PAGINI DE ISTORIER

Un ostaş al Unirii - SBEREA CHIRIL

Radu MOŢOC, inginer, secretarul Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala “Costache Negri”, Galaţi

După mai bine de 90 de ani de la tivată sub îngrijirea Anei D. D Sberea pînă înfăptuirea idealului naţional, România în anul 1912 cînd se îmbolnăveşte şi este Mare, Unirea Basarabiei cu nevoită să o arendeze, la rîndul ţara - mamă, face parte din ei,ei preotului Sofroneanu din evenimentele istorice cele ColibaşiCo ca procurator. Docu- mai interesante ale poporului mentelem indică valoarea român. dede arendare la acea pe- Un martor ocular, dar şi par- rioadărio de 7 ruble / diseti- ticipant activ al acestui mare na,na iar preţul de vânzare eveniment, este şi basara- eraer de 65 ruble / disetina3, beanul Chiril SBEREA. 4. Soţia preotului, mama Însemnările de mai jos luilu Chiril, supravieţuieşte se doresc a fi o complectare a efortu- încă 5 ani după moartea soţului, lui depus de Iurie Colesnic de a aduna decedând şi ea în anul 1915, la 20 mărturii referitoare la personalităţile septembrie, în vîrstă de numai 41 care au marcat viaţa culturală şi politică ani, după o căsnicie de 24 ani5. a Basarabiei. Din această căsnicie se va naşte Chiril SBEREA se trage dintr-o veche la 14 ianuarie 1893, singurul fi u cu familie de răzeşi moldoveni din sudul numele de Chiril. Studiile primare Basarabiei. Tatăl lui, Stelian Ioan Sberea, Chiril şi le face la şcoala eparhială născut la 1860, a fost preot în satul din satul Colibaşi, urmează gimna- Colibaşi, jud. Cahul,căsătorit în 1891 cu ziul Împăratul Alexandru III din Bol- Ana Dimitrieva Iambulov, din Bolgrad. grad şi obţine diploma de absolvire Preotul Stelian Sberea moştenise de în anul 1913. Notele cele mai mari la părinţi săi o frumoasă propietate de le primeşte la limba latină, religie şi pămînt arabil în zona Colibaşi, la locul istorie6. numit Vadul lui Isac. Sînt documente ca- În perioada 1913 - 1914, urmează re atestă încă din 18891, faptul că aceas- cursurile Şcolii de Agricultură din tă moşie era arendată de Stelian Sberea Petrograd7 din dorinţa familiei de pînă în anul 1910, cînd decedează2. a deveni specialist în ex-

După această dată, moşia a fost cul- ploatarea terenului agricol. 111717 PAGINI DE ISTORIE

Întervine mobilizarea de război şi este înnobilaţi. Astfel, în 1911, din 468 de obligat să se înroleze în armata ţaristă ca familii nobiliare din Basarabia, doar 138 subofi ţer pînă la începutul anului 1917, mai erau româneşti9. cînd izbucneşte revoluţia. Anexarea Basarabiei a afectat pro- În acea perioadă, România nu fuse- fund şi compoziţia populaţiei. Potrivit se încă înfrîntă de germani, dar era recensămîntului din 1817, 86% din lo- înconjurată acum din toate părţile cuitori erau români, iar în 1897 numai de duşmani. Revoluţia şi defecţiunea 56% erau români, 18,9% erau ucraineni rusească aruncase şi mai mult România şi ruşi, iar 11,7% evrei10. la picioarele adversarului. La 18 februa- Timp de un secol, Biserica din Ba- rie 1917, în palatul Ştirbei de la Buftea sarabia a fost supusă unei neîncetate începeau tratativele între Averescu şi centralizări şi rusifi cări, care a dominat Mackensen, ca la 5 martie 1917 să se şi politica în domeniul învăţămîntului semneze pacea preliminară. şi culturii. În mijlocul anilor 1860, în Răpită printr-un act de silnicie, Basarabia funcţionau în parohiile rurale provincia dintre Prut şi Nistru, îm- circa 400 de şcoli, cu 7 000 de elevi, iar parte, din 1812, soarta provinciilor în 1880 mai rămăseseră doar 23 de şcoli, de alte etnii din imperiul rus. Cu o principala cauză a fost, se pare, insistenţa populaţie de 129 milioane de locu- autorităţilor bisericeşti ca predarea să se itori, Rusia număra, conform statis- facă în limba rusă, în condiţiile în care ticilor ofi ciale din 1897, numai 43.3% nici preoţi şi nici elevi nu ştiau ruseşte11. ruşi restul erau 107 popoare care În aceste condiţii era fi resc ca litera- vorbeau 147 de limbi şi dialecte8. tura română din provincie să stagneze. După 1812, autorităţile ruseşti şi-au La început, intelectuali din Basarabia stabilit ca obiectiv pe termen lung menţineau contacte regulate cu Iaşul şi integrarea provinciei în structura Bucureştiul. administrativă generală a imperiu- Trebuie să amintim, în acest sens, lui. cîteva personalităţi basarabene din Perioada de “autonomie”, cînd acea perioadă: Alexandru Hîjdeu (1811 au fost păstrate instituţiile şi legile - 1872), un spirit enciclopedic; Con- moldoveneşti, a luat sfîrşit în 1828. stantin Stamate (1786 - 1869), poet şi Această administraţie de după traducător; Teodor Vârnav (1801 - 1860), 1828, bazată pe modele ruseşti, autor al unei încîntătoare autobiografi i nu a luat în seamă tradiţiile au- Istoria vieţii mele etc.12 Totuşi în această tohtone, iar rezistenţa românească provincie nu a existat o mişcare politică faţă de dominaţia rusească a fost naţională românească înainte de 1905, sporadică şi inefi cientă. Pe măsură cînd moderaţii conduşi de către Pavel ce se consolida stăpînirea rusească, Dicescu, mare moşier, doctor în fi lo- proprietatea pămînturilor zofi e la Universitatea din Heidelberg,

