ProUtari din toa»« t*rila, unlfi-vi! ’ Oaspeți dragi in mijlocul studenților Minerii din Petrila și Uricani extrag cărbune peste plan | i PETROȘANI 28 (Agerpres).— Constantin Bunoiu, Cornel Ce- \ Colectivul de mineri, tehnicieni nușă și Gheorghe Neagu, care X și ingineri al exploatării car­ au extras lunar între 1000—1300 X bonifere Petrila a îndeplinit tone cărbune mai mult decît X inteia miercuri 27 martie sarcinile de aveau planificat. - \ ■ plan ce-i reveneau pe primul Cu 4 zile înainte de termen X trimestru ai acestui an. De la și minerii de Ia Uricani au a- X începutul anului și pînă acum nunțat îndeplinirea sarcinilor \ de pian pe trimestrul I. Ei au minerii de Ia Petrila au scos în J plus aproape 8.000 tone căr­ Inaretului livrat in plus in acest timp uzi- Z ■ bune. nei cocso-chimice de la Hune- 0 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor în primele rinduri ale Între­ cerii s-an situat brigăzile con­ doara peste 5.000 tone de căr- v duse de' minerii* Peter Moise, bune cocsificabil. X Anul XII, Seria Il-a, Nr. 2456 4 PAGINI - 20 BANI Vineri 29 martie 1957 a O I Mult timp îți vor aminti eu alte localităfi împotriva fascismu­ emofie studenții Universității lui : despre organizarea unor ac­ „C. 1. Parhon" din București, de țiuni de masă și revendicative tn intilnirea lor de joi după amiază riadul studenților, despre ajutorul din aula Facultății de Științe Ju­ dat greviștilor de Id C.F.R. Ni­ ridice. cu un grup de foști ute- cotină etc. Astăzi, tradifitle eroi­ Vizita oficiala a delegației guvernamentale ciști. ce de luptă ale U.T.C.-ului sint Dintre oaspeți au luat cuvîntul purtate cu cinste de tineretul nos­ pentru u evoca momente din lupta tru, care, sub conducerea partidu­ eroică a studenților U.T.C.-iști lui tși aduce contribuția la reali­ împotriva fascismului, pentru cre­ zarea visului de aur pentru care area de mai bune condiții de via­ s-au jertfit atlția și ațtția eroi -ai tă fi inoățătură tinerelului, tova­ tineretului, ai clasei muncitoare. rășii Petre Lupu membru al C.C. Sutele de participant ta intil­ al P.M.R. Manea Mănescu, Gogu nirea organizată la Universitatea Bine ați venit tovarăși, repre­ Trăiască prietenul nostru cre­ au fost timp de veacuri uniți In re, cauza socialismului, cauza ‘ Rădulescu, colonel Frunză Vasile „C. I. Parhon", au sorbit cu ne­ Plecarea din Capitală zentanți ai poporului romin — dincios, Marea Uniune Sovietică 1 lupta pentru independența na­ păcii și prof. Mihail Novicov. Primiți cu saț amintirile oaspeților tor dragi, luptător și iubitor de pace. țională a țărilor lor și in aspi­ 'Noi știm că pe calea care ne multă căldură de studenți vorbi­ despre minunatele pilde de eroism, Joi dimineața a părăsit Capi­ Gheorghiu, secretari ai C.C. al Tovarăși și tovarășe, * rațiile lor de pace și progres so­ duce la realizarea acestui țel torii au povestit despre lupta stu­ de dragoste nețărmurită fată tie tala pleetnd spre Sofia delegația P.M.R„ A. Moisescu, vicepreședin­ Permiteți-mi ca impreună cu cial. sintem uniți In glnd și In faptă denților din Iași, București și din popor ale luptătorilor utttiști. . te al Prezidiului Marii Adunări Ultimele cuvinte ale vorbitoru­ guvernamentală și de partid a voi in acest măreț moment să lui au fost acoperite de puternice Astăzi, ci nd popoarele noastre cu tovarășii noștri bulgari. Republicii Populare Romîne care, Naționale, A. Bunaciu, secretarul strig : libere sint pe deplin stăpine pe De aceea noi putem fi siguri ------iu, • Prezidiului Marii Adunări Na­ urale. Miile de oameni ai mun­ la invitația guvernului R.P. Bul­ Trăiască Republica Populară cii veniți in marea piață a gării soarta lor, prietenia romino-bul­ că vizita noastră in Bulgaria șl garia și a C.C. al Partidului Co­ ționale, Alexa Augustin, S. Bu- Romlnă I gară a devenit o colaborare acti­ rezultatele convorbirilor pe care ghici, P. Costache, I. Cozma, Russe au ovaționat îndelung pen­ La Prezidiul munist Bulgar, va face o vizită Trăiască Comitetul Central ai tru prietenia romino-bulgară. vă, multilaterală, de intr-ajuto­ le vom avea, vor fi Încununate oficială In R.P. Bulgaria. Constanța Crăciun, FI. Dănălache, rare frățească, care contribuie la Partidului Muncitoresc Romin in A luat apoi cuvîntul tovarășul de un succes deplin. Delegația este formată din to­ Gh. Diaconescu, M. Florescu, ge­ progresul țărilor noastre socia­ Vă mulțumim încă odată, dragi irunte cu primul lui secretar, to­ Chivu Stoica, președintele Consi­ Marii Adunări Naționale varășii ; Gheorghe Gheorghiu-Dej, neral maior Ion Gheorghe, Gh. varășul Gheorghe Gheorghiu- liste. cetățeni ai orașului Russe, pen­ Hossu, Th. lordăchescu, dr. Voi- liului de Miniștri al R. P. Ro­ Prietenia noastră, dragi tova­ Joi la amiază, la Palatul Ma­ De asemenea, felicit pe domnul prim secretar al C.C. al P.M.R., Dej I mine, membru în Biroul Politic al tru primirea voastră caldă șl vă rii Adunări Naționale, șefii mi­ Anton Moisescu, ales ca vicepre­ membru tn Prezidiul Marii Adu­ nea Marinescu, l. Mineu, M. Mu­ Trăiască prietenia Intre po­ răși bulgari, este o parte a marii rugăm să primiți salutul nostru C.C. al P-M.R, siunilor diplomatice acreditați la ședinte al Prezidiului Marii A- nări Naționale, conducătorul de­ jic, P. Niculescu-Mizil, I. Pas, poarele bulgar și romin I prietenii care unește azi intr-o și cele mai bune urări pentru noi legației, Chivu Stoica, președin­ Petre Lupu, Gherasim Popa, A. strînsă unitate țările lagărului succese in activitatea dv. pusă București au prezentat felicitări dunări Naționale și pe domnul tele Consiliului de Miniștri, mem­ Stancu, B. Solomon, M. Șerban, socialist. in slujba infloririi orașului dv., doctorului Petru Groza președin­ Avram Bunaciu ales ca secretar al Prezidiului Marii Adunări Na­ bru al Biroului Politic al C.C. al Ghizela Vass, A. Vijoli, membri ai Cuvîntarea Noi sintem convinși că solida­ a frumoasei dv. patrii, in slujba tele Prezidiului Marii Adunări P.M.R., Petre Borilă, vicepreșe­ C.C. al P.M.R., ai guvernului, de- ritatea de nezdruncinat și cola­ socialismului și la păcii. Naționale, vicepreședinților și ționale, dinte al Consiliului de Miniștri, putați, tnalți funcționari de stat, tovarâșului Chivu Stoica borarea tovărășească dintre țările Trăiască In veci colaborarea și secretarului Prezidiului Marii A- Vi rog să transmiteți felicita- membru al Biroului Politic al C.C. conducători ai organizațiilor ob- lagărului socialist in Irunte cu prietenia frățească intre poporul dunări Naționale cu prilejul ale­ rile noastre domnului Mihail Sa. al P.M.R.. Leonte Răutu, membru ștești, oameni ai muncii din Ca- Dragi tovarăși și tovarășe, pentru eliberarea de sub exploa­ Uniunea Sovietică, este cea mai romin și poporul bulgar I gerii lor recente. doveanu ales ca vicepreședinte al Au venit să prezinte felicitări Prezidiului Marii Adunări 'Națio­ supleant al Biroului Politic al pilală. Cetățeni ai orașului Russe, tarea burghezo-moșierească, îm­ sigură chezășie a succeselor noa­ C. C. al P.M.R., Grigore Preoteasa, Au fost de față șefii unor mi- potriva războiului imperialist, stre și a apărării muncii noastre ★ ambasadorii: R.P.D. Coreene — nale care lipsește astăzi. ministrul Afacerilor Externe, siuni diplomatice acreditați..... la In numele delegației Republicii pentru scuturarea jugului...... hitle- pașnice. Cuvintele tovarășului Chivu Den Em; R.P.F. Iugoslavia — Răspunzind, dr. Petru Groza a membru al C.C. al P.M.R., G. București, membrii Ambasadei Populare Romine vă mulțumesc rist. Poporul bulgar și poporul ro- Stoica au fost acoperite de ovații, Nikola Vujanovici: R P. Chineze spus : — Ke Bo-nian; Uniunii Sovieti­ Gaston-Marin, președintele Comi­ R.P. Bulgaria în R.P R. și alți din toată inima pentru primirea Poporul romi n a luat cuno- min sînt interesate in menține­ mulțimea prezentă a manifestat Domnilor ambasadori, domni­ ce — A. A. Epișev ; R. Ceho­ tetului de Stat al Planificării. membri ai corpului diplomatic. caldă, tovărășească pe care ne-o ștință cu bucurie de marile în- rea și întărirea păcii, in promo­ puternic pentru prietenia dintre lor miniștri, domnilor, Din delegație face parte de a- O gardă militară dă onorul. faceți la sosirea noastră pe pă­ făptuiri socialiste ale oamenilor cu toate slovace—Ivan Rohall-lllkiv; R.P. varea unor relații bune cele două popoare vecine, urtite în Gre- Vă mulțumesc din toată ini­ semenea tov. Mihail Roșianu, am­ Fanfara intonează Imnul de stat mintul Bulgariei prietene. muncii bulgari, de fabricile, uzi- țările vecine, precum și cu toate lupta pentru construirea socialis­ Ungare — Ferenc Kefeti ; ciei Ahtonios Poumpouras; ma pentru felicitările dv. Mulțu­ basadorul R.P R. la Sofia. al R.P R. Dați-mi voie să transmit din nele și centralele electrice cu celelalte țări, indiierent de orin- mului în țările lor, pentru pace R.D. Germane — Georg Stibi; mesc în numele colegilor mei de Delegația este însoțită de func­ Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- partea delegației romîne și din care ați schimbat fața patriei duirea lor socială și de stat în întreaga lume. muncă, in numele domnului Mi­ miniștrii. Franfei— Pierre Franc­ ționari superiori de stat, experți, Dej și Chivu Stoica trec ta revistă partea poporului romin un salut dv„ de viața cea nouă care a Delegația Republicii Populare Numeroși tineri, tmbrăcațt tu hail Sadoveanu, vicepreședinte al ziariști. trupa. fierbinte, frățesc, harnicului și mi­ triumfat in satele dv. Romine merge la Sofia pentru a frumoase costume naționale bul­ fort; Egiptului — Hussein Chaw- Prezidiului Marii Adunări Națio­ nunatului dv. popor, constructor ky; însărcinați: cu afaceri ai Aus­ împreună cu delegația a plecat Membrii delegației își Iau ră­ lată de ce sintem bucuroși să examina cu conducătorii Repu­ gare umplu brațele membrilor de­ nale, care din partea.i regretă de asemenea Stoian Pavlov, am­ al Bulgariei socialiste. blicii Populare Bulgaria proble­ triei — dr. Albert Filz ; Elveției mas bun de la cei veniți să-i con­ putem vedea toate aceste reali­ legației romîne cu flori. de a nu fi prezent aici, mulțu­ basadorul R P. Bulgaria la Bucu­ Mă folosesc de același prilej zări cu ochii noștri și să stăm mele de interes comun ale vieții — Gottlieb Gut; Belgiei — Jean mesc in numele domnului vice­ ducă, apoi iau loc ta trenul spe­ Leroy; insărcinații cu a'aceri rești. cial care părăsește gara Băneasa. pentru a exprima sentimentele de de vorbă cu cei care le-au Înfăp­ internaționale și ale relațiilor Membrii delegației guverna, președinte Moisescu și »l dom­ La plecare, în gara Băneasa dragoste și respect pe care po­ tuit. dintre țările noastre și intre cele mentale și de partid a R. P. R. ad-interîm ai Argentinei — dr. nului secretar Bunaciu și in nu­ Pină la punctul de frontieră Jose Medoro Delfino; Finlandei erau prezenți tovarășii : Gheorghe Giurgiu membrii delegației au fost porul romîn le nutrește față de Popoarele noastre sint legate două partide ale noastre. s-au urcat apoi tn trenul special, mele meu personal. Apostol, Emil Bodnăraș, Nicolae Noi mergem la Sofia însu­ — Matti Pyykko; Turciei — însoțiți de tovarășii Gheorghe A- poporul frate bulgar. încă din vremuri străvechi prin care la ora 9,4(5 a părăsit gara Mustafa Kayagil; Israelului — Prezența dv. ne încurajează Ceaușescu, losif Chișinevschi, Mi­ postol și Emil Bodnăraș. flețiți de puternica năzuință de In munca noastră care se combi­ ron Constantinescu, Alexandru La noi este cunoscută șl ad- strinse relații de prietenie și in­ a servi pe mai departe cauza Russe îndreptindu-se spre Sofia. Elkana Margalit; Poloniei — Sta­ ★ mirată lupta poporului bulgar tr-ajutorare. Romtnii și bulgarii nislaw Rogulski. R.D. Vietnam— nă in mod fericit cu munca dv. Drăghici, Alexandru Moghioroș, prieteniei frățești romino-bulga- (Agerpres) și cu ostenelile dv Constantin Pîrvulescu, membri ai In gara Giurgiu, numeroși oa­ Phung Manh Cung; Albaniei — Biroului Politic al C.C. al P.M.R., meni ai muncii au salutat căldu­ Niko Misha: Italiei — dr. Ro­ Avem toate condițiile create D. Coliu, L. Sălăjan, Șt Voîtec, ros pe membrii delegației ro­ berto Cerchione Marii Britanii— pentru a păși inainte pe drumul membri supleanți ai Biroului Po­ mi ne. SOSIREA DELEGAȚIEI