Un Ostaş Al Unirii - SBEREA CHIRIL

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Un Ostaş Al Unirii - SBEREA CHIRIL PAGINI DE ISTORIER Un ostaş al Unirii - SBEREA CHIRIL Radu MOŢOC, inginer, secretarul Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala “Costache Negri”, Galaţi După mai bine de 90 de ani de la tivată sub îngrijirea Anei D. D Sberea pînă înfăptuirea idealului naţional, România în anul 1912 cînd se îmbolnăveşte şi este Mare, Unirea Basarabiei cu nevoită să o arendeze, la rîndul ţara - mamă, face parte din eiei, preotului Sofroneanu din evenimentele istorice cele CColibaşio ca procurator. Docu- mai interesante ale poporului mmentele indică valoarea român. ddee arendare la acea pe- Un martor ocular, dar şi par- rrioadăio de 7 ruble / diseti- ticipant activ al acestui mare nana, iar preţul de vânzare eveniment, este şi basara- eerar de 65 ruble / disetina3, beanul Chiril SBEREA. 4. Soţia preotului, mama Însemnările de mai jos lului Chiril, supravieţuieşte se doresc a fi o complectare a efortu- încă 5 ani după moartea soţului, lui depus de Iurie Colesnic de a aduna decedând şi ea în anul 1915, la 20 mărturii referitoare la personalităţile septembrie, în vîrstă de numai 41 care au marcat viaţa culturală şi politică ani, după o căsnicie de 24 ani5. a Basarabiei. Din această căsnicie se va naşte Chiril SBEREA se trage dintr-o veche la 14 ianuarie 1893, singurul fi u cu familie de răzeşi moldoveni din sudul numele de Chiril. Studiile primare Basarabiei. Tatăl lui, Stelian Ioan Sberea, Chiril şi le face la şcoala eparhială născut la 1860, a fost preot în satul din satul Colibaşi, urmează gimna- Colibaşi, jud. Cahul,căsătorit în 1891 cu ziul Împăratul Alexandru III din Bol- Ana Dimitrieva Iambulov, din Bolgrad. grad şi obţine diploma de absolvire Preotul Stelian Sberea moştenise de în anul 1913. Notele cele mai mari la părinţi săi o frumoasă propietate de le primeşte la limba latină, religie şi pămînt arabil în zona Colibaşi, la locul istorie6. numit Vadul lui Isac. Sînt documente ca- În perioada 1913 - 1914, urmează re atestă încă din 18891, faptul că aceas- cursurile Şcolii de Agricultură din tă moşie era arendată de Stelian Sberea Petrograd7 din dorinţa familiei de pînă în anul 1910, cînd decedează2. a deveni specialist în ex- După această dată, moşia a fost cul- ploatarea terenului agricol. 111717 PAGINI DE ISTORIE Întervine mobilizarea de război şi este înnobilaţi. Astfel, în 1911, din 468 de obligat să se înroleze în armata ţaristă ca familii nobiliare din Basarabia, doar 138 subofi ţer pînă la începutul anului 1917, mai erau româneşti9. cînd izbucneşte revoluţia. Anexarea Basarabiei a afectat pro- În acea perioadă, România nu fuse- fund şi compoziţia populaţiei. Potrivit se încă înfrîntă de germani, dar era recensămîntului din 1817, 86% din lo- înconjurată acum din toate părţile cuitori erau români, iar în 1897 numai de duşmani. Revoluţia şi defecţiunea 56% erau români, 18,9% erau ucraineni rusească aruncase şi mai mult România şi ruşi, iar 11,7% evrei10. la picioarele adversarului. La 18 februa- Timp de un secol, Biserica din Ba- rie 1917, în palatul Ştirbei de la Buftea sarabia a fost supusă unei neîncetate începeau tratativele între Averescu şi centralizări şi rusifi cări, care a dominat Mackensen, ca la 5 martie 1917 să se şi politica în domeniul învăţămîntului semneze pacea preliminară. şi culturii. În mijlocul