Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014

Florica IUHAŞ Postdoctoral researcher University of ,

SACRAL AND CEREMONIAL Case study STRUCTURES IN EVENTS DEDICATED TO THE "BRÂNCOVEANU YEAR "

Keywords Ritual Ceremonial, Mass-media anthropology Constantin Brâncoveanu

Abstract

The ceremonial structures of heroic myths have perpetuated in true "histories" of common events, with distinct sacred and ritual charge. Depending on the context of a certain era, the cult of heroes or martyrs - original and ancestral - gave substance to people, nation- states or religions. Many ceremonies and festivals are celebrating and commemorating events or personalities through manifestations built on consecrated scenarios and make use of certain, sacred symbols which function as memory bridges (lieux de mémorire) between generations. The martyrdom of Constantine Brâncoveanu and his sons had its 300th commemoration in 2014. This article aims to analyze, from the perspective of media anthropology, the ceremonial and sacred structures of events that marked the "Brâncoveanu Year" and the construction of Constantin Brâncoveanu’s martyric image as reflected by the press.

175 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014

1. Introducere analiza doar la imaginea domnitorului în presa În Monitorul Oficial al României, partea I, bisericească. Am corelat-o cu manifestările nr. 11 din 8 ianuarie 2014 a fost publicată religioase prilejuite de comemorarea a 300 de ani Hotărârea Guvernului nr. 1167/2013 privind de la martiriul Brâncovenilor, deoarece scoaterea declararea anului 2014 „Anul Brâncoveanu”. din mormânt a osemintelor domnitorului şi purtarea Potrivit Hotărârii de Guvern, anul 2014 se declară lor ca moaşte în procesiuni care au loc pe tot „Anul Brâncoveanu” pentru comemorarea a 300 de parcursul anului, în locuri cu dimensiune sacrală ani de la martiriul Brâncovenilor. Acţiunile şi pentru memoria domnitorului, au prilejuit manifestările care se desfăşoară în cursul anului rememorarea unor importante aspecte ale 2014 constituie Programul naţional „Anul 2014 – personalităţii domnitorului pentru conştiinţa Anul Brâncoveanu” şi se desfăşoară sub patronajul publică românească. Aşa cum afirmă Katherine prim-ministrului. Verdery, „etalarea trupurilor moarte ale oamenilor Pe de o parte, Sfântul Sinod al Bisericii celebri se foloseşte de biografiile lor pentru a Ortodoxe Române hotărâse sanctificarea reevalua trecutul naţional” (Verdery, 2006, p. 45). domnitorului la 20 iunie 1992, odată cu Am folosit ca strategie de cercetare (cum „Binecredinciosul Ştefan cel Mare”, şi prăznuirea o numeşte Robert K. Yin, 2005, p. 17) studiul de la 16 august, pe de altă parte a proclamat, în sedinţa caz, iar ca metodă, analiza de conţinut a de lucru din 29 octombrie 2012, anul 2014 ca materialelor de presă. „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română” („2014 – Anul omagial 3. Dimensiunea mitică a abordărilor din presa euharistic şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri religioasă Brâncoveni în Patriarhia Română”. Agenţia de ştiri Figura lui Constantin Brâncoveanu a Basilica, 29.10.2012, http://basilica.ro/stiri/2014- generat în conştiinţa publică românească istorii şi anul-omagial-euharistic-si-anul-comemorativ-al- abordări succesive. Moartea domnitorului, a fiilor isfintilor-martiri-brancovenii_391.html). Constatăm