LA SOFIA E. G. Witian ; R.P. Bulgaria — care trebuie să ducă fa pace, de­ litic al C.C. al P.M.R.. Al. Birlă- La podul Prieteniei de peste Du­ Anghel Hubenov și Statelor Unite mocrație, la prietenie și colabo­ deanu, vicepreședinte ai Consiliu­ năre o gardă militară a trupelor SOFIA 28 (de la trimisul spe­ vencov vicepreședinte al Consiliu­ nent al Uniunii Agrariene Popu­ Un grup de pionieri a oferit ale Amerîcîi — H. Bartlett Wells; rare Intre popoare. De la elenul lui de Miniștri, J. Fazekaș, V. de grăniceri a dat onorul. cial al agenției Agerpres) : lui de Miniștri, Raico Damianov, lare Bulgare și ai Comitetului E- flori membrilor delegației Felie î ti nd, decanul corpului di­ și inițiativa noastră, a tuturor, Joi după amiază la orele 19 a vicepreședinte al Consiliului de xecutiv al Consiliului Național al Pe peronul gării, impodobit cu plomatip. ambasadorul Den Em depinde soarta muncii liniștite a sosit In gara Sofia delegația gu­ Miniștri, Ivan Mihailov, vicepre­ Frontului Patriei, conducători ai drapelele de stat ale R.P.R. și •a spus : popoarelor noastre Pe pămintul prieten bulgar vernamentală și de partid a Re­ ședinte al Consiliului de Miniștri, organelor de partid și de stat și R. P. Bulgaria, se afla aliniată o Mult știmate dr. Petru Groza, încă odată vă mulțumesc din publicii Populare Romine, care la de Gheorghi Traicov, prim vice­ ai organizațiilor obștești din So­ gardă de onoare, care a prezen­ Din partea corpului diafoma|ic toată inima, fericit de a vă ura La intrarea pe teritoriul bulgar, populare bulgare, comandantul invitația guvernului Republicii tuturor aceleași bune ginduri pe președinte al Consiliului de Miniș­ fia, generali, funcționari superiori tat raportul conducătorului dele­ acred tat la București va rog membrii delegației romîne au garnizoanei militare Russe, con­ Populare Bulgaria și a C.C. al din aparatul de stat .activiști ai gației rom ine, tovarășul Gh. să.mi permiteți să vă aduc sin­ care le-ați adus și dv. fost întîmpinați călduros de nu­ ducători ai instituțiilor din loca­ Partidului Comunist Bulgar face tri, secretarul Uniunii Agra­ C.C. al P.C.B. Gheorghiu-Dej. cere felicitări cu ocazia realege­ Dr. Petru Groza președintele meroși oameni ai muncii bulgari, litate. o vizită oficială in R. P. Bulga­ riene Populare Bulgare, Bo- De asemenea pe peron se aflau Fanfara milifară a intonat im­ rii dv ca președinte al Prezidiu­ Pezidiului Marii Adunări Națio­ de reprezentanți ai organizațiilor Au fost intonate imnurile de ria. ian Bîlgaranov, și Dimitri Ga- șefii unor misiuni diplomatice a- nurile de stat ale R.P.R. și R. P. lui Marii Adunări Najionale a nale, Anton Moisescu. vicepreșe­ de partid și de masă locale. stat ale R. P. Romîne și R. P. In gara Sofia delegația romt­ Republicii Populare Romîne și să dinte și Avram Bunaciu. secre­ nev secretari ai C.C. al Parti­ creditati la Sofia, precum și mem­ Bulgaria. Pe marile coloane ale podului Bulgaria. nă a fost Intimpinată de membrii Tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej și vă, urez multă sănătate și succe­ tarul Prezidiului Marii Adunări flutură înfrățite steaguri tricolore Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Biroului Politic al C.C al P.C.B., dului Comunist Bulgar, Ferdinand brii ambasadei R.P.R. Chivu Stoica, impreună țu tova­ se tn viitor in munca dv. rodni­ Naționale s-au întreținut apoi romînești și bulgare. Sub portre­ Dej și Chivu Stoica, însoțiți de di. tovarășul Anton lugov, președin­ Kozovski, președintele Biroului La coborirea din tren membrii rășii Todor Jivcov și Anton lugov că pentru fericirea poporului ro- cordial cu șefii misiunilor diplo­ tele tovarășilor Gheorghe Gheor­ rectorul Protocolului din Ministe­ tele Consiliului de Miniștri al Adunării Populare, Carlo Luca- delegației romîne au fost salutați au trecut in revistă garda de o- rmin, pentru pace și democrație. matice acreditați la București. rul Afacerilor Externe al R. P. ghiu-Dej și Chivu Stoica, pe o R. P. Bulgaria, Todor Jivcov, nov, ministrul Afacerilor Externe, de conducătorii Partidului Comu­ noare. Apoi conducătorii R. P. Bulgaria, au trecut în revistă Bulgaria au prezentat membrilor pancartă mare se poate citi'în lim­ miniștri, membri ai C.C, ai ba romtnă inscripția : „Bine ați compania de onoare a trupelor prim secretar al C.C al Partidu­ nist și ai statului bulgar care delegației romîne persoanele ofi­ venit scumpi oaspeți !“. flotei fluviale militare bulgare lui Comunist Bulgar, Vilco Cer- P.C.B., membrii Biroului Perma- le-au strins cu căldură mîinile. ciale venite In inlimpinare. Să realizăm economii | ce se afla aliniată pe peronul La ora 9 trenul special a sosit gării. egale cu prețul de cost II J | H Al] f 0 tn gara de frontieră Russe. Membrii delegației guverna­ Cuvîn ta re a In întimpinarea oaspeților ro- mentale și de partid a R. P. R. Cu vin ta r«a al unor importante VnUIHII LH mîni, pe peron se aflau tovară­ și persoanele venite In întîmplna- tovarâșului Todor Jivcov șii : Dimo Dicev, membru al C.C. re iau apoi loc în tribuna din tovarâșului Gh. Gheorghiu-Dej produse finite a! P.C.B., conducătorul secției po­ piața gării. Dragă tovarășe Gheorghiu- două popoare ale noastre, a re­ litică externă și relații interna­ Miile de cetățeni ai orașului Dragă tovarășe fugov, Prietenia romino-bulgară s-a Dej, lațiilor de prietenie și a legătu­ I ționale, a C.C. al P. C. B. Rtisse care umpleau marea piață Dragă tovarășe Jivcov, făurit de-a lungul veacurilor, Dragă__ _ tovarășe Chivu Stoica, rilor dintre țările noastre socia­ M . Tarabanov, prim locții­ a gării și străzile învecinate — Dragi tovarăși șl tovarășe, încă din trecutul Îndepărtat re­ MICILOR SCULE Dragi tovarăși membri ai de­ liste. tor al ministrului Afacerilor veniți în întimpinarea oaspeților mind și bulgarii au dus impre­ Externe al R. P. Bulgaria, Iordan legației guvernamentale (Ifi de Dragi tovarăși, ună lupta pentru cucerirea inde­ Plenara C.C. al P.M.R. din de. producă zeci de tipuri de utilaje romini — au salutat entuziast pe partid a R.P.R. Vă rog să-mi permiteți ca tn Șiefanov, directorul Protocolului membrii delegației romîne. Răsu­ Nu e nici o îndoială că vi­ numele guvernului R.P.R., al Co­ pendenței naționale, pentru li­ cembrie 1956 a subliniat că ridi­ și mașini cu u,n preț de cost din bertate și dreptate socială. Du­ ce în ce mai redus. din Ministerul Afacerilor Externe nă puternice ovații pentru priete­ Central zita dumneavoastră In țara noas­ mitetului Central al Partidului carea nivelului de trai al oame­ al R.P. Bulgaria, Pencio Kuba­ In numtie Comitetului nărea, cintată in poezia poporu­ nilor muncii cere imperios spori­ Un accent deosebit a fost pus nia dintre poporul romîn și po­ a| Partidului Comunist _Bulgar, _ . tră, tratativele pe care le vor du­ Muncitoresc Romin ca și al in. dinski. membru al C.C. al P.C.B., porul bulgar, pentru conducătorii ce delegațiile de partid și de tregului popor să transmit gu­ lui romin și a poporului bulgar rea productivității muncii și In întrecerea pentru reducerea al guvernului R. P. Bulgaria și stat romînă și bulgară vor a- a purtat de la un țărm la altul reducerea prețului de cost a] prețului de cost pe obținerea de prim secretar al Comitetului re­ poporului romîn. a| Întregului popor bulgar vă vernului Republicii Populare gional Russe al P.C.B, Ivan Sta- Numeroși oameni ai muncii vea un rol important nu numai Bulgaria, Comitetului Central al mesajele de independență națio­ produselor, Acestea trebuie să cît mai mari economii. Brigăzile salutăm cu prilejul sosirii dum­ pentru dezvoltarea ulterioară a nală, libertate șl dreptate socia­ fie obținuie_ , pe baza unei mai de tineret au fost un factor pu­ nev. președintele Sfatului popular bulgari poartă pancarte pe care, neavoastră in capitala țării noas­ Partidului Comunist Bulgar șl regional Russe. Peter Danilov, tn limbile bulgară și romînă, sînt prieteniei Intre popoarele noas­ întregului popor bulgar un saiuț lă. bune folosiri a utilajului și a su­ ternic în lupta pentru o produc­ tre — Sofia. tre, pentru lărgirea colaborării prafețelor de producție existente, tivitate sporită, oentru economii. prim secretar al Comitetului oră­ scrise cuvinte de salut adresate In persoana d-voastră salutăm fierbinte și cele mai bune urări Pe drept cuvint putem să spu­ rodnice Intre cete două țtrf w- a lichidării pierderii de timp pro. Inițiativa tinerilor de la uzinele șenesc Russe al P.C.B., Dimiter oaspeților romîni și poporului ve­ călduros poporul romin prieten de succes deplin in muncă șl ac­ nem că prietenia romfho-bulgaif Dimitrov, președintele Sfatului cin și prieten și steaguri trico­ cine, dar ele vor contribui la în­ tivitatea sa creatoare pe tărlmul are adinei rădăcini istoric*.. ductiv, pe calea perfecționării „Progresul" și a colectivului de constructor a| socialismului, sa­ la I C. Frimu-Sinafa ne-a în­ popular al orașului Russe, secre­ lore rominești și bulgare. tărirea pe mai departe a întregu­ socialismului, pentru apărarea Năzuințele cele mai' profunde continue a mașinilor și agregate­ lutăm avangarda de luptă a lui lagăr socialist, pentra fetiră lor tn funcțiune, a introducerii vățat să fim mai buni gospodari. tarii comitetului regional și oră­ Ia cuvîntul Pencio Kubadinski, muncitorilor romîni, Partidul păcii. ! 1 J 1 ale popoarelor romin și bulgar șenesc ale Frontului Patriei, se­ membru al C.C. al P.C.B., prim rea păcii șl securității tn Balcani. noilor metode de lucru. Chemările „Să realizăm economii Muncitoresc Romin, Comitetul Vă mulțumim pentru primirea s-au Împlinit in. zilele, noastre, egale cu prețul de cost al unor cretarii Asociațiilor regională și secretar al comitatului regional Permiteți-mi să vă salut cu caldă și entuaiastă ce ae-a fost Cit de Înțelepte sînt indica­ său Central și Guvernul Romin. clnd comunitatea intereselor fun­ importante produse finite" Și orășenească ale Uniunii agrariene Russe al P.C.B. Vizita dumneavoastră in Bulga­ urarea noastră caldă și sfereră făcută, din clipa dnd am pășit damentale ale țărilor noastre, a- țiile partidului o dovedește și experiența ciștigată de-a lungul „Fiecare produs cu un preț de ria este un eveniment primit cu „Fiți bine veniți dragi tovarăși, pe pămintul Republicii Populare tașamentul comun față de ideo­ cost mai redus" au devenit cu­ Bulgaria ; noi vedem itvea o ex­ n-leninismului ii anilor de către colectivul uzinei Cuvîntarea prieteni șl oaspeți iubiți”. logia marXism-ieninismul noscute de toți muncitorii uzi­ bucurie de Întreg poporul bulgar. presie a prieteniei de nezdrunci­ dat vechii |prietenii romînț- noastre, uzina „Strungul" din Ea este expresia clară a priete­ Trăiască Indestructibila priete­ Orașul Stalin, care a reușit să nei noastre Turnătorii au și a- tovarâșului Pencio Kubadinski nat ce leagă popoarele noastre, nunțat că vor realiza din aceeași niei sincere și frățești dintre cele nie romino-bulgară I. romin și bulgar. (Continuare in pag. 3-a) la cantitate de oțel lichid mai multe Scumpi tovarăși, care poporul romîn le-a dat piese turnate. Grivița___ T...... și Pleven, Împreună cu Oaspeți din Rominia fră- vitejii soldați ruși, pentru elibe­ Intr-o consfătuire, tinerii uzi­ nei și-au propus ca în anul a- țească, rarea noastră. ?