe decât dacă îţi româneşti, „totdeauna lucrul tău să-l începi onorezi înaintaşii. La această legătură peste timp cu Dumnezeu” s-a pornit cu binecuvântarea au fost chemaţi să fie părtaşi şi preoţii militari. clădirilor, a tehnicii, a personalului. Astfel atunci când a fost inaugurat primul cimitir Toate acestea au constituit baza pentru ca al eroilor români căzuţi la Stalingrad, actualul militarii noştri participanţi la misiuni multinaţionale Volgograd, pe lângă militari activi şi veterani, de impunere şi menţinere a păcii pe diferite au fost de faţă spre a face veşnică pomenire şi meridiane ale globului să-şi facă datoria în aşa preoţi militari. astfel încât să stârnească mulţumirea şi chiar Dar pe lângă toate acestea, în Armata admiraţia celorlalţi parteneri la acele misiuni. De României, preoţii militari sunt o comunitate fiecare dată, ei au fost însoţiţi de preoţi militari, aparte, ce şi-a găsit locul în marea familie învăţând împreună ce înseamnă teatrul de a militarilor români şi care se adaptează la operaţii, cum poţi face faţă situaţiilor reale inedite cerinţele dinamice ale acestui organism viu, în şi periculoase prin atitudinea preoţilor de păstori- permanentă evoluţie. Pentru a face faţă acestor apărători. Camaraderia, s-a instalat firesc, ca o procese de perpetuă transformare, preoţimea prelungire a simţămintelor religioase ce, acolo, militară se întâlneşte anual ca, prin împărtăşirea departe de casă şi familii, cu pericolul pândind experienţei fiecăruia, toţi să crească spre a sluji după fiecare colţ, se trăia mult mai intens. cât mai bine credincioşilor în uniformă. Apropierea de Dumnezeu i-a transformat pe Cu siguranţă, momentul aniversar al preoţii militari în personaje mult mai importante începutului de an 2014 - 20 de ani de la reluarea decât erau acasă. De aceea, preoţii militari s-au cu caracter permanent a asistenţei religioase în străduit să aducă în acel mediu ostil o frântură armată - onorează dar şi obligă preoţii militari din ceea ce înseamnă acasă. Şi acest lucru s-a la a se ridica la nivelul înaintaşilor de dinainte simţit mai mult decât s-a văzut, mai ales în starea de 1948 şi de a creşte neîncetat în dragostea morală a tuturor participanţilor la misiune, cu către Dumnezeu şi către aproapele şi de a pune influenţă directă asupra modului de îndeplinire a la lucru această dragoste pentru ca cei aflaţi misiunilor zilnice. Într-un loc unde zilele nu mai au sub jurământul apărării neamului şi pământului nume ci doar număr, în care misiunile se succed strămoşesc, prin credinţă, să nu simtă aşa de după o planificare strictă sau după nevoi apărute grea povara acestui legământ.

22 3 Eroica MONUMENTUL INFANTERIEI – DESTINUL EFEMER AL UNEI CAPODOPERE COMEMORATIVE

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU şi Ştefan Ştefănescu şi coloneii Radu Rosetti, n anul 1921, un grup de ofiţeri de G. Rasoviceanu, Toma Îinfanterie a propus construirea Dumi trescu şi Constantin Monumentului Infanteriei, care să simbolizeze Miltiade şi secretar pe jertfa şi eroismul de care a dat dovadă această maiorul D. Ionescu. armă, alături şi ajutată de celelalte arme În urma a trei surori, în Războiul pentru Întregirea Neamului. concursuri de machete, Generalul de corp de armată în rezervă pe 15 ianuarie 1932, Gheorghe Mărdărescu, pe atunci inspector al Comisia a selectat infanteriei, a propus alcătuirea unui Comitet proiectul realizat de care să iniţieze măsuri pentru strângerea sculptorul Ion Jalea fondurilor necesare. Această însărcinare i-a şi arhitectul Ion Pop, revenit generalului Constantin Dragu. înlocuit, după decesul Comitetul pentru ridicarea Monumentului ultimului, de arhitectul Infanteriei a luat fiinţă în anul 1922, Nicolae Georgescu. avându-l ca preşedinte de onoare pe Pe 1 iulie 1934 A.S.R. Principele Carol, moştenitorul s-a pus temelia acestei Tronului, preşedinte pe generalul opere şi au început de divizie Gheorghe Mărdărescu, lucrările de arhitectură. şi ca membri pe generalii de brigadă Constantin Dragu

24 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2014

Executarea şi înălţarea „Monumentului două laterale din dreapta şi două laterale din Infanteriei” a durat aproape doi ani şi jumătate. stânga, au fost încredinţate turnătoriei „Răşcanu Opera sculpturală a „Monumentului Vasile”, grupul din faţă turnătoriei „Arta Română” Infanteriei” este datorată sculptorului Ion Jalea, Stratina Gh. şi Denciulescu N. iar grupul central ofiţer de rezervă de infanterie, rănit în Războiul a fost executat în atelierele de turnătorie Popa pentru Întregirea Neamului. „Am căutat cu tot şi Guran. dinadinsul ca acest grup în întregul lui să fie După 15 ani de muncă stăruitoare, o sculptură ordonată – preciza autorul. Am „Monumentul Infanteriei” a fost dezvelit şi încercat un ritm pentru a imprima întregului grup sfinţit joi, 2 decembrie 1937, la ora 11, în Piaţa un elan care mi s-a părut expresiv pentru ideea Salonului Oficial al Artelor (şos. Kiseleff), în acestui monument. În arcul acesta de bronz am prezenţa M.S. Regele Carol al II-lea şi a Marelui mărginit astfel unele grupuri şi momente care se Voievod Mihai, după depunerea jurământului succed şi întregesc dinamismul grupului. de credinţă de către promoţia a VI-a a Şcolii În această ordine plastică se disting astfel: Pregătitoare de Ofiţeri. Grupul celor care pleacă la atac. Grupul celor La solemnitate au mai participat Gheorghe ce susţin atacul. Grupul de comandă în jurul Tătărescu, preşedintele consiliului, generalul drapelului şi ofiţerului. adjutant Ioan Ilasievici, ministrul Apărării Acest fel de desfăşurare a unei succesiuni Naţionale, ing. Radu Irimescu, ministrul Aerului şi de momente este aplicată şi cunoscută în multe Marinei, generalul Paul Teodorescu, subsecretar opere de sculptură din toate timpurile şi de care de stat la apărarea naţională şi Alexandru G. eu m-am folosit pentru dezvoltarea lucrării mele Donescu, primarul general al Capitalei, precum la Monumentul Infanteriei”. şi numeroşi alţi demnitari, ofiţeri şi ataşaţi militari În desăvârşirea acestei opere de excepţie - străini. poate cea mai efemeră dintre ansamblurile Serviciul religios a fost oficiat de P.S.S. monumentale naţionale - sculptorul Ion Jalea episcopul dr. Ciopron, înconjurat de un sobor de a beneficiat de o preţioasă şi largă colaborare preoţi compus din preoţii Inocenţiu Ştefănescu, din partea arhitectului Nicolae Georgescu, care Georgescu, Dăncilă şi diaconul Tatulea. a realizat ansamblul părţii de arhitectură. Cu o La finalul intervenţiei sale, generalul intuiţie artistică desăvârşită, acesta a înfăptuit adjutant Ioan Ilasievici, ministrul Apărării partea de arhitectură, de un model sobru şi Naţionale i-a transmis primarului general al impunător, studiat în cele mai mici detalii, pentru Capitalei: „În toiul acestei clipe de sărbătoare, cu a se adapta perfect la ea opera sculpturală, emoţie încredinţăm grijii dv. acest monument al formând împreună un ansamblu omogen şi bine infanteriei ce se ridică pe drumul intrării triumfale armonizat. în Capitala Ţării a armatelor biruitoare, spre Întreaga parte arhitecturală s-a lucrat din amintirea vitejiei şi jertfei ei pentru Ţară şi Rege”. travertin roman, adus din Italia de la Roma- În cuvântul său, regele Carol al II-lea a Tivoli. Execuţia acestei părţi de arhitectură a fost subliniat elevilor: „Pentru jurământul vostru încredinţată de artiştii executanţi ai monumentului din anul acesta s-a ales acest loc. S-a hotărât arhitectului August Schmiedighen, care a realizat ca legământul ce-l veţi face pentru toată într-adevăr o lucrare de artă. viaţa să se desfăşoare în faţa monumentului Cele cinci basoreliefuri de pe soclul jertfei infanteriei. Aceasta să fie o pildă pentru monumentului au fost săpate în piatră de Vraţa, îndeplinirea datoriei voastre. Acest bronz să vă iar haut-relieful de pe faţa a patra a monumentului arate, în această clipă în care intraţi definitiv în s-a cizelat tot în travertin roman.Treptele au fost familia mare a Oştirii, calea ce aveţi de urmat: executate din trahit de Deva. cale de credinţă, cale de sacrificiu, dar în acelaşi Turnarea în bronz de cea mai bună calitate timp o cale de înaltă mulţumire sufletească a celor şase mari grupuri de luptă s-a făcut la şi morală. Tot viitorul este clădit pe opera trei mari ateliere de turnătorie. Patru grupuri, înaintaşilor şi, în această zi în care vă legaţi

25 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Eroica

26 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2014

27 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Eroica

în faţa lui Dumnezeu să fiţi credincioşi până pe vatra Pavilionului Artelor, demolat în acest la ultima picătură de sânge Regelui şi Patriei scop, Monumentul Infanteriei a fost condamnat voastre, să aveţi totdeauna în faţa ochilor vie să dispară. Soclul a fost demolat, iar piesele pilda celor dinaintea voastră. metalice, deşi demontate şi depozitate, au Facă-se, dacă ţara va avea nevoie de voi, dispărut în timpul celui de-Al Doilea Război să fiţi la înălţimea exemplului lor. Aşa să vă ajute Mondial. Dumnezeu!”. Setul de fotografii originale, puse cu Din nefericire, în anul 1940, măsurile generozitate la dispoziţie de maestrul Petre dictate de procesul de sistematizare a Pieţei Georgescu-Dedy, nepotul arhitectului Nicolae Victoriei în concordanţă cu finalizarea Palatului Georgescu, sunt doar o infimă parte a unui Consiliului de Miniştri şi a amplasamentului material documentar mai amplu pe care dorim statuii ecvestre a regelui Ferdinand Întregitorul, să-l redăm memoriei culturale pentru a dăinui.

28 SĂPÂNŢA, SPIRITUL ETERNITĂŢII

Locotenent psiholog Dr. Irina-Alexandra SIMION a Săpânţa, comuna în care bocetul pare Lo doină făr’ de regrete, viaţa printre degrabă o grădină a statornicilor întru adevăr şi luncile, culmile şi stâncile Munţilor Ignisului şi virtute, o convertire a albastrului de Voroneţ în ale Pietrei Săpânţei este acompaniată dintru aspiraţia spre veşnicie a memoriei individuale începuturi de freamătul prisăcilor de pe imaşurile şi a autenticului local. Aici, orice umbră de ocrotite de livezi şi pădurile de foioase şi conifere tristeţe este anihilată de hilar iar iconografia din din Ţara de legendă a Maramureşului istoric perimetrul acestuia îţi risipeşte teama de moarte. şi susurul cascadelor de la izvoarele Tisei şi Lait-motivul „încrucificării” eului în lemnul râului omonim. Poate, tocmai de aceea, straiele de stejar vesel pictat şi calibrat de ornamente săpânţenilor nu-s prea des cernite şi nici zilele şi motive specifice artei maramureşene a ponosite. Cu fiecare apus, Săpânţa străjuită încrustării arborelui cosmic pare însăşi veşnicia de năstruşnicele cruci colorate aprinde o nouă satului românesc. O veşnicie a conştiinţei binelui candelă spre neuitare. Faima internaţională a şi răului, a perpetuării vieţii şi morţii şi de ce nu, comunei, un fel de spovedanie concesivă, în a mântuirii. consonanţă cu însăşi farmecul Văii Tărăşăului, Viaţa celui răposat este radiografiată şi propulsează testamentul de suflet al trecătorului comprimată în versuri, aparent naive, scriitura prin viaţă în constelaţia nemuririi. înnobilând stihul care anticipează, cu evlavie, La Săpânţa, ca nicăieri altundeva, originalul scriptura sacră, arhaică a începutului fără de muzeu în aer liber al spiritului românesc te sfârşit dar şi nemurirea. cucereşte şi te copleşeşte prin cromatica Între atâtea scene de autentică viaţă pictorialului ambiental care asociază eternităţii cotidiană şi îndeletniciri ale obştei rurale, consolarea, printr-o resemnare meşteşugit prezenţa cătanei, jertfită eroic pe front sau trecută ferecată în epitafele hâtrului meşter Stan accidental la cele veşnice, pare să reconfirme Ioan Pătraş şi a nu mai puţin talentatului său solidaritatea comunităţii, în aceeaşi notă ucenic Dumitru Pop Tincu. Un cimitir-sanctuar al neuitării de sine, prin care fiecare pomelnic ferecat în fibra verticalităţii infinite rezonează, într-un ecou crepuscular, cu însăşi veşnicia Universului. Dintr-o anumită perspectivă spirituală şi religioasă, ţimţirimul Săpânţei pare mai

29 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Eroica

optimist-integratoare a individului în societate şi în filosofia existenţială a oricărui destin asumat şi providenţial împlinit. Edificatoare este, în acest sens, povestea soldatului Fişcuş Grigore, căzut la datorie în timpul Primului Război Mondial: „Aci figurez şi eu/Pe cruce nepotu’ meu/ Foaie verde de durzău/Fişcuş Grigore am fost eu/ În anul patrusprezece/ S-a-nceput un război rece/ Trupu’ meu este-ngropat/ În Galiţie sub un brad/ Când în război am plecat/ Înapoi nu s-a-înturnat/ Că duşmanii m-o- mpuşcat/ Şi pe loc am răposat”. Un destin la fel de tragic a avut şi soldatul Stan Toader: „Din a me’ copilărie/ Stan Toader îmi zicea mie/ N’ aibă nime noroc rău/ Precum l-am avut şi eu/ Şi nu doresc nimănui/ Necazul războiului/ Că de-acasă am plecat/Să fiu cătană la stat/ Eram de 21 de ani/ Şi în război mă duceai/ Şi-napoi nu am venit/ Războiul m-a contopit”. În campania celui de-Al Doilea Război Mondial şi-a aflat sfârşitul şi soldatul Hoidiş Gheorghe: „Aici eu mă odihnesc/ Hoidiş Gheorghe mă numesc/ Să vă spun ce s-a-ntâmplat/ Când în război am plecat/ Am plecat şi n-am venit/ Că acolo am murit/ Ion a venit lângă mine/ Ne odihnim pe vecie/ Că viaţa o lăsai/ La 23 de ani 1921-1944”.

30 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2014

O soartă fatalistă a avutut numitul StanStan Gheorghe: „Aici eu mă odihnesc/odihnesc/ StanStan Gheorghe mă numesc/ De cu tinerel băiat/iat/ Mi-o plăcut să fiu soldat/ Şi mi-omi-o plăcut armata/ Ca să apăr Patria/ Mi-o-o plăcut şi viaţa/ Copiii şi nevasta/ Şi mi-omi-o fostfost musai să-i las/ Cu amar şi cu necaz/ecaz/ Dumnezeu aşa a lăsat/ Să te duci când eşti chemat/ Dar m-oo chemat prea degrabă/ Când mi-o fost lumea mai dragă/ Că viaţa o lăsai/ La 55 de ani 1947-2002”. Printre cei care îşi dormm somnul de veci în satul natal, CimitirulCimitirul vesel din Săpânţa, se află şi un fostfost tanchist: „În armată am învăţăţat/ Să conduc tancu’ blindat/ Şi-n aplicaicaţii am îmblat/ Şi pe dealuri şi pe văi/ Cu maiori şi colonei/ Mulţămesc mămuchii mele/mele/ Că mi-o făcut pe plăcere/ M-o adus înn al meu sat/ Şi aici m-o îngropat/ Când i-o veni câte-o jale/ Mi-o aprinde o lumânare/nare/ Şi mi-o pune câte-o floare/ Că aiceacea am venit/ Lângă tatăl meu iubit”. De peste şase secole, morrţii şi viii convieţuiesc aici, la Săpânţa,, într-o armonie perfectă a certitudiniloror şi a regretelor. Ca şi când lacrimilemile din roua dimineţilor ar primeni apa vie din basmele românilor, elixir al mântuiriintuirii şi al reînvierii deopotrivă...

31 IN MEMORIAM

În cadrul misiunilor desfăşurate sub 24 aprilie 2005 – egida NATO, ONU, UE şi al misiunilor tip Sublocotenentul coaliţie au căzut la datorie în teatrele de (p.m.) Narcis Şonei a operaţii următorii militarii români participanţi la decedat pe timpul îndeplinirea obligaţiilor asumate de România: desfăşurării unei misiuni de patrulare, când BOSNIA-HERŢEGOVINA TAB-ul în care se afla a trecut peste un dispozitiv 17 septembrie 1996 – explozibil improvizat, Sublocotenentul (p.m.) ceea ce a declanşat Remus Brânzan a detonarea muniţiei din căzut la datorie în timpul interiorul transportorului. Militarul a fost decorat unei misiuni de lărgire cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, a coridorului Gorazde cu însemn de război. în timp ce conducea 20 iunie 2006 – excavatorul pe o pantă Sublocotenentul abruptă din Bosnia- (p.m.) Ionel Gheorghiţă Herţegovina. Drăguşanu şi-a pierdut viaţa în timpul unei misi- Misiunile „Enduring Freedom” şi ISAF – uni de patrulare. Trans- AFGANISTAN portorul în care se afla a 11 noiembrie 2003 – Sublocotenen ţii trecut peste un dispozitiv (p.m.) Iosif-Silviu Fogoraşi şi Mihail-Anton explozibil improvizat. A Samuilă au fost împuşcaţi, în urma unui atac fost decorat cu Ordinul asupra transportorului amfibiu blindat în care Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn se aflau. Au fost decoraţi cu Ordinul „Virtutea de război. Militară” în grad de Cavaler, cu însemn de război. 6 septembrie 2007 – Sublocotenentul (p.m.) Aurel Marcu a căzut la datorie pe când executa o misiune de patrulare, TAB-ul în care se afla trecând peste un dispozitiv explozibil im- provizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război.

32 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2014

20 martie 2008 – Kabul). Autovehiculul de Sublocotenentul tip HUMVEE, în care se (p.m.) Ionuţ Cosmin afla, a trecut peste un Sandu a căzut la datorie dispozitiv improvizat. A pe când executa o misiune fost decorat cu Ordinul de patrulare, HUMVEE- Naţional „Steaua Româ- ul în care se afla a trecut niei” în grad de Cavaler, peste un dispozitiv pentru militari, cu însemn de război. explozibil improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua Româ niei” în grad de Cavaler 3 aprilie 2009 – pentru militari, cu însemn de război. 13 iunie 2008 – Maiorul (p.m.) Tiberius- Sublocotenentul Mar cel Petre şi-a pierdut (p.m.) Claudiu Marius viaţa în timpul unei Covrig şi-a pierdut viaţa misiuni de intervenţie în timpul unei misiuni de rapidă în sprijinul unei patrulare pe Autostrada subunităţi aliate atacate A1 (Qalat-Kabul). Trans - de insurgenţi. A fost por torul amfibiu blindat, în decorat cu Ordinul care se afla, a fost atacat Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, de forţele insurgente. A cu însemn de război. fost decorat cu Ordinul 7 aprilie 2009 – Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler Maiorul (p.m.) Iuliu- pentru militari, cu însemn de război. Vasile Unguraş a căzut 31 august 2008 – la datorie în timpul unei Sublocotenentul misiuni de patrulare pe (p.m.) Dragoş Traian autostrada Kandahar- Alexandrescu şi-a pier- Kabul. Autovehiculul în dut viaţa în timpul unei care se afla a trecut misiuni de patrulare pe peste un dispozitiv ex- Autostrada A1 (Qalat- Kabul). Transportorul amfi- ploziv improvizat. A fost biu blindat, în care se afla, decorat cu Ordinul Naţi- a trecut peste un dispozitiv onal „Steaua României” improvizat. A fost decorat în grad de Cavaler, cu în- cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de semn de război. Cavaler, cu însemn de război. 23 februarie 2010 – 26 februarie 2009 – Sublocotenentul Sublocotenentul (p.m.) (p.m.) Claudiu Chira a căzut la datorie într-o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat- Florin Bădiceanu a căzut

33 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Eroica

la datorie în timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul. Autovehiculul în care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război. 12 mai 2010 – Sublo- cotenentul (p.m.) Valerică Leu a căzut la datorie în timpul unei misiuni la datorie, în timpul executării unei misiuni în de intervenţie pentru Afganistan, în urma unui atac cu un dispozitiv securizarea unei căi de exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE acces pe autostrada în care se aflau. Au fost decoraţi cu Ordinul A1 (Qalat-Kabul). A fost Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, decorat cu Ordinul Naţional cu însemn de război, pentru militari. „Steaua Româ niei” în grad 5 mai 2011 – de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. Subloco tenentul (p.m.) Constantin-Laurenţiu 23 iunie 2010 – Sublo cotenentul (p.m). Dan Lixandru a căzut la da- Ciobotaru şi sublocotenentul (p.m.) Paul torie, în provincia Zabul Caracudă şi-au pierdut viaţa în timpul unei misiuni din Afganistan, în urma de luptă pe autostrada A1 Kabul-Kandahar. unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa o misiune de cercetare terestră a unui obiectiv. A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari. 10 mai 2011 – Sublo- co tenentul (p.m.) Cătălin- Ionel Marinescu a căzut la datorie, în provincia Zabul din Afganistan, Autovehiculul de tip HUMVEE în care se aflau a în urma unui atac cu fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat, un dispozitiv exploziv acţionat de la distanţă. Au fost decoraţi cu improvizat, în timp ce Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de executa o misiune de Cavaler, cu însemn de război, pentru militari. cercetare terestră a unui 1 octombrie 2010 – Sublocotenentul obiectiv. A fost decorat cu (p.m.) Marius Florin Sfecheş şi subloco- Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de tenentul (p.m.) Cristian-Petru Filip au căzut Cavaler, cu însemn de război, pentru militari.

34 Eroica Calendarul tradiţiilor militare 2014

22 septembrie 2013 – 30 martie 2014 – Sublocotenentul (p.m.) Sublocotenentul (p.m.) Adrian Postelnicu. Claudiu-Constantin Membru al Grupului Ştefan Vulpoiu. Mili- naval de forţe pentru tarul a decedat în operaţii speciale, a căzut Afganistan, pe timpul la datorie în urma unui executării unei misiuni atac cu un dispozitiv de patrulare pe auto- exploziv improvizat, pe strada A1, în urma unui timpul executării unei atac sinucigaş cu un misiuni de luptă în Estul Afganistanului. autovehicul încărcat Sublocotenentul post-mortem Adrian cu exploziv care a lovit autovehiculul MRAP în Postelnicu, în vârsta de 34 de ani, era la prima care se afla Claudiu. Sublocotenentul (p.m.) misiune în Afganistan şi era angajat al M.Ap.N. Claudiu Constantin Vulpoiu avea 35 de ani, din anul 2009. Era decorat cu „Emblema de era căsătorit şi avea un copil. Era angajat al Onoare a Forţelor Navale”. Ministerului Apărării Naţionale din 2001, timp A fost decorat cu Ordinul National „Steaua în care a mai participat la şase misiuni externe, României” în grad de Cavaler, cu însemn de în Afganistan şi Irak. A fost decorat cu Ordinul război, pentru militari. Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, 22 septembrie 2013 – cu însemn de război, pentru militari. Sublocotenentul (p.m.) Vasile Claudiu Popa. Misiunile „Iraqi Freedom” Membru al Grupului naval şi „Antica Babilonia” – IRAK de forţe pentru operaţii speciale, a căzut la 27 aprilie 2006 – datorie în urma unui atac Sublocotenentul cu un dispozitiv exploziv (p.m.) Bogdan Valerian improvizat, pe timpul Hâncu a căzut la datorie execut ării unei misiuni în timpul executării unei de luptă în Estul Afganistanului. Sublocotenentul misiuni de monitorizare post-mortem Vasile Claudiu Popa, în vârsta de şi antrenare a poliţiei 28 de ani, era căsătorit, se afla la a doua misiune irakiene. În urma exploziei în Afganistan şi era angajat al M.Ap.N. din dispozitivului explozibil anul 2006. Era decorat cu „Emblema de Onoare” improvizat, autovehiculul a Statului Major General, Medalia NATO article V în care se afla a fost incendiat. A fost decorat şi cu „Emblema de Onoare” a Forţelor Navale. cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua de Cavaler pentru militari, cu însemn de război. României” în grad de Cavaler, cu însemn de 21 septembrie 2007 – În timp ce se afla război, pentru militari. într-o misiune de patrulare, TAB-ul a trecut

35 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Eroica

peste un dispozitiv evacuare medicală la Spitalul Militar din Baza explozibil improvizat, Lagman pentru intervenţii chirurgicale. sublocotenentul (p.m.) În data de 8 septembrie, militarul român Ioan Grosaru pierzându- a fost evacuat în Germania, la Spitalul Militar şi viaţa. A fost decorat cu american din Landstuhl, pentru tratament de Ordinul Naţional „Steaua specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie, a fost României“ în grad de transferat în România, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind Cavaler pentru militari, cu diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi însemn de război. cranio-cerebrale. Pe parcursul întregii perioade de internare, Ion-Lucian Leuştean a beneficiat, în 9 mai 2012 – Sub- cadrul secţiei de terapie intensivă, de monitorizare locotenentul (p.m.) Ion- permanentă şi de tratament complex suportiv şi Lucian Leuştean a fost curativ. Din nefericire, cu toate eforturile echipei rănit grav, la 7 septembrie medicale pluridisciplinare de la SUUMC, evoluţia 2011, în provincia Zabul clinică a pacientului nu a înregistrat ameliorări din Afganistan, în urma ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 zile s-a unui atac cu un dispozitiv constatat o deteriorare progresivă neresponsivă exploziv improvizat, în la tratament etiologic specific, militarul decedând timp ce executa o misiune în urma unui stop cardio-respirator, în dimineaţa de cercetare terestră a zilei de 9 mai 2012. unui obiectiv. Militarului A fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a României” în grad de Cavaler, cu însemn de fost transportat de urgenţă cu un elicopter de război, pentru militari.

DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

36 4 Cultura militară „GÂNDIREA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ”, PUBLICAŢIA REPREZENTATIVĂ A STATULUI MAJOR GENERAL

Colonel Dr. Mircea TĂNASE - a aduna şi cerceta instituţiile vechi militare Alina PAPOI ale patriei, instituţii ce au făcut atâtea veacuri gloria României şi ne-au asigurat existenţa; După Unirea Principatelor din 24 ianuarie - a trata, în lipsă de orice uvraje militare, tot 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan ce se raportă la instrucţia oastei, baza cea mai Cuza, şi înfiinţarea, la 12 noiembrie acelaşi an, solidă a unei armate; a Statului Major General al oştirii române, în - a întreţine pe oşteanul român cu cunoştinţa anul 1864, la iniţiativa unui grup evenimentelor militare ce se de tineri ofiţeri, apărea la petrec în lume. Bucureşti revista România […] Scopul nostru este de Militară. A fost publicată a veni să lucrăm împreună şi sub acest nume în patru din toată inima la înălţarea perioade/serii – 1864- şi consolidarea edificiului 1866, 1891-1897, 1898- ce este menit să asigure 1916, 1921-1947. După viitorul patriei noastre”. 1947, deşi apariţia ei nu Revista s-a declarat de a mai fost întreruptă, la început pentru înar- revista a purtat mai marea naţiunii, ca multe denumiri: principiu director al Re vista Militară organizării pute rii Generală militare a României, (1947-1948), arătând necesitatea Cultura Militară oştirii permanente (1948-decembrie şi importan ţa rezer- 1958), Pro ble- velor naţionale, me de artă militară aducându-şi o contri - (1959-1989), Gândirea buţie impor tantă la militară românească statuarea în Legea orga- (1990-prezent). nizării armate a Ro mâniei, Iniţiatorii acestui aprobată în Parla ment în demers publicistic – noiembrie 1864. căpitanii G. Slăniceanu, A. A promovat cunoaş- Gramont, G. Borănescu, terea istoriei militare naţi- G. Angelescu, A. Angelescu, onale, încorporarea în pro- E. Arion, E. Boteanu, E. cesul instructiv-educativ a Pencovici, G. Barozi – îşi tradiţiilor proprii, calităţile spe- propuneau editarea unei reviste de cifice şi virtuţile poporului român, factura ştiinţă, artă şi istorie militară, dorind: psihică şi comportamentul moral, obiceiurile şi „- a lucra la organizarea sistemului nostru deprinderile lui. Revista atrăgea atenţia asupra militar, ce Camera legiuitoare este chemată în pericolului copierii şi adoptării fără discernământ curând a-l hotărî; a unor formule şi soluţii din alte armate,

38 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2014 nepotrivite condiţiilor şi posibilităţilor noastre, dar era favorabilă asimilării valorilor universale ale teoriei, organizării şi practicii militare. Munca în redacţie a fost foarte anevoioasă, nu exista personal redacţional specializat şi nici auxiliar, toată activitatea redacţională, inclusiv cea administrativă fiind făcută de organizatorii iniţiali ai revistei. Nu au lipsit nici greutăţile materiale, redacţia neavând un sediu propriu, iar abonamentele nu asigurau cheltuielile, astfel că revista nu a putut apărea lunar, cum îşi propusese iniţial, iar după opt numere, în ianuarie 1866, revista şi-a întrerupt apariţia. Spiritul ei însă s-a transmis mai departe, prin noile publicaţii editate în armata română (Monitorul Oastei, Revista Militară, Revista Armatei, Ostaşul, Curierul Militar, Cercul Publicaţiunilor Militare, Buletinul Armatei şi Marinei, Ecoul Armatei etc.) La 25 noiembrie 1890, un grup de ofiţeri – căpitanii M. Ghica, Şt. Cotescu, Al. Averescu, C. Mihăescu, Gh. Christodulo, N. Constantinescu, C. Rădulescu, I. Mironescu, maiorii C. Lambru, G. Teişanu, Al. Iarca şi locotenent-colonelul Remus Boteanu – au hotărât reînfiinţarea revistei România Militară. În Programul stabilit pentru conţinutul revistei se prevedea promovarea cunoştinţelor privind progresele ştiinţei, artei şi tehnicii militare pe plan european, adresându-se nu numai ofiţerilor de stat major, ci şi ofiţerilor de toate armele, din diferitele servicii ale oştirii, prin publicarea unor studii serioase de organizare, de strategie, de arta de a conduce trupele. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663 din 8 decembrie 1897, România Militară devenea, de la 1 ianuarie 1898, revista oficială a Marelui Stat Major, „sub denumirea de România Militară, în care toţi ofiţerii din armată vor găsi studii militare care să intereseze instrucţiunea lor. Prin organul acestei reviste, toţi ofiţerii de toate armele, aflaţi în activitate de serviciu, îşi vor putea publica lucrările lor personale şi care interesează armata”. Preşedinte al comitetului redacţional era generalul C. Brătianu, subşeful Statului Major General. Pentru a conecta permanent cititorii la evenimentele mai importante din ţară şi străinătate, revista a tipărit, o perioadă de timp, şi suplimentul Buletinul României Militare. Din tematica abordată în această perioadă reţin atenţia studiile care combăteau copierea unor formule de organizare a statelor majore nepotrivite

39 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară

cu specificul şi nevoile armatei române; de asemenea, a adus în atenţie problemele referitoare la organizarea comandamentelor marilor unităţi, în special cea a corpurilor de armată. Dorind a lărgi permanent spaţiul de manifestare publicistică a gândirii militare, revista România Militară s-a opus ideii de a contopi toate publicaţiile militare ale momentului într-una singură, destinată întregii armate, tuturor armelor. În plan organizatoric, redacţia revistei nu era încadrată cu personal retribuit ca atare. Exista un comitet de direcţie, care avea ca atribute orientarea, calitatea revistei şi cheltuielile bugetare, şi un colectiv de redacţie, care se ocupa de munca redacţională propriu-zisă, de conţinutul şi forma materialelor, de recrutarea colaboratorilor, de tipărire şi difuzare. Pentru cointeresarea colaboratorilor, redacţia revistei a folosit cu succes şi sistemul premial. În 1894, revista a acordat un premiu de 300 de lei pentru cea mai bună lucrare, pe tema „Un proiect de organizare a armatei noastre pe baza serviciului de doi ani, ţinându-se seama de limitele resurselor actuale”, iar în 1900 a acordat premii în valoare de 1 000 de lei mai multor studii de tactică, artă şi istorie militară. Pentru eforturile depuse pe altarul publicisticii militare şi promovarea valorilor oştirii române, revista România Militară a fost distinsă, alături de alte publicaţii militare ale vremii, cu Medalia de aur cu diplomă specială la Expoziţia jubiliară de la Bucureşti din 1906, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I, iar pe plan internaţional i s-a decernat Medalia de aur la Expoziţia generală de la Paris din anul 1900. În perioada 1916-1918, odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, a fost sistată apariţia revistelor militare, însă publicistica militară a fost continuată de ziarul România, editat la Iaşi de Marele Cartier General. Acest prim cotidian militar românesc a apărut între 2 februarie 1917 şi 20 martie 1918, fiind condus de Mihail Sadoveanu (director) şi Octavian Goga (prim redactor). O serie de scriitori şi publicişti de renume au colaborat la acest ziar: Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Ion Minulescu, Radu D. Roseti, G. Tutoveanu,

40 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2014

N. N. Beldiceanu, George Ranetti, Eugen Herovanu, Vasile Voiculescu, Zaharia Bârsan, Eugen Lovinescu, Corneliu Moldovanu, G. Rotică, Gheorghe din Moldova, Al.T. Stamatiad, Claudia Milian, Demostene Botez, C. Gongopol, elevul plutonier C. Coriolan şi alţii. După încheierea războiului, făcându-se simţită nevoia abordării în presă a învăţămintelor desprinse din campanile desfăşurate şi de promovare a ideilor referitoare la apărarea naţională, organizarea şi pregătirea de viitor a armatei, ministrul de război, prin Ordinul nr. 2763 din 13 mai 1920, adresat şefului Marelui Stat Major, solicita crearea unei reviste “de largă cultură militară, la care să colaboreze toate valorile de seamă atât din sânul armatei, cât şi din afară”. La 17 mai 1920, Marele Stat Major, în şedinţa comitetului său consultativ, propunea reapariţia, sub conducerea sa directă, a revistei România Militară, propunere aprobată la 6 iulie acelaşi an. Se dorea ca noua apariţie a revistei să cuprindă “toate învăţămintele trase din războiul european, toate propunerile relative la nevoile armatei de mâine în legătură cu mijloacele economice, de personal, de material, de instrucţie şi educaţie militară”, de asemenea, să avizeze “asupra mijloacelor de realizare a economiei naţionale în vederea pregătirii poporului, înainte şi după serviciul militar, pentru a satisface toate cerinţele unui viitor război”. În consecinţă, revista România Militară a reapărut în ianuarie 1921, reluându-şi locul în fruntea presei militare, poziţie din care a abordat marile probleme, conceptuale şi de orientare, ale sistemului naţional de apărare, în special privind reaşezarea organismului militar pe baze moderne, pregătirea populaţiei pentru apărare, mobilizarea potenţialului militar, demografic şi material al ţării. În acelaşi timp, au reapărut revistele armelor şi serviciilor, precum şi o serie de publicaţii noi, care şi-au orientat demersul publicistic spre detalierea cadrului general la specificul componentelor puterii armate. Pot fi, astfel, menţionate Revista Infanteriei şi Revista artileriei (reapărute în 1921), Memorialul geniului (1921, din 1927 Revista geniului), Buletinul cavaleriei (1921, din 1925 Revista cavaleriei), Aeronautica (1926), Revista marinei (1926), Antigaz (1927), Grănicerul (1932), Buletinul

41 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară

pompierilor români (1929), Revista jandarmeriei (1922), Revista sanitară militară (reapărută în 1920), Revista intendenţei şi administraţiei armatei (1921), Pandectele militare (revistă de drept militar, 1937), Revista subofiţerilor (reapărută în 1919). Au apărut, de asemenea, o serie de periodice specifice, dedicate diferitelor domenii ale vieţii militare: Lumea militară ilustrată (primul magazin militar, sub egida Asociaţiei scriitorilor şi autorilor militari, 1935), Călăuza ofiţerului (1936), Buletinul Şcoalei Superioare de Război (1937), Actualităţi militare (1937), Spirit militar modern (revistă de psihologie, pedagogie, sociologie şi etică, 1939), Jurnal de psihologie militară (1939), Buletinul Muzeului Militar Naţional (1937), Flamuri (revista literară a liceelor militare, 1934), Atheneum (revistă de ştiinţă şi ideologie a liceelor militare 1937), Călăuza ostaşului (1937), Buletinul pregătirii premilitare (1926). Mai multe acte normative (din 1924, 1930, 1934, 1937) au reglementat activitatea presei militare în perioada interbelică. Potrivit Instrucţiunilor privitoare la organizarea şi funcţionarea revistelor militare (1934), acestea reprezentau un instrument esenţial pentru dezvoltarea culturii militare, României Militare revenindu-i rolul de a trata chestiunile de ordin general, superior, iar celorlalte reviste problemele tehnice şi tactice specifice fiecărui eşalon din scara ierarhică. De remarcat că, după Primul Război Mondial, la principalele reviste militare s-au constituit redacţii şi administraţii cu personal, remunerate ca atare. Revista România Militară avea, astfel, un comitet de direcţie, condus de şeful Marelui Stat Major, iar comitetul de redacţie nu era doar un aparat de execuţie, ci un adevărat organism, care cuprindea redactori permanenţi, secretari de redacţie, precum şi un serviciu administrativ propriu. În ceea ce priveşte planul tematic al revistei, ea îşi propunea să trateze: perfecţionarea şi ţinerea la curent a regulamentelor militare, perfecţionarea şi îmbunătăţirea legilor armatei, instrucţia în armată, instrucţia premilitară, probleme de strategie şi tactică, întrebuinţarea armelor (motomecanizate şi motorizate, aeronautica, marina), pregătirea de comandament, operaţiile militare şi aplicaţiile tactice, diferite forme ale războiului (războiul chimic şi cel bacteriologic, războiul în munţi), organizarea armatei, armamente noi, organizarea naţiunii pentru război, doctrine de război, istoria militară, educaţia militară, prezentarea revistelor şi lucrărilor militare străine. Studiile şi articolele originale erau preferate în dauna compilaţiilor şi traducerilor.

42 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2014

În volumul Din trecutul României Militare, evenimentelor politice şi Cronica eveni mentelor editat în anul 1939, la trei sferturi de secol de la militare), revista a reuşit să-şi păstreze o poziţie apariţia revistei, se aprecia că “trecutul revistei obiectivă, imparţială asupra problematicii tratate. îmbrăţişează problemele care au frământat Ordinul Marelui Stat Major nr. 425953 din în acest timp spiritul oştirii şi naţiunii întregi. 1 septembrie 1942 prevedea ca, începând cu Ea a răspândit nu numai cultura militară, dar ianuarie 1943, toate publicaţiile militare ale vremii a constituit în acelaşi timp un nesecat izvor să fie contopite sub coperţile României Militare. de sugestii, inspiraţii, informaţii şi îndemnuri la Asupra acestui ordin s-a revenit, revistele creaţii intelectuale, contribuind astfel neîntrerupt armelor şi serviciilor continuându-şi astfel la dezvoltarea culturii şi întăririi noastre militare apariţia. România Militară a devenit totuşi revistă şi naţionale.[…] România Militară n-a fost organ unică, începând cu 1 septembrie 1943, prin de publicitate unilateral în cadrul restrâns al Ordinul ministrului Apărării Naţionale nr. 7916 vieţii militare. Ea a fost organul care a îmbrăţişat din 18 martie 1943, fiind trecută în subordinea în toată întinderea şi adâncimea apărarea Direcţiei învăţământului militar superior. În naţională a ţării.” această nouă situaţie, revista şi-a mărit spaţiul Odată cu declanşarea celui de-Al Doilea editorial, structurat în trei părţi (partea I – Război Mondial, presa militară s-a conectat publicaţiuni cu caracter de cultură generală şi la problemele militare ale momentului, trecând profesională, partea a II-a – publicaţiuni în din cadrul de ideologie militară generală la legătură cu organizarea, instrucţia, tactica şi problemele concrete ale războiului în derulare. întrebuinţarea armelor şi serviciilor, partea a Deşi nu se poate vorbi de o constanţă în ceea III-a – publicaţiuni referitoare la chestiuni din ce priveşte conţinutul revistei, trebuie remarcat domeniul tehnic general şi al apărării naţionale). că, spre deosebire de perioada Primului Război Preşedinte al comitetului de direcţie al revistei în Mondial, când şi-a întrerupt apariţia, România această perioadă (până la 23 august 1944) a fost Militară a apărut pe întreaga perioadă a celui generalul Ilie Şteflea, şeful Marelui Stat Major, iar de-Al Doilea Război Mondial, rămânând în conti- atitudinea sa de distanţare faţă de aliatul german nuare portstindardul publicisticii militare româneşti. a fot reflectată şi în paginile revistei. Structurată pe două mari părţi (Studii militare, După 23 august 1944, odată cu trecerea cu accentul pe caracterul practic, şi Actualităţi României de partea Naţiunilor Unite, revista militare, cu două subdiviziuni: Cronica lunară a România Militară şi-a continuat apariţia, alături

43 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară de alte reviste ale armelor şi serviciilor, cărora li Gândirea militară românească. Începând cu s-au adăugat noi publicaţii „de front”, editate de anul 1995, revista are o periodicitate constantă unele structuri şi comandamente ale unor mari de şase apariţii pe an. Din anul 2005, revista unităţi care luptau pe frontul antihitlerist. România apare şi în limba engleză – Romanian Military Militară s-a situat în continuare pe aceeaşi poziţie Thinking, având, la rândul său, propriul număr echidistantă, abordând problematica generală, internaţional de standardizare a publicaţiilor (cod care privea întreaga armată, participarea de ISSN), cu o periodicitate de patru numere pe an. ansamblu la război, sintetizarea învăţămintelor În fiecare an, cu ocazia Zilei Statului Major reieşite din desfăşurarea acţiunilor militare, General, revista acordă Premiile revistei ridicarea competenţei comandamentelor, Gândirea militară românească. Sunt premiate cadrelor şi trupei. În acelaşi timp, revista analiza şi cele mai valoroase lucrări din domeniul ştiinţei interpreta evenimentele de pe teatrele de război, militare, editate în anul precedent. Premiile elementele noi ale artei militare, întrebuinţarea conferite poartă numele unor personalităţi unor noi categorii de forţe – operaţiile amfibii, reprezentative ale ştiinţei militare româneşti – trupele aeropurtate, noi mijloace de atac şi „General de corp de armată Ioan Sichitiu”, apărare etc.–, arătând necesitatea unei doctrine „General de divizie Ştefan Fălcoianu”, „Mareşal militare româneşti proprii, adaptată noilor condiţii Alexandru Averescu”, „Locotenent-colonel de exprimare a fenomenului militar. Mircea Tomescu”, „General de brigadă Constantin După încheierea celui de-Al Doilea Război Hârjeu”. În cele 15 ediţii ale decernării premiilor, Mondial, revista România Militară şi-a continuat fiecare cu istoria, zbuciumul şi strălucirea ei, apariţia, în noile circumstanţe politice, fiind s-au putut bucura de lauri peste 100 de autori, supusă, ca toată presa militară, unor transformări iar peste 30 de diplome de excelenţă au primit conceptuale inerente epocii. Astfel, în 1947, personalităţi din viaţa academică, militară sau când Marele Stat Major a reorganizat presa civilă, foşti şefi ai Statului Major General, precum militară, revista România Militară a devenit şi instituţii sau direcţii din cadrul Statului Major Revista militară generală, titulatură sub care a General. apărut până în august 1948, când şi-a schimbat Cu ocazia împlinirii, la 15 februarie 2004, a denumirea în Cultura militară, organ central 140 ani de existenţă, revistei i-a fost conferit, prin de teorie şi ideologie militară al Ministerului Decret Prezidenţial, Ordinul „Meritul Cultural” Apărării Naţionale, cu aceeaşi apariţie lunară, în grad de Cavaler, categoria F, „Promovarea propunându-şi „să desluşească în primul rând culturii”, pentru „rezultate de excepţie obţinute elementele concepţiei militare a armatei populare în întemeierea teoretică a construcţiei militare române şi, îndeosebi răsfrângerea acestei naţionale şi pentru contribuţia fundamentală concepţii în arta militară tactică şi operativă, adusă la edificarea conceptelor strategice care dezbătând, în acelaşi timp, problemele concrete au susţinut transformarea profundă a Armatei ale operaţiunilor şi tehnicii militare moderne”. României la nivelul standardelor operaţionale În 1959, revista Cultura Militară şi-a ale Alianţei Nord-Atlantice”. schimbat numele în Probleme de artă militară, Organ reprezentativ al celui mai înalt eşalon revistă teoretică a Ministerului Apărării Naţionale, al oştirii române – Statul Major General – , titulatură sub care a apărut lunar, mai apoi la revista a înfăţişat cele mai importante contribuţii două luni, până în decembrie 1989. De reţinut, teoretice la dezvoltarea ştiinţei militare, abordând totuşi, că numărul 6, ultimul din 1989, nu a mai atât problemele esenţiale ale construcţiei militare apărut. naţionale, cât şi tezele şi doctrinele exponenţiale După 1990, revista s-a înscris pe o nouă din gândirea militară universală. traiectorie, descătuşată de îngrădirile ideologice În prezent, revista Gândirea militară impuse de regimul comunist, reuşind, pe românească este racordată substanţial la parcursul următorilor ani, să se impună ca o amplul proces de transformare a organismului adevărată tribună a gândirii militare româneşti militar românesc, constituind un real forum de autentice. De altfel, începând cu numărul 1 dezbatere a problemelor care frământă instituţia din 1990, revista poartă această titulatură – militară.

44 SPRE 75 DE ANI DE RADIOFONIE MILITARĂ!

General de brigadă Dr. Răduţ BÎLBÎIE

-au împlinit toamna trecută 85 de programului destinat ostaşilor din căzărmi, între Sani de la înfiinţarea uneia dintre cele orele 12-13, când trupa se află în sala de mese. mai prestigioase instituţii ale ţării, Societatea – O şedinţă între orele 6-7, în zilele de Română de Radiodifuziune. sărbători, pentru programul de educaţie naţional- Personalităţile militare şi militarii în general patriotică. au colaborat cu radioul încă de la începuturile 2. – Costul unui aparat de radio cu 4+1 radiofoniei româneşti, rolul educativ, persuasiv al lămpi este de 13.000 de lei (circa). Pentru acestuia fiind evident, nu numai pentru România garnizoanele unde nu există curent electric, sau armata română. Atât de multe intervenţii ale aparatele au nevoie de alimentare prin baterii militarilor sunt pe undele postului public încât şi pile electrice, costul acestora intră în suma va fi nevoie să se restrângă prin ordin, în 1936, de mai sus, întrucât aparatele, fiind mai simple, participarea militarilor la emisiunile de radio. sunt mai ieftine cu acestă diferenţă de cost al În anul 1934, şeful Serviciului Radio din pilelor. (...) Secţia a II-a a Marelui Stat Major (M.St.M.) notifica 3. – Abonamentul costă anual 600 lei, plătiţi Şefului Secţiei a V-a din aceeaşi structură, că, în la oficiile P.T.T. din garnizoanele respective, plus urma discuţiei cu directorul Societăţii de Radio- 200 lei taxa de instalare, în primul an.(...)” Difuziune, s-au convenit: „1.– 1-2 şedinţe de În baza acestei prime discuţii, Secţia a V-a 15-20 de minute pe săptămână pentru difuzarea a M.St.M. a elaborat un proiect pentru Crearea

45 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară

unei ore de propagandă militară şi educaţie patriotică, cu scopul de a păstra legătura între armata activă şi elementele din rezervă (ofiţeri şi trupă), întreţine trează datoria către Patrie şi Tron; a pune în curent populaţia ţărei cu noile probleme generale, referitoare la armatele moderne (naţiunea armată) şi apărarea statelor; facilita comunicări curente şi rapide asupra chestiunilor militare ce interesează; realiza scurte vorbiri asupra posibilităţilor răsboiului chimic, aerian, şi miloacelor de apărare ale populaţiei; a scoate în relief figurile Generalilor de vază, din războiul nostru naţional. (...) Programul urma să fie propus de o comisiune (subşeful M.St.M. şi şefii de Secţii) şi apoi aprobată de Marele Stat Major; iar în funcţie de aceasta, urma să să se aleagă conferenţiarii, cărora să li se distribuie din timp subiectele; lucrările să fie cenzurate cu 5 zile înainte de emitere, de această comisie şi aprobată de Marele Stat Major; să fie expuse la radio, de conferenţiari aleşi, cu dicţiune clară. Orele de emisie dorite erau: pentru trupa de sub arme, într-o zi de lucru, între orele 12:30 şi 13, când trupa este adunată în sala de mese; pentru populaţia civilă, într-o zi de sărbătoare, între orele 19-22, când marea masă se găseşte acasă. Aceasta presupunea ca fiecare corp de trupă şi comună rurală (la şcoală sau primărie) să fie dotate cu aparate de radio. Chestiuni de ordin financiar întârzie începerea proiectului, căci, printr-o altă notă, din 9 februarie 1934, i se răspunde autorului proiectului că: Domnul General Şef al Marelui Stat Major, pe Proiectul pentru creierea [sic] unei ore de propagandă militară şi educaţie patriotică la radio, întocmit de Secţia a V-a, – a pus următoarea rezoluţie: „Trebue studiată însă şi chestiunea realizării: cost, modalitate de plată etc.”. Nici în fondurile documentare ale SRR, nici în cele ale Arhivelor Militare Române din Piteşti nu se mai găsesc urmări ale acestei corespondenţe. În ceea ce priveşte fondul arhivistic de la Piteşti, lucrurile par să aibă o explicaţie, pentru că documentele ar fi putut fi în vagoanele de arhivă distruse în timpul unui bombardament în perioada evacuării lor din Bucureşti, în primăvara anului 1944. Vor urma însă emisiunile de pregătire a populaţiei pentru apărare Ora premilitarilor,

46 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2014

Ora Străjerilor, în conformitate cu necesitatea Aceleaşi aprecieri elogioase le-a primit de a conştientiza tineretul, îndeosebi în privinţa emisiunea şi de la cronicarul publicaţiei grelelor încercări prin care urma să treacă ţara. Radiofonia, ce menţiona, la 30 iunie 1940: „Ora La microfonul acestora au fost aduşi ofiţeri din Ostaşului”, lăudabila inovaţie a postului nostru M.St.M., pe care o să-i regăsim mai apoi, pe de Radiodifuziune, se bucură de concursul măsură ce războiul este tot mai previzibil, la cunoscutului tenor dela Opera din Cluj, angajat pupitrul Orei Ostaşului. temporar de teatrele „Alhambra” şi „Colos”, Iată cum, în consonanţă cu necesităţile de d. Ion Pulca Dacian. pregătire a populaţiei pentru anii grei ce urmau să Vocea d-sale, de-o claritate perfectă, timbrul vină, la începutul lunii iunie 1940, printr-un acord cald şi îndeosebi justa şi distincta interpretare a între Marele Stat Major şi Societatea Română cântecelor, împletite cu calităţile de adevărat de Radiodifuziune, se hotărăşte, începând cu actor pe care le posedă, a făcut în scurt timp, din 16 iunie 1940, difuzarea unei emisiuni radiofonice d. Ion Pulca Dacian, unul din cei mai perfecţi şi denumită „Ora Ostaşului”, considerată „unul preferaţi actori dela noi. dintre cele mai bune prilejuri de îmbărbătare Nu poate deci decât să ne bucure că d-sa şi redresare morală a armatei şi naţiunii”, cum este la „Ora Ostaşului” interpretul minunatelor se menţiona în instrucţiunile nr. 6025/B, din cântece de ostăşie. 18 iulie 1940, ale Marelui Stat Major. Textul mai De-a lungul anilor de război, postul public preciza: „Chiar prima oră a obţinut adeziunea va găzdui şi alte producţii radiofonice, realizate marelui public, primindu-se numeroase scrisori de jurnaliştii concentraţi ca militari în rezervă în acest sens de către Societatea Română de la Secţia Propagandă a M.St.M.: „De vorbă cu Radiodifuziune” şi că „în fiecare Duminică, la ostaşii”, „Ora veselă a ostaşului”, „Ora armatei ora 11:30, este de dorit ca toţi ostaşii să asculte ca la Tănase”, „Ora răniţilor”, „Poşta militară emisiunea [...].” radio” ş.a.m.d.