săi şi a sfetnicului Ianache (care-i era şi ginere) a astfel că „Anul Brâncoveanu” are o dublă produs o puternică impresie alimentând o întreagă semnificaţie, atât laică cât şi religioasă. creaţie spirituală: „La scurt timp după sfârşitul Geoffrey Koziol apreciază că ceremoniile celor cinci neomartiri, mitropolitul grec Calinic al pot fi – după nivelul de participare – publice sau Heracleei a alcătuit un Canon al domnului Valahiei private în timp ce, în funcţie de relaţia cu sacrul, Constantin Brâncoveanu, din care se păstrează doar acestea pot îmbrăca două forme: transcendente sau patru tropare. O slujbă a noilor pătimitori pentru laice (Koziol, 1992, p. 294). Hristos a fost alcătuită într-o mănăstire din Fie că vorbim despre evenimentele Muntenia, care a circulat apoi în manuscris în toate organizate de instituţiile publice sau de biserică, cele trei ţări româneşti. Iar în Moldova au apărut din perspectivă antropologică ne aflăm în cântece populare care preamăreau mucenicia perimetrul riturilor, în timp ce din punct de vedere domnitorului; o cunoscută baladă în care era al psihologiei sociale putem vorbi despre prezentată pe larg mucenicia domnitorului a fost reactualizarea memoriei colective. „În memorie, culeasă de Vasile Alecsandri în secolul al XIX-lea. trecutul nu este, pur şi simplu repetat, ci este […] Toate aceste «slujbe» şi «cântece populare» transformat, reconstruit, operaţie care se petrece care preamăreau mucenicia Brâncovenilor, datorită, îndeosebi, prezenţei şi intervenţiei active a ctitoriile sale, dar şi sprijinul acordat altor Biserici cadrelor sociale. Acestea conferă memoriei Ortodoxe au dus la hotărârea sinodală din 20 iunie selectivitate, o fac să depindă de specificul situaţiei 1992 ca de acum înainte binecredinciosul domn în care decurg întipărirea şi fixarea experienţei de Constantin Brâncoveanu împreună cu fiii săi: viaţă, introduc în fluxul memoriei criteriul valoric” Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu sfetnicul (Dicţionar de psihologie socială, 1982, p. 138). Ianache să fie cinstiţi în toate bisericile ortodoxe din ţara noastră, în ziua de 16 august, să li se 2. Metodologie întocmească slujbe şi să le fie zugrăvit chipul în Pentru a analiza cum este construită icoane şi biserici” (George Aniculoaie, „Dialog cu imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu în pr. prof. dr. Mircea Păcurariu: Domnul martir, presa actuală, am lecturat pentru început articolele ctitor de cultură românească”, Ziarul Lumina, 8. 02. online din presa laică şi religioasă şi, deoarece în 2014, http://ziarullumina.ro/anul-comemorativ-al- urma parcurgerii articolelor am constatat că de-a sfintilor-martiri-brancoveni/domnul-martir-ctitor- lungul anului au apărut peste 100 de articole şi de-cultura-romaneasca). documentare dedicate comemorării a 300 de ani de În memoria colectivă românească, la martiriul Brâncovenilor, în care sunt abordate Constantin Brâncoveanu figurează deopotrivă ca teme variate ale culturii şi civilizaţiei în vremea lui domnitor, martir şi erou. Pentru a-l defini ca erou Constantin Brâncoveanu dar şi dedicate membrilor vom apela la definiţiile de dicţionar care afirmă că familiei domnitorului (Maria Brâncoveanu, Safta eroul este acea „persoană care se distinge prin Brâncoveanu etc.), am optat pentru a ne limita vitejie şi prin curaj excepţional în războaie, prin