■ cesta să realizeze economii ega­ Tovarăși și tovarășe, Clasa muncitoare din Romlnia le cu prețul de cost a 10 pompe și oamenii muncii din țara noa­ Permiteți-mi ca in numele no­ duplex. De aseijienea colectivul stră au purtat lupte grele contra uzinei noastre și-a propus să stru, in numele oamenilor muncii fascismului hitlerist. din orașul Russe să salutăm pe realizeze beneficii în valoare de scumpii noștri oaspeți, reprezen­ Astăzi, cînd popoarele noastre, 350.000 lei peste cele planificate. tanții poporului romîn, popor ajutate de Marea Uniune Sovie­ In acest scop în sectoare se duce tică și armata ei glorioasă au lupta pentru descoperirea de noi frate și prieten. dobindit libertatea atit de scum­ Exprim marea noastră mulțu­ pă pentru noi, prietenia între po­ rezerve interne. mire, că intre noi se află condu­ Deși problema folosirii rezer- poarele bulgar și romîn s-a în­ velor interne se află in centrul cătorii Partidului Muncitoresc tărit și mai mult, pentru că una Romin și Guvernului Republicii preocupărilor colectivului nostru.. . Populare Romine, tovarășii Gheor­ este calea pe care popoarele noa­ .trebuie să spunem că pînă acum stre pășesc — calea păcii și so­ ghe Gheorghiu-Dej și Chivu am neglijat o resursă de mare cialismului. importanță: folosirea rațională Stoica și împreună cu ei întreaga Drept simbol al acestei priete­ delegație guvernamentală și de a sculelor prelucrătoare. nii s-a construit podul de peste partid care vine in patria noa­ In sectorul II mecanic se în­ Dunăre. Acest pod este simbolul trebuințează cele mai multe scu­ stră socialistă in vizită de prie­ dorinței popoarelor noastre de a tenie. le. Aici îrisă nu se dă întotdeau­ păși inainte, cu succese tot mai na atenția cuvenită îngrijirii lor. Tovarăși, mari, mină in mină, umăr la In luna trecută — de pildă — Adinei sint rădăcinile prieteniei umăr, impreună cu celelalte po- consumul de scule a fost prea puternice și de nezdruncinat din­ poare iubitoare de pace, in frun- mare — mi-a spus ajutorul de tre popoarele bulgar și romin, maistru Ludovic Solyom El a te cu ....Marea _ Uniune ----- Sovietică, făurite în lupta contra cotropito­ avut dreptate. Consumul de scu­ rului comun, contra domniei ti­ pe drumul construirii socialis­ le a crescut cu peste 64 la sută ranice turcești. Poporul nostru mului. peste cel planificat. nu va uita niciodată ajutorul Bine ați venit pe pămintul no­ Care sînt cauzele acestei stări dat de către poporul romin re­ stru natal, tovarășe Gheorghiu- de lucruri ? voluționarilor noștri din veacul cu dragoste In gara de frontieră Russe. trecut. El nu va uita jertfele pe Dej și tovarășe Chivu Stoica. Delegația guvernamentală Șl de partid a R.P. Romine, intimpinată (Foto: Agerpres) (Continuare tn pag. 2-a) NOTE Succes» al» »l»ctrot»hnicii noaitr» ,t O seară tinerească Uite lotul, nu e lotul! — Tovarăși, începe „Concursul ție, corect. De aceea*, concursul Un colectiv de ingineri și teh­ literar ghicitoare" al acestei seri, de dans a atras, la rtndul său La comitetul regional U.T.M. pîndite peste dealuri. N-ai cu nicieni din industria electroteh­ bazat pe materialul literar al atenția tinerett'jui. Premiul 1 l-a Galați am desprins dintr-o su­ ce merge. nică a realizat pentru prima oară ___concursului, cartea", „Iubiți a- luat tovarășa ,ruia Ciurca. Nici medenie de statistici că „loturi Nu știu cum se făcuse că to­ In țara noastră transformatoare nunți crainicul serii. Nader O- nu se putea altfel. Irina Ciurca ale Festivalului" sînt în toate varășii de la comitetul raional șl motoare electrice cu bobinaje sias. este o sportivă de frunte, ctnta- raioanele, în tot locul, astfel că nu observaseră mașina care mă din aluminiu. Introducerea și ex­ Vestea este primită cu mult reață și . artistă amatoare talen­ TAINA NOPȚII ETERNE oricine poate să le vadă, să le aștepta în uliță. De aceea ră­ tinderea folosirii aluminiului ca interes și tinerii se string in tată. Surpriza serii a constituit-o admire. Am mai prinjil pe dea­ maseră de-a dreptul uluiți cînd material conducător de electrici­ jurul „crainicului" gata să răs­ si ,.Dansul inimioarelor". Căuta- supra asigurarea că nu e nevoie le-am răspuns hotărit: tate va permite economisirea pațiohat film de Aventuri rară frumusețe,jfe o adevărată nuă temerari. Pînă la urmă, eî pundă: rea perechii dansatorului ce tre­ ico-fantastice, un îndrăz- feerie de culori—7--- Pișl forme. Dar noitoi înfrmginfring toate piedicilepiedu. și se ri- să-mi aleg un lot special, întni- — Nu-i nimic, mergem to­ unor însemnate cantități de cu­ Cine este Ghiță Lunge. ? Ce buie recunoscut după inimioară, * cît în orice raion, oriunde voi tuși. Ei, care merge r Ce lot pru. zbor spre viitor al imagina, peripeții pun la îrtcercare vitejia[ia dică ia i suprafață^ întrebare ușoară f Nu-i utemist este amuzantă. .urajoasa’lor expediție a dat merge, ele sînt temeinic orga­ vedem ? Pînă diseară, cu ma­ Fabrica „Electroputere* din ilustrind uriașele...... perspective cercetătorilor.Si Două caracatițe Ci care să nu fi citit „Mitrea Cocor" Au mai fost și alte focuri dis. ale științei sovietice pe baza mâ­ gigantice,înfășoară batiscaful în rezultate neașteptate știința nizate, munca se desfășoară din șina, avem tot timpul. Craiova a început de curind pro­ al maestrului Mihail Sadopeanu. tractive, fiecare fiind o noutate plin. — Care mașină ? ducția iu serie a unor transfor­ ților ei cuceriri actuale — iată tentaculele lor, radiațiile mistemiște-­ oceanografiei a fost mult imbo- Se poate să nu ,fi auziț. și de pentru utemiștii și tinerii invitați Fn- cîteva cuvinte ce este „Tafna rioase își fac din nou ri~.simțită gătită de ‘pe urma el. Denisov a Și mustrarea lor pentru fap­ — Mașina din uliță. matoare de forță cu puteri cu­ Louis Aragon scriitor progresist la Joia tineretului". - Da?! prinse între 40—1400 kw. la care nopții eterne". Tocmai pentru a prezența, Denisov își pierde cu fost salvat și își continuă tul că pînă acum gazeta noa­ francez, autorul romanului „Co- Apoi tinerii au dansat, cu atlt face să dispară, această..„ _ taină. toțpl vederea, aparatul de scu- forțe noi actiyitatea șa pusă stră nu a publicat nimic in le­ Vreme de cîteva clipe Vasile bobinajele electrice de cupru au muniștii" ? Răspunsurile vin mai mult cu cit au avut o or­ fost înlocuite cu bobinaje din a- pentru a face Jutnină in noaptea fundat se împotmolește, Lavren- slujba- patriei sale iubite. v- găturii cu loturile agricole ale Drămoșcu, Ion Căpățînă, Aris­ prompt la întrebări. Tinerii Pop chestră atlt de bună cum este ofornoeternă a_ fundurilorf itnrlttrilrsf noBannluioceanului, ni Festivalului din regiunea Ga­ tide Jitman și Elena Horodin, luminiu. Vasile și Stretiu Eugen șint cei cea a casei raionale de cultură. tiev (A. iagnetki), unul din sa- „Taina nopții eterne" este Rezultate bune au dat și pro­ pentru a nu lăsa nici o parte a lați am primit-o ca cel mai instructoare a comitetului re­ mai activi. Ceilalți cnncurenți Utemiștii... __din —organizația „______de globului pămîntesc necercetată, vanți, «ste îngrozit șî abando- . deosebit de reușită prod- smerit mucenic. gional U.T.M. au schimbat în­ totipurile motoarelor asincrone au adevurați adversari in acești bază U.T.M: sfatul popular ra- trifazate executate cu bobinaje nesupusă voinței omului, savan­ nează lupta dar ceilalți o conți- tie a studioului „Mosfilm". Am plecat în raionul Bujoru tre ei priviri neliniștite, pe care doi tovarăși. Pină la urmă, ei ianal Vișeu, regiunea Baiu tul sovietic Denhjpv (în mterpre- la început nu le-am prea în­ din șirmă de-aluminiu Izolată cu sintpre/piații.wncjcrsului. •niare auțb auzit despre__,J»t- să admir, să văd practic, pe te­ izopcrlon (lac sintetic), i tfStî 4!țasea lui I., Pereverezev) coa.lru- ren, cum au fost organizate, țeles. Și,. dansul ___ este.... o. artă.Jrtă. A_Nu-i . _u- l* tineretului". Da- plnă tn iește un batiscaf cu ajutorul că­ cum muncesc tinerii pe „lotu­ ~ Să vedeți, începu Ion Că­ (Agerpres) șor so dansezi frumos, cu gra- seara despre care am povestit ruia coboară plnă la adincim: rile Festivalului". Neîncrezător pățînă, cum să vă explicăm... care n-au fost încă atinse. In însă in hîrtii, m-am oprit mai Noi am făcut, am împărțit sar­ drizneata lui tentativă nu tfflîr întîi la Comitetul raional U.T.M. cini pe fiecare membru din bi­ zie să jjțjrunte pișdici serioase: Bujoru, să aflu din nou de la rou, am luat deciziile de la sfat, >ția unui vulcan » submarin, tovarășii de acolo, dacă intr-a­ am făcut toate pregătirile. V aloarea iele puternice a ie > influentei devăr au asemenea loturi, cite N-am ținut însă, pînă acum, i element radioactiv necu- și unde, in statisticile comite­ ședințele în comun. gamzații UT. eut.’Ca urmare a acestora, tului regional, conform rapor­ isov este pe cale să-și piar­ —• Asta înseamnă că loturile micilor scule cei de la LF.E.T.-Vișeu, tului telefonic al lui Aristide nu sînt încă ! De ce ați rapoiu*- dă vederea. Singura salvare este Jitman, șeful secției organiza­ hotărit și ei ca, la rindul lor, să de a obține elementul radioactiv. tat atunci că aveți loturi ? (Urmare din pag. l-a) ia atitudine. Ce folositor ar fi organizeze asemenea seri distrac­ ții U.T.M. de Ia Comitetul dacă activiștii utemlști din uzi­ tive. a

condițiilor și cerințelor obiective tov. I. Grecu, care au condus cele multă inițiativă și ’în loc de a Formarea și educarea unei ti­ Pornind de la ideea justă că trecut. Din păcate, unele lecții Lenih, să nu se arate felul cum se cîteva din „podoabele1* actuale ale nere intelectualități conștiente și pentru a putea preda nealterat ale dezvoltării sociale. două seminarii s-au rezumat doar indica asistenților să cuprindă tn elaborate de catedra de- „Istoria aplică aceste indicații leniniste în Este un fapt cunoscut că stu­ la o simplă înșiruire de teze din arsenalului ideologic al propa­ devotate cauzei socialismului are conținutul marxlsm-leninismului e seminarii întreaga tematică a lec­ mișcării muncitorești" de la Uni­ țara noastră, semnificația și im­ gandei imperialiste. o deosebită itnporianfă pentru necesară necontenita aprofundare denții ascultă cu un deosebit in­ acest remarcabil articol. țiilor — ceea ce împinge la su­ versitatea „V. Babeș* și „1JH.F." portanța recentelor măsuri adop­ teres lecțiile expuse liber, în mod Tendința de predare scolastică De asemenea în ultima vreme statul nostru democrat-popular. a acestei geniale științe de către perficialitate — ar recomanda să fac parte din categoria acestor tate la plenara C.C. al P.M.R. din se aude ~ tot mai des • glasul Avem nevoie de ingineri, fizi­ cadrele didactice, membrii ca­ viu și convingător. De aceea este care se manifestă în unele lecții se insiste numai asupra unor cronologii neinstructive. Mai ales decembrie 1956 privind desființa­ bună măsura luată de colectivul dt și în unele seminarii ni se unor purtători de cuvînt-ai curen­ cieni. chimiști, economiști, bio­ tedrei studiază temeinic și or­ probleme principale. unele lecții de istorie a P.M.R., rea cotelor obligatorii și în special telor reformiste, revizioniste ale logi, filologi, istorici etc. cu o ganizat ridicîndu.și neîncetat catedrei de a generaliza metoda pare că reprezintă un aspect ne­ La' preseminarul cu lecția „Pla­ așa cum sînt redactate rn cadrul sarcinile deosebite care se ridică marxismului. expunerii libere a lecțiilor. Fără gativ în activitatea catedrei de nul lehinisf de construite a so­ înaltă calificare profesională, oa­ nivelul de cunoștințe. Este acestei catedre — sini lipsite de în fața ’iecărui om al muncii în Catedrelor de științe sociale, meni culți și entuziaști, apără­ lăudabil că întregul colectiv al îndoială o lecție expusă liber are „Istoria mișcării muncitorești" cialismului* partea ll.a, de pildă, nivel teoretic, nu pun in evidentă vederea întăririi cooperației de o putere de convingere mai mare de la Universitatea „V, Babeș** parte integrantă a propagandei tori ai cuceririlor revoluționare catedrei se pregătește intens pen­ deși mai multi lectori și asistenți învățămintele prețioase ce se des­ consum și desfacere din țara noas­ noastre, li se cere să dea dovadă ale oamenilor muncii și care să-și tru examenele de aspirantură și asupra auditoriului decît o lecție și ău insistat să se fixeze cele prind din bogata experiență a tră și asigurării unui intens șl citită. îmbunătățind continuu me­ O asemenea tendință greșită de o combativitate sporită, să de­ închine creația lor luptei pentru se preocupă pentru a fi la curent mai importante probleme care partidului nostru (în domeniut normal schimb de produse între maște diversele teorii și doctrine fericirea poporului. cu publicațiile de specialitate. In toda expunerii libere a lecțiilor, împinge spre bucherism, încu- să fie discutate în seminarii, strategiei și tacticii, al construc­ oraș și sat ? Nu trebuie uitat fap­ rajează învățătura numai pentru imperialiste, să nimicească prin In procesul de formare a unei cadrul catedrei au crescut ca­ nu trebuie însă uitat că elementul conducerea catedrei a îngrămădit ției de partid, al luptei împotri- tul că printre studenți sînt mulți evidența faptelor istorice calom­ asemenea intelectualități un rol dre tinere care acumulează fii de țar ani muncitori care au po­ niile lansate, aceasta £n scopul deosebit de important îl are înar­ mereu o pregătire și o experiență sibilitatea să lămurească și să in­ întăririi laț studenți a vigilentei marea studențimii cu invincibila tot mai mare ca tovarășii Eleo­ (Pe marginea activifăfii fluențeze direct familiile lor asu­ revoluționare. ideologie a clasei muncitoare — nora Nichita, Vasile Avram, Silvia pra atitudinii pe care trebuie s-o In unele lecții și seminarii marxistn-leninismul. Această ge­ Ciobanu, loan Bojan, Mihu A. catedrei de „Istoria miș­ Pentru o predare militantă adopte attt spre propriul lor in­ de Ia catedra ..Istoria miș.cării nială învățătură este singura în Achim și alții. Colectivul catedrei cării muncitorești" de la teres cit și ai construcției socia­ muncitorești** de la Universitatea măsură să formeze o concepție a căpătat de asemenea o anumită lismului în general. „V. Babeș** și „I.M F.