DOCSLIB.ORG

IOAN MANCAª Basarabiei La România a Trecut În Nefiinþã Dan RAVARU Întunericul Rusesc

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
IOAN MANCAª Basarabiei La România a Trecut În Nefiinþã Dan RAVARU Întunericul Rusesc Nr. 109 MARTIE Fondatã: 1998 Anul XIII 2011 REVISTà DE CULTUERà EDITATLà DE ASOCIAÞINA CULTURAULà „ACALDEMIA RURALà ELANUL“ DIN GIURCANI, COMUNA GÃGEªTI, JUDEÞUL VASLUI 93 de ani de la revenirea IOAN MANCAª Basarabiei la România a trecut în nefiinþã Dan RAVARU Întunericul rusesc Aflat „au carrefour des empires” (La rãscrucea imperiilor) care au fost, uneori, doar puteri militare, poporul român ºi-a croit o cale proprie de supravieþuire, folosindu-se de fragilul echilibru rezultat din anularea reciprocã a dorinþelor lacome ale vecinilor, sau intrând el însuºi în luptã, exploatând potenþialul adversarilor, ca la competiþiile marþiale de astãzi. Rivalitãþile dintre tãtari ºi maghiari, dintre aceºtia ºi polonezi, mai târziu dintre Imperiul Habsburgic ºi cel Otoman, au ajutat în timp la menþinerea intactã a formaþiunilor statale româneºti, între aceleaºi hotare, apãrate de românii numiþi moldoveni sau munteni, adesea moldo-valahi. Toate acestea pânã la apariþia ruºilor. Popor slav (denumirea de “sclavi” vine de la “slavi”), ruºii au beneficiat din plin de hazardurile istoriei. Dupã ce au stat 250 de ani sub jugul tãtarilor, grupându-se în jurul Moscovei, un fost orãºel al cneazului Dolgoruki, unde stãpânii mongolici adunau dãrile, ruºii au cunoscut o nemaipomenitã extindere teritorialã, reuºind sã se apropie ºi de români. Sub acoperirea unei ortodoxii pervetite în rãpirea de pãmânturi strãine, þineau sã ne elibereze, chipurile, de sub turci, de fapt sã înlocuiascã un jug de lemn cu unul de fier. (20 iulie 1951, Bârlad - 29 martie 2011, Vaslui) Dupã tatonãri între fraþii de credinþã din Muntenia ºi Moldova, între care ºi atragerea unei fiice a lui ªtefan cel Mare la În numãrul viitor vom acorda In memoriam un spaþiu mai larg Moscova, unde a murit în temniþã, sau coruperea unor prelaþi OMULUI DE CULTURà plecat prea devreme dintre noi. ortodocºi, ori a unor pretendenþi la tron, ruºii trec la acþiuni Dumnezeu sã-l odihneascã ! directe. Profitând de naivitatea lui Dimitrie Cantemir, ilustru cãrturar ºi prost politician, Petru cel Mare pãtrunde în Moldova, cãlcatã pentru prima oara de cizma ruseascã, dar, din fericire, Drumul Siretului ilustrat în este înfrânt la Stãnileºti. Din nefericire, însã, comandantul otoman, care-l înconjurase, îi putea nimici întreaga armatã ºi îl descoperiri monetare de pe putea lua prizonier, a fost corupt de þarina Ecaterina cu mult aur ºi, se spune, cu încã ceva... Altfel, Rusia se întorcea la statutul teritoriul judeþului Galaþi sãu anterior, de þara semi-asiaticã, ºi nu ne mai dãdea dureri de Sorin LANGU cap. La Stãnileºti s-a incheiat primul dintre cele cinci rãzboaie ruso-turce, care au devastat Þãrile Române timp de un secol ºi Apele curgãtoare au fost dintotdeauna sursã de hranã ca ºi au avut drept rezultat rãpirea Basarabiei în 1812. Unul dintre cale de comunicaþie. Siretul ºi Prutul, datoritã poziþiei lor – strãbat acestea, care a durat 4 ani (1735-1739), era sã se încheie cu Moldova de la nord la sud – au constituit, încã din cele mai vechi acceptarea de cãtre boierii moldoveni a supuºeniei ruseºti, timpuri cele mai simple cãi de comunicaþie. Acest lucru este norocul nostru a fost cã ruºii au fost obligaþi sã se retragã. A demonstrat de mulþimea aºezãrilor, de diferitele surse documentare urmat o altã perioadã dificilã, caracterizatã astfel de Karl Marx: ºi arheologice1 ºi de mãrturiile numismatice. În rândurile care „Rãzboaiele Rusiei împotriva Turciei au loc întotdeauna când la urmeazã dorim sã urmãrim situaþia descoperirilor monetare pe graniþa de apus a Rusiei domneºte pacea ºi când Europa este ultimul tronson, ºi anume pe teritoriul actualului judeþ Galaþi. Actualul judeþ Galaþi a fost o zonã locuitã din cele mai vechi timpuri.2 ocupatã, într-un fel