47 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară

Difuzarea Orei Ostaşului a fost zilnică Mircea Dem Rădulescu, Stroe şi Vasilache, (până la 31 decembrie 1941), apoi de trei ori pe Constantin Tănase, Coco Demetrescu, Nicolae săptămână (luni, joi şi sâmbătă) până la sfârşitul Brâncovin, George Buznea, Dumitru Almaş, războiului, după care a devenit, până astăzi, Horia Furtună, Constantin Virgil Gheorghiu, săptămânală. Constantin Salcia, Tudor Muşatescu, Demostene În cea de-a doua etapă a celui de-Al Doilea Botez, H. Nicolaide, George Lesnea, Mihai Război Mondial, la începutul Campaniei din Maximilian ş.a.m.d. Est, denumirea emisiunii va fi modificată în Ora După război, în condiţii ideologice dintre Armatei. cele mai grele, „Ora Armatei” a suferit mai multe Un raport al Secţiei Propagandă a Marelui transformări, atât în ceea ce priveşte abordarea Stat Major din 6 septembrie 1944, menţiona că, tematică (coborând mai mult la nivel ostăşesc şi de la 22 iunie 1941 şi până la acea dată, la „Ora de instrucţie a subunităţilor), durata, ora şi ziua Armatei (Ostaşului) s-au difuzat 587 de ore de difuzării (de la 55 la 30 de minute, de la ora 9 emisie, conţinând 587 – teme de propagandă la ora 17, în zilele de duminică, respectiv luni şi şi contrapropagandă, 1281 – jurnale de front, vineri), schimbându-se de mai multe ori. Aceeaşi 144 – dezminţiri de zvonuri, 357 – cuvinte către soartă a avut-o şi titlul: „Emisiune pentru militari”, ostaşi, 4597 – bucăţi muzică, 155 – scenarii „În slujba patriei”, „Pentru Patrie”, programul radiofonice, 132 – prezentări programe musicale, fiind coordonat de Redacţia Emisiunilor pentru 28 – sfaturi către ostaşi, precum şi numeroase Tineret a Radioteleviziunii Române şi realizat poezii patriotice”. de redactorii unui birou din secţia Cultură din Între realizatorii şi colaboratorii emisiunilor Direcţia Propagandă şi Cultură a Consiliului militare de radio întâlnim, în acei primi ani de Politic Superior (CPS) din Ministerul Apărării difuzare, nume prestigioase precum Victor Naţionale, devenit din martie 1968, Secţia (cu Ion Popa, George Ranetti, Mircea Ştefănescu, statut de redacţie) radio-televiziune din aceeaşi structură. În această formulă, colectivul de jurnalişti şi-a desfăşurat activitatea până în 1989 când în ianuarie 1990 s-a înfiinţat Grupul Audiovizual al Armatei, subordonat mai întâi ministrului apărării naţionale, mai apoi, din 1994, Direcţiei Informare şi Relaţii Publice, iar din 1998, Trustului de Presă al Armatei. În ciuda anilor dificili, emisiunea şi-a păstrat totuşi identitatea, cultivând un patriotism în sens tradiţional, al respectării şi evidenţierii valorilor naţionale autentice, travaliu complex la care au participat prin ani, cu seriozitate şi dăruire, mai mulţi redactori şi realizatori militari: Constantin Nicolae, Traian Uba, Vasile Alexandrescu, Stelian Dragnea, Nicolae Ţârcovnicu, Vasile Mireuţă, Teodor Mărgineanu, Traian Bucurenciu, Gheorghe Creţu, Leca Crişovan, Teodor Oprişan, Pavel Lică, George Florin Cozma, Ioan Mija, Valeriu Pricină, Ioan Costea şi Nicolae Cenuşă. Sunt multe numele de care se leagă ediţiile de după 1990 ale emisiunilor militare, căci, ca un corp integrat deplin în structurile publicistice ale radioului public, redacţia militară a interferat frecvenţe şi posturi, a aglutinat valori şi personalităţi, a creat prietenii durabile şi consistente: de la Ion Vova, cel care regiza

48 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2014

Ora Armatei ca la Tănase, la Camelia Stănescu Nu erau nume lipsite de importanţă cele ale şi Dan Ursuleanu, Marius Grozea şi Daniel jurnaliştilor acestei perioade: George Mihalcea, Horhocea, Jeana Gheorghiu şi Florian Pittiş, poet şi teleast, Laurenţiu Sfinteş, jurnalist şi viitor Mircea Munteanu şi Sebastian Sârcă, Cristina diplomat militar, Vasile Preda, scriitor deplin Sârbu şi Ligia Necula, Doina Jalea, Viorel afirmat şi conştiinţă lucidă a epocii sale, Eugen Popescu, Gheorghe Verman, Victor Ionescu Pelin, cineast şi publicist, confirmat ca poet în şi Florin Bruşten, Eugen Cojocariu şi George anii din urmă, Alexandru Ioan, devenit membru Prodescu, Paul Grigoriu, Doru Vasile Ionescu, cu drepturi depline în familia Actualităţilor, stă Ştefan Naciu, Cătălin Cârnu, Mihaela Helmis, mărturie parcursul carierei lor de după părăsirea Florin Caracseghi, pentru a numi doar pe câţiva Radioului. dintre cei care au trecut de-a lungul ultimilor ani, Au poposit mai apoi, unii pentru mai mult, pragul redacţiei de la etajul V al SRR. alţii pentru mai puţin timp: Alexandru Leaua, Ora Armatei a fost, dincolo de toate, o mare cel care realizează şi acum emisiunile pentru familie care a reunit personalităţi diferite, stiluri Antena satelor, Cosmin Prelipceanu, dăruit gazetăreşti din mai multe şcoli şi generaţii, viziuni de ceva vreme televiziunii, excelentul reporter Cristian Dumitraşcu, Dan Coandă, unul dintre complementare asupra modului în care trebuia cei mai inventivi regizori de montaj, Elena David, decupată realitatea, cu generozitatea şi armonia foarte bunul publicist comentator Bogdan Silviu pe care doar marile constructe intelectuale o au. Răducan şi, pentru zece ani, colonelul Răduţ Renăscută în anul 1990, graţie doamnei Bîlbîie, ducând mai departe spiritul de competiţie Sofia Şincan, cu titlul său devenit renume din anii profesională, respectul pentru ascultător, înalta războiului, Ora Armatei, emisiunea militară de datorie faţă de Oastea Ţării. radio s-a dovedit un laborator al noilor tehnologii În 1998 se înfiinţează în cadrul Trustului de şi practici jurnalistice, o fereastră deschisă larg Presă al Armatei, Redacţia emisiunilor militare spre problematica militară, o tribună incisivă a de radio, având ca prim redactor-şef pe colonelul transformării oştirii şi societăţii româneşti. Vasile Preda, urmat de colonelul Răduţ Bîlbîie De la emisiunile tematice ale lui Lică Pavel, şi de comandorul Alexandru Leaua. În prezent, devenit mai apoi teleast şi ctitor de trust de presă redactor-şef este comandorul inginer Bogdan la malul mării, din savoarea şi deschiderea Silviu Răducan. intelectuală, mărci inconfundabile ale lui În toţi aceşti ani, tineri jurnalişti şi-au făcut George Florin Cozma (redactor-şef adjunct) – stagiul militar obligatoriu în redacţie, printre ei talentul emblematic al acestui gazetar, sensibil numărându-se inimosul Gabriel Pârvu, talentaţii ca un seismograf, de un optimism robust şi o Robert Tache şi Dan Daniel Csaba, Răzvan profunzime egalate doar de Vasile Preda, fiind Stancu, Petrişor Obae şi talentatul IT-ist Andrei recunoscut şi astăzi de congenerii săi civili –, de Mihailescu. la stilul jovial al lui Gheorghe Derevlean cei din Au fost poate, aceşti aproape 25 de ani, din valul de tranziţie al anilor 1995-2003 au moştenit urmă, dintre cei aproape 75 de existenţă, cei mult. mai bogaţi ani, cu audienţe de invidiat şi cu o

49 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară

prezenţă în conştiinţele ascultătorilor cum poate septembrie 2008, săptămânal, sâmbăta, cu o doar în anii războiului se mai întâmplase. durată de 30 de minute, emisiunea Feciori la Aceasta şi datorită spaţiului generos, timp Oaste. de 20 de ani, de o oră, sâmbăta, de la 10,00 Din septembrie 2008, Ora armatei a fost la 11,00, datorită formatului publicistic modern înlocuită cu emisiunea Jurnalul armatei, cu o al emisiunii Ora armatei, de magazin, bogat durată de 12 minute, săptamânal, sâmbăta de la ilustrat muzical, temelor propuse, aplecării ora 10, din 23 octombrie 2008 timpul de emisie spre cultură şi, lucru foarte important, marilor fiind extins la 25 de minute. Din septembrie 2012 personalităţi ce au poposit în cabinele 31 sau denumirea emisiunii s-a modificat, devenind 37 ori în mini-studioul din redacţie, de-a lungul Jurnal militar. anilor. O perioadă emisiunea a fost rubricată, Nu pot fi ignorate rubricile sau emisiunile dintre cele cu o periodicitate mai mare amintim, realizate produse sau coproduse de redactorii Actualitatea militară, Caleidoscop militar extern, militari: Trecea fanfara militară (Bucureşti FM), Carnet cultural, Sport, Personaje în uniformă, Actualitatea militară (Radio România Regional, Radiografia unui conflict, Din teatrele de operaţii. România Actualităţi), Clubul Diplomaţilor Militari, Orei Armatei i s-au adăugat de-a lungul Cultul eroilor (România Actualităţi), Euroatlantica timpului, Îţi scriu carte din Armată, (1991-2004), (România Actualităţi). pe frecvenţele Radio România Tineret, pentru Prin redacţia de radio,în ultimii ani, au apărut militarii conscripţi, săptămânal, vinerea cu o oameni tineri, locotenţii Andreea Popescu, durată de 60, mai apoi de 90 de minute, Veşti Cornelia Mihăilă şi Bogdan Rădulescu; Elena de acasă (1996-2000) pentru militarii români din David a schimbat microfonul cu stiloul şi în Angola, mai apoi pentru cei dislocaţi în spaţiul locul dumisale a venit Cecilia Sfetcu. Lor li s-au fostei Iugoslavii şi în Irak, reluată din 2002, adăugat în stagii de pregătire căpitanul Cristian devenită din 2004, Voci de acasă. Emisiunea Vasile, plutonierul Sonia Raicu şi maistrul militar a fost şi este transmisă pe frecvenţele Radio Gabriela Ivan, Liliana Vătămănescu Hanga. România Internaţional pentru militarii români Radiofonia militară rămâne un vector din teatrele de operaţii şi pentru românii din puternic în efortul de comunicare publică al diaspora, miercurea, cu durata de 90 de minute. Oştirii române, o prezenţă semnificativă în Pe frecvenţele Antenei satelor, redacţia peisajul mediatic românesc. militară de radio realizează şi difuzează din

50 UN ARTIZAN AL „ROMÂNIEI MARI“: COLONELUL ALEXANDRU GHIMUŞ

Colonel Dan GÎJU

ste vorba, ţinem să precizăm de la bun limba română, respectiv Radio Unguresc din Eînceput, despre postul de radio cu acest Ardeal pentru cei de limbă maghiară. „Redacţia” nume, nicidecum despre ceea ce realizaseră postului de radio mobil şi, totodată, secret, al soldaţii români sub comanda regelui Ferdinand Marelui Stat Major al Armatei Române, numit nu Întregitorul în 1918. Propagandistic întâmplător „România Mare”, a fost vorbind însă ar fi vorba cam despre amplasată într-o clădire anexă la acelaşi lucru, cu marea diferenţă Comandamentul Marelui Stat Major că dispărând România mare ca de pe strada Ştirbei Vodă, actuala teritoriu fizic, aproape instantaneu Direcţie Naţională Anticorupţie, apăruse, în schimb, o Românie duba în care erau instalate relativ identică, însă trasată aparatele şi microfoanele de exclusiv pe calea… undelor emisie fiind staţionată în curtea radio. Aspectul are ca punct de interioară, bine camuflată. Pe plecare, pe undeva, fierbintea toată strada Ştirbei Vodă, până vară a anului 1940, când la Cişmigiu, erau amplasate pentru România începea drama posturi de observaţie cu rapturilor teritoriale, la 30 august misiunea să semnaleze imediat, 1940 nord-vestul ţării fiind „smuls” prin telefon, orice pericol potenţial, de Ungaria, cu concursul Germaniei în special apariţia vreunui automobil şi Italiei, după care avea să urmeze al armatei germane. Linia de şi Cadrilaterul, „adjudecat” de Bulgaria, observatori se afla în subordinea cu concursul aceleiaşi Germanii, mai pusă colonelului Alexandru Ghimuş care era, pe arbitraje ca niciodată!, oficialităţile româneşti totodată, şi comandantul postului de radio- văzându-se obligate, în acest context, să ia emisie „România Mare”. Practic uitat la ora de o serie de măsuri între care şi unele mai puţin faţă, acest Alexandru Ghimuş (3 iulie 1892, ortodoxe, ca şi inamicii noştri, de altminteri, care Bârlad, Tutova - 5 ianuarie 1952, Bucureşti), măsuri, cel puţin, prin efectele lor, să întreţină ofiţer tehnic (inginer radio), a fost şi rămâne unul speranţa reunificării. dintre cei mai buni specialişti în domeniul Astfel, în toamna anului 1940, Marele Stat comunicaţiilor radio pe care i-a avut Armata Major al Armatei Române organizează un „post Română vreodată. Absolvise Facultatea de de radio semioficial” care, emiţând deja de la Ştiinţe, secţia Matematică (Iaşi), apoi Şcoala 1 ianuarie 1941, va demasca regimul anti- Superioară a Geniului, clasificându-se al 9-lea românesc, opresiv, instituit în Ardealul ocupat. din 40, ca între 1928-1929 să fie trimis pentru o Structurat în două compartimente – Radio specializare la Paris, unde va absolvi Şcoala Ardeal (în limba română) şi Radio din Secuime Superioară de Electricitate, secţia Radio- (în limba maghiară) –, emiţând pe unde scurte şi electricitate. Sublocotenent rezervist în 1917, medii, acest post a funcţionat până în luna mai, activat în 1919 în Batalionul 2 Pionieri acelaşi an, adică 1941. A urmat o scurtă pauză (Regimentul 2 Pionieri), în 1923 era profesor de după care, începând din 24 iulie 1941 şi până matematică în Şcoala Militară şi Centrul de după 23 august 1944, a funcţionat sub denumirea Instrucţie al Geniului. Căsătorit din 1922 cu de Radio România Mare, pentru ascultătorii de Alexandrina Niculescu din Târgovişte, în 1923

51 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară au un fiu pe nume Dumitru (m. 2008), stabilit în II-a din Marele Stat Major în notarea pe care i-o Franţa după război. Peste ani, Alexandru Ghimuş semnează pentru anul 1939, colonelul Traian va întrece orice aşteptare, remarcându-se drept Georgescu. Astfel, din 1938 îl regăsim pe un „element de mare valoare”, „absolut necesar Ghimuş pe funcţia de subdirector tehnic, iar din instituţiei armatei”, foarte cultivat, manierat, toamna lui 1939 şi până în 1945, în poziţia de şef energic, modest, competent şi discret, „înzestrat al Serviciului Radio al Marelui Stat Major, cu o inteligenţă rară, cu o judecată limpede şi cu structură coordonată concomitent de Ministerul o memorie foarte bună, […] cu mult prestigiu faţă Propagandei. Pe timpul evenimentelor din de inferiori”, bun organizator, polivalent din punct ianuarie 1941, când legionarii au perturbat de vedere profesional, apreciat fiind atât la activitatea Societăţii de Radiodifuziune, nimeni infanterie (Regimentul 52, în 1915), unde-şi altul decât Ghimuş este acela care, „trecând începuse cariera militară, cât mai ales la Geniu peste orice fel de pericole”, a organizat din nou şi, între 1929–1934, la Transmisiuni. În 1928, lucrul acolo, în plus, „foarte discret şi plin de tact, este trimis la Secţia Radiotelegrafie de pe lângă s-a achitat în mod desăvârşit de anumite Şcoala Superioară de Electricitate din Paris, de însărcinări foarte delicate şi strict secrete” unde iese inginer radioelectrician (la 21 aprilie (notarea pe 1941). „În special pe timpul războiului 1929). Ca transmisionist, între 1931-1934 se contra sovietelor”, locotenent-colonelul Ghimuş află în Anglia, la Essex, în postura de preşedinte a dat serviciului său „o organizare atât de al Comisiei de recepţie provizorii a materi- perfectă încât funcţionarea sa a fost neîntreruptă alelor specifice, supraveghind confecţionarea cu toate neîncetatele deplasări”. Mai mult decât posturilor TFF. Revenit în ţară, în 1936, oferă atât, dincolo de faptul că a organizat şi condus consultanţă pentru aprobarea modelului de misiunea de radioascultare la centrele din staţie radio pe unde scurte tip C, misiuni similare Bucureşti ale Marelui Stat Major şi la cel al cu cea din Anglia efectuând apoi în Franţa şi Ministerului Propagandei - cele dintâi considerate Polonia, aliaţii noştri de la acea oră. Astfel, a fi ale armatei, iar celălalt al statului -, din 1942 Armata Română va fi dotată cu staţii TFF pe se va ocupa şi de „îndrumarea şi asigurarea unde scurte din cele mai moderne, „cores- funcţionării regulate şi permanentă a emisiunilor punzătoare - se aprecia - nevoilor operative din speciale ordonate de conducerea superioară a 1936”, Ghimuş devenind din acest moment „cel statului. Deosebit de aceasta, a organizat şi pus mai complet ofiţer în chestiunile de Radio”, tot el în stare de lucru Batalionul Radio-Gonio al preocupându-se de formarea specialiştilor în Marelui Cartier General, destinat să satisfacă în mânuirea noilor aparate gonio, propunând şi condiţii cât mai bune nevoile mereu crescânde urmărind dotarea centrelor gonio ale armatei cu în radioascultare şi goniometrie ale zonei de aparate moderne (1937). Este timpul când va operaţiuni”. Colonel din martie 1943, Ghimuş căuta „să adapteze Serviciul Radio la căutarea este propus fără rezerve la gradul de general pe informaţiilor” (notarea pe 1937/1938). Este şi care-l merita cu prisosinţă, tot în acea perioadă, motivul pentru care, deşi geniştii îl doresc în la 30 iulie 1944 mai exact, Serviciul Radio fiind curtea lor - între 1938-1939, de altminteri, a fost trecut în Comandamentul Transmisiunilor (D.M. încadrat la Arsenalul Geniului ca subdirector -, 2067/1943). Este anul când în caracterizarea sa de acum încolo mai mare nevoie de el este la de serviciu se afirmă că „a desfăşurat o activitate Marele Stat Major, Secţia a II-a, de unde primeşte dintre cele mai bogate şi rodnice, şi şi-a condus tot mai presante „misiuni cu caracter special”, serviciul cu siguranţa şi priceperea unui adevărat cea mai importantă fiind aceea solicitată de maestru”, aducând atât în domeniul tehnic, cât şi Ministerul Propagandei de a pune la punct postul în organizarea serviciului inovaţii care au de radioascultare, proiect de „reală necesitate asigurat o perfectă funcţionare a aparaturii atât în timp de pace cât şi la război, finanţat de tehnice şi o cât mai rapidă şi completă Ministerul Propagandei, însă condus din punct documentare informativă bazată pe recep- de vedere tehnic de către Marele Stat Major, ţionările radio. Exploatând la maximum şi cu ceea ce constituie un mare avantaj pentru noi”, multă pricepere posibilităţile aparatelor şi ale după cum observa cu satisfacţie şeful Secţiei a personalului, a reuşit să culeagă, totdeauna şi în

52 Cultura militară Calendarul tradiţiilor militare 2014

timp oportun, informaţiile cele mai de seamă şi putut să furnizeze secţiei (a II-a Informaţii, n.n.) să întocmească buletine informative radio cu toate informaţiile interesante radiodifuzate de materiale dintre cele mai bogate şi mai variate. posturile străine, să realizeze o acţiune eficace În afară de activitatea legată de recepţia de bruiaj a posturilor de emisie inamice, să emisiunilor radio străine, s-a ocupat intens şi a asigure o remarcabilă şi foarte reuşită acţiune de condus cu desăvârşită competenţă emisiunile propagandă radio, prin emisiuni speciale speciale radio, prevăzute în programul de ordonate de conducerea statului şi să pună la propagandă al conducerii superioare a statului. dispoziţia organelor informative ale secţiei o Graţie măsurilor de prevedere de ordin tehnic serie de staţiuni şi aparate radio portative, de luate, emisiunile au funcţionat în condiţiuni de mare trebuinţă şi utilitate”. În octombrie 1944, regularitate şi claritate perfecte, iar posturile comandantul Transmisiunilor, generalul C. respective au putut rămâne neidentificate de Eftimiu, remarca: „În împrejurările de la 23 cei interesaţi. Paralel cu această activitate, august 1944, a organizat un serviciu de radio colonelul Ghimuş a organizat şi pus în funcţiune emisiune, posturile Societăţii de Radiodifuziune serviciul de bruiaj al posturilor de propagandă fiind stricate de bombardament, înlocuind astfel radio inamice, care serviciu, deşi dotat cu o acest mijloc de comunicare cu ţara. Deosebit de „aparatură redusă”, a răspuns în destul de bune dotat, i se pot încredinţa misiuni de mare condiţiuni nevoilor. Satisfăcând un important încredere” (fila 53). Din noiembrie 1944 până în deziderat al secţiei, colonelul Ghimuş „a studiat octombrie anul următor, notarea i-o face şi construit, în acelaşi timp, prin mijloacele generalul de corp de armată Constantin serviciului său, o serie de aparate portative Sănătescu, şeful Marelui Stat Major, care se radio de emisie-recepţie, foarte bine reuşite şi exprimă la fel de elogios: „Colonelul Ghimuş Al. de un real folos scopului pentru care au fost este cel mai perfect specialist în materie de construite” – preciza şeful Secţiei a II-a radio-ascultare şi cel mai necontestat şef al Informaţii. Şi în 1944, „sub privegherea şi acestui serviciu pentru întreaga Ţară conducerea sa pricepută şi plină de iniţiativă, Românească. Subsemnatul l-am recomandat şi Serviciul Radio-Ascultare al Marelui Stat Major a a fost numit încă din anul 1939 şef al Centrului

53 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Cultura militară radio-ascultare al Ministerului Propagandei, post arme sovietici sau/şi să le bruiezi nici că putea pe care-l ocupă şi în prezent. În prezent este şi exista, deci nu trebuie să mire pe nimeni de ce preşedintele Comisiei Tehnice a Ministerului dosarul de militar al colonelului Al. Ghimuş se Propagandei (D.M. nr. 341/945) numit de domnul opreşte aici. Practic, odată cu ocuparea ţării de ministru Constantinescu-Iaşi, pentru meritele către armata sovietică, la „invitaţia” regelui sale excepţionale unanim recunoscute de toţi Mihai I, din seara de 23 august 1944, la a cărei specialiştii din ţară. Ofiţer devotat, modest, reuşită contribuise, în virtutea atribuţiunilor de corect şi foarte muncitor, a trecut prin toate serviciu, atât directorul SRR, locotenent- vâltorile politice fără a avea vreun amestec, colonelul Vasile Ionescu, cât şi specialistul tehnic văzându-şi numai de serviciul său, pe care a în transmisiile radio, colonelul Al. Ghimuş, tot ce căutat să-l perfecţioneze din punct de vedere ţinea de circulaţia informaţiei şi de comunicare, tehnic, fapt ce i-a reuşit pe deplin. Decorat cu mai exact de „tipărirea, importul şi răspândirea, „Coroana României” (în grad de cavaler), în România, a publicaţiilor periodice şi „Steaua României” (cavaler) şi „Vulturul german” neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru clasa I, pe data de 16 iulie 1945 trebuia să fie şi a filmelor, funcţionarea staţiunilor de TFF, trecut în rezervă „pentru limită de vârstă”, Poşta, Telegraf şi Telefon, vor fi executate în moment numai bun pentru a i se înainta unele acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)”, propuneri ca oricărui mare şi aproape că unic ceea ce-l determina pe Iuliu Maniu să exclame specialist pe care-l avea România şi armata ei în foarte derutat în momentul studierii propunerilor domeniul radio-ascultării, bruiajului şi nu numai. sovietice privind „armistiţiul” ce urma să fie Şi scrie generalul Sănătescu: „Ofiţerul, în semnat în septembrie 1944: „Ce urmează de modestia lui, lucru rar de întâlnit astăzi, nu are aici? Urmează de aici că noi nu suntem stăpâni pretenţia de a fi înaintat la gradul de general în asupra mişcării noastre intelectuale şi asupra activitate, aceasta cu atât mai mult cu cât pe data pensionării va fi numit directorul Serviciului cuvântului de opinie publică, care s-ar putea de Radio-ascultare al Ministerului Propagandei”, produce la un moment dat. De aici urmează că aşa că-l propune să fie înaintat la respectivul orişice ziar, care apare în România, poate fi grad o dată cu data pensionării, adăugând: cenzurat. Tot aici urmează că orice comunicare „Drept ar fi ca această avansare să fie făcută în făcută prin radio poate fi cenzurată”. De fapt, activitate şi acest lucru rămâne la aprecierea exact aşa aveau să stea lucrurile, ba încă şi mai domnului ministru de Război”. La acea dată, grav, pentru o bună bucată de vreme. respectiva demnitate era ocupată de generalul În ce-l priveşte pe colonelul Alexandru de corp de armată Constantin Vasiliu-Răşcanu Ghimuş, din surse neverificate (o rudă (1887–1980), omul comuniştilor, care tocmai ce îndepărtată) am aflat că, după război, o vreme, semnase Ordinul nr. 49151 prin care ordona a ocupat o funcţie de director în Căile Ferate tuturor comandanţilor să identifice militarii care Române, probabil pentru foarte puţină vreme, au comis crime de război şi să îi pună la întrucât, în 1952, trecea în eternitate. Mormântul dispoziţia Tribunalului poporului. Or, crimă mai său se află în Cimitirul „Sfânta Vineri” din mare decât să asculţi posturile „fraţilor” noştri de Bucureşti, undeva foarte aproape de intrare.

54 5

Camarazi de elită GENERALUL DE ARTILERIE NICOLAE Z. VASILIU (1880-1961)

Dr. Luminiţa GIURGIU

eneralul Nicolae Z. Vasiliu, originar din de general: Nicolae (1879-1961), artilerist şi GFocşani, se trage dintr-o familie de Constantin (1882-1946), cavalerist, trecut apoi, militari. în urma unui accident de călărie, în jandarmerie. Tatăl său, generalul Zamfir I. Vasiliu Nicolae s-a născut la 8 decembrie 1879, în (1841-1922) a fost comandantul Regimentului oraşul Focşani. După absolvirea Şcolii Fiilor de 10 Infanterie „Putna”, cu care a participat la Militari din Iaşi, a urmat Şcoala Pregătitoare de Războiul de Independenţă (1877-1878). În Artilerie şi Geniu din Bucureşti. calitate de general a fost, după obiceiul timpului, A urcat toate treptele ierarhiei militare, senator de drept. Generalul Zamfir I. Vasiliu a de la sublocotenent (1 iulie 1900), locotenent fost văr primar cu scriitorul Duiliu Zamfirescu şi (24 ianuarie 1906), căpitan (1 aprilie 1911), înrudit cu arhitectul Ioan Mincu. maior (1 aprilie 1916), locotenent-colonel Generalul Zamfir I. Vasiliu a avut trei fiice şi (1 aprilie 1917), colonel (1 aprilie 1919), la doi fii. După un obicei răspândit în epocă, ambii fii general de brigadă (1 aprilie 1929). au îmbrăţişat cariera armelor, ajungând la gradul La Campania din Bulgaria din 1913 a participat cu gradul de căpitan, probând „o cât se poate de bună sănătate”, suportând „greutăţile ce se ivesc în asemenea împrejurări”, ştiind „a face ca trupa şi caii să fie bine îngrijiţi”, având un singur evacuat. Aprecierile pentru activitatea desfăşurată în calitatea de comandant de baterie sunt superlative: preocupat pentru desăvârşirea culturii generale şi instrucţiei militare, bun organizator şi conducător, tempe- rament „fericit”, dis- tins, întotdeauna şi „în toate împrejurările, foarte îngrijit de datoriile sale”, munca sa fiind încununată de „rezultate din cele mai bune”. În timpul Primului Război Mondial a comandat un divizion izolat din Divizia 9 (15 august 1916- 15 martie 1917), a fost şeful Serviciului artileriei şi al Biroului

56 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014

57 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

adjutanturei de la Comandamentul Diviziei 8 României” (Înaltul Decret Regal nr. 1711/1911), (15 martie 1917-15 ianuarie 1918) şi ajutorul Medalia „Avântul Ţării”, „Coroana României”, comandantului Regimentului 12 Artilerie. În clasa IV, cu spade şi panglică de virtute militară, luptele de pe Neajlov şi Argeş „nu a pierdut sau Medalia „Crucea Comemorativă” şi Medalia lăsat în urmă niciun tun sau trăsură”. Pentru „Victoria”. întreaga sa activitate a fost propus la avansare La 3 septembrie 1917 s-a căsătorit cu la excepţional, la sfârşitul conflagraţiei mondiale Maria Uţescu, sora unui camarad de regiment, având gradul de locotenent-colonel. cu care a avut două fetiţe: Alisa (n. 24 martie A fost numit la comanda Regimentului 19 1919) şi Ana-Gabriela (n. 24 februarie 1921). Obuziere (1 noiembrie 1923-1 aprilie 1924), La 27 ianuarie 1922, soţia sa a murit de gripă Regimentul 11 Artilerie (10 aprilie 1924-31 spaniolă. La 16 februarie 1923 s-a recăsătorit cu martie 1928), a Brigăzii 6 Artilerie (1 aprilie 1928- 31 octombrie 1932) şi al artileriei Corpului V de Zoe Zamfirescu, sora cea mai mică a lui Duiliu Armată din Braşov . Zamfirescu. Cu Zoe copilărise în Focşani şi de În 1938 este trecut în rezervă, mutându-se altfel era înrudit (era nepoată de văr). în oraşul natal, Focşani, al cărui primar a fost Generalul Nicolae Z. Vasiliu a decedat la între 1942 şi 1944. 28 februarie 1961, fiind înmormântat în Cimitirul Întreaga sa carieră militară a fost Nordic din Focşani, alături de soţia sa Zoe recompensată cu Medalia Jubiliară „Carol I” (1880-1955) şi de părinţii săi, generalul Zamfir şi (Înaltul Decret Regal nr. 5324/1906), „Coroana Elena Vasiliu (1855-1921).

58 NEAMUL LUI ION CREANGĂ ŞI CARIERA MILITARĂ

Comandor (r) Gheorghe VARTIC

avut marele povestitor recrutare, dar probabil că A vreo chemare către se sustrăsese în mai multe cariera militară, într-o vreme rânduri de la încorporare aşa în care popia şi milităria erau cum procedau şi alţi tineri, la modă? A fost atras, oare, fapt pentru care a fost luat cu de mânuirea armelor? Greu forţa în pofida luptei cu „câţiva de crezut. Inhăţarea lui bădiţa oameni” aruncaţi asupra lui Vasile cu arcanul, cetluirea şi „claie peste grămadă”. Nu-i încătuşarea acestuia pentru a mai puţin adevărat că putea fi dus la oaste i-au lăsat un gust fi vorba şi de un abuz al amar, un gol în suflet şi l-au autorităţilor căci dascălul era tulburat într-atât pe şcolarul „cuminte, harnic şi ruşinos ca Nic-a lui Ştefan a Petrei încât o fată mare”. Episodul rămâne va fi marcat toată viaţa de dramatic în mintea copiilor. această „afurisită privelişte”. Iscusinţa cu care diaconul Nici cuvintele de îmbărbătare Ion Creangă mânuia propria ale iubitului său dascăl că „şi în puşcă de vânătoare ţintind oaste trăieşte omul bine dacă păsările de pe turla bisericii este vrednic” şi nici invocarea Diaconul Golia nu-l recomanda nici faptului că „oştean a fost şi Ion Creangă pe departe pentru meseria Sfântu Gheorghe, şi Sfântul armelor. Nici chiar admiraţia Dimitrie şi alţi sfinţi mucenici...” n-aveau să aline sa pentru paradele militare din capitala suferinţa copiilor care „ne-am întors plângând Moldovei unde fanfara acompania defilarea pe la casele noastre”. Ei nu puteau să înţeleagă trupelor de infanterie, cavalerie şi artilerie în rosturile slujbei în „miliţia pământească” uniformele lor gri-bleumarin, epoleţi cu franjuri înfiinţată pe baza prevederilor Tratatului de la şi chipiuri cu bandă roşie, păstrând încă modelul Adrianopol care dădea dreptul ţărilor române franţuzesc, cu puştile pe umăr şi cu steagurile să-şi organizeze „un număr de gărzi înarmate biruinţei care primiseră botezul focului la Plevna pământene”, adică să-şi constituie propria nu ne îndreptăţeşte să credem că şi-ar fi dorit lor putere militară. Chemarea sub arme era vreodată să suporte rigorile ordinii şi disciplinii reglementată juridic în Moldova anilor 1830- cazone. Ca să nu mai vorbim de antipatia sa 1840 de către aşa numit-ul Proiect pentru faţă de „scorţosul” general Christian Tell, fost chipul îndeplinirii de-a pururea a numărului membru al guvernului provizoriu paşoptist, miliţiei. Documentul prevedea că armata trebuie ajuns acum ministrul Cultelor şi Instrucţiunii să dispună de „ostaşi buni, pământeni, fii de Publice, care îi semnase decretul de destituire gospodari”, cu o constituţie fizică robustă şi din funcţia de învăţător în iulie 1872 şi refuzase „cu cunoştinţe de carte”, recrutaţi prin tragere cu aroganţă să răspundă celor două petiţii la sorţi, de la vârsta de 20 de ani în sus, după depuse de institutor. o catagrafie întocmită de logofătul „trebilor din Unicul fiu al povestitorului s-a născut la lăuntru”. Or, bădiţa Vasile, „un holteiu zdravăn, 19 decembrie 1860 şi la vârsta de şase ani a frumos şi voinic” îndeplinea toate condiţiile de fost înscris la Şcoala primară de la Biserica

59 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

„Trei Ierarhi” din Iaşi unde tatăl său fusese cu „vreo vocaţie ostăşească”. La urma urmelor, numit institutor cu doi ani înainte. Asta nu era la modă, atunci, ca preoţii să-şi înscrie înseamnă că a fost beneficiarul protecţiei odraslele la şcoli militare. În realitate, situaţia sa paterne. Ba dimpotrivă, pentru elevul Costache materială se înrăutăţise după îndepărtarea din Creangă, institutorul nu era „tata”, ci „domnul”, corpul învăţătorilor şi nu-i permitea să suporte asta şi la şcoală şi acasă ! cheltuielile de întreţinere a copilului la Liceul Nu a avut o copilărie fericită pentru că Naţional, aşa că, aici la militărie, scutirea de mariajul părinţilor săi a fost grevat de numeroase plata internatului i-ar mai fi uşurat din greutăţi stări conflictuale, crize de gelozie, tulburări şi, pe deasupra, nădăjduia că armata îi garanta iscate de ingerinţele repetate ale socrului lui feciorului o slujbă sigură. Aduse un Certificat de Ion Creangă. Pe de altă parte, tatăl se purta paupertate, eliberat de Primăria municipiului Iaşi foarte sever cu el şi nu ezita să-l pedepsească care atesta că este lipsit de mijloace, dar apăruse pentru orice abatere de la regula impusă, aşa o altă problemă: băiatul, născut la 20 decembrie cum avea să-şi amintească mai târziu: „Era el 1860, nu împlinise încă 14 ani, condiţie înscrisă cum era cu alţii, dar cu de-ai lui, de-ai casei şi în Regulamentul şcolilor fiilor de militari. Nimic cu de-alde mine, mai ales, pleosc una peste mai simplu. Aşa cum tată-său se declarase gură! Şi n-aveai cui te plânge, grevele nefiind mai vârstnic ca să poată fi hirotonisit, tot aşa, încă inventate pe atunci şi nici măcar pome- a socotit el, că ar putea să-l facă şi pe junior neală de un contencios administrativ”. „Tânăra, apt pentru militărie. Nu avem altă explicaţie a gingaşa şi frumoasa lui mamă” reuşea uneori faptului că în toate evidenţele oştirii, Constantin să mai aplaneze conflictele, dar gândurile ei Creangă e menţionat ca fiind născut la 15 sau 20 erau în altă parte, către altă faţă bisericească. martie 1859! Aşadar cariera militară a devenit o De aici şi până la adulter n-a mai fost decât un oportunitate pentru fiul lui Ion Creangă, dar nu o pas, cel de-al doilea fiind părăsirea domiciliului opţiune, cam tot aşa precum cariera preoţească conjugal. Creangă a fost nevoit să-şi crească pentru tată: “Militar am fost pentru că aşa a voit singur copilul, să-l pregătească pentru o carieră tata”. Educaţia „spartană” la care îl supusese de intelectual, aşa cum s-a priceput mai bine, tatăl, pentru că mama îi părăsise pe amândoi, l-a recurgând şi la serviciile unei nemţoaice – M-me făcut pe tânăr să se simtă mai apropiat oarecum Braun - să-l înveţe limba lui Göthe. Căci Viena de viaţa de cazarmă. Îşi afişa cu ostentaţie şi Berlinul erau, ca şi Parisul, marile centre uniforma cu nasturi auriţi, ţanţoş şi autoritar, cu culturale ale occidentului european spre care o mândrie nedisimulată, fapt ce contravenea râvneau tinerii noştri. purtărilor democratice ale tatălui care nu pregeta Contrar aşteptărilor, după absolvirea deloc să-i aplice câte-o sancţiune pentru a-l cursurilor primare, Creangă şi-a înscris băiatul aduce cu picioarele pe pământ. la Şcoala Fiilor de Militari fără ca gestul său – Şcoala Fiilor de Militari se înfiinţase la Iaşi, scrie George Călinescu – să aibă vreo legătură în 1872. Acest „colegiu militar” în care intrau,

Iaşi, Biserica Golia şi turnul Prinderea cu arcanul la oaste. de la poartă, fotografie din anul 1978.

60 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014

său care apelează la junimistul Petre Carp ca să intervină pe lângă premierul I.C. Brătianu pentru a-l trimite acasă pe rebel. S-a înscris la Şcoala de Ofiţeri de Infanterie şi Cavalerie din Bucureşti, clasându-se la finele anului I pe locul al 17-lea din 63 elevi. Escapadele sale anterioare şi repetatele solicitări de a i se trimite bani nu i-au dat linişte tatălui care l-a rugat pe Ion Slavici să-l mai povăţuiască pe copil şi să-l „monitorizeze”, cum am spune astăzi, pe tot parcursul şcolii, obsedat fiind de bănuiala: „Nu ştiu dacă Creangă al meu învaţă sau se lasă pe-o ureche”. Banii constituiau nevoia permanentă a lui La vârsta de şase ani, Costantin Creangă a rămas doar în grija tatălui său Constantin. Or tocmai banii şi sănătatea îi lipseau atunci şi institutorului Ion de regulă, fii de militari asigura absolvenţilor Creangă. Insistent, cadetul speculează prietenia „toate cunoştinţele de bacalaureat în raport cu scriitorului cu Mihai Eminescu şi apelează exigenţele serviciului militar plus cunoştinţele la sprijinul poetului. La 25 decembrie 1878, reglementelor militare tactice şi administrative Eminescu îl ruga pe Creangă să treacă cu trebuincioase unui subofiţer”. Ea forma „elevi vederea eventualele „nemulţămiri” pe care le- pentru şcoala militară şi sergenţi buni pentru ar avea împotriva fiului şi să-i trimită acestuia armată”. Cursurile erau gratuite şi aveau o “din când în când, bani pentru trebuinţele lui durată de 4 ani. Cei care promovau examenul estraordinare”. de absolvire erau admişi la Şcoala de Ofiţeri de În cele din urmă, cu bune, cu rele, Constantin Infanterie şi Cavalerie care funcţiona din 1872 Creangă a absolvit cursurile şcolii militare, fiind la Bucureşti. clasificat al 29-lea din 58 de absolvenţi, şi a fost După absolvirea Şcolii Fiilor de Militari din avansat la gradul de sublocotenent, în baza Iaşi în care nu a excelat – se clasificase al Înaltului Decret Regal nr. 9078 din 7 iulie 1879. 14-lea din 29 elevi, – Constantin Creangă, fire Tânărul sublocotenent Constantin Creangă nestatornică şi aventurieră, nu împlinise vârsta a fost repartizat în Corpul Flotilei, comandat majoratului când pleacă voluntar pe frontul de locotenent-cololonelul Nicolae Dimitrescu- româno-ruso-turc stârnind îngrijorarea părintelui Maican, viitorul general, cu mari merite în Fila catalogului pe care era înscris elevul Creangă Costache

61 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită organizarea Marinei Militare române, ale sublocotenenţii Calotescu Alessandru şi cărui fapte aveau să fie contestate Barbieri Nicolae. însă ulterior. Se instruia alături de Adusă în ţară, străbătând Marea camarazii sublocotenenţi Eustaţiu Mediterană, cu o viteză de 9 Sebastian şi Barbieri Nicolae şi noduri, această canonieră a primit locotenentul Koslinski Emanoil, numele de „Griviţa” în amintirea care aveau să facă strălucite faptelor de arme din Războiul cariere în marina română. de Independenţă. Noua navă de Acomodarea cu viaţa de luptă intrată în dotarea Marinei cazarmă din Galaţi s-a dovedit Române avea un deplasament a fi extrem de anevoioasă. de 110 tone, o lungime de Comportamentul său libertin, 23,8 m, lăţime de 5,4 m, fiind nonconformist, moştenit pro babil înarmată cu două tunuri de de la tata, i-a adus numai necazuri 57 mm şi două de 37 mm. în relaţiile cu şefii. După doar trei Şi iată cum fiul lui Ion Creangă luni de serviciu la bordul canonierei şi-a înscris numele în jurnalul de bord „Fulgerul” este pedepsit de comandantul al canonierei „Griviţa”! de echipaj cu opt zile de arest pentru „neglijenţă Voiajul mediteranean şi încli naţia spre repetată” pentru ca după încă două luni să mai aventură i-au aprins dorinţa tânărului matelot încaseze şase zile de arest, de data aceasta de a urma cursurile Academiei navale din Brest. de la Comandantul Corpului Flotilei pentru că Visul său nu s-a putut îndeplini şi nici măcar ar fi „maltratat un soldat”. Îşi începuse, aşadar, râmânerea în Corpul Flotilei pentru că notarea de cariera, păşind cu stângul. Cu toate acestea, serviciu pe anul 1880 îi curma brusc continuarea notarea sa, întocmită de locotenent-colonelul carierei marinăreşti: „caracter uşurel, puţin Maican la sfârşitul anului, consemnează că serios, n-are conştiinţa datoriei, nu este pătruns sublocotenentul Constantin Creangă este un de datorile ce incumbă unui ofiţer, prea familiar „ofiţer inteligent” şi are „dorinţa de a se instrui”, cu soldaţii, n-are ţinuta curată, face datorii pe încheind cu constatarea „purtare bună, ţinută care nu le poate plăti, trebuie totdeauna ţinut curată” (?!). de-aproape”. Banii nu i-au ajuns niciodată lui Nici anul următor n-a fost de bun augur Constantin. „Nu era scrisoare adresată tatălui – pentru tânărul ofiţer care acumulează peste scrie Lucian Predescu – în care el să nu ceară zece zile de arest cauzate de „ieşire din spital bani peste bani ca să-şi plătească datoriile pe la fără voie”, „neglijenţă la serviciu”, „neexecutare cămătari şi petrecerile eventuale, în care să nu de ordin” sau „lipsă de la inspecţie”. Şi totuşi în anunţe o nouă «invenţie» pentru care-i trebuiau acest an, 1880, sublocotenentul Creangă are tot bani”. Anul îi adusese şi un prim impas în şansa primei deplasări în străinătate, fiind dragoste: tatăl i-a refuzat consimţământul inclus într-o comisie de specialitate, de a se căsători cu domnişoara Natalia, condusă de locotenent-colonelul N. fiica madamei Cristodulo Alexandri, Dumitrescu-Maican cu misiunea sfidând ameninţarea feciorului de a recepţiona o canonieră că se va sinucide dacă nu va fi comandată de guvernul român lăsat să ia de soţie pe cea pe la Stabilimentul Tehnic Triestino care o iubeşte. din Triest (Austro-Ungaria). Fără La 1 decembrie 1880, îndoială, aparenta sa cultură sublocotenentul C. Creangă este generală şi mai ales sumarele mutat în Batalionul 1 vânători cunoştinţe de limbă germană au comandat de maiorul Constantin fost criteriile care au contat în Niculescu. Îşi regăseşte aici pe cooptarea fiului marelui povestitor foştii colegi de şcoală militară, în această delegaţie, din care au Cantea Ion şi Bernfeld Ludovic. Cele mai făcut parte căpitanul Drăghicescu 11 luni cât s-a aflat în organica acestui Mihail, locotenentul Irimescu Ilie şi batalion nu i-au adus o îmbunătăţire

62 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014 a imaginii, menţinându-se recomandarea că trebuie „ţinut aproape”. La 1 octombrie 1881, sublocotenentul Creangă intră în arma geniului, mai întâi la Batalionul 2 Geniu apoi la Regimentul 1 Geniu, odată cu constituirea acestuia, fiind încadrat la compania de pontonieri de la Giurgiu. Mutat apoi la Serviciul Geniu al Corpului II armată revine, pe rând, în structura celor două regimente de geniu existente atunci în armata română. Se instruieşte alături de vechii săi colegi de promoţie, Dimitrie Iliescu şi Grigore Bădărău, dar şi de mai tinerii Constantin Presan, viitorul şef al Marelui Cartier General, investit apoi cu demnitatea de mareşal al României, şi Ion Raşcu, ajuns general, inspector general al Geniului. Aplecarea sa către ştiinţele politehnice şi proiectele în varii domenii de specialitate păreau a-i fi de folos în arma

Soţii Olga şi Constantin Creangă cu un copil.

Căpitanul Creangă, cu soţia şi fiica sa (într-un tablou festiv al societăţii „Dacia Traiană“) geniului. Caracterizările anuale evidenţiază inteligenţa şi vioiciunea gândirii, interesul de a-şi perfecţiona cunoştinţele, dar continuă referinţele la neseriozitate şi recomandarea de a fi „ţinut de- aproape şi bine consiliat”. La 8 aprilie 1883, Constantin Creangă este înaintat la gradul de locotenent. Din păcate, preocupările sale politehnice, invenţiile cu care „spera să revoluţioneze armata” în domeniul construcţiei de poduri, „rivometrul” şi alte pseudocreaţii se dovediseră a fi nişte utopii. Nici pasiunile de ordin spiritual nu-i lipseau: aduna materiale pentru scrierea unei istorii a Dobrogei şi chiar încropise o lucrare pe care o trimisese spre consultare lui Eminescu, aşteptându-i părerea. Îşi irosea inteligenţa în zadar, visând plecarea în străinătate cu orice preţ cu speranţa că va găsi soluţia câştigului facil al banilor. Caracterizarea din 8 aprilie 1884 e tranşantă: „Ofiţer inteligent, dar foarte leneş în serviciu, căutând prin toate modurile de a se eschiva de la datoriile sale şi ocupându-se cu fel de fel de lucrări pe care le numeşte invenţiuni, dar care în realitate nu dau alt rezultat decât pierdere de timp şi pretext de a se sustrage de la serviciu. Dacă ar deveni mai serios cu vârsta şi ar dori să se corige[ze] poate să devină bun pentru o specialitate ştiinţifică,

63 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

1886. De acum înainte, socrul cu o avere de peste un milion de galbeni, reprezenta garanţia că banii n-aveau să mai constituie o problemă pentru Constantin. În luna de miere, Constantin şi Olga pleacă în călătorie pe ruta Iaşi-Lemberg-Viena. Aici, ca să braveze în faţa soţiei, dă examen scris la arhitectură. La inspecţia generală din 1866, locotenentul Creangă a lipsit, dar absenţa era justificată, el aflându-se probabil la studii. De altfel, de la 4 martie până la 16 noiembrie 1886, locotenentul Constantin Creangă se află, Amestecul comerţului cu literatura: scriptic, în evidenţa Regimentului 27 Reclama la ţigări în broşura dorobanţi. „Lupta pentru existenţă“. Prin Înaltul decret nr. 3279 din 1887, după propunerea făcută de nu cred însă a deveni un perfect ofiţer neavând ministrul de Război, locotenentul Constantin amorul meseriei”. Creangă a fost avansat la gradul de căpitan. Constantin îşi înştiinţa tatăl că ar exista Mirajul străinătăţii îl cuprindea din nou, deşi posibilitatea să fie trimis la Politehnica din Paris la Viena nu făcuse mare ispravă. Memoriul sau la Şcoala de stat major de la Torino. Scriitorul de activitate consemnează că în perioada solicită sprijin la toţi membrii „Junimii” şi, ca 1 februarie 1887 până la 1 aprilie 1888, căpitanul urmare, Petre Carp, care era atunci ambasador Creangă s-a aflat „la studii în străinătate”, de data la Viena, îl recomandă cumnatului şi şefului său, aceasta la Şcoala de stat major de la Bruxelles. ministrul de externe, Dimitrie Sturdza. Aşa se face În acest timp, comandantul Regimentului 2 geniu că locotenentul Creangă este trimis, în toamna în structura căruia figura căpitanul Creangă anului 1884 la „Şcoala de Aplicaţie pentru geniu propunea: „acest ofiţer va trebui mutat din Geniu, şi artilerie” din cadrul Academiei Tehnice Militare făcând studii de Stat Major în Belgia”, opinie din Viena. Se pare că stăpânirea limbii germane împărtăşită şi de generalul Anton Berindei28. era precară, aşa încât, după mari eforturi la Întors de la Bruxelles, căpitanul Creangă este secţia de construcţii hidraulice, simte nevoia încadrat la Regimentul 19 dorobanţi, unde se unor cursuri pregătitoare în acest sens. Lipsit de prezintă abia la începutul lunii august 1888. sprijin financiar şi îngrijorat de înrăutăţirea stării Era de aşteptat ca trecerea anilor, de sănătate a tatălui său, după mai puţin de un experienţa acumulată în străinătate, poate că an, revine în ţară. Credem că motivul întoarcerii şi noul statut de om căsătorit şi tată al unei a fost, de fapt, perfectarea logodnei cu Olga fetiţe – Letiţia – născută în acel an să-l maturizeze, Pătru, fiica unui negustor foarte bogat din Brăila, să-l facă mai răspunzător faţă de misiunea pe fapt care se petrece la 9 aprilie. În toamnă se care o avea de îndeplinit. Într-adevăr, după ce întoarce la Viena la studii fără să fi luat cunoştinţă a fost numit comandant al Şcolii regimentare, că generalul Anton Berindei, Inspectorul General comportamentul căpitanului Constantin Creangă al Geniului îi scrisese, la 19 Octombrie 1885, părea total diferit faţă de cel din anii tinereţii sale în notarea de serviciu că „este necesitate ca ostăşeşti. Caracterizarea făcută, la 1 septembrie acest ofiţer să fie trecut la Infanterie deoarece 1888, de comandantul Regimentului, colonelul ca ofiţer de geniu nu va putea niciodată face un Eustaţiu, este edificatoare: „Caracter demn bun serviciu”. Nunta tinerilor însurăţei la care a şi bun camarad. Regulamentele le cunoaşte luat parte şi Ion Creangă, mulţumit de alegerea destul de bine. Atitudinea sa înaintea trupei făcută de fiul său, a avut loc la Brăila, în iunie este sigură şi impunătoare”. Am scris mai

64 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014

înainte „părea total diferit” pentru că era doar o impresie de moment. După mai puţin de un an, ofiţerul, cu un temperament coleric moştenit genetic, revine la vechile sale metode de instruire, aidoma „metodelor pedagogice” ale părintelui său, recurgând la conducerea dictatorială, aplicarea abuzivă a pedepselor, maltratarea subordonaţilor. Reacţia şefilor este pe măsură; la 14 august 1889, căpitanul e pedepsit de comandantul Diviziei cu 30 de zile de arest „pentru abateri grave de la serviciu şi măsuri necugetate luate asupra inferiorilor”, iar notarea făcută de generalul Cruţescu este la fel de necruţătoare: „La Inspecţia ce am făcut Companiei sale, chiar la reşedinţă, am constatat o nepăsare şi o neglijenţă condamnabilă, atât în administraţie cât şi [în] modul de a exercita Comandamentul. Am întâmpinat reclamaţiuni din toate părţile pentru măsuri necugetate luate asupra inferiorilor săi, ceea ce m-a făcut a-i aplica o mare pedeapsă disciplinară şi a cere mutarea sa într-un Regiment permanent”. În ultima zi a anului 1889, genialul Constantin Creangă cu soţia şi un copil povestitor se stinge din viaţă, grăbit să-l ajungă mai plauzibilă a gestului său ne-o dă chiar pe Eminescu, trecut în eternitate cu şase luni autorul, după patru ani: „...Dar tot am să vă spun şi jumătate mai înainte. Căpitanul Creangă, împrejurarea cum de-am ajuns eu negustor din prezent la funeralii, oferă o parte din banii coşcogea-mi-te căpitanul şi încă negustor de moşteniţi de la tată pentru tipărirea scrierilor piei de purici, adică – s-avem iertare – de hârtie acestuia. Un gest minor al fiului în raport cu de ţigară. Apoi, mai întâi de toate, trebuie să ne meritele „născătorului său” avea să considere A.D. Xenopol. înţelegem: Nici oştirea nu era pentru mine cum Odată dispărută călăuzirea paternă, nu eram, se vede, nici eu pentru dânsa. Şi mai căpitanul devine din ce în ce mai dezinteresat de în scurt, nici tata popă, că s-a răspopit, şi nici armată, lansându-se în afaceri cu hârtia de ţigară eu soldat că m-am descătănit. Ion Creangă a cu speranţa dezvoltării unei afaceri profitabile lepădat rantia şi potcapul şi s-a făcut negustor care să-i aducă bani mulţi. Din nefericire, firea de tutun, iar eu, descingând sabia, m-am apucat sa nestatornică, nesupusă şi aventurieră „nu a de hârtie de ţigară. Mai mare păcăleală nici că fost susţinută – conchide G. Călinescu – nici de se poate”. inteligenţă, nici de cultură”. Într-adevăr, mai mare păcăleală nu se După concedii medicale repetate şi putea. Afacerea cu fabricarea foiţei de ţigară a discutabile ca temei, la 16 ianuarie 1892, eşuat în pofida gălăgioasei reclame „Ori fumaţi căpitanul Constantin Creangă demisionează hârtia Creangă, ori daţi dracului tutunul!”. din armată, spre nedumerirea şi dezabrobarea Încercarea de a amesteca literatura cu comerţul şefilor şi camarazilor săi. Potrivit opiniei ginerelui prin tipărirea pe pacheţelele cu foi de ţigară a său, Nicolae Ţimiraş, decizia ofiţerului are trei fotografiilor şi extraselor din operele clasicilor cauze: temperamentul nestatornic şi înclinat români, şi tentativa de atragere a dăscălimii spre libertate şi independenţa absolută; situaţia în vânzarea „ierbii dracului” n-au avut sorţi de materială bună, dobândită prin căsătorie; izbândă. moartea timpurie a tatălui pe care l-a ascultat Nici administrarea cofetăriei şi plăcintăriei, din copilărie fără să cârtească. Explicaţia cea nici „cozonacii moldoveneşti” sau ceaiul „Pax”,

65 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

merită să ne ocupăm, pentru că ,din acest punct de vedere, aşchia a sărit mult prea departe de trunchi. După demisia sa din rândul cadrelor active ale armatei, Constantin Creangă a fost în evidenţa Regimentului de infanterie „Mihai Viteazul” nr. 6, cu gradul de căpitan în rezervă, dar nu a participat la nicio concentrare până la mobilizarea care a precedat intrarea României în cel de-Al Doilea Război Balcanic. Astfel, la 23 iunie 1913, căpitanul Constantin I. Creangă este încadrat la Regimentul 80 infanterie rezervă, în funcţia de comandant al companiei a 8-a. La vârsta de 53 ani, călit în lupta pentru existenţă, a ajuns în sfârşit la maturitate deplină. Participă la campania din Bulgaria din vara anului 1913, la sfârşitul căreia primeşte aprecieri elogioase din partea superiorilor cu privire la modul ireproşabil în care şi-a instruit şi condus subordonaţii. Foaia calificativă a căpitanului Constantin Creangă, întocmită pentru perioada 23 iunie-31 august 1913, evidenţiază starea bună de sănătate, fizicul plăcut, rezistenţa, vioiciunea, educaţia militară distinsă, inteligenţa, tactul cu care şi-a condus compania. „Pentru dragostea ce are pentru soldat, pentru serviciile ce real a adus corpului – scrie comandantul de regiment – căpitanul Creangă ar merita să nici Casinoul de vară din Constanţa, nici fie înălţat la gradul de maior”, iar Comandantul comerţul cu bragă nu l-au ajutat pe Constantin Brigăzii 33 infanterie, generalul George Solacolu Creangă să iasă din marasmul în care intrase susţine propunerea şi consideră că ar trebui după ieşirea din armată. Ba, mai mult decât „a i se da ca o recompensă bine meritată şi atât, toate nereuşitele sale în afaceri au avut decoraţia Ordinul «Coroana României» clasa a consecinţe grave asupra familiei. În 1904, soţia V-a”. La finele anului, este decorat cu medalia lui, acum mamă a patru copii, nu mai suportă „Avântul Ţării”. situaţia şi solicită divorţul. Despărţirea efectivă Sub aceste auspicii, a început ultima parte a celor doi se produce abia peste doi ani. Olga a carierei militare a lui Constantin Creangă. De se recăsătoreşte cu Grigore Stegaru, vechiul data aceasta, a păşit cu dreptul. partener de afaceri al fostului soţ. Constantin După demobilizare, căpitanul Creangă Creangă îşi reface pentru scurt timp viaţa de revine, ca ofiţer de rezervă, în structura familist cu o oarecare Nonia cu care nu a avut Regimentului „Mihai Viteazul” nr. 6. Nu susţinuse copii, deşi aceasta i-a cerut pensie alimentară examenul de maior ceea ce era un impediment după despărţire. Îşi încearcă norocul în politică pentru soluţionarea propunerii de înaintare candidând la 18 februarie 1911, pentru Camera în grad, dar comandantul Brigăzii 8 infanterie Deputaţilor, la un colegiu din judeţul Neamţ, insistă să fie avansat şi decorat. dar fără succes, aşa cum se întâmplase şi mai Prin Înaltul Decret Regal nr. 2087, căpitanul înainte la Fălciu. în rezervă Creangă Constantin este înaintat la Îndeletnicirile publicistice, căci de cele gradul de maior în rezervă, la 10 mai 1914. literare nu poate fi vorba, ale fiului marelui Prezent la concentrarea din 1914 în cadrul povestitor constituie un subiect de care nu Regimentului 46 infanterie, a fost numit la

66 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014 comanda Batalionului III. Şi de data aceasta foaia calificativă abundă în aprecieri elogioase asupra activităţilor desfăşurate. Se releva faptul că deşi e retras demult din rândul ofiţerilor activi, maiorul rez. Constantin Creangă este încă destul de apt pentru serviciul militar, este energic şi hotărât, s-a pus la curent cu regulamentele militare, a comandat efectiv Batalionul III în toate exerciţiile la care a luat parte, remarcându-se – ţineţi-vă bine – prin „darul ce are de a-şi apropia soldatul”. Câtă diferenţă faţă de caracterizarea de la început de carieră când era acuzat că îşi maltrata subordonaţii! Se reînnoieşte propunerea de a fi decorat cu „Coroana României”. La 24 noiembrie 1914, maiorul rez. Constantin Creangă este „chemat în activitate până la noi ordine” în cadrul Regimentului „Mihai Viteazul” nr. 6 şi numit la comanda Batalionului III unde îşi dovedeşte calităţile de militar desăvârşit. Foaia calificativă de la finele anului 1915 în care semnează comandantul de regiment, comandantul Brigăzii 8 Infanterie şi cel al Diviziei IV Infanterie reprezintă un portret complet al personalităţii maiorului rez. Constantin Creangă, ajuns la vârsta deplinei O floare între flori – Michaela Creangă, nepoata scriitorului, la vârsta de 3 ani maturităţi‚ sperăm portretul veridic al unui om care ar fi meritat să aibă o carieră militară făcută a i se acorda Ordinul «Coroana României» strălucită, aşa cum au avut mulţi din camarazii cl V-a (comandantul Diviziei IV, general Th. săi. Redăm câteva extrase semnificative: „Ofiţer Gheorghiu). inteligent, ambiţios, cu dorinţa de a se distinge Cu aceste calităţi a intrat maiorul (r.) şi manifestă dragostea sa pentru soldat şi Creangă în încleştările primei campanii a armatei pentru cariera armelor, a lucrat cu hotărâre şi române din Războiul de Întregire a Neamului. Pe pricepere şi a asimilat în timp scurt cunoştinţele cât de entuziasmat o fi fost fiul lui Ion Creangă profesionale necesare gradului său şi arta de de avântul iniţial al batalioanelor româneşti pe a conduce şi comanda în variatele situaţiuni frontul din Carpaţi, pe atât de mâhnit era la şi exerciţii. Însuşiri sufleteşti prea bune, ţinută sfârşitul lunii septembrie 1916 când trupele militară, inteligenţă sprijinită de aleasă cultură române se retrăgeau dinspre Braşov, Prejmer, generală, darul de a şti să vorbească trupei sânt Întorsura Buzăului, valea Bâscăi Mici către calităţi reale care i-au înlesnit să aibă ascendent Nehoiu. Moartea îl urmărea. Acoperit de pâmânt şi autoritate morală asupra subordonaţilor. în urma unei explozii unui obuz inamic, a fost Bună educaţiune şi disciplină din convingere. Iubeşte şi se îngrijeşte de soldat”. (Comandantul salvat în grabă de către ostaşii săi. La postul de Regimentului „Mihai Viteazul nr. 6, colonel comandă al batalionului său din Regimentul 83 Mladian). infanterie, maiorul Creangă, blazat, se întreba „Ofiţer inimos, a ştiut să sădească şi în inimile ce caută el aici, „om bătrân şi nepriceput”, aici ofiţerilor şi soldaţilor dragoste pentru armată şi unde „este adevărată moarte de om” şi luase avântul pentru sacrificiu”. (comandantul Brigăzii hotărârea: „Mâine o iau din loc, frăţioare!”. 8 infanterie, general Ion Dragalina). La 15 octombrie 1917, maiorul Creangă a „Este foarte inteligent, cu multă inimă şi fost numit comandantul Regimentului 8 vânători, foarte devotat serviciului. Menţin propunerea partea sedentară. Avea 57 de ani şi era bolnav.

67 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

Marcat de ororile (1872 – 1892) şi a doua de războiului, cu o sănătate ofiţer în rezervă (1892 – 1918), şubredă, cu o suferinţă prezent cu regularitate la cronică de rinichi, maiorul concentrări după 1913 şi Constantin Creangă se stinge chiar participant la campanii din viaţă, în martie 1918, militare. A renunţat la cariera la Spitalul Sf. Spiridon din de ofiţer activ convins fiind Iaşi. Gradul de locotenent- că nu era făcut pentru asta, colonel şi decoraţia promisă aşa cum avea să declare mai i-au fost acordate post- târziu: „Bine am făcut de am mortem. A fost înmormântat părăsit oştirea pentru că tot nu la cimitirul „Eternitatea” din făceam eu vreo brânză mare Iaşi în apropierea iubitului său întrânsa”. părinte. În ce ne priveşte, cre- Arhitectul Horia Creangă Scrie Jean Bart: „Sărac a (1892-1943) dem că firea sa aventuroasă, murit căpitanul Creangă ca şi idealismul său, păcatele tatăl lui. Nu moştenise decât o tinereţii, tentaţia spre o bogată imaginaţie.” îmbogăţire rapidă, dar şi neşansa au fost piedici La fel ca şi în cazul tatălui său, data naşterii serioase în calea accederii lui spre o ierarhie lui Constantin Creangă stârneşte controverse. militară superioară. Pentru că fiul povestitorului humuleştean are o Dintre cei patru fii ai lui Constantin dată de naştere oficială – 19 decembrie 1860 – Creangă – Letiţia, Horia, Silvia şi Ion – doar băieţii consemnată de Mărturia de naştere şi botez au avut tangenţă cu armata. Pentru ei, cariera din 12 martie 1863, semnată de iconomul I. militară nu a fost o profesie, ci o obligaţie. Horia Anastasiu, şi mărturisită chiar de el, „fiind eu Creangă, născut la 20 iulie 1892, în Bucureşti, născut ca neoamenii, la 19 decembrie 1860, s-a înscris în 1913 la Şcoala Superioară de în ajunul Sfântului Ignat, când se taie porcii”, Arhitectură. În paralel îşi satisface serviciul şi alta oficioasă – 15 sau 20 martie 1859 – militar în sistemul cu termen redus, astfel că la intrarea României în Războiul de Întregire a înscrisă în toate documentele militare referitoare Neamului, era deja sublocotenent de rezervă. la parcursul său ca ofiţer în oştirea română. La intrarea României în Războiul de Întregire, Are cariera militară împărţită în două: prima de Horia Creangă pleacă pe front şi participă elev al Şcolii fiilor de militari, al Şcolii Militare la ofensiva trupelor române în Transilvania. de Infanterie şi Cavalerie şi de ofiţer activ Specializat, ca şi tatăl său, în arma geniului, sublocotenentul este comandantul unui pluton de pionieri. La sfârşitul lunii octombrie 1916, subunitatea sa îndeplinea o misiune de tăiere a sârmei ghimpate pentru pregătirea asaltului infanteriei, în apropierea podului de peste Olt de lângă Făgăraş. Un comunicat oficial din 19 octombrie st.v. înştiinţează că pe Frontul de Sud „situaţia e neschimbată”, dar se înregistrează următoarele pierderi: morţi – 4 ofiţeri, 10 trupă şi 39 soldaţi; răniţi – 39 ofiţeri, 6 trupă, 34 sergenţi, 56 caporali şi 353 sol- daţi; dispăruţi: 3 sublocotenenţi, 3 sergenţi, 10 caporali şi 60 soldaţi. Între cei dispăruţi era şi „sublocotenentul rez. Horia Creangă din

68 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014

Batalionul 2 pionieri”. De fapt, în tumultul În familia arhitecţilor Horia Creangă puternicii ofensive declanşate de şi Lucia Dumbrăveanu, s-a născut inamic, Horia Creangă a fost Michaela, în 1923, la Versailles. luat prizonier în zona Şercaia. Întrucât părinţii s-au despărţit, De aici a fost transportat Michaela a fost crescută în Germania şi internat în de mătuşa ei, Letiţia, fiind lagărul de prizonieri de la adoptată în familia Ţimiraş. Stralsund de pe insula S-a înscris la facultatea de Danholm din Marea arhitectură din Roma, dar Baltică. Tot aici s-au mai după moartea tatălui ei, a aflat şi alţi intelectuali revenit în Bucureşti unde români ca scriitorii l-a cunoscut pe viitorul soţ, D. Nanu, Gheorghe atunci sublocotenentul Brăescu, Eugen Todie, de artilerie antiaeriană, Horia Furtună, Titus Constantin Mihăescu. Hotnog, Cezar T. Stoika, Aşa se face că unica inginerul Cristea Mateescu strănepoată a lui Ion ş.a. Din mărturiile unor Creangă şi-a legat viaţa de supravieţuitori, rezultă că un militar de carieră, o carieră regimul de captivitate de la însă, plină de dramatism. Am Stralsund era foarte dur, ceea avut fericirea să stau de vorbă ce l-a făcut pe viitorul mare arhitect cu aceşti oameni minunaţi care român să afirme că acolo i s-a făcut îşi trăiesc bătrâneţile, singuri, într-un apartament din Bucureşti. Cei doi copii „scârbă de omenire”. ai lor au emigrat în SUA, după ce au absolvit Aşa-zisa carieră militară a lui Horia Creangă studiile superioare în România. Aşa au ajuns ia sfârşit odată cu repatrierea din 1918. Îşi reia urmaşii direcţi ai scriitorului humuleştean să studiile şi, alături de fratele său Ion, de viitoarea trăiască astăzi, dincolo de Ocean. soţie, Lucia Dumbrăveanu şi alţi colegi, urmează Constantin Mihăescu, născut la 12 decem- cursurile la L’Ecole de Beaux Arts din Paris. brie 1920, absolvent al Şcolii Militare de Adevărata carieră a lui Horia a fost arhitectura, Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană, la 10 mai 1941, el fiind liderul unei generaţii strălucite de arhitecţi comandant de baterie trageri în Regimentul 1 români din perioada interbelică. S-a stins din Artilerie AA, participă la campania din Est a celui viaţă, la 1 august 1943, în celebrul spital AKH de-Al Doilea Război Mondial, este rănit în bătălia din Viena, în urma unei complicaţii renale, ca şi de la Stalingrad şi detaşat la Comandamentul tatăl său. Apărării Antiaeriene a Capitalei. La 1 mai 1944 Ion (1898-1931), al doilea fiu al lui a fost înaintat locotenent, iar după încheierea C.I. Creangă, a absolvit tot arhitectura, a fost, războiului a ocupat funcţii în şcoli militare şi ca şi fratele său, sublocotenent de rezervă, dar centre de instrucţie de artilerie antiaeriană. la un regiment de artilerie. Un grav accident de Avansat căpitan în 1947, urmează cursurile automobil a pus capăt vieţii unui tânăr arhitect Academiei Militare în perioada 1949-1951 la care călca pe urmele fratelui său. absolvirea căreia e înaintat la gradul de maior. În Letiţia, fiica cea mai mare a lui Constantin 1959 era locotenent-colonel şi şef de stat major s-a născut în 1888. S-a căsătorit cu gazetarul al Diviziei 4 Artilerie Antiaeriană Mixtă, la Târgu Nicolae Ţimiraş care, ulterior, a practicat Jiu, autor a numeroase inovaţii în domeniul avocatura. Unicul lor fiu, Nicuşor Ţimiraş optimizării instrucţiei tragerilor antiaeriene. (1912-1996) a fost diplomat. În acelaşi an e arestat şi condamnat la 17 ani Silvia, născută în 1894, s-a căsătorit în anul de închisoare de către autorităţile regimului 1920 cu Gheorghe Constantinescu. A decedat în comunist pentru fapte considerate atunci 1940 şi e înmormântată la cimitirul Bellu. „infracţiuni de uneltire contra ordinii sociale”.