“-Cluj, spi­ strict științifică despre natură și experiență și se străduiește să Universitatea „V. Babeș' . In calitatea lor de propagan­ ritul combativ este destul de societate, este busola cea mai găsească metode mai bune pentru și „I. M. F.'-Cluj diști de partid, membrii acestui slab. Ink-una din lecții, de pildă, sigură în toate domeniile de ac­ pregătirea și conducerea semina- a învățăturii marxist-leniniste colectiv de catedră trebuie să tovarășul lector T. Hăgan, vor­ tivitate științifică și culturală. riilor. Socotim de asemenea că asigure o dezbatere profundă bind despre democrația socialistă Catedrele de științe sociale din este meritorie încercarea majori­ și legată de actualftate ă teze­ n-a arătat — în bpozițte cu a- fnvățămintul superior au tocmai tății conferențiarilor și lectorilor hotărttor pentru ca o lecție să fie notă și nu ajută procesului de fără discernământ aproape toate va oportunismului etc.) — ex­ lor marxist-leniniste ceasta — caracterul ciuntit șj fă­ sarcina de a asigura Însușirea de a expune in mod liber lecțiile convingătoare este argumen­ formare a unor convingeri ferme problemele leoției in planul de se­ periență de o imensă valoare țarnic al constituțiilor șl de­ de către studenți a marxism-ieni. în fata studenților. tarea și demonstrarea tezelor la studenti; totodată, această minar. pentru tînâra generație chemată O armă ascufită mocrației burgheze. In aceeași nismului, contribuind astfel la enunțate. tendință nu ajută pe studenți în să construiască socialismul. Alte lecție, prezentînd tezele elaborate educarea acestora în spiritul Demonstrare — Pentru aprofundarea și lămuri­ însușirea metodei dialectice de Să aprotundăm și să fim lecții ca „Planul leninist de Una din caracteristicile princi­ Congresu1 al XVIII-lea al ideilor clasei muncitoare, al rea deplină a principalelor pro­ cercetare care este attt de nece­ în actualitate construire a socialismului"' (par­ pale ale învățăturii marxist-le- P.C.U.S în problema statului, pasiunii pentru tot ceea ce nu enunțare bleme expuse tn lecție un rol ho- sară nu numai pentru înțelegerea tea i-a și a Il-a), prezentînd niniste este combativitatea. Și nu tov. T. Hăgan nu s-a gindit e nou, înaintat, progresist în tărîtor tl au seminariile. Există fenomenelor sociale, ci Și pentru Studierea Și cunoașterea legilor. istoria plină de învățăminte a poate fi altfel căci transformarea că este necesar să demaște ca- știință și cultură, împotriva cu­ Asistînd la lecțiile și semina­ unii tovarăși lectori și asistenți activitatea lor viitoare in diferita dezvoltării sociale, a forțelor P.C.U.S. omit să scoată în evi­ revoluționară a societății este racterul nefast pe care îl au rentelor idealiste, reacționare, riile de „Istoria mișcării munci­ ca tov. S. Ciobanu. A. Mihu și alții domenii motrice ale istoriei, a experienței dență tezele fundamentale, uni­ o neîntreruptă luptă cu forțele diverse teorii revizioniste care obscurantiste. Pentru realizarea torești" de la Universitatea ,,V. care încearcă să cunoască tn ce In îndeplinirea sarcinilor ei acumulate de partidul nostru, de versal valabile ale bogatei expe­ reacționare care se opun în fel și în prezent• -cu P.-.reprivire acestei misiuni de onoare, ca­ Babeș* și „I.MF.“ din Cluj se măsură studenții au Înțeles sau catedra de „Istoria mișcării mun­ gloriosul P.C.U.S. și de celelalte riențe sovietice, aplicarea consec. chip mersului înainte al istoriei. la statul dictaturii proletaria­ drele didactice de la catedrele poate constata că există încă unii nu tezele teoretice și in acest citorești* are și greutăți obiective,_ partide comuniste și muncito­ ventă a acestor teze fundamenta­ In ultima vreme asistăm la in­ tului. Oare contrarevoluția din propagandiști care socotesc că dintre care cea mai serioasă ni de științe sociale — propagam scop se străduiesc să stimuleze rești trebuie să ajute pe studenți le de către partidul nostru, tensificarea atacurilor forțelor Ungaria n-a arătat furia cu diști ai unei științe militante și sarcina lor se poate limita doar la în seminarii unele discuții intre se pare a fi programa analitică să desprindă din luptele purtate formele și metodele pe care par­ reacționare împotriva țarilor so­ care imperialiștii au încercat să supraîncărcată, nejudicios repar­ profund educative — sînt che­ expunerea în fața studenților a studenti. Alți conducători de se­ de clasa muncitoare, concluzii tidul le-a adoptat și le aplică în cialiste și împotriva mișcării de nimicească statul democrat- unor teze juste, fără a depune pa­ minarii ca tov. I. Grecu, I.Chiș, tizată care împinge la istoricism, teoretice și practice puternic an­ construcția socialismului, proprii eliberare națională a popoarelor popular ungar? Lecția tovarășu­ mate să-și perfecționeze perma­ nu acordă atenția cuvenită nent metodele lor de predare. siune în demonstrarea lor și fără R. Bitan se mulțumesc însă ca corate în actualitate, să adopte particularităților speoifice ale ță­ coloniale. Forțele imperialiste se lui lector Hăgan trebuia să întă­ a se preocupa de măsura in care studenții să enunțe în mod sco­ problemelor teoretice de bază. poziții partinice în interpretarea rii noastre. Seminariile care au dedau la atacuri armate, orga­ rească convingerea studenților că Din acest punct de vedere, studenții au înțeles aceste teze lastic principii sau teze, fără să Așa cum este acum, programa evenimentelor contemporane in­ dezbătut aceste lecții, ca de pildă nizează comploturi și acțiuni ei au datoria sflntă să apere și să In cele ce urmează vom cău­ și s-au convins de justețea lor. se preocupe în ce măsură aceștia împinge la o trecere tn revistă ternaționale, să înțeleagă carac­ cele conduse de tovarășii asistenți subversive împotriva țărilor so­ contribuie la consolidarea conti­ ta să desprindem unele con­ O asemenea tendință greșită se și-au însușit esența problemelor fugitivă a Întregii materii fără terul profund științific, marxist- I. Grecu și O. Sorescu, au fost în­ cialiste, iar prin diversele lor nuă a statului nostru democrat- cluzii din activitatea catedrei puse în discuție, fără să acorde a lăsa timp suficient de aprofun­ tocmai după chipul și asemăna­ „voci" lansează fel de fel de ca­ popular. „Istoria mișcării muncitorești" oglindește în primul rînd în fe­ leninist al politicii partidului atenția necesară clarificării de­ dare a celor mai importante pro­ nostru și prin aceasta, să-î rea lecțiilor. Cele cîteva referiri lomnii, teorii și doctrine în de la Universitatea „V. Babeș" lul în care sînt alcătuite și ținute Tovarășul lector V. Avram a unele lecții de către colectivul a- pline a unor studenti care au încă bleme. In acest an școlar sînt educe ca participanți activi lipite, formale, încercate in aceste scopul înșelării1 și dezorientării £°Ypdit aceeași lipsă de comba­ și Institutul Medico-Farmaceutic lecții care în decurs de două ore nelămuriri sau înțeleg confuz u- la traducerea în viată a ace­ seminarii cu privire la unele ho- popoarelor. încercările de a tivitate atunci cînd a vorbit în- din Cluj. cestei catedre. De pildă, asemenea nele probleme. Am asistat de pil­ trebuie să cuprindă probleme că­ tărîri de partid, n.au plasat dis­ denatura istoricele hotărîri ale stei politici. A nu ține seama de tr-un mod simplist despre dezba­ Ceea ce caracterizează în ge­ teze marxiste importante ca cele dă, la două seminarii care, prin­ rora în anii trecuti le erau re- cuțiile în actualitate. Congresului al XX-lea al P.C.U.S., terile care au avut loc în jurul nerat activitatea acestei catedre despre necesitatea industrializării tre altele, trebuiau să discute zervate 5—6 lecții de ctte două aceste cerințe înseamnă transfor­ Cum este posibil — referindu-ne de a împroșca cu noroi realizări- problemei dictaturii proletariatu­ —■ și aceasta este indiscutabil socialiste, transformării socialiste conținutul articolului apărut tn ore. Desigur însă că aceas­ marea lecțiilor de istoria mișcării la lecțiile și seminariile mai sus le popoarelor din țările socialiste, lui la Congresul al Il-lea al amintite — ca atunci cînd se vor­ a agriculturii etc. sînt expuse tn ziarul Jenminjibao „Din nou des­ tă greutate obiectivă ar pu­ muncitorești tn culegeri de cifre diversele doctrine și formule des­ P.M.S.D.R. Plecind de Ia aceste un merit al său — este grija pen­ bește despre importanța unor ase­ pre „capitalismul popular", „vi­ unele lecții fără a se demonstra pre experiența dictaturii proleta­ tea fi in parte depășită dacă con­ și date, tn cronologii searbăde, dezbateri tov. V. Avram ar fi tru păstrarea purității marxism- menea probleme ca impozitul în dul" din Orientul Mijlociu, „fe­ trebuit să arate printre altele că leninismului. în mod științific că ele corespund riatului*. Atit tov. I. Ghiț, cit și ducerea catedrei ar dovedi mai nelnstructive a evenimentelor din natură, planul cooperatist al lui deralizarea" Europei, sînt numai și astăzi se emit teorii revizioniste SPECTACOL VIZITA OFICIALA a DELEGAȚIEI Cu privire la pregătirile J Teatrul romînesc de operetă DE GALA GUVERNAMENTALE ȘI DE PARTID unei noi agresiuni Joi seara a avut loc In sala împotriva Egiptului Teatrului C.C.S. urf spectacol de MOSCOVA a R. P. ROMÎNE In R. P. BULGARIA — Declarafia Agenfiei TASS — -t, la gală dat de echipa de teatru a căminului cultural, „Nicolae Băl- Turneul la Mosoova al Teatru- G. laron îndeplinește tn mod admirabil a- cescu" din comma Rășinari, re­ Cu vî n tarea MOSCOVA 28 (Agerpres). — reîncepe agresiunea împotriva E? lui de Stat de Operetă din Bucu­ tît sarcinile muzicale, cit și cele TASS transmite următoarea de­ gfptului. artist al poporului din R.S.F.S.R. giunea Stalîn, laureată a celui rești s-a desfășurat cu mult suc­ scenice. de-al lV-lea concurs pe țară al tovarășului Gh. Gheorqhiu-Dej clarație : In ultimul timp in de­ Se arată că Ia nevoie forțele ces. Interesul pentru spectacolele Teatrul de operetă din Bucu­ echipelor artistice de amatori ale clarațiile unor oameni de stat din militare aeriene franceze slnt prietenilor noștri a fost uriaș, Opereta „Plutașul de pe Bistri­ rești a prezentat la noi și pre­ căminelor culturale, caselor raio­ . (Urmare din pag. t-a) cialiste se ridică ca forță prin­ Israel ți in presa franceză se vor­ gata să participe la agresiunea toate biletele au fost vîndute cu ța" oglindește realitatea Romîniet miera sa „Colomba". A prezenta cipală ce apăra pacea, munca bește tot mai des despre pregăti­ Împotriva Egiptului și să asigure nale de cultură și colțurilor roșii bulgare o temelie indestructibi­ multe sile înainte de începerea democrat-popular e. Autorul ei, în turneu o premieră este un din gospodăriile agricole colec­ creatoare a. oamenilor, indepen­ rea unei noi agresiuni israeliene acoperirea trupelor israeliene din lă. denta și libertatea popoarelor spectacolelor. Spectatorii din Mos­ compozitorul Filaret Barbu este mare risc. Dar oaspeții noștri au tive. împotriva Egiptului. Declarațiile aer. Totodată se face -publicitate, cova nu s-au înșelat tn așteptări­ binecunoscut auditorilor de ra­ riscat și nu au greșit. Spectacolul Pe o asemenea bază s-au dez­ împotriva forțelor reacționare, re­ oamenilor de stat din Israel con­ măsurilor luate de Franța pentru-j Artiștii amatori din Rășinari au le