sau altul, în altã parte. - continuare în pagina 2 - - continuare în pagina 4 - Nr. 109 - martie 2011 ELANUL Drumul Siretului ilustrat în descoperiri monetare de pe teritoriul judeþului Galaþi - urmare din pagina 1 - Poziþia geograficã deosebitã (între Siret, Prut ºi Dunãre) a fost aparþinând probabil unui negustor care l-a îngropat în sec.XVII. Din un avantaj mereu fructificat de popoarele care s-au perindat prin sec.XVIII dateazã alte tezaure: cele de la Tecuci, Þigãneºti, Þepu22 zonã. În plus apropierea de Dobrogea a fãcut din zona Galaþilor o ºi Umbrãreºti23 dominate de moneda otomanã ºi de cea rusã. zonã de tip “coridor”, interferenþã între zona stepei cu cea a luncii Dupã cum se vede în aceastã scurtã prezentare monedele Dunãrii ºi cea deluroasã. descoperite de-al lungul Siretului jaloneazã una din cele mai vechi Perioada de care ne ocupãm este cea cuprinsã între secolele cãi comerciale de la est de Carpaþi. Descoperirile monetare se III-XVIII, tocmai pentru a ilustra cât mai convingãtor aserþiunea concentreazã de-a lungul Siretului, alcãtuind peste 75% din totalul potrivit cãreia drumul Siretului a fost folosit din cele mai vechi timpuri descoperirilor din judeþul Galaþi. O explicaþie ar fi poziþia de tranzit a ºi pânã astãzi. judeþului Galaþi, el fãcând parte din culoarul de trecere a turanicilor. În secolul III se înregistreazã o primã monedã la Lieºti,3 o Fãrã pretenþia de a epuiza tema, considerãm cã scurta analizã a monedã rarã, un sestert de tip “Provincia Dacia”, tip emis la circulaþiei monetare în judeþul Galaþi din perspectiva drumului Sarmisegetusa, Apulum sau Viminacium între 246-257,4 unicul Siretului a adus unele precizãri în legãturã cu relaþiile comerciale exemplar,5 pentru mult timp, din afara provinciei fiind gãsit la Lieºti, din secolele III – XVIII. din pãcate fãrã alte detalii. Un al doilea exemplar, care provine dintr- Note: o colecþie particularã, va fi publicat în curând.6 1. C.Ilie , M.Nicu , Situri ºi puncte arheologice din judeþul Galaþi, în Dupã retragerea aurelianã circulaþia monedei mãrunte se Danubius, XXI, 2002, passim. reduce considerabil, schimburile comerciale se diminueazã, 2. Ibidem. 3. I. Winkler, Moneda PROVINCIA DACIA, SCN, V, 1971, p. 154. tezaurele descoperite datorându-se mai mult migratorilor care se 4. Nikola Crnobrnja, Novac provincije Dakije u zbirci Svetozara St. revãrsau în valuri. Un prim tezaur apare la Movileni de Tecuci ºi Dušaniæa, Beograd, 1993, p.27, I. Winkler, Moneda PROVINCIA constã în 26 de monede de aramã care provin de la Tiberiu II DACIA, SCN, V, 1971, p. 157, C. Gazdac, Circulatia monetara în Dacia Constantin ºi Mauricius Tiberiu ºi are ca terminus post-quem anul si provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. I-II, Cluj- 600.7 Acest tezaur se încadreazã într-un orizont mai larg de tezaure Napoca, 2002 , p. 206-207, 321, 561-591, I.Glodariu, Istoria din aceeaºi perioadã: Horgeºti – jud.Vaslui, ºi Grumezoaia – României.Transilvania, I, Cluj-Napoca, 1997, p.119, C.Munteanu, jud.Vaslui.8 Al doilea tezaur provine de la Galaþi, este ascuns în jurul Repertoriul descoperirilor monetare de tip Provincia Dacia, în Acta Terrae Septemcastrensis, II, Sibiu, 2003, p.107 – 125, C.Gãzdac, anului 680 ºi constã în 12 hexagammes de argint de la Heraclius ºi Aspects of coin circulation in Roman Dacia, în Roman Coins Outside 9 Heraclius Constantin. the Empire.Ways and Phases, Contexts and Functions.Proceedings of Timp de câteva secole nu se mai înregistreazã monede pe the ESF/SCH Exploratory Workshop, Raziwill Palace, Nieborow traseul Siretului în zona Galaþiului, efect atât al evenimentelor (Poland), 3-6 september 2005, Weteren, 2008, p.269-294, Agnes politice (interpunerea celui de-al doilea Þarat Bulgar, tulburãrile din Alföldy – Gãzdac, C.Gãzdac, The Coinage „Provincia Dacia” – a interiorul Bizanþului etc.), cât ºi monetare (criza de monetar, Coinage for one Province only? (AD 246-257), în AMN, , 39-40/1, 2002- 10 2003, p.247-258. ruralizarea în spaþiul balcanic etc.). 