se destrăma şi acestea erau au înfi inţat Societatea pentru Cultură 118 ooferitefe străinilor care erau Naţională. Aceştia au pledat pentru in- PAGINI DE ISTORIER troducerea limbii române ca limbă de na s-a simţit străin în mediul ru- predare în învăţământ13. sesc, menţionează un cunoscutC În 1906, apare revista Basarabia etnograf şi folclorist basara- sub conducerea lui bean Ştefan Ciobanu14 (n.b.2). (n.b.1) care revine la Chişinău pentru a Văzînd descompunerea armatei,i sprijini mişcarea reformatoare împotri- răscoalele militare, grevele şi revolteleoltelel va ţarismului. Organizarea editării la agrare, mitingurile de pe front, moldo- Chişinău a primului ziar în limba română venii care au fost mobilizaţi în proporţie a necesitat procurarea unei tipografi i cu de 12 % din întreaga populaţie, s-au în- litere chirilice, numai titlul fi ind tipărit tors acasă după război cu altă mentalitte cu litere latine. şi alte sentimente. În mijlocul haosului din Rusia anu- Cu mult înainte de primul război lui 1917 şi a războiului mondial, proce- mondial, nucleul luptei pentru ideea sul despărţirii popoarelor subjugate de naţională l-au constituit cei ce s-au Rusia s-a desfăşurat fi resc şi destul de adunat în jurul lui Em. Gavriliţă şi au rapid. Finlanda se eliberează în aprilie format Grupul Naţional Democrat 1918, Estonia la 28 noembrie 1917 Moldovenesc (1905)15. Acest grup îşi proclamă suveranitatea. Lituania, se va transforma ulterior în Partidul ocupată de Germania, îşi pronunţă Naţional Moldovenesc, avîndu-i în independenţa la 18 martie 1917, Bie- frunte pe (n.b.3), Ion lorusia, de asemenea, îşi proclamă Pelivan (n.b.4). independenţa la 17 decembrie 1917, la La 14 ianuarie 1907, apare Mol- 17 noiembrie 1917 Ucraina se proclamă doveanu (pînă la 15 octombrie Republică Autonomă, izolînd Basara- 1908), gazetă în limba română, iar, bia de Rusia ţaristă. Acelaşi proces de la 22 aprilie 1907, Viaţa Basara- eliberare o parcurg şi alte popoare din biei, prima gazetă cu litere latine componenţa Rusiei: tătarii din Crimeea, sub conducerea lui A. Nour. Re- armenii, georgienii, azerii etc. vista Viaţa Românească, fondată Dacă un popor ca bieloruşii (ruşii la Iaşi tot de C. Stere împreună cu albi), legat prin tradiţie istorică cu ruşii, G. Ibrăileanu, avea încă din 1906 o înrudit cu ei prin limbă, îşi reclamă rubrică specială Scrisori din Basara- dreptul la o viaţă liberă, putea oare bia şi Bucovina. poporul român din Basarabia, cu însuşiri Din luna iulie 1913, la Chişinău se etnice şi o cultură atît de deosebită, să publică timp de 4 ani revista litera- rămînă nepăsătoare faţă de aceste eve- ră bilunară Cuvînt Moldovenesc, nimente din Rusia? condusă de N. N. Alexandri (n.b.5). Poporul românesc din Basarabia În 1914 redacţia acestei reviste este şi-a conservat în sufl etul său comoara preluată de către S. G. Murafa, care nepreţuită de obiceiuri şi datini vechi, publică pentru prima dată poezia

de amintiri istorice, şi-a păstrat limba, lui Alexei Mateevici Limba obîrşia, instinctul de rasă, el întotdeau- noastră. 111919 PAGINI DE ISTORIE

La 5 martie 1917, soşeşte la Chişinău administraţie, autonomia bisericească, o telegramă ofi cială de la Petrograd, oprirea colonizării, drepturi egale pen- prin care se anunţă că Basarabia nu mai tru moldovenii de peste Nistru,etc. este în componenţa imperiului ţarist. Trebuie amintit şi faptul că în Basara- Reacţia apare abia la 10 martie, cînd bia veniseră în refugiu şi o pleiadă de se improvizează şi la Chişinău prima intelectuali ardeleni, printre care Oni- manifestare de stradă, cu steaguri roşii, sifor Ghibu (n..b.6) şi Octavian Goga. muzică, nelipsita Marsilieză, discursuri. Încă de la sosire(12 martie 1917), Oni- Manifestau soldaţi, funcţionari, dar şi sifor Ghibu se implică cu trup şi sufl et autorităţile guberniei16. la mişcarea naţională din Basarabia. La Cei peste 300 000 de soldaţi şi ofi ţeri evenimentul de înfi inţare a Partidului moldoveni, afalţi sub arme la acea dată, Naţional Moldovenesc, el este alături de alcătuiau majoritatea populaţiei active Pavel Gore - preşedinte, Vasile Stroiescu a românilor din Basarabia. La 22 mar- (n.b.7) – preşedinte de onoare, Vl. Herţa tie 1917, la Chişinău, se constituie - secretar general, P. Halippa, generalul Sovietul soldaţilor şi ofi ţerilor. Cum Donici, părintele Gurie Grosu (n.b.8), S. trupele cele mai numeroase, care Murafa, I. Pelivan, şi avocatul Moţoc (din conţineau elemente moldoveneşti, Cetatea Albă)18. erau la Odesa, Statul major al ţinu- Vasile Stroiescu, ales preşedinte de tului militar Odesa al teatrului de onoare în absenţă, expediază celebra acţiune militară, la data de 24 martie telegramă cu această ocazie: „Eu sînt 1917, adresează sublocotenentului la dispoziţia Tării mele, cu mintea atît cît Sberea Chiril ordinul (cu nr. 2684) de mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi numire în regimentul de infanterie cu toată averea”19. Şi, într-adevăr, acest român, nr. 48, al oraşului Odesa, cu mecena pentru întreg spaţiul românesc, obligaţia de a se deplasa imediat la fi nanţează imediat achiziţionarea unui primirea acestui ordin, semnat de vagon de hîrtie pentru propagandă în Comandantul Statului major şi Şeful revistele naţionale din Basarabia. Operaţiunilor Militare17. La primul Congres al învăţătorilor, Dacă asupra altor revendicări, din 10 aprilie, şi cel de al doilea, din 28 soluţiile politice, agrare, admini- mai 1917, discursurile lui P. Halippa, S. strative, justiţie, armată, existau so- Murafa, P. Gore şi A. Mateevici au en- luţii diferite, asupra necesităţii des- tuziasmat sufl etele celor peste 350 chiderii şcolilor moldoveneşti nu învăţători moldoveni. exista nici o divergenţă, toate forţe- (n.b.9) propune ca învăţămîntul să se le erau de acord. facă cu litere latine, iar doamna dr. Elena La 3 aprilie 1917, se constituie la Alistar (n.b.10) propune să se aducă cărţi Chişinău Partidul Naţional Moldove- de peste Prut. nesc, care prin cele 10 puncte În perioada 19 - 25 aprilie 1917,