anilor 1860, în Răpită printr-un act de silnicie, Basarabia funcţionau în parohiile rurale provincia dintre Prut şi Nistru, îm- circa 400 de şcoli, cu 7 000 de elevi, iar parte, din 1812, soarta provinciilor în 1880 mai rămăseseră doar 23 de şcoli, de alte etnii din imperiul rus. Cu o principala cauză a fost, se pare, insistenţa populaţie de 129 milioane de locu- autorităţilor bisericeşti ca predarea să se itori, Rusia număra, conform statis- facă în limba rusă, în condiţiile în care ticilor ofi ciale din 1897, numai 43.3% nici preoţi şi nici elevi nu ştiau ruseşte11. ruşi restul erau 107 popoare care În aceste condiţii era fi resc ca litera- vorbeau 147 de limbi şi dialecte8. tura română din provincie să stagneze. După 1812, autorităţile ruseşti şi-au La început, intelectuali din Basarabia stabilit ca obiectiv pe termen lung menţineau contacte regulate cu Iaşul şi integrarea provinciei în structura Bucureştiul. administrativă generală a imperiu- Trebuie să amintim, în acest sens, lui. cîteva personalităţi basarabene din Perioada de “autonomie”, cînd acea perioadă: Alexandru Hîjdeu (1811 au fost păstrate instituţiile şi legile - 1872), un spirit enciclopedic; Con- moldoveneşti, a luat sfîrşit în 1828. stantin Stamate (1786 - 1869), poet şi Această administraţie de după traducător; Teodor Vârnav (1801 - 1860), 1828, bazată pe modele ruseşti, autor al unei încîntătoare autobiografi i nu a luat în seamă tradiţiile au- Istoria vieţii mele etc.12 Totuşi în această tohtone, iar rezistenţa românească provincie nu a existat o mişcare politică faţă de dominaţia rusească a fost naţională românească înainte de 1905, sporadică şi inefi cientă. Pe măsură cînd moderaţii conduşi de către Pavel ce se consolida stăpînirea rusească, Dicescu, mare moşier, doctor în fi lo- proprietatea pămînturilor zofi e la Universitatea din Heidelberg, se destrăma şi acestea erau au înfi inţat Societatea pentru Cultură 118 oferiteofe străinilor care erau Naţională. Aceştia au pledat pentru in- PAGINI DE ISTORIER troducerea limbii române ca limbă de na s-a simţit străin în mediul ru- predare în învăţământ13. sesc, menţionează un cunoscutC În 1906, apare revista Basarabia etnograf şi folclorist basara- sub conducerea lui Constantin Stere bean Ştefan Ciobanu14 (n.b.2). (n.b.1) care revine la Chişinău pentru a Văzînd descompunerea armatei,i sprijini mişcarea reformatoare împotri- răscoalele militare, grevele şi revolteleoltelel va ţarismului. Organizarea editării la agrare, mitingurile de pe front, moldo- Chişinău a primului ziar în limba română venii care au fost mobilizaţi în proporţie a necesitat procurarea unei tipografi i cu de 12 % din întreaga populaţie, s-au în- litere chirilice, numai titlul fi ind tipărit tors acasă după război cu altă mentalitte cu litere latine. şi alte sentimente. În mijlocul haosului din Rusia anu- Cu mult înainte de primul război lui 1917 şi a războiului mondial, proce- mondial, nucleul luptei pentru ideea sul despărţirii popoarelor subjugate de naţională l-au constituit cei ce s-au Rusia s-a desfăşurat fi resc şi destul de adunat în jurul lui Em. Gavriliţă şi au rapid. Finlanda se eliberează în aprilie format Grupul Naţional Democrat 1918, Estonia la 28 noembrie 1917 Moldovenesc (1905)15. Acest grup îşi proclamă suveranitatea. Lituania, se va transforma ulterior în Partidul ocupată de Germania, îşi pronunţă Naţional Moldovenesc, avîndu-i