5. Exemplare au circulat pe teritoriul întregii Dacii, ºi chiar în zonele Legatã de revenirea Bizanþului la Dunãrea de Jos în 971 este apropiate, ca Illyricum, Pannonia sau Moesia Superior. 11 moneda lui Tzimiskes descoperitã la Tecuci , descoperire ce 6. Acta Musei Tutovensis, 7, 2011, sub tipar. trebuie privitã cu circumspecþie, fiind singura monedã de acest tip 7. I.Dimian, Câteva descoperiri monetare bizantine pe teritoriul României, de la est de Carpaþi cu locul descoperirii indicat, alte 4 monede de la în SCN, I, 1957, p.194-195, C.Preda, Circulaþia monedelor bizantine în Tzimiskes aflându-se în muzeele de la Iaºi (2) ºi Chiºinãu (2)12. Este regiunea carpato – dunãreanã, în SCIV, 23, 3,1972, p.404, posibil ca moneda sã fie achiziþionatã din alte pãrþi (probabil E.Oberlander – Târnoveanu, La monnaie byzantinedes Vie-VIIe siècles au-dèla de la frontière au Bas-Danube.Entre politique, Dobrogea) sau sã fie ulterioarã (probabil Vasile II), situaþii întâlnite économie et difussion culturelle, în Histoire et mesure, XVII – 3-4, 2002 de altfel. , p.36 13 Primele monede care pãtrund sunt cele de la ªendreni ºi 8. Ibidem. Lieºti14, provenind de la Roman II (1028 – 1034). Moneda de la 9. I.Dimian, op.cit., p.196-197, C.Preda, op.cit, p.401, E.Oberlander – ªendreni este deosebit de importantã deoarece ea dateazã ultima Târnoveanu, op.cit , p.53. fazã a culturii Dridu15, fiind descoperitã într-o aºezare de acest tip pe 10. G.Ostrogorsky, History of the Byzantine State, Rutger University Press, malul lacului Cãtuºa. 1969, p.156-260. 11. Costin C. Kiriþescu,Sistemul bãnesc al leului ºi precursorii lui, vol. I, Ambele monede jaloneazã drumul Siretului indicând o Bucureºti, 1997, p.454. penetrare rapidã spre nord. 12. V.Spinei, Moldova în secolele XI – XIV, Chiºinãu, 1994, 123-124. Moneda de la Lieºti poate fi pusã în legãturã cu raidurile 13. D.Gh.Teodor, Descoperirile arheologice de la ªendreni-Galaþi, în pecenege din zonã, la Lieºti, dar ºi în apropiere, la Umbrãreºti, Danubius, I, 1967, p. 130 ºi urm.; descoperindu-se complexe funerare nomade16. 14. V.Spinei, Moldova, p.122. Urmeazã monedele de la Mihail IV (1034 – 1041), una 15. D.Gh.Teodor, Descoperirile arheologice de la ªendreni-Galaþi, p.
Load more

Recommended publications
  • Elena Alistar: Model De Verticalitate Şi Conştiinţă Naţională
    ELENA ALISTAR: MODEL DE VERTICALITATE ŞI CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ Conf. univ. dr. Rodica SOLOVEI, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău Abstract. Elena Alistar was born in 1873, in Vaisal, Ismail district, in a priest’s fami- ly. She studied at the primary school from Congaz village, district Cahul, at the Eparchial School for Girls of Chisinau, and at the Faculty of Medicine of University of Iasi. She was ac- tively involved in the Bessarabian national liberation movement in 1917-1918. Elena Alistar founded Women’s Cultural League in Bessarabia and became its representative in Country Council. She voted for the Union of Bessarabia with Romania on March 27th 1918. During the interwar period she was the director of the Eparchial School of Girls of Chisinau, contributing to the transforming of this educational institution into an elite school. After June 28, 1940, she took refuge in Romania, living for a period in Iasi, then being sent by the communist regime in Pucioasa, Dâmboviţa district. She died in 1955. Elena Alistar wrote Amintriri din anii 1917/1918, which was published in magazine Pat- rimoniu no. 3, 1991 by dr. Ion Ţurcanu. The material is an important primary historical source that can be used in the process of studying the history of Romanians in secondary schools and high schools. Elena Alistar, unica femeie membră a Sfatului Ţării, îşi rezuma crezul în felul urmă- tor: „Trebuie ca orice fiinţă omenească să-şi aducă obolul ei de muncă, inimă, de suflet, de fiinţa lui şi chiar viaţă, pentru ca să contribuie cât de puţin la realizarea aspiraţiilor”.