coconsfi nţeşte limba română are loc la Chişinău Congresul preoţilor 120 ccaa ofi cială în şcoli, biserică şi basarabeni care reuneşte peste 250 de PAGINI DE ISTORIER preoţi şi laici care reclamă convocarea S. Murafa. Sfatului Tării20. Pavel Gore a rostit cu pa- Numărul soldaţilor români C tetism o cuvîntare, emoţionîndu-i pînă ardeleni şi bucovineni, refugiaţi la lacrimi pe sensibilii preoţi, discurs în ţară, era de circa 15 000, iar care a culminat cu recitarea versurilor al prizonierilor din Rusia trecea din G. Sion; de 100 00024. Începînd cu luna iuniei ”Mult e dulce şi frumoasă 1917, ardeleni prizonieri au renunţat la Limba ce-o vorbim” cetăţenia austro - ungară şi s-au înrolat Cît şi chemarea profetică a lui Andrei voluntari în armata română, pentru a-şi Mureşan de la 1848: elibera ţinuturile natale. ”Preoţi, cu crucea-n frunte! În ziua de 6 iunie 1917, la orele 1700, Căci oastea e creştină.....”21 soseşte în gara Chişinău un tren îm- Tot în această perioadă au loc Con- podobit cu verdeaţă, streaguri trico- gresele cooperatorilor, la 6 aprilie şi 9 lore, din care răsunau cîntece naţionale. mai 1917, şi a studenţilor, din 20 mai Garnitura transporta 1 200 de prizonieri 1917. ardeleni spre Iaşi. În sate autorităţile sînt gonite şi în- mărturiseşte: „N-am pomenit în via- locuite cu comitete. La Chişinău, în- ţa mea un tren care să mă fi mişcatt cepînd cu data de 20 mai 1917, se atît de puternic, încă înainte de a se deschide primul Congres al ţăranilor opri”25. Cei peste 1200 voluntari ar- din Basarabia, dar pentru că majori- deleni, conduşi de maiorul Albescu, tatea delegaţilor erau bulgari şi ruteni, se înşiră pe companii care poartă moldovenii au decis să facă un congres steaguri cu devize ardeleneşti: aparte22. Al doilea Congres va avea loc Valea Mureşului, Munţii Apuseni, în 27 august 1917, tot la Chişinău. La Maramureşul etc. lucrările lui se stabileşte a se desfi inţa Soţia şi copiii lui Onisifor Ghi- propietatea asupra pămîntului, ur- bu purtau frumoasele costume mînd ca distribuirea şi administrarea din Sălişte. Acest gest a produs în lui să se facă de către comitete fără sufl etele voluntarilor sibieni un răscumpărare. dor nemărginit de cei de acasă. Marea Adunare Naţională de la Ode- Momentul culminant s-a produs sa, din 18 aprilie 1917, a fost un adevărat atunci cînd căpitanul S. Murafa, triumf. După congres toată sufl area ro- în numele moldovenilor, le-a dat mânească din Odesa - peste 10 000 de soldaţilor ardeleni un admirabil soldaţi şi ofi ţeri din garnizoană, studenţi, steag tricolor, spunîndu-le să-l îm- preoţi, profesori şi propietari au defi lat plînte pe cetatea de la Alba Iulia. cu steaguri naţionale prin faţa hotelului Corul ardelenilor din peste 100 de Londra, unde era bolnav V. Stroiescu, persoane, condus de Aurel Medrea, preşedintele de onoare al Partidului intonează cele mai dragi melo- Naţional Moldovenesc23. La acest miting dii: Deşteaptă-te Române; au participat Pan Halippa, şi Pe-al nostru steag e scris uni- 112121 PAGINI DE ISTORIE re; Vin dorobanţii, etc. În încheiere, boie- La prima lecţie de istorie, profesorul rul basarabean Vladimir Herţa a oferit Tofan a repetat celebrul discurs intro- icoana Mântuitorului cu destinaţia de a ductiv al lui M. Kogălniceanu la cursul fi pusă în Catedrala din Sibiu, din partea de istorie naţională de la Academia moldovenilor26. Mihăileană din Iaşi. Cursurile au fost La 1 iulie, avea să apară la Chişinău susţinute de profesori din Basarabia, gazeta săptămânală , sub con- Ardeal, Bucovina şi România, printre ducerea lui Onisifor Ghibu, destinată care amintim: Stefan Ciobanu, Onisifor românilor ardeleni din Rusia. Apariţia Ghibu ş.a. Cursurile din prima serie s-au acestei reviste a fost susţinută de încheiat la 15 august cu o manifestare V. Stroescu, dar şi de oierii sibieni naţională înălţătoare. Corul învăţători- împrăştiaţi prin ţinuturile ruseşti. Tot la lor, condus de părintele Berezovschi a iniţiativa lui O. Ghibu, se înfi inţează la cîntat compoziţii de Gavriil Muzices- Chişinău, în vara anului 1917, o bibliotecă cu, Ciprian Porumbescu şi T. Flondor, publică care a fost alimentată cu impresionănd pînă la lacrimi învăţătorii peste 10.000 de volume aduse de la care ascultau pentru prima dată aceste Iaşi, care constituiau dublete în Bib- melodii. Noi cursuri s-au ţinut în toamnă lioteca Universitară. Un mare succes la Chişinău, Bălţi şi Soroca, dînd încă este şi deschiderea la Universitartea 400 de elemente pregătite pentru din Odesa a două catedre româneşti: învăţămînt. Referindu-se la românii prima de Istoria Românilor condusă basarabeni, N. Iorga afi rma în Neamul de profesorul Ion Nistor, iar cea de a româneasc, publicaţie editată la Iaşi, doua, catedra de Limbă şi Literatură în 10 noiembrie 1917: „Un popor fără Română, de profesorul N. Bănescu. şcoală, fără carte, fără biserică naţională, Tot în această perioadă, la ini- fără îndemnuri de la cei de un sînge cu ţiativa lui O. Ghibu, au loc două dînsul, se ridică întreg, pentru a-şi cere un cicluri de reciclare a învăţătorilor drept, pe care-o minune!- cu toată tăcerea la Chişinău, începînd cu data de 17 lui resemnată, el nu l-a părăsit niciodată”. iunie 1917, la care au participat cîte La 8 septembrie 1917, o tipografi e cu 400 de ascultători. Cursurile au fost litere latine este adusă de O. Ghibu de la deschise de preotul A. Mateevici, Iaşi, cu care se tipografi ază o parte din care a recitat vestita sa poezie Limba ziarele naţionale şi, mai ales, broşurile de noastră: propagandă naţională scrise de Pelivan, „ Limba noastră-i o comoară Bogos, Toncu şi alţii, paralizănd într-o În adîncuri înfundată, oarecare măsură, propaganda rusească Un şirag de piatră rară, bolşevică. Pe moşie revărsată. După exemplul altor neamuri, ostaşii Limba noastră-i foc ce arde moldoveni de pe front şi din interiorul Într-un neam ce fără veste Rusiei, se organizează în comitete sau