în independenţa la 18 martie 1917, Bie- frunte pe Pan Halippa (n.b.3), Ion lorusia, de asemenea, îşi proclamă Pelivan (n.b.4). independenţa la 17 decembrie 1917, la La 14 ianuarie 1907, apare Mol- 17 noiembrie 1917 Ucraina se proclamă doveanu (pînă la 15 octombrie Republică Autonomă, izolînd Basara- 1908), gazetă în limba română, iar, bia de Rusia ţaristă. Acelaşi proces de la 22 aprilie 1907, Viaţa Basara- eliberare o parcurg şi alte popoare din biei, prima gazetă cu litere latine componenţa Rusiei: tătarii din Crimeea, sub conducerea lui A. Nour. Re- armenii, georgienii, azerii etc. vista Viaţa Românească, fondată Dacă un popor ca bieloruşii (ruşii la Iaşi tot de C. Stere împreună cu albi), legat prin tradiţie istorică cu ruşii, G. Ibrăileanu, avea încă din 1906 o înrudit cu ei prin limbă, îşi reclamă rubrică specială Scrisori din Basara- dreptul la o viaţă liberă, putea oare bia şi Bucovina. poporul român din Basarabia, cu însuşiri Din luna iulie 1913, la Chişinău se etnice şi o cultură atît de deosebită, să publică timp de 4 ani revista litera- rămînă nepăsătoare faţă de aceste eve- ră bilunară Cuvînt Moldovenesc, nimente din Rusia? condusă de N. N. Alexandri (n.b.5). Poporul românesc din Basarabia În 1914 redacţia acestei reviste este şi-a conservat în sufl etul său comoara preluată de către S. G. Murafa, care nepreţuită de obiceiuri şi datini vechi, publică pentru prima dată poezia de amintiri istorice, şi-a păstrat limba, lui Alexei Mateevici Limba obîrşia, instinctul de rasă, el întotdeau- noastră. 111919 PAGINI DE ISTORIE La 5 martie 1917, soşeşte la Chişinău administraţie, autonomia bisericească, o telegramă ofi cială de la Petrograd, oprirea colonizării, drepturi egale pen- prin care se anunţă că Basarabia nu mai tru moldovenii de peste Nistru,etc. este în componenţa imperiului ţarist. Trebuie amintit şi faptul că în Basara- Reacţia apare abia la 10 martie, cînd bia veniseră în refugiu şi o pleiadă de se improvizează şi la Chişinău prima intelectuali ardeleni, printre care Oni- manifestare de stradă, cu steaguri roşii, sifor Ghibu (n..b.6) şi Octavian Goga. muzică, nelipsita Marsilieză, discursuri. Încă de la sosire(12 martie 1917), Oni- Manifestau soldaţi, funcţionari, dar şi sifor Ghibu se implică cu trup şi sufl et autorităţile guberniei16. la mişcarea naţională din Basarabia. La Cei peste 300 000 de soldaţi şi ofi ţeri evenimentul de înfi inţare a Partidului moldoveni, afalţi sub arme la acea dată, Naţional Moldovenesc, el este alături de alcătuiau majoritatea populaţiei active Pavel Gore - preşedinte, Vasile Stroiescu a românilor din Basarabia. La 22 mar- (n.b.7) – preşedinte de onoare, Vl. Herţa tie 1917, la Chişinău, se constituie - secretar general, P. Halippa, generalul Sovietul soldaţilor şi ofi ţerilor. Cum Donici, părintele Gurie Grosu (n.b.8), S. trupele cele mai numeroase, care Murafa, I. Pelivan, şi avocatul Moţoc (din conţineau elemente moldoveneşti, Cetatea Albă)18. erau la Odesa, Statul major al ţinu- Vasile Stroiescu, ales preşedinte de tului militar Odesa al teatrului de onoare în absenţă, expediază celebra acţiune militară, la data de 24 martie telegramă cu această ocazie: „Eu sînt 1917, adresează sublocotenentului la dispoziţia Tării mele, cu mintea atît cît Sberea Chiril ordinul (cu nr. 2684) de mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi numire în regimentul de infanterie cu toată averea”19.