176 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014 abnegaţie deosebită în alte împrejurări grele sau în Martiriul domnitorului are conotaţii muncă” (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, sacrale: „Tragedia dinastiei brâncoveneşti începe 1998, p. 347); „persoană demnă de a fi glorificată printr-o dureroasă analogie, în săptămâna patimilor şi stimată datorită calităţilor sale excepţionale, a şi se desfăşoară timp de cinci luni în cele mai devotamentului său pentru o cauză; persoană care a cumplite chinuri. Ca o supremă batjocură călăii devenit celebră; persoană care poate fi luată ca aleseseră ca zi de execuţie marea sărbătoare a model” (Mic Dicţionar Academic, 2010, p. 828). Adormirii Maicii Domnului, când în alţi ani, în „Eroii sunt chipurile Istoriei”, crede Ţara Românească se sărbătorea cu fast şi veselie, Adrian Cioroianu (2008, p. 19). În accepţia comună aniversarea domnului” (C. Dobrescu, C. Băjenaru, a istoriei, aceasta e construită şi menită să „Constantin Brâncoveanu. 300 de ani de la moartea vorbească despre oamenii exemplari şi faptele lor, sa tragică”, Glas comun, 20.05.2014, fie că sunt pozitivi sau negativi. „Rememorarea lor http://www.glascomun.info/2014/05/constantin- dăinuie, modelul lor naşte retorici succesive, brancoveanu/). . efigiile lor umplu pagini de manuale […] şi, în Potrivit lui R. Smith, J. Harrisson şi şcolii acele societăţi în care trecutul pare mai clar decât ritualiste, mitul reprezintă printre altele, „o prezentul, ei sunt chiar parte din bătăliile raţionalizare şi o povestire (logomena) a riturilor” electorale!” (Cioroianu, 2008, p. 19). (Coman, 2008, p. 26). Regăsim aici două rituri de Intrat în galeria personajelor excepţionale trecere, unul calendaristic, celălalt al fiinţei puse în ale istoriei românilor, inclus în paginile antiteză, care sunt legate de zile de mare manualelor, Constantin Brâncoveanu a fost domn sărbătoare, ceea ce confirmă afirmaţia lui M.P. al Ţării Româneşti între 29 octombrie 1688 şi 15 Carrol potrivit căreia mitul este „o povestire care august 1714. are legătură cu sacrul, în sensul lui Durkheim, Mass-media, atât laică cât şi religioasă, au adică persoane sau lucruri privite cu veneraţie şi prezentat în articolele dedicate „Anului respect în acea societate. […] evenimentele Brâncoveanu” o imagine univocă a domnitorului, descrise în această poveste sacră se petrec în centrată pe următoarele elemente: vremuri trecute, care sunt calitativ diferite de 1. Originea şi descendenţa; vremurile actuale” (Coman, 2008, p. 29). 2. Copilăria marcată de evenimente tragice. Relatarea despre moartea domnitorul are o 3. Averea; încărcătură mitică, faptele capătă un nimb de 4. Căsătoria; sacralitate: „Se povesteşte că în ziua execuţiei era o 5. Educaţie; vreme frumoasă, apele Bosforului sclipeau orbitor, 6. Ascensiune; iar văzduhul era mai înmiresmat ca niciodată” (C. 7. Calităţi; Dobrescu, C. Băjenaru, „Constantin Brâncoveanu. 8. Realizări economice, politice şi culturale; 300 de ani de la moartea sa tragică”, Glas comun, 9. Conjunctura politică şi istorică 20.05.2014,http://www.glascomun.info/2014/05/co nefavorabilă din timpul domniei nstantin-brancoveanu/). Prin verbul „se povesteşte” 10. Trădarea; relatarea este situată într-un timp nedeterminat 11. Moartea dramatică; (într-un illo tempore) cu accente de povestire orală. 12. Aducerea osemintelor în ţară şi îngroparea Regăsim în relatările de presă şi „o lor; alegorie prin care sunt prezentate valori morale” 13. Canonizarea de către BOR. (M. Coman, 2008, p. 26), o altă caracteristică prin Articolele din presa religioasă prezintă care a fost definit mitul. „Înainte de execuţie viaţa şi moartea domnitorului acompaniată de domnitorul se adresează întregului grup cu fenomene adânc simbolice. Pentru a demonstra următorul îndemn: «Fiii mei, fiţi curajoşi, am conotaţiile mitice ale relatărilor vom apela la Mihai pierdut tot ce am avut în această lume, cel puţin să Coman care sintetizează definiţiile mitului în salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu lucrarea Introducere în antropologia culturală. sângele nostru». După ce primele patru capete se Mitul şi ritul (Coman, 2000, p. 26) şi le vom selecta rostogoliseră în ţărâna din mica piaţă Iali-Kiosk din pe cele care se regăsesc în discursul articolelor apropierea seraiului, veni rândul pruncului Mateiaş analizate. care «în grozăvia spaimei se rugă sultanului să-l Astfel, Constantin Brâncoveanu se naşte ierte că se va face musulman». Credinţa bătrânului dintr-un „neam boieresc marcat de evenimente tată care ştia şi credea că sufletul dăinuieşte în tragice” (Ioana Ionescu, „Constantin Brâncoveanu veşnicie i se adresează mezinului cu acest cuvânt – un martir între domnii români”, Ziarul Lumina, de îmbărbătare: «Din sângele nostru n-a mai fost 23. 03. nimeni care să-şi piardă credinţa. Dacă este cu 2014,http://ziarullumina.ro/documentar/constantin- putinţă mai bine să mori de o mie de ori decât să-ţi brancoveanu-un-martir-intre-domnii-romani) care renegi credinţa strămoşească pentru a trăi câţiva ani va predestina şi soarta domnitorului şi a fiilor mai mulţi pe pământ». Ca şi renăscut din propriile acestuia. slăbiciuni, copilul puse capul pe butuc şi îi zise călăului : «Vreau să mor creştin; loveşte», iar