S-a trezit din foc de moarte soviete ale deputaţilor. Astfel, se consti-

122 Ca viteazul din poveste.” tuie comitete militare la Odesa, Tighina, PAGINI DE ISTORIER

Bolgrad, Sevastopol, Cherson, Iaşi şi pe delegaţilor moldoveni, în data frontul românesc27. de 18 oct. 1917, la Chişinău. C Comitetul Executiv moldovenesc Îl găsim şi de această dată al Sovietului deputaţilor soldaţilor şi pe Chiril SBEREA din regimentultul ofi ţerilor din oraşul Odesa, eliberează puşcaşi nr. 23 ”Moartea”, ca uni-i o dovadă (nr. 299 din 23 iunie 1917), tate activă, împuternicit (adresa nr. 502323 sublocotenentului Chiril SBEREA prin din 17 oct. 1917) să participe, însoţit de care ”este însărcinat să adune soldaţii 2 soldaţi, la acest congres militar şi să moldoveni, să le explice sensul actualelor aducă la cunoştiinţă hotărîrile luate.31 evenimente în limba lor natală, să orga- Cei peste 600 de delegaţi din toate nizeze companii moldoveneşti şi să ceară unităţile militare pe unde fuseseră de la comandamentul 48 listele soldaţilor împrăştiaţi basarabenii, alături de alţi şi ofi ţerilor moldoveni”. 300 delegaţi civili, reprezentanţi ai Hotărîrile Sfatului ofi ţerilor şi solda- partidelor, organizaţiilor şi mişcărilor ţilor moldoveni din Odesa, din 25 iu- existente, erau adevăraţii soli ai Basara- nie 1917, prevedeau, printre altele, şi biei. Impresionanta manifestare alegerea unui delegat la 200 de oameni, de ordine şi disciplină, în sunetele care să constituie Sovietul. În legătură fanfarei militare, cu drapele tricolo- cu lipsa învăţătorilor moldoveni se pro- re, condusă de colonelul Furtună, pune să se invite învăţători din Ardeal, pătrunde în cea mai frumoasă sală Bucovina şi România. Ca urmare a aces- a Chişinăului - Sala Eparhială. A fost tor hotărâri, prin dovada nr. 310 din ales un prezidiu sub preşedinţia 26 iunie 1917, sublocotenentul Chiril maiorului V. Cijevschi şi a lui Gher- SBEREA din regimentul 48 de infanterie man Pîntea (n.b.11), secretar fi ind este numit în Sovietul Moldovenesc al ales Ion Buzdugan. soldaţilor şi ofi ţerilor al ţinutului militar Congresul votează în unanimita- Odesa. Acelaşi Comitet Executiv, după te bazele de viaţă viitoare ale aces- numai o zi, la 27 iunie, confi rmă prin tei provincii. Au luat cuvîntul Ion documentul nr. 322 alegerea subloco- Inculeţ (n.b. 12) în calitate de ajutor tenentului Chiril SBEREA ca făcînd parte de comisar al guberniei Basarabia, din Comisia de separare naţională a Pan Halippa din partea revistei Cu- companiilor şi bateriilor în unităţi mili- vînt Moldovenesc, Pantelimon Er- tare din garnizoana oraşului Odesa. Se han (n.b.13) din partea Sovietului formează astfel regimente moldoveneşti ţăranilor, Chiril SBEREA din partea combatante şi un corp de jandarmerie ostaşilor de pe frontul românesc28, rurală naţională. La Chişinău ia fi inţă dr. Elena Alistar din partea femeilor Sfatul Central al deputaţilor soldaţilor moldovene, Toma Jalbă din partea şi ofi ţerilor moldoveni, compus din moldovenilor de peste Nistru, etc. împuterniciţii de la toate organizaţiile Hotărîrile congresului sînt decisive militare moldoveneşti. Se impune ne- pentru viitorul provinciei: cesitatea organizării unui Congres al - autonomie teritorială şi 112323 PAGINI DE ISTORIE politică pentru Basarabia; este mai puţin reprezentativ decît un - naţionalizarea armatei moldove- total de 150 plus 10, a lansat imediat neşti; o circulară către toate organizaţiile - constituirea Sfatului Tării pentru să-şi majoreze corespunzător numărul administrare cu o componenţă de 120 reprezentanţilor. Singurul organism deputaţi, din care 70 % moldoveni, 30 care a rămas cu acelaşi număr de 44 % alte naţionalităţi, 44 deputaţi moldo- de deputaţi a fost Congresul militarilor. veni se vor alege la congres, 30 vor fi aleşi Evenimentele au fost precipitate şi din de ţăranii moldoveni, 10 de la organizaţii cauza că Ucraina adoptase şi ea auto- şi partide şi 10 locuri pentru românii trans- nomia naţională, dar fără să precizeze nistrieni; graniţele. De fapt, se ştie că Ucraina - tot pămîntul este propietatea popo- intenţiona să anexeze Basarabia. Re- rului; zultatele congresului au pus în gardă - oprirea colonizării, naţionalizarea reacţiunea din Basarabia, dar şi guvernul învăţămîntului. din Petrograd, care ordonă comisarului În încheierea congresului se procla- gubernial să-i aresteze pe organizatorii mă AUTONOMIA BASARABIEI, în congresului, lucru care nu s-a realizat şedinţa din 22 oct. 1917, şi se alege pentru că toată conducerea guberniei un birou pentru organizarea Sfatului era compusă din basarabeni. Hotărîrile Ţării.Ţ Preşedintele acestui birou a fost congresului din octombrie 1917 de la ales sublocotenentul V. Ţanţu, iar Chişinău, au marea lor importanţă prin printre membri îl găsim şi pe Sberea decizia punerii lor în practică, lucru în- Chiril29, alături de Ion Buzdugan, Gh. lesnit prin descompunerea gradată a Pîntea. Ulterior, au fost cooptaţi în imperiului rus, la sfîrşitul lui octombrie acest birou şi N. Alexandri, Ion Peli- 1917, şi favorizate şi prin războiul civil van, Pan Halippa, Dan Ciugureanu început la Petrograd şi de anarhia din (n.b.14) , P. Erhan, N. Codreanu şi Ion Rusia. Basarabia era acum izolată de Ru- Inculeţ. sia printr-o Ucraină autonomă. Congresul a mai stabilit în fi - Biroul de organizare a Sfatului Tării nal ca, din cei 44 deputaţi în Sfatul a decis convocarea lui pe 21 noem- ŢŢării, să fi e aleşi 32 deputaţi militari brie 1917. Solemnitatea de deschidere din partea judeţelor, iar restul de începe la Catedrala din Chişinău cu un 12 - din partea unităţilor militare. serviciu divin, ofi ciat de episcopul Gavril Din partea judeţului Ismail este ales al Akermanului în limba română, la care subofi ţerul Sberea Chiril, în data de asistă deputaţii Sfatului Ţării, cei mai 30 octombrie 1917, prin dovada nr. mulţi din ei purtînd cocărzi şi panglici 862, semnată de Gh. Pîntea. (Vezi: tricolore. La ieşirea din Catedrală are loc Anexa). o paradă militară a regimentului 1 de in- Biroul de organizare a Sfa- fanterie şi a regimentului 1 de tunari. Se-