    [Show full text]
  • Revista Română”, Nr
    ■ 100 de ani de la la de 100 de ani România cu Unirea Basarabiei România lui Ferdinand I - Graniele României lui Ferdinand I nu sunt- Voievozii au întrevăzut din cele mai vechi creaiunea unei clipe, nici rezultatul unor hotă timpuri primejdia, dar şi însemnătatea acestui râri nesocotite. Temeiul lor se adânceşte în rai loc de strajă. Ştefan cel Mare scrisese doar unile înseşi de existenă ale naiunii noastre, ca- veneienilor că cele două cetăi ce le râvneau şi în trecutul nostru cel mai îndepărtat. turcii, Chilia şi Cetatea Albă, erau toată Moldova, Deşi împărit între mai multe stăpâniri, po iar Moldova cu aceste douăa cetăi, un zid de porul român a avut din zilele începuturilor sale apărare al Ungariei şi al Poloniei. - instinctul, dacă nu chiar conştiina deplinăe putea a La rândul său, Mihai Vite zul era să însemne, obârşiei sale comune şi a unităii sale fireşti, ce un veac şi jumătate mai târziu, că ara Româ numaiSentimentul în cuprinsul acesta acestor s- hotare s nească şi Ardealul erau una şi aceeaşi pavăză a desăvârşi. Imperiului şi a Creştinătăii. le- a desvoltat în urma Din scrisul şi din jertfa lor se desprinde neîncetatelor războaie -pe cari strămoşii noştri conştiina unei adevărate misiuni istorice, ce nu au purtat împotriva năvălitorilor din Asia, se putea înfăptui deplin, decât unind pentru tătari sau turci. Alii s -au mândrit cu rostul- de- aceeaşi luptă toate inuturile locuite de români.-a re- apărători ai Creştinătăii la marginile de Răsărit Când unitatea graiului a fost şi ea recunoscută, ale Europei; românii s au mulumit să l înfăp când în şcolile umaniste ale Apusului s tuiască cu sângele şi cu jertfa lor.
    [Show full text]
  • Omagiu Generaţiei Unirii
    22 ROMÂNĂ Ion NEGREI Omagiu generaţiei Unirii Peste un an vom marca împlinirea unui secol de la votarea de către Sfatul Ţării a actului Unirii Basarabiei cu România. Aniversarea centenară ne oferă prilejul nouă, românilor de o parte şi de alta a Prutului, să evaluăm una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională. I. N. – istoric și editor, La 27 martie 1918, la Chişinău, s-a produs un cercetător științific la eveniment istoric deosebit, care a aşezat viața Institutul de Istorie al AȘM, populației din spațiul dintre Prut şi Nistru pe vicepreședinte al Asociației baze moderne de dezvoltare. Sfatul Țării, or- Istoricilor din Republica Moldova. Domeniul principal ganul legislativ al populației basarabene, ales de interes științific: istoria în mod democratic, întrunit în şedință legală Basarabiei în contextul şi solemnă, a votat următoarea declarație: „În general al evoluției poporului numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării de- român. Volume publicate clară Republica Democratică Moldovenească recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, (2009), Ioan Pelivan, părinte Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu al mișcării naționale din Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine Basarabia (2011 și 2012), de ani din trupul vechii Moldove, în puterea Ioan Pelivan, istoric al mișcării dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon principiului că noroadele singure să-şi hotăras- Halippa – Apostol al că soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna Basarabiei. Studii. Documente. se uneşte cu mama sa, România”. Materiale (2013). Autor a unor lucrări didactice, inclusiv The author reviews the brave generation of those manuale de istorie pentru who fought for the national freedom in Bessarabia învățământul preuniversitar.