lor. Ei au văzut minunatul dio sovietici. La .noi se transmite a avut un mare succes. „Colom­ voltat relații rodnice de colabo­ trograde, care promovează poli­ țin amenințări fățișe la adresa E- a pregăti participarea Franței la. des la radio opereta „Ana Lu- ba" este o operetă închinată ti­ interpretat spectacolul muzical rare și intr-ajutorare frățească. tica de amestec în treburile inter­ giptului. La 19 martie revista a- o nouă agresiune împotriva Egip., teatru, care deși ființează de nu­ „Nunta ciobănească"* de scriitorul mai șase ani, posedă de acum un gojana". Cel ce semnează aceste neretului uneia din țările Ameri. Spre folosul ambelor țări s-a ne ale statelor suverane, de aser­ mericană „Newsweek" a publicat tului. stil propriu fiind un teatru de rtnduri a regisait această operetă cii de sud. învingind diferite pie­ sibian Corneliu D agoman, cu dezvoltat schimbul de experiență vire a altor popoare, de submi­ declarația primului ministru al Is­ ilustrații muzicale pe teme folclo­ Merită atenție faptul că relată­ înaltă artă. și a interpretat unul din rolurile dici, un grup de tineri și tinere in domeniul construirii socialis­ nare a păcii și securității inter­ raelului, Ben-Gurion, în care se rile presei în legătură cu pregă*. Teatrul lucrează tn permanentă ei. Muzica lui Filaret Barbu este pleacă la Festivalul internațional rice prelucrate de Gheorghe mului. *u crescut schimburile e- naționale. spune că in cazul cînd nu va fi Șoima. Urile care se fac în Franța pen­ la crearea operetei românești na- populară, plină de temperament, al Tineretului la București. co no mice, s-a dezvoltat continuu Credincioase principiilor coexis­ satisfăcută cererea Israelului cu tru o nouă agresiune împotrivii fionale, care 'prin mijloacele sale cu efect și ușor memorabilă. în noul spectacol regizat cu La spectacol au fost de față to­ colaborarea culturală, contribuind tentei pașnice intre toate țările, privire la navigația in golful Egiptului nu au fost dezmințite i la apropierea și înțelegerea tot oglindește trecutul glorios al po­ Acest spectacol este regisat mult talent de Sandu Eliad s-a varășii: Gheorghe Apostol, Emil indiferent de orinduirea lor socia­ Akaba „Israelul va face război". de guvernul francez. . ir. porului romîn și realitatea vieții foarte reușit de principalul diri­ prezentat intr-o lumină foarte fa­ Bodnăraș Miron Constantinescu, ' mai profundă dintre cele două po- lă, Romînia și Bulgaria aduc o Posturile de radio israeliene au Alexandru Moghioreș, Șt. Vpitec, ■ poare. contribuție activă ia toate acțiu­ Toate aceste fapte nu pot să nu tale noi. jor al teatrului, Nicușor Conștan- vorabilă Puica Alexandrescu. Ea transmis declarația făcută în par­ atragă atenția opiniei publică1 MoscovițU au vizionat cu mult iinescu. El este plin de elocvente a creat personalul memorabil al Ion Pas, personalități ale vieții Delegafia guvernului romin și nile internaționale menite să ducă lament de Ben-Gurion că in cazul culturale și artistice, un numeros la îmbunătățirea relațiilor între mondiale, care a condamnat cif’ entuziasm spectacolele strălucite dansuri populare, decorurile slnt Colombei, simpla lucrătoare la o a Partidului Muncitoresc Romin cînd pe teritoriul Gaza vor fi fă­ hotărîre agresiunea Angliei, FranJ executate cu măiestrie de pictorii fabrică de tutun, a strălucit ia­ nubile i vine azi la Sofia, la invitația to­ state și stimularea colaboră­ cute încercări de a restabili situ­ ale operetei romtne, întrerupta- (Agerpres) rii economice, culturale, poli­ (ei și Israelului împotriva Egip-- du-le de nenumărate ori prin a- M, Rubingher și Teodor Dan. In răși prin umorul și dansurile vărășească a guvernului bulgar ația existentă acum patru luni în tului. Ele dovedesc’ că colonia­ plauze furtunoase. acest spectacol au strălucit iarăși pline de temperament. și a Comitetului Central al Par­ tice. baza acordului de armistițiu, Is­ ----O— Ne .exprimăm convingerea că liștii și complicii lor continuă să prin talentul lor actorii pe care După părerea mea, toate spec­ tidului Comunist Bulgar, ca la raelul va cere libertate de acțiune se joace cu focul, continuă încer­ Primul spectacol a fost ope­ prieteni vechi, încercați, pentru rezultatele vizitei noastre in Bul­ îi cunoaștem din primul specta­ tacolele au o lipsă comună: ele și posibilitatea de a folosi forțele cările de a folosi Israelul ca ini-" reta romantică „Lăsa fi-mă să a discuta împreună problemele garia vor însemna un nou aport sale armate". pint" — din viața compozitorului col : Ion Dacian, Sily Popescu, sini oarecum supraîncărcate cu țiator al unei noi provocări pe­ Virginica Romanovski, Maria material. Desigur, materialul este Știri sportiv e comune ale construirii socialis­ al celor două țări la opera de Oamenii de stat israelieni, fă­ romîn Ciprian Porumbescu. Li­ mului in cele două țări, ale dez- promovare a destinderii interna­ riculoase împotriva Egiptului și bretul aparțirdnd Lilianei Deles- Wauvrina, Nae Roman, George excelent și firește regizorii na Astăzi, pe terenul centrii din cind astfel declarații provocatoa­ altor state arabe, care-și apără' Groner și alți interpreți. vor să remuge la eî, dar s-ar fi j voltării pe mai departe a legă­ ționale, la apărarea păcii și , re, ignorează în mod demonstra­ cu este foarte bine întocmit, el parcul sportiv Dini mo, echipa de securității popoarelor. suveranitatea și drepturile lor le-'; oaspeți- putut renunța ta unele .ucruri, și turilor prietenești dintre Repu- tiv holărîrile Adunării Generale redă tn mod convingător împre­ Al treilea spectacol al handbal Dba"o București înttl- , blica Populară Romi ni și Repu­ Dragi tovarăși și prieteni. gitime. jurările tn care a avut loc pre­ lor noștri a fost opereta lui Rari atunci spectacolele ar fi fost mul! □ește echipa Dinamo Berlin, care a O.N.U., care a condamnat ac­ In cercurile conducătoare ditij Zeller ‘„Vînzătorul de păsări". El mai ușoare fi ar fi fost vizionate blica Populară Bulgaria, ca și Este o mare bucurie pentru noi țiunile Israelului și a luat apăra­ miera operetei lui Porumbescu Întreprinde un turneu in (ara să vizităm Republica Populară Uniunea Sovietică se declară că, constituie un reușit debut regi­ cu și mai nuli interes. principalele evenimente interna­ rea drepturilor naționale legitime „Crai nou”. Acest libret este noastră. Meciul va începe la ora ționale de interes comun. Bulgaria, să petrecem citeva zile guvernul sovietic a fost și rămi-, reușit și prin faptul că a permis zoral al lui Ion Dacian. Aici am Secretarul literar al tealndui. 17. Tot vineri, tn sala sporturilor ale statului egiptean. Totodată ei ne un adversar hotărlt ai folo­ Desfășurarea construcției so- in mijlocul poporului frate bul­ arată cit se poate de clar că principalului dirijor al teatrului văzut încă un admirabil dirijor Vasile Timiș eerie ci majoritatea Floreasca. selector, a ta masculină sirii forței împotriva țărilor din; — Traian Mihăilescu, care simte ; cialismului in țările noastre ca gar S.U.A. și-au asumat anumite ga­ și admirabilului, compozitor Ghe- spectacolelor create de autori in de baschet a tineretulu: din R.P.R. { și colaborarea prietenească slnt Poporul romin se bucură din Orientul Apropiat și Mijlociu.și In. și redă foarte bine opereta lui ranții tn fata Israelului, îndrepta­ rase Dendrino să compună o mu­ colaborare cu teatrul sini ope­ va juca, cu începere de ia ora inseparabil legate de întărirea și toi ti inima de succesele pe care general împotriva folosirii forței tică minunată: elocventă, emo­ K. Zeller. te împotriva țărilor arabe. Se vor­ retele dramatice. J)ar trăsătura 19. cu reprezentativa de tineret dezvoltarea prieteniei și unității poporul bulgar le-a dobindit pe bește și de faptul că aceste ga­ in relațiile internaționale. Dez^. țională, cu o orchestrație excep­ caracteristică a genului de ope­ a R. P. Bulgaria. lăntuirea unei noi agresiuni îm­ Rolul principal al lui Adam îl tuturor țărilor lagărului socialist, târimul construcției socialiste, de ranții au fost date în baza unui țională, ou minunate coruri. interpretează Ion Dacian. în a- retă, scrie ei, — tint umorul fi in frunte cu U.R.S S. viața nouă care triumfă In satele potriva Egiptului ar crea o sl-j satira. Vmorul sănătos p satira acord între secretarul de stat al Trebuie să menționăm că oas­ cest rol el a demonstrat noi la­ Popoarele romin Și bulgar țin și orașele Bulgariei populare, ca S.U.A. și ministrul Afacerilor Ex­ tuație primejdioasă și pericolul di­ peții noștri au un cor excelent. turi ale talentului său. Actorul se sini proprii firii popcrulni nostru. Aproape 12.000 de spectatori au la această prietenie ca la lumina rezultat al eforturilor creatoare rect al unui conflict militar extins, asistat joi la intilnlrea de fotbal terne al Israelului acord care a El este de o puritate ireproșabilă achită în mod excelent de rolul Autorii viiKxueiar ooerete ur­ ochilor. Ele au cunoscut in tre­ ale muncitorilor, țăranilor și in­ fost adus la cunoștința primului cu consecințe grele pentru cauza dintre echipele Progresul Oradea păcii. Tocmai de aceea aceleași; în sensul aranjamentului său și său. mează să se ocupe de opereta sa­ cut ce inseamnă relațiile de sub­ telectualilor bulgari. ministru al Franței, Guy Mollet, are un ritm foarte bun. Pe Unsă Artista Elisabeta Henția s-a a- și Locomotiva Grivița Roșie Bucu­ ordonare și aservire practicate de Sîntem siguri că vizita noastră cercuri condamnă cu hotărîre po­ tirică, bazată pe o sinceră veio- rești contlnd pentru prima etapă și ministrului Afacerilor Externe, ziția adoptată de cercurile extre-; aceasta el este alcătuit din ade­ chitat foarte bine de îndatoririle Statele imperialiste. Ele știu că în Bulgaria și convorbirile pe care Pineau. văr ați actori care participă c~...... ______a compet^ei -Cupa primăverii". azi datorit* relațiilor noi. frățești le vom avea cu conducătorii po­ miște din Israel, precum și din. cu'sale in rolul poștăriței. Cu mult Potrivit relatărilor ziarelor vioiciune, in mod. firesc fi sincer temperament au cintat n dansat Crtbn din toată inima acestui Tn prima repriză fotbaliștii bucu- statornicite cu U.R.S.S- cu Chi­ norului bulgar, vor duce la întă­ Franța care, in loc să contribuie; reșter.: ac avut inițiativa. inscri- străine, la rindul lor reprezentan­ la toate evenimentele care se pe- Mari Vauvrina< Ion Marine^ teatru continue succese străU- na Populară și cu celelalte țări rirea legăturii tovărășești intre la reglementarea pa.nică a situa­ trec pe scenă; regia scoate pe , * • , , . ind chiar în minutul 5 un punct socialiste, atît Romînia cit și țările și popoarele noastre. ții oficiali ai guvernului francez ției creată în regiunea Orientului ci te pe colea dezz oitării operetei scenă corul foarte des și cu curaj. Slljf Popescu. Intervine iarăși prin Setedaî. După pauză orâde- Bulgaria pi-au putut dezvolta Sintem convinși că dezvoltarea au încredințat de asemenea Israe­ Apropiat și Mijlociu, ațiță în mod( Dintre actori, primul loc îl o- corul armonios și expresie con naționale romîr.aști. nii și-au regăsit cadența și au pus neîntrerupt economia națională prieteniei și colaborării noastre lul că Franța iși va Îndeplini pro­ artificial și intenționat pasiunile, eupi interpretul rolului principal sUpimrt pe joc. In minutul 70 și cultura, au putut asigura ți va contribui la adincirea prieteniei misiunea de a acorda sprijin Is­ agravează situația, pregătesc noî Ion Dacian. Iată un artist de o- Bl c; dea a egilatila reluind o centra­ consolida independent* și suve­ frățești care unește în mod indes­ raelului în cazul cînd acesta va aventuri militare periculoase. peretă intr-adevăr de prima clasă, re a iui Derr.ien. Intilnirea s-a in- ranitatea lor de stat tructibil țările marii comunități la care toate mijloacele de expri­ INGINERI AGRONOMI —membri cbeiat cu ua rezultat egal: 1—1. Su încape nici o îndoială că tn- socialiste, în frunte cn Uniunea mare (cintecuL, vorbirea, dansul) ★ tiloirea noastră de acum va con­ Sovietică, bastion al păcii, liber­ sini subordonate unui singur scop: ai gospodăriilor colective stitui o nou* dovadi a unității tății și securității popoarelor. O nouă reducere a forțelor armate de a dezvălui cit mai