tultului Ţării, constatînd că tota- diul Sfatului Ţării a fost fi xat la Liceul de 124 llulul de 120 plus 10, deputaţi băieţi din Chişinău, unde, în paraclisul PAGINI DE ISTORIE liceului, părintele Gurie ţine o slujbă şi o dovadă, că aici a trăit un popor cuvîntare. independent.”32 C Prima şedinţă se deschide sub pre- După euforia de înfi inţare a şedinţia celui mai bătrîn deputat N. N. Sfatului Ţării, încep discuţiile ppri-ri- Alexandri, în ovaţii şi cîntînd Deşteap- vind crearea unui organism execu- tăte Române. Cei 95 de deputaţi prezenţi tiv - Consiliul directorilor generali şi all aleg preşedinte pe Ion Inculeţ, din con- primului guvern, în frunte cu P. Erhan. siderente tactice, ca fi ind reprezentantul La 2 decembrie 1917 a fost proclamată puterii centrale şi care, indirect, acorda Republica Democratică Moldovenească. o recunoaştere ofi cială a noii instituţii, În această perioadă Basarabia era bucurăndu-se de simpatia elementului invadată de dezertorii de pe front care străin din Basarabia. Au luat cuvîntul cutreierau ţara, în mare parte înarmaţi, cei mai de seamă deputaţi: P. Halippa, îndreptîndu-se spre Rusia, distrugînd P. Erhan, E. Alistar în costum naţional, I. tot ce găseau în cale, ferme, conace, Pelivan, părintele Gurie, etc, în total, depozite de alimente, spărgeau be- peste 50 de vorbitori31. De remarcat ciurile gospodarilor. Soldaţii ruşi faptul că discursurile minorităţilor erau nu mai ascultau de nimeni. Co- marcate de frica unei decizi de unire mandamentele ruseşti de pe front cu România şi din această cauză solici- au găsit în armata română un scut tau federalizarea Rusiei. Singurul care protector împotriva maltratărilor este convins că va exista o înţelegere conaţionalilor. Trebuie amintită între moldoveni, stăpînii ţări şi celelal- acţiunea soldaţilor bolşevici care te minorităţi este reprezentantul co- s-au revoltat la Socola, încercând munităţi polone, distinsul om de cultură să-l aresteze pe generalul rus şi să-l Pomorosky. asasineze pe Regele României. Ei au Reprezentantul Partidului naţional fost dezarmaţi de Armata Română Moldovenesc, Ion Pelivan, în cuvîntarea şi expediaţi cu trenul peste Nistru. ţinută refl ectă sentimentele moldove- Guvernul României era şi el inte- nilor după 100 ani de ocupaţie rusească: resat de linişte în spatele frontului, „Este drept, turcii luau a zecea parte din de siguranţa căilor ferate părăsite munca poporului, dar turcul era cinstit, de ruşi, de asigurarea depozitelor el ne prăda, dar nu-şi băga cizmele mur- de muniţii de pe teritoriul Basara- dare în sufl etul nostru. Turcul ne dădea biei, alimentate de aliaţi, cu care se voie să ne rugăm lui Dumnezeu în limba aproviziona frontul, şi a depozitelor noastră şi în bisericile noastre, de care el de alimente plătite de România.34 nu se atingea. Turcul ne-a lăsat şcoala în Ucraina rechiziţiona din Basarabia forma în care am moştenit-o de la bunici, tot ce era prost păzit, în virtutea cu predarea în limba natală, el nu ne forţa stării de război. să învăţăm turceşte... Ruşii ne-au pocit Singura soluţie pentru amelio- numele, au schimbat denumirile de oraşe, rarea situaţiei dezastruoa- sate şi alte lucruri care puteau servi ca se era chemarea trupelor 112525 PAGINI DE ISTORIE româneşti bine organizate şi disci- van primeşte ordin din partea „Blocului plinate, nemolipsite de bolşevism, ca să Moldovenesc” să plece de urgenţă la Iaşi restabilească ordinea şi să asigure regu- în calitate de ministru de externe, ca lat aprovizionarea armatei. Generalul să solicite intervenţia Armatei Române Scerbacev, şeful cartierului general rus, pentru a salva Basarabia din mîinile deplin conştient de tot răul ce produce bolşevicilor. Ion Pelivan reuşeşte cu aju- această măsură din punct de vedere torul stareţului mânăstirii Suruceni, să politic, s-a văzut nevoit să solicite Gu- treacă Prutul prin Leova, o altă delegaţie vernului Român trimiterea trupelor sale de rezervă din cele 5 planifi cate, în Basarabia.35 constituită din cei doi prieteni Vasile Preşedintele Republicii Democratice Ţanţu şi Gh. Buruiană, a plecat călare Moldoveneşti, dat fi ind situaţia scăpată în aceiaşi noapte spre Iaşi, deghizaţi în de sub control, solicită, la 22 decembrie unuforme bolşevice, pe ruta Corneşti - 1917, ministrului de război al României Ungheni. trimiterea de urgenţă la Chişinău a Nu a trecut decît o săptămînă şi pe 13 unui regiment de ardeleni. După ianuarie 1917, la orele 17, Divizia XI-a a discuţii aprinse în Sfatul Ţării pri- generalului Broşteanu intra în Chişinău, vind necesitatea intervenţiei Ar- fi ind întîmpinată cu entuziasm de toată matei Române, bolşevicii din Chi- sufl area românească. Proclamaţia dată şinău organizează o lovitură de în numele Guvernului român de gene- stat, pun mîna pe telegrafi a fără ralul Prezan preciza pentru Sfatul Ţării: fi r, ocupă gara, poşta şi telegra- ”Comandamentul militar rusesc ne-a ce- ful şi proclamă stare de asediu la rut să trecem Prutul şi îndată ce ordinea şi Chişinău, Tighina şi Bălţi.36 Situaţia liniştea se vor restabili, soldaţii români se se complică prin faptul că în gara vor întoarce la ei acasă”.39 Chişinău se afl au cei 1000 prizoni- Trebuie să amintim şi atitudinea eri ardeleni care se îndreptau spre ministrului de război G. Pîntea, care, Iaşi, pentru a se înrola în Armata ce-i drept sub presiunea bolşevică, Română ca voluntari. Suspectaţi de declară război României în data de bolşevici, tot eşalonul este făcut pri- 6 ianua-rie1917 şi dă ordin armatei zonier, prădat şi batjocorit.37 Lucru- moldoveneşti să plece pe front. După rile se agravează şi prin faptul că sînt aceste evenimente, preşedintele Sfatu- arestaţi şi românii ce făceau parte lui Ţării Ion Inculeţ şi pemierul P. Erhan din comisia internaţională pentru cît şi G. Pîntea au fost învinuiţi că au dus aprovizionarea frontului românesc, tratative cu bolşevicii, le-au făcut con- iar Ion Pelivan este condamnat la cesii şi au trimis armata pe front. Criza moarte, împreună cu N. N. Codrea- de guvern din 17 ianuarie 1917 s-a re- nu şi N. Gr. Secară, pentru vina de a zolvat cu remanierea primului ministru, fi agitat chestiunea Armatei fi ind numit D. Cegorean, iar colonelul

38 RoRomâne. În seara aceleiaşi Brăiescu preia funcţia de ministru de 126 zizilele de 6 ianuarie, Ion Peli- război. PAGINI DE ISTORIER