Recommended publications
  • Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională
    ELENA ALISTAR: MODEL DE VERTICALITATE ŞI CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ Conf. univ. dr. Rodica SOLOVEI, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău Abstract. Elena Alistar was born in 1873, in Vaisal, Ismail district, in a priest’s fami- ly. She studied at the primary school from Congaz village, district Cahul, at the Eparchial School for Girls of Chisinau, and at the Faculty of Medicine of University of Iasi. She was ac- tively involved in the Bessarabian national liberation movement in 1917-1918. Elena Alistar founded Women’s Cultural League in Bessarabia and became its representative in Country Council. She voted for the Union of Bessarabia with Romania on March 27th 1918. During the interwar period she was the director of the Eparchial School of Girls of Chisinau, contributing to the transforming of this educational institution into an elite school. After June 28, 1940, she took refuge in Romania, living for a period in Iasi, then being sent by the communist regime in Pucioasa, Dâmboviţa district. She died in 1955. Elena Alistar wrote Amintriri din anii 1917/1918, which was published in magazine Pat- rimoniu no. 3, 1991 by dr. Ion Ţurcanu. The material is an important primary historical source that can be used in the process of studying the history of Romanians in secondary schools and high schools. Elena Alistar, unica femeie membră a Sfatului Ţării, îşi rezuma crezul în felul urmă- tor: „Trebuie ca orice fiinţă omenească să-şi aducă obolul ei de muncă, inimă, de suflet, de fiinţa lui şi chiar viaţă, pentru ca să contribuie cât de puţin la realizarea aspiraţiilor”.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – Complex Personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu
    PROBLEME DE CERCETAREMEDICINĂ ŞI CULTURĂ MEDICI – PERSONALITĂŢI COMPLEXE, PARTICIPANTE ALE MARII UNIRI: DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – complex personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu Prof. Dr. Georgeta Siniţchi Centrul Medical Alergologic „Atopia“, Iaşi REZUMAT De-a lungul istoriei noastre, medicii au intrat în politică pentru interesul naţional, iar avantajul este că prin formarea lor deţin o conştiinţă comunitară, o capacitate de întelegere şi o cultură ştiinţifică. Prezentăm două personalităţi istorice care şi-au legat numele de marea unire din 1918. Dr. Elena Alistar a fost femeia care a reuşit să se impună pe scena politică a Basarabiei în timpul când era dificil pentru o femeie să facă şcoală şi să devină om politic. A fondat Liga Culturală a femeilor din Basarabia, a fost deputat în Sfatul Ţării în primul parlament al Basarabiei, contribuind efectiv la Marea Unire. Elena Alistar a fost persoana care i-a aşezat eşarfa tricoloră pe piept lui Ion Inculeţ, cel ales ca preşedinte al Sfatului Ţării. Dr. Daniel Ciugureanu a fost personalitatea care a contribuit esenţial la Marea Unire, fiind primul ministru al Republicii Democrate Moldo- veneşti, deputat al Sfatului Ţării, preşedinte al Consiliului de Miniştri. El a cerut oficial ajutorul armatei româ- ne, a făcut parte din delegaţia care a dus la Iaşi actul Unirii Basarabiei cu România şi a fost ales vicepreşe- dinte al Senatului României Mari. Cuvinte cheie: Marea Unire, personalităţi, istorie, medici ABSTRACT The doctors enter in politics for the national interest, and the advantage is that by forming themself have the own consciousness community, one understanding science culture .
    [Show full text]
  • Instituția Publică Liceul Teoretic
    Instituția Publică Liceul Teoretic 30 Biologie 11 Ungureanu Gheorghe Ungheni Ungheni M „Ion Creangă” Instituția Publică Liceul Teoretic 31 Biologie 12 Nogailîc Adriana Chișinău Chișinău I Republican „Aristotel” Liceul Teoretic „Mihail 32 Biologie 12 Ungureanu Dumitrița Hîncești Hîncești II Sadoveanu” Liceul de Creativitate și Inventică 33 Biologie 12 Mazureac Ilinca Chișinău Chișinău II „Prometeu-PRIM” Instituția Privată de Învățământ 34 Biologie 12 Jitaru Andreea Durlești Chișinău III Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Publică Liceul Teoretic 35 Biologie 12 Ciorici Cătălina Nisporeni Nisporeni III „Mircea Eliade” Dubăsarii 36 Biologie 12 Scobioală Marina Liceul Teoretic „Nicolae Donici” Criuleni III Vechi Instituția Publică Liceul Teoretic 37 Biologie 12 Proțuc Cristina Chișinău Chișinău M Republican „Aristotel” Instituția Publică Liceul Teoretic 38 Biologie 12 Ciobanu Cristina Ungheni Ungheni M ”Gheorghe Asachi” Instituția Publică Liceul Teoretic 39 Biologie 12 Eșanu Mihaela Chișinău Chișinău M „Gheorghe Asachi” Liceul de Creativitate și Inventică 40 Biologie 12 Grosu Cristiana Chișinău Chișinău M „Prometeu-PRIM” Instituția Privată de Învățământ 41 Chimie 9 Andrei Adelina Durlești Chișinău I Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Privată de Învățământ 42 Chimie 9 Mocreac Valerian Durlești Chișinău II Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Privată de Învățământ 43 Chimie 9 Mehryar-Rad Roxana Durlești Chișinău II Liceul Teoretic „Orizont” Liceul Teoretic Educație generală 44 Chimie 9 Pirovskih Daria Tiraspol Tiraspol III din orașul Tiraspol