    [Show full text]
  • Gherman Pântea Între Mit Şi Realitate
    Ion Constantin GHERMAN PÂNTEA între mit şi realitate Ion Constantin Gherman Pântea între mit şi realitate Cuvânt înainte de Mircea Druc Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2010 Tehnoredactare computerizată şi copertă: Anca Ivan ISBN 978-973-8369-83-2 CUINSP R Cuvânt înainte 11 Introducere 23 Abrevieri 33 Capitolul I – Rolul lui Gherman Pântea în Unirea Basarabiei cu România 1. Originea, copilăria, studiile. Ofiţer în armata ţaristă 35 2. Iniţiator al mişcării naţionale în rândul militarilor moldoveni 36 3. Exploatarea abilă a atitudinii mai „flexibile şi înţelegătoare“ a unor comandanţi ruşi 39 4. Preşedinte al Comitetului Central executiv moldovenesc al uniunii soldaţilor şi ofiţerilor 40 5. Activitatea Comitetului Central 41 6. Pretenţiile Ucrainei asupra Basarabiei 42 7. Contracararea propagandei ruseşti antinaţionale 43 8. Încercări de obţinere a acceptului Marelui cartier general al armatei ţariste pentru convocarea Congresului Ostaşilor Moldoveni 44 9. Întâlnirea „fatală“ cu delegaţia guvernamentală română în drum spre Moghilev 45 10. Audienţa la generalul Duhonin şi la primul ministru rus Al. Kerenski 46 11. Întâlnirea cu Vladimir Ilici Lenin 48 12. Pregătirea Congresului Ostaşilor Moldoveni. Telegrama fictivă către comandanţii unităţilor militare ruse de pe toate fronturile 50 13. Vicepreşedinte al Congresului Ostaşilor Moldoveni 53 14. Deputat în Sfatul Ţării 56 15. Locţiitor şi şef al Directoratului General de Război şi Marină în Consiliul Directorilor Generali 56 16. Arestarea lui Ilie Cătărău 58 17. Stare de haos între Prut şi Nistru. Anarhie în armata moldovenească 64 5 18. Intervenţia armatei române 67 19. Rolul lui Gherman Pântea în cadrul Sfatului Ţării 70 20. Delegat al guvernului român la adunarea de la Tarutino- Cetatea Albă, unde comunitatea germană din Basarabia a votat moţiunea de aderare la Unirea acestei provincii cu România 71 21.
    [Show full text]
  • Suntem Un Neam Care a Trăit Sfâșiat, Robit Și Prigonit De Sute De Ani
    „Suntem un neam care a trăit sfâșiat, robit și prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem spera la zile mai bune, dacă ne vedem întruniți în hotare mai drepte, o datorăm biruinței principiului național. Cu cât acest principiu va triumfa mai departe, cu atât temelia însăși a neamului nostru se va găsi mai întărită” Daniel Ciugureanu, 1920 5 1 2 3 4 6 Serbarea Unirii la Clubul Nobilimii. 27 martie 1918, Chişinău, România. Persoanele numerotate sunt: 1) Ion Inculeț - preşedintele Basarabiei; 2) Alexandru Marghiloman – prim-ministru al României; 3) Constantin Hârjeu – ministru al armatei; 4) Dr. Daniel Ciugureanu – prim-ministru al Basarabiei; 5) Pantelimon Halippa – vicepreşedinte al Sfatului Țării; 6) Ion Pelivan – ministru de externe al Basarabiei Sfatul Ţării (1917-1918), care a votat Unirea cu România. Încercuit: Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei Elita politică din Basarabia. Printre cei prezenţi: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu (încercuit), Ion Pelivan, Anton Crihan, Ştefan Ciobanu, Gheorghe Buruiană, Teofil Ioncu, Constantin Bivol, Elena Alistar şi alţii. 27 noiembrie 1918, Chişinău, România Familia Regală a României alături de Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Nistor, I. G. Duca, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Gheorghe Mironescu, Onisifor Ghibu ş.a. Încercuit: Dr. Daniel Ciugureanu, prim-ministru al Basarabiei (1918). 24 ianuarie 1934, Bucureşti, Regatul România Mare Concurs de frumusețe din timpurile Basarabiei interbelice (1932), organizat de ziarul „Cuvântul Basarabiei”. Printre membrii juriului: Gherman Pântea, primar al Chişinăului, Daniel Ciugureanu, directorul ziarului „Cuvântul Basarabiei”, Alexandru Plămădeală, sculptor, creatorul monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la Chişinău Daniel Ciugureanu în biroul de lucru. Bucureşti Redacția ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914-1918) Delegaţia basarabeană la Iaşi după Unire.