O altă zi remarcabilă în istoria Sfatu- Basarabia, de la Hotin şi pînă lui Ţării o constituie ziua de 24 ianuarie la Ismail, să se unească prin C 1918, încărcată de o dublă semnifi caţie: votul lor la moţiunea prin care Unirea Principatelor şi proclamarea ÎN- ei solicită Sfatului Ţării să trimităă o DEPENDENŢEI REPUBLICII DEMOCRATI- delegaţie la Iaşi, unde să explicei CE MOLDOVENEŞTI. Trebuie precizat dorinţa de unire.43 O altă moţiunene îîn faptul că Sfatul Ţării avea caracter de favoarea unirii o exprimă şi Adunarea autoritate ofi cială şi prin aceia că întreaga Generală din districtul Soroca din 13 procedură de constituire, organizare şi martie, în frunte cu primarul oraşului funcţionare era identică cu a tuturor ce- Soroca, preşedintele Dumei, propietarii lorlalte soviete din întreaga Rusie, cărora agricoli, preoţii, învăţătorii, etc. Printre nimeni nu le-a contestat legitimitatea.40 semnatari se numără şi avocatul Con- Ziua de 24 ianuarie a fost marcată şi de stantin Moţoc care a fost şi printre fon- prezenţa artiştilor de la Teatrul V. Alec- datorii Partidului Naţional Democrat sandri din Iaşi, în frunte cu M. Sadovea- Moldovenesc.44 Uniunea propietarilor nu, care au susţinut o reprezentaţie cu agricoli din Basarabia trimite o piesa Fîntîna Blanduziei de V. Alecsandri delegaţie la Iaşi, pentru a susţine şi a doua zi cu drama Răzvan şi Vidra a unirea. Delegaţia este primită pe 6 basarabeanului B. P. Hasdeu. Tot în ianu- martie 1918 de Regele Ferdinand. arie, scriitorii din Ardeal, Bucovina şi La şedinţa Sfatului Ţării din 16 România au adresat o chemare comună martie 1918, deputaţii minorităţilor către populaţia Basarabiei ”...cultura, lim- naţionale cer arestarea celor care ba şi şcoala noastră de acum trebuie să ne au votat moţiunea pentru unire, unească pe veci”, semnează: M. Sadovea- obligînd Guvernul Republicii să nu, I. Agârbiceanu, I. Minulescu, Radu D. interzică aceste hotărîri care erau Rosetti, I. Petrovici, M. Codreanu, I. Pillat, de compentenţa Sfatului Ţării. G. Giurăscu, M. Sorbu, Nichifor Crainic Încheierea păcii separate a etc.41 ucrainenilor cu germanii din 27 După proclamarea independenţei, ianuarie 1918, de la Brest - Litovsc devenise clar că republica nu va putea şi declaraţiile acestora făcute pute- rămâne mult timp independentă. Diferi- rilor centrale prin care afi rmau: te organizaţii, printre care comitetul „Basarabia din punct de vedere et- studenţilor moldoveni, fac, la 16 ianu- nografi c, economic şi politic, for- arie 1918, o chemare către populaţie şi, mează o unitate indivizibilă cu terito- în încheiere, exclamă ”Trăiască libertatea riul Ucrainei”45, convinge încă o dată şi unirea tuturor românilor”.42 Dar cele populaţia Basarabiei de nesinceri- mai semnifi cative afi rmaţii de unire le tatea vecinilor, fapt care atrage şi revendică ţăranii. Membrii propietăţilor mai mult dorinţa de unire. de pămînt şi conducerea din Bălţi vo- În aceste condiţii, pleacă la tează, la 3 martie 1918, o moţiune prin Iaşi o delegaţie în frunte care fac apel la toate adunările din cu preşedintele Sfatului 112727 PAGINI DE ISTORIE

Ţării, Ion Inculeţ, preşedintele Consili- Sfatul Ţării, referindu-se la decizia ce ului de Miniştrii dr. Dan Ciugureanu şi trebuie luată, afi rma: „Gîndiţi-vă că nu vicepreşedintele Pan Halippa, pentru este vorba numai de Dumneavoastră, ci şi a propune Guvernului Român, unirea de copiii care vor urma. Vă vor ierta ei oare Basarabiei cu Regatul Român. A fost cînd vor şti că părinţii lor au dat cu piciorul ales cel mai potrivit moment pentru în dreptul şi fericirea copiilor, nepoţilor şi starea de spirit din Basarabia, Unirea era strănepoţilor”?47 dorită, ideea ei plutea în aer. Memora- După ce toate fracţiunile şi rep- bila şedinţă din 23 martie 1918 a Con- rezentanţii fi ecărei minorităţi iau cu- siliului de Miniştrii a avut loc în palatul vîntul, este citită declaraţia Sfatului Ţării Sturdza de la Iaşi, la care iau parte C. care afi rmă: „Republica Democratică Stere, ve-nit special de la Bucureşti şi cei Moldovenească în hotarele ei dintre Prut, doi ofi ciali basarabeni, I. Inculeţ, D. Ce- Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile gorean. La această şedinţă, s-a hotărît graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum plecarea imediată a acestor trei la mai bine de o sută şase ani din trupul ve- Chişinău, pentru a supune chestiu- chii Moldove, în puterea dreptului istoric nea Unirii Basarabiei, Sfatului Ţării. şi a dreptului de neam, pe baza principi- Ca o satisfacţie pentru eforturile, ului că noroadele singure să-şi hotărească suferinţele şi luptele duse ani de zile, soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeau- anume lui C. Stere i-a fost dat să prez- na, se uneşte cu mama sa România”.48 ideze acele înălţătoare evenimente Se votează declaraţia, la propunerea istorice. Trecutul lui revoluţionar, deputatului Ion Buzdugan, cu vot de- erudiţia masivă, naţionalismul lumi- schis nominal pentru ca să rămînă cu- nat şi autoritatea morală, îl impu- noscute pentru vecie numele tuturora neau atît adversarilor, cît şi priete- cum s-au purtat reprezentanţii poporu- nilor. lui în cea mai mare zi a Basarabiei. 49 În dimineaţa zilei de 27 martie Rezultarul votului: 86 voturi pen- 1918, primul ministru român, Al. tru Unire, 3 voturi contra şi 36 abţineri Marghiloman, ministrul de război, (13 deputaţi absenţi). Cei care s-au generalul Hîrjeu şi alţi miniştri şi abţinut sînt reprezentanţii minorităţilor funcţionari sînt primiţi în şedinţa naţionale, doar reprezentantul polone- Sfatului Ţării şi, după ce prezintă în zilor a votat pentru Unire. În încheierea detalii modul cum vede România istoricului eveniment, primul ministru integrarea Basarabiei cu păstratea al României, Al. Marghiloman, invitat specifi cului ei, declară că: „noi ne re- în şedinţă, declară; „În numele Poporu- tragem din incintă, ca, fără prezenţa lui Român şi al Regelui Ferdinand I, iau noastră, să discutaţi cum doriţi. Sper act de Unirea Basarabiei cu România de că veţi lucra, cum cer interesele popo- aici înainte şi în veci. Trăiască România rului român din Basarabia”.46 Mare”.51