69 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

Craiova, Oradea, Gherla, Periprava, Galaţi, Mihăescu nu s-a încheiat. Ea a continuat în Jilava, Văcăreşti sunt „garnizoanele” care l-au 1990 când a fost rechemat în activitate, avansat găzduit pe Constantin Mihăescu – era degradat la gradul de general de brigadă şi numit pentru militar – până în 1964 când a fost eliberat. Cum scurt timp la comanda Apărării Civile. a supravieţuit Michaela Creangă-Mihăescu În prezent, soţul strănepoatei lui Ion Creangă cu cei doi copii, în acest timp? S-a angajat ca este general de armată în retragere şi are muncitoare necalificată la descărcat vagoanele planuri măreţe privind îmbogăţirea patrimoniului cu buşteni în gara Vădeni de lângă Târgu Jiu! Casei memoriale „Ion Creangă” din Humuleşti, Soţul ei, fostul şef de stat major de divizie, a corectarea şi completarea arborelui genealogic ocupat, după ieşirea din puşcărie, funcţia de al marelui povestitor. şef al vidanjorilor la Întreprinderea Canal-Apă Dacă pe trunchiul principal al rămurosului Bucureşti (ICAB)! Avea doar atestatul de inginer! arbore, am identificat carierele militare prezen- La 13 martie 1969, Tribunalul Militar tate mai sus, pe trunchiurile secundare ale Bucureşti constată că „fapta pentru care a fost neamului Creangă din Pipirig, reunit cu cel al lui condamnat Constantin Mihăescu nu a existat”. Apetrii din Humuleşti, au crescut şi cresc roade Reprimit în armată şi înaintat la gradul bogate reprezentând profesii diverse: slujitori ai de colonel, este încadrat la Secţia Studii şi bisericii, militari, profesori, avocaţi, funcţionari, Regulamente din Comandamentul Infanteriei dar mai ales oameni gospodari care duc mai şi Tancurilor, de unde se pensionează în 1977. departe faima celor de odinioară şi păstrează în Şi cu aceasta cariera militară a lui Constantin sufletul lor duhul lui Ion Creangă.

70 PRINŢESA-AVIATOARE MARINA ŞTIRBEY-BRÂNCOVEANU

Muzeograf Sorin TURTURICĂ

viaţia română interbelică a avut Împreună cu ruda ei mai în vârstă, principele Adouă prinţese. Prima a fost Ioana George Valentin Bibescu, a făcut primele Cantacuzino, fiica inginerului Iancu zboruri dincolo de graniţe: Anglia, Franţa Cantacuzino de la Călimăneşti. Ioana şi Africa de Nord. A zburat şi cu Bâzu a moştenit Şcoala de Zbor de la Cantacuzino, de la care a învăţat Băneasa de la fratele ei Mircea, să facă acrobaţie aeriană. mort în accident aeronautic la În 1936 a făcut singură un 25 mai 1930. Apropiată, ca şi raid nordic, în Scandinavia, de alţi Cantacuzini de mişcarea unde s-a întors cu ideea legionară (generalul Zizi constituirii în România a unei Cantacuzino-Grănicerul era escadrile sanitare care să fratele ei mai mare), Ioana a fie încadrată cu femei piloţi fost arestată atât de poliţia lui (Escadrila Albă din anii celui Carol al II-lea, cât şi de cea de-al Doilea Război Mondial). a lui Ion Antonescu. A ieşit Chiar dacă a fost iniţiatoarea din lagăr la 18 mai 1941 şi acestei subunităţi aeriene, s-a retras la Călimăneşti, unde Marina nu a mers pe front cu a murit la 15 decembrie 1951, escadrila sanitară, pentru că şi-a după un deceniu de sărăcie, dorit să-şi întemeieze o familie. singurătate şi boală. Alesul ei a fost Constantin, un prinţ Cealaltă prinţesă a fost Marina din neamul Brâncovenilor. Nunta Ştirbey. S-a născut la Viena, la 19 martie a avut loc în februarie 1942, la palatul 1912 şi era fiica politicianului conservator George Mogoşoaia, iar maestru de ceremonii a fost Ştirbey (1883-1917), care a construit frumoasa prinţesa Marta Bibescu, deşi era încă în doliu reşedinţă de la Dărmăneşti, judeţul Bacău, în după soţul ei, prinţul George Valentin Bibescu, preajma izbucnirii Primului Război Mondial. decedat cu o vară în urmă. Marina a devenit aviatoare la vârsta de 23 de Constantin era mai mic cu opt ani decât ani. Un articol din România aeriană de pe la Marina. Mai avea trei fraţi, dintre care doi nu au sfârşitul anului 1943 povesteşte despre o grupă apucat să vadă sfârşitul războiului. Erau aviatori de şapte elevi-piloţi înscrişi la şcoala de zbor în aviaţia de vânătoare şi şi-au pierdut viaţa în a Ioanei Cantacuzino în 1935. Printre ei erau accidente aeronautice, unul în vara anului 1943, Marina Ştirbey, Mariana Drăgescu, principele iar celălalt în toamna anului următor. Mormintele Constantin Şuţu şi Ionel Fernic, astăzi mai lor se află tot la Mogoşoaia. Primul copil al degrabă cunoscut ca unul dintre cei mai valoroşi cuplului Marina şi Constantin Brâncoveanu s-a compozitori din Micul Paris. Instructor era născut la 28 ianuarie 1943. Era un băiat şi a Constantin Coty Abeles, care avea la dispoziţie fost botezat – aşa cum cerea tradiţia familiei – un singur avion: „docilul” Messerschmitt Me-23b, Constantin. La 17 februarie 1947, Marina a cu un motor de 100 CP şi înmatriculat YR-ADX. devenit mamă a doua oară, când s-a născut şi Marina a obţinut brevetul cu copertă cel de-al doilea băiat, Mihai. Cum, prin educaţie albastră – cum altfel? – şi zările i s-au deschis. şi apartenenţă socială, soţii Brâncoveanu

71 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

La bordul avionului personal Klemm-35 se aşteptau la o viaţă grea după instaurarea 1945, iar în 1949 i s-a confiscat restul averii. Tot regimului comunist, plecarea din România li s-a în 1949 Marinei i s-a fixat domiciliu obligatoriu părut singura şansă de a avea o viaţă decentă. în Bucureşti, la mansarda unei case din strada În luna mai 1948 se aflau la Agigea, lângă Alexandru Popov, la nr. 55. Constanţa, în căutarea unui vas cu care să Marina nu s-a ferit de munca fizică pentru ajungă în Turcia. Dar nu singuri. Grupul din care a câştiga pâinea familiei. Bineînţeles, i-au fost făceau parte era numeros (patru bărbaţi şi trei repartizate sarcini menite s-o reeduce. Mărimilor femei) şi ieşea în evidenţă. Toţi au fost arestaţi din noul regim le plăcea să-şi vadă mutrele sub învinuirea că doreau să treacă fraudulos expuse la marile manifestaţii muncitoreşti. frontiera. Evenimentele de acest fel se organizau în stil În urma procesului care le-a fost intentat, mare. Cu câteva zile înainte erau aduşi oameni doar bărbaţii au primit pedepse. Astfel, la 18 şi puşi să împodobească pieţele în care se iunie 1948, Tribunalul Militar Constanţa a ridicau tribunele oficiale. Steaguri roşii, lozinci, condamnat pe Constantin Brâncoveanu, Vasile îndemnuri, cugetări şi chipuri de bărbaţi şi femei Stoica (diplomat de carieră, fost ambasador în cu zâmbete blânde şi priviri hotărâte. Lenin, Stalin, mai multe ţări din Balcani) şi pe arhitectul Radu Gheorghiu-Dej, Ana Pauker... O propagandă Teodor Creţoiu la câte trei ani de închisoare, menită să creeze impresia că România intrase iar Gheorghe Tambarlidis, şofer în Constanţa pe mâini bune. Iar Marina Ştirbey s-a trezit (probabil călăuza grupului), a primit patru ani. la un moment dat lucrând pentru o astfel de Marina Ştirbey-Brâncoveanu, Paula Stoica şi sărbătoare: „Într-o zi, una dintre sarcinile ei era Olimpia Zamfirescu au fost „achitate de orice să pregătească locul pentru o mare paradă – penalitate”. 1 Mai sau 23 August. Trebuia să atârne imensele În ianuarie 1950 la Securitate se ştia că protrete ale grangurilor comunişti, aşa cum se deţinutul Brâncoveanu lucra „într-un detaşament făcea. Ea lovea cu ciocanul cu o imensă plăcere de muncă la Canalul Dunăre-Marea Neagră, – aşa cum ne povestea mai târziu – gândindu-se oraşul Poarta Albă, unde soţia sa l-a vizitat, că le da în cap bestiilor! Până când un prieten a aducându-i un pachet”. Deja situaţia materială prevenit-o: „Ia-o mai încet, Marina, că se vede!” a Marinei şi a micuţilor devenise foarte grea. Ieşirea din închisoare a lui Constantin, Familia Brâncoveanu pierduse câteva mii de în 1954 (a fost condamnat la trei ani şi a stat hectare de teren arabil în urma expropierilor din şase!), a mai ridicat moralul familiei. Sigur, în

72 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014 jurul lor Securitatea crease o reţea informativă din apropiaţi care, sub diferite pretexte, îi vizitau la domiciliu sau le ieşeau „întâmplător” în cale, deschizând discuţia despre greutăţile vieţii cotidiene sau despre ce se mai auzea la posturile străine de radio... Dar răspunsurile vagi date de Constantin şi Marina arătau că cei doi îşi învăţaseră lecţia. Dar nimeni nu este infailibil în faţa greşelii... La 17 august 1959 Constantin, soţul Marinei, a fost arestat pentru a doua oară. De data aceasta era închis pentru „uneltire contra ordinei sociale”. A fost judecat de Tribunalul Militar Bucureşti şi condamnat la opt ani de închisoare. Ce făcuse, mai exact? Participase la unele petreceri cu prietenii şi îşi spusese părerea despre cum se trăia în România. Iar cei care l-au condamnat au interpretat faptele lui Constantin Brâncoveanu astfel: „a avut întâlniri clandestine organizate cu diferite elemente şi a comentat duşmănos realizările regimului democrat-popular”. Opt ani, pentru nimic! Băieţii familiei Brâncoveanu crescuseră. Mihai era adolescent şi studia tot la „Nicolae Bălcescu”. Constantin, după ce şi-a luat Marina Ştirbey-Brâncoveanu, bacalaureatul (1960) a lucrat doi ani ca zidar şi la sfârşitul anilor ’40, cu copiii zugrav la Biserica „Domniţa Bălaşa”, iar în 1962 timp îşi dădea seama că ceva trebuia să spună! a fost acceptat ca student la Institutul Maxim Soluţia ei a fost genială. Le-a spus: „Veste bună”! Gorki, unde a studiat limba rusă. Am putut atunci, Mihai şi cu mine, să avem De fapt, îşi dorise să urmeze arhitectura, prima noastră vacanţă cu mama. Am mers cu dar „din cauza dosarului meu cumplit şi a originii mele sociale atât de nesănătoase (dar care în cortul la Dâmbul Morii, pe linia Bucureşti-Braşov, 1989 a devenit nemaipomenit de sănătoasă!!!)” după cei doi Timişi, cel de Sus si cel de Jos. a înţeles că nu i se va permite altceva decât să Apoi peste dealuri la Câmpulung şi înapoi la devină expert în limba şi cultura fratelui mai mare Bucureşti. Una dintre cele mai bune şi reuşite de la Răsărit. Spre norocul lui, a fost înzestrat, vacanţe din viaţa mea”. ca şi Mihai, cu „o mare uşurinţă în învăţarea Trecuseră însă două decenii de când Marina limbilor străine”. şi Constantin Brâncoveanu se căsătoriseră În 1962 Marinei Brâncoveanu i-a fost ridicat la Mogoşoaia. Marina simţea că nici anii care domiciliul obligatoriu: „Până în 1962 mama urmau nu promiteau nimic bun. A hotărât, din nu putea ieşi din Bucureşti fără autorizaţie. nou, să plece din ţară. Mai ales că de dincolo Norocul nostru orb a fost că i s-a dat acest DO îşi putea ajuta soţul mai uşor. De data aceasta a în Bucureşti şi nu în fundul Bărăganului, cum au procedat altfel. Sanda, sora ei mai mare, era în fost multe cazuri ca, de exemplu, Nadia Russo, Anglia, iar în Franţa se afla Matei Brâncoveanu, Pia Zamfirescu etc. Mama s-a prezentat la miliţie singurul frate în viaţă al soţului ei. Cu ajutorul pentru a i se ridica acest DO. În orice caz, era lor a pus în mişcare o întreagă operaţiune hotărâtă să nu spună „mulţumesc” pentru ceva diplomatică menită să creeze presiune asupra ce era normal. DO-ul era anormal! În acelaşi regimului de la Bucureşti. Şi a reuşit.

73 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE STRICT SECRET 0123/I ex. Nr. 1 Din 18.XI.1963

Către MAI/Direcţia a III-a Vă informăm că recent regina Belgiei ELISABETA a intervenit la Legaţia R.P.R. din Bruxelles pentru a se aproba acordarea vizei de ieşire definitivă din ţară a numitului BRÂNCOVEANU C-TIN, BRÂNCOVEANU MARIA, soţia sa şi a celor doi fii ai lor BRÂNCOVEANU C-TIN şi BRÂNCOVEANU MIHAI, toţi cu domiciliul în Bucureşti, str. Alexandru Popov nr. 55. BRÂNCOVEANU C-TIN ..... La 17.VIII.1959 a fost reţinut de organele M.A.I. pentru uneltire contra orânduirii sociale. A fost condamnat la 8 ani închisoare, în prezent este încarcerat la Penitenciarul Gherla. Are un frate MATEI plecat în Franţa din 1946. Un alt document din arhiva C.N.S.A.S. este, de asemenea, elocvent şi impresionant. O Constantin şi Mihai, fiii Marinei Ştirbey-Brâncoveanu apropiată a familiei, informatoare a Securităţii, a declarat în scris: „În ziua de 11 ianuarie atât doamna Murray cât şi ministrul. Au stat cam [1964 - n.a.], înainte de masă, am fost la doamna trei sferturi de oră şi Murray a întrebat-o dacă îi Brâncoveanu Maria, unde mai era o persoană e frică [de faptul] că el a venit acolo s-o vadă. I-a fost director (român) al unei firme germane de răspuns nu, căci dacă ar fi întrebată de organele aviaţie. După ce am plecat am rămas singure de Securitate de ce l-a primit ar răspunde că nu şi am vorbit de soţul ei care este închis. Mi-a putea să-l dea afară pe ambasadorul englez. spus că e la Gherla şi că a auzit că a fost pus la Murray a întrebat-o foarte mult despre soţul ei, bucătărie, ceea ce pentru ea este un semn bun, ce face în închisoare, care este starea sănătăţii deoarece crede că e o măsură premergătoare lui, dacă lucrează. S-a interesat foarte mult de eliberării lui (adică un regim alimentar mai bun şi el. A mai întrebat-o care este situaţia cu plecarea mai deosebit). Mi-a spus că ea trăieşte din banii ei, dacă mai ştie ceva. La care ea a răspuns că pe care îi trimite sora ei din Anglia şi o prietenă. Îi din partea autorităţilor române nu ştie nimic, dar primeşte prin bancă şi revine la 1200 lei pe lună, dar acum că fiul ei e la universitate şi nu mai că de la sora ei ştie că pentru moment, adică câştigă, suma nu mai este suficientă şi ar vrea pentru un timp, plecările au fost sistate, dar că să mai facă şi ea ceva. M-a întrebat dacă cred ea în Anglia nu a primit un răspuns negativ şi că că ar putea da lecţii. trebuie să mai aştepte. Fiul ei cel mare este un student excelent şi Am mai întrebat-o dacă Murray i-a spus, sau cu toate că a fost lăudat în public, totuşi nu i s-a i-a dat să înţeleagă, că ar putea el să intervină dat bursă, deşi după note şi venit i s-ar cuveni. pe lângă cei în drept pentru ca să poată pleca Am vorbit despre vizita ministrului Angliei, cu copiii şi soţul. Mi-a răspuns că în chestiunea Murray, şi ea a spus că au fost foarte drăguţi, aceasta nu i-a spus nimic.

74 Camarazi de elită Calendarul tradiţiilor militare 2014

Deoarece condiţiile în care locuieşte [Maria] Plecarea Marinei şi a celor doi copii a Brâncoveanu sunt foarte sărăcăcioase (în avut loc la 17 aprilie 1964. Trei bilete au fost mansardă, mobilă puţină şi ruptă, fără covoare rezervate din străinătate, pe numele lor, la şi perdele), am întrebat-o dacă Murray a făcut compania aeriană belgiană Sabena. Un prim vreo remarcă despre această stare de lucruri. zbor îl făceau de la Bucureşti la Bruxelles, iar din Mi-a răspuns că nu. capitala Belgiei luau un alt avion pentru Londra. SS Paola [Ileana] „Noaptea dinaintea plecării am petrecut-o la hotelul aeroportului Băneasa. Pâna în ultimul La 29 ianuarie 1964 căpitanul C-tin Secuiu moment mama a sperat că tata va apărea la afla următoarele despre Marina Brâncoveanu aeroport şi va călători cu noi. Se pare că au de la aceeaşi agentă Paola Ileana: „(...) Ştiu fost, efectiv, cazuri în care deţinuţi au fost duşi doar că ea nu prea iese din casă şi mulţi dintre direct din închisoare în avion... Lucrurile nu cunoscuţi se plâng că nu le dă semn de viaţă. s-au petrecut însă astfel. Tata a fost eliberat cu Cred că este foarte ocupată cu casa şi cei doi două luni mai târziu, cu ocazia unei importante băieţi, că nu prea are ce să îmbrace şi că este amnistii. Şi-a revăzut părinţii, care mai erau bolnăvicioasă. (...) În fiecare săptămână, lunea, amândoi în viaţă, şi a făcut cele necesare pentru merge la ea o bătrână grecoaică, D-ra SVELOS, a obţine autorizaţia de a pleca în Anglia, unde a care a dat lecţii copiilor şi care locuieşte în Str. sosit între Crăciun şi Anul Nou”. Atena nr. 8 (Nikos Beloiannis). Marina zbura din nou după două decenii şi Securitatea mai ştia că, undeva în Bucureşti, a fost uimită să constate cât evoluase aviaţia. o mare pianistă care din motive politice nu avea Avionul cu reacţie cu care au decolat avea o dreptul de a mai apărea pe scenă preda lecţii forţă care a impresionat-o... de pian copiilor diplomaţilor străini din Bucureşti La Londra, au fost întâmpinaţi de sau unor copii români: numita Chebap Nadia. Sanda Cantacuzino (soţul ei, arhitectul G.M. La 24 martie 1964 un locotenent de Securitate Cantacuzino murise în România). a vizitat-o şi a început să-i pună întrebări. Profesoara de pian i-a spus că printre cei care studiau cu ea pianul se afla şi unul dintre copiii Marinei, Mihai, care, din lipsă de posibilităţi materiale, primea lecţii gratuite din 1957. A adus în discuţie şi faptul că tânărul Brâncoveanu şi familia sa au primit înştiinţare că pot să părăsească ţara şi să se mute la sora Marinei, în Anglia. „Copilul nu doreşte să plece de aici spunând că îşi iubeşte ţara, dar deoarece este minor (16 ani), probabil că va fi obligat să plece împreună cu mama lui”. Într-adevăr, prinţul Mihai Brâncoveanu îşi aminteşte astăzi: „Pe la începutul lui 1964, autorizaţia de a pleca - după ce rude şi prieteni din străinătate au intervenit, pe căi diverse, pe lângă autorităţile române. Pentru a părăsi ţara, am fost obligaţi să renunţăm la cetăţenia română. Este, de altfel, singurul document pe care, deşi minor (aveam 16 ani), l-am semnat singur! Fireşte, nu aveam nici o poftă să semnez; mama mi-a şoptit la ureche, pe franţuzeşte, că în orice caz semnătura mea n-avea nici o valoare, având în vedere vârsta mea! Toate celelalte documente erau contrasemnate de mama”. În 1992, cu ÎPS Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului

75 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Camarazi de elită

mare, cu o grădină, la circa 10 - 15 minute de mers cu maşina de East Brabourne. Au rămas acolo până când tata s-a pensionat, în 1981 (avea 61 de ani). În timpul călătoriilor lor în Franţa (mai ales vara), unde doreau să se stabilească odată ce tata va fi la pensie, au găsit o casă care le-a plăcut. Era tot într-un cătun, numit Bouloc, în departamentul Tarn-et-Garonne, la circa o sută de kilometri nord de Toulouse. Au cumpărat-o în 1981, s-au mutat în ea în primăvara lui 1982 şi au vândut proprietatea din Anglia. Din păcate, tata n-a profitat decât prea puţin de această nouă casă: în dimineaţa zilei de 18 noiembrie 1983 a murit subit de un infarct. Nimeni nu se aştepta la un sfârşit atât de timpuriu: sănătatea lui parea excelentă... Pentru mama (mai în vârsta ca el cu Constantin Brâncoveanu, fiul Marinei Ştirbey. opt ani), a fost o lovitură cumplită. Cu mult curaj, a Fotografia a fost făcută în 2013 reuşit însă să se refacă, să-şi organizeze o viaţă La sfârşitul anului a ajuns în Anglia şi soţul relativ plăcută în Sud-Vestul Franţei, înconjurată Marinei. „În Anglia, locuiam într-o căsuţă amabil de prieteni. Fratele meu şi cu mine ne duceam pusă la dispoziţia noastră de două prietene regulat să o vedem. O mare bucurie a fost englezoaice de-ale mamei, care în anii ’30 pentru ea întoarcerea în ţară pentru canonizarea veniseră în România. Se afla într-un mic sat din lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, în 1992 Kent (East Brabourne), la câteva zeci de metri de (la care am fost prezenţi şi eu cu fratele meu). A casa Sandei Cantacuzino şi la ceva mai mult de fost singura dată când s-a întors în ţară... o oră de mers cu trenul la Londra. După circa un Până prin 1995 era capabilă să plece an, tata a fost angajat la B.B.C. unde se ocupa singură cu maşina chiar pe distanţe mai lungi: de emisiunile în limba română: buletin de ştiri, de mai multe ori a venit până în regiunea Nisei, reportaje despre evenimentele culturale la care unde socrii mei de atunci aveau o casă unde participau artişti români, de pildă soprana Ileana petreceam o parte din vacanţa de vară. Prin Cotrubaş, care cânta regulat la Covent Garden 1997, sănătatea ei a început să se deterioreze. sau la celebrul festival de la Glyndebourne. Tata Ultimele şase luni din viaţă le-a petrecut într-o făcea aproape zilnic drumul dus-întors cu trenul casă pentru persoane în vârsta, la câţiva până la Londra, iar mama rămânea la ţară să kilometri de Bouloc. A murit pe 15 iulie 2001, se ocupe de casă; totdeauna a detestat marile la vârsta de 89 de ani. Casa de la Bouloc am oraşe... După vreo cinci-şase ani, părinţii au păstrat-o, şi sunt încântat să mă întorc acolo de cumpărat (luând un împrumut) o casă ceva mai câte ori am posibilitatea să o fac”.

76 6 Istorici în uniformă PROF. UNIV. DR. GHEORGHE DUMITRAŞCU

Dr. Veronica BONDAR

iul Mariei şi al lui Dumitru Dumitraşcu, A fost membru al Grupului Parlamentar FGheorghe Dumitraşcu s-a născut pe Român din Parlamentul Colaborării Economice 25 septembrie 1939 în comuna Nisipari, a Mării Negre - Comisia de Politică Externă jud. Constanţa. şi Regim Juridic (1993-1997), membru al A absolvit Şcoala Generală Grupului Parlamentar Român pentru din satul Nisipari (1953), Liceul prietenie cu Turcia (2 ani preşedinte „Nicolae Bălcescu” Medgidia al Grupului, 4 ani vicepreşedinte (1956) şi Facultatea de Istorie a al acestui Grup 1990-1996), Universităţii Bucureşti (1961). membru al Grupului Parlamentar În 1976 a devenit doctor în de prietenie cu Ungaria (3 ani) şi istorie la Facultatea de Istorie membru al Grupului Parlamentar a Universităţii Bucureşti cu de prietenie cu Mongolia (3 ani). teza „Partidul Ţărănist Radical - A activat în învăţământul Grigore Iunian în istoria României superior constănţean în calitate 1932-1940”. de conferenţiar universitar dr., A activat ca cercetător ştiinţific titular, dar prin cumul de funcţii la Institutul de Istorie al Academiei la Facultatea de Istorie şi Drept R.P.R., filiala Cluj (1961-1966), a Universităţii „Ovidius” Constanţa asistent cu delegaţie de lector la Institutul (1990-2000), conferenţiar universitar dr. Pedagogic Constanţa, Facultatea de Filologie (1997-prezent), respectiv profesor universitar (1966-1970), lector universitar la Secţia de dr. (din 2000), prin cumul de funcţii, la Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic Facultatea de Jurnalistică a Universităţii „Andrei Constanţa (1970-1974), muzeograf principal – Şaguna” Constanţa şi profesor universitar dr., şef de secţie la Muzeul de Arheologie Constanţa prin cumul de funcţii, la Facultatea de Istorie şi Drept a Universităţii „Ovidius” Constanţa (1974-1976), lector universitar dr. la Institutul (2000-2010). Pedagogic/Institutul de Învăţământ Superior În perioada 1967-1989 a fost membru al Constanţa (1976-1984), profesor la Liceul Societăţii de Istorie din R.S.R., preşedinte - „Mircea cel Bătrân” Constanţa (1984-1989), câţiva ani, până în 1989, al Filialei din jud. şef de Comisie de Cultură, Culte Învăţământ, Constanţa şi membru al Academiei Oamenilor Presă, Artă al Consiliului Judeţean Constanţa al de Ştiinţă - Secţia Istorie. Unităţii Naţionale (ianuarie-iunie 1990), senator A fost membru în colegiul de redacţie şi în Parlamentul României, membru al Comisiilor director onorific al ziarului „Farul”, organ al F.S.N. de Cultură, Artă şi Mass-Media, precum şi Constanţa (1990-1991), membru în colegiile Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică a Senatului de redacţie al săptămânalului „Parlamentul”, României (mai 1990-decembrie 2000). editat de Parlamentul României (1997-1998), A fost secretar al Comisiei de Cultură, Artă şi ziarului „Talk Show” - „săptămânal naţional de Mass-Media a Senatului (2 ani), vicepreşedinte informaţii, opinii şi atitudini”, Urziceni, (1998- al Comisiei de Cultură, Artă şi Mass-Media 1999), săptămânalului „Flacăra lui Păunescu” a Senatului (1 an), membru al Comisiei de (2002-azi), revistei „Preda’s Internaţional” Cultură, Artă şi Mass-Media a Senatului (7 (nr. 1-3/2005) şi revistei „Analele Dobrogei” ani), preşedinte al Comisiei de Învăţământ şi (ultimele 3 numere). Cercetare Ştiinţifică din Senat (1993-1996), Este autor/coautor al volumelor de istorie secretar al Comisiei de Învăţământ şi Cercetare „Bibliografia istorică a României 1944-1969”, Ştiinţifică din Senat (1997-2000). Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1970,

78 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

„Momente din mişcarea comunistă şi Române din Decembrie 1989, Bucureşti, 2012 muncitorească din judeţul Constanţa”, şi „Românaşi - pagini din istoria unei localităţi”, Constanţa, 1971, „Localităţi, biserici şi mănăstiri Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013. româneşti în Dobrogea până la 1878”, Editura De asemenea, este coutor al volumelor Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1996, de mentalităţi, jurnal, literatură „Ghid turistic „Nu, eu nu regret nimic”, Editura Sfera, al judeţului Constanţa”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1999, (articole de presă, memorii, Bucureşti, 1980, „Jurnal de credinţă şi speranţă. analize politice), „Pagini din istoria secolului Constanţa 20 mai 1982-20 decembrie 1989”, al XX-lea. Lumea - o lume de relaţii”, Editura Editura Ex Ponto, Constanţa, 1996, „Paradoxuri Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1999, lirice”, Editura Continental, Alba Iulia, 1995, „Spice „Locul Partidului Ţărănist-Radical-Grigore după seceriş” (poezie), Editura Nelinişti metafizice, Iunian în istoria României (1932-1940)”, Constanţa, 2009 şi a unor manuale universitare, Editura Sfera, Bucureşti, 2000, „Bibliografia cursuri ca „Probleme fundamentale ale Istoriei economică a României - sec. XIX”, Bucureşti, Patriei şi Partidului Comunist Român”, Institutul 2000, „Portrete universitare - In memoriam”, de Învăţământ Superior Constanţa, 1981, „Istoria Ovidius University Press, Constanţa, 2004, şi teoria mentalităţilor”, Editura Fundaţiei „Andrei „Dobrogea 1884-1885 în 31 de răspunsuri ale Şaguna”, Constanţa, 1997 şi „Istoria modernă a comunelor la „Chestionarul Haşdeu”, Editura României, sf. sec. al XVIII-lea - 1866”, Ovidius Ex Ponto, Constanţa, 2010, „Gândire şi acţiune University Press, Constanţa, 1999. politică românească în crearea Statelor Unite De asemenea, a semnat 11 prefeţe ale unor ale Europei: de la Mica Antantă la Uniunea lucrări de istorie şi monografii, 5 ale unor cărţi de Europeană”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, literatură şi câteva sute de articole şi studii de 2011, „Revoluţie şi Destine. Evenimente din specialitate publicate în „Analele Institutului de Constanţa în documente, memorii şi comentarii Istorie a Partidului de pe lângă C.C. a. P.M.R.”, (17 decembrie 1989-15 mai 1990)/în lumina unei „Anuarul Institutului de Istorie” al Academiei arhive personale/”, Editura Institutului Revoluţiei din Cluj, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”,

79 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Istorici în uniformă

Seria „Historia”, „Acta Musei Române”, „Acta Moldaviae Napocensis”, „Studii şi articole Meridionalis”, „Tribuna”, „Tomis”, de istorie”, „Comunicări de „Ex Ponto”, „Litoral”, „Marea geografie şi istorie”, „Studii şi noastră”, „Curierul Prefecturii cercetări de geografie aplicată Constanţa”, „Vatra”, „Puterea - a Dobrogei”, „Peuce”, „Revista azi”, „Preda’s”, „Flacăra lui Adrian muzeelor şi monumentelor”, Păunescu” ş.a. „Revista de istorie”, „Crisia” A publicat peste 50 de Revista Muzeului Ţării Crişu- studii, culegeri şi volume de rilor Oradea, „Lucrări ştiinţifice. specialitate. Ştiinţe sociale. Filologie.”, Insti- Este prezentat şi menţionat tutul de Învăţământ Supe rior în numeroase enciclopedii şi Cons tanţa, „Lucrări ştiinţifice” dicţionare româneşti. Seria ştiinţe sociale-filologie, În „Monitoarele Oficiale” Institutul de Învăţământ Supe- ale Parlamentului României, rior Constanţa, „Muzeul Naţi- „Dezbaterile Senatului” şi „Dez- onal”, „Anuarul Institutului ba terile Camerelor Reu nite”, de Istorie şi arheologie A.D. între iunie 1990-decembrie Xenopol”, „Revista arhivelor”, 2000, se găsesc între foarte „Magazin istoric”, „Pontica”, multe intervenţii şi discursuri, „Studii şi articole de istorie”, reale contribuţii, nu doar la „Pontica”, „Orizonturi marine”, istoriografie, ci şi în luminarea „Manuscriptum”, „Analele istoriei recente a României. Dobro gei” serie nouă, „Acta A fost distins cu titlul Musei Porolissensis”, „Glasul de „Luptător pentru Victoria bisericii” Revista Oficială a Revoluţiei Române din Sergent major Dumitraşcu Gheorghe – decembrie 1989”, Certificat Sfintei Mitropolii a Munteniei semimilitar şi Dobrogei, „România de de „Luptător pentru Victoria la Mare-revistă de istorie şi Revoluţiei Române din decem- civilizaţie românească”, „Analele ştiinţifice brie 1989 - Remarcat prin fapte deosebite”, ale Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi”, „Revista Diploma Consiliului Provizoriu de Uniune de etnografie şi folclor”, „Studia Universitatis Naţională Constanţa pentru funcţiile îndeplinite Vasile Goldiş”, Arad, „Anuarul Muzeului Marinei ca membru în Biroul Executiv al C.P.U.N. Constanţa, ca şef al Comisiei de cultură, artă, culte 1990, mai multe diplome de onoare din partea Federalei Naţionale a Revoluţionarilor din România şi respectiv a organizaţiei F.D.S.N. Bucureşti. A fost căsătorit cu învă- ţătoarea Lucica Dumitraşcu şi are doi copii, Lavinia-Dacia Gheorghe, lector univ. dr. şi muzeograf principal la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi Decebal-Aureliu Dumitraşcu, economist inspector la Consiliul Judeţean Constanţa.

80 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

CIVILUL IREMEDIABIL, IREMEDIABIL absolvenţii de la Geografi e. Simbioza s-a petrecut rapid. ÎNDRĂGOSTIT DE ARME ŞI ARMATĂ Cei de la Conservator veniseră şi cu instrumente, cu tot. Dintre ei reţin două fi guri - şi de atunci au trecut 52 de Căpitan (r) Gheorghe DUMITRAŞCU ani! - un băiat blond, fi rav, feciorelnic, ajuns, probabil, Un fel de introducere dirijor la Timişoara, şi un ţigan puternic, reprezentant al etniei lui, care cânta la trompetă. Nu s-a reuşit a i Paginile care urmează se constituie într-un se găsi o uniformă pe măsură, oricum, chiar şi după material pe care nu sunt în stare să-l ordonez într-un ce s-a mai acomodat în haina militară, arăta ca un tot, cazon, încuiat până la ultimul nasture. Sunt pui de bogdaproste. Instrumentist desăvârşit, cum sunt prea bătrân, prea format la şcoala postuniversitară atâţia, ai lui. L-am reîntâlnit peste aproape 40 de a Clujului, unde m-am descoperit, eu, Mitică de ani în Grădina „Vernescu” din Bucureşti, la nu ştiu ce Bucureşti, ca fi ind român, ca să pot să ţin şirul ideilor festivitate, m-am dus într-o pauză şi i-am amintit despre într-un material care ar putea fi , mai degrabă, o nuvelă timpul acela. A-propos de studenţii de la Conservator, sau o povestire. Dar m-a incitat invitaţia domnului erau cei mai „avuţi” dintre noi. Trăiseră viaţa altfel comandor dr. Marian Moşneagu, nu foarte de demult decât noi, care ne făceam veacul în biblioteci, cămine şi şi student al meu/ofi ţer, venit dinspre ale navalei arhive. Chiar şi viaţa aia, secret şi minune rămase încă, academii/. Indiferent dacă voi dezamăgi sau nu, în cele pentru cei mai mulţi dintre noi, ţărani, cuminţi şi pudici. ce urmează, să i se ierte bătrânului ţăran, învăţător de „Famele” Caransebeşului i-au descoperit târziu când istorie, paginile lirice, în cea mai mare parte. au văzut, ciudat, că în faţa unităţii militare se încurcă maşini mici de Bucureşti şi femeile frumoase. (Cam cum Caransebeş, august-septembrie 1961, le vedeam noi, în luna aceea în care n-aveam voie să U.M. 01172 ieşim din cazarmă înainte de a depune jurământul). Tineri, majoritatea 22-23 de ani, constituiam un Nu că aş fi fost cu totul străin de viaţa militară! batalion. De la început ne-am adaptat, ajutaţi şi de C-o „trăisem” în romanul Cantemiriştii, al cărui autor caporali ai fi ecărei grupe, în genere băieţi cu oarecare nu l-am ştiut niciodată, dar care mă mânase, cu biciul, studii. Oricum, dezgheţaţi şi „cătane bătrâne”. De parcă, spre o carieră militară poetică. Gândindu-mă la vârsta noastră şi fără ifose. (Colegul meu de atunci liceul militar, cu comandanţi civili ce-l înţelegeau pe Paul Munteanu îmi aduce aminte că cei trei caporali Vlad Muşatescu - dacă e să-i cred romanele nepotului ai plutonului nostru se numeau Faur, Miulescu şi Pop). lui Tudor. Dar, ceea ce am trăit la Caransebeş, a fost Încă din a doua sau a treia zi, am realizat un ritual cu totul deosebit. După o pregătire superfi cială şi cam nemilitar trăsnet, care i-a lăsat cu gura căscată pe de circ, numită A.L.A. - Apărarea Locală Antiaeriană - ofi ţerii noştri, de frumoasă amintire, toţi, în frunte cu din timpul studenţiei, aici era altceva (când am zis de un tovarăş colonel ungur, Nagy, se zice fost campion „circ”, m-am referit la superfi cialitatea ce decurgea naţional la tir. Repet, oameni de treabă, aproape toţi. din materia, din „ştiinţa” însăşi, în legătură cu a cărei Îmi permit să descriu ritualul acesta, despre care n-am inefi cienţă eram convinşi până în măduva oaselor). Şi, mai auzit. Seara, după o anumită oră, în cel mai mare poate că nicăieri nu exista pusă la punct o metodă sau dormitor - sau altfel de sală - ne aranjam pe plutoane o armă de apărare, funcţională şi efi cientă, antiatomică, şi grupe, într-o ordine şi disciplină perfecte. Şi, acolo, şi individuală sau colectivă. Când am vorbit de „circ” nu în „marile manevre” din curtea cazărmii şi de pe câmp, am făcut-o cu răutate, dar, în lumina faptului că în tot eu eram, la cei 1,68 ai mei, „tabachiere”. În urma lui Centrul Universitar Bucureşti - probabil -, un singur Costică Botoran şi Aurel Simion, mari istorici de mai student, Ion Ivănescu, de la Istorie „reuşise” să rămână târziu, prieteni ai mei de-a lungul a celor 5 ani de studii restanţier la sus-amintitul obiect, ceea ce îl făcea pe fratele la Facultatea de Istorie din Bucureşti, şi având în spate Ivănescu să-şi treacă restanţa pe „cartea lui de vizită”. un brunet frumuşel, dinamic, bun geograf (probabil Cred că unitatea militară se chema 01172 ajuns, şi el, universitar) Mitrea. De care îmi permiteam să Caransebeş - iniţial, noi nu spuneam şi localitatea afi şez aere de superioritate altitudinală. Revin la ritual. pentru că era „secret militar”. Armata, două luni, o Băieţii de la Geografi e, care stăpâneau mai bine decât noi făceam împreună cu absolvenţii de la Conservatorul din foaia de hârtie, făcuseră, lipind-o, probabil, o fâşie lungă, Bucureşti şi cu vecinii noştri de corp al Universităţii, de vreun metru sau ceva mai mult, pe care liniaseră, cu

81 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Istorici în uniformă

Ceea ce însă nu ne-a scutit, pe unii, s-o încurcăm la un control în valizele cu care veniserăm, făcut de comandanţii de plutoane - locotenenţi, locotenenţi majori. Căutau ei, ceva. Au descoperit la unul dintre camarazii noştri, a cărui mamă era deputat în Marea Adunare Naţională, ceva scrisori sau aprecieri „neconforme cu realitatea”, adică dorul după o viaţă civilă. Ofi ţerul meu a descoperit şi la mine câteva poezii, al cărui conţinut nu se ridica, civil, la nivelul vieţii militare, pe care, cu bucurie, o trăiam. Dacă, în primul caz, s-a făcut public materialul despre care vorbeam - şi n-a avut urmări -, ofi ţerul meu, bun psiholog, mi-a dat a înţelege că ştie şi n-a zis nimic. Fricos şi legalist ca întotdeauna, o băgasem pe mânecă. Mai ales că, pe câmpul de instrucţie, urcând un deal, „atacaţi” de artilerie şi de aviaţie, în plus, blagosloviţi şi cu nişte gaze de luptă, 1961. Fotografie de grup cu colegii mei, absolvenţi ai Facultăţii de Istorie din Bucureşti: în picioare Sabin Retevoi, Constantin Botoran, Aurel Simion; cu masca pe fi gură, deci, simţeam jos: Ilie Ştefan, Gheorghe Dumitraşcu, Ştefan Bârsănescu că nu mai rezist psihic. Mi-am scos tacticos masca, am pus baioneta la atenţie, pe lăţime de câte 1-2 cm, „iscălitura” fi ecărei armă şi m-am îndreptat hotărât spre bietul comandant de zile din cele 60 pe care urma să le trăim acolo. Fanfara pluton, care habar n-avea ce-mi trece mie prin cap. S-au Conservatorului, la loc de cinste, cântând marşuri prins doi dintre colegii mei, mi-au decretat, ştiinţifi c, că militare şi unele melodii civile ajunse marşuri, în armată. inamicul este, într-adevăr, pe deal, că nu poate fi atacat Zdrăngăneau geamurile în alămurile stăpânite de la baionetă şi că, în situaţia asta, toate armatele din lume plămâni tineri. Apoi, unul dintre noi - nu ştiu pe criteriu -, recomandă să se pună masca pe fi gură. Mi-au şi dat, înzestrat cu o foarfecă în mâna dreaptă, se îndrepta spre tovărăşeşte, şi vreo câţiva ghionţi, categorisindu-mă un colţul în care, sub drapel, se găsea respectivul catastif. tâmpit irecuperabil, şi lucrurile au intrat în normal. La raportul de seară, în timp ce toţi colegii mei de pluton au În timpul acesta, băteau tobele, iar cel în cauză, bătea strigat din rărunchi: „- Să trăiţi tov. ‘lent major!”, eu, cel mai frumos pas de paradă, prin care creşteam în ochi bine calculat politic, am strigat mai puternic decât toţi: ofi ţerilor noştri, care, la început, ne priveau cu bunăvoinţă, „- Să trăiţi tov. căpitan!”. „- Să te audă, să te audă - zice chiar părintească, socotindu-ne nişte târâie-obială. Ajuns bunul nostru comandant”, ridicând ochii spre cer. Până la respectiva listă lungă, lua, cu stânga, partea fi nală, la sfârşitul „armatei”, lucrurile au mers normal. Lentul de pildă, ziua 55, tăia centimetrul ăla pătrat cu foarfeca nostru major ne-a frecat în prima lună de ne-au ieşit peri şi, apoi, îl ducea la gură şi-l înghiţea. Era răzbunarea albi, era neiertător, cazon, pentru că, după ce s-a convins noastră pe ziua care trecuse şi pe care o îngropam, cum că ştim ce trebuie, a slăbit chinga şi totul a fost bine. Chiar nu gândise ea vreodată. Peste vreo două zile, întreaga şi defi larea din momentul depunerii jurământului - când comandă a batalionului, toţi ofi ţerii, au asistat tăcuţi, a avut grijă ca unul dintre colegii noştri, absolut inapt miraţi şi zâmbind în sinea lor, la dovedirea aptitudinilor pentru orice fel de acţiune militară, să rămână să facă noastre militare, într-un joc adolescentin, la urma urmei. traducerile sale din română în franceză, căci era un tip

82 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014 deosebit de dotat intelectual şi, astfel, n-a mai împiedicat dat posibilitatea să cunosc nişte oameni adevăraţi, pe plutonul cu stâng-dreptul. instructorii: Iancu, campion mondial de paraşutism, Mai reţin povestirea despre o nuntă a unui comandant Sidleschi şi alţii. De altfel, cel mai admirat profesor pe de pluton la care orchestra Conservatorului a făcut furori care l-am avut vreodată, şi adulatul a zeci de generaţii în oraş. Problemele legate de montarea şi demontarea de elevi de la liceul „Nicolae Bălcescu” din Medgidia armei, mica noastră „răzbunare” a tabacherelor, când şi Liceul nr. 4 din Constanţa a fost Constantin Olteanu, vlăjganii de la Geografi e cărau, pe bucăţi, mitraliera, în de care am mai amintit, căpitan în războiul antisovietic timp ce noi, tabacherii, duceam ţintele. În fi ne, ceva de şi antihitlerist, dar, repet, admirator până la Dumnezeu ţinut minte: era ceva de care se temeau toţi, mai ales ofi ţerii al soldatului german şi al armatei germane, „cea noştri, tragerile de noapte. Îi treceau toate năduşelile. mai bună armată din lume”, deţinut politic fără vreo Cred că trăgeam şi din mers, înainte de poligon, judecată - avea câteva înalte medalii române, germane distanţele erau cât mai largi dintre noi, se simţea frica de şi sovietice. Conducând cursurile de oarecare instrucţie accidente. Cum termina un grup tragerea, cum era urcat militară la Liceul 4 din Constanţa, acţiona fi resc - imediat în camioane şi supravegheat să nu coboare vreun pentru el: îşi ducea elevii în marş până la malul Mării, aiurit să ajungă pe poligon. Bancuri, glume. Una pe acolo improviza lăcaşuri de tragere şi le spunea, tot care nu-mi permit decât s-o amintesc pentru aceia dintre slobod la gură, „dacă ruşii vin peste noi, voi, copiii mei, colegii mei de atunci, dacă şi-or mai aminti-o, anume aici trebuie să-i întâmpinaţi cu foc”1. bancul cu „capacioaicele”. Şi, după ce el s-a demonetizat, 1 Aparent, toată problema cazului profesorului la sfârşitul exerciţiului, un întârziat, urcând în camion, Constantin Olteanu şi cu toate legendele, cel puţin întreabă, „- Şi ce sunt, bă, «capacioaicele» alea?”. L-am parţial reale, despre omul care a fost, cred că au, într- adevăr, şi o osatură reală puternică: în închisoare, fiind lămurit pe scurt, râsul s-a generalizat şi aşa am ajuns întrebat de anchetatori „- Când ai fost sincer, când după miezul nopţii, la popotă. ai primit decoraţiile nemţeşti sau pe cele ruseşti?” Vreau să precizez, nu regret nimic din cele două luni „- În ambele cazuri”, zice căpitanul-deţinut (om de de armată. Mi s-a demonstrat că e o chestiune serioasă mare caracter) care, din întreaga materie de istorie a şi că e bine să stăpâneşti armele. Acum îi dădeam, din U.R.S.S. pe un an, nu ne-a predat nouă, celor dintr-a zecea, decât o singură oră, în care a avut grijă să ne plin, dreptate fostului meu profesor de istorie de la spună - în 1955-56 - „- Cine e Rusia, cine e ruşii şi ce Liceul „Nicolae Bălcescu” din Medgidia, Constantin treabă au ei cu noi, poporul român şi cu România?”. Olteanu, admirator al armatei germane, care ne vorbea Le-a răspuns cam aşa anchetatorilor: „- Am primit pe că e necesar, mai ales pentru un tânăr român, să ştie drept decoraţia armatei germane, pentru că am luptat să mânuiască bine armele, să ştie să înoate, să şofeze împotriva porcilor de ruşi care ne luaseră Basarabia şi Bucovina. Am luptat alături de ruşi în Ungaria şi mai şi chiar să sară cu paraşuta. Într-adevăr, la Liceul din departe, iar decoraţia lor am primit-o pentru că am Medgidia, câţiva dintre noi, cu aptitudini mecanice, au luptat împotriva nemţilor, care ne vânduseră Ungariei, învăţat să conducă un hârb de camion, dat, de nu ştiu şi-i luaseră României, Transilvania. Iar dacă acum, la cine, liceului, am văzut, cât de cât, cum funcţionează anii pe care îi am (50 şi ceva de ani), dacă România motorul, câţiva dintre noi au făcut schi pe dealul ar avea nevoie de căpitanul Constantin Olteanu, contaţi pe mine. Pentru mine, patria e sfântă”. De altfel, domnul Medgidiei - cu o oarecare aplicaţie militară -, tirul era profesor de care am fost foarte apropiat la Constanţa, la mare căutare în liceu, unde colegul nostru Vasile până la moartea sa, după 1980, mi-a înmânat lucrarea Vâlsan era mare maestru, iar în 1954-55 pot zice că sa de gradul I, Constantin Olteanu, Profesorul şi toţi elevii Liceului „Nicolae Bălcescu” din Medgidia dirigintele, factori activi în dezvoltarea la elevi a senti- am realizat trei salturi cu paraşuta la Aeroportul mentului patriotic şi capacităţii de apărare a patriei – prin practicarea unor sporturi cu caracter aplicativ – Popeşti-Leordeni. Câţiva dintre noi (nu şi eu) au făcut paraşutismul şi pilotajul. Lucrare de examen, gradul I, şi exersat planorismul, primind, deci, două livrete, de Constanţa, 1971. În acelaşi timp, corespondenţa sa cu planorism şi paraşutism. În ce mă priveşte, întotdeauna ofiţeri aviatori francezi, care luptaseră pe cerul Angliei, m-am mândrit cu livretul meu de paraşutism pe care, împotriva nemţilor. De-o da Dumnezeu, lucrarea sa, pe coperta interioară, scria cam aşa „Autorităţile civile fotografiilor tuturor elevilor paraşutişti de la Popeşti- Leordeni, o voi publica împreună cu fostul său elev de şi militare sunt obligate a da posesorului acestui livret, la Constanţa, recunoscutul istoric, Stoica Lascu şi cu tot sprijinul”. Pot spune că şcoala de paraşutism de sprijinul material al resturilor Promoţiei 1956 a Liceului la Medgidia şi salturile de la Popeşti-Leordeni mi-au „Nicolae Bălcescu” din Medgidia.

83 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Istorici în uniformă

Armata la Caransebeş s-a terminat cu bine, noi, Lacrimile umpluseră toate cănile din inimă şi dădeau elevii acelei şcoli de ofi ţeri am devenit cu toţii sergent- pe afară. Cum de n-au reuşit tâmpeniile pe această temă majori, automat. Şi că m-au făcut, mai încolo, plutonier să demonetizeze sfânta dragoste de neam şi de ţară? de nu ştiu care fel, locotenent, şi pentru că gradul de Credeam că aceste tâmpenii m-au imunizat pentru vecie locotenent-major s-a desfi inţat, am devenit şi căpitan în la aceste înălţări. N-au reuşit. Din cine ştie ce ancestrală rezervă. În timpul senatoriatului meu, de un deceniu, mi genă, ingenuă, iubirea de neam şi de mormintele alor s-a făcut propunerea de a urma cursurile nu ştiu cărei noştri ...Mi-a fost ruşine de mine... dar constatam din academii militare (de formă), cum au făcut-o unii colegi nou că am şanse să rămân om. de-ai mei, pentru a deveni, tot de formă, colonel sau nu Ghiţă, te miri cum mă mir şi eu, acum, scriindu-ţi, - ştiu mai ce. Nu urmăream vreo ascensiune pe acest plan. e ora 10 şi ceva noaptea (22.30, informaţii meteo!) - de Au făcut-o alţii, şi fără a se duce la vreo şcoală militară ce trag eu pe această temă? Poate pentru că am făcut şi se leapădă, abia acum, spre dubla ruşine a lor, de teribila descoperire - patriotismul nu e demonetizat, gradele date pe daiboj. deşi, în numele lui, fel de fel de nechemaţi au tocit zimţii sfi ntei medalii. Iar prin el, mă salvez...”. * * * Am declarat, de la început, că nu sunt în stare să * * * fac un material închegat. Cu atât mai puţin un studiu Mare zarvă militară în 1970. „Marile manevre” ştiinţifi c încheiat la toţi nasturii şi cu chipiu. Tocmai de fi indcă România simţea încă pe aproape jarul lui august aceea voi povesti. Vezi, domnia ta, sunt nişte amintiri. 1968. Când fusese, cât pe ce. Vreau să se ştie că ani de Sper că nu fac rău volumului aceste pagini ale unui zile am urmat nişte cursuri de pregătire militară, foarte bătrân, căpitan pe nedrept, liric până la lacrimi. civilă, mai mult politice. Comandanţii militari care ne ţineau cursurile erau, şi ei, plictisiţi, atmosfera lâncezea, * * * iar noi ne convingeam, cu tristeţe, de inutilitatea lor - Iată, de pildă, ce-i scriam fostului meu student, noi, cei care, când Cehoslovacia a fost invadată de Gheorghe Burluş2, afl at actualmente în SUA: „Ciudată Tratatul de la Varşovia şi urmăream la TV într-o sală a scrisoare din seara târzie a lui 6 noiembrie 1987. Ghiţă, Bibliotecii Judeţene Constanţa, obişnuiţi ai bibliotecii, mă tâmpesc, sau, poate, natura mea ţărănească mă scriitori, cadre didactice, istorici, eram entuziasmaţi de ajută, tâmpindu-mă. Duminică, pe 25 octombrie, cred, tot ce se petrecea în Piaţa Palatului din Bucureşti. De de Ziua Armatei am fost la Medgidia, invitat de nişte acolo, am dat telefon acasă, ca soţia să ia fetiţa să o ducă consăteni. Duminică, zic, am fost în cimitir (acolo se la Nisipari, unde, prin curte, mai existau nişte tranşee de afl ă noutăţile). Acolo avea loc o mică paradă militară - nu ştiu când. Iar noi să mergem la Casa Albă (Sediul după ce avusese loc o alta, la unitatea militară din Comitetului Judeţean de Partid), să primim arme şi să oraş. Acesta din urmă la monumentul ostaşilor dinspre mergem pe front. Era perioada în care legionarii patrioţi unde răsare Soarele. Nu ştiu cu ce prilej muriseră ei în au intrat deschis, în Partidul Comunist Român, partid Medgidia, în 1944. Cred că se împuşcaseră, beţi fi ind. care se dovedea, în acel context, ca fi ind românesc şi Dar nu asta e important, altceva vroiam să-ţi spun. A patriot. avut loc o mini-paradă militară. O gardă de onoare, o Nu judec azi dacă acea concentrare din 1970 era mică fanfară, marşul sovietic (mi l-am amintit, deşi nu necesară, ci o privesc după modul în care s-a desfăşurat. l-am cântat de peste 30 de ani!). Având marşul nostru, Concentrarea a fost generală. Pe marinari i-a întors de imnul, vreau să zic. pe mare, cu elicoptere, probabil, pe ţărani i-a luat de pe Doamne, ce frumos imn avem. Refuz să cred că alt câmp, pe muncitori din fabrici şi pe mine de pe stradă, neam, alt stat are ceva mai frumos. Şi marşuri militare. Şi, apoi, defi larea. Flăcăii, fl ăcăii români, frumoşi şi când mă duceam la ore. Am dus-o bine în pădurea de la sobri. Ce frumuseţe omenească au ai noştri, o frumuseţe Murfatlar. O tabără militară bine organizată şi cu doi bună, de oameni buni. M-am retras de grupul nostru. furieri, vai de capul lor: eu, sergentul major Dumitraşcu Gheorghe, lector universitar şi un magazioner la SMT, Firică, din Adamclisi. Ne cunoşteam, fusesem 2 Scrisoarea în întregime în Gheorghe Dumitraşcu, Jurnal de credinţă şi speranţă, Constanţa 20 mai 1982- cu studenţii la săpăturile de la Cetate, aveam un cort 20 decembrie 1989, Editura Ex Ponto, Constanţa, separat pentru că aveam şi documentele secrete, livretele 1996, pp. 309-312. militare. Niciodată nu s-a ştiut numărul exact al

84 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

Plutonul nostru, cu absolvenţi de la Istorie şi Geografie. În faţă, lângă ofiţer, şi caporalii noştri, băieţi de treabă celor concentraţi. Cifra varia în jurul a o sută în plus Încă un moment al relaţiilor mele cu armata. Prin sau în minus. Noi, furierii, admişi în popota ofi ţerilor, 1987-1988, de la o lecţie politico-militară (se desfăşurau ne puseserăm ca normă completarea câtorva livrete pe doar două ore pe săptămână), ne îmbarcă în camioane, zi, fi ecare cu fatidicul text: „Început concentrarea la direcţia Topraisar. Acolo era o unitate de artilerie. ... Terminat concentrarea la ...”. N-aveam treabă cu Noi, cursanţii, toţi cu studii superioare, eram un fel de instrucţia. Câteva scene hazlii, în ultimă instanţă. Civil comisari politici, dar pe baterii - nici azi nu ştiu dacă defi nitiv, îl salut pe colonelul comandant, ridicându-mi bateria însemna un singur tun sau o grupă de tunuri. boneta cu „Bună dimineaţa”. Mă mir că ofi ţerul, cazon De altfel, nu văzusem un tun „pe viu” în viaţa mea. Ni perfect, din cap până în picioare, n-a căzut ca trăsnit. s-a predat fi ecăruia bocceaua cu echipamentul nostru, al În plus, trecând pe lângă mine, câţiva foşti studenţi fi ecăruia, individualizat. Pe mine mă cuprindeau doar de-ai mei, sublocotenenţi, îşi ridicau boneta salutându- bocancii şi boneta. Pui de bogdraproste, jumulit, civil, mă cam aşa: „- Bună dimineaţa, dom’ profesor”. am apărut şi eu, aliniat în faţa grupului de ofi ţeri în Incident: Tainarâc Saladin, acum profesor de istorie, control care trecea pe lângă noi. Cred că, în sinea lor, coleg cu mine la liceul din Medgidia şi la facultate, marii ofi ţeri au bufnit în râs. Pe semne că echipamentul a intrat într-un confl ict deschis şi evident cu CI-stul era bine gândit, dar îi aparţinea unui Dumitraşcu cu unităţii. Discuţia mea cu colonelul comandant vreo 20 de ani mai tânăr şi cu tot atâtea kilograme mai s-a desfăşurat cam aşa: „- Şmechere de Bucureşti, puţin. Chestiunea era superfi cială. Ca şi altele de acest pregăteşte-te să-ţi vinzi maşina, pentru că cifrele care fel, mi-au lăsat un gust amar. mi le daţi voi, pentru popotă, sunt aiuritoare”. Şi, colac Alte câteva momente ale vieţii mele, peste pupăză, mă duc şi-i cer voie cum că aş fi urmărit un experiment didactic - nu departe de adevăr, totuşi - şi că alături de militari prezenţa mea la unele examene la Institutul Pedagogic e - Eu cred că Securitatea şi Partidul - dacă nu erau necesară. Mai respiram puţin. Plecând de la Murfatlar tot aia - m-au ţinut într-o foarte curioasă atenţie. Deşi, la garnizoana de grăniceri din Constanţa, totul s-a răspunsuri ale CNSAS mi-au spus, acum, în scris, că nu transformat într-un perpetuu joc de cărţi, fără niciun fi gurez, deocamdată, în arhivele lor, nici ca urmărit, nici ca Dumnezeu şi fără niciun spiritus rector. Am considerat informator. Treaba lor. Eu sunt convins însă că mare parte şi atunci, şi în alte prilejuri, formalistica mizerabilă care a acţiunilor mele, profesor, cercetător, autor de paradoxuri exista la anumite nivele în armată - nivele pe care le-am şi maxime se constituiau în materiale de „informare”. Ţin perceput eu, nu generalizez. minte cursurile sau lecţiile prezentate de mine la Muzeul

85 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Istorici în uniformă de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa. Lângă de întâlnirile săptămânale de la Spitalul Militar din grupul meu de studenţi sau de elevi, 2-3 băieţi în haine Constanţa. Cred că acei oameni - medicii, asistenţii - de piele. Le zic „- Copiii tatii, n-auziţi bine dacă staţi aşa nu mă fl atează. O fac de zeci de ani. Spunându-mi că departe. Veniţi aici lângă mine”. Sau, altă întâmplare: spusele mele, curajoase - dar cu precauţie -, constituiau aveam o oră-fereastră la Liceul „Mircea”, cobor alături ca adevărate guri de oxigen. Mi s-a interzis, la un moment să beau o cafea. (Era vestita epocă a nechezolului. Şi ăla dat, să mai apar în faţa oamenilor, indiferent unde sunt lipsea). Mă întreabă un consumator - îl bănuiam de mult invitat. Măsura o impusese un tovarăş instructor de la ca fi ind ofi ţer de securitate, de la o masă: „- Ce mai faceţi, C.C. al P.C.R., care nu era obişnuit ca, în cancelarii, domn’ profesor?”, „- Lupt cu duşmanul de clasă”, „- Mai să se vorbească deschis, sincer, constructiv, spre a se bine aţi fi atent la duşmanul din clasă”. evita greşeli şi a dovedi că suntem împreună. Unităţile La sediul Securităţii din Constanţa (unde fusesem militare au ignorat anatema politrucului, prost şi chestionat, în mod aproape dur, pentru atitudinea îngâmfat, şi m-au invitat mai ales pe şantierul Canalul antisovietică şi cu vorbitul în dodii despre cum s-a Dunăre-Marea Neagră. Era un câştig şi pentru bieţii desfăşurat colectivizarea agriculturii, în faţa studenţilor oameni. O oră jumate-două, cât discutam probleme mei din anul III Istorie, 1966-1967) cu colegul Ion de istorie, făcând, într-un fel, educaţie şi educaţie Bitoleanu, lector sau conf. univ. la Institutul de Marină patriotică, într-un dialog admirabil care mă înviora „Mircea cel Bătrân”, să vorbim despre 23 August. şi pe mine, era socotit ca o întreagă sâmbătă de Bitoleanu începe în felul lui: „- Tovarăşi ofi ţeri, învăţământ politic. După o asemenea întâlnire, poate pe ne-aţi invitat aici şi vă mulţumim, noi vom vorbi ce ştim Canal, poate la sediul Diviziei a IX-a Infanterie, la o şi cum ştim. Dacă e să ne arestaţi, o faceţi după aia”. masă cu comandanţii - la câteva pahare de whisky şi o cană de cafea - mi se plângeau (Doamne, de unde N-a fost cazul. Discuţiile au durat câteva ceasuri, ofi ţerii atâta încredere în mine?) că Aia îl obligă pe Conducător erau prea bine informaţi şi intenţionaţi şi eram într-un să dea drumul Canalului mai devreme. Prea devreme, consens naţionalist-patriotic românesc, comunist - dacă o spuneau ei, cu năduf. Numai ca să se plimbe ea cu vreţi să-l numiţii astfel - general. vaporaş. După aceea, va urma decolmatarea Canalului, Aveam maşină de scris. Ea trebuia dusă la control care va costa mulţi bani şi multă trudă. Nu era în în fi ecare an. Era grea, 13 kg - o am şi azi. Am ajuns părerea lor de rău, nici anticomunism manifest, nici la o înţelegere cu conducerea Miliţiei municipale: eu să anticeauşism - gândindu-ne la el. ţin 1-2 conferinţe în cadrul învăţământului lor politic cu tinerii ofi ţeri, iar unul de-al lor să vină acasă la * * * mine să-mi înregistreze maşina cu caracterele ei şi cu ce Este evident că nu eram un tip comod, dar nu cred mai trebuia. În prezidiu, numai grade mari din Miliţie. că mi s-ar potrivi noţiunea de „dizident”3. Era, oricum, Zic, uitându-mă la sublocotenenţii şi locotenenţii din după 1984 când, după desfi inţarea unor secţii din sală: „- Copiii tatii, de ce oare voi, când se vorbeşte de Institutul Pedagogic, unde mă reîntorsesem ca lector- intelectuali, simţiţi nevoia să duceţi mâna dreaptă la universitar cu doctoratul, nemaifi ind la ordinea zilei spate, căutând ceva. Nu vă fi e frică de intelectuali. Ei cursul de Probleme fundamentale ale istoriei patriei şi sunt, ca şi voi, români. Fii de muncitori, de ţărani, de Partidului Comunist Român, am fost „repartizat” la funcţionari, de militari şi alţi intelectuali. Indiferent ce Liceul „Mircea cel Bătrân”, cel mai prestigios liceu din vi s-a spus vouă, marile acte ale poporului român au Constanţa - cum se va vedea şi din conţinutul articolelor fost gândite şi conduse de intelectuali. Trebuie să vă de la nota 3. reamintesc încă o dată că tovarăşul Nicolae Ceauşescu Nu ştiu când era asta, dar era un referendum în este academician, membru al Academiei Republicii legătură cu scăderea cheltuielilor militare cu 5% ale Socialiste România. Ca şi Tovarăşa”. statului român. Tocmai se desfăşura puternic incidentul În sfârşit, am crezut eu, cu de la mine credinţă, că celor trei volume ale istoriei Transilvaniei, în care Ungaria sunt profesor şi în raport cu oamenii din afara liceului, 3 Gheorghe Dumitraşcu, Un episod cu semnificaţii universităţii sau Academiei. Cred că am ţinut peste o târzii, în „Analele Dobrogei”, serie nouă, IX, Constanţa 2006-2008, pp. 365-378; Gheorghe Dumitraşcu, mie de conferinţe, patriotice în fond, de la lucrătorii de Lecţie despre Antonescu - Liceul „Mircea cel Bătrân” pe linia grajdului până spre Consiliul Politic Superior din Constanţa – 1988/1989 în „Analele Dobrogei”, al Armatei. Îmi amintesc şi mi se aminteşte cu plăcere serie nouă, X-XIII, Constanţa 2009-2012, pp. 105-114.