    [Show full text]
  • Aportul Instituţiilor Publice La Valorificarea Patrimoniului Cultural Mobil Şi Imobil Din Basarabia (1918-1940)
    PATRIMONIUL CULTURAL: CERCETARE ȘI VALORIFICARE APORTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE LA VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL ŞI IMOBIL DIN BASARABIA (1918-1940) UsV Maria ŞEVCIUC, doctorandă, anul IV, Universtatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, mun. Chişinău e-mail: [email protected] Summary During 1918-1940, in Bessarabia, the public institutions, existing and newly created, promoted a policy of integrating Bessarabia culture into the Romanian one. Their work had a strong impact on the population of Bessarabia, contributing to the enlightenment and reanimation of the Romanian spirit on this territory. The protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value from Bessarabia, was a matter of great need for both the Russian Empire in 1812-1918 as the Romanian State during 1918-1944. For this purpose, the cultural institutions were oriented to highlight the historical and cultural relics that have been preserved on the territory between the Prut and Nistru, regardless of the weather. In Bessarabia there were several cultural institutions, which enjoyed a wide influence among citizens. These include the Society of Fine Arts, cultural centers, libraries, the Central Library, the `Bessarabia Life` magazine, churches and monasteries, the Archdiocese and then Metropolitan Church of Bessarabia, workshops cutlery, societies, fraternities, museums church and monastery, the National Museum of Natural History, the Historical Monuments Commission, the Archives of the Bessarabia Governor, the Historical - Archaeological Society Church of Bessarabia etc. In Bessarabia the protection of historical monuments, boyars‟ mansions and religious buildings of great historical and artistic value is a matter of great need in the first decades of the nineteenth century, governed by the Russian Empire law (1812-1918) and Romania (1918-1944).
    [Show full text]
  • DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – Complex Personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu
    PROBLEME DE CERCETAREMEDICINĂ ŞI CULTURĂ MEDICI – PERSONALITĂŢI COMPLEXE, PARTICIPANTE ALE MARII UNIRI: DR. ELENA ALISTAR, DR. DANIEL CIUGUREANU Doctors – complex personalities of Great Union: Elena Alistar, Daniel Ciugureanu Prof. Dr. Georgeta Siniţchi Centrul Medical Alergologic „Atopia“, Iaşi REZUMAT De-a lungul istoriei noastre, medicii au intrat în politică pentru interesul naţional, iar avantajul este că prin formarea lor deţin o conştiinţă comunitară, o capacitate de întelegere şi o cultură ştiinţifică. Prezentăm două personalităţi istorice care şi-au legat numele de marea unire din 1918. Dr. Elena Alistar a fost femeia care a reuşit să se impună pe scena politică a Basarabiei în timpul când era dificil pentru o femeie să facă şcoală şi să devină om politic. A fondat Liga Culturală a femeilor din Basarabia, a fost deputat în Sfatul Ţării în primul parlament al Basarabiei, contribuind efectiv la Marea Unire. Elena Alistar a fost persoana care i-a aşezat eşarfa tricoloră pe piept lui Ion Inculeţ, cel ales ca preşedinte al Sfatului Ţării. Dr. Daniel Ciugureanu a fost personalitatea care a contribuit esenţial la Marea Unire, fiind primul ministru al Republicii Democrate Moldo- veneşti, deputat al Sfatului Ţării, preşedinte al Consiliului de Miniştri. El a cerut oficial ajutorul armatei româ- ne, a făcut parte din delegaţia care a dus la Iaşi actul Unirii Basarabiei cu România şi a fost ales vicepreşe- dinte al Senatului României Mari. Cuvinte cheie: Marea Unire, personalităţi, istorie, medici ABSTRACT The doctors enter in politics for the national interest, and the advantage is that by forming themself have the own consciousness community, one understanding science culture .
    [Show full text]
  • UNIREA BASARABIEI STUDIU Si DOCUMENTE
    AȘEZĂMÂNTUL ION I. C. BRĂTIANU II UNIREA BASARABIEI STUDIU si DOCUMENTE CU PRIVIRE LA MIȘCAREA NAȚIONALĂ DIN BASARABIA IN ANII 1917—1918 DE 5TEFAN CIOBANU PROPESuR UNIVERSITAR MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE „CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREȘTI 19 2 9 AȘEZĂMÂNTUL ION I. C. BRĂTIANU II UNIREA BASARABIEI STUDIU $1 DOCUMENTE CU PRIVIRE LA MIȘCAREA NAȚIONALĂ DIN BASARABIA IN ANII 1917 — 1918 DE ȘTEFAN CIOBANII PROFESOR UNIVERSITAR MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE „CARTEA ROMÂNEASCĂ", BUCUREȘTI 19 2 9 BCU Cluj-Napoca ......................... ■ ,ti I <··tι·ιt·t■ll1·aι·l mi I I 1’1 3726 BIBL. UiuV. CbüJ-’SiijiU Nf. PREFAȚA Cu prilejul împlinirii a zece ani dela întregirea statului ro­ mân, Așezământul Ion I. C. Brătianu a luat inițiativa pu­ blicării unei serii de lucrări cari să cuprindă expunerea suc­ cintă a unirii provinciilor românești cu vechiul regat și do­ cumentele mai însemnate privitoare la acest act. In luna Noemvrie a anului trecut a apărut prima lucrare de acest fel: „Unirea Bucovinei” de Ion I. Nislor, cuprinzând un studiu și treizeci și trei de documente, printre cari procesele- verbale ale ședințelor Consiliului Național precum și acela al ședinței Congresului general al Bucovinei care a votat unirea. Acum se publică a doua lucrare din seria amintită : „Unirea Basarabiei” de Ștefan Ciobanii, conținând un studiu asupra mișcării naționale din Basarabia în anii 1917—1918 și asupra condițiilor în cari s'a făcut unirea, precum și un număr de o sută nouă zeci și șapte de documente. Sperăm ca până la sfârșitul acestui an să apară și cea de a treia lucrare, despre „Unirea Ardealului” de d.