În discursul său, C. Stere, Printre cei care au asistat la toate 128 pproaspătro ales deputat în aceste evenimente din Sfatul Ţării şi PAGINI DE ISTORIER care a votat pentru Unire, se afl a şi Chiril Onisifor Ghibu remarca în Sberea din partea Blocului Moldove- amintirile sale: „Neamul nos-C nesc.52 tru nu e dintre acele neamuri După şedinţa solemnă, mem- fericite, care favorizate de soartarta brii Guvernului Român împreună cu prietenoasă, să se fi putut bucurad de deputaţii din Sfatul Ţării au asistat la liniştea şi pacea trebuincioasă dezvoltăriioltăriiii un Te-deum, slujit de părintele Gu- culturale şi să-şi fi putut aduna toate rie. A urmat parada militară a trupelor forţele sale pentru cultivarea artei şi a române şi moldoveneşti în care s-au frumosului”.55 văzut drapelele sfi inte de la Jiu, Oituz, Arta lui G. Enescu a putut fi ascultată Mărăşeşti, Mărăşti şi Siret. A urmat un şi la 14 aprilie, la Bălţi, unde a dat un con- banchet oferit de prim ministrul Al. Mar- cert în favoarea invalizilor şi orfanilor de ghiloman, deputaţilor din Sfatul Ţării şi a război din ţinuturile Bălţi şi Soroca. notabilităţilor oraşului Chişinău, în sala Este greu de imaginat ce putea să fi e de concerte a Cazinoului53. în sufl etul basarabeanului plecat din- George Enescu a dat la Chişinău, tr-un sat cu nume de Colibaşi să-şi în perioada 24 - 28 martie, trei con- slujească neamul, participarea la certe, primul în folosul refugiaţilor aceste evenimente, votarea Unirii, transilvăneni, al doilea pentru orfanii discursuri, slujbe în limba română, soldaţilor moldoveni decedaţi în război defi larea armatei, banchetul la care şi ultimul - în folosul societăţii Făclia. a luat parte în această memorabilă Concertele susţinute de George Enescu zi de 27 martie 1918, şi care l-a mar- în calitate de dirijor şi solist, acompaniat cat pe toată viaţa. Cu datoria faţă de de Orchestra Simfonică din Iaşi, au con- neam împlinită, Chiril SBEREA revine stituit o revelaţie pentru elita rusească pe meleagurile natale. afl ată la Chişinău, dar şi o biruinţă a cul- Căsătorindu-se în plin război, la turii româneşti. Al treilea concert, pro- 30 oct. 1915, cu Nadejda Dimitriev- gramat pentru 27 martie şi susţinut inte- na Paşova din Bolgrad, noua fami- gral de G. Enescu ca solist, a trebuit, spre lie se bucură de naşterea primului surprinderea marelui nostru muzician, să băiat Rostislav, în data de 20 iunie fi e amînat cu o zi din cauza banchetului 1916, iar în data de 5 martie 1918, oferit cu prilejul Unirii. Vestea amînării în timpul campaniei unioniste, se concertului a fost adusă la cunoştiinţă lui naşte tot la Bolgrad al doilea băiat G. Enescu de către Onisifor Ghibu, care Slavic. l-a îmbrăţişat cu lacrimi în ochi spunîn- Demobilizat din armată, îl găsim du-i un “Doamne ajută”.54 Venirea lui G. pe Chiril SBEREA învăţător la şcoala Enescu în Basarabia are o împortanţă primară din Anadol, jud. Ismail, culturală epocală pentru împrejurările pentru anul şcolar 1920 - 1921 şi la în care s-a petrecut, căci a contribuit la şcoala din Colibaşi, jud. Cahul, satul trezirea conştiinţei naţionale, la ridica- lui natal, în perioada anilor rea prestigiului naţional. şcolari 1921 - 1924. Chiril 112929 PAGINI DE ISTORIE

SBEREA se mută la Bolgrad cu familia localitatea I. G. Duca, jud. Alba în perioa- pentru a oferi copiilor acces la o instruire da 1937 - 1939 şi, în fi nal, la judecătoria mai bună. Între anii 1925 - 1926 ocupă din Alba – Iulia în perioada 1939 - 1946. postul de secretar la Liceul de fete Re- După această perioadă, sub ocupaţie gina Maria din Bolgrad, apoi se înscrie la rusească, se retrage în calitate de cursurile Facultăţii de Drept din cadrul judecător şi consilier de Curte de Apel Universităţii din Iaşi, obţinînd licenţa în la Ocna Mureşului, jud. Alba. Nu rezistă drept în anul 1929. nici aici mult timp în magistratură şi este Ţara recunoscătoare îi acordă lui disponibilizat conf. Legii 341 de „reorga- Chiril Sberea, în calitate de fost depu- nizare” a magistraturii. tat în Sfatul Ţării din Basarabia, Ordinul La vîrsta de numai 55 ani SBEREA Steaua României în grad de cavaler. De- Chiril se vede dat afară din magistratură, cretul este semnat de Regele Ferdinand fără nici o perspectivă de a fi angajat în şi I. G. Duca în calitate de ministru, în meseria profesată. În această perioadă, data de 31 mai 1923. (Vezi: Anexa). este declanşată o adevărată teroare Conform celor stabilite de către împotriva basarabenilor refugiaţi sau Sfatul Ţării, reforma agrară în Basara- integraţi în România după Unire, care bia a fost realizată mai repede decît erau vînaţi de KGB pentru a fi repatriaţi îîn restul ţării. Astfel, la 5 martie 1921 în Basarabia, sau chiar deportaţi în Sibe- s-a expropiat defi nitiv pentru cauză ria, cum a fost cazul deputaţilor Vladi- de utilitate publică şi naţională, în mir Cristi, Petru Goleţchi, Pan Halippa, baza legii pentru reformă agrară etc. din Basarabia, propietatea Colibaşi, Dar cei mai mulţi au fost arestaţi şi au jjud. Cahul, suprafaţa de 102 ha, care făcut puşcărie în România după 1950, aparţinea lui Chiril Sberea. Preţul de cum a fost cazul deputaţilor Anton Cri- expropiere fi ind fi xat la 211 lei/ha. han (n.b.15), Ştefan Holban, Gherman Regele Mihai şi prin - ministrul Pîntea, Ion Pelivan, etc, unii murind în său C. Argetoianu, în virtutea Legii închisoare. Alţii au fost umiliţi şi lăsaţi pentru împropietărirea foştilor fără serviciu sau cu servicii de mizerie ca deputaţi din Sfatul Ţării şi ai foştilor magazioner, paznic, cum a fost cazul lui membrii ai guvernelor autonome Grigore Cazadin şi Chiril SBEREA. ale Basarabiei, care au înfăptuit Uni- După ce ocupă un post de suplini- rea Basarabiei cu patria mamă, îl tor de limbă rusă la diferite şcoli din îîmpropietăreşte pe Chiril Sberea cu Ocna Mureşului şi Reşiţa în perioada 50 ha, prin titlul de propietate nr. 28 1947 - 1952, îl găsim pe SBEREA Chiril în din 12 iulie 1928. postura de paznic şi magazioner la În- După obţinerea licenţei în treprinderea Economică Industrială din drept, Chiril Sberea ocupă postul de Făgăraş, în perioada 1952 - 1956. În anul judecător la Cahul în perio- 1956, se pensionează după 31 ani de ac-

adada 1929 - 1937. Este înaintat tivitate cu 219 lei pe lună. 130 în funcţie la judecătoria din În ultimi ani de viaţă, locuieşte la PAGINI DE ISTORIER