177 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014 acesta îi zbură capul. (Dobrescu și Băjenaru, Biserică cât şi de Academia Română şi alte „Constantin Brâncoveanu. 300 de ani de la moartea instituţii publice, cu sprijinul autorităţilor de stat sa tragică”, Glas comun, 20.05.2014, centrale şi locale. http://www.glascomun.info/2014/05/constantin- În 13 mai a.c. a avut loc deshumarea brancoveanu/). oaselor domnitorului Constantin Brâncoveanu Ca în orice povestire consacratoare, scoase din mormântul de la Biserica „Sfântul valorile creştine sunt universalizate. Prin perechile Gheorghe Nou” din Bucureşti şi aşezate într-o raclă antitetice: bine/rău, păgân/creştin asistăm practic la pentru a fi venerate. În 21 mai 2014, ziua de un ceremonial de sacralizare al credinţei prin prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena moarte. De remarcat este faptul că creştinii (hramul Catedralei Patriarhale), a avut loc o acţionează contra păgânilor „la adăpostul nopţii”, procesiune solemnă cu moaştele Sfinţilor „pe furiş”, ceea ce sugerează un mit politic al Constantin Brâncoveanu, Constantin şi Elena şi conspiraţiei, aşa cum a fost el definit de către Raoul Dimitrie cel Nou. Girardet. Răului i se substituie Binele prezentându- Aşa cum afirmă Mihai Coman, se „ca un contra complot, ca o contra acţiune de procesiunile se înscriu în categoria riturilor în manifestare clandestină” (Raoul Girardet, 1997, p. mişcare, definite ca „mişcări de mulţimi care 44). „Trupurile Martirilor Brâncoveni au fost etalează public un obiect sacru” (M. Coman, 2008, aruncate de turcii otomani în mare, de unde au fost p. 54). Din perspectiva lui R. Grimes, „procesiunea scoase de către unii creştini milostivi, care le-au este mişcarea lineară, solemnă, ordonată a unui îngropat cu evlavie, în taină, nu departe de grup printr-un spaţiu determinat, către o destinaţie Constantinopol, în insula Halki la Mănăstirea cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a Maicii Domnului” („Viaţa şi Acatistul Sfinţilor adora un anumit obiect, a performa un anumit Martiri Brâncoveni”, Agenţia de ştiri Basilica, ritual, a îndeplini o promisiune, a obţine o 12.08.2013, http://basilica.ro/stiri/iviata-si- consacrare sau a vizita un altar” (Coman, 2008, p. acatistul-sfintilor-martiri-brancovenii_9193.html). 183) R. Girardet afirmă că în mitul politic al Procesiunea s-a desfăşurat pe traseul complotului, unul dintre obiectivele vizate de Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu forţele răului este acapararea averilor. (Girardet, oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu 1997, p. 27). Averea a cărei dimensiune a fost Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu adesea exagerată, şi care i-a adus domnitorului, din oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti partea turcilor, numele de „Altân-bey” (Prinţul Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada aurului) a fost şi motivul care i-a atras martiriul şi Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, moartea: „tot acest tratament nu avea decât un strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la domnitor în băncile apusene” („Martiriul Sfinţilor Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au Brâncoveni”, Agenţia de ştiri Basilica, existat Mănăstirea „Sfântul Sava” şi Academia http://basilica.ro/stiri/martiriul_sfintilor_brancoveni Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul _1079.html). Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de Aducerea trupului neînsufleţit al către familia domnitorului, bulevardul Ion C. domnitorului în ţară şi îngroparea „în mai mare Brătianu şi s-a încheiat la Biserica „Sfântul taină” în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, ctitorită Gheorghe Nou”. „Acolo, racla cu moaştele de Brâncoveanu în Bucureşti în 1705 şi nu la Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu Mănăstirea Hurezi unde şi-a pregătit mormântul, va fi aşezată spre venerare în baldachinul special văduva domnitorului fiind convinsă că turcii îi vor amenajat în această ctitorie brâncovenească. căuta trupul acolo şi, dacă îl vor găsi, îl vor pângări Traseul procesiunii este similar celui pe care, în (L. Teică „Osemintele lui Constantin Brâncoveanu, urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut venerate ca moaşte. Procesiune solemnă la loc procesiunea solemnă de reînhumare a Bucureşti”, TVR, 20.05.2014, osemintelor lui Constantin Brâncoveanu, de la http://stiri.tvr.ro/osemintele-lui-brancoveanu-vor- Catedrala patriarhală, la Biserica «Sfântul fi-venerate-ca-moaste---procesiune-solemna-la- Gheorghe Nou» („Moaştele Sfântului Constantin bucuresti_44643.html#sthash.DXCKRalW.dpuf) Brâncoveanu: Deshumarea voievodului Martir poate fi interpretată prin grilă mitologică. pentru închinarea la moaştele sale”, în Cuvântul Ortodox, 16.05.2014, 4. Procesiunea religioasă de comemorare. Între http://www.cuvantul- valenţa sacrală şi cea politică ortodox.ro/recomandari/2014/05/16/deshumarea- O serie de evenimente au marcat în acest sfantului-martir-constantin-brancoveanu-pentru- an comemorarea a 300 de ani de la martiriul inchinarea-la-moastele-sale-procesiune-cu-sfintele- Brâncovenilor. În plan cultural şi academic, au fost moaste-duminica-21-mai/). organizate numeroase conferinţe, congrese, Pentru R. Grimes, în cadrul procesiunii, simpozioane şi concursuri tematice, atât de către „mişcarea este orientată către o destinaţie, nu către