86 Istorici în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

Trei dintre ofiţerii batalionului nostru, în frunte cu comandantul, colonelul Nagy. Peste vreo 2 ani, mă deplasam de la Institutul de Istorie al Academiei din Cluj la Arhivele Statului din Caransebeş, urmărind fondul „Titan-Nădrag -Călan”. Rămânând în pană de bani, am apelat la bunul meu comandant, Popa Gheorghe, la care m-am împrumutat apărea făţiş ca revizionistă, antiromânească şi, în plus, în toate întâlnirile lor cu bătrânii satului - îmi amintesc graţiile unor neprieteni ai noştri, atât din Răsărit cât şi în şi acum cum aluneca sania, care, şi ea, învăţase Apus. În sinea mea, nu eram pentru reducerea cheltuielilor drumul spre băcănii şi cârciumi - unde, suit pe masă, militare, ci chiar pentru mărirea lor. Profesori şi diriginţi, răspundeam curajos la întrebări, „Tăticul e pe front să votam, pe faţă, la referendumul acela, împreună cu omoare bolşevici” şi recitam, cam aşa, „Când a intrat clasele noastre. Câţiva colegi, prieteni, m-au luat pe sus şi Tăticul în foc/ O cruce şi-a făcut pe loc/ Şi a rostit doar mi-au spus că e o nebunie din partea mea să mă pronunţ, trei cuvinte:/ Să mergem tot mereu înainte”/. Războiul s-a făţiş împotrivă, la referendum. M-am judecat şi am mers desfăşurat cum s-a desfăşurat, tăticul a căzut prizonier şi eu, la rând, cu lumea. la Sevastapol, nemţii fugeau din Dobrogea, părăsiseră camioane şi căruţe şi pe mereaua satului nostru, ţărani Primele amintiri mai curajoşi îşi făcuseră provizii serioase de pastă despre război şi armate nemţească de dinţi, pe care unii, conştiincioşi, o puneau Scriind câteva pagini - cam multe - despre pe pâine, căci mirosea şi frumos. Nu ştiu cum a ajuns la „bibliotecile mele” într-o carte omagiu directoarei mine un briceag, de care eram îndrăgostit. Nu cred că Bibliotecii Judeţene Constanţa, Liana Lazia, am mai ar fi avut soarta puştii de lemn dată cadou de vecinul amintit aceste episoade. 1943-1944, caporalul Dumitru nostru Cizmaru, Nea Neagu pe care, descoperind-o peste Dumitraşcu, Regimentul 9 Cavalerie Constanţa era pe câţiva ani, m-am minunat foarte, că era mai scundă frontul antirusesc. Mama, care abia împlinise 20 de ani, decât mine, când eu o lăsasem altfel. Treceau, dinspre trebuia să aibă grijă de mine, primul lor născut (la 25 Mihail Kogălniceanu spre gara Dorobanţu - cred că septembrie 19394). Bunicul dinspre mamă mă ducea la asta era direcţia -, armatele sovietice învingătoare. Cu tot calabalâcul. Eram convins eu, băiatul de 5 ani, că 4 Mă bucur că fata mea, doctor în istorie Lavinia-Dacia Gheorghe s-a aplecat şi a studiat jurnalele, memoriile, ruşii se întrebau deja de unde am eu briceagul ăla. Şi scrisorile părinţilor mei din acei ani şi a publicat: Lavinia tremurau pantalonaşii pe mine. O unitate militară a fost Gheorghe, Din comuna Nisipari, judeţul Constanţa, cazată în sat. Ştiu că un soldat beat trăgea cu rachete până la Batumi şi înapoi (1939- 1945), în „România spre mămica, urcată pe grinzile plevarului. Degeaba în focul războiului. Volum de studii dedicat împlinirii a 70 de ani de la intrarea României în cel de-Al Doilea m-am agăţat de cizma rusului, cred că şi cizma era beată. Război Mondial (1941-2011)”, Editura Muzeului Am fugit peste drum la tanti Stela, rusoaică din Kuban, Marinei Române, Constanţa, 2011, pp. 325- 344. venită în sat cu transilvăneanul din armata austro-

87 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Istorici în uniformă ungară, nea Neagu. Tanti Stela a venit ca un vârtej. Ce ostaş venit din război, a oprit o maşină rusească, de unde l-o fi beştelit pe rus pe limba lui, că el a fugit cu coada a coborât un ofi ţer înarmat. Gospodarul a venit la poartă. între picioare, îngâimând, supus, „mamaşa, mamaşa”. I s-a arătat o fotografi e. „- Tu eşti ăsta?”. El era, cu Mămica a stat tot timpul la Tanti Stela, iar mie mi-a zis să pistolul în mână şi cu piciorul, triumfător, peste câteva nu iau nimic de la ruşi. Am rămas în casă. Într-una dintre cadavre. Femeia şi copiii ofi ţerului care, la Poarta Albă, camere, în care avuseserăm cârciumă, au fost cazaţi, vreo ridica arma. În jurul omului, copiii lui, care mai de care săptămână-două, nu ştiu cât, o familie de ruşi, ofi ţeri mai mic, şi femeia, ţipând. Rusul s-a uitat lung, a dat probabil, amândoi medici. S-o creadă ei, ai mei, că n-o din cap, a urcat în maşină şi a plecat. O fotografi e de a să iau nimic de la ruşi. Chestiunea cu briceagul fi ind noastră păstrează momentul în care Tăticu’, într-un cerc uitată, ruşii îmi dădeau mari bucăţi de zahăr, bomboane, de rude, prieteni şi necunoscuţi, povestea ceva. Mămica rusoaica plângea şi mă mângâia pe părul blond, creţ şi era cu mâinile pe umerii lui. Războiul se terminase. ciufulit, ca o mamă, gândindu-se probabil, la copiii ei. Începea lupta de clasă. Ceea ce ştiu precis e că amândoi bunicii mei, luptători la Mărăşeşti, au murit uitându-se înspre gara Dorobanţu, * * * de unde, după părerea lor - pentru că ruşii veniseră din Ne cunoaştem prea bine, domnule fost student al partea ailaltă, dinspre Kogălniceanu - trebuiau să vină meu, ca şi alţii câteva zeci de absolvenţi ai unor institute americanii. Americanii s-au luat cu alte treburi şi n-au militare de învăţământ cu care m-am întâlnit ca profesor mai venit. După aia, am fost intoxicaţi cu fi lme despre la cursurile mele de la Universitate, evenimentele sunt ostaşul sovietic, dar asta nu are importanţă aici. prea apropiate de noi, poate, prea cunoscute. Este vorba Important e că, în 1945-1946, a venit tăticu’ de momentul şi perioada Revoluţiei. La Constanţa. din război. Tata Mare Bebu era în culmea bucuriei şi Am fost, aproape tot timpul, apărat, sprijinit, în dădea de băut cui se nimerea: toţi trei băieţii, sergenţi, încrederea unor militari, elevi ai Institutului de Marină supravieţuiseră şi se întorseseră de pe front. Tăticu’ „Mircea cel Bătrân” (unii îmi fuseseră şi elevi la Liceul din prizonierat. Era într-o uniformă militară care era, „Mircea cel Bătrân”), oameni de încredere din unităţile probabil, a armatei din care urma să facă parte divizia de scafandri şi infanterie marină, m-am bucurat de românească „Horia, Cloşca şi Crişan”. N-a fost aşa. încrederea unor „grade superioare”, generali şi amirali. Încă vreo câţiva ani practicam jocuri războinice cu Le sunt recunoscător tuturor acestora. „soldaţi”, monede din fel de fel de ţări şi, bineînţeles, Ca parlamentar, am fost până la sfârşit, apărător al „armata” condusă de mine ieşea învingătoare (n-aveam Armatei Române. Cred că am fost parlamentarul român ştiinţă de soldaţii de plumb). care am dus, pe căile legale, ca senator, bătălia cea mai de Câteva probleme pe care nu vreau să le evit. Tăticu’ mi-a povestit enorm despre război şi prizonierat. durată şi de profunzime pentru salvarea Liceului Militar Ştiau, ei, prizonierii căzuţi la Sevastopol, că, acolo, un de Marină din Constanţa, „Alexandru Ioan Cuza”. Că general neamţ ar fi trădat. Tăticu’ era un „războinic” lucrurile se petrec astăzi altfel, asta nu mai ţine şi de pacifi st şi cu teamă de Dumnezeu. N-a fost rănit, deşi, mine, poate că în lumea sta, sunt eu însumi în eroare. la un moment dat, a căutat-o. Aprecia, în mod deosebit, Dar pentru a înţelege mai bine cine vrea să-şi armata germană. Soldatul german, cel care capitula la „strice ochii” au la dispoziţie ultimele mele două cărţi: Sevastopol în 1944, s-a îmbăiat, s-a ras la sânge, şi-a pus Gheorghe Dumitraşcu, Gândire şi acţiune românească în uniforma cea nouă, a urcat cu maşinile pe malul cel mai crearea Statelor Unite ale Europei: de la Mica Antantă la înalt al Mării, de unde s-a aruncat în gol. Uniunea Europeană, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Tot el îmi povestea (şi poate am auzit şi din altă Gheorghe Dumitraşcu, Revoluţie şi destine, Editura parte) că, prin 1946-’47, la Poarta Albă, în curtea unui IRRD, Bucureşti, 2012.

88 7

Tradiţii APELUL SOLEMN

Dr. Cornel ŢUCĂ

ntrarea României în prima conflagraţie morţi pentru ţară, dacă orice clipă care ne Imondială, după doi ani de neutralitate s-a reaminteşte timpurile mari ce trăim e legată făcut în scop legitim: „de eliberare a teritoriilor de recunoaşterea sacrificiului sublim al celor naţionale şi de întregire a neamului”. dispăruţi, nu acelaşi lucru însă poate să se Participarea Armatei Române la bătăliile petreacă în sufletele generaţiilor tinere, generaţii şi luptele desfăşurate în anii 1916-1919, a ce nu au putut lua parte la lupta neamului decât demonstrat cu prisosinţă, prin puterea faptelor, cu sufletul, generaţii care abia acum sau în bravura ostaşilor care şi-au apărat vatra, ca şi viitor vor fi chemate la marea şcoală a naţiunii, eforturile comandamentelor de toate treptele Armata. pentru a rezolva situaţiile excepţionale în care De aceea, pentru ca venind la corpuri au fost puse în ansamblul operaţiunilor militare. [unităţi n.n.], viitoarele generaţii să găsească Victoriile obţinute cu mari sacrificii au demonstrat recunoştinţa noastră către marii morţi ai că nu se cedează nicicând în faţa invadatorilor, Patriei, ridicată la înălţimea unui simbol, care fie ei oricât de puternici, că nu există obiectiv să constituie un exemplu şi stimulent a noi politico-strategic mai înalt decât păstrarea fiinţei eroisme de care cândva, odată, neamul nostru statale. va avea din nou nevoie, pentru a concretiza Conştientizând faptul că acest război a marile avânturi sufleteşti ale neamului, avânturi adus suferinţe şi „a cerut” jertfe atât de mari pregătite de mii de ani de suferinţe şi neclintită încât „niciodată nu le va putea egala răsplata credinţă, pentru a învedera prin numărul morţilor omenească”, şi că „un popor este mare şi se însăşi rezultatul muncii fiecărui corp şi serviciu al onorează pe sine când îşi onorează morţii armatei, întru formarea contingentelor de oşteni glorioşi”, precum şi faptul că generaţiile tinere ce s-au perindat în fiecare, în decursul timpului, „care nu au putut lua parte la lupta neamului dispun următoarele: decât cu sufletul” trebuie să găsească 1. La toate comandamentele, serviciile „recunoştinţa noastră către marii morţi ai şi corpurile de trupă se vor înfiinţa tablouri Patriei, ridicată la înălţimea unui simbol, care să de onoare de morţi în Războiul de Întregire, constituie un exemplu şi stimulent a noi eroisme tablouri ce se vor afişa în sălile de onoare ale de care neamul nostru va avea din nou nevoie”, corpurilor de trupă şi şcoli, iar la comandamente ministrul de Război, generalul Ion Răşcanu, în birourile şefilor de stat major. prin Ordinul de Zi pe armată nr. 6.751 bis din 15 2. La fiecare corp de trupă, de ziua iulie 1920 dispunea luarea unei serii de măsuri patronului regimentului, în program festiv, să de către toate comandamentele, serviciile se prevadă şi apelul sub arme. şi unităţile militare pentru „a traduce în fapt În acest apel se vor citit şi numele tuturor această recunoştinţă”. Astfel, prin Ordin de Zi pe ofiţerilor şi trupei morţi sau dispăruţi (morţi Armată, acesta decreta: „Unirea la Patria mamă în captivitate etc.) în Războiul de Întregire al a ţinuturilor româneşti de la răsărit şi apus, neamului, fiecare fiind trecut la subunitatea unde înfăptuirea deci a României în hotarele ei istorice a contat (stat majorul regimentului, batalionul, şi asigurarea unui viitor strălucit neamului nostru, compania etc.). a cerut sacrificii mari şi dureroase, a cerut jertfa La fiecare nume citi, şeful subunităţii va vieţii a sute de mii de fii ai ţării. răspunde: „Mort pentru Patrie”. Acelaşi lucru Dacă în sufletele noastre a tuturora sunt se va face la şcolile militare, pentru cei morţi ca pentru totdeauna adânc săpate numele celor elevi plutonieri.

90 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

Încredinţat că ultimul element al Armatei şi spiritului de jertfă al acestora în faţa generaţiei e adânc pătruns de recunoştinţa ce o datorăm actuale. Acţiunea se înscrie ca o activitate cu celor ce cu preţul trupului lor ne-au întregit un puternic impact asupra educaţiei patriotice a neamul, Ministerul speră că comandamentele, militarilor, dar şi a tuturor celor invitaţi a lua parte serviciile şi corpurile de trupă, îşi vor face un la apelul solemn. punct de onoare din traducerea în fapt a acestei Desfăşurarea apelului solemn se stabileşte recunoştinţe”. de către fiecare unitate militară prin ordinul de Aşadar, semnificaţia apelului solemn constă zi pe unitate, precizându-se cu claritate: data, în cinstirea memoriei militarilor căzuţi la datorie. locul şi ora desfăşurării. Semnalăm faptul că Aceasta se efectuează cu prilejul diverselor apelul solemn se poate desfăşura atât în ziua aniversări: Ziua Eroilor, zilele aniversare a unor respectivă (aniversată), cât şi în ziua precedentă momente importante din istoria patriei sau a în cazarma proprie sau, după caz, la cimitirele celor ale categoriilor de forţe armate, genuri militare, în faţa monumentelor, operelor de armă, specialităţi militare, a marilor unităţi şi comemorative, la memorialele naţionale ori unităţi. pe câmpurile de luptă. Indiferent de locul Apelul solemn are menirea de a rememora ales, acesta trebuie să prezinte o semnificaţie generaţiei prezente numele celor care s-au deosebită în istoria naţională. jertfit, din respectiva unitate, în atâtea şi atâtea La apelul solemn, pe lângă personalul militar înfruntări pe câmpurile de luptă din ţară şi şi civil al unităţii militare organizatorice se pot străinătate pentru libertatea, independenţa şi invita drept oaspeţi de onoare veterani, cadre integritatea României. Cu această ocazie le sunt militare în rezervă şi în retragere, oficialităţi cinstite nu numai numele lor, dar şi împrejurările locale şi, pe cât posibil, rude apropiate ale celor pentru care s-au jertfit. Referirile la cinstirea căzuţi pe câmpul de luptă. numelui militarilor eroi pot fi considerate ca La data, locul şi ora stabilită, unitatea se adevărate „certificate” ale bărbăţiei, eroismului dispune în formaţia în linie, având subunităţile

91 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

în coloană, iar oaspeţii ocupând loc de o parte a semnalului „Tremolo” şi rostirea de către şi alta a tribunei. Ceremonialul apelului solemn comandant a cuvintelor : „CINSTE ŞI ONOARE începe prin primirea onorului şi raportului de MEMORIEI LOR!”. către comandantul unităţii, apoi acesta salută În final se execută activităţile prevăzute drapelul de luptă, trece în revistă unitatea, vine special în programul respectiv, după care în faţa şi la mijlocul formaţiei salută militarii şi, subunităţile defilează. Semnificaţia apelului solemn constă în în final, invită oaspeţii de onoare în tribună. comemorarea celor care nu şi-au cruţat nici Momentul următor constă în intonarea Imnului sângele şi nici viaţa pentru apărarea Patriei, a Naţional al României de către muzica militară. libertăţii, demnităţii, unităţii şi neatârnării. Dar După terminarea Imnului, ofiţerul desemnat dă pentru generaţia de azi el mai poate însemna citire numelor eroilor căzuţi, arătând pe scurt şi altceva, mult mai sfânt, strigătul memoriei lor: faptele săvârşite. După fiecare citire, subunităţile „Noi suntem aici dintotdeauna!”. Astfel jertfele răspund „CĂZUT LA DATORIE!”. Apelul eroilor acestor eroi sunt cinstite şi invocate generaţiei se încheie cu executarea de către toboşari prezente.

92 RETRAGEREA CU TORŢE

Dr. Cornel ŢUCĂ

etragerea cu torţe este o acţiune are menirea de a aminti generaţiilor prezente Rsimbolică menită a cinsti memoria faptele eroilor militari căzuţi la datorie. militarilor căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă La vederea torţelor în drumul lor bine stabilit, din ţară sau străinătate. Această solemnitate se cei prezenţi conştientizează că eroii omagiaţi organizează pentru cinstirea marilor aniversări şi faptele lor de arme au izvorât din conştiinţa istorice, naţionale sau militare. De asemenea, acestora de adevăraţi patrioţi, astfel că aceştia aceste comemorări pot fi organizate la şi acestea vor rămâne adânc încrustate în împlinirea unui număr de ani de la desfăşurarea conştiinţa şi sufletele noastre. Amintirea aceasta unor evenimente urmate de martiraje, mari simbolizează faptul că eroii omagiaţi nu s-au sacrificii individuale sau colective, precum şi lăsat îngenunchiaţi de greutăţile, nedreptăţile şi de la moartea unor eroi militari. Ele au menirea furtunile istoriei, şi au rămas neclintiţi apărându-şi evocării celor prezenţi, a trecutului de luptă Patria. Aceasta poate transmite celor prezenţi neîntrerupt al Armatei Române pentru integritate ideea că faptele lor de jertfă au fost posibile şi independenţă naţională. numai şi numai pentru că pământul lor drag şi Lumina torţei are menirea readucerii în memoria prezentă a eroilor militari căzuţi pe câmpurile de luptă. Semnificaţia îndreptării luminii către cer constă în transformarea gândurilor celor prezenţi într-o sfântă reculegere. Flăcările torţelor au semnificaţia unor ofrande înălţate către locurile de lumină şi pace unde sălăşluiesc sufletele eroilor care s-au jertfit pentru ţară şi neam fără frică şi fără de prihană. Astfel că, pe deasupra ochilor noştri luminaţi de flăcările torţelor, ca într-o înşirare dramatică şi impunătoare trec cortegiul lor de umbre şi glorioasele lor fapte de armă. Căci lumina torţelor în drumul retragerii lor simbolizează în acelaşi timp urme, fapte şi date care se înscriu cu litere de foc şi sânge, în acest fel în inima celor prezenţi la această ceremonie. Ceremonia retragerii cu torţe poate fi privită ca o pioasă şi înălţătoare pomenire pentru cei prezenţi, a imaginii celor morţi pentru împlinirea unor idealuri sfinte. Simbolul flăcării purtat de torţă este acela al cinstirii şi comemorării eroilor neamului. Pentru cei prezenţi la această ceremonie acest moment poate însemna o reconstituire a istoriei şi luptei poporului nostru, a eroismului, bărbăţiei şi spiritului de jertfă dovedit de militarii români pe câmpurile de luptă. Lumina flăcărilor din torţe

93 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

sfânt le-a fost „Leagăn şi mormânt”, cum profetic în serile unor zile festive, dar şi cu alte ocazii. i-a cântat Bardul de la Hordou, George Coşbuc. Ea se desfăşoară numai cu aprobarea Şefului Torţele purtate în mâinile lor tinere şi Statului Major General şi se organizează de puternice de militarii Armatei Române fac ca către comandantul garnizoanei, care stabileşte luminile lor să se ridice către cer şi să lumineze comandantul detaşamentului (de regulă, un ofiţer mulţimea adunată pe traseul retragerii lor, superior), muzica militară, locul de adunare, având menirea să eternizeze pentru cei prezenţi orele de desfăşurare, ţinuta, formaţia de marş eroismul militarilor români. Ei n-au murit trăiesc în şi itinerarul. Participanţii militari la retragerea noi, că sunt eroi căci lumina flăcărilor îndreptată cu torţe sunt numiţi din toate unităţile garni- către cer semnifică faptul că aceşti eroi vor zoanei, fără a purta armament asupra lor şi rămâne veşnic înscrişi în inima şi sufletul lor, iar deplasându-se pe jos. sângele vărsat de ei va fi considerat ca sfinţind În vederea desfăşurării retragerii cu torţe, pe veci pământul patriei. Luând pildă de la ei, unităţile sau subunităţile stabilite se adună la vom fi obligaţi să le urmăm exemplul ca jertfa data şi ora ordonate în locul indicat şi aprind lor să nu rămână zadarnică, căci astfel le simţim torţele. Apoi, în sunetul marşului „Retragerea”, prezenţa lor spirituală printre noi ca şi cum ei intonat de muzica militară, încep deplasarea pe n-au murit decât trupeşte, dar trăiesc cu toţii în itinerarul stabilit. Trebuie avut în vedere ca, în conştiinţele şi inimile noastre. marşul lor, participanţii la retragerea cu torţe Retragerea cu torţe, flăcările strălucitoare să treacă prin faţa reşedinţei militare a celui ale acestora, sunt o pioasă reculegere lăsând mai mare eşalon din garnizoană (în garnizoana celor prezenţi posibilitatea zborului, gândului şi Bucureşti – prin faţa reşedinţei prezidenţiale). La recunoştinţei spre lumea celor care s-au dăruit terminarea festivităţii unităţile sau subunităţile atât de generos pentru pământul şi patria lor. militare participante se deplasează la cazărmile Retragerea cu torţe se organizează, spre lor sau la locurile stabilite unde vor lua măsurile deosebire de apelul solemn, în garnizoane corespunzătoare stingerii torţelor.

94 GRADELE MILITARE ÎN ARMATA ROMÂNIEI

Locotenent-colonel Gabriel PĂTRAŞCU

egea nr. 80 din 11 iulie 1995, la art. Pentru corpul subofiţerilor şi trupă, L nr. 3, privind statutul cadrelor militare gradele purtate de către aceştia au cunoscut stipulează: Gradul militar este un drept al de-a lungul timpului mai multe variante: caporal – titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan efreitor; caporal reangajat; subofiţer; toboşar social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, (infanterie); trămbiţaş (cavalerie); unterofiţer; maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde vahmaister (se regăsea doar la arma cavaleriei); decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. feldfebel (adjutant); cadet. În evoluţia sa de-a lungul timpului, instituţia militară a fost marcată de acţiuni de ordin organizatoric care au influenţat major evoluţia şi ierarhia gradelor militare. Gradul militar a însemnat şi înseamnă istorie. Primele forme de organizare ale societăţii omeneşti vor impune şi apariţia unor conducători, care pe lângă atribuţiile politico-administrative aveau şi atribuţii militare. În timp, paralel cu evoluţia omenirii, se va face o delimitare, iar instituţia militară va fi organizată după reguli stricte în care va fi stabilită şi ierarhia militară. Asociat cu titlul nobiliar, gradul militar a fost considerat ca atare, devenind titlul proprietate şi beneficiind de unele privilegii, diferite de la o ţară la alta, de la o perioadă la alta. Deţinerea unui grad militar a fost întotdeauna, în societate, un prilej de justificată mândrie, asociat noţiunii de bravură, bărbăţie, dăruire de sine, exemplu personal şi de sacrificiu suprem.

Gradele militare între anii 1831 – 1859 Prin Tratatul încheiat la Adrianopol la 2 septembrie 1829, între Imperiul Otoman „puterea suzerană” şi Imperiul Ţarist „puterea protectoare” a Principatelor Române, se prevedea ca în Moldova şi Ţara Românească să se organizeze „un număr de gardă înarmată”, fapt ce va fi stipulat şi în Regulamentele Ofiţerii erau împărţiţi în două corpuri distincte Organice. Având în vedere faptul că noile după cum urmează: unităţi erau constituite şi echipate după modelul Oberofiţeri – Corpul ofiţerilor inferiori: armatei „puterii protectoare”, gradele militare praporcicul (sublocotenent); porucicul adoptate vor fi de sorginte rusească, având însă (locotenent); căpitan; o puternică influenţă prusiană. Ierarhia gradelor Ştabofiţeri – Corpul ofiţerilor superiori: pe categorii de corpuri se prezenta astfel: care aveau următoarele grade: maior; colonel.

95 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

Este necesar a se face precizarea că în acea de cele de marină aparţinând Ţării Româneşti perioadă de timp, gradul de locotenent-colonel, şi Moldovei, până la momentul când cele două nu exista în armata rusească, va fi introdus în armate se vor uni şi va fi adoptată o nouă ierarhie organica armatei române în anul 1860; a gradelor militare.

Gradele militare pentru Armata de Uscat între anii 1859 – 1947 În urma Congresului de Pace de la Paris din 1856, desfăşurată ca urmare a înfrângerii Imperiului Ţarist în Războiul Crimeei, rolul de putere protectoare a Principatelor Române va fi preluat de puterile europene învingătoare. Beneficiind de faptul că Rusia nu mai putea să îşi impună prezenţa, domnitorii/caimacanii celor două principate, vor lua din punct de vedere militar o serie de măsuri care să modernizeze şi să dezvolte sistemul militar românesc, orientându-se cu precădere spre sistemul militar latin (francez şi italian). După realizarea Unirii, de la 24 ianuarie 1859, printre primele măsuri întreprinse de tânărul stat român vor fi şi cele de ordin militar. O primă condiţie a fost cea de unificare a oştirilor celor două principate şi organizare a acestora după cerinţele vremii. Această nouă organizare va influenţa major şi ierarhia gradelor militare, totodată se va renunţa şi la unele grade care aveau denumiri ruseşti. O influenţă majoră în adoptarea noii ierarhii Generali: - general inspector; Spătar şi militare o va avea şi misiunea franceză condusă Hatman. Ultimele două, Spătarul şi Hatmanul, de locotenent-colonelul Eugenè Lamy, sosită în de fapt demnităţi militare specifice oştirilor Ţării anul 1860 în ţară, având drept scop acordarea de Româneşti şi Moldovei, erau grade asimilate asistenţă de specialitate în vederea reorganizării celui de general. Erau singurele care au fost şi instruirii armatei române. La acea perioadă de preluate din compunerea oştirilor medievale timp armata celui de-Al Doilea Imperiu Francez, româneşti găsindu-şi continuitate şi în epoca era considerată ca fiind cea mai bine organizată, modernă fiind al doilea grad în ierarhia militară instruită şi dotată dintre armatele statelor europene. ca importanţă după domnitor, care ca şi cap al Noua ierarhie militară era următoarea: oştirii avea gradul de general. Aceste grade/ Ofiţeri inferiori – sublocotenent; locotenent; demnităţi vor fi purtate până la realizarea unirii căpitan; celor două oştiri în anul 1859. Ofiţeri superiori – maior; colonel. Din anul Tot în această perioadă de timp, va mai fi 1860 va fi introdus pentru prima oară în ierarhia folosit doar în Moldova şi rangul de pârcălab, gradelor militare gradul de locotenent-colonel; o altă demnitate preluată din organica oştirilor Generali - general de brigadă; general de medievale, în acea perioadă de timp era asimilat divizie; general „primar” sau „en chef”, denumirea gradului de colonel. Alexandru Ioan Cuza va gradului cel mai înalt de general din armata deţine funcţia de pârcălab de Covurlui, înainte română în perioada 1860-1895, era similar celui de a fi ales ca domnitor al Moldovei. de general de corp de armată. Acest grad a fost Gradele militare prezentate anterior vor fi purtat doar de domnitorii Alexandru Ioan Cuza şi folosite atât de unităţile armatei de uscat, cât şi Carol I, în calitate de comandanţii supremi.

96 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

97 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

Tot în acea perioadă de timp, dorindu-se a regiment clasa I, maior; farmacist principal, se face o delimitare între ofiţerii combatanţi şi cei locotenent-colonel. necombatanţi, (cuprinzând de regulă specialişti Artilerie: guard de artilerie clasa a III-a, care nu exercitau comanda efectivă a trupei) sublocotenent; guard de artilerie clasa a II-a, vor fi introduse pentru unele specialităţi militare locotenent; guard de artilerie clasa I, căpitan. precum artilerie, geniu, intendenţă, medicină, Geniu: guard de geniu clasa a II-a, administraţie, muzică o serie de denumiri care sublocotenent; guard de geniu clasa I, erau echivalente cu gradele ofiţerilor combatanţi. locotenent. Cunoscuţi sub denumirea de ofiţeri asimilaţi, Intendenţă: adjunct clasa a II-a, căpitan; ierarhia acestora pe specialităţi militare se adjunct clasa I, maior; subintendent, locotenent- prezenta astfel: colonel; intendent, colonel; intendent general, general de brigadă. Medicină: medic de batalion/divizion clasa Administraţie: administrator clasa a a II- a, sublocotenent; medic de batalion/divizion III-a, sublocotenent; administrator clasa a II-a, clasa I, locotenent; medic de regiment clasa locotenent; administrator clasa I, căpitan; a II-a, căpitan; medic de regiment clasa I, maior; administrator principal, maior. medic principal clasa a II-a, locotenent-colonel; Muzică: şef de muzică clasa a III-a, medic principal clasa I, colonel; medic inspector sublocotenent; şef de muzică clasa a II-a, general, general de brigadă. locotenent; şef de muzică clasa I, căpitan; Veterinari: veterinar de divizion clasa a II-a; inspector general al muzicilor, maior. sublocotenent; veterinar de divizion clasa a I, În anul 1912, datorită dezvoltării armatei locotenent; veterinar de regiment clasa a II-a, şi organizarea acesteia pe corpuri de armată, căpitan; veterinar de regiment clasa I, maior; va fi introdus gradul de general de corp de veterinar principal, locotenent-colonel. armată. Acesta va fi purtat prima dată de prinţul Farmacişti: farmacist de batalion/divizion moştenitor Ferdinand, viitorul rege al României. clasa a II-a, sublocotenent; farmacist de Pe timpul participării României la Primul Război batalion/divizion clasa I, locotenent; farmacist Mondial, acest grad va mai fi acordat şi unor de regiment clasa a II-a, căpitan; farmacist de generali.

98 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

Cu prilejul întoarcerii în Bucureşti de la Iaşi În urma acestei ceremonii, Regele Carol a Familiei Regale, la 1 decembrie 1918, Guver- al II-lea devenea şi el mareşal, cu calitatea de nul român a hotărât ca Regele Ferdinand I, Comandant Suprem al Armatei Române. Cu suveranul României să fie înălţat la rangul de toate că nu îndeplinea condiţiile prevăzute în Mareşal pentru contribuţia avută la întregirea Legea nr. 199/1930, acesta se (auto)intitulează neamului. După oficierea unei slujbe religioase „Mareşal al României”, singura justificare legală desfăşurată la Mitropolia din Bucureşti, ministrul găsindu-se în art. 88 din Constituţia României de război, generalul de corp de armată Eremia din 1923 (alin. 10, „Regele este capul puterii Grigorescu, a dat citire „Cărţii de Mareşal” şi armate.”; alin. 11, „Regele conferă gradele l-a rugat pe suveran să primească „ridicarea la militare în conformitate cu legea”). Cadrul cea mai înaltă treaptă ostăşească”. Cu acest normativ referitor la demnitatea de „Mareşal al prilej, ministrul de război i-a înmânat suveranului României” a rămas neschimbată până în anul cartea de mareşal al Armatei Române. Până 1939, când prin Decretul nr. 3999 din 7 noiembrie la acel moment, cel mai mare grad din Armata a fost aprobată „Legea asupra înaintărilor în României era cel de general de corp de armată. armată” care a prevăzut că: „Majestatea Sa În timpul domniei Regelui Carol al II-lea, Regele poate conferi demnitatea de Mareşal, Parlamentul României a votat „Legea nr. 199” care este cel mai înalt grad în Armată . relativă la crearea demnităţii de Mareşal al Prin Decretul-Lege nr. 1871 din 8 iunie 1940, României, lege amendată prin Decretul Regal au fost aduse unele modificări, prevăzându-se nr. 2451 din 1 iulie 1930, prin care se înfiinţa crearea gradului de general de armată, începând cu 14 iunie 1930 demnitatea onorifică modificându-se şi prevederile articolului 37, în de Mareşal al României „pentru generalii care în acord cu noul grad. „Legea asupra înaintărilor în gradul de general de corp de armată, au condus armată” va mai fi modificată conform Decretului- cu succes operaţiunile Armatei Române, în Lege nr. 2115 din 23 iulie 1942, (articolul 2, funcţiunea de şef al Marelui Cartier General sau punctul 3, alineatul c) unde se va stipula ierarhia de comandant titular al unei Armate, în Războiul gradelor personalului militar ofiţeri generali: pentru Întregirea Neamului”. În această lege general de brigadă, general de divizie, general se mai stipula că Suveranul trebuia să invite de corp de armată; general de armată. mareşalii României să ia parte la şedinţele Încă de la sfârşitul anilor ’30, unii colonei, Consiliului Superior al Apărării Ţării. care îndeplineau funcţia de comandant de Prin Decretul Regal nr. 2457 din 3 iulie brigadă sau divizie, au purtat însemnele de 1930, semnat de Regele Carol al II-lea erau general: „soarele”, două rânduri de frunze de înălţaţi, începând cu ziua de 14 iunie 1930, la stejar pe cozorocul caschetei şi lampasul dublu demnitatea de Mareşal al României primii doi la pantaloni. Ei aveau pe epoleţi gradul de militari de carieră: generalii de corp de armată colonel şi erau numiţi „colonei cu stea”. în rezervă Constantin Prezan şi Alexandru Legea din 4 aprilie 1862, pentru înaintarea Averescu. în „rangurile militare”, a adus unele precizări La 27 octombrie 1930, la Sighişoara, a avut privind poziţia subofiţerului şi stabilind ierarhia loc solemnitatea învestirii Regelui Carol al II-lea acestora în cadrul structurilor armatei: se şi a mareşalilor Alexandru Averescu şi Constantin stabileau totodată şi funcţiile regulamentare ale Prezan cu demnitatea de „Mareşal al României”. subofiţerilor în armata română. Legea preciza Ministrul de război generalul de divizie Nicolae că un militar în termen poate fi înaintat la gradul Condeescu a citit „Cartea de Mareşal a Regelui de subofiţer numai după un stagiu minimum de Carol al II-lea”, înmânând apoi Suveranului 6 luni petrecut la trupă, cu gradul de caporal bastonul de mareşal. Regele a dat apoi citire (brigadier). Prin aceeaşi lege se stipula că pe rând celor două cărţi – „Cartea de Mareşal gradul de subofiţer cuprindea funcţiile de a generalului Alexandru Averescu” şi „Cartea de sergent, sergent-furier, tambur-major, trompet- Mareşal a generalului Constantin Prezan”, după major, sergent-major, adjutant. Funcţiile de fiecare citire înmânându-i fiecăruia şi bastonul tambur-major şi trompet-major erau echivalente de Mareşal. cu funcţia de sergent-major. În anul 1872 va

99 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

100 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014 fi adoptată „Legea organizării puterii armate” instructor; submaestru militar clasa a II-a, asimilat în care se stipula noile grade pentru corpul gradului de plutonier; submaestru militar clasa I, subofiţerilor: sergent; vahmaister; sergent- asimilat gradului de plutonier major; maestru major; sergent-adjutant. militar clasa a III-a; maestru militar clasa a II-a; După Războiul de Independenţă, cerinţele maestru militar clasa I; maestru militar principal. privind încadrarea cu subofiţeri a crescut. La art. 51 din aceeaşi lege se prevedea Pentru a rezolva această situaţie pe lângă că submaeştrii şi maeştrii civili care vor cere formarea subofiţerilor în şcoli militare se va folosi admiterea în Corpul Maeştrilor Militari vor sistemul reangajării. Legea pentru reangajarea fi încadraţi în ierarhia militară în gradele gradelor inferioare în armată din 29 martie 1908 corespunzătoare celor civile în ordinea vechimii. categorisea reangajaţi în subofiţeri instructori Prin Nota-Raport din 30 aprilie 1948, (sergenţi reangajaţi, plutonieri şi plutonieri- a Secretariatului General pentru instrucţie, majori), subofiţeri de administraţie (subofiţer adresată ministrului apărării naţionale privind clasa a II-a, subofiţer clasa I), sergenţi instructori selecţionarea, pregătirea şi încadrarea Armatei şi plutonieri-cornişti (sau trompeţi) şi subşefii cu personal tehnic, se va propune desfiinţarea de muzică. Începând cu anul 1911, diviziunea Corpului Maeştrilor Militari şi înlocuirea cu ierarhică a corpului subofiţerilor rezulta că subofiţeri tehnici pentru toate categoriile de sergentul-major reprezenta primul grad în corpul arme după modelul sovietic. subofiţerilor, acesta fiind urmat de cel de sergent Pentru militarii în termen, gradele adoptate adjutant, plutonier şi plutonier- major. au fost următoarele: fruntaş, caporal, brigadier În definitivarea statutului profesional (echivalentul gradului de caporal la cavalerie, al subofiţerului, un moment important îl va artilerie şi jandarmerie), sergent. Gradul de reprezenta „Legea corpului subofiţerilor activi” fruntaş va fi scos din ierarhia gradelor militare aprobată prin Decretul nr. 777/1932. Legea în anul 1872, însă va fi reînfiinţat în anul 1882. specifica la art. 7 gradele pe care le avea corpul Această ierarhie a gradelor pentru militarii în subofiţerilor: subofiţer-instructor; plutonier; termen şi cu termen redus, se va menţine în plutonier- major. ierarhia gradelor armatei române (cu excepţia Aceştia erau împărţiţi în două categorii: gradului de brigadier) la toate categoriile de - subofiţerii combatanţi, cei destinaţi forţe, uscat/terestru, marină, aeronautică/aviaţie serviciului „de front” (instrucţie); până în anul 1948. - subofiţerii necombatanţi, cei destinaţi diferitelor servicii ale armatei. Gradele militare pentru Marina Militară Din anul 1932 termenul de reangajat va fi între anii 1859 – 1947 eliminat, iar din anul 1939 va fi introdus gradul În anul 1860 va fi înfiinţat Corpul Flotilei, de plutonier-adjutant. iar personalul militar din compunere va avea Asigurarea în cadrul Armatei de Uscat aceleaşi grade ca şi Armata de Uscat. Din (Forţele Terestre) cu un corp tehnic specializat cauza efectivelor şi numărului redus de nave s-a făcut prin încadrarea de contramaeştrii şi de luptă, cel mai mare grad era cel de maior. maeştri civili în funcţie de cerinţele şi necesităţile După anul 1878 va fi introdus şi gradul de pe care Armata de Uscat le avea. locotenent-colonel, iar din 1882 cel de colonel. În anul 1937 va fi adoptată Legea pentru Pentru îndeplinirea unor sarcini separate de cele Organizarea corpului maeştrilor militari publicată specifice marinei, în organica Flotilei se aflau şi în Monitorul Oastei nr. 9 din 15 iulie 1937. În lege ofiţeri asimilaţi. se specifica că submaeştrii şi maeştrii militari Prin legea de organizare a Marinei Militare din serviciul armatei sunt consideraţi militari din 2 mai 1898, gradele specifice ofiţerilor din şi se grupează în: Corpul Maeştrilor Militari. Armata de Uscat s-au înlocuit cu grade specifice Ierarhia corpului era următoarea: submaestru marinelor aparţinând unor state cu îndelungată militar clasa a III-a, asimilat gradului de subofiţer tradiţie navală după cum urmează:

101 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

Ofiţeri inferiori – sublocotenent; locotenent; cu poziţia subofiţerilor de marină între care şi căpitan. Din ani ’30, va fi adoptat gradul de aceea că sergentul era considerat subofiţer. aspirant în locul celui de sublocotenent. „Legea pentru organizare Flotilei şi serviciul Ofiţeri superiori – locotenent-comandor- porturilor”, adoptată în mai 1886 stabilea maior, căpitan-comandor, locotenent-colonel; anumite condiţii de numire în funcţii de subofiţeri comandor, colonel. Un grad specific marinei în raport cu durata serviciului în funcţia imediat militare a fost acela de comodor, care a fost inferioară. introdus în ani ’30. Acesta era ca rang intermediar Intrarea în dotarea Marinei Române a unor între comandor şi contraamiral. nave ce dispuneau de o tehnică ce solicita Amirali – contraamiral, general de brigadă; oameni capabili să o cunoască, exploateze vice-amiral, general de divizie. şi să o întreţină în parametri normali va face Pentru Corpul Flotilei, ulterior Marina ca la 8 octombrie 1897, prin Înaltul Decret Militară, încadrarea cu subofiţerii de marină se nr. 3110, regele Carol I să aprobe „Regulamentul făcea din personalul care provenea din Armata de funcţionare al Şcolii de submecanici de Uscat. Acestora li se asigura pregătirea de şi submaeştri de marină”. La 6 mai 1909, specialitate la bordul navelor pe care erau regele Carol I va semna Înaltul Decret Regal îmbarcaţi. Prin legea de organizare a flotilei din nr. 1620 prin care se consfinţeşte constituirea anul 1867 se vor face unele precizări în legătură corpului militar sub denumirea: Maeştri de

102 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

Marină Şefii de specialitate. Aplicarea Ierarhia noului corp militar aşa cum Înaltului Decret s-a produs prin Decretul se stabilea prin decretul de constituire era Ministerial nr.163/1909 emis de către următoarea: submaestru militar clasa a II-a; Direcţia 5 Marină din Departamentul de submaestru militar clasa I; maestru militar clasa Război, consemnându-se înfiinţarea Corpului a III-a; maestru militar clasa a II-a; maestru Maiştrilor Militari de Marină. militar clasa I; maestru militar şef.

103 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

Prin Înaltul Decret Regal nr. 1875 din 1919 Mondial şi intrarea statului român în această va intra în vigoare un nou statut al corpului conflagraţie va impune aeronauticii militare o maiştrilor militari. La începutul celui de-Al Doilea organizare similară aviaţiei ţărilor din tabăra Război Mondial ierarhia Corpului maiştrilor Antantei. Deoarece personalul aeronautic la şi submaiştrii (echivalenţi ai subofiţerilor din acel moment provenea atât de la Armata de Armata de Uscat) de marină se prezenta astfel: - submaestru militar clasa a III-a; submaestru Uscat cât şi din Marina Militară, gradele militare militar clasa a II-a; submaestru militar clasa I; şi uniforma erau precum cele de la Armata de maestru militar clasa a III-a; maestru militar Uscat (I. D. nr. 327 din 28.01.1925 şi nr. 2235 clasa. a II-a; maestru militar clasa I; maestru din 12.05.1926). Aceeaşi situaţie se regăsea şi militar principal. în aviaţia militară a ţărilor participante la război. Introducerea unor denumiri specifice Gradele militare pentru Aeronautica Militară gradelor pentru aeronautica militară română se între anii 1913 – 1947 va produce în urma promulgării Legii nr. 174 din La 20 aprilie 1913 a fost votată „Legea 5 iunie 1932 pentru organizarea aeronauticii şi privind înfiinţarea aeronauticii militare”, ca armă înfiinţarea Subsecretariatului de Stat al Aerului de sine stătătoare. Declanşarea Primului Război (publicată în M. Of. nr. 129 din 5 iunie 1932).

104 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

Ofiţeri inferiori – sublocotenent aviator; Privind statutul subofiţerilor aviatori, un locotenent aviator; căpitan aviator; important salt calitativ s-a înregistrat în anul Ofiţeri superiori – locotenent-comandor, 1932, odată cu intrarea în vigoare a Legii pentru maior; căpitan comandor, locotenent-colonel; organizarea şi înfiinţarea Subsecretariatului de comandor, colonel. În aeronautică a existat şi Stat al Aerului. În baza noii legi subofiţerii care gradul de comodor ca rang intermediar între făceau parte din personalul aeronauticii militare comandor şi general de escadră aeriană. erau împărţiţi în două categorii: combatanţi Generali – general de escadră, general şi necombatanţi. Sub aspectul participării la de brigadă; general de divizie aeriană, general activitatea de zbor, ei puteau avea calitatea de de divizie; general de corp de aeronautică, personal navigant sau de personal nenavigant. respectiv generalul de corp de armată. Prin lege a fost introdus gradul de adjutant La 18 octombrie 1920 va lua fiinţă prin pentru subofiţerii combatanţi naviganţi: adjutant, Înaltul Decret nr. 4167, semnat de către Regele adjutant-major şi adjutant-şef. În anul 1936 s-a introdus încă un grad şi anume cel de adjutant Ferdinand I, „Şcoala de Meseriaşi Militari ai stagiar (toate urmate de cuvântul aviator): Aeronauticii” pe aerodromul Pipera-Bucureşti, adjutant stagiar aviator; adjutant aviator; prima şcoală pentru formarea tehnicienilor adjutant-major aviator; adjutant-şef aviator. militari de aviaţie. Conform articolului 1 din Pentru subofiţerii din compunerea unităţilor Regulamentul şcolii, „şcoala era înfiinţată pentru de artilerie antiaeriană, geniu aeronautic sau a da cu timpul maiştri, submaiştri şi lucrători cei care avea calitatea de personal nenavigant, specialişti în mecanică, ajustaj, tâmplărie, gradele erau similare cu cele ale subofiţerilor tapiţerie, tinichigerie, necesari aviaţiunii şi din Armata de Uscat. Aceleaşi grade le aveau şi aerostaţiunii militare”. subofiţerii din jandarmerie şi grăniceri. Absolvenţii şcolii primeau certificatul de specialist, echivalent cu diploma şcolilor Gradele militare ale Armatei Republicii superioare de arte şi meserii din învăţământul Populare Române între anii 1948 – 1964 civil şi puteau fi încadraţi ca submaeştrii clasa a III-a în atelierele aeronauticii militare şi În urma proclamării la 30 decembrie 1947 avansaţi până la gradul de maestru militar a Republicii Populare Române, noua conducere principal. Începând cu anul 1932, absolvenţii a statului român va lua o serie de măsuri în vederea transformă şcolii erau avansaţi după terminarea stagiului rii „armatei regale” într-o „armată populară”. Măsuri care vor influenţa şi militar, direct maeştri militari clasa a III-a, iar schimba ierarhia gradelor militare. gradul de submaestru clasa a III-a se acorda La 28 aprilie 1948 a fost emis Decretul meseriaşilor angajaţi în aeronautică din rândul nr. 18 prin care se emitea „Legea şi Regulamentul militarilor în termen. pentru stabilirea şi descrierea uniformelor În baza raportului ministrului Aerului şi Armatei Republicii Populare Române” (publicată Marinei nr. 12.287 din 17 februarie 1940 în M.Of.- partea I, nr. 101 din 30 aprilie 1948) în (publicat în M. Of. nr. 40 din 17.02.1940), regele care se prezenta şi ierarhia noilor grade: Carol al II-lea va aproba Decretul-Lege pentru Pentru trupă (la toate cele trei categorii de organizarea Corpului maeştrilor şi submaeştrilor forţe): soldat, fruntaş; caporal; sergent; sergent militari din Aeronautica Regală. instructor. La art. 2 era prevăzută ierarhia submaiştrilor Corpul Subofiţerilor: sergent-major, plutonier; şi maiştrilor militari de aeronautică: submaestru plutonier major; plutonier major şef. militar clasa a III-a; submaestru militar clasa a Corpul submaiştrilor şi maiştrilor militari: II-a; submaestru militar clasa I; maestru militar submaistru militar clasa a III-a; submaistru clasa a III-a, asimilat adjutantului stagiar aviator; militar clasa a II-a; submaistru militar clasa I; maestru militar clasa a II-a, asimilat adjutantului maistru militar clasa a III-a; maistru militar clasa. aviator; maestru militar clasa I, asimilat a II-a; maistru militar clasa I; maistru militar adjutantului-major aviator; maestru militar principal clasa a III-a; maistru militar principal principal, asimilat adjutantului-şef aviator. clasa a II-a; maistru militar principal clasa I.

105 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

Ofiţeri (inferiori) – sublocotenent, respectiv Armate ale Republicii Populare Române. Acesta aspirant pentru marina militară; locotenent; urma să intre în vigoare începând cu data de căpitan. 15 iulie 1950 şi stabilea o nouă ierarhie pentru Ofiţeri (superiori) – maior, respectiv gradele inferioare. Militarii în termen din cadrul locotenent-comandor pentru marină şi aviaţie; trupelor de uscat, aviaţiei militare, trupelor de locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor apărare a litoralului şi infanteriei marine se pentru marină şi aviaţie, colonel, respectiv împărţeau în două categorii: comandor pentru marină şi aviaţie. Soldaţi: Soldat; Soldat fruntaş; Generali şi amirali: general-maior pentru Sergenţi: caporali; sergenţi; sergent major; armata de uscat şi aviaţie, respectiv contraamiral plutonier. pentru marină; general-locotenent pentru Prin acest decret corpul subofiţerilor şi armata de uscat şi aviaţie respectiv vice-amiral maiştrilor militari, tradiţional în armata română, pentru marină; general-colonel pentru Armata de a fost desfiinţat, el fiind înlocuit prin „sergenţi Uscat şi aviaţie, respectiv amiral pentru marină; reangajaţi”, care proveneau din rândul sergenţilor general de armată. în termen. Aceştia, la încheierea stagiului militar, puteau să rămână în cadrul armatei, pe baza unui contract de reangajare. Sergenţii reangajaţi aveau aceeaşi ierarhie ca şi corpul sergenţilor în termen (caporal, sergent, sergent-major şi plutonier).

Influenţa sovietică în ceea ce priveşte organizarea armatei române, a devenit tot mai pregnantă la începutul anilor ’50 când, prin Decretul nr. 178 din 12 iulie 1950, a fost creat Corpul Sergenţilor şi Cartnicilor din Forţele

106 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

În cadrul marinei militare acelaşi decret stipula o nouă ierarhie a gradelor inferioare: Soldaţi: matroz; matroz-major; Cartnici: cartnic; cartnic-major; cartnic-şef; miciman.

Tot în această perioadă de timp se vor adopta pentru marina militară şi gradele pentru ofiţerii inferiori şi superiori după modelul sovietic şi care vor rămâne în vigoare până în 1995. Ofiţeri inferiori: locotenent; locotenent- Începând din 1957, pe fondul general al major; căpitan-locotenent (gradul de locotenent „dezgheţului politic” produs după dispariţia lui I.V. major va fi introdus în ierarhia gradelor militare la Stalin şi al diminuării influenţei militare sovietice, 30 decembrie 1949). s-a înregistrat un proces treptat de revenire Ofiţeri superiori: căpitan rangul III, maior; la Corpul Subofiţerilor şi Maiştrilor Militari, în căpitan rangul II, locotenent-colonel; căpitan conformitate cu tradiţiile Armatei României. Prin rangul I, colonel. Hotărârea nr. 1046 din 28 iulie 1959, Consiliul Pentru aviaţia militară, gradele pentru ofiţerii de Miniştri ai Republicii Populare Române inferiori şi superiori vor fi la fel ca cele de la aproba statutul corpului subofiţerilor din Forţele Trupele de Uscat, acestea vor fi în vigoare până Armate. La art. 3. se stabilea următoarele grade în anul 1995. în ordinea lor ierahică: sergent major; plutonier; plutonier major. Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri La art. 5 din aceeaşi Hotărâre se stipula că nr. 1542 din 25.09.1957, privind aprobarea Subofiţerii se împart în raport de pregătirea lor Statului corpului ofiţerilor şi generalilor se militară, în următoarele categorii: stabilesc gradele pentru generali: general-maior, - subofiţerii de front; general-maior de aviaţie, contraamiral; general- - subofiţerii tehnici; locotenent, general-locotenent de aviaţie, - subofiţerii de servicii. vice-amiral; general-colonel, general colonel Necesităţile de ordin tehnic-militare va de aviaţie, amiral; general de armată; mareşal determina conducerea statului român să decidă al R.P.R. reînfiinţarea Corpului Maiştrilor Militari pentru

107 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii trupele de uscat, aviaţie şi marină. Prin Hotărârea La 28 decembrie 1972, prezidiul Marii nr. 924 din 29 noiembrie 1964, Consiliul de Adunări Naţionale a Republicii Socialiste Miniştri ai Republicii Populare Române se va România, va adopta Legea apărării nr. 14 în care aproba Statutul corpului maiştrilor militari. La se stabilea ierarhia gradelor militare în întreaga art. 8 se stabilea următoarele grade în ordinea armată. La art. 32 din aceeaşi lege se preciza lor ierarhică: maistru militar clasa a IV-a; maistru că: „Cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar se militar clasa a III-a; maistru militar clasa. a II-a; numesc militari, iar cei care se găsesc în rezervă maistru militar clasa I; maistru militar principal. se numesc rezervişti. Militarii şi rezerviştii sunt: soldaţi; gradaţi; subofiţeri; maiştri militari; ofiţeri: inferiori, superiori, generali şi amirali, mareşali”. a) soldaţi: soldat. b) pentru gradaţi: fruntaş; caporal; sergent.

c) pentru subofiţeri: sergent-major; plutonier; plutonier-major; plutonier adjutant.

Gradele militare ale Armatei Republicii Socialiste România între anii 1965 – 1989 În anul 1965 prin Hotărârea nr. 1178 din 4 octombrie, Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România aproba statutul corpului subofiţerilor din Forţele Armate ale Republicii Socialiste România. La art. 8 se stabilea următoarele grade în ordinea lor ierarhică: sergent major; plutonier; plutonier major; plutonier adjutant.