    [Show full text]
  • IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN
    IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ioan Pelivan (1876-1954) IOAN PELIVAN ISTORIC AL MIŞCĂRII DE ELIBERARE NAŢIONALĂ DIN BASARABIA Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti, 2012 Tehnoredactare computerizată, copertă şi ilustraţii: Anca Ivan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ioan Pelivan : istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia / ed. îngrijită şi studiu introd. de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2012 Index ISBN 978-606-8337-39-5 I. Constantin, Ion (ed. ; pref.) II. Negrei, Ion (ed. ; pref.) III. Negru, Gheorghe (ed. ; pref.) 94(498) Pelivan,I. 929 Pelivan,I. SUMAR Studiu introductiv: Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru) 13 Cuvânt introductiv: Ion Pelivan, tribun al Basarabiei (Nicolae P. Nitreanu) 31 Capitolul i. Studii şi artiCole 63 Mistica pravoslaviei ruseşti 63 A. Imensitatea teritorială şi puterea militară a Rusiei 70 B. Cultura rusă ca factor de rusificare 72 C. Căsătoriile mixte 73 D. Identitatea de religie 73 E. Măsurile silnice de rusificare 75 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei 79 Cuvânt înainte 79 În Moldova 79 Lupta pentru dezrobirea Basarabiei în decursul secolului al XIX‑lea 85 I. Protestele moldovenilor din 1814 86 II. Jaloba ţăranilor din satul Rachitana, jud. Hotin 87 III. Rezultatul protestelor. Alexandru Sc. Sturdza 88 IV. Un manuscris secret cu bucluc 91 V. Conţinutul manuscrisului „secret”al lui Vieghel 93 VI. Reacţiunea moldovenilor 95 VII. Sub regimul autocratului reacţionar Nicolai I (1825-1855) 98 VIII.
    [Show full text]
  • Instituția Publică Liceul Teoretic
    Instituția Publică Liceul Teoretic 30 Biologie 11 Ungureanu Gheorghe Ungheni Ungheni M „Ion Creangă” Instituția Publică Liceul Teoretic 31 Biologie 12 Nogailîc Adriana Chișinău Chișinău I Republican „Aristotel” Liceul Teoretic „Mihail 32 Biologie 12 Ungureanu Dumitrița Hîncești Hîncești II Sadoveanu” Liceul de Creativitate și Inventică 33 Biologie 12 Mazureac Ilinca Chișinău Chișinău II „Prometeu-PRIM” Instituția Privată de Învățământ 34 Biologie 12 Jitaru Andreea Durlești Chișinău III Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Publică Liceul Teoretic 35 Biologie 12 Ciorici Cătălina Nisporeni Nisporeni III „Mircea Eliade” Dubăsarii 36 Biologie 12 Scobioală Marina Liceul Teoretic „Nicolae Donici” Criuleni III Vechi Instituția Publică Liceul Teoretic 37 Biologie 12 Proțuc Cristina Chișinău Chișinău M Republican „Aristotel” Instituția Publică Liceul Teoretic 38 Biologie 12 Ciobanu Cristina Ungheni Ungheni M ”Gheorghe Asachi” Instituția Publică Liceul Teoretic 39 Biologie 12 Eșanu Mihaela Chișinău Chișinău M „Gheorghe Asachi” Liceul de Creativitate și Inventică 40 Biologie 12 Grosu Cristiana Chișinău Chișinău M „Prometeu-PRIM” Instituția Privată de Învățământ 41 Chimie 9 Andrei Adelina Durlești Chișinău I Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Privată de Învățământ 42 Chimie 9 Mocreac Valerian Durlești Chișinău II Liceul Teoretic „Orizont” Instituția Privată de Învățământ 43 Chimie 9 Mehryar-Rad Roxana Durlești Chișinău II Liceul Teoretic „Orizont” Liceul Teoretic Educație generală 44 Chimie 9 Pirovskih Daria Tiraspol Tiraspol III din orașul Tiraspol