    [Show full text]
  • Rezoluția Conferinței Științifice Internaționale Centenar Sfatul Țării
    782 CENTENAR SFATUL ȚĂRII REZOLUȚIA CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICE INTERNAȚIONALE CENTENAR SFATUL ȚĂRII La împlinirea unui secol de la constituirea Sfatului Țării, ca organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, participanții la Conferința științifică interna- țională Centenar Sfatul Țării, desfășurată în data de 21 noiembrie 2017 la Chiși- nău, sub egida Academiei de Științe a Moldovei și Academiei Române, cu concursul Institutului Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău, Universității de Stat din Moldova, Universității Pedagogice de Stat Ion Creangă din Chișinău, Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Universității Al. I. Cuza din Iași, Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Centrului de Cultură și Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, altor instituții partenere, constată următoarele: 1. Constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, valabile în condițiile Primului Război Mondial și ale disoluției imperiului țarist, prin antrenarea în alegerea corpului deputaților a unor largi segmente ale populației române majo- ritare și a etniilor conlocuitoare, a partidelor politice, organizațiilor revoluționare, organelor administrației locale, unor categorii socio-profesionale, asociațiilor nați- onale și culturale, Sfatul Țării a pus piatra de temelie a autodeterminării Basarabiei, a democrației și parlamentarismului de factură modernă europeană în spațiul dintre Prut și Nistru; 2. Desfășurându-și activitatea în condițiile în care asupra Basarabiei plana pe- ricolul dezintegrării
    [Show full text]
  • Valeriu POPOVSCHI
    DOCUMENTE NOI PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE BIROUL DE ORGANIZARE A SFATULUI ŢĂRII ÎN VEDEREA CONSTITUIRII PRIMULUI PARLAMENT AL BASARABIEI Valeriu POPOVSCHI Biroul de organizare a Sfatului Ţării a fost o structură neobişnuită. Anume acestei structuri i-au revenit toate meritele în ceea ce priveşte crearea şi inaugurarea solemnă la Chişinău, pe data de 21 noiembrie 1917, a primului organ legislativ suprem al Basarabiei – Sfatul Ţării, care a jucat un rol istoric în destinul mult pătimitei provincii dintre Prut şi Nistru. Se ştie că Biroul a fost înfiinţat la 27 octombrie 1917, în ultima zi de lucru a Congresului militar-moldovenesc1, după ce la 23 octombrie forul militarilor moldoveni adoptase deci- zia de a întemeia Sfatul Ţării2. Iniţial, din Birou făceau parte doar câţiva deputaţi militari, aleşi de Congresul în cauză (sublocotenentul Vasile Ţanţu – preşedinte, marinarul Grigore Turcuman, voluntarul Ion Buzdugan, praporşcicul Nicolae Suruceanu şi soldatul Zamfir Munteanu3), mai apoi, însă, el a întrunit în componenţa sa, după cum se menţionează în literatură, 53 de membri4, printre care şi principalii lideri ai mişcării naţionale din ţinut: Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Erhan, Teofil Ioncu, Nicolae Alexandri, Nicolae Bosie- Codreanu, Gherman Pântea, Elena Alistar etc. Imediat după înfiinţare, Biroul de organizare a Sfatului Ţării s-a implicat plenar şi cu mult curaj în activitatea extrem de responsabilă de constituire, în termenul cel mai scurt posibil, a parlamentului Basarabiei. Deja la 4 noiembrie
    [Show full text]
  • Chișinăul Nostru Necunoscut IURIE COLESNIC
    CHIșINăuL nostru NECUNOSCUT IURIE COLESNIC CARTIER Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 022 24 05 87, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected] Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 021 210 80 51. E-mail: [email protected] www.cartier.md Cărțile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Cartier eBooks pot fi procurate pe iBooks, Barnes & Noble și www.cartier.md LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 022 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 022 24 10 00. E-mail: [email protected] Comenzi CARTEA PriN POȘTĂ CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712 București, România. Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: [email protected] Plata se face prin ramburs, la primirea coletului. Colecția C(art)ier este coordonată de Vitalie Coroban Editor: Gheorghe Erizanu Credit fotografic: arhiva Iurie Colesnic Lectori: Em. Galaicu-Păun, Mariana Pagu Design/tehnoredactare: Vitalie Coroban Prepress: Editura Cartier Tipărită la Bons Offices Iurie Colesnic CHișiNĂUL NostrU NecUNoscUT Ediția I, septembrie 2015 © 2015, Editura Cartier pentru prezenta ediție. Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare. Aprobat de Comisia de selecție pentru editarea cărții naționale și editat cu contribuția Ministerului Culturii. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015 (Tipogr. „Bons Offices”). – 632 p.