Făgăraş pentru o perioadă la familia al neamului este consemnat: Gheorghe I. de pe strada T. Vladimires- “Fost deputat în Sfatul Ţării dinC cu nr. 6, foarte aproape de biserica Basarabia”. Brîncovenească, unde achită cu regular- Dumnezeu să-i odihnească ppee itate taxa pentru ocuparea unei strane. toţi cei care şi-au slujit neamull Decedează la Făgăraş la 6 dec. 1973 după mintea şi voinţa cu care auu fostt şi este înmormântat în cimitirul ortodox. înzestraţi. Pe placa comemorativă a acestui bărbat Note:

1 Documentul nr. 1228 din 17 august 1889. 2 Actul de deces nr. 29 din 1910 3 Documentul nr. 84 al Comisiei Judeţene de Expropiere şi Împropietărire Cahul, din 5 martie 1921. 4 Documentul nr.5652 din 5 martie 1916. 5 Actul de deces nr. 342 din 1915. 6 Certifi cat de absolvire al gimnaziului Împăratul Alexandru III din Bolgrad cu nr. 544 din 17 mai 1914. 7 Document eliberat de Comitetul Cursurilor de Agricultur[ din Petrograd cu nr. 7148/27/1925. 8 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag. 35. 9 Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, Ediţia II, 1998, pag 242. 10 Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, Ediţia II, 1998, pag. 243. 11 Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti,Ediţia II, 1998, pag.247. 12 Gh. Bezviconi, Profi luri de ieri şi de azi, Chişinău, 1992, pag. 137,141, 147. 13 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1993, pag.212. 14 Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Chişinău, 1993, pag. 32 15 Alexandru Bobeică, Sfatul Ţării, Chişinău, 1993, pag. 8.. 16 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1993, pag.237. 17 Ştefan Holban, Evenimentele premergătoare congresului ostaşilor moldoveni 1917, Memorii, Patrimoniu nr. 1, Chişinău, 1991, pag. 9. 18 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 111. 19 Gh. Bezviconi, Profi luri de ieri şi de azi, Chişinău, 1992, pag. 205.; - Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 91. 20 Antony Babel, La Bassarabie, Paris, 1926, pag. 246. 21 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 139. 22 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag.250. 23 C. Kiriţescu, Istoria războiului pentru Întregirea României, vol II, Bucureşti, 1989, pag. 201. 24 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 171.

113131 PAGINI DE ISTORIE

25 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 220 26 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 223. 27 Anton Moraru. Istoria Românilor, Chişinău, 1995, pag.144. 28 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag. 291. 29 Anatol Petrencu, Mărturii a unui tragic destin, Patrimoniu nr. 1, 1990, pag. 155. 30 Alexandru Chiriac, Patrimoniu nr.2, din 1991, Mic dicţionar, pag. 72. 31 Sfatul Ţării, Proces vernal nr. 1, Patrimoniu nr. 1, 1990, pag. 161. 32 Ştefan Cazacu, Unirea Basarabiei, Chişinău, 1993, pag. 165. 33 C. Kiriţescu, Istoria războiului de Întregirea României, vol II, 1989, pag. 201. 34 Alexandru Chiria. Mic dicţionar, Patrimoniu nr. 2, din 1991, pag. 75. 35 P. Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag.337 36 Keith Hitchins, România 1866-1947, Bucureşti, Ediţia II, 1998, pag. 274. 37 Anton Moraru, Istoria Românilor, Chişinău, 1995, pag. 170.. 38 N.Ştefan Casso, Ion Pelivan, Fapte trecute şi basarabeni uitaţi, Chişinău, 1992, pag 243. 39 P. Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag. 353. 40 Alexandru Chiriac, Mic dicţionar, Patrimoniu, nr.2 din 1991, pag 74. 41 Alexandru Bobeică, Sfatul Ţării, Chişinău, 1993, pag. 136.; - Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag.525. 42 Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Chişinău, 1993, pag.67. 43 Antony Babel, La Bassarabie, Paris, 1926, pag.261. 44 Antony Babel, La Bassarabie, Paris, 1926, pag. 252. 45 Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei, Chişinău, 1993, pag. 69. 46 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 564. 47 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag. 406. 48 Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag. 406. 49 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 569. 50 Alexandru Bobeică, Sfatul Ţării, Chişinău, 1993, pag. 150. 51 Alexandru Bobeică, Sfatul Ţării, Chişinău, 1993, pag. 150. 52 Alexandru Bobeică, Sfatul Ţării, Chişinău, 1993, pag. 153. ; - Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1992, pag. 307 53 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992. pag. 571 - 574. “În seara zilei de 27 martie 1918, la orele 8 şi 30 minute, în sala de concert a Cazinoului din Chişinău, peste 200 de deputaţi în Sfatul Ţării, membrii guvernului şi ofi cialităţile oraşului Chişinău au participat la dineul ofi cial oferit de primul ministru Alex. Marghiloman”. În toastul lui, dr, Ciugureanu remarca următoarele; „Noi vom avea de luat multe lucruri bune de acolo (România), dar vom duce şi noi ceva într- însa....Credem că fraţii de peste Prut nu se vor ferii de binele pe care-l vom duce noi în ţara noastră a tuturor”. Meniul servit la dineu a fost următorul: - Zacuscă variată - Bulion şi borş - ŞŞalău cu unt, polonez

- FFripturăr de curcan şi miel tânăr 132

PAGINI DE ISTORIE - Salate diverse C - Îngheţată - Fructe - Rachiu-ţuică. - Vin roşu şi alb. -Cafea turcească. La orele 23 şi 15 minute, dineul era terminat, iar d-ul Marghiloman cu întreaga lui suită a plecat cu trenul spre Iaşi. 54 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, pag. 574-577. Ultimul concert a fost dirijat de Jan Bobescu şi a cuprins în program concertele de vioară ale lui Ciaikovski, Saint-Saens şi Ed. Lalo. 55 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii, Chişinău, 1992, Pag. 579.

113333