deplin per­ Echipa de fotbal Makedonikos indestructibile și a puterii de neîn­ Să trăiască și să se întărească sonajul. In calitate de cintăref Adunarea generală a colecti­ cum întreg satul este coie.uoi- din Salonic și-a continuat turneul vins a lagărniui socialist In zi­ prietenia frățească romino-bul- ale R. P. Polone x Ion Dacian posedă o frumoasa viștilor din satul Oprișânesti. ra­ za:. ir. tara noastră, jadad joi cu di­ lele noastre unitatea țărilor so- gară! ionul Filimon Sirbu, a discutat Ca membra al gospodării e- vizionara B Progresul Sibiu. voce de tenor, pe care o stăpi- ★ VARȘOVIA 28 (Corespondentul de curind cererea de primire in griooie coieoize. cig. Eugen la- * din năzuința de a obfine noi miji nește la perfecție. Dacian este Fotbaliștii romiai s-au compor­ C-jvhitările au fost subliniate prietenie de nezdruncinat, prin țe­ Agerpres transmite:) Intr-o șe­ loace pentru dezvoltarea econo­ totodată un minunat actor. Ii riadul lor a familiei inginerului nesca va fi retribuit panere assi- tat excelent și au obțiffltt o sur­ agronom Eugen lonrsru Acesta vitatea dec-si pe baza esleser. de puternice aplauze, cei prezenți lul comun al construirii socialis­ dință care a avut loc la 25 mar­ miei naționale. privești în rolul lui Porumbescu prinzătoare victorie cn scorul de î ovajiontod înseiung pentru prie- mului și apărarea păcii. tie 1957, guvernul Republicii Totodată, guvernul Republicii șf nu-ți închipui un alt Porum­ este unul dintre primii ingineri muncă fixate de adunarea gene­ agronomi colectiviști din regiu­ raid 5—I , 3—Oi prin punctele realiza­ i tenia romjvo-bulgară. ★ Populare Polone a adoptat o ho- Populare Polone a adoptat o ho- bescu : îl privești in rolul „Vinzi- I Apoi membrii delegației rontl- Tn numeroase stații pe traseul târire cu privire la o nouă redu­ tărire în problema plasării ofițerfa torul de păsări" și te gindești: in­ nea Galați. De asemenea inginerei agro­ te de Vâcara >2) și Dragoman Făcind bilanțul realizărilor ob­ nom Veronica Dache a fost mâ­ i ne. Însoțiți de conducătorii Re- străbătut de trenul ce ducea de- ( cere a efectivului forțelor armate lor eliberați din serviciul militar tr-adevăr așa trebuie să arate 13). Duminică la Oradea echipa i publidi Populare Bulgaria s-au legația guvernamentală și de par. ale R. P. Polone cu 44.500 de oa­ activ și a asigurării situației lor Adam. ținute, colectiviștii au legat suc­ nută ca membră in gosvodarin cesele lor si de munca depusă agricolă co'.ecnvă d n comuna greacă va juca In campania echi­ i îndreptat spre Palatul Vrania, tid a R.P.R. spre Sofia, mii de meni. materiale. Militarilor eliberați did Spectatorii noștri au aplaudat de tinărul inginer agronom A- Vlădești, raionul Bujor. , pei Progresul din localitate. reședința ce le * fost rezervată locuitori au manifestat călduros Această hotărîre izvorăște din rlndurile forțelor armate li se vd în mod susținut și pe Viorel Chi- I pe timpul șederii în R. P. Bul­ năzuința poporului polon de a a- asigura un ajutor de stat in spe­ (Age.pres) pentru prietenia dintre popoarele ddeanu, minunat clntăreț și ac­ gari*. romîn și bulgar. duce o nouă contribuție la cauza cial tn ce privește însușirea unei tor, ..l-t Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, In mai multe stații, printre care dezarmării și dezvoltării relațiilor specialități civile șl plasarea In Puica Alexandrescu și Sile Po­ împreună cu tovarășul Todor Jiv- Biala, Goma-Oriahovița, Tirnovo. pașnice dintre popoare, precum și muncă in economia națională. pescu care participă la acest cov și tovarășul Chivu Stoica, Triavna. Cazanllc, Levschigrad, i spectacol clhiă de asemenea cu împreună cu tovarășul Anton Iu- conducătorii organelor locale de nuanțe admirabile, subtile. A- gov au luat loc tu mașinT des- partid și de stat au adresat cu-1 ceștia sini artiști de mare talent. i chise. vin te de salut delegației rtxnîne. Multă înviorare introduce in spec­ Pe parcurs, străzile Împodobite Tovarășii Petre Borilă, Leonte, Libertatea lui Henri Martin tacol artista Virginica Romanovski cu drapele romfnești și bulgare Râutu, Gri gore Preoteasa au mul­ (Sutana) de o uimitoare abili­ erau Înțesate de zeci de mii de țumit iniilor de cetățeni pentru tate, cu mult temperament și cu locuitor! ai Sofiei care au ova­ călduroasa primire și au adresat un umor neasemuit. Ceilalți par­ ționat îndelung pe conducătorii urări pentru continua întărire a este din nou amenințată ticipant! La spectacol: Maria popoarelor noastre, unite printr-o prieteniei dintre popoarele noastre. Wauvrina, George Groner, Ditto Pavel și Beno Versa complectea- PARIS 28 (Agerpres). — Franța. H, Martin a fost acuzaJț zi ansamblul armonios prin fru. După cum relatează ziarul că a luat parte la „acțiuni prin moșul ter joc. „L’Humanit#', din ordinul mi- care se urmărea subminarea apă- Toate lucrările agricole la vreme — nistrului Apărării Naționale, rării naționale". Pretextul pentru Acest spectacol a fost regizat Bourges Maunory, organele pro- o asemenea acuzații este par*t cu mult gust și spirit inven­ și după metode înaintate agrotehnice curaturii militare au redeschis ticiparea lui H, Martin- la mitin: tiv de Nicușor Constantines­ procesul împotriva lui Henri Mar- gurile populare din departamentid cu. Pe Gherase Dendrino l-am — Situafia muncilor agricole de primăvară — tin% secretar general adjunct al Dordogne îndreptate împotriva aplaudat și în calitate de compo­ Uniunii Tineretului Comunist din războiului din Algeria. zitor și ca admirabil interpret al In întreaga țară au fost arate pentru efectuarea lucrărilor agri­ muzicii sale. Cu mult efect slnt fina acum aproape 1.479.500 ha., cole tn epocile cele mai potrivi­ aranjate dansurile, in care meri­ :eea ce reprezintă 372 la sută te. Specialiștii consideră nece­ tul incontestabil aparfine maestrei Ultimul antrenament a fost încheiat. Acum putem să le urăm tinerilor noștri fotbaliști juniori din planul arăturilor de primi- sar ca fiecare gospodărie, comu­ de balet. Elena Penescu-Liciu. drum bun și mult succes Ia Turneul FIFA din Spania. Foto: E. CSIKOȘ I sard. nă, raion și regiune să-și orga, i Au fost insămtnțate peste nizeze in așa Jet munca, tnctt 180.000 de studenți greviști in Franța 31-3.400 ha. din care aproape toate lucrările să fie făcute la PARIS 28. — Corespondentul loc și în provincie. Numărul gre« 74.000 ha. in gospodăriile agri­ vreme și după reguli agrotehni­ Agerpres transmite: La 27 martie, lor de utemiști; comitetul U.TJL viștilor se ridică la aproximativ cu privire iă învățătura marxist- rate în facultăți pentru combate­ odată ura lor față de exploata­ cole de stat, peste 160.000 ha. in ce. greva studenților din învătămîntul 180.000; grevele au fost declatate leninistă despre dictatura prole­ rea mentalităților înapoiate și tori ? de la „I.M.F." nu se preocupă de gospodăriile agricole colective, O grijă deosebită trebuie acor­ superior declarată marți Ia chema* sprijinul pe care trebuie să ! de* în semn de protest față de cre­ tariatului și ce prejudicii pot a. pentru formarea la studenfi a unor Creșterea preocupării colectivu­ 80.000 ha. tn întovărășirile agri­ dată păstrării apei in sol. Pen­ rea Uniunii Naționale a studen­ ditele insuficiente alocate de gu» duce pentru construcția socialis­ înalte trăsături morale. lui catedrei de a da un puternic catedrei; In special organizațiile cole și circa 500.000 ha. de că­ tru aceasta este nevoie să se ților și a Uniunii studenților din caracter educativ lecțiilor și se- U.T.M. de la facultățile de Far­ vem pentru învățămînt, de bur­ mului circulați* unor asemenea Unii membri ai catedrei „Is­ tre făranii muncitori cu gospodă­ grăpeze culturile ieșite bine din școlile superioare a cuprins toate sele prea mici și în general față teorii. Lipsa spiritului combativ toria mișcării muncitorești" de la minariilor va contribui în mod macie și Stomatologie ar trebui rii individuale. Insămințările iarnă, să se grăpeze arăturile de centrele universitare. în nici o fa­ să privească cu mai mult simt de de condițiile grele de viață aid este" și mal vădită intr-o Universitatea „V. Babeș"’ și substanțial la îmbunătățirea acti­ sini mai avansate in regiunile toamnă, să se intensifice arături­ cultate studenții nu s-au prezen­ studenților. vității generale a catedrei. răspundere sarcinile ce le revin serie de semin-arii ca acelea c n- „I.M.F.“-Cluj nu sînt, însă preo. Constanța, Timișoara, Hunedoa. le de primăvară și să se grăpe­ tat Ia cursuri. Greva profesorilor de la facul­ duse de tovarășii asistenți 1. cupați permanent de a folosi lec­ tn această direcție. ra, Stalin și Craiova, iar tn ulti­ ze in aceeași zi. In livezi trebuie Conlucrarea dintre catedra de La Paris, în cartierul Latin a tățile de litere și drept din Paris Grecu, O. Sorescu, I. Chiș, R- țiile și seminariile ca mijloace mele zile s-au intensificat și in terminate în următoarele zile cu­ avut loc o manifestație la care au s-a extins și la facultățile respec­ Bitan. Desfășurate în stil școlă­ educative Activitatea politico-educativă a „Istoria mișcării muncitorești" regiunile Galați, Oradea și Pi­ rățitul, omizitul și stropitul po­ și organizațiile U.T.M. trebuie participat peste 5,000 de studenți; tive din Lille, Dijon, Nancy și resc, aceste seminarii nu dezbat Am ascultat, de pildă, lecția catedrelor de științe sociale nu tești. milor, precum șl plantatul pomi­ demonstrații asemănătoare au avut Strasburg. tn spirit combativ diversele pro­ despre „Lupta P.C.R. în perioa. se poate rezuma numai la orele să ducă la ridicarea nivelului Paralel, s-au efectuat și alte lor fructiferi. In vii, trebuie să bleme politico-ideologice. da stabilizării relative a capita­ de curs, seminarii, consultații: •* activității obștești în universi­ lucrări: s-au grăpat peste se grăbească dezgropatul, tăia­ Chiar și tovarășii asistenți lismului în Romînia (1923-1928) trebuie îmbinată cu activitatea tate și să contribuie, totodată, 500.000 ha. semănături de toam­ tul, arăcitul, aratul printre rln- la însușirea mai profundă a pro­ care, in general, reușesc să con­ și în perioada crizei economice obștească pe care membrii aces­ nă și 750.000 ha. arături de toam­ duri și sapa mare și să se exe­ blemelor predate în lecții și se­ Mișcarea grevistă din Anglia ia amoloare ducă în mod viu seminariile, așa din 1929-1933" tinută de tov. lec­ tor catedre sînt chemați s-o des­ nă, s.au plantat vii pe aproape cute plantările de viță de vie în tor A. Opreanu. Printre altele, fășoare în mijlocul studenților. minarii. Atingerii acestui scop 500 ha. și peste 950.000 pomi plantațiile noi și să se complecte- cum slnt tovarășii asistenți Mihu i-ar sluji, de pildă, organizarea LONDRA 28 (Agerpres). — și industria construcțiilor de ma- și Pirvu, dau încă dovadă de un tovarășul lector a vorbit despre In acest domeniu se impune o i fructiferi. ze golurile în viile existente. La 30 martie 500.000 muncitori strinsă conlucrare între cadrele de excursii la locuri istorice, șini a anunțat că a lansat cl.e-, slab spirit combativ. La unul din cel de al IlI-lea Congres al P.C.R. Pentru fertilizarea solului, Deoarece se apropie timpul din industria construcțiilor me­ marea la grevă celor 500 000 și despre rezoluția în legătură cu didactice și organizațiile U.T.M. întîlniri ale studenților cu mun­ gospodăriile colective, intovărâ- seminariile conduse de tov. asis­ citori care au participat la lupta optim pentru insămințarea po­ canice care lut 3iză in regiunea muncitori în urma refuzului pa-, tent Mihu de la anul II Medicină U.T.C. adoptată la acest congres. La Universitatea „V. Babeș" firile agricole și țăranii munci­ rumbului este necesar să se in­ există acumulată în această di­ revoluționară ilegală din trecut, londoneză se vor alătura celor tronilor de a le satis’ăce reven­ generală, unul dintre studenți a Ar fi fost firesc ca atingînd a- tori cu gospodării individuale au tensifice schimbul de sămință hi­ 1.000.000 de muncitori din a- dicările ceastă problemă tovarășul leetor recție o oarecare experiență po­ vizitarea de muzee, sau a unor | folosit la arăturile de primăvară afițmat că folosirea căii parlamen­ întreprinderi industriale și uni­ bridă la bazele de recepție și |a ceastă ramură care se află in După cum se știe și in indus­ tare de trecere la socialism să acorde mai multă atenție acti­ zitivă. Au fost perioade cînd lec­ peste 12.000.000 tone de îngră­ gospodăriile agricole de stat De torii și asistenții catedrei de ia tăți socialiste din agricultură etc, grevă de simbăta trecută. Confe­ tria construcțiilor na vile 200.000 „înseamnă de fapt o înțelegere vității U.T.C.