    [Show full text]
  • Revista Nr 4 19 Final.Indd
    olului PERSONALIA VALORI INTERBELICE ROMÂNEȘTI. PROFESORUL UNIVERSITAR CONSTANTIN N. TOMESCU olului DOI: 10.5281/zenodo.3567697 Conferențiar universitar, doctor Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC CZU: 27-7(478) Institutul de Istorie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Profesor universitar, doctor, George ENACHE Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați ROMANIAN INTERWAR VALUES. PROFESSOR CONSTANTIN N. TOMESCU Abstract. The article presents the work of the secretary of the Bessarabian Metropolitan Church professor Constantin N. Tomescu, between 1918-1940 and 1941-1944. Born in Constanta, after his studies at the Iasi Theological Seminary and then at the Faculty of Theology in Bucharest, Constantin N. Tomescu was delegated as secretary of the Metropolitan Church of Bessarabia and ful"illed this function throughout the interwar period. In Chisinau he carried out extensive cultural activities: in parallel with the position of secretary of the Metropolitan, he collaborated in publishing several newspapers and magazines, actively participated in various Committees, Societies, Cultural Associations, schools, etc. In 1926 he actively participated in the opening of the Faculty of Theology in Chisinau, being involved until 1944 as a professor and dean of this faculty. In 1937 - 1938 he was Minister of Cults and Arts. With the Soviet army entering Bessarabia in 1944, he and his family "led to Romania. During the communist regime, he was imprisoned three times as a representative of the old Romanian ruling elite, and the longing for Bessarabia intensiied his desire to put on paper his impressions during the period in of"ice, in the administrative centre of the Romanian province on the left of the Prut. Constantin Tomescu’s memoirs, taken out of anonymity and published in their entirety, become a rich historiographical source.
    [Show full text]
  • 11. File Din Trecut
    Gheorghe BACIU FILE DIN TRECUTUL MEDICINEI BASARABENE Chişinău 2015 CZU… Redactor: Raisa Ciobanu Machetare computerizată: Anatol Bondarev Copertă: Vladimir Jeleznîi ISBN.. In Memoriam Academicianului Eugen Popuşoi, eminent organizator al Serviciului de sănătate publică, fondatorul şcolii şi catedrei Istoria medicinei. Slăbiciunea statului, a obştii, vine de la faptul că între oameni şi, mai ales, între bărbaţii de stat, nu există bună înţelegere şi armonie. Dimitrie Cantemir, 1705 Arta terapiei nu trebuie înţeleasă ca o lege, fără milă şi indiferenţă faţă de sănăta- tea bolnavilor, aşa cum fac cei ce nu cunosc asprimea naturii şi comunitatea suferinţe- lor… Eu vă cer ca spre deosebire de alţi me- dici, să vă siliţi de a nu prescrie medicamen- te înainte de a vă fi gândit dacă nu o faceţi decât pentru presupusa voastră capacitate. Alexandru din Tralles sec. VI, d.Hr. PREFAŢĂ Lucrarea profesorului universitar Gheorghe Baciu se re- feră la istoricul medicinei pe plaiul basarabean, temă stu- diată insuficient până în prezent. Autorul încearcă să aco- pere această lacună şi să extindă cunoştinţele ce ţin de is- toria statornicirii şi evoluţiei sănătăţii publice în întreg in- terfluviul pruto-nistrean, cu un accent preponderent pe personalitatea unor medici proeminenţi, care au stat de veghe la sănătatea conaţionalilor noştri de-a lungul timpu- lui. Are dreptul la viaţă axioma precum că viitorul prezen- tului izvorăşte din trecut şi că biserica şi şcoala au avut un rol important în dezvoltarea medicinii naţionale, reprezen- tate de personalităţi de vază, originare sau descendente din spaţiul investigat, care şi-au onorat cu înalt profesionalism şi dăruire de sine Jurământul lui Hipocrat.
    [Show full text]