Nr. 109 MARTIE Fondatã: 1998 Anul XIII 2011 REVISTà DE CULTUERà EDITATLà DE ASOCIAÞINA CULTURAULà „ACALDEMIA RURALà ELANUL“ DIN GIURCANI, COMUNA GÃGEªTI, JUDEÞUL VASLUI 93 de ani de la revenirea IOAN MANCAª Basarabiei la România a trecut în nefiinþã Dan RAVARU Întunericul rusesc Aflat „au carrefour des empires” (La rãscrucea imperiilor) care au fost, uneori, doar puteri militare, poporul român ºi-a croit o cale proprie de supravieþuire, folosindu-se de fragilul echilibru rezultat din anularea reciprocã a dorinþelor lacome ale vecinilor, sau intrând el însuºi în luptã, exploatând potenþialul adversarilor, ca la competiþiile marþiale de astãzi. Rivalitãþile dintre tãtari ºi maghiari, dintre aceºtia ºi polonezi, mai târziu dintre Imperiul Habsburgic ºi cel Otoman, au ajutat în timp la menþinerea intactã a formaþiunilor statale româneºti, între aceleaºi hotare, apãrate de românii numiþi moldoveni sau munteni, adesea moldo-valahi. Toate acestea pânã la apariþia ruºilor. Popor slav (denumirea de “sclavi” vine de la “slavi”), ruºii au beneficiat din plin de hazardurile istoriei. Dupã ce au stat 250 de ani sub jugul tãtarilor, grupându-se în jurul Moscovei, un fost orãºel al cneazului Dolgoruki, unde stãpânii mongolici adunau dãrile, ruºii au cunoscut o nemaipomenitã extindere teritorialã, reuºind sã se apropie ºi de români. Sub acoperirea unei ortodoxii pervetite în rãpirea de pãmânturi strãine, þineau sã ne elibereze, chipurile, de sub turci, de fapt sã înlocuiascã un jug de lemn cu unul de fier. (20 iulie 1951, Bârlad - 29 martie 2011, Vaslui) Dupã tatonãri între fraþii de credinþã din Muntenia ºi Moldova, între care ºi atragerea unei fiice a lui ªtefan cel Mare la În numãrul viitor vom acorda In memoriam un spaþiu mai larg Moscova, unde a murit în temniþã, sau coruperea unor prelaþi OMULUI DE CULTURà plecat prea devreme dintre noi. ortodocºi, ori a unor pretendenþi la tron, ruºii trec la acþiuni Dumnezeu sã-l odihneascã ! directe. Profitând de naivitatea lui Dimitrie Cantemir, ilustru cãrturar ºi prost politician, Petru cel Mare pãtrunde în Moldova, cãlcatã pentru prima oara de cizma ruseascã, dar, din fericire, Drumul Siretului ilustrat în este înfrânt la Stãnileºti. Din nefericire, însã, comandantul otoman, care-l înconjurase, îi putea nimici întreaga armatã ºi îl descoperiri monetare de pe putea lua prizonier, a fost corupt de þarina Ecaterina cu mult aur ºi, se spune, cu încã ceva... Altfel, Rusia se întorcea la statutul teritoriul judeþului Galaþi sãu anterior, de þara semi-asiaticã, ºi nu ne mai dãdea dureri de Sorin LANGU cap. La Stãnileºti s-a incheiat primul dintre cele cinci rãzboaie ruso-turce, care au devastat Þãrile Române timp de un secol ºi Apele curgãtoare au fost dintotdeauna sursã de hranã ca ºi au avut drept rezultat rãpirea Basarabiei în 1812. Unul dintre cale de comunicaþie. Siretul ºi Prutul, datoritã poziþiei lor – strãbat acestea, care a durat 4 ani (1735-1739), era sã se încheie cu Moldova de la nord la sud – au constituit, încã din cele mai vechi acceptarea de cãtre boierii moldoveni a supuºeniei ruseºti, timpuri cele mai simple cãi de comunicaþie. Acest lucru este norocul nostru a fost cã ruºii au fost obligaþi sã se retragã. A demonstrat de mulþimea aºezãrilor, de diferitele surse documentare urmat o altã perioadã dificilã, caracterizatã astfel