178 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014 un centru. Participanţii nu ocupă un spaţiu sacru ţării, Preafericitul Părinte Daniel şi nu în cele din centrat, ci, mai degrabă poartă cu ei acel «centru»” urmă mulţi români care au dorit astfel să-i aducă (Coman, 2000, p. 184), în acest caz moaştele cinstire sfântului, fiind prezenţi peste 10.000 de Sfinţilor Constantin Brâncoveanu, Constantin şi oameni. Elena şi Dimitrie cel Nou. Remarcăm aici faptul că În sunet de toacă, procesiunea a fost deşi au fost purtate moaştele a patru sfinţi, locurile deschisă de protosingheli şi arhimandriţi care au prin care au trecut participanţii la procesiune sunt purtat în mâini crucea şi ripidele, de seminarişti cu legate de memoria domnitorului Constantin steagurile bisericeşti şi de diaconii purtători de Brâncoveanu iar prin trecerea clerului purtător de cădelniţe. Au urmat stareţii, stareţele, monahii şi moaşte pe acolo şi sfinţirea lor, aceste locuri se monahiile din mănăstirile Arhiepiscopiei încarcă de sacralitate. Mihai Coman opinează că Bucureştilor. procesiunile au un caracter public prin faptul că Întâistătătorul Bisericii noastre, din faţa „aceste manifestări se desfăşoară în locuri bine raclei cu moaştele Sfântului Voievod aşezate în cunoscute, deschise oricui, locuri încărcate de o baldachinul de pe esplanada Catedralei patriarhale, semnificaţie culturală împărtăşită de toţi înconjurat de 20 de ierarhi, a dat binecuvântarea participanţii. Deoarece permit multor oameni să pelerinajului istoric cu moaştele Sfântului asiste ca spectatori pe străzi sau prin intermediul Constantin Brâncoveanu. Aşezate într-o raclă din transmisiilor de radio şi televiziune (ulterior, a argint aurit împodobită cu motive florale şi relatărilor din presa scrisă), paradele şi procesiunile arhitecturale brâncoveneşti, sfintele moaşte au fost dau o imagine vie, materială (prin contactul fizic ridicate pe umeri de patru preoţi, înaintea cărora era sau prin imaginea vizuală şi sonoră) a puterii purtată icoana Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Pe tot societăţii şi, mai ales, a instituţiilor care parcursul procesiunii, şase monahii cu căţui în materializează această putere…” (Coman, 2000, p. mâini au cădit racla cu sfintele moaşte […] 187). La Universitate, în vecinătatea căreia au Purtarea relicvelor sfinte continuă pe tot existat Mănăstirea „Sfântul Sava“ şi Academia parcursul anului „la cele mai importante biserici Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul ctitorite de el în Ţara Românească şi în Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de Transilvania, până la sfârşitul acestui An către familia domnitorului martir, procesiunea a Comemorativ, pentru a întări comuniunea fost întâmpinată de rectorul Universităţii Bucureşti, românilor în rugăciune şi demnitate” („Manifestări prof. univ. dr. Mircea Dumitru, împreună cu