108 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

d) pentru maiştri militari: maistru militar singura lege a Armatei României, de la 1830 şi clasa a IV-a; maistru militar clasa a III-a;maistru până în zilele noastre, în care ierarhia gradelor militar clasa a II-a; maistru militar clasa I; maistru a fost prezentată în totalitatea ei, pentru toate militar principal. categoriile de forţe, într-un mod unitar. pentru ofiţeri: ofiţeri inferiori: sublocotenent; Gradele militare ale Armatei României locotenent; locotenent-major; căpitan, căpitan- între anii 1990 – 2014 locotenent pentru marina militară. După evenimentele din decembrie 1989, ofiţeri superiori: maior, căpitan de instituţia militară va reveni într-o anumită măsură rangu III pentru marina militară; locotenent- la gradele tradiţionale ale Armatei României. În colonel, căpitan de rangu II pentru marina urma adoptării Legii nr. 80/1995 privind statutul militară; colonel, căpitan de rangu I pentru cadrelor militare, ierarhia gradelor militare se marina militară. prezenta astfel: Subofiţeri: - sergent major; plutonier; plutonier major; plutonier adjutant; plutonier adjutant şef. Maiştri militari: - maistru militar clasa a IV-a; maistru militar clasa a III-a; maistru militar clasa a II-a; maistru militar clasa I; maistru militar principal. Ofiţeri: Ofiţeri cu grade inferioare: - sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară; locotenent, căpitan. Ofiţeri cu grade superioare: - maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţie şi marină; locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviaţie şi marină; colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţie şi marină. Generali şi amirali: – general de brigadă, respectiv general de flotilă aeriană pentru cei din aviaţia militară şi contraamiral pentru cei din marina militară; general de divizie, respectiv general de divizie aeriană pentru cei din aviaţia militară şi viceamiral pentru cei din marina militară; general de corp de armată, respectiv general-comandor pentru cei din aviaţia militară şi viceamiral-comandor pentru cei din marina militară; general de armată, respectiv general inspector pentru cei din aviaţia militară şi amiral pentru cei din marina militară. În afara acestor grade, pentru merite militare generali şi amirali: general-maior, excepţionale, în timp de război, Preşedintele contraamiral pentru marina militară; general- României poate acorda generalilor de armată/ locotenent, viceamiral pentru marina militară; generalilor gradul de Mareşal, care este cel mai general-colonel, amiral pentru marina militară; înalt grad militar. general de armată. Pentru militarii în termen, cu termen redus - mareşal. şi militarii angajaţi pe bază de contract ierarhia Pentru respectarea adevărului istoric este gradelor militare între anii 1990 – 2001, a fost necesar a se preciza că Legea nr. 14/1972 este următoarea: soldat; fruntaş; caporal; sergent.

109 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

Legea 80/1995 a fost modificată şi b) maistru militar clasa a IV-a, respectiv completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 90 sergent-major; din 21 iunie 2001 (publicată în Monitorul Oficial c) maistru militar clasa a III-a, respectiv nr. 349 din 29 iunie 2001) în care gradele plutonier; d) maistru militar clasa a II-a, respectiv cadrelor militare în ordinea lor ierarhică în plutonier-major; Ministerul Apărării Naţionale sunt: e) maistru militar clasa I, respectiv plutonier Maiştri militari şi subofiţeri: adjutant; a) maistru militar clasa a V-a, respectiv f) maistru militar principal, respectiv plutonier sergent; adjutant principal.

110 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

111 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

A. Ofiţeri din aviaţie şi arma marină; locotenent-colonel, a) Ofiţeri cu grade inferioare: - respectiv căpitan-comandor pentru cei sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din aviaţie şi arma marină; colonel, respectiv din marina militară; locotenent, căpitan. b) Ofiţeri cu grade superioare: - maior, comandor pentru cei din aviaţie şi arma respectiv locotenent-comandor pentru cei marină.

112 Tradiţii Calendarul tradiţiilor militare 2014

C. Generali şi amirali: - general de Odată cu trecerea gradului de sergent brigadă – cu o stea, respectiv general de flotilă în corpul subofiţerilor în anul 2001, ierarhia aeriană – cu o stea, pentru cei din arma aviaţie gradelor pentru militarii în termen, cu termen şi contraamiral de flotilă – cu o stea pentru cei redus şi militarii angajaţi pe bază de contract din arma marină; general-maior – cu două stele, între anii 2001 – 2006 a fost următoarea: respectiv contraamiral cu două stele, pentru soldat; fruntaş; caporal. La 10 octombrie cei din arma marină; general-locotenent – cu 2006, va fi adoptată Legea nr. 384 privind trei stele, respectiv viceamiral – cu trei stele, statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari. La pentru cei din arma marină; general – cu patru art. 3 din respectiva lege este prevăzută stele, respectiv amiral – cu patru stele, pentru ierarhia gradelor pentru soldaţi şi gradaţi cei din arma marină. Pentru gradul de Mareşal profesionişti care vor avea următoarele grade: vor rămâne în vigoare prevederile Legii nr. 80 fruntaş; caporal clasa a III-a; caporal clasa adoptată în anul 1995. a II-a şi caporal clasa I.

113 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Tradiţii

BIBLIOGRAFIE: *** Armata Română în Războiul de Independenţă 1877-1878, Editura SIGMA, Maior Popovici Ioan, Organizarea Armatei Bucureşti, 2002; Române, Vol I şi II, Tipografia Leon Friedeman, *** Armata Română în vremea lui Alexandru Bucureşti, 1900; Ioan Cuza, Editura TOTAL Publishing, Bucureşti, *** Uniformele Armatei Române 1830-1930, 2003; Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 1930; Bleoancă Dumitru, Statutul Social al Vlădescu M. Cristian, Uniformele armatei Militarilor Armatei Române în perioada 1878- 1914, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, române de la începutul secolului al XIX-lea Bucureşti, 2003; până la victoria din mai 1945, Editura Meridiane, *** Buletinul Muzeului Militar Naţional nr. 2, Bucureşti, 1977; Editura TOTAL Publishing, Bucureşti, 2004; *** Subofiţerii în armata română, Editura *** Enciclopedia Armatei României, Editura Militară, Bucureşti, 1983; Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, *** Istoria aviaţiei române, Editura Ştiinţifică 2009; şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984; *** Revista Marina Română nr. 3, Editura *** Istoria Militară a Poporului Român, Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, Vol. IV, Editura Militară, Bucureşti, 1987; 2009; *** Istoria Militară a Poporului Român, *** Dicţionar Enciclopedic de Marină, Editura Vol. V, Editura Militară, Bucureşti, 1988; SEMNE, Bucureşti, 2010; *** Istoria Militară a Poporului Român, *** Resursele Umane ale Armatei României Vol. VI, Editura Militară, Bucureşti, 1989; – 150 de ani de istorie, Bucureşti, 2012; *** Armata Română 1941-1945, Editura *** Mareşali ai României, Editura RAO, R.A.I., Bucureşti, 1996; Bucureşti, 2013.

114 8

Ctitori în uniformă „TRANSFĂGĂRĂŞANUL, AŞA CUM A FOST“

Colonel Ion BRATU

artea de faţă este dedicată făuritorilor înalţi din ţara noastră – Masivul Făgăraş (de aici CTransfăgărăşanului - una dintre cons- şi denumirea sa). trucţiile emblematice ale României. Construit între anii 1970-1974, Drumul Conceput ca o nouă cale de comunicaţie Transfăgărăşan încununează un succes de rutieră între Muntenia şi Ardeal, Transfăgărăşanul excepţie al constructorilor militari şi civili, al căror a necesitat uriaşe eforturi financiare, materiale efort a mers, adeseori, până la sacrificiu. şi umane, într-o campanie Condiţiile geoclimatice eroică, ce s-a desfăşurat deosebit de dificile au pe parcursul mai multor impus executarea unor ani, în care forţa combativă lucrări complexe şi cu mare a armatei şi puterea de grad de dificultate (unele sacrificiu a constructorilor dintre acestea au fost militari şi civili au avut un efectuate de către trupele rol determinant în fiecare de vânători de munte). etapă de realizare a lui. Proiect îndrăzneţ, fără Finalizarea cu succes precedent în istoria cons- a unei lucrări de o ase- trucţiilor de drumuri mon- menea complexitate a tane, necesitând uriaşe solicitat un mare efort de investiţii financiare şi eforturi cercetare şi proiectare, umane, Transfăgărăşanul numeroase şi dificile măsu- se legitimează prin carac- teristici şi particularităţi rători în teren, adoptarea tehnice şi funcţionale pe unor soluţii originale şi măsură: 91,5 kilometri îndrăzneţe, unele dintre lungime (traseu cu bandă ele în premieră, în istoria dublă), peste 150 de construcţiilor de acest gen. serpentine, 27 de viaducte Numai geniul creator, şi poduri, 830 de podeţe, abnegaţia şi spiritul de 13 copertine, 6 tunele. sacrificiu au decis soarta acestui obiectiv Se remarcă, de asemenea, volumul mare al strategic, care în alte circumstanţe, ar fi fost lipsit lucrărilor executate: peste 3.800.000 metri cubi de orice şansă. terasamente; peste 250.000 metri cubi ziduri S-a realizat o lucrare monumentală, cu de sprijin din piatră; peste 300.000 metri cubi parametri tehnico-economici impresionanţi, fundaţie din piatră spartă la drum; 275.000 tone care fac din Transfăgărăşan unul dintre cele mai de asfalt. spectaculoase drumuri montane din sud-estul Factura cuprinde şi alte categorii de Europei. materiale, cum ar fi: 3.573 tone de ciment; Transfăgărăşanul este cel mai dificil şi 89 tone de oţel-beton; 24.000 de ancore; spectaculos drum montan din România şi din 129 tone de plase sudate; 14.200 metri pătraţi de sud-estul Europei; el traversează munţii cei mai cofraje; 1.750 metri liniari de tuburi confecţionate

116 Ctitori în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

117 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Ctitori în uniformă din beton; 4.100 metri liniari de ţeavă; 50 tone militare, detaşaţi pe şantier, pe termen de 3 sau de confecţii metalice; 6.900 metri cubi de nisip; 6 luni. 6.000 metri cubi de pietriş; 3.000 tone cribluri; În perioada de vârf a campaniei (mai ales în 740 lămpi pentru iluminat; 20 tone de dinamită cursul anilor 1973 şi 1974), au fost cazuri când (pentru străpungerea tunelului de sub piscul unele unităţi au trimis două sau chiar trei serii Capra). (detaşamente) de militari care să lucreze pe Pentru realizarea drumului la parametrii şantier. Se poate aprecia că Transfăgărăşanul proiectaţi au fost necesare numeroase lucrări este opera întregii armate române, mai ales dacă auxiliare, care nu puteau fi prevăzute în proiectul se are în vedere faptul că atât militarii detaşaţi, iniţial: drumuri şi poteci secundare; drumuri în cât şi cei rămaşi în cazărmi se aflau, de fapt, în bretelă; locuri şi spaţii de refugiu; adăposturi condiţii de campanie, că aceştia din urmă au subterane pentru protecţia personalului împotriva preluat şi sarcinile celor de pe şantier. Unităţilor efectului puşcării rocilor (exploziilor); platforme militare nu li se permitea niciun fel de rabat în şi locuri de depozitare temporară a materialelor ceea ce priveşte starea lor de operativitate, de construcţie; locuri şi spaţii de amenajare a capacitatea pentru luptă sau nivelul de instruire taberelor pentru cazarea personalului ş.a. al personalului. Esenţial este că militarii au Au fost folosite aproximativ 6.250 tone de realizat necesitatea acestei campanii şi s-au explozivi, rezultând un volum de peste 4 milioane comportat ca atare. metri cubi de rocă, din care aproximativ 50% din Conform planului general, în care se derocări s-au executat în rocă dură şi foarte dură. stabilea ca lucrarea să fie „atacată” din ambele De exemplu, tronsonul de drum dintre Cabana sensuri, în luna martie 1970, în zonă au sosit Bâlea – Cascadă şi Cascada Bâlea a fost tăiat două detaşamente de genişti (militari aparţinând în roca cea mai dură; secţiunea pe verticală a trupelor de geniu n.a.): unul în sectorul de nord, talazului drumului, atinge, pe alocuri, înălţimi de la comanda căruia se afla căpitanul Vasile până la 30 de metri. Ionescu şi unul în sectorul de sud, în frunte cu Aşa cum am precizat anterior, misiunea maiorii Nicolae Postaru şi Ilie Zavate. Ele şi-au de a construi drumul Transfăgărăşan a fost instalat tabăra la Glăjărie, respectiv în Comuna încredinţată trupelor de geniu (cu două unităţi – Căpăţâneni. După instalarea în taberele de pilot: Regimentul 52 Geniu – Alba Iulia şi lucru, ale căror spaţii de cazare (inclusiv barăci) Regimentul 1 Geniu „Alexandru Ioan Cuza” – fuseseră dinainte pregătite de alţi militari, a Râmnicu Vâlcea, cărora li s-a repartizat, ca zone început activitatea în teren. de responsabilitate, sectorul de nord, respectiv Cei care au pornit la asaltul muntelui, dând de sud ale drumului), trupe recunoscute pentru primele „lovituri” de buldozer au fost soldaţii profesionalismul şi experienţa lor în construcţii Gheorghe Epure, în sectorul de sud şi Viorel de drumuri şi poduri. Deşi până atunci nu mai Dabu, în sectorul de nord. executaseră lucrări de asemenea complexitate, ele aveau în palmares succese notabile, Lărgirea fronturilor de lucru a impus şi obţinute atât în cadrul unor aplicaţii sau misiuni restructurarea dispozitivului operativ, repartizarea ordonate, cât şi în economia naţională sau în efectivelor pe zone de responsabilitate, numirea acţiuni de cooperare cu organele conducerii şi de comandanţi la detaşamentele nou înfiinţare. administraţiei locale, mai ales pentru înlăturarea S-au conturat, astfel, trei mari fronturi de lucru: efectelor calamităţilor naturale. Glăjărie-Cabana Bâlea Cascadă; Cabana Bâlea Toate acestea dădeau garanţia că trupele Cascadă-Cascada Bâlea şi Cascada Bâlea- de geniu sunt apte să ducă la îndeplinire acest Lacul Bâlea în sectorul nord, şi Lacul Vidraru- proiect. Cumpăna; Cumpăna-Piscul Negru şi Piscul Alături de militarii genişti (a existat un corp Negru-Piscul Capra (tunel) – în sectorul sud. de cadre – ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, La comanda Detaşamentului Nord a fost personal muncitoresc civil – care a lucrat pe numit colonelul Nicolae Mazilu, iar la comanda toată perioada construirii drumului), au acţionat Detaşamentului Sud, colonelul Ştefan Bediu. şi militari aparţinând altor arme şi specialităţi Deşi cele două detaşamente şi-au modificat

118 Ctitori în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

119 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Ctitori în uniformă structura şi numărul efectivelor, ele şi-au al aceluia căreia îi aparţine, al membrilor familiei păstrat rangul (valoarea) de unităţi pilot – până sau al celor dragi, mai apropiaţi sufleteşte, în la terminarea lucrărilor pe Transfăgărăşan; amintirea unui eveniment sau întâmplări mai Regimentul 52 Geniu – Alba Iulia şi Regimentul 1 semnificative din biografia sa. De asemenea, Geniu „Alexandru Ioan Cuza” – Râmnicu Vâlcea. atunci când în familia unui conducător se naşte La nivelul Comandamentului Trupelor un copil, se obişnuieşte ca evenimentul să se de Geniu (în fruntea căruia se afla generalul consemneze, să se facă un semn. Vasile Şlicariu n.a.) funcţiona o grupă operativă La fel s-au petrecut lucrurile şi pe şantierul (formată din specialişti şi cadre cu funcţii de Transfăgărăşan, evenimentele mai importante răspundere); iar din partea Ministerului Forţelor au fost imortalizate; fie prin construirea unor Armate a fost desemnat un direcţional, cu rang însemne monumentale, cum sunt „Poarta de adjunct de ministru (secretar de stat n.a.). În geniştilor” şi „Poarta întâlnirii”, în sectorul de faţa conducerii superioare de partid şi de stat, Nord, fie prin captarea unui izvor (exemplul cel răspundea ministrul apărării naţionale (generalul mai ilustrativ îl constituie Fântâna „Carmen”, în sectorul de Sud), fie prin sădirea unui brad, fie Ion Ioniţă n.a.). prin încrustarea unui nume, a unei inscripţii, a unei date sau a unui semn – pe un zid de sprijin, Însemne pe Transfăgărăşan pe o stâncă sau pe un copac. În tradiţia românească există obiceiul ca De asemenea, acolo unde au lucrat militari atunci când se inaugurează o nouă construcţie, în termen (cu atât mai mult în Transfăgărăşan, acesteia să i se dea numele unei personalităţi sau unde au lucrat mii de ostaşi!), pot fi întâlnite

120 Ctitori în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

Garda drapelului de luptă prezintă onorul Secretarul de stat Dan Tătaru în mijlocul veteranilor Transfăgărăşanului

Secretarul de stat Dan Tătaru, gl. mr. Ion Pâlşoiu şi prefectul judeţului Sibiu în timpul ceremoniei

121 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Ctitori în uniformă celebrele iniţiale A.M.R., urmate de un număr Pe frontonul fântânii este reprezentat un format, de obicei, din două cifre. Prin intermediul înge raş (copil) prin lujerul căruia apa se scurge acestor mesaje, militarii în termen nu exprimau îmbietor. În dreapta şi în stânga îngeraşului sunt nimic altceva decât bucuria că până la lăsarea dispuse două ţevi de aducţiune, iar în faţă un lor la vatră „au mai rămas” un anumit număr loc de captare şi eva cuare a apei. Pe tăbliile celor de zile. două mese se află inscripţia „Poftă bună” (în limbile Însemnele comemorative de pe Transfă- engleză şi română). gărăşan au valoare de simbol, din care transpar Aşa cum spunea domnia sa, motivul nu numai sentimentele şi trăirile celor care le-au îngeraşului a fost inspirat dintr-un material citit imortalizat, ci şi un mesaj mai profund, cu largi într-o revistă străină în care era prezentată o reverberaţii umane şi istorice. statuie dom Bruxelles (Belgia), statuie pe care mai Pentru frumuseţea unui asemenea gest, târziu, după mai mulţi ani a avut ocazia s-o vadă. purtând pecetea spontaneităţii şi emoţiei pure O asemenea carte de vizită poate fi întoc- a curăţeniei morale şi sufleteşti, prezint mai mită pentru oricare dintre lucrările de artă, jos o „mostră” ce poate fi admirată şi azi pe monumentale sau mai degrabă modeste ce sunt Transfăgărăşan: „Mesele de piatră ale lui Dodu”. presărate pe tot traseul Transfăgărăşanului, dar Această lucrare de artă a fost construită până atunci să încercăm să le descoperim şi să în luna august 1974, cu puţin timp înainte de le înţelegem raţiunea şi semnificaţia. inaugurarea Transfăgărăşanului, într-un loc Desigur că o lucrare atât de îndrăzneaţă pitoresc uşor accesibil cu vizibilitate în zonă, cu precum Transfăgărăşanul poate stârni admiraţie posibilităţi de acces (la data construirii accesului şi, deopotrivă invidie. Cons tructorii ei fac parte se făcea pe o punte construită din buşteni, dintr-o generaţie privilegiată care nu a trebuit să actualmente pe o punte suspendată pe cablu). aştepte pentru a-şi demonstra geniul creator, ci Acest ansamblu, constând dintr-o fântână şi pur şi simplu s-au conformat comanda mentelor două mese din piatră se află amplasat pe malul timpului istoric pe care l-au trăit şi înnobilat cu stâng al pârâului Capra, la aproximativ 300 de faptele lor. De aceea, Transfă gărăşanul reprezintă metri de vila Capra. o mare provocare pentru toate generaţiile care Privit de sus, sea mănă cu o ramă de încearcă să-şi măsoare puterile nu numai cu ochelari secţionată la nivelul de unire a ramelor muntele, ci şi cu propriile lor posibilităţi. iar din faţă cu un pisc pe care este reprezentată Şansa este numai de partea celor care o capră neagră în urcare. aspiră şi luptă! Din declaraţiile dom nului colonel Dodu, am aflat că a adoptat această schemă de Colonel Ion Bratu, „Transfăgărăşanul, aşa reprezentare din nevoia de a încadra cele două cum a fost“, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, mese într-un tot unitar. Editura Ars Libri, Costeşti, 2013.

122 CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ – 30 DE ANI DE LA INAUGURARE

Dr. Gelu DAE

âmbătă, 26 mai 1984, Nicolae Nicolae Mihalache, prim-secretar al Comitetului SCeauşescu, secretar general al Judeţean Constanţa al P.C.R., Vasile Bulucea, Partidului Comunist Român, preşedintele ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, României şi comandantul suprem al Forţelor reprezentanţi ai conducerii Centralei C.D.M.N., Armate a inaugurat oficial Canalul Dunăre- precum şi ai organelor locale de partid şi de stat. Marea Neagră. La festivitate au participat Elena Garda de onoare, alcătuită din ostaşi ai Ceauşescu, Constantin Dăscălescu, Ion Coman, Marinei Militare, membri ai gărzilor patriotice Nicu Ceauşescu, generalul-colonel Constantin şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului Olteanu şi alţi reprezentanţi ai conducerii de pentru apărarea patriei, comandată de partid şi de stat. Momentul oficial al inaugurării canalului căpitanul de rangul 3 Pavel Suciu, a prezentat s-a consumat la Cernavodă, la km 0 al celei onorul. După intonarea Imnului de stat, navele mai grandioase construcţii din istoria României, militare din Divizionul 94 Vedete Blindate şi acolo unde o parte din apele Dunării au părăsit Divizionul 92 Vedete Dragoare Fluviale, acostate albia milenară, pentru a întâlni, la capătul unui la danele portului Cernavodă, având arborat parcurs de numai 64,2 km, Marea Neagră. marele pavoaz, au sunat prelung din sirene La ora 08.30 cuplul prezidenţial a coborât pentru a vesti inaugurarea celui de-al patrulea din elicopterul prezidenţial, fiind salutat de braţ al Dunării.

123 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Ctitori în uniformă

„Inaugurarea canalului marchează în încredinţată. Preşedintele României s-a reîntâlnit acelaşi timp şi darea în exploatare a portului cu detaşamentul constructorilor militari din toate de la Cernavodă. De pe o platformă special categoriile de forţe şi arme – genişti, infanterişti, amenajată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vânători de munte, artilerişti, tanchişti şi marinari, tovarăşei Elena Ceauşescu le este prezentat care au fost deopotrivă artificieri, excavatorişti, noul obiectiv economic. Generalul-colonel Vasile buldozerişti, şoferi, ingineri şi tehnicieni ai celor Ionel, adjunct al ministrului Transporturilor şi peste 40 km de canal, pe care i-a felicitat pentru Telecomunicaţiilor, director general al Centralei munca depusă. canalului, arată că portul are, în etapa actuală, Studenţii Institutului de Marină „Mircea cel o capacitate de trafic de un milion de tone pe Bătrân”, îmbrăcaţi complet în alb, înscriseseră an, cu posibilităţi de extindere la 7 milioane tone. cu trupurile lor „Ceauşescu-România” şi La ora 08.45, preşedintele Nicolae Ceau- „Ceauşescu-P.C.R.”. şescu, ambarcat pe şalupa de comandament Nava prezidenţială a oprit la km 48, locul „Lancea”, la km 0, a tăiat panglica întinsă pe unde preşedintelui României i s-a raportat că lăţimea albiei, în acordurile Imnului de stat. brigadierii şi-au îndeplinit misiunea încredinţată Sirenele navelor militare aflate în dispozitiv şi şi i s-a cerut permisiunea de a începe cele 21 de salve de salut au vestit deschiderea construcţia Monumentului tineretului, situat chiar Canalului Dunăre-Marea Neagră pentru în acest punct, pe promontoriul malului drept navigaţia naţională şi internaţională. al Canalului. În prezenţa demnitarilor români, Escortată de vedete militare rapide, nava la temelia acestuia a fost zidit, într-un cilindru la bordul căreia se afla preşedintele României metalic, un pergament cu următorul înscris: a parcurs primele sute de metri din lungimea „În prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, canalului. secretarul general al Partidului Comunist După acostare, într-o maşină deschisă, Român, preşedintele Republicii Socialiste cuplul Ceauşescu s-a îndreptat spre podul mixt, România, s-a inaugurat astăzi, 26 mai 1984, rutier şi de cale ferată de la Cernavodă şi a construcţia Monumentului tineretului - mărturie asistat la intrarea în ecluză a primului convoi de a muncii şi abnegaţiei pe care brigadierii şlepuri. Şantierului naţional, întregul tineret al României De la acest terminal al canalului, oficialităţile socialiste le-au - depus la realizarea Canalului s-au îmbarcat la bordul navei prezidenţiale Dunăre-Marea Neagră, în perioada 1976-1984, „Mihai Viteazul”, îndreptându-se spre Agigea, monument ce va dăinui peste veacuri, ca poarta dinspre est a Canalului Dunăre-Marea generaţiile viitoare să ştie că noi ne-am făcut Neagră. datoria pentru înălţarea patriei”. Nava prezidenţială s-a apropiat de eleganta În drumul ei spre ecluza de la Agigea, nava acoladă a podului de la km 24, aflat în municipiul prezidenţială a parcurs zona de platou înalt, cu Medgidia, al doilea centru economic şi social roci dure, partea cea mai dificilă a impresionantei al judeţului Constanţa. Pe o hartă a Dobrogei, construcţii. fixată în parapetul de piatră al malului, era După acostarea navei prezidenţiale „Mihai trasat noul drum al Dunării către Marea Neagră. Viteazul” la cheul portului ecluzei Agigea, În imediata apropiere, pe o terasă special punctual terminus al canalului, a fost intonat amenajată, constructorii canalului au prezentat Imnul de Stat al României. O gardă alcătuită din participanţilor la festivitate o serie de utilaje de membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiilor de mare capacitate, cu performanţe tehnice ridicate, pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a realizate de industria constructoare de maşini prezentat onorul. românească, utilizate la efctuarea lucrărilor pe Oficialităţile au trecut în revistă, de pe tronsonul Cernavodă-Medgidia. terasa turnului de control al ecluzei, panorama La ora 11.00 nava prezidenţială a oprit canalului. La ora 12.45, Nicolae Ceauşescu a în raionul km 39, unde generalul-locotenent fost invitat să dea comanda, printr-o apăsare pe Constantin Antoniu a raportat comandantului buton, pentru efectuarea operaţiunilor tehnice suprem că armata şi-a îndeplinit misiunea de ieşire a primului convoi în avanportul noului

124 Ctitori în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

125 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Ctitori în uniformă

port Constanţa Sud-Agigea. Momentul a fost de Miniştri, precum şi al meu personal, adresez acompaniat de sunetele prelungi ale sirenelor cele mai calde felicitări: vedetelor torpiloare cu patru tuburi acostate la Muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor care ambele maluri ale canalului, între podul rutier şi au lucrat la proiectarea şi construcţia canalului! ecluză. Militarilor armatei române care au realizat Încheierea festivităţilor de inaugurare a o parte importantă de lucrări, îndeplinindu-şi cu Canalului Dunăre-Marea Neagră - precedată de cinste misiunea încredinţată. vizionarea unei expoziţii de fotografii ilustrând Tinerilor brigadieri, care au ridicat pe o principalele etape ale construcţiei canalului - treaptă nouă tradiţiile de muncă revoluţionară – a fost marcată de o mare adunare populară, patriotică şi au realizat o parte însemnată a desfăşurată pe platoul din apropierea ecluzei de canalului, la mare adâncime! la Agigea, la care au participat peste 150 000 de Tuturor celor care au lucrat la realizarea locuitori ai judeţului Constanţa. canalului le urez din toată inima noi şi mai mari succese în munca viitoare şi în viaţă! Au luat cuvântul Nicolae Mihalache, prim- [...] Peste secole şi milenii, această secretar al Comitetului Judeţean Constanţa al nouă magistrală va rămâne permanent ca o PC.R., Vasile Bulucea, ministrul Transporturilor mărturie vie a forţei şi capacităţii creatoare a şi Telecomunicaţiilor, colonelul Constantin Vână, poporului român, a societăţii noastre socialiste, inginerul şef al Brigăzii hidrotehnice nr. 45 din a generaţiei noastre care am schimbat cursul cadrul C.C.D.M.N., erou al muncii socialiste, Dunării, creându-i o nouă cale care va dăinui cât Nicolae Ivanov, comandantul Şantierului naţional timp va dăinui planeta noastră”. al tineretului C.D.M.N., Constantin Roşoga, Grupuri de dansatori, prinşi într-o horă maistru constructor, secretar al comitetului de imensă şi un cor pe măsură intonând imnul partid al Grupului de şantiere nr. 3 Basarabi şi „Partidul-Ceauşescu-România” au dat frâu liber Nicolae Ceauşescu. Cu acest prilej, preşedintele bucuriei şi satisfacţiei generale a constructorilor României a subliniat, printre altele: „Proiectat şi şi oficialităţilor vremii. executat cu forţe proprii, de specialiştii şi militarii Armata română a realizat cu mult peste români, Canalul reprezintă un simbol al nivelului 40 km din cei 64,2 cât măsoară canalul. La tehnic şi al capacităţii creatoare a minunatului construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră, nostru popor. Marina Militară a participat cu 8 drăgi, 3 ofiţeri, […] Pentru activitatea entuziastă şi eroică 34 maiştri militari, 70 militari în termen, realizând depusă în vederea realizării acestei grandioase în cele 306 002 ore de muncă un volum de lucrări, în numele comitetului Central al escavaţii de 11 016 072 metri cubi, sarcinile de partidului, al Consiliului de Stat şi Consiliului plan fiind depăşite cu 5%.

126 Ctitori în uniformă Calendarul tradiţiilor militare 2014

Cu acest prilej, Centrala Canal Dunăre- Art. 6. – Administrarea şi exploatarea Marea Neagră a lansat şi distribuit revista canalului se realizează de unităţile de stat ale „Magistrala albastră”, însoţită de următorul Republicii Socialiste România, organizate mesaj: ,Vă rugăm să primiţi revista potrivit legii”. „MAGISTRALA ALBASTRĂ” împreună cu Evenimentul a avut un larg ecou în presa mulţumirile noastre sincere pentru contribuţia ce internaţională. „Preşedintele Nicolae Ceauşescu aţi adus-o la realizarea canalului Dunăre-Marea a inaugurat sâmbătă Canalul Dunăre-Marea Neagră, grandioasă lucrare, operă a întregului Neagră şi a folosit acest prilej pentru a reînnoi nostru popor, inaugurat la 26 mai 1984 de apelurile adresate U.R.S.S. şi S.U.A. de a opri către secretarul general al Partidului Comunist amplasarea rachetelor nucleare în Europa” – Român, preşedintele Republicii Socialiste sublinia Agenţia United Press International România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU”. (U.P.I.). „A trebuit să treacă o sută de ani În şedinţa din 24 martie 1984, Marea pentru ca visul construirii unui canal să devină Adunare Naţională a adoptat Legea cu privire la realitate” – arăta comentatorul U.P.I. regimul de navigaţie pe Canalul Dunăre-Marea „Preşedintele României, Nicolae Neagră: Ceauşescu, a realizat un vis care datează din „Art. 1. – Canalul Dunăre-Marea Neagră, secolul al XIX-lea, inaugurând la 26 mai, la care se întinde pe distanţa dintre portul fluvial Agigea, Canalul Dunăre-Marea Neagră”, relata Cernavodă şi portul maritim Constanţa-Sud, Agenţia France Presse. este apă naţională navigabilă a Republicii Agenţia A.D.N. din R.D. Germană a evocat Socialiste România şi se află sub suveranitatea semnificaţia cuvântării preşedintelui român la şi jurisdicţia exclusivă a statului român. adunarea populară de la Agigea. Art. 2. – Canalul este deschis navigaţiei „În cuvântarea rostită - preciza „Berliner pentru navele de transport de mărfuri şi călători Zeitung” – secretarul general al Partidului ale tuturor statelor, în condiţiile stabilite de Comunist Român a elogiat eforturile creatoare legislaţia Republicii Socialiste România. ale oamenilor muncii în cadrul lucrărilor de Art. 3. – La trecerea prin canal, navele construcţie a acestei căi navigabile. Au fost puse române şi străine sunt obligate să respecte în lumină avantajele oferite de noua magistrală, regulile de navigaţie, de supraveghere fluvială, care reduce substanţial durata de navigaţie spre sanitare şi vamale, de tranzit prin canal, de Marea Neagră. folosire a bazinelor şi instalaţiilor portuare, de prevenire şi combatere a poluării, precum şi celelalte reguli privind exploatarea şi întreţinerea canalului, prevăzute de legislaţia română. Art. 4. – Pentru trecerea navelor prin canal şi pentru serviciile prestate acestora se percept axe ale căror niveluri se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. Art. 5. – În zona de sud a portului maritim Constanţa-Sud pot fi închiriate unor persoane fizice sau juridice străine, pentru activităţi portuare, dane, platforme, magazii, utilaje şi instalaţii, în condiţiile stabilite de legislaţia Republicii Socialiste România.

127 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Ctitori în uniformă

„Neues Deutschland”, organul central al Canalului Dunăre – Marea Neagră cu portul C.C. al P.S.U.G. a publicat, pe prima pagină, maritim Midia. Noul canal va crea condiţii pentru relatarea marelui eveniment. preluarea, într-o primă etapă, a unui volum de Principalele cotidiane din Ungaria circa 5,4 milioane tone pe an, cu posibilităţi „Nepszabadsag”, „Magyar Nemzet”, precum şi de sporire până la 12-15 milioane tone, în Agenţia de presă M.T.I. au relatat, la rândul lor, principal materii prime pentru Combinatul de despre inaugurarea Canalului Dunăre-Marea lianţi şi azbociment de la Medgidia, mărfuri Neagră, „cea mai mare construcţie de până generale operate în portul Midia, produse ale acum a României”. Combinatelor chimice de la Midia şi Năvodari, Posturi de radio şi de televiziune elveţiene, cărbune şi diferite minereuri din zonă. Având iordaniene, spaniole, turce şi ungare, Agenţia o lungime de 30 km, noua cale navigabilă va sovietică TASS, Agenţia Reuter, Agenţia Taniug, permite circulaţia, în dublu sens, a navelor de Agenţia China Nouă, Agenţia de presă austriacă transport de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Examinând propunerile de realizare a A.P.A., Agenţia D.P.A. din R.F.G., săptămânalul Canalului Bucureşti-Dunăre, Comitetul Politic elveţian „Sonntagsblick”, „La Suisse”, ziarele Executiv a subliniat însemnătatea creării unei bulgare „Rabotnicesko Delo” şi „Zemedelsko asemenea căi navigabile, care să lege capitala Zname”, „Trybuna Ludu”, organ al C.C. al ţării de Dunăre şi să asigure amenajarea P.M.U.P., cotidianul italian „Corriere della sera”, completă a întregului bazin hidrografic al râului ziarul Mexican „El Nacional” ş.a. au reflectat Argeş. Propunerile supuse aprobării au la bază importanţa şi semnificaţia inaugurării Canalului indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Dunăre-Marea Neagră, „una dintre cele mai în legătură cu folosirea cu maximă eficienţă a grandioase lucrări de acest fel din Europa”. resurselor de apă ale Argeşului pentru irigaţii, La 21 iulie 1984 Comitetului Politic Executiv navigaţie, producerea de energie electrică, al C.C. al P.C.R. a analizat şi aprobat propunerile alimentarea cu apă potabilă şi industrială a unor privind construirea Canalului navigabil Poarta localităţi şi obiective economice, pentru apărarea Albă – Midia - Năvodari şi a Canalului navigabil terenurilor din zonă împotriva inundaţiilor, pentru Dunăre – Bucureşti. Analizând propunerile de desecarea şi drenarea suprafeţelor cu exces de construire a Canalului Poarta Albă – Midia – umiditate. Năvodari, Comitetul Politic Executiv a evidenţiat Canalul – cu peste 80 de metri lăţime – oportunitatea şi necesitatea executării acestei va avea o lungime de 72 km până la portul lucrări, menită să asigure legătura directă a Bucureşti”.

128 9

Militaria UN ICAR AL LITERATURII ROMÂNE GENERALUL DE FLOTILĂ AERIANĂ RADU THEODORU

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU

e 17 ianuarie 2014,014, generalulgeneralul „Cronic„Cronică ereroico ă 1877-1878”, „Strămoşii”, Pde flotilă aeriană veteran de „C„Corsarul”,orsarul”, „Ardealul - pe toţi ne cheamă război Radu Theodoru a împlinitîmplinit 90 UrsuUrsu”,”, nuvnuvele, povestiri şi microromane de ani. O vârstă şi o carierră militară de război ca „Interceptarea”, „Atac demne de un roman, pe care, cu llaa solsol”,”, „Dincolo„D de linii”, „Escadrila a siguranţă, scriitorul aviatoror se va fifi ppatra”,atra”, „M„Maia jos de Steaua Polară” şi ostenit să-l scrie. Pentru sine,sine, pentru „„MisiuneMisiune dede sacrificiu”, toate apărute la bravii săi camarazi, pentruu familiefamilie şi de Editura MilitMilitara ă, povestiri istorice pentru ce nu, pentru posteritate. copcopiii şi tineret şi benzi desenate L-am cunoscut cu câţivava pprecumre „Strămoşii”, „Şoimii ani în urmă, la reşedinţa ssaa momoldoveni”, „Asediul”, „Posada”, din Grădiştea, un adevăratat „M„Menumorut, stăpânul Bihariei”, muzeu al tradiţiilor unei „„IonIo Vodă Cumplitul”, „Cavalerul familii care a dat Armatei AAlb”, „Călugăreni” şi „Misiune Române doi colonei de dde sacrificiu”. Lor li se adaugă artilerie, Dumitru şi Mihail, savuroasele cărţi ale mării, unchii săi, un general literatura politică-document, de brigadă, Gheorghe volume de reportaje, Caracaş, luptător erou în teatru, teatru radiofonic Primul Război Mondial şi ultimul, Aviatorul, cu şi TV, precum şi sutele de articole publicate zborul curmat din motive politice, reabilitat şi în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România înnobilat după Revoluţie, cu gradul de general literară”, „Viaţa militară”, „La datorie”, „Scrisul de flotilă aeriană. Un militar pe care literatura bănăţean”, „Orizont”, „Astra”, „DacoRomânia”, l-a acaparat definitiv, chiar dacă a fost nevoit „Socialismul”, „România Mare”, „Politica”, să întrerupă Facultatea de Istorie-Filosofie a „Europa”, „Santinela”, „Ordinea”, „Tomis”, Universităţii Bucureşti, în 1949, tot din motive, „Călugărenii lui Mihai Viteazul”, „Valahia”, cum altfel, decât politice. „Marina Română”, „Marea Noastră” ş.a. Asul zborurilor pe aparatele Fleet, IAR-27 şi A activat în Aviaţia Militară din vara anului Nardi ale Flotilei I Vânătoare Bucureşti – Popeşti 1943, când a intrat în Şcoala Superioară Leordeni, „cu frumoase aptitudini de pilot şi de Ofiţeri de Aviaţie, Secţia Naviganţi, de la multă dragoste pentru zbor”, cum îl caracteriza Cotroceni. comandantul Escadrilei 2 Vânătoare, fost Dezamăgit de radierea de la zbor, în comandant cap de regiment şi instructor de luptă anul 1950, printr-un raport personal adresat aeriană, a fost nevoit să dea manşa pe condei, ministrului Forţelor Armatei, solicita revenirea lăsându-şi imaginaţia slobodă, să hălăduiască la marea sa dragoste: „Nu cer favoruri, ci vin deasupra norilor şi mai ales, a vremurilor. Aşa deschis şi rog pe comandanţii mei să-mi dea s-a născut o impresionantă, consistentă şi voie a-mi exercita meseria pe care o iubesc, în diversificată operă literară. Printre creaţiile sale care am dat rezultate, pentru care m-am străduit regăsim celebrele romane istorice „Brazdă şi în lungi nopţi de veghe. Îmi permit a raporta paloş”, „Strămoşii”, „Vulturul”, „Călăreţul roşu”, că zborul trăit intens cu întreaga capacitate de

130 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2014 simţire şi înţelegere, devine o a doua natură, o irezistibilă chemare pentru drumeţia în spaţiul aerian. L-am iubit din ultimele clase ale liceului, iar în anul 1945 punând tresa, am intrat în prima unitate de vânătoare: Flotila I Vânătoare. În condiţii vitrege, cu soldă de mizerie,mizerie, mi-ammi-am făcut datoria şi numai datoria, obţinând diploma de cel mai bun comandant de plutonpluton şi trecând cu şase luni înaintea înteregii promoţii de vânători pe avionul Messerschmitt 109109 G6.G6. Am participat (singurul(singurul pilotpilot tânăr)r) la ambele aplicaţii pe armată, mi s-a acordat încrederea de a fifi în unitatea de alarmă a Regimentului,Regimentului, zburând în nenumărate rânduri cu plinulplinul de benzină, fiindfiind trimis să interceptez în zonazona Dunării un avion ce evazionase.evazionase. [...] Nu mă ruperupeţi de viaţă, nu mă treceţi la Administraţie. Vreau să zbor,zbor, să aud motorul mergândmergând rotund,rotund, să văd patrule

131 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria

de vânători în stânga şi în dreapta, să văd întinsa şi rodnica câmpie a Patriei sub aripile de oţel”. Contrar tuturor acestor argu- mente, Direcţia Cadrelor Armatei În anul 1951 a fost trecut a decis ca locotenentul major în rezervă pentru că „s-a înrudit aviator Radu Theodoru „să rămână prin căsătorie cu chiaburi” suspendat de la zbor pe timp de un (sic!). Cu nostalgia zborului şi a an (până la 4 mai 1951), după care uniformei, a performat ca nimeni să fie mutat la Şcoala de Ofiţeri de altul pe tărâm literar. În semn de Aviaţie ca instructor de zbor”. Detaşat renuoaştere a opresiunii politice la Şcoala de Ofiţeri Tehnici de Aviaţie îndurate, pe 30 noiembrie 2009 a Sibiu, a fost comandant de companie fost înaintat în gradul de general de al viitorilor ofiţeri, profesor la cursurile de flotilă aeriană în retragere. Istoricul Aviaţiei, Tactica Aviaţiei şi şeful Catedrei La mulţi ani, Maestre şi orizonturi senine în Cunoştinţe generale. croaziera spre constelaţia sublimelor aspiraţii!

132 DE-ALE CADEŢILOR AVIATORI

General de flotilă aeriană veteran de război Radu THEODORU

espre umorul de aerodrom, com ponent㠍 Ettore Fieramosca Asso di Caracalo era tot una Dpsihologică esenţială a echilibrului în cu elevul sergent aviator Firănescu Valentin. Scund. binomul existenţial: viaţă-moarte, prezent în conştiinţa Cu mustăcioară de muschetar. Îşi strângea centura de zburătorului de cum se urcă în carlingă; agent i se făceau mijloc de viespe - parcă ar fi purtat corset. compensator al stresului profesional, însuşit ca structură Prin deceniul V, Asso di Caracalo a fost instructor de spirituală, defi nind prin permanenţă personalitatea zbor, trecut în rezervă pe motive politice, mai târziu, „aviator”. În aviaţia romantică a timpului meu sub autoritatea unui virtuoz al manşei, generalul av. majoritatea aviatorilor se personifi cau prin porecle. Mult Costică Şendrea a reintrat la zbor în aviaţia utilitară. mai caracterizante decât numele de botez. Poreclele În ziua când a ieşit la pensie, a vrut să-şi ia rămas bun se transmiteau din promoţie în promoţie. Nimeni de la avion. De la aerodrom. De la zbor. A.N. 2 este un nu-i spunea decât „Pipiţu” generalului av. Emanuel coşcogea biplanul având în fuzelaj un rezervor pentru Ionescu, „Mopsu” generalului av. Ştefănescu sau „Leu” soluţiile fi tosanitare. Asu a început să-l muncească în comandantului Flotilei 1 Vânătoare, „Leu” Romanescu. viraje peste umăr, în picaje şi şandele, cum îi stă bine Coborând din înalta ierarhie, elevii sergenţi aviatori, unui fost instructor de zbor. Ofensat de maltratarea la anul II ai Şcolii Ofi ţeri Aviaţie-naviganţi, între care mă care a fost supus, avionul destinat zborului la orizontală număram în vara lui 1944, moşteniseră de la promoţia s-a angajat. Asul n-a mai putut să-l redreseze. A prins precedentă poreclele comandanţilor, imaginaţia lor pământul cu vârful unui plan. Rezervorul de mare fecundă caracterizând prin porecle sau prescurtări de capacitate şi-a ieşit din încastrări, strivindu-l pe As cu nume o sumă de camarazi mai ieşiţi din front. un ceas înainte de a părăsi aviaţia.

133 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria

 Castelul cu stafi i, Ettore Fieramosca Asso di înalt de doi oameni, cu vălurile fl uturând, cu lumina Caracalo şi cele ce urmează. Bombardamentul american fantomatică desluşind un vag chip omenesc. Plantonul din 4 aprilie 1944 ne-a gonit din sediul Şcolii Ofi ţeri deschide uşor uşa masivă. Intrăm în dormitor. Asu la Aviaţie-naviganţi, Bucureşti-Cotroceni pe aerodromul nivelul de sus al paturilor suprapuse scoţând din gât nostru de şcoală din Turnu Severin. Bombardamentul nişte sunete, cam cum bănuia el că fac stafi ile. „Văduvelor Negre” din noaptea Învierii 1944 vizând Linişte, vânturată de câteva sforăieli cam prea şenalul navigabil Porţile de Fier, ne-a făcut praf sonore. aerodromul, necruţând oraşul deschis şi severinenii Şi brusc, un hohot homeric de râs. Băieţii ciorchine care ticsiseră bisericile. Aşa că ne-am mutat cu tot în cele două paturi suprapuse de pe planurile intervalului calabalâcul, plus avioanele şi logistica respectivă pe îl înhaţă pe Asu care-mi zboară de pe umeri şi tabără pe aerodromul de companie Vîntul de Jos, nu departe de el cu centurile. Rămân o jumătate de stafi e scăpată cu Alba Iulia şi Sebeş, chiar pe malul Mureşului. Am fost fuga şi cu câteva centuri trase pe spate. cazaţi în „Castelul cu stafi i”: un castel fortăreaţă în Un ticălos trădase operaţiunea „Stafi a I”. semi-ruină clădit de Martinuzzi în secolul XVI - curtean  O demonstraţie model privind forţa centrifugă şi sfetnic la curea lui Sigismund Bathory. Castelul în momentul redresării avionului şi efectele ei la o oră avea o istorie ciudată. Aici fusese otrăvit Aron Vodă al de fi zică. Niki Saegiu era redutabilul nostru profesor de Moldovei, aliatul lui Mihai Viteazul. Aici fusese găzduit fi zică. Civil fi ind, se prezenta la oră în pantaloni raiaţi, Mihai Viteazul cu suita lui impresionantă în drum spre sacou de culoare închisă tăiat la doi nasturi, avea ceva Alba Iulia la întâlnirea cu Sigismund. Tot aici fuseseră de doctor „Faust” şi mirosea a soluţii neidentifi cabile. ucişi prin torturi bestiale iobagii nesupuşi, răsculaţii lui Ciş, recte „Câinele” era don’ elev adjutant aviator Horea, unii adversari politici. Localnicii spuneau că Ceauşelu Eugen, încheietorul nostru de secţie. Porecla i din pivniţele-închisoare în unele nopţi se auzeau vaiete se trăgea nu Doamne fereşte că ar fi fost câinos; ci de la şi urlete şi că locul era bântuit de stafi i. Cu puţin timp marea lui dragoste pentru aceste patrupede. înaintea noastră fusese cazat aici un minister disperat Semăna aidoma profesorului. Scunzi, cu sprâncene din Bucureşti din pricina bombardamentelor: de zi, groase, mişcări rapide, neaşteptate. În laboratorul de americanii; de noapte, „Văduvele Negre” britanice. fi zică Niki Saegiu cere un voluntar care să demonstreze Personalul ministerului, mai ales funcţionare, nu câteva principii ale forţei centrifuge, chestiune are rezistaseră stafi ilor care le transformaseră nopţile în ne privea direct şi nu rareori devenea complice în coşmar. Fusese evacuat din nou, parte la Sebeş, parte producerea accidentelor. Se oferă Ciş. Niki îl urcă pe un la Alba Iulia. Fortăreaţa lui Martinuzzi rămăsese rotor, înarmând-ul cu două haltere de câteva kilograme disponibilă pentru elevii sergenţi aviatori, mai puţin fi ecare, imprimând rotorului o mişcare circulară. Pe sensibili la stafi i şi deosebit de sensibili la personalul măsură ce Ciş ridica braţele cu halterele, rotativa se feminin care nu rezistaseră acestora. accelera, devenind maximă când braţele ajungeau la Pentru camarazi eram Theo. Mă rodea chestiunea orizontală, scăzând pe măsură ce le apleca. cu stafi ile. Cum nu se arătaseră încă, intimidate Profesorul a vrut să oprească demonstraţia, oprind de arsenalul nostru infanteristic, străvechile arme rotorul. Ciş a ridicat brusc braţele, învârtindu-se Mannlicher de pe la sfârşitul secolului 19, am hotărât vertiginos şi, bang-bang, halterele l-au miruit pe bietul împreună cu cei din secţia mea, a II-a, să facem o vizită Niki, făcând-ul K.O în hazul nostru neregulamentar. în chip de stafi i celor din Secţia I, dormitoarele cu  Căruţaşul zburător cu bidivii lui suri şi paturi suprapuse afl ându-se pe acelaşi coridor lugubru. implacabilul căpitan aviator Brebenel. Ideea aparţinându-mi am fost desemnat portstafi e, iar Vara lui 1944. Vîntul de Jos. Zi de zbor. Avioanele stafi e, Asso di Caracalo. Operaţia „Stafi a I” a avut loc noastre de şcoală, blândele, înţeleptele şi răbdătoarele la al doilea schimb de planton după stingere. Asul mi Fleet-uri F-10.G decolează şi aterizează cu domnii elevi s-a urcat pe umeri. Băieţii ne-au învelit de sus până sergenţi aviatori la bord, conform programului. Iată-l, jos cu cearceafuri prinse bine în ace de siguranţă. El afurisitul. Din colţul de sud-est al aerodromului - de ţinea în mână o lanternă cu care se lumina de jos în fapt imaşul comunal - ţâşneşte în galopul celor doi sus. Plantonul de pe coridor, complice. La ora stafi ilor, bidivii suri rumânul care de câteva zile taie aerodromul pâş, pâş, eram un tandem de-a dreptul înspăimântător, pe diagonală în timpul zborului, silindu-ne la ratări

134 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2014 spectaculoase şi mai rău, la decelări în limită de al pantalonului, batista pliată regulamentar. În buzunarul viteză. Spectacolul este de fi lm. Caii dezlănţuiţi, cu din stânga o bucată de molton subţire pentru şters discret, coamele bogate fl uturând, rumânul chiuind, avioanele pantofi i de praf. Centura cu diagonală, baioneta şi bramburindu-se, fondul sonor al „punctelor” nefi ind alămurile lustruite, pantalonul cu dunga lamă de sabie, transmisibil prin scris. Omul îşi revendica astfel tunşi, raşi la sânge, mâinile impecabile, cămaşa, cravata, dreptul lui de coproprietar al fostei păşuni comunale ţinuta gri-bleu, mănuşile obligatorii. Erau foarte zeloşi în a transformată în aerodrom din necesităţi militare. ne prezenta exemplar. Căpitanul aviator Brebenel era şeful de pilotaj Urma Inspecţia. al Şcolii. Rotofei şi bonom se asorta perfect numelui, De la tocurile pantofi lor, la fi rul de barbă scăpat de excluzând porecla. Ne-a ordonat să arestuim recidivistul sub maşina de ras. năzdrăvan şi să i-l prezentăm la avion. Ne-am constituit Nu se ştie de ce-a simţit directorul nostru de studii într-un comando. Când rumânul a ieşit din lunca nevoia să fi e prezent în front înainte de învoire. Ba mai Mureşului, înainte de a-şi dezlănţui bidiviii, a căzut mult să ne şi inspecteze. în ambuscada noastră. L-am dus pe sus la avionul - Pentru inspecţie răriţi rândurile, marş! căpitanului Brebenel care tocmai aterizase dintr-un Rărim rândurile în pas bătut de defi lare după zbor de control. Conform ordinului, cu toate răcnetele ritual: 7, 5, 3 paşi pentru grupele 1, 2 şi 3. Măreţ şi şi zvârcolirile lui, l-am urcat în carlinga „elevului”, impozant, Şişman îi spuneam noi locotenentului- legându-i centurile de siguranţă. Omul amuţise. Ne comandor, inspectează elevii sever şi minuţios, elev privea halucinat. Implacabilul şi rotofeiul căpitan sergent cu elev sergent. Iată-l înţepenit brusc în faţa Brebenel decolează, urcă mai cabrat, trage câteva lui Ettore Fieramosca Asso di Caracalo. Cu glas ca din capace «manevră odioasă care-ţi aduce stomacul trompeta Ierihonului: în gât», nişte viraje strânse, oarece glisade şi vine - Predă-mi cascheta, elev! triumfător să aterizeze. Dumnezeu al cadeţilor aviatori. Şişman s-a Rumânul e alb. Îi tremură buzele. Abia îl extragem transformat în prestidigitator. Ca dintr-un joben din carlingă. fermecat, din cascheta dolofană a Asului ies la iveală Căpitanul: - Ei, cum ţi-a plăcut? pe rând: un chilot de damă bleu-ciel «culoarea Rumânul: ... regulamentară a aviaţiei», una bucată ciorap de damă Căpitanul: - Dacă mai treci peste aerodrom, te urc din mătase şi... stupefacţie în escadrilă, o frumuseţe şi mai sus! de sutien în dantelă. M-a apucat ameţeala numai la Rumânul: - Câtu-i lumea, domnule!... Slobod îs? gândul bustului magnifi c care va fi ocupat sutienul A ţâşnit ca din puşcă. acela minunat.  Asso di Caracalo şi cascheta lui fermecată. Rumoare admirativă în frontul elevilor sergenţi Ziua de învoire începea cu aranjatul ţinutei de oraş şi aviatori. inspecţia ofi ţerului de serviciu. Aranjatul ţinutei de oraş - Ce înseamnă asta, Firescule? A tunat Şişman, începea cu prelucrarea şi aerodinamizarea caschetelor. fl uturând sutienul. La Aviaţie şi Marină calota caschetei era mai mică decât - ... a celorlalte arme, vătuită uşor sub sârma de oţel care o - Răspunde, elev sergent! rigidiza. Caschetele adevăraţilor aviatori, împotriva tuturor - .... regulamentelor, ordinelor, inspecţiilor, raziilor organizate de - Elev sergent Firănescu Valentin, îţi ordon să comenduirea pieţei, erau prelucrate şi muncite în aşa fel răspunzi. încât să renege forma rotundă, cu calota cât un fund de - Superstiţia mea, dom’le locotenent-comandor. ceaun şi să dobândească un profi l cât mai aerodinamic. - Ce faceeeeeee? Prima operaţiune de prelucrare începea prin scoaterea - Nu zbor fără porte-bonheur... cercului de oţel care ţinea calota închisă. Cum comandanţii Nici un regulament în vigoare nu are prevăzut mai pipăiau din când în când caschetele, vădit fără vreun capitol care să interzică superstiţiile, mascotele entuziasm, să se asigure de existenţa sârmei aceleia, am «celebre în aviaţie» şi porte-bonheur-urile. scurtat-o fără milă, astfel că era prezentă la inspecţie, dar Asu a încasat trei zile de carceră şi Şişman ca un corp mort, nefuncţional. În buzunarul din dreapta transformat în destinul nostru şi al fetelor care

135 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria ne aşteptau, a consemnat escadrila, ucigându-ne franţuzit producea curent la bujii, când trasul la elice Duminica. «pentru pornirea motorului» nu se dovedea efi cient, În ziua fatală când a intrat în pământ cu A.N. fi ind acţionat de o mini manivelă. Tot ansamblul 2-ul sunt sigur că Asul nu purta în caschetă un sutien miniaturizat. Chestiunea a fost adusă în dormitor. Doi asemănător celui din vara anului 1944. conductori electrici au fost traşi la clanţă, dovedind în  Asigurarea secretului celui de-al XXXIII-lea practică toba de carte tehnico-ştiinţifi că a domnilor Curs Erotic şi ceea ce a urmat după. elevi sergenţi aviatori. Plantonul de la „zambile” Comandantului Secţiei I îi ziceau Tolo - de la «bocancii de instrucţie aliniaţi pe grupe, cu ciorapii tolomac. Era de o exigenţă maximă, fără rabat. Dacă aşezaţi deasupra» a fost instruit şi ameninţat că dacă atunci îl blagosloveam printre dinţi, când cu nemţii trădează, pătura e a lui. Adică un fel de linşaj cu şi cu ruşii, după 23 august, l-am binecuvântat. Ne centurile, condamnatului pentru lipsă de camaraderie făcuse luptători tereştri. Comandantului Secţiei a II-a, sau încălcarea onoarei punându-i-se pătura pe cap să secţia mea îi moştenisem porecla: Gipsy. De la motorul nu vadă chipurile justiţiarilor care executau pedeapsa blândului nostru avion de şcoală, faza I, Fleet-ul F-10.G. dată de colectivitate. Gipsy a rămas şi general fi ind. Unii spuneau că Tolo este Semnalul: un acces de tuse. şi reprezentantul B2-ului. Adică ofi ţerul cu informaţiile Alpieirii ajunsese la Cursul XXXIII. Ridicase şi contrainformaţiile. Prea îşi băga nasul peste tot. Prea glasul la semnalul de prealarmă: un tuset înfundat. Cel asculta pe la fereşti. Prea apărea din senin unde nu te de la mizanmarş vârât sub pătură, a început să învârtă aşteptai. Era foarte bine. O armată fără B2 este una la manivelă. Trei tusete. Viteză. Băiatul, cred că era pierdută din faşă. Teritoriu al tuturor diversiunilor. Şuşnea, eternul întârziat pe front, asuda din belşug, Elevul sergent aviator Alpetrii, roşcovan, noi îi intensitatea curentului fi ind direct proporţională cu ziceam Alpieirii, era doctor în procedurile amoros- viteza de rotaţie a manivelei. sexuale, cu toate că nu citise o iota din tratatele Tantra Ne-a povestit plantonul. Yoga. Aşa că, în fi ecare seară, după stingerea dată cu Tolo i-a făcut semn să nu raporteze. A apăsat goarna de gornistul Şcolii «câtă melancolie în acea clanţa uşor. De cum a atins-o, a zvâcnit mai să sară din melodie ostăşească», menţinea câte un curs despre cizme. S-a făcut stacojiu. A scos batista, a izolat clanţa, posturile amoroase, despre numărul lor - aici se iveau a aruncat peste umăr un „marş la carceră”, intrând tot felul de contradicţii din masa cursanţilor - nu impetuos în dormitor: pomenea nimic de secretul secretelor, continenţa, şi Tolo - Camarazilor, afară fuga marş!... Echiparea!... Sub asculta pe la ferestre dizertaţiile care erau tehnice şi nu paturi fuga marş!... Drepţi!... Vă arăt eu supertehnică pornografi ce. Ba uneori, anihilând plantonul, intra în erotică!... Vă echipaţi ca nişte călugăriţe.. Afară fuga dormitor, era beznă, se aşeza pe primul pat impunând marş! tăcere radio ocupantului printr-un gest semnifi cativ, şi Încălcaţi la câte un picior, cu câte un crac de nu-l condamnam din două motive. Probabil îşi completa pantalon, fâlfâind, am bătut mătănii sub cerul satinat cultura în materie adăugându-i în plus încă o informaţie de vară, ucigând în noi resturile civile, desăvârşindu-ne cunoaşterii noastre multilaterale. stăpânirea de sine şi călindu-ne pentru examenul dur, pe Însă, nu toţi camarazii erau de aceeaşi părere. care-l dăm zilnic vieţii de aviator. Aşa că, nu ştiu care lighioană a făcut rost de Grădiştea pe Argeş la mecanicii de avioane de un mizanmarş. Tipul Ianuarie, 2013

136 ASOCIAŢIA „6 DOROBANŢI”, ACASĂ ŞI ÎN LUMEA LARGĂ

Dr. Adrian-Silvan IONESCU

n 2014, Asociaţia „6 Dorobanţi” serbează prima dată uniforma acestui regiment de veche Î10 ani de existenţă. Acesta este un tradiţie din Armata Română. Personalitatea moment de bucurie şi de revedere a activităţii juridică şi-a obţinut-o în şedinţa din 2 martie 2007 fructuoase de până acum. a Camerei de Consiliu a Judecătoriei Sectorului Iniţiatorii, un istoric şi un istoric de artă, prin 1 Bucureşti pronunţată asupra dosarului nr. exemplul lor de a îmbrăca uniforme ale armatei 4930/299/2007. Am mai avut prilejul să vorbim, în de altădată şi prin studiile academice pe care paginile impozantei lucrări Enciclopedia Armatei le-au elaborat, separat sau în colaborare, României (Editura Centrului Tehnic-Editorial au atras în jurul lor un grup de pasionaţi ai al Armatei, Bucureşti, 2009, pp. 1306-1316), reconstituirii epocilor de glorie militară. Aşa a luat despre începuturile şi avatarurile primului an de fiinţă Asociaţia „6 Dorobanţi”, pe 15 mai 2004, existenţă al acestei origanizaţii. Dar, de la acea când cei doi membri fondatori au îmbrăcat, pentru primă prezentare a obiectivelor şi înfăptuirilor

Fondatorii Asociaţiei, prima dată în uniforme de dorobanţi, 15 mai 2004. Foto: I Postăvaru

137 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria

La sfârşitul verii anului 2009, la solicitarea Direcţiei de Cultură a Primăriei oraşului Râşnov, Asociaţia a inaugurat Festivalul Internaţional Istoric Academic „În numele trandafirului” care, în 2013, a serbat ce-a de-a 5-a ediţie. Desfăşurat pe parcursul a două zile, în ultimul week-end al lunii august, Festivalul începe, în piaţa oraşului, cu o adunare generală a grupurilor participante, îmbrăcate în mare ţinută, la care să dă citire unei proclamaţii către localnici din partea comandantului suprem, urmată de trecerea în Dorobanţi, Raşnov 2009. revistă a trupelor şi o paradă a acestora prin faţa autorităţilor Asociaţiei – ce, din cauze pe care nu le mai locale. Apoi, întregul efectiv se deplasează în amintim, s-a destrămat în 2008 şi s-a reînfiripat Cetatea Râşnov, unde este organizată o tabără un an mai târziu, pornind de la nucleul iniţiatorilor şi fiecare grup îşi ia în primire cortul ce i-a fost şi al altor 3 membri fondatori - s-au mai adăugat hărăzit, în care sunt expuse publicaţii legate încă multe realizări notabile în palmaresul ei, iar de istoria unităţii pe care o reprezintă, obiecte programul s-a diversificat. de epocă, efecte şi echipament din dotarea

Decorarea istoricului Neagu Djuvara, 14 mai 2006.