    [Show full text]
  • Basarabenii În Lume
    Vol. III BIBLIOTECA NAŢIONALÃ A REPUBLICII MOLDOVA Basarabenii în lume (Colecţie de materiale şi documente prezentate la polipticul cultural-istoric şi ştiinţific omonim) Vol. III Chişinãu 2007 1 Basarabenii în lume Vol. III Director general: Alexe Rãu Alcãtuitor şi îngrijitor: Raisa Melnic Coperta: Dragoş Popa Miu Lectori: Jana Badan, Elena Turuta, Elena Mîsliţchi Procesare computerizatã: Maria Griniuc Culegere la calculator: Laurenţiu Melnic, Zaporojan Lilia Materialele sunt prezentate în viziunea autorilor © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2007 ISBN ISBN CZU B 29 2 3 Basarabenii în lume Vol. III Adevărata mare schimbare a societăţii abia urmează să se producă (interviu cu academicianul rus de origine basarabeană S. P. Kapiţa, fiul Laureatului Premiului Nobel Piotr Kapiţa, realizat de Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale din Chişinău) ALEXE RĂU: Stimate domnule academician, sunteţi descendent din viţă basarabeană. Mai ţineţi vreo legătură cu baştina strămoşească? SERGHEI KAPIŢA: Vreo legătură, e prea puţin spus. Precum vedeţi, vă răspund în limba română, pe când dvs. m-aţi întrebat ruseşte... RĂU: Astăzi sunteţi pus pe surprize... KAPIŢA: La ce vă referiţi? RĂU: Am în vedere, mai întâi, comunicarea ce aţi prezentat-o în cadrul acestei conferinţe internaţionale, prilejuită de aniversarea a 170-a a Bibliotecii de Stat a Rusiei, făcând un adevărat fureur. Şi a doua surpriză este că vorbiţi atât de bine limba noastră... KAPIŢA: Iată că şi dvs., când vă referiţi la această limbă, recurgeţi la exprimarea eufemistică. Academicianul Piotrovski, un mare romanist şi un foarte bun prieten al familiei noastre, a tot vorbit despre situaţia lingvistică din Basarabia, inclusiv despre felul acesta al multor intelectuali, iscat din raţiuni de circumspecţie politică, desigur, de a ocoli numele ei cel adevărat.
    [Show full text]
  • Paul-Goma-Saptamana-Rosie.Pdf
    1 2 Eseul S¶pt¶mâna Ro§ie 28 iunie - 3 iulie 1940 sau Basarabia §i Evreii a cunoscut dou¶ edi†ii: la Museum, Chi§in¶u: 2003 o edi†ie la Criterion Publishing, 2003 §i o edi†ie la Vremea, 2004, cu o postfa†¶ de Mircea St¶nescu 3 Paul Goma S™ P T™M NA R O£ IE 28 iunie - 3 iulie 1940 sau B A S A R A B I A £ I E V R E I I e s e u varianta ianuarie 2007 Autura Autorului 2007 4 5 “Adev¶rul s¶-mi fie singurul idol” Mihail Kog¶lniceanu, Dacia literar¶, I, 1840 Nota autorului Eseul de fa†¶ a fost atacat cu vehemen†¶, cu urlete, cu bale, cu amenin†¶ri - din partea holocaustologilor evrei, ne-evrei. De§i autor §i text au fost acuza†i de “antisemitism”, neovî§inskii s-au p¶zit ca de foc s¶ produc¶ citate… De ce? Pentru c¶ r¶sfoind acest obiect-carte în†eleseser¶: eseul con†inut nu este un “pamflet”, ci o tentativ¶ de a pune pe dou¶ coloane faptele-rele ale românilor împotriva evreilor §i faptele-rele ale evreilor împotriva românilor. Dac¶ ar cita - corect, nu falsifi- cator, ca Al. Florian -, ar îng¶dui cititorului de bun¶ credin†¶ s¶ constate c¶ Shoah nu este unicul genocid din istoria omenirii, iar evreii nu sunt singurele victime nevinovate - ba, mai cu seam¶ în Imperiul Bol§evic (§i azi, în Israel), c¶l¶i. Or cititorul nu trebuie s¶ afle adev¶rul-adev¶rat, ci doar adev¶rul lor, al holocaustologilor.
    [Show full text]