-ulul—ținînd seama șăminte naturale. asemenea trebuie terminată ame­ de muncitori se află in grevă de intre capitaliști și proletari" tn că auditoriul său era format nu­ Universitatea „V. Babeș" au vi­ ★ Primăvara timpurie din acest najarea terenurilor pentru cultu­ derația sindicatelor muncitorilor zitat pe studen(i în cămine, pur- la 16 martie, paralizind activita­ loc să combată pe loc afirmația mai dfn tineri, dintre care multi an a creat condiții prielnice ra porumbului irigat din industria construcțiilor navale tea a 70 de șantiere navale. utemiști — să vorbească despre tind cu aceștia discuții in­ In Îndeplinirea sarcinii de for­ studentului și să lămurească in teresante șt utile; unele cadre mare a unor militariți entuziaști lumina tezelor elaborate la Con­ lupta U.T.C.-ulul și a studentimli democrate, sub conducerea par­ didactice de la această catedră tin ai construcției socialiste, colectivul gresul al XX-lea al P.C.U S. ca­ catedrei de „Istoria mișcării mun­ racterul ei vădit reformist, tova­ tidului, despre minunatele tră­ informări politice tn fata studen­ ților, iau parte la adunările gene­ citorești" de la Universitatea „V. rășul asistent Mihu a J*saț a; sături morale ale comuniștilor Laureații celui de-al IlI-lea Concurs national și uteciștilor care, in condițiile rale U.T.M. și nu rămîn indi­ Babeș" și I.M.F.-Oluj, care a ob­ ceasta chestiune nedezbătută și ținut și pîhă în prezent unele grele ale ilegalității, înfăptuiau ferente fată de studenții care Juriul central al celui de-al și Năstase Ion (flaut). Premiul III: neclarificată. succese în activitatea sa, are po­ numeroase acte'de eroism în lup­ dau dovadă de atitudini necivili­ IlI-lea Concurs național al tineri­ al tinerilor soliști Gregorian Elisabeta (clarinet). Educatori, ta împotriva regimului burghezo- zate, huliganice etc. De ase­ sibilitatea de a aduce,o contribu­ lor soliști a acordat următoarele menea și comitetul U.T.M. al U- ție prețioasă. In ultimul timp prin VII. FOLCLOR moșieresc. premii tinerilor din întreaga țaia Marieta Nicoară, Olga Stăncules- Hamza Gheorghe. Premiul III: A) CANTO. Premiul I: nu s-â mereu educatori De asemenea în lecția despre niversitățli „V. Babeș" și în spe. formarea de colective de catedră care s-au distins în cadrul acestei cu, Ion Cristian, Remus Giurgiu, Abramovici Avy. Mențiuni: Semo cial organizațiile U.T.M. de la separate la bele două instituții (în acordat. Premiul II : Moldoveahu Catedrele de „Istoria mișcă­ dezvoltarea mișcării muncitorești întreceri artistice. Ion Poenaru, Mihai Bărbălău, Vic­ Adrian, George Nicolae Iliescu și Angela, Fătu Răduțu Aurelia și în Romînia între 1900-1917, ela­ facultățile de Chimie și Științe semestrul întîi a funcționat ace­ tor Ianculescu și Ion Ciuc. Vasilescu Vasile. rii muncitorești" au un rol deo­ eași catedîă atît pentru Univer­ I. DANSURI Darvai Victoria. Premiul III: nu sebit in educația comunistă a borată de tov. lector E. Nicbița, juridice, manifestă interes tn colaborarea cu catedrele de sitatea „V. Babeș" cît și pentru A) DANS CLASIC $1 DANS DE II. PIAN s-a acordat. * studenților. Conținutul istoriei referirile la marile răscoale țără­ CARACTER. Premiul I: Mărcui V. MUZICĂ DE CAMERA nești din 1907 erau făcute intr-un științe sociale și în spriji­ „I.M.F.") au fost create condiții Premiul I: Zorleanu Alexandri­ B) INSTRUMENTE POPU­ mișcării muncitorești impune ca­ care permit îmbunătățirea meto­ Eugen, Eva Maksai Giurumia, LARE. Premiul I: Udilă Ilie drelor didactice folosirea fiecărei mod sec fără a se urmări latura nirea acestora. Bineînțeles și na. Premiul II: Leonte Marieta, la Universitatea „V. Babeș" exis­ delor de predare și o Conlucrare Alexa Dumitrache și Larissa Sor- Marinescu Ileana și Cristescu Premiul I: Cvartetul format din: (acordeon). Premiul II: nu s-a lecții și fiecărui seminar pentru a educativă. Tov. lector Nichita nu a Lori Ștefan, Barbu Cassian, Zoi- prezentat situația îngrozitoare tă în această privință attt pentru mai strinsă cu organizațiile ban. Premiul II: Marta Herczeg Crimhilda. Premiul III: Diaconu acordat. Premiul III: Larion și dezvolta la studenți dragostea și Monica Thomas. Premiul III •. caș Vasile și Sladek Robert. Duo-ul Grațian Marica (fluere), Albules- în care se găsea afuncț ță­ catedră cît și pentru organizațiile U.T.M. Este necesar ca membrii Viorica și Serbescu Liana. fierbinte față de patria noaștra U.T.M. multe posibilități încă ne­ acestor colective să-și mărească Ingenborg Schnell, Amato Che- format din: N. Brînduș și Cozi­ cu Nicolae (xilofon). socialistă și- fa(ă de Partidul rănimea noastră și sălbăticia III. CANTO ghian V. Premiul II: Trio-ul for­ La dansuri, canto, instrumente cu care clasele exploatatoa­ folosite. Slabă este însă ac­ eforturile pentru a răspunde ou ciulescu, Cristina Atanasiu, Mari- Muncitoresc Romîn, pentru a-i e- mat din: Abramovici, Grosu și și formații de muzică de cameră re au reprimat în 1907 eroica tivitatea obștească educativă a mai multă eficacitate la sarcina liese Iacob și Igor Lescenko. BĂRBAȚI. Premiul I: Konya duca în spiritul internaționalis­ dată de partid, aceea de a con­ B) DANS POPULAR. Premiul I: Ladislau. Premiul II: Loghin Va­ Șopov. Premiul III: Cvartetul for­ s-au mai acordat numeroase men­ mului proletar, pentru a le cultiva răscoală pentru pămînt și pli­ cadrelor didactice de la a- ne a maselor înfometate de ță­ ceastă catedră la „I.M.F.“-Cluj; tribui In măsură și mai mare la Ion Cîmpianu, Constantin Niță, lentin și Fănățeanu Comei. Pre­ mat din : Abramovici A., Iacobo- țiuni. respectul fată de tradițiile de lup­ îlie Ion și Ilie Gheorghe. Pre­ miul III: Dumitru Constantin.. . vici I., Akerman și Sârpe Adrian. Juriul a acordat de asemenea tă revoluționară a poporului mun­ rani. Oare nu ar fi fost și a- aci între catedră și comitetul educarea și formarea unei inte­ U.T.M. nu există colaborare; a- miul II: Iulian Spînu, Victor Mar* FEMEI. Premiul I: Stănescu Duo-ul format din: M. Leonte și diplome de onoare tinerilor acom­ citor. ca și fată de eroismul ma- cesta un bun prilej pentru a lectualități legate de popor și nă­ D. Podlovski. face să crească tn inimile stu­ sistenții și lectorii nu tin infor­ cu, Ion Trifu, Ion Ruiu, Nicolae Lucia. Premiile II și III nu s-au paniatori : Gutman A., Prodan hifestăt de oamenii muncii în zuințele sale, luptătoare activă Goga, Iosif Bereczki și Petre So- acordat. Doina, Racoviță Elena, Simon Ga­ opera de făurire a socialismului, denților admirația Si stima fată mări politice în fata studenților, VI. SUFLĂTORI de luptele din trecut ale mase­ pentru cauza socialismului. fronie. Premiul III: Vasile Paras- briel și Ștefănescu Victoria. I.s'.,iile și seminariile la „Istoria nu participă la activitatea U.T.M. chivescu, Ion Covaci, Cristina Io- IV. COARDE Valoarea premiului I este de mișcării muncitorești" pot, de a- lor muncitoare, ale studențimii de­ Premiul I: Cozighian Varujan. Premiul I: Guți Edi (oboi). Pre­ mocrate care a participat de ase­ cu toate că unii dintre ei au a- AL. V01CU niță, Dorina Ionescu, Mariana Mar- 4.000 lei, a premiului II de 2.500 semenea, constitui un sprijin pre­ S. POPPER cu, Doina Cristea, Olga Boicu, Premiul II: Pndlovski Daniel și miul II t Soroșan Arcadie (fagot) lei, iar a premiului HI de 1.500 lei. țios activității educative desfășu­ menea la aceste răscoale și tot­ ceastă obligație și prin calitatea Prietenia sovieto ungara este de nezdruncinat guvernelor U.R.S.S. și R. p/ungare w • _ _ • • __ MOSCOVA 28 (Akerpres). — Kâdâr, președintele Comitetului JANOS KADAR: Uniunea Sovietică N. A, BULGANIN: Prietenia frățească ‘.rSiXiSAi'...... z 1 linuluilinulul a a avutavut locloc semnareasemnarea de-de- Dobi,Dobi, președintele președintele Prezidiului Prezidiului Re- Re- clarației guvernelor Uniunii So­ public» Popplare JJngarp, și cei-r vietice și Republicii Populare Un. latti membri al delegației ungare. a sprijinit întotdeauna cauza independenței și colaborarea rodnică dintre poporul ga re. precum și consilieri și experți. Declarația a fost semnată de Din partea sovietică ia sem-r N. A. Bulganin, președintele Con­ nare au asistat : L. M. Kagano-r naționale a Ungariei sovietic și cel ungar se vor întări siliului de Miniștri al U.R.S.S., viei, G. M Malenkov, A. 1. Mia koian, V. M Molotov, M. G. Pern MOSCOVA 28 (Agerpres). — cercări de revizuire a învățăturii și de Jănos Kâdâr, președintele tifle dintre țările lagărului so­ guvernului revoluționar muncito- vuliin, M A. Suslroy, K. E. Voro- Agenția TASS transmite textul leniniste despre partid. (Aplau­ cialist. întemeiate pe principiul și dezvolta cu succes și în viitor șilov, G. K. Jukoy, L. 1. Brejnevj cuvîntârii rostite de tovarășul ze). Considerăm necesară crea­ internaționalismului proletar, re­ resc țărănesc ungar. Uanos Kadar la mitingul prieteniei Declarația cu privire la trata- D. T Șepilov, N.' M. Șvernik, An rea și întărirea forței conducă­ prezintă un tot unitar, atît pe li­ MOSCOVA 28 (Agerpres). — vom face tot posibilul pentru a Se poate constata cu o mare B. Aristov,. N. I. Beliaev, P. N. dintre popoarele Uniunii Sovieti­ toare și de bază a dictaturii pro­ tivele dintre delegațiile Partidu- nie de stat, cît și pe linie de par­ Agenția TASS transmite textul reduce aceste divergente, pentru satisfacție că actuala conducere lui Comunist al Uniunii Pospelov, miniștri ai. U.R.S.S. și ce și R.P. Ungare, letariatului — partidul marxist- Sovietice tid, deoarece în statele socialiste cuvîntârîi rostite de tovarășul a le lichida complect Sint con­ a Republicii Populare Ungare alte persoane.. In cuvlntarea sa Janos Kadar leninist revoluționar al clasei se află la putere clasa muncitoa­ N. A. Bulganin la mitingul prie­ vins că și toate celelalte țări ale consideră ca sarcina ei principală și Partidului Muncitoresc Socia­ a spus printre altele • muncitoare, asigurind necontenit re. se înfăptuiește politica exter­ unirea și mai strinsă a clasei list Ungar a fost 6emnată de In aceeași zi a fost 6emnat pro­ teniei dintre popoarele Uniunii lagărului socialist năzuiesc spre tocolul cu privire la livrările re­ Stimați tovarăși, Voroșilov, unitatea lui ideologică, politică nă a acesteia. Sovietice și R. P. Ungare . In cu­ aceasta. Sperăm că din partea muncitoare, a țărănimii și inte­ N. S. Hrușciov, prim secretar al Bulganin și Hrușciov I și organizatorică (Aplauze). De aceea, noi nu putem accep­ lectualității, a Întregului popor ciproce de mărfuri intre U.R.S.S- vlntarea sa. N. A. Bulganin" ' a iugoslavă se va manifesta aceeași C.C. al P.C.U.S., și de Jănos și R.P. Ungară pe anul 1957. Oameni ai muncii din Moscova, Am ajuns la concluzia că nu­ ta împărțirea mecanică a rela­ spus printre altele : dorință. ungar in turul guvernului revo­ dragi tovarăși I mărul prea mare de membri de țiilor dintre țările socialiste în Tovarăși I Revenind la evenimentele din luționar muncitoresc-țărănesc și In numele delegației guvernului partid existent in trecut la noi legături pe linie de stat și legă­ îngăduiți mi ca în numele Co- Ungaria trebuie să relevăm că al Partidului Muncitoresc Socia­ Revoluționar Muncitoresc-Țără- in comparație cu efectivul clasei turi pe linie de partid, deoarece miletului Central ai Partidului grupa de trădători Imre Nagy — list Ungar. nesc al Republicii Populare Un­ muncitoare este un fenomen ne­ nu putem concepe ca două state Comunist al Uniunii Sovietice și Losonczi a fost o adevărată co­ întreaga experiență a mișcării Mitingul de la Universitatea gare și a Partidului Muncitoresc sănătos și dăunător. socialiste să se lup'.e între ele pe ai guvernului, in numele pârtiei- moară pentru dușmanii comunis­ comuniste și in special evenimen­ Socialist Ungar, mulțumesc din Noi considerăm că partidul linie ideologică și să colaboreze panlilor la miting, in numele po­ mului. Ei