138 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2014 respectivei armate. La intervale După depunerea unei coroane de flori prestabilite este făcută instrucţie la cenotaful Inimii Reginei Maria, Bran, 2010. de front, mânuiri de arme şi sunt regizate lupte din diverse perioade. Fiecare din cele 5 ediţii a avut câte una sau mai multe teme ce au fost înscenate de participanţi în funcţie de epoca pe care o reprezentau invitaţii: războaiele daco-romane, luptele dintre cavalerii cruciaţi şi otomani, campaniile napoleoniene, Războiul de Independenţă sau Războiul cel Mare. Am avut oaspeţi din Franţa (Asociaţia „Le poilu de la Marne”), din Marea Britanie („1914- 21/Twentieth Century Warfare and Living History Association” şi „Croix de Guerre”), Belgia („Salient Remembrance (Societatea Naţională „Tradiţia”), Austria (K.u.K Detachment”), Republica Cehă (Klub vojenské 3 Dragoner Regiment “König von Sachsen”; historie ve Znojmě – 10. prapor polnich myslivců K.u.K Kaiserschützenregiment Nr. 2, Hall und plukovnika Kopala; Klub Vojenské Historie Umgeburg). În anul 2010 a fost publicat un catalog 43.pĕi pluk Brno; Sdruženi příznivců vojenské bilingv, bogat ilustrat, al evenimentului, în care historie Brno – 57eme; Agency REX, Brno; erau date informaţii despre grupurile participante Císařský a Královský pěí pluk č. 28), Bulgaria şi ilustraţii edificatoare pentru evenimentele

Regele Mihai trecând în revistă garda de onoare, Palatul Elisabeta, 27 mai 2010. Foto: I Postăvaru

139 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria

la care participaseră. În două numere ale sale, revista „Astra” (Serie nouă) a dat la lumină articole în care erau descrise zilele festivalului: Istoria aşa cum a fost. Spicuiri din carnetul unui pasionat „re-enactor” (nr. 1/2010) şi De la Napleon la Mackensen în două zile (nr. 3-4/2011). Pe lângă activităţile specifice unei reînscenări – momentele de acţiune, pregătirea de luptă, atacurile şi victoriile, solemnităţile de decorare etc. - , am decis să oferim publicului şi o parte din Atac otoman, Râşnov 2010. Foto: A. Stroe. viaţa de zi cu zi a soldatului, aşa cum decurgea aceasta în timpul campaniei, în spatele frontului, sau pe timp de pace, în cazarmă. În consecinţă, câţiva camarazi pasionaţi de arta culinară, au purces la pregătirea mâncării. A fost respectat reţetarul cazon şi, în două ediţii, a fost preparată o tocană de cartofi ce ar fi lăsat de ruşine pe orice maistru bucătar cu diplomă de specialitate. Spargerea lemnelor, pregătirea focului, spălarea ceaunului, curăţarea zarzavaturilor şi tăierea cărnii ocupau timpul majorităţii Apus de soare la Austerlitz, 2010. soldaţilor şi-i atrăgea chiar şi pe cei mai puţin gospodari dintre ei, care acasă nu s-ar fi gândit să se dedice unei trebi atât de prozaice, nedemne de un intelectual. Servirea mesei s-a făcut, la fel, ca la oaste: mâncarea a fost gustată de comandant care a decis că este bună şi poate fi împărţită trupei care aştepta, în rând, cu gamela şi lingura pregătite, pentru a-şi primi porţia cuvenită. Serile erau rezervate recreerii specifice epocii în care era plasată tematica respectivei zile: un bal popular s-a încins în piaţa Râşnovului, Atac al trupelor romane, Fundata 2012. la sunetul unor polci şi mazurci,

140 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2014 când invitaţii întrupau soldaţi ai Atac al trupelor române Primului Imperiu francez sau asupra forţelor Centrale, Râşnov 2011. pe aceia ai coaliţiei austro-ruse antinapoleoniene; atunci când tema era Primul Război Mondial, într-un cort spaţios s-au proiectat filme mute – comedii ori western- uri -, care circulau în acel timp şi descreţeau frunţile combatanţilor. Faţă de alte grupuri de reînscenare care se canalizează doar pe performanţe sportive şi de rezistenţă fizică, Asociaţia „6 Dorobanţi” împleteşte, în chip armonios, componenta istorico- militară cu aceea culturală. Prin intermediul câtorva membri cu profesiuni liberale, posesori ai unui bogat muzeu imaginar, sunt restituite aspectele mai puţin cunoscute ale existenţei soldaţilor de altădată, folosindu-se de iconografia epocii şi de memorialistică, prin articole publicate în presa cotidiană sau în cea academică, unde prezintă specificitatea activităţii de reînscenare istorică şi folosul acesteia pentru mai buna înţelegere a epocilor trecute. Unul dintre membrii asociaţiei, Gettysburg, 2013. talentat absolvent al Universităţii Naţionale de Arte, secţia Foto- Video, a pregătit două pelicule de scurt metraj – O zi din vieaţa dulce de oltean (2011) şi Visul căpitanului (2013) - care, urmând sintaxa producţiilor mute din timpul pionieratului cinematografiei, a reprezentat, cu umor, zilele petrecute sub drapel de membrii asociaţiei. Tot Bogdan Iorga a avut iniţiativa publicării unui periodic anual, după modelul jurnalelor din secolul al XIX-lea sau de la începutul următorului, al căror nume l-au şi preluat: „Neamul Generalul Patton şi colonelul român, Românesc” al marelui istoric şi om Farley Farm House, Marea Britanie, 2011.

141 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria

Mici dorobanţi. politic Nicolae Iorga, în care au fost publicate când România a declarat război Imperiului materiale legate de participările asociaţiei la Austro-Ungar, Fundata a fost primul sat de reînscenări ale Marelui Război şi, respectiv, dincolo de graniţă pe care l-au cucerit trupele „Dorobanţul”, referitor la campania din 1877-78. noastre, la mijlocul lunii august, în noaptea Păstrând frontispiciile iniţiale dar fiind ilustrat cu praznicului Adormirii Maicii Domnului. Au fost imagini moderne ce însoţesc articole scrise de luaţi prizonieri 3 ofiţeri şi 150 de soldaţi cesaro- membrii asociaţiei, cel dintâi a apărut în 2011, iar crăieşti. Dar, în acea luptă a căzut şi primul ofiţer celălalt un an mai târziu, fiind difuzate, cu mult român, locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru- succes, în timpul festivalurilor. Bordea, adjunctul comandantului Regimentului În 2012 am inaugurat un nou festival de 30 Infan terie „Muscel”. La reînscenarea noastră, istorie militară la Fundata, pe crestele Carpaţilor. care a adunat 80 de participanţi din Austria, Data sa este variabilă, fiind planificat primăvara, Bulgaria şi Cehia, atacul trupelor române a de Înălţarea Domnului, când este serbată şi Ziua pornit din văile înverzite şi a surprins pichetele Eroilor. Această pitorească localitate montană, inamice de pe culmi. Terenul accidentat şi aflată la o altitudine de 1275 m, în apropiere de condiţiile atmosferice – ploi intermitente, ceaţă Râşnov şi de Bran, şi la distanţă de 40 km de groasă şi scurte perioade de soare strălucitor - Braşov, este strâns legată de istoria Războiului au concurat la succesul şi veridicitatea acestui cel Mare. În 1916, după doi ani de neutralitate, spectacol de istorie vie.

142 Militaria Calendarul tradiţiilor militare 2014

Purtând uniforma de campanie a Armatei am participat, în număr mai mare sau mai mic, Române din timpul Primului Război Mondial, la mai multe campanii: Austerlitz (2007, 2010, am participat la alte evenimente peste hotare: 2012), Znoimo (2009), Jena (2011), Leipzig la Festivalul „Soldier Through the Ages” de la (2013) şi Waterloo (2008, 2010, 2011) - trei Colchester şi la cel de la Royal Gunpowder Mills dintre evenimente fiind organizate la aniversarea de la Waltham Abbey, Essex (ambele în 2009), bicentenarului acelor epocale lupte ce au adunat apoi la Oost Vleteren, în apropiere de Ypres, un efectiv record de participanţi. Belgia (2012). Pentru „WWII re-enactment Din 2011 am aderat la First European weekend” la Farley Farm House din Chiddingly, Confederate Battalion, compus din germani, East Sussex - reşedinţa fotografei de război Lee olandezi, belgieni, italieni, cehi şi spanioli, spre a participa la înscenarea unor lupte din Războiul Miller, co-autoare a albumului Grim Glory, Britain Civil. La Hildburghausen (2011), Walldürn under Fire – am îmbrăcat o uniformă kaki, de (2012) în Germania şi Jarotice în Cehia (2012) vânător de munte, specifică anilor ‘40. Printre au fost reconstituite luptele de la Big Bethel, pompieri britanici, infirmiere şi membri ai gărzii Virginia, South Mills, North Carolina şi, respectiv, civile (Home Guard), din mica tabără amenajată Front Royal din Valea Shenandoah. Tot în 2012 în parcul acelei case de artişti, a oprit un jeep am fost prezent la „Camp Nelson Civil War din care au coborât mai mulţi GI. în uniformele Days” în Nicholasville, Kentucky, iar în 2013 lor comode, sub comanda generalului George la celebrarea a 150 de ani de la Bătălia de la Patton – sau, mai corect, a aceluia care îl Gettysburg, cea mai mare reconstituire la care întrupa, chiar dacă bravul comandant american am participat, care a atras 10.000 de „soldaţi de nu a luptat pe teritoriul Marii Britanii. Această duminică” şi s-a desfăşurat pe un spaţiu uriaş, apariţie insolită a adus o notă spectaculoasă în unde trupele compuse în regimente, divizii şi cadrul manifestării. corprui de armată, au putut fi manevrate după Asociaţia „6 Dorobanţi” şi-a extins interesul toate regulile tactice, în conformitate cu planul şi spre alte perioade istorice, precum epopeea exact la confruntării. Cei care aveau cinstea de napoleoniană şi Războiul Civil american, pentru a interpreta comandanţi iluştri, ale căror trăsături că în acele campanii au luptat şi români. Astfel, se păstrează în iconografia de epocă, erau aleşi pentru cea dintâi epocă, încadrându-ne ca pe criterii de asemănare fizică, spre a fi cât puşcaşi (fusiliers), grenadieri sau sapeuri în se poate de veridici în rolul lor: generalii Lee, Regimentul 57 de Linie, poreclit „Le Terrible”, Pickett, Rosser, Armistead, Longstreet, Meade,

Asociaţia „6 Dorobanţi“, Râşnov 2012.

143 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Militaria

Hancock, Custer etc erau uşor de identificat de Carol Popp de Szathmari, pictor şi fotograf, marele public după chipul şi uniformele specifice. pe 10 mai 2012, dorobanţii au fost prezenţi în Pentru înaltele cunoştinţe de istorie militară, faţa Palatului Cotroceni pentru o solemnitate. pentru comportamentul şi ţinuta corectă, Deoarece tematica militară a fost una dintre cele potrivită epocii pe care o interpretau, ca şi pentru care l-au atras în foarte mare măsură pe artistul numeroasele participări şi contribuţiile salutare omagiat la împlinirea a 200 de ani de la naştere, la evenimente organizate de asociaţia noastră, la deschiderea Conferinţei Internaţionale mai mulţi oaspeţi străini au primit calitatea de Szathmari, pionier al fotografiei şi contemporanii membri onorifici ai organizaţiei şi li s-au acordat săi organizată, în intervalul 14-16 mai 2012, de grade în consecinţă. Aşa sunt domnii Glenn Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” sub cupola Thompson din Dublin, Republica Irlanda, Glee E. Academiei Române, a avut loc o ceremonie din Wilson din Kent, Ohio, baronul Roman Gamotha vremea Războiului de Independenţă. Purtând de la Viena, coloneii în retragere Varban Minev uniformele simple, dar glorioase ale „căciularilor” şi Agop Ara Kazazian din Veliko Târnovo şi, sau „curcanilor” care au repurtat victorii la Griviţa respectiv, Sofia. O personalitate de excepţie şi Plevna, aceştia, cu steagul în frunte, au defilat a timpurilor noastre, istoricul Neagu Djuvara, prin parcul Academiei Române şi au dat onorul participanţilor la manifestarea ştiinţifică. Am doctor honoris causa al Universităţii Bucureşti, mai fost invitaţi la lansări de carte desfăşurate a primit, cu satisfacţie, să fie membru de onoare la Muzeul Enescu (Palatul Cantacuzino) sau la al Asociaţiei „6 Dorobanţi”. Într-o ceremonie Jockey Club. specială organizată în cadrul Zilelor Muzeului În luna mai 2010 am fost invitaţi, ca regiment Militar Naţional, titlul şi medalia „Tradiţie Militară” de gardă, la o serbare dată la Palatul Elisabeta. i-au fost conferite, cu solemnitatea cuvenită unui Cu acea ocazie, regele Mihai I a trecut în revistă veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, în trupa şi apoi, i-a onorat pe membri, întreţinându-se timpul căruia a fost încadrat, ca ofiţer de rezervă, cu ei, şi acceptând să fie fotografiaţi şi împreună. chiar în Regimentul 6 Dorobanţi, devenit unitate Pentru Micii Dorobanţi, asemenea evenimente de gardă sub numele de „Mihai Viteazul”. sunt momente de neuitat. Ei sunt generaţia de Pe lângă participările la parăzile organizate mâine a reînscenării româneşti şi, de aceea, cu ocazia Zilei Naţionale sau a Zilei Europei copiii sunt încurajaţi să se alăture grupului. În din faţa Primăriei Sectorului 2 al Capitalei sau ultimii 3 ani, numărul lor s-a amplificat de la 2 la în câteva alte oraşe (Oradea, Caransebeş, 6 mici dorobanţi care, ca adevărate mascote ale Arad), Asociaţia a fost invitată de diverse unităţii, defilează în fruntea trupei, după stegar. instituţii de cultură şi artă spre a fi prezentă La aniversarea celor 10 ani de existenţă, la evenimente de mare însemnătate. Astfel, membrii Asociaţiei „6 Dorobanţi” privesc cu Muzeul Naţional Cotroceni a apelat de mai multe speranţă spre viitor, la acţiunile naţionale şi ori la organizaţia noastră pentru a face de gardă internaţionale la care vor participa, purtând, cu la diverse vernisaje sau la Noaptea Muzeelor. mândrie, culorile Patriei şi făcând cunoscute aici La vernisajul amplei expoziţii retrospective sau aiurea, tradiţiile Armatei Române.

144 10

Efemeride STATUL MAJOR GENERAL. REPERE CRONOLOGICE

Lucian DRĂGHICI

859, 12 noiembrie. Prin Înaltul Ordin recunoaşte trebuincioase în armată cu examinări 1de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru asupra şcoalelor militare şi altele”. Ioan Cuza este înfiinţat Statul Major General. 1859, 14 decembrie. Prin Înaltul Ordin de Articolul 7 stabilea pentru Corpul de stat major Zi nr. 123 se stabileşte structura Statului Major general următoarele atribuţii: General. Acesta era constituit din trei secţii: „a) Tot ce se atinge de lucrările topografice, Secţia 1 - lucrări de corespondenţă tactică, şi geodezice şi statistice, precum şi ridicarea şi de instrucţie a armatei, Secţia a 2-a - lucrări lucrarea planurilor de acest şi aplicarea acestor topografice şi geodezice, Secţia a 3-a - lucrări de lucrări la facerea hărţii cadastrale a Principatelor geniu şi de artilerie. În anul 1863 va fi înfiinţată Unite. Secţia a 4-a care avea în atribuţie conducerea b) Tot ce priveşte la operaţiile tactice şi lucrărilor publice ce urmau să se execute cu strategice, precum şi recunoaşteri şi itinerare ajutorul armatei. militare, combinarea şi conducerea coloanelor 1860, 8 ianuarie. Colonelul Grigore de diferite arme, combinarea şi dirijarea Gărdescu este numit şef al Statului Major manevrelor, alegerea poziţiunilor militare, General, devenind primul militar care ocupă aşezarea, construirea şi întărirea taberelor această funcţie. în conformitate cu starea trupelor şi natura 1860, 30 mai. Colonelul (de la 16 iulie 1860 terenului. general) Ioan Emanoil Florescu este numit la c) Lucrări de fortificaţiune pasageră şi conducerea Statului Major General. În această permanentă, precum şi tot felul de lucrări funcţie, precum şi în cea de ministru de Război, privitoare la aceasta, aşezarea şi construirea generalul Ioan Emanoil Florescu va avea o bateriilor şi dotarea lor cu artilerie. contribuţie de primă importanţă la procesul de d) Toate lucrările relative la construirea şi unificare a armatelor muntene şi moldovene şi întreţinerea prin reparaţii a zidirilor militare sau modernizare a noii armate române. publice în general: cazărmi, posturi de gardă, 1864, 27 noiembrie. Este adoptată Legea grajduri, spitale, închisori şi altele, construirea de organizare a puterii armate care prevede şi aşezarea podurilor mobile şi a podurilor restructurarea Statului Major General, acesta permanente. urmând să cuprindă doar generalii de divizie şi e) Păstrarea sub a sa supraveghere a brigadă destinaţi a comanda corpuri de armată, depozitelor de arme şi de alte muniţiuni militare divizii şi brigăzi. Totodată este înfiinţat un Corp şi aprovizionarea lor; inspectarea şi verificarea de Stat Major, care trebuia să cuprindă ofiţeri stării armelor de tot felul ce se află în serviciu, de la gradul de colonel până la cel de căpitan precum şi a materialului artileriei, reparaţia inclusiv. Generalii şi ofiţerii din aceste două lor prin mijlocul unor ateliere destinate pentru structuri constituiau cadrele marilor unităţi. aceasta. 1865, 1/13 mai. În urma aplicării prevederilor f) Conducerea lucrărilor publice ce se vor Legii de organizare a puterii armate, Statul executa prin ajutorul armatei. Major General, în forma constituită în 1859, g) Contribuirea cu personal la formarea este dizolvat, iar atribuţiile sale îi revin Direcţiei I de comitete militare provizorii sau permanente din Ministerul de Război. Ofiţerii care făceau însărcinate cu prefaceri sau îmbunătăţiri ce s-ar parte din Statul Major General sunt repartizaţi la

146 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2014 cele patru comandamente de divizii teritoriale, Operaţii, Secţia Artilerie, Secţia Geniu, Serviciul precum şi la alte unităţi, constituind Corpul de Intendenţei şi Serviciul Sanitar. În timpul Stat Major. Războiului de Independenţă, Marele Cartier 1866, 27 mai. Prin Înaltul Decret nr. 874 sunt General a funcţionat succesiv în localităţile precizate numărul şi gradele ofiţerilor destinaţi Bucureşti, Poiana, Craiova, Corabia, Verbiţa, să facă parte din Corpul de Stat Major. Ulterior, Poradim, Lom Palanka. numărul ofiţerilor din Corpul de Stat Major va 1878, 31 ianuarie. În urma încetării fi stabilit anual, prin Înalt Decret, în funcţie de operaţiunilor militare, Marele Cartier General posibilităţile bugetare. a decis să părăsească teritoriul bulgar şi 1867, 17 martie. Prin Înaltul Decret nr. 380 să stabilească la Calafat pentru a conduce este înfiinţat Depozitul de Război, conceput revenirea pe teritoriul naţional a armatei române, ca un embrion al unui viitor Mare Stat Major. operaţiune încheiată la sfârşitul lunii martie 1878. Depozitul de Război era compus din două Marele Cartier General şi-a încetat activitatea secţii: I. Harta României. Lucrări topografice odată cu demobilizarea armatei române la interioare; II. Lucrări istorice. Statistica militară 5 august 1878. şi lucrări regimentare. Ofiţerii din compunerea 1882, 29 noiembrie. Prin Înaltul Decret Depozitului de Război urmau a fi numiţi din nr. 2945/1882 este înfiinţat Marele Stat Major, cadrul Corpului de Stat Major. Considerându-se subordonat Ministerului de Război, format din că înfiinţarea Depozitului de Război s-a făcut fără 3 secţii: Secţia 1 (cu atribuţii: a) studiul proble- respectarea formelor legale, această structură a melor de organizare militară; b) studiul şi fost desfiinţată prin Înaltul Decret nr. 1163 din pregătirea lucrărilor relative la război, precum: 14 august 1867. A fost reînfiinţată în anul 1870. mobilizarea, concentrarea, pregătirea etapelor, 1868, 11 iunie. Este adoptată o nouă lege şi a diferitelor teatre de operaţii, geografia şi de organizare a armatei care prevede că Statul topografia militară a ţării; pe linie de organizare- Major al Armatei este format din Statul Major mobilizare), Secţia 2 (având ca atribuţii General şi Corpul de Stat Major, compunerea a) reglementarea şi pregătirea diferitelor servicii acestora fiind similară cu legea din 1864. auxiliare necesare armatei şi corpurilor de 1870, 3 februarie. Prin Înaltul Decret armată în campanie, precum şi serviciile de nr. 181 este adoptat primul Regulament pentru căi ferate, telegraf şi poştă, de informaţii etc.; serviciul ofiţerilor din Corpul de Stat Major. b) studiul forţelor militare ale diferitelor state 1872, 20 septembrie – 6 octombrie. Au şi observarea continuă a afacerilor militare) şi loc „manevrele de toamnă” desfăşurate în Secţia 3, compusă din personalul Depozitului zona Sabarului cu trupe de tăria unui corp de de Război (cu atribuţii: a) lucrarea şi ţinerea armată, alcătuit din unităţile armatei permanente la curent a hărţii ţării; b) studiul geografiei şi şi o parte din trupele armatei teritoriale. Este topografiei ţărilor străine;c) tipărirea hărţilor şi constituit pentru prima dată Marele Cartier planurilor necesare pentru război). General, care a funcţionat numai pe timpul 1883, 6 martie. Prin Înaltul Decret desfăşurării manevrelor, în localitatea Jilava, sub nr. 890/1883 este promulgată Legea asupra conducerea generalului Ioan Emanoil Florescu, serviciului de stat major. Conform prevederilor ministrul de Război. legii, serviciul de stat major se împărţea între 1877, 6 aprilie. Guvernul României serviciul de stat major al armatei, sub denumirea decretează mobilizarea generală în vederea de Marele Stat Major şi serviciul marilor respingerii unui posibil atac otoman la nord de comandamente, sub denumirea de state majore Dunăre. Pentru conducerea operaţiilor militare de armate, de corpuri de armată, de divizii şi de este constituit Marele Cartier General condus de detaşamente. Corpul de Stat Major se desfiinţa, domnitorul Carol I, avându-l ca şef de stat major iar serviciul de stat major urma a fi îndeplinit de pe colonelul Gheorghe Slăniceanu. ofiţeri din toate armele care trebuiau să obţină 1877, 27 aprilie. Prin Înaltul Decret „un brevet de stat major”. Pentru „serviciul de nr. 952 este definitivată structura Marelui Cartier cancelarie”, ofiţerii de stat major erau ajutaţi General, compus din Secţia Topografică, Secţia de ofiţeri fără brevet de stat major, subofiţeri şi

147 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Efemeride funcţionari civili. Pentru formarea ofiţerilor de stat La mobilizare, Marele Stat Major era pus sub major se preconiza înfiinţarea Şcolii Superioare comanda directă a „comandantului de căpetenie de Război. al armatei”, care, potrivit Constituţiei, era şeful 1883, 8 aprilie. Potrivit Înaltului Decret statului. Marele Stat Major, ca parte componentă nr. 846/1883 este creat Comitetul Consultativ de a Ministerului de Război, urma să lase o parte Stat Major, alcătuit din şeful Marelui Stat Major şi din serviciile sale la minister ca parte sedentară. cei trei şefi de secţii. Subordonat direct ministrului Celelalte servicii, care formau partea „mobilă” de Război, Comitetul Consultativ de Stat Major sau „activă”, intrau în compunerea Marelui avea ca atribuţii studiul problemelor referitoare Cartier General – înfiinţat la mobilizare – sub la organizarea şi conducerea serviciului de stat denumirea de Marele Stat Major General al major, coordonarea examenelor şi lucrărilor armatei. ofiţerilor de stat major; pregătirea programelor Potrivit legii, Marele Stat Major face parte de admitere în învăţământul militar superior; integrantă din organica Ministerului de Război inspecţia şcolilor şi personalului de stat major. cu rang de direcţie specială superioară. Cele Ulterior, componenţa şi atribuţiile Comitetul trei secţii ale Marelui Stat Major sunt organizate Consultativ de Stat Major vor creşte pe măsura pe birouri. Secţia I: Biroul 1 Personal; Biroul 2 dezvoltării competenţelor Marelui Stat Major. Organizarea şi mobilizarea generală şi parţială a 1884, 17 ianuarie – Prin Înaltul Decret armatei; Biroul 3 Operaţii, manevre şi instrucţia nr. 158/1884 este aprobat Regulamentul asupra personală a armatei; Secţia II: Biroul Informaţii; serviciului de stat major, care prevede atribuţiile Biroul 2 Etape şi drumuri de fier şi Secţia III (cu Marelui Stat Major, ale statelor majore de la denumirile birourilor stabilite prin organigrama marile comandamente (corpuri de armată, divizii) Marelui Stat Major din 1 aprilie 1892): Biroul 1 şi ale şefului Statului Major General. Marele Stat Topografie; Biroul 2 Geodezie şi astronomie; Major îşi menţine organizarea pe trei secţii, care Biroul 3 Cartografie, gravură, fotografie şi primesc noi atribuţii pe lângă cele prevăzute în litografie şi Biroul 4 Arhiva hărţilor şi păstrarea decretul de înfiinţare din 1882. Astfel, Secţia 1 se materialului. va ocupa şi de pregătirea lucrărilor şi planurilor 1894, 2 noiembrie. Conform noului necesare marilor manevre ce se execută cu mai Regulament de funcţionare a Ministerului de mult de un corp de armată, iar Secţia 2 trebuia Război, Marele Stat Major încetează a mai fi să se ocupe şi de istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale armatei, precum şi de studiul şi o direcţie a ministerului şi devine un „serviciu experimentarea „chestiunilor ştiinţifice de un special” în cadrul acestuia. oarecare interes pentru armată”. 1895, 6 mai. Prin Înaltul Decret nr. 2358 1888. Secţia 1 a Marelui Stat Major este promulgată Legea asupra serviciului de stat organizează prima „călătorie de stat major”. major. Conform noii legi serviciul de stat major Acest gen de activitate avea ca scop cunoaş- al armatei era format din: serviciul de stat major terea principalelor aspecte de ordin geografic general al armatei, îndeplinit de Marele Stat şi militar ale teritoriului României de către ofiţerii Major; serviciul geodezic şi topografic al armatei, de stat major. îndeplinit de Institutul Geografic al Armatei; 1889, 8 august. În conformitate cu serviciul de stat major la marile comandamente, prevederile Înaltului Decret nr. 2073/1889, este îndeplinit de statele majore ale corpurilor de înfiinţată Şcoala Superioară de Război, având armată şi diviziilor. Marele Stat Major este rolul de a forma ofiţerii de stat major. restructurat pe două secţii, atribuţiile fostei Secţii 1891, 13 aprilie. Prin Înaltul Decret nr. 1170 a III-a fiind preluate de Institutul Geografic al se aprobă un nou Regulament al serviciului de Armatei. stat major, în care se stabileau atribuţiile Marelui 1897, 8 decembrie. Prin Înaltul Decret Stat Major şi ale statelor majore de la marile nr. 3663, revista „România Militară” devine comandamente atât pentru pace, cât şi pentru organul de presă oficial al Marelui Stat Major. război. Se stabilea modul de realizare a trecerii Normele referitoare la publicarea, conducerea, armatei de la starea de pace la starea de război. componenţa redacţiei şi finanţarea revistei

148 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2014 sunt stabilite prin Decizia Ministerială nr. 31 din 1913, 20 iunie. Armata română este 16 ianuarie 1898. mobilizată în vederea participării la Al Doilea 1899, 15 noiembrie. Prin Înaltul Decret Război Balcanic. Este înfiinţat Marele Cartier nr. 4193 este adoptat Regulamentul Legii General, care funcţionează succesiv în asupra serviciului de stat major, care detaliază localităţile Bucureşti, Corabia, Turnu Măgurele, prevederile legii din 1895 referitoare la atribuţiile Samovit, Cervenibeg, Plevna, Zimnicea, până la şi formarea ofiţerilor din serviciul de stat major. 22 august 1913. 1904, 28 iulie. Structura Marelui Stat Major 1914, 1 aprilie – Prin Ordinul de Zi nr. 48 este reorganizată astfel: Secţia I, cu Birourile l din 31 martie 1914, se stabileşte următoarea Cancelaria, 2 Mobilizare, 3 Operaţii şi Secţia II, organizare a Marelui Stat Major: Adjutantură; cu Birourile 4 Comunicaţii şi Transport, 5 Armate Secţia 1 cu Birourile 1 Organizare, 2 Mobilizare; străine şi Informaţii, 6 Studii istorice şi statistice. Secţia 2 cu Birourile 3 Instrucţie, Biroul 4 1905, 22 iunie. Prin Înaltul Decret nr. 3553 Regulamente; Secţia 3 cu Birourile 5 Informaţii, este adoptat Regulamentul călătoriilor de stat 6 Operaţii, 7 Marină, 8 Subzistenţe; Secţia 4 major. Acestea urmau să se desfăşoare anual în perioada 15-30 iunie, cu o durată maximă de cu Birourile 4 Transporturi, 10 Comunicaţii, 11 20 de zile pentru Marele Stat Major şi 15 zile Etape. pentru statele majore din comandamente. 1916, 14 august. În urma deciziei Consiliului 1907. După 12 ani, Marele Stat Major de Coroană, România iese din starea de revine la structura pe trei secţii, prin înglobarea neutralitate, intrând în Primul Război Mondial de Institutului Geografic al Armatei. În mai puţin de partea Antantei. Armata română este mobilizată. o lună au loc două reorganizări ale Marelui Stat Pentru conducerea operaţiilor militare este Major, astfel: constituit Marele Cartier General, care începe a) la 16 aprilie: Adjutantură, Secţia I să funcţioneze la Periş în localul Administraţiei cu Birourile l Organizare, 2 Mobilizare, Istoric Domeniilor Coroanei. Ulterior se va deplasa la şi Bibliotecă; Secţia II cu Birourile 4 Operaţii, Buzău, Bârlad şi apoi la Iaşi, în localul Liceului 5 Transporturi şi Etape, 6 Informaţii; Secţia III Militar. Institutul Geografic; Iniţial, Marele Cartier General a fost b) la 12 mai: Adjutantură, Secţia I cu organizat pe patru eşaloane: Birourile l Organizare, 2 Instrucţie, 3 Mobilizare; - Eşalonul 1: Secţia 1 Operaţii cu Secţia II cu Birourile 4 Operaţii, 5 Transporturi şi Biroul 1 Operaţii şi Biroul 2 Informaţii; Secţia Etape, 6 Studii şi Informaţii; Secţia III Institutul 2 Transporturi cu Biroul 3 Transport şi Biroul 4 Geografic. Mijloace de Comunicaţii; Secţia 3 Adjutantură 1908, 1 noiembrie. În cadrul Marelui Stat cu Biroul 5 Personal; Serviciul Cartierului cu Major ia fiinţă „Cursul complementar de stat Biroul 6 Material şi Trofee; Serviciul Telegrafic- major”, cu scopul a asigura atât Marelui Stat poştal. Major, cât şi celorlalte state majore „o recrutare - Eşalonul 2: Serviciul de pază a frontierei; îngrijită în ofiţeri de stat major”. Comandamentul General al Etapelor; Serviciul 1910, 28 mai. Conform Ordinului de Zi Căi Ferate Militare; Serviciul Căilor Ferate din nr. 10, Marele Stat Major are următoarea structură: Biroul A – Adjutantură şi Învăţământ; zona etapelor; Serviciul Artileriei; Serviciul Secţia I cu Birourile l Organizare şi Recrutare, Marinei; Serviciul Geniului; Serviciul Intendenţei; 2 Instrucţia în armată, 3 Mobilizare; Secţia II cu Serviciul Sanitar; Serviciul Cartierului; Serviciul Birourile 4 Operaţii, 5 Transporturi, 6 Informaţii. Telegrafo-poştal. 1912, 10 martie. Marele Stat Major este - Eşalonul 3: Serviciul Tezaurului; reorganizat din nou pe 3 secţii: Adjutantură; Serviciul Justiţiei Militare; Serviciul Religios; Secţia I cu Birourile l Organizare, 2 Mobilizare; Serviciul Cartierului; Serviciul Telegrafo-poştal. Secţia II cu Birourile 3 Instrucţie, 4 Operaţii, 5 - Eşalonul 4: Serviciul Ataşaţi Militari; Informaţii; Secţia III cu Birourile 6 Transporturi Serviciul Presei; Serviciul Cartierului; Serviciul şi 7 Etape. Telegrafo-poştal.

149 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Efemeride

Ulterior Marele Cartier General a fost ca până atunci) şi de un cabinet al şefului reorganizat pe trei (ianuarie 1917), respectiv Statului Major al Armatei. Marele Stat Major este două eşaloane (iunie 1917). reorganizat pe patru diviziuni şi 11 secţii: Secţia Tot la 14 august 1916 se constituie la Adjutantură, Diviziunea I: Secţia 1 Organizarea Bucureşti, Marele Stat Major – Partea Sedentară, armatei; Secţia 2 Mobilizare, Diviziunea II: care era organul de conducere a activităţii de Secţia 4 Operaţii; Secţia 5 Informaţii; Secţia 6 recrutare şi mobilizare industrială din zona Transporturi, Diviziunea III: Secţia 3 Instrucţie; interioară, cu Biroul 1 Organizare-Mobilizare; Secţia 8 Istoric; Secţia 9 Regulamente şi Biroul 2 Rechiziţii; Biroul 3 Informaţii; Biroul 4 Diviziunea IV: Secţia 7 Etape şi Drumuri; Instrucţia în armată; Biroul Clasări personal; Secţia 10 Servicii. Biroul Comisiei pentru prestări servicii. 1925, 31 ianuarie 1925. Conform Ordinului 1918, 24 aprilie. România este obligată de Zi nr. 15, Marele Stat Major avea următoarea să semneze cu Germania, Austro-Ungaria, organizare: Secretariatul Consiliului Apărării Bulgaria şi Turcia Tratatul de pace de la Ţării, subordonat direct şefului Marelui Stat Bucureşti. Ca urmare, Marele Cartier General Major; Secţia Adjutantură şi Secţia 8 Istoric, este demobilizat, revenindu-se la structura subordonate direct subşefului Marelui Stat Marelui Stat Major din 1916. Major; Diviziunea I: Secţia 1 Organizare; Secţia 2 1919, 1 mai. În baza art. 2 din Decretul Mobilizare; Diviziunea II: Secţia 5 Informaţii; Lege nr. 1579/1919, Marele Stat Major se Secţia de Contrainformaţii; Diviziunea III: reorganizează pe două diviziuni, structură Secţia 3 Instrucţie; Secţia 4 Operaţii; Secţia apărută pentru prima oară în organica Marelui 9 Regulamente; Diviziunea IV: Secţia 6 Stat Major, şefii diviziunilor fiind şi subşefi Transporturi; Secţia 7 Etape şi Drumuri; ai Marelui Stat Major: Diviziunea I: Secţia Secţia 10 Servicii şi Materiale. Adjutantură; Secţia 1 Recrutare, Organizare, 1926, 1 martie. Conform Ordinului de Zi Materiale de Război; Secţia 2 Mobilizare, nr. 17, Marele Stat Major avea următoarea Rechiziţii; Secţia 3 Instrucţie, Regulamente, structură: Cabinetul şefului Marelui Stat Major; Istoric; Şcoala Superioară de Război; Diviziunea II: Secţia Adjutantură; Diviziunea I: Secţia 1 Secţia 4 Operaţii; Secţia 5 Informaţii; Secţia 6 Organizare; Secţia 2 Mobilizare; Diviziunea II: Transporturi; Secţia 7 Comunicaţii şi Etape. Secţia 5 Informaţii; Secţia 10 Contrainformaţii; 1920, 1 noiembrie. Marele Stat Major Diviziunea III: Secţia 3 Instrucţie; Secţia 4 este reorganizat pe trei diviziuni: Diviziunea I: Operaţii; Diviziunea IV: Secţia 6 Transporturi; Secţia Adjutantură; Secţia 1 Organizare; Secţia Secţia 7 Servicii şi Etape; Secţia 8 Istoric. 2 Mobilizare; Secţia 3 Instrucţia în armată; 1927, 1 octombrie – Pentru trecerea la o Diviziunea II: Secţia 4 Operaţii; Secţia 5 Informaţii; nouă organizare a Marelui Stat Major au fost Secţia 6 Istoric şi Diviziunea III: Secţia 7 dispuse desfiinţarea Cabinetului şefului Marelui Transporturi; Secţia 8 Comunicaţii şi Etape; Stat Major; fuzionarea secţiilor 1 Mobilizare şi 2 Secţia 9 Măsuri excepţionale. Organizare, care au format Secţia 1 Organizare- 1922, 1 aprilie. Prin Ordinul de Zi Mobilizare; fuzionarea secţiilor 3 Instrucţie nr. 10/1922 intră în vigoare următoarea şi 9 Regulamente, care au format Secţia 5 „constituire organică” a Marelui Stat Major: Instrucţie; Secţia 4 Operaţii a devenit Secţia 3 Diviziunea I: Secţia Adjutantură; Secţia 1 Operaţii; fuzionarea secţiilor 5 Informaţii şi Organizare; Secţia 2 Mobilizare, Diviziunea II: 10 Contrainformaţii, care au format Secţia 2 Secţia 3 Instrucţie şi educaţie în armată; Secţia Informaţii; Secţia 7 Servicii şi Etape a devenit 4 Operaţii; Secţia 5 Informaţii şi Diviziunea III: Secţia 7 Servicii şi Materiale; Secţia 8 Istoric a Secţia 6 Transporturi; Secţia 7 Comunicaţii şi devenit Secţia 7 Istoric. Etape; Secţia 8 Istoric. În conformitate cu aprobarea ministrului de 1924, 1 ianuarie. Conform Ordinului de Război, s-a revenit la structura Marelui Stat Major Zi nr. 1/1924, Marele Stat Major este condus pe trei diviziuni: Secţia Adjutantură; Diviziunea I: de şeful Statului Major al Armatei, ajutat de Secţia 1 Organizare-Mobilizare; Secţia 7 Istoric; un subşef al Marelui Stat Major (în loc de doi Diviziunea II: Secţia 2 Informaţii; Secţia 3

150 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2014

Operaţii; Secţia 5 Instrucţie; Diviziunea III: Stat Major coordonează Secţia 1, Secţia 4 şi Secţia 4 Servicii şi Etape; Secţia 6 Transporturi. Secretariatul Consiliului Superior al Apărării Pe lângă Marele Stat Major funcţionau Ţării. Secretariatul Consiliului Superior al Apărării 1941, 22 iunie. Se mobilizează Marele Ţării, subordonat direct şefului Marelui Stat Cartier General, organizat pe două eşaloane. Major, cabinetele „General Prezan” şi „General Eşalonul 1, urmând trupele, a funcţionat succesiv Averescu”, precum şi revista „România militară”. la Odobeşti, Roman, Iaşi, Chişinău, Tighina. 1936, 6 mai. Din organica Marelui Stat Major Eşalonul 2 a rămas la Bucureşti, cu misiunea de dispare structura „diviziune”. Secţiile şi serviciile a se ocupa de trupele din interior. sunt coordonate de subşefii Marelui Stat Major. 1941, 2 august. Marele Cartier General - Până în 1947, numărul lor va oscila între doi şi Eşalonul 2 ia denumirea de Marele Stat Major - patru. Conform Înaltului Decret nr. 502/1936 şi Partea Sedentară. Ordinului de Zi nr. 14/1936, a fost înfiinţată o 1941, 17 septembrie. Moare, la datorie, a treia funcţie de subşef al Marelui Stat Major. şeful Marelui Cartier General, generalul de Coordonarea secţiilor de către subşefii Marelui brigadă Alexandru Ioaniţiu, avansat post-mortem Stat Major a fost stabilită astfel: primul subşef: general de divizie. Secţiile 2 Informaţii, 3 Operaţii, Adjutantură, 1941, 22 noiembrie – Potrivit aprobării Serviciul Administrativ, Divizionul Trupei Marelui mareşalului Ion Antonescu, Marele Cartier Stat Major; al doilea subşef: Secţiile 4 Servicii şi General ia titulatura de Marele Stat Major Etape, 6 Transporturi, Serviciul Istoric, Institutul General al Armatei (iniţiativă de scurtă durată), Geografic Militar; al treilea subşef: Secţiile 1 având în compunere Statul Major al Armatei, Organizare-Mobilizare, 5 Instrucţie, Secretariatul Statul Major al Aeronauticii şi Statul Major al Consiliului Superior al Apărării Ţării. Marinei. 1940, 1 aprilie. În conformitate cu Înaltul 1942, 8 august – Este mobilizat Eşalonul 1 Decret nr. 972/1940, Marele Stat Major este al Marelui Cartier General care, de la 20 august alcătuit din şeful Marelui Stat Major, trei subşefi 1942 începe să funcţioneze la Rostov. Sub ai Marelui Stat Major, următoarele secţii şi conducerea sa sunt asigurate transportul şi servicii: Secţia 1 Recrutare, Organizare - intrarea în dispozitiv a trupelor române care Mobilizare; Secţia 2 Informaţii, Contrainformaţii; afluiau spre front. Secţia 3 Operaţii; Secţia 4 Dotare - Servicii; 20 octombrie. Eşalonul 1 al Marelui Cartier Secţia 5 Instrucţie; Secţia 6 Transporturi - General se contopeşte cu Cartierul Grupului de Comunicaţii; Secţia 7 Învăţământ Militar Armate „Mareşal Antonescu”, sub denumirea Superior; Secţia Adjutantură; Secţia Istoric; Marele Cartier General. Serviciul Administrativ; Secretariatul Consiliului 1943, 15 ianuarie. Marele Cartier General Superior al Apărării Ţării; Detaşamentul Trupei revine la Bucureşti. La Rostov a rămas un Marelui Stat Major, revista „România militară”. detaşament de legătură al Marelui Cartier Secţiile şi serviciile Marelui Stat Major, General pe lângă Grupul de Armate „Don”, care precum şi structurile subordonate Marelui Stat a funcţionat succesiv la Taganrog, Stalino şi Major sunt repartizate astfel: primul subşef Zaporoje. La 22 februarie 1943 acest detaşament al Marelui Stat Major coordonează Secţia 2, revine în ţară, atribuţiile Marelui Cartier General Secţia 3, Secţia 6, Secţia Adjutantură, Serviciul asupra trupelor române din Caucaz şi Crimeea Administrativ, Institutul Geografic Militar, din punct de vedere al instrucţiei şi administraţiei Divizionul Trupei Marelui Stat Major; al doilea revenind Armatei a 3-a. subşef al Marelui Stat Major coordonează 1943, 30 ianuarie. Marele Cartier General Secţia 5, Secţia 7, Serviciul Istoric cu Muzeul se contopeşte cu Marele Stat Major - Partea Militar Naţional, Şcoala Superioară de Război, Sedentară sub denumirea Marele Stat Major. Şcoala de Aplicaţie pentru gradul de căpitan, 1944, 23 august. În fruntea Marelui Stat Secţiile de pregătire militară de pe lângă şcolile Major este numit generalul de divizie adjutant politehnice şi Academia de Arhitectură, revista Gheorghe Mihail. Prin Înaltul Ordin de Serviciu „România militară”; al treilea subşef al Marelui nr. 1, regele Mihail I îl însărcinează să conducă,

151 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Efemeride

în numele său, „operaţiile tuturor forţelor 1945, 16 octombrie. Marele Stat Major armate - de uscat, aer şi marină - până la stabilirea publică Directivele de bază privind orientarea raporturilor de comandament, în cooperarea doctrinară şi normele generale de organizare şi viitoare cu trupele Naţiunilor Unite”. Până la desfăşurare a instrucţiei şi educaţiei în armată. data de 7 septembrie 1944, Marele Stat Major 1946, 12 iunie. Este promulgată Legea conduce operaţiunea de acoperire strategică a nr. 433 pentru crearea cadrului disponibil al frontierelor prin care trupele germano-maghiare armatei. Prin aplicarea prevederilor acestei legi, sunt împiedicate să stabilească o linie de până la 25 mai 1947 au fost trecuţi în rezervă rezistenţă pe crestele Carpaţilor. 21.580 de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. 1944, 12 octombrie. Generalul Gheorghe 1947, 1 ianuarie. Marele Stat Major are Mihail demisionează din funcţia de şef Marelui următoarea structură: Cabinetul şefului Marelui Stat Major în semn de protest faţă de măsurile Stat Major, Secţiile Adjutantură, 1 Organizare- impuse de sovietici care, sub pretextul îndeplinirii Mobilizare, 2 Informaţii, Contrainformaţii, prevederilor din Convenţia de Armistiţiu, aveau 3 Operaţii, 4 Dotare, Servicii, 5 Instrucţie şcoli, ca scop dezorganizarea şi dezarmarea armatei 6 Transporturi, 7 Mobilizare organizare naţională române. a teritoriului, Serviciul Administrativ, Serviciul 1944, 26 octombrie – Generalul Nicolae Statistic, Serviciul Cifrului, Serviciul Istoric, Rădescu, şeful Marelui Stat Major, este obligat Serviciul Intendenţei, revista „România militară”. să semneze un protocol militar româno-sovietic, 1947, 10 ianuarie. În urma solicitării prin care erau din nou diminuate competenţele Ministerului de Interne, Marele Stat Major organizează paza transporturilor de cereale Marelui Stat Major român, căruia i se impunea în zonele de colectare din Muntenia, Oltenia să pună în aplicare o reorganizare a armatei şi Banat, precum şi în staţiile C.F.R. Această române din interior străină de interesele operaţiune s-a desfăşurat până la 1 aprilie 1947. naţionale. În nota adiţională a protocolului, 1947, 21 ianuarie. La cererea Băncii şeful Marelui Stat Major preciza: „Protocolul îl Naţionale a României, Marele Stat Major asigură semnez ca fiindu-ne impus de Comisia Aliată transportul tezaurului acesteia de la Tismana (Sovietică) de Control şi în scopul de a evita la Bucureşti, operaţiunea fiind încheiată la consecinţe dăunătoare operaţiilor comune 5 februarie 1947. contra Germaniei şi Ungariei”. 1947, 10 februarie. Reprezentanţii 1944, 1 noiembrie. Marele Stat Major României semnează la Paris Tratatul de pace a elaborat Instrucţiunile generale nr. 70.200 cu Puterile Aliate şi asociate. Pe lângă plata referitoare la reorganizarea armatei. către U.R.S.S., în contul reparaţiilor de război, 1944, 6 decembrie. Conducerea Marelui a sumei de 300 de milioane de dolari SUA, Stat Major protestează la Comisia Aliată statului român i s-a impus reducerea efectivelor (Sovietică) de Control asupra modului defectuos armatei la 120.000 de oameni pentru armata de în care organele sovietice planifică transportul uscat, 8000 de oameni pentru aviaţie şi 5000 de trupelor române spre front. oameni pentru marină. 1945, 5 ianuarie. Şeful Marelui Stat Major, 1947, 21 iunie. Este promulgată Legea generalul Constantin Sănătescu, înaintează un nr. 205 pentru organizarea şi funcţionarea protest Comisiei Aliate (Sovietice) de Control Ministerului Apărării Naţionale. În Capitolul III al referitor la dezarmarea Batalionului Marelui Stat legii sunt precizate atribuţiile Marelui Stat Major, Major de către trupele sovietice. acesta fiind desemnat drept „organul de studii, 1945, 18 martie. Este promulgată Legea concepţie şi planificare pentru organizarea şi nr. 186 pentru trecerea din oficiu în rezervă a pregătirea forţelor armate”. personalului activ al armatei care prisoseşte 1948, 1 ianuarie. Marele Stat Major are peste nevoile de încadrare. următoarea organizare: Cabinetul şefului 1945, 24 iulie. Marele Stat Major emite Marelui Stat Major, Secţia Adjutantură, Secţia 1 Instrucţiunile speciale relative la desconcentrarea Organizare-Mobilizare, Secţia 2 Instrucţie şi organizarea armatei. Informativă de Luptă şi Legături externe, Secţia 3

152 Efemeride Calendarul tradiţiilor militare 2014

Operaţii, Secţia 4 Dotare-Servicii, Secţia 5 prin reorganizarea Comandamentului Marinei Instrucţie-Şcoli, Secţia 6 Transporturi, Serviciul Militare. Istoric, Serviciul Cifrului Marelui Stat Major şi 1997, 1 mai. Intră în vigoare Hotărârea de Secretariatul Cifrului de Stat, Serviciul Statisticii, Guvern nr. 110/14.04.1997 privind organizarea Serviciul Intendenţă, Economatul Marelui Stat Ministerului Apărării Naţionale, Statul Major Major. General adoptând structura organizatorică de tip 1948, 1 aprilie. Marele Stat Major are joint (8 direcţii tip joint), asemenea eşaloanelor următoarea compunere: Serviciul Educaţiei, Secţia similare din armatele statelor membre ale NATO. Adjutantură, Serviciul Medical, Secţia 1 Organizare- 2001, 7 februarie. Statul Major General Mobilizare, Secţia 2 Instrucţie Informativă de Luptă se compune, potrivit Ordonanţei de urgenţă şi Legături externe, Secţia 3 Operaţii, Secţia 4 nr. 14/2001, din direcţiile Personal şi Dotare-Servicii, Secţia 5 Instrucţie-Şcoli, Secţia 6 Mobilizare, Operaţii, Logistică, Planificare Transporturi, Serviciul Istoric, Biblioteca Marelui Strategică, Doctrină şi Instrucţie, Comunicaţii Stat Major, Serviciul Statistic, Serviciul Intendenţă, şi Informatică, Structuri şi Resurse, alte secţii Muzeul Militar Naţional, Institutul Geografic Militar, şi birouri independente. Potrivit aceluiaşi Serviciul Radio. document normativ, Statului Major General i se 1949, 1 februarie – Marele Stat Major este subordonează alte comandamente şi structuri reorganizat, pe lângă secţiile existente fiind cu misiuni specifice. adăugate Secţiile Transmisiuni, Cadre (de stat 2002. Comandamentul 2 Operaţional major), Pregătire cadre, Recrutare Efective, „Alexandru Averescu”, cu sediul la Buzău, Regulamente, Gospodărie, Politică, Cenzură şi intră în subordinea nemijlocită a Statului Major Publicistică Militară. General şi, din ianuarie 2003, primeşte sarcina 1956. Marele Stat Major cuprinde patru de a pregăti şi a coordona contingentele militare direcţii: Operaţii, Planificare-Mobilizare, Trans- care participă la misiuni în afara ţării. porturi Militare, Topografică Militară şi şase 2004, 2 aprilie. La Cartierul General al NATO secţii: Secretariat, Cadre, Secţia 12/Cifru, din Bruxelles are loc festivitatea de arborare a Transmisiuni, Cenzură Militară şi Secţia Istoric. drapelelor naţionale ale celor şapte noi state 1972, 28 decembrie - Este adoptată Legea membre NATO, printre care şi România. nr. 14 privind organizarea apărării naţionale 2004, 15 aprilie. Şeful Statului Major a Republicii Socialiste România, care reflectă General, generalul Mihail Popescu, participă la concepţiile doctrinei militare „a luptei întregului SHAPE (Mons, Belgia) la ceremonia organizată popor”. cu prilejul admiterii celor şapte state în Alianţa 1980. Sunt constituite patru comandamente Nord-Atlantică. La 2 aprilie, la sediul NATO, la de armată în subordinea Marelui Stat Major: Bruxelles, şi în faţa Palatului Parlamentului, Comandamentul Armatei 1 la Bucureşti, la Bucureşti, s-au desfăşurat ceremoniile de Comandamentul Armatei a 2-a la Buzău, arborare a drapelului României şi al NATO. Comandamentul Armatei a 3-a la Craiova, 2006, 28 iulie. Este adoptată Legea Comandamentul Armatei a 4-a la Cluj-Napoca. nr. 346 privind organizarea şi funcţionarea 1993. În cadrul procesului de reorganizare Ministerului Apărării. Potrivit acesteia, Statul a comandamentelor militare superioare, sunt Major General este o structură centrală, înfiinţate statele majore ale categoriilor de subordonată nemijlocit ministrului apărării. forţe, subordonate Marelui Stat Major, care în Statul Major General asigură, conform legii, 1994 ia denumirea de Statul Major General. conducerea, organizarea, planificarea şi Statul Major al Trupelor de Uscat s-a constituit operaţionalizarea forţelor, ridicarea graduală prin reorganizarea Comandamentului Tru- a capacităţii de luptă şi mobilizarea armatei, pelor de Uscat, Statul Major al Aviaţie conducerea operaţiilor întrunite, antrenarea şi Apărării Antiaeriene - prin contopirea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de Comandamentului Aviaţiei Militare cu bază şi de specialitate a personalului militar în Comandamentul Apărării Antiaeriene a activitate şi în rezervă, managementul carierei Teritoriului, Statul Major al Marinei Militare – individuale a personalului militar, planificarea

153 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Efemeride armamentelor, standardizarea în domeniul flotilă aeriană dr. Ştefan Dănilă, primul general militar, implementarea sistemului comandă, de aviaţie din istoria Armatei României care control, comunicaţii, computere, informaţii, infor- ocupă acest post. matică, supraveghere, recunoaştere, logistică 2012. În urma declanşării procesului de şi infrastructură, desfăşurarea relaţiilor militare transfer gradual al responsabilităţilor către forţele internaţionale, asistenţa religioasă în Ministerul de securitate afgane (ANSF), Statul Major Apărării şi încheierea înţelegerilor tehnice General a iniţiat procesul de diminuare graduală cu armatele altor state, promovează valorile a contingentului naţional din teatrul de operaţii specifice culturii militare şi de educaţie civică. din Afganistan, efectivele marcând o reducere cu De asemenea, Statul Major General „pregăteşte peste 200 de militari, începând cu rotaţia forţelor şi conduce structurile militare care participă din perioada decembrie 2012-februarie 2013. la misiuni militare în afara teritoriului statului 2013, 25 februarie. Are loc activitatea naţional”. de autoevaluare a Statului Major General, 2006, 13 septembrie. În fruntea Statului în prezenţa preşedintelui României, Traian Major General este numit viceamiralul dr. Băsescu, prim-ministrului Victor Ponta, viceprim- Gheorghe Marin, primul amiral din istoria armatei ministrului Gabriel Oprea şi ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa. Şeful Statului Major României care ocupă acest post. General, generalul-locotenent dr. Ştefan Dănilă, 2007, 1 ianuarie. Prin desfiinţarea a prezentat o radiografie completă a stării stagiului militar obligatoriu, pentru prima dată armatei, de la infrastructură la resurse, punând Armata Română este formată doar din militari accent pe obiectivele prioritare ale Statului Major profesionişti angajaţi cu contract. General: participarea la proiectele Alianţei Nord- 2007. Participarea militarilor români la Atlantice de dezvoltare a capabilităţilor comune, misiuni în afara teritoriului naţional s-a ridicat la dezvoltarea capabilităţilor prin abordare un efectiv de peste 4.000 de militari. multinaţională tip Smart Defence, iniţiativa 2008. În vederea remodelării structurii de de forţe interconectate (Connected Forces comandă şi control şi a structurii de forţe, s-a Initiative), serviciul de luptă şi participarea la finalizat procesul de restructurare a Statului operaţii în fără teritoriului naţional. Major General şi statelor majore ale categoriilor 2013, 9 aprilie. Ministrul apărării naţionale, de forţe ale armatei. Mircea Duşa şi o delegaţie militară condusă 2008, 2-4 aprilie. La Bucureşti, în Palatul de şeful Statului Major General, generalul- Parlamentului, s-a desfăşurat cel mai mare locotenent dr. Ştefan Dănilă, au efectuat o summit NATO de la înfiinţarea organizaţiei. misiune în Afganistan. Au participat 3.000 de oficiali din 49 de ţări 2013, 28 octombrie. Au fost inaugurate (reprezentanţi din cele 26 de state membre şi din lucrările principale de construcţie la Facilitatea cele 23 de state semnatare ale Parteneriatului de apărare antirachetă din cadrul Bazei Militare pentru Pace). de la Deveselu. La ceremonie au participat 2010. Ministerul Apărării Naţionale a deţinut, preşedintele României, Traian Băsescu, ministrul prin şeful Statului Major General, preşedinţia Apărării Naţionale, Mircea Duşa, adjunctul Conferinţei şefilor Apărării din Statele Balcanice secretarului Apărării al SUA pentru politica şi a organizat cea de-a patra conferinţă a şefilor de apărare, James Miller, secretarul general apărării din aceste state membre. adjunct al NATO, Alexander Vershbow şi şeful 2011, 1 ianuarie. Conducerea Statului Statului Major General, generalul-locotenent Major General este preluată de generalul de dr. Ştefan Dănilă.