preoţi liturgice şi culturale unice dedicate Sfinţilor profesori şi profesori ai universităţii. După ectenia Brâncoveni”, în Porunca iubirii, 20.08.2014, celei de-a treia opriri şi condacul al patrulea al http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/752/manifest Acatistului, rectorul a rostit un cuvânt în care a %C4%83ri-liturgice-%C8%99i-culturale-unice- evidenţiat rolul Universităţii Bucureşti de dedicate-sfin%C8%9Bilor-br%C3%A2ncoveni). continuatoare a Academiei Domneşti...” Conform lui Louis V. Thomas, (1991, pp. („Procesiunea cu moaştele Sfântului Voievod 382 - 383) putem integra aceste rituri în categoria Martir Constantin Brâncoveanu”, 21.05.2014, riturilor colective datorită numărului mare de actori Agenţia de ştiri Basilica, implicaţi în performarea lor. După forma de http://basilica.ro/stiri/procesiunea-cu-moastele-sf- exprimare avem de a face cu rituri verbale. După voievod-martir-constantin- relaţia dintre individ şi grup, acestea se încadrează brancoveanu_17228.html). în clasa riturilor de integrare deoarece accentuează Agenţia de presă Agerpres consemnează integrarea într-o comunitate spirituală. Relaţia cu participarea premierului , alături de sacrul a fost accentuată, ceea ce ne îndreptăţeşte să vicepremierii Gabriel Oprea şi Daniel Constantin, integrăm evenimentele în categoria riturilor ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, preşedintele pozitive care au ca scop integrarea într-un univers Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul sacralizat. După relaţia cu ordinea, manifestările se Educaţiei, Remus Pricopie, ministrul Sănătăţii, integrează în riturile de conversiune deoarece Nicolae Bănicioiu şi alţi reprezentanţi ai confirmă ordinea socială. Guvernului la manifestările religioase prilejuite de Deoarece procesiunile au rolul de a afirma împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a şi de a expune public anumite valori, ierarhii şi Sfinţilor Brâncoveni (L. Popescu, „Premierul norme care definesc ordinea şi coeziunea socială, Victor Ponta participă sâmbătă, la Biserica Sfântul nu putem omite de aici nici alte caracteristici Gheorghe Nou, la manifestările religioase prilejuite fundamentale ale manifestărilor de acest gen de împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a precum: ierarhizarea şi caracterul „performativ” al Sfinţilor Brâncoveni”, Agepres, 16.08.2014, rolurilor, purtarea unor obiecte cu valoare sacrală http://www.agerpres.ro/politica/2014/08/16/premie (moaşte, cădelniţe, icoane etc.), amploarea, rul-victor-ponta-la-manifestarile-dedicate- trasparenţa mesajelor şi caracterul de metaforă martirilor-brancoveni-11-00-24) dovadă a faptului socială. „La ceremonie au luat parte reprezentaţi ai că şi în acest caz, religiosul se întrepătrunde cu Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul politicul şi linia de demarcaţie nu este foarte clară.