sperau ca prin interme­ tele din ultimul timp confirmă în­ Lomonosov" toată inima pentru primirea cal­ muncitoresc-socialist ungar se cu succes unul cu altul pe linia porului sovietic, să salut din ini­ diul ei să instituie fn Ungaria vățătura lui Lenin despre rolul MOSCOVA 28 (Agerpres). — In sala de spectacole a Uni­ dă și tovărășească pe care ne-ați dezvoltă actualmente pe o bază relațiilor de staL (Aplauze) mă pe dragii noștri oaspeți un regim fascist sâ restabileas­ hotărîtor al partidului marxist al TASS transmite: La 28 martie, versității a avut loc un miting făcut-o aici, între istoricele ziduri sănătoasă. Forța partidului con­ Datorită unității lagărului so­ Partidul nostru și poporul so­ că vechile rînduieli capitalisto- clasei muncitoare ca forță orga­ profesorii, conferențiarii și stu­ la care au participat oameni -de ale Kremlinului. (Aplauze). stă tn primul rind în faptul că cialist. datorită sprijinului una­ vietic au nutrit totdeauna o mare moșierești. să transforme tara nizatorică și conducătoare a po­ denții de la Universitatea „Lomo­ știință, prolesori, studenți. Delegația noastră a venit în după 4 noiembrie 1956 el a re­ nim al acestui lagăr în perioada simpatie fată de poporul ungar, intr-un cap de pod împotriva U- porului, despre rolul său în con­ nosov “ din Moscova au primit, vi-, Participanții la miting au în- Uniunea Sovietică pentru a discu­ născut în decursul luptei armate, grea a atacului contrarevoluțio­ l-au sprijinit tn lupta pentru in­ niunii Sovietice și a țărilor de struirea socialismului pe baza zita unui grup de membri ai de­ fîmpinat cu aplauze furtunoase ta cu guvernul sovietic și cu con­ politice și ideologice impotriva nar din anul trecut. Republica dependența națională, pentru eli­ democrație populară. principiilor leniniste de nezdrun­ legației guvernamentale și de cuvlntarea lui Istvan Dpbi,' pre< ducătorii Partidului Comunist al contrarevoluției. Populară Ungară a reușit să în­ berarea de sub jugul capitaliști­ To(i cărora le sint scumpe cu­ cinat. Aceste mărețe principii ne partid a Republicii Populare Un­ ședințele''' Prezidiuhii R.P, Un­ Uniunii Sovietice probleme de Conducerea partidului, ferin- lăture pericolul care îi amenința lor, moșierilor și intervenționiști- ceririle revoluționare ale oame­ arată că in construirea socialis­ gare alcătuit din Istvan Dobi, stat și de partid actuale, privi­ du.se de repetarea vechilor greșeli existența. Această împrejurare lor. nilor muncii, cărora le este mului, paralel cu o strictă respec­ președintele Prezidiului R.P. Un­ gare. toare la relațiile dintre noi și sectariste. se străduiește să păs­ este de asemenea una din cau­ Victoria Uniunii Sovietice asu. scumpă soarta măreței mișcări tare a particularităților naționale gare, Imre Horvath, membru al Imre Horvath, membru al C.C.’J pentru a Încheia tn legătură cu treze și să dezvolte trăsăturile zele pentru care Republica Popu­ pra Germaniei hitleriste a adus comuniste, cărora le este scumpă ale fiecărei țări care a pornit pe C.C. al Partidului Muncitoresc al Partidului Muncitoresc Socia- " aceste probleme acorduri menite lară Ungară este o adeptă ho. poporului ungar eliberarea de pacea și securitatea popoarelor, drumul dezvoltării socialiste, tre­ Socialist Ungar și ministru al sănătoase ale construcției de par­ list Ungar și ministrul Afaceri-» 6ă întărească bunele relații de tid. tărîtă și fermă a întăririi conti­ sub fascism. sprijină și salută ajutorul acor­ buie păstrate trăsăturile și legi­ Afacerilor Externe, și Janos Bol- prietenie și alianță dintre popoa­ Trăgind învățăminte, noi acor­ nue a unității lagărului socialist Pășind pe calea socialistă de dat de Uniunea Sovietică, Unga­ le comune caracteristice peri­ doczki, ambasadorul R.P. Ungare lor Externe al Ungariei, a rostif rele noastre. dăm o atenție deosebită Învăță­ și a prieteniei cu Uniunea Sovie­ dezvoltare, oamenii muncii din riei socialiste. (Aplauze) oadei de trecere de la capita­ în U.R.S.S. o amplă cuvîntare. După cum știți, rebeliunea con- turii leniniste despre stat și dic­ tică — forța conducătoare a la­ Republica Populară Ungară au Totodată trebuie subliniat tn lism la comunism. Naționalismul - trarevoluționară din octombrie tatura proletariatului. gărului socialist (Aplauze). obținut în scurt timp succese tn- mod deosebit că în rezolvarea îngust în construirea socialismu­ lui este în contradicție cu mar- 1956 a întrerupt în țara noastră Un element foarte pozitiv este Partidul Muncitoresc-Socialist semnate In toate domeniile vieții. problemei ajutorării Ungariei de perioada de 12 ani de muncă, de xism-leninismul și nu întimplător faptul că în 1945—1947 revoluția Ungar se bazează pe principiile Poporul sovietic a salutat cu către forjele armate sovietice și construire a socialismului. internaționalismului proletar, mare satisfacție fiecare nouă vic­ a celorlalte probleme privind e- imperialiștii au o atitudine îngă­ Delegația guvernamentală După eliberarea de sub jugul socialistă s a desfășurat și a în­ duitoare față de un astfel de so­ vins în țara noastră pe cale oaș-, luptă împotriva tuturor tendințe­ torie a oamenilor muncii unguri venimentele ungare, toate țările hitleristo-fascist și horthyst, tn Un­ lor ideologice și politice dușmă. fn construcția socialistă. lagărului socialist au dovedit o cialism și chiar 1! „ajută", ur­ garia a fost înfăptuită revoluția nică. iar nu în urma unui război mărind să-l Împingă pe calea res­ și de partid a R. P. Ungare civil sîngeros și îndelungat. A- noase care urmăresc slăbirea le­ Dar, după cum se știe, trans­ deplină unanimitate și o coezi­ socialistă pe cale pașnică. Statul găturilor dintre statele socialiste, formarea întregii vieți în Unga­ une de nezdruncinat. (Aplauze). taurării capitalismului. muncitoresc-țărănesc, condus de ceastă cale de evoluție a cruțat Tovarăși I poporul nostru de multe suferin­ luptă și atunci cînd această ten­ ria s-a desfășurat In condițiile ur­ Zdrobirea forțelor contrarevo­ a plecat din Moscova spre patrie partid, sub conducerea clasei mun- Vizita în Uniunea Sovietică a țe. Totuși, deoarece nu am ana­ dință se manifestă sub semnul mărilor grele ale războiului. In luționare și normalizarea rapidă citoare și a partidului său revo­ așa-numîtului „comunism na. legătură cu aceasta au apărut a vieții în Ungaria constituie o delegației guvernamentale și de MOSCOVA (Agerpres). — vește aprecierea evenimentelor lizat după cum se cuvenea con­ partid ungare constituie un jalon luționar și celelalte forțe organi­ dițiile și împrejurările acestei țional". al „destalinizării" sau multe greutăți care au fost agra­ dovadă strălucită a faptului in­ TASS transmite: La 28 martie a care au avut loc în luna octom- zate a'e societății. masele de sub vreun alt semn. vate de greșelile mari ale fostei contestabil că unitatea, coeziunea important pe calea dezvoltării și plecat din Moscova la Kiev de- brie în Ungaria, precum și a siw dezvoltări relativ pașnice, nu am întăririi continue a prieteniei de oameni ai muncii, au obținut în știut nici să tragem concluziile conduceri a țării. Elementele osti­ și ajutorul reciproc frățesc al legația guvernamentală și de par- tuației internaționale. • 3 ultimii 12 ani ai vieții poporului întărirea prieteniei și a rela­ le Republicii Populare, fasciștii și nezdruncinat și a colaborării din­ corespunzătoare și să luăm mă­ țiilor de alianță dintre Republi­ țărilor lagărului socialist, sint o tid a Republicii Populare Ungare. Cel măi important rezultat al ungar succese istorice și mari rea­ contrarevoluționarii camuflați de tortă măreață care poate zădăr­ tre poporul sovietic și cel ungar. De la Kiev oaspeții vor pleca in .tratativelor noastre este faptul că surile inevitabil necesare in a- ca Populară Ungară și Uniunea Convorbirile noastre cu prietc- patrie. lizări tn ioate domeniile vieții. ceste împrejurări toate felurile, instigați de propa­ nici orice plan al agresorilor și am demonstrat Încă odată cu o In decursul acestei activități Sovietică contribuie la întărirea ganda și agentura imperialistă, au nii unguri se desfășoară într-o După părerea noastră, contra­ continuă a unității lagărului so­ constituie un reazim de nădejde Tn gara Kiev din Moscova, deosebită vigoare coeziunea șl creatoare uriașe și entuziaste a exagerat în fel și chip greșelile pentru cauza păcii în întreaga atmosferă tovărășească și cordia revoluția din octombrie 1956 a cialist. pavoazată cu drapelele de stat unitatea de nezdruncinat dintre poporului ungă-, fără precedent în conducerii, au stirnit patimi na­ iume. (Aplauze prelungite). lă. Intre noi există o deplină ale R. P. Ungare și U.R.S.S,, de­ țările socialiste, devotamentul lor arătat următoarele; , , ln legăturile noastre cu toate identitate de vederi asupra pro­ istoria poporului nostru, fosta Victoria fevoluției socialiste pe ționaliste și au atîțat o campanie Unitatea statelor socialiste legația a fost condusă de N. A. fată de datoria internaționaliști conducere a statului și partidului partidele comuniste și muncito­ de calomnii antisovietice, îndrep- blemelor dezvoltării relațiilor so- cale relativ pașnică a dat bur­ rești din lume, precum și ln le­ este indestructibilă, deoarece po­ Bulganin, N. S. Hrușciov, G.. M. și'ideile comunismului. a făptuit în ultimii ani un nu­ ttndu și eforturile principale îm­ poarele noastre sint însuflețite vieto-ungare și asupra evenimen­ gheziei ungare avantajul că. deși găturile noastre cu celelalte or­ Malenkov, A. I. Mikoian. M. A. Tratativele noastre, a declarat măr de greșeli. în fond, aceste potriva dictaturii clasei muncitoa­ de telul comun al construirii co­ telor internaționale. Suslov, K. E. Voroșilov G. K. tn încheiere N. A. Bulganin, au greșeli au decurs din încălcarea baza economică a puterii ei a ganizații ale clasei muncitoare, Am constatat că în ultimul fost lichidată in urma exproprie­ re, împotriva puterii populare. munismului, se călăuzesc după Jukov, miniștri ai U.R.S.S., avut de asemenea o mare însem-, principiilor leniniste ale vieții de ne conducem după principiile in­ timp a avut loc o anumită agra­ rii, ea și-a păstrat totuși intr-o ternaționalismului proletar In această ordine de idei tre­ ideologia marxist-leninistă unică, funcționari superiori ai Prezidiu­ natale 'practică. Am căzut de a- partid și conducerii de partid. buie să menționăm în mod spe­ >si bazează întreaga lor activita­ vare a situației internaționale. lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., cord asupra tuturor problemelor măsură importantă cadreje și ro­ In lupta Împotriva contrarevo­ Cercurile reacționare imperialiste Urmările acestor greșeli au in­ lul politic activ. La aceasta a cial rolul funest pe care grucui te pe principiile de nezdruncinat ai Consiliului de Miniștri al economice și sperăm că acest lu-i fluențat asupra diferitelor dome­ luției. pentru n°i. comuniștii un­ de trădători Imre Nagy-Lo- din Occident intensifică „războiul contribuit și faptul că din cauza guri. a constituit un mare spri­ ale internaționalismului proletar, U.R.S.S. și ai Ministerului Aface­ nistanului, Muhammed Daud. stanțial, care a reprezentat pen­ Republicii, Nasser, a anunțat joi te din acțiunea contrarevoluției. țească. Am fost, sîntem și vom între Iugoslavia și țările lagăru­ a țării a dat de fapt faliment po­ colaborarea rodnică dintre po­ VIENA. La 28 martie s-a des- In primul rind considerăm ne; tru ea sacrificii materiale serioa­ lui socialist. Regretăm sincer că litica ei s-a dovedit a fi neînte­ porul sovietic și cel ungar se vor i că în |urul datei de 10 aprilie fi prietenii voștri adevărați. ehis la Viena cel de a| 17-lea cesar să se ia atitudinea cea mai se. - ? există asemenea divergențe și in meiată, ea a pierdut prestigiul întări și dezvolta cu succes și în congres< al Partidului Comunist Canalul de Suez va fi deschis După părerea noastră, reia- (Aplauze prelungite). hotărită împotriva oricăror ln- ceea ce ne privește, am făcut și față de partid și popor. viitor. (Aplauze).

REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA Ba corețtl P|.|, „Sitatetl". Tel 7.80.10. Secția Krliort TtL 78891. TIPARUL Combia.tal PalIgraRc „Cua Satntetl I. V. Stalls*, STAS W - 81