de Karl Marx: ºi arheologice1 ºi de mãrturiile numismatice. În rândurile care „Rãzboaiele Rusiei împotriva Turciei au loc întotdeauna când la urmeazã dorim sã urmãrim situaþia descoperirilor monetare pe graniþa de apus a Rusiei domneºte pacea ºi când Europa este ultimul tronson, ºi anume pe teritoriul actualului judeþ Galaþi. Actualul judeþ Galaþi a fost o zonã locuitã din cele mai vechi timpuri.2 ocupatã, într-un fel sau altul, în altã parte. - continuare în pagina 2 - - continuare în pagina 4 - Nr. 109 - martie 2011 ELANUL Drumul Siretului ilustrat în descoperiri monetare de pe teritoriul judeþului Galaþi - urmare din pagina 1 - Poziþia geograficã deosebitã (între Siret, Prut ºi Dunãre) a fost aparþinând probabil unui negustor care l-a îngropat în sec.XVII. Din un avantaj mereu fructificat de popoarele care s-au perindat prin sec.XVIII dateazã alte tezaure: cele de la Tecuci, Þigãneºti, Þepu22 zonã. În plus apropierea de Dobrogea a fãcut din zona Galaþilor o ºi Umbrãreºti23 dominate de moneda otomanã ºi de cea rusã. zonã de tip “coridor”, interferenþã între zona stepei cu cea a luncii Dupã cum se vede în aceastã scurtã prezentare monedele Dunãrii ºi cea deluroasã. descoperite de-al lungul Siretului jaloneazã una din cele mai vechi Perioada de care ne ocupãm este cea cuprinsã între secolele cãi comerciale de la est de Carpaþi. Descoperirile monetare se III-XVIII, tocmai pentru a ilustra cât mai convingãtor aserþiunea concentreazã de-a lungul Siretului, alcãtuind peste 75% din totalul potrivit cãreia drumul Siretului a fost folosit din cele mai vechi timpuri descoperirilor din judeþul Galaþi. O explicaþie ar fi poziþia de tranzit a ºi pânã astãzi. judeþului Galaþi, el fãcând parte din culoarul de trecere a turanicilor. În secolul III se înregistreazã o primã monedã la Lieºti,3 o Fãrã pretenþia de a epuiza tema, considerãm cã scurta analizã a monedã rarã, un sestert de tip “Provincia Dacia”, tip emis la circulaþiei monetare în judeþul Galaþi din perspectiva drumului Sarmisegetusa, Apulum sau Viminacium între 246-257,4 unicul Siretului a adus unele precizãri în legãturã cu relaþiile comerciale exemplar,5 pentru mult timp, din afara provinciei fiind gãsit la Lieºti, din secolele III – XVIII. din pãcate fãrã alte detalii. Un al doilea exemplar, care provine dintr- Note: o colecþie particularã, va fi publicat în curând.6 1. C.Ilie , M.Nicu , Situri ºi puncte arheologice din judeþul Galaþi, în Dupã retragerea aurelianã circulaþia monedei mãrunte se Danubius, XXI, 2002, passim. reduce considerabil, schimburile comerciale se diminueazã, 2. Ibidem. 3. I. Winkler, Moneda PROVINCIA DACIA, SCN, V, 1971, p. 154. tezaurele descoperite datorându-se mai mult migratorilor care se 4. Nikola Crnobrnja, Novac provincije Dakije u zbirci Svetozara St. revãrsau în valuri. Un prim tezaur apare la Movileni de Tecuci ºi Dušaniæa, Beograd, 1993, p.27, I. Winkler, Moneda PROVINCIA constã în 26 de monede de aramã care provin de la Tiberiu II DACIA, SCN, V, 1971, p. 157, C. Gazdac, Circulatia monetara în Dacia Constantin ºi Mauricius Tiberiu ºi are ca terminus post-quem anul si provinciile învecinate de la Traian la Constantin I, vol. I-II, Cluj- 600.7 Acest tezaur se încadreazã într-un orizont mai larg de tezaure Napoca, 2002 , p. 206-207, 321, 561-591, I.Glodariu, Istoria din aceeaºi perioadã: Horgeºti – jud.Vaslui, ºi Grumezoaia – României.Transilvania, I, Cluj-Napoca, 1997, p.119, C.Munteanu, jud.Vaslui.8 Al doilea tezaur provine de la Galaþi, este ascuns în jurul Repertoriul descoperirilor monetare de tip Provincia Dacia, în Acta Terrae Septemcastrensis, II, Sibiu, 2003, p.107 – 125, C.Gãzdac, anului 680 ºi constã în 12 hexagammes de argint de la Heraclius ºi Aspects of coin circulation in Roman Dacia, în Roman Coins Outside 9 Heraclius Constantin. the Empire.Ways and Phases, Contexts and Functions.Proceedings of Timp de câteva secole nu se mai înregistreazã monede pe the ESF/SCH Exploratory Workshop, Raziwill Palace, Nieborow traseul Siretului în zona Galaþiului, efect atât al evenimentelor (Poland), 3-6 september 2005, Weteren, 2008, p.269-294, Agnes politice (interpunerea celui de-al doilea Þarat Bulgar, tulburãrile din Alföldy – Gãzdac, C.Gãzdac, The Coinage „Provincia Dacia” – a interiorul Bizanþului etc.), cât ºi monetare (criza de monetar, Coinage for one Province only? (AD 246-257), în AMN, , 39-40/1, 2002- 10 2003, p.247-258. ruralizarea în spaþiul balcanic etc.). 5. Exemplare au circulat pe teritoriul întregii Dacii, ºi chiar în zonele Legatã de revenirea Bizanþului la Dunãrea de Jos în 971 este apropiate, ca Illyricum, Pannonia sau Moesia Superior. 11 moneda lui Tzimiskes descoperitã la Tecuci , descoperire ce 6. Acta Musei Tutovensis, 7, 2011, sub tipar. trebuie privitã cu circumspecþie, fiind singura monedã de acest tip 7. I.Dimian, Câteva descoperiri monetare bizantine pe teritoriul României, de la est de Carpaþi cu locul descoperirii indicat, alte 4 monede de la în SCN, I, 1957, p.194-195, C.Preda, Circulaþia monedelor bizantine în Tzimiskes aflându-se în muzeele de la Iaºi (2) ºi Chiºinãu (2)12. Este regiunea carpato – dunãreanã, în SCIV, 23, 3,1972, p.404, posibil ca moneda sã fie achiziþionatã din alte pãrþi (probabil E.Oberlander – Târnoveanu, La monnaie byzantinedes Vie-VIIe siècles au-dèla de la frontière au Bas-Danube.Entre politique, Dobrogea) sau sã fie ulterioarã (probabil Vasile II), situaþii întâlnite économie et difussion culturelle, în Histoire et mesure, XVII – 3-4, 2002 de altfel. , p.36 13 Primele monede care pãtrund sunt cele de la ªendreni ºi 8. Ibidem. Lieºti14, provenind de la Roman II (1028 – 1034). Moneda de la 9. I.Dimian, op.cit., p.196-197, C.Preda, op.cit, p.401, E.Oberlander – ªendreni este deosebit de importantã deoarece ea dateazã ultima Târnoveanu, op.cit , p.53. fazã a culturii Dridu15, fiind descoperitã într-o aºezare de acest tip pe 10. G.Ostrogorsky, History of the Byzantine State, Rutger University Press, malul lacului Cãtuºa. 1969, p.156-260. 11. Costin C. Kiriþescu,Sistemul bãnesc al leului ºi precursorii lui, vol. I, Ambele monede jaloneazã drumul Siretului indicând o Bucureºti, 1997, p.454. penetrare rapidã spre nord. 12. V.Spinei, Moldova în secolele XI – XIV, Chiºinãu, 1994, 123-124. Moneda de la Lieºti poate fi pusã în legãturã cu raidurile 13. D.Gh.Teodor, Descoperirile arheologice de la ªendreni-Galaþi, în pecenege din zonã, la Lieºti, dar ºi în apropiere, la Umbrãreºti, Danubius, I, 1967, p. 130 ºi urm.; descoperindu-se complexe funerare nomade16. 14. V.Spinei, Moldova, p.122. Urmeazã monedele de la Mihail IV (1034 – 1041), una 15. D.Gh.Teodor, Descoperirile arheologice de la ªendreni-Galaþi, p.