179 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014

Aşa cum am consemnat anterior, dintre Bibliografie toate moaştele purtate în procesiune, presa, atât Lucrări de specialitate: laică cât şi religioasă, a insistat asupra relicvelor [1] Cioroianu, A., (2008). Istorie, Eroi, Cultură domnitorului Constantin Brâncoveanu pentru a politică [History, Heroes, Political culture]. atrage atenţia asupra lor. În lucrarea Viaţa politică Craiova: Fundaţia - Editura Scrisul Românesc a trupurilor moarte, Katherine Verdery subliniază [2] Coman, M., (2000). Introducere în faptul că „pretutindeni în lume, încă din timpuri antropologia culturală: mitul şi ritul străvechi, trupurile neînsufleţite s-au bucurat de o [Intoduction to Cultural Anthropology: Myth viaţă politică” (K. Verdery, 2006, p. 21) iar aceste and Ritual]. Iaşi: Polirom corpuri reînhumate – cum a fost cazul osemintelor [3] (1998). Dicţionarul Explicativ al Limbii lui Brâncoveanu în anul 1934 – marchează „o Române [The Explanatory Dictionary of the schimbare a valorii şi vizibilităţii lor sociale” (K. Romanian Language]. Bucureşti: Editura Verdery, 2006, p. 45). Univers Enciclopedic [4] (1982). Dicţionar de psihologie socială [Social Concluzii Psychology Dictionary]. Bucureşti: Editura Prin prevalenţa reflectării manifestărilor Ştiinţifică şi Enciclopedică religioase în presa laică şi bisericească a anului [5] Girardet, R., (1997). Mituri şi mitologii politice 2014, imaginea domnitorului Constantin [Mythes et mythologies politiques]. Iaşi: Brâncoveanu a fost asociată cu figura martirului Institutul European mai degrabă decât cu cea a eroului, deşi trăsăturile [6] Koziol, G., (1992). Begging Pardon and personalităţii sale, amprenta pe care a lăsat-o în Favour: Ritual and Political Order in Early cultura, civilizaţia, politica naţională şi Medieval France. Ithaca: Cornell University internaţională dau dimensiunea tipologiei eroice, Press definită ca „persoană demnă de a fi glorificată şi [7] (2010). Mic dicţionar academic. [Small stimată datorită calităţilor sale excepţionale, a academic dictionary]. Bucureşti: Academia devotamentului său pentru o cauză; persoană care a Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu devenit celebră; persoană care poate fi luată ca Iordan – Al. Rosetti” model” (Mic Dicţionar Academic, 2010, p. 828). [8] Thomas, L. V., (1991). „Le rite” în Akoun, A. Constatăm din relatările presei apetenţa (coord). L'Occident contemporain: mythes et asocierii figurii istorice a domnitorului Constantin traditions. Paris: Brepols Brâncoveanu cu naraţiunea mitică dovedind faptul [9] Verdery K., (2006). Viaţa politică a trupurilor că „oricât de ambiguu, limbajul mitului ţese în moarte: reînhumări şi schimbări conexiune cu istoria un sens deja complet. Odată ce postsocialiste [The Political Lives of Dead s-a instaurat, mitul cere un trecut, o memorie, o Bodies]. Bucureşti: Editura Vremea ordine de fapte, de idei şi decizii. […] Dincolo de [10] Vlăduţescu, Ş., (2006). Comunicare faptul că limbajul fiind funciarmente ambiguu jurnalistică negativă [Negative Journalistic permite insinuarea mitului, mai există un fapt care Communication ] favorizează intruziunea mitului. Acest fapt l-am [11] Yin K. R., (2005). Studiul de caz [Case numi inevitabilitatea prezentului de a fi permeabil Study Research: Design and Methods]. Iaşi: la mit” (Vlăduţescu, 2006, p. 72). Editura Polirom Dintre toate temele care vizează Articole de presă: personalitatea, proeminenţa figurii domnitorului şi [1] Aniculoaie, G., „Dialog cu pr. prof. dr. Mircea realizările acestuia, presa religioasă s-a aplecat cu Păcurariu: Domnul martir, ctitor de cultură predilecţie asupra activităţii de ctitor, martirajului românească”, Ziarul Lumina, 8. 02. 2014, şi imaginii de apărător al credinţei, subiecte care http://ziarullumina.ro/anul-comemorativ-al- stimulează o bogăţie de abordări în articolele anului sfintilor-martiri-brancoveni/domnul-martir- 2014, declat „Anul Brâncoveanu” pentru ctitor-de-cultura-romaneasca comemorarea a 300 de ani de la martiriul [2] Dobrescu, C., Băjenaru, C., „Constantin Brâncovenilor. Brâncoveanu. 300 de ani de la moartea sa tragică”, Glas comun, 20.05.2014, Multumiri http://www.glascomun.info/2014/05/constanti Această lucrare a beneficiat de suport n-brancoveanu/) financiar prin proiectul „Tineri cercetători de [3] Ionescu, I., „Constantin Brâncoveanu – un succes – dezvoltare profesională în context martir între domnii români”, Ziarul Lumina, interdisciplinar şi internaţional”: 23. 03. 2014, POSDRU/159/1.5/S/132400, proiect cofinanţat din http://ziarullumina.ro/documentar/constantin- Fondul Social European prin Programul brancoveanu-un-martir-intre-domnii-romani Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor [4] „Manifestări liturgice şi culturale unice dedicate Umane 2007-2013”. Sfinţilor Brâncoveni”, în Porunca iubirii, 20.08.2014,