154 11 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2014 Sărbători militare

ZILELE CATEGORIILOR DE FORŢE, GENURILOR DE ARMĂ ŞI SPECIALITĂŢILOR MILITARE 1 februarie - Ziua Intendenţei Militare 23 februarie - Ziua Hidrografului Militar 1 martie - Ziua Automobiliştilor Militari - Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale 17 martie - Ziua Serviciului Istoric al Armatei 25 martie - Ziua Operaţiilor Psihologice 1 aprilie - Ziua Armei Cercetare-Dezvoltare - Ziua Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare - Ziua Infanteriei Marine 23 aprilie - Ziua Forţelor Terestre 25 aprilie - Ziua Justiţiei Militare 29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război - Ziua Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor 30 aprilie - Ziua Infanteriei Române - Ziua Logisticii Militare - Ziua Cooperării Militari-Civili (CIMIC) 15 mai - Ziua Trupelor de Apărare NBC - Ziua Poliţiei Militare 20 mai - Ziua Financiarului Militar 31 mai - Ziua Geniştilor Militari - Ziua Rezervistului 10 iunie - Ziua Paraşutiştilor Militari 15 iunie - Ziua Lecţiilor Învăţate 18 iunie - Ziua Constructorilor Militari 1 iulie - Ziua Muzicilor Militare - Ziua Direcţiei Audit Intern - Ziua Auditului Public Intern în Armata României 13 iulie - Ziua Specialităţii Militare „Război Electronic” 14 iulie - Ziua Transmisioniştilor Militari 15 iulie - Ziua Submarinistului Militar 20 iulie - Ziua Forţelor Aeriene - Ziua Aviaţiei Militare 23 iulie - Ziua Presei Militare 25 iulie - Ziua Radiolocaţiei 26 iulie - Ziua Arhivelor Militare 1 august - Ziua Tanchiştilor 25 octombrie - Ziua Armatei României - Ziua EOD – neutralizarea 30 octombrie - Ziua Relaţiilor Publice Militare mecanismelor explozive şi a muniţiilor 3 noiembrie - Ziua Vânătorilor de Munte 5 august - Ziua Educaţiei Fizice Militare 8 noiembrie - Ziua Înzestrării Armatei 15 august - Ziua Marinei Române 10 noiembrie - Ziua Artileriei - Ziua Forţelor Navale 12 noiembrie - Ziua Statului Major General 21 august - Ziua Medicinei Militare - Ziua Cercetaşilor Militari 1 septembrie - Ziua Informaticienilor Militari - Ziua Geodezilor Militari 4 septembrie - Ziua Tipografilor Militari - Ziua Informaţii pentru Apărare 19 septembrie - Ziua Artileriei şi Rachetelor 16 noiembrie - Ziua Transporturilor Militare Antiaeriene 14 decembrie - Ziua Direcţiei Operaţii 1 octombrie - Ziua Scafandrilor Militari 27 decembrie - Ziua Centrului de Operaţii 9 octombrie - Ziua Resurselor Umane Psihologice

156 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2014

PATRONII SPIRITUALI AI ARMATEI ROMÂNIEI

Batalionul 528 Cercetare – Sfinţii Martiri Brâncoveanu: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache (16 august) Batalionul 469 Logistic – Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie) Batalionul 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul Andrei“ – Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie) Sfânta Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică Maria, „Colonel Gheorghe Vişata“ – Sfântul ocrotitoarea Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir marinarilor (26 octombrie) Centrul de Pregătire pentru Apărare NBC „Muscel“ – Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena (21 mai) Centrul Operaţii Psihologice – Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (27 decembrie) Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare“ – Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (2 iulie) Depozitul Central 106 Muniţii „Ţara Bârsei“ – Sfânta Fecioară Maria (15 august) Depozitul Central 138 Materiale Intendenţă „General Ioniţă Botoş“ – Sfântul Sfântul Mare Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă Mucenic Gheorghe, (23 aprilie) patronul Forţelor Terestre Direcţia Topografică Militară – Sfântul Apostol Pavel (29 iunie) Direcţia Informaţii Militare – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) Regimentul 30 Gardă – Sfântul Mare Mucenic Mina (10 decembrie) Statul Major al Forţelor Terestre – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă (23 aprilie) Statul Major al Forţelor Aeriene – Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie) Statul Major al Forţelor Navale – Sfânta Maria, Adormirea Maicii Domnului (15 august) Sfântul Ilie Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Tesviteanul, patronul Aeriene „Aurel Vlaicu“ – Sfântul Măritul Forţelor Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie) Aeriene

157 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Sărbători militare

DENUMIRI ONORIFICE Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Batalionul 300 Infanterie „Sfântul Andrei” Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Batalionul 315 Artilerie „Simion Bărnuţiu” Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Batalionul 316 Asigurare Date „Guruslău” Batalionul 1 Instrucţie „Olt” Batalionul 317 Cercetare „Vlădeasa” Batalionul 1 Operaţii Speciale „Vulturii” Batalionul 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu” Batalionul 102 Mentenanţă „Bucov” Batalionul 32 Infanterie „Mircea” Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” („Scorpionii Galbeni”) Batalionul 113 Artilerie „Bărăganul” Batalionul 325 Artilerie „Alutus” Batalionul 116 Sprijin Logistic „Iancu Jianu” Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” Batalionul 136 Geniu „Apulum” Batalionul 335 Artilerie „Alexandru Cel Bun” Batalionul 151 Infanterie „Războieni” Batalionul 341 Infanterie („Rechinii Albi”) („Lupii Negri”) Batalionul 345 Artilerie „Tomis” Batalionul 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă” Batalionul 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea” Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” Batalionul 385 Artilerie „Iancu de Hunedoara” Batalionul 198 Logistic „Prut” Batalionul 41 Transport „Bobâlna” Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” Batalionul 43 Aprovizionare şi Transport Batalionul 2 Rachete Antiaeriene KUB „Roman I Muşat” „Pelendava” Batalionul 435 Logistic „Ciuc’’ Batalionul 20 Infanterie „Dolj” („Scorpionii Negri”) Batalionul 45 Comunicaţii şi Informatică Batalionul 205 Artilerie Antiaeriană „General „Căpitan Grigore Giosanu” Gheorghe Pârvulescu” Batalionul 468 Artilerie Antiaeriană „Trotuş” Batalionul 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu” Batalionul 469 Logistic „Putna” Batalionul 21 Vânători Munte Batalionul 47 Comunicaţii şi Informatică „General Leonard Mociulschi” („Viperele Negre”) „General Nicolae Petrescu” Batalionul 22 Transport „Dâmboviţa” Batalionul 49 Apărare Nucleară, Biologică Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” şi Chimică „Argeş” Batalionul 24 Vânători de Munte Batalionul 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Şorveth” „General Gheorghe Avramescu” („Vânătorii din Cer”) Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” Batalionul 498 Paraşutişti „Smaranda Brăescu” („Scorpionii Roşii”) Batalionul 52 Geniu „Tisa” Batalionul 26 Vânători de Munte „Avram Iancu” Batalionul 528 Cercetare „Vlad Ţepeş” Batalionul 280 Infanterie Mecanizată Batalionul 55 Apărare Antiaeriană „Someş” „Căpitan Valter Mărăcineanu” Batalionul 55 Transmisiuni „Napoca” Batalionul 284 Tancuri „Cuza Vodă” Batalionul 60 Paraşutişti „Băneasa-Otopeni” Batalionul 285 Artilerie „Vlaicu Vodă” Batalionul 612 Artilerie Antitanc „Maramureş” Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” Batalionul 634 Infanterie „Petrodava” Batalionul 22 Infanterie „Romanaţi” Batalionul 635 Apărare Antiaeriană „Precista” Batalionul 3 Apărare Antiaeriană „Potaissa” Batalionul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive Batalionul 3 Geniu „General Constantin Poenaru” „General Vasile Danacu” Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” Batalionul 72 Apărare Nucleară, Biologică („Vulturii Carpaţilor”) şi Chimică „Negru Vodă”

158 Sărbători militare Calendarul tradiţiilor militare 2014

Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab” Brigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” Batalionul 81 LAROM „Maior Gheorghe Şonţu” Brigada 81 Mecanizată „Grigore Bălan” Batalionul 811 Infanterie „Dej” Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători („Dragonii Transilvani”) de Munte „Constantin Brâncoveanu” Batalionul 812 Infanterie „Bistriţa” Centrul de Instruire pentru Geniu, E.O.D. („Şoimii Carpaţilor”) şi Apărare C.B.R.N. „Panait Donici” Batalionul 814 Tancuri „Mihai Vodă” Centrul de Instruire pentru Artilerie Terestră Batalionul 817 Artilerie „Petru Rareş” şi Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” Batalionul 83 „Bogdan I” Centrul de Pregătire pentru Artilerie Antiaeriană Batalionul 84 Asigurare Date „Mărăşti” „General Gheorghe Popescu” Batalionul 85 Sprijin Logistic Centrul de Instruire pentru Comunicaţii „General Mihail Cerchez” şi Informatică „Decebal” Batalionul 85 Comunicaţii Aero şi Informatică Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor „Sublocotenent Gheorghe Robescu” Terestre „Getica” Batalionul 88 Mentenanţă „Ardealul” Centrul de Instruire pentru Tancuri şi Auto Batalionul 96 LAROM „Mircea Voievod” „Colonel Pandele Predescu” Batalionul Instrucţie Comunicaţii şi Informatică Centrul de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu „Fraţii Buzeşti” „Academician Ştefan Milcu” Baza 2 Logistică „Valahia” Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Baza 71 Aeriană „General Emanuil Ionescu” Cardiovasculare „Dr. Constantin Zamfir” Baza 90 Transport Aerian „Comandor aviator Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică Gheorghe Bănciulescu” „Colonel Gheorghe Vişata” Baza 95 Aeriană „Erou Căpitan Aviator Centrul 21 Cartiruire Trupe şi Administrare Alexandru Şerbănescu” Cazărmi „Anhel Saligny” Baza de Instruire pentru Apărare Nucleară, Centrul 243 Radioelectronic şi Observare Biologică şi Chimică „Muscel” „Callatis” Baza de Instruire pentru Vânători de Munte Centrul 83 Mentenanţă „Est” „Bucegi” Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Baza Transport şi Deservire „Muntenia” Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare” Brigada de Informaţii Militare Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” „Mareşal Alexandru Averescu” Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” Brigada 1 Rachete Sol-Aer Depozitul 129 Materiale Tehnice „Chindia” „General Nicolae Dăscălescu” Depozitul 164 Intendenţă „Moldavia” Brigada 10 Geniu „Dunărea de jos” Depozitul 164 Armament Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” „General de brigadă Gheorghe Manu” Brigada 2 Infanterie „Rovine” Depozitul 238 Intendenţă „Jiul” Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Depozitul 33 Materiale Tehnice „Moldova” Brigada 282 Infanterie Mecanizată Depozitul Central 161 Muniţii „Siret” „Unirea Principatelor” Divizia 1 Infanterie „Dacica” Brigada 4 Logistică „Transilvania” Divizia 2 Infanterie „Getica” Brigada 61 Vânători de Munte Teritorială Divizia 4 Infanterie „Gemina” „General Virgil Bădulescu” Fregata „Mărăşeşti”

159 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Sărbători militare

Fregata „Regele Ferdinand” Spitalul Militar de Urgenţă Fregata „Regina Maria” „Dr. Constantin Papilian” Grupul E.O.D. al Forţelor Aeriene „General Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Avram Iancu” Grigore Crăiniceanu” Spitalul Militar de Urgenţă Institutul Naţional de Medicină Aeronautică „Dr. Alexandru Augustin” şi Spaţială „General dr. aviator Victor Atanasiu” Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” Nava hidrografică maritimă Spitalul Militar de Urgenţă „Căpitan-comandor Alexandru Cătuneanu” „Dr. Alexandru Gafencu” Poligonul de Experienţe al Armatei Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” „General de divizie Ştefan Burileanu” Poligonul de Tragere „Smârdan” Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” „Aurel Vlaicu” Regimentul 301 Mecanizat „Petru Rareş” Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Navale Regimentul 31 Mecanizat „Viceamiral Constantin Bălescu” „General Ion Dragalina” Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Regimentul 33 Mecanizat „Alexandru cel Bun” Speciale „General maior Grigore Baştan” Regimentul 50 Rachete Antiaeriene Şcoala de Aplicaţie pentru Logistică „Andrei Mureşianu” „General Constantin Zaharia” Regimentul 52 Artilerie Mixtă Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri „General Alexandru Tell” a Forţelor Terestre „Basarab I” Regimentul 53 Rachete Antiaeriene Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri „Trophaeum Traiani” a Forţelor Aeriene „Traian Vuia” Regimentul 69 Artilerie Mixtă „Silvania” Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Navale „Amiral Ioan Murgescu” „Dr. Carol Davila” Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Sol- Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu” Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Aer Capu Midia „General de brigadă „Dr. Ştefan Odobleja” Ion Bungescu” Spitalul Militar de Urgenţă Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” „Dr. Alexandru Popescu” Unitatea de Instrucţie şi Asigurare Spitalul Clinic Militar de Urgenţă Topogeodezică „General de divizie „Dr. Iacob Czihac” Constantin I. Brătianu” Pagini realizate de Dr. Luminiţa GIURGIU

160 12

Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul Barbu Vlădoianu 25 ianuarie- 3 mai 1859 (guvernul de la Bucureşti)

Generalul Gheorghe Adrian 27 mai 1859-13 iulie 1860 Generalul (guvernul de la Iaşi) Alexandru Macedonski 13 iulie-30 august 1860 4 mai-15 august 1859 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Bucureşti) 24 mai 1867-11 august 1868 Generalul Ioan Cornescu 16 august-27 noiembrie 1859 (guvernul de la Bucureşti)

Generalul de divizie Ioan Emanoil Florescu 28 noiembrie 1859- 27 mai 1860 Generalul Nicolae Golescu (guvernul de la Bucureşti) 28 mai-13 iulie 1860 14 iulie 1860-17 aprilie 1861 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Iaşi) Colonelul 30 august 1860-14 aprilie 1861 Istratie Sămăşescu (guvernul de la Bucureşti) 21 aprilie-22 iulie 1861 30 septembrie 1862- (guvernul de la Iaşi) 11 octombrie 1863, 14 martie 1871-26 aprilie 1876 Ion Ghica 30 aprilie-19 iulie 1861 11-18 iulie 1861 (guvernul de la Bucureşti) (guvernul de la Bucureşti)

162 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul Ioan Grigore Ghica 19 iulie 1861- Generalul 22 ianuarie 1862 Alexandru Iacovache (guvernul de la Bucureşti) 12 octombrie 1863- 22 iulie 1861- 11 aprilie 1864 22 ianuarie 1862 (guvernul de la Iaşi) 22 ianuarie- 30 septem brie 1862, Generalul Savel Manu 11 mai-6 august 1866 12 aprilie 1864- 29 ianuarie 1866 Colonelul Alexandru Solomon 30 ianuarie-11 februarie 1866

Generalul de brigadă Dimitrie Lecca 11 februarie-10 mai 1866, 11 iulie 1879-28 aprilie 1880 Generalul de brigadă Nicolae Haralambie 6 august 1866- 8 februarie 1867 Generalul Tobias Gherghel 8 februarie - 24 mai 1867 Ion C. Brătianu 12 august-15 noiembrie 1868, 20 august 1877- 18 martie 1878, 25 noiembrie 1878-7 ianuarie 1879, 9 iunie 1881-24 ianuarie 1882, 1 august 1882-22 iunie 1884, 13 ianuarie-20 fe bruarie 1886, 5 noiembrie 1887-23 martie 1888

163 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul Ioan Alexandru Duca 16 noiembrie 1868- Generalul de brigadă 14 iunie 1869 Gheorghe Manu 14 iulie 1869- 17 decembrie 1870, 12 noiembrie 1888- Generalul de brigadă 4 noiembrie 1889, Eustaţiu Pencovici 22 decembrie 1904- 18 decembrie 1870- 12 martie 1906 10 martie 1871

Generalul Christian Tell 11-13 martie 1871

Generalul de brigadă Gheorghe Slăniceanu 27 aprilie 1876-2 aprilie 1877, Generalul de brigadă 29 aprilie 1880-8 iunie 1881 Alexandru Cernat Generalul de brigadă 2 aprilie-19 august 1877, Nicolae Dabija 17 martie-24 noiembrie 1878 8 ianuarie-10 iulie 1879

Generalul de divizie Gheorghe Anghelescu 25 ianuarie-31 iulie 1882

164 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul de divizie Ştefan Fălcoianu 23 iunie 1884- 12 ianuarie 1886 Generalul Alexandru Anghelescu 21 februarie 1886- 4 noiembrie 1887

Generalul de divizie Constantin Barozzi 23 martie-11 noiembrie 1888

Generalul de divizie Matei Vlădescu 5 noiembrie 1889-20 februarie 1891

Generalul de divizie Iacob Lahovary 21 februarie 1891- Lascăr Catargiu 21 februarie 1894, 22 februarie- 11 aprilie 1899- 11 iunie 1894 13 februarie 1901 Generalul de divizie Constantin Poenaru 12 iunie 1894-3 octombrie 1895 Generalul de divizie Constantin Budişteanu 4 octombrie 1895- 20 noiembrie 1896

165 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

Constantin I. Stoicescu 21-25 noiembrie 1896

Generalul de divizie Anton Berindei 25 noiembrie 1896- Dimitrie A. Sturdza 10 aprilie 1899 14 februarie 1901- 20 decem brie 1904

Mareşalul Alexandru Averescu 13 martie 1907- 4 martie 1909

Toma Stelian 4 martie-31 octombrie 1909

Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu 1 noiembrie 1909- 28 decembrie 1910 Nicolae Filipescu 29 decembrie 1910- 27 martie 1912

Generalul de divizie Ion Argetoianu 28 martie-14 octombrie 1912

166 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul de divizie Constantin Hârjeu 14 octombrie 1912- 3 ianuarie 1914, Ion I.C. Brătianu 6 martie-23 octom brie 1918 4 ianuarie 1914- 14 august 1916 19 ianuarie-19 aprilie 1922 Vintilă Brătianu 15 august 1916- 9 iulie 1917, 10-19 iulie 1917

Generalul de corp de armată Constantin Iancovescu 20 iulie 1917-5 martie 1918

Generalul de corp de armată Eremia Grigorescu 24 octombrie - 28 noiembrie 1918 Generalul de corp de armată Arthur Văitoianu 29 noiembrie 1918- 26 septembrie 1919 Generalul de divizie Ion Răşcanu 27 septembrie-28 noiem brie 1919, 5 decembrie 1919-2 martie 1920, Generalul de divizie 13 martie 1920-13 decembrie 1921 Traian Moşoiu 2-12 martie 1920

167 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul de corp de armată Ştefan Holban 17 decembrie 1921- 18 ianuarie 1922 Generalul de corp de armată Gheorghe Mărdărescu 24 aprilie 1922- 29 martie 1926

Generalul de divizie Ludovic Mircescu 30 martie 1926-3 iunie 1927

Generalul de corp de armată Paul Angelescu 4 iunie 1927- 9 noiembrie 1928, 27 iulie 1934- 28 august 1937

Generalul de corp de armată Henry Cihoski 10 noiembrie 1928- 4 aprilie 1930 Iuliu Maniu 5-13 aprilie 1930

Generalul de divizie Nicolae Condeescu 14 aprilie 1930-18 aprilie 1931

168 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul de divizie Constantin Ştefănescu-Amza 19 aprilie 1931-11 august 1932

Generalul de corp de armată Nicolae Samsonovici 11 august 1932- 14 noiembrie 1933

Generalul de corp de armată Nicolae Uică 14 noiembrie 1933- 1 iunie 1934

Gheorghe Tătărescu 1 iunie-27 iulie 1934

Comandorul Radu Irimescu 28 august-4 septembrie 1937

Generalul de armată Constantin Ilasievici 4 septembrie- Mareşalul Ion Antonescu 27 decembrie 1937 28 decembrie 1937- 30 martie 1938, 6 septembrie 1940- 27 ianuarie 1941, 22 septembrie 1941- 23 ianuarie 1942

169 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul de corp de armată Gheorghe Argeşanu 30 martie- 14 octombrie 1938

Generalul de armată Nicolae Ciupercă 13 octombrie 1938- 1 februarie 1939

Armand Călinescu 1 februarie- 21 septembrie 1939

Generalul de armată Ioan Ilcuş 21 septembrie 1939- 4 iulie 1940

Generalul de corp de armată Constantin Niculescu 4 iulie-6 septembrie 1940

Generalul de corp de armată adjutant Iosif Iacobici 27 ianuarie- 22 septembrie 1941

Generalul de corp de armată Constantin Pantazi 23 ianuarie 1942-23 august 1944

170 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul de armată Mihail Racoviţă 23 august-4 noiembrie 1944

Generalul de armată Constantin Sănătescu 4 noiembrie- 5 decembrie 1944

Generalul de corp de armată Ion Negulescu 6 decembrie 1944- 5 martie 1945

Generalul de armată Constantin Vasiliu-Răşcanu 6 martie 1945- 29 noiembrie 1946

Generalul de armată Mihail Lascăr 30 noiembrie 1946- 30 decembrie 1947

Generalul-colonel Emil Bodnăraş 30 decembrie 1947- 3 octombrie 1955

Generalul de armată Leontin Salăjan 4 octombrie 1955-28 august 1966

171 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

Generalul de armată Ion Ioniţă 1 septembrie 1966- Generalul-colonel Ion Coman 19 iunie 1976 19 iunie 1976-29 martie 1980

Generalul-colonel Constantin Olteanu 29 martie 1980- 17 decembrie 1985

Generalul de armată Vasile Milea 17 decembrie 1985- 22 decembrie 1989

Generalul de armată Nicolae Militaru 26 decembrie 1989- Generalul de armată 16 februarie 1990 Victor-Atanasie Stănculescu 16 februarie 1990- 30 aprilie 1991 Generalul-locotenent Niculae Spiroiu Gheorghe Tinca 30 aprilie 1991-6 martie 1994 6 martie 1994- 11 decembrie 1996

172 Miniştrii Apărării Naţionale Calendarul tradiţiilor militare 2014

Victor Babiuc 12 decembrie 1996- 11 februarie 1998, Constantin Dudu Ionescu 17 aprilie 1998- 12 februarie-16 aprilie 1998 13 martie 2000

Sorin Frunzăverde 13 martie -28 decembrie 2000, 25 octombrie 2006- Ioan Mircea Paşcu 10 aprilie 2007 28 decembrie 2000- 28 decembrie 2004

Corneliu Dobriţoiu 7 mai 2012 – 22 decembrie 2012

Teodor Atanasiu 28 decembrie 2004- 25 octombrie 2006

Teodor Viorel Meleşcanu 10 aprilie 2007- 13 decembrie 2008 Mihai Stănişoară 13 decembrie 2008- 23 decembrie 2009 Gabriel Oprea 23 decembrie 2009 – 7 mai 2012

173 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Miniştrii Apărării Naţionale

MIRCEA DUŞA 22 decembrie 2012 – prezent

174 13

Şef ii Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2014 Şefi i Statului Major General

Colonelul Grigore Gărdescu 8-29 ianuarie 1860

Maiorul Istratie Sămăşescu 29 ianuarie-30 mai 1860

Generalul Ioan Emanoil Florescu 30 mai-30 august 1860, 21 aprilie 1861- 14 iunie 1865 Generalul de brigadă Gheorghe Slăniceanu 27 aprilie-18 august 1877, 29 iulie 1878-29 aprilie 1880, 9 iulie 1881-8 decembrie 1882

Generalul de divizie Constantin Barozzi 2 septembrie- 20 octombrie 1877, 28 noiembrie 1895- 12 martie 1899 Generalul de divizie Ştefan Fălcoianu 7 decembrie 1877- 5 august 1878, 15 aprilie-28 iunie1883, 16 octombrie 1883- Generalul de divizie 23 iunie 1884, Alexandru Cernat 13 ianuarie 1886-8 iunie 1894 5 decembrie 1877- 5 august 1878 Colonelul Nicolae Dona 23 mai 1884-13 ianuarie 1886

176 Şefi i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul de brigadă Nicolae Tătărescu 1 aprilie 1904-1 aprilie 1907

Generalul de brigadă Alexandru Carcaleţeanu 1 aprilie 1901-1 aprilie 1904 Generalul de divizie Constantin Poenaru 8-12 iunie 1894, 1 aprilie 1899-1 aprilie 1901

Generalul de brigadă Iacob I. Lahovary 15 septembrie 1894- 7 octombrie 1895

Generalul de divizie Alexandru Averescu 18 noiembrie 1911- Generalul de divizie 2 decembrie 1913 Vasile Zottu 1 aprilie-18 noiembrie 1911, 1 aprilie 1914- Generalul de brigadă 25 octombrie 1916 Ion Istrati 1 noiembrie 1909- 31 martie 1911 Generalul de brigadă Grigore Crăiniceanu 1 aprilie 1907- 1 noiembrie 1909

177 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Şefi i Statului Major General

Generalul de brigadă Alexandru Gorsky 8 mai-1 octombrie 1923

Generalul de brigadă Generalul de corp de armată Dumitru Iliescu adjutant Constantin Prezan 25 octombrie- 5 decembrie 1916- 5 decembrie 1916 1 aprilie 1918, 28 octombrie 1918- Generalul de corp de armată 20 martie 1920 Constantin Christescu 3 decembrie 1913 - 1 aprilie 1914, 1 aprilie 1918- 28 octombrie 1918 1 aprilie 1920-8 mai 1923

Generalul de divizie Alexandru Lupescu 1 octombrie 1923- 21 iunie 1927 Generalul de divizie Nicolae Samsonovici 21 iunie 1927- 11 august 1932, Generalul de divizie 11 decembrie 1934- 1 februarie 1937 Constantin Lăzărescu 15 august 1932- 30 noiembrie 1933 Generalul de brigadă Ion Antonescu 1 decembrie 1933- 11 decembrie 1934

178 Şefi i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul de divizie Ioan Sichitiu 1 februarie- 1 noiembrie 1937 Generalul de divizie Ştefan Ionescu 1 noiembrie 1937 - 15 februarie 1939 Generalul de corp de armată Florea Ţenescu 1 februarie 1939- 23 august 1940 Generalul de corp de armată adjutant Gheorghe Mihail 23 august- 6 septembrie 1940 23 august- 12 octombrie 1944

Generalul de brigadă Alexandru Ioaniţiu 6 septembrie 1940- Generalul de corp 17 septembrie 1941 de armată adjutant Iosif Iacobici 22 septembrie 1941- Generalul de corp de armată 20 ianuarie 1942 Ilie Şteflea Generalul de corp de armată 20 ianuarie 1942- adjutant Nicolae Rădescu 23 august 1944 15 octombrie- 6 decembrie 1944

179 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Şefi i Statului Major General

Generalul-colonel Constantin Popescu 1 februarie 1948- 15 martie 1950 Generalul-locotenent Septimie Pretorian 27 decembrie 1947- 31 ianuarie 1948 Generalul de divizie Costin Ionaşcu 20 iunie 1945- 27 decembrie 1947

Generalul de corp de armată adjutant Constantin Sănătescu 11 decembrie 1944- 20 iunie 1945

Generalul-locotenent Leontin Sălăjan 18 martie 1950- 26 aprilie 1954

Generalul de armată Ion Tutoveanu 26 aprilie 1954-15 iunie 1965 Generalul-colonel Ion Gheorghe 15 iunie 1965- 29 noiembrie 1974 Generalul-colonel Ion Coman 29 noiembrie 1974- 15 iunie 1976 Generalul-locotenent Ion Hortopan 1 iulie 1976-31 martie 1980

180 Şefi i Statului Major General Calendarul tradiţiilor militare 2014

Generalul-colonel Vasile Milea 31 martie 1980- 16 februarie 1985 Generalul-maior Ştefan Guşă 25 septembrie 1986- 28 decembrie 1989 Generalul-colonel Vasile Ionel 28 decembrie 1989- 2 mai 1991 Generalul de corp de armată Dumitru Cioflină 2 mai 1991-22 ianuarie 1997

Generalul de corp de armată dr. Constantin Degeratu 22 ianuarie 1997- 15 februarie 2000

Amiralul dr. Gheorghe Marin 13 septembrie 2006 - 31 decembrie 2010 Generalul dr. Eugen Bădălan 25 octombrie 2004- 12 septembrie 2006 Generalul de armată dr. Mihail Eugeniu Popescu 31 octombrie 2000- Generalul de corp de armată 25 octombrie 2004 dr. Mircea Chelaru 15 februarie- 31 octombrie 2000

181 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Şefi i Statului Major General

General-locotenent Dr. ŞTEFAN DĂNILĂ 1 ianuarie 2011 – prezent

182 14

Aniversări ARTILERIA ROMÂNĂ LA SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ DIN ANUL 1902

Colonel prof. univ. Dr. Adrian STROEA Colonel (r) Marin GHINOIU

ărbătoarea tradiţională a zilei de 10 SMai 1902 (cunoscută ca ziua în care Carol I a intrat în Bucureşti în anul 1866, a luat act de Proclamarea Independenţei în 1877, şi s-a încoronat ca Rege în 1881) a cunoscut o strălucire aparte datorată faptului că se împlineau 25 de ani de la proclamarea Independenţei şi apoi cucerirea ei în Războiul de Neatârnare din 1877-1878. Ziua de 10 Mai era percepută în conştiinţa poporului ca „sărbătoarea reînvierii României”, ca „Paştele românului”1. Pentru oştire, această zi avea o şi mai mare semnificaţie, deoarece „... îi reamintesce laurii culeşi pe câmpul de război, răsplata vitejiei sale – adică frumoasa Coroană pe care M.S. Regele Căpitanul din ‘77-78, a luat-o cu sabia din mâna inamicului”2. De aceea, jubileul pătrarului de veac de la proclamarea şi cucerirea Independenţei a cuprins un şir de solemnităţi, desfăşurate între 8 mai şi 28 noiembrie, la care a participat armata, şi implicit (mai ales) artileria: serbarea militară de la Ateneul român din după-amiaza zilei de 8 mai, ţintuirea drapelelor noi ce urmau să înlocuiască pe cele participante la Războiul Neatârnării din 1. Serbarea militară de la Ateneul ziua de 9 Mai, sfinţirea şi înmânarea noilor român a deschis şirul manifestărilor prilejuite drapele de luptă, parada militară şi depunerea de aniversarea a 25 de ani de la Proclamarea vechilor drapele în Sala Tronului din ziua de Independenţei. La această manifestare au 10 Mai, serbarea Întâiului Tun din ziua de 15 Mai, participat regele şi regina, principii moştenitori vizita în Bulgaria la locurile luptelor din Războiul cu principele Carol, primul ministru (şi ad interim Neatârnării şi aniversarea căderii Plevnei din la Ministerul de Război) Dimitrie Sturdza, toţi ziua de 28 noiembrie. generalii armatei şi o mulţime de ofiţeri superiori. 1 I. Achimescu, Guard de artilerie – Jubileu de 25 ani al Cu acest prilej armata a oferit regelui, „Albumul Proclamării Independenţei – Bucuresci, Tip. „Viitorul”, Nicolae N. Voicu, Str. Mihai-Vodă 17, 1902, p. 5. Armatei” (vezi foto) şi un mare tablou alegoric, 2 *** - Cercul Publicaţiilor Militare – Anul XIII, No. care-l avea ca personaj principal pe suveran 15-16/19 mai 1902, p. 1. (vezi foto). Primul ministru a ţinut o cuvântare în

184 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014 care a prezentat sintetic istoricul Războiului am petrecut împreunîmpre ă şi faptele glorioase de Independenţă. În finalulalul alocuţiunii săvârşite de armată sub ochii Mei. sale şi-a exprimat recunonoştinţa şi Biruinţele ssalea au întemeiat renumele gratitudinea faţă de rege,e, ţăţ riiri şi au ridicat regatul. … faţă de modul în carere Să dea cerul ca urmaşii Mei acesta a condus naţiuneaea să păstreze şi să mărescă şi implicit oştirea pentruru mmoştenirea Mea şi ca înfăptuirea Neatârnării: „Aţi generag ţiile viitore să fie îndreptat poporul românn vrednicev de strămoşii lor. pe calea sănătoasă şi …Pute… ţi fi bine încredinţaţi aţi dat paşilor lui un rostt că la privirea acestei cumpănit şi energic colecţiuni de portrete tot odată ca să se adunate în acest album, înfăptuiască la timp cele ggândurile Mele vor fi de cuviinţă; credincioşi atrase cu cea mai vie Patriei, să dovedim lumiii simpatie asupra marii că vitejia strămoşească familii militare, în fruntea viază în inimile nostre căreia sunt mândru a şi că vrednici am fost 4 să oferim Maiestăţei Me găsi” . tale ca simbol al fapteloror 2. Ţintuirea celor desăvârşite Corona de oţel 445 de steaguri noi, care la care Românii şi străinii sese uurmau a le înlocui pe uită cu respect şi încredere.ere Poporul ccele vechi, participante la român întreg Vă salută cu iubire, cu respect Războiul Neatârnării a avut loc în data de şi cu admiraţiune, căci sub conducerea Vostră 9 Mai „la 5 ore d.a.”, în sala tronului. La eveniment Românii au isbutit, prin propria lor muncă, au participat regele şi regina, principii moştenitori ca să-şi asigure o posiţiune tare, respectată cu prinţii Carol şi Elisabeta, primul ministru (şi ad şi importantă în lume. …Armata serbând a interim la Ministerul de război) Dimitrie Sturdza, 25-a aniversare a victoriilor câştigate sub a toţi generalii armatei, casele civile şi militare Vostră conducere şi impulsiune, Vă rogă să regale, ataşaţii militari străini şi comandanţii cu primiţi ca semn al devotamentului, al iubirei şi delegaţiile fiecărui regiment şi batalion ce aveau credinţei sale – imaginea zilei de astă-zi, în care să primească a doua zi noile drapele. Delegaţiile Maiestatea vostră, fondatorul şi întemeietorul au fost formate din comandantul unităţii, din Regatului, sunteţi salutaţi dinaintea armatei câte un ofiţer, un sergent ajutant, sergent major, victorioase, de moştenitorii vostri şi colecţiunea sergent, caporal, sergent sau caporal furier şi un întregei Vostre armate”3. soldat. Din delegaţiile regimentelor de artilerie Regele Carol I - profund impresionat de au făcut parte, printre alţii: la Regimentul 1 elogiul ce i-a fost adus - a răspuns la cuvântarea Artilerie – Colonelul Fotino Constantin (s..N.N.), primului ministru arătând, printre altele: „Sunt Locotenentul Dejoianu (viitor comandant de adânc mişcat că armata a ales a 25-a aniversare regiment în Războiul de Reîntregire, remarcat a răsboiului spre a-Mi arăta din nou printr-un în luptele de la Cerna-Jiu, viitor general al semn vădit, dragostea şi credinţa sa. Primesc artileriei – N.N.); la Regimentul 2 Artilerie – aceste frumose daruri cu atât mai mare bucurie Colonelul Romulus Boteanu, Locotenent-colonelul cu cât ele-Mi vor aminti timpurile fericite cari Costescu Constantin ; la Regimentul 3 Artilerie –

3 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- 4 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 378; *** – Revista Artileriei – ilustrată, partea VI, p. 379-380; *** – Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr festival, 10 şi 15 mai Anul XVI, iunie 1902, număr festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 501. 1902, p. 503.

185 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

„Trecutul, Presentul şi Viitorul“ Tablou oferit M.S. REGELUI de către ofiţeri

Locotenent-colonelul Iliescu Constantin. Căpitan avut loc vineri 10 Mai. În această zi, potrivit Condeescu Nicolae (viitor general, comandant relatărilor vremii, „În revărsatul zorilor 21 tunuri al Şcolilor Militare de Artilerie); la Regimentul 4 au vestit Capitalei a 36-a aniversare a suirii pe Artilerie – Locotenent-colonelul Frunză Petru Tron a M.S. Regelui, a 25-a de la Proclamarea (viitor general, comandant de divizie în Războiul Independenţei şi a 21-a a încoronării”. de Reîntregire – N.N.) Sfinţirea noilor drapele şi înmânarea După ce Regele Carol a bătut câte o acestora s-au desfăşurat la Capela militară, ţintă în fiecare drapel au bătut ţinte Regina, special construită, din Piaţa Romană, iar parada Pricipele şi Pricipesa cu copiii lor, apoi primul militară şi depunerea vechilor drapele în Sala ministru, generalii, comandanţii regimentelor şi Tronului. Tot în această zi, Monitorul Oficial a batalioanelor şi membrii delegaţiilor. Apoi Regele publicat: Decretele Nr. 1666 şi 1666 bis privind a împodobit drapelul Batalionului II de Vânători, atribuirea numelui: Batalionul 2 Vânători „Regina ca în ziua intrării triumfale a armatei în Bucureşti, Elisabeta ”, respectiv „Spitalul militar Regina la 8 Octombrie 1878, „ cu o cunună de trandafiri Elisabeta”; Nr. 1667 privind înscrierea principelui şi de lauri, pe ale cărui panglice M.S. a brodat cu Carol la Şcoala fiilor de militari din Iaşi şi Ordinul mâna Sa inscripţia:”5 şi a anunţat că va purta numele de „Al În Ordinul de Zi se apreciază pregătirea armatei 2-lea batalion de vânători Regina Elisabeta”. Pe şi se trasează noi directive: „Ostaşi, Este un timpul nopţii noile drapele au rămas la Palat în pătrar de veac de când armata Mea a arătat pe Sala Drapelelor (sala de aşteptare a audienţelor). câmpul de răsboi vitejia şi vrednicia ei. De atunci 3. Sfinţirea şi înmânarea noilor drapele, şi până în ziua de astă-zi ea nu s-a mulţumit cu parada şi depunerea vechilor drapele au laurii câştigaţi în bătălii. …s-a muncit, s-au făcut 5 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- progrese neînduiose, şi armata este pregătită ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni pentru momentul când ţara va avea iarăşi nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, nevoie de dânsa. …am hotărât a se da de acum adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 380. înainte comandanţilor de unităţi, responsabili de

186 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

formarea inferiorilor încredinţaţi lor …libertate în Capela militară din Piaţa Romană, „un alegerea mijloacelor pentru instrucţia şi educaţia frumos pavilion, …de mult gust artistic”, în teoretică şi practică a trupei, ce stă sub comanda care au fost sfinţite şi distribuite noile drapele lor; fixându-se numai principiile de urmat şi regimentelor care au luptat în Războiul de termenele periodelor de instrucţie. …Cer de la toţi Neatârnare a fost executată de serviciul de ofiţerii cunoscinţi profunde şi solide, depărtate de geniu al Corpului 2 Armată şi corpul inginerilor superficialitate. Disciplina este temelia armatei. capitalei. „El privea ca faţa spre răsărit, construit Ea se rezumă pe dreptate, pe nepărtinire, pe de un corp principal, asemenea unei prizme iubirea şi încrederea reciprocă a superiorilor octogonale, largă de 12,40 m şi înaltă de 9,50 m, şi inferiorilor, pe arta de a porunci clar şi cu …era acoperită de o cupolă ogivală ”7, în interior chibzuială… Doresc prin urmare, ca în aplicarea fiind pictate „în fresco pe panoul dinspre Bulevard pedepselor disciplinare la oficeri şi la trupă să se (actualul Bd. …….. N.N.) defilarea în faţa M.S. aibă în vedere următorele principii: - Pedepsa cu ocazia trecerei Dunărei la 1877, şi dedesubt să nu fie răsbunătore, ci îndreptătore; - Fiecare inscripţia: Prin noi înşine; pe cel dinspre strada greşelă să fie pedepsită numai co o singură Primăverei: Îngrijirea răniţilor de către M.S. pedepsă, morală ori materială; - Se va avea Regina, iar jos inscripţia: Dumnezeu cu noi, tot-d’a-una în vedere caracterul acelui care se pentru patrie şi Rege; pe cel dinspre Nord: pedepsesce şi împrejurările cari au dat naşcere armele ţărei cu deviza: Nimic fără Dumnezeu; acelei greşeli; - La casuri neînsemnate şi la acei şi pe cel de Sud iniţialele Suveranilor cu aceeaşi cari nu au avut nici o pedepsă se va începe cu deviză.”8 „Deasupra cupolei era aşezată pe un pedepse mici; - Se va pune o deosebită băgare de semă în aplicarea pedepselor ofiţerilor, având 7 *** – Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr în vedere posiţiunea lor socială şi prestigiul lor festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 517; 8 milităresc. - Doresc ca lovirea să dispară în fine, N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – cu desăvârşire din armata Mea”6. Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni 6 *** – Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, festival, 10 şi 15 mai 1902, pp. 55-537. adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 374.

187 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări soclu Statuia „Gloria” privind maiestosă spre ÎPS Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, membrii Piaţa Victoriei”, înconjurată de „patru vulturi ce Sfântului Sinod, precum şi de miniştri. priveau spre cele patru puncte ale orizontului”, A urmat Te-Deumul la care au asistat iar din turnurile pavilionului se înălţau „6 stâlpi, preşedinţii Corpurilor legiuitoare, senatori şi în vărful cărora fâlfâia tricolorul românesc; tot deputaţi, reprezentanţii Înaltelor Curţi de Casaţie pe aceşti stâlpi erau fixate şase ghirlande de foi şi de Conturi, primarul capitalei cu tot consiliul de stejar, pe care sta scris: Calafat, Rahova, acesteia, alte oficialităţi de stat, generali şi ofiţeri Griviţa, Smârdan, Plevna şi Tatargic”9. „În superiori, ataşaţi militari străini şi un numeros centrul pavilionului, fântâna pieţei Romane, era public. După terminarea serviciului religios, acoperită de o cascadă de flori şi verdeaţă”, iar „M.S. Regele, s-a aşezat în capul scării dinspre în exteriorul pavilionului împodobit cu ghirlade Bulevardul Colţea, având la stânga Sa pe ÎPS de stejar, drapele şi panoplii cu arme se aflau Sa Mitropolitul Primat care stropea cu aghiasmă inscripţiile: „pe frontonul de răsărit: Honor et fiecare steg. M.S. le încredinţa apoi pe rând Patria; pe cel de apus: In fide salus; pe cel de comandanţilor de corpuri de trupă, cari jurau, că nord: Drapelul este simbolul devotamentului, vor apăra stegul, ţara şi tronul cu jertfa sângelui credinţei, ordinii şi disciplinei; Drapelul şi vieţei lor. Stegul batalionului 2 vânători simbolizează Patria, virtuţile şi datoriile „Regina Elisabeta” a fost predat comandantului ostăşeşti; pe cel de sud: Gloria te urmăreşte ca său de către M.S. Regina, …”12. şi umbra ta”10. Aceste inscripţii, autentice devize După terminarea ceremoniei de distribuire a naţionale, dar şi individuale, de viaţă şi acţiune noilor drapele, „Regele rosti cu glas puternic, cu impresionează şi astăzi prin perenitatea lor, prin faţa la drapele, având în jurul său pe veteranii, profunda determinare morală şi patriotică. cari au făcut campania neatârnării, următorea a. Sfinţirea noilor drapele ale regimentelor cuvântare: Serbăm a două-zeci şi cincea participante la Războiul de Neatârnare. În aniversară a neatârnării României, consfinţită ziua de 10 mai, „La orele 9 dimineaţa, o gardă de de armată prin isbânzi strălucite. Cu steguri onore din compania Arsenalului de Construcţii, desfăşurate în frunte, vitejii noştri tovarăşi cu musica batalionului 1-iu de vânători, veni la au intrat cu hotărâre în luptă şi au cules laurii Palatul Regal, luă nouile drapele ce urmau a se neperitori, din care Regatul a răsărit. Un sfert de distribui corpurilor şi a căror ţintuire se făcuse veac aceste steguri au fâlfâit în rândurile vostre, în ajun, le aduse la capela militară din piaţa arătând drumul biruinţei şi ca simbol al credinţei, Romană”11. jurat de ostaşi, Patriei şi Regelui. Sfâşiate de La orele 10 dimineaţa, Regele Carol I şi glonţuri, ploi, furtuni şi stropite cu sângele eroilor Regina au plecat de la Palat la locul ceremoniei noştri, vechile steguri şi-au împlinit datoria lor; din Piaţa Romană, „în două trăsuri de gală ele vor fi depuse în sala Tronului alături cu înhămate cu câte patru cai”. Plecarea a fost Corona de Oţel, spre a le păstra generaţiunilor anunţată de „101 focuri de tun date de la viitore, ca semne vădite ale faptelor răsboinice, Arsenalul de Construcţii al Armatei”, iar care au întemeiat Statul Român. Am încredinţat cortegiul regal a fost precedat de prefectul poliţiei regimentelor şi batalioanelor, cari au luptat pe capitalei, generalul Eracle Arion, şeful Casei câmpiile Bulgariei, steguri noi, bine-cuvântate militare regale şi adjutanţii regali, şi escortat de de Biserică şi împodobite de Steaua României, divizionul de jandarmi călări. La sosire, Regele Virtutea Militară, Crucea Dunărei, ca falnică şi Regina au fost întâmpinaţi de ÎPS Mitropolitul răsplată a vitejiei armatei şi ca vecinică amintire Primat, „care presintă Crucea şi Evanghelia”, a timpurilor glorioase. Stegul este pentru ostaş cel mai sfânt odor, dinaintea căruia trebuie 9 *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr să ne închinăm cu dragoste şi veneraţie, cea festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 518. mai înaltă expresiune a cinstei şi a renumelui; 10 *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 518-519. în cesuri de primejdie, însă, el va fi călăuzul 11 *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr 12 *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 522. festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 523.

188 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

nostru, conducându-ne de la luptă la isbândă. încredinţez. Jurăm, jurăm, răspunse de o dată Fierbintele Mele urări însoţesc aceste steguri, toţi oştenii într-o voce”16. fiindcă cu dânsele v-am încredinţat onorul Patriei, După aceasta comandanţii de regimente pentru care toţi trebue să fim gata a jertfi viaţa şi batalioane au primit noul drapel17, Regele nostră. Să trăiască scumpa Mea Armată! ”13. adresându-se fiecăruia „cu o voce vibrătore Apoi „tote musicile intonară imnul naţional, pe de emoţiune: Îţi încredinţez acest drapel pe când forturile Capitalei trăgeau salve de câte care să-l păstrezi cu credinţă şi devotament” 101 tunuri”14. iar aceştia „se legau a-l apăra cu credinţă şi b. Înmânarea noilor drapele. După devotament şi se jurau că-l vor stropi cu sângele lor pentru patrie şi tron”. Steagul Batalionului 2 terminarea serviciului religios, M.S. Regele, Vânători „Regina Elisabeta” a fost înmânat „aşezat în capul scării dinspre bulevardul comandantului său de către Regină, care a Colţea (azi Magheru – N.N.)”15 a pus mâna pe spus: „Regele Mi-a dat voe să vă încredinţez sabie şi „cu o voce puternică zise adresându-se stegul acesta şi doresc să vă arate isbânda”. către comandanţii şi delegaţiunile regimentelor Ceremonialul, autentic arc peste timp a fost şi batalioanelor ce aveau să poarte steaguri extrem de emoţionant. În acest sens menţionăm noi: Juraţi că veţi păstra şi veţi apăra la că presa vremii consemna: „Aspectul era trebuinţă chiar cu viaţa vostră stegurile ce vă 16 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- 13 *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, festival, 10 şi 15 mai 1902, pp. 523-524. Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 14 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, ilustrată, partea VI, p. 391. Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 17 Cf. N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – ilustrată, partea VI, p. 394. Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni 15 *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie 1902, număr nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, festival, 10 şi 15 mai 1902, p. 523. adăugită şi ilustrată, partea VI, pp. 391-392.

189 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări mişcător. De-o parte drapelele cele noi, companiile Arsenalului Armatei, Manutanţei şi de strălucitoare şi impozante; de alta rămăşiţele pompieri. „Mult admirabilă”19 a defilat artileria glorioase ale vechilor drapele: câteva fâşii Corpului 2 Armată, comandată de generalul atârnate, amestecate cu panglicile medaliilor. Alexandru Tell, formată din Regimentul 2 Era lângă aceste, veteranii, bătrânii ţărani, cari Artilerie (6 baterii tunuri şi 2 baterii obuziere) – odinioară le-au purtat cu atâta bărbăţie prin comandant colonelul Romulus Boteanu, ploaia de gloanţe pe câmpurile Bulgariei”18. Bateria de munte, Regimentul 10 Artilerie După terminarea ceremoniei de înmânare (6 baterii tunuri – comandant colonelul a noilor drapele, Regele, înconjurat de veteranii Alexandru Zahareanu), Escadronul 2 tren de război, a rostit o emoţionantă cuvântare: (8 secţii). Parada a fost încheiată de Brigada „Serbăm a două-zeci şi cincea aniversare a 2 Călăraşi (Regimentul 1 roşiori, Regimentul neatârnării României, consfinţită de armată 3 călăraşi), Escadroanele de jandarmi rurali şi prin isbânzi strălucite. Cu steguri desfăşurate în jandarmi călări. frunte, vitejii voştri tovarăşi au intrat cu hotărâre „În timpul defilării, Maiestatea Sa Şi-a în luptă şi au cules lauri neperitori, din cari exprimat via Sa mulţumire ori de câte ori defila Regatul a răsărit”. câte un veteran cu trupa corpului din care a făcut c. Parada militară. După înmânarea parte în glorioasa campanie a neatânării. Regele noilor drapele, trupele s-au încolonat pentru binevoi a exprima d-lor Comandanţi superiori defilare, moment în care a început să plouă. Înalta Sa mulţumire pentru bărbăţia şi mândria cu M.S. Regele, care a încălecat frumoasa sa iapă care au defilat trupele, cu toată ploaia torenţială neagră, însoţit de un stat major ad-hoc format ce necurmat a căzut pe tot timpul revistei şi al din generali activi şi în rezervă, printre care şi defilării”20. veteranii artilerişti Herkt şi Dunka, a trecut în d. Depunerea vechilor steaguri la Sala revistă trupele pregătite pentru paradă, luând Tronului. După parada militară, „avu loc cel mai loc apoi în pavilionul Regal din piaţa Victoriei, de important, mai mişcător şi mai imposant episod unde a asistat la defilarea trupelor. al marei serbări: transportarea vechilor steguri Parada militară a fost deschisă de la Palat, spre a fi depuse în Sala Tronului. generalul artilerist Eracle Arion, comandantul ...M. Sa Regele a hotărât ca să însoţescă în Corpului 2 Armată şi statul său major, urmat personă mândrele trofee ale gloriei noastre de de muzicile militare reunite, care apoi au luat acum 25 de ani, cari s-au ciuruit pe câmpiile loc în faţa pavilionului Regal. Au defilat apoi de luptă de glonţele duşmane, şi să le depue plutoanele de ofiţeri fără trupă din garnizoana singur în Sala Tronului la un loc cu Corona de Bucureşti şi ale ofiţerilor de rezervă. Au oţel făurită din tunurile luate de la duşman şi continuat defilarea detaşamentele gărzilor de câştigată de cei umbriţi sub ele prin cele mai onoare cu noile drapele, pe corpuri de armată, supreme sacrificii”21. comandate de comandanţii de corp, fiecare e. De reţinut faptul că în această zi, ca drapel fiind însoţit de comandantul de regiment urmare a recunoaşterii meritelor din timpul (batalion) şi o companie (baterie, escadron). războiului dar şi ulterioare, „Domnul general Trupele garnizoanei Bucureşti au defilat în Eracle Arion, comandantul Corpului 2 Armată, următoarea ordine: Şcoala Militară de Infanterie decanul domnilor generali din activitate, a fost şi Cavalerie, Şcoala Militară de Artilerie şi Geniu - comandant locotenent-colonelul Nicolae 19 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- Popovici, Internatul Medico-Militar, Scoala de ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Poduri şi Şosele, Divizia 4 Infanterie – comandant Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni A.S.R. Principele Ferdinand, cu: Batalioanele 7 şi nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, 8 Vânători şi Brigada 8 Infanterie (Regimentele adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 406. 20 Mihai Viteazul nr. 6 şi IV Ilfov nr. 21), Regimentul 1 *** Revista Artileriei, iunie 1902, număr festival, Geniu, Regimentul 2 Artilerie de Cetate – 10 şi 15 mai 1902, pp. 529-530. 21 comandant colonelul P. Vasiliu Năsturel, N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – 18 *** - Calendarul „Minervei” pe anul 1903 – Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni Bucuresci, Institutul de Arte Grafice şi Editură nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, „MINERVA”, 1903, p. 55. adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 406.

190 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014 decorat la 10 Mai a.c. de M.S. Regele un trepied, portretul Regelui în ţinută cu cea mai mare distincţiune de general de artilerie, executat în românească şi anume cu Marele anul 1881. În faţa peretelui din Cordon al ordinului Steaua dreapta pe o estradă roşie era României.”22 aşezată masa de onoare,cu 37 4. 15 mai – „Serbarea de locuri. În partea opusă era aniversării primului tun ridicată loja familiei regale. dat spre duşmani”. Seara, Peretele din faţa intrării în la „măreaţa întrunire a sală era ornat cu ghirlande întregei artilerii române”, de frunze de stejar, panoplii orchestrată, ca de altfel cu diferite arme, iar în toate ceremonialele militare centru era construită o dedicate proclamării Inde- cascadă de stânci şi diferite pendenţei, de generalul plante, luminată de două de divizie Eracle Arion, proiectoare. În centrul sălii comandantul Corpului 2 atârna o frumoasă lustră Armată Bucureşti, fost şef al formată din săbii, baionete şi Serviciului de Artilerie din Marele revolvere din gura cărora lămpile Cartier General în timpul războiului, au electrice răspândeau valuri de lumini. participat şi M.S. Regele Carol I, îmbrăcat În faţa mesei de onoare, între două rânduri în uniformă de general de artilerie, M.S. Regina de mese ale participanţilor, era aşezată ţeava Elisabeta, A. S. Regală Principele Ferdinand, tunului turcesc din care s-a făurit Coroana A.S. Regală Principesa Maria. Au mai participat regală de oţel, având pe culată primul Drapel al Dimitrie Sturdza, prim-ministrul şi ministrul Artileriei Române. de război ad-interim, vechii artilerişti generalii M.S. Regele Carol I a fost întâmpinat de Gheorghe Manu, Iacob Lahovary, Iulius Dunka, A.S.R. Principele Ferdinand, de ministrul de Henrich Herkt, Alexandru Horbatsky, Ion Algiu, război şi generalii artilerişti, precum şi de ofiţerii precum şi floarea artileriei de atunci, generalii participanţi dispuşi de la intrare până la sala Mihail Popescu, comandantul Corpului 1 Armată ospăţului. M.S. Regele s-a întreţinut cu ofiţerii şi Craiova şi inspectorul general al artileriei, Panait după ce s-a servit ţuica s-a intrat în sală şi s-a Warthiadi, comandantul Corpului 3 Armată început servirea mesei. Către sfârşitul petrecerii, Galaţi, George Makarovitsch, comandantul generalul Eracle Arion a rostit următoarea Diviziei 6 Infanterie Focşani, Alexandru Tell, cuvântare: „Maiestate, Întâiul tun tras la comandantul artileriei Corpului 2 Armată, Ion Calafat, nu însemnează numai deschiderea Şomănescu, comandantul Diviziei 8 Infanterie ostilităţilor în războiul din 1877; el a împrăştiat Botoşani. vălul de nori, care acopereau viitorul ţărei şi Serbarea s-a desfăşurat în Sala Muzeului ne-a întărit credinţa în destinele ei. Înapoiul de artilerie, care avea „o lungime de 40 metri acestui văl se putea zări victoria încununând şi o lăţime de 20”, era împodobită în exterior, fruntea Maiestăţei Voastre cu corona de oţel cu ghirlande de lămpi electrice, colorate în şi mai departe o Românie mare şi frumoasă, albastru, galben şi roşu. În interior sala era România strămoşească, stând în adoraţiunea ornată cu ghirlande de stejar, panoplii cu arme reîntemeietorului ei: înţeleptul Rege Carol cel şi lămpi electrice. Pe peretele din dreapta se Mare al României. În amintirea acelei zile oferim afla un panou cu coroana regală, o panoplie Maiestăţei Vostre bateria care a deschis focul, cu de arme în formă de soare, o panoplie de arătarea locului de onore ocupat de Maiestatea drapele sub care se afla emblema artileriei – Vostră în momentele de cel mai mare pericol. două tunuri încrucişate şi o bombă în flăcări. Voim încă printr-aceasta să se cunoscă de Între busturile Regelui şi Reginei se afla, pe tinerii ofiţeri şi de cei ai generaţiunilor viitore exemplul de jertfire a vieţei pentu ţară, dat de 22 *** - Cercul Publicaţiilor Militare – Anul XIII, No. Maiestatea Vostră. Astfel făcut Sire la Calafat, 15-16/19 mai 1902, p. 4.

191 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

ordonă deschiderea focului din Bateria Carol asupra Vidinului şi înfruntă focurile vrăjmaşului Majestăţii Sale Regelui CAROL I Oficerii de Artilerie 15 Mai 1902” (pe partea dinapoi a bateriei, gravat în bronz); „Arsenalul de Construcţii al Armatei 1902” (pe partea stângă a bateriei). În lungi şi repetate ovaţii M.S. Regele a răspuns astfel: „Simt o vie bucurie că Mă găsesc în mijlocul ofiţerilor de artilerie, spre a serba împreună cu D-vostră memorabila aniversare de la Calafat. Cu adâncă emoţiune am ascultat patriotica cuvântare, rostită în numele întregului corp ofiţeresc de artilerie şi prin care măreţa epocă a gloriosului nostru războiu, este zugrăvită în culori aşa de mişcătore. Mulţumesc călduros pentru acestă nouă dovadă de credinţă ca şi pentru frumoasa reproducţiune a bateriei Carol, care o primesc ca un dar forte scump inimei Mele şi ca amintirea întâiei lupte de artilerie. Un sfert de veac a trecut de atunci, neuitată Mi-a rămas ziua când puternicul glas al tunurilor noastre răsuna pe ţărmurile Dunărei, vestind departe peste hotarele şărei că ceasul neatârnărei a sosit: cu un avânt vrednic de laudă astfel la 27 August, astfel la toate atacurile de regimentele de artilerie luptau apoi pe câmpiile la Plevna. Acest dar va spori încă simţimintele din Bulgaria şi deschideau drumul la isbândă de devotament şi iubire ce artileria a avut tot- prin dărâmarea întăriturilor de la Plevna, Rahova deauna, pentru suverana Căpitănie a armatei. şi Vidin. Din sfărâmăturile acestor cetăţi, stropite El este un omagiu respectuos adus curagiului cu sângele vitejilor noşti ostaşi, România s-a şi vitejiei de Maiestatea Vostră aţi înfăţişat ridicat tare şi oţelită ca un stat de sine stătător, armatei în tot timpul luptelor pentru neatârnare. înconjurat de o aureolă care vecinic va străluci Primesce-l, Sire, cu aceiaşi dragoste şi inimă în istoria Patriei. Artileria poate fi mândră de curată, cu care Vi se prezintă; răsplata cea mai falnicul său trecut şi ţara, împreună cu Mine, preciosă pentru toţi tunarii va fi aceea de a striga ne putem rezema cu încredere pe această mult timp încă: Trăiască Regele nostru Carol. ”23 armă care şi-a biruit un loc de Căpetenie în Macheta bateriei de la Calafat era construită armată. De a pururi ofiţerii de artilerie trebue să la scara 1/50, reprezenta secţia din dreapta fie geloşi de această înaltă posiţie şi pătrunşi de bateriei şi avea următoarele inscripţii: „Locul datoria şi răspunderea lor, mai ales în privinţa ocupat la 15 Mai 1877 de M.S. CAROL în timpul însemnatului rol la care ei pot fi chemaţi pe focului” (placa de argint din dreapta parapetului); câmpul de luptă. Din partea Mea, vă încredinţez „15 Mai 1877 Măria Sa Domnitorul CAROL I de dragostea şi ocrotirea Mea, şi ca o dovadă statornică a acestor simţiminte, am hotărât ca 23 *** Revista Artileriei, iunie 1902, număr festival, 10 şi regimentul 1 de artilerie, care a tras cel d-ântâiu 15 mai 1902, pp. 555-556.