180 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014

http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/752/ma nifest%C4%83ri-liturgice-%C8%99i- culturale-unice-dedicate-sfin%C8%9Bilor- br%C3%A2ncoveni [5] „Martiriul Sfinţilor Brâncoveni”, Agenţia de ştiri Basilica, http://basilica.ro/stiri/martiriul_sfintilor_branc oveni_1079.html [6] Popescu L., „Premierul Victor Ponta participă sâmbătă, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, la manifestările religioase prilejuite de împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni”, Agepres, 16.08.2014, http://www.agerpres.ro/politica/2014/08/16/pr emierul-victor-ponta-la-manifestarile- dedicate-martirilor-brancoveni-11-00-24 [7] „Procesiunea cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu”, 21.05.2014, Agenţia de ştiri Basilica, http://basilica.ro/stiri/procesiunea-cu- moastele-sf-voievod-martir-constantin- brancoveanu_17228.html [8] Teică, L., „Osemintele lui Constantin Brâncoveanu, venerate ca moaşte. Procesiune solemnă la Bucureşti”, TVR, 20.05.2014, http://stiri.tvr.ro/osemintele-lui-brancoveanu- vor-fi-venerate-ca-moaste---procesiune- solemna-la- bucuresti_44643.html#sthash.DXCKRalW.dp uf „Viaţa şi Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, Agenţia de ştiri Basilica, 12.08.2013, http://basilica.ro/stiri/iviata-si- acatistul-sfintilor-martiri- brancovenii_9193.html [9] „2014 – Anul omagial euharistic şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română. Agenţia de ştiri Basilica, 29.10.2012, http://basilica.ro/stiri/2014-anul-omagial- euharistic-si-anul-comemorativ-al-isfintilor- martiri-brancovenii_391.html Acte normative: [1] Hotărârea Guvernului nr. 1167/2013 privind declararea anului 2014 „Anul Brâncoveanu”, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 11, 8 ianuarie 2014

Biographical sketch Florica Iuhas, PhD, is currently lecturer at the Faculty of Journalism and Communication Sciences, and postdoctoral researcher at the . From 1996 to 2001, as journalist, she wrote dozens of articles for a number of papers. During her collaboration with Radio Romania Actualităţi, she was acquainted with prominent figures. As editor at Zaman International Newspaper (Turkey), she addressed international politics issues and realities. As public press coordinator for Anastasia Foundation, she perfected the knowledge of public relations acquired during her university training. Following the work done in communication and mass culture organizations she has shifted her interest towards the academic career, beginning in 2001, at the Faculty of Communication Sciences, Ecology University. In 2011 she became Ph.D. in Communication Studies.

181 Managementul Intercultural Volumul XVI, Nr. 2 (31), 2014

182