192 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014 tun, sub comanda Mea, asupra Vidinului şi singurul la suirea Mea pe Tron, să poarte de astăzi înainte numele Meu. Regina dăruesce regimentului 2, al cărui steag M-a însoţit în timpul campaniei, portretul Meu executat câţi- va ani după războiu. Doresc ca aceste distincţiuni să arate într-un viitor mai depărtat că artileria s-a desvoltat şi a crescut sub Domnia Mea într-un mod aşa de repede, că Eu pot privi astăzi cu mândrie 14 regimente şi că în gloriosul războiu de la 1877 am împărţit cu dânsa primejdiile, luptele şi isbândele. Sigur fiind, că marea şi fericita epocă a reînvierei României este adânc întipărită în inima şi mintea tuturor, ridic paharul Meu în camaraderia, veselia, intusiasmul care a domnit onorea Artileriei, urându-i un viitor tot aşa de în tot timpul şi a făcut din acest banchet cea mai strălucit ca trecutul său şi ca dânsa să rămâie reuşită şi mai măreţă serbare, care ne-a fost dat de-a pururi podoaba iubitei Mele armate”24. să vedem şi care s-a terminat la 1 dupe miezul 26 Generalul Mihail Popescu, inspectorul nopţii” . general al artilerie, mulţumind Regelui, în numele 5. Sărbătorirea împlinirii a unui sfert de ofiţerilor de artilerie pentru nepreţuitele daruri veac de la marea izbândă de la Griviţa, la făcute, a spus, printre altele: „Sire, Ofiţerii de 30 august, „zi mare şi cruntă, în care periră mulţi oşteni Români, …zi în care Românii au artilerie sunt mândri de marea onore făcută lor, luat reduta Griviţa No. 1 (în anul 1877 – N.N.)” a dând numele Maiestăţei Voastre regimentului 1 prilejuit Regelui Carol I ocazia de a da următorul artilerie şi de darul nepreţuit făcut de M.S. Ordin de Zi: „Ostaşi, Un sfert de veac se Regina regimentului 2 artilerie. Încredinţăm pe împlinesce astăzi de când vitejii oşteni ai ţărei Maiestatea Vostră că noi cu toţii ne vom face au reînviat străbuna virtute militară, cucerind datoria când tronul şi ţara va avea trebuinţă, cu jertfă de sânge reduta Griviţa. Acest măreţ apărând cu piepturile nostre. Exemplul dat de fapt de arme a întemeiat renumele armatei şi Maiestatea Vostră la 15 Maiu 1877 este adânc va străluci pururi ca o pildă vrednică de urmat. săpat în inimile nostre. …Conduşi de Maiestatea Cu mândrie puteţi privi pe un trecut glorios, care Vostră, avem credinţa a fi pe cale cea bună. trebuie să fie pentru voi neîncetat un puternic Dorim, Maiestatea Vostră, să trăiţi încă mulţi ani îndemn în îndeplinirea sfintei vostre datorii. Sunt spre a ne conduce şi mai ‘nainte”25. deplin încredinţat că, dacă scumpa nostră patrie După plecarea M.S. Regele şi familia va avea din nou nevoe de serviciile vostre, nu regală, s-a servit punciul, generalul Eracle Arion, veţi rămâne înapoi de bărbăţia şi avântul bravilor dând nota veselă a întrunirii şi comandând: ostaşi din războiul neatârnării. Mare este bucuria „Tunari la posturi. Încărcaţi paharele. Faceţi inimei Mele putând a vă ura, în amintirea acestei din braţul vostru pârghie de ochire. Duceţi-l zile de glorioasă memorie, noroc şi isbândă.”27 la retezetura gurei. Tunari Foc”. Şi artileriştii 6. Vizita Regelui Carol I în Bulgaria. După s-au dovedit a fi excelenţi executanţi ai ordinului. ce la mijlocul lunii septembrie ruşii şi bulgarii au Starea de spirit a artileriştilor a fost persuasiv descrisă în paginile Revistei Artileriei: „Sufletul 26 *** Revista Artileriei, iunie 1902, număr festival, conmesenilor se înălţa în mândria de a vedea 10 şi 15 mai 1902, p. 560. 27 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- 24 *** Revista Artileriei, iunie 1902, număr festival, 10 şi turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, 15 mai 1902, pp. 556-557. Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 25 *** Revista Artileriei, iunie 1902, număr festival, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi 10 şi 15 mai 1902, p. 558. ilustrată, partea VI, pp. 421-422.

193 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări organizat la Şipca serbări dedicate emancipării viaţa atâtor soldaţi viteji, şi de unde privirea se Bulgariei, care l-au iritat pe Regele Carol I, întindea pe tot câmpul de bătălie, …Maiestatea acesta, răspunzând unei scrisori de recunoştinţă Sa a explicat celor presenţi operaţiunile a principelui bulgar Ferdinand, i-a scris că în ziua armatelor aliate, arătând punctele unde s-au de 29 Octombrie va merge la Rusciuk „spre a petrecut acţiunile principale. Acolo chiar în locul înnapoia visita făcută în două rânduri de A.S.R. unde regimentul 10 de dorobanţi şi 8 de linie au Majestăţii Sale în 1897 şi 1898, şi că de acolo primit botezul de sânge în ziua de 30 August, se va merge la Plevna spre a vedea încă o dată află ridicat de Români un monument de piatră acele locuri udate cu îmbelşugare de sânge modest, …aşezat cu faţa spre Valea plângerei. Românesc”, lucru acceptat de principele bulgar, La picioarele acestui monument M. Sa a depus care i-a răspuns că îl va însoţi pe Regele Carol a treia coroană de bronz lucrată în arsenalul din la Plevna. Bucuresci şi turnată din bronzul unui tun luat de După primirea şi festivităţile de la Rusciuk, la Turci după căderea Plevnei”29. din 30 Octombrie Regele Carol I, însoţit de La Plevna, Regele Carol I şi Principele principele Ferdinand al Bulgariei şi de delegaţia Ferdinand al Bulgariei au servit o gustare „la română (printre membrii, D. Sturdza, prim casa unde Osman-Paşa fusese primit după ministru, generalul Warthyadi, şeful Casei militare căderea Plevnei de către M.S. Împăratul regale şi colonelul C. Coandă, secretar general al Alexandru II, A.S. Principele Carol şi A.S.Î. ministerului de război, ambii artilerişti şi colonelul Marele Duce Nicolae Nicolaevici şi unde i se Averescu din Marele Stat Major, cei trei militari înapoiase sabia în faţa generalilor ruşi şi români participanţi la Războiul Neatârnării) a ajuns la …în camera chiar unde se dăduse masa a Poradim, locul cartierului general al Domnitorului doua zi după căderea Plevnei, când Împăratul Carol în timpul războiului din 1877. Aici regele Rusiei şi Principele României intrară în oraş“. a vizitat cele două case în care a locuit, „cu o În toastul său Regele Carol I, a spus, printre emoţiune, ce cu greu a putut să o stăpânească”, altele: „Mulţumesc Alteţei Vostre Regale că a „plantat câte un frasin pe lângă aceste case”, Mi-a dat fericita ocasie a revedea împreună cu şi a asistat la o slujbă religioasă la biserica din Voi câmpul de bătălie de la Plevna, unde s-au sat, terminată şi sfinţită, cu ajutorul său, la decis sorţii răsboiului din 1877. Am resimţit o 9 octombrie 1877. profundă emoţiune punând din nou piciorul pe De la Poradim, Regele a mers la Griviţa, acest pământ sfinţit, adăpat cu sângele a mii de unde a participat la „capela comemorativă bravi ostaşi, în capul cărora am fost mândru a română, ridicată pe locul unde A.S. Principele Mă afla. Aici am putut aprecia înaltele însuşiri Carol se afla în timpul bătăliei de la 30 August” la militare ale armatei rusesci, şi aici armata Mea a „parastasul pentru odihna sufletelor celor căzuţi cules întâii săi lauri. Mormintele cari înconjoară pe câmpul de onore”, săvârşit de Mitropolitul acest oraş sunt semnele văzute ale luptelor sângeroase cari, după îndelungate silinţe, fost Constantin al Vraţei. Apoi Regele a depus „pe încoronate cu isbânda armatelor aliate. …Istoria lângă rămăşiţele morţilor o coronă de bronz, a înregistrat acum strălucitele fapte ostăsesci, având întocmai forma medaliei pentru serviciul a căror memorie trebue să rămână cu atât mai militar de 25 ani, artistic lucrată în arsenalul din mult întipărită în inima popoarelor nostre, cu Bucuresci, şi pe care sunt gravate cuvintele: cât ele au ajutat Bulgaria a întemeia un Stat CAROL I, Regele României, Vitejilor Săi Ostaşi, monarhic, României a făuri corona sa de oţel”30. 1902, Plevna, Griviţa 1877”28. De la Capela română Regele a mers la monumentul rusesc 29 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- al regimentului Vologda, unde a depus o altă turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, coroană de bronz, şi apoi „visitând posiţiunile 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi redutelor 1 şi 2 de la Griviţa, a căror luare costase ilustrată, partea VI, p. 439. 28 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- 30 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, ilustrată, partea VI, pp. 436-438. adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 440.

194 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

Vizita Regelui Carol I în Bulgaria s-a muzicile militare întrunite ale Regimentelor 6 încheiat la Nicopole, locul unde s-a remarcat, la Mihai Viteazul, 4 Ilfov nr. 21 şi 1 Geniu au intonat începutul acţiunilor militare române din Războiul marşuri militare. Neatârnării, Divizia 4 Infanterie, comandată de „În sera zilei de 28 Noembre la ora şapte primul general de artilerie, Gheorghe Manu. a avut loc la Palat un prânz de gală dat în 7. De reţinut faptul că după vizita din onoarea armatei, la care au luat parte D-l Bulgaria, „pe ziua de 7 Noembrie M.S. Regele Prim-Ministru şi Ministru de răsboi, toţi D-nii a bine-voita înălţa la gradul de general”, printre oficeri, generali şi superiori, care au luat parte alţii, pe domnul colonel Coandă, unul dintre la luptele din timpul răsboiului neatârnării, casa cei mai reprezentativi ofiţeri de artilerie din militară a M.S. şi oficerii generali şi superiori din toate timpurile . „Această înaintare coincide cu garnisona Capitalei”, în prezenţa M.L. Regele aniversarea a 25 de ani a isbăndei noastre de şi Regina şi A.L.Pr. Ferdinand şi Maria. La la Rahova. …Generalul Coandă este apoteosa sfârşitul mesei Regele „s-a ridicat în picioare şi înaintărilor. Vârsta 45 de ani, este întâiul din cu o voce sonoră şi puternică dar emoţionantă” 31 promoţia sa a anului 1877” . a rostit o cuvântare, din care menţionăm: „Cu 8. Aniversarea căderii Plevnei, din data vie mulţumire Am întrunit astă-zi împrejurul Meu de 28 noiembrie a finalizat manifestările pe vechii Mei tovarăşi de luptă ca să serbăm aniversare din anul 1902. Potrivit relatărilor împreună a 25-a aniversare a luărei Plevnei. timpului, „Ziua de 28 Noembre din 1902 fu N-am putut da o sfinţire mai înălţătore gloriosei ultima episodă a serbătorirei jubilară, ultimul inel aniversări a răsboiului de cât ducându-mă Însumi al lanţului de amintiri ale nenumăratelor episode pe câmpul de bătălie, spre a depune, ca semn din care s-a format acest memorabil răsboi”32. de vecinică recunoştinţă, cunune pe mormintele „A 25-a aniversare a strălucitei victorii de la acelora cari au căzut în lupte. Adânc mişcat, am Plevna s-a anunţat astă-zi la orele 7 dimineaţa, stat în faţa osemintelor bravilor noştri oşteni, cari prin 21 de lovituri trase de la Arsenalul Armatei, odihnesc acum departe de vetrele lor, în pământ la intervale de câte 5 minute”. La Biserica străin; încă Mi s-a pătruns inima când Mitropolitul Sf. Gheorghe, în prezenţa Regelui Carol I, a din Vraţa, în frumoasa sa cuvântare, a esclamat Principelui moştenitor Ferdinand, a unor înalte arătând spre câmpul de luptă: Sculaţi-vă din oficialităţi civile şi militare, „La orele 11 s-a început mormintele vostre, Regele vostru a venit să Tedeumul oficiat de P.S.S. Arhiereul Nifon, vă mulţumească pentru vitejia vostră. Da! Am asistat de cler”. Apoi Regele Carol I încadrat de mers la Griviţa spre a Mă închina, cu dragoste şi Principele Ferdinand şi generalul Eracle Arion, veneraţie, înnaintea acelor vrednici fii ai ţărei cari au primit în piaţa Sf. Gheorghe defilarea trupelor şi-au jertfit viaţa pentru neatârnarea României”33. din garnizoană: Şcolile Militare de Infanterie şi Cavalerie, Artilerie şi Geniu, Institutul Medico – A răspuns, în numele veteranilor, generalul de Militar, câte o companie din Batalioanele 7 şi 8 divizie în rezervă Gheorghe Angelescu, fost Vânători, Rregimentele 6 Mihai Viteazul, 4 Ilfov comandant al Diviziei a 3-a, care a spus, printre nr. 21 şi 1 Geniu, un pluton jandarmi pedeştri, altele: „Sunt două-zeci şi cinci de ani, Sire, de câte o baterie din Regimentele 2 şi 10 Artilerie, când sub întelepta Vostră conducere, ca Cap câte un escadron din Regimentele 1 Roşiori şi suprem al al armatelor aliate ruso-române, ce 3 Călăraşi şi Divizionul de Jandarmi, un pluton au operat la Plevna, ostea română, sub impulsia din Escadronul 2 de Tren. Pe timpul defilării, Vostră, a reînviat gloria străbună, a redeşteptat vitejia ostaşului român în apărarea Patriei şi a 31 *** - Cercul Publicaţiilor Militare – Anul XIII, No. 25-26/24 noiembrie 1902, p. 1,3. tronului”. 32 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- 33 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno-ruso- turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, Editura Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi ilustrată, partea VI, pp. 444-446. ilustrată, partea VI, p. 450.

195 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

De reţinut că, potrivit relatărilor din acea primului tun tras sub comanda Principelui vreme „Acestă serbare a fost simplă, fără mare Carol la 15 mai la Vidin. Artileria a primit pompă şi fără aparat; ea a fost sărbătorită ca recunoaşterea calităţilor sale, Regele o aniversare militară, căci armatei se cuvine numind-o „podoaba” Armatei Sale. azi onorea cea de căpetenie, ca una ce a jucat primul şi unicul rol”34. BIBLIOGRAFIE: * * * N.D. Popescu – Istoria războiului româno- La Sărbătoarea unui pătrar de veac de ruso-turc şi a Neatârnărei României 1877- la cucerirea Independenţei, naţia română, 1878 – Ediţiunea IV-a, Jubiliară, revăzută, conducerea ei supremă a fost la înălţime, adăugită şi ilustrată, Bucureşti, Editura Librăriei onorând cum se cuvine pe cei care au realizat N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 1902. Neatârnarea Ţării, cucerită prin jertfe şi sacrificii *** - Revista Artileriei – Anul XVI, iunie pe câmpul de bătălie. Armata a primit onoarea 1902, număr festival, 10 şi 15 mai 1902; Patriei. Artileria, arma care în Războiul I. Achimescu, Guard de artilerie – Jubileu Neatârnării a jucat un rol deosebit, prin de 25 ani al Proclamării Independenţei – salvele de la Vidin din 26 aprilie vestind Bucuresci, Tip. „Viitorul”, Nicolae N. Voicu, zorile Independenţei, şi la jubileul de 25 de Str. Mihai-Vodă 17, 1902. ani al Independenţei a avut o contribuţie *** - Cercul Publicaţiilor Militare – Anul de seamă. Generalul Eracle Arion, şeful XIII, No. 15-16/19 mai 1902, No. 21/20 octombrie secţiei artilerie din Marele Cartier General 1902, No. 25-26/24 noiembrie 1902, No. 29- în timpul războiului, la momentul aniversar 30/15 decembrie 1902. comandantul Corpului 2 Armată Bucureşti *** - Calendarul „Minervei” pe anul 1903 – a fost artizanul paradei militare. Artileria Bucuresci, Institutul de Arte Grafice şi Editură a organizat Ospăţul Artileriei, în amintirea „MINERVA”, 1903, pp. 53-59, 63-65.

34 N.D. Popescu – Istoria Războiului româno- ruso-turc şi a Neatârnării României 1875-1878 – Bucureşti, Ed. Librăriei N. Steinberg, Str. Gabroveni nr. 10, 1902, Ediţiunea a IV-a, jubiliară, revăzută, adăugită şi ilustrată, partea VI, p. 452;

196 O LEGENDĂ ITINERANTĂ – NAVA-ŞCOALĂ „MIRCEA“

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU

a 26 ianuarie 1938 Radu Irimescu, avut-o până la mijlocul secolului al XX-lea. Ea Lministrul Aerului şi Marinei, a încheiat cu constituia „nu numai un admirabil instrument Şantierul „Blohm und Voss” din Hamburg contractul de educaţie marinărească, ci şi un mijloc de a pentru construirea navei-şcoală „Mircea”, cu civiliza multe generaţii de tineri care vor avea termenul de livrare la 15 ianuarie 1939. norocul de a-şi îndeplini serviciul militar la bordul Nava a fost pusă pe cala Şantierului „Blohm navei-şcoală, unde vor face cunoştinţă cu tot und Voss”, unul dintre cele mai mari, mai ceea ce tehnica modernă a produs şi vor avea renumite şi mai bine organizate şantiere din lume, posibilitatea de a se obişnui cu un fel de viaţă la 30 aprilie 1938. Comisia de supraveghere frumos, sportiv şi civilizat”. pentru construcţia navei-şcoală „Mircea” a fost compusă din căpitanul ing. Constantin Năstase, Un nou amfi teatru plutitor căpitanul Ştefan Holban şi maistrul militar clasa I Rudolf Dungher. Lansarea la apă a construcţiei nr. 519 a În opinia preşedintelui comisiei de avut loc joi, 22 septembrie 1938, la ora 15.48, în supraveghere, „Mircea” era nava cea mai bine Şantierul Naval „Blohm und Voss” din Hamburg, construită şi perpendicular pe fluviul Elba. cea mai bine La ceremonie au participat Victor înzestrată pe Brabieţeanu, consilier de legaţie cu soţia, care care Marina l-au reprezentat pe ambasadorul R.T. Djuvara, Română a comandorul Alexandru Bardescu, reprezentantul

197 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

Ministerului Aerului şi Marinei, consilierul următoarea telegramă: „Tu, mândre «Mircea», economic Gheormăneanu, secretarul de legaţie du-te pe valuri spre locul sfinţirii tale până la Moscuna, consulii generali T. Gallin şi Karadja, Marea Neagră şi gurile Dunării, lăsând să fluture amiralii germani Wolf şi Anker, secretarul de stat peste tot şi totdeauna tricolorul românesc, Ahrendt, primarul Krackmann, reprezentanţii aducător de izbândă, ca acum 500 de ani, când şantierului constructor în frunte cu Walter purtătorul numelui tău, Mircea cel Bătrân făcea Blohm şi un numeros public. De asemenea, a să sclipească pe Marea Neagră şi departe peste fost prezent şi un grup de opt comandanţi de graniţele ţării, gloria şi numele rasei româneşti”. străjeri din „Straja Ţării”, aflaţi în vizită oficială Nava a costat 120 milioane lei, din care în Germania. aproape 6 milioane lei au provenit din subscripţia După intonarea Imnurilor naţionale român şi publică susţinută de Liga Navală Română. german, s-au aprins felinarele roşii, însemnând La 27 martie 1939 a avut loc festivitatea gata de lansare. Nava era împodobită cu ridicării pavilionului naţional, iar pe 29 martie ghirlande de brad, iar la cele trei catarge 1939, ora 05.00 „Mircea” a plecat spre ţară, pavoazate cu marele pavoaz avea ridicat, ca având la bord un echipaj format din cinci şi la pupa, pavilionul Marinei Regale Române. ofiţeri, un aspirant, un medic, 15 maiştri militari, Pe cala de construcţie, în prova navei, era 56 marinari de punte şi 14 mecanici. amenajată o estradă încăpătoare, unde au luat Pe durata a 50 de zile, nava a parcurs loc oficialităţile române şi germane iar pe cală, primele 3925 Mm din cariera sa, cu escale în în ambele borduri, publicul larg şi lucrătorii porturile Southampton (3-8 aprilie), Lisabona şantierului constructor. (15-18 aprilie), La Valetta (27-30 aprilie) şi Balcic La ora 15.35, consulul V. Brabieţeanu şi-a (7 mai). rostit discursul în limba germană, subliniind, printre altele: „Pe această navă cu pânze vor fi Sosirea în ţară purtate în largul mării tinereţea şi entuziasmul, energia şi idealismul generaţiilor viitoare de Pe 17 mai 1939, sub comanda căpitan- marinari români şi nu există, cred, un omagiu mai comandorului August Roman, nava-şcoală cald pe care l-am putea aduce înaltei misiuni ce „Mircea”, velier de tip bark (navă cu trei arbori), o aşteaptă, decât urarea în clipa când porneşte a sosit în portul Constanţa, intrând oficial în să ia locul înaintaşului, care a format pe punţile serviciul Marinei Militare Române. lui generaţiile de ofiţeri de marină cu care se La ora 8.45 noul velier se afla în apropierea mândreşte astăzi pavilionul nostru naţional”. farului Carol, iar după un sfert de oră a intrat Desemnată naşă, doamna Brabieţeanu a falnic în sunetul fanfarei Marinei şi a uralelor botezat nava, în numele regelui Carol al II-lea, nesfârşite. Bricul „Mircea”, spiritul de ieri şi spărgând tradiţionala sticlă de şampanie de dintotdeauna al vechiului bric omonim, a reînviat prova navei, şi rostind cuvintele: „Din Înalt magic înfăţişarea noului vas care aluneca Ordin, te botez cu numele „Mircea”. Noul velier princiar acostând lângă Navele Marinei Regale, purta la prova galionul reprezentat prin bustul escortat de hidroavioane, având de-a dreapta domnitorului Mircea cel Bătrân, primul voievod şi de-a stânga şalupele Salvamar „Albatros” român care şi-a întins hotarul până la Marea şi „Pescăruş”, precum şi mai multe cutere cu Neagră şi care a apreciat cel dintâi beneficiile aripile întinse, noul vas-şcoală a făcut manevra ieşirii noastre la mare. Figura galionului a fost de acostare la dana 3. executată după pictura de epocă din Mănăstirea După acostare, 4 marinari au adus la bordul Cozia, acesta fiind sculptat de muncitorii navei-şcoală „Mircea” pavilionul şi Cartea de Aur Şantierului Naval constructor, în conformitate donată de Liga Navală Română. cu proiectul existent în planul de documentaţie Pe puntea superioară a navei s-a desfăşurat tehnică al velierului-şcoală „Mircea”. ceremonialul predării pavilionului veteranului Împodobit peste tot cu tricolorul românesc, bric „Mircea” noii şi modernei nave-şcoală. „Mircea” a alunecat încet şi sigur în apele Elbei. „Am vorbit în anii trecuţi de acel faimos Absent din motive medicale, R.T. Djuvara, spirit, care a creat Marina noastră astăzi. Prin ambasadorul României la Berlin a transmis venirea noului vas «Mircea» nădăjduiesc să

198 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

199 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări văd înnoirea spiritului, reîntărirea credinţei staţionat la Brăila, pe braţul Arapu, la adăpost de marinăreşti, posibilitatea ca marinarii noştri, bombardamentele sovietice. navigând mai mult pe ape, să-şi poată afirma, Sechestrată şi preluată abuziv de către în faţa lumii întregi, capacitatea şi virtuţile lor - sovietici, în cursul zilei de 9 septembrie 1944 a subliniat cu acest prilej regele Carol al II-lea. nava-şcoală „Mircea” intra în portul Odessa, La rândul său, în discursul rostit la dineul escortată de remorcherul „Mureşul”. organizat la bordul motonavei „Transilvania”, Timp de doi ani avea să poarte pavilion amiralul în rezervă Sebastian Eustaţiu a salutat sovietic, fiind rebotezată „Rion”. cu cea mai mare satisfacţie sosirea în apele româneşti a noii nave-şcoală „Mircea”, le-a urat Un demers salutar tuturor: „Marinarii prezentului să privească spre acei ai trecutului, să îi întreacă chiar în drumul În anul 1945, viceamiralul Petre Bărbuneanu, lor pe întinsul apelor. Spiritul «Mircea» să fie ministru subsecretar de stat pentru Marină i-a menţinut şi transmis din generaţie în generaţie solicitat amiralului rus Bogdenko, preşedintele în vecii vecilor!”. Comisiei Aliate de Control din România, retrocedarea navei-şcoală „Mircea”, care „nu Călător pe drumuri de ape... reprezintă un simbol numai pentru Marină ci şi pentru întreaga populaţie a ţării, care a contribuit La 3 iulie 1939 „Mircea” a plecat în primul pentru construcţia sa subscriind benevol sumele său voiaj de instrucţie, cu 11 ofiţeri, 26 maiştri, ce erau necesare”. 37 elevi ai Şcolii Navale şi 10 elevi din cursul Guvernul U.R.S.S. a hotărât restituirea de iniţiere marinărească ai liceelor militare, navei-şcoală „Mircea”, nava revenind în portul 72 elevi din şcolile de specialitate şi 67 membri Constanţa, pe 18 mai 1946, la ora 12.30. ai echipajului, sub conducerea comandorului Pe 27 mai în faţa Gării Maritime, oficialităţile August Roman. au fost întâmpinate de episcopul Ghesarie al Călătoria în Marea Mediterană a durat Tomisului, Victor Duşa, prefectul judeţului şi 75 de zile pe itinerarul Constanţa, Palermo, Ioan Popescu, primarul municipiului Constanţa. Toulon, Palma de Mallorca (22-24 iulie), Insulele De aici, întreaga suită s-a îndreptat spre nava- Baleare, Gibraltar (26-31 iulie), Alger (2-5 august), şcoală „Mircea”. Tripoli, Alexandria (10-19 august), Beirut, La ora 11.55, regele Mihai I a descins din Famagusta, Insulele Cipru, Pireu, Constanţa vagonul regal, fiind întâmpinat de primul ministru (3 septembrie). dr. Petru Groza, ministrul de Război, generalul Prima călătorie a navei-şcoală „Mircea”, Constantin Vasiliu Răşcanu, amiralul Petre care a deschis seria voiajelor de instrucţie pentru Bărbuneanu şi mareşalul Tolbuhin, preşedintele viitorii ofiţeri şi maiştri de marină, a însemnat Comisiei Aliate de Control din România. totodată o victorie a Marinei Regale, deoarece, Urmat de invitaţi, regele Mihai şi-a ocupat pe lângă navigaţie şi prezentarea impecabilă a locul pe dunetă. Împuternicitul Guvernului navei în toate împrejurările, cadeţii ambarcaţi Sovietic, căpitanul de rangul 1 Katvicico a s-au instruit şi călit aidoma cu cei a marilor puteri predat nava amiralului Petre Bărbuneanu. maritime. După coborârea pavilionului sovietic şi ridicarea Cu acest prilej, „Mircea” a parcurs 5552 Mm pavilionului de război român, a fost arborat în 877 ore de marş, cu viteza medie de stindardul regal la arborele mare şi pavilionul 6,5 noduri, din care cu 1828 Mm cu vele în de ancoră la bastonul din prova, în acordurile 324 ore, adică un procent de 33%. Imnului Regal român. Ulterior, căpitanul Korzun, comandantul sovietic a predat nava locotenent- În vreme de război comandorului Ion Stoian, comandantul navei- După declanşarea celui de-Al Doilea Război şcoală „Mircea”. Mondial, activitatea de pregătire prin marşuri După ce Regele Mihai, împreună cu de instrucţie în apele internaţionale a fost invitaţii de marcă, au intrat în careul navei, a abandonată. Ca urmare, între 19 februarie 1941 fost dezvelită placa comemorativă a actului cu şi 9 septembrie 1944, nava-şcoală „Mircea” a următorul conţinut: „Prin bunăvoinţa Guvernului

200 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

Sovietic şi ca o chezăşie a prieteniei cu poporul româneşti au înfruntat o teribilă furtună în golful român, această navă a fost retrocedată Marinei Biscaia, adăpostindu-se în portul Brest, după o Regale la 27 mai 1946”. confruntare salutară cu stihiile. În perioada 16 ianuarie – 10 octombrie Din furtună în furtună 1966, „Mircea” s-a aflat pentru a doua oară pe cala Şantierului Naval „Blohm und Voss”, de Între anii 1946 - 1947 nava a suportat mai această dată pentru reparaţii capitale. multe lucrări de reparaţii, îndeosebi la arboradă. Marşurile de instrucţie au fost reluate în anul 1947, printr-o serie de voiaje scurte Salutul pe vergi executate în Marea Neagră, când nava a Contraamiralul de flotilă în retragere Eugen înfruntat câteva furtuni memorabile. Astfel, în Ispas şi-a petrecut 11 ani din cariera sa numai zilele de 7, 8, 9 şi 10 septembrie 1948, pe timpul la bordul navei-şcoală „Mircea”. A participat la unei ieşiri pe mare, nava a fost surprinsă de o 11 din cele 24 de marşuri ale velierului, dintre furtună de forţa 8, caracterizată printr-o violenţă care la 7 ca ofiţer secund şi la 4 în calitate de şi durată deosebite, care a determinat-o să ţină comandant. la capă trei zile şi trei nopţi. În timpul furtunii, Unul dintre acestea a fost cel din perioada nava nu a putut intra în port, fiind obligată să 19 iulie-24 septembrie 1975, desfăşurat pe lupte continuu la larg cu elementele deslănţuite ruta Constanţa-Gibraltar-Amsterdam-Le Havre- ale naturii. Echipajul a dovedit o bună pregătire Londra-Palermo-Constanţa. Marşul a fost profesională şi o disciplină militară desăvârşită, ocazionat de onorarea invitaţiei de a participa la fiind citat prin Ordinul de Zi nr. 5 din 2 octombrie festivităţile „Sail Amsterdam 700”, organizate cu 1948 pe armată. prilejul împlinirii a şapte secole de la fundarea Între 12 - 15 octombrie 1951, „Mircea”, aflat portului nou Amsterdam, respectiv „London sub comanda căpitanului de rangul 3 Nicolae Festival of Sail”, care au marcat sărbătorirea a Milu, a fost surprins de o furtună de forţa 8-9, două secole de la înfiinţarea Asociaţiei Navelor vânt din N-NE, fiind nevoit să se adăpostească cu Vele. în portul bulgar Nesebar. La Amsterdam, bricul „Mircea”, aflat Pentru comportarea deosebită de care au în capul formaţiei celor 70 de mari veliere dat dovadă pe timpul acestei furtuni, cei mai participante la festivităţi, a fost singura navă- merituoşi membri ai echipajului navei-şcoală „Mircea” au fost citaţi prin Ordinul de Zi pe navă şcoală care a executat trecerea prin ecluză şi nr. 45 din 21 octombrie 1951. Canalul Amunden, spre portul gazdă, fără a Echipajul a fost supus unei noi încercări fi remorcată. Cum echipajelor li s-a cerut din în zilele de 6 - 9 septembrie 1953, când nava partea organizatorilor să prezinte o notă de comandată de căpitanul de rangul 3 Ion specificitate, căpitanul de rangul 3, pe atunci, Gheorghe, având la bord elevii anilor I, II şi III Ispas a revoluţionat tradiţionalul salut pe vergi, ai Liceului Militar de Marină din Galaţi, a fost introducând, ca la marile competiţii acrobatice, derivată de tempestă de la travers de Tuzla până un element suplimentar de dificultate. Astfel, la Varna. dacă salutul iniţial însemna doar alinierea Până în anul 1957, „Mircea” a efectuat an cadeţilor pe vergi, având picioarele pe ţapapi, de an marşuri de instrucţie cu elevii Şcolii Militare noul salut consta în postarea cu picioarele pe Superioare de Marină numai în Marea Neagră. vergi, având o mână asigurată de o manevră În luna martie 1960 „Mircea” a fost special amenajată, iar cealaltă disponibilă. transformat în navă-bază a Detaşamentului În faţa a zeci de mii de spectatori înşiraţi de 129 Nave Auxiliare din Mangalia, rol pe care o parte şi de alta a canalului, pe nava-şcoală l-a îndeplinit până în vara anului 1963. „Mircea” s-a dat comanda: „Pentru naţiunea Escortată de remorcherele „Viteazul” şi olandeză, de trei ori, Ura!” Pe fondul aceastor „Voinicul”, pe 12 octombrie 1965 „Mircea” a urale, marinarii români au fluturat beretele din părăsit portul Mangalia, cu destinaţia Hamburg. dreptul inimii în lateral, spectacolul fiind de-a În zilele de 26, 27 şi 28 noiembrie, cele trei nave dreptul entuziasmant.

201 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

202 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

Această probă de virtuozitate marinărească, Artizanul acestui istoric marş de instrucţie în măsură să impresioneze asistenţa oriunde a fost contraamiralul de astăzi Eugen Ispas, în lume, a rămas în tradiţia echipajului drept adevărat lider al navigaţiei tradiţionale româneşti „salutul lui Ispas”. şi „campion al ospitalităţii internaţionale”, cum inspirat l-a etichetat un amiral mexican. În premieră, cu vele, peste Atlantic „Cu aceşti oameni din Marina Militară am redescoperit sensurile plutirii şi mirajul La 4 martie 1976, angajat în primul său fascinatoriu al orizontului marin – consemna marş de instrucţie transatlantic, care avea să scriitorul Radu Theodoru în volumul „Noi, dureze 180 de zile, „Mircea” a fost în măsură «Mircea» şi Atlanticul”, apărut la Editura Militară, să insufle marinarilor români ambiţia şi tăria în 1978. Împreună cu ei m-am redimensionat, de a demonstra Lumii Noi arta meşteşugului redescoperit şi într-un fel foarte propriu m-am perpetuat din străbuni la gurile Dunării şi Marea regăsit stimabil. Împreună am ştiut să găsim cea Mare. Neconsolaţi numai cu balansul adevărul despre noi înşine în solitudinea hamacelor incapabile să suplinească neodihna absolută şi maiestuoasă a Oceanului. Împreună atâtor nopţi de veghe, puţini din cei 107 cadeţi cu ei mi-am astâmpărat foamea de geografie şi ambarcaţi la şcoala mării anticipau, din start, istorie, mi-am astâmpărat setea de necunoscut, semnificaţia acestei aventuri maritime. mi-am răspuns multor întrebări legate de marile Vreme de 35 de zile şi nopţi primăvăratice, migraţii, mi-am oferit încă o şansă să fiu învins, corabia străbunului Pont Euxin a navigat sau învingător”. neîntrerupt, întru tradiţia pânzarelor moldo- veneşti, între Las Palmas de Gran Canaria Cu tinereţea la prova şi Insula Tobago din Marea Caraibilor. Sub comanda aceluiaşi iscusit comandant Eugen În anul 1979 „Mircea” şi-a reluat campaniile Ispas, s-au parcurs, în exclusivitate cu vele, de instrucţie a cadeţilor, efectuând voiaje anuale 3.321 Mm, cu viteza medie de 5,35 Nd, adică în Marea Neagră şi Marea Mediterană, dar şi pe aproximativ 128,4 Mm pe zi. Dunăre, cu escale la Sulina, Tulcea şi Brăila. Atunci, în 1976, jurnalul de bord al navei- După reparaţiile capitale executate în şcoală „Mircea” a consemnat adevărate recorduri perioada 4 octombrie 1994 - 26 aprilie 2002, la naţionale în domeniul navigaţiei. Pentru prima Şantierul Naval „SANAB” Brăila, „Mircea” şi-a dată în istoria Marinei Române, o navă militară reluat itinerarele de cursă lungă. a traversat Oceanul Atlantic, atingând coastele În anul 2004, „Mircea” a traversat Oceanul celor două Americi. Cu acest prilej, „Mircea” a Atlantic pentru a doua oară în cariera sa şi participat la a treia regată Bermuda - Newport, în a concurat la competiţia nautică „Tall Ships compania a 17 veliere din clasa A şi a 66 veliere Challenge 2004”, unde s-a clasat pe locul al din clasa B. A fost pentru prima dată când cele doilea la una dintre etape şi pe locul al cincilea cinci nave surori - „Mircea” - România, „Eagle” - în clasamentul general. S.U.A., „Gorch Foch” - Germania, „Tovarisch” - O participare onorantă pentru România şi Rusia şi „Sagres I” - Portugalia au concurat Forţele sale Navale a fost prezenţa velierului împreună într-o competiţie nautică, „Trofeul celor românesc la Festivalul maritim internaţional cinci surori” fiind pus în joc de Norman Mercer, „Marmaris 2005”, organizat de Forţele Navale om de afaceri din New York. Turce în perioada 26 iulie-1 mai 2005. Pe 4 iulie 1976 a defilat în cadrul paradei În perioada 9 iunie - 20 septembrie 2005, navale organizate pe fluviul Hudson, între sub comanda comandorului Sorin Pamparău, podurile Verrazano şi Washington, dând onorul nava a efectuat un marş de instrucţie în Marea poporului american şi preşedintelui Gerald Ford, Mediterană, Oceanul Atlantic şi Marea Nordului, aflat la bordul portavionului „Forrestal”. cu o durată de 103 zile - 71 de zile de navigaţie În acest voiaj transatlantic, „Mircea” a şi 32 de zile de staţionare, totalizând circa străbătut 19.406 Mm în decurs de 4.465 ore 9 000 mile marine. Cu acest prilej, a participat de navigaţie, dintre care 6.586 Mm cu vele şi la competiţia nautică „Tall Ships Race 2005” şi 12.820 Mm cu motor. la mai multe festivaluri maritime internaţionale

203 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

şi manifestări jubiliare, precum „Tall Ships Race această navă, de legendă, a Marinei Române, o 2005”, croaziera comună între Cherbourg şi bucată, o parte din sufletul lor. Aici le vor rămâne Newcastle, cea de-a treia etapă a regatei, între amintirile celui mai dur voiaj pe care l-au efectuat Newcastle şi Fredrikstad, „Sail Bremenhaven în viaţa de marinar. Din experienţă vă spun că, 2005” şi „Sail Amsterdam 2005”, precum şi la indiferent care au fost situaţiile prin care am manifestările organizate cu prilejul sărbătoririi a trecut, ca ofiţer sau comandant de navă, cele 175 de ani de la proclamarea Regatului Belgiei, mai dure experienţe au fost tot la bordul şcolii- respectiv centenarul independenţei Norvegiei. navă «Mircea». În viaţa de marinar poţi să treci prin multe, prin furtuni, prin incendii, prin zone Prima distincţie prezidenţială de război, dar niciodată nu se va compara vreo întâmplare cu zilele, săptămânile şi nopţile Pe 16 august 1999, nava-şcoală „Mircea” a petrecute la bordul navei-şcoală «Mircea». fost distinsă de către preşedintele României cu [...] La bordul navei aţi învăţat deja voi, cei Medalia „Virtutea Maritimă” în grad de cavaler, tineri, voi, cadeţii Marinei Române să nu fiţi cu însemn pentru militari, de pace, cu prilejul înfrânţi de mare, să nu aveţi niciodată orgoliul sărbătoririi a 70 de ani de activitate. să spuneţi că aţi învăţat să înfrângeţi marea. Prezent în portul Constanţa, la ceremonialul Marea, oceanul nu pot fi înfrânte, dar la bordul revenirii acesteia din marşul de instrucţie navei înveţi să nu fii înfrânt de mare. Marea e efectuat în Marea Neagră, Marea Mediterană veşnică, noi trecem pe ea câţiva ani, după care şi Oceanul Atlantic, început pe 12 aprilie, marţi, ea rămâne. 25 august 2009, preşedintele României, Traian Nava-şcoală «Mircea» împlineşte 70 de ani, Băsescu, a subliniat: „...Cu certitudine, nava- 70 de ani de existenţă, şi a însemnat certificatul şcoală «Mircea» este cea mai înaltă şcoală de capacitate pentru cea mai mare parte a de călit caractere. Plecaţi în voiaj cu nişte civili comandanţilor şi ofiţerilor Marinei Militare şi şi vă întoarceţi cu bărbaţi ai mării. A fost un Marinei Civile Române. Gestul pe care l-am voiaj care a pus pecetea pe carierele a peste făcut astăzi este un gest de recunoştinţă al 100 de viitori marinari. Cadeţii pe care i-aţi avut naţiunii române faţă de nava-şcoală «Mircea», la bord au luat de la nava-şcoală «Mircea» tot al meu faţă de nava-şcoală «Mircea» şi faţă ce putea fi luat pentru pregătirea unui bărbat al de cei care m-au ajutat să învăţ tainele meseriei mării. În acelaşi timp, cu certitudine, au lăsat pe de marinar.

204 Aniversări Calendarul tradiţiilor militare 2014

[...] Am vrut să fac o reparaţie propriei mele „Mircea” în conştiinţa naţională memorii şi o reparaţie pe care nava-şcoală Alura suplă, rezistenţa eroică în numeroasele «Mircea» o merita din partea tuturor celor tempeste înfruntate şi periplurile sale transatlantice care până astăzi puteau să-şi amintească că şi mediteraneene i-au inspirat de-a lungul celor 75 există un spirit, materializat într-o navă, care de ani de existenţă pe numeroşi istorici, jurnalişti, se numeşte spiritul «Mircea», generat de nava- scriitori şi pictori consacraţi, deopotrivă. Printre şcoală «Mircea»!” aceştia se numără „N.M.S. «Mircea» 1939. Prima călătorie de instrucţie 3 iulie - 3 septembrie” Escală pe Muntele Athos (album tipărit sub îngrijirea comandorului August Roman. Povestirea călătoriei şi schiţele de căpitan În perioada 19 iulie - 3 august 2013, nava- I. Isbăşescu), comandorul pictor Valentin Donici, şcoală „Mircea” a efectuat cel de-al XXIX-lea autorul lucrării „Veteranul valurilor” (1977) şi al marş internaţional de instrucţie, în Marea volumului postum „«Mircea», Pasărea Phoenix a Marmara şi Marea Egee, cu escale în porturile Marinei Române” (2008), reputatul scriitor Radu Tuzla din Turcia şi Salonic din Grecia. Theodoru, semnatarul jurnalului de bord „Noi, Cu acest prilej, nava a staţionat la ancoră în «Mircea» şi Atlanticul” (1978). golful Mănăstirii Vatoped de pe Muntele Athos, Lor li s-au alăturat Ion Aramă, „Cu bricul 90 de marinari români vizitând această citadelă «Mircea» în jurul Europei” (1970), Mihai Răşică, a creştinătăţii, împreună cu o delegaţie de clerici cu „S.O.S. în Golful Furtunilor” (1980), colonelul (r) condusă de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, cu „Istoricul navelor- şi al Bucovinei. S-a reluat astfel tradiţia din şcoală «Mircea»”. Vol. I Bricul „Mircea” (1997) şi perioada interbelică privind includerea Muntelui vol. II Nava-şcoală „Mircea” (1999), acompaniat de un original album fotografic „Nava-şcoală „Mircea”, Athos - epicentrul ortodoxiei de pretutindeni şi comandorul prof.univ.dr. Alexandru Dragalina, cu centru prin excelenţă al monahismului ortodox - „Pseudojurnal de bord” (2004), comandorul dr. Ioan printre escalele spirituale ale viitoarelor cadre Damaschin, „Cu «Mircea» pe drumul lui Columb” ale Forţelor Navale Române. Cadeţii români (2006), contraamiralul de flotilă (r) Dan Leahu, cu au dus spre sfinţire copia icoanei făcătoare de „...Şi noi am fost pe «Mircea»” (2007), comandorul minuni a Maicii Domnului „Prodomiţa”, adusă în prof. univ. dr. Ovidiu Ionescu, Mihaela Zabolodni, urmă cu un secol şi jumătate de la Iaşi la schitul cu „Veliere româneşti pe mările şi oceanele lumii” românesc de pe Sfântul Munte. (2007), căpitan-comandorul dr. Neculai Iurea, Această replică, pictată la Bucureşti, va fi cu „Pe drumuri de ape” (2012), Bazil Grigore, cu aşezată în biserica din incinta Statului Major al „Jurnal de bord personal. Nava-şcoală «Mircea» Forţelor Navale. 25 iunie-30 august 1967“ şi Marian Moşneagu,

205 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Aniversări

Gabriel-Octavian Nicolae cu „«Mircea», Voievodul perioada 1939-2014, cu escale în porturile velelor 1882-2014“ (2014). străine, vizite protocolare, participări la regate şi Cineaştii militari Ioan Ostrovschi, Octavian ceremonii navale şi, nu în ultimul rând, ţinuta şi Brânzei şi George Motoacă i-au dedicat filmele conduita echipajului. „Cu tinereţea la prova” (1968) şi „Să înveţi să Artizanii acestor acţiuni diplomatice sunt mergi pe ape” (2007). comandanţii navei-şcoală „Mircea”, adevăraţi Eugen Şerbin, Dimitrie Ştiubei, Valentin lideri ai ospitalităţii universale. Donici, Nicolae Savopol, Ovidiu Ionescu şi alţi Din galeria acestora fac parte comandorul marinişti consacraţi l-au imortalizat pe pânză şi August Roman (16 ianuarie 1939-1 aprilie acuarele în toate alurile. 1941), căpitanul Gheorghe Drimba (1 aprilie O pleiadă de publicişti militari şi civili l-au 1941-1 octombrie 1943 şi 2-5 septembrie 1944), evocat în sute de articole apărute de-a lungul anilor în presa locală şi centrală. locotenentul Constantin Chiriac (1 octombrie 1943-2 septembrie 1944), comandorul Ioan Galeria căpitanilor Stoian (27 mai 1946-9 septembrie 1947), căpitan- comandorul Iosif Biaciu (9 septembrie 1947- Pe lângă îndeplinirea misiunilor specifice 15 mai 1948), locotenent-căpitanul Nicolae de instruire a cadeţilor fostului Liceu Militar Milu (mai 1948-iunie 1949, iunie 1950-iunie de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Academiei 1951), comandorul Ioan Gheorghe (mai 1952- Navale „Mircea cel Bătrân”, Şcolii de Aplicaţie a 30 septembrie 1955), locotenent-comandorul Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” Vladimir Cosmiceanu (30 septembrie 1955-?), şi Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor locotenentul Costică Ciocoiu (1960-1962), Navale „Amiral Murgescu”, în cei 75 de ani de comandorii Alexandru Hârjan (1 ianuarie 1965- activitate nava-şcoală „Mircea” a avut ca misiuni tradiţionale promovarea prestigiului naţional şi 19 septembrie 1973), Eugen Ispas (19 septembrie crearea unei imagini favorabile a Forţelor Navale 1973-8 septembrie 1977), Dan Stăiculescu Române în străinătate. (15 august 1978-5 martie 1990), Dinu Sorin În acest cadru, un rol deosebit de important Pamparău (5 martie 1990-31 iulie 2006) şi Gabriel a revenit marşurilor de instrucţie efectuate în Moise (1 octombrie 2006 şi în prezent).

206 15

Vedete printre militari ÎN CADENŢA CELEBRITĂŢII

Comandor Dr. Marian MOŞNEAGU

Generalul Năstase Născut pe 19 iulie 1946, la Bucureşti, Ilie Năstase a fost numărul 1 al tenisului mondial în anii 1972 şi 1973. A fost desemnat „Cel mai bun sportiv al anului” în 1969, 1972, 1973 şi 1974. Prin Decret prezidenţial, pe 1 decembrie 2008 a fost înaintat la gradul de general-maior în retragere.

Zeiţa de la Montreal Născută pe 12 noiembrie 1961 (de Ziua Statului Major General!), la Oneşti, jud. Bacău, Nadia Comăneci este considerată drept una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX. Una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, Nadia este prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut.

208 Vedete printre militari Calendarul tradiţiilor militare 2014

Regele fotbalului românesc Marele fotbalist român Gheorghe Hagi a fost oaspete de onoare la bordul fregatei „Mărăşeşti” Născut pe 5 februarie 1965, la Săcele, în judeţul Constanţa, Gheorghe Hagi este cel mai în urmă cu un deceniu, pe 19 septembrie 1994. bun marcator din istoria naţionalei României, cu În perioada 8-26 septembrie 1994, nava-amiral 35 de goluri înscrise. a Forţelor Navale Române a executat un marş În perioada 1986-1990 a activat la Clubul de instrucţie în Marea Mediterană, fiind prima sportiv „Steaua”. Cu această echipă a jucat o navă de luptă a Marinei Militare care a executat finală a Cupei Campionilor Europeni, a câştigat activităţi de instruire în acest teatru maritim. Pe Supercupa Europei, trei titluri de campion şi timpul escalei la Barcelona (18-21 septembrie două cupe ale Europei. 1994), Gheorghe Hagi şi Florin Răducioiu au făcut cunoştinţă cu membrii echipajului. Cu acest prilej, Gică a consemnat în cartea de onoare a distrugătorului: „Pentru echipajul navei MĂRĂŞEŞTI pe care l-am întâlnit în Barcelona, un gând bun şi bun cart înainte şi de asemenea un picior de apă sub chilă”.

Gheorghe Hagi semnând în Cartea de Onoare a fregatei „Mărăşeşti“

Gheorghe Hagi în mijlocul echipajului fregatei „Mărăşeşti“

Gheorghe Hagi împreună cu contraamiralii Nicolae Eremie, Petre Ivancu, Eugen Laurian şi ofiţeri din statul major al fregatei „Mărăşeşti“

Foto: Valentina LEAHU

209 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Vedete printre militari

„Diamantul” Belo României, Cupa României în 1985, 1987 şi 1988 şi Cupa Campionilor Europeni, în 1986, iar în Născut pe 20 mai 1964, în localitatea Socol, 1987 Supercupa Europei. judeţul Caraş-Severin, Miodrag Belodedici s-a A debutat în echipa naţională în 1984. În numărat printre gloriile Stelei, unde a activat anul 2009, cu ocazia Centenarului Federaţiei între 1982 şi 1988. Cu acest redutabil club a Române de Fotbal, a primit distincţia „Diamant” cucerit patru ediţii consecutive ale Campionatului pentru întreaga activitate desfăşurată.

210 Vedete printre militari Calendarul tradiţiilor militare 2014

Vorbeşte marea… În tinereţe, marele regizor, scenarist şi actor Sergiu Nicolaescu a dorit să devină ofiţer de marină. Ca urmare, la 17 ani, în septembrie 1947, candidatul Sergiu Florin Nicolaescu s-a clasat primul între cei 50 de cadeţi admişi la Şcoala Navală din Constanţa. Localul acesteia fiind ocupat de trupele sovietice, Nicolaescu şi-a făcut ucenicia la bordul navei-şcoală „Mircea”, care a fost, o perioadă, şi cazarmă şi amfiteatru. În primăvara anului 1948 a părăsit Şcoala Navală, purtând peste ani nostalgia mării şi a vieţii aventuroase de marinar. Deloc întâmplător, în anul 1959 a debutat cu scurtmetrajul „Scoicile nu au vorbit niciodată”.

211 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Vedete printre militari

Amiralul adâncurilor În octombrie 1977, la prima escală în portul Con- s tanţa cu nava „Calypso”, ofiţerul de marină, oceano- graful şi cineastul Jacques Yves Cousteau, membru al Academiei Franceze şi secretar general al Comisiei Internaţionale pentru explo- rarea Mării Mediterane a realizat un valoros schimb de experienţă şi de eşantioane cu specialiştii Institutului de Cercetări Marine. Cu acest prilej, reputatul expert s-a întreţinut amical şi a conlucrat eficient cu contraamiralul ing. Constantin Tomescu, primul director al Institutului Român de Cercetări Marine, care a condus instituţia constănţeană între 13 octom- brie 1975 şi 28 octombrie 1982.

212 16 Moda Army, între maniere şi eleganţă IERARHIA ELEGANŢEI

Locotenent psiholog Dr. Irina-Alexandra SIMION

xpoziţia „Haina îl face pe om. Şase uniforme, accesorii” prezintă obiecte care Esecole de istorie vestimentară - au aparţinut unor principi medievali sau Veşminte, costume, uniforme, accesorii”, moderni (Alexandru cel Bun, Mihail Sturza, găzduită de Muzeul Naţional de Istorie a Alexandru Ioan Cuza), regilor şi reginelor României în perioada 15 mai – 24 august României (Carol I, Elisabeta, Ferdinand I, 2014 şi organizată în colaborare cu Maria, Carol al II-lea), unor oameni politici, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand conducători militari, diplomaţi, oameni de I”, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” cultură care au jucat un rol esenţial în din Iaşi, Muzeul Judeţean de Istorie şi istoria ţării.” Arheologie Prahova, Muzeul Bucovinei din Suceava şi Complexul Muzeal Naţional În pas cu moda „Curtea Domnească” din Târgovişte, a Uniformele militare au fost - şi vor fi readus uniformele militare în atenţia opiniei mereu - supuse şi ele influenţelor modei. publice, interesul de care s-au bucurat în Ca şi în toaleta civilă, şi în acest atrăgător rândul vizitatorilor fiind dovada supremă domeniu au existat iniţial două tendinţe. a farmecului şi succesului de masă Astfel, între anii 1830 şi 1845, când Rusia înregistrate de ţinutele de gală, indiferent era puterea protectoare, stilul uniformei de epocă. Conform organizatorilor, „prin emana de la acela al armiilor ţarului. intermediul a peste 150 de veşminte laice Între 1850 şi 1870, când al Doilea şi ecleziastice, de uniforme militare şi Imperiu Francez devenise o mare forţă ale altor corpuri ale funcţionarilor publici europeană, s-a impus stilul trupelor (diplomaţi, magistraţi, angajaţii poştei), victorioase în Algeria, Italia şi Crimeea. precum şi a unor accesorii vestimentare, Modelul franţuzesc a fost adoptat în timpul expoziţia ne deschide o fereastră spre domniei lui Alexandru Ioan Cuza, mare lumea fascinantă a veşmintelor utilizate iubitor al armatei şi al uniformelor. în spaţiul românesc medieval şi modern După urcarea pe tron a principelui Carol al secolelor XV-XX, prezentându-ne I de Hohenzollern-Sigmaringen, uniformele câteva piese de mare valoare artistică şi au trecut printr-un necesar şi benefic proces patrimonială din zestrea acestor instituţii. de simplificare şi eficientizare. Astfel, prin Alături de piese «anonime», expoziţia Regulamentul uniformelor militare din 1873 „Haina îl face pe om. Şase secole de în ţinuta Armatei Române au fost impuse istorie vestimentară – Veşminte, costume, unele linii specific naţionale, care au statuat

214 Moda Army, între maniere şi eleganţă Calendarul tradiţiilor militare 2014 fondul uniformologic pentru următoarele făcea doar prin culorile distinctive ale şapte decenii. Este perioada în care s-au gulerelor, petliţelor şi paspoalelor. individualizat uniformele fiecărei arme, pe Pe baza experienţei războiului, în anul fondul de culoare al cărora s-au constituit 1916 în Armata Română s-a stabilit un toate ţinutele, prin aplicarea anexelor care model unic de uniformă pentru toate armele, defineau şi personalizau o ţinută sau alta. culoarea verde cenuşiu fiind folosită şi la Deşi uniformele Armatei Române au fost ţinutele de ceremonie. În anul 1921 s-a supuse influenţelor venite de la marile puteri introdus facultativ, pe lângă uniforma de europene, unde mulţi dintre exponenţii postav verde-cenuşiu, aceea de culoare viitoarei elite militare româneşti se şcoliseră, kaki, de croială unică. conform aprecierilor muzeografului Şerban În perioada aniilor 1930-1945 a avut loc Constantinescu, totuşi au fost adoptate doar o modernizare consistentă a uniformelor formele care se potriveau condiţiilor locale. Armatei Române, în special la ţinuta zilnică Ulterior, în anumite momente favorabile şi cea de campanie şi a fost introdusă, ca din punct de vedere politic şi economic, element de noutate, ţinuta de vară. au fost instituite şi introduse ţinute ce-şi Pe timpul celui de-Al Doilea Război aveau sorgintea în vestimentaţia populară, Mondial ţinuta de ceremonie a fost valorificându-se astfel tradiţia autohtonă. abandonată, fiind frecvent utilizate ţinuta zilnică şi, evident, cea de campanie. Uniforma de campanie Tendinţe postbelice Eleganţa elitelor care se adunau, seară de seară, de-a lungul unui întreg secol, În perioada 1948 – 1965 uniformele în sălile de spectacol sau în saloanele militarilor români au cunoscut influenţa Capitalei ori în acelea din provincie era uniformelor sovietice. Astfel, au fost întregită incontestabil, dar şi amplificată, de introduse stelele, respectiv steluţele impactul strălucitor al uniformelor militare. pentru ofiţerii superiori şi inferiori, şi a fost Regulamentul din 1895 a armonizat generalizat portul şepcii pentru ofiţeri, modificările aduse uniformelor între 1873 respectiv al bonetei, tunicii şi al pantalonilor şi 1895, fără a le schimba însă aspectul simpli, pentru trupă. general. Inovaţiile militare ale secolului al După 1990, Armata Română a revenit la XIX-lea, care au îmbunătăţit considerabil uniformele tradiţionale, ţinutele de campanie acurateţea şi forţa artileriei, au condus la fiind adaptate la condiţiile terenului şi ale necesitatea unei treceri de la uniformele teatrelor de operaţii externe. colorate existente la începutul secolului al XIX-lea către altele, mai puţin vulnerabile. Moda „Navy” În aceste condiţii, specialiştii apreciază Momentele principale ale eleganţei că „evoluţia uniformelor româneşti a intrat militare sunt reprezentative pentru evoluţia în etapa ajustării la cerinţele războiului societăţii româneşti, în ansamblu, oferind modern şi a adaptării la condiţiile de luptă”. o sursă permanentă de inspiraţie şi pentru Astfel, în anul 1912 a apărut uniforma mediul civil. de campanie simplificată, verde cenuşie, Moda Navy a fost şi rămâne şi ea comună tututor armelor. Deosebirea se o constantă a tuturor epocilor, „şicul”

215 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Moda Army, între maniere şi eleganţă marinăresc explicând şi astăzi povestea ales pentru plajă. Ulterior, caracteristicile de dragoste a modei cu marea. Elemente şi forma gulerului marinăresc s-au regăsit ale uniformelor marinăreşti precum bluza, frecvent în vestimentaţia feminină. tricoul, bereta ş.a. s-au regăsit frecvent Faptul că astăzi întâlnim, adesea, tineri nu numai în faimoasele studiouri foto din echipaţi în elemente vestimentare inspirate Capitală sau din oraşele-porturi maritime de spectrul atât de vast al uniformelor şi dunărene ci şi în creaţiile caselor de militare nu mai surprinde pe nimeni. După modă consacrate. Astfel, încă de la sfârşitul integrarea României în Organizaţia Nord- secolului al XVIII-lea, pentru băieţi a fost Atlantică şi renunţarea la serviciul militar inventat un costum à la matelote, compus obligatoriu, mulţi tineri privaţi de nostalgia dintr-o vestă suplă şi un pantalon larg, cu o cazarmei poartă deliberat o vestimentaţie centură înnodată. de inspiraţie cazonă, intens promovată de După 1851 s-a răspândit un nou tip de altfel în cinematografie, diverse show-uri şi, costum, purtat în premieră de către prinţul mai ales, în industria modei. de Galles (viitorul rege Eduard al VII-lea). Cu gândul la tunica de cercetaş a Acesta consta dintr-un costum de marinar Ecaterinei Teodoroiu sau la uniforma de cu pantalon lung înnăsturat pe o bluză cu comandant al Regimentului de Cavalerie 4 mâneci lungi, care avea un guler pătrat, Roşiori purtată de Regina Maria a României, bleumarin cu galoane albe şi o cravată nu pot decât să constat, cu satisfacţie, confecţionată dintr-o panglică înnodată. că prezenţele feminine din orice armată Pentru mai bine de un secol, acest sunt încă o dovadă că la începutul acestui costum a cunoscut o vogă nemaiîntâlnită în mileniu prejudecăţile s-au estompat treptat întreaga lume, fiind asociat gloriei Marinei. iar uniforma a devenit accesibilă tuturor, La începutul secolului al XX-lea, fetiţele indiferent de ţară, vârstă sau sex. purtau şi ele versiuni ale acestui costum, mai Spre încântarea tuturor…

216 Moda Army, între maniere şi eleganţă Calendarul tradiţiilor militare 2014

Principele Nicolae, în uniformă de vânători (stânga sus), în uniformă de roşior (dreapta sus) (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“)

217 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Moda Army, între maniere şi eleganţă

Regele Ferdinand şi Regina Maria (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“)

Regina Maria în uniformă de roşiori (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“)

Principele moştenitor Ferdinand, Principesa Maria Principele moştenitor Ferdinand şi Principesa Maria şi Principele Carol, 1902 în primii ani de căsnicie (Fototeca Serviciului Istoric al Armatei) (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”)

218 Moda Army, între maniere şi eleganţă Calendarul tradiţiilor militare 2014

Principesa Maria în uniforma Regimentului 4 Roşiori, 1903 (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”)

219 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Moda Army, între maniere şi eleganţă

Familia Regală Română la începutul anilor ’20 (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“)

Regele Ferdinand I, însoţit de Familia Regală, în vizită la Regimentul 4 Roşiori (Fototeca Serviciului Istoric al Armatei)

220 Moda Army, între maniere şi eleganţă Calendarul tradiţiilor militare 2014

221 Calendarul tradiţiilor militare 2014 Moda Army, între maniere şi eleganţă

Principele Carol în uniformă de marinar (Fototeca Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“).

222 2014

223 Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate la Centrul tehnic-editorial al armatei sub comanda nr. 199/2014

Bd. Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti

E-mail: [email protected]

Tel.: 021-224.26.34/108;118 Fax: 021-224.26.34/104